Practica liturgica Anut I. Teologie Pastorald, Semesivul 1 1.- Octoihul gi perioada lui: Perioada liturgica cea mai lung’ din anul bisericesc, care dureazd de la Duminica Tuturor sfinjlor pana 1a Duminica Vamesului si @ Fariseului. Praznicul cel mai important din perioada Octoihului este Nasterea Domnului urmat de Botezul Domnului. Aceasté perioada reinnoieste, prin slujbele Bisericii, activitatea profeticd, didactic& i invatétoreascé’ a Mantuitorului nostru Tisus Hristos, prin care El a dat lumii invatatura dumnezeiasca a Evangheliei Sale Octoihul (Ohtoih, din limba greacd oktoihos sau opt ronuri”) este Cartea bisericeasca destinata cultului ortodox care va conduce stujbele din aceasta perioada liturgicé. Ea cuprinde cdncarile fiecarei zile din sAptdmana pe opt glasuri (tonuri), fiecdrei saptéméni consacrandu-i-se succesiv cate un glas. Se numeste “octoih” pentru cd este structurata pe opt slasuri. A fost compus de teologul bizantin Sfantul loan Damaschinul in secolul al VIlI-lea. Octoihul Mare este cartea utilizaté pentru toate zilele saptamanii, iar Octoihul Mic, sau Catavasierul este folosit pentru duminici, praznice mari si sfinti cu policlev. Catavasierul cuprinde: - cantarile fnvierii pe cele opt glasuri: - podobiile celor opt glasuri; - polieleul cu m&rimurile (stihurile); - catavasiile praznicelor imparatesti si ~ alte cAntari de trebuinta la slujba Utreniei. 2.- Sfanta Evanghelie: Ca text Sfanta Evanghelie (in greaca, evangelie” inseamna "veste buna” sau "buna vestire") este mesajul gi transmiterea lucrarii Mantuitorului Tisus Hristos. Viafa Bisericii are in ‘central et Evanghelia lui Hristos. Ea reprezinta implinirea vie a Legii sia Proferilor, adied Hristos Mantuitorul gi Rascumparatorul promis, Care este tot timpul prezent in mijlocul credinciosilor, a Biserici, prin Duhul Sfant, Acest lucru este semnificat de prezenfa cartii evangheliilor pe Sfanta Masé a Sfantului Altar in bisericile ortodoxe. NMesajul evanghelic al lucrarii de mantuire a Invafatorului lisus Hristos este predicat di Biserica inca din ziua Cincizecimii, inainte ca el sa fie pus in scris de ucenicii lui Hristos. in Biseric Ortodoxa, Sfanta Evanghelie (gr. Ebayyéhtov, Evangélion) sau Evangheliarul este un obiect é cultului liturgic. Sfanta Evanghelie este considerata ca 0 icoand a Jui Hristos, si este cinstita ca si icoanele. Liturgic, Sfanta Evanghelie, este utilizatd, in ortodoxia rasariteana, la toate slujbele. In mo obisnuit, Sfanta Evanghelie este citité public doar de catre un preot sau episcop, cu toate ci alt pasaje din Sfanta Scriptura pot fi citite de alte persoane desemnate, Sfanta Evanghelie este citita d= un diacon dupa ce a primit binecuvantarea de la preot sau episcop. Ca gi in alte biserici, tori stau i Picioare, sau se ayeaza in genunchi, in timp ce se citegte Sfanta Evanghelie. Locul Sfintei Evanghelii este pe Sfanta Masa in Sfantul Altar, Sfanta Evanghelie se gasest in mijlocul Sfintei Mese din Sfantul Altar, dup cum si Sfanta Cruce a Mantuitorului Hristos a for asezata in mijlocul Pémantului, Aceasta pozitionare a Sfantei Evanghelii reprezint’, deasemen., activitatea Invatatorului Hristos la momentul Creatiei (Altarul patrat reprezentand lumea vazuta Sfanta Evanghelie sta pe Sfantul Antimis, care se afla tot timpul pe Sfanta Masa a Sfantului Altar, I+ fel cum $i Hristos va ramane in Biserica pana la sfargitul lumii. Singurul lucru care poate sé-i ocup acest loc, pe Sfanta Masa, este Trupul si Sangele Domaului in timpul Sfintei Liturghii, sau Crucea i anumite zile de sarbatoare. Cand se citeste Sfanta Evanghelie aceasta este scoasi in naos, i procesiune, iar apoi este pusa inapoi la locul ei.. in mod traditional, ortodocsii nu acopera niciodata Sfanta Evanghelie in piele - pielea ut animal mort -, deoarece cuvintele lui Hristos sunt considerate a fi ditatoare de viata. Pieile c animale amintesc, deasemeni, de Caderea omului, cand Dumnezeu le-a facut haine din piele 1 Adam si Evei, in urma neascultarii lor. $fantul Apostol Pavel vorbeste despre Hristos ca Noul Adan iar ortodocsii fl percep pe Mantuitorul Hristos ca venind sa