Вы находитесь на странице: 1из 35
DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN TINUTUL HUNEDOAREI DE OCTAVIAN FLOCA 1. Doua morminte scitice. Cele mai multe urme scitice, relativ pufine in Ardeal, s’au aflat in valea Muresului, de o parte si de alta a importantului rau‘) Aceste urme se reduc, am putea spune exclusiv, la morminte cu inventarele destul de sdracdcioase care le insofesc*) si ale cdror obiecte nu intotdeauna (si toate) sunt specific si sigur scitice, sau chiar dac& unele sunt, nu urmeazd cd ele nu au putut apartine unei alte populafii, din aceasta regiune, care gi le-a insusit *). Din urmele mai insemmate ale civilizafiei scitice primul loc, in valea Muresului, il ocupa mormintele dela: Aiud‘), Targu-Mures *) Mirislau*), Gambas, Cipau, Ghermesig, etc.") Aproape toate aceste urme au iegit la suprafata datorita in- tamplarii si numai foarte putine datorité sdpaturii speciale. 1) V, Paryan, Getica, Bucuresti, 1926, p. 7. 4) Dr. Kovacs I, A marosvdsdrhelyi dskori telep, skytha- és népvandorlaskori temeto in Dolgozatok VI, 1915, p. 266. Ton Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Ruminien (Sonderabdruck aus dem 22, Bericht der Romisch-Germanischen Kommission 1933, p. 144. 4) V. Parvan, Getica, p, 348 sqq, 4) Herepei K., A Nagy-Fnyedi Mizeum némely régiségeirdl, in Archaeologial Erte- sitd, XVII 1897, p. 63—68; Herepei K, A Nagy-Enyedi skytha leletek és emlékek folyta- tasdrol, in Arhaeologiai Ertesitd, XVill 1898, p. 267-269. §) Kovaes 1., A marosvasdrhelyi Oskorl telep, skytha — és népvindorlaskori temetd, in Dolgozatok, VI, 1915, p. 226—325. ae *) Herepei K., A Nagy-Enyedi Miizeum némely régiségeirdl, in Arckacol. Ertesité, XVII 1897, p. 65; *) Parvan, 4 c, p. 352 sqq, Scitice rezultate litate in hotarnl » CU Caitiva ani uiltate tot din it de atribuit lucrari a de a fa Din inven DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN "PINUTUL HUNEDOAREL 80) Fig, nr. 2. lat, in forma de dise (fig. nr. 3), Pe una din fefe e simplu, neor namentat, pe cealalta e ornamentat cu linii incizate, aga cum se vede in fig. nr. 3. Pe margini are doua orificii — in parti opuse care il strabat dintr’o parte in alta ; d) noua buciti varfuri de sdgeti de bronz, variind ca lungime dela 2'/.—4 cm. (fig. nr. 4). Toate sunt & douille (,,cu imbucatura*) Din aceste noua bucati varfuri de sageti, opt buc. (fig. nr. 4 a-e; g-i) sunt in trei muchii cu doua aripi si una (fig. or doud aripi si cu nervura mediand foarte desvoltata. Aripioarele, Sdgefile, sunt foarte aparente. Dintre cele cu trei aripi, cinci bucafi au la bazi un dinte recurbat in jos, avand rostul stiut de a se Opri in carnea celui atins de sigeatd, atunci cand acesta ar incerca extragerea sigetii. In ce priveste aripile si muchiile la unele varfuri de s fig. nr. 4, d, si e, se prelungesc pana la baza, la altele, ca fig. nr. 4, @, 5, ¢, i, aripile se pierd foarte discret inainte de a ajunge la baza varfului de sageata. Din punct de vedere al tuturor acestor detalii, aratate mal SUS, aproape nici unele din sdgetile acestea nu sunt identice. Ele sunt bine executate si admirabil conservate. t comun, fard demni de rele ‘ fubhi de fier, cel fminarea mor- fi, in aceas ati 1a noi, 0 DESCOPERIRI ARHEOLOOICE IN TINUTUL HUNEDOAREI 63 determinare, de varfurile de sdgefi atdt de caracteristice'), nu ne ‘putem exprima decdt cu indoiali asupra naturii scitice a descoperirii * * * Aceste dou morminte dela Deva nu decat altele aflate in Ardeal, iar in au avut soarta celor mai multe d sapate incidental, nemetodic, se aflau atunci cand au fost sunt nici ele mai bogate ce priveste desgroparea lor, escoperiri intAmplitoare*). Au fost fara a se refine situatia clarA in care aduse la lumina si fara ca si ge Fig. nr. 6. in vedere