ACADEMIA

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

STUDII MATERIALE
DE

ISTORIE MEDIE
VOLUMUL

Evul romanesc. abordare

EDITURA ACADEME! ROMANE

www.digibuc.ro
 MATERIALE DE ISTORIE MEDIE
YOLUMUL XI
Evul

www.digibuc.ro
 ACADEMIA ROMN
INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE

STUDII MATERIALE
DE

ISTORIE MEDIE
VOLUMUL XI
Evul mediu romnesc. abordare

COMITETUL DE REDACTIE:
FLORIN CONSTANTINIU, LUDOVIC
SERBAN PAPACOSTEA, STEFNESCU,
EUGEN DENIZE (secreW)

EDITURA ACADEMIEI
Bucure4ti, 1992

www.digibuc.ro
 STUDIES AND MATERIALS OF MEDIEVAL HISTORY
VOL. XI
The Ages. A new approach

CPEAHEBEROB011 HCTOPHH
TOM XI
HOBLI

973-27-0248-6 (vol. XI) medie

(Inst. de istorie N. Iorg"-Studii de
ISBN 973-27-0247-8

ACADEMIEI
R 79 717, lea 125

www.digibuc.ro
 SUMAR

Cuvint - 7

ARTICOLE
D. Mioc, din Principatele Ronuinc XIV -XVI
Privire 9
agricultura
secolUl fanarior 1
Paul Cernovodeanu, Un ecologic al romnesc: invazille de
63
Gavril, istoria. strategic tratarea esantioanelor de
date istorice: problemd a
animalelor Tara XVI ) 74
Bogdan de transport in epocile premoderne. Citera date din
Vistieriei Constantin
Denize, privire la politica a lui Mare
ultima parte a domnici 1504) 95
Florin Constantiniu, incepe epoca ? 109
Ileana Simbol legitimarra socio-politice . . . 117

NOTE
Andrei Busuioceanu, Ce este ? Pe lui Alain Gnerreau) 133
Tighiliu, introspccjia 139
Mircea Suciu, Nicola' si 4

RE
de necunoscutd (1672-1674) . . 1
Costin Fenesan, Un 1763 dcspre romnii din Transil-
vania 3

RECENZII BIBLIOGRAFICE
Pseudo-Enache Koglniceanu, Joan Canta, Cronici moldovenesti, ed. critic de Aurora
studiu introductiv de Aurora Bucuresti, Edit. Minerva,
1987, 266 p. (Florin Constantiniu ) cronici si editie
ingrijit de D. Mioc, Bucuresti, Edit. 1988, 365 p.
tea * feudale Wile Dictionar, Bucuresti, Edit.
1988, 582 p. (Mircea Suciu); Radu Popa, La evului mediu
romnesc. Tara Bucuresti, Edit. 1988, p.
* de studzi, coor-
donator: Eugen Stnescu, Bucure5ti, Edit. 1989, 182 p.
(Florin Constantiniu); Papacostea, Geneza statului evul mediu
nest, Cluj-Napoca, Edit. Dacia, 1988, 258 p. (Florin Constantiniu); Ion Tode-
vol. Bucuresti, Edit. enci-

www.digibuc.ro
 clopedick 1988, 244 p. (Bogdan Murgescu); * Constantin Edit.
Academiei, Bucuresti, 1989, 286 p., coordonatori: Paul Cerno-
vodeanu Florin Constantiniu, secretar de redactie: Andrei Busuioceanu (Lu-
cian Cruceanu); d'tudes gnalogiques et roumaines,
volum ingrijit de Dan Berindci, Acadmie des Sciences Sociales et Politiques, Bu-
carest, 1988, 102 p. Cdzan); Claudiu Giurcneanu, Populatia
rile din Carpatii Bucuresti, Edit. enciclopedick 1988,
296 p. (Sever ircea Catalan);D. Nastase, F. Marinescu, Les actes romnains
de Simonopetra (Mont Catalogue sommaire, Athenes, 1987, 159 p. 12
Alain Ducellier, et le monde orthodoxe, Paris, Armand Co-
lin, 1986 (Camil Jacques Le Goff, La bourse et la vie.
nomie et religion au Moyen Age, Hachette, Paris, 1986, 125 p.
* * * La notion. de libert au Age. Islam, Occident, Les Belles
Lettres, Paris, 1985, 287 p. (Nagy Pienaru); Fernand Braudel, L'identit de la
France, Arthaud, Flammarion, Paris, 1986, t. I (168 p.), t. II (222 p.), t.
(433 p.) (Lucia Taftd); * * The Cambridge History of Iran, vol. VI, The
Timurid and Period, University Cambridge,
New York, New Melbourne, Sydney, 1986, XXIII 1 087 p. (Nagy
Pienaru) ; La revolution hussite-une anomalie historique",
de France, Essais et conferences, Presses Universitaires de France, 1985,
130 p. (Andrei J. Sesma El establecimiento de
quisicin Aragn Documentos Fuen.W.his-
tricas aragonesas, 15, Zaragoza, 256 p. * * Jernimo
Zurita. Su y su escuela, Zaragoza, 1986,
Feth-i Estergon i or
Alas Basimevi, Istanbul, 1987, 1 p. coli (a b)
4 hrti Pienaru); Henri Weber, travers tome
Histoire des ides, Paris, 1986, 286 p. (Andrei Cdpusan); V. E. Vozgrin,
i evropejshie severnoj (1697-1710), feningrad, Edit.
1987, 296 Marian Stroia); Henri-Jean Martin, Pour une histoire du livre
Ciliq conferences, Napoli, p. 27
rela Pierre Chaunu, Retrohistoire. et Portraits
et Galerie, Paris, 028 p. MirCea,Catalan);
Riley, Insects European Decline, in "The American Historical
Review", Vol. 99, 4, October 1986, 833-858 (Mihai
Kaser, Freier Bauer und Soldat. Die Militarisieru4 der agrarischen
in der (1:535-1881), Graz, 1986
* * * Dmographie historique, de Maria Luiza Marcilio
Hubert Charbonneau, Paris, 1979 (C. * * Blasones militares,
coord. de D. Jess Sappia D. Rafael Marinez Gon-
zles,, Servicio Histrico Militar, 1987, 414

REVIST A ISTRIE
Srednie Veta, Moscova, volumele: 44 16; 45 (1982), 16 ; 46 (1983),
440 p.; (1984), 16 p.; 48 (1985), p.; (1986), 368 p.; 50 (1987), 392 p.
(L. de civilisation mdivale", Poitiers, 30, nr.
janvier-decembre, 1987 33

IDAMASCHIN 239

www.digibuc.ro
 CUVINT

si vu de ori o care ne-a

de a-i asigura de publicafiile de profil,
culegerea Studii si materiale de istorie medie cu de al
XI-lea,
Organ de al medievisticii Studii
materiale de istorie medic paginile cuceririlor
care le iv scrierea de obser-
de . vu o care
des istoriei"
globale, a experienfei ei,
Aceasta in
infelegerea variate care trebuie a se ajunge
la o istoria dar la acele fevomenele
trecut care
de se de ca viz al preocupdrilor ce
se azi investigarea
socio-economice ale oamenilor, a cu ambiant, a
de a de a de a de a al
din Geografia in cadrul ei, climatologia, ecoistoria,
a
socio-economice, a economice ideologice ale si ordivii
sociale.
Pe viziunii de asimilarea
din umane chiar
continuare,
pe care ne-o de fapte", care
sint arhivele

cazul
culegerea Studii materiale se -
, voi de abordare a
istorice, plusurile de de de
noi
publicafiei discutarea de care
a medievistilor, o ca o
ea expresie la care

www.digibuc.ro
 De aici o obligatie, cdreia
o parte, o informare a cititorilor cit mai - pe
Nor, editoriale din medievisticii romdnesti,
de parte, preentarea de specialitate din strdindtate, care
fac stimulatoare de reflectii creatoare.
Studii materiale de istorie medie a
ei productii de calitate, convingerea cd
a fi, ei, instrument in investigatiei istoriografice.

www.digibuc.ro
 STUDII ARTICOLE

TRNIMEA DIN PRINCIPATELE ROMANE SECOLELE

XIV -XVI. SINTETICA
DE

T.

a constituit, prin sa existenta, fondul coagulant

al unittii noastre ca popor; dincolo de diviziunile politice sau de
externe, care au dus sub stpinire ale romnilor, s-a aflat
o realitate fundamental: aceeasi din la Mare
din Bucovina in Banat, cu formele ei de cu civilizatia ei,
cu ocupatiile indeletnicirile ei, vorbind aceeasi rmtrind aceleasi sen-
timente, infiorindu-se de aceleasi bucurii, aceleasi sperante,
furindu-si acelasi destin.
in spatiul carpato-danubiano-pontic,
si viersul cu freamstul naturii, a perpetuat
spiritual a ei traco-daci a de la romani moste-
nirea cea de pret pe care a cultiva, limba de origine latink cu tot
ce limba in fiinta spiritual a unei comunitti.
Pranii au suit prin istorie, suportind toate furtunile acesteia; nimic
si nimeni nu i-a crutat, nici asupritorii din afark cei din interior.
evenimente i-au antrenat viforul si mai intotdeauna ei au dat tributul
cel mai greu; au dat noian de au indurat jafuri
nu o satele pustiite, au suportat corvezi de tot
cu Patriotismul a fost stinca de care
s-au izbit, peste vremuri, toate care arnenintau fiinta
mului nostru. El s-a manifestat cu o fort de neclintit, ca o
reactie a omului cu
a fost creatoare a unor puncte nodale ale istoriei,
a unor evenimente care au condus la crearea
statului national unitar au fost fapt de forta ei, cum
s-a acut cu prilejul de grnesti, a
lumineaz din timp in timp istoria
pe scurt, rezultatul privind
din Romne in secolele XIV-XVI.
Observm, mai s definim feudalismului pe
teritoriul noastre,
1. Poporul romn a in mcdiu state deosebite:
Transilvania, Tara a Dobrogea. un etnic
comun, era firesc ca principaltle institutii - deci cele legate de
fie sau foarte dcosebiri au intervenit doar privinta
-
institutiilor de stat, una din provincii - Dobrogea -a
din al XV-lea sub turcease in secolul al XIX-lea,
Transilvania a depins de coroana secohil XVI-lea
a statutul de principat autonom sub suzeranitatea Portii otomane.
9

www.digibuc.ro
Cu acest statut de principat autonom avea la sfirsitul sccolului al
XVII-lea sub suprematia austriac. In 1765 Transilvania a fost ridicat la
rangul de mare principat, care a fiintat pin la realizarea dualismului austro-
ungar (1867), Transilvania a intrat, pentru 51 de ani, sub stpinirea Unga-
Aceste imprejurri istorice au determinat diferente situatia
trnimii.
2. La secolului al XVI-lea spatiul romneast a intrat sub
dominatie otoman, fapt ce s-a repercutat negativ ceca. ce priveste starea
trnimii, a productorilor nemijlociti. Desi pstrat fiinta statal
autonomia, asupra Trii Romnesti, Moldovei Transilvanici s-a instaurat
un anumit control politic, li s-au impus obligatii economice un drept de
monopol asupra principalelor mrfuri. Rezultatul a fost, indeosebi pentru
Tara Romneasc si Moldova, o stagnare a dezvoltrii social-economice, orase
slab dezvoltate, productie de o piat intern relativ srace, precum
o accentuat crestere a exploatrii maselor trnesti.
3. Nedesvirsirea procesului de feudalizare, la cauze diverse,
care nu de rnic important a fost opozitia s-a concretizat,
ce priveste productorii directi, pstrarea tot evul mediu a unei
puternice libere, organizat obsti.
4. Existenta obstilor trnesti libere a influentat, la ei,
relatiile de productie, cit uncle institutii, mai ales militare si administrative.
Ea a fcut ca exploatarea trnimii din Tara Moldova se
efectueze mai ales de ctre stat, prin fisc, mai putin ctre feudali,
pe domenii. Baza fiscal a statului o constituia gospodria trneasc liber
dependent, de unde proveneau principalcle vcnituri.
Cit despre oastea romneasc medieval, ea era mai ales o oaste de
trani liberi, pedestri sau clreti, nu o oaste de cavaleri. Aceast oaste de
trani a fost principalul factor lupta pentru independent. In Transilvania,
situatia putin deosebit; aici feudalismul seamn cu apusean. Aser-
virea trnimii, cu exceptia unor insule izolate de populatie romneasc
de secui, se de secolul al
Acestea esent, trsturile specifice feudalismului romnesc
sec. XIV-XVI, din care, mai au generat altele.

Secolele XIII-XVI situcaz din punctul de

vedere al surselor dernografice perioada presta-
nu pot face afirmatii certe cu privire la populatiei
romne, in majoritate covirsitoare, populatie Totusi, aplicarea
unor matematice a condus la tragerea unor concluzii aceast
directic. consider, astfel, la mijlocul secolului al XVI-lea romne
aveau 11 000 de sate o populatie jur de 2 000 000
locuitori. tre cele trei mai era Transilvania.
Izvoarele o scdere a populatiei din Principatele Romne la
sfirsitul secohilui al datorit rzboaielor purtate pe teritoriul
trei decenii ale acestui secol, cit crincenei exploa-
tri otomane.

In secolele XIV-XVI, trnim-a

cea mai mare parte, tria organizat
stesti. Satul romnesc nu era un
gan alministrativ, ci o organizatie teritoriala, spiritualL El
era sinonim obtea. Un bun cunasctor al acestei forme de orga-
10

www.digibuc.ro
nizare a romnesti, H.H. Stahl, defineste obstea
ca o asociatie de gospoarii familiale, asezate pe un teritoriu
comun, in colectivitatea ca atare are drepturi anterioare superioare
drepturilor gospodariilor ce o alcatuiesc, drepturi exercitate printr-un organ
de conducere denurnit oameni buni si batrini". La P.P. Panai-
tescu o denumeste o institutie colectiva, caracterizat prin proprietatea
printr-o conducere colectiv, prin solidaritate in fata
organelor de stat prin organizarca a muncii. diferitele atribute
onsiderare, definitii se pot da multe.
Originea obstii romnesti a fost de istorici pe
ai romnilor, dacii in comunitati gentilice, care,
cursur vremii, dacilor cu rornanii, cu formarea popo-
s-au transformat obsti teritoriale, care comunitatea de ru-
denie a fost inlocuit cu o comunitate de o colectivitate de
productie.
Tcritoriul aflat in proprictatea unci obsti, a sat, era de
altor sate prin vechi, despre care documentele moldovenesti
folosite din veac (no WT iar cele
din Tara Romneasca adesea puse de la descalecarea
adic de la formarca de sine la inceputul secolului
al XIV-lea. Stabilirea hotarelor, in general, se pe baza unor semne topo-
(ape, dealuri, culmi, izvoare etc.) sau fcute de
omului inficrati, pietre care au sub ele Interesant
este practica stabilirii de hotar cu brazda in cap", cunoscuta si mediul
sud-slav, Serbia mai ales.
In teritoriul satului cuprindea: vatra de sat cu locuintele,
cimpul cultivat, apele.
din acestea erau in apele
nile, individual (pe gospodarii) vatra de ogorul, curturile culturile
speciale (vii, pomi, prisaci), la munca a a jucat
un rol deosebit. Este de subliniat aparte pe care a avut-o
rea istoria poporului de refugiu in vrernuri grele,
pentru de noi terermri prin defrisarc, de hran pentru prin
fructe si iar prin de pentru vite etc.
Cota parte din proprietate, unei gospodarii, purta in
Tara numele de de jirebie in Moldova sort, soart, in
Transilvania. La inceputurile obstii aceste erau egale; mai
secolele in Transilvania in secolul al XVI-lea Tara
prin mosteniri tranzactii, ele se diferentiaza ca Mate-
rializarea pe teren a delnitei, hotarnicirea ce se cuvenea unui
membru al obstii familiei sale, mai rar in secolele XIV-XVI,
des secokle de fapt, iesirea din Mai
multe asemenea duceau la dezagregarea obstii. In Transilvania, o gospo-
purta numele de iar partea ce i se cuvenea hotarul
sesie.
Obstea avea un drept de superioara asupra intrcgului terito-
chiar asupra individuale (curaturi, vii, prisci), manifestat
prin drept de protimisis"; nu putea fi din
bunurile imobile cunostinta aprobarea obstii.
Membrii obstii erau cu totii fata justitiei, a fiscului in
general, organelor de stat.
11

www.digibuc.ro
 Obstea era de un sfat al oamenilor batrini si buni" H

concluzii legate de obste se desprind, anume:

a) obstea a fost o de fundamentala istoria
nirnii romne;
b) ea a constituit principalul rezervor al fortei militare
toat. vreme;
c) obstea a o a in lupta impotriva
aservirii;
d) ea a format baza a statului;
obstea a supravietuit aservire, mentinindu-se
pe durata orinduirii feudale, ba chiar epoca

Economia Principala a economiei, in care era .an-

tarnimea, a fost agricultura,
ei anexe, cresterea vitelor viticultura. limba cu-
vintele de legate de agricultura agricola, terenuri de
cultur, unelte, cereale), precum: a ara, a agru,
arie, amp, falce, secure, jug, mei,
etc slut de origine mostcnite de la stramosi, ce dovedeste
o a de la formarea poporului
zilele noastre. Sint, desigur, cuvinte de origine referitoare la
agricultura; ele privesc tehnica agricol5.
nu sint legate de existenta agriculturii, de temelia ei.
vremii o agricultur destul de dezvoltata Ele
vorbesc despre conditiile deosebit de propice ale romne pentru dezvol-
tarea economiei rurale: relief variat, favorabil, sol fertil.
descriu cu uimire de vii si vite, precum
ridicatul indice de productie la cereale din romne. In veacurile XIV si
XV, genovezii venetienii mari de cereale din Moldova,
din veacul al XVI-lea romne devin cheler" - de provizii -
a otornane.
mai mare parte din cereale, fie pentru consum, fie pentru piat,
era gospoddria spre secolului al XVI-lea,
boierii fie atrasi de productia cereale pentru piat,
pun in prin rezervele senioriale.
Tehnica in secolele XIII-XV era cea a moinei
in care se desteleniri aproapc continuu: terenul era pus in un
anurnit numr de ani, la secatuire, apoi era (necultivat),
pentru alt de ani, timp care se foloseau defri-
sate sau clestelenite. In Transilvania se practica din secolul al XIV-lea
asolamentul bienal, pe in Tara Moldova intilnirn ates-
tat abia in secolul al XVI-lea.
Un stadiu avansat de dezvoltare cunostea agrimensura. Exista un sis-
precis de a cu exacte de determinarc a lun-
suprafetei, a cerealelor, a vinului.
Cit despre unelte, elemente permanente ale civilizatiei rurale, perpetuate
din antichitate epoca modificari, ele erau aceleasi
ca la toate popoarele europene care s-au ocupat agricultura. cerealele
erau ca peste tot: ovz, secard, song; la fel
plantele textile, cele furajere legumele (in, lucern,
fasole, etc.).

12

www.digibuc.ro
 Cu toate unele surse de informare, mai ales externe, atest o produc-
tivitate foarte ridicat, un indice de 25-30 de ori socotim, pe
baza unor documente diplomatice interne, c indicele de productie nu era
mai mare 4 pentru orz, de 3,5 pentru ovz ceva mai mic
pentru
Agricultura cerealier se practica in trile romne pe tot cuprinsul
la cit pe chiar pe sub munte, unde conditiile climatice
o
trecutul poporului o alt important a economiei
trnesti, legat de agricultur, a fost vitelor. strini
remarcau multitnea calitatea cailor, a vitelor mari a oilor crescute
romne.
Cultura de vie, la daci, cunostea ea aceast
o dezvoltare invederat adesea de izvoarele vrernii. Toate dealu-
rile subcarpatice din Tara Moldovei, Transil-
vaniei dealurile din Banat erau irnpinzite vii, productoare de vinuri
de bun calitate. Informatia documentar face s precizm c viticultur
se folosea o tehnic mult mai avansat agricultura cerealier
cerind o anumit calificare, in cadrul ei relatiile productie altele:
din secolul al XV-lea dorneniale se lucrau salariat si nu
servil.
ocupatiile din mai slut de mentionat pomicultura,
apicultura, din foarte de asemenea,
regiunile de ale Dunrii, dar in interiorul in helesteie,
ape curgtoare. In anumite regiuni, mai ales de munte, existau sate
specializate practicarea unor mestesuguri (de pild facerea
pentru caselor).
Mediul geografic romnesc, forme de relief de armonios imbinate,
a contribuit, fr la practicarea unei agriculturi destul de dezvoltate,
la nivelul celei care se de alte popoare europene.

Categorii de Trnimea se mari categorti :

Terminologie liber aservit; acestora, a doua
jumtate a secolului al XVI-lea, li s-a adugat
o categorie, a tranilor liberi fr de mosie (ocin).
In istoria dou categorii baz au intervenit sec.
X-XVI uncle importante. In sccolele X-XIII, din obstea liber
s-a desprins clasa stpinitoare, cea a cnezilor, deveniti XIII-XVI
La sfirsitul secolului al XVI-lea la inceputul celui obstea
din Tara Moldova a avut de suportat un
puternic asalt al fenomen in Transilvania cu un
veac mai devreme. Boicrimca sau nobilimea, de a-si mri
atras productia de cereale-marf, a reusit multe din satele
libere; alte sate au czut dependenta bisericii.
Trnimea continua s mare parte, in obsti; in
fruntea satelor dependente se acum reprezentantul (vornic,
Se iau in defavoarea celor aserviti, clasa
dominant introducind restrictii privinta strmutrii tranilor de pe o
mosie pe alta (in prima jumtate a secolului al XIV-lea Transilvania
spre secolului al XV-lea Tara RomneascI Se ajunge
chiar la suprimarea a dreptului de 1514 Transil-

www.digibuc.ro
 vania la secolului al XVI-lea inceputul celui urmtor in celelalte
dou tri romne).
acte, tranii, general, numiti in aceast vreme
documentele latinesti si oameni horani in cele slave.
liberi purtau variate nume; astfel, in Transilvania
liberi, Tara Rornneasc
cnezi, iar Moldova (colliverti).
Tranii dependenti erau denumiti iobagi (jabagiones) in Transilvania,
vecini si Tara Romneasc s vecini pod ani
Moldova. Existau alte categorii servile, de mai
alte denumiri, mai ales cea de ;
despre cea de-a categorie de trani, cei fr mosie, ei se numeau
Transilvania jeleri (inquilini), iar Tara Romneasc si Moldova, ei nu
aveau un nume secolul XVII-lea se vor numi
Caracteristica principal a vecinikr era dependenta de un Cea
a tranilor liberi ocink desemnati istoriografie ca Prani
era libertatea personal, dar lipsa de princip alul de productie

Obligatiile Pe cele 3-4 secole care constituie obiectul cer-

stat noastre, epoc care economia era
predominant agrar, toate trei trile romne
principala impozabil o constituie Este de precizat c
feudal romnesc fcea deosebire trnimea liber cea
aservit, nici privinta nici a cuantumului Cu
exceptia de imunitate care drile sufer unele convertiri
schimbri de destinatie, toate celelalte sate erau supuse acelorasi obli-
gatii fiscale.
Chiar de la aparitia primelor acte de cancelarie Tara
si Moldova, la secolului al XIV-lea si inceputul secolului al
din masa drilor se desprind, ca mai insemnate, birul oastea. Subliniem
faptul aceste obligatii fac exceptie din drile de care uncle sate erau
scutite, ele obligatorii peste tot. Uneori, aceeasi categorie intr si
alte sarcini legate de aprarea trii: la sau la In
documentele de cancelarie, ce se sarcinile de care uncle sate sint
scutite fat de domnie, in schimbul pentru stpinul de mosie, se preci-
zeaz c ele (satele) vor participa totusi la oaste este nevoie vor plti,
de asernenea, birul. Astfel, document de la Mircea din
1409, ce se enumer obligatiile de care un sat este scutit, se spune
vor trebui la oaste alta nimic M
rocnoAcTeS no Sau in alt act, de la Radu
cel Frumos, din 1464, scutirea a 11 sate de rnajoritatea drilor ctre dom-
nie, se vine cu dispozitia c ele obligate s birul
fac oastea posada (A AA H H

La fel lucrurile in Moldova, unde birul este numit dare

In Transilvania principala cale de exploatare a cea
rnenial, drile atre stat au o insemntate mai
aproape a de (biru-
rile), puse pe averea ansamblu a contribuabililor, ca a de
(dijmele), puse pe anumite produse ale gospodriei (cereale, vite
mici, stupi, vin). Cuantumul celor era cu capacitatea de
contributie a fiecrei ; al celorlalte, reprezenta de obicei a zecea parte
din ce gospodria poseda.

www.digibuc.ro
 . Dup forma fiscale erau bani, si in
formei de prestare a intervenit Tara Moldova
o schimbare radical la secolului al odat cu instaurarea do-
minatiei otomane si mare ca urmare a ei. atunci princi-
palele dri de cotitate (gleata, ilisul, oieritul, vinriciul, dijmritul din stupi)
se ddeau cele in (lucrul la mori, la iazuri, la cositul
finului) se prestau, in a doua jumtate a veacului, majoritatea con-
vertite in dri bani.
In Transilvania, principalele obligatii fiscale ale trnimii erau
(lucrum camerae) "area transformat mai
cens).
Statul a msuri pentru o cit mai bun organizare a fiscalittii,
vederea asigurrii de venituri mai mari. Fr a intra detalii,
se periodic recensminte fiscale, cu inscrierea gospodriilor popula-
tiei dajnice, existau dregtori special cu repartitia drilor, cu
perceperea ca uncle organe de constringere. Statul a s
interesul su vechea organizare a trnimii in obsti. Astfel, principalul
atribut al acesteia. solidaritatea in fata din afar, a devenit pentru vistie-
rie solidaritate drile neachitate din felurite motive de un mernbru
al obstei erau pltite obligatoriu solidar de toti ceilalti steni. Repar-
titia drilor sau cisluirea se de conducerea obstii, fie ea
fie dependent.
Msurile statului de asigurare a veniturilor provenite de la trani au
culminat, la sfirsitul secolului al XVI-lea, cu imobilizarea masei rurale, prin
legarea tranilor de un anumit domiciliu fiscal, de ocina pe care fiecare o avea.
Pe toat durata dintre recensminte, tranii, liberi sau dependenti, nu
se puteau muta din satul care au fost inregistrati.
Pentru a mai bine anumite procese sociale, care si auto -
tranilor liberi sau cderea in servitute, socotim necesare si
scurte referiri la greutatea fiscale, special a birului. la incepu-
tul veacului al XVI-lea birul mediu pe gospodria era de 86 de
aspri (akce), la sfirsitul lui, el era de 946 de aspri, de 11 ori mai mult.
Cum scotea banii necesari din mici
sau a cerealelor, vom raporta birul amintit mai sus la pretul oilor sau al
lui. 1521 tranul putea achita birul din a 5 oi sau a 3
oboroace (1 oboroc = 22 litri) de deceniul ultim al secolului el era
s pentru achitarea cotei de bir ce-i revenea, 24 de oi sau 8 oboroace
de Cresterea exploatrii este astfel Fat de ea tranii au reac-
tionat prin fuga din sate, sau peste hotare, prin spargerea satelor
rIspindirea stenilor alte locuri.
De situatie a profitat clasa stpinitoare, domeniile
aservirea satelor libere care mai puteau birurile domnie.
aderea a multor se pe dou : fie mosnenii se
vindeau vecini, obstea, cu banii luati achitau fiscale,
fie achitau drile direct domniei ca urmare, conform legii
intrau stpinirea pe care le-au pltit de biruri.
suficiente dovezi mare parte din aceste fenomene social-eco-
aveau cauza dominatiei otomane.
In concluzie, intensificarea, spre secolului al XVI-lea, a
trii trnimii fiscalitate care atinge procesul de
reprodu ctie a gospodriei a avut drept urmare ruinarea acesteia
15

www.digibuc.ro
pauperizarea maselo rurale, a productorilor directi, deci o a
miei

Trnimea dependent a avut in toate

stpinul de romne o situatie mai grea cea liber, ea
unei duble sau chiar triple exploa-
tri: de stat, de de mosie, in Transilvania de
ctre biserica catolic.
Starea de dependent personal poart actele vremii numele de
(servagium) Transilvania de ascultare celelalte
tri romne.
In ca si obligatiile fiscale, feudale erau produse, in
mund in bani.
Renta in produse, predominant toat epoca, se bucur actele de
cancelarie de o atentie deosebit. Exist, privitoare la ea, o terminologie
riguroask cu precizri privinta produselor din care se percepea a
care se precum a cuantumului.
Tranii dependenti erau obligati dea domeniului pe care
aveau loturile o parte, din produsele agricole, din animalele
mici din stupii pe care-i aveau. Darea din cereale purta nurnele de
Transilvania, in Tara in Moldova).
Darea din animale se numeste toate trile Renta din vin
purta numele de boieresc sau in Tara
Romneasc deseatind in Moldova; cea din stupi,
Tara Romneasc deseatind de Moldova. Printr-un
document din a doua jumtate a secolului al XVI-lea, terminologia
diplomaticii slavo-romne devine destul de precis, unei mnstiri
dreptul de a-si obligatiile de la stenii supusi, se spunea:
H H ICT altul, din aceeasi vre-
me, de asemenea se spune: 1CT H H
K-KC.

Cuantumul rentei produse era de obicei a zecea, de unde numele

generic de desetind, terminologia fiscal. Din oi se
ddea Tara Romneasa Moldova una din 20, Transilvania una cu
miel din 50 (vigesima quinquagesima ovium). In Transilvania, pe
dijme (10%), pe care le biserica, iobagii erau obligati s dea iona,
a noua parte, stpinului mosiei.
Lucrul (munca) era caracteristica tranului dependent. Termenii prin
care se exprima aceast vreme notiunea de in munc erau:
in documentele de cele
de limb Din actele de cancelarie, se poate vedea natura muncii
servile prestate de tranii dependenti: munci agricole (arat, semnat, secerat,
cosit), munci domestice (intretinerea curtii stpinului), transporturi sau pod-
voade (de vin, lemne, cereale, nutret, cu carul sau cu calul) si unele
munci speciale (la la iazuri etc.). Cuantumul rentei in varia in
Tara Moldova general nevoile Tra-
silvania era o zi pe an de din 1437, zece zile aceea 52
de zile pe an rscoala din 1514.
In documentele slave din secolul al XVI-lea se porunceste adesea tran-
nilor aserviti fie stpinului: H
; sau s-i fie: H H Un act de can-
celarie din Tara Romneasc de la sfirsitul secolului al I-lea ilus-
16

www.digibuc.ro
treaz situatii pe care le socotim tipice pentru toat a doua a
veacului, anume: stpinilor de mosii de a impune tranilor
obligatii in la aceasta, interventia domniei in
voarea stpinului feudal, amenintarea domnului trii tranii nesupusi
cu aplicarea represiuni drastice. Domnul poruncea vecinilor din dou
sate ale unei rnnstiri:
XOK1T WT 8
4 M
In documentele de romn de la
putul veacului al XVII-lea se precizeaz adesea vecinii sau rumnii trebuie
s lucreze la tot ce va trebui", la ce va fi treaba slujba" sau cum este
legea rumnilor".
Renta este secolele XIV - XVI numai sporadic mentionat
Romneasc Moldova, ea aici o convertire a
uneia sau alteia din fonnele predominante ale rentei, cea in produse cea
in In Transilvania, exista renta in bani, cens (census,
taxa, collecta), pe care iobagii o feudal. tot aici se
si daruri din alte produse ale gospodriei de obicei la
mari.
Este retinut la sfirsitul secolului al XVI-lea in toate romne
coexistau cele trei forme ale rentei funciare feudale: predominant cea
produse, crestere cea in munc neinsemnat cea in bani.
Cit priveste cea de-a categorie de trani -
vreme oamenii liberi cu invoial, se asezau
pe un domeniu feudal primeau un lot, erau obligati la darea dijmei din toate
bucatele, dar nu la prestarea muncilor pentru
sociale. Tendintei de crestere a exploatrii feudale, fie
pe cale fiscal, fie domenial, opmie
o rezistent, pe care izvoarele epocii nu o
cu vederea. Este semnalat opozitia lupta impotriva exploa-
de la formele cele mai simple - refuzul de a munci, sau fuga - pin
a cea mai rscoala.
fugeau din sat, adpost in alte
cit mai deprtate, pentru a nu fi gsiti adusi la In satele care
fugeau, ei se asezau, de obicei, ca oameni invoial; unii se stabileau la
orase sau se angajau ca muncitori in mine. Sate se fugeau
peste hotare. Intre romne s-a produs un permanent schimb de popu-
latie, comunitatea de neam limb inlesnind de populatie, rol
mentinerea consolidarea etnice. E interesant de semna-
lat unele sate din s-au refugiat peste Dunre, stator-
nicindu-se Imperiul otoman. Fuga iobagilor vecinilor tar a la o
oarecare nivelare a exploatrii; de asemenea, a contribuit la cresterea demo-
a oraselor.
A luat amploare haiducia. Cete de refugiati pduri,
atacau curtile stpinilor feudali, pe negustorii bogati chiar biserica. In
secolul al XV-lea se semnaleaz atacuri ale haiducilor impotriva unor caravane
turcesti a unor de pe Dunre, incrcate mrfuri sau provizii.
In Transilvania pomenite secolele XIV si XV tulburri si rzvr-
tiri cauzate de nerespectarea de ctre nobili a dreptului de strmutare. Sint
semnalate Moldova in secolul al XVI-lea. Dar cele mai insemnate
actiuni ale trnimii cresterii exploatrii cele dou mari
2
17

www.digibuc.ro
 coale din Transilvania, cea din 1437-1438, de la cea 1514,
condus de Gheorghe Doja.
primvara anului 1437, romni maghiari some-
sene se mas impotriva exploatrii la. prin sporirea
rentei feudale, indeosebi a celei bani, cerut de biserica catolic.
atacate si curti nobiliare si arse privilegii ale nobililor ale bisericii.
Pe dealul tranii o tabr sistemul husit. iunie
o mare lupt oastea incheiat cu victoria dintii.
Se incep tratative, la care tranii prezint cererile dobindirea
libertti, de chiar scuturarea jugului nesuferit al serbiei".
Trnimea obtine drept de liber strrnutare de pe o mosie de alta, desfiin-
tarea nonei, micsorarea altor forme de rent nobili biserici. Se pre-
tind drepturi politice. Revendicrile dobindite prin intelegerea amin-
intereselc maselor populare rsculate. fata acestei situatii,
nobilii maghiari, fruntasii ai secuilor formeaz,
tembrie 1437, o uniune", care are drept scop rdscoalei tranilor
si readucerea starea de dinainte de 1437. Aceast uniune, zis de la
- dup unde s-a realizat - , a stat la baza uniunii privile-
giatilor din Transilvania, cunoscut sub numele de unio trium nationum",
din care romnii Se d o nou lupt intre cele tabere ad-
verse, cu un rezultat nedecis urmat de o
care rezultatele obtinute de trani la prima mult diminuate.
Nici una din prti nu este multumit lupta reincepe. aspect
de adevrat trnesc. Iobagii devin mai radicali
ei cer desfiintarea a intronarea unei noi libertti".
ocupate de rsculati orase, care si Clujul. In ianuarie 1438,
fortele mult superioare ale nobililor pe trani. o drastic
represiune si revenirca aproape complet la strile anterioare. Unica
dicare recunoscut era dreptul de strmutare, dar acesta, nu peste mult
vreme, va fi inlturat.
Situatia trnimii din Transilvania continu s se inrutteasc in a
doua jumtate a secolului al XV-lea la inceputul celui urmtor. Peste tot
se manifest tendinte de covertire a rentei produse a darurilor in rent
in bani, fenomen care provoac intotdeauna o sporire a rentei. Creste, de
asemenea, renta la 1437 ea era de o zi an, la inceputul
secolului al pe multe mosii se ajunge la 10 zile pe an. Se infptuiesc
multe abuzuri de nobili, organele de stat. Cresc obligatiile
fiscale.
Aceste o atmosfer rscoala pornit 1514
din Ungaria de Gheorghe Doja ajuns pe teritoriul Transilvaniei.
veniti din Ungaria li se ime'diat tranii romni din Banat,
precum romni maghiari nordul Transilvanici din regiunea Clujului
Turdei. Rscoala se generalizeaz, cuprinzind aproape toat Transilvania
Banatul. In fata acestei grave amenintri, nobilimea, clerul
orsenesc in jurul voievodului Transilvaniei, Acesta
reuseste s noua ridicare a tranilor - care, prin larga arie de
ca prin programul celor rsculati, a luat caracter de trnesc
mai oastea lui Doja Timisoara, apoi pe cele con-
duse de alti capi ai nordul Transilvaniei. Conductorii tranilor
rsculati ucisi groaznice. Pe tot teritoriul Transilvaniei se dez-
lntuie o teroare atunci Mii de trani ucisi.
Urmrile grave, pentru trnime, pentru statul feudal.
Dreptul de strmutare este definitiv iobagii de acum
18

www.digibuc.ro
 de glie. Robota e stabilit la 52 de zile la o zi pe an,
se nona, darea bani se la 100 dinari de familie.
Toate au contribuit la o agravare a situatiei maselor
din 1514 lui au slbit de rezistent
a regatului a voievodatului transilvan fata primejdici otomane,
ducind la dczastrul din 1526, cu toate consecintele lui.
* *

Exarninarea materialului documentar cu privire la istoria trnimii din

Principatele Romne in secolele XIV - XVI conduce la sublinieri :
a) a constituit temelia independentei apoi a autonomiei
;

din munca trnirnii s-au strins, cea mare parte, veniturile

in vreme; pe umerii s-a rezemat intregul
esafodaj al sistemului domenial;
c) viata a fost o pentru libertatea
viat mai
d) a fost principalul factor de progres ;
e) prin impotrivirea ei, care a continuat veacurile urmatoare,
nimea a contribuit la destrmarea feudale.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV

Anion, Dinu Bucuresti, 1940.

N., Reforma la in Bucuresti, 1982.
Idem, Despre starea a muncztorilor plugari in dcosebite
puri, in Opere, 1974.
Berza, M., Haraciul Moldovei in -XIX, in Studii si Materiale de
II (1957).
mediu. generale in Studii", XI (1958), nr. 4.
Bogdan I., cnejii in alcse, Bucuresti, 1968.
Braianu, G. L, Servage de la glbe et rgime fiscale..., Annales d'histoire Economique
et sociale", 1933.
Cihodaru C., Forme de proprietate feudalin Moldova, in Stuclii cercetdri stiintifice",
VI (1955).
Constantiniu, motrice a evul in Revista
de istorie", 1977, nr. 3.
Idem, istoriografia in Studii si materiale de istorie medie", X (1983).
Cosachel, Valeria, obstiilor agrare -XV, in Studii Cercetri de
Medie", I (195 1).
Demny L., Transilvania, in Studii", (1960), 5.
M., iobagilor de la Bobilna, ed. Bucuresti,
C. I., Proprietatea Principatcle la Opere Bucuresti,
1985.
Giurescu, C., Studii de Bucuresti,
Giurescu, C. C., Despre siromah, in Revista XIII.
Idem, podgoriei Bucuresti, 1969.
Idem, Probleme istoriografia Bucuresti, 1977.
B. P. Originile agriculturii la , in Columna lui Traian", V (1874), nr. 3.
N., la viata a Bucuresti, 1908.
Dveloppement de la question rurale en Roumanie, 1917.
Metes, Stefan, din Transilvania secolele XIII -XX, Bucuresti, 1971.
Mioc, D., H. L'volutton de la reste fodale en Valachie et en
davie..., Nouvelles d'histoire", II (1960).
D., Cuaniumul birului pe gospoddria secolul al XVI-lea, Studii
teriale de Istorie V (1962).

19

www.digibuc.ro
Neamtu, Vasile, La technique de la et en jusq'an
XVIII siecle, Bucuresti, 1975.
Painfile, Agricultura la 1913.
Panaitescu, P. P., Dreptul de strdmutare in Tara Moldova, Studii
si Materiale de Medie", I (1956).
Idem, Obstea Tara Ifoldova, 1964.
Panu, Gheorghe, Cercetdri asupra veacurilc trecute, I, 19
Pascu, Transilvania, Cluj, 1947.
Idem, Bobilna, ed. II, I3ucuresti, 1962.
Idem, Rdzboiul din 514 de sub conducerea lui Gheorghe Doja, Bucuresti, 1959.
vol. -II, Cluj, 1-.1979.
Prodan, D., Transilvania in sec. XVI, 1-III, Bucuresti, 1967 - 1968.
Radu, in Moldova, Bucuresti, 1907.
Stahl, H. H., Contributii la satelor romdnesti, 1958- 1965.
Idem, Studii de sociologie 1972.
Evolutia feudale in Tara pind in secolul al XVII-lea,
in Studii", XI (1958), nr. 1.
Idem, L'volution de l'asservissement des paysans Valachie jusqu'aux rformes de Constantin
in Revue Roumaine d'Histoire", 1969, nr. 3.
Idem, Demografia, a istoriei, Timiqoara, 1974.
Idem, Relafiile sociale proprietatea Tdrile in sec. -XVI,
in Stat - Societate -Natiune, Cluj-Napoca, 1982.
D. Mioc, L'volution de la rente *dale en travail en
et en Moldavie..., In Roumaine d'Histoire", I (1962), nr.

20

www.digibuc.ro
 EVENIMENTIALUL METEOROLOGIC, AGRICULTURA
SI SOCIETATEA ROMNEASCA IN SECOLUL FANARIOT7*
DE

IOANA CONSTANTINESCU

Pentru o global a trecutului, istoriografia con-

temporan extinde aria de cele mai diverse domenii,
intcntia chiar de a cadrul clasic al istoriei, al asa-zisei istorii umane
angajindu-se printre altele asupra cercetrii mediuluigeografic, implicit
asupra evolutiei climei, sau nu relatie cu istoria societtii
Raportul clim a fost relevat din antichitate, evul mediu
european el interesind mai ca secolul al XIX-lea - definit
adesea ca secolul istorici" - tendinte de-exagerare a rolului
geografic asupra cu precdere al facrorilor dar
tendinte contrarii, de a face abstractie de conditiile naturale care evolueaz1
societatea
ultimele decenii, istoria in coordonatele sale stiintifice
se bucur de o bibliografie novatoare bogat, prirnul impunindu-se

text prescurtat al accstui material a fost publicat in Revista de istorie", 1989,

3, p. 259-272.
Emmanuel Le Roy Ladurie consider istoricul este
mersurile sale in afara cadrului gruparilor umane, fie pentru unicul motiv el este singurul
in msur descifreze documentele. Cf. Lucian Climatologia istoricd, in Revista
istorie", 32, 1979, nr. 6, p. 123, de geografie Curs universitar, Bucu-
resti, p. 85.
Em. Le Roy Ladurie, fondatorul moderne de climatologie istoria, Histoire
(Annales, Economies-Socits-Civilisation" - in continuare, Anna les" 14,
nr. 1, p. 34), cere sl. acorde locul e istoria traditionale,
care nu este nici primul, nici col din va se determine in cc
pura intimplare legtura anotimpurt au slujit,
profunde necesitatea a dezvoltrii isto rice". Cf. Paul
p demografia istoricd, in Revista de
37, 1984, nr. 423.
Lucian Boia Climatologia istoricd, p. 120- 121. la noi preocupri,
a doua secolului trecut, la ci la economisti meteorologi care
descifreze evolutia climei influenta ei mai ales asupra agriculturii: N. Sutu,
Notions statistiques sur la Moldavie, Iasi, 1849, trad. rom. de Ion N. Sutu,
Opere economice, Bucuresti, 1957; C. Hepites, Uttlitatea observatiunilor meteorologice in
in Economia t. Bucuresti, 1882; Clima Re-
vista februarie 1899; idem, in R Buletinul Societtii geogra-
fice romne", XXVII (1906) etc.; Xenofon Hurmuzaki, observaliilor rneteorologice
agriculturd, in Economia IX, 1885, p. 68-69 etc.

21

www.digibuc.ro
 studiile lui Emmanuel Le Roy Ladurie, istoricul a trasat otodat pro-
gramul de cercetare acest domeniu
Tema a preocupat istoriografia atit sub aspect teoretic, cit
al climatologic arealul romnesc. Printre initiatori se
din 1973, S. Goldenberg, care prezint, printre altele, variatiile
climei din Transilvania XVI - XVII Lucian care expune
problematica de ansamblu, metodele rezultatele cercetkrii de la el 6,
Paul Cernovodeanu Paul Binder 8 etc.
In ceea ce voi ofer un modest instrument de
lucru, anume o cronologie pe baza informatiilor vremii din care
deruleaz filmul Meteorologic impactul acestuia asupra
agriculturii din Moldova, precum reverberatiile acestui
impact viata din asa-numitul secol fanariot" (1711-1821), in
conditiile agravante in care economia celor era unor servituti
fat de Imperiul otoman suzeran sau fat de ocupantii militari vremelnici,
economie sever de celor rzboaie ruso-austro-
turce desfsurate bunk parte pe teritoriul romnesc, ori ale epidemiilor
cium, epizootiilor, invaziilor de altor care au
amplificat celor climatice.
Cercettoral poate decela din acest sumar de date
concrete un plus de obiective privind problemele de istorie eco-
socialk ori de mental colectiv investigate de el poate face
numeroase conexiuni. Poate observa, spre exemplu, de a
care a necesitat reforrnele realizate Constantin Mavrocordat la
secolului al XVIII-lea, a fost sau intensificatk nu nurnai
de sociali politici cunoscuti pin acum, ci in de
recoltele deficitare provocate ani in sir fie de iernile excesiv de geroase lungi
care au afectat lucrkrile agricole de primvark (vezi iernile
etc.), fie de invaziile de (din verile
anilor 1742, 1746-1748 etc.), ori de epidemiile cpizootiile care au
diminuat potentialul de productie (din anii 1739, 1740), tot
cortegiul de consecinte de mai sau de mai lung durat.
Em. Le Roy Ladurie, Histoire et p. 3-34; idem, Climat et aux
in 1960, p. 434 465; idem, Le climat des et
sries compares, in Annales", 20, 1965, p. 899-922; idem, Histoire du climat
l'an Paris, 1967, ulterior limbile idem, Pour une histoire de
la past du climat, in Annales", 1970, p. 1 - 1 470 etc. Vezi Lucian
Boia, op. cit., 122 autori care 1-au precedat pe Em. Le Roy ei
Lucien Febvre F. Braudel, precum cei care secondat: britanicul H. H. Lamb,
manul Hans von etc.; mai vezi Anne-Marie Piuz, Climat, recoltes et vie des hommes
in Annales", 29, 1974, nr. 3, p. 599-618. Revista An-
25, 1977, nr. 2, patru articole tema Le climat Phistoire, ce lac
de plea atunci. Nu sarui aici asupra tuturor din acest
domeniu, care in ultiml deceniu au proliferat; cel XVI-lea Congres mondial al
in 1985 la Stuttgart, a subliniat importanta temei incluzind-o la ordinea de
zi a sale.
S. Goldenberg, Clima, climatologia in Anuarul de istorie
heologie", Cluj, XVI, 1973, p. 431-444; idem, Le climat et l'histoire. une
du climat dans Les Pays Roumains aux s., Revue roumaine d'his-
toire", 1974, nr. 2.
6 1.
Paul Cernovodeanu, Environment and History, Nouvelles tudes d'histoire",
1980, p. 306-307.
8 Paul Cernovodeanu Paul Binder, une histoire de la climatologie
Revue roumaine d'histoire", 1980, nr. 2-3, p. 267-276.

22

www.digibuc.ro
 Mai'poate - de Tudor
alt exemplu sur-
Yladirnirescu a izbucnit inimprejurrile
in care trei ani consecutiv recoltele au fost deosebit de prodigioase. Dar, in
conditiile care piata nu putea surplus, in timp
de interne si de monopolului turcesc, abundenta
nu aducea automat bundstarea si satisfactia ci
dimpotrivd, este posibil fi contribuit la nemultumirea cresterea spiritului
de ale in formare. Semnificativ poate fi acest
sens faptul Tudor Vladimirescu in cererile norodului
la pct. 5, abolirea interne. Evident, cauze care au aprins
pojarul de la 1821 au mult de clurat, si in primul
rind de ordin social si national.
directe clima una din principalele premise
turale ale agriculturil - pentru perioada abordat sint sporadice de obicei
se doar la fenomene exceptie: ploi excedentare
care catastrofale, ger cumplit, abundent,
sau timpurii, sau prelungite etc. Cronicile, notele
marginale pe carte veche ale contemporanilor, observatiile strdinilor veneau
de pe meleaguri conditii meteorologice deosebite, rapoartele consulare ca
multe alte documente ale acte de cancelarie domneascd) con-
numeroase de interesante pitorescul referi-
toare la tema in discutie, dar ele nu ne dau posibilitatea reconstituim
continue de exhaustivd ar fi investigatia. ulterioare,
indeosebi cele vor scoate multe alte date noi sau completri
la informatii inserate in aceste
Desigur, reconstituirea evolutiei climei, in afara scrise
de care dispune istoricul, poate face apel la alte ca exemplu la
dendrologie (pentru interpretarea variatiilor de grosime a inelelor concen-
trice din sectiunea arborilor, grosime ce depinde de conditiile meteorologice),
la fenologie (observarea rnomentelor de fructificare, coacere ce au
in functie de factorii meteorologici specifici anotimp) la
logie (studiul depozitelor de polen, evident pentru duratele lungi) etc. Dar
toate aceste apeluri deocamdatd adresate doar
specialitate.
de savanti unii dintre ei exploratori renume, simpli
care au poposit mai mult sau mai pe meleagurile noastre care
au studiat realitdtile romdnesti, au referiri si asupra clirnei,
caracterizind-o, celelalte conditii naturale, ca deosebit de bene-
culegere sumara a inforrnatiilor ref la
N. Topor, in R.P.R.,
artea veche au fost culese de I. Corfus, de demult, Ed. 1975 (in con-
10 Primele meteorologice inregistrate continua dar scurt durata
s'nt cele facute 1829 publicate in Albina Ro-
Ele priveau ternperatura la ora la caldomesor"), presiunea
atmosferica aspectul Alta date metcorologice se pastreaza tot pentru
din anii 1939 si 1840, publicate N. Sutu, in op. se refera la temperatura acrului,
presiunca atmosferica, directia nebulo7itatea Un istoric preocuparilor
din domeniul meteorologiei, la C organivatorul primul director al Insti-
tutului meteorologic din infiintat 1884, Istoricul studiilor meteorologice
1886, Bucuresti, 72 p.
Istoricii au utilizat informatii arhiva, din secolul
al XVI-lea, data viilor care era stabilrta prin oficiala. A. Angot,
sur les vendages France, in Annales du Bureau central mtorologique en France",
Paris, 1883. Cf. S. Goldenberg, op. cit., Boia, op.
12 Lucian Boia, op. cit., p. 124- 127

23

www.digibuc.ro
 pentru o agricultur s solicite eforturiumane prea mari.
Economia lucrrii nu ne permite ne oprim asupra
La inceputul secolului al XVIII-lea (1720-1723), exernplu, inginerul
topograf austriac Friederich Schwanz - trimis studieze Oltenia sub ocupa-
tie austriac nu numai din punct de vedere strategic (pentru pregtirea
eventual cu Imperiul otoman), ci economic naturale, dru-
comerciale etc.), ca structurile social-economice, modul de viat
(toate acestea, evident, in intentia unei exploatri sisternatice) - nota in ce
priveste clima influenta ei asupra agriculturii: iarna de
cu putin, face aproape inutile grajdurile pentru vite;
vara timpurie chiar din luna aprilie;
vara, este mare (tine octombrie), vitele nu se mai pot
la din pricina pentru a nu duse munti la vrat" ;
toamna este adeseori ca primvara, uneori pomii infloresc rodesc pentru a
doua privighetorile etc.
Ignatiu St. Raicevich - medic de raguzan,
nesc pentru europene prirnul consul al Austriei la Iasi Bucuresti,
care a trit 11 ani cele romne, bun cunosctor realittilor
aici din ultimul sfert al veacului XVIII-lea - apreciaz c Moldova
clima este mai decit Tara Romneasc anotimpurile mai instabile,
mai frecvente si mai abundent, iernile
lungi mai aspre, adesea mai aprilie", este distrugtor,
face s crape ca vara timpul secetei. In mod obisnuit,
de pe la 20 decembrie pe la 20 februarie, mercurul terrnometrelor
-10 -15 Raumur (-12,5 C -18,75C). ierni
mai geroase, ca de exemplu din 1779, mercurul a Tara Ro-
la -20R (-25CC) din puturile cele mai au inghetat,
ca si Dunrea, la o de 6 picioare (cca 2
foarte frurnoase, incep in aprilie ; iunie bate vintul dinspre sud-vest, care
aduce ploi dese, neprielnice grinelor; inundatii. Verile
foarte clduroase - mai ales august - locuitorii dorm sub cerul
liber; consider c toamna este anotimpul mai frumos
Generalul von Bauer, nscut nord, ajuns la noi prin 1770 cali-
tate de ofiter in armata caracterizeaz iernile de aici drept moderate,
desi genii face ca totusi s apele riurilor lacurilor, cu exceptia
Dunrii, care observatiile sale nu foarte rar 15 In
Dionisie Fotino, venit din sud, la inceputul sec. al XIX-lea
iernile dure, chiar Dunrea de pot trece ca pe uscat
cele mai grele", cum s-a spre exemplu, ianuarie 1803,
cca 6 000 de pasvangii au trecut pe la Ostroveni cu de
raid de jaf, in Tara 16

la Hurmuzaki (in conti-

nuare, IX, Bucuresti, 1897, DCCLI, p. 620-C15.
I. S. Raicevich, Osservalicni e la Valachia e
davia, Neapole, 1788, p. 41; P. S. Aurehan pune indoial afirmatia lui Raicevich ar fi
inghetat apa in rernarcind in 1880, genii a fost 3-4 grade
aspru decit cel mentionat de acesta, nu a inghetat apa fintinilor. eccnomice
a sec. al XVIII-lca, Analele Academiei Romne", s. t. III, Sectia III,
1882, p. 105. Trebuie tinut probabil de imprecizia instrumentelor de
vrernii.
15 Friedrich Wilhelm von Bauer, geogsaphiqucs la Valachie,
Frankfurt Leipzig, 1778, p. 5.
16 Dionisie Fotino, gsneralci a Daciei, trad. G. Sion, Bucuresti, 1859, vol. III,
p. 129.

24

www.digibuc.ro
 descriere a o grtsim la neobositul dr. Constantin Caracas,
din care sale la lunile mai si cind este cel mai frumos
timp, dulce cu ploi care aduc rnare semnaturilor
ntate oarnenilor", nu fie durat ; toamna este mai lung aici
de se uneori de lsturesc infloresc din nou arborii prin
noiembrie si decembrie". Alteori, toat iarna este timp frumos, ca in anii
1806, 1819, 1821, 1823, cind aveau fructe rodite pentru a doua
in mod obisnuit sint 25-27R, dar au fost veri, ca in 1820, 1822.,
1823 ani anteriori, cind termometrul a urcat pin la peste 29R
(36,25C). termometrul pin la minus 8 - 12R (-10
- 12,5C), dar In iarna 1812-1813 a coborit la minus 16 - 17 R
La secolului al XIX-lea, economistul N. Sutu face o temeinici
analiz a climei, pe anotimpuri, din unghiul de vedere al agronomului. Apre-
iernile sint reci, calde, cu excesive.
toase termometrul pin la 40 R (50C) la soare; iarna si la
-25R (-31,25 C). Dar pot fi reci ierni alduroase. lui 1829 a
din luna octombrie a fost aspr, in luna aprilie terrnometrul
aproape intrerupere sub -20R (-25C) uneori chiar la
(-37,5C). lui 1831, nu s-a ivit decit la sfirsitul lui
noiembrie, iar in ianuarie a fost atit cald, s-a auzit tunctul; dar in
februarie s-au instalat de care au rezistat la lui
Ani ncroditori, din pricina fie a secetei, fie a se
in mod obisnuit cite unul la Idealul pentru agricultur ar fi -
socotinta lui in lunile aprilie mai, pentru a asigura germinarea
o ploaie sau in apoi vreme frumoas in timpul
secerisului si arturilor toanua, noiembrie pentru a proteja de
; o temperatura care nu coboare sub -20 -22
R
Oamenii de au putut constata o rcire a climei pe plan european
la secolului al XVHI-lea inceputul celui urmtor, observatie
pentru teritoriul noastre, de informatiile redate
ce (vezi deosebit de aspre 1798/1799, 1802/1803, 1804/1805,
1807/1808, 1812/1813).
Din acest repertoriu se mai poate constata din 117 cercetati,
indeosebi din cauza aberatiilor in putin 50 de ani recoltele au
fost deficitare simtitor redus; cca 25 de ani productia
a fost pentru restul anilor neavind informatii, presupunem din
punct de vedere climatologic al productiei agricole au fost, la proba
mediocri. ce iernile, pentru 25 avem ca
deosebit de aspre, pentru 15 ca de blinde.
Dezastrele naturale sint din resirntite de societatea de
rabil a acestui veac, in conditiile in tehnica metodele
primitive de depozitare (cerealele, cu predilectie, in gropi) nu aceau posibile
rezerve suficiente pentru hrana populatiei a vitelor pe mai ani;
conditiile in care livrrile ctre Poarta otoman de produse alimentare, sala-
mijloace de transport vreme nu numai nu se diminuau,
ci cresteau, cum in consecint, sarcinile fiscale
abuzurile aparatului de stat ; in conditiile nefaste ale rzboaielor ale inva-
P. veche a de dr. Caracas
-1828), 1937, p. -25.
N. Sutu, op. cit., in cit., p. 99.

25

www.digibuc.ro
 pustiitoare ori ale turcilor nurnit in prinuil
.rind pe pas de in
a combate epidemiile in
peioadele agricole accelerind
In ani, ca de .(ap.ogeul
atingindu-se' in 1795), 1805-1806, 1810 moare de foarne,
ales la iar de' necesitate, a
era coaja de (stejar ghinda caz), papura,
toCate, alte de nedescris,
care le-a impins disperarea in' pentru
In acesti ani, lipsa alimentare geneeai
si sociale dramatice, greu controlat, de exemplu
prin stocaea .yederea (yezi
ac.); exodul la
la sat ori zone putin rcalamitate.; cersetoria creste, se
la care -.ia proportii
de neimaginaf, preturile cresc vertiginos artificial etc; . .

acesti ani, foamea este din pe trani

s cu s se organelor
care spoliau in Portii de bob ban (si
s procure la spoliator), s rezervele
conacelor mare a-si face
Dar, dup fiecare
- acesfe
agrar dat dovada fantatice puteri.de ref acere din propria-i
cum uimiti martori strini in prima
naturale.cu.care
fost geOgrafic de
armonios propice . .

Chemarea acestui resirntit de de suferint,

mai el spaima nenumrate
nume fanariot, revin de fiecare vatra
pentru lucra .ogorul a . deopotriv naturii
ale iei.

[1705 februarie- 1707

Cantemir
1707 1709 octombrie: de nerodirea rod
gat in.vii, in lui
intr-(a) ceaia vrme in lcuste,
'mimai nu icra d mai sui
iar s mult" ,
Nicolae <1708) venit vara in
Moldovei in multe.prti s-au.ingropat in care din
an in s-au s-au s-au adus s-au
cit s din dinsele sburau, pu
pe carul de mare unde

' Ion ed. 1982, p. 1.

Roglniceanu, le in c
finuare: ed. p...149. -Despre clin
august 10, in aminteste preotul din pe u-ma-
p. 167, nr. 1.

26

www.digibuc.ro
1711: nerodire, epizootie, la 7 oct.
Necplce .despre domnia lui Cantenur in
putu7s,au atunce 'omor in vite, cit nu mai biruia oamenii dcspoae. De
lipsa nu rodis-iptr-acel an". Cu toate acestea, ordinul Portii
domnul a cetatea Tighina cu cereale lemn, deci era
prea in in mare suparare" Petru Mare, in campania sa,
nu-i
piine
in Moldova", dispolitii
Jijiei pin gura
se de
tot
o
mincat de era de nu avea ce cad" (ceea ce
a detcrrninat ca o parte .din oastea se spre
gura unde era fie de turci)
Cronica lui Nicolae Muste: ....era in acea mare
si multe aici in oastea nu a mci
12: (Tara
12-1715: lacustele recoltele Moldova.
Nicolae Dar lucrurile
rea, tara pe o parte era risipita, pe de
parte locustele intr-acel an stricase mai peste. pinele"
scaderea
rece, ploi inundatii in tot timpul verii,
(ninge griului, a viilor
.
Nicolae ...nici la Gleorghe nu era
inverzit, nici
. .
. de ploi
cit nice. s-au nice de vie nu
s-au fostu toat pine ordzu s-au
fcut alte poame s-au
1716 .1717: . .
1717: feamete, tatarilor in
pe carte De demult, au
.
1718: foamete morti de
; de cereale ; tatarilor (in
dova) ; (vcPritul), bejenirea incendd Iasi;
a Tot 18> fostu foamete
Tara si rsipit or
putia ca s-au scumpte mare 'un de
nu sau nefirnd toata vara. den cart
minca de papur ca
viati Moldovei;

Ion Neculce, cp. cit.,

Ibidem, p. 1.
Ibidem, p. 569.
M. ed, 48.
26 ed.,
1970
M. p. 137.
Badu Greceanu, cit., p. 206; 1, 191j p.
p. 115, nr. 3.

.
20
M. Kogalniceanu, tom III, 57. si o pe carte-veche
din Brasov: Cind au imblatu fostu la Mari in
fost Sfeti Gheorgbie Pasti in a lunt, n-au fost la
Armenden au fost au
2.
31 Dan
1975,

p. 23.
p. 4.
Ibidem, p. 238, nr. 2.

www.digibuc.ro
 tatca de a stringe i de a achita birul plocoanele la Poart; obtine o
aminare a pltilor
Ion Neculce: atuncea o mare in cit agiunsse
in lei, din
din Tara Turceasc aducea oamenii
Despre toate dezastrele ce au austro-turc din 1716-
1718, in parte o descriere
in cronica lui
in robit, au prildat... Dup au agiuns
foamete mare,
10 lei; au multe nu s-au dus Dup
foamete, vaete in toate
omoru, bocete Pe urma acelora
vit-au in dobitoace, cit la unii n-au nici in
tara era dobitoace. peste toate acestea
au ars
insemnAri pe manuscrise vechi confirm cumplita foamete:
au lost in lui leat 7226" 17-
Iar foamete let 7227" (1718)
amintim si de interventia ttarilor in Moldova, la cererea lui Mihai
n-a un sat scrie in cro-
nica sa
Despre situatia din Tara Radu Popescu:
...cit oameni denu la ce Bucuresti, in
oameni morti de ioanic". cu toate acestea,
iarsi salahori car s-au trimis la Diiu, s-au alte
Dionisie Fotino, despre nisurile luate de Mavrocordat:
atunce era mare foamete in au ados mult grin de pe a nutrit
poporu'
O din Brasov, referindu-se la marea foamete din Transilvania
din an (provocaa de fintinile satele se risipesc, alimentele
se scumpesc), aminteste de din Tara importul de
din
1 18j1719: deosebit de ploioas; foametea continui, se
cereale.
Cronica a Dat-au iarna
cit de abiia au adzut iar luat; n-au
trebuit oamenilor multe lemne verdiata den cimpa den n-au
de multe ploi peste au sapat

28 Yzindu dar Mihai den au oamenii s-au dus

fntr-alte tiri departate nu s-au mai intorsu; multi, pricina foametii
s-au de au in robia au cidzut s-au nu
putea birul trimite o delegatie de si arate
nevoia obtine inlesnirea ca urmitorri si
iar fie achitati trei de Croica
Moldovei, p. 93. Relatiiri identice, in Cronica 1695 -
1754, ed. Ariadna 1965, p. 225.
* = banitc.
Muste Cronica de
I. Neculce, op. cit., p. 678.
38 Medicul arninteste el de aceasti
care se mentine pini in 1719: atunci Tara molima
dupi obiceiul popoardor barbare nu era stiviliti de-nici o misuri
vol. in la lnstitutul de N.
M. Cronicele, p. 69.
p. 115, nr. 4.
41 p. 295, nr. 1,
42 C. Erbiceanu, Cronicari greci, Bucuresti, 1888, p. 72.
Radu Popescu, ed. C. Giurescu,
1963, p Vezi si Arhivele St. Bucuresti, Condica nr. 5.
" Dionisie Fotino, a vol. p. 150.
I. Corfus, p. 116, nr. 6.
si Anton Cservny, Cronica
Ardeal, de la 1007-1872 (din
resti), de doctorat medicini chirurgie, sustinut la Universitatea din Cluj,
p. 15. foametea de zinc acerbi in primivara anului urmitor, cind n
carne de orn.

28

www.digibuc.ro
 alte ce pen ciulini adlea
au trait iarna"
insemnare pe carte veche din Brasov: Fin nu fu... ciobanii
Tara marha - de crescu iarba
iarna n-au lost foamete fu acolo. nici n-au grea,
Tara TurceascA au lost destul de in Tara
La 31 1719, (j.
bani 5 chile chila, murind de
1719: ambele in epidemie de
Cronica Moldovei: au 6 luni, murit
scipas(e) den foamete au murit de lar Ion Neculce
apreciind a durat un an: foamet, scorni-
tu-s-au un mare de in au tinut un an au
Tara Lesasci"
Cronica a Mohlovei: De au foarte multe...
bisug peste vari: pine multe, miiare intru
vin multu,
atita cine a stupi au luat la 400 lei, den miiare.
tate in dentr-un sac de cine salmnat, au luat pini la
o de saci, mai putin pini la 50 de saci, mai gios n-au hint,
an nime apucat fie mai ce
in toamna inaintea foametii, de vari, ce in
foametii nu siaciti, aceia in cea
s-au pine cit omul..."
Despre situatia a agriculturii (cu exceptia
a comertului din timpul a treia domnii a lui Mihai Racoviti in Mol-
dova (decembrie 1715-septembrie 1726), care a sine o
a dernografice, lui Ion Neculce: Tara se
in dzilele lui. oa.menii satele.
si in dzilele lui in anii. Stupii in doao veri s-au ficut
Buni, iar in celelalte Vitele era in bolnave, de murlia. Fin
vin in toti era. multi in prinde

1V19/1720: lupii intri in

(Tara
seceti mare' in Moldova, de luna septembrie care au provocat
inundatii victime epizootie; cutremnr, la 30 decem-
brie
Cronica atribuiti lui N. Intr-acest an mare,
in dobitoace, stupii scAdere", iar mai Tot
intr-acest an, luna lui septembrie, s-au an venit apele
mari de au dobitoace ales tinu-
tul au deodati Siretul veste i-au apucat
pe oameni
172411725:
pe carte veche, din 6 ianuarie 1725: iarni mii unatl",
apoi: Cu mila milostivului astizi la ghenarie, la 6 in de
Boboteazi, beat 7233 (1725), n-au fostu ci au fostu o
de vari.

a Moldovei, p. 92; Cronica p. 225.

1. Corfus, p. 116, nr.
.Arh. St. CCCLXVI/126.
1. p. 172,
a p. 92. Cronica p. 22.5.
ap. p. 678.
a p. 92. Vezi Cronica p. 225. 0 insemnare
un manuscris: und bilsugul, let 7227" (1719). p. 295.
Ion op. p. 678.
C. Schimbatu-s-au chma?, Ministerului Agriculturii,
Comertulni, lnchistriei Domeniilor", an X, 1894, nr. 1, p. 19.
I. p. 238, nr. 3.
M. III, p. 70.
1. Corfus, nsenmdri, p. 116, nr. Consemnarea cipitanului driste
o bisericeasci ce apartinea Ion BAlcescu.

29

www.digibuc.ro
1725: in primvard, mare la Iasi,
Cronica q cc fel de
au fostu de au impinsu ceas, scos den tirgu, pe iaz"
epizootie in Oltenia. . . .
raport al administratici austriece, august, pier-
provocate eptel,.in uncle secerate de la
. .
1727/1728: 30 ianuarie, apoi. viscol puternic in victime
omenesti si in animate.
a 31 ce in iarna aceasta
fusese Grigore plecind Iasi (in
timpul unci operatiuni militare o
vintu den sus foarte futund era cit
acel rind de oameni: multi cai au
1728: in Moldova; in 'Oltenia, abundenfl de 'grin de orz
Cronica anoninid a ...au fostu boale
anul 7236 apele, izvoardle, cit locuri
1728/1729: la. foarte grea intreaga abun-
&nth, inundatii de in
Acelasi ...iarna, anul ce 1728- 1729>,
au fostu foarte gria, cu mad. care dobitoace a
au au murit, denceput s-au
a fi iar foarte gria: den omiatii
d nu am
eiale nu mai nime au rmas
au celot'curtoare:
cei pe ape apa de pen la dialuri"
epidemia de :..fost-au foarte
dicia la Moldova, in care,lucru va fi pomeni, nu
oameni dintr-o fie ce pe .citi era
acia in prostime in oamenii in casa dom-
nului au intrat acia doainnee-si-eucnii; den uni mai
ce era, anume Alexandru beizadea, Ghica
voievod '1-att 'acia
1729:.conditii meteorologice propice culturilor agricole;'
Cronica intr-acest an au in timpul verii
la timpca de multi ani n-a mai
1730: epizootie in -

1730/1731: timpurii (de in (probabil,

Muntenia), ce vara urmtoare lipseascd sau sa fie
1731 1732: nerodirea cerealelor nordul Moldovei in Oltenia;
Ion Neculce Ghica:
doi la. vleat 7239 .7240 timpurile proaste,
de nu piinea in sus, era
Ard toate de pe cea Mare, domnesti, srind focul pe
casle de iaz". Cronica a Moldovei, p. 98. Despre acest incendiu vezi
si Ion Neculce, op. cit., .
Papacostea, sub ausiriacd (1718-1739); 76.
Ardeal, recolt epildotie in zona A.
p. 16.
Cronica a Moldovei, p. 135.
61 Papacostea, la problema relaliilor in 'prima
veacului al XVIII4ea,.in materiale de medie", III, 1959, 244.
Cronica a M6ldovei, p. 142; i'-Cronica p. 289.
63 Ibidem
01 Ibidem, p. de
s-au l-au pti la' luna dzile,
supra, cit si donmul V. Cronita p. 289.
Cronica 289.
66 Papacostea Oltenia.
67 Documente privind al Tara
la In.stitutul de istorie N. doc. 110.

30

www.digibuc.ro
 de in sus la lei. Dar, Grigorie
la la strins da acelor
den sus cite 6 potronici** bani to ni-
na". gratuit in
care' piih", pretinzind
din la 24
Witateapercp6Ai prin orzul, si
nu pricilla secetei, nu se in
gerurilor
1732: agricole (in Tara
sultanului din octombrie, Constantin
dat: aflat trecuti, acest
an binecuvintat, sint din
suficiente atit cumpere pentru
cit 'se negustoriloi"
1732/1733:
.
grea (sfiri din scumpirea
prea De la 6 dzile a
deche<m>vrie> dzile a lui mart, tot
(Gh)eorghe tot sfirsisera oameaii
nutretele,-agiunsse fin 10 sau 12 lei
multe
1733 1735 ner6dire; epizootie,
tului, in Moldova. .

despre lui Constantin Mavrocordat: Intr-

domnie
aesti = jumatate) ce aufost, la Constantin n-au
fost, nici in pine, nici in in Si in vite
de mufe vitel; moarte lua. mazilia lui
(pe C. Mavrocordat),
era domn noroc. Tot scumpe era era mari de
in 2 ce-au domnit"
in zone.din rod bogat in
grea, foamete -in uncle -zone, vitele; fiscalitate excesiVa; fuga lo
torilo (stiri Moldova).
Neculce, referitor la primele cinci Inni din doua domnie a lui Gri-
gore in Moldova: era pre cu o(a)menilor, de
de pine multe duce nu de
negutitorii simtindu nepace, nu da un ban cu nimarui...
mira ce s-or face capetele.
mcotro, mimai in codrii de raul zlotasilor" Domnul impusese banii steagului,
cinci -salahori si care la
(Occakov), impunea havalele" (munci fortate) pe locuitori transporte
pentru peste Dunare Cartal), dri pentru aprovizion.irea
ostii -viziruhtivenit la (ialovite, chile de etc.); se

* ce revenea Moldovei din pe

toriul ,,Celor ceasui".
potronic = 10
Neculce, op. cit., 12-7 13.
Vezi .

soma pe vintarea de cereale negus-

otomanicare asteptau -la schela 100 vase pentru head-
explicatia Tara va trebui livreze alte 150 000 chile de pCirtru
mimic". (1711-1821). Documente
resti, 1984, doc. 72, p. 204.
Ion op. 1.
740.
Pseudo-Enache Aurora Bucuresti, 1986, 2.
73 75.
Ion Neculce, op. cit., p. 759. moartea vitelor in cea grea", din Tara
'rezi-Bilioteca 377, 363.

31

www.digibuc.ro
1736: ; de in
1737, noiembrie: la de durata.
Ion si-au inceput a E;.,(i>.
putin, vo acel omoriu"
iarna: scumpirea a din pricina armatelor care stationau (iernau")
in ambele excesiva;
Ion Neculce: era o mare pine si cit
de 4 lei, 2 alte dcspre
peste cite un tultu de
1733: din decembrie, cutremur de
1739: ploi abundente (in Moldova); nu se poate recolta Raul
1739/1740: de la 10 octombrie, la lui aprilie- (in intreaga Europa);
mor vitele cauza gerului, a varsatului a lipsei degera de
vie; scumpete, foametc;
de de
Mikes, secui din Transilvania, sa intoarcere
Tara nota la este o A
la atunci a crescut ficcare zi frigul s-a
mai ca in Laponia, nimeni
de o atit de grea. este este
o mare Pe smulg unii la
S-a de multe am stat la este de
mirare, c nu aduce nimic de nicaieri. aici este tun: apa,
moara, umorul, continua: Leame,
rar scump. se apropie pe aici ca coin abia
Un consemna o carte vache:
an cu leat 7248 au mare foarte, multe dobitoace.
au fast toate, au ajuns tal(eri> 25 caoa de
12, ocaua de vin bani 15. s-au minuni,
mari. Vide din s-au surpat vita au degerat... au
fost grea, au murit, care unde
i-au
...iarna a a pricinuit
in cei de ostile
rusesti, n-au putut destul peutru
plarea ca iarna fie luna
brie vitele oamenilor din pricina lipsei fin
mare. cum am din octombrie, n-a
menilor nici ingroape $ au degerat, de aceea a fast de vin,
la nu s-a a douazeuea parte ce s-a strins in alti
n-a pricinuit numai pagube, dar prelungmdu-se (cum am spus)
in luna aprilie, nu a celor nevoiasi, din cauza a
ciunii vitelor de lucreze
ca altadat, de aceea a in din care au
dcstul, deoarece acesta se 84, dar care nu reusesc
recolteze, pricina brumei in august.

Papacostea, Oltenia..., p. 69.

Raportul contelui Osterman Villeneuve, ambasadorul Frantei la
nopol, din 15 septembrie; ciuma cuprinsese 'olouia, Ungaria malurile Nistrulai. V.
privitoare la 1710-
1792,
Ion Neculce, op. cit., p. 804. Brasov ciuma se in
1743. A. Cservny, op. p. 16.
Ion Neculce, op. cit., p. 806.
p. 807. Vezi I. Corfus, p. nr. 14. La p. nume-
roase alte despre cutremurul din 31 mai, care a pro rocat avarii
Bucuresti
Ion Neculce, op. cit., p. 838. in I. Corfus, p. 297, nr. 4.
IX,
I. p. 117-118, nr. 25 martie.
Cronica p. 411 499.

32

www.digibuc.ro
 Ion Neculce: s-au tunplat cridzut mar& pinla briu.
au de vinerea au tinut pin'la Gheorghie.
tele oamenilor, mai de oast intras(A> in vite in oi,
de potope totul. fin nu face oamenii, oaste
ploai ce era. cit pin-a
intoarce innapoi. stogul de fin 15 lei nu putea
vadra de vin un leu". Grigore Ghica, revenit la
percepe tot una alta" (hirtii" in decembrie, in februa-
rie)
1740: insmintate din pricina lernii timpurii a nero-
dire brumei august; foamete, scumpete din caula exportului;
(vArsat).
Ion let 7248 0740>, avgust, dat-au
o mare de-u stricat nu
ara nenii. s-au de
de tin, de vite, scumpete mare; le la vite pine,
de la de(n> de lucrurige>:
lei-100 lei boi; vaca, 15-20 lei. la si la unguri
la pretu decit aice era bucatele"
Cr intunplat ca, in chip ciudat, in luna august
ca mai fi Bruma aceasta a
micit tot mai ales al locuitorilor din Tara
de Sus. Din a fost primejdie foamete mare, partea
gcrul distrusese totul, incit oamenii nu
un bob de de au dat drumul vitelor s5.
Domnul niasuri pentru ca nu se risipeascl
din pricina foametei: reduce din Polonia (la pre-
turi mari) imparte cerealele provenite din darea usurului",
de la care cultivau in perimetrul Celor
<1742> : foamete (Tara fuga locuitorilor peste (mai ales din
pricina fiscalitAtii lui RacovitA)
Sultanul Mahmud I poruncea, la 17-26 ianuarie 1743, muhafizului de
Vidin predea lui Mihai pe toti locuitorii fugiti
sudul din pricina secetei a
1742/1743: timpurie, ninsoare abundenta la inceputul lui octombrie (in Moldova)",
1747 : (in Moldova); fiscalit-ite excesivA; fuga a
cuitortlor peste Dunare.
Pseudo-Enache Koglniceanu despre domnia lui Mairocordat:
...era tara foarte de multe ce era pe cu toate era
in multi din prostitue vitele cele
nu le 91 (dArile).
Pietro Bussitiello din pricina in interialul 1744-
1746, au fugit din Tara cca 20 000 de in teritoriul adminis-
trat de pasa de Vidin, ogoarele nelucrate simtitor productia

1746: distruge partial recolta Tara

Ion Neculce, op. cit., p. 838-839. Vezi iarna cea mare" intr-un
document Condica lui Constantin Mavrocordat, II, Iasi, 1986, p. 451, ed. C. Istrati.
Neculce, op. cit., p. 843-8-14. Ardeal, epizootie raiagii bovine.
A. op. cit., p. 17.
Cronica p. 499.
Despre fuga a birnicilor (cca 60 000 familii) din Tara (indeosebi,
din Oltenia), atit peste Dunre, cit Ardeal, Ariadna Camariano-Cioran, Reprezen-
a Moldovei la Constantinopol (30 august 1711-decenzbrie
1985, p. 119, 124, 144, 176, 234, 238 passim; in Moldova,
creste, atinge citeva mii, ibidem, p. 247.
89 Politica a Dictionar cronologic, 1986, p. 91. Foamete
Ardeal, deosebire in Maramure Satu Mare. A. Cservny, op. cit., p. 17.
Markus Antonios Katsaitis, de la Constantinopol la de la
Bucure,sti, Saeculum, Iasi, 1977, ed. Elena Moisuc Dumitru Limona, p. 66-83.
Pseudo-Enache Koglniceanu, p. 23.
Florin Constantiniu, agrare in Tara in secolul al XVIII-lea,
Bucuresti, 1972, p. 60.
Biblioteca Acad., Ms. 616, f. 279-280.

www.digibuc.ro
 Paul Jamjouglou, secretarul Suedici care a pe trimisul
extraordinar al acestuia la trecind prin la
Ismail, este martorul unei de Din noastre am deo-
un nor mare gros care aproape ne-a ascuns lumina soarelui... era
dintr-o de mari cit raci mici sau creveti...
oaste inaripatd pustiise tot pe unde trecuse, din recolt
din pomi decit paiele ramurile... ce au mincat totul de pe
s-au aruncat asupra din nici o verde
pe trestii. Este de neinchipuit ce cantitate de grine, alte
au distruse de aceast intr-un timp foarte scurt, desi gospodaii
au pentru a dind chiar foc in undo
1747:
insemnare pe carte veche: Iar luna lui avgust in 6 zile, 7255
au venit au) mincat toate De pe unele mosii
Mitropolici nu se poate stringe nici un
1747/1718: grea, prelungit; lipsa finului; epizootic; reducerea a septelului in
Moldova.
Pseudo-Enache Cddzuse o atunce, cari de
vreme nu tin minte oamenii ca aceasta, agiunssi de fin 30 lei
nu gs descoper de da la cai"
Cronica dintre putinele ce
n-au de nici a treia parte".
loan Canta, referindu-se la momentul schimbrii intre Grigore
Ghica Constantin Mavrocordat, precizeazd o iarn mare,
cepind a din 9 dzile a lui mart, au la si au
multe vite a cu mare greutate au mers Grigorii-voevocla de la
un scaun la
In evidentele contabile ale casei T. Paladi consemnate
in rindul vitelor: din 106 vite cornute de la mosia .55;
din 283 cai, mor 91; din 1780 oi, mor 656, din turma de la Iasi, alte 512
din totalul de 2 367 oi
1748: secetoasd; lcuste; foamete moarte in vite; haiducia proportii.
Episcopul de Nicopole: in Tara Romneascd, continud... lipsa de ali-
mente, distrug verdeata de pe cimpii"
pe carte veche: 5i era banita de
Pseudo-Enache Koglniceanu, despre a domnie a lui Constantin
Mavrocordat Moldova (aprilie 1748-august 1749): intr-aceastd domnii a
lui Constantin mari fost de cit La
cari si domnul, au poroncit ca litanii pe la toate
Au urmat ploi abundente cit toate bucatele, oamenii
n-or le pui". Dar bucuria a fost de o invazie
a istovit" totul: Iar cind au fost la au tremes
urgie sa asupra acestii de au umplut tara pin toate
istovind tot. Pe pun, locul negru, ca cind n-ar fi
niciodatd, grie de era, vii, sau sau
de era rmin, cd-i au tinut citiva
ani, din domnie lui

IX, Despre aceast invazie de in Moldova, care -la face mari

ravagii urmAtori, jos scrisoarea franciscan Giovani Battista
Vannucci, din 1748. autohton nota s-ar fi produs la 16 1746. I. Cor-
fus, p. 167, nr. 2.
I. p. 2%, nr. 2. Vezi Cronica p. 629.
Biblioteca Academiei, Ms. 616, f. 65.
Pseudo-Enache p. 36; Cronica p. 629.
loan Canta, Moldovii de la a la a donmie a
lui voevod (1741-1769), editie de Aurora loana Zmeu,
Bucuresti, 1987, p. 162.
C. Aspecte ale din .Moldova, la
al agronomice in Moldova", Iasi, 1972, p. 127-128.
a loan Popovici din Hidis aminteste Ardeal a
o mare (probabil, de I. p. 297, nr. 4.
IX, in ms. la Inst. de ist. N. lorga".
Corfus, p. nr. 2.

www.digibuc.ro
 dar nu atita, nici peste tot locul ca la marie-sa, cci intr-o zi
s-au pornit pin de multime soarile nu vid. De poroncind
domnul la toate mnastirile ca toate clopotile cele mari,
ca doar s-or spari s-au ostinit, era urgie lui Dumne-
vreme s-au o mari scumpete, cit demirlie de
un leu. pe multe locuri neavind oamenit ce usca oamenii coji
de copaci le chisa, facindu-le le mesteca cite cu le fac
minca. Pe alte locuri string Cari nu
anita ce nevoi era de foamete. La cari, mi s-au timplat mii de am
ochii citeva sate la tinutul 13otosanilor, eu orinduit cu slujba dom-
acolo iarna, fetile a fi ferte nu puti de slabi, cari
agiungind in au murit. Am mai la
sat la casa preutului, postul mari, descalecind acolo pentru prinzitul, bucate
de ni-au de pini ni s-au mlai de am mincat
o cu totii. $i au foamete domnie acestui
domnu, nu lipsi lcustele din Moldova, vara minca afla
despre si de esie insutiti"
Antonio Becich, in raportul din 8 august 1748, informa colegiul De
Propaganda mai de alimente, lcustele distrug toat
verdeata de pe cimpii, mortalitatea bintuie, ca jafurile
Giovani Battista Vannucci, franciscan conventual, care ca misio-
nar a stat opt ani in Moldova, scrisoare din 20 noiembrie 1748, raporta
superiorului ci cele 94 familii de catolici din Moldova (ca cele 36 tara
ce erau sub ingrijirea lui, sint in mare din pricina foametei
mari, acum patru ani au distrus in acestea toate gri-
din a vitelor..."
1748/1749: blinda (stiri din Tara dar viscol puternic la sfirsitul lui ianuarie;
Moldova, scumpetea lipsa hranei mai ales a nutretului146.
insemnare pe carte veche: de la in au fostu caldu bine
la 29 toate florile bucatele De la 29
crivtul ninsoare
1749 august-1753 ani imbelsugati, fiscalitate excesiva, in Moldova.
Pseudo-Enache Kogalniceanu. despre domnia lui Constantin
au fost mari bisug in eftinatate, dar si multe pe tari,
mari, sferturi indoite altele. Lacustele, cu mila lui Dumnezau, au Dar cu
toate ce era, afla toti
1754: seceti, deficitare in sudul Moldovei, foamete; import de cereale din Polonia.
Ghiculestilor: . secetei prea mari ce a timpul
verii, nu numai in aceste dar si multe se simtea
mare trebuinta pentru mei porumb cu care se
saraci... uncle locuri, multi se cu ghindi altele, ca
potoleasca putin foarna, mai ales din de Jos, care cu preturi
foarte ridicate procurau hrana trebuincioasa din Tara leseasc din Tara
de Sus, deoarece in uncle de la munte se putin porumb"
preotului din de cind au fost lipsa de
nu s-au
grea din Tara
1755: recolte in anibele

Pseudo-Enache p. ; Cronica p. 629, 633.

IX, in
Ibidem.
Pseudo-Enache p. 44, despre lipsa scumpetea din timpul de a
domuii a lui C. Mavrocordat in Moldova (aprilie 1748-august 1749), ales pentrn hrana
caii domnesti in de orzu minca
107 Insemnciri, p. 118, nr. 12.
Pseudo-Enache p. 59.
Cronica p. 707.
us, p. 119, nr. 14. precedent (1753), in Ardeal gerul din
luna mai seceta au distrus recolta. Seceta compromite recolta 1755.
A. Cservny, p. 17.
111 Corfus, p. 9, nr. 22.

35

www.digibuc.ro
 Insemnri pe carte veche: Anul au fast foarte bogat de grin, orz,
porumb, vin, mei <alte)..." 132; ci au murit de forte
in domnia lui Costandin la care minca ciinii pe crestini"
1758: invazia titarilor in sudul
1758/1759: blindi, zipadi.
Insemnri contemporane, din Si au iarna omit. In
toate zilele arde pojar, di la noianivrie pini la martie cald pulbere siceti
toate si de aciasti acum, prea buni a
fostu..."
1759: recolte de cereale
Coincidenta pelerinajul in Tara Romineasci din in sat lemnul
al adus de la Athos. Constantin Dapontes: Au binecuvintat
nele secara si s-au porumbul ca in nici un alt an"
1768/1769: timpurie; in Tara Romineascii, la 11 12 octombrie 138.
<1769-1'7'74: ruso-turc;
1771: ianuarie,
Johan Martin Minderer, medic in armata in timpul
turcii din 1769-1774: incit Dunirea a inghetat, lucru rar in regiunile
acelea. Nici mosnegii nu aminteasci o
1772 mai 18: distruge porumbul (Moldova)
1775 25: ger cumplit.
Dunirea, prilej turci si treaci Tara
neasci, nu pitrunde tescherea" Alexandru Ipsilanti, bun
organi/ator in toate domeniile vietii publice, in cadrul misurilor pentru aprovi-
zionarea capitalei obligase pe brutari faci stoc necesar
pentru o ca intimplindu-se a ingheta in de
de acum, a pine a scoate in tirg vinzare, ca si nu
fie lipsi"
<1775-1779 : general, roditori, ieftinitate, in Tara Romineasci.
Eclesiarhul, despre domnia lui Alexandru Ipsilanti: EftinLtate
era la la dobitoace", apoi: Fra indestulare pinuntului"
licuste zone din Tara
777/1778: deosebit caldi.
Diaconul Manole zugrav consemneazi pe un manuscris din Tara
...au lost caldi, ca la luna lui maiu, de Bobo-
teazi cu
1778: rod bogat in vii pruni, in Oltenia126.
1779: (in Tara Romineasci); in ploi inundatii.
Nicolae, logofitul Episcopiei pe ma.nuscris despre
procesiunea moastele sfintului Decapolitul, aduse de la Craiova, hind
seceti licuste"

p. 119, nr. 16. Pentru Moldova, vezi Cronica p. 707, nude

datarea (1755) este precisi.
113 Corfus, p. 172, nr. 6.
p. 3, nr. 8; 3, 31-33; p. 296, 3.
Ibidem, p. 72, nr. 1.
p. 119, nr.
in In 1, in Ardeal, vari secetoasi, recolti A.
Cservny, op. cit., p. 18.
p. 12, nr. 33. In 1769, seceti epizootie in Ardeal. A. Cser-
vny, op. cit., p.
IX, in la Inst. de ist. N.
Nicos Gaidagis, insemndri privitoare la romni de vechi, in Anuarul Inst.
de ist. arh. A. D. Xenopol"*, XI, 1974, p. 31-232.
121 V. A. Urechia, romanilor, 1891, p. 118.
323 II, p. 180. se va relua sistentatic
de domnii ulteriori. spre
Mihai Sutu, 1785, I, p. 522.
Dionisie Eclesiarhul, Hronograf. 1764-1815, ed. D. N. Stoicescu,
1987, p. 37. Realititi de documente interne, vezi nota lui N. Stoicescu.
324 S. Columbeanu, domaniales en Valachie au
1974, p. 76.
325 p. 1, nr. 25.
328 IX, in ms.
p. 1, nr. 26; vezi 167, nr. 3.

36

www.digibuc.ro
 Alexandru Ipsilanti, la 18 august, mhsuri pentru extinderea suprafetelor
arate
1779/1780: de urmath de o foarte caldh.
S. Raicevich: in aceast a putin zpadd, in
termometrele au coborit la -20 (-25 C), Inch a apa din
cele mai pin la 6
Domenico Sestini, despre la Bucuresti: vinul a
inghetat in pivnite in buti"; pentru se taie
Constantin Guilenlmo Ludo de al lui D. Sestini, nota
la 1.5 mai 1780: aici este foarte cald, vara
1780: invazie lcuste inundatii in pagube.
pe carte veche: de cindu au fost puhoiul mare la
lu 80 zili. joi sara au inceput a ploia au ploat necurmat.
au venit Prutul foarti mari, atita, cit nu i s(e) vedea marginali, neapucind din
btrini ar venit vreodath mari. au mari strichciuni,
multi sate dobitoaci apeli
turili erbili"
780/178 1: iarn de o vifor in Moldova.
insemnare pe carte veche: stie de cind au fost iarna
umt la Trisfetitile in 11 a lui ghenar au tunat
au despre rsrit, 1(7)81"
Alte insemnri: in de 5 mai a inceput un vifor
cu (de cinci palmaci") care a finut zile trei nopti, dar pagube
agricultur nu s-au produs
1781: nerodire, (stiri din Tara
Alexandru Ipsilanti, la 12 81, intr-o circular
cilor de judet, referitor abuzurile generale ce se comiteau la perceperea dijmei,
mentioneaz nerodirea lcustele din acest 131. Interesant de teama
custelor ce au rmas ingropate peste dispersat pe mai multe
arate, socotind de li se va lace de lcuste la uncle
locuri, la altele scapc"
Episcopul Rimnic era informat, in luna aprilie, cum in partea locului
de aici, mare lipsa bucatelor ce iaste, nu pot preotii nici chip a
In septenibrie, Al. Ipsilanti, adresindu-se tuturor categoriilor sociale,
ce aminteste de lipsa cea neajungere a domnia a
cereale duph aiurea" a le la Tarigrad, le impune declare tot
surplusul pentru fi rechintionat; se statistici (catastih")
1782: foamete; pretului vitelor; sporite import de
cereale; interzicerea functionrii fuga locuitorilor.

Constantinescu, Agricultura Tara Rom4neascci, limpid regimului Jana-

Revista de istorie", 1979, 4, p. 668.
Vezi mai sus, nota 14.
ms.
A. Otetea, Contribution la question d'Orient, 1930, p. 344.
Biblioteca Acad., Ms. 616, 1. 106, 1; 618, f. 85, 92.
I. p. 163, nr. p. 168, nr. 4.
114 Ibidem, p. 1, nr. 27.
p. 1-122, nr. 28 29 data de 1782).
Ibidem, p. 168, nr. .5. Despre recoltele din Transilvania distruse de ierni
lungi aspre, ca despre foametea exodul alci peste Carpati, din anii
1781-1784, L. Moldovan, evaluare a agricole acum de an', in
Din istoria 1969, p. -311.
Documente veacul al XVIII-lea (in continuare, citat D.R.A.),
Tara Bucuresti, 1961, doc. 8.
doc. 537, din 11 mai 1782.
139 Vezi Constantiniu, op. cit., p. 53, in obligatia clerului de a livra
cereale pentru fondul destinat Portii. Ravagiile lcustelor sint semnalate in Ardeal, in anii
1780 A. Cservny, op. p. 19-2
140 N. documente, VI, p. 500, nr. 235.

37

www.digibuc.ro
 S. L. Lascarev, consul rus in principate, in raportul din
8 19 iunie 1782, printre altele, transmite informatii despre lipsa de satele
de la munte; poporul moare de foame toate domnul a ceva
Nicolae Caragea, domnul Trii Romnesti, interzice la 29 bilciurile
din zona pentru a nu se da posibilitatea turcilor de peste Dunre de a
scoate provizii alimentare din la 3 opreste exportul de vite
in Ardeal importul cercalelor Moldova, 142
I. Raicevich Kaunitz, la 27 august: seceta continul, mizeria
oamenii fug; un bou care valora 15 piastri se vinde cu 6, vaca de 10
se vinde cu 2-3, oaia cu 3/4 piastru; ceruse 100 000 chile de la (a
240 ocale) de orz pretul de 5 4 parale, in de 8
chila, ca in Bulgaria
Divanul in cererilor repetate ale Portii,
sultanului, in aprilie 1783, un arzinahzar*, in decurs de 11 luni
1782 - martie 1783), tara a livrat Portii 1182 150 chile de Istanbul (echivalentul
a 107000 chile a 240 ocale)
Nicolae Caragea la in memoriul care sultan, din 13/24
aprilie an, arat pentru a acestor a trebuit
de la negustori strani, care .nu erau decit negustorii turci de peste
Dunre; de cumpaare a fost intre 9 13 chila, cheltuielile de
transport au urcat pretul la cite 16 chila, in timp ce Poarta nu a plait
decit 5 lei chila. Au fost expediate 40 000 de oi, asemenea cu mari
rezultate din diferenta dintre pietei plait de se untul,
mierea etc.
proclamatie care locuitori, din 22 febr. 1783, Nicolae Caragea
evoc faptul in precedentii ani, Tara a suferit
cind in vite"
Moldova, dintr-un document din 12 ianuarier1782, de la C. C. Moruzi,
reiese in de pentru satisfacerea cerintelo se cereale
din Polonia la preturi exorbitante
La 15 ianuarie, sultanul, pentru a asigura aprovizionarea Constanti-
nopolului cu cereale, nu se mai lucreze in tara Moldovei"
se evidenta a productiei cereale
1783: foamete; se interzicerea prelucraii la in Moldova ".
1783/1784: grea, viscole ninsori abundente Moldova.
pe carte cea care au fost
agiunsu pin pin de pute uletile
in virful zeplazurilor, de putint ornu
boda. Cad, de 50, 60 de barini n-an fost apucat ca
aciasta. Dar la bucate nu s-au
de fin. la oi de furtunii"

Hurmuzaki, Serie vol. I, consulare ruse, Bucuresti, 1962. doc. p. 165.

V. A. Urechia, op. cit., I, p. 278.
143 vol. XIX/1, doc. XLIV, p. 44; p. 28.. teribila foamete
care a populatia constantinopolitan in iarna 1782/1783.
* Arzmahzar - memoriu, petitie, jalb.
144 V. A. Urechia, op. cit., I, p. 277
145 Hurmuzahi, S. N., I, doc. 83, anexa I, p. 214.
146 V. A. Urechia, cit., I, p. 266.
147 Gh. Ghibnescu, Surete IX, Iasi, 1914, 308-309.
Th. Codrescu, Uricariul, XX, 1892, p. 308-311. Vezi la AI. Pro-
n Moldova 1812-1821 la Poartd,
Terra nostra, vol. III, Bucuresti,. 1973, p. 236.
Al. Gonta, industriei alcoolului, Anuarul Inst. de
A. D. s", Iasi, 1971, p. 140. anaforaua Alexandru Mavrocordat,
iunie 1783, boicrii desi Al. Moruzi dispozitii ca nu mai griul
la velnite, ci numai porumb, secar stricat, locuitorii, oferindu-li-se un mai
bun, nu numai i-au vindut la velnite meiul porumbul (toat hrana de peste
an"), dar turnau gropile de se strica putrezea" vindeau apoi
la velnite, provocind foamete imposibilitatea a se cantittile cerute la
Corfus, p. 120, 24. Despre aceeasi la.
brie pin la (25 o tine tot omet
de la 31.

