TEHNICI DE NURSING Mie pie b wae.TEHNICA NR 1 TECHNICI DE PREVENIRE A APARITIET ESCARELOR Escara este o leziune profunda a Cesuturilor, datorata irigatii insuficiente cu singe Di a comprimatii dintre proeminendele corpului cu un plan dur, Motive care duc la aparitia escarelor: deshidratarea organismului, paraliziile, obezitate, stari de subnutritie, imobilizarea indelungata Stadiiile escarelor dupa culoare: rollu => alb palid => violet => neg => macerarea tegumentului Zonele predispuse la escare: Decubit dorsal: regiunea occipital, aomoplaXi, coate, regiunea sacro-coccigiana, caleaneut caleailor) Decubit lateral: umar, regiunea latero-interna Ti extemé a cotului, regiunea trohanteriana, art, coxofemurala, fetele laterale ale genunchilor, regiunea latero intern i externa a maleolei. Semisezind: regiune ischiatica Se pregatese instrumentele si materialele necesare efectuariitoaletei. Materiale necesare: colacei, alcool diluat, pudra de talc, colacei de cauciuc, vata sau inele, pera elastica© Pregatirea fizica si psihiea a pacientului: i se explica necesitatea tehnicii si i se efectueaza toaleta la pat. Exeeutia tebni Dupa toaleta se sterg bine tegumentele prin tamponare * Se efectueaza masaje cu alcool diluat pentru reactivarea circulatiei de intoarcere © Se pudreaza cu pudra de tale # Se intinde bine cear‘laful de pat Ci se indeparteaza corpurile straine © Se schimba pozi(ia bolnavului in pat la fiecare doud ore © Se unge tegumentul cu vit. A si vit. D Se folosese coliicei pentru protejarea zonelor expuse Ui se pudreaz cu pudra de tale. © Alimentatia va fi bogata in proteine, vitamine si se hidrateaza mult bolnavul. Utilizarea altemativa de cald si frig (provoaca revascularizarea tisulara prin procesul de ‘vazoconstrictie si vasodilatatie). Cauza directa a escarelor este presiunea. Escarele apar la men@linerea prelungité a pacientului in pat sau in scaunul en rotile, datorita impiedicirii circulaCliei normale in zonele supuse unei presiuni. Pactorii implica%)i in apariDia escarelor: © Pierderea sensibilitaCii Oi a miCcdtilor voluntare Pierderea sensibilitiCii impiedicd pacientul s& primeasc& avertismente in legaturd cu expunerea la presiune prelungiti. Pacientul nu este numai incapabil si simt& disconfortul, ci din cauza imobilitaCiii este ineapabil sa-Dii schimbe poziCiia. © Pierderea controlului vasomotor Tulburaile citeulatorii produc o selidere a rezisten‘iei tisulare la presiune. Presiunea implicd ischemie, de aceea escarele apar cu uOurin(a. Escarele apar in special la nivelul proeminen(Jelor osoase care sunt supuse la presiune, in pozitlie de decubit dorsal sau Cezind. Cele mai vulnerabile zone sunt: sacrul, trohanterele, tuberozitiCiile ischiatice, genunchii, fibulele, maleolele, célcdiele Li metatarsienele 5. Oceiputul Di coatele sunt de asemenea implicate la pacienDii eu leziuni cervicale. Daca pacientul are aplicat un dispozitiv de imobilizare, escarele pot de asemenea s4 se dezvolte la nivelul coastelor, apofizelor spinoase Oi spinele iliace anterioare Di posterioare. Escarele pot de asemenea si apari cu ullurinDa sub alte dispozitive de imobilizare ca: orteze sau corsete aplicate pe segmentele paralizate.TEHNICA NR 2 MASURAREA TEMPERATURUW, NOTAREA, INTERPRETAREA VALORILOR, INTERVENTIT Definitie: temperatura este rezultatul procesclor oxidative din organism generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice. Termoreglarea = functia organismului care mentine echilibrul intre producerea caldurii(termogeneza)si pierderea caldurii(termoliza)pentru pastrarea valorilor constante(homeotermie) Scop:descoperirea unor modificari patologice ale valorii temperaturii corpului. Locul de masurat: -cavitati semiinchise: avila, plica inghinala, cavitatea bucala; -cavitai inchise: rect, vagin. Materiale necesare: termometru maximal, casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile, recipient cu solutie dezinfectanti(cloramina 1%), tavifa renala, flacon cu alcool medicinal, ccas, foaie de temperatura, pix de culoare albastr) lubrifiant prosop individual cametel propriu manusi de protectie Interventiile asistentei -Pregatirea materialului kanga bolnav. -Pregiitirea psihicd a bolnavalui, -Spalarea pe maini. -Se scoate termometrul din solujia dezinfectanti,se clateste si se sterge cu o compresii,se scutura, -Se verifi daci este in rezervor mercur.! A)Pentru mAsurarea in axila: Se aseaza pacientul in pozitie de decubit dorsal sau in pozitie sezdinda. Se ridic& bratul bolnavului -Se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului.a : -Se aseaz termometrul cu rezervorul de mereur in centrul axilei,paralel cu toracele. -Se apropie braful de trunchi,cu antebragul flexat pe suprafafa anterioard a toracelui. : -La pacientii slabiti,agitati,precum si la copii,braful va fi menfinut in aceasta pozitie de c&tre sistent, -Termometrul se mentine timp de 10 min. B)Pentru masurarea in cavitatea bucala , -Se introduce termometrul in cavitatea bucala,sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare, i -Pacientul este rugat s4 inchida gura si sd respire pe nas. -Se menfine termometrul timp de $ min. Pentru masurarea rectal: -Se lubrefiaz termometrul. -Se aseaz pacientul in decubit lateral,cu membrele inferioare in semiflexie,asigurandu-i intimitatea. : -Se introduce tubul termometrului in rect,prin migcari de rotatie si inainte. ~Termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii -Se menfine termometrul timp de trei minute. -Dupa terminarea timpului de menfinere,se scoate si se sterge cu o compresa. -Se spali termometrul,se scuturd. -Se introduce in recipientul cu solutia dezinfectants, ~Se noteazi valoarea obfinuta pe foaia de temperatura, -Notarea unui punet pe verticala,corespunzatoare datei si timpului zilei,scotind pentru ficcare linie orizontala,doua diviziuni de grad. ~Se uneste valoarea prezent& cu cea anterioara,pentru obtinerea curbei termice -in alte documente medicale se noteaza cifric. Interpretarea rezultatelor ‘Temperatura normala(fiziologica)=36-37° C-afebril Valori patologice:a)hipertermie 37-38° C -subfebrilitate 38-39° C -febrd moderata 39-40° C -febra ridicata40-41° C -hiperpirexie byhipotermie <36° C Recomandari -Masurarea temperaturii dimineata intre orele 7-8 si seara intre orele 18-19. -Sustinerea termometrului la copii,batrani,inconstienti,agitati si masurarea in cavitajile semiinchise. -in situafia unor valori prea ridicate sau scézute,neprivizute,repetaji masurarea temperaturii sub supraveghere. -Termometrul se mentine in timpul indicat in cavitate.Astfel fnregistrarea nu este real, INTERVENTULE ASISTENTEI MEDICALE IN HIPETERMIE 1 Aww Masoara periodic functiile vitale Recomanda bolnavului repaos fizic si psihic si asigura conditii si climat aptim (18°-20°C) Ofera bolnavului lenjerie din bumbac si suplimenteaza invelitoarea in timpul frisonului Suprima alimentatia si ofera bolnavului un regim lichid hidrozaharat Incurajeaza bolnavul sa consume multe lichide si efectueaza bilantul ingesta excreta Recolteaza conform F.0. diverse secretii fiziologice, patologice pentru examene bacteriologice Aplica comprese umede pe fruntea bolnavului cu 1°-2°C mai putin decit temperatura corpului Administreaza conform F.O. antiemetice, antibiotice, antiinflamatoare, lichide pentru hidratare INTERVENTIIILE ASISTENTEI MEDICALE IN HIPOTERMIE, 1 Scoate bolnavul de sub influenta agentului vulnerant si il incalzeste progresiv. Il duce intr-o camera de aprox. 18°C, il inveleste bine ii aplica comprese uscate si buiote cu apa calda,ii ofera lichide caldute marind progresiv temperatura, pe masura ce ii creste temperatura corpului, Masoara si noteaza periodic functiile vitale Observa si evalueaza starea tegumentelor si gradul de constiinta, Administreaza conform F.O.; lichide pentru hidratare si hranire,antiinflamatoare, antibiotice, analgezice Efectueaza masaje in sensul circulatiei venoase, introduce extremitatile in apa caldutaTEHNICA NR 3 MASURAREA TENSIUNH ARTERIALE,NOTAREA,INTERPRETAREA VALORILOR,INTERVENTIL Definitie:Tensiunea arterial reprezinti presiunea exercitata de catre singele circulant asupra perejilor arteriali si se dfatoreaza urmatorilor factori: forta de contratie a cordului, vascozitatea sangelui, calibrul si elasticitatea vaselor de sange. SCOP-evaluarea functiei cardio-vasculare(forfa de contractie a inimii determinaté de elasticitatea si calibrul vaselor) ELEMENTE DE APRECIAT: -tensiunea arteriala sistolica(maxima) -tensiunea arteriala diastolica(minima) MATERIALELE NECESAR! -aparat pentru masurarea tensiunii arteriale cu manometru -tampon de vata -aleoo! -creion rosu sau pix cu mina rosie - foaie de temperatura EFECTUAREA TECHNICH: - pregatirea psihicd a boinavului, - asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute - spilarea pe maini si dezinfectarea membranei si olivelor stetoscopului cu alcool sanitar - se fixeaz mangeta pneumatica pe braful bolnavului sprijinit si in extensie ~ se fixeaz’i membrana stetoscopului pe artera humeral, sub marginea inferioar& a mansetei - se introduc olivele stetoscopului in urechi ~ se pompeazai aer in manseta pneumatica cu ajutorul parei de cauciuc pani la disparitia zgomotelor pulsajiilor, apoi se decomprima progresiv aerul din manget& cu ajutorul vintilului pompei de aer, pani cfind se aude zgomotul pulsului si se observa gradajia din momentul dat de 2gomotul trecerii primei unde pulsatile ~ se refine valoarea tensionala maxima si se continu decomprimarea ascultind zgomotele pulsului si ummarind gradafiile manometrului pana la disparitia ultimei unde pulsatile. Se refine a doua valoare tensionala- tensiunea minima- indicatéi de manometru. Se indedrteazi manseta de pe bratulbolnavului, si se noteaz& fn cametul propriu cifric valorile T. A, obtinute, aumele si prenumele bolnavului. Se noteaz& pe foaia de temperatura valorile obfinute cu o linie de culoare albastra , socotindu-se pentru fiecare linie a foii de temperatura o unitate coloand de merour. Se unese liniile orizontale cu cele verticale si se hasureaza spatial rezultatul De refinut: Mangeta pneumatica va fi bine fixati pe braful bolnavului si misurarea va fi precedat& de linistirea bolnavului. In caz de suspiciune, se repet’ masurarea fird a seoate mangeta de la bratul bolnavului si la indicatia medicului se pot realiza masuritori comparative la ambele brate. Notarea grafica grafic se delimiteaza maxima printt-o linie albastra deasupra liniei groase iar minima sub linia ‘groasa si corespunde o linie subtire pentru fiecare unitate. ic orizontala corespunde la 2 diviziuni de grad Graficul se noteaza cu culoarea albastra si fiecare Valori ale TA: TA MAXIMA: - Copil mie 75 -90mmEig ~ Copil mare 90 110mmHg ~ Adult 120 - 140mmHHg - Varstnie 150 - 170mmHg(peste 65 de ani) ‘TA MINIMA: ~ Copil mie 50 -60mmHg - Copil mare 55 — 70mmHg - Adult 75 - 90mmHg - Varstnic 90 — 110mmHg(peste 65 de ani) INTERVENTULE ASISTENTEI: -pregitirea psihici a bolnavului; -asigurarea repausului fizie si psihic timp de 15 minute; -spalarea pe méini; -se aplicd mangeta pneumatic pe braful pacientului,sprijinit $i in extensie; -se introduc olivele stetoseopului in urechi; -se pompeazi aer in mangeta pneumatica,cu ajutorul pompei de cauciue pana la disparitia zgomotelor pulsatile; -se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei,pand cand se percepe primul zgomot arterial(care reprezinta valoarea tensiunii maxime); -se refine valoarea indicata de acul manometrului pentru a fi consemnat&; -se continu decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese;-se refine valoarea indicaté de acul manometrului in momentul in care zgomotele dispar,aceasta reprezentand tensiunea arterial minima; -se noteaza in foia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie,socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloand de mereur, se unes¢ liniile orizontale cu linii verticale si se hasureaz spafiul rezultat.TEHNICA NR 4 MASURAREA RESPIRATIEI , NOTAREA ,INTERPRETAREA VALORILOR, INTERVENTIL Respiratia este functia organismului prin care se realizeaza aportul de oxigen Definitis necesar proceselor vitale in paralele cu eliminarea in atmosfera a bioxidului de carbon, Scop:constituie un indiciu pt stabilirea diagnosticului,aprecierea evolutiei bolii,prognosticul bolii. Elemente de apreciat:tipul respiratici,amplitudinea miscarilor respiratorii,ritmul,freeventa, Materiale necesare: © ceas cu secundar, «pix de culoare verde, © foaie de temperatura © carnetel Executarea tehnicii - agezarea bolnavului in decubit dorsal fri a i se explica tehnica ce urmeaz a fi efectuati, plaseazi piraiile timp de I minut mana cu fafa palmara pe suprafafa toracelui Oi num: ~ consemnarea valorii obfinute pe F. T. printr-un punct (fiecare linie orizontald reprezints 2 respirafiii) si unirea cu o Tinie a valorii prezente ce cea anterioar& pentru objinerea curbei Interpretarea rezultatelor: = freevenfa migcarilor respiratorii variazi in funcfie de: sex, varstd, pozifie, temperatura mediului ambiant, stare de veghe sau de somn. - In stare fiziologica, curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii sia pulsului - In stare patologica, apare dispneea, care poate fi: tahipnee, bradipnee, dispnee Cheyne-Stockes, dispnee Kiismaul sezarea pacientului in decubit dorsal, fir’ a explica tehnica ce Interventiile asistentei: urmeazi a fi efectuata. +Plasarea mainii cu faja palmara pe suprafaa toracelui. +Numararea inspirafiilor timp de un minut. *Consemnarea valorii obignuite printr-un punct pe foia de temperatura(fiecare linie orizontald a foii reprezinté doua respirafii). “Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obfinerea curbii, +in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obfinuti,cét $i caracteristicile respiratiei;ex:Rd=20 resp./minRs=18 resp /mi *Aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla observare a miscitilor respiratorii, Interpretarea rezultatelor: -freeventa miscarilor respiratorii variaza in functie de sex,varsta,pozitie, temperatura mediului ambiant.starea de veghe sau soma, -in stare fiziologic’,curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii gi apulsului -in stare patologicd-respiratia dificila(sete de aer): 1 dispnee cu accelerarea ritmului respirator-tahipnee(polipnee) 2.dispnee cu rarirea ritmului respirator-bradipnee(12-10-8 resp//min); 3.dispnee cu perturbarea ritmicd si periodicd a respiratiei-dispnee i crescnd pani la apnee ce dureaza 10-20 secunde. Cheyne-Stokes-respiratii cu amplitudi 4.Dispnee Kusmaul-respirafie in patru timpi a inspiratiei profunde, urmatii de o scurt& pauza si o expiratie scurté zgomotoasa,dupa care urmeazi o alt& pauzi. Valori normale ale respiratiei: - Nou nascut 35 ~ S0r/min, = Copil mic 25-350. - Copil mare 15 ~ 2Sr./min. - Adult femeie 16—18r./min, = Adult barbat 14 — 16r./min - Varstinie 15 ~25r/min, Notarea grafica: Grafie se noteaza in foaia de temperature printr-un punct de culoare verde prin mijlocul liniei subtiri.TEHNICA NR 5 MASURAREA PULSULUI, NOTAREA,INTERPRETAREA VALORILOR,INTERVENTHT Definitie:pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor sincrona cu sistola ventriculara, manifestata sub forma de unda pulsatila si datorata conflictului dintre sangele trimis de eatre cord si cel deja existent in artere. Scop:evaluarea functiei cardio-vasculare. ritmicitate, freeventé, celeritate, amplitudine. Elemente de apreci Locurile de misurat: masurarea se face la artera radial sau aceeasi suecesiune de timp la alte artere: * carotida- lateral la gat, © cubitala- la mana, * humerala, + femurala- la plica inghinala si pe partea interna a coapsei « poplitee- in spatele genunghiului © tibiala posterioara , © pedioasa- deasupra piciorului © artera temporala- la tampla © artera apicala-sub san Materiale necesare: ceas cu secundar, pix de culoare rosie, foaie de temperatura cametel