Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
-retezarea
-decuparea
consta in obtinerea unei piese prin detasarea materialului dupa un contur inchis pag 1
-perforarea
consta in executarea gaurilor prin detasarea uneiparti de material din interiorul piesei
dupa un contur inchis .
-crestarea
-tunderea
-indoirea
pag 2
-roluirea
-rasucirea
Consta in obtinerea dintr-un semifabricat plan a unei piese curbata prin rasucirea unei
parti a semifabricatului.
-profilarea
-indreptarea
Pag 3
-ambutisarea
-reliefarea
consta in formarea unui relief concav –convex prin intinderea locala a materialului
-umflarea
-rasfringerea gaurilor
-stamparea
consta in formarea bordurii inelare la marginea pieselor cave prin indoirea marginii cu
o anumita raza.
-gituirea
-evazarea
consta in marirea progresiva spre extremitati a diametrului unei tevi sau a unei
piese cave .
-punctarea
consta din imprimarea unor puncte de centrare prin apasarea cu puncatorul in vederea
gauririi ulterioare a piesei.
-marcarea
consta in formarea unor inscriptii sau a unor semne conventionale in relief prin
dislocarea locala a materialului.
-faltuirea
pag 5
consta in imbinarea a doua foi sau piese prin indoirea marginilor in falt.
-bercluirea
consta din imbinarea a doua sau mai multe piese prin indoirea bordurilor.
Decuparea si Perforarea
Decuparea este operatia de taiere dupa un contur inchis pentru separarea
completa a unor semifabricate sau piese ,la care cea mai mica dimensiune
transversala a conturului este mai mare in raport cu grosimea materialului .
Pag 7
II
Precizia piesei decupate depinde in primul rind de precizia de executie a placii
active . Operatia de decupare se executa cu ajutorul unor scule denumite stante .
Aceasta se compune din doua elemente active :poansonul 1 si placa activa 2 , a
caror contur corespunde cu conturul piesei. In afara de elementele active ,stantele mai
au si alte elemente constructive cum ar fi :elemente de ghidare ,placi de baza .placi
port-poanson ,placa de cap ,elemente de retinere ,sisteme de aruncatoare ,elemente de
prindere , etc. In general placa activa este fixa iar poansonul este mobil actionat de
berbecul presei insa acest lucru poate fi si invers.
Procesul de taiere la stante in cazul decuparii se desfasoara de asemenea in trei faze :
-faza deformarilor elastice cind semifabricatul este comprimat si intra putin
in cavitatea partii active ,tensiunile introduse in material nu depasesc limita de
elasticitate astfel ca la revenirea poansonului materialul va reveni la forma initiala.
-faza deformarii plastice in care poansonul patrunde in material pe o anumita
adincime provocind o puternica incovoiere si intindere a fibrelor ,deformatiile
materialului devin remanente ,iar spre sfirsitul fazei,tensiunile din apropierea
muchiilor taietoare ajung la valori corespunzatoare rezistentei la forfecare.
-faza de forfecare in care se produc microfisuri dirijate pe directia liniilor de
maxima deformare la forfecare ,apar fisuri mai intii la muchiile taietoare ale placii
active apoi la ale poansonului si se propaga repede in straturile interioare ale
materialului semifabricatului provocind separarea piesei sau a deseului .
Fiecarei faze ii corespunde un anumit aspect dupa taiere al suprafetei decupate
conform figurii astfel pentru faza elastica suprafata este lucioasa si neteda
crespunzator zonei a ,pentru zona plastica corespunde zona b neteda si pentru zona de
rupere corespunde zona c care este rugoasa o zona tipic de ruptura.
a
b
c
I
h
S
hr
II
j
Pag 9
Pe masura continuarii procesului de deformare a materialului in dreptul muchiilor
taietoare incep sa apara micrifisuri care se propaga in material favorizind ruperea pe
portiunea ramasa de grosime hr . Grosimea pe care au inceput sa apara macrofisurile
impreuna cu zona data de hr constituie zona de ruptura cu aspect grauntos.
Starea de eforturi influenteaza unghiul de inclinare α a directiei de propagare
a fisurilor .Acest unghi arata ca valorile optime sint intre 6-8 grade . In cazul
operatiilor de stantare un lucru foarte important este jocul j care trebuie sa fie astfel
ales incit cele doua fisuri sa se intilneasca astfel ca separarea sa se faca cu un consum
minim de efort respectiv lucru mecanic ,acest joc care corespunde acestei situatii se
numeste joc optim si este :
Jopt=(S-h) tg α
Un joc mai mic sau mai mare conduce la forte de taiere mai mari
Conditii de decupare
b
b
minim 2s
h
Conditia ca piesa se se poata executa in bune conditii este ca
h 1,2 s ;b 1,5 s unde s este grosimea materilalului
poanson
s
Placa de
taiere
Se aplica la decuparea de precizie
Pag 10
poanson
s
φ
Placa de
taiere
poanson
φ
s
Placa de
taiere
poanson
s
Placa de
taiere
φ
s
φ
s
Placa de
taiere
Indoirea
Este operatia de prelucrarea a mterialuluiprin care piesele sint curbate fie pe toata
lungimea lor fie partial dupa o axa plana prin deformare.
In urma indoirii stratul de metal longitudinal se comprima in partea poansonului iar
in cele exterioara se alungesc.
xs r
s
Strat neutru
poanson
material
Placa de
indoire
poanson
material
Placa de
indoire
poanson
material
Placa de
indoire
Calculul lungimii semifabricatului la indoire.