imbrace lumea in hainele primordiale lumina pe care Adam gi Eva le-au pierdut in Paradis. Dupa traditie, Sfanta Evanghelie este imbracat ‘in aur, elementul pamantesc care simbolizeaza cel mai bine slava Raiului. Daca aurul nu es disponibil, ea poate fi imbracata si in alt metal sau in panza. Cartea Sfantei Evanghelii are 0 imparfire liturgicd speciala: - Prima perioada de Ja invierea Domaului pand la Pogorarea Sfantului Duh;= Partea a cloua incepand cu luni inidia saptimand dupi Pogorérea Sfantului Duh, care este si praznicul Sfintei Treimi, pana la Duminica a 32 dup’ Pogorarea Sfantului Dub, a Vamegului si a Fariseului ~ Saptiménile premergatoare Postului Mare; = Saptménile Postului Mare; = S&ptdmana Patimilor; = Cele 11 Sfinte Evanghelii ale Invierii; - Sfintele Evanghelii din cursul lunilor, urmand Sinaxarul anului bisericesc, incepand cu luna septembrie; = Sfintele Evanghelii de obste, in zilele sfintilor care nu au Evanghelii de rand la lunile din sinaxar; - Sfintele Evanghelii de la morti pentru zilele de rand - Sfintele Evanghelii de la Sfantul Mastu si - Sfintele Evanghelii de la toata trebuinta. Citirea zilnica este determinata de calendarul Jiturgic, dar in zilele de sarbatoare se citesc unele parti suplimentare sau in locul celor dictate de canonul obisnuit. in zilele de rand se pun irei Sfinte Evanghelii: 1. Sféma Evanghelie de rand, a zilei sdptaménale de rand; 2. Sfinta Evanghelie a Sfantului din ziua calendaristied respectiva si 3. Sfinta Evanghelie a morfilor pentru ziua sdpeéménala de rand. Chiar daca Evangheliile unor duminici se schimba abiténdu-se de la randul lor, cele din zilele de rand, din sAptiménile respective, rman la randul lor si se citesc in continuare, fara s@ se tind seama de schimbarile duminicilor. Preotul slujitor tebuie sa-si noteze in calendarul liturgic aceasta randuiala, finand cont si de insemnarile tipiconale de la Duminica Vamegului si a Fariseului. Ciclurile canonului de citire a Sfintei Evanghelii incep la Tnvierea Domnului cu Sfanta Evanghelie dupa loan. Astfel: 1, Sfanta Evanghelie de la Yoan se citeste de la Sfanta si Marea Duminica fnvierii Domnului pana la Duminica Pogorarii Sfantului Duh, cu mici exceptii; 2, Sfanta Evanghelie de la Matei se citeste de la praznicul Sfintei Treimi pani la Inaltarea Sfintei Cruci, cu mici exceptii; 3. Sfanta Evanghelie de la Luca se citeste de la inaltarea Sfintei Cruci pana Ja Duminica Fiului Risipitor, cu mici exceptiis4. Sfanta Evanghelie de la Marcu se citeste in unele momente din paragrafele de mai sus in mod special in primele cinci sambete si in duminicile a 2-a, a 3-a, a 4-a si a 5-a din Sfantul Marele Post al Patimilor Mantuitorului. Cartea Sfantei Evanghelii cuprinde si data Pastilor de la 1961 pind la 2118 dupa vech + pascalie, fe stil nou, cu toate explicatiile de rigoare, necesare pentru intocmirea calendarult bisericesc de peste an. La Utrenia de Duminica, dupa ce preotul citeste Sfanta Evanghelie (una din cele 11 2° Invierii), strana canta fnvierea lui Hristos..., preotul scoate Sfinta Evanghelie in mijlocul bisericr iar credinciosii saruta Sfanta Evanghelie, Cartea Sfintei Evanghelii confine pericopele (textele) Sfintei Evanghelii care se citesc | Vecernie, Utrenie, Sfanta Liturghie, Sfintele Taine (Botez, Cununie, Sfantul Maslu) $i alte slujbe. La inceputul Sfantei Liturghii preotul ridicd Sfanta Evanghelie, face semnul Sfintei Cruci ¢ ea deasupra Sfantului Antimis si rosteste binecuvantrea mare. in cadrul sfintelor slujbe, in biserica si spiritualitatea noastré ortodoxa sunt mai, mul: binecuvantari: 1. Binecuvantarea mare: Binecuvdntatd este Imparayia Tatalui si a Fiului si a Sfantul Duh, totdeauna acum si pururea si in vecii vecilor. Amin! Aceasta binecuvantare se rosteste la toat Sfintele Taine. 2. Binecuvantarea mica: Binecuvdntat este Dumnezcul nostru, totdeauna acum ; pururea yi in vecii vecilor. Amin! Aceasti benecuvantare se rosteste la sfintele ierurgii si toa celelalte slujbe, cu mici exceptii. 