propriu, Executarea tehniciil: ~ pregtirea psihicé a bolnavului Ci asigurarea repausului fizie si psihic 10-15 minute - spalarea pe méini si reperarea erterei (ii fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei ~ exercitarea unei presiuni pe peretele arterial cu varful degetelor index, medius si inelar de la mana dreapti ~ numirarea pulsatiiior timp de un minut Oi notarea in earnefelul propriu numele si prenumele bolnavului, salonul si patul, data, valorile objinute, dimineafa sau seara~ consemnarea valorilor obfinute printr-un punct pe F. T., tindnd cont cd fiecare linie orizontala a {oii reprezint& patru pulsafii si unirea valorii prezente cu cea anterioari printr-o linie pentru obfinerea curbei si consemnarea in alte documente medicale a valorii objinute si a caracteristicilor pulsului. Valori normale ale pulsului: © Now nascut 130 140p./min © Copil mic 110~ 120p/min © Copil mare 90 — 100p./min © Adult 60-80p,/min © Virstnic 80 -90p./min. Interventiile asistentei: -pregitirea psihicd a bolnavului -asigurarea repausului fizic si psihic al bolnavului timp de 10-15 min. -spailarea pe maini -reperarea arterei -fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei -exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor. -numirarea pulsatiilor timp de un minut -consemnarea valorilor obfinute printr-un punct pe foaia de temperaturdtinand cont c& fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii -unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie,pentru obfinerea curbei -Consemnarea in alte documente medicale a valorii objinute gi a caracteristicilor pulsuluizex:Pd=80 bimin Ps=90 b/min-puls regulat Interpretarea freeventei pulsului Freevenfa pulsului variaza fiziologic dupa varsti,emofii $i efort A)Variajia fiziologica a freevenei pulsului: -Pulsul tahicardic(accelerat)in:ortostatism,efort fizic si psihic,emotii puternice in cursul digestiei. -Pulsul bradicardic(rarit)in:decubit,stare de repaus,iniste psihica B)Variafia patologica a calitatii pulsului: -frecvenja-pulsul tahicardic (mai rapid)sau bradicardic(mai ririt) -ritmicitate-puls ritmic sau aritmic-amplitudine-puls cu amplitudine mica,fiiform sau puls cu amplititudine crescutd -volum(tensiunea)-puls dur sau puls moale ~celeritate-puls saltiret sau puls tard(cdere lent). Notarea graf Pentru fiecare linie subtire orizontala a foii de temperatura se socotesc 4 pulsatii Pe ordonata se noteaza frecventa iar pe abcisa timpul cand sa masurat Se noteaza un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului Se unese punetele notate cu o Linie rosie si se obtine curba pulsului.TEHNICA NR6— ~ - RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE HEMATOLOGICE Sedimentarea: Asezarea progresiv’ a elementelor figurate spre fundul eprubetei din sénge necuagulabil lasénd in repaus (fenomen fizic).Viteza de sedimentare a hematiilor (V.S.H.) rapiditatea cu care se produce depunerea lor. Pregiitivea pentru V.S.H. 4) Materiale: « sterile: - seringa de 2 mm uscati; - solufie de citrate de Na 3,8%; ~ ace pentru punefia venoasti; © nesterile. - stativ si pipet Westergreen; ~ pernija musama; - eprubete = taviqa renal; ~ garou; ~ vata; © solufii dezinfectante: alcool 70 grade. 5) Pregatirea bolnavului: © pregittirea psihicd: - Ise explicd cu 24 ore inainte necesitatea efectuatii examinarii; © pregitirea fizicit: ~ se anuntai si nu méndnce; ~ se pastreazi repaos fizie, Executia: ~ _asistenta se spal pe maini cu apa si spun; ~ imbrack manusi de cauciue sterile; ~ _aspird in seringa 0,4ml citrat de Na 3,%; - punetioneaz vena fara garou gi aspira snge pani la 2m; = retrage acul si aplicd tamponul cu alcool;scurge amestecul singe-citrat in eprubetd si omogenizeazai lent; ~ _ ageazi eprubeta in stativ: ingrijirea pacientuluis © Pregatirea produsului pentru laborator: ~ se completeaza buletinul; ~ se eticheteaz’ produsul; - se aspirdi cu pipeta Westergreen pénd la gradafia 200 $i se aseaza tn stativ pe dopul de cauciue, in pozitie strict verticala (cand examenul se face la patul bolnavului). Hematocrit: Recoltarea singelui pentra determinarea hematocritului se face prin puncie venoasa. Se recolteaza 2 ml de sange pe cristale de E.D.T.A. (acid etilen diaminotetracetic 1%) — 0,5 ml solutie, uscata prin evaporare. Rezistenta globularti De = se recolteazi singele pentru obfinerea globulelor rosiis ~ se evita emoliza si cuagularea singelui; singele recoltat (5-6ml) se trece imediat intr-un balon Erlenmyer de 100ml fn eare s-au pus 5-10 perle de sticla; = se agit usor balonul timp de 5-10 minute cu miscari circulare; ~ _singele se defribineaza gi nu mai coaguleazi; = _ se trimite imediat la laborator. retinut: - un frotiu bun este fra goluri, cu un strat regulat; - frotiul de sdinge se face numai cu singe proaspat; recoltarea VSH-ului se face numai cu seringa si acul uscat si numai seringi de 2 ml; pentru examenul an picdturd groasd sfngele se recolteazd sub forma de picdtura groasa; se recolteaza pe fiecare extremitate a lamei cate 2-3 picdturi cat mai apropiate intre ele; cu colful unei Jame slefuite se amestica picdturile, forménd o pard circular cu diametrul de aproximativ 1 cm; se continua amestecarea picéturilor pani se formeaz un mic cheag— semnul unei diftibinari complete; + uscarea frotiului se face prin agitarea lamei; numele bolnavului si numérul buletinului de analiza se acriu direct pe lami cu un ereion dermatograt; picitura groasd se exeoutd pentru punerea in evidenti a plasmodiilor, maladiilorEXAMENELE HEMATOLOGICE:(eprubeta mov) Hematocrit, HLG cu formula leucocitara. Hemoglobina, timpi de singerare, timpi de coagulare, examen parazitologic si grup sanguin, Indicii eritrocitari: VEM, CHEM si rezistenta globulara. Se agita lent dupa recoltare. Ordinea umplerii eprubetelor: 1. eprubetele fara aditivi 2. eprubetele pentru probe de coagulare 3. eprubetele cu aditivi ROSU | Chimie clinica:Transaminaze, electroforeza, fosfataza, uree sanguina, glicemie, acid uric, creatinina, bilirubina, Ca, P, Fe, lipemic, amilazemie, rezerva alcalina, imunograma, helicobacter. proteina C reactiva, Latex, antigen Australia, Waler Rose, Rh, grup sanguin ASLO, RBW. NEGRU | Seditainer pentru determinarea VSH — se agita dupa recoltare printr-o miscare lenta ‘minari de coagulare: fibrinogen si timp de protomibina, Se agita dupa recoltare cu miscari lenta Determinari hematologice: EDTA-K3. Hematocrit: HLG cu formula leucocitara. Indici MOV eritrocitari: VEM, HEM. CHEM. Rezistenta globulara. Se agita lent dupa recoltare. VERDE | Vacumtimer eu Titiu heparina pentru analize biochimiceTEHNICA NR7 RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE Se efectueaza prin punctie venoasa cu sistemu! Vacutainer,dimineata,bolnavul fiind nemancat. tub rosu(fara subsanta anticoagulanta): uree sanguina,acid uric,creatinina bilirubina, colesterol,transaminaza,amilaza,clectroforeza,calcemie,sideremie,ionograma sanguina(Na, K,Cl) caleemie,glicemie Scop:exploratorTEHNICA NR 8 RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC Definitie:Urina este lichidul format de rinichi prin filtrarea singelui in care sint eliminate substante toxice si nefolositoare pentru organism, rezultate in urma metabolismului intermediar proteic si excretate de de catre aparatul urinar. Explorator : informeazi asupra stirii functionale @ rinichilor, edt si a Scopul tebnicii: intregului organism, Ex. fizice: vol., aspect, culoare, miros, densitate sau ex. Biochimice (albumina,amilaza, etc.) Recolatrea urinei se face in bazinet,se informeaza pacientii sa wtilizeze doar bazinetul curat si uscat,sa urineze fara defacatie,sa verse imediat urina in borcanul colector si sa nu urineze in timpul toaletei. Urocultura cerceteaza prezenta bacteriilor in urind, motiv pentru care se impune ca recoltarea urinei sai se fac in condigii de asepsie fntr-o eprubeta sterila cu dop steril. Urocultura se face prin emisie spontand; se recolteazA intr-o eprubeta sterila, urina de dimineata dupa o prealabilé toalett a organelor genitale PREGATIREA MATERIALELOR: -urinar sau ploscd, musama,alezd, materialele pentru toaleta organelor genitale externe ~recipient steril PREGATIREA BOLNAVULUI: -psihicd: -se anunta gi se instruieste privind folosirea bazinetului -si stie si utilizeze numai recipientul gol si curat -si urineze fii defecatie -si verse urina in vasul colector -si nu urineze in timpul toaletei -fizicd: -se protejcaza patul cu musama si alez -se aseaza plosca sub pacient -~se face toaleta organelor genitale externe -se indepdirteazi bazinetul si se inlocuieste cu altul curat. Recoltarea urinei pentru uroculturd la jumatatea mictiunii © urocultura stabileste prezenta bacteriilor in urin& © se recolteaza urina de dimineaja (concentratie mare de ger~meni), in absenfa unui tratament cu perfuzii (efect de dilutie)* inainte de inceperea tratamentului.cu antibiotice, se spal& mainile ou atenfie si se usucd cu prosop curat * prima cantitate de urinii emisé, aproximativ 50 mil, se elimind la toaleti sau in bazinet, apoi ira sa se intrerupa jetul urinar, se recolteaz aproximativ 5 ml urind intr-o eprubeta sterila «se flambeazi gura eprubetei inainte si dupa recoltare si se astupa repede cu dopul se transporta la laborator sau se insdménjeaz& direct pe mediul de cultura si se introduce la termostat Recoltarea urine prin sondaj vezical ~ se utilizeaz atunci cand recoltarea la jumatatea micfiunii nu este posibild si cand punetia vezicala nu este dorita: ~ se folosese sonde (catetere) cu o singura cale unidirectional (exista rise de infectie externa) ~ se face toaleta organelor genitale cu atentie (vezi sondajul vezical) ~ in caz de sond& vezicalai permanent’, nu se recolteaza urina din punga colectoare, ci numai prin punefie in portiunea proximald a sondei dupa o dezinfectare atentd a suprafefei acesteia Recoltarea urinei prin punetie vezicala ~ se face mumai de catre medic, in caz de vezied plind, cfind nu se poate recolta urina la jumstatea mictiunii sau prin sondaj vezical ~ se repartizeazii urina recoltata in recipiente in funcfie de scop Urocultura stabileste prezenta bacteriilor in urina. Pentru efectuarea uroculturii se recolteaza urina de dimineata (concentratie mare de germeni), in absenta unui tratament cu perfuzie (efect de dilutie) si inaintea tratamentului cu amtibiotice intr-un recipient steril. Efectuarea tehnicii © se spala miinile cu atentie si se usuca eu prosop curat * prima cantitate de urina emisa, (aproximativ 50 ml.) se elimina la toaleta sau in bazinet, apoi fara sa se intrerupa jetul urinar, se recolteaza aproximativ 5 ml urina intr-o eprubeta sterila si se astupa repede cu dopul se transporta fa laborator sau se insaminteaza direct pe mediul de cultura si se introduce la termostat. INGRIJIREA ULTERIOARA A BOLNAVULUL: este ajutat si se imbrace este agezat intr-o pozitie comoda -se aeriseste salonul.TEHNICA NR 9 EFECTUAREA BANDAJELOR BANDAJUL = INFASURAREA = metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fese de tifon de lungime si latime variabila Infasarea ~ fixarea pansamentului cu ajutorul feselor. Fesele trebuie sa fie din bumbac, de dimensiuni de 5-25em. Pozitia bolnavului este in raport de locul plagii, iar regiunea respectiva este asezata pe un suport sau sustinuta de altcineva, Reguli generale privind infasarea corecta: Infasarea membrelor se incepe de la extremitea distala Fasa se desfasoara intr-o singura directie, de obicei de la stinga spre dreapta si turele fesei, trebuie sa le acopere pe cele precedente in proportie de 2/3 si nu prezinta incretituri. sa sau prea larga. In timpul infasarii nu se executa miscari Fasa nu trebuie sa fie prea st inutile care sa produca durere bolnavului. Capatul fesei se fixeaza in partea opusa regiunii si se lega intr-un loc in care nodul sa nu incomodeze infasarii pe regiuni Capul — fasa se fixeaaza deaasupra arcadelor, se lasa libere pavilioanele auriculare apoi se acopera bolta eraniana cu ture oblice. Ochiul ~ se fixeaza fasa circular in jurul capului, se trece oblic peste ochi, pe sub ureche si se termina circular in jurul capului Gitul ~ se infasa cu grija, deoarece poate impiedica respiratia. Fasa se fixeaza fie pe cap, fie se trece pe sub axila peste torace, Toracele — se incepe cu o tura circulara, in partea inferioara, se urca in spirala pina la axila si se fac bretele pe umar sau se acopera umarul. Sinul — in partea inferioara a toracelui, se trece circular fasa, apoi pe sub axila peste sinul bolnavei, fixindu-se peste umarul din partea sanatoasa, Umarul si axila — la baza toracelui se face o tura circulara, apoi se trece fasa oblic si apoi circular pe sub axila si peste umar. Mina si degetele — se fixeaza la nivelul articulatiei pumnului, se duce fasa oblie, se infasoara degetul si se merge iar pina Ja baza pumnului.iu ca si la mina. Fasa incepe si se termina, la nivelul * Piciorul ~ se face dupa acelasi prin supra maleolar. Antebratul bratul gamba si coapsa se infasa de obicei in spirala sau in spic. © Cotul si genunchiu! ~ se infasa in evantai deseori cu articulatia semiflectata. Regiunea inghinala si fesiera ~se incepe printr-o tura circulara in jurul abdomenului, apoi se conduce fasa oblic peste regiunea respectiva. + Barbia si buzele ~ se infasa in capasiru. © Nasul ~ se infasa in prastie. Perineul — se infasa in T. Se folosese doua fese. Una trece in jurul abdomenului iar cealalta este fixata de ea si acopera zona perineala. CAPELINA Pentra acoperirea intregii bolte craniene se poate folosi infasarea in calota(capelina). Fasa se fixeaza in jurul capului, deasupra arcadelor sprancenoase, lasand libere pavilioanele auriculare, apoi se acopera bolta craniana cu ture oblice fixate, cu ture circulare. Infasarea capului se mai poate face si cu fasa rulata din doua capete.TEHNICA NR 10 INGRIJIREA PLAGII PROASPETE Definitie: Plagile sunt leziuni caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor, a mucoaselor, muschilor si a osului. Clasificarea plagilor: 1. DUPA TIMPUL DE ACTIUN - plagi mecanice:prin taiere, intepare,strivire, arme de foc. ~ plagi termice:caldura, frig, elect = agenti ionizanti:radiati 2. DUPA TIMPUL SCURS DE LA PRODUCERE: - plagi proaspete pana in 6 ore. - plagi vechi sau infectate ce depasese cele 6 ore. 3. DUPA PROFUNZIME AVEM PLAGI SUPERFICIALE SI PROFUNDE. 4, DUPA STRATURILE ANATOMICE INTERESATE AVEM: plagi nepenetrante cand nu depasese invelisul seros si penetrante, cand depasese invelisul seros, 5, DUPA EVOLUTIE POT FI: plagi necomplicate si plagi complicate, SIMPTOMATOLOGIA PLAGILOR: 1. durerea — variabila ca intensitate, poate ceda spontan sau dupa administrarea de antialgice, iar reaparitia durerii, dar cu caracter pulsatil atrage atentia asupra dezvoltarii unei infectii. 2. impotenta functionala — poate fi partiala sau totala si are ca drept cauza durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase sau_nervoase. MNE GENERALE: 1, puls tahicardie intalnit in plagi urmate de hemoragii exteme sau interne sau de soc traumatic. 