O Cronologie a Radacinilor Revolutionare ale

Organizatiei Natiunilor Unite si a promotorilor

radicali ai Noii Ordini Mondiale
de Berit Kjos

preluat de la http://www.crossroad.to

"Locksley Hall"
de Alfred Lord Tennyson, 1842

For I dipt into the future far as human eye could see,
Saw the Vision of the world and the wonders that would be....

'Till the war-drum throbb'd no longer and the battle flags were furl'd
In the Parliament of man, the Federation of the world.
There the common sense of most shall hold a fretful realm in Awe,
That the kindly earth shall slumber, lapt in universal law.

[Pentru ca m-am cufundat in viitor pe cat ochiul omenesc poate privi,

Si-am avut Viziunea lumii si-a minunatiilor ce vor veni

Pan ce-a amutit toba razboiului si s-au strans steaguri de batalii

In Parlamentul omului, Federatia lumii.
Acolo bunul simt majoritar va-nclesta un framantat tinut intr-o respectuasa
Teama,
Incat blandul pamant va adormi, invaluit in legea universala.]
[nota: Stanley Monteith, MD, Brotherhood of Darkness [Fratia Intunericului] (Oklahoma City:
Hearthstone Publishing, 2000), pag. 12]

Radacinile Natiunilor Unite cea mai vizibila componenta a noului sistem de

management global pot fi comparate cu multele, raspanditele si adancile radacini
ale unei tenace vite de vie. Unele tulpini sunt scurte si firave. Altele sunt lungi si
adanci, infipte zdravan in puternicele institutii sociale, politice si financiare din
Europa si America de Nord, care din diferite motive impartasesc viziunea Lord-
ului Tennyson, a federatiei lumii.

Incalcitele radacini ale acestei vite de vie s-au raspandit in subteran pana in 1945,
cand delegati ai 50 de tari s-au intalnit in San Francisco sa semneze Carta Natiunilor
Unite. Spionul comunist Alger Hiss a fost co-autor al acelei carte fondatoare si a
servit ca prim Secretar-General al UN. Aceasta prima ipostaza a vlastarului viei ar fi
trebuit sa ridice semne de intrebare. Dar lumea noastra sfasiata de razboi fusese
deja orbita cu bine promovata viziune a unei planete pacificate, invaluita in lege
universala. Cine indraznea sa se opuna unui tel atat de nobil?

De fapt, multi americani au vazut cu claritate semnele de-a lungul vremii, dar
avertismentele lor au fost innabusite de sonora cinstire a mass mediei oficiale. Nu-i
de mirare! Primele 25 de ziare americane, ca importanta, au fost cumparate de
Goliath-ul bancar, J.P. Morgan una dintre cele mai puternice tulpini ale sistemului.

Tanara vie a crescut repede iar ramurile sale au impanzit intreaga lume. Semnele
compromisului politic si social s-au multiplicat. Nu era nici un secret ca fiecare
consecutiv Secretar General socialist - Trygve Lie (Norvegia), Dag Hammersjold
(Suedia), U Thant (Burma), Kurt Waldheim (Austria), etc. a simpatizat Comunismul
si a ajutat la construirea unei impozante tesaturi de declaratii internationale si
tratate (legi soft) care vor nesocoti drepturile constitutionale si legile domestice in
America.

Este mai putin cunoscut faptul ca liderii Comunisti au ocupat cel mai inalt post militar
al Natiunilor Unite, acela de Sub-Secretar General al Consiliului pentru
Probleme Politice si de Securitate. Paisprezece din cei cincisprezece oameni ce
au indeplinit aceasta functie vitala pana in 1995 (si probabil si in noul secol vezi
mai jos), au reprezentat URSS. Singura exceptie a fost Dragoslav Protitich, un
Comunist din Yugoslavia. Deci atunci cand soldatii americani au infruntat
Comunismul in Korea si Vietnam alaturi de Natiunile Unite, liderii militari de varf ai
UN erau Comunisti. Nu-i de mirare ca soldatul american a purtat doua razboaie
pustietoare zadarnice. [nota: Aceasta lista a Sub-Secretarilor Generali ai Consiliului pentru Probleme
Politice si de Securitate a ONU nu acopera si ultimul deceniu. O cautare inutila pe website-ul UN mi-a
amintit ca ONU nu este a oamenilor sau pentru oameni. Versiunea ei de Declaratie a Drepturilor este
conditionata de supunerea absoluta fata de ideologia UN, si spre deosebire de SUA nu are vreun
Freedom of Information Act.

1946-49 Arkady Sobolev (URSS)

1949-53 Constantine Zinchenko (URSS)
1953-54 Iiya Tcherychev (URSS)
1945-57 Dragoslav Protitich (Yugoslavia)
!957-60 Anatoly Dorynin (URSS)
1960-62 George Arkadev (URSS)
1962-63 E.D. Kiselev (URSS)
1963-65 V.P. Suslov (URSS)
1965-68 Alexei E. Nesterenko (URSS)
1968-73 Leonid N. Kutakov (URSS)
1973-78 Arkady N. Shevchenko (URSS)
1978-81 Mikhail D. Sytenko (URSS)
1981-86 Viacheslav A. Ustinov (URSS)
1987-92 Vasiliy S. Safronchuk (URSS)
1992- Vladimir Petrovsky (Russia, former URSS)]

Cum poate fi publicul astfel inselat? Parte din raspuns se gaseste in subtila putere a
gradualismului pasi incrementali ce amintesc de proverbiala broasca cufundata in
oala cu apa ce se incalzeste usor. Devi atat de obisnuit cu schimbarea treptata incat
cu greu observi urmatorul pas.

La fel de importanta este si mareata viziune a pacii si unitatii globale, ce dogoreste

in inimile multor idealisti care au invatat sa urasca razboiul. Aceste doua elemente
viziune si gradualism au rostul atat de a motiva cat si de a pacali masele in acelasi
timp. Binenteles, liderii ce utilizeaza aceste strategii au alte obiective.

Nazuinta spre pace globala si unitate a inceput cu mult inainte ca Alfred Lord
Tennyson sa astearna pe hartie vizionarul sau poem, Locksley Hall. Istoria relateaza
ispravi monumentale precum Turnul Babilonului, imperiul Hitit, civilizatiile
Babiloniana si Persana si, mai traziu, imperiile Grec, Roman, Bizantin si Musulman.
In vremuri mai recente lumea a privit cu groaza cum natiuni civilizate precum
Rusia si Germania au sacrificat libertate personala si milioane de vieti pe altarele
viselor lor Sovietic si Nazist, ale socialismului totalitar.

Analiza ulterioara ne ajuta sa luam urma timpurie, incrementala a pasilor catre un

guvern mondial, si putem privi inapoi acum la esafodajul turnat de o combinatie
eclectica de vizionari socialisti, revolutionari comunisti, societati secrete,
magnati global vizionari, lideri New Age-isti, capitalisti avuti si fundatii
scutite de taxe din Marea Britanie si Statele Unite ale Americii, in special. Mult
inainte ca Natiunile Unite sa devina un organ oficial sub conducere socialista, acea
timpurie viziune s-a raspandit in toate principalele institutii ale lumii vestice:
educatie (in special universitati), guvern, sistem medical, societate civila, biserici
Precum o vita de vie intr-o umeda padure tropicala, invizibilele ei radacini s-au
strecurat si intins peste tot. Marilyn Ferguson, in cartea ei din 1980, The Aquarian
Conspiracy, i-a rezumat foarte bine natura:

Mai extinsa decat reforma, mai adanca decat revolutia, aceasta benigna
conspiratie pentru o noua agenda umana a declansat cea mai rapida realiniere
culturala a istoriei Exista legiuni de conspiratori. Se afla in corporatii, universitati
si spitale, in conducerile scolilor publice, in fabrici si cabinetele doctorilor, in
agentiile statale si federale, in consiliile orasenesti si printre personalul Casei Albe,
in organele legislative ale statelor, in organizatii voluntare, in aproximativ toate
arenele politizate ale tarii S-au organizat in mici grupuri in fiecare oras si
institutie. [nota: pag. 23-24]

Pentru a implini visul Noii Ordini Mondiale care va servi interesele grandioase
economice si sociale ale timpuriilor ei vizionari, doi pasi sunt esentiali:

1. Infiintarea unui eficient sistem de management global care va uni natiunile

lumii prin procese ce vor parea democratice si vor produce obedienta fata
de un set specific de obiective si standarde.
2. Folosirea acestui sistem de management pentru a modela minti, a submina
suveranitatea, pentru realizarea unei solidaritati sociale si pregatirea unei
forte de munca globale mobile, prin:
Redistribuirea resurselor umane si financiare (migratie, o economie
globala si un sistem de ajutor social global).
Un uniform sistem educational mondial care va standardiza atat
pregatirea sociala cat si a fortei de munca de oriunde.
Controlul mass mediei oficiale si al altor canale propagandistice. Profesorul
Carrol Quigley a scris in Tragedy and Hope, Astfel s-a inaltat in secolul 20 o
structura de putere intre Londra si New York care a penetrat adanc viata
universitara, presa, si practica politicii externe. Ramura Americana a acestui
Stabiliment Englezesc si-a exercitat aceasta influenta in special prin cinci
ziare americane (New York Times si Herald Tribune, Christian Science
Monitor, Washington Post). [note: Quigley, 953]
O sustinatoare societate civila (ce include diverse afaceri, grupuri din
comunitate, mass media, biserici, etc) pregatita sa conduca masele catre
sinteza culturala si religioasa in comunitati si organizatii in intreaga lume
folosind procesul dialectic o strategie bine verificata si dovedita eficienta in
fosta Uniune Sovietica. (Multi participanti inclusiv biserici nu vor afla
probabil niciodata cum noile lor activitati, practici si dialoguri ajuta la
 subminarea valorilor traditionale si ii pregatesc pe membrii lor pentru noua
societate globala.)

