Drain ran} Carte tehnica Tubulatura si fitinguri din PVC compact si multistrat pentru canalizare fara presiune = nOM INDUSTRIE! Atat de simplu.‘Am caetigat pe piaia romaneasca statutul de lider Th tubulatura ai fitinguri din materiale plastice ai ne-am dovedit competenda in calitate de distribuitor de produse pentru instalaali sanitare ai de Incalire, Dar cel mai important este ca am caatigat increderea colaboratorilor noetri prin stendardele calitative inalte, aplicabilltatea produselor, promptitudinea 2 profesionalismul angajaiilor nostri prin continua adaptare la ceringele plete Eficienaa Mendinerea unor legaturl eficiente cu reieaua proprie de distribuaie, cu comercianaii ai antreprenoril, este garantata de disponibilitatea permanenta @ produselor pe stoc, eliminarea sincopelor in aprovizionare 2! eficacitatea In achiziale. Serv integrate Valrom Industrie va pune la dispoziie 0 gama completa de servic care faciliteaza alegerea celui mai efcient tip de sistem In plus, fa cererea beneficiaruui, putem asigura transportul gratuit al produselor de la deporitele noastre la sediul acestuia Calitate Valrom Industrie are implementat a certificat un sistem de management al calitaal in conformitate cu cerindele standardulul ISO 9001/2000 Toate produsele Valrom sunt testate In cadrul laboratorului propriu de incercari evaluat ai acreditat RENAR, conform cerindelor standardulul SR EN ISO 7025/2001 De asemenea, toate produsele fabricate de Valrom Industrie sunt agrementate ai avizate de instituile ablitate (MLPTL, ICECON), iar cele folosite la transportul fluidelor alimentare au ai avizul Ministerului Sanataai Simpiltateainseamna pentruno|perfecaiune Simplitateainsearnna pentrunol efieienidal un simi practicdezvoltat, Simplltatea este regula de baza inrelaalenoastre cu clienl x mal ales in motlul ‘de concepere a sistemelor pe care le producer le comerciallzam Simplu Drain[ai) Sistem de canalizari exterioare zi drenaje Sistemul ofera toata gama de produse pentru realizarea sistemelor de ccanalizare exterioara #!drenaj (D.110-500) = tub PVC omogen sau multstrat; - tubulatura PEHD gofrata: fitingurile aferente (mufe, curbe, gel de braneament, ramificali,piese de inspectie, piese de trecere prin PVC-beton); - camine viitare COMPACT PEHD: - camine inspectie - capace #i rame fonta ai PEHD pentru camine = pompe drenaj zi canalizare Tubulatura din PVC pentru sisteme de canalizare exterioara ai sisteme de drenaj din PVC Gama dimensionala: Diametre intre 110-500 (sau D=110, 125, 160, 200, 250, 315, 400, 500 mm), pentru toate tipurile de sarcini, de la sarcini ueoare la sarcini gre. Tubulatura din polietilena gofrata pentru sisteme de canalizare exterioara ei drenaj Gama dimensionala: Diametre intre 400 -1200 (sau D= 400, 500, 630, 800, 1000, 1200mm), pentru toate tipurile de sarcini, de la sarcini uroare la sarcini gree. ‘Tuburile din polietilena gofrata tip" ECOPAL" pot fl mbinate atat cu manson dublu si garnituri, cat xi prin sudare cap la cap. Pentru executatea redelelor de canalizare exterioara din tubulatura din polietilena tip *ECOPAL", Valrom Industrie comercializeaza fitingurile necesare din acelae! material: mufe, garnituri, ramificaai, reducai COMPACT COMPACT este 0 componenta importanta a sistermului DrainkIT, ce ofera ‘amine de inspecaielviztare. Produse compacte, monobloc, sau din module fabricate din polietilena prin procedeul denumit .rotomolding” caminele sunt proiectate pentru instalare subterana ai sunt prevazute cu elemente de prindere pentru manipulare el montaj ai, de asemenea, cu trepte pentru acces. Prin construcdie este imposibila infitrarea apelor reziduale, caminele din polietilena find soludia ideala pentru protejarea mediului Inconjurator.» ¥ ba N hd 10. Caracteri: . Date tehnice generale. Standarde.... . Domenii si conditii de utilizare... . Tipuri de jonctiuni . Racorduri si jonctiuni speciale. Cuprins Model de calcul hidrauli Calculul static. Transportul si depozitarea tuburilor si fitingurilor... Punerea in opera... Receptia... . Tabele.... Atat de simplu. EiDrainSOU Rar eeu ry Dy y ie 1. DATE TEHNICE GENERALE. STANDARDE Caracteristicile generale ale materialul Caracteristicile cele mai importante ale materiei prime PVC destinata fabricarituburilor #densitatea: 1,37 + 1,47 kg/dm’; ‘ sarcina unitara maxima: > 45 MPa (450 kgficm’); ‘* modul de elasticitate: ~ 3000 MPa (30000 kgf/cm’); « rezistenta electrica superficiala: > 10” 0; * coeficient de dilatare termica liniara :~ 0,08 mm/mK; ‘© conductivitate termica: = 0,15 Wm"K ‘ alungirea la rupere: <10 %, ‘Tubul multistratare o structura formata din trei straturi PVC, si anume: -unstrat interior din PVC compact; -miezul, format din PVC