MUZICA SI KITSCHUL

Kitschul este inamicul imaginatiei.

Howard Barker

Argumente pentru teatru: Kitschul este cel mai bine definit ca arta care tinteste sus si cade
jos. Este monumentala, dar n sensul n care asa-zisa lucrare artistica sta ca un monument de
prost gust.

Allan A. Metcalf - Prevestind noi cuvinte Kitschul este transferarea stupiditatii ideilor
acceptate n limbajul frumusetii si simtirii.George Rochberg - Estetica supravietuirii
Kitschul este ceea ce inspira multimea; este cliseul care uneste multimea mpotriva
individului autonom. Andrew Shanks Kitschul este arta fara sistem imunitar.

David Bergman Educatie si arta

Educatia si arta se afla intr-o relatie esentiala si se inscriu intr-un registru comun al
posibilitatilor de analiza si interpretare; atat educatia cat si arta pot fi private ca process, act si
produs (continut). Acestea se definesc si se completeaza reciproc: educatia a fost si este
definite ca arta, iar arta are prin natura ei finalitate educative. Si in arte, ca si in stiinte,
modelul clasic traditional, fara a-si pierde grandoarea si valoarea exemplara, nu-si poate
asuma autoritatea absoluta, si nu mai poate exprima tot ceea ce omul de astazi, gandeste,
simte si doreste.

Oscar Wilde apara ideea autonomiei esteticului, aratand ca nu arta imita natura, viata, ci
invers, viata imita arta, destinul nostrum fiind marcat de intalnirile cu frumosul.

Atat autenticul cat si kitsch-ul trebuie sa fie in stransa legatura pe parcursul educatiei unei
persoane. Fara kitsch-ul din arta si viata nu-ti poti dezvolta simtul critic. Relatia dintre kitsch
si authentic o putem compara cu relatia dintre urat si frumos. Fara urat nu apreciezi frumosul
si invers, si fara kitsch nu apreciezi autenticul.

Kitsch-ul este indisolubil, legat de sfarsitul secolului XIX, cand unii pictori munchenezi
confectioneaza si pun in vanzare primele prototipuri ale picturii kitsch, drept pentru care
aceasta notiune, este si astazi asociata cu opera, apartinand artelor plastice.

referat.clopotel.ro
 MUZICA SI KITSCHUL
Pentru fiecare persoana, kitsch-ul are alta semnificatie, dar granita dintre bun-gust si kitsch
este extreme de fragile; pentru unii dintre noi kits-ul este o stare de spirit, pentru altii este un
obiect amplasat intr-un cadru care nu se potriveste, iar pentru arhitecti este un fenomen destul
de des intalnit pe care incearca sa-l previna.

Sensul de azi al cuvantului kitsch este acela de produs cu intentii artistice dar cu prost-gust, un
lucru ieftin din toate punctele de vedere, facut sa inlocuiasca adevarata arta si sa satisfaca
nevoia vulgara de frumos derizoriu, adica de dragalas.

Kitsch-ul inseamna un stil, o epoca de dezvoltare si mai ales o anumita atitudine. Kitsch-ul nu
este doar un anumit lucru, ci este un anumit tip de raport intre om si lucruri, ele este in mod
cert o modatlitate estetica de relatie cu mediul inconjurator.

C. Rogers afirma ca a fi empatic inseamna a percepe cadrul intern de referinta a altuia, cu

toate comportamentele sale emotionale ca si cum ai fi cealalta persoana, dar fara a-si pierde
conditia de ca si cum, adica sa te plasezi in situatia altei persoane, care nu implica faptul de
a te crede chiar aceea persoana (exemplu: una este sa fii in pielea unui personaj, cum ar fi
Hamlet, si alta este sa te crezi Hamlet).

S. Scheller afirma ca nu trebuie sa facem confuzii intre empatie si simpatie. Simpatia

reprezinta procesul de reproducere afectiva a starilor altuia, ce presupune interioritatea
cunoasterii ce este filtrata rational. Pe cand la empatie apare starea de fuziune afectiva, sau
cazul limitei de identificare a eului propriu cu al altui individ.

Problema diferentelor dintre simpatie si empatie ramane deschisa pana astazi, neavand un
cadru perfect conturat.

Empatia esteticaTermenul de empatie a fost introdus de Lipps iar termenul german este
Einfuhlung simtind in. Empatie provine de la grecescul empathea si a fost folosit de
Tiechener in 1909. Termenul este diferit ca o specie de comuniune afectiva, prin care cineva
s-ar identifica cu o alta persoana, masurandu-se in acest fel sentimentele.
In publicatii din 1903 pana in 1906, Lipps a propus intelegerea empatiei prin imitatia
interioara a actiunilor celorlalti ca fiind cruciala in generarea de experiente empatice. Adica
Einfuhlung-ul, in conceptia lui Lipps, este un proces de cunoastere si autocunoastere
psihologica, de proiectie a propriilor stari afective asupra altora.