Pentru profetii pragmatici si trompetistii pestriti aflati in spatele acestui complot,

pierderea vietilor omenesti, a proprietatii si a libertatii nu conteaza aproape deloc,
deoarece telul utopic justifica metodele lor lipsite de scrupule. Experimente sociale ce
au ucis milioane in Rusia, Germania Nazista si China au devenit etape utile bogatelor
fundatii si magnatilor din Marea Britanie si Statele Unite, ce au intretinut cu fonduri
acele razboaie si revolutii si pentru puternicii lideri (de asemenea din MB si SUA)
care au furnizat armament si tehnologie atat pentru aliati cat si pentru presupusii lor
dusmani.

In acest moment al progresiei revolutionare, Presedintele George W. Bush si Primul

Ministru Britanic Tony Blair, ca de altfel si Kofi Annan, joaca bine rolul de
reprezentanti vizibili si alesi in locul stapanilor din umbra care au trasat deja schita
cursului viitor (daca nu chiar si detaliile). In spatele vizibilului Kofi Annan se afla
Maurice Strong si alti brokeri de putere. Iar in spatele lui George W. Bush stau
intelepti oameni ai sistemului ce au ghidat schimbarea vreme de decenii. Cateva
din numele actuale sunt familiare: George Shultz, David Rockefeller, Zbigniew
Brzezinski, Henry Kissinger, Brent Scowcroft... Acesti oameni, cu toti membri ai
Council on Foreign Relations (CFR) slujesc mereu in cabinetele prezidentiale sau
actioneaza pe sest din umbra. Se pot numi pe ei insisi Republicani sau Democrati; nu
are cu adevarat nici o importanta.

Putini au facut mai mult in incercarea de a expune aceasta agenda revolutionara

decat Carrol Quigley, profesorul de istorie de la Foreign Service Schools ale
Universitatii Georgetown, pe care Clinton l-a onorat in discursul sau de investire la
Conventia Democratica din 16 Iunie 1992 (vezi acreditarile lui Quigley la sfarsitul
articolului). In tomul sau de 1300 de pagini, Tragedy and Hope: A History of the
World in Our Time [Tragedie si Speranta: O Istorie a Lumii in Vremea Noastra], el a
scris:

Principala problema a vietii politice americane, pentru o lunga perioada de timp,

a fost cum sa faca cele doua partide ale Congresului atat nationale cat si
internationale simultan. Argumentul ca cele doua partide ar trebui sa reprezinte
idealuri si politici opuse, una probabil de Dreapta, cealalta de Stanga, este o idee
prosteasca acceptabila numai amatorilor de doctrine si ganditorilor academici. In
schimb, cele doua partide trebuie sa fie aproape identice, pentru ca poporul
american sa-i arunce pe nedoriti deoparte in timpul alegerilor fara a produce o
profunda sau extrema schimbare in politica. [nota: Carrol Quigley, Tragedy and
Hope, pag. 1247-1248]

Cu alte cuvinte, oficialii alesi vin si pleaca, dar adevaratii lideri nevotati plasati in
spatele cortinei isi continua domnia.

Rezumand punctele cheie din Tragedy and Hope, Dr. Stanley Monteith a scris in bine
documentata sa carte Brotherhood of Darkness [Fratia Intunericului]: Profesorul
Quigley si-a asigurat cititorii ca amenintarea comunismului a fost exagerata, si ca a
cercetat oamenii si organizatiile care conduc lumea. In acele zile multi au crezut ca
Departamentul de Stat a oferit comunistilor Estul Europei si China, deoarece
guvernul nostru era dominat de agenti subversivi.
Profesorul Quigley a clarificat confuzia:

Acest mit, asemeni tuturor legendelor, contine un adevar modic. Exista intr-
adevar, si a existat vreme de o generatie, o retea internationala Anglofila care
opereaza, pana la un anume punct, in acelasi fel in care Dreapta radicala crede ca
actioneaza Comunismul. De fapt, aceasta retea, pe care o putem identifica drept
Grupurile Mesei Rotunde [Round Table Groups], nu manifesta nici un fel de
aversiune in a coopera cu Comunistii, sau orice alte grupuri, si face acest
lucru destul de des. Stiu despre aceasta retea deoarece am studiat-o vreme de
douazeci de ani si mi s-a permis vreme de doi ani, prin anii 60, sa ii examinez
dosarele si documentele secrete. [nota: Carrol Quigley, Tragedy and Hope, pag. 950]

Una dintre cele mai socante revelatii ale Profesorului Quigley, a scris Dr. Monteith,
a fost faptul ca Partidul Comunist American a fost in parte finantat de catre
J.P. Morgan and Company J.P. Morgan si asociatii sai au sponsorizat Partidul
Republican, Partidul Democratic, grupuri conservatoare, organizatii liberale, grupuri
comuniste si organizatii anti-comuniste. Astfel, nu ar trebui sa fim surprinsi cand
aflam ca cineva a cumparat editura ce a publicat cartea Profesorului Quigley si a
distrus matritele pentru prima jumatate a cartii sale pentru a nu putea fi
republicata. [nota: Stanley Monteith, MD, Brotherhood of Darkness (Oklahoma City: Hearthstone
Publishing, 2000), pag. 99-100]

CFR-ul va deveni echivalentul american al Royal Institute of International Affairs

(RIIA) din Marea Britanie. Profesorul Quigley explica:

La sfarsitul razboiului din 1914, a devenit clar ca organizarea sistemului trebuia

extinsa drastic sarcina i-a fost incredintata lui Lionel Curtis care a infiintat in
Anglia si in fiecare dominion o organizatie perdea pentru fiecare Grup al Mesei
Rotunde local. Aceasta organizatie paravan numita Royal Institute of
International Affairs isi avea ca nucleu in fiecare zona existentul Grup al Mesei
Rotunde. In New York era cunoscuta drept Council on Foreign Relations, si era
un paravan pentru J.P. Morgan and Company De fapt, planurile originale ale
Royal Institute of International Affairs si Council on Foreign Relations au
fost trasate in Paris. [nota: Carrol Quigley, Tragedy and Hope, pag. 951-952]

Bancile si fundatiile scutite de taxe erau esentiale acestei viziuni globale:

Puterea capitalismului financiar avea un alt plan cu bataie lunga, nimic

altceva decat crearea unui sistem global de control financiar aflat in proprietate
privata, capabil sa domine sistemul politic al oricarei tari si economia
mondiala pe de-a-ntregul. Acest sistem urma sa fie controlat intr-o maniera
feudalista de catre bancile centrale ale lumii actionand in concert, prin intelegeri
secrete obtinute la intalniri frecvente si conferinte. Varful sistemului trebuia sa fie
The Bank for International Settlements din Basle, Elvetia, o banca privata
controlata de catre bancile centrale ale globului, care erau ele insele
corporatii private. Fiecare banca centrala cauta sa isi domine guvernul prin
capacitatea de a controla imprumuturile trezoreriei, prin manipularea schimburilor
valutare, prin influenta exercitata pentru nivelarea activitatii economice a tarii si
prin influenta asupra politicienilor cooperanti ce erau motivati de
recompense in lumea afacerilor. [nota: Carrol Quigley, Tragedy and Hope, pag. 324]
 In 1924, chairman-ul board-ului Midland Bank a spus, ... bancile pot si chiar
creeaza bani Iar cei care controleaza creditul natiunii directioneaza
politica Guvernului si tin in podul palmei destinul oamenilor. [nota: Carrol Quigley,
Tragedy and Hope, pag. 325]

In timpul primelor decenii ale secolului 20, explica Dr. Monteith, primele trei banci
ca marime din Statele Unite se aflau in proprietatea clanurilor Rockefeller, Morgan si
Mellon. Contrar speculatiilor din popor, puternicele banci centrale europene au
precedat Casa Rothschild. Bancile evreiesti niciodata nu au controlat institutiile
financiare ale lumii. [nota: Stanley Monteith, MD, Brotherhood of Darkness (Oklahoma City:
Hearthstone Publishing, 2000), de asemenea, Carrol Quigley, Tragedy and Hope, pages 50-62 ]

Aveti aici o privire de ansamblu asupra invizibilei structuri de putere Anglo-

Americane si ramurilor ei Europene. Pentru a vedea cum piesele se imbina, va
sugeram sa cititi Brotherhood of Darkness, scrisa de Dr. Stan Monteith. Multe din
citatele de mai jos sunt extrase (cu permisiune) din cartea sa.

