BTCI

UniversitateaTehnic
GheorgheAsachidin
Iai

SpecializareaTTC

CROIREAMATERIALELOR
TEXTILE
Croirea materialelor textile

3.1.Structura subsistemului CROIRE

Obiectivele tehnologice ale subsistemului CROIRE sunt:
De a individualiza reperele produselor de mbrcminte din suprafaa materiei
prime;
De a asigura condiiile de individualizare simultan a unui numr ct mai mare
de produse.
Fluxul material i informaional specific pentru desfurarea activitilor
specifice n sala de croit este prezentat n figura 3.1.
materie prima cu informatii repere croite (materie prima
(desenul incadrarii) cu informatii: forma, dimensiune,
CROIRE MATERIEI PRIME numar, semne de control)
ordin de lansare la croire, numar de - Spanuire
straturi in span, codul baloturilor - Sectionarea spanurilor
- Decuparea reperelor raport de croire, consum real
program tehnologic de croire, fisa de materie prima, lungimea
de croire, comanda, fisa de asortare materialului nefolosit

Fig.3.1 Subsistemul CROIRE

Structura activitilor desfurate la sala de croit este influenat de urmtorii

factori:
metoda utilizat pentru elaborarea documentaiei tehnice (metoda
manual, cu instalatii nespecializate sau cu sisteme CAD);
n cazul utilizrii sistemelor informatice, dotarea cu periferice de ieire (plotter
sau imprimant), cu implicaii asupra materializrii desenului ncadrrii (la
scar real sau miniatur);
varianta tehnologic adoptat pentru decupare (cu maina mobil, cu
maina fix, cu maina automat).
Structura clasic prezentat n figura 3.1 corespunde variantei tehnologice de
decupare a reperelor la maina fix de croit, cu secionarea prealabil a panului cu
maina mobil.
Alte variante de structurare a activitii la sala de croit rezult din figura 3.2.

SALA DE CROIT SALA DE CROIT

Spanuire Spanuire
Decupare repere mari
(masina mobila) Decupare
(masina automata)
Decupare repere mici
(masina fixa) Sortare - numerotare

Sortare - numerotare

a b
Fig.3.2 Structuri de activiti la sala de croit

Carmen Loghin 2
 Se remarc tendina de eliminare a operaiei de secionare cu maina mobil
ca scop n sine (fragmentarea panului), fiind nlocuit cu o operaie de decupare (n
general a reperelor mari). n plus, aceast variant elimin transportul panului ntre
operaiile de tiere cu implicaii asupra asigurrii calitii produselor.
Datorit specificului activitilor, n cadrul subsistemului CROIRE se
nregistreaz procentul cel mai mare de INTERIOARE
pierderi de materie prim, conform
clasificrii prezentate n figura 3.3.
Analiza pierderilor de materie DEPENDENTE DE
MATERIA PRIMA
DEPENDENTE DE
PRODUS
DEPENDENTE DE
TEHNOLOGIE
prim pune n eviden factori de
influen de natur subiectiv
(experiena executantului) i obiectiv DE MARGINE

(caracteristicile dimensionale i de
suprafa ale materiei prime, DE STRATIFICARE

complexitatea i dimensiunea reperelor,

structura comenzii etc.). LA CAPETE
Pierderile interioare prezint
ponderea cea mai mare n totalul DE SCHIMB
pierderilor i sunt evideniate prin
indicele de pierderi Ip care se stabilete Fig.3.3 Categorii de pierderi
la ncadrare. Procentul de pierderi
interioare este influenat de:
caracteristicile geometrice i de suprafa ale materiei prime, creterea
numrului de restricii impuse la poziionarea reperelor produsului conducnd
la creterea Ip;
tipul i modelul produsului de mbrcminte prin forma, suprafaa,
complexitatea i numrul reperelor;
tehnologia de croire, respectiv croire automat sau clasic. n cazul croirii
automate se impune distribuirea n jurul fiecrui reper a unei zone de protecie
pentru evitarea patrunderii cuitului n interiorul unui reper alturat. n cazul
croirii prin procedee clasice se recomand punerea n comun a ct mai multor
linii de contur (n msura n care forma
reperelor permite acest lucru). Deplasarea capului

Pierderile de margine apar datorit de taiere

variaiei limii materialelor n cadrul unui lot.

Pentru operaia de ncadrare se utilizeaz Fereastra de taiere

limea minim a materialului pentru a avea SPAN

certitudinea c toate reperele sunt cuprinse n X

suprafaa util. Pierderi de margine apar i la

croirea automat ca urmare a stabilirii ferestrei
Fig.3.4 Stabilirea ferestrei de tiere
de tiere (figura 3.4).
Pierderile de stratificare sunt generate
de modul de aezare a straturilor de material i apar la pnuirea materialelor
dublate sau tubulare pe marginea / marginile continue.
Pierderile la capete sunt materializate sub form de cupoane i apar datorit
combinrii neraionale a lungimii baloturilor la pnuire. Prin programarea i sortarea
corespunztoare a baloturilor aceste pierderi se diminueaz. Pierderile la capete se
accept n cazul croirii automate (figura 3.4). Ca o msur de asigurare a calitii
procesului de croire, nc din faza de compunere a ncadrrii se prevede o distan
de siguran la nceputul sfritul acesteia de 10 - 20 mm.

Carmen Loghin 3
 Pierderile de schimb sunt dependente de varianta de pnuire (cu tiere sau
nu a straturilor la capetele panului). Aceste pierderi apar la pnuirea n zig zag,
fiind influenate de grosimea i rigiditatea materialului textil.

3.2.pnuirea materialelor textile

pnuirea este operaia de
stratificare a materialelor textile prin
care se coreleaz caracteristicile
acestora cu cele ale ncadrrilor.
Caracteristicile geometrice ale
unui pan rezult din figura 3.4. Limea
panului este determinat de limea
materialelor care se prelucreaz.
nlimea panului se exprim n uniti
de lungime (h) sau n numr de straturi
(n).
Informatiile necesare pentru Fig.3.4 Caracteristicile geometrice ale
panului
operaia de pnuire sunt:

1. lungimea ncadrrii care determin lungimea panului. panul poate avea

aceeai lungime cu ncadrarea sau poate fi multiplu al acesteia. n cazul
panurilor n trepte, lungimea total este suma lungimii ncadrrilor componente.
2. numrul de straturi n pan stabilit n corelaie cu structura comenzii (numr de
produse / mrime / articol) i parametrii tehnologici ai operaiei de tiere;
3. tipul de pnuire stabilit n concordan cu caracteristicile materialului i
particularitile produsului;
4. caracteristicile materialului;
5. structura comenzii care precizeaz distribuia pe culori;
6. distribuia lungimii totale pe baloturi;
7. lungimea fiecrui balot.
Informaiile rezultate n urma operaiei de pnuire care sunt transmise la
subsistemele urmtoare sunt:
1. nlimea panului, exprimat prin numr de straturi sau uniti de lungime.
Aceast informaie permite corelarea cu particularitile operaiei de
decupare.
2. stabilitatea panului care impune necesitatea fixrii straturilor prin metode
speciale i stabilirea acestora;
3. numrul seciunilor de pan cu implicaii asupra dimensionrii timpului pe
unitate;
4. cantitatea de materie prim consumat (consum real);
5. valoarea pierderilor de materie prim.