C Rogers (1959, p.210) considera ca a fi empatic inseamna a percepe cu acuratete cadrul

intern de referinta al altuia, cu toate componentele sale emotionale si semnificatiile care-i
apartin <ca si cum> ai fi cealalta persoana, dar fara a pierde conditia de <ca si cum>.

In conceptia lui Lipps, empatia estetica este o manifestare la un nivel superior, mai puternic
spiritualizat, abstracta, nu este limitata de experienta si perceptia senzoriala, directa.
Estetica moderna (Cezanne, in pictura) a facut trecerea de la obiectivismul estetic. Ea nu mai
pleaca de la cercetarea formei obiectului estetic, ci la atitudinea subiectului care il
contemple

referat.clopotel.ro
 MUZICA SI KITSCHUL
Muzica nu exista ca atare decat pentru cine o compune sau pentru cine o executa ori pentru
cine o asculta; tabloul nu exista decat pentru cine il picteaza sau pentru cine il priveste.
(Dufrenne)

In empatia estetica nu incerci sa iti explici doar ceea ce a incercat pictorul sa transpuna., dar si
ceea ce simtim noi in contemplarea noastra fata de un tablou sau o opera de arta sau alta
lucruri.De exemplu un tablou de Cezanne. Contemporanii sai nu l-au inteles, deoarece au
cautat perfectiunea formei in arta cu care erau obisnuiti. Cezanne a incercat o noua
transpunere a artei si a reusit fiind numit precursorul artei moderne. Prin violenta culorilor,
contrastul puternic, el a cautat sa surprinda armonia, aceasta reprezentand pentru el
perfectiunea. El nu a facut nici un compromis si a pictat asa cum a simtit. Uneori revenea
asupr aunui tablou de nenumarate ori riscand sa-l strice.Cand privesti un tablou de-a lui
Cezanne simti tumultumul creatiei care nu il lasa in pace, care il domina in cautarea
surprinderii armonice.

Kitsch-ul
Cand auzim cuvantul kitsch ne gandim la prost gust, la un lucru facut de mantuiala, la
comoditate, la un aspect negativ al artei. Dar kitsch-ul are si un aspect pozitiv, fiind acceptat si
cu conotatia de distributie estetica. Cand totul este perfect in viata omului intervine
monotonia. Iar pentru a distorsiona aceasta monotonie elementele kitsch-ului sunt introduse in
viata cotidiana , dar trebuie sa recunoastem ca se exagereaza foarte mult.Atat timp cat am fost
mici, dar si acum, fiecare dintre noi are un breloc sau cand mergem in exursie ne cumparam
suveniruri. Acele lucruri sunt kitschuri. Pana si obiectele bisericesti au un aspect comercial.
De exemplu acele iconite din scoica sunt kitsch. De ce? Deoarece scoica nu e in cadrul ei, nu
e din decorul bisericesc. Dar noi le cumparam pentru caracterul afectiv al lor, pentru trairea pe
care ne-o induce fiecare obiect.

Un alt exemplu ar fi acele ceasuri in forma de peste, papusa sau alte lucruri. Daca unui copil ii
plac pestii, acel obiect ii va induce o stare de placere. Dar pentru a diferentia bunul gust
trebuie sa cunoastem si prostul gust. Oamenii accepta prostul gust pentru coloristica pe care o
ofera viata. O alta comparatie ar putea fi cea dintre frumos si urat. Pentru a aprecia frumosul
trebuie sa vedem si lucrurile urate.Pentru a aprecia fericirea, trebuie sa stii sa suferi.Factorii
kitsch-ului muzical si ai aranjamentului muzical.

In cadrul mesajului muzical regasim cu usurinta factorii fundamentali pe care i-am stabilit in
legatura cu sistemul de valori kitsch. Disproportia dintre mijloacele folosite si tema sau scopul
implicat, care pracic anihileza scopul, subliniind latura materiala a mesajului (o melodie
banala interpretata de o mare orchestra, un potpuriu cantat la orga etc)

Cumularea efectelor, lipsa de sobrietate in alegerea mijloacelor folosite, ceea ce duce la o

sinestezie muzicala. Sinestezia presupune si exploatarea simultana a unor registre diferite, a
modulatiilor si a schimbarilor de ditm etc; Mediocritatea se evidentiaza prin aducerea la zi din
punctul de vedere al executiei(instrumente etc) a unor opere concepute pentru un cadru de
exceptie (biserica, conuri etc).