expandat: -unstrat exterior din PVC compact. Avantajele folosiril tubulaturil din PVC Tubulatura din PVC are o buna rezistenta mecanica. Manevrare si punere in opera facile datorita greutati specifice reduse combinata cuo buna rezistenta mecanica, tuburile din PVC suntusor de manevrat side montat. Rezistentalla actiunea agentilor chimict Tuburile din PVC prezinta o buna rezistenta la actiunea agentilor chimici prezenti in apele uzate si in sol: sarurie, acizil, bazele diluate, uleiurile minerale si vegetale, alcooli si hidrocarburile alifatice. Hidrocarburile aromatice si cele care contin clor ataca PVC-ul. Materialul este ecologic datorita imbinarilor etanse posibilitatea de a exista pierderi este foarte mica si interactiunea negativa cu mediul este limitata. Rezistenta la actiunea microorganismelor si arozatoarelor Din experienta practica s-a demonstrat ca PVC-ul nueste atacat de rozatoare, microorganisme sau bacteri ‘Comparativ cu tevile din PVC compact pentru canalizare, tevile din PVC multistrat prezinta urmatoarele avantaje: -suntmaiusoare cu circa 20%; -pretsicost mai mici; ~consuim redus de materie prima. ‘Standarde de fabricatie Productia de tubulatura siftinguri din PVG rigid respecta urmatoarele standade’ ‘* EN 1401-1/98: Sisteme de canalizare de materiale plastice ingropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune, Policlorura de vinilneplastifiata (PVC-U)- Partea 1: Specificati pentru tubur, ftingurisi sistem; * SR ENV 1401-22001: Sisteme de canalizare de materiale plastice ingropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune, Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U) - Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitati; ‘* UNI 7449: Racorduri simansoane din PVC rigid (metode de proba) ‘* UNIISO/TR 10358/1993; Plastic pipes and fitings combined chemical resistance clasification table; * PR EN 13476-1/1999: Thermoplastics piping systems for non-pressure underground drainage and sewerage - Structured-wall piping systems of unplasticized poly(vinl chloride) (PVC-U), polypropylene (PP) and polyetylene (PE) - Part 1: Specifications for pipes, fitings and the system. Ate referiri: # ISO/DTR 7073/1988: Recomandari pentru punerea in operaa conductelor ingropate din PVC; * ISO/TS 10303-1062/2004: Tuburi din plastic fara presiune, Metode de calcul pentru tuburflexibile ingropate. Atat de simplu. ; 32. DOMENII SI CONDITII DE UTILIZARE Domenii de utilizare Tuburisifitingurile din PVC rigid pentru transportul de: 41) scurgeri de ape reziduale civile sl industriale. 2) scurgeride ape reziduale industriale, agricole, in general, in limita rezistentei chimice a materialelor (vezi paragraful 10). Conditiide utilizare Condit de utlizare normale pot frezumate asttel: ‘Tip SN8: Temperatura maxima permanenta de lucru: 40°C. Adancimea maxima de pozare (masurata de la generatoarea superioara a tubulul) este de 6 m, minim 1,2 m. Traffe stradal greu, maxim 18 taxa. Montare in sant larg sau ingust (vezi cap.6), punere in opera corecta (vezi cap.6) ‘Tip SN4: Temperatura maxima permanenta de lucru: 40°C. Adancimea maxima de pozare (masurata de la generatoarea superioara a tubului) este de 6 m, minim 1,2 m. Trafic stradal greu, maxim 18 axa. Montare in sant larg sau ingust (vezi cap.6), punere in opera corecta (vezicap.6) Tip SN2: Temperatura maxima permanenta de lucru: 40°C. Adancimea maxima de pozare (masurata de la generatoarea superioara a tubului) = 4m, minim 1,2 m. Trafic stradal mediu sau usor, maxim 12 t/axa. Montare in sant ingust (vezi cap.6) punere in opera corecta (vezicap.6) Nota: Pentru tuburile SN8 conditile de montaj suntidentice cu cele pentru tuburile SN4. Trebuie precizat ca studiul tuburilor lexibile (din care fac parte situburile din PVC) a progresat mult in ultimil ani. Acum este foarte clara si experimentata capacitatea tubuluifiexibil de a transmite incarcatura lateral terenului, Proiectantul, cunoscand bine caracteristicile terenului poate controla conditile de incarcare side asezare, E bine sa subliniem ca tuburile din PVC nu necesita sa fie intarite sau acoperite cu beton, acest lucru trebuie facut doar daca se cere in mod particular. Incastrarea in beton dauneaza tubului flexibil deoarece il transforma intr-o bara rigida care se poate rupe ca urmare a miscarilor de teren. 