G.

POPA-LISSEANU

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

www.dacoromanica.ro
 FONTES
HISTORIAE DACO - ROMANORUM

FASCICULUS XI

CHRONICON PICTUM
VINDOBONENSE
ED1DIT

G. POPA-LISSEANU

BUCURERTI
TIPOGRAFIA (BUCOVINA, I. E. TOROUTIU
1937
www.dacoromanica.ro
 IZVOARELE
ISTORIEI ROMANILOR
VOLUMUL XI

CRONICA PICTATA DELA VIENA

TEXT, TRADUCERE $1 COMEN CARR DE

G. POPA=LISSEANU

BUCURESTI
TIPOGRAFIA (BUCOVINA, I. E. TOROUTIU
1937
www.dacoromanica.ro
Amico dilecto
Georgio Cioriceanu
Rerum historicarum aman tissimo
d. d. d.

www.dacoromanica.ro
Umpireslhanile colorate avant
!sate claw% copilla Academiel
Roman., procorais de re-
grateful I. Blasi&

www.dacoromanica.ro
 PREF AT .4
Deli, publicad aceasta colecfie de lzvoare ale Istoriei
Romanilor, seo pul nostru nu este de a rezolva, noi inline, ma-
rile problerae istorioe, mai ales cele din epoca atat de intune-
caul a edului mediu, ci mai mult de a procura altora mate-
rialul necesar pentru rezolvirea lor, totui nu ne p'utem refinea,
cel putin, de a semnala aceste probleme, dandu-ne, in acela.li
timp, i parerea noastra personala. Aceastrt prere care ar
putea, uneori, sad nu fie i cea a oetitorului sau a criticului,
noi o socotim, cemd nu o prezentam subt forma de hipoteza,
ca singurci ceo intem-eiata.
Ne gasim, deci, ispititi s semrudarn in, qIntroducerile
noastre principalele chestiuni ce se refer la i,storia noastra
nationala, ca toate c (went teama sa nu influenreira prea mutt
pe cetitor Cu parerile noastre i th nu-1 abatent eta judecata
sa proprie. Dacei totuli o facem, o facem aceasta mai mutt cu
gadul de ajwta in aprecierea datelor procurate de lectura
acestor izvoare.
punctul nostru de vedere, ce 1-am exprimat i alta
klasel in aceste studii introductive, este cel just, o deducen&
aceasta din judecata favorabila, aproape unanima, ce s'a facia
acestei publicatiuni.
Cat priveoe critica straina, dl ar trebui mai fated sei do-
vedim. este vorba de Notarul anonim dl Vlachii croni-
cilor sunt aceiai cu Roma' ii din secolele XIX i XX, credem
ca. ne putem dispensa de a face aceasta dovada, ca fiind Ile
prisos, i s no multymim cu constatarea ca traducerea noastra
este ireprofabil einwarulfreie Uebersetzung1).,
1) Ungarische Jahrbiicher, XVI, 1 anul 1936. De altfel, prin faptul ca in
cronies pictata se vorbegte in ulthmd capitol de Vlachi, despre cari autorul
vorbise gi in primele capitole, rezulta ca el cunogtea vechia tradilie gi o admi-
tea. Cad, altfel, ar fi avut un =vim de spus in capitohd final gi ar fi nabs;
dacii suet sau nu stint aceiagi Vlachii lui Basarab cu Vlachii

www.dacoromanica.ro
VIII

Am publicat textele in intregirne, in original yi in tra-

ducere, fiinddi am pornit dela ideea ca, pe de o parte, o oper,
fie ea literar fie ea tiirLtificti, nttPoate set fie apreciata deceit
in totalitatea ei, kw, pe de alai parte, Picket' se gasesc, in
aceste texte, o multime de date cari, dei, in aparerefil, n'ar
putea fi considerate ca izvoare ale istoriei noastre nationale,
un observator mai went totui le descopere ca avand, uneori,
chiar pentru istoria noastra, o importang capitaa Astfel,
buniloara, Menumorut din cronica lui Anonymus, considerat
de multi istorici ca un principe slav d trizni,ilor general ului
Tuhutum cari ii cereau movenirea regelui Attila urrai torul
rspuns: <<Attila n'a putut s cuceretasca aceasta par deceit dela
stramolul rneu i gratie sapeinulai mea, imparatul din Con-
stantinopol, nimeni nu poate s o smulgii din mainile
Acel stramo al hti Menumorut, dela care Attila a cucerit fora,
nu poate fi decett impratul roman. Un alt exemplu. In cro-
nica lui Nestor, vorbindu-se despre reizboade dintre Ruji si
Cumani, ni se aminteve inteun pasagiu care, in aparengi,
n'are de a face cu istoria noastra nationala, despre princi pele
Asen sau Osen. Ei bine, numele acestui princi pe este, in aeela,si
timp, numele glorios al familiei domnitoare din imperial ro-
niano-bulgar.
Spunem toate acestea ca reispuns la o observatie a recen-
sentului nostru din Dacoromania care se intreaba dacti
cpentru un pasa giu ori douei, care pot interesa istoria roma-
neasca, merita sa se producer' i traduca cu mare munca i jertf5
de timp o carte Intreaget
In ce privege imputarea din <<Revista Istoricei 2), anurne
ca aceasta colectie de izvoare istorice nu o publicam pe bazii
de manuscripte, mrturisim ca, in irnprejureirile de astazi
ca mijkacele reduse ce ne stau la indemana, ne gasim in im-
posibilitate de a face, prin noi nine, colationarea ata t'or co-
dice numai Vopiscus i Eutropius se gasesc in cate opt
ce se 415 risipite prin diferitele biblioteci din Roma, Paris
Petrograd etc., ci ne multumint sui reproducem textele noastre
dupei cele mai noua i cele mai bune ediii critice.
G. POPA-LISSEANU.
Dacoromattia, vrn, p. 236; vezi aceca gi oksservalie i In Anuartd
Institutalui de istorie viationold, VI, p. 697.
Revista Istoricli XXI, p. 400, XXII, p. 91 gi 357.
www.dacoromanica.ro
 AVANT PROPOS.

Vers la fin du IX-me s icle, les Hongrois, d'origine turco-

mongole, entrainant aprs eux toute une cohue de Finnois, de
Slaves ou d'autres fractions de peuples barbares qu'ils avaient
rammasss en cours de route vers l'Europe Centrale, plantrent
leurs tentes dans le Nord de la plaine de la Tissa; plus tard,
ils iront s'tablir dans la Pannonie de l'Est. Pendant plus de
trois cents ans, ils s'efforceront d'tendre leur dommination sur
les pays voisins, habits par de peuples cliffrents, mais prin-
cipalement par les Roumains, descendants des Thraces roma-
niss et par les mlanges de Slaves et de restes des Huns et
des Avars, maitres ephmres du dbut du Moyen-Age d'une
bonne partie de l'Europe Centrale.
Les Roumains de la plaine de la Tissa et de la Transyl-
vanie de plus tard, organiss en petits duchs ou Tsri"
(= terres, terrae) depuis une date trs ancienne, et, dpendant
en fait de croyance religieuse de l'Eglise de Constantinople,
essayrent de rsister les armes aux mains A ces envahisseurs;
mais, la suite des combats sanglants, ils finirent par cder.
Les rois hongrois, purent ainsi, jusqu'A la fin du XII-me sicle,
reporter les frontires de leur Etat A l'Est sur les crtes des
Carpates, du Danube jusqu'aux sources du Prut.
Pour s'assurer contre les attaques des Barbares se pro-
duisant de l'Est et du Sud-Est, ces rois, qui, depuis la conver-
sion de Saint Etienne, se considraient au service du pape et
en quelque sorte le bouclier du catholicisme vers l'Est, contre
les Barbares payens, voire contre les chrtiens orthodoxes, or-
ganisrent militairement les dbouchs des passages carpati-
ques vers la Transylvanie; Hs y firent btir des chteaux forts
gards par leurs hommes et les mercenaires trangers. Ils

www.dacoromanica.ro
X

firent galement venir des paysans, et peut-tre des artisans, de

l'Europe Centrale et du Nord-Ouest des Flandres, aux XII-me
et XIII-me sicles, qu'ils colonisrent dans la Transylvanie, dans
les rgions propices aux occupations agricoles, mais presque
toujours au voisinage de ces localits fortifes. Ils voulaient
par l atteindre un double but: la mise en valeur de ce nou-
veau pays davantage que ne l'avait fait la population indigne,
les Roumains, qui pratiquait pour la plupart l'levage, en par-
ticulier l'levage du mouton, ainsi que de constituer des rser-
ves d'hommes o seraient venus puiser, en cas de ncessit,
les commandants militaires des chateaux forts en question.
Ces colons seront appels par la suite du nom gnrique de
Saxons.
Au dbut du XII-me sicle, en 1211, le roi Andr II con-
ce.,da aux Chevaliers Teutoniques la Tsara de Borsa ou Barsa
du Sud-Est de la Transylvanie, A la condition que ceux-ci d-
fendissent les possessions hongroises contre les incursions des
Coumans nomadisants du Sud-Est et de l'Est des Carpates. Ce-
pendant, ces moines-soldats, qui s'taient donns pour mission
de convertir au christianisme les Barbares par la parole, mais
surtout par l'pe, manifestrent quelque temps aprs des vel-
lits d'y fonder un Etat A eux et d'en tendre les limites-
sur le versant Sud des Carpates Mridionales. A cette nou-
velle, le roi hongrois ordona le bannissement de ses Etats des
Chevaliers Teutoniques et rvoqua la donation qu'il avait faite
en leur faveur (1225). Dornavant il assurera la garde des
Carpates avec ses propres soldats et mercenaires. Il se pro-
posa galement d'annexer au moment opportun les pays o les
Coumans exeraient une vague domination et de fixer les.
nouvelles frontires de son royaume le long du Danube inf-
rieur et du Prut, voire du Nistru. Les Hongrois n'ont jamais-
pu raliser se plan grandiose; par contre, les tentatives qu'ils
ont faites dans ce sens leur causrent bien des dboires.
Presque A la mame poque, les Roumains de la Pninsule
Thrace, ou plus exactement les Roumains de la Moesie inf-
rieure et de la Thrace proprement dite, s'taient rvolts con-
tre le gouvernement grec de Byzance, abusif et cupide, dont
rien ne les rattachait plus; sous la conduite des deux frres,.
Pierre et Jean Assan, ils aboutirent, aprs avoir inflig des.

www.dacoromanica.ro
 XL

dfaites sanglantes aux armes impriales envoyes pour

touffer leur rvolte, it fonder un Etat, Empire", eux, ayant
Haemus (le Balean) comme pine dorsale. La majorit des anna-
lystes et historiographes grecs, allemands, franais et italiens
de cette poque-l s'accordent reconnaitre au nouvel Etat un
caractre roumain, c'est--dire habit en majorit par les Rou-
mains et ayant des chefs nationaux roumains. Les Bulgares
mixture de Bulgares touraniens et de Slaves immigrs au Sud
du Danube aux VI-me et VII-me sicles dont le dernier Csarat
ou Empire avait t ananti par Basile II, le Bulgaroctone
tueur de Bulgares, (976-1025), qui tablit nouveau les f ron-
tires de la monarchie byzantine sur le Danube infrieur
resteront jusqu'en 1185, c'est--dire jusqu' la rvolte des Rou-
mains, s'y trouvaient en moindre nombre.
L'allgation de maints auteurs modernes, voire contem-
porains, que les Bulgares l'eussent emport numriquement sur
les Roumains de cet Etat ne tient pas debout; une multitude
de documents historiques prouvent le contraire. Cette allga-
tion est dile pour la plupart it une information insufisante sur
la composition ethnique de la Pninsule Thrace au Moyen-Age.
Il est galement ajouter que l'ancien terme germani-
que de Woloh, Wloch, Wloh, etc., qui dsignait les populations
d'origine romaine, tait devenu Vlah, Valah, Valaque dans la
langue des Slaves qui le leur avaient emprunt, et qu'ils ap-
pliqurent leur tour aux Thraces romaniss, puis leurs des-
cedants, les Roumains. Avec l'extension des Slaves dans les
pays carpatiques et la Pninsule Thrace, ce terme devint d'em-
ploi courant; il se substitua progressivement aux &nomina-
tions rgionales de Daces, Gtes, Moesiens, Thraces, Bessi, etc.
La chancellerie et les chroniqueurs byzantins l'adoptrent, eux-
aussi, 5. partir du dbut du X-me sicle; cent ou deux cents ans:
plus tard, les annalistes n'usaient qu'exceptionellement des
mots de Moesiens, Thraces, Daces, etc., la place de celui de
Vlah, Valaque ou Blachus.
Cependant, les Roumains proprement dits n'ont jamais
cess de s'appeler eux-mme Roumains", c'est--dire anciens
sujets romains ou citoyens romains; ils ont toujours considr
le mot de Valaque tranger leur langue; son emploi dans la
correspondence et les actes officiels des organes administratifs

www.dacoromanica.ro
XII

.des Principauts roumaines ou de l'tranger ne les ont gure

empchs de le considrer injurieux A leur adresse.
Enfin, fidle A l'alliance traditionnelle des Hongrois avec
les empereurs d'Orient, puis avec les empereurs latins qui
s'taient substitus ceux-ci, Constantinopole, de 1204 .
1261, Andr II, roi de Hongrie, dcida d'attaquer l'Empire rou-
main de la Pninsule Thrace, rival des Byzantins. Pretextant
l'appel qui lui aurait t adress par un comptiteur A la con-
duite de cet Etat, il fit franchir le Danube A son arme forme
principalement de Saxons, de Roumains et de Szeklers de
Transylvanie ainsi que de mercenaires ptchngues, en 1210
.ou 1211; une pareiile expdition fut rpte en 1230, quand ce
roi instala une gamison hongroise dans la forteresse de Vidine
C.'est alors qu'il retint sous sa domination l'Oltnie, pays qui
s'tend l'Ouest de l'Olt infrieur, entre les Carpates mri-
dionales et le Danube infrieur, et qui avait appartenu jus-
qu'alors l'Empire roumain en question. Peu aprs, en 1232
ou 1233, Andr II fut oblig de retirer sa garnison de Vidine,
mais il se maintint dans l'Oltnie, surnomme par la suite le
pays de Severin, et qu'il considra dsormais partic intgrante
de son royaume.
Afin d'tre inform A temps des agissements de Jean As-.
san II (1218-1241), qui avait tendu sa domination de la Mer
Noire, de la Thrace proprement dite, jusqu'A Durazzo, sur
l'Adriatique, du Danube jusqu'en Thessalie, et d'en rapporter,
bien entendu, l'empereur latin de Constantinople, ainsi qu'
l'empereur byzantin rfugi dans l'Asie mineure, Andr II fit
batir un chateau fort sur la rive gauche du Danube A sa sortie
des Carpates Mridionales; et, suivant une coutume mdievale,
il le mit sous la protection de Saint Sverin et le dota d'un
domaine s'tendant tout autour de quelques kilomtres carrs.
Le commandant de ce chateau fort regut le titre de Ban" (du
joupan, chef d'un youpa, pays en slave). Ce fut 1 l'origine du
Banat de Severin, qui sera largi par la suite en englobant une
bonne partie de l'Oltnie de l'Ouest; il acquit ainsi le caractre
d'un confin militaire, destin prvenir toute ataque contie
les Hongrois se produisant de l'Est, de la valle du Danube in-
frieur. Plus tard, ce Banat, aprs avoir t disput plusieurs
reprises entre les Hongrois el les Roumains, appartiendra

www.dacoromanica.ro
ces derniers; il sera incorpor dans la Principaut de Montnie
ou Valachie.
Pressentant une grande attaque innopine contre eux en-
treprise par les Tartares ou Tatares, Mongols, la majorit des.
Coumans nomades, en voie d'tre convertis au christianisme.
par des rnissionaires catholiques, abandonnent en hte la
Montnie de l'Est et la Moldo-Bessarabie mridionale o ils.
avaient longtemps vcu, et chargent leurs femmes, enfants, in-
firmes et le peu de biens meubles qu'ils possedaient sur leurs.
chariots ruclimentaires tout en bois, couverts de peaux et en-
trainns par plusieurs paires de boeufs; et amenant avec eux
leurs esclaves, prisonniers de guerre, leurs troupeaux de btes
cornes et leurs haras de chevaux, ils gagnrent sous la con-
duite de leur chef Coutan /a plaine de la Tissa, en 1239; ils.
s'y mirent sous la protection des Hongrois.
Les Tartares, qui avaient pralablement ravage la Russie.
mridionale, envahirent en effet les pays carpatiques et la
Pannonie en 1241-1242; le systme de defense militaire que
les rois hongrois avaient organise pendant plus de cent ans
le long des Carpates se rvla incapable de leur resister. Ces.
Barbares saccagrent la Transylvanie et presque toute la Hon-
grie, en y tuant un grand nombre d'hommes. Le roi hongrois,
Bela IV, fils d'Andr II, tout en tant le buoclier du catholi-
cisme contre les Barbares de l'Est, dfenseur de la chrtienet,
leur chapa par la fuite. Ce fut une question de succession
leur Khanaf qui dcida le retrait brusque de ces envahisseurs.
de l'Europe Centrale et le retour dans leur pays de depart,
mais sans avoir rennonc d'en revenir au moment opportun.
Dans sa collection de chroniques, le Persan Fazel-Oullah
Rachid, en dcrivant cette invasion des Tartares mentiorme la
Cara-Ulah, la Valachie Noire ou la future Montnie o il y
avait un prince ou vovode appel Mislay, (Sneslav), qui es-
saya de leurs resister; mais son arme fut aneantie et il trouva_
son salut en se tachant dans les immences forks sculaires,
d'une couleur verte fonce en t, ce qui avait valu A ce pays
la denomination de Cara-Ulah ou Ulaghi, devenue Cara-Iflae
pour les Turcs Ottomans, et Cara-VlascaYa, pour les Slaves.
Revenant de son refuge et se disant peut-tre qu'di quel-
que chose malheur est bon", Bela IV s'estima le maltre de

www.dacoromanica.ro
XIV

droit des pay's dlaisss par les Coumans de Coutan, mais qui
n'avaient pas t occups effectivement par les Tartares; na-
moins il n'eut pas le courage et la force ncssaires de passer
les Carpates et de s'en saisir. Mais craignant le retour offensif
des Tartares qui s'taient empars de presque toutes les step-
pes eurasiatiques, des embouchures du Danube jusque dans
l'Asie occidentale, ce roi agit i l'instar de son pre Andr II,
qui avait concd le pays de Barsa aux Chevaliers Teutoniques;
il fit donation, en 1247, du Pays de Sverin, en entendant par
la toute l'Oltnie y compris le Banat de Sverin proprement
(lit, aux Chevaliers Hospitaliers ou Johanites, A la condition
.que ceux-ci dfendissent la Hongrie contre les attaques des
Barbares venant du Sud-Est; il leur permit galement de rep-
porter, s'ils pouvaient le faire, bien entendu, leurs possessions
a l'Est de l'Olt, dans la Cara-Coumanie, c'est--dire dans l'an-
cien pays assujeti aux Coumans et d'y diffuser la foi catho-
lique.
Dans l'acte of ficiel qui consacre cette donation, Bla IV
mentionne deux de ses vassaux, Jean et Farcas A la tte des
deux duchs ou cniazats en slave, qui faisaient partie du Pays
de Sverin, ainsi que le Vovode Lithuan ou Lythovol. Les
possessions de celui-ci, qui resta sous la dpendance directe du
roi hongrois, occupaient le Nord de l'Oltnie ainsi que le pays
de Hatseg d'au-del des Carpates. Egalement, Bla IV interdi-
sait aux Chevaliers Hospitaliers de s'emparer du vovodat de
Sneslav, son vassal, du Nord-Est de l'Olt infrieur.
Il est A noter que ce mrne roi avait fait donation A Cor-
lard, comte de Talmaci, localit prs de Sibiu, en 1233, quand
il jouait le rle d'associ au trne de son pre, le pays de Lo-
vist (pays aux eaux poissoneuses en slave); ce pays correspon-
dait A la partie de Sud-Ouest du bassin intercarpatique de Bre-
zo'f-Titeti; en change, le comte Corlard s'obligeait d'arrter
les incursions des Barbares pillards venant du Sud, de la Cara-
Coumanie. Quelque cent ans plus tard, ce confin militaire, le
pays de Lovist, sera incorpor dans la Montnie de Bessarab,
surnomm le Grand.
Enfin, on ne sait pas d'une fawn prcise si les Chevaliers
Hospitaliers se sont jamais installs dans le pays de Sverin;

www.dacoromanica.ro
 XV

d'ailleurs, partir de 1250, on n'y entendit plus parler d'eux

ni de la donation qu'on avait faite en leur faveur.
Pour rsister avec succs aux bandes des Tartares, se-
conds par les restes de Coumans nomades de l'Est des Carpa-
tes, qui parfois poussaient leurs razzias jusqu:au-del de l'Olt,
ces formations politiques des Roumains reurent de leurs chefs
une meilleure organisation militaire. A l'Ouest de l'Olt, le yob-
vode Lithovoi profita de la dfaillance, bien que passagre, de
la royaut hongroise pour inclure dans son Etat les duchs de
Jean et de Farcas. Ce fut aprs l'incursion de 1261 des Rou-
mains et des Bulgares du Sud du Danube dans l'Oltnie, mais
d'o ils furent obligs de se retirer en 1263. Puis se sentant
assez fort, ce vovode tendit son pouvoir sur toute l'Oltnie,
l'exception du Banat de Sverin, et refusa de payer le tribut
annuel, marque de vassalit, au roi hongrois, incapable de le
-secourir contre les Tartares et les Coumans.
Ce refus provoca l'expdition militaire de 1270 que Bla
IV organisa contre lui. Lithovol trouva sa mort dans cette ren-
rontre avec les Hongrois; son frre, Barbat, qui combattait aux
ctes de lui, fut pris et amen en captivit Visegrade, rsi-
dence royale, le pays de Hatseg lui fut enlev et annexs A la
Hongrie, ou plus exactement, au vovodat de Transylvanie. Re-
lAch contre une forte ranyon, Barbat revint prendre la con-
duite de l'Oltnie o lul succda peu aprs son fils Tihomir
Bessarab. Ce nom de Bessarab tait alors trs frquent parmis
les Roumains; on le retrouvait aussi dans la toponymie des
pays carpatiques et du Nord de la Pninsule Thrace.
Soit pour mieux rsister aux attaques des Tartares, soit
par suite d'une alliance matrimoniale, l'Oltnie et le vovodat
de Sneslav fusionnrent en un seul Etat national sous la con-
duite de Tihomir Bessarab. L'ambiance politique extrieure en
tait favorable, d'autant plus que la dynastie arpadienne, qui
avait dirig les destines de la Hongrie pendant plus de 300
ans et qui aurait pu s'opposer cette union, touchait sa fin.
Le jeune roi Ladislas IV (1272-1290) et Andr III (1290
1301), le dernier des Arpadiens, ne virent aucun inconvnient,
au moins pour le moment, pour leur royaume, dans l'ascension
des Roumains des organisations politiques plus perfection-
nes et caractre nettement national.

www.dacoromanica.ro
XVI

Les Byzantins appelrent ce nouvel Etat Ungro- ou Ou-

gro-Vlahie", probablement en raison de sa proximit de la
Hongrie ou bien de sa vassalit par raport A la cour de Bude;
les Hongrois Transalpina", pour ne pas le confondre avecia
Transylvanie, les Slaves, en particulier les Serbes et les Bul-
gares, Vlascaia-Zeinli" ou Valachie", et les Roumains
Tsara Romaneasca", pays roumain, ou Montnie", pays de
montagnards,

La lgende veut que la fondation de cette principaut soit dOe

aux immigrants du Nord des Carpates, de la Transylvanie, notamment
du pays de Pagaras, arros par l'Olt moyen. Cette lgende d'ailleurs
fantaisiste, s'est forme plusieurs centaines d'annes plus tard par suite
d'une confusion des multiples rminiscences historiques, telles que les
immigrations, quoique intrmittentes et durant depuis une date inun-
moriale, des Roumains de la Transylvanie au Sud des Carpates, les ten-
tatives des Chevaliers Teutoniques de ce saisir de la ci-devant Couma-
nie o ils avaient dj transplant quelques colons, en les fixant tl
Campulung (Longchamp) qui deviendra plus tard la rsidence des
princes Bessarab ; puis, les donations de domaines, de fiefs, faites
par les rois hongrois dans le Transylvanie mridionale aux princes de
la Tsara Romaneasca pour se les rendre favorables, principalement aux
moments difficiles pour la Hongrie; l'annulation de ces donations en
cas de manquement des princes roumains aux engagements pris envers
les rois hongrois provoquait souvent des changes de populations entre
ces deux pays, etc.

S'appuyant solidement contre quelques endroits fortifis

de la bordure des Carpates Mridionales, mais surtout contre
le chateau fort de l'Arges ou Poenari, qui commandait le d-
fil presque impratiquable de l'Arges A sa sortie des montag-
nes, et en cas de ncssit, pouvant trouver aussi un abri sar
dans les immenses frets sculaires qui convraient une
bonne partie de la Tsara Romaneasca, Bessarab le Grand, qui
succda A son pre Tihomir Bessarab, relva vite l'impor-
tance politique et conomique de ce nouvel Etat; il aboutit pen-
dant son long rgne, (1310-1352), A lui donner les frontires
qu'il garda durant plus de 500 ans, jusqu'A son union avec la
Moldavie, (1859), pour former la Roumanie moderne. 11 fit en-
trer dans ses possessions le pays de Lovist, mais le Banat de
Sverin resta entre les mains des Hongrois; puis, bannissant
des rgions bas-danubiennes les Tartares, terreur de l'Europe

www.dacoromanica.ro
 XVII

du Moyen Age, il tendit sa domination sur toute la Moldavie

rnridionale jusqu'au voisinage du Nistru.
Ces terres conquises furent appeles par les historiographes de
cette poque-l ainsi que par la population indigene, locale, Bessara-
bie", du nom de son nouveau maltre; la principaut de Moldavie por-
tera primitivement le nom de Bogdanie", d'aprs Bogdan, son vrai fon-
dateur. Malgr les vicissitudes historiques, cette denomination survivra
travers les sicles, mais applique jusqu' la fin du XVIII-me sicle
A la region comprise entre le Nistru et le Prut infrieurs et la Mer
Noire, que les Turco-Tartares appelaient Bougeac", bon coin. Les Rus-
ses tendirent abusivement ce nom de Bessarabie A toute la portion de
la Moldavie comprise entre le Prut et le Nistru, qu'ils avaient arrache
en 1812. Les tentatives de donner une autre origine ou explication A
ce mot de Bessarabie se sont revles errones.

Une remarque s'impose : tandis que la Tsara Romaneasca

se consolidait vite et manifestait une vitalit et soif d'expan-
sion surprenantes, l'Empire roumain du Sud du Danube, de
la Pninsule Thrace, dfaillait de plus en plus. Apr& les jours
de gloire qu'il avait vcus, principalement pendant la rgne de
Jean Assan II, cet Empire vit passer A sa conduite des 616-
ments bulgares, quoique apparent& aux Assanesti, ses fonda-
teurs. En consquence, les chroniqueurs et historiographes de
ces vnementsl remplacrent la &nomination de l'Empire
ou Etat roumain par celle de Csarat bulgare, bien que sa
population lilt en majorit roumaine.
On sai,t ,qu'au Moyen-Age il s'tait produit un changement con-
siderable dans la composition et la distribution de la population des
pays exposs aux invasions. A l'poque romaine, les bassins des fleu-
ves et les valles des rivires nourrissaient pour la plupart des popu-
lations romaines ou romanises nombreuses sinon en surnombre par
rapport A leurs resources. Par contre, dans les petits bassins intermon-
tueux et dans les zones avoisinantes persistaient encore aux III-me et
IV-me sicles quelques restes des ancienes populations indigenes, peu
nombreuses et rfractaires A la civilisation romaine. Les Barbares en-
vahisseurs, presque tous des pillards, boulversrent cet aspect ethnique.
Toujours en quete de richesses accumules sous une forme ou sous une
autre, ils refoulrent les populations sdentaires, agriculteurs et arti-
sans, des bassins et des valles des rivires dans les montagnes ou dans
les zones des collines viosines, moins propices A la vie, ce qui y entraina
une augmentation considerable de la population; longtemps des con-
trees autrefois florissantes demeurrent dsertes ou presque dsertes;
elles ne furent repeuples que petit petit, par le retour des anciens
VI,

www.dacoromanica.ro
 XVIII

rfugis dans les rgions montueuses; parfois ils y trouvaient tablis ou

en voie de s'tablir les Barbares avec lesquels ils fusionnrent plus tard.
L'accumulation des populations roumaines ou roumanisantes dans des
contres peu favorables la vie, c'est--dire dans les montagnes,
elle sont habitables, et dans les rgions voisines formait une rgle g-
nrale dans la plupart des pays carpatiques et dans la Pninsule Thzace.
Le Haemus et les zones adjacentes, comme la chaine du Pinde et les
grandes dpressions voisines, ont longtemps nourri une population en
grande majorit roumaine.

Le Csarat bulgare, ou roumano-bulgare, qui avait mal

rsist aux attaques des Tartares, se fractionna d'abord en deux,
puis en trois Csarats, qui se trouvaient presque toujours en mau-
vaises relations de voisinage; ils se faisaient souvent la guerre.
Bessarab le Grand fut plusieurs fois sollicit d'intervenir
pour applanir les questions qui les divisaient, II eut mme
aider un de ces Csarats dans une guerre contre les Byzantins.
Mal clirigs et afafiblis par les luttes intestines, les Csarats
roumano-bulgares furent facilement balays dans la seconde
moiti d XIV-me sicle par la vague envahissante des Turcs
Ottomans. Ils ne s'en relveront plus jamais. Par contre les
Turcs Ottomans se heurteront, en essayant de franchir le Da-
nube, contre la rsistance acharne des Roumains de la Tsara
Romaneasca, et bien des fois ils seront obligs reculer jus-
qu'au Sud du Haemus.
Enfin ces tendances expansionistes de Bessarab le Grand, ce
grandiose et reprsentatif personnage de l'histoire des Roumains,
comparable par maint ct Borbista, n'taient pas de na-
ture laisser indiffrents les Hongrois. C'est Charles d'Anjou,
qui, mont sur le trne de Hongrie, (1308-1342), se proposa,
malheureusement pour lui, de contrecarrer l'essor politique et
conomique qu'avait imprim la Tsara Romaneasca ce prince
vaillant; il y fut incit surtout par Thomas, vovode de Tran-
sylvanie, qui dsirait de s'emparer de ce pays roumain.
En effet, en Septembrie 1330, Charles Robert, aprs une
longue et minutieuse prparation, entprit une expdition
taire contre Bessarab ; celui-ci se depcha de faire des offres
de paix ce roi et de lui promettre une importante augmen-
tation de tribut qu'il lui payait en qualit de vassal, mais sans
rsultat.
L'arme hongroise, ayant parmi ses multiples chefs les

www.dacoromanica.ro
 XIX

honunes les plus importants de la cour de Visegrade et les

plus proches du roi, pntra dans la Tsara Romaneasca par le
Banat de Sverin; elle longea les dpressions qui bordent les
Carpates Mridionales, mais dont la population avait t vac-
cue d'avance par Bessarab le Grand et cache dans les vastes
frets du voisinage o bien dans les montagnes; cette nombreuse
arme, affaiblie par suite du manque de vivres et par les mala-
dies, arriva devant la forteresse d'Arges. Mais comme l'poque
des pluies, prcdant l'hiver, avait dj commenc, et que le
sige de cette forteresse eat dur longtemps, Charles Robert
voulu remettre A plus tard cette entreprise et se dpcha de
regagner ses Etats A travers les Carpates en entrainant aprs
lui sa fameuse arme; surpris par les Roumains dans un defile
de ces montagnes, il chappa A la mort comme par mira-
ele; il gagna vite sa rsidance de Visegrade; par contre, son
arme fut littralement anantie, laissant entre .les mians des
vainqueurs un riche et norme buttin. L'auteur ou les auteurs
du Chronicon Pictum Vindobonense", contemporains de Char-
les Robert, considrent cette dfaite comme un vrai chiltiment
appliqu par la Providence A l'orgueuilleux peuple hongrois et
A son roi tmraire.
Apr& plus de 300 ans de pressions contre les Roumains,
auxquels ils avaient enlev la majorit des territoires qu'ils
possdaient depuis une date immmoriale, les Hongrois se vi-
rent obliges de battre en retraite, de se retirer pour toujours
l'Ouest des Carpates. La victoire de Bessarab le Grand marqua
.ainsi la date de l'affranchissement reel d'une grande partie du
peuple roumain de toute emprise hongroise. Dsormais les prin-
ces de la Tsara Romaneasca, s'ils se reconnaissent parfois les
vassaux des rois hongrois, c'est pour obtenir d'eux des cessions
territoriales au Nord des Carpates, ainsi que d'tre aids mili-
tairement, le cas chant, contre les Turcs Ottomans. Quelques
dizaines d'annes plus tard, les Hongrois se virent ifliger une
nouvelle dfaite, cette fois, par Bogdan I, fondateur de l'Etat
Moldave.
Ils furent ainsi ammens renoncer au rle de dfen-
seurs du christianisme, de bouclier du catholocisme contre les
_Barbares payens. Ce rle chouera relement plusieures re-
prises aux princes de la Tsara Romaneasca et de la Moldavie,

www.dacoromanica.ro
)pC

qui combattrons vaillament contre les Turcs Ottomans et les

Tartares islamiss; ces princes monteront la garde sur le Da-
nube infrieur et sur le Nistru pendant des sicles contre
vagues envahissantes des Barbares; ce n'est pas sans raison,
plausible du'Etienne le Grand, prince de Moldavie, (1456-1504),,
sera appel par le pape Athlte du Christ".

En traduisant le Chronicom Pictum Vindobonense" en,

roumain, chronique qui relate en termes mouvants la victoire
des Roumains de 1330, M. G. Popa-Lisseanu, l'minent rudit,
met sous les yeux du public roumain instruit un des docu-
ments dont l'authenticit n'a jamais t mise en doute et qui
forme une des principales sources de l'histoire nationale des
Roumains. Cette chronique, orne de nombreuses gravures
lumines, d'o son titre de Chronicom Pictum, reproduit un
bon nombre de faits dj relats dans d'autres chroniques hon-
groises antrieures, telles que Gesta Hungarorum" du Notaire
Anonyme du roi Bela II, Chronicom Hungaricum" de Simon
de Kza, Miserabile Carmen" de Rogerius, etc. C'est donc une
corroboration de plus des faits et vnements concernant de
prs l'histoire des Roumains des pays carpatiques. Dans l'In-
troduction la traduction en roumain du Chronicom Pictum
Vindobonese, M. Georges Popa-Lisseanu examine succinte-
ment mais avec beaucoup de perspicacit quelques questions
d'importance incontestable pour la connaissance exacte du.
pass historique des Roumains.
G. TH.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
Istoricul manuscrisului. Cronica *tat:4 dela Viena
Chronicon pictum Vindobonense se ggsete pe un perga-
anent ce se pgstreazg in Bibliotena, fosa imperialg, dela Viena,
Cod. Vindob. Lat- No. 405.
Manuscrisul dateazg, dupg cum ni se spune chiar la in-
ceputul Prologului la aceastg cronicii, din anul 1358, deci din
timpul domniei regelui Ludovic ce! Mare, fiul lui Carol -Ro-
bert de Anjou. El nu are un sfirit, ci se intrerupe brusc, cu
vorba quatenus, dela finea capitolului 103, de pe fila 146,
-uncle se vorbete despre expeditiunea de rizboiu a regelui
ungur impotriva voevodului Basarab ce! Mare, dela anul 1330.
Autorul va fi voit, de sigur, s scrie istoria Ungurilor pfing
In zilele sale; dar, firul vieii, probabil, Ii s'a intrerupt.
0 copie de pe cronica pictati dela Viena se gig. gi in.
Biblioteca Acddemiei maghiare din Budapesta, fgcutg in anul
1862.
Chronicon pictum se ggsete astgzi tiprit in doug editii
complete, gi intio a treia in excerpte. Prima editie este din
1867 i se datorete lui Francisc Toldy, consilier regesc gi di-
rector al Bibliotecii Universitglii din Budapesta. Ea este o
lucrare de artg i a fost prezentat impgratului Francisc Iosif,
cu prilejul nfptuirii dualismului austro-maghiar i a Imo-
rongrii sale ca rege al Ungariei. A doua editie se dato-
rete lui Matei Florian (M. Florianus) care a publicat-o in
anul 1883 in colectia sa istoriae Hungaricae Fontes do-
inestici, vol. II. In timpul din urm, a tipgrit la Seghedin,
.anul 1931, excerpte din aceasti cronica Ladislau Iuhsz, subt
www.dacoromanica.ro
XXII

field Chronica de gestis Hungarorum, secundum Chronicon

pictum Vindobone.nse, partes selectae 2).
De oarece aceasti cronic pictati di o mai mare desvol-
tare decit celelalte cronici vechi evenimentelor istorice i de
oarece ea prezinti faptele, in afari de .sensibilizarea lor prin
ilustratiuni artistice, intr'un stil mai vioiu i uneori cu pro-
nunliate accente epice i dramatice, a fost utilizati. de mai
toti cronicarii i scriitorii unguri de mai drziu. In special ea
a fost folosid de marele cronicar din epoca regelui Matei
Corvin, de Ioan de Turocz care reproduce, in 1484, cu mici
modificri i coanpletiri, pasagii intregi din cronica vienezi.
De asemenea, a fost utiizat aceasti cronicl, reproductindu-se
din ea pasagii intregit, de cronica dela Buda din 1473, de cea de
la Dubnita din 1479, de cea dela Miinchen i de altele.
Intrucit se cunoate exact anul de cand dateaz cronica
pietati, numele autorului ei nu rnai prezinti pentru noi o
prea mare importand. Toldy, in editia sa, crede c autorul ar
fi fost un oarecare Marcus; de aceea, i i intittuleazi el lu-
xoasa sa Nord Chronica, de gestis Hungarorum.
Istoricul Marczali insi, din faptul c autorul cronicei
pictate arita oarecafre interes Sailor i Thuringilor, de cari
se vorbete in rnanuscris, socotete c autorul ei ar putea
fie un german, cici multi din acetia se giseau prin Ungaria 2).
tiina ungureasci de astzi identifici pe autorul cronicei
vieneze cu Marcus din KaIt Kati Mirk un canonic din
Szkes-Fehrvar, Alba Regali i care se trgea dinteo familie-
de nobili, proprietari in comitatul Vesprm. KaIt era un sat,
dispirut astizi din geografia Ungariei, i preficut acum in-
teo pusti (fermi), lingi localitatea Bank. Tatil lui Marcus.
s'a numit Mihail, iar al acestuia Szomajon.

Primele dourneci si sapte de file ale manuscrisului sum reproduse-

si de A magyar honfoglakii healed, din 1900.
H. 51arczali, Ungarns Geschichtsquellen, p. 81: Wer der Verfasscr
war ist wol schwer zu bestimmen: ces war einer der unzhligen gelehrten
Mnner, welche Ungarn nart tmd in sich achliesstz, wie Bisehof Harwich
schrieb. Pare ti autortil cronicii pictate nu stia ungureste, tics altf el n'ar
fi zis, cap. X: campus Csigla mezei, cki mezei insemneazi door tot campus;-
desi in altii parte (cap. XLV) :Tune: nostra autem lingua Westnempti.

www.dacoromanica.ro
 Cum a ajuns rnanuscrisul la Viena, nas se tie precis 5).
Cronica este eunoscuti astizi in general subt denumirea
de Chronicon pictum Vindobonense, jar dintre cele doug
complecte cea mai bung este a luii Floriamts, dupg care am
field i noi traducerea de fastii 4).
Descrierea i caracterizarea cronicei pictute. Dupg cum
se poate vedea din facsiznilul ce dan qrs editia noastr, ma-
nuscrisul are pe fiecare paging &trig coloane i este itnpo-
dobit cu un chenar pe toste paginile i chiar intre coloane.
Sunt in total 146 file de pergaanent i fiecare fill este in-
daeg nu de un tablou, cel putin de o iniial pictatg.
Sunt vr'o stag cincizeci de tablouri, in afarii de initiale.
Chronicon pictum este considerat ca unul dintre cele mai
pretioase monumente de artg din secolul al XIV. Tablourile
sunt in mniatur i fiind destinate pentru curtea. unui mare
rege, ele sunt demne de un mare rege.
Ca fond, cronica pictati este o lucrare de compilatie 1
are leggturi de filiatiune cu c,elelalte cronici mai ve,chi sau
contirnporane. De asemenea, ea a servit de material pentru
alte cronici ulterioare. Dupg cum a dovedit-o istoricul Va-
lentin H6man, cronica pictatg face paste din familia de cronici
nazi au avut ca izvor principal Gesta Hungarorum din 1282
Dupi Toldy, Marci Chronica, p. 7, pergamentul ar fi fost pietat din
ordinul regelui Ludovic, cu prilejul cisiitoriei fiicei acestuia, Maria, cu prin.
cipele fudovic, fiul regelui Frantei, Carol al V, gi trimis acestuia ca dar.
Dupi un secol Carol al VII, regele Frantei, ar fi trimis cronica despotuhri
George BrancovW si dela acesta ar fi ajuns la Viena.
Dovada superiorititii edi4iei lui Florianus fati de cea a lui Toldy
ni-o area drier critica ce face cel dintai celui din nrmi. Dim nurnai citeva
example: Fraza de pe fila a treia a manuscrisului: Secundum losephum a
Tauro et Amano montibus Sycilie et Syrie, Toldy, orientindu-se dupi cronies
lui Turoz, o schimbii in ca Tauro et Imao montibus Scythiae et Syriae
ceca ce nu este exact, fiindci dupi Iosephus, Antiq I, 6. 1, Amaous mr este
un munte in Scythia, ei usmi intre Cilicia (in textul original Sycilia)
Syria. Tot astfel pe fila a cincia a manuscrisului, fili reprodusii in editia
lui Toldy, se citeste ciar auxores et fijos filiorum Bereka; Toldy insi
cueste pe tfiDos prin Uri si bage de seami eh% mai jos cu calteva
rimduri, se apune tinter illos pueros duns filias comprehendi. Pe fila a
patrusprezecea a manuscrisului se citeste: tVlachis qui ipsorum coloni extitere
se pastores remanentes (remanentibus) sponte in Pannonia; Toldy bra in
edifia sa are tcoloniae in loe de 4colonia. Florianus, in edijia sa
In note cele mai principale variante de text ale lui Toldy.

www.dacoromanica.ro
XXIV

1285 i dupi care s'a orientat i Simon din Keza, In cro-

nica sa 5).
Materialul istoric ce intilnim in cronica pictati nu este
inventat de autor, ci el este luat din alte cronici 1 d.esvoltat
i amestecat cu elemente din traditi.ile i legendele ce vor fi
circulat pe acele vremuri. In acelai timp, acestui material
s'a dat un colorit poetic 6)
Spre a pune in evidenti valoarea istorica a cronicei pic-
tate dela Viena, vom cita numai cateva fapte scoase din cro-
nica i confirmate de documentele contimporane:
Secretarul regal amintit cu prilejul evenimentelor din
1133 ne este atestat inteun document din 1135: Ioannes No-
tarius T,. Fundarea m.nstiirii din Dmis de cittra ducele
Almus, ne este confirmata de un document din 1138, emanat
dela Bela II, fiul lui Almus 8). Expeditia nenorocoasi a
regelui Coloman in Rusia ne este confirmata printr'un pasa-
giu din Cronica lui Nestor, fira ea o eronici sa fi avut cu-
notinta de existenta celeilalte 9) - Tot astfel, expeditiile
rizboinice ale regelui $tefan lila Sudul Dunarii i in Mo-
ravia, ne aunt atestate de istoricii bizantini ") i de scriitorii
cebi"), fara ca sa se poata constata o legatura intre aceste iz-
voare istorice. Cat privete razboiul regelui Carol Robert
impotriva lui Basarab, farptul ne este confirmat prin veo trei-
spreze,ce documente din aceeni epoca. Seriitorul Marczali ne
citeaza o sumedenie de cazuri In eari faptele istorice din cro-
nica pictata ne sunt adeverite de documente interne ungureti
sau de izvoare externe contimporane ").
lar daca despre cronica lui Anonymus se poate apune ca.
ea are mai mult earacterul gestelor medievale, fiind inspirati

1-16man Blint, A szent Idisz16-frori Gesta Hungarorum, p. 109.

Marczali, op. cit. p. 68 se exprimi: 4Die EigentGiimlicbkeit der Bilder-
chronik ist, dass sie den historischen Inhalt der andern Chroniken in ganzem
Umfange darbietet, aber mjt einer grossen Menge poetisch gefiirbter Traditio-
nen gemengts.
Fejr, Codex Dipl. Hung. II, p. 85.
Fejr, Codix Dipl. Hung. II, p. 94.
izo. 1st. Rom. VII, Cronica lid Nestor, p. 185.
Nicetas Choniate.s, Hist. I, p. 24 ed. Bonn.
Mon. Germ. Hist. Script. IX, p. 122.
Marczalj, op. cit., p. 70 sq.
www.dacoromanica.ro
 XXV

de poeinele i legendele lui Dares Phrygins, de Gesta Alexan-

dri, de Exordia Scythica i de traditiile locale, despre cronica
pictati nu se poate spurne acelai lucru. 5i daca despre cro-
nica lrui Anonymus se poate sustinea, pink' la un punct oare-
care, eh' ea, fiiml o lucrare mai mutt literari, i-a putut in-
gadui libertatea de a nu tinea seama in totdeauna de inlan-
tuirea logica a evenimentelor i de cronologia riguroasa a in-
tamplarilor, cronica pictata urmarete faptele cum s'au suc-
cedat in timp i ne prezinta evenimentele ca efecte ale unor
cauze determinante, fie aceste cauze de natura psichologica,
fie de natura politico-social.
Se intelege dela sine c i autorul cronicei pictate este
influentat lin aprecierile sale de mediul in care traiete i de
gustul literar al epocei in care scrie. De aceea, este firesc lucru
ca el sa nu fie lipsit cu totul de partinire. i astfel, regi cari
ar trebui defaimati pentru faptele lor, sunt liudati de cro-
nicar i chiar ridicati in slava, in vreme ce, pe de alta parte,
regi glorioi sunt lasati in umbra scrisului. In timp ce pentru
regii Bela II i Geysa II nu are decat 'cuvinte de laudi cari
merg uneori pana la expresii ditirambice, dei ni se spune ca
Bela II a ucis la Arad mielete aizeci i opt de capetenii de
ale /Aril, pe Coloman pe care 11 cunoatem din alte parti ca
pe un reg,e destoinic i invatat, <<K5nyves-carturarul, cronica
pictata ni-1 prezinta ca pe un om netrebnic, atat ca trup cat
ca suflet. De asemenea, cronica este partinitoare i cu Ste-
fan H, fiul lui Coloman, despre care ne spune ca el se credea
intelept ca Solomon, puternic ea Saansony viteaz ca David,
dei era departe de acetia.
5i tocmai din cauza acestei atitudini partinitoare cred
unii ca aceasta eronica a avut ca izvoare de inspiratie una sau
mai multe cronici de pela anijlocul secolului al XII, dintre
anii 1150-1160, cand adeca au trait reg,ii Bela II i Geysa
Caci, de sigur, autorul cronicei pictate a avut inaintea sa mai
multe izvoare pe cari le-a compilat"). Dovada despre acest
fapt o gasim chiar in expresiunile: tradunt quidam sau
cunt alii.
Este, de asemenek interesant de semnalat i faptul ca
autorul cronicei pictate, vorbind despre regele Ladislau ce!
13) Marczali, op cit., p. 80.

www.dacoromanica.ro
XXVI

Sfrint, nu-lnumegte in totdeauna beatus sau sanctus, ci Ii &rata

numai atributele sale de viteaz inplept. Intru cat canoni-
zarea acestui rege se gtie ca s'a fama numai in anul 1192,
urmeazi ca izvorul ce 1-a avut inaintea ochilor autorul cro-
nicei pictate, a fost dinteo epoca mai dinainte de acest an.
Altfel ar fi trebuit ca ac,est izvor s'a fi amintit subt o formi
oarecare de canonizarea regelui.
De asemenea, din imprejurarea criIn cronica pictati nu
se vorbegte prea mult despre marea invazie a Ttarilor din
anul 1241, e de presupus_ca izvorul cronicei sale a fost scris
mai inainte de aceasta data.
Cronica pictati a fost compusi, foarte probabil, pentru
ciutea regala a regelui Ludovic ce! Mare. Daca insa a fost
misa chiar la curte sau aiurea, nu se poate afirma cu preci-
siune. E de presupus ca ea fost soris in manastirea dela D5-
melis, din judelul Strigoniu, min'istire fundata de duoele Al-
mus, tatal lui Bela

Filiafiunea dintre Chronicon pictum i cite cronici.

Nu este greu de dovedit c aceasta cronicil este o lucrare de
mai ales pentru epocile primitive, dupii alte cro-
nici m.ai vechi i cfii a servit, la randul &jiu, ca izvor de com-
pilalie pentru alte cronici de mai apoi. Dam cateva exemple
prin cari sa se vazi filiatiunea dintire cronica pictata gi alte
cronici:
Chr. pict. Vind. 14)

Paludes Meotydas pro armentis Peludas Meotidas intraverunt

intrauerunt moraturi, i turi. Bud. 16) Keza 17). moranutriendis

Dub 15)
perside patric est viejita.
fluuys currens.
Anno yero sexto e.xeuntes.
Keza.
Uxores ac fillos i Dub.
perside prouincie est vicina. Bud.
fluuiis currentibus. Bud.
i anno yero sexto exierant Bud.
uxores ak pueros Bud. Kaza.

Chronicon pictum Vindobonense. Chr. pict. Vind.

Chronicon Dubinicense. Dub.
Chronicon Budense. Bud.
Simon de Kza, Gesta Hungarorum, Keza.

www.dacoromanica.ro

Et post bee inter meridiem. pl
Dub. Keza.
Iuxta ipsum iacet gens. si Dub.
9. Longitudo siquidem Scytie patrie.
gi Dub.
& Vadus ibi reperitur. ti Dub.
qui mute pruteni nuncupantur.
Congregati in unum inter se ca.
pitaneis constitutis Bele, filio Chelc
de genere Zemein oriundo Keuc et
Kadicha eiusdem Atile, Keue et Ku-
dam filys Bendekus de genere Cedar
occidentales regiones inuadere deere-
merunt. i Dub.
ex gracia etenim Romanortun
imperatoris memoratis imperabat.
in campis in tentoriis commo-
rantem
apud statuam memoratam cum
alys hunis sepulture tradiderunt.
Tune Atylam filium Bendekuz
consuetudine Romanorunt super se re-
gem prefecerunt.
Atyla dei gracia filius Ronde-
kuz, nepos magni Magor, nutritus in
Engadi, rex hunorum Medorum Got-
torum, Danorum metas orbis terre et
flagellum dei.
Isti etenim Zekuli liunorum sunt
residui usque ad alionum hungarorum
reditum in campo prefato comanoran-
tes. Dum ergo hungaros iterato in
Pannoniam redire cognouissent in Ru-
thenium eis occurrerunt conquestran-
tes simul Pannonie regionem. Qua
quidem conquestrata, in eadem sorte
remansenunt, ut tauten hungari volue-
runt, non in plano Pannonie, sed cum
Vlachis in montibus confinii sonem
habuerunt. Unde Vlachis couunixti lit-
tens ipsorum uti perhihentur.
Mont= Kyscen et insulam Da-
nubii circa Iaurinum dedit pro des-
censu eterno.
www.dacoromanica.ro
XXVII
deinde inter uteridiean. Bud.
circa ipstun iacet gens. Bud.
Longitudo quidem scitie proprie.
Bud.
vadu aditus illuc reperitur. Bud.
qui nunc pruteni nominantur. Bud. tr
Dub.
...congregati in unum inter se capi-
taneis constitutis Bele filio phele de
genere Zemeyn oriundo Keue et Ca-
dicha eiusdem fratribus Atile, Keue-
et Buda filiis Bendekuz de genere
Erd occidentales regiones inuadere de-
creuerant. Bud.
ex gracia etenim Romanorum in pa-
trys memoratis imperabat. Bud. Keza.
in tampis commorantem. Bud. ti
Dub.
apud statuam memoratam sepulture
tradiderunt. Bud. ti Dub.
Tunc huni Atilam f ilium Bendekuz
consuetudine romanorum super se re-
gem prefecerunt. Bud.
Atila dei gracia filius Bendekur
qui est nutritus in engaddi nepos
magni Nemproth, rex hungaroruni
Medortun Dariorum ex Gothorum,
metus orbis terre et flagellum dei-
Bud. si Dub.
Isti etenim Zaculi Hunorum sun/
residui qui dtun Hungaros in Panno-
niam iterato cognouerunt remeasse re-
deuntibus in Ruthenic finibus occur.
rerunt, insimulque Pannonia conque-
strata partem in ea sunt adepti, non
tamen in plano Pannonie, sed eum
Blackis in montiLus confinii sortem
habuerunt. Unde Blae.kis corumixti lit.
tenis ipsortun uti perhibentur.
Keza.
montem Kyscen pro descensu eterno
Bud. ti Keza.
XXVIII

18. Vicit amor filialis in Andrea
rege iustitiam-
19. Norte autem secuta prognosti.
CUM future diseordie et turbationis
prouenit, totam enim ecclesiam illam.
20. Thezaurum fere inestimabilem...
nullusque fuit ex Hunaris qui ibi lo-
cupletatua non fuisset.
21; Rex autem certificauit cos su-
per hoc prestito inramento.
Audita morte regis Magni fra-
treat eius Ladislaum ad regni guber-
maculum elegerunt.
Ladislaus... pacificatus est Salo
moue. Eodem edam anno crax
-Domni, que Albe constituta fuerat,
percussa est fulgure.
Colonzanus coronatus est et duci
Almus dueatum plenarie conceasit 18).
Vicit amor filialis in Andrea rege
iustitiam. Bud. Dub.
In eode,m autem maw ducibus ibi-
dem existentibus Ecclesia horribiliter
est combusts. Bud.
Thesaurum fere inestimabilem,
lusque fuit ex Hungaris, qui ibi locu-
pletatus non fuisset. Bud.
Rex :immix certificauit eos super hoc
prestito sacramento et tune securus
transiuit. Bud.
Magnus rex obiit et freer eius La-
dislaus in regem eleuatur. An. Po). (a.
1076).
Ladislaus rex et Salomon frater eius
pacem fecerunt et crux Domini ful-
gure pescussa est (a. 1081). An. Po).
Colomanus rex coronatur et fratet
eius Almus diadema induitur. Art. Poj.
a. 1098.

Rornefr di n cronica pictaa Pentru istoria

a Ungurilor, Chronicon pictu,m Vindobonense, dei nu este
cel mai vechiu izvor, este tusk' unul din cele mai importante.
Pentru istoria noastra navionalii au o deosebita InsemnA-
late mai ales uum..toarele unsprezece pasagii:
Pannonie, Pamphilie, Fri*, Mace,donie et Dalmatie ciuitates,
que per hunos obsidione creloa erant fatigate, natali solo derelict,
in Apulian], per mare Adriaticum licentia ab Atyla impetrata, ser-
uire ipsi Atyle renuentes dimissis amends transierunt; vlachis qu.i
ipsoruin coloni existefre ac pastores remanentes sponte in Pan-
nonia"). (Cap. VI).
2. ...Remanserant autecat ex hunis virorum tria milia, qui per
fuge interfuszivan erepti de prelio Crumheldino in campum Csigla
-mezei se colligere procurarunt. Qui cum timerent occidentis nation-
nes ne eos inuaderent ex abrupto, ad Erdeelew intrauerunt, non se
hungaras, sed Zelcul alio nomine vocauerunt. In vita quidem Atyle

cf. Szeiradok, 1889, p. 226 g 1905, p. 21, precum si V. Woman. op. cit.
p. 70.
Vezi traducerea p. 126.

www.dacoromanica.ro
 XXIX

infesti fuerant isi huni ocoidentali nationi. Isti etenim Zeculi hu-
norum sunt residui, usque ad aliorum hungarorum reditum in
campo prefato commorantea. Duni ergo hungaros iterato in Panna-
niam redire cognouissent in Rutheniam eis occurrerunt conqueatrantes
simul Pannonie regionem. Qua q-uidean conquestrata in eadem sorte-
remanserunt, ut Lunen hungaai voluerunt, non in plano Pannonie, sed
cuan Vlachis in montibus confinii sortem habuerunt. linde Vlachia
commixti litteris ipsorum uti perhibentur. Isti namque Zeculi Cha-
ban in 'Grecia penase putauerunt. Unde vulgus adhuc loquitur lin com-
muni: Tune redire debeas, quando Csaba de Grecia reuertitur... Post-
quam autem. filii Atyle in prelio Crumhelt cum gente Scytica fere
quasi deperissent, Pannonia extitit decem annis sine rege, Sclavia
tantum3nodo gecis, vlachis, teutonicis aduenis messianis reananenti-
bus in eadean, qui uiuente Atyla populari seruitio sibi seruiebant 2)
(Cap. X).
...Exinde montes deseendunt per tres menses et deueniunt in
confinium regni Hungarie, scilicet in Erdelw inuitis gentibua memo-
ratis (Bessis. Albis Cumanis, Ruthenia). Ibique terreis castris septem
preparatis pro uxoribus et rebus suis conseruandis, aliquamdiu per-
manserunt. Quapropter teutonici partem illam ab illo die Simburg,,
id est septem castra vocauerunt 21) (Cap. XI).
Fuerat auto= ex istis capitaneas dicior et potentior Airpad,
filing Minus, filii Eleud, filii Ugeg. Huius auten pater Ahnus in pa-
tria Erdelw occisus est, non enim potuit in Pannoniam introire.
Erdelw igitutr quieuerunt et pecora sua recreauerunt. Audientes
autem terre utilitatem de habitatoribus, quod optimus fluuius asset
Danubius22) (cap. XIII).
Tertius vero capitaneus Gyula fuit, unde Gyula filius La-
dizlai derivatur. Eratque iste Gyula dux magnus et potens qui ciui-
tatean magnam in Erdelw in uenatione sua inuenerat, que iam pri-
dean a romanis constructa fuerat. Habebatque filiam nomine Sarolt
puleherrimam, d cuius pulchaitudine prouinciales duces diutius
loquebantur. Quam Geysa dux consilio et auxilio Beliud, qui terram
Kulam possiderat, traduxit in uxorean legittimam. Isti Beliud Kuhn
dedit filiaan sum, ut contra fratrem suum Kean debel/aret. Et post
obitum suu.m terram suam idem Kulan Beliud hereditauit. Tandem

Vezi traducorea p. 131.

Vezi traducerea p. 133.
Vezi traducerea p. 134.

www.dacoromanica.ro
cum Gyula hungaris in Pannonia habitantibus infeetus esset et mul-
tipliciter aggravatus, per sanctum Stephanu.m regela in Pannoniam
-est deductus. Non tamen iste Gyula capitaneus, sed ab illo tertius 29.
(Cap. XV).
Porro beatus Stophanus postquam regie celsitudinis co-
ntrarian diuinitus est adeptus, famosuan et lacrosum helium ges-
sit contra auunculum suum nomine Gyulam, qui tune temporis tocino
ultra siluam regni gubemacula possidebat. Armo itaque domini Mo.
beatus rex Stephanus cepit Gyulam ducal' cum uxore et duobus
filiis Buis et in Hungariam transmisit Hoc autem ideo fecit, quia
sepissime amonitus a beato crege Stephan, nec ad fidem Christi con-
nensus, nec ab inferenda Hungaria iniuria conquieuit. Universum
vero regnum eius latissimum et opulentissimum, monarchi.3 Hun-
garie adiunxit. Dicitur aute.m regium illud hungariclErdeelw, quod
irrigatur plurimis fluuiis, in quorum arenis aurrum colligitur, et
aurum terre illius optimum est 24) Cap. (Cap. XXXVII).
Post hec autem movit exerciturn super Kean ducem bulga-
rorum et sclau.oruan, que gentes loca naturali situ mtmitissiana inha-
bitant Unde etiam multis laboribus et bellicis sudoribus predietuan
,ducem vix tandem deuicit et occidit, et inestimabilem copiar"' the-
sauroamm. et precipue in auro et gemanis ae pretiosie lapidibus acce-
pit et locauit iM u.num proauum suum nomine Zoltan, qui pasta he.
reditauit illas partes Transiluanas et ideo uulgariter dici solet Er-
deelw Zoltan. Erat enim ille antiquissianu,s, qui vixerat usque tem-
pora sancti regla, et ideo uoluit ipsumesse super gentes opulentas')
(Cap. XXXVIII).
Post hec autean pagani Cwii a superiori parte porte Meses rupias in-
daginibus irruperunt in Hungarian' totam.que prouinciam Nyr usque
-ciuitatem Byhor erudeliter depredantes, infinitam multitudinem ui-
rortum ac mulierum ceterorumqu.e animalium seem"' trahentes, per
ainnem Lapus et fluenta Zomus inopinabiliter transeuntesremeabant
Rex igitur Salomon et dux Geysa cum fratre suo Ladizlao collecto
exercitu festinantissime accelerauerunt per portam Meses tran-
seun tes priusquam Cuni montes transcende.rent in urbem Doblika,
pene per tat= septimanam ibi aduentum paganorum expectarunt...
Est enim ascensus grauissimus montis illius, qui ab incolis uocatur

Vezi traduccrea p. 136.

Vezi traducerea p. 148.
Vezi traducerea p. 148.

www.dacoromanica.ro
KYrieaeys. Congregatu8 eat autem uniuersus emercitus hungarorura ad
radicem montis eiusdem 26) (Cap. LV).
9) Solomon rex dianissus de carcere.., et tandem fugiens adiit
clueern Ctmorum qui vocabatur Kutesk. Cui iurault quod Transilua-
nam prouinciam proprietario sibi traderet, et filiam eiu8 in uxorem
aociperet, si ille in auxilium eius super Ladizlaum veniret 27).
(Cap. Mal).
Potentiores regni Stephanum Colomani filman in regem
coronauertmt... Bohemi aid/elutes sagittarioa uenire, sine dubio sciue,
runt ucritatem ease quad audierant. Qui impetran super sagittarios
feoerunt. Biaseni atque Siculi villisaisiil usque ad castruan regia abs-
que vulnere fugierunI. Rex autom Joe audlens, cuan paueis celeriter
equitauit ueraus Hungariam") (Cap. LXVIII).
Nam anno eodem... quos diligit 22) (Cap. CHI).
In afara de interesul general ce-1 prezinta lectura aeestui
manuscris atilt de veehiu, snot, dupi cum vedem, mai ales
unsprezece pasagii cari se refera in special la istoria noastra
medievala i cari 'an o importan deosebita pentru cunoate-
rea acesteia. Dar, inainte de a scoate in evidega insemnatatea
covritoare a lor, ;Mean 8k. precizam Inca odata- ceeace am spus
panfi acuan, de mai multe ori, ct scopul nostru, fcand aceste
traducen, nu este atat s rezolvim noi problemele cele mari i
dificile ale istoriei, cat mai mult s sern.naram aceste probleme
lasand deslegarea lor ,definirtivi pe searna istoricilor in primul
rand .1 pe seama lingvitilor in randul a doilea.
L In ce privete primul i al doilea pasagiu (cap. VI i X),
ele Bind interpolari din cronica lui Simon din Keza, Gesta
Iimagarorum. (1282-1285), trianitem pe cetitor la cele ce am
spus in Introducerile la volurmele I, II .1 rv din colecIia noa-
stroil de izvoare istorice ").
2. In ce privete pasagiul al treilea i al patrulea (cap. XI
.i XIII) ,observan c autorul cronizei pictate face ad o confu-
zie sau, mai bine zis, c izvorul su de compilatie i.a procurat
Vczi traducerea p. 176 a acestui important pasagiu. Aci se vorbeste
pi de Osul seruiens Gyade ducis Cundrum.
Vezi traducerea p. 195.
Vezi tradncerea p. 206. Vezi si cap. LXX: Bisseni uero pessina et Siculi
vaissina tonnes pariter fugierunt:
Vezi textul in inttegime p. 108 si traducerea p. 233.
301 Vezi si cele ce anz spun k Revista htorkil, XX, p. 101.
www.dacoromanica.ro
XXXII

o informalie gregiti. Astazi se 0e precis ea Ungurii n'au venit

din Ardeal in Pannonia, ci invers din Pan.nonia in Ardeal. Au
intrat in /ara pe la Unge unde au stat ruai multi vreme in re-
giunea paduroasa de acolo, dup Ung au 0 primit, in izvoa-
rele occidentale, numirea de Unguri de uncle s'au indreptat
spre apus gi miazazi. In Ardeal ei au venit tarziu, dupa lute-
meierea regalitfitii unguregti. Dar cihar gi ca Secui numai, ei
n'au putut s se mentina, ca rmagile ale Hunilor, in Transil-
vania, caci ar fi fost asirnilati de autohtoni, dupa cuin au fost
asiinilai gi Slavii. De altfel, Secuii, cari se intalnesc mai intai
In Ungaria de Nord gi de Vest, au fost coloniza/i tarziu in _A.r-
deal ").
Nurnirea de septem castra este o traducere a lui Sieben-
biirgene care, la randul sau, e o traducere populara a lui Cibi-
nium"). Regiunea paduroasa de la Ung a dat, desigur, prile-
jul la confuzia dintre ung. erd5, padure i Erd5-elve, dincolo
de pidure, adica Ultra-silvania gi, mai tarziu, Transilvania.
Romanii n'aveau nevoie de un nume deosebit pentru
.ara lor.
3. In pasagiul al cincilea, al gaselea gi al gaptelea (cap.
XV, XXXVII gi XXXVIII) ni se vorbegte despre capitanul
(ducele) Gyula, Iulius, a ciruia regedin0 era de sigur la Alba-
Iulia, degi exista gi cetatea Gyulavfir. Autorul cronicei pictate
ins4 are grije s ne arate ci dupi acest Gyula, s'a numit gi
fiul lui Ladislau cel Sant, cunde Gyula, filias Ladizlai, de-
rivatur>> ").
Intre cele dintii capetenii ale Ungurilor, intalnim trei
ini cari se numesc Gyula. Ei sunt Gyula I, apoi fiul acestuia
Gyula II care a fost supus la anul 1003 de regele tefan ce!
Sfant gi Gyula III, tertius capitaneus, care cu prilejul unei
Nanatori, a descoperit In Ardeal o vechie cetarte romana'.
Numele de Gyula, gr. TUXC i race, il intalnirn, la in-
ceput ca numele unei demniti/i, ea numele unei autoriti/i. El
insemneaza gef, conductor. In aceasta acceptiune 11 intalnim
Vezi Siezdes et Rournains, p. 18 sq.
Vezi si N. Drgan, Rarnanii in veacurile IXXIV pe baza toponimiei
i onornasticei, p. 552. Designaren lui loan Huniadi, in izvoarele sarbesti, ca
anca Sibinianul, vrea sii zicii lancu Ardeleanu, sau voevodul Ardealului.
Stpfinirea din Ardeal a Ctunani1or a fost distrus de Ladislau cel
Sfnt.

www.dacoromanica.ro
 XXXIII

pe Gyula i la imparatul seriitor Constantin Porphyrogenitus

care a trait cam in vremea venirii i stabilirii Ungurilor in
noun lor patrie "). Dar, in acelai timp, numele de Gyula care
este de provenient turca, se inalnete atat la Turci i la Un-
guri, cat la Pecenegi 1 la Cumani, popoare de asemenea de
origine turc i cari au stapanit inteo vreme in teritoriul
fostei Dacii.
Cuvantul acesta de Gyula, weal supt forma simpla de
Giula sau Gy-ula, cat i subt forma derivata de Giulea, Giulita
i Giuleti Il intalnian de mai multe ori 1 irr toponimia roma-
neasca din judetele Arad, Ilfov, Mehedinti, Roman, Suceava,
Valcea i Vlaca prectun 1 In onomastica noastra ea nume de
familie "),
Daca acest Gyula nume de care este a se apropia nu-
mele ducelui Rominilor Gelou al lui Anonymus i Alba-Julae
sau Alba Transilvana a eronicei pietate este Ungur ori Pe-
ceneg sau Cuman "), asupra acestei problem.e ramane a se pro-
nunta definitiv filologii. No i constaitm deocamdata numai
atata ca Ardealul de dincoace de poarta Mezesina a fost ea-
cexit, &pa cronica pictata vieneza, dela un oarecare Gyula,
iar dupg Anonymus dela Gelou, dux Blachorum. Nu ne pro-
n-untam de asemenea nici asupra faptului dacA Curnanii cari
traiau in simbioza cu Romanii atat la Sudul Carpatilor, un.de
se constata doctur.entar tara Cumaniei, cat i la Nordul Car-
patilor,unde Ii gasim reprezentand in adunri i pe Romani,
eran condui de nite efi ce se numeau pe limba turca. Tukq
sau erau condui In realitate de un Gyula I i al II-lea i al
Ill-lea.
Intre triburile primitive unguretd, Mkhael de Fertli-
nandy socotete ca, inainte de a se fi stabilit de catre dinastia
fui Arpad unitatea nationala, aia fost trei triburi mai de cApe-
tenie i anume cel al lui Gyula care conducea partea de rsirit
a tarii, cel al lui Horca ce conducea regiunile dinspre apus i

Parphyrogenitus, De adm. iznp. 37, ad. Bonn p. 166: T a.ip.cc TOO

KetTW rka TrXriatetZe. rf Toupda.
Vezi amtzunte la N. Dragan, op. cit. p. 508.
Chr. pict. cap. LV: Oral, serviens Gyule, duds Cunorum Cf. pi Aur.
Sacerdoleann, Cousidercgii asupra istoriei Ronvirsilor din evul mediu, p. 157 Eq.

www.dacoromanica.ro
XXXIV

cel al lui Arpad; ca primul pas pentru ridicarea dinastiei ar.

padiene 1 deci pentru unificarea nationali maghiara s'ar fi
facut prin casatoria lui Geysa, fiul lui Tocsun cu Sarolta, fiica
lui Gyula1/2 iar al doilea pas prin casatoria fiicei lui Geysa cu
Samuel Aba, ducele Kumarilor "). Tot dupa Michael von Fer.
dinandy, prin orientarea dwcelui Geysa spre imperiul romano.
german de apus 1, in urrna, prin biruinta regelui stefan asupra
ortodoxismului, adecii a bisericii de risiirit, s'au pus bazele
temeinice ale unui stat catolic, ca reprezentant al sfantului
Scaun apostolic dela Roma.
Cetatea Alba Iulia (Alba Iulae)")--numirea este o tradu.
cere a ung. Gyula fehrvr care, la randul su este o traducere
a slay. Belgrad germ. Weissenburg, numita mai tarziu i Car's.
burg san Alba Carolina, dups numele impar' atului Carol
Icare a re,zidit-o a fost nu numai reledinta politick' a lui
Gyula, eau a ducelui, dar i, mai tarziu, reedinta rfului reli-
gios al Ardealului ").
Din cisatoria lui Geysa cu Sarolta, fiica ardeleanului
Gyula ") s'a niscut stefan, primul rege al Ungariei.
Acest Gy-ula nu era un catolic. El era de religiunea cre-
tina ortodoxi i ortodoxa a fost i fiica sa Sarolta, mama lui
tefan cel Sfant i ortodox s'a nascut i primul rege al Ungu-
rilor, inainte de trecerea sa la catolicism.
Dovada acestui fapt ni-o dau scriitorii bizantini Kedre-
Michael von Ferdinandy, Das Ende des haidnischen Kultur in Ungarn,
In Ung. Jahrb, XVI, 1936, p. 67. Ui,a cu acest prilej autorul s ne reaznin-
teascii gi de o alt castorie, de cea a lui Zoltan, fiul lui Arpad, cu fiica lui
Menunaorout, duccle din Bihor, in urma cirei cisitorii, aceast taril a revenit
ca zestre, dupil cronica lui Anonymus, in mogtenirea Ungurilor.
Ntunirea de Alba se dedea odinioaril nu pentru cA ar fi avut stnci
sau pietre albe, ei fiindcil era reyedinta sefului OH/ sau al regiunei. Avem o
multime de !cetiti ce poartii acest nume: Alba Regal, Alba Iulia, Cetatea Alba,
Belgradul din Serbia, Bielgorod etc.
CA aceastil cetate a fost considerat ca cea mai important din Ar-
dealul propriu zis, rezuhl gi din faptul eA, mai in urm, in anul 1291 ea tinut
aci singura, intiiia gi ultima Adunare atestati de documente, adunare prezidatil
de rege i in care giisim pe Romani egal indreptititi cu celelalte natiuni etun
universis Nobilibus, Saxonibus, Syculis et Olachis. ZimmermannWerner, Ur-
Inutdenbuch, I, p. 177. Vezi gi I. Lupa, Voivodatul Tramilvaniei, in sec. XII
gi XIII, p. 22.
Aceasta a e facut pe null sii creazi cif mama /ui stefan cel Slut
ar fi fost de origine roniani, cazul nefiind izolat in istoria Ungurilor.

www.dacoromanica.ro
 nos ") 1 Zowaras ") cari reprodwe o infornutie a lui Skyli-
tzes, citati i de Sincai in cronica ea"). Ei ne spun a principii
Turcilor (adeca ai Ungurilor) Bolosudes (Bulehu) i Gylas au
pIecat la Constantinopol la anul 947, unde au fost primiti cu
enoruri de imparatul Constantin al VII, Porfirogenitul, i
dupi ce au primit botezul dup ritul uecesc, dandu-li-se i
demnitatea de <<patricii, s'au intors acasii luand cu ei i pe
.distinsul monach Hierotheos, ea sa le fie episcop, desemnat ea
atare de insui patriarchul din Constantinopol Teofilact ").
Biserica cretina maghiara, inainte de Stefan ceI Sfant, s'a
format aproape in intreOme subt influen/a bisericii orto-
doxe ").
Ortodoxismul acesta al Ungurilor se conetati uor i in
numele ce el a lisat in terminologia cretina anaghiara i
,datinile dela farbitori ",.
De aiderea, Ochtum sau Aiton, nepotul ducelui Glad,
din cetatea Morisena din Banat, era 1 el eretin. ortodox. Subt
numele de Achtum este a se intelege, dupa cum presupun unii,
tot numirea unei demnitati, ca TuXag sau Kean (chan),
poate un pXwv principe. Acest Ochtum s'a botezat la Vidin
i puterea sa cea mare, mai mare chiar decat a regelui Stefan
cel Sfant, i-o tragea dela ottodoci "). .

La Morisena, oapitala Banatului "), exista i o episcopie

ortodoxa i o m'n.astire inchinata Sf-lui loan Botezatorul.

Kedrenos, Inqist. Comp. II p. 328, ed. Bonn.

Zonaras, Epit. hist. III p. 484, ed. Bonn.
Sincai, Cron. Roman, I 2 p. 296.
Dupi Kedrenos vizita la Constantinopol a lui Gyula s'a ficut in urma
lui Bulchu, nu in acelasi timp.
Este sigur cii ducii unguri Mihail, fratele lui Geysa, i fiul silu \Tamil
si-au primit numele lor icrestine subt influents grecismului de rsirit, mide in-
thtim in acest timp pe irnpilratii Mihail si Vasile. Cf. i Iorga, Bul. dela sect.
hist. X, p. 18.
Cf. G. Cotosman, Din trecutul Banarului I, p. 56. Terminii bisericesti
luati dela Orientali ii relev i Iorga Bul. de la sect. hist. IX, p. 195.
Vita Gerardi, cap. 10. Ci west Achtum n'a fost bulgar, cum se apune
une.ori, rezultii si din faptul prieteniei sale intime cu impriratul Vasile II Bul-
garochtonul, adecil omoritorul de Bulgari, i distruglitorul laratului bulgar, cf.
Karicsonyi, Szent Gellrt, Csaruidi Pasplc, p. 83, la Cotoganan, op. cit. p. 64.
In regionea Morisenei se constatii, mai tairziu, o Zemlia VlaOca=-Tara
Romtmeascii, vezi N. Dragan, op. cit. p. 228.

www.dacoromanica.ro
XXXVI

Dup ce Achtum a foot tradart de Cenad i biruit de otirile

regale, episcopia ortodoxii din Morisena s'a prefacut, cu timpul,
In episcopia catolica din Cenad, ialrcialugarii greci au fost into-
cuiti cu cfilugari benedictini ").
In epoca in care se dedeau lupte indarjite intre cele dou
biserici cretine, intre ortodoxismul de risarit al Grecilor i
intre catolicismul de apus al Latimilor, lupte ce au dus la pro-
clamarea schismei din 1054, a fi ortodox insemna nu numai a
fi schismatic, a fi eretic, dar chiar a fi pagan "), iar, pe de alta
parte, a fi oatolic insemna pentru cei de ritul oriental, a fi Ia.
adeci a fi sparcat. 5i, de oarece a nu fi catolic insemna
a fi anticrist, $tefan ce! Sfnt, precum i urmaii sii, data' cu
primirea <<Sfintei coroane>> ungare, ki luau asupra-le i misiu-
nea de a converti pe ortodoci la catolicism ").
Popoarele din Dacia, incretinate inca din epoca romani
daca ele n'ar fi fost cretine, War fi amintit in istorie de
convertirea lor erau sub influent...a directa a bisericii de ra-
sarit. Dovada despre aceasta o avem in participarea la sinodul
ecumenic dela Nicea, din 325, a lui Teofil din Gotia totii
propriu zii s'au incretinat dupa 348, data hirotonirei lui
Ulfila; deci Teofil reprezenta pe celelalte populatiuni din Tara
ce pe vremea aceasta se nutmea Gotia. Nu mai vorbim de cele-
lalte episcopate din Dacia, de mai trziu, i nici de episcopa-
tul din Arge, din 680, pentru existenta carora dovezile sunt
inca ping' astazi nu destul de sigure. E de ,presupus hurt a
populatiunile dela Nordul Dunarii, atit cele din Ardeal ct si
cele din Banat i In genere cele din stnga Tisei vor fi avut,
Inainte de catolicizarea Ungurilor o temeinica organizatie re-
cretina ortodoxa, organizatie impotriva cireia s'a

Si la Seghedin a existat o bisericri a Sfintului Dumitru, deri o biser

rid ortodoxii, acest Watt fiind nu sfimt ortodox. Cf. Coloman Julnisz, Das
Tschanad-Ternesvarer Bistrarm fridren Mittelalter, p. 25,
Din documentul din anul 1351 emanat dela Ludovic, fiul lui Carol
Robert Hum. Doc. I, partea 2.e, p. 14, pare oi rerult c ortodoogii eran
eonsiderali ea Plaid.
Unii istorici cred ci luptele dintre ducele Leventa i regele Andrei,
numit tcatholiousa, lupte despre care ne vorbegte Chron. pict. cap. XLIX, ar
fi lupte date nu Intre pigniam i catolicism, ci lupia dintre biserica de rilsirit
pi biserica de apus.

www.dacoromanica.ro
 XXXVII

deslantuit, incepand din secolul al XI-lea, toata puterea de pro.

zelitism a Romei.
spre a-i aduce la indeplinire regele Stefan cel Mat
misiunea cu care se insarcinase i din care facuse ratiunea de
a fi a statului su pur eatolic, a porabit, &bpi' cum ne spune
cronica pictata, o expeditie razboinici Impotriva lui Gyula
acelai lucru 1-a facut i in contra lui Achtum din Morisena
Banatului i biruindu-1 1-a trecut cu sotia i cu cei doi
ai lui in Pannonia, sc,otind n acelai tianp mari bogalii din
Ardeal.
Prigoana impotriva ortodwdsmului a continuat cu stra-
nicie tot timpul, atat subt regii din dinastia lui Arpad g a
celor din casa de Anjou, cat i sub regii 1 principii de mai
tarziu. Cu toata aceasta persecutie, din documentele vremii re-
zultac ortodoxismul nu numai s'a mentinut printre Roman' i,
dar chiar a facut cuceriri printre colonigtii unguri i germani.
In aceasta privinta este caracteristica scrisoarea papei Grigore
al IX catra regele Bela, din 14 Noembrie 1234, scrisoare prin
care Ii se spune c Ung-urii i German.% facasndu-se una cu
Valachii, quia populus unus facti sunt cum eisdem Valachis
dispretuesc pe episcopul catolic al Currbaniei "rprimese sfin-
tele taine dela nite pseudoepiscopi cari tun de ritul Grecilor51).
Progresele ce facea insa catolicismul erau facute pe soco-
teala elementului-romanesc i anuane pe socoteala celor mai
buni dintre Romani, a celor nobili i a celor mai viteji
razboae. Caci toti ci dintre aceetia se distingeau in lupte 1
toti cati prin virti4ile lor primeau recompense jin partea re-
gilor i chiar a voevozilor i a prinoipilor, ii paraseau, im-
preuna cu legea, i limba lor i ingroau astfel elementul su-
prapus al Ungurilor.
Si, de sigur, chiar i expeditia lui Carol Robert tnpotriva
lui Basarab a avut ca motiv, intre altele, ura fata de schisma-
tic, confidens de fide perfidi schismatici, pe care voia si-1
scoata de barba din barlog, de suis latibulis per barbas suos ex-
traham.
4. In ce privete pasag,iul aJ optulea i al noulea (cap. LV
i LXII), cronica pictata ne d prelioase amanunte asupra lup-
telor cu poporul Cumanilor. Acetia, traind in sirnbioza cu
51) Hurmuzaki, Doc. I, p. 132. Cf. I. Lupa, op. cit. p. 9.
www.dacoromanica.ro
XXXVIII

Romn. ii, forman patura conducatoare a Ardealului i a Tarii

Romineti, inainte de infringerea lar de catra Ladislau ce!
Stint i, mai apoi, de distrugerea puterii lar de catre
Mulei vreme Romfinii au trecut subt numele de Cumani.
Acetia, avind conducerea, Tara pe care o armuiau se numea
Ctunania. De aceea, in documente, mai ales in cele externe,
Inainte de a fi luat conducerea Romnii, adeca inainte de lute-
meerea Principatelor nationale, intfilnim adeseori numele de
Cumania dat frii noastre, In aceasta privinTa este edificator
documentul din 11 1VIartie anul 1291 fag de ce! din 29 Iulie
1292. In primul document se vorbete despre Adunarea dela
Alba Julia, la care 'au luat parte Saii, Secuii i Romnii,
cum universis rwbilibus Saxoni bus, Syculis et Olahis"), in
al doilea, in care se vorbete despre adunarea dela Buda
(Ofen) la care in parte i nobilimea intreagaa Ungurilor, Se-
cuilor, Sailor 1 Cumanilor, universittas nobilium Ongaro-
rum, Siculorum, Saxonum et Comartorum,") 'adunare in
care de sigur sub numele de Cu.mani este de a se inTelege i
Romfinii ").
Ungurii nu se constata &A fi patruns in Ardealul propriu zis
inainte de biruinTa lui Ladislau ce! Sfant asupra Cumanilor
din a. 1070, dei ei cuceriserg tinuturile dintre Tisa i. Muntii
Apuseni. lar daca, totui, VOT fi patruns i. In Ardeal inainte
de acest an, va fi fost mai mult veun rzboiu de prada sau
veo expeditie religioasa, cunk a fost cea a lui Stefan cel
decfit o expeditie de cucerire teritoriala. Ardealul pduros
apta in special pofta Ungurilor prin sarea sa i mai ales prin
aurul 6r1U de o calitate superioatia, in quorum (fluviorum)
arenis aurum colligitur et aurum terre illius optimum. est").
Localitatea Kyrieleis, unde s'a dat lupta intre Ung-uri .1
Cumani i despre care ne vorbete cronica pictata, in pasaOul
citat mai sus, este foarte probabil o .amintire a ortodoxismu-
lui autohtanilor din Bihor ").

Zirnanermann-Werner, Urkurulenbuch I, p. 177.

Zimmermann-Werner, op. cit. I, p. 192.
Cf. Iorga, Les plus anciennes chroniques hongroises, in Bul. dela sect.
hist. X 3. Cf. 0. I. C. Matti, Negru Vodii, 11Ierrn. Sect, ht., II, IV, 5.
Chr. pkt. Vid.
Cf. nota dela p. 176.
www.dacoromanica.ro
 XXXIX

5, In ce privelte pasagiul al zecilea (cap. LXVIII) in care

ni se amintegte despre luptele dintre Unguri i Boemi i in
cari lupte Pecenegii i Secuii, rnergnd in fruntea trupelor ma-
ghiare, au luat-o la fug, nuanindu-i autorul cronicii pictate:
Bisseni et Siculi vitissinti1), socotim ca gsian aci o prob deci-
siv, intiriti gi de alte probe, ca Secuii nu pot fi considerati
ca autohtoni in Ardeal. Ei tau fost colonizali anai trziu, pe la
stirgitul secolului al XII i inceputul celui de al XIII").
(5. In ce privegte pasagiul al unsprezecelea din capitolul
CHI, el este de o importan t capital pentru istoria noastr
national din evul mediu. Cci iti capitolul acesta gsim, pe
trei pagini de manuscris (filele 144, 145 gi 146), descrierea
aminuntit a celei dintgi victorii strlucite ce au repurtat
Rominii asupra Ung-,urilor. Aceast victorie a adus dup sine
independeuta compkt a statului romn al Basarabilor fat
de Unguri, inlturand pentru ctiva vreme once fel de urm
de vasalitate de pn la aceast dat. Biruinta aceaista rom-
neasc desvrgegte, in acelagi timp, intemeierea Trii Rom-
nes,ti.
Dup marea invazie a Ttarilor din anul 1241, invazie ce
a pus capt stpInirii Cumanilor din regiunile romineti,
desfiintlid totdeodat gi vestita episcopie catolici a acestora
din regiunea Carpatilor, regele Ungariei Bela IV s'a gandit
si-gi organizeze mi bine aprarea tari sale gi in special
punctul cel mai iievralOc, Banatul Severinului, expus nu nu-
rnai unui eventual nou atac din partea Ttarilor, dar gi in-
cursiunilor Romno-Bulgarilor gi Srbilor dela Sudul Duna-
rii. Si a fcut deci planul, dup cum ne arat o prea intere-
resanta diplom a sa, din anul 1247 "), adua in tinutul
Severinului pe Cavalerii Ioaniti, sau Ospitalieri, earl., im-
preun cu Romnii din partea locului, s apere pe viitor fron-
tierile de miaz-zi ale regatului migar. Trile romneti dela
Nordul Dunrii erau pe vremea aceea subt suzeranitatea re-
gelui Ungariei.
Si ni se spune in acea diplom, pe care o avem pn in
ziva de astzi, ci regele d5amegte Cavalerilor Ioaniti, sub anu-

Vezi A cap. LXX. Pessind Bisseni et Siculi vilissifni.

Cf. Sicules et Rouninins, p. 8.
Hurtmuzaki, Dar,. I, p. 212 gi 249.
www.dacoromanica.ro
XL

mite conditiuni, toata tara Severinului, peste care se gasea car-

muitor un ban, apoi cnezatele lui Farcas ") gi al lui loan panii
la Olt probabil judetele Vakea gi Romanati in afara
de ctnezatul voevodului Litovoi. Din tara lui Litovoi li se
acorda cavalerilor numai anumite venituri, afaril de cele din
tara Hategului. De asemenea li se mai diruegte intreaga
manie, dela Olt pani la Alpii Transilvaniei, exceptand tara lui
Seneslau.
Din documentele vremii mai aflf'm c diva moartea re-
gelui Bela IV gi a fiului acestuia 5tefan, subt minoratul lui
Ladislau IV, Litovoi pune mana pe unele tinuturi ale Bana-
tului unguresc dela Severin gi refuzi si mai plateasca tribut
regelui. Faptul acesta determina pe Unguri s porneasca la
anul 1279 cu razboiu impotriva lui Litovoi. Acesta este insa
batut i moare in lupta, iar fratele salt Barbat este prins gi nu
poate s scape cleat platind Ungurilor, ea pret de rscumpa-
rare, o mare sumii de bani. Cu aceasta imprejurare, Rom,anii
pierdura Hategul care incapu pe mana Ungurilor ").
In preajma anului 1300 se putu intptui gi unitatea pa-
litica a Munteniei. Caci, dupa stingerea dinastiei lui Arpad,
prin moartea la 14 lanuarie 1301, a lui Andrei al HI, a ur-
mat in Ungaria, timp de gapte ani, o anarhie completa. S'au
ivit ca pretendenti la tronul regatului deodata trei competi-
tori: Venceslau din Boetnia, Otto din Bavaria gi Carol Robert
din Neapol "). De asemenea, In imperiul Asanegtilor se de-
dedeau lupte interne; imprejurarile erau deci favorabile pen-
tru Romnii din Sudul Carpatilor, nefind inpiedicati de nirrne.
inca, de a-gi constitui uttitatea lor
Dupa ce s'a restabilit linigtea in Ungaria gi dupa ce Ca-
rol Robert a fost recunoscut ca rege, se pare ca raporturile
dintre Tara Romaneasca a lui Basarab gi Ungaria lui Carol
Robert s'au imbuntatit, caci un document emanat dela re-
gele ungur numegte pe Basarab, fiul lui Tihomir, .deci, poate,
un nepot al lui Seneslau: voevodul nostru trattsalpin. Se pare

Farcas in ungureste inseanneazil lup. Pare a fi vorba ad de o tra-

ducere a lui Lupu. Tot lup insemneazii slay. Vulc, de unde avern numirea de
Vailcea, probabil regiunea lui Lupu.
Cf. gi C. C. Giurescu, 1st. Rom. I, p. 347.
Vezi arninunte in lzv. 1st. Rom. III.

www.dacoromanica.ro
 XLI

ci Basarab recunoscuse suzeranitatea regelui ungar, conside-

randu-se ca vasal al lui; relatii bune se constati i in anul
1327, dar dupi acest an ele se inruttesc aga de mult c In
anul 1330 Carol Robert pornegte cu rizboiu impotriva lui
Basarab.
Adevrata cauz a rzboiuhti nu se eunoagte. Documen-
tele ce ni eau pstrat din anii 1332 gi 1351 ne vorbesc de o
incilcare a tinuturilor dela granita regatului <<spre marea pa-
gubii a coroanei>>, tinuturi pe cari regele voiegte si le recupe-
reze. In special, se pare ea Severinul intrase in posesiunea
domnului romin inci din anul 1290.
Cronica pictatrt care caut de sigur s scuze &it mai mult
pe rege de dezastrul suferit, d vina pe OW gi, in primul
rand, pe domnul romn: C ac,esta, dupi ce i s'a luat Seve-
rinul i dupi ce a fost atacat de ogtile unguregti chiar in ca-
pitah trii sale, n'ar fi fost destul de crutitor cu regele se-
met care, dei Ii s'a propus pacea de voevodul romin, totui
Ii s'a trimis vorba i aceasta repetat de dou ori ci-I
va scoate de barba din birlogul su.
Vinovati de acest rzboiu tusk dup cronica pictat, sunt
Toma, voevodul Ardealului 1 Dionisie, fiul lui Nicolae, gi
nepot al lui lancha cari au indemnat pe rege s intreprinzi
aceast expeditie, primul, probabil, ca s pun mna pe tara
lui Basarah, iar al doilea. pe Banatul Severinului, pe care, de
aide', 1-a gi ocupat in prima lun a izboiului. Acelagi Dio-
nisie se intalnegte mai tArziu, purtnd titlul de ban al Severi-
nului, fie a era in realitate ban, fie c pastra numai acest
titlu "). S'ar putea risk' ca adevratul motiv al acestei
nenorocite pentru Unguri, s fi fost dorinta de rzbu-
nare a lui Carol Robert i a voevodului ardelean Toma asu-
pta fiilor fostului voevod Ladislau. Acegti fii se refugiaser
probabil dela curtea lor din Deva la curtea domnului ro-
.mfin 61).
Expeditiunea s'a fcut in timpul toamnei, contrar
ceiului de a se porni rzboiul in timpul primverii, fiinde
regele a crezut vremea mai potrivit atunci, de oarece Asa-
negtii cari trgau in bune raporturi cu Basarab, pierduser
C. C. Giurescu, op. cit. p. 357.
I. Lupa, op. cit. p. 29.

www.dacoromanica.ro
 XLII

rizboiul impotriva Sirbilor, la 28 Iunie 1830, la Velbujd, cu

tot ajutorul dat de don-mil romin i regele bnuia cl Basarab
nu va putea lupta cu succes in Contra sa.
Dupli ce regele a ocupat Severinul a 'ajuns la Curtea
domneasci dela Arges, s'a gsit deoda4 intr'o mare lips de
alimente. deoarece Romnii ,arseser totul in calea sa si s'a
Want nevoit s dea semnalul de retragere, cu tot ajutorul ce-i
sosise in timpul acesta din Ardeal.
Cronioa pictat ine adaug si nu stim intrucht aceasta
va fi fost o realitate, ori mai mult o scuz pentru rege
s'a fcut un armistitiu cu Basarab, c acesta i s'ar fi su-
pus, dndu-i garan)tia unei retrageri sigure, dar c 1-a inselat,
ataandu-1 pe neasteptate, in druxn spre partrie, intr'o vale
ingust.
Expeditia rzboinic a lui Carol Robert impotriva lui.
Basarab este descris, lin cronica pictat, cu multe amnunte
si povestirea este fcut, fra indoial de un martor ocular
sau de cineva care a avut infonrnatii directe.
Asupra localittii unde s'a dat btlia, datele sunt nesi-
gure. Unii dintre istoricii nostri cred c ea a avut loc la Po-
sada, lngi Podul Dmbovitei, intre Rucr si Bran; alii so-
cotesc cri ea s'a dat pe Valea Oltului, poate la Lovistea. Acestia
din urmri se bazeaz pe o informatie a unui scriitor polon,
Mateiu Strik.ovsky care a 4cut 1mn secolul al XVI, dou sute
cincizeci de ani dup.a' ce s'a intmplat lupta, o cratorie prin
trile noastre si care ne spune ert a vzut o biseric i trei
stlpi de piatrri ridicati de Basarab in munti, in locul bt-
liei, cale de dou* zile dela Sibiu ").. Aceast infant-tulle ne-ar
determina s eredem c lupta s'a dat mai de grali pe Valea
Oltului.
Dela Arges, druanul cel mai drept pentru retragere, nu
era pe la Bran, ci pe lng Olt 4i, de sigur, pe aeest drum
trebuie cutat localitatea unde a suferit dezastrul Carol Ro-
bert. In istoria noastr national ins, lupta aceasta este cu-
noseutA subt numele de lupta dela Posada.
Despre aceast lupt avem o multime de date documen-
tare. Clici regele Carol Robert, scripnd cu mare greutate din-

62) N. A. Constalaineseu, Bata'lie Jeta Posada, p. 26. Dupre Posada vezi

M. Sinzianu, Rev, 1st. Rom. IV, p. 306 sq,
www.dacoromanica.ro
tr. primejdie de moarte, a tinut minte ptania in toati vieata
sa i, in senm de reeunotint.i, a incIrcat ou binefaceri, inobi-
land prin acordare de proprietti, de anoii i de bunuri, pe
toll 60 au luptat alturi de el in aceastil nenoroeit expe-
ditie de rzboiu. Astfel sunt
La anul 1330, sasul Martin de Berend ea unul care
prin scutul su a sc6pat de primej die pe rege contra Va-
lar.horum tela").
La anul 1331, Carol Robert confer Sailor din Cluj
mai multe libertti, drept recompens pentru daunele sufe-
rite in timpul expeditiei din Tara Romanease, in partibus
transalpinis").
La anul 1331, Papa loan al XXII felicit:i pe regele
Ungariei ci a scpat de atacul lui Basarab, proditoriis tibi
et gentibus tuis paratis in regressu insidiis").
La anul 1332, Carol Robert vorbeste de vizita ce
fileut in tara transalpin, ad visitandam terram nostram, trans-
alpinam i despre atacul necredinciosului nostru Basarab,
mfidelis noster ...in quodam loco nemoroso et silvoso inda-
ginumque densitate firmato")..
La anul 1333, Carol Rbert vorbete despre rzboiul
in contra lui Basarab, fiul lui Thocomery, schismaticus"),
infidelis Olahus noster").
La anul 1333, Carol Robert confer dreptul de nobi-
litate mai multor iobagi din Transilvania i Ungaria, ca re-
compens pentru luptele eroice in contra lui Basarab, mani-
festum et notorium nostrum infidelem, lupte la cari au luat
parte cura potioribus Regni nostri`Prelatis et Baronibus, ac
Nobilibus nec non Regnicolis nostris"). Nu era iliirrnni o vi-
zit, cum s'a spus mai sus.
Hurmuzaki, Doc. I, p. 615.
Hurmuzaki, Doc. I, p. 616. Vezi reconfirmarea acestor libertAti, ibi-
dent, p. 640.
Hurmuzaki, Doc. I, p. 617. De remarcat expresia gentibus tuis, nu
Hungaris tuis. La Hurmuzaki este aci o confuzie intre Basarab cel Mare i fiul
sAu Alexandra. -
Hurmuzaki, Doc. I, p. 621.
Privitor la luptele impotriva schismaticilor i deci g in contra Jai
Basarab, vezi Hurmuzaki, Doc. I, No. 493, 494, 495, 503 i 504.
Hurrnuzaki, Doc. I, 624.
Hurmuzaki, Doc. I, p. 626.
www.dacoromanica.ro
 XLIV

La anul 1334, Carol Robert confera lui Nicolae i lui

loan din comitatul Vesprm dreptul de vaana pentru servi-
ciile aduse de parintele lor in rizboiul in contra lui Ba-
sarab ").
La anul 1334. Carol Robert diruete secretarului
o moie, fiindca a fost ranit in tara Transalpina"). Aceeai
danie o confirma regele din nou in anul 1335 72).
La anul 1335, Carol Robert reconfirrna donatiunile
facute in 1333 pentru serviciile aduse in Juptele in contra
lui Basarab i a fiilor acestuia, care a adus prejudicii
noastre transalpine ii sfintei coroane, in preiudicium sacri
dyadematis regii et nostrum. Intre martori fig,ureazi i Dioni-
sie, banul Severinului ").
La anul 1335, Carol Robert amintete de sigiliul
pierdut in Tara Romfineasca ").
La \anal 1336, Carol Robert confirma posesiunile date
lui Tatamir, vice-cancelarul sau, ca recompensa pentru ser-
viciile aduse in Tara Romneasca, venindu-i in ajutor, din
portmca voevodului Ardealului Toma, i ajungand recte sub
castro Argias. Acest Tatamir de abia a scapat din lupt, Era
ra.'ni grave, vix evasit, sine gravi vulneris susceptione, dar
pierzfindu-i ochiul drept ").
La anul 1335, Carol Robert, intr'o diploma data lui
Nicolae, fiul lui Radoslav, descrie el insui lupta cu Basarab.
Dm in nota traducerea acestui important document ").
Hurrauzaki, Doc. I, p. 628. Cf. si I, 2, p. 14, o diploma a lui Lu-
dovic din 1351.
Hurnzuzaki, Doc. I, p. 632.
Hurmuzaki, Doc. I, p. 635.
Hurmuzaki, Doc. I, p. 633.
Hurmuzaki, Doc. I, p. 638.
Hurrmizaki, Doc. I, p. 641 i I, 2, p. 23.
Blagay, Csaldoklevltra, p. 110 sq, reprodus de V. Motogna
larai lopta dela Posada. Rev, 1st. IX p. 81.
Pierzind, cu trei-erea vremit, ori ce increde,re in acel blistiimat de
Bozorad, voevodul Valachilor, un rilzvritit si un recunoscut rival al nostru,
fiindca ne-a incAlcat tara i hotarele regatului, dup ce am luat sfatul, bine
chibzuit, din motive binecuvintate, al tuturor plelatilor, al baronilor si al
tuturor fruntasilor regatului nostru, ne-am strims o armati putemidi si am tre-
cut in tara sa de Peste munti, necunoscut pentru popoarele noastre, pentru ca
si o supun Inhiiniij noastre regale. Acolo inaintind diteva zile fila de lupte
printre vizuinile dintre munti i dintre dealuri, am inceput s suferim de lipsa
www.dacoromanica.ro
 XLV

Daca textul acestui document comparim eu textul cro-

nicei pictate, suntern izbiti nu man de identitatea cuprinsului
lor, ci 1 de identitatea, pe alocurea, a acelorni expresii. Ac,ea-
sta constatare ne silete si iajungem, impreuni cu d. Motogna,
la presupunerea ci diploma regala a servit de izvor de infor-
matii autorului eronicei pictate.
Pe de alta parte, cercetind cu luare aminte, in lumina
documentelor vremii, desorierea expeditiei Ini Carol Robert
impotriva lui Basarab, ficuti de eronica pictata i de alte
cronici ulterioare, nu putem sa nu ajungem la convingerea
ne gasirn l.a fata unei unanimitati de a se cauta s se seuze
regele ungar de vina sa pentru dezastrul suferit In Tara Ro-
maneasca. i atunci calca cea mai lesnicioasa nu putea fi alta
decat si se arunce in carca dommului romin cauza acestui de-
zastru.
Ca o dovada despre aceasta ne este faptul Ci una dintre
diploonele regale, cea din anul 1332, ne vorbete nurnai des-
pre o vizitg, un fel de preumblare de placere, a regelui
Transalpina sa i c n'ar fi venit aci cu toate puterile sale,
non totum suunz posse, cum ne spune cronica pictaa, Cu toate
ca diploma din 1333 i cea din 1335 ne spun precis ca a
venit Cu toate fortele sale, cum potioribus Regni nostri Pre.
latis et Baronibus ac Nobilibus nec non Vegnicolis nostris, si
de once alimente gi pentru oameni i pentru cai. Atunci am incheiat cu nurnird
Basarab un armistitiu, cu perfidie cuvintul ea' ni se va supune i ne
va arta nour: gi armatei noastre un druan sigur de intors dcasii. Ne-am increzut
in cuviintul schism.atieului in care nu era bun credint, ci ingelarea bunei cre-
dinte. i pe cind ne intorceam inapoi eu oamenii nogtri, pe o cale blestesnatii
In veci de Diunnezeu, inchis de ambele parti cu ripe ametitoare, lar inainte
unde ea se lrgea era intritil, in mai multe lolcuri, de puternice prinici ocu-
pate *de o multime de oameni inarmati de ai numitului Basarab, ne pomenim
deodat din toate prile cu un atac npraznic, nAvillind asupra noastr s't a ar
mate" noastre cu furie in diferite chipuri gi lovindu-ne cilinegte cu bolovani,
cu arunciltoni de pragtii i cu alte izbituri ametitoare de loviri slhatice. Cu sa-
biile lor lovesc escadroanele noastre inmuindu-si in singele celor ucigi
lor. Din toate pirtile suntem izbiti de o ploaie de arun.ciluni,
fiind stringi ce de un zid muscitorr. i nn era chip sil 5w-1mi-un ni fugind ina-
poi, niel mergiind inainte, ei pringri ca pegtii in plasii gnu in vire ne skitem
strigind citre Fitnorul tuturor nelor vzute i nevizute, eitre Minurtnrul
nostru: ja aminte, Doanme, la suspinele noastre cele adinci. Apoi cu ajutord
dumnezeesc al lui Iisus Christos cafre s'a ristignit pentru noi i cu al prea
afintei sale maice si al tuturor sfiniilor, filindu-se din partes citarme cntai de

www.dacoromanica.ro
XLVI

crt a intreprins aceasta dupi un sfat bine chibzuit, habito con-

.silio prematuro.
Si este, de sigur, un neadevr ciad se apune c Basarab
s'ar fi invoit si arate regelui drumul, recunoasci de suze-
ran gi ci au czut in lupt atatia Romni, ci numai jude-
critorul din Infern Ii poate socoti.
Ci nu este vorba de o perfidie a lui Basarab, ei de o ex-
peditie nereugit, aceasta se vede gi din Incheierea cronlearn-
lui care, dnduli seama de nedreptatea cauzei regelui ne-
dreptate semnalat acestuia gi de consilierul su Donciu
Apune: prin aceasti lupt a fost pedepsit semetia regelui,
pro pter victoriarum frequentiam superbiret.
Dupi aceast intimplare nenarocit, regele a venit, dupi
4.nim ne spune cronica dela Buda gi cea a lui Turocz, la Timi-
goara gi de aci la Vigegrad.
Din izvoarele ce ni s'au pstrat pn astzi relativ la ex-
peditla regelui Carol Robert impotriva voevodului Basarab
ira se poate gti lmurit, dup cum am artat mai sus, care a
fost cauza acestui rkboiu.
S'a intreprins aceasti expeditie, dupi sfatul bine chib-
_zuit al mai marilor regatului, fiindc. Basarab i-a Incilcat
lingi mine de asupra capului mea un acoperimint de scuturi i inliturind ast-
fel potopul ca de ploaie torentiali a unor lovituri de sabii, de sigeti, de larca
si de alte izbituri ne puturim feri vieata de primejdia mortii ce se apropia
din ce in ce anai mult. Atunci credinciosul nostru, Nicolaek (Radoslav), un tanr
a tlet, curajios ca un recrut, cu mintea ageri, cu dcliiit:ntil la mine, furios ca un
leu, incord'andu-si fortele i aria bratului su de ostas, rupse i arunci la pi-
mitnt toati armitura sa de fier si asa desbricat, numai cu scutul i agitndu-si
lancea sa cea ascutiti se arunici din nou In linia celor ce niviliseri asupra
noastri, avimd ta lupte voiniceste. Nu se mai gfindea apere capul sAu, ci era
tina la capul nostru, de asupra cruirt sburau palosele a cinci viteji ostasi va-
lahi carri se gribeau inainte de toate si ne reteze tapul nostru de rege. Dar
prin agerhnea sa fulgeritoare pe Mil i-a rilpus, asternindu-i la piimint
de suflare. Acolo insusi viteazul soldat Nicolae primit din fati sase rni
la cap si la umeri destul de grele si a lisat pe loeul luptei vr'o dounzeci i cinci
de nobili dintre ai siii. Si astfel cu ajutorul lui Dtunnezeu se potoli ardoarea
durumilor si se pum sparge laturea dreapti a zidului de dusmani i luindu-o
la picior prin spirtttra ficuti, din bitilia venia t'ira de veste. Cu voia Celui
prea Inalt tare pe toste de mai inainte le orindueste silili la fugi de dusuumi
urmiriti din acel loe, aflarm prilejul mfintuirii i luarim drumul spre casi.
Dat la 13 Decemvrie 1335.

www.dacoromanica.ro
 XLVII

posesiumile, ori fiindca regele voia s dea Banatul Severinu-

lui devotatului &Au Dionisie, iar donmia schismaticului Basa-
rab lui Toma, voivodul Ardealului, inlocuitorul tradatorului
Ladislau din Deva? Chestiunea ramne deocamdat nedesle-
gatii, izvoarele contrazicandui-se intre ele.
In ce privete pe Dionisie, acesta, dupi aratarea cronicei
este fiul lui Nicolae, nepotul lui Ioancha, adeca, poate, al lui
Ivancu, deci un frate nelegitim al lui Basairab, i fiu al lui
Tihomir Neputand fi numit print, zice d. Iorga, el a fost
numit Ban de Severin i In urma pretentiunilor sale la tron,
s'a inceput nenorocita expeditie impotriva lui Basarab. Tot
dupa d. Iorga, ellugarul dominican Petru care a nizut in
lupta, pare a fi fost desemnat ca viitor episcop de Arge, iar
magistrul Donch (Danciu) i Ladislau (Vlad) fin' sill, pre-
cum 1 Berend, tata! lui Martin, magistrul, care pria numele
su ne amintete pe Berindeiu, ad.versarul lui stefan cel Mare,
par a fi fost Romani refugiati>> ").
In ce privete numele de Basarab, in cronica pictata
Bazarad asupra caruia am farm atentia i noi, cand am
vorbit despre Osen sau Asen"), ca el este de origine cumana,
trimitem pe cetitor la cartea d-lui N. Dragan care discuta
amanuntit chestiunea numelui de Basarab, dand, in acelai
timp, i bibliograifia acestei chestiuni 8'). Noi vom admite aci,
impreuna cu d. Dragan, parerea d-lui G. I. Bratianu care
sustine c originea etnica a Basarabilor ramane indoielnica:
<<Numele cu aspect cuman al Basarabilor nu insemneaza nea-
parat i originea cumana, a acestei farnilii; el poate fi nuanai
rezultatul influentii fireti vecinatktii i a aliantei acestui
n.eam de navalitori taziatiei en Romanii dela Dunare, o rnrtu-
rie a legaturilor noastre cu neamurile turco-tatare>> ").
In afara de mod5 , i Romanii au tinut In toate vremu-
rile la moda de a adopta nurne straine, a jucat de sigur un
mare rol in adoptarea numelor de origine cumani i faptul ca
femeile curnane eran vestite pentru frumuselca lor deosebita.
Aa se i explicA desele incuscriri cu Cumanii. i sotia lui
Iorga, By?. de la sect. hist. p. 9.
Iorga, ibidem p. 8.
lzv. 1st. Rom. VII, Cronicct lui Nestor, p. 28.
DO) N. Drigan, op. cit. p. 52 sq.
81) G. I. GrAtianu, Rev, Ist. Rom. I, p. 238 sq.

www.dacoromanica.ro
XLVIII

Ionifi, a imparatului romano-bulgar, era o cumanj i se ci-

teazi o sumedenie de fete cumane mgritate cu principi eu.ro-
peni 82).
Nu ne putem opri totusi, in acest loc, de a face o apro-
piere intre diferitele nume ale domnilor romani, nume ce le
intalnim in prag,u1 istoriei noastre na/ionale. Sunt cele trei
mime de Asan, de Gelu i de Basarabg. Toate trei sunt, in-
tocmai ca i. numele de Keanus (chan), nume de origine turco.
tatarrg si par a fi fost, la inceput, nume generice, designand pe
eful tribului, pe duce sau pe principe. Mai tarziu ele s'au
preficut, sau au fost considerate, ca nume de persoang.
Nu.mele de Osen sau Asen"). In Introducerea noastrfi
la Cronica lui Nestor spuneam intre altele: dntre Vlachi i
intre Cumani, ngscandu-se o comunitate de interese, In timpul
celor peste o sutri cincizeci de ani de convetuire in acelasi te-
ritoriu, se vor fi ngscut fgra indoialggi leggturi familiare intre
conclucatorii celor doudg natiuni, i mai ales dupa bicrestinarea
Cumanilor pentru biscrica de rit catolic, ei au fost atrasi
numai in preaima marei invazii fatgresti din 1241 si astfel,
atat numele de Basarab eat si cel de Asan, au putut fi impru-
mutate dela Cumani, cu cari Valachii lui Nestor au trait in
simbiozii").Dupg numele cuman de Osen san Asen pare ca
s'a numit si familia Asanestilor din im.periul romano-bulgar.
Pe un Osul sau Oslu Il intalnim si in cronica pietati ca serviens
Gyulae, ducis Cumanorum.
Numele de Gelou, ce-1 intalnim la Notarul artonim, ca
dux Blachorum, are probabil aceeai etimologie ca si TuXdiq
al lui Porphyrogenitus, ca si 16Xct al lui Kedrenos, Scylitzes i
Zonaras i ca si Gyula al cronicei pictate si al altor cronici
unguresti. raids era, la inceput, numele unei demnitgli "), a
doua autoritate dupg aceea a ducelui, un fel de judecgtor su-
prem, dupg cum ne spune Porphyrogenitus "). Mai tirziu, el

Cf. I. Ferent, Cumanii s episcopia lor, p. 10.

