Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
The University of Cambridge is rich in history - its famous Colleges and University buildings
attract visitors from all over the world. But the University's museums and collections also hold
many treasures which give an exciting insight into some of the scholarly activities, both past
and present, of the University's academics and students.
The University of Cambridge is one of the world's oldest universities and leading academic
centres, and a self-governed community of scholars. Its reputation for outstanding academic
achievement is known world-wide and reflects the intellectual achievement of its students, as
well as the world-class original research carried out by the staff of the University and the
Colleges.
Many of the University's customs and unusual terminology can be traced to roots in the early
years of the University's long history, and this booklet looks to the past to find the origins of
much that is distinctive in the University of today.
The University of Oxford
As the oldest university in the English-speaking world, Oxford is a unique and historic institution.
There is no clear date of foundation, but teaching existed at Oxford in some form in 1096 and
developed rapidly from 1167, when Henry II banned English students from attending the University of
Paris.
In 1188, the historian, Gerald of Wales, gave a public reading to the assembled
Oxford dons and in around 1190 the arrival of Emo of Friesland, the first
known overseas student, set in motion the University's tradition of
international scholarly links. By 1201, the University was headed by a magister
scolarum Oxonie, on whom the title of Chancellor was conferred in 1214, and
in 1231 the masters were recognised as a universitas or corporation.
The University was Royalist in the Civil War, and Charles I held a counter-
Parliament in Convocation House. In the late 17th century, the Oxford
philosopher John Locke, suspected of treason, was forced to flee the country.
During the 20th and early 21st centuries, Oxford added to its
humanistic core a major new research capacity in the natural and applied
sciences, including medicine. In so doing, it has enhanced and strengthened
its traditional role as an international focus for learning and a forum for
intellectual debate.
London Eye
London Eye ( Ochiul Londrei) reprezint o roat gigant de observaie
din Londra aflat n Grdinile Jubilee de pe malul sudic al rului Tamisa. Structura are o
nlime de 135 m i a fost construit ca parte a celebrrii noului mileniu. London Eye -
Millenium Wheel], accesat la 27 mai 2014 este o roata gigant Ferris pe malul sudic al rului
Tamisa din Londra. De asemenea, cunoscut sub numele de Roata Mileniului, numele su
oficial a fost iniial publicat ca British Airways London Eye, atunci Merlin Entertainments
London Eye, atunci EDF Energy London Eye. ncepnd cu mijlocul lunii ianuarie 2015,
acesta a fost cunoscut n branding ca Coca-Cola London Eye, n urma unui acord semnat n
septembrie 2014.
Intreaga structura este de 135 de metri (443 ft) inaltime si roata are un diametru de 120 de
metri (394 ft). Cnd ridicat n 1999 a fost cea mai inalta roata din lume Ferris. nlimea sa a
fost depit de 160 m (520 ft) pe categorii de Nanchang n 2006, 165 m (541 ft), Singapore
Flyer n 2008, iar 167,6 m (550 ft) High Roller (Las Vegas), n 2014. Sustinut de un A-cadru
pe o singur parte, spre deosebire de roile inalti Nanchang i Singapore, Ochiul este descris
de operatorii si ca fiind "cea mai inalta roata de observatie consol din lume".
Acesta este in prezent cea mai nalt roat din Europa, i a oferit cel mai nalt punct
vizualizare public la Londra pn cnd a fost nlocuit de 245 de metri (804 ft) punte de
observaie la etajul 72 al ciobul, care deschis pentru public la 1 februarie 2013. Este cea mai
popular atracie turistic pltit n Regatul Unit, cu peste 3,5 milioane de vizitatori anual, i a
fcut multe apariii n cultura popular.
London Eye se nvecineaz captul vestic al Jubilee Gardens (anterior locul fostei Domul de
Discovery), pe malul sudic al rului Tamisa ntre Westminster Bridge i Hungerford Bridge,
n London Borough of Lambeth.
Big Ben
Big Ben, aa cum este adesea numit turnul cu ceas din Westminster, poate fi desemnat,
fr indoial, cel mai mare ceas cu patru cadrane din lume.
Cea mai mare i mai mediatizat structur de acest fel din lume
Big Ben, aa cum este adesea numit turnul cu ceas din Westminster, poate fi desemnat, fr
indoial, cel mai mare ceas cu patru cadrane din lume.
Structura acestuia este situat in nord-est-ul Casei Parlamentului din Londra.
Turnul a fost ridicat o dat cu designul lui Charles Barry pentru un nou palat, dup ce
vechiul palat Westminster a fost mistuit de flcri la 16 octombrie 1834. Dei Charles Barry a
fost arhitectul-ef al palatului, proiectul turnului-ceas a fost fcut de ctre Augustus Pugin.
