Вы находитесь на странице: 1из 18

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

FACULTATEA CADASTRU, GEODEZIE I CONSTRUCII

FACULTATEA DREPT PATRIMONIAL

Tema: CONTRACTUL DE VNZARE - CUMPRARE

A elaborat: masterand LUCAENCO Victor

A verificat: CLIMOVA Ala

Chiinu, 2017

CUPRINS
1.Dispozitii generale......................................................................................................................3
2.Noiuni introductive despre contractul comercial.........................................................................4
3.Caracteristica generala si reglementarea juridic a contractului de vinzare.................................6

4.Obiectul i coninutul contractului de vanzare-cumprare...........................................................7

5.Condiiile livrrii conform INCOTERMS-ului..........................................................................10

6.Garaniile i rspunderea prilor n contractul de vnzare-cumprare.......................................13

Concluzii........................................................................................................................................14

Bibliografie....................................................................................................................................15

1
1.Dispozitii generale
Dreptul afacerilor este o denumire moderna a dreptului comercial. Pentru a studia evolutia lui,
trebuie sa apelam la istoria dezvoltarii dreptului privat si, desigur, a dreptului comercial.
Adoptarea Codului comercial francez in 1807 a dus la divizarea dreptului privat in drept
civil si drept comercial. Se crease o situatie in care raporturile juridice private erau reglementate
concomitent de doua legi diferite, adica o situatie de dualism al dreptului privat.
Dreptul civil este o ramura a dreptului care reglementeaza raporturile juridice patrimoniale
si cele personale nepatrimoniale dintre persoanele private (fizice si juridice).
Dreptul comercial apare ca un drept special fata de dreptul civil, este o ramura (subramura)
a acestuia si reglementeaza raporturile juridice care apar intre persoanele fizice si persoanele
juridice in activitatea de intreprinzator.
Desi se afirma ca dreptul comercial a aparut ca un drept al comerciantilor (negustorilor) in
conditiile statului feudal, la care a contribuit structura sociala, pe de o parte, si complexitatea
dezvoltarii activitatii comerciale si de intreprinzator, pe de alta parte, unii cercetatori intrezaresc
norme ale dreptului comercial si in dreptului antic. Istoria dreptului comercial cunoaste trei
perioade de dezvoltare: veche (antica), a evului mediu, moderna.
2

2
2 Perioada veche (antica). La o anumita etapa de dezvoltare a omenirii, in societate s-au
produs schimbari care au condus la cunoscuta divizare a muncii. Efectul pozitiv al acestei
diviziuni consta in cresterea productivitatii muncii si in aparitia unor surplusuri de produse.
Aceste surplusuri, indiferent de faptul cine le insusea (indivizii sau colectivul), erau schimbate pe
alte obiecte (produse), astfel fiind satisfacute mai multe necesitati. Schimbul in natura (trocul) a
fost prima operatiune de comert aparuta in antichitate si utilizata pana in prezent.
Cercetatorii afirma ca cele mai vechi reglementari juridice ale comertului au fost stabilite
in stravechiul Babilon. Cea mai veche opera legislativa, cunoscuta sub denumirea de Codul lui
Hammurapicontinea dispozitii referitoare la circiumi, negustori si auxiliarii lor. Codul
cuprindea reglementari privind contractele de locatiune, comision, imprumut.
In Republica Moldova au existat reglementari juridice ale relatiilor economice. Pina la
Unirea din 1918, se aplicau actele normative ale Rusiei tariste. Dupa 1 decembrie 1918, actiunea
Codului comercial roman din 1887 a fost extinsa si pe teritoriul Basarabiei prin Decretul-lege nr.
1731 din 4 mai 1919, functionand pina p 1944.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in Moldova, ca si in toate tarile cu regim comunist, a
functionat economia planificata. Activitatea de intreprinzator era decretata activitate ilegala si
persoanele care o desfasurau erau sanctionate penal.
Dupa declararea independentei la 27 august 1991, in Republica Moldova au fost adoptate
un sir de acte normative menite sa reinstaureze relatiile economiei de piata. Actele normative, in
majoritatea lor, reglementau insuficient noile relatii, dar faptul adoptarii lor insufla optimism.
Astfel, prin Legea cu privire la proprietate, a fost repusa in drepturile sale firesti proprietatea
privata. Dupa ea, au fost adoptate legile cu privire la: antreprenoriat si intreprinderi, societatile
pe actiuni, faliment, arenda, cooperatie, investitiile straine, circulatia hirtiilor de valoare si
bursele de valori etc. Prin aceste acte, a fost descatusata initiativa privata si legalizata activitatea
de intreprinzator. Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat si intreprinderi a jucat rolul unui
mic cod comercial, deoarece a permis activitatea de intreprinzator si a stabilit cercul de persoane
care o pot desfasura. Aceste legi aveau ca prototip actele normative elaborate si puse in vigoare
in Rusia postsovietica. Din cauza traducerii stangace ori a incercarii nereusite de a adopta unele
norme si institutii din actele normative ale unor state europene, primele legi de dupa declararea
independentei nu satisfaceau cerintele unei economii libere, de aceea, pe parcursul anilor 1997-
2004, au fost inlocuite prin alte acte normative. Astfel, prin Codul civil nr.l 107/2002, au fost
innoite un sir de dispozitii din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat si intreprinderi. Au
fost adoptate legi cu privire la: societatile pe actiuni, cooperativele de productie si cooperativele
3

