NaTTUTUL DE AtHTtcrimA “ony MIC” GEDA. JE SNNITE TEHWICE FILA CONSTIEUCTILC. exeen a tn IV Pr CONTIOLUL, RSOLIEA AN ARHITECTUEA , PICA) MTOR. OINGEANET bE wr ECHIBIU. GUEAL ER EURGIE TELMIA A CONTR WeRoTERMC jy STATIC cowsTpUIT JE oes 199-4994 , mina wirie, 770 Wairber AHA Gicenuy’ Ne OeWenive 0° Este Weed amBIL OWN onze cistnenE; SF een ent 2, MISCAREA REALA A PAMENTULUZ IN JURUL SOARBLUT = PRECIZART: 1.1, Orbite Pinfatului este o elipst foarte apro- pistt de un cere; noi vor consi: ra ck este un cere gi ci vitezs migotrii de revolutie este constants. 1.2. Axe de rotatie a Pimintului (AXA POLILOR) face eu plenul orbitei (BCLIPIICA) un unghi de aprox. 6G6,5°,nunit DeciNATIE ( §); axe polilor ragtne mereu peralelt cu ea tnsigi tn timpul migcrii de vevoluyie @ Pirfntului. 1.3. Intre axa polilor gi directiu Pimint-Soure uagbiul varias’ tn jurul valorii ge Jo° + 235°? NOTA: Distanta dintre Pimint gi Soure este atft de were fay de dinensiunile celor doi agtri,tneft tn sprecierea migctrilor (resle sau eparente) vom pu- tea face abstractie de acestes din urn. Astfe}, von considera razele Soarelui 1a un moment dat, peralele. (Fig 4,2) 1.4. Yom wnsider atit rarele de soaresett gi ai- nagiia oub care veden Soarele,ca find paraiele reunte care unegte centrele celor doi agtri (pe care an nunit-o directia Fimint-Soare). (Fig 112)2 FG. 3 I AN CARE SPL NS, COPESPUNZIND ECHINOCTIILAR IA MOMENTUL Zivei CORESTUNDE CDE 12°°, Cnt FONDA $e APLAIN Pune AETHDIAY AL loGuLat = IN CRBC ASTER opitoNT- Bours Dae sts aernsne cr nan cee Ta rr saga 2 MISCAREA APARERTA A SOARELUL IN JURUL PaMIN- TULUE ~ RELATTA CU MISCAREA REALA = Pentro necesituyile dezvoltteii ulterioare a ae- todei nosstre,von defini: 2.1, PLANIUL ORIZONTULUE (ORIZONTUL): un cere eu centrol fn punetut de observayie; planul orizoatu- tui este perpendicular pe raza Pinintului tn punctot considerat (gi pareiel cu orizontul 1ocului). (H) NOTA; Plenu? orizontului ae af1% 18 fntltimes punc- tului ée obeervayie (aga cum se considert gi tn teoria perepective!),gi nu neepérat pe supratete pieintului. 2.2, BOLTA CEREASCA (aparentt): © existers cu cen trul tn punctul de observatie,si cu scelagi diene tru ce gi orizontul. NOTA: Yom considera orizontul gi colts estfel defini te ca pe un sistem de dout supratete de proiectie. 2.3. MISCAREA DB ROTATE APARENTA a Soarelui tn Jurat Pamintului (ae gapttn jurul punetului de ob servatie),ca pe o rotetie a sletemilui orizont ~ bolt tn jurul unei exe peralele eu axa polilor, IN! cere trece prin punctul de observatie. Deci facem ebstraczie de migcaren de revolutie a punctului, ~th timpul rotetiei Pimtntului,decarece,age cum ox spas,deplasares este neglijebilX tn varintie mig~ cBril\unghiulare. (Fig. 3) 2.4, Considerin raza de Scare tn punetul de obser vayie paraleli cu directia Punint-soare.3 Definin ta continuare: 2.De NORD CERESC: panetul sn care peralele 2a exe politor care trece prin punoti de observatie 2, Snjeaph bolts. Rete punctul tn care ae observé Steaua Polart,singura stea fixt, Neste axa tn jurul clreia se desflgoaré migearen aperenth # unl- GiraGiil tn jorch junctilal de obeervatie: (veel gh vareovIU,1%,1). 2164 ZBIET: Chota boty. 2u7s MADIR: Panetal dfenetrat opus zenitulut. In oftrait, 2.8, MISCAREA APARENTA A SOARELUI poate fi defint- 2% cn fiind proiectia pe bol s migcirii resle, vind drept centma de proiectie punetul de observe tie D (cote deci o profectie central’ pe qupre faye eferiet). 3 COORDONATE SOLARE Sate ACTWT: cote unghful méourat fn pleat ortzom tuini,sntre plans sevician gi plans) vertical al rerei de sore in pozitia obacrvetorulas 2 Arimoturile sosrelui stmt simetrice faph de plancl neridien (care corespunde orei 12). 3,2, INALTIME : este unghiul @iserat fn plenul ver tieal a rexel de cosreycu vinful tn OL ytntre rere de soare af profectia ei pe plonut ontzontulu, Se staoerd de 1e planut orizontalut tn ous(0% S%H]4 fo cia ere eee Seeecciieeleme tater iaigea eee eect ict eel eee ae Rear sth Gecko ausld protecsieszeceetee: (1) pozitia eparent# a fast definith ca o pro- Techfe pe beies (26) (2) acele eestceet Qeegieerencdt eon Sanita piesa aeaace De sepia in oa tony Select teeta afc Scie tg areetea eed opel PP tos ere ere eee 21. BIAGRAMA ORTOCONAEA ae realizeert prin protee- ie pence altars pe cela ara accorceaca nar feet capes ee Meets. a aretee i 42, DIAGRA EEFTDISTAYTA,En care tone Ge aghiytme spiul ps coutl aalaeeiiasct ERR ote a Dear i rer seer rec meer atin cates saa {5s DIAGHMA STEEEOCEAFTCA, $n care so folovepte RseeC lene due cia Me pate a ae re teat eter etn teed scfm Galea! cat it, cere preatpoamt cal patie evereael aici Seer eee fatslcteait aaieccrese tetoart fee Sere Sees ates Tes ol pmvsogyte queer GoPAca ee merase) aad cere ecalenrd pretvef ey: tatsfese UR OP Se!5 4,3-1. = Se sectioncast bolts prin S* cu planul ori~ zontal H (HyH*) tn care RY eate corcul determinat pe boltt de toate punctele cu sceiagi intilyime,h®, cu panetul Se 4.5.2. Proiectind cercul orizontel H prin h'X, ae obyine pe planat orizontel ay h,reza proiecties cereului. 