3.2.1.Condiii tehnice impuse la pnuire

1. Lungimea minim: 2...3 m. panurile de lungime mai mic nu sunt raionale
deoarece n acest caz cresc pierderile de materiale la capete, crete durata
executrii operaiei de tiere a fiecrui strat de material i fixarea acestuia pe
masa de pnuire.
2. Lungime maxim: 16 20 m. n cazul lungimilor mai mari apare tensionarea
neuniform a straturilor, cu implicaii asupra dimensiunii reperelor croite.

Carmen Loghin 4
 3. nlimea panului: se coreleaz cu varianta tehnologic de tiere. Dac
decuparea se realizeaz cu maina mobil se ine cont de cursa cuitului
vertical. Dac decuparea se realizeaz la maina fix, nlimea panului
condiioneaz posibilitatea manevrrii n condiii sigure a panului. n cazul
croirii automate se impune stabilirea gradului de compactizare a panului prin
vacuumare.
4. Realizarea unui perete drept, pierderile de lime fiind distribuite pe o
singur latur a panului.
5. Separarea straturilor provenite din baloturi diferite, de culori diferite sau
articole diferite. Nu se admite pnuirea materialelor de compoziii fibroase
diferite.
Operaia de pnuire presupune desfurarea urmtoarelor activiti:
1. marcarea lungimii panului, fixarea limitatorilor;
2. depunerea unui strat de hrtie suport pentru deplasarea n condiii de
siguran a panului;
3. transportul i ncrcarea balotului, poziionarea captului de material;
4. depunerea unui strat;
5. fixarea la capt;
6. tierea la capt (n funcie de varianta de pnuire);
7. deplasarea n gol (numai n cazul pnuirii discontinue, a straturilor cu faa n
sus).
.
.
.
8. ataarea stratului care conine desenul ncadrrii;
9. clcarea ncadrrii realizate pe hrtie termoadeziv (n funcie de modul de
elaborare a documentaiei tehnice).
Schematic, modul de stratificare a materialelor din pan este prezentat n
tabelul 3.1.

Tabel 3.1 Variante de pnuire

Nr.
Descriere Reprezentare
crt.
0 1 2
pnuirea succesiv a materialelor n strat plan (desfcut)
se realizeaz n mod curent cu faa materialului orientat n
1. sus. Acest mod de plasare permite executantului vizualizarea
poziiei desenului, a defectelor de pe suprafaa materialului, a
variaiilor de nuan pe direcie longitudinal sau transversal
etc. Favorizeaz reducerea timpului de sortare i formare a
pachetelor pentru seciile de confecionat. Executantul este
obligat s se deplaseze de-a lungul mesei de pnuit pentru
2.
depunerea urmatorului strat mereu din aceeai extremitate a
panului.

pnuirea materialelor pliate (dublate) se aplic la diferite

3. produse de mbrcminte cu repere simetrice, cu precdere n
cazul produciei de serie mic.

pnuirea fa la fa presupune sortarea reperelor pentru

un produs de mbrcminte din doua straturi diferite. Se
4. utilizeaz n cazul croirii pantalonilor sau a produselor din
materiale n carouri. Impune simetria tuturor reperelor.

Carmen Loghin 5
 Tabel 3.1 continuare
0 1 2
pnuirea materialelor tubulare (tricoturi), de obicei se
5. realizeaz pnuire n zigzag (fr tierea straturilor la capete).

pnuirea n trepte (dispuse simetric sau nesimetric) se

6. recomand pentru creterea productivitii muncii la operaia de
pnuire, cu meniunea c programarea comenzii trebuie s se
realizeze cu mare precizie.
7.

3.2.2.Metode de pnuire
Din punct de vedere al interveniei operatorului se pot evidenia urmtoarele
metode de pnuire:
metoda manual;
metoda manual mecanic (cu crucioare de pnuit);
metoda mecanic (cu maini de pnuit).

pnuirea manual se realizeaz de ctre doi operatori, acetia participnd

efectiv la desfurarea tuturor fazelor tehnologice. Dei foarte frecvent utilizat n
firmele de confecii, metoda prezint o serie de deficiene, cum ar fi:
tensiune variabil la depunerea straturilor, dependent de masa balotului i
fora de tragere exercitat de executani;
productivitate a muncii sczut;
dublarea numrului de executani n raport cu metodele manual mecanic i
mecanic.
Cu toate acestea, metoda se recomand pentru pnuirea materialelor cu
stabilitate dimensional redus sau tendin de ncrcare electrostatic, n absena
unei dotri tehnice adecvate.
pnuirea manual - mecanic se
realizeaz cu ajutorul crucioarelor de
pnuit pe care se plaseaz materialul textil,
antrenarea n micare a utilajului realizndu-se
de ctre un operator. Deplasarea cruciorului
se realizeaz prin intermediul a patru role
(figura 3.13) pe ine plasate pe marginea
mesei de pnuit. Pentru fixarea straturilor la
Fig.3.13 Crucior de pnuit
extremitatea panului se utilizeaz dispozitive
din categoria celor prezentate anterior. Dac
modul de depunere a straturilor impune tierea extremitii panului, cruciorul poate
fi dotat cu dispozitiv de tiere. Crucioarele sunt prevzute cu cilindri de depunere care
i modific poziia odat cu creterea nlimii panului. Materialul textil poate fi
alimentat sub form pliat sau rulat, sistemul de alimentare fiind de tip negativ. Acest
mod de alimentare determin variaia forei de tragere a materialului cu implicaii
asupra tensionrii difereniate a straturilor de material textil. Tensionarea difereniat a
straturilor determin abateri dimensionale ale reperelor croite dup relaxare.

Carmen Loghin 6
 pnuirea mecanic presupune utilizarea mainilor de pnuit cu
acionare mecanic (figura 3.14) care prezint caracteristicile constructive ale
crucioarelor de pnuit, suplimentar avnd urmtoarele posibiliti tehnologice:
deplasarea ntre cele dou poziii extreme ale panului, comandat de la
sistemul de comand (mecanic sau electronic) se realizeaz fr intervenia
operatorului;
operatorul supravegheaz modul de depunere a straturilor, deplasndu-se
odata cu maina, pe o platform ataat acesteia;
viteza de deplasare poate fi reglat n funcie de caracteristicile materialului.
Viteza de deplasare scade spre extremitile panului pentru realizarea fazelor
de fixare / tiere i pentru schimbarea sensului de deplasare. Tierea se
realizeaz cu un cuit - disc integrat sistemului.

Fig.3.14 Main de pnuit

tensiunea de depunere a foilor se regleaz automat pe toat durata pnuirii;

fixarea straturilor de material la extremitile panului se realizeaz fr
intervenia operatorului (face parte din ciclul de funcionare);
permit contorizarea numrului de straturi din pan.

n funcie de tipul depunerii mainile de pnuit pot fi:

cu funcionare continu (pnuire fa la fa cu fibrele superficiale n
sensuri diferite);
cu funcionare discontinu (realizeaz o curs n gol, pentru pnuirea n
acelai sens);
cu rotire a balotului de material n plan orizontal, cu 180o (pnuire fa la
fa cu fibrele superficiale orientate n acelai sens).

3.2.3.Factori de influen ai procesului tehnologic

Procesul tehnologic al operaiei de pnuire este influenat de o multitudine
de factori grupai astfel:

A.Factori dependeni de materia prim:

starea suprafeei materialului - determin adoptarea variantei de pnuire.

