Вы находитесь на странице: 1из 24
MANAGEMENT EDUCATIONAL. * miembrilor unui grup ia cadrul unei gediate Rachhan (1971) inginae di bri echipe lao godinta in cudnt une gedinte ferite categori de contributi pe Se pot folosi aceste. ‘categorii pentru, ai fe 2 analiza interactiunee {_pensirta |) exempiu iit aa Ace o comporare care | avanseaza sues an: | Propuner sai ef de [astune Consiustrul | Ad | | Aduce propuneri care se fi planul tu este bon 1 ndsugé celor Reutede | daed adhugin aveanh | altcineva, idee." to | Face declaati divecte de | .~ Da, sunt de acord ou { swstioere a alte persoane | $94 4 conceptilor 4 Promiraterul F Ssastnigoral 4 Cel care dezaprobi | ExprimA dezaprobarea | direct sau chiar aduce i obitacole gi ebicetih = Nu sunt de acord eu soeastat™ = Ceea ce sugerezi ny LASSE, | cee F Newser | sacl att geaema te Tgimeenaee | (itp ava ey | eae ee eee 8 Cebcaretesteees | inceared sf vada dace Pot sh verif ‘orn fot be *! | |e ‘a |" ecewernint [Renna aratens | png SOO invotombcressce | Tet fipismnsen |e in | Sec | ty Srevaun tae ge | Toa tupet | Oakes ons | Place sear | —— CAPTOLLA IV COMUNICARFA IN ORGANIZA IA SCOLARA 24 | _catecona j 8 Celeaee caus | Seetuia fate epran rnformat | claciieds sks | ee + Cel care ufers Ofera fapte, open. im ammntest « | [18 Ceteaeccopeaes [ineeeh a mpc ariels ai cova de alta persgand sau si fi | pac dovpre aeeana sporease’ gosibitatea | aid stow fot dea coazibus, = ~ — ———+ ree _ (Weseetima [peacoat owns [att Scone | | Jectapmegm tS i [axtpspinace [yx hn |femctgee abt | | cveeva,Ineroperea | ‘este cea mai freeventd: | tale emaniesarea esta ‘Tabelul 4.6, Contributiile membritor echipet Conyersatia ste modal ia care gindim impreuad, Girdiren nu este prises ea Fiind o abilitate managerialé cheie. De aceva trebuie atrasé atentia e gandirea au insearnaa. © alternativa pentru a face (indirca eficient imbuniedfeste eficiente active ailor noastre si achiunile ncastre sunt 9 sursi bogata pentru weile buns) funeiie a educates inteligenya a flistey © operatie a logicii Fduard de Bono a creat sase .palérii* ale géndirii (instrumente de clarificare a iseutilor purate in grup) Conversaile senoase ar trebui st eaute sa tae iti {tre ideile oamenilor, s8 eticheteze fiecare contrbutie a participantitor In discuti 284 MANAGEMENT EDUCATIONAL ees icra se poate realiza ur alutnul pil poartd in tunetie Us contribute Pregedintele de pannlor sd posite a saumitt paar lor colorate pe care stort Ie sedinta poate sil s& ceard partic. i $1 Si adues'o contributie vorespunedtoate 1 Palésia alba - exprina tapte 9 eitie ents, i i ys inte © Phiaria neagra - judecats. proc © Pilaria walbend - avantaje, Aeneticli. eeonomii . ws Poti altace - inde despre gine. eonel al prs gid Erne piri de Bono cot nap ee ot pate hate ts doin Ese far ipo aie fc pa eh Ss gion ou piri rie sn apd Ficare pon Iles greener 4s ito dase, Fousiea plier pomite oun st ee a ee in condigii obignuite nu le-ar fi facut (Barker, 1997), fack remarce pe care 49. CALITATEA $1 CANTITATEA SEDINTELOR 49.1, Criterii ale eficientei sedintelor sah un ese a ses con ¥en amen © Conyoumt = deci ine? #2 informatisunt nce se? Prem ateraejunea umand igure acral © conta ipesiunoe © tures decir # obserare tin papa Giind cele dou aspect se aa in echilibra $i 9 score sft important ambelor aspecte, sedinja a fost eficienta. Me impor CAPITOLUL IV: COMUNICAREA IN ORGANIZATIA SCOLARA 285 49.2. Separarea procesului de continut — o eale de eregtere a ealititit sedinjelor participant in eadeu Prin proces se injelege In acest context cum conduce sedinte. tar prin conjinut. ceca ce dorim si obtinem de 1 —~ Se treble ewe?) ASiguraren sued ind? \ / - nro dgresiun // Dectitecine? oS! a deciilor informatii sunt’ { Z f ~~ A panisipaisn // e dorim s4 bine cates putiaypantee A nil. Figura nr. 4.6. Universul gedintelor: proces si conginut (Glass, 1996, p 54) 4.9.3. Ghid peatru un comportament comunicafional asertiv intr-o gedinta ‘© sj prezingi punctul de vedere clar pentru a fi corect intsles (© si-ti pistrezi calmul gi emofiile sub control ‘© sG respecti interescle celorialti gi si cauti solutii corecte, nepittinitoare © s8 cviti demersurile inutile care ar putea sB mascheze sau si temperere impactal mesajului tau asupra celorali © si nu eziti s& spui camenilor ce pofi si ce nu poi s8 dobindesti gi care arf consecinjele unei cereri presante asupra ta © Siti ari pretengile faa de ceilalit (© si nui intrerupi pe ceilalti gi s8 mu permiti sé fii intrerupt © si folosesti in mod pozitiv comportamentul nonverbal (¢- si ceri phrerea asupra contribupei tale ‘© si gésesti momentul potrivit pentru contributia ta (© sie susti pérerea cu argumente solide © Si mu aiungi ta imp 1 Sipmvegt astentativ Ja ceas # Stu ascult ce se dices ‘siste sau sexiste Si personalizeci subiectele discutate S43¢i tot timpul, 8 fi pasiv,s8 vorbegti tos snp 88 folosesti non-verbalul negativ site e consider sufcient de ase este important