Scribd Logo
Загрузить

Добро пожаловать в Scribd!

  • Nicolae Costin Scrieri Vol 2

    Загружено:

    aynodecam
    2K просмотров319 страниц
    Nicolae Costin Scrieri Vol 2

    Авторское право

    © © All Rights Reserved

    Доступные форматы

    PDF или читайте онлайн в Scribd

    Этот документ был вам полезен?

    Это неприемлемый материал?

    Пожаловаться на этот документ
    Nicolae Costin Scrieri Vol 2

    Авторское право:

    © All Rights Reserved
    Скачайте в формате PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    2K просмотров319 страниц

    Nicolae Costin Scrieri Vol 2

    Загружено:

    aynodecam
    Nicolae Costin Scrieri Vol 2

    Авторское право:

    © All Rights Reserved
    Скачайте в формате PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    из 319
    *CBOe SCRIERI CEASORNICUL DOMNILOR de ChisintT— Edifura Hyperion 991 ISBN arom 0101, TNTSECTO) =o 368. a 0797. 3 IN LOC DE PREFATA IPLUENTA LATINA DX SI Marit cronicarl moldoveni Ureche si mai ales Cos tinesti au nu numai mental de a fi creat fn lleratura romincase! genul istore cu nuan{e apropiale de gon memorilor, ci si pe accla de a fi introdus inovalt 1 lim ba Wterari'a timpului, Cultera lor larg’, eruditia lor, preoeupitile dupi forme lieraee mai alese, dpi un etm Srmonios, dup versificalie chiar — toate acestea tt fndemnau si my se muljumeasca cu voeabulatul i ipa fele sintactice pe care life punea dinainte limba scrip lor sfinte si a veehilor cazani Ureche 1 Costinestl introduc in serisul lor noliani roi, pentru care, spre a le clecumserle previ, aveau ne oie de cuviate nol $i acestea le-au imprumutat uneoet din limba potond, pe care gio insusiré in medial gt In seolle polone in cave shaw Tseut instrucfia, Alleot ter Inenii de origine tureeasci au fost Iualt din vorbirea con timporanilor, care se vinduraw continu pe tarmul Bos Torulul, intro reme in eare influenta erientala incepea sh se reverse ssupra vill di pe Dar alatuei de acest fermen! lurcest, care dau sort lu Ior un usor cclorl oriental et introduc partea de contcibute proprie a lor — mulfi ermeni de ullura de origine lating, precum: store Flor, comedie, flosofe, cozmograti onsilium, pretorian, prin "primar, secu nsor, monar'ue, ran, imperator, a folone, obsides, testament, tractat, veteran, fantas Aceste cuvinle lnfine pe care Ureche si Costinesti ke introduc in limba literari — neologisme pentra vine aceea — marcheazd tneeputul unei direct nol: revechng |e matea latind a limb Uniluenta totin’ — mai ales inopera Costinetilor ~ se vede ins mai ales in siruetura limbil; Mitey st Nice Jae Costin se strdduiese ni eroiasea pentru’ Invbe fimpatui lor, dupa modelul lati. tipare sintacice ‘ner Ei modeleaza siructuca frazet, pe deo parte pentna aay fezonanje nol, capabile *8 exprime muante telus: de ccuetare si simtire, pe de alta pentra ai imprima wn rig ‘mai armonios. Cind, de pilds, Nicolae Costin In Con sornicul domnior, for\ind putin uzanfele limb vertite, lurma ‘sinwozitajle inlermediarulal latin, aseziad nceput subiectul cu incidentalele sale, apoi obicetol co determinagite sale sind abia la slit terbul ey de exemplu: 40, parin(i adunati, 0, niam lerice! Eu, to Fanul Milan, tacuiorul oragelor ripelor Duniri, oa sfiainiilor smliani carit suntei adunalintr-ccloces curte, md inchin".— o face aceasta nu pentes cd cl core vorbea eu ugurinia limba tating, era tmtealita stipiot de topica trazei lating, Incite putea dezbare de oe hici ¢ind seria romdmeste, cio face, penta es el oe ‘mires in scrisul sdu efecte attistice. Urmees, peo parte 1 redea in limba sa ceva. din musicaliaten orfging Iutul latin, far, pe de allé parts. sf sublimese eiectat contrastului dintre cele dou membre adverse ale trove tmosteres ia unula vests Inminat tl nome intra nid astuph. Macor e era Ds mmostenes, preci tam arial, co milla togata, cu picepia Inala, ew viala deplin enslalSindtos, cv mune vesit cu Wrsla mare s) preaglutor Intra 3 Mosotl, tak mba (prea. gonall 31 (a). aealla de Piao biotite pobtlor ms paras Acestia, sau cine va audsi, sau cine va eet ‘a si va mira, ce mai mull spre invalaturs s# va lua, Clel un Silos de fa altul a lua ‘nvifiturd si un tnfatepla de ta altu tnfalept Polleste si se inve(ey c& acela Taste trea slinfet ea si eriased’ drogostia invaatur cil creste singura sinta Toate luerurile tniru aceasta vist gustate 4 de nol mostenite, urfelunia, siturarla gf osteniald adue, ard una: adevirata stn, care nu are siturare, urielune, nice ostenia 1a; sau citeodats si par c8 osteneseu ochil celind, jard mint intra eunostinta sh ago: sla mu slibeste De cite ori nu s-au prilelit de prifatent gt de oament alesi a avea fntfebaclune ce poate fi tnteu tite’ nepirisive Tnteu. Tovajstors Viala de ‘si tree? Le rispindtaim lor, ee poate fi de evia ce pelree eu tral ca is 4J3ca5(i)? Ci de ni se adsoge atta carne la {up ew grjile lumi, cu Tngaléctunile viave alu, ew vielogugurile nepriatenilor 3i ca nacazurile pritatenlor, «cérul inna ar putea tule atita gi agea de mari supsrari dear fir8 celitut, desfitares edrfilor? Mai malt lrebue noai ‘sine fie mili de eel ce. nt Sle, dectl de cel s8rac, ed nice un Teltu de Sirdcie mai mare mush, eeit in a hiver ‘isl pre sine singur anu avea Tnva}aturd Ce 33 ne Intoareem cu voroava noastii acolo de unde am pardsil. Mirgind tnft-o 4a din Athina la gcaala Tui Plato, Dimoste. vor spune? Sau socotese ci de multe ort 1 prilejescu de unit nume vestit agonisescu ‘mai multu den nevointa care au agonisit de Ta prostime, decit dentru mulfimes tnviitue rilor. Aceasta era desparlire intre. Plato 4 lnlre Calistrat: cd Plato era mai invifat, lard Calistrat mai bogat la voroava. $i agen 8 timpla cb Intrw ale viel urma mali pre Plato, ard inteu inviatura pre Calistrat. C4 pre multi oameni vei alla destul de tavatat cari} Infew Tnvatatura sinty tnteingi fard Ta nvitaturd rau cumpat Infaleptu si da, St cit au audsit odaté Dimostenes pre Calistrat, agea fu cldtit de imblindrie. si aprinsu, it au parist gcoala Tui Plalo si'au tneeput 4 uema atune! pre Calistrat, cate invalata 8 noao, a mulfi greei infélept, de mirare S-au parut, lard cine vedea fimba a unue Invitdturd au facut ticere a (wturor, Pentra ‘cela am dat aceasts pilda domnilor, ea se se nevoiase’ si alba Intra curtea lor oamenl Snvsjati sh tnfslepli, carit sf alba acela cinsle precum au avit Plato in scoald si 38 ibs i dragoste spre cetitul ‘cértlor, a foameni Tovafafi st Inldlept. C8 domnilor celor buni 9f voilori 88 cuvin Iuerurile cele ‘une si cetindu-le i le fie mints, iara stim Ditaile sale Facute si le lepede de la cuge tile sale 'Nu Tira pricing dale eX cine va cet cartea aceasta va" aila Inviiturd infalepte Intra insa; cd orice s-au seris, ct osebith ne voin{a s-au scris. lard prea mare durére taste ines mare adunace €6° nhiod valet; chaeg ‘oamenilor invita intrw osteninta a Iueruri spe Hose Se ia mahi St lor noas, cind socoteseu citi de multi ar fi aril asculla pre fosoful vinit de curundy i'n sme op ait de saul ar see, ee Ha ea ee se ool ‘cart ochit-numat spre cetirea Invalsturiior Ciei ad ansese mul ndrod eases Se ae a pa lara cet at eu de afin cai Fe dha ob cu Hee pelt! Banks cetind acelag, hiclenescu eu limbile sale, Te iacrurion seg agers pe aa Micar ci gi noad Tntr-aceasti carte a noas Uri, aceasta voroava au fost, care 31 acela cearil Tae de-ntreg(a) gradina care o sama nA gio rasidegle cu trandafis, can si dea cuvios miros.nitilor, unde Taste yer diafa cirla S80 pased ochit gi poame care Fla lucrurilor noao, de-pururea sint rin fori, Tnire allele intreba Dimostenls, cine ar fi filosoful ta care aliargi tot nivodul? 