Alimentatie

Asistenta sociala
Frumusete
Medicina
Medicina veterinara
Retete

Medicina

Index sanatate Medicina

Stopuri ocluzale-definitie; clasificare; importanta

Stopuri ocluzale-definitie; clasificare; importanta

1.Stopuri ocluzale-definitie; clasificare; importanta
Def: Sub actiunea mm ridicatori ai mandibulei,aceasta efectueaza o miscare de apropiere catre
maxilar,oprita de contactele dentre dintre cele 2 arcade
Clasificare
a.Stopuri ocluzale de grad I:cuspizii V ai M si Pm mandibulari intra in contact cu fosele centrale si cele
dintre crestele marginale ale dintilor laterali maxilari
-cuspid-fosa anatagonista
-se realizeaza numai cu 2 fose centrale, majoritatea stopurilor fiind realizate cu fosele dintre
crestele marginale
-pozitia cea mai stabila a cuspizilor V ai M si Pm in raport cu celelalte grupe dentare,datorita
structurii mai compacte a proceselor alveolare mandibulare fata de cele maxilare

b.Stopuri ocluzale de grad II:marginea libera a dintilor frontali mandibulari care articuleaza cu fata
P a dintilor frontali maxilari in vecinatatea cingulumului
-in cazul lipsei celorlate contacte pot sustine ocluzia
-au rolul de a proteja dintii laterali importiva componentei orizontale a fortelor ocluzale in toate
miscarile mandibulare cu componenta orizontala
-fiecare frontal articuleaza cu 2 antagonisti ,mai putin Ic mandibulari
-in caz de abraziune sau imbolnaviri parodontale se modifica stopurile
c.Stopurile ocluzale de grad III:cuspizii O ai M si Pm maxilari care artculeaza cu fosele centrale si
fosele dintre crestele marginale ale antagonistilor mandibulari.
-lateralii maxilari migreaza mai frecvent datorita structurii spongioase
-la indepartarea prin slefuire selectiva a unor contacte ocluzale se recomanda protejarea cuspizilor
de sprijin
Importanta:
1.prin stabilirea stopurilor ocluzale se realizeaza IM(pozitia esentiala a mandibulei,cea mai stabila
a ADM ssi inchide fiecare ciclu masticator) in care contactele dento-dentare dintre cele 2 arcad sunt
maxime.
2.functionalitatea ADM prin triturarea alimentelor si deglutitiei
3.mentinerea DVO (intre pct subnazal si mentonier)

2.Contactele ocluzale functionale si nefunctionale

 Contacte functionale:stabile si eficiente(dupa contactul d-d sa nu mai faca nici o deplasare ,derapare, iar
triturarea alimetelor sa se faca cu efort minim)
1.varf cuspid-fund fosa-vf cuspidului trebuie sa fie mai putin voluminos decat fosa pentru a putea
patrunde
-se poate adapta cu usurint prin slefuire selectiva
2.versante cuspid-versante fosa(tripodic)-in cel putin 3 puncte
-vf cuspidului e mai mare decat fosa si nu mai ajunge in fundul fosei
-eficienta masticatorie cea mai mare:cu minim de presiune se strivesc usor alimentele
-greu de corectat
3.marginea libera a dd frontali mandibulari si fata P a frontalilor maxilari,infracingular-stopuri
grad III
Contacte nefunctionale
1.varf cuspid-versant fosa-deraparea mandibulei
2.versant cuspid-versant fosa-deraparea mandibulei
3.varf cuspid-varf cuspid-instabil,eficienta masticatorie redusa
-cand contactul se face intre cuspizii V ai celor 2 arcade se poate produce ranirea mucoasei jugale
-solicitarile primite de cuspizii V mandibulari sunt transmise in directia apexului,a.i solicitarile
primite de cuspizii V maxilari sunt transmise infara axului lung al dintelui
4.in suprafata-in urma uzurii accentuate a dintilor,relieful fetei O se transforma in suprafata planazone de
contact interdentar se maresc;suprafetele se potrivesc perfect;
-stabil ,nefunctionale datorita efortului suplimentar de triturare a a alimentelor
-suprasolicitarea O e favorizata si de marirea suprafetei ,deoarece prin micsorarea H cornonare se apropie
de ecuatorul anatomic
5.reducerea nr de contacte ocluzale prin:Inocluzie sagitala-anomalie cls II Anglestopurile ocluzlae II nu
se realizeaza prin contacte D-d;intre frontalii sup si inferiori e un spatiu sagital
Ocluzie deschisa-lipsa stopurilor ocluzale II,cu inocluzie extinsa
la nivelul zonei laterale,uneori DVO e mentinut de contactele ultimilor molari

3.RC-definitie,caracteristici,importanta
Def.:raport mandibulo-cranian fundamental,independent de contactele dento-dentare.Pozitia cea mai
inalta, posterioara, nefortata si simetrica a condililor in cavitatea glenoida, in care mandibula executa
numai miscari de rotatie pura in jurul unei axe orizontale si de la care sunt posibile miscari de lateralitate
-pozitia cea mai superioara pe care o pot ocupa condilii mandibulari in cavitatea glenoida
-intre condili,discurile articulare si fata posterioara a tubercului articular trebuie sa existe contact
-pozitie ligamentara deoarece l igamentele limiteaza deplasarea posterioara(nici un traumatism ocluzal nu
poate impinge in sus condilul si meniscul),dar nu duc mandibula in RC
-pozitie terminala deoarece e cea mai posterioara pozitie functionala a condililor mandibulari
-RC e un raport osos,mandibulo-cranian,dependent de ligamente,independent de dinti,prezent
toata viata,inclusiv la edentatul total.Poate fi modificat temporar de contractiile musculare
anormale,cauzate de contacte d-d defectuase
Importanta
1.RC e o pozitie constanta toata viata,inclusiv la edentatul total-important pentrru protezarea totala
2.RC e o pozitie diagnostica,de la care porneste orice analiza ocluzala
3.RC poate d determinata si transferata-mandibula se pozitioneaza in RC,prin stabilirea ABT, si se poate
inregistra si transfera la nivelul uni ocluzor sau articulator
4.RC e o pozitie functionala-intervine in timpul masticatiei(mai ales alimente dure) si e pozitia in care se
efectueaza deglutitia

4.Axa balama terminala(ABT)

Urmarind traiectoria punctului interincisiv mandibular,in timpul deschiderii gurii(20mm),intr-un
prim timp,acesta descrie un arc de cercin timpul acestei deplasari,condilii fac o miscare de rotatie pura
,in jurul unei axe,ABT,numai in pozitia de RC
RC fiind o pozitie terminalaABT materializeaza RC
ABT=axa imaginara care trece prin cei 2 condili mandibulari,cand acestia realizeaza o miscare de
rotatie pura,situatie intalnita in deschiderea gurii si revenirea mandibulei pe o distanta de 20mm