unnnd si te comport in aga fel incdt si se sta bin oe’ AGRESIV i ~ ASERTIV [1 MAST Ne EU MASIMT BNE (Pim OK) (im ok) TUNUTE'SIMT BINE TUTE SIMTI RINE Ganrre nat O8 ) I (ave OR PASIV DEPRIMAT UWNU MA SIMT BINE EU NU MA SiMT BINE [Port OY (mot OK ) PTE SINETE RINE TUNUTE SIWTI BINE inte OK) You're nor OK) | Figura nn. 47, Matrices ii Harris (aris, 1573) Aceasth matrice prezints patra feiuri de manifestare fedinte, Trebuie si reeunoastem c& exists situate rea siguri de not insine, de exemplu, situatile slectele pot fi pereepute ea povitive, hogatve Fovugi, ded aceste manifestri nu au succes. unit indiv {sxan mai putin constructive De exemplu, manager ind “herdonatilor Tor pe care it considerd © amenintare la adress ouitiiior lor. MANAGEMENT EDUCATIONAL 494 Ghid a manitestsritor negative ao seciny 2 individului in cadnut unei Benerald ale organiza tar daca nu, se poate recurge la manifestary iat tind si recurga ta mani- 58 suprime initiativele CAPHOLUL IV: COMUNICAREA IN ORGANZATIA SCOLARA 347 amen care au compere de inteviritate nu se miamitests modest. dimpatriv se comport adssea agresiy, arogant in dorima de a demonsi posthiltarea de a se reirage de Ja a pasicipa Ja actvitatea exguusauer ti de Fimdne pasii be pot Mav exist gh Trebuie s4retinem eA, de fiesare daté cand ne simim aineningat sas esi de mot ingine. ne manifestim negativ. Este necesar si considerim cA ne simnim bine Sigurt de nig sé considerém gt celelalte personne ea an dnd « atitudine postive 4.19. GHID PENTRU CONDUCEREA, PREZIDAREA SEDINTELOR 4.10.1, fnantea sedis # se presteteprogramul se disvibuie materiale de sedi din snp © sesuubleste clr cin incepe si cind se termina gedins 4.10.2. in timput gedit ‘© se reaminteste scopul sedinyei ‘© se prezinia fiecare chestiune care trebuie diseutatd © se evith confruntirile cu participantit © se vor incuraja toti participant s8 partcipe la discu se incurajeazl discutiile care duc la solujii constructive, aplicabile . se trag concluzii asupra celor discutate se fac aprecieri asupta sedinjei, rezumind ce s-a discutat se vor stabil pasii care vor uma. 4.10.3. Dupa sedinté (follow-up ~ in tb. englces) Conducitoral sedintei (managerul)trebuie 58 ‘© timitd procesele verbale cu cele discutate Ia yedin{S.teturor partierpantilar © urmireascd puncrea th aplicare a tuturor hotaearito gis e indeplinire a acestora © fixeze responsebiliiti si termene pentru indeplinirea sazeiniloe © ‘revizuiascd anumite proceduri, daca le consider’ ineficiente tabileascd modu Un bun manager are in permanenta in vedere acest moment in desféguratea sedingel,altfel nu se poate realiza controlul efieienteiacesteia Pentru a vedea doc Jun anumnit grup este sau nu eficient, se poate folosi fahelul urmitor I xn | MANAGEMENT EDUCATIONAL t 4.10.4. Comparatie intre gruput efic Patem Ree comps ppaveste tuceul in eeup si comun cae at si cel ineficient ine grupuvi pe bava wradalui de elieien|d acestora Ta e@ Tabel ar. 47. Comparatie intre grupul eficient si eet in p ficient ient (Hares, 1996, pp. 174-175) eup ineicbent | Obiectine— [Scipuntey oblecivele Obiective nedutnte apar alesen | ‘iar Formulate, infelese yi | conicte din cauza ed indivi a | west det mest sopu ve, particle Rebsaoss | Deen relevant ou Socujuist | pes virale pens fiecare de a conti. ised dominate de cijiva, ta probleme discutate sunt adesea irclevaate CAPITOLUL IV: COMUNICAREA IN ORGANIZATIA SCOLARA 289 _ Grpetcien | rap ete i iuares | Seajungela decal pan | Selau dai ro ve deeivici | consens. Indivaioe ni lef parere enor accepts. Se moce cste fied sina fie fe | prematurla actiume Se foloseste | cord prezinté orsse — adesoa votul formal dei este iivemelate pent ausasta. | accept dsizia respecting dost Votul formslesterar | deo parts restriusd a ropa. folost 4 majoitaces sump mu ese lua in considera. ‘Nit aofumile yet decide me su car stabi 9d aesea 28 Posibilittes x acianite vt maT lnepliate Deeciile wi wetianea de Jolley se cae stabiie ge flecare exe Pallowap tribute lary agua Tensoac aia | ocaces | te elas case nse |towst pea ‘Memb erupalei nu se aseulta cu covectivudine uni pe ali, ‘contribute sunt adeseaietevante si cute peru inpresie. Este clar sontlctelor | supsimate, ci analiza cu save mene gs fac rete de vedere 8 anumiti meri ai erupului Sunt nchotarii, le este teama de rico sau de neaprobaren . seer, ‘wmsters | Tinde si fie informal yi | Formal, trwionatd. co ‘fost tof membeii | antaponisme cae tind $8 devind {EU pa tern | onfiete Son’ vidoe in frenta plese Cres Accipaté a po un ‘Adeseadistractvd 9 Rieu ca element constucty reaute al unl antipai, Abordurca | Neajcleyerile na sunt einelegere sunt te supriaaves Incerc peru ate sefavoarea mari majoctai. Ua reaova, Nu se anurnlt grup este att de agresiv ‘nveyistreanhfenomene de | inci: majoitatea cadeazd in Gormraje a siranieh favoares lui, supra minora | tie wansformate fn confticte eschise. Adesea se votead in Meabri grupulu se sit liven 58 