atatea probleme care sunt de observat si de notat cu @cazia oricirei descoperiri arheologice. Din aceste motive mu ne Fig. nr. 7 putem Opri asupra locului, numarului si felului in care se aflau obiectele in mormant, asupra specificului mormantului si mai ales *) Parvan, Getica, p, 350; Kovacs, 0. c. p. dera aceste instrumente de lupta ca ceva caracteri 3; Reinecke, 0. c, p. 3 si alti, scitic. *) Nu stiu dac& di M, Roska in Eur, Sept. Ant. XI, p. 168 si 197 se refera Ja mor- méntul nostru dela A, despre care odata, la p. 168, spine ca nui s’au gasit in el decat 7 sigeti, iar altadats, lap. 197, ca tmpreund cu sagetile s'au aflat si fragmentele unei une yillanoviene, Probabil ci vorbeste de o alti descoperire, sau cunoaste numai in parte inventarele acestor morminty pundnd, probabil, vasul din morm. B ca fiind aflat in morn A, Sait ‘se poate ca a eliminat intentionat cAteva din obiecte ca unele ce nu pot alaturi, Ele insa sunt cele aratate de noi, chiar dac& ar parea ci se exclud. SA ne dim insa cd provin din morminte distruse. Hy @tC., lucruri ge ririlor de acest fel mt » Viile Caroling’ ipsurile Tegrety. interesante, in care este py Servi, cred, aces: arheologic scitic am Si cele douti fete monumentului artea din dos sriptia de pe el, care e facut, a ed-bruna, ins’ y), Ia locul 1 id de linea fer urme de ziduri, afle urmele peste ele, si m4 aceasta presupunere facut DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN TINUTUL HUNEDOARE! 65 Sapaturi viitoare desigur ca vor putea confirma sau combate Textul inser 1. O. C. ANTON per C ita, de data aceasta, cu multe rezerve. iptiei: M T (ovi) O (ptimo) M (a: ET. C.R Vet (erani) et 8 ae Pee (aium) Anton (ium) Crispinum MAG. P. MIC - Mag (istrum) P (agi) Mic (iensis) Persoana din inscriptie, Caius A. Fig or, 1, atonius Crispinus, magister pagi, e atestata la Micia gi intr’o alta inscriptie:.. , Caius Antonius Crispinus vetera- nus ex decurione alae Pan- noniorum‘*), deci ca veteran, ex decurione. Aceasta inscriptie e ridicata in timpul domniei comune a imparatilor L. Septimius Se- verus si M. Aurelius Anto- ninus-Caracalla (si L. Sep- timius Gaeta, Caesar), deci intre anii /98—217 d. Chr In ce priveste monumentul nostru, el n’a putut fi ridicat decat dupa anul 198, asa dar in primii ani ai secolului al II-lea d. Chr., cand C. An- tonius Crispinus devine ma- gister al asezarii dela Micia. El inchina altarul, lui Jupiter ) Cc. 1. L. HL 1375, Imp (eratori- bus) L. Septimio Severo p(to) _periti naci) et M. Aur(elio) Anton(ino} Avg(us- tis) et L. Sepitimio) [Geltae Caesiari) C. Antonius Crispinus vet(eranus) ex dec(urione) al(ae) Pan{noniorum) d(o~ num) d{edit). 5 § fomani) sj a\ A Opaite ro- TOSie-galbuic Piciorul cy # bot) gi unul lui e@ incon itoarea repr: @, Sta intr’o desficute yi DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN TINUTUL HUNEDOARE: 67 gi inainte, aceasta ca rezultat al pozitici luate. Figura este Tepre- _ zentaté in ultimul moment al tragerii cu arcul (fig. nr. 2). Eo scena plina de viata gi de miscare. Totul e stu- diat pana in cele mai _ mici amanunte. 4 La spatele acestui ar- cag, inal doilea plan, se afl4 o figura, care se — vede mai putin, cu coi- ful corintic pe cap si cu _ lancea in mana dreapta _ tidicaté in sus gi inapoi, gata gi ea sd loveasca. Cam pe la mijlocul aces- ‘ tei figuri avem reprezen- tata o bufnifa (?) In fafa celor doua fi- Fig. nr. 1. guri descrise mai sus avem un ins stareit, canténd din flaut Lutul din care e facuta lampa, fiind foarte slab ars, aproape de loc, figurile s’au sters intru cAtva in cursul timpului, astfel incdt clarita tea reprezentarii sufera putin ‘Totugi suntem in masura si dim o interpretare acestei reprezentri unice pe opaifel din Dacia. 