pozitia 3, un rest fitil, pe e: unul poliizoprenic, Vitamina K, se mai numeste menadions, iar componentii serici K,-K, apartin derivatilor de baltaling, nu prezinti substituent in pozitia 3 gi sunt hidrosolubili, Absorbia celor doua vitamine K naturale (fie de aport exogen, fie sintetizate de flora locala) se realizeaza in intestin, cu precddere in Jejim. impreund cu substantele lipidice, prezenta acizitor biliari (mai ales a acidului dezoxicolic) find indispensabila procesului, Dupa absorbtie, cle sunt transportate, pe cale limfatica si sangyin: 7 spre tesuturi. Concentratiile cele mai mari se nd K, (menachinona), realizeaza in ficat gi in splina. fn fleat, formele trans active sunt captate de microsomii hepatocitelor si suferd o transformare ciclica, printr-un triplu proces: de hidrogenare, de oxidare si de reducere. Aceste transform doud efecte: * activarea precursorului protrombinei, de © celula hepatic’, in cursul procesului de oxidare a vitaminei K, in forma 2,3-oxid: * Tecuperarea vitaminei K (sub actiunea enzimei epoxid-reductaz’) si reutilizarea ci, Printr-un fenomen ciclic. Procesul transformirilor ciclice ale vic taminei K poate fi Perturbat, sub actiunea warfarinei (inhibitor al epoxid-reductazei), care impiedicd recuperarea ei, sau a barbituricelor, care activeazt enzimele microsomale $i ii ace lereaza catabolismul O parte din vitamina K suferd un proces de glucuronoconjugare, urmand, probabil, circuitul enterohepatic. Dupa trei zile de la administrare, 20% din vitamina K se giseste in utina si $0% in seaun, iri au 6.2. Punetii si actiuni Cea mai importanti funetie a vitaminei K in organism este implicarea ei in procesul Coagulirii si anume, in biosinteza protrombinei ¥ a altor factori de coagulare (Vi, IX, X), ‘oti produsi in ficat, sub forma unor precursori inactivi, activafi prin interventia vitaminei K. Ea actioneaza ulterior Procesului de traducere 4 mesajului ARNm, in seeventa aminoacizilor din proteinele specifice factorilor de coagulare, Fitaminete ajutand la modificarea resturilor de acid glutamic n resturi de acid gama-carboxiglutamic Resturile de acid gama-carboxighutamic (Protrombina contine 10 asemenea resturi) pot chela ionul de caleiu, acest proces de fixare calciului fiind esential pentru rolul biologic al factorilor de coagulare, in contrast cu actiunea sa procoagulanta, Vilamina K intervine si in sinteza a doud pr teine, proteina $ si C, factoti inhibitori naturali ai coagulaii, Proteina C inactiveaza factoral Va si Villa, reducand, astfel, generarea in exces a trombinei, iar proteina S are rol de cofactor activator al proteinei C, prevenind hi. percoagularea, S-a constatat c&, pe Kinga factorii de coa- gulare, existd si alte proteine (formate tot prin tnterventia vitaminei K), ce contin resturi de acid gama-carboxiglutamic, identificate in diverse Otgane: plimani, splind, rinichi, placenti, oase (osteocalcina). Vitamina K actioneazi, de exemplu, in calitate de coenzima, in convertirea a wei resturi de acid glutamic in osteocalcina, metabolit ce favorizeazi mineralizarea oso. 6.3. Surse de vitamina K Vitaminele K naturale sunt 13 ales in regnul vegetal (frunzele plantelor verzi. lucema, salata, spanac si uleiurile vegetale) Ele se gasese si in alimente de origine animala, mai ales in lapte, ou, ficat. Vegetalele contin cu Preciidere vitamina K,, in timp ce in ficat exist mai ales vitamina K, (provenitd din sinteza realizati de flora intestinal). La om, necesarul este asigurat (in proportie egal) din cele doua surse, 6.4, Necesar Aportul necesar, printro diet adecvata, este de 90 ug pe zi, la femei, si de 120 yp/zi, ta barbati. Raportat la grupe de varsti, necesarul de vitamina K, exprimat in doza zilnicd adecvata, este redat in Tabelul 4, 6.8, Carenta de vitamina K 6.5.1. La adult, carenta de vitamina K este ard, fimd mult mai freevent intalnita la copil Acest fapt se datoreaza continutului abundent de filochir me (K,) in plante, productiei erescute deO72 * _ Sarwsis Pop, Margit Serban, Mise Bavancany Tabelul &. Necesarul de vitamina K, raportat fa grupa de varsté rupa de varsti Bait 9-13 ani 14-18 ani 219 ani ee | Fete (incluziind sarcina si lactatiay | 9-13 ani 14-18 ani L219 ani_ menaquinona, de etre flora intestinal, si, + ales, reciclatii vitaminei K in organism, Totusi, deficitul poate apirea, dupa administrarea