exprume propre pesarake | sencimente atti fay ce problems. Sentinentle personale sunt adesen aseunse. | . | | Geacershaal ese ca plore pat | | ce presinele de gedinga Uncen | secanitesn tala pentw eadersiup pours a eset | inslucts | Lesndarship | Pregedinele ve osmin8 sini nu yt ‘subordonenc’ cole Mana | Gropolene cogent | Grapul rm ese penn Dupuis | potas oper ef exe | contr cep oe cnecesar si revada adesea | discute propruile delictenje, Soa cata 98 rene sees atiine cone 4.10.5, Bariere in ascultarea eficientt Primul pas in imbunktirea abiliiilor de ascultare se face atunci cind devenim ‘congtiengi de anumite obstacole. Unele obstacole le pute contro, altele tele se suportam, ‘© obstacole verbale cand se vorbeste cind se argumenteaza ‘dnd au loc multiple conversa ind cineva pune intra irelevante cand se incearca schimbarea subiectulut ATIONAL, cand se vorbeste cu tonalitate ciudad ind se revurge Ja ambiguitate (ser dubly, flosives jargonutiy ind ou se recurge la detain explieati ind se recurge la prea mult la detali in exptcati dnd se vorbeste prea suit ** obstacole comportamentale ind se evita privirea direetd to eck 1» ind pari plictisi 1 cin trent semnate sivdate:fatinii ate copula, bi * cAnd privesti ostentatiy ia ceas ‘cand rSsfoiegtiziare, hacih din pivioare 4nd interpreteni gresit anumite compactamente ind te foiesti, cid faci confuzii tues-culturale cand bombani © obstacole psihotogice © rusinea % agresivitatea = intimidarea © folosirea gresité a puteri © favoritismele 1 Prejudici: de rash, sen. varsta, educate © obstacole firice © ezomote alte persoane alte gedinje Intreruperi din afara interuperitehnice:telefoane, pagere, defectuni Ia computere slaba aerisire extreme de temperatar’ mobilier neconfortabil sederea prea indelungats masa de forma neadecvata (Barker, 1997, pp, 78-79) © Numan vorin! Cu aly ew tne in sseulli it awelags ty cotine privirea asap cel cel care vorbeste nu face avelagi luer, Treei mi eparte d3 din cap pentru a incuviinta ee auzi, pune intrebari wa notte © Sina intron" fn cu intrerupa niet 8 SB nu intretupi propozatia vorbitorulu si Puneste to ins in situatia celui care vorbeste, Asculté la ceea ce intitia ta ar putea sa-ti spund (despre limbajul compu celui care vorbeste, tonalitatea vocii privire), Testeard-{i intuit eu inticbari ‘© Asculté la .declangatoarele creative", Noteazs ideile auzite pe care vrei sa le exploatesi in conversatie, Asculté cu atenfie la metsfore, anulogi, figuri de sill. cuvinte evocative sau emotive care ar putea fi puncte de plecare pentru creativitae. © Incurajeara! Arata ca te intereseaz ca vorbitorul si continue, Evita dezapre™ barea, critica sau judecarca. Ajuti-l pe vorbitor & se sim in largal st, © Verificd modul tau de a injetege lucrurile! Repeta cvea ve a spus vorbitors prin reformulare, dar 58 folosest Himbsjul vorbitoraly 4 Tntreaba: ce s-ar mai putes spune despre asa? La care din pune ai as putea adduge cite ceva. dezvotdideea? 88 folscgti mai degraba wa $i ecdt a, dar + nceteszA st mai vorbest. Accata este prim gi ulti comands Toate cele+ late depind de aceasta, (Barker, 1997, pp. 80-81) 4.11, TIPOLOGH ALE CONVERSATIEL 4.11.1. Tipologia lui Michael Wallaczek In cadrul unei intruniri gedinte, este decsebit de importanti canversafia vare se oars, Michael Wallaczek identifica 4 mari pun de con ersatie 1. Conyersatie pentru stabilirea relatiei. {.1 0 edint4 este important si vedems ce putem spune unii aliora sau ce ne putem intreba unt pe als. Accasta cone versatie este 0 explorare gi o realizam prin gésirea rispunsului la urmitoaie rebar: ‘© cum ne raportam ta chestiunea Th discuyie? © cene leaga? MANAGEMENT EDUCATIONAL, © cum vedem lucnurile? © covesitu yieu nu? ce vad eu gi tun? in co mésurd vedem Iuerurile asemsinitor? © cum am putea sd ne injelegem unti pe alpi? 1 tedinfe secaxs convetsatie este adesea gribits sau ignoratd, tment se simt weniti in stabulirea ei gi atuned de mult te on aici rezultatele sedintei nue sunt inte sele mai bane, 2 Conversatie pentru stabitre posibititor. In adr acest’ conversa se sat give uno ei nol dea vedea realitatea, Este conversafia pentru chutares lunei game intregi de perceptii. Accasta se poate realiza astfel: * privind o problema, un Iucru dintr—un unghi diferit * cerdnd participantitor la gedinga sa fac interpretir dterenjiate + 207 inlelegeres perceptilor celorialte persoane © rin izolarea unus anus eS nt intro siruafie gi analiza acestuia © rin stabilirea leghturitor dintre elementele dintr-s vcs mat vasté de per- ceptit prin formularea unor metafore ale unui object, pentru a1 vedea iat-o himina ous © conversatile pentru easiren nosihilita:Htor sunt surse de exeativitate, brain stormingcul este an asemenea exemplu, Conversa enim gasirea posibs|- ‘tagilor sunt deosebit de delicate. trebuie bine manuite si aburdats <1 mult ‘aria. Printce altel: oamenii trebuie si infeleagi ci li se permite si speculeze, sa vorbeascd aanbiguus sau 8 exprime idei ciudate, nefiresti ‘# bu trebuie si se ormuleze judecati de valoare, critice sau st se reatizeze analize & Lebuie sf se reaminteascd faptul ca posibilitiile nu sunt niciodatd ‘corecte sau gresite "* grupul wrebuie incurajat sé constrascd idei noi introduse prin da, sie. mu prin da, dar ‘© grupul nu trebuie s8 ia decizii in aceasta fazd, ci doar atunci cand se {termina conversatia, oamenii care intervin in discufie nu isi asumé niei © rAspundere rebuie sk fim atenti le conversatia fird posibilitete, cnd oamenii ‘remarci .mumai asa trebuie s& fie..