Hassan in limba turcii insemneazi cel mai bun, cel mai fnmws.
lzv. 1st Rom., Cronica lui Nestor, p. 28.
ruXeig este identic cu turceacul jyla-jula, care insemneazii facl, lu-
mini. Cf. N. Driigan, op. cit. p. 507.
Porpbyrogenitue, De adm. imp. p. 174 sq. edit, Bonn,

www.dacoromanica.ro
spare ca nume de persoana. Numele Gelou, subt acensta forma,
putin latineasca, pare a fi un nume strain, de origine turco-
tatari, al domnului roman la venirea Ungurilor in Pannonia,.
Numele se explici prin faptul, credem noi, ca Romanii, in
timpul cuceririlor lui Tuhutum, fiind organizati in principat,
eran conduti de nu domn roman ce purta un nume strain gi
prin faptul ea, la un moment dat, puterea armati a /aril o
representau Cumanii.
c) Numele de Basaraba este format din doui parti, din
Basar, cuvant asupra etirnologiei canna filologii inqa nu au
cazut de acord gi din aba sau apa care in limba turca insem-
neazi tata. C ac,est nume romanesc este de origine cumani
pegenegi, resulta din mentionarea atator numiri cumane,
de aceeagi factura., ce intillnirn atfit In Cronica lui Nestor "):
Urusoba, Altunopa, Arslanopa, Kitanopa etc., cat gi in Cronica
Notarului anonim "): Tonnsoba.
Toate aceste trei nume Asan, Gem i Basaraba, dei sunt
de origine strainia, ne designeazi trei familii de cluci romini,
prianul in Peninsula Balcanilor, al doilea in Ardeal gi al trei-
lea in Tara Romaneasca ").
Concluzii. Din studiul cronicei pictate dela Viena se des-
prind urmatoarele incheieri:
La venirea,Maghiarilor in noua lor patrie, existenta
in mask' a Romanilor (Vlachilor), ca urmagi ai populatiamilor
trace de mark rarnanizate se constatli nu numai mn Dacia, ci
gi in Pannonia gi In Nordul fostei Ungarii.
Populatiunile romnegti, in secolul al IX gi al X nu
erau oa,-ganizate in state, cu alcatuiri definitive, ci erau mici
organisme, puse subt conducerea unor voevozi gi a unor cneji
aceste numiri sunt imprtmmtate dela Slavi, cu cari traisera
impreuni adeca a unor duci i a unor juzi avand vre-
melnic o carmuire suprema. straina. Dupa distrugerea impe-
riului Avarilor, dominatiunea a incaput pe mna Pecenegilor
apoi a Cumanilor.
hv. 1st. Rom. Cronica lui Nestor, p. 191. Cf si N. Iorga rImperinl
Curnanilor i Donutia lui Basaraba. in Mem. Sect. 1st. 1H, VJJJ, p. 99.
lzv. 1st. Rom. Anonymus, Gest. Hung. p. 70. cl, L, Rsonyi, L'origine
des Basarabas, in Arch. Eur. centro-orientalis, I, p. 221.
Desi, ca name, ceste trei familii aunt de origine striin, ele sunt
tot alit de ronninesti precum sunt familiile Cantaruzino, Ghica, Brithum, et".
www.dacoromanica.ro
 Aceasta ocarmuire straina, fiinda numai ea avea pu.
terca armata i fiindca numai ea avea dreptul de a strange
din, ea singura este numita in izvoarele istorice contimpo-
rane, populatiunile rurale fiind aproape trecute subt tieere.
Populatiunile autolitone, stabile, Romnii i Slavii,
acetia din unna desnationalizati in Dacia erau, la ve-
nirea Ungurilor cretini ortodocgi. Ei au influentat i primul
cretinisan al Ungurilor Acetia, convertindu-se in urana la
catolicism, s'au pornit lupte indarjite impotriva cregtinilor de
rit oriental. Prigoana s'a continuat secole dearandul, orto-
docii adeca schismaticii fiind considerati ea eretici 1 chiar ca

Cumanii, cci din urmi stapanitori ai populatiunilor

autohtone, inainte de stipanirea Ungurilor, erau cretini or-
todoc.i, trecuti in urrna la catolicism.
Romnii, traind In simbioza cu Cumanii, erau soco-
titi, cate data, drept Cmnani i, numai dupa inliturarea do-
minatiunii acestora, s'a putut intemeia, ji foarte scurt timp, de
dare Basarabi unitatea statului roman deis Nordul Dunarii.
In lupta dintre regale Carol Robert i voevodul Basa-
rab, lupta ce a pus capat expansiunei unguregti spre miaza-zi
gi prin care s'a cktigat desavargita independenti a Tarii Ro-
inaneti, cronica pictati, ca i documentele vremii, cauti
mistifice adevarul, and vina dezastrului pe infidelitatea dorn-
nului roman.
In lupta, aga numiti dela Posada. dezastruoasi pentru
Unguri, se intillnese in armata regali nn numai Maghiari, dar
1 Romani.
Cronica pictata, coroborati de docu,menele ce ni s'au
pastrat din evul xnediu, ne mai duce la conclu.zia finala
statul unguree.c n'a fost un stat national care si se fi desvol-
tat in mod organic pain fortele sale interne, ca o expreaie a
rasei maghiare, ci a fost un stat compozit-polinational, repre-
zentant al catolicismului dela Roma i sprijinit i alimentat
de elemente Germani, Italieni, Slavi, Romani, etc.

www.dacoromanica.ro
TEXTUL LATIN

www.dacoromanica.ro
 CHRONICON PICTUM VINDOBONENSE.

Anno domini MCCC quinquagesimo octauo feria tenia infra

octauas ascensionis einsdem domini Incepta est ista Cronica de
gestis Hungarortun antiquis et nouissianis, ortu et progressu, vic-
toria eorundem et audacia, colkaa ex diuersia cronicis veteribus
earundem veritates ascriben.do, et falsitatem onmino refutando. In
nomine domini Amen.

Incipit prologas in cronicam hungarorum.

Per me reges regnant ait dominus deus per sapientem. Salo-

monean prouerbiormn VIII-o capitulo. Gloriosus dens in sanctis suis,
in maiestate mirabilis, cuing ineffabilis altitudo prudencie nullis
inclusa banitibus, nullis terminis comprebensa, recti censura iudicii
celestia paritea. disponit et terrena. Etsi cunctos eius ministros mag-
nificet et altis decoret honoribus, et celestis efficiat beatitudinis
possessores, illos tamem, ut dignis digna rependat, pociaribus attolit
insignia dignitatum et preaniorum uberiore retributione prosequitur,
quos digniores agnoscit, et commendat ingentior excellentia merito-
rum. Prout apparet luculentissime in excellentia regum illustrium,
et victoriaruan exercitio celebratissimarum. per reges hungarorum
patrataru.m, qui diuino freti auctoritatis presidio, gladaorum aciebus
ualidissime profligatis, castra subuertentes re.gum et imperatorum(2)
fo.rtes facti sunt in belio, nullo eisdem potente resistere in pugnando.
Quod bene ostenditur in uerbo diuino oraculo exarato: Per me,
inquit deus, et non virtute propria reges regnant et regnabunt hun-
garorum. Ubi primo diuina exprimitur auctoritas, virtutem. insupe-
rabilem .allatura: per ane inqu:t, qui sum virtutis infinite, cunctos
ualens adiuuare presidentes. Quia ego occidam, et ego uiuere fa-
ciaan, percutiam et sanabo, et non est qui de manu mea possit
eruere. Suscitans de puruere egenuan, ut sedeat cum principibus et
1

www.dacoromanica.ro
 2-
soli= regale teneat. Ideo subditur: Rages regnant, qui habent
iustitie equitatem, sapientie claritatem, patientie tranquillitatem et
misericordie pietatean, attestante sacro eloquio Prouerbiorram XX:
Misericordia et ueritas custodiunt rege,m et roboratur dementia
thronus eius. Et itertun in alio loco dicit scriptura: Rex sapiens se-
dens in solio intuitu suo dissipat omne malum. Et rursus Salomon
ait Sapientie VI-o: Rex sapiens et misericors stabilimentum populi
est, et dissipat impios, subiectos populos a tyrannis eripiendo. Quod
bene impletur in regibus hungarie, qui cunctos tyrannos debellando,
populas hungarie in pulcritudine pacis et in ref:pie opulenta sedere
procuraru.nt, propter hoc, quia pre cunctis regibus titmuerant do.
minum deum.. Unde scribitur Deuterronomii XVII capitulo, 'ovens
deus de regibas ait: Rex constitutus postquam sederit in solio regni
sui describet sibi legem dei, et habebit secum, legetque illam
nibus diebus uite sue, ut discat timere domitmun deuan suum, et
custodire uerba eius, que in lege precepta aunt, ut longo tempore
regn,et ipse, filii eius super terrain, et gloriam meaan possideat
eternum. Quorum regum, scilicet hungarorum orlg'nem principium
et egresstun de Scytia diuersis sanctoram doctoram, ystoriis hoc or-
dine declarabo.

I. De prima origine hungarorum secundurm sacrum scripturam.

Sicut scribit mag,ister ystoriarum Genesis decimo capitulo: Tate

stint generationes filiorum Noe, et de istis tribus filiis eius, scilicet
Sam Cam et Japhet exorte sunt post diluurium eeptuaginta due gene-
rationes. De Japhet (3) XV, de Cam XXX, de Seim vero XXVII. Isti
disserainati sunt in tribus partibus orbis, Sem Asyam, Cam Affricam,
Japhet Europam sortitus est. Nam secundum Josephum fui Japhet
possedenmt septentionalem regionem a Tauro et Amami 1) montibus
Sycilie et Syrie, usque ad "Mu um Tanay, qui est in Scytia. Et hoc
idem asserit beatus Jeronimus in libro de Ebraicis questionibus, quod
filii Japhet possederunt in Asya (ab) Amano1) et Tauro znontibus,
usque ad fluuium Tanay. In Europa vero usque ad Gadyra, nuenina
locis et gentibus relinquentes ex quibus postes mutata aunt plurima,
cetera permanent in se, uel in aliquo simili, uel propinq-uo. Filii
Japhet: Gomer, a quo nominati sunt Galathe et postea Galilei, qui
aunt Francigene a quodam Francione dicti, filio Paridis, filio Pria-

1) T. Toldi: Imao.

www.dacoromanica.ro
 3

primi regis Troje, qui uenientes de Troia post eius excidium.

in Pannoniam, que olim tempore Alexandri magni superior 'Grecia
nuncupabatur, sub monte %man circa fluuium. Hystri, qui alama-
nice Dun nominatur, ciuitatern fortissimam construxerunt, et ei no-
men Siccambriam a monte Syccan im.posu.erunt, et ibidem quadrm-
genLis ante incarnationem Christi permanserunt, et tandem
orientales timentes nationes, se ad partes occidentales transtulerunt,
et regime= circa fluuium. Sakana occupauerunt, cui nomen
Franeiam a Francione duce eoru.m dictam indiderunt, et ciuitatem
,principalem Paris, nomine patris eiusdem Francionis appellarunt.
Secundus filius Japhet Magog, a quo descenderunt Scythe secundum.
Ieronymum; et Maday, a quo dicti aunt Medi, Jauan, a quo Greci;
-unde in ebreo adhuc Grecia nominatur Jauan; et Tubal, a quo de-
scenderunt Hyspani; et Mesoch a quo Capadoces descenderunt; unde
et apud ems a dhuc Mazecab ciuitas nominatur; et Tyras a quo
naminati sum Traces. Porro filii Gomer: Assenech, a quo Troiani;
filii Jauan Elyza, a quo dicti sunt Elysei primo, et post Eolides; et
'Tarsis, a quo descenderunt Cylices. linde et ciuitas metropolis eorum.
-uocata eat Tharsus. linde natus Paulius apostolus. Ut habetur in Ac-
tibus apostolorum XXI-o capitulo et sequitur: Ab h's diuise inside
gentium in regionibus suis. Unusquisque secundum ling-uam. suam.
Hoc dicitur hic per anticipationem, quia factum fuit postea tempore
diuisionis linguairum. Filii autem Cam: Chus, a quo dicti stud
Etyopes, unde in ebreo Etyopia Chus nominatur; et Mezarim, a quo
-Egipty. linde et in ebreo Egyptus Mezarim dieitur: (4) Phuth a quo
Sibies. Qui tamen primo uocati aunt Phutei. Uncle ibidem est
flunius, qui usque nunc Phut dicitur. Et Chanaan, a quo dicti sunt
Chananei, quorum terra postea fiiiis Israel data est. Filii autem
-Chus: Saba, a quo dicti sunt Sabei; Euila, a quo descenderunt gen-
tiles; et Sabatha, a quo Sabateni. Porro Chus genuit Nemproth. Iste
luit qui induxit posteritatem Noe ad faciendam ciuitatem et turrim,
-contra dominum, de qua dicitur Genesis XI-o capitulo. Ideo dicitur:
Ipse eepit ease potens in terra; quia per potentiam alios sibi. oub-
taittebat, et nolentes ad opus predictuan compellebat. Ideo sequi-
tur: Et erat robustus uenator, id est oppressor hominum coram.
domino. Quia nichil latet eius aspectui. Ob hoe exiuit prouerbium.
id est uerbuin commune uel uulgatu.m: quasi Nemperoth. Quando
enim postea uidebatur aliquis oppressor hominum, uoicabatur al-
ter Nemproth, uel nilis Nemproth. Fuit autem principium regd.
-eius Bab.lon, et eius posteritas obtinuit reeones ad mare oceanum.

www.dacoromanica.ro
 4---
Ex quilma apperet omnibus dictum illorum esee uea-um, qui dicunt,
quod Hunor et Magor patres Hungarorum, fuerint filii Nemproth,,
qui fuit filius Cus, qui fuit Cam.; qui fuit a Noe maledictue; tuan
quia non essent Hungarri de genere Japhet, secun.dun diamn
beati Ieronyani; tum etiam quia Ne.mproth nunqu.am habitauit circa
fluuium Thanay, qui est ad orientem, sed ad mare oceanuan. Ergo
sicut dicit sacra scripture, et eancti doctores, hungari d.escenderunt
a 1VIagor filio Japhet, qui post diluuiu.m anno quinquagesimo VIII-o,
sicut dicit sanctus Sigilbertus episcopus antyochenus in Cronica orien-
taliusn nationum, intrauit terrain Euilart, et ex coniuge sua Enee.
genuit Magor et Hunor, a quo Magari et Huni sunt nominad.

II. Prima origo dilatationis lumgarorum in oriente Scytie.

(5) Accidit autem dieruan una uenandi cause illos perrexisse, qui-.
bus in deserto cum cerua occurrrisset, in palules Meotydas illani in-
sequentes fugit ante eos. Cu.mque ibi ante eos prorsus euanuiaset, diu-
tius requisitam nullo modo inuenite potuerunt. Peragratis tandem
paludibus memoratis, pro armentis nutriendis ipsam conspexerunt
opportunam. Deinde ad patrem redeuntes, ab ipso licentia impe-
trate, cum rebus omnibus paludes Meotydas pro anmentis nutriendia.
intrauerunt moraturi. Regio quidem 1VIeotyd,a Perside patrie est
uicina. Quam undique preter uaduni unum pontus gyrouallat,
carrells 1), herbis siluis piscibus volucribus et bestiis copiatur; adi-
tus illic difficilis est et exitus. Paludes ergo Meotydas adeunntes
quinque anula ibidem imanobiliter permanserunt. Anno uero
exeuntes, in deserto loco sine marib-us in thabernaculis permanentea
uxores ac filies 2) filioru.m Bereka, cum festum tube colerent, et
coreas ducerent, ad sonitum eimphonie casu repererunt. Quos cum
eorum rebus in p eludes Meotydas rapinis celeribus deduxerimt. Het-
fuit prima preda post diluuium. Accidit autem Dule principia
norum in illo prelio inter illos pueros dues filias comprehendi,
quarum unam Hunor aliam Magor sibi sumpserunt in uxorem. Ex
quibus mulieribue mimes Huni siue hungari originem sumpserunt,
Facturm est autem, cum diutius in paludibus Meotidis habitassent,
in gentem ualidiesimEum crescere ceperunt, nec tos capere ipsa regio..
poterat aut nutrire. Exploratoribus igitur abinde in Scytiam desti-
Toldy: currentibus.
Toldy: filias.

www.dacoromanica.ro
 5-
matis ecrutinii astutia subtilissima Scythie regione explorata cum
pueris et armentisl) ipsam patriam intratterunt permansuri. Reg-
nu.m igitur ipsum dum. adissent, Alplozuros a) qui inunc Pruteni
nuncupantur in eo habitantes inuenerunt. Quibus deletis et expul-
sis ac occisis, usque hodie ipsum regnum inuitis uicinis possidere
dignoscuntur. Scytia mina regio in Europa situm habet, et exten-
ditur uersus orientem ab uno latere ponto aquilonari, ab (6) alio uero
Ripheis montibus includitur. Cui de oriente Asya, et de occidente
fluuius Ethtd, id est Don. Gentes siquidein in eadem procreate otia
amplectuntur, uanitatibus dedite, nature dedignantis, actibus uene-
reis intendentes, rapinas amant: genenaliter colore plus nigre, quam
albe. Seytia calm comprehensione una cingitur, sed in tria regna
diuiditur principando, scilicet in Bascardiam Denciam et Mago-
riam Habet quoque prouincias C et VD:1-o, que dudum per filios
Hunor et Mogor ob centum et octo progenies, que egresse fuerunt
ex femoribus eorundem de paludibus Meotydis, intrantes Scytiam
sunt diuiaei. Regno autern. Scytico de oriente regnum iungitur
rianorum, et post hec Tarsia. Tandem. uero Mangalia, ubi et Europa
terminatur. Ex plaga autem estivali subsolari geus iacet Corosmina
.et Ethyopia, que minor India dicitur, et post hec inter meridiem
et cursum Don fluuii est desertum inmeabile, ubi propter intern-
periesn aeris Mims zone sunt serpentes diuersi generis, rane uelud
porci basillicus 3) et plura animalia toxicata, tigris et unicornis ibi
generantur. Don grandis fluuius est, in Scytia mitur ab hungaris
Etul nuneupatur, et ibi montes niu.eos, qui Scytiam eingtmt, trans-
currit, amiss nomine. Don uocatur. Circa mina meridican iuxta
ipsum iacet gens Kytanorum et gens Alanoru.m, tandem in mare
cadit rotundum tribus ramusculis. Alter quoque fluuius nomine
'Thogata, ualde m.agnus in regno nascitur Scyticorum; qui per siluas
uadit desertas, paludes et montes niueos, ubi sol nunquam lucet,
discurrens, intrat tandem in Irchaniam et ibi uergit in rnare aqui-
Louis. Longitudo guidons. Scytie patrie taiecentis et sexaginta stadiis
exteildi perhibetur latitu.do C nonaginta. Situma mim habet tam
munitum, quod in solo loco uno paruissiano uadas ibi reperitur,
propter quod ipsi Scythe, nulli imperio nee etiam Macedonizo ali-
quo temp ore aunt subiecti, et pro tanto uocamus eos deanptos, id est

Toldy: armatis.
Toldy: Alprosuros.
Toldy: basiliscus.

www.dacoromanica.ro
 6-
exemptos ab onmi potestate. Dicimus etiam Dentos a dentositater
quia sicut dentes amnia corrodunt et triturant, ita ipsi omnes alias
nationes triturabant. Uncle romani eos uocabant flagellum dei. Sola
tatnen dicta Scytia in quibusdam locis satis lata esse dicitur. Nemo-
ribus siluis herbis uenustata, diuersique generis bestiis diues et re-
ferta. Cui de oriente uicini sunt Bessi et Cumuli albi. Circa etiam
mare aquilomis de occidente quad ei uicinatur usque Susdaliam est (7 )
deserturn siluestre humano generi immeabile, quod ad magnum spa-
tium extendi perhibetur, ubi nubium densitas per nouem menses
continue iacet, ubi sol non ceinitur per menses memoratos, nisi in
mense Iulio Iunio et Augusta et hoc in tanta hora dei, quanta est
a sexta usque ad; nonam. In montibus enim deserti raemorati
cristallus inue.nitur, grifones nidum parant auesque legisfalk que
hungarice kerechets appellantur, pullos procreare dignoscuntur.

III. Primus ingressus hungarorum in Pannoniam.

Anno ab incarnatione domini CCCLXXD1-o tempore Valentis

i3nperatoris, et Celestini primi pape ramane ecclesie, in sexta etate
seculi multiplicati huni in Scythia habitando congregati in unum,
inter se capitaneis constitutis Wele filio Chele de genere Zemein
oriunda, Keue et Kadicha eiusdetm. fratribus, Ethele Kewe et Buda
This Benclekus de genere Kadar, ad occidentales regiones inuadere
decreuerunt. De centum enim et octo tribubus decies centena milia,
scilicet de uno cruoque genere decent milia armatorum uiroruin
eligentes, derelictie aliis hu.nis in Scythia, qui ipsorum sedes reg-
numque ab hoste custodirent. Constituentes inter se rectorem unum,
nomine Kadar de genere Tuida, qui lites sopiret dissidentium, fures
et latrones ac malefactores eastigaret, ita Lunen, ut si rector idem.
immoderatam seatentiam diffiniret, in irritum paean cammunitas
reuocare, errantem.que rectorem et capi(8)taneos deponerent quando
vellent. Consuetudo itaque jata legittima inter hunos eiue hungaros
uque ad tempora duds Geyche fiNi Toxun extitit obseruata. Ante
etenim baptismum hungarorum in castris uox preconia clamando
talker hunos congregabat ad exerciturn: Vox dei et tommunitatis
uniuerse, quad unusquisq-ue in tali loco arm.atus uel sicuti ease I)
debeat precise comparere communitatis preceptum ac consilium
auditurus. Quicunque ergo edictum contempsieset, non ualens pie-

1) Toldy: est.

www.dacoromanica.ro
 7--.
tendere racionem cultu diuino I) per medium lex Scytica sance.iebat,
aut ire in desperatas causas, uel in cormanunium seruicium inmise-
ricorditer tradebatur. Vicia itaque et huiusmodi excessus, unuon hu.
num ab aliis fecerunt separari. Alias autem cum unus pater et una
muter hunos omnes generans procreauerit, quomodo unus nobilis et
alter ignobilis esse diceretur, nisi uictus per hos castle criminis ha.
heretur? Tune omnes capitanei simul uno animo unoque consilio
egressi de Scythia intrantes tand.em Bissos et cumanos albos deinde
ensdalos ruthenos, terraonq-ue nigrorum cum.anorum intrauere.
Abinde egress& usque ad Tysciam peruenerunt, qua quidem regione
circumspecta, concorditer placuit omni cetui ulterius non incedere
cum uxoribub et armentis. Cum uxoribus enian et bigis, et suis tha.
bernaculis de natali solo descenderant. Cumque eo tempore Panne.
niam Pamphyliam, Frygiam Macedoniam et Dalmatiam tetrarcha
Macrinns natione longobardus de Sabaria oriundus gubenoaret ar.
mis 2) bellicis informatus, aud,qo quod huni super Tysciam rese.
dissent, et de die in diem deuastarent regnum eius, cum alumpnis
sui regni ipsos aggredi fonnidans, ad romanos nuncios anos deadn
nauit, petens sibi auxilium commodari contra hunos. Ex gratia ete.
nim roonanorum im.peratoris memoratis imperabat. Romani uero co
tempare Detricum de Verona natione alamanum uoluntarie super
se regem prefecerant. Quem petentes ut Macrino suhsidium impor-
taret, illo autem animo gratanti annuente, egressus est cum exercitu
italic germa.nico ac aliis mixtis gentibus partis occidentis. Peruenit
tandem in Zazholm ubi ipsi longobardi ad ciuitatem Potencianam
conuenerant, ut tractarent cum Macrino consilium utruon hunos
eornm thabernaculis in suo descensu transmeando Danubium, uel
in alio loco competenti inuadere oporteret. In istis itaque consiliis
et tractatibus De(9)trico Macrinoque residentibus, huni super utres
noctis in silentio in Sicambria Danubium transeuntes, Macrini et
Detrici exercitmn, queen ciuitas Poterciana capere non poterat
campis in tentoriis commorantem crudeliter trucidarunt. Ex qua
cairn inuasione Detricus acerbatus exiuit contra hunos in campum
Tarnukuolg pugnaturus, qui committendo prelium hunos fertur
deuicisse, cui . suorum maxim interitu et periculo Ex hunis uero
qui remanserunt, fugerunt ultra Tysciam. Ceciderunt autein illo die

Toldy: cultro diuidi.

Toldy: artibus.

www.dacoromanica.ro
 8

ex hunis C et XXV 2) milia Keueque capitaneus interiit et in ipso

prelio inter illos. Ex Detrici uere et Macrini exceptis illis, qui in
suis tentoriis fuerant trucidati CC et decem muja corruerunt. Videos
autem Detricus tantam cedem aecidiose de oui populi in prelio, post
congressum altera die perrexit uersus Tulnam ciuitatem. cum. Ma-
crino, que tunc erat ciuitas latinorum inter urbes Pannonie compu-
tata. Tulna ciuitas est in Austria, tres rastas distat Vienne. Ut autem
cognouerunt huni retroceasisse suos aduersarios, ad locum certaminis
aunt reuerai et cadauera succum sociortun, et Keuam capitaneum.
more Scythico prope stratum 2) uf putacmus sollempnis lapidea est
erecta, decentiosime subterrarunt, locumque ilium et partes lilas
Kewe oza uocauerunt. Experientes igitur in prelio .precesso animo-
sitatem romanoram et armorum paraturam, resarcito exercitu uer-
sus Tulnam ciuitatesn ubi se inimici eorum collegerant, huni perrexe-
rurt. Contra quos Detricus cum Macro in Cesumaur dicitur oc-
cutrrisse et a mane usque ad nonam preliantes roman/ ount deuicti.
Ubi et Maarinus mortuus est et Detricus per sagittam in fronbe
uulneratue, totoque exercitu romanorum interempto ac fugal. Ex
hunis uero in illo prelio quadraginta milia perierunt, Wela Kewe
et Kadicha ibidem interfectis, quorum cad.auera abinde remouentes
apud statuam memoratam cum obis hunis sepulture tradiderunt.
Postquam autem romanorum exercitus de Cezunmaur est dispersos,
nunquam deinoeps per plures anuos contra hunos congregan i po-
tuerunt.

IV. De eleccione Atyle regis hungarorum et de victoria

einsdem monarchiali.

(10)Anno ab incarnatione domini quadringentesimo primo,,ab in-

gresou uero hungarorum in Pannoniam anno XXVIII-o hungari sine
huni concordi uoluntate Atylam filium Bendekuz consuetudine ro-
manorum super se regent prefecerant, qui primo unus de capitaneis
habebatur, et Ipso Budam fratrem suum de flumine TI-sce usq-ue Don
principem constituit ac rectorem, uocarique se faciens regem hun-
garorum metusm orbis flagellum. dei. Atyla dei gratia filius Bende-
kus, nepos magni Magor, nutritus in Engadi rex hunorum medortun
gottorum danorum metus orbis terre et flagellum dei. Erat enim rex

Toldy: triginta.
Toldy completeazi: stratum ubi statua.

www.dacoromanica.ro
 9

At%la colore teter, oculis furiosus, elatus incessu, pectore late, bar.
bam prolixam deferebat, uenereus etiam erat ultra modum. In archa
sua es tenere contempnebat, audacie quidean temperate. Astutissi-
mus in preliis ac sollicitus, fortitudinis competentis quo corpore ha-
bebatur. In uoluntate magnanimus, arnxis politis mundis thaberna-
cubs cultuque utebatur. Amabatur siquidem ab extranea natione,
eo quod esset liberalis ac conununis, ex natura uero seueritatem
quam habebat, rnirabiliter a suis timebatur. Linguarum ideoque
diuersarum nationes de finibus orbis terre ad eum confluebanr, qui.
bus liberaliter pro posse affluebat Habebat mina decem milia cur-
ruum fakatorum, diuersas machinas, et anmia ingenia quibus castra
urbesque confringuntur, que in suo exercitu secum ferebat. Timber-
nacula cruidem uariis modis diuersorum regnorum operata habere
vonsueuerat Unuim tamen habebat aic celebre ac solkanpne, ut ex
laminis aureis mirifice coniunctirm solidata, modo solui et nunc re-
coniungi attendencium staret uoluntate. Columpne eius ex auro
borate habentes iuncturas, opera ductilia, in medio tauten uacue
stria iuncturis lapidibus preciosis fabricate iungebantur. Sed et sua
maristall.a dum pergeret ad exercitum, dinersaruan patriarum. equis').
Quos quamuis uisus esset habuisse, largiter tamen egentibus tribue,
bat, ita quidem(11)ut duos haberet aliquando pro usu equitandi. late
uero maristalle ex bieso et purpura habebant paraturam, sed et re..
galea selle ex auro fuerant, et lapidibus precioeis laborate. Mensa
erat tota aurea, uasa etiam coquinaria aurea erant. Talam.us autem
eius ex auro purissimo mirifice fabrefactus, securn in exercitu fe-
rebatur. In huluamodi Igitur et aliis seauli pompis Atyla rex hu-
norum erat gloriosus. Expeditio uero sua preter extraneas nationes
decies centenis milibus uirorum armatorum replebatur, ita quidem,
ut si unurn Scyticum decedere contigisset, statian pro ipso alter po-
nebatur. Arma quidem gentis eius ex cono maxime et metallis uariis
diuersimode fuerunt laborata, arena habens et lanceas acutissimas
pariter, ac cultros accinctos in &more. Galnerium 2) quoque regis
Atyle. quod in cam scut gestare consueuerat, similitudinem austuris
in capite habebat cum corona. Quod signuni hungari dum se rege-
rent per communitatem, usque tempora ducis Geyche filii Toxtin,
in exercitu semper communium gestauere.

Toldy completeaa: replebatur.

Toldy: bauerium.

www.dacoromanica.ro
 10

V. Continuatio Hystorie.

Postquam autem commies prelio in Cezumaur redissent huni

cuan uictoria ad ma thabemacula, diebus paucis ultra Tisciam cum
uxoribus permanserunt, et hoc facto rex Atyla ad unum diem sol-
lempnem curiam fecit congrregari. In quern Detrieus de Verona cu.m
principihus Germanie ae,cedens, umnem omaginean 1) et reuerentiam
regi Atyle fecisse perhibetur. Suggessit itaque regi ad partes oc-
cidentales peisonaliter accedere, ubi magnum honorem possit adi-
pied. Cuius qu:de.m amplectens consilium, exercitu statim procla-
mato, egressus de Siccambria primo illiricos dicitur inuasisse, deinde
Constancie regnu.m pertransiuit, cui Sigismundus rex occurrit circa
Baglearn cuan exereitu magno. Quern cum gente tota conterens, suo
dominio eubiugauit. A loco autem illo egressus iuxta Renum Argen-
tin am ciuitatem obeedit, quem quidem eiuitatem romanorum nullus
cesar potuit prirnitus expugnare, ipse Atyla expugnauit diru.endo
=rum elms in diuersis locis, ut cunctis aduenientibus sine grauitate
uia libera preberetur. Edicens firmissime, ne ipsius murus ipso
niuente muraretur. Ut eadem siuitas non. Argentina, sed Strozburg
nocaretur, propter uiarum pluralitatem, quas in muro eius fecerat
aperiri. Amoto igitur suo exercitu, de Argentina Luxouium(12)Bizan-
ciam, Chalon, Masticon Ligonem Burgundiam et Lugdunum destrui
fecit ciuitates usque terrain. Et egressus inde iuxta fluuium Rho-
danum peru.enit Cathalaunis. Ubi diuiso suo exercitu, tertiam par-
tem sue gentis contra Miramommonam soldanum potentissimu.m
cum deeds capitaneis destinauit. Quo audito idem de urbe Sibilie
(ugit ante hunos in Marrochiam brachio maris quod strictum. Sibilie
dicitur transpassato. Hoc facto incerto regean Atylam romanoruni
patricius dictus Euciue cum decem regibus occidentis inuasit ex
obrupto. Cumque insultum niterentur facere super Atylam, per
nuncios petens inducias preliandi, ut copia sue gentis que fuerat
aduersus soldanunn destinata remearet. flF renuentibus inter ambos
exercitus a mane usque ad noctem in campo qui Bewinde dicitur
prelium est commissum. Erat enian inter duos exercitus fluuius dis-
currens tam paruissimus, ut si capillum in ipsum quia iactasset,
suo lento motu uix potuisset inferius remouere. Prelio autem iam
facto, animalium et hominum sanguinem inundando, tantus torrens
fuiese perhibetur., ut aurigarn cum curra intro traheret ac armato.

1) Toldy: omagionem.

www.dacoromanica.ro
 11

fieretque mortalitas non modiea per torrentem in utroque exercitu.

Mud ergo prelium, quod commissum extitit inter reges occidentis
et Atylam in campo Beusscite Cathalaunis, omnibus preliis huius
mundi, que commissa sunt uno die et loco uno, terribiliora et magia
ardua per ueteres non memorantur. In quo quidem conflictu rex
gottorum Marinus ') nomine Aldaricus extitit interemptus. Cuius
quippe obitum dura alii reges cognouissent, qui occisi non fuerant
fuge latebras queritsrunt. Ab illo ergo die eleuatum est cor huno-
ruin et regis Atyle, timorque percussit orbem terre, quo aud.ito
censu eis et tributo, plu.rima regna seruierunt. Tertia uero pars
exercitus Atyle regis, que non potuit in hoc prelio interesse, timena
Atylam propter moram, usque vitam. Atyle remansit Cathalaunis,
eiusdem patrie habitatores tandem sunt effecti, Pannoniam nolen-
tes remeare. Erant enim soli huni aduersus Miramamanonam desti-
nati sexaginta quinque muja, excepta extranea natione. Ex hys etiam
hunis plures fuerant capitanei constituti, qui lingu.a ipsorum Spani
uocabantur. Ex quoctum quidem. nominibus Yspania tota nomen(13)
assumet. In loco siquidem prelii cliebus paucis Atyla commorante,
regressus est demum cum uictoria, uenitque in ciuitatem Toloea-
nam, in qua per clues cum summa laude est receptus. Abinde se
tremouens abiit contra Remensem ciuitatem, scilicet capitalem ur-
bema gallieorum, que ei cum pergeret Cathalauniam, resieterat uehe.
menter, quam occupans sine mora omnes quos ibi reperit igne ac
gladio deuastauit. Taliterque tota Francia et Flandria demorta
peruenit Colodam, ubi sanctum Ursulaan Bractanorum 2) regis fi.
limn cum undecim milibus uirginn.n hunorum feritas crudeliter
iugulauit. Repo 8) ibidem Colonie transpassato deinde intrans Tu-
ringiam apud Ysnacum cluitaten curia sollempni in ipsa celebrata,
super dacos normanos frisones lytuanos et prutenos exerchum dead-
Quos deuictos sibi fecit deseruire. Egressus uero curia eele-
brat. Siccamoriam Pannonie ciuitatem intrauit, in qua propriia ma-
nibus Budam frabrera suunn interfeeit, ac corpus eius in Danubium
proiecit, quoniam ipse, Atyla in partibus occidentalibus demorante,
ibidem Buda inter ipsum et Atylam fratreni suum metas statutas
transgressus fuerat dominando. Nam Siccambriam suo nomine fe-
cerat nominan i Buda Wara. E quamuis rex Atyla hunis et aliis

Toldy: maximus.
Toldy: Britanorum.
Toldy: Rheno.

www.dacoromanica.ro
 12

-gentibus posuisset interdictum, ut eadem ciuitas non Budauara, sed

tubs Atyle uocaretur, teutoniei intardictum. formidantes Eccylburg
eain uocant, id est urbs Atyle, hungari uaro interdicturn non cu-
rantes adhuc eam Ovbudam usque hodie uocant et appellant. Hys
ita que sic peractis quinque annis Siccambaie requieuit speculatoribus
suis pee mundi quatuor partes destinartis, siue distributis. Specula-
-torum quideini prima societas de Siocambria ordinatian in quantum
unius clamor potuiseet ad alium exaudiri die ac nocte Coloide 'Ger-
rnanie ciuitate stare consueuerat; altera pars usque Lituam. Tertia
in littore Don fluuii idest Etul; sed quarts statio Yadrie Dalmatie
ciuitate consistebat. Quorum q-uidem clamare et uoce quid Atyla
ageret, uel quali exercitationi esset deditas, mini& quatuor partes
,scire potuissent.

VL Fugat nationes.

Pannonie Pamphilie Frigie Macedonie et Dalmatie ciuitates,

.que per hunos obsidione crebra erant fatigate, natali solo derelict,
in Apuliam,(14)per ma.re adriaticum licentia ab Atyla impetrata,
seruire ipsi Atyle renuentes dimissis armentis transierunt; vlachis
qui ipsorum coloni existere ac pastares remanentes 1) sponte in Pan-
nonia.

VII. Rex Atyla exitugnat ciuitatenv Aquilegiam.

Cumque rex Atyla qu'Inque annis Siccambrie repausasset, sui

exercitus defectum, uidelicet tertie partis, que dudum remanserat
Cathalaunia, resarcire procurauit, curiaque celebrata egreasus de
Pannonia per Carinthiaan Stiriam et Dalmatiaan pertranaiens apud
when' Salonam. et Spaletum mari adriatlico se coniumdt, ambasque
urbes fecit concremari. Ab illo uero loco egressus perrexit circa
mare Traguram, Sardonam, Sibinicum, Iadram, Nonam, Sceniain
Parentiam Polam, Caputstriam Terrestrinam ciuitates et alia multa
oppida in montibus discurrens 2) peruenit tandem. Aquilegiam, cuius
quippe magnitudine conspecta abhoruit, et se confusum deputans
dictam whom inexpugnabilem reliquisset, pro co maxime, quia
plures rebelles longobardi de Pannonia fugisse in ipsam ferrebantur.

Toldy: remanentibus.
Toldy: destruens.

www.dacoromanica.ro
 13

QUOS cum per nuncios a ciuibus repetisset,(15)illosque tradere recusas-

sent, expugnare cepit diuerais machinis ciuitatem, quatn cuiti capere
nullatenus potuisset, obeedit eam uno anno et dirsidio. Accidit
autem uno die, ut ipsam ciuitatean eircuiret multis Phitonicis eius
laten i adherentibus, in quibus iuxta fidei sue opinionem spem maxi-
Imam apponebat, uidens ciconiam de mar euolantem el in pinnaculo
Indus pallacy in quo habebat nidmn sumn (esedisse. Acceptoque-
in rostro pullo uno in maris arundiines illu.m deportauit. Reuersa
iterato, et abso pullos autos simul cum nido transportauit. Quo uiso
rex Atyla suos milites ad se uoca.ns dicit eis: Cernite socy, quod ista
ciconia futurorum fatorum indicia1) et urbem islam per nos sentit
diruendam ad fugarm ne pereat cum ciuibus se commuml. Estote
ergo in prelio die crastina fortiores, uidebitis ciuitatem ruituram.
Tune edicto proclamato, machinarum omnium genere adhibito, murk
non potuisset ciuitatem expugnare cum machinis, concilio Scythico-
ruin usuta, sellam =am ex decies centenis inillibus de qu.olibet po-
tulauit, fecitque ex sellis iuxta muri circulum congeriem uehonen.
tem, et iussit incendi sellas ipsas, quarum flamma et ardore murus
se clissoluens, CUM tu.rribus in terrain est prostratus. Quo uiso clues
omnes derelicta urbe in insulam maris fugerunt, quandam enim in-
sulam maris Aquilegie contiguam decreuerunt introire eterno ibi-
dem permansuri, que uera Venecia usque hodie nominatur. In qua
quidem aliquam.diu habitantes, propter metum regis Atyle ipsa de--
relicta, insulam_que Realth dicitur intrauerant permansuri.
VIII. De ortu Venetorum.
Veneti quidam 2) mutt Troiani, ut Cronica canit ueteroruun;-
post excidium tamen Troje Aquilegie permanserunt, quam fundasse-
perhibentur. Veneti quidem non accipiunt originem de Sabaria, ut
quidam opinantur. Nefm Sabarie latini (16) longobardi uidelicet inhabi..
tabant, el erat ibi scola generalis tam ipsis longobardis quam aliis.
gentibus orbis terre, poetarum multis philosophoram dogmatibus
luculenter illustrata, et uarys ydolorum erroribus mancipata, quam
quidam rex gottorum Arcellauus primo uolens capere, diu obsessam
non potuit. Demum mettle orbis expugnauit. Cuius nempe incole
per hunos expulsi nunc habitant Papye in Ytaray iuxta flumem
Ticini.

Toldy adaugi notat.

Toldy: quidern.

www.dacoromanica.ro
 14

IX. Deuastant Alamaniam.

Destructa itaque ciuitate Aquilegie et Concordia, demum in

Foro Julii destruxit Ciuitatem. Abinde in marchiam in.trans Lon-
gobardie, Teruisium, Padu.am, Veronaxn, Brixam, Cremonam, Man-
tuam, Pergamum, Mediolanum, Alexandriam et Ferrariam aliasque
plures urbes ipsius regionis, suo subiugauit dominio. Post hec Ra-
uennam dum uenisset, Arianorum archipresul qui in ipsa ciuitate
contra eedem apostolicam duodecim cardinales fecerat eleuari, sec-
tam suam imitantes, habens thesaurum copiosum ciuibus iooran-
tibus in urbean. Rauennam clam hunos intromii.t, filiosque baptis-
matis, qui in ipsa ciuitate erant potiores, fecit iugulari, promittens
-nichilominus regi Atyle, quod si secte sue adheserit, fueritque chri-
stianos peamecutus, totam Italiam et Romanam eiuitatem et Af-
fricam sine fatigatione sue gentis et expensis sibi subiugaret. Cum-
que Atyla libenter annuisset, ac magia oblectatus amoam dominii
.quam secte memorate; cognoscentes romani periculum quod inde
potuisset enxergere christianie., Leonem adeunt apostolicum ut (ad)
Atylam debeat dirigere gressus suos, petens eum ex parte romano-
rum, ut acciperet census ac seruicia quamdiu uiueret ipse Atyla.
Interea rex Atyla ad Apuliam exercitum suum destinauit, consti-
tuens ipsi exercitui capitaneum Zorard ex tribu Zoard(17)oriundum,
qui quidem Apulian), Terramlaboris et Calabriam usque Reg:onam
ciuitatean et Catonam, quarn sapiens Cato fundasse dicitur spoliauit,
ct cum minima preda reuertitur. Cumque Leo papa cum cleri mul-
titudine ac crucibus ad Atylam Rauennam peruenisset, in campo
simul in equis colloquium habuerunt, et dun) promissa et uerba
audisset romanorum, onerosa uidebantur regi Atyle. /tarnish tamen
'postulata, ob reuerentiam sedis apostolice, et timorem ymaginis ap-
parentis. Nam ctuni idem rex oculos superius eleuasset, uidit supra
capus suum pendiere hominem in aere habentem gladium in manu
sua, qui ipsius caput quasi stridentibus dentibus truncare minaba-
tur. Et sic roananis admittendo postulata, apostolic licentia data,
rex Rauennam est ingressus. In qua quidem archipresulem arrianum
fecit captivari cum suis sequacibus pape ianitatus cortsilium. Et post-
quam exegiaset ab eo et complicibus suis sexaginta milia marcaruro
aun., ipso iugulato cum omni copia sui exercitus frena retro uertit,
Paimoniam1) est reuersus. Dum ergo per meridiem occidentem aqui-

1) Toldy: Yannonitunque.

www.dacoromanica.ro
 15

lone= atque orientem longe lateque suum imperium extendieset,

uertebat in animo suo transfretare, ut Egiptios Assirios et Affricam
subiugaaet.

X. Atyla rex uxoratur.

Tunc Minn. regis Bractanorum. nomine Mikolch supra formam

humanam pulcaiorean sibi adducunt ad amandu.m. Quam in tantura
=tame perhibetur, ut modum excesserat, sicuti moris erat ei in po.
Factoque fine coitus puelle usque 1) consumato, de naxibus
-eius sanguis egrediens supino dormienti cruor per os in guttur in-
trauit, ubi sanguis coagulatus tractura impediens anhelitus, Atylam
interemit. Mikolch uero de sompno excitata, cum suum dominum
motu celeri tetigisset, et ille se mouere non potuisset, cernens corpus
frigidatem et privatura ca1ore naturali cubicularios regios eiulatu
magno(18 ) ad se uocans, dominum sultan eis demostans uniuerse carnis
uiam introisse. Qui sane clamore terribili perstrependo uniuersos
uigiles ad hostia palatii eoruni eiulatu fecerunt cursitare. Sepe-
lieruntque eum cum Wele Kadicha et Kewe, et aliis capitaneis hu-
noruum in loco superius memorato. Diuulgato igitur eius obitu, ob-
stupuit totus mundus, et utrum inimici eius lugerent, an gauderent
lesitabant, filiorum multitudinem formidantes, qui quasi populi uix
poterant numeran. Et credebant aliquem post obitum patria ex filiis
regnaturum. Detrici uero et aliorum principum alamanorum astutia,
-quibus rex Atyla in collo imperando aesidebat, hunoru.m inpasrtita
communitas in partes diuersas est diuisa. Ita quidem ut quidam
.Chabam, regis filium ex grecorum imperatoris, scilicet Honorii filia
procreatum, alii uero Aladarium ex Germanie principissa scilicet
domina Crumheldina procreatum in regen post Atilarasibip refi
cere nitebantur. Sanior uero hunoru.m du.m Chabe adhesisset,
Detricus autem exterra natio, cum paucis hunis Aladario, ambo reg-
-nare ceperunt. Dumque alter alteri se preferre moliretur, Detric:
astutia, q-ui illo tempore Sicambrie Aladario adherebat, inter ambos
reges tam duruin prelium ac forte est commissum, ut per quindecim
dies confnuos, ita Danubium germanico sanguine intmdauit, quod
si Teutonici occisionem que per hunos facta est diebus m.emoratis,
ob odium non celarent, profecto possent confiten, quod a Sicanihria
usque Potentianann, nec hont'nes nec bruta animalia de Danubio
Toldy: usuque.
Toldy adaugi: pars.

www.dacoromanica.ro
 16

aquam puram bibere potuissent. Istud est illud prelium, quod huni
Crumheld prelium uocant usque in diem iatum. In istis itaque preliis
semper Chaba et huni uictoriam habuerunt. Postmodum uero De-
tricus de Verona per tradimentum Chabam feeit superari. Deuicerat
enim primitus Chala fratrem suum, sed tandem in uliiimo est deuic-
tus, ut uix XV milia ex parte Chabe remanerent, aliis hunis et
Atyle totaliter deletis et occisis. Macau itaque Atila tahn fili sui,
quam Huni inter se aunt necati. Deuietus.itaque Ciaba et germani
filii Atile regis, qui ei assisterant ex aduerso, numero sexaginta,
cum quindecim minus hunorum. ad Honorium auuncuIum suum
fugisse perhibetur.(19)Et quamuis Honorius imperator grecorum in-
colarn Grecie eura facere uoluisset, illo renuente remanere, paternazn
sedean, uidelicet Scy-th$am moraturus repetiuit. Manserat nacmq-ue
Chaba in Grecia wan Honorio annis XIII, sed rediit in Scythian'
anno uno propter uiarruan diacrianina, et difficu1tatean passigiorum.
Hic autem in Scytiam, pateanam scilicet reclean adiendo, uxorem de
Scytia non accepit, sed traduxit de Corosmenia, de consilio Bende-
kuz aui sui, quern sanum, sed nimia decrepitum dicitur itmenisse.
Ex jata quidem uxore sua genuit Edemen et Ed. Hic igitur Chaba
suo amonitu redire fecit Scyticos iterum. in Pannoniam. Remanse-
rant autein ex hunis uirorum tria milia, qui per fuge interfugium.
erepti de prelio Crum.heldino in camp= Chigla mezei se colligere
procurarunt. Qui cum timerent occidentis nationes ne eos inuaderent
ex obrupto, ad Erdeelew 1) intrauerunt, non se hu.ngaros, sed Zekul
alio nomine uocauerunt In uita quidem Atyle infesti fuerant ipsi
hturi occidentali nationi. Isti eternim Zekuli hunorum sunt residui,
usque ad aliorum hungaroruni reditum in campo prefato commo-
rantes. Pum ergo hungaros iterato in Pannoniam redire cognouis-
sent in Rutheniam eis occurrerunt conquestrantes simul Pannonie
regionem. Qua quidem conquestrata in eadem sorte remanserunt,
ut tamen himgari uoluerunt, non in plano Pannauie, sed cum Via-
chis in montibus confinii sortem habuerunt. Unde Viachis commixti
litteris ipsorinn uti perhibentur. Isti namque Zekuli Chabam in Gre-
cia penase putauerunt. Unde wlgus ad.hue loquitur in communi:
Tune redire debeas, quando Chaba de Grecia reuertitur. late igitur
Chaba Mitre Atyle est legittim.us, ex filia Honorii imperatoris gre-
con= genitus, cui Edeanen et Ed filii sui aunt uocati. Edemen au-

1) Toldy: Erdeelw.

www.dacoromanica.ro
 17

tem cum Ungari in Pannuniam secundario aunt reuersi, cum maxima

familia patria sai et matris introiuit. Nam mater eius de Corosminis
orta exat. Ed ucro in Scithia mansit apud patreim. Ex ioto enim
Chaba generatio Abe est egressa. Ctun igitur Chaba adieus in Sci-
thiam Debilitate genitiicis in communi se iactaret, hunoram. nobilitas
(20)ipsum contesnpnebat, aa3erentes euun non uerum ease alu.mpnum
regni Scitie, sed quasi missitalium extere nationis, propter quod ex
Scytia uxorem non accepit, sed traduxit de genere Corosmina. Post-
quam autem (ilii Atyle in prelio Crumhelt cum gente Scytica fere
quasi deperissent, Pannonia extitit decem annis sine trege, ScIan's
tantummodo grecis vlachis teutonicis achtenis messianis 1) remanen-
tibus in eadem, qui uiuente Atyla populari seruitio sibi seruiebant.
Surrexit post hec quidam. Zuatapolug nomine Moroti filius in Po-
Ionia qui Bracta subiugando, bulgaris inessianioque imperabat, in-
cipiens similiter in Pannonia dominan i post hunorum extermiuium.
Huno quidam hungari de Erdelw et de fluuio Hung, uariis xnuneribus
allectum, et nunciio explorantes, considerata Mitts militia immu.-
nita, ipsum Zuatapolug inruptione subita in quodant oppido circa
pontem. Bani iuxta Tatam, cuius oppidi adhuc apparet interruptio,
cuan tota militia peremerunt, et sic populis Pannonie tmemoratis,
quos Moroti filius dilatando adauxerat, inceperunt dominan. Tra.
dunt quid= quod hungari Morot non Zuatapolug in secundo eornm
reditu in Pannonia reperissent principantem; hoc idcirco ewe habet,
quia Moroth pater eius nomine maior erat, sed confectus senio
repausabat in castro quod Besprem nominatur. Audito infortunio
quod filio accidexat, morte subita ob dolor.= finiuit uitam. suam.
Filius uero in dominando nouus erat.Huni autern applieuerunt fluuio
Tyscie et de Tyscia egreasi quinto axmo. A prelio Kezumaur uoque
regnum Atile annus fluxit untas. Regnauit autem Atyla annio qua-
draginta qaatuor; ducatum tenuit quinque annis; uixit autem centum
uiginti quatuor annis. Mortuus est autem post ingressum hungaro-
rum in Pannoniam anno LXX-o II-o, ab incarnatione autem domini
anno quadringentesimo XL-o V-o tempore imperatoris Marciani se-
cttndi, et pape Gelasii primi. Nocte autem illa, qua Atyla mortuus
est n Siccambria, uidit Marcianus imperator in somnis arcurn Atyle
fractum, ex hoc intelligens, ipsum ease mortuum; qui tune Constan-
tin op olim mor abatur.
Explicit prima cronica Hungarorum.

1) Toldy: Marchianis.
www.dacoromanica.ro 2
 18

XL In(21)cipit prologus de secundo ingressu, et de casi bus prosperis

et aduersis eorundem.

De gestis1) igitur Hunorum natalibus preliis felicibus et si-

nistris, quociensque eorum loca inmutauerunt, videndum nunc est,
quo temp ore in Pannonian' redierunt iterato, quique redeuntiunt
fuerunt capitanei, quantusque numerus armatorum in exercitu, ap-
ponere in presenti opusculo dignum duxi.
AT11110 ab incarnatione domini sexcentesimo LXX-o VII-o a morte
vero Atyle regio hmigararum anno centesimo quarto temp ore Constan-
tini imperatoris terai et Zacharie pape, Oicut scribitur in eronica roma-
norum, hungari de Scytia secundo le,ressi sunt hoc modo.(22)Quod
Eleud filius Vgeg ex filia Eunodbilia in Scria genuit filium, qui
nominatur Alums ab euentu. Quia matri eius in sompno innotuerat
auis, quasi in forma asturis uen4ens, dum esset gratiida; et quod de
utero duo egrederetur torrens, ac in terra non sua multiplicaretur,
ideoque factum fuit, quod de lumbis eius gloriosi reges propagaren-
tur. Quia yea. sompnium in lingua nostra dicitur alm., et illius onus
per sompnium fuit prenosticatus, ideo ipse vocatus est Almus. Qui
(uit Eleud qui fuit Vgeg, qui fuit Ed qui fuit Chaba qui fuit Ethele
qui fuit Bendekus qui. fuit Turda qui fuit Seemen qui fuit Ethei
qui fuit Opus qui fuit Kadicha qui fuit Berend fuit Zulta qui
fuit Buklu qui fuit Bolug qui fuit Zambur qui fuit Zamur qui fuit
Leel qui fuit Leuente qui fait Kulche qui fuit 0-mpud qui fuit
Miske qui fuit Mike qui fuit Beztur qui fuit Budli qui fuit Chanad
qui fuit Buken qui fuit Bondofard qui fuit Farkas qui fuit Othm.ar
qui fuit Kadar qui fuit Beier qui fuit Kear qui fuit Keue qui fuit
Keled qui fuit Dama qui fuit Boy qui fuit Hunor qui fuit Nem-
proth qui fuit Thana qui fuit Iaphet qui fuit Noe. Almus genuit
Arpad, Arpad genuit Zoltan, Zoltan genuit Toxun.
Anno igitur ab incarnatione damini sexcentesim.o, vel sexin-
gentesimo septuagesimo septimo a morte vero Atyle regis amio cen-
tesimo wlgariter Magori siue huni, latine vero Vngari, tempore
Constantini tertii imperatoris et Zacharie pape denuo ingressi sunt
Pannoream Transeuntes igitur per regnuan Be,ssorum, alborum Cu.
manor= Susdaliam et ciuitatem Kyo nominatam, deinde transie-
runt alpes in quandam prouinciam u.hi viderunt aquilas innumera-
biles, et ibi propter aquilas illas manere non potuerunt, quia de

1) Toldy: digeatis.

www.dacoromanica.ro
 -o-
.arboribus tarnquam musce descendebant aquile et consummebant
deuorando pecora eorum et equos; volebat enim deus ut citius des-
cenderent in Hungariam. Exinde montes descendant per tres men-
ses, et deueniunt in confinium regni Hungarie, scilicet in Erdelw,
inuitis gentibus memoratis. Ibique terreis castris septem preparatis
pro (23)uxoribus et rebus suis consatuandis, aliquamdiu permanse-
runt Quapropter teutonici partem illam ab illo die Sianburg, id eat
septem castra uocauerunt.

XII. De septem capitaneis electis.

Cumque in eisdem castris permanerent, irruptionem circum-

,quaque acentium. dominortun formidantes, deliberato communi
consilio, septem capitanees inter se prefecerunt et in septem exer-
citus aunt diuisi, ita ut unusquisque exercitus unum haberet capi-
taneum, sine centurionibus et decanis consueto modo positiuis. Unus
namque exercitus habebat tria mina uia-orum armatorum sine cen-
tum uiris. Ex centam itaque tribubus et octo, in secundo egressu
de Scytia de qualibet tribu duo milia niroruan armatorum aunt egreasi,
familiarium numero non apposito.

XIII. Primus capitaneus.

Fuerat autean ex istis capitaneis dicior et poteneior Arpad filius

Alm.us, filii Eleud filii Vgeg. Huius autem pater Almus in patria
Erdelw occisue est, non enim potuit in Pannoniam introine In Er-
delw igitur quieuerunt, et pecora sua recreauerunt. Audientes autem
terre utilitatem de habitatoribus, quod optimus fluuius esset Dana.
bius, et mejor terra in mundo non esset pa.rtibus illis: accepto
taque conununi consilio miserunt nancium nont.:_ne Kusid filium
Kund, ut iret et totam terrain prospiaeret, habitatoresque terre ag-
nosceret. Cum_ergo Kusid venisset in medium Vngarie, et circa
partes Danuby descendisset vidit locum amenum et circumquaque
terrain honam ac fertilem, fluuium bonum et pratosum, placuit ei.
Deinde uenit ad ducean prouincie qui regnabat post Atilam uocatum
Zuatapolug. Salutauitque eum de suis et causam pro qua uenerat
manifestauit. Hec audiens Zuatapolug gauisus est gaudio magno,
putabat mina illos esse rustieos, ut uenirent et terrain eius colerent;
propter hoc nuncium delicatum remisit. Kusid autem de aqua Da-
nuby lagenam implens et berbarn periarum ponens in utreat, et de

www.dacoromanica.ro
 20

terra nigri sabuli accipiens ad suos reuersus est. Cumque narras(24>.

set omnia que audierat et viderat, valde placuit eis, et lagenam aque-
terram et herbam eis presentauit. De quibus ipsi sapiendo bene-
cognouerunt, quod terra optima sit, et aqu.aan habebat dulcem, et
pratum cum herbis similibus que nuncius eis recitavit. Arpad vero
cum suis de aqua Danuby cornu implens et ante omnes hungaros
super illud cornu omnipotentis dei clementiani rogauit; ut dominus
eis terram in perpetuu.m concederet Finitis hys verbis omnes hun-
gari clamauerunt deus deus deus tribus vicibus. Et ibi inuentus est.
usus iste, et seruatur apud hungaros usque modo. Deinde commeni
consilio ad predict= ducem eundem nuncium remiserunt, et ei
equum magnum cum sella deaurata aura Arable, et freno deaurato
misertmt pro terra sua. Quo viso dux ipse magia gauisus putabat,
quod ei pro terra quadam hospitalary misissent. Nuncius ergo im-
petrauit ibi a duce terrain herham et aquaan. Dux vero subridens ait:-
Habeant quanttuncunque uolunt pro hoc munere. Et sic nancius.
ad suos reuersus est. Arpad autem interim cum septem ducibus Pan-
noniaan intrauit Non sicut hospites, sed sicut terrain lure heredi-
tario possidentes. Tune mmcium alium ad ducem miserunt et ei
hanc legationem anandauerunt: Arpad cum suis tibi dicit: quod
super ista terra, quam a te emerunt diutius nullo modo stes, quia.
terram tuam cum equo emerimt, herbam cum freno aquam cum
sella. Et tu propter emphiteosim, id est inopiam et cupiditatem.
terram herbam et aquam concessisti. (Ctunque duci dicta esset le-
gatio subridens diudt: Equum ilium malleo ligneo interfioiant, frenum
autem in pratum proliciant, sellam vero deauratam in aq-uam Da-
nubii abiciant. Cui nuncius: Et aide domine quid dampni habe-
bunt? Si equum interficis, canibus suis victuaTia dabis; si frenum
in herbam proicies 1) homilies sui qui fenum falcant aurum freni
inueniunt Si vero sellam in Danubiurn abicis piscatores illius auru.m
selle super litus expanunt, atq-ue domum reportabunt. Si ergo terrain
herbam et aquam habent, totum habent Dux ergo bys auditis exer-
citum cito congregauit timens Vngaros et auxilium ab amicis im-
petrauit etomnibus coadu (25 )natis eis obuiam uenit. liii autem inter_
dum prope Danubium peruenerunt et in campo pulcherrimo summo
diluculo pugnann inierunt Fuit autean auxilium domini cum hu.n-
garis, a quorum facie dux eepe clictus se in fugam conuertit Per-
secuti auntque eum hungari usque Danubium et ibi pre timore in

1) Toldy: proicis.

www.dacoromanica.ro
 21

thanubium. 9e iactauit, in quo pre aquarrum uehementia suffocatur.

Retradidit autem dominus hungaris Pannoniam sicut tradiderat
2) tempore Moysi terram Seon regis Amorreorum et omnia regna
Chanaan in hereditatem. Dum ergo capitaneus fate Arpad uteretur
.speciali quadam dignitate in Scytia et hanc haberet ipsius generacio
commetudinean Scithica legittima et probata, ut unus in expeditione
gradientibus debeat auteire, in redeundo vero retrocedere, ipso pro
eo alios capitaneos in Pannoniam adeuntes fertur precesisse. Eoque
Arpad Zuatapolug cum ceteris hu.ngaris, ut superius dictum est de-
bellato et occiso castra fixit in monte Noe prope Alba.m, et ille
locus est primus, quem Arpad sibi elegit in Pannonia unde et
uitas Alba per sanctum regem Stephanuan, q-ui de ipso processit,
-fundata est ibi prope.

Secundus capitaneus.

Zoboleh vero alius capitaneus, unde Chak oritur generatio,

descendisse dicitux in ipso campo et loco, ubi Chakuara nunc iacet
-desolata. Illud etenim castrum Zobolei 2) fundauit capitaneus, quod
postmodum Chak ipso mortuo, 6110 nomine a suis cognatis et familia
iussit apellari; primo quidem Zoboley dicebatur. Illud etiam castrum
teanporibus Andree Bele et Leuente filiorum Zaar Ladizlai per
commune consilium Vngarorum est confractum.

Tercius capitaneus.

Tercius vero capitaneus Gyula fuit, unde Gyula filius Ladizlai

derivatur. Eratque ipso Gyula dux magnus et potens, qui ciuitatem
Amagnam in Erdelw in uenatione(26)sua inuenerat, que iam pridem a
rormanis constructa fuerat. Hahebatque filiam nomine Sarolt pulcher-
rimam, de cuius pulchritudine prouinciales duces diutius loqueban-
tur. Quam Geysa dux consilio et auxilio Beliud, qui terram Kulan
possiderat, traduxit in uxorem legittimam. Isti Beliud Kulan dedit
filiam suam, ut contra fratrem. suum Kean debellaret. Et post obi-
tu.m suum terram suam idem Kulan Beliud hereditauit. Tandem
-cum Gyula hungaris in Pam-Ionia habitantibus infestus esset, et
_multiplicite.r aggrauatus; per sanctu.m Stephanmn regem. in Pan-

Toldy: Israel, subint.

Toldy: Zobolch, Zobolci.

www.dacoromanica.ro
 22

noniam est deductus. Non tamen iste Gyula2) capitaneus, sed ab.
illo tertius.

XVI. Quartus capitaneus.

Quarti siquidem cap itanei vocabulum fuerat Cund, cuius fi-

lius Kusyd et Cupan, qui prope Nycr fixere sua castra, ibique post
baptismum monasterium fundauere.

XVII., Quintus capitaneus.

Sed quintus Leel est noxninatus qui messianos s. 2) Boheanicos.

de partibus Colgate expulit, ibique diutius castra metatus fuisse
perhibetur, Ex isto quidem Zuard oritur generatio, siue prosapia
et origo.

Sextus capitaneus.

Sextus capitaneus Werbulchu nomen habuit, qui circa Bala-

tun sua thabernacula fixisse probatur.

VII-us capitaneus.

Septianus capitaneus Vrs dicitur. Istius siquidem generatio

Seyo locu,m habebat.
Allie vero generationes, que genere sunt istis pares et consimiles
acceperunt sibi locum et descensum ad eorum beneplacitum. Cum
igitur codices quidam contineant, quod ipsi capitanei septem. Pan-
noniann introierint, et Hungaria ex ipsis solis edita sit et plantata:
unde ergo venit generatio Akus Bor(27)Abe, alioruanque nobilium_
hungarorum, cum comes isti non hospites sed de Scytia descenderunt?
Assignant enim hanc rationem solain quam uulgus dicit: septean
lumgaros. Si ergo eeptem soli sunt hungari cuan familia et non plu-
res famine =ores fui filie accipi possunt setrui et ancille: num-
quid enim cum tali familia regna possmit expugnan? Absit. Accidit
autem temporibus Toxun hungarorum exercituon versus Gallium
pro accipiendis spolys ascendisse. Qui CUM in reditu Reno transmeato
diuisi forent in tres partes, due sine honore, una cum honore in
Hungarian' deecendebat. Quam dux Saxonie apud Ysnacum Thu-
1) Toldy: preste tot are Gywla. 2) scilicet.

www.dacoromanica.ro
 23

ringie ciuitatem. sine VII hungaris omnes interfecit. Septem autera

ex ipsis reseruatis araputatis auribus misit in Pannoniam. Ite inquit
ad uestcros hungaros taliter enanrantes, ut amplius non ueniant in
hunc locum torunentorum. Due uero partes am Sueuiam introierant.
Audito ut acciderat eorum socys et cognatis, clitinrserunt spolia acci-
pere in Sueuia et quidquid eis occurrit a flumine Illirici usque flu-
men Saar, siue Leytab.1) occiderunt ab homine usque ad peens.
Hungaris autem. VII sine auribus, pro co ut um1 redierunt, et se
occidi cum socys non elegerunt, communitas talem se.ntentiam dedisse
perhibetur: Chnnia que habebant amiserunt, tam in re stabili, quam
moblli, ab uxoribus et pueris illos separanteao pedite(s) sine calceis,
proprium nil habare penniserunt. Semper etiam insimul de thaber.
naculo in thabernaculum mendirando usq-ue duin uiuerent ire corn-
pulerunt. Qui quidem septean ob offensam huiusmodi Lazan i sunt
uocati. Ex istis itaque sic daanpnatis uulg-us dicit, non de septem
capitaneis istis primis. Preterea cuan sit q-uodam.modo proprium
mundanorum arrogantie plausum plus de se aasumere, Tram ex
alienis (de se ipsis componentes), ideo isti capitanei VII de se ipsis
cantilenas com.ponentes, fecerunt inter se decantan i ob plausum se-
cularena et diu.ulgationean sui nominis, ut quasi eorum posteritas
hys auditis inter uicinos et arnicos iactare arrogantia se ualerent.
Constat itaque non tantum septean capitanees Pannoniam conque-
strasse, sed etiam alios nubile.% qui de Scytia (28) deseeaulenint. Unde
in ipsis uenerari potest nomen dignitatis plus aliis et potentie; no-
bilitatis ecrualiter. Cum ergo quidara sint hospites isto tean-
pore nobilitate pares hungaris, inquirendum est quare istud eese
habuit 2), cuan hungari numero ad implendam Pannoniam wife.
cissent
Geycha namque dux inter alios diuino premonitus oraculo con-
uartere cepit hmagaroruin gentem ad fidem christianam. Et dum
monitu lbs conuertere non posset paganismis ritibus deditos et in-
tentos, oportebat questiom armis edomare, ad quod faciendum, quia
plures fuere fidei repugnantes, craam quippe adherentes, necessa-
rium habuit desiderium. *mum diuulgare regibus et principibus
christianis. Quo audit huiusmodi desiderio, non solum iuuamen
transmiserunt, sed etiam personaliter adierunt, quibus fuerat hun-
garorum crudelitas nociva et exosa.

Lawah.
Toldy schwa: undeque processit.

www.dacoromanica.ro
 24

XX. De generatione Tata.

Intrauit ergo pr'ano Deodatus de comitibus sancti Scaerini de

Apulia, qui fundatar extitit monasteatii de Tata et parator. late etiam
cum. sancto Adalberto pragensi episcopo sanctum regem Stephanum
baptizauit, cuius guidom monasterii nomen pro eo Tata appellatur.
Quia cum beatus rex Stephanus ipsius nomen ob reu.erentiam non
exprimeret, sed eum tata appellaret, abolilum set nomen Deodati,
sed Tata extitit vocatus. Vnde etiam ipsius monasterium taliter
est vocatum. Huius quidem generatio in Pannonia non habetur, quia
quannuis uxorem habuisset, tamen sine heredibus finiuit uitam suma.

XXI. Generatio filiorum

Post hec de Alamania. Volphgerus cum fratre su,o Hedrico de

comitibus Heinburg ortus cum trecentis dextrariis falleratis introiuit.
Cu.i dux Geycha montem Kyscen et insulam Danubii circa Jauri-
num dedit pro descensu eterno ubi castruan lig(29)neum faciens, fecit
quo que in eodem monte cenobium ubi esttumulatus. De istis Hedrici
generatio derivatur.

XXII. Generatio Vecellini de Alamania venientis.

Ascendit quoque de Bauaria Vecellinus uidelicet de Wazun-

burg. Qui cum sancto Stephan.o in Symigio Cupan ducem interfecit.
Capitaneus enim exercitus extitit illo die. Ex istis Jako nascitur prin.
cipium et origo.

XXIII. Generatio Hunt et Paznan.

Adieramt etiam istis diebus Hunt et Paznan, qui sanctu.m Ste-

phanum reran in fluuio Goron gladio Theutonico more accinxerunt.
Istorum namque generatio ab istis nominibus distare non uidetur.
Istorum itaque comitum dux Geycha fretus auxilio, et sanctus rex
Stephanus suus filius, et diuino potius, quosdam rebelles armeram
terroribus, nonnullos voluntarie conuerterunt ad baptismum, quos
quidem comites tam dux Geycha, quam fillus suus latis et amplis
hereditatibus, pro ipsorum seruitiis ditauere, prout apparat nunc
manifeste. Qui quidem temporis in proeessu ungaris per coatractus
matrimoniorum aunt immixti. Istorum etiam consilio et auxilio su-

www.dacoromanica.ro
 25

per hungaros rex est constitutus, pluresque nobiles hungari duci

Cupan adherentes baptiommu fidemque respuentes ad turpia ser-
uicia aunt detrusi. 11lis namq-ue in gerendis iudicatus erat nobilior,
.qui. fidei Christi citing adhesia3et.

XXIV. Generatio Poth.

Poth vero generatio de imperatore Corardus1) de Altinburg

-derivatur, temporibus regis Salomonis filii Andree regis venit in
Pannoniam. Hic Hernistus est vocatus. Scilicet propterea Poth fuit
appellatus, quia internuntius erat inter imperatorem Corardum et
Andream,(30) ac Salomonem. reges. Poth enim teutonice latine nun-
-cius sonat.
Merse aute.m et Gregorii generatio de Francia est, ex consan-
guinitate Guilerini dicti Comes.
Kyquini quidem. et Renaldi ocrigo est de Yepania, cum regina
Margaretha coniuge Bele regia filii Zaar Ladizlai,Pannoniam adeun-
-tes. Hic enira Bela primo uxorem de Polonia babuit.
De generatione ergo Gwth Keled plura enarrantur, sed pro
-certo per Petrurn regem, duna idem fugit ad Henricum Ce.sarem,
in adiutorium swat ei adducti. De castro Stoph sunt exorti de
Sueuia, mide imperator Fridericus ortum habet. Jata enim generatio
de primatibus Sueuie extitit, pauperes enim aunt hereditatibus, sed
probi et valentes Bunt in patria memorata. Istius siquidem. Guth
Keled generatio temporibus Salomonis regia, Ladizlai et Geyche
ducum extitit exaltatum. Nara tune ipsa generatio in duas partes
diuisa fuit, quidam ducibus adherentes, quidam. vero Salomoni;
et specialiter Wyd, quem Salomon exaltasse perhibetur super alias
-de generation.e supradicta.

XXV. Generado Oliuerii et Ratoldi.

Post hec intrant Oliuerius et Ratoldus tempore regis Colomani

,de regno Apulorum. De Caserta ortum habent.
lili vero de Sambuk 2) de comitibus Campanie ex Francia ori-
tmtur.

Toldy: unde Conradus de Altenburg.

Zambuk la Toldy.

www.dacoromanica.ro
 -26
XXVI. Generatio Hermani de Akarnania.

Hermani etiam generatio cum regina Keisla introinit. Liberi

homines aunt de Nuru.mburg, hereditatibus pauperes.

XXVII. De generatione Buzad est dicendum.

De geneentione guidon]. Buzad est dicendum. Huius enim ge-

neratio per cregem Stephanum Minna. secundi Bele in Hungariam ad-
ducitur jfl adiutoratm regia mennorati. Ex comitibus enim Orlamundi
sunt. Primus enim qui uenit Hadoch est uocatus, cuius filius
Hadolch et Arnol(31)dus. Ex istis origo procedit Buzad bani. Hie
enim Hadolth exprimi non potult, sed pwraloyzando Hobolt dicitur.
Generatio quidem. Chaak, cum aliis quibusdaan generationibus conspi-
rauerunt contra istum regean, quos per Hoholdum et suain mili-
tiam dicitur contriuisse.

De generatione Keleed.

Stephani Ladizlai et Gregorii filiarum Keleed prosapia de

prouincia Mey-sie ortum habet. Stephanus enim filius fuit sororis
Meysnensis marchionis, fillus comitie de Herford. Qui ocaso Tu-
ringie Langrauio in Francfurd in solleanpni curia, ubi imperator
eligi debuit, per eum ac per alba, dum reoccidendi sententia per
Alamanie principes contra irpsum lata esset, diebus Geyche regia filii
secundi Bele descendit in Parmoniam cum dextrariis falleratis sexa-
ginta, et a rege predicto receptus sollempniter, optimis et latis
possessionibus inuestitur, prout patet, ipso in Meysnansis regionis
proscriptionis penam intrante. Boman vero gene.ratio, qui dicuntur
de Boiotha, de Samberg descendit in Pannoniam.

De Symone et Michaele.

Symonis vero et fratris eius Michaelis generatio qnidem. Mor-

tundorf nominatur; temparibus Andree regia fui Bele tertii descen-
dit de L3pania. Castra quidem multa habet in Ispania illa generatio,
ex quibus unu.m quod melius est Boyoth 1). Huius quidean. Symonis
anus dum cum rege Aragonum manis pluribus contendisset, tandem

1) Told), adaugi: vocatur.

www.dacoromanica.ro
 27

per eundem regem captivatus in carcere detruditur. Quod Symon,

(32) com.es et Bertramus formidantes, cuna secunda uxore prefati regis.
Andree, que fuerat de Campania, in Vngariam. intrauerunt In
Yspania enira nulla generatio in scuto suo aquilam ferre audet, nisi
Symon et Michael, eapropter, quod exercitum Soldani de Tunisio,
qui Maioricatn et Minoricam insulas per naues intrando et classes
occupauerant, ceteris znilitibus regis Aragonie deficientibus, eoruin.
generatio fertur expulisse. Unde regis et communitatis milicia
creto est statutum quod priori signo, quod fuerat totum rubeuin sine-
aliqua expressa figura, in aquilam mutaretur.

XXX. Introitus diuersarum nationum.

Preterea intrauerma in Vngariam tam tempore regia Geyche

et sancti regis Stephani, qu.am diebus regum aliomm, Bohemi, Po-
loni, Greci, Ispani, Hisanahelite seu Saraceni, Bessi, Armeni, Saxo-
n.es, Turingi, Misnenses, et Rhenenses, Cuanani, Latini. Qui diutius-
in regno coanmorando, q-uanmis illorum generatio nesciatur, propter
matrimoniorum diuersorum contractus ungaris inunixti nobilitatean
pariter et. descensum sunt adepti.

(33) XXXI. Recitantur facta tempore Toxun ducis.

Postquam. autem Zuatapolug per ungaros ut superius dictum

est, necatus, et hungari descendissent in Pannoniam, per sex annos
eorurn alma et equos meliorare curauerunt. Anno igitur septiano
Morauiam et Bohemiam,in quibus eo tempore dux Vratizlaus reg-
flare videbatur, crudeliter gpoliauerunt. Exinde cuin victoria rede-
untes, treugis ordinatis cuan prefato duce uno anno quieuerunt. Post
hec Carinthiam hostiliter adeurites, ultra castrurn Leopah dux Me-
ranie Gothfridus nominatus, et dux Carinthie Eberhardus, neon=
Gregorius Aquilegie patriarcha ipsis occurrentes, insiinul atrociter
pugnauerunt, et quamuis ex bungaris pluree ibi oecidiasent, marten
ambos duces hungari occiderunt, patriarcha uero per fugam eua-
dente. Abinde spoliata Carinthia, Carniola et Stiria, cum maxima
preda gunt reuersi. Audito igitur Conrardo Cesare, quod hungari
imperii sui confinia intrassent, ducesque anemoratos occidissent, de-
creuit uenfre in hungwriam, et cum exisset de Italia, ueniasetque.
Augustam Sueuie ciuitatem, ut deinde in Pannoniam inuasurus hun-
garos descenderet, inter romanos bellum ge.neratum est interea in--

www.dacoromanica.ro
 28

iegtinum; propter quod psum retrocedere oportebat. Inter hec bun-

gari immobiliter annis tribus ad wallas partes perrexea-unt.

XXXII. Hungari deuastant Bulgariam.

Anno autem quarto hungari Bulgariam inuaserunt, et ex ea
thesaurum et arma innumerabilia adduxere, castra ipsoruan oceu-
pantes, et ciuitates eorum destruentes, que domino concedente, et
_nunc babent et possi (34) dent. Postquam autem memorata regna deui-
cerunt, per Forum Julii usque in raarchiam Longobardie intraue-
runt, ubi ciuitatean Paduaan :gne ac gladio consurnpserunt. Ex him
intrantes Lombardiam Linthar Vercelline ciuitatis episcopum impe-
ratoris Caroli consiliarium fidissimum occidentes, ex ipsius ecclesia
thesaurum maxiimun rapuerunt, totamque pene Longobardiam spo-
liantes, cum maxim spoil in Pannoniam cum uictoria redierunt.
Post hec deemi annis repausantes, armo undecimo Saxoniam Turin-
giam, Sueuiam Francosque orientales id est Burgundos damoliti, in
confiniis Bauarie ultra castrum Abah citra Danubiu.m Alemanorum
exercitus ipsos in reditu honeratos inuaserunt ex obrupto. Quos hun-
gari in fugam turpiter conuertea-rwt, cesis multis milibus ex eisdem.
In quo quidem conflictu ex ungaris tria milia uirorum perierwat,
qui uero euaserunt ad propria redeuntes, amnia sedecian
liter in Hungaria permanserunt.

XXXIII. De morte Lee! et Bulchu capitaneorum.

Regnante uero per Alemaniann Corrardo primo, dean eau
anno Hungari egressi quibusdam partibus Teutonie deuastatis, cum
ad urbem Augustam peru.eniasent, Unrico episcopo cuan ciuibus et
Sueuie primatibug, resistentibus, tandem cum hungari eandem obsi-
derent ciuitatem, obstinati nolentes de urbe recedere, nrissis n.unciis
ad Corardum memoratum ut celeriter urbanis succurreret, idem non
oanisit. Vngaris igitur se incaute circa obsessionem, cluitatis in.ge-
reutibus alamanicus et ytalicus exercitus illos inuasit ex obrupto, ut
si fugere uoluissent non potuiasent, ex una parte fluuiolil) qu: illia
diebus per canales mirabiliter inundauerat, impedimentum faciens,
ab altero uero exercitibus predictis circumuallantibus Bleat murus,
illosq-ue constringentibus. Sic itaque artati ab hostibus, quidam cap-
-tivati ab eis(35)aliqui crudeliter sunt necati. In quo loco Lee et Bul-
-chu capitan.ei eaptivati aunt, et ducti comm. Cesare. Quos
1) Toldy: fluoio Lih.
www.dacoromanica.ro
 29

cum Cesar requireret quare christianis essent sic cructeles? dicunt::

Nos sumus ultio summi dei, ab ipso uobis in flagellum deetinati, tuno
enim per uos captiummur et occidimur, cum persequi uoe cessamus..
Quibus impexator: eligite uobis mortean quam. uultis. Cui Leel ait:
afferatur mihi tuba mea, cum qua primuan buccinans postea hec
tibi respondebo. Allataq-ue est tuba ei, et appropians Cesan, cum
se ingereret ad buccinanduni, ipstun Cesarem sic fortiter in front&
cum tuba fertur percussisse, ut illo solo ictu imperator moreretur.
Dbdtque ei: tu preibis ante me, michique in alio seculo eris send-
turus. Est ttaanque fides Scithicorum, ut, quoscunique uiuentes occi-
dement, in alio seculo ipsis seruire teneantur. Detentique aunt sine
mora, et Ratispone patibulo suffocati.
Anus autem exercitus hungarorum, in quo erant bene uiroru.m
armatoru.m milia quadraginta, qui castra metati aunt longe ab Au-
gusta ciuitate, sentientes socios suos tam crudeliter artari, captivari et
occidi, seorsum in quamdam insulam se receperunt, expectantes, ut
se ab inuicem imperatoris exercitus separaret, et duni maior pars
Cesarris exercitus tenderet ire uersus Rhenum, hwigari in campo
quodam illos coniungentes, sagittis prianitus illoru.m equos occide-
runt, tota die ipsos neo descendere, nec quoquam fugere permittendo.
Tandem uero se mouere dum non possent, captivarri se dederunt, cum
quibus socios suos Ratispone detentos reclimerent. Ipsi uea-o exinde
tali fortuna eis occurrente monasterium de. Wlta 2) com.busserant,
ubi mull= de auno haurientes, abinde Rheno transpassato Lotho-
ringensem ducatum igne et gladio uastauerunt, ubi circa Strozburg,
que in latino dicitur Argentina in quodam prelio Ekhardum ducenn
Lothoringie et Pertoldum. ducem Barbancie, qui ei uenerat in au-
'alum captivantes decollauerunt Inde uvro Galliam atrociter
gentes, crudeliter in ecclesiacm dei seuientes, Metenseque, Treurense et
Aq-uisgranense territorium deuastantes(36) deinde per obrupta mon-
cium Senoniensium per populos eterni martis 2) uiam sibi gladio ape-
rientes parauerunt. Ubi siquidem Segusam Taurinamque ciuitates de-
struxerunt, montesque prefatos perforantes, planum Lombardie cum
uidissent, totam pene prouinoiam concitatis cursibus uastauere; et
ita ad proprimn regnum cum uictoria treuertuntur.

Toldy: Wultha.
Manuscrisul defectat; la Turocz Senonensium populos exterminantes.

www.dacoromanica.ro
 30

XXXIV. Greci deuincuntur per Hungaros.

Vicesimo autean primo anno egressi in Bulgaria= intrauarunt,

et inde Ydropolim uenientes ipsa expuguata Constantinopolim tan-
dem obsederunt. In obsidione igitur urbis Imemorate hungaris con-
stitutis, quidam grecus, sicut gygas emissus de urbe, ad luctandum
-cum eo duos hungaros impetebat altercan i dicens: quod si ambos non
deuinceret, grecorum imperatoa- censa hungaris teneretur. Qui emu
. - . .
hungaris infestus esset ultra modum, 'mum contranum. muene-
rant, qui oppositus greco ita ait: Ego inq-uit 811M Bothond rectus
hungarus, minimus hungarorum; adiungas tibi duos grecos, quorum
unus conseruare debeat animam tuam exituram, alter vero cadauer
tu.uan subter(37)randum, gala certissiane censualeani faciam greco-ruin
imperatorem genti mee. Unde capitaneus hungarorum nomine Opour
Hii exercitui de communi voluntate fuerat constitutus, iussit
Botond cum dolabro suo pergere contra poatam urbis que erat me-
talFna, et in porta declarare vires suas cuan dolabro. Veniens autem
usque portam, talent ictuan et Icesuram in ipsa porta fecisse perhi-
betur, quod puer annorum quinque per ipsum foramen exire et in-
trate satis large potuisset. Facto namque spectaculo hungaroruan et
grecorum, parata area ad tertanduan ante portam urbis, parua hora
sianul in unum dimicantes, grecus in terram per lumgarum est de-
trusus, et statim sine mora spiritum exalauit Quod factum et casum
-grecoru.m iznperator, qui stabat in urbis propupaculo cum coniuge
sua, pro ingenti verecundia reputantes, aueaterunt facies suas per-
gentes in palacium. Verumtamen cum hungari censan' repetissent,
pro quo certamen commissum fuerat et pugnatum, dam risum fa-
ceret grecorum imperator de cenan postulato, recedentes hungari de
obsidione ciuitatis depopulati sunt totam Greciam, haurientes ex ea
auru.m, genunas et armenta infinita, sicque ad propria cunt reuersi.
Coanimunitas itaque hungaroru.m cuan auis capitaneis sine dueibus
hec et alia huiusm.odi usque ad tempora Toxun d.ucis gessisse per-
hibetur.

XXXV. Sanctus Stephanus primus rex hungarorum. nascitur.

(38)Porro Toxun genuit Geycham et Michaelem, Michael vero ge-

nuit caluum Ladizlaum et Vazul. 'Geycha vero diuino pre.manitus
craculo aimo dominice incarnationis nongentesimo sexagesimo nono,
quemadmoduan in Legenda beati Stephani regia scriptum est, genuit

www.dacoromanica.ro
 31

S. Stephanura regern ex Sarolth filia Gyula. At rex Stephanus plures

quidem genuit fijos, sed inter alios habuit unum filium nomine
Emericum deo antabilem et hominibus honorabilem, cuius memoria
in benedictione est. Hic autem per inscrutabile diuini cowed iudi-
cium raptus est de medio, ne malicia mutaret intellecturn eius, et
ne ficcio deciperet aniraunt eius, quemadmodum de im.matura
morte scsibitur in libro sapientie. Ut ergo acta ne agamus et exposita
ne exponamus, quot et quantis virtutibus floruerit, et quam feruens
in dei seruitio sanctus confessor Christi Emericus dux fuerit scri-
here supeiseclimus. Quisquis enim hoc scire voluerit, ex legenda
eiusdem beatisaimi confessoris plenaan sanctissian.e eonuersationis
eius noticiam habere poterit. Nos ea potius, que ab aliis scriptoribus
pretermissa stint breuiter ac sumanatim scribere intendimus.

XXXVI. Pugna sancti regis Stephani contra Cupan &teem.

(39 )Sanctus autem rex Stephanus iam pridem in adolescentia sua

contra Cupan ducem fortem et potentem gessit helium gloriosum.
Erat autem Cupan filius calui Zyaind, qui etiam uiuente Geycha
duce patre sancti Stephani regia ducatum tenebat. Mortuo autem
Geycha duce Cupan uoluit matrem sancti Stephani regis sibi per
incestuosum copulare commbium, et sanctum Stephanu.m occidere,
ducatumque eius sue sub dere potestati Hic fuerat dux Symigiensis.
Sanctus autem Stephanus conuocatis procerihus suis, per interuen-
tam beatissimi Martini confessoris divine misericordie implorauit
atudlimn Postmodum uero congregato exercitu, perrexit obuiam
hosti suo, et ad amne.m Goron primitus accinctus est gladio, ibique
ad custodiam corporalis salutis sue duos principes Hunt et Paznan
constituit. Tocius autem exercitus sui principem ac ductorem
1) hospitem alamanum genere prefecit. Commisso ita que
prelio inter utrumque din et fortiter est dimicatum; sed diuine
serationis auxilio beatus Stephanus dux gloriosam obtinuit nictoriam.
In eodem prelio Vencillinus comes interfecit Cupan ducem, et lar-
gissianis beneficiis a beato Stephano tune duce remuneratus est.
Ipsum. vero Cupan beatus Stephanus in quatu,or partes fecit mactari:
prianann partem mifit in portam Strigoniensem, secundam, in Vespri-
miensem, tertiam. in Jauriensem, quartam in Erdelw. Beatus enim.
Stephanus dux uotum quod tune uouerat deo fideliter reddidit. Nam

1) Toldy: Vencellinum.

www.dacoromanica.ro
 32

uniuersum populum in prouincia Cupan ducis degentem

liberocrum, fcrugum ac pecx,rum suorum cenobio sancti Martini dare
perpetuo iure de,creuit. Preclictus autem Veneellinus genuit Radi,.
Radi vero genuit Misca, Misca uero genuit Cupan et Martinum.

XXXVII. Sanctus rex Stephanus (40) pugnat cum Gyula

duce Trarzsiluano.

Porro beatus Stephanus postquara regie celsitudinis coron.am

diuinitus est adeptus, famosum et lucrosum helium gessit contra
auunculum suum nomine GyuIam, qui tunc temporis tocius ultra ail-
uam regni gubernacula possidebat. Anno itaque domini M-o II-o
beatus rex Stephanus cepit Gy-ulam duce= cum tocare et duobus.
filiis suis, et in Hungariam transmisit. Hoc autein ideo fecit, quia
sepissigne amonitus a beato rege Stephan, net ad fidmn Christi
conu.ersus, nec ab inferenda hungaris iniuria conquieuit Uniuer-
sum uero regnum eius latissimum et opulentissimum, mona.rchie
Hungarie adiunxit Dicitur autem regnum illud hungarice Erdeelw,
quod irrigatur plurimis fluuiis, in quorum arenis auruen colligitur,
et au.rum terre illius optimum est

XXXVIII. Tercium bellum sancti regis Stephani contra Kean &teem.,

(41 )Post hee autem mouit exercitum super Kean ducem bulgaro-
ram et sclauorumf que gentes loca naturali situ munitissigna inha-
bitant Uncle edam anultis 1aboribus et bellicis sudoribus predictum
ducem uix ta lem deuicit et occidit, et inestimabilem eopiam the-
zaurorucm et precipue in auro et gemmis ac pretiosis lapidibus rime-
pit, et locauit ibi unum proauum suu.m nomine Zoltan, qui postea
hereditauit illas partes transiluanas et ideo uulgariter sic diei solet:
Erdeelui1) Zoltan. Erat enim ille antiquissionus, qui uixerat usque
tempora sancti regis, et ideo uoluit ipsum esse super gentes opu-
lentas. Ex hac itaque gaza multiplici sanctus rex Stephanus
rimum locupletatus, Albensem basilicam, quam ipse fundauerat a-u-
reis altaribus, crueibus quoque et calicibus indumentis etiam pon (43)-
tificalibus contextis auro purissimo et lapidibus preciosfssimis co-
piauit et ditauit. Vasa quoque ministratoria et cetera utensilia eidem
basilice necessaria: neenon et aliis ecelesiis dei regali &await lar-

1) Toldy: Erdeelui.

www.dacoromanica.ro
 1.,

'''''':

..._._...

*al 'ytte wont) ittricnnnt 4C

afar; O's tiviciitt =11074 loam&
/mow lb= urnp/OallU mC no
mine ettani oufwara Oar
t
wautt zuwjnsmr-tmanas
riit uuwcthfol.
Con ermitti-5Lflt4n. Oar came
antui Infant of quitiremt ur
et co temp- firttf. ;too
ttamm queortte$ too, fe atp,0",rnta0pitiMia$.
natnturt affi mum' cop cl pma mnittpuii .

ma Mil1tant:14 thv era; trx rttplyanti$iplutrinft lo

M1lsiti(1atc2dn41n1licro rut() ' nipletatu0 alb en* 'walla
.,1144) firitkun tam rag quam tife flub:vale= awn)*
Zetuftt 41 0 atb ifT.4flUihmflq akant. craM) quo cp
Ion co rum totput".ri fict tn otnneu ccg <nv

Facsimil necolorat. Chron. pict. Wind. Fila 41.

j
www.dacoromanica.ro
 33

gitate. Inter cetera uero dedit eidem Albensi ecclesie quedam donarla
sempiterne memorie digna, duo scilicet racionaba, quorum utrum-
que habebat oram contextatm septuaginta quatuor marcis ami pu-
rissimi et lapidibus preciosis, que beatus Benedictus sancte romane
ecclesie pontifex, ad preces sancti Stephani regis tante auctoritatis
priuilegio insigniuit, ut quicunque in celebrando missam eis ute-
retur, legitime posset regem inungere, coronare et gladio accingere.
Et quia pecunia illius gyule fait male acquisita, ideo pea ecclesia
frequenter est passe incendium. In cede= autem e,cclesia, ipsum
auunculum =um cum tota familia sua absque velle compulit bap-
tizari, sed postea honorifice tenuit sicut patrem. Regina uero Keisla,
uxor sancti regis dictam ecclesiam aureis crucibus, fusoxiis tabulis,
calicibus gemmis et ornamentis ultra modum ditauit.