4.3.34 Se see}ioneazX bolts cu un plan protectant (care trece prin N),perpendieular pe planul meri- { @imn,P (P,P"). Urma orizontalt! P interseetats cu cereul H,4% 5) $i Sz, cure etnt cele dous solut: pooibile cle problenei. Ble coreapund 1a dou no= monte ale zilei,simetrice fat de ora 12,00. = Diagrams se poate realize, teoretic,constru~ ind astfel proiectiile tuturor menentelor care ne intereseazii. ~ Reprezentind pe diagram’ cercuri care repr zintl intervale de tniilyise egalt pe bolts, putem citi direet pe diagrent coondonata de INALTIME n° (5,2) @ unui punet. Coorto~ 5 neta AZIMUT 2° (5,1) 9@ poste citi direet pe cireunferingt. In fig. 4. este reprezentat numai sistem ori- zont ~ boltl,agezat dupti verticsla locului, intro sectiune verticsl# prin plenul meridian al locului (plumed vertical care trece prin ueridianul locului),4.44 CONSTRUCTTA COMPLETA A DIAGRAMBT STEREOGRAPIC. (CU DBTERUTIAREA GRAPTCA A TRASESLOR SOARKLUI PE 10 ‘TIMPUL ANULL = se eX: latitudines lecului = 4u4els Se face o secfiune vertical prin bolt, prin plensl neridian,reprezentat& tn protectie pa: raleli ortogonaia. 4.6.2» TndLpinen Soarelui le ora 12,18 echinoctii, cote nf = 90° - 1°; tnaitinite Le solstifii stat hg # 25,5°; orbitele (traseele) migetrii eparente a Soarelui stnt cercuri pe efer% prin punctele ebt fel determinate,gi perpendiculare pe axa parent « tums QN (2,5), 4.4.5. Poigiile traseelor eparente pentru cele- Inlte zile din on se objin prin tmpiryirea cercu- lui fn intervele egale (sici,12 intervale Lu hare). Acest core este o reprezentare erafict a verietiei tn timpul enului e unghiului dintre ai- recia Plmint-Soare gi axa polilor, datorath ¢neli najiei axei polilor fath de plenul eclipticei (1,5 = Se observii, dup lungimes orbitei aperente, durate diferits @ zilelor tn funetie de snc: timp. 4sAe4s Determinaren pazitiei orelar se poate face in sectiunea verticslX prin rabsterea orbitelor pe planul do proiecgie gi tmptrtires fn 24 (ore) « cercului cosplet. 4.4.5. Constructia disgrane’ propriu-zise,tn proie ia orizontals se face,tn principiu,pentru fiecere Panet tn modul arktat mai sus (4,3).Sete Prin euprepunerea diggremei gi a migtii de um br se poate face VERIFICAREA INSORTRIT UNUT FUNCT IN TO? TIMPUL ANULUZ, OBSBRVATIE: Deck punctul 2. este pe o supra faytyatunci se poate calcula cu exaetitete aportol de energie s0- Lert pe scen suprafett,caleuling Gin disgront velorile incidentei radietiel solere, Se4els VERIFICARBA tneoririi va fi Mouth construing masca de umbri atit pentra elementele constructie’ eft gi pentru toute elemantele din enturaj (cu 0 ‘tretare corespunzitoare @ clenentelor variabile, ée ‘exonplu,vegetatia seroniert). 5.442, CONCEPIIA unor plirti ale geomotriei construc {lei seu ansombiuiuf, poste fi verificatt ei chiar CPPIMIZATA prin aceastl metoat, 6. Deccamdatt,a% evidentien faptul ek arhiteetul trebole sii-g! formulese cft mai clar gi complet o IrOTs2 pentru controlul tnvoririi tn fiecare caz particular de conceptie © unui enssnblu,obicet sau detelia de arhitecturs. 6.1. TPOTBZA poste si eid tn vedere uraktosrele cutegorii de criterii: G.l-L. COMFORTUL TERMIC: realizores tneoririf selec tive functie de anctiap gi de tofi factorii de clint gi Ge mieroclinat. a 6.1.2. CONTROWL LUMINIT: ovitarea tneoririi directe pe snumite suprefete sau in anunite spezii cu utili- ziri opeciele,tn enusite prograne,tepreunt cu usigu- rarea unai iJuninet netural (difus) coreepunzitor. 6.1.3. CRITERII do plestict arhitecturslt,de reeli~ zare constructivi,de tehnologie,de comportare tn Yimp ete.,in funotie de euzul purticslar,de context, ae condigit, 6.2, IBOTEZA va trebul ai ve concretizeze prin evi~ aentieres unor perioade de timp sn care tneorirea Girect# este de dorit sau dimpotrivt,de evitet,in misurt mai mere sau nei mick, Accete perioade de timp vor fi evidentiete pe dia arene solert; aetfel,ee ve putes vedes din ce puncte ele bolfii e bine of betH,sau nu,soarele tn punetul consideret,pe euprafaza sau tn intericrul nef cons- tmetis 605. CRITERIUL ILUMINARIT NATURALE @ spatiilor tree buie avut tn vedere fn acelagi tip cu cel al com trolului thsoririi.(6,1,2); un sistem parecolar nu trebuie sf fie numsi efficient fn sine,ci trebuie of fieyin principiusgi eft mai putin obturant. Accat eriteriu poste fi de esenene: luabris. 6.4. Am luat fn considerayie fn aceastt discuyie nu mai conformerea GEOMBTRICA e elenentelor constructiet of anturajal verificat cu masce de Gnelusiv cele intentionat PARASOLARE) Consideratiile constructive, sterislele din care ele pot fi realizate,precun gi caracterul fix,nobi2,de- montebil,reglabi2,arovibil ete.,el elenentelor pa- resolare stint tretate in alti parte.6.5. Controlul Snsoririi in vederes unei oft mei Dune adaptiri climatice va {ine seana de douk cate~ gorii de date,aga cum am artitet mai sus (6,1). = Regimul de tnearire 94 poritia Soarelui pe volta, = Regimul valorilor teaperaturii enbiente (regimal climatic gi microclinatic). Acum este locul sti observiin cl traseele Sourelut 5@ suprapun exact pe boltt fn cele Gout jumiititi ale enului,dintre solstijii,pe etn velorile temfce