38
www.digibuc.ro
1784: Tara Romneasca151; Moldova, ninsoarea timpurie surprinde porumbul
neculese; incendiu in la 22 decembrie
Enachi Kogalniceanu, biv medelnicer, consemneaza pe un manuscris
despre din 23 septernbrie: un lucru care nu tinu minte fi mai fostu
alta data la
1785: bogata, ieftinirea griului in Tara
1786: nerodire, foamete in
Rusiei in principate, I. Severin,
Raportul consulului general 11
aprilie 1785, mentioneaza lipsa a altor alimente
Manolache domnia lui Alexandru Mavrocordat (Firaris,
ian. 1785 -dec. 1786): Cum s-a pe scaun, toate impotrivirile elementelor
s-au resbunat pe mai o din cele mai s-a
lui odat si a contenit cu dinsa , .."
Nerodirea lipsa este in documen-
tul din 23 august 1786, prin care domnul cere ispravnicilor de tinut s recalculeze
birul unor sate, pentru a spori veniturile vistieriei
1786/1787 din Tara iarna foarte grea prelungit; piinii, a crnii
si a lemnelor de foc in Bucuresti,
Mavrogheni
Dimitrie biv din Cotesti noteaza pe o carte veche:
acest an au fost iarna grea. La mart 15 au dat viscol au tinut 3
zile"
Pentru a asigura aprovizionarea a capitalei, in conditiile in
de pe Dimbovita blocate de domnul dispune construirea a trei
mori
1787: an roditor, ieftinatate, fiscalitate suportabila ;

1789 noiembrie 15: ger, viscol

1789- 1790: ani de lipsurile, scumpetea 163.
in Oltenia, sub ocupatie austriack in uncle regiuni Muntenia;
se de
Marchizul Lucchesini: Foametea este atit de mare, incit tranii
imprejnrimile Craiovei se paie tocate muschi
de pomi"
in decembrie, este Tara Romneasca a povernelor
cu porurnb noua in uncle judete (Romanati)
nu este atit de cit pentru porci

151 Mentiune infornlativa a cliplomatiei ruse principate, din 22 iunie

1785. Hurrnuzaki, S. N., I, doc. 149, p. 319.
Corfus, 16, nr. 48.
Ibidem, p. 122, nr. 30. Vezi N. Gaidagis, op.
Vezi circulara domneasca din 27 august. V. A. Urechia, op. cit., I, p. 476-477.
. N., I, doc.
146, p. 317.
M. Cronicele, tom. H, p. 48. rece (sic) din Ardeal
In mor de foame 17 000 de oameni. Foametea in
din noiembrie 1786 in 1787, in mor alti 867
oameni. A. Cservny, op. cit., p. 20.
Arh. St. Bucuresti, orig. Vezi insenlnarea pe
carte I. Corfus, p. 16, nr. 9.
Printre altele, vezi S. N., I, doc. 204, p. 407 doc. 15, anexa II,
p. 427:
I. Corfus, p. 243, nr. 27; la 5 martie, fusese cutrentur.
lorga, (noiembrie 1930), in Revista
istorica", XVI (1930), nr. 12, p. 202.-206; la C. C. Giurescu, ctitornlor
lui Sscolae in Biserica LXXX (1962), nr. 3-4, p. 9-350.
161 Dionisie Eclesiarhul, op. cit., p.
162 Corfus, p. 123, nr. 34.
Dionisie Eclesiarhui, op. p. 53.
N. lorga, despre austrsacd fn anis 1789-1791, in Analele Academiei
Romne, Memoriile S. II, t. XXXIII (1910- 11), p. 11.
V. A. rechia, op. cit., 1892, p. 350-35 1 353.
La 5 decembrie 1791, Mihai Sutu permite stolnicului
cu porurnb, intrucit nu nehind de
: p. 352.

39

www.digibuc.ro
1791/ 1792 : grea ; mor
1792: in Tara productia sca-
miere; redus scumpirea produse (unt) dificul-
in achiritionarea pentru ; sporite raherea" din partea
turcilor; pentru suprafetelor
care insoti si amplifica
toate celelalte dezastre anii
1792/1793: grea; in probleme in aprovizionarea (blocarea
morilor din pricina Dimbovitei) lenme de foc
1793: se reface dar se ascnt simptomele Alexandru Moruzi un set de
pentru preintimpinarea ei in orase: preturile in
narturi" maximale) la si la alte peste
narfuri ; repeta interdictia povernelor (pentru a nu se cheltui
zaharele de la lucru la porunca Portii, campanie
se extind mult ; aprovizionare
a cu interzice din satele invecinate mai saci
din Bucuresti179; dispozitii ca principalele din
14 mori pentru a
apelor; dispozitii ispra de Ilfov, Dimbovita asigure
piata capitalei cu de foc
Msuri severe pentru combaterea ciumei care face ra ales in Bucu-
re5ti, dar incepuse la sate
1794: mare ; nerodirea cerealelor183 exceptia meiului); lipsa ierbii
a finului pentru urmatoare); stricarea" stupilor ; cresterea pre-

167 Mustafa A. Mehmet, d din a low de a al

scrisd prieind Tara Ronineascd, Revista Arluvelor", 2 (1958), p. 256.
Ibid p. 252 257.
119 din 3 aprilie 1793 pentru fixarea pretidui untului 11
ocaua. Se un pret mai ridicat la miere (4 vadra), fa
desi p va creste. . A. Urechia, p. 332-334.
decretul lui Mihai din 11 I, doe. 637.
V. Urechia, op. , 3, p. 426.
172 p. 1

173 . vitele s-au se tntr-un document din apri-

he 1793. p. 332.
Disporitide din 10 19 3 mai, pentru oraselor Pitesti, Focsani etc.
ca de 160 dramuri se o para; tot o para se vindea 200 dra-
in Bucuresti. Ibidem, VI, 3, p. 668; pentru j. V, p. 337.
175 5 ocaua carne Bucuresti. Ibidtm, I, p. 669.
176 Ibidem, p. 345-354.
177 din 23 ibiden , VI, p. 639-640; doc. din 13 p. 687.
Totusi, se fac au bucate stricate" din inertie,
i se Sadova in rachiu 160 chile cereale 400 - cca 48 770
mr la 6 unui Nicolae Taniotis (probabil negustor) prelucreze 100 chile 500 kg)
80 chile stricat (- 200 ocale - cca 24 400 kg) si, n-or fi fost singurele
cazurn Ibidem, I, p. 693-694.
178 Piintre sezonul muncdor agricole suspendate procesele
15 15 mai, ca 17 1 dispozitii se vor
repeta in p. 12.
cum afar& viind in Bucuresti, ridica pine sacii de o
duc Alexandru Moruzi cere, la 9 octombrie, ia msuri:
strejerii la marginea orasului controleze pe s2 nu mai mult de o
la pe cei scot cu sacii"
fie slobod a se cheltui piinea este trebuincioasd pe afara".
Ibidem, V, p. 446.
Ibid 304 305.
interzice, ca anul pre edent, zapctilor si slujba5i care, abuz de
putere, sub pretexte in cu lemne pentru prieteni pentru
al provocind lips Ibidem, p. 1-343.
Ibid 426 urm.; VI, p. 10
183 in uncle zone au rodit. biv vel din Cotesti, nota:
zilile sale Moruzu, domnie a sale in Tara al an,
in noastre fost la acest
Foc5ani, . Corfus, p. 124, nr. 39.

40

www.digibuc.ro
 turilor la vitc, rechizitii fortate de cereale (inclusiv mel
porumb) pentru Poarta, pin la ultiinul bob ; de
(salahori), pentru repararea turcesti de la mor de
mizerie" fiscalitate excesiva; declansarea foamete ce se prelungi
urmatorii am; import de cereale; situatia este de extinderea
demiei dc in anul acesta mai ales la sate, iarna timpurie aspr.
cum a evoluat starea in Moldova, o contem-
a unui cititor de cind au fost mari
n-au plootu mci primvara nici vara in veleat 1794. di
alci pornit ploili au toanina s-au facut zaruf mare din
zma. Andrei, la apoi au inceputu a nigi un
ca de mare a fost unu viscol Crciun alt marilui
au fostu foarti groaznicu
ambele in unna unei campanii agricole organizata de
domni (la in suprafetele
din luna pronuntindu-se seceta, Al. Moruzi in Tara
o serie de pentru a preintimpina scumpirea cerealelor dezorga-
nizarea pietei, ca si pentru asigurarea oraselor cu (indeosebi a capitalei)
Ispravnicii judete cu gnu in
narturi". Sint importate 60 000 ocale din Polonia distribuite brutanlor
din 20 august, este facilitat importul cerealelor, prin scutirea
de si de La sate, morarii arendasii de mori sint
la 25 octombrie, tot oemul revenit din macinarea
rumbului a meiului, accesibil, 3 parale ocaua, jar satenilor li se
dreptul supravegheze pe moran nu matrapazlicuri",
negustonlor la preturi
Pentru rezerve, pe alte msuri se interdictia
de a tuturor mosiilor si dispozitia ca cul-
tive in regie proprie cite lar mitropolitul
porteze divanulm (cu in anul de zaherea" dispune fie-

In acest an, din 3 000 salahori tr misi din Tara nu se

800. S.N., I, p. 660.
Corfus, p. 124, nr. 38. si p. p. 35.
186 curn ar din trimis sultanului de Moldovei, la 17 de-
V. A. Lrechia, op. cit., V, p. 537.
in doc. din 13 pnn care Al. Moruzi pentru organizarea
de procesiuni religioase care invoce ploaia. p. 136. Pentru Moldova, vezi arzmahza-
din 17 decembne prin care se sultanului tara nu poate ,atisface cererea de
zaherea, din secetei, se mai
decit in p. 537.
de devin o permanenla in politica a domniei, care
totodata, o (prin ispravnicii judelelor) a cantitatil de in
in sat. spre exemplu, poi tunle ' lui Mihai Sulu, i.pra la 29
decembrie 1794. D.E.A., II, Moldova, doc. 608, p. 603.
in anaforaua din 19 mai, care dezbate problema, re brutani
au obiceiul, este de se sate cereale, fac
pe care le felul acesta pe cresterea pretunlor. A
doua zi, Moruzi dispune ca capitalei se aprovizioneze cu necesarul de
40 de zile se lege" nu vor urca pretul V. A. Urechia, op. V, p.
763-764. In august, hpsa in Bucuresti devine acuta refuzi lui brutarilor de
a o fabrica, probabil din cauza pretului redus impus. Dcmnul ordona oblige pe
brutari cit le norma de putin cupteare pe zi
fiecare, sub amenintarea pedepsei cena; trimin
pe Ibidem, p. La 17 august, obligati fabrice
totusi pret mare la pi p. 765. La 28 decembrie, prelul
oficial al pain 50 dramuri era de o para. Ibidem, VI, p. 1.
Mentiune in pitacul agiel d n 7 octombrie. p. 766. aprovizionarea
capitalei cu grin in acest an, mai si doc. de la p. 670, 672, 765, 768,
S.N., 1.
A. Urechia, op. ca., VI, p. -65:
. negustori nu-i vamesi, n
nici neferi vreun nume et, ci n fie dc
fie once, a fi in ce, spre a avea cal na re re a s
la accasta de cu a ndestula si a la n
de '.
Ibidem, p. 768.

41

www.digibuc.ro
 care, ca la vreo intimplare de se afle zahereaua trebuincioas& spre
ajutor celor lipsiti la hrana vietii
Scceta din a mari probleme pentru hrana vitelor in iarna
urmatoare in Tara Al. Moruzi, actul din 26 noiembrie,
permite ca lipsa gray pretutindeni, fie suplinit& prin
marea" crengilor din satenilor dindu-li-se acest drept a plti vreo
cu obligatia de a-1 de a nu face stric&ciune pldurilor 195.
O similar este Mihai in Moldova, ca
ce s-au indestuleze lipsa ce au de scoati
vitele den
lipsa cerealelor a prin reactie in
al cclorlalte alimente, lipsa nutretului a provocat o scMere a pretului vitelor
implicit a Din epitropii 13ucurestilor cer domnului, la 20
septembrie, desfiinteze nartul" la carne, ca sarcimea carnea
Totusi, la octombrie se pretul de la 3 parale ocaua
(socotindu-se pretul vitelor la 17 105 bani categoria I
categoria a
Poarta nu la ci iar orz nu sint,
cere chiar meiul porumbul care s-au ceca ce nu o interesase.
Al. Moruzi prin toate cele trebuincioase" la schela
s-au putut afla in dar nu reuscste
cantitate Sultanul vizirul revin insistent, informati de negus-
tori (turci) boierii ar avea cereale recolta precedent&
le-ar fi pentru a le specula, refuzind le Capanului (evident, la
donmului ca va avea zaharea, atit cit
veche, de la mosii de la mosii boieresti, se descopere (subli-
mea - I. C.) ca se la unde asteptau tur-
cesti s-o Divanul convocat august (la care participa
de vindut (tentati de pretul mare la
care ajunsesera mai ales pe piata capitalei), iar cite
cereale au avut le-au declarat deja toate (s-a fricut un catastih"). Totusi,
propun ispravnicii anume cerceteze la fata
prin gropi hainbare. Domnul pe mai de boier al vel
vistierul Nicolae (el afirmase ar mai fi ceva cereale prin judete),
se ocupe de in cele 12 judete stinga Oltului pe biv
logofatul Glogoveanu in celelalte 5, din Oltenia 199.
Rezultatul actiunii este expus in lui Al. Moruzi, semnat de
intreg divanul expediat sultanului la 13 septembrie, care este
ca in nici un alt document al vremii, dezolanta stare de lucruri,
du-se la ce midoace dure s-a recurs pentru descoperirea ultimului bob de
s-ar mai fi putut : mornentul in care au aprut semne
ale trimisese oameni harnici priceputi" pentru a
baionetele fcute in pentru a inregistra canti-
tate din noua recolta arie; s-a recurs la blindete la ame-
infricosatoare" in acelasi timp. primirea firman, a
iarasi se cerceteze, intr-ascuns pe la mosiile boierilor
tuturor ,a hirtii" ale mitropolitului,
cuprinzind blesteine si dojene anateme", locuitorii nu nici un
singur bob". Dar amploarea foametei este e/ident, se hrnesc ierburi ;

p. 767.
vol. V, p. 118- 119. D.R.A., II, doc. 600.
195 V. A. Urechia, op. cit., VI, p. 375. A fost o temporara, pentru
iarna 1794/1795. La 9 1795, iesind din greutatea iernii" in putine zile iesind
iarba", domnul ispravnicilor s impun scoaterea vitelor din paduri;
le vor putea numai se o padurii. Se
multe la 19 septembrie 1795, printr-o circular domneasc&
urma fie sate, se interzice hrneasca vitele prin
anul acesta s-au facut cu indestulare". Ibidem, p. 380- 1.
.D.R.A., II, doc. 10.
V. A. Urechia, op. V, p. 1.
Ibidem.
Ibidem, V, p. 455-456 V. Veliman, op. cit., doc. 215, din 13 septembrie 1794.

42

www.digibuc.ro
 de o lipsesc cerealele. Nici in judetul
in acest an, spre deosebire de celelalte judefe, foametea nu a fost atit de
mare, Nicolae Brincoveanu, care a cercetat el insusi si oameni de
nu a putut scoate mai molt decit 1 2 chile de pe la de mosii din griul
zervat pentru in total doar 57 chile de (13680 ocale cca
17 500 kg). Au fost invitati reprezentantii de la Galati insrcinati
problema zaherelei s negustori turci caute ei prin judete, dar
acestia au declarind ei cunosc situatia.
Ploaia czut ulterior a fost pentru recolta de (insmintat
mai tirziu). Dar va fi rechizitionat si meiul, ordon Poarta - se
departe - , se va locuitorilor orice de trai" disperarea
va face final, domnul sultanului tara scutit in acest
an de mubaia", angajindu-se ca in anul urmtor trimit o cantitate
iar totusi i se va porunci rechizitioneye meiul, nu fie
ztor de fuga locuitorilor
Moldova, vicisitudini ale a la ei efortul
a expediat la Tarigrad, in primvari tot ce s-a gsit din
recolta anului precedent din cea noud, chiar mai mult decit s-au
din hrana copiilr" Dintr-o informativ a diplomatiei
noiembrie achizitiona porumb pentru mentionindu-se
ci pin atunci acesta nu se mai pretinsese; se ceruser chile de
(9600000 ocale cca 12 500 000 kg) informa in noiernbrie,
Mihai Sutu trimisese un negustor turc unul grec cumpere intreaga cantitate
de cereale vor gsi pe la locuitori a repetat boierilor livreze intirziere
cotele de cc le-au impuse
lungul arzmahzar trimis la 17 decembrie, divanul Moldovei,
neputinta de a livra cantitatea de porurnb cerut, descrie o situatie
asemnntoare cea din Tara : desi s-a mai
molt decit in toti anii" (in mnsurilor intreprinse din pricina
secetei din cele mai multe oarnenii abia au putut sn-si ce
au semnat", altele n-au deloc au s-au uscat; tara a
mari eforturi si a satisfacut toate celelalte cerinte ale Portii (inclusiv refacerea
Bender), doar nieiul cerut ulterior nu a putut fi strins, in tarn
nu se gsesti nici ca cum", Poarta a a iertat" jumtate din
cantitatea ; se ca de data aceasta Poarta si
amine cererea de porumb pentru la cunoscut si in cele mai
roditoare tinuturi este zaherea, porumbul care s-a
mai fcut vreun .tinut, este putin, nu va putea asigura
hrana locuitorilor la urmtoare; se speri ce
s-au pus toamn la semnturi care se va mai pune la primvarn",
se vor putea satisface cererile
1794/1795 : iarn grea (in la 18 ianuarie, Dunrea era
turile nordul Moldovei, atingea in decembrie inltimea omului, acope-
rind multe vite, iar din lipsa mortalitatea in porci a foarte
mare, informa consulatul rus din
Foametea, deopotriv de seceta din primhvara lui 1794 de
rechizitionarea cerealelor din ordinul se mai mult in
de iarn. Preturile cresc vertiginos, ocaua de mei (mlai") dupi o
200 judetul Ilfov, spre se face fin, se pare chiar cu indestulare. V. A.
Urechia, op. cit., V, p. 119- 120.
V. Veliman, op. cit., doc. 215. V. A. Urechia presupune ci din cauza. acestui
i s-ar tras lui Al. Moruzi mazilirea aceasta vine abia in august 1796), op. V,
p. 456.
202 Din arzmahzarul divanului citat mai jos, nota 203.
Hurmuzaki, S.N., doc. 332, p. 599.
Ibidem, doc. 344, p. 627. consular rus, referitor
de Mihai Sutu in 1794, inregistrate: 35 000 chile 10 000 chile mei, 30 000 chile
proviant" pentru cetatea Bender, 80 000 oca (pentru sultanului), toate acestea
natur, plus bani pentru 30 000 chile 22 000 chile (totalizind
746 000 lei). Ibidem, doc. 343, p. 626.
V. A. Urechia, op. V, p. 537-539.
La 18 ian. 1795, Al. Moruzi dispozitii vel sphtarului si paza la hotar
acum este Ibidem, VI, p. 302.
Hurmuzaki, S.N., doc. 344, p. 627.

43

www.digibuc.ro
 la 8 parale, chila de gnu la 50 talen, in Tara
Poporul in intregul principat de mare foamete - se
notA informativA din Iasi, la 27 ianuarie 7 februarie 1795 - incit este
nevoit se cu de copac Din oamenii
se unbolnAvesc, distrugindu-si in vreme stomacul"
Foametea din iarna aceasta va ca un reper de la apropicrea
iernii urmAtoare ; temerile c ea va repeta au ba chiar
de realitAti, cum vom constata in paginile urmAtoare.
1795 la mijlocul in Tara a fost prielnic agriculturii se in-
tre o cu atit mai cit se
rodurile se mai Consulatul
rus informa superiorii la mai,ploilc abundente cantitatea
de cereale fac se sperc un an fertil abundant" dar din
lunile iunie-iulie o parte din este de 214 (viermi"
215; in Tara ale pasvangiilor".
pe carte veche 12, la beat 17 A sfintul cap
al sfintului Visarion al doilea rind in politic (chel)-
pentru frica ciumii. nu numai ciuma era, ci foainete gria era, multi
din au de foame, unii au mincat mai multi
de copaci o mesteca de aceia lungiia Chila de
50... (oca?) de parale 8..., milai oca parale 8",
pictorul icrodiacon Manole mahalaua (Bucuresti), un Petrache
logofit din Rimnicu Vilcea intregeste, prin sa, inform : La leat
1795 boala ciumii Tara s-au spart toate
Moldova, griul rodeste, dar recolta de porumb este compromisi,
indeosebi in tinuturile din nord, de grindini de bruma
Foametea scumpirea cerealelor continuA, nu recoltei slabe,
ci in rind furniturilor in enorme cantitdti trimise, poruncile repetate ale
de la hotar la Istanbul, cit la care s-au
dedat nu numai negustorii (greci turci), ci mai ales domnii principate
- Al. Al. Callimach - ca camarila care au
comertul cu cereale. La 12 mai, exemplu, o noti din Bucuresti
informa ci domnul boierii au cumpirat cu 12 bruta-
rilor 55"; vizati hatmanul, sptarul aga
: domnul Moruz au gisit prilej cum cistige bani, era destul
venitul clomnii; stringind molt de zaherea de pe uncle gisia, pltind
apoi indea in la pitan, 40 lei chila, oprisi nu
sa din parte numai de la magazia domneasci cumpere
de a face Bucuresti; cu porumb porumb au
vindut cu bani banii minristirilor
imprumut - I.C.> nu i-au mai dat nici de cum, i-au el"
Din Al. Galati 22 000 chile gnu, pentru
care incasase din vistiene suma calculati la 8 chila, dar locuito le

V. op. cit., IV, 445. Pretul meiului ajunsese aproape egal cu

al
S.N., I, doc. 352, p. 645. Vezi si nota dill decembrie 1794, zbidem, doc.
344, p. 627.
Este mentionati note arhiTa -ntru
la 13 sept. nu, doL.. 385; pentru de hi sfirsitul doc.
387; vezi 384 etc.
211 Desprc campanici din toamna lui 1794 lui 1795,
vezi V. A. op. cit., VI, p. 767.
212 in doc. din 15 mai, care Al. Moruzi proceselor
obicei") 15 iunie si lunii pentru ca de lucrul
Ibidem, p. 12.
213 S.N., I, doc. 362, p. 660.
214 doc. 368, p. 1, din 12 1795.
Dionisie Eclesiarhul, op. cit., p. 59.
216 Corfus, p. 173, or. 10, 11.
217 Hurmuzakz, S.N., I, doc. 385, p. 703, din 13 septembrie; alti noti, de la sfirsitul
luni, ibi em, doc. 388, p. 706.
Ibidem, doc. 362, p. 660.
219 Eclesiarhul, op. cit., p. 59.

44

www.digibuc.ro
 doar 5 piastri chila, revenindu-i la acest condei 66 piastri, plus
30000 de la 12000 orz tot acolo, pentru care 512
piastri pe o locuitorilor doar 3 Pe chila.
de era de 25-30 la Constantinopol chiar 33 de
Pentru mai sistematica sigurit spoliere, doi domni (desigur la
indicatia dovada a fost concomitent in ambele
au recurs la unei riguroase a tot ce se a tot
ce se produce in fapt ce a nelinistit populatia, asemenea
procedee. in acest sens, o alti diplomatici rusi la mai
in Moldova se inregistrau ogoarele felul culturilor, evaluin-
du-se de pe acum productia 222 La 12 iunie se expediau din
ispravnicii din ordinul domnului, tot ce a
fost insimintat in ei vor socoti de asemenea cantitatea de unt,
miere de ce se va putea produce, pentru domnul si dinainte ce
trimite si furnizeze noilor de la Acest ordm
necje5te publicul care nu a mai fost supus in la acest gen de practici
si temerea in fertilitate, scumpirea mijloacelor
de trai va continua in
Cu toate au fost obligate in acest an si furnizcze
enorme de cereale alte produse alimentare nu pentru
aprovizionarea Constantinopolului a de la aflate intr-o perma-
pregitire de dar pentru armatet
reprime rivratirile pasei de Vidin La aceste
zate prin invazii jaf devastare pe teritoriul Olteniei stoarceri de mari
sume de bani domnului Romnesti, au economiei la
cea mai mizerie a cotidiene pe mai ani in
Poarta ceruse lui Alexandru Moruzi magaziilor de la
Dunre cantitatea de 120 000 chile de grin (cca 28 000 tone) se asteptau ordine
pentru orz alte provizii pentru Constantinopol Tara nu mai
avea de unde da. Consulatul rus era informat din Bucuresti, la 10 august,
domnul pe marele negustor Turnavitu si cumpere din regiunile
de peste 60 000 chile de pentru Rusciuc Silistra; in acest
scop alocase importanta de 500 000 lei (1 000 pungi), ce a impus-o
titlu de zaherea pentru se scumpire a
celor de trai, recolta nefiind totusi cea sperati. Un ordin de la Poarti obliga
Tara alte cantitti de de ase-
menea pentru magaziile de la in acest timp, domnul Moldovei va umple
magaziile de la Bender Ismail In septembrie, Al. Moruzi
importe alte de din Germania, propunind un schirnb cu sare
La cantititile de orz, unt s-au mai 160 000 oi
expediate din Tara la Constantinopol
Notele din tasi ale consulatului rus relateaza, la din
Moldova : turcii ei ridici toate cerealele pe care
le numai 8 piastri chila; se o mare foamete, se
septembrie 1795229, 9 octombrie se revine : domnului scormonesc

220 S.N., I, doc. p. 737.

221 Ibidem, 387, p. 705 doc. 399, p. 720, din 28 decembrie. aici
la specula turci care 33 la Constantinopol cea mai mare parte
griul 8 din Rumelia.
222 Ibidem, doc. 359, p. 656. Se mai aminteste interzis de porumb.
Vezi si raportul lui I. Severin, consulul general al principate, din acelasi
an. Ibidem, doc. 373, p. 677.
Ibidem, doc. 368, p. 671.
224 Ibidem, doc. 390, 396 etc.
225 Ibidem, doc. 370, p. 673.
226Ibidem, doc. 378, p. 692. Mai vezi doc. p. 701. La 25 august, o alti noti
relata despre ordinul lui Al. Moruzi ca ispravnicii de achizitioneze 20 000
chile de orz s-a expediat deja o mare cantitate de din la Constantinopol.
Ibidem, doc. 380, p. 695.
227 Ibidem, doc. 384, p. 702.
Ibidem.
Ibidem, doc. 385, p. 703. erau dea jumitate din recolti. Fuseseri
fixate cote obligatorii de cereale pentru rang: 30 chile, marele logof it; 25 chile,
vornici etc.

45
www.digibuc.ro
 peste tot ridia la bob, se ingrijeasa de de
nevoile S-au strins din 30 000 Boierii se de
o mare foamete chiar de o revolt s-ar publica firmanul
rechizitionarea meiului, Erman care se secret 230
Nu este deci de mirare mi le mai rmine decit coaja de copac
se moare de foame. nu ohmic foametea
din timpul primei domnii a lui Alexandru Moruzi Tara :

toat& abstea a pAtimit foarte, ajungind cei mai multi a trAi de copaci si
bligi de vit, Dumnezeu ; au murit oarneni de foame,
lucru ce de nu fusese pomenit" 231
n alt martor ocular - sas din Sibiu, Andreas Wolf, care cunostea
bine din Moldova prin repetatele lui prelungite pe aceste me-
leaguri - ne-a o zguduitoare despre marea foamete care a torturat
tara in vara lui 1795 a continuat mare atrocitate in anul :
1795 a fost un an totusi putinele bucate care s-au au lost ridicate
de tiranic pe un impus arbitrar la Constantinopol, in anul
acela aproape nu a cantitatea necesarA (pentru hrana locuitorilor>, astfel
scumpetea a tinut la in 1796. Bietii oameni trebuiau sA se cu
jir si ghind, le-au pe acestea, coaj de ulm adunatA,
amestecata cu de mei, din care un de
Multi oameni care nu puteau nici mAcar mizerabil al
acesteia mureau de foame". Domnul Moldovei dobindit porecla de PA-
pentru jefuise indeosebi de mai cu cAutare
popor". porumbului, aratA acelasi autor, a crescut de 12 ori, de la 36
de lei chila, depsind chiar celui mai frumos (care urcase de la 5 la
30 de lei chila), explicA prin obiceiul tAranilor de a se porumb, incit
inchipuie cA el nu pot
aceste in care tranul are un surplus de produse pentru
piatA, pentru cc i se cu derizorii, se cit de greu
era achite birul intreg cortegiul de atit mai greu
fisc, cit
cuantumul acestora creste odat cu cresterea pretentiilor Portii a cupidittii
domnilor dregAtorilor, care se intrec sA speculeze momentul, pe ce
numrul contribuabililor se (datoritA fugii mortalittii din cauza
epidemiei de a Fiecare tAran
: astzi peste 100 de
pe an moare de foame". Numai ajutorinta de
a urcat in acest an de la cca 15 piastri la 36 deja s-a inceput
celor care nu pot plti", intr-o notA din 19 decembrie, din arhiva
sulatului rus din Iasi
o gospodrie in acest an de ar fi
trebuit sA pretul de oficial cca 12,5 chile de (peste 3800 kg),
sau mult de 8 vite mari, ori 100 oi etc. numai pentru plti drile cAtre
fisc, la care evident se adugau cele fatA de mosiei, plus muncile gratuite
(havalele, angarale) prestate in beneficiul statului (al turcilorl), evaluate de un
contemporan la alti 100 de piastri pe an
Neputinta acestor enorme an neroditor impinge la dis-
perare pe muritorii de foame. Mii de salvarea in fuga peste hotar,
altii se ciomege bat pe executori, se opun prele-
vArilor de cereale. intreaga tarA este gata la o informeazA mod
repetat consulatul rus din Iasi in notele sale din lunile septembrie octombrie
230 doc. 389, p. 707. Boierii clerul furnizeaz1 douA treimi din cantitatea de
Interesante aici despre coruptia ispravnicului de Tecuci.
231 Romnul. 1800 -1821, ed. B. P. Hasdeu, 1884, p. 24.
Andreas Wolf, Beitrge zu einer statistich hystorischen Beschreibung des Furstenturms
Sibiu, 1805, p. 130 138, trad. la Institutul de N.
Hurmuzaki, S.N., I, doc. 398, p. 718. informatiile consulat,
de acest an a 825 000 lei; cea de fusese de 427 500 lei. total deci
de 297 500 lei, de 0 lei
472 ca bir in sferturi (din luna mai
decembrie). In anul precedent, sub Mihai Sutu se incasase 1 070 000 drept
(de de 440 000 lei drept bir in opt sferturi. suma de numai
540000 lei perceput 1780, ce include atit ajutorinta cit cele 12 sferturi. anexa
la doc. 343, p. 625-626 doc. 405, p. 737.
Ibidem, doc. 395, p. 715, din 20 noiembrie/1
Ibidem, doc. 388, p. 706. In tinuturile de margine, locuitorii in
trecerea peste paza fusese Numai de pe hatmanului
Ghica 1 500 de Vezi doc. 381, 382 etc.

46

www.digibuc.ro
 ca in cele din timpul iernii 236 Tara reac-
in mod pe alocuri chiar mai violent, aici flagelul foamei
mai acut, deosebire in prima parte a anului. luna apnlie, in Mehedinti,
devasteaz& in de
fac chiar oinoruri. Pentru a linisti spiritele, domnul trimite o carte
locuitori - la prin - -prin care, ce
decreteaz& fiecare este dator a se cu munca proprie, se
roage !) pentru ploi hotii" vor ft spinzurati in vileagul
tuturor" in se cete care ies la mare
boierii ce se retrAgeau (de teama ciumei) la La 28 aprilie, printr-o
circular& celor 17 isprAvnicate de judet, Al. Moruzi msuri generale
pentru reprimarea Revolta depopularea satelor semnalate
tot timpul
1795/1796 : extrem de ploioas (pe plan european); foantea ciuma
Un de la Hurez la 12 noiembrie a ful-
gerat, a tunat (cu urlet mult") si au plooat frumos" de la
Popovici, la rindul La 1796, au atita de caldk
tocmai ca vara, chet n-au mai de mult asa, era in luna lui
ianuarie, luna lui fevruarie tot abundente
speran'tele intr-un an roditor in Tara de
din din vara urmAtoare confirmate o
senmare contemporan& ceaslov" : Spre
file n-au dat
vara s-au ieftinit bucatele de au ajuns de para"
in primvar& se o campanie Ms.
1796 abundent, ieftinAtate, iese din foamete Tara Moldova
recolt deficitark foametea ciuma continuA; fiscalitate exacerbatA; stare
de tensiune aproape de insurectie".
Manolache, logoft din Star -Chiojd (Prahova), nota 27 august pentru
ca de cindu s-au bucate multe au Jost lumea,
nu mai avea le pune, de multe"
O a consulatului rus din : Printul Moruzi, vorbind de
abundenta de din Tara se de ce printul Callimachi nu se
adreseaz& lui ceark avind in vedere la era o de alimente
o atribuie orgoliului seama de recoltei din acest
an, toate tocmai a ordonat de la sine putere s se
la exportul de grine in Moldova". Pretul (in a fost redus
de la 4 la 3 parale ocaua se scad la 2 parale. in unele
griul mai ales orzul sint atacate de viermi care rod tija plantei
tot de bucate", povernele din Tara in
continuare inchise. reaminteste domnul la 18 ca nu cumva
indestularea ce este la rodul bucatelor, poate cugete vreunti din
povarnagii a se cerca de a cheltui bucate la de rachiuri"

236 Ibidem, doc. 407, 14, anexa II la 14 etc.

V. A. cit., V, p. 451-452 exemplele din VI, p.
773 Pentru tot in luna mai, Moruzi trimisese se cumpere gnu
porumb din Bosnia. Nu este exclus ca aceasta fi fost tot ca o de potolire a spirite-
S.N., I, doc. 362, p. 660.
238 Hurmuzaki, S.N., I, doc. 362, p. 660 din 12 mai.
V. A. Urechia, op. cit., p. 555.
240 Hurmuzaki, S.N., I, 372, 374, 395
241 Corfus, p. 286, nr. 34. diplomatic& rusk din notem-
brie, se aminteste de ninsoarea de atunci, din
S.N., I, doc. 394.
242 Corfus, p. 125, nr. 44.
243 Vezi nota diplomatic& din 24 martie/4 Hurmuzaki, S.N., I, anexa I la doc.
414, p. 748.
244 V. A. Urechia, op. cit., IV, p. 445-446.
245 Vezi doc. din 26 martie. Ibidem, VI, p. 383-384.
246 Corfus, p. 125, nr. 43.
Hurmuzaki, S.N., I, doc. 423, p. 761.
248 V. A. Urechia, op. cit., VI, p. 687.

47
www.digibuc.ro
 Dar in Tara Romneasca icsit din si s-a ieftinit,
toate livrrile de produse nu au incetat in Moldova populatia
are de indurat in acest an mizeria mai numai
recoltei deficitare cit abuzurilor escrocheriilor la care s-au dedat
micii dregittori cu prilejul rechizitiilor pentru al perceperii dife-
ntelor de care domnul nu era
Parte din aceste intr-o scrisoare-avertisment
rnitropolitului, in luna o ce hipta pentru
remedierea situatiei disperate la care se ajunsese. Nu ordinare tributul
sint de nesuportat - se cu ci de im-
al domnului al citorva (in rind marele care au
impus in bani sau in trei chiar patru ori mai mult decit
necesarul intretinerea grajdului a postei, au perceput o
tate de unt de ori mai mare decit cea de au ridicat cerealele,
de la bietii locuitori in contul livrrilor le pe
mr apoi dat pretul doar pe jumatate, cu banii incasati tot de la birnici
i-au la etc. Cu aceste produse rechintionate in plus se
face unii se ruinind tara. I se mitropolitului
nu intervine in divan pentru a pune acestor se el
in propriul interes detestabile. Poporul a ajuns in mai
grad de mizerie si exasperare
sint confirmate de rapoartele de notele informa-
tori ai consulatului de aici despre afacere cu
finul orzul de marele la se mani si
insusi mitropolitul locuitori, care nu au avut cantitatea
comis, au fast obligati 30 piastri chila, este
marele comis a cedat mitropolitului 80 chile cite 9
ceilalti eu insumi - autorul notei - cite 15
mare comis a escrocat prilejul finului, rpind aproape
iarba bietilor locuitori pe care i-a pus alte peste 1 500
de fin, comercializate apoi in beneficiul personal
Moldova domnesc foametea disperarea: locuitoni sint gata se
rascoale, unii fug, altii se constituie cete prade a nu foame,
criminalitatea creste. Nenorocitii ti"rani se copac. Ghinda
6 dar nu se mai raporta consulatul rus la martie/
6 aprilie. informator completeazg de tensiune (aproape
insurectic") ce din cauza nu impiedica
zilnic care sint exorbitante", multe din ele nici nu mai
taran in toate caum crudei foamete care
s-au inmultit actele de violentli, ca hotilor". haiduci), pe care
i-a in cete", la de Pentru a salva situatia, boierii suit
colecteze o de bani pentru a Mitropohtul
va refuza contribuie pentru ajutorarea infometatilor;
epidemia de se dezlntuie in acest an sa (in
Tara spre sfirsitul toamnei, aproape incetase) 250, nu

249 De notat rechiz'tiile din martie, ca impuse necontenit au apgsat totusi

greu pe locuiton. Hstrmuzaki, S.N., I, I la doc. 14, p. 748. doc. 440, p. 788
uncle altele), in septembrie, o puternica
complet porumbul care pe cimp, iar au mult".
doc. 439, p. 787.
Ibidem, doc. 430, p.
252 Ibidem, doc. 420, p. 755-456.
253 Ibidem, doc. 429, p. din 23 august.
254 Ibidem, anexa la doc. 14, p. 749, din 24 martie/4 aprilie. fuga
din judetele Neamt, Suceava si I si, vezi raportul lui I. din 12/23 aprilie.
bidem, doc. 16, p. 752. La 29 ian./9 r., intr-o se despre distribuirea de
tranilor, de a o din noua ori ao in
Ibidem, doc. 407, p. 738.
255 Doc. din 27 apr./8 m nr. 17, p. 753.
doc. din mai-noiembrie, ibid nr. 419, 426, 428, 433, 446, 447 etc.

48

www.digibuc.ro
 numai starca spirit a ci ei materiali, intrucit afecta
hicarile agricole.
1796/1797 : din extrem de caldi, incit seaniAmi pini tirziu; la 10
maybe, vilcr, victime omenesti si mari in
Gheorghe Slivneanul insemna la 20 februarie 1797 : stna de
au lost cilduroasi, vremi de si ara oamenii pi tu
si
Dar la in Tara se un cu
re 711e, deosebit de puternic pricinuieste mari pagube in vite victime
omenesti. Manolache din Star-Chiojd (Prahova), care ne-a mai
insemniri privind starea timpului, si de data aceasta : SA
la 1797 au dat vifor 10 zile, cit au foarte, foarte r
multu dobitoace in partea cimpului. au trei trei nopti
eu din munte. la cimpu au cel au oi,
cai, de la unde i-au apucat peste ciobani
herghelegii"
1797 : in mare si uragan in ionic zona submontand ; ;
finului nerodire in unele regiuni din ambele tin; ciuma in Tara
dar cu furie in
Manolache nota in continuare : la leat
1797 n-au ploat din zio de Dominica Mare pini Apostoli iunie),...
cindu au lost atunci s-au intiritat despre apusu au inceput a bate piatra
la Turnu Rosu la Moldova, tot pe suptu munte. au ucisu tot si
prApadit. era piatra tot ca ou de pomii i-au tot.
era vijilie potop foarte tare, cit oameni(i) ci or pie
La 19/29 iunie, de la ora 9 pini la jumitatea se in
Moldova o ploaie puternicA, insotiti de piatra de 30-50 drame
100-160 g) un nordic de o exceptionala, care au produs,
relatAnle consulatului rus, cele mai mari pagube recoltelor", ce va
face ca economicA a si fie mai proasti in acest an 261
Dar in -august, seceta revine in ambele odati ea, un va
de licuste devasteazA zona de la Bucuresti spre Secuieni
Rimnicu Sirat Focsani, Birlad Apele recolta de cereale
este totul dehcitarA, preturile cresc Pentru achitarca de zaherea
de Poarti, se fac in bani e cumpir din tara ' la
pret indoit 16 chila de 10 talen cea de pentru Tara Ro-
mneasci) Moldova un nou prilej pentru Alexandru Calhmach a specula
situatia, locuitorilor sume echivalente la 30 lei chila de timp

I. C p. 125, nr.
258 125-126, nr. 6.
250 A. Urechia, op. cit., VII, p. 269 286; vezi S.N., I, d c. 9,
13, 17, 1, 24, 25, 28, 1 etc.
260 Corfus, p. 125- 126, nr.
S.N., Bucuresti, 1974, doc. 15, p. 80.
262 La 7 august, Ipsilanti informa pe ispravnicii amintite a
printi" mina sfintului sfestanii la sint ca si pentru
ploi si indestularea V. A. op. \ II, p. 142, nota 3. La 10
anul urmtor, ca la unele locun se ingropate care au inceput
a esi", recurge la acelasi trimitind judetele de pe drumul moastele
sfintului Mihail Sinodul care se pistrau la Arnota. Ibidem, p. 465.
263 S.N., IV, doc. 17.
264 de pe Dimbovita nemaifunctionind, cere din
si faci VII, p. 143.
cu cai. V. A. Urechia, op.
Carul de fin ajunsese in la 20-30 en chiar
100 p. 72, nota. Brutarii din cer si se pretul intru it
din pricina Dimbovitei nevoiti la mori indepartate macine
li se pe motiv ci erau si aibe stocun de pentru doui him. Ib, de p.
106- 107.
Ibid in III, p. 197. \ ezi Hurnwraki, S.N., doc. 40, din 9 februane 1798.

4- . 91 49

www.digibuc.ro
 ce el o de hotar doar cu 12 lei In decembrie intentiona
o altd pentru a 3 500 cai, Poarta ceruse doar 350
1797/1798:
insemnare pe carte din Tara au fost iarna
vara, zbad (sic) au czut numai de doao degite sara s-au louat.
era ca vara. n-au nicidecum, berichet de bucate
era"
: Tara an relativ roditor, preturi indestultoare" lcuste in zona
Focsanilor ; in Moldova, scumpete, srcie ambele sarcini
sporite pentru turcesti trimise reprime rAzvrtirile
giilor fiscalitate crescutA; ciuma
1798 1799 : iarn de geroas la sfirsitul lui martie in amintirea
oamenilor drept iarna cea mare"); drastice exploatare fiscal
foamete, cu deosebire in Moldova; starea de tensiune
se inniultesc actele de brigandaj.
L Raicevich, cum aminteam la inceput, in Tara Rom-
in termornetrele au coborit, in mai multe zile din ianuarie,
la -20 Raurnur -25C), dar probabil temperatura a fost mai joas,
precizeaz in continuare c puturile cele mai adinci inghetaser,
picioare 275 (cca 2
Cu atit mai marcat este iarna 1798-1799 in
cu cit ea este legat de reintroducerea a vcAritului de Con-
stantin Hangerli, la 5 decembrie 1798 Dionisie Eclesiarhul ne-a lsat o
zguduitoare despre ce a aceast iarnA pentru amar de bietii
Deci intr-accl an mare, 5 palme *mare, incepind a
de dechem<brie> 5, care tin minte abiia s-au luat la
scriindu-s vitele la ghenar, n-au putut bietii scape nici
un cap de cit de mic, de ci vitele afla ale fiestearuia in
bttura casii, naintea vitele ale boerilor, cu
cuvint dea boerii dar de la ei nu s-au cenit, iar au
fr isprAvind vitelor, au trimis la vel visti-
au lui suma vacilor, mii peste mii s-au
bucurat nesatiosul...
au rinduit taxindari au trimis porunci strasnice la
nici slujbasi mai in grab, s de oameni
de cap de vit doi dincoace de intr-aceste cinci judete,
dincolo de cite doi lei de

S.N., 24, p. 98; vezi doc. 35, 38 etc.

doc. 28, anexa II, p. Vezi aici pe larg clisensiunile dintre domn
care se impotrivesc spolierii maselor.
p. 126, 47.
Mentiune in circulara lui C. Hangerli, din 26 septembrie, ispravnicii de judet,
oblige pe tirani extinda insmintate. V. A. op. cit., VII, p. 488-489.
271 mai sus, nota 245.
272 Hurmuzaki, S.N., doc. 60, p. 1 120, p. 243. Este apreciatI drept una din
cele mai secetoase veri, grave consecinte in iarna in domeniul cresterii vitelor.
Poruncile Portii se provizii, care salahori pentru aprovizionarea
armate de 000 soldati. doc. 51, anexa IV; .54, 55, 59, 70, 1, anexa II, 74 etc.
Un raport consular rusesc din iunie informa Tara RomAneasc contribuise cu 2,5 milioane
lei acest scop.
274 V. A. op. cit., VIII, p. 17; Hurmuzaki, S.N., IV, doc. 78, 79, 80, despre
evolutia epidemiei in ambele
Vezi mai (nota 14), comentariul P. S. Aurelian.
Dup Dionisie Eclesiarhul, op. cit., p. 72, dar carte veche este con-
semnat ziva de 18 decernbrie, probabil stil I. Corfus, p. 106, nota 15.
*o cca 25 cm.
** 25 martie.
277 De notat in mod obisnuit, in lipsa grajdurilor iernau vitele
casei, indirect ne informeaz cronicarul.
seceta anilor 1793- 1794, datorit lipsei de nutret,
mai ales in timpul iernilor, au urmat propice refacerii acestuia.
taxildari = perceptori, incasatori de dri (taxe).
= 90 bani; leu = 120 ba.ni.

50

www.digibuc.ro
 Deci bucune mumbasiri * prin
mergind prin sate ca niste lupi ca niste de ctini
cineva nemilostivirea si ce cu crestinii,
de a banii; dind zor, zice in zece-cincisprezece s
istoveasc Oamenii nu prea avea bani, hind in ermi,
trgurile iarna nu era oamenii vite, de de nu era
s bani, bucate nu era
ci numai o oameni care mai avea putere pltiia.
Jar slujbasii inchidea oamenii si mueri si
de gunol si afuma inchisi ziva noaptea flminyi, dea
Pe altii lega indrat de btea
bicele; pe altii picioarele goale in geroas. chinma
pe amar de bietii crestini, plingea veta
de prez ** au omorit mumbasiri pe
boerii, unii gelpii, cumpra vite de pe la oanwni pe fiece, de fcia cirezi,
bani cite 10 12 lei, ales, mare; vacile,
lei alease, mai jos vite cite 2 3; inc 2 zloti
nu cui le am zis, ci le da de mare
munciia De venea ce,
in anul precedent, percepuse indoit" pe dijmritul (pe
porci stupi), fiscalitatea in an in general deosebit de
Zilot Romnul, un alt contemporan al grozviilor" acestei ierni,
in cele de mai sus: 0 mare, grea, 1/ Cu viscole gro-
zave, de pomenit, Cit numai vite multe, ci oameni pierit" 282
in Moldova, lipsa nutretului (datorat deopotriv secetei
impunerilor abuzive in orz fin in contul drii pentru intretinerea grajdului
domnesc a au provocat mai mare reducindu-1
la mai putin jumtate, ce va mai
stituind principalul avut) va face ca muncile nu mai poat fi
executate la pararnetrii necesari. La 25 1799, rus din
raporta: De ani nu a produs nimic, din cauza secetei continue,
arbitrare prin exorbitantul impozit al finului orzului pen-
tru a veniturile rnarelui comis multe astfel de extravagante; in
acesta locuitorii pierzind multe vite din de care
baza pentru a pune la toate acestea, ultima venind
o din cele mai secetoase continuind pin astzi, a piar deja,
rapoartele de judet, peste o din vite; toate herghe-
si toate sint abandonate total, pierderea este nu
de remediere. S-a cu porumb",
dar s-a renuntat, mai vitele". Se asteayt o mare
mete, pmintul neputind din de vite" Intr-o alt
din 2 aceeasi informa din nou despre mizeria crescind din Mol-
dova datorat fiscale din domniei Alexandru Callimach,
la care se dezastrele naturale: natura s-a dezlntuit contra aces-
tei pentru a prelungi la lunii trecute... a cauzat
pierderea a din vitele cele care au info-
metate cad si pier sub ochii ai Preturile
cresc: un car de fin se cu 25-30 se greu,
de foc, Mina etc. pltite foarte scump. Se o oamenii
disperati atac case, drurnurile sint intesate de ei alte note

* mumbasiri executori.
** prez peste.
D. op. p. 70-71; vezi notele bogat documentate ale
Stoicescu.
281 Despre fiscalitatea exacerbat din acestui domn de spirit a
vezi documente la: V. A. Urechia, op. VII, p. 516-517; Hurmuzahi, S. N., IV,
p. 180-182, 196-197; I. Corfus, p. 106, 15, 16 etc. uncle
contemporane, fi 4-5 sptmini cca 4 000 000 lei, dup
In anul 1798 suma de 11 323 000 lei). Vezi lui N. Stoicescu la ed
din Dionisie p. 147.
282 Zilot p. 10.
Hurmuzahi, S.N., IV, 120, p.
284 Ibidem.

51

www.digibuc.ro
 revine aslipra generale a actelor de brigandaj,
haiducilor
O serie de contemporane carte amintesc la
de aceast curnplit iarn: (de cind au la>let 1798,
...cari au fost scumpete di fin nu gase nici (c)acum", sau:
stie de cindu iarna ce mari au vite multe", o alta: se stie de cind
iarna ce au murit vitele in tara
1799: recolt de Tara in nordul Moldovei ;
tuatie economica grea ambele in primul rind cererilor
ale Portii ale rebelului Pasvantoglu cazuri de in Moldo ; hai-
ducia si (ca si in anii urmtori)
1800 180 iarna: foamete Tara Romneasca; import de porumb Moldova de
pasvangiilor ale turcesti reprime; continue
acestor osti solicitata si
1: lipsa fmului ; mari daune in vii, din pricina unor fis-
calitate
1803: grca ninsoare mare; ingheat Dunarea; lipsa lemnelor de foc
in lipsa finului; pasvangiilor, favorizate
de
Dionisie Fotino: foarte grea,
era La 18 se de veste trecind pe la
troveni ostirca lui Pasvantoglu ca de mii de oameni, mul-
time de
1nsemnarea unui preot, din 25 martie: Si am scris ca se
au la pentru ca tincre de
arzul care sultan, din 5 iunie 1803, prin care se moti-
neputinta de a cele 90 000 de unt solicitate,
se iarna grea lipsa finului care au provocat moartea
1803: seceta din conditiile meteorologice devin favorabile in Tara
mneascii, se inregistreaza recolte bogate; redeschiderea
(pentru porumb).
Fotino: o serie de nenorociri (pricinuite primul rind de
invaziile tara, druitti cu o
o bucurie o veselie
1804: vara toamna, ploi torentiale inundatii, pagube in victime omenesti
in vite; spec lui octombrie, si abundent au sur-

Ibidem, doc. 123, p. 247 si 125, 248-249.

I. p. 126-127, nr. 48, 49.
287 Ibidem, p. 127, nr. 1.
Hurmazaki, S.N., doc. 129, 139, 1 si passim. In Tara mitropolitul
cere se preotilor o dare de cite 20 sub cuvint
nu s-a pe la mitropolia are de ajutat multi
. A. Urechia, op. cit., p. 16, din noiembrie.
289 S.N., doc. (anexele), 131, 133, 135; I. p.
174, nr. 13.
A. Urechia, op. cit., XII, p. 531.
291 Ibidem, XI, p. 103.
292 Hurmuzaki, S.N., doc. 187.
A. Urechia, op. cit., p. locuitorii din zona vitele din
pricina lipsei ierbii secetci in nu-si pot achita darea untului
tesc" (livrat Portii).
294 Hurmuzaki, S.N., IV, doc. 204; atrag sine paguba arendasilor
care fac sa se imposibilul".
Ibidem, doc. 19, 224/anexa s-a ridicat in Moldova
la 000 pungi (1 milion lei!): Poporul gerne sub evreii negustori,i
vite se pe spinarea sracului plugar, care se vede tot adesea
la de pentru a satisfacc rapacitatea nenorocitilor a
rilor de impozite". Ibidem, doc. 22 II si 231/anexa II.
Dionisie Fotino, op. cit., II, p. 14.
Corfus, nsemndri, p. 127, nr. 53.
V. A. Urechia, op. cit., XI, p. 479.
VIII, p. 318.
Dionisie Fotino, op. cit., vol. II, p. 17.

52

www.digibuc.ro
 prins neculese; cpizootie; scumpirea hranei ; incendiu mare in 13ucuresti
28 august).
inseinnrile lui lordache: Tot la acest an de toamn au fost niste
ploi foarte rele, au de avgust pre la 26 octomvrie.
au o iarn foarte cumplit, de vite au degerat, nu au
geroas, dar ploi multe,
Alte insemnri pe veche, din Tara Tot
leat, toamna au mare la deal, mai-multe vii neculese"
o alta, din octombrie: au dcalurile in jumtate boal. la
vite"
1804/1805: timpurie octombric), grea, in aratul
de tommi de epizootic.
din 16 aprilic, prin care se
din oi urmau fie solicitate dup
se arat: in acesta in grea care de
din cei ai nostri n-am pomenit acest de
la trecuta a lui octonibrie inccpindu-se, acum
la luna lui n-au contenit ninsorile, nu
ajuns numai greutatea iernei o epidemie de boale
telor bivoli, cai stnpi, au
tara, care nici acum nu s-a ostoiat boala dintre
vite toti de obste la o mare intristare, cu totii, mai
virtos din pricina vitelor" a con-
ditiilor vremii nefavorabile din toate domnul (Alexandru Ipsi-
din a importat de peste Dunre a tra-
nilor nu se pot face nici in din cauza
a bolii vitelor. Se o mare
1805: rece grindin, inundatii; in recola fin);
scumpirea cerealelor; livrri sporite care foamete; fuga masiv a locui-
peste
Insemnri pe veche: Anul 1805, luna lui iunie la mijlocul
au grindine foarte mare pe hotarul Boiului, cit toate Dup
aceaia au fost tot ploae in toate lunile peste Erburile multe au
necosite. Otava s-au prpdit. Oveasele le-au zioa Preapodoamne
Paraschevi (14 octombrie) multe nesecerate, abea bine coapte, multe
de necarate. Cucuruzele mai omit de jumtate neculese. Octomvre 10
tot a nins o mare" alta, din Moldova: au tinut iarna aceasta
la 1805, dar toat au lost ploi multe, incit
gubire s-au fcut. lar la 1 au picat ornt apoi ploae au
tot ploat toat toamna iarna pr pe la 1806, februarie" una
din la acestu leatu s-au intimplat pentra
noastre de au ninsu pe struguri (foaia au cules oamenii era
neculesc. 1805, 1, au de 2
raport consular rus, din 15 ploilor puternice
au continuat acuma, s-au toate riurile Valahici, multe

301 Mentiune in lui Constantrn Ipsilanti sporirca preotilor

pentru V. A. op. \ III, p. 437.
302 I. Corfus, p. 302.
Ibidem, p. 235, 11.
Ibidem, p. 127, nr. 54.
305 si informatiile Consulatului din 5 ianuarie: domnul a trirnis un
compere de la 5 000 chile, din Moldova si de la pentru
ao adresata stpintlor de mosii pentru a sport pro-
ductia de Hurmazaki, S.N., IV, doc. p. 570.
V. A. Urechia, op. cit., vol. XI, p. 198-199. Despre moartea vitelor si pericolul
unei epidemii in populatiei vezi Consulatului rus, din 24 martie.
zaki, S.N., IV, doc. 477, p. 576.
307 Transilvania, recoltele slat pricina grindinei a
timpurii. I. Corfus, p. 128, nr. 57.
A. Urechia, op. cit., VIII, p. 738, informatii (St. Luce) o cincime din populatia
a fugit din uncle sate (Coplcent) absolut pustil.
Corfus, p. 127-128, nr. 55.
Ibidem, p. 302.
p. 128, nr. 56.

www.digibuc.ro
 sate cimpun aflate in locurile joase inundate; din cauLa accasta s-au dis-
trus finul si in Bucuresti, locuitori au lost
locuintele inundate de nul acest foarte
populat a mceput deja si se sima lipsa
La 13 Constantin lpsilanti dispune ca din Bucuresti
construiasci mori cu cai, la 16 ale aceleiasi luni, si se repare urgent mo-
rile stricate de iuresul apelor, pentru a preintimpina Bucuresti
Pentru prevenirea epidemiei, noroaielor rimase retrage-
rea necontenite vor determina foametea
din timpul iernii urmitoare
1805/1806: timpurie septembrie !), dar ploioasi; recoltelor
ariturile in aprilie, pricinuind in livezi
epizootie.
pe din ...la 21 sipt<emvrie) au picat omit
apoi au ploat toamna pe la 1806, <fevruarle).
Apoi au fost tot gol, n-au mai picat omit. au multe feliuri de boale
neobicinuite in vite, n-au mai rimas vite pe s-au potopit totu,
mai ales din Siret sus. cind fu la 15, in Dumineca Mironositelor, sara
spre luni, au un omit de o au tinut o zi numai, la altele
striciciuni n-au pricinuit decit la stupi, au pent prin prisici multimi, la
apucase de inflorise. lar apoi de acolea au purces o primivari
cu ploi misurate"
O alti insemnare, din Tara Romineasci: aceasta si ci in
in luna fevruarie au oamenii siciri de neputind
<din timpurii - ce au n-au
peutru ci au lost ploi multe. cele siminate de iarna s-au ficut
bune"
1 806: vreme favorabili agriculturii, dar ogoarele in toamna precedent& nelucrate
neingropate a ingheturilor timpurii;
lipsei rezerve (nercdire in anul precedent, ce rodise a rimas pe
sub omit), dar ales exportului (la Poarti sau Transilvania);
lungi, rodesc (fructe pentru a doua
contemporane: ...De altele tari au lost prea bine, numai
de pine au de vin de miere, apucind <in toamna prece-
denti - n.n.) pinele tarini neingropate cite au ingropat
cele mai multe rile au in stupii murind prin temnice
ce s-au scos, apoi pe atita au buni,
ci roii au paroit"
arzul citre Poarti, 25 august, arati Tara se
in mare din cauza nerodirii timpilor a
Despre amenintarea in informeazi in repetate
nu consulul general al Rusiei principate,
eventualele pregitiri pentru aprovizionarea armatelor ruse proiectatul
se Al. Moruzi, in pofida lipsurilor din (tot
a dus la Constantinopol), acordi licente la exportul ponimbului in Transil-
vania si Bucovina; viceconsulului francez la Iasi, Parant, de exemplu, i-a dat
permisiunea exporte 2 000 chile porumb in Transilvania
vremea exceptional,
avind vedere lipsurile nerodirea anilor se adreseazi, la 11 sep-
ispravnicilor de direct tuturor locuitorilor (prin cirti deschise")

Hurmuzaki, S.N., 486, p. 584; vol. XIX/2, p. 271.

313V. A. Urechia, op. cit., p. 302-303.
Ibidem, p.
Vezi nota din 6 oct. a Consulatului rus din Hurmuzalii, S.N.,
IV, nr. 491, p. 593 Arb. St. Documente, CDLXXIX/11.
316 Corfus, p. 302-303.
317 Ibidem, p. 129, nr. 64.
318 P. Samarian, veche monografie..., p. 23.
Corfus, p. 303.
V. A. op. cit., XI, p. 47.
S.N., IV, .536, 547, nota la doc. 558, p. 635, nota la

www.digibuc.ro
 ogoarele, are pentra prisos", se porumbul
culesul viilor, acest procesele sistate
1807 1808: grea prelungita; foametea se accentueaza; epidemie de scorbut in Tara
invazii de jaf Oltenia ale turcilor rebeli (dcsi Pasvantoglu
moare la 4 februarie, stil aprovizionarea armatelor ruse stationau in
cele dona face se actentueze lipsa hranei a nutretului.
lipsa au fost in anul trecut",
pentru a asigura hrana a ostiri care se
interzice la 13 porcilor eu porumb, sub amenintarea pedep-
cu ocna. la 15 decembrie vornicului Barbu
cele 120 chile porumb ce le avea la mosia sa Preajma (jud. Roma-
nati), i se conditioneaz numai pe la locuitorii vor avea de
nu pre la sau alti au rimatori, aceia
hrana
La 27 martie 1808, adresindu-se ispravnicilor
de asigure aprovizionarea armatelor rusesti, le recomanda
locuitori cu cuvinte blinde" si eu incetul, cunoscute printre vicisi-
tudini, lipsa ce au i pagubele ce s-au intimplat peristasis a iutelii iernii
acestia"
De la 9 la 27 martie, viscol puternic fac apele,
nefiind nici au de dabitoace de ger de foame si multi
oameni au murit degerati drumuri", consemneazi. un anonirn pe fila unui
manuscris
Bucuresti, nu se mai piinea, carnea, lemnele de foc iar pretul
mai (de la 16- 19 cit fusese octombrie) la 23 ta-
lipsurile prezentei trupelor ce trebuiau. aprovizionate care,
prin solicitarea de podvezi" angarale" (transporturile alte sarcini in
agricultura de brate de utilaj vite de tractiune.
1808/1809: lipsa epizootie in septelului.
insemnare din 1809: de cindu au fostu
nu era de unde cumpere. au zicut vacile de limbare oile..."
1809: Tara se si se agricoll, in
productiei, pentru intimpinarea lipsurilor a necesarului crescut in
ocupatiei rusesti; epizootie; cresterea preturilor
Circulara Divan din 15 martie, ispravnicii de judete: prin-
tre alte sisteze procesele juridice, in ca
podvezile nunieroase ce se cer din partea armatei rusesti nu
muncile agricole, raporteze la 15 numrul pogoanelor
tate de la fiecare zece zile suprafetele pri-
la 8 aprilie, ce intr-aceasta vreme, din necon-
podvezi ce sint asupra pentrur implirnrea celor tre-
buincioase ale ostiri, nu s-au indemnat a face cele
de primvar de de or& dar vor fi unii, prca putine...",
divanul desemneazi pe cite un la judet ca, cu unul din-
tre ispravnici, sate indemne pe locuitori ca la 15 mai
semaniturile de porumb si orz; nu vor avca ce

322 V. A. Urechia, op. cit., IX, p. 55-57.

323 satele din judetul Teleorman, se moastele Sfintului Mihail Sinodul,
luarea unor medicale. Ibidem, vol. XI, p. 904.
324 Ibidem, IX, p. 158.
Ibidem, XI, p. 913-914.
326 p. 193.
327 Peste se putea trece cu I. Insemnri, p.
128, nr. 58. Moldova, au pierit 248 oameni si 542 538 de oi, 99 370 de boi, vaci, vitei,
15 906 cai. Analele Academiei XXXII, p. 70.
328 A. D. Xenopol, Istoria romnilor din Dacia ed. III, vol. IX, p.
289; citeaz raportul consulului francez Lamare, despre lipsa a orzului, despre tortu-
rile la care supusi pentru a preda autorititilor stat tot ce li se cere.
V. A. Urechia, op. cit., p. 832-833.
330 Corfus, nsemndri, p. 129, nr. 60. Si Transilvania se constati epizootie vaci:
Scris-am eu, Petru Popovici din Astileu, iarna au fost moarte mare de au
vacile de boali gre, anul 1808". Ibidem, nr. 59.
331 V. A. Urechia, op. cit., XI, p. 906.

www.digibuc.ro
 ara, isi face sapa, meiului
o pin la 15 ale viitoarei luni iulie" raportece di
nal cite pogoane s-au insmintat porumb, ora in sat citi
locuitori ca divanul pliroforie (informatie, lmunre - de
dup trebuintelor"
in august, izbucneste o epizootic in vitele mari, adus in de boii
de asemenea, una de dalac
1809/18 10: blind; tunete si grindind februarie.
insemnare pe un manuscris: 1809 ; lama au lost pre
cali pre la dechemvrie in 14 zile. Apoi an
ceput a .ningi s-au pus la 17 dechemvrie, nor
moscahlor a lume pi drumuri cu privint" proviant,
provizii pentru
din 5 a preotului Sandu din Cojani: o zi
la apus, s-au Ricut bubuit mare cit oaoale"
1810: restringerea suprafetclor in (din pricina podvezilor impuse de
armata ; foaniete, clatorat obligatiei de aprovizionare a
pelor rusesti stationate in tari.
Divan al Trii adresindu-se ispravnicilor, la 6 aprilie,
a impulsiona muncile agricole, ce remara fuga locuitorilor
mai ales cind sint impovrati
neeontenite neaprate podveade angarii cite privesc spre
celor trebuincioase ale prehputernicilor le
2-3 mazili care indemne cu mijloace blinde cuviincioase" pe
fugiti in sat fiestecare trebuincioasele arituri
de iar ispravnicii cunipineasc Ia luarea carelor in pod
pentru a ramme satul intreg totul lipsit de care dobitoace"
insemnare La 1810 au lost foamite" 338
11: prelungit; mare; s cerealclor, ieftinirca
Insemnri pe carte veche: stie au czut onit in
de au gioi
lui, la 1810"
toat Tara Romneasci se instaleas o mare si foamete.
Divan, constatind cei multi din lcuitor, se afl si chinuindu-sc",
zapciii si pe arendasii de au stocat cerealele cumparate
de pe tirani le a crea lips piat a specula;
dispune in repetate nnduri (5 decembrie, 30 ianuarie, 5 februarie, 25 martie)
ca ispravnicil di sa-i oblige pe acei care detin cereale le celor
cu fix era hotrit ocaua de mcinat u5
parale, in 4 parale ; porumb miicinat cu 7, lar
nemcinat cu 6); le denunte care ascund
cerealele, celui care nu vrea vindi, li se confiste ca
al se dea se statistici de cite
reale disponibile trimisi cinovnici" prin judete
tot armat, tranilor nelsindu-h-se decit
saminta de
Foamea sileste pe trani vitele la preturi derizorii, pentru
cumpra

Ibid p. --06.
p. dispocitille divan pentru bolnave,
ingroparea celor moarte; tratare a celor bolnave multor din locuitori
p. 129, 1.
Ibidem, p. 130, nr. 66.
Arh. St. Bucuresti, Ms. 0-0, f. 88
V. A. Ur chia, cit., p. 703.
338 Corfus, p. 130, nr. 67. si Arh. St. Buc., M-rea Arnota, XVIII/209.
Ibidem, p. 129, nr. 62 si 63.
V. A. Ure op. cit., XI, p. 925-927.
Ibidem, p. 909-910.
Ibidem, IX, p. 542.

www.digibuc.ro
 Judetele cele mai de foamete erau, la 12 februarie,
man, parte din Buzau, raporta gene-
Argos,
Dinicu se oferea, martie, piece el insusi Transilvanta
pentru a 5 cetverte porumb ca locuttortlor
din lipsiti de la
11: an rodttor, scumpirea foatnetea asociate de contemporani
aparitia cometei (28
greceate, pe carte veche: 18 in s-a
intimplat o foamete incit a un porumbul 24 de
parale, 40 parale cea parte popor minca de ar-
iar o alta anul a anul mai
Mesteaugarul loan intru acest an 1811
au foamete mare in Tara Au ajuns ocaua de 22 de
de 32 parale, ocaua de 20 de parale, ocaua de mo-
run 2 lei 20 de ocaua crap de de 40 de
untdelemu 5, curcanul 8 3 lei, ou 5 parale,
gnu 125 lei, de Foarte greu au
acest an. S-au inceput foametea la 1810 la gnu nou au
la 1812 la Bucate tot se dar era
lume multa din ii a lusese muscalti o a ste mult si
mai ajungea
Dionisie se r la randul la scumpirea nepovestita,
cane n-au mai niciodata in lume", din amintite
de corespunzind in mare parte cele de mai de gnu, 24 lei
suta ocale, 15 let suta oca, vinu la 50 ocao s-au suit;
ocao, 3 lei gaina 50
60, un ou 6 8, curcanu 4-5 lei, la Bucuresti 8 lei, peatele
lei ocao, somnu, doi lei al inane, doi cosacu
care era o para ocaoa s-au suit jar 4 lei ocao,
negre 5 lei 6, untdelemn 5 lei 6 ocao, lemnele earn let si 6, iar
la Bucuresti 10 lei caru 12 lei. cal prost 100 jar mai 200
300, inert si cal; mai -50 lei..., de jug
100 lei mai 120-150 de frunte
1811/18 12: inghet, cu viscolul de la lui martie
a mieilor.
insemnarea preotului anul au dat iarna
n-au inghetat au forte mare, s-au dus
pada, tote au n-au
din (jud. Shut fie la 12
29 au dat de au meti mo
leat 12 mart au dat un mare au munt
oi de
1812: conditii f r ; recoltare,
trebuia apar semne ale epideinti
de care va dura noiembrie 17, drept ciuma
lui Caragea"
I. Cojocara, Documente priviloare economia Ron 1800-1850,
resti, 1958, doc. 25.
bidem, doc. 31.
Damaschin Mioc, Vasile Mioc, fc 'own - ev 'tic
calamitate naturald medievald
Cluj-Napoca, 1985, p. 200.
Corfus, p. 130, nr. 68 st 67. Nu este exclus, ca cea de a doua
fie ulterioara se refere de fapt la 1812.
Cronica loan Dobrescu, ed. I. in Studii de isto-
rie", VIII, 1966, p. 336-337. Mercurialul din luna fixase pretul piinii Bucureati
la ocaua al jimblei la 18 parale. . A. op. cit., XI, p. 92 1-922.
318 Dionisie, Eclesiarhul, op. ca., p. 110.
319 Corfus, p. 130, nr. 64.
Ibidem, p. 131, nr. 69.
La 3 iunie, nartu' (pretul oficial) al plinii Bucuresti era fixat la numai 6
ocaua al jimblei la 7 parale. V. A. Urechia, op. cit., p. Intuului
comitet se timpul este foarte
Ibidem, X A, p. 1; vezi I. fnsemndri, p. 174, nr. 14.

57

www.digibuc.ro
1812/1813: neobisnuit de grea intreaga tempera-
tura mari, viscole puternice la sfirsitul lui
martie; imense pagube in culturi
Fotino: In anul a fost earna grea de mai
multi secoli nu se era ceva peste mai apoi:
ernatecA, in Tara a o rnultime
de nenorociri, mii de vite mari mici o oameni care
i-au pe
loan Dobrescu referitor la Rusia: nici noi
in Tara n-am pomenit cum spunea gazeturile deosebit
. ucidea muscahi onloria Dam-
nezeu greu..."
carte veche: Fost-au grea. Au degerat pomi,
grin, orzu de De la Preobrejenie au au murit multime
de oameni"
Divanul, din 22 ianuarie, masuri pentru prevenirea inundatiilor:
cere se taie stavilarele morilor de pe Dimbovita ,;ca apa",
este gheata se rupe a se a doua
zi loan Caragea dispunea ca in termen de cinci zile in func-
cai pentru a asigura aprovizionarca capitalei piine358.
1813: ; o cantitate de 686 958 chile-stamboli (a 22 ocale)
reale este de turci ;
1813/1814: prelungita; lipsa porunibului la
.Fdnomenul insolit de a ninge a doua aprilie
mai niulte pe carte veche din Tara Transilvania:
14, au se la 1814 au
ninsu in sfintul prorocu Irimia...". de au fost
mari s-au pus mari la anul 1814, april, Pasti,
si 18 au tinut pin dimineata". in luna
lui aprilie in 23 au de doa palme"
La sate, in se lipsa porumbului: La 5 aprilie, Ca-
ragea ca ispravnicii judetului (posibil ca dispozitie fi
Jost acest pe boierii boiernasii care au
porumb de vinda locuitorilor acelui judet cu parale
un nesuferit"), intrucit precum ne-am pliroforisit in
bucate"
Preotul din cu mai multe pentru Tran-
silvania, extin/Indu-si observatia asupra evolutiei climei a culturilor in
...la ann 1814, luna 27 de zile, iar in nu-
mai n-au lost cit ningea noaptea loa ziva. Apoi luna lui mai,
tari au ca cum umbl marti
nimic n-au stricat, numai bruma alocurca mearele,
aicea la sat au in uncle locuri destule prune, visine,
nuci Toamnele mai cucuruzu

C. P. Samarian, veche p. 23.

Dionise Fotino, II, p. 260.
loan Dobrescu, p. 335.
356 Corfus, p. 174, nr. 14.
V. A. Urechia, op. cit., X A, p. 858-859; vezi p. 879.
Ibidem, p. 877-878.
I. p. 163, nr. 5; inundatii in nordul Molclovei.
$tirea este pentru Transilvania de la preotul Sofronie Densus: Ani 1813,
au Jost de cit din din abia o
(=banitA). au lost foamete mare in tot Ardealu". p. 131, nr. 70.
dura Ardeal prin 817, provocind mari demografice (multi in Tara
Banat) cu in economie.
Al. de cereale, p. 1. Gh. Bujoreanu, in studiul
In de exploatare a 1802-
1828, ca alte chiar fi redate in chile de De exemplu,
anal 1813 fi numai 086 chile 60 860 chile
tAnalele ale Al. I. Cum" III, t. an 1963, p. 181.
p. 174, nr. 14, 15, 16.
p. 132, nr. 72-75.
Biblioteca Ms. 267, f. 112.

www.digibuc.ro
 slab. zile a lui nins mai punos in Clopotiva. s-au
putin, cucuruzi s-au dara nu s-au bruma la august 14 zile.
au 28 zi au fost cald
zua a tot nu s-au
Anul 1814, 19 zile ale lui
au cam au fost ger mare" continua: de la mai
a fost mare la 19 aceeasi
4: an roditor, dar foatnete la noua inundatii in Oltenia ; ciuma
in Tara
Se redeschid velnitele in ambele argumentul ar incuraja agri-
cultura opri monedei din importul pune condi-
nu se griul orzul care cuviincioase a merge la
Capanul spre implinirea ; caz de nerodire,
nindu-se problema se vor in donmului
din 24 iulie 1 chile-stamboli de expediate la
pretul piinii in
Pentru a asigma stabilitatea in tinipul brutarii sint
de unui an din lunile august,
octombrie 8 parale ocaua de 10
(pretul varia in jur de 12 parale ocaua de
15: nerodirea porumbului a finului
pe un manuscris: in anului 1815, din pricina
s-au foarte putini 1816
au chila de cite 30 lei nu
O cantitate de cereale aproape de anul precedent este
livrata turcilor
1815/1816: grea, prelungita foamete;moartea vitelor din pricina
de nutret; obligatii fiscale 1h
Autorul imediat mai continua: Iar la 11 martie
1816 au inc-put a foarte tinind ploi 9 zile. la 20 au
inceput a ninge a viscoli 3 zile, un foarte mare
care au la 29 martie, sfirsise fine, au multe
vite nici fin nu se
Ispra raportau in februarie vistierului despre
taranilor de a-si achita ...din Li zi vedem o mare
slabiciune a lcuitorilor, o mare intristare de de lipsa bucatelor,
un De au inceput a un negutitori
vite si care bou, sau cal de vinzare, unde
dea lacuitorii: in ce au de in
nestii visterii ce lipsa finului, greotatea iernii, sau bucate
pentru ce numai in vreo
trei s-au oare,care de care o
cu totii sint o
a bucate"

p. 131, nr. 70-7 1. Transilvania domneste o mare foamete.

alte importate cu sultanului 000 chile din Tara
N. Acte p. 497. si insemnatile din 11 februarie, la NicoS
Gaidagis, op.
I. Corfus,
a o
p.
mare
17 si
au tuturor oamenilor".
367 p. 163, nr. 6 7.
V. A. op. cit., X B, p. 378. 18 14, in anii poveri
functionau Tara Ibidem, p. 142-143.
Al. op. p. 1.
370 A. op. cit., X A, p. 879-880.
371 Bianu, I, p. 1.
Al. Gonta, op. cit., 1.
I. Corfus, p. 175, nr. 19, din 8 decembrie 15.
nota 1. Transilvania, la 16 ianuarie, un viscol care a tinut trel
a multe pagube in vite: Atuncia s-au aflat mare
in in multi or
apele se griul. I. Corfus, p. 133, nr. 79. Banat, un alt
puternic se abate de 28-29 ianuarie, ucigind, aprecierea ontemporanilor, 54
200 000 vite mari, 400 000 oi. A. Cser op. cit., p. 1.
privind fiscalitatea in Tara 1700-1821, nr. in
ms. la Inst. de N.

www.digibuc.ro
 liti de lipsuri de plata drilor, multi locuitori in Teleorman)
isi vmd vitele pe preturi mici in timp conditia le livreze in pri-
milvara, mimai o mare din do in neavind
da negustorilor; acestia pretind rcstituirea nu la
la care contractaserA in 5 oaia capra), ci la curent
(de 6 1 2-7
Din luna 1816, in Tara in
corr,ertirii in bani a obligatiei de a furniza cetAtilor salahori re,
una din cele mai gospodaria Se calen-
pentru cei 3 400 salahori si 580 care puse lunar la
se va 250 ; la 16 000 lude, reve-
9 bani lunar lude, sau 112 pe an. Birul in 1816 era
cca 26 de lude, care se banii baraciului, ai lefilor, ai
lurilor etc.
<1816:) in Tara
in cartea lui loan Caragea din 1817, locuitorilor jude-
tului Gorj, care se reduce plata de ne-
ce ati tras in de ale mai virtos de
vreo doi-trei incoace, din urgie s-au ivit pe alocurea nero-
timpurilor, care este nu nenorocire pentru voi"
La sint expediate 464 525 chile-stambob de cLreale
1817: cereale; rod bogat in vii, in Tara ; export de
cereale din Tara in Transilvania, unde foametea mari ravagii ;
de mari cantitAti de cetAtii 383; export masiv de vite din
Moldova in Austria cerealelor
La 2 august, loan Caragea se adresa mitropolitului ispravnicilor
litanii pentru invocarea ploii, prin toate satele la
care participe ceata bisericeascA"
nasii
de exportul de cereale in Transilva.nia, se extinde agri-
cultura subcarpatice
La sint expediate 365 326 chile-stamboli de cereale

doc. 360.
V. A. Urechia, op. X B, p. 204-205.
N. Studiidoctinunte, VI, p. 514-516, nr. 297.
Ibidem. Nu este exclus ca inlesnire nu fast din
Gorj, spiritele incepuseri se agite.
Al. Gonta, op. cit., p.
381 Vezi mosiei lui Nicolae Glogoveann.
N. si a Oltemei epoca lui Tudor Vladimirescu,
resti, 1915, p. 86, nr.
In Ardeal, inundatiile din seceta din distrug recoltele accen-
A. Cservny, op. cit., 21. 0 insemnare a preotului loanu Surnutu, paroh
Hotaru, aminteste in an a fastu banita) de bucate o sut de
minca oameni cioci de nu ave ce. Au muritu de multu
de o de din Hotaru atunci. ingropatu patru in groapii".
p. 134, 83.
Sultanul in mod exceptional a 000 chile de Constantinopol (a cite
24 porumb din in Transilvania; precedent
aprobarea pentru 45 000 chile. V. \ eliman, op. cit., p. 729, nr. 249. din
foametei, din Transilvania Tara . A. op. cit., XII, p. 250
Suit impuse breslele": 10 male mazilii, negustorii (cun
scutelnicii, cite 5 ocale poslusnicii slujitorii. N. . p. 91,
nr. CXII.
Istoria vol. Bucuresti, 1964, p. 666: 30 000 si 6 000 vaci.
In RomineascA,martie 1817, ocaua era 4
Cojasca Cornesti. V. A. L'rechia, op. cit., X B, p. 192; ocaua de se achizitiona in
oct. nov. 6 N. lorga, agrard..., p. 91, nr. in Moldo in
tinutul Tecuci distribuite 198 chile porumb la pretul de 30 lei chila. St.
comunicat de C.
Aceste procesiuni a se un permanent, dar organizate mai
in perioadele de V. A. Urechia, op. X A, p. 760.
storia vol. III, p. 668.
Al. Gonta, op. cit., p.

60

www.digibuc.ro
 7/18 18: blinda, dar la sfirsitul Innii mai (stil in nonlul Mol-
ninsoarea abundent reci mari daune r
de pomi; lipsa Moldova; scnmpirea ponimbului.
Preotul bisericii din Vladesti nota la 16
au lost goal dar s-au
cat tot di mai n-au pe mai la necuprinsi de
tot" Vitalie de la mai multe
...iarna a acestui an, ghenar(ie),
mart<ie), au fost co bone si apriKie). Dar mai
anului 18 prea de ticnit pricinuitor de mari pagube. eu de
aproapi de de ani, n-am apucat ninsoare deplin
brume grele pe la 8 zile ale lui mai. am cli
intimplat am pe la cinci, pe la zile iar am
peste rnduiala, 18, ploi racele groa7nice la i
9 loi snin ninsoale deplin, stricind niai toate
poamile". V. din Cernauti in nota sa
La 8 18 18 c<alendarul> au anul 18 au agiuns
de 2 lei"
8: deosebit roditor in Tara Rornneascd; in Moldova pentru extinderea unor
La 12 februarie 19, Gheorghe Sutu (probabil nepot domnului ispravoic
de Mchedinti) cerea, pentru taranii arendasii din judetele Mehedinti, Dolj
care asaltaser cu permisimica cereale
Dunre, in anul precedent 18), indestulate zaherele: orz,
mei", dar recoltate pe tinip ploios, se degradeze,
le vine a-si anul acesta
avind bucate nestiind ce le
Mentiune in scrisoarea arhimandritului din 1820,
econonml arendas Ghedeon, al Fistici (tinutul aslui): in ultiniii trei
ani intelege 18, 19, 1820) au fost cea mai pine peste tot locul,
cine ca o
In condica vistieriei Moldovei pe intervalul iunie 17-1 mai 18,
4 7 lei cheltuiti achizitionarea (probabil, importul) a
102 chile (mei) 87 chile cartofi, distribuite, evident, in lui
18, ca pe la
19 chile-stamboli
19: pentru combaterea invaziei in
Alexandru Soto cere, februarie 1819, marelui dea dispozitii
live7ilor arderea omizilor (jivini
se pornii, mai osebire in alti ani"
deosebit de in toate culturile; lung, frumoash,
incit rodesc pentru a doua ; scad Moldova,
a

p. nr.
Vezi lui din anii 1782 14, p. 122, nr. 9.
p. 85, 86. Editorul precizeaza in glosar un coret 4 dimirlii
Pretul cerealelor pe piata egal cu oferit de pentru
rile obligatorii. III, p. 18.
Vezi Rimniceanu, la V. A. rechil, op. cit., p. 6.
I. Cojocaru, op. cit., doc. 128.
.Arh. St. Documente, DXCIX/23, comunicat C. Istrati.
. V. A. op. X B, p. 17.
Al. Gnu ta, op. cit., p. 1.
V. A. Urechia, op. cit., p. 3. Asernenea s-au mai de pre-
decesorul Caragea.
Relatarea doctorului C. Caracas. P. veche p. 3.
la Botosani, dar corespondentii presei o informind a
lost declarata in interesul veniturilor carantinei. A. Urechia, op. cit., XII,
32. de o pe carte veche: in anul 19 au lost in
sanii, cari s-au la Marie s-au prelungit pir Criciun". I. Corfus,
p. 175, nr. 20.

61

www.digibuc.ro
 martie, pretul in Bucuresti este ca si in anul
cedent, la 18 parale ocaua, cea de la 18 parale; se calculeail
nou la 4 in Bucuresti 401.
La Constantinopol se din Moldova 12 097 chile de
19 1820: aspra (lupii ) in Tara fiscalitate exce-
siv
1820: (temperatura la recolte prodogioase; scad preturile
dat suprastocurde de produse care, in conditiile primitive de conservare
ale vremii (in riscau se degradeze, ambele libertate
exportului de cereale plata in vigoare) functionArii velnitelor
(povernelor), in intentia de a face intre In de a
curaja agricultura
1820/182 1: grea, viscolul puternic din martie mari pagube
victime omenesti. de Tudor Vladimirescu.
Panait consernneazA: 182 1, de cindu au fostu iarna rea si au
Borcea de da (sic) ori au dat si un vifor au
murit multe omene au murit in luna lui 13
1: nerodire, foamete (din pricina reducerii suprafetelor in a dis-
trugerii recoltei focul luptelor sociale ale de interventie); se
interzice hanirea porcilor porumb ; uragan puternic cu grindinA, la 23 iunie;
rodesc pentru doua
Cojocarul Pencu din Bucuresti au o vijelie pA
23, piatra, au den pomi frunza. Multi copaci au
au rod al doile"

. A. Urechia, op. cit., XII, p. 329 332.

Al. Gonta, op. cit., p. 1.
Hepites, Schimbatu-s-au clima?, p. 19.
Despre cruzirnea incredibill cu care se percepeau grelele ale domnului
Al. Sutu, depune Naum Rimniceanu in cronica la Valahia cea Mick
judetele de peste mai virtos la Mehedintului, uncle era grec
nepot al voevodului, atita se de cAtre banilor,
copii, tineri de cite 12 lega spate la spate sub de
apA peste dinsii se lipea ticAloasele trupuri era privire
vAzindu-se peile rupte insingerate, cind se deslipeau erau
siliti vinz tot, boul scotea hrana din ca scapi pre copiii
din cumplitele tiranii; pre altii cu fumuri groaznice frigu-
roase puturoase, intr-acesta chip se
giuitele cereri, ca se in voevodul nemilostivii din
vatul singe al ticAlosului norod...". V. A. Urechia, op. cit., XII, p. 476. .

Raumour, ca timpul anilor imediat anteriori ulteriori, desi

mod era 25-27R. observatiile doctorului C. Caracas, P. Samarian,
veche monografie..., p. 23.
V. A. Crechia, op. cit., XII, p. 330.
p. 528-530.
Corfus, Insemndro, p. 136, nr. 88; vezi p. 42, nr. 137. Teodor
raporta, la 15 decembrie 1820, epitropilor casei cA, 802 oi
de el pentru iernat, au pierit 235 din diferite cauze, care cumplitei ierni
poate vor de aci inainti, pieire oi mari
pe la alte locuri". Arh. St. Iasi, CCCLIII/52, comunicat de C. Istrati.
Documente privind istoria 1821, vol. II, p. 375. Pentru
lipsa de alimente p. 75, 106, 155, 257.
L p. 136, nr. 87. Vezi Mentiunea doctorului C. Caracas,
P. Samarian, op. cit., p. 23.

62

www.digibuc.ro
 FLAGEL ECOLOGIC AL EVULUI MEDIU ROMNESC :
INVAZIILE LCUSTE*
DE

CERNO

ultimele decenii, cercetrile pe plan mondial privind influenta exer-

de mediul inconjurtor asupra evolutiei societtii umane au
un caracter prin abordarea temei manier interdisci-
plinar5:. Dup cum se izvoarele medievale n-au acordat factorilor
ecolbgici in msura care dereglrile constatate ciclul considerat
al naturii (in special al celui climatic) au influentat - prin afectarea
- soarta oamenilor. Astfel au fost surprinse inregistrate mai cu
seam accidentele sau anomaliile care, in conditii agravante, au provocat
calamitti Fenomenele meteorologice anormale, adic variatiile excesive
de temperatur, pe timp de iarn de var, determinind dezechilibrul
regiMului hidrologic cauzind, in ultim o secet prelungit
dimpotriv, precipitatii abundente, nastere la inundatii, duceau la dis-
trugerea, ambele variante, a recOtelor. seceta cit inundatiile
corolarul pe plan entomologic printr-un flagel specific : invaziile de
lcute ce opera destructiv a naturii. astfel se ivea foametea,
ei cortegiu de aspecte funeste pe plan fiziologic, socio-economic
demografic, dintre care mai dramatic era al epidemiilor, indeosebi al ciu-
mii in asemenea conditii de malnutritie un teren
propagare. In cazurile enumerate mai sus, perturbrile pe plan demografic
erau evidente, cauzate printr-un indice mai ridicat de mortalitate, cit
prin deplasri de populatie in cutare de refugiu.
Asadar echilibrul fragil existent consum Evul mediu
romnesc - ca pretutindeni, de -a fost adeseori periclitat, ca
ale dereglrilor climatice, de catastrofe cauzate de invaziile de
siderate a fi fost cele mai duntoare pentru agricultur.
din vremurile antice, lcustele au constituit un flagel pentru umani-
tate. Dup relatrile analistilor latini, Africa de nord - intregului
Imperiu roman -a fost adeseori pustiit de aceste insecte. Pentru tara
lcusta (Locusta migratoria sau Pachytylus migratorius),
cele mai mari dimensiuni speciilor de cimp, a constituit, secole
de-a o grav calamitate ca de pentru alte
Fragment din Efectcle supra dezvoltdrii
feudale romanesti 1800) (in realizat colaborare cu Paul Binder.
de lu acestor fenomene studiul meu, and
history.. considerations on the natural disasteis on the socio-conontic and
graphic situation of the Countries to 1800) in NEH, Bucuresti,
p. 307.
2 Potrivit dictonului atit de nimerit in foa-
mete", de iatroistoric Samarian, Din epid mi logia trecutului
1939, p. 39.

63

www.digibuc.ro
europene, unde roiurile ptrundeau din partca de sud a continentului, din
Turcia Africa. faptului din sccolul al
toriile de unde proveneau aceste insecte au fost secate ulterior
cultivate, focarele sau vetrele gregare au fost, distruse, faza migra-
toare nu mai este Europa.
Cronicarii din romne au semnalat specificul specici (sint mai
mari greicrii"), imensitatea roiurilor de (cit.un nor" sau a aco-
directia consecventa de deplasare a care, de obicei,
migrau de la est sud spre vest nord. Puterca de pustiire a roiurilor de
a fost uneori prin faptul ele cursul lunilor
august sau chiar septembrie, griul alte de toamn
mai dinainte recoltate, czind prad insectelor doar
uneori Roiurile preferau firul mai ales
Oltului, Turnu Rosu constituind poarta" de p-
trundere a lcustelor spre Transilvania. Invaziile de durau adeseori
citiva ani consecutivi, deoarece exemplarele gregare depuneau in
acele locuri din care primavara urmtoare se dezvoltau, apoi, un mare
de hrve solitare. Gonirea" lcustelor prin afumare, zgomote
sau clopote, de ale de foc de metalice, spre
a nu pomeni de procesiunile religioase cu moaste" - potrivit tradi-
timpului - , n-a dat rezultatele scontate, dar inaintasii nostri dat,
uneori, dovad de ingeniozitate, folosind pentru hrana
porcilor. Aceste insecte au mai constituit, desigur, o abundent si
pentru pestii din si fluviile noastre.
In trecutul gritoare descrieri a ceea cc a
flagelul invaziilor de lcuste. Prima o de iscusite a croni-
carului moldovean Miron Costin, calitate de martor ocular al unui
pe cind se afla la invttura in Podolia : Cu unii
1647), de ce s-au rdicat Bogdan Hmelnicki) hatmanul
asupra aproape de scere, pre la la
Bari, Podoliia, pre cale de la sat spre oras. Numai ce despre
amiadzzi cum deoparte de un nour sau o
Ne-am vine o furtun ploaie, deodat, timpinat cu
nourul cel de lcuste, cum vine o oaste stol. In ni s-au luat soarele de desirnea
mustelor. Cle ce zbura mai sus, ca de trei sau patru sulite nu era mai sus, iar
carile era mai de un stat de gios zbura de la Urlet,
intunecare, asupra omului rdica oarece mai sus, multe zbura
sfial de sunet, de ceva. sus dc la o
mare de ceia asea mergea pe deasupra ca de doi
coti trei sulite in sus, tot desime chip. Un stol tinea
un ceas bun trecea acla stol, la un ceas giumtate sosiia altulsi
stol dup stol, de la la mas,
ca albinele de gros dzcea, nice stol preste stol, ce trecea stol de stol si
nu porniia, nu incldziia bine soarele spre cltoriia
la de mas. la popasuri, unde minea,
negru, Nice frundze, nice pai, ori de iarb, ori de
smntur, nu cunoaste unde poposiia, era locul nu asea
negru la popas, ca la masul aceii a lui DumnedzAu. dzile au
acia urgie; den prtile de gios, hi sus mergea" 3.
a doua descriere o un sccol mai tirziu avizatului
consul austriac in romne, raguzanul Ignaz Stephan Raicevich. Acesta,
Miron Costin, Opere, ed. P. Pannitescu, Bucuresti, 1958, p. 166.

64

www.digibuc.ro
consemna ; Pare o fatalitate fiecare tar care natura a fost generoas
darurile sale fie intotdeauna o sau o pacoste care
dulceata produselor folositoare; lacustele, care
mereu asupra acestor provincii bogate roditoare, se pot numi o
pacoste. Vai de de livezile pe care se ore nu
nici un fir de verdeata, cocenii de porumb nu
ochilor decit un cotor gol; nu care
mai mult de par negri
care razele soarelui. Filfiitul atitor milioane de aripioare produce
un neplcut, iar pe fac al unei uriase
turme de intrate in cele timp de citiva ani,
cutreicrind de colo colo, ce, in trec peste Deseori tree
Carpatii in Transilvania, unde cornandamentul
regimente intregi pentru a le nimici tunul focul; s-ar un lucru
ciudat, dar e neindoios. De obicei depun toamna, sub se
retrag pdure. Primavara, ce se topesc soarele
inclzeasca, se vede cum se pmintul apar aceste insecte care
salte caute Numai cind se pe care numi-o
de copilarie, pot fi stirpite. Din ordinul acolo cu
le strivesc, le le sant paie deasupra ; uneori,
locul, le inconjoara numai paie le dau foc. Cu toate aceste
rnsuri multe altele, tot pe care li-I graurii ciorile,
e peste s fie totul.
Se crede, general, lcustele vin din Africa trecind prin Arabia in
Oricare ar fi originea se pare din Siria ele Asia de
acolo in Cuban in (Crimeea), de unde e sigur trec Moldo-
va, si apoi in Tara Romneasca.
E de observat inaintarea aceste e de obicei
Dunre, pe care o ajutorul unui puternic. aceasta se schimb
sens contrar in momentul Dunrii, ele cad impiedicate
de masa vreo miscare se se
deseori coastele Negre sint acoperite de lcuste
numeroasele invazii de lcuste care au pustiit secole de-a
patriei, nu ne vom ocupa de acelea ce au constituit intr-adevr
un flagel ecologic de proportii si care, prin caracterul de cit
proportiile ce au au reprezentat intr-adevr dezas-
truoase, dintre cele mai funeste pe ansamblul teritoriului romnesc.
Astfel, marea invazie a lcustelor ce s-a in succesive in
decursul anilor 1539-1544 - ani caracterizati prin veri excesiv de clduroase
secetoase - asupra Transilvaniei, Moldovei a avut
percursiuni extrem de grave. Eustatiu Gyulafy (1557-1607)
1539 lcustele au in deosebit de mare in Transilvania,
acoperind soarele distrugind culturile cerealiere, special de orz iar
un cronicar sas in 1541 lcustele au pustiit din non Ungaria,
Transilvania si Tara timp ce o mural
afirma uriasa multime de a devastat toat Transilvania
reginnea Mediasului a la 22 un roi imens de
Stephan sich, Osservazioni storiche, e intorno la Valachia
e Moldavia, Napoli, 1788, p.
Hungariae Histarica. Scriptores, Budapesta, p.
Adolf Docorornano-Soxonica. R
cr nistica Iluctireti, 1980, p. 391.