XXXIX. De edificatione templi per sanctum Stephanum regem

in Veten i Buda pro canonicis.

Deinde sanctus rex uenit in ciuitatem que Vetus Buda uocatur,

una cum filio suo sancto Emerico et regina. Et cum ibi non inue-
nisset aliquod plum opus in Christ, in quo poskt laudan i creator
statim sanctiesimus rex de thezauro predicti Kean ducis
bulgarorum et sclauorum, quem occiderat, cepit in medio ciuitatie
edificare grande cenobium in honore apostolorum Pe(43)tri et Pauli,
ditando illud multispredlis et =nib libertate romane ecclesie ful-
ciendo, in memoriam et honorem curie ram.ane, quain corporaliter
uisitarat. Dum igitur edificaretur, magistri /apicide de Grecia ducti
erant et sanctissimus rex cum regina racione deuocionis ibidem de-
gebant. Regina autem cruces tabulas et ornamenta procurabat
Quia uero illud grande opus inceptum multos annos conduxerat, ideo
uiuente sancto Stephan rege illud cenabium non potuit consumad,
sed uolente d.eo post multuan temporis sanctissimus rex Ladizlaus
nepos eiusdean beati Stephani, illud opus cansumauit, ut ecilicet
possit adimplere uotum proaui sui, sicut inferius plenius declare-
bitur. Consuetudo autem sancti regis Stephani maior ista fuit, quod
onmes ecclesias quas ipse fundauerat, in quolibet anno adminus
tribus uieibus uisitabat. Et dum ad ipsas ecclesias deuenisset, primo
ad omnia altaria pergebat, et singulis &algalas preces effundebat.
Tandem exeundo totem ecclesiam illam circuibat, et fracturas siue
ecieuras parietum ac tectorum perspicacibus oculis et morose in-
spiciebat et statim remeliorari procurabat, nec a loco illius ciuitatis
3

www.dacoromanica.ro
 34

aut uille recedebat, nisi prius uidisset renouari. Quo experto regina
Keisla (hum ad aliquas ecclesias in Hungaria deuenisset, onuses ap-
paratus in domo domini existentes sibi presentari faciebat, et re-
nouanda tam in sindone quam in bysso omni auno renouabat. Filius
autem ipsorum beatus Emericus proprias uestes purpureas ante al-
tare deponebat, pro altaribus induendis, sicut patet in ecelesiis re-
galibus usque modo. Pater uero sanctisimus bursam aureasn in lu.m-
bis gestabat refertam denariis puri argenti, et dum pauperes
disset, anox Thi accedebat, et propriis manibus eis prouidehat. Et
ideo dextera misericors est in corp ore exterius corrals oculis Hun-
garie, usque in hodiernum. diem.

XL. Incidencia.

Anno domini M-o XX-o II-o in snultis locis incendia multa et

magna facta sunt, in gens etiam terre motus contigit Idus May
decima hora (4) diei sexta feria post ascensionean &mini. Quasi duo
soles uisi sunt decimo Kalendas July.

XLI. De morte sanctissimi Emerici ducis et orbaciane amiantus Vaxul

Postquam autem magnificauit dominus misericordiam imam

cum beato rage Stephano, uertendo dorsa regu.m in fugam a facie
gladii eius et dominio eius principatus atque potestates subiciendo
omnium exterarum nacionum circumadiacentium, deliberauit sane-
tus rex Stephanus et firmiter statuit, ut omnibus pompis mundane
glorie calcatis et temporali regni dyademate deposito, solius dei
seruicio semet ipstun manciparet et ab exterioribus curia expeditus,
contemplatraam uitam, tranquillam pacem perageret, moron= uero
regie celsitudinis filio suo duci Emerico, sanctissiinis moribus diui-
nitus instruct, se daturum disposuit. Etat enint beatus Emericus
in primeuo adolescentie flore, supra com.munem naturam hominum
diuino muriere sublimatus, iusticia prudencia fortitudine temperan-
cia sapiencia sciencia tmanemetudine misericordia benignitate largi-
tate humilitate et patientia armatua, ceterisque catholicis atque po-
liticis uirtutibus adornatus, similiter et sanctus Stephanus pater suus.
Cum itaque sanctissimus pater sanctissram filio curam administra-
tionis, et gubernandi regni solicitudinem intenderet committere,
beatus dux Emericus propria morte preuentus est. FleuEit autem euan
sanctus rex Stepbanus, et uniuersa Hungaria ineonsolabiliter(45)

www.dacoromanica.ro
 35

planctu magno ualde. Tanta uero doloris acerhitate salaam rex Ste-
phanus exacerbatus, in gragiissimam incidit infirmitatom, et post mul-
tos dies vix qualemcunq-ue uite reparacionem recepit, sed pristine sa.
.nitati nunquaan plene potuit restitui. Nain et pedmn doloribus urgeba-
tur, et tristicia ac gemitibus afficiebatur, presertim proptcrea, quia
nullus uidebatur de consanguineis suis ydoneus ad hoc, ut eo mor-
tuo regnum in fide Christi conseruaret. Pronior etenim erat gens
h-ungarica ritui paganismo inclinan, vam fidei christiane. Interian
uero uiribus corporis cepit destitui, et languore grauissimo se gra-
uatum senciens, misit festinanter nuncium, scilicet Budam. filium
"Egiruch, qui Wazul patruelis sui filiumr, quem recluserat rex prop-
ter iuuenilem lasciuiam et stultitiam ut corrigeretur, de carcere
trie educexet, et ad se duceret, ut eum antequam anoreretur, regem
.constitueret. Audiens autem hoc Keisla regina, iniit consilium cum
-Buda uiro nephando. Et festinantissime misit nuncium nomine Se-
bus, Cilium ipsius Buda ad carcerem, in quo Vazul detinebatur.
Sebus itaque preueniens nunciun regis, effodit oculos Vazul, et con-
cauitates aurium eius plu.mbo obturauit, et recessit in Bohemiam.
Post hunc autem ueniens nuncius regis, uidit Vazul oculis orbatuan,
in eisdean oculis 1) uulneribus duxit ad regem. Quem sanctus rex
Stephanus uidens tam miserabiliter destructum, in nimias erupit
lacryanas, sed impediente egritudinis molestia debitam penan male-
factoribus inferre non potuit. Conuocatis itaque filiis calui Ladizlai
patrui sui, scilicet Andrea Beela et Leuenta, consuluit eis, ut quanto
citius possent fugerent, ut sic sibi salutem, et corporum suorum ser-
uaret integgitatera Ill igituir salubri consilio sancti regis acquies-
..centes a facie malorum et dolorum in Bohemiam fugerunt.

XLII. Beatus rex Stephanus montar et Albe tumulatur.

(46)Beatus autean rex Steph.anus sanotitate et gracia plenus XLVI

-armo regni sui, in festo assumpcionis beatissime Marie semper uir.
ginis a presenti seculo nequam eripitur, et sanctoruin angelorum
consorcio adiungitur. Sepultus est autem in basilica Albensi, (maim
ipse in honore sanctissime genetricis dei semper uirginis Marie
construxerat, ubi multa signa et miracula fiunt interuenientibus
meritis eiusdegn sanctiosimi regis Stephani ad laudem et gloriam
domini nostri Jesu Christi, qui est benedictus in secula seculorum.
1) Toldy: oculoruni.

www.dacoromanica.ro
 36

Amen. Confestim quoque totius cythara Hungarie uersa est in luc-

tum, et Innis populus regni tam nobiles quam ignobiles, sianul in
unum diues et pauper planxerunt super mortem sanctissimi regis,
piissimi patris pupillorum lacrianis uberrimis et ululatibus plurimis.
Juuenes et uirgines pre tristitia et merore scalidis induti per trien-
nium choream non d-uxerunt, et come genus musicorum
d.ulcisona siluerunt. Planxeruntque eum plactu cordis fidissimi erat-
que planctus magnus et inconsolabilis. At regina Keysla cum Buda
satell'te scelerum, Petruan Alamanum vel pocius Venetum fratrem
regine regem preficere statuerunt. Hoc intendentes, ut regina Keysla.
motus sue uolu.ntatis pro libitu RIO posset complere, et regnum
Hungarie amissa libertate teutonicis subderetur sine impedimenta.
Villelmus autem pater Petri regis, fuit frater Sigismundi regis bur-
gundiorum, sed post interemptionem sancti Sigismundi uenerat ad'
im.peratorem. Quem imperator collocauit Veneciis, et dederat ei
soworem suam. nomine Gertrud in uxorean, de qua genuit Keyslant
reginam. Mortua autem Gertrud Villelmus duxit in uxorem sororent
sancti regis Stephani, de qua genuit Petruan regean.

XLIII. De seuicia Petri regis.

(47 )Postqua.m autem Petrus factus est rex, omnem regie seueritatis
benignitatem abiecit, et teutonioo fumare seuiens nobiles Hungarie
aspemabatur, bona terre superb() oculo et insaciabili oorde cu.m
teutonicis belluina feritate rugientibus, et ctun latinis yrundinunt
garrulitate murmurantibus deuorabat. Municiones presidia et castella
teutonicis et latinis custodienda tradebat. Erat enim ipse Petrus ni-
mium lasciuus, nullusque co tempore tutus esse poterat de pudicicia
uxoris sue uel filie seu sororis uirginitateA) insultus satellitum regis,
qui eas impune uiolabant. Videntes igitur principes Ungarie mala
plait; sue, que contra deum e-is inferebantur, oommunicato
rogauerunt ,regem ut preciperet suis a tam detestabili opere desistere.
Rex autem faustu 2) superahie inflatus, pestiferum preconcepti ueneni
fetorem in prapatulum effudit dicens. Si aliquamdiu sanus fuero,
omites indices tam clarissimos et spectabiles, quam pedaneos cen-
turiones') ac uillicos, omnesque principes et potestates in repo,

Toldy: adaugi propter.

Toldy: fasta.
Toldy adaogi: et decuriones.

www.dacoromanica.ro
 37

nungarie teutanicos constituam, et terram eius hoepitibus implebo,

et eam uniuersaliter in potestatem teutonicorum redigam. Et die,e-
bat: hoc nomen Hungaria derivatum est ab augaria, et ipsi debent
angariari. Hec itaque fuerunt fomenta discordie inter Petrum regem
,et hungaros.

XLIV. De fuga Petri, et de eleccione Abe.

(48)Anno igitur regni Petri tercio principes hungarorum etimilites

episcoporum conuenerunt aduersus Petrum regent, et solli-
citi querebant, si aliq-uem de regali progenie in regno tune inuenire
-possent, qui ad gubernandum regnum esset ycloneus, et eos a tyran-
nide Petri liberaret. Cumque neminean talecm in regno inuenire po-
tuissent, elegerunt de eemet ipsis, queandam comitem nomine Abtun
.eorarium sancti regia Stephani, et eum super se regent constitue-
runt. Aba uero cangregato hungarorum exercitu, contra Petrum re-
gem proceesit preliaturu.s. Petrus autem uidens se hungarorum auxi-
lio destitutum, uehementer expauescens transfugit in Bauariam Her.
riel regia teutonicorum adiutorium imploraturus. Petro itaque per
fugam de manibus hungarorum elapso, ungari sceleratissimum Bu-
dam barbatum omnium malorurn incentorem, cujas consilio Petrus
Ungariam arnixerat, in frusta concidentes intefecerunt, et duornm
filiortun suorum oculos effoderunt. Sebus autem qui oculos Vazul
eruerat, confractis manibus et pedibus peremerunt Quo&lain uero
lapidibus obruentes, alios autem in manganis forreis uaetantes occi-
derunt. Aba uero regali potestate sublimatus cansecratus est in
regem.Omnes autem constituciones et exacciones, quas Petrus rex
secundum consuetudinem suam statuerat, Aba rex in irrituan reuo-
cauit. In hys autem rebus gerendis tres de principibus regni precipui
fuerunt. Unas uocabatur Wisce, secundus Toyzlau, tercias uero Pez
qui libertatem gentis sue querebant, et regnum regali semini resti-
tueare Ada-ter nitebantur. In tertio (uero arum regis Abe Petrus
.cum Herrico rege teutonicorum descendit cum exercitu magno con-
tra Abam regem. Rex igitur Aba audiens Petrum ab hungaris dere-
lictum et ab Herrico (49) rege teutonicormn benioe susceptum, anno
domini M.o XL-o ho misit nuncios ad Cesarem ut perquireret an
inimicaretur ei pro co quad Petrum de regno expulerat, an etiam
pacem stabile= cum eo posset habere. Cui Cesar in respondendo
se inimicum esse ostendit dicens: quia mees iniuriis lacessuit. quid
inel quantum possum ipse sentiet. Rex Aba hys auditis intellexit,

www.dacoromanica.ro
 38

quod Cesar intenderet Petro regnum restituere. Inflammatus ira,

congregato exercitu magno inuasit Austriam et Bauariam et ex utra-
que parte Danubii fluminis bipertitis alis pugnatorum fortium,
percussit eos in ore gladii. Tulit itaque spolia eorum. et plurimos
captiuos ex eis secum trahens a flumine quod uocatur Traysama,
pertransiuit captivando usque ciuitatem Tulnam, in qua pernoc-
tauit. Factum est autem hoc secunda feria a crepueculo usque noc-
tem Mane autem facto cu.m innumerabili imultitudine captiuorum
in Hungariam reuersi aunt gaudeaues. Post hec misit bellatores for-
tes in Karinthiaxn, qui plurianos captiuos receperunt et in Hunga-
riam redierunt. Gothfridus autem Austrie marchio circa Petouiara
insultum faciens super eos eoruma spolia fertur abstulisse. Tune enim
Austria non duces, sed habebat marchiones. Eo autera tempore Cesar-
pasea domini Colonic celebrauit et cum principibus suit; consiliatus
est, qualiter regno suo iniuste illatarn ab hungaris iniuriam deberet
uindicare. Qui concorditer consulue.runt ei, ut hungaros, qui sine
causa regnum strum hostiliter irruperant armis inuaderet et captiuoEr
suos ab earuna seruitute liberaret. Mouit itaque expedicionem ingen-
tem et consilio Baratzlai 1) ducis Bohemorum ex aquilon.ari parte
Danubii uenit ad cenfinium Hungarie. Legati uero hungarorum
promiserunt Cesan, quod hungari in omnibus starent ad mandatum
ei-us, nisi quia Petrum in regem non susciperent, quod tamen Cesar
Immune opere perficere affectabat. Obligatus enim errat Petro pro-
missione, quod ei regnum restitueret Hungari uero null (50) atenus
coneenserunt, et missis anuneribns, data quoque fide, quod captiuos
tentonicorum abire permitterent, Cesar rediit festinanter contra in-
sultas Gothfridi duds Lotoringorum, filii ducis Gozzilonis.

XLV. Aduentus Cesaris in Hungariam contra Abam.

Sequenti anno Aba rex missis legatis ad Cesarean, que pads-

aunt querebat, promittens captiuorum dimissionem, pies habebat.
Eorum autem quos reddere non poterat, condignam compensacio-
nem. Cesar uero noluit conponere, denec in Bauariam ueniret, ut
qui per hangares irtiuste lesi fuerant, composicioni pacis interes-
sent. Venit ergo Cesar ad termines Hungarie, et in crastinum ex-
pugnare disposuit obstacula, quibus hungari fluuium Rabcha con-
cluserant Interim uero a legalis Abe regia regatas est Cesar, ut
1) Tolay: Vratiz1a1

www.dacoromanica.ro
 39

competentem terminum figeret, in q110 omnes captiuos remitteret,

et donaria insuper ei donaret. Cesar tape allectus muneribus, et
aliis gra-uioribus negotiis prepeditus (51) rediit Bizancium quod est
oppidam Burgundie. Ex hinc itaque rex Aba securitate accepts factua
est.insolens, et cepit crudeliter seuire in ungaros. Arbitrabatur enim,
ut Dennis communia essent dominis cu.m semis, sed et iusiuranclum
uiolasse pro nichilo reputabat Nobiles enim regni contesnpnens,
habens semper cum rusticie et ignobilibus commu.ne. Hungari uero
nobiles nolentes ei id sustinere, exacerbacionem eras moleste ferentes
conspirauerunt, et coniurauerunt, ut ipsum. occiderent. Quidam au-
tem ex psis notificauit regi in necem eius coniuratos, ex quibus eos
q-nos potuit captos fecit inteafici, sine iudicii examine, quod in mag-
num detrimentum regis uersum est. Cum enim rex quadragesimam
Chanadini celebraret, in eadean quadragesima ciriciter quinquaginta
afros nobiles sub pretextu consiliandi in quadam domo conclusit et
ab armatis militibus fecit eos obtruncari nec contritos neo confessos.
Unde beatus Gerardus Chanadiensis episcopus canonica seueritate
regem corripuit, et sibi periculum imminere predixit. Quidam itaque
ex coniuratis propter hoc magis incitati fugientes uenerunt ad Ce-
sarem, et oblocuti sunt contra Abam dicentes: Quod pro nichilo
iurramentum reputare; nobilesque qui eum tregem super se consti-
tuerant contempneret, et cum rusticis ignobilibus ederet equitaret
et continue loqueretur. Quibus dbdt imperator: Ista enim consue-
tudo non est nobilis hominis, sed eius oppositi. Ipsum ergo Ceaarem
efficaciter instigauerunt, ut super Abain regeni iniuriam uindicaret,
quia neo captiuos suos re.miserat,sicut Cesan iurauerat, neo illata
damns resarciret. Cesar itaque animatus instigationibus hungarorum,
cum exercitu Norico et Bohemico et Flangribus aulicoru.m suortim
uenit in marchiam Austrie, dissimrulans se intratu.rum in Hunga-
riaan, simulans autem se pactura ab Aba rege axacturum, et reuer-
HUTUM. Tune legati Abe regia uenientes ad Cesarem repetebant hun-
garos qui ad Cesare-in fugerartt, conquerentes et dicentes: quod
essent predones et latruneuli regni Hungarie, et precipui incentares
guerrarum et discordie hater hungaros et Cesarem, (52) qui Cesan i fi.
deliter obsequerentur; ideo que huiusanodi seminatores diecordie
tradi oportere in. manus Abe regis hungarorum. Quod Cesar nullo
modo se facturum respondit. Conettato itaque 1) inuasit fines Hunga.
rie intrans per Suproniu.m, et cum vellet per Bobuth Rabcha per.

1) Toldy adaugi: cursu.

www.dacoromanica.ro
 40

transire, fluuium Rabcha stagnantibus aquis et densissimie nemori.

bus et scaturientibus paludibus imperm.eabilem transire non potuit.
Hanged ergo qui era= cum Cesare et Petro rage duxerunt exerci-
tum tote nocte equitantes eursum iuxta fluuios Raba et Raboha,
quos illuoescente sole facili uado transierunt Occarrit autem. ei Aba
rex in Menfew iuxta Jauzinum cum magna multitudine armatorum,
nimiuin presumens de uictoria, quia Bauaai quidam intimau.erant
ei quod Cesar cum paucie super euan ueniret. Et ut dicitur Aba rex
aictoriam habuisset, nisi quia hungari quidam amiciciam Petra regi
reseruantes super terram sue uexilla proiecissent et fugissent. Tra-
dunt autem teutonici, quod cum ad prelium appropinquassent, cum
celesti signo nebula tenuis apparuit, turboque ueheanens (1;uinitus
incitatue terribilem puluerem obtutibus ingessit ungarorum, quos
iam pridem ut dicitur, quia Petrum suum regem dehonestauerunt,
&minus apostolicus an.athemate dampnauerat feriendo. Commisso
igitur prelio inter utrumque diu et acriter pugnatum est, sed tan-
dem Cesar diuino fretus auxilio feliceon obtinuit uictoriam. Aba uero
rex deuictus fugit uersus Tysciam. et (in) uilla qu.adam in scoobe
ueteri1) ab htmgaris, quibus regnans nocuerat cru.deliter iugulatur.
Cuius quidem corpus est sepultum in ecelesia que fuerat prope ip-
sain uillam. Post atiquos autem winos, cum esset effossuan de ee.
pulchro, sudazium et ipsius nestionenta inuenea-unt incorrupta, et loca
uulnerum resanata. Tandem sepelierunt corpus in proprio monaste-
rio in Sarus. Cesar autem reuersus ad castra ante sacrosauctum lig-
num salutifere crucis se humiliter ac deuote prostrauit, discalceatus
pedes, cilicio ad carmm indutus, una cum omni populo euo anise.
ricordiam dei glorificauit, quod ipsum illo die liberauit de manibus
hung,arorum. Ex teutonicis illo die in loco ipso infinita corruit mul-
titudo. Itaque idem locus usque hodie Fer(53)1orum payer, in lingua
eorum, in ling-ua autean nostra Westnempti nominatur. Ob fetorem
namque mortu.orum per duos menses homo non poterat bono modo
per partes Alas pertransire, sagittarii enim occiderant eos. Interea
hurgan congregati supplices uenertmt ad Cesaren, ueniani et mise-
ricordiam implorantes. Quos Cesar placido uultu et benigne susci-
piens, quod rogabant concessit Indeque cum omni multitudine sua
Albam uenit que teutonice Veyzinburg dieitur, que est principalis
sedes regni Hungarie. Ibi ergo Cesar imperiali honore et latissimo
preparatu ab ungaris honoratus, Petruan regem regali corone ple-
2) Toldy: scrobe.

www.dacoromanica.ro
 41

narie restitutum, et sacris insignibus sancti regis Stephani more re-

gio decoratum, in regali thrtmo manu sua deducens, in basilica
gloriose genetricis dei seraper uirginis Marie regaliter sedere fecit,
et ibidem regem hungaris, et hungaros regi reconciliaultConcessit-
que petentibus ungaris hungarica scita seruare, et consuetudinibus
iudicaai. Hys itaque taker ordinals Cesar Petro rege cum presidio
suorum in Hungaria relicto, cum optata prosperitate Ratisponam
rediit.

XLVI. De reuersione imperatoris in Hungarian'.

Seq-uenti uero anno reuersus est Cesar in Hungariam, cui Petrus

rex in ipsa sancta sollempnitate regnum Hungarie cum deaurata
lancea tradidit coram hungaris simul et teutonicis. Multi& edam
insuper et magnificis muneribus Cesar honorificatus a rege, ad pro-
pria rediit et= gloria. Interea Endre et Bela et Leuente, qui fuge-
rant in Bohemiam, inde peopter paupertatis inopiam transierunt in
Poloniam, et a Misca duce Polonie benigne sunt suseepti et hono-
rati. Tune uero Pomorani annuas pensiones duci Polonorum cui
tenebantur, reddere recusarunt. Dux uero censum &hi debitum a
Pomoranis arm.ata manu cepit exigere. Pomoranis itaque paganis et
polonis chtristianis communiter (54) plaeuit, ut duces eorum duello
confligerent, et si caderet deuictus pomoranus, consuetam persolueret
pensionem; si uaro polonus, tantummodo dampna fleret. Cum igi-
tur Misca dux et filii eius horrerent duellum assuraere impositum,,
Bela seipsum per uerbum interpretis in medium introducens, sic
clicebat: Si uobis polonis et domino duci placet, quamuis sim no-
hilior quam paganus ille, tamen pugnabo pro regni uestri conunodo
.et honore ducis. Placuit itaque tam pomorano et polonis. Cumque
armati cuni lancea se uinxissent, tam uiriliter pomoranu.m fertur
Bela de suo dextrario detrusisse, ut de loco suo se mouere ncn po-
tuit, et gladio perfossu.m proStrauit. Confessusque est ipse dux po-
moranus se culpabilem. Quo uiso pomorani duci Polonie humiliter
subditi solitum tributum sine contradiceione persoluerunt. Dux uero
inde reuertens cum uictoria per Belam aquisita, audaciasn et po-
tentiam ualoris in Bela duce collaudans, cum toto censu pomoranico
ei tradidit filiani suam in uxorem, et uniuersa que sibi necessaria
fuerrant oufficienter et copiose ministran i precepit, et eum in omni-
bus honoratu.m in ducatu suo tenuit, ac bona quantitate de terra
eundern hereditare non amisit.

www.dacoromanica.ro
 42

XLVII. De Bela duce Benyn dicto,

Bela uero dux ipse in Polonia duos genuit filios, quorum unus
Geyea, alter ant= Ladizlaus nomine aui sui est uocatus. Displituit
autem Endre et Leuente quod per Belam apud ducem Polonie quasi
appendices degerent, dedignatique aunt occasione sui nominis
ducis curia permanare. Et accepta a duce licentia, Bela fratre suo
ibidem relicto, emites iuerant ad regem Lodomerie, qui ipsos non
recepit Curaque non haberent ubi caput suum reclinarent, abinde
ad cumanos perrexexunt. Videntes autem ipsos curnani optime per-
sonatos, arbitrati sunt, ut eorum terram aduenissent explorare. Et
nisi captiuus hungarus illos congnouisset re uera occidissent; et sic
postmodum aliquo tempore ipsos tenuerunt. Abhinc postea in Rus-
clam sunt profecti. Eo tempore guidam magnates Hungarie desola-
cionem regni gementes et liberacionem Hungarie a tyrannide Petri
cupientes, Endre 13P1c et Leuente, qui de genere san.cti Stephani regis
progeniti erant, intemeratam fidelitatem seruabant, et eis per nun-
cios bona que habere poterant mittendo, fideliter seruiebant. Erant
autem isti magnates Visca Bua et Buhna, et alii eorundem cognati
qui semper cum suspiriis et gemitibus expectabant opportunuin
tempus, quando Andxeam Belam et Leuentam possent reducere
Hungariam, et regnum generi santi Stephani regis qui eos dilexerat
et exaltauerat, omnibus uiribus suis restituere laborabant. Petrus
uero rex per potestateim aegis teutonicorum elatus, non iam regnabat
sed potius tyrannidie sue crudelitate Hungariam deprimendo fla-
gellabat. Quibusdaim autem. perfidis Buda scilicet et Denecher sug-
gerentibus, audiuit Petrus, quod predicti nobiles Hungarie scilicet
Visca Bua et Bulina et eorum. cognati cogitabant, qualiter regnum
regio semini possent restituere, et Andream Belam atque Leuentam
contra Petrum regem in regnu.m reducere. Petrus uero rex uehementi
furore succensus fecit eos com.prehendi in eculeo suspensos inter-
fici, q-uosdam z.utem effosis oculis tormeLtari. Et totam Hungariam
tam magnis afflixit angustiis, ut magis eligerent mori, quam ita mi-
serabiliter niuere, Tunc nobiles Hungarie uidentes mala gentis sue,
in Chanad in unum conuenerunt consilioque habito tocius Hungarie
nuncios miserunt sollempnes in Rusciarn. ad Andream et Ltuentam,
dicentes eis: quod tota Hungaria eos fideliter expectarent, et uni-
uersu.m cregnuan eis, sicut regali semini libenter obsequeretur, tantum-
modo ipsi in Hungariam descenderent, et eos a furore teutonicorurn

www.dacoromanica.ro
 43

defenderent. Hoe etiam eis iuramento firmauerunt quod statim ut

ipsi in Ungariam introirent, omites hungaai unanimiter ad ipsos con.
fluerent, et eorum dominio (56) se subderent. Enda-e uero et Leuente
timentes palliatas insidias clanculo miserunt nuncios in hungariam.
Cum autem uenissent ad Nouum eastrum, quod rex Aba construxe-
rat, ecce uniuersa multitudo hungarorum cateruatim confluxit ad
ipsose et instinctu dyabolico inflammati peruicaciter petierunt ah
Endre et Leuente, quod permitterent uniuersum populum ritu pa-
ganorum uiuere, episeopos et elencos occidere, ecclesias destruere,
christianam fidem abicere, et ydola colere. Permiseruntque eos
cundu.m desideria cordis eorum, ut irent et perirent in adinuencio-
nibu.s antiquorum patrum suorurn, aliter enim non pugnabant contra
Petrum regem pro Endre et Leuente. Primus autem inter hunga-
ros nomine Vatha de castro Belus dedicauit se deancmiis radens caput
suum et cinenos d'imittens sibi per tres partes ritu paganorum. Cuius
filius nomine Janus, multo postmodum tempore ritum patris se-
quendo congregauit ad se multos magos et phitonissas, et antspices,
per quorum incautaciones ualde graeiosus erat apud dominos. De
multis autem deabus suis una noanine Rasdi capta fuit a ehristia-
nissimo rege Bela, et tamdiu in carcere fuit reclusa, donee recome-
deret pedes proprios, ibidemque moreretur. Est autem seriptum in
antiquis Finis de gestis hungarorum, quod corn-lino prohibitum erat
christianis uxorem ducere de consanguineis Vatha et Janus, qui sicut
Dathan et Abyron in ueteri lege sedicionem mouerunt contra do-
minnm, sic et isti tempore gracie ungaricum populum a fide Christi
auerterunt. Tune itaque detestabili et execrabili amonicione illius
Vathe manes populi libauerunt se demoniis et ceperunt comedere
equinas pulpas, et omnino pesaimas facere culpas. Tam quippe de.
ricos quam laicos catholice fidei seruatores interfecerunt et Tian],
plures ecclesias dei clestruxerunt. Deinde contra Petrum regem re-
bellantes uniuersos teutonicos et latinos qui in officiis diuersis pre-
fccti per Hungariam sparsi fuerant, turpi neci tradiderunt. Mitten-
tesqu.e in Petri castra in equis u,elocissimis nocte tres precones (57) qui
deberent proclamare edictum et uerbum dei Endree et Leuente, ut
episcopi cum clero sint necati, decimator trucidetur, tradicio resit-
matur paganisana, penitus abolenda sint collecta cuan suis teutonicia
et latinis, Petri pereat memoria in eternum et ultra. Mane igitur
facto sciscitatus est rex rei factum, et certissime experiens, quod
jai fratres redissent, e,oruanque intuitu 8ui prefecti per hungaros
fuissent trucidati, non se oetendit perterritum de rumoribus, sed le..

www.dacoromanica.ro
 44

turn se dernonstrans, et suo castro de loco iremutato transluit Danu-

bium in Sytiaten 1) Albam cupiens introire. Hungari autem pre-
-scientes eius uelle preuenerunt occupantes campanilia et turres
tatis, et seratis ianuis illum. exclusexunt. Inter hec autem Endre et
Leuente cum eadem multitudine procedentes per mediu.m Hungarie
appropinqu.auerunt ad portum qui uulgo dicitur Pesth. Quo audito
-Gerardus Bostricns 2) Buldi et Benetha episcopi et Zonunc comes de
.cluitate Alba egressi aunt obuiam Endre et Leuente ducibus, ut eos
honorif ice susciperent. Cumque festinanter predicti episcopi ad lo-
cum uenissent qui dicitur Gyod, ibi in ecclesia sancta Sabine prius-
quam ad dominos irent missam audire uoluerunt. Beatus itaque Ge-
randus episcopus sacerdotalibus uestibus ad celebrandam missam
indutus, exortacionis gracia locutus est eis dicens: Fratres et co-
episcopi mei et omnes alii fideles qui adestis, ecitote nos hodie ad
dominum Jesum Christu.m cu.in corona martini in eterna gaudia per-
uenturos. Ego enim nounn facio uobis archanum dei quod imichi in
tac nocte reuelatum est. Vidi enim dominum nostrum Jesurn Chri-
*turn in pluteo sanctissim.e matris sue semper uirginis Marie seden-
tem, nobisque ad se uocatis de znanu sua corporis et sangainis sui
eucharistia.m comanunicantem. Boneta uero episcopus curn ad eum
accessisset, retraxit ei Cirristus eucharistiam. Unde ipse hodie mar-
tini nostri consortio privabitun Post hoc autem beatus Gerardus
admonuit eos ut confiterentur alterutrum peocata sus et audita
mis3a orationi incurnbentes, et cents spe eterne beatitudinis per mar.
tirium adipiscen.de letificati, amnes communicauerunt. (58) Deinde
perrexerunt per iter uensus portu.m Danubii in Pesth. Beatus autem
-ryerardus episcopus cuin esset breuis statura, omnesque uires suss
in seruicio dei funditus consumpeisset, CUITUO su.bueccione utebatur.
Cumque ad predictuin pnatuan uenisset, ecce ulri impii, scilicet
Vatha et complices sui, demonibus pleni, quibus se ipsos dedicaue-
rant, irruerunt in episcopos, et in omnes socios eorum, et lapidibus
eos ohruebant. Beatus autem Gerardus episcopus eos qui se lapida-
bant, indesinenter crucis signo insigniebat. At illi hoc uiso multo
magia seuientes impetum fecerunt in eum, et euertenmt currurn eius
in rippam Danubii, ibique abstracto co de curru eius, in biga po-
kftum de monte Kelenfeld subaniseruint 2), et dum adhuc palpitaret

Toldy: Situatu.
Toldy: Bestrieus.
Toldy: submerserunt.

www.dacoromanica.ro
 45

in pectore lancea pexcussus, ac deinde super unum lapidem con-

triuerunt cerebrum eius, sicque gloriosus martir Christi ab erumpnis
mundi huius ad eternam beatitudinem trartsiit. Danubius sepe re-
dundans super molem lapidis, in qua contritum eat caput sancti
Gerardi, non potuit sanguinem diluere per septem annos, donee re-
coligatus est a sacerdotibus. Et lapis ille nunc est Chanadini in au-
perficie sui altaris. Nunc in eodem loco ubi contritum est caput
eius, in honorem beati Gerardi pnartiris e3cclesia sub monte apparet
fabricata. Hic siquidem Gerarens monachus de Rosado nacione
Wenetensis, qui in Pannoniam ueniens primus in Beel uitam ducens
heremiticam, tandem in Chanadiensem cathedram in episcopum est
translatus. Buldi quoque episcopus lapidibua obrutus transiit ad
gloriam. Beztricus autem et Beneta cu.m transissent Danubium na-
uigio ad Endine et Leuente, heretici qui in ulteriore litore erant
Veztricum episcopum uulnerauerunt, qui tertia die postmodum mor-
tuus est. Endine autem dux interim. superueniens Benetam episoopum
a manibus eotrum liberauit, et sic prophecia sancti Gerardi impleta
est. Omnes enim preter Benetam martirizati stmt. Zonuk quoque
comes super dextrarium mum Danubio insiliens natabat, quem
naui ueniens quidam nomine Murthrnur leuaul't (59)in nauion, ut eum
a morte liberaret. Erat enim iste Mu.rtlunur baptizatus a comite
Zonuk. Qui cum predictum comitem saluare uellet, ceperunt ei:
heretici mortem comminare, nisi ipse Zonuk comitem interficeret_
Quorum minas Murthmir metuens, ipsum comitem in naui gladio
interemit. Tanta ergo multitudo clericcbrum et laicorum pro Christi
fide eadem die martirium pertulit, ut eorum numerus des tantum
et angelis est cognitus.

XLVIII. De ',torte Petri regis.

Petrus autem rex uidens hungaros unanianiter adhesisse dud-

bus Endre et Leuente, ipse cum suis teutonicis fugam mut uersus
Musun, ut abinde in Austriam pertransiret, sed euadere non potuit.
Interim enim hungari portas et exitus regni primo occupauerunt,
sed et legatus duds Endre reuocauit Petrum regem sub pretextu
pacis et honoris sibi congrui. Qui oredens ei reuertebatur ut dicitur-
Sed maxime coacte, quia exercitum sibi iam abscotuttum cogno-
uerat, et uolebat reuerti festinanter in Albam. Qui cum diuertisset
in uillam Zamur, predictus legatus insidiis uoluit cum capere, et
uinctum ad Endre ducem ducere. Petrus autem prenoscens hoc col-

www.dacoromanica.ro
 46

legit se in quandam curial'', et per triduunn uiriliter dimicando

semet ipsu.m defendebat. Tandem milites eius mimes a sagittariis
sunt interempti, ipse uero uiuus captus est, et obcecatus, Albamque
ductus, pre nimio do/ore uitaan in breni finiuit. Sepultusque est Quin-
queecclesiis, quam ipse fundauerat in honore beati Petri apostoli,
anno regni sui secunda nice tercio.

XLIX. Rex Andreas per hungaros coronatur.

(60) Porro dux Andreas a perturbacionibus hostium securus effec-

tus in regia eluitate Alba, regalem coronani est adeptus. A tribus tan-
rum episcopis, qui in illa magna strage ehristianorum euaserant, co-
ranatus est anno domini M-o XLVII-o. Precepit itaque uniuerse
genti sue, sub pena capitalis sentencie, ut deposito ritu paganismo
prius eis concesso, ad ueram Christi fidem reuerterentur, et in om-
nibus seetmdum legem illam uiuerent, quam sanctus rex Stephanus
eos docuerat. Leuente uero in eisdem diebus mortuus est; qui si
diutius uixisset et regni potestatem obtinuisset sine dubio totam
Hungariaan paganisma ydolatria corrupisset. Et quia ipse Leuente
catholice non ubdt, ideo circa uillam Toxun ultra Danubium est
sepultus, ubi iacere dicitur Toxun auus suus more paganismo. Tra-
dunt quid= latos tres fratres filios fuisse Vazul dude ex qua-
dam puella de genere Tatun, et non de uecro thoro ortos ease,
et ob hanc coniunccionem illos de Tatun nobilitatem aiccepisse. Fab
sum pro certo est, et pessime enarratum. Absque hoc namque stint
nobiles; quia isti filii aunt calui Ladizlai, qui uxorem de Ruthenia
dicitucr accepisse, ex qua tres isti fratres generantur. late quidem
rex albus Andreas et catholicus est uocatus. Tribus enim annis Po-
lonos Boheanos et Australes hungaris suis armis fecit censuales.
Rex autem hic Andreas fratre orbatus misit in Poloniam ad
alterum fcratrem suum Belam, cunn magna dileccione uocans eum et
dicens: nos qui quondam penurie participes fuimus et laborum, rogo
te dileotissime frater, ut ad me non tardes uenire, quatenus consor-
tes giant's gaudiorunn et bonis regni corporali presencia gaudentes
conununicemus. Neque enim heredem habeo, neo germanum preter
te. Tu sis anichi heres, tu in reg(61)num succedas. Hys itaque uerbis
Bela adlinitus, cum omni familia sua uenit ad regem. Quem rex
uidens gauisus est gaudio magno ualde, quia fraterno fulcitus est
robore. Post hec autem rex et frater eius Bela habito consilio
sertmt regnum in tres partes, quarum due in proprietatem cregie

www.dacoromanica.ro
 47

maiestatis seu potestatis manserunt, tertia uero pars in proprieta-

tam ducis est collat.% Hec igitur prima regni huius diuisio semi-
narium fuit discordie et guerrarum inter duces et reges Hungarie.
Eo tempore rex Andreas iuxta lacum Balatun camstruxit monaste-
rium in honore sancti Aniani, in loco qui dicitur Tyhon. Duxit alp
tem sibi uxorem filian ducis Ruthenorum, de qua genuit Salomo-
nem et Dauid. De concubina autem quam habuit de uilla Moroth
genuit Georgium. Porro dux Bela in Polonia genuit liberos Geysam
et Ladizlaum. In Hungaria autem genuit Lampertum et filias. Vi-
uebantque rex et dux in imagna pacis tranquillitate.

L. De rege Theutonicorum.

Eo tempore teutonicorum rex cum magno exercitu obsed't

castram Posan, uolens iniuriam. Petri uindicare, et Hungariam suo
dominio subiugare. Extruxit autem multas machinas bellicas ad
pugnandum castrum, et per octo ebdamadas obsidendo nichil pro-
feeit. Venerat enim predictus rex nauigio ad obsidendum. castrum
Poson. Tune hungari qui in castro erant natatorie prudent'ss:mtun
inuenerunt hominem nomine ZotImiund, quem noctis in silentio ad
naues imperatoris miserunt, qui sub aqua ueniens amines naues per-
forauit, que subito aqua plene facte sunt et potencia teutonicorum
contrita est, et sic effeminati eneruatique uiribus creuersi sunt ad pro-
pria. (62) Multi enilm milites exam in Poson, sed precipui erant inter
eos Woytech, Endre, Vylunpard, Vrosa et Martinus, qui cottidie cum
teutonicis dimicabant acriter.
Sequenti uero amm Cesar cum magna multitudine bellatorum
.ob easdem causas uenit in Hungariam iuxta fontes riuorum Zala
et Zelice. Sed et naues uictuales oneratas per Danubium misit in
Hungariam, prefecitq-ue eis episcopum Gebarth fratrem 1). Hys au-
ditis Andreas rex et dux Bela omnes aceruos segetum et tirsos her-
barum igne combusserunt, habitatoresque cu.m uniuersis animalibus
eorum de partibus illis per quas Cesar erat transiturus procul ab-
duxerunt. Cumque Cesar intrasset ad Hungariam et uenisset in re-
giones conbustas; neque militibus suis inuenire potuit uictuaha,
nec equis; et nesciebat ubi naues eius essent, nulhunque subsidium
ex eis poterat habere. Transiens autem siluas, appropinquauit mon-
tibus Bodohot, omnium uictualiuin penuria laborans. Interea autem
Gebarth episcopus uenit in Geurinum, et mittens epistolam ad Her-
1) Toldy adaugi: mum
www.dacoromanica.ro
 48

ricum Cesarean sciscitabatur ab eo, ubi deberet ipsum expectare.

Is autem qui ferebat litteram deo sic uolente captus est a latrunculis
Andree regis, et ad eum ductus. Cumque Nicolao episcopo inter-
pretante tenorem litterarum percepissent, rescripserant episcopo
Gebarth litteras, quas per quendam hospitem eidem miserunt.le
autem simulans se a Cesare missum, obtulit litteras Gebarth episcopo
talla continentes: Noueris optime Gebarth episcope; quod magna et
ardua negotia nostri imperil nos ab Ilungaria in Teutoniam ire cam-
pellunt; nam inimici nostri imperiuni nostrum hostiliter occupa-
rtmt. Ergo age festina, et destructis nauibus quam cicius poteris
nobis Ratispone occurras. Nec enim tibi tutum est amplias in Hun-
garia commorarri. Bys itaque c,ognitis Gebarth episcopus festinanter
fugit in Teutonia.m. Cesar igitux spe sustentationis quam a nauibus
expectabat fru.stratus, ad mortem incepit egeme, similiter et uniuer-
sus exercitus eius cuan equis et subuectoribus miserabiliter fame pe-
riclitabantur. Insuper etiam hungari et bisseni sin(63) galls noctibus
aoriter eos infestabant, toxicatis sagittis eos inerficiendo, et ftmes
extendentes inter papiliones eorum, quam plures aliqua seruicia
facien tes rapiebant. Pre tianore auterm imbrium sagittarum, quibus
teutonici compluebantur et consumebantur, fodiebant sibi terram,
et desuper insertis clipeis etiam uiui cmn mortuis iacebant in se-
pulchris. Nam sepulchrum quod mortuo fodiebatur uiuus iacebat
in co de nocte et quod uiuo fodiebatur pro nocte, mortuus
uendicabat de die. Cesar ergo uidens tot et tantis periculis se esse
perplexum, misit ad Andream regem et Belam ducem, rogans per-
petue pacis firmitatem. Dicebat enim quod si rex Andreas securu.m
ei iter preberet ad reuertenduan, et exercitui suo fame oppresso sub-
sidia uite largiretur, ipse nunquam Andree regi et successoribus eius
inimicaretur, et nunquam aamnodo regeart hungarorunt dictis uel
factis aut consilio ledere attemptaret. Sed etiam siquis de success.
ribus suis ad debellandum Hungariam arina moueret indignacionem
onmipotentis dei incurreret, et perpetuo eius anathermati subiaceret.
Filiam quoque suam. Sophiam nomine Salomoni filio regis Andree
daret in uxorem, qu.am primitus filio regis Francie cum maximo
dederat sacramento, propter perpetue paella federa firmius roboranda.
Hie autean omnia fideliter seruaturum iusiurandi religione inter-
posita confirmabat. Rex itaque Andreas et dux Bela magia amatores
pacis quam discordie seminatores esee uolentes, pacem cum Cesare'
composuerunt. Cesar autem, in propria persona sua iureiurando con-
firmauit omnia que dixerat fideliter facturum. Tune rex Andreas

www.dacoromanica.ro
 49

solita reg-um Hungarie largitate utendo misit Cesan i quinquaginta

corpora immensorum usonum, et duo minis lardorum, mine tauros
ingentes. De panibus autem plus quam secum ferre pote.rant. Oues
quoque et boues seu pecudes pascuales et uini copiam sup erefluen-
tem. Plurimi eciam teutonicoram de irmnoderata ciborum ingestione
et potus ingurgitacione crapulati et infusi anortui sunt. Residui uero
a faucibus mortis miseracione hungarorunn liberati, relietis tentoriis
et clipeis, et uniuersis supellectilibus suis abiectis adeo concitato
cursu in Teutoniam redire (64) properarunt, quod nec retro prospice-
rent. Ex hoc autem euentu locus ille uncle teutonici tam turpiter
dedecorati abiectis clipeis fugecrunt usque hodie Werteahege nun-
cupatur.

LL De coronacione Salomonis patre silo Andrea rege adituc uinente.

Postquam autem Cesar Herricus cum tanto dedecore fugit in

terrain suam de Ungaria, rex Andreas mittens ad eum legatos petiuit
ab co ut Sophiam filiam suam Salomoni filio suo matrimonio copu-
landam ut promiserat concederet. Cesar aute.m quelmodmodum
iureiurando promiserat fideliter compleuit. Regalibus itaque nuptiis
inxta fluuium Morua celebratis, et federibus pacia firmiter robo-
ratis Cesar et rex cum gaudio runt reuersi. At rex Andreas post hoc
cito incidit in paralisim et ta.m nivali quam estivali tempore super
traham ferebatur. Post mortenn itaque santi cregis Stephani tran-
sancti aunt anni undecim, menses quatuor, uscrue ad annum primum
imperii Andree regia Interea uero Petrus teutonicus uel uerius
Venetus primo et secundo regrtauit annis quinque et dimidio. Aba
uero regnauit annis tribus. Quia uero carn.alis amor et consangui-
nitatis affectio solet impedire ueritatern, uicit amor filialis in An-
drea rege iusticiaan, et rapto federe sue promxissionis, quod in reg.
bus esse non deberet, filium su.um Saloanonem infantulum adlurc
quinque annorum super totam Hungariam armo imperii sui duo-
decimo confectus aenio in regain fecit inungi et coronan. Simula-
bat enim quod pro perdicione regni hoc fateret, quia imperator
Miami suam filio suo Salomoni non dediaset si non eum coronaret.
Cum autem in coronacione Salomonis caneret: Esto dominus fra-
tram tuorum; et hoc per interpretem Bele duci innotuisset, quod
Salomon infantulus sibi dominus constitueretur, grauiter est indig-.
natus. Dicunt alii quod(65)Bela duce et finis erius Geycha scilicet et
Ladizlao cunctisque regni optimatibus con.sencientibus Salomon,

www.dacoromanica.ro
 50

unctus esset in regem, postmoduan semainatoribus discordie insti-

gantibus odium ortum est inter eos. SueutTatores enim, quales nostris
temporibus conplacent, precipue suggerebant regi, non pose regnare
Salomonem, nisi fratre suo Bela extinct. Ab alia uero parte duci
Bele persuadebant, (plod tempus opportunum esset regnum acquirere,
dum Salomon puerulus esset, et pater eius senio confectus ac uale-
tudinarius. Venerunt itaque Tex et dux in Varkun. Rex autem cog-
noscebat, quod filius suus abscrue uoluntate ducis post obitum suum
regnare non posset. Vocauit ad consilium suum duos fideles suos,
cum quibus consilium iniit dicens: Vol attemptare ducem et duo-
bus interrogare; si uult habere cornam uel ducattun. Fecitque rex
ei coronam iacere ante se super rubeum stramentum, et gladium
iuxta, qui ducatum designat. Si ducatum dux cum bona pace ha-
here uoluerit, habeat: si uero coronaan, statim uos duo principes
surgite, et eodem gladio ducem Belau'. decollate. Et illi promisserunt
se facturos. Cum autem hoc consilium inirent comes preconum Ni-
coleus tenens hostium. pallatii deforis hec omnia audiuit, cumque
ducem ad regem uocassent, et in hostio intraret, dixit eitissime duci
causam (comes) preconum.: Si uitam optas, accipe gladium, et plus
dicere non potuit. Cu.m autem dux intrauit, uidit coronam iacentem
cum gladio ante regem, et mirabatur. Statimque cum sedisset, rex'
iacens se leuauit, et in lea sedens dixit: Dux! ego coronaui filium
meum non tamen causa cupiditatis, sed (pro) perditione 2) Tegni,
que nudius tercius ab imperatore acta fuere 2). Sed tu uoluntatem
liberam habeas; si uis regnum, accipe coronam: si ducatum accipe
gladium; ex hys aliud concedas filio meo, sed corona cum justicia
tua est. Statim dux cognouit de uerbis Nicolai comitis et dixit: Ha-
beat filius tuus coronaxn, qui unctus est, et da mihi ducatum. Sta-
timque gladium accepit. Rex itaque inclinauit se ad pedes eius,
quod raro factum est. Putabat enim de eadem simplicitate dedisse
corona!'" filio so, sicut sibi Leuente dederat. Sed dux pre timore hoc
fecerat. Tandem einistris su,ggestionibus analorum (66) hoaninum. rex et
dux discordauerunt. Dux autem erat sicut sagacissimus precauens
sibi ab insidiis regis, cum ontni familia sua secessit in Poloniam
ad socertun suum. Quod audiens rex Andreas, timens illiu machi-
namenta filiu.m su.um Salomonem transmisit ad imperatorem soce-
rum suum. Secuti sunt autem eum plurimi primates Hungarie.

Toldy: pace.
Toldy: fuit.

www.dacoromanica.ro
 51

terea dux Bela omnem iniuriam, quam ei frater suus rex Andreas
intulerat notificauit socero suo duci Polonie. Dux autem Polonio
auxiliatus est ei fideliter et efficaciter. Dux itaque Bela tribus agmi-
nibus soceri sui munitus reuersus est in Hungariam. Rex autem An-
tireas prenosoens eum cum exercitu intrasse in Hungariam, ab im-
peratore teutonicorum duos duces, uidelicet Villelmum et Poth in
auxi.lium suma fecit adduci. Ducera quoque Boheanorum, qui oonsan-
guinitate eidem attinebat, mercede conduxit, et confidebat in mul-
titudine conductorum. Hungaros autean non anultos habebat, quam-
pluriani mina Saloanonem filium suum secuti fuerans, et ex his qui
in regno remanserant, plurimi ad ducem Belam confluxerant. Nun-
ciatum est autena Bele duci, quod rex Andreas maximam haberet
multitudinem couductorum, elegitque magia mori in bello, quani
sine pugna ab exercitu regis declinare. Tune intrepidus con&tatum
duxit exercitum super Andream regem versus Tysciam. "Villelmus
uero et Poth duces theutonicoruan furore concitati cuin agminibus
suis festinanter Tysciam transierunt, et commisso prel'o ab utraque
parte fortiter est pugnatum. Sed adiuuante deo dux Bela uictoriam
obtinuit, fere omnibus teutonicis ibidem interfectis, et du,cibus
rum comprehensis. Porro hungari qui erant apud regem Andream,
uidentes uictoriam fecisse ducem Belson, dimisso rage Andrea uersi
sunt ad du.cem. Belam. Rex autem Andreas fugit uersus Teutoniam,
sed euadere non potuit, captus est enim ad portas Muslim, et rtegli-
genter detentus i1u silua Bacon ad crucem suam 1) que dicitur Sc;rc
naortuus est. Sepultus est autem in monasterio sancti Aniani confet
Boris, gm:0 idem rex constnntit in Tihon iuxta lacum. Balaton. Sed
et dux Bohemorum captus est, et sine scitu ducis Bele exoculatue,
Ville1(67)mus uero et Poth duces adducti sunt ad Maim ducem, qui
eos liberos abire permisit.

L11. Dux Bela feliciter coronatur in regem.

Dux igitur Bela uocatus Benyn uictor cum triumpho uenit

ciuitatem Albam, ibique regali dyademate inunpntibus eum epi-
se,opis feliciter est coronatus. Tenuit autem regnam pacifice, sine
molestatione hostium et quesiuit bona genti sue. Inter cetera siqui-
dem pericie sue argumenta, fecit fabricad nummos magne monete
ex purissimo argento, et preeium renun uenalium secundum. ter-
1) Toldy: curtem

www.dacoromanica.ro
 52

ram 1) quantitatem justo moderamine discrete racionis constituit....

Non enim penmittebat mercatares et nummularios per detestabilem
auarieie uoraginem a simplicibus et rusticis superfluum lucrmn con-
gregare. Hec est enim causa, que maxime solet populos paupertatis
et inopie perilculis obuoluefre, sed 2) statutum precium unusquisque
uendebat et emebat, sine iniuria et circu.muencione. late etenim om-
nia fora die Sabbati constituit pro uendendo et emend, bisanci-
nosque misit currere per districtum regni sui. Argenteos eciam de-
narios ut supra scriptum est cudere fecit, quoruni quadraginta hi-
eancius census erat. Unde et nunc den.arii numero quadraginta au-
rum appellantur, non quod sint aurei, sed quod tot denarii hiflan-
cium ualere illo tempore uidebantur. Omnibus en'm diebus u!tei
sue in tota Htmgaria non est mutata moneta.
Multa etiam alia fecit sempiterna digna memoria. Omnium
enirn qui secuti fuerant Salomonem regain uxores et filios et amnia
que habebant integra et illesa fecit custodiri ut ad eum sponte re-
uerterentur, bonis suis in pace degerent. Unde plurilmi de illis facti
fideles redierunt.
Alleuiauit hic etiam pietatis-2) onus hungarartnn, a debito genii-
cio relaxans eis consnetas(68)pensiones et antiquas exacciones. Qua-
propter Hu.ngaria quam plurimum locupletata super omnes circum-
adiacentes regiones caput extulit uincentes eas diuiciis et gloria.
Time in ea pauperes locupletabantur, et diuites gloriabantur.
Misit eciam rex clementissiimus per totam Hungariam precones,
ut de singulis uillis uocarentur duo seniores facundiam habentes, ad
regis consilimn. Quo audito non tantum hy qui uocati fuerant, sed
edam anmes rustici et serui CUM uniuersa plebe Hungarie uenerunt
ad regem in Albam. Rex autem et episcopi tunctique proceres uiden.-
tes immensam multitudinem, timuerunt, ne forte irruerent in eos.
Et intrantes ciuitatem obseruauerunt eam. Plebs autem constituit
ibi prepositos, quibus preparauerunt orcistrum de lignis, unde ab
hominibus possent uideri et audiri. Prepositi uero miserunt ad re-
gem et ad proceres nuncios dicentes: concede nobis ritum patrum
nostrorum.4) paganismo uiuere, episcopos lapidare, presbiteros
exentherare, elencos strangulare, decimatores suspendere, ecclesias
destruere campanas confrangere. Hys auditis contristatus est rex et
Toldy: certam.
Toldy adaugi: secundum.
Toldy adangi: &Mau.
Toldy adaugi: more.

www.dacoromanica.ro
 - 53
petiuit inducias die.rum trium ad deliberandum super negocio. In-
terim uero prepositi plebis in eminenti suggestu residentes predi-
cabant nephanda carmina contra fidem. Plebs autem tots congra-
tulanter affirmabat; fiat. Cuan autem tercia die responsum expec-
tarent, milites armati ex precepto regia irruernnt super eos, aliquos
ex eis obtruncauerunt, prepositosque eoruin ab altis precipitando
contriuerunt, reliquos autean ligatos duna uerheribui flagellauerunt,
-et sic occidendo, ligando, flagellando sedicionem eorum milites uix
edomauerunt. Postquam enim sanctus rex Stephanus conuertit Hun-
gariam ad Christum, bis ad paganizmum uersa est. Semel tempore
regis Hendree; secundo tempore regia Bele, sicut panne scriptum est.
Piissimus autem rex Bela completo regni sui armo tercio in
Demes regali allodio, corruente solio confraetus corpore irremedia-
biliter cepit egrotarce. Duxeruntque eum seminecem ad riuulum. Ky-
nisua propter quasdain regni necessitates, et ibi migrauit e seculo.
Sepultus est autem in monasterio sancti Saluatoris, quod ipse con-
etruxerat in loco qui clicitur Zugz.rd. Hic mina Bela arat (69) caluus
et in coloreba-unus, propterea suum monasterium, ad suam dispo-
eicionem Zugzard appellavit.

Pe acluentu imperatoris cum rege Salontone genero suo.

Rex autem Salomon audita matte Bele regis, accessit ad soce-
rum suuin imperatorean teutonie,orum, rogauitque eum ut regnum
Ilungarie sibi restitueret. Cuius precibus imperator libenter acquie-
uit, et CUM illo nobili romane artis exercitu et illustri cetu impe-
rialis glorie Salomonem in Ungariam. reduxit. Interim Geysa filius
regis Bele sicut erat prudens et circumspectus, cum duobus fratribus
suis adolescentibus, assumpsit se seorsum in partes Polonie. Non
enim poterat impetum Salognonl's et teutonicorum tune sustinere.
Rex itaque Salomon cum imperatore sine difficultate intrauit
Hungariam rege orbatam, et securus uenit in ciuitatem regiam Al-
-tam, ibique ab omni clero et populo totius Hungarie honorificen.-
tissime susceptus est. Concionatus est autem imperator ad uniuer-
um cetum hungarorum pro genere suo rege Salomone, pacemque
inter eos reformatam iusiurandum 1) religione interposita confir-
enauit. Regem autem Salomonem in paterno solio glorie coronatum
'cum assensu et clamacione totius Hungarie eedere feeit. Ipse
vero imperator diuite gaza llungarie a rege Salomone remu-
1) Toldy: iurisiurandi.

www.dacoromanica.ro
 54

neratus prospere rediit ad propria. Statim autem ut imperator die-

cessit, Geysa Mine quo se caute contulerat, in Hungariam accessit.
Rex autem Salomon, tamquam nouus et necdum in regno roboratus,
timens ne forte Geysa cuin exercitu polonico super eum irrueret,
paulisper retrocesait cum suis, et in castro Musun munitlissimo
tutu statione resedit. Porro episcopi et alu uiii religiosi instanter
satagebant inter eos pacein eoanponecre. Maxime (70) autem Desiderius
episcopus delinitiuis anunonicionibus et dulcibus allocucionibus suis
mitigauit animam Geyse ducis, ut Salomoni quamuis iuniori reg-
num cum pace redderet, et ipse ducatum quem pater eius habuerat
pacifice teneret. Cuius salubribus persuasionibits Geysa deposito
rancore paruit. In festo autem sanctorum Fabiani et Sebastiani mar-
'drum rex Salomon et 'Geysa dux coram Hungaria in Geur pacem
firmauerunt. Deinde festum Dominice resurreccionis ambo simul
cunt plena curia Quinqueeeclesiis celebrauerunt.Ibi rex Salocmon ipso
die Pasce assistentibus regni proceribus per manus Geyse ducis ho-
norabiliter est coronatus, et in regiam beati Petri principia aposto-
loru.m basilicam ad audiendam missam gloriose deductus. Uniuersa
ergo congregatio hungarorum uidentes pacem regis et ducis et mu-
tara inter eos dileccio-nem, laudauerunt deum pacis amatorran et
facta est leticia magna in populo. Nocte autem secuta prognostfeu.m
future diecordie et turbacionis prouenit. Totam enim ecclesiam illam
et omnia pallada ceteraque edificia et appe.ndencia repentina
ma corripuit, et uniuersa, uastante incendio corruerunt. Accepit au-
tem omnes timor pre nimia c,oncussione flarnmarum stridenciurn, et
terribili furore campanarum ex turribus ruencium; nec sciebat quis-
quam quo se diuertezet. Rex et dux uehementi stupore attoniti, et
suspicione mali doli perterriti, quantocius in diuersa se transtule--
runt. Mane autem facto, per fideles nuncios et in ueritate rerum
cognouertrat, quia nichil mali ex utraque parte perniciosa fraude
fuerat excogitatuan, sed forte inopinatuln euenerat incendium. Rex
et dux cum bona pace iterum conueniunt.
Misit ita que rex Zolomerus Dalmacie, qui sotrorius Geyse erat,.
nuncios ad regent Salommiem et ducem Geysam, et rogauit eos ut
propria persona eoruini contra aduenarios silos scilicet Carantanos
ipsum adiuuarent, qui tunc marchiam. Dalmacie occupauerant. Rex
igitur et dux collecto exercitu iuerunt in Dahn.aciam et ablatom sibi
restituerunt integre. Regi ducique dona regalia ac preciosa
auru.m et argentran multran(71)donauit In reuersione autem. eoru.m
Atha palatinus rogauit regent et ducem, ut in conatructione mo--
www.dacoromanica.ro
 55

nasterii sui quod in honore sancti Jacobi edificauerunt in Zelyz

teressent, quad et factum est.

LIV. Quod rex Salomon et 'Dauid liberos non habuerunt.

Rex autem Salomon et Dauid frater eius liberos nunquam ha-

buerunt, et in ipsis semen regis Aflame defecit. Quad ideo diuinitus
facturn owe credim.us, quia quando Andreas prima in Hungariam
reuersus est cum. Leuente fratre suo, propter hoc, quod ipse regnum
posset obtinere, permisit Vatam prophanum, et alios pess:mos sanc-
tum Gerardum et multos christianos interficere. Dux autem Geysa
genuit Colomanum et Alanum ac filias. Viguit autem tranquilla pax
inter regem et ducem circiter annos tredecm.. Interim autem Bo-
hemi superbia inflati irruperunt uersus urbem Trenchen, et mag-
nam predam hominu.m et ceterorum animalium rapiemes abduxe-
runt. Rex autem et dux pro magna injuria hoc reputantes, cum suis
exercitibus Boherniam. inuaserunt. Et Bohemia ad conflictum uenire
non audentibus, hungari fe.re totam Boherniam igne ac gladio uasta-
uerunt. Mi. Bator Opus Martini filius, quendam Bohemum instar
gygantee magnitudinis corpus habentem, in certamine singulari uiri-
liter prostrauit, propte.r quad memoriale facturn semper postmodum
apud regem et mimes optimates Hungarie gloriosus emicuit. Rex
itaque et dux iniuriam suorum super Bohemos grauiter uindicantcs,
cum maxima preda captiuorum Bohernorum lin Hungariam gauden-
tes sunt reuersi.

LV. Deuastant Cuni Ilungariam.

(72)Post hoc autem pagani Oral a superiori parte porte Meses

ruptis indaginibus irruperunt in Hungariam, totainque prouinciam
Nyr usque ciuitate.m. Byhar cru.deliter depredantes, infinitain 'multi_
tudinem uirorum ac mulierum, ceterorumque animalium secum tra-
hentes, per amnem Lapus et fluenta Zomus inopinabiliter transeuntes
remeabant. Rex igitur Salomon et dux Geysa cu.m fratre suo La-
dizlao collecto exercitu festinantissime accelerauerunt per portam
Meses transeuntes, prius quarn Cuni montes transcenderent in ur-
bem Dobuka, pene per totam septimanam ibi aduentum pagano-
rum expectarunt Quidam autem de speculatoribus nomine Fantiska,
qui erat de Nouo castro, certificauit regem et duces in quinta feria,
quod exercitus Cunorum appropinquaret. Rex autem et duces cum
exercitu equitauerunt illuc usque properantes, et in nocte lila de-

www.dacoromanica.ro
 56

scenderunt prope Cunoo. Surgentes autem summo dilucul9 sexta fe-

ria, omnes eucharistie communione se ipsos muniuerunt, et ordi-
natis agminibus suis ad confligendiun contra paganos perrexerunt.
Quod cum uidisset princeps milicie paganorum nomine Osul, qui
fuit seruiens Gyule ducis Cunorum, sicut erat plurimum inflatus
superbia, ac nimium de se presumens, inquit Buis, uadant iuuenes
super inhermes hungaros, et cu.m eis ludi simile helium committant.
Nullos enim credebat esse, qui cum eis congredi auderent. Proce-
dentes autem pagani contra hungaros, uiderunt terribilia eorum ag-
mina, et prepropere renunciauerunt Osul prineipi suo. Qui coadu.-
natoconducto exemcitu Cunoru.m,festinanter collegit se in supercilium
montis altissimi, putans hoc sibi fieri pro maximo tutamento. Est
enim ascensus gra(73)uissimus montis illius, qui ab in.colis uocatur
Kyrieleys. Congregatus est mama uniuersus exercitus hungaroru.m ad
radiciem montis eiusdean. Milites enim. regis Salomonis omnes pariter
gestabant uexilla sua facta de sy-ndone. Pagani autem in cacumine
montis jam collocati fuerant, ex quibus forciores et audaciores sa-
gittarii descenderunt in medimn deuexi montis, ut hungarros ab as-
cenan montis procul arcerent. Ceperunt itaque tempestuosis ymbri-
bus densissimarinn sagittarum in turmas legionum regis et du.cis de-
seuire. Quidam autem incliti milites hungarorum irruerunt super
illos sagittarios et quamplures ex eis in latere eiusdem mantis occi-
derunt, et ualde pauci equos suos arcubus suis uerberando urgentes,
uix ad socios suos ascendere potuerunt. Rex autem Salomon acer-
rime animositatis audacia fremebundus, per grauissimum ascensum
cum agrnine suo, quasi reptando ad paganos ascendit, qui super
emu densissimos sagittarum ymbres effundebant. Dux autem. Geysa
sicut erat semper prouidus, per leuiorem ascensum ascendens, sa-
gittis jail-nit super Curios. Cuius frater Ladizlaus quatuor ex for-
tissimis paganorum primo impetu interfecit, et a quinto eorum sa-
gitta grauiter est uulneratus, eodem mox ibidem interfecto. Post-
modum diuina miseracione a uulnere illo cito est sanatus. Pagani
ergo atrocissima mortis illacione ab hungaris coartati, miserabiliter
fufiebant. Quos hungari celerius persequentes acutissimos gladios
suos et sitibundos in sanguinibus Cunoru.m in.ebriauerunt. Capita
quippe Cumanorum I) nouiter rasa tamquam cucurbitas ad matu-
ritatem nondum bene perductas gladiorum ictibus disciderunt.
Vidit denique beatissimus Laclizlaus dux unum paganortun qui

1) Toldy: Cunorum.

www.dacoromanica.ro
 57

;super dorsum equi sui ducebat -unam puellam hungaram speciosam.

Sanctus ergo dux Ladizlaus, putans illam ease filiam episcopi Wara_
diensis, et quamuis esset grauiter uulneratus, tamen ilium celerrime
persecutus est super equum ilium, quern Zug nominabat. Cum autem
attingeret ut eum lancearret, aninime poterat, quia neo-1) eius cele-
rius currebat, nee equus (74)-1 us aliquantulum re.manebat, sed quasi
brachium hoaninis erat inter lauceam et dorsum Cuni. Glamauit ha-
ve sanctus dux Ladizlaus ad puellam et dixit: Soror speciosa accipe
Cunum in dngulo, et iacta te in tenram. Quod et fecit Cumque
beatus Ladizlaus dux procul illum lanceasset in terra iacentem,
uoluit eum intexficere. Quem puella ualde rogauit ne eum inter-
ficeret, sed ut dianitteret. Unde in hoc notatur, quod fides in mu-
lieribus non sit, quia forte amore stupri ilium liberare uoluit. Sane-
-tus autem dux din cum eo luctando et absciso neruo illu.m inter-
iecit. Sed illa filia episcopi non fuit. Rex igitur et gloriosi duces
fere omnibus paganis interfectis, et omnibus christianns a eaptiuitate
liberatis, una cum felici ermbola totius Hungazie cum triumph uic-
torie gaudentes redierunt. Facta est igitur leticia magna in tota
Hungarria, et in ymnis et confessionibus benedicebant deuan, qui
,cledit eis uictoriam.

LVI. De aduentu Bissenorum in Hungariam.

Factum est autem tertio arm post aduentum Cumanorum,

Bisseni per Albam bulgariam uenientes transnatauerunt flu.men. Zaua
in campum. Buzias, et non 3nodieam gentem captiuoruan et preda-
rum. diripientes, in suani terram abduxerunt. Rex autem et dux
imposuerunt crimen tradicionis Albe bulgarice, eo quod pace de-
fraudata uoluntarie permisissent latrunculos Bessoru.m. depredani
Hungariam. Collectis itaque exercitibus, conuenerunt in Zalankemen,
ubi consilia deliberantes, decreuerunt Albana traditricem obsideri
oportere, et expugnan. Inde castra mouentes descenderunt circa flu-
(75)anen Zaua in directo Nandorfeirwar. Exiit autem edictum a rage
.et duce, ut uniuersus exercitus hungarorum quantocius transiret flu-
uium Zauam. in Bulgariam. Greci autem et bulgari nauigantes in
-celonibus suis per ingenia sufflabant ignes sulphureos in naues hu.n-
garorum, et eas in ipsis aquis incendebant. Victi sunt autem igniu.orai
greci ab hungaris pre multitudine nauium, quibus flumen operue-

2) Tady adaugi: equus.

www.dacoromanica.ro
 58

rant Fugientibus autem grecis ac bulgaris, trans:erunt hungari et

terminos bulgaroram occupaneinnt.
Rex autem et dux secunda feria transierunt Zauam, et mane
facto ordinauerunt acies suas, et plenis ananipulis uniuersaliter per
turmas suas insertis umbonibus obsederunt ciuitatera. Greci igitur
et bulgari timentes ex obsidione periculum sibi imminere oraue-'
runt Bimeoos per clam destinatos nuncios ut sine pauocre eorum
in adiutorium ipsorum, co quod nee rex nec dux cluitatem eoruna
obsedissent, sed tantum comes Vid cum Bachiensibus militibus eos
inuasisset. Bessi ergo fraudulentibus uerbis eortun seducti, festinan-
ter uenerunt in adiutorium ipsoram, et cupiditate prede allecti,
quam de comite Vid deuicto sperabant se habere, precipites irrue-
rtmt super agmina Suproniensiu.m, quorum rector erat comes Jan
nomine. Hic autem insultus bessorum uiriliter ac fortiter cum Su-
prtraiensibus superauit, plurimis eorum ibidem in ore gladii pro-
stratis, residuis autean eorum, in captiuitatem. subaces. Princeps bis_
senorum nomine Kazar cum paue.issimis fugiendo manus hungaro-
rum uix euasit. Rex igitur et dux eidem. militi Jan znunera regalia
condignasque grates liberalitate1) icontulerunt, co quod ipse multa
mina bissenorum tamquam lapis firapidissimus uasa fictilia contri-
uisset, priusquam rex et dux cum exercitu suo de gentaculis capita
leuassent. Regi autean et ducibus Geysa et Ladislao super ru.pem,
que eidem ciuitati proxima est, residentibus, ceperunt hungari pre-
sentare captos bissenos et capita interfectorum et equos et supellec-
tilia, que in quarta feria a imane usque ad inclinacionean gneridiei
plene perficere non potuerunt. Hoc aute.m ideo factum est, ut greci
et bulga(76)ri qui obsidebantur, uidentes bissenos, in quibus spe-
rabant tam crudeliter ab hungaris obtruncatos, timerent et semet
ipsos cum ciuitate regi et ducibus contraderent.
Porro rex et duces ad expugnandarn ciuitatem conuenienciora
Inca prospicientes preceperunt carpentariis, ut ibi turres ligneas octo
altitudinem murorum duplo superantes fabricarent, uncle milites in
meclium ciuitatis lapides et sagittas super homines iacularent. Inter
turres uero totidem tormenta ad destruendum muros erexerunt, Ion-
gos etiam pluteos ad defendendos introitus turriu.m, ceteraque in-
stru.menta bellica composuerunt. In quibusdam itaque locis destru-
xerunt muros eius usque ad fundamentara, sed ciuitatem capere non
poterant, quia eam intrinsecus fortissimi bellatores defendebant. Ob-
1) Toldy: liberaliter.

www.dacoromanica.ro
 59-
sederunt itaque eiuitatem duoims mensibus, infra quos sepius con-
gressi sunt cum sarracenis de ciuitate egredientibus, et ex eis
occiderunt, alios autem. fugauecrunt. Post hoc tres sarraceni fostissioni
et audacissimi de urbe prosiliunt, iaculis lanceis et sagittis duram,
plagam hungaris propinantes. Salomon autem balistarius regis unum
illorum ictu baliste fulminauit, cuius cadauer bungari nitebantur
rapere, socii uero eius de predictis acriter dimicantes defenderunt.
Rex autem et dux uidentes eorum conflietum, circumstantibus aiunt
militibus: utinam sanguis et cor Machabeorum efferbesceret in mi-
litibus, qui defensarent hung,aros ab his sarracen:s pre municione
arcis 1) audacter pugnantibus, ut hungari cadauer earraceni raperent.
Hoc audit Obus 2) Georgius et Bors mines bellicosi, conci-
tato impetu in modum fulguris irruerunt super illos. Quos quidem
Obus nimiunt audacter persequens, usque ad urbis portas fugauit.
Pugnatores iactabant lapides et sagittas de pugnaculis ciuitatis. Obits
tauten sine lesione rediit. Interea autem Georgius et Bora exortati
aunt hungaros, qui corpus sarraceni rapuerunt, et in turpitudinem
proiece.runt. In tercio uero mense obsidionis quedam puella hun.ga-
rica lion illuc per captiruitatem anducta, in quarta (77) feria ciuitatem
succendit. Flabat autem subsolanus ueliementissime, cunctaque edi-
ficia occupauerunt incendia. Exercitus have hungarorum irruit
ciuitatem ea parte, qua muri eius per tormenta iam corruerant, et
grecos sarracenos atque bulgaros crudeliter trucidarunt. Qui autem,
residui fuerant cum Nicota duce eorum fugierunt in arcem. Hun-
gari ergo capta ciuitate sequenti die postquam ignis resederat, ui-
dentes sorobes grecorum deiscentes, tulerunt exinde aurucn multum
et argentum, lapides preciosos, gemmasque prelucidas et thezaurum
fere inestimabilem. In cuius particione orta est discordia inter re-
gem et ducem. Nullusque fuit ex hungaris, qui ibi loeupletatus non
fuisset.
POITO in arce inclus:. rogauertmt regem et duces, ut eis uitam
et libertatem donaren; areem et uniuersa sibi uendicarent. Manibus
itaque regis et ducum in fidei pignut; extensis, quod eos amplius
non lederent, omnes q-ui in arce erant desoenderunt. At dux Nycota
portans argenteain yconam sanctissime genetricis dei semper uir_
ginis Marie cuni mama multitudine populi ueniens in potestatem
dude PGeyse se contulit. Sciebat enim Geysam ducem deuotum deo,

Toldy: artis.
Toldy: Opus.

www.dacoromanica.ro
 60

et captiuos seu afflictos misericordie uisceribus refouentem. Ad ma-

mus autem regio Salomonis pauci uenerunt, quia nouerant ipsum esse
austerum et pemimis consiliis Vyd comitis in omnibus ascultantean.
Qui Vyd deo et nominibus detestabilis eaut. Qunque uidisset rex
plures ad ducem ex illis confugisse, paucos autem ad se, plurimum
.4ndignatus est. Cum autem reuersi essent cu.m thesauro
uenerunt in ufflam Buzias, in predium Vyd, uolebatque diuidere the-
zaurum et captiuos, et inns eciam qui ad fidem illorum de castro
uenerant. Dux autem regi in hoc contradicens diuidere non potue-
..runt. Hec ergo causa fuit malorum et seminarium discordie inter
eos. Sed cum thezaurum diuiderent rex cum consilio Vyd, et Frank
episcopi, et Radoan filii Bugar, et Ilia genees Vyd, in quatuor par-
tea diuisit. Et quartam partem duci, de tribus partibus unam ha-
beret ut omnibus militibus, secundam autem Vyd, tertian" autem Ilia-
Unde (78) dux ualde anolestatus est.

LVII. Discordia regia et ducum.

Interea imperator greeorum audita liberalitate ducis Geyse

misit ad 'cuan nuncios ad firanandam pacem et amiciciam. Dux
autem remisit ei omne8 captiuos et omnes qui ab arce deseende-
rant. Ad regem. autern Salomonem, rex nequaquarn misit grecorum.
Uncle rex Salomon super Geysam dueem magia inuidie faucibus 1) ac
magia exarsit. Comes eciam Vyd peruicaciter instigabat regem, ut
ducem Geysam expelleret et du.catum eius sibi de leui posset uen-
dicare. Et hoc facile fieri dicebat eo quod rex multo plures milites
quam dux haberet; nec hoc differendum, sed magia accelerandum
ease suggerebat. Seducebatque regem hoc prouerbio: Quod sicut
duo gladii acuti in eadem uagina contineri non possent, sic nee uos
in eodem regno conregnare potestis. Rex ergo usnenosis uerbis
comitis Vyd tragefactus, odium et rancorem concep;t. Exinde ita-
(rue querebat oportunitatem aut capiendi dueem Geysam per insi-
dias, aut bellandi. Dissimulabat tarnen rex, et simulata amicicia
dimisit ducem abire in dueatura.
LVIII. De discordia eorum.
Post itaque misit rex ad utrumque ducem, ut ambo simul ad
regean uenOrent, et cuan exercitu super (79)Nys castrum grecorurn pro.

1) Toldy=facibus.

www.dacoromanica.ro
 61

ficiscerentur. Rex enim dolose intendebat eos perdere, ut si ambos-

improuisos capexe posset, de cetero securus fuisset. Duces autem
insidias regis percipientes, sibi caute consuluerunt. Ladizlaus cuan me-
dietate exercitus in partibus Nyr rem.ansit, Geysa uero cum rege pro-
fectus est, nee ausi sunt quicqua.m molestie ei inferre, quia Ladiz-
lawn in manu ualida fratris uhorem fare non dulatabant.
Interea uiri de Nys multam in auro et argento et preciosis
palliis regi et du.ci habundanter obtulerant. Deinde reuertentes ab
urbe Keue rex et dux ab inuicem sunt duisi. Ladizlaus autem cou-
sin fcratris sui de ciuitate Byhor iuit in Rusciam, querere auxiLum
amicorum suoru.m, ut contra machinaanenta regis sese premuniret..
Tam mien omnibus innotuerat injuria et discordia regis et ducum.
Post bee collectis exercitibus, nunciis frequenter miesis, tandem rex
et dux uenerunt Strigonium, ibique ex conducto l) utrique eoru.m
tantaun cum octo hominibus inter episcopos et principes nauigaue--
runt 'in insulaan ciuitati proximam ad colloquendum. Ubi din semet
ipsos incusantes et excusantes, tandem roborato federe pads, Geysa
rediit in ducatum, rex autera uenit in Albam. Post he-c misit ad
Geysam ducem rex Vyd deo detestabilem et Ernei mansuetum, quota-
Geysa fecit eaute oustodiri, pre timore tradicionis Vyd. Misit eciam
dux ad regem episcopum Waradiensem et nequam Vatha quos rex_
fecit similitex custodiri. Rex autem de nula Meger iuit uersus flu-
liken Rabeha in oceursum trivan ducuan theutonicorum epos in auxi_
lium sibi contra ducem Geysam expectabat.
Quia uero dux nec fratremi suu.m presentem habebat, nee ami--
corum auxilium, misit Vyd et Emei ad regem, data treuga a festo
sancti Martini, usque ad festum sancti Georgii. Quo audito rex
misst Vatham et episcopum Waradiensem. Porro eo tetmpore rex
Natele celebrauit in loco qui dicitur geminum. castellum. Deinde
uenit in Zalarm ubi Marehrat dux theutonicoram. et Vyd instiga-
uerunt regem, ut duce= debellaret. Sug(80)gerebat enimVid regi hoc
et huiuscemodi: Ecce nunc facile potes et indubitanter ducem de-
uincere, quia destitutus est Toni auxilio, et si distuleris eum. ag-
gredi usque ad datas inducias, erit spes euadendi. Cumque rex Sa-
lomon uenisset ad Zugzard et castra metatus esset super locum
Kestelci, uenit audire uespexas in monasterio sancti Saluatoris. Post
uesperas in monasterio Vyd et alu consuluerant regi dicentes: Do-

1) Toldy : condieto.

www.dacoromanica.ro
 62

-mine novena, quod Ladizlaus in Rusciam iuit et Lampertus in

Poloniam, conducere exercitum fratri earum duel Geyse; sepe con-
suluimus tibi ut nunc ueniatis super clueem, qui uenatur in Igfan
noctis in silentio inapetum facia.mus super earn, capiamus eum, et
oculos eius eruamus. Et cum Ladizlaus et Lampertus uenerint, uel
exercitum secum duxerint, contra nos stare non possint. Et cum
hec audierint ecia.m regnum mimare non audebunt. Et potestis
(acere quia omnes consiliarii sui tibi fideles sunt. Et ducatum michi
dabis, et ita confirmabis coronam tuam.
Rex =term hoc audit proraisit se eogitaturum usque ad ma-
tutinas. Et placuit consilium ante oculos eius. Abbas autem eiusdem
loci, nomine Wille.rmus latirms, qui erat in absconso loco clausus,
quasi detnn precans in monasterio, audiuit consilium qu.ando fac.
turn est. Qui staftm nunaituu iniait ad ducean et litteras, ut sibi
de rege caueret. Cu.m autem nuncius ad ducem uenisset, erant ibi
Iniqui consiliarii, et ipsius ducis traditores, Petrud scilicet, Zounuk
et Bykas. Qui dixerunt: Domine dux ne timeas, quaniam abbas
ebriosus est, et in ebrietate gua ad uos nunciuun misit, et nescit quid
loquatur. Hoc autem dicebant, quia uolebant tradere ducem in ma-
ntis Salomanis. Dux autem in illis confidens, ibidem, scilicet in
Igf an uenabatur. Sed fratrem suum Laclizlaum. misit in Bohemiarn,
quia iam tunc reuersus erat de Ruscia sine subsidio, ut rogaret
-Ottlionem (lucen' Bohemoru.m, ut ipsis in necessitate postitis auxi-
liaretur. In eodem mane quando rex se cogitaturum statuerat, cum
uenisset ad matutinas y abbas idem abscondit se in monasterio, ut
audiret(81)consilium. et quod fidelis emit duel, quia filing fundatoris
,ecclesie sue fuerat. Cantatis igitur matutinis cum onmes exiuissent,
rex et Vid ibidem remanserunt, et tale consilium statuerunt, sicut
Vid regi facere laudauerat. Hoc autem predictus abbas audierat,
monachalem statim deponens habitu.m, et laicalem induens, gla-
diumque accingerts, ascendit equum, et uenit d'tissime ad ducem,
quem mane dannientem inuenit, et excitauit eum dicens ei Fuge
dux, et si non fugeris, statim uilites Saloraonis ad capiendum te
appropinquant. Dux ugro collecto exercitu suo uoluit ut citissime
iret in partes Bohemie pro fratre guo Ladizlao, sed rex obniam ei
-ueniebat. Regebat autem Vid sic regem, sicut magister disciputum,
-eratque sibi de iure, sine on:mi jure subditus. Quod cauendtun est
omnibus homirbus, sed maxime regibus. Lactatusque est pessimo
Vyd perfidi cousin, mouitque exercitum super duce'''.
Dux uero cum exercitu 8110 obuiauit regi in Kemey, principal

www.dacoromanica.ro
 63

autem ducis rno traditores aniserunt clanculo nuncios ad regem di.

centes: Quod si rex eos in dignitatibus Buis teneret, et in gratiam
susciperet, ipsi in bello, relicto duce, ad regem confluerent. Rex
autem certifieauit eos super hoc, prestito juramento, et securus tune
transiuit Tyseiaan glaciatam super ducem. Cumque appropinquassent
ad prelimn, rex apud ecclesiam filii. Nog armauit se, et coadunauit
agnima sua ad dimicanduan, et imp etum fecit super ducean, ac du-
cern auxilio suorum fraudulenter destitutum superauit. Principes
autem Geyse Petrud et Bykas in ipso prelio cum tribus agminibus
castrorum uerterunt se ad Salomonem, sicut sibi promiserunt. Dux
uero Geysa, quamuis maxima parte exercitus sui esset destitutus,
non tamen abhorruit, uno tantu.m agmine stipatus contra triginta Sa-
lomonis agmina seuissim.uin prelium committere. Traditores autem
fugientes leuabant clipeos suos in signum, quod regi dederant, quern.
admodum Judas traditar qui dederat sipturn, ne milites regis eos
persequerentur. ExereCtus autent regis ignarus prodicionis signi, et
ui(82) dentes agmina ducis fugere., persecutus est ea usque ad inter.
empcionem, ita quod uix paucisgimi ex illis traditoribus mortem
euaseaunt, et utinaan ex eis nullus euasisset, qui domintun sutun
benefaetorem seelerafssime tradiderunt. Omnibus autem militibus
suis pereuntibus, deelinauit dux a bello, transiuitque Tysciam in Co.
thoid I) et Georgium nigrum capellanum MUM ad fratrem suum
Ladizlatun transmisit, ut quaancicius posset ad eum festinaret. Juan-
cam uero elerieuxn suum litteratum misit ad Lampertum. Cum-
que Geysa equitasset usque Vaciam, obuiauit fratri suo Ladizlao,
et Otthoni duci sororio eorum, cum auxilio ualido uenientibus.
Cumcrue dux Geysa uidisset fratrem suum Ladizlaum, pre
nimio dolore flebat quia bonos et fideles suos amisisset, et de tra-
ditoribus conquerebatur. Ladizlaus autem animo fortis fratrem
suum confortabat ne fleret, sed potius omnipotentis dei clemenciam
exararet, ut uictorem uictis subiugaret, quemadmodum forma bello-
rum est. Rex autem et dux ante Quadragesimam pugnauerunt in
Kemei, quarta feria post dominicam qua cantatur Exurge. In hoc
autem bello Opus filius Martini de genere Vecellini miles gloriosus,
militem ducis nomine Petrum audacissimum super equtun submir-
teuan, ceterosque precedentem., radiante lorica et deaurata galea per-
spicuum, atque ad conflictum milites prouocantem, singulari cer-
tamine superauit. Nam de agrnine Salomonis ad predictum militem

1) Toldy: Thocoyd.

www.dacoromanica.ro
 64

solus Opus super gilutun equuin in lorica cucullata euulsus, in mo-

dum fulminis ictu lancee rupta lorica Petrum per medium cor
transfixit. In eodem autem bello taciturn stragem crebris ictibus,
gladii sui fecit Opus, qu.od pre nimia reciprocacione ictuum dextra
eius obriguerat, et capulo gladii sui adheserat. Rex autem Salomon
et anaxime theutonici mirabantur de potencia et audacia Opus in
prelio.
Rex uictoriam potitus transinit Tysciam congellatam in Tho-.
royd et descendit in curia Mil Petri ibique aud'uit Geysam obuiasse.
Ladizlao et Otthoni(83)ducibus cum ualida multitucEne pugnatorum_
ad se ueniencium. Vid .uero detestabilis urgebat regain hya uerbis:
Nouiter exercitum eius confecimus, nobiliores occidimus, timorem.
ei immisimus., et nunc serum congregauit, messores coadunauit et
eon= agmine se stipauit Mchil ergo de eis debemus dubitare, quin.
eos in momento deuorahimus. Bohemicum uero agmen omnibus
consodalibus meis acquiescentibus ego cum Bachiensibus premature-
mortis periculis afficiam. Erney autem semper pacis =later, cu.m
hoc audiuit flebat. Quem cu.m Stickman uidisset flere, dbcit: Comes
Emey, uidetux michi quod tu fidelis sis duci, tantuarunodo apud me-
simulatus manes. Cul Emey respondit: Nequaquam domine, sed
nollem, quod cum fratribus tuis pugnares, et ut milites interfice-
rent se ad iaruicem, filius patrem uel pater filium. Deinde Vid
miti dixit Erney: Tu laudas domino pugnare cum fratribus et
dicis: Quia falcatores et furcantes coadunasset. Vide quia Inille fal-
eantes quod incidunt, decem milia furcatomm congregare non po-
tuerunt, et absque deo numerare non ualebunt. Nobis aptum est.
pro rege mori, sed esset melius ut pociori uteremur consilio.
Rex ergo in uerbis Vid confidens festinaulit cuan exercitu suo,.
et in quarta feria descendit in Racus 1) Sed et duces 'Geysa La-
dizlaus, et Ottho ac taus exercitus lumgaroruan, qui erat cuan eis,.
deacenderunt circa Vaciam. Fuit autem ibi magna silua, et nemo
ea manserat preter unum herenritam nomine Wach, sancte uite,
ex cuius nomine dux Geysa illi ciuitati postea ibi coznstructe nomen
imposuit. Cu.m igitur exercitus predictus Salomonem contra se ex-
pectaret, duces quodam mane in equis causa consiliandi stabant
loco ubi modo est capella lapidea beati Petri apostoli, tractantes,
qualiter sint pugnaturi. Et dum ibi starent clara die uidit beatus
Ladizlaus visionem de celo, et ait ad Geysazm ducem fratrem MUM

1) Toldy:

www.dacoromanica.ro
 65 --
Vidisti aliquid? Qui respondit: nichil Tune beatus Lackzlaus sub-
iunxit: Duni staremus hic in consilio, ecce angelus dom.ini descendit
de celo, pox-tans coronam. auream (84)in nvnu sua, et impressit capiti
tuo, unde certus sum quod nobis uietoria donabitur, et Salomon
exul fugiet debellatus extra cregnum. Regnum uero et corona tibi
tradetur a domino. Cui Geysa ait: Si dominus deus fuerit nobiscum,
et custodierit nos ab inimicis nostris, et uisio hec fuerit adimpleta,
edificabo hic in loco isto ecclesiain sacratiasime uirginis Marie ge-
netricis sue.
Hoc dicto castra mouerunt, et descenderunt in allodio quod
dicitur Zimgota. Mons autem guide= nomine Monorod interiacebat
execrcitum, et lucesoente quinta feria uolebant preliari, sed den-
sissima obscuritas superuenientis nebule eos impediuit. Nocte uero
insequenti dextrarios suos per habenas manibus tenentes, artum
solis prestolabantur. In diluculo autem sexte ferie rex ordinatis ag-
xninibus suis, equitauit trans uerticem montis Monorod, et precepit
sahnariis ut in latere eiusdem montis resmanerent, q-uatenus hostes
uidentes turnias illorum, non sarsinas, sed in presidio constitutos
esse putarent. Vyd autem dicebat: Statim ut exercitu.m nostrum ui-
derint fugient. Sed et duces summo mane sues acies ordinauerunt.
Cumque Ladizlaus se armaret in terram se prostrauit et ommipo-
tentis dei clemenciaan postWauit, et beato Martino uotum uouit,
ut si doaninus elt uictoriam concederet in eodem loco ecclesiaan in
honore beati Martini construeret. Quod et factum est. Et in medio
siquidem Bihorienei amine Ladizlaum loato ex sinistra parte,
Otthonem uero ex dextera, constituerunt, Geysam uero in Nitriensi
agmine in medio collooauerunt. Preterea ex utraque parte ter tria
agmina quaternatian connectendo conseruauerunt. Cum.que rex de
monte descenderet, exercitus Geyse, q-ui inferiori loco erat uide-
batur eleu.ancior cunctis exercitibus Salomonis. Quo uiso dixit Er-
ney ad comitem Vyd: Mirum est si agmina ista fugiant a facie
nostra, quia Danubium post dorsum eorum non misissent; sed puto
ut ipsi proposuerunt uirtcere slue maxi.
Dux autem Ladizlaus ante exercitum suum super ardu.um
equum residens, gratia exortandi suos et animandi, in girum(85)flexit
abenas. Cumque tetigisset ueprem lancea, quedam hermellina al-
bissima mirurm in modum lancee eius 'iaisedit, et super ipsam
currendo in simian eius usque deuenit. Cuan autem commie:man esset
prelium comes Vyd et bachienses in prima ictu a Bohemia misers-
5

www.dacoromanica.ro
 66

biliter sunt prostrati. Ladizlaus autern. dux commutauerat signa

sua cum uexillo ducis Geyse ea intencione, quod Salomon audacius
invaderet illud agmen, In quo signa Geyse gestabantur, putans
ewe agmen Geyee quem nuper deuicerat Dux autem Ladizlaus
affectabat custodire fratrem suum Geysam ducem ab insultu Salo-
imonis, et ideo primos impetus helli in se maluit experiri. Rex ita-
que cum ueniaset ad agmen Ladizlai, ipso cognito timore eius per-
territus precepit signiferis declinare agmina super agmina. ducis
Geyse.
Ladizlaus autem uidens regon pre tim.ocre deuertisse a se, ipse
primus omnium irruit super agmina regia. Cunctique milites sui
impetum fecerunt sillier emu a tergo. Sed et ex aduerso Geysa dux
cum suis acriter inuasit eosdem. Milites autem Ladizlai agmina Sa-
lomonis tamquam in cartinia retro respiarientia terribili tinnitu gla-
diorum eauciata, in morte conclusit orudeli. Sed ex transuerso
lite.s Geyse pocula dire monis eisdean peropinarunt. Ceduntur theu-
tonici, fugiunt latini, locumcfue fuge non inueniunt, et cadunt ante
hungaros ut bones in maccello. Rex autem Salom.on fere omnibus
suis interfe,ctis, aufugit et in Zygetfeu Danubium transiens, cum
Opus Martini filio uenit tandem in Musum ad matrem et uxorem.
Persecutusque est eum et suos, exercitus ducum a mane usque ad
uesperam. In prefato namque prelio non solum theutonici aut latini
ceciderunt, sed maior pars milicie regni Hungarie dicitur corruisse.
Duces autem Geysa et Ladizlaus triumpho uictorie diuinitus
sublimati super cadauera inteafectorum deo ter laudes proclamaue.
rmit. Dux autem Ladizlaus sicut erat semper eximie pietatis uidens
tot muja interfectorum, quamuis inimici eius fuissent qui occisi
erant, tamen (86) commota sunt omnia uiscera eius super Mos., et fleuit
eos amare, scindens sibi gen.as et capillos planctu magno, tamquam
muter in funere filiorum. Postea de spoliis eorum constructa est
ecclesia de Monorod. Marchart uero dux teutonicorum et Sente-
polug dux Bohemorum capti sunt, militibus suis interfectis, et ipsis
grauiter uulneratis.
Cumque Ladizlaus perambularet gemens in cadaueribus mor-
tuorum uidens cadauera Erney comitis, statim de equo prosiliit et
ipsum amplexatus est, cui flens dicebat: Emey comes pacis amator
doleo super te, quasi super fratrem meum, quia cor tuum et con-
ailium tuum pace plenum. erat. Quem manu propria leuans oscula-
tus est eum, precepitque militibus suis, ut earn Bacie honorifice

www.dacoromanica.ro
 67

sepelirent. Cumque idem Ladizlaus ex alia parte ambularet, uidit

cadauer Vyd et ait: Doleo super morte tua, qu.ammis nobis semper
inimicus fuisses, utinam uixisses et conuersus fuisses, et pacem inter
nos firmasses. Sed miror quia de genere ducum non fuisti, cur du-
catum uolebas, nec de propagine- 1) qualm coronann optabas? Video
nunc quia cor quod ad ducatum anhelalmt lancea perforatum iacet,
et caput quod coronam optabat gladio scissum. est. Sed et ipsum
sepelire precepit.
Milites ergo Geyse et Ladizlai, qui consilio Vyd in bello de
mocrte fratrum vel filiorum, amaritudine complexi fuerant, statim
-de equo dese,enderunt, et pectus cuani cutello scindentes, ad oculos suos
diuertexunt, et tea-ram in oculos eius proicientes dixerumt: Nunquam
oculi tui rebus et nobilitate saciati aunt, nunc autem oculos tacos et
pectus terra saciet.
Dux autem bohemocrum. Ottho, qui animam suarn pro eis posue-
rat, copiose remuneratus repatriauit. Cumque Salomon uenisset ad
Musun, uidens mater eius fleuit super eum, sicut debet super uni-
cum filium suum, qui tantis bonis a deo privatus fuexat, et incre-
pabat dioens: Fili kar:ssime nuncfuam consilium meum aucFsti, nec
consilium Erney, nec consilium aliorum fidelium tuorum, sed sem-
per acquiescebas consilio Vyd, et ecce destruxisti te et tuos! Nonne
semper lau (87) daui et dixi, quod sufficit tibi carona Hungarie, et ut
dares ducatum in pace fratribus tuis. Nunc autem Vyd dux esse
non potuit, nee tu amplius coronaberis. Quo audit rex iratus, uo-
luit anatrem suam in faciem percutere, cuius manum uxor sua re-
tinuit. Iam enim cognouerat rex Salomon, quod non auxiliaretur ei
dominus in bello, et in eadem nocte collegit se festinanter in Muslin
et Posen, que castra iam pridem muniuerat. Matrem cfuoque et
uxorem suam quando in prelium iuit illic reliquerat; ob quam
causam uictus in prelio, ob timorem ducum ibi se recepit.

LIX. 'De coronaciarte Geyse regis.

Parro duces Geysa et Ladizlaus cum exercitu Albam uenerunt.
Deinde castrum porte Bobuth et Albam ac alia castra focrtissimorum.
militum presidio munientes dimissoque exercitu habitabant in Hun-
garia. Tune Geysa dux Magnus compellentibus hungaris coronani
regni suscepit. Post coronacionem autem ueniens in locu.in ubi facto
uisio fuerat, et ceperunt cum fratre suo Ladislao proponere de loco

1) Toldy adaugil: regum.

www.dacoromanica.ro
 68

fundamenti ecclesie ad honarernVirginis matris 1) fahricande. Et durn

ibi starent iuxta Vaciam, ubi nunc est ecclesia beati Petri apostoli,
apparuit eis ceruushabens cornua plena aidentibus candelis,cepitque,
fugere coram eis versus siluara, et in loco ubi nunc est monasterium
fixit pedes suos. Quem cum cmaites sagittarent, proieeit se in Da!nu
biusn, et eum ultra non uiderunt. Quo uiso beatus Ladizlaus ait:
Vere non ceruus, sed angelus dei orat. Et dixit Geysa rex: Dic
dilecte frater, quid fieri uolunt omnes candele ardentes uise in cot._
nibus ecru: Respondit beatus Ladizlaus non sunt cornua sed ale
non surd candele ardentes, sed penne fulgentes (88) pedes uero fixit,
quia ibi locum demonstrauk ut ecelesiam beate Virgini non alias,
nisi hic edificari faceremus. Vt autem locus prime uisionis non sit
sine edificio, a Geyse rege et suis fratribus decrotuan est, ut
pella in honore beati Petri principia apostolorum fundaretur. Rex
igittur Geysa fundauit eccleaiam Vaciensem, et dotauit eam prediia
multis et possessionibus. Non solum ecclesiam Alan; uerum elem.
Budensem, cui constituit tributum de Pesth et tres uillas in Simigio,
ac ornamenta preciosa.
Eo tean.p ore Bisseni unanimiter rogauerunt regent Geysam, uf
si eos libertati donaret, ipsi insultus regis Salomonis omnino coher--
cerent, ita quod nee auderet exire de Musum et Poson ad temptan-
dam Hungariam. Rex autem Geysa petieioni eorum condescensurmn
proanisit, si ipsi hoc quod promiserant adimplerent. Bisseni itaque
cum principe eorum Zullan nomine equitauerunt super regem Sa-
loanonem. Rex autem Salomon tnarchione,m theutonicorum promissa
pecunia in auxilium asciuit. Cumque obuiam ageret Bissenis, mar--
chgo uidens horribiles aspectu et tenribiles, tirnuit Presertim quia
subiit in mentem sibi quam miseaubiliter perierant per Hungaroa
Willermus et Poth et Marcard duces. Dixitque regi simulatorie:
q-uod in quadragesimali tempore helium non committerent.
Sed si rex uellet confligeret, et si Bisseni preualerrent, time ipse in-
dubitanter auxiliaretur. Et sic ascendit cum su.o exercitu in znontem
Bachy, et inde prospiciebat conflictus preliancium. Cum autem
uencissent ad conflictum, Bisseni fugierunt a facie Salomonis, sieut
fluit cera a facie ignis, et multis ex eis intefectis, alios in stag:no.
Ferteu submersis, pauci oran Zultan fugiendo euaserunt. Victis ita que
Bissenis, marchio pecuniam petiuit a Salomone, cui ille nichil dedit
Ipse autem minabatur ei, quod eum ante imperatorem accusaret,
1) Toldy adaugi: Marie.

www.dacoromanica.ro
 69

quia pre timore se ostendere non esset ausus uilissimis Bissenia

Marchio ita que predictus nomine Hemuh iratus uoluit uenTre super
Salomonern, sed timens imper (89) atoren cessauit, et tristis reuer-
sus est ad propria.