5.Determinarea clinica a RC-metoda uni/bimanuala

Metoda unimanuala
Pacientul e asezat pe scaun in pozitie sezanda(ora 3) cu gura usor intredeschisa, atmosfera calma
in cabinet.Medicul aplica policele drept pe marginea incizala a Ic mandibulari,iar cu restul degetelor de la
mana dreapta cuprinde mentonul.Cu degetele de la mana stanga indeparteaza buza superioara si se
sprijina pe dintii maxilari.Pacientului i se spune sa lase libera mandibula,iar operatorul efectueaza miscari
limitate de coborare si de ridicare a mandibulei(20mm),IC maxilari venind in contact cu unghia policelui
pana la primul contact dentar.La un moment dat se simte un salt al mandibulei spre posterior si in
suspozitionarea in RC
Metoda bimanuala
Pacientul e asezat pe scaun la orizontal.Medicul e asezat pe scaun in spatele fotoliului si cuprinde
cu cu policele ambelor maini zona dintre buza inferioara si menton,iar cu restul degetelor cuprinde ramura
orizontala a mandibulei.Prin miscari limitate de inchidere/deschidere(20mm) se simte saltul mandibulei
spre posterior si in suspozitionarea in RC
 Avantajul e ca mandibula se afla deja intr-o pozitie mai posterioara.

6.Intercuspidarea maxima-definitie si caracteristici

IM-cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana,cu numar amxim de contacte d-d(184).
-in IM se incheie majoritatea ciclurilor functionale prin care se realizeaza incizia si masticatia
alimentelor.
-datorita usurintei de determianre,inregistrare si transfer,IM e utilizata in numeroase situatii clinice
pentru raportarea modelelor celor 2 arcade.Exista numeroase cazuri in care IM fie lipseste, fie e
instabila/nefunctionalaraportarea modelelor sa se faca de la alta pozitie mndibulo-craniana.
-in IM se inregistreaza numarul cel mai mare de contacte d-d, stabililitatea si suprafata cea mai
mare,posibila a acestor cont
-dependenta de prezenta dintiilor pe arcada(toti)-se accepta doar absenta M3
-realizeazaDVO-intre pct subnazal si menton,dependent de contactele d-d

7.Raportul RC-IM
-3variante ale schemei miscariilor mandibulare in plan sagital
Long centric:mandibula executa o usoara glisare din IM in RC,considerata fiziologica(0,3-1,3mm)
-La 87%din pacienti.
1.contact d-d la niv stopurilor I si II:vf cuspid-fund fosa
2.contact d-d la niv stopurilor II-zona imediat infracingulara sa prezinte un platou orizontal(nu e
obligatoriu)
Teoria ocluziei mutual protejata:grupul frontal protejeaza sectoarele laterale ale arcadelo in toate
miscarile excentrice ale mandibulei cu contactd-d,iar grupul lateral protejeaza de suprasarcina sectorul
frontal in pozitii centrice(IM si RC).
-toate lucrarile protetice fixe se for realiza a.i sa existe posiblitatea LC
Point centric:glisarea mandibulei din RC in IMacestea coincid.
-la 13% din pacienti
1.stopuri ocluzale reprezentate de contacte tripodice,pot exista si contacte vf cuspid-fund
fosa,deoarece elementul determinant il reprezinta ATM si muschii mobilizatori ai mandibulei
-la majoritatea dintilor laterali,morfologia primara prezinta versante cuspidiene abrupte si fose
adanci
-la edentatul total ,arcadele artificiale se realizeaza in PC,deoarece ,la el, dispar oricare stereotipii
ale miscarilor mandibulare
Wide centric o mica glisare a mandibulei din IM in lateralitate
-daca si LC si WC sunt posibile atunci exista o liberate in centric,numita freedom in centric.

8.Ocluzia de obisnuinta si ocluzia de necesitate

Ocluzia de obisnuinta:Atunci cand pe traseul de la RC la IM exista un obstacol dento-dentar defectuos
care se constituie dintr-un obstacol se declanseaza contractii musculare reflexe in scopul evitarii
obstacolului iar efectul se materializeaza prin devierea mandibulei. Daca insa obstacolul actioneaza o
perioada mai lunga de timp se instaleaza intercuspidarea maxima de obisnuinta sau ocluzia de obisnuinta.
Desi ocluzia de obisnuinta poate sa functioneze multi ani la fel de bine ca cea initiala la un moment dat ea
poate sa provoace fenomene patologice la nivelul dintilor, muschii sau ATM.Ocluzia (IM) de obisnuinta e
o IM diferita de cea initiala astfel ca indepartarea tardiva a obstacolului nu e urmarita si de revenirea
mandibulei la IM initiala.
In acest caz atitudinea practica a operatorului trebuie sa fie mai nuantat tinand cont de cateva elemente:
-pot exista situatii in care adaptarea functionala la noile raporturi ocluzale induse de un obstacole e foarte
buna si nu necesita interventie terapeutica. Din pacate aceste cazuri sunt rare,
-ocluzia in cazurile in care constata compensarea functionala in raporturile ocluzale evident modificate,
sumarea unor factori noi, potential patogeni, poate declansa aparitia disfunctiei mandibulo-craniene,
-interventia terapeutica ocluzala nu se mai poate limita numai la indepartarea obstacolului initialdeoarece
tratamentul e laborious, indelungat si costisitor, motivarea pacientului e esentiala,
Tratamentul atunci cand se indica prezinta urmatoarele obiective:
- amendarea simptomatologiei DMC,
- functionalitatea ADM satisfacatoare pentru pacienti,
- stabilitatea ocluzala.
Ocluzia de necesitateAtunci cand pe traseul de la RC la IM exista un obstacol dento-dentar defectuos care
se constituie dintr-un obstacol se declanseaza contractii musculare reflexe in scopul evitarii obstacolului
iar efectul se materializeaza prin devierea mandibulei.
Ocluzia de necesitate e o IM diferita de cea initiala care se instaleaza din cauza unui obstacol recent,
atitudinea practica fata de aceste obstacole e evidenta: inlaturarea precoce a obstacolului care duce si la
reinstalarea IM initiale. Astfel tratamentul ocluziei de necesitate se face prin echilibrarea ocluzala finala
care urmeaza aplicarii oricaror restaurari odontale sau protetice.

9.Relatia de postura a mandibulei-definitie,caracteristici,importanta.