3
de intreprinzatori, insolvabilitate, protectia concurentei, piata valorilor mobiliare, investitii in
activitatea de intreprinzator etc.
O importanta deosebita pentru dreptul afacerilor o are Codul civil, pus in vigoare la 12
iunie 2003. Desi contine o serie de imperfectiuni, acest cod are sarcina de a unifica
reglementarile juridice si a pune o temelie noua circuitului civil si comercial, de a contribui la
avansarea economica a statului.
Codul civil a unificat dreptul privat, stabilind ca persoanele fizice si persoanele juridice
care practica activitate de intreprinzator sunt subiecte ale raporturilor juridice civile si ca statutul
lor juridic este determinat de legislatia civila. Aceste norme fiind abstract separate de alte norme
de drept privat, impreuna cu normele de interventie a statului in activitatea economica, formeaza
baza juridica a dreptului afacerilor.
2.Noiuni introductive despre contractul comercial
Contractul reprezint principalul izvor de obligaii. Dac o convenie este legal ntocmit,
ea are "putere de lege" ntre pri.
nsemntatea contractului, ca mijloc de stabilire a celor mai variate relaii ntre
persoanele fizice i juridice este evident n toate domeniile, de la cele mai fireti i mai simple
activiti ale oamenilor (Ex: cumprarea celor necesare traiului), pn la conducerea economiei
naionale i la stabilirea relaiilor internaionale.
Contractul are un puternic rol educativ n viaa societii noastre; el introduce n relaiile
dintre oameni simul rspunderii pentru ndatoririle ce le revin i promoveaz relaii de
colaborare, educ oamenii n sensul disciplinei contractuale.

Contractul este o intelegere dintre doua sau mai multe persoane -, care da nastere la un
raport juridic de dreptul economic i prin care se stabilesc drepturile si obligatiile reciproce ale
acestora.

Clasificarea contractelor

n imensa varietate a contractelor se pot desprinde unele categorii mai importante, a cror
clasificare se poate face dup mai multe criterii (asemntoare cu cele privitoare la actele
juridice), precum: coninutul, modul de formare, scopul urmrit de ctre pri, modul de
executare.

Dup coninutul lor, adic dup felul obligaiilor la care dau natere, pot fi:

a) Contracte sinalagmatice, care dau natere la drepturi i obligaii reciproce ntre pri.
4

4
- Ex.: vnzarea-cumprarea, schimbul, locaiunea, contractul de asigurare.

b) Contractele unilaterale, care presupun obligaii numai pentru una din pri.

- numai o parte se oblig, cealalt parte are numai drepturi

- Ex.: mprumutul, depozitul, donaia, mandatul gratuit.