Designul Big Ben-ului a fost ultimul pentru Pugin, inainte ca acesta s innebuneasc i s
moar. Pugin insui i-a cerut lui Barry, cnd acesta l-a vizitat ultima dat, s strng
desenele: " Niciodat in viaa mea nu am muncit att de intens ca pentru domnul Barry. Am
predat toate schiele pentru ca el s termine turnul i este minunat", spunea Pugin.
Omagiu adus Reginei Victoria I
Turnul a fost proiectat in celebrul stil al lui Pugin, neogotic, i are o inlime de 96,3
m. Cadranele ceasului sunt fixate pe o ram din fier, cu un diametru de 7 m i suport 312
piese de sticl opal. Unele buci de sticl pot fi scoase pentru orice inspecie manual
necesar. Cadranele sunt poleite cu aur greu i la baza fiecruia st scris cu majuscule, in
latin: " DOMINE SALVAM FAC REGINAM NOSTRAM VICTORIAM PRIMAM", ceea ce
inseamn " O Doamne, ai grij de regina noastra, Victoria I".
Ceasul a devenit operaional la data de 7 septembrie 1859.
De-a lungul celui de-al doilea rzboi mondial, Palatul Westminster a fost bombardat de
germani, distrugnd Camera Comunelor Victorian i cauznd deteriorri la dou din cele
patru cadrane ale ceasului, dar i la prile abrupte ale acoperiului.
Originea numelui "Big Ben"
Denumirea - sau mai bine zis porecla - orologiului Big Ben provine de la Benjamin Hall, cel
care a comandat instalarea sa, in secolul al XIX-lea. Turnul este unul din cele mai cunoscute
atracii din Londra, iar denumirea se refer, de fapt, numai la clopotul uria pe care il
gzduiete. Acesta marcheaz sonor scurgerea timpului deasupra capitalei britanice inc din
anul 1859.
Ceasului nu i s-a dat niciodat un nume, dar legenda spune c denumirea i-a fost dat
de Benjamin Hall. Alt teorie asupra originii numelui spune c ceasul ar fi putut fi denumit
dup un boxer contemporan de categorie grea, Benjamin Caunt.
"Big Ben", ceasul din interiorul renumitului turn al Londrei, care este parte
din Casa Parlamentului, cntrete peste 13,5 tone, iar pendulul su, care bate o dat la
fiecare sfert de or, are o inlime de aproape 4 metri i cntrete 312 kilograme.
Din 1885, se aprinde o lumin deasupra acestuia de fiecare dat cnd exist o sesiune in
Camera Comunelor.
Ceasul este faimos pentru fiabilitatea sa. Aceasta se datoreaz miestriei cu care a fost
proiectat, datorit ceasornicarului Edmund Beckett Denison i mai trziu lordului
Grimthorpe. Pentru c mecanismul ceasului a fost creat de ceasornicarul Edward John Dent
la specificaiile lui Denison i inainte ca turnul s fie ridicat, Denison a avut timp s
experimenteze.
Big Ben este folosit in slile de cursuri pentru a demonstra diferena dintre viteza
luminii i viteza sunetului.Structura a aprut intr-o multitudine de filme, show-uri de
televiziune sau desene animate. Sunetul a fost expus in musical-uri, dar i in jocuri pentru
computer sau pentru diferite console.
Dac o persoan viziteaz Londra i st la baza turnului, poate auzi pendulele cu o
esime de secund mai trziu de momentul in care bate clopotul (inlimea acestuia fiind de
55 de metri). Dac se posteaz un microfon in apropierea clopotului i se transmite prin radio
la o distan impresionant (de exemplu Hong Kong), la acea locaie sunetul va ajunge
inainte ca persoana ce se afl la baza turnului s il perceap
Clopotele Big Ben anun ora exact la fiecare 15 minute i pe 31 decembrie, la miezul
nopii, ceasul anun trecerea in noul an. Sunetul este transmis in direct de toate posturile de
televiziune i radio din Londra. Renumit pentru precizia sa, Big Ben a supravieuit mai multor
atacuri ale forelor aviaiei germane in al doilea rzboi mondial i a artat intotdeauna - sau
aproape intotdeauna - ora cu un avans sau un devans de mai puin de o secund. Orologiul s-
a oprit in august 1949, din cauza unui... stol de sturzi, care s-au aezat pe minutarul su.
Atunci, el a rmas in urm cu patru minute i jumtate. Un numr mare de turiti vin zilnic s
vad Palatul Westminster i s aud soneria orologiului devenit unul dintre simbolurile
capitalei britanice. Ceasul este o impresionant dovad de miestrie i trebuie privit i
noaptea, atunci cnd este luminat.