51 audzind e4 faste Calistrat, om prea bowat fa voroavi, au statut de sf addi si si-1 audze, adecd ea se cunoascd oare prost mia cele adevirate au cele mineinoase 36 8 se apuce cu mfnule, Tari cd sintem oameni 51 oamenilor seriem, poate fis4 greqiseu 4 un om gi s& mu scriu spre voia scoposul ‘eemenilor. Ca nu-i nie o zugravitues i lume, scrisd de un zugray, eare nu ar putea tocmi altu zugray. Oricine va celi cartea aceasta, cu tot deadinsul, va afla sfaturi de folos, iludefeInflepte gi sportu prea bun, dzie de {ineria minte,socotele foarte ales, faple mari stistorit prea vechi. Ci of marturisescu ade ‘Vira, pentru si fie ivdatura veche am facut nevoin feeiorului tindr eu voroava: pentru ‘ce am dzis, dzic gi voTu dzice. C8 domnilor $i oamenilor color mar, eu elt sintw mai pu fernici, mai avuti gi mai alest la iim, cu allta Te trebue lingi ding bund sfelnicl, cu carll sf voroveased, gi cirti de eetit i aiba; gi aceasta is nuntal pre vremi fericite, ce gi impotrivnice si Taed, ca Intra trebi Te lor sit aibi coapte sfatur) gi liacuri, Pl ius, Marco Varro, Strabo yi Macrovie, Istorici mari si adevi priceseu intre sine foarte tare, silindusst 88 arete ce lucrusi ar fi intee stiptnirl, de obste mai vechi, si pre ce vréme den socotiala. noroade- lor urd primite. Seneca, in serisoarea sa cated Luchil, nu poale indestal mirturisi de republica rodilantor, in cate toale Iuerurlle eu mevoi spre cunoagterla. veut lueru si infringea. lari dupa ce priimira odata cella toate, necltiteI-au tut gi Ira pi 2it lari Plato dumnddzdescul au dais, Care fe 6:cine ar scorni vrewn lier nou, earcle hie s-au vidzul mainte nice s-au fin, nice Sau audzt, pre acela fucru tat) deece ani SHI ispitiased in casa sa mainte de al duce in ora, ca, de ar ft bun, singur i Ta folos, dear fi riu, Tuig sé strice, tard hu 8 vicleniased. pre aif Plutérh, | pontu, dice precum la Lieueg prea mare certare ati agedzal, ca nime den ray si nu imble nemernic in ci, nice 1a casile sale si mu cutedze a primi pre nemer: ficl Care pravili e+ aceasts socotialé- au 8 Resta, fostu socottca nice nemerneci ucruristreine si mu aducd In casa orosanulu, nici el, Imblind prin (irl streine, sf mu deprindsl obiefauri noad. Tara acmu, asea intru cuge tile oamenitor agea de siabisocotialé Ia prostime, eit cine ce-i place acella grifaste Si alla gi serie: lard nice Intru acessta mu Se indestuliaded. Ci nu se alla mime de sirgu si Impiedece accle ce si scornescu, Cu atita faste Ia ndrod. de ugoare mintea a vreun lueru, elt, vidzind» vrun luce fn toate dzilele tnoit, nu va_socoll oare de folos, au de scAdere, Taste [ari De af vent astadzi Im norod vrun om de remicd si desfrinai, siceodats mal nainte Widzut, nice oudsi, numa sf fe can hiteu si ascutit la riutate gi la mint, intreb, ce hu ar vrea aeela 4 dzid, acelin at dsice, ce mu ar vrea, acella nar scorn, ce ar vila 84 Invele, acclia ar invifa, ce ar vrea si sTituiase3, ataia ar sfatui, Adevar, de mirat Tuer si plin de ura Tas) te; unl 8 ristoar tne minfile tuluror aglunge, ard sf opriasca degarticiunile unula, tot nagiungu. Lueru file poao si nedeprinse nice norodul sf le priimases, nice domnii s3 le sufere, ca cu cela sieguiala vreo Ino pin a nu vend in foray trebue si se cerce, eu eare 8B cearc vreun lueru ce ae ii’ de scandal Intra ceugel. Rulin, tn Cartea 2 (a) Apol(o) e¢hiei), prea huleste pre eghipténi earii prea cerca Tucrurile cele mintoase. Agijdita pre greet fi ‘earti, cari era pria nevoitri Intru tocmala ceuvinlelor la orbs impodobit. Tar8 pre rim: fen prea Ui loudi, cari urma Iuerucle ee fe vorbiia grec, necredincos, si eu grew le prt mila acelia care le afla eghiptéai. $i nu fica aie “pre lia’ ti lauda acesta Rufln, Dre exhiptén! si pre gresl ti hulegte; c@ acela flentru desartariasocotele st slielunea Inimit sole purelade, eate ori aude erede st fice vede face. Tard viind la voroava noastr, cinel Ie: uri mal ele th ume aduse daice Marco ~ Varro €8 sin, care, dupa ee si priimaseu eu socoliala cea de obsle, a sé lepida gi 2 8 uila nicecum nu se pot. Ci cele ce sb prilmascu pre lesne, pre lesne sb sf leapt 4; agea clale ce eu greu si primase foarte tare si pizaseu, Talflal Iueru Taste ia care saw prepus toath socotiala nlamurilor,.stringindi-se adunare Inire oameni casi faca. cet, forage, stipinii si republice de obste. Ca dupa cum dulce Plato, fre herile earele au gait fobsie epublica, intit au fosta fuenicile, care, precum mirturiseste stavea dovada, Vieluescu la un loc, ostenescu, Imbla si, de Villoarea iarné socotind, ew nevointa Ty gri- jescu hranna. $i cei mai de mirat, c& nemicd Seosebit veeo Turnica-s fine sie, ce toate de fobsie in stipinila st testul siu de obste a teatul col de obsie a furncilor, adevarat, vrednic Ta(ste) mirdril, de ari videa cu ce focmali cele patrunse gaurile lor le eurie fescu, cum smintle cele ude de ploae le scot gi le usued, cum fegtecare eu osteniala Tor petrec, cit nice una pre afta nu vatima, ‘cum unile din ostenelele allora tr8escu. Si ‘ned de ce ar fi mal mare rusine si ne fe road, cind si timpl$0.000 de furniel nte-o fhurice mid triesca, iara doi oameni, oat {ara, prea Taste Inguste. Micar dear falta socoilala oamenilor, spre nevoinla mintuir, Gils Taste gijfa furniet de paza viel sale Al dole luery au fosta paresia noroade: lor pentru slovele ce le ein 3i le seriem Eghipténi, precum serie Marco Varro, si ocoteseu ‘sh le cel ini aflstortslovelor; 4 Intr-ally chip marturisescu.assiefani, glurind precum ef I-au aflat int. Plinius, Carte 7, cap. 86, dzice (e8) 16 ‘slove fostu si Palamid au adaos eatra acélla patra slove, pe vrémfa Fizhotului Troadel. Arlstoa fel dzice, Indat de la Inceput, au fosta 1B slove, aflate de demulta i” pre urma Palamid’au_adaos mumai doao, ca peste toate si fe 20 de slove. Pre urms Epiharm 0 ssl marae Fiosoful au aflat doa slove, cu care s-au cut slove 22; lark e8 aw fostu int aflale slovele de eghiptén, sau de assiriani nu dzi- ce. Accasta dzie gi marturisesea, c8_aflatul slovelor foarte au fost de triaba intra stipinire gh intra erestila.niamutul ome rescu. C3 "de n-am ayea slove gi scrsor, hice nile Wueruri ce sau Iierat de malta ‘hu am sli, nemicd n-am_putia face stire ‘llora cart yor rminla In rma moat, Plutarh, Carte 2, De laudele celor batrini 4 Plnius, Carte 7, cap, 86, malty laud’ pre Pirod, pentru ce a ala focul, in eremene lovind; multu lauds pre Pret, pentru aflaria colfulu, mult lauds pre Pentetesia, amazon: a, pentru aflarea sicuri, mult faudi. pre sehile, pentru aflarea arcului gi a sage filor; lauds pre Finichie c& au aflat pra hla, loud’ pre Lachedemone, pentru afla- {ul misurcilor, suliflr gt sabllor; laud pre Thesalonin pentru aflatut raztoaelor de ed lare, lara Penie, rizboful de pe aps, cu vase. Jard'eu laud si nice dinioars ma’ valu pk Fisi a nul liuda, mu pre cel ce au scornit, armele, spre gitiria “‘zbofulu, ce pre cei ce au aflat slovile, spre agonisirea stn: {el. De ar cumpéni eineva cith despitire ar fi Intre condetut cel muiat in cerniala 31 intee sulfa cea intinsd In singe, afi pln de earft sha fh incinsu de arme, cum ar tre- bul s& viefulased,feplecine sh ste gt face viclesug la rizholu pentru sf weigh pre ali, adecd pre aproapele si, nime na soco- leseu a fi agea de nebun, si nu laude stn SInvifitucilor mat muita dectt nebunifa, razbolulul. Ca eine invafs meslergugul oste seu, nu alld fird cum sar putea ucide lf, invalid. Lard gUinjel(e) aval nemicd alld, Tira eit cam s8 fle Iu! gl altora a vie tui, tnvala Dupl ce Incepuri den dei in dei a si adaoge numtrul oamenior si mai multy 2 si asculi minfile oamenilor, #8 invodira if earil asuprfa pre cel sirac, furl eait 4“ Jecue pre cet bogali, Invedjbitori cari invr3j bila pre cei paciuii, uelgag(l) aril ucidea pre cel ce Iublla paces si odihna, j2ca3(i) ‘aril viefua din sudorile streinilor, eaze lueru vidsind oamenit cei alesi intra infale une gi intra sfat agidzard cu un falta de Tegituri, de tovardsie, <8 vielulasca ra se se posld finla eu aceasta poati potoli. Cu acéstfa ce am dzis si toemas { acelia ce au dzis Macrovie, Carte In 2; nteu visul ui Stipeo prea mare pofta sl cea prea adincl ldcomie au ardlal pricing #8 se ale Intre oameni stipinil Plinus, Carte 7, fap. 58, dzice ef albinei(i) int tirgue gi ceghiptent orage au facut Al trllea Inert socotiala tuturor pre p= minty au fostu sh priimascd lege. Ci mmicar ed trila In lovirdsie oameni, iard fay veea unul sa se supue alfula i asea ades Si scorniia intruding priel s{_rocosii Ci, dupa cum daice Plato, ma laste mai ade Virat simnu de perire vreunit (ari, dectt capetele multe. Plinius, Carta 7, cap.56, dice precum o erdiasi veche, de demutty, anume eleta, inl au lavatat si are pimintul, sh samene griwnful de pline, sk macine pine, si coach pine In cuptortu. Asijdiea Ia au dat {nll pravila noroadelor gi pentru aceste afc fc, cei bilrni o au socolt a fi Telera dum- nedaiife, De la acela vreme nice am vadzut pind acmu, nice am audait, nice am cell, ‘eo craifa, sau vreun iam, elt de depart fsa varvar, sf nit aibi yeeo pravilf, nepi: sinda mai spre bine gi nedind eertare pentru ele rele. Maar eeu mai