3. MODEL DE CALCUL HIDRAULIC ‘Scop Calculul hidraulic trebuie sa demonstreze ca tubulatura din PVC este in stare sa suporte debitului de apa prevazut. In continuare va prezentam un model de calcul de dimensionare al unei conducte de canalizare din PVC care are drept scop 0 informare asupra modalitatilor si parametrilor care intra in calculul de dimensionare, calculul de proiectare riguros filnd recomandabil sa se faca cu respectarea standardelor nationale, Debit Pentru calculul debitulul apelor pluviale exista o vasta literatura de specialitate care studiaza aceasta problema com- plexa, Mai simpluinsa este calculul debitului apelor uzate. Parametrii de baza pentru dimensionarea tuburilor din PVC sunt: ‘© populatia (numar de locuitori) cantitatea zilnica de apa pe locuitor Cantitatea zilnica de apa pe locuitor variaza de la oras la oras si este fixata de instituile abilitate ale statului si standardizate. In mod normal oscileaza intre 250 si 360 litr/locuitor zi Debitul Q (Us) a unui colector de ape uzate este dat in formula: adP. ‘36400 unde: a= coeficient de corectie (~0,80); cantitatea de apa pe locuitor (I /locuitor-zi) numar de locuitori (previziune demografica). ‘Trebuie totusitinut cont de suprasarcina din orele de var, Debitul Q, de utiizatin calcul rezulta, deci: Q=KQ Wis) unde K variaza intre: 1,3 pentru conducte marisi2 pentru conducte mici. Poate avea si valori mai mari Drain[@iSOU Rar eeu ry Dy y ie Formula de baza a curgeri Pont curgerea apelin conductee este utlzata formula Prandtl - Colebrook K_, 26h) arr "deed yeaa Brea unde: \V=viteza medie a curentului (m/s) (raportul intre debit si sectiunea umeda) g=acceleratie gravitationala (9,81 mis’); D.=diametru intern al tubului (rm); inclinarea tubului (valoarea absoluta); rugozitate absoluta a tubulaturi (m)-inaltimea medie a asperitatilor peretelui intern); vvascozitatea cinematica (m’/s) (raportintre vascozitatea dinamica si densitatea lichidului v=mvir). Rugozitatea Se da K=K, (de exemplu) = 0,25mm (2,25 X 10*m). Aceasta valoare este mai mare (~36 ori) decat valorea rugozitatii (K=0,007 mm) a tuburilor din PVC nol. Datflind K= K, = 0,25mm (valoarea recomandala), se tine cont de: ‘© micsorarea sectiunii de curgere cu depuner' siincrustati; ‘© modificarea rugozitatii peretelui tubululin timp. ‘*nealinierea; * ovalizarea tubului; ‘ modificari de directie; prezenta unor conexiunilaterale. Vascozitate cinematica Se dav = 1,31 X 10° m* indiferent de variatile de temperatura. Aceasta valoare este recomandata de A.T.V. (Ab= trittsgrube Technische Vereinigung) Debite -Inclinari-Diametre Utlizand formula de Prandtl - Colebrook si ipoteza de calcul dupa care mai sus au fost calculate viteza medie a curentului pentru toate diametrele prevazute de norma UNI 7447. Deoarece in orice caz se considera o scurgere cu sectiune plina, este usor de afiat debitul , aplicand formula: ant, aan? Valorile pentru comoditatea proiectantului sunt date in forma de tabel (tab. 1 si2) siin forma de grafic. (fig). Valorile date in tabelele 1 si2, deriva din calculul formulei Prandtl - Colebrook. InFig.1, curbele continue indica diametrele, cele intrerupte viteza fluxului Incalcularea diamerului siainciinarii se recomanda: + de prevazut inclinarile recomandate. Daca exista dubii recurgeti la supradimensionarea tuburilor in asa fel ca sa beneficiati de inclinari mai miei. Aceasta permite sa asezati tuburile pe teren la adancime mai mica, siprin urmare printr- oinstalare mai simpla * de anticipat o marire a debitului de ape uzate ca urmare a extinderiiretelei de canalizare. v Viteza curgerii Calculul susmentionat se refera la curgerea prin sectiune plina, deci ao capacitate maxima de incarcare, lucru care russe intamplain mod frecvent. In cele mai multe cazuri sectiunea tubului este ocupata partial de lichid si din aceasta cauza viteza medie si debitele variaza odata cu variatia nieluiui apeiin tub conform graficului din Fig.2 sitabelului3. Trebuie observatca atunci tubul este pe jumatate plin viteza medie a fluxului corespunde cu viteza dinamica atunci ‘cand tubul este plin, De aceasta caracteristica se va tine cont la autocuratarea tubului, care se face periodic prin sourgerea lichiduluila viteza de V=0,6 mis, Pentru citirea graficuluisia tabeleiaferente simbolurilefolosite —*, 1° sunt urmatoarele: os Q, = debit relativ la umplerea partiala (Us) oe ‘Q=debitrelativ la umplerea totala (/s) or h=nivelul umperii(m) ae = diamotrul interior altubului (m) G \, = viteza fluxului relativa la umplerea partiala (m/s) oc = Viteza relativa la umplerea totala (m/s). 