LX. Aduentus Imperatoris.

Postea autem rex Salomon metuens Geysam regem (et) ipsius

fratres cum rebus et familia Stiriain introiuit, et in claustro Ag-
mund matre et uxore derelictis u Musun est reuersus, uolens col.
lecto exercitu inuadere fratres suos. Cumque de die in diem Salo-
mon deficeret, sed illorum processus reciperet felicia incrementa,
confusus ad Cesarean direxit gressus suos, ut ei auxilium tribueret in
Thingariam. reuertendi. Et Beet pecuniam dedisset affluenter pro
mflitibus solidandis, theutonici tamen et latini cum ipso ob me-
tum non uenexunt hungamorum. Rex autem Salomon conquerebatur
Cesan i de amissione regni dicens: quod de regno suo niolenter esset
expulsus, et non tanturn sibi sed magia im.perio Cesaris hec injuria
esset illata. Et dicebat in tanto: tuo quippe Hungaria, tuum regnum
in quo me tregem constituisti; me regnante optima regni Una tue
maiestati gratanter offerebantur annuo censu et secundum manda-
tum tuum tibi seruiebatur. Nunc autem hec omnia tibi denegantur
ab his qui imperio tuo detriments machinantur. Quapropter uenias
in Hungariam, et tuam uleiscaris iniuriam, super hostes tuos, et reg-
num tibi vendices.
Hys ig,itur uerbis impexator motus cum magno exercitn intrauit
Hungariam. Alimentum uero ad usum sui exercitus habunde nauigio
ferebatur in Danubio. Cumque uenisset imperator ad fluuium Wag,
Salomon acceptis tribus agminibus eq-uitauit de Sempte super Ni-
ta-lam. Exeuntes aute.m iuuenes confligebant secum nunc hys, nunc
'Ms fugientibus, et diu sine uulnere certantibus. Opus miles (90)
electus ex milibus sedens super dextrarium suum irruit super por-
tam ciuitatis et unum de pugnantibus fuhninauit. Nitrienses uero
de imorte socii sui turbati, acriter ingemebant, in Opus iaculantes
lanceas dextrarram suum intefecerunt Ipse autem for-titer eis re-
sistens illesus euasit. lude ergo reuertentes theutonici narrabant im-
peratori audaciam Opus, et incredibilem eius potenciam in prelio.
Imperator autem accersito eo magnis eum laudibus commendauit,
et uerbis dulcibus gratificauit. Quesiuitque a Salomone, si apud
Geysam et Ladizlatun essent m.ulti tam boni milites? Salomon au-
www.dacoromanica.ro
 . 70
tem intendens laudare hungaros, inpremeditate respondit: Multi
sunt inquiens, etiam built meliores. Cui imperator: Si ita est, ta-
libus militibus repugnantibus non recuperabis regnum. Rex autem
Geysa audiens imperatorem pernenisse Vaciarn prudenti usus
consilio, iussit attemptare et demulcere patriarcham aquilegiensem,
cuius consiliis imperator plurimum ascultabat, sim,u1 etiam omnes
duces theutonicarum pramittens eis multam peeuniam si impera-
torem reuerti facerent. Patriarcha igitur et duces muneribus illecti,
et aun i amore capti, satagebant uariis figm.entis inducere imperato-
rem ut reuerteretur. Patriarcha enian finxit se uidisse sompnium,,
cuius coniectura manifestissime totum exercitum imperatoris diuina
ulcione periturum, nisi quamcitius reuerteretur. Sed et d.uces
xerunt signiliter se diuinitus attonitos1). Conquerebanturque im-
peratori nescio quid opinan i iimninere, si non cito reuerte-
rentur. Sequenti uero nocte duces theutonicoru.m instruxerunt quos-
darn astutos milites suos, ut ipsfi uociferando, et clipeos suos alterna_
tim percuciendo seclicioneni ortam in exercitu simularent. Quod cum
fecissent milites, magnus horror irruit super imperatarem et uni-
uersum exercitum excogitate fraudis et simulationis insciu.m. Factus
est itacpie tota nocte illa tumuhus magnus in castris. Mane autenr
facto conuocauit imperator patriarcham et duces in consilium, ut
deliberarent quidnam (91) esset agendum. Patriareha ergo et duces
pecunia corrupti modis omnibus consuluerunt ei ut reuerteretur.
Cesar a-utem ingenias deceptus, simulans se Salomoni in posterum
amciliatm-unn, destructis nauibus in Theutoniam est reuersus.

LXL Fugit Salomon.

At rex Salomon spe fraudatus gemebundas ac meatus collegit

se in Poson. Confortatumque est regnum in manu Geyse regis, et
ex eo tempore uocatus est magnus rex. Ducatumque dedit fratri.
suo Ladizlao. Dux autem Ladizlaus obsedit castrum. Posen multi&
diebus. Milites uero Salomonis de castro exiebant, et eum. militibus.
Ladizlai deoertabant. Salomon autem et Ladizlaus aliquando exie-
bant signa sua cambientes et uelut milites pugnabant. Contigit atr-
lean ut Ladizlaus in meridionali sikntio ad oastrum ueniret. Vidit
autem Salomon uenientem, mutatis ariis ignorabiliter exiuit act
eum, sed nec eum Ladizlaus agnoscebat. Milites uero Sa1amonis su-

1) Toldy: agnonitos.

www.dacoromanica.ro
 71

per castra sedentes lbs aspiciebant; putabatque Salom.on ilium

ease seruientem et propterea iuerat decertare cum illo. Statimque
cum ad eu.m uenisset, et faciern eius respexisset, uidit duos angelos
super caput ipsius Ladizlai igneo gladio volantes, et inimicos eius
minantes. Quo uieo, Salomon fu.git in castrum. Cui milites anti dixe-
runt: Domine, quid est hoc quod vidimus? nunquam te a duobus
vel a tribus fugere uidimus, quid ergo nunc? Quibus ipse dixIt:
Noueritis quod homines non fugissem, sed iste non est homo, quia
protegunt eum igneo gladio. Quo audit imirabantur. Unde ipsum
magis timere ceperunt. Milites veto eiusdem Salornonis necessitate
compellente ad Ladizlaum ueniebant, ipse vero (92) ducali Tiber-
tate et benigniss:ma largitate refouebat 'et ad dominuin sumn re-
uerti libere permittebat. Rex autem Magnus eo tempore natale Do-
mini in Zugzard celebrauit. Quo petente arclyiepiscopus Desiderius
solempnem missam celebrauit et serm.one lucid:ssimo animum regis
deliniuit et ad bonum pacis inclinauit. Celebrataque mima, omni-
bus rite peractis, precepit rex ut omnes egrederentur preter epis-
copos et abbates. Tune rex cuni lacrimis prostratus est archiepiscopo
et aliis ecclesiasticis personis esu prelatis, dicebat se peccasse, qui
regnum legittime coronati regis occupauerat promisitque regnum
redditurum Salomoni .cum pace firma hoc modo, quod ipse coro-
nam iure teneret, cum -Lards tamen parte regal, que ducatui appro.
priata erat; Salomon quoque duas parte3 regni caronatus te-
nenet gum prim] detinebat. Episcopi ergo letas deo gracias
egerunt, quia regem Spiritus sancti gracia uisitacione compunc-
turn et illustratum esse uidebant. Tune rex Magnus missis nun-
ciis ad regem Salomonem explicauit ei per literas modu.m pacis pre-
taxatum In currentibus itaq-ue nunciis, et super hac re diuersis di-
uersa sencientibus, consumpcio reconeiliationis effectum eortiri non
potuit. Interea rex Magnus in grauem egritudinem incidit et VII Ka_
lendas May uiam carnis uniuerse uirtutibus adomatus est ingressus.
Erat mim fide catholicus, deo deuotissimus et princeps christianissi,
mu's, Regnauit autem tribus annis, et Vacie tumulatus in ecolesia B.
Virginia, quaan ipse eontruxit. In primo etiam anno regni sui
cEssima fames regnu.m Hungarie afflixit.

LXIL Sanctus Ladizlaus corona.tur in regem.

(93) Audita uero morte regis Magni caamenit uniuersa mul-

titudo nobilium Himgarie ad fratrem elms Ladizlaum, et eurn com-

www.dacoromanica.ro
 72

muni consensu, parili uoto et consul-la uoluntate ad susc:piendum

regni gubernaculum concorditer elegerunt; ymo uero anagis affec-
tuosissimis et instautissimis precibus conpulerunt. Omnes enim
nouerant ipsu.m ease uestitum consuanacione uirtutum, fide oatho.
licum, pietate precipuum, largitate munificum, caritate conspicuum.
Emicuit quippe quasi stella matutina in mello nebule, fugans tedia
tenebrarum et quasi luna plena lucet in diebus suis, velut etiam sol
refulgens, sic effulsit in populo suo; quasi adeps eeparatus a carne.
Et cum leonibua et uraibus lusit quasi cum agnis ouivan. Numquid
non occidit gygantem et abstulit obprobrium ex Israel? Conuertit
enim inimicos suos undique et extirpauit aduersarios. Erat enim
magnus secundum nomen suuan maxian.um. Nam si ethymolog,ie no-
minis eius alludaanus, Ladizlaus, quasi laus diuinitus data populo
dicitur. Laos enim populus interpretatur, dosis autem dans, vel da-
cio, siue datum. Prima enim sillaba nominis eius laus est per pa,-
ragogen. Et quamuis ipsum. Hungari in regem absque uoluntate sua
elegerunt nunquam tamen in capite suo coronam posuit propter
quod pocius celestem coronam optabat quam terrenasu et uiui regis
coronam. Sed usq-ue legittime coranari et coronam habere noluit
in eius 1) animo, ut si firma pax inter eos esse posset, regnum
Salomoni redderet et ipse ducatum haberet.
Postquam autem diuina dispensatione regni gubernacula sus-
cepit, non nrandanam gloriam caducam et transitoriam, sed celestem
patriam et diuinam gloriara toto cordis affectu promereri studuit.
Semper enim timorem domini pre oculis habuit in omnibus iudiciis
suis et maxime in causis (94) criminalibus, ubi Wei() siue pena
sanguinis irrogatur. Diuina quidem inspiracione illustratus seiebat
quod rex non tamen regat, quam regatur. Unde in omnibus iudiciis
suis mitigata legum seueritate, scalper utebatur misericordie imi-
tate. Erat enim consolator afflictorum, subleuator oppressorum, pius
pater osphanarum, a cunotis enim regnicolis mutato proprio nomine
pius rex uocabatur. Qui etiam uietor honoratus inclitus augustus
extitit, non tam nominum proprietate quam rerum ueritate; ad-
amdt enim rrempublicam Hungarie. Ipse prius Dabnatiam. atque
Croatian sue monarchie iure perpetuo subiugauit. Cu.ni enim. rex
Zolomerus sine liberis decessisset uxor eius soror regia Laazlai ab
inimicis viri sui multis iniuriis pregrauata auxilium fratrie sui regia
Ladizlai in nomine Ie,su Christi implorauit Cuius iniurias rex gra-

1) Subinteles: statutum erat.

www.dacoromanica.ro
 73

uiter uindicauit et Croatiam atque Dalmatiain integraliter sibi resti-

tuit. Quarn postea a predicta regina saw subdidit dominio. Quod ta-
men rex non fecit propter cupiditatom, sed quia secundum regalem
iusticiam sibi competebat hereditas. Quonia.m gulden" rex Zolome-
ras in primo gradu affirkitatis eidean attinebat et heredem non
habuit.
Porro Salomon erat in Posen. Reuerentissimi autem epiecopi
laborabant pacificare eos. Rex autem Ladizlaus quamuis eciret Sa.
lomonem nimia ease trucem et impacibilem, uictus tamen pietate,
et maxime justicia compellente quia ius legittimum Ladizlaus non
habebat contra eum, sed (amnia ex facto fecit non de iure, quarto
anno regni sui pacificatus est cum Salomone donans ei stipendia ad
regales expensas sufficiencia. Optimates autem regni futura peri-
cula bellice cladis caute precauentes, non paciebantur regnuan par-
tiri cuan. Salomone, ne nouissima fierent peiora prioribus. Salomonis
autem cauteriatam conscientiam preconcepte iracundie amaritudo
laniabat. Cepit ita que freanebundus estuanti animo machinari dolos,
in pernicion irmoxii sanguinis Ladizlai. Sed incidit in foueam quam
fecit. Eodean etiam anno crux doraini que Albe constituta fuerat per-
cussa eat a fulgure.
Rex autem (95) Ladizlaus deprehenso flagitio, cepit Salomo-
nem et in Vyssegrad cretrusit in careen= Erat autem apud Salo-
monem Bodus filius Bokon in carcere. Hoc autem non causa timoris
fecit, sed pro consanguineitate regis qui scamper minabatur facere
peiora prioribus et ut furor Mims paululum temperaretur. Ipse maim
assidue pro Saloanone orabat, ut ad legean dei conuerteretur. Si uero
Salomon conuersus fuisset, ueraciter regnum plenarie sibi restituisset,
ipse clue,atum sibi elegisset Et quamuis Saloanon in carcere fuis-
set, Ladizlaus multo magia ei condolebat. Sed postmodum Salo-
mon rex dimissus de carcere, in eleuacione oorporis sancti
gis Stephani, et bead Emerici Confessaris .astitit regi paucis die.
'bus, et tandem fugiens adiit duce= Cunorum qui uocabatur
Kutesk. Cui iurauit quod Transiluanam prouinciam proprietario
sibi traderet, et filiam eius in uxorem accipexet, si ille in auxilium
eius super Ladizlaum ueniret Dux autem Kutesk inani ape sedu.ctus,
cu.m magna multitucline Cunorum inuadens Hungariam, deuenit us-
clue in prouinciam castrorum. Vng et Borsua. Quo audito, rex La-
dizlaus irruit super eco et contriti sunt a facie eius, cecideruntque
in ore gladii multa milia Cunoru.m. Rex autem Salomon cum Ka-
teak sicut anates auulsis pannis ab unguibus austuris fugientes eua-
www.dacoromanica.ro
 74

gamut. Rex itaque Ladizlaus tulit spolia earum et in ympnis et

confessionibus benedicebant detun qui dedit es gloriosam uicto-
riam. Fecit autem construi ibidem ecclesiam ad hon.orem dei omni.
potentis ob meencniaan uictorie quam adiutorio dei obtinuerunt.
At rex Saloram cu.m latrunculis Cunorurn inuasit Bulgariam et
confinia Grecie, ubi ab exercitu im.peratoris Grecie miserabiliter
sunt percussi, e quibus pauci ualde euaserunt. Cum enim uidissent
Cuni magnam multitudinem locricatorum timnerunt ualde, cepe-
nuntque festinare ut transirent Danubium, priusquam ab hostibus
concluderentur. Qui ergo loricas non habebant, celerius pre leuitate
preeedebant. Salomon auteen et sui atque alii locricati armorum pon-
dere prepe (96) diti precedentes socios tardius sequebantur et yema
eral, ningebatque densissime, crepleuerantque niues oculos eoruan, et
preoccup ante niuiu.m densitate non poterant uidere socios suos qui
precesserant. Errantes itaque ferebantur per inania. Sed et hostes
persequebantur eos cominus. Cumque deuenissent ad quoddam
castrum deserturn et uacuum, intrauerunt illuc, et tota die et nocte
ibidem manserunt. Hostes autem circumdederunt castru.m undique.
Obessi uero uidentes se periculo famis pefrire, elegerunt magia pug-
nando mori quam fame perimi. Sununo itaque diluculo exierunt in
hostes et simul cum interfeetoribus suis interierunt et quaraplures
ex eis occidebantur, qui eos interficiebant Rex autem Salomon
fugieng cuan paucis uix euasit, et faeili curan tranguit Danubium
quia glaciatus erat. Cumque uenisset ad quoddain nemus magnum,
dixit suis, ut pro recreandis equis pauluhun pausarent. Ipse uero,
deposito scuto, finacit se confestim reuersurum, et abiit in opacas
partes siluarum; cruis nichil tale opinantibus absentauit se ab illis
nec unquam ultra comparuit. Fractus quippe tot aduersis, uigitatus-
a spiritu salutari, qui ex ipsis aduersis non est effectus durior, neo
contra iustiesignam dei ueritatem libero pugnans arbitrio, sed ma-
num miserieordissime corripientis dei sen6ens, in recordacione com-
snisgorum ingemuit, et quantum iuste humanitatis arbitratt pease+
potest, cuan cordis contricione et satisfactione de peccatis suis pe-
nituit. Yore felix neceseitas, que compellit ad meliora; nain renera
necease est, ut quem =Indus odit, diligatur a deo. En nobile corpus.
regis Salomonis, regalibus deliciis educatum, iacet in puluere et
einere fatigatum, et qui prius pugnabat pro tetmporalibus, nunc so-
hun intendit celestibus. Totum enirn tempt's imite gae in peregrina-
done et oratione, in ieiuniis et uigiliis in laboribus et obseeratio..

www.dacoromanica.ro
 75

nibus consumauit. Visus est etiam semel in Hungaria tempore regis.

Colomani, sed statim dilituit, nec unquam amplius comparuit. Mi-
grauit autom ex hoc e,eculo ad doininum et sepultus (97) est Pole in
ciuitate Istria. Uxor autem et mater in Agm.und requieecunt.
Post hec autem q-uidam de Cunis nomine Copulch filius Krul 1)
cum ualida mann intrauit in Hungariam, ut debellaret. Qui ultra--
siluanum. regnum depredauit et predam secum ducebat. Qui de-
populate terra tranailuana transiens uenit jIL Byhor, et circa flu-
men Umsoer aliquantis diebus permoratus est. Deinde transiens
Tyscia.m in Thocoyd, exercittun MUM in tria agmina diuisit; duo
agmina uersus sabuluan uastare proposuit, unum uero circa Tysciam.
debellare ilimisit. Debellantes uero et predantes uenerunt in locum,
qui dicitur Bechey, cum multitudine predarum et ad propria re-
dire statuerunt. Qui dicebant: Venianus debellando, nunc reuertamur
uenando. Tantam ergo preclam de Hungaria habueruut, quantum.
unquam aliqua gens potuit habere. Uxores etiam et filios nobilium
secum in captiuitate dueebant. Rex autem Ladizlaus cum suis in
Sclauonia fuerat. Cunnque in reuersione emu hec amnia nunciassent,
citius quam sciuerat reuersus est et cum Buis militibu.s celeriter post
eoe equitauit. Quos circa fluuium Temes inuenit. Et illi putantee
se cunnino esse liberates, plus affectabant uenationem quam helium.
Rex autem Ladizlaus militibus suis dicebat: Utilius est michi mori
uobiecum, quam uxores uestras et Mies uidere in captiuitate. Hec
dicens lacrianabatur, et prim.us uexillo rubeo impetum fe6.t in castra
Cunorum. Contriaitque dominate Cunos ante faciem hungarorum.
Rex itaque Ladizlaus militibus suis clamabat- Non interficiamus
homines istos, sed capiamus eos, et si conuersi fuerint uivant. Ko-
pulch uero et meliores mortui aunt, et alii quaanplures capti sunt,.
et nemo ex eis euasit prate'. unum seruientem nomine Esoeanbu. Rex
autem cum suis omnibus pro tanta uictoria gratias egit wmaipo-
teuti deo, qui eripuit eos de manibus hostium suorum, nominauit-
que fluuiann Paganti, propter paganos usque in presentem diem.
Hoc audientes Curti de seruiente illo q-ui euaserat ualde contristati
stud, qui etiam coniurantes promiserunt se in (98)iuriam Kopulch uin-
dicaturos. Miseruntque ad regem nuncios et captiuos dimittere pre-
ceperunt uerbis superbis et contumeliosis, regem deriserunt, et eta-
tuerunt diem in Hamgariam intrandi. Cumque rex audisset subrisit,
et diem quam in Hungariam uenire prop osuerant. Rex prius obuiam,

1) Toldy: Kwl.

www.dacoromanica.ro
 76

eis equitauit, time,ns depopulacionem Hungarie. Et quodam sabbate

sumpmo mane prope Danu.bium impetum super Cunos fecit In
primo autem impetu rex ducem Kunorum nomine Akus percussit,
et Cusean quem rex sibi infidelem putabat, in eadem die fideLter
ac uiriliter seruiuit. Contniuitqu.e doaninus Kunos ante faciem hun-
garoruna. et rex cum uictoria reuersus est.

LXIII. Rex uadit contra Rutenos.

Post hec autem rex gloriosus inuasit Rusciam, eo quad Kind

per consiliuun eorum Hungariam intrauerunt. Cumque uidissent se
Ruteni male coartan, rogauerunt regia clemenciam et promiserunt
regi fidelitatem in. omnibus. Quos rex piissimns grauiter 1) suscepit.
Deinde irruit in polonium. Polani uero contra ipsum uenientes pug-
nauerunt, sed hungari adiuuante deo uictoriam habueaunt. Exinde
hungari cabtrum Korokou tribus mensibus obsederunt. Interim ob.
seta et obsedentes ceperunt egere. Rex autean et principes pecie-
runt ab omnibus hungaris noctis silencio, ut portaret imusquisque
ocreaansolam de terra plenam(99)quod et factum est Fecerunt autem
ante eastrum montem magnum de terra ulla, quam desuper cum farina
coperuerunt Videntes autem obsessi, quia obsideintes habundarent
uictualibus, et quod diu possent manere ante castrum, uremia cum
uniuersis regi reddiderunt, et pacean ad uoluntatean regis ordin.a-
uerunt, seu composuerunt Art inde transiuit in Bohemiaan, et =altos
captiuos de Bohemia duxertmt impune in Hungariam. Et sic rex
uictoriasissimus ad propria rediit cum gauclio.

LXIV. De construccione Waradensis ecclesie et de morte regis

Ladizlai.

Post hec in parochia castri Bihor inter flumen Keres in uena-

clone sua inuenit locum, ubi angelica amonitu proposuit constituere
monasteaium in honore Virginia Marie, quern locum Varad nomi.
nauit. At rex Ladizlaus lin amphora simpar se ex-tendens, et de
uirtute in uirtutem proficiens, non solum in Hungaria, -sed in. am-
nia regna ehristianitatis sue respetait suauitatis odorrean. Uncle mor.
tuo romanoru.m imperatore, duces et tetrarche theutonicorum cuncti-
que barones et optimates communiter et oancorditer rogauerum.

1) Toldy: gratanter.
www.dacoromanica.ro
 77

ipsum, ut susciperet imperium. Quia uero tempore suo non solum,

sue, sed que Iesu Christ: aunt querebat, et illud diuimum(100)aracu-
lum mente sedulo reuoluebat: Non transgrediaris termimos patrum
tuorum. Suis itaque terminis contentus esse maluit, quam supra men-
surain iuris augere affectane, alienigenarum et ignotarum gentio.m
regimen susc:pere recusauit. Vix autem in Hungaria deo pie ac fide_
liter seruiendo, et leges conuenienti uigare sanociendo poterat re.
manere.
Cumque celebrasset Pasca domini in Bodrog ecce mincii de
Francia, et de Ispania, de Anglia et Britania ad eum uenerunt, et
precipue de Wyllermo fratre regia Francorum, et ei omnipotentis
dei iniu.riam se ulcisci Thanifestaue.runt, et sanctam ciultatean, et
sanctissimum sepulchrum de m.anu sarracenorum liberare pensaue-
runt. Unde gloriosum regem rogauerunt, ut eis rector et gubernator
in exercitu Iesu Christi existeret. Rex autein hoc audiens, gauisus
est gaudio magno et in eadem festiuitate a nobilibus Hungarie
centiatus est: tristabaturque tota Hungaria propter eum. Sed ipse-
quod inceperat, nullo modo dianittebat Misitque nuncium ad Co-
rardum ducem Bohemorum. filium. Othonis, et petlit ab illo ac
precepit, ut securn ultra mare ire pro iniuria Iesu Christi prepa-
raret. 11le auteam libenti animo se promisit. Interim cognatus Cor-
rardi ducis nomine Sentapolug, noctis silencio Pragam ueniens, ip-
sam ciuitatem cepit. M,ame facto ab episcopo pragensi in solio du-
cali sedit, et a quibusdam honorifice susceptus est C.orrardus autent
ad gloriosum regem auunculuan suum uenit, et que ei acaiderant
narrauit et regem in auxiliu.m sibi uenire in propria persona ro-
gauit Rex autem concedems ei ita, quad de seruieio dei dux non
remaneret. Et quia consanguinitatis uinculo illi iungebatur, etiam
memor sue ae,cionis1) duele patris eius, qui sibi in auxilium contra
Salom.onean uenerat, promisit se in propria persona eum. adiutu-
rum. Habebatque rex secum fratres suos filos Geyee regis Colama-
num. et Alinum. Pronosticatusque ita erat rex de Colamano, quia
fusor sanguinis fie.ret. Voluit enim Agriensem episcopum emu. fa-
cere. Audiens eadem noete sece.ssit in Poloniam, audiens quad pater.
eius et auus(101)Polonie honarifice suscepti eseent. Secuti sunt eum
de Hungaria Marcus et Ugra et alit
Rex autem congreg.ato exereitu suo, cepit ire contra Boheanoe
prop ter iniuriam nepotis sui. Cuan autem peruenisset in confinium

1) Toldy: Otthonia.

www.dacoromanica.ro
 78

Bohemoru.m, grauis infirmitas eu.m inuasit. Conuocatisque princi-

pibus suis ad Coloonanum nuncios inisit, scilicet Marcelluni prepo-
shunt et Petrum comitem, ut ad Hungarian" reuerteraux. Beatus
autem Ladizlaus sic ardinauit, ut post ipsum Almus regnaret, qui
sincera aimplicitate ductus honotrauit fratrem suum Coloman.um, pre-
ferendo sibi coronam regni, ta.mquam cui iure primogenitu.re uide-
batur comp etexe.
Si quem auteon scire delectat, quot et quanta bona genti sue
beatus Ladizlaus fecit, de gestis eiusdem plenam poterit habere no-
Sanctitate igitur et gracia plenus transiit ad consorcia angc-
lorum anno regni sui XIX-o et sepultus Waradini in monasterio sue.
Amu) domini MXCV-o III Kal. Augusti feria prima.

LXV. Sanctus rex Ladizlaus moritur, et Colonbanus filius Geyse

regis in regem legittime coronatur.

Coloananus itaque filius regis Geyse de Polonia festinanter rediit

et coronatus e,st, et duci Almus ducatum plenarie (102 )conc,essit. In
cuius etiam temrporibus multa anala aunt perpetrata ut inftrius pate-
lit- Erat namque habitu corporis contemptibilis, sed astutas et docilis,
ispidus piloaus luscus gibosus claudus et blesus. Cumque predicti
peregrini Iesu Christi audissent de morte gloriosi regis
ualde condoluerunt, ac inde miserunt nuncios ad regem Colomanun,
ut quemadmoduan gloriosum Ladizlaum rogauerunt, ha et de ipso
petierunt, putantes ipsum ease de eadem pietate, quia ipse de eodem
sanguine fuerat. Colomanus autem rex hoc audiens, non solum non
ire cum eis promisit, sed etiam per terxam suam uhuni illis minime
concessit Exercitum autem contra eos miisit, ut ad regnum introire
non permitterent, putans ipsos esse tirannos, et non peregrinos.
autem apean in deo ponentes et caius signum portabant Iesu Christi,
in illo confidentes Hungariam audacter intrauerunt, et ex Hungaris
multos interfecerunt. Hoc audito xex congregauit exereitum suum
circa Temes, et illos simulata pace ire dimiserunt 1). Cumque ad
Zemlin peruenissent, et se in pace esse operantes castra metati aunt.
Castrum autem Zemlin ceperunt, quod rex alias insidias non face-
ret, et peiora prioribus non fierent Deinde marchiarm inam totam
deuastabant, propter uictum, et quidquid rapere poterant ad ca-
1) Toldy: dimisit.

www.dacoromanica.ro
 79

strtun portabant Rex autem in Temes utiliori consilio usus, pacem

cum illis firmauit et multis muneribus et uictualibus eos honorauit,
et in pace ire dimisit. liii autem peregrini proficientes ceperunt
Antiochiam, et aduivante deo Ierusalean abierunt.
Cumque rex ad propria reuerteretur, et dux Manus ad ducatum
iret, quidam iniqui dyabolico freti cough ceperunt inter eos ac-
cusare. Dicebant enim. duci: Domine dux! rex insidiatu.r tibi et ca-
pare uult te. Deinde regi dicebant: Dux tibi posuit insidias, et si non
custodieris te, scias procul dubio te imoriturum. Hoc autean audien-
tes ambo iuuenes et lasciui congregauecrunt exercitum. Rex autean cu.m
exereitu uenit contra ducean in Warkun, (103) et dux e contra uenit
prope Warkun, Tisciam autem inter eos dimiserunt. Fideles autem
Hungari treugas ab ipsis petierunt, et ut colloquium haberent. Dixe.
runt: Quid est quod nos pugnamus? Isti nos obpugnant, moriamur;
et cum ipsi euaserint fugient: sicut nudius tertius patres nostri uel
fratres cum patribus eoruan uel fratribus pugn.auerunt, et ipsi mor-
tui sunt. Nee nos uidemus causam pugne. Sed eis si pugna placet,
ipsi duo pugnent, et *galls eorum preualuerit pro domino habeamus.
Quo statuto consilio principes reuersi stint Cumque Grak regi
dixisset quemachnoduan statuerant, et Ilia duci reuelasset, absque
uoluntate eorum quieuerunt.
Post hec autem rex inuasit Rusciam, et ducissa Rutenorum
nomine Lanca eiusdem regis, uenit obuiam regi, peclibus paonoluta
obsecrabat regem curn lacrimis, ne disperderet gentem illam. Cuan-
que argem non aucliente.m instantissimis sollicitaret precnaus,
trauit eam rex et amouit a se dieens: Non oportet regalem maiesta-
tem fletu muliebri deturpari. lila autem gem.ens reuersa est retror-
sum, et rogabat omnipotentis dei auxiuiugin. Plurimi aute:m Kuni cum
Mircode cum precibus uenerant in auxilium Itutenocrurn.. Qui de nocte
consurgentes sumpmo mane percusserunt castra regis, usque ad in.
terempcionem dissipauerunt ea erudeliter. Nobiles autem Hungarie
communierunt regem circu.mquacfue, fueruntque regi pro muro
inexpugnabili. Kuni autem persequentes e,oanitem Euzem de genere
Almasi, uirum fortem et alacrem, interfecennat eum, et males qui
'CUM es erant. Similiter et episcopos Kuppan et Laurencium, mul-
tosque abso bellatores fortes sagittarum transfixionibus occiderunt.
Unus autem. ex Kunis nomine Monoch acriter persequebatur htm-
garos. Quem Mathaeus miles regis optim,us uolens comprehendere,
impetum fecit in illum. 111e uero fugiens missa post tergum sagitta

www.dacoromanica.ro
 80

pedem Mathei transfixit, et nisi socii multi insertis clipeis illum

protexissent mortem non euasisset. Petrus itaque uersus est ad Mo
noch; cuanqu.e ad Petrum(104)sag'Itasset, sagittare non potuit, et us
quedum aliam sagittasn aeciperet, Petrus latus Monoch perforauit,
quem captiuum ad regem uiuu.m perduxit. Tune Iula comes in pe-
dibus uulneratus euasit, de quo uulnere in Hungaria mortuus est.
Rex itaque et omnes sui celeaiter fugiendo uenerunt in Hungariarn.
Thesaurum uutem regia et omnes qui celeriter fugere non potue-
runt Kuni rapuerunt Tanta strages ibi fuit, quo cl raro hungari in
tanta strage fuerunt. Qui autem ex hurngaris in siluis eu.aserant, pre
necessitate famis soleas calceamentoruni euorum aesando icomedebant.
Quid plura? Tanta tune pericula facta sunt, que dici non possunt.
Rex autem de prima uxore sua genuit Ladizlaum et Stephanum
lump domini MCI. Cumque rex esset in Dahnacia, in ciuitate Zadur,
et cogitaret ciuitatem succendere pre duritia gentis illius, dormierat
in pallacio suo, quod ibi edificauerat; et ecce sanctus Zadriensis
episcopus uenit ad eum harrido uultu, quem per capillos capiens
traxit, et cum uirgis laureis ualde uerberauit. Qu.em cum dimisisset,
et excitatus fuisset, illtun non uidit, sed dolorem sentiebat, et ictus
uirgarum super corpus suurn aspiciebat. Quapropter a molestacione
eiuitatis patienter cessauit Deinde rex uolebat ire in Rusciam. Anno
domini M-o C-o VI-o reuersus est dux Alm.us de Patauia qui prop-
ter regis timarem illue fugierat Quem rex ouscepit ad pacem.
Deinde fugit in Poloniam et accersito Polonorum et hungararum
consilio et auxilio reuersus est in Hungariam, et cepit Nouu.m
castrum, et intrauit illud. Rex autem hoc audit obsedit castrum.
Cumque in crastinum pugnare uellet, ecce dux subito equuna as-
maidens portas castri exiens citiagirme equitauit solus ad castrum
regis. Et cum ad tentorium regis uenisset, statim de equo deseen-
dens, et ad pedes regia ue.nit, et in are omnium se culpabilem pro-
clamauit. Rex autem nichil tale scientibus duci indulsit. Nam et
indignationem suam ab hungaris qui in castro erant, per intercessio-
ne.m ducis amouit (105) Deinde dux Iherosolimam proctus est, et
cum prosperitate rediens, rex eum suscepit ad pacem. Delectabatur
autem dux in uenacionibus, et assiduus erat in eis, et d.abat ei rex
amnia ad uenandum necessaria.

www.dacoromanica.ro
 81

LXVL De consctructione ecclesie Demes.

Dux autem construxit monasterium. de Denies, rogauitque re-

gem, ut ad consecracionem ueniret et sic factum est Post quam
palatini accusabant ducem, quod insidias preparasset, ut interfi-
ceret regem in constructione monasterii sui. Quod et forte fecisset,
nisi amici regis ipsum uigilantissime custodissent Rex autean iratus
uoluit capere eum, sed reuerentissimi episcopi et alu boni principes
scientes falsum esse quod ex confectione 1) inimicorum duci im-
ponebatur, interoesserunt pro eo apud regem et pacificauerunt eos
juramento, dimisitque ducem in pace, ut in Bokon uenaretur. Alisit-
que cum co duos iobagiones sub pretextu honorandi eum; quos ta-
men clanculo instruxerat, ut animum ducis sollereius exploraren;
si dux aduersus regem machinaretur, regi nunciarent. Cumque ue-
nisset dux in Chour et asture misso cornicem cepisset, simplici animo
dixit iobagionibus: Nome cornix jeta iuraret asturi, ut si eam di-
mitteret, de cetero non uociferaretur? Illi autem respondent: Quod
neo astur dimitteret carnicem propter-iuramentum, nec cornix iurare
posse; cum sit animal irracionale. Eadem uero (106) nocte uerba duels
regi mmciauerunt. Dux autem ueniens in Bokon causa uenandi
tim absentauit se ab illis et fugit iteamn. ad Patauos, regia teutoni-
corum auxilium imploraturus. Armo domini 1V1-o C-o XII-o N. filius
regia Colomani mortuus est et rex secundam duxit uxorean de Rus-
cia, quam in adulterio deprehensam peccantern, nec uiolenta teme-
ritate &link& Sciebat enim quia seriptum est: Deus quos conimixit
homo non separet. Scilicet sine lege et absque racione. Ideo non
ipse ab ea se separauit, sed lex ab ea eum separauit, quarn reatus
accusauit, culpa dampnauit, maleficium. coartauit. Remisit ergo
eam lex in terrain su.am. Que in 2) ex adulterio genuit filiam no-
mine Borith, Borith often). genuit Calamanum 3).

LXVII. Dux Almus et Mitts eius exoculantur.

Anno domini MCXIII-o imperator propter ducem Almun mouit

exercitum ingentezn, et uenit in confinium. Hungarie, ut colloquium
cum rege haberet et inter eos pacem formaret Et quod factual est.

Toldy: confictione.
Toldy: in et ex.
Toldy: Colomanum.
6
www.dacoromanica.ro
 82

Rex autem imperatori plurima dona misit et sic honorifice repa-

triauit. Post hoc rex reduxit ducem Almum ad pacem. Confirmata
autem pace, tandem rex cepit ducem et filium eius Belam infantu-
lum, et obcecauit eos. Sed et Belam infantulum preceperat castrare.
Sed obcecator amens deu.m et regni sterilitatem, castrauit catulum,
cuius testiculos tulit regi. Et de nobilibus regni obcecauit Vros,
Vatha et Paul Nichil(107)tarmen profuit innoxii sanguinis profusio,
quem diuina ulcione premature mortis deglutiuit sorbicio, et puni-
uit temporalis regni destruccio. Unde dictum est: Non sic impii,
males, et cetera. Ductus est autem dux Manus in monasterium
suum in Deanes. Post hec autem rex cepit egrotare grauiter, et
habebat q-ueandam medicum latinurn nomine Draconem, cui nicmium
credebat. Hie apposuit amplaustrum super awes regia, qui ex capitis
dolore urgebatur et per concauitates aurium uis emplaustri non
modicam extraxit partem cerehri eius. Remoto autem emplaustro,
quod diucius tenere non poterat ostendit Liman) comiti. Comes
Othmarus inspiciens emplaustrum, uidit in eo cerebrtun extractu.m,
dixitque regi: Domine expedit tibi, ut prepares te ad uiaticum..
Quo audito timuit rex et ingemuit. Postea autem iniit rex consilium
cum sceleratisaimis Mark filio Sytma, et Achille filio Iaco, et CUM
aliis comitibus, quorum consilio ducem et filiu.m eius de gremio
matris sue extractum. excecauerat. Misitque ex eis quemdam nomine
Benedictuan, filium Both apprehendere ducem, ne forte mortuo rege
ipse ei auccederet. Rex autem in morte precepit filio auo et princi-
pibus, ut ipsi post mortern suam. super Rusciam ulciscerentur
iuriam, q-uain ipsi fecerant. Cum autem Benedictus recessisset, dux
ante monasterium sedebat, plangens dolorem proprium. Qui own
audiaset, quod equites festinanter uenissent, presensit animo sibi
periculum innninere, et fecit se introdu.ci in m.onasterium, et te-
nebat manibus altare sancte Margarethe uirginis, ut ealtem pro re-
uerencia dei et sanctorum eius euin lude abstrahere non presumant.
Benedictus autem per antifrasian dictus, aacrilegas manus iniecit
eum, et tenentem altaria uiolenter extrahebat Duna quoque
conaretuar extrahere, diuulsa eat cutis mamas duele, et infectum eat
altare sanguine. Sacerdotes autem obseruabant hostia ecelesie, et
uolebant ilium Benedictum capere. Ille autem hoc percipiens corde
furibundo quomodo potuit exiuit, et dum festinanter equitaxet per
siluaan Pelys, eecidit de equo, et ceruice fracta mortuus est. Et ca-

www.dacoromanica.ro
 83

rxes(108)eius qui sequebantur ipsu nn, deuorauerunt carnes eius

et oses.
Iste Colomanus sicut quidam dicunt, fuit episcopus Waradien-
sis, sed quia fratres quos habebat, morte sunt preuenti, ideo summo
pontifice cum co dispensante regnare compellitur. Qui ab hungaris
Cunues Calman appellatur. Eo quod libros habebat, in quibus
horas can onicas, ut episcopus persoluebat. late Dalmatie regnunn
occiso suo rege Petro nominato in montibus Petergozdia Hungarie
adiumdt. TGaleas quoque Venetorum et naues solidans, et allocans
pecunia maxima exercitum copiosum in Apulian'. destinauit. Qui
Apulia spoliata per tres menses pennanserunt in ea. Ubi etiam Mo-
nopolim et Brun.disium ciuitates expugnantes, Venetis ad tenendum
pro utilitate regis Colomani reliquerunt. Ipsi autem in Hungarian'
abinde sunt reuersi. Que quidem ciuitates, per so1datos Parismo-
rum.1) missos per Cesarem expulsis Venetia sunt rehabite. Regnauit
autem annis XXV mensibus VI diebus V. Anno domini M-o C-o
MIL tertio Nonas Februarii feria tertia migrauit ex hoc seeulo.
Cuius corpus Albe quiescit.

LXVIII. Stephatzus Colomani filius coronatur in regem.

Potentiores regni Stephanu.m Colomani fillum in regem coro-

nauerunt. Erat enim adhuc inpubes, sed spiritus eius in manibus
eius. Anno autem nono regni sui Intrauit Dalmatiam, et a dalma-
tiensibus honorifice est susceptus. Inde reuersus missis exercitibus
suis fines po1onicos deuastauit. Placuit autem regno, ut rex Stepha-
nus cum duce Bohemorum colloquium haberet. Cumque uenisset
ad confinium Hungarie prope (109) fluuium Orsoua, et dux Bohemo-
crunn obuiam, 1111 uenisset, fluuius tamen eos interiacebat Erat autem
Solth semper inique cogitationis auctar, qui per iniquitatem suam
de Hungaria fuerat expulsus, qui tune ibi cum Bohemis presens
erat. Antequam. uero rex cum duce colloquium haberet, misit Solt
nuncium ad regem clanculo dicens:: Fidelis sum domino meo. Et
quod noui de Bohemis sibi notifico. Unde statim cum colloquiu.m
habebit cum duce, dux eum capiet. Quia audiuit tuos uenisse sine
armis. At reuersus idem duci dicebat: Statim cum colloquium ha-
bueris cum rage, rex te capiet. Sed potius arma tuos, et ita in castris
sedeant. Bohemi ergo, sicut furibundi et bibuli, feccrunt quemad-

1) Toldy: galiotas Pisanorum.

www.dacoromanica.ro
 84

modum illis Solt laudauexat. Et aliuin nuncium misit ad regem di-

cens: Mittat rex sagittarios circa castra duels, ne cito ad castra sua
equitare preualeant. Rex autem ut fuit impetuosus, fecit sicut Solt
dixerat, sine suorum consilio. Bohemi uidentes sagittarios uenire,
sine dubio sciuerunt, ueritatem ease quod audierant Qui impetum
super sagittarios fecerunt Bisseni atque Syculi uiiissimi usque ad
castram regia, absque numere fugierunt. Rex autem hoc audiens
CUM paucis celeriter equitauit uersus Hungariam, quia sui absque
armis uenerant, et qui arma habebant, armare se non poterant, quia
inscii regis consilii erant Putabatque rex in consilio equalem se
Salomoni, in fortitudine Samsoni, in audacia Dauid. Sed illis equalis
nun erat .Bohemi autem acriter deuastabant castrum regia. 'anus
uero filius Vrosa palatinus comes longe descenderant 1) de rege.
Qui cuan audissent, silenter ac suauiter suos armauerunt 2), et im-
petum. super Boheanos, qui castra deuastabant fecit 8). Contriuitque.
dominos eos in ore gladii hungarorum, et dire morti sauciauit. Mi-
sitque Jaraus post regean nuncium, et manifestauit uictoriam
quam dominus sibi dederat. Rex itaque reuersus gauisus est gaudio
magno. Sed ualde doluit, quia Sok in eodem prelio mortuus non
fuit, qui tanta mala mendaciis 4) simulabat.
Rex autem Stephanus legittimaan nolebt ducere ux (110) orem, sed
concubinis meretricibus iunctus exat Quare barones et optimates
dolentes de regni desolacione et regis sterilitate, duxerunt ei uxo-
rem dominam nobilisaimam Miami regis Roberti Viscardi de Apulia.
Vena ita que dux teutonicorum nomine Bezen ad regem, et con-
questus ei est, ut frater suus eum de ducatu eiecisset, rogans que
regis clemenciam, ut in propria persona sua ipsum adiuuaret. Rex
autem, Stephanus uolens iniuriam patria sui regia Colomani uinclicare,
promisit ducem adiuuaturum, et collect exercitu kit in Rusciann.
Cumque peruenisset, primus obsedit castrum. Contigit autem summo
diluculo quod predictus dux Bezen ambulabat circa castrum pre-
uidendo loca expugnandi municiones. Obsessi uero exiuerant de
castro causa uisitandi hungaros. Cumque dux uidisset illos, impe-
tum. fecit super illos, qui uiriliter pugnantes, ducem usque ad mor-

Intre comes pi longe este in manuscrfs o lac.uni.

Toldy citegite: descenderat, studisset, armauit, in loc de pluralul des-
cenderant etc.
Toldy: fecerunt.
Toldp adaugi: suis.
Rhutenonum in loe de teutonicorum.

www.dacoromanica.ro
 85

tem uulneraue.runt. Cumque rex audisset de morte ducis, indigna.

tus est ualde et precepit omnibus hungaris ut ()estrum obpugnarent,
et eodem die eligerent municiones possidere uel mori. Principes
autem Hungarie habuerunt consilium et dixerunt: Quid et quare
marimur? Si ducatum vendicabiraus, quern rex ex nobis constituet
ducem? Stabilitum igitur sit inter nos, quod nullus castrum obpug-
net, et dicamus regi, quia hec omnia absque consllio suorum prin-
cipu.m facit. Cum uero principes uenissent ad consilhun. regis, ni-
nes in dues partes se transtulerunt. Sed Coama de genere Paznan
erexit se, dicens regi: Domine quid est quod facis? Si cum multi.
tudine morte militum tuortun castrum cap* quern ducem consti-
tues? Si inter principes tuos eligis, nullus remanet. Numquid uos
uultis regno relicto habere ducatum.? Nos barones castrum non
obpugnabimus. Si obpugnare uie, solus pugna. Nos autera in Hunga-
riam recedim.us, et nobis regem eligemus. Unde ex precepto prin.
cipurn precones in castris clamabant, ut hungari quam citissime in
Hungariam reuerterentur. Rex itaque cum uidisset se suorum auxilio
iuste destitutum, reuersus eat in (111 )Hungariam. Post hoc tertio anno
fines polonicos missis exercitibus deuastauit. Deinde misit exerci-
-turn, solummodo falangos 1) aulicorum suorum, partes Bulgarie et
'Seruie deuastatum.
Interea inuperatrix contantinopolitana filia regis Ladizlai no-
mine Pyrisk nunciauit regi Stephano 2) dicens: regem Hungaxie esse
hominem suum 3) quern etiam contradicentem imperator castigauit.
Cum autem hoc audisset rex, pro nimia reputauit iniuria, et collecto
exercitu in impetu &pietas sui inuasit partes 'Grecie, atq-ue alias
ciuitates Grecie igne et gladio deuastauit, et cecidit timor super
omnes ciuitates prouincie Mims. Timebantque omnes reges Stepha-
num regem, tamquam ictum fulminis u,nde infantes uagientes com-
minatione rtominis regia Stephani quiescere compellebantur. Habe-
batque rex secuin septingentos milites Francos, cum. quibus Bul-
gariam deuastabat, et per eorum ingenia muros castrorum Grecie
flestruebat. Ea de causa quod imperator ad conflictu.m non ueniebat
ad ipsum, misit rex nunciwn ad imrperatorem Grecorum, et uitupe-
rauit eum dicens: Quod non eseet dignus uocari imperator neque

Toldy: phalanges.
Toldy adaogrt: Imperator Mauritius, maritus eius improperasset regi
Stephano, dicens.
3 Toldy: saeuum.

www.dacoromanica.ro
 86

rex, sed anus et vetula, quia sicut vetula semper est in ocio. Quo.
audito respondit imperator dicena: Indubitanter credat rex quod
sua in presenti anus I) simul cuan umbilico uirilia incidam. Ea de
causa misit imperator exercitum inge,ntem in Hungariam. Venien-
tesque transiuerunt in Ilungariam in Haram, et hungari aliquod
impedimentum facere non poterant. Quia greci per ingenia inflarn-
mabant ignes sulplunzos in naues hungarorum et eas in ipsis aquis
incendebant. Misit itaque rex onme robur regni sui contra grecos,
quilma prefecit Setephel. Qui uenientea pugnauerunt CUM grecis ul-
tra riuulum Karaso uersus Boron. Fuitque manus domini cum
grecis, nec potueruni hungaa-i resistere. Tanta ergo strages raro facta
eat, quanta ibi contigit; riuulus enim Karasu humano ,sanguine in
tantum mixtus fuerat, quod omnino sanguis ease putabatur lace-
bantque loricati homines in fluuio tamquam tru,nci, super quos fu-
gientes(112)et perseq-uentes transiebant riuuluan quasi super pontem.
Mactabantur autem Hungari tamquam boues, nec erat qui redi-
meret eos de manibus grecorum. Ciz uero Comes et alii boni milites
tibi occubuerunt. Post hec imperator et rex per fideles nuncios con-
uenerunt ad colloquenchun nauigantes in insulam que ciuitati Bo-
rot-kb 2) proxima est. Ibi uero inter principes suos dju excusantes
et incusantes, tandem pace roborata redierunt ad propria.
Rex itaque Stephanus multa mala faciebat que non debebat in
impetu animi sui. Dominam Christianam combussit, et super ho-
mines cocturas cum stercore equino faciebat fieri. Cereos magic's-
ardentes in fundamentum hominis atillare faciebat. Dux Almus se-
ueritate regis Stephani minoris, seu mediaan capitis diminueionem
passus fuerat. Quamuis fuitzet obcccatus, tarn.en mortem timens de
rege Stephano, fugierat in Grecia. Qui ab imperatore honorifice-
suseeptus erat, im,posuit sibi nomen Grastan.tinus; qui et ibi LIM
pridean edificauerat ciuitatem Contantinaan in Machedonia et multi
hungari atrocitate regis Stephani fugierant ad ipsum. Quo mortuo
corpus eius preceptu regis Fulbertus episcopus reportauit, et in
Albensi ecelesia sepeliuit. Bela uero filius eius in Hungaria occulte
tenebatur a principibus propter furorem regis. Qui manes mito
cousin regi manifestauerunt, quena post excecationem mortumn
credebat. Quena cuan rex ueraciter sduisset niuere a Paulo episcopo
et Othanaro comite, quorum conscientia retentus erat, gauisus est

Toldy: anno.
Toldy: Boroneh.

www.dacoromanica.ro
 87

gaudio magno. Quia absque dubio sciebat se heredean non habere.

Statimque anisit nuncios in Seruiain et filiam Vros comitis magni
in legittimam uxorem Bele traduxerunt. Que non post multos dies
procreauit Geycham. Quo audito rex gauisus est ualde. Disposuerat
eum rex uiuere, in Talna. Et daba,ntur ei regalia stipendia. Ante-
cfu.am Tex Belain sciuisset coniurauerat cregnum, ut poSt regem filius
sororis sue Sophie nomine Saul regnaret. Contigit autem ut rex
incideret in gra(113)uem infirmitatem. Agrie, ita ut comes mortem
iii uidebant. Bars uero Comes et Iwan inani spe ducti, a traditoribus
in regem electi aunt. Cum autem deo uolente rex conualuisset, Iuani
caput decollatrit, Bors uero comitem turpiter de curia reiecit in Gre-
ciam, et ita statutum est, quod de prop agine sua amplius ad cucriam
regiam nullus dignus esse iudicaretur intrare. Proptar hoc principes
ausi sunt regem Belam manifestare, quia super hoc rex ualde con-
dolebat, qui sibi succederet.
Rex autem Stephanus diligebat Ku.nos twac temporis plus
quam deceret. Quorum dux nomine Tatar, qui a cede imperatoris
cum paucis ad regem fugerat, curn rege rnorabatur. Rex autein in-
cidit in dissenteriam. Kuni uero qui promissionibus1) regis fuerant
assueti sceleribus, nec tune minus seuiebant in hungaros. Hungari
uero uillani cum audissent, quod rex in mortis esset articulo, inter-
fecerunt Kunos, qui eorum bona diripiebant. Tatar autem dux Ku-
noruan conquestus est Tegi de nece suorum. Rx autem putabat
anime 2) aliquantulum alleuiatum esse ab egitudine. Cumque rii-
disset Tatar lacr:mantem ceteroscrue Kunos circumfusos lamentan-
tes, quia supra modum diligebat eos, infremuit et dixit: Si sani-
tati restitutus fuero pro uno quo que, quem ex uobis interfecerunt,
dec.= interficiam. Nunc de uita mea ne desperetis, quia eunualui.
Et hys dictis extendit mums suas in Kunos. Qui precipites irruerunt
ad osculandum manus eius, et pre nimia presoura defatigauecrunt re-
gain. Unde etiam recidiuo dolore corru.ptus sublatus est de medio.
Sed euin esset in articulo mortis, monachalem habitum, relict
regno, suscepit, armo regni sui X-o VIII-o et sepultus eat Varadini.

Toldy: permissionibus.
Anima.

www.dacoromanica.ro
 88

LXIX. Vic Bela cecus filius Almi ducis ceci in regem legitime
coranatur.

(114) Regnauit auto= post eum. Bela cecus, filius du.cis Ahni ceci,
omnenique numerum maloram deuitans, honorarii operu.m exercita-
tioni huaniliter adherebat. Nec posuit carnean brachii mi in adiuto-
rium, nec habuit fiduciam in homine, sed ad Altissimum posuit
refugium suum, et factus est Dominus protector eius. Et deduxit
eum in raultitudine misericordie sue, de fructu uentris sul posuit
super sedean. sua.m. Confirmatum est ergo regnum jfl manu eius, et
inimicos eius dedit Dominus in obprobrium eius, usque in presen-
tem diem. Genuitque quatuor filios, scilicet Geysaan, Ladizlaum,
Stephanum et Almum. Quo regnante regina Elena, habito consilio
regis et baronum, fecit congregationem generalem in repan iuxta
Arad. Illa igitur die dicte congregacionis, dum Tex sedieset super
sebum regni oui, uenit fregina cum falls mils et sedit circa regem.
Dixit autem ad populum uniuersum: Omnes fideles, nobiles senes
et iuuenes diuites ac pauperes audite! Cum cuiqu.e uestrum deus
uisum dederit naturalean, uolo audire cur &minus floater rex Fails
oculis sit privatus, et quorum consilio hoc sit actum, modo mihi pro.
palate et eos fideliter in hoc loco uindicantes, noble de ipsis finem
date. Ecce enim deus regi nostro pro du.obus oculis dedit quatuor.
Facta igitur hac uoce irruit omnis populus super illos barones, quo-
rum consilio rex obcecatus fuerat. Et quosdani ex rpsis ligauerunt,
quosdam uero detruncauerunt. Sexaginta autem et octo prophanos
ibidem crudeliter occideru.nt, et omnes successores ecanni tara uiri
Tram mulieres eodean die sunt registrati. Insuper omnis Monism
possessio ecclesiis cathedralibus est diuisa. Et sic omnes ville con-
dicionales de Hungaria donaciones regum nominantur.
Quia uero hungari semper fluctuant (115) injuria gent onare sal.
sum., filii nequam Leuiatam per nuncios inuitabant Borich adulterum,
ut ueniret, et eorum adiutorio regnuan sibi uendicaret, r.redentes ip.
sum esse filitun regis Colomani. Borith itaque &nit ratenoruim po-
lonorumque auxilio, uenit in confinium liungarie in directo loco
qui dicitur Seo. Rex auteni collect exercitu ibat obuiam ei. Plurimi
autem ex nobilibus, in partem Borithi cesserant. Proceres autem
Hungarie uocati sunt ad colloquendum cum rege. Interrogauit autem
eos rex, si scirent Borichium. adulterum esse, uel filium regia Colo-
mani? Fideles autem repi responderunt, quod indubitanter scirent
Borichium esse adulterum et nullatenus dignura iam ease corona
www.dacoromanica.ro
 89

regis. Infide1es autean et contradictores musitabant incerta, et ti-

tubantes in duas partes claudicantes'). Rex autem et consiliarii
eius, quantum in ipsis erat segregauerunt hedos ab ag,nis. et firmiter
statuerunt, ut ibidem interficerent proditores. Ne forte si diutius
diffearent, traditores transferrent se ad Barieh, et hoc regni reuer-
teretur in periculum. Orta est igitur seditio, et ibidem. ceperunt
Lampertum comitem, quern cum extraxissent a rage, frater eius
gexmanus sedili 2) scidit per medium caput eius et cerebrum per
scissuram. exivuit. Nicolamm comitem filium eius ibidem decollaue-
runt. Moynohh de genere Acus, et alios ibidean occiderunt. Re-
sidui uero ex traditoaibus secesserunt in panes, et collectis uiri-
bus suis uolebant regem. inuadere. Fideles autem occurreru.nt
eis. Erat autern caput traditorum Tyodor de genere Symad,
et Folcus, et Tytus et perecipuus Sampson. Laudauit autean
Sampson, qui erat pater comitum Thomas et Tarda, quod
iret in conuentuin regis et ipsum coram muhis uituperaret. Quo
audito omnes laudauerunt. Et ipse Barich inani spe seductus, gra-
tes ei magnas retulit, et q-uod inceperat, hoc adimplere flan simu-
lauit, putans enim de uituperacione regis regnum habere. Rex au-
tem descenderat prope fluuium Seo, et cum sederet in papilione
sua cum suis principibus et militibus, ecc.e Sampson intrauit et
regi dixit: Quid facia uiliseiane canis cum, cregno? Utilius est (116) do-
mino tuo Borich repum haber; et tu uivas in monasterio tuo, sicut
uixit pater tuus. Cum uero principes cregni subito commoti fuissent,
Johannes filius Otthonis notarius regis, Symigiensis prepositus dixit
ad comitem Bud: Quid expectamus, quare non apprehendimus
eum? Cumque appilehendere uoluissent, ille citissime equum as-
cendens fugiebat. 11li autem. ad presens equu,m non habebant, qui
de circulo regis ad consilium pedes uenerant; sed tamen clamor
magnus fuit. Cum autem seruiens comitis Bud clamorem audisset,
equum sine sella ascendit, et ipsum cum lancea usque Seo persecu-
tus est. Tyodor autem et alii socii eius uolebant nauem intrare, illum
citissime traducere, sed usque huc non potuerunt. Sampson uero
equitans cecidit in fluuium, quem persecutor in fluuio lanceauit
Habebatque Sampson. sub tunics panceriam, qui pre grauamine
lorice natare non potuit Borich autem cum magna anultitudine
Toldy: elaudicabant.
Toldy adaugii: quodam.
Toldy adaug: sed in flumine submersus interiit.

www.dacoromanica.ro
 90

rutenorum et polonorum castra metatus est prope ad regem. Pro-

ceres autem regni Hungarie miserunt ad ducem rutenortun et po-
lonorum, qui pro Boricho uenerant dicentes: Non deeet nos con-
tra iusticiasn querere regnum homini adulterino. Nos enian scimus
quod de iure regnum habene debeat Bela, et ipse repat cum consensu
totius regni. Hys auditis duces Ruscie et Polonie destiterunt autplius
adiuuare Borichom, et reuersi stmt sing-uli in suas prouincias. Bo-
rich autem cum multitudine populorum uenit pugnare contra regem.
Rex autem diuino fretus auxilio contriuit omne robur Barichi in
prelio, et fugauit illum in gladio, conclusit exercittun Polonorum
in morte, in ipsa festiuitate Marie Magdalene, accipiens spolia
eorum, et reuersus est cuan magna uictaria. In ipso autem prelio
acriter et precipue pugnauerunt Myksa, Gaab, et Batur, et multes
ex illis eepertmt et interfecerunt Eratque eorum lorica sanguine
humano confecta. In hoc prelio Miksa cepit Tyod.oriuxn intentorem
malorum, Vosos eepit Vitalem, Gaab uero fratrean camitis de Cra-
couia polonum, Baum- cepit Endre. Quos cuan ad regem dux (117) issent
grates multas retulit eis et elegantissime remunerauit eos. Postquam
autean regnum confirmatum esset in inanu regia Bele, utebatur ex
uino multum. Cuius aulici consueti erant, ut quidquid in ebrietate
regis petebant, habebant Et post ebrietatem rex recipere non po-
tarot. Poch et Saul uiros religiosos in ebrietate sua tradidit in ma-
ntis inimiconun suorum, qui absque causa interfeeti aunt. Regnauit
igitur ipse Bela mewl annis nouem, mensibus XI diebus XII. Mi-
grauit autem ad dominum anno domini MCXLI-o. Idus Februarii
feria quinta. Cuius corpus Albe quiescit.

LXX. Hic Geysa coronatur in regem.

Respexit autem dominus Hungariam et dedit propugnatorem

graclientem in multitudine fortitudinis sue. Dedit enim dominus
regnum Geythe puero suo. Qui in die sancte Cecilie uirginis coro-
natus est. Cuius dextram apprehendit et confortauit, subiecitque ei
gentes multas et dorsa regum uertit in fugam a facie gladii eius.
Rapolt uero miles Alamanus eastrum Poson ex-probitate1) Iuliani

1) Toldy completeazi lacuna de aci prin industria et ianprobitate.

www.dacoromanica.ro
 91

comitis ceperat. Quod hungari non pro modica habuerunt penuria-

Sed rex adolescene ea non silenter quieuit. Duxit enim rex exerci-
tvm contra furorean teutonicocrum insultancium, et Hengarie(118)
confinia deuastanciiun. Quamuis enim Cesar in propria persona non
uenPrat supex regem, uniuersum fere robur regni Teutonicoram ad
extirpandam. Hungariam commouerat. Herricus autein quidam. dux
Austrie, principalis aduersarius regis, omnes bellatores de Saxonia
et de Bauaria seciun adduxerat. Erat enim tutor pupilli ducis Her-
rici Leonis, cui Saxonia et Bauaria hereditario competebant. Con-
gregati sunt itaque teutonici in multitudine fortitudinis sue confi-
dentes, et sicut gygantes steterunt contra hungaros. Rex autein cum
uniuerso exereitu suo posuit spem suam in deo, et ordinatis agmini-
bus cepit ire contra hostes ems. Sed et sacerdotes et leuite cunctique-
clerici qui aderant in spiritu contribulato et corde contrito implore-
bent adiutorium doanini nostri lesa Christi, et presidia sanctorum an-
gelorum et maxime inuocabant clemenciam dei genetricis uirginis
Marie, cuius patrocinio beatus rex Stephanus Hungariam speciali-
ter commendauit. Rex autem accinctus est gladio et gloria domini
apparuit super eum, confortatumque est illico cor efus thuinitus,
et ipso robustior factus quam prius, exhilarate est facies eius, et
totus alacer ibat in prelium. Cum.que appropinquasset Guncel, qui-
dam autenticus qui utramque linguam eorum bene nouerat, nun-
ciauit regi, quod exercitus teutonicorum appropinquaret. Et dixit
optimism tempus ease regi ut irrueret super eos, quia pauci sunt,
et non manes, quos in adiutorium uocauerant uenissent. Tune rex
cum omni exercitu suo accelerauit super eos trans metas Hiingarie.
Teutonici uero quasi gygantes obstupebant in equis arduis et opti-
mis, eusperbi et abusione insultantes impetebant Thingaros, ut contu-
meliis Buis terrorem eis incuterent. Hungari uero ex aduerso appro-
pinquauerunt ad prelium, et intonu.erunt buccinis et clanxerunt
elassicis, et clainauerunt ad Doaninum, et clamor uociferanevan ascen-
dit in celum et belligerantium et cocrnissum eet prelium. Bieseni
uero peesimi et Siculi uilieeimi omnes pariter fugierunt sicut (119) oyes
a lupia, qui more solito preibant agmina hungaroram. Tuno etianr
priusquam hungari confligere cepissent, quedam agmina hunger.
rma perterrita Inuit a furore teutonicorum. Preualuerunt teutonici
hungaros in initio bellici conflictus, qui sicut heretici circa prin-
cipia &Inver feruescunt, et in fine tepescunt. Tune auunculus do..
xnini regis, Bele ban nominatus, gloriosus in milibus suis irruens
super agmina teutonicorum, percussit eos ex aduerso grauiter, et

www.dacoromanica.ro
 92

magnam stragem fecit in illis. Sed electi milites regis impetum fe-
cerunt in hostes: grauatum eat prelium contra teutonicos, et fora-
tudo ear= dissipata ,eat, et corruerunt in ore gladii plus quam
septern milia bellatorum, reeidui uero fugierunt. Saluauit igitur
.deus hungaroe in die ilia de faucibus draconum crudeliter seuien-
sum. lbi usque adeo contritum est robur teutoniearum, quod nec
rusticie hungaris in confinium eorum habitantibus aliquam iniuriam
seu quodcumque grauamen inferre presumpserunt. Rex autem di-
uina gracia felici potitus uictoria, simul cum uniuezsa gente ma
beneadt et glorificauit deum. In eodema autem prelio comes Uros
-cepit comitem Rapolt teutonieum, qui iam pridem nocturnis
castrum Posan occupauerat, et Gabriel Accionem.1). Post hec in
diebus illis fames afflixit Hungariam, que magnain partem homi-
/aunt in morte obsarbuit.

Val Cesar Corrardus per Hungariam uadit literosolimam.

(120) Circa etiam.eadern tempora Corrardus Cesar iter faciens

Tosolimarn, per Hungariam; Ilungarie uero non Christi peregrinus
apparu.it, in qua non pacean, sed potius kern tiranni et predonis
exercuit. Nasa peticionis eimulacione inuenta, aditum 2), a regno
Htmgarie pecuniam non modicam extorsit, ita ut nulla meter ec-
clesia sine monasterium totius Hungarie remaneret, de quo pecunia
non extraheretur et peregainanti Cesan i pre timare non offerretur.
Curus Cesaris preeessum egregius flex Francoru.m uenerabiliter, et ut
decet Christi peregrinum subeecutus, a rage Geyeha honorabiliter
.suseeptus est. Apud quean aliquamdiu commoratus, conpaternitatis
uinculo regi Geyche sociatur, et tali dileccionis nodo internexo,
multis muneribus, a rege 'Geycha honeste conducitur et pretor om.-
-nem regni moleatiam, Hungarie fines cum suo exercitu s) in Greciam
penetrauit. Postmodum autem rex Geycha, referente quodam milite
suo nomine Gurk, audiuit quod Borich, adulterius regia C,olomani
esset in comitatu regis Francie, misitque ad eum dicens: Non est
bonorum reddere malum pro bono, nec insidiantem uite mee
uestrum ecrat defendere. Hys auditis facta est contencio inter reges
Francorum; querebant enim milites eius, quisnam esset inter eos,

Toldy: Otthonem.
Toldy: pro aditu.
Toldy adaugil: transeundo.

www.dacoromanica.ro
 93

qui mortem regis machinaretur, ut inuentus ab hys interficeretur.

Borich autem uenerat cough quorumdam hungarorum, ut si ipse
regnum intrare posset, tune a multis pro domino haberetur, et re-
lict rege ei multi adhererent. Qui uero cum talia audisset statim
ad pedes regia Francorum se prostrauit, ultam ab ea et ueniam ro-
gaturus, ut eum absque lesione extra reg-num cum co ire permitte-
ret. Cumque rex Geycha au.disset Bocrich apud regem Francorum, ro-
gans eum ut pro amicitia sua Bocri(121)chium ei uinctum remitteret;
cumque hoc rex Fran.corum audisset, dixit: Nou.erit rex, quod do.
mus regia quasi ecclesia, pedes eius quasi altare, et quomodo pos-
sum rreddere uinctum eutn, qui ad domu.m regalem q-uasi ad eccle-
siam, et ad pedes regis quasi ad altare se prostrauit? Cui nuncius
ait: Quoniam magistri nostri sic interpretantur ut adulterinam pro-
geniem eccesia non communicat. Borich autean uidens sibi mortem
imminere, ea nocte rapuit unum dextrarium. regis Lodouici, et au-
fugit. Quidam auteln de agazonibus occurrens ei uoluit eum tenere,
quern Borich cum gladio percuciens, a uertice usque ad medium
pectus eius descidit, et ipse manus sequ.entis euasit.
Post hec autem rex Geycha dedit ducales expensas fratribus
suit; Ladislao et St.ephano, duxitque exercitum in Rusciam super Lo-
domeriu.m ducem ut uindicaret iniuriarn soceri sui Minosloy, pro,
quo etiam iam pridem miserat exercitum, qui male tractatus fue-
rat a Rutenis et Cunis. Regnauit autem annis uiginti., mensibus tri-
bus, diebus XV. Migrauit autem ad dominum anno domini MCLX.1-a
pridie Kal. 'mill feria quart& Cuius corpus Albe quiescit.

LXXII. Steplianus coronatur.

Loco eius coronatur Stephanus filius eius et regnauit minis xr

mensibus nouem. diebus tribus. In cuiug imperio dux Ladizlaus
regis ced usurpauit sibi coronam dimidio anno. Migrauit au-
tem ad dominum anno domini MCLXXII-o Kal. Febuarii feria
prima, cuius corpus Albe quiescit.

LXXIII. Stephanus usurpat sibi coronam.

(122)Post hunc autem Stephanus frater eius ugurpauit sibi coro_

nam mensibus quinque. Coronatus est autem tercio Idus Februarii
in dominica Exsurge, deuictus est autem in festo sanctorum Ger-
uasii et Protasii feria tercia, uli nobiles Hungarie corru.erunt. Post

www.dacoromanica.ro
 94

hoc expulsus est de regno. Obiit in castro Zemlen nano domini

MCLXXIII-o tercio Idus Aprilis feria quinta. Cuius corpus Albe
quiescit. Idem uero rex Stephanus filius Geyse migrauit ad domi-
num armo domini MCLXXIIL quarto Nonas Martii, feria prima.
Cuius corpus Strigonii quiescit.

Bela tercius coronatur.

Postea regnauit Bela frater eius, qui fures et latrcmes perse-

tutus est, et peticionibus loqui traxit originem ut romana habet
curia et imperil. Qui coronatus est in diebus Ianuarii feria prima.
Reenauit autem annis XXIII. manse uno diebus )aX. Obclormiuit
autem in domino anno eiusdem 1VICXC Kal. May feria tercia. Cuius
-corpus Albe quiescit.

Emericus coronatur.

(123) Cui succeesit Emerieus filius eius et regnauit annis

.mensibus VII diebus VI. Huius uxorr Constantia filia regia Arragonie,
Cesan Frederico per e,cmsilium apostolici copulatur. Migrauit autem
ad dominum arum domini MCC pridie Kal. Decembris feria DI
Cuius cocrpus requie' scit in eoclesia Agriensi.

Ladizlaus secundus coronatur.

Post eum regnauit Ladizlaus filius eius, et coronatus est VII

Kal. Septeanbris feria quinta. Regnauit autem mensibus VI diebus
V. Migrauit autem ad dominum armo eiusdem MCC primo Nonis
May. Cuius corpus Albe quiescit.

Andreas pater sancte Elyzabeth coronatur in regent.

(124)Huic successit Andreas filius Bele tertii. Qui Andreas coro-

natur est uicesimo septimo die post obitum regis Ladizlai, quarto
Kal. Iunii in Penthecostes. Cuius uxor fuit domina Certrudis de Ala-
mania, de qua genuit Belam, Colomanum, Andreaan et beatam Ely-
zabeth. Sed proh dolor humani generis inimico procul dubio sua.
,,dente, uxorem Bank bani mag,nifici uiri domina memorata ni tra.
cuidaan fratrid hospiti deludendaan. Quam ob murrain idem
Xank banus de genere Bor oriundus, suum gladium in regine san-.

www.dacoromanica.ro
 95

guine miserabiliter orucntauit, et diro numere sauciatam armo do-

mini MCCXII interfecit. Cuius corpus in monasterio griseorum mo-
nachorum de PeBs tumulatur. Pro cuius nece uox flebilis insonuit
in tota Parmonia, et in omni genere Bank bani execrabilis et hor-
lenda est sanguinis effusio subsecuta.

LXXVIII. Andreas uadit Ilterosolyntam.

Post hec Andreas terragn sanctam uisitauit ad mandatum do-

mini pape. Quod mandatum acceperat dum esset adhuc dux, sicut
habetur extra de uoto et uoti redemptione: Licet uniuersis. Quia
ipse compleuit et redemit uotum patris. Et ibi in terra sancta su-
per exercitum Christianorum contra Soldanum Babilonie capita-
neus et dux preficitur, et mox uictor efficitur gloriosus. Mansit au-
tem tribus mensibus. Regali denique thezauro exposit diuersorum
sanctorum per ipsum reliquie comparantur: capuz uidalicet pro-
tomartyris Stephani, et caput beate Margarete uirginis et martytris,
(125), dextera beati Thome apostoli, et sancti Bartholomei; itean de
uirga Aaron, et una de sex idriis illis in quibus Christus mutauit
&quartz in uinum, et &lie multe, quas potuit congregare. Reuersusque
in Hungariam cum pretiosis thezau.ris sanctorum.
Regnum autem suum reinueinit in prospero statu. Non tamen
hoc suis meritis sed sanctorum quorum reliquias afferebat ascribi
uoluit. In occursum ergo regis Benedictus filius Ega cancellarius
regine manes prelatos ecclesie compellebat Modo autem illas reli-
quias sanctas specialiter ille ecclesie habent, q-uorum preiati regi
uenienti obuiam occurrerunt. Transactis itaque novena annis rex ge-
nerosam Elyzabeth filiam strain nobili uiro Lodouico Turingie
Lanthgrauio copulauit. Qui post znultos annos sianiliter cruce signa-
tus deuote Iherosolimam pergens, ibidezn migrauit ad Christum.
Cuius festum Iherosolimis denote celebratur. 1Vligrauit wizen]. rex
Andreas ad dominum anno domini MCCXXXV, tricesimo anno
regni sui. Cuins corpus in monasterio de Egrus feliciter trequiescit

LVWC. Rex Bela quartus coronatur.

Rex Bela post eum filius eius coronatus est pridie Idus Oc-
tobris feria prima qua cantatur: Da pacem domine! in cathedrali
ecclesia beati Petri Albe, quam ipse consecrari fecit, Colomano duce
ratee eiusdem ensem regalem ad latus ipsius honorfico tenente,

www.dacoromanica.ro
 96

Daniele uero duce Rutenorum equuan suum ante ipstun summa

cum reuereucia ducente. Regnata autean. XXXV mulls, Anno do-
mini MCCXLI ipso Bela regnante Mangali siue

LXXX. Aducntus primus Tartarorum.

Tartari cum quinquies centenis (126) minus armatorum regnum

Hungarie invaserunt. Contra quos Bela rex iuxta limner" Seo pre-
liana uincitur, in quo prelio fere exstinguitur militia regni
miiuersa. Ipso uero Bela rege ad mare fugam faciente, Tartari
usque ibi ipsum crudeliter insecuntur. Manserunt enim ipsi Tartari
in regno Hungarie tribus anula. Et quia seminare lilia temporibus
non potuerunt hungari, ideo multo plures post exitum Mormon fame
perierunt, quam illi, qui in captiuitatem ducti stint, et gladio ceci-
derunt. Post hec autern xex Bela reuerstzs est de raaritimis partibus,
et ducem Austrie Fredericum uirum bellicosu.m ante Nouam
tem gens occidit in prelio hungarorum, et transfixit per maxillam.
Licet tamen idean dux ceciderit in hoc bello, Bela rex prefatus
umphuan cum hungaris perdidit.

LXXXL Pagiuit rex cum Othocario.

Post hec idem rex anno domini MCCLX-o congregauit exerci--

tum copiosum contra Othocaru.m. regem bohenoruan. circa Mora-
uiaini una cum filio suo Stephano et Alpra duce cumanorum. Sed
uictus fugit circa Haymburg 1.1.1-o Idus Julii. Erat enim uir paci-
ficus, sed in exercitibus et preliis minime fortunatus.

LXXXIL Flagellat se populus.

(127)Ipsius etiam temp ore anno domini MGCLXIII-o plebs flagel-

lis se feriendo poinersaliter discurrebat. Obiit autem anno domini
MCCLXX-o Nonas May feria VI-a in festo Inuencionis sancte
crucis in insula Budenst Et sepultum est corpus eiue Strigonii in
ecclesia Fratrum minorum, constructa ad honocrean uirginis gloriose,
q-uam ipse dominus rex Bela adhuc uiuens sumptuoso opere et pul--
chro fecerat incoari. Uhi cum domina regina consorte sua Maria
nomine, filia ianperatoris grecorum et duce Bela filio su.o carissimo,
feliciter requiescit. Vir uirtutibus plenus, cuius imemoria quasi met
dulcorosum usque in diem hodiernum in ore omnium hungarorum,

www.dacoromanica.ro
 Cl)

Solul lui Basarab oferi Carol Robeft.

Anul 1 t101-

www.dacoromanica.ro
 97

et aliarum plurium nationum suauescit. Cuius corpus Philitmus ar-

chiepiscopus Strigoniensis de ecclesia imemorata auferri exhumando
fecerat contra jura, et in sua ecclesia cathedrali indebite tumulari.
Super quo facto coram supremo pontifice causa diutius uentillata,
Fratres minores cum honore maxim. rehabere ex integro meruerunt,
et coram wirginis ara gloriosius condiderunt, uhi hi pulchri uersus
continentur:

Aspice rem caram tres cingunt uirginis aram,

Rex dux regina quibus assint gaudia trina.
et sequitur:
Dum licuit, tua duni uiguit, rex Bela, potestas,
Fraus built, pax ,firma fuit, cregnauit honestas.

LXXXIII. Stepluuuzs filius Bele coronesur.

Post ipsum armo domini MCCLXX-o cepit regnare filius eius
Stephanus super totam Hungariam. Qui. Othacarum regem bohemo-
rum in Hungaxiam cum bohemia australibus bramburgemlibus ac
ceteris anixtis gentibus cum potentia uenientem ante fluuium Babcha
deuicit Ina-inter (128)ac fugauit. Preterea Budun oiuitatem bulgairorum
expugnauit, et bulgaros superauit, regem eonun sibi compulit de-
Bemire. Regnauit autem duobus minis et mortuus est in mono tertio
regni sui in Magna insula, et sepultus est in ecclesia beate Vir-
ginia in insula Budensi, in loco Beginarum.

LXXXIV. Ladizlaus filias Steplutni coronatur in regent.

Cui successit Ladizlaus filius eius, et coronatus est eodem anno,

quo mortuus est pater eius, uidelicet arum domini MCCLXXIH-o.
Qui impeautore adiuuante circa Morauiam occidit regem Othocaruan
supra dictum in prelio. Postea cu.m anno domini MCCL=II-o
Oldamir dux Cumanie congregato exercitu cu,manorum, circa lacum
Hood uocatum, uolens hostiliter regnum inuadexe hungaronun ut
suo dominio subiugaret, contra emu rex Ladizlaus, ut fortis Josue
pro gente sua et regno pugnaturus acoessit. In cuius exercitu Lo-
randus filius Thome miles strenuus contra Cumanos lanceauit cum
impetu uirtutis sue, et laudabiliter percussit plurianos et proetrauit.
Postea cum prelium committeretur inter partes fortissimum, subito
et inopinate ex diuina dementia pluuia grandis exoritur contra fa-
7

www.dacoromanica.ro
 98

ciem paganorum et qui in arcubus spesabant et sagitta, propter ym.-

brium densitate.m, inkta propheticum facti aunt ut stercus terre. Et
sic rex Ladizlaus uictoriam obtinuit diuino fretus auxilio. Tandem
postea panel de ipais Cumanis qui eu.aserant ad Tartaros fugientes
quorum instinctu Tartari armo domini MCCLXXXV-o secunda vice

LXXXV. Secunda uice intrant Tartari.

(129)Intrauerunt in Hungariaan, et usque Pesth uniuersa miserabi-

liter combusserunt. Iste enim rex Ladislaus Miami re& Karoli de
Apulia in coniugium habebat . Sed spreto thoro coniugali filiabus
adhesit cu.manorum, Cyduam Cupche,ch et Mandulasn uocatas, ac
alias quamplures in concubinas habebat; guarani amore cox eius
est merito deprauatum et a suis baronibus et regni nobilibus odio
habebatur.

Firmanus legatus intrat.

Hine insuper contra eum, qui cumanice et non catholice com

uersabatur Philippus Firmanus sedis apostolice legatus aduenit, qui
barbas radere, crines detrancare contra mores hungaricos, et pileos
cumanicos, quorum usus in hungaria iam in consuetudine habeba-
tur, abicere demandabat. Regem etiam anathematis uinculo feri.
ens, ut paganos odiret, ritun1 chriatianorum diligeret, et thoro uiue.
ret coniugali. Sed nichil in rege paroficiens repatriauit.

Rex Ladizlaus interlicitur.

Post hec in breui ipse rex anno domini MCCXC-o feria se.
cunda proxima ante festuan sancle Margarethe uirginis et martyris
prope castrum Kereszeg ab ipsis commis quibus adhesemat est mi..
serabiliter interfectus. Tempore enim istius regis Ladizlai cepit
Hungaria a sua snagnifica gloria reflecti, ut cams flebiles et euentus
inferius ostendent. Ceperunt namque in ea (in)testina bella ard(130)-
surgere, ciuitates confringi, uille per combustiones ad nichilum re-
digi, pax et concordia penitus conculcan, divites deficere, et nobilea
rusticari pre inopia paupertatis. filo tempore biga, scilicet duarum
zotarum uehiculum a regni incolis, currus regis Ladizlai ducebatur,
quia prop ter continua spolia animalia uehicula trahentia defecerani

www.dacoromanica.ro
 99

in regno, sed homines more pecorum bigis iuncti uices animalium

impendebant.

LXX.XVIII. Dux Andreas de Veneciis in 'Hungarian& inducitur.

Post cuius regis mortem eodem anno XVIII-o die Andreas dux
Teneciis coronatur. Qui uluente adhuc Ladizlao rege adductus in
Hungariarn fuerat Cuius Andree regis ortum et originem uideamus,
qua racione meruerit coronam Hungarie accipere. Cum enim rex
Andreas secundus, pater quarti Bele regis et Colomani ducis mor-
tua prima Imam sua, uel potius interfecta, ut superius dictum. est,
-mare ad mandatum ecclesie transfretasset in terram sanctann, ad ex-
pugnandum pro sepulchro domini, ibi uictor existens reuertebatur
feliciter cum honore. Tandem. in Ytalia applicuit, et quadam uicc
apud marchionent Estensem est znagnifice hospitatus.le uero
marchio cognoscens regem esse uidumn, filiam suain excellenter
pulchram et bene ornatam conspectui regia astare fecit. Rex uero
:uidens earn pulchram et suis oculis gratiosam, cum absque hoc du-
care uelet uxorem, cu.m eadem domicella eodem die contraxit ma-
trimonium, et in Hungariam secum duzdt. Mortuo uero rege An-
drea, domina ista uolens redire ad parentos suos, conuocatis prin-
,cipibus regni Hungarie archiepiscopis et episcopis, se grauidam
prole manifestis indiciis demonstrauit, et sic est reuersa in terram
-suam Esth uocatam, e.t ihi apud patrem suum puerum masculum pe-
perit, qumn in baptism Stephanum uocauerunt (131) Qui nutritus et
educatus sub hoc titulo, quod esset filius regis Hungarie, tandem
ad etatem ultimaan deueniens I) usurpare dolose marchionatu.m uo-
luit avi sui; sed idem auus su.us preualens ipsum remotius aufuga-
nit. Et sic Stephanus fugiens abiit in. Ispaniam ad Iacobum regem
Aragonie, qui habebat in uxorem sororean istius Stephani, filiam
Andree regis Hungarie; et ibi itliquamdiu commoratus, iterum in
Artaliam ueniens electus est potestas a ciuibus in Rauenna. Inde
fugatus uenit Venecias. Ibi autem uir quidam ciuis Venetensis Mui-
-tatis potior et dicior cognoscens et sciens ueraciter hunc esse filitun
regis Hongarie, tradidit sibi Miami suam in uxorem, et omnium
bonorum suorum participmn eum constituit. Ex illa auterm habuit
(ilium Stephanus, quem Andream uocauit nomine patria sui. Qui

i) To/dy: deuenientia.

www.dacoromanica.ro
 100

Andreas auxilio et consilio auunculoruan suorum, qui erant infini-

tarum diuiciarum, uiuente adhuc rege Ladizlao in Hungariam sub-
intrauit, eo quod asset dux, qui deberet babeare portionem in rep-to
regis Andree, titulo aui oui. Cum autem rex Laclizlaus fuisset occi-
sus, a baronibus regni Andreas dux feliciter coronatur. Qui anno
secundo regni sui cum exercitu maxiano Austriam debellauit. In
cuius imperio quidam nobles regni Johannes scilicet et Herricua
banus filii Herrici ac Ugrinus filius Pouch de Vylac allique quam-
plures in preiudiciu.m regia Andree a papa Bonifacio regem
petierunt

LXXXIX. Rex Karolus adhucl) existens, in. Hungariarn2) de Neapoli:

per quosdam barones regni Hungarie introducitur.

Quorum instaatiam papa admittens, quendam puerum XI an-

norum. nomine Karolum. anno(132)domini MCCXCIX-o uiuente ad-
huc Andrea rege in Hungariam destinauit. Cuius Karoli generado et
origo tali modo habetur. Rex Stepbanus quintus filius Bele guard
regia Hungarie inter alias filias habuit unam nomine Mariam uo-
catam, quam Karulo chard filio Karuli magni, qui ex donacione
ecclesie fuit rex Sycilie, tradiderat in uxorem. Qui rex Carobs
claudus ex lila filia Stephani regia genuit Carolum Martellusm no-
mine. Carolina ue.ro Martellus ex filia imperatoris Rodolphi Cle-
rnentia nomine genuit filium, quecm primo in terra sua uocauerunt
Carobertum, quasi Caroluan Robertmn. In Hungaria autem. ablato.
Roberto, ipsum Hungari Carolum uocauerunt. Ut autem late Carolua
regnare ualeret, et contra Andream regent potestatem accipere, papa
prefatus unum et alium de latere suo contra regem Andream pro
Carol destinauit. Qui nichil agere ualentes ad propria redierunt.
Interim armo domini MCCCI-o in festo sancti Felicia in Pincis idem
rex .Andreas, in castro Budeng requieuit in domino, et sepultus est
in ecclesia S. Ioharmis Euangeliste apud Fratres minores.

XC. Dux Vencezlaus de Bohemia inducitur.

Postea mortuo rege Andrea barones regni eodean anno in duas
partes celerius diuiduntur, ita quod Matheus, Omodeus, et Ugrinus

Subinteles: puer.
Toldy: Hungaria.

www.dacoromanica.ro
 101

potentissisni principes in regno ac alii nobiles quamplures Carulo

puero adheserunt, et eum regem nominabant uerbo non facto. Do-
rninicus uero filius Stephani dicti Porch magister Thauarnicorum
quondam. regis Andree, Demetrius filius Nicolai, Herricus filius
Herrici, uiri ualde magnifici, cum Iohanne archiepiscopo Colocensi,
et Andrea epiacopo Agriensi, Emerico episcopo Waradiensi, Haab (133)
episcopo Vaaiensi, Anthonio episcopo Chanadiensi, Nicolao episcopo
Boznensi, et Iacobo episcopo Scepsensi, cui usque uitam fuerat con-
cessus episcopatus, in mense Iulio uersus Bohemiam processerunt
ad regern Vencezlaum, ut regni ausciperet gubernacula bungarorum,
ne regni liberi libertatem amitterent in suscopcione per ecclenam
dati regis_ Ad ipsum autom regem Bohemie ob hanc raeronem po-
suerunt gressus suos, quia rex Othocarus, qui per reg,ran LadizIaum
fuerat interfectus, sicut est superius enarratum, habuit in uxorem
filiam domine Anne, filie Bele regis guard, qui ex ea genuit filium.
nomine Vencezlaum, qui regnauit in Bohemia patre moriuo multis
annis. Qui Vencezlaus uenire noluit, sed filium suurn ex filia
peratoris Roclolphi procreaturni et genitum nomine gnu-liter Ven-
cezlaum in quadam uila Godin uocata circa Morouam ex parte
Bohemie, quo prefati nobiles ct episcopi conuenerant, in regem hun.
garis tradidit naturalem. Et ipsi confectis instrumentis literarum,
et roboratot fidei firmamento unanianiter susceperunt. Abhinc Te
deum laudamus altissime proclamantes ad Albam ciuitatean regiam
deuenerunt, ubi Iohannes archiepiscopus Colocensis cum episcopis
aliis superius nominatis honorifice man coronarunt. Sedes namilue
tune archiepiscopatus Strigoniensis uacabat.Inde Budam uenientes,
ibique Iohannes archiepiscopus obdormiuit in domino, et Iacobus
episcopus Scepsensis quieuit in pace. Tumulantur autem in ecclesia
sancti Iohannis apud Fratres minores.

XCI. Rex Ladizlaus reuertitur ad patriam suam scilicet Bohemiam.

Postea rege jam dicto, quern Ilungari Ladizlaum uocauerunt,

in Buda degente nullum castrum, nulla potencia seu potestas, nul-
lum ius regale, sicut Caralo puero, ex parte baronum restituuntur.
Sed (134 ) una pars regni Carulum, altera Ladizlaum regent appellabant
nomine tantimt, sed non re uel effectu regie maiestatis, seu po-
testatis. Tune Tex Vencezlaus pater Ladizlai nouiter coronati,
dens et considerans palliates uersucias hungarorum anno domini
MCCCIII-o cum multitudine exercitus Pannoniam est ingressus, et
www.dacoromanica.ro
 102

iuxta Danubivan circa Pesth aliquantulum residene, Ladizlaum fi-

lium suum cum corona regni accipiens et Laclizlaum filium Ver-
nerii rectorem seu iudicem budensem, in suum regnum in. pace re-
u e.rtitur.

XCH. Papa per sacerdotes buderzses excommunicator.

Eodem tempore Frater Nicolaus de Ordine Predicatorum epis-

copus Hostlensis Cardinals, apostolice sedis auctoritate suffultus,
in Hungariaan pro Carulo adueuit. Qui Bude residendo diebus ali-
quot, uidens se nichil posse proficere, reuersus est in curiam et ibi
mortuo Bonifacio VIII in summum pontificem eligitur et creatur
et Benedictus appellatur. In suo autem receseu dues ciuitatis bu.
densis pro quodam casu in interdicto reliquerat. Interdictum quippe
religiosis et plebanis stricte seruantibus, surrexerunt pseudo-sacer-
dotes et perfidi, qui manifeste diuina populo celebrabant, et sacra-
menta ecclesiastica ministrabant publice interdictis. Insuper malum
malo cumulantes perniciosius, conuocato populo, accensis lucernis
summu.m pontificem Christi uicarium, archiepiscopos et episcopos
uniuersos regni Hungarie, ac uiros religiosos communiter excom-
municatos altis uocibus promulgabant. Hoc factum est castrum bu-
dense quodam dicto Petunmano regente, quem Ladizlao captivato
rex prefecerat Vencezlaus.

XCIII. Dux Ottho introducitur.

(135)Interdum uero filii Henrici, et quidam alii nobiles Otthonem

duct= Bauarie subintroducunt in regean Hungarie, qui uenEens et
coronam regni a Vencezlao oblata.m petiuit sibi dari, ac secuan fe-
rens anno domini MCCCV-o Albam regalem ciuitatem petiit ut ibi
coronaretu.r legittiane in regem. Quem Benedictus episcopus Wespri-
zniensis et hater Anthonius episcopus Chanadiensis in regem inun-
xerunt, et dicta corona regia coronarunt. Inde Budam ueniens, et in
die sollempni in decoro regio coronam sanctam habens in capite
per omnes plateas et uicos incedebat eques cuan populo copioso, ut
cunctis se esse regent 1egittimum publicaret. Qui in breui terraria.
Erdelw cum Beke filio Thome censuit uisitare, ubi Ladizlaus Woy-
uoda ipstun captivauit et in castro suo tenuit uinculatum multis
diebus. Qu.i miserabili fortuna sibi occurrente, de regno expellitur
hungarorum.

www.dacoromanica.ro
 103

XCIV. De inuencinne sacre corone.

Nec hoc pretermittendum est, quod cuna sacra corona per dic-
tum Otthonem ducem ad Hurtgariam portaretur, propter timorem
hostium fecit illfun includi per artem tornatoriam in flasccmem.
Cum autem equitaret cum suis sub noctis silencio in strata publica,
in qua plurimi uiatores transibant, casu de sella corrigiis, ubi erat
fiasco ille ligatus, quasi uas uinaritun, nullo uidente cecidit reso-
lutus. Postrmodum uero luce clarescente, dum uidissent non esse
thezaurum illum preciosum, quo citius potuerunt, timore percussi,
retro celeriter cucurrerunt. Quant coronam inter multos transeuntes
in terra iacentem in medio publice strate inuentam a nemine repe-
rerunt. Forsitan ceciderat(136)in prima uigilia 'togas, reinuenta est
autem sequenti die circa tempus non du.bium uespertinum. Mirum
ce.rte et miraculuan non tacendum! Quid enim. per hoc quod
corona cecidit intelligo, nisi quia dux ille usque uitam imam portare
non potuit hanc coronam, sed amisit de capite coronaan ipsam pa-
riter et honorem. Quid est quod a nullo inuenta, sed ab psis qui
portabant9 niEi quod ne Pannonia data sibi corona ab angel
privaretur. Quo facto ini eisdem eu.entibus Ladizlaus filius Wer.
nerli de captiuitate regis Vencezlai anno fere tercio liberatur,
et cum. Iohanne filio Chaak castrum budense per portam que est
iuxta synagogain iudeorum feria quinta post festum beate Petro.
nelle uirginis noctis in silencio subintrauit et. quosdam ciues bu-
denses suos aduersarios et proditores inuasit subito et destruxit.
Peturrnanus autean iudex ciuitatis nudus fugiens, uix euasit. Duos
enian ex ipsis ciuibus, scilicet Martunharman1) et magistrum. Marti.
num, iuratos ciues de duodecim, in caudis equorum per uicos et
plateas ciuitatis crudeliter trahi fecit et eorum ossa ignibus con-
cremari. Bona eorum obtinuit et possedit. Sacerdotes insuper Moe
perfidos superius nominatos manibus cathenatis et pedibus Thome
Strigoniensi archiepiscopo destinauit. Quos idem archiepiscopus
carceri mancipauit, et in eodem tristean spiritum. emiserunt.

XCV. Dominus frater Gentilis Cardinalis uenit in Hzutgariam.

(137)Cum igitur puer Karolus absque regni solacio in Ilungaria

moraretur, Frater Gentilis tituli sancti Martini in montibus presby-

1) Toldy: Marcum Hermann.

www.dacoromanica.ro
 104

ter Cardinalis de ordine Fratrum Iminorum ex autoritate

pontificia plenaria anno domini MCCCVIII-o Pannoniam intrauit.
Uno siquidem anno in pace transact anno domini MCCCIX-o con-
stitucione terribili promulgata, nobiles regni anathematis uinculo
innodauit, pauperibus uero et diuitibus uniuersis diuina strictiva
interdixit. Et hec fecit illis nobilibus, q-ui iura regalia et reginalia
nolebant restituere regi Caralo supradietch et qui eum regem ani-
nime appellarent. Ladizlaum uero Voyuodam Transiluanum speciali
excommunicacione feriens, co quod coronam raga.; qualm ab Otthone
duce dum eum captivauerat, receperat, indebite detinebat. Et quia
filiam suam idem Ladizlaus tradiderat filio Stephani regis Seruie
scismatico in uxorem. Quapropter cu.m prefa'ti nobiles extra &mi.
teria corpora iacentia conspicerent defunctorunn, amaro spiritu
perturbati, anno domini MCGCX-o congregati in campum Racus
circa Pesth Carulum sepe dictum in regem concorditer suaceperunt,
et Albam properantes, feria quinta in octavis sancti regia Stephani
sollempniter cum leticia coronarunt cuan sacra corona a Ladizlao
Voyuoda restituta. Anno eodem papa Clemens quartus, per cru-
ciferos aancti Johannis inter christicolas inundi huius inestimabilem
thesaurum fecit sagaciter 'Procurari ad passagiunn generale pro terra
sancta expugnanda; tradens dictis cruciferia graciorn eingularem,
pecuniam largientes ab' omnibus criminibus absoluendi usque ad
continuos quinque annoa. Sed postea de illo tanto thezauro nichil
factum uidimus effectiue.

XCVI. Pugna regis Karoli prope Cassam cum suis contra Matheum
et Mips Chnodei.

(138)Anno domini MCCCXII-o cum rex Carolus regale castrum

Sarus uocatuan a Decmetrio filio Nicolai ex mandato Mathei poten-
tissimi principia posse.ssum suis uiribus obsideret, idem Mathew;
filius Petri de Trinchinio mille et septingentos milites lanceatos
conducticios, et omne penitus suum posse contra regem in adiuto-
rium Demetrii destinauit, ut ipsum regem de sub castro procul pelle_
ret prepotenter. Principea autem exercitus Demetrhun supra dic-
tum. et Abam dictum pulchruan siue magnum constituit. Quorum
aduentum rex audiens, putauit se non posae resistere, in Sepea se
recepit. Cui Scepaenses equitea waiter et pedestres fideliter con-
cesserunt, cuna quibus rex hostes suos audacius est aggresaus.
Qui interdum ciuitatem Caasa uocatam expugnare ceperunt, pro
www.dacoromanica.ro
Lupta dintre regele Carol Robert i voevodul 8asarab.
Anul 1330.

www.dacoromanica.ro
 105

morte Oan.odei Palatini, quern in Cassa cassenses theutonici uel po-

tius Saxones peremerant innocentem. Quilma cum exploratores con-
clamarent regia aduentum, dirnissa ciuitate intrepidi obuiam regio
exercitui processerunt. Et ad locu.m pugnandi magia aptiorem rex
et ipsi piorimum festinabant, quern locum ipbi primitus occuparunt.
Rex interim in quadam valle circa Hamad cum exercitu coageo4one
sacramentali premiosa, et absolutione accepta, susceptoque domini
corporis sacramento, a eruciferis supradictis, mori se per amnia
parauerunt. At ipsi duriseimi paois hoste-s bellica aaona induti, de
montis euiusdam cacumine, in vallem prefatam protinus certaturi
obuiam regi descendebant, et in latere dicti montis, feria sexta in
festo sanctorum Viti et Modesti prelium durissianun est commissum,
quale a te.mpore tartarorum in Hungaria non contigit celebran.
In quo prelio de familia regis Kokos filius Stephani dicti Porch,
et Stephanus filius Bagen.1), Ladizlaus filiu.s Thome, Jacobus filius
Aladarii Michael Mims Petri (139) Clarke et Michael. filii Gurke et
Petrus castellanus de Bereg precian i nobiles corruerunt. Gurke sub
nexillo regia uexilliarius existens occisus, uexillo regis cadente, sub
uexillo cruciferorum rege pugnante. Ex parte uero altera Demetrius
filius Nicolai et Aba principes exercitus, ac duo (ilii Omodei mor-
tis iaculo uulnerati prepropere ceciderunt, et alii quamplurimi le-
taliter sauciati ibidem et alibi mortis debita persoluerunt; et licet
ex parte aegis plures ceciderunt, tamen rex uictoriam obtinuit glo-
riose. Quod factum a deo ease credianus et fatemur.

XCVII. Obitus domine Marie prime uxoris regis Karoli.

Anno domini MCCCXV-o domina Maria prima consors domini

regia naoione polona filia ducis Kasmerii tercio die post festuan
beate Lude uirginis et rnartyris in Themeswar uite cursum feliciter
terminauit, et in Alba regali in ecclesia beate uirginis terre gremio
vommendatur. Anno doanini MCCCXVIII-o accepit rex dominam
Beatricem filiam regia romanorm.m sororem regia bohemorum de
terra Luchumburgensi, que in reuolucione eiusdern amyl obdormiuit
in domino ,et Waradini in cathedrali ecclesia tumulatua-. Eodem
anno ecclesiam beate uirginis albensem, que frequenter Lncendio
uastabatur, incepit rex tegere plumbeis tegumentis, et cum gloriosa

1) Toldy: Bageri.

www.dacoromanica.ro
 106

testudine decorare. Insuper eciam columpnis firmissirais stabilire.

Eodem anno mortuus est Matheus palatinus.

XCVIII. Rex Karolus ducit in uxorem dominara Elyzabeth.

(140)Anno doanini MCCCXX-o accepit rex Karolus filiara La-

dizlai, regia polonoru_m. Elyzabeth nomine, de qua anno domini
MCCCXXI-o habuit rex filiurn nomine Karolum. Qui puer anortuus
est eodem fumo quo natas est, et in Alba sepultus. Anno doraini
MCCCXXIV-o in Vysseg,rad in fasto sancti Realizii de eadem re-
gina rex genuit filium nomine Ladizlauan.

XCIX. Fundatio claustri Lypuensis.

Anno domini MCCCXXV-o incoauit dominus rex Fratribus

noribus edificare ecolesiam in Lyppua ad honorem beati Lays noui
sancti, episcopi tholosani et confessoris, qui fuit frater carnalis pa-
tria sui, scilicet primogenitus regia Sycilie, filins Marie reg,ine, filie
Stephani regis Hungarie, fui Bele quarti, professor uoto et habita
ordinis Fratrum minaram.

Ludovicus n.ascitur.

(141) Anno damini MCCCXXVI.o III-o Nonas Marta natus est eidem
regi filins, quena nomine huius sancti confessoris consanguinei. sui
Lays pre gaudio appellauit. Anno domini MCCCXXVII feria quarta
ante Dominicam raniis palmarum ecclecia beata uirginis de Alba
regali quamuis plumbo tecta fuisset contra incendium ut superius
memini, tamen flebiliter egt combusta, et tota plumbea materia in
laminas producta de teto eius a facie ignis uehementis fluxit liquide
sicut cera, excepto uno campanili, quod supra sacristiam est, ubi
sanctaru_m reliquie quamplurime posite conseruantur; quod nemo
dubitat eorum meritis remansisse. Sed nichilominus eandem eccle-
siam postea iterum plum:Lb texit.

Andreas dux nascitur.

Eodem an,no in festo sancti Andree apostoli natus est ei

quem Andream appellauit

www.dacoromanica.ro
 107

CIL Felicianus uulnerat dominam Elyzabeth reginam.