3. Binecuvantarea tuturor credinciosilor crestini: Pentru rugdciunile sfinjilor Parinjilc nostri Doamne lisus Hristoase Fiul lui Dumnezeu si Dumnezeul nostru miluieste-ne pe noi. Amit Aceasta binecuvintare 0 rosteste credinciosul crestin la inceputul rugiciunilor particulare, ¢ Gimeneaya, de seara, la masa, cand citeste din Psaltire, un acatist, paraclis sau canonul de pocain cand se pregateste pentru Sfanta Spovedanie etc. si preotul sau credinciosul la sfaryitul tuturc slujbelor. 4, Binecuvdntarea speciald: Slava Sfintei si Celei de o Fiinfa si nedespargitei Treim totdeauna acum gi pururea si in vecii vecilor. Amin! Aceasta binecuvanrate se rosteste Ia inceputi Slujbelor de mulfumire si Te Deum, la inceputul Utreniei din perioada pascala a Sfintei invier Dornnului, la inceputul slujbelor de priveghere.Sfanta Evanghelia este purtata in procesiune in anumite momeate, insotité de lumanari, cel mai frecvent in timpul Vohodului Mic, moment care precede citirea Apostolului si a Sfantei Evanghelii. Dupi citirea SfGntei Evanghelii preotul ii binecuvinteaza pe credinciosi cu aceasta Cand este hirotonit un episcop, el ingenuncheaza, isi apropie fruntea de Sfanta Masa, iar Sfanta Evanghelie este deschisé si pusa cu scrisul in jos peste gatul lui, in timp ce episcopii care Tl hirotonesc igi pun mainile pe Evanghelie si rostesc rugaciunea ce hirotonire. Cand se intalneste un sinod de episcopi, adesea, Sfanta Evanghelie este ayezata intr-un loc proeminent, cea ce arata ca Insusi Hristos prezideaza peste acea intalnire. Cand este inmormantat un preot sau episcop, el este inmormantat impreund cu Sfanta Evanghelie, ca 0 indicatie a vocatiei sale de a propovadui Sfénta Evanghelie tuturor oamenilor. 3.- Apostolul: Cartea liturgica ce contine toate citirile din epistolele Sfintilor Apostoli in ordinea citirilor la slujbele de peste an. Un apostol sau 0 epistold este o scriere catre 0 persoana, sau trimisé unei persoane sau unui grup de persoane, de obicei o scrisoare dar una foarte conventional, didactica si eleganta. Scrisorile Apostolilor catre crestini, din Nou] Testament, sunt prezentate sub numele de epistole. in cadrul Sfintei Liturghii sau alte slujbe liturgice, epistola se refer mult mai precis la un pasaj precizat din epistola din Nou! Testament care este programata sa fie cititd Inur-o anumité zi sau cu o anumita ocazie. Citirea Apostolului urmeazi randuiala citiri Sfintet Evanghelii, iar pentru prochimen trebuie cAutat la sfargitul cértii unde se gasesc: prochimene, aliluia si chinonice pentru toata saptéména. 4, - Liturghierul: Cartea cea mai principala a preotului liturghisitor. Ea cuprinde randuieli la Priveghere, laude, slujbe de seara, slujbe de dimineat’, slujbele celor wei Sfinte Liturghii, Sfanta Impartésanie; invataturi despre otpusturi, ecfonise, stihuri, tropare si condace; felurite randuieli si rugaciuni; cerert la felurite trebuinje din viata omului; pavatuiri gi invataturi privind pregattirea slujitorilor, savarsirea sfintelor slujbe, materiile folosite la sfintele slujbe, neajunsuri ce se pot intémpla etc.5. - Eetenia (gr. Extevic ; sl. Exrenisa - Ektenija) este o secventi de scurte rugiicrn de cerere rostite de diacon sau de preot in numele tutuor celor prezenti. Dupa fiecare rugaci sie Poporul prezent sau strana réspunde »Doamne, miluieste”, ,,Da, Doamne" sau .,Tie, Doamne". 5¢ ‘maj poate intalni (rar) cu denumirea de litanie, Fiecare ectenie se incheie cu o doxologie sau ecf nis de proslévire a Sfintei Treimi, rostita de preot. Cele mai importante ectenii sunt: a.- Ectenia Mare; b.- Ectenia mica; c.- Ectenia cen ii d.- Ectenia intreita; e.- Ectenia marita; f.- Ectenia celor adormiti; g.- Ectenia catehumen_or h.- Ectenia credinciogilor. a Ectenia Mare sau Ectenia pacii incepe cu cuvintele: ,Cu pace, Domnului si ne rugs-1", De obicei, se gaseste la inceputul slujbei si cuprinde diferite rugaciuni de cerere pentru prosperit..ea $i mantuirea poporului Iui Dumnezeu, Ecfonisul este ,C Tie se cuvine toatd salva, cinste si inchinaciunea, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea gi in vecii vecilor. Amin! b.- Ectenia mica este o forma prescurtata a Ecteniei mari. Incepe cu cuvintele: , lara si Pa, cu pace Domnului si ne rugém". Cuprinde doar cdteva cereri (vezi anexele xerox din Liturghier). c.