=pozitie diagnostica,fara contact dento-dentar.Se afla pe traseul de la IM la DM.
-contactele d-d intre cele 2 arcade se stabilesc in conditii normale,pe perioade foarte scurte:deglutitie si
masticatie(inclusiv inciza) bolului alimentar.
-in fonatie nu trebuie sa existe contact interarcadic.Sunt momente in care spatiul dintre dd celor 2 arcade
scade sub 1mmfonemele fricative(la pronuntia sibilantelor s si z)spatiul minim de vorbire=cel mai mic
spatiu interarcadic din fonatie.In mod normal nu se determina,ci doar se verifica existenta la arcadele
artificiale: daca DVO determinat e mai mare decat in cea reala,la pronuntarea cuvintelor cheie(cu multe
sibilante) dintii vin in contact(indiciu pentru diminuarea DVO)
-intr-un ciclu de 24h mandibula se afla in relatie de postura,iar dintii celor 2 arcade determina spatiul de
inocluzie fiziologica(SIF).SIF poate sa aiba mai multe variante,depinzand de varsta,pozitia corpului,stari
fiziologice sau patologice
-relatia de postura=pozitia de repaus,determinat de contractia tonica a muschiilor ridicatori si coboratori
ai mandibulei,deci un repaus ligamentar.
- SIF=2-4mm DVR=SIF+DVO

10.Aria miscarilor in plan sagital,frontal,transversal

Sagital:din orice punct de pe traseul propulsiei cu contacte d-d,mandibula poate cobora pana la DM.
-sunt considerate miscari functionale deplasarea in plan sagital spre anterior de la RC spre CCP si
spre inferior,pana aproapre de DM
-PM e considerata o miscare nefunctionala.
-pana la nivelul punctului H,condilii au efectuat o miscare de rotatie pura in jurul ABT si dupa
aceea apare miscarea de translatie,pentru aevita traumatizarea elementelor aflate posterior de mandibula

Frontal:mandibula nu face practic nici o miscare de translatie pura nu exista 2 puncte care sa realizeze
aceeasi miscare.
-toate miscarile mandibulare au componente in cel putin 2 din cele 3 planuri de referinta
-extremitatea superioara reflecta pozitii mandibulo-craniene cu contact d-d.Acolada orizontala prezinta in
mijlocul ei IM(se realiz DVO).Daca IM=RC sau RC dif de IM ,dar nu se modifica DVO,IM si RC sunt
reprezentate printr-u singur punct,iar daca nu RC se palseaza mai jos.Intr-o parte si alta a acoladei
,miscare functionala reprezentata de traseul IM-CCL,urmat apoi de miscare nufunctionala,traseul CCl-
LM.
-CCL-IM=IM-CCL
-IM-CCL incepe cu o pozitie stabila,in schimb CCL-IM incepe cu una instabila.
-in interiorul diagramei se gasesc eventual RC si CCP;PM;RP care se termina cu DM

Transversal: Spre deosebire de miscarea de propulsie la nivelul arcadelor, lateralitatea se realizeaza printr-
o miscare mai complexa care se manifesta la nivelul condililor prin rotatie si translatie.
-Axa de rotatie e verticala si trece prin condilul de partea caruia se face miscarea de lateralitate ceea ce
face ca amplitudinea miscarii sa fie direct proportionala cu departarea punctului de referinta fata de
centrul de rotatie.
-Miscarea functionala de lateralitate e mai ampla in sectorul frontal si progresiv mai redusa spre zona
distala a arcadelor.
-LM stg-RC-LM dr-functional
-celelate pozitii nu sunt functionale
-segmentul posterior al diagramei orizontale e alcatuit din 2 arcuri concave spre posterior si
concurente in RC=arcul gotic.Deschiderea sa e dependenta de unghiul si miscarea Bennett
-unghiul bennett=proiectia in plan orizontal a traiectoriei in propulsie si a traiectului in lateralitate
a condilului orbitant(deplasarea spre lini mediana a condilului pivotant depinde de oblicitatea pe care o
are tuberozitatea anterioara)
-miscarea Bennett-miscarea de translatie a centrului de rotatie la nivelul condilului
pivotant,modifica atat traiectul de deplasare a condilului orbitant cat si a dintilor mandibulari.Depinde de:
lig temporomand al condilului pivotant;modificari ale peretelui medial al condilului orbitant si unghiul de
60o cu directie postero-superioara;antero-inferioara si rectilinie in plan frontal

11.Miscarea de propulsie cu contacte d-d

In cadrul miscarii mandibulare in plan sagital(Posselt),limita superioara, avansarea punctului
interincisiv mandibular din IM pana cand marginile incizale ale Ic mand ajung in dreptul marg incizale
ale Ic maxilari(CCP)miscarea functionala e din CCP in IM,dar se studiaza invers deoarece IM-CCp e o
pozitie stabila,pe cand CCP-IM nu e..Reprezinta limita superiara a bicuspoidului lui Posselt.
-Incizia=Panta condiliana+panta incisiva
-in miscarea de propulsie se produce o translatie pe 3 planuri:panta incisiva si cele 2 pante
condiliene,asociata cu o rotatie redusa in etajul inferior ale ATM
-ghidajul este ghidajul anterior,reprezentat de toti cei 8 incisivi(ideal),functional sunt necesari
minim 2 I maxilari cu antagonistii ,simetic asezati,de-o parte si de alta a liniei mediane
-depinde de OB;OJ si Panta incisiva
-patologic:1 I maxilar cu antagonistiiinterferenta(obstacol care impiedica realizarea unui ghidaj
functional)lucatoare in propulsie sau 1I maxilar cu antagonistii sustine pozitia CCPcontact
prematur(obstacol care impiedica realizarea unei pozitii functionale) in propulsie
-Miscarea functionala este de retropulsie din CCP spre IM dar se studiaza miscarea inversa (de
propulsie) deoarece se poate observa mai bine si mandibula porneste dintr-o pozitie stabila(IM).
-Ghidajul anterior este parte componenta a determinantului anterior
-Rapoartele ocluzale la nivelul dintilor frontali:Ocluzia labiodonta;Ocluzia inversa;Inocluzia
sagitala;Inocluzia verticala
-Obstacole ocluzale in regiunea laterala
a.Contact prematur in RC
b.Fenomenul Thielemann
-Principiul lui thielemann(echilibrul fun ctional al miscarii de propulsie):(PI*PC)/(Pcs*CS*PO) unde
PI=panta incisiva; PC=panta condiliana; Pcs=panta cuspidiana/inaltimea cuspizilor dd lat; CS=curba lui
Spee(arc de cerc tangent la vf caninilor si ale cuspizilor V ai dd lat mand)

12.Miscarea de lateralitate cu contacte dento-dentare

Se studiaza pe diagrama frontala
-Conducerea dentara:
1.Ghidaj canin
2.Ghidaj antero-lateral IL si C sau IC IL C
3.Ghidaj de grup : lateral (toti dintii laterali)
complet( C si toti dintii laterali)
incomplet( C si 2, 3 dinti laterali succesivi: ex. C PM1 PM2, C PM1 PM2 M1
-Situatii patologice:
1.Orice alta combinatie care nu corespunde cu situatiile de mai sus
2.Contactele de pe partea lucratoareILL sau contacte premature lucratoare
3.Contactele de pe partea nelucratoare INLL sau contacte premature nelucratoare
-Miscarile condililor sunt diferite:
1.Translatie lateralamiscarea Bennett efectuata de condilul lucrator/pivotant
2.Deplasare anterioara,inferioara si spre partea lucratoare condilul orbitant/nelucrator
3.Proiectia in plan orizontal a traiectoriei in propulsie (TP) si a traiectoriei in lateralitate(TL) a condilului
orbitantunghiul Bennett
4.Mandibula se roteste intr-o miscare complexa spre partea lucratoare
5.Axul de rotatie trece prin condilul pivotant.