03 Figura 2 1 Diagrama coeficientulul de corectie in cazul umplerii partiale 0204980 do de Atat de simpli(Yoosqe|o9-puesg In| eINWI04) YNS dH ep PIB Ad UIP ajLuNqn} N4uUed Jede & (unyuizp) eoseutjour 1s (5/1=0) INUgep “(S/w=A) e1pew ezayA binjeqes Drain{@y oe a a eae = ze wor oa a Se erp epee re [aria [ore wee [an YT wears eee orb eer eet oo tee Tar a ero erage [arpa [set a eu a a oa eran [ wi weer [se eee area sever [vei | eee [eo eres an ieee [ioe Ta tage | ee oe are Tr ree treet ert aro rit 2 > > » > > > > > > > Dr ee or Bor ae Bez [oa oorJunqny njued jede e (4o01qa}09-npuerd H qep ‘(s/ui=A) e1pew ezay1A (wy/uisp) eeseut}: zinjeqeL Tee ry ae teeter te tee reece sa PFE it de simplu. a Ati(2NS 18 pNS - 40199}09-HpUEAd In] BINUOS) 3731 A-TYLAWVIG-YWNITONFALIGAG (unyeow) uepieig $0. Z0., 60 beanBid vo go “gL z © 6 § 9 £8 60 oz oestem de canalizari exterioare si drenaje PCa Le Tabelul 3 Coeficientul de corectie in cazul umplerii partiale qa WY, aa WY, aa _[_w WY Sos | sts | ote | Soa | sane | oes | ose | Ssse | aoe eos | sta | oss | Stoo] carr] oes | oes | Beet | te ons | ones | ose os | ose] ore | o720 | asa | aor Saxe | Size | Ber | Sa] Sor] ore | oreo | Gane | ter oss | ote | ose 210) 0302 080 | azo | o7ts | 108 EXEMPLEDE CALCUL 1) Determinati debitul Q, (debitul apelor reziduale, de utilizat in calcule) unei conducte de drenaj/ canalizare, avand urma- toarele caracteristci “lungimea: L= 2500 m + diferenta de nivel: H= 25m + populatie actuala: P= 8000 locuitori + populatie estimata in urmatorii50 ani: P= 14000 locuitor! + debit pe locuitor actual: + debit pe locuitor estimat in urmatori 50 anid 000 _ 40 (is) = 250 Ilocuitor -21 Debitul: Q = Tinand cont de factorul de simultaneitate K=2 Q.=k x Q=2 x 40=80(/s) 2) Determinat pe baza datelor exercitiului precedent diametrul conductel Urmarind tabelul Prandtl-Colebrook, pe baza inclinarii 25/2500 = 1/100 obtinem Q=66 (V/s) cuD= 250 (mm) Q= 122 (Wis) cuD=315 (mm) Diametrul care se recomanda este D = 315 mm. Cutundebitreal de 80 /s, aver: QJQ = 80/122 = 0,66 care corespunde cu iD = 0,6 si VV = 1,05. Datfiind V= 1,73 avem: V, = 1,73 - 1,05 = 1,82 (m/s) 3) Pentruo conducta cu diametrul D = 315 mm siinclinarea 3, determinati debitul in functie de un raporthvD = 0,6. Din tabelul 1 al lui Prandtl-Colebrook reiese: Q = 65 (l/s) V= 0,93 (m/s) Pentruh/O =0,6.ingraficreiese: QpiQ = 0,66 Dec Q,=0,66- 0 =0,66-65=43 (Us) Pentru hiD = 06 reiese tot din gratic:VV= 1,05 Sideci:V, = 1,05 0,93 =0,98 (mvs) 4. CALCULUL STATIC Inacest capitol sunt evidentiate olementele principale aferente calcului static al conductelor ingropate din PVG, in sco- pul de a demonstra ca unicul parametru de care trebule tinut cont atat in faza de calcul ca si in faza de omologare, este deformarea diametralaa tuburiior din PVC. Inacest scop pentru obtinerea unorrezultate mai bune este indispensabi: ‘sa utiizam pentru patul de asezare, peretele lateral sistratul de acoperire materiale potrvite (nisip sau prundis); + efectuati compactarea in modul cel mai eficace; + aveti gja ca santul sa fie cat maiingust ‘Alegerea grosimil peretelultubulul (SN4 sau SN4) depinde in mare masura de cele trei condi sus-mentionate, Caracteristcile materialelor de acoperire si compactarele gasitiin Cap.6 (Punereain opera). In acelasi capitol sunt cate si caracteristici optime pentru santuri. Atat de simplu. | 3Tuburi rigide situburiflexibile Progreseleinregistrate in studiul conductelor rigide si asupra conductelor flexibile au demonstrat avantajele pe care le ofera flexibilitatea tuburlor ingropate pentru suportarea sarcinilor tinand cont de reactiunile laterale ale terenului Studile si probele practice au demonstrat in repetate randuri ca o proiectare adecvata si o executie corecta a umpleri santulul imbunatatesc considerabil capacitatea tubului de a suporta sarcinile. Putem sa tragem concluzia ca proiectantul trebuie sa tina cont mai degraba de interactiunea tub-teren decat de un singur element tubul, cu avantaje de ordin ‘economic, care deriva din grosimea mai mica a tubulu Tuburile pot clasificate in tuburirigide situburilexibile Rigide sunt tuburie din ciment, din azbociment, din ciment cu fibre, coramice. Flexible sunt tuburie din PVC sidin alte materiale plastice (PE, PP, PFTE), Tuburilerigide se deformeaza mai putin decat terenul inconjuratorsi suporta marea parte sarciniiaplicate peverticala tubului Tuburile lexibile se deformeaza mai mult decat terenul din jur. Singure deci nu ar fin stare sa reziste la sarcini mari aplicate vertical. Cu o umplere corecta a santuluirezistenta tuburilor se mareste semnificativ pe masura ce o mare parte din sarcina exterioara este suportata de teren. Figurile 3 si4 pun in evidenta deformarile de teren pentru cele doua tipuri de tuburi Tubul flexibil, deformandu-se pe plan orizontal, provoaca o reactie laterala a terenului. Avem astfel, o sarcina radiala supra tubului care duce la o solicitare de compresiune asupra peretilor tubului Tubul rigid, in functie de sarcina verticala exercitata, este supus unui efort de flexiune a tubului, similar cu cel tipic pentru bara, Se stie ca arcul, in comparatie cu bara prezinta o utlizare net superioara a