Prelungité de medicamente, in special de antibiotice, care distrug flora intestinala si, implicit, redue formarea de vitamin K,, Cefa. losporinele de generatia a I-a sia lila pot cauza hipoprotrombinemic, exercitind un efect cumarinie-like stab, in particular, la pacientii cu depozite scazute de vitamin K. Ele actioneazi prin inhibarea functiei epoxid-reductazei, cea ce perturba fenomenul de recielare a’ vita. minei K. Unele studi au demonstrat 64 nutritia pa~ renterala totala si administrarea de antibiotice, pe {erment lung, pot favoriza carenté de vitamina K, impunind suplimentarea acesteia. De asemenea Se stie ca postul pretungit (inanitia) scade nivelul Vitaminei K. Doze foarte mari de vitamina A si E pot antrena carenté in vitamina K, prin efect de antagonizare 6.5.2. La nou-naseut, deficitul de vitamina K este intélnit mult mai freevent, Manifestarile sale sunt: sdngerari ale mucoaselor (epistaxis, gingivoragii), hemoragii ta nivelul osului, melend, hematurie si altele. Exista trei forme de manifestare neonatala: * Boalt hemoragicd a now-néseutulni (VRDB > viteonina K deficiency bleeding), o ees aj Doza zilnicd (ug/ziy forma eu debut precoce, care apare in primele zile de la nastere Manifestarile clinice sunt secundare rezer- Yelor fetale seazute de vitamina K la nastere, tat din cauza transferului redus al vitaminei K prin placenta, ct si a aportului sedzat, in cursul Primelor zile de viata. In phus, vitamina K, nu este sintetizata in intestinul subire, acesta find ined steril. Nou-nascutii, la care apare aceasta forma de boat’, sunt, in general, cei alimentati natural, laptele de mami fiind sdrae in vitamina K, spre deosebire de formulele de lapte, care sunt fortificate, Cel mai frecvent, sangerarea are sediu gastro-intestinal, ta nivelul mucoaselor si al tegumentelor, si, mai rar, intraeranian Severitatea hemoragiei impune, de multe o transfuzie de singe * Forma cu debut tardiv se manifesti, in general, intre saptimanile a 2-a si a 12-a de viald, dar poate aparea si pnd la varsta de 6 luni Majoritatea cazurilor sunt sugari alimentati cu ‘apte de mama, cu continut scdzut in vitamina K. Un alt factor de rise este malabsorbtia vitaminei K, la copii eu fibroza chisticd sau cu boli colestatice (atrezie biliara), Piri profilaxia cu vitamina K, incidenia boli hemoragice este de 4-10/ 100.000 de nou-nascuti SI spre deosebire de forma cu debut precoce, singerarea are mai ales sediu cerebral, existnd forme usoare, moderate sau severe, manifestate prin convulsii, sechele neurologice sichiar deces(desi hemoragia gastro-intestinala sau cutanata poate fi, uneori, primul semn de boala) * Boala hemoragica a nowndscutului, a treia forma de carenta de vitamina K, are drept cauzi tratamentul mamei cu warfarind, fenitoina, fenobarbital sau cefalosporine, medicamente ce traverseazd placenta, perturband functia vitaminei K, 6.6. Indicatii terapeutice Vitamina K poate fi administrata in doze de ing pe cale orala, i.m., subcutanata sau iv., in functie de cauza care a determinat deficitul Statusul vitaminei K poate fi determinat indirect, prin masurarea factorilor dependengi de vitamina K (protrombina, factorul VII, IX; X sau pro- teina C), in ceea ce priveste profilaxia bolii hemo- ragice la nou-naseufi, exist& un consens general, in sensul cB toti ar trebui sd primeasca vitamina K imediat dupa nastere, doza standard find de 0,5-1 mg vitamina K,, administrata im. in cazul copiilor prematuri, nu se cunoaste exact doza optima de vitamina K; ea nu este standardizati, dar Academia American’ de Pediatrie recomanda 0,2 mg, im., [a prematurii ndscufi sub 32 de saptimani de gestari O alternativa terapeutic’ pentru copiit sa- natosi, ndiscufi la termen, ar fi administrarea orala de vitamina K, (2 mg/doza), la prima masi, si, apoi, la 1, 4 si 8 saptimani de viata. Totusi, calea oral este mai putin eficienta in profilaxia bolii hemoragice cu debut tardiv (dar, de fapt, in Romania nici nu exist un asemenea preparat). in cazul hemoragiilor ombilicale, a hemate- mezei sau melenei, se indic& 1-2 mg menadiona/kg, pe cale bucala, si 1-3 mg vitamina K,, parenteral; la nevoie, se administreazt singe sau plasma proaspat 6.7. Toxicitate Hipervitaminoza K, sau intoxicatia cu vi- famina K natural, este foarte rari, iar limita Superioara a dozei nu este inc precizati, La hou-nascut, suplimentarea