Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
A Fisa lucrarii 1
B Cuprinsul lucrarii 2
4 Aplicatiile RE 11
5 Concluzii 13
1
[1]
Principiul Reverse Engineering
Definitie :
Originea reverse engineering-ului provine din industria japoneza , care folosea acest
proces pentru cresterea productiei in conditiile unei concurente mari a produselor si evitand
astfel efortul intampinat la designul original.
De regula, cele mai multe procese de RE pot fi folosite fara realizarea propriu-zisa a
unui prototip.
Solutia :
- realizarea unei masini de masurare tridimensionala pentru palparea suprafetei care
trebuie copiata ,insotita permanent de un software de prelucrare a informatiilor / datelor . Aceste
informatii sunt de altfel date digitale care vor fi semnale de intrare pentru prelucrarea in softuri
de tipul CAD CAM.
2
E.J Birne, in anul 1992 a pus bazele Fundatiei Conceptuale a Soft-urilor pentru Re-
Engineering si a definit directiile care complementeaza ingineria traditionala (directa), conform
diagramei de mai jos :
De altfel prin cele doua metode de inginerie se poate observa gradul de abstractizare
a problematicii realizarii conceptelor de analiza, design si modalitatea realizarii produsului :
3
Model de realizare a unui produs cu o masina de masurat coordonate
Aparatura :
(CMM) from FARO® Technologies Inc.
- asigura acuratetea desenelor tehnologice in formatul dorit de catre utilizator :
2D: .slddrw, AutoCad.dwg, dxf or .jpg, .pdf, .tif...
3D: .sldprt, .iges, parasolid, ProE.prt, STEP, ACIS
Pasul nr.3 – se creaza desenul complet folosind ultima versiune a soft-ului Solidworks
iar forma finala a desenului tehnologic se alage in formatul dorit (2D sau 3D)
4
Astfel , pot fi definite 3 etape in procesul RE :
[2]
Nevoia de Reverse Engineering
Desi pare oarecum sfidatoare, aceasta idee de a studia, demonta , masura si culege
toate informatiile despre un produs deja existent criticat de multi specialisti un „furt de
inteligenta”, reprezinta numai o viziune cu totul subiectiva si restransa din toate punctele de
vedere.
Nu se are in vedere si avantajul pe care producatorii de bunuri comerciale il au in
procesul de remodelare si studiere a produsului in toate variantele acceptate de piata tot mai
mult interesata de marfuri cu calitati noi si parametri indiscutabili superiori la preturi din ce in ce
mai mici.
Sunt avantaje indiscutabile pentru „obiectele” sau starile materiei fara o geometrie
definita (plante , corpul uman, creatiile naturale....) in studiul si modelarea 3D . Inceputurile
modelarii geometrice din anii `60 si `70 odata cu implementarea soft-urilor CAD nu prevedeau
asemenea optiuni sau posibilitati, dar odata cu dezvoltarea sistemelor de prelucrare a
informatiei / datelor precum si dezvoltarea tehnologica a electronicii de varf au permis in final
abordarea problemei din cu totul alte puncte de vedere.
Spre exemplu, orice desen tehnologic ar exista, tot nu se va conforma intrutotul
produsului final dorit de catre producator, vor exista neconcordante , erori de fabricatie..s.a.m.d.
datorita unor cauze mai mult sau mai putin legate de soft-ul de design utilizat, de posibilitatile
acestuia, de pregatirea designer-ului, etc.
Sau, abordand problema din alt unghi de vedere, se poate vedea cat de usor se
poate „regandi si fabrica” un produs care nu mai are documentatia originala, fie ca e distrusa,
incompleta, necorespunzatoare noilor cerinte tehnologice , etc.
Sau, cat de eficient ar fi ca pentru un designer sa existe posibilitatea de a „crea” el
insusi ceea ce numai natura poate oferi, prin biodiversitatea ei desavarsita, pentru care nici un
software nu ar avea o solutie eficienta.
5
RE este foarte comun in diverse domenii precum ingineria de software, constructiilor
de masini, produse de consum, microprocesoare, chimica, electronica, design mecanic etc........
Nevoia de a utiliza un soft CAD in situatiile de „free forme” poate deveni uneori
imposibila deoarece nu exista certitudinea ca modelul creat este intradevar 100% cel dorit de
catre designer.
Un alt motiv care impune RE este de a comprima timpul necesar dezvoltarii
produsului, necesar supravietuirii producatorului pe o piata din ce in ce mai agresiva si
competitiva, iar fara dezvoltarea acestuia esecul este din start previzibil.