2. tensiunea arteriala seazuta denota prezenta unei hemoragii sau soc traumatic, 3. febra constituie debutul infectiei Indiferent de nivelul la care se intervine pentru a ingriji o plaga in mod corespunzator se cere: ingrijrea sa se faca in conditii de perfecta asepsie, sa se asigure prin pansament o buna absorbtie a secretiilor, plaga sa fie protejata de factori nocivi, termici, infectiosi din mediul inconjurator. MATERIALE NECESARE: - musama si aleza~ trusa cu instrumentar steril casoleta cu material moale(tampoane de vata, de tifon, comprese sterile) - 2tavite renale - manusi sterile ~ solutii antiseptice: alcool medicinal 70grade C, tinctura de iod, alcool iodat, betadina, rivanol, apa oxigenata ~ _ sulfamide sau antibiotice - banda adeziva ~ _recipientul pentru pensa de deservit cu alcool iodat TEHNICA: Toate materialele sunt pregatite si transortate Ja patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. I se explica boinavului importanta si necesitatea tehnicii. Se aseaza bolnavul in pozitie decubit dorsal, in functie de regiunea in care este situata plaga. Se protejeaza patul cu musama si aleza, se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile sterile, Se toama apa oxigenata in plaga penta a indeparta eventualele secretii sau eventalii corpi_ straini, sfaceluri(fragmente de tesut nectozat), si se arunca fiecare tampon in tavita renala. Daca plaga a fost deja pansata, se desface compresa cu blandete pentru a nu produce dureri prin dezlipirea brutala, Daca nu se dezlipeste pansamentul, se toarna betadina sau apa oxigenata, se lasa sa se inmooie si poi se indeparteaza. Dupa ce plaga a fost tualetata, se indeparteaza pensa si se trece la badijonarea tegumentului cu alcool iodat, alcool medicinal 70grade C, tincture de iod, de jur imprejurul plagii in sens circular, de fiecare data schimbandu-se tamponul. Se indeparteaza pensa in tavita renala, se acopera plaga cu 2-3comprese sterile, Daca plaga supureaza, peste comprese se va aseza un tampon din vata hidrofila sterila, peste care se aseaza din nou 2-3comprese si se fixeaza cu leucoplast sau fasa(depinde de zona unde este situata plaga). Se aseaza bolnavul intr-o pozitie comoda, regiunea lezata se va imobiliza, pentru a reduce durerea si asigurarea vindecarii mai rapide, Bolnavul se avopera, creandu-i un confort termic si fizic placut si se trece la reorganizarea locului de munca. ice apasarea, stoarcerea sau masajul plagii sau a regiunii OBSERVATIE! Se invecinate(acestea ar putea provoca diseminarea germenilor din plaga, determinand o SEPTICEMIE. NU SE INTRODUCE in trusa cu instrumentar steril pensile ce au fost folosite in plaga, data cu patrunderea germenilor in organism, in contact cu elementele de aparare ale acestuia(organismului) da nastere la un porces patologic ce poarta numele de INFLAMATIE. INFLAMATIA ESTE URMATA DE 5 SIMPTOME: RUBOR“inrosire; CALOR=caldura; TUMOR=tumefiere; DOLOR=durere: FUNCTIO LAESA- lezarea sau tulburarea functiei regiunii respective.TEHNICA NR 11 INGRIJIREA PLAGII VECHI Pligile care deptigesc 6 ore de la accident se considera infectate; li se face acelasi tratament descris ‘mai sus, ins& plaga nu se sutureaz& primar. De retinut: La plagile septice, pielea din jurul lor se curafa circular, de la exterior spre interior. Plagile vechi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeazi prin spaléri cu solutii antiseptice, pansamente locale umede cu cloramina si rivanol sau solutie de antibiotic conform antibiogramei Pansamentul umed se mai numeste microclimat umed si se realizeaza intr-o tavifé renal& sterila, in care se imbibi doud-trei comprese cu solufia indicaté Compresa umeda va fi acoperité cu una-doua comprese uscate, apoi se fixeazi pansamentul, fie prin inftgurare (bandajare), fic fixénd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plagile vechi se panseazt si se controleazit zilnic. Foarte important! Obligatoriu, in ambele cazuri, se face profilaxia tetanosului, conform Ordinului ministrului sénatatii, aprobat cu nr. LM./6730 din 02.03.1995 . Tipuri particulare de pligi Plagi prin intepare cu spini vegetali: ~ _spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgandu-se la incizie chirurgicala + dacdi nu s-a extras este posibil dezvoltarea unei infecfii (abces, flegmon) Profilaxia antitetanos este obligatorie, Plavile prin intepare plantara (cui, sirma) favorizeazA dezvoltarea unor infectii virulente; se trateazi chirurgical in servieii de specialitate, Plagile prin intepitura de insects (albine, viespi), prin inoculare de venin, produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uncori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, convulsii, soc anafilactic sau colaps ingrijirea unei plagi operatorii Plaga suturaté neinflamata se trateazi prin pansare sterila, = se degreseazi cu benzina tegumentul din jural pligii se dezinfecteazai cu tincturi de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distantai de 6-7 em, folosind, la fiecare stergere, alt tampon ~ plaga suturati se dezinfecteaza, de asemenea, printr-o singura stergere cu tamponul {imbibat in tincturd de iod sau aleool ~ apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plagiise acoperd plaga cu compresi steril — pansamentul se fixeazd dup metoda cunoscuta PROFILAXIA TETANOSULUI LA BOLNAVII CU PLAGI TETANIGENE Plagile produse in mediu cu agenti traumatici suspect, trebuiesc tratate in mod special. Se va acorda 0 atentie speciala plagilor intepate cu aschii, spini, cuie, muscaturi de animale, fracturi deschise, arsuri. PLAGA PROASPATA PLAGA VECHE Plaga de la a carei producere nu au trecut | Plagade la a carei producere au trecut mal mai mult de 6 ore mult de 6 ore Singereaza si necesita hemostaza Poate sa nu singereze. Prezinta puroi, cruste, secretii Durere acuta, superficiala, uneori cu caracter | Durere cronica continua intermitent Solutit antiseptice, tratament profilactic. Se lin plaga, se pot efectua recolteaza secre! interventiii chirurgicale.TEHNICA NR 12 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PER OS Calea oralé este calea naturala de administrare a medicamentelor, acestea puténdu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale si a intestinului subfire sau gros. Administrarea medicamentelor pe cale oralai are ca scop obtinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor. Efectele locale sunt: FavorizeazA cicatrizarea leziunilor mucoasei digestive; ~ Protejeaz mucoasa gastro-intestinala inlocuieste fermentii digestivi, secretia gastricd in cazul lipsei acestora. - Dezinfecteaza tubul digestiv Efecte generale: Medicamentele absorbite la nivelul mucoasei digestive patrund in sénge gi apoi actioneazi asupra unor organe, sisteme si aparate. Contraindicat - Medicamentul este inactivat de secretiile digestive itative asupra mucoasei gastrice - Medicamentul prezinta proprieta ~ Pacientul refuzk medicamentul = Se impune o actiune prompt a medicamentelor - Medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva, Medicamentele solide, in special tabletele si drajewile, se aseazt pe limba pacientului si se inghit caatare. Tabletele care se resorb (topesc) la nivelul mucoasei sublinguale se aseaza sub limba. Pulberile divizate in cagete sau capsule cerate (tetraciclina): se inmoaie intai cageta in apai gi se ascaz pe limba pentru a putea fi inghifita, Granulele se mésoard cu lingurifa, Unele pulberi se dizolva in ap&, ceai si apoi se administreaz sub forma de solutii (ex. smecta), fnaintea administrarii se verificii medicamentele. Ceaiurile medicinale se prepard inainte de administrare, pentru a nu se degrada substangele active. Mixturile se agit inainte de a le administra. Gustul neplicut al medicamentului se poate disimula prin diluare cu ap&, ceaiuri sau sirop. ‘Comprimatele nu se manipuleaza direct cu ména dup scoaterea din ambelajul lor. Nu se administreaza tablete sau drajeuri copiilor sub varsta de doi ani. Ampicilina CompozitieAmpicilina este capul de serie al grupului aminopenicilinelor, din care mai fae parte: + hetacilina, metampicilina, talampicilina, epicilina, amoxicilina Un singur compus este superior ampicilinei dintre cei mentionati anterior: amoxicilina, O capsula contine 0,500 g ampicilina anhidra sub forma de ampicilina trihidrat. Capsule de 250 si $00 miligrame Ampicilina este o penicilina cu un spectru largit fata de penicilina G, cu activitate extinsa pe bacili gram negativi aerobi. Pe langa germenii cu sensibilitate la penicilina, ampicilina mai poate fi activa pe: + enterococ rezistent la penicilina,bacil tific, salmonella, unele tulpini de Klebsiella si Proteus + Haemophilus influenzae Ampicilina este inactiva pe: + Enterobacter + Bacteroides fragilis + Pseudomonas aeruginosa (piocianie) + Stafilococi secretori de penicilinaza Mod de administrare Dozarea ampicilinei va depinde de severitatea bolii, varsta pacientului si integritatea functiei renale (doza se va reduce in cazul insuficientei renale). Doza uzuala este de 0,25-1 g oral la fiecare 6 ore. ia sa fie administrata cu 30 minute inainte sau Ja 2 ore dupa mese, La Se recomanda ca ampicili copii, se poate administra jumatate din doza pentru adulti. Ampicilina administrata in doze de 2 sau 3,5 g (doza orala unica) in asociere cu 1 g probenecid se wilizeaza in tratamentul gonoreei necomplicate in cazurile in care gonococii sunt sensibili la antibioti Contraindicatii ilitatea); mononucleoza infectioasa se administreaza cu Alergie la peniciline (se investigheaza sens pradenta la alergici sila insuficienta renala (doze miei); nu se asociaza cu Alupurinol (rise crescut de reactii cutanate). Administrata la mame care alapteaza se elimina prin seeretia lactata si poate favoriza candidoza si diaree la sugari. Reactii adverse Relativ freevent reactii alergice: prurit, eruptii cutanate (caracteristice fiind eruptiile eritematoase maculopapuloase ce apar la mai mult de 7 zile dupa debutul tratamentului), urticarie, edem angioneurotic, febra, foarte rar soc anafilactic, la bolnavii cu insuficienta renala, hiperuricemie sau ‘mononueleoza infectioasa, ampicilina provoaca frecvent (60%) eruptii cutanate (posibil de natura toxica), uneori diaree, vome, dureri abdominaleTEHNICA NR 13 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTI SUBCUTANATE Injectia subcutanata reprezinta introducerea in organism de substante medicamentoase izotonice lichide, nedureroase prin intermediul unui ac care patrunde in tesutul cellular subcutanat. Scop: terapeutic: injectarea de solutii cristaline sau perfuwzie subeutanata in scopul hidrat organismului le electie: Locui -fata externa a bratului -fata superoexterna -regiunea supra omoplatului -regiunea subelaviculara -perombilical Materiale necesare: 2,3 ace cu diametru 6/10, 7/10,8/10 Iungi de 52-30mm cu bizoul lung, Substanta de injectat Technica: -se pregatese materialele necesare si se transporta lange bolnav se anunta bolnavul si I se explica necesitatea technicii -bolnavul sa fie anuntat sa stea in repaus fizic se aseaza bolnavul in pozitia sezand cu unul din member sprijinit pe sold -se descopera fata externa a bratului -spalarea pe maini cu apa si sapun -se imbraca manusile de protectie -~se dezinfecteaza locul injectiei cu alcool -se prinde seringa in mana dreapta ca pe un ereion -se cuteaza cu policele si indexul mainii o portiune mai mare de piele fixand-o si radicand-o -se injecteaza lent ~se introduce longitudinal 2-4 cm si se verifica pozitia acului prin tragerea pistonului daca acesta nu a patruns intr-un vas sanguine Se retrage bruse si se tamponeaza -se aseaza seringe in tavita renala -reorganizarea locului de munca.HEPARINA Definitie: ~Anticoagulante sunt substanfele care prin administrare marese timpul de coagulare a sangelui, Scop: ~Profilactic. © CAnd pericolul trombozelor este evident — in profilaxia trombozelor venoase, emboliilor postoperatorii, interventii chirurgicale abdominale sau pelvine. ~Terapeutic. o impiedica coagularea séngelui intravascular. Se face tratament anticoagulant in tromboflebite, flebotromboze, infarct de miocard, sac endotoxic unde apare coagulopatia de consum. —Forma de prezentare: ~Heparind — cu actiune prompt, dar de scurta durata. Fiole, flacoane eu Heparina calcica sau sodica (absorbtie mai lent). Heparind lipocalcic& cu administrare orala, —Heparina: ~Se dezinfecteaza locul injectici ~Se executtt injecjie subcutanata sau intravenoasa. ~Efectul dispare in cdteva ore. Reguli de administrare: ~Doza si ritmul de administrare este stabilit de medic, ~Pentra Heparina controlul tratamentului se face cu TC sau timp Howell. ~Pentru controlul tratamentului cuTrombostop se determina , la ineeput zilnie, timpul Quick (indicele de protrombina). —sIncidente si accidente: ~Hemoragii diverse ~Epistaxis, ~Hematom sau nodul mic la locul injectiei. ~Reactii alergice locale. ~Alergie generalé. Observatii: ~Numai Heparina nu traverseaza bariera placentart. ~fn timpul tratamentului anticoagulant se evitd traumatizarea bolnavului, ~inceperea, continuarea sau intreruperea tratamentului anticoagulant este hotirdta de medic.~Nu se asociazi tratamentul anticoagulant cu administrarea de aspirind, antitermice, antiinflamatoare INSULINA Reguli de administrare: ~Preparatul si doza sunt stabilite de medic. ~Orice schimbare se va face cu mult prudenta ~ strict supravegheat. ~Doza si preparatul se schimba doar [a indicafia medicului ~Dozele de insulina se masoard in unitati ~Existi dova tipuri de concentratii pentru fiecare tip de insulind: 6o Insulin& cu 40 unitafi / mililitru insulind, Insulin cu 100 unitafi / mililitru insulina. ~Administrarea se face cu seringi de insulin cu gradatii pentru 40 , respectiv 100 unitati de insulind pe mililitra, ~Seringile se aruncd dupa utilizare — nu se refolosesc. ~Injectie se face cu cea. 15 minute inainte de servirea mesei (fuunctie de preparatul de insulina folosit) icile insulinei, pastrare si depozitare. ~Caract alind este limpede, clard, transparent. ~Insulina ~Insulina in suspensie este tulbure gi trebuie rulata inaintea folosirii pand la uniformizarea lichidului. ~Pistrarea se face la frigider la 40C, ferité de cildurd si lumina. ~Se incalzeste la temperatura corpului in momentul folos ~Nu se utilizeaz dupa expirarea termenului de valabilitate. —Stabilirea dozei necesare: ~Se fixeazii o dozi individualizata funetie de: Tipul de insulind folosit. © Numarul de injectii pe 2i. © Intervalul dintre doze. © Modificatile din alimentatie. «© Schimbarea programului de activitate. © Medicatie complementara, © Exercifii fizice, gimnastica. Conduit terapeutica postnatala—Pregitirea dozei: ~Se spalai si se dezinfecteaza mainile. ~Se observa flaconul de insulind ~ aspect, valabilitate, concentratic, preparat, cale de administrare. ~Se aspirai in sering& o cantitate de aer egal cu doza de insulind ce trebuie administrata. ~Se punctioneaza dopul de eauciue si se intoaree flaconul. ~Se introduce aerul sub presiune si se last s4 curgi liber insulina in seringa pind se obine doza necesara, ~Se scoate aerul si se schimba acul. ~Daca se folosese amestecuri de insulin SE RESPECTA ORDINEA DE {NCARCARE iN SERINGA RECOMANDATA DE MEDIC, ~Amestecul se face inaintea injectirii ~Pentru injectare se pot folosi si pompe de insulin sau minispike. —Injectarea insulinei: ~Se dezinfecteaza locul si zona inconjuritoare. ~Se lasa sé se evapore alcoolul > alcoolul inactiveaza insulina, ~Se executi pliul cutanat si se injecteaz4 insulina subcutanat. ~Nu se feacd yi nu se maseaza locul punctiei ~Se piistreazi o distan{& de minim 4 cm de injectia precedentd. —Reaetii la insulin: ~Hipoglicemie — nivel scazut de insulin prin: © Doz prea mare de insulind. Absenta sau intarzierea meselor. © Exercitii fizice gi activitate in exces. Boald infecfioast, o Tulburati de tranzit. Schimbarea necesarului de insulini a pacientului. © Boli endocrine. Interacfiuni cu alte medicamente hipoglicemiante. © Consum de alcool. ~ Semnele hipoglicemiei: © apar brusc,transpirafi, tulburdri de somn, amefeald, anxitate, palpitaji., vedere neclara — in ceaya. ‘Tremuraturi, vorbire neclara. foame. stare depresiva. agitatie, iritabilitate. senzafie de furnicaturi in maini. migcéri nesigure. delir. cefalee. modificari comportamentale. © Diabeticul trebuie sa aiba asupra sa cuburi de zahar sau bomboane sau tablete de glucoza. 