materialului din care este alcatuit. In cazul nostruactiunea terenului mareste, deci, capacitatea de rezistenta a tubului flexibil Sarcini asupratuburilor Rezistenta mecanica a tuburilor destinate drenajului si canalizari este determinata de sarcinile exterioare (Q) sinu de presiunea hidraulica interioara accidentala. Nu uitati ca ele sunt rar utlizate cu flux plin, si pe langa aceasta grosimea peretilor tuburilor din seria celor usoare este dimensionata ca sa acopere presiune interna de 4 bar. Sarcinle exterioare sus-mentionate deriva din * sarcinaterenulul * sarcina traficului sau sarcini mobile (q,); * apadin strat (q) In acest capitol vom nota prin q (kgim’), sarcina per unitate de suprafata si prin Q (kgim) = q - D, sarcina pentru unitatea de lungime. Figura 3 igura 4 ‘Tasarea terenului pentru tubul rigid ‘Tasarea terenului pentru tubul flexibilstem de canalizari exterioare si drenaje PCa Le Sarcinatterenului (q) Sarcina terenului asupra tubuluiflexibil se determina diferitin functie de cuma fost executata sapatura. ‘Sant ingust: Santul ingust reprezinta conditia cea mai favorabila, deoarece sarcina este suportata partial, prin frecare, de peretii santului Definiia santului ingust este conditionata de respectarea urmatoarelor limite geomettice (vezi Fig.9) Boa Bene Incarcatura terenului este data de: 18 unde: 2 KW e 6 Cy eee coercion de incatcare pent umpleres in sant ingust 2 Kg '= greutatea specifica a terenului (kgim’); k oF materialul de umplere; 8 =unghide frecare intre materialul de umplere si_ peretii santului (Tabelul 4); Inghi de frecare interna amaterialului de umplere (Tabelul 5); altimea de umplere in conformitate cu generatoarea superioara H atubului (m); B = latimea santului, masurata la generatoarea superioara a tubului (m). ‘A)K tg 6=0,192 (minim pentru material granulat) 165 (maxim pentru nisip sipietris) 150 (maxim pentru teren umed) 130 (normal pentru argila umeda) 110 (maxim pentru argila umeda) g ©) = raportul dintre presiunea orizontala si cea vertical in Figura 5 Cooficientul de sarcina C, In Figura 5 este ilustrata evolutia coeficientului de sarcina (Cad), in functie de variatia raportului HIB si diversitatea materialelor de umplere. Evolutia aceluiasi coeficient poate fila fe de bine determinata daca stim valorile unghiurilor si@ si utilizand Tabelele 6 si7 Tabelul 4 Valorile unghiului 0 de frecare Tabelul 5 Valorile unghiului 6 de frecare Iu! de umplere si peretii santului al materialului de umplere Material de Inghi moa | Gee ——_— mp ae ee Pietris 35 ot am ; ‘igi rors a Prundis grosier 40. Loss cretacle 18 Nisip 25. Mama risipoasa 20, Pits 30, Mama alba ze Rosi sistoase Nisip 35; Mara Toarto 2 Roel sistoase: Pits 20, compacta Mama verde 5 Tabelul 6 Nisip umed 307 Varierea lui Ktg@ (raportul dintre presiunea TNisip fin necomoaciat 3t orizontala si verticala din teren) Fees nat = cu varierea unghiurilor de frecare $ si 0 rundie grosier af <8 (erade) 25 | 30 | 35 | 40 | $ (arade) 12 0,305. O550 74 16. 0,264 0.476. 78. 0,246. 0,442 20. 0,228 [ 0,283 | 0,343 | 0.411 22 0,212 | 0,262 [0.318 | 0.387 24. 10,196 | 0.243 | 0.295 | 0,353 26. 10,182 | 0.225 | 0.273 | 0,327 30. (0.185 | 0,192 | 0,233 | 0.279 35. ‘0,126 [ 0,156 [0.189 | 0,227 40, 0,107 | 0,125 | 0.162 | 0,182 a5. 0,080 [0,089 [0.120 [0.143 Valorile din Tabelul 6, au fost deduse in felul urmator (exemplu): Ti 2 Ke tg(=-2 dcontea: K =1g(-B inand cont ca: K = tg’(E--2) avand: 2 = 24° si @ = 30° obtinem: K = tg *(45° 12° K tg @=0,421 - 0,577 Atat de simplu. pat » 39° 243 0.42173,Tabelul 7 Variatia C,(a coeficientului de sarcina) odata cu varierea Ktg0 a raportului H/B HB 2 4 6 8 10 Kigo 0,110 1,618 2,660 3,331 3,763 4,041 0,130 1,559 2,486 3,037 3,365 3,560 0,150 1,503 2,329 2,782 3,030 3,167 0,170 1,451 2,186 2,558 2,747 2,843 0,190 11400 21058 2362 2/505 2.572 0,220 1,330 1,881 2,110 2,205 2,244 0,250 1,264 1,729 1,900 1,963 1,986 0,300 1,164 1,515 1,621 1,652 1,662 0,350 1,076 1,341 1,407 1,423 1,427 0,400 0,997 1,199 1,239 1,247 1,249 0,450 0,927 1,080 1,060 1,110 1,110 0,500 0,864 0,981 0,997 0/999 0/999 \Valorile din Tabelul 7, au fost deduse in felul urmator (exemplu): Tinand contca qegrkee Hs 2K igo 21, siinlocuind K tg 0 cu valoarea data, obtinem, precumilustratin Tabelul 7: 1 -2"" “2.0243 0,486 a 2.643 0,486, 0,486 Cy EXEMPLU DE CALCUL: Fie dat un tub de PVC din seria SN2, cu diametrul nominal d, = 0,4 m, ingropat la adancimea de 4 m, intr-un sant de latimea B = D + 0,5 m. Greutatea specifica a terenului de umplere este y = 2000 kg/m’. Valorile pentru 6 si @ sunt 25° si respectiv 30°, Se cere sa aflam valoarea lui g, (kg/m). Tubul este asezat intr-un sant ingust, intr-adevar: B=0,9<3-04 esteB=0,9< 