mutta ag pofl 31 mal cu indréanice ag dzice cum oamenit mai multe Tubasca sacotiala minjel, dectl c3 8 sparie de lége sau de pravilé, temindu-se pentru cele rele fapte a lor de pediapsi, care sintu dentru pravilé hotirite (au per tru urmarea dragostil_ socotéli) de ll se face (a mes socolialé Taste), micar ci de ‘oameni acele rele, care si fac, si par bune 2 de ertal, lark de Dumnedziu si pedepsise Seneca, intruo carte a lui e&trs prifatenl su, doce: Luchile, sei la mine precum sichi- ani multé pine au adus in Igpania stn AL Fica, caré find den gludecata rimlanilor fopriti sa mu se adued, prea rea certare s-ait agonisit i, precum tu, care esti impodobit Snieu osibité inlSlepelune, pott pre mine si mi chivernisestl. Agea et, care sina batrin, te pocia pre tne invita a gril dreptu; ed mi Taste hucru cu cale tntre cei tntalepti si 5e ‘aied: aceasta poronceste, orindulagt, slo- bade pravila, ce sh daicd: acestea velt po den croiala socofialli 4 eununa celui te socoliala, iard celui rau pravila Taste ealo, ‘A patra socoliald, sau pireria noroadelor au fostu si nu se radzh. §i aceasta. sa ‘iu ge pae nemrul de ris. C& eine va eeti pe Plinius, Carte 7, eap 59, va afla precum 454 de ani rimlfanit au Tostu nerasi, atl- ta cit nice eapul, nice chica, nice’ barba ridea sau eohlufa. Marco Varo inti la acea- sti voroavé aflatoriy fast, precum Pavia Tichinie Mena inti) s-au dds den Sichi- lia le Rim barbifari. $t era mare intrebare Intreeimilani, primi-vor pre barbifari, au ba, 4 deicea precum ar fi mare nesocotialt $8 56 Dionisie Saracusanul credaut si-g lase barbi la birbiaru, o& Te {ele Iu, pind era mici, fi tundle barba cu foar- fecile, ard daca s-a4) facut fetele mari, n-au Indréznit sis dea barba, ce singur eu cérbuni aprinsi tg arden peril. Si lind intrebat, de ce ru sar’ ineredebarba Ia birbfariy, au ispunsu deicind precum stu adevirat c¥ si vor afla unil carii vor da mai multy pref birbiferiului, pentru simi omoara pre mine, decit eu, pentru s-mi radzé barba el, Plinius, Carte 7, cap 89, dzice precum inti Sfipio Africanal si Avgustu au’ agedzat In Rim sisi radze tn toate deilele gi mi si pare e8 daice Plinlus: aceasta o au facut acei ‘mma een, domi pentru si fle mal vest, socotind eu eu indriznire, e& au ar fl mal putind grje Ge rasul briculutprogiur grumadzi, decit ‘abou lui SUipio fm Alricn eu Anibal, sl a Tui Avgostu eu Sext Pompilu tn Sicha, ‘A cinela piriare taturor agedzals, 98 pri iasch ceasornice, care mulls vrame au favut rimlfani, C8 precum dzice Plinius, Garte 7, cap de pre urmi, 3i Marco Varro, Garte 5, De limba latiniascd, dzice precum nll au Tosty f4r8 ceasornice, mull ani Tslorie cel mai nevoitor, tei feliuet de ceasornice de demulta c& at fost aflate, pomenescu: a ceasurilor de soare sl de api. Ceasornieal de soare si ceasornicul de api {au aflat Anaxeminis, Mille, ucinieul Tui Anaximandra, Insi ceasornicul de apa au flat Sepio Nafia, Tard ceasornical ceasuri lor Law allat oarecare ucinic a iui Thalis Hlosoful Dintru toate cele vechi aduse tn Rim, nice tunile mai ca dragoste s-au fostu priimite de rimfani ca ceasorncile, cu a cdror agi torla misura dzlele, Ca mai inti nu putea duice Ia culare ceas ne vor seula, la cutare eas vom prinda, tm cutare eeas ne yom fduna, in eutare ceas vom purcede, alla ‘ceasuiri vom negufilorl | proc, ce numal ce ddricid: aceasta in rSstritul soarelu, acela {ups apusul soarelui vom face. ‘inci lucrari veehi am Feu pome Tnceputul acest edt al mele, pentru ‘8 dau socotials ced acestia am veut si- ppulu nume Ceasoraicu! domnilor; si acesta feeasornic nu de nasip, mde soare, nu de ‘de ceasuri, ce fase ceasornicul viel G5 cAlilatte ceasornice sinta pentru si se ceunoased ceasurile de dai gi de noapte, iar aceste Invati cum vom aduna toate ceasurlle {cum ni se cade a orindui tosts viaje. Cea Sornicile sints aflate spre orindul for, intew stipinie, iri acesia ces domnilor ne Invati a toemi viafa. Ci de pu fin folos sintu ceasorncile cele dupa pravils “ feute, de vor fi orégenit tmpicdecati cu Viclestigue i nu yor avea inte sine tocmala sh aghdea STIMURILE LUF BERNH(ARDUS) TOMA GARTION DE NETOCMELE®, 101, Sintu oatecari aril vor s8 gle penira sb sis 1 aceasta laste nevoint. Slotu oarear eset vor ab she penitu 824 gt, SH aceasta inst degertie Sint nil eani vor sh je pena sb agonisoses, ‘i aceasta rah fast Sintu uni eat vor sb te ea sb eldased, SH aceasta seumpete fase INCEPUT DeOSEIT Desire care afl intr cl ce ibis desararile arte mille snty, €3 nelnd in esa in al pee nr aera 238 rile 91 dupa moar bor, ates pomen fea degdrisor sale siesc, “C3 osmenior Gelor deyart st btistamali vor lum esa iu suit tn iala on 31 dup’ moarle sh atele wile Sale, tepuitnd nal mutta, Ck Alta cinta de imeall cu olul on inf cit Sidzinda'se a raminen de lume, cu pfta tice cum anu pardst pee isa, C8 a In rien a gra cum oar acetla cu gra iin ar atria var puta sobode infumea aceasta ala vecinicd,eugetle ste ai tntr peered purus tora nebuna Sa. Cit de mult amen shail tru dee cia vet acegtt desearte, ca ice colilt & Dummedeia nu aca shi shu I nice cw momele ta ek hice de vinfs a casio diag at o-indipléze, sa 0 chiverisase, Wee ugetcle castle corbfasc, ce cx mgt dob toace dupa lioma baler mumai of asd ara, dtitoe find, dei inate, a devo i ostenti, si ode ‘Indu faste vola, doarme: ded trebue rand, si pagte: de insaliadeA, sf adaps den va Mr de all supirats, nu se ost taste, nce sh ingeijaded de uerurleobsti Tort omul, de site ori ta bi vola stm ninees manines, de va 8 vAtémat sau Th Fdiptat de cinevagh, Tp seumparas isi, thee curvies de va fasdte, bia mal molly tett ii faste sete; de_va Tl Tngreuiet de Somno, doarme, cer mal mult situ 38 se mumascd dobteace are st alla prin month fect coment nici intra republics. Ca acela Taste erednve'a 84 mimi om, carcle 38 pazes teen fyptle ce s8cavin omulll earele tn trutlsa chivervseste dup obeafl oament for, adze(a) care lcrusle sae, dips pravi In socotiali nu dups pottele rior, chiver SE lisim pre oameni ext ce 8 a8 tniru desartciun pind ah afld tn Wal, ar shi Shemim si dia sami dupa ce au muri, de ari pins potec I mes uriadz pre hime in'ime vets may ap euledia mira, pind (rbeseu tn lume. Ce sirgndt fe acum cea nenorocoasd if fos va Ciei ingropinduse sem, vor s8 mirosascd Segarticlunea lumi? De vom prvi spre on tre cel inal ct nim b1¢e) gorods, Aevirat, qroray Iuert sb eu rugne 58 fit Edel tof vad legit viel noastre, aed a febunitnoastresfirgial mime nul vedo Nemich mat_de-obste ‘nuvi audi nce esti, dett cB oamenit cl fd folos firllr st stipinilor celor de obs si fu viafa de tot necurats i oct, dit a fry na toy lst dup ors TR iufye mal dgertu poate a a8 soca, deat poll a aven socolsis a tuturor lerut iain ice ac) ote ice 3 ‘inte futuro, and oft a. avea? Ce_aebu fie mat-mave.in_am poate fi, dectt cd, entra 'y edaoga luca de porurea igh Egomiseste sll ma rbu? « Bitvn ru Taste acesta intra fifa ome niascé. C8 mall si prea mat mull baa ati pentru einai, intr nec a bg semi ivegris vill sale Svelone Trane Carle 1, De chesari cop 7, dice ed Tue Chesaral dpa ee vin ta" orajl Gages, are. sb chia astada Gaait care iste asthdat in gpania ea tat fn Tht, socotind cipal mavel ‘Necandra, care de multi vee era Tc piste leet, mare spin, den fot pep Sloboda $i inictindy le ar pring Suspinalas au rispunsa:O, lero. nharae Hind de 30°se' ant, tn care tally 9 eu Aexondetloata lures au supus sg aseden se Vavilot ii fe pnira betes ira eu ind rmiian, nemich Ge pomenie ice scum, nvam spravit lind in ia arm agonesesce lands 3 dupa marie, name ves Dio, sentra grees, Carle 2 De indriz rire dace: avt-a obceata precise ba bat Drsis Ghremasieu de crea morminty fle oamenor mart car sd afltngropat Ja Htalita: si aceasta o facea de cite ori tet Grp aon tard pent cesar ace stay tind intebst au aspunsa ea penta aciacearcd morminturile Spon sallor Osment mari vest carat afl actu mort spre car, privind pind era ta af tl mina catremoraycugetind Teta Forocut lr, si agonsesca Sin i indrazia Ta Sipe ingt scéstn safe sdnoy, pre foarte i alt inima spre stagirea rd lor, cind nistine cugeta si-gilase pomenire vécilor vitor Serie Titer, Int inviaturle itor sale, precum gi Plinius tntr-o serisoaré a. sa po mmenéste, precum um ealare| dela Theva Eghi- petului au venit in Rim numai si vadea de ar fi adevarat actale ce audaita de mare lauda simlenilor. Pre carel, inirebindu-t