Examinarea sindromului de neuron motor central

1. Deficitul motor (pareza/plegie)

Membrul superior:

Barre – i se cere pacientului sa stea cu bratele intinse la nivelul umerilor, cu mainile

in supinatie, bratul afectat cade/ face pronatie

Membrul inferior:

Minagazzini – pacient in decubit dorsal, coapsele si gambele flectate la 90 grade,

membrele inferioare departate la 5-10 cm, membrul inferior afectat incepe sa cada.

Vasilescu – pacient in decubit dorsal, este rugat sa faca flexia rapida a coapselor si
gambelor, fara alipirea picioarelor si fara ridicarea calcaielor de pe pat. Membrul inferior
afectat ramane in urma

Grasset - pacient in decubit dorsal, coapsele flectate la 45-60 grade, membrele

inferioare departate, membrul de partea afectata cade

Barre - pacient in decubit ventral, gambele flectate la 50-60 grade fata de orizontala
iar pacientul incearca sa pastreze pozitia. Gamba de partea afectata cade.

2. Tonusul muscular
o Spasticitate (rigiditate spastica)
 cedeaza „in lama de briceag” daca antebratul este complet flectat pe
brat, tonusul este foarte crescut si pe masura ce se extinde pasiv tonusul
scade.
 este elastica – dupa modificarea pasiva a pozitiei segmentelor afectate
de spasticitate, acestea revin rapid la pozitia initiala.
 afecteaza predominant flexorii si pronatorii la membrele superioare si
extensorii si rotatorii interni la membrele inferioare

3. Reflexe osteotendinoase
o sunt exagerate, vii, clonoide
o in leziuni acute ale neuronului motor central, indiferent la ce nivel, apare o
inhibitie pasagera a neuronului motor periferic; aceasta inhibitie se numeste
diaschizis atunci cand leziunea este la nivel cerebral si soc spinal atunci cand
leziunea este medulara – in aceasta perioada (cu durata variabila) ROT sunt
abolite.
o Manevrele de facilitare urmaresc distragerea atentiei bolnavului si inlaturarea
unor influente exercitate de la nivele superioare : manevra Jendrassik-
bolnavul îşi încleştează mâinile si trage cu putere în momentul percuţiei;
strângerea pumnului; tuse
- reflexul bicipital (C5-C6) - percutia tendonului distal al bicepsului determina flexia
antebratului, precum si usoara supinatie
- reflexul stiloradial (C5-C6) - percutia apofizei stiloide a radiusului cu antebratul in usoara
flexie si pronatie, determina flexia antebratului pe brat
- reflexul tricipital (C6-C8) percutia tendonului distal al tricepsului determina extensia
antebratului
- reflexul cubitopronator(C6-T1) - percutia apofizei stiloide a ulnei cu antebratul in usoara
flexie si pronatie determina pronatia antebratului
- reflexul rotulian (patelar) (L2-L4) - percutia tendonului cvadricepsului determina extensia
gambei pe coapsa
- reflexul achilian (L5-S1) - percutia tendonului achilian determina extensia piciorului

4. Conusul – constituie exagerarea patologica a reflexului de intindere si consta dintr-un

raspuns multiplu, in secuse clonice, la extinderea brusca a tendonului ahilean (clonus
plantar) sau rotulian (clonus rotulian)

Clonusul piciorului – flexia (pasiva) dorsala energica a piciorului, care determina elongarea
tendonului achilean, declansaza un reflex miotatic de contractie si relaxare a tricepsului sural
in secuse succesive
Clonusul rotulian – tractionarea in jos a rotulei determina contractii ritmice ale rotulei (este
pus in tensiune tendonul cvadricepsului)

5. Reflexe cutanate abdominale sunt diminuate/abolite

o Examinarea reflexelor cutanate abdominale – excitarea tegumentului abdominal
incepand din lateral spre medial (superior (T6-T8), mijlociu (T8-T10), inferior
(T10-12)) determina in mod normal contractia musculaturii abdominale.

6. Reflexele patologice

Babinski - excitarea marginii externe a plantei de la calcai spre degete cu un obiect bont
determina extensia halucelui si deschiderea in evantai a celorlalte degete

Echivalente de Babinski: Oppenheim (apasarea cu deplasare cranio-caudala a fetei anterioare

a tibiei), Chaddock (stimularea cutanata submaleolar lateral), Schaeffer (ciupirea tendonului
achilean), Gordon (apasarea musculaturii gambiere)

Rossolimo – percutia cu ciocanul de reflexe la baza degetelor, pe fata plantara, determina

flexia degetelor

Mendel – Bechterew – percutia cu ciocanul pe fata dorsala a piciorului, in dreptul osului

cuboid, cauzeaza in mod patologic flexia degetelor

Semnul Hoffman- ciupirea falangei distale deget III determina flexia si adductia policelui
Reflexul palmo-mentonier (Marinescu-Radovici) – stimularea eminentei tenare determina
contractia musculaturii mentoniere (apare in leziuni superioare ale caii piramidale)

7. Sincineziile
o Reprezinta miscari involuntare ale membrelor paralizate asociate unor altor
miscari sau unor activitati reflexe
 Globale – contractii globale ale membrelor paralizate declansate de
cascat, stranut.
 De imitatie – membrele paralizate realizeaza o miscare lenta, in
oglinda, atunci cand membrele sanatoase realizeaza o miscare cu forta
(strangerea pumnului de partea sanatoasa poate determina flexia
degetelor la mana paralizata)
 De coordonare – contractii pe grupe musculare paralizate de la nivelul
unui membru, atunci cand acesta este deplasat activ, voluntare.

Alte reflexe de examinat

o Reflexele primitive
o apar la nou-nascut si sugar, ulterior dispar si pot aparea din nou in cursul
vietii (in mod patologic)
o denota de obicei o afectare a lobului frontal

Grasping-ul – apare in mod normal dupa nastere si dispare la 5-6 luni; atunci cand un obiect
este pus in palma, degetele se vor strange in jurul lui; este cel mai clar asociat cu afectarea
lobului frontal (frecvent demente)

Reflexul glabelar – la percutia repetata a glabelei pacientul clipeste de primele 4-5 ori,
ulterior reflexul este supersat (nu mai clipeste); in leziunile de lob frontal si la unii pacienti cu
boala Parkinson pacientul clipeste la fiecare percutie

o Reflexul orbicular al buzelor (Tolouse) – se percuta interlinia subnazala si se

obtine contractia orbicularului buzelor; apare tot in leziunile de lob frontal.