5 - c. 91 65

www.digibuc.ro
 soarele. Oamenii s-au dus pe cu bliduri
de in care ciocaneau ca le sperie, dar totul a fost in zadar, deoarece,
se spune cu resemnare in izvoare, a fost pedeapsa Domnului" a tinut doi
ani de zile; lacustele au devorat totul, mai ales vita de vie, pricinuind o mare
mizerie Anul 1542 a fost deosebit de greu, insectele in roiuri prin
Tara scaunul Sibiului comitatul Aradului. Ele s-au perindat valuri
succesive, 24 10 august, deasupra a Brsei,
pricinuind mari pagube In Sibiului lacustele au fost sernnalate la
5 august, peste zile in comitatul Aradului unde au mistuit roadele
Cronicarul Sebastian Borsos (cca 1520-1584) consemneaza ele
veneau dinspre Moldova, acoperind lumina soarelui (Locuste innumerabiles
quae radiis solia obfuscabant de Moldaviae veniunt Transylvaniam"),
dreptindu-se apoi spre Apus In 1543 flagelul continua, iar in 1544, intre
28 -5 august, alte roiuri se abat asupra Transilvaniei, acoperind soarele
luna", pustiind mai cu regiunea Sibiului cerealele
Lacustele au venit din Moldova, care de pe urrna
pustiirilor turco-ttare din timpul expedi tiei sultanului Suleyman
ficul de la 1538 pentru izgonirea lui Petru Rares. Flagelul - de o
mete ingrozitoare -a impresionat de mult pe contemporani, domni-
de turci la Suceava, timpul s-a produs
dezastrul, a primit chiar porecla de cronica lui Macarie se
pe vremea acestuia a fost foamete tara Moldovei si
Muntenia" 12, Grigore aminteste in zilele acestui
fost-au foarnete mare tara Moldovei la unguri fapt in Transilvani
au venit multe, de au roada, pentru acia poreclit
de i-au zis vod" Evenimentul a fost consemnat tardivul
letopiset muntean datorat lui Radu Popescu: Intru aceste vremi, la Moldova,
domn foamete mare, den lacustele
ce venise tara Moldovei, era intristat la moarte"
Flagelul s-a extins Tara vremea lui Radu
Paisie, foametea proportii Domnul a
zadarnic se adreseze oraselor transilvane 16 spre a cumpra cereale, dar
provincia de peste munti se atunci mare penurie. Documentele
mii consemneaza o serie de achizitionari de ocine de boierii mai
cu preturi mici (variind 40 600 de aspri, arareori 2000 de
aspri, in functie de dimensiunile mosiei si calitatea de la
E. A. Bielz, Beitrag zur Geschichte merkwrdiger Naturbegebenheiten in
Verhandlungen und des SiebenbUrgischen Vereins wissenschaflen,
Sibiu, XVI (1862), p. 10.
Ibidem; D. Hain, zur Witterungskunde ..., Brasov, 1854, p. 8.
Miles, Siebenbargischer Engel..., Sibiu, 1670, p. 53.
(Date istorice transilvane), vol. Cluj, 1855, 37.
Chronicon Fuchsio-Lupino-011ardintun . ., ed. Joseph Trausch, pars
1847, p. 55.
Cronicile din XV - . . ., ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti,
1959, p. 102.
Grigore Lctopisetul Tdrii a II-a, ed. P. P. Panaitescu, Bucu-
19.58, p. 160; Demograjia, dimensiune a istorici, Tirnisoara, 1974, p.
Radu Popescu, Istoriile domnilor Romdnesti, ed. C, Grecescu, Bucureti, 1963,
p. 49.
op. p.
Gr. Tocilescu, 534 documente slavo-romne din Tara si Moldo
la Ardealul 1346-1603, Bucuresti, 1931, Silviu Dragomir, Docu-
mente priiiloare la Sibiul sec. -XVI, MIN, Cluj, IV
(1926-1927), p. 53, 54.

66

www.digibuc.ro
odiditi, pe mare foamete (20 noiembrie 1540), pe de lips
foamete" (13 august 1541), foamete foarte rea" iulie 1542 sau 543)
oricind au tost foametea cea mare" (7 octombrie 1543) 17 Chiar sub Mircea
Ciobanul se mai amintesc de asernenea cumprturi silnice pe acele vremuri
de foamete" (6 iunie 1545) sau chiar de de zilele r5posatului
Radu voievod, pe mare foarnete, de peste munte de la Ungurul din Sibiu
pentru 6 de pretul unei (= 1494,24 1) 40 aspri
4 porci un porc 100 aspri" (22 mai 1599-1552) 18 Din pricina
foametei, oropsitii au fost chiar siliti copiii robi la turci spre
a obtine ceva hran. Astfel tot vremea lui Mircea Ciobanul se mai pomenea
de ocine cumprate pe vreme de foamete, oamenii vindeau tur-
(mai 1545) documente, mult mai tardive, din timpul domniei
lui Alexandru al II-lea Mircea (24 mai 1571 4 aprilie 1573), consemneaz
de de pe vremea lui Radu Paisie cind a fost foametea cea
mare, de oamenii copiii turcilor", sau de trani care si-au
mosiile unii, la foamete rea, altii copiii la turci,
altii au murit de foame pe drumuri, in zilele riposatului Radul voievod"
La anilor secetosi din penultima a secolului al XVII-lea in
trile romne, cu recolte slabe, foarne latent ciurn endemid, s-a adugat
1690-1691 flagelul care au pustiit teritoriul invazii
succesive. Ele fcuser sporadic aparitia in Tara Romneasd de
prin anii 1683-1684, cum atest cronicarul Radu Greceanu, care
din zilele lui vod (Cantacuzino) venise acea urgie dumneziiasd pre
acest de au pedepsit 7 ani cu de s mult stridciune
Dar valurile cele mai intense ale necruttoarelor insecte s-au
asupra teritoriului romnesc perioada In Moldova,
declara of iterul francez Gaston de Bthune la 5/15 septembrie
1690, noua carnpanie a trupelor polone din vara acelui an a fost stinjenit
de invazie de care, venind din Asia", au pustiit
Ucraina, Moldova Tara Romneasd La fel, clericul minorit
conventual catolic Francesco Antonio Renzi se adresa congregatiei De Propa-
ganda Fide", scriindu-i din Iasi la 19 februarie 1691 si aici Moldova este
o foarte mare lips, dovad se vinde 18 imperiali un rubbio"
289,96 sau 294,49 1> meiul cu 14 imperiali m5.sura, din cauza
marelui numr de 15custe prsite Moldova, care au distrus nu
numai semnturile dar finetele, si multimea era de mare, timp
de de zile nu s-a v5.zut soarele, in afar de cele
clre au Moldova, ele au umplut au potopit Transilvania
Polonia Podolia Ucraina Moscovia Noi ne cu
pe. care le aduc ttarii din Bugeac pentru a le vinde"
11 B. Tara vol. IV (1536-1550), Bucuresti, p. 132,
102; p. 143, doc. 113; p. 162, doc. 129; 187, doc. 152.
Ibidem, p. 224, doc. p. 331, doc. 280. Se mai amintesc si de vin75.ri in Dedu-
lesti pe 200 gata 6 vaci (20 1553) sau pe 770 aspri (5 mart. 1556), cf.
vol. V 1-1565), 1983, p. 8-29, doc. 24; p. 67-68, doc. 65. Mai ve7i
pentru alte pe vreme de foamete" la Mogosesti pe Dimbovita (22 mai 1557),
(Buau) (9 iun. 1559) (Prahova) (16 1563), cf. ibidem, p. 94-95,
87; p. 159-160, doc. 145 si p. 310-311, doc. 280.
IV, p. 12, doc. 173.
Ibidem, vol. VII (157 1-1575), 1988, p. 42, doc. 30; p. 1, doc. 129.
Radu Greceanu. donmiei lui Brncoveanu
(1638-1714), ed. Aurora Bucuresti, 1970, p. 90.
Hurmuzaki, XVI, 1912, 258, doc. DLXXI.
Caldtori strdini despre VIII. Bucuresti, 1983, p. 118-119.

67

www.digibuc.ro
 Npasta lcustelor s-a abtut asupra Romnesti, in 1691,
cum afirm cronicarii Radu Popescu si Radu cel scrie
Dumnezeu au dat cu au venit de multe,
tara au umplut de minca toat bucatele au clocit au puiat
ani, primejduia tara s de foame". Atunci, afirm acest izvor,
potrivit mentalittilor superstitioase ale epocii, aducindu-se niste moaste de
la Gora Munte, Athos - si sfestanie in toat tara
s-au rnilostivit Durnnezu si le-au de nu s-au mai La
Radu Greceanu confirm au fost la al treilea an den domniia sale,
aflindu-se tara la mare si foamete de stricciunea lcustelor... Costan-
din la Sfetagora au pohtit pre printii de acolo... de au
adus capul lui Sfeti Mihail Sinadschi". capul sfintului
Bucuresti prin tar pre unde era lcuste, cu arhierei cu preoti", iat
s-au rdicat lcustele au dupe pmintul acesta, de s-au
noscut mare aiave" Desigur, plecarea voracelor insecte s-a dato-
rat minunilor" svirsite de moastele sfintului aghiorit, ci faptului
devoraser pe cimpuri tot ce gtsiser necesar branei pustiindu-le, pentru
apoi se stolud se nspre alte meleaguri.
In Transilvania s-au succedat valuri de lcuste 1690-1691.
august-septembrie 1690 provincia a fost invadat de o mare multime de
lcuste venind dinspre Moldova. In Ciucului insectele au devorat
lcomie toate semnturile crude, deasupra roiuri dese
intunecaser cerul, si au provocat enorme furaje,
livezi ; aceleasi calamitti au fost inregistrate in Mediasuhti
al Sibiului, ca in Tara Birsei In vara anului 1691 invazia s-a repetat,
dar venind dinspre'Tara Romneasc. Lcustele au fost precedate la 26
de o nimicitoare, apoi nocivele insecte s-au npustit asupra
de si semnturilor de toamn, din tinutul Trei pe
Ariesului si Tara au poposit
toat e bucatele. La Codlea insectele au distrus putinul rod ce mai
rmsese de pe urma grindinei amintite. Din pricina pretul
cerealelor a crescut mult in Transilvania, cu mai mult cu in
ostasii trupelor imperiale de ocupatie

24 Radii p. 3.
Radu Greceanu, op. cit., p. 90 1.
26 Erdlyi (Muzeul ardelean), XVII (1900), 327; Trtnelmi
(Arhiva istoria), Budapesta, 1893, p. 14; Benko, Csik, Cyergv (Des-
crierea scaunelor Gurghiu KsLon), Ouj, 1853, p. 3.
Qudlera..., VII, Brasov, p. 1; Joseph
wischer cans dean 16 17 Archiv des
Landeskunde", 3/1958.
Trtnelmi 1893, p. 152-153; Quellen..., IV, Brasov, 1903, p. 88-89;V,
1909, 384; p. 442. Cronicarul Cserei afirma august 1692 o mare
de au invadat scaunele Sibiu Sebes, traversind de a si-au
depus din care anul a aprut o generatie[Hisforija (Istoria) (166 1- 11),
ed. Kazinczy, Pesta, 1852, p. 2271. intr-adevr in cursul verii din 1693 intregi
au traversat unde s-au asezat distrus vegetatie. Cronicarii afirm
ajungea aproape de genunchii insectele abia fi alungate
zgomote de clopote. spusele in trei
au provocat meren pagube in furaje, cereale vii; ce pustiau se
in grup acoperind soarele ca niste asemuite unor ostiri" ordonate, organizate
in cete" Pter Apor, Transylvaniae. ed. GC.1 or
Budapesta, 1903, 130; Szakdl
1660-1715 ale lui P. I., Anonimului din
F. Sz. si G. B. Ocna Sibiului 1660- 15), d. K. S. Pesta,

68

www.digibuc.ro
 seceta lacustele n-au o foamete de calamitoasa
Transilvania, in schimb acest flagel - de nelipsitul corolar,
ciuma -a din non in Moldova si in Tara in ultimul
deceniu al secolului al XVII-lea. Astfel, Moldova documentele
obisnuitele sau danii de ocine avuti pentru salvarea celor
din ghiarele foamei ; la I martie 1691, un Iftimie, feciorul lui Durnitru,
sa Paraschiva Ion si Dobre, parti de mosie
din pe apa Bahluiului (tin. mare Dediul
pentru i-a ajutat la nevoie i-a scos din foamete procedat la 13
mai 1691 Toader Mghinici cu sotia sa copiiilor Grozav,
Catrina care au lui Irimice Botez un de cu din
satul Silvestri (tin. Roman) pentru i-a scos din foamete a cheltuit cu
casa 8 lei Tot asa, la 24 serdarul Vasile Bainschi,
druind o parte din Fitionesti, pe apa (tin. Putna), episco-
pului de Lavrentie, amintcste a obtinut-o la
in schimb vremea foametei ; acelasi episcop a mai primit in 1693 ca
danie o parte din satul Burdusesti, tot pe apa de la Posto-
copiii ei, de la Nacul, Lrsul Apostol, feciorul lui
Fiteon, cind era foametea cea mare, pe un rnascur gras, drept 3 o
de taler taler, bani" In sfirsit, un document din
1695 mai aminteste de un Coste Adam care a obtinut 50 stinjeni
de mosie din Gugesti pe apa de la o pe care a
scos-o din foamete
Pentru combaterea care a atunci in Moldova, atit Con-
stantin Duca la 11. august 1693, cit Antioh la 20
bruarie 1696 au privilegiile breslei de ciocli din Iasi; acest
din domnitor a procedat la f el pentru breasla cioclilor din Roman 32
Romanesti, izvoarele interne mentioneaza la fel foa-
si 1691-1692 1696-1697. Chiar cronica logoftului
Radu Greteanu aminteste domnul Constantin Brancoveanu a stat
domniia Tirgoviste de la 9 zile ale lui octomvrie la 6 zile ale lui
de vrme ce nu potolise boala ciumei, ce era atuncea
in Bucuresti" In acest trist foametea a fost provocata Tara
de seceta prelungita de necurmatele invazii de lacuste ce au
distrus recoltele. Din pricina lipsurilor din 1690-1691, o oarecare Anca,
fiica Melentie din satul Grosi (Arges), numai eu den
tata-mieu, pe vremile era foamete, de mare nevoie", s-a dus la logofatul
Ion din Cocul de s-a tocmit cu drept oi 10 lei 6" particica
1860, p. Cserei mai la Simleul Silvaniei Oradea, lcustele - printre
de exemplare de neobisnuit - au produs pagube in arturi vii
(Trtnelmi Tr", 1893, p. 234).
Catalogul din Arhiva a IV (1676 -
1700), nucuresti, 1979, p. 298, nr. 1 p. 305-306, 1 358.
Ibidem, p. 335, nr. 1 494 p. 356, nr. 595.
supliment I (1403-1700), 197.5, p. nr. docui
tardiv din 1 iunie 1702 mai aminteste si cumprarea unei a prti din
de la in timpul foametei", atre vamesul Frangole, pe
133 de lei, aceast apoi restituit ocina mnitstirea Copou din
Catalogul r ..., 1720),
Bucnresti, 1975, p. 36, nr.
P. Samarian, Ciuma, p. C. din
Din anticpid mice in note, sub redactia dr. G.
Brtescu, 1072, p. 86.
Greceanu, op. p. 122.

69

www.digibuc.ro
ei mosie; la la 8 ianuarie 1692, Anca, nepoata lui Toma monah din
Brtiani, druit partea ei de ocin su popa Jane, ca
pentru pomenire, intmplndu-i-se de i-au murit fmeia =
ei in foamete necumnecati = ci
derea"
Izvoarele arnintesc nu numai de la sate dar orase; de
martie 1691, in foametei, s-au inregistrat la Cimpulung 12
de terenuri si case la vrerne de si foamete la Bucuresti vin-
de robi Cit despre cium, un document din 3 aprilie 1698 ne
face cunoscut - printre altele - virulenta ei. Astfel, la acea dat, un pop
din Rimnic vindea episcopiei din acel oras o ocin o viisoar" la
Olteni pe din care 20 au fost destinati pomenirii a 7 persoane,
oarece s-a intimplat, unchiului su Tnase diaconul fratelui acestuia si
toatei casei moarte de cium de au murit de n-au rmas
nimene de ct o copilae
cea de a cincea a secolului al XVIII-lea a cunos cut o
nou calamitate de proportii care s-a abtut asupra romne anume
pustiitoarele invazii de lcuste din anii 1746-1749, provocind mari lipsuri
foamete. Proliferarea duntoarelor insecte a fost facilitat si de verile
toase din (in pofida unor ierni grele, mai ales in 1748),
rindu-le prilejul de a se inmulti a reveni valuri succesive.
invazia lcustelor in Tara Romneasc le detinem mai ales din
rmase de la oculari. Astfel, un Atanasie monah precizeazI ca s
stie de cind au venit lcuste Tara Romneasc luna lui inni 16,
7254 (= 1746>. Si era doinnu Costantin Nicolae voevod Mavrocordat>
din cauza scumpetei era banita de de 1

jumitate>" su, cronicatul Dimitrie Eustatievici din

Brasovului la anul 1746, august 1, la zi au venit lcuste
multe de la Tara Romneasc si Tara Moldovii aici la Tara Birsii si de aici s-au
dus la Ardealului... la multe locuri multe pagub au mai ales
la scaunul Sebesului, cci acolo s-au toamna. S-au .fost
aici, la Drste, dar n-au fcut, li-au strins oamenii
cu li-au omort" in Tara Romneasc voracele insecte
continuau s mari pagube. Chiar patriarhul Antiohiei, Silvestru, aflat
in vizitatie canonic in Tara Romneasc, a fost rugat de Constantin vod
Mavrocordat ca la 2 1747, la slujba in Urziceni,
s se roage pentru incetarea prpdului provocat de lcuste 40; la fel, o
semnare a unui pop Costanclin din Oltenia iar luna lui
avgustu in 6 zile, 7255 (= 1747> au venit lcuste au toate
turile" Dup un calendar contemporan din Brasov, lcustele din Tara
Lia Lehr, Factori evolutia a
al in SMIM, VII, 1974, p. 175, n. 48.
p. 176.
- printre altele - de mitropolitul Teodosie, a
unui copil de la 14 mai 1691, cu 10 de la o Ileana Moldovcanca, lui Preda
a fi vreme de nevoe de foamete" cu ce
ci a copiilor (Ibidcm, p. 176, n. 49).
p. 193, n. 116.
Coatis Iasi, 1975, 162, nr. 2.
Dimitrie Eustaticvici, de clericilor ed.
N. in BCIR, , p. 92; A. Armbruster, Dacoromano-Saxonica, p. 396.
manuscrise si de privind ortodoxe
r mine, BOR, (1976), nr. 3-4, p. 329.
41 Idem, de p. 296.

70

www.digibuc.ro
Romneasc au trecut muntii Buzului ai precum pe la Turnu
Rosu, in lunile august septembrie, provocind mari pagube in ;
insecte ptruns Banat nirnicind complet vegetatia din
trictul Orsova recoltele de porumb din cel al Caransebesului Intr-o
la Viena tipografia lui Johann Peter von Gelen,
se precizri in cu invazia lcustelor Transilvania: In luna
august 1747 au venit succesiv mai multe roiuri, unul prin Turnu
intrerupere, trei la patru ore. Exemplarele de lcuste erau asezate
de aproape uncle de altele, timpul zborului atingeau aripile,
un sunet. roiului zburtor putea atinge de stin-
jeni (klafter), ca mai astfel c acopereau cerul
zburau la suprafata pmintului, din cauza (desimii) roiului, un nu
vedea cu altul de la de pasi. In luna septcmbrie 1747 a sosit
relatarea prin pasurile din regiunca Sibiului a Brasovului au
din de lcuste, de o mrime diferit, vcnind toate din Tara Ro-
In 1748.-1749 a continuat flagelul ilicustelor Transilvania Banat,
devastate regiuni intregi ; pagube incalculabile au fost provocate comi-
Hunedoara, Alba, in scaunul Sebes, in districtul Lipovei. In special
Sebes-Alba fost pustiit in 1748 de nemiloasele insecte care se
rau cu milioanele, proliferind din lsate de anul anterior, pofida
gului din timpul iernii ce distruscse exemplarele mature. Lipsa
alimente a provocat o scumpete grozav ; vara acelui an pretul ferdelei de
de 36 denari a urcat 14 zile la 1 florin, iar al acelei de porurnb de la 12
48 denari In 1749 s-a repetat din nou in regiunea
unde isisectele nimicit bucatele de var (asa-nurnitele Johannisfeld")
porumbul 46 au invadat totodat satele din districtele Caran-
Lipova, Lugoj, Orsova, devastind indeosebi recolta de
; insecte nu dispar abia in 1750
In Moldova acelasi flagel a timp ca Transilvania
Tara Romneasck in unei cumplite.
Astfcl, Paul Jamjouglou, pentru limbi orientale in slujba
rezidentului Suediei la Poart, Edvard Carleson, convoiul acestui
diplomat la intoarcerea in patrie, a trecut prin Dobrogea Moldova, in iulie -
august 1746. In jurnalul asupra acestei cltorii, Jamjouglou
la 16 cortegiul trimisului suedez a traversat, vreme de cinci ceasuri,
Dunrea intre si Ismail. El face urmtoarea mrturisire: Din brcile
42 IV, 12; VI, 1915, p. L. Barti, op. 205
261.
Invazia s-a produs noaptea dinspre 13- 14 august 1747, ele venind in
grupuri compacte dinspre Trei Cu strdania locuitorilor de a le alunga,
au devorat. bucatele tarlalcle de
au invadat regiunca la 20 23 august,
Alte roiuri mari - ce au intunecat
ncmaiavind ce devora, s-au strins pe
-
dului pe dinspre unde clepus pe rile
devastate; cf. Georg Michael Gottlieb von Herrmann, and Sibiu, 1883,
p. 339.
" N. documente, XX, Bucuresti, 1911, p. 163-164.
Die im Jahre 17-18, in des Verems Sieben-
Landeskunde, Sibiu, 1886, p. 16-17; LAjos XVIII
(Culegere de date referitoare istoria nizariei de sud in secolul al X' III-
lea), Timisoara, 1893-1896, 82, 83; Timisoara, 1900- 1904, p. 154, 257, 265, 266.
Das Hausbuch des Weiss, in
p. 18- 19.
L. Barti, op. II, p. 207.
p. 103, 285, 430.

www.digibuc.ro
noastre am zrit un nor gros care aproape ne-a ascuns lumina
soarelui. Totusi n-a fost mic mirarea am bgat de c acest
nor era dintr-o de mari niste raci
sau crevete. Acest fenornen a clou ceasuri, fr ca s ne fie cu de
a vedea acestei invazii. Aceastoaste inaripat pustiise peste
tot pe unde trecuse, nelsind din recolt sau din pomi paiele ramurile.
ce aceste au secAtuit totul tinut, ele pornesc mai
parte, intocrnai ca niste psri, pentru reincepe aiurea distrugerile bor.
ce ne-a mirat mai este faptul ce aceste au
de pe cimp, s-au aruncat asupra bltilor din lungul Dunrii,
nici o verde pe trestii. Este de neinchipuit ce cantitti de grine, orz,
gnu alte au fost aceast invazie timp foarte
desi goipodarii au fcut totul pentru a scapa (de ea), nd chiar foc
de a goni astfel pacostea care le czuse pe cap, dar
toate nici un rezultat..."
Tot in cronica atribuit lui Enache Koglniceanu se arat
de a domnii a lui Constantin Mavrocordat in
174S - august 1749), au fost de
lcuitorii", poruncind se faci slujbe in biserici s se inalte
ciuni pentru indeprtarea calamittii. Dar ctre . verii au venit
lcustele de au urnplut toate tin(u)t(u)rile, istovind tot. Pe
punrs] locul negru, ca n-ar fi fost srnnat niciodat,
sau de era, vii, sau sau sau de era infrun-
niagr (de) pr uscat. tin(u)t ani,
din domnie lui loan = 1743 - 10
1747), dar nu era nici piste tot locul ca la
zi s-au pin E(i) de nu vide. De cari,
poroncind la toate rnnstirile ca toate clopotile
cele mari, ca doar s-or fug, iar s-au ostinit, cci era urgie lui
Dumnedzau. vreme s-au acut o mari scumpete, agiunssi
dernirlie de ordzu un leu. pe multe oameni ce
usca oamenii de copaci si le chisa, le mesteca
cite si le fac Pe alte locuri
as5.mine fc. Cari nu putem arta ce nevoi era de foamete. La cari, mi
s-au mii de am vdzut ochii in sate la tin(u)t(u>1
nilor, eu slujba acolo iarna, fetile srnna a fi
nu de slabi, cari, agiungind primvar, au murit.
Am mai si la Cernut(i), sat la casa preutului, in postul mari,
acolo pentru bucate de ni-au gsit, iar de pini
ni-au de ghind o mic5. au
aceast foamete toat domnie acestui domnu, lips
tele din vara despre iarn ingropa,
de ; la 14 iar au trecut lcuste multe prin
Ias(i) toate clopotele pe la toate mnstirile"
C. Karadja, Le journal de Paul de Constantinople en
in Revue historique du sud-est europeen", VII (1930), nr. 1-3, p. 25-26.
50 Pseudo-Enache Koglniceanu, Tdrii Moldovii... (1733-1774), in Cronici
ed. Aurora Zrneu, Buc., 1987, p. Constantin Mavro-
cordat spre a e rita plata ohisnuitului avaet la instalarea noului han al ttarilor din
Arslan i-a trimis in un ( scrisoare) starea de
a Moldovei: au murit vitele" apoi a urmat iarna foarte grea de anul trecut,
asa din putinele vite ce rmseserd n-au de frig nici a parte.
Al d ilea, semnturile noastre stricat din cauza secetei, de la inceputul

72

www.digibuc.ro
 neintrerupt de calamitti abtut asupra din principate,
de ani in prin secet, cium pustiirile aduse
de ostile strine in ultimul rzboi austro-ruso-turc (1735-1739), a contribuit
msur foarte insemnat la pauperizarea ei. Se poate afirma, asadar,
suficiente sanse de a intui adevrul, c abolirii Tara
Romneasc si a veciniei in Moldova de ctre Constantin vod Mavrocordat,
in 1746 respectiv 1749, s-a datorat in parte nevoii de a oarecare
extreme de aserviti, loviti mod nemilos
de consecintele calamittilor, a au fost precedent
anterioare. Oricurn, serbia devenise anacronicd eliberarea
de sub regimul de dependent a intrat in optica de reformator cu
luministe a lui Constantin Mavrocordat, de ideologia epocii,
de a abuzurilor claselor privilegiate 51
In zorile moderne, impactul factorilor ecologici asupra societtii
romnesti devine mai putin dezastruos ca in trecut, cazul catastrofelor
turale, odat cu dezvoltarea tehnicilor agricole si a stiintelor medicale, precum
inregistrate in administratia de stat serviciile publice.
Mari le calamitti ale perioadei feudale -foametea, lcustele ciuma - dispar
in secolul al XIX-lea si odat cu ele se incheie un mare ciclu din a ecologiei.

n-am un de ploaie. Al treilea, de doi lcustele bintuie tara noastrl, mari

stricAciuni", cf. Cronica Ghiculestilor. Istoria Moldovei anii 1695-1754, ed. Nestor Cama-
si Adriana Camariano-Cioran, Bucuresti, 1965, p. 629. De asemeni domnul a la
Poart ca se arate starea a trii
suferite de la secete, moartea cear (Ibidem, p. 633).
51 Vezi intreaga discutie la Florin Constantiniu, Reformele Mavrocordat
Moldova Tara In S.A.L, XX (1972), p. 28-35, Papacostea,
La grande charte de Constantin Mavrocardato (1741) et les rformes en Valachie et Moldavie,
In Symposium: L'poque 21-25 Octobre 1970, Salonic, p. 365-376.

73

www.digibuc.ro
 MATEMATICA ISTORIA
strategie tratarea esantioanelor de date istorice:
a anirnalelor
Tara XVI - XVIII)
DE

Statistica este adesea considerat de istorici ca o

ce aplicabilitatea cu pred.dere cazurile in care
torul dispune de complete de Studiul de propune exem-
ice modul in care inferenta statistic, a statisticii matematice,
poate fi folosit tocmai in probletnele care date putine, cu alte
cuvinte esantioane de date.
Dat insemntatea precum posibilitatea,
ce exist acest dotneniu, de comparare a rezultatelor obtinute prin procedeele
statisticii matematice cu cele obtinute prin metode traditionale,
de se pe linia cercetrilor consemnate deja anterior
al acestei publicatii Studiul se va limita la abordarea unor probleme
dologice impuse de caracterul lacunar al datelor despre preturi.
Tntr-adevr, informatiile referitoare la preturi nu complete. De
exemplu, in cu pretul boilor in Tara Romneasd, pentru intreaga
perioad 1561-1775 dispunem de documente privitoate la numai 85 de ani,
timp ce pentru 130 de ani nu o de informatie. a
celor de pentru care exist5. date acestea constau de fapt doar
194 referitoare la 5 237 animale. deceniul
1691-1700 care bogate, documentele contin
158 de mentiuni asupra unui numr de 519 animale.
ceea ce pretul dispunem de informatii despre preturile
a 71 424 de oi. Cu toate acestea, cele 157 cunoscute acoper doar
53 de totalul de 175 ai perioadei 1601-1775.
Mai mull, in epoca feudal de preturi de la o regiune la alta
erau mult mai in zilele noastre, astfel datele despre preturi pri-
vitoare la o regiune nu valabile pentru alt regiune 2
Descoperirea unui singur document an putea s moclifice mediu
calculat pe baza datelor disponibile in mornentul de fat concluziile cores-
cu privire la perioada la care noul document s-ar ref eri.
Ruxandra Coralia Fotino, Din cailor
Tara (sec. -XVII ), in Studii materiale de VI, 1972,
p. -241.
2 Toate informatifle asupra preturilor animalelor pentru perioada consideraa le-am
tinut prin cerceatoarelor Coralia Fotino Ruxandra

74

www.digibuc.ro
 concluziile gcneralizatoare formulate pe baza unor astfel de date
trebuie verificate nu numai prin confruntarea cu ansamblul izvoarelor istorice
referitoare la preturi, dar cu rezultatele obtinute prin diverse metode de
prelucrare a datelor aici intervine utilitatea statisticii matematice.

DESPRE INFERENTA STATISTICA REPREZENTATIVITATE

Una din ramurile statisticii matematice - inferenta - se

de stabilirea caracteristicilor cantitative ale unei
de pornind de la caracteristicile cantitative ale unei din aceast5.
colectivitate. statistica matematic, colectivitate se numeste
o parte a colectivittii se numeste esantion.
problema studiat, totalitatea a boilor, cu
prilejul diferitelor tranzactii patrimoniale sau stabilite cu prilejul diferitelor
patrimoniale, efectuate perioada 1601-1775, constituie in
terminologia statisticii matematice o populatie ; pe care le cunoastem,
preturile consemnate cele 194 de mentiuni despre pretul boilor amin-
tite mai sus, constituie un esantion.
Preturile mentionate in documentele rmase descoperite
reprezint un esantion rezultat dintr-o selectie anume din selectia operat
de multitudinea factorilor naturali si sociali care au contribuit ca nurnai
preturi s fie documente numai documente fie
trate si s accesibile
Stabilirea caracteristicilor preturilor boilor perioada
1601-1775, pornind de la caracteristicile esantionului, este o de
domeniul inferentei statistice.
Dar ce presupune aplicarea inferentei statistice?
cum, pentru a permite forrnularea de concluzii pertinente, datele
istorice trebuie fie reprezentative sub aspect istoric, tot asa, pentru a aplica
metodele inferentei statistice in vederea formulrii unor concluzii stiintifice,
un esantion de date trebuie fie reprezentativ din punct de vedere statistic3.
Pentru a fi reprezentativ, un esantion de date trebuie s
dou conditii. primul esantionul trebuie cuprind un
minim de date, acest numr depinzind de problema ce trebuie rezolvat.
cazul istoriei preturilor, satisfacerea acestei conditii se asigur5. prin delimi-
tarea perioadelor problemelor asa fel pentru problern,
respectiv perioad luat in consideratie, de date s fie suficient
de mare.
Reprezentativitatea statistic presupune, in al doilea rind, ca
de date s un caracter Caracterul aleator sau
nealeator al depinde de procedeul prin care a fost
lectat din populatia total. Esantionul este aleator procedeului
de selectie, element al populatiei totale, indiferent de caracteristicile sale,
a avut egale de a fi inclus esantion, cu alte cuvinte pentru
element al populatiei a existat o probabilitate de a Ji selectat in esantion.
De exemplu, disponibil de preturialeboilor din perioada 1601-1625
este reprezentativ pltit acesti pentru (sau
stabilit cu prilejul unei inventarieri) a avut egale de a ii inclus

Acest lucru nu e, din intotdeauna subliniat in lucr5ile de initiere in domeniul

tatisticii matoratice din tiintele sociale.

75

www.digibuc.ro
 Statistica dispune de metode riguroase pentru a verifica
un esantion este sau nu reprezcntativ. Primul pas, ca
care trebuie f5.cut in incercarea de folosire a inferentei statistice pentru
dierea evolutici preturilor animalelor este deci constituirea esantioanelor
verificarea reprezentativitatii

DE

interesati de evolutia preturilor, este firesc intregul

interval pentru care avem date de perioade cuprinzind un
mai mic de ani cornparam preturile din perioadele succesive.
In cazul nostru, ar fi firesc ca esantioanele ca element constitutiv
pretul fiecarui animal, Din acest mod de
tuire a esantioanelor de preturi pentru oi conduce la esantioane
zentative din punct de vedere statistic, nefiind conditia ca esan-
tionul fie aleator
In situatie, ca element al esantionului de preturi dintr-o
a fost considerat mediu al unui animal in fiecare tranzactie
sau evaluare mentionata documentar, cu alte cuvinte unitar
tranractie evaluare. Spre intr-o tranzactie
document s-au patru oi cu mediu de un taler,
nul nostru va figura o cifra nu de patru ori cifra 1.
In ceea ce delimitarea esantioanelor, aceasta este sub-
perioadelor succesive luate consideratie.
Pentru aplicarea metodelor statistice fost delimitate perioade de
cite 25 de ani, aceasta intr-o seama de datele
ponibile, cea mai potrivita a intervalului de timp considerat relativ
la studierca evolutiei preturilor.
Am tinut de asemenea cont pentru verificarea caracterului aleator,
statistic reprezentativ, al esantioanelor de preturi, este necesar ca esan-
tionul peste opt elemente caz nu mai putin de Esan-
tioanele date cu privire la rnediu pe tranzactie al oilor pentru perioa-
dele 1601 1625 respectiv al boilor pentru perioada 1551-1575, nu au
putut fi luate in consideratie pentru iccare din ele continea mai putin de
sase elemente.
Pentru statistic al esantioanclor de preturi necesar pre-
cizarea riguroasa a ordinii in care au fost datele cadrul
esantion. Am ordonat datele despre preturi ordine cronologica,
de data la care s-a efectuat tranzactia sau evaluarea in
mentiune docurnentara.
Pentru fi co-nparabile, trebuie s preturi ex-
primate in unitate Toate oilor anul 1629
sint date documente aspri. Asprii predomina de asemenea mentiunile
documentare asupra preturilor boilor de la 1651 apar ultima
amil 1701.
Caracterul nealeator al esantioanelor disponibile de preturi ale boilor oilor
nu sugereze caracterului nealeator au tuturor de
preturile unitare din secolele -XVIII. prin metode statistice a
datelor despre preturile unitare ale altor ni rfuri din secolele XVI-XVIII, de ale
sau vinului, satelor sau cailor, ar putea caracterul aleator. Nereprezentativi-
tatea esantioanelor de preturi ale oilor boilor este legat de problema iteratiilor, a arei
tare cadrul acestui articol.

76

www.digibuc.ro
 anumite documente din secolul XVII asprul apare sub denumirea
de ban. In acest secol, Tara Romneasd, asprul banul erau soco-
tite ca valorind a 133-a parte dintr-un taler. secolul XVIII asprul a iesit
din circulatie, locul lui calitate de cea mai divizionar
luat de ban.
preturilor denumit in (bani) posibilitatea cornparrii
in moneda cea mai Tara la
ceputul studiate. Aceast serie de fapt subseria preturilor
aspri cu in bani, care se confund pentru secolul XVII
inceputul secolului XVIII, de obicci asprul a fost, la disparitie,
echivalent ca denumire si valoare cu banul.
aproape toate evalurile ulterioare anului 1668 pentru
oi anului 1680 pentru mentionate documentele Romnesti utili-
zate aici, preturile exprimate Moned de argint, ca asprul,
talerul a circulat in perioad studiat, utilizat in majoritatea
tranzactiilor studiate in acest articol. A fost o serie
de preturi Spatiul al acestui studiu nu ne permite s dis-
aici toate aspectele legate de rezolvarea tuturor problemelor echiva-
lentelor monetare prin studii speciale. Ne deci la a preciza
de care folosite preturile monede de ale epocii anu-
me modelele care au precumpnit tranzactiile studiate de noi: prima
(asprul) in tranzactiile de la secolului XVI, a doua
(talerul) tranzactiile ulterioare.

DESPRE TESTELE STATISTICE

Pentru a verifica esantioanele de preturi disponibile reprezen-

tative diferenta, respectiv egalitatea observat intre preturile din esan-
tioanele disponibile, unor diferite, o diferent
(sau, caz, o egalitate) real, preturilor din
respectivele perioade, se pot utiliza statistice.
Un test statistic o privitoare la caracteristicile unei
sau unor populatii pornind de la caracteristicile esantioanelor extrase din
populatiile respective, de la datele disponibile.
Din ratiuni care nu le discutrn aici, ipoteza supus verificrii prin-
tr-un test statistic este denumit ipoteza zero sau ipoteza cazul
parrii a esantioane, ipoteza nul afirrn o anumia deosebire obser-
vat cele esantioane (de exemplu diferenta esantioanele de
preturi cunoscute ale oilor din perioadele 1626-1650 1651-1675) este
semnificativ, ea datorindu-se modului de selectare a datelor
cluse esantion.
Un test statistic este astfel conceput respingerea unei ipoteze
sd acceptarea allei ipoteze, totodeauna precis denumit
ipoteza

In documentele folosite, talerii apar in anul 1669 in tranzactiile privind

oile au fost utilizati in 142 din cele 149 de tranzactii evaluri mentionate pentru anii 1662 -
1775. ce priveste documentare de tranzactii asupra boilor,
-talerii apar din anul 1679 in 213 din cele 216 mentiuni despre boilor referitoare la peri-
1662 1775.

77
www.digibuc.ro
 De exemplu, pentru a cerceta dac preturile perioada 1751-1775 au
de perioada 1725-1750, se un esantion de preturi din
prima cu un esantion de preturi din a doua perioad. Respingerea
ipotezei nule impune, de testul care s-a aplicat, acceptarea obliga-
a uneia din nrmtoarele trei ipoteze alternative
a) a existat o diferent intre nivelul in perioada
1726-1750 nivelul totalittii in 1751-1775 a se
preciza in care perioad nivelul a fost mai ridicat);
b) nivelul totalittii in perioada 1726-1750 a fost mai mare
decit nivelul preturilor perioada 1751-1775;
c) nivelul totalittii preturilor 1726-1750 a fost mai mic
nivelul totalittii preturilor perioada 1751-1775.
aplicarea test statistic o probabilitate (un arm-
mit risc), de a respinge ipoteza nul atunci ea este Nivelul
de semnificatie probabilitatea (riscul) de a comite asa-numita eroare
de respingerea unei ipoteze nule adevrate
acceptarea unei ipoteze alternative false. Aplicarea test cu nivelul de
semnificatie 5% c exist probabilitatea (riscul) de 5% ca ipoteza
fie in mod gresit respins. Se poate stabili un nivel de semnificatie
mai mic sau mai mare, in functie de obiectul obiectivele cercetrii.
In aplicarea unui test statistic mai exist probabilitatea (riscul) de a
comite asa-numita de al doilea, nerespingerea unei
ipoteze nule false. Testele statistice astfel concepute minimalizeze
si acest al risc.
Trebuie avut in vedere probabilitatea erorilor la care ne referim se
poate calcula sau limita, pe baza teoriei maternatice a probabilittilor
Chiar s-au evitat cele tipuri de erori despre care am vorbit
mai sus, trebuie s avem vedere urmtoarele: respingerea a ipotezei
nule ipoteza este demonstrat, deci chiar
dac documentarea nu este exhaustiv; acceptarea corect a ipotezei alter-
native dac datele lacunare existente nu false, acumularea
de noi date corecte nu va infirma ipoteza alternativ, infirrnarea ipotezei alter-
native principial posibil, prin noi cercetri, dar nurnai dac se demon-
datelor cantitative cu care s-a operat se
monstreaz, pild, in documente nu au fost inregistrate preturile reale
din
Dac aplicarea unui test statistic la compararea a esantioane duce
la corecta nerespingere a ipotezei nule, c5. datele disponibile
compatibile cu ipoteza neexistentei unei deosebiri populatiile din care
esantioanele au fost extrase cazul nostru cu ipoteza egalittii preturilor
perioade care se compar), dar aceste date pot fi compatibile cu
alte ipoteze. Problema deschisk pentru clarificarea ei necesar:
a) fie mrirea esantioanelor cu date o aplicare a testului
statistic la datele astfel
b) fie atunci esantionului nu este posibil, cum se
adesea cercetarea - valorificarea sau acumularea altor
informatii, inclusiv a celor neexprirnate cifre (de exemplu a mrturiilor con-
temporanilor despre evolutia sau, dimpotriv, despre stagnarea preturilor).
Nu este deci vorba de erori de calcul sau de informatii, ci de erori provenite din
tul rezultatele calculului se nu la certitudini, ci la evenirnente
bile care se pot realiza sau nu.

78

www.digibuc.ro
 REPREZ ENTAT1VITATEA E5ANTIOANELOR DE

Aplicarea testelor statistice precizarea fluctuatiei preturilor

in primul rind, verificarea caracterului aleator (reprezentativ) al
tioanelor. Pentru verificarea caracterului aleator al esantioanelor,
din elemente care constituie o secvent temporal ordonate cronologic
se poate folosi asa-numitul kst al iteratiilor
Aplicarea acestui test la un nivel de semnificatie de 5% a artat toate
esantioanele de preturi pe tranzactii ale oilor boilor din luate
consideratie, cu de preturi in ale boilor din
perioada 1601-1625, reprezentative, li se pot aplica continuare
teste statistice.
Esantioanele disponibile sint reprezentative sub aspectul mrimii
tului mediu pe tranzactie (evaluare), dar pot s nu fie reprezentative din punct
de al altor caracteristici : animalelor cuprinse in tranzactie,
locul, anotimpul care s-au efectuat tranzactiile, participarea diverselor clase
categorii sociale la tranzactii etc. De asemenea, un esantion dintr-o anumit
25 de ani poate s nu o reprezentare proportional a
fiecrui an sau a fiecrei subperioade trienale, cincinale, decenale. Dar,
caracterul aleator al sub aspectul care ne intereseaz - preful -
permite s se calculeze limitele probabilittile posibilelor de la
prezentativitate, asa-numitele erori de reprezentativitate" ale preturilor.
aleator este reprezentativ in sensul permite calcularea proba-
bilittii acestor erori adecvata apreciere.
In problema reprezentativittii esantioanelor, trebuie rele-
vat posibilitatea estimrii probabilittii cu care un anumit din popu-
se situeaz cea mai rnic si cea mai mare a unui esantion
aleator
De exist probabilitatea de 100%, certitudinea, c in perioada
1726-1750 90% din tranzactiile evalurile patrimoniale realmente
efectuate, ca obiect oile, pretul mediu s-a situat limitele de 0,7
2,2 (sau 90 si 320 bani), care repezint preturile pe tranzactii minim
respectiv maxim din esantionul de preturi din aceast perioad. Pentru
celelalte perioade, pentru care numrul mentiunilor documentare este
mai mic, probabilittile procentele respective de asemenea mai
Situatia, din acest punct de vedere, este reflectat5 tabelele 2.
Dup cum reiese din tabelele de mai functie de perioad,
50% din preturi se cu probabilitate de 90-100%
minim si niveluk maxim al esantioanelor. Este, indoial, un
indiciu interesant, imposibil de obtinut prin mijloace traditionale, asupra
valorii informative a care dispunem. Acest in'diciu nu este
suficient pentru a arta evolutia nivelului preturilor. Mai nu
pentru perioad neincluse limitele date
10-50% din totahil se situeaz peste limita superioar sau sub
limita inferioar. Apoi, dintre situate limitele respective, nu
ce se apropierea limitei inferioare ce proportie
Pentru testele folosite cercetare pentru celelalte probleme legate de veri-
ipotezelor statistice, se pot consulta: G. Ciucu, V. Inferenfa
1974; V. Craiu, ipotezelor statistice, Bucuresti, 1972; V. J. Connover, Practical
Nonparametric Statistics, New York, 1; J. D. Gibbons, Nonparametric Statistical Inference,
New York, 1971. .

Vezi tabelul pentru estirnarea acestei in Annals of Mathematical Statis-

tics, nr. 29, p. 558-562.

79

www.digibuc.ro
 Pretul tranzactie

Probabilitatea ca un
Pretul minim si pretul anumit procent al popu-
Anii maxim in se intre
pretul minim
maxim din esantion
Aspri Probabili-
bani tatea din
(1) (2) (3) (4) (5)

1651-1675 91-200 ,5 94% 50%

1676-1700 66 -232 0,8-1,7 99% 75%
1701 1725 66-133 0,5-1 96% 50%
1726-1750 320 0,7-2,2 100% 90%
1751-1775 -226 -2 100% 75%

Pretul boilor pe tranzactie

Probabilitatea ca un
Pretul minim anumit procent al
Anii maxim in esantioane se situeze
minim
maxim din esantion
Aspri Probabi- Procentul
bani litatea din populatie
(1) (2) (3) (4) (5)

1575 1600 -600 -5 90% 75%

1601-1625 * 98% 75%
1626-1650 470-1100 3,7-7,9 98% 75%
1651-1675 3-9 97% 75%
1676-1700 400-1330 3-10 100% 75%
1701-1725 421-1596 3,1-12 99% 50%
1726-1750 600-2160 4,5-8 99% 90%
1751- 1775 1080 3600 -30 99% 50%

* Esantionul preturi in aspri, nefiind aleator, nu permite estimgri statistice.

apropierea superioare. Pentru a ne putea pronunta asupra evolutiei

preturilor, trebuie recurgem deci la alte mijloace.

UN TEST STATISTIC PENTRU STUDIEREA EVOLUTIEI PRETURILOR

Pretul unei mrfi este o variabild, o caracteristia ce poate varia.

Pentru studierea unei variabile de tipul preturilor, metodele statistice cele
mai edificatoare mai sigure se pot utiliza variabila se
printr-o repartitie Nu vom insista asupra definirii acestei notiuni.
Amintim doar din caracteristicile unei variabile cu repartitie
80

www.digibuc.ro
1) valoarea medie este cea mai des cea mai mare frecventa
; 2) cu cit o valoare este mai mare sau decit media, frecventa
ei este mai acest caz, valoarea valorile apropiate
de medie cele mai frecvente, compararea esantioanelor este
pentru studierea mediei populatiilor, chiar
mai 30 elemente.
Folosind, cu ajutorul calculator electronic, testul lui Massey, apli-
cabil pentru verificarea in cazul esantioanelor de 10-30 exem-
plare, s-a constatat pragul semnificatie de 5%, ipoteza esan-
tioanele de preturi disponibile au o repartitie se respinge pentru
toate perioadele, pentru preturile aspri-bani pentru cele in
Or, din cele 25 de esantioane reprezentative de preturi, numai patru au peste 30
de situatie, pentru compararea preturilor din perioadele
de 25 de ani, a trebuit utilizam, de caracteristicile repar-
titiei datelor disponibile, teMul Mann-Whitney care nu ia consideratie
media variabilei, respectiv media Testul la care am recurs
o variabila aleatoare este stocastic mai mare, sau mai decit
alta (stocastic are aici sensul de probabilistic).
Pentru a stabili o variabila este stocastic mai mare alta, se
nu mediile csantioanelor celor variabile, ci din
primei variabile element din esantionul celeilalte variabile.
o variabila A este stocastic mai mare o variabila B, cazurile care
fiecare din valorile variabilei A este superioar fiecareia dintre valorile varia-
bilei B au o deci o probabilitate, mai mare cazurile in care
fiecare din valorile variabilei A este fiecareia din variabilei
9
ca exemplu concret, grupe de preturi:
Grupa A: 3 4 8
Grupa B: 2 3,5
compararn fiecare din grupa A fiecare pret din grupa B. Obtinem
urmatoarele perechi:

din grupa A din grupa B

3 3,5
4 2
4 3,5
8 2
8 3,5

Avem in total perechi. Preturile din grupa A superioare in

cinci cazuri (83%) inferioare singur caz (17%). preturile din
grupa A stocastic mai mari preturile din grupa B.
Pentru a se stabili o variabila este stocastic mai mare alta se
nu mediile valorilor acelor variabile, ci valoare a primei
variabile cu valoare a celei de a doua variabile.
Unii autori (definesc) in chip diferit conceptul variabilA stocastic
mai mare alta" (vezi discutia la Gibbon, op. p. 124 urm.). In acest studiu am
adoptat caracterizarea citata consecintele ei, deoarece ni se pare mai lesne
de limbajul cercetrii istorice.
6- 91
81

www.digibuc.ro
 Preturilc pe tranzactie ale oilor anii 1751-1775, luate totalitatea
stocastic mai mari preturile pe tranzactie ale oilor din anii
1701-1725 dac, comparind pret pe tranzactie din prima perioad
de tranzactie din a doua perioad, cazurile care
din 1751-1775 superioare mai multe cazurile care
din 1731-1775
Dintre dou variabile, variabila stocastic mai mare se
printr-o frecvent relativ mai mare a valorilor mai mari.
ambelor variabile se singur crescator, variabilei
stocastic mai mari ocupe rangurile mai
Pentru folosirca testului Mann-Whitney la stabilirea sensului ampli-
dudinii variatiilor preturilor, nu a fost suficient compararea esantioanelor
din perioadele nemijlocit (cornpararea perioadei 1576-1600
perioada 1601-1625, a perioadei 1601-1625 perioada 1625-1650 etc.)
A fost se compare csantionul din perioad de 25 de
din toate celelaite perioade ; pentru pretul boilor s-a comparat
din perioada 1576-1600 cu esantion din cele perioade
succesive de la 1775; din perioada 1601-1625 s-a comparat
cu esantion din cele perioade succesive etc.
Rezultatul acestor comparatii este sintetizat Anexa 1.
Pentru preturile rezultatele au fost aceleasi, la preturile in
la cele aspri-bani.
Cum a reiesit din cele artate mai sus, concluziile testrii statistice
privesc totalitfile din care au fost extrase esantioanele de preturi
disponibile. Simpla comparare a esantioanelor de date despre preturile din
diversele perioade o anumit diferent preturi.
Dac diferenta este nesemnificativ, putindu-se datora caracterului lacunar
al datelor, sau diferenta reflect o deosebire real totalitlile pre-
din diversele perioade, aceasta este o problem mai greu (sau imposibil)
de rezolvat prin metodele obisnuite. Dar tocmai la solutionarea acestei pro-
bleme, la realizarea acestui salt de la compararea datelor lacunare la formularea
de concluzii asupra fenomenelor reale, pot contribui testele statistice.
S ne oprim mai asupra situatiilor care aplicarea testului Mann-
Whitney a artat c pretul pe tranzactie dintr-o anumit de 25 de ani
a fost fie stocastic mai mare, fie stocastic mai rnic din perioadele
de 25 de ani ulterioare sau anterioare (de exemplu, cazurile perioadei 1751-
1775, care preturile pe tranzactie au fost stocastic mai mari decit pretul
de tranzactie perioada 1701-1725 in perioada 1726-1750,
in in bani, pentru cit pentru oi). In aceste pragul
de semnificatie la care a fost testul de 5%, riscurile acceptrii
unei concluzii gresite nu depsessc 5%, iar de acceptare corect a
concluziei de 95%. Acceptarea corect a ipotezei unei diferente semnifi-
cative implic, precum s-a demonstrarea acestei ipoteze, demon-
strarea pentru cazurile amintite, in ciuda caracterului lacunar al datelor
disponibile, a concluziei dintr-o perioad au fost stocastic mai
10 In practicA, pentru a se stabili care dintre variabile este stocastic mai mare,
valorile ambelor variabile se singur se are vedere suma
rangurilor acestora.
11 In cazul statistice, compamtia eantioane este cons-
aceea diferenta este comparaa cu repartitia teoretia a
diferentei populatii.

82

www.digibuc.ro
mari rcspectiv mai Aceste situatii, in care de preturi
semnificativ, le putem denumi situatii neproblematice".
ne oprim asupra situatiilor - mai putine - care testul Mann-
Whitney a c diferenta dintre esantioanele de preturi din pe-
rioade oarecare nu este semnificativ (de exernplu, cazul preturilor pe tran-
zactie ale oilor din 1726-1750 al celor din 1701-1725, care testul indid
o diferent nesemnificativ esantioanele disponibile). situatiile sirni-
lare, cum s-a spus, riscurile de ale erorii de ordinul al doilea)
au variat, pe posibil minirnalizate.
S-a mentionat de aplicarea unui test o dife-
nesemnificativ esantioanc; rezultatul obtinut, dac
este corect, este compatibil cu absenta diferentei cele populatii
le apartin esantioanele, ipoteza una din populatii este sto-
castic mai mare sau stocastic mai mic, problema
Situatiile care testul a indicat o diferent nesemnificativ dou esan-
tioane le putem denurni sittatii problematice".
Folosirea testului Mann-Whitney la compararea esantioanc1or de date
din toate perioadele, dou a permis obtinerea unui
zultat interesant. Si anume, a permis alctuirea unor cronologice in care
preturile dintr-o anumit de 25 de ani raportate la preturile
perioade de cite 25 de ani, cum stocastic mai mari, mai
sau nedeosebite fat de preturile fiecruia din celelalte sferturi de secol incluse
in considerat. Cu alte cuvinte, s-au putut stabili cronologice in
cadnil crora, pe baza lacunare disponibile, unul din aspectele fluctua-
tiei de la o perioad la alta a preturi1or (respectiv fluctuatia stocasticr,
frecventa de rang mai mare") se poate riscuri de eroare
limitate, reduse conformitate teoria a probabilittilor.
INTERVALE DE INCREDERE PENTRU

esantioanele de date disponibile cuprind mai mult de 30 de

elemente, pot fi utilizate metode statistice deosebit de interesante, dintre care
vor fi sumar evocate aici.
Statistica rnatematic a elaborat rnetode care permit, in anumite con-
ditii, s se estimeze de incredere, in care, o probabilitate se
media populatiei din care a fost extras un esantion aleator. Vom
explicita notiune. Pentru anii 1739-1775 nu avem date despre
totalitatea boilor din perioad, in terrneni statistici
pre populatie care rie intereseaz. Media preturilor pe tranzactie in
perioada 1739-1775 o putem estima pe baza esantionului de date disponibile,
a tranzactiilor evalurilor patrimoniale mentionate documente.
esantionul de date disponibile, media pretului pe tranzactie a boilor
este de 1,195 Putem afirma media pretului pe tranzactie a boilor
32 Aceasa observatie este cu mai cazul testului Mann-Whitney
aplicat de noi care ipotezele mod explicit posibilitatca ca cele dou vana-
bile nu difere semnificativ sau fie stocastic mai mari sau mai mici.
Este vorba, desigur, de compararea datelor despre pe tranzactie ale ace-
(oi sau exprimate in aceeasi moned aspri-bani).
14 Dup cum s-a pe tranzactie ca element al este o medie.
Deci media pretului pe tranzactie este media imor medii. Dar, pe prejul pe
a putut fi calculat totdeauna pe baza animalelor incluse in respectiva
tie, deci este media unei preplui pe tranzactie este calculaa pe baza unui

83

www.digibuc.ro
 perioada 1739-1775 a fost de 1,195 astfel de estimatie a parame-
trului unei populatii, in cazul nostru mediu pe tranzactie a boilor, prin-
tr-o singur cifr precis indicat, se numeste estimafie are o
anumit justificare matematic.
gsit document nou intrat in circuitul cercetrii
poate duce la schimbarea estimafiei a medici, care corespunde
rareori cu parametrul real al populatiei totale. Cum se poate dcpsi aceast
dificultate? In afara estimatiei punctuale a parametrului populatii,
exist si estimatia unui interval de incredere al pararnetru. Intervalul
de incrcdere al unei populatii, dc exemplu, const din dou cifre
late pornind de la un csantion), care media populatici se cu o
anumit probabilitate precis indicat.
Cind spunern prctul mcdiu al boilor in perioada 1621-1680 se
cu probabilitatea 95% in intervalul de incredere de 5,8-6,7
aceasta urmtoarele : pornind de la esantionul de preturi ale boilor
pentru perioada 1621-1680, cxist 95% mediu al boilor -
luindu-se consideratie preturile reale din acea perioad - s-a situat
5,8 6,7 In realitate, media a putut fi de 6 sau 6,25
6,52 etc. Care a fost exactitate pretul mediu, nu putem
exist probabilitatea de 95% ca pretul mediu in fi fost
egal cu una din cifrele situate intervalul 5,8 6,7. Afirmatia noastr este
mai putin precis atunci spunem media unei populatii este egal
cu media esantionului. Dar pierdem din precizie anume dintr-o
precizic aparenta - cistigm cu mult mai corectitudine.
de preturi pentru perioadele de 25 de ani
trase din populatii care nu au o repartitie normal cuprind in cele mai multe
cazuri mai putin de 30 de elemente, estimarea intervalului care se situeaz
mediile nu este posibil. Pentru a avea esantioane mai mari a face posibil
o astfel de estimare, am fcut o dclimitare a perioadelor, in
pentru fiecare existe un esantion de putin 30 de preturi,
diferent de numrul de ani ai respectivei perioade. Acestea
3

pentru

Pentru pretul pretul

oilor
(anii) (anii)

1563-1620 1532-1700
1621-1680 1701-1737
1681- 1725 1738- 1775
1726-1738
1739- 1775

Precum a artat aplicarea testului iteratiilor, esantioanele de preturi

pentru aceste perioade aleatoare, afara esantioanelor de ale
boilor din perioada 1563-1620 a esantionului de preturi in bani ale oilor
din 1701-1737.

84

www.digibuc.ro
 asa-numita statistic t", aplicabil pentru
care nu au o repartitie dar care cuprind cel 30 de elemente
s-a calculat c media pretului pe tranzactie al boilor oilor in diversele
rioade s-a situat, cu o probabilitate de 9500, intervalele de incredere indicate
tabelele 4 5. Pentru efectuarea calculelor s-a recurs un calculator
electronic.
4

Media pe tranzactie al
de icredere
Perioada

5, 76- 6, 66 774, 67 883,

1-1725 17 909, 1087,
1726-1738 8, 03- 9, 29 967, 88-1118, 06
1739 1775 10, 10-13, 58 12, 22-1637, 70

5
Media protului pe tranzactie-al oilor
Intervalul incredere
Perioada

1532-1700 , , 12 119,68-15 1,75

1-1737 0, 87-0, 99 esantion
zentativ
1738-1775 1, 15-1, 24 - 167 1

Datele din tabelele 4 5 utile atunci se compar pretul

cu alte (de exemplu: impozitele, alte preturi). Pe de alt parte,
compararea intervalelor de incredere dac preturile din
versele perioade au diferit sau nu semnificativ, sensul ascendent sau
descendent al variatiilor pretului aici a se veri-
rifica dac mediile a populatii - in cazul nostru preturile - difer
s-rnnificativ, se poate utiliza asa-numitul test z", chiar pentru esantioane
care nu provin din populatii normale, cu conditia ca esantioanele s
putin 30 de elemente. Testul statistic mediile difer cc sens,
dar nu indic care se situeaz mediile, sau de mare este
renta
statistice arat afara a diferentele
observate mediile esantioanelor reprezentative din perioadele incluse
tabelul 4 shzt diferente reale existente
populatii. Exceptiile constau accea c mediile preturilor pe tranzactie
ale oilor din perioadele 1532-1700 respectiv 1701-1737, precum
mediile preturilor pe tranzactie aspri) ale boilor perioadele 1681-1725
15 R. Walpole, E. Myers, Probability for Engineers and Scientists, New
York, 1972, p. 164, 187-189, 192. G. Cramer, Mathematical methods applied to statistics, Prin-
ceton, 1946, p. 454.

85

www.digibuc.ro
 respectiv 1726-1738 16 raporturile intre mediile
turilor mentionate neelucidate pin la valorificarea unor noi informatii.
rezultatele prezcntate aici nu contrazic pe cele obtinute prin
aplicarea testului Sc precizeaz uncle aspecte.
mediu pe tranzactie al boilor a fost mai mare 1681-1725
cei 60 de ani anteriori, s-a mrit in continuarc in anii 1726-1738
a inregistrat o crestere mai insemnat perioada 1739-1775.
ceea ce priveste pretul mediu al oilor, acesta a variat putin
perioadele delimitate tabelul 5. 0 crestere a mediu pe tran-
zactie al oilor, in moneda a epocii, poate fi statistic
doar in perioada 1739-1775, de perioada 1701-1737.
Precizarea amplorii sau mediu de la o perioad
la alta presupunea aplicarea unei metode a inferentei statistice -
estimarea intervalului de ncredere medii , pe care o
prezenta cu alt prilej.
Deoarece pentru secolele XVI - XVII au fost in consideratie
perioade foarte mari, rezultatele estimrii intervalelor de incredere pentru
medii edificatoare special cu privire la pentru care s-au
putut lua perioade mai mici. cum s-a evocarea unor metode
tistice in acest capitol a avut doar scopul de a atrage atentia asupra unora
din posibilitiltile avantajele statisticii rnatematice in cazul existentei unor
esantioane mai mari.

CONCLUZII ASUPRA METODELOR INFERENTEI STATITICE LA

LACL

Concluziile obtinute asupra evolutiei boilor oilor pot con-

stitui credem obiectul unor interesante analize interpreari de fond. Sint
puse in lumin specifice ale evolutiei preturilor animalelor in Tara
Romneasc, a cror crestere a avut rolul cunoscut de discutat, nu
numai de istorici, dar si de etnografi, folcloristi, lingvisti, economisti s. a.
De asemenea, se pot indica unele trsturi care apropie evolutia
din Tara de evolutia in Balcani in secolele
XVI - XVII de evolutia preturilor Apusului Europei secolul al
lea. mai lente relativa stabilitate a oilor in raport
boilor, se pot explica prin mult mai mare pe care oile
(principala surs a alimentatiei cu carne a turcilor) o aveau importul"
otoman, cu practicile de monopol de apstoare.
Fluctuatiile au fost desigur influentate de fenomene conjunc-
turale, de politica mai ales de alternarea anilor de foamete"
de belsug", de de pace. Nu trebuic scpate din vedere pro-
cesele economice de durat.
Cresterea preturilor primul sfert al secolului XVIII a fost nu numai
un unui fenomen general european - extinderea spre a
revolutiei preturilor" ci manifestarea din cauze specifice a cursu-
lui asprului Tara Romneasc. secolul XVIII a preturilor
In aceast preturile, in documentele originale, indicate in
1730 cursul talerului a trecut de la 133 de bani la 120 bani.
17 Compararea rezultatelor nu o Intreprindem aici, in seama cititorilor.
Trebuie avut in vedere o stocastic alta nu se mod
necesar (ci numai unele conditii) mcdie mai mare.

86

www.digibuc.ro
 - moneda a epocii - poate fi cu fenomene
monetare (scaderea in argint al talerilor utilizati Tara
scaderea a cursului argintului raport cu aurul) , dar
intensificarea pe alte piete cele ale Imperiului otoman.
Toat5. problematica cercetri speciale. Aici potrivit
obiectivele studiului nostru, ne vom opri numai asupra unor concluzii
metodologice problema aplicarii statisticii la date istorice lacunare.
Prima contributie istoriografici de metodele inferentei statistice
credcm, de lectura oferite
torilor trecutului. Metodele inferentei ajut critica
disting intre datele cantitative care problema care trebuie
completate datele care de pe acum demonstrarea unor con-
cluzii.
Statistica matematica poate contribui la lectura" datelor istorice can-
titative si sensul inlesneste sesizarea continutului ce indica-
tori" pot fi mai astfel de date.
Pe de parte, greselile de care cercettorul neavizat nu-si seama
care ochii ai matematicianului par elementare pot fi inlaturate
prin informarea asupra notiunilor de ale statisticii matematice sau prin
colaborarea interdisciplinara.
Aplicarea metodelor statistice la datele istorice lacunare
presupune renuntarea la afirmatii categorice, dar lipsite de justificarea
obiectiva a informatiilor disponibile acceptarea rationamentelor
probabilistice, care posibilitatile calculate
enuntate. Utilizarea acestor metode permite ca date istorice foarte
cunare, a prelucrare prin metode traditionale duce la rezultate nesigure,
fi valorificate prin stabilirea unor concluzii cu un Malt grad de pro-
babilitate cu riscuri de reduse. nivelul de incredere" al con-
cluziilor inferentelor statistice, cit riscurile de acceptarea
bazate nu convingerile sau impresiile subiective ale istoricului, ci pe calcule.
In cazul datelor cantitative lacunare, metodele inferentei statistice
aduc istoricului un ajutor esential pentru depsirea dificultatilor create de
rutintatea informatiei. Date istorice cantitative, care pentru cercetatorul
hpsit de ajutorul statisticii par cu totul insuficiente inadecvate studiului,
pot fi in realitate edificatoare, suficiente, cu conditia de a se apela la statistic.
In situatia care datele initiale, desi lacunare, stabilirea
intervalelor de demonstrarea ipotezelor statistice realizabile,
se poate prevedea, cu riscuri de eroare calculabile reduse,
noi nu va schimba concluziile formulate baza informa-
deja existente, ci doar le va eventual preciza. Nesiguranta
de caractcrul lacunar al unor date istorice cuantificate sau cuantificabile
poate face increderii inspirate criterii stiintifice obiective, clare, rigu-
roase, ca prezentate cititorilor.
metodele statistice nu pot rezolva singure problemele puse de
datele istorice lacunare in general de datele istorice. Mai acu-
mularea datelor istorice cantitative autentice nu este nu poate fi opera
statisticii matematice, ci rezultatul activitatii de cercetare si istorica,
care cele mai variate metodc mijloace. Apoi, chiar date
torice cantitative nu din adecvate metodelor statisticii
tice pentru moment pot fi prelucrate doar prin metodele istorice traditionale.
Concluziile inferentei statistice au, cum s-a artat, caracter probabilistic.
Probabilitatile de explicate, calculate si limitate de obicei la 5%,

www.digibuc.ro
ceea ce un mare avantaj fat de rnetodele traditionale, dar riscurile
de rmin totusi prezente. Pentru a limita mai mult aceste riscuri,
rezultatele aplicrii matematice trebuie totdeauna confruntate cu
rezultatele diverselor mctode istorice.
mai cu seam, metodele statisticii rnatematice si ale celorlalte disci-
pline matematice furnizeaz rezultate abstracte, cifre, relatii etc. Interpre-
tarea concret-istoric a metodelor matematice ca atare valorifi-
reconstituirea istorice nu pot fi, cel putin opera
matematicii, ci se pot realiza doar inserarea acestor rezultate
tatea cunostintelor istorice cantitative si necantitative, prin integrarea
ansarnblul istorice.

88

www.digibuc.ro
 ANEXA
Dezultatele

172' -

1726
1750
1701-

1701-
1725

1-

1575 -
1600
r
mediu in

Pre+ pe in
-
deaf in

deci

89

www.digibuc.ro
 CHELTUIELILE DE TRANSPORT EPOCILE
PREMODERNE. CITEVA DATE DIN CONDICA VISTIERIEI
LUI CONSTANTIN BRNCOVEANU
DE

BOGDAN MURGESCU

in epoca si a telexurilor, mare

distante uriase, ne vine destul greu intelcgem pe care
le ridica invingerea spatiului. In- trecut chiar strbaterea unor
distante care azi par derizorii ridica probleme substantiale, uneori
montabile. Astfel, dramatice ale maziliri (urmate
apoi de supliciul previzibil), stefan Cantacuzino nu putut refugia de la
Bucuresti Transilvania era prea mare" 1 Nu
de un caz accidental, chiar e posibil ca iarna anilor 1715-1716 fi
fost mai ca altele. Precaritatea rutiere vulnerabilitatea
in fata intemperiilor de tot felul constituie o cornponent structural5 a socie-
premoderne. Ion Ghica, care a provocat de marile inovatii
ale secolului trecut - ferate, telegraful vaporul aburi descrie
astfel comunicatiile din anii tineretii sale: Pe vremile mai
incoace, nu existau la nici nici poduri peste &le; la cea mai
de comunicatiile la malurile vadurilor stteau carele
ca la cite o scad apa
trece. Vara, era iarna pe caii de mici slabi ca niste
sburau cu cu o iutcala de cinci
de kilometri pe pe cind toamna primvara, era desfundat
de puteau lua o zi aceia cu vai, chiu, cu
cu bice multe. Cine-si mai aduce aminte de noroiul de
un cot din Orbului sau de vestitul Codru-Herti care pocneau picioa-
cailor tipar la
atare conditii, oricine se deplaseze dintr-un in altul trebuia
suporte limitele constrinOtoare ale transporturilor epocii, limite astf el
rezumate dintre mai buni cunosctori ai acestei problematici:
incetineala..., debitul... slab, nereguraritatea la pretul...
mare de cost"
Radu Popescu, clomnilor (ed. C. Grecescu), Bucuresti,
212.
2 Ton Ghica, Opere, Scrisori cdire Vasile Alecsandri (ed. I. Roman),
resti, 1967, p. 120-121; pentru informatiile lui Ion Ghica despre trecutul transporturilor
nesti, vezi Costin Murgescu, ideilor la Epoca vol. 1,
Bucuresti, 1987, p. 52-54.
posibilul si imposibilul, vol. II,
1984, p. 197; pentru utile din Les grandes n
dans le monde -
Sciences Historiques par la Commission
au Congas
Maritime l'occasion son
(Vienne, 29 septembre 5), Paris, (mai ales
tate de Jacques Heers Hermann Kellenbenz).

www.digibuc.ro
 In ceea ce ne priveste, a subestima insemntatea aspectelor
de tehnica transporturilor, de ritmuri, amenajri, profesii
ale acestora, propus doar s punem valoare citeva informatii
cu privire la ultimul aspect amintit, bnesc al transporturilor de
In istoriografia contemporan faptul transporturile costau
este un adevr general acceptat, dar consecintele acestei
sint luate in considerare. Neglijarea acestei problematici se
lipsei unor indicatii cifrire care s dea un plus de con-
cretitudine generale
Mai cuvinte despre izvorul la care vom face apel.
Condica vistieriei lui Constantin Brncoveanu este de fapt un catastif care
cuprinde de vistieric 10 a fost mare
vistiernic Greccanu, fratele cronicarului (1694-1703). Printre plti
gsim eva legate de achitarea diverselor transporturi. Documentul prezint
avantajul toate date de calcul ceea ce
ne scuteste de dificultatile si incertitudinile urmririi rnonetare
ne permite - pentru intervalul de timp relativ scurt avut
facem comparatii sigure. In schimb, de multe ori mentiunile sint confuze sau
-
incomplete, nefiind indicate ambele care se face transportul
sau nefcindu-se distinctia costul rnrfii, transportului
compensarea altor servicii ale beneficiarului respective.
situatie se modului specific care a fost condica. Astf el,
pentru vistierie conta mai rnult unei persoane rostul
fi din In aceste conditii a trebuit s operm o
lectie oprindu-ne doar mentiunile suficient de clare. Aceast severi-
tate a fcut ca numrul de date fie prea mic pentru o prelucrare
statistic de aceea, ele se cer integrate corpus" mai al
informatillor despre cheltuielile de transport. Totusi, chiar o
nu este posibil, datele pe care le-am indicatii con-
crete despre amploarea problemele ridicate de cheltuielile de transport.
cu transporturile de mara pe uscat, la care se ref
joritatea mentiunilor:
istoriografia romneascA, spre deosebire de drumurilor
comerciale, nu a fost cercetat in mod mai
au a rut cercetAtorii comertului sare, dar in acest caz aproape informatiile se la
XIX-lea. Pe mai larg sud-est european trebuie semnalat studiul
de drumuri al istoricului Ljuben Berov, Transport Costs and Their Role in Trade in
Balkan Lands in Centuries, in Bulgarian Historical Review", 1975, nr. 4,
p. 74-9g. Metodologic acesta a optat pentru convertirea datelor din izvoare in g
km, ceea ce oferA avantajul unui numitor comun pentru transportul
ritelor categorii mArfuri substantiale de comparatie intro preturile
diverse geografice. Desigur, acestei metode i se poate reprosa anume de a
cliversitatea conditiilor in care au avut totusi, adevArata este
alta, anume extrem de dc informatn pentru secolele
acest studiu de pionierat (astfel, doar
- pe care se
pentru transportul pe uscat doar
8 n entiuni pentru pe apA pink la 1800).
Condica de venituri si cheltuieli a visreriei de la leatul 7202-7212 (1694-1704) (ed.
C D. Aricescu), Revisia a arhivelor Bucuresti, (in continuare,

www.digibuc.ro
 Cost
Date concrete despre nominal g Ag/100
km

an. 1698 transportul a 8 000 Istanbul

- 205 600 kg) de nedefinit (pro-
babil cereale), in valoare de
din Tara la Camenila (aprox. 5 370 10
600

apr. 1699 transportul a 220

12 kg) de la
de
la Odriiu
-
nopol) (aprox. 400 7. 150 ,24
inn. 1700 transportul a 200 cintare (= 11 300 kg)
de de la Bucuresti la Oltenita (62 km);
plata insotitorilor nu este 25 8 ,56
1700 transportul unui car cu (aprox. 1 000 kg)
la Bucuresti (Constantinopol)
(aprox. 600 km) 62 24 ,89
mai 1701 a 250 de cintare de mit
H 125 kg) la la 160 ,79

1701 transportul de ocale

a 16 000
20 560 kg) la Bucuresti la Odriiu 315 9,19
apr. 1703 transportul a 300 cintare unt
16 950 kg) de la Bucuresti la Odriiu 180 ,37

* Am socotit talerul la g calculele condicii mai adesea 1 talcr

bani (ake), in acesti ani 1 0,18 g Ag (conform Osmanli Para tari-
para ve maden hareketinin (1300-1750), Orta Dogu Teknik Vniversitesi
(Gelisme Dergisi", supl., p. 38). perioad, la Liov talerul avea 24,317 g Ag
(conform Stanislaw Hoszowski, Les prix Lwow ), Paris, 1954, p. 28).

observatie: transportul din iunie 1700 Constanti-

nopol, celelalte date destul de apropiate intre ele, de datele
lui Ljuben Berov (11,5 g km 1698 Sibiu Buda,
cadrat de 5,7-6,54 g Ag/ 100 km 1616 de la Sofia Dubrovnik
5,4-14 g km in 1787 Tolbuhin
Mentiunile confirrn faptul cheltuiclile de transport
aveau 2 componente esentiale: carelor inclusiv plata
6 Ibi cm, p. 366.
bidem, p. 478.
p. 566.
lbidem, p. 622.
p. 630.
11 p. -715.
Berov, op. 77.
hint transporturile cu carde, nu animale
povari; este posibil ca acestea fi folosite uneori in expedierea banilor sau in
zone greu accesibile, dar in casul voluminoase evident erau carde;
singurul caz cunoscut din acesti ani transportarea cerealelor pe cai apro-
vizionarea moldoveni a Camenitei bfocate polonezi, o cu totul
totul (vezi Ion Neculce, Opre (ed. G. .Bucuresti, 1982, p. 386-
387). Rolul preponderent transporturilor cu carde arat un stadiu mai avansat
descris de Tekeli pentru bazat cu preadere pe animalele de
cai) (On Institutionalized of Cities in the Ottoman
pire - A Settlement Models Approach, in Etudes balkaniques", "III, 1972, nr. 2, p. 52-54;
pentru rohil sporit al in Peninsula de celelalte teritorii otomane, vezi
Robert Mantran, dans la seconde moiti Essai d'histoire
conomique et sociale, Paris, 1962, p. 480-481.

www.digibuc.ro
simbria trimisi de domn. patru dintre cazurile amintite mai
sus costurile defalcate. Astfel, pentru transportul la Camenita
carelor a costat 200 plata insotitorilor doar 170 de
transporturile Adrianopol raportul este mai 125 de
la 35 de in iulic 1701 225 de talen la 90 de in aprilie
de 150 la 30 de
nu se respecta un raport fix aceste dou compo-
nici fat de cantitatea sau valoarea transportate. domnia
a pe posibil, o (probabil subevaluat) pentru
mijloacele de transport (in mai 1701 aprilie 1703 se plata a 1/2 taler
fiecare cintar de mara pe distanta Bucuresti - Adrianopol), ea a
trebuit accepte plata mai mari, mai apropiate probabil de
pretul pietii libere", ca in iulie 1701. Pe piata fluctuatiile chiriilor
eran mai mari, ele depinzind de o multitudine de factori dintre
care amintim anotimpul raportul fat de ciclul muncilor agricole, natura
mrfii transportate, graba in care efectuat deplasarea, conjunctura
politico-militar general de forte dintre antreprenori
Variatii la fel de la plata insotitorilor, decisive in acest caz
numrul rangul acestora. In general ponderea cheltuielilor pentru
insotitori era mai mare la transportarea unor cantitti mai mici, mai
la transporturile man.
Pentru a mai bine ce cheltuielile mai sus,
se cuvine s le raporthm la valoarea mrfurilor transportate. Ponderea cheltu-
de transport depindea in primul de natura mrfii transportate,
respectiv de raportul valoare/vohim (greutate) specific acesteia. Astf el, pentru
transportul banilor era infim: in jur pe distanta Bucuresti-
Adrianopol (sau Constantinopol) In cazul untului transportul de la
la Adrianopol cel mult 1000 din pretul de achizitie din Tara
Romneasc La acelasi nivel se prezenta ponderea cheltuielilor de
transport pentru animalele vii. Astf el, un lot de 60 iepe, 100 de boi 100
de vaci (in valoare 1 500 de a fost transportat pentru 90 de
din pretul de achizitic) 16 Situatia devenea in cazul
unor ieftine. a fost zaherea (probabil cereale) la Camenita,
transportul a costat de 6,2 ori mai mult de achizitie din Tara
La 100 km dublau pretul. De altfel,
du-se la aceste drumuri cu zaherea Camenita, cronicanil oficial al lui Brn-
coveanu se lamenta: nu era greul mare zahereana, era
chiriia care era o duc"
Este evident c asemenea costuri fceau ca pe uscat transportul unor
ieftine s fie deseori prohibitiv. solutie ar fi fost drumurilor
pe avem ins o informatie despre un
transport efectuat ap. Faptul nu este de cele mai multe ori
transporturile efectuate pentru domnie erau fcute oarecurn in se
mai la scumpe (bani, obiecte
etc.). In asernenea conditii era preferat drumul pe uscat, mai scump,
p. 29, 109, 198, 466, 538, 566, 592, 605, 650 etc.
pornind de la in Tara pretul untului
ria Intre 6,6 10 (Condica p. 51, 318, 425, 622, 627, 630, 664, 671, 742),
transportal costat - tabel - 0,6 taleri/cintar.
p. 630.
Greceanu, don nici lui Basarab Brincovcanu Voie-
ved (1688-1714) (ed. A. Bucuresti, 1970, p. 106.

www.digibuc.ro
dar mai rapid. Tot drumul pe uscat trebuia utilizat cazul celor mai
multe dintre livrrile de produse naturale deoarece acestea erau
destinate indeosebi trupelor otomane angajate rzboiul Austria sau cu
directii care reteaua hidrografic nu permitea transporturi pe
Toti acesti factori - asociati mentalitatea de de uscat a lui
Brncoveanu a si - au fcut ca transporturile pe uscat s fie
preferate. Totusi, au existat cazuri a fost folosit drumul pe ap. Astfel,
transportul a 200 de cintare de (=11 300 kg) de la Oltenita la Constanti-
nopol (aprox. 950 km) a costat 120 de (80 de navlul, 40 de
plata doi 2,68 g km. Constatm pe
transportul era sensibil mai ieftin pe uscat, chiar nu se ajungea
la un raport extrem de 1: 20 ca Anglia accleeasi vremi Este probabil ca
acest avantaj financiar - putin important pentru domnitor - s fi
fost determinant in optiunile multor negustori. Drumul. ap
inconveniente: implica ocoluri substantiale, cltoriile durau mai mult
ori pentru multi functiona deja principiul c timpul
-
bani - reteaua a teritoriilor romnesti a regiunilor
juratoare este doar partial adecvat transporturilor de mrfuri. Astfel, majo-
ritatea au un debit inconstant care le face putin propice navigatiei;
din acest punct de doar era accesibil corbiilor care puteau
naviga pe n-iare Ca atare, transportul pe putea fi folosit in
relatiile cu Constantinopolul sau cu alte porturi otomane, doar dac nu era
caz urgent. Pentru toate celelaltc directii (Europa central, inte-
riorul Peninsulei Balcanice) nu se putea apela la pe uscat,
inevitabilele costuri Insistm asupra acestui aspect deoarece
avem aici unul dintre factorii care au intrit permanent preeminenta lumii
otomane in comertul exterior al romne, putin ce
mrfurile voluminoase, ca cerealele, lemnul, pieile etc.
incheierea acestor consideratii se cuvine subliniat un lucru: costurile
mentionate mai sus - desi ridicate - erau cele pe care trebuia le
domnitorul Trii Romnesti; este de presupus c negustorii ceilalti
particulari, care nu aveau aceleasi mijloace de convingere" fat de 22,
suportau cheltuieli de transport mai ridicate (inclusiv sau taxe de tre-
cere). Or, cum remarca Ljuben Berov pentru Balcani, substan-
tial al transporturilor, mai ridicat romne Europa apuseara,
a constituit un factor puternic care a frinat economiei
marfare a contribuit la reproducerea structurilor medievale.

Condica . p. 566.
Cf. Charles Wilson, ransport as a factor in the history of economic
Journal of European Economic History", II, nr. 2, p. 330-331 o prezso.tare
a lui Sir Robert ell la Royal Society 1675). Cazul englez rmtne extrem, el datorin-
du-se pe de o parte bunei dezvoltri a navigatiei engleze, de alt parte mari
a populatiei in Anglia, care animalele furajele fie relativ
Vezi Ehsavet Todorova, River Trade in the Balkans during the Ages, in
Etudes balkaniques", XX, 1984, nr. 4, p. 38-50, desi uneori o viziune prea
Este bine cunoscut faptul in unor piete imperfecte detintorii puterii
profit de pozitia pentru a avantaje economice. Astfel, atit feudalii, cit statul,
incercau, la noi ca alte prti, diverse cArturi" gratuite
sau la preturi mult sub cel libere. De multe ori impuse stat erau chiar
mai apsatoare, intrucit se distante mai mari.
22 Ljuben cit., p. 98 (se nu cocturile nominale; ci costurile,
tate la valoarea mrfurilor transportate).

94

www.digibuc.ro
ASPECTE NOI CU PRIVIRE LA POLITICA A LUI
STEFAN CEL MARE ULTIMA PARTE A DOMNIEI
.(1490 1504)
DE
EUG-EN DENIZE

'Ultima faz a politicii externe a lui cel Mare, cea care ne intere-
studiul de a dup opinia cea mai
personalitatea militar a marelui voievocl, ajuns la deplina
matUritate, la apogeu, a strlucit mai mult. faz, caracte-
de istoriografia noastr ca aceea a confruntrii cu 1,
considerm este mult mai complex determinat de alti factori la fel
de care, izvoau din obiectivul principal al intregii
a lui acela al luptei antiotomane.
Mare, in lunga sa domnie, a trebuit pe plan
situatii deosebit de complicate periculoase, de vecin-
cu mari puteri ale vremii : Imperiul otoman, Ungaria,
influenta dominatia asupra Moldovei. Dintre
acestea cea care ameninta in mai grad neatirnarea chiar fiinta
a era Imperiul lucru de care domnul Moldovei a fost
tot timpul. Poarta, in tirnpul dpmniilor lui Mehmet al
Baiaiid al a reusit transforme Marea lac
impus controlul asupra de Jos, a in mai multe
spre Europa Central, a intreprins sul-
tanale de mare anvergur impotriva Trii Romnesti (1462) Moldovei
(1476), cuvint, se afla perioad de viguroas expansiune mili-
ce nu era cazul celorlaltor puteri cu care se Moldova.
privinta Poloniei, incepind de' pe la mijlocul secolului al XV-lea
deplaseaz centrul de greutate al politicii sale externe din zona Negre
cea a Baltice, este confruntat cu conflictele cu Ordinul teuton
ceva mai cu acelea cu marele cnezat al Moscovei, preferind de aceea
o atitudine de neutralitate de Imperiul otoman.
In acelasi timp, Ungaria, amenintat mai direct de ctre turci",
indreptat in principal atentia, tirnpul domniei lui Corvin, ctre
problemele Europei Centrale, iar mai puterii centrale anar-
hia feudal tot mai pronuntat au s fie incapabil de a mai trece la
ofensive de amploare, lirnitindu-se numai la aprarea propriului t ri-
Pentru periodizarea domniei lui Mare in privinta pohticii exte rue a se vedea
A. Boldur, Politica a liti Shfan Mare in Studi cercetAri
vol. 1943, p. 33-68; idem, Marc, al (1457
de istorie Madrid, 1970, p. 168; Papacostea, Politica
a lui Mare si ale ci, vol. Vaslui. cel Mare
1475, Vaslui, 1975, p. idem, La extrieure de la l'poque
le points dc rcpire, in Re roumaine d'histoire", nr. 3, 1975, p. 423-440;
ale in vremca lui lIare, in Revista istorie",
tom. 35, nr. 5-6, 1982, p. 607-638.

95

www.digibuc.ro
 final acest lucru a devenit imposibil de realizat, feudal
maghiar prabusindu-se definitiv cu dezastrul de la
din momentul a luptei rapor-
turile Moldovei cu Ungaria evoluat s-au modificat in functie
de atitudinea pe care aceste puteri au adoptat-o, moment sau.
de precum si functie rivalitatea dintre ele in
pretentiilor de suzeranitate asupra romnesti de la de Carpati.
Schimbarea politicii externe a Moldovei 1470 a provocat o
partare de a creat chiar o intre cele In
acelasi timp are o apropiere Moldova Ungaria, consfintita de tra-
din 1475 2, o antiotoman. Dar cu Ungaria s-a
dovedit ineficace, mai ales 1484, Moldova este de turci prin
surprindere pierde cele mai importante din sud, Chilia Cetatea
Pacea dintre Ungaria Imperiul otoman, incheiata la scurt timp pier-
derea celor pe care o si consfintea , obligat pe
din nou sprijin la regele polon Cazimir al pe
accepte chiar depunerea personala a juramintului de vasalitate, la Colomeea,
la 15 septembrie 1485.
Din pcate, nici Polonia nu putea si nici nu dorea ofere in impre-
de atunci un ajutor pentru recuperarea celor
Pacea din 1489 dintre poloni turci 1-a obligat pe cel
se apropie de Ungaria, care era interesata totusi mod real de lupta anti-
otomank ciuda potentialului ei militar tot mai redus. Dar apropierea
Moldovei de Ungaria la ca 1475, o distantare de axul Polonia-
Imperiul otoman putea duce la o cu Polonia anulrii
de la Colorneea prelungea starea conflictuala Poarta, in
ciuda tratatului de cu aceasta intervalul 1486-1489
Constatam in ultim problema pericolului otoman
cca a recuperarii celor care aveau o pondere foarte important
tocmai relatiile cu Poarta, au fost factorul care a determinat
politica aliantele lui Mare in ultima parte a domniei sale.
Incheierea tratatului de pace cu Imperiulotoman apropierea de Ungaria au fost
evenimente care s-au practic, in acelasi timp dac primul dintre
ele ii era impus lui de situatia general a momentului, de-al

2 Hurmu7aki, 1, p. doc. Bogdan, lui Stefan

vol. II, Bncuresti, 1913, p. doc. CXLVI; Anatol Lewicki, Codex
tomus III, 1392-1501,
tomus XIV, Cracoviae, 1894, p. 12-4 13.
Hungariac Historica. Acta vol. VI, Dadapesta, 1877, p. 123; V.
Relatitle lui Ungaria, Con7orbiri literare", nr. 12,
1905, p. 1 043.
Papacostea, guerre ajourne: les rlations en 1478.
en marge texte de Filippo Buonaccorsi-Callimaclurs, in Revue roumaine d'historie", XI,
1, 1972, p. 11-12; idem, De la Colomeect la Codrul Cosminului. a Mcldcvei
la s al XV-lea, in Romanoslavica", XVII, 1970, p. 537; V. Ciobanu,
-XVI, 1985, p. 1.
Papacostea, De la la Codrut p. 535, 11. 3; Gorovei,
Autor d la paix moldo-turque de
3' idem, Moldova Casa Pdcii". Pe
in Revue roumaine d'historie", XIII, 3, 1974, p.
izvoarelor privind de -
-
otomane, Anuarul Institutului de istorie arheologie A. D. Xenopol i", XVII, Iasi,
p. idem, Pacea din 1486. unor ', Revista
de iStorte", tom 35, nr. 7, 1982, p. 807-82 1; Gemil,
la conclusion de la paix entre la Moldavie et Empire ottoman (1486) et la de leur
frontiare, Revue roumaine d'histoire", XXII, 3, 1983, p. 225-238.

96

www.digibuc.ro
doilea deschideaperspectivaunei contestri a strii de fapt create
ca urmare a primului.
Dar vedem care au fost actiunile lui linia unei
politici mai mult sau mai putin ostile de Poartk conditiile care el
totusi, tributul anual in conditiile in care cronologia faptelor ca
atare poate fi discutie pe baza unor eventuale noi desco-
documentare.
din 1488 semne clare se apropia de Ungaria lui
Matia Corvin 6, apropiere care se intensific in anul urmtor - anul pcii
polono-otomane - cele dou tri este o colaborare
apropiere convenea intereselor ambelor tri, punind Moldova la
adpost de eventuale atacuri din partea Imperiului otoman a Poloniei
oferind Ungariei importantul sprijin militar constituia Moldova.
i rernarcat faptul dintre cele tri erau reluate, practic,
de deplin egalitate, pretentiile de suzeranitate ale coroanci maghiare
doar la un nivel pur teoretic, regii de la Buda seama nu
era o suboidonare a Moldovei, ci doar o colaborare care fie
interesul ambelor prti.
Noua orientare a politicii externe a Moldovei a fost la incercare
chiar de la dar a reusit s reziste presiunilor venite dinspre
Polonia, cit dinspre Imperiul otoman. Moartea a lui
Corvin, in prima parte a anului 1490, a deschis problema succesiunii la tronul
de rezolvarea creia depindea mare situatia
international a Moldovei. Din cei trei candidati care aveau
ocupe tronul, Maximilian de Habsburg, Vladislav Jagello, regele Boemiei,
fratele Albert, rnostenitorul tronului polon, preferabil pen tru
Stefan era primul, care putea impiedica o uniune Ungaria
Polonia, domnul Moldovei nu a intre cu acesta s-i
ofcre sprijinul su Observind lui Maximilian compromise,
Stefan oferit sprijinul lui Vladislav, care beneficia si de acordul nobilimii
si a reusit finalmente s rege al Ungariai 1490, a provoca o
uniunc dinastic cu Polonia.
Situatia tulbure din generat de criza dinastick a fost favo-
rabil pcntru initierea unor interventii din polone otomane. In
ceste s-a putut verifica cu toat claritatea atitudinca lui
Mare impotriva axului de interese polono-otomane. ce a
r primvara si vara lui 1490, cererile de ajutor venite din partea lui
Albert Stefan a intreprins in acelasi an o campanie militar sudul
6 In acest an, Matia Corvin aprobl vinzarea de arme (Hurinuzaki, Docum
; V. op. cit., p. 1 046; N. Grigoras, Mare, Iasi,
1982, p. 224) brasovendor privilegiul de a nu mai face serviciul in alte
cu Moldovei si Trd Romnesti.
Semnificativ in acest sens este faptul la 29 iunie 1489, Matia Corvin trimitea 500
de ducati ca dar de unui fiu al lui (A. Veress, Acta et epistolae
Hungariaeque Moldavia et Valachia, vol. I, 1468-154 0, in Fontes R rum
tomus IV, 13uclapesta, 1914, p. nr. 37).
Monumenta Hungariae Diplomataria, vol. XXXI, p. 4-5; Johann Tichtel,
T des Wiener J. T. aus Jahren 1477-1495, in Fontes Rerum Austria arum.
Scriptores, I, Viena, 1855, p. 54; I. Stefan Mare i Cerce-
- 1929- 1931, p. 354-355.
Jszef Garbacik, Materialy do diplomacji P z 1436-1516
) (Materiale pentru istoria intre 1486- 1516) (Codi ele de la
Zagreb), Wroclaw-Krakw, 1966, p. 12- 17.

c. 91
97

www.digibuc.ro
Poloniei, in Pocutia contribuind astfel la esecul incercrii Alber t
de a dobindi, cu forta armelor, coroana Ungariei.
Actiunea a lui era destinat uniunea personal
cele dou regate vecine, care ar fi oferit Poloniei mijlocul mai sigur
pentru rezolvarea, in sensul ei traditionale, a raporturilor
Moldova. Incercarea de a preveni aceast primejdie este sensul principal al
carnpaniei intreprinse de Pocutia. In timp, a
s limiteze pericolul polon o coalitie rnarele cneaz al Yoscovei,
Ivan al cu hanul ttarilor din Crimeea
Dar simultan arnenintare Poloniei la adresa Lngariei si Moldovei,
s-a fcut simtit o amenintare dinspre sud, maiprimejdioas, venit
din partea Imperiului otoman. Turcii au s profite de frmintrile
din Ungaria, pentru a-si extinde stpinirile dauna acestei tri. Astfel,.in
septembrie 1490, trupe otomane in sudul Ungariei, in zona 12,
octombrie este atacat Bosnia 13, februarie 1491 au noi atacuri
otomane in Mavei si Belgradului 14, in toamn turcii atac in Banat
ajung apropierea in decembrie 1491 ianuarie 1492
au puteinice lupte Bosnia in jurul Belgradului, Pavel Chinezu reusind
cu eforturi pe atacatori
Care erau in situatie relatiile dintre Moldova si Poart, prima
aliata pe care turcii o atacau cu &neinteles ele
fi de neincredere incordare ciuda existentei unui
tratat de pace, puteau degenera usor in ciocniri armate, de amploare mai
sau mai mare, cum s-a de dintr-o scrisoare
trimis de hanul Mengli Ghirai, lui Ivan al mai 1491,
sultanul deplasase zona Albe, deci sudul Moldovei
trupe 40 000 70 000 de chiar aceast
ni se pare dcstul de exagerai, totusi ea dovedeste importanta strategic a
Moldovei raporturilc de putere din sud-estul Europei atentia pe care
Imperiul Otoman o acorda trii romnesti de la de 'Carpati.
In vara lui 1492, sultanul Baiazid al a adunat o mare arrnat
pe care a conccntrat-o la Sofia de a Belgradul a da, pe
aceast cale, o puternic lovitur 18 fata acestei situati deosebit
de periculoase, care le putea ameninta direct, Wile romne nu au ezitat
lo V. op. cit., p. 046- 047; I. Stefan Bucuresti, 1925,
p. 213.
11 K. V. Bazilevici, P a statului a doua a
al XV-lea, 1955, p. 205-233; Papacostea, De la Colomcea la Codrul
p. 539.
Antonius Bonfinius, Rerum Hungaricarum decadcs libri XLV ab
gcntis ad annum Lipsiae, 1771, p. 690; I. Hategan, Pavel Chinezu - un
cdt r al in Revista de istorie", tom. 32, nr. 10, 1979, 1 905- 1 906.
13 Frankni, Hunyadiak a kora (1440-1526) (Epoca Huniazilor a
Jagellonilor), A Magyar vol. IV, Budapesta,
196, p. 355.
14 I. cit., p. 1 906.
15 Ibidem.

