BOLILE ALBINELOR

Rezistenta la mbolnviri a albinelor se datoreaz imunittii naturale si dobndite , efectului

antibiotic al secretiei glandelor salivare si fitoncidelor , bactericidelor si fungicidelor din nectarul si
polenul plantelor . Totusi albinele adulte "poart" in intestinul mediu spori ai agentilor patogeni
care prolifereaz cnd albinele nu dispun de hran de calitate , cnd au organismul uzat (
mbtrnire , cules , iernare , familie slab ... ) si cnd conditiile din stup nu sunt corespunztoare
( umiditate , cldur , ventilatie , faguri vechi ... ) .

Rspndirea agentilor patogeni se produce prin intermediul albinelor , trntorilor , parazitilor

albinelor , prdtorilor familiei de albine , apei , mierii si psturei infectate , fagurilor cu puiet ,
miere sau pstur , ramelor , componentelor stupilor , adptoarelor , hrnitoarelor , utilajelor si
uneltelor apicole si apicultorului .

Dezinfectia

Igiena cuibului familiilor de albine se mentine prin stimularea productiei de cear a albinelor si
nlocuirea anual a cel putin o treime din fagurii mai vechi de 1 an .

Dezinfectia profilactic :

1) stupul se rzuie de resturi , se flambeaz , se spal cu o solutie fierbinte ( + 70C ) de 2 - 4 %

sod caustic , de 5 % sod calcinat ( sod de rufe ) sau de 3 - 10 % formol ( formaldehid ) , se
aeriseste 24 ore , se spal cu mult ap si se usuc ;

2) fagurii se spal ntr-o solutie cu 1 % ap oxigenat si 0,5% acid acetic glacial ( otet 9 = 0,9 %
acid acetic ) ori acid formic sau se pulverizeaz cu 10 % bromocet ;

3) extractorul de miere , presa de cear , echipamentul si uneltele apicole se spal cu o solutie

fierbinte de 4 % sod de rufe ( Na2CO3 ) ;

4) oglinda stupuluii se presar cu 0,5 kg / m de var nestins sau se pulverizeaz cu lapte de var .

Dezinfectia antiseptic a fagurilor :

1) splare ntr-o solutie cu 10 % ap oxigenat si 0,5 % acid acetic ;

2) expunere la vaporii ( mai grei ca aerul ) din 200 ml acid acetic glacial ( 80 % ) timp de 4 zile ;

3) expunere la vapori de formaldehid din 45 ml formalin , 20 ml ap si 30 g permanganat de

potasiu timp de 2 ore ( se neutralizeaz prin pulverizare cu 5 % amoniac ) .

Antibioticele

Antibioticele fiind necesare doar n tratarea locii europene nu se administreaz pentru prevenirea
mbolnvirilor - determin dezvoltarea rezistentei agentilor patogeni si poluarea mierii cu reziduri -
se fac dezinfectiile periodice ; nu se introduc n rezervele de hran pentru iernare - se foloseste
ceaiul din plante medicinale ; antibacterienele sunt ineficace n viroze , suprim flora intestinal (
produc tulburri digestive ) si provoac proliferarea micozelor ; au actiune toxic si nu stimulent
ca nectarul si polenul .

( Antibioticele ca biostimulatoare ? n doze terapeutice biomicina , eritromicina , penicilina si

tetraciclina mresc cu 11 - 30 % cantitatea de puiet iar teramicina o reduce . Biomicina si penicilina
prelungesc viata albinelor iar streptomicina , teramicina si tetraciclina o scurteaz . )

Diareea ( dizenteria )

Manifestare : pete maronii pe peretii stupului , pe rame , pe faguri si pe albine ; miros de

putrefactie ; abdomenul albinelor este mrit ; zboruri de curtire pe timp nefavorabil .
Cauze : intoxicatii alimentare sau agenti patogeni ; n timpul iernii = zgomotele , soarecii ,
umiditatea , curentii de aer , oscilatiile mari ale temperaturii aerului , astuparea urdinisului ,
pierderea mtcii , familia slab , mierea de man , mierea fermentat , lichidul intercristalin al
mierii din zahr cristalizate sau hrnirile proteice timpurii .