Carmen Loghin 7
 caracteristicile geometrice determin valoarea pierderilor la pnuire
(limea, grosimea). Grosimea determin adoptarea numrului de straturi n
pan i reglarea distanei ntre cilindrii de alimentare de la maina de pnuit.
Masa specific influeneaz efortul depus de executani la alimentarea
balotului, la depunerea straturilor (n cazul metodei manuale) i la deplasarea
panului. Limea influeneaz timpul de pnuire prin durata de eliminare a
cutelor formate pe suprafa. Modul de divizare a lungimii n baloturi
influeneaz frecvena opririlor pentru alimentarea mesei de pnuit (indiferent
de metoda de pnuire).
caracteristicile mecanice alungirea determin reglarea tensiunii de
depunere a straturilor, lungimea panului (n cazul multiplicrii lungimii
ncadrrii).
caracteristicile optice luciul impune utilizarea unei variante de fixare a
panului (coasere, sudare) care se adopt n funcie de natura fibroas a
materialului. n acest caz se ine seama de operaia de fixare pentru stabilirea
normei de timp. De asemeni impune restricionarea deplasrii panului i
utilizarea variantei de decupare cu maina mobila, pe masa de pnuit.
uniformitatea culorii pe lungimea i limea balotului de material determin
adoptarea modului de pnuire (material dublat, pnuire fa la fa).
ncrcarea cu electricitate static influeneaz timpul de depunere a
straturilor i utilizarea unor inveliuri speciale ale cilindrilor de alimentare la
mainile de pnuit (n cazul n care acestea nu sunt dotate cu sisteme de
neutralizare electrostatic).
permeabilitatea la aer este important n cazul tierii automate, cu influene
asupra posibilitii de vacuumare a panului. Materialele impermeabile nu pot
fi tiate pe maina automat de croit.

B.Factori dependeni de tehnologie:

varianta de tiere utilizat - determin adoptarea numrului de straturi n
pan. nlimea panului se coreleaz cu parametrii operaiei de decupare.
Varianta de tiere determin i dimensionarea necesarului de utilaj (numr de
mese de pnuit). De exemplu, n cazul croirii automate maina de croit
deservete trei mese de pnuit. n cazul croirii cu maina mobil, masa de
pnuit este permanent ocupat i se nregistreaz creterea timpului unitar.
O ritmicitate bun se asigur n cazul croirii cu maina fix sau cu maina
mobil cu bra articulat (servo-cutter), masa de pnuit fiind eliberat dup
secionare.
metoda de pnuire influeneaz valoarea normei de timp i dimensionarea
numrului de executani.
varianta de pnuire influeneaz valoarea normei de timp prin prezena
sau nu a timpului pentru tierea straturilor la extremitatea panului i
realizarea sau nu a unei curse n gol.
lungimea meselor de pnuit influeneaz determinarea numrului de
panuri pentru realizarea unei comenzi.

C.Factori dependeni de comand:

tipul produsului simetria reperelor permite adoptarea pnuirii materialului
dublat sau fa la fa, cu implicaii asupra timpului de sortare. De exemplu, n
cazul croirii pantalonilor este recomandat acest mod de pnuire i datorit

Carmen Loghin 8
 specificului tehnologiei de confecionare. Acelai mod se adopt i n cazul
materialelor n carouri pentru asigurarea simetriei desenului.
structura comenzii numrul de produse distribuit pe mrimi i culori
influeneaz alegerea variantelor de ncadrare, cu implicaii asupra valorii
consumului specific. Numrul de produse ncadrate influeneaz lungimea
panului i timpul unitar (crete timpul de stratificare ns se reduc timpii de
pregtire i de tiere / fixare la capete). Numrul de mrimi ncadrate
influeneaz timpul de tiere i de sortare.
termenele de livrare influeneaz stabilirea numrului de panuri de acelai
tip, cu implicaii asupra dimensiunii timpilor de reglare.

3.3.Tierea materialelor textile

Tierea este cea mai complex faz din cadrul procesului tehnologic de croire,
deinnd 3-25% din timpul de realizare a unui produs de mbrcminte. Tierea are
efecte considerabile asupra funciilor estetice ale produsului, asupra aspectulului i
inutei acestuia i de asemeni are un rol important n confecionarea ulterioar,
determinnd direct nivelul estetic al prelucrrilor tehnologice. Calitatea procesului de
tiere influeneaz i funciile ergonomice ale produsului, respectiv corespondena
dimensional.
Informaiile necesare pentru desfurarea propriu zis a procesului de croire
(decupare) sunt:

1. desenul ncadrrii care n funcie de varianta tehnologic de tiere este:

- contur realizat cu creta direct pe material;
- hrtie termoadeziv ataat panului;
- contur descris analitic n cazul croirii automate.
2. numrul de straturi n pan;
3. lungimea conturului de tiere (informaie util pentru stabilirea timpului
operaional);
4. caracteristicile materialului textil;
5. programul tehnologic al operaiei de decupare.
Informaiile rezultate n urma operaiei de decupare care sunt transmise la
subsistemele urmtoare sunt:
1. numrul reperelor produsului;
2. forma reperelor, dimensiunea acestora;
3. volumul pierderilor interioare de material.
Tierea are implicaii i asupra consumurilor specifice de material, dar mai
puine n comparaie cu alte procese (de exemplu ncadrarea). Sunt cazuri cnd se
pot recroi unele repere mici din resturile de material ramase la tiere (pentru retuuri
nu sunt recomandate, dar sunt inevitabile).
Se impune precizarea c procesul de tiere este specific subsistemului
CROIRE ns se ntlnete n pondere nsemnat i n cadrul proceselor de
confecionare.

3.3.1.Clasificarea procedeelor de tiere

Procesul de tiere presupune existena a dou etape:
distrucia suprafeei textile;
separarea marginilor tiate.
i este materializat prin interaciunea dintre factorii specifici suprafeei textile (natur
fibroas, parametri de structur, tratamente de finisare etc.) i cei ai instrumentului

Carmen Loghin 9
de tiere (form, natur, grad de ascuire, viteza de deplasare, deplasare relativ fa
de suprafaa textil etc.).

Procedeul de tiere este determinat de:

natura energiei de distrucie (mecanic sau caloric) produs prin utilizarea
surselor convenionale sau neconvenionale de energie;
natura instrumentului de tiere, care poate fi:
- material (solid, lichid, plasm);
- form de energie (scntei electrice, laser, ultrasunete).
Clasificarea procedeelor de tiere este prezentat n figura 3.16

PROCEDEE
DE
TAIERE

CHIMICE MECANICE TERMOFIZICE TERMOMECANICE

Stantare
TAIEREA TAIEREA PRIN
TAIEREA EFECT JOULE
Cutit CU LASER
SIMPLA
Calandrare

TAIEREA TAIEREA IN
Cutit banda CU PLASMA CIF
TAIEREA
COMPLEXA
Hidrodinamica
TAIEREA CU
TAIEREA ULTRASUNETE
Cu foarfeci CU SCANTEI
TAIEREA
IN PERECHE
Poanson si matrita

TAIEREA
COMBINATA

Fig.3.16 Procedee de tiere

n cazul tierii mecanice, deformarea i

distrucia materialului se realizeaz prin intermediul
unei lame tietoare (n form de pan) acionat
mecanic (figura 3.17).
Instrumentul de tiere (1) este acionat
mecanic prin intermediul forei motoare P. n urma
interaciunii cu materialul (2) se genereaz
reaciunile F1, F2 care, din punct de vedere
tehnologic, sunt cauza uzurii lamei tietoare.
Dei prezint unele dezavantaje (uzura Fig.3.17 Tierea mecanic -
instrumentului de tiere, suplimentarea timpului de principiu
tiere n funcie de ciclii de ascuire, ncovoierea
lamei la schimbarea direciei pe conturul de tiere, limitarea vitezei de deplasare),
tierea mecanic rmne procedeul cel mai frecvent ntlnit n industria de confecii
datorit numrului limitat de restricii de utilizare.