13.Miscarea de deschidere a gurii

La nivelul bicuspodului lui Posselt,se constata ca prin coborarea mandibulei,punctul interincisiv
mandibular descrie 2 arcuri pentru a realiza deschiderea maxima.Timpul I reprezinta rotatia pura a
condililor in jurul ABT(20mm).Pentru a realiza DM,condilii mandibulari efectureaza o miscare de rotatie
in etajul inferior al ATM si una de avansare si coborare in etajul superior.Exista si aici o miscare de
rotatie,dar nu in jurul ABT,condilii nemaifiind in RC.
-DM are o amplitudine de 40-60mm
-Miscarea de deschidere a durii ar trebui sa se faca dua o linie continua,strict in plan sagital,fara a
determina dureri musculare sau zgomote articulare.Orice abatere de la traiectorie,devierea spre dreapta
sau spre stanga,traseu in zig-zagspasme musculare,suferinte articulare,urmare a unor cntacte d-d
defectuare.
Semne musculare:spasme musculare(limitarea sau devierea DM)
Semne articulare:zgomote articulare asociate,dureroase sau nedureroase:clicuri,cracmente,crepitatii(uni
sau bilaterale)

14.Ciclul masticator-definitie,caracteristici
=traseu inchis,cu geometrie complexa,parcurs repetat de mandibula in etapa de masticatie.
Caracteristicile ciclului masticator
Forma tipica la adult: in perspectiva frontalapicatura
Durata: 700ms din care in IM 200ms
Frecventa: 70-80 cicluri/minut
Viteza de deplasare a condililor: mai mare in faza descendenta
Directia de deplasare a condililor:-Inferior, anterior, spre partea lucratoare in FD
-Superior, posterior, spre partea nelucratoare in FA
Componente:Faza ascendenta(FA)/Faza descendenta(FD)/Componenta ocluzala(CO)/Vertex(V)/Unghi
functional de ocluzie(UFO)
-unghiul dintre FA si FD=V<;=UVI(unghiul dintre versanele cusp interne)
-UFO=unghiul dintre CO si planul sagital,masura a tipului engramei masticatorii
Contractia musculara:
-Asimetrica: 30-50% temporalii
35% maseterii
20-40% pterigoidienii
-Asincrona: contractii lente predominent temporalii
contractii rapide predominent pterigoidienii
Forta medie a m.ridicatori in masticatie:20-105kgF 350kgF
15.Masticatia bilaterala si unilaterala:
Din momentul declansarii msticatia poate fi :unilaterala; bilateral simultan sau biateral alternativ.
-majoritatea pacientilor realizeaza triturarea alimentelor bilateral stanga-dreapta
-masicatia unilaterala e indusa de:
1.dieta moale;neabraziva
2.afectiuni dento-parodontale sau edentatii ce fac dificila,ineficienta sau imposibila masticatia pe una din
parti
3.atralgii
4.12%pacienti-e fiziologica
5.10%pacienti realizeaza masticatie bilaterala simultana.

16.Miscarea Bennett,Unghiul Bennett, condilul pivotant, condilul orbitant, arcul gotic

-segmentul posterior al diagramei orizontale e alcatuit din 2 arcuri concave spre posterior si concurente in
RC=arcul gotic.Deschiderea sa e dependenta de unghiul si miscarea Bennett
-Miscarea Bennett: Miscarea de translatie a centrului de rotatie la nivelul condilului pivotant
poarta denumirea de miscare Bennett si modifica atat traiectoria de deplasare a condilului orbitant cat si
cea a dintilor mandibulari.
Prin utilizarea unei inregistrari interocluzale de lateralitate in identitatile careia se adapteaza cele doua
modele montate in bratele unui articulator semiadaptabile in care s-a programat anterior panta condilianta
se poate deduce valoarea miscarii Bennett pe care o face condilul ipsilateral fata de inregistrare precum si
valoarea unghiului Bennett de la nivelul ATM contralaterala. Se inscrie intr-un con cu unghiul de 60 de
grade, deoarece directia de miscare poate fi:
-Postero-superioara
-Rectilinie in planul frontal
-Antero-inferioara
-Unghiul Bennett:Deplasarea spre linia mediana a condilului de balans depinde de oblicitatea pe care o
are tuberculul articular adica de unghiul pe care acesta il face cu un plan vertical. Acest unghi poarta
numele de unghi Bennett.
Programarea sa la articulatoarele semiadaptabile se face cu ajutorul unei inregistrari interocluzale de
lateralitate. In concluzie se poate afirma ca directia de translatie a condilului de balans in timpul miscari
de lateralitate e dependenta de panta condiliana si de unghiul Bennett.
-ATM de partea spre care se face miscarea de lateralitate-parte lucratoarecondilul pivotant
-ATM de partea nelucratoarecondilul orbitant
17.Determinantii miscarilor mandibulare
Definitie: factori ce determina amplitudinea si directia miscarilor mandibulare
Clasificare:
1.Determinantul anterior
2.Determinantul posterior
3.Determinantul neuro-muscular
Determinantul anterior
-Arcadele dentare in intregime
Factor variabil, se modifica prin carie migrari, tratamente restauratoare,
Determina mai ales directia de miscare.
-Panta incisivaabrupta/lina
-Overbite (acoperire in plan vertical)
-Overjet (acoperire in plan sagital)
Miscarile mandibulei cu contacte dento-dentare sunt influentate ca directie si amplitudine de aceste
caracteristici morfologice ale dintilor frontali.
1.Ghidajul anterior este parte componenta a determinantului anterior
Ideal: toti incisivii (partea lucratoare)
Functional: minim 2 incisivi maxilari cu antagonistii
2.Ghidaj canin
3.Ghidaj antero-lateral IL si C sau IC IL C
4.Ghidaj de grup : lateral (toti dintii laterali)
complet( C si toti dintii laterali)
incomplet( C si 2, 3 dinti laterali succesivi: ex. C PM1 PM2, C PM1 PM2 M1
Determinantul neuromuscular
Muschii masticatori:Maseter;Temporal;Pterigoidieni extern si intern
Muschii limbii;Muschii cefei si muschii gatului(cervico-dorsali);Muschii suprahioidieni;Muschii
infahioidieni
Toti muschii implicati in mentinera posturii generale a corpului
Efectorul miscarilor mandibulare sub coordonare
1.Centrala miscarile voluntare
2.periferica miscarile reflexe/automatizate
Determina amplitudinea si directia miscarii
Se modifica prin patologie: paralizie, spasme,
Limiteaza prin contractie amplitudinea miscarilor maxime permise de ATM la miscari functionale
Determinantul posterior
Articulatiile temporo-mandibulare
Inclinarea sagitala a pantei condiliene
Pozitia ligamentului temporo-mandibular in raport cu peretele anterior al tuberculului articular
Rigiditatea ligamentului temporo-mandibular
Determina mai ales amplitudinea miscarilor (miscari maxime/limita) dar si directia acestora:
-Miscarile condililor diferite de cele ale mandibulei:
-rotatie pura condili- coborarea mandibulei din RC pe o distanta de 20mm.
-rotatie si translatie condili- deplasarea inferioara si anterioara a mandibulei( deschiderea gurii, propulsia )
-Deplasari diferite ale condililor in miscarea de lateralitate mandibulara
-Factor relativ fix(nu poate fi modificat decat de patologia articulatiei, traumatic sau chirurgical)