Podul Londrei (London Bridge)
Podul Londrei (London Bridge) este un pod, construit peste rul Tamisa, care leag centrul
istoric al Londrei de districtul Southwark. Aezat ntre Cannon Street Railway Bridge i Tower Bridge,
formeaz captul de vest al zonei numite Pool of London. Spre sud fa de pod se afl Catedrala
Southwark i gara London Bridge; spre nord se afl Monument to the Great Fire of London
(Monumentul marelui incendiu din Londra) i staia de metrou Monument. A fost singurul pod peste
Tamisa n aval de Kingston pn la ridicarea Podului Putney n 1729. Podul care exist n prezent a
fost inaugurat n 1973 i este ultimul din succesiunea de poduri care au fost construite n acest loc i
au purtat acelai nume.[1] Podul face parte din autostrada A3, care este administrat de GLA - Greater
London Authority (n traducere Autoritatea Londrei Mari);
Denumirea Podul Londrei este deseori dat n mod eronat Podului Turnului (Tower Bridge).
Un pod a existat pe acelai loc sau n apropiere de acesta nc din perioada ocupaiei romane,
acum aproape 2000 de ani. n jurul anului 50 e.n. romanii au construit primul pod peste Tamisa n
zona Londrei, probabil un pod militar de lemn, pe pontoane.
n jurul anului 55 e.n. a fost construit un pod pe piloni i romanii au ntemeiat un mic trg
lng acesta - localitatea Londinium. Aezarea i podul au fost distruse n timpul revoltei conduse de
Regina Boadicea n anul 60 e.n. Victoria acesteia a fost de scurt durat ntruct romanii i-au nvins
pe rebeli foarte curnd i au organizat construirea unui ora nou, fortificat. Zidul Londrei a
supravieuit din secolul al II-lea pn n zilele noastre. Noua aezare i noul pod au fost construite n
zona podului din prezent, asigurnd accesul la porturile din sud - prin intermediul drumurilor care au
devenit ulterior strzile Stane (autostrada A3) i Waitling (autostrada A2).
Podul s-a deteriorat dup retragerea roman. Cum i Londinium fusese prsit, nu prea mai
era nevoie de un pod n acest loc, iar n perioada Saxon rul a devenit frontiera politic dintre
regatele inamice Mercia i Wessex. Condiiile politice necesare pentru ca un pod s fie construit din
nou n zon au aprut o dat cu ocul invaziei vikingilor, recucerirea oraului de ctre regii din
Wessex i reocuparea acestuia de ctre Alfred cel Mare. Totui, nu exist dovezi arheologice cu privire
la construirea unui pod nainte de domnia lui Ethelred i de ncercrile acestuia de a opri invazia
vikingilor din anii 990 e.n. n anul 1014, n conformitate cu un poem popular scandinav, podul a fost
distrus de prinul norvegian Olaf, n timp ce i ddea ajutor regelui Ethelred n ceea ce, dac a fost i
adevrat, a fost o ncercare reuit de a diviza forele de aprare ale danezilor (care deineau oraul
fortificat al Londrei i Southwark-ul), prin aceast manevr fiind posibil recucerirea Londrei pentru
regele anglo-saxon. Se pare c acest episod a inspirat cntecul pentru copii Podul Londrei se
drm ("London Bridge is Falling Down")
Prima atestare a podului saxon ntr-un document scris apare n anul 1016, cnd pe sub pod au
trecut corbiile regelui Knut cel Mare n rzboiul pe care acesta l-a purtat cu Edmund al II-lea al
Angliei pentru recptarea tronului. Podul Londrei astfel refcut a fost distrus n anul 1091 de o
furtun care pare s fi fost o tornad de gradul 4 pe scara Fujita (gradul 8 pe scara Torro), care a lovit
i St. Mary le Bow i care este cunoscut sub denumirea de Tornada din Londra din anul
1091.[Repararea sau nlocuirea podului a fost efectuat de William al II-lea al Angliei prin munc
forat, n acelai timp cu lucrrile care se efectuau la noua Catedral Saint Paul i cu
ridicarea Turnului Londrei. A fost distrus ns din nou, de aceast dat de un incendiu, n 1136.
Steagul Regatului Unit
Union Jack, care este o combinatie a trei steaguri (crucile patronilor Angliei, Scotiei si
Irlandei, contopite de pe vremea cand aceste trei tariformau regatele unite) este simbolul
Marii Britanii, al carui design impune respect.
Pentru steagul Marii Britanii nu exista norme oficiale, folosirea acestuia este libera si
nu se impune vreo respectare a nuantelor de culoare. Steagul Angliei a fost inca din 1277
steagul sfantului patron Gheorghe, o cruce rosie pe un fundal alb. Steagul, poate si mai vechi
al Scotiei, reprezenta o cruce alba oblica a sfantului Andrei pe un fundal albastru. Dupa 1603,
odata cu uniunea Scotiei si a Angliei, se impunea nevoia unui simbol unitar pentru imperiul
creat. Cele doua steaguri au fost combinate si primul Union Jack a fost arborat in 1606.
In 1801, cand Irlanda a fost anexata, steagul a fost completat cu crucea oblica a sfantului
Patrick, capatand imaginea de azi.