Armo domini MCCCXXIIC mortuus est Ladizlaus filius eius-

Cum, autem hysdem teanporibus regnum. Hungarie pacis optate
tranquillitate gauderet et securum esset ab hostibus circumquaque,
pacis em.ulus et inuidie seminator dy-abolus misit in cor cuiusdam
militia nomine Feliciani de genere Zaah, inueterato dierulm, et ca-
nicie iam respersum ut dominum suum regem Karolum, et dooni-
nam Elyzabeth reginam, et duos filios eius Lays et Andream occide-
ret gladio uno die. Qui Felicianus per Matheum de Trinchinio quon.
dam. palatinuim fuerat exaltatus.(142)Tandem relict Matheo uene-
rat ad regem. Quem rex regio fauore diligens, securo ingressu, regis
ianua absque obice aibi patebat. Porro cuan rex una cum regina
et filiis suis prefatis anno domini MCCCXXX.o XV-o Ka. May- fe-
ria quarta post octauas Pasee in suburbio castri Wyssegrad in domo
sua pranderet, ante regis anensam claim subintrando idem Felicianna
astitit, et euaginato acutissimo gladio, uehementissimo ianpetu more
canis rabidi irunisericorditer regem reginam filiosque uoluit iugu-
lare. Sed misericordia misericordia dei prohibente, quod .uoluit non
potuit effectui mancipare. Tamen regis manum dexteram leuiter
uulnerauit. Sed proh dolor! regirte dextere manus qu.atuar digitos,
quos pauperibus et miserabilibus atque abiectis personis ericor-
diter in elemosinis extendebat, protinus amputauit. CUM quibus
etiam digitis innumerabilibus eeclesiis paramenta uaria consuebat
et altaribus sacerdotibusque ornamenta de preciosis purpuris trans-
mittebat, et calices indefesse. Cum etiaan pueros regios ibidem
astantes uellet occidere, pedagogi puerorum, uidelicet filius Gyula
de Kenesieb, et Nicolaus filius Iohannis Palatini se interponentes,
euadentilms pu.eris memoratis, letaliter uulnerantur in capite. Tune
Iohannes filius Alexandri in comitatu potokensi bone indolis iuue-
nis uicedapifer regine tunc existens, in ipsum. Felicianum quasi
in cruentam bestiam irruit, et cum bicello inter collum et scapulam
fortiter feriendo transfbrit, et ad terrain. deiecit. Hine et inde per
hostia gladiatores anilites regis gladiis terribilibus membratim mi-
serum laniantes, quoddam quasi anonstrum g,ladiis effecerunt. Ca-
put eius Budam mittitur, manus et pedes aliis ciuitatibus destinan--
tur. Denique filius eius unicus adolescens, et unus sibi fidelis fa-
mulus fugam capientes euadere iminime potuerunt, in caudis equo-
rum uite terminum percepermit. Quorum omnium cadauera canes
in platea cum cratibus corroserunt. Et dignum quippe erat ut Felicia-

www.dacoromanica.ro
 108

111114 qui multos ehristicolas membris eius feraliter mutilando pri-

uauerat, ipse membris omnibus iusto dei iudicio privaretur; et qui
fuerat tortor pauperum indefessus (143)a conununi morte hominum
exclusus canina et subitanea mane moreretur, ut quasi canje cum
eanibus perciperet porcionean. Filia quoque eius Clara vocabulo
uirgo pulcherrima de aula regia extrahitur, et naribus cum labiis
turpiter mutilatis solum dentibus patefactis, et octo dietis amba-
rum manuum amputatis pollidbus Gahem remanentibus per plu-
rium eiuitatum uicos et plateas perducta in equo serniuiu.a et mi-
sera proclamare compellitur in hec uerba: Qui regi infidelis est
per onmia recipiat talionem. Altera insuper filia Feliciani maior
Sebe nomine cuidean nobili nomine Kopay matrimonialiter amPta,
ante castrum Lewa iusau Emerici dicti de Bechei castellani ipeius
castri capite truncatur et ipso Kopay in captiuitatis uinculo monis
debitum soluit. Filii eiusdem insuper in insulam marinam per cm_
eiferos transportantur, nunquaim tetTam nativam reuisuri. Multi
denique de ipsius genere Feliciani nobiles trucidantur.
Sic igittur Felicianus infelix lese maiestatis crimen incurtrit, tur-
bauit regrium, extinxit semen proprium, suam gel:item infamauit,
et perdidit esca eanum effectus, solutus a seculo ligatua est in
baratro, ac sepultus in inferno: mundo extitit fabula, et infidelibus
disciplina. Tacna enorme factum uno die uix creditur accidisse. Huc
usque quo istud aceidit rex Karolus uentis prosperis nauigauit et
erispancia maris equo.ra sue fortune carina ad uotum sulcauit. Sed
iam fortuna uertibilis auersa 1) facie ualefaciens terga uertit, quia
undique bellis insurgentibus sua expedicio uincebatur; pedum etiam
ac ananuum dolore nimium torquebatur.

CHL Rex uadit cum exercitu contra Bazaraad 2)

(144) Nani anno eodem quo Felic'anus indigne memorie periit, ui-
delicet armo domini MCCCXXX cum rex copiosum exercitum. con-

Toldy: aduersa.
V. Motogna, Iarisi lupta dela Posada In Rev, 1st. IX, p. 81, reproduce
un document din Blagay, csaldoklevatira p. 110 sq. in care chiar regele per-
sonal vorbeste despre lupta dela Posada:
Dupi un preambul Karului, Dei gratia spune di recom-
penseazi pe credinciosul Nicolae, fiel lui Radoslau, fiul lui Wahonik gi
continui:
Primo siquidem, dtun nos tempore ism elapso, propter occupationem

www.dacoromanica.ro
 109

gregasset, non tamen totuin su.um posse, quia ad confinia regni sui
in diuersas expediciones contra aduersarios eiusdem regni, quam
plurimos destinauerat pugnatores. Ipse uero per Zeurim in manse
Septembri transtulit se in terram Bazarad Woyuode Vlachorum,
ad induccionean Thoane Woyuode transiluani, et Dyonisii filii Ni-
colai filii Jancha, que terra est inhabitabilis genti ignote; ut de ipsa
terra ipsum Bazarad rex expelleret, aut certe terram ipsius uni ip-
sorum insultancium traderet possidendam: cum tamen ipse prin-
ceps censum debituan regie rnaiestati semper fideliter persoluisset..
Curn autem rex Zeurim et castrum ipsius recepisset Dyonisio tra-
didit memorato omnia CUM dignitate banatus. Quo facto Bazarad
regi sic mandauit nuncios per honestos: Quia vos domine mi rex
laborastis in conuocacione exercitus, laborern uestrum recoanpen-
sabo VII milibus marcarum. argenti. Ipsam etiam Zeurim cuan mkt
atinenciis que nunc habetis pre manibus per potentiam, pacifice
uobis tradam. Insuper censum quo teneor uestre corone, fiddlier
persolui faciaan omni anno. Et nichilominus unum ex filiis meis
uestre curie ad seruiendum deputabo, cum meis pecuniis et expensis,
tantuanmodo reuertimini in pace uestra et personaruni perizulis pre-
cauete; quia si ueneritis ulterius, periculis minime euadetis. Quo
audito rex elata mente in tale uerbum prorupit nunciis sic dicens:
Sic diaite Bazarad: Ipse eat pastor ouitun mearum; de suis latibulis
per barbas suas extraham. Tune quidam fidelis baro Donch nomine,
comes de Zolio et de Liptou, sic ait regi: Domine cui magna humi-
litate uobis et ad honorern uestrum ipse Bazarad loquitur, idcirco
regie benignitatis fauorean et plenam dileccionem gracie sibi uelitis

terrarum et confiniorum regni nostri rationabilibus ex causis animum nostrum

regium mouentibus, cunctorum etiam prelatorum et baron= ac regni nostri
procerum uniuersoram ad id habito consilio prematuro, illum seuum Bozorad,
Vayuodum Valahorum, rebellem et notarium enruhun nostrum, diffidassemus
et, congregato nostro ualida exercitu, in terram suam transalpins.m, gentibus
nostris ignotam, nostxo regio culmini subiciendam, se transtulimus, ubi, certis
diebus sine prelio inter alpes et montes per latibulos se moventes, fere omnibus
edilibus hominum et equorum destituti laborabaanus, factaque treuga aum
predicto Bozarad, data fide sus perfida ut noble uti regi pararet ac searrum,
exinde redeundi simul cum exercitu nostro iter preberet, confidentes de fide
scismatici, in quo non fides, sed error fidei existit, revertebamur et curn gentibus
nostris in quadam via perpetue anathemati data, ex utraque parte ripis pre-
eminentibus circumsepta et ante, unde patentiar era, in pluribus locis inda-
ginibus fortitex circumsepta et Volahorum pugnatorum gentium dicti Bozorad
multitudine obsessa, asperrime circumquaque rabide et vehementi impetu, in

www.dacoromanica.ro
 110

per (145)uestras literas remandare. Tune rex uerbrmr superbie et cam-

zninacionis superius propositum. iterauit. Relict consilio saniori,
protinus ultra pugnaturus processit. Et cuan sibi et suis in terra in-
cognita et inter alpes et montes sciluarum uictualia inuenire nequi-
rent, famis inedia ipse rex milites et equi sui laborare protinus ce-
permit. Quo facto treuga ordinata cum Bazarad, et data fide ut
ipse regi pareret, et securitatem regi cum. suis maims redeundi
preberet, et it,er rectum ostenderet; xex reuertebatur securus, con-
fidens de fide perfidi scismatici. Venit in quandam uiam cum toto
exercitu que uia erat in circuitu et in utraque parte ripis promi-
nentibus circumclusa, et ante unde erat dicta uia patencior indagi-
nibus in pluribus locis fortiter fuerat circumsepta per Vlachos. Rex
autem et sui omnes niehil tale quid penitus opinantes, in cripis un-
dique Vlachorum Imultitudo innurnerabilis superins discurrendo ia.
cula iacientes super regis exerchum, qui erant in fundo depresse
uie, que nec uia dici potest, sed quasi nauis stricta, ubi propter
pressuram cadebant dextrarii fortissimi cum militibus circumqua-
que. Quia nee ad ripas utriusque lateris uie propter precipitium
asvendere poterant contra Vlachos, nee ultra procedere, nec fuge
locum habebant propter indagines ibi (actas; sed erant omnino
Biota, pisees in gurgustio, uel in rethe comprehensi. Cadebant iuuenes
.et senes, prinsipes et potentes sine delietu. Darauit quippe sic
iste miserabilis euentus a sexta feria usque ad secundam feriam,
in quibus diebus collidebentur inuicern milites electi, gicut in cunis
mouentur et ag,itantur infantes, uel sicut arundines que uento mo-
nentur. Facta est autem ibi strages maxiana, et ceeidit militum

nos et nostrum irruendo exercitum diversis modis horrendis, caninosis insul-

tibus, fundartun iaculis et aliis crudelium verberum ictibus afficiendo, gladiis
feriunt turmas nostras sagittas lanceasque sues inebriant sanguine occisorum,
undique ut muro obstructi momordiuis (sic) uerberu.m plagia, ubi nec ultra pro-
cedere, nec, fuge locum habere poteramus, ceu pisces in gustrio vel sagena
comprehensi, ad plasmatorean omnium rerum, protector noster aspice Deus,
alta suspiria daanantes, in eodem Ihesu Chrism pro noble crucifbco et eius
acre genitricis simul curn sanctis omnibus, cum paucis nostris collateralibus,
divino tutamine, acutis desuper facto velamMe creberrimos et in hoc (sic)
ictus gladiortun, sagittarum, lancearum, et aliorum nonnullerum iaculorum su-
per se tullendo, velut imbres pluviarum, vitam a mortis impetu arctius
.evitare cogebamur. Ubi prefatus Nicolaus, iuvenis atleta, ut tiro fortis, fidelis
noster, vehementi spiritui ac mentis nostre intuitu, leonina ferocitate, viribus
resumptis in virtute sui militaris bracchii, cunctis tamen suis feramentis de
out) ad terram ruptis, corpore tantum scuto et acutissima sue vibrate lances,

www.dacoromanica.ro
 111

et principum ac nobilium inccrmputabilis multitudo, feria sexta

uigilia beati Martini, et post in sequenti. Ibi edain occubuerunt tres
prepositi, uidelicet: Magister Andreas prepositus albensis ecclesie,
uir ualde uenerabilis, uice-cancellarius regie maiestatis existens cum
sigillo megis periit. Item Michael prepositus de Posoga, et Nicolaus
prepositus de Alba transilvana. ltem Andreas plebanus de Sarus et
Frater Petrus de ordine Predicatorum, uir honestus, dire monis pocu.
luAn acceperunt, quia in cerebra cap itum eorum ligneos clauos misera-
biliter affixerunt. (146)Quidam etiam sacerdotes qui erant capellani
regle aunt occisi. Cumanorum derive corruit intestimabilis multi-
ludo. Cadauera enim omnium, tam uicroruan ecclesiasticoru.m quam
laicoruin nobilium in loco certaminis ibidem tempus resurrectionis
generalis expectant; nec earl eorum potuerunt suos dilectos propter
hoetium incurzus aliquatenus rehabere. Tulerunt eniitn Vlachi
tos captiuos, tam uulneratos quam ilesos, et acceperunt pluriana
arma uestesque pretiosas omnium elisorum, pecuniamque in auno
et argento, in uasis pretiosis, et baltheis, et multa marsupia latorum
grossorum, et equos multes CUm sellis et frenis, que amnia porta-
uerunt et tradiderunt ipsi Bazarad uoyuode. Rex autem znutauerat
armorum suorum insignia quibus induerat Deseu filmen Dyonisii,
quem putantes ease regem crudeliter occiderunt. Rex uero ipse cum
paucis pro tuitione suortnn aliquoru.m fidelium uix euasit. Stabant
enhm. in circuitu eius quasi muri lapidei: magiater Donch cu2n La.
tlizlao filio suo, et militibus aliis de Camilla regis; et Magister Mar-
tinus Mitts Berend, qui omnes ictus gladiorum et sagittarum super

rursum in aciem offensortun nostrorum se viriliter contulit pugnaturus, caput

nostrum priusquam suum fideliter defendendo coram oculis nostris, quinque
fortiores Volahorum pugnatores qui pre cunctis caput nostrum regium orbare
festinabant, sua veloci agilitate occisit et preceps in terram vita exutos pro.
stravit, ubi et ipse Nicolaus miles ex adverso sex vulnera ad 'caput et humera
sua tulit non modica, et fere viginti quinque suos nobiles familiares dimisit
interemptos. Illico, favente Domino lassata ferventia pugnatoruzn, qui, de muro
se ad latum dextrum trudentes, hinc inde peditantes, ex inopinato conflictu,
voleute Altissimo, qui cuneta solus preardinat, fuge presidio coned et a loro
elongati, ad salubriorem processimus tempus et exinde reddituan surnps;mus
ad propria (urmeazi donatiunea pentru meritele cistigate).
Datum per menus uiri magistri Andree lectoris quinquecelesien-
sis, aule nostre vicecancellaril dilecti et fidelis nostri, anno Domini MCCC
tricesimo quinto idus decembris regni autem nostri uigesimo (Vezi Introducerea,
note 76).

www.dacoromanica.ro
 112

se recipiebant, uelut ymbres pAuuiarum, ut regis uita a mortis

petu seruaretur. Cadebant etiam in circufitu exercitus =clique de
canina multitudine Vlachorum quasi musce, que perdiderunt sua-
uitatem unguenti, curn christianum populu.m, et unctos christi sa-
cerdotes im.misericorditer percusserunt. Quorum Vlachorum nume-
rum ibi per hu.ngaroa oceisorum, subtilis solummodo infernalis com-
potista collegit. Rex autem cum tali eventu uenit in Vyssegrad.
Porro cuan hungari fortissima et durissima prelia ubique gessissent,
iatud tamen eis accidit, ne propter uictoriarum frequenciam super-
birent, uel certe post superbiam precedentem corrisperentur, ut hu-
nrilitate.m discerent, et docerent, quatenus diuine dilectionis gra-
tia.m per paterne correctionis flagella uberius mererentur: quia illos
corrigit demo pater, quos diligit.

Explicit secunda cronica Flungazorum.

www.dacoromanica.ro
bezastrui armatei ungureti. Fuga lui Carol Robert.
Anul 1330.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA PICTATA DELA VIENA.

In anul Daninului 1358, in ziva de marti, dup Inaltare,

s'a inceput aceasta cronica care trateaza despre faptele cele
de derault vi cele de acum ale Ungurilor, despre originea
propivirea lar, despre vietoriile i vitejia lor, fiind culese (Litele
din diferite cronici mal vechi, cautnd adevarul i dand la o parte
once minciun. In nuxuele Dumnului, amin.

Prolo gul cronicei Ungurilor.

Prin mine carmuiesc regii:o, zice Dumnezeu Domnul prin gura

inteleptului Solomon, in capital:al al optulea al Proverbiilor sale.
Dumnezeu cel prea mrit intre sfinti, de o maiestate minunat, a ca.
ruia inahl vi nevtirbiti intelepciune este tara de margine vi fati de
sfarvit, oainduievte cu dreapta-i judecata deopotriv vi cele din cer
vi cele de pe panika. Devi el preastivevte pe top slujitorii sal
incarca de mari onoruri vi-i face stapa'ni ai fericirii celei cerevti;
totuvi, pentra ca s rasplateasca pe cei vcrednici cu vrednicie, ridica
la denanitati inalte vi-i impartavevte cu. o Imai bogat. rasplata pe
cei pe cari Ii gasevte mai demni vi pe cari Ii recomandii meritele lor
exceptionale. Aceasta iese Iu evidenta mai stralucit din superiori-
tatea regilor celar distinvi vi din victoriile celebre repurtate de
regii Ungurilor ca.ri, sprijiniti de ajutorul autoritatii divine, dupa
ce au biruit in lupte cu vitejie, distrugand fortaretele regilor i ale
impratilor, au ajuns in rzboaie astfel de eroi, el nimienea nu
le-a mai putut rezista. Aceasta se vede seria, negru pe alb, in vorba
oracolului divin: Prin mine, rice Dunxnezeu, iar nu prin meritele
lor proprii, danmesc i vor dama regii Ungurilor. Cand pentru
intaiavi data se manifesta autoritatea divina care are si aduci en
sine biruinta de neintrecut, rice: prin me instuni, care sunt de
8

www.dacoromanica.ro
 114

o nesfarit virtute 1 care pot al ajut pe tali pe call. Ii am inaintea

mea. Fiindai en voiu ucide i. eu voiu face si trAiasci, eu voiu
lovi i eu voiutmdui, i nu este nianetnea care si poata sciPa din
mmnile mele; eu ridic din pulvere pe cel sirac i-1 fac ca s azi
impreuni cu principil i s ocupe tronul regesc. De aceea el
adaugi: Nuinai aoei regi clionuesc cari au cu ei dreptatea i Sus-
limpeziartea intelepciunii linitea rhdrii, pietatea indurgrii,
dupi verba efanti a Proverbitilor XX: afila i dreptatea sunt paza
regelui, lar indurarea Ii intiregte tronul. i de asemenea apune
Soriptura intr'alt loc: Regde inte/ept tade pe tron i inliturg
once ru numai cu privirea sa. i iarii Solomon zice in cartea
Intelepciunei VI: Regele hitelept i plin de mita este temelia po-
porului, el indepirteazi pe cei nelegiuiti i scapg din mainile tira-
nilor popoarele robite. Toate acestea s'au implinit fati de regii
Ungariei cari, biruind pe toll tiranii, au izbutit sil Lei popoarele
Ungariei ca si triiasci lin frufmusetea picii i in linitea Nina de
boggle, fiindci el, mai presus decal ari cari aii regi, au avut teamg
de Dumnezeu Dornaml. De aceea in capitolul XVII al Deuterono-
mului eta' seria: 4Dumnezeu, vorbind despre regi, grgiegte: Regele
odat ales, dupg ce se va fi agezat pe tronul regattgui sin, va copia
legea lui Dumnezeu, o va p,urta totdeauna cu sine gi o va citi
toate zilele victii sale, ca el invete si se teami de Domnul Duna-
nezeul su i si-i pizasc vorbele lui, treaute in lege, pentru ca si
domneasci, el i fui sii, multi ani pe pimint i si aTh o slavi
vecinici. Originea, inceputul, plecarea din Scitia a acestor regi,
anume ai Ungurilor, o voiu descrie pe rand, dupg diferitele istorii
ale invitatilor

I. Prima origine a Ungztrilor, dupa sfemta Scripturti.

Dupil cum serie autcvrul Scripturii, in capitolul al zecelea al

Facerii: JatA cari aunt urmoii fiilor lui Noe i din acegti trei fii
ai sii i anu.me din Sean, Cam i Iaphet au iegit, dupi potop, apte-
zeci i doui de natiimi. Din Iaphet cincisprezece, din Ca.m treizeci,
din Sean dourtz. eci i. gapte. Acestea s'au risipit in cele trei parti ale
pimantului. Lui Stuni i-a cilzut la sorti Asia, lui Carn. Africa, lar
lui Iaphet Europa. Cad, dupi cum apune Iosephus, fiii lui Iaphet
au luat in stipanire regiunea nordicrt, dela muntii Taurus i Ama-
nus din Sycilia (Scitia) gi Siria pang la fluviul Tanais, care este

www.dacoromanica.ro
 115

in Scitia 1). Acelagi lucru il confirma gi Sfantul Ieronimus, in cartea

sa. despre Chestiunik Ebraice, c,a fiii lui Iaphet au stapanit in, Asia
dela muniii Aman fi Taurus pana la fluviul Tanais, lar In Europa
pang la Gades, lasand localitatilor i popoarelor numiri dirttre cari,
in urma, foarte multe s'au schimbat, iar altele au ramas aceleati,
sau aproape aceleeafi sau numai asemanatoare. Piii lui Iaphet sunt:
Gomer, dupa care s'au numit Ga.latii fi in until Galici, cari sunt
parin/ii Francilor, numi0 astfel dupa un oarecare Francio, fiul lui
Paris, fiul lui Priama, primul rege al Troiei. Acegtia venind din.
Troia, dupi darinnarea acestei cetati, in Pannonia care, odinioara,
In vremea lui Alexandru cel Mare, se nurnea Grecia Superioara, au
eonstruit, la poalele muntelui Sicaan, de lan.ga fluviul Istru, care
pe nemlegte se numaefte Dunare, o cetate foarte intarita, careia i-au
dat numele de Siccainbria, dupa muntele Sycca gi. au ramas aci patru
sute de ani inainte de intruparea lui Christos; in urma, temandu-ee
de ropoarele din rasarit, au trecut In inuturile din apus gi au
ocupat regiunea de langa fluviul Sakana 2), careia i_au dat monde
Francia, dupi ducele lor Francio i cetatea lor prineipall au nu-
anit-o Paris, dup numele tatalui acestui Francio. Al doilea fiu al
lui Iaphet, Magog, din care, dupa Sfantul Ieronimus, descind
apoi Maday, dup. care &au numit Mezii; Iauan, dupa care se
chiamil Grecii; de aceea pe ebreefte Grecia se numegte pana in
ziva de astazi Iauan; i Tubal, din care se pogoacra Spaniolii;
Mesoch, din care se trag Capadocienii; de aceea la ei, pana In ziva
de astazi, se gasegte cetatea Mazecab; i Tyras, dup. care &au nu-
mit Tracii. Apoi fiii lui Gomer: Assenech, din care se trag Tro-
ianii; fiii lui lauan Elyza, dup. care &au numit mai intai Elyseii,
apoi Eolizii; i Tarsis, din care au descins Cylicii. De aceea i ce-
tatea lor anetropola s"a numit Tharsus. Ad s'a niscut apostolul Paul,
dupa cum se vede in Faptele Apostolilor, in capitolul al douazeci
fi unuka fi urmatorul: cdela acegtia &au impragtiat insulele de
popoare in tarile lor, fiecare eu bimba sa. Ac,easta o spunem aci
prin anticipare, fiindc faptul s'a petrecut mai tarziu, in timpul
despirtirii limbilor Iar fili Itai Cam aunt: Chars, dupa care s'au
numit Etiopknii de aceea in evreefte Etiopia se nu.mefte Chus; fi
Mezarim, din care pogoEr Egiptenii, de aceea in evreegte Egiptul

Cf. Introducerea.
Sakana este desigur Sequarza.

www.dacoromanica.ro
 116

se nu.meste Mazari.m. Phuth din care descind Sibil ; acestia /a in-

ceput eau numit Phutei; de aceea Be gaseste aici un fluviu care
piing in ziva de astazi se nunieste Phut. i Chanaan, dupa care
s'au numit Chananeii, a caror /acra a fost dati in mama fiilor lui
Israil. Iar fiii lui Chus: Saba, dupa carie s'au numit Sabeii; Evila
din care pureed paging; si Sabatha, din care pureed Sabatenii.
'In unnil Chus a dat nastere lui Nemproth. Acesta a fost cel
ce a pus la cale pe urmasii lui Noe sa zideasca o estate si un
turn impotriva lui Duannezeu, si deopre care se vorbeste in capito-
lul al unsprezecelea din cartea Facerii. De aceea se apune in Scrip-
turi : Acesta a inceput sa fie puternic pe pamnt si prin puterea
sa si-a supus 4ei pe ceilalli si cu deasila i-a pus al munceasca
pentru el. De aceea apune mai departe Scriptura: i era el un
vanator strajnic, adeci un prigonitor de oameni., in fa/a Domnu-
lui, cacti nimica nu ramane ascuns inaintea ochilar acestuia. De
ad i a iesit proverbul, adeca vorba comuna in gura tuturora : ca
si un Nemproth. Cad, in urma, de eke ori se ivea cineva prigo-
nind pe oairnen'i, ii se spunea, e un al dailea Nemproth sau aseme.
nea Cu Nemproth. Domnia acestuia a fost la inceput in Babilon si
urmasii aid au otapanit regiunile de langi marea oceanului.
Din toate acestea se vede latmurit ca nu este adevarata ide.....1
acelora cari sus/in ca Hunor gi Magor, parin/ii Ungurilor, ar fi
fost fiii lui Nemproth care a fost fiul lui Chus, care a foot fiul lui
Cam, blestemat de Noe; atat pentruca atunci Ungurii n'ar fi din
neamul hil Japhet, dupa cum afirma sfatul Ieronimus, cat si pen-
truca Nemproth n'a locuit nkiodata ling fluviul Thanals care se
gaseste in Orient, ci ling marea Oceanului.
Deci, clupl cum apune sfanta scriptura gi sfitnii inv4ali,
Ungurii au descins din Magor, fiul lui Japhet carer, in anul al cinci-
zeci si optulea dupi potop, dupa cum apune sfantul Sigilbert,
episcopul din Antiochia, in Cronica popoarelor orientale, a intrat
in /ara Evilat gi a dat nastere, cu solia sa Enee, lui Magor si Hnnor,
dupa cari eau nuanit Maghiarii si Hunii.

www.dacoromanica.ro
 117

II. Prima origine a rtispeuldirii Ungurilor in Oriental Scitiei.

Intr'una din zile Insu ea intimplat ca ei (Magor gi Hunor) si

-pomeasci la vinitoare. Iegindu-le in cale inteun deert o cer-
boaici ui ei urrnirind-o pang, in blile Meotyde, ea fugea IiiAintea
lor. Aci insi dispirind cu totul din ochii lar, dei au ciutat o mai
-multi vreme, n'au putut-o giisi nici de cum. In cele din urmi, Arai-
-Lind amintitele regiuni biltoase, au observat ea- acestea aunt potevite
pentau hrana turmelor lar. De aci intorcindu-se la tatil kr i luind
invoiala acestuia, au intrat in regiunea biltoasi Meotyda, Zinpreuni
cu tot ce aveau, cu gindul de a riman' ea aci pentru hrana turmelor
lor. Regiunea aceasta Meotyda ege veciai cu patria lor Persia.
Ea este inconjurati, in afari de un sirugur md, din toate pirtile de
mare; are fluvii curgitoare gi este bogati in livezi, piiduri, peti,
fiare. Intrarea i iegirea de aci este anevoioagi. Intrand deci
in tara biltoasi Meotyda, au rimas aci netnieati cinci ani. In al
gaselea an insi, iegind de acolo, au gisit din intimplare intr'un loe
pustiu stfind fini birbati in corturi pe sotale i fiii fiilor MI Be.
treka 1), cari la sunetul unei simfonii, sirbgareau Cu trompete o sir.
bitoare i dintuiau. Pe acegtea ripindu_le repede le duseri cu toate
lucrufrile lor in regiunea Meotyda. Aceasta a fost cea dintai pradi
dupi potop. S'a intmplat insi ca in acea lupti si fie prinse, intro
tineri, cele doui fete ale lui Dule, geful Alanilor, d'n cari pe una
a luat-o de Belie Hunor gi pe a doua Magor. Din aceste femei i-au
tras originea toti Hunii i Ungurii. Locuind mai multa vreme in
zegitmea biltoasi Meotyda, au *us ca si se sporeasci intr'un pop or
puternic 1 ca acea regiune si u9i mai pool' niel cuprinde nici
Deci trimitind de aci spioni In Sell:la, dupl.' ce au cercetat cu
o rafinati i scrupuloasi giretenie regiunea Scitiei au intrat in ea,
ea in patria lo.r, avind si limit:a pentru totdeauna aci impreuni
-cu copiii i. turmele lor. lair cand au sosit in aceasti tarti, au aflat
locuind in ea pe Alpruzi cari acum se numesc Pruteni. Dupi ce au
distrus sau au gonit gi au ucis pe acetia, sunt recunoscuti ping In
ziva de astizi ea fiind posesoriii acestei tini, dei fin voia veci-
-nilor lor. Cid tinutul Seitiei se &we in Europa i dintr'o parte se
intinde spre crigIrit pini la marea Nordului, lar, din Oa' parte, se
inirginete cu raunqii Rifei. Spre risicritul ei este Asia, gyre apus

1) Bereka, Belar, la Simon de Keza, p. 23; Bular, la Anonymus p. 70.

www.dacoromanica.ro
 118

fluviul Ethul, adecit Dcmul. In adevar pop oarele ce trIesc acolo sunt
neactive, dedate la superstitii, dispretuind natura, uimbland dupi.
desfrau, iubitoare de hotie; in general de o culoare mai mult nea-
gr deet alba. C.ci. Scitia este, ca cu.prins, o unitate, dar ca guver-
nare se imparte in trei regate i anume In Bascardia, Deuda Ma-
goria. Ea are i 108 provincii ce odinioara fusesera. Imp.:rSite intre
cele o suta opt neanturi ale fillor lui Hunocr gi Mogor, neamuri ce
au iegt din coapsele acestora, cand pornind din bltoacele Meotyde
au intrat in Scitia. De tara achica' ins se mrginegte dinspre rsarit
tara Iurrianilor i dup aceasta Tarsia1) ; lar in urm Mangalia2),
unde se isprvete i Europa. lar in regiunea de miazazi se gasegte-
natiunea Corosmin. Etiopia care se numete Inffla Minor e
dup aoestea intre miazzi gi cursul fluviului Don se afl un de-
gert de neptruns, unde, din cauza intemperiilor clima din acea
zona, sunt gerpi de diferite feltui, broagte eat purceii, basirscus
mai multe aniznale otrvitoare; tigri i inorogi se produc ad. Ma-
rele fluviu Don izvoragte din Scitia, de Unguri se numegte Etul gi,
dupace strabate ad i znuntii cei plini de zvad ce inconjoara Sci-
igi schionlia numele gi se chiam Don. ranga el spre Sud incepe
poporul Kytanilor gi al Alanilor gi in sfrgit prin trei guri se vars
in marea Rotunda 3). Si un al d'once fluviu, cu numele de To-
gata 4), foarte mare, izvorate din /Jarra Scitilor. Acesta curge prin
pduri pustii gi strbtand balsa gi muntii plini de zapacla, pe unde-
soarele nu lucegte niciodata, intr in cele din urma in Ireania i se
indreapt spre marea Nordului. Lungimea Saliei se gpune ca s'ar
intinde trei sute gaizeci de stadii, lar lkimea de una su.t.11.- nona zeci.
Situatia ei este aga de intrit ca numai intr'un Augur loe foarte
ingust se gasegte un vad; din amaga cauz Scitji n'au fost supuli de
nb2zi un popor ulci data, niei ciliar de Macedoneni gi, de aceea,
numini atol dent-os, adec gentil& din partes ccri erei puteri. Ii nu-
mim decli Dentos3) dela dentositas, Mudc precum dintii rod e
sdrobesc toate, deasemenea gi ei sdrobeau pe toate celelalte popoare.
De aceea, Romanji ii numeau biciul lui Dmnnezeu. Numita Scitie,

Tarsia, Tartana, cf. Simon de Keza, p. 24.

Mangalia, Mongolia.
Mare rotunclum, Marea Neagrii.
Togata, Togora, la Simon de Keza, p. 23, 24.
Dentos, Denturnogeri, la Anonymus, p. 24.,

www.dacoromanica.ro
 119

totugi, in unele pirti se zice el este destul de plcuti 1) Incinti-

toare p,rin dumbrivile, pidurile gi livezile sale, ea este bogati
pljni de rtot felul de animale. Spre xisirit au vecini pe Pecenegi
gi pe Cumanii cei Albi. Din spre marea Nordului care
neote spre apus pina la Susdaba. 2) este o pustietate plini de pi-
duri, de nepitruns de piciorul omenese gi care se apune ci se intinde
intr'un mare spatiu, pe unde ceata st necontenit timp de doui luni
i pe mide soarele nu se zirete in aceste lumi deeit in lunile Iulie,
Iunie i August i numai in &tlea ceasuri din zi, cit este dela gase
pina la noui. Ja munii amintitei pustietia se gisete criatal, gri-
fonii igi fac cuiburi, iar pAsArile legista& cati pe ungurete se nu-
mese kerecset se tie clocesc aci puii-lor.

III. Prima intrare a Ungurilor In Pannonia.

In anul dela initruparea Dommului 373, in timpul impratului

Valens gii) al lui Celestin I, papi al hisericii rormane, intr'a gasea
epoci a lumii, fiindci Hani cari loculau in Sabia se inartultiseri,
s'au strins la un loe gi dup c.c i_au ales de cipetenii pe Wele, faul
lui Chele, de origine din neamul lui Zemein, pe Keve 3) gi pe fratele
acestuia Kadicha, pe Ethele, Kewe gi Buda Mi. lui Bendekus din
neamul lui Kadax, o',au hotirit si invade.ze regiunile apusului. C5ei
din cele o gua opt triburi au ales un milion de birbati inarmati,
adeci din fiecare neam cite zece mii, i au lisat pe ceilalyi. Huni
.in Scitia ca si le pizeasci de dugman locuintele i rara. Si gi.au ales
dintre ei un conducitar, pe unul numit Kadar, din nema' lui Turda,
ca Fi impace certurile dintre cei mnvrAjbiti, si pedepseascI pe boli,
pe tlhari i pe riuticaori, cu aceea conditie nsA, ci daca acelagi
conducitor ar da o sentiuti nedreapti, conrunitatea si o poati re-
voca i sA poati desircina cind ar voi pe condueitorul i pe cipi-
tanii cari ar gregi. Si acest obiceiu legal ea pistrat intre Huid sau
Unguri pini in timpul ducelui Geyea4), fiul lui Toxun.
inainte de incregtinare in tabere, prin vocea crainicului, astfel stri-
gind Ii stringea pe Unguri la armati: <<(ilasul lui Dtunnezen i al
comunititii intregi este ca fiegtecare si se prezinte exact 1n cutare

Unele editii 'in loe de lata au laeta.

Susdalia, in Rusia, lana Volga.
Kewe, Reuwa, la Simon de Keza, p. 25.
Para in timpul ducelui Geysa, cf. Anonymus, p. 28.

www.dacoromanica.ro
 120

lo inarmat sau aa precum este, spre a auzi porunca i povata (o-

munitatii. Deci oricare va fi &Meat aceast5 porunci, neputand
prezinte un motiv, legea ecitic Il sanctionear5, tindu-1 in doui
cu cutitul, sau este aruncat in procese infamante sau Mfg nici o
mil facut sclav al comunitatii 1). Deci abaten i gi excese de acest
f el au facut ca un Hun sa se diferentieze de alt Hun. De altfel, pe
catil vrerne un tat gi o imarail au dat nagtere prin procreare la toti
Hunii, cum s'ar putea apune crt unul este nobil gi altul nenobil, dacil
In existenta lor nu s'ar fi produs intamplari nelegiuite? Deci, atunci
toate dipeteniile cu un singur gand gi cu un singur suflet iegina din
Scitia au intrat la Peceneg,i gi la Cumanii cei Albi apoi la Susdali
gi Ruteni gi in Tara Cum.anilor Negri. Iegind apoi de ad au ajuns
la Tisa gi du.p5ce au cercetat dejar imprejur reeunea, intreaga
ceat5 a gaga cu cale in unanimitate s .6 nu mearg5 mai departe cu
sotiilelor, cu carelf loe gi cu corturfie lor. i deoarece pe vremea
aceea stapanea Pamfilia, Frigia, Macedonia gi Dalmatia tetrarchul
Macrinus, lorgobard de natiune gi din Sabaria de origine, fiind pre-
v5zut cu arme de r5zboin, dupi ce a aflat cii Hunii s'au agezat dea-
supra Tisei gi c5 zi de za ii devasteazg tara, temandu-se si-i ataco
numai cu fiii 01.11 sale, gi-a trianis delegati la Romani, cerand ca
sii i se trimeag ajutor impotriva Hunilor, ciidi el domnea peste cei
anintili numai din gratiia impratului Romartilor. Romanii
In acest aleser5 de rege peste ei, din bun5voia ion, pe Detri-
cue din Verona, de natiune german. Gerandu-i-se Ica ea' dea ajutor lui
Macrinus, gi el prilmind bucuros, a pornit cu o armaa de Italici,
Germani gi de alte popoare amestecate din p5rtile de apus. A ajuns
In cele din urm in Zazholm2), unde se adtmaser5 chiar Longobarzii,
la cetated Potenciana a), pentru ca 85 trateze cu Macrinus planul
daca' trebuie sii atace getrele Hungor la trecerea lor peste DunIre
sau in alt loe potrivit Pe cand deci igi friceau planurile gill pier-
deau timpul cu tratativele, Hunii trecand peste Dun5re in facerea
noptii peste burdufurii. in Sicanbria 4), baur5 erunt armata lui
Macrinus gi a lui Detricus pe cand ea se gAsea in camp lai corturi,
fiindert cetatea Potentiana nu-i putea cuprinde pe toti. Am5rit din

Sclav al conumitii;ii, cf. Simon de Keza. p 25.

Zazholm, Centum Calles, Contum Montes, in judetul Alba.
Potentiana, cetate ronaanii, azi probabil in localitatea Hansabek.
3) Sicambria, Buda Vechie.

www.dacoromanica.ro
 121

pric:ina acestei invazii Detricus a ieit impotrva Hunilor, avnd

se lupte in cmpia Tarnukuolg1), unde, (land lupia, se apune
tar fi invins pe Huni, dei Cu o mare piardere ft..1 primejdie pentru
ai sgi. Cei ce au mai limas dintre Huni au fugit dincolo de Tisa.
Au e;izat insg in acea z1 dintre Hurd 125 de anii 1 intre ei au pierit
in ateasta bgtglie i cgpitanul low Kewe. Iar dintre soldatii lui De.
tricus i Macrinus in afarg de aceia cari fuseserg ucii in corturile
lor au pierit 210 anii. Vgzand hag Detricus cg a suferit in htlie
un aa de mare dezastru pentru poporul sgu, dupgce s'a intalnit
In zina urmgtoare ea Macrinus, a plecat spre cetatea Tuln.a care pe
atunci era o cetate a Latinilor, socotitg printre ormele Pannoniel
Cetatea Tullis este in Austria, treil conace2) depgrtawe de Vitma.
Hunii insg, cind au aflat cg vigmail lar s'au retras, s'au intors la
locul de luptg i au inmarmintat cu toatg pompa cadavireIe tova-
rg.ilor lor i pe cgpitanul low Keve, dupg obicerul acid; aproape
de osea i, dupg cum credem, s'a ridkat o statu.g de piatrg, i locul
acela i regiunea aceea au nuanit-o Keweoza 8). Cunoscgnd deci din
lupta precedentg curajul Romanilar i pregitirea lor armatg., dupg
ce i-au refgcut oastea, Hunii au plecat spre cetatea Tulna unde
se strgnseserg dutananii lor. In contra loir se zice c le.au reit in
cale Detricus i Macrinus la Cesumaur 4) gi luptgnd de dimineata
ping la ora noug, Romanii au fost biruii. Ad i a feat omarit goi. Ma-
crinus, iar Detricus a fost rgnit in frunte de o sggeatg i intreaga
armatg a Romanilow a fost mgcelgriag i fuglritg. Iar dintre Huni
au pierit in acea patruzeci de mii, fiind omoriti Wela, Kewe
Kadkha. Cadavrele acestara lugndu-le de aci le.au irnnormantat
langg statua amintitg impreung cu ceiIaJi Huni. Dupg ce ins ar-
mata Romanilor a fost imprgtiaa la Cezunmaur, in urmg, timp
de mai multi ani, Roananii n'au mai putut sg se adune impotriva
Hunilor.

Tarnakuolg, Tawarnucweg, la Simon de Keza p. 27 azi Tarnok, In

comit. Pilis.
Rasta, conac, milA germang.
Kewe oza, Kewe liza.
Cesunwur, Zeiselruaur, in Austria Inferioar.

www.dacoromanica.ro
 122

IV. Alegerea lui Atyla ca rege al Un.gurilor i victoria aceluiai

monarch.

lu anul patru sute unu dela intruparea Domnului, lar dela in-
trama Ungurilotr in Pannonia in anul al 28-lea, Ungurii sau Ilunii,
in.tr'o vain unanim, igi aleser peste ei, dup obiceiul Romani_
lor, rege, pe Atyla, fiul lui Bondekuz, care la inceput era socotit ca
unui dintre cpitani. Acesta a pus pe fratele su Buda 1), duce e
conductor, dela flu.viul Tisa pan.. la Don, dispunina ca el insugi
sil fie numit regele Ungurilor, ganaza lumii, bc1u1 lui Dumnezeu:
Atyla, din gratia lui Duinnezeu, flul lui Bendekuz, nepotul maro.
lui Magor, crescut in Engadi, regele Hunilor, Mezilor, Cyaraor, Da-
nilor, groaza globului prnantesc ri biciul lui Dumnezeu.
Regele Atyla era de coloare negrisioasi cu ochii fiorogi, cu pa-
sul maiestos, lat in piept, purtnd o barbi mare, afemeiat peste
msur. Nu-i plcea e e bani in caseta sa, de o indrzneal ins
moderat. Era in lupte foarte viclean i prevzkor, era de un corp
ce se potrivea cu vitejia sa. De o voing extraordinar, se folosea de
arme strlucitoare, de oorturi curate i civilizate. In adevr, el era
iubit de popoarele strine, pentru o era dar,nie i popular; din
cauza severittii sale higa pe care o avea dela natur5 era grozav de
temut de ai 811 De ace,ea, natiuni de diferite liinbi alergau la el dela
marginea plmantului crora le da bizcaras ajutor dupii putint. Qci
avea zece inii de care prevzute ca coase, diferite magini i toate
uneltele cu cari se sparg castreie i cetlyile gi pe cari le ducea cu
sine in armata sa. Avea obiceiul c aib corturi acte dup
tele chipuri ale diferitelor ai. Unul ins ti avea totugi aga de ce-
lebru i de extraordinar c era minunat incheiat din lame de aur
aga c.' ad se desfcea ad se strangea din nou, dup voia celar ce-i
intindeau. Coloanele lui lucrate din aur i. avnd capittlari mobile,
fiind ins la mijloo goale, se legau in cheutori en pietre pretioase,
artistic lucrate. Dar chiar, gi staniele 2) sale, cha' pleca cu armata,
erau pline cu cai din diferite pe cari, degi linea Imult la ei, ii da,.
dea bucu.ros celar ce aveau lips, aga ca uneori de abia mai rmnea
cu d.oi pentru treimint.a alear' iei sale. lar aceste etaule aveau o pa.
ratur de purpur gi de pnz: de in; geile regale insl eran L'orate
din au,r gi pietre pretioase. Masa lui era in intregime de aur, de ase-

Buda, e1 se mimes de fapt Bleda, la Iordanes, Bleta.

Marista/la, germ. Marstall, staul.

www.dacoromanica.ro
 123

menea 0 vasele de bucifirie. lar pawl lui, o minunati lucrare din

cel mai curat aur, Il purta cu sine in armati. Prin acestea i alte
strilu.ciri de acest fel din timpul su, Atyla, regele Hunilor, a ri-
mas celebru. lar otirea sac, in afari de pop oarele striine, era for-
mati dintr'un milion de sold.ati, aela fel ci data se intimpla ea un
Scit s anoari, altul inlocuiasci indati. Artmele soldavilor sal
eran luerate mai ales din pide i din diferite feluri de metale;
aveau arcu i deasemenea lanci foarte ascutite i cutite incinse la
beau. Insigna 1) regelui Aty-la, pe care de obiceiu o purta pe pro-
priul siu scut, avea aserrianarea un.ui vultur in cap cu o coroani.
Ateasta ingoi Hunii au purtat-o in totdeauna cu ei in armati, cal
vreme au trait in coanunitate, pAni in timpul ducelui Geycha, fiul
lu Toxun.

V. Contirmarea povestirii.

Dupi ce Hunii, In llama btaliei data la Cezumaur, e.'au intors

victorioi la corturile lor, au ranas citeva zik dincolo de Tisa.
impreuni cu sotiik lor g}i apoi regale Atyla a dispus si se stringii.
intFuna din mile adunarea lor solemni. La aceasta venind Detritus.
din Verona, impreuni cu principii din Germania, se spune ei au
adus omai i onoruai regelui Atyla. In urmi au sugerat regelui_
ideea ea porneasei personal in regiunile occidentale, unde ar putea
si dobandeasci o mare glorie. Prianind aceasti propunea-e, dupi
string in grabl Larmata, se apune ci a plecat din Siccambria i. a
ficut mai intai o inivazie in iliria, apoi a trecut in regatul dela Con-
stanta, uncle regele Sigismund i-a iegit in drum ling Basilea cu
armati nu_meroasi. Pe acesta Atyla l'a sdrobit cu intregul eau popor
e 1-a supus doanniei sale. Pornind apoi: din aceasti localitate, a a-
sediat cetatea Argentina de ling Rija, cetate pe care, dela fundarea
ei, nici un impirat roman n'a pntut s o aucereasci; Atyla insi a
cucerit-o, zidurile in rnai multe locuri, pentru ca si fie
deschs Mai de greutate o cale 1iber tutturor celor cari ar sosi
i a dat ordin sever ca, atit timp cit va trii el, si nu se refaci zidu-
rile i pentru ca aceasti cetate si nu se mai nuaneasci Argentina, ci
Strozburg, pentru mullOanea drumurilor, pe cari puse si se fat:a in
zidurile eL Po-rnind apoi cu armata, dela Argentina a digtrus ping,

1) Galnerhim, bannerium drape', insignii, cf. Simon de Keza, p. 29.

www.dacoromanica.ro
 124

la p.mnt Luxovium, Bizancia% Chalon, Masticon, Ligon, Bur-

gundia i Lugdunum. Si de ad plecand dealungul fluviului Ron a
ajuns la Catalauni, unde impartindu_gi ogtirea, a treia parte din
arm.ata ea, impreuna cu generall &tine, a trimis-o impotriva prea
puternicului sultan Mirramommona. Afland despre aceasta aultanul
a fugit dinaintea Hunilor din ()raga Sevila2) in Maroc, trecand
brajul mar' ii ce se nu.megte golful Sevilei. Inteace,ea, a atacat pe re-
gele Atyla pe neagteptatee impreuna cu zece regi din Occident un
patriciu al Romanilor, cu numele de Aetius. Si pe cand se prega-
teau sl dea atacul asupra lui Atyl acesta oerind un arrnistitiu
pentra ca adune axmata ce fusese trianiaa impotriva aultanului
a-efuzandu.i-se aceasta, s'a dat lupta intre ambele ara-nate de dimi-
neata gi pana noaptea in campia ce se nuanegte Belwinde3). Intre cele
doui animate era un parau curgator, aga de mic, c clack' cineva ar fi
aruncat in el un fir de par, pain migearea sa inceata de abia ar fi
putut ia se umeasca din loc.Dupa ceinsa s'a dat lupta,inundand san-
gele animalelor gi al oamenilor, Sc spmie &I s'a Mont un torent atat
de mare di ar fi -a/It cu sine un vizitiu cu car cu tot gi oameni
inarmati gi in ambele armate acest torent a paicinuit nu o mica
mortalitate. Aceasta este batalia ce s'a dat intre regii Occidentului
Aty1a in dunpia Beus6tte dela Catalauni'a, decat care lupta nu
Pie amintegte alta in vechime, maiel mai grozava niel mai ceanc,ena,
dintre toate batallile din aceasta lume cari s'au dat veodata intr'o
singui zi i iattr'o singura localitate. In adevar, in aceasta cioc-
nire a rmas mort pe loe cel artai, mare rege al Gotilor, cu numele
Aldaricus. amd ceilali regi au aflat despEne moartea acestuia, ei cari
scapasetia aulcautat prin fuga sa se ascund. Deci, in acea zi, s'a ri-
dicat curajul Hunilor gi al regelui Atyla, i groaza a cuprins intreg
pam(intul gi, la auzul acestora, cele anal multe Taxi se supusera cu
bani i cu tribut. lar a treia parte a armatei regelui Atyla, care n'a
putut s ja parte in aceasta batalie, temandu-se de Atyla, din cauza
intarzierii sale, a rnias la Catalauni pana la moartea lui Atyla
s'au ficut locuitari ai nouei lor patrii, neanai voind a se intoarc.5
in Pannonia. Cad, In afara de popoarele straine, nu.mai dintre
Huni fusesexi trimigi in contra lui Miramannnona gaizesi i cinci
de mii de ingi. Dintre acegti Huni, anai multi fusesera numiti capitani,

Bizancia, Vesontio, azi Besanon.

Sibilia, Sevila. Strictum Sibilae, golful Sevilei.
Belwinde, Beluidar, la Simon de Keza.

www.dacoromanica.ro
 125

cari pe limba lor se numeau Spani. Dupi numele acestora 3i-a pri-
mit numele toat Spania. Rmnnd Atyla numai citeva zile
locul luptei, s'a retras in sfir3it vietaelos i a venit in cetatea Tolosa,
In care cetitenii 1-au primit cu mari onorari. Pornind apoi de aci a
plecat in contra cetii Reims, adeci ceutea capital a Gotilor care,
atunci cind el a plecat spre Catalaunia, Ii se opuse cu strgnicie
gi pe care acum ocupind-o fir zbavi pe toti 6.0. a gsit aci i-a
distrus prin foc i sabie. Prefiknd in ruine In chipul acesta toati
Frana i Flandria, a ajuns la Colonia unde slbtecia Muffler a
ucia cu cruzime pe Sfinta Ursula, fiica regelui Bractanilor, im-
preuni cu unsprezece mii de fete. Trecind ad, la Colonia, peste
Rin, a intrat in Turingia, In cetatea Yanac 2), unde, dup ce a tinut
o adunare solemn, gi-a trimis anmata impotriva Dadlor 2), Norma-
Frisonilor, Litvanilor Prutenilor, pe cari dupl ce i-a
vina, La fcut supugii srti. Plecnd de aci, dupii ce a tinut adu-
narea, a intrat in cetatea Siccambria, din Pannonia, uncle a ucis cu
'mina sa prop,rie pe fratele su Buda gi i-a aruncat corpul in Du-
nare, fiinde, pe cnd Atyla zbovea in apus, ad Buda tfrecuse
airmuirea sa peste hotarele gtabilite intne el insugi i fratele &Au
Atyla. Cgc.i pusese ca Siccambr'a &A se numease dup numele bu
Buda Wara. i, cu toate c regele Atyla intezzisese Hunilor i altor
popoare ca aceast cetate s nu se m,ai nu.meascI Budavar, ci ceta-
tea lui Atyla, Teutonicii, temndu-se de interdictie, au numit-o Ec-
cylburg 2), adeck- cetatea lui Atyla, Ungurii ins nefnnd seama de-
interzicere o numesc i o chiam ping in ziva de astzi O-Buda.
Dup ce a adus la indeplinire astfel toate acestea, timp de dud
ani s'a odihnit la Siccambria, trimitandu-gi sau distribuinduii beer-
vatorii ski in cele patru colturi ale Junta In adevr, prima grup
de observatori a fost agezat la Siocambria, hie& strigtul unuia s
poat fi auzit ziva i noaptea pin la cetatea Colonia din 'Ger-
mania; a doua parte pina in Lituania; a treia pana pe malurile
fluviului Don, adee5 Etul; iax a patra statiune a agezat-o in cetatea-
Yadra din Dalmatia. La vocea gi etrigtul acestora cele patru prti.
ale lumii ar f putut s tie ce face Atyla, san Cu ce ocupatie se
indeletnicete.

Ysnac, Eisenach, orael in Turingia.

Inspotriva Dacilor, adeci locuitorilor din Dania sau Dancmarra.
Eccylburg, urbs Ethelae, langil Buda.

www.dacoromanica.ro
 126

VI. Fuga popoarelar

Otraple din Pannonia, Pamfilia, Frigia, Macedonia gi Dalmatia

-rari din cauza deselor asedii ale Mini(lor fusesera pustiite, parasin-
solul natal, dupa ce au obtinut ingaduinta dela Atyla, au tre-
cut in Apulia pe marea Adriatica lisandu-gi trupeie lor gi renuntand
ea mai fie supuse lui Aty-la; Vlachii cari eran colonii lor i pastor-1i
lor ramasera de buna voia lor in Pannonia.

VII. Cucerfrea cetarii. Aquilea de regele Atyla.

Dupa ce regele Atyla s'a odihnit cinci ani la Siccambria, a

cautat e refaca lipsurile armatei sale, i anume ale partii a treia
care raansese de mai de mult la Catalauni i, dupa ce gi-a tinut
adunarea, a plecat din Pannonia gi trecand prin Carintia, Stiria gi
Dalmalia, s'a unit cu to(i ai ai n eetatile Salona i Spaletum,
din marea Adriatica, gi a pus ea. se dea foc la amandoua aceste ce-
Iar plecand din acel Ion, s'a indreptat pe langa mare spre ce-
tile 1) Sardona, Sihiniic, Jadra, Nona, Scenia, Paren-
-tia, Pala, Caputistria gi Terestrina diatrugand i alte multe ce-
tap din munti, a ajung in sfargit la Aquilea a carei marime dupil
ce a examinat-o, s'a ingrozit i s'a socotit pierdut daca ar
numita cetate necucerita, cu atat mai vartos cu cat mai multi rebeli
Longobarzi se apunes el au fugit acolo din Pannonia. Reclaman-
du-i pe acegtia dela cetateni printeo ache gi refuzandu-i-se pre-
darea lor, a inceput ea atace prin diferite maini cetatea, pe care
neputand nicidecum s o cuprinza, a asediat-o timp de un an gi
jumatate. Intr'una din zile insa s'a intamplat ca sA inoonjoare
cetatea cu mai multi paznici care 11 liagoteau, gi in cari, dupa plre-
rea sa, el avea sa_gi punk' cea mai mare rradejde gi a vazut o barza
shurand dela mare gi aezandu-se pe acoperigul unui palat, unde
gi avea cuibul, gi luand in cinc un puiu, 1.a dus in nisipul macrii. In-
torcandu-se din non a transportat gi pe ceilalti pui impreuna cu
cuibul. Vazand aceasta cregele Atyla convocat soldatii gi
spus: tObservati tovaragi, cum aceasta barza prevestegte faptele
viitoarre gi cum siante ca c,etatea aceasta va fi distrusa de noi gi ca

1) Tragura. Identificarea oratielor, precum gi noteIe explicative, se pot

vedea in vol. IV al acestei colectii de izvoarei istorice, textul cronicei pictate
land luat dupi cel al lui Simon de Keza.

www.dacoromanica.ro
 127

sa 1111 piara impreung cu ceatenii ii la precautiunile ei. Fili dcci

pentru ziva de maine mai vtiteji 1 veti vedea (*latea prAbuijin-
au-se. Apoi comunicand tuturora ordinul, pe ranga intrebuintarea
de tot felul de magini de rgzboiu, folosind.u-se de o etratagehma sci-
fiel a cenit cate o gea dela fie care din cei un milion de soldati
fgeand din gei Janga zidul inconjurrtor o gralmada enormg, a po-
ruincit sg se dea foc geilor; de flacgra gi cald-urra acestora zidul
du-se, s'a prgbugit la pgmant cu turnuri cu tot. Vgzand aceasta
cettenii au pgrrasit oragul gi au fugit rae() insulg din mire; au
hotgrat adecg sA intre intr'o ineurg oarecare a mgrii, vecina' cu Aqui-
leia spre a rmanea pentru totdeauria acolo. Ea para in ziva de
aetazi se numete Venetia. Dupg ce au locuit catava vreme in aceasta,
au pgraeitlo tot de frica regelui Atyla gi au intrat cu ga.ndul de a
rgmanea in insola ce se numegte Realth.

Originea Venefieailor.

Unii Venetieni sunt Troiani, dupg curn sung Cronica Venetie-

nilar: (lupa drimarea Troiei, au mai ramas totugi la Aquilea
pe catre se spune cg au fundat-o. In adevar, Venetienii. .nu admit
cg ariginea lor ar fi dela Sabaria, dupg cu.m cred unii. aci la .Sa-
baria locuiau Latinii, arrume Longobarztli gi in Aquilea era acsi
o gcoalg generar arel pentru Longobarzi cat gi pentru alte natii
din lume, foane celebri pentru multe invitituri de poeli i filosofi,
supus Lisa rgfcirilor diferitelor idolartrii. Aceastg cetate voind la
inceput si o cuplinzi regele GOL); Arcellaus, dei a asedia. mult
tim,p, n'a putut-o lua. In cele din una' a cucerit.o spaima hunii (A-
tyla). Locuitoriii acesteia fiind goniii. de Huni, acum locuesc la
Papia 1) in Italia, ranga fluviul Ticin.

Devastarea Germaniei.

Deci, dupg ce a distrus Aquilea gi Concordia, a diramat

in uring fortar. eapa din Forum Julii. De aci intrand in Marca Lon-
pbardiei a supus puterii sale Teruisium, Padova, Verona, Brixa,
Cremona, Mantua, Perganum, Mediolanuan, Alexandria gi Ferraaia
alte mai multe arage din aceeagi regitme. Dupg aceaeta venind la
Ravenna, arhiepiscopul Arianilor care l'acuse si se ridice ehiar in

1) Papya=Pavia.
www.dacoromanica.ro
 128

cetate impotriva scaunului apostolic doisprezece cardinali, cari

tau secta sa, gi avand un tezattr bogat, introduse pe ammo Ufa
gtirea concetatenilor sal pe Huni in cetatea Ravenna gi a pus Bri
fie ucigi cregtinii cari erau capeteniile cetii, fagaduind nu mai
putin regelui Atyla, c clack' ar primi secta sa i ar prigoni pe cre-
gtini, Lar da in mini, fara pierden i din partea popocrului su i fara
intreaga Italie gi cetatea Roma gi Africa. Atyla primi
bucuros p.ropunerea multumindu-se mai mult de stapanirea tarilor
decat de secta amintita. Romanii vazand primejdia, fiindca din a-
ceasta cauza ar fi putut al se prapadeasc.a cregtinatatea, se adresara
Papel Leon ca indrepte pagii spre Atyla, ceranduA din partea
Romanilor ca Atyla s primeasca eat va trai tribut gi supunere.
Intr'aceea regele Attila trimisese anmata sa in Aquilea, punand in
fruntea ogtirii pe capitanul Zorard, de fel din tribul Zoard. Acesta
a jefuit Apulia, Terralaboris gi Calabria pana la cetatea Regio gi
Catona pe care se rice c ar fi fimdat-o Cato gi s'a intors cu o foarte
mare prada. Cand Papa Leon a ajuns la Ravenna, la Atyla, im.preuna
cu multime de cler gi de crud, au av-ut numai decat o convorbire
unul cu altul, de calare, i ascultand fagaduelile i vorbele Roma-
nilor, lui Atyla ii s'ali parut condit'amile grele, totugi a admis tererile
lor, din consideratie pentru scaunul apostolic gi de teama unei v5ziu-
ni ce i s'a aratat. Caci cand regele i-a edicat ochii mai sus a vazut
deasupra capului eau un om atarnand in aer, avand in mana o sabie
care 11 ameninta oarecum sa-i tale capul i sarajnind din dinti. Deci
aproband cererile Romanilor, dupa ce a concediat pe papa, regele
s'a intors la Ravenna, unde a pus ea plinza pe arhiepiscopul Arian,
impreuna cu aderentii sai, ascultand in aceasta de sfatul Papii.
dupi ce a ce.rut dela el gi dela c,omplicii aigaizeci de (mil de marci
de aur, La tiliat capul, i cii toata imultimea armatei sale s'a intors
in Panonnia. i astfel intinzanduli impecriul sau in lung gi in lat,
in miaz' zi, apus, miaza noapte i rasarit, ii puse in minte sa treaca
marea, pentru ca ea subjuge Egiptul, Asiria gi Africa.

X. asiltoria regelui

Atunci i s'a adus inteuna din rile ca mireasa fiica regelui Brae-
tanilor eu numele Mikolch 1), de o trummaete suprackmeneaseli, pe
care se apune ca aga de mult a iubit-o, ca a intrecut once masura,

1) Mikolch, Micolt, la Simon de Keza, Ildico, la Jordanes.

www.dacoromanica.ro
 129

dup.(' cu.m avea obiceiul cind bea. i cand a ispravit contactul Cu

fata, adormind, napdit in timpul noptii sangele din nalni. cupn
dormea cu fata in sus, sangek i-a intrat pe gur in gat, mide, in-
chegandu-se, i.a iMpiedicat respiratia i a ucis pe Atyla. lar
kolch, sculandu-se din sonm gi atingand cu o migcare repede pe bar-
batul ei gi el neputandu-se migca, a vazut ca trupul i este rece gi
lipsit de caldura natuanla. Atunci tipand cat putu, a chemat pe
argtandu-le e barbatul ei a intrat in vi*a de veci.
Acegtia arland cu strigate putemice, ficura pe toti strgjerii sa alerge
Cu tipete la intrarile palatului gi 1-au ingropat in unma bnpreung
eu Wele, Cadicha gi Kewe gi alti clpitani ai Hunilar n locul amintit
mai sus, Afiandu-se despre moartea lui Atyla, lu.mea intreagg a rg.
mas neremenit i vragmagii si nu gtian ce sa facg, sa-1 piing
sau sA se bucure, temandu-se de mullimea fiilor ali cari, cat un
popor intreg, nu putean sA fie nurnr'rati. Ei credeau ca. vr'unul dintre
fiii tatalui lor va avea sA domneasca. Dar, prin viclenia lui De-
tricus gi a altor principi gerananil ,pe cari Atyla in timpul dom-
niei sale i avea de gatul san, comunitatea uniti a Hunilar s'a I'm-
partit In doug cete, Aga ea, mil se sileau sa-'i aleaga de rege, dupg
Atyla, pe Csaba, fiul regelui, nascut eu fiica iMparatului Grecilor,
Honorius, alii insa pe Aladariu, nascut cu o principesa geranana,
anume cu domnita Crumheldina 1). Partea cea mai sanatoasil a Hu.
nilor algturandu.se pe linga C.saba, lar Detrieus gi nat.iile straine
impreuna cu puinii Huni pe langa Aladariu, incepura annandoi
doinneasek deodata. i in vrem.e ce fiecare ci'uta ea se alipease de
unid din lei, prin gicretenia lui Detrieus, care pe acea vreme la Siccam-
bri era de partea lui Aladariu, intre amandoi regli s'a iscat un raz-
boiu atat de cumplit cg, timp de cincisprezece zile neintrerupte,
ar de mult au inundat de singe german Dungrea ciA, daca Negntii
de rugine n'ar ascunde mace1u1 ce li s'a facut de Huni In zaele
annintite, de sigur ar trebui sA marturiseasca ca dela Siccambria
pang' la Potentiana, niel oamenii niel anianalele spureate n'au pntut
sA bea apg curatg din Dungre
Aceasta este faimoasa batglie pe care Hunii o numesc batalia
Crumheld pang in ziva de astgzi. In aceste lupte C.saba i Hunii
totdeauna au avut victoria; in urmg insa Detricus, din Verona a
rcut, prin tradare, ca Csaba ea fie biruit. Caci, la inceput, Csaba

1) Poligamia era permisi la Seftr i la prima Unguri panala Ineretinarea

lor, cind s'a introdus dreptul de primogenitur.
9

www.dacoromanica.ro
 130

invinsese pe fratele siu, dar in cele din urrai a fost el invins, age
el de abia i-au mai rimas lui Csaba cincisprezece mil de oameni,
ceilaii Huni gi fiii lui Atyla fiind cu totul sau distruga sau
Deci, dupg moartea lui Atyla, atat fiii sii, leat i Hunii, eau
(Estrus intre sine. Fiind deci invins Csaba i fratii sii in numir de
aizeci, fiii regelui A.tyla cari il eprijiniseri, se apune ci au pleovt
Cu cincisprezece mii de Huni la unchiul aiu, Honorius. i cu toate
c Honorius, impiratul Grecilor, ar fi voit 85 1 ting locuitor al Gre-
ciei, el, nevoind ei rinnaie, s'a indreptat spre locaurile pirinteti,
anume spre Scitia, cu gndul ai rimaie ad. Ceaba lush' a stat
Grecia, impreuni cu Honorius treisprezeci ani, e a ficut drumul
spre Scitia tianp de un an intreg, din cauza primejdiilor cilitoriei
i greutitilor trecerii peste ape. lar dupi ce a ajuns In Scitia 1
anume in locaul pgrintesc, nu i-a luat satie din Scitia ci a luat
una dela Coroamenia, dupi sfatul lui Bendekuz, bunicul sin, pe care
se apune ci l'a &it sinitos, dar foarte decrepit. Din aceasti solie
a sa a niscut pe Edemen gi Ed. Deci, acest Csaba, prin indenuml
sin, a ficut ca Scitii si se intoarci din nou in Pannonia. Mai rimi-
seseri insi dintre Huni trei anii de birbaii, cari scipand cu fuga
din lupta Crumhelr1in5, s'au steins in campia dela Caigla 1). Ei
fiindci se teaneau de popoarele din apus si nu dea buzna peste el
firi veste, au karat In Ardeal 1 s'au numit ad nu Unguri, ci Ze-
kul 2), cu alt mule In adevir, in timpul vieti1 lui Atyla, Hunii
ingigi fuseserg duganani ai popoarelor din Occident Zelculii InsA aunt
rimigite ale Hunilor rimannd in campia atmintiti pang la intoar-
cerea celorlalti Unguri. Gaud deci au aflat cA Ungurii se intone pen-
tru a doua ark' lu Panonnia, le-au ieit inainte In Rutenia, cucerind
impreami cu ei regiunea Pannoniei. Du.pa cucerirea acesteia, au
avut aceemi soarrti ca Ungurii, dupi cum an voit-o acetia, 1111 in
campia Pannoniei, ei au avut aceagi soartil ca Vlachii, vecinii loe
din munti. De aceea, arnestecati cu Vlachii, se apune cl s'au. folosit
de alfabetul acestona. Aceti Zeculii crezusera anume el Csaba a
pierit in Grecia. De aceea poporul pang astizi apune: tAtunci
te intorci, cand se va intoarce Csaba din Grecia. Deci acest Csaba
este fiul legitian al lui Atyla, niscut cu fiica lui Honorius, impg.
ratul Grecilor, i ai &Arai fil s'au numit Edemen i Ed. Edemen
cand Ungurii e'au inters pentra a doua oari in Pancmnia, a venit

Csigla, localitate pima astzi neidentificat.

Zekul. Siculi, Szekler, Secuii, Cf. Sicules et Routnains.

www.dacoromanica.ro
 131

.cu o foarte mare familie a tatalui su i a mamei sale. Caci mama

za se niseuse la Corosmini Ed insa a r5mas in Soitia la tatl Ban.
Din acest Csaba se trage neamul lui Aba. Cnd deci Csaba, ducan-
du-se in Scitia, se Liuda in gura mare ru neamul anamei sale, nobi-
limea Hunilor l-a -0nm de eau, afirmnd ca el nu este un adevrat
fiu al farii Scivei, ci un intrus al unei natii striine, din care cauza
nu i-a luat de sotie o fume din Seitia, ci a luat una din neamul
Corosmin. Dupa ce insa fili lui Atyla au pierit aproape cu total,
impaieuna cu poporul seitic, Parmonia a ramas zece ani (Ira de rege,
rimanand in ea numai Slavii, Greii, Vlaichii, Teutonii i
Messiani, cari, pe rand traia Atyla, Ii erau supugi ca oameni de
-rind. S'a ridicat dupa aceasta un paincipe oarecare, numit Zuata-
polug, fini lui Morot, din PoIonia, care, subjagand Bracts, guverna
peste Bulgari i Meseiani, incepand de asecmenea si domniasol i in
Pannonia dupl exterminarea Hunilor. Pe acesta nite Unguri din
Erdelw e dola fluvial Hung, atragandu-1 prin diferite darori i spio-
nandu-1 prin tafete, dupa ce au aflat ca anmata lui nu este inar-
-mata, au dat deodata nval asupra lui Zuatapolug, intriun oacre
care ora, de langa Podul Banului, de langa Tata, ale &Arai ruine
se vid pana astazi i l-au ucis cu toata ogtirea. Astfel ei au Inceput
sa etapineasca peste amintitele popoare ale Pannocniei peste cari
Intinzindu-se e le supusese siei fiul lui Morot 1). Unii spun ca
'Ungurii la intoarcerea lor in Pannonia au gasit domnind pe Morot,
lar nu pe Zuatapolug; aceasta credinta provine de acolo fiindca ta.
tl sau cu numele Moroth era anai mare, dar ca istovit de batra-
-nete stetea in linigte In fortareata ce se nuanete Besprem. Auzind
nenorocirea ce se inamplase fiului eau, de durere, i-a sfarit viata
printeo moarte subita. Iar fiul su era nou in dorrmie. Hunii insi
se arzara langa fluviul Tisa i de la Tisa au plecat dupi cinci
ani. Dala lupta dala Kezumaur pana la donmia lui Atyla a trecut
un an. Atyla Irma a doannit patruzeci i patru de ani, ducatul sau
-a tinut cinci ani; a trait hag o anti dougzeci j cinci de ani. A murit
ins dupa intrwrea Ung-u.rilor in Pannonia in anul al LXXII-lea,
lar dela intruparea domnului in tanul 445 in timpul imparatului
Marcian al II-lea i al papei Gelasius L lar n noaptea aceea, In
-care Atyla a murit in Siccambria, imparatul Marcian a vrtzut In vie

1) Morot, la Anonymus este duce de Bihor.

www.dacoromanica.ro
 132

arcul lui Atyla frnt, intelegind din aceasta elk' el insusi a smurit-
El stetea atunci la Constantinopol.
Saritul primei cronici a Ungurilor.

XI. Prologul despre a doua intrare a Ungurilor i despre

rile fericite i, nefericite ale lor.

Dupil ce am vorbit despre originea Hunilor, despre rzboaele lor

fericite i nefericite i de cite ori si-au schismbat saasurile, s ve-
dam acum in ce fismp s'au intors a doua oar6 in Pannonia; cine au
fost conducItolii lor la intoarce.re si care a fost numZirul ostasilor
din anmatii; aceasta am socotit cu cale s5 o ara in prezenta lu-
crare.
In anul inirupgrii Darmiului sage sute gaptezeci isapte, iar dela
moartea lui Atyla, regele Ungurilor, in anul o sutg patru, in tim-
pul Constantin al treilea gi al palpei Zaharia, dupii
cum se apune in cronica Romanilor, Ungurii au pornit pentru a dou&
owl din Scitia in chipul urn-Ikon Eleud, fiul lui Ugeg, a nacut
In Scitia cu fata Eunodbilia, un fiu care s'a nuanit Almus, dup
faptul c mamei sale i s'a artat in vis o pasae, venind la ea subt
chipul unui vultur, pe cnd era iniacinat5; ca din pantecele ei a
iesit un rau, dar care nu s'a sporit in tara ei, si de aceea Ii s'a proo--
rocit ea din coapsa ei se vor naste regi gloriogi. Si fiindc5 in limba
noastil somn se zice ann, i fiindea nasterea lui s'a proorocit
printeun vis, de aceea el sla nuimit Ahnus. Acesta a fost fiul lui E.
leud, acesta a fost al lui Ugeg, acesta al lui Ed, acesta al
Csaba, acesta al lui Atyla, acesta al lui Bendecuz, acesta al lui Tur-
da, acesta al lui Scemen, acesta al lui Ethei, acesta al lui Opus,
acesta al lui Kadicha, acesta al lui Berend, acesta al lui Zuha, acesta
al lui Bulchij aoesta al lui Bolug, acesta al lui Zambur, acesta
al lui Zamur, ace,sta al lui Leel, acesta al lui Leventa, acesta al lui
Kulche, acesta al lu Ornpud acesta al lui 1Vlisloe, acesta al lui Mike,
acesta al lui Beztur, acesta al lui Budli, acesta al lui Charlad, a-
cesta al lui Buken, acesta a I lui Bondofard, acesta al lui Farkas,
acesta al lui Othmar, acesta al lui Kadar, acesta al lui Beier, acesta
al lui Kear, aceata al lui Keve, acesta al lui Keled, acesta al lui
Dama, acesta al lui Bor, acesta al lui Hunor, acesta al lui Nem-
proth, acesta al lui Thana, acesta al lui Iaphet, acesta al lui Noe..

www.dacoromanica.ro
 133

Almus a dat nagtere lui Arpad. Arpad a dat nagtere lui Zoltan,
Zoltan a dat nagtere lui Toxun.
Deci In anul dela intruparea domnului gase sute sau gapte sute
gaptezeci i apte, dela moartea lui Atyla In anul al sute1ea, aga
numitii deobtie Maghiarii sau Huna, lar latinegbe Ungurii, au
intrat din non in Pannonia, in timpul impiratului Constantin al
treilea gi al papei Zaharia. Trecind deci prin regatul Bessilor 1),
Cuananilor Albi, Susdalia i cetatea nu.miti Kyev, au trecut apoi
Alpii intr'o provineie oarecare, tunde vizuri vulturi nenumr.
aci n'au putut si rimie din pricina acelor vulturi, fiindc rulturii
se scobarau din copaci ca mugtele gi le consuman devorindu-le vi-
tele lor i caii; cki voia Dumnezeu ca s descalece mai curind
Ungaria. In ummi, scoborirri muntii timp de trei luni i ajung la
hotarele trii Ungariei, adeci in Ardeal, firl invoirea popoarelor
aminnite i aci pregitind gapte fortirrete de lemn pentru soliile lor
pentru conserva:vea lucrurilor lo; au rimas ami eitva timp; de
aceea Teutonii au numit din acea zi acea parte %aun, adeca apte
fortirete 2).

XII. Alegerea celar apte capitani.

Pe ciad se giseau in cele gapte focrtr. ete, temindu-se de un atac

din partea stipinitorilor ce se af1au de jur imprejur, dup ce s'au
sfituit impreuni *i-au ales dintrre ei lapte cipitani gi s'au imprtit
In tapte armate, astfel ca fiecare armati si aibi un comandant in
afari de ofiterii gi sergentii stabiliti dupi chipul obignuit.
o armati avea trei mii de oameni inarmati, in afari de sutagi. Deei
din cele o suti opt triburi, la a dona plecare din Scitia, din fiecare
trib au parnit dona mii de blrbati inarmati, ne fiind socotit numi-
ru1 servitorilor.

XIII. Primul comande:ni.

Dar intre acegti comandanti cel mai bogat gi cel mai puternic
a fost Arpad, fiul lui Almus, fiul lui E1eud, fiul lui Ugeg. Tafia siu

Bessi, sunt Peeenegii sau

Sapze fortarele, vezi Introducerea, nota 31.

www.dacoromanica.ro
 134

Almus, a fost ucie in tara Axdealului1), deci n'a putut tara in Pan-
nonio. RIminand in Ardeal si se recreieze, gi-au refcut tunmele.
Aci, aflnd dela locuitori despre su.perioritatea pgmntului gi
Dungrea ar fi fluviul cel mai bun i ca un pgm.n' t maie bun nu s'ar
ggsi in toatg lumea ca in acele regiuni ale Pannoniei, dupg
ce au tinut impreung o consfAtuire, au trimis un arainie, gi anume
pe Kusid, fiul lui Kund, ca eg meargg gi si observe tara In intre-
gime gi 8 la informatii asupra locuitorilor ping'nteni. i dupg ce
Kusid a venit In mijloeul Ungariei e s'a scoborit in tinutul Du-
ngrii, a gsit localitatea incntgtoare, i tara din toate pgrtile liuda
gi roditoare, iar fluviul bun i din toate prtile plin de livezi gi Lau
plcut mult. In unmg a venit la ducele pravinciei, care domnea dupg
Al;la, Zuatapolug, cu numele, 1-a salutat impreung cu e i-a
artat mutivul pentru care a venit. Auzind deepre acesta Zuatapa:ug.,
s'a bucurat mult, cgci credea cg sunt nigte trrani ce au venit ca
sg-i cultive pgminturile; de aceea a concediat pe crainie "incir-
candu-1 cu darucri. Kusid insg umplnd o datmlgeang cu wpg de Du-
na-re, 1 punind intr'un burduf iarbg finspicatg 2) gi primind nigte
pgmnt de humg neagrrg, s'a intors la di, SIL i dupg ce le-a povestit
tot ce auzise gi Vgzuse, s'au bucurat mult, gi el le-a pus dinainte
damigeana, rpmntul gi iarba. Cercetndu-le pe acestea, le-au ggsit
bune, c prunfintul ene excelent, c apa este gustoasg k livezile
cu iarbg asemenea cu cele ce le-a ietorisit crainicul. lar Arpad im-
preung cu oamenii en, um.pland un corn cu apa de Dungre, a ru.gat
In fata tuturor Ungurilor, indurarea atot puternieului Dunmezeu
asupra acedui r-orrn; pentruca Dumnezeu s le dgruiaeecg pentru
vecie aceast tara. Spunind aceste vowbe, Ungurii etrigarg cu totii
de trei ori: lioamne, doamne, doamne, gi de atunei s'a n'as' cut acest
nbiceiu care se pgstreazg de Unguxi pang In ziva de astgzi. In unn,
dupg o hotkire c.omung, au trimis din nou la duce pe acelagi
crainic gi, pentru pgmntul egu, i.au dat un cal de Arabia cu o gea
aurit gi cu un friu de aur. Cand 1-a vgzut duce/e, a crezitt crt tre-
buie sg se bucure gi mai ;mult, fiindcg oaspetii i-1 trimiseser pentru

Tara Ardealului. Cronicarul confunda aci taza Ardealului, adeca rara

padurilor, eu regiunea paduroasil dela Ung. Erd5 in limba maghiarta insemneazi
pa dure.
Periae, un fel de iarbil. Ungurescul pene, imprmnutat dela Slavi, pare
a fi fost tradus de autorul cronicei pictate in latinescul periae. Cf. Bartal, Glos,
sub voce.

www.dacoromanica.ro
 135

putin pamant. Deci crainicul a cerut dela duce Oman; iarbi i apa.
Ducele Lisa zarnbind zise: SI ia eat vor pergru acest dar. Si astfel
crainicul s'a intors la ai si. In timpul acesta ins. Arpad cu cei
tapte duci au intrat in Pamaonia; nu ca oaspeti, ci stapanind tara
Cu dreptul de mostenire. A trimis apoi la duce pe un alt crainaL,
incredintandu-i solia urmatoare: Arpad i ai si ft`i comunic5 -
Ca nu mai stai de loc In aceasta twig pe care au cump5rat-o dela
tine, fiindca pk'mantul l-au cumparat pentru cal, iarba pentru
frau, apa pentru ea. Iar tu, din cauza unei emfiteose, adeci din
cauza lipsei si a Eicamiei i-ai cedat pimantul, iarba i apa. Dup
ce sold au comunicat acestea duoelui, el zaanbind zise: SI .omoare
calul acela cu un maiu de lemn, friul asvarle in livada, iar
saua aurita sa o arunce In apa Dunarii. La acesttea orainicul zise:
Ce paguba va avea stapine din aeeasta? Daei moil/ calul, va servi
de mancare cainilor sii, daca fraul Il asvarli In iarba, oamenii vor
gag aural fraului cand vor cosi fanul. Daci Ins eaua o arunci
fu Dimare, pesearii lui Tocr depune pe malul ei aural aoelei sei
vow duce acasa. Deci, daca ei au pimant, iarba i spa, au totul.
Auzind aceasta ducele, si-a steam repede armata e de groaza Un-
gurilor dupi ce si.a castigat ajutoare dela prieteni s'au adunat
la un loc si au pornit impotriva lar. In timpul acesta Ungurii ajun-
sera la Damara i intr'o ample prea frutmoasa incepura lupta in zorii
Ajutorul lui Dumneeu ins." a fost de partea Ungurilor, din
fata carora ducele sus numit a luat-o la fuga. Unguaii l-au urmrtrit
prink- la Dunare si ad de frica lor s'a aruneat in Duarke, ande s'a
inecat de furia apelor. law Dumnezeu a dat Ungurilar din non Pan-
nonia, precum daduse drept mostenire in timpul lui Moise fiilor
(lui Israil) Itara lui Seon, regale Amorreilor 1 toate regatele Ca-
naanului. i precum in Scitia ccmaandantul Arpad avea privilegiul
special si acest pervilegiu devenise la familia sa seitic lege si deei
recunoscut, ca el singar sa trebuiasca s inearg in expedirtii in
fruntea tuturora, lar la intoarcere s mearga cel din lama, tot astfel
se spune c pornind spre Pamlonia, el a mess in fruntea celorlalti
comandanIi. De aceea Arpad, dupl ce a !limit si a mac& impreun5
cu ceilali Ung-uri pe Zuatapolug, dupa cuan s'a spus mai sus, si-a
asezat tabgra pe muntele Noe, aproape de Alba i acest loe este
eel dintai pe care Arpad si la ales in Pannonia. Din aceasta cauza
cetatea Alba a fost fundata aproape de ad de cutre regele Stefan
cel Stint, care se trilgea din Arpad.

www.dacoromanica.ro
 136

XIV. Al doilea contandant.

Iar el doilea eomandant Zoboleh, dela care se trage neamul

lai Clak, se zice c s' a avezat in ciimpia i locul mide acum se gli-
segte prsita Chakvara. Cad aoea fortacreatii a fundat-o capitanul
Zoboleh; in mina, dupi moartea acestuia Chalc a dat ordin ea' se
numeasci de ai si vi de familia ea, dupi numele sn. La inceput,
ea se =mica Zoboley. Chiar i aceast fortareata a foet distmei
dupl hotrirea comun a Ungurilor, in vremea lui Andrei, Bela
vi Levanta, fiiii lui Ladielau Plevuvul.

Al treilea coman.dant.

Iar al treilea comandant a fost Gyula, din care se trage Gyula,

fiul lui Ladielau. Acest Gyula era un print mare vi putemic caro
gsise intr'o vinloare a ea in Ardeal o mare cetate ce fusese con-
etrnit mai de m.ult de Romani. El avea o fati foarte frumoas
ce se thema Sal.lt, de a erei frinnusete vorbeau de multi vrieme ducii
de prin. provincii. Pe aceasta ducele Geyea, la efatul i cu
jinul lui Beliud, came etpaniset teritoriul lui Culan, a luat-o de
dolie icklitinut Aoestui Bcliud Culan Ii dete pe fiica ea, pentru ca
lupte impotriva fratelui eau. Kean. i dupi moartea lui Culan,
tara sa a anovtenit-o acelai Beliud. In cele din urmli, fiindci Gyula
u fost cluvanan al Ungurilor ce locniau in Pannonia gi flout
o situatie grea in multe privinte, a fost trecut de regele Itef an cel
Sant in Pannonia. Totuvi nu acest comandant Gyula, ci al treilea
dup acesta.

Al patrulea comandant.

Munele celui de al patrulea comandant fusese Cund, ai erui

fil au fost Kusyd i Cupan, cari vi-au fixat tabara lor lngA Piyr
aci, dupil primirea botezului, au fundat o manstire.

Al cineilea comandcrnt.
lar al cincilea a fost numit Leel care a gonit din prtile Gol-
gotei pe liessiani, adecii pe Boemi vi se spune eh' au avut mai
mula vrc.me tabra ad. Din acesta ivi trage originea eau strmoii
neamul lui Zuard.

www.dacoromanica.ro
 -- 137 --
Al aselea comanclant.

Al saselea comandant a avut numele de Werbulchu despre

care se dovedeste a si-a fixat tabira in apropierea Bolatonu/ui.

Al aptelea camandant.

Al saptelea com.andant se nurneste Urs. Urmasii acestuia lo-

cuesc la Seyo. .

Celelalte tribuiri basil cari, ca familie, sunt deopotriv sau

asomiuratoare cu cele despre cari am vorhit, au giscit loe de des-
alecare dup bunul lor plac. Erin urin.are, claci miele manuscrise
ne spun ci au intrat in Pannonia numai acesti sapte comandanli
si ci Ungaria a prcwenit si s'a colonizat numai de cei sapte, de uude
a venit neamul lui Akus, al lui Bor si al lui Aba si al altor nobili
Unguri, calla vreme acestia nu sunt a:CAW, ci au desains din Scitia?
C.Tici se arat numai aceasti socoteali singuri, pe care ni-o apune
poporul: cei sapte Unguri1). Dar dacil sunt numai sapte Unguri
cm (amiiiile lor si nu pot fi primite mai multe familii, sot%
fii, fiice, servitori si servitoare: cum se poate ea impreuni cu o
atare armati si fi cucerit sara? Este cu neputinsi. S'a intamplat deci
ca in vre.mea lui Tocsun armata Maghiarilor si place in Galia dupi
pradit Aceasti armati la intoarcerea ei, dupi ce a trecut peste Mu,
s'a imparsit in trei pirt,i, dintre cari doug au revenit in Ungaria In-
carente de glorie, lar una sdrobiti. Pe aceasta a nimicit-o in intre-
gime ducele Saxoniei la Eisenach, o cetate din Thuringia, in afari de
sapte 1.7n.guri. Pistrand dintre tosi numai pe sapte insi, dupg ce le.a
tiiat waddle, i-a trimis in Parnionia. 4Ducesi-vi astfel, le zise el,
la Ungurii vostri, spunandu-le, si nu mai vie pe viitor in acest loc
de torturio. .Celelalte doui armate intra.seri in Suevia. Auzind a-
cestea despre cele ce li se intamplase tovarisiilor si rudelor lor,
au renunsat si-si anai la prizile din Suevia, ci tot ce le-a iesit in cale,
dela fluviul Bier 2) pang la fluviul Saar 3) sau Leytak, au ucis dela
om pang la vitg. lar calor sapte Unguri firi urechi, fiindcg s'au intors
vii acasi si n'au preferat si moar impreuni cu tovarisii lor, co-

Cei apte Unguri=Hetuanoger.

Bier, un (luviu in Suevia.
Saar sau Saytah, afluent al Mosellei. Nu e vorba aci de Leytha. Cf.
Podbradczky, Chr. Bud. p. 45.

www.dacoromanica.ro
 138

murdtatea se apune ci lea ficut urmaltoarea judecati: Au Fderdut

t,ot ceeace au avut alit ca avere miscitoare cat si ea avere nemig-
catoara i, separandud de sotiile gi de copili lor i lsandit-i des-
culti frul incalth-Tninte, nu li ea ingiduit a5. aih nimica al lor pro-
priu. In acelagi timp, l-au fcut ca toat viata lor a triasc cergind
din cort in cort. Din cauza acestei injosiri cei gapte s'au numit in
mm Lazan i 1). Prin unmare, poporul vorbegte despre acesti Un-
guri condaannati astfel, clar nu despre cei gapte eomand.anti. In
alarl de aceasta, flincle este oarecum natural ca omul s-si atribuie
merite mai marl el "mug' decal auibuie aiii, cocmandantii acegtia
coanpunand cantece despre sine, au flea ca meritele lor lumefi
s fie celebrate gi nu.mele lor popularizat, pentru ea mimosa afland
despre toate acestea s ailai cu ce s se Weasel inaintea vecinilor
gi a prietenilor lor. Este prin urmare constatat c nu n.urnai cei
gapte comandantti au eucerit Pannonia, ci i aii nobili earl au des-
ins Scitia De aceea, nunnele demnitlli i cal al influential Ion
poate sa fie mal pretult la ei decal la aii, numele nobletei lor
ins'a este deopotriv. Pain urraare, fiindci in titmpul de care vor-
bim, se gasesc unii straini egali in noblet ea i Ungurii, taebuie
s cerceam de unde provine aceasta, ct vreane, ea numr, Unguirli
ar fi fost de ajuns s =pie intreaga Parmonie.
Fiindc ducele Geysa, prevestit intre alii de un oracol
a inceput s treac la ereligia crestin. poporul unaghiar
prin indemnul gin nu putea usor s converteascI pe eel dedata: cu
totul i aplecati riturilor p5gane, a trebuit pe unii aLi Induplice
cu amide. Spre a face aceasta, de oarece eel ce se opuneau nottei
legi erau mai multi de cat cei ce aderau la ea, a gsit necesar
ca aceast dorint a sa s o camunice gi regilor i principilor cre-
gtini. Acegtia, auzind de o astfel de dorinf, 9111 numai c i-au trianis
ajutor, dar au venit ajar n persoan, pentruc ei au considerat
cruzianea Ungurilor ca primejdioas gi strickloas.

XX. Neamul lui Tata.

A intrat ded mai intai dintre comiii sfantului Severin din

Apulia Deodatus, care a fost fundatorul i inzestratorul manstirii.
dela Tata. Acesta, impreun cu sfantul episcop Adalbert din Praga,
a botezat pe regele stefan cel Sfant; de aceea manstixea poart

1) Acesti Lazan i s'au mai nmnit i cei sapte Unguri, Hetmagiar.

www.dacoromanica.ro
 139

dupA el numele de Tata. CA'ci, fiincicA sfantul rege Stefan din con-
sideralie pentru el nu i-a promunat numele, nunnit Tata, ea
pierdut numele de Deodatus gi a ramas nuniele de Tata.1)De aceea
mangstirea s'a nuinit atad. Neamul acestuia nu s'a pistrat
In Pannonia, fiindci, degi a avut o sotie, totugi gi-a stargit vieata
ara de copii.

XXI. Nearnid fiilor lui Hedrih.

In unnil a venit din Genmania Volphgerus impreung cu fra-

tele su Hedric, de origine din comitii. Heinburg, i eu trei sute
de pedestragi iinbrAcati in platoge. Ducele Geycha, pentru desea%
lecarea sa de totdeauna i-a dat muntele Kyseen i insula Dunaril
de ranga' Jaurinum, unde facanduli o fortAreat de lemn, a construit
pe acelagi munte gi o imaniistire. Ad i a gl fost fnmormntat. Din a-
cefftia se trage neamul lui Hedric.

XXII. Neamul lai Vecellinus e-are a venit din Germania.

A descins de asemenea Vecellinus din Bavaria gi anime din

Vazunburg. Acesta a ucis in Symigiu, impreunil cu Stefan cel Stant,
pe principele Kupan. Galci in acel timp era comandant de arman'.
Din acegtia Ii trage originea gi inceputul neamului lu Jako.

XXIII. Neamul lui Hunt i Paznan.

Alai sosira In aceste zile Hunt gi Paznan cari Iincinsern, dupg
un obiceiu nennesc, cu sabia In fluviul Goron 2) pe regele Stefan
cel Sfant. Cd neamul acestora nu pare a fi departe de aceste nume.
Deci ducele Geycha sprijinindu-se pe ajutorul acestor comiti gi re-
gele Stefan cel Sfant, fiul sao, inai ales pe ajutonil divin, au con-
vertit la cregtinism pe unii, mai rebeli, cu puterea armelor, iar
pe alii, de bunAvoie. Pe cei doi comiti atat ducele Geycha cat gi
fin! eu i a imbogatit cu mari i Intime proprietati pentru servi-
ciile lor, dupg cuan se constata' aceasta astazi in m,od l'Amura. A.
cegtia, cu trecerea vremii, s'au amestecat en Ungurii prin contractarea
de asatorii. DupA sfatul i cu ajutorul acestora a ajuns Stefan rece

Tata. Obsearvii numele.

Goron. Acesta era un vechiu obiceiu german de a face pe cineva
cavaler.

www.dacoromanica.ro
 140

peste Unguri ti mai mulli nobiJi unguri, aderenti ai ducelui Cu.

pan, avspingnd botezul i legea crettini, au fost artmegqi in robie
antinoas. ate', in aceste vreanuri ca atat era socotit cineva mai
mobil, eu eat primes mai repede legea lui agristos.

XXIV. Neamul lui Poth.

Iar neamul lui Poth se trage de la impratul Conrad de Al-

'Limburg. Poth a venlift in Pannonia, in timpurile rregelui Solomon,
fiul regelui Andrei. Acest Poth s'a numit Ernest. Fla indoiall
el s'a numit Poth, ficea pe crainicul Intre Impratul Con-
rad i regii Andrei ti Solomon. Ciei Poth din lisnba gennani se
traduce in latinette prin anuntiusy.
Iar neasn.ul lui Muse i Gregoriu este din Franta, din familia
lui Guilelm nu.mit Comes.
lar neamsd lui Kyquin ti al lui Renald i trag originea din
Spania, sosind In Pannonia impreuni ca reg'na Margareta, solia
regelui Bela, fiul lui Ladislau cel Pletuv. Prima sorie a acestui Bela
fusese din Polonia.
Despre neamul lui Guth Kelecl se povestesc multe; dar este
sigur cA ei au fost adugi in ajutorul sAu de regele Petra, chi' id acesta
a fugit la impitratul Henrie. Cei din castelul Stoph (Staufen) se trag
din Suevia, de unde i are obrgria ti impratul Frideric.
Neamul acesta este dintre fruntatii din Suevia; ei aunt sa-raci
ea psopriefll, dar In patria lor amintit au fost oarneni ile treak
energici. Neasnul acestui Guth Keled in tianpurile regelui Solo-
mon ti al dueilor Ladislau i Geycha se apune el au fost in fruntea
e.facerilor. CAd, pe vremea aceert fanilia aceasta a fost imprtit
In douil, unii fiind alaturi de du.ci, alii arturi de Solomon ti in
special Wyd despre care se apune cA Solom.on 1-a ridicat peste cei-
1a1t din familia amintit.

XXV. Neamul lui Oliver i Ratak'.

In urmil au venit in Ungaria din regatul Apuilei Oliver ti

Ratold, In timpul regelni Coleman. Orinea lor este din Caserta.
Iar Sambucii se trag din coanitii Campaniei din Franta.

www.dacoromanica.ro
 141 ---

XXVI. Neamul lui Herman din Alemannia.

Impreuna cu angina Keisla a venit i neantul lui Hernian. Ei

aunt oa.meni liberi din Nurunnburg,, lips* de proprietati.

XXVII. Neamul lui Buzad.

Trehuie ea' vorbirn acum deepre neamul lui Buzad. Neantul

cestuia a fost adus in Ungaria de regele Stefan, fiul lui Bela al II,.
In ajutorul regelui amintit. Coini Orlamundi se wag din ei. Cel
dintai care a venit in tara s'a numit Hadoch, ai carni fil au foot dew,
seanenea un Hadoch di Arnold. Dela acetia igi trage originea liana
Buzad. Neputandu-se exprima numele de Hadolch, s'a spus prim
schimonosire Hoholt. Neamul lui Chaak, cu alte cateva neamuri,
fcura o conspiratie impotriva aceetui rege; prin Hohold ci prim
armata ea se apune a au foot distragi.

XXVIII. Neamul Keled.

Familia fiilor lui Keled, Stefan, Ladislau i Grigorie, igi trag-

obaria din provincia Meissen. Caci Stefan a fost fiul surorii marchi_
zului din Meissen, fiul contelai de Herfold. Acesta, dupa ucidcrea.
in Frankfurt a Langrafului din Turingia, intr'o adunare salemna,
u_nde trebuia sa se aleaga imparatul, prm el i prin aIii, aducandu-
se in contra sa o oentinta de moarte de catre princiipii gerrnani,
decins, in zilele regelui Geycha, fiul regelui Bela II, in Panonnia
imprerma cu gaizeci de cavaleri lonbracati in platoe gi a fost pri-
mit solemn de numitul rege i iuvestit precum se vede cu foarte
bune gi intinse proprietriti, in regiunea Meissen el intrand in pe-
deapsa proscriptimni. lar neamul lor, care se numese Boiotha, a-
venit in Pannonia din Samberg.

XXIX. Neamul liti Symon i Michael

lar neamul lui Syanon i al fratelui su Michael se numegte-

de Martindorf; in timpul regelui An.drei, fiul lui Bela HI, a descins
din Spania. Neamul acesta are in Spania multe fortarete, dintre cari
una mai inseannata, numiti Bogoth. Bunictil acestui Symon, avand"
de mai multi ani sfada cu regele Aragoniei, a foot in cele din urna

www.dacoromanica.ro
 142

aruncat in inchisoare, prizonier al acestui rege. Comitele Symon

Bertramus, ingrozindu-se de aceasta, au venit in Ungasria
pretmO cu sotia a doua a nuauitului rege Andrei, cara Belie era din
Campania. In Spania niel un neaan nu indrOmea 6'1 poarte pe scut
acvila, afarl de Symon i Michael, fiinda se spune ci numai nea-
mul lor a ganit armata suhanului din Tunis, cOnd acesta a ocupat
insulele Maiorca i Minorca i ean.d au intrat cu navele i ocupa-
eal flota, toti ceila10 aoldati ai regelui Aragoniei and bir cu fu-
gitii. De aceea, printr'un deeret al regelui i al otirei, s'a stabilit
ea emblema de mai inainte cara Neese eu totul reee, Mfg vr'o
figura expres5, al fie preflcut inteo acvi15.1).

XXX. Intrarea diferitelor popoare.

Pe lOngO aceea, au intrat in Ungaria, atit in timspul xegelui

Geicha i al regelui Stefan cel Sfint, eat i in zilele altor regi, Boemi,
Poloni, Greci, Spanioli, Ismaeliti eau Saraceni, Bessi, Armeni, Sa0,
Turing% Mianeni, Rhenenai, Cumani i Latini 2). Acetia, ramOnand
mai ;multi vsreme in Ungaria, cu toate ca nu se cunosc fnmiliile lor,
amestecOndu-se cu Ungurii in urrma diferitelor cOsatorii contraetate,
-au dobindit pe laugh' noble t,1 i descendenti.

_XXX/. Recapitularea faptelor petrecute in timpul ducelui

DupO ce insi Zuatapolug, fiind ucis, Ungurii, dup5 cum ea

spus mai sus, au descins n Panonnia, tiansp de gase ani, au cOutat
isji ianimmAtkeasci armamentul i caii, lar in anul al aptelea de.
vastari cumplit Boemia care, pe acea vreme, pare a fi foat con-
dusI de Vratielav. De aci, intercandu-se viictorroi, &pi ce au Meat
mi armistitiu 3) cu ducele amintit, au stat linigtill un an. Dupi aceea
intrind ca dutimani in Carintia, dincolo de fortIreala Leopab, ducele
1VIeraniei, numit Gothfrid 1 duceie Carintiei Eberhard precuan
1 Grigorie, patriarchul din Aquilea, ieindu-le inainte, s'a dat o
lupta cumplit i cu toate ci dintre Ungari au pietist ad mai multi

Asupra nobililor unguri de origine striiini, vezi amlinunte la Simon

de Keza: De nobilibus advenis, p. 59.
Nu este de mirare a nu aunt amintiti gi Blachii. Ei se gscau in
Dad ar fi fost amintiti i ei, ar fi iusemnat al sunt strini in tara lor.
1) Treuga, fr. treve, armistitiu.

www.dacoromanica.ro
 143

ini, totugi. Ungurii au ucis pe amindoi ducii, patriarchul scpina

cu fuga. In urniA, jefulnd Carintia, Carniolia i Stiria, s'au intors
ac,as ca o mare prad. Cand impratul Conrad a aflat despre
aceasta, c anume Ungurii au intrat in hotarele Ora sale gi oil au
ucis pe ducii amintiti, a hoartit el' vie in Ungaria dupri ce a
ieit din Italia i a ajuns la cetatea Augusta din Suevia i apoi s'a
indreptat spre Pannonia, aVind s atace pe Unguri, s'a ivit
tin-11ml acesta un rzboiu intern intre Romani; din aceast cauz,
a trebuit sA se intoare5 Intr'aceea Ungurii, neinicati amp
de trei ani, n'au mai ponat in niel o parte.

XXXII.Devastarea Bulgariei de 'Unguri.

lar n anul al patrulea Ungurii devastar Bulgaria i luar

din ea tezaurul i arme nenumrate, ocup'ndu-i castelele i dis-
trugindu-i eettile cari, din voia lui Du.mnezeu, le au i le sta.
paneec i acum. Dupi ce au supus amintitele regate, au intrat prat
Forum, Julii 1) in marea Lolmbardiei, uncle au distrus prin foc i
sabie cetatea Padua. De aci intrand in Lombardia, dup ce au uois
pe Linthar, episcopul coftii din Vercelle, eel mai credincios con-
ailier al imp'ratulni Carol, au rirpit din biserisc un foart.e mare
tezaux i, jefuind aproape intreaga Lmigobardie, s'au intors vic-
toriagi in Pannonia cu foarte mari prIzi. Dupi aceasta, odih-
nindu-se zece ani, in anul al unsprezeailea, distrugnd Saxonia,
Turingia, Suevia 1 pe Francii orientali, adec Burgunzi pe cind
se gseau la marginea Bavariei, dincolo de fortreata Ahab, de din-
coace de Dunre, o Eurinati de Germani, pe neagteptate, le czu in
spate cnd se intorceau inclreati de pirzi. Ungurii puserg pe a-
cegtia pe o fug niinoas, amarind multi dintre soldatii lor. In
aceasti ciocnire dintre Unguri pierir trei anii de brbati; oei cari
insi sopai, intareindu-se acas la ei, timp de gaisprezeoe ani, rii-
anaser in Ungaria in nemigcare.