poate determina icter nuclear, prin blocarea mecanismului de glue- wonoconjugare, interferind cu eliberarea si Conjugarea bilirubinei (prematuritatea potenjeazi acest rise). Fitaminele Supradozarea produsilor sintetici de vita- mina K se insofeste de efecte adverse, ca: v turi, albuminurie, porfirinurie, sindrom hemolitie uremic, prelungirea timpului de coagulare. Vitaminele hidrosolubile 7. Vitamina B, (tiamina) ‘Vitamina B, (anti beri-beri) a fost izolata din taratele de orez, in anul 1926, de catre olandezii Jansen si Donath, care au si numit-o astfel. Struc- tura sa chimica a fost elucidata, in anul 1936, de cdtre Robert Williams, acesta numind-o tiamind. 7.1. Structura si metabolism Vitamina B, este formata dintr-o bazé piri- midinica si radicalul tiazol, unite printe-o punte metilenic. Forma activa a vitaminei B, este tiamin-pirofosfatul (TPP). Tiamina se absoarbe predominant in intes- tinului subtire si mai putin in colon, atat prin- trun proces pasiv de difuziune, cat si prin transport activ. In ficat si in ereier are loc fosforilarea cu ATP in TPP, sub actiunea tiamin pirofosfat-transferazei, aceasta forma find depozitata in cantitati mici, in ficat gi rinichi, iar excesul, eliminat, in special, pe cale renal si, in mai mica masura, prin bil. Din depozitul realizat in organism, se mobilizeazi cantititile necesare, dupa o prealabila defostor Ca urmare a posibilitatiilimitate de stocare (timp de injumatatire 10-20 de zile), este necesar un aport continuu. in colon, vitamina B, este sintetizati de flora intestinali, dar s-a demonstrat do mare parte din cantitatea produsi este degradata si utilizaté de flora bacteriana, astfel neat aceasta nu poate fi considerata 0 sursa ficient de vitamina B,, Unele alimente, si anume cele care contin derivati hidroxilati ai taninurilor, flavonoidelor si avidului cinamic (ceaiul negra, ceaiul verde, cafeaua sialcoolul). casi alimente ce contin tiaminaze, cum Sunt molustele si pestele de api dulce, nepreparate termic, scad absorbtia de tiamina. lare, 7.2. Functii si actiuni TPP este un cofactor enzimatic (grup Prostetic) al unor enzime, ce catalizeaza reactii, ea:674 Marusia Pop, Margit Serban, Miuela Batdneant « decarboxilarea oxidativa a a-cetoacizilor (acid piruvic, a-cetoglutaric si d-cetoacizi, deri- vati din aminoacizii ramificati: valina, leueina, izoleucina): ® transcetolarea, din cadrul caii pento- zofosfatilot, reactie de metabolizare a mono- zaharidelor. Exist ipoteze in conformitate cu care vita~ mina B, Jn special forma sa activa, este imptie in conducerea nervoasi, ea fiind prezenta in membranele axonale. Intr-adevar, participand la reactiile de decarboxilare oxidativa side transcetolare, vitamina B, are rol indirect i in formarea neurotransmitatorilor de tip GABA, acetileolind sau acid ghitamic, preeum si in transmiterea nervoasa propriu-zisa. 7.3. Surse Vitamina B, se gaseste atat in alimentele de origine vegetala (bogate fiind drojdia, cerealele integrate), cat si in cele de origine animaki neprocesate (confinut mare au carnea de pore, ficatul gi rinichii). Carnea de miel gi de pui, ouale, fructele si Jegumele contin cantititi moderate de tiamina, pe ciind produsele lactate sunt sirace, din acest punct de vedere. Ea este denaturata, in mediu alealin si la temperaturi inalte (fierbere, coacere, pasteurizare si preparare sub forma de conserve a alimentelor). 7.4, Necesar Necesarul de vitamina B, difera cu varsta (Tabet! 5). 7.5. Carenta de tiamina * Cauze: — aport deficitar, prin diet mente ce contin vitamina B, saw pierderi, in: alcoolism cronic (fiind partial solubiki in alcool), sindroame de malabsorbtie, tratament excesiv cu diuretice si nutritie parenterala totala; scut, in stari hipermetabolice (hipertiroidism), de exemplu Deficitul de tiamind poate fi stabilit prin masurarea direct’ a concentrafiei sale in singe # Simptome si semne: manifestari digestive: hipoclorhidrie, tulburiri de tranzit intestinal (sediderea peri- staltismului) si anorexie, cu sc&dere ponderald; ~ necesar © semne neuropsihice: neuropatie periterie’, encefalopatie, tulburari comportamentales ~ anomalii cardiace: cardiomegalie, insu- ficienta cardiac’ acuta, fulminant chiar. Deficitul de tiamind se asociaz’, in mod clasic, cu trei entititi clinice: boala beri-beri, sindromul Wernicke-Korsakoff si sindromul Leigh 7.5.1. Boata