7 Admijand personagiul cu areul ca fiind Apollon, figura din _ fund, cu coiful corintic, cu lancea gi cu bufnifa, ca find Minerva 68 iar cel de jos, c&ntand din flaut, Marsyas, am avea de a face cu le- genda bine cunoscutd a dui Marsyas. Singurul lu- cru care s’ar opune a- cestei interpretari ar fi asezarea figurilor, care, dupa legenda gi dupa re- prezentarile obignuite, e deosebita de cea a aces- tora. B) Al doilea opaif, de forma mai obisnuita, e din acelag lut foarte slab ars ca si precedentul (fig. nr, 3). Are un singur OCTAVIAN FLOCA Fig. nr. 2 orificiu pentru fitil in varft botului si unul central pen tru combustibil. In partea opusa orificiului pentru Ju minat se afla o mica toart in forma de creasta. Fafa rezervorului si ac are 0 reprezentare relicfatii un geniu inaripat, nud, ci parul dat inapoi in suvite cu aripile mari desfacutc sta in picioare. Cu toat gretitatea se las4 pe picio tul slang. Dreptul, indo dela genunche, il tine spri jinit pe varful degetelor DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN TINUTUL HUNEDOAREI 9 Inaintea Tui se afl un altar pe care se sprijind cu amandoud mainile. Dreapta e asezata cu palma pe marginea altarului (se vad degetele prinse de marginea Ini). Cu stanga indoita se sprijina cu cotul pe altar, iar cu pumnul sub barbie. Fig. nr. 3. Pe fund opaiful are stampila A. O. E. Niciunul din cele doud opaite nu arati vreo uma de toc Se pare c4 nu au fost intrebuintate la luminat. 4, Cateva fragmente de reliefuri nemesiace aflate la Sarmizegetusa. Amintirile despre existenfa gi apreciabila raspandire a cultului zeifei Nemesis in capitala Daciei romane au fost de mult atestate iserica greco: : afi (fig. nr. 1) 0,22 1m., iar fisip. Atat din “MG; 186 lu, Fonilles et re Helor rezultate dela fete care vor {i publi n sfipat in sfaryit 0 feliefuri ou inserip(l, fey yin prim! 4 (Sarmize get ee, (A funyadin ae ) Alta hind Inca pre 1898, fing connelt 14 tats par Tul’ Vil, p, 10, 8 ct DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN TINUTUL HUNEDOAREL nn ‘bila. Fragmentul ajuns in Muzeul din Sarmizegetusa formeaz par- ‘tea stangi, de jos, a monumentului de odinioard. Inv. nr, 898. Placa imparte in dowd registre: sus partea reliefata, jos inscriptia. Dovada cA avem de a face cu o placd nemesiacd este inta- it4 atAt de inscripfia din care, cu oarescare greutati, am putut citi NEMESL. {AJELIVS... 4 EX VOT]. cat gi de reprezentarile reliefate ramase pe fragmentul nostru: roata, griffonul, balanfa, etc., elemente in- sofitoare gi legate de atributiunile si calitatile zeifei, cu care de foarte multe ori e reprezentata. Fragmentul nostru prezinté abia jumatate din marimea, mai bine zis din lafimea de odinioard a reliefului. Figura principalé si centrala a reprezentarii 0 forma zeita insdsi, in picioare, probabil din fafé, cu chiton, in mana dreapta, putin ridicaté, cu libra, iar in mana stanga, desigur, cu tignum quadratum In stanga ei, jos, se afla griffonul, animalul fantastic cu cap de vultur, cu corp de leu gi cu aripi (pe fragmentul nostru se vede partea dinainte malului) gi roata pe care se sprijina griffonul cu piciorul drept de dinainte ; La stanga acestora, sub balan{a se afld un personagiu, cu haina scurta pana la genunchi, cu mana intinsa spre Fig, nr. 1. un altar aprins, aducdnd jertfe. Acest relief, din piatra de nisip, foarte tocit gi nu tocmai artistic DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN TINUTUL HUNEDOAREL 2B Si acest relief e impdartit in doua registre: de jos, iar relieful in partea de sus, Din inscriptie se poate citi: (C. I. L. HI 13781) Ul] P. FVSCIN1. dec?] COL. EX. VO... Partea reliefati este foarte asemanatoare cu cea deserisi la monumentul dela litera A, asemiinare care se evidentiaza si mai mult din ecauza imprejurarii ca ambele