Carmen Loghin 10
 Tierea simpl reprezint detaarea
materialului cu un instrument de tiere care execut
o singur micare de lucru, determinat de
configuraia liniei de tiere. Reprezentativ pentru
acest procedeu este tierea prin tanare (figura
3.18) la care instrumentul de tiere (cuitul de tan
- 1) are micare de ridicare coborre perpendicular
pe suprafaa straturilor de material (2). Pentru
definitivarea tierii, muchiile cuitului de tan Fig.3.18 tanarea - principiu
ptrund n butucul de tan (3). Un caz particular
al tierii simple l reprezint procesul ntlnit la
majoritatea mainilor automate de croit care poate
fi asimilat cu tierea cu ajutorul cuitului (figura
3.19). panul (2) este staionar iar cuitul vertical
(1) este ghidat pe conturul de tiere descris
analitic, programul de tiere fiind reprezentat de
ncadrarea realizat n sistem CAD.
n cazul tierii complexe pentru realizarea Fig.3.20 Tierea cu ajutorul
cuitului band - principiu
distruciei materialului este necesar i o micare
relativ a acestuia fa de instrumentul de tiere
care prezint o micare cu vitez constant.
Reprezentativ pentru acest procedeu este tierea
cu ajutorul cuitului band (figura 3.20) ntlnit la
maina fix de croit. Cuitul band (1) are micare
rectilinie, uniform cu viteza V1 iar panul (2) este
deplasat de ctre executant cu viteza V2 variabil,
dependent de configuraia liniei de tiere.
Tierea n pereche se realizeaz cu ajutorul Fig.3.21 Tierea combinat -
a dou muchii tietoare care acioneaz pe principiu
suprafeele opuse ale materialului, reprezentativ
pentru acest procedeu fiind tierea cu foarfecele.
n cadrul tierii combinate, distrucia materialului se realizeaz n dou
etape: despicare a straturilor superficiale i a celor din profunzimea panului (2) i
forfecare a ultimelor straturi ntre cuitul mobil (1) i suportul panului (3 - figura 3.21).
Acest procedeu este ntlnit la tierea cu maina mobil cu disc sau cuit vertical.
n cazul procedeelor termofizice, distrucia materialelor i separarea pe
conturul de tiere se realizeaz termic, energia caloric fiind generat de
instrumentul de tiere care, cu excepia tierii cu plasm, este o form de energie
(laser, scntei electrice). Spre deosebire de procedeele termofizice, n cadrul
procedeelor termodinamice separarea se realizeaz mecanic prin exercitarea unei
presiuni asupra materialului (polimer termoplast) care
este adus n stare topit prin nclzire endoterm (prin
efect Joule) sau exoterm (n curent de nalt
frecven CIF sau cu ultrasunete).
Procedeele chimice presupun distrucia
chimic a materialelor textile prin utilizarea jeturilor de
acizi sau baze tari.

Clasificarea operaiilor de tiere se Fig.3.19 Tierea cu ajutorul

realizeaz pe criteriul scopului tehnologic vizat: cuitului - principiu
1.DECUPAREA reprezint operaia de

Carmen Loghin 11
separare succesiv dup contur deschis a unei zone de pe suprafaa materialului,
care reprezint reperul croit. Operaia de decupare deine ponderea cea mai mare n
totalitatea proceselor de tiere i se poate realiza cu maini fixe, mobile sau maini
automate de croit.
2.TANAREA este operaia de separare simultan pe contur nchis a unei
zone de pe suprafaa materialului, care reprezint reperul
croit.
Aceast operaie impune anumite restricii n utilizare
generate de:
particularitile constructive ale utilajului cuitul de
tan trebuie s prezinte forma reperului care urmeaz Fig.3.22 Butonier
s fie croit. Din acest motiv se recomand pentru cu cap rotund
croirea unor elemente de produs stabile din punct de
vedere constructiv (gulere, manete la cmi,
plastroane la sacourile pentru brbai etc.).
structura comenzii deoarece practic pentru fiecare
reper trebuie s se construiasc un cuit de tan, este
raional utilizarea acestui procedeu numai pentru Fig.3.23 Butonier
dreapt
comenzile mari sau cu repetabilitate mare.
caracteristicile fizico - mecanice ale materialului
textil se recomand pentru tierea materialelor cu
rigiditate ridicat, de tipul ntriturilor pentru gulere,
manete, clape de buzunar la cmi. n funcie de
particularitile produselor sau comenzilor, tanarea se
poate utiliza pentru croirea unor elemente ale Fig.3.24 Coaserea
produselor tehnice. refileilor
3.STRPUNGEREA este o operaie asemantoare
tanrii, cu deosebirea c zona tiat pe contur nchis reprezint deeu. Se
regsete n cadrul tehnologiei de realizare a butonierelor cu cap rotund pentru
formarea deschiderii (1 - figura 3.22).
4.POANSONAREA are ca scop realizarea unor deschideri pe suprafaa
reperelor produselor de mbrcminte, cu rol funcional sau tehnologic. Se ntlnete
n cadrul tehnologiei de coasere a butonierelor drepte pentru tierea deschiderii (1 -
figura 3.23) sau la realizarea buzunarelor cu refilei pe maina automat (figura 3.24).
Deschiderea buzunarului (1) se taie dup coaserea reperului (2) din care se vor
realiza refileii pe suprafaa reperului de baz (3).
Poansonarea cu scop tehnologic se utilizeaz pentru realizarea unor semne
interioare de marcare (perforaii) pe suprafaa reperelor croite. Aceast operaie de
marcare se realizeaz n pan cu ajutorul mainilor de poansonat dotate cu tij cu
vrf ascuit care ptrunde n profunzimea straturilor. Poansonarea se poate realiza i
pe maina automat ca faz a croirii prin programarea funcionrii tijelor de perforare
ataate capului de tiere.
5.DESPRINDEREA reprezint detaarea complet a unei zone de material
pe toat lungimea, n linie dreapt sau curb. Scopul tehnologic al operaiei de
desprindere este obinerea benzilor bi sau a benzilor din tricot utilizate pentru
bordarea marginilor reperelor.