pre zintti un decalaj iuportent,din csuze inertiel temfce a mediului. Acest luca trebufe evut in vedere mai ales pentru controiul sistemslor obturente fixe,pen- tep eti,de exemplu,un punct care va fi umbrit tn august,va $i umbrit gi fn aprilie, Acest posibil nee jane se poate renedia prin prevederea unor elenente mobile (cel putin partial) care sf reslizeze un con trol eft mai selectiv; aceasta,: Locuite permanent. i slessin spatit 6.6. In aceiagi ordine de idei trebuie mentionst ro- Lu foarte importent pe care {1 poate aves VEGETATIA $m controluz fnsoririijtn special vegetatia sezonie- ryeare urmireste cu destult exactitate regimul ter nic ombiont.anlan FeO MAR APR _MAL__1UN tUL__AUG__SEP_OcT_vor_OeC 1 14/16/16) 12| 8 16 I 4 fant OlniwlejulatR;@l> loi Aeron: sin Hungary (Wir! a wlan | ae | fon [ona [us| [| ee ima | 3 [| ae | ar |e |e ave |e [a [ate | |e ee ee « 3 [2 | | 66 | 98 | 07 | 20s | ss [san | aos | sr | 200 | 100 | 2 | 56 | 20 2 2 153 | 208 | 416 | 510 | 520 | 670 | 620 | 431 [a0 | 9 | 30 | | 135 | 247 | 353 | 440 | 495 | 495 [452 | 70 | 253 | 195 | a2 | 4 | T | 151, | 266 | 402 | 477 [sao | sea [aor | aan [ar | 128 v3,[ 161 | 260 | a41 | 252 | sez [see | 265 [195 | 20 ves | 238 | 283 | 225 | sar | 302 | 236 | 16044 ina (ant 7 vaniony, nea te 4 (reg (2 © Beet ne, frontal (5 ? iat ( ae (Prac wcerar) 2 Ce y A irerecei(t) Maca bu METE PAUASAAME OU CAMTAVE, Fentbu Cricwratie 21D Wocaponn bi AE} p zhes TF. EXEMPWDE PAINT. DO ZeATAL. Greed, : pipuwi (4), ALE FER AUTE GnoTRole SEvea IV A inser SW ACERS FMP, MAX AU DE WMUNA DIFU GA. 1h S0C™ FERIA 7,2, 54, 7 FE POATE VEMANA “Temp Re Mine ZANE * UMU| BvEMeNT FATASoAt Bu PEVINE DIR! GE Th) Ce Maat Perit OBTURAA, DBR RAMINE IM Pee De: PFICACE TM MASURAPEA Fra Tepe; F0nne. SE Actor iMapil, EXGMPU FAR AiG Pama Eve Mente i ANTALE, ESTE VAAL AN ADV CHOL CLEMENTE VET ALE he MCU TE POTRIVITE Fearne DIFERCTE SrTUATHT DE AMEATARC, MATTIeIn, Cette DAARTA A. oe AaSce Be UMBA MWA, 56, Tams id, ‘rearwa # Din puical bf §— PN FINcTUL Oy eee Bin! PHI eg, AQ. EMPL De PrinciPig Pater. Co FAT ey Mt By SATU DIS BEMEATE 0 ZONTME Este IN EXEMELY Oe DEMATE TIAL ZANE "AL Tipton. 6 ar B, A DA Posi- GAUTATEN Uitei Anteh BME Cor HAD BiFULE (tai PUTIN cBTURART) MESCH. LuBIA TC, Th. prinarily (A ree a BuO (CARA A WA TN Qonnbenate GEOMETMT FATABEL FRPM-U €,SECTIN ORICOATTNVE My At AB AUB FORMA YUH Flo PERPEUB 0A DE (44) iy fo AMATE (42, 43) Fara CE PAL FeraMe SeNCH PELE DETIP AL, B SINT MPCATE 1h Ca dUL tno. FATABE cu opin — 3 TAME REFAVORABIUE (Er, ek. beer), por Fi eae FSTEM Peco lanlony— qa sourry MAT PUTIN, Th At WOR OMAN OBTURANTE, (A FELCA apuce (5€, Sw) IW EXEMPEELE DEA US: evepene (ELEVATIE) ° i ites Zio Faerie be UCRTCHtA Yi, PERPENBICULAE PE ye One PecTUMe Oni. M (ASCH DE OMBM| L ZL Cava, Osspuse AB Fak, wei Aagole DepavaTa Tipe 4. Rrdde_o FELECTIE PREG SAA Zonewor. Ve Bolrh OBT Sh mesvectid US WTDeRwDs2, De OLX & MENDED GARCIA Ghiversttaten din Panaaa city] Pan urmul vibiictecit, dominan- tq vertical a snstnbluluty goto orientat nord gi aud, Selsstnd parasolare orizoh— fade, Celedalte elidirt tole. "pe Zaqagele ext qi vest ae sip "erkar"y cond lstituind puternice nccento. jo alsa caracterseciol a an> WATIETTIA MEET 51 A CAPAATATH TERACICOUARTIE TU MICA i YO, AA Zor MY AUAVIY MEduecenc Ave Auer MAG COUCEATIATA JV MERA Wwemnie Fnduch —apnarata Calon” = FATA BC AVILA [eoumnra Kater EqMenetid, Bik im ution, Ox. ~ MMERETIE PERAICA FMOA EIA Tm iret ce Soe ~ GUPUTA AWA UA IER > asteme (06 Mikeipy) De cAFAIG a UfiuanRe A tucagitn FeAme POA aNFoMapEA GROMER i CONETINCTIUR A CAFET / TAHA ELEMETIE PECIAU BC ps TAT eres " PABIVE dm FACE PUNY, CATE A TEMELE, s yooA Z 55 SHA, MAT GeMMernice A CAISTIUCTIVE 4 Ne! Tem MEST TABI TIOUALE( DE tbe MONTE Tho KCAL) — PUPA ,_(MTOTOERVAA OMEMIATA. SPRE uO, ESTE wean ta (Ata A VABITA VARA a — ZAR AMEKE PPLE NORD (51 st) Ale Pnoye ACA Be GUAT f CONSTITIIE TAMAROA! TERM CK — pope este uu Spmril Thaw , ARE FULL STRGMBDA 0 ACME f 3 : — PAMTA TU VELITONG » IM FUUTIE DE ME CMA MAT, PETIAG ZAPADA flece x Us0AlA, A 1&5 SA AWNECE TATARA (A TEM FE TU LE be 2GHer, LEGONSTTUINER CASet_1DEALE ~ Mk Sp TEMA ESTE CONCENTOATA fan AES TH. DESO GA DE FONATE vow wu. gob? ~ COP TOR + PERET (By LEA Ay (Du PAY KENOTON , “AM (CABI UA” pasar scr) AMT RECATIV Vso 34 BYMl. (zola Th TERME. TEMNSTEML. Oe AELGIE ¢ SURG > SCATIU—> AMIE WIA > CATER se Face ov PleRoEl AVIA 5 PANOKMAT UWAK (A PETTY. OTONAUL OW PANT Lo LAHECHILIBRUL GLOBAL DE ENERGIE TERMICA SI CONFORTUL BIGROTERMIC A. Ternenul ae "ark itectur, unee in cere propunem e-1 utiliz global Vom considera c& “arhitectura bioclimatics","arhitecture solaré ete.pot fi s considera cf ierarhizarea ecestei notiuni areo valoare =bsoluts. bsumate acestei categorii mai ample. Firegte , nu vom Se mai utilizeasi termeni ca “arhitecturi ecologica", arhitec- turd adapteté la mediu , etc. Nu ne propunen aici o circumscrie— ye sau o definire a tuturor acestor termeni. Dintre calita Je poate aves sau ar trebui a& le aib? © constructie, vor considere tn primal rind cal: tatea de apiipost. ae acel te presupune, in