- Ectenia cererii sau a implorari incepe cu cuvintele: ,,S4 plinim rugaciunea noa ra Domnului!”, iar partea a doua se termina cu: ,(de) la Domnul s& cerem", la care strana’ au Credinciosii raspund Da, Doamne!”, in aceste rugiciuni, credinciosii implora pe Domnul si le daruiascd bunuri duhovnicesti, Rugaciunea initiala poate fi modificata’ pentru a indica mome tul zilei (de ex: ,,Sa plinim rugaciunea noastra cea de dimineata sau de seara Domnului"), astfel -& Ectenia stéruitoare mai poate primi si numele de Ectenia diminefii sau Ectenia de sear tn functi de slujba bisericeasca in care este inclusa. La Sfanta Liturghie, care, nefiind inclusa in randuiala c+,or sapte Laude, se considera a se gasi ,,in afara timpului”, in vesnicie, de aceea, la Ectenia cererii, nv se aminteste momentul din zi in care este rostita. d. - Ectenia intreita; sau ,a cererii staruitoare" incepe cu cuvintele »Milueste-ne pe 10i Dumnezeule. , se caracterizeaza prin intreirea cAntarii stranei (si/sau a credinciosilor): ,Doam e, miluieste!” de trei ori, si de aici denumirea de , staruitoare". in aceasta ectenie, credinciosii ce in rugaciune lucruri care tin de nevoile particulare are fieciruia, precum yi ale intregii Biserici, ale ¢ ii Jor gi ale intregii lumi.INTRU SLAVA SFINTEI SI CELEI DE 0 FIINTA SI DE VIATA FACATOAREI SI NEDESPARTITEI TREIMI SFINTA SI DUMNEZEIASCA EVANGHELIE TIPARITA CU APROBAREA SFINTULUI SINOD SI CU BINECUVINTAREA PREA FERICITULUL PARINTE TEOCTIST PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC SI DE MISIUNE ‘AL BISERICII ORTODOXE ROMANE BUCURESTI - 1991LAMURIRI DESPRE RINDULALA CITIRII EVANGHELILOR IN CURSUL ANULUI SI DESPRE FOLOSIREA EVANGHELISTARULUI celor patra Evanghelit fe cursul anh ~_Stita Bvsnahelte de la Goad ee citepte tn sapte siptimini intregi, Incepind de la Sfinta Hi Marea Duminicl a Paptllor si sfissindusce ta Duminica Pogoririi Sfintului Duh, afari de trei aile,¢f anume ! mari In SEptamina Lumines, Dus minica Mironosifelor si Joia Indlfarif, cind nu se cltesie de Ta Sflntul Evanghelist Toan, Sfinta Evanghelie de laQfatei)se citeste de juni, dupa Duminica Pogorirl Sfintulul Duh, adicd din ziua praznicului Sfintei ‘Treimi, pind vineri dupa Indljarea Stintel Cruci, cuprinzind astfel 17 siptimfal, dintre care! tn primele Il siptimint se citeyte momal cin Evanghella Ge la Matei in toate allele; in a 12a siptiaton inainte, fn primele cinci zile ale s&ptiminii se citeste din Stinta Evanghelie de 1a Marcu, Jar fa simbete si duminici se citeste faréel de 1a Matei, stirsindu-se cu duminica a 17-a dupi Po- gorfrea Sfintului Duh (a Cansneepeii), Sfinta Bvanghelie de la\Luce se citeste ine cepind de luni dupa Indlfarea Stintel Cruci pina Ja Dominica Fiulai Risipitor, cuprinsind 12 rip= timini Intregi star de luni dupa Duminiea Fielel Ricinlior, ping la Duminiea Weatulut sec. de brined, fa primele cincl alle cin slptimind ee citesc Evangheliile de la Marcu, far tn simbete i duminici se cltese Evangheliile de Ia Luce ti de Ia Bfatet, . Sfinta Evanghelie de la Afarcy) afd de Plrfile care se citese tn zilele“aratate mal sus, se citeste tn primele cincl simbete gl tm dum aicile @ 2a, a 3-8, a 4-8 gla Sea din Post Stintelor Past (2) Rindviala 2. Cum se citese Evangheliile de la duminica cea dup Botezul Domaului pind la inceputul Triodulul Cind Pastile cade Ja datele cele mai tim- puri (4 $i 5 aprilie), tntre Pogorfrea Sfintului Duh si duminica dinaintea Inalyarii Sfintei Cruci, hu facap dectt primele 15 duminici dup’ Pogo- riea Sfintulul Duh, iar de la duminica dup Indljeres Sfintei Cruci se incepe totdeauna sirul Evangheliilor de Ja Luca, adied duminica a 18-a Supi Pogorfrea Sfintulul Duh s urmitoarele. ‘Evangheliile de la Matel din duminicile a 16-2 Sia 17a dupa Pogorirea Sfintului Dub, nu {n- cap deci niciodati 12 rindul lor, adie dupa dus minica a 15-2 dup Pogorirea Sf'ntulul Duh, ef se pun numei inaintea Duminicl vamesului $i a Feriseului, fn cazul cind Pagtile cade de la 15 aprilie Inainte, precum se va vedea mai departe, Intre Boboteazl, sirblitoare