Recuperare : nlocuirea fagurilor si dezinfectia ramelor si stupului ; stimularea unui zbor de curtire
; nlturarea cauzelor ; turte sau sirop de zahr ( dup sezon ) cu Protofil , 0,5 g Fumidil B sau
extract de plante medicinale .

Intoxicatii alimentare

Manifestare : diaree sau fecale consistente de culoare galben-verzuie ; albinele au stri spasmotice
- nu pot zbura , se trsc si fac salturi n fata stupului - si au abdomenele mrite ; mortalitate
masiv .

Cauze : nectarul sau polenul plantelor permanent toxice [ a) omagul , omeagul , iarba rea , mrul
lupului (cucurbetica) ; b) stirigoaia ; c) mtrguna , cireasa lupului , floarea codrului ; d) piciorul
cocosului , floarea de leac , pstita , floarea pastilor ] si plantelor ocazional toxice [ mselrita ,
tutunul , ricinul , laptele cucului , digitala , nemtisorul de cmp , floarea brosteasc , salcia , ceapa
, stejarul , castanul , ppdia , teiul ... ] ; sarea de buctrie ( 2 - 5 scurteaz viata albinelor
iar 50 g / l provoac moartea albinelor ) ; ierbicide , fungicide , acaricide sau insecticide ;
substante medicamentoase ( si deparazitare ) [ antibiotice , sulfamide , tutun , azotat de amoniu
... ] supradozate ; produsii polurii industriale ( arsenic , fluor ... ) si rutiere ( tetraetil de plumb )
.

Recuperare : zilnic timp de 5 - 6 zile se d familiei 300 - 400 ml sirop cald ( maxim +42C ) de
zahr sau de miere ( cu extract de plante medicinale ) ; n cazul tratamentelor fito-sanitare albinele
se izoleaz 72 ore n stup cu ajutorul unui " triunghi de aerisire " ( plas de srm cu orificii 2
mm ) introdus pe urdinis are o deschidere de 5 mm n vrful lui care se afla la 5 mm de peretele
posterior al stupului .

! Intoxicatiile alimentare favorizeaz aparitia bolilor infectioase ( nosemoza ) .

Nosemoza - " boala mizeriei "

Manifestare : diaree ( fecale apoase cu culoarea de la castaniu la galben ) - vector de rspndire a

infectiei ; mortalitate mare ; miros de putrefactie ; albinele ( mai vrstnice de 15 zile ) nu pot
zbura , se trsc pe sol si au membre paralizate .

Cauza : protozoarul Nosema apis ( spori prezenti n 80% din stupine ) - afecteaz metabolismul
proteinelor .

Reuperare : dezinfectia stupului , ramelor si fagurilor ; albinele moarte se ard ; hrniri cu polen
poliflor ; sirop de zahr cu ceai de urzic , 1,5 - 2 g / l acid citric , 300 ml / l otet de mere , Protofil
, vitamina B2 , 1 g Fumidil B (fumagilina) , 0,5 Saprosan sau 1 uroformin ( urotropin
).

Ascosferoza - " puietul vros "

Manifestare : larve "mumificate" albe - larve acoperite cu un strat de culoare albicias ; miros de
mucegai ; fagurii cu puiet au aspect "n mozaic"( "mumii" albe dispersate ) .

Cauza : ciuperca Ascosphera apis ( exist n fiecare stup ) - prolifereaz la umezeal si temperaturi
sczute ; fagurii neocupati iarna de albine ofer refugiu pentru Ascosphera apis .