un sfet nic a Rimului, anume’ Melenas, ce ar socoti de simleni, cum i s-ar pitea Rimul, 58 fie ispunsu acel e3lare{ cum mal multy ari a tan roc Fae plicea pomenitia celor treculi rimlfani, decit fauida acestor de aemu; c& unil pentru si Intriacd pre cel vi, ali pentru sé si asemene elor morfi agea de mari lueruri au aratat entra nimele eel nemuritoris, dup moarte, ‘Multu sau bucurat rimifanit_ audzind acéstla den gura omului strvin, care gi celor trecufi si eestor de acmu au facut lauds. Paginit cel vec, netemind-se nice de iad, nice nidejduind de bueurfa ratulul, dentra slibiciune tivie, den inimé micd Indrdznire, din Tried putére, den grijs nidejduire, den neprfaten’prifaten, din lipsi sulir, dentru hiclenieispita agonisifa. Lepading vota sa cea fadevirata, urma socolala altora, numai pen tru s8-4ilase oareeare pomenire ie, Intre eet moti g 8 se numere tntru laudele celor vi ‘Mull rAdic8 griji mari, ew norocire pentru ‘H-slase pomenire pre urmé. Spune-vom ct- teva marturi de acia(s)tea, pentru mai mare devia Ce lucru au indemnat pre Nin, ca si afle rizbosele? Ce Iucru au indemnat pre Semi- as, de au dit eleva ziiurl? Ce hueru au to- demnat pre Ulises Greeul, deau brudit atta miti? Ce lucru au indemaat pre marele Ale- xandru de au sledbitut atta {3r?? Ce huera fu indemnat pre Traclie Thevanul de au [8 ut stilpl fa pus hotard imbetelor sale? Ce lucru au Indemnat pre Cafus Chesariul rimlfan de au facut 100 de rézbota? Ce Wuer tw indemnat pre Chir, impliratul perslor, de fu dobindit amindoas Asie? Ce tueru’ au Indemnat pre Anibal Cartaghenul de au facut lita de groznic razbolu asupra rimllanilor? Ce Iueru au Inderal pre Chit, cratul Epiro felor, de au trecut Ia lala? Ce lier au Indemnat pre Alla, erafal humnilor sau a tungurilor, de au stipinit oata Evtopa? ‘cegtea tof, adevicat, nu numal pentru Janda despre cei ce. pelrecia impreund cu dingi in hime, pre accle veem, ce st pen cegli de pre urma, carele spunem, <8 le Vorovim nol, earil trim acim 8 ‘a rod ‘le De vreme cf 'sinlom oameni i. niscuti en oameni nu taste putin lueru a si mira, ind si oamenit intre sine gt inimile oame: nilor au desparfireIntrw sine, C& nemick mai ades nu vider, decit de sar alla. dzece bbitbaf cart silescu si alle vreme de moarte, fara dzece mii carii mu primaseu si Tle mone fe, pentru si si delunge viata spre desti- {ari Cine rihnlaste lauds cea adeviralé, ‘aur cine namele sits mult ly socoteste, ace. lua mime putin trebue socotst Oamenil eel smari, carl intre siriiani si inlre asirifan, Intre vavilonianl, tnire grec, inlre machide ‘lan Intrerodifani, Intre thevani inte sim Mani, intre carthagheni, inte. alam, intee lungur, tnt higpani, ini franfoz, sau silt i agonisasch véste gi nume mare, de mu arf fn primejdie (agea vou drice) ‘ea Intr-un cuploriu aruneati viala lor, nleedecit nae ff mas pomeniria lor nemuriloare ta. vec cogil de pre urmi. SSext Hersonieul, Carte 2 De tucrurite ‘imliarilor, dzice: intrebind oarecine pre ‘Marco. Marchel, haimanal rimifanior, role cel inti I izboty ait védaut dost i Anibal, cach ar fl agea indrézne| ta facut ‘zbotulul gi edel ar Ia bitae cu midejde, 8 fe rispun(s): eu, prifaten, situ rimlian gt hatman rimlénilor sf asea mi se cade, ta foate dallele, s4-mi pala capul in cumpind, cd aceasta una Taste cale spre lauda sf spre vestea cia vecinica. Asijdina, intrebindusl de c¢ ar fl age nemilostiv spre pierdzarea vr3j tmasilor si, iard dupa tabinds de sirgu eee sling pe er fe duis 8 cade ha ‘manului romanior, care nu va si se soco- tiased de tiran, si eu minule singile veljma ‘eodata 4 lacrami den ochi si verses 5 mai mult pofteste nuda pentru milost vir, dectt pentru izbindi a avea. $i 38 fie fadvos hatmanul roman: eind va sta la riz bola, si pravased pre cei impotrivd pre nighe vrajmasi,avind ndefde fntru biruin{a, sau cdi va birul, lard dup ce 88 vor bi ‘ui vrijmagit lu, s8-4 aduel aminte precum Si acela sintu osmeni gi cd si el si va pu: fea birul de ali: c8 tice 1a un Joe muse ‘cunoscu mai bine cele ce fi si vor prilet i cole vlloare, fara elt in rzbotu Aseadara’‘vrednied voroavl Taste acestui birbat sf mulfi s8 vor afla cari, cetinds, sai audzind cuvintele acestea care li-au dais, Acesiu roman, le va Tada, jar’ pre pani si vor afla cari cuvintele acestia le vor utma ch den cei ce laudd eéle bune mulft vel afl lard ce cei ee fac cele bune, foarte rar ‘Oamenit cei neodibniti la inimd, sau eu Inima neodihnits sf turbure, de s8 sprind eu izbindele celor vechi $1 vestti oameni, care fosteniala gi grija pind a le agonish acelag ‘mainte de osteniald le socotescu. Ci niceo ath vreun hatman mu sau vecelit de binds In Rim, pind nu sar fi intt de 0 mie de ori Viala sa" cumpinit. Pentru cede aclastia. ce wolu $8 dzic, credzu ca intru nemicd fu vou gresi, adecd c8 tli, pentru 8 guste Tauda (38 dzic asia), poflese miduha, iar’ de {rica gurii-nime nu va sf zdrobases ‘sul, Ci de ar fh indestul potile pentru si ‘agonisase’ lauda gi vestla, neindoindu-ma mirturisescu ci aceiag intro sluga eit de roast In vacul nostri, mai mace sa¥ afl, e cum sau allat intra acel mate Stipio f Rimslui. CA nice tin om dentra tofi mu fitorit-nu Taste care nar pofli lauda gi vestia ie, micar eft Je sivac ar f ravegte pre mulli ve vi{a oament tiner cari sinty {ard invit turd st jacag, earl cind fasculté voroava cuiva de veun rizboiu vest In care razbolu au ardtat luceuri mari, de ricat, uni cAldrelivoiniel, tines, ca st di sli, Indats cu pofth sf aprind ‘gi sit ell feseu cu aprindere in launtru. $i asl, na cea de boerie de divan, indaté'o mula In portu de ostian gi rihneseu de sitgu si pureeaga In caste 91 si Iasi de tot dup Infringiria gi deprinderea ealariel, Si agea Hind affat, cu acia polti a tinerefilor, eer 50 voe de la domni sé marga tn ost st fntre af sii bani(i) 1 Imparju. $i agla, esind din hotarale pacinjilor gi agidzindu’ tm hotarul strein, eunoscu in tabere grele nop gi urite dalle. Cich acm striga la arme, Ia siraj() si pizised Il se poruncéste, de le agionge hand gazdele te lipsiseu si cind levine daua letelor, acca Taste chelttts si mincata ‘Cu aciasiea si de acesty felis de ipsa upd ce grjascu, Uedlosit voinich perdu fim, ales cind Ig adve aminte in foame, in edcealé gi in vinturi, Im care mincare feu duleeals™ si ia. edldurd petrecia 51 ta Slieiile esle une, unde petrecia iarma, et aducere aminte de destatarile trecute ‘mulls mihnire si lpss adaog(3). $i age dupa ee ispraviscu" acele ce si dzice Tor, yea de ces cunosculi, cum de prifateni for ce sintu eu dingii de fat aducind-le aminle, ea [asind pasta si. si Intoarea pre acasi-s aleg socoliala.$istau acela eat Geodati numai sau cersul 58 aibs vor a merge Ia oaste, ined pre urma cite de daece ffi 8 cearcd si abi woe a $4 Inloarce Ia Sle sale; gice fasie mat nevrednic, clei mer. sese Ia oaste pln de bani, 38 tntoreu plini ‘de hula si de Scddere ‘cesta spre acesta sfisit l-am dzis, pen trash oiba socotialt camenit cel ifaleph 3h lest cu ce. feliu onmenit cei jacas si de {ios slescu si-s agonisased nume de laudi. Carli nu si 84 vite pre Teriastea, ce x8 pra vased hotarile{Arilar, nu si gioace hiejits hile, ce sds bata In eAzborus ma cu urgh fic si. se imbrace, ce cu atme ise In fereuiadze; nu ow chiuhaiieni sau cal Impo obit (pentru fala) si alerge Impregiur, ce plzind veclesugucle; nu a dorm) ainda dui, ce. pind im dzio8 s strdjul; nesocotind Tada sie, sou mindrifa, ce a edule lauda celui preaindrane| yi preainimos; nu cu pete teni Eicind gust, ce nivalind asuipra vr tagilor si agonisest lard acesta, micar c& fomal de niam si de vif le face, ira eh ar I esertare si nebunie stu. CA de vreme ce fumia au agedzat lauda intracestu fllu de ucruri, care va cu aceasta cale numa sé Isprivased, datorifa laste a eelor tines si de niam a\ sh nevoi ald, vFind ew nevoings 5 leprivased hucrusl marl sl de pomentre toate miduliile alia 38 le infrings. Ci de face rizbotul cu eale gi pentru apararia rosie, mai multd zavistie are cela ee pifare de mina vrdjmagulul, decit eel ce trifaste in scidere impresurat. Grozay gl eu hull Taste aeestu lueru celor nemesl, $4dzind in castle sale, aud laudele gi numele acelora caril au dragoste spre lucrurle razboaelor. (Céci nufaste lueru harnic, cell thr, de cud side vila, a asculta gia spune luerurle allo- fa, ce #8 Se nevoiasca singurl a Te face acela, ca $4 fle de allt Iaudate luerurile tu ijt de malfi sé