referat.clopotel.ro
 MUZICA SI KITSCHUL
Iata, de exemplu, un repertoriu (nonlimitativ) de efecte care permit unor maini experte, prin
eforturile conjugate ale aranjatorului si ale inginerului de sunet, o Verkitschung
(=transformare in kitsch) a oricarei bucati muzicale: reluarea motivului melodic de catre
coreluarea motivului la un registru superior, acompaniamentul la un registru inferior, ecouri,
reverberatia artificiala de lunga durata, folosirea bateriei, folosirea maracas-ului, ritmul
sincopa foarte accentuata, modulatii lediz, amornia dozata pana la limita notei false,
exploatarea si exagerarea dinamismului, exploatarea dinamismului in tempo 20, mecanismul
timbrului, contrast,anteamestecul temelor, introducerea corului. Acumularea unui numar
suficient de mare de procedee de tipul celor de mai sus defineste, aproape in mod necesar, un
sistem kitsch.

Vom descoperi in cadrul kitsch-ului muzical, o serie de categorii clasificate dupa tipurile de
efecte sau dupa genuri:

-kitsch exotic : Dunarea Albastra, Ochii Negri, Paloma;

-kitsch romantic : Muzica tiganeasca;
-kitsch kitsch : adaptarea pentru orchestra de blues a unei teme luata din muzica ungureasca;
-kitsch erotic: voci dulcege si cantece cu dublu inteles;

Lucrul cel mai important, insa, este procesul de verkitschung, datorita caruia scara valorica
este coborata progresiv pe piramida acceptarilor: evolutia, traducerea temei melodice,
agrementarea, ornamentarea.

Iata cateva mijloace folosite pentru travestirea melodiilor:

-senzualizarea sonora si amplificarea temei;
-simpla redifuzare, cu schimbarea registrului sau instrumentului;
-caracter de secolul al XIX-lea;
-folosirea exagerata a suspensului: auditoriul este silit sa astepte indelung inchiderea unei
melodii, deschis treptat si repetat de fiecare data cu un grad sau cu un acord in plus;
-efectul de papricas : asezonarea unei teme kitsch ca un condiment armonic partial
(inregistrare cu 18 microfane, imprimari suprapuse si ecou artificial)

Cativa dirijori si aranjori contemporani, cum ar fi Waldo de Los Rios, si-au facut o
specialitate din Verkitschung si au ajuns la o adevarata celebritate, chiar daca nu va fi
durabila, dat fiind ca tema aflata la baza talentului lor este, prin esenta, transmisibila.

Esenta problemei a fost dezvaluita prin remarca lui Nietzsche: O muzica nu incepe sa aiba
efect magic decat in clipa in care auzim in ea glasul propriului nostru trecut. Rezulta ca
aceasta este cauza succesului muzicii kitsch, faptul ca auzim in ea glasul trecutului nostru, al
intimitatii noastre cu trecutul, al vietii noastre cotidiene trecute. Factorul recunoasterii este, in
acest caz, una dintre laturile esentiale ale placerii estetice si vom numi kitsch o opera
muzicala compusa sau realizata in asa fel incat sa faca apel in cel mai inalt grad la limbajul
sonor sociocultural deja achizitionat.

"In muzica autohtona, kitchul garanteaza audienta"

referat.clopotel.ro
 MUZICA SI KITSCHUL
Care sunt particularitatile industriei muzicale din Romania? ne ntrebam.

Oferta nu se intalneste intotdeauna cu cererea, un business in care adesea primeaza interesul

personal.

Piata muzicala romaneasca nu se poate lauda cu prea multe productii de calitate. Care ar putea
fi motivul pentru care ceea ce predomina este kitschul si nu valoarea?

Luminita Lupascu, Manager Box Office, editorul lucrarii Tot ce trebuie sa stii despre
industria muzicala din Romania, considera ca profesionistii sunt mult prea rari in acest
domeniu in care sunt strict necesari: casele de discuri nu angajeaza directori A&R (persoane
care sa se ocupe de recrutarea de noi talente), oameni de PR, marketing sau distributie, de
calibru, preferand in schimb sa-si formeze echipe ieftine, care nu lucreaza pe baza unei
strategii. Sistemul pare ca functioneaza si fara prea multe investitii de acest gen, o data ce
cumparatorul genului etno-manelistic se multumeste cu o caseta achizitionata de la piata,
fara sa citeasca recenzii sau sa se orienteze dupa topuri.
Mai mult comert si mai putina arta Daca in Belgia evenimentele populare, precum
sarbatorile berii, sunt asociate cu muzica de jazz, in Romania, subproductiile si kitschul
garanteaza audienta si ingrasa conturile, deci vor ramane specialitatile casei (de discuri). In
fond, este normal ca orice firma comerciala sa doreasca profit si sa-si orienteze activitatea
pentru obtinerea lui, afirma Luminita Lupascu. Producatorii evita sa investeasca in artisti
fara potential comercial, cerere contra oferta fiind singurul principiu consecvent dupa care
se ghideaza. Desi acum cativa ani, cand fenomenul manele era in fasa, unele case de discuri
au declarat ca nu vor face rabat si nu se vor injosi publicand astfel de titluri, vanzarile foarte
mari ale concurentilor fara procese de constiinta le-a determinat sa lanseze de urgenta sub-
label-uri profilate pe acest gen muzical, care le-au adus venituri foarte mari, explica aceasta.