~ CAPLIOLUL IY; COMUNICAREA IN ORGANIZATIA SCOLARA 298 4 fie acordata atene fleearel afirmapi, eae tree explis ict este bi at, just ‘© afirmatifle pot fi puse la Tadoiala penuru 2 fi mui bine justticate. de ceva $e intreaba: ce te face sa spui asta”, .ce te duce lu aceasta weoneluzie™ f= webuie acordata mare atenfic yi inedredtutit emotion: atrageti atengia cf nu V4 pla glum 1e, explosiile emoponsle sau comentarile personale 3. Conversatie pentru gisirea oportusititilor Fste 0 conversatic pentru plani- fivare Prin ea gisim rispunsul fa intrebrile ‘© unde putem actions? © ce putem face? ‘© ce posibilityi putem constral? © care dintre ele sunt fezabile? a e de hota, misu Prin aceasta conversatie fixim inte. pietre de hotar. : Evaluam ce ar putea face posibila actiunea ~ resursele, abilititie. susfinerea acelei acfiuni, Gindires grupului se concentrezza scum asupra alegerii uneia dinine rumeroasele posibilitaji, asupre gisiit scopului comun i rea ei in planuri Este necesars8avem gif st mu distrgem posites prin tradverea cin plan detaliate ale oportunitiilor. Trebuie s& ne intrebsim mezeu ,ce dorim s& obfinem’ Conversajia pentru oportunitate poate deveni mai imaginativi, mai interesant3 prin plesarea propriei persoane in-un viitor in care ne-am atins seopurile. ‘© cum ar ardta un astfel de viitor si cum ne-am simpi? © co se iatdmpld intr-un asemenca vitor? ‘cum sine planificm propria cale spre un astfel de vitor? Prin planificarea inverss de la un vitor imaginar spre prezent, puter gisi noi apoe- tunitii de actiune, covesai peru stable ail, Taduceseaopounit n ase 1 Con al mule acordl eae nce sk ner © promise, we ev tent penta acfune. Convertaia pei ajne ee odsamid neo ete Tpromie De ear ath eben gpl ab fk inj ne cere ‘Punordn Prin aria pater obi erteseiy, Gr pte oe bine Sevouamentl pens suns expects MANAGEMENT EDUCATIONAL pot si accept: © pot s8 ny accepts © POUL sa ceri un termen pa a ‘eren pind Ia care si dai raspunsal © Pou Sd fae 0 cotracoteets Conversatia © x SN LAZO pew astfcl de roma eZ sserere yi pe astfel de tispunsui Nine pind Ta data ¥~ ‘ sea lao intrunine, sein urine om avea toate ete + ti ® grabi vreuna dance vor fi corect analizate, solujionate «Cele tp de convereatie conduse in sls vom a\ea suecesul doit. problemele a Sr 112. Integrates modeluui conversa (Wallaze) ca modeee formar ‘srupurilor (Tuckman, Jung) ‘ Hct modelte forma ‘Modclul Wallaczek a! conver ‘stupuritor al lui Tuchman, stcn sunt inch neclare Yorming conversa po tehnicite pentru a aduce grapul fara de tacts sredere,deschidere gi sigusona, cece oe corespunde Vint percep Orme). clnd se manifesta conical tne amen i Prins Percept. versunitor lr supa real " © concentreazs asupra rezultatelon, in conver. 5 (verforming) mind devorament $i St promisiuni nest gi liber. expr ‘or propuse dou models ate lui Wa silaczek si Tuckoan pot f suprapuse uk $i Tuchman por suprapuse si peste modelul WATLACEER Pritts | PE [-Felate Termes ‘neue posinittaie | fomuna ‘Aldolles sane | sindire ‘sportunitaie pecans sinjire + 2eiune + perfermare Tabel ar. 48, ‘Model integrat pentru géndirea tn cadeul grupulai CAPUOLUL IV COMLNICAREA TS ORGAN TASCOLARY Pritt suprapanerea avestor radele se pot gisi efile de inl e7up in eadrol unex sedinte sau intuit Kong atrage atentin asupna enrehonilot Pe care s& le punem, Wallaczek sugervara tparilede comersatie pe ves fe abil entry a combina génditea eficiemia cu comportame rap, apa fea studiat Tuekman, watts a ina ‘Marcle pstholog clvetian Carl Jung vorbeste despre dau tive ale yefleeyinn nsntale 4 cite doud perechi de functii complementare © perceptie 51 intuitie in prima fa (© simfire 51 gindire in a doua fara, Jung a folosit acest model ca baz pentry teoria tipurilor de perssinatiuae. Print faza a reflectanii mentale include unniteatele intr © covad? (perceptie) © co ar putea si semnifice? (intuiic) A doua faz’ a reftectarii mentale include © ce ag putea face? (gindire) © ce voi face? (simitire) Prima faza se refera la perceptie; recunoastem ceva peniru c& st poiriveste vit? ‘par mental preexistent. Putem numi acest tipar preexistent .jdei™ Ldcile sunt sat smite aranjamente ale experienfe a minjileaoasre. He ne permit sine dy S88 de experientele noastre: ele sunt mijloacele prin care avem experiente, In prin fazi 2 gindisi noi cogificim experientce asfel init le pute fo! in a Hosts faz8 a