18.Anomalii dento-maxilare in propulsie

1.progenie si ocluzie inversa frontala- pacientii nu fac propulsie;miscari predominant verticale
2.ocluzie labiodonta-nu fac propulsie cu contacte d-d;dintii in IM se afla CCP
3.proalveolie cu prodentie si inocluzie sagitala mare-la nivelul frontalilor nu exista contacte d-d,iar
ghidajul e preluat de Pm maxilari care nu sunt adaptati parodontal la solicitaridegenerescenta hialina
4.anomalii clsII Angle-dizarmonie intre necesitatile functionale,miscarile mandibulei si posibilitatile
parodontale

19.Simulatoarele dentare
Simulatoarele-instrumente care imita partial sau total miscarile mandibulei si permit inregistrarea
si transferul unor date specifice si a unor RMM de referinta.
Clasificare:
1.Articulatoare simple-ocluzoare
2.Articulatoare cu valori medii,neprogramabile
3.Articulatoare partial programabile
4.Articulatoare individuale/total programabile
Simulatoare cu valori fixe:
Ocluzoruldeschidere, inchidere,IM, DVO
Articulatorul cu valori medii, fixe deschidere, inchidere, propulsie, lateralitate, PC, unghiul Bennett,
DC.
Simulatoare reglabile individual:
1. Partial programabile(semiadaptabile)valori reglabile individual: PC,PI,unghiul Bennett,distanta
ABT-punctul interincisiv
Se realizeaza in 3 variante:
-PC liniara
-PC curba
-PC modelata anatoform prin frezare acrilica a articulatiei artificiale.
2. Total programabile (individuale)-Toti parametrii se regleaza individual
Planuri de referinta:Frankfurt, Camper.
electroniceprogramare computerizata/inregistrare si redare electronica a cinematicii mandibulare
Articulatiile artificiale sunt modelate anatoform din acrilat
Clasificare dupa tipul constructiv
1.ARCON-Condilii sunt solidari cu bratul inferior
-PC variabila in plan sagital, dar programarea este precisa(condilii trebuie sa atinga pantele)
-Unghiul dintre PC si PO este constant indiferent de gradul de deschidere a gurii
-Mentinerea modelelor in RC este dificila
-Ideal pentru protezarile fixe
2.NON ARCON-Condilii sunt solidari cu bratul superior
-bratul superior solidar cu bratul inferior
-PC solidara cu bratul inferior
-PC se regleaza pana cand modele se potrivesc in lateralitate
-Mentinerea modelelor in RC este simpla
-Utile pentru protezele totale moblizabile
Indiferent de tipul constructiv sensul miscarii simulate este invers decat cel real, deoarece bratul fix este
cel inferior sprijint pe masa de lucru, iar cel maxilar este mobil:
Coborarea mandibulei= ridicarea modelului maxilar
Propulsia mandibulei= impingerea posterioara a modelului maxilar
Lateralitate dreapta= deplasarea modelului maxilar spre stanga
Sistemul split cast: Permite indepartarea modelului de bratul articulatorului si repozitionarea lui ori de
cate ori este nevoie, astfel ca articulatorul poate servi pentru mai multe perechi de modele.Sistemul
prezinta placute cu magneti si chei de pozitionare realizate in soclul modelelor.

20.Arcul facial-definitie si tipuri

-se foloseste pentru determinarea, inregistrarea si transferarea parametrilor necesari pentru reglarea
articulatorului
-metoda grafica extraorala
-asigura acelasi raport geometric dintre ABT si dintii arcadei maxilare,la articulator ca si la
pacient.Deoarece ABT e fixa la orice articulatorarcul facial permite transferul pozitiei arcadei maxilare
fata de ABT
-Dispozitiv specific fiecarui tip de articulator
a.De precizie( determinare/transfer ABT)
b.Pantografic c.Cu montare rapida- cu olive
aplicate in CAE

21.Teoria ocluziei protejate mutual

In pozitii centrice (IM, RC) dintii laterali sunt in contact si asigura protectia sectorului frontal, unde pot
exista contacte slabe sau chiar inocluzie.
In miscarile excentrice (propulsie si lateralitate), dintii frontali sunt in contact (ghidaj anterior sau canin)
si asigura protectia dintilor laterali care sunt in inocluzie.

22.Criteriile ocluziei functionale dupa ENE

1) stopurile ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM,
2) ghidajul anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile ATM,
3) dezocluzia tuturor dintilor cuspidate cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie
4) dezocluzia dintilor cuspidati de parte nelucratore cand mandibula efectueaza miscarea de lateralitate
5) absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate, indiferent de tipul ghidajului.