1527 (C
906-1 907; L. Thallczy, Joycza
Ibiden , p.
partium Regno Hungariae adnexarum
)
pidum
-
Jaj za , m lfonumenta ca. Diplomataria, vol. XI, Budapcsta, 1915, p. 157.
17 dzplomaticcskie snosemi Rossii s I
ed. T. h. Karpov, Sankt Petersburg, in Sbornic Imperatorskago istoricesk g
vol. p. 110- 114.
18 Ibid p. ; Donado da Lezze, Historia (1300-1514), publicatk adnotat
o introducere de I. Ursu, Bucuresti, 1909, p. 190-191.

www.digibuc.ro
actionezc din nou impreun, cel Marc,
Bthory, voievodul Transilvaniei, lui Vladislav al II-lea un ajutor
de 20 000 de oameni Mai mult decit atit, cum dintr-un raport al
bailului venetian de la Constantinopol, Geronimo Marcel lo, din 15 iunie 1492,
a refuzat acorde prin Moldova hoardclor ttare pe
care sultanul dorea le arunce asupra Transilvaniei Ungarici Poate
tocmai din Baiazid al II-lea, ce a renuntat la intentia de
a ataca Ungaria licentiat armata, a trimis atace Albania
Moldova, expeditia din Moldova terminindu-se cu un dezastru 21
De fapt, atitudine antiotomana a lui moment in
Ungaria se afla mare pericol imprejurarea Vladislav al
II-lea a confirmat domnului Moldovei, la 18 aprilie 1492, asupra
cetatilor Cetatea de
In 1493, dintre turci unguri apar chiar
despre o in Moldova 23 In aceste conditii,
Stefan, ca si Calugrul acorde ajutor lui Vladislav al
II-lea, mai ales in luptele din jurul Belgradului, desfasurate in decembrie
1493 ianuarie 1494 dar o importanta diplomatica
pentru a atrage Lituania cneaz Alexandru la lupta antiotoman.
In acest sens, intre 1493 si 1496, Mare Alexandru are
un schimb de solii25, dar rezultatul nu a fost asteptat, deoarece
marele cneaz nu dorea s o diferit de cea a fratelui
Albert, regele Poloniei, situatia care se afla stare de permanent
conflict Ivan al al Moscovei din Crimeea.
In anii urmtori, 1494 si 1495, Stefan politica de alianta
cu Vladislav al II-lea, aflat in turcii, fapt ce
de bani pe care vistieria ungar le acum dornnului Moldovei In
acelasi timp, Mare, desi se afla in raporturi destul de bune cu
ttarii din Crimeea nu intelegea le permit acestora, care la
erau vasalii Portii otomane, prea tare puterile crestine, mai ales
in Lituania, care, potential, puteau deveni aliati pretiosi in lupta antioto-
Astfel, se pare c in 1495 ostasii au de un atac ttar orasul
Braclaw (Breaslavl), cum din spusele unui sol al lui Ivan al
la curtea rnarelui cneaz Alexandru
Dar tot acesti ani in jurul Moldovei incep se adune tot mai multi
ca urmare a complicatiilor politice internationale a
A. Bonfinius, op. cit., p. 723; N. Orghidan, Ce spun cronicarii despre
eel Mare, Craiova, 1915, p. 77; A. Lapedatu, Vodd 1482-1496. Monografie
Bucuresti, 1903, p.
Hurmuzalci, VIII, p. 28, doc. XXXII.
A. Bonfinius, op. cit., p. 723.
Hurmuzaki, Documente, II, 2, p. 327, 364; A. Veress, op. cit., p. 43-45, doc. 39.
23 V. Prvan, op. cit., p. 1 052.
Hurmuzaki, Documente, VIII, p. 29, doc. XXXIII.
25 II, 2, p. 354, 380, 381-382, doc. CCCXI, CCCXII, CCCXXXVII,
CCCXXXIX; I. Bogdan, op. cit., II, p. 383-390, 390-396, 396-40 1, 1-408, doc.
CLXXI, CLXXII, CLXXIII CLXXIV; N. r, vol. IV, Bucuresti,
1937, p. 225-226.
20 Hurmuzaki, II, 2, p. 364-365, doc. CCCXXII.
27 vol. XL1, p. 166; Gh. Duzinchevici, moldo-poton din 1497.
Critica in Studii materiale de istorie medie", III, 1975, p. 22; Al.
Ware si Hoarda d Aar, in idem, Hoarda de Aur 1241-
hen, 1983, p. V. A. istorii v_aimny h otnosen
i Turpi - XVI, vu., Moskwa, 1887, p. 122, 131, 134.
Sbornic, vol. p. 238.

99

www.digibuc.ro
ciocnirilor de interese din zon. otoman era oarecum
inhibat incercarea de a intreprinde o mare campanie la nord de
deoarece se temea de o posibil expeditie a lui Carol al VIII-lea,
de Djem Sultan, impotriva sa, in schimb aspiratiile politice ale fratilor
Jagelloni se profilau contradictorii destul de periculoase la adresa Mol-
dovei.
Acest lucru a iesit in evident cu ocazia congresului de la Lewocza, din
1494, la care au participat principalii exponenti ai dinastiei jagellone.
probleme majore au fost discutate aici anume: organizarea unei
campanii antiotomane - mai ales c era posibil o colaborare cu
regele Frantei, al VIII-lea, care preconiza, cucerirea regatului
napolitan, o debarcare Peninsula 29 obiectiv cu care toat
lumea a fost de acord, dorinta lui loan Albert de a readuce Moldova
situatie de vasalitate fat dc coroana prin aici, in
locul lui Mare, a fratelui Sigismund, rmas nici o
Acest al doilea obiectiv venea contradictie flagrant primul, lupta
antiotoman imposibil fr concursul Moldovei lui acelasi
timp, a resuscitat vechea rivalitate polono-ungar cu Moldova,
Vladislav al opunindu-se categoric la velcittile fratelui s5u.
Deocamdat Polonia, cit nu eran deloc
se lupte cu turcii, ci dimpotriv, s ajung la o pace cu ei,
prima va realiza 1494 iar cea de-a doua in 1495
In acest timp Mare a adoptat o atitudine de expectativ
continuind s se pregteasc, atit pe plan diplomatic, militar,
pentru o eventual confruntare care ar fi putut fi implicate, simultan
separat, Polonia Imperiul otoman. Astfel, ultima solie 1496
la cneazul Alexandni al Lituaniei, condus de Giurgea vornicul
diacul, a recurs chiar la cu o posibil colaborare moldoveni
turci, cu scopul de a obtine adeziunea acestuia la antiotoman.
Stefan arta a trimis o mare solie la turci acestia fac intense
militare la sudul Dunrii 32, lovitura fi indreptat
Moldovei, a chiar a Lituaniei. El spunea, de asemenca, c exist
timpul necesar, in cazul incheierii unui tratat moldo-lituan, ca solia trimis
la turci fie din drum, dar este foarte posibil ca trupele
otomane atace numai Polonia si Lituania Dar si in ciuda clare
amenintri, Alexandru, cum am mai artat nu a putut fi atras la lupta
antiotoman.
Situatia deosebit de complicat creat jurul Moldovei, ca
urmare a tendintelor expansioniste ale marilor puteri ale vremii, a cunoscut
un moment de intensitate in 1497, atunci tara romneasc de la
de Carpati s-a aflat situatie foarte doar cu cele
din anii 1467 1475 - 1476, cu o deosebire anume posibilitatea
29 Papacostea, ale Moldovei vremea
p. 633.
A. icki, op. cit., p. 416-4 18; Joanes Herbertus de Fulstin, Chronica sive historiae
compendiosa, Basileae, p. 338.
31 A. Bonfinius, op. ca., p. 749- 750; J. de Hammer, Histoire de l'Empire ottoman,
tome IV, Paris, 1836, p. 40-41.
32 Cronicarii italieni Marino Sanuto Domenico Malipiero ei 1496 sul-
tanul Baiazid al a trimis 1 000 de ieniceri in zona Cbiliei Albe pregteste
o mare (M. Sanuto, I Diarii, I, col. 295; D. Malipiero, Annali veneti clall'anno 1157
al 1500, n Archivio storico italiano", tomo VII, parte I. 1843, p. 152).
L Bogdan, op. cit., II, p. 396-401, doc. CLXXIII.
sus nota 25.

www.digibuc.ro
de a se afla - pentru prima in timpul dornniei lui cel Mare -
atacat simultan pe fronturi. Moldova putea deveni teatrul de con-
fruntarc dintre poloni turci, confruntare ce se din 1494
care ar fi aruncat tara viltoarea unor evenimente al caror final era greu
de prevzut.
Pe de o parte, turcii din unor forte
militare destul de importante la de Jos,
polon, iar pe parte, militare
diplomatice de mare anvcrgura, cu scopul de a Caffa, Chilia
Cetatea fine, cel Mare informatii de la arnimiti
nobili maghiari conform Albert se ca, a-i
ataca pe turci, porneasca impotriva Moldovei pentru a-1 din domnie
cu fratele Sigismund 36
In conjunctura foarte periculoasa care se crease, Marc
cu dar cu ingrijorare msurile luate de Albert vederea
peditici antiotomane. Cu interes deosebit nu-i putea fi indiferenta
otomane de la gurile prin urrnare, era
contribuie efectiv la succesul acestei intreprinderi. Ingrijorarea
de proiectele regelui este de faptul cl se angaja participe la
expeditia antiotomana numai cind armatele ar fi ajuns la Chilia
Ce tatea loan Albert un drum care ocoleasca
Moldova prin Nistrului la atingerea obiectivelor propuse Era o
de precautie absolut necesar, pentru a evita consecintcle ruperii
premature a cu otomanii pentru avea motive la
caracterul pur antiotoman al planurilor lui Albert.
Dar, ciuda indoielilor chiar a banuielilor pe care le avea
privinta planurilor lui Albert, el spera acesta va totusi, numai
turcilor era participe cu toate fortele sale la
campanie de reusita ar fi depins redobindirea celor din
sudul Moldovei De fapt, un atac polon impotriva Moldovei acele im-
prejurari ar fi reprezentat o cu grave repercusiuni asupra
Poloniei, Mare, la ca multi dintre nobilii poloni, putea cu
greu imagineze Albert ar in mod deliberat o astfel de
De aceea, pe de precautie absolut necesare adoptate
de de el a avut, o atitudine anti-
destul care s-a rnanifestat in vara lui Probe le
pe care le vom aduce sprijinul acestei afirmatii vor dovedi
constanta politicii antiotomane a lui Mare chiar momente de
mare un atac rnasiv din partea Poloniei era foarte posibil
de fapt, s-a declansat.
In rind, trebuie subliniat faptul tratativele asupra alegerii
drumului de a oastei polone asupra conditiilor in care domnul
z
dynskizgo w ale tinuturi1or din Republicii polone din
Arhiva ordinului bernardinilor din ), IN, 1883, p. 152.
Bernard Wapowski, Vopovii 1480-1535,
Rerun? tomus Cracoviae, 1874, p. 25; Nicolae Costin, Rd boinl
Stefan Vodd Lesesc, in Mihail NogAlniceanu,
si Valahiei, tom T, ed. a 1872,
B. Wapowski, op. p. 22-23; Martin Cromer, de et rebuts
XXX, Agrippinae, p. 440 urrn.; Grigore
Moldovei, P. P. Panaitescu, ed. a II-a, Bucureti, 1958, p. 109.
M. Neagoe, Stefan , Bucuresti, 1970, p. 232; Duzinchevici, art. cit.,
p. 19.

101

www.digibuc.ro
Moldovei s colaboreze cu regele erau incheiate in
de a se pune in mars, de la Liov, oastea polon
De asemenca, demn de rernarcat este faptul luni
ale anului 1497, a inspectat din sudul Moldovei a aproape
la. Vaslui, 25 februarie 20 martic, fapt atestat de documentele
pe care le din aceast localitatc 41 Aici trebuie artat Vasluiul me-
dieval a avut, datorit pozitiei lui in centrul Moldovci,
cel Mare un rol politic militar. Vasluiul a fost de concentrare
in repetate rinduri a ostirii, care aici putea manevreze pe directii
interioare. cel Mare s-a aflat aici ori de cite ori se prevedeau posibile
evenimente militare la de sud ale Moldovei 42 acela5i timp,
cum arat cronicarul Wapowski, o oaste moldove-
neasc5. putu mai mare din din Dete s
armele pentru sotiilor copiilor. Patruzeci de mii de
osteni
Atitudinea ameninttoare pe care o adoptase de turci,
cAlbert nu va comite enorma greseal ataca pe ci se
va respecte stabilite in cursul tratativelor a
numai impotriva otomanilor, este dovedit de afirmatia pe care o
Cronica In anul 7005 (= 1497) au venit Albert
craiul cu ostile sale asupra lui Stefan voievod, se dusese
turcilor. ns.) Aceast afirmatie a fost sesizat
istoriografia
din cite cunoastem noi, doar Duzincbevici care c atacul
lui Albert l-a surprins nu atit ca militar, el
pregtit in acest sens, ca decizie care schimba in datele
problemei Oricum, chiar de atacul polon concentrase
armata la Roman 46, centrul Moldovci, unde avea posibilitatea mane-
Fr. Jan" O'bra i Jagirllohc...ykow (1492-1506)
(Domnia jagellonilor Albert ...), , 1, p. G.
art. cit., p. 9.
Istoria lui fan Ware n amulu aicuresti, 1904,
p. 230; N. Grigoras, op. cit., p. 235, Savu, Mari. Campan Bucuresti,
1982, p. 187.
op. p. 102- 122, doc. LIV - LXVI; Docum
XV, A. Woldova, -col. II (1476-1500), Bucuresti, 263-281, doc.
-265.
Pentru rolul Vasluiului in vremea lui Stefan Mare si mai ales pentru pozitia sa de
bastion in fata unor venite din sud, exclusiv otomane, a se
luptelor neatirnare, p progres
in Vaslui. fan Mare, 1475, Vaslui, 1975, p. 113 si Alexandra Andronic, Ri a
Popescu, voievodal in XV I, Anuarul de
istorie arheologie A. XVII, Iasi, 1980, p. 585-589; op. cot.,
p. 101.
B. Wapowski, op. cit., p. 27.
Arhiva a Romniei", tomul III, Bucuresti, 1867, p. 9;
la Ureclzia, texte slave traducen note de loan Bogdan, 1,
p. 177 si 227; inedite are de adunate publicate traducen
adnotatiuni de Bogdan,
XVI publicate de loan Bogdan, editie
1895, 125; din s
completat de P. P. Panaitescu, Bucuresti,
-
p. 1 181.
Gh. art. cit., p. 25.
46 C. Rezachevici, D. Compania lui Ware din 1497
loan Alb din Codrul Cosminului, in Tile din a poporului romn,
vol. 3, 1975, p. 56; M. D. Matei, L. Problem istorice in for i-
de la Roman, in Studii materiale de muzeografie
1, 1968, p. C. Andrcescu, a vr Mare,
in Cer , I, 159 urm.

www.digibuc.ro
vreze pe directii interioare, deci impotriva unei eventuale agresitmi otomane
care ar fi avut ca pretext tocmai atacul polon.
Atitudinea antiotornan a lui Mare este printre
altele, de informatiile cu privire la preg5tirile militare febrile
de birci la sud de Dunre in zona celor Chilia Cetatea 47.
Turcii, primvara vara lui 1497, aveau in mod sigur despre
care acum incepuser s rialitate, ale rcgelui polon,
stcau atitudinea ostil a si dorinta acestuia de a
cupera cetti aceca se pregteau pentru o eventual ciocnire
de mari proportii. Ei trcbuiau fie Albert
si cel Mare ar fi actionat unit, sau daca primul 1-ar fi atacat al doilea,
cazuri interesele Imperiului o ornan puse joc.
la 13 iunie 1497, Alcxandru al Litumiei, ajutorul lui
Ivan al c turcii au trimis trupe nurneroase la Citat a 48,
iar vara aceluiasi an, Radu Marc, domnul Trii Rorrnisti,
scrisoare adresat ae concentrrile de trupe otomane de
la.sud de Dunre, nu erau indreptate a ci
scop ajutorarea lui cel Mare ajutorare care vom vedea in ce conditii
s-a vinetianul Marino consemneaz stiri, datmd din
iunie, octombrie decembrie 1497, conform a trimis
de ieniceri la Chilia Cetatea Alb, precum o 17 vase dc lupt
interesant, dcsi greu de clarificat pe este aceea
tot pentru luna iunie atit de Sanuto, cit de Malipiero. Ei arat
la 19 iunie 1497, a venit la Venetia un sol al sultanului care a inforrnat
turcii au obtinut o in Persia un pas de-al cucerit
mai multe locuri alahia" Este adevrat c la secolului al
XV-lea sau la inceputul secolului al XVI-lea pasalele turcesti de la granit
au cotropit prti din teritoriul Rornnisti 52, de fapt niste
de-a lungul dar probabil acest lucru nu s-a intimplat 1497
pentru altfel Radu Mare nu ar fi scris, vara aceluiasi an, brasovenilor,
linistindu-i privire la intentiih otornanilor, pe de alt5. parte cele
cronici venetiene pe care le avem in edere termenul de alahia este folosit
pentru Moldova, numai Transalpina pentru Tara
titlu de considirdm aceste dac au in prima
parte a anului 1497, nu s-au putut face in dauna Moldovei chiar
ele nu s-au informatia totusi, puternica stare de de
la de Jos si chiar existenta unor eventuale ciocniri intre moldoveni
turci.
Atitudinea antiotornan a lui este edit starca de per-
neincredere ixistent intre turci chiar ce
Albert a atacat mod deschis In acest sins scmnifica-

S. N. ris The of 2 in y ni,erqity of Illinois

Press, 1948, p. 55-56.
A. Boldur, eel p. 67.
I. Bogdan, pri Ta i R n
secolul XV I, Bucureti, 1902, p. 131; Gr. G. Tocilescu, 534 ist e
din Tara Moldova are la Aidealul 1346-1603,
uresti, p. 178 180; A. R 1495-1508, in vol.
B Bucureti, 1916, p.
M. op. -737, 800, 809 846.
, col. D. op. ca., p. 154.
vol. Bucurcsti, 1962, p. 19.
Gh. art. p. 13, 18,

www.digibuc.ro
tive informatiile oferite cronici otomane. Astfel, Cronica anonimd
a Baiazid pc a indus mod voit pe
poloni temerea putea face lucru cu turcii, cronicile
lui Sa'adeddin Hodja efendi, Mebmed bin Mebmed Kodja Husein
frica de puterea otornane 1-a determinat domnul
Moldovei s-1 pe regele polon ajutorul turcilor
din informatii tot cc este limbajul alambicat spe-
cronicilor orientale, un lucru mod cert anurne, neincrederea
pe care turcii o aveau fata ce din multe alte
pasaje pe care spatiul ne le aducem discutie.
Oricum, ni se pare faptul ce Albert a atacat Moldova
nu se mai putea pune problema unei confruntri Imperiul otoman,
ceruse ajutor, printre turcilor, acestia au foarte
circumspecti Domnul a avut putini ostasi turci in
campania din 56, acestia regele
Albert nu in pus cale de au
trimis Moldova un corp oaste mic, mai mult cu rol de dect
luptatoare, s intervina, la caz care
le tineau sudul Cu toate acestea turcii, nedorind
dar nici acordndu-i incredere, i-au dat numai
un ajutor cuprins 600 si 2 000 oameni, condusi Nasuch-ben-oglu
Mena Sultin id-han (Cronica a sultanului
in Cronici r vol. I, Sec. XV s c.
I II, ed. Mehmet, Bucur sti, p. 137-
Sa'adeddin Mehmed Hodja efendi, (Coroana istoriilor), Cronici
ml. p. 329-330; ve'l-ahbar
ibidern, p. -409; Kodja Husein, rninunate),
p. 405.
Probabil otoman, care a in Moldova cu intentia declarata
sprijini dar, fapt, obiectivul a emlutia a
transmite informatii in util in profilrii unei amenintri, cuprmdea intre 600
si 2 000 de ostasi. Astfel, vorbeste de 2 000 veniti ajutorul lui
(op. p. pe care si Unrest um, la N. Acte
fragmente, vol. III, Bucuresti, p. . Cronica a sultanului al
sultanul trimis oaste de 200 000 spre Moldova, dar aici a
numai un detasament I, p. 138). Cronicarul Sa'adeddm socoteste
ajutorul lui a venit doar un emir 600 de -ni 330),
Mehmed 6 000 probabil din un zero la cifra 600
p. 409), Kodja el cifra 600 p. Pentru pro-
a se mdea C. Reiachevici, D. art. ca., p. 51. Dar si posibilitatea
ca ostenii fi fost trimisi ci ft fost angajati ca mercenari
afirma Miechowski (...Turcis praetio de
Chromca Scriptons Rerum tomus Cracoriae, 1874,
p. 261-262; I. Ursu, Relatiunile Polonia la moartea lvi Mar ,
Piatra Neamt, 1900, p. este destul de limpede faptul nu a
beneficiat in 1497 ajutor otoman concret; in mai caz, micul
fie a fost trimis de sultan, fie a fost angajlt de domnul Moldovei, a reprezentat doar un
sprijm polondor otoman nu va fi niciodata de acord o
a Moldova.
L. Kolankowski, Dzi Ksiestwa Litcwskicgo za Jagiellohow (Istoria Marelui
Principat al Lituamei in bmpul Jagellonilor), I, Warszawa, 1930, p. 432; idem, Polska
. polstyczne (Polonia Jagellondor. Istorie 1936, p. 159; Ludovici
luberonis, de rebus suo ab anno Christi usque
ad annum in Pannonia et fimtimis regionsbus gestis, in Scriplores Rerum Hun-
ed. G. tomus 11, Vindobonae, 1746, p. Duzinchevici,
art. cit., p. 18, 67.
Leunclavius, sultanorum othmanidarum, Francofurti, 1596, p. 188;
Nicolao Schmitth, ottomans- a capta epitome principum tur-
I, Tyrnaviae, 1760, p. 64.

104

www.digibuc.ro
Acest corp a avut rolul de supraveghetor permanent al dommilui
Moldovei de observator, la fata locului, al evenimentelor, spre a se la
timp ce Poarta stvilirii ostilor spre
Marea Neagr, s-ar fi ivit eventualitate. In asteptaria
rrii acestor evenimente, turcii intriser cu oaste armament Chilia si
Cctatea i concentraser la Dunre numeroase militare gata de
interventie in Moldova.
Dar cum am turcii bnuiau pe le era
dusman, la si in ciuda pe ceruse
partial, din partea Portii, pe acestia intentii dusrnnoase la
adresa sa, gata profite de situatie favorabil pentru a lovi in
Moldova. De aceca, perioada urmririi retragerii armatei lui Albert,
Stefan a importante militare sudul pentru a face fat
unni eventual atac masiv prin surprindere al otomanilor Starea de ne-
ostilitate dintre turci, care s-a simtit in tot cursul
anului 1497, rezult din pe care a fcut-o principalului aliat
din acea vreme, lui Vladislav al II-lea, de a insista, la dieta imperial care
trebuia la Freiburg, vederea trimiterii unor ajutoare
romne, amenintate continuare in modul mai gray de Imperiul otoman.
aceast a domnului Moldovei, a dat instructiuni
solilor si trimisi la Maximilian I la electorii imperiali intruniti
in diet, s arate pericolele la care supuse romne din partea turcilor
mai ales paguba de Moldova prin pierderile Chiliei Cettii Albe
Credem din toate cele expuse aici, referitoare la evenimentele
anului 1497, rezult in ciuda confruntrii majore cu regelui
Albert, a tmosfera de incordare si neincredere dintre cel Mare si
Imperiul otoman a continuat s se manifeste, cu mai mult sau mai
putere, a continuat considere ca principal sale
Poarta spre aceast concluzie ne
evenimentele anterioare, cele care au urmat tragediei din acest an, eve-
nimente care demonstreaz dorinta domnului Moldovei a lupta,
impotriva turcilor. Chiar atunci va ataca Polonia sau va permite
turco-ttare o devasteze, Stefan va face acest lucru cu intentia
a demonstra regelui principalilor factori politici poloni c lupta
triva pericolului otoman, care-i ameninta pe toti deopotriv, era cea mai
importanta aceast nu putea fi dus cu ajutorul Moldovei
nicidecum prin ingenuncherea ei.
in acest sens tocmai evenimentele care au Astfel,
ce prima parte a anului 1498 a permis turcilor atace sudul
Poloniei 61, fapt pentru care se pare c a primit toate insemnele pe care
mod obisnuit le Poarta pentru investitur sau recunoasterea domniei 62,
el a revenit foarte repede la atitudinea sa traditional, a doua a
aceluiasi an de facto 63, la tratatul polono-ungar la 13
Gli. Duzinchevici, art. cit., 56.
II, 2, p. 389-391, doc. CCCXLVIII.
I. Ursu, Ware, Bucuresti, 1925, p. 247-252; N.
IV, p. 235; A. ccl Mare, p. 292-295.
b2 S. Gorovet, Casa P n", p. 650.
I. Ursu, Mare si ti rcii, 1)14, p. 162; Ion p
Moldova i Trans .tefan Mare, vol. re la fan
Mare, Bucuresti, p 235; V. , op. p. 90-91.

105

www.digibuc.ro
 la Cracovia, tratat care prevedea formarea unei ligi antiotomane 64 Mai mult
Stefan a trecut la executarea unor actiuni militare concrete la
inceputul lui 1499 resturile unei armate otornanc care din
Polonia sub conduccrea lui Bali bei la putin aceasta nimicind o
grupare ttar de 6 000 care incercase treac prin Moldova 66
Ca la aceste actiuni, sultanul a ordonat, la sau
inceputul verii lui 1489 atacuri, de amploare, impotriva Moldovei
si a trimis chiar o flot aceast directie 67, probabil pentru a Chilia
Cetatea pe care le credea arnenintate.
Dup incheierea trahtului de pace cu Polonia (12 1499) care
prevedea, printre altele, colaborarea lupta antiotoman, Mare,
pe o intens activitate 69, i-a continuat actiunile militare,
profitind de data aceasta de conjunctura care se crease, adic
de confruntarca turco-venetian dintre 1499 si 1503, confruntare care au
implicate pe rind alte crestine, ca Spania, Franta Ungaria.
Astfel, profitind dispersarea fortelor otomane, nu a ezitat,
1500, refuze plata tributului trimit pe vornicul Boldur atace
Chilia Cetatca Ceva mai este posibil fi avut o
ciocnire turci moldovcni 71, timp, impor-
tante forte militare regiunca pentru a putea actiona pe directii
interioare impotriva unui eventual atac al turcilor dinspre sud, si
impotriva unui atac al ttarilor, care prdau dcja prtile sud-estice ale rega-
tului polon. acelasi an 1500, septembrie, a atacat din nou pe
turci reusind le smulg trei teritorii, probabil capete de pod cucerite, asa
cum am artat mai sus, la nord de si zona Cettii Albe
octombric a o condus chiar de un al
sultanului de doi sangiacbei, care au murit in lupt
Dar, lipsa unor diplomatice a unor actiuni viguroase
coimme putcrilor interesate lupta antiotoman, a devenit el
mai circumspect, cutind s nu rmin singur in fata Imperiului otoman.
Dogiel, diplomaticus Potoniae ducatus Lituaniae, vol. I,
p. 86 89,
1758, Hurmuzaki, Documcnte, II, 2, p.
CCCLVI; J. Garbacik, Mat rialy..., p. 49-55.
M. Sanuto, op. cit., II, col. 394-395 562; D. Malipierc, op. cit., p. 162; M.
Miechowski, op. ca., p. 263; B. op. cit., p. 36; Johannes de Tracta-
chronicae minorum observanciae a tempore Constanciensis concilii et spocialiter
de provincia Heinrich Zeissberg, in Archiv sterreichische Geschichte, XLIX,
nr. 2, p. 1-422; I.
p. 30; Ion C. Chitnnia, Cronica lui (versiunea g a Schcdcl),
1942, p. 70.
lui Andrea Gritti, din Constantinopol, de la 1499, in Hurmu-
zaki, Docum p. 30, XXXV.
M. op. II, col. 1 929.
Hurmuzaki, Do-umente, II, 2, p. 439-444, doc. CCCLXXI; I. Bogdan, Documentele
lui Mare, II, p. 15-4 CLXXVIII.
Pentru la fel ca pentru alte amnunte cu privire la politica
a lui cel Mare, a se vedea studiul nostru Mare otomano-
din 1499-1503, Revista de istorie", 1, nr. 10, 1988, p. 977-991.
M. Sanuto, op. cit., col. 288, 567, 635, 684, 14, 879, 628; Radu Rosetti,
mica intregire la istoria lui Mare, Academia Memoriile Sectiunii
Istorice", seria III, torn XVI, 1934-1935, p. 45-58.
71 M. Sanuto, op. cit., III, col. 13.
72 Ibidem, col. 288; Hurmuzaki, Documente, VIII, p. 31, XXXVII p. 30-3 1,
doc. XXXVI.
M. Sanuto, op. cit., III, col. 927.
Ibidem, col. 1 240; I. Ursu, Mare turcii, p. 163; Istoria
poporului vol. II, Bucuresti, 1986, p. 357-358.

www.digibuc.ro
 aceea, el a oprit pentru aproape doi ani actiune Abia
vara lui 1502 moldovene au participat, de crimleni, la
luptele din 8 12 1502, undeva stepele nord-pontice,
lupte care mari de pe Volga au fost cu zdrobiti
A fost astfel pericolul sudul Moldovei, in zona Chiliei
a Albe, acolo unde chernati de Baiazid al II-lea cu
scopul de a tine permanent tara sub amenintale ermite otomanilor
actioneze alte directii
Desi nu a in inccrcare a recupera Chiba
Mare a dovedit o dorinta sa de a lupta
impotriva pericolului otoman, dar, subliniat acest lucru, de a lupta
nu ca un cruciat, ci ca un de tip modern, pentru care interesele supre-
preme acelea ale popoiului ale sale.
In concluzie, consideram politica extern a lui Mare, in
ultima parte a domniei sale, s-a caracterizat prin situarea in continuare pe
primul plan a contradictiei cu Imperiul otoman - cum am mai
cea mai viguroasa mai ameninttoare din sud-estul Emopei acel
contradictia cu 1497, datorindu-se
primul rind faptului ajunsese la un compromis cu Poarta care
prevedea o recip a intereselor. In situatie, nu
numai nu ajute pentru recuperarea celor
dar apropierea ei ameninta tara cu
retea de interese ostile De aceea, Mare a fcut
tot ce stat pentru a contrabalansa acest ax polono-otoman,
alianta cu Ungaria lui Vladislav II-lea, dar mai ales talentul diplomatic
militar asigurindu-i succesul final, consfintit prin tratatul de pace ungaro-
din 20 august 1503
Din perspectiva ciocnirile moldo-polone din
acesti o semnificatie aparte. Astfel, in 1490-1492 Stefan a atacat
pentru a irnpiedica pe Albert rege al Ungariei pe
cale, realizeze o uniune dinastica a celor ce ar fi
incercuirea a Moldovei liMitarea a posibilit-
tilor ei de actiune diplomatica. In 1497 Albert a atacat in mod deliberat
Moldova, moment care se pentru o
antiotomana, dar acum, in ciuda ostilitatilor deschise cu
a unei anumite colaborari turcii, raporturile moldo-otomane au
continuat se caracterizeze prin suspiciune. In fine, in 1502,
conflictul cu Poarta era practic incheiat, a reluat conflictul cu
pentru Pocutia incercind se pe cale

F. Pape, Acta Alexandri Poloniac, magni ducis Lithuaniae etc. (1501-1506),

in Monumenta medii aevi res gestas illustrantia, tomus XIX, Cracoviae,
1927, p. 105-106 106-107, doc. 85 86; vol. XLI, p. 1; K. V. Bazilevici,
op. cit., p. 10-4 11; AL Gonta, op. cit., p.
V. A. cit., p. 195; Hurmuzaki, Documente, II, 2, p. 493, doc.
CCCXLIII.
inclus in acest tratat ca aliat al lui Vladislav al Mare,
renunta definitiv la speranta de a putea recupera Chilia Cetatea AIM, reglernenta
raporturile cu Poarta pe baza situatiel antebelice, a avea de suferit nici o pierdere
teritorial si a fi obligat haraciul datorat sultanului (Hurmuzaki, Documente,
1, p. 20-2 1, XXIV; M. Sanuto, op. ca., col. 879-884).
I. Lrsu, Moldovei p. 168-180; idem, cel Mare,
p. 270-276; N. lui Marc ..., p. 248-260; Papacostea,
internalionale ale Moldova..., p. 636; V. Ciobanu, op. cit., p. 93-100; Istoma a
p. 359.

107

www.digibuc.ro
pentru pierderea a celor cetti din sudul trii, cetti pe care
regii poloni ii promiseser, in dese vor ajuta s le recupereze, dar
nu acest sens, ci, dimpotriv, ajunseser la repetate
Poarta, acceptind astfel de jure i dominatia otoman asupra
Aceast atitudine a fost una din cauzele esentiale ale ostilittii moldo-polone,
poate chiar mai important expansioniste ale lui Joan Albert
fat de tara la rsrit de Carpati, ea explick opinia
faptul c aceast perioad, lui cu Imperiul
otoman a continuat domine politica extern a marelui nostru voievod.

www.digibuc.ro
 CIND INCEPE EPOCA FANARIOT ?
DE
FLORIN STANTINIU

Tema acestui articol, astfel cum ea este formulat titlu, poate

volum consacrat noilor directii tehnici de investigatie
a evului rnediu rornnesc. S-ar prea tema enuntat se
tionalei istorii evenimentiale, cronologice, atit de
a altura celor care acestui tip de tratare ne
grbim s precizrn c ancheta noastr se pe cercetrilor de is-
a mentalittilor, pentru obiectivul nostru este de a constata
a perceput socictatea instaurarea regimului fanariot, cind
petrecut fenomenul de constiint al convingerii Moldova
Tara Romneasa au intrat intr-o a istoriei prin instaurarea
unui regim politic cu trsturi distincte de situatia anterioar.
* *
Instaurarea regimului fanariot - in 1711 in Moldova 1716 in
Tara Romneasc -a fost precedat5. de un proces de decenii, din
care nu au lipsit intreruperile revenirile la formula domnilor autohtoni.
am sustinut cu alte prilejuri, rspunsul la intrebarea cum s-a nscut
formula fanariot este oferit de Dirnitrie Cantemir, care originile
regimului 1673, ca urmare a defectiunii lui Petriceicu, domnul
Moldovei, a celei mascate a lui Ghica, domnul Romnesti,
btlia de la Hotin: Poarta - scrie printul-crturar
domnul Moldovei a trecut la dusmani chiar focul luptei inceputul
infringerii s-a tras de la moldovenii muntenii trdtori, socoate este
mai chibzuit ca pe viitor nu mai nurneasc niciodat domn pe un mol-
dovean, ci pe un grec, care casa neamurile la si, pe
accasta, fie pasnic ale rzboiu.lui" 1 Informatia
lui Dimitrie Canternir este confirrnat de desfsurarea evenimentelor. Poarta
otoman pus intentia practic, numind pe Cantacuzino
la Iasi Gheorghe Duca la Bucuresti. considerat, de altminteri,
de Atanasie Comnen Ipsilanti drept primul fanariot" 2, a luat un
care puneau lumin caracterul inedit al noii domnii (de mentionat
h instaurarca sa a intervcnit un fapt neobisnuit. Poarta i-a achitat
datoriile) Noul domn - care ceruse Portii ca oastea ttar s5.
in cursul iernii, pentru a-1 de eventuale incursiuni polone -a
1 Dirnitrie Cantemir, lui Constantin Cantemir, trad. rom. de R. Albala,
resti, 1960, p. 2 1; vezi ConAantiniu, De la Viteazul fanarioti: observatii
politicii externe Studii materiale de istorie medie", VIII, 1975, p. 130.
2 Nicolae Byzance Byzance, Bucuresti, p. 230, nota 20.
Costin, Moldovei, in M. Koglniceanu, Cronicile
vol. II, 1872, p. Cf. Constantiniu, Constantin Mavrocordat, Bucuresti,
1985, p. 26.

www.digibuc.ro
venit astfel in dorintelor Portii, care vedea in prezenta fortelor
ttare un rnijloc ca s slbeasc raiaua (populatia - n.ns.), s nu s
poat haini lesne" forrn, deci, mai mult sau mai putin deghizat, de
ocupatie prin interrnediarii creia dornnul i-a adugat, dintr-un exces
de zel, distrugerea cettilor Suceava, Hotin ce afecta gray
sistemul de aprare a Reforma fiscal a lui Dumitrascu Cantacuzino
anticipeaz msurile similare din perioada regimului fanariot, ce ne-a
fcut conchidem c Domnia lui Dumitrascu Cantacuzino
asadar, semnele inainte-mergtoare ale epocii fanariote: consolidarea domi-
otomane prin slbirea de a promulgarea
de reorganizarea sistemului fiscal" Am denumit epoca pro-
tofanariot" perioada 1673-1685, care cuprinde pe domnia lui Dumi-
trascu Cantacuzino pe cele ale lui Antonie Ruset - grec din Constanti-
nopole - Gheorghe Duca - grec rumeliot. Tara Romneasc, Poarta
l-a numit - in momentul in care se credea c Grigore Ghica a
trecut la poloni, ca Petriceicu ce se intimplase reali-
tate, dar domnul muntean a revenit rapid asupra deciziei sale s-a
disculpare" otoman) - pe Gheorghe Duca.
mai sus, a lui Dimitrie Cantemir, se dovedeste astfel
ambele romnesti, defectiunea de la Hotin, domnia a fost
dintat unor greci obscuri, care nu puteau deveni exponentii curentului de
emancipare
intrebare se naste, firesc, de ipoteza privind regimul
protofanariot din anii 1673-1685: ce a determinat Poarta abandoneze
Tara Romneasc din 1678, domnia a fost lui Serban
Cantacuzino)? Am inlturarea domnilor pminteni fusese
ca replic la hainia" lui Petriceicu Grigore Ghica. Noua
lua in consideratie mentinerea statutului de autonomic a Moldovei
Romnesti, ale cror structuri politice neschimbate, dar
centrale fie un slujitor obedient, un instru-
ment al Portii.
In contextul politico-strategic din 1673, Moldova ca mai
pus primejdiei, tensiunea polono-otomanO se dovedea de
ea era de confruntri militare. Reactia imediat dup
1672 (anul cuceririi Camenitei de turci - n.ns.), a constituit o
surpriz pentru Poart. Otomanii prea obisnuiti -
sebi de veacul al XVII-lea - cu politica concesivO a Poloniei
de ei, pentru ca aceasta, transformat prin amplificare, nu fi trezit in
conceptia Portii un anumit de subapreciere a potentialului ofen-
siv polon ctre 8 Surpriza fortei artate de poloni Hotin a
fost dublat de defectiunea romni, astfel temerile Portii
de Cu puterea revigorat a Poloniei la frontierele Moldovei,
Poarta otoman trebuia o pentru a-si asigura con-
asupra acestei Transformarea care ar fi
putut aprea drept cea mai potrivit solutie, nu ar fi fcut agra-
veze situatia, deoarece ea ar fi provocat cu reactia a
Neculce, Trii Moldovei, ed. I. 1975, p. 52.
p. 55.
Ibidem, p. 56; N. Costin, op. p. 13.
FL Constantin Mavrocordat, p. 28
Gemil Tabsin, Tdrile romne fn contextul politic international (1621-1672), Bucu-
resti, 1979, p. 214.
Cf. Mala Encyclopedia vol. I, 1967, p. 246.

110

www.digibuc.ro
populatiei, in de partea polonilor. Mentinerea auto-
nomiei, dar a unei autonomii sever supravegheate - aceasta a fost moda-
litatea de Poarta pentru a mentine sub dominatia ei Mol-
dova si Tara motivele Portii de a introduce regimul nu-
mit de noi protofanariot ni se par lesne de s
la intrebarea de ce el nu a fost continuat de Poarta
Pentru. Romneasca, situatia ci geo-strategica imediat
spre dcosebire de Moldova, nu exista la hotarele acestei provincii
o amenintare care justifice schimbarea regimului politic.
Duca - participant an de domnie la cite o cam-
a oastei otomane -a gsit in Cantacuzino un rival
dios prin prietenia lui cu marele vizir Cara Mustafa, soarta lui a fost pe-
si cu el, a regimului protofanariot.
Moldova, acest regim a durat mai mult un deceniu pentru
a continuat fie perceputa la ca o primejdie. Atunci, de ce
abandonarea in 1685, tocmai cind, despresurarea Vienei, prin
ventia lui Jan Sobieski, efortul militar polon de instpinire in Moldova s-a
intensificat? Mai este retinut gestul lui Petriceicu nu a
fost urmat de boierimea moldovean: domnului - de Ion Neculce
drept bun si slabu, prost" - Miron Costin i-a dat raspunsul ferm ori s
fie voia tale, ori nu fie, noi tot nu ne vom casli le i
Atitudinea boierului cronicar se integra conceptiei sale despre
relatiile Moldovei general, ale romne) cu lumea De
laud este hie la care domnu hie spre partea crestineasca,
statul ei acmu pentru crestine
rindurile sale, cu intelepciune, nu socoteala te-
in de perire cum s-au prilejuitu aniu
vrmile noastre in de a multi nesocoteala nebu-
mare acestui Dumnedzau mai bine de nu
s-ar hi prilejit o de capete cerce mijloace nu alerge la
ar hi fost de perire de istov tara aceasta in
Avind, desigur, in minte Petriceicu, Miron Costin avertiza
impotriva automatism" relatiile lumea apartenenta
rspiritual la lume vointa de neatirnare trebuiau, in
lui, de chip obligatoriu, la alturarea trilor
de puterile care luptau impotriva Portii otomane. Dac nu erau asi-
gurate conditiile de victorie de exploatare a victoriei, un astf el de pas
se dovedea nu numai neproductiv, dar chiar primejdios prin represaliile tur-
Refuzul boierilor moldoveni dc a-1 urma pe Petriceicu tre-
sa de partea Poloniei vederile lui Miron Costin
tsite de clasa conducatoare a trii. Atitudinea boierimii moldovene
Portii otomane convingerea c nu era de temut o hainie a es-
tablishment" politic al Este vrednic de retinut incercarea lui
Petriceicu de a redobindi domnia Moldovei - incercare
cu ajutor polon, despresurarea Vienei -, Poarta a recurs din
nou la serviciile lui Dumitrascu Cantacuzino fanariot" (Gheorghe
Duca fusese luat captivitate de fortele moldo-polone). Boierimea moldo-
Const C. Giurescu, Istoria vol. 1944, p. 125.
Popescu, Istoriile domnilor ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1963,
p. 171.
I. Neculce, op. cit., p. 50.
13 Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, 1958, p. 66-67.

nl
www.digibuc.ro
 nu a sprijinit de aventura" lui Petriceicu,
dar nici nu s-a dispus se ralieze mandatarului de la Iasi al
reselor otomane_ Rezistenta ei s-a exprimat sprijinul acordat lui Constantin
Cantemir, preferat pentru prin personalitatea sa (virstnic, cvazianal-
fabet) prea potrivit idealului de regim nobiliar, modelul polon, nu-
de moldovean. Poarta a c golul din jurul
lui Dumitrascu Cantacuzino" putea deveni primejdios pentru interesele
turcesti. L-a sacrificat, deci, pe acest grec senil disolut, inapt de
s asigure cirrnuirea in conditii de ca acelea create de inter-
ventia polon.
Orientarea politic a lui Constantin Cantemir se integreaz5 in ceea ce
s-a numit sugestiv pacea turceasc" In spiritul conceptiei exprimate
Miron Costin (chiar va prin executa), el era ostil acestor
cruciati", care prin nechibzuinta duceau de Moldovei.
dinta domnului moldovean era nu sosise ceasul ridicrii romnilor
impotriva turcilor, pentru neatimare. El cere tuturor rbdare
nu este de cineva un lucru foarte bun, la vreme
nepotrivit fr Cu un asemenea domn la Poarta otoman
nu avea se team pentru controlul ei asupra Moldovei. Este ceea ce
plic protofanariot".
In 1709, bnuiala de hainie rusi a domnulvi Moldovei, Mihai
Racovit, a Poarta scaunul de la pe care
va inaugura regimul fanariot, peste putin timp, cele tri romne -
Nicolae Mavrocordat. Mihai Racovit intrase din ianuarie
1705 corespondent cu cancelarul rus F. A. Golovin ictoria
tarului Petru I asupra lui Carol al XII-lea, regele Suediei, la Poltava (1709)
a produs o impresie asupra contemporanilor a inaugurat, de
fapt, o politica a Rusiei, care se va angaja de acum
tot mai amplu in problemele Europei de sud-est. Este semnificativ,
din acest punct de vedere din anul Consiliul Secret austriac
si-a exprimat preocuparea fat de posibilitatea ca armata tarului
pe turci s inainteze la sau chiar Constanti-
nopol. In acest caz, Austria ar fi confruntat Peninsula Balcanic ca
un adversar de departe mai de temut Imperiul otoman, un adversar
care ar fi reprezentat o grav primejdie pentru monarhia o per-
ceptie a puterii va fi avut, desigur, Mihai Racovit care,
refugierea lui Carol al XII-lea a hatmanului Mazepa la Tighina,
a intrat cu rusii pentru prinderea celor doi livrarea taru-
lui Descoperirea planului de ctre turci a dus la imediata mazilire a dom-
nului ducerea lui lanturi la Constantinopol.
Inlturarea lui Mihai nu a fost o mazilire obisnuit. Trata-
mentul brutal aplicat domnului detronat a impresionat pe contemporani:
turcii - scrie I. Neculce - cu mare straj groaz, l-au luat de
14 Victor Papacostea, Istoria de la 1677 idem, Civilizatia
ed. Cornelia Papacostea-Danielopolu, p.
Ibidem, p. 119.
Ibidem, p. 120. Pasajul final este luat Dimitrie Cantemir lui Constantin
Cantemir) el coincide in fondul lui vederile lui Miron Costin, citate mai sus.
L. Boicu, Princzpatele romne raporturile politice internationale (secolul al
Iasi, 1986, p. 59.
Karl A. Roider, Austria's Eastern (1700-1790), Princeton, 1982, p.
L. op. at., p. 72-73.

112

www.digibuc.ro
 pornit la Tighine de la Tighine la de la
cule cu mare urgie, care nime nu mai dzic c-a Caracteristic
este reactia boierimii, intrat in panic receptiv5 deci, zvonurilor:
Strinsu-s-au toat boierimea la intrat in mare nu puie
de la Poart vrun pase sau s nu vie mai i nescareva la Poart.
c-au luat pe Mihai-vod cu mare urgie cu nume de hainlic,
veste de domnu nou nu le vine, s mira ce-or faci. Sftui unii
alte s bejneasc la rnunte" 21
noul cadru politic, creat de victoria de la Poltava, Poarta
a dominatia ei asupra Moldovei era din nou in primejdie. cum
in 1673 ea numise, locul domnului hainit", un grec constantinopolitan
(Dumitrascu Cantacuzino), la fel in 1709, descoperirea legAturilor
secrete dintre Rusia, ea a pe lui Alexandru
Mavrocordat Exaporitul, Nicolae, atunci mare dragoman.
de sau o modificare de durat a regimului politic
Moldovei? Rspunsul nu poate fi dat pentru c domnia lui Nicolae Mavro-
cordat a fost intrerupt, ca urmare a sfatului dat de hanul Crimeii ca, 'n
vederea prinderii lui Constantin Brincoveanu, primejdios prin legturile sale
Rusia, la s fie trimis domn Dimitrie Cantemir, Neculai-voo,
care-i acrnu in Moldova, grec n-a fac aceast slujb. Nici mie
nu mi-i drag slujesc grecii" prezint Neculce pozitia hanului 22
episodul canternirian, Poarta otoman a recurs din nou la s
viciile lui Nicolae Mavrocordat, cum tot pe el va numi domn in
Tara Romneasc, dup domnia lui Cantacuzino, cu
acestuia si a stolnicul Constantin Cantacuzino 23 Pentru
bine de un secol Moldova Tara aveau si cunoasc regi-
fanariot. Chiar domnii zisi fanarioti se intilnesc romni
constiinta colectiv ei au fost drept greci" sau strini".
tr-un secol de penetratie a elementului grecesc in cele dou tri romnesti
extracarpatice, unor domni greci sau asimilati acestora nu avea
de ce surprind pe contemporani Societatea romneasc se obisnuiw
cu nurnirea unor strini (de felul Gaspar Gratiani) scauncle de domnie
de la Iasi Bucuresti, iar elernentul greco-levantin, pofida reactiilor de
respingere" din secolul al XVII-lea, beneficia totusi de o acceptare, fie ea
si a societtii romnesti. se explic de ce ea nu a perceput, in
1711 1716, ca o
fanariot - pentru
formula utilizat de Poarta
asigura consolida controlul asupra Moldovei
-
Romnesti.
Cind s-a produs aceast prise de conscience"? Dack cum s-a
remarcat, Ion Neculce nu inregistreaz o cezur domnia lui
Cantemir cea a lui Mavrocordat totusi, la marele
cronicar formulri care dezvluie, credem, perceptia unei noi situatii politice
a celor dou romne. lupta pentru dintre Constantin
Mavrocordat Ghica, Neculce Vai de aceste 2
Neculce, op. cit., p. 169.
Ibidem, p. 170; cf. V. Papacostea, op. p. 201.
L Neculce, op. cit., p. 179.
Pentru cele condmte politice ale lui Nicolae Mavrocordat de boierime -
duritate , vezi Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat, p. 37 urm.
24 Cf. N. neamului romdnesc, ed. Georgeta Penelea, Bucurqti, 1985,
p. 474-477.
25 Andrei Pippidi, Phanariotes, phanariotzsme, in et ides
europen l'aube d ge moderne, BucurWi, Paris, 1980, p. 346-347.
Ibid m, p. 347.
8 - c. 91 113

www.digibuc.ro
 crestinc, cu acesti domni strini!" mai departe, Agiuns-au osind pe
biata tot dzic c nu s mai satur di domni, jar acmu,
de cind au sttut domni strini, le agiunge, de nu li vine altu amarti
mai 27
Ion Neculce avca, perceptia schimbri - domni
domni strini -, dar el nici nu fixeaz momentul producerii ei, nici
analizeaz continutul. Contemporanii o mai putin acut
decit a lui Neculce, care, s nu asocia in persoana sa dou ipostaze -
omul politic istoricul -, nu au avut constiinta, cind Nicolae Mavrocordat
a urcat in scaunul de domnic de la Iasi (1711) Bucuresti (1716), c o
modificare dramatic intervenise in statutul politic al celor tri romne.
astfel perspectiv asupra desfsurrilor politice apare
mai in pozitie ale 'boierilor munteni, timpul
ruso-turc din anii 1768-1774. Astfel, in raspunsurile date 1770
contelui Panin, trimisii munteni declar in legtur cu situatia
mnesti: Din multele nedreptti ale turcilor, precum hrpiri
de domni mare ajunsese tara, nu mai era cu
putint se pstra nici vechile obiceiuri, nici acele care se
ca la vreo cincizeci de ani (s.n.) mai departe: In aceast
cloas stare ne petrecind de cincizeci de ani incoace (s.n.), care mai
vreme asemenea suprri din partea turcilor nu se fceau, era
tara fericit, plin de oameni, avind la 20 000 de osteni"
In 1770, boierii munteni considerau, c, aproximativ cu jumtate
de secol urm, obiceiurile" politice ale trii intervenise o schim-
bare, cu consecinte grave, dominatia otoman forme mult mai aspre.
Dac in aceste rdspunsuri nu se o legtur noua faz
domnilor fanarioti, corelarea se rspunsurile date
tot atunci printului Viazemski: dup ce arat c regimul fiscal - consi-
derat, am spune, traditional -care permitea intretinerea unei osti de 20 000
oameni a durat pin la rzboiul ce s-a la Prut cu rposatul
fericire Petru Mare" - de remarcat aproximatiile cronologice,
ele revelatoare pentru perceptia timpului -, reprezentantii munteni
indic pe care a schimbat Acest domn (Nicolae Mavrocor-
dat - n.n.) a stricat ostirea, astfel a s strice tara" ;
enumerati apoi domnii fanarioti de pin la reformele fiscale ale lui Constantin
Mavrocordat, apoi ce i-au urmat la izbucnirea rzboiului ruso-turc,
subliniindu-se consecintele teribile ale fiscalitatii excesive: Toti acesti
domni au pzit numai numcle drilor sfertului, n-au tinut obiceiul de-a
scoate patru (potrivit reformei C. Mavrocordat - n.n.). pe
se scoteau, cu lumea se trgea din tar iar ei, ca s scoat
aceiasi bani, sferturile pn la numrul de 20"
In documentele prezentate de boierii munteni la Congresul de pace de
la Focsani (1772), rechizitoriul impotriva lui Nicolae Mavrocordat, ca
ptor al stricarii" este mai sistematic: Acest domn a gsit la veni-
rea sa 18 000 de ostasi, dar i-a stricat pe toti supunindu-i la bir si
27 Neculce, op. dt., p. -285.
Mihai Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. 1902,
461-462.
Ibidem, p. 482.
Ibidem, p. 483.

114

www.digibuc.ro
 neinarmati pentru slujba r. ca se arate intru
totul plcut turcilor, nu s-a. de ni-a stricat numai cele
dar pe pe lcuitorii i-a 31 Domnul fanariot este acu-
zat de a fi turcilor se instaleze fac ciftlicuri"),
le-a permis unui lung teribil de abuzuri (de jafuiau
de fat pe stenii romni, luau femei romnce copii botezati crestine.ste,
i-au fcut cu luau slugi romni treceau in Turcia")
Imaginea sumbr a inceputului fanariot se desigur,
curent al reactiei antifanariote, observabil la nivele sociale:
boieri mica burghezie comercial i se
altur oameni de carte de origine modest Dac pentru apartenentii
celui de-al doilea nivel explicatia ostilittilor de in stoarcerile
cazul boierirni principalul motiv al atitudinii antifanariote
a fost politica de reforme a lui Nicolae mai ales, Constantin Mavrocordat.
a relua aici obiectivele msurilor fiscale, sociale, administrative
este indeajuns se aminteasc rostul de
ticii de a domnilor fanarioti. Reprezentanti ai interesclor Portii
otomane, ei aveau de a consolida dominatia ei asupra Moldovei
Romnesti, dominatie amenintat de intensificarea de eli-
berare national din cele tri romne de politica de expansiune a
celor dou imperii-habsburgic rus. Corespunzator acestei directive fun-
darnentale, domnii fanarioti au luat un sir de rnsuri destinate, de o parte,
permit functionarea - teoretic, optim -a mecanismului de satisfa-
cere a exigentelor materiale ale Portii, iar pe de alta, putcrea
boierirnii, care, inlturarea dornnilor drept posibil
conductoare a efortului de emancipare national. Din preocuparea pentru
masa de contribuabili - in majoritate, - s-a
litica de reform fiscal - care se ree.sesc principii ale adoptate
de Antioh Cantemir (1700) si Constantin Brincoveanu (1701) -, extinsa
apoi si la celelalte sectoare ale societtii romnesti (social, administrativ,
judecatoresc), precum demofilia" celor doi Mavrocordati, care a
de mult pe
Textul in cuprinsul apare cel mai limpede exprimat reactia
antifanariot a este lungul adresat de boierii Trii Rom-
nesti 1790 printului de Coburg, comandantul armatei austriece, care ocu-
pase tara in timpul rzboiului ruso-austro-ture din anii 1787-1792.
recunoasterea privilegiilor in primul pe acela de a avea scu-
telnici, ei prezint, maniera abolirea a poslusnicilor: De a
avea scutelnici razim la un mai mare, mai vechiu privileghiu,
dobindesc din slujbele din vitejia cei vechi domni dintru rs-
vreunei mari slujbe ce au patrie, le-au
sate robi care se numea vecini rumni; cei
domni, boieresc (s.n.), i-au lipsit

Ibidem, p. 501.
32 Ibidem, p. 502.
Andrei Pippidi, op. p. 34.5.
Cf. Papacostea, la problema relagilor agrare in Tara
prima a al XVIII-lea, in materiale de istorie medie", III
(1959), p. 261-262.

115

www.digibuc.ro
de acest mare privileghiu..." De rcgimul fanariot e denuntat
ca anihilarea boicrimii. De retinut, in acest lung rnernoriu -
esentiala pentru cunoasterea social-politice a boierirnii - autorii
regimul de pe pozitii conservatoare solicit printului de Co-
burg: ne mai vechi privileghiu, spre a ne da sate pre-
am avut de la mai vechi domni", restituire considerata a dovedi
nu mai supusi sub jugul varvarilor, care in gospo-
darilor, de a face li se fandasiile relele socotintc".
Nu se putea o mai exprimare a conservatorismului boierimii a ima-
ginii despre epoca fanariota. Este evident socul reformelor" fanariote
este care a individualizat epoca fanariota ca o distincta,
sine o mutatie dramatica in moldo-munteana.
perceptie va avea o posteritate istoriografica, a
cadrele acestei De amintit doar
memoriu din decembrie 1827, Barbu un aspru rechizitoriu la
adresa politicii de a lui Constantin Mavrocordat, acuzat a fi
distrus drepturile mosii de a fi strivit, sub povara
pe contribuabil. Dar Constantin Mavrocordat -
Barbu in arta despotismului, ce a stabilit o
egalitate a mizeriei publice prin drepturilor prin
izvoarclor i-a subjugat mult pe boieri prin
crearea rangurilor, a sinecurelor a slujbelor aducatoare dc venit pe care
le-a ca mijloace de a corupe El voia, ace-
timp, legitimeze prin aceasta tirania atroce a domnitorilor,
participe la ea aristocratia
Filiatia raspunsurile boierilor munteni din 1770,
moriul din 1790 si din 1827 este usor de observat. Reactia antifanariota
a boierimii, de reformele ce-i limitau puterea, a fost progresiv
potentat de sentirnentul national, pe afirmarii natiunii rornne
a constiintei nationale. Este o directie investigatie, a
o vom intreprinde cu alt prilej
La intrebarea a epoca fanariota?", rspunsul este
inaugurata, care la anul 1673, prin domniile lui Nicolae
Mavrocordat 1711 (Moldova) si 1716 (Tara Romneasca), epoca fanariota
a fost considerat ca o distincta abia ce socul reforrnelor"
a ca atare a doua a
colului al XVIII-lea.
V. A. Urechia, vol. Bucuresti, 1892, p. 330. cuprinsul
memoriului, boierii amalgameaz pe rumni (vecini) poslusnicii; despre celor
din urma, in principiu (pentru categoric s-a mentinut), acordarea, drept
pensatie, a scutelnicilor, vezi Crornca ed. Nestor Camariano Ariadna Cama-
riano-Cioran, Bucuresti, 1965, p. 567. Imaginea mai tirzie a corelrii abolirii serbiei
scutelnicilor, cf. memoriul din 1818 al lui Rosetti-Rosnovanu,
Georgescu, dans Les ipauts
p. 77. Memoriul muntean din 1790 este de comparat anaforaua mitropolitului boierilor
moldoveni din 14 aprilie 1775 (Documente privind agrare veacul al vol.
II, Moldova, Bucuresti, 1966, 463-465), care, a atit de violent politica de
a lui Constantin Mavrocordat, releva consecintele negative, pentru a justifica cererea de
sporire a (36 de zile an). De observat, de cronica atribuit lui
Canta, reforma lui C. Mavrocordat din 1749, privind vecinia, nu este nici mentionat
(cf. observatiile Aurorei in Pseudo-Enache Koglniceanu, Canta, Cronici moldove-
negi, ed. Aurora Ilies, Zmeu, Bucuresti, 1987, LIII).
Georgescu, op. cit., p. 157- 159.
Cf. datele interesante oferite de Lemny, Originea cristalizarea de
cultura Bucuresti, 1986, 71

116

www.digibuc.ro
SIMBOL HERALDIC LEGITIMAREA REALITTILOR
SOCIO-POLITICE
DE

ILEANA CAZAN

Heraldica, traditionala" auxiliar a istoriei, a devenit astzi

o disciplin care necesit intr-o din in ce mai mare studiul inter-
disciplinar si analiza comparat, deschizind un nebnuit investigatiei
interpretrii istorici. Importanta heraldicii ca izvor istoric a fost sesizat
sintetizat admirabil, cu mult de a deveni o preocupare perma-
nent a oamenilor de stiint, din trecut de marchizul de Magny
ce considera c: studiul blazonului, de al cronicilor reprezint
documente esentiale in cunoasterca vechilor monumente ale istorici natio-
nale, explicarea obiceiurilor moravurilor trecute, a practicilor
vietii cavaleresti, a legilor care conduceau turnirurile rzboiul, refa-
cartelor, titlurilor diplomelor adesea distruse de timp, in examina-
rea pecetilor, inclelor, a monedelor. intr-adevr heraldica, folosind ajutorul
arheologiei, paleografiei, numismaticii, incetcaz de a mai fi nomenclatura
seac fr cu faptele pozitive reale ale vietii, afir-
mare inutil de orgoliu vanitate... Blazonul este o istorie vie, insufletit.
Toate aceste nenumrate simboluri au un sens, o cauz, un scop, o ratiune
de a fi" 1 Pornind de la asemenea consideratii, studiul de propune
analizeze corelatia stabilit, de la inceputurile heraldicii, simbol
o realitate politia vie, a crei imagine legitimarc devine compo-
zitia armeriilor.
Blazonul are originile chiar in principiul psihologic, general valabil
de la aparitia societtii prezent, exprimat prin dorinta de rnanifes-
tare exterioarl a personalittii unui individ sau a unei colectivitti. Ln
orn printre semeni, un grup de un popor in socie-
ttii... doreste afirme existenta prin semne sensibile destinate s-i
2, care si treptat sernnItura", amprenta
personal, a unci conduite, simbolul proprici fiinte morale. Pentru
evul mediu, armeriile heraldica au rspuns pe deplin acestei necesititi;
din secolul XII s-au stabilit reguli fixe de compozitic au devenit ere-
ditare, identificindu-se, la contopire, cu p rsoana sau familia pur-
Armeriile - odat aprute din necesitatea practic, dictat de nevoia
identificrii rapide a combatantilor pe cimpul de conditii care
armura grea coiful cu vizicra persoan de nerecunos-
cut - si-au gsit in timpul cruciadelor mai propice form de afirmare.
Confruntarea brutal dintre lumea musulman cea nu a putut
M. Le Mis de Magny, Nouveau historique... de la vraie parfaite science
des Armoires, Paris, f.a., p. 5.
2 Em. Gvaert, L'Hraldique, son esprit, son langage et ses applications, Paris, f.a., p. 7.

117

www.digibuc.ro
 irnpiedica reciproc a celor dou culturi civilizatii hcraldica
beneficiind din acest contact politic cultural, prin diversificarea
armeriilor a compozitiilor blazonului. Din Orient vine nurnele culorilor
heraldice: azur, (rosu), sinople (verde - la amintirea
diului Sinope, ce a cruciatilor ca o oaz de dup
cum, egal poate reflecta si un aspect strict socio-profesional,
in apropierea cetatii existind un sat ai locuitori se ocupau cu obti-
nerea colorantilor naturali, intre care exista, probabil, o special
de verde - numit Verde de Sinope). Participarea la cruciade sau la
rinaje la Ierusalim a fost si ea imortalizat prin adoptarea celor mai dife-
rite tipuri de cruci, ca a mierlelor eltoare ce drumul
spre Tara a scoicilor (insemnul pelerinului) a leilor, a leopar-
sau a besantilor, ce fixau in memoria urmasilor bravura antecesorilor
sau un prizonierat cu o sum mare de bani, reprezentat de
monedele bizantine - besantii aur 7.
le prezentate considerm ilustreaz modul in care heraldica, odat
ca un fenorncn ideologic, a devenit un mijloc specific de
tare palpabil a unor politice, in se Muresc noi
simboluri Acestea se treptat ca tipologie, uncle
chiar invcstite cu semnificatii socio-politice, oglind a complicatei retele de
relatii a sistemului feudal. De la armeriile de liber adoptiune, cc aveau drept
scop identificarea unui personaj, unor virtutii pe de lupt
sau imortalizarea unor fapte memorabile, armeriile de concesiune, de
de pretentie mai ales cele de functie au rolul de a marca mod
vizibil locul unui individ sau a unei familii in ierarhia socio-politic, riguros
reglementat, a timpului.
Pentru Europa Occidental tipul de care
plastic relatiile de vasalitate, ce apar ca personale, este arme-
de concesiune, primite de multe ori cu investitura. Acestea aveau
scopul de a fixa, prin imagine, subordonarea de senior, armeriile
odat cu legturile politice pe le exprirnau. Faptul vasalul ajunge
s din fief o proprietatc ereditar blazonul. El devine
din ce ce mai simbol juridic, stabil ereditar in familie
cauirea acestui tip de se fie prin acordarca unui heral-
dic nou, aluziv sau simbolic, sau, in cazul in care posesorul avea deja
plasarea, pe sterna familiei, a puterii suzerane,
asezate ecuson sau peste tot" de
concesiune poate fi ea pus cu un eveniment politic
anume alianta pccetluit de legtura rnatrimonial I, regele
Angliei, casa de Anjou. In ziva de Rusalii a anului 1128, Henric I acorda
su Geoffioy Plantagenet, conte de Anjou, un scut ornat cu
(lionceaux) de aur ce vor deveni ulterior leoparzii din blazonul regal al
Ottfried Neubecker, La grande livre d'hraldique; L'histoire, l'art la science du
blason, Bruxelles, 1977, p. 6.
Ugo Manni, Araldica, Firenze, 1927, p. 8.
La chevalerie et les croisades, Paris, 1890, p. 252.
6 P. Mnestrier, Nouvelle methode du blason, Lyon, 1770, 5.
La chevalerie..., 253.
8 0. Neubecker, op. p. 6-7.
M. Le de Magny, op. cit., p. LXVI - LXVII.
O. Neubecker, op. p. 5.

www.digibuc.ro
 Britanii Actul politic, imortalizat prin concesionarea de blazon
a insemnat intrarea provinciei franceze Anjou sub suzeranitatea coroanei
engleze, fapt cu ulterioare politice istorice de cea mai mare
semnatate, aceasta provincie un pion important in generarea conflic-
tului dintre Anglia ce a culminat cu Razboiul de 100 ani".
Apartmenta la o sau la o factiune este
ea foarte imagistica artneriilor concesiune.
este cazul a in Italia, secolul XII,
autoritatea partidei ghibeline, Imperiului in timp ce factiunea
guelfii, fie simbolul 13, fie insernnul acvilei cu
de culoare rosie, ghiare un dragon, simbol antiimperial 14,
prezent toate teritoriile papale, ca capul de ce, provincia Emilia,
reprezint aceeasi autoritate Tot florile de crin, care apar
in diverse blazoane, aduc de concesiuni de Carol I de Anjou,
calitate de rege al Neapolelui, partidei guelfe, ce 1-a sprijinit egal
ele pot dateze din timpul razboaielor italiene,
mornentul instaurarii franceze tirnpul acestor confruntari 17
Importanta unor asemenea imagini, prezente blazon, cste cu mai mare
stapinirea a fost vremelnica, timp ce armeriile au purtat
prin veacuri amintirea ci.
privirea asupra zonei central sud-est europene, vorn
gsi politice specifice ce nasc o proprie.
cazul regatului maghiar blazoanele au un caracter esentialmente
naturalist, legat de simbolistica 18 a unui popor nomad de
al crui fond ancestral-mitic nu s-a putut pierde secole de
crestinare. Tocmai de aceea diplome de innobilare de
de concesiune apar relativ in timpul lui Sigismund de Luxemburg
practica acordarii de este de origine vest-european apare
in Ungaria cu dinastia angevina, impunindu-se greu generalizindu-se
de abia 1398 Diplomele de innobilare, ce cuprind heraldic,
reprezinta o realitate socio-politica a secolului al XV-lea, meseriasi
ptrund nobilimii nentru servicii personale aduse rege-
lui Continuarea acestui proces de ascensiune a categoriilor de nenobili
are secolele XVI-XVIII o cu totul baz poli-
Acordarea de nurneroasele acte de innobilare
o realitate ce nu poate fi sau pierderea fiintei sta-
tale a regatului maghiar, dup 1541. Ungaria, transformata, pentru aproape
secole, in teatru in confruntrile lumea
si cea musulmana, cunoaste o stratificare de nevoia
de rzboinici liberi, capabili participe pe cheltuiala proprie la o
La chevalerie..., p. 251.
G. Luigi Borgia, Insegne e simboli Araldica publica
medievale e moderna, Roma, 1983, 163.
13 M. Pastoureaux, Les Armoires, Paris, 1979, -75.
G. Bascap op. cit., p. 203.
Ibidem, p. 163.
M. Le de Magny, op. cit., p. LXVI - LXVII.
G. Bascap op. cit., p. 163.
18 Sabolocz Vajay, hongroise, Archives Hraldiques Suisses", A.L
1960, p. 2.
Idem, Artisanat, mtiers et industrie dans l'hraldique hongroise, in Archivum
dicum", nr. 1965, Lausanne, p. 35.
Idem, L'hraldique hongroise, p. 3.
21 Idem, Artisanat..., p. 37.

119

www.digibuc.ro
lupt cvasipermanent. Singura modalitate de a obtine o asemenea catego-
rie a reprezentat-o acordarea diplomelor de pur formale
atita timp nu eran nici o recompens
situatie blazonul devine semn al
promovdrii sociale o psilw-sociald unic in sistemul heraldic
occidental
Pentru Tara Rornneasc si Moldova cxistenta armeriilor de concesiune
a fost o problem mult dezbtut care, credem, a fost elucidat de inter-
pretarea recent a document necunoscut, Armorialul Wijnbergen. Cea
mai indelungat discutie s-a purtat mai ales jurul prezentei,
emisiuni monetare ale domnilor romni, a scutului fasciat, in primul cartier
liber sau de de crin (pentru Moldova), in cel de al doilea.
Aceast compozitie heraldia a mult tirnp considerat ca conferit
de ctre regalitatea maghiar 23
Descoperirea armorialului Wijnbergen a dernonstrat pentru Tara
Romneasc, imposibilitatea concesionrii de regalitatea
maghiard, prezenta fasciilor ar pledeze in favoarea acestei
ipoteze. Care sint elementele noi aduse de acest armorial? In primul rind
data la care a fost compus. Armorialul Wijnbergen este cel niai vechi armo-
rial francez cunoscut a fost redactat dou etape: 1265-1270 1270-
1285 24 de a datat 1270-1285, apartine consemnarea
extrem de importann a blazoane ce se refer la politice in
care implicati romnii. ambele cazuri scutul este fascinat, dar, dup
artam anterior, opinia reputatului heraldist maghiar Szabolocz
Vajay, practica concesionrii de in regatul maghiar se generalizeaz
abia 1398 25, deci din capul locului nu este probabil avem de-a
face cu blazoane acordate de coroana ungar. Pornind de la acest punct
foarte important, ce exclude concesionarea, vedem totusi ce
politice se ascund spatele celor scuturi, ce mentioneaz pe
fila 35 verso, un Rois de cellalt, la fila 36 recto, un enigmatic
roi de Blaqe" 26 Faptul la secolului al XIII-lea, in momentul
care se cristaliza heraldica in Europa Occidental, cuprins
Balcani Carpati era mentionat prin regale" (capitolul unde
inscrise respective poart titlul Ci sont tous rois") denot
existenta unor politice care au interegul occidentului si au
dus la o cunoastere a cazul blazonului atribuit lui Roi de
in conformitatc cu intreaga contemporan armorialul Wijnbergen,
c este vorba Imperiul bine cunoscut
in lumea apusean din timpul cruciadei a IV-a 27 Simbolul celor dou
labe de leu negre plasate fasciat, aur cu rosu, este o
modalitate de redare abreviat a binecunoscutului simbol al asnestilor -
22 Ibidem, p. 37-38.
Batianu, Origimle Moldovei Romnesti, in Revista Istoria
Bucuresti, 1931, vol. 1, fasc. I (Extas), p. 51 vezi C.
lui Vladfslav I istorice heraldice, in Buletinul
Numismatice Romne", nr. 83-90/1935-1942, partea a Bucuresti, 1944, p. 137 urm.
24 D. Cernovodeanu, L'armorial Wilnbergen et Valaque, in
tinul Bibliotecn vol. VII (serie , rg (extras), p. 2.
S. Vajay, L'hraldique hongroise, p. 2.
26 D. Cerno eodeanu, op. p. 3-5.
27 R. Ciobanu, chroniqueurs frana.s de la C oisade roumains de
l'aire de la Latinit Orientale, Nouvelle tudes d histo're", VII, Bucuresti, 1985, p. 158-
165.

120

www.digibuc.ro
leul. de al doilea roi Blaqe" (rege al blachilor, al romnilor) nu este
nici un caz una cu Roi de mentionat o
cu alt blazon. Ceca ce apropie pe doi conducltori, sugerind

Fig. I: A Airnerii atribuite Cumaniei in Sterna pentru Roi de

Blaqui", din Armorialul .

existenta acelorasi aspecte etnice, este scutul fasciat. Pentru roi de

Biaqe" armeriile rcprezentate doar de fascii aur cu rosu 28
Considerrn acest personaj din punct de vedere politic geografic
nu poate fi plasat dccit in nordul unde din a doua a
secolului al XIII-lea se formase o entitate statal suficient de pen-
tru a se desprinde de autoritatea pentru a cu sorti
de pe 1242
la idcea concesionrii insemnelor heraldice de coroana
acest lucru apare o dat itnposibil pentru scutul fasciat nu
avea de cc fie conferit de Ungaria Taratului romno-bulgar. Identitatea
culorilor celor blazoane mentionate ar putea mai in
ipoteza concesionrii de de unui conductor
nordul Dunrii, dar acest obicei era necunoscut bizantin
pin la venirea cruciatilor si nu ce el exista Taratul
romno-bulgar. plus, putem fi siguri nici lui roi de Blaqe" nu i s-au
acordat insetnnele heraldice de maghiari, pentru schimbarea smal-
turilor prin argintului din armele Ungarici aur, metal cu valoare
mai mare, era un obicei cu totul inacceptabil in heraldica occiden-
tali., cazul armeriilor de concesiune.
Perpetuarea scutului fasciat in primele monetare ale Trii
Rornnesti ne demonstreaz5. continuarca traditii politice vechi de mai
bine de 100 de ani nicidecum o heraldicl, copistului
rialului Wijnbergen, s-ar putea crede la o de Pre-
luarea cimpului fasciat vorbeste de un act de liberd reflec-

D. Cerno Les missions armories des princes de Valachie au

X et urs implications dans l'histoir de cette in du
Co; rnational d Vumismatique, Berne, 1980, p. -464.
ronicarii Cruciadei a intre care mai ales Henri de Valenciennes
Philippe Mouskes, pentru anul 1220 pe unei regiuni
dente ce Bulgariei, Banatul si cu ocazia
este pomenit de Mouskies, in termeni laudativi, Cronica sa versuri, rois de la
as care ii pe ttarii in retragere, in 1242, undeva in zona a sub-
intre

121

www.digibuc.ro
 numcroasele politice, cconomice
chiar stabilite statele sud-estului european.
cazul in ldova a scutului fasciat a florilor de crin
monetare timpurii problema este mai greu de rezoh at. Avind

Si ale -
Gh. op. p. 51.

122

www.digibuc.ro
in vedere traditia descAlecatului" lui Dragos con-
siderm nu este unor proprii de familie la
acesti voievozi,
originea
ce
mararnuresean -
pe deplin
imite heraldica
- in acest
consideratie
caz este vorba tot de3pre nu de conferire, din
nou acea cronologica impus de heraldica maghiar (anul
1398), faptul fasciat se in lui
Alexandru ca de familie. ar fi fost vorba de o
concesiune maghiar, el ar fi fost abandonat odat cu indepen-
dentei.
Realitti proprii contine si heraldica care
oglinde.ste institutii feudale specifice. Existenta sigiliilor armoriate boieresti
de la sfirsitul secolului XIV-lca atest structuri politice caracteris-
tice perioadei intrire a feudale Trile Romne. Desi toate
aceste sigilii slut greu de analizat pentru nu intotdeauna numele
posesorului, este vorba un sigiliu armoriat ereditar sau personal
(existind ca mai multi semnatari ai unui act aceeasi
pecete 31), prezenta scutului compozitiei heraldice reflect institutii
romnesti de european. Analiza imagisticii boieresti
armoriate, a culorii care se imprim a pe care sint
nate, a a legendei din exerg, aduce numeroase informatii pri-
dintre puterea de a
feudale este caractcristic, la. ca si in Europa Occidental, un moment
care boieriini tinde s tutela asupra domnuhri.
Acest lucru este atestat actul documentelor emise de domn,
in semn de autentificare a deciziei politice de boieri.
general celor ce semneaz" de domn de la
persoane la zeci, ale peceti toat lungimea membranei
pergamentului. Astfel in 1390 actul preliminar al tratatului lui Mircea
Mare cu Vladislav este intrit cu sigiliul al trimisuluilui Mircea.
Tratatul din 1411 are cinci peceti boieresti ce actul din 1421,
emis Alexandru Bun, sotia sa Rimgaleia, cuprinde
54 de sigilii boieresti, intr-o ierarhie orizontal (dreapta-stinga)
vertical, de pecetea cea mare Este un moment de afir-
mare a indepcndentei cit si limpezire" a raporturilor interne
de puterea central, moment reflectat in plan heraldic prin
rea boieresti dup dregtorii rang, locul central,
de onoare", rezervat dornnesti, in dreapta de cea a
Ilias, fiul domnului
categoric de heraldice ce ne dezvluie substratul
rivalittilor politice ale lumii europene o constituie cea a arme-
riilor pe care le regsim in occidentul Europei,
in centrul S--E continentului. Acest tip de blazon cuprinde
heraldice ale regatelor, principatelor sau provinciilor, plasate
31 Em. Virto,u, de in Studii cercetari de III
19(0, p. 333 urm.
C. de la Aca-
de 12 1949 (extras), p. 7-8.
Idem, sigilare resti din colectia prof. S Buletinul
nr. 90 1935-1942, partea a II-a, Bucuresti, 1940, p. 130-181.
Leon Cele mai i din Anuarul
Institutulut de Istorie Arheologie D. enopol , II, 1980, Iasi , p. 14h- 149.
Ibidem, p. 149.

123

www.digibuc.ro
turi de armeriile unor suverani ce doresc exprime astfel o pretentie de
stpinire indiferent ea sau nu de dreptul isto-
De aici si nasterea a numeroase ciocniri, ce gasit exprimarea
prin simbol heraldic. Preliminariile Razboiului de 100 de ani" conflictul
regii Angliei Frantei se exprimate plastic
heraldic, suveranii cnglezi scutul cu armele Frantei. Regii
Siciliei introduc, secolul XIX, scutului armeriile Cipru-
lui pe cele ale Regatului Ierusalimului, dcmult ca o realitat
In cazul sud-estice, Imperiului bizantin desfiintarca
statelor balcanice au pretentii de mostenire" a unor struc-
turi deja disparute. Un astfcl de exemplu de de pretentie,
argumentate, se in heraldistilor maghiari
din veacul al XVIII-lea
O a tuturor acestor autori, pe care o
la istorici heraldisti maghiari contemporarii este faptul nu mentio-
nici un moment dezmembrarea statului 1541,
sa Imperiul otoman cel habsburgic, din reusind la sfirsitul
secolului al XVII-lea toate teritoriile coroanei maghiare. Acest
moment este considerat de autorii citati ca o superioara organi-
Sacrului Imperiu roman intitulindu-se
regi ai Ungariei preluind toate insernnele heraldice ale regatului. In acest
context sint explicate armeriile Ungariei, mai mult sau mai putin legendar
sau fantezist un aparte ocupind justificarea armeriilor de ce
nu aveau-si uneori nici nu avusesera-, o Este
simbolulni Bulgariei, trei de argint in cimp verde sau un lup alb
alergind, preluat dup 1270 de V-lea inclus armeriile
riale, desi regele maghiar nu o parte a taratului de Vidin,
toriu care ulterior a fost pierdut, prin expansiunea in Balcani
La stau lucrurile cazul Serbiei, ce nu a apartinut niciodata nici
nici Habsburgilor. Armeriile, mai atribuite de occidentali,
reale, ale Curnanici, qui inhabitatur a Cumanis Nigris, sita a fluvio
(Aluta) inter Alpes et Danubium jacens versus Tartariam et nuncupa-
tur pars Transalpinae et Moldaviae" 42, rosu un len rampant
insotit, senestra, sus, de o stea si dextra, jos, de crai nou Justificarca
teritoriului dintre Nistru este
doar pe victoria repurtata Bela al impotriva cumanilor, o
efectiva, maghiara, in Moldova neexistind. Aceasta nu-1 impiedica pe
Franciscus Carolus Palma 1766, teritoriile golite" de
M. Le de Magny, op. p.
Joannes lnsignibus et
lllanano-Apostolici, Franciscns Palma, Rcgni
Specimen, Viena, Georgio Pray, historicum Sigillis Regnum d
Buda, 1h05. ,
38 S. p. 35-37.
J. Szegedi considera cele trei ca Tat
Matra Fatra (op. cit., p. 20-23) incerca o explicatie pentru abse.lta
Carpatilor; F. Palma contra/ice opima a multor beraldisti maghian ce
au crucea apostolica drept un vechi simbol hunic, perpetuat ai
urmasi se (op. p. 1-7).
F. Palma, op. cit., p. 67-69.
coordonator R. Bucuresti, 19S0, p. 219-222.
42 Szegedi, op. cit., p. 61.
F. Palma, op. ci p.

124

www.digibuc.ro
cumanii asezati pe Tisa, au fost adusi colonisti romni (deserta subind
per Cumanos a Valachis ea colonias traducentibus coli, frequentarique
) care au fost crestinati au devenit tributari coroanei ungare.
aceast justificare nu era o form apologetic-istoric de
a furniza explicatii expansiunii maghiare, apoi habsburgice in teritoriile,
romnesti. In virtutea acelorasi pretentii de dominatie, Johannus Szegedi
in 1734 armeriile Moldovei si Trii Romnesti (Valachia) au
locul heraldice ale maghiare, virtutea unor
relatii vasalice care ar fi durat secolul XV, cind, in 1408,
Rornne ar fi fost cucerite de Mahornetis Turcarum Imperatoris, qui Serviae
Regnum cum Sclavoniae parte domuerat, jugum penitus induerint" Pe
confuzie cronologicri, se constat o lips total a cunoasterii faptelor
istorice. La de eronat este redarea stemei: pentru Tara Rornneasc
capete de negrii 46, pentru Moldova crengi heraldice incru-
cisa'te, terminate cu capete cu coad"
Opinia lui Szegedi privind insemnele heraldice ale principatelor vecine
de Franciscus Palma, care corect armeriile de stat,
(pe care o numeste corb) pentru Tara Romneasc capul
de bour pentru Moldova ceea ce nu-1 s justifice prezenta titu-
laturii de principe Moldaviae, Valachiae" etc. pe care aroga, la 1766,
Maria prin ideea c Quamvis Ottomanici juris hodie sit Valachia;
quia Hungaris parebat, est illius hic loci meminisse"
De apostoli. acordat de papa Silvestru II, in 1001,
crestinare, lui I, era ctre Maria Tereza, calitate de
a Ungariei", de Clement al XIII-lea, la 19 August 1758
politice diverse le aflm deopotriv reflectate in armeriile
de alialtt si de de bine cunoscute, fapt pentru care nu vom
insista asupra
alt aspect de mare interes pentru relatia biunivoc ce se stabi-
leste heraldic structurile politice pe care le
reprezint legitirnarea puterii de stat prin armeriile regale imperiale consa-
crate; este de la sine ea por-
de la credinte mitice ancestrale, transferate ideologia medieval,
care considera simbolul heraldic, odat adoptat, reflect puterea autori-
tatea suveranului, proclam virtuti in acelasi timp poate legitirna
o dac odat cu teritoriile cucerite se prelua simbolul heraldic,
prin acest fapt marcindu-se actul de continuitate in preluarea puterii.
Ibidem, p. 70.
J. Szegedi, op. cit., p. 70-71.
De curind, istoricul C-tin Rezachevici a demonstrat, pe baza unei noi citiri legen-
dei de sub scutul cu capete negri", din cronica lui Richenthal, aceste armeni se
despotatul Acheloos (Ahelon) din Tesalia (C. Rezachevici, Sterna capete de
legende din hcraldica Anuarul
institutului de Istorie Arheologie A. D. Xenopo1*", 1987, p. 76-78,
82-83).
este prehiat probabil de heraldistul maghiar de la Hulsius
ce in 1596, Cronologia, lucrare in care atribuia Moldo ca armeni,
scut de argint crengi heraldice, tot dc argint (??), terminate una un
cap de porfirie si alta un cap de culoare St. a
Andrei - sinibol in Glasul Bisericu. Articole Studii", Bucuresti, 1 60,
extras, p. 1 030).
" F. Palma, op. cit., p. 79-80.
Ibidem, p. 79.
Ibidem, p. 21-23.

125

www.digibuc.ro
 Exemplul cel mai elocvent acest sens constituie simbolul vulturului
mono bicefal, la care se adauga, ca o curiozitate heraldica politica,
acelasi timp, acvila
Pornind de la comportamentul biologic real al psri de
oamenii, din cele mai vechi timpuri, au crezut ea reprezinta simbioza
material si transcedental, ce despart pe de
luinea zeilor. De tirnpuriu, vulturul devine simbol solar, dar
justificind pretentia marilor suverani fii ai soarelui",
har divin De la hititi in lurnea in cea vulturul trece
ca simbol imperial la Roma. cu crestinismul, credintele mitice
vechi orientale noi conota prin fabula biblic a lui David care
acestei psri viata prin capacitatca sa de a
se de trei ori in apa unui izvor.
Acest simbol, ce reprezinta, continuitatea, reinnoirea, tineretea
este reprezentat cu de acvila Originile acestei
hirnerice, ce Europa are doar sernnificatia a Imperiului
roman, le tot Orient, unde este primul rind simbol religios,
de un cult dualist. Primele reprezentari apar la fenicieni. La seldgiucizi
vulturul capete pe zidurile ciclopice de la Enik (secolele
XI-XIII), la fel el in Asia, sub ortokizi, in aceeasi
De substratul al se imaginea acvilei bicefale de
pe giulgiul de la Perigueux, fabricat Asia, ce formula
de binecuvintare Barakka"
Revenind la vulturul imperial Evul mcdiu, Carol Mare
incoronare, la 25 decembrie 800, ca semn al continuitatii traditici
imperiale romane Ulterior, acest heraldizat in arnieriile
europene, secolele XIII-XIV posesiuni, aliante si factiuni
imperiale. Pe orientala, Bizantul preia acvila bicefala, simbol justi-
ficat de actul politic al Imperiului de Theodosius cel Mare.
Constantinopolului 1453 ca lupta pentru mostenirea bizan-
legitimarea in preluarea acvilei bicefale de toti
realii sau pretinsii continuatori ai acestei ajunge in armeriile
marelui cneaz al Moscovei, care, potrivit unei legende create ad-hoc, era
urmasul cezarului roman Augustus stapinitorul Universului" 56 este
preluat de drept" de Casa de Austria, ce se vedea reuneasca,
prin lupta turcilor, Imperiul divizat cu 1 000 de ani
in acest caz se fabrica o legend pretentii de eruditie istorica.
tul german Johannes Cuspinianus explica originea vulturului bicefal imperial
prin victoria germanicilor asupra romanilor, in anul 9 e.n., in
Teutoburg, stindardele a legiuni capturate de
interpretarea sa, sterna irnperiala nu reprezenta un vultur capete,
ci doi vulturi suprapusi
Pentru dreptul de singur continuator al Romei se va da o
tot secolul al XVI-lea, deoarece Soliman Magnificul
telul lui final era cucerirea Romei darimarea crucii de pe catedrala
H. , a Bucureti, 1937, p. ;
vezi O. Neubecker, op. p. - 125.
52 Em. Gvaert, op. cit., p. -43.
Ibid p. 125.
Ib p. 126.
O. Neubecker op. p. 127.
Vladimir Gerby Soinza S.S.S.R., Moscova, 1987, p. 10.
J. Cuspinianus, De Caesaribus ronlanis, opus insigne, 1561, p. 9.

126

www.digibuc.ro
Sf, .Petru. Pretentiile lui Soliman nu erau nici ele lipsite de o ju. tificare,
ideologici politice a cpocii, care se raspindise in lumea
Ibrahim Pasa, omul de al sultanului, declara raspicat, in
trimisului imperial german, din secolul I, de la Augustus, in
Europa nu exist decit o coroan aceasta

Fig. III: Sterna - Cuspinianus.

pe o nostru, sultanul, mostcnitor al tronului ceza-
fata acestei complexe situatii politice, de binecunoscutele
imperiale cu justificarea
politic in traditia
Theodorus Bibliandcr, urnanist elvetian, adept al reformei lui Zwingli,
propunea o stem imperial - acvila Compozitia heral-
a. acectei sterne, mai precis proiect de era urmtoarea : un vultur
mpresionant ca mrime, cu trei capete, unul in mijloc mai mare, cu
gros, dou laterale, mai mici, privind dreapta, Pagrea, cu
luat, tine picioarele deprtate, solid sprijinindu-se, in
acelasi timp, pe coada puternic, bifurcat. Aripile bogat,
rat ca de se distinct 12 pene, extre-
mitatea fiecrei aripi patru pene partea superioara a
aripi, in total 20 de pene. Pagrea, ciocurile larg deschise, cu limbile
pare gata s zborul s se Acestei reprezentari Theodo-
rus Bibliander un comentariu, pornind, in virtutea
sale de de la profetiile lui Daniel, Ezechiel si Esdra, pentru a legi-
tirra succesiunea
roman, bizantin si otoman
- opinia umanistului -a cclor trei mari
intentia sa era, in primul
spairnele apocaliptice, precum dorinta de a da o cxplicatie
un imperiului otoman cadrul istoriei patru care,
Conformitate cu mirul biblic, urmau se la sfiisiiul
I. s ohoinamdai Frankfurt, 1558, p. 444,
484 -485.
Th. De monarchiae r nianae, 1553, p. 20.
Ibidem, p. 18.

127

www.digibuc.ro
mii". Tocmai de accea Bibliander refuza in noua otoinan,
ce se voia universald, domnia Anticristului.
Visul lui Esdra este redat, pe larg, de autorul De mo-
r rchiae Romanae, pentru ca apoi din profetia voit echivoca, s
o interpretare proprie, care s justifice viziunea sa in

Fig. IV: Sterna - Th. Bibliander.

cu epocii. Lui Esdra i se in vis succesiunea
celor patru monarhii ce reprezint evolutia omenirii. din aceasta
are un simbol propriu, cea de-a patra vis sub forma
ridai era un fapt cunoscut acvila era simbolul
imperiului roman, profetia lui Esdra trebuia explicat - de ce vultur
tricefal. Bibliander, din dorinta a demonstra eternitatea stpinirii romane,
ofer o explicatie interprctare proprie, net deosebit, de cca vag confuz
a profetiei, prin claritate concretitudine. Celor 12 pene mari din aripile
centrale, umanistul le atribuie semnificatia de a reprezenta romani,
nu in ordine cronologic, ci cum au popoarele din Europa,
Africa si Asia si au influentat evolutia crestinismului. Acestia
1. Caesar
2. Octavianus Augustus
3.
4. Caligula
5. Claudius
6. Claudius Dornitius Nero
7. Servius Sulpicius Galba
8. Otho Sylvius
9. Aulus
10. Flavius Vespasianus
11. Titus Vespasianus
12. Flavius Domitianus
Cele 8 pene de pe umr amintite erau reprezentarea regilor barbari
sau a conducatorilor de neam german, care, in conceptia umanistului, nu
provocaseri cderea Romei ci revitalizarea stpinirii; coada era
reprezentarea celor 2 generali germanici Ruffinus Stilicon, considerati
continuatorii traditiilor imperiale in Apusul Europei
Ibidem, p. 20.
02 p. 20-21.
Ibidem, p. 21.

128

www.digibuc.ro
 Capetele laterale reprezentau divizarea Imperiului continuarea lui
Bizan papalitate, nu prin Imperiul german. Capul din cel
mai puternic, ridicat deasupra celorlalte simboliza
cu Mahomed Cuceritorul. In viziunea lui Bibliander, turcii erau
nici pe departe Anticristul ci noii conducatori ai aceluiasi corp politic,
ritor de la Caesar si secolul XVI, prin noua li se
legitirna dreptul de continuare preluare a mostenirii romane.
interpretare, desi avea menirea de Imperiului roman,
asociat in mintea rnultora cu sfirsitul lumii, putea ideea inutili-
luptei turcii, din moment ce ei erau continuatorii, din vointa
a aceluiasi irnperiu. Pericolul unei atare ideologii a ca sterna nu
fie acceptata nici nu fie pus circulatie in afara
aprute 1533, singurii le-ar fi folosit ar fi fost tocmai turcii.
Sterna in reprezinta, mai bine oricare alt exemplu, o con-
ceptie de guvernare poate materializare heraldic.
de simbolul imperial al vultului, Europa medievala a cunoscut
si un alt consacrat acela al ima-
gine a regalittii, aflat in rivalitate pe o inferioara" vulturului.
Ca rege al animalelor" el nu poate porunci care, tocmai de
aceea, simbol imperial. Bestiarele epocii mai ales Pierre de Beau-
vais, secolul XIII, atribuiau fabuloase, care justifice
marea sa ca al fortei, inteligentei, purittii, vigilentei al vie-
tii. Legenda medievala, cu puternica mitico-orientala, afirma
leul este regele animalelor pentru nestrbtuti de pasi
de nici un nu ar putea se apropie de el pentru terge
urmele cu coada. Se credea acest animal doarme cu ochii deschisi, ve-
ghind necontenit, din asupra lumii. Leul este simbol
al vietii pentru spune mitul, naste pui pe care
invie" cea de-a treia zi suflul ei rgetul de
Forta sa iesit din comun ce asigur triumful vietii asupra mortii a
din acest animal simbol al investita ea la inceputul evului
mediu, la popoarele germanice, cu nenumrate atribute mitice

Fig. V: Scutul cu stemele adoptate in 1202 de regele Emeric (I)

de Andrei al II-lea, in 17 (II).
O. Neubecker, op. p. 110.
Cl. Mettra, Les et l'histoire;LeLion, in Historia", nr. VIII, 1983, Paris, p.3.
In Evul occidental, credinte preluate de la popoarele germanice
rege-popor cu mitul Regele, coborrtor din zei, prin harul divin
asupra fecunditatea, forta si suveranitatea; vezi
expresie a reflectat mentalul colectiv, Studii articole de
istorie", - L/1984, Bucuresti, p. si

9- 91
{29

www.digibuc.ro
zentarea sa pe regale are semnificatie pur politica, cum este
cazul celor trei lei de azur din insemnele regale ale ce
cele trei ale Baltice, care insulele daneze.
Leul guelf a reprezentat sute ani o el are originile
in sigiliullui Henric Leul, duce de Bavaria, fondatorul acestei factiuni. Numele
de vine din germanicul = leu i prin lrgire a.
animal carnivor
Legitimarea puterii politice prin simbolul leului o
cazul luptelor pentru tron duse regele Ungariei Emeric
fratele mai Andrei (viitorul Andrei al II-lea), lupte cursul
se noi. 1202, din dorinta de a-si consfinti puterea
stat, pe traditionalele fascii de argint, lei dispusi
pe cimpul rosu (trei, trei, doi si unul), exprimind ideea este succeso-
rul legitim al unui de regi, este urmas al leilor" fratele
care dorea ia tronul, trebuie astepte 68 Ascen-
pe tronul Ungariei a mezinului Andrei al a
schimbare de ce s-a manifestat nu numai printr-o

Fig. VI: imaginate de Lucas Cranach in 1538 pentru papahtate din dorinta de a
Biserica

O. Neubecker, op. at., p. 112.

Bal Jeromos, Magyarorszg eredelet es Lcse, 1907, p.

www.digibuc.ro
brizura, ci printr-o recompunere de in de o idee ce se
justificata. Se inverseaza culoarea fasciilor a cimpului, se
numrul leilor la care cornentariul lui Aliotus (notar regal care
copia 1266 o de danie din 1217) dispusi astfel: pe fasciile
rosii cite doi, fat in se pentru scutul mic aflat
ei. Figura se de trei ori, virful scutului, un leu,
Ideea exprimat este doi lei tineri s-au luptat trei ori pentru scut
din ei a Incercarea de a-si puterea
nu s-a exprimat la Andrei al II-lea doar in plan heraldic; participa-
rea sa la cruciada a V-a, intr-un moment care toti suveranii europeni se
retrsesera din voia consolidarea interne prin
cistigarea prestigiului pe plan extern in acelasi timp, justifice- titula-
de ,,rege apostolic" de uzurpare ce plana asu-
pra sa.
Din exernplele prezentate a rezultat modul care simbolul heraldic
poate legitirna realitti politice. In incheiere, intr-un ultim exemplu, ne vom
opri asupra posibilitatilor oferite de o compozitie heraldicd de a nega, infirma
in timp, o politic este cazul gravurii
executate de Lucas Cranach, 1538, in propaganda anticatolic,
in principatele germane reformate. Lupta in
in gravura lui Cranach forma armeriilor Reda-
rea pornea de la blazonul real al scaunului apostolic - tiara cheile Sf.
Petru. Scutul, de renascentist, o spre stinga
ce o din care se ivindu-se coroane regale imperiale.
De jur irnprejurul pungii centrale, alte pungi mai mici contin mitre episco-
pale. In interiorul scutului figureaza de cardinal, ce
ciucurii - ce sint - pungile Suportii
scutului sint, toate regulile heraldicii ecleziastice, cheile Sf. Petru,
din care nu a decit partea centrala, ceea ce le face s cu
bete, de care sint spinzurati stinga un personaj, in care identificAm
pe in dreapta alt personaj, ce se voia a fi Peste tot zac
sfarimate capetelor cheilor incuietori rupte Toat aceast
compozitie satirica este de tiara. deasupra scutu-
lui, incit inchipuie, cu aceasta, o tigv5. de mort cu priviri gaunoase, atintite
asupra privitorului. Armeriile inchipuite de Lucas Cranach, din dorinta
de a denigra chiar dezavua papalitatea, atit de sugestive prin imagi-
nile folosite, comentariul pare de prisos. Tinem facem totusi ci-
teva precizari. Cele personaje spinzurate vor arate nici papa nu
poate fi urmasul lui Christos pe cum nu a fost
dintre apostolii credinciosi. Pungile, pe care papalitatea le
cu o sugereaza venalitatea impozitele de tot felul,
strinse atit de la fete incoronate, si la der. In instant, cheile
capul de mort semnificau in confor-
mitate cu spiritul umanist omenirii ceasul bisericii catolice a
sunat, asa cum o doreau reformatii.
Realitate istoricl, pretentii sau politica, sau mit, toate
ingemanate se redate in in imaginea heraldica, fapt
ce acesteia functia de izvor istoric, care, coroborat cu alte docu-
mente, imaginea unei epoci.
p. 54.
GravurS. reprodus din catalogul Luther in
Frankfurt/Main, 1983, ig.