géndiri. Numim un obiect sau un eveninvent: raducem activitatea complet int-o ecuatie; simplificim o structuré prin schijarea nei diagram ina dou fara face: judecdn despre experienisle nooste pein manipul ut Daca nunisn cove simplu. eu at f cand, apicam Iogiea, oben, este penins a judeca eficienta ei ca 51 eana, Daca consideram vinvarea proasté a marti ‘a 0 problema de marketing, falosien prospectarea pete. chestinarea expert! sctesioar gi cereeterea cu atenjie a departamentului de masheting penina » uses cum 38 rezoivim mai bine problema Reflectarea cognitiva trebuie s8 inceapé prin © separarea celor dous faze ale gandir © constientizarea fezei in care ne aflim in fiecare moment * folosires numai a acelor tehnici i instrumente potrivite accle fuze 2s MANAGEMENT EDUCA |1O> xAL al. suntem foarte abi in sndnaeeafarei a oan 18m aces ue la yell avatar shai matematic verbal atin iam, sa deducem. si argumentam si si ¢valudim. “ Fin ines tine. Name inva meni Whi eae coe ate es ne ihunststin percepile Toy 0 sehimiae in prime faz a wandinil pate ace o nde dremaret pests dous tan A dvs fav ¢ int se connect sepia relat O abordare ete seurdt enc eeopouind ce doe tage ale refleetiei cognitive (Barker, 1997), CAPITOLUL IV: COMUNICAREA IN ORGANZZATIA SCOIARA 297 BIBLIOGRAFIE 1. Adler, Rs Towne, N. (1975), Looking oxtilooking in. Interpersonall communis tion, Corte Madera, CA: Holt Rinehart and Winston 2. Allison, M. (1993). The problem buster’s guide. Hampshire: Gower, 3. Anderson, A. H.; Kleiner, D. (1995), Effective marketing comomoneution ‘Oxford: Blackwell, 4, Argyle, M. (1994). Les compéiences sociales. Ea Serge Moseoviei (Cood.) (1994). Psychologie sociale des relations 4 autrui. aris: Nathan. (pp. 87-116). 5. Barker, A. (1991). How to hold better meetings. London: Kogan Page. 6, Bedeian, A. G., Phillips, A. S.; Long, R. (1989). Management. instructor's ‘manual and transparency masters. Chicago: The Dryden Press, 7. Belbin, RM. (1981). Management reams: Why they succeed or fail. Londors Heinemann Bosticeo, M. (1992). Serisori de afaceri. Bucuresti: Baitura Tehnica. 8. Brill, N. 1. (1990). Working with people. The helping process. New York Longman, 9, Brown, L. D. (1979). Managing conflict among groups. in Kolb. D. A.. Rubin LM, and 10. Meinyre, J. M. (1979). Organizational psychology 4 book of readings. Eagelwood Cliffs, NJ Prentice-Hall. (pp, 377-389). 1 Child welfare league of America. (1996). CHLA standards of excellence for the management and governance of child welfare organizations. Washington, DC (Child Welfare League of America 12 Coltri, 8. A.,Sauch, LR; Bedeian, A. G.(1989), Management. Stud gue (Second edition). Chicago: The Dryen Press 13 De Bono, E. (1981), Lazeral thinking. Londoa: Penguin Books. 1 DeVito, J, A. (1978), Communicalogy: Am inmadiction to the study of commu nicarion. NY. Harper & Row. 1 Dobson, A. (1995), How fo communicate a! work London: How To Books Ld 16. Dunne, P. (1997). Risming board meetings. London: Kogan Page 11 Elgood, C. (1996). Using management games. Hampshire: Gower Evans. D. R. Heam, M. T., Ublemans, M. R., Ivey. A. E. (1989). Essential interviewing. A we MANAGEMENT EDLCA TIONAL inowel op (\ thovks Cle Pubusing Compare 1S eerard. KB: Morris, G.(19961 Edecrae oni Fandom. tat Chapnean, 19. Friend. Mz Cook, L. (1992 fessionals ch 10 effectce comm nimicaion (hid ed. Vaate Grove chu! manage hamegemeny (1) rd wie Ghia business London: Nicholas Brealey Pubson et 2 Me Ms ree Gein, 98. (1997) 4 fia ook one eens New York: Met Iwill, “ 22 HAM 1 (1976). Aten Ted an By ans, a (an sheers Used ition), tice. Plum Macdonald & Mas Mack hs Morgan, & (ny Kees Open Uncray Page © U6) 2% Morte. OB. Wiha oop (ecind stom, London Ree ® lar 0. Dickinson, Ds tsa ren Alder nan Go 26 Harris. 8 ig Blake 27. artis, TA. (1973). Fm OK. You Heautteachers at Work Milton The hondbook of communication stils 2.1999) Communication in manager Huan communication & infornetion system, London: 'P communication. London: Routledge Sawyer S.C. (1999) Mongenent sy ud system development. Yq Hutchinson. Eswaran Sr Sawer Aesop aren: Morena in gg © (98 eget (1998. Comnicares dart’ a Contre ego, Pribopedegogie penru examencle ok Aefninare s: grate diene tt? Policom. (pp, 221-248), Brats Ceci, ta * Kant, M. Ke: Mereer. K. (1991, Whig ferns agers. In Richard L. Edwards and John Fn ag a1) See elhective humans A. Yankes (eds) (1991), Stile or fective human services management Washingen De Nasw Presy Johnson, DWN Johnson FP 1099) ce , eH hil Boson: Asm and Baan, NE MB Gro hry and 28 Keapteren EN. (1993) Zoom ear M Keenan, K (1996) The Managem anagement Ravetic Publishing mene 18 Klive th esti; Humanitas Guide to Communicating, London (299) Communication (Seminar handout) Amsterdam NSO CAPHOLUL IW: COMUNICAREA IN ORGANIZATIA SOLARA 29) 36 Kolb, D. A.s Boystais, R.E.1979), Qn the dhnumies af the hele refer. ship. In Kolb, D. A.. Rubin, [, Mz Melayre. J. M_ (1979), Ongamutenal pas chology 4 book of readings. Lingetwond Clif. NI Prenticetiail (pp 302-319), Lange, A. Ju: Jakubowski, P. (1979) Respomible assertive ellos Congnitivelbehasioral procedwes for trenners Champuigs. t- Kescarca Press, 38, Lesikar, R. V,, Pettit, J. D.: Flatley, M. F, (1993). Basie business communi cation. (Ssxta e¢ition). Burt Ridge. IL. IRWIN 39. Lester, R. A. (1989). Management, Test Bank Chicago The Dryden Yess, 40. Martin, D. (1994), Manipularea sedinelor. Bucuresti: Alternative, 41, Mattox, R. Ju; Smith, R. L. (1983). Management communication raining: The need for long-term effectiveness studies, Clearinghouse Counseling andl Student Services, 42, MeBer & Co. (1983). Learning Sie faventory (L8H). User's guile. Beston HayGroup. 43. MeNamara, C, (1999). Basics in internal organizational communications. St Paul. MN: The Management Assistance Program jor Nonprofits (hitpi/Avns.mapnp.orgtibrary/mrktngiorg_emm.himn) +4. Mitrofan, Ls Mitrofan, N. (1992). Dialog familial. ix V. Ceauye. Hh Pilati. 9 ‘Toma. M.. Cabinet de psihologie, Vol. 2., Bucuresti; Lita Academies Romane, (pp. 39-57). 45, Mumford, A.; Honey, P. (1986). Maa of fearing site, London: Hayne) and Maidenhead 46, Neuliep, J. W. (1996). Human communication sheen) Applicarons end ene studies. Boston: Allyn and Bacon 47. Quinn, R. E, Faerman, S. R Thompson, M, Pj MeGrath, M. R. (1996), Becoming a master manager A competeney frumer nk (Second editions New York: John Wiley & Sons, Ine 48, Palmer, Sz Weaver, M. Buutervorh and Heinemann 49, Pemartin, D. (1990). L’entreprise vue pur sev salaries Sistemes de valeurs stéréonpes, mythes, rumeurs. Paris: Les éditwins dorganisation (2998). uformarinn Management. Oxtiord 50 Radan, M. (1992) Ce este comportunem/asertn in V. Ceauy 0 Pita, 5 Toma, M, (1992), Cabiner de psitaloge, Vo. 2. Bucuresti Furs Acadcoie Romine. (pp. 73-80) 51, Rada, M, (1992), Alterativa ater $1 desvoltore persona’ onal modern. In Ceau H.Piteriu $i Tora, M.. (1992) Cainer de paolo 300 Vol. Bucuresti: Hditura Academici Re . miei Romine (pp. 180-185) \ & Rackbam, N.(1971), Developing iteracive skit London: Welens Publishing 3 Schein EH. (1988). Process consultation, Volume 1. ite role in organiza i rome (Sel etn) Rating MN Addaon Meng mem S4 Sen Gs de(4) (1999 stncum nese neite Brera ry 5 Soy Js Bickle 6. ck) (983) Supreme ta aay . fwalth, ane socted service professionals London: Cassell, on | 86 Spender, D. (1989). Man-made language. London: Unwin Hyman. \ 57. Stanton, N. (1995), Comunicarea Bucuresti: stiinjd si tehnica r By Ury, W. (1994). Dincolo de refs Tins Bare, ©. Volelse,D. 1991) Neeceea sone Bacup nan eee 6o.WallD. 91; Kaw Dv aight Wate DM: Kalk, D.. (199) Cer deepen psn gout Sree ering Wo Kol DAH Meine T oe GO| “ational yehology: (Of readings. Engelwood i Prentice-Hall. (pp. 535-563), ° veainas. Eagel ons NE | 61 Woodhall, A. V. (1997). The new tinte manager {lan:pshire: Gower Ghid al negocierit ew parteneri dificil = Jorma de comunicare in relate inter- CAPITOLUL V MANAGEMENTUL CONFLICTELOR 5.1. DEFINIREA CONCEPTELOR Noyiunea de .conflit” provine din ltinescul covflcts. care tnseamn a upta cu fort. Dup& Mayer (2000), conflictul poate fi descris multidimensional, accentuind imensiunile cognitive (ineepind cu nivelul perceptiv al acestora). dimensiunile emojionale (taille cauzate de starea corflictula) si dimensiunile comportamen- tale (acjonale). Natura cooflictului pe oricare din cele wei dimensiuile va efecta celelalte doud, mai devreme sau mai tirziu, cu at mai mult eu cit conflictul eapité accente mai grave, mai intense. De asemenea, fiecare din cele wei dimensiuni ale conflictalui este in continua dinamicd, Cu toate acestea, schimbarea intensititi conilictuli inw-una din aii mu garanteaza gi modificareaceloralte, ceea ce aratd caracterul impredietibl al conlictelor (Mayer, 2000). Pentru a inelege cit mai realist o situajie conflictuala este necesara investigarea tuturor eelor tei dimensiuni menjionate mai sus — indiferent dac& conflictul are loc inere indivizi, grupuri, comunitafi sau nafiuni. Conilictul este un concept complex, multidimensional. Conflitul poate § considerat ca find © forma de opozitie centratd pe adversar. bazatd pe incompatibilitatea valorilor, intenfitor si comportamentelor pArfilor oponente, Robbins (1988) {defineyte conflictul drept procesul care incepe imediat ee una din parti percepe ct ali parte a afectat negaiv, sau urmeazA sB afecteze negativ ceva de interes pentru prima pare, Conflictul de interese apare cénd acfiunileunei persoane sunt dirsctionate spre potenjarea nevoilor sa benefcilor prop i previ, blocheaz, se intrfereaz sau lezeazB interesee altei persoane. Conflitele de inteese au la baza: © diferente de nevoi, scopuri, valor: 302 MANAGEME ‘T EDUCATIONAL ipsa anumitor resurse ( ozitic) © rivalitate Pere, influent, bani. timp. spativ, populariate, Once conic arto incSrcSturdemotionals, dar si o eomponenté