06-Jun-17 Adeziunea la structurile dure dentare Disciplina de Odontoterapie Restauratoare (Curs Cariologie) Facultatea de Medicina Dentara - Departamentul IIT UMF “Carol Davila” Bucuresti 2016 / 2017 ) Evolutia remareabila a terapiei odontale restauratoare actuale se bazeaza pe conceptul de adezivitate -} Superioritatea conceptului de adezivitate — prin aceasta: © se amelioreaza mentinerea si stabilitatea restaurarii in cavitatea proparata ‘@ se reduce indepartarea de fesuturi dure integre Pentru realizarea unei preparatii geometrice Prestabilite - permite conservarea structuril dentare ‘© se amelioreaza inchiderea marginal - se limiteaza infittrarea microorganismelor si a toxinelor acestora Pentru a infelege foarte bine aplicabilitatea practic a acestul concept, trebuie detailatd notiunea de adeziune06-Jun-17 =) Termenul de ADEZIUNE necesita o definiro, atat din Punct de vedere FIZIC, c&t si CHIMIC 3 ADEZIUNEA FIZICA: Atractia care se exercitd intre doud Corpuri aflate in contact foarte strans, datoritd fortelor dintre ‘moleculele (sau dintre atomii) de la suprafata acestor corpurl © Tipuri de forte de atractie implicate in adeziunea fizica: + forte intermoleculare forte electrostatice + forte specifice (mecanice) © Fortele de atractie intermoleculare / electrostatice apar prin interactiunea dipolilor existenti in molecule vecins (din corpuri diferite, separate) © Aceste forte sunt eficiente doar dac& distanta dintre corpurile care adera este foarte micé: ~ 1-2 A (1A = 100 pm; 1pm = 10- m) =} Cel mai multi acezivi folositiin medicina dentarai adera fizic prin forte de atractie intermoleculare | =} ADEZIUNEA CHIMICA: Unirea (lipirea) a dou’ corpuri, din | acelasi material sau din materiale diferite, cu ajutorul unui ‘compus chimic, numit adeziv ' © Adeziunea chimicd se realizeaza prin formarea de legaturi chimice: @ intramoleculare (interatomice) (de valent primara — puternice) @ intermoleculare | (de valent secundara - slabe) i © Realizarea adeziunil chimice implica un proces de | chemosorbtie, prin care moleculele adezivulul, fixate Prin adsorbfie la suprafafa aderentului, pot reacfiona cu i Grupele active ale acestuia, formand legaturi chimice3) Tipuri de legaturi chimice: © intramoleculare (interatomice): mentin atomii le In molecule (» de valent primara - puternice) @ legaturi jonice © legaturi covalente @ legaturi (covalente) polare @ legaturi (covaiente) coordinative @ legaturi “incovoiate” (tip “banana”) @ legaturi “1 - e-” (cu 4 electron) gi legturi “3 - e-” (cu 3 electroni) © legaturi “3c -2e” (cu 3 centre gi 2 electroni) gi legaturi “3c - de” (cu 3 centre si 4 electroni) © legaturi aromatice © legaturi metalice 3} Tipuri de legaturi chimice: @ intermoleculare: se formeaza intre molecule, ioni sau atomi (fara legaturi, in alte condifil) » de valonta secundara - slabe =) par interactiuni — forfe intermoleculare (Polarizare + molecule potare = dipoli) © forte van der Waals: se formeaza cel mai des — pot apsrea Intre toate structurile chimice © forte Keesom (dipo! permanent <> dipol permanent) © forfe Debye (dipol permanent «> dipol indus) © forfe (de dispersie) London (dipol format instantanou «+ dipol indus) ¢ legaturi (punti) de hidrogen (situatie special de interactiune dipol permanent «+ dipol permanent) > aspecte particulare ~ legaturi covalente (> apa !) © intoractiuni cation — 7 e* (cation «> sistem m bogat in e: ‘nucleu aromatic - benzen) 06-Jun-17ifr oe wits