1 inconstienfi vor primi glucoza pe cale intravenoasa. o PacientTEHNICA NR 14 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTIL INTRAMUSCULARA Injectia intramusculara constituie introducerea unor substante izotonice, uleioase sau a unor substante coloidale, in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa. SCOP: terapeutic introducerea in organism a unor substante meducamentoase, Locuri de electie: Fata externa a bratului in muschiul deltoid © Fata externa a coapsei in treimea mijlocie + Regiunea superoxtema deasupra marelui trohanter Pregatirea materialelor: * Ace cu bizoul lung, Dimensiunile acului:lungime intre 40 — 50 — 60 - 70cm si cu diametrul de 8—9— 10cm, seringa * tavite renale, alcool, tampoane vata, musama si aleza, manusi de protectie Pregatirea pacientului: Psihiea — se anunta bolnavul sii se explica necesitatea tehnicii Fiziea Se ascaza bolnavul intr-o pozitie comoda in functie de locul unde dorim sa efectuam injectia. © Asistenta medicala se spala pe miini eu apa si sapun Imbiba cu alcool un tampon fara a atinge tamponul de flacon si desimfecteaza gitul fiolei sau cauciucul flaconului dupa indepartarea sigiliului metalic, Fiola se tine in mina stinga se introduce acul si se aspiria lichidul inclinind usor fiola. Se schimba acul cu care s-a aspirat cu alt ac prevazut cu teaca protectoare, se elibereaza aerul din seringa tinind amboul acului cu degetul de la mina stinga si fara se se scoata teaca se eliberesza aerul Se imbraca manusile de protectie si se umecteaza 2 tampoane cu alcool care se aseaza intre degetul mic si inelar. Se imparte fesa in 4 imaginar, se alege patratul supero extern si se dezimfecteaza zona. ide tegumentul iar cu mina dreapta se © Cu policele si aratatorul de la mina stinga se introduce acul atasat la seringa perpendicular pe tegumentCu mina stinga se tine amboul acului si cu mina dreapta se aspira pentru a verifica 0 eventuala patrundere intr-un vas de singe, dupa care se introduce lent solutia in muschi, * In cazul pulberilor dizolvate cu ser sau apa distilata, solutia nu va fi mai mica de 4cm’. Daca muschiul este contractat sau substanta se introduce rapid, absorbtia este ingreunata si noduli care 0 petioada vor fi durerosi iar daca acul patrunde in ei serul se formeaza asa zi anu poate fi introdus. Cind bolnavul acuza durere insuportabila la patrunderea acului, acesta se retrage, se inlocuieste si se alege alta zona. © Dezimfectia finala se va face cu un tampon prin miscari circulare din interior spre exterior si apoi tamponul se arunca, © Se spala miinile dupa efectuarea tebnicii Incidente si aceidente: Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale acestuia, paralizia prin lezarea nervului sciatic, hematom prin lezarea unui vas, ruperea acului, supuratie aseptica, embolie prin injectarea accidentala a solufiilor uleioase. Interventii: + retragerea acului, efectuarea injectiei in alta zoni + extragerea manuala sau chirurgicala a acului * incidentele si accidentele se previn prin folosirea unor ace suficient de Iungi pentru a patrunde in masa muscular’ si prin respectarea zonelor de electie a injectiilor. ALGOCALMIN Fiole de 2 ml continand metamizol sodic 1 g (50%). Actiune terapeutica Analgezic de 2 ori mai intens decat aminofenazona si antipiretic cu actiune intensa la administrare intravenoasa, Slab antiinflamator Antispastic,putemie miotrop. Indicatii Algii de diverse cauze: nevralgii, dureri dentare si de sfera O.R.L., dureri artrozice, artritice, din poliartrita cronica evolutiva, mialgii. Sindrom febril. Mod de administrare Adulti: 1-2 fiole in injectie i.m, profunda sau per os; | fiola la nevoie. In caz de febra mare, in mediul spitalicese se poate administra 1 fiola iv exista antecedente de alergie la Algocalmin.Contraindicatii Alergie la derivati pirazolonici, leucopenie, granulocitopenie, afectiuni hepatice, afectiuni renale, porfirie, deficit de glucoza-6 fosfat dehidrogenaza, Precautii Produsul poate determina granulocitoza indiferent de doza administrata. Intoleranta poate sa apara fie dupa prima administrare, fie dupa mai multe administrari si poate fi de tip reactie incrucisata cu aspirina. Reguli generale de pregitire a injeetiilor: ~Se verifica: © medicamentul prescris, oDoza — coneentratia ~ modul de administrare. © Volum solutiei de injectat pentru adaptarea seringii. © Integritatea fiolei, a ambelajului. © Valabilitatea. ‘0 Modul de pastrare si depozitare. ~Se verified materialul si instrumentarul necesar administrazii. ijectabila. ~Se verifica soluti ~Se dezinfecteaza locul ales pentru injectic. ~Se incarci corect seringa. ~Injectarea se face imediat dupa incdrcarea in seringa. —Materiale necesare: ~Seringii cu ac adaptate injectiei. ~Solutie de injectat verificatt ~Tampoane cu alcool pentru dezinfectia tegumentelor. ~Garou, leucoplast. ~Pile pentru t8ierea gétului fiolelor. ~Manusi de protectie, mased de tifon, ~Material pentru protectia patului, ~Tavipd renal, ~Trusa cu medicatie de urgent pentru eventualele accidente, Pregitirea pacientului: ~ Se anunjai si explica tehnica si necesitatea ei.~Se informeaza pacientul asupra durerii resimaite. ~Se ageazi pacientul in pozitie comods, atat pentru el, cdt $i pentru asistenta care executa tehnica. ~La nevoie se rade pilozitatea de pe locul ales. ~Se dezinfecteazi locul si se lasi si se usuce, —>Montarea si inedrcarea seringii: ~Se verificd integritatea ambalajului si termenul de valabilitate, ~Se desface ambalajul de sus in jos. ~Se ingurubeaza acul de amboul seringi ~Se indeparteaza protecfia acului ~Se dezinfecteaza (cu tampon cu alcool) gatul fiolei si se deschide fiola (dupi ce lichidul din gatul fiolei revine in fiol& prin migcari de rotatie). ~Se aspiri solutia in seringé, inelindnd treptat fiola, ~Nu se ating perefii fiolei eu acul. ~Este obligatorie spalarea si dezinfectarea inainte si dupa executarea fiecditei injectii ~Este obligatorie purtarea manugilor de protectie in timpul executéiri tratamentelor parenteral. ~Se recomanda evitarea folosirii flacoanelor multidoza. ~Este obligatorie schimbarea acului dupa inedrcarea seringii din flacon cu dop de cauciuc. —Tehnica generali a injecfiilor: ~Injectarea este intotdeauna lent — pentru a preveni aparitia durerilor, ~Injectarea lenté sau foarte lent la administrarea intravenoasd previne apatitia complicatiilor. ~Locul punctiei se acopera cu tampon, iar acul se retrage brusc. ~Dupi injectare se comprima usor locul. ~Se desface garoul inaintea injectirii solutiei —Observati Fiola tiiata se administreaza imediat, ~Fiolele neetichetate se arunca. ~In cazul tratamentelor de lunga durati este obligatorie alternarea locului injectiei de pistrare. ~Culoarea solutiei injectabile diferd functie de concentratie, diluant sau condi ~Pentru fiecare injectie se foloseste seringa cu ac individual, ~Solutiile uleioase ce se incared greu in seringa se incilzesc in api calda pentru a le fluidifica. ~Substanfele precipitate se agit bine pnd dispare orice depozit de pe fundul fiolelor. ~Unele medicamente pot flocula in fiole (fapt specificat pe ambalaj). Se administreazé dupa inealzire in apa calda. iola in care cad cioburi de sticli la deschidere se arunca.TEHNICA NR15 ADMINISTRAREA MEDICAMENTOLOR PRIN INJECTII INTRAVENOASE Punctia venoasareprezinta crearea unei c&i de acces intr-o vend prin intermediul unui ac de punetie. © Scop explorator: recoltarea singelui pentru examene de laborator: biochimice, hematologice, serologice si bacteriologice. Scop terapeutie: administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase, recoltarea sngelui in vederea transfuzairii sale,executarea transfuziei de singe sau derivate ale acestuia Locul punetiei:venele de la plica cotului basilica si cefalica, care formeazé un "M" venos prin anastomozarea lor, venele antebratului, venele de pe fata dorsala a mainii, venele subelaviculare, venele femurale, venele maleolelor interne, venele jugulare si epicraniene (mai ales la sugar gi copil mic Pregitirea punctiei: 2) materiale necesare: ~ perna elastic pentru sprijinirea bratului - musama gi alezi ~ aleool sanitar ~ instrumentar gi materiale sterile- ace de 25-30 mm, cu diametrul de: 6/10.7/10, 10/10 min (in funetie de scop), seringi cu capacitate in funcfie de scop, pense, manusi chirurgicale, tampoane - gatou, eprubete uscate gi etichetate, fiole cu solufii medicamentoase, solufii perfuzabile, tavitd renala b) pregitirea bolnavului - se informeaz bolnavul cu privire la tehnica ce urmeazi a fi efectuat& - se aseazai in pozifie confortabil& atat pentru bolnav cét gi pentru persoana care execut tehnica-se examineazi calitatea si starea venelor avand grija ca hainele si nu impiedice citeulatiala nivelul bratului = se ageaz’ braful in abductie si extensie maxima si se dezinfecteazd tegumentele ~ se aplicd garoul la o distané de 10 em de locul punctiei strangéndu-l astfel incat si opreasc’ circulatia venoasd dar si nu comprime artera ~ se recomanda bolnavului s& string pumnul, venele devenind astfel turgescente. ©) executia punetiei - se imbrac& manusile sterile ~ se fixeazai vena cu policele méinii stangi la 4-5 em de locul puncfiei, exercitand 0 usoara compresiune gi tractiune in jos asupra fesuturilor vecine, ~ se fixeazi seringa, cu gradatia in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapti, intre policele si restul degetetor. ~ se piitrunde cu acul traversind tegumentul in unghi de 30 de grade, apoi peretele venos, fnvingandu-se o rezistenfa elastic’ pana cénd acul Inainteaza in gol ~ se schimbi directia acului 1-2 em in lumenul venei si se controleazi pitrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa tie de scopul punctiei venoase. injectare medicamente, = se continua tehnica in func recoltare, perfuzie. - in caz de sangerare, se prelungeste acul cu un tub din polietilena care se introduce in vasul colector, garoul riméndnd legat pe brat - se indeparteaza staza venoasi dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului bat in solutie dezinfectanté la locul de patrundere a acului si se ~ s¢ aplicd tamponul im retrage bruse acul ~ se comprima locul punctiei timp de 1-3 minute, braful find in pozitie verticala, Incidente si aceidente: - hematom prin strapungerea venei sau retragerea acului fara a indeparta garoul ~ senzatie de usciciune a faringelui si valuri de cilldurs injectarea solutiei paravenos, manifestati prin tumefiere brusc&, dureri accentuate, necrozi ameteli, lipotimii, colaps, se intrerupe tehnica si se anunfé mediculflebalgia produsa prin injectarea rapida a solufiei sau a unor substanfe iritante ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR IV: Calciu (Isoptin) Compozitie 2 ml solutie injectabila contin 5 mg clorhidrat de verapamil; excipienti: NaCl + apa injectabila, Actiune terapeutica Verapamil, antagonist de calciu, poseda o actiune antiaritmica, mai ales la tulburarile de ritm supraventriculare, Intarzie conducerea excitatiei in nodul AV si prin aceasta, in functie de felul tulburarilor de ritm cardiac, se restabil este ritmul sinusal si/sau se + normalizeaza frecventa ventriculara. Prin scaderea tonusului musculaturii netede ale rteriale si este inlaturat spasmul vaselor, se reduc valorile crescute ale tensiuni coronarian. Indicatii Tahiaritmii ca tahicardia paroxistica supraventriculara; fibrilatii atriale/flutter atrial cu tahiaritmie (exceptand sindromul WPW, vezi contraindicatiile); crize hipertensive; insuficienta coronariana acuta (spasme coronariene). Mod de administrare Injectia se face incet intravenos (cca 2 min) avand sub supraveghere pacientul, preferabil ial 5 si sub controlul EKG si al tensiunii arteriale. Daca nu este altfel prescris: adulti mg, la efect terapeutic insuficient, dupa 5-10 minute se injecteaza inca 5 mg, Perfuzie pentru mentinerea efectului terapeutic:5-10 mg/ora in solutie de ser fiziologic, 5) in medie pana la 0 doza totala de glucoza, levuloza sau solutiia semanatoare (pH<= 100 mg pezi Copiii- now-nascuti: 0,751 mg (=0,3-0,4 ml); sugari: 0,75-2 mg (=0,3-0,8 ml). La aparitia unei insuficiente cardiace conditionate tahicardie (epuizare energetica a miocardului) este necesara o digitalizare inainte de administrarea intravenoasa de Isoptin Copii de 1-5 ani: 2-3 mg (=0,8-1,2 ml); de 6-14 ani: 2,5-5 mg (=1-2 ml) Isoptin. Injectia trebuie facuta pana la instalarea efectului. Perfuzia intravenoasa la crizele hipertensive: se incepe cu 0,05-0,1 mg/kg/ora, iar in caz de efect insuficient se mareste doza de 2 sau mai multe oriin intervale de 30-60 minute. Doza totala medie pana la 1,5 mg/kg/zi.Contraindieatii in: colapsul cardiocireulator, infarctul Isoptin solutie injectabila nu poate fi folo miocardie recent insotit de complicatii (bradicardie, hipotensiune accentuata, insuficienta ventriculara stanga); tulburari grave ale conducerii impulsului electric (bloc AV de gradul 1 sau TIT, bloc sinuatrial); sindromul nodului sinusal bolnav (sindromul bradicardie- : tahicardie). Insuficienta cardiaca manifesta; administrare intravenoasa concomitenta de j blocanti;fibrilatie atriala/lutter atrial in caz de preexistenta a unui sindrom de preexcitare, de exemplu sindrom WPW (aici exista riscul declansarii unei tahicardii ventriculare). loc AV grad I, bradicardie< 50 batai/minut, hipotensiune sistolica Se impune atentie i <90 mm Hg si tahicardii ventriculare (complex QRS>= 0,12 s). La pacienti cu distrofie musculara progresiva a existat un caz de stop respirator conditionat muscular, dupa administrare intravenoasa de Isoptin. La insuficienta coronariana acuta administrarea intravenoasa se face sub supravegherea stricta a pacientului. In cursul graviditatii, mai ales in trimestrul I si in lauzie Isoptin injectabil se administreaza doar in cazuri extreme, Se impune atentie la: usoare tulburari de conducere (bloc grad 1); frecventa cardiaca foarte scazuta (sub 50 batai pe min); valori tensionale scazute (TA < 90 mm Hg); fibrilatie atriala/flutter atrial la prezenta simultana a unui sindrom de preexcitare de ex. sindrom WPW (aici exista riscul de declansare a unei tahicardii veatriculare); insuficienta ; cardiaca (in aceasta situatie trebuie ca inainte de administrarea Isoptin sa fie consultat | medicul). Precautii Sarcina si alaptare: in cursul graviditatii (mai ales in primul trimestru) si in lauzie Isoptin mite nu trebuie administrat decat sub stricta indicatie a medicului, Reactii adverse Acestea pot aparea la doze mari sau in caz. de functie cardiaca anterior alterata, putandu- se constata: bradiaritmii ca bradicardie sinusala, oprire sinusala cu asistolie, bloc AV de gradul II sau IIT sau bradiaritmie cu fibrilatie atriala, Bradiaritmiile aparute in caz de | fibrilatie atriala, hipotensiune arteriala preexistenta, determina dezvoltarea sau : accentuarea unei insuficiente cardiace. Pericolul de declansare a unei fibrilatii atriale estefoarte scazut deoarece verapamilul nu influenteaza viteza de conducere si perioada refractara atriala si ventriculara. In cazuri foarte rare a fost decrisa aparitia de aritmii atriale, Prin scaderea rezistentei periferice poate aparea o usoara hipotensiune chiar la normotensivi, La pacientii 2 caror inima nu mai este capabila sa mareasca volumul bataie pentru mentinerea unei presiuni sanguine adecvate poate aparea o hipotensiune critica. In cazuti rare pot aparea cefalee, ameteli si roseata. Exista cateva observatii singulare despre manifestari alergice (exantem, prurit, urticarie, bronhospasm). Masuri de anihilare in caz medicale intensive obisnuite; Antidotul de reactii adverse acute cardiovasculare: masui specific este calciul. De exemplu 10-20 ml solutie 10% de gluconat de calciu intravenos (2,25-4,5 mmoli); repetat a nevoie sau ca perfuzie (5 mmoli pe ora). Ca masuri suplimentare pot fi necesare: La bloc AV gradu! II si Ill, bradicardie sinusala, asistolie: atropina, izoprenalina, oreiprenalina sau pace-maker. La hipotensiune: dopamina, dobutamina, noradrenalina. La semn de persistenta a insuficientei miocardice: dopamina, a, dupa caz, o noua injectie de calciu, eventual amrinona in combinatie cu dobutai izoproterenol. Atentie! Utilizarea intravenoasa se va face numai de catre medic. Se impun precautii in caz de: bloc AV de gradul I, bradicardie sub 50 