La indoirea fara curbura cu calibrarea unghiului lungimea semifabricatului este :
L=l1+l2 +…ln +ks(n-1)
Unde n –numarul portiunilor drepte
l1 ,l2 ..ln - lungimea portiunilor drepte
k –coeficient care depinde de raza poansonului
s –grosimea materialului
La indoirea cu raza
L=l1+l2 +…ln + πφ(r+xs)
Unde φ –este unghiul de indoire
r- raza interioara de indoire
x –coeficient de determinare a stratului neutru spre interior si care depinde de
raportu dintre raza de indoire si grosimea materialului si se da in tabele.
Arcuirea
Operatia de indoire este insotita de obicei de o deformatie elastica datorita careia dupa
incetarea actiunii de deformare piesa tinde sa revina la forma initiala.
Arcuirea influenteaza unghiul de indoire ceea ce face ca unghiul de indoire sa
trebuiasca modificat cu o valoare egala cu cea a arcuirii. Arcuirea depinde de :
-forma matritei
-forma poansonului
-grosimea materilului indoit
-raza de indoire
-caracteristicile materialului
La proiectarea matritei valoarea unghiului de indoire se calculeaza analitic dupa care
se stabileste prin probe practice valoara exacta a unghiului.
material
Placa de
indoire
W
Problema tehnologice la indoire :
Pentru a obtine calitate la operatiile de indoire se recomanda sa se prevada
raze minime doar pentru necesitati functionale.
Conditia ca o gaura sa nu se deformeze in timpul operatiei de indoire este :
s
d
a
Reliefarea
Planarea
Este operatia de presare la rece aplicata pieselor din tabla in vederea imbunatatiri
planitatii si otinerea unor forme corecte
Planarea unei suprafete neregulat se poate face intr-o matrita cu suprafata :
-suprafata de lucru neteda
-suprafata striata
-suprafata in fagure
-role de planare
Planarea intre suprafete plane se aplica la piese din materiale moi si subtiri cu o
presiune de planare de 8-10 daN/mm2
Daca nu se admit urme pe suprafata se foloseste suprafata de planare in fagure la care
forta de planare este 10-15 daN/mm2 .
La productia de serie mare indreptarea pieselor se face prin asezarea lor intre doua
valturi in acelasi timp executinduse si comprimarea bavurilor.
Bordurarea
Consta in formarea unei borduri circulare al marginea pieselor cave prin rasfringerea
conturului exterior
Procedeul se face pentru a realiza un contur cu o rezistenta marita sau pentru a crea
nervuri intr-o anumita zona a semifabricatului .
Umflarea
Este un procedeu de deformare plastica caracterizat prin deformatia pe directie
transversala a pieselor si consta din largirea pieselor sau semifabricatelor cave prin
intinderea materialului dinspre interior spre exterior in directie radiala . pag 16
du
d0
Caracteristica operatiei este coeficientul de umflare
mu = du/d0
Daca umflarea are loc la exteriorul piese atunci operatia se numeste evazare
Gituirea
Este procedeu de deformare plastica prin care are loc ingustarea capatului pieselor
goale in interior prin apasarea din exterior a materialului si micsorarea diametrului
acestuia.
d
Coeficientul de gituire
m = d/D
Asamblarea prin matritare pag 17
Poanson de
indoire
Piesa 1
matrita
Piesa 2
Ambutisarea
Este procedeul de presare la rece prin care dintr-un semifabricat plan se obtine o
piesa cava de orice forma .
Ambutisarea se poate face :
-cu stringerea materialului
-fara stringerea materialului
-cu subtierea materialului cin d jocul la ambutisare este mai mic decit
grosimea materialului
-fara subtierea materialului cind jocul la ambutisare este mai mare
decit grosimea materialului.
Inel de stringere
poanson poanson
material
material
matrita matrita
D
d
cute
D=√4F/π
Unde D –diametrul semifabricatului
F-suprafata piesei in mm2 si care se calculeaza ca suma a suprafetelor
elementelor geometrice care compun suprafata respectiva.
La aceasta dimensiune se adauga un adaos de tundere necesar pentru taiarea
marginilor neregulat ale piesei si care se determina din tabele.
La piesele fara subtierea peretilor jocul este mai mare ca grosimea tablei pentru ca
semifabricatul sa poata fi tras in matrita.
J = smax + K1s
Unde K1 este uncoeficient care depinde de:
- grosimea materialului
-procedeul de ambutisare
-ungere ,
-tipul sculei etc
Ungerea la ambutisare
Rolul ungerii este de a micsora frecarea intre material si piesele matritei
Ungerea se face numai pe suprafetele care vin in contact cu placa de ambutisare si cu
elementul de apasare
Conditiile pe care trebuie sa le aiba lubrifiantul sint :
-viscozitate pentru ca presiunea de matritare sa nu il disloce
-aderenta
-sa fie anticoroziv
-sa nu fie nociv pag 19
Tratamentul termic
Datorita deformarilor plastice are loc un fenomen de ecruisarea materialului si
de scaderea plasticitatii si prin urmare ar trebui prevazute operatii de tratament termic
de recoacere prin care sa se restabileasca proprietatile plastice ale materialului
metalic.
Tratamentul de recoacere se face in functie de caracteristicile materialului si
de grosimea acestuia si consta din incalzirea materialului la o temperatura intre 3500
pentru duraluminiu si 11500 pentru otel inoxidabil ,mentinere pentru omogenizarea
structurii si racire in aer oracire lenta.
Dupa tratament apar oxizi la suprafata materialului care trebuia indepartati
deoarece ar produce uzura sculei.
Determinarea fortei la ambutisare
La piesele cilindrice forta de ambutisare este :
F a = π d s σ r k1
Unde k –coeficient care depinde de grosimea relativa a materialului si de
coeficientul de ambutisare.
d- diametru piesei
s-grosimea materialului
σr –rezistenta la rupere
Defecte la ambutisare
Pag 20