sett ssn 6-Jun-L7 +4 Fie ca este vorba de ADEZIUNE FIZICA sau CHIMICA, existi cativa factori principali care influenteaza adeziunea sicare trebule luati in considerare la sistemele adezive: @ Umectabilitatea: modul in care adezivul (lichid) se intinde pe ‘Suprafata aderentutul (corp solid) © Poate fi masurati prin unghiul format intre tangenta la lichidl ‘i Suprafafa aderentului: unghi de contact © Umectabilitatea crescuta (favorabild) este evidentiaté de un unghi de contact mai mic de 90° @Un unghi aproape de 0° defineste o aderenté maxima Umectabilitate, Umectabilitate crescuta a. crosouta b. scazuta v Adeziune optimamest 7 Ht eet 06-Jun-17 @ Energia de suprafati: importanta pentru aderent (corp solid) ‘© Moleculele de la suprafata solidului au 0 energie mai mare decat cele din interior, deoarece nu tot potentialul lor energetic este completat 3 pot stabili legaturi adezive @ Tensiunea superficial’: important pentru adeziv (lichia) © Reprezinta atractia reciproca a moleculelor de la suprafata unui corp (lichid), fata de un altul -», daca este redusa, este favorabila adeziunii =) Un adeziv cu o tensiune superficiald mica si un aderent cu o energie mare de suprafata reprezinta situatia ideala pentru adeziune @ Vascozitatea: importanta pentru adeziv (lichid) © Proprietatea fluidelor de a opune rezistenta la curgere, datorita frecarii interne (intermoleculare) +) Aderiv cu vascozitate mare — rezistenta mare la curgere x» capacitate de infiltrare sc&zuté 4) Adeziv cu vascozitate mica -:,rezistenta mica la curgere - nu permite controlul aplicarii~-) Desi adeziunea la smal gi la dentind este guvernata de aceleasi legi generale, apar diferente legate de complexitatea Particularitatilor structurale ale acestor fesuturi Adeziunea la smalt =) Idea prepararii smaltului prin actiunea demineralizanta a unui acid, pentru a crete adeziunea, i se datoreaza lui Michae! BUONOCORE (1955) _) Tratarea suprafetei smaltului cu acid: ‘© termen romanesc: “gravare acid” © termen anglo ~ saxon: “etching” © termen francez: “mordancage” © termen german: “étzung” a +) Gravarea acid a smaltului are ca obiective: © denudarea extremititilor prismelor de smalt = cresterea suprafefei utilizabile pentru adeziune © crearea de microanfractuozitati ~» favorizarea adeziunii mecanice (microretentii) © curdifarea suprafefei de toate detritusurile -# ameliorarea umectabilit’ti =) Gravarea acida a smaltului este influentata de: © tipul substantei utilizate © concentratia substantei utilizate © tehnica de aplicare a substantei utilizate © caracteristicile supratefei de smalt =) Promotori: RETIEF, GWINNETT, KANGA, SILVERSTONE 06-Jun-17‘Adeziunea fa smalt: crearea de microretonfl prin demineralizare acida (gravel) gi formarea de “rosin tags” Bizotarea marginilor de smal} << Vn Interfaté de adeziune compozit/ smalt (cu tehnicd adeziva standard in 3 etape $1 gravaj cu acid fostoric 35%) sees 06-Jun-1706-Jun-17 ‘Smalf cu gravaj acid de tip | (predominant pe zonele ‘centrelor prismelor) ‘Smalt cu gravaj acid de tip i (predominant pe zon periferiel prismelor) (dupa SILVERSTONE)‘Smalt cu gravaj acid de tip Il (stuctura prismatica nu poate fi evidentiats) {dupa SILVERSTONE) $a Adeziunea la dentinad 4) Este un proces dinamic, mult mai complex decat adeziunea ja ‘smalt =) Trebule sa tind cont de numeros! factori: @ structura heterogena a dentinei (fafa de smalt): 13% apa, 20% substanfe organice, 67% substanfe anorganice © prezenta