afl astidz, cari lad pre Infélepctunia altora gi ei Intra Infalepetune nu si infringu; si acela nemic& alt, fri cit rihneseu lauda gt 0 vor, lard viata sa 0. petree fri de ume bun. $i.tn xidar dic, precum mul, de pururia au lauda in roste le sale, tard viaja ts petree far lauda i fir nume bum, Ca cel mai de multy ai hostr, in cimpi cu sulle ela. razbot, iard tneri nogt la masd, pre aceasta vreme, fu lniba fae rlzboru. Ca’ multi dentra muri fori, cari sintu dai, dupa degdrtdcTune pot tesc si-s vor, ca 88-4 lsd pomenire degarth Til sale, Ce acelia. sh cade lor a le pelrece fn viola, cave Vat) aduce name liudat, nu Inuit, dip moarte. Ca mulfi den cet batrini poménice ea acsla g-au lasat, mai_muliu de cial declt de aparare. Ci ay vrea SH gu de In accla catt au audalt acestia, sau au cot, de zavistuescu ul Nemrod, celui intl tiranutui, sau Semicarmnidie¢i> ‘eave au eihnit curvie cu feciorul sau, sau lui Anlenor, earele au vindut pre aur Troada, sau ‘Midi, eare gu ucis pre fecorl sii, sau lui Tarevinie, etvele a TBeut sil de curvie Luc re(ii meri, sau Tul Tunie Brut, eare au ucis w in an acts cam mel tm ihe sneer or dena ag Celt te tro Pen Soe Cat a ns bat oarecare”(precum vedem Ta pomenitea Iu), e& nice pre-vtiame eri, rata att mar ar petece std Si ine er vara pre afiia edlduri ar face eale, si fie ‘ispunsu: eu, daice, ce faste in mina mea volu face: lueredze gi cerul ee aste tn putiarea ll, Ca mai malta taste a 34 socotlinima acela ‘eu care sh face rizboful, decitnorocul eu eare Si agoniseste izbinda. Ci lucrul rizbolu- Il aste virtua, tard iabinda are povijuire pre noroe; eu care si vrednick voroava acest hatman roman si tare. Simvolul domnilor, care serie mat multu ‘mai fncolo, mai nainle a pigi, mic mi se pare ei va si Insimniadze precum datorita ddommnilor laste si pigased mal nainte intra ale bune, eu care si nevolased a Intrece pre alfi gi sé pigascd unde altul, sau pu- lini domni au pasit, si pésased, de vreme ‘ce domniilor, a'nw pigh eu cet mull intran chip, ee al tntrece pre toi Taste ce si aritim aicia, Inaintia’ochilor, domnilor de acmu si celor vitori pre urmé, pre mulfi domi trecu, car multe eu putere au ficult, pre earil s-1 urmedze, e& domnul Carele va sh fie bun trebue sh glle cari fu fostu domnit buniy ef nu trebue si urim Cele ce huleseu eet rai, nie ce laudé oamenit Tumesti 8 primin De effi domni, eetindu, Herimida, ind gindese de mbuniturile ce. priimla’ Intra trechile sae, cfnd vielua si ft domni stingi cu gresala seritorilor videu, Cade-s5, dard, omnilor st celor mari, eu mare nevoing’ fa cla, nu acele ce aud, ce acéle ce n-ar vila ‘4 audzi; mu acele ce vad de fat, ce acel [cel care sé lucriadzé in netimplara lor; na acele ce dzic oamenii, ce acella ce ari vrea 4 daieds nu acelfa care numai de cel vil ‘8 Si serie, ce acelece-s adevirat, de al in Arian sf fe grifasch. CA multe carele sinta dd grail, cdc le tace cel mic gi cel supus, na pentru neeredin{a lui e&trd stiptn, ce pentru jnima domnului cea prepuitoare, face tctare, Ca nu sh cade domnulul b(la) g¢o)rod, audtind adevarul e& si dace, of st turbure, nice si suférd 8 se hiliniascd eu Imbunélu- 54 “nse 2 samen) aes rile, ce acelece aude e8 ise die, si le pue in auntru si 58 socotiased oare acele ce dze, adevdrate-, sintu4 de folos, au cele minclu noase grate sintu-i de seidere? Ci nemicd ‘mai bund mérturie adevrului sau minciuni nui, det cind face omul in Huntra socotal i piterea sa, Acésifa, dard, pentey aceasta s-au dzis, ca ‘i Infaliag’ domnii ed eu n-am ardtat domni lor aetiastujbd care. si cinsli, nie pofteseu, nice s8 cade, adeci ea sé ma fac inte-aceasta fstenlalé a mee Imbundtoriy,e& Tard cale at fisi ita de prea grozav Iueru,ctnd un domnu vestil audzind cu urectile socotel ca acelia si fash den rostul mieu, care cu multé oste- ialé am nevoit si art érepiates intru care {mbundtura niceodata loe rau avul, nice are sb sa amageasca Lisind, dard, allel, si venim la calea toasted. istorii ex mare lauda inalfa. pre Licurg, pentru ce au dat pravilé lachidimoné nilor, pre Nomma Pombilion, eiei au cin slil besercile; pre Mareo Blarchel, edt ers. dupa cei birati de razbotu de dinsul; pre Tulle Chesarial, e&ci erta pre vrijmagil si; pre Octavie Avgusts, cic au fostu drag ‘orodulut; pre Alexandru eel Mare, cael fra spre toi fieatoriu de bine: pre Pir, raul Epivotelor,cici au aflat maistrii de’ mirat pre Ector Troadianul, cic era rdzboinic mare: bre Iraclie Thevanul, cici au fasta prea tate: Dre Ulises Grecul,cict au indrdzrit asa lisa {ntru multe grit; pre Attic eralgorul, ec at sprejenit multe nevot maris pre Tit impira ful, caci au fost tald color meseri pre Trai fn, cici au facut multe mari lieagul §h pre ‘Marco Avrili, pre acel mai bun, ei eu Inv. {lure g ew infalepetunia pre tot au intrecut. Na dele ca vreun dommu den vremile de facmu si fie datoriu a face toate bundtil actor ce a fost dom. Ce mal aceasta ‘8 daic, nu am griji;c4 precum nu se poate tun dominu pre vremile aestia sa urmedze pre fofi, tn toate, asea si de nu va urma wee ‘6 uni, grozav ucr Taste, Nu pottim sh facb dorm once pou. ce a unileacestr recut ini domnt core si cad, sd newioscd 38 Tach Indrtznesc de Gate dle de & lt ed Sins datort si le Tack. C3 domi é@ Sar Sits faca toate acelora card care snk Te ti gi dato, eceodath THPd ru sac SSluce tral st vote for na tear Scie Pins int caren sa precim Calo Tinverul porta In deget incl, pre cae inl Sea erad aceasta ff print anf she tin mmaruta, Chron daive a ut Cato, fine arta sama de amlnuntut va afl ml: ter rea gle soooele tnchie supa accle Shove” Ce, pentru af adve. aces cates Soroave mea, dale: dom(a)al,arele.pol: ity cu laudé $8 ocrmuased jara i Toca ton (ill slack tuluor dreplate inte hip sh pleased vafa Ini neste ge defo at he in Sm fed mene, daiora laste #8 prilmascs a une Uinta an pring raulsplettaror. CS re mil sa ina intra. domn, ct € ‘si inlriacd, sau sh i se potrivascs, laud i mirlurisescu Tora Ie dale ca toals puterla mingii ga soootelitsi-s radzime Ta unul, oareeare. C8 ‘uli ints earl, pre rai mulfi, pind tres fu, silesou sii tntiaed, lard asla mor, ctl niece pre unul #6 nu aglungd. Macar ca eare ne, elt de. mully ani face si ce-ar avea 8 face, at siy ard festecarele dentru muritort fu ave mal multa ‘decit ce are unul (ca Si dale ages): unl si va, unul si poatd, {nul s@_mased, unul si viluiased, unui fst moard; side vreme ce numal unui Teste, mu mal-multa decit se euvine unufa ¥¢i) trebue si agonisases, inte foli dom cet bunt, eail am tau dat mat sus, mat pre urmd igste Marco Avri lie, Ca milcar ch am eetit a mull domni laceurite feule, ine8, marlucisesey, eh vred tice sinty de a le cet gi a le gil domni Oniia Marco Avril, sau au grill saa au T Es 0.1 gui te Bako Sem cut, aca sae ale ints arnice gt te unmade (aba sintuing die pre aceta domns tntra pliner inte cle de ans Beate banaati aie rma, ce au fe ful sil siprimasch. Cade sar edu ta un foc herrea ml restny eu o sam de agin, pre cit rimin paginis de cege fini intra’ ale credit sto dumnd sie ait intr faptle bundle ne tntee pe i aceia pre m Tull domi, den vacul cel vechia, aw aval prctni I dragoste cata ven ilozot west Alexandra sine sven pre Aristotet: Dari pre Ploten; Avgust pe Fst Pompita pre lavisr Tit pre Pins: An dian pre Secu; Trlan pre Platath; Are ionie pre Apolonie; Theodosie pre Clave Siver pre faba $1 mal sles atta erm tt curl impdrailor sia dommior tn caste {sot et Haven ta oca!piinor: pti info de daseat a cinta, Det ace Host in watt eracinoscafldomrior. lara Mares Avril care tnvitatura, pre sear chin miievonste dm ina aceasta Carte, vice mort Taste Nice pentru acta, Cici st alld morta, ad prim aie Tahdig Invitro ot 38 fe mai de mate folos cart tau srs ee fon deatt cee ce'au des celta, cng vita Spune Pisarhcd pre vem ui Aland tra Aristote, find Omir te ctiva vreme morte. Sa Intchir, Que, etd eres da Alexandra nue citi cnsle ltt, Adevirat carta ‘Tut Onin, ind mera ‘Alesandri fa dina san ind 9 avea cind si destepta, celia: de purura in sin 6 pura, de matteo supia cap pea. Tach Arittel ma fost asl intent i Aloe andra, chee mde ot i da acuta, hee i creda totiauna. $i agea, pre Omir de Pedaten, tard pre Atta de dascal vit Alexandr, ‘Agea_ at tsi etal lost; nostra Marco. Avie fowl a ri al Tost reaineifat_ si domns_preaptéenic. Dec [eave ede cdtat mult | cade lal ve Ain, dest alula, C3, ca un dorm ostene- tee eave