batai/min, hipotensiune arteriala (TA sistolica < 90 mm Hg) si tahicardii ventriculare (complex QRS> sau ),12 de stop secunde). La pacientii cu distrofie musculara progresiva s-a semnalet un caz w respirator de cauza musculara la administrarea de Isoptin iv. in caz de insuficienta coronariana acuta, administrarea i.y. se va indica cu mare prudenta (exelus in cazul in cursul sarcinii (in special vor fi strict supravegheati inferctului miocardic) si pacient in primul trimestru) ca si in perioada de alaptare, Isoptin-solutie injectabila nu va fi administrat decat in caz de maxima necesitate,TEHNICA NR 16 ADMINISTRAREA PREPARATELOR CORTIZONICE Administrarea preparatelor cortizonice are actiune terapeutica, antiinflamatoare, bronhodilatatoare, protectoare hepatica si antioxidanta Reactii adverse: dupa administrarea indelungata a unor doze mai mari pot aparea semne de epuizare corticosuprarenala, Injectarea intravenoasa prea rapida in doze mari poate provoca colaps cardiovascular. ulcer gastro-duodenal, neftita cronica, insuficienta car aca, Contraindica hipertensiune arteriala diabetica, tuberculoza. Cortizonul-este un hormon secretat de stratul cortical al glandelor suprarenale Secretia lui sta sub dependenta actiunilor stimulatoare a hipofizei reprezentata prin hormonul corticop sau adrenocorticotap hipofizat (ACTH) ACTH stimuleaza si secretia altor hormoni ai glandelor suprarenale ACTH se prezinta ca o pulbere alba ambalat in flacoane inchise.El trebuie dizolvat in ser.apa distilata inainte de utilizar Dizolvarea continutului unui flacon se face intr-o cantitate de ser fiziologic sau apa distilataegala cu numarul dozelor ce vor trebui sa se administreze ;calculul dilutiilor seface la fel ca la antibiotice. Se administreaza pe cale LM,LV, sau eventual pe cale subcutanata Forma cea mai buna este perfuzia intravenoasa lenta in solutie glucozata 5%.viteza de administrare va fi 6-8 picaturi pe minut.Forma cea mai buna de administrare este perfuzia continua permanenta sau dacanu este posibil doza zilnica va fi impartita in doua perfuzii cu o durata de 5-6 ore Administrarea ACTH picatura cu picatura poate fi facuta si pe cale subcutanata sau intra muscularjin aceste cazuri absortia va fi inlesnita cu hialuronidoza Ingrijirea B cu ACTH necesita un regim dietetic si ingrijri speciale Tratamentul cu ACTH se va face numai in spital Alimentatia B trebuie sa fie mai saraca in glucide caci cortizonul scade toleranta jidratii de carbon in schimb se vor da mai multe substante proteice organismului fata de care se utilizeaza abundent sub influenta hormonului.Cortizonul se administreaza in cazurile de: -insuficienta suprarenala ~reducetea proceselor inflamatorii alergice, toxice, dismetabolice -reumatismul poliarticular acut, -bolile infectocontagioase -boli de piele Mod de administrare : In perfuzie: IV lent (6-8 picaturi pe minut), in solutie glucozata 5% -5 ml fiola (hemisurcinat alb, solvent maro) -20mI(4 fiole) IV 1/24 ore Cortizonul trebuie dizolvat in ser fiziologie sau apa distilata inainte de utilizare. ‘Tratamentul nu este de lunga durata, deoarece prin efectele lor secundare, cortizonul are ubla retentie de lichide in organism si aparitie de edeme agraveaza infectile inaparente, ulcerul gastro-duodenal si uneori dau fenom,ene neuropsihice. wr scaderea sarii di De aceea tratamentul nu este aplicabil tuturor bolnavilor, alimentatie, adaugarea de potasiu, proteine si uneori antibiotice sunt conditii care trebuie respectate in administrarea luiTEHNICA NR 17 ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR Antibiotieele sunt substante organice provenite din metabolismul celulelor vii cum ar fi mucegaiurile sau bacteriile,sau obtinute pe cale sintetica,care au proprietati bacteriostatice, bactericide sau antimicotice. ste dat de actiunea acestora: distrugmicrobii,impiedica dezvoltarea Scop terapeu! lor,fara a avea efecte nocive asupra tesutului ,organismului. Antibiograma este 0 metoda de laborator prin care se determina sensibilitatea la diverse antibiotice a unui germen microbian.Se studiaza “in vitro” actiunea unui grup de antibiotice asupra unui anumit germen insamantat pe mediul de cultura,in vederea alegerii antibioticului cel mai eficient pentru tratament.Antibiograma se efetueaza inaintea instituirii tratamentului cu antibiotice, de urgenta se instituie un medicament cu spectru mai larg ,fara a se astepta In cazu indentificarea germenului si testarea sensibilitatii sale fata de medicamente. Antibioticele rajeuri,capsule,siropuri,soluti injectabile pulberi si se gasese sub forma de: unguiente.Ele se pot administra pe diferite cai.tn cazul administrarii imeste bine sa se dizolve numai cantitates necesara unei singure administrari iar doza va fi impartita istrare,in doze unice,egale care vor fi administrate la conform orarului de admit 4,6,12h.Exemplu: pentru a administra 1.600.000UI la 6h se va calcula astfel: 24h:6h=4prize 1,600.000:4 prize=400.000UI (doza unica) Administrarea antibioticelor se va face respectand regulile de asepsie pentru a nu se introduce in organism germeni care ar putea produce suprainfectii cu urmari fatale,Pentra incarcarea seringii cu solutia injectabila din flacoanele cu dopuri de cauciue se va proceda astfel 1. se dezinfecteaza dopul de cauciue cu un tampon de vata steril imbibat in alcool medicinal 2. se introduce in seringa o cantitate de aer egala cu cea a solutiei pe care dorim sa 0 aspiram din flacon3. se introduce acul atasat Ja seringa prin dopul de cauciuc pana la nivelul si se introduce aerul in flacon.Continutul flaconului este sub presiune, 4, Se rastoama flaconul,varful acului ajungand sub nivelul soluti flaconului va patrunde in seringa impingand pistonul. Antibioticele administrate per os trebuie associate cu un complex de vitamina B (hepatoprotectoare),pentru protectia florei intestinale(iaurturi,probiotice,biotics,Erceflora Duo. Exemple:antibiotice: Axetine Ig adm la I2h(iv dilutie +10 ml ser fiz) Cefozon 1g adm 12h(iv+10 ml ser fiz) si im+4 ml ser fiz Ampicilina 1g adm 6h(iv+10ml ser fiz) si im+4 ml ser fiz: 12+Gentamicina pot fi asociate si amestecate Ampici Gentamicina+Oxacilina nu se amesteca. Gentamicina nu se dilueaza Augmentin 1g adm lal2h(iv+ 10m! ser fiz).Nu se administreaza im Antibioticele nu se amesteca eu HHCTEHNICA NR 18 RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN, Definitie: exudatul faringian este un lichid, rezultat in urma unui proces inflamator facingian, Scop: > explorator: ~ depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului; - depistarea persoanelor sndtoase purtitoare de germeni; Pregitirea materialelor necesare: > de protectie: masci de tifon; > sterile:spatula linguala, eprubetd cu tampon, eprubeti de cultura, ser fiziologie sau glicerina 15%; > nesterile: tivita renald, stativ pentru eprubete, lampa de spirt si chibrite; Pregatirea psihicd si fizicd a bolnavului: > psihied: se anunfa pacientul si i se explicd tehnica; > fizied: se anunt& si nu méndnce si si nu bea api, si nu se instileze solutii dezinfectante fn nas gi s& nu fac& gargar, se ayeaz’i pacientul pe un scaun; Tehnica: ~ se recolteaza inainte de administrarea de antibiotice sau sulfamide; -asistenta se spal’ pe mdini si se dezinfecteaza cu alcool; ~isi pune masca de protectie: - invita pacientul si deschida gura si inspecteazi fundul de gat; ~ deschide epubreta cu tamponul faringian; - flambeaza gatul eprubretei si o inchide cu dop st. ~ apasi limba cu spatula lingual; - cu tamponul faringian serge depozitul de pe faringe si amigdale, dezlipeste portiune din falsele membrane(cénd este cazul); chide cu dopul flambat; - flambeaza gura eprubetei care s-la indicatia medicului, intinde produsul obtinut pe lame de sticl frotiuri colorate sau insimanteaza imediat pe medii de cultura, ini cu apa si spun; - se spali pe mi Pregitirea produsului pentru laborator: « se transportd produsul de laborator evitnd suprainfectiile; ~ se spald si se dezinfecteaza suprafetele; Obs! De evitat atingerea dintilor si imbibarea tamponului cu saliva. Timpul de la recoltare pana Ja insamatare sa nu depaseasca 5-6 ore,TEHNICA NR 19 SONDAJUL VEZICAL felege introducerea unui tubular(sonda sau cateter)prin Prin sondaj vezical s ureterd in vezica urinara ,realizénd asrfel o comunicafie instrumentala intre interiorul vezicii si mediul extern. Seop: © explorator: ~recoltarea unei cantitifi de urind pentru examen de laborator ~depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare © terapeutic: -evacuarea continutului (cdnd aceasta nu se face spontan) -executarea unor procedee terapeutice prin sonda Pregitirea materialelor: -de protectis -musama si alez’ -manusi sterile de cauciue -sterile: -doua sonde lungi de aproximativ 15 em cu varfil usor indoit complet rotunjit aviind unu-doua orifieii laterale aproape de varf -1-2 eprubete pentru uroculturi -medii de cultura in functie de germenii cautasi -ser fiziologic -casoleta cu tampoane de vata ~doud pense hemostatice -nesterile: materiale pentru toaleta organelor genitale -taviqa renal,bazinet -paravan(cénd se executi in salon) -recipient pentru colectare-medivamente: -ulei de parafina ster -oxicienurd de mereur 1/5000 Sondajul vezical la femei rea bolnavei: © psihicd: -se anun& si se explici necesitatea tehnicii © fizied: -~se izoleaz patul cu paravan -se protejeazi cu mugamaua si aleza ~se asezii bolnava in decubit dorsal cu genunchii ridicati si coapsele indepartate (pozitie ginecologica) -se indepirteazi perna si patura -se acoperi bolnava lsind liber zona genital -se asazai bazinetul si se efectueazit toaleta organelor genitale externe -se Indeparteazai bazinetul si se asazd tivita renala intre coapsele bolnavei Executie: : materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavei pe masuta de tratament protejate de un camp steril.Bolnava este pregatita psihic si fizic.Se izoleaza indeparteaza patura patul cu paravan ,lenjeria de pat seprotejeaza cu musama si aleza,s pe un scaun(pliata in armonica).I se efectueaza toaleta organelor genitale externe.Se aseaza tavita renala intre coapsele bolnavei(pe musamaua si pe aleza cu care se protejeaza lenjeria patului).As. med sespala pe maini cu apa si sapun si imbraca manusile sterile pozitionandu-se in partea dreapta a bolnavei Sondajul se efectueaza in perfecta stare de asepsie atat a bolnavului cat sia instrumentelor sia mainilor celui care bat in oxicianura de mereur 1:5000 cu ajutorul efectueaza tehniea.Cu un tampon im! unei pense de lueru se sterge orificul uretral dinspre simfiza pubiana spre anus,schimbandu-se de fiecare data tamponul(doua tampoane pentru labile mari.doua pentru labiile mici si ultimul ptr meatul urinar).Cu mana dreapta se prinde sonda ca pe un creion intre police si index iar capatul distal se trece printre degetul inelar si auriculer Se lubrefiaza sonda ,se introduce dupa care se fixeaza in vezica cu ajutorul balonasuluiformat in urma introducerii serului fiziologie din seringa preuumpluta,Scurgerea urinei in tavita renala confirma pozitia sondei in vezica.Se ataseaza punga gradata la capatul distal al sondei si se fixeaza pe coapsa bolnavei un plasture.Dupa finalizarea tehnicii se reorgenizeaza locul de munca ,se aeriseste salonul .se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o, Reorganizare ingrijirea ulterioari a bolnavei: se efectueazi toaleta regiunii vulvare -se se imbracd si se asazi comod in pat continuare -se vasupravegheazi fotarea in foaia de observat 1umele persoanei care a efectuat-o ~se noteazii tehnica 5 -cantitatea de urina recoltata(volum,densitate) -aspectul macroscopic al urineiTEHNICA NR 20 EFECTUAREA SONDAJULUI VEZICAL LA BARBAT Pregitirea materialelor: -la fel ca la sondajul vezical la femeie Pregitirea bolnavului: tea si inofensivitatea tehnicii Se anunti si se explic& necesit * psi © fiziei -se asaz bolnavul in decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate -se izoleazA patul cu paravan -se acoperai bolnavul lisand accesibila regiunea genitald -se face toaleta organelor genitale -sub bazin se asaza o pernii tare,musamaua gi aleza -se asazi tavita renal intre coapse Execufie: - materialele au fost pregatite si transportate lapatul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril,Bolnavul este pregatit psihic si fizic,estepozitionat in pozitia decubit dorsal cu membrele inferioare intinse si usor departate.Sub bazin i se introduce 0 peruta sau o patura rulate,(pentru evidentierea meatului urinar).Se izoleaza patul cu paravan si se protejeaza cu musama si aleza.Dupa efectuarea toaletei organelor genitale exteme,as med se spala pe maini cu apa si sapun,imbraca manusile steril,dezinfecteaza glandul si meatul urinar de trei ori cu tampoane diferite,dinspre meatul urinar spre corp(tampoanele sunt imbibate cu oxicianura de mercur).Dezinfectarea se face dupa decalotarea glandului de sus in jos cu pensa si cu tampoane strerile.Cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrefiaza cu ulei de parafina,vaselina sau glicerina.Cu mana stanga,prin compresia glanului intre police si index se evidentiaza meatul urinar si se introduce sonda cu curbura spre simfiza pubiana aprox 12cm,Cand sonda ajunge in vezica urinara la capatul distal se scurge urina si se capteaza in punga gradata atasata.Sonda a fost fixate in vezica cu ajutoru! balonasului format in urma introducerii serului fiziologic din seringa preumpluta.Dpa terminerea tehnicii asistenta se spala pemaini cu apa si sapun,reorganizeaza locul de munca,aeriseste salonul,noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o, ingrijirea ulterioara a bolnavului ~se efectueazi toaleta si se imbracd bolnavul -se schimbi lenjeria care s-a patat cu urina Notarea fn foaia de observati -se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o -cantitatea de uring recoltat’(volum,densitate) -aspectul macroscopic al urineiTEHNICA NR 21 EFECTUAREA EKG(ELECTROCARDIOGRAMA) Electrocardiograma este inregistrarea graficd a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac, Pregitirea pacientului pentru efectuarea electrocardiogramei ~ inregistrarea EKG necesita repaus fizic si psihic absolut al bolnavului, care trebuie si se odihneasca inainte de inregistrare 10-20 minute; - se explica bolnavului modul de desfisurare al examindrii, vor cfuta 58-1 linistim, si-i ‘indepartim frica sau tensiunea nervoasi. -bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii gi va fi rugat si-si relaxeze musculature; -membrele superioare sunt agezate de-a lungul corpului, semiftectate de la cot, usor in pronatfie, iar membrele inferioare sunt usor indepirtate. Trebuie si avem grija ca pacientul sf nu se atingd de partea metalica a patului -contactul electric dintre electrozi si pielea bolnavului se asigura printr-o bucat de tifon Inmuiata in solufie de electrolit sau pasta special& pentru electrozi. Cei zece electrozi se fixeaza in felul urmator: a) montarea electrozilor pe membre: ~ rosu pentru mana dreapts - galben pentcu mana stinga ~ negru pentru piciorul drept - verde pentru piciorul sting bymontarea electrozilor precordiali VIL - spatiul [V intercostal, pe marginea dreapta a sternului; ‘V2 - spatiul [V intercostal, pe marginea stanga a sternuluis V3 - intre V2 si V4 V4 - spatiul V intercostal sténg pe linia medioclavicular’; V5 - la intersectia de la orizontala dus din V4 si linia axilara anterioara stanga; ‘V6 - Ia intersectia de la orizontala dusi din V4 si linia axilard mijlocie stinga;Sunt utilizate trei derivatii bipolare standard ale membrelor: D1 - antebrat drept-antebrat stang D2- antebrat drept-gamba dreaptt D3 - antebrat stang-gamba sting& Dupa incheierea inregistrarii se indeparteaza electrozii de pe bolnav, se sterge pacientul de past’, Pe EKG vom nota numele si prenumele pacientului data, ora efectuatii, varsta, T.A,, dac& bolnavul a luat medicamente