1842. Alfred Lord Tennyson a scris poemul Locksley Hall, exprimandu-si credinta ca
Marea Britanie avea o obligatie morala sa consolideze lumea sub conducere
Britanica. [nota: Stanley Monteith, MD, Brotherhood of Darkness (Oklahoma City: Hearthstone
Publishing, 2000), pag. 12]

Anii 1870. Profesorul Universitatii Oxford, John Ruskin imbratiseaza viziunea lui
Tennyson la cursurile cu studentii, convingadu-i ca aveau obligatia morala sa
raspandeasca cultura Engleza si sa uneasca lumea sub conducere Britanica [nota:
Stanley Monteith, MD, Brotherhood of Darkness (Oklahoma City: Hearthstone Publishing, 2000), pag. 7 ].
La inceputul secolului 20, multi detineau pozitii strategice in Guvernul Englez, dar
nici unul din disciplolii sai nu va promova aceasta viziune mai eficient decat Cecil
Rhodes.

1877. Fostul student al Universitatii Oxford, Cecil Rhodes a scris Confession of Faith
[Marturie de Credinta] prezentand un plan grandios de a inregimenta intreaga
lume sub stapanire Britanica. Parte a planului era controlul total al mass mediei:
Societatea ar trebui sa inspire si sa aiba in proprietate portiuni ale presei,
a scris el, deoarece presa este stapana pe mintile oamenilor. [nota: Dennis
Lawrence Cuddy, Chronology of Education, pag. 40, mai multe articole scrise de acest autor se pot gasi la
http://www.newswithviews.com/Cuddy/dennisA.htm ] Rhodes a fost atat de impresionat de
ideile lui Ruskin incat a purtat asupra sa notitele mentorului sau tot restul vietii
precum Harry Truman, care pastra poemul Lordului Tennyson in portofel. [nota:
Stanley Monteith, MD, Brotherhood of Darkness (Oklahoma City: Hearthstone Publishing, 2000), pag. 12 ]

1888. Edward Bellamy a imbratisat si el viziunea lui Tennyson, iar cartea sa

Looking Backware [Privind Inapoi] a contribuit la raspandirea ideei unui guvern
mondial socialist. [nota: Stanley Monteith, MD, Brotherhood of Darkness (Oklahoma City:
Hearthstone Publishing, 2000), pag. 15] Cluburile Bellamy au inceput sa se formeze pe
teritoriul Statelor Unite. Printre discipolii sai se afla si Andrew Carnegie care credea
in capitalism monopolistic socialism (un sistem universal de asistenta sociala) cu o
clasa conducatoare formata din puternici capitalisti care ar controla atat guvernul cat
si oamenii [nota: Stanley Monteith, MD, Brotherhood of Darkness (Oklahoma City: Hearthstone
Publishing, 2000), page 16]
1891. Pentru a selecta si pregati liderii mondiali vrednici de viziunea sa, Cecil
Rhodes a format Rhodes Trust si Rhodes Scholarship Fund. Obtinuse bogatia
necesara pentru a-si urmari ambitiile globale din exploatarea minelor de aur si
diamante in Africa de Sud.

Puterea si influenta Bursierilor Rhodes [Rhodes Scholars] ce au urmat viziunea

sponsorului lor, a ajutat in ultimul secol ghidarea progresului spre guvernarea
globala. Dr. Monteith a scris:

De-a lungul ultimului secol mai mult de 4600 de tineri au fost trimisi la
Universitatea Oxford pentru a fi indoctrinati cu socialism si guvern mondial.
Presedintele Bill Clinton, Generalul Wesley Clark, Strobe Talbot, Senatorul
Bill Bradley si alte mii de personaje proeminente sunt toti Rhodes Scholars.
Activeaza in oficii guvernamentale, in banci internationale, in board-uri
corporatiste, in fundatii scutite de taxe, la Curtea Suprema, in media, in
universitatile noastre, in Asociatia Natiunilor Unite, si in Council on Foreign
Relations. [nota: Stanley Monteith, MD, Brotherhood of Darkness (Oklahoma City: Hearthstone
Publishing, 2000), pag. 22]

1902. Cecil Rhodes moare, iar Lord Alfred Milner preia controlul Rhodes Trust.

1909. Secretosul Grup al Mesei Rotunde apartinand Lordului Milner a fost infiintat.
Profesorul Quigley a infierat cateva dintre legaturile create intre fraternitatea bancara
globala si aceste mereu evoluande grupuri de discutii si lobby semi-secrete, care
au ajutat la instigarea Primului Razboi Mondial drept metoda de a spori sustinerea
publica pentru o Liga a Natiunilor.

In 1915, Grupuri ale Mesei Rotunde existau in sapte tari, inclusiv Anglia (si)
Statele Unite. Din 1925, au existat contributii substantiale venite din partea
unor indivizi avuti, si din partea fundatiilor si firmelor asociate cu fraternitatea
bancara internationala, in special a organizatiilor asociate cu familiile J.P.
Morgan, Rockefeller si Whitney [nota: Quigley, pag. 950-951].

1913 (Ianuarie). Presedintele Woodrow Wilson a scris in cartea sa, The New
Freedom [Noua Libertate]: Ne aflam intr-o lume noua Sub noua ordine, guvernul
si business-urile trebuie sa fie asociate indeaproape Ne aflam in preajma
unei revolutii. (care) va veni sub o infatisare pacifista. [] trebuie sa
facem cateva schimbari radicale in legile si practicile noastre cateva reconstructii
pe care noua era si circumstantele le impun asupra noastra. [nota: Dennis Lawrence
Cuddy, Chronology of Education, pag. 24-25]

1915. Dupa rapoartele Comitetului Reece (Comitet Special al Casei Reprezentantilor

pentru Investigarea Fundatiilor Scutite de Taxe), care ulterior va cerceta fundatiile
scutite de taxe ce au sponsorizat organizatii comuniste si telurile lor internationale,
Carnegie Endowment for International Peace [Fondul de Inzestrare Carnegie
pentru Pacea Internationala] a lansat un program propagandistic in anul 1915 pentru
a-i convinge pe americani sa lupte in Primul Razboi Mondial. In timpul acestor
investigatii din 1950, Comitetul Congresului a aflat ca:

Multe din marile noastre fundatii au promovat activ comunismul si socialismul.

Fundatiile au influentat politica Departamentului de Stat si erau in mare
masura responsabile pentru aducerea comunismului in China.
 Fundatiile depuneau eforturi pentru a submina forma noastra constitutionala
de guvern.

In consemnarile oficiale ale Carnegie Endowment for International Peace,

Comitetul Reece a gasit de asemenea urmatoarele intrebari specifice discutate de
administratorii Carnegie:

Exista vreo metoda cunoscuta mult mai eficienta decat razboiul, presupunand ca
vrei sa alterezi viata unui intreg popor?
Cum putem implica Statele Unite in razboi?
Cum putem controla masina diplomatica a Statelor Unite? [Concluzia lor:
Trebuie sa controlam Departamentul de Stat] [nota: William H. McIlhany The Tax-
Exempt Foundations, pag. 60]

1917. Dr. Monteith a scris ca J.P. Morgan si asociatii sai controlau douazeci si cinci
din ziarele cele mai influente. Relatarile despre atrocitati [ale razboiului] erau menite
sa sporeasca sustinerea publica pentru intrarea Americii in Primul Razboi
Mondial un pas esential spre acceptarea de catre public a unui guvern mondial.
Conform unui Raport al Congresului (2-17-1917),

interesele [bancare] J.P. Morgan si organizatiile lor subsidiare au promovat

12 oameni pe pozitii inalte in lumea ziaristicii si i-au angajat pentru a selecta cele
mai influente cotidiane din Statele Unite si pentru a controla in general politica de
zi cu zi a presei in US Au descoperit ca era necesar doar sa cumperi controlul
primelor 25 de ziare. un editor a fost furnizat pentru fiecare dintre ele
pentru a supraveghea eficient si edita informatia [nota: Stanley Monteith, MD,
Brotherhood of Darkness (Oklahoma City: Hearthstone Publishing, 2000), pag. 9 ]

1917 (28 Noiembrie). Dupa triumful lui Lenin in Rusia, Colonelul Mandel House,
principalul consilier al Presedintelui Woodrow Wilson - si dupa cum il numea
Presedintele Wilson, alter ego-ul meu a transmis presedintelui prin cablu
urmatorul mesaj din Paris: Au fost transmise si publicate aici declaratii facute in
presa Americana cum ca Rusia ar trebui tratata ca un dusman. Este deosebit
de important ca un astfel de criticism sa fie reprimat. [nota: Dennis Lawrence Cuddy,
Chronology of Education, pag. 32]

