Transaminare si decarboxilare oxidativi a lui T, si T; cu formarea catabolitilor solubili, excretabili prin urin’. Roluri fiziologice. La concentratii normale sau mici manifest’ efecte anabolizante. Actioneaza la nivel nuclear asupra genei ce define informatia cu privire la sinteza hormonului de crestere. Controleazi metabolismul oxidativ. Favorizeaza la nivel nuclear transcrierea unor gene ce corespund enzimelor implicate in sinteza 2,3-difosfogliceratului care scade afinitatea hemoglobinei pentru O; producand astfel oxigenarea tesuturilor. Creste sinteza Na‘/K*-ATP azei (pomp consumatoare de ATP), prin actiune la nivel nuclear. Nivelul colesterolului creste in hipotiroidism. ‘Au roluri esentiale in dezvoltarea fetal si postnatal’, La concentratii mari manifest’ efecte catabolizante. Creste viteza metabolismului bazal, se micgoreazi rezervele energetice glucidice si lipidice, catabolismul proteic se intensificd. Nivelul colesterolului scade in hipertiroidism. La administrarea hormonilor tiroidieni, creste utilizarea lipidelor. Reglarea secretiei. Sinteza gi eliberarea hormonilor tiroidieni se aflé sub controlul tireotropinei hipofizare (TSH) care Ja randul ei se afla sub controlul hormonului hipotalamic eliberator de tireotropina (TRH). Inhibitia prin feed-back a eliberarii hormonilor tiroidieni se produce si la nivelul adenohipofizei si la nivel hipotalamic, ca urmare a cresterii nivelului plasmatic al hormonilor tiroidieni (Fig.17.1). Nivele scazute de T; stimuleaz4 formarea de TRH care la rindul su, determina sinteza si secretia de TSH. TSH actioneazi (via AMPc) asupra tiroidei, activand sinteza si secretia de hormoni in singe. La aceste mecanisme reglatorii particip’ gumai T,, prezent ca atare in singe sau care se formeaz& prin deiodurarea T,. Somatostatina (“‘antihormonul" de crestere) inhiba secrefia de TSH. Secretia de somatostatin’ éste stimulati de concentratiile mari de Ts. Reglarea nivelului hormonilor tiroidieni circulanti se face gi prin transformarea T, in T; activ biologic si rT; inactiv biologic. Conversia T, —> rT; este favorizata in inanitie pentru a diminua arderile si consumul de materiale energogene. 17.6.Hormoni care regleazi homeostazia calciului. Importanfa mentinerii homeostaziei calciului. Din punct de vedere fiziologic'rolurile calciului se impart in doud categori 1 S&rurile de calciu din oase asigura integritatea structurala a scheletului; 2.Calciul ionic din lichidul intra- si extracelular este esential pentru asigurarea excitabilititii neuromusculare, coagularea singelui, secretia celular, reglarea activitatii unor enzime. Distribufia calciului in organism Calciul reprezinté aproximativ 2% din greutatea corpului si este distribuit astfel: 1.Cea mai mare parte (aprox. 99%) este distribuita in oase si dinti in forma de hidroxiapatit’ insolubila, 2.Calciul plasmatic (aproximativ 8,5-10,5 mg/dl ser), este aleatuit din tei fractiuni:Ca™* difuzabil, ionizat care reprezint& aprox. 50% din calciul. plasmatic; este forma cea mai interesanti din punct de vedere cantitativ si calitativ, intervine in excitabilitatea neuromusculara, in coagularea sanguin, si in mecanismele de osificare; Calciul difuzabil, neionizat complexat de anioni cu molecula mica: citrat, fosfat, reprezint& aprox. 