23.Trauma ocluzala parodontala-definitie,tipuri,caracteristici si tratament

=actiunea nociva a unei forte ocluzale asupra parodontiului,cand directia,intensitatea sau durata
fortei ocluzale sunt peste parametrii functionali
Tipuri si caracteristici
-Primara: ocluzia traumatica (forta ocluzala de intensitate mare, directie paraaxiala, sau durata mare)
actioneaza pe un parodontiu initial integru, sanatos
-nu provoaca boala parodontala,ci numai leziuni parodontale izolate
-Secundara: ocluzia normala sau traumatica actioneaza pe un parodontiu bolnav prin boala parodontala
primara (parodontopatie) - chiar si fortele ocluzale normale pot fi nocive
Evolutie:-fara dureri
-Leziuni izolate (1 2 dinti) de necroza osoasa a ligamentelor periodontale, liza osoasa si consecutiv:
mobilitate patologica ex. fenomenul Thielemann
Modificarea pozitiei dintelui
Fara migrarea insertiei epiteliale
Fara formarea de pungi osoase
Tratament:
Profilactic si curativ: echilibrare ocluzala, tratament ortodontic

24.Deraparea mandibulei si contacte premature in RC

Deraparea mandibulei
-daca contactele nu sunt multiple in momentul inchiderii gurii in RC/IM se produce o derapare a
mandibulei pentru a stabili cat mai multe stopuri ocluzale.Directia de derapare a mandibulei din RC in IM
e dictata de versantele dd maxilar conflictual
-din cauza unui contact prematur
-devierea spre anterior:MUDL-versant maxilar mezial/distal mandibular
-derapare spre obraz:BULL- de aceeasi parte cu obstacolul,versant MV maxilar sau DL mandibular
-derapare spre limba:LUBL-versant ML maxilar sau DV mandibular
Contacte premature in RC
-ocluzie in 2 timpi
-deviere MUDLafectarea dd anterioripropulsia:
-abraziunea exagerata in zona de contact cu antagonistii
-imbolnavirea parodontiului
-hiperactivitate musculara
-interferente la nivelul dd lateralimiscari mandibulare noi pt a evita obstacolul, in conflict cu ghidrea
normala a frontalilor
-efect traumatic asupra parodontiului frontalilor

25.Dizarmonia si disfunctia ocluzala-definitii

Dizarmonia sau malocluzia-abatere de la morfologia ocluzala a dintilor si arcadelor,necorectata, poate
duce la disfunctiii
Disfunctia-abaterile de la morfologia ocluzala cu aparitia de semne subiective si obiective la nivelul
structurilor ADM
-TCM la care determinarea etiologica primara e ocluzala,din cauza unei dizarmonii

26.Fenomenul Thielemann
Interferenta in propulsie de partea lucratoare cauzata de ultimul molar migrat vertical/capuson de
mucoasa care acopera molarul de mintemodificari patologice la nivelul dintilor anteriori maxilari,cel mai
interesat e incisivul lateral unde se determina migrarea verticala,vestibularizarea si uneori mobilitate.
Diagonala thielemann:vinovat de interferenta in propulsie pe partea nelucratoare e un molar
mandibular/capuson mucos fenomenele negative apar la un Ic sau Il maxilar de parta opusa.Dar daca
interferenta pe parte nelucratoare e ultimul molar maxilarfenomenele negative apar la un Il maxilar de
aceeasi parte.
-initial dintele interesat de fenomenul thielemann se mobilizeaza, migreaza spre V si spre planul
de ocluzieincisivul lateral afectat nu mai prezinta mobilitate dupa un timp,el nemaiavand contact cu
antagonistii nici in IM nici in propulsie,fiind consolidat in noua pozitie

27.Sindromul molarului de 6 ani

Semne patologice:
1.mezioversiunea M2 si 3 mandibulari
2.aparitia diastemei si tremelor,hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor frontali maxilari
3.linguoversiunea M2 si 3 mandibulari
4.migrarea verticala a antagonistilor
-din cauza pct 3. Si 4. Apar contacte patogeneintre cuspizii DV mandibulari si cuspizii L maxilari in
momentul cand mandibula face lateralitate de partea opusa

28. Analiza ocluzala primara

-un sistem de screening pentru tulburarile cranio-mandibulare
a.chestionar anamnestic si/sau dialog medic-pacient;
b.examinare clinica directa a A.T.M. si muschilor masticatori:
examinare distincta (inspectie, palpare, percutie, auscultatie) a celor doi determinanti ai miscarilor
mandibulare
examinarea miscarilor de deschidere - inchidere a gurii
-examenul ocluziei dentare:
a.analiza ocluzala statica
b.analiza functionala a raporturilor mandibulo-maxilare la nivelul arcadelor dentare
c.identificarea parafunctiilor ocluzale

29.Examenul clinic al ATM

Inspectie:
simetrie/cicatrici/modificari inflamatorii sau tumorale
Auscultatie: directa/stetoscopul
Clicuri/cracmente/crepitatii
-nesincronizarea intre deplasarea condilului si discul articular corespunzator
-hipermobilitate mandibulara
-osteoartroza(crepitatii)
-osteofite
-modificari structurale ale meniscului articular(cracmente la deschidere/inchidere)
Palpare: bilateral(preauricular si in CAE) simultan
-excursia condililor: simetrica-asimetrica si sincrona-asincrona
Examen indirect (examenul miscarilor mandibulare)
Daca sunt posibile/amplitudine/directie/simptome asociate
30.Rapoartele interarcadice
--Rapoarte interarcadice in plan sagital
Examinarea din norma laterala (dr. si stg.)
Repere:
1.molar(M1 mand.) Cheia lui Angle: : santul intercuspidian al M1 mandibular se afla in dreptul cuspidul
MV al M1 maxilar.
2.canin(C mand.) varful caninului mandibular se afla in spatiul dintre C si IL maxilar
3.Incisiv
Raport neutral: fata vestibulara a incisivilor mandibulari se afla in contact cu fata linguala a incisivilor
maxilari raport/ocluzie psalidodonta
Raport neutral: marginea libera a incisivilor mandibulari se afla in contact cu marginea libera a
incisivilor maxilari raport/ocluzie labiodonta
Rapoarte patologice:
Fata vestibulara a incisivilor maxilari este in contact cu fata linguala a incivilor
mandibulariraport/ocluzie inversa
Fata vestibulara a incisivilor mandibulari se afla in raport cu fata linguala a incisivilor maxilari,fara a fi in
contact (ex. un spatiu in plan sagital)ocluzie psalidodonta cu inocluzie sagitala
Fata vestibulara a incisivilor maxilari este in raport cu fata linguala a incisivilor mandibulari, fara a fi in
contactocluzie inversa cu inocluzie sagitala
-Rapoarte interarcadice in plan transversal
Molar Molarii maxilari depasesc in plan transversal(spre vestibular) molarii mandibulari(S.O. De gr.I si
III)
Canin Fata vestibulara a caninului mandibular se afla in contact cu fata linguala a caninului maxilar
Incisiv Linia interincisiva mandibulara se afla in prelungirea liniei interincisive
maxilareCoincidenta liniilor interincisive
Linia intermaxilara superioara coincide cu linia intermaxilara inferioaraCoincidenta liniilor
intermaxilare
Linia intermaxilara superioara/inferioara coincide cu linia interincisiva
maxilara/mandibularaCoincidenta liniilor intermaxilare cu cele incisive
Liniile intermaxilare coincid intre ele si cu liniile interincisiveCoincidenta celor 4 linii intermaxilare si
ininterincisive simultan