131

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 NOTE

CE ESTE (PE MARGINEA

? LUI
ALAIN GUERREAU)
DE

ANDREI BUSUOCEAN U

Jacques.Le Goff,destinat, desigur, s dea credibili-

tatea (am onorabilitatea) volumullui Alain
ar fi fost considerat. un suprtoare stridente. Dincolo de vio-
1980, 229 -
lentele de limbaj ale serie mari nume ale istoriogra-
fiei, lui are meritul de a pune in insuficien-
tele multe grave.- ale abordrii a feudalismnlui a
feudale. .
De aproape dou decenii, modelele feudalismului axat pe rapor-
turile feudo-vasalice axat pe relatiile de productie dintre
de si tranul cultivator - sint puse in discutie, pe ce desf7
cercetrilor a sporit considerabil cunostintele noastre despre socie-
tatea
Mai chiar termenul insusi de ,feudalism", feudalitate", pentru
a o economico-social, astfel cum ea este definit
de istoric, poate fi considerat legitim? Dackprin feudalism
se care a succedat sclavagisrnului care
baza.relatiilor de productie a constituit-o groprietatea feudal asupra
dependenta personal a fat de feudali," se
aceast orinduire in periodizarea materialist-istoric
a universale; de la o institutie social-politic, apartinind,
deci, suprastructurii nu rapprtului de apoi
utilizarea terenului de dalism acolo undo feudo-
vasalice nu au cunoscut zonele feudalismului
mele,acestea au puse in repetat rinduri medievistii in
general, de acord asupra insuficientelor inconsecventelor ce decurg din
utilizarea termenului de feudalism", ei nu se pot emancipa de sub tira-
nia" acestui . Dar, cum Pierre
Toubert, inlturarea vechilor schematisme nu trebuie
comodittile confuziei"
de filozofie, Bucuresti, 1978, p. Existi socieati feudalismuh
nu a relatiile feudale in cadrul orinduirii primitive,
2 Cf. Charles Parrain, CaracUrcs genraux du jeodalisme, Sur le Paris,
1971, p. 14.
Elisabeth Brown, The of a Construct: Feudalism and of
Ewope, The American Historical Review", 79 (1974), nr. p. 063-1 088.
Pierre Toubert, Roma, p. 464, apud J.-P. P ly
E. Bournazel, La mutation fodale, - Paris, 1980, p. 350.

www.digibuc.ro
 Cartea lui Alain Guerreau nu este numai o - adesea
nedreapt -a punctelor de vedere enlise in secolele despre feu-
dalism, ci o incercare de a substitui schemelor o constructie
prie. Opiniile sale sint vrednice de atentia privinte,
de utilizat pentru investigatii ulterioare.
de ale aborda, o a lui Jacques Le Goff din prefata
sa se cuvine mentionat. Ea. priveste de
Pstrarea acestui termen, imperfectiunilor inadverten-
este pentru cum medievistul francez.trebuie
se un nume sistemului care a' functionat in Europa din secolul al
in secolul al XLX-lea traditional de feudalism este desigur
mai comod chiar se pe o etitnologie contestabil.
cite stiu, nimeni nu se s schitnbe numele catolicismului, sub pre-
text nu este cu adevrat universal"
Alain consider, utilizind contributiile lui Anderson,
Kudhenbuch Bernd Michael 6, prima asupra
trebuie indreptat efottul regindire a feudalismului este raportul
de domenii (seniorii) rani. Punctul devedere al 'este
in cadrul Europei feudale, trebuie mtionat in chip fundamental 'ter-
meni de putere nu de drept; a drepturi reale
drepturi personale trebuie s fie inlturat ca o inventie
ca un aspect al destrmrii sistemului; originalitatea fundamental5. a
turilor trebuie dimpotriv in a
asupra a asupra oarnenilor" Medievistul
avertizeaz1 impotriva confundrii raportului de putere - exprimat
nologia latin feudalismului occidental - cu eco-
nomic dintre de domcnii conceptia sa este
un complex de raporturi sociale sau,
nal", care esential are legtura dintte om
atare abordare are, opinia un
ea face zadarnicl discutia despre orinduiri
s-a invocat faptul c5. Nici un document nu face
ar fi avut, nici pin5. secolul al XVI-lea, un
de ptoprietate asupra solului oamenilor, ci numai pe acela a
la plusprodusele obtinute la corvezi preia
sa sarcina de a organiza proce'sele acestdi con-'
absenta nemijlocite stpinului de in procesul
productie este o trsturl distinctiv a tributale Fr
aici a deosebirilr 'dintre tributal
si cea feudal (in ce ne priveste, credem pe teritoriul
duirea tributal a existat numai in perioada ne
plusprodusul de stpinul de pe baza. autori-
ttii sale asupra ptnintului oamenilor care cultiv (acel
asupra cruia struie Alain Guerreau) este o a rentei feudale: Aceast
schirnb5. natura dac ea este perceput pe colectivitatea'obtii
sau pe gospodria ori de doinenii intervine in pro-
cesul de productie sau este un beneficiar parazitar" acestuia. Deniersul
Guerreau, op. cit., p. 11.
p. 100-104, 112.-116.
p. 179-180.
8 Henri H. ip teze
1980, p. 184-185.

www.digibuc.ro
lui Alain Guerreau avantajul de evita astfel de discutii fel
otioase. Alexandru Aldea poruncea din Borusi in
1431-1436> s ...cinstitului, celui ce mi-a mult,
din casa Kdomniei mele> jupanului Voicu, pentru c-i veche
dreapt ocin... ascultati cinstiti..." structura economico-
social a satului apartine orinduirii tributale sau feudale? ce
intereseaz cazul de fat este autoritatea dac ea ar fi expri-
in latin) a boierului Voicu asupra stenilcr din Borusi obligati
dea 'ascultare" si cinstire", indatoriri ce decurgcau din faptul erau
veche dreapt ocin". Realitatea prin-iordial este aici raportul de putere
nu participarea sau neparticiparca boierului Voicu la procesul de produc-
in cuprinsul satului Borusi.
Din perspectiv este de procesul de formare a
tiilor feudale. Documentele noastre din secolele XIV-XVI nu ne
s organizarea procesului de productie limitele domeniilor
mnstiresti. Era boierul (egumenul) un simplu beneficiar al
plusprodusului realizat prin n-mnca obstii sau el dispunea de o
teritorial - domeniul feudal - , in cuprinsul creia piocesul de
era organizat dirijat dup voia lui? a escamota problema,
conceptul de pune datul fundamental al boieresti
virtutea este insusit plusprodusul.
S-ar putea abordarea noastr social-politicul in
detrimentul economicului, acesta din este redus la situatia
factor secundar. Nici viziunea materialist-istoi nu pretinde economicuI
fie invocat ca realitate de este analizat un raport
social. Puterea am vzut este conceput de Alain
ca un complex de raporturi sociale la originea puterii dobindite de
de domenii, s-a aflat -un proces de diferentiere desfsurat cadrul
obstilor -ale cror structuri intemeiate pe egalitatea membrilor s-au
destrmat sub impactul factori, care au favorizat constituiiea
de cpetenii locale. domniei, autoritatea
a recunoscut sau a acordat autoritatea unor slujitori ai ei asupra satelor con-
trolate anterior de intemeierea statului feudal) sau, respectiv asupra
celor donate de dornn.
Factorul economic afl de asemenea in legtura
cultivatorul direct activitatea valorificaie a
prin rnuncile agricole alte prestatii care crearea
apoi de boier sau
Aspectul material mai important al feudalismului decm ge din
considerarea acestuia ca un ecosistem. Europa tria in principal din
Ar trebui s recunoastem, de regiune regiune, posi-
limitele pe care le combinatia topografie-sol-climat functie
de diversele sisteme tebnice" 10. perspectiva, mai a ecosiste-
mului, noi investigatii pentru a conditiile
teriale de existent a ei de exploatarc de
rAfedievistul pertinent, de pild, numai cunoa-
sterta forrnei feudale produse, bani - nu este suficient;
primul caz; este necesar se ea era prestat cu sau animale,
Historica, seria B, 1966,
p. 132.
Alain Guerreau, op. p. 192.

135

www.digibuc.ro
 ce anotirnp al anului este, doilea caz, produsele care erau dij-
ultirnul, produsele cele mai remaneratoare.
Feudalismul ca ecosistem implic o investigatie a impactului
climei asupra productiei agricole. societate - ca aceea inte-
meiat pe cultura avind la dispozitie o rudimentar5
este puternic - am spune dramatic - dependent de conditiile climatice.
prezent, cercetrile de istoria climei cunosc la noi un adevrat
acordarea cu acelea de istorie a agriculturii o evident
acut necesitate. Insuficienta informatiilor - un obstacol de net-
gduit nu trebuie descurajeze o investigatie, de care elementul
baz al societtii feudale - productia - nu poate fi cunoscut satis-
Din considerarea feudalismului ca ecosistem se desprinde o alt
problem, care, acum 2-3 decenii, a obiectul unor discutii, ca
incheierile desprinse din ele fi fost integrate unei viziuni de ansamblu a
feudalismului romnesc: raportul dintre agricultur cresterea vitelor
economia medieval. S-a sustinut caracterul mai animalier agricol
al economiei noastre veacurile trecute", ca urmare a faptului c, secolele
XIV - XVII cresterea vitelor ar fi avut o mai mare important in Tara
si Moldova, decit agricultura" 11 Precizind nu s-a pus nici
un moment in discutie caracterul sedentar al cresterii vitelor in spatiul rom-
nesc (Cresterea forma o ocupatie sedentar, in primul
rind de psunile, de livezile de fin din hotarul satului. Chiar cresterea
care necesita uneori ducerea munte sau in regiunile de balt, cunoscutul
transhumantei, a fost intotdeauna in tara noastr o ocupatie
sedentar, in sensul c a existat o de animale, nu de oameni") 12,
ni se pare absolut precizarea ci in
economia trebuie vzut ca principal, izvor de venit nu ca
indeletnicire. cit pentru stpinul de domenii, vinzarea
vitelor asigura venituri cu mult mai mari decit cerealelor ; ar fi
gresit se cread economia marelui domeniu sau in obstiile stesti
libere, cresterea vitelor era ocupatia principali a locuitorilor.
Este necesar o cercetare zonal, care s consideratie specificul
de pentru a stabli - desigur, in permis de surse -
portul dintre agricultur cresterea vitelor in diversele prti ale spatiului
romnesc. insemntate deosebit ar avea astfel de cercetri pentru stabi-
unei geografii a ; este evident zonele predominant agricole,
renta munc vedere muncile agricole, nu cele de curte) si-a fcut
mai de timpuriu aparitia, un fel de rationament, de
bine articulat, nu trebuie eac inaintea cercetrii zonale (micro-zonale).
ani, au aprut mai mNte monografii de sate, de istorie
au inregistrat un simtitor progres. Chiar dac, mai ales cele
nu au fost intreprinse cu rigoarea necesark ele pot sluji unei anchete de istorie
economic. Ar fi, mai ales, interesant de urmirit care era raportul mediul
natural, activittile econarnice si statutul social al (de pildA,
getic, unde s-a mentinut tirziu secolul al XIX-lea o zoni de
trnime mosnenii, din creia s-au recrutat oastei
lui udor coaductorul al 1821).

11 V. P. P. Panaitecu, A.
M Idova (sec. XIV - VVII), Bucure,ti, p.
p. 16.

136

www.digibuc.ro
 Este evident in acest din urm caz, a jucat un rol insemnat
si, o dat cu evocarea schimbului, ajungem la alt idee interesant a lui Alain
Guerreau: existau - el - mijloace de acumulare a bogatiilor in
de taxarea productorilor jaful Desi antagonice,
aceste erau legate: prada era mai adesea
rscumprrile obligau pe dintre combatanti vind
bunuri" Subliniind dificultatea integrrii economice complete a
rimii societatea dominat de nobilime, istoricul francez anali-
apoi fenomenul militar pentru a la concluzia e izLoiul era
principalul factor de coeziune a sisternului feuda'
Este de netgduit geneza raporturilor feudo-vasalice, starea de
insecuritate a un rol c a contribuit la
societatea feudat trebuie it din dou unghiuri de vedere:
intern extern. In Europa occidental (Franta, Anglia), strile de
- considerate a fi drept una din caracteristicile de ale
feudale - erau de militare ale unor seniori aHora.
Rzboiul celor roze in Anglia (1455-1485) unul dintre cele mai
exemple, cariera celebrului ick dindu-i cea mai bun
strare 15 Cetele militare particulare ale seniorilor englezi
jaful constituind, mobil si un mijloc de
Fenomenul nu se toate socicttile feudale. In
romnesc strile de anarhie nu au fost frecvente. Invocind cunoscutul
document al lui Mircea Mare din care
Tismana sub autoritatca si le s
cap" pe oricare boier care ar le constring la pies-
18, P. P. Panaitesct conchidea: Ca care-si
traditiile, boierirnea era adic individualismul,
cultul vedea in documentul citat o interesant a mora-
sociale si a anarhiei nobiliare" a contesta existenta unor astfel
de manifestri, proportiile trebuie exagerate: societatea rom-
neasc nu a cunoscut cadrul boieresti de din
Occident, conflicte care transforme - asa cum s-a intimplat in Anglia, in
timpul dou roze - de Chiar
perioada de lupte pentru dornnie - Moldova, moartea lui Alexandru
Bun (1432), in Tara secolul al XVI-lea - , ciocnirile dintre
gruprile conflict de scurt durat de adversarii domnului
scaun pribegesc" Polonia, respectiv, Transilvania, de se
pentru a-1 izgoni. de conflict latent factiunile boicresti
reciproce - tipice de anarhie -nu a fost caracteristic
romnesti.
Aici rzboiul adversarul din afar a constituit factorul
(pentru a relua formula lui Guerrcau) al socicttii feudale romnesti.
propriilor structuri prin cucerirea
ea a solidar in fata primejdiei pr'n tuturor for-
telor sale efortul militar: oastea cea mare" a fost expresia
a rzboiului intregului pentru aprarea Aservirea
Main Guerreau, p. 193.
Ibidem, p.
P. Kendall, Warw le rois, Bruxelles, 1984.
Documenta Historica, seria B, vol. I, p. 72.
P. P. Panaitescu, Mircea Bucuresti, 1944, p.
Cf., pe mare, BucurWi, 1972, p. 9-51

137

www.digibuc.ro
a a doua a secolului al XVI-lea a sabit forta oastei
mari", procesul social-economic din spatiul romnesc asociindu-se cu
rnutatii intervenite pe plan international cu progresul armelor de
foc ce armate de profesionisti. Sint factori ce nu pot fi ignorati
intelegerea evolutiei romnesti in XVII - XVIII.
Nu, este intentia noastr toate punctele de vedere ale
lui Alain Guerreau (de exemplu, functia atribuit de el inru-
dirilor artificiale). Avem rezerve serioase fat de afirrnatia biserica
apare ca principala motrice a sistemului feudal, cel putin din faza
imperiilor in secolul al XVI-lca" Exemplele citate de el -
care lupta puterea in cursul cea din
a fost de multe ori - nu o formulare de catego-
mai autorul - ca imensa majoritate a medievistilor occiden-
tali - si-a limitat orizontul" (pentru a relua termenul din titlul
la Europa Nimeni nu poate rolul important al Bisericii
in societatea, functia indeplinit de ea
evul mediu. Exist5. o mare deosebire intre situatia acestei institutii
feudalismul apusean cel Aici, structurile imperiale bizantine
au dat Bisericii un rol subaltern fat5. de si institutia eclezias-
nu l-a putut chiar a intentionat ceva. ..Com-
monwealth-ului bizantin" aceasta a fost situatia tot de exis-
a feudale.
Trebuie o distinctie pozitia subordonat a
componenta a ideologiei mentaliatii medievale,
cu o foarte mare pondere. a putea intra aici asupra
mentalului medieval, doar Alain Guerreau i-a acordat
atentia pe care ar fi meritat-o
Feudalismul, credem noi, este un ecosistem care puterea
esenta rclatiilor economice sociale, dar, in acelasi timp, o lume
de si mentalit5ti inconfundabile, specifice lumii medievale. Analiza
ei este una din directiile ore de innoire a noastre despre
evul mediu.

19 Guerreau, op. cit., p. 204.

Cf. Georges Duby, Hommes et structures du Moyen ge, Haga, 1973.

138

www.digibuc.ro
 MENTALITTILE INTROSPECTIA
DE

IOLANDA

mentalitAtikr: extrem
seductoare grea.
(Lucien Febvre)

dominat de o tehnologie cu ritmuri accelerate

de dezvoltare in care tendintele tehnocratice tot mai evidente, resimtirn,
mai ca nevoia imperioas de intelepciunea de
lumina culorii de puritatea sunetului pentru a reconstitui acea
idealul inteleptilor dintotdeauna.
Din stiintele umaniste, ISTORIEI este dat, primul
acest ideal pentru ea este prin excelent despre orn, sti-
inta care a pus centrul universului ei omul, cu toate manifestrile sale
materiale, sociale spirituale.
Zeci si zeci de cercettori i-au consacrat Clio resursele si toat
mintea pentru a reconstitui viata destinul pe care semenii nostri
de peste timp vor fi demult. Pertinente istorii politice, sociale
si economice au venit reconstituie umane ce
cedat. a nega nici o necesitatea utilitatea nu poti nu
observi se citeodat te afli doar fata unui a
unui cadru, a unui schelet supus unei disectii extrem de meticuloase
uneori senzatia de disconfort intelectual, te afli fel de labora-
tor de anatomie social, sau, care se au atentie anomaliile,
de anatomo-patologie social in care obiectul supus analizei
nu o prin a fi literalmente pulverizat. Ai atunci toate compo-
nente, dar ele nu mai reprezint totusi organismul viu - omul
societatea uman de
aceast situatie, istoricului i se cere mai i se cere un efort
plus, acela de a drui pe care o toate pornirile simtirilor
lui creatoare pentru a reanima, pentru a pentru a viata
oamenii dincolo de structurile materiale pe care ne-am obisnuit de bine
s le deslusim.
Este ceea ce corifeii de la Anna les" au reusit desprinzindu-se
de aflat apropiere de el printr-o intro-
spectie mai spre zonele de mare profunzime
omenesti.
Nu ne propunem aici meritele, cu adevrat exceptionale,
pe care istorici de elit le-au avut in deschiderea de noi drumuri
cercetrii, cu efecte de benefice asupra dezvoltrii istoriogra-
fiei europene. Nu vom vorbi nici despre tot zbuciumul prin care a trecut
o nou disciplin, aceea a istoriei mentalittilor, a se
autodefineasc si s se delimiteze de celelalte. Nu vom vorbi
139

www.digibuc.ro
nici despre timpul istoric descoperit" de F. Braudel care include in durata
sa cea si istoria mentalitatilor. Au altii cu mult noas-
cu ce ne dispenseaza pe noi de acest
lucru
Insemnarile noastre de nu se doresc o pledoarie pro, o
chemare si un pentru mentalitatilor.
Dar de drum mora, Ia o intoarcere
de spre cei care ne-au precedat pe calea, deloc a acestei intro-
spectii istorice ce-si are specificitatea ei de netgduit. acest ce se
la numele unor de noi istorii ca Marc Bloch, Fernand
Braudel, Pierre Chaunu, George Jacques Le Goff, Robert Mandrou
sau la- care se p noastr pe care-i de apro-
piati ca Florin Constantintu. Alexandru Dutu, Rzvan Theodorescu
ordine alfabetica pentru o ordine nu acest asadar,
st sub atotputernicia in care pretuirea cea mai se
cu fervoarea neofitismului.
Dar ce este de fapt mentalitatea? Dup bpinia speciatilor, ea este
un ansamblu de opinii, credinte care gindirea
indivizilor, a grupurilor umane, a popoarelor. elementele constitutive
ale mentalittii raporturi raPorturi
zona principal5, de o mentalul colectiv,
nu putin este si investigarea mentalului individual, atunci
este vorba de personalitati care care au detinut-o au
putut influenta, uneori mod specific, devenirea a
din Nicolae cu subtilitatea omului de geniu
,,Orice se societate omeneasa vine starea -de
spirit, din felul cum este sufleteasa acel moment Astf el .

are permanent. care-i caracterul, care-i

rea, care-i face mindria sau o spre pieire . ; acest fond nu
poate biruit. El e el e darul, el e nenorocirea si el e osinda. Acope-
rit un sau el revine mai
departe, el vine din tot ce a suferit a din tot ce
din mediul din tot agonisit socictatea"
Citiva ani mai 1941, un alt mare istoric, Lucien Febvre
studiul sensibilit l'histoire atentia asupra faptului
reconstitui a unei anumite epoci este o ocupatie acelasi
timp s -ducatoare grea. Dar istoricul nu
fata ei" Ca din parintii spirituali ai acestei
noi Febvre trece evanfaiul larg al izvoarelor care
h is o-icului mentalitatilor. ce marturiile docu-
artistice, literare, muzicale care pertinent corect
in erpretate, francoz atrage in mod deosebit atentia
contactului cu cercetarile psihologilor.
vo n apela la ultirnele rezultate obtinute de munca
Vezi special Al. Dutu, Literatura istoria Edit.
Univers, 1982, 265 p. si idem, Dimensiunea a istoriei, Bucuresti, Editura
1986, 303 ; Lucian Historiens des Annales, AnaleleUniversitAtii Bucureti -Isto-
he", 30, p. 49-62.
Diclionar de sociald, B Edit. enciclopedicl, 1981,
p. 139, sub voce.
Nicolae se o de spirit, volumul
nsiunea a istoriei, p. 190.
Ibid m, p. 129.

www.digibuc.ro
 a nostri, psihologii nu avea o istorie"
o de cercetare, solicitind deschiderea unei ample anchete
sentimentelor fundamentale ale cum ar fi o
istorie a o istorie a Mortii, o istorie a Milei a Cruzirnii. o
a in final autorul revine asupra necesittii colaborrii
psihologia conchizind dup opinia sa, aceasta se afl la temelia oricrei
lucrri efectuate de un istoric autentic desi psihologia istorid (psiho-
istoria) istoria reprezint acelasi domeniile
totusi foarte apropiate, de acest lncru nu se poate face abstractie
Astfel, Lucien Febvre, ca si toti ceilalti istorici ai mentalittilor amin-
mai face pledeze- cel mai firesc
cel mai greu-: interdisciplinaritatea, investigarea cu inteligent
a domeniilor
ce ne priveste, ne-am manifestat intotdeauna convingerea
material informational existent poate aduce un plus de noutate, nu numai
prin irnbogtire, fapt ce nu trebuie exclus. cit mai ales alte modalitti
de gindire. de abordare tratare lui. Sociologia lingvistica. filosofia
psihologia, istoria artei, istoria comparat, istoria mentalittilor psiho-
istoria tot atitea discipline conexe ISTORII la care incredere
trebuie apelat in strdania noastr de a o imagine cit mai complet
mai a subiectului investigat.
Se fenomen istoric este o realitate complex, multilateral
multinivelar5 o multinivelar'reliefeaz pe
complexitatea postulind pluritatea de fiecare nivel
potenteaz un sens sau chiar un gen sensuri istorice spre o aceeasi fina-
litate De aceea, abordarea probleme sociale, politice, economice,
culturale, mentale, pofida faptului poate simpl la prima vedere,
acunde intotdeauna fenomene de o complexitate ce nu transpare initial
si dup prerca noastr, la o tratare interdisciplinar
int-zratoare, asadar deloc dar singura in msur ne o
cit a fenomenului cercetat. Este efortul pe in numele
aceluiasi scop epistemologic, avem datoria de pentru a evita
capcana empirismului, a descricrii faptelor sau a a a
ne ridica de la nivelul istoriografic stricto-sensu, la a fi istoriologic.
Ca ne deplina credint detasarea de modul de abor-
dare strict pozitivist, care avut incontestabilt
meritele sale si momentul su de glorie, apelarea cu mult curaj
fermitate la metodele introspectiei interdisciplinare, mult mai complexe,
suple. inteligente si mai nuantate, care permit tratarea fenomenelor
din alte unghiuri cele pini acum, nu constituie nicidecum
o erezie" fat de istoric, ci mai degrab o spre care se ofer
arestei stiintc-.
Una din care duc la autocunoastere, la o cit mai corecta
autodefinire este raportarca la alte de exterioare, aflate
situatii putin nu identice.
Ibidem, p. 135.
Ibidem, p. 137.
Termenul apartine lui Traian Herseni, Despre clasificarea istorice,
logia militans, vol. I, Bucuresti, 1968, p. 27. Cf. Al. V. Isac, Rcalitate cunoagere
istorie, 1980, p. 183.

141

www.digibuc.ro
 Pornind de la aceast axiom, ne pronuntm pentru intreprinderea
unor demersuri sustinute pentru ca pe temeiul planurilor comparate s
obtinem o conturare mai a ceea ce a reprezentat similitudine
dar deosebire ce s-a in spatiul carpato-danubiano-pontic
fat de situatiile din geografice invecinate, asadar, ce
a constat, ce este de fapt, specificitatea romneasc.
Istoria comparat, indiferent la ce palier al organismului social este
aplicat, cere, de seam, un efort sporit din partea investigatorului,
fat de abordarea liniar, evenimential, din pcate
destul consecvent.
Cu putin timp monografie boierimii din Tara
Romneasa secolele XIV - XVII, cu acest un demers
tipologic asupra celor dou modele, dou tipuri de feudalism - care
trebuie necesara disjunctie - pe care le-a
cunoscut societatea european evul de Se releva cu acel prilej
relatiile feudale dintre Apusul Rsritul Europei au cunoscut o identitate
de esent, dar acelasi timp o diversitate de forme si ritmuri, adesea
disincrone, care le va marca pe deplin individualitatea. Dac ar fi s conta-
in cuvinte similitudinile, dar si neasemnrile dintre feudalismul
ortodox si cel catolic (cum le-am numit atunci pornind de la conotatia
spatial, de la geografic a termenilor si nu mai putin cea confe-
pentru c demarcatia dintre cele dou tipuri de feudalism se situeaz
pe linia de contact, de dar si de conflict dintre cele religii) ar
trebui ne jocul rlcut imaginatiei si comparatiei.
Edificiul-cldire si edificiul-organism social au fost adesea puse
gsindu-se, nu o numeroase
Lumea evului de a stat sub ceea ce Lucian Blaga numea duhul
ordinei ierarhice" spatiul romnesc sau, folosind o expresie
o cuprindere ceva mai larg, spatiul ortodoxismului european aceast
ordine definit printr-o reductie benefic la elementele ei esentiale are
ceva din claritatea, sobrietatea si eleganta unui edificiu stil clasic,
spatiul catolic duhul ordinei ierarhice" este cuprins de o adevrat frenezie
a detaliului ce pe alocuri accente paroxistice - de n-ar fi s amintim
sistemul vasalittii multiple - , frenezia pe care lumea formelor
pare-mi-se doar goticul flamboaiant o poate evoca pe de-a-ntregul.
Desi in istoria in artei metoda comparatist este
mai demult si chip de profitabil aplicat, am ca si la celelalte
nivele - economic, social, politic, cultural, mental - ea s capete relevanta
necesar.
Dar toate aceste paliere definesc practic reprezentri, valori, structuri
ale mentalului colectiv nu exist istorie a civilizatiei manifestarea
unei organicitati a sufletului colectiv, cum nu este dinamia istorid fr
spirit creator receptiv,, chiar pasiv. Se ajunge astfel la situatia paradoxal
ca dincolo de istorie se afle, direct sau indirect, o istorie. Este isto-
ria mentalittilor.
Dar o istorie a mentalittilor este o aceasta - dup
cum remarca Alphonse Dupront - nu pentru mentalul ar fi
pentru fiecare lucru conduce spre mental.
Blaga, Fenornenul stilului si metodologia, in Trilogia culturii, Bucure#i, 1969,
0 Alphonse Dupront, D'une histoire des mentalits, Revue Roumaine d'Histoire",
1970, nr. 3, p. 385.

www.digibuc.ro
 Dar pentru a ajunge aici se impune o o anumit
a izvoarelor documentare. Mai exact spus trebuie deprinzi tehnica
citirii in filigran.
Asifel, ne apropiem de mentalul omului medieval, am
constatat pentru omul evul de intreaga spiritual
s-a sub semnul sentimentului religios. Simtdmintele cugetului
ale spiritului convergeau mereu si mereu spre un punct central -
credinta, cu multiplele ei forme de manifestare, de la credinta individului,
la unitatea de a statelor ridicat, de ori, la rang de
politica. De aceea, omul medieval a simtit tot mai mult nevoia de
a-si zidi cu smerenie sufletul plin de nelinisti in monumente ce se
spre multumirea glorificarea divinitatii.
Pentru noi, acelasi medieval tine - cum remarca Paul
Zurnthor - de un univers care ne-a devenit strain. De el ne desparte
in care este mai bine vedern o prapastie de netrecut dect s ne
prefacern nu
totusi, folosirea cu inteligenti si subtilitate a noilor metode de
introspectie este la suprafata acel de
de istorie ce face din personajul sau fenomenul supus analizei
egalul sau contemporanul nostru doar astfel, o in timp
ce este altminteri irecuperabila
Dar penetrarea dorneniu atit de delicat este viata inte-
spirituala, a colectivitati sau a unui personaj este cit se poate
de dificila. Pentru aceasta ar fi nevoie probabil de ceva mai sensi-
bilitate, poate talent, nu chiar De aceea, raliem opiniei expri-
mate de Le Goff care Practicarea celor mai multe dintre
stiinte es.te, incontestabil, o de profesionist. nu este
de exclusivist (...) ca istoria, chiar va deveni mai
totusi o Pentru a memoria
gustul, stilul, pasiunea la fel de necesare ca rigoarea si metoda"
Cu acest deziderat minte, asa cum am spus mai
o chemare si un pentru a aduce stiintei pe care o slujim
un spor de Inteligenta, si un plus de Frumos, astfel zi - para-
frazindu-1 tot pe Jacques Le Goff - putem redescoperi Un Alt Ev Mediu
Romnesc, spre Bucuria noastr, a tuturor.

Paul umthor, Incercare de Bucurefti, Edit. 1983, 41.

Pentru detalii, vezi Tighiliu, Chipurile pentru
un portret, in Revista de istorie", nr. 9, 1988, 13-9 17.
12 Jacques Le Pentru un alt Ev Mediu. Valori umaniste in cultura
I, Edit. Meridiane, 1986, p. 37-38.

www.digibuc.ro
 NICOLAE ISTORIA MENTALITTILOR
DE
MIRCEA

Numrindu-se intre ramuri ale disciplinei - si

perioada interbelia printre cele dintre acestea - , istoria mentali-
colective contribuie tot mai accentuat, cu
demografia geografia istoric, ecodemografia, climatologia istoric isto-
cantitativ, la ridicarea edificiului unei istorii totale sau globale, misi-
une esential a istorice de astzi" Reactie la istoriografia
evenimential preocupat mai ales de expunerea faptelor politice memo-
rabile - , care domina istoriei la inceputul actualului secol,
istoria mentalului colectiv 2, a psihologiei comunittilor umane in timp si
spatiu si-a dobindit, deplin justificat, un domenin autonom de cercetare
care are obiectiv nu simple abstractiuni de date fapte, ci ornul
concret, cu nevoile mentalitatea sa, in structura social speci-
a moment istoric" Notiunea de mentalitate - scrie Jacques
Le Goff, strlucit promotor si teoretician contemporan al curent
istoriografic - este una dintre acelea care au pus cel mai mult miscare
ultimii domeniul istoriei, istoriei economice mai ales, o dezi-
rabil contrapondere. Mentalitatea a dat un aer proaspt istoriei"
Istoriografia romneasc din ultimele decenii denot un interes
o comprehensiune a istoricilor nostri pentru istoria
mentalittilor (e drept, mai mare detectabile preocupri
acest sens medievistilor; s fie oare acesta un indiciu ceea
ce s-a numit de inspirat <paradigma Analles" - publicatia si
istoriografia cum bine se cunoaste, animate de mari istorici
ai evului mediu ca Lucien Febvre, Marc Bloch, George Duby, Le
Braudel, Emmanuel Le Roy Ladurie, Michel Philippe
Aris, Pierre Chaunu etc., cele care au intreprins, mod programat cu
o adevrat de pionierat domeniu - este o sintagm cu
acoperire, verificabil si in acest caz?). Mrturie acest sens stau studiile
recenziile din revistele noastre de specialitate, si
proiectate ce abordeaz noua directie de cercetare, comunicrile sustinute
de istorici romni la internationale care dezbat diferite aspecte
L. Boia, Istoria (Cu privire asupra la Annales"),
Revista de istorie", t. 33,1980, nr. 5, p. 952.
2 Vezi recentele consideratii sintetice asupra domeniului ale lui Jacques Revel, in
Inslonques, sub red. Andr Burguire, P.U.F., Paris, 1986, p. 450-
456 bibliografia hicrb.rilor teoretice
p. 938.
Jacques Le Goff, in La nouvelle histoire, p. 233, apud L. Boia,
cit., p. 952.

144-

www.digibuc.ro
ale Desi nu foarte numeroasc din punct de canti-
tativ5, toat e acestea fac dovada, in ansamblul nu nurnai a
domeniului, a beneficiului indiscutabil prin studierea
colective, asupra cunoasterii profunzime a liniilor de fort din istoria
dar a disponibilittilor istoriografiei noastre, receptIvi-
tatea si integrarea ei in domenii de investigatie care se afirm pe plan
mondial.
Orientarea sustinut a anchetei istorice rornnesti contemporane
in directie ne apare cu mai justificat cu istoricii au la
in aceast - prea putini aceia care, cunoscind
precedent ale operei sale, varietatea arici de investigatie efortul
permanent de a analizei in surse interpretare, vor fi surprinsi
afirmatie - exemplul operei lui Nicolae Anticipind concluzia rindurilor
de vom spune analiza operei de pe de variat a
marelui nostru istoric din unghiul de vedere al istoriei mentalului colectiv
confirm mernorabila asertiune a lui George alinescu care, portretul
lui Nu este cu putint alegi domeniu de ingust
si de umbrit din istoria romn fr constati N. a trecut p
Relevarea acelor din opera sa care permit istoricului
ca unul dintre deschiztorii de drumuri ai domeniului de cercetare
numit, cu decniul al patrulea din secolul nostru, istoria
tilor, va trebui prin raportarea operei a lui la
acel sistem de referinte ale elemente de baz timpul care a fost
creat - al autorului in care este examinat -
al nostru. Noutatea de ce contemporanii autorului valabili-
tatea ce noi astzi cele dup care se
o care trebuie avute in vedere acest caz.

Omul, umanitatea elul ultim, al cunoasterii istorici.

In prima sa lectie la Universitatea din (1 noiembrie 1894),
istoric de atunci relua cele spuse de L. von pentru a c ceca inte-
reseaz e istoria faptelor suferintelor acestei fiinte slbatice, violente,
brutale, bune, nobile, linistite, a acestei fiinte ptate pure, care e noi
sine" Cu remarcabil consecvent, a reafirrnat de-a lungul
sale aceast conceptie uman a istoriei, care si
societatea al obiectivelor cercetrii istorice.
A doua jumtate a secolului al inceputul secolului al XX-lea
coincid cu perioada de aparitie a asa-numitei psihologii a popoarelor lker-
, in cuprinsul. se disting trei directii de cercetare: psihologia
care relatiile dintre psihicul individual colectiv;
hologia culturii, ca manifestare a spiritului poporului olksgeist
psihologia concret a popoarelor, care
Ne propunem, alt schitarea unui bibliografic al tuturor scrierilor
romnesti din domeniul
6 G. Clinescu, Istoria romne, 1941, p. 542.
N. Despre a geneza ei, in cu
la studiile (citat mai departe: ), ed. a BucureFti, 1944, p. 16.

10 - c. 91

www.digibuc.ro
psihice ale fiecrui popor 8 despre psihologia comunittilor nu au
rmas impact asupra istorice. J. Michelet proclain
necesitatea unei resurectii integrale a trecutului", care nu se poate dispensa
de aportul investigatiei psihologiei socio-istorice, pentru in conceptia isto-
francez, principalul factor al procesului istoric este poporul; recon-
stituirea vietii spirituale a acestuia devine, asadar, sarcina fundamental a
istoricului. In Germania, K. Lamprecht sustine c obiectul cercetrii con-
stituie nu istoria politicl, al crei primat afirmat de Ranke o mos-
tenire in istoriografia german, ci procesul de dezvoltare istorico-
cultural, in cadrul rolul principal detine nu personalitatea, ci colec-
tivul. Psihologia este considerat de ctre invtatul german drept
baza normativ a istorice". sfirsit, marxismul relevase rolul
selor istorie pusese in lumin functiile suprastructurii de idei institutii
in dezvoltarea Toate aceste curente de idei conceptii, ale cror
influente pot fi detectate mai mult sau mai putin sigur scrierile tinrului
deplasau centrul de greutate al investigatiei de la eroi" la. popor.
Aceast orientare nou istoriografie avea s fie in dese rinduri amintit
de In celebrul de la Academia (17 mai 1911),
evoca in urmtoarele cuvinte acea din dezvoltarea
istoriografiei, cind scrierea istoriei se confunda intocmirea biografiei marilor
,,Viata cultural, umila actiune necontenit obscur a mul-
care nu numai tin pe umerii palate temple, cu toate podoabele
puterile dar conditioneaz, tirea celor mai personali,
cea mai art, era doar un fond vag sau un pretext de inventarii... La ce
puteau servi acele gloate fapte, din care nici unul nu
pragul unui Panteon" Istoricul refuza s se dilema, de
fapt pseudodilema: eroi oferea solutia de dialectic:
Masele indivizii -spunea el in 1938 - hotrsc in msura care au ca-
racter dinamic reprezentativ" adic functie de imprejurrile istorice.
colectivitate sau un individ poate exprima sau intruchipa ce este
prezentativ in sufletul national.
Odat acceptat ideea personalittile masele parteneri egali
in procesul istoric, c reflectorul cercetrii istorice nu se poate numai
spre acesti demiurgi de istorie pentru a lsa in obscuritate acele
mase, despre care o anume filosofie a crede nu fac altceva
mimeze nu mai avea de fcut un pas pentru
a ajunge la sublinierea rolului pe care are cunoasterea
gerea proccsului de dezvoltare a societtii umane, a ansamblului de emotii,
sentimente, reprezentri idei viata a unui popor. Acest pas istoricul
1-a fcut.
In viziunea lui istoria de a mai fi reconstituirea eveni-
mential a trecutuluii. Oric prea de paradoxal, istoricul care nu
nevalorificat nici o mrturie, nici un vestigiu a ce fusese viat
considera totusi cele din o alegere trebuie operat; selectia faptelor
distinge istoria de istoriologie. Cea spune tot ce pentru a-1 spune",
cealalt nu se opreste la faptul caracteristic, expresiv, pentru
menta Triajul fcut istoric are, meritul de a materia
8 A. Miroglio, La psychologie is, 1965, p. 25-26 ; M. Raka, T, Herseni,
Introducere psihologie sociald BucurWi, 1966 p. 222 urm.
N. istorice, p. 83.
Idem, istoricd, p. 263.
11 Idem, Materiale pentru o istoriologie 1968, p. 16.

www.digibuc.ro
 pentru constructia. interpretativ a N.
sinteza de istorie a omenirii, nu s ce
intereseaza in mai este psihologia in care
concepem studiile istorice este ceva care ne intereseaz mult mai
chiar pentru viata rnaselor, privit elementele ei materiale aceea e:
psihologia acestor mase. din psihologia unei natiuni,
mai sau mai putin de personalitati superioare, se istoria acelei
natiuni" Prezenta in prefata sintezei sale de istorie universala a afirmarii
primatului psihicului in istorice caracterul unei
declaratii de principiu si se cuvine analizat ca atare. Aceast examinare se cere
intreprins pe dou al conceptiei istorice a lui Nicolae
al scrierii istoriei - i-am istoriografie, sensul n-ar fi
altul.
cunoscuta a perrnanentelor istoriei, de si
ideea. In esenta ei, conceptia lui este idealist; factorii
materiali, n-au fost niciodat ignorati de romn -
numaratele sale studii sinteze inchinate diverselor aspecte ale vietii econo-
mice - , totusi la periferia scenei istorice, simple decoruri, care nu par-
ticip pasiv, indirect si, nici un rol important la marea
care se pe aceast Rolul principal detin ideile, de spirit,
colective. idealist, cu accent polemic acest primat :
In ciuda miopilor sau a interesatilor care nu vd ori nu vor
factorul material al actiunilor sociale, de spirit care
totul" 13 sau, parte, Orice se societate omeneasca
vine din starea ei de spirit, din felul cum este alcatuirea ei sufleteasca in acel
moment"
Pe plan -al scrierii istoriei locul primordial acordat de
de spirit s-a tradus prin preocuparea permanenta de a situa
evenimentul sau personalitatea in climatul mental epocii,
care a omului -a istoric - prin compre-
hensiune, ghicire, simpatie creatie, in acelasi intelegerea psiho-
a unei situatii" institutiile nu erau pentru el decit psiho-
logic nationala realizata" 16, este lesne de ce
trunderea spiritul timpului, pentru a justa explicatie istoric.
Din foarte exemple ce se pot da, amintim lui
de a mobilurile de psihologie colectiva ale campaniilor lui Traian
cuceririi Daciei de Imperiul roman - fapt capital pentru istoria
poporului romn, admirabil retinut de marele istoric in titlul unui volum
sintezei sale de notorietate: Sigiliul Romei - , rscoalei romnilor
transilvaneni, deopotriva feudale opresiunii nationale, de
sub conducerea lui sau, atentia istoriei universale
constituie la o permanenta o fundamentala a operei, cele
legate de geneza Revolutiei franceze. Reproducem, fireste, doar frazele cheie:
Ca s se companiile lui Traian (...) trebuie ce era capul
romanilor de atunci. Era o romantica, cu dorinta de aventura, cu o
12 Idem, la Essai de de l'histoire de
p. 152.
Idem, ele istoriei, p. 252.
Idem, Cum se creeazd o stare de spirit, Sjaturi pe ed. I, vol. II, Bucu-
1940, p. 48.
Idem, Culturd .studii istorice, in p. 167.
16 Idem, notd despre valoarea a istoriei, p. 167.

147

www.digibuc.ro
 aprisa, setea de-a noi, de-a
necunoscute"
conferint", cum subintitula cu
consideratiile despre Horia, abundind fertile
resorturilor psihologice ale universului mental al iobagilor romni
rsculati la 1784 - asupra de din Transilvania perioadei
izbucnirii rascoalei, cele (in 1773
1783) ale II provincia romneasca la
dintre sec. al XVII-lea si. cel de-al XVIII-lea, de sub suzeranitatea Prtii
otomane in Imperiului habsburgic au perrnis o stare de
Ardeal, pe faptul Irnpratul nu sufere pe nobili, nu se increde
functionari, are mil de oameni poporul romncsc"
stare de spirit" surprinsa de istoricul s-a putut dezvolta
care functiona - a folosi un concept din limbajul istoriei
- stereotipul mental al rascoalelor credinta in
bunul suveran. Acestei iluzii colective medievale, cu in Europa
timpului, dar si mult mai vechimea particularitatea
cazul istoriei romnilor, de la ca popor, de credinta
autoritatea imperiala: noi am totdeauna notiunea aceasta a
Imparatului: vine Impratul, vine dreptatea multe neajunsuri vor
multe perspective luminoase se vor deschide" ;
idealul secular, milenar al poporului romnesc, oricare i-ar fi natia" 0
cercetare imagine iluzorie a bunului
monarh - care, erau iobagii romni crunt asupriti social
tional de o minoritate privilegiata dominanta, abuziv constituita in
religii recepte", le-ar fi cerut se - avea fie distrus de reali-
tatea faptelor creeze o legitimitate revolutionara" : Nos Horca
Flora Rex Daciae". Observatiile lui Nicolae cuprinse scurtul.studiu
din 1937, pot fi considerate de cea mai mare important pentru
motivatiei psihologice a celor mai intime resorturi ale ridicarii la lupt a
mii romne
In cu Revolutia franceza, ce psihologia
care (...) o lumineaza o Iorga conchide
Revolutia a iesit fenomen psihologic colectiv, o anumit
stare de spirit" Anticipind opiniile de astazi ale unor istorici care considera
revolutia americana franceza drept fatetele singure revolutii
tice, Iorga credea poate stabili ipostazele aceluiasi fenomen o deose-
luind drcpt criteriu fenomenul spiritual in Franta ar fi fost inferior.
ce se cuvine retinut e mai putin reafirmarea conceptiei idealiste a lui
Nicolae rolul mentalittilor colective, concluzie deosebit de intere-
nu se poate concepe o revolutionara formarea-prin
operatiunile intelectuale ale actiunii intermentale -a de spirit, a
mentalitati revolutionare
17 Idem, yi in In p. 208.
18 Idem, Horia, (o in istoricil", an. XXIII,
nr. p. 65.
Ibidem, p. 62.
Ibidem, p. 68.
21 Constantiniu, Aspecte ale mentalulni col in a
S.M,I.M.", vol. VII, 1974, p. 98.
22 N. Fond si istoric, p. 234-235.
Vezi, pe larg, Lefebvre, Foules rvolutionnaires, in sur la R 'volution fran-
Paris, 1954, p. 271-287.

www.digibuc.ro
 lui N. studiul colective este,
couiecinta idealiste a. viziuniiumane a. istoriei.
are se de orn de colectivitatea omeneasc, cercetarea
polte progresa fr5. investigarea universului mental al acestora. Raporta.rea
perrnanent la atniosfera a epocii resorturilor psihice
actiunilor astfel exigente ale- istorice de
adincime. , ,
Cercetrile asupra colective urmrit
transformarea factorilqr externi interioare, s declanseze
colective, dintre mentalitti structuri sociale, dintre
Franta, arnintita scoal de Anna
si-a orientat cercetarea spre utilajul mental (vocabular, precizie
mentalitate conditii biologice), sisterne de cornunicatie individ grup,
mituri si credinte, raportul dintre mentalitti ca'dentele
tPmporale. Astfel, G. Duby, urmind cunoscuta schem a lui F.
(durata ciclul, durata a propus urmrirea, la cele trei niveluri
ale duratei a emotive evolutia sensibilittii de-a lungul
perioade de citeva decenii in a cadrelor mentale de
rezistent (mostenire cultural, religie, etc.).
Aceast prezentare a stadiului actual al studiului
pune lumin ce am numi modernitatea' opiniilor despre
socio-istoric ale lui N. intr-adevr, scrierile
cului cea mai mare parte din directiile de studiu preconizate
Raportul starea de spirit idee este discutat in
istoriei rezolvat in termeni apropiati de pe care azi
distingem constiinta de ideologie. Cercetarea mentalittii in de
cadrul temporal este prezent in conferinta se o stare de spirit,
rostit la radio la 5 martie 1937, cuprinsul istoricul face dis-
tinctia ce Duby ar nurni reactia emotiv cadre mentale.
perioada miscarea legionar pretindca s pun pe baze fasciste socie-
tatea Nicolae incerca o analiz a mentalittii acestei grupri
in contradictie cu morale ale poporului
Toti acesti de lucruri strine, care vorbesc de natie
de patrie, nu cunosc natia patria care s-au nscut pe care au datoria
s-o apere". convins de incompatibilitatea dintre ideologia. legionar
nentalulpoporului conchide: Cind ne vom da cu totii
una e omul din sau din Roma si alta, tot cursul omul din
Bucuresti sau din (...) se vor cimsile, se or
toate trupele de asalt, se vor toate si vor lea
toate galoanele unei operete stropite din cind cu singe frate.c"
Din nefericire, previziunea lui nu era se realizeze nu a curs
propriul lui s arnintirn subtile analize de vocabular
ciclu in cadrul analizind
tura afectiv socio-istoric a unor cuvinte frumos,
pace, lard, patrie, impdrat, drept, dreptcte,
altele, aa - in spiritul preconizt astzi de psihologia socio-
desprind specificul poporului
asadar, ce este socotit drept o orien-
tare studiul istoriei se - ce din conceptia lui
N. Pe p. 51.

149

www.digibuc.ro
 - tot ceea ce este important opera veche de atitea decenii a
istoricului Continuarea anchetei pe directii1e fixate de Nicolae
eo o necesitate. Datoria de a urma un de studiu si
cesitatea de a nu abandona idei sugestii de fecunde.
Prospectarea operei marelui istoric - modesta noastr contri-
butie una din foarte lecturi posibile - va confirma cu
certitudine justetea aprecierii lui C. Radulescu-Motru, din 1940,
despre personalitatea
din timpul vieti, care va
a lui Nicolae 0 de
grandoare cu va trece timpul".

150

www.digibuc.ro
 ARE

DE RAG NECUNOSCUTA
(1672 -1674)
DE
NAGY PIENARU

in Bulgaria - in luna mai

-
ragu4anului croit
acce3ul la fotocopi a jurnalului
Gunduli (italienizat Matteo Gondola) care a
nit in cursul anilor 1672-1674 diplornatice prelungite in Imperiul
otornin, care i-au oferit de a str5.bate tinuturile romnesti. Autorul
- din care un larg extras - este fiul cunoscutului poet
croit Ivan cire a ocupat dreg5torii Republica
(Dubrovnic) si al poem referitor la expeditia
la din 1621, contine stiri cu valoare imagologic asupra
istoriei romnilor Matteo Gondola (1636-1684), care a urmat aproape
ca su, este autorul a cunoscute
de : prima DEL IAGGIO NELLA GITA E RITORNO
DELL'AMBASCIARIA ALLA PORTA OTTOMANA DEL SIGNOR
DI GONDOLA a doua - oarecurn acesteia
mai elaborat - RELAZIONI DELLO STATO DELLA RELIGIONE
NELLE PARTI DE L'EUROPA SOTTOPOSTE AL DOMINIO DEL
TURCO FATTA DA ME MATTEO GONDOLA, STATO AMBASCIA-
TORE DELLA REPUBLICA DI RAGUSA ALLA PORTA OTTOMANA.
Diario cit Relarioni nu inedite, dar putin cunoscute in istorio-
Poemul care mentinerea in mediul raguzan a informatii
referitoare la istoria a romanilor a peste 10 din care
cele mai accesibile: Ivan Gundulie, Osman dwadeset pievanjah, sa
ptesnika i ricnikom, Zagreb, 1844; idem, Osman. historyczny o wojnie Chocimskiej
r. 1621 w picqmiach XIV i XV, uzupetnijace Ivana
o i jrgo osmanie". Prof. Milana Reletara. Oraz artykutem o rekopisach
i przektadach Osmana" w Parkotta. przetozyl Czeslaw Jastrzebiec-
Koztowski, Varso 1934; Givo Fran GunduU, Djela, za itampu priredio Giuro Krbler,
a pregledao Milan Rektar. Opjesnikovoj trista i pedesetoj rogina i tristatoj
smrti, Zagreb, 1938 (poemul Osman 390-562; despre autor 1-26, despre poem
p. 26-96); Franov Gunduli, Osman. wojny turecko-polskiej i bitwy pod
rok przeklad z chorwackiego i kornentarz Jerzego Pogonowskiego. Wydana w 350
rocznice, bitwy pod Chocimen oraz zwyciezkiego wodza polskiego Karola Chod-
kiewicza, Cracovia, 1971; Ivan Gundulie, Osman, perevod (s serbohorvatskoiu, vstulpenie
comentarii) V.K. Zaitev, Minsk, 1969.

151

www.digibuc.ro
grafia de specialitate 2 celor mici opuri
servate in arhiva bibliotecii Vaticanului care cert ascunde o
mare diversitate de izvoare, desigur inegale ca valoare, privitoare la istoria
medieval a De o parte din sursele a beneficiat
monumentala colectie vol. I - VIII,
Edit. Enciclopedidi, Bucuresti, 1968-1983, de specialisti
din Institutul de istorie N. Criteriul valorii, aplicat cu acribie de
editori in selectarrea textelor, a neincluderea lucrrilor
lui M. Gondola corpusul mentionat asemenea piese, cu
informatie ar spune in chip constructiv sau
inruntisuri", pentru ai autori spatiul romnesc a constituit doar un
pasaj de trecere in indeplinirea unor misiuni diplomatice, mai putin dis-
torsionate de interese politice Manifeste fat de romne, un plus
de obiectivitate, ceea ce le o calitate aparte de martori" ai
rilor de mai stufoase, incluse categoria surselor de prima
Mediul de provenient al autorului - Raguza doria aceast
vreme un statut similar cu cel al romne - , evolutide tendintele roi
din cadrul raporturilor bilaterale raguzano-otomane conditiile care
Poarta intrase revigorarc
un suport economic, sub energica conducere a vizirilor - care nu au
putut bara procesul de transplantare a intereselor comerciale implicit
a politice ale dinspre spre apus, au influentat masiv
2 Mai Relazeoni este mentionat de M. M. Bulgaru,
c Babadag mediu, Revista istorie", t. 31, 1978, nr. 3, p. 117,
I a lui A. din 1711 nota 3) si Andrei Pippidi, Rapport de Ragu.e
avec les pays roumains, p. 67 - 124, in i Sud - Est europen
de moderne, Academiei, Bucuresti, Edit. C.N.R.S., 1980, mentiunile de la
p. 86 despre Djivo Gunduli p. 90-91 despre Gondola (Gunduli), datele din
ultimul preluate de la Alexandru P. Arbore, Dobrogei
veacul de Raguzanii, Analele Dobrogei", an nr. 1, ianuarie-martie 1922,
36-47, care a utilizat editia a II-a 1729. Pentru Diario Stjepan Krasi,
s puta u Ukra i Mata (godine 1672-1684);
in Anali", Dubrovnik, vol. XXI, 1983, p.
Vaticanus Latinus 6 902 contine, algturi de alte materiale, intre filele
87 un manuscris intitulat Diario nella gita e alla
-
Ottomana signor Mattia Gondola, urmat de un altul, 88-93, titlul Diverse
dello stato della Regni di Bosna, di Servia, e di Bulgaria.
da Matteo Gondola, in occasione della ambasciaria alla Porta ottomanna par l'eccma
Rcpubli a di Ragusa. Probabil o copie a acestei ultime lucrri, conservata in
codicele Vaticamis Latinus 8 335, filele a fost modificat
zione...) de raguzanul benedictin Anselmi Banduri, in Imperivm orientate sivc antiquitaks
constantinopolitanae, ed. I, Typi Sumptibus Joannis Baptistae Coignard, Regis & Aca-
demiae Gallicae Archypographi, 1711, finele vol. II, p. 99-106 Animadver-
scones in Constantini Porphyrogeneti de Thematibus et administrando in
lucrarea mentionat voli me: ton us in quator partes
sciptorum & ineditis adornatae, & Geo-
graphicis, Topographics, quam is ac nomismatum tabdlis
& ad intelligentiam sacrae profana conducunt; secun-
dus, pars quarta libros Comm anliquitates
siones in Constantine Porplivrogeniti libros de Thematzbus, & de Ad nenestrando Imperio; ac
breves Notas ad puscula & Archie-
piscopi. quidem innunwris figuris acre nurnentorum nomis-
ac tabellis Geograpghicis, & Topographices illustrantur: Seripto-
rum & opuscula. integra enserta - A. Banduri nu men-
tioneaz5. ae unde a preluat In editia a Ir-a a tot
volume, ex Typographia Bartholomaei Javarina, Veneths, 1729, care in mare
Relasioni a lui M. Gondla este
59 din Animadversiones...
editia la p. -
152

www.digibuc.ro
natura subshnta observatiilor sale in plan demografic, etnic,
etc.
Studiul comparativ al economic al prezentei neguttorilor
raguzani in marele trafic de la de Jos poate demonstra declinul
al interesului Republicii Raguzei pentru aceast chiar in context
care intimitatea autonomiei ei seculare se modificase, prin ingerinte
presiuni otomane, in chip substantial. Recente studii - intocrnite totusi
in conditii in care lipsesc date statistice cantitative - ca mrturia de
declinul la nivel regional, marcheaz o continuitate si un fenomen
de o raionare" nu ultimul rind, o modificare structura mrfurilor
tranzitate.
Redactarea celor mrturii a fost prilejuit lui Matteo Gondola de
unor misiuni diplomatice in Imperiul otornan, care din motive
indepcndente de vointa au durat mai mult de doi ani. de un alt
raguzan Orsat Sorko6evi (in text italienizat Orsatto Sorgo),
M. Gondola prseste Raguza la 28 mai 1672, pe traseul
mai scurt spre Adrianopol (Edirne), a sultanului Mehmed
al pentru a preda haraciul a limita recente cereri Partici-
parea sultanului a marelui vizir la campania impotriva Poloniei a deter-
minat prelurgirea ambasadorilor prin Dobrogea Moldova
apropiere de Lvov, martori oculari la asediul reusit al Camenitei.
Lvov predat haraciul datorat de dar tratareValtor
bilaterale este inoportun. revin in sudul
Dunrii prin Tara Romneasc. Din Ruse, Orsatto Sorgo
se spre Sofia, iar Matteo Gondola spre Constantinopol (Istanbul).
primvara anului urrntor aflrn ultimul la Adrianopol, deplasindu-se
in var in urrna trupelor otomane Dobrogea, unde a stationat aproape
luni de zile linia fluviului. Vestea de la Hotin la Galati.
sultanul se retrage la Pazargic, marele vizir la Babadag.
Inoportunitatea tratativelor pe Matteo Gondola s la
sfirsitul anului 1673, prin Dobrogea, la Ruse, unde va poposi in
aprilie 1674.
Desi atentia autorului jurnalului este focalizat asupra in care
raguzani. nu de interes notatiile sale. destul de fugare,
asupra unor localitti rornnesti. Aspecte economice, demografice, etnice pot
fi din observatiile sale. M. Gondola o atentie
telor de civil (strzi. biserici, palate) special a celor
Vezi in special fundamental al lui Andrei Pippidi semnalat in nota 2,
noi o bibliografie cvasicompletk recentele cercetri de
D. Spisarerska, Za na aalianska bdlgarsktle zemi ot 80-te
XV do 30-te godmi na spored izvort, Izvestia na Dirjavnite
Arhiri", vol. 51, 1986, p. 289-315; idem, na narod prez poslednite
de na XVI! pisma naiztfknat i katoliceskt deiti, Izvestia..
vol. 52, 1986, p.
M. Gondola suplimentar in ed. p. 106 (ed. II, p. 59),
obiectivul de a obtine, baza privilcgti ale anularea noilor
fiscale in 1671, cind sultanul deja hotgrise campania impotriva Polonici.
de la Hotin (4673) a atenuat in mod surprinzgtor presiunea otomank ambasadorul
raguzan din partea marelui vizir un acest sens.
intregiri documentare abordare a campanici, vezi lahsin,
conk politic international. 1621-1672, Edit. Academiei, Bucuresti,
p. 209-212; Bogdan Murgescu, and Romanian lfarket.
cair Study: 1672, in Revue des Etudes Sud-Est Europennes, t. 1987, nr. 4,
p. -313.

www.digibuc.ro
 de de detalii.necunoscute privind asediul
Camenitei implicarea dragoman Panaioti Nicusios - ale
relatii speciale romne stiute - in domnului Duca al
Moldovei, o valoare deosebit ni se pare intregirea documentara ri-
toare la monumentul roman Adarnclisi din sudul
Din lectura de rezult cu claritate acesta a fost
ulterior, in baza luate la fata rare cazuri datele
primare de informatii din alte surse. Relazioni
Diario care stilul deosebit
destinatarilor diferiti: prima a fost inaintat Scaunului Apostolic, iar a doua
uzul Republicii. Lacune si crori minore datare si localizare, care
nu scad valoarea mrturici, se datoreaz superficialittii cu care Matteo
Gondola din amintiri asupra primar.
Din acest de vedere poate remarca c intocmit
Diario, dispuncrea fizic Vatica-
nului8.
Interventiile al relatiei Te-am marcat prin
crosete ascutite. neidentificate sau cu lectur le
in cursive.

DIARIO DEL VIAGGIO NELLA GITA RITORNO

DELL'AMBASCIARIA ALLA PORTA OTTOMANA
DEL SIGNOR MATTEO DI GONDOLA

19, da Pasargik a Alibegchioi, luogo di 200 case. Sono tartari sudetti

7.
20, da Alibegchioi a Muraular luogo di 300 case. Tartari sudetti.
8. E' de notre che paese piano e privo d'alberi, [abondante di
3 r pascoli, grano, cera,,miele et il si fa di sterco di bovi
Luglio 21: da Murlavar a Vistvar. Credesi sia antico Tibisco. Tena
vejla Va due e di ; luga mille fuochi,
Furono gii ambasciatori alloggiati e regalati. 7.

peste 100 de ani opinia istoricuhn britanic Trevor J. The

Diaries of Lord William 01), in Revue Sud-Est Europennes"
t. XII, 1974, nr. 4, p. 1-576; idem, engkzi .Principatele Lordul Ben.
la Adarnclisi (1801), in Secolul 20", t. 13-2 14-2 15, 1978, nr. p. IV,
este care a de la
8 Relazioni Diario au ajuns la in cursul 1675, Matteo Gondola
intreprins o misiune diplomatica. Cu -prilcj, probabil, M. Gondola a incredintat
textele sale lui reprezentantul diplomatic al Raguzei la Sf. Scaun, care
indeplinea in acelasi si sarcina al Bibliotecii de la Vatican, Pentru
activitatea lui vezi Giuro Krbler, opata
senatu republike dubrovacke od godine 1667. do 1683, in colectia Monunzenta Spectantia -
Meridionalium, vol. Zagreb, 1915.
traducerea sprijin substantial din partea colegului
Andreescu, cdruia multumirn pe cale.

www.digibuc.ro
 22, da Vistvar a Baba che' si crede le medesima. Lugo ameno,
fresche, aria buona, frutti ottimi in copia, case 2 500. Colonia de
ragusei, persone fra nativi et addotivi 80. Chiesa, prete, quale si dispensa
a molte terre intorno ove vi sono ragusei, Tulci, Jasakci, Smail, Bender,
Chelia nelle foci Danubio, ove vi sono altri 100. Hore 8.
27, da Baba a Xagilarchioi, luogo di 50 case, dicono i greci
che s. Giorgio ucise drago. Hore 3.
28, da Xagilarchioi a Jasakci, ove era fabricato ponte sopra' 80
barconi, luogo di 1 000 case, con presidiato da turchi e
Danubio, con recesso ove pu ritirarsi copia di navi. Oltra ponte, sopra
v'era, passato esso fiume a una hora di camino, altri per
i luoghi, paludosi, per ore' 4 di camino sopra di essi. Hore 7. Si trattenero
qui gli ambasciatori perch detto loro che prendessero 300 huomini
per guardia, e voleva l'autore di questo consiglio di raso. E
non si volle fare questo donativo, s'ando 'senza detto presidio. La persona
Gran Signore proprio non passo ponte, ma ne caichi pagato ti sua
83 propria borsa. Vi passo bene stendardo.
3 Luglio: da Jasakci a Tomarovo, luogo della
di 1 000 case posto sopra Danubio, ove stavano i residenti cesarei,
uno successore dell'altro. Per arrivate qui si circonda un lago grande'detto
Kalugheri. Hore
3 Agosto: da Tomarovo a Galaz, citt grossa, catedrale
con vescovo greco e de latini con uno prete. E' posta Danubio
vi porto delle navi, et avanti si passa fiume che
mette nel Danubio dopo haver corso lungo tratto per la Moldavie.
4, da Galaz a Navarnizza, hore 8.
5, da Navarnizza a Tecuc, casale. Vi sono due monasterii de greci.
Hore 8.
6, da Tecuc a Barlat sopra fiume detto pure Barlat, che in questo
luogo vi passa. dentro une de latini et a mano destra, a hore
di camino, terra grosa ,chiamata..., della quale gl'habitanti sono
tutti christiani latini di rito. Hore 10.

10 Relazioni de sottopose al dominio

del Turco fatta da me Gondola, stato Ambasciatore Ragusa alla Porta
Ottomana se despre ase'zare la p. 103 ed.
4 terra grossa al pati della sudeita Silistra> posta in sito alquanto distante
.Danubio, ameno sopra modo, e abondante. chiesa della nazione servita
da Cappellano quale presente 'prete secole che s'adopera ancora in servizio delle
terre vicine, sono Jasakci, Ismail, Tulci, Chilic, tutte alle sipe
bio, che in quelle parti e prossimo scaricarsi. nel mare; e sono frequenti di consi-
derabile d'huomini di questa nazione, i quali tutti al ,mantenimento Cappellano:
che consiste vitto congruo per lui e cavallo, che se li in casa d'uno de
mercanti della terra, nelle quali per turno gli occorre di trattenersi) in 60 pezze di
l'anno: e questa la pratica, che in pagare cappellano anco altrove s'osserva.
E v' lodevole usanza distar attentissimo ognuno alla vita, & alle azioni de cappellani:
& ogni mediocre nella morale basta per e per queAo,
ma molto perche nell'elezione s'usa ogni maggiore diligenza, succede,
cher per ordinario questi operarii sono huomini di costumi incolpati, & in grande e riguardevole
. stima fra i`secolari: purrta grandamente si premi, non solo in riguardo dell'utile
. grande, che ridonda nella de costumi popolo, da quella de saccerdoti; ma per pro-
vedere da lontano grand'iriconvenienti 'che possono provenire dalla scoretta di questi
ni 'e massimantente dalla piatica disonesta con le manca-
'mento solito punirsi con fiamme, quali teo, solo ritmegar pub
portarebbe inunensa spesa, travagli alla Comunita, alla quale toccarebbe il peso salvarlo.

www.digibuc.ro
 7; da Barat Dokolenov, luogo piccolo, hore
da Dokolenov a Valvi villaggio,- 5.
Vahi a Scentei, piccolo. Si trovb dagl'habitanti. 6.
Scentei a Jasci3. di 3 mila fuochi, sede del prencipe,
quale ha qui suo palazzo in. fortezza. Per arrivare qui si passa un monte
selvoso ove strade, quando piove, diventano in modo che non
possono da viandanti pratticarsi: E' da notare che prencipe di quel
. tempo, per castigato ignominiosamente un parente del Panarotto,
fu imputato d'havere fat,to aposta ponte fiume Prut
84 quale haveva passato il Gran Signore. per vedere la Sopra la
quale accusa fu ritenuto in prigione e privato principato dalla quale
con taglia di 400 mila pezudacti.- Hore
Agosto 1:7.: Jasci si caminb hore .9 e si in campagna sotto
i padiglioni, si pass& fiume Scicla.
18, da detto luogo di 200 case. Si deserto
dagl'habitanti. .
19, da Breviste si camin. per campagne. piene .
herbe altissime da e s'alloggib pur in campagna- sotto padiglioni.
: d'inde si bore 8, e similmente in campagna e si
a guazzo Prut. .Si trovarono cinque barche -preparate per
adoperarsi da fare sopra di esse ponte sopra Nester. Erano poste ciascuna
sopra 4 rote da tirarsi :da 25 di bovi..Ma non servirono per questo
non, comportato della natura fondo. di esso.. E furono messi in
opera pali che anco incontraronodifficoltit, per asscre fondo di selci rotonde
che piesak....
22, da Prut si passa fiume Nester sudetto a 4
di camino, e resta arnano dritta Coccin a una. moschetta al detto
fiume Nester. E si pass per il ponte costruito da turchi, dupo si
la fortificazione, fatta da questi a di esso ponte, ch' era pessi-
mamente intesa. Erano travi raccolti . case di terre rovinate, ordinati
a due in forma di quale era diametro istesso fiume, con
fianchi a dente di fosso intorno largo braccia 3 e profondo 1. Qui
si entra nella Rusia e Podolia, e s' incontrano vestigi di grosse terre e villaggi
molto popolati, et hora distrutti da Camenizza capitale
della Russia e Podolia, a 11/2 di camino dal fiume Nestor, sopra un
84 fiumicello che esso e rende luogo come isolato. E' grande
per la lungbezza che stende da levante a ponente un quarto di miglio,
largo per la di spazio, Sopra' collina di pietra dura, alta 1'70
palmi, dapertutto scoscesa quasi ad perpendiculum, altro che dalla parte
australe per 10 spatio d' un tiro di mano, ove si commodamente salire.
Da questa parte, a distanza d'un tiro di mano, sorge un' altra di sasso
vivo, similrnente e dapertutto, la quale posto un castello
a 6 terrioni tufo, di struttura antica, la quale rupe si congiunge
colla con ponte di 5 chi. parte australe
di questo castello nel piano una .fortificazione esteriore a modo di
tenaglia molto bene intesa, co suoi fossi larghi e profondi,
rampari di terreno et incamiscatura di E questo fu attaccato
turchi. E di poncnte fu ma con danno 200
degl'aggressori. Lo scoppio tuttavia questa mina atterri et i
difensori, in modo che abandonarono posto si ritirarono nel castullo
Sudetto, sempre continuato di percuotere da 4 batterie de turchi, dopo

150

www.digibuc.ro
 due di della detta ritirata cominciarono i difensori a parlamentare e susse-
. si asero. I turchi un giorno dubitando fosse sincera
la ritirata temendo l'aguato. E poi s'assicurarono et occuparono posto
abandonato. Era arrivato campo ottomanno Agosto al
con passarlo immediatamente. di si piantarono le batterie, a 23
r la mina, a 26 s' nella tenaglia, a 27 si a 30 usci presidio
Topolo, a 31, y' il Gran Signore.
3 Settembre: da per la. Russia la strada che
e si coll' arma.ta s' in campagna. 2.
si camin e s' in campagna,
si consign che s'habbe dall Grar Signore
e s'hebbe licenza di ritornare, dall' si attese
per g affari del sale.

RITORNO

13, dal dctto in campagna si verso il. fiume

Sascat di Nester per paese a fatto desolato, e si fiume e
in campagna dalla parte della Moldavia vicino al ponte.
14, detto alloggiamenta altro pum in campagna, bore 9, e fu
ripassato fiume Prut a guazzo.
15, indi a Stefancsse, cassale di 150 fuochi. e giardino
al si da fiorito bello ch' era
all'addare.
16, da in campagna, bore 9.
indi a Jasi, bore 8.
18, da Jasci a Shentein, 6.
19, da Shentein a Vaslui, bore 6.
20, da a Barlat, 9.
da Barlat a Tekuc, di 300 case. ponte sopra
fiuie :divide la Vallachia Moldavia. E la 'di
85 Tecuc divisa in due parti, in ciascuna delle quali suo separato
e datiere. E vicino qui a due hore il confine della Transil-
vania.
Settembre 2.2: da Tecuc a Vokscian, terra groSsa, e passa
Putna, bore 6.
23, da Fokscian a Ribnik, luogo di 250 ease sopra fiume Miglkovo,
h ore 8.
24, da Ribnik a Bussovo, luogo di 250 case, bellissimo bore 6.
25, a Ghiurghiza. Si passa quattro volte fiume
sopra ponti di Luogo di 200 pieno di frutti d'ogni sorte,
non fichi n mndorle, n meli 'Si di si d'uva, ma non
bene maturano l'un n l'altro. Hore 12,5.
26; da a Bucarescte, Si passano in questa strada selve
amene,.frequenti casali. Tutto tratto come un labirinto: abeti e roveri
di smisurata grandezza. Selve che servono per Constanta. Si
avanti d'arrivarvi, fiume Argisc sopra ponte di legno. capitale
principato di Vallachia col suo palazzo in forma di castello isolato dal detto
Luogo bello. Fa 25 mila anime. Hore 9.
27, da Bukorescte a Copcena sul fiume Tilka, villaggio di 6 case. Hore 4.

www.digibuc.ro
 28, da Copcena a Ghiurghcvo, luogo di 150 case sopra Danubio,
distante ripa 15 canne. V' un isoletta con sopra un castello.quattran-
golare con 4 torrioni, armato di 18 pezzi di cannone, guardato da turchi.
29, da Ghiurghevo si Danubio si venne a Russi o Rusccih.
E'terra posta all'incontro di Ghiurghevo su la ripa. V' castello simile al
sudetto, di 2 mila case. de raguset chiesa, capellano.
Ottobre 1: da Ruscik (qui si divisero i due ambasciatori: signor
86'r Orsatto Sorgo a Soffia et il signor Matteo Gondola Constaiitinopoli)
a Zargliena voda, terra di 2 mila ricca, superba. Vi sono mercanti
in copia che hanno grossi trafichi con Moscovia. E' da notare che nationali
sono ivi obligati d'uscir all' incontro ambasciatori per di la
passano a due hore di camino, et altretanto fare alla partenza, con privileggio
portare armi e vesti et ornamenti che vogliono. Alla degl'imontati
mettono piede in terra e cosi, a vengono loro a baciare le vesti.
Hore 2.

INVIAMENTO ALLA PORTA DI N'UOVO

Ne primi di Aprile: si parti da Adrianopoli, ove si tratt affare

87 di Narente, et a 16 detto mese arriv e si sino a 12 'Agosto.
Fu ottenuta la lettera diretta Gran Signore parti verso il
a 10.
Adi 12 Agosto 1673: da Adrianopoli a Papaschioi - 13 Goluscevo
14 Dubrava 15 a pi del monta Emo 16 Cialukovo. Si qui con
2 mila albanesi Sciumagn 18 Provato 19, 20, 1, 22 Pasargik
Alibegchioi Muraular Carasui,, luogo di mille case sopra Danubio
et porto di quel
25, da Carasui 26 a Vistivar, luogo grande conic sopra - 27
28 Xagilarchioi Jasakci dove ponte sul Danubio e si stette,,in cam-
pagna sotto padiglione sino a 23 Novembre di qua fiume Indi si
a Galai, dove s'hebbe l'allogio per l'inVerno, et a 29 Nbvembre'si senti
la nuova della rotta di Coccin. Fuggi ogn'uno degl' habitanti, Gran:Signore
a Pasargik a Provato il Gran vesfere
Da Galaz a Tomarovo Jasakci Vesti-
var Karasui - Bunar - Xaschioi - Silistria, terra grossa, case 500 sul
Danubio. Ha fortezza, colonia de persone 100, chiesa, prete, ove
stette tre giorni. Si lungo Danubio sino a Ruscik cinque gior-
nate, et ivi si rest cominciando dalle feste Natale, si stette sino ad
Apprile 4.
Notisi che fra Xaschioi e Silistria fuori di dritta trova
nella campagna un edificio magnifico di marmo rotondo cupola
con figure (statue, credo, o bassorilievi) et inscrittioni. atomo.
58

www.digibuc.ro
 JURNALUL DE DUCERE 51 INTOARCERE
A AMBASADEI LA POARTA A DOMNULUI
MATTEO GONDOLA

19 de la Pazargic la Alibeichioi, de 200 case. Ttari supusi.

ore.
20, de la Alibeichioi la Murfatlar 300 case. Ttari supusi.
8 Este de rnentionat tinutul interior lipsit de copaci,
83 r abundent ceark miere focul se face din blegar de vite
.

21 iulie: la Murfatlar Ester. Se este anticul Tibiscus (!).

frumos dou prin un cu o
de focuri, bogat fericit. fost 7 ore.
22, de Ester la Babadag care se crede a fi aceleasi (confundate!>.
plcut, ap proaspt, aer bun, diverse fructe bune, 2 500 de case.
de raguzani, 80 de persoane nscuti (aici>. Bise-
preot, care se multe teritorii dimprejur unde sint raguzani,
Isaccea, Ismail, Bender, Chilia la gurile Dunrii, unde se
afl alti 100. 8 ore.
27, de la Babadag la Hagilarchioi, 50 case, unde ortodocsii
c Sf. a ucis dragonul. 3 ore.
28, de la Hagilarchioi la Isaccea, unde a fost construit podul pe 80 de
1 000 de case, cu cettuia aprat de turci port al Dunrii,
adpost unde se pot retrage nave. de pod, pe fluviu
erau, cc ai fluviul la o or drum, alte patru poduri pentru
4 ore de drum pe aceste poduri. 7 ore. Au rmas
ambasadorii de li s-a spus 300 de ca gard, si vroia auto-
acestui sfat 10 cai de Din pricin c nu s-a vrut s se fac acest
klar, s-a plecat numita Inssi sultanului nu a trecut
83 pe pod din su buzunar. A trecut cu bine pe
acolo mare steag.
La 30 sau 31 la Isaccea la Reni, prima ase-
'zare din Moldova 1 000 de case, situat deasupra Dunrii, unde
2 rezidenti imperiali (habsburgi), unul succesorul celuilalt. Pcntru a
ajunge aici se inconjura un lac mare numit Cahul. 8 ore.
La 3 august: de la Galati, catedral ortodox
biseric de catolici cu un E asezat pe Dunre unde este port
pentru nave, de a se (acolo> se trece Prut, care se
Dunre dup ce a curs drum lung prin Moldova. Ore...
4, dc la Galati la asezare 8 ore.
5, de la Nnesti la Tecuci, sat. Aici sint dou ortodoxe. 8 ore.
6, la Tecuci la pe numit tot care trece pe acolo.
(asezrii> este o biserie catolic pe partea dreapt, la 4 ore
de drum, e o ,asezare mare numit ai locuitori crestini
de rit catolic, 10 ore.
7, de la la Docolina, asezare mick 5 ore.
de la Docolina la 5 ore.
9, de la Vaslui la Scinteia, locuitori, 6 ore.
la-Scinteia la Iasi, 3 mii de locuri, capitala dornnului,

www.digibuc.ro
 care are palatul in cettuie. Pentru a aici se
munte unde devin de noroioase incit
nu se mai poate Este de notat din acea vreme.
cistigat mod rusinos o rud a lui Panaioti i s-a im-
84 r putat de a fi fcut in mod special slab podul pe care a tre-
cut sultanul pentru a vizita orasul. Din pricina acestei acuzatii
a fost de principat. din care s-a eliberat 400 de
mii de ducati 7 ore.
17 august: de Iasi s-a mers timp de 9 ore s-a fcut popas
cimp sub cort. se trecu Sihna.
de numitul asezare de 200 case. Se pustiit
de
19. de la s-a mers 7 ore prin de arbori ierburi
de si s-a fcut popas cimpie sub corturi.
de acolo s-a mers 8 de asemenea s-a popas in cimpie
s-a trecut vad Prut. S-au gsit cinci brci pregtite pentru a
se face pe ele peste Nistru. Fiecare era dispus 4 roti pentru a fi
de 25 perechi de Dar nu au servit pentru deoarcce
era impiedicat de natura albiei acesteia. au fost utilizati pari care de
asernenea au dificultti datorit pavat cu pietre rotunde
22, la Prut la Camenita se numitul Nistru la 4 ore de drum,
pe partea Hotinul vccin un cot al Nistru.
s-a trecut pe construit de care se gsea fortificatia
de acestia, care era foarte ru construit. Erau trunchiuri adunate de la
case ruinate, asezate cite dou in de semicerc al era
forma de dinte de fierstru
preiur de 3 brate de Pe aici se intr Rusia
si Podolia, si se intilnesc vestigii de mari sate odinioar
foarte populate acum distruse de turci. Camenita este capital a
Rusiei si Podoliei. la 1 1/2 ore de drum de la Nistru,
84 pe un care se vars in numitul E mare prin
care se intinde de la rsrit la apus pe un sfert de de
jumtate din acest spatiu. Pe colina de pietre tari, de 170 palme,
tot abrupt aproape vertical, afar de partea pe un
spatiu foarte se poate cu usurint. Pe aceast la o mic
distant, se iveste o ascutit, de asemenea peste tot
pe care e asezat un castel 6 turnuri construite din structur
care stinc este orasul printr-un pod foarte 5 arcuri.
Pe partea a aceluiasi castel se afl jos o fortificatie exterioar in
de cleste, foarte bine santurile sale suficient de largi
adinci, cu de pmint palisade de aceasta a fost
de turci. Captul dintre apus a fost minat, dar a fcut 200 de pier-
agresori. Totusi acestei mine i-a intimidat
mod au abandonat s-au retras numitul
ca6tel, care tot timpul a fost bombardat de 4 ale dup
dou de la mentionata retragere determinat> pe aprtori s
tratative ulterior s se predea. Turcii au stat o zi in cumpn
doindu-se retragerea este ternindu-se de o Apoi s-au
asigurat au ocupat locul abandonat. Tabra a ajuns ziva.
august la trecindu-1 imediat. ziva de 17 au fost
160 ,

www.digibuc.ro
 r bateriile, la 23 a explodat mina, la 26 s-a intrat in cleste, la 27 ca-
pitulat. la 30 au iesit garnizoana locuitorii, la 31 a intrat acolo sultanul.
La 3 septembrie: de a Camenita s-a in Rusia
pe drumul care merge Lvov s-a mers cu armata s-a popas
2 ore.
s-a mers in mod cu armata s-a popas in 2 ore
a fost predat tributul avut din partea sultanului s-a dat
dezlegare de intoarcere a armatei, dar s-a asteptat ca parte se
trateze chestiunea
INTOARCEREA

13, de la numitul popas cimp se merse Sascat Oafluent>

Nistrului, prin locuri cu pustii. se trecu s-a popas
cimp pe malul dinspre Moldova in vecinatatea podului.
de la amintitul popas la altul tot pe cimpie, 9 ore. a fost trecut
Prut prin vad.
15, apoi la sat de 150 de focuri. E acolo palat
a domnului, care la intoarcere se distruse. de cum erau infloritoare
frumoase la ducere. 9 ore.
16. de la in 9 ore.
17, apoi la Iasi. 8 ore.
18, la Iasi la Scinteia, 6 ore.
19, de la la Vaslui, 6 ore.
20, de la Vaslui la lad, 9 ore.
Tara 21: de la Birlad la Tecuci. asezare de 300 case. E
acolo podul peste Siret care desparte Tara de
tinutul al Tecuciului este dintre
85 ele dregatori separati. aproape de aici, la ore dis-
este Transilvaniei.
22 septembrie: de la Tecuci la mare. se trece
Putna. 6 ore.
23. de la Focsani la asezare cu 250 case pe Milcov, 8 ore.
24, de la Rimnic la asezare de 250 case. regiune foarte
6
25. de la la Gherghita. Se trece de patru ori pe po-
duri de cu 200 de case, fructe de toate
soiurile, smochini. migdali rodii. pepeni. precum stru-
dar nu se pirguiesc bine nici unul nici altul. 12.5 ore.
26, de la Gherghita la Bucuresti. Se trece pe acest drum prin
sate dese. Tot parcursul este ca un labirint: brazi stejari de
mensiuni nemasurate. de cedri (?> care utilizati pentru Con-
stanta. Se trece, de a sosi Bucuresti>, fapt Colen-
tina> pe un pod de lemn. al principatului
palatul in de castel izolat de amintitul
frumoasa. Atinge 25 mii de suflete. 9 ore.
dela Bucuresti la (Adunatii> pe Arges. sat de 6
case. 4 ore.
de la <Adunatii> la Giurgiu, asezare de 150 de case pe
la distanta de mal de 15 canne (aprox. 30 m>. E o avind
pe ea o cu 4 turnulete. cu 18 turnuri,
de turci.
91
161

www.digibuc.ro
 29. de la Giurgiu se trece se la Ruse sau
E asezare dispus fata Giurgiului pe E acolo o asemenea
celei anterioare, cu 2 mii de case. Colonie de raguzani,
octombrie: de a Rusciuk (aici s-au doi ambasadori:
Orsatto Sorgo la Sofia domnul Matteo Gondola la Constan-
86 r tinopol) la Cervena-voaa, cu 2 mii de case, bogat, minunat. acolo
o multirne de negutgtori care au importante cu Moscova. Este de
localnicii obligati trec ambasadorii, la venire
la ore de drum', cu privilegiul poarte .arme
podoabe pe care le vor. prezenta inaltilor
nge astfel vin le 2 ore.

MISIUNE LA POART

La inceputul lui aprilie se spre Adrianopol. s-a

tratat chestiunea despre Narente (Neretva) la 16 ale luni se
87 ajunse se rmase aici la 12 august. A fost scrisoarea atre
bail. Sultanul pled spre Dunre la 10 august.
La 12 august 1673: din Adrianopol la Papaschioi 13 Goluscevo 14
Dubrava - 15 la poalele muntelui Haemus - 16 Cialukova (trectoare
muntii Balcani). S-a mers 2 mii de albanezi - 17 sumen - 18 Provadia -
20, 22 Pazargic - Alibeichioi - Murfatlar - Carasu (Medgidia), ase-
cu o mie de case pe Dunre este port la acest
25, de la Carasu 26 la Ester, asezare mare ca cea din - 27
badag - 28 Hagilarchioi - Isaccea unde este podul pe Dunre s-a stat
sub cort la 23 noiembrie pe parte a fluviului. Apoi
se ,trecu la Galati unde s-a popas de la 29 noienibrie s-a
de la Hotin. Au fugit toti locuitorii. Sultanul s-a retras
la Pazargic apropierea Provadiei marele vizir la Babadag.
De la Galati la Reni - Isaccea - Hagilarchioi - Babadag - Ester -
Karasu - Pinar - Haschioi - Silistra, asezare mare, 2 500 de case pe
nre. Are colonie de raguzani. 100 de persoane,
unde s-a stat trei zile. S-a mers apoi de-a lungul Dungrii la Rusciuk
cinci acolo s-a rmas Crgciunului, s-a stat
in aprilie 1674.
A se nota intre Haschioi Silistra afara drumului pe partea
se afl pe cimpia pustie un edificiu din
cu cu imagini sau basoreliefuri) inscriptii
toare.

www.digibuc.ro
UN MEMORIU AUSTRIAC DIN 1763 DESPRE ROMNH DIN
TRANSILVANIA
DE
COSTIN FENE

Cercetarea problematicii complexe a genezei regimentelor de grania

din Transilvania in deceniul al al secolului al XVIII-lea, a impli-
catiilor imediate de perspectiv ale acestui proces pentru evolutia vietii
sociale, dar mai cu nationale a romnilor transilvneni a constituit pin
prezent obiectul mai multor investigatii cu caracter general particular
mod firesc, cercet5rile au mai pe larg sau au prezentat in
generale motivele care au determinat Consiliul Aulic de Rzboi. Cancelaria
Transilvnean. Guberniul Transilvaniei si. deloc ultimul rind,
pe imprteasa Maria Tereza recurg la militarizarea unei prti a popu-
latiei transilvnene. Aceste ratiuni sint cu atit mai vrednice de atentia isto-
ricilor. cu cit infiintarea regimentelor de granit Transilvania a avut
vreme aceast prea anacronic raport cu organizarea
confiniar din alte regiuni ale monarhiei habsburgice (Croatia. Slavonia),
iustificat la timpul prin ratiuni militare evidente de peste
secole. Cercetrile de specialitate. mai vechi mai au la
concluzia in cazul organizrii regimentelor de granit din Tran-
silvania trebuie avut in vedere un complex variat de ratiuni de ordin mili-
tar, politic, religios economic - mai mult sau mai putinmrturisite
mod deschis de forurile de conducere ale monarhiei ale provinciei din
arcul intracarpatic fr a se putea atribui vreunei motivatii un rol
determinant Avindu-se vedere definitorii ale situatiei
din Transilvania. cit datele contextului mai de politia gene-
a monarhiei habsburgice. ratiunile care au determinat conducerea
periului introduc si ale Transilvaniei sistemul de orga-
0 bine cumpnit a bibliografiei de specialitate acest sens, Valeriu
Districtul grdniceresc locul sdu in progres social si libertate
din Transilvania, Cluj-Napoca, 1975, p. 14-22.
Chiar G. Baritiu, alese din Transilvaniei pe sute de ani
grind, vol. I, Sibiu, 1889, 369, considerl ratiunile de ordin militar drept motivul de
organizrii regirnentelor din Transilvania - punct de vedere mai
al de Valeriu op. cit., p. 61 - , totusi bibliografia de specialitate este de acord in
mod unanim, doi autori citati, a genezei sistemului
din Transilvania impune cu necesitate sesizarea a motivatiei complexe de ordin
extramilitar.

163

www.digibuc.ro
 confiniar pot fi rezumate - functie natura militara,
economica religioas - dup cum :

Motivele de ordin accentuate. de participarea

Imperiului habsburgic la de 7 ani (1756-17631, erau justificate prin
posibilitatea pe care organizarea unor regimente de Transilvania
o ofcrea Consiliului Aulic de de a dispune - perspectiv des-
de scurt - bine instruite usor de mobilizat, a
dotare era, din punct de vedere financiar, cu mult mai avan-
fiscului militar cu regimentele de linie. tirnp,
organizarea regimentelor de Comandamentului Militar
neral al Transilvaniei organizarea mai pe teritorial. a recru-
instruirii trupei.
2 Motivele de ordin nu rareori din docurnentele
de totusi cel putin la de insemnate ca acelea de
Prin organizarea confiniar, statul abSolutist habsburgic
realiza o concentrare a sale de fort, pe care le rnanevra
apoi cu mai incercarea de a permanent
de privilegiate ale Transilvaniei politicii de reforme initiate de
existenta a regirnentelor de (in mare parte
urma s constituie o realitate de care
nealterat statutul politic juridic raport cu puterea
central, trebuia s tin calculele ei
3 Motivele de ordin social-economic decurg in mare parte avantajele
oferite statului absolutist de organizarea militarizata a teritoriului
tiei. cu iesirea viitorilor graniceri din starea de dependenta fat de
nobilimea maghiara, patriciatul ori ptura secuiasca suprapusa,
tentialul economic al populatiei de pe teritoriul regimentelor confiniare avea
fie pus integral si mai bine in valoare pentru a spori resursele fiscului
a se limita - prin structura de organizare
derile inregistrate de stat comertului de
mai -
existenta cordonului de oferea perspective mai bune atit pen-
tru a se emigrarea romnilor la sud est de
pentru a asigura ordinea Nu e mai putin
confiniului militar putea contribui totodat la aplicarea mai
eficient a de protectie antiepidemic.
4 de ordin religios, dictate mai cu seam de realitati interne
lui Sofronie, 1758-1761), dar de implicatiile externe ale acestora
(interventia Rusiei ortodoxe), au constituit un element tot mai acut pen-
tru asigurarea, fie temporara, a unei anumite stablitati politice sociale
in rindul romnilor transilvneni, cuprinsi crescind de miscarea
premoderna de renastere nationala. Prin rnilitarizarea putin
- doar a romnilor de confesiune greco-catolica, forurile
-
Vezi acest sens Mathias Bernath, Die der siebenbrgischen
die Wiener in der frhjosephinischen Zeit, in Siidost-Forschungen"
XIX (1960), 165 urm, ; idem, Habsburg die der Nations-
Leiden, 1972, p. urm. (partea referitoare la granitei militare transil-
este articolul citat din 1960); C.
resti 51, Bucuresti, 1973, p. 24 urm.; Valeriu op. cit..
p. 60 urm.
Din acest punct de vedere G. Baritiu, op. cit., vol. I, 369, socoteste pe drop-
tate infiintarea regimentelor de din Transilvania pentru monarhia habs-
un folos esential" la infrinarea... neincetatelor excese ale artistocra
patriciatului".

164

www.digibuc.ro
decizie de la Viena pe de o parte, posibilitatea de a da unirii religioase,
care traversa momente de impas, un manevrind-o apoi ca o
impotriva calvinismului maghiar tot mai
si folosind in acelasi dezbinarea religioas
a impiedica realizarea front comun al romnilor. Pe de
promoyarea confesiunii in teritoriul confiniar oferea
posibilitatea a elimina ortodoxiei ruse prin aceasta
a rindul romnilor ortodocsi din Transilvania in alte
ale habsburgice locuite dc de rit greco-oriental,
precum perspectiva promigtoare de a torpila primejdioasa apropiere
dintfe schismaticii" romni si sub obliiduirea rnitropolici de la
Asa cum s-a amintit, ratiimile extramilitare ale rigimentelor
de Transilvania osebire a celor romnesti) nu
exprimare echivoc a contemporane, iar
cu mai mult cu sistemului confiniar transilvan n-a
curs liniar, procis complex cu sinu-
r5stinip de aproape 6 De aceea se cuvine atentia
unor se poate de limpezi ale unor foruri sau per-
soane de ale imperiului, care o mai
a de infiintare a regimentelor Transilvania.
acest prilej remarcat faptul uncle din aceste
contemporane cu procesul de a confiniar
schimb posterioare, ce nu le
nu nimic valoarea probatorie.
Astfel, ceea ce ratiunile de ordin religios ale regi-
mentelor de Transilvania, ne cunoscute contem-
porane, de la cele foruri de conducere ale monarhiei
habsburgice. La 13 octombrie .1761, versiune planul
de a unor regimente confiniare romnesti Transilvania,
teasa Tereza accentua rezolutia ei ...unitii romnii
de
convenabile din care
- efectivele cele mai destoinice
se constituie acesti graniceri, deoarece astf el
de confesiune - n.n.) sint izolati de fratii
din Moldova am noi, mai ales din Tara
- n.n.)" La de limpede este formularea din protocolul comisiei
mixte Consiliului Aulic de din 22 august 1762, care se accen-
tua de a fi recrutati doar uniti regimentelor
de pentru ca apoi schismaticii romnii
ortodocsi fie destinati, la numai numai drept
regimente de infanterie cezaro-craiesti" 6
Motivatiile de ordin politic social, care au determinat forurile de
conducere ale monarhiei habsburgice infiintarea regimentelor
de Transilvania, cu claritate din cuprinsul a
mriurii de Astfel, Samuel von Biukenthal, viitorul guvernator al
Transilvaniei unul favoritii Mariei acelasi timp colaborator
apropiat al generaluui baron Nikolaus Adolf von Buccow in anii 1761-
M. Bernath, p. 18 ...zu Grnitzern die
die und schicklichsto MannsChaft seye, dadurch die non uniti von denen
ihrigen Glaubens-Genossen in der Moldau abgehalten...
die Schismatici sonach ebenfalls einzig und allein fur die
der anderen k.k. Infanterie-Regimenter vorbehalten bleiben

165

www.digibuc.ro
1764, afirma despre motivele care au prezidat la
granitci militare transilvnene: Presupun c cel de cpetenie motiv
organizrii grnicerilor nu este supravegherea muntilor sau a potcilor,
deoarece aceasta s-ar putea realiza cu cheltuieli mult mai ci const
siguranta in sporirea puterii a statului, general" La
dul su, influentul consilier aulic von citva mai
(pe marginea relatrilor de din 1771 1772 a celor
regimente romanesti de granit din Transilvania): Preainalta Curt s-a
s creeze trupele de granit transilvnene nu mobilul de spori
militare..., ci din motivul..., de a-si deschide calea pentru alte
folositoare de organizare a trii... (si) pentru a aseza Transilvania...
pe o temelie cu totul diferit" 8
Este pe deplin dovedit faptul - actele pstrate arhivele Consi-
liului lic de ale Cancelariei lice Transilvnene, ale Guberniului
Transilvaniei si ale Comandamentului Militar General al Transilvaniei consti-
tuie de necontestat in acest sens la baza actiunii de
de desfsurare a organizrii regimentelor de transilvnene a stat
o activitate de documentare complex a forurilor centrale de conducere ale
monarhiei habsburgice, realizat fie direct, fie prin intermediul autorittilor
civile si militare din Transilvania. documentare cit mai variat
mai ales, cit mai temeinic era conducerii imperiului nu numai pen-
a opta in favoarea solutiilor celor mai convenabile statului absolutist,
ci pentru a putea face fat rcactiunii previzibile a oligarhiei transilvnene
de o care afecta fr statutul privilegiat, garantat
prin Diploma leopoldin din 4 decembrie 1691 reafirmat alte ocazii.
De aceea, atit timpul in cursul desfsurrii actiunii
litarizare, functionari din aparatul birocratic civil
militar al monarhiei au fost angrenati repetate la elaborarea
unor (multe de interesante tabele statistice) nu numai
privire la teritoriul vizat in mod direct, ci la Transilvania in general. Cu
acest prilej, atentia birocratiei habsburgice au stat nu numai probleme de
natur (de ex. statutul juridic al principatului Transilvanici in cadrul
monarhiei, regimul privilegiat al celor trei natiuni") sau social (de ex.
situatia de drept a diferitelor clase .sociale cadrul principatului
transilvnean), ci deopotriv aspecte de ordin demografic sau religios, a
implicare nu putea fi nesocotit perspectiva rsturnrilor
de organizarea regimentelor de granit. functie de calittile per-
sonale ale celor intocmirea acestor documentatii, dar
in fat de interesele pe care le reprezentau, au
rezultat apoi sintezele generale sau cele consacrate unor anumite
gradul de credibilitate al acestora caracterul desfsurat larg
evantai, de la marcate puternic de subicctivism pin la elaborate,
nu le poate fi negat o pronuntat not de obiectivitate. din-
tre aceste luat parte toate la un ne ins
in mod nuantat modul care s-a reflectat situatia general a Transivaniei
C. op. p. 26: Ich seze voraus, dass die erste und Hauptabsicht der
Einrichtung der Granitzer Mcht die Bewachung der Gebrge oder Fuf3steige sey, die
mit weit weniger veranstaltet werden, sondern dass sie in der Sicherheit
des und in Vermehrung der virklichen Macht des Staates berhaupt besteht".
8 M. Bernath, op. p. 173: Der allerh6chste Hof habe sich zur Creation der
brgischen Granitz-Militz nicht aus dem Bewegs-Grund seiner Kriegs-Macht, aus
der Ursach entschlossen, um... den Weeg zu anderen nutzlichen Lands-Einrichtungen sich
zu fnen... (und) um Sibenbrgen... auf einen gantz anderem FuB zu setzen".