2. Dup momentul valabilitii i modul lor de formare, avem:

a) Contracte consensuale, pentru a cror valabilitate este suficient simplul acord de voin al
prilor, fr s mai fie nevoie de vreo formalitate sau vreo form special de manifestare a
voinei prilor.

b) Contractele solemne, pentru a crui validitate, pe lng acordul de voin, mai este necesar
ndeplinirea unor formaliti impuse de lege: forma scris , autentificare notarial i nregistrare
la organele competente

- - Ex.: donaia, contractul de gaj, actele de nstrinare a imobilelor.

c) Contractele reale, pentru a crui valabilitate i ntrare n vigoare, pe lng acordul de voin,
mai este necesar i prezena unui lucru (res) transmis de ctre una dintre pri ctre cealalt;

- acestea snt n fond contracte consensuale, deoarece ncheierea lor nu este supus de lege unor
forme speciale, dar obligaiile specifice lor nu iau natere dect n momentul transmiterii lucrului;
Numai din acel moment contractul respectiv poate purta denumirea sa, nainte de acest moment
fiind doar o promisiune de a contracta;

- Ex.: mprumutul, depozitul, gajul, transportul

3.Dup scopul urmrit de pri prin ncheierea lor, avem:

a) Contracte cu titlu oneros, n care una dintre pri urmrete un folos, o contraprestaie, n
schimbul aceleia pe care o face, ori se oblig s o fac n favoarea celeilalte pri;

- Ex.:vnzarea, schimbul, contr. de locaie, contr. de asigurare.

b) Contracte cu titlu gratuit, prin care una dintre pri procur celeilalte un folos, fr a primi
ceva n schimb, (sau: una din pri primete o prestaie, fr a da ceva n schimb);

- Ex.:contractele de binefacere;
5

5
4.Dup existena de sine stttoare sau nu a contractelor, avem:

a) Contracte principale, care au o existen de sine stttoare;

b) Contracte accesorii, care snt contracte a cror ncheiere depinde de existena altui contract.

Aceste contracte se pot nate n acelai timp cu contractul principal sau numai dup ncheierea
acestora din urm;

5.Contractul de adeziune, ale crui clauze snt stabilite numai de ctre una dintre pri, cealalt
parte neavnd putina s le discute, ci numai facultatea s le accepte ca atare (adic s adere) sau
s nu contracteze. Ex.: contractul de transport pe calea ferat.

3.Caracteristica general i reglementarea juridic a contractului de vnzare.

Contractul de vanzare-cumparare este o intelegere bilaterala prin care una din parti ,
numita VANZATOR, , se obliga sa livreze ceilalte parti, numita CUMPARATOR, , un bun
determinat calitativ si cantitativ, intr-un loc anumit, in conditiile convenite, contra unui pret.

Contractul de vanzare are urmatoarele elemente caracteristice: este un contract

a) cu titlu oneros urmarind ca finalitate obtinerea unui profit.

b) sinalagmatic - genereaza drepturi si obligatii reciproce intre parti.

c) consensual este valabil din momentul simplei nelegeri dintre pri.

Izvoarele de drept ce reglementeaza contractul de vinzare sunt: legile, tratatele internaionale ,


uzantele uniforme.

Printre actele normative principale sunt:

* Codului Civil al RM art.753 -822

* Legea vinzarii de marfuri (Nr. 134-XIII din 03.06.94)

Prezenta lege stabileste principiile fundamentale de reglementare a relatiilor


comerciale intre subiectii economici, ce se formeaza in temeiul unor forme juridice
(contractuale).

6
Conform prezentei legi contractele se incheie in forma scrisa printr-un document,
printr-un schimb de scrisori (telexuri, telegrame, telefonograme etc.), sau cu utilizarea
mijloacelor electronice de calcul.

Legea reglementeaza relatiile de vinzare a marfurilor, independent de destinatia


lor, cu exceptia marfurilor pentru folosinta personala, casnica sau familiala.

* Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 798 din 27.12.93 privind


aprobarea Regulamnentului Contractului-model de vinzare-cumparare.

Prin acest Regulament a fost stabilit ca, "contractul-model de vinzare a marfurilor se


aplica la incheierea contractelor economice privind vinzarea productiei cu destinatie tehnica de
productie si marfurilor de consum popular intre intreprinzatori, intreprinderile si organizatiile cu
diverse forme organizatorico-juridice, care isi desfasoara activitatea in RM. Contractele-model
(contracte-tip), in general, nu pun restrictii asupra formei, structurii si continutului contractelor,
dar sunt ca un fel de indrumator pentru cei care il folosesc.

