Mihai ALEXANDRU. Interconditionari intre extinderea Inter-conditionings between Urban Expansion and the Centre of the City Des conditionnements entre I'expansion urbaine et le centre-ville Frindtce ore ext un fenomen pres exrimat prin ‘crestere'spayialé. represibil pentru c&,indiferent de momentele de stagnare, incetinire sau accelerate, oragul continua sé creascd, descriind un proces similar unei stan entropice’ crestere spatald Pentru ci, indiferent daca se reinnoieste prin nol si noi zone Urbanizate sau se reconverteste, crete sau descreste demografic sau economic, materia orasuluiseacumuleazé se stratiis si se amplifia, Efectul reste indiferent de forma pe care © contureazd ca sub- components a oragului~ periferie, margine limita, tentacul etc. este ‘modificares permanenta formei de ansamblua oresulul, provocarea repetata arezistenteicadrului natural, dar sia cepacitatii centrului de ase adapta unui corp urban constant amplifcat. Pentru cé urbanizarea are in ultimi ani o ascensiune dramatic, care va transforma in populatie urbana 75% din populatia clobului pana in anul 2050 The Urban Age Project 2007, p2),sipentrucc iin Romania fenomenul de extinderespatialé a oraselor, in principal a celor mari, ‘2 manifestat intens in ultimiiani(The Word Bank 2071, p.22) prin suburbanizare masivi, devine cu atit mai pertinent’ interogarea efectelor pe care centrul oraglor le esimte. Extinderea nu se poate, deci, sustrage unel critic! a (des)centai ‘orasulu recut prin prsma dialoguui pe care ointretine cu centul in dialectica centru-(subjurbanizare este important de facut 0 distinctie preliminar: extinderea orasuui poate fi rezultatul unei amplifiar a prestigiuli, a putei de polarizae a centrului si nu in Utimul rind al amelioréii conectvitai pe care oasigurd az incare este pertinent s8 vorbim de centru ca generator al aceste extinderi, $idecl de o logis de,hrnire/simbiozi" oa doua situatie este atunci ind extinderea se face sub actiunea unorfactormai degrab extern precum o accesbiltate bund, cbutarea unoravantaje competitive sau unui stil de vag cifert, cazin care extinderea stdin oragulul int ‘mai muit int-o logics de eventual ,adoptie ulterioa’ din partea centrlui sau, aga cum vor incerca $8 explicim ceva mal tarziu, va solicta 0 adeptare. 1 Seminar es tment cel de ertdere spi sn eee er febeu scores Chav tenet Shing Ce fh 0 ez inporans ce se esveroes war, ols ree dere sear, alo ue epi ‘paler de mia pee deeper pagel a seco Centrul generator si influente asupra cresteri In prima condite, cea de centru generator, problema evidenté care necesitd o investigatie atenté este capacitatea s2 de asi mentine ‘alitatea de centry,altfl spus de a-si mentine suprematia multiplé pe ‘are -o confers pozitionarea in raport cu petiferia in crestere, Nu este vorba, dei, doar deimprimarea unei dinamici celoralte componente ale oragulu side menfinerea lor intro relatie de dependents ci side pastrareain timp aacestei magnetizari side mentinerealorimpreund, coeziv. Punandu-ne problema calitati de generatora centrului ne intrebam, de fapt, daca un centru poate exista fr af centrula ceva, un cevaal ‘arui generator este, Cel putin intuit, réspunsul pare fin. Ipoteti, In ofice tertoriu, oric&t de nemargint, in care apare la un moment dat un element de interes, fie cé este doar un obiect, un element Cconstrut, cu unele calitti aparte precum un sit natural deosebit, 0 resursa naturala etc, cesta incepe sa polarizeze, formand astfel un areal de atractie, Se creeaza astel, prin confirmarea une precondiji, o situatie de centraltate, Extrapoland, orice agezare umand, prin diversele calitéti pe care le poseda, poate deveni un element de atractie intr-un tertory rneconstrult mult mai larg dar atata timp cAt are olimitae (zis sa determinata de mijloacele tehnologice de deplasare}, desi enttatea respectiva manifesto atractie in tertori, ea nu genereazs neapatat s10 extindere, De exemplu, orasele medievale pot f intelese int-o perspectiva aatractiviti cannoduricomercialetérguri find totodata limitate la 0 scaré reduss, fe din considerente de apsrare fe cin considerente