Carmen Loghin 12
 6.CRESTAREA const n tierea pe contur deschis (n general pe rezerva
de coasere), cu ndeprtarea sau nu a materialului. n general, efectul tehnologic al
acestei operaii este obinerea semnelor de control pentru asamblare (picluri,
crestturi) i se ntlnete att n procesul de croire ct i n cel de confecionare.
Forma semnelor de control (figura 3.25) se adopt n funcie de caracteristicile
materialului textil i de tehnologia de croire. Semnele tip cresttur (a) se pot realiza
prin orice variant de croire, fiind cu utilizarea cea mai frecvent. n cazul materialelor
peliculizate sau cu voluminozitate mare se va evita alegerea crestturii deoarece
semnul este cu vizibilitate mic, inducnd timp suplimentar la asamblare. Semnele tip
U (d) se recomand n cazul materialelor sensibile (grosime mic, rezisten la
sfiere sczut) pentru a se evita degradarea reperelor n timpul fazelor de
prelucrare. Semnele n form de V (f) pot fi utilizate pe conturul reperelor cu raz
mic de curbur pentru a elimina operaiile de crestare pentru mrirea liniei de contur
(rscroiala mnecii, diferite linii decorativ constructive etc.). Orientarea spre interior
sau exterior (e, g) se utilizeaz pentru identificarea reperelor stng / drept n cazul
simetriilor (ex. laistul buzunarelor laterale). Semnele tip dreptunghi (c) se utilizeaz
pentru confecionarea abloanelor tehnologice (pentru faze de nsemnare).
Din punct de vedere al tehnologiei de croire, numai semnul tip cresttur
poate fi realizat cu maina mobil sau fix de croit, toate celelalte variante fiind
posibile (n condiii de eficien i siguran a muncii) pe maina automat.
n cadrul procesului de confecionare, operaia de crestare a marginilor se
utilizeaz pentru:
realizarea unor semne de control pe rezervele de coasere ale semifabricatelor
(de exemplu semnele pentru jumtatea i sfertul de guler la cma, dup
fazele de asamblare i tighelire);
crestarea rezervelor de coasere n zonele de contur cu raz mic de curbur,
dup asamblarea reperelor (rscroiala mnecii, linia de asamblare a feei cu
clinul lateral la jachetele clasice pentru femei).
7.TIEREA MARGINILOR const n detaarea unor zone inutile de pe
conturul reperelor croite sau al semifabricatelor, fiind asimilat cu o operaie de
corectare. Dac prezena acestei operaii n
procesul tehnologic de confecionare este
justificat, n cadrul procesului de croire
desemneaz deficiene n etapa de
proiectare constructiv - tehnologic a
produsului (recroirea reperelor termolipite, a
reperelor produselor n carouri etc.).
n procesul de confecionare se
utilizeaz pentru diminuarea rezervelor de
coasere pentru elementele de produs
constituite din fa i dos, nainte de
ntoarcere (inclusiv tierea colurilor). Din
punct de vedere tehnologic, tierea
marginilor la confecionare se poate realiza: Fig.3.25 Semne de control
manual, dup asamblarea feei cu
dosul reperului;
mecanic, simultan cu operaia de asamblare pe maina de cusut i corectat.
8.SECIONAREA este operaia de divizare a panului n seciuni sau a
unor repere croite n mai multe zone independente. n cazul secionrii panului se
impune condiia de existen a unei linii de secionare (linie relativ dreapt) plasate la
maximum 1,5 m nc din faza de realizare a ncadrrii.

Carmen Loghin 13
 3.3.2.tanarea
Se intalnete la confecii din piele (n general), dar si textile, mai ales cand se
utilizeaza la croirea de repere mici. In general, prin stantare se intelege operatia de
deformatie plastica prin taiere a materialelor textile in care se utilizeaza un instrument
mecanic numit tan
Stanta contureaza o anumita forma de portiune (reper) de material reprezentate prin
sabloanele din incadrare. Aceasta forma este separata, prin taiere, de restul
materialului, prin actiunea unei forte mecanice datorate unei prese sau unei masini
de stantat.
In confectii textule, stanta se aplica la taierea intariturilor pentru reperele de guler,
mansete, buzunare, epoleti etc.
Uneori se utilizeaza stanta si la repere mici din materialul de baza sau se pot utiliza
stantele complexe a caror forma reprezinta o incadrare simpla.
Se poate concluziona ca forma stantei si, implicit, a muchiei taietoare a stantei, este
data de conturul reperului ce se croieste, rezulta ca stanta se numeste simpla, sau
forma stantei poate fi complexa, conturul de taiere fiind dat de o incadrare simpla,
rezulta stantare complexa.
Taierea prin stantare se realizeaza, ca orice taiere, cu ajutorul unui cutit de
forma bine precizata, efectul taierii fiind determinat de patrunderea partii ascutite a
stantei in materialul textil, obtinandu-se astfel detaliile croite.
Schematic, taierea prin stantare este reprezentat n figura III.1.

Figura III.1. Tierea prin tanare (schem)

1- cuit tan,
2- butuc de tan,
3- materiale textile,
- unghiul de ascutire,
- grosimea straturilor de materiale.

Carmen Loghin 14
Taierea se datoreaza penei mecanice 1 ce intra in materialul textil 2, datorita unei
actiuni de presare.
Acest sistem si mod de croire exista si in cazul stantelor aflate sub material.
Stanta cu cilindri. Stanta intra in contact cu materialul ce se croieste, debitarea
facandu-se in mod continuu, taierea realizandu-se prin trecerea materialului textil
intre cilindru de stanta ce are o miscare de rotatie continua si o platforma. Presarea
in acest caz se exercita de catre cilindru de stanta, astfel incat se obtin, prin debitare,
reperele croite. Schema tanrii cu cilindri este prezentat n figura III.2.

Figura III.2. tanare cu cilindri

Eforturile la tanare
Eforturile de tiere n cadrul tanrii sunt influenate de grosimea tiului
cuitului tan i de gradul de ascuire a cuitului. Se poate preciza c la cuitul
tan cu unghi de ascuire mic, efortul este mic iar la unghi de ascuire mare, efortul
este mai mare. Practic, efortul la taiere n cazul stantei este direct proportional cu
unghiul de ascutire .
Modul de producere si variatie a efortului la taiere in cazul stantei se poate
reprezenta grafic ca o lege simpla intre efortul la taiere, grosimea straturilor de
material si unghiul de ascutire (figura III.3.)

Figura III.3. Variaia eforturilor de tiere la tanare

Carmen Loghin 15
P (kg/cm) - efort la taiere (pe lungime),
grosimea straturilor de materiale,
i - unghiuri de ascutire,

Explicarea efortului la stantare se poate face prin modul de comportare a

materialelor textile in cazul taierii prin stantare, dar si prin reactia acestora la actiunea
cutitului de stanta in zona de contact cutit-material. In aceasta zona, la presare,
rezulta o comprimare a straturilor de material pe directia muchiei cutitului, precum si
o alungire a straturilor de material in portiunea din afara si din interiorul cutitului de
stanta (I,E).
Aceasta alungire datorata presiunii are ca efect comprimarea acestuia, taierea se
explica prin faptul ca se depaseste rezistenta la comprimare a materialelor textile,
datorita actiunii cutitului de stanta, precum si depasirii rezistentei la tractiune a
materialului datorita alungirii acestuia.
Eforturile, ca mod de evolutie si diagram, se pot explica printr-o reprezentare
grafica conform figurii III.4.

Figura III.4. Diagrama eforturilor la tanare

Aceasta diagrama se explic astfel:

-ab - reprezinta partea curbei diagramei ce are o valoare de 0,4-0,5 din . In
aceasta portiune, cresterea eforturilor la taiere este direct proportionala cu
adancimea de patrundere a cutitului stantei in material. Pe aceasta portiune se aplica
legea lui Hook.
-bc - pana la 0,2 din . Efortul la stantare prezinta valori din ce in ce mai mari,
valoarea maxima inregistrandu-se in punctul c. In acest punct se evidentiaza
momentul in care are loc ruperea straturilor de material textil. Ruperea straturilor se
desavarseste pe masura ce cutitul de stanta patrunde in grosimea de material.
-cd - reprezinta 0,05-0,15 din , avand ca efect scaderea efortului la stantare.
Aceasta scadere a efortului se datoreaza faptului ca taierea s-a facut deja in cea mai
mare masura pe portiunile anterioare, datorita ruperii straturilor de material de la
suprafata spre interior. Marimea straturilor rupte se datoreaza efortului la comprimare
a straturilor de material textil si este dependenta de proprietatile materialelor textile.