O deosebita importanta in formarea si definirea contractelor comerciale, l au uzantele


comerciale uniforme, care s-au format prin folosirea repetata a unor clauze contractuale. Cele
mai importante uzante comerciale uniforme internationale au fost standartizate sub egida
Camerei Internationale de Comert din Paris, cunoscute sub denumirea de INCOTERMS
(International Rules for the Interpretation of Trade Terms - Reguli Internationale pentru
Interpretarea Uzantelor de Comert.Ultima editie a acestora au fost aprobate la finele anului 1999,
care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 2000,preluind denumirea de "INCOTERMS-2000") care
are o larga aplicare in contractele comerciale internationale de vinzare-cumparare, in tarile
europene.
Pe plan international principalele izvor de reglementare este:

* Conventia ONU privind cumparare-vanzare internationala de marfuri din 11.04.1980. Viena

4.Obiectul i coninutul contractului de vanzare-cumprare.

Obiectul contractului de vanzare-cumparare - este bunul transmis de catre vanzator


cumparatorului. El trebuie sa satisfaca caracteristicilor de calitate si cantitate.

a) Cantitatea este exprimata in unitati de masura specifice naturii marfii: tone, metri cubi, metri
liniari, bucati, metri patrati, hectolitri, perechi etc. In anumite contracte se vor folosi unitatile

7
complexe specifice uzantelor locale, precum: tona lunga (1.016 kg), tona scurta (907 kg), yardul
(0,914 m) etc.

b) Calitatea - este insusirea produsului de a satisface unele necesitati ale oamenilor. Ea trebuie
sa fie indicata in contract si trebuie sa corespunda unor standarde, conditii tehnice, fiind dovedita
prin certificate de calitate, certificate de origine etc. La fel calitatea se determinain baza
principiului:

- vazul placut;

- organoleptic,(incercare, degustare);

- telle quelle (asa cum este)-cind vinzatorul nu poarta raspundere pentru calitatea marfii,
cumpararorul find obligat s-o primeasca "asa cum este". Se utilizeaza la vinzarea fructelor
produselor agricole etc.

Continutul - sunt acele conditii esentiale, prin care se stabilesc drepturile si obligatiunile partilor.

Contractului de vinzare-cumparare trebuie s conin: Iidentificarea partilor;

Clauze economice

1 Obiectul contractului il constituie marfa. Ea trebuie sa existe sau sa poata exista in viitor.
Marfa trebuie sa fie determinata sau determinabila cantitativ, tehnic si calitativ.

2 Pretul marfii in contractul de vinzare-cumparare este valoarea marfurilor care trebuie


achitata de cumparator vinzatorului. El trebuie sa includa pretul unei unitati de marfa si pretul
total. La fel trebuie inclusa valuta de plata, se recomanda de inclus si modalitatea de formare a
pretului (pretul de cost, taxe, accize etc.).

3 Conditiile de plata conin modalitatea si tipul decontarilor de obicei plati cu ajutorul


cecurilor, acreditive si incaso documentar, ordin de plata. Alegerea unui sau altui tip de plati
numerare depinde de caracterul afacerii.

8
4. Conditiile livrarii conform INCOTERMS-ului.
5 Termenii de livrare sunt date calendaristice sau perioade de timp in decursul carora
vinzatorul trebuie sa livreze marfa. Data livrarii marfii se considera data transmiterii acesteia
catre transportator sau cumparator. Aceasta data trebuie sa fie indicata in documentele de
transport sau actul de primire / predare.

6 Modul de efectuare a transportului

Transportul unei marfi se va efectua terestru, maritim, fluvial sau aerian, in functie de
intelegere, de necesitate si de cost. In numeroase cazuri transportul va fi combinat, in functie de
pozitia geografica a vinzatorului fata de cumparator.

In contract se va stipula:

* caile (ruta) de transport;

* mijloacele de transport;

* partea care se obliga sa asigure mijloacele de transport;

* documentele de transport (conosament, scrisoare de trasura etc.);

7 Ambalajul si marcarea. In contract se va stipula obligatia vinzatorului de a asigura un


ambalaj corespunzator, care poate varia in functie de transport, conditii de tranzit, durate
tranzitului .

Vinzatorul se va obliga sa marcheze ambalajul in scopul inlesnirii manipularii marfii si


publicitatii comerciale. Se vor indica adresa de destinatie, felul marfii si diferite mentiuni
specifice, cum ar fi cele care atentioneaza asupra fragilitatii marfii sau asupra necesitatii
manipularii cu mare atentie a aparatelor de precizie si materialelor explozive.