Dupa cum marturiseste Dr. Dennis Cuddy, Colonelul House, persoana principal
responsabila pentru Acordul Ligii Natiunilor (influentat de schitele Fabian
Socialiste pentru Liga), va fi de asemenea responsabil de infiintarea Council on
Foreign Relations. In Iunie 1923, acesta a scris in jurnalul Foreign Affairs:

Daca razboiul nu ar fi venit in 1914 intr-o forma feroce si exagerata,

ideea unei asociatii a natiunilor probabil ar fi ramas latenta, deoarece
marile reforme rar se materializeaza altfel decat prin mari revolutii.
Daca legea si ordinea sunt bune in interiorul statelor, nu exista nici un motiv ca
ele sa nu fie bune si intre state [natiuni]. [nota: Dennis Lawrence Cuddy, Chronology of
Education, pag. 30]

1917. In raportul sau publicat in 1954, Comitetul Reece (Comitet Special al Casei
Reprezentantilor pentru Investigarea Fundatiilor Scutite de Taxe) a explicat si citat
din consemnarile oficiale ale Board-ului de Trustees [Adminstratori] ai Carnegie
Endowment for International Peace:
 Acesti trustees intr-o sedinta tinuta in 1917 au avut nerusinarea sa se felicite
singuri pentru intelepciunea deciziei lor initiale deoarece impactul razboiului
indica deja faptul ca... [acesta] poate altera viata in aceasta tara. au
avut de asemenea obraznicia sa trimita o telegrama Domnului Wilson,
avertizandu-l sa vegheze ca nu cumva razboiul sa se sfarseasca prea
repede

Ingrijorarea era, asa cum a fost ea exprimata de acesti trustees, sa se asigure ca

nu va exista o revenire la stilul de viata preexistent anului 1914. Si au
ajuns la concluzia ca, pentru a preveni o asemenea revenire, ei trebuie sa
controleze educatia. Si atunci au apelat la Fundatia Rockefeller si au spus,
Vreti sa achizitionati controlul educatiei, in masura in care implica subiectele ce
au o semnificatie domestica [locala]? Noi ne vom ocupa de cele care au o
semnificatie internationala Si au cazut de acord. Cheia, dupa cum a fost
concluzionat, se afla in predarea istoriei Americane, si ei trebuiau sa schimbe
aceasta situatie. [nota: William H. McIlhany, The Tax-Exempt Foundations, (Westport, CT:
Arlington House, 1980) pag. 60-61]

1918. Rusia deschide drumul spre marete si cuprinzatoare schimbari mondiale.

Vechea ordine apune nu numai in Rusia. Aceasta exista intr-o mare masura si in
America, si este de asemenea pe duca Sunt bucuros ca situatia se prezinta astfel.
William Boyce Thompson, director al Federal Reserve Bank si membru fondator al
Council on Foreign Relations a scris aceste cuvinte in numarul din Ianuarie al New
York World. [nota: William H. McIlhany, The Tax-Exempt Foundations (Westport, CT: Arlington House,
1980)]

1918 (7 August). Bancherul Bernard Baruch, chairman al War Industries Board

[Board-ul Industriilor de Razboi] (care in 1944 l-a sfatuit pe Presedintele
Roosevelt in privinta Planurilor de si dupa Razboi), a spus:

Viata fiecarui om se afla la cheremul natiunii si la fel trebuie sa fie si proprietatea

sa. Traim astazi intr-o inalt organizata stare/conditie a socialismului.
Statul este totul; individul are importanta numai in masura in care contribuie la
bunastarea generala a statului. Proprietatea ii apartine numai in masura in care
statul nu are nevoie de ea. Trebuie sa-si puna viata si posesiunile la cheremul
statului. [nota: Dennis Lawrence Cuddy, Chronology of Education, pag. 32]

1919 (Februarie). Liga Natiunilor. Pierderile teribile ale Primului Razboi Mondial au
produs o crescanda cerere din partea publicului de prevenire a reiterarii suferintei
si distrugerii ce puteau fi observate ca parti componente inevitabile ale razboiul
modern. Atat de puternica a fost forta acestei doleante incat la doar cateva
saptamani de la deschiderea conferintei de pace de la Paris din Ianuarie 1919,
un acord unanim a fost atins prin textul cartei Ligii Natiunilor. [nota: Brit-13-851]
Colonelul House a scris prima versiune a acestei carte.

1919. Col. House a indus deliberat in eroare liderii mondiali, ca acestia sa respinga
orice idee de blocare a Revolutiei Bolsevice. Urmatoarea declaratie este preluata din
jurnalul sau: Am avut o discutie apropiata cu Clemenceau [Premierul Frantei]
despre Bolsevism in Rusia si marsul sau catre Vest. L-am facut sa marturiseasca in
final ca interventiile militare erau imposibile Mai tarziu in acea dupa-amiaza, cand
Orlando [Premierul Italiei] a sunat, i-am oferit acelasi discurs Incerc, si am reusit
partial sa inspaimant nu numai pe Presedinte [Wilson] dar si pe Englezi, Francezi si
Italieni in privinta a ceea ce poate fi numit pieirea Ruseasca. [nota: Dennis Lawrence
Cuddy, Chronology of Education, pages 34-35]

1921. Council on Foreign Relations (CFR) a fost fondat in principal prin

influenta Colonelului House. Pentru a construi necesara retea de grupuri de sustinere
globaliste, va dispersa zeci de milioane de dolari anual provenite de la fundatiile
scutite de taxe, cum ar fi Carnegie si Rockefeller. [nota: Global Tyranny, de William F.
Jasper (editor al The New American), pag. 54]

CFR va fi echivalentul din Statele Unite al Britanicului RIIA, Royal Institute of

International Affairs. Profesorul Quigley a scris,

planurile originale pentru Royal Institute of International Affairs si

Council on Foreign Relations au fost trasate in Paris. [nota: Carrol Quigley,
Tragedy and Hope, pag. 952].

1922. Descrierea facuta de primarul New York-ului, John Hylan, guvernului din
umbra ce se dezvolta pe plan national se potriveste si celui international de
asemenea:

adevarata amenintare la adresa republicii noastre este acest guvern invizibil care
precum o caracatita uriasa se intinde soios asupra orasului, Statului si natiunii.
Asemeni realei caracatite, opereaza sub acoperirea unei autocreate protectii. A
acaparat in puternicele ei tentacule ofiterii nostrii executivi, corpurile noastre
legislative, scolile, curtile, ziarele noastre si fiecare agentie creata pentru protectia
publicului. [nota: Stanley Monteith, MD, Brotherhood of Darkness (Oklahoma City: Hearthstone
Publishing, 2000), de asemenea Dennis Lawrence Cuddy, Chronology of Education, pag. 15]

1925. Biroul International al Educatie a fost fondat printr-un grant primit de la

Fundatia Rockefeller. Ulterior a devenit parte integranta a UNESCO. [nota: Stanley
Monteith, MD, Brotherhood of Darkness (Oklahoma City: Hearthstone Publishing, 2000), de asemenea
Dennis Lawrence Cuddy, Chronology of Education, pag. 15 ]

1931 (Noiembrie). Arnold Toynbee tine un speech pentru Studiul Afacerilor

Internationale la Copenhaga, in care explica,

Lucram in prezent discret, cu toate puterile noastre sa alungam aceasta forta

misterioasa numita suveranitate din ghearele statelor nationale locale ale
lumii. In tot acest timp negam cu buzele ceea ce faptuim cu bratele,
deoarece a contesta suveranitatea statelor nationale locale ale lumii este inca o
erezie pentru care un om al statului sau un publicist poate fi ostracizat sau
discreditat. [nota: The Trend of International Affairs Since the War, International Affairs, Journal
of the Royal Institute of International Affairs, citat de Dennis Lawrence Cuddy, Chronology of
Education, pag. 50]

1932. Presedintele Fundatiei Rockefeller, Max Mason, le spune administratorilor

[trustees] ca Stiintele Sociale se vor ocupa cu rationalizarea controlului
social controlul comportamentului uman. [nota: Dennis Lawrence Cuddy, Chronology
of Education, pag. 18]
1932. Dr. Ernst Rudin, directorul Nazist al Institutului Kaiser Wilhelm pentru
Psihiatrie (fondat de Rockefeller) a fost numit presedinte al globalei Federatii de
Eugenie.