cu dat% ne— schimbétoare, si inceputul Triodulul, din Duminica Vamesului si a Fariseulul, care se schimb& in legiturd cu data Pastilor, e un ristimp variabil de ta an Ja en, cuprinzind mai multe sau mai pufine duminici, dup& cum Pagtile cade mai tirziu sau mai de vreme, In aceste duminicl, Evanghelifle se citese precum urmeazi: Cind Pastile cade Ja 4,5, 6 sau 7 aprille, intre duminica cea dupi Boterul Dommului gl inceputul ‘Tricdului (uminiea Vamegulul si a Fariseului) e o singurk duminicl, fn care se ci- teste Evanghelia duminicli a 32-a dupa Pogorirea Sfintulul Duh (2 lui Zaheu), Cind Pagtile cade Ia 8, 9, 10, 11, 12, 18 sau 14 aprilie, intre duminiea ‘cea duph Botezul Domnuluf si inceputul Triodului sint dous due miniclj fm cea dintli se citegte Evanghelia din duminica a 29-2 dupi Pogorfrea Sffntulul Duh (a celor zece leprosi), tar in a doua, Evanghelia duminicil a 32-2 dupi Pogorirea Sfintulul Duh (a lui Zaheu). Cind Pastile cede la 15, 16, 17, 18, 19, 20 sau 21 aprilie, intre duminiea cea dupi Boter a inceputul Trodului sint trel duminici; fn cea Gintli_se citeste Evanghelia duminicif a 29. dupa Pogorirea Stintulus Duh, fn cea de-a doua, Evanghelia duminicii a 32a dupi Pogorirea Sfintului Duh, fer fn cea de-a treia, Evanghelia duminicif a 17-2 dupi Pogorirea Sfintului Duh, Cind Pastile cade la 22, 23, 24, 25, 26, 27 sau 28 aprilie, intre duminica cea dup Botes Inceputul Triodulut sint patru duminici, fn gare Evangheliile se citesc astfel sin cea dint{i, Evanghelia duminicif a 20-a dup% Pogorirea Stine tului Duh fn a doua, Evanghelia duminieli a 3i-a dup& Pogorirea Sfintulul Duh; fn a trela, Evanghelia duminieii a 32-a dupl Pogorirea Stine tulul Dubj iar in a patra, Byanghelia duminicil a 17-a dupi Pogorirea Sfintului Duh, Cind Pastile cade la 29 1 30 aprilie, 1, 2, 3, 4, sau 5 mai, intre duminica dup Botez gf Snceputul Triodulus sint cine duminicl, fa care se cltese urmitoarele Evanghelii: fn cea dintii, Evanghelia duminicit a 29-a dup Pogorirea Stine tului Duhi fm a doua, Evanghelia duminjeil a Sica dupa Pogrirea Sfintulul Duh; In a treia,EVANGHELISTAR ‘A doua, cind pemenim pe cet 620 Stinfi Phrinfi, aduneti la Sinodyl TY Ecumenic le Cal- cedoriin exul 451, in duminica dintre 13. #i 59 fulie, sm care, pe Ingk Evanghelia duminicil Gupk Pogorirea Stintulul Duh care va fi de rind stuncl, adaugim gi Evanghelia Stinjilor Pirintl, arkteti mai sus} ‘A treia, in duminica @ 2i-a dupa Pogo- rirea Sfintului Duh, care cade totre 12 si 17 octombrie, cind facem pomenirea celor 367 Sting! Parinfi aduna{i la al gaptelea Sinod Ecumenic la Niceea, in aul 797; pe lings Evanghelia du- malnieli (Luca VIZ, 515), adiugi etunci si Pe cea # Sfinfilor Paring, aritath mai sus. ) In duminica penultims dinaintes Nayterit Dommului, numitd a Sfintilor Strimogi sau a Dreptilor Vechiului Testement, care cade intre Tig 17 decembrie, se citeste totdeauna Evan ghella duminicii a 28-0 dupa Pogorirea Sfin- tului Duh (Cues XIV, 16—24), jer in duminiea Ginaintea acestein se citeste totdeauna Evangheli Guminici a 27-2 dupd Pogorirea Sfincului Duh (Luca XII, 10-17). ¢) Trebuie si mai stim c& Evanghelia duc minicii a 22-0 dupa Pogorirea Sfintului Duh (Luca XVI, 19~31) se citeste totdeauna tn du- minica dinainte de 6 nolembrie, care cade intre 30 octombrie si 5 nolembrie, lar Evanghelia du- minicli ¢ 30-2 dupa Pogorires Sfintului Duh (uca XVDY, 10-27), se citeste totdeauna ultima duminicy éin luna nolembrie——— f QV Se tuvine si stint, Ge tsemenes, c&, desi evangheliile acestor duminici se muti in legturd jou datele de mai sus, abltfndu-se de la rindul for, totusi Evanghelille ilelot: de rind, din sép- jeiminile respective, rimin la rindul lor i se citese. fn continuare, f€r8 sl. se fink seama de52 LITURGHLER Strana: Binecuvinteazi. Preotul: Cel ce este binecuvantat... Strana: intareste, Dumnezeule, sfanta si dreapta credin{A a dreptslivitorilor crestini... Prevtul: Preasfanti Niscitoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Strana: Ceea ce esti mai cinstiti... Preotul: Slava Tie, Hris- toase Dumnezeule, niidejdea noastra, slava Tie. Strana: Slava... Si acum... Preotul zice spolisul zilei de rand, incepand cu: Hristos, ade- varatul nostru Dumnezeu..., pomenind si sfintul zilei care se praznuicyte si incheie cu: Pentru rugiciunile Sfintilor Pirintilor nu se citeste Indatd Pavecernita din zilele Sfantului si Murclui Post, se tine seama si de cele ce se arath in Ceasloy cd se cuvine a se rice gia se face, in acest timp al anului bisericese. te a a aStapdnei noastre, de Dumnezeu Nascatoarea $i pururea Fecioara Maria; cu puterea Cinstitei si de viata facdtoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor si cerestilor netrupesti Puteri; pentru rugaciunile cinstitului si slivitului Prooroc, {naintemergatorul si Botezdtorul Ioan; ale Sfintilor, slavitilor si intru tot Kiudatilor Apostoli; ale celor intre Sfinti Pa- rintii nostri, mari dascali ai lumii si lerarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Cuvantatorul de Dumnezeu si Joan Guri de Aur; ale Sfintilor Atanasie, Chiril si loan cel Milostiv, patriarhii Alexandriei, si ale Sfantului Nifon, patriarhul Constantinopolului; ale cclor intre sfinti Parintii nostri, Nicolae al Mi- relor Lichiei si Spiridon al Trimitundei, facatorii de minuni; Calinic de la Cernica, losif cel Nou, To- rest si Sava, Antim Ivireanul, Iosif Marturisitorul, Ghelasie si Leontie si ale tuturor sfintilor ierarhi; ale Sfintilor si slavitilor mari Mucenici: Gheorghe, purtitorul de biruinté, Dimitrie, izvoratorul de mir, Teodor Tiron, Teodor Stratilat si loan cel Nou de la Suceava; ale Sfantului sfintit Mucenic Ha- ralambie; ale Sfintilor Mucenici Nichita Romanul, Serghie si Vah, loan Valahul si Oprea; ale Sfintilor M§rturisitori Ioan si Moise; ale Sfintilor martiri Brancoveni: Constantin voievod cu cei patru fii ai - si, Constantin, Stefan, Radu si Matei, gi sfetnicul Ianache; ale Sfintelor Mucenite Filoteia si Tatiana ‘si ale tuturor sfintilor buni biruitori mucenici siLITIA in cadrul slujbei Vecerniei, dupa ce s-a zis ecfonisul: Fie stip4nirea imparafici Tale..., la strana se cnta stihirile de Ja L Slava..., icsim in pronaosul bisericii si savarsim Litia. Usile Impa- ritesti fiind inchise, preotul si diaconul cu cidelnita, avand capul acoperit, ies impreun3 din Altar pe usa dinspre miazinoapte, purtan- du-se inaintea lor doua sfegnice, si, ajungénd in pronaos*, tamaiazi dup& obicei. Si, dup’ ce s-a cAntat: Slava... de la Minei, pe glasul cuvenit, $i acum..., a Niscdtoarei de Dumnezcu, diaconul sau, daci u este diacon, preotul rosteste ectenia aceasta: Antuieste, Dumnezeule, poporul Tau si bine- i444 cuvinteaza mostenirea Ta, cerceteazi lumea ek Ta cu mila si cu indurari, inalté fruntea dreptslavitorilor crestifiisi trimite peste noi milele Tale cele bogate; p' rugaciunile Preacuratei * Dupa obiceiul indatinat in bisericile de mir, toati randuiala Litiei se sdvarseste in inijlocul bisericti, inainte de Stihoavni., Deci, iesind preotul si diaconul din Sfintul Altar, pe uya dinspre miaznoapte, Usile ImpAratesti rimanand inchis arg in fafa mesei pe care se afld artosele si celelalte, iar, dupi ce se cAnti $i aeum_, de Ia Litie, Incep ectenia. TaN 6D a: ¥ 2 : +k veeDUMNEZEIASCA LITURGHIE A CELUI INTRE SFINTE PARINTELE NOSTRL IOAN GURA DE AUR, ARHIEPISCOPUL CONSTANTINOPOLULUI Usile imparatesti find deschise si dvera ridieaté, diaconul zice de 1a locul sau, din mijlocul bisericii: Binecuvinteaza, parinte! Preotul, avand capul descoperit, ia Sfanta Evanghelie cu aman- doua mainile si, ficind semnul Sfintei Cruci peste Sfantul Antimis, zice cu glas tare: *« Binecuvantata este imparatia Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii,vecilor. Apoi aseaza Sfanta Evanghelie pe Sfantul Antimis. Strana: Amin. a KG Gy ate 156 LITURGHIER a ( Preotul inchide Usile Imparatesti*, iar diaconul zice ectenia mare. | Daca nu este diacon, aceasta ectenie 0 zice preotul, din fata Sfintei Mese. V"\ Cu pace (in pace), Domnului si ne rugim. . \ Strana: Doamne, miluieste. Pentru pacea de sus si pentru mantuirea sufletelor noastre, Domnului si ne rugam. Pentru pacea a toati lumea, pentru buna stare (stator- nicia) a sfintelor lui Dumnezeu Biserici