fragmente, atat cel dela A, cat gi cel dela B, reprezinta aceleasi bucéiti (partea stanga de jos) ale monumentelor, rupte; par’ca intentionat, la fel. Si_aci figura principala o forma zeita in picioare, cu haina lunga (chiton) care ii ajunge pana jos la picioare si din care pe fragmentul nostru, se vede numai foarte putin, in mana dreapta cu balanta, iar in stanga, care nici aici nu s’a pastrat, cu _,,cotul* Dela zeifa spre stanga avem griffonul cu piciorul drept spri- jinit pe roataé, apoi, ca gi in relieful precedent, un personagiu in haina scurté, cu mana dreapta intinsd asupra unui altar aprins C) Grup statuar, din piatra de marmori (0.30X0.20 m.), in spate foarte sumar lucrat (fig. nr. 3). Nemesis, ca figura centrala si principald, in picioare, cu pi- Ciorul stang in repaus si cu toatd greutatea pe piciorul drept, din care cauza partea superioari a corpului este putin deplasata Spre stanga, atitudine ce rezulta din pozitia picioarelor. E imbracata in chifon, care ajunge pana jos, si mantie. In mana stanga, peste care este aruncata haina ce-i atarna in jos, cu simbolul masuratorii longitudinale, iar in dreapta, care lipseste, desigur, cu balanta. De © parte si de alta a acestei figuri centrale se afld, in dreapta, &riffonul intors spre exterior, iar in stanga, roata. Pe soclul monumentului avem urmitoarea inscripfie: C.F. iil. 13777. DEAE. NEM. REGINAE CAEC(ilius) ANTONINVS EX. V. P. Exceptand individul cu haina scurta si altarul, in acest grup aflam aceleasi elemente insofitoare ale zeifei, ca si pe celelalte doua piese_descrise la inceput. inscriptia in partea ™% OCTAVIAN FLOCA La niciunele din aceste trei reprezentari (A, B, C) nu s’a past capul zeifei. Un relief identic insa cu ale noastre, aflat la Aputum (fig. nr. 4), la care s’a pastrat si capul zeifei Nemesis gio a ue diferita de reprezentdrile noastre numai in ce priveste gestul care il face zeita cu mana dreapta, aflata tot la Apulum *) (fig. nr. 5) Fig. nr. 3. ne face s4 aratam ca i pe piesele dela Sarmizegetusa, Nemesis n’a putut avea pe cap decdt diadema cu care e Teprezentata si pe piesele dela Alba-lulia, cat si pe altele care o araté sub aceasta infatisare. 9 Dr. Kuzsingzky B, Nehdny 526 Nemesis cultusdrdl, in Archaeologiai Ertesiti, so sees eas de ads Zeta ; 2, 4 ‘ a eo nu, feme: in Malai, eului Mihai Viteazu din Alba-lulia pe anit scolari 1934-36, p. 1310, 0 Mart Liceul DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN TINUTUL HUNEDOAREL 5 _ D) Din al patrulea fragment de D) Din. grup statuar, pe care {| des- crit (inalt de 0.15 m., lat de 0.23 m.) in acest articol, tot din piatra de marmora, nu s’a pastrat decat partea inferioara a re- ig. nr. 6). ul monumentului se afla inscriptia: 4. L. Ii 13783) M. PROC. THEODOR{us II vir] COL. QQ. DEC. EX. VO. Fig. nr. 4. Nemesis din Apulum, (Arch. Ert. XVUl p. 387). Partea sculpturala a monumentului, ceea ce ne intereseazd in primul rand de data aceasta, este identicd, atat cat s’a pastrat, cu cea dela C. Avem partea de jos a zeifei, cu aceeasi haind lunga gi in aceeasi pozitie, cu picioarele agezate ca si in reprezentarca precedenta, iar in stanga ei roata. n le moasize tegeetts pe Nemesis tn pi- Ihrdcat4 cx chiton 9 mastic care & cade to onte pink jon, tn midi cus sherk mise ttontion (in Sreacta oo ¥ cddalte atiinte de 4, griffon P wedere istoric i athenhigic mumementde nome iusa sunt documente de primal rang in ce privegte ei Pittena masi gi deci 2 narrdertha intern eatrale. Nemesis protectoarea arenci, tet a ae Geallctih i deeptaiea days merit, avea att fa At ¥ Ya Aquincum % Sarmizegetusa (sau in alte axe- imediata apropiere a antiteatrului — gi in legZtura cu — cate un templu. ucat, fnalara de prims, toate monumentele descrise aci la nemesiac al amfiteatrului