primul rind,capacitate fortul fiziclogic. Aceasté notiune cuprinde y lingé otermic, conditii legate de acustic#, luming, poluare articulare. fel, precum gi alte elemente 4c ne 2indim in continuare numai la le confort grotermic fn spatii construite, vom fncerca st delimitam principali parame tri; Demperatura serului 2. Gemperature gi valit-tee suprafetelor anbian e (a suprafetelor interioare ale fajedei in prinul r 3. Umiditetes eerului 4. Viteza servlui 5. Regimul termic radiant Dupa cum se gti, anetri influenteazé peerderile de c&ldur’. ele organismului cétre mediu. piardé tea In condiqii’ de confort, corpul omenese trebuie 4Ancont: netabolismului. de enersie in funcvie de intensit uu o centi Deck aceast# cantitate eliherath ¢ wai mare u mai mic: t cea cores ‘ nei tail tului aenus, atunci v vericol pentru s'nitat omului. Toti acegti paranetri depind, Im mod mai mult cau mei pu scick de cantitatea gi de calitates energiei eh dat. direct, de energie — elibereazé si se disips Si atunci cind datele de mediu exterior se indepirteazt de ecegti paremetri,constructia trebuie st-i asigure fn spativl interior. Aceasta tneeamn% un enume echilibru energetic intre constructie gi mediu,un echilibru dinamic. Din punct de vedere al atitudinii pe care conceptia de arhitecturé (de la ansamblu pin% la detaliu) o poate avea fat’ de acest echilibru de energii intre constructe. gi mediu, putem deosebi trei situati@A.l. Constructia indiferenti fath de mediu; aceast concep- tie nu {ine seama de detele de mediu (regim termic, insorire, orientare,vint, umiditate,vecinitaji etc.), Echilibrul energe- tic al spatiului interior se asiguré in cea mai mare misur& prin consum neeontrolabil de energie eonventional& tn exploa- tare - pentru inctlsire,climatizare,iluminat etc. 4.2, Constructia exclusivi fat% de mediu; aceast% concep- ie urmiregte s% resping% energiile incidente din mediu tn cit mai mere misuri (de exemplu: perimetru minim,géluri minime, protectie solart,termici etc.). Perametrii de confort sint asigurati tot cu mijlosce artificiale,dar controlabile. @A3. Constructia selectivi fat% de mediu; conceptie fn care construcjia se comportk fat de energiile incidente din mediu ca un filtru selectiv gi dinemic,in primul rind prin instgi configuratia spatial& gi constructiv’,de la ensemblu gi pink le deteliu,gi apoi prin sisteme de echipare tehnicé prin care se capteaz’ gi se convertese energiile libere din mediu. Aceast& clasificare este preluatt din studiile elabo- rate de colectivul de arhitecturs bioclimatict din Institutul de erhitectur%,in colaborare cu IPCT,INCERC gi alte institusii. Am dat aici o verient% sumeri,mult simplificett,care st ser- veasc’ drept bez% pentru discugie propusi in continuare. In generel,se poate spune c& performantele unei cl&- diri sau unui ansamblu depind de celit&tile spatiale gi con- structive,pe de o parte,gi de o cantitate de energie consuma- +& fn exploatare,ge de alti parte. De regul4,cantitatea de energie consumat® in exploatare este de multe ori mai mare decit cea inglobet% fn componentele clédirii gi tn operatii- le de exeeutie. eB. Toate studiile din ultima vreme araté cX este utils © cregtere chiar insemnati a cantit&tii de energie inglobatt, sub form% de protectie termict,sisteme heliocaptatoare etc., in misura fn care duce la o sctidere a consumului de energie conventional& fn exploatare. 3.2. Dar tot din aceste studii gi experimente rezultd ci performantele energetice ale cludirilor depind intr-o m&surd gi mai mere de criterii care nu presupun o cregtere a canti- ii_de energie inglobat¥,gi deci a costului initial, ci doar de o mai bun& distributie a elementelor eonatrnrtiatAceate criterii se pot tmpuryi in dou categorii: Ue B.2.1. Calitatea conceptiei (arhitecturale,constructive,de echi- pare, tehnologice),de ansamblu,obieet gi detaliu. In orice caz,nu © conceptie indiferent& (A.1.) gi in general,mai bine o conceptie selectivd (A.3-) dectt exclusiv’ (A.2.). Aceasta din urmi se jus- tifick doar atunci cind condipiile de med@iu sint deosebit de os- tile. B.2.2. Criterii cere tin de context: legislatia proiecttrii, a executiei, cistematiairii,gestiunii gi utilizérii cludirilor, politica de economie de energie pe ansamblu,conditii materiale, date climatice gi microclimetice (nu fn ultimul rind) gi altele. Revenind la pet.B.2.1.,in ce privegte calitatea concep- tiei,le cl&dirile de locuit se eplic& acum tn general la noi tipurile de configurajii geometrice, spatiele,gi de partiuri, care au ap4rut,s-au dezvoltet gi s-au generalizat aproximativ fn perioada 1920-1960, perioedé caracterizatt,cel pubin tn tarile dezvoltate,de o mare abundenti de energie conventional& ieftini, pe de o parte,gi de o dezvoltere a tehnologiei pe principiul seriilor mari de produse identice,pe de altt parte. Apartamentele tip,in cl&diri fnalte,tot tip,fin ansambluri uniforme,au reprezentat ca gen de solutie,in primul rind o “economie” de efort de conceptie de arhitectur& gi tennologie, gi mai putin o economie realX tn exeeutie gi mai ales. tn exploa~ tare. Conceptia tipizirii