8 Intocmirea si transmiterea documentelor

Documentele care se refera la transport, plata pretului, calitatea marfii, asigurare, originea
marfii etc., a unei tranzactii de vinzare-cumparare trebuie specificate in inscrisul contractual.
Aceste documente sunt necesare pentru incasarea pretului marfii, dovedind expeditia si
indeplinirea obligatiilor asumate de vinzator, si pentru realizarea transportului. Formularea
acestora se face sub ingrijirea vinzatorului care isi asuma si obligatia de a le transmite
cumparatorului pe caile stipulate in contract.
9

9
9 Receptia marfii

Partile prin contract trebuie sa indice modalitatile de receptie a marfii si de control. In


contract se va stipula locul unde se va face receptia, in functie de natura marfii si de intelegere.
Aceast clauz va cuprinde:

* modul in care se face controlul si receptia ;

* documentele ce trebuie intocmite pentru atestarea receptiei ;

* solutiile ce se impun in cazurile in care receptia nu poate avea loc si controlul nu poate fi
efectuat din vina partilor.

10 Garantiile vinzatorului

In majoritatea contractelor incheiate sunt incluse garantiile de calitate, care reprezinta


obligatiile vinzatorului de a livra marfa cumparatorului care poseda anumite calitati pe durata
termenului de garantie. In perioada de garantie, vinzatorul continua sa fie raspunzator pentru
remedierea defectiunilor, chiar daca transferarea riscurilor de la vinzator la cumparator a avut
deja loc.

In cazul marfurilor cu termen de garantie, prin contract se va indica:

* inceperea termenului de garantie si durata lui ;

* documentele prin care se atesta calitatea marfurilor (certificat de calitate, certificat de


garantie, buletin de analiza, proces verbal de receptie etc.) ;

* obligatiile partilor in perioada de garantie ;

* modul de lansare a reclamatiilor si modul de rezolvare.

11 Asigurarea marfii n contract este prevazuta in urma intelegerii dintre importator si


exportator i se numeste CARGO. Contracul se perfecteaza prin eliberarea unei polite de
asigurare care trebuie sa contina:

12 Asigurarea impotriva riscurilor valutare si nevalutare

Instabilitatea permanenta pe unele piete comerciale si alte conditii specifice in care se


desfasoara operatiunile comerciale internationale impun partilor sa includa in contracte clauze

10

10
asiguratorii impotriva riscurilor valutare si nevalutare, riscuri care, in cazul cind se realizeaza,
pot afecta obligatia cel putin a uneia dintre parti (mai ales pretul), perturbind echilibrul stabilit la
incheierea contractului.

Riscurile valutare constau in modificarea cursului de schimb (al paritatii monetare) al


monedei de plata fata de moneda (monedele) de referinta.

Se cunosc urmatoarele clauze de asigurare impotriva riscurilor valutare:

* clauza aur -

clauzele valutare (inclusiv clauzele de indexare :

monovalutare ,

multivalutare bazate pe un cos valutar stabilit de parti (de regula 3-5 monede, )

multivalutare bazate pe un cos valutar (unitate de cont) DST

Se cunosc urmatoarele clauze de asigurare impotriva riscurilor nevalutare:

clauza de revizuire a pretului (de indexare nemonetara)

clauza de postcalculare a pretului

clauza ofertei concurente

Clauzele strict juridice

13. Reclamatiile (pretentiile)

Daca dupa preluarea marfii, cumparatorul constata unele abateri cantitative sau calitative
de la prevederile contractului, determinate de vicii ascunse sau de alte cauze generate din
neglijenta vinzatorului, el are dreptul sa reclame defectiunile constatate. Aceste reclamatii trebuie
sa fie facute in termenele stipulate in contract

14 Raspunderea pentru neexecutarea contractului

Aceasta conditie va stabili temeiurile, formele i mrimea raspunderii contractuale


(amenzi, penalitati, despagubiri a daunelor, raspunderea in natura etc.).

16. Litigiile si solutionarea lor


11

11
In contract partile trebuie sa prevada aparitia unor eventuale litigii si modalitatile de
solutionare a lor.

17. Clauze suplimentare si mentiuni finale

In afara clauzelor mentionate mai sus, partile sunt libere sa includa in contracte orice
prevederi speciale, determinate de particularitatile marfii ori serviciului si/sau de conditiile
executarii contractului.

