Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Fig. 16
Iernarea n
cojoc
.....Introducerea stupilor n cojoc se face o dat cu venirea frigului, cnd zborul albinelor a
ncetat, n zilele nsorite, cnd timpul s-a nclzit suficient, se nltur mpachetajul de pe
partea frontal a stupului sau a grupului de stupi pentru ca albinele s ias la zborul de
curire.
.....Metoda iernrii n cojoc este recomandat n mod special pentru stupinele situate n
terenuri deschise unde nu se poate amenaja stupina pentru iernare pe o vatr ferit de vnt i
cureni reci.
3. Iernarea n adpost
.....n ara noastr aceast metod de iernare se practic n prezent pe scar redus deoarece
iernile nu sunt att de aspre ca s justifice investiii suplimentare iar, pe de alt parte, familiile
noastre de albine sunt adaptate condiiilor de mediu n care s-au format de-a lungul veacurilor,
n unele situaii ns (provizii reduse, familii slabe) este necesar i binevenit iernarea n
adpost. Familiile de albine se introduc n adpostul respectiv o dat cu nceperea sezonului
friguros. Acest sistem asigur pierderi minime de cldur i un consum mai redus de hran,
ns familiile sunt lipsite de posibilitatea efecturii zborurilor de curire. De asemenea, n
primvar, aceste familii au o dezvoltare ncetinit. Practic, nu este necesar s se construiasc
adposturi speciale. Se utilizeaz construciile existente (ncpere, opron) n care s fie
asigurate o bun ventilaie, linite, ntuneric, temperatur n jur de 2-4C i o umiditate de 75-
85%.
.....Consumul de hran per kilogram (greutate vie) albine difer i n funcie de modul de
iernare. n tabelul 1 este, dup G.A. Avetisian, o comparaie ntre diferitele niveluri de consum
influenate de modul de iernare.
Tabelul 1
.....n acest tabel se observ c familiile puternice consum per unitate de greutate vie (1 kg
albine) mult mai puin hran dect cele slabe.