4mg/dl ser. Calciul intracelular, care reprezinta (107-10° M), este in concentratie de 1000 de ori mai mic& decdt concentratia calciului extracelular (10M). Membrana plasmatic’ este impermeabila pentru calciu, iar scoaterea calciului din celule se face cu ajutorul pompelor de calciu. Multe procese intracelulare sunt mediate de fluctuatii ample si rapide ale calciului intracelular, prin. influx de calciu extracelular sau prin eliberarea sa din depozitele intracelulare, din mitocondrii si reticul endoplasmic. Reglarea metabolismului calciului in organism. Homeostazia calciului extracelular este asigurati de: hormonul paratiroidian, calcitonina si calcitriol (1,25- dihidroxicolecalciferol, 1,25-dihidroxi-D;), care actioneaz4 asupra_osului, rinichiului si intestinului (Fig.17.23) ee Schelet J 25 moli (99%) Tub = digestiv Rinichi S 19 mmollet Yt Panella, => 2.20mmol/L —> (80mmol) ,,.¢ ‘3 mmol/,; mmol/s} 10 mmotfy; 15 mmol /ej Fig.17.23. Homeostazia calciului este reglata prin interactia intre singe gi cele trei organe_inta (0s, inichi, intestin). 1.Hormonul paratiroidian (PTH) este secretat de glandele paratiroide, asezate in partea posterioard a capsulei tiroidiene. Structurd si biosintezd. PTH se sintetizeazd sub forma unui precursor pre-pro- PTH format din 115 resturi aminoacidice. PTH poate fi secretat imediat, stocat in granule de depozit sau degradat de peptidaze intracelulare cu formare de PTH}.36 si PTH37.s4- Reglarea secretiei se face la nivelul degradarii intraglandulare. Pre-pro-PTH, pro-PTH si PTH sunt sintetizati continuu si intr-un ritm constant, independent de fluctuatiile calciului extracelular. Viteza degradarii PTH este functie de calcemie.Cresterea calcemiei accelereazd degradarea iar sc&derea calcemiei diminueazi degradarea PTH in glanda, Eliberarea hormonului in singe este stimulata de sc&derea calcemiei. Pre - pro - PTH (115 aminoacizi) |. fragnvéntul pre (25 aminodeizi) (Gn reticutul endoplasmic) Pro - PTH (105 aminoacizi) |- fragmentul pro (6 aminoacizi) (Gn aparatul Golgi) PTH (84 aminoacizi) Metabolizare. Timpul de injumattire al PTH circulant este scurt. Degradarea se face in fesuturi periferice, in special in ficat. Roluri fiziologice ale PTH. Prin interactia cu un receptor membranar PTH creste concentratia AMPc intracelular. Are actiune hipercalcemiant& stimulind eliberarea calciului si a ionilor fosfat din oase. La nivel renal creste reabsorbtia calciului pind aproape de 100% si inhib& reabsorbtia ionilor fosfat (actiune fosfaturicd). Efectele osoase si renale cresc calcemia firri o crestere echivalenta a concentratiei fosfatului. La nivel intestinal, PTH favorizeazi absorbtia calciului printr-un mecanism indirect. Favorizeazi transformarea 25-hidroxi-D, inactiva in 1,25-dihidroxi-D; activa prin activarea 1a-hidroxilazei renale. 2.Calcitonina este produs& de celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroidei. Structura si biosinteza Calcitonina este produs& sub forma de pre-pro-hormon, peptid cu 32 aminoacizi. Intre resturile aminoacidice 1 si 7 prezint& o punte disulfurica. Reglarea secretiei Secretia de calcitonina depinde de concentratia plasmaticd a calciului ionizat. Concentrafia tisulara a calcitoninei sufera variatii circadiene. Secretia de calcitonin este stimulati de calciu sau gastrin’. Nu este supusi unui control hipotalamic. Roluri fiziologice Calcitonina este hormon hipocalcemiant si hipofosfatemiant. a.La nivelul tesutului osos, inhibi resorbfia osoasi. b.La nivel renal, mareste secretia urinara de calciu, fosfati, sodiu si potasiu. 