In final, contractele incheiate intre prezenti trebuie sa contina semnaturile partilor sau ale
reprezentantilor lor; la cele incheiate intre absenti semnaturile, in principiu, pe oferta si acceptare
(expresa).

5.Condiiile livrrii conform INCOTERMS-ului

Condiiile de livrare a mrfi in contractul de vanzare-cumparare Internaional sint stabilite prin


uzantele comerciale, numite INCOTERMS, adoptate de catre Camera Internaionala de Comer
de la Paris. Scopul uzantelor unificate INCOTERMS este de a stabili o serie de reguli privind
interpretarea termenilor comerciali utilizati in comertul exterior. Acesti termeni stabilesc:
* modalitatea de transportul utilizat la livrare;
* repartizarea intre parti a cheltuielilor in contractul de vanzare-cumparare
* preturile de livrare;
* momentul transferului riscurilor fortuite (distrugeri intimplatoare ale marfii);
* cine indepleneste formalitatile privind trecerea frontierii;
* cine achita taxa vamala;
* modalitatea de asigurarea a mrfurilor in transport;
* drepturile si obligatiunile ambelor parti.
INCOTERMS, in ultima editie din iulie 2000, contine 13 termeni.

EXW - Ex Works (... named place).

Franco uzina (... locul convenit).

Este conditia de livrare cea mai comoda pentru vanzator, deoarece el nu este obligat decit sa
puna marfa ambalata (dupa caz) la dispozitia cumparatorului, in locul din uzina si la termenul
convenit.

12

12
Cumparatorul este obligat sa incarce marfa pe cheltuiala sa si sa o transporte la destinatie,
pe cheltuiala si riscul sau. De asemenea, el este obligat sa indeplineasca toate formalitatile, din
momentul in care marfa a fost incarcata.

Din considerente practice, partile pot conveni ca vanzatorul sa efectueze incarcarea si


formalitatile de vamuire la export pe cheltuiala cumparatorului.

FCA - Free Carrier (... named place).

Franco caraus (... locul convenit).

Marfa, dupa ce a fost vanduta, este predata de exportator primului caraus, numit de cumparator,
la locul convenit.

Vanzatorul poate conveni cu carausul locul de predare in custodie, daca acesta nu a fost
indicat de cumparator. In anumite cazuri, din necesitati practice, vanzatorul se poate implica in
acordarea de asistenta la incheierea contractului de transport, insa numai pe spezele
cumparatorului si din mandatul acestuia (de exemplu, in traficul aerian si in cel feroviar).

Vanzatorul poate sa predea marfa in custodie unui tranzitar in baza instructiunilor


cumparatorului, obligatia lui de livrare fiind indeplinita din momentul predarii.

FAS - Free Alongside Ship (... named port of shipment).

Franco de-a lungul vasului (... port de incarcare convenit).

Prin aceast termen cumparatorul se obliga sa angajeze nava si sa respecte termenul de


aducere a navei la locul de incarcare, informindu-l din timp pe vanzator de data precisa a sosirii
navei la locul respectiv si despre dana la care va fi trasa.

Vanzatorul este obligat sa aduca marfa in port si sa o plaseze pe chei de-a lungul navei sau
in barje de-a lungul acesteia. Din acel moment, marfa, formalitatile, cheltuielile si riscurile se
transfera cumparatorului. In consecinta, cumparatorul este obligat sa indeplineasca formalitatile
vamale la export. Vanzatorul va primi din partea cumparatorului un document curat care sa ateste
ca a primit marfa. Acest document poate fi o recipisa de depozit sau un document de garantie.

FOB - Free On Board (... named port of shipment).

Franco la bord (... portul de incarcare convenit).

13

13
Prin aceasta, cumparatorul este obligat sa angajeze nava i sa o aduca n portul de incarcare
la termenul convenit. Vanzatorul este obligat sa aduca marfa pe bordul navei, la data si in portul
convenit. Transferul marfii, cheltuielilor, formalitatilor si riscului se face din momentul in care
marfa a trecut de balustrada (copastia) vasului, vamuirea marfii la export se face de catre
vanzator.