Carmen Loghin 16
 -de - reprezinta portiunea de definitivare a taierii si se realizeaza cand ultimele
straturi de material sunt rupte, grosimea de patrundere fiind de la 0,25 0,15 din .
Pentru explicarea fenomenului de evolutie si de aparitie a efortului la stantare
se va realiza o analiz a componentelor stanrii la interactiunea cutit-material textil.
Aceast compunere se poate face tinand cont de elementele caracteristice specifice
la contactul cutit stanta - material textil (figura III.5.)

Figura III.5. Compunerea eforturilor la tanare

Pentru explicarea fenomenului de aparitie a eforturilor la stantare se apeleaza

la descompunerea acestora conform principiului actiunii si reactiunii dintre cutitul de
stanta si material textil.
P - forta de presare,
vC - viteza de patrundere a cuitului tan,
- unghiul de ascutire
- unghiul de frecare a material-cuit,
A - punct comun cutit-material,
T - componenta pe direcia de ascuire (fora de frecare),
N - componenta normal,
R - rezultanta efortului la stantare,
H - componenta pe orizaontal a efortului la tanare,
V componenta pe vertical a efortului la stantare.
Explicarea modului de actionare porneste de la faptul ca cutitul de stanta
patrunde in materialul textil cu viteza vC, datorit presiunii exercitate de platforma
superioara prin fora de presare P. Un punct oarecare A de contact dintre material si
cutit se gaseste in acest caz sub actiunea a 2 forte N si T. Cele 2 componente dau
rezultanta R ce se descompune n componentele V i H.
V componenta pe direcia (vertical) de deplasare a cutitului,
H - componenta pe direcia (orizontal) de aezare a straturilor de materiale.
V si H se explica in functie de unghiul de ascutire si cel de frecare. Pentru a
lamuri si definitiva eforturile la activitatea de stantare, se vor preciza elementele de
interactiune a eforturilor unitare, conform legilor mecanicii, deci va rezulta legatura
dintre comprimarea relativa a materialului in zona de taiere, adancimea de

Carmen Loghin 17
patrundere a cutitului in grosimea straturilor de material, grosimea cutitului si unghiul
de ascutire.

1 x
(h )
tg

- comprimarea straturilor de material (%)

- grosimea straturilor de material (mm)
h - adncimea de ptrundere a cuitului de tan (mm)
x - grosimea taisului cutitului (mm)
- unghi de ascutire

H V
2tg

tg

H - componenta orizontal
V - componenta vertical
- unghi de ascuire
- coeficientul de frecare (cutit-material)

Din cele dou relatii rezult ca eforturile la tantare depind in mare masura de
cei doi factori, -coeficientul de frecare i - unghiul de ascuire.
Analizand relatia H = f(V), rezulta c dac = 2tg atunci H = V, adic
eforturile orizontale la stantare sunt egale cu cele verticale, deci nu exist taiere. n
cazul in care > 2tg, rezulta H > V, adic eforturile orizontale sunt mai mari decat
cele verticale, deci nu exist taiere. Daca < 2tg, rezulta ca frecarea este mica , H
< V, adica eforturile orizontale sunt mai mici decat cele verticale, deci n acest caz
exist tiere. n condiii practice se considera c taierea are loc cand > 15 si <
0,5 (V>H).
Valorile mari ale componentei H au o consecin negativ asupra procesului
de taiere prin stantare, ducand in final la modificarea conturului taisului, astfel incat
taierea se va face foarte greu. Se evit asemenea cazuri, deoarece rezulta o calitate
necorespunzatoare a croirii prin stantare.
Rezultanta celor dou eforturi se calculeaz cu relaia:
R V2 H2

Valorile coeficientului de frecare sunt variabile in functie de caracteristicile

materialelor ce se prelucreaza.
<< (spre 0) eforturile la stantare scad
>> eforturile la stantare cresc
R total la stantare depinde de urmatorii factori:
- efortul unitar de tiere, , al materialelor ce se prelucreaz,
- lungimea conturului de taiere (direct proportional),
- unghiul de ascuire, , (direct proportional),
- grosimea muchiei tanei, x ( direct proportional),
- rezistenta cutitului la taiere la actiunea lui H.

Carmen Loghin 18
 3.3.3. Taierea combinat
Este o taiere succesiva din punct in punct i se datoreaz aciunii a dou fore,
cea rezultat din deplasarea cutitului i cea rezultat din deplasarea mainii pe
conturul de tiere (sau deplasarea materialului n zona de tiere).
Tierea complexa reprezint un proces mecanic de taiere a materialului textil
iar n confecii textile se utilizeaz la cele dou operaii distincte: secionare i
decupare. Sectionarea spanului este o operatie de croire prin care spanul de material
textil este divizat in sectiuni. Aceasta operatie se executa pentru a facilita operatia
urmatoare (decupare), deoarece sectiunile de span sunt mai usor de manevrat la
taierea dupa contur.
Operatia de sectionare este impusa de volumul si marimea spanului, in sensul
ca exista lungimi mari de span si un nr mare de foi in span. Aceste spanuri mari ar fi
dificil sa fie deplasate la masini de croit dupa contur, adica la decuparea reperelor.
Sectionarea spanului se face pe directie transversala, nu in linie dreapta neaparat, ci
dupa o linie de contur, conform incadrarii. Uneori, sectionarea se poate realiza si pe
directie longitudinala, n final obinandu-se seciuni de pan de o anumit lime i
lungime. Grosimea spanului este determinat de numrul de foi in span si grosimea
fiecarei foi. Operatia de sectionare se realizeaza cu ajutorul masinilor mobile de croit.
In confectii se utilizeaza dou tipuri de maini mobile: cu disc (figura III.6.) i cu cuit
vertical (figura III.7.).

Figura III.6. Schema tehnologic a unei maini de secionat cu cuit-disc

Carmen Loghin 19
 Figura III.7. Schema tehnologic a unei maini de secionat cu cuit vertical

1. corpul cuitului,
2. tiul cuitului,
3. material textil
A A, seciune n cuit,
a - muchia ascuit a cuitului,
b - corpul cuitului,
- unghiul de ascuire.

Tierea materialelor textile cu cuit-disc sau cuit vertical se realizeaz prin

deplasarea mainii de secionat pe masa de croit dup o anumita linie de tiere
precizat pe suprafaa panului printr-o ncadrare.
Materialele textile in zona de taiere sunt strnse, comprimate, datorit aciunii
cuitului i a tlpii acestuia. Deplasarea cuitului i implicit a mainii de secionat pe
conturul de tiere se face manual, prin mpingere.
Pentru realizarea unei tieri cat mai corecte n cazul secionrii panului cu
maina de croit cu disc sau cu cuit vertical, grosimea panului nu trebuie s
depeasc 0,4 din diametrul discului sau 0,4 din zona de aciune a cuitului vertical.
Conditii ce trebuie respectate la sectionare:
1. taierea se va face numai pe linia de contur din incadrare, respectandu-se
dimensiunile reperelor incadrate
2. straturile de material textil ce formeaza spanul trebuie sa fie suprapuse cat
mai corect din punct de vedere tensional si dimensional. In cadrul acestei conditii se
va tine cont si de coeficientul de frecare cutit-material, . Cand acesta este mic, se
impune fixarea spanului prin cleme.
3. sectiunile de span rezultate vor fi asezate in pachete conform combinarii si
indicatorilor tehnici.