1934 (Februarie). Un raport Rockefeller al progresului in desfasurare, (semnat de

un sef de divizie) intreaba, Putem dezvolta o stiinta a geneticii atat de solida si
extensiva care sa ne ofere speranta ca in viitor vom putea da nastere unor oameni
superiori? [nota: Dennis Lawrence Cuddy, Chronology of Education, pag. 18]

1935. Simbolul Masonic al ochiului in varful piramidei este adaugat oficial bancnotei
de 1 Dolar al Statelor Unite. Henry A. Wallace, Secretarul Agriculturii in cabinetul
Roosevelt (un Socialist si Teozofist ce a devenit ulterior vice-presedintele lui
Roosevelt) a explicat:

In timp ce privea colorata reproducere a Sigiliului, atentia lui Roosevelt a fost

atrasa de reprezentarea Ochiului Atoatevazator, o reprezentare Masonica a
Marelui Arhitect al Universului Roosevelt, ca si mine de altfel, era un Mason
de grad 32. A sugerat ca Sigiliul sa fie adaugat bancnotei de un dolar.
[nota: Manly P. Hall a explicat intelesul Marelui Sigiliu si a conectat piramida neterminata cu istoria
mondiala in desfasurare: Pe spatele Marelui Sigiliu se afla o piramida neterminata ce reprezinta
societatea umana insasi, imperfecta si incompleta. Deasupra pluteste simbolul ordinelor esoterice,
radiantul triunghi si al sau ochi atoatevazator. Pentru mai multe informatii vezi
[http://www.greatseal.com/levels/fdr1935.html]

1935. Intr-un raport prezentat la cea de-a 72-a sedinta anuala a NEA [National
Education Association], Willard Givens (ulterior numit secretar executiv al NEA) a
scris: Muribundul sistem laissez-faire trebuie complet distrus si noi toti
trebuie sa fim intr-un grad avansat supusi controlului social Principala
functie a scolii este orientarea sociala a individului. Trebuie sa incerce sa-i ofere o
intelegere a tranzitiei catre un nou ordin social. [nota: Stanley Monteith, MD,
Brotherhood of Darkness (Oklahoma City: Hearthstone Publishing, 2000), de asemenea Dennis Lawrence
Cuddy, Chronology of Education, pag. 20] [nota tr: laissez-faire doctrina ce se opune interventiei
guvernamentale in problemele economice dincolo de minimul necesar mentinerii pacii si drepturilor de
proprietate; politica de neamestec al guvernului.]

1937. John Foster Dulles, fost chairman al fundatiei Rockefeller si al comitetului

executiv al Consiliului Federal al Bisericilor (inlocuit de Consiliul National al
Bisericilor), a ridicat in slavi totalitarismul spunand:

Comunismul si Fascismul schimba aproape instantaneu caracteristicile unor

popoare intregi. Milioane de indivizi au fost transformati, in mare, in oameni mai
buni mandriile personale (individualism) sunt inlocuite de sacrificiu de sine si
disciplina. Exista o constienta subordonare a sinelui ideii ca un obiectiv maret
poate fi urmarit. [note: Religion in Life, Vol. 6 No. pag. 197]

1939. Viitorul Secretar de Stat John Foster Dulles (membru CFR) tine un speech la
YMCA. Declara, [Trebuie sa existe] o diluare a suveranitatii, spre dezavantajul
imediat al acelor natiuni care acum poseda preponderenta puterii. [nota: New York
Times, 10-29]

1941 (6 Ianuarie). In speech-ul sau in fata Sesiunii Reunite a Congresului,

Presedintele Franklin D. Roosevelt a spus, De la inceputul istoriei noastre Americane
am fost implicati in schimbare intr-o perpetua revolutie pacifista o revolutie
care continua constant, ajustandu-se singura pe tacute conditiilor schimbarii.
Ordinea Mondiala pe care o cautam inseamna co-operarea tarilor libere,
efortul laolalta intr-o prietenoasa, civilizata societate. Libertatea inseamna
suprematia drepturilor omului pretutindeni.

1941. Declaratia Natiunilor Unite a fost semnata de 26 de state proclamand

telurile de razboi ale puterilor Aliate.

1942 (Februarie sau Martie). sase ani inainte de lansarea oficiala a Consiliul
Mondial al Bisericilor, organizatorii sai din cadrul Consiliului Federal al
Bisericilor a organizat o conferinta Nationala de Studiu la Universitatea
Wesleyan din Ohio. Printre cei 30 de delegati se gaseau 15 episcopi, 7 presedinti de
seminar, si 8 presedinti de colegiu si universitate.

John Foster Dulles, care mai tarziu a devenit Secretar de Stat in administratia
Eisenhower, a condus lucrarile conferintei. In calitate de lider al Cosiliului Federal
inter-Bisericesc Comisia de Studiu a Bazelor unei Juste si Durabile Paci,
Dulles a prezentat raportul conferintei. Acesta recomanda:

un guvern mondial al puterilor delegate

limitari imediate ale suveranitatii nationale
controlul international al tuturor armatelor si flotelor
un sistem bancar universal
libertate mondiala de imigrare
o banca internationala controlata democratic
distributie echilibrata a bogatiei naturale mondiale. [nota: Edgar C. Bundy,
Collectivism in the Church (1958), 165, 91]

1942 (16 Martie). Revista Time a scris un rezumat al raportului. In declaratia de mai
jos, observati aceste cuvinte: o noua ordine prin cooperarea voluntara intr-un
cadru democratic sau prin revolutie politica exploziva. Aceasta solutie, cooperarea
voluntara intr-un cadru democratic ne ofera o imagine clara a adevaratului sens
atribuit unor cuvinte sonore precum democratie, voluntariat, participare (implicand
pe fiecare in procesul consensual), parteneriat, si societate civila:

Cateva din opiniile economice ale conferintei au fost aproape la fel de

senzationale pe cat de extrem internationalist se prezenta programul sau
politic. Sustinea ca o noua ordine a vietii economice este atat iminenta cat
si imperativa o noua ordine ce va veni cu siguranta fie prin cooperare
voluntara intr-un cadru democratic sau prin revolutie politica exploziva.
Fara a condamna motivul profitului, a denuntat diferite defecte in sistemul
profitului cum ar fi aparitia razboiului, a demagogilor si a dictatorilor. In schimb,
biserica trebuie sa ceara aranjamente economice concretizate in ajutor
social umanitar...

1942. Editorul NEA Journal [NEA = National Education Association], J. Elmer Morgan,
a scris un editorial intitulat Popoarele Unite ale Lumii. In el, a explicat nevoia
guvernului mondial de a avea o ramura educationala, un sistem mondial al
banilor si creditului, o forta politieneasca mondiala, o declaratie mondiala a
drepturilor si indatoririlor. [nota: December 1942, pag. 261]
1943. John Foster Dulles impreuna cu alti lideri precum Alger Hiss (expus de FBI in
1939 ca spion Comunist) au convocat o alta conferinta a Consiliului Bisericilor.
Au semnat Cei Sase Stalpi ai Pacii, o pledoarie pentru o organizatie politica
mondiala Natiunile Unite. In discursul sau, consemnat in Raportul Bianual al
Consiliului din 1944, Dulles a spus,

Interesul manifestat de acest subiect a sporit enorm in urma declaratiei

conferintei de la Moscova, care a subliniat necesitatea crearii unei
organizatii generale internationale cat de curand posibil. Oamenii ce
apartin sau nu bisericilor sunt indemnati sa ramana uniti si energici pentru
obtinerea unei astfel de organizatii internationale. Aceasta declaratie, semnata
de mai mult de 1000 de lideri protestanti, a fost oferita presei si apoi
expediata Presedintelui si membrilor Congresului.

1944 (21 August - 7 Octombrie). Formarea unei organizatii internationale care sa

inlocuiasca Liga Natiunilor a fost intreprinsa de expertii tehnici ai natiunilor Aliate. In
Statele Unite, numeroase departamente de stat si comitete interdepartamentale au
studiat incalcitele probleme organizatorice, membria, procedura de vot si
sanctiunile. In Dumbarton Oaks, Washington DC, experti Americani, Englezi, Rusi,
Chinezi [incluzand co-autorul Alger Hiss] s-au intrunit in sfarsit sa dea forma unei
carte a Natiunilor Unite. expertii au reusit sa cada de acord asupra tuturor
chestiunilor, cu exceptia a doua dintre ele. [1] daca un membru permanent al
consiliului de Securitate trebuie sa recurga la veto in cazul in care exista o parte.
[2] daca cele 16 republici Sovietice ar trebui sa se bucure de membrie individuala.

Aceste doua chestiuni trebuiau rezolvate de catre Roosevelt, Churchill si Stalin la

conferinta de la Yalta. [nota: Brit-23-806]

1944. Presedintele Roosevelt il numeste pe Alger Hiss in functia de director al

Biroului de Afaceri Politice Speciale in Departamentul de Stat, responsabil cu
planificarea post-razboi ignorand dovezile FBI-ului vizavi de activitatile sale
Comuniste.

1945 (4 11 Februarie). Conferinta de la Yalta Churchill, Roosevelt si Stalin

s-au intalnit sa discute rezolutiile post-razboi. Alger Hiss l-a insotit pe Roosevelt in
calitate de consilier. Roosevelt a continuat sa ignore avertismentele FBI in privinta lui
Hiss.