intraceast cle act vel Tiuicna) va spunea en Toso va a7 ta cart Dre cesta Injtept oso st tmpsrat Rt nul ales de pe enrele am sos carta noa ‘Sut, pre libs romariased,snile 8 toate Be iat te fim seis ljya ani ar tebul Adeos! viel noastre, sich avei domi, c0 pre un indreptitora neti Fini Tora chivernsie, pov tor, tndreptatria tm eae, pr estenfal, pigs Tatra bona stn ara edc alta domnu resin, ‘cestil pagin domnu, am vrut sf sia Sata eb pre eit acesta domns, pag Mind, ire laud pre acesty va, ede a Tost bun, pre alia pedapsd vor avea domi crest Inet he, te vor plese at es re aceasts ime, lard pre surly vu serie : yoastre viaja lui, nu asea precum o fr, Ciel cam am dus mal sus, nce vremen, ice gindsl mu dene spt cumple went te prmejd plinth nostra, care Dum edule mite gale prefacdTotralle ‘emi mal bune #1 norocoms ‘De mute ort mi-auvinit nine 9 cugela, care fatal cel_den véci a durmedeaiiy farele au dat domolor scaun fn einte, la Greme, peeum v-au impodobit roy re orl cu mal ma dst tol onment dara fare viubon ai vi facd od fi fat Siubactunta omeniascd ca oi? Ce ma vide Sh vb fe facut Vi ida pre voi ch, find den fidi> tum acest, mu pute nes alt chip a ve {utr ev dupa obicieolveacul acest ve {bing vi "deo pre vor, CS tmblfad prin Mac acest, pte slice ce aces ae Iwerurt feel ch we(uind Ta trp, sine opus istoe trap s Vi vidzu pre voi ort de tungu de a pete tn vfs, de lao vtme vin 9 Fogo din sean in mornin, Nesvie fest osteniala voasta gi niceoda od ‘hile Yoaste nau Vs vadau pr vl ck latna frig, vara duct riba ome sdace iste atrages de rll prs st nepeatnavied ma de boca pars Viv vides pre voi bolind spre slugile Noastre ef aujeseu Yoas cu urd, Va" vides pre soled ave malle i mul te ed lipsescw” Mat pre urd, ee pelt Si Yedem mai malts delta vd widen pe Yok pre dom, mirind 9 finda hea ¥iermilor, de rlame ed domni qi amen Sci man sfc hrann ps moat ver To. Cael In vat mu sat ah Se den statue ‘bun, meprepuluva Cie at amen pre lings vot tnvitat,harfl art ‘ar pula olcrmul intra cee ce wat ve tka cl gre. Ch de gresi, dom Sicade nema a8 vt Sate pre vu 3 cade st avet Yo ca et dca amine ee face mutt sd mu act treele, 58 4a den ala. Ch prostimen de Eeseste, trebue ceriat¢a), tanh de gresey {6° domnut trebue invatsi Si precum va dommnt a fc cale shade Sup Sel tertaea dome agen st sngur dommul'a primi tnvstiranorodat feat cu cate Taste, Gi de weme ce bile unue radsing de bine alto, sigue Weert ovat ch de a: pete(ee) domain grep, ice {at nora! fm cate diapté nu va. Ine Acca, dats, carte a mia cl osrece osienals vod cu plecichne 0 then nilor-voaste, liinatlor dorm, care © plo Ini ves och ost pleat og, rugind pre milostvel Du hedebu ca 88 fe vie mirilor-vostre de Invijiturd st norodstt de fol. A, Bobul "mlcktvoastis, Neolae "Costin veblogtat 0 CEASORNICUL DOMNILOR VATA IMPARATULUI MARCO AVRILIE, CU INVATATURILE LU [ARATINDU st ontceTURI vECHT PaRTIA INTITU Pentru nlamul sf nastirea Ini Marco Avril. Cap 1 nant 5 de nde se desta ial dup toast Astoin sll Bun a Hristos mintuitoriul nostru 361, ales den diisa poroduil tales sina ‘Acesti om foarte ales, demos rill, seat tn muntele Celi, ana hl mal Odile. Mogul foam fost Antonie. Veru Strimogul Tul AnniyVeru ba. chemat; 10 Higponie Meat fu svatnc pe. vrema pri infve PomplasintreChesai,tncarevreme pre mol span In Rim st de imlon Ta Higpeiia pen icayul ta mutat Del acests imparal (ora) de sttmop rimlen den tion nnd Tara tab fmogu-siu sf stramoqu-siu Turd num Noir Ger i penta atta dol it fic, Marco Avtie 88 mumiagle Veru, ters fe Aadrean tmpiratal ab numt Marco’ Ave ie Neiman, ech cla devrat tnt ef nce inioara insfmnat In min Sunt seu abatut den eit ma a, ‘Nlamul aceld! Annin Vers (precum sexe Tule Capitlen sf troge den Noma Pombii © fi de la Marco Curtias cel prea ales a Flmifanilor. Muma acest imparat au fost Domitia Ctavilis, precum dzice Tinna tn r{ile sale. Ca'‘niamul Clavili n mare sinsle era, care dzie 2 si fie trigind cu ‘iam de'la Cami, hatmanut eel preavestit al rimlfanilor 1 preafericit, carele su ras: cumpicat Rimul de la fanfoji eu ehsbot pe vrémia cindy dobindise frantozit Rimi 41 incungiurind ef sl curtea cea mare imului, cea dzicia ei Capitolium, au mia {uit acestu hatman Rimul de franfoli. Spre omenire deci acestui hatman Caml ce ce Si numiscu, sau purciade din siminja toi Parte birbitiaseé ‘si numa” Caml iard Dartea femeiased dentry acelasi siminfi aa ‘numifa Clavele, tntru pomenire vecinied flel lui Camel, cia numete ii era. Clavlla, Aceasta Clavilla, neputindu:se marlta, use fa célugiitle fete, ce le dzicea etmle nit vestales, intre care fete mulld. vreme pelrecu-g viafa si in mare cinste fa de im lion, eit dup moat ei ind de 46-de an, cu, sthuri cinsticé imlianitmormintut’ ef Lisind dard acestea i altcle. wind: le istorila noastra, trebue sf gtim ed simon pre 12table au avut lege serisée feu} aceate love. Ordsianit tof, et deoscbite urice, In Véciintracel Ioe 53 se bucure, in cate lo ce! ‘mai mari a lor au ardtat vreun bine mare ‘orodului romani. Cici eu cale foarte fasle eid ig duce vreun orogan viata in gril it ‘comping pentru mosila sa, acolo si tse dea Tui cinste de eras. ‘Cu aceasia. dard, kigla 1 pravila pentea binile ssminft tol Canal ce-au ardtat orasului Rome, cu mintuire de vrijmasila franfozitor, avia loc st pass s0 fa curtis cea de frunte a Rommel Ch ca fcunoaste adevirat lucrurile lui Came! bat ‘manul, presputlarnic aceslor de pottiv’ 9 ‘mat mari de acestia ed au lspedvit, lore 8 intre cele tucrate de Insul inde x forasului, decttaitele ui luce urd mal india: gh aceasta facut stan de au socot dect atele mat mmole, acest faplda hi Came! franc Ei ent baile vj ato mat frull st made cinse sins 8 socliec fare au) tet de In sine reo de binfacere im obgt Nice im mod de binulalé na fae fatorc romance chines ren, ies nilor si turburaria ostilor de casi au dat prin #6 sefdere ace eet rBpublid 6 Tull itn Toul fl noso 3 deseere tia tare’ Cael tn oat sip st ean Su deprinsu agea. C4 mutinds stapini, In data srene. pagube ne cel supuy 38 Sita, Polio. ra dic, nce ex primepdile fle multe, care ate atSut Ts "rbpublica hice cu adese nevol, care au patimit Rimul fu sav fiat de la ruda lul Camel aged zimintel acela ce aves cu paza in curlea ee(a) inane aR de. crea fret mai sts, Fost-au pe. vremea Si Srna are nasa Cael pte tng grle pentru cll au urmat part i Marie sretleuul Jara mund Sila cumpl fu, Tule Chesaralporunclora, ca vred ticle agonising cinte, tuluror eel iegorit fomantTatarnae larigl tn Rt law Isp “ Tard ce 38 atinge de pani de mogul tut Marco Avail imparaluls, ce avere au avut ce clase, ce lps, e© Har, ce Ur, ofl Bani, on rea, nesTur seri afl; ch tare roma via panier mpl {Moro au trecut eu ceria S) aceasta tai faulty, ede monarkia ma mult den osebile Mic get a ge marin iso ect deta harnieis painlr ous lulie Capitolen c& Ani Veru, tatul WeG)" hic Ave fst aoe Fe pte [a Rod st aparatoryallor mang Trparatind dest Tratan cel Bun, Andhan cel Inalepta st Antonie ecl Bun, care pirat egble sale nu alors, far8 numa camenilor celor Impodebiti intra tntitep lune i tntru bundlate, pre sami Ie de 3 domnit blagorodnick, infSlept, aude. Prinsu a alege pre aceiiy povaluttorl, cont ari ocirmul razboaele cu’ intilepehine st dupa ardtaria vremi $i folosul acolo tare i lla ew rzboiu Avia rimleni, deosebi de ostile rinduite supra veijmasilor, a patru parti @ lui apiraturile sale foarte tare, cumut la Visa lunde Taste acmu Tarigradul, pentru. si priascé pre parthi; la Gad, care 38 chiama astidzi Calez, pentru si inficogedze pre lusifanis ta apa Rodan, care si chiamd astdzi Renul, impotriva’rocositurilor nem. gti 91 Ia. Colassenl, care Taste astadai Rodosul, pentru supunirea varvarior. Pentea aceia li-am seris acestla ca si sh slic ef la aceste locuri oameni ales, de “credinta, trimitia rimifanit, pentru paza si aparares, den care canoaytem ci tatil” Iii Marco Avrile, Annie Veru, au fostu dente cet ales si timis la Rodos. Tard a alla nam putat in cite {ari gi cu ce oameni au pelrecut cesta tmpiral la copiiria sa, Pentru ce ar fi pricina aceasta? Ca seritort Romei mu avea obicelu faptelor domnilor maine to ce ar eédea la stipinie sf le pue la. cart, firs poate fi a celor tines, carii din tine relile or au ardtat vreo fapla' mare, Care fucru mai eu eale mi se pate a Tl C8 mai mare laud agonisesteacela care cu singurd Intilepetunia “sa dobindeste