beri-beri Exista doud forme de exprimare a bolii: ero- nica (la rindul ei, ,uscata” si medi”) si acuta uneori tabloul clinic poate cuprinde manifestari specifice tuturor acestor forme elinice. Formele cronice © Beri-beri ,uscata” se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos periferic, eu tulburari motorii, senzoriale gi reflexe, urmare a leziunilor degenerative ale tecti de mielind a fibrelor nervoase. Initial, neuropatia se instaleazi la membrele inferioare gi apoi se extinde citre segmentele superioare ale corpului, primele simptome find paresteziile, urmate de stibiciune si atrofie muscular si, in final, de paralizia flasca. © Beri-beri ,,umedit” (edematoasi) afec- tea’, in esentd, sistemul cardiovascular. Din punet de vedere morfopatologic, se_constats degenerescenta hidropic& a fibrelor mioeardice si edemul interstitial, ceea ce, clinic, se traduce prin insuficienté cardiac congestiva: tahicardie, edeme generalizate, exsudat pericardie si pleural, ascita, hepatomegalie etc. Forma acuta ® Beri-beri acutdh (catdiacd, ,shoshin”). exprimat prin insuficienta cardiac’ fulminant si deces; clinic, prezinta tahicardie, palpitatit, dureri precordiale, dispnee, cianoz3, hepato- splenomegalie si turgescenta jugularelor. Din punctul de vedere al varstei pacientilor, aceasta forma poate apirea atat la sugar, cat si It adult si, astfel, se deosebese: ~ forma sugarului; ~ forma adultului, ~ Boala beri-beri a sugarului, se manifest ja varsta de 2-5 luni, prin semne de insuficient& cardiacd sau de meningita aseptica (varsitur, crize convulsive si alte semne neurologice, insi fara modificdri ale examenului lichidulu) Gefatorahidian), Varsiturile reprezinta sermnalec 1-3 ani 4-8 ani 9-14 ani — | Adulti cel mai precoce, dar patognomonicd este afonia, determinatd de paratizia nervutui laringean sau de edemul corzilor vocale, in 2003, un gtup de sugari din Israel, alimentati cu 0 formula de lapte praf pe baz de Sola, séraci in tiamini,a fost diagnosticat cu beri- beri. Cei mai multi care au prezentat simptome Severe ale deficitului de tiamini, in momentul diagnosticului(insuficienta cardiac’ giconvulsii), aur Fimas cu sechele severe, chiar si dupa terapia de substitutie. Toti copii cu erize de apnee sau cu convulsii au avut retard psihic moderat sau sever, dupa S ani de la diagnostic, iar majoritatea a dezvoltat epilepsie. Cei asimptomatici sau cu Simptomatologie minima, nespecitica (varsituti, iritabilitate, retard de crestere) au prezentat, de asemenea, retard in achizitile motorii si de limba ~ Boala beri-beri a adultului, se caracte- rizeazi prin neuropatie periferied (simetric’, cu afectare atit senzoriala, cat si motorie, in special ‘a nivelul segmentelor distale ale membrelor), Ce poate fi insofitd de afectare cardiaca: cardio. megalie, cardiomiopatie, insuficienté cardiaca congestivas citului de vitamina B,, asociata, in mod obismuit, cu alcoolismul cronic, Examenul histopatologic videntiaz’ degenerescenta neuronala si glialt, microhemoragii si proliferare endotelia vasele cerebrale. Encefalopatia Wemnicke este forma acuta de Manifestare sindromului, ce necesita tratament de urgent’, pentru prevenirea sechelelor Reurologice severe si a decesului, Psihoza Korsakoff este expresia alectitii neuroloyice Sronice, apéruti ca 0 consecin{i a encefalopatiel Ea se caracterizeaza prin tulburari de seu durati ale memoriei, asociate cu confabulatie, rd deteriorarea semnificativa a altor functii cognitive, La pacientii alcoolici trebuie si fie evitata administrarea solutiilor de glucoza, pana dupa initicrea terapiei de substitutie cu vitamina B,. pentru a nu se precipita aparitia encefalopatiei Pari tratament de substitutie, mortalitatea este de 90%, cauza frecventd a decesului fiind insuficienta cardiaca. 