Pe langa problemele militare si politice imediate, participantii la conferinta au

discutat carta de organizare a Natiunilor Unite ce fusese recent instituita la
Dumbarton Oaks. O formula de compromis pentru guvernarea votului in Consiliul
de Securitate a fost considerata acceptabila. [nota: Brit-23-807]

1945 (1 Aprilie, San Francisco). Alger Hiss, co-autor al cartei Natiunilor Unite, a
servit ca Secretar General al conferintei de organizare a UN. Mai tarziu, John
Foster Dulles a recomandat ca Hiss sa ticseasca multimilionara Carnegie
Endowment for International Peace.

Pe baza propunerilor venite din partea Chinei, URSS-ului, Marii Britanii si Statelor
Unite, Conferinta Natiunilor Unite pentru Organizare Internationala
[United Nations Conference on International Organization] (UNCIO),
intrunita in San Francisco, California, a promulgat Carta Natiunilor Unite. A fost
semnata pe data de 26 Iunie si a intrat in vigoare pe 24 Octombrie 1945.
 La conferinta au participat reprezentanti ai 46 de state ce au semnat Declaratia
Natiunilor Unite. Patru alte state (Ucraina, Belarus, Argentina si Danemarca) au
fost admise pe perioada conferintei.

Propunerile Dumbarton Oaks, anumite propuneri ale Chinei adoptate mai tarziu de
catre Big Four (US, UK, URSS, China) si de catre acordul de la Yalta au constituit
agenda de lucru a conferintei.

Secretariatul international a pus la dispozitie translatori si interpreti si a

distribuit documente si declaratii zilnice in cinci limbi oficiale (Engleza, Franceza,
Spaniola, Rusa si Chineza). Functia de chairman a sesiunilor plenare a fost
detinuta prin rotatie de Big Four.

Carta rezultata in urma conferintei a urmat liniile generale ale propunerilor

Dumbarton Oaks dar a conferit o pondere deosebita Adunarii Generale. [nota: Brit-
22-556]

1945 (16 Aprilie). Revista Time a relatat despre conferinta internationala: In

calitate de Secretar General, responsabil cu agenda de lucru, el [Alger Hiss] va avea
multe de comentat neoficial despre cine trage sforile.

1945 (26 Iunie). Dupa decenii de planificare, propaganda si manipulare politica si

finaciara, Organizatia Natiunilor Unite a fost oficial lansata cu Alger Hiss in calitate
de prim Secretar General. Reprezentanti ai 50 de natiuni s-au intalnit in San
Francisco sa semneze Carta UN. Pe 28 Iunie, Presedintele Harry Truman a declarat,
Va trebui sa ratificam aceasta Constitutie (UN) din San Francisco. Va fi la
fel de usor pentru alte natiuni sa se alature intr-o republica mondiala pe cat
ne este noua in republica Statelor Unite.

Pe tot parcursul vietii, Harry Truman a purtat asupra sa in buzunar poemul Locksley
Hall, scris de Lord Tennyson. Amintiti-va sobrele sale cuvinte:

Pan ce-a amutit toba razboiului si s-au strans steaguri de batalii

In Parlamentul omului, Federatia lumii.

1945. UNESCO, o agentie speciala a Natiunilor Unite cu sediul general in Paris, a

fost infiintata pentru a contribui la pacea mondiala prin promovarea cooperarii
internationale in educatie, stiinta si cultura. Primul sau Director General, Julian
Huxley, a scris in cartea sa, UNESCO: Its Purpose and Its Philosophy
[UNESCO:Scopul Sau si Filozofia Sa]:

Filozofia generala a UNESCO ar trebui sa fie un umanism stiintific mondial,

global ca intindere si evolutionist ca esenta In programul sau educational el ii
poate familiariza pe toti oamenii cu implicatiile transferului intregii
suveranitati de la natiunile separate catre o organizatie mondiala.
Insarcinarea diviziei media a UNESCO [va fi] sa promoveze dezvoltarea unei
conceptii comune impartasite de toate natiunile si culturile pentru a ajuta
emergenta unei singure culturi mondiale. Mai multe informatii la
http://www.crossroad.to/Quotes/globalism/julian-huxley.htm.

1946. In editorialul NEA, The teacher and World Government [Invatatorul si

Guvernul Mondial], J. Elmer Morgan a scris, In lupta pentru infiintarea unui
guvern mondial adecvat, invatatorul poate contribui la pregatirea inimilor si
mintilor copiilor. In fruntea tuturor agentiilor ce vor asigura formarea unui
guvern mondial trebuie sa se afle scoala, invatatorul si profesia organizata.
[nota: The NEA Journal (January 1946); 1]

1946. NEA a publicat National Education in an International World [Educatia

Nationala intr-o Lume Internationala] (Teachers College): Infiintarea [UNESCO]
marcheaza culminatia unei miscari pentru crearea unei agentii internationale a
educatiei. Natiunile ce devin membre ale UNESCO, ca atare, isi iau
angajamentul sa revizuiasca manualele folosite in propriile scoli. Fiecare
natiune membra... are obligatia sa vegheze ca nimic din programa sa sa nu
fie contrar obiectivelor UNESCO.

1946. O Conferinta Mondiala a Profesiei Educationale, sponsorizata de NEA, a

schitat o Constitutie pentru Organizatia Mondiala a Profesiei Educationale. Va fi o
forta semnificativa de ajutor pentru UNESCO a spus William Carr (secretar
asociat al Comisiei Politicii Educationale a NEA). [nota: Stanley Monteith, MD, Brotherhood of
Darkness (Oklahoma City: Hearthstone Publishing, 2000), de asemenea Dennis Lawrence Cuddy,
Chronology of Education, pag. 24]

1946. Statele Unite se alatura UNESCO, o agentie a Natiunilor Unite. Dupa cum
marturiseste Charlotte Iserbyt, aceasta legislatie a fost acompaniata de remarcabila
declaratie a Presedintelui Harry Truman: Educatia trebuie sa stabileasca o
unitate morala a omenirii.Recomandarea lui Truman a fost sustinuta de
Generalul Brock Chisholm, care va deveni primul director general al World Health
Organization (WHO), o alta agentie speciala a Natiunilor Unite.

1946. Dr. Chisholm a prezentat un referat intitulat Psihiatria Pacii Durabile si a

Progresului Social la o conferinta pe probleme de sanatate mintala, in Statele
Unite. A fost publicata de (acum prestigioasa) revista Psychiatry, si de prietenul ei
Comunist, Alger Hiss, editor al revistei socialiste International Conciliation. Hiss, pe
atunci presedinte al Carnegie Endowment for International Peace, a scris
Prefata studiului lui Chisholm. Cantariti cuvitele Dr. Chisholm:

Responsabilitatea determinarii necesarelor schimbari ale comportamentului

uman este o prerogativa a stiintei de specialitate. Psihologii, psihiatrii, sociologii,
economistii si politicienii trebuie sa faca fata acestei resposabilitati.

Putem identifica motivele pentru care purtam razboaie? Multe dintre ele sunt
usor de numit prejudiciu, izolationism, abilitatea de a crede emotional si necritic
anumite lucruri irationale.

Singura forta psihologica, capabila sa produca aceste perversiuni este moralitatea,

conceptul de bine si de rau De-a lungul a multe generatii ne-am plecat gatul
jugului convingerii pacatului. Am inghitit tot felul de certitudini otravite cu care
am fost hraniti de parintii nostri, de invatatorii de la scoala de zi cu zi sau cea
Duminicala.

multa vreme a fost general acceptata ideea ca parintii au dreptul de a impune

orice punct de vedere, orice minciuni sau angoase, superstitii, prejudicii, ura, sau
credinta, copiilor lor lipsiti de aparare. Totusi, abia recent a devenit o chestiune de
certa cunostinta ca aceste lucruri creeaza nevroze, dezechilibre emotionale si de
 comportament, si incapacitate de dezvoltare catre o stare de maturitate
emotionala potrivita pentru a fi un cetatean al democratiei.

Este sigur ca pregatirea copiilor acasa sau in scoli trebuie sa fie cel putin la fel de
mult o chestiune de interes public pe cat este vaccinarea acestora pentru binele
lor Indivizii ce prezinta dezechilibre emotionale personale, sentimente de
vinovatie, teama, inferioritate, sunt predispusi sa isi reverse ura asupra altora
Sunt o adevarata amenintare Oricare ar fi costurile, trebuie sa invatam sa traim
prieteneste si in pace cu toti oamenii planetei.

Mai trebuie adaugat pentru a pune cu blandete deoparte gresitele metode

invechite ale inaintasilor nostri, daca este posibil. Daca cu blandete nu este
posibil, s-ar putea sa trebuiasca sa obtinem acest lucru cu asprime sau chiar intr-
un mod violent.

Putem oare trasa foaia de parcurs a unui astfel de program de re-educare?

[nota: Pentru mai multe extrase vezi www.crossroad.to/Quotes/globalism/chisholm.htm]

1948. World Health Organisation [Organizatia Mondiala a Sanatatii](WHO) este

infiintata sub conducerea Dr. Brock Chisholm, primul sau director general.