Rapoarte patologice:
Molarii mandibulari depasesc in plan transversal (spre vestibular) molarii maxilari( S.O.
Inversate)raport/ocluzie inversa transversala
Molarii mandibulari depasesc in plan transversal (spre vestibular) molarii maxilari( ex. spatiu
transversal)raport/ocluzie inversa cu inocluzie transversala
Molarii maxilari depasesc in plan transversal (spre vestibular) molarii mandibulari, (cuspizii V mand fiind
in contact cu cuspizii L maxilari)raport/ocluzie lingualizat(a)
Molarii mandibulari se afla in contact cap la cap cu molarii maxilariraport/ocluzie cap la cap
Ocluzie inversa totala
Ocluzie inversa incrucusata
Fata vestibulara a caninului mandibular se afla in raport cu fata linguala a caninului maxilar, dar nu in
contact( ex. un spatiu transversal) inocluzie transversala
Fata linguala a caninului mandibular se afla in contact cu fata vestibulara a caninului maxilar raport
invers
Marginea libera a caninului mandibular se afla in contact cu marginea libera a caninului maxilar.raport
cap la cap
Necoincidenta liniilor interincive
Necoincidenta liniilor intermaxilare
Necoincidenta liniior interincisive cu liniile intermaxilare corespunzatoare
-Rapoarte interarcadice in plan vertical
Molar Molarii maxilari(si premolarii maxilari) depasesc in plan vertical omologii mandibulari cu aprox.
inaltimea unui cuspid
Canin Caninul maxilar depaseste in plan vertical caninul mandibular cu 1/3raport psalidodont in plan
vertical
Incisiv Incisivii maxilari acopera incisivii mandibulari (pe fata lor vestibulara) cu 1/3 1/2acoperire
de 1/3 sau psalidodontie verticala sau acoperire 0 Ocluzie labiodonta
Rapoarte patologice:
molar
Acoperire mai mare de 1/3 raport/ ocluzie adanca
Acoperire 0 raport/ocluzie cap la cap
Spatiu vertical -lipsa contactului - inocluzie verticala
Caninul maxilar depaseste in plan vertical caninul mandibular cu mai mult de 1/3.raport de ocluzie
adanca (supraacoperire in plan vertical)
Raport cap la cap (cu exceptia ocluziilor labiodonte)
Inocluzie verticala
incisiv
Acoperire mai mare de : supraacoperire de 2/3, 4/5, 7/8, 1/1
Spatiu vertical existent intre incisiviInocluzie verticala

31.Cheia lui Angle

= santul intercuspidian al molarului 1 mandibular se afla in dreptul cuspidul MV al molarului 1 maxilar
Clasificarea Angle:
1.Clasa I ocluzie neutrala
2.Clasa II ocluzie distalizata
3.Clasa III ocluzie mezializata
4.Clasa IV forme mixte

32.Tulburarile cranio-mandibulare-definitie si clasificare

=entitati patologice in care in cel putin una din componentele sale ,ADM nu e adaptat structural
sau functional la propria activitate(raporturi ocluzale,patologie ATM etc.)
Clasificarea
-Tulburari musculare(extracapsulare)
Sindromul algodisfunctional miofascial
-Tulburari articulare(intracapsulare)
Deplasari discale anterioare
Deplasari discale cu recaptare
Deplasari discale fara recaptare
Afectiuni degenerative: osteoartroza
Afectiuni inflamatorii: osteoartrite,sinovite, capsulite

33.Bruxismul nocturn-definite,simptomatologie,diagnostic
=parafunctie ocluzala manifestata prin strangerea si/sau frecarea involuntara in timpul somnului a
dintilor celor 2 arcade.
 -intervine frecvent in timpul somnului superficial(stadiul II),cu REM si vise,dureza 5 min si se
repeta in cursul noptii la interval de 90 min.Frecventa noptilor cu episoade bruxogene e
variabila,dependenta de statusul psihoemotional al subiectului.
Simptomatologie:
-abraziunea moderata,fenomenele usoare de remodelare osoasa a proceselor alveolae si a TM si/sau
mialgii moderate si redoare matinala
-apare atat la dentitia deciduala,mixta si definitiva.
-la copii e mai frecvent,pana la varsta de 12 ani si nu pare sa sa fie insotit de modificari
patologice,considerandu-se chiar o cale de functionalizare a contactelor ocluzale
Diagnostic
Anamneza.Examen clinic.Provocarea parafunctiei
-pacientul e asistat sa-si pozitioneze mandibula fata de maxilar intr-un raport in care suprafetele se
abraziune de pe dintii antagonisti sa corespunsa.In aceasta pozitie e rugat sa isi frece cu putere
dintii,simuland bruxismulsuficient pentru a determina declansarea simptomelor subiective.
-daca nu exista pozitie in are fatele de abraziune sa corespunda,e posibil ca episodul bruxogen sa
se fi remis spontan

34.Abraziunea patologica din bruxismul nocturn

Bruxism prin frecarea dintilor celor 2 arcade:
-in vecinatatea pozitiilor cranio-mandibulare"centrice"=bruxism centric.Abraziunea intereseaza toti dintii
aflati in contact ocluzal=abraziune generalizata
-intr-o pozitie laterala a mandibulei=bruxism excentric.Abraziunea intereseaza la inceput dintii care
ghideaza lateralitatea=abraziune localizata.Se observa aplatizarea marginii libere a C
maxilar.Suprasolicitarea articulara e mai mare decat in cel centric.Modificarile importante apar la nivelul
ATM,contralateral partii pe care se face bruxismul.Pe masura ce abraziunea avanseaza,nr dintilor care
intra in contact in timpul paraafunctiei e progresiv mai mare,inti pe parte lucratoare,apoi si pe
nelucratoare.Abraziunea generalizata apare atat in bruxismul centric,cat si in stadiile avansate ale
bruxismului excentric.
Suferinta parodontala
1.mobilitate dentara patologica
2.impact alimentar prin pierderea suprafetelor de contact interdentar
3.agraveaza evolutia unei parodontopatii concomitente:
Fisuri/fracturi coronare/radiculare
Leziuni ale partilor moi produse de marginile ascutite ae dintiilor abrazati
Micsorarea DVO-rar
 Pulpite sau gangrene pulpare pin expunerea intraorala
Semne musculare si articulare:mialgii;spame;redoare matinala;hipokinezie;zg articulare sau semne
de osteoartroza
Cefaleea recurenta
Hipertrofie maseterina

35. Semne clinice si radiologice dentare si parodontale

Dentare clinice
.Odontalgii (de cauza traumatica dento-parodontala, pulpite)
.Fisuri/fracturi coronare la dinti vitali si devitali
.Abfractie (miloliza)
.Abraziunea dentara
vGeneralizata
vElicoidala
vSectoriala
vExcentrica
vAd palatum
vIn cupa
vPolimorfa
vFatete de uzura
.Pulpopatii,necroza pulpara
.Masticatie unilaterala
Dentare radiologice:
.Fisuri/fracturi radiculare
.Resorbtie radiculara: rizaliza/cementoliza
.Hipercementoza
.Denticuli pulpar
Parodontale clinice:
.Mobilitate dentara patologica
.Fremitus
.Treme si diastema secundare
.Fisura Stilmann
.Migrari dentare(vezi fenomenul Thielemann)
Parodontale radiologice:
.Rarefactie osoasa periapicala
.Ingrosarea/intreruperea laminei dura
.Largirea spatiului periodontal
.Resorbtia limbusului alveolar
Observatii
Semnele dentare si parodontale pot exista in TCM dar nu sunt patognomonice, deoarece, conform
clasificarii diagnostice, dintii si parodontiul sunt structuri asociate. Ele sunt semne de dizarmonie ocluzala
ce pot genera disfunctie ocluzala.