din Sarmizegetuna, sfasgi fnainte de a ne opri un moment asupra articcul nazky B., Néhdny +26 Nemesis Cultusdrdl, in Archaco- XVI 1898, p. 385—388. nazky ©. a incercat, pe baza materialului epigsafic » aflat la templele desgropate la amfiteatrul dela Aquinc: N, 94 arate ca Nemesis, ca protectoare a arenci, © ‘sub forma de Diana, iar cand nu era in legatura cu era reprezentaté dup4 ,tipul mai vechin* ' AY Aceste afirmatii ale tui Kursinezky fost luate apot de bune de foarte malts sn wh Atm p25 ea Troaumereior nemesiace, din Dacia mai aics y e amfi- , emesis : pe cap wie, din fati Nici unul DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN TINUTUL HUNEDOAREL 19 Reprezentarile dela Sarmizegetusa nu intaresc, ci dimpotriva, se opun parerii de mai sus‘) 5. O conducté romana de api desgropata in comuna Cabesti, Comuna Cabesti se afl situaté pe una din vaile laterale ce se des- prind din valea Mure- gului spre Nord, nu- | mita la inceput valea Barestilor, apoi a Bo- zului, dupa comunele prin care trece, dela Nord spre Sud, spre va- lea Muresului (fig. nr.1.) Fig. ur. 1. Cabesti, Vedere gererala. Prin aceasta vale, pe drumuri vicinale, putem face legatura directa intre sesul Muresului si tinuturile aurifere Brad—Baia-de-Cris. Th regiunea aceasta au fost constatate, in mai multe puncte, urmele existenfei omului preistoric, Chiar subsemnatul am putut fixa © astfel de asezare pe Dealul Cornetu, pe Varful Tucla, pe pro- prictatea lui lafet Lazar, un punct central, dominant, intre actualele comune Cabesti, Furcgoara si Barasti*). Dealul Cornetu cu Tucla *) Deosebirea facuii de K., aga dar nu rezulta din legitura sau lipsa de legaturi 4 zeitei Nemesis cu. amfiteatrele, ci mai de grab’ din identificarea zeifel cu o di : bdstinasd sau focala, Aya s'a intdmplat gi cu Libera, care In Pannonia are infatigare getack (seminuda) pe cdnd la noi ¢ imbricata In haind lungd pind ta glesne Titlul de ina ce se da zeitel ar fio dovada de confundarea acestor divinitati (Diana Regina, Nemesis Regina, Libera) cu o divinitate temenina geto-traca. Aceasia sugestie, — a punerli Tn legatura a anumitor zeitafel greco-romane cu divinititi nationale ad-lui C Daicoviciu, Monumente inedite din Dacia, in Anuarul Institutului de Studit Clasice-Cluj e anil ak —1030 Ps 120 sq. veal gl Parvan, Getlca, 163; Roscher, Myth. Lexikon, sv. lecate si Bendis (1. 1.78 sqq.), cred c& ne-ar putea preocupa in mod serios gi in cazul, aeitel Nemesis, %} Am aflat urme arheologice constititoare din ceramics, raspndita pe o intindere respectabila, in mari cantitaq 3 un fragment dintr’o secure de pi l pe Dealul Gligan, tn hotarul Barastilor, s'a aflat o secure de diorit gi fragmente de de mentionat ca yy in toate directiile Mai rare si ele nu dare de legature DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN JTINUTUL HUNEDOAREI 81 In fundul acestei vai secundare a Muresului, in comuna de munte foarte resfirati Cabesti, pe ,,Coasfa Varului*, in locul »Apa Rece®, pe proprietatea d-lui Loghin Popa, fost invafator al satului, am putut desgropa. in vara anului 1936, 0 conducta ro- mana de apa. Conducta era formata din tuburi de lut ars, lungi de 30 cm., cu orificiile dela cele doa capete neegale (diametrul la un capat e de 8'/, cm, iar la celalalt de 6‘! cm.), astfel facute ca si poata fi introdus capitul mai subfire al unui tub in cel mai larg al celuilalt tub in asa forma ca puse cap la cap, unul intr’altul, sa formeze un tub continu (fig. nr. 2 si 5). Lungimea total a conductei era de 98 m. Adancimea sub pamint de 30—50 cm. Tevile erau asezate direct pe pamantul foarte stancos al terasei. Natura stancoasd si foarte uscatd a te- ; tlio. Fig or 3. evi dela conducts din Cabesti, renului a facut ca tuburile conductei sa se pastreze bine si