canaliculelor dontinare, cu densitate, diametru si orlentare variabile (in functie de distanta fata de camera pulpara) @ existenta constanta a umiditafii pe suprafata dentinel 06-Jun-17 pee Seetie 06-Jun-17 ~ continuare ~ Adeziunea la dentind =) Trebule sa fina cont de numerosi factor: © dificultatea realizérii unei reactii chimice, daca unul dintre constituenti este un corp solid, iar celalalt lichid © reactia chimica trebuie sa aibi loc la temperatura corpulul © reactia chimicd nu trebule s& agreseze pulpa © reactia chimica trebule si se incheie in maximum 10 minute ~) Primele rezultate utilizabile clinic ale cercetarilor privind adeziunea la dentina i se datoreaza lui Oscar HAGGER (1949) ney—) Mecanismul adeziunii la dentina se bazeazd pe Principiul realizarii unui strat_hibrid la nivelul suprafetei dentinare, dupa conditionarea acid’ a acesteia, prin intermediul difuziunii monomerilor din sistemul adeziv, care impregneazd zona si polimerizeaza apoi in profunzime _4) Promotori: FUSAYAMA, PASHLEY, NAKABAYASHI, VANHERLE, LAMBRECHTS, van MEERBEECK *(nofiune menfionata initial de KRAMER $i Mc LEAN — 1952)* =) Definirea nofiunii de STRAT HIBRID: (NAKABAYASHI - 1982) Mecanismul prin care numerogi monomeri infiltreaza dentina, se combina cu colagenul si cu apatita, pentru a forma un noud structurd, constituitd pe de o parte din dentina gi pe de alta din ragina _9COMPOZIT RASINO-DENTINAR” 06-Jun-17 ae See eee eer=)Realizarea adeziunii dentinare trebuie sa tind cont de 2 parametri: » permeabilitatea dentinei © capacitatea de difuziune a raginii @ Permeabilitatea dentine’ © la suprafata dentinei este prezent stratul de “smear layer” (Detritus Dentinar Remanent: DDR) © prezenta DDR influenteaza realizarea adeziunii © procedeul de pregatire a substratului dentinar Pentru adeziune se numeste condifionare (gravaj) —)se efectueaza utilizand acizi *(idee propusé initial de FUSAYANA - 1980)* “Smear layer” (Detritus Dentinar Remanent = DDR) “denumire propusa initial de BOYDE (1963)* 1. Definitie: 4 Strat superficial microscopic aderent, care acoper& ‘suprafafa dentinard, rezuitat in urma cantitii rumegus dentinar produs de zdrobirea neuniforma a dentinel in timpul preparérii prin téiero (indiferent de tipul instrumentarului utilizat: actionat manual sau ‘mecanic - rotativ, oscilant, vibrator, etc.), datorita deformarilor mecanice gi a caldurii de frictiune 06-Jun-17 ot eee eee“Smear layer” (continuare) (Detritus Dentinar Remanent = DDR) 2, Morfologie: 9 Strat amor, relativ neted, format din particule microcristaline inglobate intro ‘matrice din structuri organice denaturate, sub forma de pelicula (film) 24) Grosimea stratului este variabila: de la 1-5 um, pang la 10 ~ 15 ym (dimensiunea Particulelor variaza si ea: de a 0,5 -0,8 um, pana la 2,5 ~3 um) 2) Factor care influenfoazd grosimea stratului de DDR: > marimea §! forma preparatici(cantitatea de manopere necesare) > tipul instrumentarului taletor (modul de acfionare) > prezonta unei solufit de irigare gi racire in timpul sectionsrii dentinei > cantitatea $1 compozitia solutiel de irigare 4) Stratul so prezinta sub forma de micropeliculd (“smear layer”) $i de dopuri sau ‘cepuriintracanaliculare (“smear plug”). Aceste cepuri patrund in canalicule pe ‘© lungime variabila (in mod obignuit,in medie: 1 — 2 umm) ‘(descris inifial de BRANNSTROM — 1984)" -— “Smear layer” (continuare) (Detritus Dentinar Remanent = DDR) 3. Compozitie chimicd: -(aescriss intial de Eyck - 1970) 3 Constituenti de origine dentinara (gi/sau amelara): > din dentina pori- gi intercanaliculara: idroxiapatita ‘+ colagen denaturat (gelatina) > din canaticul " glicoaminoglicani si proteoglicani *elemente de origine odontoblastica *germent microbieni —} Constituenti de origine extra-dentinara (lichid bucal): saliva *germeni microbienl, toxine, metabolic’ = elemente celulare (sange, gingie) rodugi de degradare 06-Jun-17 13cobaesd Seiten “Smear layer” (continuare) (Detritus Dentinar Remanent = DDR) 4. Solubilizare: 4 Nu poate fi obfinuté cu marea majoritate a solutiilor folosite uzual in terapia odontal “3 Se obfine prin utilizarea de acizi (gravaj, demineralizare terapeutica) sau de chelatori (EDTA) +4 Aciail inlétura DDR in totalitate (atat micropelicula, c&t $1 dopurile sau cepurile canaliculare); chelatorit inlatura doar micropelicula (nu penetreaza intracanalicular) _)Actiunea aci lor asupra fazei minerale a dentinei: @ dizolva componenta mineral pe o anumit& adancime $i, Concomitent, deschid orificille canaliculare © dizolva dentina pericanaliculara si expun fibrele de colagen din dentina intercanaliculara © modifica, indeparteaza total sau dizolva partial stratul de “smear layer” ~)Actiunea acizilor asupra fazei organice a dentinei: @ conduc la colabarea retelei de colagen dupa demineralizare +9 determina modificarea arhitecturii sale locale 06-Jun-17@ Capacitatea de difuziune a adezivului: © primer-ul si rigina infiltreaza substratul dentinar demineralizat, ducand la formarea de microprelungiri in forma de con invers, ce cresc retentia mecanica ‘© dupa polimerizare, raginile patrunse in dentin produc o structura tridimensionala foarte stabil ‘© pentru a realiza stratul hibrid, reteaua de colagen trebuie incorporata in ragina adeziva Adezivii dentinari si abordarea terapeutica a “smear layer”-ului (DDR) =) Menfinerea intacta a DDR (inclus ca atare in interfata adeziva, sub stratul de rasina polimerizaté) =) Menfinerea DDR modificat (impregnat de primer / rigin’, Incorporat in stratul de adeziv) iminarea DDR (Indepartat total: pelicula si dopurile canaliculare) =)Dizolvarea DDR (indepartat partial: doar pelicula) 06-Jun-17 15 PeeteAdezivii dentinari =} Din punct de vedere clinic, trebuie si indeplineasca urmatoarele calitafi: © adeziune eficientd la dentin (comparabila cu cea obfinuta la nivelul smattului) » contracararea contractiet de priza (de polimerizare) a materialului de restaurare @ sigilare etansa a canaliculelor dentinare (impiedicd migcarile limfei dentinare — dispare sensibilitatea postoperatorie) (“moist / wet bonding") @ blocompatibilitate Adezivii dentinari (continuare) © sistem de polimerizare eficient (auto-, foto- sau dual) © grosime optima a stratulul adeziv dupa hibridizare (cca. 20 u) © realizare rapida a adeziunii (durata scurté, de ordinul sec. | min., pané la producerea reactiei de polimerizare) © adeziune obfinutd la mai multe tipuri de substraturi ‘© manipularo ¢i aplicare ugoars, in timp scurt © compatibilitate cu materialul de restaurare finala {cel mai frecvent: material compozit » polimerizare) 06-Jun-17 16 Se eeeClasificarea adezivilor dentinari @ Dupa modul de actiune (abordarea terapeuticd a DDR): 3) _generatie: per. 1950 ~ 1980 © forta de adeziune: 2-4 MPa ‘© adeziune chimica, prin legaturi ionice sau covalente, de stratul de “smear layer” (DDR) © nu pot contracara contracfia de polimerizare =) ll-a generatie: per. 1950 - 1980 © forfa de adeziune: 4-6 MPa © impregneaza si modificd “smear layer”-ul (DDR) {il leaga de dentina subiacenta) Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) _s)allka generatie: per. 80 @ forfa de adeziune: cca. 10-12 MPa © contracareazi partial contracfia de polimerizare @ impregneaza si modifica “smear layer”-ul (DDR) © capacitate de adeziune si pe substrat metalic / ceramic 2) a Vea generatie: per. ’90 @ forfa de adeziune: 18 - 25 MPa (pan la 32 MPa) @ formeazA strat hibrid (prin indepartarea total a DDR) ‘© gravaj acid separat: 3 componente (acid / primer / rigina) © gravaj acid total: smalt + dentin = “total etch” (dupa Fusavama) 06-Jun-17Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) =) aca generatie: per. ’95 © forta de adeziune: 16 - 18 MPa © formeaza strat hibrid (prin indepartarea total a DDR) © adeziune gi pe substrat umed (“moist / wet bonding”) © usurinfa in manipulare (mai putine componente) © gravaj acid separat: 2 componente (acid / primer + ragin’) © gravaj acid total: smalt + dentina = “total etch” Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) 2) aa generatie: 1999 - 2000 © forta de adeziune: 16 - 18 MPa © formeaza strat hibrid (prin indepartarea parfiala a DDR) deziune si pe substrat umed (“moist / wet bonding”) © Usurinta in manipulare (mai pufine componente) © 2 componente (acid + primer / ragina) © demineralizare fara spalare (nu au etapa separatd do gravaj acid = sisteme autogravante: “self-etch”, cu primeri autogravanti — iniial “moi” (pH = +2) 4) apar modific&ri ulterioare: dupa 2000 - forfa de adeziune crescuta (peste 18 MPa) + primeri autogravanti cu eficienta sporita: “tari” (pH < 1) 06-Jun-17 eEeEeeee eeeClasificarea adezivilor dentinari (continuare) 2) a Va generatie (continuare): ~) apar modificari ulterioare: dupa 2000 © gen. a Vi-a: tip.| (“two-step”) 2 componente - se aplicé separat, succesiv © gen. a Vi-a: tip II (“one-step”) 2 componente ~ se aplica simultan — necesité mixare (in momentul utilizarii) (>monodoze - de unica utilizare) Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) +) aVika generatie: actuala (2002 - 2005 —+): inca in discutie 1! @ forta de adeziune: superioard gen. a Vi-a (pesto 25 MPa) © formeaza strat hibrid (prin indepartarea partial a DDR) © adeziune si pe substrat umed (“moist / wet bonding”) © ugurintd in manipulare (sisteme monocomponente) @ 1 component (acid + primer + rasina) @.nu necesité mixare (» monodoze - de unicé utilizare) © primeri autogravanti cu eficienta sporita: “tari” (pH < 1) © vulnerabili la separarea fazelor componente (compromiterea stratulul hibrid) @risc de nanoinfiltratie (membrane semipermeabile) —) a Milla generatie: Pe cand ? Similara cu a Vil-a 7! Sau...altceva 71 06-Jun-17 SS eee SeeClasificarea adezivilor dentinari (continuare) © Dupa forma de prezentare si tehnica de lucru: =) adeziv tip |: “etch-and-rinse” in 3 etape (gravaj acid separat) 4) adeziv tip II: “etch-and-rinse” in 2 etape (gravaj acid separat) ) adeziv ti “self-etch” in 2 etape adeziv tip, (primer acid — autogravant) ‘s) adeziv tip IV: “self-etch” in 1 etapa {primer acid - autogravant) ee Yee eee Eee Eee Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) © Dupa forma de prezentare si tehnica de lucru, corelat’ cu modul de actiune (generatia de tare apartin): 4) adeziv tip |: “etch-and-rinse” in 3 etape = gen, alV-a (gravaj acid separat: acid / primer / ragina) ~) adeziv tip