7.5.3 Sindromul Leigh sau encefalo- miclopatia subacuti necrotizantii este 0 afee fiune tard (100 de cazuri raportate), transmis autozomal recesiv, ce se caracterizeazi prin afectare mitocondriali, ce duce la necroza si demiclinizare, la nivelul talamusului, bulbului ra. hidian, puntii si nervilor periferici. increier exist un deficit de TPP, dar nu din cauza deficitului de vitamina B,, ci a existentei unei lipoproteine ce inhiba activitatea tiamin-pirofosfatazei Din punet de vedere clinic, se manifesta prin ataxie, disartrie, areflexie si atrofie musculard subacuti 7.6. Indica(ii terapeutice Vitamina B, poate fi administrata pe cale injectabila (.m., mai ales, si iv.) sau oral, in formele severe, cu insuficienf’ cardiacd, se utili. Zeazii $i calea iv. In boala ,beri-beri”, dozele 2ilnicesuntde 10mg, la copii, side 100mg, pentra adulti, timp de 7-14 zile, apoi 10 mg’ zi, per os, pana la recuperarea complet’. Simptomele din encefalopatia Wemnicke se remit sub tratament dar psihoza Korsakoff este ireversibila, Nu s-au raportat efecte adverse ale supra- dozarii de tiamini administraté pe eale orali,Pop. Mangit Serban, Mibwacks Bénine excesul find climinat prin urina, fn cazul edit Parenterale au fost sesizate reactii alergice, inclusiv soc anafilactic, 8. Vitamina B, (riboflavina) Existenta vitaminei B, a fost intuitd ined de 'a inceputul secolutui 20; in 1932 au fost extrase din crojdie formele ei active (FAD gi FMN), iar in 1935, riboflavina a fost sintetizata, de editre Kuhn si Karrer 8.1. Structura si metabolism Riboflavina este 0 substanti chimica de cu- loare gafbena, fluorescenta, constituita dintmun ciclu izoaloxazinic (contine 4 atomi de azot), climetilat in pozitiile 7 gi 8 si care este substituit, in pozitia 10, cu un radical ribitil, provenit de la ‘bitol, pentealcoolul rezultat prin hidrogenarea Tibozei, Deoarece ribitolul nu este o pentoz 51 nu este legat Ia riboflavin printr-o iegatura glicozidied, compustel nu este un nucleovid Propriv-zis. Este relativ stabil la cildura gi se descompune la lumina vizibila, Formele active ale riboflavinei, cu rot de Coenzime, sunt FMN (flavin mononucleotidul sau flavin-S-fosfatul) si FAD. (flavin-adenin- dinucleotidul sau riboflavin-5*-adenozin-difo. fatul). Ribofiavina se absoarbe in intestinul subtire, atit print-un proces activ, consumator de energie (atunci cand se giseste in cantitati mici, in iu. menul intestinal), cat si printr-un proces pasiv (cand concentratia este crescuta). Tot in fanctie de continutul vitaminei in alimentele ingerate, se realizeazi fenomenul de .up- si down. regulation”. in cazu! persoanelor cu diet deficitara in riboflavin’, absorbtia intestinala este maxim’, 5! invers. Sarurile biliare favorizeazi acest Proces, prin eresterea permeabilitatii membranei intestinale, Vitamina B, este exeretatd ati pe cale renala, ct si biliar; ca urmare a ciclului enterohepatic, fractiunea, eliminatd astfel, este Teabsorbiti aproape in totalitate 8.2. Funetii si actiuni EMN si FAD, formele active ale vitae minci B.. sunt grupari prostetice pentru © serie de enzime — oxido-reducstoare (NADH-dehidrogenaza, — succinat-dehidrose. haza, acil-CoA-lehidrogenaza, a-glicerofns. fatdehidrogenaza, aminoacid-oxidaza), in pro- cesul enzimatic, FMN si FAD intervin, ca sisteme oxido-reducitoare reversibile, ce transport cehivalentii reductori (electroni si protoni), de Ja coenzimele nicotinamidice (NADH), Precum si de la unete substraturi (succinat, acil-CoA, alfa-glicerofosfat), la componente ale Jantului Tespirator (coenzima Q). Prin participarea la reactille de oxido-reducere, vitamina B, este implicati in metabolismul aminoacizilor gi al carbohidratilor, ca i in respiratia celulard, 3. Surse La fel ca si vitamina B,, riboflavina se aseste in toate alimentele nepreparate. Cea mai bogata sursi este drojdia, urmata de ficat si Tinichi. Tardtele de grau, carnea, ouile, produsele lactate si legumele verzi (spanac, broccoli) re- Prezinti, de asemenea, surse importante. Prin «lecorticarea cerealetor, cantitatea de vitamina B. se reduce cu aproximatiy 60%. Din acest Motiv, majoritatea produselor rafinate din cereale (fina de grdu, cerealele pentru micul dejun ete.) stint imbogitite cu vitamine de grup B. Tratarea ou aburi a orezului, inaintea decorticarii, reduce Pierderile de vitamine B. 8.4. Necesar Necesarul este dependent de belul 6). th (Ta 8.5. Carenta de vitamina B, Nu existé 0 afectiune specifica indu: carenfa in vitamina B,. in cazul pacientilor cu diet sdraca in riboflavin, s-au constatat modificari ale pielii si mucoaselor (stomatiti angular, glositi, dermatita seboreica a fatei si dermatite ale regiunii anogenitale, fotofobie (prin vascularizatia superficiala a cornee! Deticitul de riboflavin este secundar ca- Tentei_alimentare sau reducerii absorbtiei, la Pacientii cu atrezie biliard sau afectiuni he asociate cu colestaza S-a constatat, de asemenea, ei adminis: a de contraceptive orale scade absorblia de trai[ Grupe de varsta de vitamina B,. Deoarece ea este distrusa de tadiatiile ultraviolete si de lumina vizibiti, deficitul de ribofiavind poate sit apara si la nou. nascutii cu iter, trataji prin fototerapie. 