sd putem urmari intregul fir al instalatiei. Instalatia de pe ,Coasta Varului* — intladevar un platou cu marginea de jos (de Sud), dinspre pardul dela poalele lui, abrupta, iar cu partea opusa legat, in continuare, de dealuri mari) — con- ducea, dela Nord, dela un izvor de api de baut, numit azi La apa rece“, si cunoscut in tot satul pentru calitatea apei salei, spre Sud, spre marginea de jos a platoului. Presttpunerea mea dela inceput, ca instalatia, a cdrei desgro- pare am inceputo de jos in sus, va duce la acel izvor dela poalele dealului ce se ridicd ca un paravan urias‘) la spatele platoului nostru 4) In coasta acestui deal se afi o pestera necercetat’. Cercetarea ei mai de aproape poate cA ar duce fa rezuttate de ordin preistoric. 6 [ drumului din fata oj tregei conducte decat platou! (si Sud), apa pute: mafia general; F spre margines entferni, ARCHAEOLOGISCHE AUSGRABUNOEN IN HUNEADER comitat = in dessen Umgebung, vor wenigen Jahren, zwei Graber welche den Skythen angehOren, ausgehoben wurden, A) Das skythische Grab aus der Westseite der »Viile Carolina* neben Deva (Abb. 1). Das Grab wurde, gelegentlich einiger wirtschattlicher Arbeiten ausge- hoben so dass wir mit einem zerstirten Grabe zu tun haben. Aus dem Inventar des Grabes wird einiges in Dever Museum aufbewart: ) Ein kleines Tongefass, ohne Verziehrungen, yon rotlicher Farbe (Abb. 2). 6) ein Gegenstand aus schwarzer Tonerde, gut gebrannt, breit, in Form eines Diskus. Auf einer Kehrseite ist er einfach, auf der anderen ist er mit vertieften Linien verziert (Abb. 3). _¢) neun Stick bronzene Pfeilspitzen, zwischen 2—4 cm Lange (Abb. 4). ___ Von diesen 9 Pfeilspitzen, sind 8 Stick (Abb. 4, a-b; g-i) dreikantig mit 2 Fliigelchen und eine (Abb. 4, {.) mit nur 2 Fliigelchen, jedoch mit sehr ausge- pragter Mittelschantze. Fast keine dieser Pfeilspitzen sind sich gleich, Sie sind gut ausgefithrt und wunderbar erhalten, Die Pfeile und in Bezug auf ihnen auch der Bogen, sind die eigenar- tigsten Gegenstande welche in unseren Gegenden meistens von Steppenvolkern, welche zeitweise diese Gebicte beherrschten, eingefithrt und beniitzt, dann auch yon den Eingeborenen iibernommen worden sind. B) Das zweite Grab wurde einige Kilometer yon Deva entfernt, in der Soimug Umgebung ausgehoben. Es hat ein sehr sperliches Inventar. Es wurden vorgefunden (Abb. 5): @) Schidelreste und 16 Zahne, 6) Das Bruchstiick (der Unterteil) eines grossen, gebrannten Gefisses, 4usserlich von rétlicher Farbung, innerlich von dunkelbrauner Farbe, tinge- wert, schlecht gebrannt und ziemlich primitiv ausgefiihrt (Abb.) Es ist, wie auch das kleine Gefass aus dem ersten Grabe, Handarbeit, Im Innern des Gefasses wurden Uberreste organischer Stoffe mit Erde gemischt, vorgefunden, Die Rekonstruktion des Geftisses ist schwierig. ¢) Gin Messer aus Eisen, von gewdhnlicher Form, stark verrostet, einfach, ohne bemerkenswerte Eigentiimlichkeiten (Abb. 6). d) Der bedeutendste Gegenstand dieses Grabes ist eine Doppelthacke “AUS Eisen (Abb. 7). Dieser (und vielleicht das Bruchttick des Gefasses) ware ‘Mer einzige Gegenstand, weicher als skythisch angesehen, das skythische Grab, mit starken Zweifeln anzeigen wiirde. 7 or ANTON pez C (aium) Anton (jum) A mM Crispiscum MAG. P. MIC Mag (istrums) P (agi) Mic (fensis) er Inschrift, Caivs Antonias Crispinas, magister pazi in heme andere Inschriit besagt (C. LL Hl. 1573)- 1s Veterans ex decurione alae Poansaicram.., deamach cf Stammt ans der Zeit der Gemmeimbesrschaft der Kaiser Severus und M. Awelins Antoninus-Caracalla (und Sepumis y aiso-am 198—211 n. Chr. Moaument ausbelengt, konnte dieses cur nack dem jaive demnsch in den ersten Jahren de li. Jahrhunderts zur Antonias Crispinss, Magister der Siediung Micia warde. Er dem fupiter Optimus Maximus 2is Hochgestelter der Barger und den Veteranen, zu denen auch er geivirte. 