partiurilor de arhitectur% gi a compo- zijiilor,mai curind dectt de industrializare a componentelor gi proceselor tehnologice,a avut ca rezultat mai toate dezavan- tajele productiei industriale de mare serie, firs ef aibX gi avantajele acesteia, Au rezultat tipuri de locuire care s-au uzat moral foarte rapid gi care mai mult decit atit,o dat% eu incetarea abundentei de energie,nu mai pot asigura nici condi- fille de confort fiziologic. Se poate spune c& aceast& conceptie “indiferent& fath de mediu" (A.1.) nu a fost adoptat& fn mod voit,ci din cauzt ch alte criterii au fost considerete mai importante: cantitatea gi investitia iniielé minim’,criterii considerate posibil de rea lizat prin mijloacele industriei de mere serie. Este de fapt vorba de o conceptie caracterietic’ unei epoci,relativ scurte,care pare a fi fost singura din intreaga istorie,cind arhitectura nu a fost congtient& de energie.Ic. Intre timp,datele problemei s-au schimbet din dout puncte de vedere esenjiale: ©C.1. S-a constatat ch productia industriel& nu mai este depen- dent de conceptia seriei mari de produse identice,ci c& ea per- mite o din ce {n ce mai mare diversitete gi individualitate a produselor,in conditii tehnologice ddsare eficient% (vezi,de ex. Alvin Toffler,"Al treilea val"). ©C.2, In mod evident, energia convenjional% nu mai este nici abundent&ynici ieftin’,gi probabil c% nici nu va mei fi. Gel putin nu” sub formele cu care ne-am obignuit fn ultimele zeci de ani. Ca un fel de concluzie,arhitectura este nevoit& si se reintoarc% la echilibrul dintotdceuna,care fi cere s& se afle in reporturi de ermonie cu natura. Pe de alt% parte, putem benefi- cia tn continuare de aventajele tehnologiei avensate gi productiei industriale,eliberate fn plus de prejudeckti gi excese. © @1t¥ concluzie ar putea fi aceea c&,dup cum se vede, casele tréiesc in mod obignuit mai mult decit teoriile dup care au fost concepute. Premisele ar putea fi rezumate astfel: ~ Constructia trebuie conceputt ca un organism complex, $inind seama de toate relatiile cu mediul gi cu amplasamentul (conceptie "selectivi",bio-climatic&). ~ Se pot produce industrial materiele gi componente,gi se pot perfectiona sistemele gi tehnologiile; nu _trebuie si se ti ieetul de arhitecturé ca atare,deci conceptia gi prin urna- re creatie arhitecturalX gi tehnic&’ propriu-zist. zeze Revenind la pet.B.2.2,,despre date care tin de context, sint multe de spus,dar cel mai importent este faptul c& proiec- tantii (arhitectul gi tofi colaboratorii si, "echipa pluridisci- pliner&") trebuie s% poat% influenta ansamblul de reglementari in cere lucreaz%,in loc s& fie doar constrins de el. Partiul arhitecturel de snsemblu Dele Trebuiesc in primul rind evitate defectele care s-au constatat la cl&dirile indiferente fatt de mediu,gi anume: ~ Clidirile tnalte genereaz% zone meri de umbri,ceea ce duce la diferente mari de temperaturi fntre diferite zone inve- cinate clidirii,si deci 1a curenti de aer puternici gi necontro- lebili. 4| w (Uy rezultatele practice corespund celor ente-eveluate prin teorie gi calcul,chiar !n conditii de control perfect al executiei. Numai o corelare a celor mai evoluate metode de calcul,cu in- tuigia gi experienta erhitectului,poate duce la o corect& apre- ciere a rezultetelor posibile,gi deci la o conceptie realista. (B.Anderson,W.Kroner gi multi altii). De exemplu,s-a constatat ci micgorarea raportului su- prafeyé de anvelopt/volum util nu este in sine atit de impor- tent in reelitete ca intr-un calcul de pierderi de c&lduré. Volume veriate,cu rezalite,pot fi foarte eficiente dack stint bine concepute gi orientate. Iar criteriile conceptiei "bune" sint de multe ori foarte complexe gi nu intotdeeuna se pot numi- ra gi misura, 4ga cum a spus Louis Khan,{n arhitecturt nu toate pro- Dlemele pot fi la fel de bine rezolvate. Arhitectul decide de | fiecare dat% care sint cele importante gi care cele secundare. In privinga comportirii termoenergetice a clAdirii se poate defini conceptul de NIVEL DE PROTECTIE TERWICA ce ia in consi- derare efectul cumulat . . al registentelor termice ale elemen— telor permietrale, inflitratiilor de aer, permeabilititii la eer a clAdirii cft gi al geoemtriei ei (compactiitatea ¢lddirii, rapor— tul V/S intre volumul protejat gi anvelopa clAdirid), indicatorii uguali fiind necesarul de cilduré specific Q/V (w/m3)si neceasrul) de combustibil G (Kg /ap.an) | Relatia intre coeficientul de compacitate gi coeficientul vo- | lumic de pierderi de c&lduré nu este o relatie simpl4 de propor- jionalitate. Pentru cladirile de locuit cu regim mic de indltime gi numar redus de apartamente pe nivel variayia compactitatii funetie de conformarea planimetricd pentru acelagi numir de nivele gi Ac, este nesemnificativi iar efectul acesteia asupra nivelului de protectie termicd este _- neglijabil. ReaultA deci c&,in condi_ tiile unei libertayi de optiune formal fara implicayii termo- energetice majore,directia in care se poate actiona eficient este imbunatatirea protectie termice a elementelor perimetrale dincolo de valorile minime normate, tinzind spre o valoare max. a rayio- nal& (determinabilA pentru fiecare caz in parte functie de carac teristicile termotehnice ale ‘materialelor utilizate, costul aces- tora gi al combustibilului). De remarcat ci, tm conditiile unei’ protectii termice slabe clidirile mici,cucompaditate redus4 chiar la forme cubice,se vor incadra greu in consumrile de combustibil normate.ea Fig. 2.7. ‘ronson orientat ou toate spatiile de locuit catre sud gi cu spatii tampon termic pe fatada nord. (studiu IAI ? Ipor). eo Hew or i wy cy ca cot oe | os fly Fig. 2.Z, MTronson izolat, orientat cu spatiile de locuit spre sud, est.gi vest (studiu IPCT).