8.6. Indicatii terapeutice in cazul carenfei de riboflavina, se admi- nistreazd preparate orale, ce cuptind, de obic, intregul complex de vitamine B, doza zilnica fiind de 3-10 mg. Exista si preparate pentru administrare iam, 8.7, Toxicitate Datoritd faptului c’ excesul de vitamina B, se elimina prin urina, in cazul administrarii pe cale oral, nu exista cazuri de supradozare. 9. Vitamina B, (niacina, vitamina PP) Niacina (denumitd anterior si vitamina PP) este termenul generic pentru doud substante chimice: acidul nicotinic $i nicotinamida Acestea reprezinta formele active ale vita- minei B, si au fost izolate din nicotinamid- adenin-dinocleotid (NAD) si. nicotinamid- adenin-phosphat (NADP), ined din anul 1934 Trei ani mai tarziu, s-a descoperit rolul nutritional al vitaminei B, si legdtura dintre aceasta si pelagra, 9.1. Structurd si metabolism Vitamina B, se gaseste in majoritatea ali- mentelor, sub forma de NAD si NADP. Carnea 51 laptele sunt singurele eare contin forma activa, nicotinamida. in intestin, compusii NAD si NADP sunt hidrolizati, sub actiunea enzimelor din sucul intestinal si este eliberatd nicotinamida. Aceasta Pitrunde liber prin membrana enterocitelor, fara consum energetic si fara transportori specifici in enterocite, nicotinamida este reconvertita in NAD sin alti metaboliti, pentru care marginea >in peric” a enterocitului nu este permeabilt astiel c& vitamina B, este refinuta in celule in singe, vitamina B, circuli sub forma de acid nicotinic si nicotinamida. Ajunsa in ficat, 0 parte este utilizaté pentru sinteza coenzimelor NAD si NADP, restul fiind hidrolizat, din nou, in nicotinamida si acid nicotinic, eliberate in circulatie. in celelatte fesuturi, se_utilizeard entra sinteza coenzimelor, doar o mica parte fiind stocata. Excesul este metaboli: ‘at in ficat, in derivati metilati, eliminati pe cale renala 9.2. Funetil si actiuni NAD si NADP sunt coenzime pentru dehi- Grogenazele ce catalizeazi reactiile de oxidare ~reducere. Principalele reactii catalizate de NAD si NADP sunt figurate in Tabelul 7, Astfel, prin intermediul NAD si NADP, vitamina B, este implicati in metabolismul glucidic, lipidic si proteic, ca gi in producerea de energie celulari (formarea de legituri fosfat), Studiile recente i-au evidentiat un rol imunomodulator si antiinflamator, precum si capacitatea de a neutraliza radicalii liberi de oxigen, Rolul imunomodulator si antiinflamator se realizeazA, in vitro, pri ~ inhibarea seeretiei de citokine proinfla- matorii; ~ restrictia expresiei ICAM-1 (intercelular adhesion molecule 1) si a MHC Il (major histocompatibility complex I); ~ reducerea chemotaxiei neutrofilelor si cliberarea de histamina, din mastocite. 9,3, Surse Niacina poate fi sintetizata in organismul uman, din triprofan (din 60 mg de triptofan se sintetizeaza | mg de niacina) SPRae ceraldehida3- | Piruvat-dehidrogenaza Gliceral Lactat Piravat [Acetil-CoA + CO; | Teocitrat-dehidrogenaza Alfa-cetoghutarat-dehidrogenaza Alfa-cetoghutarat + CO. Malat-dehidrogenaza dehidrogenaza Printre cele mai bogate alimente in niacin; sunt cerealele integrale, cafeaua gi alunele. La fel ca si celelaite vitamine din complexul B, niacina este distrusa prin procesele de rafinare @ alimentelor, cum este, de exemplu, objinerea fini albe de grav. Surse care contin niacina si triptofan sunt ficatul, carnea rosie gi carnea de pui, Ouale si produsele lactate sunt sdrace in niaeina, dar sunt surse excelente de triptofan Fructele si legumele contin, de asemenca, niacina, dar in cantitati iabile si sub forma unor compusi din care accasta este extrasii mai greu de organism, avand, in consecinta, o biodisponibilitate mai sedzuta. 