ralionala. Cand ‘evenim implicai itr conflict, putem avea in veder doe aspect major: geree Scapului personal sau al grupului; tinerea relajiifor eu parteneni implica in coaftic Se poate face o analogie irtre modul in care intra intr-un lac cu aps rece $8 rota (John ra teprat Su apa rece, altele sardintr-ceath em Impactui neplicut ev apa rece. Se conflietului se contireara ine cindva, pentru schimbarca e: conflictului, din copitarie. Daca strategia aceasta » fost inva 5 ot folosi metode de invatare a m: yanagerentului de asteptisi cu privire Ia nat cand suntem confruntati cu acesta,O atitudine reflexivd ca Conflictelor ne permite s& nu tura unui conflict atanci privire la natura reala a interpeetimn unilateral o siteafie eonfictuala, 1, Abordiri teoretice ale conftictulut © fhordarea tradiviouald a vazut conflict ca find dBundtor 5, de eviter, prin urmare, © Teoria relafiilor umane tre confictul drept un rezultat organizati se dincolo de prima abordare, considerind tnevitabil natural ts costextul orcérui grup sau bn fine, abordarea interactionsts tansfoma considerate anteiome supra conflisruul Aste, aes ar fi nu numai o fortd pozitiva in eadrul sre uP, dat mai mul, prezenga sa este necesart functionir eficinte rupului sau orgenizatie, rar at C4 aces tri sbordiri rideazh moment store in contextledria au ce Reaate Abordarea tradiionalt a apdrut tne ani 1930-1940, cand eae “svpre furctioninii grupurtlor aveau in vedere conflict ca find asocin cuviolenja, CAPTIOLUI. Vs MANAGEMENT CONFLICT OK (Rb, (RH Aves eae peal di eu aja Ret 9 ane sso ssa mavin ean ale"7D seal BS eee ‘Soft nln 1 fn cedrul abordavi interactioniste @ considera conflict! ea Bing devine fara sens: sential pentru produetvitate gi penim satistacia eelor ex Jucreaad este pista unui anumit gra functional de conic in grap st og nie Aceasia sogeeazs char putea fi util rie furetionalitte in iioaes conflictelor. Aste conflictele functionale ar conduce Ia eregterea pro ect satisfaciei in munca, gi Ia atingerea scopulu grupului sau organivatici. : ce conflictele disfunctionale ar avea efecte contrare, Kxemple vor fi itustrate in sul Conceprualizarea sau personelizarea 4. Definireaintentilor 4: Apariti comporamentelor contlictuale % Revultatele confictului apa 1. Oposita sau incompatbtitates potentialé line conditite determinants potent ae conti 1220 Confictal poate s fe tit emoional nant. sitar ‘fara perceptiei cognitive a conflictului seu osittae SRY # Conflict prin sci de ansietate, ensues freee sau uneori chiar in CAPITOLUL V: MANAGEMENTUL CONELIC’ Etapele celelalte vor fi descrise in subcapitoit al tei abordare 2 conflictului 5.2, TIPURI DE CONFLICTE. DETERMINAREA CONFLICTELOR Cea mai functionald manierd de a aborda eonflictul este de a considera existenta potentiaitis conflictul: ca pe un fapt de vig. in acest mod, acuatizaren confictuiut ‘ur i decit manifestarea in plan actional (ccmunicational sn fizie-comportamentsl) 2 ceea ce cra previaibil. Agadar, putem Uisccia ine eonmicte potential yi contlete in desfigurare, actuals, Conflictele pot fi constructive sau distruetive 4. confictele distructive © pot genera furie, ostilitate, violenia, durere sau triste ‘© sc pot incheia la tribunal, sau chiar pot degenera int-un razboi © in cadrul unui grup pot avea rezultate costisitoure: distrugerea eficies upalui, desirémarea relator, sabotarea muncii.distrugerea devotamentulu menibrilor grupului sia stiri de securitate a grupului ». conflicte constructive ‘© determina concentrarea atentiei spre problemele care trebuie rezolvate: © dau energie si motivate celor care trebuie rezolve acele probleme: © clarticdfelu in care tebuie sf se schimbe membrii grupuli(anumite structs comportamentale care stunt disfunctionale sunt puse in lumina gi clariticate pris acel conflict): cd pentru fiecare membru al grupului ce anume este semnificatiy pentri evolutia viterioar&: (© clarificd identtatea fiecdrui membre al grupulu, valourea reala a acestoca: @ derviluie anumite ideatitai. valori ale unor membrii ai grupului, ale unor prieteni din grup, Un aspect poaitiv al conflictului ar fi ed acesta te poate elibera de depresii, mint anxistate, nesiguranga sau de teistofe. Exprimarea nevoilor nesatislicute es:e, ast 'un comporlament adaptativ, sanogenctic. lar, pe de altd parte, viaja ar fi foarte plietisitoare Aira conflict Conflictele sunt pozitive dacs: ‘© se rezolva prin injelegeri care permit partilor antrenate in accl conflict si sting’ seopul, Dato acestordovd aspect exis xis mai mute suatei Jn cazut unui conflict: — evitarea (defensiva) 2. lupta (folosires fortei) 3. atenuarea 4 de baza care se pot folosi compromisul soluionarea problemei 53.1. Johnson si Jobson Aceste strategii sunt comparate (Jc loheson, reacioneath nunc somParme (Dobson Johason, 1997) cu modal in ere }. evitarea ~ broasca festoas, 2. tupta ~ rechinul; 3 atenuarea ~ ursulepul de plus; +. compromisul ~ vulpea 5 solstionarea