~ In general cl&dirile inslte amplifick efectele nefe- vorabile ale vintului. ze - Folosirea terenului aferent constructiei este mai di- ficil’ gi crearea unui microclimat protector prin emenajéri ex- terioare gi vegetatie este de multe ori imposibils. = Apartamente gi cl&diri identice,tn conditii diferite de regim termic,amplasare,orientare, insorire,tn%lyime fat% de sol,nu pot functions bine tn toate aceste situatii,mai ales c& multe dintre acestea sint neeunoscute proiectantului,deci el nu le poate stXpini. Conceptia arhitecturelX gi constructivé a obiectului gi detaliilor trebuie si tink seama de conditiile diferite de exploatare datorate individuelitaétii fieetrui occupant. Interven- tia utilizatorului asupra constructiei este in ultima vreme o preoeupere majoré a arhitecturii rezidentiele gi una din ctile de eporire a calitagii locuirii. Contribugia locatarului poate merge th unele cazuri pint la realizerea complet& a locuintei. In cazul locuintei colective participarea locatarului se poate manifesta in realizarea compartimenttrilor, finisajelor, trata- mentelor de protectie termicl gi etangare,tratare complex gi variati a fajadelor,emenajéri exterioare, Rolul arhitectului este fn aceast% ipotezX de a gindi de le tnceput constructia ca un sistem deschis,cu posibilittti de modificare gi evolutie, gi apoi de a actiona ca un consilier gi de a da asistent% teh- nick. Se poate vedea cX atunci cfind erhitectul nu-gi asums (seu nu-gi poate esuma) aceste roluri,interventiile utilizato- rolui au loc oricum,dar sint de multe ori nereugite din multe puncte de vedere. Un alt criteriu pentru care trebuie previzut% posibi- litatea modifickrilor mai ales la solutii de detaliu,este fap~ tul e% rezolvirile noi de imbunXtitire a protectiei termice gi captare a energiei solare nu sint in momentul de fat’ la noi experimentate suficient. De aceea trebuie asumat& ipoteza c& ele nu vor functiona neaptret conform prevederilor,gi vor fi necesare misuri de intretinere,remedieri gi modifictri. Faptul e& nu s-a finut cont de acest criteriu a dus le functionarea sub agtepttiri a unor constructii "solare" de le noi,ca gi din alte parti. Un alt domeniu tn care interventie locatarilor poate fi extrem de utili este tmbunttttirea celitutii locuintelor existente, Aceaste-este ins; 1n-afere- subiectului-prezentului wstudiue©D.2, Propuneri De2ele Sint preferabile constructii cu regim de indltime mic gi mediu,cu o eft mai bun& adeptere la amplasament,cu orientere gi tnsorire bunk gi controlatt. Studii de ansamblu au fost fucu- te fn acest sens la Institutul de arhitectur& atit le Colectivul de constructii cit gi 1a Colectivul de sistematizare. D.2.2, Partiuri mai diverse,mai flexibile atit ca variebili- tate initiel& eft gi ca posibilitti de evolutie in timp. Adep- tarea le situetia particulars de amplasament trebuie st conste im esenta conceptiei de echilibru fat% de mediu,deci in struc~ tura spatial gi constructivi,nu numai in tretarea plastict “cosmetic&” . (Aceasta poate rimine in continuare valabils,‘inst este in afera prezentei discutii). De203. Indeplinirea celor mai multe dintre criteriile enuntate mai sus presupune dezvolterea gi folosirea sistemelor de prefe~ bricare deschis%. Trebuie insistat asupra faptului c& industrie- lizarea componentelor gi operatiilor nu presupune gi nu trebuie 8% duel le tipizarea conceptiei. De2e4e Acolo unde conditiile de teren,insorire gi sistemati. gare permit,este de preferat utilizarea partiurilor cu cemere de locuit orientate sud,gi cu spatii tampon cXtre nord (vezi fig.2.1), Unde aceste conditii nu pot fi indeplinite,se vor fo- losi pertiuri cu cemere de locuit pe dou orient&ri opuse(vezi fige2.2). Partiurile cu toate spatiile pe o singurd orientare sint de evitat in toate situatiile (afar poate de apartemente foarte mici). Trebuie emintit c% proteetia cimatic’ in condigiile noastre nu se poate reduce la protectie termict gi captare de energie pe timpul iernii. Protectia solar&,gi ventilatia pe timpul verii sint foarte importante in multe zone ale t¥rii,gi sint deseori neglijate chiar tn propuneri declarat “eficiente energetic", D.2-5. Continuitatea protectiei termice a anvelopei este bine- injeles foarte importent%,atit din punct de vedere al bilentului energetic,cit gi ca eficienta investitiei. 