CFR - Cost and Freight (... named port of destination)

Cost si navlu la (... portul de destinatie convenit).

Prin aceasta conditie de livrare, vanzatorul se obliga sa angajeze nava, sa o incarce si sa o


duca in portul de destinatie convenit.Marfa calatoreste neasigurata, pe riscul cumparatorului, din
momentul in care a trecut de balustrada navei, in portul de expeditie. Orice cheltuiala care apare
dupa ce marfa a fost livrata la bordul navei va fi pe contul cumparatorului. In multe cazuri,
cumparatorul poate sa asigure marfa in tara sa, economisind, in acest mod, valuta forte.

CIF - Cost, Insurance and Freight (... named port of destination).

Cost, asigurare si navlu (... port de destinatie convenit).

Alaturi de FOB, aceasta conditie de livrare este una dintre cele mai utilizate in
transporturile maritime, indeosebi pentru marfuri in vrac. Vanzatorul are obligatie sa procure
pentru cumparator un contract de asigurare impotriva riscurilor maritime de avariere sau de
pierdere a marfii in timpul transportului. Vanzatorul plateste prima de asigurare pe contul
cumparatorului.

CPT - Carriage Paid To (... named place of destination).

Transport platit pina la (... locul de destinatie convenit).

Prin aceasta, vanzatorul se obliga sa plateasca transportul pina la destinatie. Marfa,


cheltuielile, formalitatile si riscul se transfera cumparatorului din momentul in care marfa a fost
predata carausului (prin caraus se intelege si persoana care, desi nu transporta direct, actioneaza
in vederea efectuarii transportului pe cale ferata, rutiera, maritima, fluviala, aeriana sau printr-o
combinatie a acestora).

Vanzatorul este obligat sa efectueze formalitatile vamale la export.

14

14
CIP - Carriage and Insurance Paid To (... named place of destination).

Transport si asigurare platite pina la (... locul de destinatie convenit).Se deosebeste de conditia
CPT prin aceea ca, in plus, vanzatorul este obligat sa asigure marfa in numele si pe contul
cumparatorului, contra riscurilor minime de avariere si pierdere. Ca si conditia de livrare CPT,
poate fi folosita pentru orice mod de transport.

DAF - Delivered At Frontier ( ... named place).

Livrat la frontiera (... locul convenit).

Vanzatorul este obligat sa puna marfa la dispozitia cumparatorului la frontiera convenita, inainte
de frontiera vamala a tarii invecinate, la locul convenit. Vanzatorul va indeplini formalitatile de
vamuire la import.

DES - Delivered Ex Ship (... named port of destination).

Livrat franco nava (... portul de destinatie convenit).

Vanzatorul suporta toate cheltuielile si riscurile aducerii marfii in portul de destinatie convenit si
indeplineste toate formalitatile necesare. Transferul marfii, riscului, cheltuielilor si formalitatilor
catre cumparator se face in momentul in care marfa, nevamuita pentru import, a fost pusa la
dispozitia cumparatorului pe bordul navei.

DEQ - Delivered Ex Quay - duty paid (... named port of destination).

Livrat franco chei - vama platita (... portul de destinatie convenit).

Vanzatorul se obliga sa duca marfa, pe cheltuiala si riscul sau, pina la cheiul (debarcaderul)
portului de destinatie convenit si sa plateasca vama pentru import in tara cumparatorului.

6.Garaniile i rspunderea prilor n contractul de vnzare-cumprare.

Prin contract vanzatorul trebuie sa garanteze calitatea marfii. Sint marfuri ce necesita
certificat de calitate sau buletin de analiza, care le va determina calitatea si termenul de pastrare.
Alte marfuri sint puse in functiune (utilaj tehnic) si au nevoie de un termen de garantie in
perioada caruia vanzatorul va purta raspundere pentru defectiuni, lichidindu-le din contul sau.
Aceste clauze contractuale trebuie sa contina inceputul si durata termenului de garantie,
15

15
obligatiile partilor pe aceasta perioada, cauzele de prelungire sau incetinire a garantiei,
documentele ce atesta calitatea si garantia, modul si termenele de prezentare a pretentiilor.