9.4, Necesar © dieti echilibrata, normoproteica si nor- mocaloricd, asigurd necesarul de triptofan gi de vitamina B, Necesarul de niacind este dificil de apreciat, datorité faptului ca aceasta este sintetizata in organismul uman, din triptofan, nefiind necesar un aport suplimentar, extraslimentar. Productia de niacina din triptofan este dependenta de: * statusul nutrivional (consumul de pro- teine); * statusul hormonal (estrogenii stimuleazi metabolizarea triptofanului in niacina); + prezenta vitamineior B, si B, (implicate in metabolismul triptofanului), Caren{a de vitamina B, Pelagra este afectiunea determinata de carenja de niacina si de triptofan (precursorul niacinei) si se intdlneste in randul populatiilor ce folosesc, ca principal sursa de hrand, faina de porumb; porumbul contine niacind, ins aceasta se giseste sub forma unui compus chimic din care mu poate fi extrasa de eatre enzimele di- gestive Exist populatii (din Mexic sau indienii Hopi din Arizona) care, desi folosese porumbul ca aliment predominant in dieta, nu dezvolti Pelagra, ca urmare a prepararii fainii de porumb intr-un mediu in care acidul nicotinic este eliberai din forma sa legata (locuitorii din Mexic folosesc © solutie ce contine extract de lamaie verde, ia indienii Hopi, cenusa de lemn). In societatea moderna, pelagra este foarte tara si se intalneste la * consumatorii cronici de alcool; * pacientii cu sindroame de malabsorby de diferite etiologii; * la cei cu diete sirace, sau care exclud complet alimentele bogate in niacina sau trip- tofan; * cei cu diete bogate in Ie metabolismul triptofanului); * boinavii ew anorexie nervoasi: © cei cu crori inndscute de metabolism, din cadral metabolismului_aminoacizilor id exemplu, boala Hartnup): ind (altereazi* pacientii cu sindrom carcinoid (meta~ bolismul triptofanului este dirijat catre productia de serotonin, in defavoarea productiei de niacin); * cei cu consum de medicamente ce intervin in metabolismul triptofanului: 5-fluorouracil 6-mercaptopurina, azatioprina, fenobarbitalul; in literatura a fost descris si un caz de pelagr’ la un pacient tratat cu izoniazida, aceasta ducand la carenta de piridoxina (vitamina B,), necesara reactiei de transformare a triptofanului in niacina, Din punct de vedere clinic, pelagra poari numele de ,.boala celor 3 D”: dermatité, diaree si dementa, * Manifestavile digestive precedi pe cele cutanate si includ: inapetenta, greata, hipersalivatie, epigas- tralgii; ~ glosita, cheilita, stomatita, gastrit ~ diaree, de obicei apoasd, dar exista si cazuri in care scaunele contin elemente patologice (sange si mucus). ¢ Leziunile cutanate constau in: eruptie cutanatii eritematoasa, eu senzatie de cildura si arsura local, in zonele expuse la radiatiile solare (rash malar, eruptiea felei dorsale @ mainilor si picioarelor, regiunea cervicala), uneori cu vezicule sau bule; hiperpigmentare, ce devine evident’ pe misurdi ce dermatita se cronicizeaza; ~ absenta pruritului; ~ friabilitatea fanerclor. * Simptomele neuropsihiatrice, dintre care, cele mai obignuite sunt: ~ apatia, letargia, depresia, anxietatea, s¢ derea capacitatii de concentrare, delirul, starea confuzionala, coma; ~ paresteziile si miocloniile. 9.6. Indicatii terapeutice ‘Tratamentul carentei severe consti in uti- lizarea de 4 x 10-50 mg vitamina B,/2i, la copii, side 4 x 100 mg/zi, la adulfi, pana la remiterea Simptomatologiei acute severe, urmata de re- ducerea la jumatate a dozei, cu administrare in 2 prize zilnice, pani la vindecarea leziunilor cutanate, Vitaminete 9.7. Toxicitate Acidul nicotinic, in doz de 100 mg/zi, pe cale orali, produce vasodilatatie perifericd i roseata ferei. In doze mari, intra in competitie cu acidul uric, la nivelul tubilor renali, determinand seiiderea eliminarii acestuia si aparitia gutei, Ulterior, la 750 mg zilnie, timp de trei luni, s-a constatat un efect hepatotoxie evident, Toxicitatea nicotinamide’ este de 2-3 ori mai mare decat a acidului nicotinic. 10. Vitamina B, (acidul pantotenic) In 1933, Williams si echipa sa au izolat, din material vegetal, 0 substanti cu rol de factor de crestere, pe care au denumit-o acid pantotenic, in 1937, acidut pantotenic era recunoscut deja ca vitamin’, dar abia in 1947, Lipmann ji dovedeste rolul biochimic, in calitate de ttuent al coenzimei A, 10.1, Structura si metabolism: in realitate, acidul pantotenic se gaseste rareori liber, fiinded, de obicei, face parte din coenzima A (Co A) si din 4-fosfopantoteina, 10.2. Functii si actiuni 10.2.1. Rolul biochimic Coenzima A, prin gruparea sa acyl (R-CO), intervine in numeroase reactii biochimice. Ea actioneazai in metabolismul ‘0A (format prin de- carboxilarea alfa-ketoglutaratului, in prezent Co-A) reactioneazit cu glicina, pentru a