3%. Zwei rémische Tonlempen. der Gesellschaft . Mica“ aus Brad befinden sich zwei usche Tonlampen. Tonlampe mit kurzem Fuss, schwach gebrannt, von rotii (Abb. 1). Lange, mit Fuss, 7—3 cm. ihre Form, ist diese Toniampe hichst bemerkenswert. jst mit einem Kranz umgebcn, welcher in seinem lanern g einschliesst: In der Mitte, stebend, befindet s ‘bis zu den Knien reichendem Kieide und mit einem weicher um die Schultern flattert. Sie hat eine klare Stellung mit breit auseinander gespreitzten und stark ge sr linken Hand halt sie den gespannten Bogen. Mit ¢ Bllenbogen aus 2uriickgezogenen Rechten, welche DOF en ist, steht sie in Bereitschaft. fst leicht vorniiber nach links gebogen. st im letzten Augenblick des Lostassens des Pfeiles darges- Jebensnatiirliche Darstellung, voller Kraft und Bewegung. m Bogenschiitzen, im Hintergrunde befindet sich eine Ge- korinthischen Helm in der rechten ! auf dem b Mach riicy né Eule dargestellt ten, hockt eine M6tenspieteny n als die des Apolton, dic nd Eule, als diejeni felende Figur, Marsya vor uns. im Hin der Ss und wir Sse Deutung Sprdche, wire die Sage tind den gewéhn) rer Gestalten ist. ewohnlichere Form, ist aber ay i hat eine einzige Ostny; ndes nud ein Inneres fiir das it den Fingerspitzen gestiitzt Sie Sich mit beiden H den Rand des Altars und Jinschr Spur vo bemerkenswiirdig ischen Daciens, eder gelegentlicl wurde 1935 ein ! 87 hen dieses Relief, firs Sarmizegetusaer Muzeum zu beschreiben; Sleichfals, einige andere Bruch- empel vom Sarmizegetusaer Amphiteater, bis und in Devaer Muzeum aufbewart, i Relief, mit Inschrift, im Jahre 1935 ausgegraben, i t Sarmizegetusa—Gradigte, bei etwa 80m sidiche der Siid-Ost-Ecke der Festung (Abb. 1). Bruchstiickes ist 0:48 m., die Breite 022 m., die Dicke it ist aus Sandstein. Sowohl von der Lange, als auch s Monumentes fehit ein bemerkenswerter Teil, Das Bruch- ed Muzeim hat zwei Teile: oben der Relief, unten NEMESL.. [AJELIVS... EX VO[T] igur in der Mitte der ganzen Darstellung bildete die Gottin warscheinlich ,en face“ und mit ,scyton® in der rechten joben, die Wage, und in der linken selbsverstiindlich das , Tig- linken Seite, unten, befindet sich der , Griffon“ das fantastische rkopf, Léwenkdrper und Fliigein und das Rad auf welchem sich dem rechten Vorderfuss, stiitzt, jinken Seite, unter der Wage, befindet sich eine opferbringende em bis zum Knie reichendem Kleide. Rel f, aus Sandstein, stark benutzt und an Aussehen und Aus- ‘recht kiinstlerisch gestaltet, hat trotzdem seine dokumentarische fs des Nemesiskultus in Sarmizegetusa. Monumete wurden alle im Nemesis-Tempel vom Sarmi- itheater entdeckt. Unterteil, links, einer nemesischen Tafel, mit Inschrift aus Mar- 1. hoch, 0°25 m. breit (Abb. 2.). s Relief ist in zwei Register geteilt. Die Inschrift am Unterteil, Oberteil. rift kann man lesen: (C. 1. L. Il, 13781) VLJP. FVSCINL.. : dec?} COL. EX. VOw Und ays In der Techtey ddigt ist, das Tignum g wir den Griffon mit dem r origen Relief, vine G henden Altare ausgostr, 0.20 m.) (Abb, Hl mit dem linken Fusse chten Fusse, aus w lincks gebeugt ist Sie ist mit dem Chiton fel bekleidet. In der tin’ en forfen ist, mit dem Zeichen e Tempel, stammen noch ere’ Beschreibung dieset tige Stiicke sind. Ress) gefundenen N i ii ichen die gemeinschait! % ARCHAEOLOGISCHE AUSGRABUNGEN IN HUNEADER COMITAT 89 Characktere der Provinzialkunst aus Dazien, Kunst, wen der Begriff nicht zu auspruchtsvoll ist, minderen Ranges. “Unsere Denkmaler stellen als Gegenstand Nemesis vor, stehend en face® mit in reichlichen Falten herabhangendem Chiton und Mantel gekleidet. In den Handen halt sie das Symbol der Messungen, die Wage und das Téznum. Unien