problemei - bufhita Bufoita (rezolvare de probleme) Bofiee dau g na 7 9 ate importa propslorscopu, dr gira Cy deosebit de importante atat Scopurile, cat si reli, wie ine Cand wen conflict, CAPITOLUL Vi MANAGEMENTUL. CONFLICITLOR 0? Ursuletul de plus (atenuareay Pentca ursule}. menfinerea relabilor este de man ‘a prea au mare valoare. in aceasta situatie sp remunti la atingersa sepa pts important, fa timp ee mnie Rechinul (folosirea fortei sau a luptei) Rechinul incearca six forteze pe adversari 8 code7e. (itd senpul este mai ny san: decit relaia, el cauta si foteze adversarul x8 eedeee in fav ares li Se af I competiie pentru a Invinge. Tacticile pe care le toleseste penira a convinge pe ccelatalt sa eedeze sunt: amenintarea, gantajul saw iinpurcres de sanctiuni care fi retrase daci colalalt cedeaza Vuipea (compromisul) ‘Vuipile se preocup de propriile scopuri gi de relative ew alti in woul temperit Compromisul poate s@ insemne intalnires Ia mijloc. astfel inet Fieeare ebtine eas jumatate din ce gi-a propus, sau se poste da cu banul pentri a lds nordcut seca cine va avea cistg de cauza. Compromisul se poate folosiednd adversari at dors ‘ angajeze in negocieri de solutionare a problemi, dar na au timp safc avest lucru Broasca festonsit (retragerea sau evitarea) Broastele se retrag in carapacea lor pentru 3 evits eonfruntarea, Cand scopul nu este ‘important si mu este nevoie sé pastrezi relatile cu cei implicati in conflict, atin Poti renungi la scopari i a relat si prefer: si eviti conflict. Se poate vecurge la evitare daca se constata c& s-au aprins prea mult spintele iar dupa ealmarea eelor implicati in conflict se poate aborda o alta sustegie peitru acelasi vontliet Pentru a intelege stilurile de abordare a conflictelor prezentim diagrama urmatoave: competitia colaborarea me 4 (eulnyay compromisul (Vatpes)| \ Figura or. §.1. Dimensiuni fundamentale ale comportamentult in stuatitconfbctuale (Cooperare ~ asertivitate) (Thomas si Killmann, 1974) 308 MANAGEMENT EDUCATIONAL Faulce inteeseleceluilalt) si asertivtatea (aici, incercarea de a saline Proprile interes, $32 Stilride abordare a confctuui fa viziunea Thomas si Kilmann * § Kimann (1974) au identifcat cnc ci de abordare a confictulu Dupa Sue conten mu depart. oricare dine acestea poate sf fle nepotrvit intron ‘i Ams ar conta in aceca de a alege congtint gi deliberat modalitnee reek tt mai povith situate’ ~. chiar dad. de Obice.tindem ete ae ‘nuit stl in mod natural. Cele cincistilui de abordare a confhetulus cane Evilarea(necoopeativ 4 neasertv) ~ 0 persoand igi negicazd prope inerese precum i pe cele ale persoanei implicate pentru a nu declangs conflict 7 Acordl (cooperatv si neaseriv) ~ se cau satsfacereaintereseloreeelate Persone sacrficind interesele personale Cometitia (seeoopertiv si asertiv) ~ opusul colaborasit — se folosese toate mijloacele pentru a céstiga, +. Colaborarea(cooperativ gt asertiv)~ opusl evitar ~ se colaboreagd cu adversari Pentru 8 se gisisoluia care s8 satisfaca pe deplin ambele par 5% Compromisul(intennediar intr cooperare si asrtvtate)~ Se cauth eile de mijloc care sa [Tomas 9 Killmann as sugerat, de asemenes, corlatle eficienei ular fiecarui Stl derezolvare de conflict, dupa caracteristicle situajionale sefel © Cind s& intri i competitie 1 Cid este necesard o acjiune rapida, decisiv8 ‘Cand este vorba de probleme importante pest implementareaedzora Sunt necesate actiun’ nepopulare * Cindi ste vorba de probleme vtele pena bunistarea companiei nd est! constient c& ai dreptate * Cind este necesars protect ‘comportamentul necompetitv, © Cind si colaboreai * Cind ambele setuid interese sunt deosebit de importante penny a se ajunge la compromis, © Cind obiecivat este de a testa presipunerite propit sau mai tuna Intelegere & punctelor de vedere ale eeluilalt, impotiva perscanelor care profita de CAPITOL. MANAGEMESTUL CONFLICTHLOR 39 we. ereselor celorlalti intro od se pos sang la tceprares ines elo decizie de conse © Cinde poae il suptran oe 2p och scent compromi . “ ® Cand scopurile nu sunt chiar aya de importante i salsro - Cin we ten plete ma pin 1 Geter ncn tinal oe opi © Cd i gbine dep © Cle ii cclabornen ni compen a au ct eos orev asst sor ind she " 1 Cind esto problema nsnsemnat 1 ind niga sbi cen es doe oan © Cand stricéciunile potentiale ale confruntarii sunt mai n bes Sale en bot ind ese ees eden terse peopeuve supe pole i ifomate wind exe neve de mal ul cs + Cin ete ennai ofa ce pt to + Cand i ajung tm acord 1 Chil seam Cin protien eee lt minora dei 1 Cand ete sng ripen ate pelene mln ior o late personal ccalmarea si redobindices + Clo sapeinconi rp te ma as © Cind platen armone si siren decbinke sunt deoshit de © Cand siordora a nese de dersie 6 emia ie dines ea nee a nei aborts nepotivte de rez et coed Xi o sin negative. [n tabelele urmétoare sunt selectate o serie de peshnar are pot apes a ‘lose neinpira a isa st de aorere 3 nesjngai cae conflictelor