4/2. Se aplica deci formula: q,= Cd, -y-B Din Tabelele 6 si 7, obtinem pentru @ = 25° si Z = 20° ca K tg 0 = Inlocuind valorile obtinem: Q,, = 2,5 - 2000 - 0,9 = 4500 kg/m’ = 0,45 kg/om’. Putem ajunge la acelasi rezultat si daca apelam la Figura 5. Pentru K tg 6 = 0,150 curba C la valoarea 4,45 a ordonatei H/B da, pe axa abscisei, valoarea de C,, = 2,60. Sant infinit sau fortifcatie: definirea santulul ingust sau a fortificatiel depinde de respectarea urmatoarelor limite: 155, iar pentru HIB = 45 pe C,, = 2,50. B> 10D; B=Hi2, (vezi Figura 11) Sarcina terenului este data de: Cay H = presiunea exercitata asupra tubului, unde: C= coeficientul sarcinii pentru umplerea santulul infinit = 4 ‘y= inaltimea umpleri, masurata de la generatorea superioara a tubului (m).stem de canalizari exterioare si drenaje PCa Le Sarcini mobile (4,) Chiar siin cazurile sarcinilor mobile (trafic stradal sau feroviar), peretii santului absorb o parte din sarcina. Pentru a simplifica si pentru securitate maxima, va propunem folosirea unei formule, prevazute pentru cazul mai putin favorabil, adica atunci cand tubulfiexibil este asezat intr-o sant infinit sau fortiicatie, Sarcina mobila este alcatuita din: 3 P 9. = 35° FDR? unde: P=sarcina concentrata (kg) reprezentata de o roata sau de o pereche de roti, (000 kg: reprezinta situatia prevazuta doar pentru recerea autovehiculelor usoare de santier; 000 kg: reprezinta situatia prevazuta doar pentru trecerea autovehiculelor usoare; 1000 kg: reprezinta situatia prevazuta pentru recerea autotrenurilorgrele; liametrul nominal extern al tubului (m); = coefcientul colectv care tine cont de efectul dinamic al sarcinilor indicate cu P. El este considerat egal cu 1+ 0,3/M (doar pentru mijloace stradale) si 1+ 0,6/H (doar pentru mijloace feroviare), daca tubul flexibil nu este introdus, asa cum seintampla de regula, intr-un tub de ote. Sargina / unitate de lungime a tubului ATE D Forta ascensionala Figura 6 Figura7 Instalarea in prezenta unui strat imbibat cu apa Deformarea tubului sub sarcina Sarcina pentru apa din strat (qr) In prezenta unui strat de apa, tubul ingropat este supus unei sarcini (qr), pentru care se va tine cont de determinarea sarciniitotale Q, care actioneaza asupra tubului (vezi Fig 6). ‘Aceasta sarcina este data de: 4,=Y ao (H-H14D/2) unde: inaltimea umpleri, masurata de la generatoarea superioara a tubului (rm). inaltimea umplerii masurata de la nivelul stratului de apa (m).. ametrul nominal extern al tubului (m). *Ys20= groutatea specifica a apei din strat (kg/m") Interactiuneatub-teren QD Ed a.p Deformarile | ax = Nax formarile la incovoiere: Pea Nay Atat de simplu.unde: ‘moment de inertie al peretelui tubului = s'/12 pentru tuburile netede ( E = modul de elasticitate al materialului din care este fabricat tubul N AXEN Ay = coeficienti variabill in functie de a sib. unghiul de distribuire al sarcinii unghiul de sustinere al patului de asezare. grosimea tubului) Valorile N Ax si N Ay, calculate teoretic, sunt reprezentate in Figura 8. Din acest grafic reiese ca traectoria deformarii verlicale la incovolere este destul de asemanatoare cu cea a deformariiorizontale, chiar si in cazuri extreme, adica pentru: arcina concentrata in partea superioara a tubulul; sarcina distribuita pe intreaga semisectiune a tubulu Fle a = 180° sideci ® = 180°, din Figura 8 reiese: NaAx = NAy=0,083 inlocuind obtinem: ao Ay = 0,083. ¥ 8-E-1 ‘Trebuie observat, ca in cazul unui tub flexibil ingropat, deformarea laterala Ax comprima terenul, care la randul sau induce reactia tubului, proportionala cu E, (modul de eleasticitate al terenului). ‘Asadar, in functie de felul cum se comporta terenul, reiese ca deformarile tubului Ax si Ay (pentru « tenuate, aliniindu-se la urmatoarele versiuni ale formulei Spangler: 0,083 - D’ 8-E-1+0,061-E.D" 180°) sunt x= Ay= si pentru tubul neted: a A) Deformare orizontala sarcina tiniara B) Deformare verticala - sarcina liniara. C) Sarcina orizontala uniform distribuita D) Sarcina verticala uniform distribuita cosficientul de deformare Formula de mai sus este valabila pentru determinarea deformarii initiale pentru t = 0. Pentru a tine cont de modificarile in timp atat a caracteristicilor PVC-ului, cat si a comportamentului terenului, se introduce in formula susmentionata un coeficient T. Deci, obtinem: 0.125 -T-@ (sID)' + 0,0915-E, Ax= Ay cae Uunghiul -alm| unde: Figuras | T= 2 ( valoarea recomandata) le deformare a tubului sub sarcina Valorile lui E, se pot calcula pe baza expresiei = 9-10" (H+ 4) (kgim’) unde: inaltimea umplerii incepand cu partea superioara a tubului factor dependent de densitatea zidului de sustinere a tubului. Este in legatura cu proba