3.Calcitriolul (1,25-dihidroxi-D, sau 1,25-dihidroxi-colecalciferol) Structura si biosinteza. Termenul de calciferoli se refera la doi steroli Colecalciferol (vitamina Ds), forma vitaminei D care se afla in tesuturi animale, ulei de peste, lapte; Ergocalciferol (vitamina D3), forma vitaminei D care se afla in plante, cereale, drojdii.Activitatea biologica a vitaminei D provenita din alimente, in organismul uman, este rezultatul combin&rii efectelor derivatilor hidroxilati ai vitaminei D; si Ds Vitamina D; (colecalciferolul) se procur din alimente sau se sintetizeaz in piele din 7-dehidrocolesterol, sub actiunea radiafiilor ultraviolete. Principalele etape ale obtinerii colecalciferolului si ale transformarii acestuia in-derivatii s&i biologic activi, sunt prezentate in Fig.17.24. Transformarea 7-dehidrocolesterolului in colecalciferol se face in piele printr-o reactie neenzimaticd, sub. actiunea’ radiafiilor ultraviolete. Are loc deschiderea ciclului B prin ruperea legaturii dintre atomii de carbon 9 si 10. 4 om Alimente (untura de peste, ficat, lapte, galbenus de ou) HO" T-Dehidrocolesterol #3 Colesterol (Provitamina D3) hv |m piele Colecalciferol (Vitamina D,) (Oy NADH + H * 'Fleat z g Parathormon HO" Rinichi 24,25-Dihidroxicolecalciferol Ho” ‘OH 1,25:Dihidroxicolecaleiferol Fig.17.24 Biosinteza vitaminei D; si a derivatilor sai biologic activi. Transformarea colecalciferolul in 25-hidroxi-colecalciferol cu activitate biologica slaba se face la nivelul ficatului sub influenta 25-hidroxilazei, 0 enzima mitocondriala care necesita prezenta O, si NAD(P)H + H’.Transportul colecalciferolului la ficat, ca si transportul 25-hidroxi- colecalciferolului (forma circulanti sanguind a vitaminei Ds) de la ficat la rinichi, este realizat de o proteind transportoare specifica. Transformarea 25-hidroxi-colecalciferolului, sub actiunea catalitici a 1-a- hidroxilazei in 1,25- dihidroxi-colecalciferol, forma cu cea mai mare activitate biologica, considerati ca un adevarat hormon cu rol in reglarea metabolismului calciului are loc la nivel renal. Transformarea 25-hidroxi-colecalciferolului, in 24, 25- dihidroxi-colecalciferol, forma biologic inactiva, care nu influenteaz4 metabolismul calciului, are loc la nivel renal. Metabolizarea. Timpul de injumatatire al 1, 25-dihidroxi-colecalciferolului este de 3 ore. Este inactivat in rinichi prin hidroxilari suplimentare in pozitiile 23, 24, 26 la metaboliti inactivi. Se elimina prin bila. Reglarea secretiei. Prin mecanism feed-back, produsul final 1, 25-dihidroxi- colecalciferol, inhib& propria sa formare. Sciderea concentratiei sanguine a Ca” determina cresterea secretiei de parathormon care prin activarea 1-a-hidroxilazei favorizeazi sinteza de calcitriol (1,25-dihidroxi-colecalciferol). PTH scade activitatea 24-hidroxilazei. Roluri fiziologice. La nivel intestinal, creste absorbtia calciului si a fosfatului. Actioneaz’ asemanator hormonilor steroizi la nivel nuclear, prin stimularea biosintezei unei proteine activatoare a pompei transportoare de calciu, La nivel osos, favorizeazi mobilizarea calciului, actiune opusa calcitoninei care inhiba eliberarea calciului probabil prin cresterea glicozilarii diferitelor glicoproteine din {esuturile calcifiate. 17.7.Hormoni produsi de glandele suprarenale Glandele suprarenale (adrenale) sunt alc&tuite din doua regiuni: regiunea corticala (90%) care produce corticosteroizi si regiunea medularé. (10%) care. claboreaz’ catecolamine. glomerular fasciculata Cortex 80-90 % reticulard Medulara 1020 % Aldosteron acropeei Catecolamine Cortizol 17:7-1-Hormonii medulosuprarenalieni Mediilara care este de origin’ nervoasi elaboreazi: adrenalin’, noradrenalin’, dopamin’.