Receptia marfurilor trebuie sa se efectuieze intr-un termen cat mai scurt de la primire ei.
Contractul trebuie sa prevada modalitatile si persoanele ce vor efectua receptia. Pot participa
reprezentantii din partea vanzatorului, cumparatorului si o persoana necointeresata. In baza
receptiei se intocmeste un act unde se se fac mentiuni privind rezultatele receptiei.

Daca sint neajunsuri - se va mentiona suplimentar. In cazul neajunsurilor cumparatorul in


modul, termenii si forma stabilita in contract va trimite o pretentie vanzatorului. In pretentie se
indica: date despre contract, partile contractante , se face trimitere la actul de receptie,
neajunsurile si cerintele cumparatorului. Cerintele pot fi:

- inlaturarea defectelor din contul vinzatoruli;

- schimbarea marfurilor necalitative;

- reducerea pretului;

- desfacerea contractului;

- intoarcerea banilor deja achitati etc.;

Primind pretentia in termenul stabilit, vanzatorul este obligat sa dea raspuns recunoscind-o sau
sau respingind-o cu motivatii. In cazul respingerii sau neexaminarii pretentiei cumparatorul are
posibilitatea de a se adresa in Arbitraj. Fata de vanzatorul necuvincios se pot aplica toate formele
de raspundere. Raspunderea la contractul de vanzare-cumparare se aplica fata de vanzator in
urmatoarele cazuri:

- cand marfa nu este livrata la timp;

- marfa nu corespunde calitatii sau cantitatii;

- cand vanzatorul face greseli in documente de transport.

Cumparatorul raspunde pentru: neachitarea pretului la timp si pentru neluarea in primire a marfii
in timpul si locul stabilit.

Concluzii

16

16
Originea vanzarii se gaseste in schimb. Oamenii tranzactionau, primind alte bunuri in locul
celor vandute. Ulterior, apare vanzarea, care consta in schimbul unui obiect contra unui pret.
Vanzatorul va instraina marfa, iar cumparatorul va plati pretul. Fernand Braudel remarca faptul
ca economia incepe in pragul valorii de schimb.

Contractul de vanzare-cumparare este acel contract prin care o persoana, numita vanzator,
transfera un drept altei persoane, numita cumparator, in schimbul obligatiei acesteia din urma sa
achite un pret in bani. Asa cum vom mai vedea, se poate transmite nu numai dreptul de
proprietate, dar si alt drept real, un drept de creanta sau chiar un drept intelectual.

Orice om este liber sa vinda sau sa cumpere. Principiul autonomiei de vointa este expresia
libertatii individului de a incheia sau nu un contract, potrivit intereselor sale. De altfel, principiul
autonomiei de vointa nu-l vom intilni numai la contractul de vinzare-cumparare, ci si la orice alt
contract. Dar aceasta libertate nu este absoluta, ea fiind limitata de normele ordinii publice si de
regulile moralei. In acest sens, apar unele restrictii legale si conventionale ale libertatii de a vinde
si a cumpara.

Ca in orice contract, si la vinzare-cumparare este necesar sa se manifeste consimtamintul


vinzatorului si al cumparatorului. El se materializeaza, in mod obisnuit, prin oferta si acceptare.

Contractul se considera incheiat, asemenea contractelor consensuale, prin concordanta


vointelor vinzatorului si cumparatorului. Cind contractul se incheie intre prezenti, implinirea
acordului de vointa nu intimpina dificultati. Ele apar in cazul contractului intre absenta (ex.:
corespondenta etc.), considerindu-se ca actul este incheiat in momentul in care oferta a fost
acceptata.

Bibliografie

1. Bazele statului i dreptului a Republicii Moldova, negru, Avornic, Chibac, Chiriac,


Chiinu, 1996-1997.

2. Dreptul afacerilor Roca N., Baie S., Chiinu, 1996.

3. Dreptul afacerilor Roca N., Baie S., Chiinu, 2005

4. Dreptul afacerilor Mrgineanu G.Mrgineanu A., Chiinu, 2004

17

17
5. Baie S. Roca N Dreptul civil-parte general persoan fizic i persoan juridic,
Chiinu, 2004

6. Bloenco A. Drept civil parte special contracte, Chiinu, 2003

7. Cimil Dorin Drept civil contractele speciale Chiinu, 2003.

8. , , 1997.

9. , , , 1997.

10. , , 1996.

18

18

Вам также может понравиться