XXXIII. Moartea cornandarilor Lee i Bnkhu.

In timpul impiratului german Conrad I, in anul al optspre-

zecelea al domniei sale, Ungurii, pornind de acas, au ajuns, dupil

1) Forum Julii, azi Frejus.

www.dacoromanica.ro
 144

ce au devastat unele regiuni din Germania, la cetatea Au-

gusta 1), episcopul Ulrich impreu.ni cu cetitenii gi fruntagii din
Suevia neopunindu-le nici o rezistenti. In sfiirgit, fiindol Ungurii
asediari cetatea gi in ialcipitanarea lar nu voiri si se retragii, s'au
trimis stafete la Tramital Conrad ca sii le dea de grabi ajutoare,
ceca ce el n'a intirziat si faci. Dar, fiindci Ung-uxii in asediul ora-
gului n'au fast destul de previzitori, armata germanA 1 armata ita-
liani i-au atacat pe neagteptate, aga cii dael ar fi vat WI fuel, n'ar
fi putut, dintr'o parte, din cauza piraului2) care in acelet zile
se revirsase intr'un mod extraordinar grin canalele sale, iar, din
alti parte, din cauza amintitelor armate cari Ii inconjuraseri ca un
zid i-i tineau strin,gi. i astfel strimtarati de dugmani, unii au fost
pringi, iar alta 116i on ea-uziane. In aceasfi localitate au) fost
cuti prizonieri gi dugi fnairgea impiratului dsigi1 comandanti
Lee i Bulchu. Iar eind impiratul La intrebat de ce se poarti ei
atit de crud cu cregtinii, ziseri: Noi sunteni rizbunarea lui Durn-
nezeu celui prea inalt, fiind trimigi de el insugi ca pedeapsii pentru
voi, cici am fi pringi i ucigi de voi, daci san ineeta de a vi urnaicri
Atun.ci impiratul le zise: Alegeti-vi moartea pe care o voiii. Leel
spuse atunci: se aduci trompeta mea, cu 'care, dupi ce
voiu fi eintat, i voiu da rispunsul. li s'a adus trompeta i apro-
piindu-se de Zmpirat, in vreme ce se pregitea sii ante, se spune
ci a lovit pe im.pirat Lu frunte cu atata putere cii acesta a murit din
cauza unei singure lovituri. i i-a spus: ovei merge tu inaintea mea
pe cealalta' lu.me i Ma- vei sluji acolo. Cici existi credinta la Sciti
ei pe acei pe cari ii amori in vieati, acegtia pe cealalti lume sunt
slujeasei. Au fost pringi fr intirziere gi ucigi in gtreang
la Ratispona
0 alta aranati ungureasci insi, in care se gilseau patruzeci de
;mii de ostagi bine inarmati gi cari .i agezaseri tabira mai departe
de cetatea Augusta, siantind el tovarigii lor aunt aga de cumplit
striintoragi, pringi gi ucigi, s'au retiras mai sus intr'o insuhii, agtep-
Vaud ca, la rindul siu, armata impiratului si se separe. i cind
cea mai mare parte a armatei imp:iratului a ciutat sii meargi
spre Rin, Ungurii atacindu-i intr'o cimpie, le-au ucis la ineeput
Cu sigetile caii, neing'iduind, ziva intreagi., nici si se retragi, niel

Augusta, Augsburg.
Pru1ui numit Lih.
Ratispona, Regensburg.

www.dacoromanica.ro
 145

BA fugh.' undeva. In fine, fiindel nu puteau s se migte, s'au predat

ca prizonieri, Cu cari Ungurii rescumplrar pe tovarlifii
Ja Ratiopona. Iar, dup ce au trecut gi prin aceast intimplare,
ars mnstirea Fulda, de unde au luat mult aur; apoi trecand Rinul
au dcvastat cu sabie i foc ducatul Lotaringiei, und.e, lngI Strass-
buig cruia Ii se simile In rimba latinrt Argentina, au fliat gatal
dupi ce lu prins, lui Ekhard, ducele Lotaringiei i lui Bertold,
duaele deBrabant, earl veniser.i in ajutorul acelara.Apoi,lavind cum-
priandIngro2f tor biseaica domnului, devastari toritoriul
dela Metz, Trier qi Aachen, apoi, prin prp'stiile muntilor, dis-
trugand, popoarele Senaailor 2) i deschiserrt cu sabia .drum. Arai
distruseri ceatile Susa i Turinul i dupi ce au strAbItut muntii
viznd cimpia Lombardiei pusari inteo raiti aproape
intreaga proNincie; gi astfel vietoriogi se intoarseri in /ara lor pro-
prie.

XXXIV. Infrangerea Grecilor de Unguri.

Iar in anul al douIzeci i unulea Ungurii, pleend de acasil

au intrat In Bulgaria gi de ad i ajungfind la Ydropolis, dup ce au
cueerit cetatea, au asediat In urm Constantfnopolul. Pe cnd ei
se gseau in asediul acestei ti, un Grec oarecare, eat un uriag,
ier2ind din cetate a cerut ea ea se lupte au el doi Unguri, zieand,
ci dacA nu va in.vinge pe amndoi, impAratul Greailor le va plai
Ungurilor un tribut. Fiind fa/I de Unguri provociltor in afari din
cale, s'a gsit un adversar c,are grai. wad Grecului: Eu, zise el,
sunt Botond 2), Ungar adevrat, eel mai raic dintrre Unguri. Ja cu
tine ca tovaragi doi Greci, dintre cari unul prFimeascri bufle-
tul, canid vei muri, lar cellah s-li ingroape cadavral,
ndoiali eu am si fac pe Imp5ratul Grecilor tributar naliei mele.
Atunci comandantul Ungurilor, ca numele de Apor, care fusese pus
In fruntea armateil cu consign/Ai' nantul tuturora, a dat ordin ea
Botond sA piece cu securea la poarta ceatii care era de metal gi
la poaltit arate for/a en securea. Venind acesta la poart5, se
spune e a d.at o aga de puiternic5 lovituri i. al a fleut o astfel
de spiirturil in poart el un copil de cinci ani ar fi nutut ugar

Pasagiul acesta nu este sigur, fiind manuscrisul alterat

Botoncl, Asupra acestui Botond vczi Anonymus, p. 54 sq. 1 Simon
de Keza, p. 44.
10
www.dacoromanica.ro
 146

iasa ti sa intre pe gaura. Aranjandu-se in 11X1115. spectacelul Un-

eurilor gi al Grecilor, 8'a pregkit terenul de lupta inaintea portii
dupa o lupt, de mai putin de o ora, Grecul a fast culcat
la pamant i numai de cat in urna dat sufletul. Socotind-o
drept o mare rugine aceasta fapta i aceasta intamplare, iraparatul
Grecilor care impreuna cu sotia sa stetea pe inta-r' cetatii
gi-a inters fata, plecand spre palatul &Au. Cind insa Ungurii cerura
tributul pentru care se dase spectacolul i se ficuse lupta, impa-
ratul Greener, razand de pretentia tributului, Ungurii au plecat
dela aseditil cetaitii, dar au devastat toata Grecia, luand din ea aur,
pietre 8cumpe gi nenninarate vite i aa s'au intors acag. i astfel
comunitatea Ungurilor subt camandantii sAi, subt ducii sai, se apune
el au facut aceste ispravi gi ahe ispravi de acest fel, pana in tim-
purile ducelui Toxun.

XXXV. Nas.terea lui ,*fan cel Slant, primul rege al Ungurilor.

Toxun a nascut apoi pe Geyc,ha i pe Michael, iar Michael

a nascut pe Ladislau cel Pleguv i. pe Vazul. 'Geycha 'stns..% in urma
unei prevestiri a oracolului divin, a dat nagtere cu Sarolth, fiica
lui Gyula 2 in anul intruparii domnului 969, sfantului rege Stefan,
dupa cum sta seria in Legenda fericitului rege Stefan. lar regele
Stefan a avut mai multi fil gi intre ei a avut un fiu cu numele de
F.aneric, iubit de Durnnezeu gi pretuit de oameni, a clrui porne-
mire a ramas binecuvantata. Acesta insa a fost rapit din lumea a-
ceasta, pentru ca rautatea sA nu-1 intunece mintea i pentru ca
deartaciimea sa nu-i amageasca sufletul, dupa cum sta. scris in
Cartea intelepciunii cu privire la mortile premature. lar noi, pentru
ca cele faptuite 13.5. nu le mai trataz' n, i cele scoase data' la iveala
sa nu le mai scoatem din nou la iveala, nu vom mai istorisi
cite i cat de mari virtuti a avut acesta i nici cat de aprins pro-
pagator in slujba lui Dumnezeu a fost stilted principe Emeric.
Cel ce va voi sa afle aceasta, n'are decat sA ia cunagtinta deplina

1) Sarolth, fiica lui Gyula, a dat nagere lui 5tefan cal Slant. Acest Stefan,
inainte de a fi fost hotezat in religia catolicil s'a numit Bela, sau in limbs slavi
Voicu. Iatii ce ne spune I. Haugen IL 19, eitat de Podhradczky in Chr. Bud.
p. 62: Nach der gepurt Christi, Neunhundert neun und sechtzig jar, gebar Geycha
den heyligen sanct Steffan, aus Sarolth der tochter Gilds, der erstlich in seiner
geburt Bela (bohemice Waic) genant warcb.

www.dacoromanica.ro
 147

tlespre purtarea plin de cucernicie a acestuia din Legenda ace-

3uiagi prea fericit cregtin. Noi eautIrn ad i 85, descriem pe scurt
In rezumat mai ales cele ce alti scriitori au trecut cu vederea.

XXX VI. Lupta sfintului rege Stefau impotriva ducelui Cupan.

lar sfintul rege Stefa,n, inel din tineretea sa, a purtat un rilz-
boiu glorios invpottiva viteazului gi puternicului duce Cupan. Capan
era fiul lui Zyrind1) ciel Pleguv care, ine pie cnd era in vieat
ducele Geycha, tatil regelui Stefan cel Sfant, conducea un ducat.
Dupi moartea ducelui Geycha Ing, Cupan a voit s. ja in casilrorie
incestuoas pe mama sfntului rege *fan, gi s ucid pe Sfntul
Stefan i prin.cipatul acestuia 8'14 supina puteril sale. El fusese
duce de Symigiu 2). Dar sfintul Stefan, chipa ce i-a convocat pe
fruntagii sAi, prin interventia duhovnicului sn, prea fericitul Mar.-
tin, a impLorat ajutorul milostiveniei dumnezeegti. In unm, strin-
gfindu-gi anmata, a pornit impotriva dugmanului san i i-a ineins
mai inti sabia la fluviul Goron arzat aci ca pazrtici pentru
paza sa personara, pe cei doi principi Hunt gi Paznan. Iar ca gef
gi ca generalisim pentru intreaga sa armat a pus pe strinul Ven-
cellinus. i, dandu-se astfel lupta, s',au btut mult timp vitejegte
din E,mbele Orti, i, cu ajutocrul milostivirei divine, ferititul duce
5tefan a obtinut o victarie strluciit. In aceeagi comitele
Vencellinus a ucis pe ducele Cupan gi a fost rspltit cu mare drnicie
de fericitul Stefan, pe aturtcia numai duce. lar pe Cupan fericitul
Stefan a pus s-1 taie In patru prti: prima parte .1 trimis-o la
poarta Strigoniului, a doua la cea a Vesprimului, a teeia la cea a
Jaurinului, a patra in Ardeal lar ferioitul duce Stefan, prozni-
stunca, pe care o ticuse atunci lui Dunmezeu, a tinut-o. Ctici in-
tregul popor ce se gsea atunci in provincia ducelui Cupan a ho-

Zyrind. Dupa numele lui Zyrind s'a numit provincia Zarandului.

Duce de Symigiu, Somogy Nobilii din Somogy si din Zala, nevoind
si-i piriseascil ritul prinilor lor i ala' primeascil credinia catolic s'au revoltat
in contra lui Stefan, asserentes millo modo a ritu parentum disced,ere, nec un-
quam f idem catholicam recipere. Pelbartus in Senrn, de laudibus S. Stephani, la
Podhradczky, in Chr. Bud. p. 64. Nu stim dacii subt ritus parentum este de a
se intelege priginismul sau ortodoxismul?
In Ardeal, corpul ciopirtit al lui Kupan a fost expus pentru prive-
listea tuturora la Alba Tulla. Chr. Bud. p. 64.

www.dacoromanica.ro
 148

tirit s dea pe vede g de drept pentru mnstirea slutului Mar-

tin I) a zecea parte din eopii, din fructe i din vite. lar Vencelli-
nus arnintit mai sus a dat untere lui Radi, Radi tila a dat na-
tere lui Misca, iar Misca a dat natere lui Cupani,i lui Martin.

Lupta regelui Stefan cel Sfant imtpotriva lui Gyula durele

Transilvaniei.

In urmi, fericitul Stefan, dup.& ce a printit din gratia lui

Dumnezeu coroana maiestritii regale, a purtat un fatuos folositor
rrtzboiu impotriva unchiului su cu numele Gyula care, pe aeea
vreane, avea donmia peste intregul regat al Ultrasilvaniei. Deci,
In anul dommul 1002, fericitul rege Stefan a prins pe ducele Gyula
fonpreunii en sotia i cei doi fil ai si i i-a trimis In Ungaria. A-
ceasta irisa pentru aceea a ficut-o, fiinde, dei Ii s'a atras de foarte
(1eseori luarea aminte de fericitul rege Stefan, el totui nu s'a in-
tors la legea cretin i n'a incetat de a ataca pe Unguri. i futre-
gul lui xegat, foarte mare i foarte bogat, 1-a unit cu monarchia
Ungariei. Regatul acela insi al silu se numelte pe ungurete Er-
deleelw, care este udat de foarte multe riuri, din nisipul cilrora
se culege aur i aura din acea tari este foarte bun.

Al treilea reszbau al regelui $tefan cel Sfant, impotriva

ducelui Kean.

lar dupi aceasta a pornit ca rzIrdiu impotriva lui Kean,

ducele Bulgarilor i Slavilor, cari popoare locuiau in nisste locuri
foarte intrite2) dela naturI.De aceea numai dup5 mula osteneal
sudoare a biruit in cele din una In rzboiu i a ucis pe amintitul
duce i a luat o cantitate nepretuit de tezaure e mai ales aur,
giuvaiere i pietre nestimate i a atezat aci pe un &tramo al su,
cu numele de Zoltan care in urna a 1rmat de anotenire acele prti
din Transilvania i de aceea ele se numese de obiceiu: Erdeelui
Zoltan. Cid el era foarte batean i trise pn in vreanea sfntului
rege i de aceea a i voit acesta ea e/ s sapinease peste popoare
bogate. De aceea, sfintul rege Stefan, imbogtindu-se foarte anult

Mantutirea SI. Martin, ziditi de Sf. Stefan, la a. 1001, in Pannonia.

Locuri inarite. Este vorba de Ardeal.

www.dacoromanica.ro
 149

aceste diferite tezaure, a danat i a inzestrat biserica din Alba,

pe care el insui o fundase, cu altare de aur i cu eruci i cu po-
tire i ehiar cii haine preotegti brodate cu cel mai curat aur gi
cu pietrele cele mai pretioase. i a druit cu belgug regesc vase
perttru slujba 1 celelalte unelte necesare aceleeai biseriei de
agiderea a limit i celelalte biserici ale lui Du.mnezeu. lar intre
altele a dat aceleeagi biserici din Alba uncle daruri demne de amin-
tire venicil, anume doui odajdii 1), dintre cari amindoui aveau
marg-inea brodat5 cu aptezeci i patru de rnarci de cel mai eurat
aur i pietre nestimate pe cari prea feriditul Benedict 2) ponti-
ficele Sfintei biseriei romane, la crugImintea sfantului rege Stefan,
le-a distins cu privilegiul unei autoriati atit de mari CA' oricinc
.celebrind liturghia se folosea de ele, putea legal &A ungil pe rege,
;811-1 incoroneze i s1-1 Inciug cu sabia. Dar, fiinda banii acelui
'Gyula au foist eagtigati pe ei rele, biserica insigi a auferit de
mai multe ori. incendiu. In aceeagi biseriei a ailit &tar pe unchiul
In contra vointei lui, sA se boteze cu toatA familia, iaro
dupli aceea, I-a tratat cii cinste, ea pe un pIrinte. Regina Keisla
ini, solia sfAntului rege a imbogktit peste m'gur- de mult bise-
mica ea cruel de aur, ca mese afinte, Cu potire, cm giuvaericale
-i co podoabe.

..7t XXIX. Zidirea de catre regele Stefan cel Sfcint in Buda Veche
a unui templu pentru cananici.

In urma, sfantul rege a venit in cetatea ce se numete Buda

Neche impreurfi cu fiul sAu, sfantul Emeric 1 cu regina.
ad n'a gNsit nici o lucrare inchluati lui Christos, in care sil pool
sa' fie liudat Creatorul tuturora, a inceput numai decat prea sfantul
rege sA zideasert in mijlocul cetiitii o m.are Ttedra161) din tesaurul luat
Alela Busnumitul Kean, ducele Bulgarilor e al Slavilor, in cinstea
.apostalilor Petru gi Pavel, cu multe moga i intarind-o
cu liberati asemilniltoare cu cele ale bisericii romane, in einstea
In onoarea curtii dela Roma, pe care o visitase personal. i pe
and se fIcea crdi.rea la care fuseserA adugi maetfri pietrari din
Grecia, regele prea dint impreunA co regina, In semn de eueerni-

1) Rationale, stola pontificalis, odajdie.

3) Benedict a/ VIII.
3) Caenobizun, bisericrt, catedrall.

www.dacoromanica.ro
 150

igi petreceau vremea aci pe gantier. Regina ins se ingrijea

de cruel, die. icoane i de podoabe. Flincic lns aceast anare oper
danuise mai mulli ani, de aceea mnstirea nu s'a putut
in timanl vietli sfntului rege Stefan ci, cu voia lui Dumnezeu, lu-
erarea a tertminat-o, du.p mult timp, prea sfntul rege Ladis-
lao, nepotul aceluiagi fericit Stefan, aducid astfel la indeplinire
dorinta stfmogului su, precum se va arata mai tarziu mai cu dea-
mtmuntul. Iar obiceiul cel mai de seaimli al regelai Stefan cel sfnt
era acesta, ca toate bisericile pe cari el le funda s le viziteze
cel pusin de trei ori pe an. i eand ajungea la o biserica, mai bita
se duma la toate altarele gi la fiecare se ino.hin.a. In urin, cnd
iegea, inconjura biserica i examina cu ochi sarta:ami ti pe in-
delete crpturile i sprturile din pereti gi nu pleca din localitatea
oratului sau satului, decit dup ce a vizut mai l'uta renovarea.
Dupii aceast cereetare, regina cind ajungea la vr'o biseric din.
Jugarla, punea s i se arate toate lucrurile ce existau in casa dom-
nului i reinoia in fiecare an cele ce trebuiau reinoite att cele
de postav ct i cele de catifea. Iar fiul br, ferieitul Emeric
depunea pe aliare propriile sale haine de purpurN spre a imbrIca
aharele cu ele, dup cum se vede in bisericile regale pana in ziva
de astki. Iar prea santa' sin tat purta la brfiu o pungil de aur
pilla de denari de argint curat i end vedea cate un srac, se a
propia de el 0-1 miluia cu in'ainile sale proprii. De aceea, mina
dreaptl este mina cea cu mil, in fata ochilor Ungnrilor, pn
In 2iiia de astzi.

XL. Digresiune.

In anul doan.nului 1022, in mai multe localititi au fost men-

da multe i mari gi un colosal cutremur de pmnt a fost la 12-
Mai intr'o joi dup6 M'atarea domnului, la ora 10. i la 23 Iulie
s'au Ana doi son.

XLI. Moartea dueelui Sf. Ernerie i, orbirea lui

Dup ce ins domnul cel de sus i-a aritat anila sa fat de
fericitul lege Stefan, intoreind, spre fugl, spatele regilor din fata
tiei sale, gi supunand domniei sale principatele i puterile tu-
tirror externe invecinate, Sfantul rege Stefan, dupii deli-

www.dacoromanica.ro
 151 --
berari, e statornicit ca el personal, cileand peste once fast al
goniei lumegti, i depanand diadema temporara a regatului, art se
dedea numai slujbei lui Dumnezeu i deslegat de once griji exte-
rioare, sa se consacre unei vieti contemplative gi une'. paci
gi a dispus sa dea coroana maiest4ii regegti fiului sau. ducelui E.
aneric, un tan'Ar inzestrat de Duannezeu cu cele mai divine mora-
vmti. Cacti era ferkitul Emeric fin prima floare a tineretii, prin
walla cereasca, mai peresus decal firea comuna a oam.enilor, inanmat
cu dreptate, prevedere, vitejie, cumpatare, intelepciune, gtiinta,
blandee, inil, bunatate, dirnieie, amerenie gi rabdare gi impodobit
cu celelalte virtui cregtinegti i politice, intoctmai ca i tatal sau,
Sfantul Stefan. Si, pe and prea sfantul sau parinte intentiona sa
incredinteze prea sfanttului eaa fiu grija administra;iei i nacazu-
rilor guvernarii fericitul duce Faneric a anurit de o moarte
prematura'. plans sfantul rege Stefan gi l-a bocit mull, fira
mangaere, Ungaria intreaga. Iar de durerea unei aga de mari
sfantul rege stefan de Mahnire a camt intr'o boala grea
gi dupa multe zile de abia s'a recules, dar vechia s5nAtate n'a mai
putut sa i-o recapete cu totul. Cad suferea de podagra 0. era chi-
nuit de intristare gi de jale, anai ales fiindca din sangele sail nu ve-
dea pe nirn.enea potrivit ca, dupi moartea sa, sa pastreze tara in
legea lui Christos. Gael poporul unguresc era mai aplecat ea
spre paganism decal pentru eredinta oregtina. Intr'aceea au
inceput sa-1 paraseasca puterile gi. simtindu-se coplegit de o boali
grea a trimis in graba un crainic, i anume pe Buda, fiul lui
giroch, care sa aduca la sine pe Wazull), fiul unchiului sau dupa
tata, pe care regele din causa moravurilor lui destcrIbalate
a nebuniilor lui tineregti Il bagase in tinchisoare ca sa se
indrepteze gi porunci 84'4 scoata afara din inchasoarea de/a Nitria
gi si-1 ageze de rege inainte ca el si moara. Miami despre aceasta
regina Keysla a facut un complot cu nelegiuitul de Buda. ia
trimis in ces mai mare graba un crainic al sau, cu numele de Sebus,
fiul chiar al aceluiagi Buda, la inchisoarea in care se gasea Vazul.
Deci Sebus luand-o inaintea enainieului regelui, a sees ochii lui
Vazul i i-a umplut cavita.tile urechilor cu plumb gi apoi a fugit
In Boema. Dupa el, sosind crainicul regelui, a vazut pe Vazul orbit
de chi i cu ochii aceia condus la rege. Regele Stefan

1) Vazul, Basilius, Vasile sau Ladislau.

www.dacoromanica.ro
 152

zandu-1 aa de migelete prpdit, a izbuenit in lacrmi amare,

dar din cauza boalei sale, n'a rum?. g pedepseasci cu pcdeapsa
meritat pe rufilerttori. De aceea, chemand pe fili lui Ladislau cel
Pleguv, unchiul su j anumae pe Andrei, Bela i Leventa, sfi-
tuit s fugii cat mai repede, pentru ea 8 se salveze pe ei i s scare
teferi i pe oamenii lor. Aceatia ascuhand de sfatul eranAtos al
sfantului rege, fugir in Boemia, scpand din fata primejdiilor
1 a durerilor.

XLII. Moartea fericitului rege Stefan i inmornan itarea sa La .41ba.

lar fericitul rege Stefan plin de afinte,nie i. de grcttie este

pit din sceast lume de nimic in al 46-lea an al domniei sale, la
grhtoarea Adormirii preafericitei Maria, put-area fecioai, i
a intrat in ceata sfintike ingeri. 5i a fost tingropat in biserica dela
Alba pe care el insui o zidise in cingtea prea ns.:Atoare de
Duannezeu pururea fecioarei Maria, ande se arat multe semue
1 minuni la intervenirea aneritelor aceluiai prea dint rege 5tefan
spre lauda gi gloria domnului nostan Bens C.hristos care este pima
stvit in vecii vecilor Amin. Si indati s'a prefcut in ca'ntec de
jale glasul chitarei din intreaga Ungarie i tot poporul din regat,
atat nobili i deopotriv i. bogat i srae deplanser cu foarte
multe lacrimi i strigte de jale moartea prea sfantului rage, pa-
rintele cel mai bun al copiilor srmani. Bietiii i feteie din cauza
intristarii i a doliului, imheicati in haine negr, e timp de trei
ani n'au mai jucat i au amutit once fel de muzie, erice fel de
dietractie i once fea de cantec de veselie. Si l-au plans cu plat:met
din Mimi fierbinte i plansetul era mare i fr mangliere. Dar
regina Keysla, impreun cu satebtul ei de crime Buda, au hoarit
g facil rege pe Petra Alamanul adecI Venetul, fratele reginei. Prin.
aceasta intentionau ca regina Keyala ah poat ah aduci /a indepli-
nire, dup bunul ei plac, parnirile vointei ei i regatul Ungariei,
pierzanduli libertatea, ah poat s-1 oupunk' flizi de niel o piedia
Teutvnilor. lar Vilhelm, tatal regelui Petru a fost fratele regelui
Sigismund al Burgunzilor, dar, dup moartea sfantului Sigismund,
a vault la i'mprat. Pe acesta imparatul I-a agezat peste Venetienii
diduse ca sotie pe sera sa, mimit Gertruda, cu care a nscut
pe regina Keysla. Dup anoartea Gertrudei ns Vilhelan a luat de
solle pe eora regelui Stefan, cu care a n.ascut pe regele Petru.

www.dacoromanica.ro
 153

XLIII. Cruuzimea regelui Petru.

Dupil ce insi Petru a ajuns rege a d.at la o parte bunArt." atea

ce se cdea unei seninititi regale i scrajnind de furie teutonia,
a inceput s aibi dispret ipentra nobilii unguri. Cu o privi:e PIA
de ingamfare 1 cu o Mimi nesiturat el manca lacom averil,3xii
impreunil cu Nemtii ai cari rgeau de sillbticie de fiar i cu
Latinii cari muunuran cu lirnbutie ca nite randunici. Locurile for.-
tificate, garnizoanele, castelele le ineredinta sloe pazi nu.mai Nem-
/nor 1 nimenea pe acea vreme, nu mai putea si fie sigur de cinstea
unei sotii sau de fecioria unei fete sau a unei surori din cauza
obrizniciei curtenilor regelui cari le violau nerpedepstiti Gfipete-
nine Ungurilor vizand atunci nenorocirile ce se fceau poporului
impotriva lui Dumnezeu, au tinut sfat i. au rugat pe rege ..i in-
deann.e oamenii, e inceteze cu purtare. low atat de tic'aloasi. Re-
gele insi plin de o ingSanfare nemai pomeniti gri-a dat pe fa g balele
desgustiitoare ale blestem.atului BU venin preconeeput, zicand: tCkiti
vreme voiu fi in vieati, am si aez in regatul Ungariei numai pe
Nemti, eat ca judecitori in fruntea magistraturilor, cat gi ea subal-
terni Qj ca ofiteri i ca administratori i. ca fruntni gj ca potentati
ai irii i voiu umplea regatul cu striiini i-1 voiu da cu tatul
mina Teutonicilar. Si mai spunea: cacest nume de Ungarin este
derivat dela angaria (gatuire) i ei nsii trebuie s fie gatuiti. A-
cesta a fost deed izvorul vrajbei diritre regele Petra iJ Unguri.

XLIV. Fuga lui Petru i alegerea lui Aba.

Deci in anul al treilea al domniei lui Petra, Ungu-

wilor gi ostaii lar se intrunixi intr'un consiliu al Episcopilor im-
potriva regelui Petru i plini de ingrijorawe s'au intrebat daci nu s'ar
putea gsi atunci in /aril cineva din neamul regilor, care si fie
in stare si la cirm.a domniei liberreze de tirania lui Petra.
Si, fiincle un astfel de om n'au putut s giseascil, aleser.1 dintre
ei inii pe un oarecare catlike, munit Aba, unma diniteo sori a
regelui Stefan ce.! Stint 0-1 acar:.1 peste ei rege. lar Aba, dupil
ce i-a atrans o armati de Ungu.ri, a pornit ai se lupte impotriva
regeluir Petra. Regele Petra insi &and s'a vizut prisit de ajuturul
Ungarilor, spexiindu-se grozav, a fugit in Bavaria, avand si implore
ejutorul lui Henric, regele Teutonilor. Scipand deci Petra cu fuga

www.dacoromanica.ro
 154

din mainile Ungurilor, aoegtia omoriral tindu-1 in bucati pe bar-

bosul de Buda, pricinuitorul tuturor iarimelor, la sfatul taruia
Petru aduse atatea nenorociri Ungariei tit scoaser ochii celor doi
fii ai lui; pe Sebus big. care orhise pe VazuL, dup ce i-au frant
onainile i picioarele, I-au ucis; iar pe unii batandu-i cu pietre
ti pe altii lovindu-i cu mangarte de fern), i-au amoral Aba ma' fiind
inallat la puterea regala, a fost consacrat ca crege: ti toate atez5.-
mintele i toate dajdiile pe cari le stabilise regele Petra, dupa' obi-
ceiul eau, regele .Aba le-a anulat. In regularea tuturor acestora
trei au fost mai ales dintre fruntatii IArii ca mai de geama: unul
se nuinea Wisce,) al doilea Toyzlau, iar al treilea Pezli, cari se
nazuia a dupa libertattea poporului ti se sforlau cu bun creclint
sA restitue regatul unei porodite regale. Dar, in al treilea an al
regelui Aba, Petra impreuna cu regele Henric al Teutonilor des-
cinde ca o armata mare impotriva regelui Aba. Regeie Aba
auzind ea Petra a fostt parasit de Unguri, ti ca a foet bine primit
de Henric regele Teutonilor, a trimis, in anul 1042, crainiei la
Imparat,catri sa-1 sondeze, data fi s'a declarat dutunan pentru
a gonit pe Petra din dcmmie. ori poate sa Incheie cu el o pace du-
rabila? Imparatul prin raspunsul eau ii s'a aratat ca dutiman, spunln-
d.u.i: De oarece s'a purtat rAn cu oamenii mei,lare sA siimta el insuti,
ce pot ti cat pot. Auzind aceasta, a i*eles regele Alta ea' impratul
are intentia sA crestabileasci in domnie pe Petra. Aperinzandu-se deci
de mini% ti-a grans o armatal puternie 0 a invadat cu. ea Austria
ti Bavaria ti ambele maluri fluviului Dunarea i dup ce ti-a
impiirtit in dou cetele sale de stagi viteji, a trecut pe toti dugmanii
prin ascutigul sabiei. i astfel a luat przi gi foarte multi captivi ta-
rand cu sine dela, fluviul care se chema Trasen, peste care a trecut 0 a
jefuit totul pana la cetatea Tuln, unde a inoptat. Aceasta s'a pe-
trecut intr'o mart.i, din zorii zilei pana noaptea; lar cand s'a
facut ziva, s'au intors in Ungaria cu o multime renumIrati
de prizonieri. Duprt aceasta a trimis sold* (viteji in (Cairintia
cari au lust foarte multi prizonieri ti s'au intors apoi in Un-
gana. Gothfridus insa marchizul Austritli, dand un atac impotriva
ion langa Petovia, se apune ca le-au luat multe prazi; caci pe atimci
Austria nu aves duci, ci marchizi. In acest titmp, imparatul sarbatorea
Pattile domnului. in Colonia ti a cerut sfatul dela principii sai cum ar

1) Manganium, bellica =china, tormentum Du Cange Glos, eub voce.

www.dacoromanica.ro
 155

trebui sa iizbune insulta adusa pe nedrept rfrii sale de catre Unguri...

Ei n unanimitatel iau dat sfatul ai faca o invazie inarmata
impotriva Ungu.rilor cari navalisera dumanete in regatul su i
libereze astfel pe prizonieri din sclavia lor. De aceea au pomit
cu o expeditie colosala. i, dupa sfatul lui. Watislav, ducele Boa.
milor, a venit din partea de Nord a Dunatii pana la hotarele
Ungariei. Solii Ungurilor insa puomisesera imparatului
acegtia stau in toate la dispozitia sa, de cat doar ca. nu primesc
rege pe Petru; totui, imparatul cauta cu tot dinadinsul sa-1 faca
rege, caci i daduse cuvantul lui Petru, ca-i va reda donania. Un-
gurii insa nicidecum nu se invoira la aceasta gi trimitandu-i daruri,
dupi ce au fagiduit prin juramant ai vor permite prizonierilor
teutoni ai plece, imparratul s'a intors repede impotriva atacurilor
lui Gothfrid ducele Lotaringiei, fiul ducelui Cozzilo.
XLV. Sosirea Smpgratului In Ungarid in contra Irti Aba.
In anul uranator regele Aba, trimitand soli la imprat,
intrebat in privinta pcii, figaduindu-i libmarea prizonierilor pe-
cari Ii avea, iar pentru aceia pe cari nu putea sa-i dea,, o compen-
sare potrivita. Irnparatul insa n'a voit sa stea de vorba, inainte de
a 'eni in Bavaria, pentruca cei ce au suferit pe nedrept din
partea Unguirilor, sa ja parte la incheierea pacii. De aceea, im-
paratul a venit la fruntariile Ungariei i a poruncit ea pentru a
doua zi ai cucereasca baricadele, cu. cari Ungurii inchisesera fluviut
Rabita. Intr'aceea insa imparatul a fost rugat de solii regelui
Aba, ca ai fixeze un tannin potrivit, In laUntrul caruia sa-1 re--
mita pe totti prizonierii, gi sa-i dea inca gi daruxi. Imparatul Mind
deci atras de daramile acestea i and preocupat de alte afaceri
mai grave, s'a intors in Bizancium1), un ora din Burgundia. Pri-
mind prim urmare din aceaSta parte sig-urang, regele Aba a de-
venit insolent 2) i a inceput ai se poarte cu cruzime fata de Un-
guri. Caci era de parere ea toate trebuesc sa fie commie cele ale-
stapanilor cu cele ale slugilor; dar i calcarea juramantului sau
o credea ca un niniica, dispretuind pe nobilii iinii i consideran-
du-1 tot una au taramii i cu cei proti. Nebilii unguri insa
admita aceasta, i suportand en greu rn.olesarile lui, Mauna o
compiratiune 1 se conjurara ca sg-1 omoare. Cineva dimtre ei

Bizancium, Besanon.
2) Insolent, dei Anonymus p. 48 ne spume el se purta ea un printe, qui
pro sua pietate Abe vocabatur.

www.dacoromanica.ro
 156

a denuntat cregelui pe oei ce se conjuraserrt impotriva vietii lui;

aintre acetia pe care a putut i.a prins i i-a omorit, frg de veo
judecati prealabilg, ceea ce s'a intors in detrimentul regelui. Cci
pe clind regele se ggsea la Cenad in pasta cel mare, inchizind
inteo cas in acelai post vr'o cincizeci de nohlli, subt pretextul
de a se conafatui cu ei, a pus ca sg fie taiati in bucgti de soldani
si fnar.mati, fri cercetare i. frg sg fi flout mgrtarisiri. De
aceea, fericitul Gerardus1), episcapul din Gen ard, a lovit pe rege
eu aeveritatea canoartelor 1 i-a prevestit primejdia eel ame-
ninfa. Unii dintre conjurati, determinati mai ales de acest fapt,
veniii Lu fugg la finpgrat i au vorbit impotriva ial Aba, spu-
ntindu-i : eg el 1i calci jur5mn.tul dat, c despretuete pe nobilii
cari l-au ales de rege peste ei, og ingnincg i cglgrege i vorbete
nee,ontenit cu. granii. i cu oamenii de jos. Impgratul le spuse
acestora: gObiceiurile acestea in adevr nu aunt oblceluai deanne
de un damn, ei de unul protivnic domnului. i astfel instigarg
pe impgrat al se razbune asupra regelui Aba pent= nedreptktile
fcute, fiindcg nu i-a dat nici p.rizonierii, dup cum jurase !mpg-
ratului i nici nu i-a dat recompense pentru daunele cgunate.
Deci Impgratul la indeinnurile Ungurilar, a venit. cu o armatg
din 1Saric i din Boemia i cu falangele curtenilor sAi, In Mar-
chizatul Austriei, perefgcandu-se cg mi intrg in Ungaria i argtnd
pe fatg el va face pact cu cregele ..kba i cri se va intoarce inapoi.
Atunci delegatii regelui Aba veniml la impgrat ceruig pe Ungurii
eari fugiserl la impirat, pl(ngndu.i-se i ziend: cA aceia cari
unneazg acum cu credit-14g pe Inrpgrat nu sunt cleat nite tilhari
i nitite bon din tara ungureasaa.-, i prinpa1ii att.gtori ai
rizboaelar i ai discordiei dintre Unguri i isupgrat; de aceea pe
sgmrangtorii unei astfel de discordii trebuie s4 dea pe mainile
lui Aba, cregele Unguailor. Impgratul ins a rgspuns cg aceasta nu
o va face in nici un caz. De aceea,, kupgratul ngvgli repede in teri-
torul Ungariei, intrand pe la Sopron i cand a voit sg treacl peste
Babuta pe la Bobuth, n'a putut sA treacg peste fluvial Rabuta din
cauza apelor ce stagnau i a pgdurilor celor dese i a bgltilor
-pliue de izvoare. Dar Ungurii cari erau impreung cu. intpgratul i cu
regele Petru, conduserg armata, cglrind noaptea intreagg, in sus pe

1) Gerardus este primul episcop din Cenad, unde Stefan cel Slint in-
temeiase episcopia catoliel in locul celei ortodoxe de la Morisena, din aceeasi
localitate.

www.dacoromanica.ro
 157

fluviile Raba i Rabuta pe cari, In zorii zilei, le-au trecut prin-

tr'un vad lesnicios. Regele Aba hug a-a iegit inainte la Men-
few1) liig. Jaurinum cu o mare niultime de ostai, fiind
foarte sigur
.
de vietorie, fuindc unii Bavari Ii ficuserg eunos-
eut cg ibmpgratul a 'Tait impotriva sa cu putini oa,meni.
dupg cum se spune, regele Aba ar fi eitigat victoria, daci
unii Unguri pistrand Inca prietenie pentru regele Petru, n'ar
fi aruncat la pmint drapelele lor i n'ar fi luat.o la fugg. Neantii
bug spun ei atunci cind ei s'au apropiat de luptg, a aplrut un nor
subtire i. tunneling cu el un semi" ceresc i c un virtej puter-
nic ridicindu-se, deodatii printeo putexe diving, a aruncat un praf
groaznic in faya Ungurlor pe cari inei de mai inainte, dupi
..cum se apune, Ii blestimase Papa ca loveasegi fandel g.i
tuserg joc de regele Petra, protejatul sgu. Luindu-se deci la luptii,
s'a dat o hmg i inverunati hgtglie; in cele din wing sprijinit de
ajutorul lui Dumnezeu, impgratul a chtigat o victorie strglu.eitg.
Aba fiind invins a fugit spre Tisa, i. intr'un sat oaxecare, inteo groa-
pg vechie a fost unmet migelete de Ungurii egrora le fieuse rgu
tilnpul domnici. Corpul su a fost ingropat in biserica, ce se ggsea
15110' acel sat. Dar, dupg critiva ani, fiind despopat din marmn. t,
s'au gisit neatinse giulgiurile i hainele sale i locul ranilor vin-
decate. In uring corpul sgu a fost inimorenintat In propria sa
mingstirc din Sarus. Impiratul insi s'a intone in tabirg, a inge-
ntmchiat la pmint cu eanerenie i cucernicie inaintea lenumlui
stint al crucii atraoare de mintuire i desaltindu-i pileioarele
i imbracindu-se cu o haing de panza groasg, a prea mgrit im-
preurtri cu intregul ortu popor indurarea lui Dumnezeu, fandcg in
acea zi i-a scgpat din nain.ile Ungurilor. Dintre Tentoni a eizut
In acea zi i in acel loe o nenumgrafi mulIime. De aceea acel loe,
pina in ziva de asrAzi in alpha lor se numete Ferloruln. Payee),
lar pe tinba noastra Westneanyi8). Cid din canza mirosului
greu al celor mori timp de doug luni omul nu putea sg treaeg
uor prin acele regitmi, lair arcagai 1-ar fL merit. Intr'aceea
Ungurii adunindu-se la un loe veniri s'i roage pe impgirat, cerind
iertare i mag; impgratul primindu-i in linigte i eu bunivointg,
le-a admis cererea. Apoi a venit cu toatii multimea sa, la Alba,

Menlew, liana Jaurinum (Gyr) azi mosia Mf5.

Ferlorum Payer = Perditi Bouari.
Westnemti = Nemti pierduti.

www.dacoromanica.ro
 158

care pe nemtete se numete Weissenburg, care este capitala Ungariei.

Deci ad imparatul fiind onorat de Unguri cu artiste imperialg
cu un alaiu enonm, duprt ce a restabilit pe deplin pe regele Petru
In coroana regala, 1 dupgee 1.a impodobit ca un rege in sfintele
insignia ale Sf. rege Stefan, 1-a condus cu mana sa la tronul regal
gi 1-a pus sl raza ca un rege in bisatica glorioasei Maici a dam-
nului, deapururi fecioara Maria i ad i a impacat pe rege cu Un-
gurii gi pe linguai cu regele lor. Si, la cererea Ungurilor, le-a
admis ca s4 pastreze decretele i judecktile sg se facg dupg obi.
eeiurge lor. Ornduind toate acestea astfel, impgratul a 'goat pe
zegele Petra in Ungaria cu o garnizoang a sa i. el multuinitl i.
fericit s'a intors la Regensburg.

XLVI. Intoarcerea impilratului in Ungaria.

lar in anul uringtor, impgratul s'a Zators din nou In Un-

gana. Atunci regele Petra i-a predat, in anijlocul unei ceremonii
solemne i in fata Ungurilor i a Teutonicilor, regatul Ungariei
impreung eu o lande auritg. i dupg ce impgratul a fost blear-
cat de rege cu multe i mari daruri, s'a intors acasg plin de glorie.
In vremea aceasta, Andrei, Bela *1 Levanta, earl fugiserg in Boe-
mia, au trecut de ad, din cauza lipsurilor i a agradei, In Po-
Ionia, unde au foet prisni bine e cu onoruri de d.ucele Po-
loniei, Miscal). In acela1 timp "1118a Pomeranii au refuzat
mai plateasca tributul anual 2) dueelui Poloniei de care depindeau.
Atunci ducele incepu ai pretind cu mina inamm,at.- tributul da.
torat de Pomerani. Pomeranii pggrtni i Polonii eretini cgzurg
la invoialg ea d.ucii ldr sg se lupte inteun d.uel i dac. Pome-
ranul ar cgdea invins sg plteascg tributul datorat, dacg insa ar
cgdea Polonul, sa regrete munai pagaba suferitg. Dar fiindcg
ducele Misca i fili si aveau groazg de duelut ce li se impunea,
Bela Wild introdus intre ei, printeun talmaeiu grai. astfel: Daca
vol, Polonii i ducele, stapinul vostru, gsii cu cale, atunci en,
dei aunt de neam mai nobil decal acel p6gan, mA voiu lupta
totui pentru folosul tgrii voastre i pentru onoarea ducalg.
.Aceastg propunere au grisit-o bung atit ducele pomeran can gi
Polonii. i, dupice, inarmati cu lAnche, s'au inci'ns la luptg,

Misca, Micislav al II-a.

dinnua pensio, aroma praestatio, tribut
www.dacoromanica.ro
 159

se apune ci Bela atit de voiniceoe a lovit pe Pomeran cg dindu-1

de pe cal jos, acesta n'a mai putut al se mite din loe i. fiind
culcat la pgraint, a fost stripuns cu sabia.
Atunci ducele pomeran sa declarat birait; iar Pomeranii
vizind aceasta plitiri supugi i ducelui Poloniei tributul
frl discutie. Iar, dupice ducele s'a intors acacia- in'eireat cu
victoria catigati de Bela, ba ludat pe acesta pentru curajul i
puterea sa i i-a dat, pe Rugg* tributul pomeranic, ,i pe fiica sa de
sotie i a dat ardin ca si i se puni la dispozi#e din larg de tot
ce ar avea Iipsi i, incircat de onoruai, 1-a pgstrat In ducatul
alui n'a neglijat de a-I face si mogte.neasci o bung parte din
tara ea.
XLVII. Ducele Bela numit Benyn1).
lar ducele Bela a dat Inatere in Polonia la doi fii, dintre
cari pe unul 1'a nuanit *Geysa, pe al doilea mal Ladislau, dupg numele
bunicului sin. Dar lui Andrei 1 lui Laventa n.0 le-au plicut g
stea la &leek Poloniei impreung. Cu Bela, oarecum ca o povar12)
pentru el i, din pricina titluri1ocr 1or2),, n'au gisit de cuviint.i
sa mai rimiie la curtea ducelui. Dupg ce i-au luat rgmas bun
dela duce, fratele lor Bela ringnind pe loe, s'au dus la regale
din Lodomeria, care ing nu La primit. Neavind unde sl1i piece
calm], de ad s'au indreptat spre Cumani. Vizindu-i Inal Cumanii
persoane distinse, au crezut el au venit al fael spionaj in tara lor
gi dada nu i-ar fi recunoscut un prizonier ung-ur, i-ar fi omorit.
Dar, astfel, i-au tinut In =Ili catva timp la ei. De aci au ple,cat
apoi in Rusia. In vretmea aeeasta, ativa dintre magnatii ungori,
deplingand mizeaia trii lor i in dorinta de a salpa de tirania lui
Petru, mai pgidrau pentru Andrei, Bela i Leventa, odrasle din
singele regelui stefan cel Sant, o fidelitate neintinati. i lo tri-
miteau prin tafete cu credinti tot ce putean din bunurile lor.
Magnatii despre care este vorba erau Visca, Bua i Buhna4)
alte rubedenii de ale lor earl ateptau meren Cu suspine gemete
timpu1 potrivit, cand si poati sg aduci inapoi in Ungaria pe
Andrei, Bela i. Leventa gri se cgzneau din toate puterile sI resti-

Benyn este un diminutiv al lui Bela.

Appendices, triind din pomana ahora.
Din pricina titlurilor, adecil din cauza neamului lor.
Bua i Buhna, fiii lu Gyula din Transilvania. Cf. Anonymus, p. 44, 46.

www.dacoromanica.ro
 160

tuie In regat pe o odraelii a regelui stefan cel Slant, care

iubise widicase. Cd regele Petru, inltat prin puterea regelui
Nemtilor, nu domneai ci mai de grab& biciuja printeo ticanie
plinA de cruzimi Ungaria asuprind-o. Dar, In urna denuntului
unor trailitori i anume a lui Buda gi Devecher, Petra a aflat
ce ganduri au numitii nobili unguri, =lime Visca, Bua gi Buh-
na, cum ar putea s restitue regatta unei oclrasle regegti gi
ea* readuel in tarA, in contra regelui Petru, pe Andrei, Bela gi
Leventa. Regele Petru ns, spins de o nebula', a dat
furiei.
ordin aresteze si-i omoare, spanzurandud flat furci, iar pe
ceildlti i chinuiasca scotandu-le ochii. i intreaga tari ungu-
reasca a lovit-o de atatea nenorociri c oamonii voiau mai de graba
moara dealt s traiasol inteo mizerie atat de mare. Atunti no-
bilii maghiari, viizand nenorocirea poporului lor, s'au adunat la
Cenad gi dupA ce au linut sfat au trisnis, pentru fntreaga tari,
cureni oficiali in Rusia la Andrei gi Leventa spunandu.-le cA toafa
Ungaria fi agteapta cu credintA gi cA li se supune bucuros ea unor
cockade regegti, numai sA descalioe In Ungaria i si o scape de
furia Nemtilor. i au jurat cA indata ce vow intra in Ungaria, toti
Ungurii, in tmanimitate, vow alerga la ei gi li se vor supune dom-
niei lor. Andrei gi Leventa hag, temandu-se de vr'o cursa prefl-
cuti, au trimis inteasouns iscoade in Ungaria. Iar cand au veat
Ja Novu.m Castrum1), pe care 11 construise regele Aba, jata ca
intreaga multime de Maghiari a alergat u grrunada fnaintea lor
gi cupringi de un instinct dracesc cerura. cu incapatanare dela
Andrei gi Leventa ea le permitA ea poporul Intreg BA traiasca dupi
ritul pagan, art ucida pe episcopi gi pe elerici, as dIrame biseri-
cile, s lepede legea cregtina gi sa se inchine la idoli. Ei le-au
ingiduit sA faca dupl.( dorinta inianii lor, sa mearga i sA piara
dupa ritul stramogilor lor, cAci altfel nu aveau sa lupte pentru
Andrei gi Leventa Impotriva regelui Petru. i cel dintai dintre Un-
guri, unul cu numele Vatha, din fortareata Belus 2), s'a dedicat dia-
volilor, razandu-gi capul gi lasandu-gi dupa moda pagnilor, trei
plete de par. Iar fiul acestuia, cu numele de Ianus, dupi multa
vreme, urmand witul tatAlui sau, a steins la sine multi magi gi

Navum Castruan Aba

Belus, probabil in provincia Trencin.

www.dacoromanica.ro
 161

ghicitoarel) i. fennecgtoare, prin descantecele cgrora i-a cktigat

o mare cerebritate printre ,mai inArim.i. Iar din multele zeite ale
lor pe una cu numele de Rasdi, marele cretin, regele Bela, a prins.o
i a inchis-o inteo temnitg, nedand,u-i drumul para nu i.-a marcat
propriile sale pieioare i pana n'a m.urit acolo. i se gisete astilzi
seria it cgrtile techi despre Faptele Ungurilor, cg era cu totul
oprit cretinilor in de sotie o femeie din neamul lui Vatha i
al lui Ianus cari, dupg cum in legea veche Dathan. i Abyron s'au
seulat Cu rgzvritire impotriva lui Duonnezeu, tot astfel i acetia
au clutat s abati, in anii de mantuire, poporul maghiar dela legea
lui Christos. Deci, pe acea vreme, la indertnnul pgcltos i dalos
al acelui Vatha, intreg poporul a inceput sg se inchine diavolilor,
sg milnance carne de cal, i in general a fac tot felt.t de fapte
urate. Cid au amotrit atat pe clerid. cat i. pe laicii ce se tina= de ri-
tul catolic i au diramat foarte multe biserici de ale lui Dumnezeu.
Apoi au pedepsit eu o moarte grozavi, tgavrItindu-se impotriva
regelui Petru, pe toti Nemii i Latinii cari se ggseau imprItiati
prin Ungaria, pui In fruntea diferitelar funetiuni. i trimitand in
timpul noptii in tabilra lui Petru, pe nite cai sprinteni, trei cutieri
cari aveau el proclame in public parunca cuvantul lui Duannezeu
pentru Andrei i Leventa: ca sg fie ueii episcopii i clerul, ea- fie
oniorlt dijmuitorul, eg se reja legea pgganii, sil se teargg ori ce
fel de dgri i impreuna.- cu Nemtii i cu Latinii, ci piar pe vede
arnintirea lui Petru. Dupgce ea fieut zhig, informandu-se regele
Pettu de cele petrecute, a aflat faptul algar ci fratii despre cari
era vorba s'au intors In targ i ci la vederea lor reprezentantii
cii au fost mor:1i de Unguri. PrefIcandu-se ci nu este ingrozit de
aceste veti, s'a argtat vesel i dupgce fi-a mutat tabgra din acel
loe, a trecut peste Durare la Sytiaten 1), darini ci ajungg la Alba.
Ungurii insg bgnuind ce voete sil faca mat-o inainte, 1 au
oeupat bastioanele i turnurile cet.ii i inchizand portile,
lasat afarA. Intr'aceea ine Andrei i Leventa, Inaintand cu aeeea*i
multione de Maghiarri, eau apropiat prin mijloeul Ungariei de
portul ce in general se numegte Pesta. Afland despre aceasta epis-
copii Gerardusb Bestricus, Buldi2) i Bonetas), precum i comitele Zo-
Phitonissae, Pythonissae, sau Pythone spiritu afilatae. Podhradczky.
Chr. Bud. p. 94.
Sytiaten, sau Situa-t6, este o localitate la gura riului Zsitva, din com.
Con arom.
Buldi, Buldus, episcop din Agria.
Beneta. Benedictus, episcop in Calocia.
www.dacoromanica.ro
 162

nuc, iegira din cetatea Alba intru intampinarea ducilor Andrei gi Le.
venta ca prixneaseg cu toate on.arurile. Dupce insg aanintipi
episcopi soairg in graba in locul numit Gyod.1), aci, inainte de a
mexge la duci, %mira sa asculte, in biserica Sfintei-Sabina, liturughia.
Deci fericitul Gerardus, episcopul, imbrgeat In haine preotegti
.pie a celara liturghia, ca exortatiune le spuse, zicand uringtoa-
rele: Fratii raei, i coepiscopii mei ga voi tcai ceilaii credinciogi,
cari sunte0 de faya! Sa gtiti c. n.oi asfazi vom ajunge,
bucutie eterna, cu coroana de martiri, la domunl nostru Iisus
ariete" Caci va adue la cunagfing taina damnului ce mi s'a ara.-
tat in aceattg noapte. Am vazut anume pe domnul noitru lisus
Chrlstos gezand la sanul perea sfintei sale mame, pururea fecioaxei
Maria gi cbemandu-ne la sine ne-a impArtagit chiar cu mana sa impar.
tagania trupului i a sane/t sIu; lar episcopului Beneta, cand s'a
apropiat de el, Quietos i-a retras cuminicatura. De aceea numai el
astit'z' i va fi lipsit de tovIrgia mucenicielinoastre.Iar dupa aceasta
fericitul Gerardus i-a indemnat si marturiseasca unul altuia
pacatele gi dupgce au ascultat liturghia, s'au inehinat j buctrrandu-se
ea prin mucenicie vor dobandi ngdejdea sigue& a unei fericiri
vugnice, se impartggira Apoi plecara pe druin spre portal
Dungrii, spre Pesta. FericituI episcop Gerardus mns, cura' era el
raje de statura i istovit cu totul de puteri puse In slujba lui Dum-
nezeue era dus in'trr'o cr' uta% Dupa ce au ajuns in mai sus numitul
port, iatil cl nigte oameni nelegiuiti i antime Vatha i complicii
s'AL stapaniti de diavoli, carora igi dgduserrt aufletele, se repezira
asupra episoopilor i asupra tovarAgilar lor gi-i loveau cu pietrele.
lar, fericitul episcop Gerardus facea neincetat semnul crucii asu-
pra celar ce erau lapidaL Aceia irisa vgz'nd aceasta, ca mai mulfg
furie se repezira asupra sa, au rgsturnat caruta pe malul Dungrii
du.pa ce I-au scos adi din car, Il truncad, punindu-linteoteleagg2.),
de pe muntele Kelenfeld 3). pe cand incri nu-gi dgduse sufletul
Il strptmseig In piept cu o lancie gi pe ualma Ii sdrobirg capul de
un bolovan gi astfel, ca un manir plin de glorie, din nicazurile lurnii
acesteia, a trecut la fericirea de veci. Dungrea, degi se revarsase
de mai multe ori peste acel bolovan, de care a fost sdrobit capul
sfantului Gerardus, n'a putut s'a spele sangele timp de gapte ani

Gyod, cf. Anonymus. p. 60.

Riga, cima cu doug roate,
Kelenfeld, Kreenfeld, numit de atunci Muntele Sfintului Gerard.

www.dacoromanica.ro
 163

-de zile, pan ce a fost ters de preoti. Iar bolovanul acela se gl-
sete scum la Cenad la suprafata altanilui. In locul in care fusese
sdrobit eapul s5u, se inalt5 astizi subt un deal o biseric5 in cinstea
fericitului Gerardus. Acest Gerardus a fost un calugr din Rosacium,
de natiune Venetian 1). El, verund in Pannonia, a dus la inceput
vieatA de eremit in Beel, in urm.5 ins5 a fost transferat ca episcop
in catedrala dela Cenad. Doe asernenea si episcopul Buldi, Maid
lapidat cu pietre, a trecut la gloria eteru5. Beztricus ins. i Be.
neta, dupii ce au trecut eu o corabie peste atn5re la Andrei. i
ieventa, ereticii2) cari se g5seau pe maturile de dincolo au rnit
pe episcopul Beztricus care a mu.rit in urm5 a treia zi. Ducele
Andrei ins5 intervenind intr'aceea a sc5pat pe Beneta din m5inile
lor gi astfel s'a implinit proorocia sf(Intultti Gerardus. Toti. au fost
pusi intre martiri, in afar5 de Beneta. 5i comitele Zonuk, sArind
calare pe un cal trecea innot peste Dunire. Veurind cu corabia un
oarecare Ungar cu numele Murthm.ur, I-a ridicat in corabia sa ca
et-1 scape dela mearte. Ciici acest Murthmur fusese botezat de
comitele Zon.uk. 5i pe and voila ca s5 scape pe nurnitul comite,
ereticii fneepuri 85-1 ameninte cu moartel, dac5 el insusi nu ucide
pe Zoruak. Murtbm.ur avand tearnI de ameninOrile lor, a ucis el
insusi pe cocmite in orabie cu sabia sa. 5i o ata ne mare multime
de clerici i de laici au suferit in aceeni zi martixiul pentru cre-
(linta lui Chnistos, c5 num5rul lor 11 cunoate numai Dumnezeu
i

XLVIII. Moartea regelui Petru.

Regele Petru hug, vizand c Ungurii in unanimitatea lor s'au

alip4t de ducii Andrei i Leventa, a luat fuga, impreura cu Nemtii
spre 1VIoson2),, pentru ea de aci s tireacil in Austria; dar n'a
putut a rt scape. Cth, intr'aceea, Ungurii ocup9rI mai Intai. pontile
i ies;rile din taxi; iar, in acelasi timp, dete.gatul ducelui Andrei
chernat pe regele Petru subt pretextul ncttierii unei prteii onora-
bile. Acesta increzandu-se, era in intoareere, dupi cum se apune.
Dar mai mult de nevoie, fiindc5 aflase cA artnata Ii este protivnic5.

Episcopul Gerardus din Cenad fusese mai inainte c1ugr in Rosacium,

Imiiniistire in Calabria.
Se crede c aci n'ar fi vorba de piigEmi, ci de cregtini ortodocgi.
Moson, Musum, Wieselburg.

www.dacoromanica.ro
 164

voia s se intoarca in graba la Alba. Abatandu-se irisa din drum

pe la satul Zamur 1), nuniitul delegat a voit sa-1 traga intr'o cap-
cana, i sa-11 duea legat la duoele Andirei. Petra insa prealmlincl
aceasta, ea irefiugiat 1ntr'o curte, mide s'o aparat vitejegte luptand
el insugi tiralp de trei zile. In sfrgit, tmi ostatii sai fura ucigi de
arearti gi el insuiti a fost prins de viu i orrbit2) Fiind dus la Alba,.
de marea sa supararef La sfargit in scurt timp viea/a. A fost in-
gropat la Cinci Biserici pe care el insuti o fundase in cinstea feri-
citului apostol Petru, In anol a/ treilea a/ donutiei sale de a doua
oda'.

XLIX. Incoronarea de Unguri a regelui Arulrei

In urma ducele Andrert18)0 asigurand.u.-se din partea turbura-

rilor dugonane, a primit coroana regala in cuates Alba, nuanai din
portea a trei episcopi cari au scapat din acel mare dezastru al creg-
tinilor. S'a inooronat in anul Domuului 1047. Deci a dat ordin
intregii naii, subt amenintarea pedepsei cu moartea, ea dand la o
parte ritul pagan, ingaduit lor mai inainte, Ea se intoarca la adeva-
rata lege a lui C.hristos i srt tralasca In toate dupa poruncile acelei
legi pe care le-a propovaduit-o lor regele Stefan. Leventa insa In
timpul acesta a murit. Acesta, daca ar fi trait mai mult i daca ar
ajuns la carmuirea regatului, fama 1ndoiala toata Ungaria ar fi co-
rupt-o la idolatria pagana. i fiindca Leventa insugi n'a trait duprt
credinta catolica, de aceea a fost ing,ropat ranga satul lui Toxun4),
dineolo de Dutrare, unde se apune ca repauzeaza dupa legea pagana.
bnnicul sau Toxun. Uta suslin ca el trei frali au fost fui du-
celui Vazul, nascu/i Cu oare care fea din neamul lui Tatun i ca nu
ar fi iegit dintr'o cas. Rolde legitima g e.' din aceasta legatura cei
din Tatun 5) gLar trage noble/ea lor. Vara mndoial aceasta este ne-
exact i transmis.' din rautate. Caci in afara de aeeasta ei sunt no-
bili 6) fiindca eji sunt fiii lui Ladislao cel Pleguv, care se zioe
luat de soliie o femeie din Rutenia, din care a dat nagtere acestor

Zantur sau Zamor, o localitate in apropiare de Buda.

Orbit. Usurpatorii de tron erau pedepsiti cu Airea.
Andrei. sau Endre.
Villa lui Taxun, este satul Takson, pe malul Dunirii, mai jos de Pasta..
Familia Tatun, aves proprietilti in regiunea Scnnogy.
Nobili. adediprinti.

www.dacoromanica.ro
 165

trei fruti. Regele acesta insa a fost numit Andrei ce! Alb i Cat oli-
tul i. timp de trei ani a fcut prin armele sale taibutari Ungurilor
pe Poloni, Boemi i. AuStriaci. Dar acest rege Andrei fiind lipsit de
fratele sOu 2) a trinas in Polonia dupa cellalt frate al sin, dupl
Bela, chemandu-1 ca unare dragoste la sine i spunandu_i: alloi
cari am fost odinioara partai de saracie i de nacaz-uri: te rog urea
iubite t'unte, si vii cat mai in graba la mine, pentra ea si flan tova-
raii bucuriilor i ea ne folosion in comun de bunatillile regatului,
fiind prezenti i tru.pete; cici eu nu am m.ogtenitor i nici ah frate in
afara de tine. Tu si-mi fu motenitor i. si-mi urmezi In domnie.
Deci momit de aceste vorbe Bela a venit la rege ca intreaga sa fa-
milie, pe care vzandu-1, regele s'a bucurat mult, fiindei era sprijinit
de puterea unui frate. Iar dupa aceea regele i fratele san Bela, ti-
nand sfat, au impartit tara in trei parti dintre eari dou au ramas
in proprietatea sau puterea Maiestatii regale, iarr a treia parte a fost
incredinKta in proprietatea ducelui. Dar, aceasta prima impartire
a tara a fost pepiniera discordiei i a razboaiekr dintre duci i regii
Ungariei 3). In acel timp regele Andrei a construit langa lacul Bala-
ton o manastire in onoarea sfantului Anian, in local ce se nurnete
Tyhon 4) lar ca sotie a lu.at pe Rica ducelui Rutenilor, cu care a dat
nagere lui Solomon i David. Dintr'o concubina higa, pe care a a-
vut-o din satul Moroth, a "asma pe Ge,orge. Mai departe ducele Bela
a nascut in Polonia pe fiii sAi Geysa i. Ladislau, in Ungaria hiel a
-niscut pe Lampertus i fete. i tria regele i d.u.cele inteo compleetii
linite i pace.

L. Regele Teutonilor.

In timpul acela regele Teutonilor a asediat cu o mare og.tire

fortareata Pujan, vallad ea' rzbune ocara adusI lui Petru i 2a* sub-
juge Ungaria puterii Bale. i a construit multe magini de rOzboin
pentru a cucan fortreaa, dar n'a inaintat de loe in urna unui asediu
de opt sOptamani. Numitul rege ins ve,niee eu corabiile pentru im-

Catholicus, catolicul, probabil fiindc s'a opus ortodoxismului.

Leve.nta care murise.
Impirtirea teritoriului 4rii pentru o mai bun administrare era ge-
t'eran' in acele vremuri.
Tyllon. In actul de danie al acestei miuulstiri se constatil mai mili"
numiri d locaIiti aviad un caracter romimesc. Cf. Fejr. Cor/. Dipl. I. p. 388,

www.dacoromanica.ro
 166

presurarea Pojoamlui. Atun.ci Ungm-ii cari se gseau in fortareata a-

flara un om foarte priceput la inotat, cu numele Zothmund, pe care-
Il in ticerea noptii la corabille impirlteti; acesta venind.
pe sub apa a gaurrit toate corablile eari se unvplurta deodata de apa
puterea Teutonilor a fost frinta i. aria de slab* i lipsiti de pu-
ten, ca eau intors acasa. Gael in Pojon erau multi ostai i mai ales
se gaseau intre ei Wojtech, Andrei, Vylungard, Vrosa i Martin cali
se luptau voinicete in fiecare ni eu Teutonii.
In anal urmator insa a venit n Ungaria cu o ;mare multime
rizboinici pe.ntru acelati imotiv nsui imparatul, pth. lingO.- izvoa-
rele raurilor Zala i. Zelice 1). A trimis insa i corabii incircate cu
provizi.i pe Dmare in Ungaria 1 i,u fruntea lor a pus pe episcopul
Gebarth, fratele eau. Afland despre untie acestea regele Andrei i.
ducele Bela au ars in foe toate gramezile de cereale i tot finul, lar
pe lotuitori impreuna cu toate anionalele lor i-au dus departe din
acele tinuturi, pe mide avea al freaca imparatul. Cand Cesarul a in-
trat in Ungaria i a sosit in acele regiuni arse, n'a putut si gaseasca
provizii niel pentru soldati i niel pentru cal i nu tiea nici unde se
gaseau navele sale i mi putea al aibi dela ele nici un ajutor. lar
du.pa ce a trecut pidurile i s'a aperoplat de anomliti! Bodohot2),
inceput si sufere de lipsa ocri ear' ei hrant. Intr'aceea insi episcopul
Gebarth a ajuns la Geur i bionnd o scrisoare imparatului Henric,
il intreba, unde ar trebui atepte. Cel ce ducea scrisoarea, cu
voia lui Dumnezeu, a fost prins de iscoadele 3) regelui Andrei i con.
dus la el. Si cind i-a aflat continutul scrisorii, talmacind-o episcopul
Nicolae4), i-a trionis inapoi episcopului Gebarth o scrisoare pe care i-a
dus-o un oare care prieten al lui. Atesta itu3a prefacindu-se el a fost
trionis de imparat, a dat scrisoarea episcopului Gebarth in care sta
seria urmatoarele: prea bunule episcop Gebarth, c ne-a deter-
minat al pleclm. din Ungaria n Teutonia tmari i grele afaceri ale
imperiului nostru; caci vramatill ne-au ocupat ca dumani tara
noastra. Deci, haida, grabeite-te i distrugandu-li coribiile cat vei
putea mai repede, si ne iei inainte la Ratispona9, &gel nu ai

Zata ,1 Zelize, riluri din Pannonia lng lacul Balaton.

Botlohot, la Simon de Keza, Bodoot, o parte din piidurea Bakony.
Latrunculi regia, prae,cursores, iscoadele regelui, cari par a fi fost
Pecenegii i Secuii ce mergeau in fruntea armatelor maghiare.
Episcopul Nicolae, era secretarul regelui.
Ratispona, Regensburg.

www.dacoromanica.ro
 167

o siguranta zabovind Ungaria. Astfel afland toate acestea

episcopul Gebarth fugi in graba in Teutonia. Deci imparatul fiind
inelat in nadejdea unei sustinerri ce o atepta dela corabii, a Inceput
sa duca o lipsa cumplita, ga, de aid.erea i intrreaga sa armata im-
preuni cu caii i cu conducatorii 1or se gaseau in cea mai mare pri-
mejdie din cauza foamei. Pe d.easupra acestora, Ungurii Bisenii in
fiecare noapte Ii atacan Voinicete, ucizandu-i cu sagetile lor cele
otravite 1, intinzand funii intre cortucrile 1or, prindeau pe foarte
mulla din cei cari le faceau oare cari servicii. lar de finca plorii de sa-
geti de cari Teutonli erau acoperiti i omocriti, s'apau pknantul i in-
tinzand deasupra lor scuturile, zaceau ca n morminte cei vii im-
preuna cu cei anorti. Cad mormantul ce-1 sapau ziva pentru viun
mort, cel viu zacea in el noaptea gi eel care era sipat pentru cel viu
pentru timpul nopii, i-1 creclama mortul ziva. Vazand deci imp-
ratul c este prins de atatea i de atat de mari primejdii, a trienis
la regele Andrei i la ducele Bela, rugandu-i pentru incheerea unei
pad durabile. C.aci zicea cA clack' regele Andrei Ii ofera un drum sigur
pentru intoarcere i daca Ii va da ajutoare de trai pentru armata sa
chinuiti de foame, el nu va mai durnani nid odata pe regele Andrei
i pe unmagii lui i a de atunei inainte nu va mai cauta sa supere
pe regele Ungurilor cu vorba sau cu fapta, sau cu sfatul sau. Dar
chiar i daci cineva dintre urmaij sai va ridica armele sa se lupte i'm-
potriva Ungariei, sa-1 ajunga blestemul atot puternicului Dumnezeu
i sa fie vecklic subt pedeapsa afurisenii. i ca pe fiica sa, cu numele
de Sofia, i-o da de sotie lui Solomon, fiul rege1ui Andrei, pe catre Oka'
dintru inceput o premisese cu juramant fiului regelui Frantiei, spre
a intari mai mult legaturile unei paci vecinice. Ca el va pazi toate
acestea cu credinfa, le intarete pain puterea jurkdantului. Den i re-
gele Andrei i ducele Bela voind sr, fie mai mult iubitori de pace de
cat samanatori de vrajba, incheiara pacea ca imparatul. lar impa-
ratul in persoana sa proprie a intarit toate pi-in jur1mant, pe care zise
ca-1 va tine cu credinta. Atunci regele Andrei, fo/osindu-se de obici-
nuita amide a regilor Ungariei, a trimis imparatului cinci zeci de
busoni colosali i doua mii de slanini, o nlie de tauri enormi; lar
paine mai muk decal putea sa duca cu sine; i oi i boi sau vite de
paune i o mare cantitate de vin. i foarte multi Teutoni din cauza
indoprii, lor cu nemasurate anancari i din cama galgairei prea
multei bauturi, mncand i band au murk. Ceilalti inert scapa.nd din
gbiarele mortii pi-in micla Ungurilor, dupi ce i-au parsit corturile

www.dacoromanica.ro
 168

scuturile gi dupg ce ji-au aruncat uneltele, s'au grgbit s plece in

Teutonia, in aga mare fugg ca nici nu se anal uitau inapoi. Locul
acesta hag dupg asta intamplare, de unde Teutonji au fu.git aga de
,ruginos, aruncanduti ecuturile, s'a numit pang in ziva de astizi Wer-
teshege 1).

LI Incaronarea lui Solomon in timpul vie ii tatiilui seta,

a regelui Andrei.

Dupa ce insg impgratul Hernie a fugit aga de rugin.os din Un-

gana in tara sa, regele Andrei i-a trimis o solie gi i-a cerut ca 814
dea pe Rica sa Sofia in cgsgtorie pentru fiul sgu Solomon, dupg cum
promiw,se. Impratul finut cuvintul cu credinta, dupg cuan
ficandu-se pain jurgmn' t i celebrandu-se astfel casatoria regal
fluviul Morva, i intirindu-se deci prin aceasta i Imai puternic tra-
tatul de pace, impgratul gi regele s'au intors veseli acasg. Dar regele
Andrei, curind dupa aceasta, paralizat i at& in tianp de iarng
cat i in timp de varg trebuia si fie purtat pe un fotoliu. Deci dupg
moartea regelui Stefan cel dint au trecut unsprezeee ani gi patru
luni p'ang la mull intai al domniei regelui Andrei. lar In timpul a-
cesta Petra Teutonieul sau mai bine zis Venetul in prima gi a doua ea
domnie a stilpanit einci aal gi jam:a-taw. Iar Aba a domnit trei ani.
Fiindcg insg. dragostea fiilial gi inbirrea de oei de acelagi singe de
obiceiu lanipiedicA adevgrul, la regele Andrei iubirea de fiu a biruit
dreptatea rupind invoiala fggiiduintei sale, eeeace n'ar trebui si
se intimple la nigte regi, pe fiul eau Solomon, un baietag numai de
cinci ani, Andrei istorvit de batrinete a cgutat eg-1 unga de rege
eg.1 incoroneze peste intreaga Ungarie, in anul al doieprezecilea al
domniei sale. Pe fata, spune,a ca face aeeasta pentru pacea regatului,
fiindea imparatal nu i-ar fi dat pe fiica ea pentru fiul eau, daca nu
1-ar incerona. Pe cnd hasi se cinta la incaronarea lui Solomon:
sr'fil domn peste fratii ill.; gi carol printenn interpret s'a ficut a-
ceasta cunoscut ducelui Bela, ci anume copilagal Solomon a fost
agezat domn peste el, s'a supgrat foarte tare. Altii spun ca a fost
uns de rege cu asentianentul ducelui Bela gi al filler acestuia, aflame
Geycha i Ladislau gi al tuturor nobililor titrij, dar cg, in urma la

1) Werteshege, Cf. Anonymus, p. 62, Vertes, o pidure mare in Pannonia

astfel propter elipeos Theotonicorum inibi dimissos.

www.dacoromanica.ro
 169

instigaia semanatorilor de discordie, ea nascut vraja intre ei. Caci

oamenii cari murmurau, cuan de altfel se gasesc si in tiimpurile noa-
stre, Insialuau pe langa rege ca. Solomon nu va putea domni, daci nu
va fi ucis fratele sau Bela6Iar, pe de aka' parte, cutau sa convinga pe
Bela ca este prilejul potrivit s pun mana pe domnie, cata vreme
Solome.n este inca un copil, iar tatl sau istovit de bateau* i bol-
nay. Venira deci regele i ducele la Varkun. Ragele lama *flea bine ea
fiul eau nu va putea ea domneasca du.pa moartea ea, flea voia duce-
lui. De aceea, a cheanat la o consfatuire pe doi credinciosi al sal, cu
cari intrand la sfat le spuse: Vreau ea incerc pe duce si e-1 intreb
una din doua; daca vrea ea aibe coroana ori ducatul? i regele a pus
sa se aseze o coroana inaintea sa pe un straiu rosu i alturea o sabie,
care insemara ducatul. Daca ducele va voi s aiba, in bung pace, du.-
catul, sa-1 aiba; daca Ins comma, voi doi fruntasi, nurnai deaf, itt-
riti si cu aceeasi sabie tiai gtul duce_1ui Bela. i ei fagaduira crt
vor face intocanai. Pe cis' Id lush' uxzeau aeest plan, Nicolae, coanitele
crainicilor, stand afara la usa palatului, a auzit toate acestea, i cnd
au chemat pe duce la rep, t cnd acesta intra pe use, comitele crai-
nicilor i-a spus pe repezeala ducelui afacerea. Dac5 vrei eri ramii in
viea/A, pfrianete sabia, si mai mult n'a putut sa4. spuna. Cnd Ilea
a intrat ducele, i a vazut coroana stand jos inaintea regelui, ianpreuna
cu sabia, s'a mirat. Lidata ce insa ea asezat, regele care zacea s'a ri-
dicat si stand pe patul eau, zise: Duce, eu am tncoronat pe fiul meu,
nu .atat din vr'o dorin/a, ci mai rnult pentru pacea frii, pace care
m.ai datuazi a foot incheiata cu ionpratul. Dar tu ai voinla
daca vreai regatul, .prirneste coroarta, daca ducatul, primeste sabia;
din acestea una sri o dai fiului meu, dar coroana pe d.reptate este a
ta. Numai detat ducele eki-a adus aminte de vorbele comitelui Nicolae
zise: Sri alba coroana fiul tau care este uns si mie daimi ducatub.
5i a primit indata sable.
Atunci regele s'a inclinat la picioarele lui, ceea ce raw s'a intam-
plat veodata. Crici credea el ca a dat coroana fiului eau, Cu aceeasfi. de-
sinteresare precum siesi i.o dase Leventa. Dar ducele o Meuse aceasta
de frica. In stink, in urma insinuarilor sinistre ale tutor oameni
regele si ducele se certara. Ducele inert cum era el priceput
precaut fata de cureele regelui, a plecat cu toati familia sa in Po-
lonia, la socrul sau. Aflnd despre aceasta regeie Andrei si teanan-
du-se de uneltirile aceluia, a trianis pe fiul eau Solomon la imparat,
soorul lui. Si acolo unmat mai multi fruntasi din Lingerie. In
timpul acesta ducele Bela a ra'cut cunoscut socrului eau. ducele Polo-

www.dacoromanica.ro
 170

niel, toate neajunsurile ce-i facuse &eel sau, regele Andrei. Du-
cele Poloniei atunci l-a ajutart ea bunt creding i. efectiv. i ast-
fel ducele Bela s'a intors in Ungaria intr.rit cu trei armate de ale
socrului sau. Regele Andrei inia, ca'nd a aflat c el a intrat cu ar-
mata in Ungaria, a flout s i se dea din partea imparatului Teutoni-
lor in ajutor doi duci i. anume pe Villelm pe Poth1). 5i pe
ducele Boemilow, care era ruda cu. el, La angajat pe plata, i avea
acum incredere in multimea calor angajati. Unguri insa TUL aveau prea
multi ostai, eid foarte multi din acetia insotisera pe fird lui Solo-
mon i dintre aceia cari rmsesera in Tara, raul,a fugir la ducele
Bela. Atunci ducele Bela, dei ti ea vestit, ei regele Andrei are o
foarte matte mare msultime de mercenan, totui a voit mai de
grata sa moara in rzboiu de cal ei fuga, fara de lupt, dinaintea
armatei regelui. Atunci cu mult ouraj i-a dus armata imbarbatatii
impotriva regelui Andrei spre Tisa. Viileim insa i Poth, comm.
dantii Nermtilor, aprini de furie, trecura in graba peste Tisa cu
annatele lor i andu-se lupta s'au bawl vitejete din aimbele
part.i. Dar, cu ajutorul lui Durnnezeu, ducele Bela a obtinut victoria,
fiind omorikti acolo aproape toti Nemii, i comandantii loe prini.
In tuna Ungurii cari erau pe lfinga re,,oele Andrei, vazind ca du-
cele Bela a dobandit victoria, parasind pe regele Andrei, se dusera
ii ei la du.cele Bela. Regele Andrei insa fugi in Teutonia, dar n'a
putut ei scape, caci a fost prins la poarta Musuu i fiind fAu tratat in
padurea Bocon a murit la erucea2) ce se numete Scirc. A fost in-
mormintat In mfinastirea sffintului duhovnic Anian, minastire pe
care acelai rege a construit-o in Tihon langa lacul Balaton. A
fost prins i ducele Boemilor 1 orbit, dar fara frea ducelui Bela.
lar generalii Villelm i Poth au fost adui /a ducele Bela, care /e-a
permis s place de acolo liberi.

Ferkita incoranare de rege a lui Bela.

Deci ducele Bela, cunoscut i sub numele de Benyn a), dupa

victoria sa, a intrat trimnfator in cetatea Alba i ad, dupi ce a

Path, die Ernistus Both de Lehyn.

La cracea, ad cnicemb dupil alai, la curtea, ad curtera,
Benyn, diminutivul lui Bela, cara In acelatii timp pare format din
Adilbertus.

www.dacoromanica.ro
 171

fost uns de episcopi, s'a incoronat de rege fericit cu diadema regarl.

Domnia sa a foot panic5, ark' si fi fost supArat de dugmani i n'a
umblat cleat dupi binele pop,orului. In adevar, intre alte dovezi
de priceperea sa, a pus al se bag bani, de o monedil ceva mai mare,
din eel mai carat argint i ca pretuI de vinzare a lucrurilor sa fie
proportionat cu valoarea loe, dup o socoteall justi. i n'a ingaduit
ca negustatii i banchexii sa-gi insur2easeI pe nedfrept dela oamenii
simpli i dela VIXani printeo urig Thicomie eigtigul acestora.
acesta este imotivul care aruncI de obiceiu pop orul in sklcie
pretul fiind acum stabilit fie cine vindea i cumpira pe
areptate gi 1111 pAcHealg. Regele a stabilit ca toate targurile pentru
viinzare i cumpArare al fie in ziu.a de S'ambata 1) gi a dat voie
circule in teritoriul rii sale bizanti. 5i a pus art se bag, du.p' cum
s'a spus mai sus, i denaai de argint 2), din cari patru zeci valora un
bizant.. De aceea, pn in ziva de asgZi patru zed de denari se
munesc aur, nu doar fiindc5 ar fi de aux, ci flindci pe acea vxeme
atitia denairi valoran cat un bizant. i in toate zilele vietii sale
in intreaga Ungacrie moneda n'a fost schimbat5.
A Mott i alte fapte vrednice de a.anintire vecinic5. Intre altele
a dispus ca sopile 1 copiii i tot ce aveau acei can urmaseri pe
regele Solomon sg fie p5zite i pgstrate neatinse, pentru ca astfel aceia
g se intoaroi de bunIvoe acasI i 6'1 se bucure in pace de bunu-
rile lor. De aceea foarte multi ingi Ii s'au prefa'cut in adepti cre-
dinoiogi.
Acest rege dinteun sentiraent de dragoste a ugurat i sarcinle
popowului unguresc, scutindu-i de serviciile la eari fusese obligati,
de prestatiile obicinuite i de stoarcexile de bani de mai inainte.
De aceea, Ungaria imbogNtindu-se foarte tinult, i-a ridicat capuI
peste toate oelalte ri dimprejur, intrecindu-le prin avere gi
glorie. Pe vremea aceasta gracii se in.avuteau gi bogatii se inciireau
de glorie. Ba ine.5 a trimis prea indurgtoral wege crainici In intreaga
Ungarie ca 8 convoace din fiecare sat 2) cite do t harni buni de
gur" In sfatul regelui. Aflndu-se despre aceasta au venit la rege,

]) Stranbu,. Inainte vreme tirgurile se fceau dumineca; de aceea pina

In ziva de astizi dumineci se zice in ung. vGs6rnap, adecl ziva tirgului.
Denari de argint, denarius, dela deem.
1 tecare sat. Villa insemna nu trumai sat ci i ores. Aci nu pare a fi
vorba de sate, ci, intio Ina de nobili, e mai probabil cl Vs fi fost verba de
rleni.

www.dacoromanica.ro
 172

la Alba, nu num.ai cei cari fusesera convocati, ci chiar tosi taranii

.0 aloha Cu intleaga gloata din Ungaria. Regele insa e episcopa
toti frantaii, vrizand multimea imensa, se tennura ca nu cumva
atace i au intrat in cetate, sa-i observe de acolo. Gloata 'MBA' i-a
ales repiresentanti 2), pentru card ridiearg o tribuni de lemn 2),
de unde s poata fi fzuti i auzirti de oameni. lar reprezentantii
trimisera la rege i la fruntaii Ora crainici, spun& ndu-le:
mite-ne sa avem ritul stramogilor notri: sa traim dupa obiceiul
pagan, ea omorim cu piertne pe eikiscapi, sii ucidem pe preati.3),
sii spanzura'm pe perceptori, s daramam biserioile, sii spargem
elopotele. Regele s'a intristat auzind toate acestea i a cerut un
ragaz de trei zile ca sii chibzuiasca asupra acestei afar,eri. In tn-
pnl reprezentantii poporului stand pe tr:bima lor cea inalta
predican versuri blstainate impotriva legii cretine; :ar poporul
intreg aplaudandu-i striga: uAla 8 si fie, aa sa fie! Cand insa dup6
trei zile afteptau rispumaul, soldatii inarmati navalirii, din porunca
r(gelui, asupra lor 1 pe unii din -.:i U omorira, pe efii lor arun-
candu-i din inaltime ii sdrobira, iar pe altii legandu_i Ii bgtur5 cu
batiti grozave 0i astfel ucizand, legnd i batand, soldatii deabia
putura potoli rev:)Ita lor. De rand regele stefan cel Stint convertit
Ungaria la ciletiniam, de doui ori ea a'a intors la paganism: odata
tu timpul regelui Andrei, a doua oari in timpul regelui Bela,
dup* cum am spus acum.
Jar rregele Bela, plin de evlavie, dupit o damnie de trei ani
la prribuirea tronului eau, la D5m6s, matie regala, a in-
ceput sa' se imbolnaveasca farra vin6ez.are, i Il duseri jum5tate
mart la raul Kynisua pentru oare cari nevoi ale iiiigi ad gi-a dat
saletul. i a fost inmortnintat in sfanfa matiNstire a Mantuitoru-
lui, mangstirre pe care el inswi o construise in localitatea ce se nu.
mete Zugzarrd4).Acest Bela era pleuv5), de o coloare castanie
de aceea manNstirea s'a numit dupii chipul sin, Zugzard.

Praepositi, prefecti, reprezentanti,

Orcistrum, tribuni de lemn.
Exeritherare, viscera extrahere.
Zugzard--=Sz5gszard, din comit. Tobin.
Pletluv, ung. szrd.
Sz5g, ung. castaniu.

www.dacoromanica.ro
 173

L111. Sosirea imp'aratului Cu ,sinere!e sgu, regele Solomon.

Cnd insi a auzit regele Solomon despre moartea regelui Bela,

dus la socrul sau, impgratul Teutonilor, i 1-a rugat sg-1 restitue
In &mink Ungariei. Ruggchmilor sale impgratul le-a dat bucuroa
ascultare i cu, vestita sa armat de putere romang i cu o suit
strilucitg a imperiului sau glories a readus pe Solomon in Ungaria..
Intr'acea Geysa, fiul regelui Bela, cu-n era el om intelept i pre..
vgzglor, a pomit-o in sus spre Polonia impreung cu cei doi fil ai
(Ai in varstg tnrg. aid deocaindatii nu putea sil reziste unui atae
al lui Solomon i. al Teutonitlor. Deaceea, regele Solosnon impireunit
cu impratul au intrat frirl greutate in Ungaria lipsiti de rege
au venit eiguri in cetatea regeaseg Alba 3. aci au fost primiti
mari onoruri de tot clerul i. de tot pof.oral dip Un.garia. 51 impg-
watul a Flit eitre tutreaga multime de Unguri in favoarea ginerului
sin Solomon i a intr. it pacea reinoind-o intre ei, adgugand i
sfintenia jurgmantului. 51 a fli'cut ca regele Solomon el geazg
glorie pe tronul p'rintese, incoronanclu-1 cu asentimentul i in acla-
matiunea intregei Ungarii. law el insui iinparatul remunerat de
regele Solomon din bogatul tez.aur al Ungariei s'a intows aeasg. In-
datog ce insg. a plec,at irnpratul, Geysa de acolo, de unde din pre-
cantilme se dusese, a revenit In Ungaria. Dar wegele 'Solomon ca
mill ce era uou 1 nu bine inzdrivgif tin domnie, terandu-se
cumva Geysa al vie asupra sa cu armatg de Poloni, s'a retras
pum au ai sgi gi s'a aezat In fartgreata dela Musun, inteo garni-
zoang mai sigurg. Dar, in urmg, epiecopii i a1i bgrbati din cler
sfituirg ineistent fla facg intre ei pace. Si mai ales episcopul Desi-
derid cguta sI induioeze inima duoelui Geysa prin sfatu.ri lini-
titoare i prin curinte d.ulci ea sr' redea in pace dotmnia lui Solomon,
acesta era mai tngr, iar el ei primeascii in linite ducatul pe
care 1'1 avusese tatgl alu. Iar Gevoa, and la o parte supgrarea, a
ascultat de efatuwile sangtoase ale episcopului. Si la sgrbgtoarea
efintilor mucenici Fabian i Sebastian, regele Folomon i ducele
Geysa au incheiat pace la Geur 1) in (ala Ungariei intregi. Apoi
z'aia Invierii domnu/ui amandoi ianprenng au sgrbgtorit-o cu curtea
lot la Ginci Biserici. Aici regele Solomon, chiar in ziva de Pagti
In asisteorta eapeteniilow lar" tii a (odt incoronat cu cieste de mainile

1) Geur, Gy5r.

www.dacoromanica.ro
 174

ducelui Geysa gi a fast condus cu glorie Ia biserica 1) regalti a

Sfintului Petru, eel dintii dintre apostoli, spre a asculta liturgbia.
Si astfel intreaga adunare a Ungurilor, fizind paoea dintre rege
i duce i iubirea locr mutual:a, laudari pe Dumnezeu, iuhitorul de
pace 1 s'a ricut o raare veselie in popor. In noaptea urmsitoare
s'a ivit prevestirea unc viitoare discordii i turburIri. Cci intreaga
acea bisectica i. toate palatele i. celelalte edifici ti dependentele au
fast cuprinse de o flacAra rieateptati 1 toate s'au prAbuit la pa-
mint, pustiite de incendiu. Si pe toti Ii cuprinsese tearna din cauza
furiei flackilor ce ardeau gi de zgomotul grozav al clopotelor ce
se alsturnau din turnuri. i nimeni nu tiea incotro ei o apuce. Re-
gele i ducele speriati de neateptata grozXvie i inspaimintati de
bramiala unei unte viclenii, apucX indatA fiecare in alta parte. Fii-
cindu-se insi ziuX, prin crainicii lor credincioi, au aflat adevXrata
stare de lucruri, fiindc nimia crAu nu se pusese la cale din partea
eelor douN partide prin vr'o tica1oie, caci incediul s'a n5seut
hitimplare neateptat5. Regele ri ducele eau ilutlnit din nou
In pace.
Iar regele Zolomer din Dalmatia, care era cumnat cu Gey-
ea, a trimis arainici la regele Solomon i la ducele Geysa i La rugat
s--1 ajute in persoang impotriva dumanilor ei i anume in contra
Carantanilor, cari pe atu.nci ocapasera marca Dalrniailei. Deci re-
gele i ducele, dupX ce i-au steins oastea, au plecat in Dalmatia i
i-au restabilit toate ce i se luase. lar regelui i ducelui aruit da-
inri regale de mare pret, mult aur i argint. La intoarcerea lor insi
palatinul Atha a rugat pe rege i pe duci ca sa ja parte la construi-
rea mnastirei sale pe care a zidit-o la Zelys, ceca ce ei au i amt.

Lipsa de eopii a regelui Solomon i a fratelui stilt David.

Iar regele Solomon i fratele sgu David n'au avut nici ()data
copii i eu ei s'a atine semintia regelui Andrei. Aceasta, credem,
.s'a facut din vointa divina, fiindcA atunci cnd pentru intaiai data
s'a intors in Ungaria Andrei 1 eu fratele sAu Leventa, pentru ca sX
poati pune mina pe donmie, a ingAduit ca nelegiuitul de Vatha 3.
BX omoare pe sfintul Gerard i pe mai multi cre5tini.
Tar duceie Geysa a dat natere lui Colman i lui Almus i la mai

1) Basilica, Insenum la inceput casa impliratului, tnai trziu biserica.

www.dacoromanica.ro
 175

multe fete. i intre rege i duce a fost pace si liniste timp cain de
treisprezece am. Intr'aceea ins Boeraii plini de ingamfare nvilira
spre Trenain i, in jaful lor, luara o mare prada de oame,ni si de
anianale. Regele i ducele socotind aceasta ca o mare injurie, inva-
dara Boenria cu armatele lox. Iar Boemii neindrznind sa se impo-
triveasca, Ungurii pustiira cu sable i foc aproape intreaga Boemie.
Cu aceasta. imprejurare Bator Opus, fiul lui Martin, a culcat vite-
jete la pm.ant intr'un duel pe un are care Boom, avand un trup
cat un urias, fapt came a lianas de pomina in urma la rege i la toti.
fruntasii Ungariei. i astfel, regele i ducele razbunand bine injuria
alor lor Impotriva Boomilor, s'au mntors veseli in Ungaria cu o foarte
mare Freda de prizonieri din Boeania.

LV. Devastarea Urtgariei de Curnani.

Iar dup aceaSta paganii de Cumuli distragand prisacile din

partea de sus a portii. Meces, 1) patrunsera In [Jugarla i jefuind cu
cruzime intreaga provincie Nyr pana la fortreata Byhorului 2) si
tarand cu ei o nesfirsita multime de barbati e de femsi i animale
de tot felul, se intorcean wag., trecand fara s fi ban.uit cineva peste
raurile Lapus i apa Someuluit. De aceea regele Solomon 1 ducele
Geysa impreunia cu fratele sau Ladislau, strnganclu-i arm.ata,
gara in cea mai mare graba-,' trecand grin poarta Meses, mai inainte
ca sa fi trecut Cumani peste munti, in cetatea Dobuka i asteptara
aci sosirea paganilor, aproape o intreaga saptamana. Un spion oare
care insa, cu numele Fantiska 8), ce era din Castrul cel Nou a a-
nuntat pe rege i pe duci, inteo joi, c annata Cumanilor se apropie.
Atunci aregele i ducii, ine.rseira c1ri cu armata grabindu-se intr'a-
colo si in noaptea aceea dessinsera aproape de Cumani. Sculandu-se
In zorii zilei insa, vineri, se imbrbatara cu totii prin impartaania
cuminicaturii i agezandu-se in linie de bataie, pornira si loveasel
pe pagani.Vazand aceasta seful otiriipaganilor, cu numele de Osul4)
rare a fost in slujba lui Gyula, ducele Cum.anilar, cusu era el plin

Porta Meses, forma trecerea din Ungaria in Ardeal.

Forteireaya Byhorului. Fortiireata a dat numele intregei regiuni.
Fantisca este o localitate rangi Dobritin.
Osul, sau Oslu. Asupca acestui nume de facturil romfmeascli vezi N.
Driigan, Romanii in veacurile IXXIV pe baza toponimiei 0. a onontasticii,
p, 297 sq.

www.dacoromanica.ro
 176

de ingimfare gi avand o prea buni idee despre valoarea ea, zise oame-
nilor si s5 se repeadi asupra Ungurilor cari sunt neinarenati gi s dea
lupta ce are el fie o kilrile pentru ei. Deci inaintind pignil im-
potriva lingurilor, vzur grozavele trupe ale acestora i, vestiri nu-
mai decit pe rful lor Osul. Acesta adunindu.gi armata de mercenari
a Cumanilorl), s'au string in grabi pe spranceana unui munte f(xarte
socotind ci aoesta are si-i fie de cea tinai mare siguraufi. aci
este foarte greu urcuul acelui munte, care de locuitori se munete
Kyrieleys2). intreaga &Aire a Unguttilor msi s'a strans la poalele
ace,lui numte. i tori soldatii regelui purtau la fel drapelele acute
din pinzi de in. P5.g&nii !psi se strinseser5 in virful muntelui; din-
tre ei arena cei mai viteli gi mai indr5zneti se scoboriscri in mij-
locul coastei muntelui pentru ca si indepirteze pe Unguri de la ur-
carea pe munte. Incepuri deci si loveasc5 cu ploaia de sigeti cetele
legiunilor regeldi gi ale ducelui. Unii ns dintre soldatii mai dis-
tingi ai Ungurilor nivlir5 asupra acelor arcai gi pe foarte multi
din ei ucis pe coasta aceluini munte i numai foarte putini, in
zorul lor, bitindu-i caii cu ercurile, au putut 81 se urce la tovariii
lor. Regele Solomon ins5, inferbantat In curajul unc intreceri ki-
dirjite, s'a meat pe un euig foarte anevO'oss 1mpreuni cu ceata sa,
tarindu-seoarecmn spa-e cari vrsau asupri-i o ploaie foarte
deasi de sgeti. Iar ducele Geyea cum era un orn totdeauna prev5-
zitor, urcandu-se pe un sui mai lesnicios, a atacat Cu sagetile pe
Cumani. Fratele eiu Ladl'sJan la primul atac a doborit pe patru din
cei enai viteji p'igarti gi de al aincilea dintre ei a fost grav ainit en
o sigeati, dugartanul fand UCla indati in acelni loc. In urm:, din in-
durarrea lui Dumnezeu, s'a vindecat curand de acea rani. Deci pi-
ginii strimtorati. de Unguri printr'o grozavi lovitur5 a montii, in-
cepuri si fugi de le pla'ngeai de mili. lar Ungurii urmirindu-i ca
zor Igi inmuiari 13:Zak lor ascutite gi insetate in sngele Cusnanilor.
Cici capetele Cusnanilor, rase de curand, intocruai ca gi dovlecii ne_
ajungi mci bine la coacere, Ungurii le secerau prin lovituri de sable.

Conductas exercaus, stipandiatus exercitus.

KyriRleys, Cserlialom, dupii Bonfinius, Krls dupii Timon. Carol Hodor,
Descrip. Comit. pobocensis, p. 771, in Chr. Bud. p. 131, ed. Podliradczky,
cuviintul dela Kyrie eleison, (mod iam ilia aetne in loco Krls ad montis
radicem sito, mantes meridiano ac vespertino tempore ad pulsum campanarum
Kyrie eleison intonare soliti fuerint. La Krls s'a fundat in urm5 o manistire
benedictinii.

www.dacoromanica.ro
 177

In urma pa ferie:tul duce Ladislau a vrizut pe unul dintre

pagani cace ducea pe spatele calului ia-u pe o fata unguroaica foarte
frumousa. Deci duceie Ladielau eocotind ca aceea este fiica episco-
pului din Oradia, cu toate a era gray ranit, totuil-a urmk-it In graba
calare pe calul su ce se numea Zug. and insa ea apropiat de el
pana intr'atata Inca sill loveasca cii lancea, nu putea de loe 81-1 a-
tinga, fiindca nici calul su nu alerga destul de repede, niel al aceluia
nu intarzia putin, a un brat de om era intre laneie i dosul Cu-
manului. De aceea ferieitul duce Ladislau striga okra
uFrumoasa sor, apuca pe Guman de beau i arunei-te la pii-
copalzise:

mn. t Geea ce a i flout. i cand ferieitul duce Ladislau era sad lo.
veas a de departe cu lancea pe cel trantit la pamant i vota sa-1 ueida,
fata s'a rugat grozav sit nu-1 oinosze, ci 851-1 lase sa plece. De mule se
vede a la femei nu este buna cre,d'uti, fiindea aceea a voit sa-1 libe.
reze poate din dragostea ei pentru pacat. Sfantul duce ns luptndu-
se m.ult timp cu el, dupa ce i-a rupt arcul, 1-a ogrnorit. Dar acea fata
n'a fost a episcopului. Deci, regele i glorlogri duci, dupa ce au ucis a-
proape pe toti pagini i &pi ce au liberat pe toti cretinii din robie,
ean intors acasi cu o fericita biruinta a intregei Ungarii,bucuran.du-
se de triumful victoriei. Si o mare veselie a fost In intreaga lar i
pain imnuri i cantece de recunotinta binecuvantau pe Dumnezeu
care le-a dat victoria.

LVI. Sosirea Pecenegilor in Ungaria.

lar in al treilea an dup?:: sosfrea Cumanilor s'a intknplat ea

Pecenegii, venind pain eetatea Alba din Bulgaria 1), el tread, peste
fluviul Saya in campia dela Buzias 2) 1 lin jaful lor sA la cu ei acasa,
In captivitate, nu o mica multime de popor i przi. Begele insa i
ducele invinuiri de trAdare Alba bulgareasca, fiindea au peranis ban-
delor de Pecenegi, pacea, 85. jefuiasel Ungaria. De aceea,
strngandu-i aiimatele, eau intrunit la Zalankemen, unde dupi ce
s'au consfatuit, au hot:kit sA asedieze i 85: cuccreasc5. cetatea WA-
datoare Alba. De adi inuta'ndu-i tabara, se scoborixl pe langa
viul Saya, direct spre Nandor-Fejevar 2). Si s'a dat ordin atat din

Alba din Bulgaria este Belgradul, capitals Serbiei.