Recuperare : ventilatie corespunztoare ; restrngerea cuibului ; mediul alcalin inhib dezvoltarea

ascosferei - 300 g / stup de var nestins dup diafragm ; "prfuirea" ramelor cu 100 g amestec de
1,25 g Thiabenzadol ( sau 2.500.000 U.I. Stamicin ) si 0,5 kg zahr pudr ; presrarea cuibului cu
100 - 150 g Micocidin si sirop din 1 kg / l Micocidin ori 0,5 Saprosan .

Varrooza

Manifestare : vitalitate slab a familiei , depopulare , familia prseste toamna stupul ; puiet
"pestrit" ( dispersat ) , larve moarte n celule , pe nimfe ( ca si pe corpul trntorilor si albinelor ) se
pot observa parazitii ; albine subdezvoltate , fr aripi sau picioare , cu aripi , torace si abdomene
deformate , incapabile de zbor , apar defecte n constructia fagurilor , recunoasterea ntre albine
este deteriorat si li se mreste agresivitatea ;

Cauza : gamasidul Varroa jacobsoni ( destructor ) - femela are corpul ( n forma de elips ) de 1,1
mm lungime si 1,6 mm ltime , culoare maro , depune 2 - 6 ou ntr-o celul la 7 zile dup ponta
mtcii , prefer larvele de trntor si trntorii tineri ; doar 10 - 30 % din varroa sunt prezente pe
albine si trntori ; 10 femele n martie au 300 urmase n august apoi 300 ( numr de paraziti
periculos pentru familia de albine ) primvara au 2500 - 3500 urmase toamna ; rspndirea se
face prin desprindere de pe trntori si de pe albine ( rtcite , hoate , culegtoare ... ) - varroa
rezist pe flori 5 zile asteptnd o nou albin-gazd ( stupina bine tratat vecin cu o stupin
puternic infestat nregistreaz primvara 30 - 50 varroa / familie ) ...

Consecinte : inflamatii ale tesutului epitelial , spolierea larvelor de proteine , oligoelemente si

hormoni , toxicitate produs prin putrefactia larvelor care n-au eclozionat si infectii cu bacterii si
virusuri ( virusul paraliziei acute , virusul aripilor deformate , virusul aripii nnorate , virusul botcilor
negre ... ) .

Combatere :

1) eliminarea puietului de trntor colectnd fagurii din ramele clditoare o dat la 8 - 10 zile ;
distrugerea total a puietului si adultilor de trntor duce la nmultirea trntorilor deoarece albinele
transform celule de lucrtoare n celule de trntor compensnd eliminarea uneia din componentele
familiei ; dup ce consum hemolimfa nimfelor de trntor ucise albinele si diminueaz activitatea
melific .

2) n familii cu matc tnar este crescut mai putin puiet de trntor si implicit familia este mai
putin infestat cu varroa .

3) formarea roiurilor pe baz de ou ( cu faguri in care se afl numai ou si cu albine ) si tratarea

albinelor cu acaricide .

4) selectia familiilor de albine care ncep s manifeste comportament de aprare mpotriva varroa :
"dansuri de curtire" a albinelor parazitate pentru atragerea curtitoarelor , ndeprtarea
acarienilor de pe fagurii cu puiet , detectarea si nlturarea acarienilor din celulele puietului .

5) hrniri si pulverizri cu sirop de cimbru ( contine 0,6% timol care este toxic pentru varroa ) si
sirop de ment ( contine 1,2% mentol care este repulsiv pentru varroa ) .

6) tratamente cu vapori din 200 ml acid formic ( 85% ) n august si pulverizri cu acid lactic ( 3,5%
) sau acid oxalic ( 4,2% ) n octombrie .

7) la temperaturi cuprinse ntre +37C si +46C varroa si nceteaz ouatul , cad de pe albine si
oule lor sunt distruse .

8) pudrarea cu pulbere de zahr ( particule de zahr mai mici de 0,005 mm ) dar zahrul ajuns
ntre segmentele corpului albinelor prin presiune osmotic absoarbe lichidul si provoac moartea
albinelor .