de aprovizionare (Toynbee 1979) asigurandu-se ast 0 preconditie~limitarea spatials ~a coeziuniiintre centr si marine In optica scarii ample a teritoriului, prezenta oragelor mai degraba sub forma unor noduriint-un tertori, cu distante foarte mar inte cle, presupune c8 aceste aseziri dispuneau de o relate puternici Inte centru si oras, n orice caz mult mai importants decat reais dlintre locality intr care distantele erau rari altfel spus, polarizarea 3 ees pot pe et 9 as, har dic ext ep note come an Fete amano ee, Sarena progen dem Ieper nde cou apededepacne 72014 URBANse manifesta din centrul enttati urbane, De asemenea, tipurile de schmbur care se realizau pe deo parte, inte centr si periferegi,pe dealt part, intreageziri,corespund unor schimburi continue si cu Imenstate mate, respectiv discontinue, cu intermitente mari, Odata Inturate acestebariere, puterea centrului se afima s catre exterior, susjinind expansiunea urbana. In alte situa noi zone de crestere, ej influentate de factori diversi, se raporteazs in continuare la central veer pentru asi completa necesittile sau lipsurile Ghiarsi dupa perioadelesuccesive de crestere, mai mult au mal putin accelerata,corespunzand in general revolutilor urbane descrise de Ascher (1995) care ii gasesc cel mai recent declansator in revolutia tdgtle, orasele, cu unele except, raman incS relativizolate atunci ‘dnd le raportam la spatiul geografic, dar mult mai bine conectate temporal fet’ de cum erauin perioadele antericare.Aspectele puse in discutie pnd in prezent pun de fapt in evident importanta timpulul sidistantt in relatia centru-perifere sh implicit, doar c3 ia un nivel mult mai amplu, importanta lor esentals in procesul de crestere al ‘oslo. Este exact aceastd condiie de relatva izolare care i confer rite asezdricel putin cea mai banal forma de atractivtate, de centraltate. Seuneam 3 centrul exists dac8 se constituie ca nucleu Care polarizeaza in jurul séu spatii cu care stabileste relaii mai sténse decat cu teritorul din care ell réndul lui decurge. Deci, dac& Fins lao limita fizicé o localitate detine o anumita centraltate, un centr, evident mai redus spatial decat localitatea in sine, isi asuma conditia generatoare a ceea ce il inconjoar8. Prin atractvitatea 52, permanent alimentata prin intermediul cBilor de comunicatie, Ban de curand fizice si mai recent virtuale, centrul produce o noua rater gravitational, orbitala, care rimane sensibilé la impulsurile ecentalitate. In momentele de crestere economica, atunci cand s1 Centr profit, pericentrul creste si e, aruncdnd si mai departe noi Fini de agezare, Astfel, vechea periferie capita si e@ un upgrade, Jn momentele de crizé ale centrului sau ale centralitati, periferia se esimte, Aceastd relativa sensibilitate sau, mai bine spus, relativa lesituré a celor doud presupune o asemanare a materiel lor, un faport de dependent’ al celei de-a doua fat8 de prima, Periferia sau Zona pericentvald se hrdneste asadar de la centru, construita prin ragierea centralitii, din aceeasi materie ca centrul, doar cé la un nivel reds, care ii permite identifcarea ca neconcurenta a acestuia Amplficarea puter i prestigiuluicentrului, ca urmare a unor deciz police, a actiunil unor agenti economici sau cultural, atrage dupa Sine flo marre a atractivitit sale si deci o hipertofiere, inclusiv spatial, necesard ca rSspuns la efectele atractivitati pe care o capata, colo unde cadrul fizic nu o limiteazs, iar mijloacele tehnologice 0 alinenteazi, cesterea produce noi spa perferice care se dezvolts sisubintind materia oragulul Fe de alt8 parte, in situatia in care centrul isi diminueaza rolul si prestigil, chiar si atunci cand are foc un fenomen important de smigate, amprenta spatialé 2 fondululconstruit se reduce int-un tino foarte indelungat, de multe oi find recuperat8 de un nou val de cestere In situatile de decadenta a centrulu, cauzate de divers fectri, mergand de la cel economici pina la rézboaie sau calamitati naturale, Sspunsul este, in numeroase cazuri,tocmal o accentuare 4 suburbaniziri motivate de cButarea unor conditi mai bune de Vials. .frodarea economicd a bazei economice a centrelor oraselor partici’, deci Ia un proces de reorganizare a centraltai Ia scara aajomeratie. Acest proces se bazeazé pe o specializare puternicé a spailor centrale si periferice, la randul el permis’ de diferentierea ceescind3 a spatilul urban din punct de vedere al echipamentelor, Asponibiltailr Funciare side accesiblitate™ (Gaschet 2000, p.13). 