si pentru unirea tuturor, Domnului sé ne rugim. Pentru sfant& biserica aceasta si pentru cei ce cu cre- dinti, cu evlavie si cu frica de Dumnezeu intra intr-insa, Domnulni si ne rugim. Pentru Preafericitul Parintele nostru (N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane [pentru: (inalt) Preasfintitul (Arhi-) Episcopul (si Mitropolitul) nostra (N)], pentru cin- Stita preotime si cea intru Hristos diaconime, pentru tot clerul si poporul, Domnului sa ne rugam**. Pentru binecredinciosul popor roman de pretutindeni, pentru conduc&torii tarii noastre, pentru mai marii oraselor si ai satelor si jubitoarea de Hristos oaste (armata), Dom- nului si ne rugam. Pentru sfant locasul acesta, tara aceasta, pentru toate ora- sele si satele si pentru cei ce cu credinti locuiesc intr-insele, Domnului s4 ne rugim. win ina Luminati gi 12 Odovania Pastilor, dup’ Binecuvantare, preotul cAnti Hristos a inyiat gi rosteste stihurile Pastilor, cAdind, cum se aratd ta pagina 386, apoi inchide Usile imparatesti > fn neinistiri si schituri, aici se adauga cererea in care sunt pomenifi stareful (stareta) sav egumenul (egumena), cu obstea monahali, dup rinduiall. AY GMO Geexy, NP LITURGHIA SF.IOAN GURA Dk AUR 137 Pentru buna intocmire a vazduhului, pentru imbelsu- garea roadclor pamantului si pentru vremuri pasnice, Domnului s4 ne rugim. Pentru cei ce calatorese pe uscat, pe ape gi prin aer, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei robiti si pentru mAntuirea lor, Domnului sa ne rugam. (Aici se pot pune cereri pentru diferite rehuinte, care sunt tiparite la sfarsitul cartii acesteia, paginile 433-482). Pentru ca sa fim izbaviti noi de tot necazul, mania, primejdia si nevoia, Domnului si ne rugim. Apira, mantuieste, miluieste si ne pazeste pe noi, Dumnezeule, cu harul Tau. Pe Preasfania, curata, preabinecuvantata, slavita Stipana noastri, de Dumnezeu Niscitoarea si pururea Fecioara Maria, cu toti sfintii si o pomenim. Strana: Preasfanti Nascatoare ... Pe noi insine si unii pe altii si toati viata noastra lui Hristos Dumnezeu si 0 dim. Strana: Tie, Doamne. Preotul, aflandu-se inaintea Sfintei Mesc, citeste in taind: Rugaciunea Antifonului intai* oamne, Dumnezeul nostru, a Carui stapanire este neasemanata gsi slava neajunsa, a Carui mila este nemasurati si iubire de oameni negraita, fnsuti Stipane, dupa milostiyirea Ta, * Ciind preotul slujeyte cu diacon, va rosti aceasti rugiciune, in taind, in timpul ecteniei; dacé va sluji Sfanta Liturghie singur, va rosti respectiva rugciune in timpal cdntarii, la strand, a Antifonutui. CMD COROKNO a> “> « + tr + eee Me * Np. vor bh we ™LITIA 55, mucenite; ale Sfintilor Voievozi Stefan cel Mare si Neagoe Basarab; ale Sfintilor Cuviosi si de Dum- nezeu purtatori Parinti ai nostri: Grigorie Decapo- litul, Nicodim cel Sfintit, Dimitrie cel Nou, Daniil Sihastrul, Vasile de la Poiana Marului, Paisie si Ioan Iacob de la Neamt si ale tuturor sfintilor cu- viosi parinti; ale Sfintelor Cuvioase Maici Paras- cheva de la Iasi si Teodora de la Sihla gi ale tutu- ror sfintelor cuvioase maici; ale Sfintilor (\), a ciror pomenire savarsim; ale Sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti loachim si Ana si pentru ru- giciunile tuturor Sfintilor, rugamu-ne, mult-mi- lostive Doamne, auzi-ne pe noi, pacatosii, care ne rugim Tie, si ne miluieste pe noi. Daca doreste, in locul rugaciunii de mai sus, preotul poute rosti rugaciunea de mai jos, care cuprinde mai multi sfinti romani: Antuieste, Dumnezeule, poporul Tau si bine- be cuvinteazi mostenirea Ta; cerceteaza lumea wo Ta cu mild si cu indurdri; inalta fruntea dreptslavitorilor crestini si trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugiciunile Preacuratei Stip4nei noastre, de Dumnezeu Nascatoarea si pu- rurea Fecioara Maria; cu puterea Cinstitei si de viata facitoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor si cerestilor netrupesti Puteri; pentru rugaciunile cinstitului si sivitului Prooroc, Inaintemergatorul si Botezatorul Ioan; ale Sfintilor, slavitilor si intru ay NANA a56 LITURGHIER tot ldudatilor Apostoli; ale Sfantului Apostol