0 protectie termicy scump& dar discontinu (incompleti) nu va fi eficient&. D.2.65 Experimentele f&cute in lume in ultimii zeci de ani,gi din ce tn ce mai numeroase in ultimul timp,au dus le concluzii interesante,unele surprinzXtoare la prima vedere. Nu intotdeaunaZ >! ©D.3. at in sfirgit citeva tipuri de tratere a fetadelor, care pot spori eficienja energetic’ a cl&dirilor,impreun& cu un sistem de criterii pentru tratarea diferentiat’ a fetadelor in functie de mai mulfi. factori. De3ele Optimizarea configuratiei geometrice. D302. Sporirea capacit&jii termoizolente a plinurilor. D.3.3. Etengarea rosturilor gi in general controlul schimbu- lui de eer interiorexterior. D.3e4¢ Sporirea capacit&fii termoizolante a golurilor - tri- plerea vitrajelor,termoizolatii mobile etc. D.3.5- Optimizerea raportului plin-gol. D.3.6. Optimizarea celitdtilor rediative ele suprafetelor ~ exterioar’ gi interioar’ - ale anvelopei. D.3.7¢ Sere captatoare ~ de diverse alcituiri - pe fatadele tmsorite. (fig. 2.4.,2.2) D.3.82 Sere tampoane termice pe fatadele nofd. D.3.9. Sisteme perasolare - fixe,mobile sau demontabile. D.3e10, Alte tipuri de sieteme heliocaptatoare pasive: pereti ‘Trombe,vitraje de mari dimensiuni cu termoizoletii mobile sau transparente,pereti dubli cu cireulatie de aer cald,pereti cu stocaj termic tn diverse materiele, sisteme de stocaj in substente cu schimbare de fazt etc. D.3ell- Integrarea unor sisteme heliocaptatoare active: panouri de diverse tipuri,celule voltaice etc. Aceast& enumerare nu este exhaustivi gi nici nu stabi- legte o ierarhie. Eficienta relativi gi ebsoluté a fiectrei mi- suri in parte nu poste fi exact evaluat’ decit pentru o situatie concret& de temk gi amplasament. Malte dintre aceste sisteme de tratare a fatadelor pre- supun existenta unor suprafete de cilcare tn afara plenului inchi- derii Zatedei. In rezolvirile curente,aceate plici tn consol re~ prezintt importante punti termice. Este neceser aplicarea curenth @ unor solutii cere: 1) 4% evite puntile termice; 2) ef permits © tratare dinaiiié a fajadeijnu numai pe ouprefatS,ei gi oa volum. oD.4. Dim in continuare un sistem echematic de criterii pentru tretarea diferentiatt a fatadelor: De4ele Solutii ~ ireversibile ~ reversibile ore ij 7 Permanente 402. Solujii ~ Sezoniere,mobile,demontabile DedeSe Funct ie de orientars Deded, Functie de insorire (vecinktiti) D.4.5. Funetie de caracteristici specifice de microclimat. D.4.6. Functie de variabilitatea determinath de interventia utilizatorului.¢ fo €. Pentru a putea explicita uniigprincdpld do coneeptic de arhitectura a fatadelor, facem in eontinuare 0 anliza a factorilor de care depinde e confortul higstermic, asa cum i uonuntat mai ux sie si anune: t 1. Temperatura acrului 2. Tempertura si calitatile supritfetelelor 3. Regimul de umiditate 4, Viteza aerulut 5. Rogimul termic radiant 1. Temperatura aerului interior este de multe ori singural criteriu luat in cOneiderare pentru cuantifiecarea plerdarilor de caldura. - Depinde de plerderile prin transmisie, prin anvelopa si prin sckimb de ser, ai de eliberarea de energietermica in spatiul cOnsiderat: con- sun de energio"conventionala™ sau nu, aport solar, aport “intimplator" de la olementole de eekipare eau altelele (de ex.iluminat), de caldura | eedata de corpul perscanelor din spatiul respectiv. 2. Tomperatura cuprafetelor interioare este un parametru normat de confort ternic. Schimbul de caldura dintre organism si suprafetele invecinate depinde inea, inafara de temperatura suprafetei reepective; si deanumite ecalite- ti ale materialului din care este facuta suprafata: a) ealdura specifi- ca; b) densitatea si masa; c) conductivitatea termica. Cu cit paramctrii care ehantifiecs acente calitati au valori mai ridic! eate, cu atit peretele va absorbi mai multa caldura, pentru a-si ridica tenopratura si va transmite ef reemite aceasta caldura catre cimpurile invecinate si anune catre exterior,functie de rezistenta termica totala @ anvelopei si catre interior (aerul interior aflindu-se , in eonditit de confort 1a o temperatura mai redusa decit cea a capului, Deei, un perete din material rece” este neconfortabil chiar daca este bine izclat spre exteior. La fel un perete interior dau un planseu. Ca exmplu citam cazul caselor demolate ei a blocurilor noi din Sangov si satele invecinate, Locuitorii relateaza ca au cOnsumat in unele apar- tamente de 2-3 ori mai multe lemne decit in vechile case din pamint sau caranida, deobicei md mari decit apartamentele.rs de aer necesar pantru a asicura calitatile aerului “interior devine oueros din punct de vedere al plerderii globale de caldura. In concluaie, corelind observatiile asupra primilortrei factori de con- fort discutati, un peréte de fatada t ebute ea aiba- I - rezistenta teraica sare; II - alcatuire din materiale calde, deci cu caldure specifica, densitat si conductivitate termica aica; aceasta, cel putin spre interior; III - poraeabilitate le vapori. “Aceste calitati sint intrunite de cole mai obisnuite maturiale si al- catuiri traditionale (pamint, lem, caramida). Betonul arnat este si "rece" si grou permeabll la vapori, deci nu este pine sa fie dolosit pontru poreti deceit in aleatuiri care ca inlature acost te inconventente. Po de alta parte, ca efect negativ asupra confortului, se yoate afirsa ca priai doi factori, si enume conductivitates ai calitates suprafetei, deranjeaza in primul rind, deoarece pierdevea de caldura d> eatre corp se percere instantaneu si ennijlocit; liysa de permeabilitats, desi poate avea efecte negative jn timp atit asuera sanatatii omului cit eluneori asupra constructiel nu supara pe moment pe ocupanti intr-un mod atit do evident. 