166

www.digibuc.ro
in constiinta, dar mai ales interesele celor contemporani cu anii de
ai sistemului confiniar. Prin modul de abordare si de evaluare a
de cea mai a concluziilor de ordin practic rezultate pe acest
temei, aceste inlesnesc acelasi timp sinuoase pe care
a urmat-o geneza regimentelor de din Transilvania de la
la Regulamentul regimentelor confiniare romnesti din 12 noiembrie
cele ce vorn prezenta una din aceste sinteze documentare
de la 1763, moment in care activitatea
gata organizarea regimentuiui I romnesc de dificultatile
ivite att la riivelul organelor de conducere ale Transilvaniei, cit al forurilor
centrale ale monarhiei. Pentru a pe deplin locul semnificatia
document extrem de interesant in cadrul procesului de constituire
a regimentului romnesc de de la frontiera de sud a Transilvaniei,
socotim binevenit o sistematica a evenimentelor
gate de geneza &stemului confiniar transilvanean.
.Ideea unor trupe romnesti de in Transilvania pre-
merge decenii initiativa luat de Curtea
1741 'episcopul Inochentie Miu a inaintat Guberniului transilvan
forurilor centrale ale monarhiei propunerea de a se forma trupe de militie
national" din romnilor de confesiune pro-
punere, nu i s-a dat curs, a fost in 1756 - acelasi rezultat
negativ - de succesorul lui Micu, episcopul Petru Pavel Aron Iz-
bucnirea populare romnesti din Transilvania de sub conducerea
lui.Sofronie din Cioara -o reactie a ortodoxiei transilvanene
de politica de prozelitism a ierarhiei clerului greco-catolic,
incurajat in mod deschis autoritatile centrale locale scopul
dezbinarii rornnesti -a pus Viena in fata situatii
Cu pacificarea" romanilor transilvaneni a fost la 12
martie 1'761, noul general-comandant al provinciei, generalul baron Niko-
Adolf von Buccow. Sosit la Sibiu - capitala de atunci a Transilvaniei -
la 1761, generalul Buccow a incercat de la bun
mijloace brutale conflictul confesional din romnilor, favo-
rizindu-i mod evident pe uniti, cu toate - din ratiuni tactice (de ex.
legaturilor ortodoxiei transilvane cu Rusia Carlovitul) -
ortodocsilor unele concesii in domeniul autonomiei bisericesti. In toiul
acestor eforturi ale lui Buccow de a aduce comunitatea romneasca sub con-
trolul deplin al autoritatilor de stat, Consiliul Aulic de i-a ordonat,
la 5 1761, elaborarea unui proiect de infiintare organizare a unor regi-
mente romnesti de Transilvania la sfirsitul lunii septem-
brie 1761 proiectul a fost trimis spre apreciere Consiliului Aulic de
care apoi La 13 octombrie 1761, -Maria Tereza a
bat in sa, dar cu aceasta aplicarea lui in
era departe de a deveni realitate. cu spectrul
romnilor faptul nu ar exista nici o de drept pentru
militarizarea acestora, starile transilvanene privilegiate au o cam-
Documentul, al cArui text se la Krieesarchiv din
fond Miliargrenze, Fasz. 30, Nr. 260/6 din 3 octombrie 1763. Multumim aceasa
cale cercettor austriac dr. Alexander Krischan (Viena), care ne-a pus la
tie o xerocopie a acestui interesant document.
A. Bunea, Episcopul Micu 1900, p. 62.
p. 269.
Cf. M. Bernath, op. p. 173- 174.

www.digibuc.ro
panie de torpilare a planului Buccow. Acestei opozitii a
i s-au alturat persoane din conducerea Guberniului Transilvaniei
(inclusiv guvernatorul Ladislau Kernny) a Cancelariei Aulice
nene, ce a ca planul lui Buccow s progreseze doar foarte
voios, suferind pe aceasta numLroase remanieri. Ce-i acest
dificil s-a datorat in parte inimicitiilor personale ale lui Buccow, conipor-
tamentului su brutal si adeseori neiscusit. In fine, in martie 1762
a noul plan de organizare a regimentelor de
nene Consiliului Aulic de Rzboi, care supus spre aprobare Marici Tereza,
la 14 aprilie 1762. zile mai tirziu (16 aprilie 1762), ce obtinuse
sanctiunea planul Buccow a putere, prindu-se
de acum organizarca regimentclor granit avea
s fie o activitate de perspectiv prea cu atit mai
numit,
cu - bucurindu-se de increderea -
la 11 aprilie 1762, comisar aulic pentru organizarea granitei
militare transilvnene (siebenbrgischer iar
la 7 mai 1762 presedinte al Transilvaniei, dup demiterea pre-
decesorului Ladislau Kemny, care simpatizase pe cu opozitia st-
rilor. In acest moment Buccow ajunsese mina sa toate
tele puterii militare civile din Transilvania. De acum noul guver-
nator civil cornandant militar al sisteniatic
autoritatea ConSiliului Stat (infiintat 1761) si a Consiliului de
Rzboi, direct cu Maria Tereza. Inimicitiile noi, care
s-au adugat in acest precum incidentele produse
cu ocazia organizrii rcgimentului JI romnesc de granit (Salva, 9 mai
1762) au fcut ca Buccow treptat sprijinul de care se bucfirase
din partea Curtii a Consiliului Aulic de Rzboi. prim al
dizgratiei a constituit-o inlocuirea sa, in luna 1763, din functia de
misar aulic pentru organizarca granitei militare cu generalul-
locotenent baron Joseph von Siskovich, trecut de la bun inceput in subor-
a Consiliului Aulic de De acum problemele le-
gate organizarea granitei militare au fost scoase de sub autoritatea lui
Buccow si incredintate comisici Siskovich care parte
guberniali baronul Joan Lzr'si contele Nicolae Bethlen, preum ecre-
tarul gubernial Halmagyi. In septembrie-octombrie 1763 Buccow -L'aflat
la Viena cu colaboratorul Samuel von Brukenthal -a
cat s-si redobindeasc autoritatea asupra actiunii de organizare a
telor de granit Transilvania, dar toate strdaniile sale au de
urmri. moartea sa subit (17 mai 1764), noul presedinte al Guber-
niului transilvan general-comandant al contele Andrei Hadik a pre-
luat sub controlul direct incheierea actiunii de organizare a ultimelor
unitti grniceresti, proces care s-a desfsurat prin deplinul consens al tutu-
ror interesate.
Acesta este contextul in care trebuie supus exegezei memoriul din sep-
tembrie 1763 13, departarnentului granitei militare din
13 A5a dintr-o de ordine pe contem-
a documentului, mernoriul a facut parte dintr-o
granita de resort din cadrul
liului de mentiune contemporana de cancelarie
1763) ne termenul ad al redactarii documentului, in timp ce o mentiune arhi-
stabileste ziva de 3 octornhrie 1763 drept de (aceasta. data
ar in cazul in care memoriul ar redactat de catre departamentul granitei
militare din cadrul Aulic de Credem a doua jumtate a lunii septem-

168
www.digibuc.ro
siliului lic de de comisia Siskovich despre din Tran-
silvania: Comisiei despre originea, drepturile, situatia religia
romnilor din Transilvania, precum despre a domnito-
rului asupra exceptia celor scutiti prin legi privilegii)"
Commissionis circa conditiones Transylvania
absolutaqw illos exceptos) sum-
mae
Asa cum o titlul, mernoriul se doreste o prezentare
liniile ci esentiale a situatiei din Transilvania. In
structurarea memoriului pot fi sesizate patru distincte: cea privind
originea romnilor a situatiei de drept in Transilvania,
prezentindu-se procesul in cursul au fost despuiati treptat de toate
drepturile civile, adusi starea de popor tolerat; sectiunea care
este functie de politico-administrative in care locuiau
(comitate, secuiesti, pamintul craiesc", districtul
tirguri stratificarea situatia de drept a romnilor in
momentul redactarii rnemoriului; sectiunea in care se situatia
a romnilor transilvneni in final, cea cu propunerile comisiei Sis-
kovich referitoare la cuprinderea romnilor viitorul regiment I romnesc
de Limt sine, mai ales ceea ce priveste primele trei sectiuni ale
sale, se doar aparent ca o prezentare cu
propensiune spre obiectivitate, a situatiei romnilor transilvancni.
seama de contextul politic intern din Transilvania, de
legate de infiintarea de atunci a regimentelor de (mai ales al
regimentului II romnesc din districtul Rodnei memoriul are o semni-
ficatie dc autorii adepti ai reforrnatoare
de Curtea El se constituic, credem, abil for-
de birocratia proaulica la adresa opozitiei energice
a oligarhiei transilvnene, a celor trei privilegiate, de militarizarea
romnilor de la frontiera de sud a apel la numeroase prevederi
ale ungare transilvanene mai vechi mai noi cu privire la
mni, pentru a procesul treptat de despuiere a acestora de drepturile
civile aducerea la starea de popor tolerat, autorii memoriului
anuleze obicctiunile de drept ale oligarhiei transilvnene care ar fi fost
contrare militarizarii romnilor. demonstreze romnii transil-
se bucurasera initial de unelc drepturi similare celor detinute de cele
trei natiuni" privilegiate, autorii rnemoriului doresc ofere Consiliului
lic de un argument forte la combaterea opozitiei obstructiei
acute de oligarhia transilvana schimbrii de statut juridic a a
populatiei romnesti. Fireste, acest demers in favoarea romnilor nu este
defel neinteresat. Dcsi autorii memoriului nu o marturisesc in mod deschis,
totusi intentia este la un anumit punct scoaterea romnilor de sub
a domnilor de (absoluto...
dominio), dar nicidecum pentru a-i constitui ca o a patra stare
a Transilvaniei, ci pentru a-i trece sub a statului abso-
lutist. In acelasi timp - chiar consemnind rezerve politicii de
brie 1763 trebuie considerat in care despre
a fast redactat de comisia Siskovicl . Nu exclus c intocmirea memo-
riului stea in fcderea la Niena a guvernatorului ccmandantului militar al Tran-
silvaniei, generalul Buccow, in lumle rie-octcn brie 1763.
14 ezi in acest sens op. p. 65-76;
in Arhiva nr. 22-23 (1937), p. 178, 261-445 nr. 24 (1938 ,
p. 261-337 idem, a ai in Aa'va Scmesana nr. 24 (1938),
p. 129 nr. 25 (1939), p. 261-376.

169

www.digibuc.ro
 unire religioas rindul romnilor transilvneni autorii memoriului
in favoarea sprijinirii pe mai departe de ctre stat a acestei con-
fesiuni cadrul actiunii de organizare a regimentului I romnesc de granit,
deschis posibilitatea - neafirmat ca atare - de
tare a romnilor ortodocsi in unitatea confiniar din sudul Transilvaniei.
Este ceea ce s-a peste putin timp, ratiunile de ordin practic, dar
politic precumpnind asupra intransigentei initiale a Vienei ce
veste aspectul confesional al militarizrii unei prti a romnilor transilvneni.
Ce-i drept, autorii memoriului au propus ca la n.) regimentul
romnesc de granit, ca din districtul Ha-
la trectoarea fie constituit din romni greco-catolici
(prima vice ex unitis Valachis) care locuiau pe criesc" din
de conditie liber, proprietari ai unui lot de Atunci trec
motiveze aceast optiune, autorii memoriului deschis - poate
in mod intentionat posibilitatea rnilitarizrii romnilor ortodocsi din
zona de granit. Astfel, invocind trei argumente socotite drept esentiale
(his ex rationibus) pentru infiintarea regimentului I
de granit, autorii par ignore cu bun o realitate de notorietate
general, anume c de teritoriu vizat s fie cuprins noua unitate
era locuit doar anumit proportic romni uniti, in multe
(de ex. zona Sibiului si a Brasovului) romnii ortodocsi in
majoritate covirsitoare. De aceea, socotim c cele trei argumente ale auto-
rilor memoriului se aplicau tuturor romnilor vizati de militarizare,
rent de apartenenta confesional. Astfel, in comisiei
kovich se regsesc mare parte motivatiile care au determinat, general,
infiintarea regimentelor de granit in Transilvania. In favoarea optiunii
autorii memoriului din toamna anului 1763 faptul
podriile imediata apropiere a obiectivului incredintat spre paz
de posibilitti lesnicioase de subzistent (subsistentia media),
romnii din teritoriul vizat de militarizare puteau bine (commodius
custodire) trectorile drumurile care duceau spre Tara Romneasc. De
asemenea - sustin autorii memoriului amestecati mai mult
potiori) cu alte ctnii - fapt contrazis categoric de statisticile dernogra-
fice care urmau s dobindeasc statutul grniceresc fi
educati si constrinsi mai usor la rigorile disciplinei militare (facilius excoli
et ad militarem discifilinam adstringi). In acest caz regsim, de ideea
educrii rornnilor printr-o pedagogic de stat realizat cu ajuto-
iul sistemului de organizare confiniar, cum o va afirma din in
mod cit se poate dc generalul Siskovich scrisoare adresat
se de abia a cincia parte (a
a creihncioasa Umrii, data fiindu-le putinta, au revenit la
de pars in Unione perseverat,
liquis ad fidem, data state, relapsis ).
16 Faptul autorii memoriului la
frontierei cerinta prin geografica pe teritoriul
niei, care n-ar fie ntrebuintati tot folosul" (cum utilitate ) la
cii militare pro riu-zise timp de pace sau de rzboi -o socotirn drept o a atitu-
dinii de menaj re a susceptibilitatilor oligarhiet transilvane ntr-un moment clod generalului
Buccow fuscse responsabilitatea granitei militare, actiune
generalului un mult mai a modant inclinat spre restabilirea, prin concesii
reciproce, a consensului intern, a raporturior cele trei privilegiate.
17 acest sens Costin Fenesan, Izvoare de demografte vol. I. Secolul al
XVIII-lea. Transilvania, Bucuresti, 1986, doc. 24, 25, 27 tab. XI; cf. C. Sassu, Rumnen
send Ungarn. Geschichtliche Voraussetzungen ihrer Beziehungen. 1940, anexa VI.

170
www.digibuc.ro
feldmaresalului conte Leopold von Dann, presedintele Consiliului lic de
Rzboi, la 24 februarie 1765: Se strig impotriva bietilor romni; e ade-
vrat ei au comis de mai multe ori extravagante, dar care este oare cauza
acestora? Este faptul acesti bieti oameni oprimati mai
mult toate celelalte natiuni si toti oameni din ; (dar)
toate acestea vor dispare atunci vor deveni soldati, se vor convinge
de protectia (statului vor vedea de ce se depun strdanii pentru
a li se da o educatie mai bun, care le este necesar" fine, ca un al
treilea argument esential favoarea constituirii regimentului I romnesc
de autorii memoriului din 1763 invocau faptul romnii de pe
teritoriul vizat de militarizare ar fi locuit pe libere" (in liberis
realitate doar partial adevrat - , cum se poate
lege din subtext, se vor evita conflictele de proprietate cu nobilimea maghiar
din comitate cu sasii de pe
Ne acum modul in care reflectarea situa-
tia romnilor din Transilvania in cuprinsul primelor trei sectiuni ale memo-
riului din 1763. Dintru bun inceput tinem s scoatem in evident maniera
de corect in care este prezentat - in pofida unor inadvertente
inerente cunostintelor istorice insuficiente ale acelei vremi - originea popo-
rului ronin : Cei mai dintre istorici de acord poporul romn
s-a din romanilor amestecate dacii getii, care,
ce Decebal a fost de Traian, au fost supusi jugului roman,
mai apoi trecuti sub puterea arrnatei romane - cu ajutorul veci-
nilor si al celor ce se exilaser (referirea priveste mai pe dacii
liberi au scos din nou Imperiul roman (din Dacia - n.n.) in timpul
lui Aurelian. ce partea cea mai mare a romanilor a fost la
Dunre de ctre acelasi Aurelian, cei dintre ei, pentru a nu fi
nimiciti cu totul de barbari, s-au contopit - dup ce au
ial cstorii cu dacii getii - nou popor, al pe
care regele Ungariei Andrei al numeste blachi diploma
sasilor (este vorba de privilegiul numit Andreanum, acordat transil-
vneni 1224 - el (poporul romn - n.n.) pstreaz
numele de roman are o limb mare parte (cu cea a Ioma-
18 M. Bernath, op. p. 180: On crie contre les pauvres Valaques; il est vrai
qu'ils ont fait plusieurs fois extravagance mais quelle en est la raison? C'est que
ces pauvres sont opprim !) generalement des les autres Nations et Individues
du ; (mais) tous (!) cela sera lev quand !) deviendrons !) soldats, ils seront per-
(!) de la protection, et quand ils verront pourquoy qu'on tache de leur donner une
meilleure ducation qui leurs !) est necessaire...".
De altfel, privinta districtului aflat in stpinirea cancelarulu
aulic transilvan, contele s-a ajuns curind la un aranjament: la rugmintea
tesei, a cedat pentru suma de 200 000 pe timp 99 de ani, districtul
sului natiunii" ssesti, aceasta la Tereza, in schimbul a 60 000 florin
din 200 000 de florini, localittile care urmau fie rnilitarizate, precum alte sate de
pe cuprinsul vizate fie inglobate teritoriului de cf. M. Bernath,
op. p. 158-189.
autorii memoriului din 1763 au cunoscut o bibliografie din care
nu vor fi lipsit cronicile lui Antonio Bonfini (in editia de la Viena din 1744)
roczy (in editia din 1746 a lui Johann Georg Schwandtner), Hungaria lui Nicolae
Olahus editia vieneza din 1763 destula probabilitate, scrierea lui Valentin Frank von
Frankenstein despre locuitorii Transilvaniei (pubhcat la Sibiu in 1696) cartea lui Lauren-
Toppeltinus, Origines et occasus Transsylvanorum (in editia ei din 1762),
nu cumva Das Alt Neu Teutsche Dacia a lui Johann la Nrnberg,
1666. Pentru modul in care au evoluat in lurnea de german la
secolului al XVIII-lea cunostintele despre originea rornnilor a limbii cf. I. Hurdube-
tiu, Die Deulschen fiber die der Bucuresti, 1977, p. 23-39.

171

www.digibuc.ro
 nilor n.n.). ce Pannonia de asemenea, Dacia mediteraneana,
i se zice Transilvania, au fost supuse ocupate de hunii
care de repetate ori din Scitia, poporul a la bunul
plac al poporului parte izgonit din locurile sale de
neconfirmat de realitatea istorico-arheologica - n.n.), parte aruncat
servitute, ce-i drept, servitute (sic!) s-ar fi
manifestat in sensul romnii - potrivit articolului 45 al Decretului II
al regelui ungar Vladislav I 21 ar fi fost scutiti cu
schismatici" reliquis schismaticis) de plata dijmei bisericesti
de la de confesiune romano-catolica, - potrivit
art. 6 al Decretului art. 4 al Decretului III ale lui Sigisinund de Luxem-
burg 22 dreptul de stramutare dintr-un Apoi, ca urmare
a rascoalei rebeliunii" antinobiliare din 1514 (propter seditio-
et poporul cu ceilalti
iobagi (cum reliquis rusticis) de aruncat
(notae subiecta et in perpetuarn rusticitatem fi pier-
dut - cum autorii memoriului din 1763 - de mai
a fost legat pe vecie de glie" libertatern et glebae
perpetuo est adscripta), potrivit prevederilor art. 25 al Decretului VII al
regelui ungar Vladislav al II-lea ale 25 din a a
Tripartitului werbczian continuare, autorii memoriului
prezinte - pe temeiul unor legi votate de Transilvaniei din perioada
principatului autonom publicate Approbatae Constitutiones
Constitutiones - modul care romnii transilvneni au fost adusi
discriminatorii in starca tolerat 25, in acest sens
pe dreptate semnificatia unui articol de lege din Approba-
21 In re-ditate cste vorba de al (dccretul 1495, adoptat de de
la al regelui ungar Vladislav al II-lea, al articol 45 prevedea scutirea.
sirbilor rutenilor de plata dijinelor unii le achite. Potrivit
decretului pe hitor ab ipsis Rascianis, Ruthenis, et schismaticis, in qui-
buscunque christianorum residentibus, nullae decimae exigantur", cf. Corpus
Jens 1000-1526. ed. Gy. Nagy, S. Kolos-
K. si Markus, 1899, (se va cita
Decretul (decretul I din anul 1405) al regelui ungar Sigismund de Luxem-
burg articolul modo in cives, hospites ioba-
nostn de nostri ci /itatibus, possessionibus, oppidis et villk castro-
nostrorum telutis, ad ecclesiarum, nobilium et alterius praeemine,itiae pos-
et converso, earundem nobilium et alterius praeeminentiae
hominuni in praefatas tenuta et
g-neraliter, quilibet conditionis de in
et de in nobilium possessiones semp-r
U , et perpetuis, et causa et se transfe-
rendi cf. p. 14. arti 4 al Decretului al
(de retul al 1405) al lui Sigismund de Luxemburg se interticea comiterea
oricArui act de ablationes,
actuum g nnpotriva locuitorilor de once stare con (cuittsvis
conditionis) de care dregatorii laici de once rang, cf. C.J.H., p. 32.
23 VII din anul 1514 al regelui Vladislav al II-lea prin articolul 25,
libera str3.mutare a iobagilor plebee (iobagionalis ac
s), cf. C.J.H., p. 16.
24 regni
Hungariai, Cluj, a titlul 55 2, p. 528:
pierd dreptul de strmu-
tare dominisque ipsorum terrestribus mera et perpetua rusticitate subiecti suet".
de apro pe contemporane memoriul 1763
de popar tolerat, dephn pentru situatia de drept a
transilvneni. Intr-o descriere 1775 a Transilvaniei (Historisch-politische Beschreibung
des la. Viena,
K VII k 1, sub conducerca generalului-locotenent Preiss, comandantnl

www.digibuc.ro
 care un articol din 1579. Pentru a argumenta apoi
asuprire a romnilor transilvaneni din partea strilor memo-
o serie de dietale din secolul al XVII-lea, precum
prevederi cuprinse Approbatae Conslitutiones Pe acest temei -
conchid autorii memoriului din 1763 - s-a ajuns la regimul de stpinire
.absolut a domnilor de asupra romnilor din asa cum
fiinta la secolului al XVIII-lea
continuare memoriul stratificarea a romnilor tran-
silvaneni functie de politico-administrative pe teritoriul
locuiesc (comitate, scune secuiesti, scaune districtul Trii
lui, privilegiate). Tabloul surprins, confirmat de numeroase alte
militar de atunci al regirnul de al este in urmtoarele cu-
vinte: Die Wallachen, der grsste Theil Siebenbrgens von ihnen bewohnet
vor keine Nation genommen, sondern lediglich vor einem Populum gehalten, den
zwar die dulten, dem sie aber an allen denen Freyheiten und Rechten deren
Nationen keinen Antheil geben", cf. M. Bernath, op. p. 166. Rornnii transilvneni s-au
doar de dreptul tolerrii individuale", acordat ce nu apartineau strilor
suporte toate sarcinile a se bucura de vreunul
drepturile natiunilor" politice. de limpede explicatia de J. Benko,
Transsilvania sive Magnus Transsavaniae Principatus, vol. I, Viena, 1778, p. 472: Toleratae
dicuntur gentes, quod ins civitatis et accessus ad honores politicos Principatus publicos
non habent, sed ex gratia saltim praesumantur".
Approbatae Constitutiones regni 1ransylvaniae et Hungariae cidern
rum, Oradea, 1653, partea I, titlul 8, art. 1, p. 14: Noha az Natio az hazban
Statusok kzze nem szmlltatot, vallsok nein a religiok kzzl valo, minda-
zltal, propter regni emolumentum, miglen patialtatnak ..." (se va cita Approbatae). Asupra
discriminatoriu al prevederilor din acest corpus de legi, cf. A. Herlea, Valeriu
Sotropa, Vechile transilvane. I Approbatae Constitutiones 1653.
.traducere, in Mitropolia Ardealului", nr. 7-9/1976, p. 425-6 15.
acest sens citm urmtoarele articole de lege ale dietelor Transilvaniei (atunci
cind se citeaz hotrirea se are in vedere de redactare a acesteia, nu cea
de desfsurare a dietei, cum procedeaz autorii memoriului din 1763): articolul 11 al dietei
de la Sighisoara din 5 noiembrie 1616 (in memoriu se doar din 2
brie 1616) privire la prinderea iobagilor restituirea acestora (cf.
emlkek, ed. S. Szilgyi, vol. VII, Budapesta, 1, p. 391-392; se va
cita E.O.E.); articolul 6 al dietei de la Alba din 5 mai 1628 (in memoriu este indicat
al dietei din 9 aprilie 1628) privind prinderea iobagilor romni ruteni fugiti
de la stpin procedura de restituire a acestora (cf. E.O.E., vol. VIII, Budapesta, 1882, p.
84); articolul 2 dietei de la Alba din 1 octoinbrie 1678 referitor la excluderea
romni de la innobilare (E.O.E., vol. XVI, Budapesta, 1893, p. 606); articolul 3 al dietei
de la Sighisoara din 12 1680 cu privire la anularea diplomelor de blazon acordate
romnilor, in in care nu le pot justifica (E.O.E., vol. Budapesta, 1894, p. 77);
articolul 6 al di de la Alba din 7 noiembrie 1685 memoriu este indicat doar
din 1685 ) procedura de readucere a iobagilor jelerilor fugiti (E.O.E.,
vol. XVIII, Budapesta, 1895, p. 372); articolul 3 al de la din 5 august 1689
(in memoriu este indicat articolul 3 al Transilvaniei din 15 1689) referitor obliga-
de teritoriul comitatelor al scaunelor secuiesti de a-i preotii
unguri, in caz de nevoie forta (E.O.E., vol. XX, Budapesta, 1897, p. 1).
Dintre prevederile Approbatclor Approbatae, partea a III-a, titlul 5, art. 2,
76-77, pri:rind constringerea de a plti dijrna din vin, porci, vite albine
tot cuprinsul Transilvaniei; partea a 1, art. 1, p. 113-114, cu
privire la prinderea trecerea sub regim iobgesc a vagabonzilor a color fr de
(in acest caz memoriul din 1763 india in mod gresit acest articol s-ar referi la
rea iobagilor fugiti, sub a 200 pentru cel ce acea pre-
vedere); partea a V-a, eclictul p. 232-233, privind prinderea romnilor,
muntenilor rutenilor sub a 200 florini caz inclcare a acestei prevederi de
de stat domeniali.
28 Pentru amnuntit nuantat a regimului iobgiei in Transilvania
lucrrile lui David Prodan: in Transilvania al vol.
I - III, Bucuresti, 1967-1968; in Transilvania al XVII-lea, vol. I - II,
Bucuresti, 1986- 1987; Problema in Transilvania 1700-1848, 1989.

173
www.digibuc.ro
surse, este de nuante, relevind o bun5 cunoastere a de ctre
autori.
cele de pe teritoriul principatului cele din
Partium, romnii - memoriul - sint de numerosi umplu
aproape toate din comitatele sus-amintite locuitorii din
rindul natiunilor recepte (maghiari, secui, sasi - al a
neincetatelor din secolele anterioare (evenimente
care i-au afectat aceeasi pe romni! - n.n.), de abia
constituie a patra parte a populatiei" (qui omnia ferme
loca repleverunt, vix
incolae, continua superiorum seculorum bella
constituant). Mai dintre romnii locuind pe teritoriul
comitatelor detin proprietti funciare pe care le-au
primit de la regii Ungariei sau de la principii Transilvaniei ca a
serviciilor aduse (ob bellicas vel alias qualitates), acestia bucurindu-se
de statutul de nobili deplini. categorie nobiliar5 romnilor
din comitate (nobilii de blazon), care se disting armalistii
obisnuiti sau nonconditionati (armalistae ordinarii seu non conditionati),
respectiv puscasii armalisti sclopetarii), care, bine
stabilit, de cettile Gherla, Chioar, Gurghiu Deva, cu obligatia de a
presta serviciu de garnizoan alte slujbe militare; cazul
militare, puscasii - potrivit prevederilor
edictului 21 din partea a V-a a Compilatelor 29 starea de Nurnrul
arrnalisti era deosebit de mare (valde freouens), mai ales pe dome-
niile cettilor Gherla Chioar. In ceea ce pe libertinii romni
de pe teritoriul comitatelor, memoriul din 1763 constata numrul foarte
redus. schimb majoritatea covirsitoare a din comitate era consti-
tuit din iobagi Din rindurile acestora doar jelerii voluntari (sponta-
nei inquilini) puteau fi avuti vedere la militarizare, dar numai
inzestrarea cu loturi de in alte prti ale Transilvaniei cu acor-
prealabil al de Aceasta, deoarece jelerilor de fapt
(reales inquilini), cu domiciliul stabil (fixa domicilia habentes), li se inter-
zicea - in temeiul unei regale din 25 februarie 1747 -
rea domnilor de ei fi readusi cu forta
in caz de
In scaunele - remara memoriul - romnii cu mult
mai putini" (Valachi sunt multo pauciores) in cornitate, iar dintre
acestia mai putin cei care au beneficiat de danii,
statutul de nobili. Un numr ceva mai mare de romni (paulo
plures) armalisti, unii chiar primipili pixidari (puscasi) in scaunul
Aries, dar acestora li se interzice s-si stpineasc mod ereditar,
potrivit cu dreptul secuiesc (iure siculicali), ei bucurindu-se doar de starea
drepturile libertinilor secui care lotul de
Siculorum unacum sessionem incolentibus induen-
Categoria cea mai numeroas5 de romni care pe teritoriul
scaunelor secuiesti o iobagii jelerii, chiar mosii
(integrae possessiones) constituite din acestia. au acelasi statut
cu cel al iobagilor jelerilor romni de pe teritoriul comitatelor, exceptie
Constitutiones regni Transilvaniae et annexa-
rum, Cluj, 1671, p. 86 (reluarea articol dietal din 1667). Numrul
era limitat la 200, nobilitatea fi transmis6 asupra urmailor cazul care
instruiau arta militar (Compilatae, partea a V-a, edictul 20, p. 85-86).

www.digibuc.ro
fcind dijmele, care locuitorii din scaunele secuiesti nu - potrivit
legii - s le presteze.
Pe teritoriul pmintului - se constat
memoriul din 1763 - mai ales in scaunele de sub munte", trieste
un numr mare de romni, care au statut de libertini, doar
la plata dijmelor. de acestia, natiunea" cere trecerea in
jelerilor, deoarece locuiesc pe un teritoriu acordat ssesti
cu regim privilegial deoarece romnii doar un popor tolerat (gens
solum tollerata). unele dietale 30 sau ale Guberniului tran-
silvan (8 aprilie 1698), autorii memoriului conchid suveranul are dreptul
s5. dispun mod liber de romnii de pe criesc ', care, desi tole-
rati, au totusi statut de oameni liberi. ceea ce-i priveste pe romnii de
pe donate unor functionari sau comunitti ssesti, acestia fie
iobagi, fie jeleri, cu drept nobiliar deci neasimilabili locui-
torilor criesc".
de a purcede la descrierea tabloului social al romnilor din
districtul autorii memoriului din 1763 au socotit
prezentarea documentat a trecutului acestuia, statutul su deose-
bit faptul a constituit aproape fr intrerupere un domeniu fiscal, depin-
zind nemijlocit de puterea central De asemenea, pe temeiul unor
adoptate de dietele Transilvanici 32, este urmrit modul care strile transil-.
vnene au s restring drepturile de autonomie intern ale distric-
tului si ale locuitorilor si. In acest cadru, remarcind dintru
districtul de foarte putini unguri sasi,
locuitorii totii romni' (incolae eius, praeter Hungaros
Saxonesque, sunt omnes Valachi), autorii memoliului reusesc s surprind
cu un fin spirit de observatie aspectul de stratificare social a acestei com-
plexe lumi Cu privire la originea pturii sociale suprapuse -
boierii - , memoriu se rernarc pe bun dreptate deoarece denumirea
aceasta desemneaz pe nobili in Valahia vecin, amintitul district...
a tinut mai tocmai de voievozii acestei Valahii, nu poate fi nici o
sub titlul de trebuie nobili" (siquidem hac nornencla-
E.O.E., vol. XXI, Budapesta, 1898, p. 247: articolul 6 al dietei de la Tirgu
din 19 ianuarie 1696 (dieta s-a intre 15 decembrie 1695 16 danuarie 1696,
ce indicarea datei de 15 decembrie memoriul din 1763).
31 Autorii memoriului la de frunte un document dat de regele Matia Corvin
in 1467 cu privire la Tara
din
document consultat - cum o -
(este vorba de diplomatariul lui E. Palkovics, Epistolae Matthias Corvini,
Hungariae, ad pontifices, imperatores, reges, principes aliosque illustros vires, partea I -
IV, Chij, 1745).
32 acest sens autorii memoriului articole dietale: articolul 4
al de la Cluj din 11 noiembrie 1560 cu privire la plata impozitului principe
de existente Tara (E.O.E., vol. II, Budapesta,
1876, articolul 15 al de la Cluj, intre 11-22 noiembrie 1, privire
impunerea la plita dirilor militare (E.O.E., vol. II, p. 197); articolul 6
al dietei partiale de la Turda, 13 iunie 1563, referitor la impunerea
la plata la ducerea sarcini comune ale (E.O.E., vol. II, p.
16); articolul 6 al dietei de la intre 2 1-26 iunie 1564, privire la servi-
militare datorate de locuitorii din Tara (E.O.E., vol. II, p. 223); articolul 7
al dietei tinute la Turda intre 28 mai -3 iunie 1566 (in memoriu se mod eronat
articolul 9) privind de ale pe principelui (E.O.E.,
vol. II, p. 312); articolul 11 al dietei tinute la Sibiu 30 noiembrie - 13 decernbrre 1566,
referitor la peclepsirea Tara (E.O.E., vol. II, p. 324).
Vezi in sens cercetarea fundamentala a lui D. Prodan, vecini
sec. XVI- XVII, Anuarul Institutului de Istorie din Cluj", vol. VI (1963),
p. -312.

www.digibuc.ro
 in vicina T7alachia nobiles vero
ad Valachiae Vajvodas pertinuerit, dubium esse
titulo intelligi debere). La fel de
este constatarea rnemoriului unor schimbri suferite timpul
principatului transilvan autonom, in boierilor s-a produs
o stratificare, fi distinse mai multe categorii. In primul rind
citati sau nonconditionati (borones primaevi, non
creati de domnii Trii Romnesti de
cu boieronatul. Acestia pot fi socotiti drept nobili indubitabili,
putin numerosii armalisti (nobili de blazon). categorie,
noi sau conditionati conditionati) cei care
se bucur de prerogativele boieresti cu cbnditia indeplinirii unor slujbe
militare, a cror efectuare le garanta pstrarea statutului boieronal. In fine,
oa categorie o reprezint boierii de rangul al treilea sau de rang
(barones seu infimi ordinis), asa-zisii bastiasoni (bastyasones), ase-
cu boierii conditionati prin efectuarea unor militare la apra-
rea fortificatiilor (a bastioanelor/bastya in limba maghiar, de
unde si denumirea dar deosebindu-se de acestia prin faptul c scutirea
de slujbele domeniale de celelalte prestatii dura numai pe timpul
serviciului militar la cetate. Mai mult, cazul unor bastiasoni
le-a temeiul de scutire, s-a ajuns la obligarea la prestarea
slujbelor continuare autorii memoriului pe libertini,
al ajunsese la circa 1 400 capi de familie. din diferite
prti ale Transilvaniei sau chiar din Tara acestia legati
prin rudenie afinitti de cu boierii, ale cror prerogative
folosindu-se si de numele de boier. parte dintre libertini
este socotit de autorii memoriului drept foarte pentru prestarea
serviciului militar. Despre iobagii din Tara mernoriul
nu are nimic dcosebit de mentionat.
In fine, cazul romnilor din unele ale Transilvaniei,
precum Hunedoara, Hategul, Deva, Dobra etc., unde acestia
constituiau cea mai mare parte a populatiei, autorii memoriului relev5. statu-
tul de libertate personal al mai multi dintre ei.
se poate sesiza cu destul pe autorii memoriului
din 1763 i-au interesat mai cu dou aspecte atunci au abordat
situatia social a romnilor transilvneni: mai statutul personal al
acestora (de oameni liberi sau dependenti), apoi regimul de proprietate
asupra pmintului pe care locuia romneasc. Cunoscind
de comisia Siskovich, acest dublu interes este pe deplin
explicabil. Nu a contribuit din 1763, prin datele sale, la
accelerarea procesului de organizare a regimentului I romnesc de
mai ales c accentul pus de comisie pe latura confesional (apartenenta viito-
grniceri la confesiunea greco-catolic) nu a mai constituit
a conditie sine qua non. este faptul c in februarie 1764 guver-
natorul comandantul militar al Transilvaniei, generalul Buccow, raporta
Consiliului Aulic de c regimentul I romnesc de preluase
paza cordonului de frontier care se din Tara Tara

176

www.digibuc.ro
ANEX
(Viena, 1763 de

Reflexiones Commissionis

circa iura, conditioncs relligionernque in Transylvania Vala-

chorum absolutaque in (praeter legibus privilegiisque exceptos) surnrnae
principis potegtatem
Gentem Valachicam e reliquiis Romanorum cum Dacis Getisque per-
rnixtis evaluisse, plerique Historicorum consentiunt; qui antea, post devic-
Trajano Decebalum, Romano subiccti, tamdiu Romanis
tibus pressi fuerunt, ope vicinorum et exulum sub Aureliano iterum
excusserunt Imperium, potiorique Romanorum parte per eundem Aurelia-
num ad Danubium usque reducta, reliquiae eorum, ne penitus Barbaris
consumerentur, procul dubio cum Dacis Getisque connubiis, in novam
qvandam gentem, hodie Valachicarn dictam, quos Andreas II, rex Hun-
gariae, diplomate Saxonibus dato Blacos nominat, coaluerunt, quae in
usque retinct Romanum nomen sermonemque magna in parte imi-
Posteaquam vero Pannonia, Dacia item mediterranea, hodic Transyl-
vania dicta, post iteratum Hunnorum e Scythia egressum, successive ab
his subacta occupataque fuit, gens Valachica, arbitrio victoris populi relicta,
sedibus suis partim pulsa, partim vero in rusticitatem, liberam tarnen,
dacta est.
Libera dicitur, nam:
1-mo ex quod ipsae decimae in patrimonium Christi dedicatae
Christi fidelibus et non schismaticis exigi soleant, ab omni decimarum
Praestatione reliquis schismaticis exemta erat (Wladislai Decr. 2-di
art.
2-do Ex uno loco in alium liberam transmigrandi facultatem Sigismundi
2-di art. 6, item 3 art. 14 tamdiu habuit, donec anno 1514,
propter factam occasione belli cruciati rusticis contra nobilitatem sedi-
tionem et rebellionem, cum reliquis rusticis quoque Valachica, notae
infidelitatis subiecta et in perpetuam rusticitatem redacta, priorem liber-
tatem amisit et glebae perpetuo est adscripta 7 art. 25,
item Decreti Tripartiti partis tit. 25).
In Hungaria quidern rusticis migrandi facultas certis sub conditionibus
restituta anno 1547 art. 26, 27, restricta anno 1608 art. 13 post coronatio-
nem, item anno 1715 art. 13 et alibi passim.
In Transylvania vero, post ipsam Principatus ab Hungaria separatio-
nem, gens Valachica habita fuit solum tollerata Appr. part. 1-mae tit. 8-vi
art. 1. articulum 6 anni 1628, 9. Aprilis Valachi et Rutheni
dominis terrcstribus destituti in cuius bonis deprehenduntur per dominum
terrestrem captivari et cautioni subjici concluduntur.
Anno 1630 art. 25 si fideiussores inveniri non possent, ad praestandum
iuramentun sub poena florenorum 200 adigendi.
In iobbagionatum redigendi cautionique subjicicndi sub poena flo-
renorum 200 Appr. Const. part. tit. 41-i art. 1-o, item part. 5-ae edict. 38,
item art. anni 1685.

12 - c. 91 177

www.digibuc.ro
 Decimarum praestationi in universo Principatu obnoxii redduntur
Appr. Const. part. 3-ae tit. 5-i art. 2-o.
Proventus parochorum Hungarorum, Siculorum et Saxonum, si in
pagos ubi tales habentur, se receperint, instar auditorum parochialium solvere
iubentur 1689 15-a Julii art. 3
pecoris furtivi cadaver excoriatum reperitur, incolae Valachici
eiusdem loci pretium pecoris damnificato solvere iubentur, eo quod gens
ista furto prae caeteris nota sit anno 1662 5-a Januarii art. 2-o.
Citra literas dominorum terrestrium passuales regno illos excedere
mittereque sub poena prohibetur anno 1616 2-a Novembris.
Nec popas Valachicos in futurum nobilitandos esse, hactenus vero
nobilitati, ut annales producere et se regno incorporare teneantur, conclusum
est anno 1678 1-a Octobris art. 2. eo quod non produxerint, omnia
privilegia amiserunt 1680 12-a Januarii art. 3.
omnia sint infimae rusticitatis argumenta, absoluto illos
dominorum terrestrium dominio in generali subjicientia.
Diffiteri nihilominus non potest, etiam inter illos pro ratione
pulorum inter quos degunt conditionum diversitatem, sunt enim ex illis
nobiles, borones, nonnullorum oppidorum cives denique libertini, nec non
inquilini et subditi dominorum terrestriurn, qui secundum ordinem natio-
fasius in sequentibus declarantur:
Primo loco veniunt Valachi in comitatibus, tam in gremio Principatus
quam vero in partibus reincorporatis, existentibus residentes, qui tanta
multitudine omnia ferme praemissorum comitatuum loca repleverunt, ut
vix quartam partem, receptarum incolae, per continua
superiorum seculorum bella dirninuti, constituant.
Sunt vero inter hos complures, quorum maiores ob bellicas virtutes
vel alias qualitates bonorum etiam possessione principibus, quoque
antiquis regibus, meruerunt, quorum posteri donatariorurn nobilium
loco habentur.
Armalistae in comitatibus sunt duplicis generis, 1-o quidem ordinarii
seu non conditionati, sine controversia nobiles, et, 2-do, armalistae
tarii, qui ad arces Szamosujvr, Kvr, Grgny, Deva certo numero eum
in finem et ea sub conditione constituebantur, ut in vicinis arcibus
dium tenerent servitiaque militaria obirent, reducendi ad iobbagionatum,
si conditionibus non satis facerent (Compil. Const. part. edict. 21).
Numerus nobilitandorurn sclopetariorum horum ad numerurn
tenarium restringitur nobilitasque resoluta, ea lege ad posteros etiarn
confertur, ut liberos quoque suos in ea arte erudire teneantur principique
et iuramento adstricti habeantur (Compil. Const. part. edict.
20-o). Horum numerus in dominiis cumprirnis Szamosujvr et Kvr
valde frequens est, et quamvis nulla ad arces servitia praestent, a decimis
nihilorninus et servitiis dominalibus immunes cupiunt.
vero Sua Maiestas Sacratissima in causa sclopetariorum Deven-
sium per viam appellationis ad Tribunal Regium provocata tale iudicium
ferre dignata est, ut personalis eorum nobilitas tanquarn legitimis prin-
cipibus collata in vigore maneat, fundi autem e pura fiscalitate sine consensu
statuum inabalienabiles, ex quod statuum consensum non produxerint,
ad corpus dominii recedant; ergo de reliquis etiam sclopetariis ha-
benda videtur ratio et omnes illi ad statum militarern cogi
possent.

178
www.digibuc.ro
 Libertini in propriis fundis habitantes sunt paucissirni.
porro inquilini ornnes. in dorninorum suorum terrestrium habitant,
nec militia ex nisi forte e spontaneis inquilinis, alibi fundis
appertinentiisque providendis, statui posset, accedente quoque dominorum
terrestrium consensu, siquidem mediante clementissima resolutione regia,
die 25-a Februarii anno 1747 emanata, inquilini reales fixa domicilia
habentes cautioni subjiciendi, absque consensu et literis dimissionalibus
minorum terrestrium migrare prohibentur, nisi ad proprios dominos terres-
tris, quorum iobbagiones essent, redire vellent; quin imo, etiamsi profugis-
sent, ad praescriptum legum tales repetendi facultatem dederit Sua Maiestas.
In sedibus Siculicis Valachi sunt multo pauciores, inter
quos tarnen paucissimi donatarii, paulo plures armalistae, quidam
mipilorum et pyxidariorum loco in sede Aranyas habentur suasque
ditates Siculicali possidere perhibentur, naturam iuraque Siculorum una-
cum libertinis propriam sessionem incolentibus induentes. Subditorurn et
inquilinorum longe maior copia datur, integrae etiam possessiones Valachis
inhabitatae conspiciuntur, quorum per omnia eadern quae comitatensium
est conditio, exceptis quoad incolae terraru.m Siculicarum praestare
de lege non tenentur.
In fundo regio nationi Saxonicae collato, sedibus
subalpestribus Valachorum numerus existit, quorum plerique post
subactam ab Hunnis Transylvaniam in radicibus montium probabilius
suas figendo, propriae saluti consuluisse videntur, et post etiam factam fundi
huius nationi Saxonicae cessionem in hodiernum usque perdurarunt, liberti-
norum hi nomine veniunt, nec aliud praeter decirnas praestant; licet natio
Saxonica, eo quod in fundo regio sibi privilegialiter collato habitent, et etiam
quod sit gens solum tollerata, inquilinos esse praetendit. Quos tarnen liberos
antea fuisse constat, quod anno 1695 15-a Decembris art. 6-to liberi
incolae Saxones et Valachi e fundo regio post annum 1682 quo nimia con-
tributio incepit, et debita passiva accuraverant, alio quopiam transmigrantes
sub poena florenorum 200 restitui; at caeteri qui ante annum 1682
aliisque semet subdidissent, quia de libere migrando privilegia ha-
bere dignoscantur, in statu manere concluduntur.
Anno vero 1698 8-va Aprilis deterrninatur, ut incolas e fundo regio
post annum 1685 aufugientes reducat Universitas iuxta articulos eatenus
conditos, at qui antecedenter aufugissent prosequantur ordine, uti
lonos fugitivos.
Cum itaque praemisis constitutionibus condendis contributionis
illo tempore, quam vero debitorum passivorum accrescentia causam prae-
buerit, de praesenti autem si tributo unius cuiusvis contribuentis viribu-
commensurato persoluto, quispiam ad alia loca onus quoque con-
tribuendi secum ferat, locum amplius, intuitu contributionis quoad liberos
Valachos constitutiones habere posse vix videntur, adeoque cum
illis tanquarn cum genteque solurn tollerata pro summo suo arbitrio
omnimodam disponendi Suam Maiestatem habere evidens est.
Bonorum porro officialibus aut communitatibus Saxonicis per dona-
tiones collatorum incolae omnes, sunt iobbagiones, aut inquilini, pari
cum nobilibus reliquis possessi, neque ideo hi pro incolis fundi regii
possunt, eo ipso quod donatione possideantur.
Vagi quidem ubique dantur, maior tarnen in natione Saxonica ac in
comrnunitatibus eorum numerus reperitur; qui enim Valachorum ad
latus pagorurn Saxonicorum feri omnes hoc nomine veniunt,

179

www.digibuc.ro
 altissimo pariter principis arbitrio subiacentes, exceptis profugis
.dominorum terrestrium iobbagionibus, eo se recipientibu.
Districtus Terrae Fagaras diversa quadantenus 1 reliquis
ditio est; hic enim Terrae tractus inter alpes Valachiarn Transylvania
parantes fluviumque Alutam in longitudine ad sex circiter millitaria Hung. 2
se extendens diversis dominis terrestribus iure baronatus possi-
Traditio est, pertinuisse ad Gara; sub Mathia tarnen
Corvino rege, prout literae eius anno 1467 datae et 1745 typis evulgatac
testantur, in bonorum pure fiscalium adeoque inalienabilium in gene-
rali praelatorum, baronum et nobilium congregatione eum in finem relata
fuit, ut si quando opportunum fuerit Vajvodae alicui Transalpino Mol-
daviensi ad partium scilicet illarum terrorem seu recuperationem assignari
posit pro descensu. Hoc ipsum confirmant nonnullorum Valachiae Vajvo-
darum donationales et literae in hodiermim usque apud
conspicuae, et hinc forte nata est communis hodie praesumtio, quod hoc
districtu Valachiac Vajvodis regum Hungariae usque ad cladem Mohtsia-
nam tributariis possesso, terminos quoque Principatus fluvius distin-
xerit. constat, inde Mohtsiana nullo Vajvodarum Valachiae
hunc Terrae tractum possessum fuisse, verum temporis ad familiam
Bornemisza transiisse. Anno demum 0, per defectum Joannis Borne-
misza, ex donatione Joannis Scepusiensis, in possessionem Thomae Ndasdi,
ex huius vero cessione in generum huius Stephanum Majlathum devenisse.
Postquam vero hic Constantinopolim in captivitatem 1541 missus fuisset,
Terra etiam Fagaras in Isabellam recidit, quae tarnen filio
Hungaria in Transylvaniam reduci anno 1560 Joanne Sigismundo restituta
quidem, ast iterum cum oppidi Teke 30 m. florenis emta ac in
Bekessium collata est; per huius notam 1574 ad Stephanum huiusque
farniliam deveniens, ac per mortem Gabrielis Bthori in fiscum recidens.
tricta sub praemissis annis fuerant liberi baronatus in hoc districtu iura,
siquidem anno 1560 art. 4 Claudiopoli contributioni primum. Anno 1561
. 15 et 1564 bellicis expeditionibus, ibidem art. 13 quoad plectendos fures
et anno 1566 art. Cibinii quoad legibus patriis; 1563 Thordae
art. 6 paribus ac caeteri incolae oneribus; 1566 art. 9-no Thordae vectura
ad castra subiecta fuit.
Tandem vero inter bona fiscalia relatus succedentibus principibus,
imo etiam principissis, et ab his quidem nunc dotalitii, mox inscriptionis
titulo, cum liberi baronatus possidebatur. Incolae eius, praeter
paucissimos Hungaros Saxonesque, sunt omnes Valachi, in liber-
tinos, subditosque et inquilinos distingvendi.
Barones quod attinet: Siquidem bac nomenclatione in vicina
nobiles denotentur, districtus vero praememoratus, ut praemissum est, antea
ad 2 Valachiae Vajvodas pertinuerit, nullum esse
test, sub titulo nobiles intelligi debere.
Ast successu temporis nobilitaris haec boeronum praerogativa
sub nationalibus principibus mutari dimmuique acceperit, distinqui illi de-
bent :
1-mo, in prirnaevos, non conditionatos, Valachiae princi-
pibus et his in dominio succedentibus liberis baronibus, donatione por-
tionum possessionariarum aut baronatuum creatos, qui indubitatorum
nomine venire possunt, una cum paucis armalistis.
180

www.digibuc.ro
 2-do borones recentiores, conditionatos, qui sub ea lege in
assumti fundisque donati sunt, ut vestibus expanno confectis,
bonis equis et armis instructi, militare servitiurn obire debeant; quos
aut militare iuxta praernissa, aut violatis conditionibus in iobbagionatum
recidere debere ex praecitato Compilat. Constit. part. 5-tae edicto 21-o
rum est.
3-tio Suppar horum est ratio tertii sen infirni ordinis, ita
Bastyasonum, qui defendenda arcis propugnacula obligabantur,
et quamdiu servitium praestiterunt, exemptione servitiis dominalibus ac
reliquis praestationibus gaudebant; quorum tarnen nonnulli sublata exem-
tionis causa ad obligationem reciderunt deberentque et reliqui
reduci.
4-to loco veniunt libertini, qui ex diversis Principatus partibus .

Valachia oriundi, irno et subditorum posteri, matrimoniis affinitati-

bu lue boronibus ab iuncti, praerogatives illorum usurpant, et a
tiori baronum nomine complectuntur. Quorum omnium numero ad 1.400
in circa patres familias excrescente, etiamsi pars iura vel
erga Bastyasones et libertinos iobbagionibus oriundos, vel vero
Lilt aria in 1-rna classe relata dispensaretur; alteram nihilorninus medietatem
ad statum militarern applicari posse, facile apparet.
5-to Respectu et inquilinorum nihil est quod
de fusius praernissis actum sit.
nonnulla oppida privilegiata, quorum cives rnaiori ex parte
Valachi, eodem civitatis iure quo reliquis nationibus addicti gauden t, ut
sunt oppida privilegiata Abrudbnya, Vajda Hunyad, Htzeg, Deva, Dobr a
etc. , quamvis in plerisque horurn territorii ad fiscum pertineat et ali-
qualem etiam iurisdictionem in eos exerceat, conditio vero libera
est, exceptis paucis, si quos forte fisci aut privatorum iobbagiones in iisdem
cornmorar i contingeret.
Universi Valachi ab ipso Hunnorum in Transylvaniam ingressu
Graecam profitebantur; sub Joanne tandem Sigismundo Uni-
sub Reformatis principibus cum eidem relligionil addictis, ultimo de-
mum divo Leopoldo imperatore Transylvaniae habenos capessente, cum
Catholicis unionem ineuntes, nullibi se fidos praebuerunt; ab amplexis enim
ac Unionis punctis denuo resilientes, bodie vix quinta pars
in Unione perseverat, reliquis ad Graecorum fidem, data illis potes-
tatc, relapsis.
E quibus praemissis evidenter constat, gentem Valachicam
saltern, nec ullis nationalitatis iuribus unquam privilegiatam (huc non
tellectis qui seu per nobilitationem seu per seu
vero per iuris oppidorurn adeptionern ab universali regula exemti sunt), ab
summae principis dependere illimitatamque adeo et absolutam de
disponendi potestatem Suam Maiestatem Sacratissimam habere.
Quia nihilorninus gens inter receptas nationes per universum Prin-
cipatum diffusa, ex ipsa situs consideratione ad militaria servitia
pacis ternpore subeunda, utilitate tota assummi, nec si assummeretur
debito modo exerceri et in officio contineri posset, opinione sua existimaret
Commissio, unam prima vice ex Unitis districtu Htzeg
usque ad passum Bodza fines sedis Siculicalis Hrom-Szk, in fundo
regio et in liberis habitantibus, legionem formandam esse,
his potissimum ex rationibus:
181
www.digibuc.ro
 1-mo Quod hi et passus semitasque in Valachiam commodius
custodire et proxima oeconomia sua facilius e propinquo culta, subsistentiae
media promptius habere valerent.
2-do Quod nationibus intermixti facilius excoli et ad
militarem disciplinam adstringi possent.
3-tio Quod in liberis fundis habitarent.
Est equidem in libera Suae Maiestatis Sacratissirnae voluntate
legionem e coactis etiam incolis Valachis erigendem ordinare, quia nihilo-
minus esingulari illa cuius radios in omnes sibi subiectos populos
gentesque extendere solet, hanc quoque confiniariam e Valachis militiam,
non coactam, verum spontaneam habere consequens est, ut
tionibus quibus praemissis, puncta quoque emolumentorum ad
alliciendos eorum animos Sua Maiestate Sacratissima iisdem indulgendorum
sub tur.
- nsemnare pe prima pagin: 8-ten .

Osterreichisches Staatsarchiv, Kriegsarchiv Wien, Militrgrenze, Fasz. 30,

Nr. 260/6 vom 3.10.1763, fol. 1-12.
Astfel in text.
2 deastipra rindului.
Este vorba de

www.digibuc.ro
 SI NOTE BIBLIOGRAFICE

PSEUDO-ENACHE CANTA, Cronici ed. critici de

Aurora si Zmeu, studiu introductiv de Aurora Edit.
1987, 266 p.
Mai bine 140 de s-au scurs la prima publicare, de Mihail u,
a cronicelor atribuite lui Enache loan Canta, ca ele - spre deosebire
de alte cronici moldo-muntene mai vreo exceptia, bineinteles, a
reeditarii de insusi M. in Nevoia unei noi -o editie critick
potrivit exigentelor de a surselor narative medievale - era acut
astfcl publicarea in colectia Restitutio" a celor doul cronici, se cuvine salutata. Gratie
remarcabilului efort al Auroret - care a dat o editie a cronicii lui-
Radu Greceanu - al Zmeu, dispunem acum de o editie la celor mai rigu-
roase cerinte ale regulilor arheografice. Cele cronici relatea7, cum se istoria
Moldovei 1733- 1774 (Pseudo-Enache 1741- 1769 (loan Canta),
gindu-se, am spune, reciproc. Chiar autorii sint departe de cugetarea a unui
Miron Costin sau de harul literar al unui Ion Neculce, cronicile izvoare impor-
tante pentru cunoasterea istoriei moldovene secolul al XVIII-lea. Pentru a da un singur
exemplu, de informatiile cronicii atribuite lui loan Canta despre a patra -
- domnie moldovean a lui Constantin Mavrocordat, in de
de izbucnirea razboiului ruso-turc din 1768- 1774. Slujitor fidel al Portii
otoinane, noul domn, abia sosit la Frumoasa, cu boierilor dea o
a tuturor pentru ca apoi, de slujitori le in
apucind cu mari pe boieri pe de a gropile cele cu cu
ordzu, de de fel de trimet la urdii la sarhaturi. La cari,
turcii aceasta, luda pe Costandin-voda" (p. 143).
Studiul introductiv al Aurorei corect documentat cadrul in
ca e au fost elaborate cele cronici, valoarca de izvor istoric.
mare interes observatiile Aurorei despre autorul celei de a doua
privinta celui desemnat drept Pseudo-Enache Koglniceanu, editoarea constat in stadiul
actual al cercetarilor, lui se contureaza anemic, exclusiv din paginile cronicii" (p. IX),
referitor la autorul celei de a doua cronici, Aurora intreprinde o
argumentatie pentru a dovedi el este arhimandritul Vartolomei (dar atunci
n-ar fi trebuit ca el pe coperta cartii?). Chiar identificarea merituosul
poate indoieli, Sint de retinut obiectiile de atribuirea lui loan Canta a
sub numele acestuia de Mihail Kogalniceanu.
Florin Conslantiniu

N. IORGA, Despre cronici cronicari, inglijit de D. Mioc, Bucurcsti, Edit.

Enciclopedica, 1988, 365 p.
Tn timpul la Paris in - nu putut infrina de la
fireasca, in ce privcste viata poporului nostru
o curiozitate in care se amesteca o
De aici a rczultat, cercetarea multor arhive din aproape Europa, imense
culegeri de materiale Din acest fragment de marturisire evocatoare -
ultiinei celei mai ample sinteze de istorie
a inceputurilor stralucitei sale acti
de sub condeiul
una dintre preocuparile majore
-
ale intregii vieti a lui din care se o opera ce nu a cunoscut
margine in timp in spatiu": stringerea editarea documentelor istorice. Format sub
zodia pozitivismului ce domina peisajul istoriograhei europene de la sccolului al
inceputul celui actual in caruia istoricul - document, in sensul
larg al termenului - urina faptelor sau, cel p o asupra faptelor" 2),
N. ne-a pilda unui neostoit rascolitor de arhive biblioteci, din si de peste
hotare, publicind o rar intilnit la istorici un impresionant mate-
' N. Istoria ed. a vol. Bucuresti, Edit.
1988, p. 67.
2 0. Dumoulin, in Dictionnaire des sciences historiques, sub red. A. Burguii:re, Paris,
P.U.F., 1986, p. 204.

183

www.digibuc.ro
 documentar prin care a masiv, din istoria in miele priv
chiar capitole intregi din cea universalk peste de volume documente
cronici editate cu de (Acte cu iskmia
biblioteci relative la istoria , si
privire la etc.) profundul efort de cunoastere interpretare ce
la baza studiilor de amnunt a marilor sale ele consistent& con-
vingeri a savantului istoria, ca de la izvoare"
Volumul de tiprit de Editura Enciclopedick intr-o serie
audientit in rindurile a altor categorii de cititori a unor titluri
pentru opera a marelui istoric cuprinde scrierile lui Nicolae lorga privire
cronici cronicari, rspindite in diferite periodice specialitate, ca introducerile la
unele editii ale sale de izvoare narative" (p. 5). Dificila a reeditArii asumat-a regreta-
tul Damaschin Mioc, el unul clintre mai apreciati editori de surse documentare
si narative din istoriografia contemporank care legat printre de
al colectiei nationale de izvoare medievale Documenta Historica" (din care
a editat, singur sau in colaborare, mai multe volume ale B. Tara Romneasc)
care, totodatk a restituit istoriografiei romne - sub forma unor editii impecabile -
citeva izvoare narative de pentru istoria evului mediu romnesc sau
a inceputurilor epocii moderne. Comentariile bibliografice la din
14 studii ale lui Iorga reunite in acest volum fac dovada perfectei stpiniri de editor a
complexelor nu de putine ori, controversatelor chestiuni ridicate cronistica din te
cele trei state feudale sau din alte spatii geografice invecinate cu acestea, ele
zentin d, o necesar& actualizare (pe baza literaturi speci
tate acumulat de la lorga incoace) a stadiului cercetrilor istorie de istorio-
consacrate domeniului.
au grupate de ingrijitorul editiei in sectiuni, criteriul
provenient al izvoarelor narative privitoare la medieval& ce au fcut obie tul
atentiei lui
Referitor la Cronicile dup intinsul din 1899 prezentat la
intitulat Cronicelc (ccl mai cuprinz&tor mai complet si
mai bun din cite s-au privire la istoriografia veche din Tara Rom&neasc" -
D. Mioc, p. 128), succintele consideratii marginea cronicilor datorate
unor strini (unul grec, sirb) care au vietuit scris in Tara Romneasca:
Matei al Mirelor respectiv, Gheorghe Brancovici Din alte trei studii toat.
strlucirea, personalitatea cultural& a lui Constantin stolnicul Cantacuzino, I
din reprezentan0 mai autentici ai culturii romnesti, aflat plin spre mo-
dernitate. Meritul lui N. subliniazd judicios editorul, este de a-i fi prezentat opera
adevrata ei (p. 193). Antologia mai cuprinde in sectiune comunicarea d n
1936 prin care lorga reluat discutia asupra paternittii Cronicii (atribuit& de el
lui Constantin cpitanul Filipescu), ce a insotit publicarea, in 1913, a cronicii
s-au asupra Moreii la 7223 (considerat la lorga de el
atribuit lui Constantin Diichiti, ca ipoteza sa fi lost sau in
tie cineva" - D. Mioc, p. 212), in sfirsit, importantul din Revista istoric&"
(1921) care lorga atrage atentia asupra insemnrilor de cartea veche
si manuscrise, ca a unor intercaldri de aparte in documentele oficiale, in
zapise in relevind valoarea informativ, prin veridicitatea, exactitatea, obiecti-
vitatea si simplitatut pe care el le nurneste, in ansamblu, istoria prin cei
(D. Mioc, p. 238).
Partea a Cronicilor strdine ce cuprind informatii despre r
asupra a in repetate rinduri, analiza asupra celor
mai vechi cronici unguresti, spre a se invedera care e folosul adevrat pentru lmurirea
mai turbure epoci din trecutul nostru" (p. consideratiile pe marginea unor
neri, oricit de la un timp restrins, caracter muntean&" (p.
274) preluate de Chronicon Austriacurn de Unrest; studiul din 1928 despre Cranicele
ca izvor pcntru istoria in care N. insistind asupra , insemntti
a izvoarelor pentru poporului (D. Mioc, p. 289), pleda
argumentat pentru constituirea nationale - pe care azi o avem - de
orientalistic turcologie; in sfirsit, notele - in fapt, un adevrat studiu de istorie

N. la ed. a 1944, p. 128.

Nicolae Stoica de Hateg, Cronica Banatului, Bucure5ti, Edit. Academiei, 1969-
364 p.; idem, Cronica a Bailor Povesti
nesti. Varia, Timisoara, 1984, 232 p. (in colab. Costin Fenesan); Gheorghe Branco-
vici, Cronica Edit. Academiei, 1987, 95 p. (in colab. Adam-
Chiper).

184

www.digibuc.ro
a Rornnesti, din secolul al XIV-lea in deceniul patru al al
subliniazd editorul (p. 330) - prdejuite lui de republicarea fragmentelor privitoare
la romni din cronica sirbeasc& in a lui Pejacevich.
Ilustrind istoriografice a lui N. volurnpl
antologat si comentat de D. Mioc se inscrie intre cele mai izbutite de valorificare
stiintifice a celui in care stiinta romneasca nu va
afle una dintre cele mai trainice sustinere.
Suciu

din Diclicmar, Bucuresti, Edit. Academiei, 1988, 582 p.

recent dictionar al istorice - larg, a fi dar
convingdtor, structurat pe nivele stadiului actual
disciplinei: metode, concepte, istoriografie - Robert Deschnon, in articolul
istoriei institutionale nu ce se numeste in mod curent
noua istorie" de scoala de la rupind traditia pozitivist a
juridice, a aruncat institutiile alturi de eveniment". viziunea orien-
(ai teoreticieni promotori au fost Lucien Febvre, Marc Bloch Fernaud
Braudel), a determinismul economic social al proce-
selor istorice, de. identitatea scopului umaniste, al sociolo-
al antropologiei, de de alte concepte metode susceptibile
reconstitui mult istorie istpria institutional& o pozitie
problemei structurilor a sociale". Din aceeasi perspecti
istoria institutiilor a devenit o a activittii istoriografice. ce nu
considerd in subsidiar autorul citat, nu-si pstreard pertinenta efica-
citatea pentru studierea institutiilor particulare", mai ales specialitate se
deruleazd sub politicului, socialului a culturii.
Atare pot intemeiate in cazul unei (in cazul de cea
franceid), care, de marea traditie intelectuall a eruditilor din secolele XVI -
formati in disciplina unianismului juridic, - nu mai putin - de cea pedagogic&
uni secolul si a zmislit o serie de (de
sail de ce institutiilor din evul con-
(a se vedea, in sens, titlurile esentiale de R. Descimon in
cele bibliografic al articolului mentionat). Dar in cazul care este
carea asertiunii conform istoria institutillor este una din cele mai importante mai
fecunde directii de cercetare istorica" cuni unul coordonatorii volumului
alci preientat)? Ni se pare in rindul chiar furnizat de acelasi
al drept roninesc si al institutiilor noa,tr- medievale: majoritatea
r noastre nu fost studiate monografic secolele XVII- XVIII
rea documentelor este doar Cit priveste o istorie complen a tuturor institutiilor,
(...)". Cu alte eforturile istoricilor romni dedicati domeniului au
de inainte un cimp spie cele trei etape esentiale ale realizArii
istoriografic durabil: publicarea izvoarelor, cercetarea sinteza.
ce dictionarul privind institutiile feudale din Transil Tara
- cadrul Institutului de istorie N.
reputati specialisti (AleX. Constantinescu,
de un colectiv
(.onstantiniu, Val. Al. Georgescu, D. A. Lz-
rescu, O. Sachelarie, Stoicescu, P. Strihan, V. T. - coordonatori
O. Stoicescu) - gol adinc resimtit in niedievistica
romneascd chiar in celor ce orienteze rapid sigur in complexele
aspecte ale feudale de la noi. El este o de pionierat istoriografia
realizat relativ scurt fr a se fi putut sprijini pe vreun precedent"
p. IX), o lucrare perfectibild recunosc
lui), dar nu i putin a deveni un instrument de lucru indispensabil pe Masa
medievist
Once dictionar, chiar structura sa, se Este motivul pentru
ne in pre/entarea de fata a dictionarului de Institufti feudale din romne,
in a sublinia travaliul depus de autorii in parcurgerea a impresionant mate-
rial documentar (publicat sau inedit) bibliografic (1 672 de titluri la care se fac trimiterile!),
din care au rezultat, intotdeauna pe baza celor recente achizitir de informatie de
interpretare, articole substantiale (sub raportul analizei) privind feudale din toate

* Dictionnaire des historiques, sub red. Andr Burguire, Paris, 986,

p. 372.

185

www.digibuc.ro
cele trei provincii istorice romnesti, de la epoca mo-
nele dintre acestea se chiar de o tratare mai (in concordant impor-
tanta sistemul institutional intern desigur, abundenta izvoarelor a studiilor
consacrate acestora de istoriografia mai veche sau mai nou), remarcindu-se micro-
monografii inchinate, spre exemplu, de (p. 5-9), aristocratiei (p. 1-24),
bisericii (p. 45-48), breslelor (p. -60), (p. 139- 1), domniei (p. 168-172),
(p. 250-254), justitiei (p. 267-270),
330), propriettii feudale (p. 387-390),
(p. 305-313),
(p. 438-.440) etc.
(p. -
In al a fi relevat aprecierea de ce trangcende domeniul -
numai in aparentO arid la tot pasul termeni tehnici specifici limbajului normativ
juridic - , o curioastere a sistemului national de institutii prezentul
contribuie din la acest demers - permite subliniem convingtor de struc-
tur de dezvoltarea istoria a institutiilor din cele trei ale poporului a
material& social& cardinale au trsturi specifice, care
izvorsc tocmai din continuitatea de dezvoltare institutional". Totodat, morfologia
institutiilor din evul rnediu are darul de a lumina a poporulni
care se se atit de gritor de autentic prin
sale", #.contactele eu nzedii cimpuri, teritorii) institu-
tionale, influentele reciproce (in relativitatea
ntro , p. XI - XII).
Avem convingerea c dictionarul de Institu: feudale din Wile - pentru care
felicitri toti au contribuit la realizarea lui, autori editori - va da
impuls cercet&rilor dintr-un domeniu care poate trebuie aspire - pentru a reveal
la punctul de pornire al acestor rinduri - la atingerea acelei politice, de interogare
a raporturilor dintre starca regimul politic" (R. Descimon, op. p. 372).
rcca Suciu

RADU POPA, La media' Tara , Bucuresti, Edit.

stiintific enciclopedick 1988, 324 p.
decenii, monografia Trii Maramuresului in veacul al XIV-lea,
Radii Popa istoriografia un mod de abordare a
dievale Inscriindu-se in cele mai curente ale cercetrii istorice, investiga-
rea istorico-arheologic a acestor subdiviziuni politico-geografice - atit de importante
pentru procesele de etnogenez& constituire a statelor feudale romnesti - s-a dovedit
deosebit de generoask lucrarea de fat constituind, credem, mai
sens.
asemenea abordare necesita desigut si o metod de cercetare adecvat conditiilor
materiale nivelului actual al cercetrii, ca problemelor specifice ridicate de medievale
Tara Maramuresului, metoda reconstituirilor regresive, nu sin-
gura cum o recunostea s-a dovedit cea mai oportun, propunindu-si
s reconstituie pe definitorii ale societtii din etapele ce
vremea informatii
In capitolele preliminare (p. 5-38), a gcografic cronologic,
cercetrii, relevind semnificatia extinderii teritoriale a sub raportul
tiei dintre organizare autohtone cele pe care regalitatea
s le implantece. Sint trecute in revist, mult spirit critic, izvoarele istoriografia
Hategului, apreciind lucid cumptat importanta, dar limitele diferitulor
categorii de izvoare, limite ce decurg din sau din stadiul In
un alt capitol pe care putein considera preliminar, dar nu intentia de a-i diminua impor-
tanta, este menit precizeLe conditiile natural-geografic, relieful,
partimentarea reteaua hidrografica drumuri, precum resursele naturale
au constituit factori care au exercitat o permanent influent asupra societtii hategane.
De modul care ea a reusit s acestor determinri depins vitalitatea in ultim
instant, continuitatea de regiunea dat.
Caracterul lacunas al izvoarelor documentare referitoare la secole
evului mediu transilvan cercetare determinat pe autor
consacre un capitol substantial analizei documentatiei arheologice (cap. V. Tara
de p. 39-77).
arheologice au consiclerabil in ultimele trei decenii, ele
inc departe de a fi suficiente omogen repartizate din de vedere geogra-
Cercetrile de autor in Tara Hategului sint arunce o
totul nou asupra istorice din a Descoperi-
concluzia, de importautk c cca din cercetat

www.digibuc.ro
a fost afectat direct de inaintarea ale regatului maghiar secolele XI -
XIII, existente in secolele antermare continua evolutta
proprie.
remarcabile paginile consacrate problemelor cronologie atributrii
ale unor elemente de inventar arbeologic, abordarea nuantat circurnspeca
s-1 pe autor de aprecierile unilaterale de exagerrde de care
literatura de specialitate. Deosebirile constatate inventarul arheologic din diferitele zone
ale Transilvaniei interpretate ca reflectind nu atit deosebiri etnice, cit decalaje de
de progres tehnic. Prezenta podoabe accesorii de port in medievale
transilvane poate reflecta cel mult e rolutia unor granite politice nicidecum transformlri
etnice fundamentale.
Problemele geografiei istorice aspect esential al reconstituirii structurii
constituie substanta capitolului urmtor: Tara secolele XIII -AI V.
p. 78-144. Registrul ce cuprinde 195 sate, este rezultatul unui efort
itnpresionant, minutiozitatea analizei structurilor patrimoniale, genealogice, a toponimiei etc.
constituind garantia incheierilor ce se cuprind in capitolele urmtoare ale lucriirii.
scrise, coroborate informatia arheologick dovedesc in mod convingtor peste 85%
din numrul formau satele iar pretinsa explozie ce ar
fie urmarea colonirdri recente, nu reprezint decit mult o explozie" a
informatiei documentare in social-politice noi din vremea dinastiei angevine.
Capitolul la cnezi
p. 145-202, pregnant vechimea caracterul omogen al struc-
turilor politico-sociale juridice ale evolutiei unor institutii
ca obstea, cnezatul ori feudalitatea a prilejuit o analiz in stra-
turile cele mai adinci ale vietii sociale, reusind totodat obstacolele,
nu putine, ridicate caracterul lacunar al
Reconstituirea formatiunilor teritoriale, reprezentate uniunile de obsti, de aceeasi
cu cnezatele vale din Tara Maramuresului, este de natur ofere noi puncte de
sprijin in cunoasterea mai detaliat a societtii hategane, dar in acelasi timp carac-
terul unitar al evolutiei evul mediu. Cele zece cnezate de vale isi
datoreaa existenta unor necesit4i ce de functionarea mecanismelor economice, sociale,
juridice, militare spirituale, afara nu se poate concepe vietuirea unei cornu-
umane.
Atentia autorului s-a indreptat in continuare spre mrturiile de civilizatie
hategan medievald Tara Halegidui, p. 203-249). Abordarea monumentelor
de arhitecturk militare si civile, subliniaz efort al istoricului de a deslusi semni-
sociale ale acestor constructii. fortificatiile
familtilor nobiliare sint expresii ale maturizrii feudale ale adincirii
diferentierilor in cadrul
Ultimele au fost consacrate aspectelor de istorie politic administrattv-
institutional. Analizind conditiile in care Tara Hatedului a e dei a la district,
se continuitatea teritorial institutionall, implicit cea etnick incercarea
de a organiza un comitat negsindu-si suportul social politic necesar. Schitind istoria poli-
a Trii Hategului, reputatul specialist ajunge la concluzia necesitatii evenimentelor
contextul general al istoriei romnesti, fapt natural deoarece ...indiferent de
rile politice care au conditionat diferit in secolele -XIV evolutia dintr-o parte
sau alta a teritoriilor locuite de romni, aceast istorie a fost unitar". .
Remarcabilele stiintifice si metodologice ale acestei lucrri o vor impune, sintem
printre contributiile de domeniu.
Antal

* * * Rdscoala si statul Culegere de studis, coordonator : Eugen Stnescu, Bucuresti,

Enciclopedick 1989, 182
Aniversarea a 800 de ani de la ascoala vlaho-bulgar din anii 1185-1186, urma
Bulgaria s-a de sub fost restaurate structurile
politice forma, la inceput, a.imperiului romno-bulgar, a prilejuit o retnnoire a
lui istoriografiei romnesti asupra unui inserunat capitol al Nicolae
George Murnu, Bnescu sint care au aceast directie de
investigatie, dar de ei se cuvine amintit Dimitrie Onciul, care a acordat o
factorului valah sud-dunrean in studiul originii principatelor romne, in
stpinirii Asnestilor la nord de Dunre. istoriografia romneascl de astzi, studtilor
incluse volumul prezentat aici au dat contributii de mai mare interes la elucidarea

www.digibuc.ro
probleme, in care obiectivitatea a uneori, asaltnlui considerentelor
extrastiintifice. cuvine relevat, de a cuprinsul culegeri de st
onestitatea a autorilor, refuzul a face concesii
rei alterare pe de etica volu-
mului o obiectivitate
Studiul regretatului Eugen
vcacurile -XII ofer un excelent introductiv, constituind o
,;ridicare de cortin", care permite runoasterea scenei se vor evenimentele
evocate in volum. urniiireSte succesiv rolul in
romno-bulgar al statului restaurat rsculati, social (pene-
a teoriei despre pretinsul al romnilor sud-dunreni), apoi
rea politick cea ecleziastick structurile militare, constiinta sine si permanenta de
Erudit sagace este studiul lui lian Brereanu,
tine relative la statului Asdnestilor. Terminologie ideologic za.
linei analize strinse a surselor, autorul conchide Choniates, pre
si in Cronica a lui vlahi" are o etnick indicindu-i
pe romanicii misieni" este dubletul al celui dintii; ceea ce pri--
cronica lui Akropolites, Brezeanu o convingMoare
trecerii sub t&cere prezentei in rindurile care au restaurat
bulgar.
Oscilatia
comproMis
Asnestilor intre prima"
una sau alta este
a
de Tudor Teoteoi in studiul
intre
stati
e

Roma si Bi prezentare de istorie institutio-

observatii fecunde pentru numai a specifi
statulni Asnestilor, dar realitti romnesti nord-dunrene din evul mediu.
num'ismatice - nwnetar stalul primilor
(1187-1218) de Iliescu si Moneda
din zona Dundrii de Ernest - se in
rigoare care ne-au obisnuit cei'doi autori. Octavian Iliescu analizeaz care an
ca Asan H o proprie, Ernest
Trnoveanu date pretioase circnlatia Dunrea de Jos in perioada.
1204-1282.
Vohimul se un remartabil al lui Nicolae-Serban Tanasoca, pr
de la restaurana bulgar, inves-
tigatie istoriografic, prin urm&rirea progreselor inregistrate cercetrrea.
mentionat filiatii de idei), cit si prin dezvluirea intruzinii regreta-
bile a nationalismelor. Subliniind actualitatea vederilor lui Victor despre tul
Asnestilor, autorul conchide Numai linie, partea
componentele acestei grupri de forte istorice (statul
derare contextul de istorie general& care s-a jocul
- in
dobindi, o
senintatea de spirit istorice corccte, cunoasterea a ce
a insemnat pentru sud-est europearr participarea restiurarea
bulgar'' (p. 178).
concluzie la cercearile acum un indemn pentru cele

PAPACOSTEA, evul Cluj-Napoca, Edit Dacia,

1988, 258 p.
prezentat aici nu este o simpl inmnunchere de studii inrudite tcmatic,
rodul sistematice intreprinse de autor, de-a a peste un deceniu, asu-
pra inceputurilor organizrii statului medieval in spatiul romnesc. Publicate in diverse
viste exceptia celui acum prima studiile surprind aspectele esen-
ale inchegrii in ale internationale.
Continuator strlacit al operei Nicolae D. Onciul Gh. I. Brtianu,
ban Papacostea a adus in acest domeniu -ca in cele pe care le-a abordat -o
documentar bibliotecile au epuizat infor-
matlile despre evul timpuriu $erban Papacostea intreprins mai vast.
destinat de informatii privind seciblele XIII- XIV pe cit i-au
mijloacele, se poate spune efortul a la
cunostintelor noastre despre 'statelor feudale era firesc, pe
descoperirilor documentare, au reinterpretarea fenomenelor cunoscute din
alte surse, informatiile completindu-se reciproc. a metodei

188

www.digibuc.ro
de cercetarc a lui Papacostea este permanenta integrare a istoriei con-
europene, ce relatii de care aspecte mo-
rnente'ale grupei feudale ar de neinteles.
romne,sti: (p. 8-32)
este prezentare a de constituirc statelor feudale rornnesti, pre-
cum a reflectArii acestui proces in istoriografie, de la ul" cronicarilor la
viziunea de a istoriografiei romnesti. interes deosebit lui Ni-
colae despre sensul al intemeierii Trii Romnesti" (p. 31),
Serban Papacostea, studiul in -XVI.
(p. 131- 150).
pintre celelalte studii incluse in volum, privitor la pentru r
a cOnstituirii statelor feudale I
a din 7 ransilvavia, un p. 76-96) este esential
pentru intelegerea politicii, de Ludovic I de Anjou in 1366, de eliminare a ro-
din viata a voievodatului.
Lucrare fundamental& care marcheas o in studiul genezei statelor ro-
mneti, cartea lui Papacostea ne face, prin eminentele ei asteptm
nerabdare cele lucrri consacrate prerviselor constituirii statelor secolul al XIII-lea
respectiv, acestui proces.
Constantiniu

vol. Bucuresti, Edit.

Enciclopedic, 1988, 244 p.
. monografiei profesorului Toderascu la numai 5 ce un alt r putat
n Stoicescu, inchinase o lucrare in t
de interesul socialmente orientat spre aceast Pos-
terioritatea cron.ologic nu india o filiatie direct; dimpotriva, volumul care 11 pre-
- care va fi urmat de un doilea, aflat in pregaire - reprezint& incununarea unor
acumulri ale autorului in dubla calitate de cercettor si de
cadru didactic Alma mater" De altfel, ultimul mai capitol rein -
- un curs special publicat de autor intr-un tiraj redus tip grafia
1984.
de a trece la prezentarea propriu-zis& a continutului lucrrii, se mai cuvine
a fi precizare. Spre deosebire de Nicolae Stoicescu, care a separat analitic apecte
ale unitiitii le-a schitat caracteristicile principale, profesorul Toderascu a optat
pentru o segmentare mai putin incercind surprind in rind unitatea de
de romneasc&. De aceea, interferentele intro domenii sint mult mai frecvente. Astfel,
in capitolul referitor la posesiunile muntene moldovene peste Carpati este reliefat& insem-
ntatea acestora pentru salvgardarea identittii etnice confesionale a romnilor
acel timp sub De asemenea, in repetate se face apel ulatia
crtilor vechi ca martor al diferitelor dintre
in priveste delimitarea a cercetrii sale, autorul precizeaz in
epocii medievale
- istoriografia problemei - c aceasta se suprapune
secolelor VIII- XVIII. Deoarcce discutia referitoare
a
situl evului mediu o intindere mai mare trateaz chiar uncle aspecte de fond,
fie-ne ingduite citeva observatii. Sintem acord profesorul Toderascu apre-
ciaz o periodizare a culturii detasat de ansamblul social este nefiresc fie aplicat
istorii nationale. Ne asociem lui Theodorescu - care polemizeaz
torul 19, nota 32) - in a aprecia intervalul din secolul al XVI-lea in
ale secolului al reprezint o perioad istoria
neasc, perioad efectiv de trecere de medieval la modern, pe care o consideram astfel
nu in suprastructurii culturale, ci al fenomenelor proceselor economico-sociale.
relatiile de productie din principala ramur economic& - agricultura - predo-
chiar agraveaz& aceast trstur. Faptul nu este independent
monetar+zarea de cresterea fiscalitt;i, de sporirea productiei de de
in ansambluri largi, central-europene sau mai ales
procese, care o pondere semnificativ abia in al XVI-lea care
vor determina in mare aservirea crescindl a deosebesc perioada delimitat
de noi de anterioar anului 1500. Desigur, conditiile in care importante trsturi feudale
pe ansamblul societtii, ar fi gresit spunem din secolul
al incepe noi capitalist& Dar a nu tine cant - in persistentei
feudalismului - de caracterul distinct al acestei perioade de 3 inseanina a rcfuza avan-
tajefe cognitive ale unei periodizri mai fine.

189

www.digibuc.ro
 Acest prim monografiei profesorului este structurat in cinci capitole.
Pritnul istoria (p. 2 1-42) este geografice ale
romnesti. Autorul analizeazA mod interactiunea dintre de
relief densitatea locuirii, hidrografice ale
tile concrete de adaptare a oamenilor in cu natura.
capitolul al doilea, intitulat
(p. 43-95), pornind de la similitudinea formelor sociale de baza
reconstituie meticulozitate ceea ce a fost - dup fericita sa expresie - evolutia
de la sat la
continuare sint decantate legAturile econornice tArile romne, trecindu-se
in multele ce strApungeau granita de pe rolul nodal al unor orase
precum Sibiul, Bistrita Caransebesul, reglementArile politice ale
furile care fceau obiectul schimburilor, schimbul de iscusint p&storitul
transhumant. Referitor la a relatiilor economice dintre
a invocatei econornice a acestora, aducem consi-
de principiu. Cea parte a informatiilor s la legAturile Moldovei
orasele din Transilvania, in prhnul rind Dupa
stie, acestea reprezentau zona cea mai pe de pe teritoriul
romnesc controlau principalele trecAtori peste Carpati. consecintA, Sibiul,
Bistrita aveau un rol comercial nodal, disproportionat teritoriului
romnesc, care s-a caracterizat tirziu printr-o mai dezvoltare urbank De
atunci complementaritatea economicl ar trebui evaluatA ponderea relatiilor
economice reciproce nu pentru centre, ci chiar rind pen-
tru zonele rural-agricole, zone bazate preponderent autoconsutn larg in spa-
rornnesc de-a lungul intregii epoci medievale. De asemenea, se impune a se vedea
in ce legAturile predomin& in raport cele alte
la aceste este in strins conexiune cu nivelul fortelor de
in Oricum insk credem secolul al XIX-lea insuficienta dezvoltare a acestora,
indeosebi a retelei urbane, a hnpiedicat geneza unei interdependente economice de
care angreneze majoritatea romnesti. AdevArata semnificatie a legaturilor Mol-
dovei Munteniei cu Brasovul
demonstrarea faptului
cu celelalte orase -
granitele politice nu au putut impiedica relatiile economice inter-
- in
romnesti, ale limite au depins in primul rind de nivelul de dezvoltare a
telor de productie. Astfel, sudul Transil,aniei, si indeosebi Brasovul, a putut deveni.-
o expresie pus circulatie de Radu Manolescu -o a
mertului insk faptul legAturile econotnice erau pola-
rizate in jurul unor nuclee de alt etnic a diminuat implicatiile asupra
celorlalte dimensiuni ale romnesti.
Un capitol separat este consacrat posesiunilor muntene moldovene in Transilvania
Banat (p. 128-150), autorul reconstituind istoricul dintre acestea reliefind
viata romnilor din teritoriile respective.
politico-militard Idee faptd este titlul ultitnului capitol
al acestui volum (p. 1-222). Dupl ce scoate externe ale relatiilor
politice dintre romne, profesorul Toderascu reliefeaz& vigoarea iuterdependentei
acestora din aceasta, a colabordrii politico-militare, indeosebi impotriva
pericolului otoman. Demersul nu cantonat in sfera istoriei ideilor, ci penduleazA
permanent spre realittile politice concrete, astfel incit acest capitol se constituie intr-o
reevaluare a relatiilor politice dintre statele de la formarea secolul al
De asemenea, in scurte paragrafe unor
cum pribegiile politice, domniile alternative, mutarea dregAtorilor alta rolul
Transilvaniei ca furnizor de armament in geneza consolidarea solidaritAtii rom-
nesti. Potrivit autorului, alianta politico-militar& rezultatA din aceast solidaritate
neascl a avut o deosebitA insemnAtate in salvgardarea statale Moldovei
rolul de bastion antiotoman al rornne, rol ce s-a
bucurat in de numeroase plan european.
Evident, prezentarea noastrk extrem de succintk nu propus decit
mersul autorului in liniile sale cele mai generale, a intra in a.
punct al demonstratiei sale. Aceasta ar fi de altfel dificil, deoarece sustinerea
tezelor sale profesorul Toderascu a acumulat un tezaur de eruditie, intreaga lucrare
atestind efortul autorului de a se documenta mai complet in fiecare subpro-
tratatk fie cl era vorba de climatologia sau relatiile internationale,. de zo-
narea populatiei sau de ideologia efort incununat in mare de succes.
la un meticuloas& rbdare un noian de informatii, profesorul
a reusit un dosar cvasiexhanstiv al dovezilor romnesti medievale. Chiar
ici colo unele din punctele sale de vedere vor suporta uncle corective, nu aceasta ni
se pare esential. AdevArata este - dupl am sugerat in obser referi-

190

www.digibuc.ro
toare la economice - de a evalua semnificatia de a stabili
sura a de-a timpului. lar reconstituirea a istoriei
noastre se poate face decit sint analizati cu aceeasi minutie factorii care au
piedicat realizarea romnesti. Or, au fost eludati tratati extrem de sumar
(de exemplu, traditia dinastia, p. 93-94), autorul pe impactul negativ
factorilbr politici ceea ce este just, dar insuficient.
Toate aceste observatii nu diminueaz& nimic meritele autorului, care a reusit
ne
material - de experienta didactic& acumulatA la
tabloul inchegat al unei realitAti istorice multiforme complexe. Monografia
-
profesorului Ion care contine un rezumat in limba un indice
brio unei reale sociale istoriografice, nu putem decit
cu interes al doilea volum.
Bogdan

* * Edit. Academiei, Bucuresti, p., redactori coordona-

tori: Paul Cernovodeanu Florin Constantiniu, secretar de redactie: Andrei Busuio-
ceanu
omagial inchinat marelui domnitor ctitor al culturale rornnesti,
care a Brncoveanu, cuprinde o de 17 studii menite istoriogra-
fiei adev&rata dimensiune a monarhiei culturale" care a reprezentat acelasi timp sfirsit
de evului mediu
Trei studii sint inchinate activitAtii donmului in vietii economice, activitate
vaste implicatii in viata social& romneascl. Studiul Iolanclei Domeniul
pentru prima problema fabuloasei averi a famihei
Brncoveanu modul in care s-a constituit evoluat domeniul printului aurului", ca
presie a expansiunii feudale in conditide de fiscalitate a seco-
lului ce in mare materiale ale epocii cul-
turale brncovenesti. istoricul domeniului brncovenesc, autoarea faptul
Brncoveanu a fost mai bogat proprietar funciar pe care avut Tara
stApinind 179 de proprietAti", dintre care 43 le mostenise si numai 13 le cumpArase
ea avere reusind supravietuiascA tragicului al
transmitindu-se prin timp le va asigura un de in
si a Romniei moderne.
Aspectcle din Tara epoca abordate intr-o
minutiontate de Constantin relevindu-se faptul atentia
mare de vietii economice a oferit Trii Romnesti un suport stabil pentru
autonomiei prin reflex a aportul la cultura european&
domeniul financiar, generalizarea practicii ruptorii, Brncoveanu
s-a dovedit un precursor al epocii moderne, la o inviorare
evidentA, productia cerealier& aflindu-se
ce se va in mod direct asupra volurnului comertului interior extern,
pra preturilor ca asupra organizArii administrative a oraselor, domnul i-a
un interes deosebit. Prosperitatea economic& va conduce in mod firesc la
autonomiei in acest context la angrenarea complex
de raporturi internationale in cuprinsul schimbul de importate exportate...
a dominant".
politicii economice asupra sociale fundamentale,
de domenii 'care le munceau, sint analizate perspectiv& de Florin
Constantiniu in studiul Politica a lui Constantin Brncoveanu. de la concluzia
de domeniul feudal a constituit celula economic& a
medievale", subliniaz& faptul epoca BrAncoveanu este in planul relatiilor sociale
obiectul subiectul contradictiei dintre tendinta de contestare a cea a
ei, contradictie caracteristia de altfel sfirsitului evului rnediu inceputului moderne.
A fast in Constantin Brncoveanu un precursor? - este intrebarea in jurul
se studiul mentionat. Analizind categoriile de rumini" lAturasi",
autorul ajunge la concluzia Brncoveanu, desi se in cadrul traditionale
a.supra ruminiei, este un adversar declarat al ruminirii abuzive". Ba mult, acti-
vitatea permanent& vederea sustinerii reformei fiscale pe care o initiase a avut drept
rezultat usurarea sarcinilor fiscale, rapid al respectivei reforme oprind astfel tendinta
de agravare a fanarioti n-au fcut decit continue ceea ce se
dise din initiativa si autohtonilor".
Politica a celui pe care Xenopol considera cel deplin acrobat politic"
face studiilor lui Paul Cernovodeanu Andrei Pippidi.

www.digibuc.ro
 studiul s&u, politicii a lui Constantin de an-
Paul Cernovodeanu cu finete politicii
externe a celui ce in aceeasi traditia bizantin
bilor, reusind se in scaun 26 ani intr-un colt de lume mide,
Orientul se cu Occidentul spulberind incercare de rezistentl.
situatie internationall, aproape iesire pentru autonomia Constantin
va pendula cu o abilitate de ai f&cind din dusmani
prieteni, transformind Tara in se intilneau
Habsburgilor, turcilor dorintele timide ale rusilor, toate acestea pentru
a pret, chiar al vietii lui al familiei sale, un bun pe care intotdeauna
situase mai presus de puterea averea sa: autonomia tuturor teritoriilor pe
care ca le visa unite independente. sa fina
cu mult un efort material a de
conflictul Cantacuzinii, gafa nu numai martiriul domnului, ci sfir-
situl propriei puteri.
Un episod al relatiilor corespondenta dintre
Paget este titlul studiului lui Andrei Pippidi, care ne un aspect necunoscut
al personalitritii marelui voievod, deschizind o directie de cercetare, cea a relatiilor
dintre Brancoveanu Occidentul care il considera nostra Europa?. Fin cunoscritor al
situatiei politice a raportului de forte din Europa cit
posibil rivalitatea anglo-francezh la Brancoveanu incercat s faca Anglia o even-
aprtoare a intereselor in fata sultanului. Este de role rat indrzneala
domnului de a curs invitatiei studenti la Oxford, gest pe care al
salimului Muse, actul lui Brncoveanu semnificatia revendicrii apartenentei ro-
la Europa la ideile
Constantin studiul noi lui
demonstreaz& acuratete departe de a provoca dccaderea
aproape consacrat& in istoriografia ilustrul voievod fost un reformator in acest
cci inlocuirea rosiilor" slujitori pre judete" a drept scop integrarea oastei
de tar in structura aparatului militaro-administrativ intern". a
noi categorii militare, talposii martalogii, a intrit hotarelor a construit prima
de rzboi toate aceste inovatii avind drept scop capacit4ii
litare a in vederea unui asteptat favorabil rzboi antiotoman.
articolul Cronologia din 1690, Paul Binder relateaz precizie
fsurarea canipaniei antihabsburgice, locul pe unde trupele aliate au trecut Car-
- Padina Lupului pe Brancoveanu capabil de transfera talentul
dipl matic pe tabla de a cimpului de
Monarhia cultural&" Orientul Occidentul - face a trei
studit propun dezlege niisterul acestui sfinx" al Balcanilor.
Radu-$tefan Ciobanu, in studiul Aspecte ale vieni spirituale in epoca Constantin
Brincoveanu prin prisma cu Cantacuziniz, ni-1 prezint ca o creati
a pur intelectual al Cantacuzinilor, care i-au modelat de pentru culturk
arta, diplomatie Brancoveanului determinindu-i in el viitorul
dornn. ca intr-o tragedie antic, creatorii se vor transforma de fantoma
victimei ce va arunca asupra o parte din tragicul ei destin.
Educatia primit mediul cantacuzin va face din voievod un protector al cr-
turarilor din sud-estul Europei din Orientul Apropiat, adunind in jurul lui un
de inteligente ce vor o academie cu nimic mai
decit o universitate occidentala.
Opera lui Constantin Er6ncoveanu in Apropiat ne-o
care vede in domnitor o personalitate cultural& in sud-estul Europei ce avea
legturi cu Orientul crestin, cu din Anatolia, Siria; Egiptul
de Nord, erijindu-se in al crestinismului in mai stat islamic.
tele de semnificatie in sprijinul cultur Orientului va in mod
introducerea tiparului in cultura prin unei sectii de in tipar-
de Snagov ce ulterior se va muta la Alep.
de destinul bizantin, Constantin Brancoveanu a incercat pentru
in istoria sud-estului european din unitatea cultural& a lumii orientale
un instrument eficient de in fata puterii politico-militare otomane.
nici imperii, nici puternicele regate cochetele republici n-au pentru intreg
Orientul... cit exploatati de dar de nienirea istoricl,
ai principelui Constantin Brancoveanu".
Vorbind despre cultural brancovenesc, Alexandru Dutu
intentiile culturale ale celui care mrturisit voia cu chip
in sufletele omenesti".