1948. Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat Declaratia Universala a

Drepturilor Omului, un contract legal ce obliga toate natiunile care, precum Statele
Unite, l-au ratificat. Suna bine, ca de altfel toate tratatele intruzive ale UN pentru
drepturile omului. Articolul 18 sustine dreptul la libertatea de gandire, de constinta
si religioasa Articolul 19 afirma dreptul la libertatea de opinie si expresie si de
a cauta, primi si impartasi informatii si idei prin orice tip media si fara frontiere. Dar
Articolul 29 declara ca aceste drepturi si libertati nu pot fi in nici caz
exercitate impotriva scopurilor si principiilor Natiunilor Unite.

Cu alte cuvinte, aceste drepturi si libertati nu se aplica celor care vor critica
Natiunile Unite sau politicile ei. Drepturile voastre sunt conditionate de supunerea de
care dati dovada. Numai daca mesajul vostru sustine ideologia oficiala sunteti liberi
sa il raspanditi. Precum Andrei Vishinsky a scris in Legea Statului Sovietic, Nu poate
fi vorba de libertate de expresie, a presei si asa mai departe, pentru dusmanii
socialismului. [nota: Encyclopaedia Britannica (1968), Volume V, pag. 164.]

1949. Manualul UNESCO intitulat Toward World Understanding [Catre Intelegere

Mondiala] declara, Atata timp cat copilul respira aerul otravit al nationalismului,
educatia pentru mentalitate mondiala poate produce doar rezultare precare. Asa cum
am aratat, frecvent familia este aceea care infecteaza copilul cu un nationalism
extrem.

1953. In timpul investigatiilor Comitetului Reece, presedintele Fundatiei Ford, H.

Rowan Gaither, a recunoscut urmatoarele in fata lui Norman Dodd, directorul echipei
de audiere:

stiti ca noi cei de la nivelul executiv aici am fost, la diverse momente de timp,
activi fie in OSS, Departamentul de Stat, sau Administratia Economica Europeana.
Pe atunci operam conform directivelor primite de la Casa Alba. In continuare
suntem ghidati de asemenea directive Conform carora [directivelor] noi trebuie
sa ne folosim puterea de sponsorizare pentru a altera viata in Statele Unite, astfel
 incat sa poata fi realizata in mod comfortabil o unire cu Uniunea Sovietica. [nota:
William H. McIlhany, II, The Tax Exempt Foundations (1980), pag. 63]

1966. Cartea lui Quigley, Tragedy and Hope: A History of the World in Our Time,
este publicata. Rezumand un punct cheie al acestei carti, Dr. Stanley Monteith a
scris: Profesorul Quigley si-a asigurat cititorii ca amenintarea comunismului a fost
exagerata, si ca a cercetat oamenii si organizatiile care conduc lumea. In acele zile
multi au crezut ca Departamentul de Stat a oferit comunistilor Estul Europei si China,
deoarece guvernul nostru era dominat de agenti subversivi. Profesorul Quigley a
ridiculizat ideea:

Acest mit, asemeni tuturor legendelor, contine un adevar modic. Exista intr-
adevar, si a existat vreme de o generatie, o retea internationala Anglofila care
opereaza, pana la un anume punct, in acelasi fel in care Dreapta radicala crede ca
actioneaza Comunismul. De fapt, aceasta retea, pe care o putem identifica drept
Grupurile Mesei Rotunde [Round Table Groups], nu manifesta nici un fel de
aversiune in a coopera cu Comunistii, sau orice alte grupuri, si face acest
lucru destul de des. Stiu despre aceasta retea deoarece am studiat-o vreme de
douazeci de ani si mi s-a permis vreme de doi ani, prin anii 60, sa ii examinez
dosarele si documentele secrete. [nota: Carrol Quigley, Tragedy and Hope, pag. 950]

Anii 1960. Dr. Robert Muller, secretar-general adjunct al UN, a pregatit o Programa
de Baza Mondiala cu urmatorul scop: Asistarea copilului in a deveni un individ
integrat ce poate face fata experientei personale in timp ce se priveste pe el
insusi ca parte a unui intreg mai mare. Cu alte cuvinte, promoveaza importanta
crescanda a ideii de grup, incat binele grupului, intelegerea grupului, inter-relatiile
grupului si bunele intentii ale grupului sa inlocuiasca toate obiectivele limitate si
egocentrice, ducand astfel la constiinta de grup.

1973. Comisia Trilaterala este infiintata de catre David Rockefeller (chairman al

Chase Manhattan Bank, controlata de clanul Rockefeller) care a sponsorizat-o. Acesta
a fost inspirat de o propunere a lui Zbigniew Brzezinski, un Profesor global-vizionar al
Universitatii Columbia, care a sugerat un parteneriat tripartit intre Europa de Vest,
America de Nord (US si Canada) si Japonia.

Printre membrii partii americane se numara Brzezinski; fostul presedinte George H.

Bush; Richard Gardner (Universitatea Columbia); Alan Greenspan (Federal
Reserve); Samuel Johnson (Johnson & Son Inc); Robert McNamara (fost presedinte
al Bancii Mondiale); Brent Scowcroft, Donna Shalala (Cancelar al Universitatii
Wisconsin si secretar al Departamentului Sanatatii si Serviciilor Umane in
administratia Clinton); Albert Shanker (Presedinte al Federatiei Americane a
Invatatorilor); Strobe Talbott (Editor Time); Lester Thurow (MIT); Paul Volcker
(Universitatea Princeton).

1973. Dupa o calatorie in China, David Rockefeller il lauda pe Mao Tse-Thung

care macelarise peste 40 de milioane de oameni. Raportul sau, De la un calator prin
China subliniaza telurile prezentate in rapoartele Natiunilor Unite, precum Comisia
pentru Guvernare Globala si raportul UNESCO Diversitatea Noastra Creatoare.
Ambele se concentreaza pe idealuri marete de pace, armonie si unitate in satul
global comunitar o viziune care necesita control absolut si participare universala
in grupuri mici maleabile (modelata dupa ierarhia sovietelor sau consiliilor din tarile
Comuniste):
 Esti impresionat imediat de sensul de armonie nationala. Oricare ar fi fost
costurile Revolutiei Chineze, aceasta a reusit cu siguranta in a nutri o morala
inalta si un scop comunitar. Progresul social si economic general nu este mai
putin impresionant. Avansurile sociale enorme ale Chinei au beneficiat din plin
de unicitatea ideologiei si a telului. Experimentul social in China sub
conducerea Chairman-ului Mao este unul dintre cele mai importante si pline de
succes din istorie. [nota: New York Times, 10 August 1973]

1974. In cartea sa, Wall Street and the Bolshevik Revolution [nota tr: pentru descarcare
faceti click dreapta aici], Anthony Sutton a documentat faptul ca bancile Rockefeller si
Morgan au acordat imprumuturi Bolsevicilor, in timp ce industria americana le-a
oferit uzine si tehnologia de care aveau nevoie. Westinghouse, Henry Ford, Averill
Harriman, Armand Hammer, Exxon, si alte firme americane au construit
infrastructura ce a permis Uniunii Sovietice sa supravietuiasca. [nota: Stanley Monteith,
MD, Brotherhood of Darkness (Oklahoma City: Hearthstone Publishing, 2000), pag. 71 ]

1983. Vorbind la Annapolis, Secretarul Marinei Navale, John Lehman, a spus clasei
absolvente ca, In cateva saptamani, multi dintre voi veti privi la numai cateva sute
de picioare departare pe apa, unele dintre cele mai moderne tehnologii inventate
vreodata in America. Din pacate, vor fi pe nave Sovietice. [nota: Stanley Monteith, MD,
Brotherhood of Darkness (Oklahoma City: Hearthstone Publishing, 2000), pag 71 ]

1992 (21 Mai). Adresandu-se organizatiei Bilderberg la sedinta sa din Evian, Franta,
Henry Kissinger a spus,

Astazi Americanii ar fi revoltati daca trupele Natiunilor Unite ar intra in Los

Angeles sa restaureze ordinea; maine vor fi recunoscatori! Intr-adevar asa ar fi
daca li s-ar spune ca exista o amenintare externa de dincolo, fie reala sau
promulgata, care ne-ar periclita insasi existenta. Abia atunci toate popoarele lumii
vor conveni cu liderii mondiali sa ii scape de aceasta nenorocire. Singurul lucru de
care fiecare se teme este necunoscutul. Pusi fata in fata cu aceste scenarii,
drepturile individuale vor fi de bunavoie abandonate la schimb pentru garantia
bunastarii oferita de catre guvernul lor mondial. [nota: Transcrisa de pe inregistrarea pe
banda magnetica facuta de unul din delegatii Elvetiei ]