II: “etch-and-rinse” in 2 etape = gen. aV-a (gravaj acid separat: acid / primer + rising) —) adeziv tip il: “self-etch” in 2 etape = gen. a Vi-a (tip 1) (autogravant: acid + primer / raisin) =) adeziv tip IV: “self-etch” in 1 etapa = gen. a VI-a (tip Il) =gen.a Vil-a (autogravant: acid + primer + ragina) 06-Jun-17 20 or Se eeeCompozitia unui adeziv dentinar of realizeaz demineralizarea (gravajul) dentinel (“etching”) Zed © umecteaz’ zona demineralizata, favorizand Penetrarea rasinii (“priming”) 24Ptin polimerizare, realizeaza adeziunea propriu-zisa (“bonding”) Timpi de lucru — mod de actiune =) Pas |— Aplicare acid (“acid”/ “etchant’) » gravaj (“etching”): © creste permeabilitatea dentinara prin indepartarea “smear layer”-ului (DDR) @ deschide orificiile canaliculelor dentinare © produce demine: $i intercanaliculan © condluce la colabarea refelei de colagen prin Pierderea suportulul anorganic 06-Jun-17 21Timpi de lucru — mod de actiune (continuare) =)pas Il Aplicare primer (“primer”) » “pregatire” (“priming”): © primerul confine unul sau mai multi monomer! bifunctionali (cel mai ades 2-HEMA si/ sau 4-META) (aruparile hidrofobe confera afinitate pentru raging, iar grupatile hidrofile confera afinitate pentru dentina) © primerul se infiltreaza $i umecteaza refeaua de colagen, e care 0 redimensioneaza (ii reface structura spatial) ‘oprimerul creste umectabilitatea suprafefei dentinare SSS ES eee ee eee eet Timpi de lucru — mod de acti (continuare) =} pas Ill - Aplicare rigina adeziva (“adhesive resin") > adeziune (“bonding”): © rasina patrunde in reteaua de colagen (dupa pregtirea realizata de primer = obligatorie !!) @ ragina se infiltroaza in orificiile canaliculelor dentinare tn dentina peri- / intercanaliculara demineralizat& © prin polimerizarea rasinii se realizeaz& legaturile adezive Propriu-zise (eventual, se formeaza stratul hibrid) 06-Jan247. 22 pee ab Beer4) Rolul stratului hibrid: © invelis acido-rezistent ce sigileaza suprafata dentinard © reduce sensibilitatea postoperatorie © blocheaza invazia microorganismelor in canalicule @ reduce stressul indus de contractia de polimerizare © previne detagarea restaurarii Metode pentru realizarea unei hibridizari adecvate =} Tehnica gravarii acide totale a smaltului si dentinel: (‘total-etch”) @ Adeziune uscata (“dry bonding”) — mentinerea uscata a Suprafefel dentare gravate i utilizarea de primeri ce confin apa (reumectarea substratului) @ Adeziune umeda (“moist / wet bonding”) - mentinerea umeda a suprafetei dentare gravate gi utilizarea de primeri ce contin acetond (eliminarea excesului de apa) 06-Jun-17. 23le sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE ~ 2003) 4) Sisteme adezive “etch-and-rinse” (“total-etch”) +) Sisteme adezive “self-etch” 4) Sisteme adezive pe baz de CIS @ Adezivi “in trei timpi” cu gravaj acid separat (“total-etch”) © Adezivi “in doi timpi” cu gravaj acid separat (“total-etch” / “single-bottle”) © Adezivi “in doi timpi” autogravant! (“self-etch”) @ Adezivi “intr-un timp”. ‘autogravanti (“self-etch” / “all-in-one” © Adezivi “in doi timpi” pe baz de CIS © Adezivi “intr-un timp” pe baza de CIS Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE - 2003) =) Sisteme adezive “etch-and-rinse” (““total-etch”) @ Adezivi “in trel timpi” cu gravaj acid separat (“total-etch”) a a = 06-Jun-17 24Sisteme adezive tip I: “etch-and-rinse” in 3 etape = gen. a IV-a =) Caracteristici de utilizare clini © mai