cinste, deelt cela care dobindeste dupa mosic, ined hu seciacinste eet agonisité et irate Svetonie Tranevil, Cartea I, De chesurl cap 40, pre largu faptele lui Tulie Chesarta spuind’ eft era de defiimate tinerefie, lot Tule mirturiseste i elt era de streing Dlireris tuturor de dinsul, cum nice ding ark 8 mu cadzd la imparitiia Rimutu, SI pentru aceia seri istorii, casi si Socotiasel domni de Chesariu, carele Inti aw flat monarhie, adeca stipinila a une o si a Injilepciuni eu carte oar fi stapinit frau avut Tntrebind un filosof, carele din Rim Irimisese carte Ia Flared, tranul_ Sich acl ar stipini afita vreme eu tirdnie acele fstroave, cu puline cuvinte au rspunsu la erisoarea acelul flosol: MA faci ed sintu firan, cich am dobindil” aceaste fara gi Sint ani 32 de cind mogtinescu; eu mrt fisescu ed am fostu tran cind 1 dobin- filam acest Toc, c& ime nu Taste sn, fe chieme eu cale tran, care fa cele streine Tard mu primascu sh m8, chem tiran, e8, die am agonisit cul acesta cu sila gh cu Sirmbatate, iaF8 cu InfalepcTune eu buna Socoliala. Lam chivernisit. Pentru acela fyea Si stl 4 mi lesne Iueru Taste a ago- nisi cele streine, decit lard acele dobindite ale pink cade foarte cu grew Avutau Marea Avie mufare pre fala lui Anionin cel Bun, al. seasespradzéccles Imparat Rimalui, anuime Favsting care, ne vind tath-riw ally feclor, si ficu most nefoare imparali. $1 agea, luindu-o. multe fh ca nisl daestze. agonisi cinstea. tmpiré fiet Rimalal. Fostau aceasta Favsting it cu chipul preaiscusita, den care au hnéscut dot feis pre Comod sf pre Veresurm. omni lumii acestta, pentru care a tut viaté, pentru. mari iavilaturi si lericie noroculti, de a-ialege de o parte namai pre Favstina gi pte fiiorul su" Comod. Moat: fe(a) lui mare jeale au adus Rimulul; efet viata tui au fostu seumpa. si poftita’ ort Slanilor, cit rimlianitfegtecarele pentru Yéciniea pomenire a Tui tat Teut stipl cu chipul Tul i Hestecarele avea Tn casale sale Stilpu cu chipul tui, care Tueru nice unui Ampirat si si fie timplat vroodaté nu cetim, nice Tui Avgostu chesariulul, decft care Fmparat mat drag lui rimlfanilor nau fost, vreau Heuptunan i pr omerlonae Marco Avrilie impirat Rimului, unul, tut Apolin, véchiulul prifatin, sinitate si obstit pace. In beséricacalugirifelor data fmi a mie ferisoatea de la tine, de oarecind tcimise de tine sf de mult dorita de mine, in care find scurla serisoaree ta la mine ceri dela mine Fispunsi eu mulle cavinte 88 fie, care fcr fu si cuvine cinstet ce si alld’ singued a De dogo ori lwo izbind Marco. Avrilie: 2, cyt # tam mparsfie. C4 nemicd nui mai ard cale de pe parthi side pre Turtumani mail, Samah, ommului, decit a s2 lati cated ispravnicit Fostau om preainvajat si foarle “Istelu foriapsueime sai in cuvinie gi a fi strinsu tntew tmpuli fa mine. Agea intr limba greceased, eum tt fear rare a face lui bine gla fagaduinfelor. Titiniase’, foarte stitoriu. La mines, la Diuturi foarte cu misuri, Multe cér{l au seris, Muritau in Tara Unguriasca, unde mersiase cu opti si supue acea cri, presi fom spune pre urma. In cartea aceasta, Trnparativau, liudat intra dreptate, ani 22. Murita de 63 de ani, in care sa afla anul ce. si numeste climaclerc, In care an sh fimpls "mare gr si la’ cumpand viaje ‘omuhi, cind si. plineste de geeple ort nod fan si noai oF staple ani Fost at eb totul Marco Avrilie unul den ‘Cicl bolesti de picior si c& simi durere fgfla seri; foarte dentru nimi am pirere Fa ci nu ai sintate, care gi eu fe it poles fu gi fie de triabacfi Taste. Ca toate In viata imifnirile suferitoare sintu, aflindu-se omul {Intra sindtatea sa. Tard ce imi fach strc Jn scrisoarea ta, precum ai venit Ia Rod si pofteti ca sa glide la mine cum am fostu Yenit acolo, Hind tnsr gl citi. vreme la avi{slura am petrecut acolo, eit de lungs au fostu viafa mes, pina ce am venit la {nslfarea imparatiel Rimului, deci gi poftet fale si mai multu acegtila foarte mi mie conta 6 edi al cugetat si poctu eispunde ts prea mare necinste. Ci nemarus, nice di raoard, In tnere(e, nau fasta agea de cinste faptele, care nu slat putea toomal mat ca iste de cum s-ar spune, Taté-mieu, Anie Veru, vrind s8 arate cies mine dragoste pirinlascd desivirgit pind ‘nu plnisem tnea 13 ani, m-au depdrtat de la cele de seaderia Romel i la Rod, pentru Inviiturle, mai mult Ingreufat de’ eérf ecit de bani, m-au trimis. Acolo Inieu inv {itura, agea de cu lesne si de norocoase folosuri am twat, cam sosind Ia 26 de ani la Scoala filosofel filor i obicesturtor, agiiirea gi ritorie Ia ivala am dat; gi nice un Tueru nw may afitat mai mutta ta ne voinja invaaturlor deeit ipsa banilor (Ca saracila pre mull! cu minte copiland: rich Ti bieulagte eu dragostea infalepsiuni agea cit ce agoniseseu allt pre binile ave fiel tor, aceia el pre infalepetune agiungu ‘Adevirat, eu ura mi-at fost, prealubiul ‘meu Polio, @ pureiade den Rim, mai multu Vidzindu-ma rimas singur fn ostrov; iard ups ce am ascultatfilosotita deplin dzece ani, mise parea a fl nlscut de acolo, precim $1 demu mi si pare ca am fost de acolo, Ca Taste pravila adevarati cu infdlepelune, de(n} strein mogan oragulul, ard cw nebunie ‘dentru orosan, Tntru adevarsts mosie, stein si face lard ci te stu pre tine cum aveai cuno- sind de tatd mieu Anie,catele 15 ant apira- foriu-acsi paefi Impotriva_varvasilor ind plaitoria den poronea lui Andrian stipinu Ju ameu 9 tal Antonin celui Bun, socrulut rieu, domini, cu mare pomenire spre mine favindu-ma]’ avindusma pre sama a veci lor ai s&i_prfateni, care lasare de mare agiulorly mi-au fostu, alita cit 91 desfats file Rimulut H-am viiat, si eu infricogaren strovului m-am deprinsu, den care mare Iucru aviam, ci dragostea mogie eet de rstire.pururea omului de scidere fast Si stil dara cf rodianiisintu_oameni agea de libovnici gla bine a face bucuros, eft rari alt osteovéni vel vedia. CE ostro veniice Hicueseu in ostroave mai toli amg fori, minctunog! st nemulfamitori sintv, $i aceasta 0 dzic cd prifaleni t3tine-miew 91 fu sfatul si cu banii de pururea mi ag torila pre mine, care amindoad tm era de triabs, eit au ‘shiam care miar hi fosta mie mai de triaba; 8 anit celui strein mpoiriva lipsilor siricisi"doftorie, ard Sfatul spre dulce dragostea mosiel ullare Pengehr doflorie Taste. Si cd pre _atilea Ani pottilam si favitu Hlosoffa a Rodos, pre cli ani ostisi tati-miew tntr-acesta Ostrox, nam pulut ispravi aceasta, ecu porunca Tui Andrian stipima-miew futu che mat la Rim. Care poronca de intarnacea mea la mosic ama aceia eu miknice am favut cum am ds, ca cind ag fi fost de focal ostrovstui acclula, agea ma avea tn cinsle, Ci adevar, spre a pravi {arile steeine hice dindoara nu te vel indestala eu inima Al isloria Rodosulul. Cu ce mijloe inti in municle Chelet, Ia Rim, den copiliria mea, in care [ard talé-miey, cum au fost fini si invitat if voi spun. Era la timleni pravila:preasfint® sob cxlu mulls vreme finut, nice un tirgovit care are volnicifa Rimului si nu rabde pre Feciorul siu, dupa ce plineste dzece ani, a Imbla pre ube Tacind vorbs. Obiceiu avia agijdirla rimlenii de teciori do. bofari si 4e niam, pind Ia al doile an_si-I lase 33 sugi, pind la al patrule an sé se hranias i biindigor si moale: la al geasdlea an a ctl, ln al opiulen ama serie, al zecelea an la gramatied sii Invete. Trecind de dzece ani, copii(}) ator! era_yreunmeytergug. 53 invele gf la ce ar ft fst plecat ort la Invifilurd, ort Ia ost, ca sd mu imble. pen Rim, Tea a Thiru oarecare pravils, pe 12 table, acesia 1 alld: oricare oragan rimlian, tthe zi or rile denn afara lrgului, eare are easi, pe Fecionul sity ce ar i mai fmai]_mave de dducce ani tn s{rinsoare si-1aiba. Cé copilal de-l va lisa tatl-sdu fara triabi, sé imble rilicit, sau mice un megtergug mu-l va Invata, siva face vreo gresala, cu cale Taste gi fatal si Teclorul s8 se pedepsased Ca nemica mai multe riutafi mu inmullis. cu intra norod, dectt ‘muiltsnegeje- si a étinjilor sf salbatseia feciorilor $1 india. Fiala. Tard pravila dentre a noastre intr ally chip ‘dzice. Tndala recind de datce ani copilul in Rim, de wa face vro nebuni, pre acela sau intealta foe tali-siu sic Wie, sau la vaduri deoscbite in pace a petrece feciorul si nevoiases. Camu Taste cu cale bucuriia de feciora périntelui si adued valémare norodulul, ‘de vreme ci vista republics radtima de aceasta, ca sa petriaed in lineste sisi sh “goniasca de a sine Invrijbitort sf rocogialnics. Spune-ivoiu, al mlew Polio, ili va fi audzind mirare, stv bine, Tn vremia care fera Roma tntru, veselie si pentru, podoaba politiel vechi, cind lost timea stapinita, aflatu-s-au Grgoveli timeni mat mula de dogo sute de mil $1 cu cale laste sisi socotiasca ci vor fi fostu mai multe deo std de mi de copi, inte-acel obicelu tt favea cei mai mari pre digit supusi, agea sit luceu eft de mic Ht invala. Ci eeiorul Iu Cato Utetinsul, pentru edet frinsé un urcior a unui copil eergind api, asijites feciorul iui Teana celui preabun. numa pentru edci au Intrat in grédina oarcedrue i a poame, fura iagonifi. $1 dente acestea nice unul nau fost deplin de ddaéce ant (ca pre aceia vreme mai cump(l)it sa certa cele gresite dem saga, desit astédei Bregealele ce si fac de buntivoe) Tifero a1 nostru pentru pravite dzice: ice 0 aie rimfiaitor mai veehe mau fost. decitca 8 pazasch copii(!) 