CARROLL QUIGLEY, profesor de istorie la Scoala Serviciilor Externe apartinand de

Universitatea din Georgetown, a predat mai intai la Princeton si Harvard. A intreprins
cercetari in arhivele Frantei, Italiei si Angliei, si este autorul mult laudatei Evolutii a
Civilizatiilor. Membru al board-ului editorial al lunarului Current History, este un
vorbitor frecvent si consultant al unor agentii publice si semipublice. Este membru al
Asociatiei Americane pentru Avansarea Stiintei, Asociatia Americana de Antropologie,
si Asociatia Americana de Economie, precum si al altor asociatii istorice. A fost
conferentiar de istorie rusa la Colegiul Industrial al Fortelor Armate incepand cu 1951
si de istorie africana la Brookings Institution din 1961, si a tinut conferinte in multe
alte locuri, inclusiv Laboratorul de Armament al U.S. Navy, Institutul Serviciilor
Externe al Departamentului de Stat, Colegiul Naval din Norfolk, Virginia. In 1958 a
fost consultant al Comitetului Select al Congresului care a infiintat actuala agentie
spatiala nationala. A fost un colaborator in probleme de istorie al Institutului
Smithsonian dupa 1957, in legatura cu deschiderea noului sau Muzeu de Istorie si
Tehnologie. In vara anului 1964 a mers la Scoala Navala Post-Absolvire, Monterey,
California, in calitate de consultant al Proiectului Seabed, care a incercat sa
vizualizeze sistemele armate americane ce vor fi disponibile in urmatorii doisprezece
ani.

"TRAGEDY AND HOPE prezinta anii 1895-1950 ca o perioada de tranzitie de la

lumea dominata de Europa in secolul al 19-lea catre o lume formata din trei
blocuri in secolul 20. Cu claritate, perspectiva si impact cumulativ, profesorul
Quigley analizeaza natura acestei tranzitii trecand prin doua razboaie mondiale si
o depresiune economica mondiala. In calitate de istoric interpretativ, incearca sa
infatiseze fiecare eveniment in intreaga sa complexitate a contextului istoric.
Rezultatul este o lucrare unica, demna de luat in seama din mai multe puncte de
vedere. Ofera imaginea unei lumi in termenii influentei diverselor culturi si felului
cum se privesc una pe cealalta; arata, mult mai complet decat orice alta lucrare,
influenta stiintei si tehnologiei asupra vietii umane; si explica cu o claritate fara
precedent, cum complicatele tipare financiare si comerciale ale Vestului,
anterioare anului 1914, au influentat dezvoltarea lumii actuale. [nota: de pe coperta
cartii Tragedy and Hope]

Clinton, Quigley si Conspiratia: Ce se intampla oare?

de Daniel Brandt

Catre sfarsitul discursului sau de investire la conventia Democratica din 16 Iulie

1992, Clinton a mentionat ca pe cand eram adolescent am ascultat convocarile lui
John Kennedy catre cetatenie. Apoi, ca student la Georgetown, am ascultat aceeasi
chemare clarificata de un profesor numit Carrol Quigley, care ne-a spus ca America
era cea mai minunata tara din istoria planetei deoarece poporul nostru a crezut
mereu in doua lucruri: ca maine poate fi o zi mai buna decat astazi si ca fiecare
dintre noi are o responsabilitate personala, morala, sa faca acest lucru posibil.

Nu era prima oara cand Clinton platea tribut memoriei profesorului sau din
Georgetown. Cateva zile mai devreme, o relatare despre trecutul lui Clinton
mentiona ca acesta nu uitase niciodata ultima prelegere a lui Quigley. De-a lungul
intregii sale cariere el a evocat acest curs in speech-urile sale drept esafodajul
retoric al filozofiei sale politice, titreaza Washigton Post, oferind un alt citat in care
Clinton lauda perspectiva si influenta lui Quigley. Un bun batran profesor apreciat in
calitate mentor de catre un impresionabil student idealist? Asa a fost intrepretat
gestul de aproape toti cei care l-au ascultat.

Caroll Quigley era un istoric al conspiratiei, dar a fost deosebit prin faptul ca a eludat
criticismul. Mare parte a cercetarii sale pe aceasta tema s-a concentrat asupra rolului
Grupurilor Rhodes-Milner ale Mesei Rotunde din Marea Britanie incepand cu 1891 si
pana la cel De-al Doilea Razboi Mondial. Lucrarea sa principala Tragedy and Hope
(1966), contine informatii imprastiate referitoare la cei douazeci de ani de cercetare
in domeniu, dar istoria sa detaliata a Mesei Rotunde a fost scrisa in 1949. Principalul
motiv pentru care a evitat criticismul este ca munca sa nu ii ameninta pe cei aflati in
pozitii inalte. Cercetarea lui Quigley era prea obscura, si mult prea multe se
intamplasera in lume in urma evenimentelor descrise de el. Quigley a fost de
asemenea un membru intern al clubului, un initiat, deci criticismele la adresa
grupurilor studiate de el sunt atenuate.

A fost consultant al Brookings Institution, al Departamentului Apararii, al

Departamentului de Stat, al Marinei, si a predat civilizatie vestica si istorie. In 1962
Centrul pentru Studii Strategice si Internationale a fost infiintat in campusul
Georgetown, unde mentinea legaturi stranse cu Scoala Serviciilor Externe. Acest
Centru de Studii avea in echipa sa diversi oameni cu conexiuni CIA la nivel inalt.
Quigley s-a invartit in aceste cercuri pana in momentul mortii sale in 1977:

Stiu despre operatiunile acestei retele deoarece am studiat-o vreme de douazeci

de ani si mi s-a permis vreme de doi ani, prin anii 60, sa ii examinez dosarele si
documentele secrete. Nu am nici un fel de aversiune fata de ea sau fata de
telurile ei, si o mare parte din viata mea i-am fost alaturi atat ei cat si
instrumentelor sale. Am obiectat atat in trecut cat si recent, catorva din politicile
sale, dar in general principala mea diferenta de opinie vine din faptul ca ei doresc
sa ramana necunoscuti, iar eu consider ca rolul ei in istorie este suficient de
semnificativ pentru a fi cunoscut.

In detaliata relatare din 1949 despre legatura Cecil Rhodes Oxford Alfred (Lord)
Milner Round Table, publicata postum in 1981 drept The Anglo-American
Establishment [Stabilimentul Anglo-American], Quigley a fost mult mai dur in
criticismul sau. Desi a aprobat telurile internationaliste ale acestei inalt vizionare
elite, Quigley a scris ca Nu pot cadea de acord cu ei in privinta metodelor, si a
adaugat ca implicatiile antidemocratice ale mostenitei lor bogatii si puteri sunt
terifiante. Cam atat de departe a mers cu comentariile:

Nici o tara care isi apreciaza siguranta nu ar trebui sa permita ceea ce Grupul
Milner a realizat in Marea Britanie si anume, ca un mic numar de oameni sa
detina atata putere in administratie si politica, sa aiba control aproape complet
asupra publicarii documentelor referitoare la actiunile lor proprii, sa fie in stare sa
exercite o asemenea influenta asupra mijloacelor de informare ce creaza opinia
publica, si sa poata monopoliza atat de complet scrierea si predarea istoriei
propriei lor perioade.

Quigley a evitat de asemenea criticismul deoarece cartile sale sunt produsul unei
dureroase activitati de cercetare asupra unor surse diplomatice de prima mana,
cercetare ce s-a intins pe perioada mai multor ani. Pentru a fi un critic calificat al
analizei sale, cineva ar trebui sa reitereze acest efort si pana acum nimeni nu a
facut-o. A ajutat si faptul ca Quigley a realizat aceste lucruri intr-o perioada in care
teoriile conspiratiei erau curiozitati si considerate originale, dar nu amenintatoare.
Clinton nu avea nici un motiv sa se nelinisteasca vizavi de pomenirea aproape
necunoscutului Quigley in discursul sau. [nota: http://radiobergen.org/powergame/clinton.html]

Hristos a Inviat!

Bogdan iti trimit urmatorul episod de Berit... Inca odata, rugamintea mea este sa pastrezi
indentarea, italicele si boldurile. Prima parte introductiva vorbeste despre Quigley si face
trimitere la acreditarile lui, care sunt prezentate la sfarsitul articolului. De asemenea Berit
a introdus (tot la sfarsit) un articol despre Quigley scris de altcineva, pe care de asemenea
l-am tradus... Am pastrat acelasi layout ca Berit. Tu hotarasti cum este mai bine sa incluzi
acreditarile si articolul despre Quigley... Adica sa le prezinti la inceput (odata cu prima
parte a articolului) acolo unde se face referire la Quigley, sau sa le lasi pentru ultimul
episod (dar astfel vor fi publicate la o saptamana doua dupa ce referirea din primul
episod a fost facuta si nu va mai fi fresh in capul cititorului - vezi daca nu intelegi acum
la ce ma refer, vei intelege dupa ce citesti). Sau ai putea baga articolul despre Quigley
separat, ca o intrare/stire diferita... Tu hotarasti...