multe flacoane (primer; ragind) - acid > sering& @ necesita conditionare acida (gravaj), ca etapa separaté © necesita spalarea cu apa a acidului, ca etapa séparata ‘© mecanism de prizd fotopolimerizabil sau dual (foto- / auto-) © utilizare in tehnici adezive directe, semidirecte, indirecte Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE - 2003) 4) Sisteme adezive “etch-and-rinse” (““total-etch”) in doi timp” cu gravaj acid separat (“total-etch” / “single-bottle”) = 2. & & 06-Jun-47Sisteme adezive tip Il: “etch-and-rinse” in 2 etape = gen. a V-a 2) Caracteristici de utilizare clini ‘© un singur flacon (primer + raigind)— acid » seringa © necesita condifionare acida (grava), ca etapa separata ‘© necesita spalarea cu apa a acidului, ca etapa separata ‘@ mecanism de priza fotopolimerizabil (poate exista catalizator, ‘suplimentar, pentru mecanism dual de priza (foto- / auto-) © uttlizare in tehnici adezive directe — cu materiale de restaurare coronara fotopolimerizabile See Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE ~ 2003) 4) Sisteme adezive “self-etch” @ Adezivi “in doi timpi” autogravanti (“self-etch”) - Em te fe reed 06-Jan-17 26Sistem adeziv tip Ill: “self-etch” +) Caracteristici de utilizare clinica: © 2 flacoane (primer acid autogravant; ragina) @ se aplica separat: intai primer-ul, apoi régina in 2 etape = gen. a Vi-a (tip |) © nu necesita conditionare acida (gravaj), ca etapa separata © nunecesité spalarea cu apa a acidulul, ca etapa soparata ‘© mecanism de priza fotopolimerizabil (poate exista catalizator, ‘suplimentar, pentru mecanism dual de priza (foto- / auto-) @ utilizare in tehnici adezivo directe, semidirecte, indirecte (“two-step”) =) Sisteme adezive “self-etch” E.G. on & a te ——_ Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE - 2003) © Adezivi “intr-un timp” autogravanti (“‘self-etch” / “all-in-one”) 06-Jun-17: 2706-Jun-17 Sistem adeziv tip IV: “self-etch” in 1 etapa = gen. a Vi-a (tip I!) (“one-step” / “mixing”) 2) Caracteristict de utilizare clinica: @ bicomponent: 2 flacoane (primer acid autogravant; ragina) ‘© nu necesita condifionare acida (gravaj), ca etapa separata © nu necesita spalarea cu apa a acidului, ca etapa separata @ se aplicd simultan: necesitd mixare (in momentul utilizarii) @ mecanism de prizd fotopolimerizabil €@ utilizare in tehnici adezive directe ~ cu materiale de restaurare coronara fotopolimerizabile eS Sistem adeziv tip IV: “self-etch” in 1 etapa = gen. a Vil-a (“one-step” / “no mix”) —) Caracteristici de utilizare clinica: © monocomponent: 1 flacon (primer acid autogravant + ragind) @ NU necesita conditionare acida (gravaj), ca etapa separatA ‘@ nu necesita spalarea cu apa a acidulul, ca etapa separata @ NU necesita mixare (monocomponent) > de electie: monodoze ‘@ mecanism de prizi fotopolimerizabil @ utilizare in tehnici adezive directe - cu materiale de restaurare coronara fotopolimerizabile 28Caracteristicile de baza ale principalilor solventi folosifi in adezivii comercializati [ACETONA Volatilitateridicata (se evapora rapid) Excolents indepartare a apei ‘Agent deshidratant puternic (ise de Probleme de pistrar $i aplicare [ETANOL (NAPA) spate tpn sir [2 Seacrest oep | Eee tat te ee ay Bee [APA a + Capacitaie de penetrare buna | + Potenfeazd capacitatea autogravanta a monomeriioracizi ¢ evaporé lent si, in consecints este mal dificil de indepartat | Apa remanenté poate implodica penetrarea / polimeriza 06-Jun-17