Exista pe piata si produse de buna calitate, care nu isi gasesc cumparatori. In opinia Ioanei
Fesnic, de la Era Business, unul dintre afiliatii casei de discuri EMI International, acest lucru
se intampla si din cauza ca posturile muzicale de televiziune si radio cultiva hit-ul si atat, prea
putina atentie fiind acordata educatiei pe care se presupune ca mass-media de specialitate ar
trebui sa o faca publicului sau absenta unei politici comune, coerente a producatorilor locali
este, de asemenea, o caracteristica negativa a industriei muzicale. Profesionalismul este
adesea abandonat in favoarea ambitiilor personale, iar afacerea nu se masoara in profit, ci in
gloria directorului casei de discuri, care a semnat un contract cu un artist de renume, sau in
numarul de holograme cumparate de la Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania
(UPFR). Interesul de business se subordoneaza adesea interesului personal, ceea ce face
imposibila colaborarea caselor de discuri la dezvoltarea si cresterea pietei de muzica din
Romania. Nu ne putem uni, asadar, eforturile pentru a actiona coerent in privinta politicii de
preturi, relationarii cu mass-media sau impotriva pirateriei, constata Ioana Fesnic. Unii cred
ca lucrurile s-ar schimba daca jucatorii de pe piata de nisa ar juca tare si ar obtine succese
notabile cu productiile lor, daca distribuitorii ar accepta si alte titluri, daca radiourile ar acorda
mai multa atentie muzicii cu adevarat bune, daca posturile de televiziune ar promova mai mult
artistii veritabili, daca presa scrisa ar publica, pe langa scandalurile sexuale, si cateva cuvinte
despre talentul artistului respectiv. In mare parte, este adevarat, sustine Luminita Lupascu, de
la Box Office, dar cel mai mult ar conta daca puterea de cumparare a romanilor ar creste.

referat.clopotel.ro
 MUZICA SI KITSCHUL
Atunci, pretul unui CD sau al unui bilet de concert s-ar alinia la preturile de afara, calitatea
productiilor s-ar imbunatati, comertul cu muzica ar deveni civilizat, publicul, mai exigent, iar
acest tip de articole, istorie...

Folclorul, cel mai ascultat gen muzical

Compania Mercury Research a realizat, in exclusivitate pentru revista Capital, un studiu

Omnibus referitor la preferintele muzicale ale romanilor. Va prezentam principalele rezultate
ale cercetarii, cu precizarea ca aceasta s-a efectuat pe un esantion reprezentativ la nivel
national, constituit din 1.348 de persoane, cu varsta peste 15 ani.

Genurile muzicale cele mai ascultate de romani sunt folclorul (54%), dance/disco (40%),
manele (32%), latino (24%). Doar 11% prefera muzica clasica, iar 2% asculta jazz.

De muzica latino sunt atrase intr-o proportie mai mare femeile (28%), fata de barbati (21%).
Diferentierea intre ascultatori se face, de asemenea, si in functie de nivelul educatiei. Astfel,
muzica populara este ascultata de 66% din cei cu studii primare, in timp ce persoanele cu
studii medii prefera, cu precadere, manele (38%).

Rock-ul, jazz-ul si muzica electronica sunt genuri ascultate cu precadere de cei cu studii
superioare.

Diferente semnificative apar si in functie de varsta: doar 20% din tinerii intre 15 si 29 de ani
asculta folclor, in timp ce 60% prefera dance/ disco, iar 54%, manele. De asemenea, 38% din
persoanele din aceasta categorie de varsta asculta muzica pe calculator si sunt intr-o mai mare
masura amatori ai unor genuri precum: hip-hop, rap, house/rave/ techno, soul/rhythm&blues,
ambientala, rock, rock alternativ si electronica.

Bibliografie:

Abraham Males Psihologia kitsch-ului:, Bucuresti, Editura Meridian, 1980

Mariana Momanu, Introducere in Teoria Educatiei, Editura Polirom, 2002
http://www.muzicadevest.ro"
http://www.wikipedia.ro

referat.clopotel.ro