Carmen Loghin 20
 3.3.4.Tierea complex
Decuparea reperelor - croirea propriu-zisa - este tot o operatie mecanica de
taiere dupa contur prin care se realizeaza detasarea reperelor din sectiunile de span
si inlaturarea deseurilor.
Decuparea reperelor se realizeaza cu o masina fixa de croit ce prezinta ca
instrument de taiere o banda taietoare antrenata de 2, 3 sau 4 roti. Cea mai utilizata
este cea cu 3 roti.

Figura III.8. Schema tehnologic a unei maini de croit fixe cu 3 roi

1. banda tietoare,
2. roata de antrenare (conductoare),
3,4. roi de conducere a benzii,
5. masa de croit,
6. fanta mesei de croit.
Roata de antrenare 2 a benzii 1 este actionata de un electromotor. 3,4 sunt
rori de sustinere si directionare a miscarii. Rotile 4 si 2 sunt plasate perfect vertical si
perpendicular pe masa de croit 5. Tierea se realizeaza in zona de actionare a
cutitului banda 1, zon delimitat de fanta 6 de la masa de croit 5. Taierea
materialelor textile se realizeaza sub actiunea a 2 miscari diferite:
1. miscarea benzii taietoare cu o anumita viteza datorat antrenrii de catre
roata 2,
2. miscarea materialelor textile n zona de taiere spre cuit.
Croirea se va face numai conform conturului reperelor incadrate de pe
suprafata foilor din pan.

Carmen Loghin 21
 Tierea materialelor cu ajutorul mainilor de croit fixe sau mobile are loc
datorita unei micri complexe, reciproce, dintre cuitul de tiere ce executa o
anumita micare si straturile de material textil ce execut cea de a doua micare.
Datorit acestei complexiti, unghiul de taiere nu este ntotdeauna acelai cu
unghiul de ascuire a instrumentului de tiere.
Procesul de tiere n cazul tierii complexe se poate schematiza (figura III.9.) astfel:

Figura III.9. Schematizarea tierii complexe

Conform schemei, tierea are loc datorit vitezei de deplasare n plan

orizontal, vA, a materialului ce se croiete i n plan vertical, vB, a cuitului, astfel
tierea are loc sub aciunea comun a acestor viteze. Unghiul de ascuire este
acelai, indiferent de tipul mainii de croit. Procesul de tiere se poate explica
considernd c punctul A se va deplasa n punctul A1 si A2 ( pentru aciuni separate
a lui vA i vB). ntr-un anumit timp de croire, t, punctul A se deplaseaz din origine
pan n A1 sub aciunea lui vA si tot din origine, pan in A2 sub aciunea lui vB. Spatiul
parcurs din A n cele dou puncte se calculeaz cu relaiile:
AA1 v A t
AA2 v B t
Aceste relaii sunt valabile cnd se consider c tierea materialelor are loc
numai sub aciunea componentei orizontale vA sau a celei verticale, vB. Daca se
consider micarea punctului A simultan sub aciunea ambelor viteze, rezult viteza
vR, calculat cu relaia:
vR v A2 v B2
Pentru explicarea fenomenelor de taiere complexa se apeleaza la o detaliere
precisa a miscarii materialului fata de cutit. Taierea complexa se realizeaz sub
aciunea combinat a vitezei de deplasare vA si vB, precum i datorit influentei
unghiului de ascutire si a unghiului de taiere.
Relatia care evidentiaza aceasta influenta la taierea complexa prezinta urmatoarea
forma:

Carmen Loghin 22
 1
tg tg
2 2 v
2

1 B
vA

vA - viteza n plan orizontal a cuitului,

vB - viteza n plan vertical a cuitului,
- unghiul de tiere,
- unghiul de ascuire.
Se observ c unghiul va avea valori cu att mai mari cu ct valoarea
radicalului este mai mic i invers.
Se pot discuta dou cazuri limit:
1. vA = 0, atunci va avea valori foarte mici, rezult c nu este posibil
tierea,
2. vB = 0, atunci = , caz in care nu avem tiere
Aceste cazuri limita conduc la concluzia c unghiul de taiere va scdea cnd raportul
v
vitezelor B creste. Creterea acestui raport se poate face prin:
vA
a) prin creterea lui vB
b) prin reducerea lui vA
n consecin, reducerea lui vA este condiionat de o anumit productivitate la
croire, deci rmne, ca variant creterea lui vB (n anumite condiii).
n practic: vA = 120 - 220 mm/s
vB = 10.000-20.000 mm/s
Se poate preciza ca variaia unghiului de taiere in funcie de raportul vitezelor
este de tip parabolic. Din punct de vedere fizic, reducerea unghiului de taiere se
poate face prin utilizarea unor unghiuri de ascuire ct mai mici. Se poate considera
c utilizarea unor instrumente de taiere cat mai ascuite, <<, conduce la eforturi de
tiere mai mici.
Pentru a se urmri influenta unghiului de ascuire asupra solicitrilor la croire,
se poate apela la studiul variaiei lamei de tiere n cadrul procesului de croire. Din
aceast analiz, rezult c lucrul mecanic (L) in cazul croirii complexe depinde de
raportul vitezelor. Valoarea raportului trebuie mentinut intre anumite limite. Daca vB
este prea mic, se vor reduce foarte putin eforturile la taiere, dar consumurile de
energie cresc.
In afara acestor considerente, se ia in considerare si coeficientul de frecare,
v
dintre cutit si materialul textil. n acest caz, daca B este mic, unghiul mic, rezult
vA
ca pot aparea fenomene nedorite, datorita frecarii si degajarii de caldura la contactul
dintre cutit si materialul textil. Peste valorile de 100 ale raportului, apar degajari de
caldura foarte mari, afectand calitatea croirii. Degajrile mari de cldur i
fenomenele nedorite la croire apar mai ales la materialele sintetice si artificiale la
care, pe langa topirea marginilor, se produce si o acoperire a taisului cutitului cu un
strat de material sintetic topit, ceea ce afecteaza capacitatea de taiere a cutitului.
Se poate concluziona ca eforturile la taiere urmeaza aceeasi lege ca n cazul
unghiurilor:

Carmen Loghin 23
 1
P1 P
2
v
1 B
vA

P1 - efortul total de taiere

P - efortul orizontal la taiere
vB
Ca si in cazul dependentei -, creterea raportului conduce la reducerea
vA
efortului la taiere, dar numai daca vB este perpendicular pe vA, avand acelasi sens.
Acest lucru se intampla la masinile de croit fixe.
n cazul mainilor mobile cu cuit vertical (figura III.10.), viteza vB a cuitului
este variabil de la zero la maxim, dar i schimbtoare ca sens. Sensul vitezei vB
este alternativ iar prin compunerea celor 2 viteze (vB si vA) se va obine o rezultant
vR variabil ntre minim vA i maxim (vA+vB). La schimbarea sensului se va obtine
acelasi lucru, cu semn schimbat. Aceasta variatie continua a lui vR, ca sens i ca
mrime, conduce la un unghi de tiere variabil i, implicit, la un efort de taiere P1
variabil, rezultand solicitari neuniforme.

Figura III.10. Compunerea vitezelor la maina de croit cu cuit vertical

n cazul masinilor de croit cu disc, insumarea vectorilor vB si vA este diferita in

functie de punctele de contact dintre cutit si material (figura III.11.)