1 woson de hbase ceononsue ce cert pap cls un poise rion eacenate eve ge ongomaraton .e pocnus scent pr ne ft se IBANISMUL 16-177 2014 (3,atdt amplificarea cats diminuarea atractivitatiicentrului ‘orasului sustin, de fapt, fenomenul de extindere urbana, ele find din acest punct de vedere doar aspecte diferite ale aceluiasi fenomen, facdnd din centru un referental extinderi Centrul suficient Se ridicd deci o problema de raportare a centrului la masa urbana pe careo sustine. Miura in creel rémne generator este si masura in cate masa urbana réméne sensbilé la migcaile lul dar si cea in cre exist limit acceprabil a influente sale. Abstractizancs a traserea unui cere avand capivet central nu aumal centel este generator dar silmita devine defnitorie. Fee intregul nu ar apirea, nu ar capata forms, nuam ste este Tocmai de aees, limita este veriabil, pentru a da sens obiectului, in cazul nostra orasult, in funetie de fuctuatile de putere ale centrlui pe elferite raze sau direct. Explictia oferta de Mihai (2011), care ne face 8 ingelegem limita msi mult n sens de margine fer o dublé valent a margin ca,locul unde influent ceniruluiestecea maimic’s ceamaimare’ Urméndu-rejionamentl, ingelegem, de fps, o dualtate important in eaya centru-margine condita de diminuare, pana a stingere total, a actiunt cenrull aproape demarginestotadeta,miza esenyialé pentavun cent de controle margines de ao tine sub control pent c8toemspe colo se Scurge si se detumeazd acjunea puri Aclinterin in dscutie clartatea 9 fermitatea acestet margin Pentru oraele atic 51 medievale in care determinant era poctia. defensivs i asiguarea controlulu asuprahintrlandului, producstor de hans pentru popultia rezdenta Toynbee 1979), incnta forticata onstruitin jurul orasull contureaz o lita car defn i greu de penetra care sustnelocalzarea si manfestatea puter polite, adm nisrative sau religiose. In acelasi timp, ea nic, totodat,sustine sio_echidistanta a ein raportcu centr, faptpreluat mai triu cael ment de design pentru oragle ideale’. Mongin 2005) descr orasl clasic smal triu medieval éept.un spatiycrcumscris climitat. pe mite practic nelimtatesustine create nor valor care se agrega si se materilizeaz in jurul unelgéndi due (1 definite de opocti tan Precum cele intre interior $i exterior [.] centru si periferie”, Numai de la Un anumit pag al sing mite al crcumscren,intregulcontnut poate pierde a rindul stu sabilitate. Inrealitate, cel putin incepand cu sfarsitul Renasterii,echilibrulaparent intre continut 5 contnstor, inte sufcienta unui centr in report cu limita, dspare odaté cu inefcactatea sin consecints cu decidlerea incintelor de fortfcaie Rezultacul,cuplat eu revoluia agrars seal {aru cu cea industrial, ucla explezia urbana care marcheaziastfl dou ealitii cae vor persista aproape continu pe intreg parcursul istorie' urbane canternporane:declonsoreaunuifenomen isatabil de extindereurband care va transforma in terenururbanizate supratete ample de teren si contestareasufcienelcentvlulorasull in roport cu tu cop urban a continu crestere Cele doua manifestari contesta de fapt o relatie aparent clara, bazata e opoziti a central si perfec, descrs8 prin cele tre Ipostaze ale relate centru-prfeie~ perferia integrate, perfria dominat st periferia pdrdsitd’ — identificate de Reynaud (1995), in care centrul isi asum controll total al perfec, alan fete des espace nt cout ue pines led pee at ‘orto cua de egace umn en tre enue Se poner ences toad nowt 4 Lint post depnde donors celine, etna ee 7 Pefro egre se fa ue pi cents il prune prod ‘bade mncs pends er ude ec’ Porto dameat rea ere apne presen reel aa ‘oes oni ic ge simerate cu ease nee exept or de mance Peotopeat ape strident spn pate deine hapa