Buzias. C.iimpia de Linea Sirmium.
Nandor Fehrvar, adecii cetatea Alba sau Belgrad.

www.dacoromanica.ro
 178

partea) regelui eat ti a ducelui ca intreaga armati ungureasci s

treaci cat mai in grabg peste fluviul Saya in Bulgaria. Great big ti
Bulgarii navigand in birdie lor atrunc,au cu metetug foc sulfuric in
navele Ungurilor i le aprindeau in mijlocul apei. Au fost insg bi-
ruiti de are Unguri Grecii vreltori de foc cari prin mulrimea co-
rabiilor lor acoperiserg fluviul. Deci, luand-o la fugi Grecii ti Bul-
garii, au tre,cut Ungurii i au ocupat hotarele Bulgarilor.
Regele ti ducele trecuri peste Saya intr'o luni i dis de digni-
neafg Ii oranduirg trupele l tmanipulele de infanterie, varandu-le
din toate prtile intre excadroane de cavalerie i asediar oetatea cu
scuturile lor. Atunci Grecii i Bulgarii temandu-se de primejdia ce-i
ameninta In urrna asediului, rugarg pe Pecenegi, pain crainici trimiti
inteascime ca, fr frie, sg le vie iritr'ajutor, fiindcg nici regele
nici ducele nu le-au Im.preeurret oratul, ci cg au invadat asupra lor
numai conteleVyd cusoldatii din 3acia. lar Pecenegii, fiind
de vorbele lor intelgtoarre, venirli in grabg in aiutorul lor i momiti
de licomia lor de jaf pe care nidgjduiau si-1 aib dupg infrangerea
comitelui Vyd, se repeziri indati asupra cotelor de opronieni, al
arm. ef era un coanifte nmnit Jan. Acesta insi a respins vitejete ata-
curile Pecenegilor, culcand la pginant Cu spada pe foarte multi
due:1'nd pe cei rgmai in captivitate. Insugi eful Pecenegilor, cu nu-
tilde de Kazar, de abia a segpat cu fuga impreuni cu cava ini din
minile Ungurilor. De aceea cregele ti ducele au adus acestui ostat
Jan enultuaniri meritate ti i-au dat daring regale, fiindcg mai inainte
ca regale i printul eg se fi eeulat de la masa lor de din-II:heap, el a
edrobit mai multe mii de Pecenegi, intoomai ca o piatig netedg oalele
de pimant. Apoi regelui i principilor Geysa i Ladislau, cari se ate-
zaseri pe o colini din apropierea cetiiLi, incepurg IA le aduci. pe
Pecenegii pringi ti titvele celtor ocmoriti, precum i cal ti covoare a
ciror prezentare n'a pulut &A o termine in zuna de miercuri de dimi-
neati i pang seara. i aceaeta de aceea au facut-o ei, pentruca Grecii
i Bulgarii cari eran asedia, vizand pe Pecene.gi, in cari gi puse-
seal ngdejdea, aa de crud micelgriti, eg se ingrozeasci i si se
predea Impreuni cu oetatea lor regelui i ducilor.
In urmi, regele gi dueii clutand locuri mai potrivite de unde si
atace cetatea, au poruncit dulgherilor a construlasci aci opt turnuri
leenn, indoit de bake, cat ingltimea zidurilorr, de pe cari turrnuri
soldatii eg poata s arunce ageiii in rmijlocul calla aeupra oamenilor
dintiuntru. Intre turnuri au iniltat tot atatea baste cu cari s di-

www.dacoromanica.ro
 179

T'Ame zidurile gi au ridicat i magini de rizboiu spre a apara hita-asea

in turnara gi ahe unelte pentru luptL Si astfel in unele parti au dis-
trus zidurile pina la temelie, dar cetatea n'au putut-o lua,
dinluntru o aparrau oatagi foarte rizboinid. Asediul a tinut in chipul
acesta doua luni, in care vreane s'au cioanit adeseori cu Saracenii ce
iegeau din cetate gi pe unii din ei i-au omodit, lar pe altli i-au pus
pe fuga. In unmil trel Saracen% foarte viieji iindrazoietyi iegirli din
.cetate, cauzindu-le Ungurilor rani prin sagetile lar.
Atunci Solo:mon, maginistul regelui, a trazdt cu o lovituri de balist
pe unul dintre ei, al ciaerui cadavru Ungurii se cz' neau sa-1 rapeasca,
Lar tovarigii lui luptnd Vitejegte Il aparan. Regele i ducele
vizand amasa Inclerare, ziser soldanictr ce se gasean in jurul
lor: <o daca angele i iniana Macabeilor s'ar infierbnta in solda,
ca sX apere pe Unguri de acegiii Saraceni cari luya cu indrzneala.
.inaintea intariturilor eetatii, spre a amulge Ungurii. cadaverul Sara-
ce nului.
Auzind aceasta Obus, George gi Borg, nigte soldati razboinici
intr'un mare avnt ciadura n'avala ea fulgerul asupra lor. lar Obus,
-urinrindu-i de aproape cu mult curaj, i-a fugarit pina. la portile
cetatii. Soldatii de pe zidurik cettii aruncau pietrii gi 844, to-
tugi Obus s'a intors neatins. In vremea acemita George gi Bors im-
barbatau pe Ung-urii cari tocmai rapira cadavrul Saracenului i-1 a-
runcari intieur: maidan cu gunoaie. Intr'a trela lunil de asediu ipsa,
o fata ungurroalci ce fusese adus ad in captivitate, inteo joi, ddu
foc cetatii. Si un vira de rasarit sufland cu putere, toate cladirile
luarI foc. Si astfel armata Ungurilor dadu /avala In cetate pe acea
parte, pe unele zidurile fusesera darimate de balate gri flema un
mAcel groazniie printre Gred, Saraceni e Bulgari. lar cei cari dintre
ei au putut sa scape, fugira in fortr' cata impreuna cu principele lor
N/cota. lar Ungurii dupil ce au cuprins cetatea In ziva urmatoare,
stingndu-se focul, gsiirA tezaurele Grecilor deschise gi luara de
acolo mult aur i argint, pietre pretioase, giuvaexicale scumpe i un
tezaur aproape de nestimat. La impartirea acestuia liare rege i intre
duce s'a ivit dada. $i nimeni dintre Unguri n'a existat care sil nu se
fi imbogastit.
In turma cei inchigi in fortIreati ragara pe rege gai pe principi
ea esa le diruiasca 'Mata gi libertatea, luand pentra ei cetatea i toate
oelelalte. Deci cu mainile intinsey dandu-se in ches:Va regelui gi a
principilor cX nu-ei vor mai ataca anal mult, tooti cti se gAseau in

www.dacoromanica.ro
 180

fortarreat s'au scoborit la ej. lar ducele Nicota purtand o icoani de

argint a prea curatei rnaici a donmului, a pururea feeioarei Maria,
venind cu o anare mur/lime de popor, se dete In puterea princ5pelui
Geysa. Cci cunogtea pe Geysa ea pe un prIncipe devotat lui Dum-
nezeu gi eare avea milA pana in adancul sufletului su de prizonieri
sau de cei aanriti. lar in puterea regelui Solcanon venitri putini, fi-
indcail cunogteau ea pe un om aspru f. care asculta In toate po-
vetele cele urate ale coanitelui Vyd. Atoen Vyd era blstmat gi de
Dumnezeu gi de oameni. Cand lin regele a vana c mai multi dintre
aceia se refugiar la principe decat la el, ea suparat grozav de mult.
Iar cand s'au intors cu tezaurul nepretuit, gi au ajuns in aragul Bu-
ziag la mogia lui Vyd, voirri sA imparta tezaurul gi pe captivi
chiar 1 pe aceia carri se refugiaser din fortr. eata gubt ocrotirea lor.
Principele iUs. impotrivindu-se deastadati regelui, nu putur5 s facil
lanpIrteala. Acegta a fost anotivul i izvorul certurilor dintre ei. Dar
cand a cimpaersit tezaurul, regele, la *leal lui Vyd gi al episcopului
Frank i. a lui Radoan, finl /ni. Bugar, i al lui Ilia din famiria lui
Vyd, Il impartir in plum pirti. Si a dat principeld a patra parte,
lar din celelalte trei prati una gri o alba toyi goldatii a doua Vyd, lar
a treia Ilia. De aceea principele s'a simtit foarte ofensat

LVIL Vrajba dintre rege i principi.

Intr'aceea runpiiratul Grecilow, afland despre nirinimia sufle-

teasc a principelui Geysa, a trimis la el crainici ca 81 incheie o pace
gi o prietenie trainic. Principeie Znia. Ii trianise inapoi pe tati pri-
zonierii gi pe torti cati se refugiaser din fortreat la el. Iar la re-
gele Solomon impratul n'a itrimis pe nimeni dintre Greci. De aceea
regele Soloanon eu atat mai rnult a cazut in ghiarele invidiei fata de
principele Geysa. Nu numai ata, dar c,omitele Vyd staruia cu in-
darjire pe Miga rege ca sA goneasci pe principele Geysa gi ca ar
putea ugor revendice pentru sine ducatuI principetui. Si aeeasta
spunea el a ar putea-o face eu att mal ugor, Cu cat rege/e are o
mai mare armat5 decat principele gi insista a n'ar trebui cA tar.5-
gneascli lucrurile in amaga prrivinf, ci mai curand sa se gfbeasc5.
Si determina* pe rege prin urmatorul proverb: cal precuan doua pa-
loe ascuqite nu pot sta $11 aceeagi teach', tort astfel frie vol nu pn-
teti domni doi ingi in acelagi regat. $i astfel regele tarit de vorbele
pline de venin ale lui Vyd, a fogt ouprins de urri gi piami. De aceea,

www.dacoromanica.ro
 181

In urma, cauta pirilej, ca sa puna mana pe ducele Geysa print,r'o

eapcana, sau ea poarte razboru iMpotriva lui. Totugi regele lucra in-
tx'ascuns i,prefacandu-se este prieten, La heat pe principe
piece in ducatul sau.

LVD1. Imptle area lor.

Regele in urm a trimis d.upa amanfloi ducii ca el vie deodata
la sine, pentru ea sa plece ca oaste la Nys, o fortlz' eata a Gtrecilor.
Caci regele in piretenia ea cauta sa-i prinda pe amandoi, pentru ea,
Zack' ar pu:ea sa-i prinza pe amandoi deodat, de rest ar fi sigur.
Ducii msA presimItind capcana regelui, au stat i s'au consfatuit im-
preuna. Ladislau cu jumatate din -armata a ramas in partile Nyrului,
iar Geysa a plecat la rege care bask* n'a indraznit sa se atinga de el,
vaci n'ar fi incaput indoial cii Ladialau cu mina sa puternica ar fi
razbunat pe fra:ele sau.
Intr'acea oamenii din Nys oferira cu amide regelui i ducelui
o mare cantitate de aur, argint gi haine pretioase. Dupa ce s'au inters
dela orasul Keve 1)4 regele i du.cele s'au desparait unul de altul.
Ladislau msA, dup sfatul fratelui Eau, ea dus din Byhor in Rusia ca
.sa ceafr ajutorul amicilor sal spre a lua masuri de precautiune
,conlra machinatiunilocr regelui. Caci acum ajunsese la ounogtinta tu-
turar nedreptatea i durgman' regelui in contra ducilor. Strin.gn-
dupa aceasta ammata i lu timpul acesta tiimitandu-gi unul al-
tuia dese gtafete, in cele din urma. regele gd ducele se intalnira la Stri-
goniu i aci, dupa o inttelegere, plecari fe care dintre ei numai cu
cite opt oameni din-tire episcopi i fruntagd in insula din apropierea
..acestei cetAi, spre a sta de vorba. Aici, invq.novatiudu-se i desvino-
-vatindu-se multi vreme, in ocie din llama, dupa ce s'au iinpacat,
.cheind intre ei un tratat, s'au intors Geysa la ducatul sau, lar regele
venit la Alba. Durpa aceasta regele a trimis la ducele 'Geysa pe Vyd,
Ilestemat de Dumnezeu gd pe blandul Erney, pe cari Geysa de teaima
tradarii lui Vy-d, puse si-i spioneze. i, in acelasi timp, a trimis
aucele la rege pe episcopul din Oradia gi pe ticalosul de Vatha pe
.eari de agiderea i regeie a pus ea fie spionati. Reg,ele insa dela satul
Meger ea du spre fluviul Rabuta intru intimpinarea celar trei
iduci ai Teutonilor, pe cari ii agtepta ea-i vie in ajutor in contra
ducelui Geysa.

1) Keve, cf. Anonymus, p. 58.

www.dacoromanica.ro
 182

Fiindca inert ducele nu aNea pe langa sine mici pe fratele su gi

nici ajutorul prietinilor, a trimis pe Vyd i pe Erney Indira la rege
incheind un armistitiu, dela grbatoarea Sfantului Martin pana la
sarbatoarea Sfantului Ghearghe. Auzind aceasta a trimis gi regele
inapoi pe Vatha gi pe episcopul din Oradia. In acelagi timp, regele a
sarbatorit Craaiunul ln localitatea ce se numegte Geminum Ca-
stellum1). De aci a venit la Zala, unde Marchrat, ducele Teutonilor,
gi Vyd staruira pe lfinga rege ca ea porneasca lupta iimpotriva duce-
lui. Caci Vyd a/4a po rege cu urmatoarele vorbe: data, acum
birui ur2or gi fara gre pe duce, fiindea el este lipeit de once ajutor;
lar daca amani atacul pan. dupi armistitiul stabilit, el va avea
dejde de scapare. Iar dupa ce regele a sosit k Zugzard i i-a agezat
tabara deasupra locului Kestelci, a vealit ea asculte vecernia In
manastirea sfanta a Mantuitorului. Dupa slujba vecerniei, chiar
In manastire, Vyd gi ceiia1i sfituira pe rege zicandu-i: Stapane,
tii bine c Ladielau s'a due in Riusia i Lampert in Polonia ca
angajeze armata pentru fratele loe, ducele Geysa; adeseori ti-am dat
sfatul, ca gi acum, s poniliti asupra ducelui care este la vanatoare
In Igfan.2) i s dm un atac ilmpotriva lui In tacerea
prindem gi sa-i ecoatem chit Tar cand Ladizlau gi Lampert vor fi
venit eau Ivor fi adus annata eu ei, nu vor putea ea ni se opuna.
cand vor fi auzit aceetea, chiar nu var indrazni s intre lin ali-. Si
puteti sa o faceti, fiindca tati sfatuitorii si, eamt cameo:1i devotati
lie.Si-n4 vei da mie ducatul gi astfel Iti vei intri coroana.
Auzind toate acestea regele, a fagaduit el se va ga.ndi pfin
dimineata, la utrenie; planul a placut inaintea achilor sai. Abatele
din localitate, un latin cu. numele Villein'', care stete,a inchis inteun
loe ascuns, epre a se ruga lu Dumnezeu n manastire, a auzit planul
Cand s'a urzit Si a trimis ndata un crainie la duce on o scrisoare
ea sa se pazeasca de rege. and insa erainicul a venit la duce, acesta
avea sfatuitori neeredinciogi, ga chiar trdatori ai si, gi anume pe
Petrnd, Zounuk gi Bykas, cain Ii epusera: Domnule duce, nu-1i
fie frica, fiindc abatele este un helix gi In bella ea a trimis la voi
crainieul gi nu gitie ce varbegte. Ei spuneau aceasta, filindca voiau
s tradeze pe duce in lui Solomon. Iar ducele, Increzandu-se-
In ei, ramase la vanatoare, tot acolo, la Igfarn. Pe fratele eau Ladi-

Gemiruun Castellum=lkervdr.
lgfan. Cf. Anonymus, p. 54 si 63.

www.dacoromanica.ro
 183

glau 1-a trimis ins in Boemia, fiindca chiar atunci se intorsese din
Rusia fr de ajutor, ea 65 croage pe regele Otton, duceleBoemilor,
sl-i dea un sprijin, gisindu-se in strmtorare. lar in dilmineata, p5n5
c5nd regele hotArise si se gandeasc5, dupI ce a venit la slujba utreniei,
acelai abate s'a ascuns in mingstire ca s auda' conefituirea, fiindeii
el era credincios ducelui, care era fiul fondatorului bisericii sale.
Dup5 ce ea cntat utrenia i au ieit cu toii, regele i. Vyd au rimas
pe loe gi au stabilit planul, dup5 cum se liludase Vyd fac5 rege-
lui. Acest plan 1-a auzit 1 numitul abate gi care, lepridand indat
haina sa caluggrease5, ea imbrcat ca un laic, i-a incins sabia, a
inc5lecat un cal gi a venit lu grabA mare la duce, pe care La gsit
dimine4a d,orimind gi La trezit din somn spunandui: eFugi repede,
duce, di dac5 nu fugi, soldatii lui Solomon se apropie a5 te prinz5.
Anuici ducele stranganduti in grahl armata a voit s alerge spre
Boemia spre a se Initlni cu fratele sau Ladislau; dar regele Ii iegi
tocmai In cale. Vyd Irma cond.ucea pe rege, intoemai cum conduce
un dascal pe elevul s5u, gi fra' nici un drept tregele ii era supus de
drept; fapt de care ar trebui 85 ee fe-reasc5 tot,i oamenii gi mai ales
regiii. S'a hr5nit cu cel mai urit sfat al perfidului Vyd parnit
armata fimpotriva ducelui.
Ducele ins5 a iegit cu oftirea sa inaintea tregelui la Kemey;
capeteniile ducelui, sau mai bine zis tr5dItorii ducelui, au trimis
intr'ascuns la rege crainici sp-unruidu-i: c dac5 regele Ii pastreaz51
In derirmit4ile lor gi in gratia sa, ei vor prsi In r5zboiu pe duce
gi var alerga la rege. Iar tregele le-a dat asigurki In ateastl
confirmand aceasta pain jurlmant. Awn& regele a trecut
peste Tisa care tocmai era Inghetat5, impotriva ducelui. i and
s'au apropiat de inceperea luptii, regele s'a inarmat 15ng5 biserica
fiului lui Nog, i-a (trine trapele pentru atac gi a nvAlit asupra
ducelui pe care La biruit, fiind acesta p5r5sit mielegte de ajutorul
oamenilor s5i. Iar c5peteniile lui Geysa, Petrud gi Bykas, au trecut
la Solomon dup5 cum Ii flgiduisez5, chiar in mijlocul btliei, cu
trei cate din tabAra lar. Dar ducele Geysa, dei a foet p5r5sit de cea
mai mare parte din oastea sa, totui nu s'a eperiat, ei a dat cea mai
stra.5nic5 luptI impoittfra celor treizeci de cete ale lui Solomon,
fiind sustinut numai de o singusl ceat5 a sa. TridAtorii ins5 In
fuga lor igi ridicau scuturile in eemn ca se predau regelui, intoc-
mai ca tr5d5torul luda care &Muse semnul ca soldaii regelui 85
nu-1 unm5.'reasci. Dar armata regelui necunoscind semnul tr5d5rii

www.dacoromanica.ro
 184

i vazand ca trupa du.celui fuge, a urmarivo pan.ii la moarte, asa

ca foarte putini din tradatori au eapat cu vie* O. bine ar fi fost
ca nimenea sa nu fi scapat dintre acei cari inteun chip asa de
marsav si-au tradat pe stapanul si binefacatorul lor! Pierzaudu-si
pe toti soldatii si, ducele a parasit lupta trecand peste Tisa la
Cothoid 1) i a trimis pe eapitanul s'Au George Fekete la fratele sau
Ladislau, ca sa vie la el cat mai in graba. lar pe Iuanca, preotul
sau diacon, 1-a trimis la Lampert. i Geysa anergand calare pani la
Vat, s'a intlnit cu fratele eau Ladislau, i cu ducele Otto, cumnatul
loe, cari veneau cu un puternic ajutor.
cand regele Geysa a vazut pe fratele sau Ladislau, a inceput
sil planga de prea marea sa durere, fiindca pierdut pe oamenii
sii cei mai credincioi i se tanguia pentru tradatori. Ladislau insa
mai tare de suflet, incuraja pe fratele sau s'A nu mai planga',
mai degraba s'A invoace nula prea puternicului Du.mnezeu pentru
ca 0,1 subjuge cebe invinsi pe invingatori, dupa cum se intampla
in rzboaie. Intre reg,e i duce lupta s'a dat inainte de Postul cel
mare, la Kemei2), intr'o miereuri, dupi dumineca in care se canta:
Exsurge. Lar in acest razboiu Opus, fiul lui Martin, un viteaz vestit,
din ne:unul lui Vecellin, a biruit inteun duel pe un etas foarte
curajos al ducelui, cuinzamele de Petru, care mergea lnaintea tutu-
rocra pe un cal g.arg3) i se dtingea prin platosa sa cea stralucitoare
prin coiful aurit i provoca la lupta pe toti soldaii. Caci din
oastea hu Solomon, la susmunitul soldat, singur Opus pe un cal sur
In platosa sa de piele proasa, smulgandu-se La lovit cu o izbitura de
larbeie, ca fulgerul dupi ce, i-a apart platosa, a stapuns in doua
ma lui Petru. In acest razbolu Opus eu desele sale lovituri de lancie
atata dezastru a pricinuit, ca din cauza multelor zbtu,ri, mina sa cea
dreapta amorti,t i a ramas lipitA de manerul sabiei. lar regele
Solomon i znai ales Nemtii se mirau de vitejia i de curajul in
lupta al lui Opus.
Reg-ele cast.igand victoria a trecut la Thoroyd peste Tisa care
era Inghetatii i a descins in curtea fiului lui Petra 1 ad a aflat
Geysa s'a ntalnit cu ducii Ladislau i Otto earl veneau spre el cu
o mare artultime de soldati. Blastamatul de Vyd [Tusk' asmutea pe

Cothoid, probabil Tokaj.

Kemei, Cf. Anonymus, p. 70, localitate
Equus submirteus, cal arg.

www.dacoromanica.ro
 185

rege cu urmatoarele vorbe: Am ispravit pink' Boutin cu armata

ducelui, i-am ucie nobilii, am bagat groaza in el; acum steins
slugile, i-a adunat seceratorii gi s'a inconju.rat de ceata lor 1). Nu
trebuie ea avean niel o indoiala ea nu o al ispravim indat gi cu
acegtia. lar armata din Boeania, pink ce se vor odihni tovaragii
nogtri, eu cu Bacienii mei voiu lovi-o Cu primejdia mort,u. Ernei
totdeauna im.paciuitor, auzind aceasta, a inceput s plinga. Gina
Solomon La vkzut plingind, Ii zise:aComite Emey, am convingerea
ca tu egti credincios ducelui, iar la mine stai mumai din preticatortex.
Caa-uia Erney Ii rr,hpunse: Niel decum, stapine, dar n'a vrea ca
fra/ii ea se lupte cu fraii, gi ca soldatii ea se omoare intre ei, fiu
pe tata gi tata pe film Apoi adresindu-se comiteldi Vyd Ii spuse:
,,Tu indemni pe fgt..* Intl] nostru ca sa se lupte cu fratii gi zici: ca
a adunat o mie de tarani cu coasele i Cu furcile. Uite, ce taie o
mie de cosagi, zeci rnii de tarani cu furca n'au putut inca sa stein-
i nimenea afara de Durmnezeu nu poate sa faca socoteala. Noi
trebuie ai murim pentru regele nostru, Ins ar fi mai bine sa dam
un sfat znai cuminte".
Deoi rregele, iloccrezindu-se in vorbele lui Vyd, s'a grabit cu
armata sa i inteo miercuri a Elkins la Racos Dar i ducii Geysa,
Ladislau gi Otto e toat armata ungureasca ce era cu ei, descinsera
linen' Vat. Ad fusese o pachure mare i nimeni nu eintasese in ea
In dark' de un pustnic, cu numele Wach, de o vieata sfinta, dup
numele caruia ducele Geysa a umunit cetatea zidit in urma in
aceasta localitate. i, in vrezne ce arrmata amintita mai sus agtepta
pe Solomon sa vie impotriva sa, ducii, intr'o diunineaf, steteau ca.
lari i se consfatuiau, in locul unde arum este capela de piatra a
sfntulu apostol Petru, discutind cuan au ea dea lupta i pe cand
steteau ari, fericitul Ladislau a avut, In ziva inane, o viziune cereasca
i zise ducelui Ge3sa, fratele sau: vazut ceva? Acesta rspunse:
Nimic". Attmci fericitul Ladislau adause: Pe &Ind steteam aci
de sfat, iata ciL un inger al domnului s'a scoborit din cer, avind o
coroana de aur in mina gi ti-a pus-o pe cap; de aceea Hunt sigur
ca vom cagtiga victoria gi ca Solomon va fugi ca exilat gi biruit afara
din tara. lar doannia gi coroana Dumnezeu ti-o va da 14" Acestuia

Soldati pe acele vremuri erau numai cei echipali militirete i eran

careerism militari de profesie.
Racos, o ciimpie lingi rtml Racos, in apropiere de Pesta.

www.dacoromanica.ro
 186

ii zise Geysa: Daca. Dumnezeu Donmul va fi fost cu noi i ne va

fi pzit de vragmagii notri, i daca aceasti artare se va
vom zidi in acest loe o biserici pentru prea sfanta fecioara Maria,
maici sa.
Spunnd acestoa parniii: cu. tabra i seoboriri in moia ce
se numete Zimgotal). Si un anunte numit Monorod se gasea intre cele
doug armate i In dimineata unei joi vaira sA dea lupta, dar in-
tunecimea deas a unei cete oe veni peste ei pe neateptate i-a im-
piedicat. Dar, in noaptea viitoare, tin.Ltd in maini franele cailar,
ateptau rasaritul soarrelui. Vineri inga, In zori. zilei, regele dupi
ce i-a oranduit trapa, s'a suit talare pe creasta muntelui Monorod
i a dat ordin oamenilor cu bagajele, ca s ra.'mlie pe coasta acelui
m.unte, peniru ca Camananli vazand cetele lae de alareti, iar nu bar
gajele, s ereaz5 ca ei stau in tabari. lar Vyd le zicea: Indat ce
vor vedea armata noagtra, vor Jua-o la fuga. Dar i ducll ii oran-
duir nupa in zorii zilei. Ladislau, dupa ce a imbracat amuele, a
czut la pmant i a rugat mila a tot puternieului Duranezeu,
dand sfantului Martin fagaduiala ca, dael D-uan.nezeu 11 va face s
catige vietaria, va zidi chiar in acel loe o manstire in cinstea
sfantillui Martin; ceea ce s'a i fricut. i, dupl ce Ladislau in mij-
local oastei sale din Byhoe s'a aezat in aripa stanga, i dup ce
Otto s'a aranjat in aripa dreapt, ducele Geysa Cu Nitrienii sal a
ocupat local de la mijloc. ini afar de aceasta, din cele dati aripi
a format de trei ori cate trei cate, fie care de patru iru.ri leendu-le
impreuna. Si cand regale s'a scoborit de pe nrunte, armata lui
Geysa care era intr'un loe itnai jos, ii ea prut 'jute pozitie mai
ridicatra decal toate armatele lui Solomon. Vzand ac,easta Erney
zise ecunitetui Vyd: Ar fi mirare ca aceast armat s fug dinaintea
noastr, fiindca altfel n'ar fi lsat Dunarea inapoia lar; ei cred
crt ei i-au propus sau sA invinga sau eA moar ca totii.
Pe cand ducele Ladislau stetea in fruntea oastei sale calare pe
un cal mandril, pentru ea sill Imbrbteze i s-i animeze soldatii,
sfa intors in cerc inaintea tru.pei i atingand cu lancea un mrricine,
o hermelin alba. 2) s'a agtat ca prin minune de lancie i l-a alunecat
in jos pe lancie pan in sin. Cand ing a inceput lupta, comitele
Vyd cu Bacienii si au fost eu totul sarobiti la prima ciocuire de

Zinsgota, un sat aproape de Pesta.

ilennellina, mug pontieus.

www.dacoromanica.ro
 187

Boemieni. lar ducele Laclialau igi schianbase stindardele cu dra-

pelele duc.elui Geysa, cu inten0a ca Solomon s atace mai vehement
acea trup, in care se purtau standardele lui Geysa, socotind
este trupa acestuia pe care mai inainte o invinsese. Ducele Ladislau.
ins aut s fereasc pe fratete eau, ducele Geysa, de atacul lui
Solomon i de aceea a preferat ea atragi primele atacu.ri ale rz-
boiului asupra ea. Dar and regele a ajuns la oastea lui Ladislau,
ingrozit i plin de team a dat ordin stegarilor si s se intoara
spre trupele ducelui Geysa.
Cind ins Ladislau a v'zut c regele de frica sa ea abiltut
alti parte, a dat nval asupra trupelor regelui. i toti soldatii
au pomit la atac asupra lui pela spate. Dar i ducele Geysa din
fall a dat nval asupra lor. Iar armatele lui Solomon gsindu-se-
ca intr'o aldare i fiind ainite de armele cu zngat teribil ale
tru.pelor lui Ladislau, se aflau acuin destinate unei anorti. grozave_
Dar i din fa ll soldaaii lui Geysa le imbiau pahaa-ul aceleiai morti
ingrozitoare. Sunt onacelriti Theutonicii, fug Latin* dar nu gseau
lor de fug 1 cad inaintea Ungurilor ca baii pe scaunul mcelaru-
lui. lar regele Solomon, dup ce gi-a pierdut pe tati oamenii sii, a
mat-o la fu.g. i trecand peste Durare la Sygetfeu 1), a ajuns
sfartit impreun cu Opus, fiul lui Martin, la) Musun la mama 1
satia sa. Aamata ducflor I-a urmrit pe el i pe ai sai de dianineata.
pink' seara. Iar in acest razboiu n'au caz' ut numai Nemti i
ci se apune cZa s'a prpdit i cea mai mare parte din armata trii
ungureti.
lar ducii Geysa i Ladislau, cu voia cereasc ridicati sufletegte-
de victoria lor triumfal, au "malgat deasupra cadavrelor celor :morti
osanale lui Dunmezeu. Apoi ducele Ladislau, cuan era el totdeauna
de o deosebit cucemicie, v.z.a.'nd attea mii de morti, cei
fast dumani, totugi a fost micat pn lin adneul sufletului
srm, gi a inceputl s verse lacrimi amare, lovindu-gi fata i. smul-
gndu-gi prul in plnsul su, intoemai ca o mama' la moartea
fular eli. In urana' din przi a zidit biserica dela Monorod2).
ducele Teutonilor Marchart gi Sentepolug, ducele Boemailocr, au fost
f'cuti prizonieri, fiind grav rnii, iar soldatii lor omoriti.
Pe and Ladislau se preu.mbla &co/and gemete de asupra cada-

Sygetfeu, in capul insulei Sf. Andrei, de langii Veriicze.

Monorod, 1ng Va;.

www.dacoromanica.ro
 188

vrelor celor morti, vzind cadavrul comitelui Erney, a s''rit indata

de pe cal i. ilmbairtirgndu-1 Ii zise cu lacrmile in ochi: Comite
Erney, iubitor de pace, te. deptng intocm.ai ca pe un frate al meu,
fiindci inima ta i povat.a ta au fo3t intotdeauna pline de impIciuire.
ridicindu-1 cu propriile sale mlini, si-trutat i a dat ordin solda-
tiler si s5-1 inmorminteze Cu onoruri la Bacia. lar cnd Ladislau
se preurnbla in alti parte, a vAzu.t cadavrul lui Vyd. 1 zise: De-
prang moartea ta, dei fost In totdeauna adversar; bine ar fi
fast SI nu fi murit i si te fi pociiit i s ne fi impacat impreun.
Dar m mir ci tu care n'ai feet de neam de duce, voiai totui,
aibi ducatul, 1 de ce tu care nu eral de snge regesc, umblai dup
coroan? Inteleg acum, fiinde mima ta came rvnea dup ducat, zaee
6trIpting de o lancie, i capul tiu care dorea coreana a fost tiat
de o sabie. Dar a dat ordin ea i el al fie inanormantat.
Soldatii lui Gey-sa i ai lui Ladislau ins, cari dup povata
Vyd fuseser atragi pentru pieirea fratilor i fiilor lor, in asnAr.-
ciunea ce i-a cupriru3, au grit indati de pe caii lor i dup ce i-au
spintecat pieptul Cu etgitele, s'au apucat de ochii ail i bgndu-i
in eehl pmnt ziser: eOchii tai nu s'au sturat nic.i odat de
'bogii de noblet, acum pImantul s-ti. sature i ochii i peptub.
lar ducele Boemilor Otto care-i pusese tot sufletul pent=
ducii. Geysa i Ladislau, s'a inters In patrie Incu.rcajt de nenumrate
daruri. Solo.mon ins, cind a vemit la Musun, vrtzandu-1 mama sa a
inceput deplng, dupi cum. se i cdea dup unieul ei fiu care
fusese acum lipsit de attea bunuri i 85-1 m.ustre cu urmtaarele
cuvinte: qDrag fiule, tu niel ()data n'ai vrut s asculti de efatul meu
.1 nici de sfatul lui Erney i nici de al .celorlalti credincioi ai
te bizuiai numai pe sfatul lui Vyd 1 uite acum te-ai distrus pe
tine i pe ai tli! Nu te-am prevenit 6 nu ti-am spu c ie I.i ajunge
coroana Ungariei i ai dai de bunrivoie du.catul fratilor ti? Uite
acum Vyd n'a putut s se faca duce i niel tu nu vei mal avea
coroana! Auzind acestea regale infuriat a voit loveasc in fafal
pe mama sa, dar retinut mna sopa-sa. Acuan. a VI z ut regale
Solomon ei1 nu i t ajutat DUIMIeZell in rilzboiu 1 in aceemi noapte
gi-a stria's resturile armatei la Musun i la Pojon, tabere pe cari i
le construise de mai inainte. Cci pe mam-sa 1 pe soa-sa cand a
plecat la lupti 'tot aci le l.'sase; de aceea i el, fiind biruit in lupte,
de teama dueller, s'a crefugiat ac.i.

www.dacoromanica.ro
 189

LIX. 'nearer:area Lai Geysa ca rege.

Apoi ducii Geysa i Ladislau veniri cu oastea lor la Alba. In

urmil, &vice vi-au intirit cu garnizoane de salda viteji fortireata
dela poarta Bobuth vi dela Alba vi alte fortirete, vi-au conoediat arma-
ta vi au inceput s loculaeci in Ungaria. Atunci Geysa ca duce mai
mare, la indeannul Ungurilar a primit caroana de rege. Duprt in-
coronare a venit in locul unde li e'a aritat viziunea vi au inceput
discute cu fratele siu Ladislau asupra localiti, unde aveau s puni.
teanelia canstruc/iei bisericii in cinstea Maicii fecioare. i in vreme
ce steteau aci, ling Va/ unte se gisevte acum biserica sfintului
apostol Petra, le-a aprtrut un corb avind coarnele pline de candele
aprinse vi a inceput ei fugi in faba lor spre prulure i vi-a oprit
pavii in locul unde este acum IntUfastirea. i fiindci soldaii arancau
sgeti asupra lui, el s'a arunoat In Dunire, vi nu I-au vizut mai
=ult. Observind aceasta fericitul Ladislau. ziee: In realitate n'a
fost un cerb, ci Ingerul Doannului". Atunci regele Geysa rise:
Spune-mi, frate dragi, ce vor fi insemnind toate aceste candela
aprinse ce Sian vzut in coarnele cerbului". Ferioitul Ladizlau rie-
punse ei nu aunt coarne, ci aripi, nu aunt candele aprinse, ci
pene strilucitoare, i vi-a oprit pavii, fiindci a voit s arate ad i locul,
uncle s ridicim, ad, iar nu aiurea, biserica Sfintei Fecioare. Pentru
ea big locul primei viziuni si nu eimani fie& edificiu, s'a hoar' it
'Geyea vi de fraiii lag s se puni temelia aci a uuei capele In
cinstea Sfintului Petra, cel dintai dintre apostoli. De aceea, regele
Geysa a cansta-uit biserica din V4 vi a druit-o cu multe movii
proprietiti. 5i nu numai aceasti biseric, ci i cea dela Buda, eir. eia
i-a stabilit venituri dela Pesta i alte trei sate in Simigiu i podoabe
prelioase.
In vremea aceasta Pecenegii, in unanimitatea lor, ru.gari pe
regele Geysa c;a- daci le di' libortatea, ei au sri inlituce ori ce atae
din pairtea regelui Solomon, ava ei n'are si mai indfrizaleasci
t'

iasi din Musun vi din Pojon ca si atace Ungaria. Regele Geysa le

fIgadui ci le va aproba cererea, deck' aduc i ei la Indeplinire fig-
duia/a lor. De aceea Pecenegii impreun cu principele lor Zoltan
porniel clri iMpotriva regelui Solomon. Regele Solomon insi
chemi in ajutoa-ul sin pe marchizul Teutonilor, promitindu-i
bani. Cind acesta a vtenit in fa/a Pecenegilor, vzindu-i marchizul
de o Intl/hare ingrozitoare i teribil, s'a teinut de ei. Aceasta mai

www.dacoromanica.ro
 190

ales fiindci i-a adus aminte de felul miselesc in care a pierit de

Unguri ducii lor Villerm. i Poth si? Marcard. i zise regelui in
chip prefgcut, ci in timpul pogtului mare ei nu se lupti. Dar
dac regele vrea atace i daci Pecenegii Il vor birui, atunci el
-firg discutie le va veni intr'ajutor. i astfel impreuni ca armata
sa s'a urcat pe muntele Baci si de acolo privea ciocnirea color ce
se luptau. Cind insi au ajunc4 la atac, Pecenegii fugiri din fata
lui Solomon, cum se topete ceara din fata focului si multi dintre
fiind emeriti, i alii inecati in lacul Ferteu1), putini au maii
acipat cu fuga impreuni cu Zoltan. Fiind deci nvini Pecenegii,
marchizul a cerut banii d.ela Solomon; el insi n i-a dat nimic.
Atunci a inceput sg-1 ameninte, cui are si-1 invinoviteasci inaintea
impiratului a de teamg el n'a indriznit si se arate inaintea ne-
trebnicilor de Pecenegi. Atunci mai sus ami3ititul marchiz, Cu nu-
nrele de Hernial., furios a voit sui ving asupra fui Solomon, dar
temindu-ne de impirat s'a oprit pe loc i s'a inters trist la ai sii
acasg.

LX. Sosirea imparatului

In urmi insi regele Solomon, temindu-se de regele Geysa

'de fratii acestuia, a plecat cu tot ce aves familia ga In Sti.ria
sidupcealuisatpenuunasaipesoiasamn mingstirea dela
Agmund 1), el s'a Tutors la Musim, cu gindul ca eui.i string'1 o ar-
cu care el atace pe fratii sgi. Dar fiindci din zi in zi Solomcm
scidea, in vreme ce eeilalti propiseau si sporeau mereu, pierdut i-a
indreptat pasii cgtre impgrat cu cererea de ajuter spre a se intoarce
in Ungaria. i desi i-a dat bani destui impg.ratului pentru plata sol-
datilor, totusi Neniii i Latinii de teama Ungurilor nu 1-au spri-
Atunci regele Solomon a incerput si se plngi impiratidui
pentru pierderea regatului spunindu-i: cui a fost scos din tara sa
prin fortg i cr prin aceasta i-a adus ingulti nu numai siesi, dar mai
ales puterii impgritesti. Si-i apunen inteuna: c.ccg e Ungaria ta, cl
tara ta, in care m'ai asezat ea rage: ci in timpul doninFei mele
se dideau maiesttii tale toate Immurile /Aril impreung ou un tribut
anual i ti-e ti se alujea dupg pocruncile tale. Acum insi toate ti se

Ferteu Nensiedlersee, intre Sopron gi Meson.

Agnuuul, lng fluviul Anasus, ministire ziditi in an. 1073.

www.dacoromanica.ro
 191

refuzil de acegtia cari fac comploturi impotriva imperiului tau. De

aceea, vino in Ungaria i rzbung ocara ce ti se aduce de dugmanii
revendica-ti tara.
Micat deci de astfel de vorbe, imparatul a intrat in Ungarria
cu o mare aannata. lar praviziile pentru aceaeti &matali se aduceau
In mare cantitate cu ngvile pe Dungre i, dupil ce impgratul a sosit
la fluviul Wag, Solomon a luat in primire trei trape gi a poanit cu
ele calare de la Sempte 1) impotriva Nitriei. Iegind irisa i tinerii din
cetate se luptau cu sine, fugind cand unii cand ailt.ii, multa' vreme, farg
sil se raneasca. Atunci soldatul Opus, ales dintr'o mie, calare pe calul
sal; s'a repezist la poarta cettii i ca un fulger a culcat la pantant
pe un luptator. Nitrienii insi furiogi din cauza monii tovargului lor,
gemeau arnarnic i aruncn.du-igi lncile asupra lui Opus, Ii orno-
rara calul; el tusa resigtn.' du-le vitejelte s'a intors neatins. liar
Nermtii intorcandu-se povestirg irnparratului despre indrzneala lui
Opus gi despre vitejia lui extraocrdinaril In rizboiu. Imparatu/ atunci
chemandu-1 la sine, la ingrcat de laude gi i-a multurnit cu vorbe
placute. Si a intrebat pe Solomon, daca. in armata lui Geysa gi La-
dislau se mai sese onulti atartii soldati. Solomon mns, voind
laude pe Unguri, fgra sa se gandeascg a rasptms: Sunt muli, zise el,
gri inca gi mai buni. Atunci impratul zise: Daca este aga, cu atari
soldati protivnici nu-ti vei recuceti dommia. Cand ing regele Geysa
a aflat ca imparatul a ajumo la Val, s'a folosit de un plan plin de
prevedere i a dat ordin a g ispiteascg i cagtige de partea sa pe
patriarhul din Aquilea, de al cgrui sfat impgratul asculta foarte
inult, i, in acelagi timp, pe toti comandainta Nemtilor, fagaduindu-le
bani, dada ar determina pe im.pg..rat sa se intoarca inapoi. Deci
patriarchul gi comandantii momiti de daruri, gi caltigati prin aur,
cazneau in diferite chipuri sa determine pe imparat sa se intoarci
In patrie. Cci patriarchul a nascocit da a avut un vis, din talmicirea
&rala de slikur antreaga ~nata a imparatului va pieri dinteo raz-
bunare cereascg, daca nu se va intoarce ct mai de graba. Dar gi co-
mandanst.ii prammirg, c gi ei au fost ingroziti de atari sem.te ce-
reti. incepurg 8a se plAine imparatului de nu tiu ce prevestiri
amenintatoare de dezastru, daca nu se vor intoarce in graba. Iar in
noaptea ~atoare coananclangi Nernitilor au invatat pe cativa sol-
dati j'ami ca prin vociferarile ion e lovindu-i pe rand scuturile, sil

1) Sempte, loealitate in partes atina a ritului Vaag.

www.dacoromanica.ro
 192

simuleze ei s'a produs o revola lin armatg. Eicind aceasta soldatii,

o mare groazi a cuprins pe impfirat gi intreaga anima care nu gtia
de invliclunea gi preficgtocria ngscocitg. i ea produs deci toati
noaptea aceea un mare sgomot lin tabgrg. Ficandu-se insg zjua,
pgratul a oonvocat pe pataiarch gi pe comandanti ca stg-i intrebe ce e
de facut. Dei patriarhul gi comandantii corupti cii bani II sfituirg
In toate chipuzile ca al se intoarci inapoi. Impgratul lineA fiind fru-
mos ingelat, s'a preficut cri va da ajutor lui Solomon, an.ai taziu,
gi-a distras navele gi s'a intoirs in Gettun.ania.

LXI. Fuga lui Solomon.

lar regelc Solomon, ingelat in eperantele sale, a plenat la Pojon

intristat i cu lacamile in ochi. i domnia a ajuns intgriti lin mat-
nile lui Geysa, gi din aceet dint) inainte s'a numit acesta marele rege.
Ducatul l-a dat fratelui sgu Ladisbni. Acesta beg a asediat fortar' eata
din Pojon vreme de mai multe zile, cand soldatii lui Soi-zicon ierau
din fortgreatg gi se luau la intrecere cu soldatiti lui Ladis/au. Citteo-
(Jail gi Etilenzon gi Ladislau iegeau gi subt drapele ecblinhate se
hiptau ca i olda . S'a inamplat mns ca Ladislau in Vieerea unei
amiezi al vie pang la fortr. eat.g. Solomon l-a vizut venind gi dup.&
ce gi-a schimbat atrzngtura fang sg-1 cunoasci a venit la el, dar nici
Ladislau nu-1 recun.ogter. Soldi1ii lui Solomon gedeau pe ziduai
priveau. Solomon credea cg acela este un nobil gi de aeeea se dusese
sg se lupte en el. Cnd lasA a ajuns la el gi privit In fafg, a vIzut
doi ingeri d .asupra capului lui Ladislau sburand eu o sabie de foc
gi amenintiind pe dugmanii aceluia. Vgzgnd aceasta Solomon, a fugit
in fortgzeatg. Iar eoldatii Ii spuseig: Stglogne, ce-am vgzut aeum?
Nici odatri nu te-am vgzut fuemd dinaintea a doi sau trei ingi; ce este
acum cu tine? Solomon le zise: bine cri eu nu fug de oameni,
dar aceeta pe care Il apgrg o sabie de foc nu este un oim i eau mirat,
auzind aceasta. De aceea au inceput mai mult sri se teamg de el. lar
soldatii lui Solomon, &and impingi de veo nevoie veneau la Ladislau,
el ii trata cu libertate prinsiarg gli cu o largg drnicie gi le ingIduia
el se intoardi liberi la etgpanul locr. Pe vtretmea aceasta marele rege
sgrbgtorea Nagterea donmului la Zugzard. La cererea ea liturghia
solemng a celebrat-o archiepiscopul Desideriu care piintr'o predia
foarte clarg a atins mima regelui i 1-a dispus pentru bucuria

www.dacoromanica.ro
 193

Dup celebrarea liturghiei, ei dupil ce s'au isprvit toate cele de

euviinp, regele a dat ordin ca sil plece toti, arar de episcopi i de
abati. Attmci regele cu lacrimi in ochi a azut in genunchi inaintea
archiepiscopuld i a celorlalte persoane din eler sau a prelatilor,
spunnd ei el a plciituit cnd a ocupat tronul unui rege incoronat
legal i a figiduit cit va restitui regatul lui Soloznon cu buni in-
volar, aria ea acela sA pstreze de drept coroana, lar a treia parte
din regat sA rAnani in propzietatea sa, Solomon izvcoronat s st-
paneesca dou prti din tar, cum le-a avut 1 mai inainte. Deci ep1..
scopii plini de bucurie multumiri lui Dumnezeu, tanda' vedeau
rege/e a foet impins i ilu.minat din gratia Duhului Sfant. Atunci
marele rege, trimitind crainici la regele Solomon, i-a explicat prin-
teo scrisoare modul picii proiectate. i in vreme ce crainicii alergau
i diferiii oameni aveau In amasa privint diferite paren, recort-
cilierea nu s'a putut infrptui. Intx'acea znarele .rege a czut inteo
boal. grea i in ziva a aptea dinaintea calendelor lui Mein, impo-
dobit cu toate viatuti/e a Intrat pe oalea vegniciei. El era eatolic de
credint., plin de duinnezeiasci cucemicie i cel mai desvnit prin-
cipe eretin. A docant trei en; i a fost inmormrttat in biserica sfin-
tei Fecioare, biseric pe care el insui a construit-o. In primul an al
donmiei sale tara ungurease a fost lovit de o grozav foamete.

Incororzarea ca rege a lui Ladislau cel Sfrint.

Dupi ce s'a allat despre moartea marelui rege, intreaga

time de nobili unguri a convenit asu.pra frateki elu Ladislau i tau
ales in unanimitate cu consimtmintul comun al tuturora, cu acelai
vot i cu aceai voinA, spre a conduce tara, be ine 1-au determinat
la aceasta numai dup afectuoase strtritoare rugminiti. Calci
cunoteau cu totii crz este investit cu plintatea virtutilor, de credint
catolic5, distins prin cucernicie, larg in drnicie, ales prin dragostca
sa. Cci a strilucit ea luceafirul de dimineat in mijlocul unor non,
gonind intunericul cel urt i lucea ea o hura' Ola cnd apare pe
cer, ha ehiar ca un soare strilucitor a strlucit el in mijlocul popo-
rului su, ea grsimea separat de carne. se lupta cu leii i cu
parci ar fi fost nigte miei: n'a ucis el pe uriagi i n'a scpat de ruine
pe Israel7 ad el era mare i dup numeie su, foarte n'are. Clei

13

www.dacoromanica.ro
 194

daca ne referian la etimologia 1) numelui sau, Ladizlaus insernneazi

lauda dart de Dtunnezeu poporului. Laos inseanneaza popor, iar
dosis insemneazi (land, sau dare sau dar. Iar prima silaba a numelui
insemneaza laus pain paragog. i, dei Ungurii Pau ales fari de
voia ea crege, totugi nici data nu gi-a pus pe cap coroana, fiindcra el
dorea mai mutt o coroana cereasca decal una pmanteasca gi coroana
unui rege viu. i n'a voit multa vreme sa se incoroneze legal gi si
aibi o coroani, ci a hotait in sufletul Ban ca daca ar putea si se
incheie o pace solidi', s dea regatul lui Solomon, iar el s pastreze
(hucatul.
Dupa ce n pain oranduirea lui Duannezeu a luat In maini
canna tarii, n'a cautat sa-gi cagtige o glorie pmanteasca, gubredi
gi trecatoare, ci a dorit din tot sufletul eau o patrie cereasca gi o
glorie diving. Cad teama de Dumnezeu a avut-o totdeauna inaintea
ochilor sal, in toate judecitile sale gi mai ales in procesele criminale,
In cari se da &mpg lege o pedeapsa cu moarte,a. Fiind luminat de
o inspiratie divini el tlea ei un re,ge nu are atat sa conduca cat sa
fie condus. De aceea, in toate judeckile sale se folosea de cea mai
blanda severitate a legii 4 de rea mai mare mili. Caci el era
mangaietorul celor asuprii, parinte iu.bitor de orfani, eici schizn-
bndu-i-se numele eau cel adevarat, era munuit de tog regele cel
evlavios. El filnd onorat ca invingator, s'a aratat un august distins,
nu dupa sensul cuvanului, cat mai mult dupa adevarul lucrurilor;
caci el a mait otatul ungar. El, cel dintal, a supus monarchiei sale
cu drepuri eterne Dalmatia gi Croatia. Caci murind fra anog-tenitori
regele Zolomer, sotia acestuia, sora regelui Ladislau, fiind atacata cu
multe ocari de inianicil barbatului ei, a implorat in numele Letts
Christos, ajutorul fratelui sau, al regelui Ladislau. Iar dupa ce
regele a razbunat-o coanplet, i-a restituit ei in intregime Croatia gi
Dalmatia. Aeestea, in Irma, regina le-a supus domniei lui Ladislau.
Regele a facut aceasta nu din vr'o lacoarde, ci filndca in conformi-
tate cu justitia regala mogtenirea Ii revenea lui, flindca regele Zo-
lomer era cu el in primul grad de rudenie gi n'avea mogtenitori.
Solomon se gases in vremea ace asta la Pojon gil reverendisi;mii

1) Enmologia numelui sau. Este o etimologie greith. Numele vine dela

Volod, domnitor sau vladie, domn g a fost primit in Polonia, unde s'a niseut din-
mamii

www.dacoromanica.ro
 195

episcopi lucran la impkciuirea lor. Regele Ladislau ins, desi stiea

c.a. Solomon este porni i neimpiciuitor, totusi fiind birtiLt de iu-
bites sa sufleteamil, si find determinat mai ales de dreptate, Nuclei
Ladislau nu avea un (kept legal fa tk de el, ci toate le-a facia de
fapt, iar nu de drept, In al patrulea an al d.omniei sale, s'a "impicat
cu Solomon, acordindu-i eumele neeesare pentru cheltuelele regale.
Fruntasii tArii insk, evitnd cu precautiune viitoarele primejdii ale
unu dezastru de riizbniu, nu admiteau ca domnia &I se impart
-ea Solomon, ca nu cumva cele viitoare sA n.0 fie mai rele deca cele
trecute. Dar constiinta cauterizat a lui Solomon o sfsia amiriciunea
nnei preconcepute suprkri. De aceea a inceput plin de furie s. unel-
teasc In sufletul sku clocotitor o crim pentru pieirea sngelui ne-
vinovat al lui Ladislau. A cilz. ut ins in groapa ce a ficut. In acelasi
an crucea domnului ce fusese asezata in Alba a fost trzniti de un
f ulger.
Dupa descoperirea planului criminal, regele Ladislan a pus
mina pe Solomon si La aruncat In inchisoarea dela Visegrad. In in-
chisoare insk mai era cu Solomon si Bodus, fiul lui Bokon. Aceasta a
.ficut-o nu din veo teamk, ci findci era rucli cu regele si fiindck a-
meninta sA facA mai eat dectit ficuse inainte si spre a-i potoli pu-
lintel furia. Cad el insusi se cruga meren pentru Solomon ca s se
.i.'utoarck la legea lui Duannezeu. Ckci dacil Solomon s'ar fi schimbat,
Lu adevkr i-ar fi redat cu totul regatul, si el s'ar fi multumit cu du-
catul. i tocmai fiindck Solomon se gksea in inchisoare, Ladislau
compktimea cu atat mai milk Dar, in urrai, regale Solomon a fost
r.beant din inchisoare la ziva zididrii corpului sfntului rege Stefan
ji al fericitului confesor Emeric i a stat citeva zile pe lfingl rage si
apoi, fugind, s'a dus la cheek Comuanilor, cave se numea Kutesk.
Acestuia So/omon i-a figaduit prin jurmnt va da in deplink
-propriatate 1) provincia Transilvank i ci-i va da si pe Rica sa de
sotie, dack-i va veni inteajutor impottiva lui Ladislau.. lar ducele
Kutesk, atrae de aceastil sperang diart, a invad.at Ungaria cu o mare
inultim.e de Qunani si a ajuns pin. in provincia forrtiretelor Ung 2)
Borsova 3). Aflnd despre aceasta regele Laklislau, a rakvklit asupra
lor si multi au fost sdrobiti in faaa sa si au c.z' ut multe mii de Cu-
inani de ascutisul sabiei sale. lar regale Solomon impreuni cu Kutesk

Proprietario, ea posesiune legtimA, jure domirti.

Ting, sai Ungvir.
Borsova, nu departe de Muncaci.

www.dacoromanica.ro
 - 196 -
dcabia au scapat Cu fuga, ea douil wale Cu aripile smulse de ghiarele-
unui vultur. Si astfel regele Ladislau le-a luat prazile i in cantece
i iimnuri binecuvantau pe Du.mnezeu care le-a dat o biruinf atat de-
stralucita. A dispus insa si se ridiee pe acelai loc o biserici i cin-
stea prea puternicului Dumnezeu pentru pomenirea victoriei ce au
dobandit Cu ajutorul doinnului.
In uran regele Solomon impreuna Cu talharii de Cumani anz
invadat Bulgaria gi hotarele 'Greciei, mide ns au fost batuti cum-
plit de armata imparatului grec i num.ai putini au mai scapat din.
ei. Caci, cand au vazut Culmanii marea multime de soldati imbracati
in plator, s'au inspaimantat grozav .1 au inceput s fugi, ca s treaca,
DuUarea inainte de a fi impresurati de duganani. i cei ce n'aveau
plator, fiind mai wari, au apucat-o inainte. Solomon !nil cu oamenii
sii i cu ceiJal soldati imbracagi in plator, fiind impiedicati de
gneutatea armelor, urinau la distanti pe tovarkiii lor. Era timp.
de iarna ningea din greu i zapada le umplea oehii 1 din cauza
zapezii celei dese nu puteau vazi tovaragni cari apucasera inain-
te. i, ratacind erau purtati prin nite locuri de,serte, lar dugmanii
urmareau de aproape. Cand au ajuns insa la o fortareata degarta i
parasita, intraaa in ea i au mamas acolo o zi i o noapte intreaga.
Dumanii big impresuraza fortreata din toate partile. Dar cei
diai vzndu-se in primejdie de a muri de foame, au preferat mal
bine s annara luptaa' id deck sa piar de foame. Deci in zarii zilei
iegir impotriva duananilor i cazura impreuna Cu omoritorii lor-
i tot atatia erau omoriti pe eati ei omorau. Rege/e Solomon insa de-
abia a putut s scape cu fuga impreun cu ekiva inii a trecm Du-
narea cu uflurinta, fiindea era inghetati. Si dupa ce au ajuns ititeo
padure mare, a spus oarnenilor si ca sa se repauzew putin spre
se odihni caii.Iar el, punand jos scutul, s'a prefacut ea se va in-
toarce numai de cat i a intrat in intunericul padurii; i fara si bi-
nuiasea ceva oamenii i, s'a indepartat de ei i n'a mai aparut mai
mult. Cad, infrant de atatea impotriviri ale soartei, fiind acum
vins de un spirit mantuitor care dupa atatea inenorociri nu s'a facut
mai rail 1 nemai opunadu-se, dupa judecata sa proprie, adevarului'
prea inalt al lui Dumnezeu, ci siurfand mana lui Dtunnezeu
care cuprinde toate cu mila sa, a plans amintinduli de cele
plate, i pe cat se poate crede, dupa dreapta socoteali omeneasea,.
s'a &Alt de pacatele sale, calcanduli pe inuna i poc,aindu-se. In a-
devar este o fericita neceaitate care te impinge spre 4mai bine; cad

www.dacoromanica.ro
 197

in realitate aga trebuie si fie ca eel pe care il urigte lumea, 854

Dumnezeu. Iat corpul cel nobil al regelui Solomon, crescut
In luxul regal, zace acum cizut in pulvere gi cenuge gi el care mai
inainte se lupta pentru cele lumegti, actun se gandegte numai la cele
ceregtil Cidi tot restul vietii sale gi 1-a petrecut numai in peleriniri,
In rugiciuni, in posturi, In vegheri, in nicazuri gi in inchiniciuni.
et fost vizut odAti chiar gi in Ungaria in timpul regelui Coloman,
dar s'a .ascuns indati gi, in urmi, nu s'a mai vizut. A plecat apoi
aceast lume la donuml gi a fost inmormantat la cetatea Pala din
Sotia sa insi gi. mama sa au repausat la Agmund 1)
lar dupi aceea un oareoare Guinan, cu nut:reek de Copuki, fiul
lui Krul, a intrat cu. o ;mare oaste in Ungaria ea EA poarte rizboiu.
Acesta dupi ce a prdat regatul Ultrasilvan, ducea cu sine o mare
pradi. i dup ce a jefuit teritorul transilva,n, a txecut in Byhor
almas cateva zile langi fluviul Umsoer 2). De ad i trecAnd peste
'risa la Thocoyd3), impirtit armata In trei pirel; doui pirti le-a
trirnis s devasteze reg,iunea nisipoas, jar una si se lupte langi Tisa.
In luptele lor gi in pa'4diciunile lor, au ajtms pani in localitatea ce
numegte Beesey i cu multimea lor de prizi au hogrit si se
intoarei acas. i spuneau, am vanat, luptand, acum s' ne intoarcem,
vanand. Aveau deci cu ei atata pradi cat n'a avut niciodati un alt
popor. Duceau in captivitate cu sine chiar oii i copii de nobili.
Regele Ladislau insi era ou ai si In Slavonia. Cand, la revenirea sa,
ii s'au adus toate acestea la cunogtinti, s'a intors cat a putut mai
In grabi i cilri, impreuni cu oamenii si, s'au luat repede dupi
ei. i i-a ajuns lang5 raul Titrni. Cumanii insi crezandu-se cu totul
liberi, erau mai mult vanitori decat luptitori. Iar Ladislau spunea
soldaTilor sii: eVreau mai bine si mor impreuni cu voi decat si viz
in robie soiile gi copiii vogtri. i spunand aceasta avea lacrimi in
echi gi, el cel dint5i, cu steagul rogiu in maini, a atacat tabra Cuma-
nikr. 5i Dumnezeu a sdrobit pe Cumani in fata Ungurilor. Cici re.
gele Ladislau striga soldatilor Si nu omorlin pe acegti oameni,
ci si-i prindem i daci se vor fi convertit la legea noastri, 85
mini in vieat. Kopulci ins5 i fruntagli an murit, gi alii foa. rte
multi au fost Meugi prisonieri gi nimenea din ei n'a sc5pat in afari
de un servitor cu nu.mele de Escembu. lar regele impreuni cu toti ai

Apnund vezi nota de mai sus p. 190.

Umsoer, Ornses-r, un Orin in Biharia, cf. Anonym's, p. 43.
Thocoyd, Tokay.

www.dacoromanica.ro
 198

si pentru o biruint atat de znare a muls:Inmit atotputertnicului Dum-

nezeu, care 1,-a snruls din cniinile dumanilor i a numit acel fluviu
Paganti, din cauza piginilor, num,e ce se pistreazi pn in ziva de as-
Cand Cumanii au aflat despre aceasta dela servitorul care
seipase, s'au mihnit grozav i au figiduit prin jurimint ea' vor 7:61.--
buna moartea lui Kopuici. *i au trimis regelui crainici i au cenit
prin vocrbe pline de ingimfare i de insulte Ea li se libereze
prizonierii, au batjociairit pe rege i au hoarit i zilia eind
sA intre in Ungaria2) Cind regele a auzit toate ac,estea, a zinzbit
inainte de ziva cirad ei i propuseseri sA vita in Ungaria, k-a
ieit inanite cilare, cici se Rama de devastarea rii. i fine
dis de dianineati aproape de Dunire a atacat pe Cumani. lar
primul atac regele a culcat la pinant pe ducele Cumaailor ca nu-
mele Akus i pe Cusem pe care regale ii socotea ea necredincios
dar care in aceeafi zi 1-a servit cu creclizni i cu eroism. i Dumne-
zeu a nimielt pe Cumani in fata Ungurilor i regele s'a intors aeasi.
victorios.

LXIII. lnvazia In Rusia.

Iar dupi aceasta regele inereat de glorie a nivilit asupra

Ruilcxr, flindci, la sfatul lor, au intrat Cumanii in Uagavia. i cincl
au vizut Rutenii cA sunt riu straimto.rati, invocari indurarea regelui,
proznitindu-i supunere in bate.. Regele, fiefindu-i-se mili de
i-a prima bucuros. In urmi el a ravilit in Polonia. Polonii msA, xi-
dicindu-se impotriva sa, au dat lupt, insi, cu autorul lui Dumnezeu,
Ungurii au c,itigat victoria. In urtmi Ungurii au asediat, timp de
trei luni, fortir. ea/a Korrokou 3). Intr'acea atit asediatil cat gi ase-
diatorii Incepturi sA duck' lipsi. Regele atunci i comandantii eeruri
toti linurrii ea, in ticerea nomii, sA duci ficeare cite o tureatert
plini cu pimint; ceeace ce s'a i ficut. Fricuri apoi din pimintul
acela o movili mare inaintea fortiretei i o aeoperiri ea fi;ni.
sAnd atunci cei impresurati., cA impresuritarii au din abundenti
de ale minciirii i ci pot si rinani multi vrreme inaintea fortiretii,
au predat regelui eetatea, cu tot ce aveau i selinitiri,adicilncheiari.
pace dupi dorinta aegelui. In urna trecu de ad i in Boe,mia i a luat

1 Numele Paganti, dela paganus, este un nume de origine latini.

Din acest pasagiu rezulti ci Transilvania nu era in mina Ungurilor
Korocou, Cracovia.

www.dacoromanica.ro
 199

neatimki multi prizonieri din Boernia In Ungaria. i astfel regele

inclircat de o mare victorie s'a l'atora vesel

LXIV. Construirea bisericii din Oradia i moartea regelui Ladislau.

D-upi aceasta a gisit in parochia fortiretii Bihor intre fluviile

Crig, inteo vinitoare, un loe, unde la indenuml ingefilor a hotrit
si ridiee in cinstea fecioarei Maria o ministire, loe pe care La numit
Varad. Dar regele Ladislau gindindu-se totdeauna mai departe i,
ingrimdind virtute peste virtute, a rispindit mirosul suavititii sale
nu numai in Ungaria, ci in toate Vrile eregtine. De aceea, dupi moar-
tea impiratului manan, ducii i tetrarchil Theutonilor i toti baronii
gi nobilii Il rugari pe el in coanun gi In unanimitate ca s primeasci
imperiul. Fiindc inei in vremea sa el se ingrijea, nu numai de ale
sale, ci i de cele ce sunt ale lui lisus Christos, gi meditind stiruitor,
in mintea ea, la acea profetie S.i nu treei poste hotarele
rintilor tii, a voit mai bine s se multumeasci cu hotarele sale,
decit si unible si treaci peste msura dreptului su, i a refuzat si
primeasci conducerea popoarelor, striine ca neam i necunoskute.
Slujind InsA cu pietate gi cu eredinti pe Dumnezeu gi respectind
cu sfintenie legile, de abia putea sil ccmduci Jugarla cu deplini vi-
goare.
Dupi sirbitnairea Pagtilor domnului la Bodrog, jatA msA ci
sosesc la el stafete din Franta, din Spania, din Anglia gi din Britania
gi mai ales dela Wyllettn, fratele regelui Francilor, ceruri
rizbune insulta adusi lui Dumnezeu atotputrnicul gi se gindiri si
libereze din mina Saracenilor prea sfantul mormint. De aceea, ru-
gari pe glariosul rege si le fie lor conducitor i cinnuitor in ar-
mata lui Danos Cbrigtos. Regele InsA, cand a anzit aceasta, tareanult
bucurat i in aceeagi festivitate luat rimas bun dela nobilii Un-
gariei; d toati Ungaria s'a intristat pentru el. Dar el ce incepea o-
dati, 1111 o lisa pni nu o aducea la indepliatire. Si a trimis crainici
la Conrad, cincele Boemiei, fiul lui Otho, gi a cerut dela el gi
indemnat si se pregiteasci si meargi impreunil Cu el dincolo
mire pentru rizbunanea nedreptitii lui lima Christos. Acesta meA i-a
figiduit-o cu toati iniana Inteaceea o rudi a ducelui Conrad, cu un-
anele Sentapolug, venind la Praga in ticerea unei nopti, a cuprins ce.
tatea. Ficandu-se ziui, a fogt agezat in tronul ducelui de episcopu/
din Praga gi a fost primit de unii cu onoruri. Conrad insi 3 venit

www.dacoromanica.ro
 200

la gloriosul rege, unchiul sOu, gi i-a povestit ce i s'a intmplat e a

Tugat pe rege e:5-i vie personal inteajutor. Regele a primit dar
subt conditia si nu se lase ducele de servidul promis lui Dum-
nezeu. i filindci era legat de el cu legriturI de rudenie gi adueindu-gi
aminte de actiunea ducelui (Otto), tata' sOu, care venise in ajutor
in contra lui Solomon, i-a fOgOduit c-1 va ajuta personal. lar regele
avea cu sine pe fratii 51i, anai miei, fui regelui Geysa, pe Coloman gi
Almus. Si se prevestise regelui despre Coloman. ca aire si verse
sInge; deaceea a voit s1-1 faca episcop in Agria. Afland Coloman
despre aceasta, in acceagi noapte a plecat in Polonia, fiindeli auzise
c odinioarr a fost primit ad cu cinste tata slu i bunicul sOu. Si
1-au urmat din Ungaria Marcus, Ugra gi altii.
Regele, straarganduti de,ci armata, a pornit s se ducil In contra
Boemilor pentru rzbunarea nepotului sOu. Cand insO a ajuns la ho-
tarul Boemiei, 1-a cuprine o =are Eilibiclune. convocanduli ci-
peteniile sale, a trimis o stafetO la Coloman i anime pe prepositui
Marcel gi pe comitele Petru, ca s se intoar ri in Ungaria. lar feri-
citul Ladislau astfel a oranduit ca, du.p el, al* domneascli Ahnts care,
an5nat de o simplieitate sinceri, a dat cinste fratelui sriu Coloanan,
preferind pentru aoesta coroana regatului, ca unul cruia i se cuve-
nea in temeiul dreptului de penrogeniturO,
Daci cineva vrea s gtie cate gi cilt de mari binefaceri a adus
sOu fericitul Ladislau, va putea sA ja cunottint5
din scrierile despre isprOvile sale. Plin deci de sfintenie gi de liar,
a trecut in ceata ingerilor in anul al XIX-lea al dorrmiei sale, gi a
foat ingropat in milnstirea sa dela Oradia. In anul domnului 1095,
la 29 Iulie, intr'o dumineefi.

LXV. Moartea regelui Ladislazt cel .Sfant i ineoronarea legalrf a rege-

lui Coloman, fiul lui Geysa.

Deci, Coloman, fiul lui Geysa, s'a intors in grabil din Polonia
gi a fost incomnat de rege gi a dat in depline pulen i ducatul princi-
pelui Almus. In timpul lui Colman, s'a intImplat mai multe ne-
norooiri, dupO eum se va afila mai jos. Cid el era ur5t ca figura',
dar viclean gi docil, sbarlit, piros, miop, ghebos, schiop
cnd mai susrumritii peregrini ai lui Iisus Christos au aflat
despre moacrtea gloriosului rege Ladislau, s'au int.ristat grozav gi au
krimis apoi crainici la regele Colon:nao' gi dupi cum au rugat pe glo-

www.dacoromanica.ro
 201

riosul Ladislau, au cerut tot astfel gi de la el, nocotindu-1 a fi de a-

ceeagi cucernicie ca unul care era de acelagi singe. Regele Colaman
ing, auzind aceasta, nu numai ci nu le-a figid.uit si meargi cu ei,
dar nu le-a incuviintat de loe ca s treaci prin Ora sa. trimis
lug armata iimpotriva lor, ca g nu le permiti s intre in regatul
socotindu-i ca tirani, iar nu ca peregrini. Ei ing punanduli nfidej-
dea in Dumnezeu gi increzandu-se in aneia cairi purtau semnul lui
Iisus Christos, intrar cu curaj in Ungaria, omorind pe multi dintre
Unguri. Auzind aceasta regele gi-a arias armata lingi Timi i, si-
mulind pace, i-a lisat st treaci. i cand au ajuna la Zemlin gi ei ere-
zindu-se in pace, gi-au ridicat o tabiri. Ocupari Ins fortireao Zeal-
lin, cu gindul ci regele nu o si le mai ntind alte curse gi ci nu
va fi mai flu decit a fost. Apoi devastari toati acea regiune, pentru
brani, gi tot ce puteau si jefuiasci duceau la tabira lor. Regele
folosindu-se in Timig de un plan mai abil, a fincheiat pace cu ei gi
i-a cinstit cu multe daruri i provizii i i-a lisat s plece in pace. Ei
peregrinii, plecind au cucerit Antiochia gi, cu alutorul lui Dum-
nezeu, au aluna la Ierusalian.
Dupil ce regele a'a intors acasi i dupi ce ducele Alm.us a ple-
cat la ducatul sin, unii oaaneni nesocotiti inwingi de un plan dri-
cesc incepuri si bage intrigi intre ei. Cci spuneau ducelui: Duce,
regele intinde curse gi v-rea s punrt mina pe fine. Apoi spuneau
regelui, erege,ducele ti-a infirm curse gi dacil nu te pizegti
tri ndoial, ai si te pripidegti*. Auzind hag ac,estea amindoi, ti-
neri fiind uguratici, gi-ou string armata. Iar regale a vault ou ar-
mata sa impotriva ducelui la Varkony gi ducele la rindul eau a venit
aproape de Varkony, fisind intre ei numai fiuviul Tisa. Ungurii cin-
stiti ing cerufi dela ei un anmistitiu, pentru ca s aibi loc o con-
varbire ;litre ei. Ciei i ziseri: De ce s ne luptrim noi? Acegtia
ne ataci gi noi vom muri; iar daci ei ies din c,etate, vor fugi; clupi
cum mai inainte pirintii eau fratii nogtai s'au luptat cu priiflhi san
fratii lor, gi au murit. Noi nu vedem nnotiv de rizboiu. Dar, (lag lar
le place lupta, si se lupte ei doi gi, cine va fi iegit biruitor, acela
ne fie damn*. Stabilindu-se acest plan, principii s'au intors. Si cand
Grak a comunicat regelui ceeace s'a stabilit, gi Ilia a anuntat aceasta
ducelui, s'au patolit firi de voia lor.
Iar dupi aceasta regele a pornit Cu rizbaitt in Rusia gi princi-
pesa Rutenilor en numele de Lanoa a venit intrn intimpinarea
regelui i crizind in genunchi inaintea lui, l-a rugat Cu lacrimi in

www.dacoromanica.ro
 202

ochi si pripadeasca poporuL 5i, fiindcrt ea prin rugaciunile ei

insistente pe langi rege care nu-i &idea aecultare Il plictisea, regele
a gonit-o i a crespins-o de la sine, spunandu-i: Nu se cade ca maies-
tatea regala 85 fie injositi de plansetul unei femei. Iar ea bocindu-se,
s'a intors inapoi i a nigat pe atotputernicul Dumnezeu s o ajute.
5i foarte multi Comani, impreuni cu Mircod, veniser cu rugciuni
in favoarea Rutenilo.r. Ei, sculandu-se de noapte atacar in zorii zilei
tabara regelui gi o jefuir cumplit pang la distrugere. Iobilii unguri
Ins inconjurar pe rege din toate partile i facura In jurul lui un
zid inexpungnabil. Dar Cumanii, urmarind pe coanitele Euz:un din fa-
milia lui Almasue, un barbat viteaz i ucieer impreuna cu
toti eel ce erau impreu.n5 cu el. De aiderea uciser, strapungand eu
sgetile lor, pe epiecopii Kuppan i pe Laurent.'m i pe multi
ttori viteji. Iar unul din tre Cuanani, cu numele de Monoch, urmarea
strajnic pe Unguri. Pe acesta wand si-1 prima Matei, cel mai destoi-
nic osta, al regelui, s'a rrepezit asupra lui. Acela Ins, in fuga sa, a-
runcand inapoi o sageat, a lovit pe Matei in pieior i clack- multi
tovaali de ai sili nu 1-ar fi aparat cu scuturile lor, n'ar fi scapat de
moarte. Dar Petru se intoarse &pre Monoch i eind a aruncat sigeata
spre Petru, n'a putut sii-1 sgeteze i pang ce art primeasca o
sageatii, Petru a strapuns coasta lui Monoch, pe care, prinzandu-1,
11 duse viu la rege. Atunctl comitele Jula, dei Tara la picioare, a
scapat, dar din pricina acelei rani a murit in Ungarria. Atunci regele
i toti ai sal fugind in grabi au venit in Ungaria. Tezaurul regelui
nsi toti cati n'au putut art fugi repede, au fost luatti de Cuniani.
5i aa de marre a fost dezastrul de acolo, cat rareori au suferit Un-
gurii un aa dezastru. Cei cari ins dintre Unguri au seIpat in paduri,
de foame igi mancau frigandu-i talpa cismelor lor. Ce mai vorbil?
A fost atunci o primejdie ce nu se poate apune.
Cu prima sa sotie regele a dat nagtere lui Ladislau i lui 5tefan,
In anul dcnnnului 1101. Si pe car' regele se gasea in Dalmatia, in
cetatea Zaduir, i se gandea s dea foc acelei cetati, din cauza cruzi-
mi1or poporului de acolo, i pe eind intr'u,na din zile dormea in
palatul am, pe care i-1 zidise ad, iatri c. efintul (N) episcop din
Zadra vine la el, cu o inftigare ingrozitoare i apucandu-1 il trase
de par i 1-a brunt cuanplit cu vergi de laur. Ihipa ce episcopul 1-a
prsit i el s'a degteptat, nu 1-a mai vilzut, dar sim,ea durerea i ve-
dea pe corpul eau loviturile vergilor. De aceea, fra s vrea a renuntat
la pedepsirea cetatii. In urniii regele'voi i piece in Rusia. In anuI

www.dacoromanica.ro
 203

(loninului 1106 ducele Almus s'a intors din Paclua, unde fugise de
teama regelui. Rege/e 1-a prianit in pace, in una a fugit in Polonia
i cerind sfatul i ajutarul Polonilar i al Ungurilor, s'a inta:s in
Ungaria i a cuprins Novum Castruin 1) i a intrat in el. Auzind acea-
sta regele, a asediat fortireata. Dar end a dona zi, voia s dea lupta,
iati cli deodat5 ducele inealeci pe un cal 1 ieind pe poarta fortiresii
a plecat singur spre tabira regelui. i cM'icl a ajuns la cortul regelui,
a descilecat repede i a cizut la picioarele lui i in fata tuturora s'a
declarat vinovat. Regele insi l-a iertat f5ri tirea celorlalti cici, la
interventia ducelui, reg-ele i-a pirsit supirarea fati ch. Ungurii ce
eauu in fortireati2). In urna, ducele a plecat la Ierusalim i intor-
cindu-se cu isbindi, regele 1-a primit in pace. Ducele se indeletnicea
bucuros cu vinitoarea i adeseori 1i petrecea vremea cu vtmatul,
regele Ii &idea toate cele necesare pentru aceasti plicere.

LXVI. Cladirea bisericii din Dones.

lar ducele, construind o ministire in Demes, a rugat pe rege ca

sII ja parte /a tirrnosire, ceea ce s'a i Intimplat. Dup5 aceea, palatitii
acuzari pe duce ei i-ar fi intins curse, pentru ca si omoare pe rege
en ocazia tniosirii ministirii sale. Aceasta poate s'ar fi i intamplat,
daca prietenii regelui nu 1-ar fi pizit cu cea mai mare vegbeie. Re-
gele 1.3111 supirat, a voit sti-1 aresteze, dar respectabilii episcopi i a/ti
boeri fruntagi, tiind cil nu este adev'.rat ceea ce din inchipuire se
imputa principelui, intervenir5 pentru el la rege i se impcari prin
jurimtmt i a dat dru.mul in pace d,ucelui ea si se due5 la vinitoare
In Bakcmy. 5i a trirnis cu el doi nobili subt pretext facti onoare;
c5rora insi pe ascuns le-a dat instructii ca ea observe cu atentie sta-
rea sufleteasci a ducelui, daci cumva ducele ar unelti impotriYa re-
gelui i si raporteze regelui. i eind ducele a ajuns la Chour e un
ultur cirial/a i s'a dat drumul a prins o eioari, in nalvitatea sa, zise
nobibililor ) N'ar jura oaae eioara aceasta vulturului 01-1 daci i-ar
da drumul, n'ar mai &ira/ nimic in alt5 privinT? Ei insi ii rispund:
4C5 nici vulturul n'ar da drurnul cioarei pentru un jurmint, nici
cioara n'ar putea s5 jure, fiind un animal fir iratiune. Iar, in ace-
eai noapte, vorhele ducehii au fon comunicate regelui. Cind insi

Novions Castrunt, Ujvir.

Textul nu este tocmai sigur.
lobagio insemna la inceput oro nobil.

www.dacoromanica.ro
 204

ductle a ajuns la Bakony pentru vinat, s'a despirtit indatii de ei gi a

fugit din nou. la Padua spere a cere ajutor dela regele Nemtilor. In
anul domnului 1112, N. fiul regelui Coloman, a nturit i regele gi-a
luat o a doua solie din Rusia pe care prinzind-o in Picatul adulte-
rului, i-a dat drumul fr s intrebuinteze stiea ca este
scris: Pe cei pe cari unit Dumnezeu, mad sA nu-i separe; de ei-
gur coutrar legii iflr de nici o ratiune. De aceea, nu el s'a separat
de ea, ci legea 1-a separaz de aceea pe care piicatul a acuzat-o, vina a
condamnat-o, crima a sdrobit-o. Legea, deci, a trimis-o in tara ei.
Aoeasta in si din adulter a nilscut un fin cu numele de Borich, iar
Borich a dat nastere lui Coloanan.

LXVII. Orbirea ducelui Almus i a fialui sau.

In anul domnului 1113 impratul a pornit cu o armat colosali

pentru ducele Almus gi a ajune pink' la hatarele Ungariei ea, el
aili o convorbire cu regele i ail inchele pace intre ei; ceeace s'a
intimplat. Regele insa a trianie Impratului foarte multe daruri
acesta, cinstit astfel, s'a intors acas. In urmil, regele a fcut din nou
pace cu ducele. Dup ineheierea pcii ins, cregele a prima pe duce,
irnpreun cu fiul acestuia, Bela, un copilas, si le-a ecos ochii. S di-
duse ardin eA i castreze pe copilasul Bela. Cel care 1-a orbit ins, te-
mindu-se de Dumnezeu ;4 de sterilitatea regatului, a castrat un eitel,
ale cilrui testicule le-a dus regelui. lar dintre nobilii regatului a orbit
pe Uros, pe Vatha si pe Paul. Totugi vrsarea de singe nevinovat nu
i-a folosit intru nianie aceluia pe care, in umna rkizbunr. ii divine, 1-a
inghitit o annarte prematuri i 1-a pedepait distrugerea unei damnii
lumesti. De unde este i vorba: Non sic impii, in omnes., etc. Iar
ducele Almus a fost due in minstirea sa dela Deanes. Dupg aceasta
regele a ctizut gray bolnav i awea un medic oarecare latin, cu nu-
anele de Draco, in care avea o destivirsitti ineredere. Acesta a aplicat
un flastron pe cavitilt.ile urechilor regelui, care suferea grozav de cap,
gi prin deschizturile nrechilor puterea flastronului i-a scos nu o mica
parte din creer. Dind 'Mai la o pane flastranul pecarenu-Imai putea
suporta, artat camitelui Othmar Camitele .0thmar examinind
flastronul, a obeervat oreerul ecos si a spus regelui: aStilpine, se cade
s te preglitesti de ducti. Auzind aceasta aerie, s'a ingrozit gi a in-
ceput sil se vaite. In urmi 'MA a intrat la sfat cu criminalii Marc.,
fiul lui Syma i cu Achille, fiul lui Taco, i cu alti comiti, dup sfatul

www.dacoromanica.ro
 205

cIrora orbise pe duce i pe fiul lui de abia iegit din sinul mamei
sale. i a trimis dintre ei pe unul cu numele de Benedict, fiul lui
Both, s aresteze pe duce ca nu cumva, murind din intimplare regele,
si-i urmeze n domnie. Regele ins la moartea sa, a dat povat fiului
su i fruntagilor rii, ca dup moartea sa s rizbune impotriva
Rulor nedreptatea ce ei i-au Moat. lair, dup ce a plecat Benedict,
ducele gedea inaintea minstirii, durerea proprie.
Auzind "nisc nite cliliireti se apropie in grab, presimtasnd in su-
fletul sat/ 6-1 ameninti. o primejdie, a pus sA fie dus in minstire
gi tinea cu rminile altarul sfintei fecioare Margareta, ca doar din
respect pentru Dtunnezeu i sfinii lui, sA nu indrizneasci smulg
de acolo. Benedict ins, numit astfel prin antifraz, s'a repezit
miinile-i nelegiuite asupra lui gi dei tinea cu mainile altarul., I-a
emu's cu forta. 5i pe and, i aa, Cituta e-1 amulg, mina ducelui
a fast rniti pinl la os i altarul a fost timplut de singe. Preotii
huh' vedeau je.rtfa bisericii i vrurr sA prinzi pe acel Benedict. El
observnd aceasta, furios in sufletul siu, a iegit 'cum a putut gi,
pe cind mergea cAlare grbit prin pridurea Pills, a cizut de pe cal i
fringinduti gitul a murit. i ciinii sAi cari Il urmau i-au mincat
carnea i oasele.
Coloman acesta, dup cum spun unii, ar fi fost episcop in Ora-
dia, dar fiindca fratii eZai pe eari Ii avea au murit de vreme, marele
pontifice dindu-i deslegare, a fost impins spre domnie. De Unguri
a fast nutmit Cunves Calman 1), fiinde avea cirti din cari, in orele
canonice 2) cetea intoctmai ca un episcop. Tot el, dup ce regele, nu-
mit Petru, a fog agasinat in muntii Petergozdia 2 , a adugat la Un.
gana regatul Dalmatiei. i tot el, inchiriind galerele corbiile Ve-
netienilor 1 alocindu-le o mame stung de bani, a trgunis in Apulia
o numeroasi armat. Acetia, dup ce au devastat Apulia, au rimas
in ea, timp de trei luni. Dup ce insi. au cucerit Monopolis i Brun-
disimn, le-au lisat in seama Venetienilor spre folosul regelui Colo-
man; in urrni eau intors i ei de aci in Ungarria. Aoeste cetti dup
gonirea Venetienilor, in mina trimiterii de soldati din Pisa de citrit
imprat, au fost recucerite. El a domnit doui zeci i cinci de ani,
gase luni e cinci zile; iar in anul docmnului 1114, la 3 Februar'e
tic) marrti, a pirisit aceast lmne. Corpul din se odihnege la Alba.

Cunves Catnual, Coloman dirturarul, ung. knyv, carte.

Florae canonicae, slujbele divine ce se fac In biserici.
Petergozdia, muntele lui Petru, Petersberg. Cf. Simon de Keza,
p. 54.
www.dacoromanica.ro
 206

Ineoronarea de rege a lui ,5tefan, fittl lui Colontan. .

Fruntaii /tali incoronara de rege pe stefan, fiul lui CoIonian.

Acosta era insi nevirstnic, dar sufletul siu 1-1 purta in pahni. In
anul al nouOlea al domniei sale a intrat in Dalmatia i a fast primit
cu onoruri de Dalmatini. Intorcindu-se de aci, i-a trimis armatele
i a devastat hotarele Polonilor. Tara ins a gisit de cuvianti ca regele
tefazt sA aibi o convorbiae cu du.cele Booznilor i cand a gosh la
frontiera Ungariei, aproape de fluviul Orova, iar clucele 13oemiei
a veuit in fa/a lui, li mai desprtea numai fluviul. Se gisea inel de
fat Sohh, un om urzitor totdeauna de ginduri rele care din cauza
ticiloeiilor sale furese izgonit din Ungaria cafre atunci se afla printre
Boarni. Inainte ca regele si ajungI la convorbire en ducele, Sohh a
trimis intr'ascuns la rege o tafeti, spunindu-i: Sunt credincios art-
pllului meu; i. ceca ce am aflat dela Boemi i commie. Sii tii ea'
indati ce vei avea convorbire cu ducele, acesta te va pierde. Fiitidci a
anzit cA ai Cal- au venit fira de arme. Iar tot el, intorcindu-se citre
'duce, Ii zise: IndatZi ce vei fi avut convorbirea cu regele, acesta te
va prinde. De aceea inarkneaziii pe ai tAl i sA stea inarmati in ta-
birti. Deei Boemii cum aunt ei furioi i bautori, ficuri aa precum
5fiituise SoIth. i a trimis o a d.oua tafeti la rege sputindu-i: Re-
gele sA trim-Lit areaei in apropiere de tabira ducelui, ca si nu poati
,ei si fie intrecuti de ciriretii ducelui. Regele insi cum era el pornit,
a ficut prem.= zisese Solth., firi si ia sfatul oamenilor sii. Boemii
vzind pe arcati venind, fOrO ndoiall. ii diduri seamii cO este ade-
vrat acea oe auziseri. Se repeziii deci &supra arcaf.ilor. recenegii i
netrebnicii Secui 1) fugiei pan:i la tabOra rege1ui fir si fi fost ra-
ni* Regele linA auzind aceasta, a pornit in grabli Ware spre Ungaria
eu putini ini, fiinricA ai sal veniserO neinarmati i aveau arme
-nu se puteau inarma, fiindeA nu cunoteau planul regelui. Regele se
soo.itea in inte(epciune egal cu Solomon, in vitejie cu Samson i in
curaj cu David. Dar nu era asomen.ea cu acetia. Boemii devastari
emnplit tabOra regelui. Ianus InsA, fiul lui Vrosa, comitele palatin,
era departe de rege. Acesta auzind, s'a inarmat bucuros i in ticere
impreuni cu ai sAii nivAli asuprra Boemilor cari Ii devastau tabira.
Dumnezeu i-a sdrobit, trecindu-i pain asculigal sabiei Ungurilor i
i-a prpidit intr'o moarte'ingrazitoare. i Janus a trimis dupi rege

1) Netrebnicii Secui. Dovad ci Secuii an trit la ineeput in Nordul Un.

,gariel. nu in Ardeal, nude, de altfel, au fost coloniza0 mai trziu.

www.dacoromanica.ro
 207

o gtafetl.', i i-a comunicat 'victoria ea, pe care i-o diidu-se Domnul.

De aceea, regele s'a intors bucurandu-se mult. Dar i-a prut ru ci
Solth n'a rnurit in aceast btilie, el care a produs atita nenorocire
prin eninciunile sale.
Regele Stefan insrt nu voia ski la o Bogie legitimu, ci avea
legaturi cu concubine gi femei desfrinate. De aceea baronii gi no-
fiind suplrati din cauza pustiirii tcrii gi a lipsei de mogte-
nitori ai regelui, i-au adus de sotie o doamn nobil, fiica regelui
Robert Viscardus din Apulia. In vreanea aceasta sosi la rege ducele
Teutonilor1), ea numele de Bezen, i Ii s'a plans ci fratele situ 1-a
a/ungat din domnie i se magi de indurarea sa, ca ajute perscmal.
Regele Stefan mns, voind s rizbune plitania tatlui salt, a
regelui Coloman, a figduit 6. va ajuta pe duce gi stringind o
armatii a plecat in Rusia. Si dupil ce a ajuns ad, i-a asediat mai
Intii fortreata. S'a intarmplat ins ca, dis de dimineat, numitul
duce Bezen s se plimbe pe dinaintea taberii sale, interesindu-se
de pregatirile pentru cucerire. Cei asediati iegiseri din tabr si
viziteze pe Unguri. Cind i-a vzut ducele, a dat nval asupra lor,
cari Inca luptind v'kejegte, au finit pe duce mortal. eind negele a
auzit de moartea ducelui, s'a suprat grozarv gi a dat ordin tuturor Un-
guraor, ca s cucereascil fortreata ,i in aceeagi zi s aleagi ori
punil mina pe intrituri ori ai moar. Frtmtagii Ungurilor, dup ce
au nut sfat, ziseri: Ce gi de ce si murim? Daca vom cuceri duca-
tal, pe cine dintre noi va pune regele de duce? Si fie deci stabilit
intre noi, ca nimeni n'are sI atace fortreata i s sptmem regelui
c toate acestea le face fill-I sfatul Cand ins nobilii se
ndunarri in sfatul regelui, s'au imprtit cu toftii in doufi partide.
Atunci Coma, din neamul lui Paznan se souli gi zise regelui:
(Stpne, spune-ne ce faci tu? Daesd auceregti fortreata cu anul-
.timea, dar au moartea soldat.ilor Ca, pe cine ai si agezi ca duce?
pack' alegi pe unul dintre nobiliii ti, nimenea nu rmine aci. Pe
cine crezi tu ici va vrea eA aib ducatul,pirs' indu-gi Tara? Noi,
baronii, nu voeu lupta pentru cucerirea foreketii. Dacit vreai s-o
cuceregti, lupt singur. Noi msA ne vocm retrage in Ungaria i ne
vom alege alt rege. De aoeea, duprt povata nobililor, crainii In-
cepurri sA vesteasc in tabr, ca Ungurii s se intoarc cat mai
repede In Ungaria. Attmei regele vIzindu-se prsit de ajutorul
,oamenilor sl, s'a intors gi el in Ungaria. Dupl aceasta, In anul
1) Technk cetit: clucele Rutenilor.

www.dacoromanica.ro
 208

al treilea, triminduii oastea a devastat hotarele Poloniei. In urm

i-a trimis arm.ata, dar nuanai falangele curtenilor i, ca ea devas-
teze terituriile Bulgariei i ale Serbiei.
In timpul acesta, iniprteasa din Coustantinopol, fiica regelui
Ladislau, cu nu.mele Pyrisc, a trianis regelui Stefan orainici earl si-i
spun : c impratul Mauritius, brbatul ei, a crificat pe regele Stefan
spunindu-i cA regele Ungariei este un om crud; ea' ea contraziendu-1,
impratul a pedepsit-o. Aflind despre aceasta regele 1 socotind-o
drept o insultil, i-a stains in suprarea sa cea mare o armat cu care
a invadat prtile Greciei i a devastat cu foc i. sabie i ahe cet4i ale
Greciei i a bilgat groaza in toate c,et4ile din acea provincie 1).
Toll regii din toate trile aveau teani de regele Stefan, intocmai
ea de lovitura de fulger, de aceea copiii cei mici cind lipau eran
adui la 1.i-were prin amintirea numelui regelui Stefan. Regele avea
pe ling sine apte sute de soldaft din Frauta, cu ajutorul &Antra a
devastat Bulgaria 1 prin a ciiror iscusint a putut s. distrug zidu-
rile fortretelor greceti. Dar fiinda impiiratul n'a venit la el, regele
a trimic la implrat un crainic care muStre spunindu-i: ca nu
este vrednie al fie nuanit imprat i niel rege, ci o baba* bitrrintl,
fiindci st anereu la o parte, ea o babb. Auzind aceasta, impratul
i-a rtispuns: aSI tie cigar regele c chiar in acest an baba are si-i
taie brbtia cu burle cu tot. De aceea impratul a trimis o mare
armatil in Ungaria. Dupl. ce au sosit in Ungar'ia, la Harain, Ungurii
n'au putut s-i opuie nici o piedie, fiinda Grecili. prin iscusinta
lor aruneau sulfur aprins asupra navelor ungureti i le incendiau
chiar n mijlocul apei. Atunci regele ti-a trianis toate fontele !Aril
impotriva Grecilor, punind in fruntea lor pe generalul Setephel.
Dup ce au sosit acestea, ea dat lupta cu Grecii dincolo) de riul
Karaso in spre Boron. lar mina domnului a (ost cu Grecii i Un-
gurii n'au putut &a' le resiste. Si astfel rareori s'a intAmplat un de-
zastru mai mare de eat cel ce a fost aci. CAol piriul ICarasu aa de
mult s'a tunestecat Cu singe de om, ca. se credea ci este cu totul de
singe. nceau in fluviu oameni iznbricati In platose, intocmab ca
butenii, peste cari cei ce fugeau 1 cei ce.tunir' eau,
treceau riul ca pe punte. Si erau. mceariti. Ungurii ca 1
boii i nu se gsea cine s-1 rssumpere din raiinile Grecilor. Si
s'au prpdit ad coanitele .Ciz i aii muki ostai viteji. Dup a-
ceasta, impratul 6 regele atabilirrt prin crainici credineioi ca
1) Pasagiul acesta este nesigur. El are inteles nurnai ficindu-se oarecari
intregiri.
www.dacoromanica.ro
 209

stea de vorba, ducindu-se Cu navele in insula care este foarte

aproape de cetatea Bororich. Aci, dupi lungi discutii intre corman-
danti, seuzindu-se i acuzindu-se, au ineheiat in cele din urmi pa-
cea i eau intors acasi.
astfel regele tef an a ficut numai din pricina parnirii sale
sufletegti multe nizbitii ce nu trebuia 51 le faci. Astfel a ars in
foc o dami cretina, iar pe unii oameni punea rmurdireasci cu ba-
"ea de cal, gi le vira in das lumini de ceazi aprinsi. Ducele Almus
din cauza cruzimii regelui suferise 1 el mica sau mai bine zis,
juznitatate din dirminutio dre_rptue aor sale. Amara dei fusese orbit, to-
n* temindu-se de moarte din partea regelui 5tefan, fugise in Grecia.
Ad fusese primit bine de impirat i i s'a dat numelc de Constan-
tin. El zidise gi ad, inci de mai inainte, o cetate Constantina,
In Macedonia, gic. multi Unguri fugiseri la el din cauza
lor xegelui stefan. Dupi moartea ea, corpul i-a fost luat din po-
runca regelui de episcopul Fulbert gi ingropat in biserica din
Alba. Bela insi, fiul sin, din causa furriei regelui, era tinut meting
In Ungaria de nobili. Acegtia; dupi ce s'au sfituit impreuni, au
ficut aceasta cunoscut regelui, care II credea mort dui)/ orbire.
lar eind regele a fost convins de episcopul Paul gi de comitek Oth-
mar, cu gtiinta oirora fusese el salvat, ci in adevir triiegte, s'a
bucurat grozav de mult, fiindei gtiea bine ei el nu are mogtenitori.
a trimis numai de cat crainicr. in Serbia cari au adus ca sotie
legithnii pentru Bela pe fiica marelui comite Uros. Aceasta uu dupi
multi vreme a dat nagtere lu Geycha. Aflind despre aceasta regele
s'a bucurat mult. CAci regele hoar' Ise ca el si triiasei cln Tolna 1),
dedea acolo subventii regale. Regek "tarsi inainte si fi aflat des-
pre existenta lui Bela, dispusese prin juximint ea si unmeze la
&manic fiul surorei sale Sofa, numit Saul. S'a intimplat InA ca
regele si cazi intrso grea bola la Agria, aga ci toti ii prevedeau
sfirgitul. Dar comitele Bors gi Twan, anr. tali de o sperang degartil,
au fast alegi ca rege de eitre Regele insi irtsinitogindu-
cu voia lui Dunmezeu, lui Joan i-a tiiat carpul, lar pe contitele
Bors l-a gonit Cu rugine -dela eurtea sa in Grecia gi a hotitrit ca
nimenea dintre urmagii lui sa gm mail fie socotit deem de a mai
infra vreodati la curtea regalA. i fiindc regele tinca mult la amen
cii cine are sii-i urnteze la tren, nobilii il indemnau si aleagi pe
Bela.

1) Tolna, din jud. Taint*. vechia Alta Ripo.

www.dacoromanica.ro 14
 210

In vremea aceasta regale stefan tinea la Giuliani mai mult

decant s'ar fi cuvenit. Ducele acestora, numit Tatar care dup
omorul mpiratului fugise cu. cattiva ingi la rege, rmsese la rage.
Regele Ins s'a imbolnvit de desinterie. Dar Cumanii cari, din
prea marea ingIduint a regelui se deprinseseri la tot felul de
crime, se purtau ran cu Ungurrii. Atunci ranii unguri auzind
regele este pe patul de moarte, au inceput sil ucid pe Cumanii ce
le jefuiau averile. Tatar ins, ducele Cutnanilor, se planse regelui
de em.orul oamenilor si. Regale acum se simtea intrucatva mai
ugurat dup boala sa. Gaud rtaisi a vzut pe Tatar plangand i pa
ceilaki Cum.ani din jurul sin bocindu-se. fiindc tinea la ei foarte
muh, a secs un gemet gi a zis: cDaci m voiu face sinitos pentru
fiecare mort dintre ai vogtri, voiu omori zece Unguri. Acutn 1214
88 nu vi pierdeti nildejdea de vieata mea, fiinda m'am ficut sa-
natos. i spunand acestea, intins mainile spre Cumani. Ace.gtia
se repezir s-i srute mainile, dar cu prea marea lor
obosir pe rege. De acteea, cuprins din non de un .atac de boal, gi-a
dat sufletul. Pe cand ins era pe pragul mortg, a imbrcat /mina de
cillugr. A pilrsit tronul in mull al 18-lea al donnuiei gi a fost in-
mormantat la Oradia 1).

LXIX. Incorona.rea lui Bela cel Orb, fiul lui

Almus cel Orb, ca rege legitirn

Dupl el tug a ocupat domnia Bela cel Orb, fiul ducelui Bela
cel Orb. Evitand numrul nenorocirilocr din trecut, el s'a indeletnicit,
in amerenia sa, cu peractica operilor celor bune. luat ca aju-
tor nu bratul srtu de carne muritoare, i nici nu gi-a pus ndejdea
oameni, ci a alergat la ajutotrul Celui prea inalt i s'a pus subt pa-
vriza lui Dumnezeu, care in mila sa cea mare l-a secs afatr din aleicie
gi 1-a agezat in sanul &Liu. i aStfel domnia a fost dati in mainile sale
gi pe dugmanii ski Dumnezeu i-a lsat de batjocurri pan in ziva de
astrui. El a dat nagtere al patru fii gi anume /ui Geysa, Ladislau,
fan gi Almus. In timpul domniei sale, regina Elena, dup ce a tinut
sfat cu regele gi baronii 2), a convocat o adunare general a rii, la
A fost inmornuintat la Oradia, in ministirea Praemonstratensilor pe care
el ins,16 a zidit-o In a. 1130.
Baronii. Baron era pe vremea aceasta un fost soldat inobilat pentrn
faptele sale riaboinice.

www.dacoromanica.ro
 211

Arad. Deci in acea z de adunare generaln, pe cand regele

ledea pe tron.ul regatului siu, a venit regale cu fiii sni i s'a aezat
iingi rege. $i, adresandu-se poporului intreg zise: Ascultati, voi toti
cei oredincioi, bntrni i. timen, bogati i enraci! Can vreme fleck-
ruia dintre vai Dummezu i-a dat vedere naturaln, a vrea si tiu dece
megele, sapnul nostru, a fost lipsit de ochi gi dupi al cui sfat s'a
facia aceasta; spuneti-mi actin deschis, i pedepsindu-i cu buril
oredint.n. chiar in acest loe, dati-ne nou eocoteali despre aceasta.
.Cnci eta Dumnezeu a dat regelui noetru, In loe de doi ochi, patrol.
Dupn ce a opus aceste cuvinte intreg poporul s'a mepezit asupra ace-
lor baroni, dupg sfatul cnrora regele fu.sese orbit. $i pe unii dintre
i-a legat, iar pe altii i-a rancearit. $i in oruz:enea lor au ucis
ad. saizeci i opt de ticnloi 1) i toti urmaii acestara eta barb:4i
cat i femei au fast trecuti In nite megistre 2). Mai mult inci, bate
averile acestora au fost distribuite bisericilor catedrale. i astfel toate
satele libere bisericeti 3) din Ungaria 6e numesc donatiuni regale.
Dar fiinden Ungurii, intoomai ca i marea snrata.', eunt necon-
tenit agitati in nedreptatea loe, (iii netrebnicului Leviatan au in-
-vitat prin nisje stafete pe baetardul Borich ei vie in tarn i au ajuto-
rul lar si-i revendice domnia, socotindu-11 en este (iul lui Coloman.
Atunci Borich, dupnce a dobndit ajutarul Rutenilor i al Polonilor,
venit la hotarul Ungariei, direct in localitatea ce se numete Seo.
Regele insn strngandu-i armata, porni impotriva lui. $i foarte multi
&rare nobili trecurn de partea lui Borich. Fruntaki unguri ins5 au
lost convocati la o convorbire eu regele. i i-a intrebat regele daci tiu
Borich este un bastard sau este fiul iregelui CoIonian? Cei cre-
dincoi regelui rispunsern cn tiu eigur crt Borich este un bastard i
ci nu este nici decum vrednic de coroana regain. Cei necredincio'
insn i protivnicii incepurn sn m.urmure cn nu tiu sigur i oviind se
despArtirn In douil partide. Regele inert i consilierii sii, intrucit le-a
.stat in putere, desprtiri iezii de miei gi luatn hotnrirea fermn si
arnoare pe loe pe trIdAtari; ca nu cumva trdntori ei treacn de par.
tea lui Borich i interesele lirii sil fie prim.ejduite. S'a nr:scut astfel
o rnscoaln gi au prins acolo pe lac pe comitele Lampert, pe care pe
Prophanus, reus, vinovat, Halos.
Registrati, trecuti in tate registre ca infarnati. Pentru lse maie.tate
11 se confisca avente.
Conditionalis situ conditionoriu,s erau oamenii liberati, subt conditia
tie a face servicii atipfluilor. Cf. Simon de Keza p. 66.

www.dacoromanica.ro
 212 --
rand 11 Lira de lingi rege, fratele siu vitreg I-a lovit cu un walla la
cap att de ran c.ii i-a ieit oreerul prin spirturi. Si tot acolo i-au tiiat
eapul i fiului acestuia, lui Nieolae, gi nu omoait tot aci i pe Moy-
'with din neamul lui Acus gi pe altii. Cei earl insi dintre triatori
au scipat, s'au dus in diferite pirti i, strngndu-i fortele, voiau si
dea un atac asupra regelui. Cei credincioi insi le-au tinut piept. Ca-
pul triditorilor era Teodar din neamul Symad gi Folcue ii Tytus gi
mai ales Sampson. Si a indemnat pe Sampson c.are era tatil contitifor
Thomas gi Turda si se du& in adunarea regelui gi si-1 insulte in
fai,a mulimii. Toti aplaudari acest plan. Si insugi Barich, impins
de o speranti degarti, i-a mukumit mutt i I-a incurajat si aduci la
indeplinire eeeace i-a propus, socotind c in urma insultei regelui
va Nine domnia. Regele In timpul acesta se apropiase de fluviul
Seo, gi pe cind se gisea in cortul sItu impreuni Cu nobilii gi cu vitejil
int c intri Sampson i spuse regelui: Ce faci cu dominio, cine
namernic? Ar fi mai bine s lai dournia stipanului tilt Florid], iar
ta s trieti intr'o mnistire, cum a trilit gi tatil tin. Dar in vreme
ce fruntagii rimaseri consbernati de aceast neagteptati insulti,
loan, fiul lui Otto, secretarul regelui, prepositul din Symigiu, zise
(graze comitele Bud: Ce mai ateptim, de nu punem mina pe el? Si
cnd viruri prinzi, acela, in grabi calul, a inceput
sii fugi. insi pentru moment n'aveau un cal la indemni,.
fiindci cei din. cercul regelui veniseri la consiliu pe jos: dar totuti
a fost o mare turburare. Cand insi a auzit aceasta servitorul com'telui,
a grit pe un cal fief' gea gi s'a luat cu lancea dupil el pang la Seo.
Dar Teodor i ceilalti tovarigi ai ciii velan si se urce intr'o coirabie-
sii treaci de grabi, dar inci n'au izbutit s o faci. Sampson ins
ffnd crilare, a cizut In api gi urmiritorul stt I-a stripuns cu lancea
fluviu. Cici Sampson avea subt tunic"' o cuirasi i, din cauza gireu-
tiiii n'a putut sii inoate. Intiacea Borich cu o mare mulnve de-
Ruteni gi de Poloni gi-a aezat tabira In apropierea regelui. Fran-
taii Viet; unguregti trimiseri atunei la ducele Rutenilor gi la al Polo-
nilor earl veniseril In ajntorul lui Borich ca ri le spuni: Nu se calk
ea voi si ciutati, impottiva dreptitii, &amnia pentru un bastard.
Cid i noi gtim ci pe dreptate domni4 trebuie si o gibi Bela 4i ca el
ea' domneasci cii asentintcntul tuturorao. Auzind aeeasta ducii Rusiei
ai Poloniei incetari de a mai spzijini pe Borielt gi s'a intors
care in provincia ea. Borich insi cu multimea amen-11r sii a venit
se lupte cu regele. Dar regele cu ajutoral lui Dumnezeu a sdrobit

www.dacoromanica.ro
 213

in lupta toate fortele lui Borich i Cu sabia in mana 1-a pus pe fuga,
jar armata polona a pus-o in prisnejdie de moarte tocmai de ziva
Ilariei Magdalena, luandu-i przile gi s'a intors acasa Cu o mare bi-
ruinta. In. aceasta batalie insa s'au luptat deosebit de vitejegte Myk-
-sa, Gaab gi Batur gi au prins pe m.ulti dintre ei gi i-au omorit
i ei i aveau platogele acoperite de singe omenesc. Lu aceasta b-
tale Miksa a prima pe Teodor, urzitorul nenorocirilor, Vosos a prins
pe Vitale, lar Gaab pe fratele comitelui polon din Cracovia gi Batur
a prins pe Andrei. Dupa ce i-au dus pe toti acegtia la rege, au primit
mukumiri i au fost din plin recompensati. Iar dupa ce deramia a
Jost consolidata in mainile regelui Bela, s'a facut uz de mult vin.
Gei dela curte erau obignuiti cu aceasta, gi obtineau tot ce voiau
betia regelui. Iair dupa belie regele nu mai putea s revie. Poch gi
Saul in betia regelui au d.at in mainile dugmanilor fete bisericegti
,cari au fost ueigi fara judecata. Si a domnit regele Bela cel orb noua
ami, unsprezece luni gi douasprezece zile gi a plecat din lumea a-
ce-asta in anul domnului 1141, la idele lui Februarie intio joi.
Corpul sau se odihnegee la Alba.