192

www.digibuc.ro
 Principe le nu fie asemuit cu Constantin astfel
continuitatea din care-i desprtea radical pe de Hab-
sburgi otomani. Rspindirea tiparului pe spatii largi a tiprite Tara
diversificarea scrierilor prin aparitia altor decit cele de cult, sustinere
trunderii bibliotecile din de crti gratis crestine
demonstreaz 13rncoveanu a fost mai mult decit un a fost un creator de cul-
de care va da nastere, la curtea adevrate republici
ce va forma nucleul modelului cultural brncovenesc".
mod un creator de de talia lui Brncoveanu trebuia s fie un rafinat
al artei, ce nu putea nu transfigureze prin timp, cel mai
gindurile aspiratiile sale cele mai cu speranta generatiile de peste veacuri vor reda
istoriei adevrata dimensiune a complexei sale personalitti. descifrare este
studiile lui Rzvan The si Daniel Barbu.
: semnele tinzpului si structurie este studiul in care Daniel
Barbu I3rncoveanu ca arhitect al universului mental al epocii sale. Exact
ceasul din turnul domnesti va timpul medieval timpul social,
orologiu substituindu-se bisericii", ctitoria va deveni un instrument
solidarizare transformarea intemeietorului in de ctitori proveniti
lumi sociale diferite si a incintei han trecerea de la secular la sacru pierzindu-si caracterul
solemn si initiatic".
Analizind ansamblul pictural de la Hurezi in articolul Dunga cea mare a rodului
Note istoriste arta Theodorescu substrat,
basarabean cantacuzin, al mentalului brncovenesc ce in mod programatic cele
traditii istorice romnesti ce se pierd legend. Tipriturile brncovenesti ca arta vor
propaga dubla origine a domnitorului descendent. basarabeascl care se voia mIreu
apropiat de Constantin Mare, el noul Constantin" al pragului de secole,
inaintasii Basarabi.
Domnia lui Constantin din Transilvania -
reflectare istoriografia romeineascg transilvdnean din XVIII este titlul studiului
lui Aurel Pop care ni-1 pe voievodul constient de greaua sa misiune
de mentinere a autonomiei neamului romnesc. Brncoveanu nu sta-
bili bune raporturi cu Transilvania, dar va stapinirile peste Carpati va
traducerile tipriturile in Transilvania va cu insis-
ortodoxismul amenintat de Flabsburgi. Amplele complexelc raporturi ale domnu-
lui tara de peste munti s-au reflectat transilvnean, portretul sfint al
Brncoveanului apoi preluat aureoluat de Ardelean. Analizind aceste
nici istorii, ajunge la concluzia cl in mentalul transilvan Brncoveanu
numele de "geneza noii natianale".
Marieta Chiper ne aratI in studiul op'ica
pe clin epoca cum 1-au vzut pe
voievod, inedite despre Constantin redindu-ne savoarea judectii
-oopulare din secolul XVIII. inforrnatiilor inedite se datar ea
pe tron a domriului la 29 octornbrie 1638, data sosirii caftanului de domnie pentru
Cantacuzino la aprilie 1714, consemnarea unei mari bjenii provocate de teama
invazii ttare in scptembrie 1689, ca semnalarea in decernbrie an a cutre-
mur de mare
Analizind de pe din epoca brncoveneasc, autoare
portanta directe care o transmit aceste ca inscrierea acestor
surselor primare ale dezvluirii menialului popular din secolul XVIII
Dan Berindei, lui Constantin locul in
problema descendentilor marelui voievod
a mostenirii fabuloasei sale averi. Analizind soarta a farniliei Brncoveanu ,
urinrit de polit ic timp generatii, autorul subliniaz grija deosebi-
pe care a avut-o Constantin de a-si neamul cele distinse
din Moldova, Muntenia Fanar, presimtind masacrarea dornnesti. Nu-
mele averea trecut la nepotul Constantin III Brncoveanu, care va reda
neamului brncovenesc puterea economic& in fanariot, numele
Brncovenilor perpetuindu-se anilor legat de toate
evenimente ale
XVIII XIX. Urmasi ai au fost domnii Gheorghe Bibescu Barbu
$tirbei, a fost Alexandru Ipsilanti, conductorul Eteriei-vr primar
istoriografiei romnesti de monarhia cultural", la
ritia acestui volum, este prezentat& sintetic de Andrei Busuioceanu studiul Constantin
coveanu in viziunea istoriografiei strdine.

13 - e. 91

www.digibuc.ro
 Relevind existenta unei bogate informatii despre epoca face
constatarea justificat In ciuda bazei documentare de mari, nu astzi
o monografie dedicat marelui voievod, se face abstractie un sir de lucrri de acest
fel, care nu au epuiiat documentatia nici problematica epocii brncovcnesti".
Preocupri pentru domnia lui Brncoveanu - se in studiu - au avut N.
cescu M. dar abia cu A. D. Xenopol, care va sublinia extraordinara capa-
citate diplomaticd a voievodului, incepe cercetarea cu adevrat sistematicd a epocii
covenesti, Xenopol deschizind astfcl multe directii abordare. Analinnd personalitatea dom-
nului alt urighi, va reliefa caracterul de monarhie culturald" al
covenesti. asile Mihordea, Papacostea Florin Constantiniu vor dezvlui un nou
aspect al dornniei lui Brancoveanu - agrare. Haralambie a adus
o contributie esentiald pe ca reformator in domeniul fiscal deci precursor al
Mavrocordatilor.
Angrenajul politicii a fast studiat de Paul Cernovodeanu
, Rzvan Theodorescu, intr-o viziune sistemicd, a in fcnomenul artistic
sociale. cum este lesne de observat nu s-a scris un studiu despre
lui Constantin Brncoveanu cu Imperiul Otoman, despre influenta sa la
despre politica sa de a de mijloacele otomane de reprimare,
carenta care de se poate imputa volumului omagial prezentat. Istoriografia
preocupat de domnia lui Constantin Brncoveanu de Robert Seton Watson,
Mano Ruffini, Athanasios Karathanasis, Peter Sugar sau L. E. Semianova a studiat in mod
unilateral minunat ajungind in mod firesc la concluzii
terale ite, mai putin intentionat.
Studiul sintetic lui Andrei I3usuioceanu pus fat acest volurn ornagial
va cititorului sarcina de a desprinde singur importanta pentru istoriografia ron
a culegerii de studii prezentatd, care nu reprezintd o monografie este
totusi un pas in acest sens, viziunea sistemica care asupra unei epoci atit
de in timp.
incheierea studiului Andrei Busuioceanu preciza domnul Tani Romnesti
a fost perceput in istoriografie in cinci ipostaze: martirul, diplomatul, precursorul politico de
reform, cultural, reprezentantul tipic al sensibilittii baroce".
Din volumul prezentat se mai desprind putin cinci ipostaze ; dar a sosit timpul
ca acestei epoci i se locul care i se cuvine istor'a sud-estului european, caci
intr-adevr o personalitate o monografie cornpletd.
Cruccanu

*** Rcual d'tudes gnalogiques et hraldigues roumaines, voluni ingrijit Dan Berindei,
des Sciences Sociales et Politiques, Bucarest, 1988, 102 p.

Volumul fat reuneste dintre cele mai valoroase contributii cursul

anului 1987- 1988 in Comisiei de Genealogie, Heraldicd Sigilografie, ce desf-
activitatea sub cunoscutului istoric Dan Berindei pe Institutul de
istorie Nicolae
Studiile reunite o prezente probleme de genealogiei
co importante cadrul istoriei noastre nationale, aspecte de
zute, in cazuri, ca reflectare a ideologiei mentalittii evului
Constantm Rezachevici aduce in discutie binecunoscutul capete de negri"
din heraldica romneascd (L'cu trois de maures". Dchiffremenl d'une lgende de l'h-
roumaine, p. 3-22), aratind, pentru prima ca aceast reprezentare heraldic&
este o atribuire, datorat nu autorului armorialului conciliului de la Constantza, Ulrich
von Richental, ci unei pe care s-a fondat o heraldicd perpetuat in secolul
nostru. Aceasta a stat la baza scuturilor pentru Walachia" pentru Mol-
davia", pe pagina de a Chronologzci lui Levinus Hulsius 4-6). Recitind cu atentie
legenda scutului capete de negri", din mai vechi manuscris pstrat al armorialului
Conciliumbuch (1433- 1450), corecteazd interpretarea dat prezent
ca imaginea ce reprezint pe Der hochgeborn Herzog von Aschalott hinder der Walachie"
(Ilustrul duce de Aschalott (Ascholett) dincolo de Valahia" - p. 14) nu se la
Tara nici la Moldova, ci la Valahia Mare", din Thesalia, de
vlahii sud-dunareni 14). Ducele de Aschalott nu este decit Mauncius Sgouros Spata,
despot de Acheloss in Epir (p. 15). acest caz sterna cu cele trei capete de negri" este
un rebus heraldic, ce numele posesorului (Mauriciu = Sgouros - Intere-
pune capt unei legende h raldice, a nenumrate supozitii pentru
istoriografia din XIX XX.

194

www.digibuc.ro
 Radu Ciobanu (Some Genealogical considerations upon the of
in XIVth and XVth p. 22-36) interesante
date despre familiile descendenta primilor Basarabi, raniurile
gitime, precum acestor date genealogice in evolutia destinelor
Rornnesti, la inceputul secolului XVI.
alt genealogic de mare interes este cel semnat de Binder (Die
logie der p. 36-48), care, pornind de la
numele Drakulya atestat secolid I la Sintesti, domeniu din apropierea pasului
unde romancierul irlandez Stocker plasa, trecut, castelul
sului conte Dracula, demonstreaz& mult spirit critic, descendenta acestei dintr-o
a lui Tepes, numit epoca a dat urmasi
al nume de familie a suferit schimbdri in timp, dar care pot fi urmriti, in linie direct&
ping in secolul prin familia romneascd Ghetie, la
XVIII (p. 40-4 schita genealogic& de la p. 45).
studiu prin care se urmreste modul care heraldica reflectat aspecte
ideologice, culturale sociale este al Citzan-Neagu (Ideologische social-Kulturelle
Gegebenheiten im Symbol. Spezifische fr
p. Demonstratia urmdreste procesul prin care simbolistica.medievald preia,
parte, mitico-magicd a gestului, perpetuatd prin traditia din
comuna primitivd in pragul epocii moderne. fenomen cultural, heraldica
preia, la originile ei, ancestrale, dar specificul ei tocmai in desacralizarea
autonomizarea a functie evolueazd atributul mitico-magic la orna-
ment, de insemn familie de functie. Din aceast perspectiv este analizatd
si evolutia heraldic romnesc al capului de bour", sterna de stat a Moldovei in
evul (p. 54-60).
Destinul nefericitului principe Constantin Brancdveanu descendentei sale
in istoria Romniei obiectul deosebit de interesantului semnat coordonatorul
volumului, Dan Berindei (Les descendents du prince Constantin Brancovan et place dans
l'histoire de Datele noi cu privire la descendenta Brncovenilor au fost adunate
printr-o au o mare valoare pentru ele istoria farnilii ce se
si-a destinul istoric politic cu Grigore Brncoveanu, ultimul descendent
masculin, `mort la 27 aprilie/ 9 mai (p. 72). Autorul informatii surprinzdtoare,
demonstrind prin femei, desi numele se pierde, putern la fel de bine evolutia
continuitatea unei familii; in cazul Brncovenilor, studiul urcind la a
generatie, ce cuprinde impresionantul nurnr de 1 membrii (106 134 femei).
cluzia, de important& a autorului genealogia trebuie nivelul unei
singure familii, extinzindu-si cercetrile intreaga descendent& mai ales prin fernei.
felul acesta, genealogia va contribui in mai mare msuri la fenomenului
istoric (p. 74).
episod romnesc, de savoarea Orient, din memoriile contelui d'Antrai-
gues - nepot al ambasadorului Frantei la Constantinopol din perioada 1768-1784, contele de
Saint-Priest - este analizat foarte interesantul atractivul studiu semnat de Paul Cernc-
vodeanu mystification gnalogique du comte d'Antraigues: la prtandue Princesse" Ale-
xandrine, fille" de Grgoire (1778-1779), p. 88). Cu
analizate, rind rind, datele referitoare la pretinsa Alexandrina Ghica,
poat sau de domn, cum o d'Antraigues, cele din biografia celui din
demonstrindu-se caracterul versatil al acestuia faptul d'Antraigues a fost
unei mistificdri genealogice voite. Sint respinse rind pe
istoricului francez Lonce Pingaud ale publicistului romn Constantin Gane de a identifica
misterioasa care, in realitate, nu nimic comun cu familia princiard,
mult, o de (p. 80-82). Concluzia autorului studiului este aceast
Alexandrina Ghica, de origine foarte modest& a transformatti de contele d'Antraigues
in nepoata, in fiica lui Grigore Ghica - domnul Moldovei, la
1777 - din dorinta de a se compromite printr-o cu o din meddle de jos
ale constantinopolitane.
Contributia cunoscutului heraldist Jean N. (L'Aigle de Roumanie. Origines
et devenir de symbole hraldique unitasre de roumain moderne, p. 76-88) volumul
prezentat printr-o trecere a originilor evolutiei simbolului de stat
Romniei moderne, vulturul roman ca a unititii etnice a
analizate principalele momente ce au marcat cristalizarea adoptat definitiv la 1
1921. D.monstrotia heraluicd si incepe anul 1859, anul Principatelor Romne,
proiectul de elaborat de Comisia la apoi 1863,
acvila este introdusd in gurile corpurilor de 1867, noua dinastie de
Hohenzollern noi care marcheze de
cea personal& a domnului. In 1881 proclamarea Regatului incorbnarea regclui

195

www.digibuc.ro
 introducerea romane insemn de stat. Acesta este, in
mentul nasterii cu semnificatia clar simbol al statului modern,
urmas glorioasei romane. Adoptarea armeriilor de stat 1921,
conchide autorul, nu regrupeze, conformitate noua
1918, o compoztie deja existent, in uz de la 1881 (p.
94-96,99).
Ileana

CLAUDIU GIURCANEANU, Popidalia din Carpatii Bucuresti, Edit.

5tiintific Enciclopeclick 1988, 296 p.

Abordarea unei teme de vaste, care presupune o a unor

realitti deosebit de complexe, a reprezentat intotdeauna un derners la temeliile
stau firesc eruditia si temeritatea, analiza detaliat puterea de
munca a istoricului, a etnografului cea a a
demografului cea a economistului, Claudiu Giurcgneanu a realizat o interesantg a
jucat de Carpati in istoria neamului nostru. autorului este acela de a
deinonstra obiectiv, conditiile favorabile oferite ornului Muntii Carpati, astfel
viata a aici, ca de pe cuprinsul teritoriului carpato-dungreano-
secol dup secol, intensitate din ce in ce mai De ideea central
a este evidentierea functiei de unitate" a Muntilor Carpati pentru poporul romn.
este structuratg pe trei I Diversitatea, particularittile
in ; II Populatia asezgrile din Romnesti" III
Complexe regionale de din Carpatii Romnesti". cele ce urmeaz ne vom la
aspectele legate de istoria a oicumenei carpatice.
partea I a luerrii, descrierea a limitelor caracteristicilor fizico-geografice
ale oicumenei carpatice este impletit formelor traditionale moderne de utilizare
a (plutgrit, mori de viltorit, splarea nisipurilor aurifere, p. -52),
pdurilor (prelucrarea lemnului, a crei diversificare reflect dezvoltarea a
schimburilor de produse la inceputurile feudalismului, extragerea p. 58-59),
solului (agricultur, albingrit, pstorit) subsolului p. 58; p.
90-94 este nedeilor", srbtori annale intre
pe care G. le socotea din cele mai importante fenomene de geografie
a (p. -89).
circulatia transcarpatic in decursul istoriei, autorul constituirea
statelor medievale aceasta se pe din antichitate apar
altele noi, uncle pastorale comerciale (druniii rile 1). Acestora li se
potecile de (trecgtorile ascunse"). Linia creste a Carpatilor, peste care trecea
granita fictiv" dintre cele trei romnesti, era pe
de (pichete de pazg la obligatoriu de trecere) palnci
a unui punct vamal), de numele citorva montane (Predeal,
Posada, Palanca
Necesitatea trecgtorilor generat vechi romnesti precum
(bine organizat in Moldova) posada" (cunoscutO atit cit si
cu deosebit sec. XIV - XV). Din a doua a sec. al XVIII-lea
autorittile habsburgice regimente de (printre care regimentele romnesti
la regimentul
120) al prtii a lucrrii este consacrat
capitol (al X-lea, p.
romnesti reflectatO de toponimie.
-
Partea a a lucrrii problematica permanentei a
Carpatilor, rolul poporului romn.
Autorul contextul locuirii permanente a acestui sec. IV - VI s-a
realizat omogenizarea etnico-lingvisticg a romnilor, aria de a,
vor populatiile migratoare ; acestea vor ocoli general, de
preferind spatiile extracarpatice" (p. 128). se succint la organizarea
social-politic romnilor timpul migratiilor in permada ulterioar la evolutia populatiei
din Podisul Transilvaniei, depresiunile montane sau intracarpatice regiunea subcarpaticl.
Teritorii (zona Muntilor Apuseni, etc.) vor vechea organizare
voievodate. Colonizarea Transilvaniei, a avut
vedere rezistentei migratoare
(ttarii cumanii).
dezvoltarea a comertului, au fos t
colonisti germani din Saxonia, Luxemburg, a activitate economic im-

196

www.digibuc.ro
 a fost de privilegiile acordate de regalitate de contactul populatia
(p. 129'- 130). acelasi timp forrnatiunile prestatale" de la sud est de Carpati,
un proces logic obiectiv" se vor uni Tara Romneasa Moldova.
continuarea notatiilor sale despre permanenta urnanizare a autorul subli-
conformitate care Carpatii au constituit de formare
,dezvoltare a poporului din cele mai vechi timpuri. Carpatii nu i-au despartit, ci i-au
unit pe romni. spiritul acestei idei, autorul reliefeaza factorul de unitate
consolidare.economia reprezentat de sec, XII - XX (p. 130-138),
acordindu-se acest o atentie vechimii asezrilor carpatice (aproape toate
atestate la sec. al acestnra (satul risipit mai
.caracterisfic peisajului montan) fenomenului continuittii mobile concentrri
reveniri pe vechile locuri - p. 156). Oraselor le este pe atribuit un rol deo-
sebit Viata a Carpatilor, ele contribuind prin dezvoltarea mestesugurilor a
la consolidarea puterii economice politice a statelor feudale romnesti".
a lucrrii, consacrat complexelor regionale ale din Carpatii ro-
abordeaza aspecte de istorie niedievala a Maramuresului, Trii Nasudului,
Dornelor Bistritei Aurii, Birsei, Hategului, Muntilor
tinutului
in incheiere subliniem continutul al materialului 'carto-
precum conditiile grafice frumoase in care a aprut cartea.
initiativa Enciclopedice de a pubica lui Claudio
Giurcneanu, ne convingerea desi problematica aborclat este deosebit de vast.
detalierea unor aspecte legate de permanenta urnanizare a Carpatilor romnesti ni s-ar fi
consultarea ei reprezint un real pentru medievist.
Mircea

D. NASTASE, F. -MARINESCU, Les rosimains de Athos). Catalogue

Athenes, 1987, 159 p. 12 fig.
ce a prezentat in generale fondul de acte rornnesti din Arhivele
athonite Sirnopetra 1, D. Nastase, colaborarea lui F. Marinescu, a asupra
repertoriind 763 documente ce din anii 1433 ntartie 15-1848
1, alte atribuite veac. XVII - XIX a doua jumtate (nr. 764-773).
Cu exceptia domnesti din 1587 februarie 9, care din cancelaria voievodului
Moldovei, Petru opul (nr. 79), celelalte provin din Tara deosebire
de la Bolintin Mihai cum se desprinde indicele de acte
de la volumului, ele au fost emise in mare parte din porunca domniei a a
unor fruntasi ai boierimii, dar a institutiilor statului, atributii Acestora li se
actele elaborate de jude pirgari ai Bucuresti, apoi un insemnat de
zapise, precum citeva documente emise de patriarhi ai Bisericii de (Ierusalim, Con-
stantinopol, arhiepiscopia de de mitropoliti ai de de la
stirea 'Mihai a.
pentru marea majoritate a textelor din amintitul fond athonit autorii au indicat
numai nu objected destinatarul actelor, interes pentrn
oferind diferite date chiar repere.
Amintim astfel faptul Indicele actelor din Sectia bunuri publice, de la Arhivele
Statului-Bucuresti, pentru m-rea Mihai evidentiaz la 1750, doar 86 2,
Cataloged; ce obiectul notei noastre, cuprinde - pornind din sec. al XV-lea -
mentiuni documentare (din care pentru sec. al 114 referinte
(intre 36 dup copii); din veac al XVII-lea, 245 originate si
102 din prima a sec. al XVIII-lea, 55 originale
14 537 acte.
In de numeroasele documente originale - numai la 1750 sint repertoriate
- infcrmatie consetvat traducerile

Cf.D.Nastase, Les documents rouenains des archives couvent de

tra. in 5 (1983), p.373-388+7
Cf. Indicele Nr.16, pentru Vodei-Bucurcsti-Mislea-Motru
, ed. de R. S.Greceanu Directia a Arhivelor Statului, Bucurest i, 1949,

197

www.digibuc.ro
inserate Condica la de Costandin slov(enesc)" acestea se
situeaz ctul din 1437 august 23, de la Dracul, ce ne este cunoscut doar dintr-tin
sau din domnia lui Mihai de la si mai 1595, din 10
citat etc. de la Ptrascu voievod, din 28 iunie 1600 multe altele, numai
prin intermediul amintitului codex. Pc baza incorporate in acest valoros izvor documen-
vor putea fi lacunele din textele originale, la Simopetra, parte din ele
deteriorate de cum se din microfilmele executate de Arhivele Centrae de
Stat, de la Bucuresti, de acte din fondul athonit citai
primele documente autentice redactate in romnk ce in volumul
intocmit de D. Nastase F. Marinescu, inscrisul fiicelpr lui Ivan fostul
anume al jupanitei si al datind din 20
(nr. 117), din dcada ce a urrnat cunoscute si zapisul din 27 martie 1607 (nr. 127), precum
si actul de danie al doamnei Florica, fiica voievodului Mihai Viteazul, din 23 august
(nr. 130).
Din formularile succinte sub care repertonate textele ne
pot retinute., deosebire pentru orasul Bucuresti, numele unor reprezentanti vietii 'admi-
nistrative, si domnesti, negustori fruntasi ai breslelor, ales pentru pe-
dinspre XVII-lea, din veacul al figuteaz
spre starostii Zamfir, in 1708 (nr. 478), Radu, in 1784 (nr. 13), 1796 (nr. 652),
asemenea diferiti meseriasi, (nr. 375 490), de mori (nr. 468), (573
587), (nr. 626 si 726) etc., reflectind aspecte- din a
torilor din carpato-danubian.
Detectarea masivului fond de documente la mnstirea Siniopetra aduce,
un plus de iniormatie ineditk care va putea fi cunoscut bun
reeclitarea corespunzatoare. gen de
si-au infptuiasc in viitor doi autori.
nou editie a se impune cu necesitate sublinierea continutului
act, amendarea clatelor gresite, pe baza informatiilor din cuprinsul (numele voievozilor,
ale dregtorilor etc.), indicarea in care au fost tiprite anterior documentele
respective. Aceasta cit au fost comunicate in sfera de specialitate originalele
acte asupra ne-am oprit
C.

ALAIN By:ance monde Paris, Armand Colin, 1986

Cartea istoricului francez Alain de curind intral fondul Bibliotecii Centrale
Universitare din Bucure#i, se ca o nu atit a bi/antine
(ea nu propune o abordare, traditionalistk a etapelor de dinastica o prep
organizat a evenimentelor), cit mai co a din sec. al pina
dup Constantinopoluhri, a homo byzantinius" de purtatoare a
de traditie bizantin. Avind o prezentare de (aptoape
Cf. foto. fig. 1, la p. 8, : ce in-
sine hrisoavele crtii i zapise pentru i
i i pentru ale sf(i)ntei care acum s-au
hrisoavele dup pe lirnba rumneasA, in zilele prealuminatului
mnul Ioannu Ipsilant v(oe)v(o)d, domnie In Tara Romneasck
Uggrovlah(ioi), chir Grigorie, cheltuiala sf(intitului), chir
Timotei. De rob(ul) D(urnrie)zeu, Costandin dasc(al) slov'(enesc) ; 7283,
Cf. Dacumenta Historica, B. Romaneascd, I, 1966, p,
153 (ed de P. P. Panaitescu D. Mioc).
Cf., spre exemplu, nr. 5 microfilm -Grecia, Rola Arh. St Buc , datat
din -1521), repertoriat Catalog, nr. 9, sub anul (7025) octombrie cf. ;
nr. 9 (ibidem Rola 11) datat din 1532-1533> septembrie 6, realitate,
apare citat in Catalog nr. 16, din 1532 (7040) martie 6, etc.
Cf. Catalogul, p. 10, se la lucrarea care pro-
Avem in vedere actul din 1 (7079) mai 20, al a 12
din (nr. 47), semnalat dup copia din Condica in Catalog,
original Documenta B. Tara Romneascd, VII, ed. de
si O. Diaconescu, Bucuesti, p. 37-38, nr. 26; de asemenea, documentul
din 1595 (7 103) aprilie 29, al original, de Vitalie la Biblioteea Natio-
nail din Sofia, a fost in revista Studii", 1 (1968), nr. 5, p. 868-870
Documenta Romaniae B. Tara Romaneascd, XI, Bucuresti, 1975, p.
154, nr. 115, in timp ce Catalog, nr. 107, apare citat Condica la 1775

www.digibuc.ro
fiecare este insotit de fotografii, reproduceri, planuri, reprezinta
nurnai o originald contributie abordare a am putea numi fenomenul
dar ca un reper pretios in de cercetare care istoria medie.
prima parte a Alain Ducellier propune analizeze tendintele centripete,
sau factorii de asociere in ceea ce priveste ,traditille politice culturale romane,
tendintele cetrifuge, factorii de disociere care constituie esecul unei Rome orientale
triumful unei structui politice culturale de mare originalitate cu consecinte atit de puter-
nice rezistente in timp. subliniazd aici structurilor imperiale romane se
prin instituirea imperiului ideologia universalist romand,
fundamentat pe prinpii politico-utilitare, ideologiei universaliste imperiale a Bizan-
tului, bazatd, din anul 313 (care pe plan istoric, adoptarea ca
ideologic stat, dar trecerea perioada apocalipticd cealconstanti-
niand, intrind acum direct in circuitul intereselor politice),pe principiul guverndrii imperiale ca
imagine emanatie divine. De altfel circumatantele secolului al VI-lea dau
continut corect acestei noi imperiale universaliste echiva-
restaurarea autorittii asupra Italiei, Africii de nord vandale a orien-
tale asupra provincii iberice. Apoi, dinastia macedoneand marcheazd cu adevrat
triumful unei noi structuri dinastice de tip abolind traditia de desemnare a
bazat pe compromisul dintre sistemul institutional tendinta la ereditate,
gurind tipul bizantin al incoronrii bazat pe tre alegerea lui a
organelor constituante", care armata se ca de autoritate. Ideologia
universalistd se codificarea juridicd, de la Theodosiu II (Codul Theodosian) la
tinian juris civilis ), etape importante in evolutia dreptului general.
Tendintele centripete, sau factorii de asociere, de asemenea, sinteza culturald
creatin; din sec. creatinismul dar conditia ca
ca o propedeutica la adevrata care de la textele sfinte
aceasta conditiile de persistent a sistemului educational antic.
aceste noi practica conduce spre abandonul
liresc al principiilor romane, inaugurind perioada guvernat de tendintele centrifuge san de
factorii disociere in raport ca rezultat un adevdrat imperialsm"
hellenic, caracterizat tendinta tot mai spre centralizare, disparitia
a formelor intermediare traditionale specifice politic roman. Orientalizrii mai
pronuntate a corespunde o stare dezechilibru economic social;
ceea ce autorul afecteazd atit marea proprietate, cit pro-
prietatea bisericeascd. De asemenea, secolele IV VII mutatii
unirersul urban: abolirea de de tip antic dezvoltdrii structurilor
socio-nrbane specifice mediu; de la la asistm la de
guvernat de sociale, cit de ratiuni creatine. Pe plan cultural,
mutatie care caracterizeazd trecerea de la uman greco-roman la idealul
care de fapt trecerea de la perioada la cea medie: dirninuarea,
sentimentului de apartenent la o cornunitato. aceste conditii, romanitatea se
tot mai mai elernentelor de lingvisticd cultural hellenica;
rind, prin afirmarea imperialismului lombard in provinciile italo-bizantine (cade
Ravenna, Roma este chiar asediat); in al treilea rind, invazia slavilor sklavenilor
tot mult Balcanii. odat romanittii, se
imperiul unei politici repliere rezistent
de cite ori tragicAl, raport invaziile asiatice: arabii nu au decit de
pentru a parveni la frontierele bizantine, iar victoria de la 634 inaugureazd o
de alte Bizantului provincii importante din Asia Africa
nord. La aceasta se invaziile de neglijabile ale slavilor bulgarilor Balcani.
nsecintele unei asemenea replieri imperiale slat notabile: raza de actiune comerciall se scur-
relatiile economice in sistemul municipal decade, ceea duce la o ruralizare"
vietii citadine. Imperiul devine imperiul satelor, dar aceast situatie creat are
ca rezultat cresterea rolului sistemului colon amphyteot. Este de remarcat,
situatie de vedere politico-teritorial nu a impiedicat dezvoltarea
triumful imperialismului cultural grecesc.
Secolele VII - XII slut dominate simultan de perseverenta politica de (care
ia adesea formele luptei pentru supravietuire) tot de actiunile de cucerire a unui nou
de defensiv antiarabd accente agresive: Constantin IV
opreste arabi mare pe uscat cu turcii khazeri, bizantinii bat deja flancul
nord-caucazian al Islamului. Leon fiul Constantin zdrobesc pa arabi la
Phrygia, recucerind Eufratul. In aceste conditii, musulmanii nu se mai pot stabili
Asia Anatolia. Balcani, Constant II invinge pe sklaveni, restabilind comunicarea
despre Thessalonic, al doilea al imperiului, ca pentru
autoriatii bizantine in peninsuld. La rindul ei, imprteasa pe
Peloponez. Dar situatia nu este tot de in Orient; Carthaginei (695)

199

www.digibuc.ro
echivaleaa cu evacuarea cornplea a autoritsii imperiale din nordul african; de desi
imperiul teorctic, posesia Venetiei, si Neapolelui practic, in poseya
Lucaniei Siciliei (pe care Leon le sustrisese patriarhatului roman in folosul
bizantine), totusi Ravena cade, la 729, miinile lombarzilor. Consecinta transformri
este stabilirea unui echilibru teritorial, mai ales conditiile in care pericolul bulgar devine
tot endemic. convertirea bulgarii Boris fortific& in Balcani ele-
mentului puterea de stat introduc limba practica liturgic&
ortodox6; dar emanciparea ecleziastic& a bulgarilor fat de Bizant o
adevarat intr-acolo capitala imperiului se vede de ori asediaa de
bulgari, 914 924. In Occident, Carol Mare rupe alianta care de
felonie nesupunere, rezolvarea contenciosului teritorial duce la recunoasterea autoriatii
bizantine asupra Dalmatiei timp ce Croatia trece sub autoritate
In anul 963, Bizantul atinge o expansinne teritorial& care este adaptaa sale,
frohtiere care asigur& securitate de once invazie extern& triumful lui Vasile II Bulgaro-
ktonul pentru mult vreme virulenta agresiunii bulgare. Dar asa, de
stabilitate, care culmineaz& restaurarea lui Manuel Comnen, nu este decit acalmia.
dinintea uraganului, cci nu peste vrerne irnperiul va suferi prima sa mare
revoltele slavilor loviturile celei de a treia cruciade, asaltul Constantinopolulni de fortele
jugate ale normanzilor apoi debarcarea la Thessaloni a lui Vilhelm de Sicilia
u sprijin venetian, jefuirea cumplia a orasului, in fine aderea capitalei imperiale sub a-
cruciadei a la 1204, marchcaa imperiului bizantin ca mare putere medi-
are ca rezultat o redistribuire a fortelor, sensul bulgarii, turcii dar'
bizantini sustrag puterii imperiale spatii tot mai vaste de autoritate si de
Aceast situatie a avut ca rezultat crearea unei conjuncturi internationale care a-
menintarea permanent& a expansionismului normand, neintelegerile vrajbele se combinau
demultiplicarea ingrijoatoare a dinastice, cstoriilor occidentale con-
tractate de familia imperiall. .

Remodelarea a Bizantului sine, sec. XII - XIII, o remo-

delare a autoriatii imperiale care, acum, nu se impune nici acelorali oameni, nici acelorasi
tentorii nici nu dispune de aceleasi resurse. Cucerirea musulman are impact rapid
valul arab din sec. VII ofensiva din sec. XI irnperiul de multe milioane de
odat cu pierderea unor arii vaste din Asia Africa, condticind mutatii demografice
etnice semnificative, nu ar ne gindim decit la masiva imigratie armean. Zona
a imperiului, de care clepinde sn&tatea economiei urbane bizantne, se bucuri, de -
racter stabil prosper datoria tehnicilor agricole evoluate si a volumului redus de investitii.
surprinde, aici, subtilitate, reversul negativ acestei sari de in vreme ce, la.
sec. X - XI, Occidentul cunoaste n adevraa revolutie
dubleze productia agricoli, Bizantul se complace in stabilitatea sa care se va
in daci nu chiar in acesta nu este singurul paradox in acest
al contradictiilor; in de invazii insecnritate, asisam la fenastere citadini,
dispar foarte rar, o inflorire semnificativg. epoc instabilitate
militar, Bizantul se bucua de o mare stabilitate monetaa. in plin& cria eco-
nomia, Bizantul se de binefacerile comertului italian in sec. XI. mai presus
toate, intr-o epoci de amenintri Bizantul cunoaste o adevraa reinnoire
implicatiile politice ale controverselor religioase iconoclasti inconoduli conduc
reafirmarea ideologiei imperiale, la intrirea principiului la cresterea
ministrative. Iconoclasmul inseamni, de fapt, recuperarea puterii imperiale prin vointa
impiratilor isaurieni, ceea ce echivaleazi o viguroas& reafirmare a statului.
Totodaa, ale acestei perioade au drept expansiunea siste-
mului monahal: civile a ierarhiei, mnistirile devin adevrate re-
publici se bucua de mare prestigiu aversiunli iconoclaste,
educatia cultura in sec. al asistm la o adevraa
renastere - dominati de sistemul aristotelic platonic - de reconstruirea
palatine, spiritual reprezentaa de nume ca Grammatikos sau Leon Matematicianul,
care reconciliazi armonie precedent hellenismul cultura crestin, care favo-
nzeaa dezvoltarea spintului enciclopedic a sistemului in fine, care cunoaste, in
arhitectua stil decorativ, o inflorire care poate fi clasicism bizantin". Acum se
tipul de homo byzantinus", care repede universal, gratie raportului
cultural al Bizantului lumea care o crease: astfel, in cadrul edificiului politic cultural
ortodox, Rusia tinde ocupe o arie autoritaa tot mai influent& Universaliarii
pului de byzantinus" corespunde nasterea dezvoltarea natiunilor traditie
tini, ales in Balcani: bulgarii, valahii chiar albanezii contureaz&
de acum, personalitatea national. Tipul de homo bvzantinus" este deja constituit,
punct vedere structural, national, institutional, cultural relg,os, anul 1204. de
fapt un fapt inevitabil: moartea imperiului nasterea natiunilor. Acest proces
imperial in national nu mai fi opnt: Constantinopolul cade sub asediul cruciadei a

200

www.digibuc.ro
 apoi el redevine dar in nasterea
care Fierul
acestei afirmare constituie a
Ivan Asen. De mainte (chiar in ciuda relativei imperiale a Mihail al VIII lea,
care reuseste controleze grecesc, acoperind baLinul egcean ca
cuiturile nationale se vor intr-o ascendent& Regiunile
bizantine vor treptat specificitate inconfundabilk centrifuge de
identificare national& nu lima culturale bizantine.
cele imcdiat sint dominate tot mai pronuntat inraziile
otomane de faptul teritoriile national - de natiuni deja constituite -
teatrul militare de infruntare. de la (1371) are triumful
lui Murad principii locali ai Bulgariei devin tribut
sultanului. este la Kosovopolje, in 1389,
fiul lui Murad, devenit, moartea acestuia, sultan pe cimpul de in aceast
atit favorabild expansimili de dependentd. tot
a Ortodoxe" de invincibila putere a victoria lui Mircea Mare
Rovine, in 1395, statut autonomie de invidiat Pe-
unde domnea deruta esecul. Main Ducellier comite unele
informare pildk el pe*Mircea Mare ca princjpe al Moldovei), rdzboaiele de
independent& ale triumful asupra unor osti considerate invincibile statutul de ne-
in raport cu marea putere ascendentd sint bine tratate exprimate
economiA sale. de supunere a statelor balcanice (puterile crestine
nou zdrobite la Nicopole, 1396), victoria lui Mircea la Rovine a lui Mare
(1476), la Chilia (1484- 1485) evolutia
raport celelalte balcanice. Tara RomneascA Moldova pot sd-5i
conserve, in de triumf otoman, institutiile nationaIe, cit propriile autoritAti;
boierii nu sint sistemul militar otoman al spahiilor. Autorul subliniazd
faptul in nu a existat colonizare nici convertire la islam.
Traditia nu se destramd, in timpul acestor secole de inexorabild cucerire
parte a este analizei epocii postconstantinopolitme, nu
numai a doua cade sub autoritate otomank dar intreaga lume ortodoxd" este con-
fruntatd dezastrul teritorial national, demografic cultural. Mizerfa romeiote
a grecesti general determind o generalizat& care se manifestd pretutindeni,
de la agricole la dezastrul sistemului de comunicatii, de la ravagiiie
ciumei la la impunerea a dominatiei economice italo-raguzane.
Rezistenta in fata unor asemenea vitregii se realizeaz& pe cale culturald. Constrinsd de
pericolul alternativa imperiu sau ortodoxie?, biserica nu rernediu decit
alianta sa Astfel, paleologe" isihasmului
ca dominant& spirituald erestinismului inlocuirea capitalei politice - acum
servind politicii otdmne - capitale culturale: Muntele Athos, trecerea in
Rusia a vast de literatur& isihastk triumful ruisticismului isihast, vine
fortifice unitatea crestind, tipul spiritual de homo byzantinus" confere o oare-
care stabilitate culturald, reorienteze rezistenta antiotomank Mai mult, reintoarcerea tot
niai pa plan filosofic la sursele platoniee ale crestinismului, exodul de greci,
precUm Georgios Gemistos purtAtori ai gindirii crestino-platonice la Florenta Medicilor,
constituie amorsarea ideologicA a in Italia.
Cana Marius

JACQUES LE GOFF, La bourse et la vie. conomie et religion Moyen Hachette, Paris,

1986,

Scurtul eseu, care ne propunem apare a

binecunoscutului apreciatului istoric Jacques Le privire la structurile intime
ale organizrii societAtii apusene. Dintrelucrdrile legate ca
de subiectul abordat de fata, amintim cititorului interesat doar Les
au Moyen Age (1957 1985), (in colaborare, 1981) Pour en Moyen Age
(1977), dintre cele trei bucurindu-se de o traducere un alt
Ev Bucuresti, Editura Meridiane, 1986).
Problematica descifrdrii, studierii mai ales a mecanismelor gindirii omului
constituie pentru istoriografie contemporan& un domeniu de cercetare ce
cimp liber unei viziuni total noi Evul Mediu, proceselor petrecute
nivelul mentalului colectiv fac abordarea istoriei medievale totul alte unghiuri,
care la unui alt Ev

201
www.digibuc.ro
 Pe aceast se scurtul, dar studiu
Mediu, msura, ca un fenomen cc a stat la baza capitalis-
(p. 9), ca unei meserii dezavuate de
pentru era a fi un naturii" (p. 33).
Scopul autorul o este de a arata
angrenajul sociale, al practicilor al schirnbului de valori, sau in
fenomenului economic in care este (p. 20).
Contradictia un fenomen legat de progresul economiei monetare, de ger-
menii capitalisrnului, imlplicit, de o mentalitate ce tinde se emancipeze de valorile
moralei crestine, predominanta secolul XIII gindirea
la nivelul clasei dominante, cit cel al maselor populare, este surprinsa
in detaliu de Jacques Le Goff.
Titlul ales, reflecta insusi acest antagonism al medievale,
aflate in pragul trecerii o a fata
poate fi cum poate impaca de prin cu
dobindirea Rspunsul oferit de traditia biblick de literatura de toti
doctorii in teologie era net negativ: nu rezervat decit Infernul, diavolii
vor chinui trupul sufletul moarte, pentru practica meserie" a diavolulut,
ce nu justificarea nici necesitatile" sociale, nici in ordinea divina (p. 25, 43, 53).
era, insk pe drept cuvint condamnata in Evul seama rata
se la % (p. 76-77), (profitul) nu se
Ludovic al stabilea dobinda just)," la orasele varia la
la 20-25%, in acelaai timp intensa activitate comercial ascensiune mai
a capitaliste. secolul XIII, numit autor al (p. 28-29)
co-isiderat dc noi, mai degrabk un secol al net
tan, care erau considerati paraziti, ce doar din trecerea timpului, in
nu pe oameni, ci negustori, a activitate era
nu excludea ulunca, dintre principale ale medieyale (p. 47),
bancherii, cit negustorii cheltuind propriul timp depunind eforturi pentru a procura
transporta marf a pentru a invest activitate (acei solidi laboratorii",
pomeniti in 827 dc.gelui Mai mult, in secolul XIII de negustor
una dintre cele mai onorabile, adesea adevarata profesie sub
ele generic de negustor (p. 59).
Revenind asupra unor aspecte larg de autor in studii vechi intere-
santa lucrare Pentru alt Ev privire la ,,meseriile licite" meseriile ilicite", Jacques
Le Goff, desi porneste de la teza dispretuite" Evul a con-
cluziona, prin exemple mai decit de fapt aceste dezaprobate
doar pentru ce le ce sfimeau printr-unul din cele
capitale". Asemenea indeletniciri erau cele de proprietar de (adesea
unor dubioase), actor, zaraf, dar, spm surprinderea
printre tentati in datorita pozitiei sociale, se aflan vinovati
adesea de orgoliu nemasurat (superbia") (p. 51). dorim ne expuneni
propria la statutul unor Evul Mediu.
interdictia" care autorul un ce ideologiaclasei
din XII - XIII dear a clerului. considerate
de pielar, de vase (la Thomas d'Aquinp -p. erau
cele ce situau pe ce le practicau pe subalterne, dintre cele umile.
De mare al celor cc aceste ocupatii multe altele, ce
raspundeau unor din ce ce mai mari ale lumii plin dezvoltare demo-
economick mesetile in nu au fost nicicind, in practick incite",
interzise clerului nu putea care situeze pe o inferioark
Secolul XIII, recunoalte autorul 44, 59), este care reabiliteaza intreaga
a meseriilor dezavuate in teorie de biserick dar niciodat de societatea civila".
Vechile tabuuri", legate de superstitii mostenite din structurile ancestrale, con-
topite in rnentalul colectiv medieval, erau eel al (ce
chirurgii razboinicii), eel al legat de
anterior, al banului nemuncit", care cc caracter polemic,. nier-
cenarii zarafii negustorii, altura prostituateler, treptat
De altfel, aceast problema J. Le Goff revine (p. 591, idcea banutui
necinstit nu se mai lega, in epoc, de ocupatia de hot, ce
contrarian gray morala duri
meserii, acest aspect credern noi, de o cadrul
reflectind, in plan teoretic, profunde schimbri nivelul medie-vale,
structura socio-profesionall. Apare astfel lupta diverselor de impun

202

www.digibuc.ro
nu numai in plan economic, dar in viata politica a medievale, tocrnai din
dispute sint putin numeroase in secolul decit in cele anterioare, in
mentul de afirmare al cornunelor, al de privilegii de
Acest operat in modul de gindire al epocii, in
structurilor sociale. De la viziunea asupra ce la inceputul Evului Mediu, in
lumea germanica, se afla in faza democratiei-militare, viziune ce se cu cea
din care reflecta o mai coniplexa, dezvoltaea
necesitatile ei curente au bisericii catolice, tributara conceptiei patristice
privire la organizarea consfinteasca, alturi de ordo'' indeob5te cunoscute,
numeroase alte sociale, care, J. Cl. Schmidt, apar net conturate
secolul XIII sermones ad status", ilustrind, in acelasi timp, socio-profesionale ale
orasului medieval, precum rolul categorii in progresul
Modificarea mentalitatii este dublat de o adaptare", o modernizare" a ideologiei
religioase. XIII, germenii lurnii capitaliste, de mai ales nevoia de
numerar ce o toate categoriile sociale, de la incoronate, fete bisericesti, la
meseriasi si aduc o schimbare in modul in care este
Meseria in sine mai departe, uti dar un se poate rascurnpra". La inceput
conditii accepta de doar inapoierea integrala a cistigului
nccinstit" celor de la care fusese penitenta alte forme, do
porneni generoase pentru saraci suficiente, pentru ca, in final,
pedeapsa de dincolo de moarte fi ales prin vinovatului, inaintea
prin rugaciunile familici indoliate (p. 83-88).
Intr-o societate o &dire exclusiv in care teama pedeapsa tortura
adesea constiintele celor pragul mortii, solutia
amintite punga sau viata" - : a ,si viata" (intele-
gmd aceasta prin mijloace, nu posibilitatea
eterne - p. -93).
Studiul de pornind de la discutarea in Evul Mediu, deschide perspective
asupra multor ce tin de gitidirea omului medieval, in Este o
a spiritului de eruditie a reputatuhri istoric francee o imagine rnultidimensional
raporturilor dintr economic la pragul constituirii relatiilor capitaliste.

La de libert Age. Islam, Occident, Paris,

1985, 287
Volumul acest titlu specialistilor celui de al'
colocviu international 12-15 1982 in castelul Morigny, organizat
de George Makclisi, inique Sourdel Jamne Sourdel-Thomine concursul
din Pennsylvania (Philadelphia), PariS-Sorbonne IV) Dumbarton Oaks (Washington
D. C.). cu titlu sesiunilor anterioare, organizate de
deja lumina en Occident Age,
Geuthner, Paris, 1977; La notion Age, Islam, Byzance, Occidcnt, P. U. F.,
1982; Prdication Prapagande Moyen Islam, Occident, P. F.,
Paris, 1983. Se poate constanta editorilor cercetarea unot terne fundamentale ale
a trei crrilizatii legate fizic dar spiritual Marea : occidentala,
bizantina islamici. este al evolutiei
mentalitatilor, al medieval de libertate. epoci, doar aparent acest
concept s-a atlat in al teoretice, libertatea" imbracind semnifi-
catii diverse: ca filozofic cu rezonahte politice, ca o optiune personali
etc., pini la conceptele juridice, politice sociale clasice. din 1928, N. in lectia I
in din lucrarea ideei de libertate (reeclitata
de I. Edit. Meridiane, Bucuresti, 1987, p. 65), afirma: Conceptii. de libertate este o
chestiune de actualitate. acesta 5-a s-a compromis timpul nostru. Deli-
s-au rit. Singura cercetare cu numai aceea din de vedere
istoric".
oluinul de cuprinde succesiune 21 de articole, din care 7
se la spatiul oceidentului european, 5 Bizantul, 8 includ lumea doar
singur, ultimul, de Marguerite Boulet-Santel (Universitatea Paris - II), li-
bert Moyen Age par les historiens, p. 275-287, are un caracter mai cuprinzator,
tetrin'J partial concluzle unor recente cercetiri Diversitatea tehnicilor de
a accede la investigarea problemelor ridicate de libertate" este observabila prin sim-
a contributiilor referitoare la spatiul pentru care Marea Mediterani a fost mai
o economici. Zona occidentali, special Franta, este de stu-

203

www.digibuc.ro
 elaborate Ann Matter din al
Freedom Age: The Case Claudius of Turin, 51-60; ard
fUniversitatea Libcrtas the in
p. 89 98; Harvard Dumbarton Oaks),
and Choice in Monastic Thought and Specialy /he
p. 99-118; Olivier Guillot niversitatea Paris-Sorbonne - dcs
dans la Franc
167; Paulette Leclerq
sacl:
Paris-Sorbonne - IV),
leurs soumission p. -
d'une seigneurie la fin (La
169-178; Andr Gouron (Universitatea Montpellier),. dans le co i-
de la p. Robert Benson
Angeles), Libertas" in Italy 1152-1226, p. 191-213, aria de studii mult i
generale semnate de Alexandre Ka7hdan (Dumbarton D.C.), Concept
of (eleutheria) Slavery p. Jacques Bompaire
(Universitatea Paris-Sorbonne - La notion p.
Oucas (Universitatea p. 239-
252; Leonidas (Centru de Cercetri de
Ppoque Paleologues, p. 253-260, Speros Jr.
7 he of Expression" in 15th Century p. e
doar referitoare la islamic, insistind asupra celor
de editori a articolului ce deschide Alegerca nu s-a datorat studiilor
zente volurn, ci numai intentiei de a atrage atentia asupra unci lumi putin
istoriografiei plus, considerrn acestea pot noi deschideri in
de confruntarea a raporturilor multiple dintre si isla-
mic din sudul societatea a preluat notiuni deja diluate
de sau acestea au distorsionate de econornice, social-poli-
tice proprii si cutume locale.
Montgomery Watt (niversitatea .Edinburgh), in stucliul
to the of Free Will, p. 15-24, conceptul de libertate striato
apare in islamich. Filozofii musulmani care au fost atrasi de filozofice grececti
mentioneazh lucrarile libertatea ca o parte a dorintei umane ci mai mult ca o
tere, de a actiona, participa. In acest context dificil, M. Watt propone
vestigheze absenta ideii de libertate prin cercetarea textclor coranice, care omul liber este
contrapus robului/sclavului, eliberarea din robie apare ca o expiere a unor evo-
lutia ideii de libertate de predestinare -un moment important
ai chrei califi, in inter 661-750, deci de expansiune
legitirnat conducerea prin invocarea numirii divinitate
nerea de suveran era o atitudine de forta divin. Totusi numerosi
musulmani au privit guvernarea umayyad& ca contrar principiilor coranice, reclamin1
faptul oamenii sint ei insisiresponsabilip:intru lor, faptul in anu-
mite cazuri actionau in mod liber. pozitie destul de elaborath este ca
a lost initial cu revoltele umayyazilor. Dinastia ulterioar, cea
s-a autolegitimat intr-un mod complet diferit, astfel incit credinta liberul arbitru nu
era un semn al de calif. in prima jumtate a secolului IX membrii sectei
- care combina credinta in liberul arbitru diverse alte doctrine - sfetnici
apropiati ai califilor. Dar in preajma anilor 850 politica abbasid a o schimbare pro-
Principrile eretice mu'tazilite fost abandonatc in urma atacuri severe ale
ce este deosebit revelator, deciziile califale erau acum bazate pe prin-
lslamului sunnit (ortodox), care aceast vreme nu formulrile ei
Islamul sunnit, omnipotenta divinittii - credinta care a forme diverse,
extreme, promovate de reprezenta in acelasi timp respingerca
minimalizarea liberului arbitru uman. lui W. M. o serie de gre-
preluate au jucat un rol secundar in dezvoltarea
gindirii islamice, deoarece aceste conccpte existau deja de preluarea o
primar din coran traditia Ginditorii musulmani au pre-
conceptele alogene numai au obser in ele instrumente utile in sprijinul
cadrul dezbaterilor islamice interne in care ei erau deja angajati. Zicala omul propune,
este universal in mare vietii din
Deci o explicatie a conceptului de libertate poate fi -din trhsturile
a arabilor preislamici ce habitau Nu de interes este
perientei arabe referitoare la notiunile de ce corelatic.
mare majoritate se pare se robi erau in mod cert de culoare -
ajunsi in postur in unor lupte in mare erau con-
siderati conform coranului ca inferiori. Este foarte probabil - consider& autorul -
situatie se datora faptului erau recunoscuti a apartinind u.nui trib inferior in
onoarei. trib onorabil ar fi putut sa-si rscumpere ei inrobiti. Pentru arabi In-

204

www.digibuc.ro
ferioritatea, vis-h-vis de onoare, era fapt al naturii ce nu putea fi de ac-
si (hadith ) considerau ehberarea unui ca un
dar trebuie specificat acest act nu era determinant pentru
ierarbia Cit 'imp crau bine tratati, viata acestora era aproape identica
cea a oamenilor Pcntru nomazii arabi libertatea nu era un scop suprem, robia pri-
ca o situatie intolerabila. Autorul corespondenta abd (rob) sub aspect
religios abstract ibada utilizarea in Vechiul Testament a
ebed (inrudit 'abd) Noul Testament a cuvintului doulos, ultirnele
Spre deosebire de lumea corelativul lui aplicat la
tate (rabb) general posesor numai in exceptional de
de robi. rabb
o suveranitate transcendenta. Ca robi ai
donin si - a
libertatea nu era un pentru
un musulman si chiar schimbarea statutului de rob de liber putca ca
divinitate. Arabii s-au preocupat notiunea de onoare
de libertate. preislamice dezvoltate in coran si fac
redus jucat libertate in gindirea Disputa dintre ce sus-
tineau liberul arbitru, teologii care o rcspingeau, nu s-a
ci in termenii de tabere subliniind puterea crea-
toare de control a Sunnifii considerau oamenii responsabili
actele dar in mod ferm afirmau nu erau liberi de iinitate. Deci
curent ortodox al islamice conceptul de libertate era plasat un plan secundar.
acest paradox al controhilui divin si al autonomiei umane autorul surprinde
crestinisin. Alternativa a conceptului de libertate este pri-
de divinitatc.
Demersul lui George Makdisi (Universitatea Pennsylvania), Freedom
prudence, Ijtihad, Taglid, and p. urmareste libertatii
intelectuale cadrul educatiei institutionalizate experienta islamica din acest
cu cea acumulata in occidentul crestin. Islam academice are
radacina in necesitatea consensului, din cele patru principii fundamentale ale
jurisprudentei islamice, in conditiile in care ortodoxla nu era de
noduri ecumenice precurn se in lurnea occidentala. Aceasta situatie a dat nastere,
in secole ale la arta discutiei/controversei. Aceasta a mai
tirziu universitatea medievali, occidentala unde a devenit o conditie pentru dreptul de a
preda, nurnita metoda scolastica ale elemente constitutive o sic
corelative ale academice - hbertatea de a preda libertatea de a - in
Islamul medieval eran de ale jurisprudentei: Primul ter-
men avea sensul cercetare/investigare proprie" al doilea de investire autoritate".
Lipsa formale pentru a se ajunge la consens deliberare vot, a
unei eclesiastice care indice ortodoxia a impus Islamului metoda aces-
teia printr-un sistem de eliminare retroactiva. acest sistem, de exemplu, o devenea
parte a unui consens observata prin opiniile anterioare
tatea jurisconsultilor, nu exista un dezacord, ca un consens tacit.
prisma de constituirea consensului toate sentintele emise autori-
tatea sint valid egale. De aceea acest proces de realizare a consensului
solicitarea de a unci opinii/sentinte legale (fatwa) de la
asupra situatie (wqi'a, nazila). care
solicitat-o nu era obligat o accepte dcoarece era nunlai o opinie nu o
nu un qada ire era de judecator ). In plus,
era liber a solicita pe pentru sentinte aditionale de a urma doar una
dintre acestea. Alegerea este considerata ca taqlid - iwrestirea autoritate - apli-
ei ca recomandabild. Un jurisconsult nu avea dreptul de a investi autoritate opinia
alt jurisconsult numai propria sa cercetare (ijtihad) putea conduce
la rezultat. Imitarea era interzis. Opinia jurisconsultului, pe sfintele
scripturi, nu urina opiniile din generatiile anterioare propria sa
tiune din similare. Nici o autoritate sau putere putea predetermina opinia
mai mult, era fincurajat de a cerceta liber independent. Disputa/controversa era
ca in metoda scolastica privita ca o obligatie a era admisa
ca o aprobare (taqrir). sistemul nu permitea abtinerea. Cele libertati ale
mustafti-ului, mostenite principiile juridice ijlihad practicate Islam.
de la extinse sistemul educational institutionahzat traducerea
in libertatea a preda libertatea de a Situatia initial. in care muftiul era
munerat de comunitatea musulmana a determinat un conflict puterea
controlarea maselor. a fost creat postul de prin care
autoritatea sultanala a intelectualitatea musulmana in orbita puterii
centrale. La secolului al XIII-lea aceasta a creat de muftiu.
Pentru a nu principiile ijtihad taqlid, numerosi jurisconsulti au refuzat

205

www.digibuc.ro
toni noilar posturi a marcat aca -
astfel Impenul otoman protectia intelectualittim apartmea deja
orbitei centrale. acest proces societatea mod treptat pierdut
a devenit statica.
tem mai general abordeaza Dominique Sourdel Raris-Sorbonne
studiul intitulat Peut-on dc dans la de p. 119- 133.
In cadrul organismului social islamic din 3 categorii doar una a
din punct vedere juridic, de statutul complet liber, care nu au accedat nici ro
tributarii. In expansiumi victorioase a in Arabia a crescut consi -
rabil robilor oricare arab idolatru trebuia se converteasca sau se pre-
dea care avea asupra lui drept de rnoarte si care, mai
se cu aservirea celor care reziste. Ulterior, in ciuda practicii constante
de eiberare, care a dat particulare in cadrul enilor liben,
a , abundenta robilor nu s-a diminuat. In majoritatea teritoriilor ocupate
in cursul marilor cucenri, crestinii, chiar zoroastrienii au putut, in virtutea
de oameni ai sub nditia de a nu rezistent musulmarnlor, sa-si
o anume forma de libertate, avind in garantat dreptul de a nu fi redusi robie.
principale de constituit in zone incleprtate, ca
operatiunile justificate de in comertul. parte din ac
robi, in special convertiti la Islam, au ajuns in ranguri importante roabe ale r
au parvemt la statutul de al-walad, cind la un mostenitor, de n
a califilor. Juridic nu aveau dreptul a ceva timp cit erau in posesiunea
nu puteau depone cstoria se realiza stapinului t u
indeplini functii publice.
sau - unei
care-si
ciale la diverse obligatn
- trib itan
interdictii.
obligati poarte semne distincti pe vesrnintele chlareasc precum musulm
nu accede la responsabilitati administrative, nu aveau poarte
comande in armata sau sa a.igure intendenta gestiunea. In doctrina sunnita
musulmami liberi erau singurii - femeile nu beneficiau de prero-
gative - ce dreptunle necesare pentru publice,
libertatea", acest vedere, notiunea de liber
ce avea islamul medieval o valoare incontestabila, cc era conditionata calitatea de
musulman. Robul musulman putea studieze, ajunga de exemplu la situatia de juris-
consult fatwale (sentinte) hotriri juridice, transmitil chiar traditii profence.
Libertatea ca nopune juridic era una din fundamentele ierarhiei in islamice, fin d
conditie necesar credinciosului care dorea indeplineasca o dregatorie Este di cil
de a estima in ce masur exista o de hbertate ca rezultat al actiunii individuale sau
colective cu atit mai cit idealul spiritual al musulmanilor, prin
(- supunere), pundea cu idealul eitute. Ilustrativ este obiceiul Semitic de
formare a numelor teofonce termenul (rob), faptul termenul rob (abd)
de adorator la aceeasi rdacina. Servitutea scopul
final al musulmanului, era acompaniat doctrina impregnat sufism a lui Ghazali -
de gnja de a combate pasiunile sau, alti termem, de a se elibera de pasiuni. Acest efort
nu avea ca final libertatea, alte uni, ca puntate, seninatate, Incredere
Sub aspect politic Islamul medieval au existat in VII -IX personalitti care au
identifice cu autoritatea imam-ului. La secolului al
al doilea abbassid, Al-Mansur, a fost accepte op nia intermediara,
rind ca supunerea deplin fat de suveran nu este o chestiune politica administra-
t iv (tadbir) nu un act de rehgios, in care califul nu are dreptul de a da ordine
arbitrare. Luptele intestine care au dominat dinastie demonstreaza credinciosii
inlturarea puterii politice, deoarece aceasta nu era superioare
ale Islamului. Este faptul arabii se revoltau unei dar nu pentru
realizata in si a ca doctnna politic care
in mod traditional conducea spre un regini autocratic, a fost temperat in evolutie de obliga-
consultrii. Credinciosii, mai ales sunniti, se considerau ca ai califului. Teoretic,
desemnarea sunrnt avea la
libera alegere (ikhtiyar) a sau a
nu o testamental -
acesteia.
doctrina
practica suc-
-
cesiunea -in regimul sunnit ca in - era rind de avi-
zul predecesonlor zkhtiyar-ului primitiv destul de rapidd. cu elabo-
rarea progresiva a dreptului rcligios , deten de insufic'enta textelor revelatoare
profetului confruntarea cu cazurt concrete, s-a problema
islarnici. nurneroase cazun, ei anumite cl estiuni minore,
special la cuturnele locale, multui indu-se sa justifice irasurile adoptate.
Dezordinea ivit practica a implicat promulgarea cod pentru toate
regiunile irnpenului pentru reducerea incoerentel sentintelor, cod care prevedea
latitudinea inspirapei deciziilor. Aceasta activitate personala a permis

206

www.digibuc.ro
 alifului aparitia mari juristi,
nifa Malik. Ulterior dintre suverani si juristi s-au ameliorat; Harun
sfaturile marelui Abu usuf si s-au IX-lea, cu al-Shafi'i
Hanbal, noi care nu aveau nici o consacrare care erau influente.
acceptau, domeniul dreptului in mod special in de o
sau alta. Divergentele dorneniul dogrnei s-au mentinut ele antrenat aparitia
diverselor scoli si chiar a unei forme de islarnice - ca cea
abbassid al Ma'mun sec. IX). Existenta a numeroase centre doctri-
nale islamul medieval, care se de o libertate de expresie, constituie o
in favoarea divergentelor religioase intre musulmani, dar acest pluralism
de nu trebuic confundat cu un climat de libertate religioas. Religiile crestink
zoroastrismul nu erau admise decit pentru supusii din imperiu care o practicaserA in
cuceririi pentru descendentii Musulmanul devenit era
culpabil de o apostazie pedepsitA moartea, chiar era vorba de un fost crestin
evreu. de la aceast este cunoscut istorie in timpul
fatimid al-Hakim. Intoleranta s-a treptat, devenind cu ra
sec. XIII o indreptau impotriva adversarilor politici. Chiar impunerea acestei
dinastii conditiile mentinerii unei inchise, dar o rnobilitate interioark subliniaz&
barierelor teoretice din sinul societtii medievale. Totusi, aceast
in decit este prezentat adeseori care
poate surprinz'ator, oferea in mod real garantarea liberttii ale
In diverse
Janine Sourdel-Thomine (Universitatca Paris-Sorbonne - IV), studiul et
libert l'artiste dans le monde islamique p. raporturile re
libertate, ultima ca o libertate de expresie a artistului. Dificultdtile repiczen-
tate de faptul cd arta islamicd medieval& unui imperiu eterogen,
in care au evoluat tendinte diverse initiate de aporturi exterioare, dar care nu au rnarcat
substanta care a si in care in mod natural diversitatea solului,
resurselor, etniilor impus o parcelare o diversificare, in care constante fenornenele
de integrare interactiune, shit surmontate de J. Sourdel Thomine prin apelul la sursele
lide de informare. Documentele materiale reprezentate de operele de artd, considerate ca
semne elemente ale unui limbaj particular, permit autoarei de a evoca sub un unghi
trecutul islamic de a imagina universul artistului. Operele de islarnice medievale
aproape in quasitotalitatea prin definitie anonime impersonale, singurele
notabile din perioadele tardive, in special din epoca arhivele cuceririlor conser-
piese referitoare la comenzi imperiale de construire. Carenta este
de hpsa referitoare la operele de tehnici de realizare, autobiografii sau tratate
de profesionalk Din aceste motive, pentru imagmarea climatului in care in evul
mediu un artist al islamului nu se poate lua in considerare natura obiectului
ea natura imperativelor care au cornandat executarea ei. Sub perspectivk
trdstura cea niai frapantd este caracterul utilitar al arhitecturii islamice, care chstinctia
dintre civil religios pierde sensul in interiorul unei in care puterea era
gioas actele culturale nu prea de celelalte obligatii cotidiene impuse comuni-
Conformismul executie nu a dominat orizontul artistului musulman, rnanifestdrile
de individualism slat totusi prezente. care au fost imitate anumite tipuri
de ornament, de la un material la a dat nastere unei ornamentatii adeseori
monotone repetitive gust ostentativ de totodat explia jocul con-
stringeri exterioare. A doua o reprezint& faptul opera de arid trebuia
primul rind detindtorului putern sau celui care comandase fabricarea ei pentru satis-
face luxul vaniratea. Supunerea in executie, eliminarea artistului din
ornamentale, au transferat beneficiul material spiritual, artistul deseori
un deportat, ceea ce explic imprumuturile de obiceiuri stilistice tehnice de la o curte
suverand la alta. Restrictiile impuse artistului de stpinilor au lost
secundare in raport cu hmitele impuse, mult mai profunde, de societatea musuhnand
dreptul conotatia religioask Tentativele cunoscute realizate de pictorii miniaturistii din
orientul musulman, in special iranieni turci, ce scene anecdotice, in care interveneau
animale oameni, pentru a manuscriselor, mai mult hterare
nu au destinate publicului unei largi Condarnnarea
a impregnat mentalitatea majorittii a impus o autocenzurg a imaginatiei a
limbajului natural. Mesajul artistului, mascat de obstacole socio-economice ca de ordin
filozofico-religios, este vizibil in confruntarea dintre centru periferie, in proliferarea dina-
a decorurilor recursul la motivele geometrice. Jocul proiectiilor
zualizarea celei de a dimensiuni, care a dat nastere la un soi de a
abundenta prismelor alveolelor, corespundeau contemplatiei care animau cadrul
cotidiene a Dimensiunea din inerent al artei

207

www.digibuc.ro
 s-a datorat transformri a regulilor musulmane, artistul - constient de
sa ierarhie social riguroasg intolerant plasat intr-un rol inferior, a
in acest dreptul la o expresie personalg independenta.
Celelalte contributii privind lumea datorate unor cunoscuti ca
Josef van Ess Tbingen), La juge dans le basrien du
de l'hgire), p. 25-35; Richard Frank (Universitatea Cato Washington
D.C.), Two Islamic Views of Human Agency, p. 37-49; Claude Vadet (C.N.R.S.
Obligation et libert conomigue dans l'islam mdival, p. 61-78, Heinz
versitatea Courants et mouvements antinomistes dans mdival, p.
Nagy

FERNAND BRAUDEL, L'identit la France, Arthaud, Flammarion, Paris, I

(168 p.), t. II (222 p.), t. III (433 p.)
suprasaturat de contemporaneitate sub toate aspectele, lucrarea
tatului specialist Fernand Braudel un model de adaptare vie a istoriei la pro-
blemele societt umane azi si timp o repunere in dezbatere a unor idei for-
istorico-filozofice ca: generalul particularul, diversitatea, pluralitatea identitatea,
unitatea retrospcctarea trecutului relatie cu prezentul.
Subiectul si metoda de lucru abordate de autor acelasi timp un model
nu pentru dar peutru alte ca ocuri de alte
care le-au inscris programul investigatiei istorice, exemplul cel mai la
al istoriei identitatea, unitatea locul istoria universal
constituie o permanent a cercetdrii. Lucrarea lui F. Braudel este o in plus asupra
unor astf el dc subiecte.
Franta diversita.te identitate, Franta Europa dar
probleme identice in spatiu timp, mai bine zis in spatiu istorie.
idee este axa in jurul este cartea de ctre F. Braudel.
este de intitulat istoric.
Geografia, cu explicatiile ei istorice (conform liniei lui P. Bonnard) de ieri de azi,
pgmintul, mediul, ecosistemul asezarea europeang a Frantei,
diversitatea pluralitatea teritoriului oamenilor, capitalului
Braudel. Zonele - careurile" hexagonului geografic francez -
- expresia lui
unite prin cimentarea
a multipli precum: constringeri sociale politice, complementare,
schimburi comerciale si umane, drurnuri, formind sate, orase, regiuni
in final o o natiune. Fiecare sat, fiecare vale -a fortiori fiecare tar" sensul de pro-
- au proprii, o un de a tri, un ansamblu de reguli
relatiile umane de la familie ping la prieteni vecini, un mod traditional particular de
a se si casele, un folclor anume, culori anume, reguli msuri
anumite. in explicatii ideile lui Lucien Febvre, Eugen Weber, Herv le Bras
si Emmanuel F. Braudel era industrial prezentul n-a distrus diversitatea
Indicatorii analizei demogratice structura familiei, frecventa de copii
recunoscuti naturali, a divorturilor, a virslelor de
demonstreaz perpetuitatea Dar esentialul,
a celibatului, incidenta
continuare
-
Braudel,
nu este diversitatea, ci demonstrarea, baza ei, a ideutitgtii, a trasarea ullei Frante
pe linia ei (p. 31).
Luarea discutie a este o prin care caut arate
este viu" divers la un spatiu la altul, de la relief,
climate la micromedii macromedii sociale. Capitalul mai ales este atit
viu divers, explicind de pop in Franta in epoca epoca
romane si a venirii popoarelor migratoare. caietele de doleante de la 1789 se
o diversitate administrativ-institutionalg de a locale, comunale, a bur-
gheziei, conflict cu puterea centrala, a Abia revolutia a determinat
ca franceza din Bazinul limba universal a republicii", deasupra mozai-
de dialecte.
prezent trecerea do la sat la prezint probleme. Cu baza
a suferit chiar ravagii de-a lungul timpului, o Frant
care se apr vigoare, care se adapteazg cu succes la actuale. Pe ansamblul
care a crescut 1945-1980 de la 43 la 53 locuitori, circa
22 de rurali sau ca si vremea revolutiei franceze.
Problema organizrii frontierei, in fapt a luptei pentru unitate
a fiintei a este chestiuhe pa coordonatele vechii - Rin.
Alpi, Pirinei, Atlantic, M. Nordului, Mediterana. F. Braudel arati. frontiera a devorat ener-

208

www.digibuc.ro
 Citeva Dunkerque, privite
- pentru importanta ca un Chinei sau ca roman
le II consacrate pe lima ideii lui
tier, oamenii, capitalul un indicator mondial de
studierea din de unui factori. oate
consecintele se sistem de feed-back, care rind factori
Once degradare prelungita, once dezvoltar la nivelul
croare presupune o elemente, in care
confruntarea Se acest uman de la
anul 1000, evul mediu epoca prezent. Rcferitor la acest uman
a se rolul de pe inclusiv a
de Jos, de pe tentoriul vechii la formarea societtii umane pe teritoriul vechii
si la munch in neolitic, la unor agricole a unor
chiar tiput de organizare de construire a
istoric Nicolae care este preientat drept prunul
specialist care s-a angajat in polemica carolingian.

* History of Iran, and Period, Cambridge

Press, Cambridge, London Neu York, New Rochelle, Melbourne,
p.

M 6-lea volum din proiectata serie de volume History of apa-

un hiatus editorial de aproape decenii - a lumina tiparului in
o perioada de din istoria Onentulm Apropiat a Asici
Centrale, de la din la dinastiei
aproximativ 1335- 1736. masivului volum, in mod succesiv, Laurence
apoi Peter Jackson planul volumelor anterioare: capitolele de istorie
factuala, urinate de ce subiecte diverse vietu sociale, economice
culturale.
Primele cinci capitole - I The Jalayirids, Muzaffarids and Sarbadars (p. Ti-
in Iran (p. 42-97); 111 The Successors of Timor (p. 98-146); IV Dy-
(p. 147-188); Safavid Period (p. 189-350) - o treime din volum
suit datorate unui singur autor, H.R. Roemer din Freiburg). Luate separat,
ele constituic prima in a acek,tei perioade decisi din istoria
Iranului, a colapsului imperiului mongol al a si
safavide a ca religie dominanta. Modul in care H. R.
mer analizeaza politice, intr-o dar problernele
contro nedeslusite in suficienta transforrna intr-o alter-
nati a de a lui Roger M. Sa rory dedicata safavide
1980. Maniera autorului de a trata cronologic - mai is-
t de Timur apoi legarea, in capitolul ca o introducere a o-
Kara-Koyunlu de istoria a safavizilor - po ate
crea confuzii neavizat. De asernenca irnportanta a dei sufismului
militant este analizata prea sumar. partea elaborata de H. R. Roemer in mod
in ntabil anticipate aspecte ale vietii (despre literatura, p. 68 138
urm.; despre p. 142- 145). opinia autorului infiltratia
de-a lungul secolelor a populatidor nomade de origine din in himea
a constituit factor decisiv in dezmembrarea compozitului safavid (p. 147).
capitolul R. M. Savory (Universitatea Toronto), The Safavid Administration
p. 351-372, trei cu economice semnate de Laurence Lock-
hart, Contacts Persia, p. 373-4 11, de Ronald Ferner la British
le Company), 1rade from Mid - to End the Safavid Period, p.
12-490, care este lung pentru economia unei acest gen de Bert Fragner
(Lniversitatea din Berlin), Social Economic p. 491-567. Acest ultim
profunde ale autorului problema vietii cotidiene plusul
e in comparatie cu din volumele anterioare. sint
expunerea sistemul taxare postmongol. 2 autori
predecesort nu au de relatiile, intense, politice economice - directe
intermediate de Otoman - ale presafavid safavid cu statele
r
Partea a a volumului, ce te particulare vietii culturale, este foarte
mod autoiul capitolului E. S.
din Beirut), Exact p. 568-580, aproape
14 - c. 209

www.digibuc.ro
numai personalitatea putin cunoscutului matematician Jamshid Ghiyas al-Din al-Kaski. Acest
minor subject ar fi putut fi introdus in capitolul XI, Persian Science in Times
(p. 581-609), un studiu - ce ar fi putut fi extins la intreaga - ela-
J. J. Winter (Universitatea Exeter). discutie o cele
capitole de Capitolul Religion in and Period
(p. 610-653), semnat de S. Amoretti Roma), ar fi trebuit
Spiritual Philosophy and in the p.
656-697, de S. N. Nasr (Universitatea Temple - Philadelphia), care in prima parte
numeroase probleme tratate in precedent, oferind in plus o obositoare
de Acest proces de decupare capitolele urmAtoare,
probabil o pozitie mai putin partea ultimului editor. capitolul XIV:
Carpats and Textiles (p. 698-727), al lui F. IslamicA, Berlin),
subiect particular, urmAtoarele dou sectionate strict cronologic: XV a Timurid Ar-
chitecture (p. 728-758), de R. Pinder Wilson; XV b Architecture (p. 758-842), de
Robert (Universitatea din Edinburgh), XVI a Pictorial Arts in the
murid Period (p. 843-876) XVI b The Arts in the Safavid Period (p. 877-912), datorate
lui Basil Gray (British Museum).
Viata este ultimele capitole, penultimul cu 3 subdiviziuni:
XVII a Persian Literature in the Timurid and Period (p. 913-928), de Zabihullah
Safa (Universitatea din Teheran); XVII b Hafiz and his Contemporanies (p. 929-947), de
,A.nnemarie (Universitatea Harvard); XVII c Persian Literature in Safavid
(p. 948-964), de Z. Safa, ultimul dedicat numai poeziei: Persian Poetry
the Timurid and Safavid Periods (p. 965-994), de Ehsan Yarshater (Universitatea Columbia -
New York). Z. Safa E. Yarshater contribuie in mod egal la unui clineu
istoriografie considera literatura ca de originalitate
nefiind totuni de acord cu opinia primului ce privente limba Iranului safavid.
Ribliografia (p. 995-1 065) este putin folositoare, pentru capitol
subdivizat& originea sau limba surselor, caracterul general special al monogra-
frilor, studiilor etc. Din bibliografie lipsesc lucrArile unor autori care s-au din
deceniul trecut, ca de John Woods, Robert McChesney pentru istoria a evului
iranian. Indexul general (p. 1 067-1 087), deni mentionati in text, sint otnisi
termeni ai unor cunoscute dregAtorii Kalantar, Naqib, Kadkhuda etc. parcurgerea volu-
mului putin la textelor deranjeaz& numeroasele
terarea vocalei i in locul consonantei y, mod propriu regulile impuse
sau acceptate de Enciclopedia lslamului. Deni lipsa a volumului, anticipat& de editor
(p. se datoreaz& faptului numeroase capitole nu au mai putut fi eizuite
tori din diverse motive, unele capitole redactate cu aproape decenii,
trebuie remaram un anume gen conformism sau traditionalism la
serie neracordarea noile tendinte la recente metode cercetare care deja s-au impus
istoriografie. Sub acest ultim aspect, surprinde cantonarea spre factualk
capitolelor elaborate de L. Lochard R. pauperitatea izvoarelor
fi pentru lipsa unor capitole, sau cel putin paragrafe, referitoare la menta-
colective, institutii sociale, arte minore, etc. concluzie, o
care nu este adresat specialintilor dar publicului larg, deci un
Nagy Pienaru

La rvolution hussite - anomalie historique", Collge de France,

Essais et confrences, Presses Universitaires de France, 1985, 130 p.
Cartea profesorulni ceh Frantigek doctor la Universitatea din Praga,
la muzeul din Tabor, o sintezk sub aspect proportional - 130 pagini -
dar foarte concentratk a 4 conferinte tinute aprilie-mai 1983, la de France,
tema husite. Prefatat& de reputatul medievist Jean Delumeau,
prinde o introducere, 5 o concluzie final& Semnatarul lectura
a lucrArii, analizarea ei cu profund spirit critic, ca
o reinnoire reorientare termenul original RENOUVELLEMENT" putind
fi tradus interpretat ambele -a istoriografiei consacrate husite,
precedind reformele, revolutie precedind revolutiile epocii moderne".
Deni proportional redusk in carte se afl un material vast, documentar
bliografic, o prezentare discutare a ei in ansamblul problemelor puse nu
facem presupunind este mult mai util ca timp spatiu tipografic ne oprirn asupra
unor - esentiale, - ale fenomenului husit, pentru a le analiza
minutios impartial in acelani timp.

21,0

www.digibuc.ro
 In primul rind, insuai titlul - intentionat sau nu - face prin
3 anomalie istoricd. par disparati ca intre ei o per-
s miacarca husit este o in feudalism
dezvoltat - prima junitate a veacului precedind prima revolutie
Tri le de (1566) un secol re Anglia 42) cu mai
2 secole, Frantisek se strduicate acrediteze teoria husitismul,
precedind burgheze, practic o anomalie istoricA, un veritabil
accident istoric.
ca un preludiu general al reformelor epocii moderne, husitismul
ne apare drept o anomalie, un element in istoria a au-
torul in introducere. drept a acestei remarci, in continuare
husite, istoria evenimential se in istoria sau,
exprcsia Jacques in
5 ale lucrrii, pe baza unei documentatii foarte bine puse
punct, se argumentarea acestei idei. capitol, intitulat:
conjugarea dintre aspectele economic, social, de
evenimentele revoluPonare, conchizindu-se despre o
care, pornind de la marcind mentalitatea epocii, a in organismul
social in politicd. Este o radiografie a la
al XIV-lea la inceputul celui urmtor. studiate conditiile concrete de
perspectivele, nevoile claselor sociale determinante: monarhia,
clerul, puse contradictiile din cadrul
clase, cit cele dintre ele - monarhie-nobihine,
analizate asezate la justa valoare cauzele ordin national - afluxul coloniatilor ger-
priyilegiat implicatia in dihotomia din Cehia -
- influehta predicilor cuvintarilor asupra nientalului colectiv. Sint prczentate
fearte detaliat impozitele percepute de der, nobilime si monarhie de la contribua-
in special rindul impactul in sus-
bazei sistemului feudal ceh.
Capitolul al Problema in revolufici, se la doctrmei
ht la ei, in vestitele predici ycleffiene, care reintoarcerea la biserica
crestin neimpovrat& de lux, dar mai ales la ei
Boemiei la aderentii dobinditi pe parcurs. Concluziile desprinse in urma lecturii aces-
tui capitol fi urmtoarele: a) ideile husite au fost mai uaor in prtile oriental&
ale Boemiei, unde nobilimea exercita influenta cea mai centrul
mai important al Oraaul Vechi din Praga; b) rolul foarte important al predica-
care propovduiau, de sociale, ar anularea vechilor
datorii celorlalte feudale, cu profund caracter
religios precum libera a cuvintului divin.
a-i minimaliza autorul consider& in finalul capitolului nu
acpectul religios ar reprezenta cauza determinant& a husite.
capitolul al Articolele husile social, este detaliat prezentat
continutul doctrinei husite, a idee era, autorul o
niaz, intoarcerca la biserica Rezolvarea a situatiei era
de ctre teoreticienii husiti printr-o de sus", realizat, alte cuvinte, dc bratul
ular al Cauza acestui nonconformism trebuic in naaterea afirmarea
ei puternice urbane, care, cunoscind teologiei jurisprudentei vea-
cului al tratatele norninalistilor parizieni, Sfintului Bernard de Clairvaux,
lui Aristotel, De a lui Dante politico-filozofice petrar-
permitea sfideze infrunte scolastica.
ce este subliniat contributia teologicA a Regoli ale Vecluului Noului
Testament lui de Janov, este continutul celor 4 componente
ale propagate de Jan Hus: 1) predica a cuvintului lui D-zeu; 2)
aaria in 2 forme pentru toti credincioii care nu au de moarte; 3) suprimarea
puterii temporale a bunurilor seculare ale bisericn; 4) pedeapsa pentru
de moarte. cu claritate, din ultimul articol mai ales, reformatorul ceh
nu propAvduia recurgerea la Cu toate acestea, care au interpretat s-au
2 tabere, opuse, scindind miacarea: moderapi, reprezentanti ai nobilimii mici
mijlocii patriciatului care, considerau exercitarea era o atributie
exclusiv a monarhiei 2) taborifii - locuitori ai botezat numele biblic TA-
BOR -, membri ai oraenimii care singuri dreptate, aplicind
tuturor vinovatilor, indiferent de pedeapsa capital.
Deai siut ca element de ultirnit ca element radical, ambele gru-
husite reinstaurarea virstet de a primitiv, dinainte de do-
natia lui Constantin", calitatea papei de la Roma de al din Europa -
Apusean.

211

www.digibuc.ro
 acestui capitol ad mai
reveni asupra ei: Revolutia s-a oprit la drumului, capabila
un program
capitolul este comentat aspectul national
al evenimentului. ce este definit drept de oameni, care,
bind aceeasi stabiliti pe teritoriu propriei unitti,
zint se la inceputul al XV-lea, a
treptat dar sigur, ernanciparea burghezilor, care, considerindu-se membri ai natiuni celie ,
arogindu-P dreptul de a cehO, se intitulau, aserneni nobiliniii, noi
cehii". 1409 de Praga, in Sacrosancta communitas pe
toti posibili, de la rege la cavaler, de la cavaler la canonic, de la canonic ,,la cel mai
simplu preot, la la mai simplu
plan demografie, populatia ceha, aflat continua crestere, rcvendica
ciparea la viata politic a tOrii. Regele Wenceslas al sub don
cdruia a husitd., a acestei s-a o pui
aplicare, colonipii germani aflati importante posturi conducere,
tice culturale, prirnind o lovitur.
Este reluatO teza diferite a ultirnului husit, nasterea taboritilor
moderatilor - dreapta husit trOdarea din care nobilimea
tolica, deterrninind infringerea armatelor Lipany care a marcat prac-
tic sfirsitul
acestea, urmarea mai a a fost
religioase, astfel coexistenta mai multor confesiuni.
Ultimul capitol rcvohttie inaintea concluzia final& fie ateat
analizate. prezentate a) s-a itoriul
astfel urbane; b) regele Sigismund de Luxemburg a legalizat
confiscarea bunurilor bisericii in avantajul nobilimii Latolice, care
progresiv, sitrcirii natiunca ceh a un plus de n
turitate cunoscind pluralitatea credintelor religioase, a nAruit scurt tin p
sistemul administratiei in care majoritatea zdrobitoare o formau germani;
d) ceh, participant activ la beneficiind de hbertate confesionalii,
liber, apt de a purta arma.
incheierea capitolului, a urrnrit in aceastit lucrare sugereze
importanta in uni a husite, rdOcinile si ei, men-
tionind este despre un proces revolutionar care nu s-a prin infringerea de la
Lipanv din 1434, el zguduind din social la sfirsitul
XV-lea.
scurt ideile fundamental ale autorului at fi 1) Nu este acordat
husitismului locul binemeritat in panorama istoriei medie tale; 2) husitismul a fost niai mult
decit miscare care seria rdscoalelor Evului Mediu, el dktingindu-se de acestea
prin mecanismele avansate care anuntl revolutiile moderne, faptului nimeni nu
o revolutie in Boemia; 3) husitismul structura in es
se referea exclusiv erleziastice; 4) cursul nu germenii
raporturile capitalismului m aparitie; 5) husitismul, determinind puterii regale a
facilitat constituirea Monarhiei 6) istoricii moderni, Louis Blanc, au
in husitism primul lant al reformelor revolutiilor europene. Astfel, anomalia de
criza a era, prin natura un proces reforrnator revolutionar.
concluzie, m*area a o precedind reformele o prece-
revolutiile.
Acesta este studiul, acestea sint Primul este o de inalt
piintific. Ultimele impun comentarii. Este cert autorul se inversuneaza in
demonstrarea a revolutia husit - revolutie precedind revoluvile,
precedind reformele. La inceput husitismul apare drept un insolit
in istoria a Europei. Nu este absolut adevrat. Autorul in
2 capitole, conjuncturile sociale, nationale religioase, care au determinat mod
logic, miscarea pe plan intern. Pe plan general, al istorici totale, spune
Jacque Le - idee altfel de cercetatorul ceh miscarea nu trebuie
desprinsO separat sociale precedente din Europa centralO:
Jacqueria ciompilor riiscoala de Wat Tyler Busi-
tismul este indubitabil incontestabil o miscare a unor asuprite:
nujlode, indreptat impotriva unor clase asupritoare:
marea nobihme catolick chiar autorul arat ataca structura feu-
dala in esenta ei, deoarece nu se referea decit la institutiile Deci, in
medievale implicit in universale a husitismul
dintotdeauna importanta sa binemeritatd. considerAm are nevoic de un a
raport cu pe in prezent.

212

www.digibuc.ro
 drept raportat la rilscoalele precedente, nominalizate sus, husitismul are
elemente distinctive situeaza intr-un plan ideologie, o bine organi-
zat mult vreme pe sitnatie multe clase sociale in - dar
acest hicru in cadrul lui tebuie avansate care
revolutide moderne.
A fost miscarea o precedind o revolutie revolutiilor?
este un categoric nu. ce este o revolutie ce A existat
medievala o clasa la putere a clase retrograde?
Categoric nu. Au urmrit inlturarea orinduirii inlocuirea ei cu orinduire,
Categoric nu. A existat o ideologie Doctrina busit poate constitui
o ideologic, dar referindu-s strict la aspectul religios, nu poate fi vorba nici pe
parte de o ideologie A un program revolutionar? Autorul afirm
s-a oprit la jumatatea nefiind la
program oare ce are istoricul FrantiSek
revolutie pritala A existat o arrnat
muta era cit se poate eterhgena, alcatuit din nobili
a lunclamental era urrnreau, ficare parte, lichidarea
obligatiilor fendale, predica intoarcerea la biserica timpurie,
de fast, secularizarea averilor mnastiresti, dobindirea pos-
turi conducere administratie. dci, avea propriile ei interese bine stabi-
care lopta. foartedeparte de o
' Husitismui,evenimentde feudalismului dezvoltat ceh, a urmrit instaurarea
capitaliste? intrebare care precizeaza
apar germenii raporturile ale capitalismului
in formare, ea, din puterii regale, a dus la aparitia monarhiei
Boemia, de stat ajyogeului feudalismului.
ultima-i idee, priveste drept al
revohltiilor .europene, un proces reforrnator revolutionar". o intoarcere de
prin multitudinea caiizelor, prin amploarca desfasurrii, par-
tidiparea reprezentantilor diferitelor in prin radicale,
puternice in proces revolutionar,
de Reforma prima a al revolutia
os, din a doua acestui vac, in fine revolutia din Anglia, de la
jumtatea secolului al
Andrei

J. SESMA El de la en (1484- ).
Documentos para su estudio, in 15, Zaragoza, 1987, 256 p.
Lucrarea de reprezinta o interesant intreprinsa de istoricul Sesma Mufloz
de problemele inchizitiei dintr-un punct de vedere, el oprindu-s asupra intro-
ducerii acestei institutii in Aragn folosind 200 de semnificative sens.
Documentele pe care le foloseste autorul de patru categorii anume:
, a) Documente care participarea la instaurarea inchizitiei Aragn
anii 1484-1486. Ele provin din Arhiva coroanei tie la Barcelona
preoeuprile economice politice ale lui Ferdinand Catolicul in primii ani de functionare
a Inchizitiei aragoneze.
b) care se la participarea deputatilor regatului, exponenti ai
rilor reprezentate in cortesuri, provin din comune ale aflate in
hiva dinZaragoza. Analiza arat deputatii, initial au acceptat
schimbat pozitia, conducind rezistenta de a
privilegiilor, regatului (fueros),
4 A treia categorie de documente activitatea la Teruel
inchizitiei de consiliul municipal de locuitori, atit la individual, cit colectiv.
Documentele au fost extrase din din Teruel - reprezinta un fel de
anale - anonimi pe o de aproape patru secole care cuprinde numele
tuturor persoanelor ce ocupat functia municipala cea mai in oras. Aceste
cumente de rezistenta care a avut numirii lui ca inchi-
Liter al
Volumul este completat cu documente de diverse proveniente care vin intre-
de celelalte surse se la actiunile interventiile unor persoane
sau institutii afectate de politica privire la inchizitia aragoneza. primul rind,
este de documente papale care au constituit baza juridich. a introducerii

213

www.digibuc.ro
 ca altfcl in se la tri-
bunalului inchizitorial spre exterior, incidenta asupra Apoi alte citeva do-
cumente au in vedere schimbul de informatii tribunalele din Zaragoza Teruel,
reprimare economice rezultate din confiscarea averilor
fine, este folosit si o cu numcle care au fost victimele autodafe de la
(iunie H85).
acestor documente, poate vedea, citeva
determinate, autorul, in studiul introductiv al volumului, ofere o imagine
inchizitici baza interpretrii reinterprearii documentelor celor mai
lansind, in acelasi timp, idei noi care a fi hiate in discutie.
Astfel, Sesma arat de la ciuda numeroaselor studii asupra inchizi-
spaniole, cercetarea se departe de a clarifica toate aspectele activitatii
deoarece istoria acestei institutii o care poate fie
din puncte de vedere. Dupa sa, inchizitia este o dar mai
importante decit aceasta sint aspectele politice, juridice,
care direct si Ea, ca organ de control social, a funcponat mai
bine de 350 ani, ceca ce a si situatii foarte diferite,
astfel incercare uniformizare de globalizare a studiilor care o privesc. In
acelasi timp, ca instrument al politice, ea apare aproape simultan mai multe locun,
adaptindu-se unor interese deosebite, de multe ori chiar opuse.
De asemenea, este subliniat faptul inchizipa nu ca o structur
de ci ca o succesiune de la o care se schimbk
impuse de o aflatd in situatii diferite, in care etapele succesize nu pot fi descoperite
cuantificarca nici prin descifrarea principal urmlirit atit mai
prin evolutia structurilor organizationale sale din
afark din lumen care o inconjoar dau impulsul de are nevoie, de la
care o utilizeaz pentru interesele sale de clas
Aceast situatie duce, autorului, la o fragmentare a studiilor, la lipsa posi-
de a concluziile la necesitatea analizrii aprofundate a
a evolutiei ci istoricc. punct de vedere, foarte important nromentul aparitiei
ei, care canalizeaz o tensiune deja constituie nu numai un punct de plecare, ci un
punet de sosire.
la sfirsitul secolului XV, fiind de Regii Cato lici, care
aceast hotrire de pozitiile de campioni ai religiei, dar pentru care ordinea religioas
se cu cea politick convinsi de imposibilitatea unci coerente
o unitate de credint. Aceasta este prima de a inchizitiei. Apoi, in secolul XVI,
ea incepe fie ca principal element de opozitie de profundele transformri
ale epocii, dar utilizarea ei in directie o transform& control
social, la desfiintarea ei 1820.
Dup ce face consideratii de ordin general pri la sugerind in
acelasi timp noi mijloace metode investigare a acestei institutii, Sesma
se opreste asupra problemei speciale a introducerii ei in
El consider& c introducerea, aproape simultan, a inchizitiei Aragn
Regii Catolici aveau de infruntat situatii similarc in regate, situatii
care puteau ameninta unitatea dinasticl realizat eforturi.
Introducerea inchiziPei in Aragn a deschis o de confruntare
Ferdinand si regatul strile reprezentate in Cortesuri initiind o aprare a privile-
giilor (fuGros). Motivele Ferdinand, desi au fost de au fost in
rind natur politick el controlul asupra regatului. Din
perspectiva, se poate opinia autorului, de ce inchizitia a introdus in prirnul
rind la Zaragoza Teruel. Este sigur la Zaragoza a fost introdusl de la inceput,
acest era capitala regatului. Dar de ce Teruel? Aici rnotivele politice, cele
gioase fiindu-le subordonate. Teruel era capitala singurei regiuni aragoneze care se conducea
un propriu, o traditie aprat strsnicie, ce conferea o indepen-
o personalitate privilegiat, imposibil de controlat de la Zaragoza
institutiile generale ale Aragonului. dorea domine complet teritoriul aragonez
sistem juridic, Ferdinand trebuia simultan la Zaragoza, capitala rega-
tului, la Teruel. Aceste considercnte mai bine dimensiunea eminamente
a introducerii Aragn. Semnificativd acest sens este aprecierea autorului
cea mai canz a esecului aragoneze s-a datorat faptului fruntea se
aflau dominante, care, pstrarea propriilor privilegii avantaje, au acceptat,
in cele din politica regalittii. Demn remarcat este faptul Ferdinand a utilizat,
ca o foarte important& pentru triumful politicii sale, propaganda. foarte
de adunat rspindit a permis crearea in regat a opiniei Teruel va ceda
la presiunile regalitpi, ce a negativ rezistenta din alte zone.

214

www.digibuc.ro
 Ultimele documente ale volumului rezultatul imediat al triumfului regal: cresterea
apaiatului represiv, cresterea personalului diferite investigatii, incorporarea masiv
a functionarilor castilieni posturile fundamentale, instructiunile din ce in ce mai centraliza-
transmise organelor locale, activitatea unei masinrii dotate deja intreaga
sa obiectivele. lntr-un timp foarte scurt s-a
in restul oraselor aragoneze, ar fi Huesca, Calatayud, Barbastro, etc.
ASa-numitele autodafeuri, confisarile de bunuri, macabrele ceremonii ale incine-
rtii cadavrelor celor condamnati moarte au inceput groa/a repulsia
printre locuitorii regatului.
Din toate cele expuse aici se poate trage documentele in acest
volrn, printre cele mai importante acest gen, permit,
noi imagini asupra spaniole, in general, asupra celei aragoneze, in
special. Studiul introductiv al lui Sesma tocmai misiune poate,
cea mai interesant inchciere a sa este inchizitia a fost in primul rind din
motive politice nu religioase, religia in acea epoca rolul unei ideologii menit
politice interne ale monarhiei spaniole.
Denize

* Su poca Zaragoza, 1986, 479 p.