Proctor din Tabelul 8.stem de canalizari exterioare si drenaje PCa Le Tabelul 8 Raportul dintre rezultatul probei Proctor si factorul a’ de densitate al zidului de sustinere Proba Proctor @ 95% 90% 85% 80% 75% Valorile E, variaza vizibil atat in functie de tipul materialului folosit pentru umplere, cat si in functie de gradul de densitate. Tinem cont ca jpoteza unui modul de elasticitate E, pentru teren deriva dintr-o simplificare. In realitate, insa, terenul nueste deloc elastic si valoarea E, creste odata cu compresiunea, Anticipand ceea ce se va repeta in Paragraful 9, consideram oportun sa subliniem ca cei 40 de ani de observari si masurari pe conducte ingropate din PVC, ne-au permis sa deducem din deformarea diametrala AxiA unicul parametru valid. Valorie sale limita sunt definite in Tabelul 9 Tabelul 9 Deformarea diametrala in timp a tuburilor ingropate din PVC Tip Deformarea diametrala Ax/A UNIEN 1401-1 dupa 13 luni dupa 2 ant SNE 5% valoare medie 10% valoare maxima 8 % valoare maxima ‘SNZ 5% valoare maxima 8% valoare maxima Valor racomandate de ISO /DTR 7073 Presiunea de colaps Un tub cu pereti mobil foarte subtiri poate ceda_nu numai din cauza suprsarcinii sia _deformarii diametrale excesive, dar sidin cauza depasiri tensiunii de colaps. Pentru grosimile prevazute pentru tuburile SN4 si SN2 cedarea insa nu este periculoasa, Valoarea 5% impusa deformari este indicele celmai imitativ. EXEMPLU DE CALCUL ‘Se propune un nou exemplu de calcul . Se doreste sa se afle deformarea tubulul imediat dupa instalare sin timpul el, avand ipoteza ca indicele Proctor al terenului este de 80 % Aplicam formula Spangle’ A 0,125-Q unde: E.(s/D) + 0,0915-E, 500-D = sarcina totala externa pe tub (kg/m); 30000. 10°kgim’ = modul elastical tubului; raportul dintre grosimea tubuluisidiametru; ‘odul elastic al terenului, se obtine aplicand formula: 9x40" (H+4) Tinem cont de faptul ca indicele Proctor al terenului de umplere este de 90% sia’ = 1,5, ‘Asadar, E, = (90000/ 1,5) 8 = 480000 kgim* Inlocuind siefectuand calculele indicate: 0,125 -T-Q. ID) + 0,015, inlocuind si efectuand calculele indicate: Ax. 4125 = 1125 “n T112+43920- 45032 00249 = 49% Atat de simplu. Ei5.TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA TUBURILOR SI FITINGURILOR Transportul La transport tuburile trebuie sustinute pe toata lungimea lor, pentru evitarea deteriorarii la extremitati din cauza vibratilor. Trebuie evitate loviturile, indoirile,iesirile excesive in afara, contactele cu corpuritaioase si ascutite. Curelele pentru fixarea incarcaturi pot fi confectionate din funii sau benzi de canepa, nylon sau altceva similar; daca se folosesc cabluride tel, tuburile trebuie sa fie protejate in zonele de contact. Urmaritica tuburile, in general cele prevazute cu mufa la unul din capete, sa fie asezate in asa fel ca mufa sa nu provoace deteriorarea lor si, daca este necesar, intre tuburi se pot pune distantiere speciale. Este bine ca la incarcarea in mijloace de transport, la inceput sa asezatitevile cele mai grele, pentru evitarea deforma- riicelorusoare. De fiecare data cand efectuati transport cu autocamioane, este bine ca tuburile sa nu iasa in afara platformei de incareare cu mai mult de un metru. In timpul transportari lor pe santier si mai ales in timpul asezarii de-a lungul sapaturilor, trebuie evitata tararea tuburilorpe teren ‘Acest lucru poate sa provoace daune ireparabile din cauza santurilor, a pietrelor sau a altor obiecte. Incarcarea sidescarcarea ‘Aceste operatiuni trebuie efectuate cu mare grija pentru toate materialele/produsele. La incarcarea si descarcarea tuburilor, acestea nu trebuie sa fie nici aruncate, nici tarate pana la marginile autovehicolelor, ridicate si sustinute cu grija Daca aceste recomandari nu se respecta, este posibil ca, mai ales iarna la temperatur joase sa provocati rupturi sau fisuri Depozitarea Tuburile trebuie sa fie depozitate pe suprafete netede, lpsite de part taloase si substante care ar putea ataca tuburile. Tuburile cu mufa, in afara de avertizarile de mai sus, trebule sa fie stivuite pe traverse de lemn, astfel incat sa nu provoace deformarea mufelor dn seria orizontala de jos; inafara de aceasta insasimufele trebuiesc aranjate alternativ pe de o parte si pe cealalta a paletului astfel incat sa iasa in afara. Astfel mufele nu vor suporta sarcini, iar tuburile vor fi sprijnite de-a lungulintregi lungimi Tuburile nu trebule sa fie depozitate lao inaltime mai mare de 1,50 m (oricare ar fi diametrul lor), pentru evitarea posibilelor deformariin timp. Daca tuburile nu sunt folosite o perioada lunga, trebule sa fle protejate de razele solare directe cu ajutorul unor ecrane copace care nuimpiedica