neben ihr befinden sich die anderen Atribute der Gottin, der Griffon und das Rad. Sowohl! vom geschichtlichen als auch vom ar-haeologischen Standpunkte, sind die nemesischen Denkmuler von Sarmizegetusa erstklassische Dokumente beziiglich der Existenz, der grossen Verbreitung und folglich der betriichtigen Zahl der Anbeter dieser Schicksalsgittin der ersten Stadt des rémischen Daziens. "Es ist bekannt das die Gottin Nemeis und ihr Kultus in enger Verbin- dung mit den amphitheatralischen Auffiirungen standen. Nemesis, Beschiitzerin der Arena, die Géttin welche Gunst und Erfolg Ungunst und Missgeschick nach gerechtem Verdienst, verteilt, hatte soaoht in Carnuntum als auch in Aguincum und Sarmizegetusa, in ummittelbarer Nahe des Amphitheaters — und in Verbindung mit demselben — je einen Tempel Da ausser dem ersteren, alle hier beschriebenen Denkmaler vom neme- schen Tempel des Sarmisegetusaer Amphitheaters herriihren, konnen wir nicht “abschliessen ohne einen Augenblick beim Artikel des Herren Dr. B. Ku- asinszky, Néhdny szd Nemesis Cultusdrél, in Archaeoloziai Ertesité, XVIII 1898, p. 385—388, zu verweilen. - Kuzsinszky versuchte gestiitzt auf dem epigraphischen und bildhaueri- Shen in den ausgegrabenen Tempeln des Amphitheaters von Aquincum und Carnuntum, vorgetundenen Material, zu beweisen, dass Nemesis, Beschiitzerin der Arena, als Diana dargestellt wurde, wen sie -jedoch nicht in Verbindung mit den amphitheatralischen Spielen stand, dann nach ,alterem Typus* dar- gestellt war. __ Er meint dazu folgendes: ,,Trozdem scheint es im Speziellen so zu sein dass nur dort wo Amphitheater sich befanden, sie Nemesis in der Gestalt der Antemis anbeteten, wie ich es in Aquincum und Carnuntum sah, Wenn man nicht so oberflachlich mit der Ausgrabung des Sarmizegetusaer Amphi. theaters vorgegangen wire, batten wir eventuel auch aus dieser Stelle lehrreiche Schliisse zichen konnen* (Kuzsinszky, 387). Nemesis wenn sie nicht in Verbindung mil den amphitheatralischen Vorstellungen stand, wurde nach der alten Art der Nemesis dargestellt. Mit dem Diadem auf dem Haupte, mit dem Chyton bis zu den Fiissen, mit Man- eme n argestellt, und i Verbindung, dieser Meinun, is Cine Die mit em HAS die Nemesis Diadem, mit ww, Welchen Kuzsi; Spielen stehend, age zky anzu- ices Amphitheater ler Arena) stellt sic vor, fe Meinungen nicht, Gemeinde Cabesti “Rece* (Kaltwasser) renleitung ausgraben |. Lange derart le angere in die aren unmittelbar i die Rohre gut @ zu verfolgen. ARCHEOLOGISCHE AUSGRABURGEN IN HUNEADER COMITAT 91 Die Leitung am ,,Coasta Varului* (in Wirklichkeit eine Terasse, dessen unterer Rand (Stiden) abschiissig, die entgegengesetzte Seite aber fortlaufend mit hohen Bergen verbunden ist) fiihrt vom Norden einer Quelle, heute »Apa Rece“ (Kaltwasser) genannt und im ganzen Dorf wegen ihres guten Wassers bekannt, nach Siiden, zum unteren Rand des Plateaus zu einem 1i- mischen Steinbruch, Die Forschungen die wir an der Oberflache der Umgebung unternahmen um auch andere Rémerspuren oder Niederlassungen 2u finden, blieben frucht- Tos. Alles was wir fanden, beschrankt sich auf die oben beschriebene Leitung. Nur am Abhang des Plateaus, wo sich die Leitung befand konnten wir Spuren romischer Kalksteinbrfiche feststellen, Der Zweck der Cabejti-er Rbhrenleitung konnte kein anderer sein, als das Wasser der Quelle ,Apa Rece*, dessen Gilte die Alten sicher zu schi- tzen wussten, zum Steinbruch, am Rande des Plateaus zu fiihren, Die Ansiedlung der Romer an diesem Ort — glaube ich — beschriinkte Sich im tibrigen nur auf die Ausbeutung dieses Steinbruches. Von einer wah- ren Niederlassung, in einer bergigen und armen Gegend, ohne eine leichtere Lebensméglichkeit, konnte keine Rede sein. OF.

Вам также может понравиться