Lucrarea pe care dorim o cititorilor din tara in rindurile ce
reprezint o culegere de comunicAri prezentate Congresului national
Su poca y su escuela, congres care a avut - cu a 400
de de la nioartea marelui istoric aragonez, precum de la niversitritii din
- intre 16 21 mai 1983.
Volumul cuprinde sectiuni, prima aceea a comuniarilor caracter general
asupra vietii lui Zurita, precum asupra situatiei de ansamblu a secolul
XVI (p. 131).
Angel Canellas viata activitatea lui Zurita,
sale lucr&ri probleme care le analiza acestora, Fernando Solano se
la sa la ideologia sa, la lumea in care a trit la destinul sale
in care au urmat.
UrmAtoarele se la situatia a Spaniei in lui Zurita.
V. Prez Moreda aduce in discutie problemele demografice, se o
permanent& toat aceast perioada, dar gertnenii care au dus la prbu-
secolul J. Torras Elias se la economia castilian de agricul-
Criza acestei ramuri, 1570- 1580, expansiunii seculare a
castiliene ea a fost determinat& de mai multi factori printre care: cheltuielile tot
mai mari ale coroanci, fiscalitatea care a inhibat sectoarele productive, cresterea
neproductive, parazitare. La Bartolom analizind societatea
scoate in principalele inegalitAti care aceasta era confruntat. opinia
sa,sint patru tipuri de miirimea populatiei, care impune o anumit structur&
nomic& si conditia juridia, originea si situatia economica.
P. Molas Ribalta problematica sistemului politic spaniol, scotind in
factorii care au contribuit la unificarea dinastic& a principalele directii ale politicii interne
externe a Regilor Catolici. Cultura spaniol este subiectul lui M. Fer-
care analizeze cit de mult lipseste o monografie major& acest domeniu,
precum care au elaborarea istorii a culturii spaniole
epoca modern. Pentru autor, cultura ca un fenomen social a crui valo-
rizare este necesar se cadrul propriului context. ce aceast
este E. 13alaguer Perigell care se de raportul dintre factorii sociali activitatea
stiintific din Spania. El societatea spaniol din secolul XVI componenta
a organizrii stiintifice se sprijin institutii fundamentale: puterea cea
in timp ce componenta se bazeze pe nobilime, dar
este pierdere teren.
rmtoarele sectiuni, intitulate Zurita (p. 137- 156) Scoala lui Zurita (p. 159-
189), se direct de opera rnarelui istoric, prccum de influenta sa asupra istoriografiei
spaniole ulterioare. Astfel, Maria Isabel Artur analizeaza un izvor foarte important, folosit de
Zurita, El nobiliario de Aragn, compus de Pedro Garcs de in
1397. L. Salabert Fabiani se la imaginea Frantei francezilor apare
in principala lucrare a lui Anales la A;agn. Fiind cronicar el este
preocupat de obiectivitatea afirmatiilor sale, lucru care este ialabil important
al Spaniei Franta. Accentele, uneori mai entice, la adresa politicii franceze
nu vin in contradictie afirmatie.
Sectiunea urmtoare, cea de a 1V-a, se la citeva aspecte demografice ale societritii
spaniole (p. 193-231) comunicdri. In prima dintre acestea, M. Alfonso

215

www.digibuc.ro
 se Sevillei inconjuratoare,
urnea a a agrare,
a nivelului de viata, o expansiune importanta. Astfel, 1588 orasu1
avea 150 000 de locuitori, provincie 576 000, 1591 se manifeste
unui declin toate planurile. Cea doua conninicare, a lui
a Caracena Extremadura,
XIX. Concluzia autorului este de aici cunoaste o
XVI, dar epidemia de cium care se la 1597 inceputul
declin dernografic constant.
Sectiunea a V-a a are vedere a Spaniei secolului XVI,
(p. 235-279). Entique Mut aduce in aspectele deinogra-
fice ale Olot se o crestere a in sec.
de la 500 la 000 de din punct de vedere economic este chscutie
tratatul de la ianuarie 1 locuitorii tirgului
din ce raporturile economice dintre populatia cea
existente in te ale R. Ferrero Mico se de veniturile municipale ale
in prima a secolului XVI aspecte principale: referitor la
organizarea a veniturilor cheltuielilor, cel de al privire la cornpozitia
oligarhiei municipale care domina finantele. Concluzia sa este
sint intim legate una de J. Zorraquino problematica schirnburilor
cliutre Aragon si Franta, acestor relatii se afla exportul aragonez
de francez o pentru extragerea de
J. Pla Alberola se de analiza rentelor nobiliare din zona cuprins Valencia,
masiv de rnorisci. Aceste venituri slat stabile in secolul XVI, dar scad brusc
1609, anul Evolutia la Zaragoza 1525 este analizata
de Pilar Gay care preturilor cereale la materialele de
nu este de o crestere corespunzatoare a salariilor zilierilor din agricultura
constructii, care nu se alte categorii sociale ca medicii, avocatii etc. Este vor-
de fapt un inflationist, principale victime categoriile
sarace ale salariatc.
Societatea din secolul XVI subiectul celei sasea a volu-
mului (p. 283-337). L. Salabert Fabiani se lupta dintre Spania
Franta despre apare ea in societatea a vrernii. El
literatura critic. mai jefuirea oraselor, chiar a,tunci acest lucru este
de trupele Dar, contrapone pe spanioli, exponenti ai
imperiului exponenti ai irnperiului care nu au nimic
drepturile celor Populatia a orasului
ea din din 1534, analizata Clara. Acest recensamint
principalele ale unei societati a activitate se
soar in trei productia alimentara, ocupau din
a orasului. Contractele de ale 12 constituie terna
lui Maria Crenades Grian. Aceste contracte, autoarei, au fosto modalitate
de a sclavia, ele la inceputul. secolultd XX. De asemenea, baza
acestor contracte analizat mecanismul de a bresleior, mecanism care, nu
se va men tine in secolul XIX.
studiu deosebit de interesant este realizat Vicente Gil referitop la
prezenta in societatea 1526 1598, luindu-se ca model asezarea
Castell de la Plana. Autorul modul de penetrare a culturii
in societatea caracteristicile mediilor culturale oficiale publice posesia ca
indicator posibil al cititorilor, principale ale circuitului comercial al.
De asemenea, propune analizeze intelectuale reflectate fondurile bibliografice
ale biblioteci ce pot astfel curentele de gindire
erasmiana, reformista si contrareformista.
Sectiunea urmatoare, a (p. 341-380), abordeaza problemele politicii interne
spauiole din epoca vedere. M. Torras i face o interesanta investigatie asupra
sistemulni electoral municipal acest sistem a introdus pentru
a cooptarea de a se oligarhiei municipale de a dobindi rnonopolul
puterii. treptat el a fie manipulat de pe cale,
controlul asupra M. Arroyas Serrano analizeaza acelasi
numai in cazul orasului Castelln. Prez de Tudela se asupra negocierilor din 1528
1533 dintre orasele Carol Quintul, ultimele efecte ale
din 1521- 1523, Gil problema care
beneficiau uni spaniole, Miranda la concluzia
de la Zaragoza, din 1504, a rezultatul direct al foametei de politica
pe care Catolici o acorn.

216

www.digibuc.ro
 Ultimele sectiuni ale volumului la cultura si la stiinta tehnica
din XVI (p. 383-474). F. y se ocupa Joan, din
principahi corespondenti ai lui Zurita, G. Alzuria asupra manierei in care
XVI s-a reflectat istoriografia ideologia din deceniul 1940- 1950, Josefina Mateu
Ibars eviclenta activitatea a viceregelui aragonez Artal Alagn, Dolores
Mateo Ibras Carol Quintul, cit Filip al incurajat dezvoltarea arhivelor,
precum si redactarea.unor importante inventarii - printre care celebrol Libro de
Real Pilar Gay Molins cultura zaragozand din intervalul 1500 -
1525, Maria Carmen opreste asupro promisiunii acordate spitalului Santa
din Barcelona a deschide un care completeze veniturile, Manuel Capel
Margarito se opreste asupra lui Ambrosio de Morales dintre cei mai renu-
miti istorici contemporani Zurita, care a introdus istoric noi ar fi
monedele, inscriptiile descoperirile arheologice , Luis Portillo
. rspindirea
cbrtii aragoneze la Sevilla, oras o cultura jar M. Garcia Iberni abordeazd
fenomenul hi Zaragoza secolului XVI. fine, in volum,
cea lui Carmen Gmez se la ingineri din Zaragoza, autoarea considerind
se o mare art,
In ansamblu, nu toate shit de lucrarea
pe care ne-am permisiunea o pe cititorilor din tara
o Ea marcheaz un de al cercetrii istorice spaniole con-
temporane, cuprinde cele noiinvestigatii aborclri ale istoriei spaniole din secolul XVI,
o privire asupra Aragonului. Se constata, de marea varietate a
melor in Pe personalitatea, activitatea influenta care Zurita a avut-o
asupra istoriografiei spaniole, chiar si in nostru, sint abordate aspectele economicei
sociale, politice si culturale, cele clemografice si de mentalitate specifice vremii marelui istoric.
In concluzie, o carte interesanta care in stadiul actual al cercetdrii istorice
spaniole, precum problemele
Eugcn
SINAN AVU Tarih-i ve or
Name, Alas Basimevi, Istanbul, 4 1 p. + 143 coli (a b) cu 32 miniaturi
4

ultimii baza privind politica occidental a lui Sleyrnan Kanuni

(Legislatorul) s-a considerabil Un aparte aceast realizare, in izvoa-
narative, detine cronica intitulat ) si
Belgrad care in original titulatura: Feth-i ve
Usturgon ve Istoni-Belgrad. Autorul a martor ocular la campania vestic de
sultanul Siileyman in 1543, Tarih-i . unica lucrare ce nareaz aninuntime
neapeptat expeditie.
editie facsimilatk de lux, a cronicii lui Sinan nu se datoreaz
de istorie turck ci Ministerului siTurismului, din care motiv prefata paragrafele
care preced textul facsimilat al cronicii, referitoare la viata cronicarului (p. 12- 13),
Sleyman Mretul lumea occidentala (p. 13- 17), prezentarea continutului (p.
18-35) bibliografia sumare. Actuala editie este una cu transhteratie
ducere. conditiile grafice deosebite faptul autorul a folosit o scriere de
clare semne diacritice faciliteaz speciahstilor.
Alturi de faptul a contemporan Sleyman se cunosc prea date
despre viata activitatea cronicarului Muradi Sinan se datoreaz
Ne la seria de documente interesindistoria romne editate de Anton C.
Die Schreiben des an Karl V., Ferdinand I. Maximilian
II., Text bd.: Transkriptionem Dbersetzungen, Tafel bd. Fakisimile, Teil I, Wien, 1983
36 de firmane si ), a doua Claudia Rmer, Die
Schreibens des an Vasallcn, Beamte un dRichtcr dem
Hans-Hof-und Transkriptionem Wien, 1986
46 de in rnajoritate adresate principilor si nobililor din Transilvania,
beylerbeiului din Buda, sancakbeilor din Timisoara, Buda, Mchacs, etc.,
care totalitate partea a a volumului). Mentionrn utilizarea acestor
documente este de folosirea in prealabil a recenziilor intregitoare elaborate de
Orhan Ckyay fetihnamesi in Tarih ve Toplum", 1984,
nr. 5), de V L. Mnage (On the of xteenth - century Ottoman
Bulletin of the School Of Oriental And African Studies", vol. XLVIII, 2,
p. 283- de Ilber Ortvylf in Tarih
ve ' nr. 12).

217

www.digibuc.ro
 in cuprinsul color ale Gasavat-i
- nu a nici o Ambele au fost traduse in
de muftiul b. Ali
Manuscrisul original al Hayreddin (Cuceririle lui Hayredain Pasa) - care
cuprinde o relatare intoctnit de chiar corsar otoman. a tuturor operatiilor sale mari-
time nu s-a Dar s-au azi in biblioteci din Paris,
Vatican. Din cunosc 4 copii conservate la Biblioteca
din Paris (Ancien Fonds Turc, nr. 75), la Biblioteca din (copia nr. 003),
Biblioteca National& (Millet) din Istanbul, sectiunea Sadrazam Hekimoglu Ali Pasa (nr. 700
numai 65 coli folio) Biblioteca Palatului Topkapi, sectiunea Hazine (nr. 1608).
Editia de la Topkapi 146 coli folio, ilustrattcu
frumoase miniaturi care nu confine, ca si celelalte copii, nici o asupra perioadei
scrierii copierii.
Cronica Tdrih-i Feth-i ve ve Istoni-Bclgrad a elaborat& de Muradi
Sinan din marelui vizir Damat Pasa (T. Y. Baslagicindan mina-
nimiza kadar Istanbul, 1965, vol. 7, p. 68). cronicii
prezentare al amfibii din la mijlocie cursul anului
1543 ipoteza Sivan este Murad
cunoscut corsar otoman, beneficiarul final al operei este de flotei
amiralul Hayreddin Barbarosa. Faptul autorul nu stilul bombastic -
teristic cronicarilor instruiti teologice )- dominat sa
militar - in special - poate fi argument in acest sens.
specific& militarilor - autorul exactitate inventarul cucerite,
adincimea a transeelor, diniensiunile podurilor construite,
real participanti la ascdii al celor czuti in lupt utilizarca, uneori
obositoare, a numeroase (de sorginte persan care cronica de
sfera traditional& a cronisticii din secolul Descrieri
manifeste in utilizarea exagerarea elogiilor dau lucrrii un caracter de in care
firul evenimential este de fortate.
Cronica evenimentele politice militare din otoman lumea medie-
dispuse cronologic intre august 1542 septembrie 1543. opinia cronicarului,
a lui Sleyman Kanuni, la putin timp din 1541 otomanii aveau
probleme diferite Orient, a fost determinat de atacurile continui din partea la gra-
de insistentele Frantei care dorea presiunea
lui spaniolo-german printr-o interventie combinat. Firul cronologic este segmentat pe
planuri: in terestru, compania de sultan debuteazA la 17 noiembrie 1542;
data la care Kanuni prseste Istanbulul spre Edirne de iernare),
va ajunge o caltorie de etape ) (fol. 9 a - 10 a) - beylerbeiul
Ahmed Pasa aflindu-se deja dispozitiv inaintat dincolo de Szegedin (fol. 7 a - 8 a) -,
in maritim expeditia incepe la 13 aprilie 1543, amiralul Barbarosa din Istanbul
100 nave in sprijinul regelui (fol. 16 b). intre fol. 16 b - 36 b prezentate
actiunile otontane: asedierea mior porturi spantole, sosirea la Toulon, initia-
tivele lui Barbarosa pentru realizarea unui atac combinat trupele de uscat franceze, asediul
Nisa (esuat interventiei inoportune a francezilor) flotei la Toulon.
un segment terestru in care sub forma unui jurnal de campanie sint prezentate
etapele (inenzil parcurse de armata imperial5 msurile militare, administrative judiciare
adoptate de in diverse locuri. de campament. Astfel se parcurg distantele: Edirne -Fili-
be (Plovdiv) - in 7 un popas in intervalul 29 aprate - 8 sosirca
trupelor anatoliene
Sofia - tot in 7 etape (drum parcurs
beylerbeiul Anatoliei, Pasa) (fol. 37 a -
9 - 14 mai 1543) (fol. 46 b - 47 b); Sofia --
-
cimpia de la in 6 etape (in ultima s-a doar 2 zile: 24-25 mai) (fol.
50 b - 53 b); h 30 mai a trecut Morava; la 12 iunie a traversat spre
Indreptindu-se spre Belgrad; la 22 iunie, capturarea unor asediu
predare condition este primit o militar pe din
67 a - 69 b). de la Belgrad la cetatea Valpo (asediatl mai mult timp), in

2 prima a lui (ultima Gazavt

ve Hayreddin, Cezayir, 1934) au fost fcute numeroase Les Deux Exploits de
et Khair-E.ddin, Paris, 1831; S. Rang, F. Denis, Fondation de la rgence d'Alger,
Histoire de Barberousses, Chroniqauc Arabe du XVIe Expedition de Charles-Quint, 2 vol.,
Paris, 1837; G. Luidigi Alcamora, vita e la storia di Barbarossa, 2 vol., Palermo,
1884-1886; L. Gomara, Cronica dc Los B Madrid, 1854.
H. G. Yurdaydin, singurului articol despre viata opera cronicarului
ve Eierleri (Muradi operele sale), in Belleten", vol. XXVII,
nr. 107, 1963, p. 453-466) nu identitate.

218

www.digibuc.ro
fata sultanul ajunge 24 corpul principal armat a parcurs 13 etape (fol. 70 a -
73 a). Cu capturarea beylerbeii Anatoliei, diversi
sancakbei desemnati pentru construirea podurilor peste flu spre
al artileriei grele ceatile cucerite. La 30 iunie era total urma
unor atacuri succesive la care au participat crinleeni de Ahrned Ghirai,
hanului, cetatea s-a predat '76 a - 1 b). Sultanul a intrat la Buda la 13 1543
un de 10 (fol. 82a), pregtind aici planul pentru capturarea ce avea o
pozitie deosebit. Asediul final al acestei cetti, la care a participat sultanul
care a durat intre 25 - 8 august 1543 (fol. 90 b - 107 b), este descris detahu.
primirea polon in la 15 august s-a. indreptat spre cetatea Tata,
care a capitulat
- Belgrad
110 - b). Armata
Alba Regia). La 1 august s-a
s-a iiidreptat
spre cetatea
cucerire adinci pentru surparea zidurilor. in
urma atacurilor din 26 28 august este cetatea. fortele crestine inter-
care compuneau garnizoana retragindu-se in fortaretele interioare (fol. b
126 a). Sultana a inteles era imposibila datorita de care
puma inamicul. Descrierea asediului este de citeva paragrafe referitoare la
nile lui Barbarosa pe coastele Frantei la succesele din dobindite corsarul
(acesta sprijin spaniol recapturase Tunisul din lui Barbarosa) de Spania, care
dobindise La Gouletta (fol. 129 a - 131 b). Pentru coordonarea terestre (otomano-
franceze) cele maritime, este trimis Franta emisarul Yunus, care a avut o regele
in apoi s-a la Toulon Barbarosa (fol. 132 a - 135 b). Atacurile violente
din de 31 august si 1 septembrie, sob focul precis al artileriei grele otomane, au
pecetluit destinul Szkesfehrvar (Alba Regia) (fol. 137 a - 142 a), garnizoana din ceta-
tea interioar aman care implica conservarea vietii, averii nedistrugerea cetatii),
predare acceptat& de sultan la 2 septembrie 1543 142 b - 143 b).
special& paragrafui in care se sosirea tabra sultanului -
la Nis, la inceputul ultimei decade a mai 3 -a unor emisari moldoveni aduceau
daruri tributul trimise de voievodul din Kara Bogdan ), despre care
autorul refuzase anterior se autorittii sultanale (fol. 53 a).
Derularea a campaniei este suplimentat de cronicar informarii sosite in
sultanului din orientale ale Imperiului otoman. Chiar de declansarea a
expeditiei o trimiterea specialisti pentru construirea unor poduri pe
si Dunre, i-a msuri pentru orientale, uncle Persia
astepta momentul prielnic pentru a ataca. Ramazanolu beylerbeiul Karamaniei,
este transferat cu suplimentare in provincia (Damasc), Pasa, renumit
beilerbei, in Kastamonu cu sarcina de a organiza un de invluire conducAtorului
din Irakului a - 16 a). in perioada care s-a la
3), aici au sosit despre atacul portnghez din Aden, Zabid si Yemen
riposta organizat de Abdurrahman Bey, sancakbeiul din Aden 45 a 46 a). La
ceputul lunii iunie, in vreme ce flota dunrean& sub comanda sancakbeiului din Silistra, Mehmed
Bey, transporta la Buda, a informatii din partea lui Ayas Pasa, sancak-
beiul din Bagdad despre incursiunile safavizilor (kizilbasi) in teritoriul otornan (fol. 59 a - 59b).
Autorul celor 32 de miniaturi si al hrtilor colorate nu este indicat. chiar
similitudini in stil cu miniaturile incluse in Menazil-i lrakeyn (Etapele rz-
boiului Irakul) apartinind lui Nasuh opinia acesta este autorul celor
din Tarih-i
Pienaru

HENRI WEBER, A travers le tome II, Histoire des Paris, 1986, 286 p.
istoricului francez Henri A travers le tome II, Histoire
des ides, se constituie ca un ciclu de articole publicate in perioada 1964- 1983, in reviste de
specialitate franceze, engleze italiene.
Este o lucrare extrem de bogat, concentratk in ce pri-
cuprinsul - 15 articole inserate in 286 p. - mai ales continutul.

Pentru editia de lux care permite compararea, vezi (Matraki), Beyan-i

ndzil-i sefer-i Irakeyn-i sultan Sleyman han, editie facsimilat, prefatkintroducere, note,
traducere de H. G. Yurdaydin, Ankara, 1976, 307 p. 109 coli folii (a b) cu o

H. G. Yurdaydin, Matraki Nasdh'un 2 yeni eseri noi minia-

uri ale lui Nasuh Matraki), in Belleten", vol. XXVIII, nr. 1964, p. 229-233.

219

www.digibuc.ro
 subtilul este rorba foarte
detaliat a principalelor idei curente din Europa in din Franta,
probleme filozofie, teologie, rnentalitate socio-politica.
comentate unor de ai Umanismului
let, Poggio Braciolini, Bonaventure Des Periers, Jaques Tahureau, La Botie, Erasm
din Rotterdam, Jean Bodin, Claude Michel Montaigne, Marsillio Nicoolo6,
Machiavelli.
a pretentia de a face un comen'tario al c,rtii, expune in
dintre aceste idei intr-o parte din volurnului.
primul capitol, intitulat Renaskre
(1525-1550), se terrnenii fundamentali ai ideologiei veacului al
tere, Reforma,
Se porneste de la prezentarea originii comune a Urnanismului, Renasterii si Re-
formei in transformrile productive, care s-au fcut sirntite in secolul al XIV-lea
Italia in urmtoarele Germania, Spania
Dezvoltarca impetuoas a industriilor minier, a tiparului, comertului navi-
gatiei au impulsionat burghezia industrial aspire la un rol politic
considerabil. Pentru aceasta, ea o ideologic proprie, diametral celei
clericale: Umanismul - conform definitiei lui Eugenio Garin - este o
gogie aflat la marilor negustori, a politico-diplomatic, care Substituie
specializrilor in medicin teologie o critica
textelor". Weber vede la lui in efortul psihologic istoric intreprins in
meniul restaurrii textelor expresiei elegante elocvente, a unei morale con-
crete a unor reguli practice, din textele in sine.
Renasterea, la rindul ei, absoarbe toate aceste elemente, exaltarea individual
a sau bucuriei de a
La umanistii au avut un aport sustinut la nu ca un
rezultat al crize sociale, ca o cristalizare aspirat nationale. Mai
de morala legat. de penitenta asupra propriilor greseli, a
salvare consta in credint in Dumnezeu, moral care socotea celebra-
rea brbatulni sau drept de moarte Renasterii, ei au dat
repede Nu numai c poezia arta Renasterii, strbtute de platonism petrarchism,
se de austeritatea Reformei, dar omul' Renasterii se deosebea radical de
omul prin spirit critic iscutit, la negarca credintei, prin gustul pentru
plcere dragostea glorie.
intitulat lui Etienne o succint pre-
zentare vieti a umanistului - la Orleans, studiind succesiv la Paris,
Padova, Toulouse, petrecindu-si anii cci mai fecunzi la Lyon (1534 - 1544)
ars pe rug -, se trece la analiza principalei sale Comentariile un dictionar al limbii
latine, o culegere citate.
Spre deogebire unii distinsi precurn Erasm din Rotterdam, Guillaume
sau Franois Rabelais, Dolet a refuzat intelepciunii anticilor mesajul evan-
ghelic.
de blind, binevoitor, la fel ca ita-
el face elogiul literelor umaniste - humaniores - opunindu-le studiile de drept
si medicin, care au o finalitate lucrativ. Astfel, literele in ele
restul disciplinelor au nevoie de ele pentru a se dervolta.
Umanistul acord o dcosebit considerat un privilegie al
omencsti culturii, prin extensia se produce o reinnoire a
umane. El nu multumi numai cu observatiile teoretice personale ci, din contr, se va
conving5, I ca politica succesele sale militare se datoreazA dezvol-
trii literelor, prin iransmiterea se aduc statului imense servicii. po-
zitie contra atacerilor intreprinse de Sorbona impotriva umanistilor, Dolet, disputa sa cu
Erasm - sustintor fervent al limbii latine pentru limba vorbith de popor, o
vie,
Un alt capitol al lucrrii se la culegerile glume anecdote Les
rolul ridicarea a poporului. Sint enumerate luate discutie
Faceties-urile lui Poggio Braciolini (1438- 1452), Heinrich Bebel (Bebelius - 1506) sfirsit
Bonaventure des Periers, asupra ultimelor insistindu-se in mod deosebit. Autorii, neurmrind
alt scop decit a destinderii, adevrati maestri mecanismelor
exemplul unor demni predecesori precum Cicero Quintilian, revendicau
justetea drepturilor culturale In fata ironizau Scolastica, vehement bise-
rica toat complexitatea sale: acumularea.
de beneficii pe ci nelegale, vinderea indulgentelor profit financiar rezultat din
operatic. arta a procedeelor psihologic social

220

www.digibuc.ro
zugrvind o contribuind la elevarea umane Face-
ties-urile au serrit drept model Margueritei de si lui Franois Rabelais.
capitolul analizate alcatuite de poetul Jacques
al vietii (1554-1555), la de 27-28 sub dublul aspect: sa-
tiic Primul dialog Cymbalum este o dragostea dar
referitor la anumite categorii sociale: de la curte, justitiei, medicii. M
2-lea dialog Propos un atac la adresa astrologiei.
Metoda lui Tahureau nu este altceva instruirea prin glum Apropiindu-se
savoarea pitoreasca a limbii de Rabelais, Nel du Fail Bona des
Periers, dialogurile Jacques o foarte agreabila, preparind
eseului ca gen literar, reprezentat cu cinste de Michel de Montaigne.
Referitor la lui Montaigne, ne-am oprit putin studiului intitulat Mon-
toigne de plecare filosofia stoicilor, de
Zenon continuatil mai de Cicero, Montaigne, in ale sale vede natura
puterea care lumea - noastra, legea universalk
instingul animal si mai mult sau mai constiinta umank
Natura in cncluzie conceputa drept o ordine, un ansamblu legi constante.
Exista in acelasi timp posibilitatea ca, nemaifiind sub aspectul unei totalitti
existente, natura drept o norm, o universala', conduita vii.
in continuare definitia naturalului, de autorul Eseurilor": tot ce este
necesar vietii noastre, ce ne face ce gsirn mai mult mai putin definit la animal,
din popor orn primitiv, ce este cornis spontan constringere. firesti, astfel,
atacurile incercari de limitare a placerilor legitime.
Criteriul esential al legii naturale este universalitatea ei - afirma hotrit Montaigne.
Afirmatie dar in umbra ei umanistul in continuare a 2-a naturk con-
prin locul ocupat, prin in cadrul medievale, este
tuma (la coutume"), care, arbitrara, nejustificata devine un ghid comod
conduits, a vietii noastre, precum. pentru sociale politice.
un Montaigne contradictoriu, conservator in esentk revolutionar analiza
sa in
incheierea prezentdrii credem este necesar ceva mai
asupra studiilor La de opozitie Jean
regald.
Opera de baza a lui La Botie, Discurs despre servitutea (Discours sur le
serpitude volontaire), a fost minutios de Joseph Louis Delasuelle.
care au sesizat atit influenta anticilor Herodot, Plutarh, Tacit, Xenofon, Aristotel, Cicero, cit
umanistii italieni) in mod deosebit cu Machiavelli.
lucrare, nu i se cea mai atentie opozitiei popor-tiran, de
Platon, Xenofon, Aristotel, Toma D'Aquino. ultirnii doi, s-au
Francesco Petrarca Leonardo Bruni, se impotriva tiraniei, apologia fie
a republicii, fie a printului in lui Erasm din Rotterdam regele tre-
buie dea de intelepciune, beneficlind de o educatie si totodata,
scriitorul politic Claude Seyssel in lucrarea-i La Grande Monarchic de France (1.529)
apologia monarhiei, antimonarhismul sentimentul liberttii don' elemente fun-
damentale ale lui La Botie, fondate pe ratiune, opuse puterii individuale.
Astfel, pe de animal este fundamentul politice care
se pe fraternitate.
Toma d'Aquino cartea a III-a din De Regimine prinoipium se sprijin pe
totel Augustin pentru a necesitatea ierarhii sociale, suportul inonarhiei nu
era natura, La Botie face din libertate expresia a naturia. Toma d'A-
quino echivaleaz autoritatea asupra fiilor cea a monarhului asupra supusilor, La
Botie conformitate cu drepturile naturale, pe
supusi ratiunii, dar servi ai
Pentru La ca pentru u,nanistii florentini, constitutio-
este asociat de a o cu invadatorilor. timp
ce, inspirindu-se din Plutarh, La Botie vede pe principi colosi picioarele de
flati pe punctul de a se libertatea, cutume legi anacronice, este o
stare de fapt de drept, universal valabil.
Ridicindu-se deasupra limitelor momentului, La Botie, excelent modern ,
a vzut mai Claude Seyssel sau Jean Bodin, prizonieri ai monarhiei temperate
de legi; a statul nou, liber, forma de guvernamint republica.
Studiul final de care ne se intituleaza: Jean regalci. Fr
de Jean poate fi considerat teoreticianul mai autorizat al monarhiei
absolute. a doua a veacului al XVI-lea, opera considerata capitall. a

221

www.digibuc.ro
lui Bodin La Republique, in 1575-1576 cuprinzind peste pagini,
munca a autorului de in arhivde spre foarte bine
cutumiar si dreptul roman.
La ca Claude Seyssel - autor amintit anterior - Jean Bodin abso-
lutismul monarhic pe conceptul universal al suveranitOtii. Absolut drepturi, monarhia va
fi fapt printr-un anumit de uzaute, precum prin respectul legilor si
moralei universale. celor doi autori de a superioritatea
mului rnonarhic asupra celor democratic mai exact a monarhiei franceze asupra
republicilor Luind atitudine impotriva lui Bodin sustine
in timp ce monarhia trebuie se pe respectul legilor naturale ale lui Dumnezen,
stabilitatea regale o existenta institutiilor si incadrarea sistem
juridic precis.
Epi.stola lui Guy du Faur de Pibrac (1579) el in esentO con-
ceptia: intArirea autoritgtii regale pentru fiecare a unui minimum ne-
cesar de libertate garantie financiarg
Teoria asupra monarhiei absolute se pe credinta in Dumnezeu in na-
aceleasi
-fie Bodin - este creat de puterea de a comanda, putere care reuneste in
este despre aristocratie, democratic sau rnonarhie, executivul, le-
gislativul juridicul. Caracterul indivizibil al suveranitOtii i-a permis lui
teoria guvernArilor mixte, de Aristotel sustinutg de Polybios Cicero, pentru a
sustine superioritatea regimului monarhic.
Democratia - conform afirmatiilor autorului - poate natu-
rale, dar egahtate este himerick ea neputindu-se realiza decit prin comunitatea bunu-
prninturilor, vointei lui Dumnezeu. La ei,
tocratia ca regim politic are aceleasi inconveniente: multi seniori
determin& rivalitatea factiuni care are drept rezultat rzboiul civil. exemplele nu
democratia ateniang, republica
cantoanele elvetiene - in veacul al XVI-lea.
- antichitate, orasele-republici italiene,
Tuturor care egalitatea este naturalg, Bodin le rAspundea prin
mentul de care se servea si Aristotel lucrarea sa Politica, pentru a justifica sclavajul:
tura a dat unei categorii de oameni forta spiritului pentru a comanda alteia forta
pentru a fi execute ordinele primite de la prima. Pentru a atasa principiul
narhic naturii, este identificatg autoritatea monarhului asupra autoritatea
lui asupra fiilor, cu autoritatea lui asupra credinciosilor. In concluzie, Dumnezeu,
monarhul ar reprezenta trei aspecte ale
sustine in continuare teza conform pentru suveranitatea fie indi-
deci monarhia ea nu trebuie de puterea unei Refe-
astfel la Generale la care de a participat,
nare poate solicite pe propuneri spre aprobare sau respin-
gere. Principele - consider& politologul - nu este supus legii deoarece se la originea
legi. Logica suveranitOtii determing pe autor considere inferioarA once
a monarhiei, care se apropie, in mod evident, de aristocratie.
totusi, spre final, Bodin categoric intransigent devine mai culant, mai
El ideea contractului mutual supusi, care reciproc ambele
nici una neputind contraveni celeilalte, aceasta regele
obligat respecte cuvintul dat supusilor. Este vestita a social a iluministi-
francezi, in special de Jean Jacques Rousseau, care iat ce
depArtate are.
an, 1579, Jean Bodin publica lucrarea Vindiciae contra Tyrannos, in care
notiunea de contract, puterea rezultatul unui dublu contract: monarh-
popor monarh-Dumnezeu. Din acest fapt, claritate monarhul, fie el absolut,
nu poate impune noi impozite supusilor consimtgmintul Statelor Generale.
in viziunea lui Jean Bodin, autoritatea mentine caracterul ei sacru,
contribuind in acelasi timp la laicizarea treptatg, dar a acestei sacralitOti, rolul
narhului constind esentialmente in mentinerea societate armonie
respectind diferentele de dar un transfer progresiv de la o la alta.
Jean Bodin, a doua a veacului al de
absolutism monarhic - nu Franta al 111-lea), dar Europa (Fillip al II-lea
in Spania, Elisabeta I Anglia, Ivan al Rusia)-, pozitia sa social-politic&
putea cum am chiar de
contemporanii &dim numai la La Botie. Cu toate carentele unei astfel de ideo-
logii, am final, sustinind teza renumitului contract social", traditionalismul rigid
al autorului face unei supape de deschidere spre lumea a monar-
aceste studii, considerAm nu mimai Weber a reusit relief princi-
palele idei mentalitAti ale veaculut al XVI-lea Occidentul medieval, dar a evidentiat

www.digibuc.ro
atit latura progresist& cit pe cea refractark traditionalist. Se desprinde astfel
reprezentantilor Umanismului din secolul al XVI-lea de a se elibera din ca-
mentalittii social-politice de cultura feudalo-clericalk dominati de scolastick
acelasi timp, limitele acestora de gindire actiune, limite datorate fireste atmosferei,
in care au
Andrei

V. E. Rossija i evropejskie severnoj (1697-1710 ), Leningrad,

Edit. Nauka, 1987, 296 p.
Alturi de conflictul International pentru succesiunea la tronul Spaniei, nordic
a reprezentat din evenimentele majore ale politicii europene de la inceputul secolului al
XVIII-lea. poate in ansamblu aprecia consecintele sale el a adus serioase
bari in raportul de forte al continentului.
Subiectul fireste, nu este nou in litcratura de specialitate din fosta URSS. in 1958
cunoscutul sovietic acad. E. V. publicase monografia consacrat& episodului
istoric caua, care, desi sporirii a volurnului informational,
pstreai totusi nealterate valoa re analiza a 1
ulterior istoriografia. sovietick printr-o serie contributii meritorii a aprofundat
diferite aspecte ale fenomenului istoric amintit, baia documentar4 a
cercet&rii.
Lucrarea asupra ne oprim pe scurt in cele ce bazindu-se pe o
documentar& mult comparativ cu cea a predecesorilor ofere o
ziune nu atit asupra confruntrii militare ruso-suedeze in amintitul rzboi,
asupra meandrelor diplomatice care au caracterizat primii zece ai rzboiului, a
textului international care acesta s-a in fine asupra victoriei ruse de la Poltava
(8 1709) a numeroaselor consecinte decurs de aici. atingerea scop,
pe lucrrile predecesorilor si amintiti mai sus ca literatura de specialitate
si V. E. Vozgrin a utilizat un vast material inedit provenit Arhiva de
Stat pentru Acte Vechi din Moscova (T.G.A.D.A.), arhiva Sectiei din Leningrad a Institutului
de istorie a URSS, precum date culese din fondurile arhivelor de stat suedeze cele ale
departamentului de al Cancelariei germane. Pe baz, cercettorul
amintit a reusit reliefarea unui izbutit tablou al relatiilor internationale epocii, cu accentul
pus evident pe atitudinea principalelor puteri implicate in conflictul nordic, cu deosebire pe
cea a Rusiei lui Petru Mare. subliniaz la inceputul secolului XVIII, diploma-
tia in lupta sa pentru suprematia asupra Baltice concepea crearea unei puternice
de antisuedeze care Curlanda, Prusia, Polonia, Saxonia Dane-
marca. Din acest punct de vedere evaluarea monografiei pare judicioas: politica a
Rusiei odat aceast viziune depseste caracterul regional de atunci,
o dimensiune european& un continut mult mai global. Pe de acest plan al diplo-
lui Petru I, putin primul deceniu al rzboiului, nu a putut fi pe deplin
tuit; aliatii au suferit o serie grele Danemarca la 1700 (Traiendal), rusii la Narva
(1703) etc.
In timp, se evidentiaz& in monografie, in planul relatiilor internationale incepe
teren noua a echilibrului (balance of power ), pe ideea
mentinerii unor relatii pasnice principalele puteri europene de numerost
oamenii politici ai continentului. infocat al noii strategii devine, firesc,
Anglia, avind in vedere ea, maritimk necesitatea mentinerii echilibrului era
cerut nu numai de cerintele propagandei oficiale, dar interesele sale reale. Nu
tor, perioadei analizate in lucrare, ambasadorul englez la Haga, Stafford, scria
metropoll (august 1709): Natural Anglia nu va pierde. Suediei scad puterile se
prbuseste. Esential pentru influenta englez este ea (Anglia - un
libru apropiat puterile maritime" In instant, se in monografie,
suveranul rus nu era ostil unui asemenea concept, el fond o
a Suediei, pe care o considera totusi ca un pretios factor de contrapondere in nordul con-
tinentului de tendintele de veleitate

E. V. Tarl, Severnaia voina i na Moscova, 1958.

2 A. P. Glagoleva, Russo-tureckie otnosenia Poltavskim srajeniem, in Poltava, Mos-
cova, 1959; A. V. Florovskij, Poltavi do Is istorii rusko-avstriiskih otnosenij 1709 -
Praga, 1971; L. A. Nikiforov, Rossia sisteme evropeiskih derjav, Rossija period
reform Petra I, Moscova, 1973.
I. Lisk, The Struggle for supremacy in the Baltic 1600 -1725 , London, 1967, p. 22-23.

223

www.digibuc.ro
 lucrare este destul de nuantat evolutia evenimentelor politice militare
primul deceniu al subcapitol special consacrat motiyatiei politice care
a stat la campaniei in Rusia a lui Carol al XII-lea, a raporturilor sale cu fortele politice
vecine confruntrii: Imperiul otoman, atarii din Crimeea, cAzcimea ucrainean& (pe al
sprijin scontau in special).
ce pri politica ansamblu, V. E. Vozgrin conclude cu
obiectivitite in perioada 1697- 10 ea a pircurs drumul la actiuni insuficient
nificate si neinspirat la strAlucitele succese ale perioadei post-Poltava.
1709-1710 pentru prima Rusia se transform& intr-un partener egal in drepturi
micile tri ale Europei, politica ei devine in cbip definitiv politica unei mrri
a epocii moderne. rezultat al acestei situatii, stat nordic a reusit rea-
lireze o serie de objective, puse lui la inceputul st&pinirii lui Petru I. Rusia a obtinut
la mare posibilitatea de a o pe lost a doua care
contribuia la izolarea ei de viata economic& Saxonia, Polonia Prusia
cad sub influenta devin parteneri ai intereselor pe vjitor. Prin distrugerea
militare a principalului dusman in Marea Baltick Petru I a pus bazele navigatiei
ciale puterii maritimo-militare a statului, nemaitemindu-se de concurenta
pe mare pe uscat. fine, pozitia Rusiei in raport cu puteri a
bindit fermitatea coustiinta de sme, barate pe o Evident la
velul hii 17 10 era de a se de unei hegemonii ruse asupra
Balticii zonei aferente, o concludent& a impactului suedezilor a con-
stituit-o incetarea. terg si semnarea aceasta (11 octombne
10) a tratatului de ruso-danez care consolida Imperiului tarist in
parte a Europei contnbuia determinant la izolarea politico-militarg a statului
In finalul prezentelor consemndri putem omite existenta in lucrare a unor
carente lesne sesizabile din am atit mai regretabile intercalarea
nu constituia o insurmontabilk aici mai ales in vedere faptul din
tabloul complex al relatiilor internationale amintite lipsesc aproape
ordin general la pozitia in conflict a lmperiului otoman evident a Moldovei. Chiar
StAnilestiul a avut in anul 11) celui care se incheie lucrarea, alianta moldo-
din 11, consemnat& tratatul de la Lutk 4, a de asemenea o consecint indis-
a evenimentului de la Poltava. Este asemenea la de evident faptul intrarea
m actiune a otornanilor in flancul sudic al lui Petru a lost rezultatul aproape t
al instigatiei suedeze, lucru care, asemenea, nu este reflectat in
Cu scAderile amintite mai sus, apreciem, in incheiere, lucrarea istoricului sovietic ca o
contributie notabil la rehefarea tabloului de complex de contradictoriu al relatiil r
intereuropene la inceputul veacului XVIII, consistent istoriografia consacrat A
subiectului

Stroia

HENRI-JEAN MARTIN, Pour une histoire du livre Cinq confrences,

Napoli, 1987, 94 p. 27 f.
Considerind proiectat& de el Henri-Jean Martin (L'apparition
du livre, Paris, 1957) s-ar fi putut le livre au service de l'histoire", Lucien Febvre
nu altceva decit sugereze noua orientare pe care sale ale colaboratorilor
urmau o imprime acestui domeniu al istoriei culturii. aproximativ treizeci de
fostul colaborator lui Febvre, devenit intre timp dintre reputatii specialipi dome-
niul istoriei ne un bilant al realizrilor vederea familiarizrii cititorilior
cipalele probleme pe care le studiul
Ideea-pivot in graviteaz& intregul excurs este de Lucien
Febvre, anume In care cartea este din sfera a
ideologiei, prezentare noi valente depAsind sirnpla
tip&rituri sau de informatii tehnice despre perfectionArile in sine. ca fe-

Cf. P. P. Panaitescu, Tratatul de Moldova si Rusia 1711, in Studii"

XIV (196 1), nr. 4, p. 897-918; mai recent contributia Mariei Holban a lui L. Demnyi,
aceeasi t 26 (197 3), nr. 5, p. 067-1 8.
Pentru cadrul general al problemei se poate consulta Nicolae Ciachir, Gh. Bercan,
europeanci epoca mod Edit. enciclopedick 1984,
p. 172-183; vezi Stanford J. w, of Empire and Modern
I (1280 1808 ), Cambridge niversity p. 421-424..

www.digibuc.ro
 economic., social, lui Martin cartea este
componentele definitorii ale civilizatiei de o
reflecte aceast
Lucrarea cuprinde fapt cinci conferinte de autor la Scuola Studi superiori
din Napoli, Italia. In prima dintre acestea (Les de imprimerie artizanale) ni se
propun o serie de reflectii despre aparitiei tipografiei, despre organizarea atelierului
artizanal, despre difuzarea si organizarea rnestesugului, de
mate acesteia secolele al XV-lea al XVI-lea. Deosebit de interesant este
modul care problema costurilor de corelatia a aces-
tora cu productivitatea muncii (p. 14).
foarte rapid Europa, cartea in forma sa va in
sensibile de gindire devenind incetul cu incetul forma de comunicare
cea mai elaborata organizat, chiar (p. 26). Conferinta a
doua (La naissance du livre un nouveau de analizeaza tocmai in
dintre carte si celelalte sisteme de comunicare sociald, precum legaturile cu
psihologia individual..
In cadrul conferintei intitulate Le livre classique autorul fenomenul lecturii
dezvoltarea imprimeriei secolul al discurs adecvat pe im-
conform justei a lui Henri-Jean Martin, conturarea contextului economico-social,
politic intelectual al epocii permite autorului
in treizeci de ai secolului al XVII-lea'activitatea tipografica de editare a fost
deosebit infloritoare in Franta, in ciuda politice. Reactia ce a urmat
rzboaielor religioase a avut o ceea ce va necesita un
mare de publicatii. aici interesul tipografilor al librarilor de a colabora cu
toritatea ecleziastica care le oferea texte clienti (p. 40-43). prosperitate a
nat de parte o incetinire a activitatii tipografice a librarilor protestanti
nevoiti publice texte clasice se ca
si Gerrnania, cum a Elzevier" (p. 43). Perioada
de la secolului al XVII-lea va aduce o serie legate de incercarea
toriler olandezi de a se impune pe piata in care Franta se insti-
regimul cenzurii, iar puterea intr-o ternporara nu acorda atentle
acestei In aceste conditii, la secolului XVII-lea ponderea exporturilor
de carte scade, devine incepe in interiorul ariilor natio-
nale lingvistice. nu e o intimplare faptul in timp ce de la Frankfurt pierde
apar primele bibliografii nationale curente" (p. 46). alt moment profunde
implicatii evolutiei si a editoriale a fost perioada lui Ludovic al XIV-
lea, timpul se vor produce ample mutatii in geografia circulatiei a ideilor.
Moment propice pentru autor de a analiza raporturile dintre puterea politica
influentele reciproce termen lung. Concluzia este la reinflorirea activitatii
tipografice Olanda conditiile in care in Franta aceasta intra Sub controlul total al auto-
regale. Totodata, in corelatie cu reechilibrari economice, dar un anume
decalaj de acestea, de greutate al tipografice europene se din
dul nordul Europei, de la Venetia la Amsterdam.
Conferinta a patra este Le livre au des imparte veacul
studiat trei subperioade: a academiilor (1715-1740), a lumiailor propriu-zise (1740-1770)
(1770-1789).
Ultima parte, Le texte et l'image dans livre francais porneste
de la ideea opera ilustrata poate fi martorul privilegiat al spiritualittii epoci sau
popor. Pentru demonstrarea acestei afirmatii autorul o serie de ilustratii de carte pe
care le de o si multilateral., reliefind legturile complexe ale aces-
tora discursul teoretic al respective.
Cele de sus nu fac schiteze - inevitabil - un demers a
calitate este complexitatea aborclarilor. De aceea, credem nu
lectura lui Henri-Jean Martin va substantial prin metodologie
prin nrultiplele sugestii concrete de cercetare - arsenalul istoricilor culturii.
Mirela-Lumini fa Murgescu
PIERRE CHAUNU, Racines et Portraits et Galerie, Paris, Economica,
1985, 1 028 p.

Reunind 45 de articole, materiale, recenzii de-a sfert de

veac de unul din mai reputati fertili istorici francezi, lucrarea, de o surprinzatoare uni-
tate in caracterului de culegere", se constituie a perioadei
de a evului mediu, a inceputurilor noi relatii de productie
ciale, specifice timpurilor moderne.

5- 91 225

www.digibuc.ro
 analizeazA aspectele structurilor social-economice tranzitie ale unor
separate vaste spatii (Occident, Lumea NouA, Extremul Orient), dar legate prin contacte
comerciale, printr-un schimb mai mult mai intens de valori materiale
flnctuatiile determinate evolutii interne specifice, dar de dinamica inter-
nationale. Astfel, de exemplu, inceputurile rAspindirii crestinismului in Japonia analizate
contextul relatiilor comerciale chino-japoneze (intrerupte din ordin imperial de chinezi din
cauza actiunilor piratilor japonezi), relatii ce au fost o suplinite de portughezi,
de mrfurile aristocratia din sud maniesta un viu interes; concurenta ulterioar a
glezilor olandezilor, dar mai ales lichidarea a frimitrii feudale, reconstituirea
japoneze la inceputul secolului al XVII-lea autoizolarea bisecularA ce a urmat
au concurat la anularea eforturilor iezuitilor portughezi, ale cror pozitii erau tot mai com-
promise de la secolului al XVI-lea grande puissance conomique et finan-
les dbuts de compagnie de Jsus au Japon p. 45-60). Manillei
drumul , concurenta hispano-portughezA pentru controlarea acestui drum consti-
tuie esenta unui alt studiu (Le galion de Manille. Grandeur et dcadence d'une route de
soie" ; p. 61-77) care imaginea contactelor vest-europene Extremul Orient
secolele al al XVII-lea.
serie de materiale incluse volum privesc lumea latino-american in perioada ante-
independentei, o in care, cu temei sparg tipare
scheme, autorul formuleazA opinii originale interesante legate de momentul oportuni-
tatea obtinerii ei (Interprtation de l'indpendance de l'Amerique latine" ; p. 115-134).
Contactelor Spaniei Lumii Vechi cu Lumea le este consacrat studiul iLes
routes espagnoles de l'Atlantique" (p. 159-192).
Conjuncturile" secolului al XVII-lea (conjunctura a fost o mare descoperire a scolii
istorice imediat primul rzboi mondial", P. Chaunu) tema
care materialele incluse in partea a doua a - dar care putea spune
liantul ce unitate intregii studii ce raporturile Sevillei
cu Belgia" de acute antagonisme tensiuni (1555-1648), conjuncturile glo-
bale cele rurale franceze (cu referire la Basse-Provence), mercurialul parizian,
pansiunea economicA (ginduri pe marginea studiului lui F. Mauro,
europene, 1600-1870 ), cotitura hotritoare" (le tournant") a anilor 1630-1650
una din cele trei cotituri hotritoare" care timpurile moderne, celelalte
cele de la inceputul secolului al XVI-lea de la sfirsitul secolului al XVIII-lea),
elementele de ale civilizatiei (demers preponderent demografic).
Partea a treia (p. 359-554) a este consacrat unor probleme religioase ale
colelor XVI- XVIII, avindu-se vedere aspecte de istorie (Lorena; dioceza Ro-
chelle), dar (ginduri despre biseria in secolul al XVI-lea pri-
lejuite de lucrarea lui Emile G. Lonard, Histoire gnrale du Protestantisme I. La Rformation;
probleme religioase ale secolului al XVIII-lea etc.).
Partea a patra a sugestiv intitulatA Un Camarade", notatii ample,
adevrate studii in sine, ale lui P. Chaunu pe marginea operelor fundamentale ale istoricilor
generatiei sale (P. Goubert, F. Mauro, J. Delumeau, E. Le Roy Ladurie, R. Mandrou
lar partea a cincea, cuprinde, in spiritul celei precedente, gindurile autorului despre
societatea spaniol a secolelor XV -XVIII despre o serie de consacrate acesteia
(La galerie espagnole"; p.
Spatiul limitat disponibil nu ne-a permis uriasa diversitate, origina-
litate de idei Retroistorwi" filosofului, teologului, eseistului, economistului
demografului, dar de toate a istoricului" Pierre Chaunu, lucrare ce con-
tributii remarcabile privitoare la geneza unei lumi noi.
Sever Mircea Catalan

JAMES C. RILEY, Insects and the Mortality Decline, The American Historical
Review", Vol. 99, Number 4, October 1986, p. 833-858
linia unor mai vechi preocupari privind impactul maladiilor consecintele
asupra insemnarea. bibliografic de se opreste asupra roluhii
sectelor in secolul al XVIII-lea in transmiterea bolilor conexiunea. acestea
Profesor la Universitatea Indiana (S.U.A.), C. Riley este specialist

* Vezi pe larg comunicarea noastr privind epidemia de de la Marsilia

din Provence (1720- 1723), la Laboratorul de Demografie Istcrick aprilie 1988.
Vezi si J. R. Busvine, Inspects, Hygiene and History, London, 1976; Arthur E.
Imhof, From the Old Mortality Pattern to the New Implications of a Radical Change
the Sixteenth to weentieth-Century, Bulletin of Medicine", 59, 1985, -29.

226

www.digibuc.ro
istorie economic& a maladiilor s-a prin metodelor cantitative in anahza
efectelor bolilor asupra capacitAtii de munch. sint sale cele mai importante -
he International Finance and 1815, Cam-
At the University Press, 1980, The Campaign to Avoid Disease,
1986. prezent la elaborarea unei lucrAri masive privind rilzboiului de
sapte ani (1756 1763), intitulat The Seven Years War Old Regime France,
Economic Financial Toll. de publicat organul de al prestigioasei
American Historical Association, Riley apreciaA drept a seco-
al XV1II-lea masurile de a igienei publice prin reducerea
insectelor ce rolul de agent microbian.
c 1670 rata a s pentru a atinge
1950 30-40 1000 locuitori. Pentru a intreprinde o obiectiv& avute
vedere citeva elemente si anume: importante din secolele XVII- evolutia
virsta care medie decesul, de transmitere a primele profi-
lactice efective, aria cuprins de declinul Riley m
talitAtii a inceput in Europa occidental& si apoi s-a deplasat lent spre (cf. p. 834).
Discutia in jurul
pe Riley le
- muste, purici, negri
insecte vectori" (p. 849) sau vectori biologici mecanici de
mitere a (p. 834). Ca microorganisme sau agenti patogeni,
ele s-au aflat in centrul unei vaste dezbateri in stiinta cu privire la
densitatea capacitatea Dar Europa secolului XVIII a aflat
de-a lungul veacurilor mai multe explicatii asupra Riley insistA indelung. Mai
s-a dezvaluit consumul de hran& a inceput Dar ea transpune, in au-
torului, realittile secolului XX si ale statelor subdezvoltate in Luminilor. Uncle studii
privind crizele de hran (distrugerea recoltei) au marcat puternic triada hran&-foamete-moarte
pentru Anglia secolului XVI Europa occidental& central& in cel urmtor. O explicatie
ca aceasta este de cresterea preturilor la hran intre 1730-1815 ea
probabil, in special la populatia nefiind generali-
R. G. Brown Thomas Mckeown in studiul Medical Evidence Related English Popu-
in the Eighteenth-Century publicat in Population in anul 1955
drept a msurile pentru dezvoltarea medicinii intArirea
de a populatiei. Riley introducerea de terapii moderne in
nu poate o argumentatie deoarece majoritatea, ele chiar ale lui Her-
mann Boerhaave, au fost din cele traditionale bazate pe purgatie. Chiar inocularea
de Edward Jenner, a lost putin afara Angliei, umi
erau sceptici. autori ce pun nivelului de mortalitate pe seama unei
noi atitudini de copii, concretizat& in grija deosebitd de Or, o astfel de
schimbare de mentalitate este greu de descif rat in docurnentele contemporane. Se recomanda
splarea periodic& a copiilor, dar printii se Cresterea veniturilor unor
Anglia a permis accesul la serviciile medicinei, dar in mare acestea foarte scumpe.
Paul-Marie Boulanger Dominique Tabutin, in lucrarea recent aprut la Lige in 1980,
La des enfants dans le monde et dans l'histoire, au identificat o a mor-
talittii infantile abia 1750. Riley explicatia privind cresterea rezistentei la
si virulentei microorganismelor, de pild a baccilului streptococic.
cel mai mult asupra unei explicatii la care ader, adoptarea de de pu-
Adoptate de stat sau particulari, ele au dus la cresterea de a populatiei.
Medici ca Giovanni Lanci Bernardino Ramazzini in Italia, Friederich Hoffman in Germania,
Thomas Sydenham Anglia, mergind traditiei renascentiste, dar datelor
noi ale secolului XVIII, au cercetat epidemiile epocii, evolutia climatului, modificarile
fice au explicat unele boli prin transformrile din mediul ambiant. Ei au propus incepind
mai ales deceniul cinci al secolului XVIII aplicarea de carantine obligatorii, secarea
aerisirea locurilor publice, dezinfectarea inaperilor din locuinte, spitale, inchi-
vase, prin arderea pulberii de sulf, ingroparea cadavrelor in afara
drenarea canalelor. Astfel de au fost initiate in Germania, Anglia, Italia, Imperiul
Habsburgic, Franta, unde in 1764 s-a publicat un decret regal in acest sens. Riley subliniaz&
aceste msuri s-au distrus zone de prosperitate a insectelor, dar este greu se
precizeze cu exactitate numrul acesta zonele de densitate S-a realizat doar un
control local" (p. 841) asupra
CercetArile recente au demonstrat saderea trebuie studiat pe virste,
deoarece: 1) nivelului diferite s-a produs momente diferite;
2) boli importante au afectat de de mai mult ca cele-
lalte 3) structura virstei europene s-a modificat prin cresterea numrului de locuitori scA-
derea (cf. p. 841). evalurii demografice in aceste provin
din aceea nu toate decesele erau inregistrate, mai ales cele din primele luni de viat.
Riley a un tabel cu privire principalele cunoscute in Europa Secolului
modul de transmitere a patogeni.

227

www.digibuc.ro
 anii '70 ai secolului XVII fundamental a europene a
ciuma bubonick a intensitate a secolul
Marsilia Rusia (177 1). Unii autori nu mai consider ca o a mortalittii,
puricele au alte interesante privind mortalitatea secolul
XVIII apar in arhivele unor spitalicesti in medicilor. Dac ciurna
dispare aproap febra tifoid scade in importantk ca tifosul, in ctre

Nr. Boala Mod de transnatere

crt.

1 Diareea
Difteria contact fizic, aer
Dizinteria insecte, sau apa
contaminat
4 aer, contact fizic
5 Malaria insecte
6 Trichina, aer, contact fizic
7 Tuberculozil aer
8 Variol aer, contact fizic
9 Febra tifoid insecte, apa contaminat
Tifos insecte

(cf. 843)

1830, holera, difteria, scarlatina si convulsiv se manifest in continuare. Semnificativ

ni se pare in acest sens lucrarea lui W. F. V. Nutton, Theories of Fever from
the Enlightenment, London, 198 1, care o imagine asupra cau-
zelor febrei remediilor sale.
incercind afle o logic si rational asupra mortalit4ii in scdere in seco-
XVIII, Riley o aprofundat a statutului insectelor, ce s-a modificat
aceast perioad. transmise de insecte prin hrana contaminat erau foarte apropiate,
cci 1670-1870 abatoarele in aer liber sau de preparare a hranei a
mare De pildk variola a luat secolul XVIII local ciumei explicarea
infantile. Abia 1890- 1910 oamenii de au identificat rolul insectelor transmiterea
de Anofel cazul malariei. Referindu-se la Secolul Luminilor,
torul studiului se asupra boll a insectelor-vectori" adiacente Dizinteria,
periculoas pentru copii, era transrnis prin hran apa contaminatk in forma sa
de baccilul Shighella dysenteriae, purtat foarte probabil de zonele
bogate in densitate a de era mare. Febra nu a fost deosebir de
tifos in secolul XIX este foarte greu pentru a o identifica in secolul XVIII. Ea a
rspindit nu doar prin apa contaminat, precum in Olanda, Franta ci de
duchele de corp (Pediculus humanus) mai rar prin musca puricelui (Xenopsylla
). secolul XVIII tifosul a lovit zonele marilor : inchisori, tabere militare,
vase militare comerciale. Malaria este incomplet pentru secolul XVIII. Leonard
Jan Bruce-Chwatt si Julian de Zulueta, in The Rise and Fall of Malaria in Europe, A His-
trtco-Epidemiological Study, Oxford, 1980, arat o in intensitate a cazurilor de
sec. XVII- Unii istorici au apreciat Anopheles in
nele calde, dar investigatii recente au rezistenta sa la temperaturi sczute.
astfel se explic violent al XVIII nordul Angliei
Suediei. Actiunea concertatil a mai ce s-au repercutat asupra se
explia conceptia lui larga a pcluchilot reveneau,
dup calculele autorului, 400-500 raportat la de ai (p. 849)
au agentii tifosului pediculozelor. sint a peste 100 specii de micro-
organisme 65 (cf. p. 850). Ele au purtat cele mai multe ce au afectat copii
Profesorul Riley sustine c actualul stadiu al cercerrii unele aspecte
dificile de evaluat - efectivul numeric populatiei de insecte, care contactele
insecte au facilitat transmiterea de la 110 milioane de locui-
tori Europei la inceputul secolului XVIII, numrul de insecte a mai mare,
dar a sczut de de 1740. sub control, numrul a
suficient provoace cazuri de boalk dar nu de epidemii" (p. 853). Controlul asupra
msurile de a generat ratei de la la

228

www.digibuc.ro
 de la an la S-a in contra a sulfurilor alcaloizilor. Desigur, mor-
talitatea a in XVIII in sezonier, apogeul vara tirziu, deai
aceasta a tins s dispara.
Bazindu-sc o bogat de pe materiale arhi-
vistice, concentrindu-se mai ales asupra Europei occidentale aproape deloc asu-
pra celei profesorul Riley izbuteste un interesant in care latura epiclerniolo-
domind in dauna istorice, impactul asupra efectivelor demografice trecut
vederea. A hint nastere o explicatie asupra unei cruciale istorie.

KASER, Freier Bauer und Soldat. Die Militarisicrung grarischen

in der (1535 ), Graz,
Cartea pe care o este habilitare a istoricului Karl Kaser,
cialist in european. colectia Zur Kunde
europas" de istorie al din are. cercetarea
(IC granit habsburgic otoman in -XVII,
cuprinsd intre Marea urmind Kupa Belgrad.
au studiat precddere aspectele politice militare legate de
aceast aduce in centrul preocupdrilor sale viata si a
pornind de la faptul incontestabil elementul fundamental al structurii
liberi, proprietari grevati doar de serviciul militar
care dreptul de activitatea deci cea precumpAnitoare.
politico-militare noi din al XVIII-lea se manifest, un accelerat
proces de militarizare care a functionata pare paradoxal la prima vedere, ca un
factor de disolutie a vechilor structuri.
Tinind de aceste procese majore, structurat in mari
(1535 -1754 Societatca
Prima parte nalizeazd mcdalitatea care s-au format structuri agrar-
militare. In teritoride pustiite de turci, in zona de au colonizate incepind cu
secolul al I-lea familii refugiate din imperiul otoman, in mare parte viali balcanici, care
statutul privilegiat serviciul de
funciare libere. S-a format acest fel o societate baza
economii naturale, de antagonismele sociale care caracterizau zonele ci-
vile" invecinate. Lipsa unei coordondri centrale a procesului de a zonei pustii a
sensibile diferente in structurile administrative, ale diferitelor
Adistricte si generalate, dar tuturor le era comund conditionarea reciproca dintre serviciul mili-
proprietatea
Valoarea cercetrilor Karl Kaser este de el a folosit un foarte
bogat material documentar, inedit in aflat ivele din Viena Zagreb.
Dat faptul dintre ele se refer, la populatia de la sud semna-
mai imporLante ce ar putea interesa istoricii Fondul Militaria" de
la Landesarchiv din care cuprinde cca 950 de sertare eontinind
militare, rapoarte documentatii ale unor referitoare la privilegtile
statutele juridice ale vlahilor, Vindica et Croatica" la Hofskriegrat din Viena,
peste 50 de fascicole, care date referitoare la aspectele sociale, econo-
mice, administrati si
precizia analizate au permis reconstituie
detaliat mecanismele interne ale proceselor productic, repartizarea in
de mrirnea familiilor. conscriptide au oferit datele ajuto-
rul s-a construit tabloid evolutiei populatiei, a de noi sate, a relatillor
familiale perioadd de populatie, schirnbdrile, radicale,
structura determinate in mare de procesul de
de procese naturale interne.
cea de-a doua parte a lucrdrii sint analizate fenornenele procesele din prima
tate a secolului al care au dus zonei de care au
minat la desfiintarea in Autorul trei procese: 1) inaintarea
militare in teritoriul otornan la veacurilor XVII - XVIII folosirea grA-
nicerilor din zona de din ce ce mai in armata imperiald; 2) cresterea
si propriettii funciare; 3) statului de a asigura finantarea
de
A dour a secolului al XVIII-lea a insemnat pentru militare o
schimbare structural, care a avut ca transformarea
deosebirile zonale din precedentd.

229

www.digibuc.ro
 fiscale, modernizare a productici agrare, de unitormizare administrativa
aveau drept final transformarea zonei de granit regiune dea armatei
imperiale regimente cit mai multe. Transformarea militare recrutare
a asigurat In continuare o in comparatie
celelalte regiuni ale imperiului, dar a lost totusi prea mare: intioducerea unor
cresterea permanentizarea serviciului militar, cera ce a balanta dintre
liber soldat in favoarea celui Cind, 1848, s-a deschis calea
zona de a mai elercite atractia de d;nainte, treptat
un anacronism ce inlturat.
bibliografice de documentare ale lucrrii vor trebui
atentia istoricilor.
Antal Lukdcs
* * Dnwgraphie vol. ingrijit de Maria Luiza Marcilio Hubert Charbonnean,
Paris, 1979
Volumul Dmographie historique, Luiza a
Hubert Charbonneau, colaborarea lui E. lin, L. Henry, H. Hollingsworth, J. Lgar,
G. Leti, J. P. Poussou E. Van de 'Valle - traducere Demogralia historica, Paulo,
1977 -a la in 1979, in seria publicatiilor Rouen. El
nuncheav studii ce atit evolutia preocuprilor mai importante din sfera demografiei
istorice, trecut, metodologice, de mare utilitate pentru
voltarea acestei discipline.
notele care-i pe reputatii autori, introducerea de Maria Luiza
Marcilio 2 (Brarilia) evidentiaz& tocmai in care 1950 s-au
in diferite centre ale lumii investigatii au conclus, treptat, de-a lungul a mai bine 30
de ani, la sporirea impresionant a travaliului stiintific - marcind interesul specialistilor -
pentru noua a demografiei.
Extinderea asupra atitcr pot fi desprinse din indelungata
a - favorizate unor solutii elevate de studiu,
sint cele statistico-matematice -a impus necesitatc mai a domeniului,
a directiilor de cercetare, a metodologiei trebuitoare in aborclarea diferitelor teme.
Remaram in ordine de idei contributia lui Thomas H. Hollingsworth (Anglia),
privire la obiectul demografiei istorice, la modul de abordare a studiilor - pornind de
la cele zece le numeste autorul, o adevrat structur& in procesul
-
modalitti de abordare
in conceptele sursele
investigare a diferitelor subiecte.
care se opereze, ca
De la aspecte teoretice, cititorul este apoi in laboratorul practicilor de
prin studiul lui Henry (Franta), dezviiluind modul in care pot fi reconstrtuite fami-
cu ajutorul registrelor dc evident/ parohiilor.
Giuseppe Leti se va in continuare asupra problemei folosirii sondajelor
in ancheta fenomenelor din trecut, pe calea decuprii din ansamblul informa-
tional a unor imagini redate la o scar/ ce pot apoi
la reconstituirea - in plan mai larg -a aspectelor supuse
Progresele remarcabile realizate ajutorul cercearilor statistice, a analizei mate-
matice, utilizarea calculatoarelor in domeniul demografiei, justific/
demersul lui Hubert lui Jacques (Canada), locul
mul
Nu intimpltor, mai sus amintitului studiu acela al lui Etienne Van de
(Belgia), abordind o de asemenca, de interes, anume a demografiei
istorice modelele, care autorul le defineste ca un de elemente cunoscute
utilizabile cadru ipotetic, suplinirii lacunelor informationale.
Jean-Pierre Poussou (Franta) este preocupat ofere cititorului, angajat in
de demografie, uncle repere tipologice metodologice care deschid noi perspective stu-
diilor despre migratiile de populatie 1850.

Notes sur les collaborateurs (p. -9).

Introduction (p. 11-32).
La dimographie concepts et sources (p. 33-5 1).
L'exploitation des registres paroissiaux et la riconstitution des (p. 3-76).
d'ichantillonnage statistique dans les enquetes de historique(p.
-107).
Utilisation des ordinateurs en amographie historique (p. 109- 130).
Dimographie historique et (p. 131- 151).
8 Introduction a des migrations anciennes (p. 153-188).

230

www.digibuc.ro
 asupra contributia lui Etienne
ne-am oprit se inchete (Belgia),
ce o serie de reflexii profesiune-statut social.
ocupatiilor, ca de a structurilor socio-profesionalc, autorul
subliniaz aptul cale indivizii familiile pot fi in mai buna situati
diferitele populatiei veche traditie de existentl. Ca in
precedente, aici supuse discutiei diferite date probleme ce pot
pe demografiei in viitor.
Astfel constituit, volurnul oferk aidoma manual", o informatic ce nu
importantelor teme abordate, ci
trecut - largi perspective progresului in
- disciplink
acumulat

C.

coord. D. D.
Marinez Histerico Militar, Madrid, 1987, p.

I.ucrarea exemplare. este priniul din

cele ale de tratIL in colectia e
Historiales de los pos del
Lucrarea se structurat trci Prima dintre acestea reproduce diplome
militare, formulare din si reproducerii,
in conditii excelente, a acestei categorii documente este, rind, de
heraldick pentru sint reproduse blazoanele autorittilor
tare ale epoch.
I. Pa.apoart,le (Pasaportes) reprezint permise individuale,
nersoanc aflate in misiune. acest caz nu era' dear permis de liber trecere
ordin de rechizitie sau ajutor, pentru autorittile locale. Numeroascle
de posesorii documente au ca in eliberate se specifice durata
ce de ajutor i se dea celui in (p.
I. (Licencias) mai multe tipuri drept scop din servi-
militar, sau cauza incapacittii fizice.
din serziciul militar baza incapacittii fizice era in urma unui
examen efectuat de forurile superioare lnspectores de as .4rmas). Se acordau
usor din Reduta (corp recrutat prin voluntariat) greu din Quinta
Leva (corpuri ale serviciului militar obligatoriu - prima recrutat in timp de rzboi,
de-a doua cu rol de asigurare a ordinei publice). Actste permise de elibcrare pentru incapaci-
nu se refereau la o de adesea preferati soldatii cti
pentru curaj.
Permisele de eliberare erau acordate celor din Quinta la
in timp pace.
c) Permiselc temporare, eliberate pentru motive temeinice", nu trei
luni exceptia aprilie, mai, octombrie - in care se tre-
in a trupelor). temeinice" mentionate familia casa".
cazul ofitcrilor, permisii la
Partea a doua intereseazd in mod deosebit din punct
-in
armeriile color mai importante personalitti militare
pentru bun al istorici
secolul al
mai ales al
nobilimii ei, este de cum de familie se
sub impactul cuceririi lumii noi", cum nasc blazoane titluri
inspector general etc.) in acelasi proces de exemplu, lut
Don Manuel de ce ca parlante, trestia de zahr - p. 343). asemenea,
militare pun ele amprenta in heraldice. Pentru a ilustra fapte de
militare, armeni turnuri, ostasi inarmati, sau
spade, tunuri. lmbinarea traditlei heraldice atribute o in
perpetuarea simbolului Cazanului - ce reprezenta in mediu spaniol comandan-
tilor militari, acei ricos hombres", capabili trupa. Don Geronimo Gaballero,
ministru de in 1787 (p. 13), Don Miguel Azanza, vicerege al provincier Rio
La Plata (1800) de 1807 (p. 315), Don Alvarez Mendizabal, minis-
de in 1846 (p. 1), Don Laureano Sanz, ministru rzboi in 1846 (p. 347), sint
citiva dintre purtau cinstea acest imngini care
despre vechimea unei familii interesante si mult mai numeroase, leul, cas-
telul vulturul Sf. aluzie ser Dacl totul ar putea fi corelat

et statut social (p. 13).

231

www.digibuc.ro
 cu date genealogice, s-ar putca reconstitui, prin imagine heraldia, istoria familii. Acest
este, pe deplin posibil pentru interesati deopotriv atit in gnealogie,
de este o directie de urmat, acelasi se poste
structurii organizatorice a arrnatei spaniole, in bunb sub imperiul institutiilor
similare franceze, la sfirsitul secoluhii in prima a celui de-al
prin (1705), secretar stat justitie,
pentru Colonii infiintarea Generale a Statului Major, in
1835, ca a militar al Carabinierilor Coastelor (1829) civile
(1844): Toate acestea s-au bucurat proprii.
O categorie blazoane, interesant nu numai personajelor pc care
reprezint, dar pentru autorilor fath de regimul franchist, o constituie
inserarea militare de la inceputul secolului XX pin 1946.
lui Primo y Orbaneja (Presidente del Directorio Militar - 1923), mort 1930,
in ordine armeriile dernnitari ai franchist. Ace-
stia sint: Don Ricardo Sarador y inspector general al Grzii civile, 1937, apoi
al reprezentantei economice in Canare (1941); Don Andreas Soliquet Zumeta, presedinte
Tribunalului Militar Suprem (din 194.5 in 1959); Don Jose Moscardo Iturante (1939 -
1945: Jefe de la Casa Militar de S. E. el Generalisimo" personale a lui Franco);
Don Fidel Davila Arrondo, rninistrul armatei in 1946...
Interesant este din punct de vedere heraldic categoric de bla-
zoane se distinge prin abundcnta ornamentelor exterioare, mantale dublate lam-
brechini, ornamente ce lipseau din armeriile secolelor XVIII -XIX.
Ultima parte a lucrrii, de valoare este Libros los Nobles
Srs. Virreyes los. Reynos de Peru (desde - 1544). In aceste documente
prezentate portretele principahlor viceregi, o biografie, din editorilor. Intere-
sant este faptul pe portretele titularilor acestei reproduse blazoanele
cititorului o galerie de personaje, ce prind sub ochii sii.
Deana

232

www.digibuc.ro
 REVISTELOR DE ISTORIE

Srednie Moscova, 44 1), 16 p.; 45 (1982), 416 p.; 46 0 p. ;

47 (1984), 16 p.; 48 (198.5), 16 p.; (1986), 368 p.; 50 (1987), 392 p.
De la ultima prezentare a sovietic de 10 din Studii
materiale de istorie a trecut aproape un activitate. Nu putem
dare de searn, cit de fi ea, fra ne mai intii asupra studiului
publicat in 50 pe anul 1987 de E. V. Gutnova V. I. Ukolova, inchinat
analizei rezultatelor perspectivelor Srednie Acest studiu un
nu pentru faptul principalele momente din
ci pentru activitatea ei fost este o oglind a devolthrii medievisticii
din perioada Revista a fost timpul conflagratii
diale, primul ei in 1942, Moscova la Leningrad, sub egida Academiei
de Stiinte a t.R.S.S. Primul redactor responsabil al periodicului a fost Dimitrievici
din comitetul de redactie parte Evgheni Alexeevici Kosminski, Nikolai
vici Gratianski, Serghei Boris Fedorovici Zoia Vasilievna Mosina,
reprezentanti de ai medievisticii atunci. La nu a fost
de fapt publicatie Volumul 2 din ea a prut abia 1946, redactia lui E. A.
S. D. Skazkia, N. P. Gratianski (decedat in 1945), A. I. M. M.
Smirin. De la volumul 3, aphrut in 1951, Srednie Veke s-a transformat publicatie
periodich, 1953 1957 cite un volum 1958 1965 cite 2,
cite 3 si 4 volume pe an. Din 1966, Srednie Veka" a devenit sovie-
tice, un de redaclie in fruntea se aflan oameni de ca E. A.
Kosminski in 1959), S. D. Skaikin in 1973), A. L Danilov, V. I. Routenburg,
care conducea in 988 Srednie Veka"; aici au studiile mai de
prezentanti ai sovictice ca: S. D. A. I. Neusihin, A. D. Liublinskaia,
M. M. Z. V. daltova, E. V. Gutnova. V. I. Routenburg, A. N. Cistozvonov,
A. lu. M. Saprikin, A. Korsunski, L. A. Kostelnikova, L. L. S.
Cikolini, L. M. Braghina, M. A. Barg, A. Ia. Gurievici, A. I. S. M. Stam, A. A.
Kirillova, S. Osipova, A. A. Svanidze, N. A. Haciaturian,. A. E. I. N. Osino
altii.
Veka" se eu o de la studii de metodblogie,
de &dire istoriografie, la publicarea de izvoare, prezenthri ample de
tice bibliografie. faptul in anuar parcursul anilor au
alchtuite de din alte din Ronuinia. Un aparte cadrul
anuarului a ocupat istoria oulturii in Europa medieval& renascentist.
ce este caracteristic in dialogul permanent medievistica euro-
si mondialh, aspect deosebit pentru volumele 44-50. Astfel, in
volumul 45 gsim o prezentare despre Pioblemele la
al din de Z. V. E. Gutnova si A. N. Cistoz-
vonov; despre o de francea,
de N. I. 13osovokaia. volumul se studiul O. F. Kudreavtev
ritor la Studierta de istoriografia al XIX-lea
al al 47-lea cuprinde o privire critich despre Unele
probleme ale feedalismului teriloriul dezbatere, de In.
un al lui A. N. Cistozvonov referitor la studierca
din Tclrile de al apar sstoriografia
o prezentare a revistei Irish Historical Studies" pe 1975-1980, semnath
de T. S. Osipova. volumul 49 se studiul lui 0. 1. Varjas despre Uncle probleme ale
agrare a ele
semnat de O. F. pvivitor la Istoriografea postbelicd a italiene de
Volumul al 50-lea multe studii de acest gen. Astfel, E. V. Gutnova, L. A.
.Kotelnikova si L. S. Cicolini o interesanth trecere revisthreferitoare
de la al XVI-lea Congres mondial al istorica de la 1985.
K. T. Juniagulov rezultatele cercethrilor arheologice din R. F. G. in domeniul
structurii agrare la vechii germani, A. D. face o revist a istorice
contemporane referitoare de din in al XV-lea,
P. Uvarov trece rezultatele cercethrilor belgiene din nostru
privire la istoria in La toate acestea se numrul mare

233

www.digibuc.ro
 ale difcrite critic pe r
Spatiul restrins al noastre de nu permite
arnintim grija a tot ce important n
doar in 7 la care ne au re-
aproape de lucrAri o substantialA. Tot de contactelor
dialogului sovietice cu meclievistica mondialA tine participarca a
savantilor sovietici la internationale (simpovioane, conferinte, etc).,
particopare despre care anuarul Srednie Veka" dAri de cu
interesante.
Redactia Veka" obtinute med'e-
sovietici. gsim permanent despre dezbaterile or-
ganizate, noilor discutii vii asupra unor probleme fundamentale ale
istoriei Europei rnedievale. Este amplu preyentaa activitatca unor sovietici frunte
care prin lucrArile au dobindit o recunoastere internationala in primul esalon al
mondiale. Astfel, in volumul al 44-ka, A. D. Rolova si G. L. Hurbatov,
aniversarea a 70 de ani de la lui V. I. Routenburg, membru cprespondent al Academiei
de a U. R. S. principalcle ale acest
savant, I. S. a bibliografia a stiintifice de
V. I. Routenburg. volurnul al este de E. Gutnova, 13. G.
L. N. Smolenski creatia stiintificA a academicianului A. I. Danilov,
cu o a lucrArilor savantului, de A. E. G. Moghilnitki.
acelasi volum se public, studiul de L. T. Milskaia O. I. Varjas despre
A. P. ca medievist.
in 1980 medievistica a suferit o grea moartea cunoscutei
recunoscutei medieviste sovietice a fost Alexandra Dimitrievna (1902 -
ei E. V. I3ernadskaia, L. I. Eiseleva, lu. P. Malinin, V. au publicat
in al 46-lea al anuaru)ui Srednie Veka" o dare despre activitatea
didactia de A. D. Liublinskaia, o prezentare a materialelor inedite a
corespondentei arhiva leningrAdene, I. S. o eleva
a savantei, a lucrArilor realiyate de A. D.
In al 47-lea este activitatea a A. N. Cistozvonov (de
A. E. Stckli, P. Denisenko V. A. Yediuskin) semnat de A. A.
despre problemele actuale ale in lucrArile publicate E. V. Gutnova.
In ambele cazuri insotite de bibliografia completa a lucrArilor realiiate. La
fel in anuar prezentilri, analize bibliografii publicate de alti medievisti
vietici ca: O. L. A. P. E. C. Skrjinkaia A. V.
Konokotin V. V. Stokmar, M. P. Lesnikova B. E. Maier (in volumul 49),
lu. M. M. S. (in volumul 48). altfel, in anuar apare o
istoria sovietice. Retinem, in ecou
una din cit de importante publicate de sovietici. In m
apar 15-20 de recenzii uncle din ele aclevArate studii.
Ne-am oprit ceva pe larg asupra acestor aspecte informationale din munca colegiului
din profilul anuarului Srednie Veka", ele au in ultimul o
pondere mai Alturi de atentia citeva rubrici noi ca: Publicatia
Studiul izvoanlor, istorici superior.
In cadrul acestora au publicate materiale ca descrierea manuscriselor umaniste italiene
in fondurile Bibliotecii publice M. E. Saltikov-Scedrin" din Leningrad (E. V. Ber-
nadskaia, vol. 47 48), redactii ale tratatului castiliano-genovez din 1146,
in fondurile manuscrise ale Bibliotecii publice in Arhiva Institutului de
istorie Leningrad (S. D. Cervonov, volumul 46), legislatia
in 1514 P. Gusarova, volumul 47), documente privind istoria luptelor politice din Reichstagul
imperial german secolului al Foarte este rubrica de istoriografie.
alt aspect activitatea anuarului Srednie Veka" in faptul cea mai
mare parte a studiilor dintr-un velum se la o bine definitA. Astfel,
studiile din intreg al 50-lea se asupra teme: statul Europa
secolelor XVI, problemele stApinirii feudale a cultura evului mediu a
Renasterii. in cadrul rubricii despre stat publicate urrnAtoarele Statul feudal englez
secolele XIV - XV (E. V Gutnova), Statul in Irlanda secolelor XIV - XVI ("1. S.
unirilor in Europa de Nord secolele XIV - XVI (A. Svanidze),
a monarhiei pe din Franta secolele (N. A. Haciaturianl, Signoria
Italia secolelor XIV - XV, antecedentele conditiile de aparitie (L. A. Kotelnikova),
Formarea structurii statale Republica a de Jos (A. N. Cistozvonov). cadrul
rubricii referitoare la proprietatea stApinirea asupra pAmintului studiile: Alodiu
sistemul stApinirii a pAmintului (L. T. Milskaia), Dezvoltarea a dome-
mului din Anglia in secolele XIV - XV (In. P. Dreptul franco
asupra dezvoltarea propriettii feudale D. Serovaiski). Rubrica consacratA
234

www.digibuc.ro
.culturii evului mediu a cuprinde Cultura epocii Renasterii (V. I. Routen-
burg), Dialoghi Luciano Utopia lui Moro in editia lui Giunti 1519 (L. S. Cicolini),
editia 16 a (A. de altfel, istoria culturii
ocup un de frunte tematica anuarului, publicindu-se studii ca: Alamanuo Runiccini
dialogul lui Despre libertate" (L. M. 13raghina, vol. Motive urbane
din secolele - XV (N. A. Bogodarova, vol. 45), Identitatea sentimentul-nout'
la cronicarii germani de lupta pentru (W. Eggert, vol. 47), Cul-
tura ostrogotice (V. I. Ukolova, vol.46), Luteranismul in de Jos (A. N. Cistozvonov,
vol. 46), Conceptia a lui Machiavelli (M. A. vol. 46), Biografii in perioada
Astronomul" ca istoric scriitor (V. K. vol. 46), Conceptia lui Erasm
sale Enchiridion militis christiani" L. Grigorieva, vol. 46),
Ideile umanismului civic in magistratilor florentini din secolul al XV-lea (L. M.
Braghina, vol. 47), Umanism, traditie stilul Renasterii poezia Angelo Poliziano.
(R. I. Hlodovski, vol. 47), Miscarea de Academiile in Italia (O. F. Kudreavtev,
vol. 47), Isidorus Hispolensis filozofia (V. I. Ukolova, vol. 48), Reforma ca factor
al istoriei germane din secolul al XVI-lea (A. N. Cistozvonov, vol. 48), Conceptia despre stat
drept a lui Gianfrancesco (L. S. Cicolini, vol. 48), De la adunrile eruditilor la societati
stiintifice: academiile italiene in secolele XV XVII (M. A. vol. 48), Boethius
muzicologia eurpoean (E. V. Herzrnan, vol. 48), Francesco Petrarca formarea con-
stiintei noii personalitati tratatul De vita solitaria" (N. V. Reviakina, vol. 49). Struc-
tura in Utopia" (A. E. Stckli, vol. 49), ideologiei din perioada
Marelui din Germania in creatia lui Sebastian Franck (A. A. Lukovteva, vol. 49),
protestatarl religioas& epoca feudalismului timpuriu din Europa
(A. P. Korunski, vol. 44), civic opera lui Matteo Palmieri (L. M. Braghina,
vol. 44), Petrarca demnitatea I. Deviataikina, vol. 44).
Lunga de studii atcntia de care se rnedievistica sovietic&
si din partea colegiului redactional al anuarului Srednie Veka" problemele de istoria culturii
Ar fi totusi unilateral ne inchipuim cercetare a
telor istorie social-economic& fi cazut Dimpotriv, medievistii sovietici au
publicat ultirnul deceniu o de monografii fundamentale referitoare la
la evolutia structurilor feudale, la proprietatea asupra prnintului, la istoria oraselor,
a mesteaugurilor comertului etc., preocupare. larg reflectat& coloanele anuarului
Srednie care ultimele 7 volume a o serie de studii fundamental. Astfel,
in vol. 44 au studiile: Proprietatea asupra pAmintului in din
secolele VIII -XI (L. A. Kotelnikova), Dezvoltarea-agrar& a Cataloniei mediul
secolele XII - XIII (L. T. Milskaia), Veniturile pdurile coroanei in cadrul bugetului
regatului Angliei secolele XII - XIII Serovaiskaia), Proprietatea nobiliar asupra
prnintului secolului al XIV-lea (M. A. Barg K. D. Avdieva), Potentiores
meliores londonezi la inceputul secolului al XIV-lea (L. P. Repina), Compania de
tirgoveti-aventurieri din York in secolele XV XVI. Contributii la istoria capitalului comercial
Anglia (S. P. Markova). volumul 45 E. V. Gutnova G. 13.
studii fundamentale situatia lupta impotriva asupririi feudale Anglia,
respectiv despre structura donieniului Glastonbury intre 1086 1189. 46
cuprinde studiile de sintez clespre influenta asupra schimbrilor in ierarhia
din Anglia secolelor XIV - XV (E. V. Gutnova), Arendarea bisericesti
din Toscana la sfiraitul secolului al XIV-lea secolului al XV-lea (L. A. Kotel-
nikova), Politica de aprovizionare a ducat al Toscanei in a doua jurn&tate a secolulul
al XVI-lea la inceputul secolului al XVII-lea (A. D. Rolova), Comertul Irlandei in
al inceputul veacului al XVII-Iea (T. S. Osipova). La f el de bogat de istorie
social-economic& este sumarul volumului 47. Dintre aceste studii.retinem cele privitoare la
structura clasei stpinitoare din Catalonia secolelor X - XII (L. T. Milskaia), Agricultura pe
domeniile familiei Strozzi, o familie bogat de popolani din Toscana (L. A.
pozitele extraordinare feudale din Anglia in a doua a secolului al XII-lea
(T. S. Feodorova), Schimbri caracterul sturctura a din
in secolele XV XVI (A. A. Evdochimova). Studiile din istoriei sccial-
econotnice un preponderant in tematica volumulni 48. Dintre acestea amin-
tim pe cele referitoare la soarta in Catalonia secolele X - XII (L. T. Mils-
kaia), la satul castilian secolul XVI-lea (N. P. Denisenko), la misarile populare Reforma
Provence in prima a secolului al XVI-lea (N. A. Moldavskaia), la proprietatea
nobiliar& Italia (L. Kotelnikova), la
turile bisericii engleze a doua a secolului al XIV-lea (T. A. Leonova), la marile
orase din Apulia secolele XII - XIII (M. L. Abramson), la politica englez de comertul
irlandez in secolul al XVI-lea inceputul veacului al XVII-lea (T. Osipova) la alianta
dintre Franta Scotia in sistemul contradictiilor anglo-franceze in secolele XII - XV
(N. I. Basovskaia G. I. Zvereva). volumul 49 K. Ronin un studiu
despre politica lui Carol Mare de slavi in traditia din Apusul Europei, E. V.

235

www.digibuc.ro
Gutnova un studiu en privire la dreptul comun englez in teorie practick
Serovaiskaia un lupta maselor coroanei
in Anglia secolelor - P. un studiu despre dezvoltarea economic& a
meniului Stonor secolele XIV XV L. A. Kotelnikova un studiu despre
arendatori in orasele si satcle dinToscana in secolul al si cele citeva
referitoare la demografia raportul dintre
politice, la situatia in statul francez.
coloanele Veka" s-au desfasurat in ultimul cleceniu multe
interesante despre feudalismului (vol. 47), despre structura
in Franta 48), despre conclitirle social-economice in epoca forrnitrii claselor
democratia (vol. 49), despre de despre
in feudalism cu privire la natura social& a evul (vol. 45).
Constat&m, in incheiere, Srednie Veka" in 1981- 1987 a publicat studii
o consacrat& istoriei a Anglici, Frailtei, Germaniei,
Jos, Portugaliei, aceste studii circuitul materiale inedite
ele nu numai dialogul ci preocuparea de
aborda problemele tratate intr-o viziune innoitoare. Anuarul Srednie constitui
fideld a medievisticii in U.R.S.S. cadrul'creia
sovietici a inceput se afirme succes.
Mai 1988 L. Demny

CAHIE RS E CIVILISATIOg Poitiers, 30, 1- 4, Janvier-Decembre

1987

patru numere alc&tuiesc 1987 a prestigioasei de Civi-

contin studii din perspectiva lecturi de ansamblu, ar
putea fi polariiate in citorva teme majore de tratare, precum: civilizatie (incluzind
privind istoria social-politic& si probleme legate de urbanism
etc.), civilizatic civilizatie (cuprinzind, alitturi. de chestiuni privind arta me-
pe cele legate sau .Aceste teme, jurul am incercat
o tipologie a studiilor revist, nu se in stare
ele prezetind uneori interrelatii interdeterminari seninificative: probleme
legate de ce am numim civilizatie exprimate in cadrul civilizatiei
litetare artistice etc.
Studiile consacrate sociale includ, cum am istoria
precurn este studiul lui John W. Baldwin, Le de
(nr. 2, Avril-Juin 1987), in care autorul sensul" pe care de
la Bouvine avut in cadrul social si politic al victoria lui Philippe asupra baronilor
suprem al regatului; 2) in deruti un impirat roman, el
independenta fraucezilor de imperiu; 3) apirind biserica de
Philippe legitimeaz revendicarea Capetienilor de a se intitula reges christianissimi, Phillippe
la canonizare. Tomasz ski studiulni
semnificatiile unei statui ecvesrre, azi dispirute, de la Limoges, fonclul rimine in aria
a civilizatiei sociale; La statue questre Limoges et le de
Enfant (acelasi nr.), politice ale epocii lui Carol Plesuvul, epocil ce
multe exemple-statuia a fiulni Carol Copilul, este un exemplu- ale
ideologii politice care puterii prin incoronare aceeali arie
a civilizatiei sociale, de este si articolul lui Robert Durand,
et segneurie Portugal (nr. Juillet-Septembre 1987), care autorul prezinti cele
sociale contraclictorii din Portuealia, din sec. al la niijlocul sec.
al XIII-lea: satul autonom senioria, primul sprijinit de regii doritori asigure, prin con-
cesiunea popularea fidelitatea regiunilor de doua prezentind interese
opuse, de determinismul economico-social tratare civilizatiei sociale
perspectiv& urbanist& o constituie lui Robert Les dbuts dc la ville dc La
(nr. 1, Janvier-Mars 1987), care nitreprinde o cnprinzAtoare relatare a timpurri a ora-
de la prima sa atestare de la sec. al X-lea la cind Ludov;c
al pone pe oras, astfel statelor sale un port la Atlantic; studiul
trece in etapele majore ale La precum celor
de c&lugirii.clunisieni, in sec. al incinte
de 1139, de citre cavalerii templicri, revolta seniorial& din 1173/74 si 1175, a
lui de prim& a regiunii de citre al stabi4rea in a or
tevristilor, comertului Bretania, Flandra etc. tratare
a civilizartiei sociale, perspectivi Hatetina

236

www.digibuc.ro
studiul mod le apph n
care este im ante anul
1250 care al abatmle
tercian a o at in ioltarea econ ca le
venituri cit de de lucru
inter in multe studn,
semnat Ariane Ja et gutupc
p (nr. 4, autoarca,
Peire idal (sec. al \
de valori poate solutii in efortul a Peire
se face grupului lrul tiilor feudo- Textul
defineste conceptul nobilime functie sublinund prin are
grupul nobil tinde proprnle in sec-
iune a literard si stud lui Jean-Pierre Torrell, Lcs
Pierre le Vnrable nr.), momente principale in are
Pierre le despre evrei si acesta se dovedeste un ator
antiiudaice rnediu. fine, este artisticit, ca de
in sur tconographie in Maiia
care mestesugurile, dobindind o econonucd pentru
a opera
condamna,
sociale
perioada sa
sec. - constring biserica - cc nu recunostea chmr
diferitele meserii - accepte ca noua putere
social mai in perioadei gotice.
ce am convenit numim, din a stabili o tipologie
cuprinde asemenea o articole semnificati printre care
intitulat les de at
de Jean-Claude Lozachmeur (nr. 1, 1987), si unde se
tezei celtice si a celei a legendei
gumentatia triplu originea celticd se intr-o po tema
se diversele mitologii in po-
vestirea are caracter initiatic. Deosebit interesant asemenea, articolul Jean-
Claude Aubailly, Le et les s rire mdiual (nr. 2,
in care autorul sprijinindu-se pe teoriile psihologiei abisale,
finalitatea istormara Franta veacurilor si
ca ca fond al medieval, are un e-
o analitic& a risnlui medieval" - sex, corp dezmem-
brarea sa, timpul ca a , defineste fenomenul ca pe un
al angoaselor arhaice, ca obsesie in fata misterului totodat si temele
majore, ca moarte, timp, Cddere". Claude n
eroului lui Troyes, Harpin de la
tembre), nriasul Harpin interpretat ca transpunere a datelor in
culosului. Harpin pe cavalerul Chrtien ne o imagine a rdi-
de la al NH-lea. La rindul Marie-Claude
studiul villes le le Jean (acelasi nr.
epoca postarthuriand, Jean Renart decorul
citadin al timpului Articohil romanele lui Jean
Renart, orasului a locuintelor sale; analizind peisajul urban
autorul pune in acele imagini care ideea care, pentru Jean
sitnbolul citadin regim mistic" al imaginarului. Tot in aria tipologicd a civili-
zatiei articolul lui Jean-Pierre Martin, Les motifs dans la de
4, Octobre-Dcembre termenul de motiv", in epopeea desemneaz1
in opinia autorului arhetipale: una apartinind continutului (motive
apartinind (moti retorice); urmind aceste demersuri, autorul s
o o tematicd, in efortul de a defmi statutul de imagmar epic de
ele in societatea si, de a evolutia
culut a st;lului
fine, arie tipologicd in cele patru numere ale revistei este
de artistica, bogat fotografii schite. de studiul
musique clans la sculptor en France, semnat de Martine Jullian -Mars
1987), efortul a limitelor intre care
motivelor formelor plastice.
un important in decorul al bisericilor romamce din
ascultind principiile figurative ale artei asupra re
ca o de aceea, autoarea studiului convine considere opera
ca pe un intermediar care adesea investit cu un sens ce transcende pe
muzicale. Hlne in studiul Un tmoin la tradition

237

www.digibuc.ro
 es Acles des les fresques romanes (nr. illet-Septem-
bre 1987), despre frescele descoperite, in 1983, la abatia Nonantola, incercind stabileasa
latia dintre aceste fresce, care fragmente din scrierile apostolice, alte ansam-
bluri similare, pe texte similare in epoci similare, din nordul Italici. Patricia
Duret un studiu intitulat Les de de Notre-Dame de
Dols (nr. Octobre-Decembre 1987), uncle descopere, sub modestia
a vestigiilor Dols, grandoarea edificiului care a fost in secolul al X1I-lea.
Autoarea reconstituie etapele de constructie bazindu-se analiza asupra
fragmente parietale bine conservate, precum asupra documcntatiei iconografice. Articolul
pune remarcabila varietate a stilurilor care la a
edificiului, precum stilul roman stilul gotic din

www.digibuc.ro
 La 8 mai 1989 s-a stins din Darnaschin Mioc, unul dintre reprezen-
tantii de ai medievisticii romnesti. la 6 februarie 1920 in
Markovc (Jugoslavia), el fkut studiile secundare la Oravita
le-a continuat pe cele universitare la Facultatea de Litere Filosofie din
Bucuresti, anual locurile natale. Remarcat de fondatorul
balcanisticii romnesti, Victor Papacostea, care era profesor, Damaschin
Mioc a beneficiat de solicitudinea merituosi de acest mare
profesor, inzestrat cu harul pedagogic. La terminarea studiilor, a fost numit
asistent la facultate (1947-1951), iar din 1949 a intrat corpul de cer-
al Institutului de Istorie, care din 1965 avea poarte numele lui
Nicolae
Excluderea din partid (in perioada campaniei anti-Tito, romnii
erau suspectati de cu liderul iugoslav) a pus capt carierei
dactice a lui Damaschin Mioc, a crui activitate avea se de
acum inainte la pensionare, Institutul N. lorga". Aici, in cadrul
sectiei de istorie medie, a urcat toate treptele ierarhiei de la cer-
cettor la sef de sector.
Membru al colectivului de editori ai colectiei privind
Romnici, Damaschin Mioc, pofida irnperfectiunilor ale acestei
(rezultate din interventiile pe cit de frecvente pe atit de incompetente ale
sefului" stalinist al istoriografiei romnesti de atunci, Mihail Roller), a
o valoroas pe care a folosit-o apoi la tiprirea
din corpusul Documenta Romaniae Historic, de a serie B,
Tara a cu si
Damaschin Mioc a debutat cu o foarte recenzie la ultima editie
de atunci) a Letopisetului cantacuzincsc (in Studii cercetri de istorie
I, 1); in cercetkile sale consacrate evului medin romnesc a
de-a lungul mai multor ani, fiscalitatea medieval, indeosebi originile si
functiile birului, modul de percepere cuantumul birului asupra gospod-
din Tara secolul al XVI-lea, reforma fiscal a
lui Matei Basarab din 1632 aspectele fiscale ale activittii Adunrilor de

A fost atras, de asemenea, de cercetarea istoriei agriculturii viti-

culturii medievale romnesti.

239

www.digibuc.ro
 sustinerea doctoratului in istorie (1973), o consacrat
editrii Cronicii Banatului a lui Nicolae Stoica de Hateg, Damaschin Mioc
a o statornic preocupare pentru viata opera cronicarului
pentru a cror fixare in istoria literaturii a fcut, desigur, mai
mult.
Sub o rezervat, uneori venit mai mult din timi-
ditatea ce-1 va fi pe tinrul bntean ajuns la Damaschin
Mioc a o inim cald permanent de comunicatie si
fiune. Mostenirea lui un onorabil medievistica
romneasc.

: FLOREA
Tehnoredactor TUREAC

Bun de 4. 02 100.
Coli de lipar :
C.Z. :9 13:16" (082)
C.Z. biblioleci :9

Cd. 91 -S.C. Universul str. Brezoianu 23 - 25

240

www.digibuc.ro
ISBN -0248-6 (vol. XI)
BN -27-.0247 (Inst. istorie N.
de istorie medie)

Lei 176

www.digibuc.ro