4, Viteza de aiscare a aerulul, cu paranetru de confort, sepoate con- sidera ca rezolvata de 1a sine, daca etanesitates anvolopel permite con- trolul schimbului de aer 1a nive ul neceearului pentru ven‘ilatie. 5. Problema regimului de caldura radianta cuprinde pa de o parte, lu- crurile discutate in legatura cu temperature el calitatile sujrafetelor, intrucit schiuburile de caldura intre corp *J suprafete se fac prin ra- diatie ( si prin convectie). Pe declta parte, eventualele “yorturi de ca- dura rodianta pot fi de la sistemele de incalzire sau de la eventualul aport solar, deei/fare legature directa cu prezentul capitol.ce! Ca acoste consumuri, in vechilecase ora cald, pe cind in eele noi sufera de frig chiar daca sobele duduie si acrul este supraincalzit, dat¢ rita peretilor din pancuri mari de beton, pe deasupra frost izolati. Toti compara aceste ease din beton cu miste cavouri si multi au in- ceput sa~si reconstruiasca pe vechile locuri, constructii din pamint, cu resuree foarte modeste. oe care au reusit sa le injghobe astfel, ineit sa poate locuil deja in ele,sint bucurosi ca nu mai trebuie sa traiasea inca 0 faraa “in betonul statuluim. In timpul verii, constructiile noi sint tot incornfortabile, pentru ca peretii aint fierbinti chiar si noaptea, atunci cind afara e prea cald numai ziua, Rin cauza coneeptiei si a realizarii defectuacse ei inertia lor ter- mica mare are cOnsecinte negative asupra mediului interior. Se vede si din acest exemplu ca inertia termica mare nu este un lucru bun in wine, ci numai atunei cind elementele cu masa importanta sint protejate termic. Este, pentru fiecere construefie, 0 problema de repar- titie a masei si a capacitatii termotzclante, atit in configuratia de ansamblu cit si in alcatuirea anvelopei. 3. Regimul do umiditate a aerului influenteaza in primul rind con- fortul termic datorita schimbului de caldura latenta ocazionat de va- porizarem q cide condensare, Vaporti oi apa din reapiratic, transpiratio, gatit, spalat, incalzit ei alte surse, se acumileaza de regula in spatiul interior astfel incit ae poate depami umiditatea relativa limita de confort. Uwiditatea exeesiva perturba sistem) de termoregiaj al organisaului prin trenepiratio sf r¥spiratie, poate favoriza boli ale sietemului ree- pitator si in fine favorizeaza condensul pe suprafete ni in aleatuirile constructive. Deei, excosul de vapori din interior trebuie #a so climine practic is Permanonta, dintr-o casa loeuita, Varorii pot a e¢ evacweze pe doua cai prin tranamisie prinanvelopa si prin schimb de aer. De regula, sehimbul de aor necosar pentru a asigura aerul proaspat pentru respiratie nu este suficient pentrueliminarea excesului de vapori Deci, daca peretii exteriori nu eint permeabili la vapori, schimbulee de rapiditatea executied etc, nu se pot folosi aleatuirile omogene cu caracter traditional). Dintre acestea, cele care corespund nunerelor 9,14,1€,28, 23, 25,26 din tabel, deci cele care nu cuprind un strat in- terior de beton greu, evita ei inconvenientul/ de suprafata “rece” la interior, Astéel de alcatuiri sint mai rretentioase, nu atit ca pret efectiy al msterialelor utilizate, cit cin cauza ca presupun o calitate mai ridicata, atit 2 conceptied cit si a executiei, Sint singurele for- mule cc alcatuiri complexe care permit, pé\de o parte, utilizarea unor straturi din materiale "stance" la vapori (beton, metal, sticla, mase ple plastice ete), iar pede alta yerte, realizarea calitatilor cerute de cei trei factori ai confortului bigretermic: /rezistenta termica, suprafata calda" la interior, perseabilitate le vapori. Resulta din aceasta analiza ca solutia peretilor portanti din beton greu este de evitat. Acest criteriu este deja curent in tari in care preocaparile cuprinde in termenul " ecologic" sint raspindite (de ex. austria, tarile nord vestive din Suropa, unele dintre Statele Unite ale Anericii). In asemena context, vetonul armat este in continuare utilizat der nu pentru elewente de supratata mate sau cu masa importanta in ansam plul constructied. Ca o concluzie, putem spune ca intreg acest sistem de criterii trebuie sa-si gaseasca niste cai concrete de actiure. Aceste cai nu trebuiesc in- tregime inventate, deoarece, sub diverse forme, exista si functioneaza in multe tari, de cele mai multe ori se afla in contiuna. perfectioanare. © parte dintre aceste cai de actiune reprezinta elementele de legislatie si conditii sau baremuri de proiectare, executie, functionare, etc. © alta parte ste reprezentata de maruri de garantere si recouponsare pentru efégturi, si mai ales rezultate in eficienta de energie.