ce pot influenta inregistrarle. Pe spatele EKG-ului vom nota numele celui care a efectuat inregistrarea. Se noteazd in foaia de observatie a bolnavului efectuarea tehnicii si data. ‘TABELA DE POZITIONARE CORECTA A ELECTROZILOR |T ELECTRO POZITIONARE ‘CULOARE | > CUTIA TORACICA Vi Extrem. intern spatiu intercostal drept IV. ROSU | Extrom, iaterna spotie int GaL | Hs | V3 | __ La jumatatea dispantei dintre V2 si V4 VERDE va Spatiul V intercostal pe linea medio-claviculara_ | MARO stinga V5 Spatiul intercostal V pe linea axilara anterioala | NEGRU | V6 Spatiulintercostal V pe linea axilara mijlocie VIOLET EXTREMITATI (derivatii unipolare) R(aVR) ‘Brat drept | Rosu (avLy Bad site GALBEN FaVF) Picior VERDE N Picior drept NEGRUTEHNICA NR 22 EFECTUAREA SONDAJULUI GASTRIC IN SCOP ALIMENTAR SONDAJUL GASTRIC reprezinta introducerea unui tub de cauciue, sonda gastric Faucher sau Einhorn prin faringe si esofag in stomae SCOP:hranirea bolnavilor cu probleme de deglutitie, a bolnavilor cu negetivism alimentar, cu intolerante sau hemoragii digestive si pentru protejarea tubului digestiv dupa interventii chirurgicale ale acestuia sau a organelor anexe care impiedica patrunderea bolului alimentar din cavitatea bucala in stomac. © (explorator, terapeutic) studierea functiei evacuatorii a stomacului, evacuarea continutului toxic al stomacului, curatirea mucoasei de exudate si substante straine depuse, Introducerea unor substante medicamentoase, chimism gastric Indicatii: gastrite acute sau cromice, boala ulceroas Materiale necesare: 1. tava medicala acoperita cu cimp steril sonda duodenala Einhom 2 tavite renale manusi sterile doua seringi apa distilata pahar cu berzelius su pensa de deservit pensa emostatica pentru pensarea sondei dupa terminarea alimentatiei romplast, pilnie prosop 10. bulionul alimentar executarea tehni @ asistenta se spala pe miini cu apa si sapun, imbraca sortul de cauciuc, isi pune manusile sterile © umezeste virful sondei pentru a fevoriza alunecarea prin faringe si esofag © se aseaza in dreapta bolnavului, ii fixeaza capul cu mina stinga tinindu-l intre mina si toraace© prinde cu mina dreapta extremitatea rotunjita a sondei c ape un creion © cere pacientului sa deschida larg gura, sa respire adine si introduce capatul sondei pina la peretele posterior al faringe lui, cit mai aproape da radacina limbii, invitind bolnavul sa nu inghita prin deglutitie, sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte atent spre stoma (la mareajul 40 ~ 50 em, citit la arcada dentara), stomae prin aspirarez continutului stomacal cu ajutorul © Verifica prezenta sondei seringii Se fixeaza sonda si la extremitatea sa libera se aseaza balonul Erlenmeyer (cind se colecteaza pentru o proba) sau aspira sucul gastric cu seringe iar pacientul este rigat sa-si contracte peretii abdominali pentru a favoriza golirea stomacului. cuo + Sonda se extraage printr-o miscare hoterita, cu prudenta, dupa comprimarea pensa emostatica, pentru a impiedica scurgerea continutului in faringe (de unde ar puteaa fi aspirat de catre pacient). Cind capatul sondei ajunge in gura pacientului se vasul colector apoi se prinde cu mina stinga si se indeparteaza sonda si se goleste aseaza in tavita renala Ingrijiri ulteriore: pacientului i se oféra un pahar cu apa aromata, i se stery mucozitatile de pe fata si barbie, se indeparteaaza tavita si sortul de cauciue, i se ofera proteza dentara si se aseaza intt-o pozitie comoda, Se determina cantitatea evacuata iar probele se eticheteaza si se duc Ia laborator. Se noteaza tehnica, data, aspectul, cantitatea si spectrul macroscopic al continutului extras, Accidente: infundarea sondei, greata, varsaturi, tuse cind sonda a patruns in larige, hipertermie, bronhopneumonii de aspiratic. Sondajul gastric se efectueaza in conditii de perfecta asepsie si poate fi efectuat si pe cale endonazala cu sonda Einhorn. Pacientilor inconstienti li se urmareste respicatia, culoarea fetei, Verificarea caii de patrundere a sondei se face prin introduce rea capatului liber intr-un pahar cu apa. Aparitia bulelor de aer confirma patrunderea in caile respirator.TEHNICA NR 23 EFECTUAREA CLISMEI EVACUATOARE DEFINITIE:Clisma este o forma speciala a tubajului,prin care se introduc diferite lichide in intestinul gros(prin anus,in rect si colon). SCOP: -evacuator:evacuarea continutului intestinului gros,pregitirea bolnavului pentru interventie chirurgicala. PREGATIREA MATERIALELOR: SN AWE YH irigator cu tub de cauciue cu diametru de 10mm si o lungime de 1,5 — 2m, prevazut cu robinet, canula rectala sterila + pensa in vas berzelius cu alcool iodat tavita renala bazinet musama si aleza invelitoare substanta lubrefianta (vaselina boricata) casoleta cu comprese sterile stativ siirigetor Irigatorul trebuie sa contina apa calda la 35° - 37°C:500 ml - 100ml pentru adulti, 250 ml adolescenti, 150 ml pentru copii, 50 ml - 60 ml pentru sugari Un litru de apa trebuie sa contina una din urmatoarele substante: Hing. sare 4 ting, ulei 1 ling.sapun ras 40g. glicerina solutie medicamentoasa, in cantitatea prescrisa de medic. PREGATIREA BOLNAVULUL: -se izoleazA patul cu paravanul si se protejeaza cu musama si aleza ~se aseazi bolnavul in pozitie genupectoraldse ageaz bazinetul sub regiunea sacral gi se inveleste pacientul cu invelitoareEXECUTIA: -se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul; -se verifica temperatura apei; -se umple irigatoral; -se evacueaza aerul si prima coloand de apa; -se fixeaza irigatorul pe stativ; -asistenta se spali pe mAini si se dezinfecteaz’; i cu mana stanga; -indeprteaza fescle pacientul introduce canula prin anus in rect perpendicular pe suprafafa subiacenté,cu vérful indreptat inainte in directia vezicii urinare; -dupi ce varful a trecut de sfincter se ridica extremitatea externa si se indteapta varful in axa ampulei rectale,se introduce canula 10-12 om; -~se deschide robinetul se ridicd irigatorul la $0 em deasupra patului bolnavului; -bolnavul este rugat sé relaxeze musculatura abdominalasi retina solutia 10-15 minute; se Inchide robinetul inainte ca irigatorul si se goleasca; -se indeparteaza canula gi se aseazi\ in tavita renal’; lateral stng pentru a usura p&trunderea apei -bolnavul este adus apoi in decu la. adancime mai mare. INGRIJIREA ULTERIOARA A BOLNAVULUL: se efetueazi toaleta regiunii anale pe un bazinet curat; -se indepirteazi materialele de protectie; ul comod,se inveleste; se aseazi p: -se aeriseste salonut.TEHNICA NR 24 PREGATIREA PREOPERATORIE GENERALA Pregatirea generala preoperatorie, consta in examenul clinic si paraclinic, pregatirea psihica, ingrijiri igienice, urmarirea functionala vitaalea si vegetativa, precum in starea bolnavului si regimul dietetic preoperator. si observarea schimbari Examenul clinic ~ se efectueaza de catre medicul chirurg ajutat de cadrul mediu seniter si pune in evidenta starea fiziologica a bolnavului, dind totodata posibilitatea depistarii unor deficiente ale organismului si ale unor boli insotitoare. El este complectat de examinari paraclinice, ‘ea psihica — bolnavul este informat despre necesitatea interventiei Preg tamintul si se fixeaza data chirurgicale, riscul, eventualele mutilari, i se cere con aproximativa aa interventiei. Bolnavul este inconjurat cu solicitudine si atentie. Se suprima tot ceea ce ar putea produce bolnavului stare de neliniste. Bolnavului i se ereaza 69 stare de confort psihie si i se ofera un mediu ambiant placut. T se asigura legatura cu apartinatori Ing igienice: daca starea bolnavului 0 permite zilnic, bolnavul va fi indrumat si ajutat sa faca dus sau baie, urmat de igiena cavitetii bucale, ingrijirea parului si taierea unghiilor, asanarea focarui de infectie. Daca este cazul, la invitatia medicului se efectueaza control stomatologic. Urmarirea functiilor vitale: ‘© Masurarea si notarea temperatutii # Masurarea si notarea pulsului « Observarea si notarea respiratiei (Ia indicatia medicului). © Observarea si notarea T.A. © Observarea scaunului © Observarea diurezei Pregatirea din preziua operatici + Asigurarea repaaosului fizie, psihic si intelectual © Administrarea unui calmant seara la recomandarea medicului+ Asigurarea unei alimentatii usor digerabile, Alimentatia se intrerupe cu 12 ore inaintea interventiei + Evacuarea intestinului prin clisma (daca nu sint contraindicatii) Asigurarea igienei corporale (baie sau dus pe regiuni la pat) Pregatirea locala: Se curata pielea pe regiuni, se rade cu grija, evitindu-se producerea de leziuni (poarta de intrare pentru infectiiy Se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate in eter (evitind regiunea perianala) * Se dezinfecteaza pielea cu un antiseptic (tinctura de iod sau betadina) ‘Se acopera cimpul operator la indicatia medicului.In dimineata interventiei In dimineata interventiei se imbraca pacientul cu camasa de noapte deschisa la spate, iar protezele dentare scoase si depozitate in noptiera bolnavului le vor fi predate familiei seu administratiei spitalului, #Se indeparteaza rujul de pe buze si lacul de pe unghii (ingreuncaza depistarea hipoxiei manifestata prin cianoza la nivelul extremitatilor). * Golirea vezicii urinare prin mictiune voluntara sau sondaj vezical *Administrare de hipnotice opiacee (morfina, mialgin) sau barbiturice (fenobarbital). * Administrarea de vagolitice (atropina). Dozele si ora injectarii sint stabilite de catre medicul anestezist. admit medicului, area de anticoagulante la indica Vacein antitetanicTEHNICA NR 25, INGRIJIREA POSTOPERATORIE GENERALA Ingrijirile post operatorii incep imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pina la vindecarea completa a bolnavului. Ele se acorda pentru restabilirea functiilor organismului, asigurarea cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatilor. Bolnavul operat sub anestezie generala, trebuie supravegheat cu toata atentia pina la aparitia reflexelor (deglutitie, tuse, reflex faringian si cornean), pina la revenirea normala a starii de constiinta cit si in orele care urmeaza, Transportul din sala operatorie se executa dupa revenirea reflexelor. Ingrijiri post operatorii acordate in evolutiile post operatorii fara complicat Transportul pacientului din sala de operatie se face cu brancardul. Pe timpul transportului este indicat ca pacientul sa fie insotit de catre medicul anestezist care sa-i in salonul de trezire, Ia sectia de asigure o ventilatie optima. Pacientul va fi transportat: terapie intensiva sau la salon, in functie de tipul de interventie chirurgicala si de anestezie la care a fost supussi de tarele asociate de care sufera. Asistenta din sectia in care este adus pacientul trebuie sa ceara informatii despre: tipul de operatic, pierderea de singe estimata, tuburile de dren, diagnosticul post operator si complicatiile intraoperatori. Patul: trebuie sa fie curat si incalzit. In sectia de A.T-I, cind pacientul este inca sub efectul anesteziei, este indicat ca patul sa fie dotat cu bare de protectie laterale. In apropierea patului trebuie sa se gaseasca tensiometru, stetoscop, aspirator, apasator de mbii, tavita renala, set de traheoctomie, sursa de oxigen. limba, pipa impotriva inghitiri Pozitia bolnavului in pat — trebuie sa permita miscarile respiratorii si eliminarea secretiilor. Pentru bolnavii inca adormiti dupa operatic, este recomandabil decubitul lateral cu membrl flectat si gra orientata in jos pentru evitarea aspirarii seoretiilor si a varsaturii, Decubtul lateral este recomandat si pentru cei su supuratii drenate. Pozitia Trendelemburg este recomandata in caz de circulatie cerebrala deficitara sau in caz de extensii ortopedice, Pozitia Fowler, semisezinda cu spatele sprijinit si cu un sul trecut pe sub genunchii flectati, poate fi adoptata din seara zilei de operatic. Este 0 pozitieodihnitoare a membrelor inferioare. Pozitia pacientului trebuie schimbata obligatoriu la 2 ote. Inregistrarea datelor despre bolnay — asistenta trebuie sa fie pregatita sa dea datele i, drenajului, aspiratie’ despre starea pacientului, valorile pulsului, T.A., temperatui nazogastrice, diurezei, precum si despre eventualele alterati ale semnelor vitale. Dupa depasirea perioadei critice imediat post operatori, riscul aparitiei complicatilor scade. Asigurarea necesarului de lichide ~ se realizeaza prin perfuziii itravenoase in perioada imediat post operatorie. Administrarea lichidelor per os se face imediat ce toleranta digestiva o permite. In prima zi post operator se poate da apa, ceai neindulcit, limonada, zeama de compot. A doua zi se poate da supa de legume strecurata si apoi lapte. Asigurarea aportului alimentar — reluarea alimentatiei trebuie facuta gradat, avind in vedere ca in primele 72 ore post operator, pacientul se gaseste in ileus peralitie post operator. Din ziua a dowa post operator, pacientul poate primi pireuri de legume, carne rasol pasata, ou fiert, Odata cu reluarea tranzitului intestinal, alimentatia poate fi facuta fare restrictii, cu exceptia celor operati pe tubul digestiv, la care trebuie respectate scheme speciale de alimentatie. Pacientii cu interventii pe stomac, trebuie sa consume mese mici si la intervale dese. Restabilirea tranzitului intestinal ; primul semn al reluarii peristaltismului intestinal il reprezinta reluarea tranzitului intestinal pentru gaze. Primul seaun apare in general dupa 48 - 72 ore postoperator. Daca acesta nu apare spontan se pot folosi purgative usoare si clisme evacuatorii. La pacientii operati pe colon, rect si anus se recomanda intirzierea primului scaun pina la 5-6 zile prin administrarea unui regim hidric si a constipantelor. La acesti pacienti nu se fac clisme pentru a nu pune in tensiune anastomozele, Retentia de urina poate aparea in perioada post operatorie datorita clinostatismului prelungit, durerilor locale exacerbate de miscari, unei hidratari deficitare sau a unor complicatii postoperatorii Mictiunea poate fi obtinuta uneor prin masuti simple: conducerea pacientului la toaleta, fimitatea, lasarea unui robinet deschis, etc. Barbatii urineaza mai usor in asigurindu-i ortostatism. Daca dupa aceste masuri pacientul (corect hidratat) nu urineaza, el va fi sondat de catre medic.TEHNICA NR 26 CAPTAREA SCAUNULUI LA PAT Scaunul reprezinta produsul rezultat in urma unor procese de digestie a alimentelor ingerate si care contine resturi alimentare,resturi de secretie a glandelor digestive,celule descuamate si germeniactul de eliminare a scaunului se numeste defecatie. Scop: observarea caracterelor fizice ale dejectiilor fiziologice si patologice pentru descoperirea modificarilor patologice in vederea stabilirii unui diagnostic sau doar in vederea climinirilor._1. frecventa nou nascut ~ frecvent, sugar alimentat la sin 3 - 4 ori/2i, sugar alimentat Fiziologi 1-2/zi, adult si virstnic 1-2/zi sau 1 la doua zile artificial 1-2 ori/zi, copi Patologic -6 scaune/zi ' enterite, diaree, enterocolite 0 -30 scaunelzi = sindrom dezinteric = constipatie = un scaun la 2-4 zile = Heus = suprimarea completa a eliminarii fecalelor si gazelor Culoarea: fiziologic este bruna ‘patologic:verzuie la nou nascut. Primul scaun se numeste meconie. Galbenauriu in diate. Verde cind bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros. Inchis la culoare in constipatii, Albicios ca argila in icter mecanie, Brun inchis in icter hemolitic, Negru ca pacura si lucios in melene (HDI), rosie in HDS Scaunul imprumuta culoarea anumitor alimente ingerate (ciocolata, mure, ete.) si amentele pot modifica culoarea scaunului (fier —brun negricios verzui, bismut ~ negru verzui; bariu—albicios mirosul — in mod normal este fecaloid patologic: acru — in fermentati intestinale, fetid — in putrefactii, rinced ~cind contine sgrasimi nedigerate, foarte fetid in cancer de colon si rect de lungimea colonul a, de lungimi variabile, in funet forma