Andrei, cel intai chemat, ocrotitorul Romaniei; ale celor intre Sfinti Parintii nostri, mari dascali ai lumii si Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dum- fhezeu Cuvantatorul si loan Gura de Aur; ale Sfin- tilor Ilerarhi Atanasie, Chiril si loan cel Milostiy, patriarhii Alexandriei; ale Sfintilor Nifon si Ata- nasie Patelarie, patriarhii Constantinopolului; ale celor intre sfinti Parintii nostri: Nicolae, arhiepis- copul Mirelor Lichiei, Spiridon al Trimitundei si Nectarie de la Eghina, facatorii de minuni; Bre- tanion, Teotim si Efrem, episcopii Tomisului; Iri- neu de Sirmium si Niceta de: Remesiana; Iachint de la Vicina, Antim Ivireanul si Grigorie Dascalul, mitropolitii Tarii Romanesti; Varlaam, Dosoftei si Teodosie de la Brazi, mitropolitii Moldovei; Iosif cel Nou de la Partos mitropolitul Banatului; Ghe- lasie de la Ramet; Iie Iorest, Sava Brancovici, Simion Stefan si Andrei Saguna, mitropolitii Tran- ‘silvaniei; Petru Movila, mitropolitul Kievului; Leontie de la Radauti, Ioan de la RAsca si Secu si Pahomie de la Gledin, episcopii Romanului; Ca- linic de la Cernica, episcopul Ramnicului gi ale tu- turor sfintilor ierarhi; ale Sfantului {ntai Mucenic si Arhidiacon Stefan; ale Sfintilor si slivitilor mari Mucenici: Gheorghe, purtatorul de biruinta, Dimi- ~ trie, izvoratorul de mir, Teodor Tiron, Teodor Stra-xP NP (ies 57 tilat, Mina gsi Ioan cel Nou de la Suceava; ale Sfintilor sfintiti Mucenici Haralambie si Elefterie; ale Sfintilor Mucenici: Epictet si Astion de la Hal- miris; Nichita si Sava de la Buzdu; Zotic, Atal, Camasie si Filip de la Niculitel; Emilian, Dasie, Ni- candru, Marcian, Iuliu Veteranul, Pasicrat, Va- lentin si Isihie de la Durostorum; Chiril, Chindeu gi Tasie de la Cernavoda; Macrobie, Gordian, Helie, Lucian si Valerian de la Tomis; Anastasia, Claudiu, Castor, Sempronian si Nicostrat de la Sirmium; Donat si Silvan diaconii, Romul preotul si Venust din Cibales; Maxim, Cvintilian si Dadas din Ozovia; Ermil, Stratonic, Montanus preotul si Maxima din Singidunum, Hermes si Lup; Serghie si Vah, Joan Valahul si Oprea din Salistea Sibiului; ale Sfintilor martiri Brancoveni: Constantin voievod cu cei patru fii ai sai, Constantin, Stefan, Radu si Matei, si sfetnicul Janache; ale Sfintilor Marturisitori Joan din Gales, Moise din Sibiel, Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigorie din Zagra, Vasile din Telciu; ale Sfintelor Mucenite Filoteia de la Curtea de Arges si Tatiana de la Craiova si ale tuturor sfintilor buni biruitori mucenici si muce- nite; ale Sfintilor Voievozi Stefan cel Mare al Mol- dovei si Neagoe Basarab al Tarii Romanesti; ale Sfintilor Cuviosi si de Dumnezeu purtatori Parinti ai nostri: Ioan Casian, Gherman si Dionisie Exiguul, a Gye <>LY LIRR Y, 58 LITURGHIER cei din Dobrogea, Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor, Grigorie Decapolitul de la Bistrita Valcii, Nicodim cel Sfintit de la Tismana, Daniil Sihastrul de la Voronet, Ioan de la Prislop, Simeon si Amfilohie de la Pangarati, losif si Chiriac de la Bisericani, Rafael si Partenie de la Agapia Veche, Chiriac de la Tazlau, Visarion Sarai si Sofronie de la Alba-lulia, Antonie de la Iezerul-VAlcii, Paisie si Ioan Iacob de la Neamt, Vasile de la Poiana Maru- lui, Onufrie de la Vorona, Antipa de la Calapo- desti, Gheorghe de la Cernica si Caldarusani, Iosif de la Varatec, Ioanichie cel Nou de la Muscel, [ro- _ dion de la Lainici si ale tuturor sfintilor cuviosi * parinti; ale Sfintelor Cuvioase Maici Parascheva de la Iasi si Teodora de Ia Sihla gi ale tuturor sfin- telor cuvioase maici; ale Sfintilor (N), a caror po- menire sdvarsim; ale Sfintilor si dreptilor dum- nezeiesti Parinti Joachim si Ana si pentru rugaciu- nile tuturor Sfintilor, rugamu-ne, mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi, pacatosii, care ne rugim _ Tie, si ne miluieste pe noi. Strana: Doamne, miluieste (de 12 ori).* Diaconul: incd ne rugim pentru Preafericitul Parintele nostru (N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane [pentru (Inalt) * Acolo unde sunt doud strane, se efinti alternativ a NANA a>)