36.Abraziunea patologica
vGeneralizata- in bruxism
-stergerea reliefului ocluzal
-reducerea H coronare
-marirea,largirea suprafetei ocluzale la dintii laterali
-inversarea curbei lui spee
-boselarea proc alveolare
-poate ajunge pana la colet,desfiintand dintii
vElicoidala-batranii
-cuspiziiV ai M1,cuspizii O ai M2 si cuspizii V ai M3 mandibulariaspect de elice
vSectoriala-interpozitia pipei sau creionului
vExcentrica-fatele de uzura intereseaza 2-3 perechi de dinti antagonisti,si nu se potrivesc nici in RC si
nici in IM
vIn cupa-intereseaza marginea libera a incisivilor,aspect excavat
vAd partum-fata linguala a frontalilor maxilari,fara a reduce inaltimea,doar grosimea V-O
vPolimorfa-remodelarea fetei ocluzale a M
vFatete de uzura-suprafete mici de abraziune localizata pe un dinte cu corespondent identic pe dintele
antagonist
-zone usor lustruite,mai lucioase decat restul smaltului
-contact prematur sau interferenta

37.Durerea miofasciala-definitie si caracteristici

=manifestare patologica, prin declansarea unor crize algice prin stimularea unor locusuri
hiperiritabile(zone trigger=benzi indurate locale, hiperexcitabile, in tesutul muscular) de la nivelul t.
muscular sau al fasciei asociate.Durerea poate fi localizata sau la distanta,e o durere
nesegmentara.Zonele trigger pot fi identificate prin palpare.Durerea miofasciala e semn fizic al TCM
Caracteristici:
- Durerea la nivelul sursei poate fi:
Activa(prezenta) cefalee (palparea creste durerea)
latenta palparea nu creste durerea. Este importanta ANAMNEZA (istoricul durerii) si reconstituirea
conditiilor in care se reactiveza sursa (apare cefaleea) pentru diagnostic.
- Activarea sursei latente:
Suprasolicitarea uni muschi
Stressul emotional
Infectie respiratorie a cailor superioare
-Evolutie tipica la pacientii cu acuze de cefalee seara, dupa servici, in zile obositoare, stresante.
-Simptomele clinice sunt asociate mai ales cu efectele de excitare a SNC, determinate de zonele trigger, si
nu de zonele trigger
Hiperalgezie secundara (hiperestezia pielii capului)
Co-contractie (zone trigger din muschii cervicali determina co-contractia m. Masticatori, apare durere
locala, care nu trece dupa aplicarea unui tratament local)
Lacrimare, pseudorinita alergica, albirea/roseata fetei, conjunctivita,
-Trebuie identificate zonele trigger: benzi indurate la palpare, hipersensibile
-De obicei nu apare durerea locala, cand muschiul este in repaus.

38.Interventii terapeutice reversibile in tulburarile craniomandibulare

Kinetoterapia:exercitii de coordonare; exercitii izotonice(cresc amplitudinea de miscare); exercitii
izometrice(cresc forta de contractie); exercitii pentru musculatura gatului
Anestezia si analgezia locala:refrigeratia; infiltratiile anestezice; simularea electrica transcutana;
ultrasunetele; ionoforeza; caldura locala(infrarosii,ultrasunete,diatermie); acupunctura
39.Gutiera ocluzala-definitie, functii si eficienta clinica
=dispozitiv protetic realizat din acrilat dur si interpus intre dintii celor 2 arcade pentru a stabili functional
ATM,de aatenua activitatea mm mobilizatori mandibulari si de a proteja dintii impotriva abraziunii si/sau
a suprasolicitarii ocluzale,plus functie diagnostica prin sprijinirea pozitii dg a mand(RC) sau testarea
reactiei musculoarticualre la repozitia terapeutica mand craniana pana sa fie ireversibila
Functii:
1.suspendarea obstacolelor ocluzale si inlocuirea prin contacte multiple si simultan in pozitii centricese
elimina activitatea neuromusculara patologica
2.protectia dintilor impotriva efectelor bruxismului
3.stabilizarea ATM
4.redistribuirea fortelor de la nivelul dintilor
5.relaxarea temporara a mm ridicatori ai mandibulei
6.prezenta gutierei constientizeaza pacientul de existenta problemei si poate actiona in consecinta
Eficienta clinica
1.gurtierele uzuale au eect redus asupra zgomotelor articulare
2.opresc atralgiile temporomandibulare,prin marirea DVOrepaus condilii mandibulari
3.are eficienta maxima asupra mialgiilor ocluzogene prin disparitia spasmului muscular (ca urmare a
stergerii engramei)
4.impiedica abraziunea dentara si trauma ocluzala

40.Slefuirea selectiva-definitie si indicatii

=modalitate terapeutica ireversibila prin care se indeparteaza diferentiat zone de smalt(obstacole
ocluzale) pentru a obtine relatii ocluzale functionale in pozitii centrice si miscari de lateralitate si
propulsie si a oferi stabilitate ATM in pozitii centrice
-nu e suficienta pentr disparitia dizarmoniei ocluzale
Indicatii
1.disfunctii mandibulo-craniene la care dizarmonia ocluzala e f. importanta
2.trauma ocluzala
3.raporturi ocluzale instabile
4.pre si postprotetic
5.inainte,in si dupa tratamentul ortodontic
6.RC-IM e mai mare de 2mm sau deviata lateral

41.Coronoplastia-definitie si indicatii
=interventii de eliminare a unei cantitati variabile de tesut dentar dur coronar.Se adreseaza dintilor
care u suferit migrari importante si au modificat nefunctional planul de ocluzie.Migrarile importante
devitalizarepana la extractie sau alveolopastie.
-nu face propriu-zis parte din slefuirea selectiva(Interventie terapeutica ireversibila)
-se realizeaza anterior slefuirii selective
Indicatii
1.dintii migrati in brese edentate
2.restaurari odontale sau protetice care dau un plan de ocluzie nefunctional
3.dintii in malpozitie primaraplan de ocluzie nefunctional sau inestetici
4.reducerea cuspizilor care determina impact alimentar la nivelul spt interdentar
antagonist