Carmen Loghin 24
 Figura III.11. Compunerea vitezelor la maina de croit cu disc

La contactul superior (primul strat) dintre cuit si material, vB ce este

poziionat tangent la disc, determin o vitez de deplasare sub un unghi drept.
Acest unghi de contact cuit-material atinge valori minime la straturile inferioare,
deoarece unghiul scade. Scderea unghiului de contact are ca rezultat o cretere a
vitezei vR, astfel nct se realizeaz reducerea unghiului de tiere i implicit
reducerea eforturilor la taiere.
n concluzie, scderea unghiului de contact de la 90 la 0, nseamn o
rezultant mare, ceea ce are drept consecin tierea mai uoar, deci eforturi mai
mici la taiere.

3.4.Pregtirea reperelor pentru confecionare

Obiectivele tehnologice ale subsistemului PREGTIREA REPERELOR
PENTRU CONFECIONARE sunt:
De a realiza condiiile de transfer material i informaional ntre subsistemele
CROIRE i CONFECIONARE;
De a asigura conformitatea dintre caracteristicile reperelor croite i
documentaia existent pentru produsele de mbrcminte;
De a asigura condiiile de identificare a produselor n corelaie cu
particularitile sistemului de urmrire a fabricaiei utilizat n firm.
Fluxul material i informaional specific pentru desfurarea activitilor
specifice subsistemului PREGTIREA REPERELOR PENTRU CONFECIONARE
este prezentat n figura 3.45.

Carmen Loghin 25

pachete de produse
(materie prima cu informatii:
numar repere, tip material
ordin de lansare la confectionat,
etichete de produs,
etichete de pachet
repere croite (materie prima
cu informatii: forma, dimensiune,
numar, semne de control)
PREGATIREA REPERELOR
raport de croire, consum real
PENTRU CONFECTIONARE de materie prima, lungimea
- Verificarea reperelor croite materialului nefolosit
- Numerotarea
- Formarea pachetelor
sabloane de control, produs
etalon, etichete de pachet

Fig.3.45 Subsistemul PREGTIREA REPERELOR PENTRU CONFECIONARE

Reperele croite se constituie ca:

flux material ntre seciile de croit i confecionat ;

suport material al fluxului informaional, fiind purttoare de informaii:
1. tehnologice, cu referire la:
- parametrii dimensionali i de form ai contururilor i suprafeelor ce
urmeaz a fi prelucrate;
- punctele de ntlnire, pe contur i n interiorul reperului;
- particularitile de confecionare (poziia rezervelor de coasere, forma
colurilor, tip de asamblare utilizat);
- numrul reperelor, tipurile de materiale utilizate pentru realizarea
produsului, participarea acestora la structurarea produsului;
- natura i comportarea materialelor prelucrate.
2. de identificare:
- a produsului (etichete ataate la operaia de numerotare);
- a pachetului de repere (etichete ataate la operaia de formare a
pachetelor).
Structura de activiti n cadrul acestui subsistem este (figura 3.46) :
sortarea;
formarea pachetelor, respectiv a loturilor;
completarea documentelor tehnologice de nsoire i identificare;
asigurarea condiiilor de transport n corelaie cu specificul organizrii
procesului de confecionare.

Sortarea reperelor croite se realizeaz n dou etape :

1. dup decupare, cnd panurile de repere care aparin aceluiai produs se
separ din ncadrare. Dac ncadrarea este realizat n sistem CAD fiecare
produs este identificat printr-un cod alfanumeric (A, B, C etc.) inscripionat n
interiorul reperului, alturi de mrime. n unele firme de confecii, ca o msur
de asigurare a calitii, ncadrarea listat la plotter se suprapune peste pan
chiar dac acesta este decupat pe maina automat.
2. dup verificare, cnd se realizeaz separarea pe culori i se combin
diferitele tipuri de materiale componente ale produsului (reperele aceluiai
produs din material de baz, cptueal, ntrituri etc.).

Carmen Loghin 26
 REPERE CROITE IN SPAN

Sortare pe culori si marimi

Completare, atasare documente

de identificare a produsului

VERIFICARE

NU
Numar de Forma, dimensiuni, NU Continut informatii NU
repere calitate material tehnologice

Croire repere Recroire repere Completare

DA DA DA
lipsa cu defecte, semne
corectare

SORTARE

NUMEROTARE

FORMARE PACHETE, LANSARI

COMPLETARE DOCUMENTE

DEPUNERE PE SISTEMELE
DE TRANSPORT

Fig.3.46 Activiti n cadrul subsistemului PREGTIREA REPERELOR PENTRU

CONFECIONAT

verificarea reperelor croite, din punct de vedere cantitativ i calitativ;

corectarea reperelor croite, nlocuirea lor;
numerotarea reperelor croite;

Numerotarea reperelor are ca scop identificarea acestora ca aparinnd

aceluiai produs. Se realizeaz individual prin ataarea unor etichete adezive.
Tipurile de etichete i informaiile cumulate pe acestea se stabilesc n
funcie de sistemul de culegere a datelor de producie existent n firm. n general se
utilizeaz dou tipuri de etichete:
cu informaii codificate alfanumeric (etichete tip text) ;
cu informatii codificate prin coduri de bare.
Sistemele informatice pentru urmrirea i gestionarea datelor de producie
permit utilizarea a patru variante de colectare a informaiilor care implic una din
urmatoarele modaliti de etichetare:
1. etichete cu coduri de bare ataate pachetului, citirea realizndu-se la
fiecare loc de munca. Toate locurile de munc sunt dotate cu cititor de cod
de bare. Varianta presupune investiii substaniale pentru dotarea cu

Carmen Loghin 27
 cititoare de coduri de bare, ns urmrirea se face on-line, cu precizie
maxim i permite identificarea perturbaiilor tehnico organizatorice n
momentul apariiei lor.
2. etichete cu coduri de bare ataate pachetului, citirea realizndu-se n
cadrul punctelor de control. Punctele de control sunt locuri de munc
predefinite, n funcie de specificul fluxului tehnologic. Acestea sunt dotate
cu cititoare de coduri de bare (de regula se recomand definirea a 4 5
puncte de control). Investiia este mult mai mic dect n cazul precedent,
urmrirea se face on-line, ns presupune ajungerea pachetului la operaia
declarat punct de colectare a informaiilor cantitative. n plus se impune
realizarea pachetelor cu numr constant de produse.
3. etichete cu coduri de bare ataate produsului, citirea realizndu-se n
cadrul punctelor de control. Cresc costurile cu materialele consumabile,
varianta cumuleaz operaia de numerotare clasic.
4. etichete tip text ataate pachetului, colectarea informaiilor realizndu-se
manual n cadrul locurilor de munc. Dezavantajul acestei metode const
n durata accesului la informaie (a doua zi sau la sfritul schimbului, dup
ce informaiile sunt introduse manual n programul de gestionare).

Formarea pachetelor se realizeaz avnd la baz dou principii:

numr constant de produse, n funcie de tipul acestora (caracteristicile
materialului, numr de repere, numr de materiale constituente) i sistemul
organizatoric la confecionat (transport, urmrirea fabricaiei, grupe
tehnologice etc.).
numr diferit de produse, n funcie de balotul de material din care sunt
croite produsele.
Modul de formare a pachetelor depinde de tipul de transport utilizat
(suspendat sau cu crucioare).

Carmen Loghin 28