forma acidul aminolevulinic, precursor al porfrinei lor Co-A participa la beta-oxidarea acizilor grasi, la doua niveluri, Acetil-Co A ia parte la acetilarea colinei, pentru a forma neurotransmititorul ace- tileolina, D-glucozamina si D-galactozamina au, de asemenea, nevoie de Co-A, pentru acetilare De exemplu, acidul hialuronic este format din N-acetii-D-glucozamina si acid D-glicuronic, iar condroetilsulfatul din cartilaj se formeaza din N-acetil-D-galactozamina si acid D-glicuronic Biosinteza colesterolului incepe cu con- densarea a doud molecule de acetil-Co A, for- mand acetoacetil-Co A, ca, in final, prin reactia cu 0 a treia acetil-Co A, sd se sintetizeze acidul$80 * _ Marwsa Pep Mang Serban, Sttact Batinean ‘mevalonic, implicat in functionarea unor pro- ‘cine si ctapa esentiald in geneza colesterolului 10.2.2. Rol fiziologic Co A modifica proteinele, prin trei procese acetilare. acilare si isoprenilare * Acetilarea B-endorfinelor: acetilarea capa- tului terminal amino- joaci un rol impontent im crestereaactivititii neurotransmitatorali Brendovfing, la nivelul creierutui, Acent Peptid are activitate analgezicé asemandtoare morfinei, intervenind, totodata, in. stabilirea comportamentului sexual si in cel al invatarii * Acilarea proteinelor G: activitatea bio- logica a hormonitor peptidici este mediata ste AMPe, a cirei formare depinde de activitaten Proteinelor G. Transportul a-subunitatilor pro. teinclor G, intte membrana citoplasmatic’. gi Gtoplasma, este favorizat de atasarea si deta. sarea gruparii palmitat, Co A fiind donorul de astfel de grupari, * Asoprelinarea este si ea determinati de vitamina B, 10.3. Surse Vitamina B..in forma sa legata, se gaseste in alimente de origine animala si vegetala (acid fosfopantotenic, pantoteina gi fosfopantoteina), in forma libera este Continut doar in lapte (uman $i de vaca), Vitamina B, se afla din abundenta in feat, rinichi, inima, ereier, albus de ou, alune si fasole. 10.4, Necesar Necesarul depinde de varsta (Tabelul 8), 10.5. Carenta de vitamina B, Deficitul de acid pantotenic a fost studiat Pe un lot de barbati sinaiosi voluntari, Ja care $8 utilizat 0 dietd artificialé, constind dintr-o emulsie, administrata prin tub intragastric. Doi subieeti au primit o diet’ fina acid Pantotenic: lao alti pereche s-a folosit o alimentafie bogati in antagonisti ai acidului Pantotenic: si o a treia a beneticiat de o dicta bogata in acid pantotenic. Dupa patra siptamani, cei care au primit diets Rird vitamina B. si cel ee au Primit antagonisti au prezentat:iritablitate, insomnie, fatigabilitate, cefitlee, slabiciune muscular’, asociind, in membrele inferioare, Parestezii $i senzatie de picioare fierbint Testele de laborator au depistat 0 insuficienta adreno-corticala, 10.6, Indicatii terapeutice Bficienta suplimentarii terapeutice cu vita mina B, este in curs de evaluare. fi sunt atribuite cfecte benefice in: polineuropatia diabetica, erapia pligitor atone, a ulcerelor diabetice si a acneei. 10.7. Toxicitate Semne de toxicitate nu par si existe, nici in conditiile administrarii unor doze zilnice masive (acid pantotenic, 10 giz. U1. Vitamina B, (piridoxina) Vitamina B, a fost izolata in 1938 si sinte- tizatd in 1939, d1.1. Structura si metabolism Vitamina B, este un radical at pividinci, Substituit in pozitia 2 eu metit, in pozitia 3 en hidrosil, in pozitia 5 eu hidroximeti si in pozitia 4 cu un radical variabil, fn fimetie de structura radicalului variabil, exist trei compu: * Piridoxina R = ~CH,-OH (alcool); * Piridoxal R = -CH = 0 (aldchida), * Piridoxamina R =—CH,-H, (amina) Variantele vitaminice Sunt interconvertibile, toate avand functie Vitaminica. Vitamina B, se absoarbe in intestin si se elimina pe cale renala. in tubul digestiy, ajung legatd de proteine,legatura disociatd in conditile pH-ului acid din stomac (administrarea de antiacide ii scade absorbyia). Absorbtia este mai ‘apida pentru formele nefosforiate, dintre care 0 Parte vor fi fosforilate in enterocite, sub actiunea Piridoxal-kinazei (de exemplu, piridoxal + ATP > piridoxal-fostat + ADP), in circulatia portala Se clibereaza in special sub forma nefosforitatd Consumul cronic de alcool reduce nivelul Serie de vitamina B, prin: + accelerarea degradarii Piridoxalfosfatului, * scéderea absorbtici intes- tnale $i + cresterea etiminarii renale a acesteia.