aerisirea ‘Atunci cand tuburile sunt expediate in pachete legate cu rame, este bine ca pentru stivuirea lor sa fie urmate instructiunile producatoruli. In santierele, unde temperatura mediului poate depasi 25°C, si se poate mentine o perioada lunga, trebuie evitata depozitarea tuburilorinfiletate unulinaltul Acest lucru sigur ar provoca ovalizarea (datorita greutati excesive) a tuburilor situate in straturile dejos. In sfarsit, trebuie tinut cont ca la temperaturi joase creste probabilitatea ruperii_ tuburilor din PVC. In aceste condi climaterice operatiunile de transportare (anspor, stivuire,instalarea etc, )irebuie efectuate cu gra maxima. Racorduri si accesorii In general acestea sunt furnizate in ambalaje speciale. Daca nu sunt ambalate va trebui evitat ca in faza de depozitare sitransport ele sa fie depozitate dezordonat si va trebui evitata deformarea si stricarea lor din cauza ciocnirior intre ele sau cualte materiale grele. Efectuareaimbinarilor Tubul la extremitatea lui neteda va fitaiat in mod normal pe axul sau cu ajutorul unul ferestrau cu dint fini sau cu o freza. Extremitatea astfel obtinuta, pentru a fi introdusa in respectiva mufa (pentru efectuarea atat a unel jonctiuni rigide cat sia unei jonctiuni flexibile), rebuie taiata conform unghiului precizat de producator, (in mod normal 15°) mentinand la margine ‘ogrosime (crescanda odata cu diametrul)indicata de producator.SOU Rar eeu ry Dy y ie 6. PUNEREA IN OPERA In cele ce urmeaza sunt evidentiate principalele aspectele ale puneriiin opera a tubulaturii din PVC pentru analizare, faraaintrain amanunte in efectuarea sapaturilor, mutarile de teren si organizare santierului. In acest capitol se precizeaza cerintele fundamentale ce trebuiesc respectate la punerea in opera siimportanta lor la stabilrea dimensiunilor tuburilor. Clasificarea sapaturilor In faza de proiectare tipul sapaturii de realizat este strans legat de evaluarea incarcari, tipul terenului, echipa de muncitori care valucra. Inmomentul puneriiin opera este esentiala relatia dintre proiect sirealizarea efectiva, Mai jos este prezentata o clasificare pe baza elementelor geometrice a sapaturilor folosite in mod normal, evidentiind caracteristicile aplicative, + Santul ingust este cea mai buna asezare in care se pune in opera tubul tubul PVC, deoarece este redusa sarcinala care este supus, reusind sa transmita o parte din incarcare terenului din jur, in functie de deformarea din cauza tendintei de ovalizare la care este supus produsul ‘© Sant larg. Incarcarea pe tub este mai mare decal cea pentru santul ingust. Din acest motiv in faza de proiectare se recomanda, din motive de siguranta, sa se pomeasca dela aceasta ipoteza & material de umplere Figura 10 - Sant larg Figura 12 - Asezarea in fortificatie (pozitia negativa) fortificatie Figura 11 - Asezarea ia pozitiva) (po: Atat de simplu.‘* Fortificatie (pozitie pozitiva). Generatoarea tubului depaseste nivelului terenulul, Absenta flancurilor si posibiltatea de surpare a terenului nu recomanda folosirea aceastel metode in cazul sarcinilor mari ‘* Fortificatil( pozitie negativa). Tubul este asezat la un nivel inferior decat cel al terenului. Din cauza unel frecari destul de slabe intre materialul de umplere asezat in fortifcatie si lancurile naturale a sapaturii, tubul poate suporta incarcaturi mai mari decat cele in pozitionare pozitiva, dar in orice caz mai mici decat cele suportabile in aranjarea intr-o sant ingust siintr- nul larg. Facand o sinteza, clasificarea sus-mentionata a principalelor tipuri de sapaturi poate fi pusa in evidenta prin Tabelul 10. D=diametrul extern altubului; B = latimea santuluila nivelul generatoarei tubului; inaltimea umpleril incepand cu generatoarea superioara a tubului Tabelul 10 - Clasificarea sapaturilor Tipul santului B ‘Sant ingust 23D 3D

Вам также может понравиться

• Catalog FFS 2016 - Helix V 16 + Pilot

  

  Документ14 страниц

  Catalog FFS 2016 - Helix V 16 + Pilot

  Andreea-Monica Cojan

  Оценок пока нет
• Catalog FFS 2016 - Helix V 52 + Pilot

  

  Документ14 страниц

  Catalog FFS 2016 - Helix V 52 + Pilot

  Andreea-Monica Cojan

  Оценок пока нет
• Catalog Cosuri SP2014 Ver2 ANTET

  

  Документ40 страниц

  Catalog Cosuri SP2014 Ver2 ANTET

  Andreea-Monica Cojan

  Оценок пока нет
• • Журналы
  • Подкасты
  • Нотное издание
• Catalog Irigatii ROMET

  

  Документ16 страниц

  Catalog Irigatii ROMET

  Instalatii Pentru Constructii

  Оценок пока нет
• Dieter Rams

  

  Документ14 страниц

  Dieter Rams

  Andreea-Monica Cojan

  100% (1)
• Referat Urbanism-Orasul Ideal

  

  Документ9 страниц

  Referat Urbanism-Orasul Ideal

  Andreea-Monica Cojan

  100% (2)