Desigur :
Producatorul original al unui produs nu mai produce acel produs, iar piata il doreste;
Nu exista documentatia adecvata a desenului original;
Producatorul original nu mai exista, dar cerintele clientilor pentru produs / subansamble
raman valabile;
Designul original si documentatia s-au pierdut ori nu a existat niciodata;
Cateva caracteristici negative ale produsului trebuiesc eliminate;
Uzura excesiva poate indica locul unde un produs poate fi imbunatatit;
Imbunatatirea calitatilor unui produs utilizat pe termen lung;
Analiza caracteristicilor pozitive si negative ale produsului;
Explorarea unor metode noi de imbunatatire a performantelor;
Modelul CAD original nu este suficient pentru a sustine metodele curente de fabricatie;
Dezvoltarea unor produse cu calitati mai bune;
Furnizorul original nu mai este capabil sau nu doreste sa ofere piese si subansamble de
schimb;
Fabricantii care ofera echipamentul original nu doresc sau cer preturi exagerate pentru
piese de baza;
Imbunatatirea materialelor uzate moral sau procesele de fabricatie invechite cu tehnologii
curente si mai putin costisitoare.
In mai toate cazurile RE are eficienta numai si numai cand produsele dorite necesita
investitii mari sau vor fi reproduse in cantitati mari, avand in vedere costul intregului proces.
Cum se realizeaza RE ?
6
determinate, cu cat mai multe, cu atat corespondenta dintre real si virtual va fi mai mare , dar si
o acuratete mai buna a imaginii finale a produsului.
O schema de principiu a RE ar arata astfel:
OBIECT
CMM Scanare
Date scanate
Fisier IGES
Model solid
Verificare cu CMM
Concluzie :
7
Se poate spune ca RE incepe cu produsul si lucreaza in cursul procesului de design
in directia opusa pentru a ajunge la o stare de produs finit.
[3]
Factorii care influenteaza tehnica Reverse Engineering
Primul caz (palpare punct cu punct) – reprezinta metoda de contact direct cu produsul
Scanarea – se executa cu fascicul laser – metoda indirecta, prin iradiere nedistructiva
De obicei acesti termeni exprima acelasi proces , dar termenul de digitizare este
folosit indeosebi pentru primul caz (palparea punct cu punct a reperelor discrete de pe
suprafata analizata).
Tehnologia neinvaziva & nedistructiva prin iradiere cu fascicul laser, capteaza punct
cu punct reflexiile defazate ale semnalelor modulate in frecventa.
Este un proces mult mai rapid, eficient, se poate desfasura practic pe orice
configuratie geometrica a conturului de analizat si , spre deosebire de metoda palparii punct cu
punct, colecteaza sute de mii, milioane de repere, foarte avantajos din punct de vedere al
acuratetii si rugozitatii .
Scanarea se poate efectua in diferite profiluri, directii, unghiuri si adancimi, iar ceea
ce este foarte important, in final se poate efectua o combinatie de scanari intr-un tot unitar, de o
mare rezolutie si finete, fiind cea mai recomandata aplicatie din domeniul RE.
8
pentru a evalua diferenta dintre cele doua. Noile meniuri din soft-urile Rapid Prototyping permit
realizarea rapida a prototipurilor sculelor necesare productiei.
Exemplu de Reverse Engineering care utilizeaza metoda scanarii
1 2 3
4 5 6
1. scanare obiect
2. divizare pe regiuni a modelului scanat
3. extrudarea virtuala a regiunilor
4. suprapunerea suprafetelor pe reteaua de puncte scanate
5. prelucrare in volum a suprafetelor
6. umplere design cu parametri scanati
9
[4]
Aplicatiile RE
Varietatea utilizarii RE :
Metoda RE :
Model Scanare / digitizare Achizitionare date
CAE / CAM –
procesare matrita CAD-model “Nor de puncte”
10
Tehnologie RE -exemplu
Curse
X de la 1200 la 2400 mm
Y de la 850 la 1000 mm
Z de la 700 la 1000 mm
Precizie
de la 2,5 + 3,5 L µm
Viteza 3D
0,75 m/s
ARCO Graphics adaugă unelte de manipulare grafică la ARCO Quick: Quick: elementele
elementele
geometrice
geometrice sunt afişate în zone dedicate iar utilizarea selecţiilor viz
vizuale
uale ajută operatorul
operatorul
să aleagă rapid ceea ce vrea să măsoare.
oare.
11
[5]
Concluzii
12