9) Mavrirol ( benzi textile cu 0,24 g tau-fluvalinat ) : dou bucti ( de 25 cm ) de band se tin 7

zile pe spetezele superioare apoi 45 zile primvara si 90 zile toamna-iarna ntre rame .

10) Varachet ( amitraz C.E. 20% ) . Dozare : 2 picturi / corp de stup multietajat , 3 picturi / corp
de stup Dadant si 4 sau 5 picturi / corp de stup orizontal ( n functie de volumul stupului - se tine
seam doar de diafragmele separatoare ( oarbe ) - nu n functie de puterea familiei ; ! supradozare
= intoxicatia albinelor ) . Administrare : picturile se aplic distantate pe banda de hrtie , ndoit
pe lungime , care se aprinde la ambele capete , se introduce in stup ( pe bucti de plas de srm
sau de tabl ! +350C ) si se nchide urdinisul pentru 15 - 20 minute ( eficacitatea depinde de
etansitatea stupului - stratul de propolis intact de cel putin 5 zile ) . Tratamente : dimineata sau n
amurg la temperaturi mai mari de + 12C 2- ntre 15 martie si 15 aprilie si 4 ntre 15 august si 15
octombrie ( eficient maxim se obtine n lipsa puietului cpcit ) .

Boala "aripilor deformate"

Manifestare : nimfe moarte ; albine subponderale , fr aripi sau diforme , cu membre paralizate si
abdomene nnegrite ; depopularea familiei - puietul nu este acoperit de albin ...

Cauza : D.W.V. "virusul aripilor deformate" rspndit ( 89 % ) de varroa .

Combatere : tratamentul varroozei , dezinfectii periodice , asigurare proteinelor ( polenului ) n

alimentatia albinelor si administrarea de endoglutin ( antiviral ) .

Gallerioza

Manifestare : faguri deteriorati sau distrusi ( celule perforate de "galerii" , portiuni de fagure
transformati in "firimituri" ) , faguri cu puiet cu siruri de celule avnd cpcelele mai bombate si
mai nchise la culoare ( "puiet tubular" ) si puiet mort eliminat din stup .

Cauza : larvele moliei de cear Galleria mellonela ( gselnita mare , fluture gri-nchis de 9 - 17 mm
lungime ) si Achroea grisella ( gselnita mic , fluture gri-nchis cu aripi argintii si maxim 10 mm
lungime ) .

Combatere : familii de albine puternice , dimensiunea cuibului corespunztoare puterii familiei ( n

conditii optime 1 pereche de molii are 3 x 1000 descendente care produc 1 milion de larve dar
albinele opresc intrarea moliilor n stup si distrug o parte a larvelor ) , ndeprtarea resturilor de pe
fundul stupului si conservarea cerii si fagurilor de rezerv ( moliei i "displac" curentii de aer si
aromele din levntic sau sulfin , la 0C larva , nimfa si gselnita mor n 12 ore iar la -9C insecta
, n toate stadiile de dezvoltare , moare n 2 ore ) .

Conservarea fagurilor :

1) anhidrida sulfuroas ( SO2 mai greu ca aerul ) prin arderea a 5 g pucioas la 10 rame urmat
de aerisire ndelungat si splare cu mult ap ( SO2 + H2O = acid sulfuros care atac fierul si
cuprul si se impregneaz n fagurii vechi provocnd moartea puietului ) ;

2) vapori din 200 ml acid acetic glacial ( se las n jos ) ucid si larvele de molie dar imprim mierii
gust de otet ;

3) sulfura de carbon ( volatil , mai grea ca aerul ) folosit si la conservarea psturei ;

4) fumigatii cu ciuperca Lycoperdon ;

5) naftalina 20 g / 36 ore la intervale de 10 zile ins emanatia naftalinei se impregneaz n lemnul

ramelor si stupului si n miere ( i imprim gustul si i mreste aciditatea ) provocnd diminuarea
cantittii de puiet .