estecilind diametru de 3 -5 em patologie: pamblica sau creion in cancer rectal, filiforma in spasme ale regiuniianorectale, bile dure in costipatie, bile conglomerate cind stagneaza mult in rect, masa fecaloida atona ~ in constipatie atona consistenta fiziologie= pastos, omogen, isi pastreaza forma dupa eliminarea cu usurinta ‘parologic: uscat in constipatie, consistenta scazuta, moi in diaree, lichida— dupa purgative saline, neomogena aspeetul fiziologi patologiczeama de pepene in febra tifoida, zeama de orez intre 120 ~200gr si in general la acelasi orar al zilei (dimineata) este pastos omogen in lambliaza si holera cantitatea fizioloy patologic: marita in boli de pancreas si colon, diaree gastrogene, foarte redusa (10 -15 gr.) in dizenterie Materiale necesare: + Paravan, minusi de protectie, 2 bazinete, apa si spun, acoperitoare pentru bazinet, musama gi aleza, prosop personal, hartie igienica Executia tehnici # se trage paravanul, se pliaz patura la picioarele bolnavului sub forma de armonici si se introduce sub bolnav musamaua si aleza. se dezbract bolnavul, se introduce sub acesta bazinetul, se acopera bolnavul cu ‘nvelitoare si se asteapta pant acesta defecheaz&, Se indepirteazd bazinetul cu mult precaufie pentru a nu varsa continutul si se acoperd. ic Ci se introduce al doilea bazinet,pentru ‘+ se sterge regiunea cu hi regiunii perianale. Se sterge regiunea cu un prosop, se ibracii si se Tnveleste bolnavul. Se efectuarea toalet ‘indeparteaza bazinetul, musamaua si aleza, s trage paravanul i se aeriseste salonul Materiile fecale se pot paistra pind Ia vizita medicala in camera special amenajati, bazinetul acoperit va avea atasat un bilet cu numele bolnavului, numérul salonului gi ora defecate. mucus "X", puroi "P", singe Notarea seaunului: moale "/", diareicTEHNICA NR 27 CAPTAREA URINEI LA PAT Urina este lichidul format de rinichi prin filtrarea singelui in care sint eliminate substante toxice si nefolositoare pentru organism, rezultate in urme metabolismului intermediar proteic si excretate de catre aparatul urinar. Seop: in vederea eliminarilor sau pentruobtinerea de informatii privind starea morfofunctionala a aparatului urinar si a intregului organism cantitativ si calitativ, furnizind date importante pentru stabilirea diagnosticului, urmarirea evolutiei bolilor, iar in bolile metabolice, pentru stabilirea bilantului nutritiv. Materiale necesare: Paravan, bazinet, acoperitoare pentru bazinet, musama si aleza, comprese uscate si curate, manusi de protectie, apa si sapun, prosop personal Captarea urinei se face in vase speciale de forme diferite pentru barbati si femei, adaptate la organele genitale si care se numesc urinare. Urinarele sint din plastic, sticla sau material emailat. Dupa utilizare se golesc imediat, se spala cu jet de apa calda, sapun, apoi se dezinfecteaza. Executia tehnicii: ‘se trage paravanul si se pliazai patura le picioarele bolnavului sub forma de armonica se introduce sub bolnav musamaua si aleza, se dezbraca bolnavul, se introduce sub acesta bazinetul si se acoperi bolnavul cu invelitoarea. © Se asteaptii pana acesta urineaza si se indeparteaz& bazinetul cu mult precautie pentru a nu varsa confinutul si se acoperd se introduce al doilea bazinet, se efectueaza toaleta organelor genitale si se sterg cu un prosop «se indeparteza bazinetul, musamaua i aleza, se imbraca si se inveleste bolnavul © se trage paravanul si se aeriseste salonul dup’ utilizare, bazinetele se golesc imediat, se spala cu api calda in jet si se dezinfecteaza.TEHNICA NR 28 CAPTAREA VARSATURII LA PAT. Def.:Prin varsatura se intelege evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal, Scop:explorator(observarea caracterelor fiziologice si patologice ale varsaturilor si diagnosticutui) descoperirea modificarilor patologice in vederea stabil Materiale necesare(daca varsatura este de origine periferica as med are timp sa preg materialele): -manusi de protectie -musama si aleza 2 tavite renale -pahar cu apa aromata -prosop -foaie de temp -3 pixuri(verde,rosu,albastru in functie de continutul varsaturii) ‘Tehnica: materialele au fost preg pe masuta de tratament,protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului.As med se spala pe maini cu apa si sapun,imbraca manusile de protectie.Bolnavul este preg psihic si fizic. Psihiczeste incurajat sustinut de frunte,as med comunica cu acesta pentru a nu intra in panica Fizic(in fet de starea bolnavului):pozitionarea bolnavului in decubit dorsal cu capul in lateral(pozitie de siguranta).Daca starea generala ii permite,acesta poate ocupa si pozitia sezand in pat,sau la marginea patului.In pozitia dd se protejeaza pema bolnavului cu musama si aleza iar lenjeria de corp cu un prosop asezat in jurul gatului(daca acesta are proteza 0 vom indeparta int-un pahar cu apa).t se ofera bolnavului tavita renala daca este capabil sa si-o sustina (daca nu o sustine as med),cu cealalta mana se sustine fruntea bolnavului incurajandu-! si sfatuindu-l sa inspire profund pe nas si sa expire pe gura.Asmed ofera bolnavului paharul cu apa aromata pentru a-si clati gura,indepartand continutul in cealalta tavita renala.As med sterge gura bolnavului cu prosopul ,aplica comprese umede pe frunte,ofera bolnavului lichide reci(ceai neindulcit) in cantitati reduse incepand cu o lingurita si apoi crescand cantitatea progresiv.Se trece lareorganizarea locului de munca, aerisires salonului,as med se spala pe maini cu apa si sapun,noteaza in foaia de observatie tehnica,numele persoanei care a efectuat-o. Notarea varsaturii:varsaturile se noteaza conventional printr-un cere in care este trecut nr acestora astfel: © varsaturi alimentare(cere de culoare albastra) ‘+ varsaturi bilioase(cere de culoare verde) ‘© varsaturi sanghinolente(cere de culoare rosie) Pe foaia de temp varsatura se noteaza in partea superioara. Varsaturile pot fi © varsatura de origine periferica-are drept cauze suferinte de origine organic sau functionala ,localizate la nivelul aparatului digestiv,in special,dar si la niv altor aparate(renal,endocrin).Aceste varsaturi prez prodroame(semne premergatoare-greata,cefalee,sialoree,crampe abdominale,tahicardie, verti) © varsatura de origine centrala(cerebrala)-are drept cauze suferintele la niv i intracraniene(meningita,encefalita, tumori).In SNC-ului ,cu cresterea tensiui aceste cazuri varsaturile vor fi bruste,in jet,incoercibile,cu presiune mare,se produc fara niciun efort si nu sunt precedate de prodroame.TEHNICA NR 29 | CAPTAREA SPUTEIL sputa reprezinta totalitatea subst ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse.Prin expectoratie se intelege eliminarea sputei din caile respiratorii superioare. In conditii fiziologice,mucoasa cailor resp secreta o cantitate mica de mucus necesara e,fata de efectul nociv al protejarii suprafetei interioare a organelor respec aerului.prafului si fata de uscaciune. In conditii patologice se aduna in caile resp superioare o cantitate variabila de sputa,care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei.Sputa este ale din secretia si exudatia patologica a mucoaselor bronho-pulmonare din descuamatia epiteliilor pulmonate dar si din subst straine inhalate(praf). Materiale —necesare:pahar —conic(sau-— cutie. ~—Petri)sau—scuipatoare } speciala,spalate,sterilizate si uscate,cu solutie lizol 3%(fara solutie atunci cand sputa trebuie sa fie supusa unor examene de laborator). Efectuarea tehni -se ptegatesc materialele necesare; -se instruieste bolnavul sa nu inghita sputasa nu o impra: vasul pe care-I primeste in acest scop. sa nu scuipe in batista servetele de hartie ete.ci numai | -se schimba scuipatorile in fiecare dimineata; -dupa golire,se spala cu apa rece,apoi cu apa calda cu ajutorul unor perii speciale | tinute in solutii dezinfectate. -se sterilizeaza zilnic,prin fierbere sau cu vapori suprainealziti sub presiune. | -spalarea pe maini. | Sputa are o mere importanta ptr stabilirea multor diagnostice .Ptr determinarea cantitatii se vor folosi vase gradate,acoperite cu placi de sticla,in vas se afla 0 cant fixa de subst | dezinfectata de Lizol sau Fenol 3%(100 g) care trebuie scazuta din cant de sputa colectata in vas.Dupa finalizarea tehnicii ,se reorganizeaza locul de munca si se acriseste salonul,TEHNICA NR 30 TESTAREA SENSIBILITATIE BOLNAVULUI LA TUBERCULINA Produsul folosit pentru intradermoreactia la tuberculina este: PPD IV65. PPD IV65 = tuberculo-proteina purificata produsa de institutul Cantacuzino in 1965, astfel incat 0,1ml din solutia livrata sa fie echivalent eu produsul de referinta international, Testarea la tuberculina este metoda prin care se poate recunoaste daca organismul a suferit sau nu infectia tuberculoasa, SCOP: exploretor. MATERIALE NECESARE: © ace. * seringi. © 2 tavite renale. «alcool medicinal. * tampoane de vata. © manusi de protectie. * solutia injectabila(tuberculo-proteina). Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie, bolnavul a le electie, cu alcool fost pregat fizic si psihic. Se dezinfecteaza tegumentulin jurul zonei medicinal. Se intinde tegumentul si se imobilizeaza cu policele si indexul mainii stangi, Se prinde seringa cu mana drepata si se patrunde cu bizoul indreptat in sus in grosimea dermului. Se introduce intradermic, 0,1ml din solutia PPD 1V65. Injectia se face cu seringi speciale si cu ace pentru injectii intradermice. Se observa la locul electici, formarea unei papule cu aspectul unei coaje de poatocala, avand inaltimea de 1-2mm. Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie. Bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat sis a nu comprime locul respective. Citirea se face la 72 de ore dupa administrare, astfel: © daca d <10mm, rezultatul este negativ. © daca d>10mm, rezultatul este pozitiv.TEHNICA NR 31 TENSTAREA SENSIBILITATH BOLNAVULUI LA ANTIBIOTICE SCOP: explorator. MATERTALE NECESARE: © ace, © seringi. © 2tavite renale. * alcool medicinal. ‘© tampoane de vata. + manusi de portectie © antibioticul ce urmeaza a fi administrat. Raportul este 1/100. Se dilueaza 1 gram substanta active intr-un flacon, cu 10ml ser fiziologic(daca flaconul are 1,5 grame, se dilueaza cu 15ml ser fiziologic). Din aceasta !=11, se aspira Iml solutie, care, la randul ei se dilueaza cu inca 9ml ser dilutie: 1+1 fiziologic. Din solutia obtinuta 1+! fata anterioara a antebratului. Dupa maxim 30 de minute se interpreteaza sensibilitatea in =10ml, se aspira 0,1m! solutie ce se administreaza pe functie de reactia locala. In cazul unei alergii: Ia locul de electie al alergenului(antibioticului), apare o papula puriginoasa(prurit=senzatie de mancarime), cu tendinta la extindere. Citirea se face in maxim 30 de minute: rezultatul este negativ daca diametrul este 10mm si, deci, solutia nu se poate adminstra, y= (e003 Pemedme & 4oe vce uT (teon0) hop nat 4 Ln he + alr: (920 es0 UL ortel.TEHNICA NR 32 EFECTUAREA SPALATURII VAGINALE a unui curent Definitie: Prin spalatura vaginala se intelege introducerea in vagi de lichid (apa sau solutie medicamentoasa), care dupa ce spala peretii vaginali se evacueaza pe langa canula, Canula este folosita din ebonita cu o lungime de 15-20 cm, in varf si imprejur, pentru a este usor curbata(bombata), si prevazuta cu mai multe orifici idului. Pentru spalatura_putem_folosi ‘Dermanganat de potasiu 1/2000. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii continutului vaginal (produse normale sau permite trecerea | oxiceanura de _mereur_1/4000(1/5000) sau fiziologice ori patologice), dezinfectie totala inaintea interventiei chirurgicale (ginecologice; obstetricale), reducerea proceselor inflamatoare, calmarea durerilor. MATERIALE NECESARE: = paravan - musama si aleza - pense hemostatice renala - tavi > canula sterila - sapun cu pH neutru - 2bazinete igator steril ~ stativ ~ lichid sau solutie medicametoasa 2L - manusi sterile - manusi de protectie si manusa de baie - comprese sterile - prosop - invelitoare sau cearsaf TEHNICA:Materialele au fost pregatite si transportate la patul blnavului pe masuta Pregatirea psihica: 1 se explica bolnavei importanta si protejata de un camp steril| necesitatea tehnicii. Pregatirea fizica: vom aseza bolnava in pozitie ginecologica sau decubit dorsal cu genunchii flectati si conpsele indepartate, Se aseaza bazinetul, se spala cu sapun organele genitale extemne, dupa ce in prealabil asistenta a imbracat manusile de Se clateste si se usuca regiunea spalata cu un prosop. protectie si manusa de b: Asistenta medicala indeparteaza manusile de protectie, indeparteaza materialele folosite pentru spalatura si se spala pe maini cu apa si sapun si imbraca manusile sterile. Vom schimba bazinetul inaintea imbracarii manusilor steril iar daca aleza s-a udat se va +himba si pe ea. Cu ajutorul unei pense hemostatice vom prinde canula si o vom atasa la tubulatura irigatorului. Primul jet de apa precum si bulele de aer din tubulatura se vor indeparta in tavita renala. Odata cu deschiderea robinetului, se va introduce si canula in vagin pana intampina o rezistenta aceea numindu-se “fundul de sac”, Se va spala fundul de sac prin miscari de rotatie(canula a intrat eproximativ 10-11¢m), apoi ind scurs pe langa canula. Se canula va spala peretii vaginului, lichidul de spalatura scoate canula din vagin inaintea golirii irigatorului. Se penseaza tubul si se indeparteaza canula in tavita renala, Rugam bolnava sa tuseasca pentru a elimina lichidul ramas in vagin. Se sterge regiunea organelor genitale externe cu un prosop curat sau cu comprese sterile, se indeparteaza musamaua si aleza si bazinetul, ii asiguram bolnavului un confort termic si fizic placut. Materialele folosite sunt indepartate irea salonului, la reorganizarea locului de munca si se noteaza salon si se trece la aeri tehnica in foaia de observatie, numele asistentei medicale iar dupa caz data si ora. OBSERVATIE! PARTICULELE MAI MARI DIN LICHIDUL DE SPALATURA SUNT OBSERVATE CU OCHIUL LIBER SI SUNT REZULTATE PRIN UNIREA MAI MULTOR PARTICULE FINE, DUPA TEMPERATURA LICHIDULUI DE SPALATURA AVEM: - SPALATURI VAGINALE RECI:20grade C. - SPALATURI VAGINALE CALDUTE:36-37grade C. - SPALATURI VAGINALE CALDE:45-50 grade C,TEHNICA NR 33 EFECTUAREA BILANTULUI HIDRIC Bilantul hidric reprezinti raportul dintre ingesta si excreta;acesta poate fi echilibrat beneficiar sau deficita Cand cantitatea de lichide ingerate este micd,se va completa eu solutii administrate parenteral,pana la reluarea funcfiilor digestive. Rezultatele dozarilor de electrolifi conduc la determinarea cantitafii de seruri ce se vor introduce in perfuzii,Semnele clinice prin care se traduce perturbarea raportului ingestalexcreta sunt:uscdciunea limbii,a pielii,manifestari de deshidratare,balonare,etc. Bilantul hidric este raportul dintre ingestia de lichide si climinarea lor din organismeare, in mod normal trebuie sa fie egale. [Aportal (ingesta) | Eliminarea (excreta) |Bauturi- 1200 mi Urina- 1300 ml Lapa din alimente- 1000 mi Respiraiie (plamani) - 750 ml Lapa metabolica - 300 mi Prin iranspiratie - 300 ml [Prin fecale - 150 ml Total = 2500 ml Total = 2500 ml ian si al eliminarilor: Compararea aportului lichi ~ bilant hidric pozitiv daca aportul depaseste eliminarea, in caz de hiperhidratare; - bilant compensat cand aportul este egal cu pierderile (normal) > bilantul negativ cand pierderile sunt mai mari decat aportul; indica stare de deshidratare. Pentru stabilirea si efectuarea unei rehidratari corecte a organismului trebuie sa se cunoasea tipul de deshidratare, simptomele, investigatile de laborator, greutatea corporala a pacientului, bilantul hidric.Necesarul de lichide a bolnavului se calculeaza astfel:la nevoile bazale ale organismului se adauge o cantitate de lichide egala cu pierderile prinvarsaturi, transpiratii, diaree, aspirate gastrica, febra si pansamente. Pentru fiecare ‘grad de