31 tinerit ci eel bitrini sa mu viefuiasea jacagi gi fara Invalaturd @ $i plo’ atuncea au trait laude oragulei pind cind celor tineri mu Wi saw ebdzut In Rim a Imbla ratéci. C3 acsia:mumai una Taste cu cale 34 si chiame tard norocoass, Inte care toll cinesi_ al Siu mestersug 4H osteniala pazeste si_nime dentri ste Biala si sudoares streind nu tiiaste Ted find eu copil, al mieu Pollo, macar 8 nee acm nu sinty agea batrta, nemirul {n Rim la ivala 2 esi nu si eddea, nice ot putea, de mu ar fi purtat cu sine’ semnele de mestergug. sau de Invajatura care aves si cu care-g. agonisiia brand. De sar fi Driceput cineva sd fie facut intr-altu chip, hu numal de steigarea copillr, cart mergea dupa dinsul ca dupa un nebun, ee pre urmi de cereatoriul si pedepsio, CA agea, intr cela huld side ‘nemicd s8_afla. in Rim finérul cel “Tira luera si jacag, precum era In Tara Greceasea flosofl cel neinvatat, ‘St ca si mur para c&-fispula basne asea 84 sti, inainlea Impirstulat era datorie st poarte ficlie de ceard ardzind, sfetnicului Sicure ogtiascd, iard preofil plete in chipul tmreji: mrejit pecele, botarii de divan hate fosie; pe urma eerestorit cumpene, poleov- nic maciuci, eraigor schiptra, vlidict co ond sau mitra impletits, orator carte, sh Dilan sabie, zlataci lanjuji purta. Acestia si fleeare’mester, cine de ot era. mester sugul, fied de negujitori stein, earl tof eu un semnu a si purta Wi si cidea; e hice unui strein in Rim nu si cides sé si parte cu vreun semnu care purta oraseni 8h de foe Cit de cuvioase $i la vedere era feria si Invaitura oraguluil CItsh emu nevota $i risipa stracilor si vede! Ci agca si ma Tubascd dumnedzei et nemuritor, agea mina mea in razboiu Mavorsu so. chivern sasci, e¥ cine si afld pe vremea noastrd prea ‘tocmit intru obicelur, aba de si Polriveste cu cel mai prostu a vecilor de tune. Ci atuncea inttu o mie nice unul ° lu nai aflat In tot orasul; jar’ acmu, Tntre doaddvict de mil, abifa unul tmpodabit feu bunatati In toata Htalila de vei alla. $i nu gti pentru ce asea as avea pre dumned- ai vitimatl, cdel agen _noroe. impotriva Sintu, c& scmu patrudaici de ani de clnd rnemicd na lueredzu, fara cit plingu, e& viddeu cum esi buhi mor si Indaté s8 ulti; iard ‘ei rai vieuescu gh'de pururea cu feriire Sh bucurd. Ca inima fst toate. suparde le ctle sa aflé in viala omeniasca le poate sufer ‘Omul bun intru lipsé gh pre cel ra in fe fie, aceasta una inima nice @ rbd, nice a suer, nice eum poate Sari plac’ aceasta cei seru fie, Polio, Spre aceasta parere, care in pomencle cele de frunte, unde Serie de vremile ui Marie gla Sil, am aflat foarte vrednic lueru de marta: FisitFostau deprinsu obicelu. si nesiita pravilé a Romi, pind in dzileli Tene ful, adecd cereitortul, care si Insdmna de slat ca locurile toate {aril acefa, caret SH cuvinifa den sorti den farlle Halil, sa Imble gis eeree, a citie cercdtura era in tot hotarul, pentru si eunoased cine sar jalui de nedreptate. Al doilla, pentru sf iscodiascd cum are fi statul repub Hic. AL tila, ca in toli anil si fa lurimintu cu tncredinjare edtrs roma ei se pare, Pollo, de sar vestl asthdal Malla, precum de dermult Rimul si cerca, cite de! multe si mari obiciaturi rele sari alla. Ci pierdzindu-si ayea precum ai eu- roscut republiea, nefind nice o dreplate fi dentre foste, cH nice o ascultare mu si face pravilelor Rimului si mat nice strimbs fatea, Ca cu cale stapinila sa_piarde ora sui, care find impiratiasa bunstifilor, cade In facut rautitilor. ‘sh agea, dup ce s-au potolit rizbosele intre Silla gi intre ‘Marie, al doilea an ceredtorfal veni la Nola, care taste tirgul Canpaniel,dups objet, 9h cerce acca ard EY Si. {i)neb era vara, Find acea fark prea eu eSlduri mare, afari nime nu ella, Ce lunul oaspe unde descslecase, ceredtoriul dzise: pritatene, eu sintu cercétorlu tuimis de la sfatul Ritmalui si cerca fara aceasta deci si mergi degrabii $1 si-mi chemi pre toll pre cei buni den norod, ci sint unile de tain de Ia sfat sh le spuiu lor. ‘Oaspele find poate (fi) mai infatepta si ma ‘mai putin avut deeit ceredtorial de la Rim, au dus la morminturile morfior si eu glas mare dzise: sudaili, oameni buni, vent cu mine, ci va chiam pre voi cercatoriul roman. Cerestoriul, vidzind eu vine nim, iar poronei oaspelui si-i grabased si vie Oaspele a doa oard sa Intoarsa la mormin- turi gi dzise morflor: veniti, oameni bun, 8 Va chiami_pre voi ceredtoriul roman. Tnte-acestu Telly si eu aceste cuvinle a tea ara iaragi furd chemati: sh agla nice f Irie ard vind, cu banat st ca) minila ‘tise oaspelui cercatoriul: de vreme ci la poronca mea osmenii cei bunt nu vor si ve, volu merge eu la dingil si si mergi eu mi te s8 mist aril; cd mare binat agoniseste ‘oarecine poronci gi dzisedi) senatului mu se supune Oaspele, siracul, luind pre ceredtria de mini lau dis la morminluri 3i eu glas mare trig, daicind: ia, oament bun, ceredto ful roman au venit's8 grilasc§ eu vol ‘Cereditorial, miniindu-se, dzise: ce leeds} tu oaspe? Eu pre tine tram trimis si chiemi Dre cel i, jar tu imi chiemi pre cei mor{i2 Dals-au oaspele: de esti infaleptu, cerca lorfule roman, nu-{ipae tie mirare de ce am cut, €3 fof eci bani oarveni acest fart de demuliu au murit si afla Tatr-céste mor. imintueiingropati. Nice {i se cidia te te Aurburi de réspunsul mieu, ce mat mutta et pocia simi vatam cu intrebarea ta, care ‘erel oameni bani unde nieeodata nu vel alla, © fot rHi. CB agi vrea si gi, de nu si, de vel si griegti cu un om bun, in toats fara aceasta nul vel gist; ce sau den mormint Ssh fact viu, sau de Intreg si-l face Dumnedziu ‘Sia, impiratol vostru, cinc| luni intr acesiutirgu a Campaniel, sf numéste Nola, siminsturs ou cul, a cdrula roada dentru minute lui In Rim af cules. Ca. pre Parinii de fecior, pre feciori de. parin pre unchi de nepoll, pre nepoti de unchi pre Imume de fete, pre Téte de mume; barbatt de muer, meri de barbali: ridele de ptrop pre boiari de ispravnic, besericile de preoti, Tun de turme, clmpli de. road. siei si orbi au lsat. $1 ce mai rau, de marturila aceasta, cH au stinsu {ara aceasta de oameni bunt, iard de raulali gi de pagube o au fmplut. CS nice un ely de carly nice dindoara (eAsipd ca accra, pierdzare zidlu Tul au cut) agea lemnul n-au fos, nice o malic haina agea n-au ruply, nice ue vierme ‘geapoamele’ nau strical, nice 0 Wicusta yea spicle n-au mincat, precum au stricat Hisipa léeutd de Silla, imparatul, Campa- far deelt scdderia cea mare ce at lsat coamenilor (denlr-acéstea) cuts, cw mula mai grew hieru Taste obicelurile de dinsul Tasate. Cé cel bun, omoriti de dinsul, cu cel morlt aemu odihnescu; tard réutile ce niau lasat_ oad pre” cei_ vii ingroapa Inraceasts fark acmy numal cel mindri (Gi silbateci)” sintacarii vor a stiptni Nemicd fara 9 vrea rh sé th invele, cob rai nemicd sind, Tira 9 erat ru; jocay, care mumal ag pllarde remia cw des atari cel progt! numai rodurile s4 manince sinlu niscuti; furi, nemica fri a. cerca furtugagurile: vielen, earit alt mies na su, Tard a minf; pre acestea, tu st mle hi, do numarafiintre ce! busi (si aveti), ‘stiapta putin si pre loli fi vou cheme ail Ca de s-ar despoia cei rai sh de sar vinde de carne de-vilal sau de ‘alle carmuri la imeséenie, In cumpand, de agiunsu ar avea 2 2, bn tb ota carne {off (cel de aproape) i a Italie Wicul- tori de mineat cereitoriule, In Campanifa. noastei nu si numiseu' bun, ford cera ce-s pact fori, trej, Injdlepli, rabdatori, cinstes

    Вам также может понравиться