LXX. Incoronarea lui Geysa ca rege.

Dunmezeu insu ti-a intors ochii. spre Ungaria i i-a dat un

luptator care mergea inainte in multimea vitejiei sale. Caci Dumne-
zeu a dat domnia fiuluti acestuia, Geytha, care a fost incoronat ziva
sfintei fecioare Cecilia. Dreapta lui a prins-o gi a intarit-o gi multe
popoare i-a supus lui i regi multi au fugit din faga sabiei sale. Ra-
polt insa, un viteaz din Germania cuprinsese fortar' eata Pojon din
,cauza ticlotiei comitelui Julian, ceea ce Ungurrii au socotit-o ca o
mare rugine. Dar tanarul rege nu putea privi aceasta Cu indife-
renta. De aceea regele a parnit cu armata Ampotriva furiei Teuto-
nilor cari au atacat gi au pustiit hotareie Ungariei. Dei n'a venit
personal imparatul impotriva regelui, totugi titnise toalte fortele irn-
periului german spre a distruge Ungaria. Henric 'lull un principe
-oare care din Austria, principalul adversar al cregelui, ad.usese cu sine
pe toti soldattii din Saxonia gi din Bavaria; cad el era tutorul mi-
morului duce Henric Leon, c,ar. uia Ii revenea ca mogtentre Saxonia
-i. Bavaria. Se stranseseal deci Nemtii inerezatori in forteie lor gi
steteau ca nigte uriai in fata Ungurilor. Regele insa cu intreaga sa
armat gi-a pus toata nfidejdea in Ihunnezeu gi dupa ee i-au ran-

www.dacoromanica.ro
 214

duit trupele a ineeput s meargi spre dugmanii si. Dar gi preolik

clericii turburati In sufletul lar i eu inima sdrobiti
ianplorau ajutorul domnului nostru lisus Christos sprijinul
gerilor gi mai ake invoeau indurarea fecioarei Maria, niseitoare de
Dumnezeu, subt a crui protecti.e fericitul rege Stefan pueese tara
angurneaseii. Regele insi a incins sabia, lar gloria Doannului a apirut
asupra sa g,i hiima lui s'a intrit in chip miraculoo i a devenit mai
puternic (lec& a fost mai inainte i fata sa da inveselit gi imergea
acum la rizboiu, ca totul ahul, plin de vioiciune. Si cind ea apro-
piat bine, Guncel, o pereoan de incredere tare cunogtea te-meinic
bele limbi, a anuntat regelui ei armata geanani se apropia. Si i-a
spus in acelagi timp cA este momentul eel mai potrivit ca regele si-i
atace, fiinde sunt puini i cli n'au venit in ajntor tosi pe eiti i-a
cheanat. Atunci regele impreuni eu toati armata sa s'a gribit sA de&
nivali peste ei, dincolo de hotarele Ungariei. Teutonii ins tapeni
ca nigte, uriagi pe caii lor cei mna1 i sprinteni, ingimfati gi
necontenit joc, rideau de Unguri, pentru ea prin insultele lor-
s'a bage spaixrta in ei. Un,gurii lusa din oca lalti parte se apropian
ca si o lupte i ricura' si /tame trampetele gi trimbilele gi invocan
pe Duninezeu. Strigitele celor ce vociferau i calor ce voiau
se lupte s'au urcat pina' la cer. Dar Pecenegii cei netrebnici
cei tic:0013i 1) fugiri ca togii de odati, ca i oile din fata lupilor, ei
cari dupi obieeiu mergeau in fruntea cetelor ung-uregti. Si atunci,
chiar indatte de a ee incepe lupta eiteva cate de Unguri dan in-
grozit de furia Nem-lilor. Si la inceputul 6ocnirii lar rizboinice a-
supra Ungurilor, Germanii avurA oarecare superiaritate, intoemal ca
ereticii cari la inceput se aprind, iar la sfirgit se potolesc. Atunai un-
chiul regelui, nimia* banul Bela, viteaz glarios intre vaeji, atacnd
cetele Teutonilor, i-a lovit din fail aga de grozav, a a ficut un mare-
dezastru printre ei. Dar gi soldatii alegi ai regelui diduri nivali a-
supra dulmanilor. Atunci lupta s'a intettit asupra Nerntilon, a c'znIr
putere a slibit &Izar de aseutigul sbiei mai mult de gapte mii
lar cei riartagi o luara la fug. Si astfel Dumnezeu a scipat
pe linguri in aceasta zi din ghiarele diavolilor furiogi i aruzi. 51
pnAi inteatita a (ost sdrobiti puterea Germanilor cA niel mi.oar-
fin-. aullar unguri cari locuiau la fruntariile trii nu le-au mai pricinuit
viun rAu i nu k-au mai fcut oca mai mici pagulai. Regele
I) Pecenegii cei netrebnici i Secuii cei tidJoi. vezi nota p. 206.

www.dacoromanica.ro
 215

cattigand, in ajutorul lui Dumnezeu, victoria a binecuvantat ti a

preamarit, hurpreunit eu tot poporul sau, pe Domnul. In aoeasta bi-
tale Uros a prim pe comitele Rapolt care mai inainte ocupase prin-
tiun atac de noapte fortireata Pojon ti Gabriel prime pe Accio.
Dup aceasta, a lovit Ungaria,in aaele mile, o foamete care a secerat
o mare parte din oameni.

LXX/. Vrecerea rupee:and:a Conrad prin Ungaria spre lerusalim.

Cam in aceeati vreane imparatul Conrad ficand drumul spre

Jerusalim a trecut pain Ungaria. Pentru tara ungureaeca inert cl n'a
aparut ea un pelerin al luiCheatos,eaein'a arItat duhul pcli, ci mai
degrabi mania unui tiran ti a unui pirat..aci gasind m.otivul prefa-
cut al cereal': de sprijin, sifters din regatul Ungariei nu putini, bani, ata
ea n'a scapat nici o parochie i niel o man13tire din intreaga tarsi din
care sa nu fi stors bard ti case de teama sa nu fi oferit im,paratului
pelerin. Urmand dupa trecerea ae,estui imparat treoerea distinsului
rege al Franeilor, cu respect i cum se cadea unui pelerin, el a fost
primit cu onoruri de regele Geycha. La care rarnl' land catva tim.p,
s'a aliat cu regele Geycha prin legatura de rudenie i intervenind
intre ei o atare prietenie i d.ragoste a fast condus chiar de re-
gele r,eycha inearcat de multe daruri i onoruri i, Cu toata supa-
rarea pricinuita in Tara, a patruns pen teritoriul Ungaa-iei cu intreaga
sa armati in Grecia. In urma Ins regele Geycha, dupa denurgul ce
i-a facia un soldat oarecare eu nurnele Gurk, a aflat ca Borich, bas-
tardul regelui Coloman ar fi in tovaratia regelui Prat:gel ti a trimis
la el spunandu-i: 4Nu se cade ca un can de treabi s rasplateasca bi-
nele cu ran ti nici s apIrati pe cel care a urzit impotriva
mele. Aflandu-se despre aceasta, s'a ivit diseutie intre regii Franci-
lor; ti au intrebat pe soldgii lui cine se afla intre ei care &a puna la
cale moartea regelui, i gasindu-1 sa fie ucis. Borich de faiat venise in
sfatul unor unguri, pentru ca, daca ar putea ci intre in tara, atunei
ar fi considerat de multi inti ca donmitor i plrasind pe rage s'ar
multi cu el. Borich ine5 cand a aflat de reelamatiune, s'a aruncat in-
data la picioarele regelui ferancez, ru.ganduise de iertare, sad scape
cu vieata permita ca neatins ci mearga cu el afara din tarii.
Cand regele Geyeha a auzit ca Borich se gasette chiar pe langa regele
francez, 1-a rugat ca in temeiul prieteniei Ion sa-i trimeata pe Borich
legat. Cand a aflat deepre aceasta regele Franeilor, i-a spus: 41,1u ttie

www.dacoromanica.ro
 216

regele, c damiciliul regelui este ca o biserie, pictioarcle lui ca un

altar i cum a putea dau legat pe acela ce a venit la casa re-
gelui ca la o biserica gi s'a aruncat la pitioarrele regelui ca la un al-
tar? Crainicul inca ii raspunse: Invalatii notri sustin ca biserica
nu poate s aiba nimic camun cu o odrasla bastarda. Borich insa
vazand ca-1 ameninta moartea, chiar in acea noapte, punand mana pe
un cal al re.gelui Ludovic, a fugit. Dar cineva dintre randaii grajdu-
lui, in cale, a voit prinza. Barich jasa lovindu-1 cu
sabia, ira spintecat pieptul in doua i astfel a scapat din mainile celni
ce-1 urmarea.
Iar, dupa acerea, regele Geycha a facut pentru fratii sai Ladis-
lau i Stefan cheltueli princiare i. i-a pornit armata in Rusia im-
potriva ducelui Lodonntriu, pentruca si razbune pe socrul sau Mi-
nosloy, pentni care i mai inainte i trimisese o armata care irisa
fusese maltratat de Ruteni i de Cumani. El a domnit douazeci de
ani, trei luni i cincisprezece zile. A plecat in sinul lui Dumnezeu in
anul doirmului 1161, in ajunul calendelor lui hale intio miercuri.
Corpul sau se odilmete la Alba.

LXXII. Incoronarea lui $tefan.

In lacta sau este incoa-onat ca rege finI sau. 5tefan can?' a dom-
nit unsprezece ani noua luni i trei zile In timpul doarmiei acestula
a usurpat coraana o jumatater de an ducele Ladislau, fiul regelui
Bela cel orb. A repausat in anul domnului 1172 la 1 Februarie intr'o
durnimea. Corpul si" se odilmete la Alba.

LXXIII. 5tejan usurpii coreana pentru sine.

Dupa aceasta mai fratele sau 5tefan usu.rpri coreana pentru sine
timp de cinci luni. A fost incoronat la 15 Februarie in dumineca Ex-
surge 1)1 a fost biruit In ziva Sfintilor Gervasiu i Protasiu inteo
cand aru pierit multi noMi unguri. In urma a fost gonit din
donmie. A murit 1n fortareata Zemlin 2) in anul domnului 1173, la
3 Aprilie, intr'o joi. Corpul sin se odihnelte la Alba, lar in acelagi
an a adormit In dommu/ regele 5tefan, fiul lui Geysa, in anal dom-
nului 1173 in ziva de 4 Mai, inteo cluanineca. Corpul sau este in-
gropat la Strigoniu.

Durnineca Exsurge sau Sexagesima. 5 Febr. a. 1162.

Zemlin, lingi Saya, 4 fata Belgradului.

www.dacoromanica.ro
 217

LXXIV. Incaronarea lui Bela al Ill-a.

Dupg aceea a dornnit fratele su mai mic Bela tare a strpit pe

1ioigi pe tiahari gi a introdus moda, d.upg obiceiul Curyii ro-
imane gi a imperiului manan, de a 824 vorbi prin petitinni scrise. A
fost incoronat la 13 Ianuarie, intr'o d.umineeri. A donuat insfi dora
zeci i trei de ani, o lun i nougsprezoce zile. A adocrmit in domnul
In acelagi an 1190, la 1 Mai, intr'o anarti. Corpul su se oda-Ingle la
Alba.

Incoronarea lui Emeric.

Acestuia i-a urmat fiul silu Emeric care a domnit opt ani, gapte
iuni itase zile. Solia acestuia Constar*, faca iregelui Aragoniei, s'a
milritat in urm, la sfatul marelui Pontifice, dupg impgratul Fre-
deric. A adormit in doonnul in anul 1200, la 30 Novembri-, intr'o
marti. Corpul sgu 9e odihnegte In biserica dela Agria.

LXXV1. Incoronarea lui Ladislau al II-a.

Dupii el a domnit fiul erra Ladislau care a fost incoronat la

25 August, intr'o joi. A damnit insg gaste luni gi. cinci zile. A adormit
In domnul in anta 1201, la 7 Mai Corpul su se odihnegte la Alba.

LXXVII. Incoronarea de rege a lui Andrei, tatal Sfintei Elisa beta.

Dup el a urmat Andrei, fiul lui Bela al Acest Audrei

s'a incoronat in ziva a do-uzeci gi gapte-a dupg moartea reg-elui La-
(lisian, la Rosale, in ziva a patra inainte de ealendele lui Iunie. &pila
acestuia a fost doamna Gertruda din Germania, ca care a ngscut pe
Bela, Coloman, Andrei gi ferricita Elisabeta. Dar din nenorocire pen-
tru neamul omenesc, la sfatul de sigur al unui durgman, amintita
doamn pe solia banului Bank, un brbat distins, a dat-o cu
spre a fi batjocoritg de un aireare frate strin. Din cauza aceasta,
acelagi ban Bank, originar din neamul lui Bor, inmuiat migelegte
sabia in efingele rreginei i lovind.o cu o rana gres, a ucis-o in anul
donmului MCCXII. Corpul acesteia este ingropat in minas' tirea

www.dacoromanica.ro
 218

ggrilor mail) din Pe142). Pentru moartea aoestelia a risunat in toati

Pannonia voci de jale i in intreg neamul hanului Bank a urruat
o urfitil i grozavg vgavarre de sfinge.

LXXVIII. Piece:ea lui Andrei la lerusalim.

Dupg aceea Andrei a vizitat rara sfntg, la cexerea Papel, a tot

00:pinker. Aceasti oerere o primise, pe end era Inca numai prin-
cipe, dupg cum se vede seria, in afarg de fggduiala i de aducerea
la indeplinire a figgduielii: neem cunoecut tuturora2)... El a im-
plink i s'a aohitat de figgduiala tatglui sgu. Iar in ;ara stinta a
feat pus generalisim peste intreaga annat a cretinilor impotriva
sultanului din Babilon i a ieit in cnrnd invinggtor, plin de glo-
rie. A egmas aol trei luni. In urmg, din tezaurul s:u regal a cum-
prat relicviile multor sfinli: i anume capul mare1ui mucenie tefan,
capul sfintei fecioare mucenice Marrgarreta, mna sfintului apostol
Toma i a srantului Varto1ameu; de asemenea toiagul lui Aaron,
unul din cele pee ulcioare in cari Christ a pref.:lent apa In vin
alte multe obiecte pe cari a putut s le stringg. i s'a Inters in Un-
gana cu tezaurele pretioase ale sfintilor.
Regatul sgu brig 1-a reggsit in stare prosperg. Aceasta Ilya a
voit tha fie atribuitg nu moritelor sale, ci relleviilor efinte pe cari le
adusese. Deci, ham intfimpinarea regelui, Benedict fiul lui Ega, can..
celarul reginei, a pus sg-i jas inainte teli prelaii bisericii. lar as-
tz' i acele relicvii sfinte le au in epecial acele biserici, a caros prelali
au ieit in calea regelui, la intearcerea sa. Dupg trrecere de nou'l ani
insg, tregele a mgritat pe nobila sa fihc Elisabeta cu un nobil bgrbat,
Cu Ludovic Landgraful de Turingia. Acesta, dupg mai multi ani,
mergnd de asemenea la Jerusalim, ca un devotat a cruciferilar, a a-
donnit ad intru Chrietos. Iar regele Andrei a murk in arm] dom-
nului 1235, in al treizecilea an al donmiei sale. Corpul tau se odih-
nete in pace in mAngstire,a dela Apia.

Calugiri suri, adic imbricati in haine cenusii, mai inainte fiind im-
briicait in haine negre. Ei eran ciilugrli Cisternensf.
Pelis. Este abatia din comitatul Pelys, de ling Strigoniu.
Farem runosaut tuturora. Textul era: Licet universis liberuns sit arbi-
triunt in vovendo, nec necessitas in votis locum habeat, sed vol untas etc.

www.dacoromanica.ro
 219

LXXIX. Incoronrea regelui Bela, al IV-a.

Dupri el este incoronat de rege fiul Eau Bela 1), Cu o zi inante

de idele lui Octomvrie, in prima duznineci in care se eintrt: Da
paean domine! in catedrala bisericei fericitului Petra din Alba pe
care el insui a egutat si-o trnosease. Ducele Coloman, fratele Eau,
linea in cinstea lui gi fiind algturea de el sabia regala, iar Daniel,
ducele Rutenilor, ducea inaintea lui, cu cea mai mare smerenie,
calul. i a domnit 25 de ani. In anul domnului 1241 pe eand domnea
nsui Bela, Mcmgolii sau

LXXX. Prima sosire a TtItarilor.

Titarii invadari regatul Ungariei cu 500.000 de solda ti Liar-

mall. Impotriva lar regele Bela luptind lngi rid Saio este biruit
inteo btalie in care este distrusil intreaga ogtire a regatului Unga-
riei. lar insui regele Bela luind fuga pna la m.are, Titarii il ur-
marese eu invea-unare ping aci. Tatarii rilmaseri in regatul Ungariei
trei ani. i fiindca in acest tinup Ungurii n'au putut sti samene, de
aoeea dupi plecarea rtarilor cu omit mai mul6i oameni au pierit
de foame &writ au fost aceia cari au fost dugi in robie i cari au pierit
de sabie2). DupA aceea regele Bela s'a intons ctn regiimile maritime
i poporul su a ucis pe ducele Austziei Frideric, un brabat viteaz,
inaintea Getatii Noui3), bite bltalie cu Ungurii i i-au sdrobit falca
en o Eageat5. Totui, fiindel acest duce a cazut in acest rilzboiu, mai
sus numitul rege Bela n'a putut aves ou Ungurii un triumf.

LXXXI. Raboiul cu Othocar.

Dupi aceasta, acelai rege i-a steins, in anul domnului o mie-

doua sate gaizeci, o nurneroasi armata impotriva lui Othocar, regele
Boemilor, ring% Moravia, i)mpreuna cu fiul su stefan i cu Alpra

Bela, numit i rex junior, care a domnit impreuni en teal su Andrei,

piui la moartea acestuia, din 1235, citric' este deplin incoronat, ca singur rege-
A comnit pimi in 1270.
Aminunte asupra acestei invazii se pot vedea in Rogerii, Carmen Mi-
sera
Nova Civitas, Neustadt. Lupta s'a dat la 15 Iunie 1246.

www.dacoromanica.ro
 220

ducele GilmanIlor; dar fiind invins a fugit la Ilaymburg, in ziva a

treia a idelocr din Julie.C.aci el era un bairbat pacinic,iar in armati i
.razboaie foarte putin norocos.

Biciuirea poporului.

Tot in timpul acestuia, in anul domnului 1263, poporul de jos

alerga in toate partile lovindu-se cu biciul 1). El a murk deci in anul
domnului 1270, la 3 Mai, in ziva de vineri, la sarbatoarea Aflarii
sfintei cruel, in instila dela Buda 2) i carpul sau a fost inm.ormantat
In biserica Fratilar Minoriti din Strigoniu, bisericrt zidita in cinstea
Sfintei Fe,cioare i pe care regele Bela, Mud hick' in vieat, pusese
sa se inceapi printeo frum.oasa i costisitoare lucrare. Aci odihnete el
In pace impneuni cu satia ea regina, numitli Maria, fiica imparatului
Grecilor i cu prea scumpul eau fiu, principele Bela. El a fost un
bat plin de virtuti, a caui pomenire a rmas placuta in gura tuturocr
Ungurilor 1 a altor mai multe natii. Corpul slu a Lis' at sA fie ecos,
desgropandu-1, din numita biserick archiepiscopul Filip din Stri-
goniu, in contra ori ertrui &rapt i sA fie iiimormintat, fArA indrepta-
tire, in biserica sa catedrall. In aceaefi privinta, chestiunea fiind
adusa mai multa vreme in discutia marelui Pontifice, Fratii Minoriti
au ohtinut sa-1 recapete din nou 1 sa fie ingropat cu theta pompa in
fata altarul Sfintei Fecioare, mide se yid aceste frum.oase versuri:
Uite ce lucru frumos, trei ini la altaru1 Fecioarei,
Rege, regina i un duce, deci trei bucurii deodata.
Si apoi urmeaza:
Thin) cat ti-a fost tie data domnia, puternice rege,
Frauda a lipsit, iar pacea i cinstea au fost in vigoare.

LXXXIII. Ineoronarea lui $tefart, fiat Id Bela.

Dupa el a inceput sA domneasca, in anul doannului o mie doui

Biciairea poporului. In Chr. Bad. p. 202, Podhradczky ne di, dup

Siffridus Presbyter, urmitoarea informatiune subt a. 1261: lEodem arum multa
snillia Flagellatorum prodierunt in mundum, dicentes, hontinem ab omnibus
peccatis absolvi, si in tali secta per unum mensem versaretur.
Insula Budensis, ntunit mai inainte Insula leporum, s'a numit
Fecioarei Maria, in cinstea creia se ridicase acolo un templu. De ciind Bela IV
a transportat aci dela Vesprtm osmintele fiicei sale Margareta, insula se nu-
ineste pfini astzi Insula Margaretei.

www.dacoromanica.ro
 221

sute gapte zeci, fiul stiu stefan, peste toati Ungaria, el care a britut
vitejege gi a pus pe fugii lng fluviul Rabuta pe Othocar, regele Boe-
milor, care vense cu putee in Ungaria cu Boemii, Austriacii, Brant-
burgenzii gi cu neamuri amestecate. Pe laingii aceea, a cucerit Vidi-
nul o cetate a Bulgarilor gi a biruit pe Bulgari gi a siLit pe cregele lor
fie supus. A datnnit ins dei ani a murit in anul al treilea al
domniei sale, in Insula cea Mare gi a fost ingropat in biserica feri-
citei Fecioare, la Buda, in local Beginelor.

LXXXIV. Incoronarea de rege a lui Ladislau, fiul lui te fan.

Acestuia i-a armat fiul su Ladislau care a fost incoronat in

acelagi an, in carel a murit gi tatal su i anume in anul domnului
1273. Acesta a ucis cu ajutorul mpratului in rizboiul de laugh' Mo-
rava pe regele mai sus numit Othocar. In ursni, In anal domnului
1282, Oldamir, ducele Cumanitlor, stringtindu-gi o armatii de Cumani.
adunati lng laeul Hood, voind sii invadktze, ca dugman, in regatul
Ungurilor spre a gi-1 supune puterii sale, Ladislau a pornit impotriva
lui, intoamai ca un Iosua, avind oil lupte pentru neamul gi regatid
s'an. In armata acestuia, Lorand, fiul lui Toma, ostag viteaz, s'a luptat
impotriva Cumanilor cu tot erorsmul virtutii sale gi a lovit vitejelte
gi a sdrobit pe foarte multi Cumani. Dupi aoeea, ciind s'a dat bat:3-
lia cea mare intre cele doui prci s'a ivit deodatii, din indurarea di-
villa', pe neagteptate o ploaio tarentiali in contra fetii
acegtia, cari i puneau toat nidejdea lar in arcuri gi sigeti, din
cauza ploiei celei dese, s'au prefkut, dup5 vorba profetului., in
tina pilmintului. i astfel regele Ladislau a eigtigat victoria, fiind
sprijinit de ajutorul divin. In sfrgit, dupli aceea, putinii dintre Cu-
mani cari au mai scilpat au fugit la Titari gi la indemnul lor
In anul domnului 1285 pearl' a doua oarii nilvlesc in Ungaria.

LXXXV. 4 doua invazie a Titarilor.

Titarii au intrat in Ungaria gi mige1egte au as totul Vasa la

Pesta. Tar regele Ladialan tinea In riisitorie pe fiica regelui Carol
din Apulia. Dar, dispretnind patul conjugal, s'a alipit de fetele Cu-
manilor numite Cydua, Cupchoch gi Mandula gi de alte mai multe
www.dacoromanica.ro
 222

pe cari le-a avut de concubine 1). De dragostea acestora, mima re-

gelui Cu drept cuvant s'a stricat i a ajuns si fie urfit i de baronii
de nobilii din regat.

LXXXVI. Sosirea delegatului Firmanus.

Mai mult decit atat, impotriva regelui care triia mai mutt ca
un oilman docat ca un catolic, sosi delegatu1 scaunului apostolic Filip
Fintranus care cerea ca oamenil sr' se lepede de a-i rade barba, de
fItia pirul in contra datinilor ungurti i s prseasca pletele
cumaniee a caror pu.rtare se Meuse acum obiceiu in Ungaria, lovind
pe rege chiar cu legatura anatemei pentru ca s urasci pe pigni,
tin la legea cretinasci i s triasca ttinand la patul conjugal. Dar
ne izbutind intru nimica fat de rege, s'a inapoiat in patria sa.

LXXXVII. Uciderea regelui Ladislau.

Dup aceasta, in scurei vreme, insui regele a fost asasinat mi-

elete in anul donmului 12190, 'in ziva de luni in.ainte de srbtoarea
ofintei fecioare i mucenice Margareta, in fortrureata Kereszeg2), chiar
de Cumani, pe cari el ii mbrtiase. lar in timpul acestui. rege La-
dislau Ungaria a inceput s decadl din gloria ei cea strlucit, cum
vor dovedi-o mai jos intarnplirile i evenimentele denial& de plns.
Crtei an inceput ea se ivease r'zboaie interne, s se nimiceasei orare,
sti se redac la nimic satele prin incendi, pacea i .unirea s.' fie cu
totul ciacate n picioare, bogatii s srceasc5, nobilii s' se rustifice,
din cauza srciei. In vremea aceasta, trasura regelui Larliglau era
numit teleag, adeci vehicul cu dou roate, de &Ina locuitorii
fiindca din eauza muhor prdciuni animalele de tractiune lipseau
In lair i oame,nii, intormai ca dobitoacele, injugarti la telegi, indepli-
neau rolul de animale.

LXXXVIII. Sosirea in Ungaria a ducelui Andrei de Venetia.

Dupa moartea actui rege, in acelai an, in ziva a 18-a, este

Sofia sa era inchis in mnstirea din Insula Budens, a Sfintei Fe-
cioare Maria. Reple era un brbat frumos i captivant, dup eum ne
Simon de Keza, in Prologal operii safe, p. 19: cujas pulchritudinem :varmint
sot et lunch
Kereszeg, fortitreati in judetul Bihor, nu departe de Oradia.

www.dacoromanica.ro
 223

incoronat Andrei, principe de Venetia. Acesta, pe cind

regele Ladislau, fusese adus Lu Ungaria. SI vedem care este nagterea
gi originea acestui rege Andrei i lin teaneiul ciror drepturi a meritat
el si prian.easci acu.m. coroana Ungariei. Regele Andrei al
II-lea, tatal regelui Bela al IV-lea gi al principelui Coltman,
murindu-i prima sa solie sau mai bine zis dupi uciderea peri-
mei sale sotii, dupi cum s'a aratat mai sus, pe cand calitorea spre
!era sfantli, din insircinarea bisericii, spre a cuoea-i m.ormfintul dom.-
nului gi pe cand pomind victorias de aci se intorcea fericit spre casi
eu mare cinste, s'a abatut in cele din urrina in Italia i inteo ocazie a
fost prea bine ospitat de marchizul de Este. Acest ananagraf gtiind
regele este vaduv a flcut si vie in fata regelui fiica sa, o fati foarte
fruinoasi i bine gitita. Regele vazand-o frumoasa i fennecatoare,
fiindca i in afara de .aceasta avea de gind si se casiltoreaaci, a con-
tractat chiar in aceeagi zi casatoria sa cu aceasta domnigoari gi a
dus-o cu sine in Ungaria. Dupilmoartea regelui Andrei il.118:1, aceasti
doanma voind ai se intoarci la parinqii sAi, &pa ce a convocat pe
principi regatului, pe archiepiecopi i episcopi, dovedindu-le prin
probe evidente di ea este insircinata, s'a intors in tare ei numiti Esth
aci la tatal ei a niscut un copil de sex masculin pe care la botez
1-a numit tefan. Aceeta, fiind crescut e educat cu titlul de fin al
regelui Ungariei, a ajuns in sfirgit in virsti matura gi prin. ingeli-
chum a voit si usurpe marchizatul bunicului eAu.. Acest bunic ineri
fina mai putemic 1-a gonit dela sine. 5i fugind astfel 5tefan a plecat
in Spania la Iacob, regele Aragoniei, care linea de sotie pe sora
acestui Stefan, pe fiica regelui Andrei al Ungariei. Dupa ca a camas
catva timrp aci, a vanit din nou in Italia i a fost alee gef al cetatii
Ravena. Alungat de aci a venit in Venetia. Aici *Mai un colean oare-
care din cetatea Venetia, foarte puternic gi bagat, cunoscin.d gi gtiind
sigur ea acesta este fiul regelui Ungariei, i-a dat pe fiica ea in casi-
torie gi I-a Neut partag al averilor sale. Cu aceasta fart a avut 5tefan
un fiu, pe care 1-a numit Andrei, dupi munele tatilui siu. Acest
And.rei cu ajutorul gi sfatul unchilor ai cari aveau bogartii enorme
a intrat in Ungaria, pe cind tr5ia inca regele Ladislau, subt cuvintul
el era principe gi care trebuia si alba o portiune din regatul regelui
Andrei, in baza titlului dela bunicul siu. Cind insi a fost ucis re-
gele Ladialau, ducele Andrei avu ferieirea si fie incoronat de baronii
tarii. Acesta, 1n anul al doilea al doanniei sale, s'a luptat in Austria
in fruntea unei armate foarte mari. Suht donmia acestuia nigte no-

www.dacoromanica.ro
 224

bih ai rii i anume Joan gi banul Henric i Ugrin, (iul lui Poca
de Uylac, i ali mai multi au cerut, in prejuditiul regelui Andrei,
un rege dela papa Bonifaciu al VIII-a.

I,XXXIX. Introducerea in Ungariu a lui Carol, inc.(/' de copil, de caria

baroni ai

Papa, &And urmare cererilor insistente ale acestura, a trian,-..s,

pe cand tria inca regele Andrei, in Ungaria, in anul domnului 1299,
pe un copil, numit Carol, de 11 ani. Familia gi originea acestui Ca-
rol este urmatoarea: Regele 5tefan al Va, fin]. lui Bela al IV, regele
Ungariei, intre able fete a avut una numita Maria pe care o &Anse
in casatorie lui Carol cel Schiop, tiul lui Carol ce! Mare, care din
drnicia bisericii a fost rege in $eilia. Acest rege Carol ce! Schiop a
avut cu aoeastafiic a regelui 5tefan pe Carol numit Martell. Iar Ca-
rol Martell a dat nagtere, eu fiica imparatului Rudolf, numit Cle-
mentia, unui care in tara aa s'a numit Carobert, adiea Carol
Robert. In Ungaria insi pierzandu-gi numele de Robert, s'a nuanit
de Unguri numai Carol. Pentru ca Melias poata domni acest Carol
i s aib putere in contra regelui Andrei, numitul papa a trimis pe
until i pe altul dintre oamenii ski impotriva regelui Andrei gi pen-
tru Carol.
Ace.gtia insa neputnd face nimic, se intoarsera indart acasil.
Intr'aceea, in anul doanului 1301, in xitia de Sf. Felix de Pincis,
aoest Andrei a repausat in donuml in fortareatia dela Buda 1) gi a
fost inmormantat in biserica Sfantului evanghelist loan, la Fratii Mi-

XC. Introducerea in Ungaria a principelui Venceslav din Boemia.

In urnia, dupil anoartea regelui Andrei, baronii 'aril se despart

curand in acelai an in douti parade, aga c Matbei, Omodeu i UgrIn
c,ei mai puternici fruntai din tari, 1 alti nobili mai multi, se ali.
piri de copilul Carol i-/ socoteau rege i Cu vorba i eu fapta. Do-
minic "nag, rui luitefan, nuanit Pores, odinioarii magistrul tezauru-
lui regelui Andre?), Dumitru, (iul lui Nicolae, Henric, fiul lui Hen.
blirbati de o mare influentli, imprenni ca Ioan, arhiepiscopul din
Castruus Novum, Momia Pestiensis.
Magister Thavarnicorum, magistral trzaaralui regelui.

www.dacoromanica.ro
 225

Calocia Andrei, episcop din Agria, gi Emeric, apiscop din Oradia,

Haab, episcop din Vat, Anton, episcop din Cenad, Nioolae, epiecop
din Bosnia, gi Jacob, episcop din Zips, cauia ji s'a cedat epescopatul
penta-u intreaga sa vieafti, au pornit n luna Iulie spre Boemia, la mc-
gele Venceslav, ca s prImeasc acesta guvernul regatului unguresc,
pentruca s nu piarz5 iradependenla regatului liber, primind un rege
dat de biserici. Iar la xegele Boemiei, de aceea i-au inclreptat
fiindcri regele Otocar, care fusese omorit de regele Ladislau, dupi
cum s'a povestit mai sus, a avut de solie pe fiica doamnei Arma, fiica
regelui Bela al IV-lea, i care a nscut cu ea un fiu nuMit Venceslau,
care a dompait n Boemia mu/ti ani, dupi inoartea tatlui sti. Aceat
Venceslau n'a voit s vin, ci le-a dat Ungu.rilor ca rege natural pe
fiul sau, nilscut cu fiica impAratului Rudolf i ns' c-ut de asemenea
cu nu.mele de Venceslau, in oareeare localitate numit: Godin1)
lngl Morava, din Boemia, mide se s nseser numiii nobi1i i
episcopi. i dup5 ce cu totii fcur invoial soris gi dup ce o In-
trir jur5aniint, il prinairi in unanimitate. De ad proclamInd
cu voce tare: Pre tine, Doamne, te ludm" au ajuns la cetatea
Alba Regal, uncle archiepiscopul loan din Caloeia, impreun cu
ceilalti episcopi numiti anai SUS, 1-au incoronat Cho' i pe vremea
aceasta archiepiscopatul din Strigoniu era vacant. Apoi au venit
la Buda. Aci arcliiepiscopul loan a adormit in doinnul i episcopul
Iacob din Zips s'a odilinit in pace. Ei insi au fost ingropati
biserica Sfntului loan, la Fratii

XCI. Regele Venceslau se intoarce in patria sa, adica In Boentia.

In urni, rege/e amintit, pe care Ungurii l-au numit Ladislau 1),

petrecind un an in fortreata dela Buda, n'a priinit din partea
ca de akfel 1 copilul Carol, niel o putere i nici un
drept regal. Dar o parte din /ar numea de crege pe Carol, cealalt
parte pe Ladislau, dar numai ca nuine, nu gi de fapt, ca maies-
tate sau putere regala. Atunci regele Venceslau, tatli regelui Ladis-
lau cel de curnd incoronat, vizind i gndindu-se la viclenia pre-
facuti a Ungnrilor, a intrat in Pannonia cu o multime de armatil
in anul doinnului 1303 i kind cava timp line& Dunre, aproape
Cochin, azi Gading.
Venceslau, ca sii41 atragi favoarea Ungurilor, dupi 1ncoronare, s'a
mit Ladislau.
15

www.dacoromanica.ro
 226

de Pesta, &pace a primit pe fiul ski Ladislau cu coroana regala gi

pe Ladislau, fiul lui Verner, prirmarul saa magistratul din Buda,
s'a intors linigtit In tara sa.

XCIL Excornauticarea filma de papa impotriva preofilor din Buda.

In acelagi tim.p, fratele Nioolae din ordinul predicatorilor,

episcop cardinal la Ostia, investit cu autoritatea scaunului apostolic,
sosi In Ungaria in interesul lui Carol. Acesta geznd cilteva zile la
Buda, gi vazind el nu poate ajunge la niel un rezultat, s'a intors la
Roma gi aci murind Bonifaciu al VIII a fost ales gi intkit in cea
mai inda denmitate pontificall gi este nuanit Benedict. La plecarea
sa insa din Buda lsase subt interdictie pe cativa cetateni din Buda,
pentru un znotiv oarecare. Preotii gi parochii observand cu stricteta
interdictia, iegira la iveala pseudo-preotii gi necredincio..4i cari cele-
bran pe fara inaintea poporului slujba divina gi dedeau in public ce-
lor intereigi sacramentele bisericegti. Peste acest crin ingrmadind gi
un alt rau rmai primejdios, dupa ce aueonvocat paporul gi dup ce
au aprins lumkari proclamara in gura mare de excomunicati pe
marele pontifice, inlocuitorul lui Christos, pe toti archiepiscopii gi
episcopii din tara ungureasca gi de,opotriv pe toti preotii. Aceasta
s'a petrecut, pe cind fortareata dela Buda o conducea Peturman,
amintit e ajorca gi pe care Il alesese regele Venceslau pe eind. La.
dislau era prizonier.

XCHT. Intoarcore.a In ;ara ca rege a lui Ottho,

lar inteaceea fiii lui Heinrich gi alti aviva nobifi introduc ca

rege al Ungariei pe Ottho, ducele de Bavarria 2). Ace.sta soeind, a
cerut sa-i se dea coroana regar inapoiata. de Venceslau gi lund-o
cu sine s'a indreptat in anul domnului. 1305 spre cetatea Alba Re-
gala ca s'a' se incoronese aci de rege, dupa fortnele legale. Benedict,
episoopul din Vesprem i Fratele Anton, episcopul din Cenad,
'unser Ca rege gi-1 incoronar cu acea coroana regala. De aci
venind la Buda gi, intr'o zi solemn, avind ca podoaba regala sfint.-..
camama pe cap, a mero; pe toate strAzile gi cartierele elare, insortit
de o Imultiine de popor, rmtru ca s faca tuturor cunokiut ca el este
rege In toaa forma. Dup calva timp a socotit cu cale s vizitese
1) Ottho, duce de .Bavaria, era, i el inrudit ou regii Ungariei.

www.dacoromanica.ro
 227

tara Ardealului impreunil cu Beke, fiul lui Toma. Aci mns voevodul
Ladislaul) a pus mana pe el i 1-a tinut inchis in fortireata sa ,mai
multe zile. $i avancl suferinte de indurat, a foat in urma gonit din
.zegatul unguresc.

XCIV. Gasirea coroanei.

Nu trebuie si trecena neamintit faptul ca pe cand danta co-

ioanfi era purtati de acest duce Ottho pi-in Ungaria, de teanta
-dugmanilor, el a facut ca sa fie inchisa de un megter etrungar
intr'o ladif.12). $i pe cand mergea calare, impreuna cu oamenii s5i,
in acerca unei mg:4i pe o tasca publica, pe are uanblau mai
multi calatori, deskgandu-se din intamplare legaturik dela geaua ea,
de care era legati ldia, intocmai ca o damigeani de vin, a cazut
fara ea vaza nimenea. In 11/111.1 ins, cand s'a facut ziva, observind
.ca lipeegte acel tezaur pretios, alargara' inspaimantati cat putura
mai in graba pe, osea Inapoi. $i, de0 erau multi calatori, au
aflat coroana in mijlocul goselei publiceo rara sa fi fost gasita de
cineva. Probabil ca ea cazuse noaptea tarziu gi a fost regasiti fr
ndoiala epre seari in ziva urinatoare. O intamplare de sigur ciudata
.gi care meriti ea fie amintita! Dar, oe s intelegem prin aceea ea
e'a peadut acemita caroarta, decat doar ea acest principe nu putea
sa peatte aceasta coroa,na pana la sfargitul vietii sale ti ea- avea
sa o piarda de pe cap impreuna, in acelagi timp, i cu chiste. Si ce
s intelegent pi-in amea ort aa n'a fost gasita de nimenea altul in
afafa de aceia cari o purtau, decat c Ungaria ce-i fusese data avea
1:11-i fie bata de ingerul ce-i o daduse. Pe cand se petreceau toate
acestea i in mijlocul acestor evenimente, Ladislau, fiul lui Werner
este liberat, cam dupa trei ani, din captivitatea rregelui Venceslau
a intrat, in tacerea noptii, Xmpreunil cu loan, fiul lui Csak, in fort:1-
reata dela Buda pe poarta ce se gasegte l'anea sinagoga ovreiasca,
In ziva de joi, (lupa earbitoarea fericitei fecioare Petronella gi,
ptmand crelpede mana .pe cativa cetateni din Buda adversari i trada-
tori ai en, nimicit. Magistratul cetatii "msa Petuirman de abia a
scapat gol cu fuga. lar pe doi dintre cetalteni i anume pe Martun-

Ca al cistige favoarea lui Ladislau Apqr, voevodul Ardealului,

decis a vie la curtes acestuia ca si ja in cisitorie pe fiica voevodului. Cf. ami-
'mute in lzv. 1st. Rozo. vol. III, p. 17.
Fiasco sau fiasco era propriu zis un vas in care se transporta via.

www.dacoromanica.ro
 228

hennau gi pe, magistul Martin, dintre cei doisprezeoe jurali, a pus.

si fie tiriti cu cruzime de cozile unar cai prin uliele i mahalalele
oragului i oasele lor si fie arse in foe. A pus apoi mina pe averile
lor i le-a pstrat pentru sine. Pe lingi aoeea, pe preotii necredin-
ciogi amintiti inai sus i-a trimis, legati In lantuai de min i de
pieioare, archiepiscopultti din Strigoniu Thama. Archiepiseopul
armrest in inchisoare, unde dat tristul lor sfiret.

XCV. Venirea In Ungaria a Cardinalalai Frate Gentilis.

Pe cind deci copilul Carol se gisea in Ungaria, Uri mine:ac-
res coroanei regale, a soak in Pannonia in anul domnului 1308 Fra-
tele Gentilis din ministirea muntelui Sfintului Martin, preot Car-
dinal din ordinul Fraillor Minorii, avind deplina autoritate a su-
premului Pontifice. lin adevir, trecind un an'in pace, in anul.
donmului 1309, dupi promulgarea unc teribile constitutii, a inn.
dat in nodal anatemei pe n,obilii regatului, iar tuturor celor bogati.
celor siraci interzis ea strictete slujba diving. i a talent
aceasta pentru acei nobili cart nu voiau s restituie regelai Carol,
amintit imai sus, drepturile regale gi reginale i cari nu voiau de
loc a..l recurboasci de rege. lar pe Ladislau, voevodul Transilvaniei,,
Illovi cu o exccnnunicare deninea fie& drept
coroana regatului, pe care o primise de la principele Chtho, cind.
1-a prins in captivitate i fiindci pe fiica sa, acelagi Ladislau o di--
dime ca solie fiului lui 'tef an, regele Serbie, ce era schismatic 1).
De aceea eind nobilii amintiti au vizut trupuirile monitor ziend-
afacril din cimitire, turbura0. in sitfletele lor arnirtte, adunindu.-se-
in anul damnului 1309 in cmpul Racog de lingi Peeta, au primit
unanim de rege pe adesari amintitul Carol gi gribindu-tm spre
Alba intr'o joi dup ziva Sfintului rege Stefan, I-au inearonat ve-
Belt gi solermi cu dints coroani restituiti de voevodul Ladis-
lau. In acelagi an, papa Clement al IV prin craciatii Iowa* a
cKutat cu multi iscusinti printre cregtinii acestei lanai sit string,
un tezaur nepretuit pentru o expeditie generali spire a cuceri tara
sfinti; acordind amintitilor eruct.* o favoare deosebit, dindu-le
bani din belgug, &ant din achitarea, pain indulgente, de ori ce crim
pe timp de cinci ani inoontinuu. Dar, in maul, dintr'un tezaar atilt
de mare n'am vizut nimic IA se fi ficut efectiv.

1) Schismatic, adici ortodox.

www.dacoromanica.ro
 229

XCVI. Lupta de ltingii Kassa a regelui Carol i a olor sai in contra

lui Mathei i a fiilor lui mode&

In anul domnului 1312, pe cand regele Carol asedia cu toate

fortele sale fortareata regala, numiti Sams, pe vare o stapanea
Duanitru, fiul lui Nicolae, din Insarcinarea lui Mathei, cel mai puter-
nic ge,f de armata, a trimis acelag/. Mathei, fiul lui Petru din Trencin,
impotriva regelui i ca ajutar pentru Dumitru, o nie gapte sute de
ostagi mercenari inarmati cu lancii, i toate fortele sale, pentru ca
alunge Cu puterea pe rege departe de fortareata sa. Ca gefi de
anima' a agezat pe Du.mitru, amintit mai sus, gi pe Aba numit ce!
Frumos sau cel Mare. Regele afland de wire-a lor a socotit ei nu
poate g li se opuni gi s'a retras la Sopes. Scepusenzii, calareti ca
gi pedegtri, 1.1 s'au declarat credinciogi gi Cu ei a atacat regele cu
znai mult curaj pe dugimariii sii. Acegtia neopur s oucereasea
cetatea nuzniti Cassa din cauza omorului palatinuhul Omodett pe
-care Teutarticii din Cassa, mai de graba Sagii din Cassa, 11 ucisesera
fara de nici o vina. Iscoadele anuntand sosirea regelui, ei au ;legit
Ain cetate gi plini de curaj alergara intru inampinarea regelui. 5i
atat regele cat gi ei se gribeau Ea ocupe o pozitie mai buni de lupta,
pozitie pe care au ocupat-o mai intai dugmanii regelui. Acesta Ting,
In vremea aceasta, Intel) vale de langi. satul Harnad, dupa ce Im-
preuni cu arinata sa indeplinit cele cregtinegti, spovedindu-se
impirtagindu-se au tru.pul donumlui de catre nutmitii cruciati,
erau pregatiti in toste pentru moarte. Dar dugmanii grcrzavi ai picii,
dupa ce gi-au famine armele, scoborau action de pe culmea unui
deal spre valea amintit,, avand si dea lupta impotriva regelui
din fa, gi pe coaSta zisului znunte s'a dat cea mai cranceni bata-
lie inteo vineri in ziva sfintilor mucenici Vitus gi Modestus, bita-
lie cum nu s'a mai Inamplat s5 se dea in Ungaria din timpul Ta-
tarilor. In aceasti batalle au piorit cei mai distingi nobili din
familia regala, Kokos, nul lui Stefan, nusnit Porch, gi $tefan, fiul
lui Bager, gi Ladislan, fiul lui Thoma, gi Iacob, fiul lui Aladariu,
Michael, fiul lui Petra., Gurke gi Michael, fiii lui Gurke, gi Petru,
castelanul din Bereg. Gurke gisinduoe stegar subt steagul regelui,
a fost ucis, gzand steagul regelui, iar regrle luptand subt steagul
cruciatilor. Din partea cealalta lug a clic. ut curand gefii de armati
Dumitru, fisul lui Nicolae, i Aba, precun gi coi dei fii ai lui
Omodeu, fiind rh'ni41 de sageata morii, i a1ii, foarte multi, lo-

www.dacoromanica.ro
 -- 230
viti mortal a-au dat sufletul aici gi pe aiurea. i, cu toate cidliii
partea regelui au cz' ut foarte multi, totugi regale a cagtigat
victorie str1uct. Ceea ce credem i mirturisim ei s'a ficut din
voia lui D-umnezeu.

XCVII. Moartea doamnei Maria, prima sofie a regelui Carvi.

In anul cloannului 1315, doamna Maria, prima Bulle a regelui,

de natiune polon, Mea ducelui Casimir, a treia zi dupi ziva feri-
citei fecioare gi anuceniae Lucia, gdi-a grima fericiti zilele y-jeta
sale la Timigoara gi a fost bigata- in snul pmntului, in Alba
Regali, in biserica sfintei Fecioare. In anul danutului 1318, regele
a luat de sotie pe doamna Beatrioe, flica regelui Romanilor, sora
regelui Boemilor d'n tara Luxemburgului; aceasta dup trecere de
un an a repausat in domnul gi a fost ingropati in cateckala bisericii
din radia. In acelai an, biserica sfintei; fecioare din Alba, care
de multeori a fost pustiiti de foc, a inceput regele si o acopare
Cu invilig de plumb i e o impodobeasci cu boltituri m'Arete; pe
lng aceea, si o consolideze cu coloane foarte puternice. In aee-
la,i an a anurit palatinul Mateiu.

XCVIIL aisiitoria regelui Carol cu Elisabeta.

In anul clomnului 1320 regela Carol a luat de sope pe fiica_

regelui Poloniei, cu numele de Elisabeta, cu care in anul domnului
1321 regele a avut un fiu, numit Carol. Acest capil a murit in aee-
lagi an in care s'a niscut ti a fast inmaranantat la Alba. In anut
domnului 1324 regele a avut Cu aceeati regini la Visegrad, in ziva
sfintului Remigius I) un fiu cu numela de Ladislau.

XCIX. Fundarea melnastirii din Lipova.

In anul damnului 1325 regele a inceput s zideasci pelara
Fratii Minuriti o biserici in Lipova n cinstea fericitului Ludovie,,
un sfint nou, episcop i duhovnie in Tholosa, care era frate de
snge cu tatil siu, adeci primogenitul regelui Siciliei i al reginei
Maria, fiica regelui .5tefan al Ungariei, nepot al lui Bela al IV-a
chirotonisandu-se gi imbricnd Tasa ordinului Fratilor

1) SI. Remigius, la 1 Octomvrie.

www.dacoromanica.ro
 231 --
C. Naverea lui Ludovic.

In anul domnului 1326, cu trei zile indulte de nonele lui Mar.

tie, aceluiai rege ii s'a niscut un fiu pe care de bucurie 1-a numit
Ludovic, dupil nu.mele acestui sfint duhovnic, ruda tia. In anul
domnului 1327, aniercuri inainte de duminica Floriilor, biserica
efintei Fecioare din Alba Regala-, dei era acoperitil impotriva in-
cendiului cu plumb, dupil cum am amintit mai sus, a ars totur in
chip de plans r tot materialul de plumb topindu.-se, intocmai ea
ceara, a cuirs in ivoaie de pe acoperi din cauza focului celui pu-
ternic, in afar5 de o clopotnifi care era deasupra sacristiei, linde
se g5seau foarte multe monte de ale sfintilor i nimenea n'a stat
la indoial5 si creazi e" ele au sc5pat numai multumit5 aneritelor
acelor sfinti. In urm5 ns biserica a fost vi irtai putin aeoperitzi
tot Cu plumb.

CI. Nasterea principelui Atidrez.

In acelar an, in ziva sfzIntului apostol Andrei, i s'a n5scut

un jiu, pe care 1-a nuanit Andrei.

C.II. Felicianus rratete pe regirla Ei;sabeta.

In anul domnului 1329, a nrurit fiul su, Lad'slau. Pe cand,

vremea aceasta, Tegatul Ungariei se bucura in linire de o pace aa
de doriti r se gisea in sigurant din toate pr1e de durnani,
vrilimaul p5cii i silmniitorul de vrajb5, a trimis gindul
In inima unui oarecare osta, cu numele de Felic:an.. din familia
lui Zaah, mi om filtran ca zile i incilruntit ca v5rgt5, sil asasineze
Cu sabia In acelai timp i pe stilpanul s5u, wegele Carol, r pe
st5pilna sa, regna E/isabeta i pe cei doi fii ai lar, Ludovic i An-
drei. Acest Felician fusese ridicat odinioara la mAriri de palatinul
Mateiu din Trenen. Dar, in ormii, pr5sin.d pc Mateiu, a venit
rege. Regele imp5rt.-indu-1 de favoarea sa regar', Felician avea
intrarea liber5, fiindu-i In totdeauna deschis1 ua palatului. In-
tr'un cuvnt, pe c5nd rege/e se gisea la masa in palatul s5u din
stiburbiul castrului sau dela Vsegrad, Imprenn cu regina ; cm

2) 1,3 7 Martie.

www.dacoromanica.ro
 232

eel doi fii ai s.i amintiti mai sus, in anal donmului 1330, la
cincisprezec,e inainte de calendele lui Maiu, miercuri, in ziu a
patra dup Pagti, acest Felidian, intrnd pe ascuns, s'a oprit inaintea
mesei re.gelui i acotind din teacl o spad ascutitil, repezindu.se cu
fink, intocmai ca un dine turbat, a voit s omoare znigelcgte
rege, pe reginii gi pe fiii lor. Mila lui Duanneze i eel induritor im-
piedicandu-1 ins, n'a putut e aduc la indeplinire oe a voit.
Totugi a rnit ugor pe rege la mina dreapt. Dar, du.rere, a
t5iat, in acela.gi timp, patru degete dela mini dreapti a reginei,
degete pe cari ea le intindea dnd mil siracilor, nevoiagilor
antennar de jos. Cu aceste degete chiar coser ea diferibele odjdii
pentru ne.nuraratele biserici i cu acestea tenniter, ea podoabe
pentru altare i pentru preorti, din purpuri scampi, i potire,
ca sit oboseasci vreodatal. Voind 8'1 omoare i pe fiii regelui ce se
gseau acolo, pedagogii copiilor, i anume fiul lui Gyula din
Kenich, i Nieolae, fiul palatinului loan, Cantina s se optan,
au fost rniti de moarte la cap, in vreme e copiii amintiti scIpau
cu fuga. Atunoi loan, fiul lui Alexandra, din comitatul Patak, un
tinfir de o fire distins, fiind pe atunci, ajutorul de sufragiu al re-
ginei Be repezi asupra lui Ferucian, ca asupra unei fiare slibatice
puternic cu un cutit intre git gi galerul hainei, l-a
strpuns i l-a culcat la pmnt. lar soldatii regelui, atunci, dintrio
parte gi din alta intrand pe ugi cu sabiile lar texibile ciopartir
membrele nenorocitului, Naiad/1-1 ca pe un monstru Capul siu a
fost trimis la Buda, iar mainile i picioarele apucar alt drum pen-
tru ahe cetti. In eele din urm, unicul aiu liii, un bitandru,
singura sa slug eredincioasi, degi au fugit, n'au putut sA scape
gi-au sfrgit vieata de ensile anor cal. Cad wrele tuturor acestora
impreunii cu oasele lor le-au ros eiinii pe maids/re. Si in adevr o
merita aceasta Felician care pe multi amain% mutilandu-i ca o
fiar5, i-a lipsit de membrele !or, el insugi acum si fie lipait prin
judecata lui Dunmezeu celui drept de toate membrele sale 41. el
care fat:few neebosit chinuitor al sracilor, Marl lipsit acum de
moartea obicinuit a oamenilor, sA moar de o moarte nipraznici
de aline qi intocmai ea gi un ciine art-gi prioneasel portia sa impren-
n cu cajun. 5i fiica sa, cu numele de Clara o fag foarte fru-
moasI a foist scoasi afari din palatal regal gi tainda-i in chip ori-
bil, impreu.n cu nasal, buzele, gi lsindu-i si i se vaz5 numai
ii s'a ciungirit dela amndourt minile opt degete i i s'a lint na-

www.dacoromanica.ro
 233

msi degetele policare i astfel a fost duel jumitate moarti pe un

cal crdare prin strizile gi mahalalele oragului Rind saki nenorocita
si strige: .zCine este triditor, primeasci toati risplataa. 0 a
dGua fati, fata Imai mare a lui Felieian, cu numelc de Sebe, miri-
tati dupi un oarre care nobil Kopay a fost decapitati inaintea fora-
m* Lewa, din portmca lui Emeric, castelanul de Bezha gi.
Kopay gi-a terminat zilele in inchisoare. Pe lingi aceasta, fiii ace-
stuia, au fost transportati de cruciatti intr'o insull din mare, nemai
avand vazi niciodati tara lor de nagtere. in sfirgit multi no-
bill din neamul lui Felician au fost onioniti.
as (el migelul de Felician a (Az' ut in crrimi de 16se maiestate, a
turburat o domnie, gi-a stins siminta sa proprie, a adult faimi rea
neamului siu oi ea pierdut pe sine, ajung&nd hrani Candor; des-
legindu-se din aceasti lume, a fost legat in fundul tartarului, (iind
ingropat in iad. In hunea aceasta a rimas de pounini i ca pildi
pentru triditori. i un fapt atat de grozav cine ar putea crede ci s'a
sivirgit intr'o singuri zi? Piit la aceasti.Intmplare, regele Ca-
rol a navigat cu corabia sa pe vint favorabil a brizdat, dup
dorinti, cu nava sortii sale intinaul incretit al mirii. De acum
inainte destimd eel schimbicios, luindu-gi rimas bun, gi-a intors
spatele, ridicindu-se rizboaie din toate pirtde, coplegindu-i prin
multimea lor miffunea de indeplinit; 111 mai chiruia i o durere
de picoare gi de miini.

Expedifia lui Carol Robert impotriva lui Basarab Voevocl 1).

In acelagi an, in care a murit nevrednicul de potnenire
adeei in anul domnului 1330, regele gi-a adunat o mare
oaste, nu insi toati puterea sa armati, eici trimiaeee ealdati la
botarele tArii in diferite expeditii, impotriva numerogilor sii dug-
mani gi la indenuml voivodului ardelean Thoma gi a lui Dio-
nisie2). fiul lui Nicolae, nepotul lui Ivanca, s'a due in persoani,
in luna lui Septembrie, prin Severin in tara voevodului Vlahiler
Bazarad, tari care nu poate fi locuiti de un popoc neohienuit en
ea, ea si alunge din aceasti Sari pe Bazarad, sau eel putin si dea
In posesiune tara aceluia unuia dintre eurtenii trii, Cu toate ci
voevodu/ plititte intotdeauna cu credinti darea cuveniti Isfaiestat'
sale Regelui.
Acest capitol a foet tradue fi de L Lupa, Lect. din izv. ist. rons.
Dionisie, finl lni Nicolae, era comite de Bihar.

www.dacoromanica.ro
 234

Dupi ce regele a cuprins Zeurinul (Severinul) i fartireata

lui, le-a incredintat toate numitului Dionisie impreuni cu demnita-
tea de Ban. Ficindu-se aceasta, Bazarad a trimis la rege o oche
vrednici de toati cinstea ca spunk* regelui: voi, rege
1 stipan al meu, ostenit cu strnge.rea otiri, eu voiu rispLiti
osteneala voastri cu 7000 mirci de argint, i vi voiu lisa in pace 1
Zeverinul, cu toate ce se n de el, pe care acuim, cu puterea le tineti
In nninile voastre. Pe deasupra, tributul ce d.atorez corcanei voa-
sire, il voiu plti cu c.rediniti in tot anul. i nu mai putin voiu
trianite la curtea voastri pe unul dintre fiii mei, pentruca s ser-
veasci pe banii mei i pe cheltuiala mea, num.ai s v intoareeli
mndrt cu pace 1 s inconjurati prionejdia persoanelor voastre,
pentruci daci veniti i mai mult inliuntrul aril, nu veti putea
nicidecum si inconjurati primejdia. Regele, auzind acestea, cu.
mintea trufae, a izbucnit fat de soli cu urmtoarele vorbe, zican-
du-le: SI' spuneld aa lui Bazarad, ci el e pistorul olor mele i
eu, din escunziurile sale, de barbi 11 voiu scoate''.
Atunci un baron1) credincios, cu numek Danciu, comite de
Zolyom i de Liptou aa a griit regelui: cSapine, acest Bazarad se
adreseazi clitre voi cu mare smerenie i spre cinstea voastir5; pen-
tru aceasta rispundeti-i in smisoarea voastri Cu favoarea buntitii
regale i argtati-i deplin iubire i milostivire.
Regele atunci a repetat vorba de sumetie i de amenintare
pomeniti mai sus i pirsind sfaturile mai snitoase, a pornit in-
data mai departe ca apoi si dea lupia. i neputand regele i ai
e gseasci de mincare in tari necunoscuti, intre munti i dealuri
eu p5duri, au inceput si sufere in curnd de foame regek
ostaii i caii. De aceea, s'a ordonat o implicare cu Bazacrad,
accsta cuvaintul ci va asculta de ,rege i ci va da regelui i tuturor
camenilor si siguranta de a se intoarce acasi 1 va anua un
drum drept; i astfel regele se intoreea in siguranti punand te-
mein pe credinta perfidi a schismaticului.
RPgele a ajuns pe o cale oarecare Cu toati oastea sa, dar calea
aceasta era cotiti i inchisi de amandoui pinile de ripe foarte
inalte de jur imprejur i pe unde aceastil cale era mai largri acolo
Vlahi In mai multe locuri o intiriseri imprejut cu pnisci. lar
1) Baro, onis. Cuvrmtul apare mai intai pe la efirOlul sec. XII ;ti insem-
neazii otn liber i om viteaz, care merge pe cheltuiala sa Is ralzboin. Cf. Bar-
tal, Gloss, sub voce.

www.dacoromanica.ro
 235

zegele gi toti ai si negndindu-se in adevir la aga ceva, multimea

renumarati a Vlahilor sus pe rape a alergat din toate panne ti
a aruncat sageti asupra oastei regelui, care se gasea In fundul unei
cai adanci, ce nici nu se putea numi cale, ci mai curand un fel de
corabie stramta, unde din pricina inghesuelii cei mai sprinteni
cai i ostati cildeau din toate parsile in lupti. Cad din prieina
urcutului, prapastios din acea cale nu se puteau sui In contra Vla-
bilor pe nici una din ripele de pe arnandoul laturtle drumului,
bici nu puteau merge inainte, niel nu aveau loe de fuga, fiind fa-
cut'. acolo pisad, ci erau Cu totul pringi ostagii regelui ca nigte
pegti in vare ori in mreaja.
Cadeau tined i batrani, principi i nobili fira nici o deosebire. Cad
aceasta trista intamplare a tinut mult dela ziva a gasea a saptamanii
pana la ziva a doua a saptarmanii viitoare, in cari zile soldatii alegi
aga se izbeau unii de alii, 'mecum in leagan. 1) se leagna i se
scutura pruncii sau cuan se clatina trestiile de vant. ;;:i a fost aci un
cumplit derastru, cati au cazut o multime de ostagi, de principi
ti de nobili numarul lor nu se poate socoti, din ziva a tasea, in
preziva sfargitului Martin 2) gi dupa aoeea in cea urmatoare.
Au anurit acolo i trei prepositi i anume magistrul Andrei,
ptrepozitul bisericii din Alba, un barbat foarte venerabil, vice-
cancelarul maiestaf.i sale regale, fiind acoloi a pierit cu sigiliu/
regelui. Apoi Mihail, prepoz.tul din Pozsega i Nicolae, prepozitul
din Alba Transilvana. D. asemenea Andrei, plebanul din Sarus
ti cillugarul Petru din ordinul predicatorilor, bilrbat onorabil,
acolo gi-a primit paharul moutii orancene, pe.ntru ca in creerul
capetelocr lor au batut migelette cuie de lernn3).Si au fost ucigi i unii
preoti cari erau capelanii regelui. A cazut in sfargit ti o mult*Ene
nenumarata de Cumani.
Cadavre/e tutnrora, atilt ale fete/or biserice.lti, cat gi aie no-
bililor laici acolo, pe locul luptei, agte,apa vreanea de apoi a invierii
celei de ohgte. i niel macar cei rnai de aproape ai lor n'asu putut,
din cauza nvlirii dugmanilor, ea gaseasca pe cei &cutup: ai lor,
pentru ca nii s4 ingroape. Dar Vlachii au dus multi prizoni-
Cunas, leagn.
Dup calendarul catolic, episcopul Martin elide in 1105 de 11 Noembrie.
Lupta a tinut de vineri pia tnarti.
Lignei cmvi, cuie de lenut ce le-au fost btute in cap, obiceiu intre-
buintat de barbari.

www.dacoromanica.ro
 236

en, att rniti &it tki neatini i au pus m:nia pe foart.1 multe arme
i haine de pret ale tutunor eelor uti ti bani in aur gi argint gi
caz.

vase pretioase i briuri de sabie i multe pungi cu grotite late 1) i

multi oai eu ele gi cat frine ce toate le-au luat i le-au due lui B a..
zarad Voevod.
3ar regele hi schimbase insemnele arraelor sale, cu cari s'a
imbricat Desev, fiul lui Dionisie, pe care crezndu-1 Vlahii a fi
frump regele Lau omorit Cu cruzisne. i insugi regele de abia a
sciipat cu cativa ingti. C.iici au stat imprejurul regelui, ca aloe ziduri
de piatii, magistrul Danciu cu fiul sau Ladislau ti. alt.i ostagi cari
erau In serviciul personal al regelui 1 magistrul Martin, fiul lui
Berend, cari primeau asupra lor toate loviturile de sabie i de sigeti,
rumai s'i scape vieata regelui de lovitura mortii.
Cideau i imprejurul oastei, din bate pIrtile gi din multimea
clineaeci a Vlahilor, ca mugtele catri au pierdut dulceata untului
de lemn, cnd ucideau fari mili pe poporul crin i pe preotii
lor, uni ai lui Christos.
NumIrul Vlahilor ucigi acolo de Unguri numai judeciltorul
priceput din Intern a putut srt-1 aocoteasci. Regele 11113g dupl. acea-
set' intimplare a venit la Viegrad. Intr'un cuvint, eu toate ei Ungurii
au purtat aizboaie foarte marl i foarte crineene, totui aceasta li ea
intmplat i lar, ca nu cumva al se sumeteascii de multimea victo-
riilor sau, col putin, sii fie pedepsiti pentru inglmfarea lor de mai
Inainte, pentru ca el cunoascrt gi ett umilinta gi al inteleagi 612)
de mila iubirii dumnezeeti se fac cu at:it mai vrednici, era eat rah&
loviturile de indreptare ale tatilui cerresc. aid Dumnezeu tell pe
aceia ii pedepseln4 pe cari ii iubette (Nam Deus Pater lbs corrigit,
quos (Nigh).

Grossus, i. groia, monidi introdusi in UngAria de regele Carol Robert,

Un gros valora 3 crucen i salt 5 denari. Grossus latos saes minor. valora 4 gro-
gite, grossus nurior, 8 gro5ite. Cf. Ant. Barial. Gloss, sub voce,
Quatenus, Cu acesunii vorbi se incheie manuserisul cronicei pietate.

www.dacoromanica.ro
 INDI CE
Aaron 95. Anglia 77.
Aba 17, 22, 37, 38, 39, 40, 43, 49, Anianus 47, 51.
104, 105. Anna 101.
Abah 28. Antiochia 79.
Abyron 43. Anthonius 101, 102.
Accio 92. Apulia 12, 14, 24, 25, 83, 84, 98.
Achilles 82. Aquilegia 12, 13, 14, 27.
Adalbertus 24. Aquisgranensis 29.
Adriaticum mare 12. Arabia 20
Africa 2, 14, 15. Arad 88.
Agria, Agriensis 77, 87, 94, 101. Arragones, Aragones, Aragonia
Agmund 69, 75. 27, 94, 99.
Akus 22, 76, 89. Arcellauus 13.
Aladarius 15, 105. Argentina 10, 29.
Aldaricus 11. Armeni 27.
Alamania, Alemania, Alamanicus Arnoldus 26.
7, 14, 15, 24, 26, 28, 36, 90, 94. Arpad 18, 19, 20, 21
Alani 4, 5. Assenech 3.
Alba, diferite, Albensis, 21, 32, 33, Assirii 15.
35, 40, 44, 45, 46, 51, 52, 53, 57, Asya 2, 5.
67, 73, 83, 86, 90, 93, 94, 95, 101, Atha 54.
102, 104, 105, 106, 111. Atyla, Atila 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14,
Alexandria 14. 15, 16, 17, 18, 19.
Alexander, diferiti 3, 107. Augusta 27, 28.
Almasus 79. Austria, Australes 8, 38, 39, 45, 46,
Almus, diferiti 18, 19, 77, 78, 79, 91, 96, 97, 100.
80, 81, 82, 86, 88.
Alpra 96. Babilon, Babilonia 3, 95.
Alprozuri 5. Bacia 66.
Alpes 18. Bachy 68.
Altinburg 25. Bachienses 58, 64.
Amanus 2. Bacon 51.
Amorrei 21. Bagen 105.
Andreas, Endre, diferiti 21, 25, 26, Balatun 22, 47, 51.
27, 35, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, Bankban 94, 95.
51, 55, 90, 94, 95, 99, 100, 101, Bani pons 17.
106, 111. Baratzlaus 38,

www.dacoromanica.ro
 - 238 -
Barbancia 29. Bokon 73, 81.
Bartholomeus 95. Bolug 18.
Bascardia 5. Bondofard 18.
Basilea 10. Bonifacius 100, 102.
Bator, Batur 55, 90. Bor 18, 22, 94.
Bavaria, Bavari 24, 28, 37, 38, 40, Borich, Borichiom 81, 88, 89, 90,
91, 102. 92, 93.
Bazarad, Bazaraad 108, 109, 110, Boron 86.
111. Bororich 86.
Beatrice 105. Bors 59, 87.
Bechei, Bechey 75, 108. Borsua 73.
Beel 45. Bostricus 44.
Beginae 97. Both 82.
Beke 102. Bothond 30.
Bela, Beela, diferiti 21, 25, 26, 35, Boyoth 26.
41, 42, 43, 46, 47, 48, 49, 50, 51, Bozniensis 101.
53, 82, 86, 87, 88, 90, 91, 94, 95, Byhor, Bihor, Byhoriensis 55, 61,
96, 97, 99, 100, 101, 106. 65.
Beliud 21. Bykas 62, 63.
Beier 18. Bracta 17.
Belus 43. Bractani 11.
Bendekuz 6, 8, 16, 18. Bramburgenses 97.
Benedictus 33, 82, 95, 102. Britania 77.
Beneta 44, 45. Brixa 14.
Dereg 105. Brundisium 83.
Bereka 4. Bua 42.
Berend 18, 110. Bud 89.
Bertramus 27. Buda, diferiti, Budensis 6, 8, 11,
Besprem 17. 33, 35, 37, 42, 68, 96, 97, 100, 101,
Bessi 6, 18, 27. 102, 103, 107.
Beuscite 11. Budli 18.
Bewinde 10. Budavara 12.
Bezen 84. Bugar 60.
Beztricus si Vestricus 45. Buhna 42.
Beztur 18. Buken 18.
Bihor i Byhor 55, 61, 65, 75, 76. Bulchu 18, 28.
Bisseri 57, 58, 68, 69, 84, 91. Buldi 44, 45.
Bissi 7. Bulgari, Bulgaria 17, 28, 30, 32,
Bizancia 10. 33, 57, 58, 74, 85, 97.
Bizancium 39. Burgundi, Burgundia 28, 36, 39.
Bobuth 39, 67. Buzad 26.
Bodohot 47. Buzias 57, 60.
Bodrog 77.
Bodus 73. Calabria 14.
Boheni, Bohemia, Bohemicus 22. Calman 83.
27, 35, 37, 39, 41, 46, 51, 55, 62, Cam 2, 3, 4.
64, 65, 66, 67, 76, 77, 78, 83, 84, Campania 25, 27.
96, 97, 100, 101, 105. Capadoces 3.
Boiotha, Boyoth 26. Caputstria 12.

www.dacoromanica.ro
 - 239 -
Carantani 54. Crumhelt, Crutnheld, Crumhel-
C,arinthia 12, 27. dinus 15, 16, 17.
Carniolia 27. Cumani (Cuni), Cumanicus, Cu-
Carolus, Carulus, Karolus 28, 101, mania 6, 7, 18, 27, 42, 57, 96, 97,
102, 104. 98, 111.
Carobertus 100. Cund 22.
Caserta 25. Cuni (Kuni), Cumani 55, 56, 57,
Cassa 104, 105. 73, 74, 75, 76, 79, 87, 93.
Cathalaunia, Cathalauni 11, 12. Cupan 22, 24, 25, 31, 31.
Cato 14. Cupchech 98.
Catona 14 Cus 4.
Cecilia 90. Cusen 76.
Celestinus 6. Cusyd 22.
Cesumaur, Cezumaur 8, 10. Cydua 98.
Chaba 15, 16, 17, 18. Cylices 3.
Chaak, Chak 21, 26, 103.
Chakvara 21. Daci 11.
Chalon 10. Dalmatia, Dalmatienses 7, 12, 54,
Chenad, Chanad, Chanadensis, 72, 73, 80, 83.
Chanadinus 18, 39, 42, 45, 101, Dama 18.
102. Daniel 96.
Chanaan, Chananei 3, 21. Dani 8.
Chele 6 Danubius 7, 11, 15, 19, 20, 21, 24,
Chigla 16. 28, 38, 44, 45, 46, 47, 65, 66, 68,
Chour 81. 69, 74, 76, 102.
Chus 3. Dathan 43.
Ciz 86. David 47, 55, 84.
Clara 108. Demes 53, 81, 82.
Clemeus 104., Demetrius 101, 104, 105.
Clementia 100. Dencia 5.
Colocensis 101. Dentos 6.
Colomanus, diferiti 25, 55, 75, 77, Deodatus 24.
78, 81, 83, 84, 88, 92, 94, 95, 99. Deseu 111.
Colonia 11, 12, 38. Desiderius 54, 71.
Comes 25. Detricus 7, 8, 10, 15, 16.
Concordia 14. Devecher 42.
Constancia 10, 94. Dobuka 55.
Constantina 86. Dominicus 101.
Constantinus 18, 86. Don 5, 8, 12.
Constantmopolis 17, 30. Donch 109, 111.
Copulch 75. Draco 82.
Corardus, Corrardus 25, 27, 28, 77, Dule 4.
92. Dun 3.
Corosmenia, Corosmini 5, 16, 17. Dyonisius 108, 109, 111.
Cosma 85.
Cothoid 63. Eberhardus 27.
Cracovia 90. Eccylburg 12.
Cremona 14. Ed 16, 17, 18.
Croatia 72, 73. Edemen 16.

www.dacoromanica.ro
 240

Ega 95. Francio 2, 3.

Egyptus, Egiptii 3, 15. Frank 60.
Eggrus 95. Fredericus 25, 94, 96.
Egiruch 35. Frigia, Frygia 7, 12,
Ekhardus 29. Frisones 11.
Elena 88. Fulbertus 86.
Eleud 18, 19.
Elysei 3. Gaab 90.
Elyza 3. Gabriel 92.
Elyzabeth 94, 95, 106, 107. Gadira 2.
Emericus, Ermericus 31, 33, 34, Galathe 2.
73, 94, 101, 108. Gallia, Gallid 2, 11, 22, 29.
Endre, Andreas 41, 42, 43. Gebarth 47, 48.
Enee 4. Gelasius 17.
Engadi 8. Georgius 47, 59, 61, 63.
Eolides 3. Gregorius 25, 26, 27.
Erdelw, Erdeelw 16, 17, 19, 21, 31, Gentilis 103.
32, 102. Gerardus 39, 44, 45, 55.
Erney 61, 64, 66, 67. Germania, Germanicus 7, 10, 12,
Escembu 75. 15.
Esth, Esthensis 99. Gertrud 36, 94.
Ethei 18. Gervasius 93.
Ethela, 6, 18. Geur, Geurinum 47, 54.
Ettyopia, Ethyopes 3, 5. Geycha, Geysa, diferiti duci
Ethul, Etul 5, 12. regi 6, 9, 21, 23, 24, 25, 26, 27,
Eucius 10. 30, 31, 32, 42, 47, 49, 53, 54, 55, 56,
Eunodbilia 18. 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66,
Europa 2, 5. 67, 68, 69, 70, 72, 77, 78, 87, 88,
Emila 3. 90, 93, 94.
Euila 3. Godin 101.
Euilat 4. Golgata 22.
Euzem 79. Comer 2, 3.
Goron 24.
Fabianus 54. Gothfridus 27, 38.
Fantiska 55. Gotti 8, 1L
Farkas 18. Gozzilo 38.
Felicianus 107, 108. Grak 79.
Ferraria 14. Greci, Grecia 3, 15, 16, 17, 27, 30,
Ferlorum payer 40. 33, 57, 58, 59, 60, 74, 85, 86, 87,
Ferteu 68. 92, 96.
Firmanus 98. Guilermus 25.
Flandria 11. Guncel 91.
Flangres 39. Gurk, Gurke 92, 105.
Folcus 89. Gwth 25.
Forum Iulii 14, 28. Gyod 44.
Franci, Francia 3, 11, 25, 26, 28, Gyula 21, 22, 31, 32, 33, 56, 107
48, 77, 85, 92, 93.
Francigene 2. Haab 101.
Francio 2, 3. Hadoch, Hodold 26.

www.dacoromanica.ro
 - 241 -
Haram 86. lspani, Ispania 26, 27, 77, 99.
Harriad 105. Israel 3, 72.
Haymburg, Heinburg 24, 96. Istria 75.
Hedrich 24. Italia, Ytalia, Italicus 7, 14, 27,
Hendrea, V. Andreas, 53. 28.
Henricus, Herricus 25, 37, 47, 49, luanca 63.
100, 101, 102. ludas 63.
Herfold 26. Iudei 103.
Hermanus 26. luan, Iwan 87.
Hernistus 25. Atla 80.
Hernuh 69. Julianus 90.
Hismaelita 27. Julius 101.
Hoholt, Hohold 26. Juriani 5.
Honorius 15, 16.
Hood 97. Kadar 6, 18.
Hostiensis 102. Kadicha 6, 8, 15, 38.
Hung 17. Karasu 86.
Hungaria i Hungari de mai mul- Karinthia 33.
te ori. Karolus, Carolus, Karulus 98, 100,
Huni 4, 7, 8, 10, 11, 12, 14, 16, 17, 103, 105, 106, 108.
18. Kasmerius 105.
Hunor 4, 5, 18. Kazar 58.
Hunt 31, 24. Kean 21, 32, 33.
Hyspania 3. Kear 18.
Hyster 3. Keysla, 26, 33, 34, 35, 36.
Keled, Keleed, 18, 25, 26.
lacobus, diferiti, 55, 99, 101, 105. Kelenfeld 44.
Taco 82. Kemey 62, 6.3
ladra 12. Kenesich 107.
Jako 24. Keres 76.
Ian 58. Kereszeg 98.
lancha 109. Kestelci 61.
Ianus 43, 84. Keve, Kewe 6, 8, 15, 18, 61.
Japhet 2, 3, 4, 18. Kezumaur 17.
Iauan 3. Kokos 15.
Iaurimum, Iauriensis 24, 31, 40. Kopay 108.
Jeronimus 2, 3, 4. Korokou 76.
Igfan 62. Krul 75.
Iherosolima, Ierosolima 79, 80. KuIan 21.
95. Kulche 18.
Ilia 60, 79. Kund 19.
Illiricus 23. Kuni 80.
India 5. Kuppan 79.
Insula Magna 97. Kusid 19.
Iohannes, diferiti, 89, 100, 101, Kutesk 73.
103, 104, 107. Kynesua 53.
Iosephus 2. Kyo 18.
losua 97. Kyquinius 25.
Irchania 5. Kyrielays 56.

www.dacoromanica.ro
 - 242 -
Kysceti 24. Maiorica 27.
Ky-tani 5. Mandula 98.
Mangali, Bilangalla 5, 96.
Laclizlaus, diferiti, 21, 25, 26, 30, Mantua 14.
33, 35, 42, 46, 47, 49, 56, 57, 58, el, Marcellus 78.
62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, Marchart 61, 66.
71, 72, 73, 74, 75, 76, 78, 80, 85, Marcianus 17.
88, 93, 94, 97, 98, 99, 100, 101, Marcus, Mark 77, 82.
102, 103, 104, 105, 106, 107, 111. Margaretha, diferite .25, 52, 95, 98.
Lampertus 47, 62, 63, 89. Maria Magdalena 90.
Lama 7Q Maria diferite 96, 100, 105, 106.
Lapus 55. Marcocl 68.
Latinus 8, 13, 27, 36, 62, 66. Marinus 11.
Laurencius 79. Marrochia 10.
Lays (Ludwicus) 106, 107. Martellus 100.
Lazari Martinus, diferiti, 31, 82, 47, 55.
Leel 18, 22, 23, 29. 61, 63, 65, 66, 103, 111.
Leo 14, 01. Martunherman 103.
Leopah 27. Matheus 79, 80, 100, 104, 106, 197
Leventa 18, 21, 35, 42, 43, 44, 45, Masticon 10.
46, 50, 55, 108. Mazecab 3.
Leviatam 82. Medi 3, 8.
Leytah 23. Mecliolanun 14..
Linthar 28. Meotyda 4, 5.
Liptou 109. Meger 61.
Litua 12. Menfeu 40.
Lodomeria, Lodomerius 42, 93. Merania 27.
Lodovicus 93, 05. Mersa 25.
Lombardia 28, 29. Meses 5-5.
Longobardia, Longobardus 7, 12, Mesoch 3.
13, 14. Messiani 17, 22.
Lorandus 97. Metensis 29.
Lotoringienses 29. Meysie, Meysnensis 26.
Luchumburg 105. Mezarin 3.
Lucia 105. Michael 26, 27, 30, 105, 111.
Lugdunum 10. Mike, Myke 18.
Lipuensis, Lippua 106. Mikolch 15.
Luxorium 10. Minorica 27.
Lytuani 1/. Minosloy 93.
Miramommona 10, 11.
Macedonia-Machedonia-Mace- Mircode 79.
donicus 5, 7, 12, 86. Misca, Miske 18, 32.
Machabei 59. Misnensis 27.
Macrinus 7, 8. Modestus 105.
Made/ 3. Mogor 5.
Magari 4. Monoch 79, 80.
Magog 3. Monopolis 83.
Magor, Magori 4, 8, 18. Monorod 65, 66.
Magoria 5. Moravia 27, 96, 97.

www.dacoromanica.ro
 - 243 -
ALforov a 101. 11, 18, 19, 20, 21, 22, 28, 24, 25,
Morua 49. 26, 27, 28, 45, 95, 101, 193. 1C4.
Morot, Moroth 17, 47. Papya 13.
Mortundorf 26. Parentia 12.
Moysi 21. Paris 2, 3.
Moynolth 89. Parisani 83.
Myksa 90. Patavi, Patavia 80, 81.
Murthmtir 45. Paulus, diferiti 3, :3, 82, 86.
Musun 45, 51, 54, 66, 67, 68, 69. Paznan 24, 31, 85.
Pelis, Pelys 82, 95.
Nandorfejervar 57. Pergamum 14.
Neapolis 100. Persida 14.
Nemproth 3, 4, 18. Pertoldus (Bertoldus) 29.
Nicota 59. Pesth 44, 68, 98, 102, 104.
Nicolaus, diferiti 48, 50, 89, 101, Petergozdia 83.
102, 104, 105, 107, 109, 111. Petovia 38.
Nitria, Nitrienses 35, 65, 69. Petronella 103.
Noe 2, 3, 4, 18, 21. Petrud 62, 63.
Nog 63. Petrus, diferiti 25, 33, 36, 37. 38,
Nona 12. 40, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 49,
Noricus 39. 54, 63, 64, 68, 78, 80, 8.3, 95, 104,
Normani 11. 105, 111.
Nova civitas 96. Peturmanus 102, 163.
Novum castrum 43, 55. Pezli 37.
Nurumburg 26. Philippus 97, 98.
Nyr 22, 55, 61. Phit,onici 13.
Nys 60, 61. Phut, Phuth, Phutens 3.
Pincis 100.
Praga, Pragensis 77.
Obus 59. Praedicatores 102, 111.
0(v)buda 12. Priamus 2.
Oldamir 97. Protasius 93.
Oliverus 25. Pruteni 5, 11.
Omodeus 100, 104, 105. Poch 90.
Ompud 18. Pola 12, 75.
Opour 30. Poloni, Polonia 17, 25, 27, 41, 42,
Opus 18, 55, 63, 64, 66, 69 46, 47, 50, 51, 53, 62, 76, 77, 78,
Orlamundus 83. 83, 85, 90, 105, 106.
Orsova 83. Pomorani 41.
Osul 56. Ponch 100.
Ottho, Otto, 62, 63, 64, 67, 77, 89, Porch 101, 105.
102, 103, 104. Pozoga 111.
Otiunarus 18, 82, 86 Poson 47, 67, 68, 70, 73, 90, 92
Othocarus 96, 97, 101. Potentiana 7, 15.
Poth 25, 51, 68.
Padua 14, 28. Potokensis 107.
Paganti 75. Pyrisk 85.
Pamphylia 7, 12.
Parmonia 3, 6, 7, 8, 11, 12, 14 16, Quinqueeclesiae 46, 54.
www.dacoromanica.ro
 - 244 -
Raba 40. Scepsenses 101, 104.
Rabcha, 38, 39, 40, 61, 97. Scirc 5T.
Racus 64, 104. Scithia, Scythia, Scyticus 2, 3, 4,
Radi 32. 5, 6, 7, 8, 13, 16, 17, 13, 19, 21,
Radoan 60. 22, 23, 29.
Rapolt 90, 92. Scemen 18.
Rasdi 43. Sclavi 17, 32, 33.
Ratispona 25, 29, 41, 48. Sclavonia 75.
Ravenna 14, 99. Sebastianus 54.
Realth 13. Sebe 108.
Romenses 11. Sebus 37.
Remigius 106. Segusa 29.
Regiona 14. Sem 2.
Renus, Rhenus, Rhenenses 10, 11, Sempte 69.
22, 27, 29. Senones, Senonienses 29.
Rhodanus 10. Seo 88, 89, 96.
Riphei 5. Seon 21.
Robertus 84, 10. Sentapolug 77.
Rodolphus 100, 101. Sages 104.
Romani de mai multe ori. Servia 85, 87, 104.
Rosacium 45. Setephel 86.
Ruscia 42, 61, 62, 76, 79, 80, 81, Severinus 24.
82, 83, 84, 90. Seyo 22.
Rutheni, Ruteni, Ruthenia 7. 16, Sibies 3.
46, 47, 76, 79, 88, 90, 93, Ei. Sibilia 10.
Sibinicum 15.
Saar 23. Sicambria, Siccambria 3, 7, 10, 11,
Saba, Sabei 3. 12, 17.
Sabaria 7, 13. Siccan 3.
Sabatha, Sabateni 3. Siculi 91.
Sabina 44. Sigilbertus 4.
Sacana 3. Sigismundus 10, 36.
Salomon, diferiti 1, 2, 25, 47, 48, Sophia 48, 49, 87.
49, 50, 51, 52, 53, 54, .5, 56, 59, Simad 89.
60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, Sim5i-arg 19.
69, 70, 71, 72, 73, 74, 77, 84. Simigium, Symigium 68.
Salona 12. Solt, Solth 83, 84.
Salvator 61. Spaletum 12.
Samberg 26. Sthepanus, diferiti 21, 24, 26, 27,
Sambuk 25. 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 41,
Samson 84. 42, 44, 53, 73, 80, 83, 84, 85, 86,
Saraceni, Sarraceni 27, 59. 87, 88, 91, 93, 94, 95, 96, 97, 99,
Sardona 12.
101, 104, 105, 106.
Sarolt 21, 31.
Sarus 40, 104, 111. Stiria 12, 27, 69.
Sampson 89. Stoph 25.
Saul 87, 90. Strigonium Strigoniensis 31, 61,
Saxonia, Saxones 22, 27, 28, 91. 94, 96, 97, 101, 103.
Scenia 12. Strozburg 10, 29.
www.dacoromanica.ro
 245

Suevia 23, 25, 27, 28. Troia, Troiani 3, 13.

Suprunium, Supruniensis 39, 58. Tubal 3.
Susdali, Susdalia 6, 7, 18. Tulna 8, 38.
Sycilia 2, 100, 106. Tunisia 27.
Syculi 84. Turda 6, 18, 89.
Syma 82. Turingia, Thuringia 11, 26, 95.
Symigium, Symigiensis 24, 31. 89. Tyhon 47, 51.
Symon 26, 27. Tyodor, Tyodorius 89, 90.
Syria 2. Tyras 3.
Sytiaten 44. 'ryscia, Tiscia 7, 8, 10, 17, 40, 51,
63, 64, 75, 79, 89.
Talna 87.
Tanay 2. Ugeg 18, 19.
Tarnukwolg 7. Ugra 77.
Tarsia 3, 5. lJgrinus 100.
Tartari 96, 98, 105. Ultrasilvanus 75.
Tata 17, 24. Umsoer 75.
Tatar 87. Ung 73.
Tatun 46. Ungari, de mai multe ori.
Taurus, Taurinus 2, 29. Uros 87, 92.
Temes 75, 78, 79. Urosa 84.
Terralaboris 14. Urricus 28.
Terrestrina 12. Urs 22.
Tervisium 14. Ursula 11.
Teutonia, Theutonia, Theutonicus
12, 15, 17, 19, 24, 28, 36, 37, 47, Wach 64.
49, 51, 61, 64, 66, 68, 69, 70, 76, Vacia, Vaciensis, 63, 64, 68, 70, 71,
81, 84, 91, 82, 105.
Thana 18. Wag 69.
Thanay 4. Valens 6.
Tharsus, Tarsus 3. Varad, Waradini, Waradiensis, 57,
Themesvar 105. 61, 76, 78, 83, 87, 101, 105.
Thogata 5. Varkun, Warkun, 50, 79.
Tholosanus 11. Vata, Vatha 43, 44, 55, 61, 82.
Thomas, diferiti, 89, 95, 97, Vazul 30, 34, 35, 37, 46.
103, 105, 109. Wazunburg 24.
Thocoyd 75. Vecellinus 24, 63.
Thoroyd 64. Wele, Wela, 6, 8, 15.
Thuringi, Turingi, Thuringia 23, Vencellinus, Vencillinus 31, 32.
27, 28. Venceslaus 100, 101, 102, 103, 112.
TIcinus 13. Venecia, Venetia, Venetus, Vene-
Toxun 6, 9, 18, 22, 27, 30, 46. tensis 13, 36, 45, 49, 83, 99.
Toyzlou 37. Werbulchu 22.
Traces 3. Vercellinus 28.
Tragura 12. Vernerius 102, 103.
Transilvanus 32, 73, 75, 104, 111. Verona 7, 10, 14, 16.
Traysama 38. Werteshege 49.
Trenchen, Trinchinus 55, 104, 107. Vesprimiensis, Wesprimiensis 31,
Treurensis 29.
www.dacoromanica.ro
 246 -
Westnempti 449. Zadriensis 80.
Vestricus Bestricus 45. Zadur 80.
Veysinburg 40. Zala 47, 61.
Vid, Vyd, Wyd 25, 58, 60, 61, 62, Zalankemen 57.
64, 65, 67. Zambur 18.
Vienna 8. Zamur 18, 45.
Vylac 100. Zava 57, 58.
Villelmus, Willermus, Wyllermus, Zazholm 7.
38, 51, 62, 68, 77. Zekul 16.
Voytech 47. Zelice 47.
Vises 37, 42. Zelyz 55.
Viscardus 84. Zemein 6.
Vyssegrad 73, 106, 107, 112. Zemlen 94.
Vitalis 90. Zemlin 78.
Vitus 105. Zetuim 109.
Vlachi, 12, 16, 17, 109, 110, Zigetfeu 66.
111, 112. Zimgota 65.
Volphgerus 24. Zoard 14.
Vasos 90. Zoboleh, Zoboley 21.
Voylach 47. Zolio 109.
Wlta 29. Zolomerus 54, 72, 73.
Vratizlaus 27. Zoltan 18, 32.
Vros 47. Zomus 55.
Vrosa 82. Zonuc-Zonunc 44, 45.
Zorard 14.
Yadra, ladra 12. Zounuk 62.
Ydropolis 30, Zothmund 47.
Ysnacum 11, 22. Zuard 22.
Yspania, Ispania 11, 25, 27. Zuatapolug 17, 19, 21, 97.
Ytalia, Italia 13, 99. Zug 57.
Zugzard 53, 61, 71.
Zaah 107. Zulta, Zultan 18, 68.
Zaar v Ladizlaus 25. Zyrind 31.
Zacharia 18.

www.dacoromanica.ro
 CUPEINSUL Pag.

Prefati www.

Avant-Propos IX
introducerea XXI
I. Istoricul manuscrisule, --- XXI
Descrierea i caracterizarea cronicei pictate XXIII
Filiatiunea dintre Chronicon picturn i alte
cronici XXVI
Romftnii in cronica pictat XXVIII
Concluzii XLIX
Textul latin 1
Traducerea
Cronica pictatA dela Viena 4 113
Prologul Cronicei Ungurilor 113
I. Prima origine a Ungurikir dupA si Anta Scrip-
tura 114
IL Prima origine a rspindirii Ungurilor in
Orientul Sciiei 117
Prima intrare a Ungurilor in Pannonia 119
Alegerea lui Atyla ca rege al Ungurilor
si victoria acestui monarch 122
Continuarea povestirii 123
Fuga popoarelor 126
Cucerirea cetatii Aquilea de Atyla 126
Originea Venetienilor 127
Devastarea Germaniei 127
Casatoria regelui Atyla 123
Prologul despre a doua intrare a Ungurilor
despre intamplrile fericite i neferi-
cite ale lor 132
Alegerea celor sapte cipitani 133

www.dacoromanica.ro
 248
Pag.

XIII. Primul comandant 133

XIV. Al doilea comandant 136
XV. Al treilea comandant 136
XVI. Al patrulea comandant 136
XVII. Al cincilea comandant 136
XVIII. Al aselea comandant 137
XIX. Al aptelea comandant 137
XX. Neamul lui Tata 133
XXI. Neamul fillor lui Hedrih 139
XXII. Neamul lui Vecellinus care a venit din
Germania 139
XXII. Neamul lui Hunt 0 Paznan ...
139
.
Neamul lui Poth 140
Neamul lui Oliver 0 Ratold 140
XXV. Neamul lui Herman din Alamannia 141
Neamul lui Buzad 141
Neamul Keled 141
Neamul lui Symon 0 Michael 141
Intrarea diferitelor popoare 142
Recapitularea faptelor petrecute in tim-
pul ducelui Toxun 142
Devastarea Bulgariei de Unguri 143
Moartea cApitanilor Leel si Bulchu 143
Infrangerea Grecilor de Unguri 145
Na0erea lui Stefan cel Sf Ant, primul
rege al Ungurilor 146
Lupta sfntului rege Stefan impotriva
ducelui Cupan 14'7
Lupta regelui Stefan cel Sf Ant, im-
potriva lui Gyula, ducele Transilvaniei 143
Al treilea r6zboiu al regelui Stefan
cel Sfnt, impotriva ducelui Kean 148
Zidirea de catr regele Stefan cel
Sfant in Buda Veche a unui templu pen-
tru canonici 149
Digresiune 150
Moartea ducelui SI. Emeric 0 orbirea lui
Vazul 150

www.dacoromanica.ro
 249

Pat
Moartea fericitului rege Stefan i inmor-
mfintarea sa la Alba 152
Cruzimea regelui Petru 153
Fuga lui Petru i alegerea lui Aba 158
Sosirea impAratului in Ungaria in contra
lui Aba 155.
Intoarcerea impAratului in Ungaria 158.
Ducele Bela numit Benyn 159
Moartea regelui Petru 163
Incoronarea de Unguri a regelui Andrei 161
Regele Teutonilor 16S
Incoronarea lui Solomon in timpul vietii ta-
Vlui su, regele Andrei 168
Fericita incoronare de rege a lui Bela 170
Sosirea impAratului cu ginerele sal, re-
gele Solomon 173
Lipsa de copii a regelui Solomon 0 a fra-
telui sau David 171
Devastarea Ungariei de Cumani 175
Sosirea Peceneg,ilor In Ungaria 177
Vrajba dintre rege principi 180.
Impcarea lor 181
Incoronarea lui Geysa ca rege 189,
Sosirea impratului 19
Fuga lui Solomon 192
Incoronarea ca rege a lui Ladislau cel
Sfnt 193
Invazia In Rusia 198.
Construirea bisericii din Oradea 0 moar-
tea regelui Ladislau 199
Moartea regelui Ladislau i incoronare.a
ca rege legitim a lui Coloman, fiul lui
Geysa 200
Cldirea biserici din Demq 203
Orbirea ducelui Almus 0 a fiului sAu 204
Incoronarea de rege a lui Stefan, fiul
liti Coloman 206

www.dacoromanica.ro
 250

P.

Incoronarea ca rege legitim a lui Bela

cel Orb, fiul lui Almus cel Orb 210
Incoronarea lui Geysa ca Rege 213
Trecerea impAratului Conrad prin Un-
gana spre Ierusalim 215
Incoronarea lui Stefan 216
Stefan usurpA coroana pentru sine 216
Incoronarea lui Bela al III 217
Incoronarea lui Emeric 217
Incoronarea lui Ladislau al II-lea 217
Incoronarea de rege a lui Andrei, ta-
tAl sfintei Elisabeta 217
LXXIX. Plecarea lui Andrei la Ierusalim 218
Incoronarea regelui Bela al IV 219
Prima sosire a TAtarilor 219
RAzboiul cu Othocar 219
Biciuirea poporului 220
Incoronarea lui Stefan, fiul lui Bela 220
Incoronarea de rege a lui Ladislau,
fiul lui Stefan 221.
A doua invazie a Tfitarilor 221
Sosirea delegatului Firmanus 222
Omorul regelui Ladislau 229
LXXXIII. Sosirea in Ungaria a ducelui Andrei
din Venetia 222
Introducerea in Ungaria Inca de co-
pil a lui Carol de catrA cAtiva baroni ai
tArii 224
Introducerea in Ungaria a principelui Ven-
ceslav din Boemia 224
Regele Venceslav se intoarce in patria sa,
adecA in Boemia 225
Excomunicarea fAcutd de pap impotriva
preotilor din Buda 223
Introducerea in tara ca rege a lui Ottho 226
GAsirea coroanei 227
Venirea in Ungaria a Cardinalului Frate
Gentilis 228

www.dacoromanica.ro
 251

Lupta de lAngl Kassa a regelui Carol #

a alor si In contra lui Matei # a fiilor
lui Omodei 229
Moartea doamnei Maria, prima sotie a
a regelui Carol 230
CAatoria regelui Carol cu Elisabeta 230
Fundarea mAngstirii din Lipova 230
Nasterea lui Ludovic 230
Nasterea principelui Andrei 231
Felicianus rfineste pe regina Elisabeta 231
Expeditia lui Carol Robert bnpotriva lui
Basarab Voevod 233
LIndicele 237

www.dacoromanica.ro
 DIN PUBLICATIUNILE AUTORULUI

Mitologia greco-roman in lectura ilustratii, 2 vol. cu ilustra-

tiuni si plaaisii
Legende i pove.,vti antice, cu stampe si ilustratiuni.
Monografia Drastorulvii-Silistra, ea hirti si ilustratluni.
Cettoti qi raye greco-ronuxne in noul teritoriu al Dobrogei, eu
o hart ilustratiuni.
R,omanica (Tablele cerate, Insula erpilor, etc.) studii istorice,..
filologice f,d archeologice, cu o harti, si ilustratiuni.
Vieaf a si opera /ui G. Lazfir (in colaborare).
Basarabia, privire istoria.

Versificafiunea latid, Prosodia si Metrica.

Istoria literaturii latine, Antologie i Crestomatie.
Studii pedagogice, Limbile clasice in invittilmantul secundar
metodica lor.
gi secwizarea Romdnilor.
Sicules et Rowmains, Un procks de dnationalisation.
Date privitoare la maghiarizarea Romem' ilor.

Plinius, Corespond,enta Cu Impiratul Traian, traducere.

Apuleius, Amor i Psyche, cu ilustratiuni, traducere.
Lucian, Toxaris sau Prietinia, traducere.
Cicero, Discursul pentru Archias, traducere.

INST. DE ARTE GRAFICE (13IICOVINA) I. E. fOROUTIU, BUCIIREFIV

www.dacoromanica.ro