temperatura, depasind 37°C, bolnavul va priml $00 ml lichide. ro-electrolitica a Interventiile asistentuluipentru _reechilibrarea pacientului: inceperea rect cantareste bolnavii pentru aflarea greutatii in fiecare zi; masoara cantitatea de lichide ingerate; recolteaza sange prin punctie venoasa pentru analize de laborator: Ht, Hb, globule rosii, lonograma: Na’K", Cr, Ca"* Mg”*pH sanguine, Bicarbonatul standard, Rezerva Alcalina, Proteinemia, Ureea sanguina. recolteaza urina pentru - examen sumar, pH-ul urinar, ionograme utinara; masoara functiile vitale (T®, puls, TA, respiratie, diureza) si noteaza valorile in foaia de temperatura; determine volumetric: cantitatea de lichide eliminate prin diureza, scaune, si pierderi patologice (varsatur, transpirapiratic abundenta), lichide de aspiratie. administreaza solutiile electrolitice indicate de medie prin perfuzie IV; asigura igiena piel si a cavitatii bucale si administeaza regimul alimentar indicat. Criteriile clinice pentru stabilirea necesarului de lichide al bolnavului deshidratat:senzatia de sete, turgor cutanat, frecventa pulsului, masurareaTA ', cianoza extremitatilor, uscaciunea limbii Ratia de corectare reprezinta cantitatea de lichide pierdute de bolnav pana la ibrarii hidroelectrolitice. Restabilirea echilibrului hidro-electrolitic este 0 urgenta medicala. Electrolitii se inlocuiesc la recomandarea medicului in raport cu valorile ce seobtin in urma efectuacii ionogramel din sange si in raport cu pierderile existenteTEHNICA NR 34 EFECTUAREA SPALATURI AURICULARE Definitie: prin spalatura auriculaca se intelege spalarea conductului auditiv extern prin introducerea unui curent de lichid, Scop: terapeutic, pentru indepartarea secretiilor (puroi, cerumen), indepartarea corpilor straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar si pentru tratamentul otitelor cronice. Pregatirea materialelor materiale de protectie:manusi de protectie, 2 sorturi de cauciuc, musama si aleza, prosop materiale sterile:seringa Guyon, vata, lichid de spalatura, solutie medicamentoasa prescrisa, solutie de bicarbonat de sodiu 1 la mie materiale nesterile:masa de tratament, tavita renala, un scaun Pregatirea psihica: se anunta pacientul si i se explica scopul tehnicii Pregatirea fizica: in cazul dopului de cerumen cu 24h inainte se instileaza in conductul auditiv de tei oti pe zi o solutie de bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20 © in cazul dopului epidermic se instileaza o solutie de acid salicilic 1% * in cazul corpilor straini hidrofili (boabe de legume, cereale se instileaza alcool de 70% © in-cazul insectelor vii se fac instilatii cu ulei de vaselina, glicerina sau se aplica un tampon cu alcool cu rol narcotizant. © pacientul se aseaza in pozitie sezind pe scaun, se protejeaza cu prosopul si sortul se aseaza tavita sub urechea pacientului care va tine capul inclinat spre tavita executi ¢ spalatul pe miini, imbracarea sortului si a manusilor © vetificarea temperaturi lichidului de spalatura si incarcarea seringii buyon « solicita pacientul sa deschida gura pentru a se largi conductul auditiv trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu mina stinga, iar cu mina dreaptainjecteaza lichidul de spalatura spre peretele posterior, spre partea superioara si asteapla evacuarea, + operatia se repeta la nevoie * se usuca conductul auditiv extern * medicul controteaza rezultatul spalaturii prin otoscopie + seintroduce un tampon de vata © se aseaza pacientul in decubit dorsal timp de 30~ 60 min. + se-examineaza lichidul de spalatura Se face reorganizarea locului de munca, notarea in F.O. a tehnicii, rezultatul spalaturii (corpi straini extrasi, etc.) si numele asistentului care a efectuat tehnica. Datorita presiunii ridicate a lichidului sau a temperaturii scazute a lichidului de spalatura, pot aparea accidente precum ameteli,lipotimie, dureri.TEHNICA NR 35 (TRODUCEREA TUBULUI DE GAZE Tubul de gaze este un tub de cauciuc, semirigit de aproximativ 30-35 om lungime si cu un diametru de 8-10 mm, cu marginile si extremitatile rotunjite. SCOP: Evacuator in vedrea climinarii gazelor din colon in cazul meteorismului abdominal (imposibilitatea de a evacua gazele in mod spontan), MATERIALE NECESARE: - Paravan, musama si aleza = manusi ster - masea, invelitoare - tub de gaze steril dispus sau nu cu punga colectoare - comprese sterile - lubrifiant, tavita renala TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril, Se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat cu musama si aleza. Se pregateste bolnavul psihic in vederea efectuarii tehnicii cat si importanta cefectuarii acesteia, Se aseaza bolnavul in decubit lateral stang si se dezbraca. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile, lubrifiaza tubul. Cu mana stanga indepartam fesele bolnavului, iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si colon, prin miscari de rasucire si inaintare pana la o adancime de 15-20cm. Se acopera bolnavul cu o invelitoare si se mentine tubul de gaze cel mult 2 ore pentru a nu produce traumatisme ale mucoasei rectale, Se indeparteaza tubul de gaze dupa degajare, in tavita renal. Daca este necesar se repeta tehnica dupa una doua ore, dupa ce se restabileste ilatia la nivelul mucoasei. Se efectueaza tualeta regiunii anale, se aseaza bolnavul in ci pozitie comoda, se indeparteaza materialele folosite, se aeriseste salonul, se noteaza tehnica in foaia de observatie si se trece la reorganizarea locului de munca. OBSERVATIE! Pentru Iubrifierea canulei sau a tubului de gaze nu se foloseste VATA, deoarece firicelele de vata care sunt introduce, pot irita mucoasa rectala.TEHNICA NR 36 EFECTUAREA TOALETEI BOLNAVULUI PE REGIUNI LA PAT Curitarea intregului comp se efectueazi pe regiuni,ta patul bolnavului,descoperindu-se progresiv numai partea care se spala. Scop:indepirtarea de pe suprafafa pielii a stratului cornos descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare ,microbi si alte substante straine care aderd la piele. Materiale necesare: -doua scaune,un paravan,musama pentru a proteja patul,alezii tava medicala,lighean,cand cu apii calda,cana cu apa reve,douii bazinete,tavifé renalmainusi de cauciuc,trei miinusi de baie(pentru fata,trup si membre organe genitale),trei prosoape de culori diferite,sépun neutru,alcool mentolat,pudriera cu pudr’ de tale,lenjerie de pat curata,lenjerie de corp curata,galeat pentru ap’ murdara,sac pentru lenjeria murdara,termometru de baie,materiale pentru ingrijirea unghiilor:foarfece,pilaimaterial pasta de dingi,un pahar cu solutie pentru ingrijirea cavitatii bucale:periuyd de dingi antisepticd pentru gargara.un pahar cu apa pentru proteza dentara. Pregitirea psihied a bolnavul -se anun{4 bolnavul,se explica simplitatea tehnicii Pregitirea conditiilor de mediu: se inchid ferestrele ~se verified temperatura in salon(20°C) -se verificd sd nu fie curenti de aer rece -se asazi scaunele langéi patul bolnavului -se asazii paravanul in jurul patului. Efectuarea toaletei fetei: -se agazit in jurul gatului bolnavului un prosop se imbrac prima manus de baie gi se umezeste,se spala ochii de la comisura jemase clitese cu apa curati si se sterg_cu primul prosop curat externa spre cea it se spali fruntea,de la mijloc spre tample,se spali regiunea periorala,peri nazala prin migcati circulare ,apoi se sterg prin tamponare,Efectuarea toaletei urechilor: -se slipuneste mai intai o ureche, insistind in sanfurile pavilionului si in regiunea retroauriculari.se cliteste bine si se sterge. Efectuarea toaletei gaituluis se spali cu apa si stipun,se clateste bine,apoi se sterge repede ,ca bolnavul si fie dispus la raceala -se arunci apa din lighean, Efectuarea toaletei membrelor superioare: -se umple ligheanul cu 2/3 api caldi(37°C),se verificd temperatura apei -se descoperd céte un brat.se spuneste circular,incepind de la umdir spre eapatul distal insistand la axila -se limpezeste gi se sterge imediat cu prosopul curat,se acopera bratul bolnavului -se taie unghiile bolnavului si se pilese. -se procedeaza la fel si cu celalalt membru Efectuarea toaletei toracelui: se descoperd partea anterioara a toracelui,se stipuneste,la femei se insista sub pliurile submamare,se limpezeste si se sterge prin tamponare Efectuarea toaletei spatelui: -se intoarce bolnavul sise susfine in decubit lateral,se stpunese spatele si regiunea lombo-sacrali,se limpezese bine si se sterge prin tamponare se indepirteazii musamaua si aleza -se pudreazii cu talc,se acoperé bolnavul,se readuce in decubit dorsal Efectuarea toaletei abdomenului: -se slipuneste,se insitd in zona ombilicului dupa ce a fost indepartata murdiiria cu ajutorul unui tampon de vata tnmuiat in benzin& -se limpezeste si se sterge imediat -se_unge regiunea ombilicali cu vaseliné -se scoate mfinusa folosita gi se agaz& in tavita renal -se frictioneaza bratele si toracele cu alcool -se pudreazii cu tale gatul,toracele,abdomenul si brafele si mai ales axilele -se imbraca bolnavul cu pijamaua curataEfectuarea toaletei membrelor inferioare: ~se umple ligheanul cu 2/3 apa calda(37°C),se verificd temperatura apei -se imbrac& cea de-a doua manus de baie -se stipunesc coapsele ,insisténd in regiunea inghinal,se limpezese si se sterg ~se flecteaza_gambele bolnavului pe coapse ,se mut musamaua si ligheanu mai jos.se introduce piciorul in lighean se spuneste bine,insisténd in regiunea poplitee,se limpezeste apoi se sterge cu cel de-al doilea prosop curat -se frictioneazd membrele cu alcool,se taie unghiile,se pudreaza plicile cu tale Efectuarea toaletei organelor genitale externe: -se prezintd bolnavului bazinetul pentru a urina si se indeparteaz& se asaz bolnavul in pozitie ginecologicd si se asaz sub regiunea sacral un bazinet curat -se imbracd ménusa de cauciue,peste care se mbract a treia mdnugi de baie ~se efectueaza spalarea dinspre partea anterioard inspre anus,cu spun neutrucate nu irité pielea si mucoasele -se limpezeste cu ajutorul unui jet de apa curata turnata dintr-o cand -se scoate bazinetul de sub bolnay -se sterg organele genitale cu cel de-al treiliea prosop curet, -se sletg cu mare atentie plicile,care se pudreaza cu tale. Efectuarea toaletei pirului: Materiale necesare: in afard de cele menionate: -pieptene,sampon,aparat de useat parul -se ridicd usor capul bolnavului gi se susfine ,apoi se indoaie salteaua,se protejeazi ‘cu mugama gi alezi -peste alez se asaz o musama rulata ca un jgheab -se asazi ligheanu] cu 2/3 apa calda(37°C),se verified temperatura apei -se asazi capul bolnavului in usoara hiperextensie,protejand ceafa bolnafului cu un prosop -se umezeste piirul apoi se samponeaz-se ftictioneaza parul cu ambele maini si se maseaza usor pielea capului pentru activarea circulatiei sanguine -se limpezeste parul,se repetii manopera de 2-3 ori -se acoperd parul cu un prosop incalzit,se usuca cu foehnul,se piapttina parul in suvife,ineepand cu varfurile. Efectuarea toaletei cavititii bucale: in functie de starea bolnavului,acesta este adus in decubit semigezand sau in decubit lateral -se protejeaza lenjeria bolnavului -se pune pasta de dinfi pe periuja si se ofera bolnavului alituri de un pahar cu apa -dupa ce s-a spilat bolnavul prin migcairi verticale energice,isi va clati gura cu apiaruncand-o fn vita renal -se serveste al doilea pahar cu ap& pentru gargardTEHNICA NR 37 RECOLTAREA SANGELUI VENOS CU SISTEMUL VACUTAINER Utilizarea acestei metode de recoltare a sangelui venos are urmiitoarele avantaje: confortul bolnavului, calitatea probei de sange, securitatea personalului medical. Pregittirea recoltitrit: 4) materiale necesare: - holder(tub de material plastic care prezint& la partea superioara amboul la care se ataseaza acul de punctie prin infiletare, iar la partea inferioar’ doua aripioare) ~ acul de puncte protejat de o carcasi bicolor + tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori conventionale -materiale necesare pentru executarea punctiei venoase 5) pregittirea bolnavului: Se anun}@ bolnaval si i se explic’ tehnica ce urmeaz a fi efectuatd si se aseazd bolnavul in decubit dorsal, confortabil, cu un membru superior in abductie, extensie si supinatie, Recoltarea se face dimineat pe nemacate ©) executia recoltarii: ~ spilare pe maini cu apa si sfpun si imbracarea m&nusilor sterile + se verified banda de sigurang’ a acului (integritate si valabilitate) si se indeparteaz’ careasa de culoare alba prin migcati de rasucire. + se infileteazii capatul liber al acului in holder si se execut punctia venoasd ~ se introduce un tub in holder apucand aripioarele cu indexul si mediul, iar cu policele se ‘impinge tubul in holder si astfel va steipunge diafragma gumat& a dopului - dupa prelevarea sangelui, se scoate tubul din holder prin miscari de impingere asupre aripioarelor laterale si se imprima migcdri usoare de inclinare pentru omogenizarea cu aditivul. - se introduce tubul urmator - se retrage acul din vend si se face o compresiune de 1-3 minute fara a flecta antebratul pe brat Pregétirea probelor pentru laborator:Wm > - se etichetcazi tuburile cu numele, prenumele bolnavului si sectia gi se trimit [a laborator De stiut: Tuburile de vacumtimer se_utilizeaza in funcyie de codul de culoare a dopului de cauciue astfel: * rosu si portocalin pentru: teste de disproteinemie, electroforezi, transaminaze, fostatazd, ure sanguind, acid uric, creatinind, bilirubinemie, Ca, fosforemie, sideremie, lipemie, rezerva alcalina, imunogram4, proteina C reactiva, hP, antigen Australia, Waler-Rose, Rh, Grup sanguin, ASLO, RBW. * negru sedintainer pentru determinarea VSH-ului (se agit dupa recoltare printr-o migcare lenta) * blew pentru determinéri de coagulare- fibrinogen si timp de protombind (se agitéi dupa recoltare printr-o migcare lenta) hematologice (hematocrit, HLG cu formula leucocitara, indici * mov pentru determina ertrocitari (VEM, HEM, CHEM) rezistenta globulard (se agita lent dupa recottare) * verde - vacumtimer cu litiu heparina pentru analize biochimice, Cand se recolteazé mai multe probe de Ia acelasi bolnav, umplerea tuburilor vacumtimer se face fn urmBtoarea ordine: I-tubuei fir aditivi; 2-tuburi pentru probe de coagulare; 3- alte tuburi cu diversi aditivi @ osu — b hoc tere Ce Keyl 740 Moy ~ hes fe Ses Ne TU. ISH. ( cTEHNICA NR 38 ADMINISTRAREA UNGUENTELOR ANTIINFLAMATOARE, Def.:Unguentele sunt preparate din subst medicamentoasa_,inglobata in vaselina,lanolina, Scop:terapeutic Materiale necesare: -musama si aleza -manusi de protectie -spatula -tavita renala ~unguentul ~materiale necesare efectuarii toaletei locale Tehnica: materialele sunt pregatite pe masa de tratament protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului.Bolnavul este pregatit psihic si fizic.Psihie: se informeaza asupra efectelor medicamentelor.Fizie: este asezat intr-o pozitie care sa permita aplicarea medicamentelor.As med se spala pe maini cu apa si sapun si imbraca -Dupa efectuarea toaletei locale si uscarea zonei,se aplica unguentul manusile de protect cu ajutorul spatulei pe suprafata tegumentului intr-un strat subtire.Se maseaza zona circular pana ce subst medicamentoasa intra in tegument.As med urmareste efeectul local al unguentului si supravegheaza bolanvul.Reorganizeaza locul de munca. Obst:de evitat pastrarea unguentelor la temp ridicate.Din programa pentru anul II semestru I LIPSESC URMATOARELE TECHNICI....... 1. Schimbarea pozitiei bolnavului din decubit dorsal in ortostatism din sezand in trendelenburg schimbarea lenjeriei in plan transversal schimbarea lenjeriei in plan longitudinal 2. 3, 4. 5. schimbarea lenjeriei de corp cu membru afectat 6. — recoltarea urinei pentru ex sumar de urina 7. — recoltarea urinei ptr examenul de urocultura 8. alimentarea pasiva a bolnavului 9. — drenajul postural 10. spalatura oculara 11. bandajarea cotului 12. bandajarea degetului