10 Mater prime textile rolclelr In gl nt h na mal aerate compact ne fies alae ht de cobra vcapecae dsb ap Dore ise mt ote fo eo fie, ee imacronoectlre vce se bile fe de sae (eg coals, Sarees ti ieee eagle mete oe pests $i free ane: Forle ac iernokclre gupta Proprio ie chim stun cd wnt spc nor chun exerore ce tapes ams 1.2.2, Structura chimica a fibretor textile 2. Polimeri natural 1 Cetuoca este 0 substan macromolecular lag rsp tn eegul vegetal Fibrele textile de orgie vega se conpum din celuoeh st substane Insortoare ci ‘cerirsubstae. pectic ging pigment. apa mbstane mminerte, Cellora ese un pliabarid fomat din ini stucturale {niroelucorie, rte una fide ala eu 180°, ig 11. Structure macromolecalel de clot cecilia pie de ab acileuoray sence dovedeye exists fe gpa =O Ti eee ee » cao Celulen st» ebsans macromolecular, firm, cu grad medi de polimerizare 300, Procentl mae de 50% zone eine expe eet fibrelor naturale vegetale. aa oi ar mae 2. Substance in componets ivelor naturale de origin animals. jah amioai ou vmmiours ful general cool ni NNER Gop tt na neta de zk ine est cheratng, abstr macromoleciat in a amen race islbes fra ina ml iene Foe oie el, Laure de macrmolesl sun ute prin leet de Se te nie ear desu La ib eit, nue pine, eo est in spl cen strc epic laa thse aa P ang chr na one nor natural prose ale las shace, 2 Fre al landlor serie 3 Maree veer se pi 2 iament apap. Walaa naira aoe bark mts natual ee fone, Spe dosbie de i cei cet in oid cong sl. Macrae ee na pie cate lal, cte vse ott ot J 50 Un al aero, Cel a ipo ister a ons te re eas lant soll Mae tr ma Cone Satan ext (eo era idocrba sara + pigment ap substan mineral Indepdrtarea insotitorilor naturali de pe materialele textile ‘confer’ acesiora copaclate esau clan. ‘by, Polimerisintetici Polimeri sinttil se obfin din substante chimice,rezultate din chimizatex peteolulu, a garclor naturale, a cirbunilor si lemnului Prin procedee fixco- Thimice se abtine monomerul dn care se sitetizeaz4 polimerul prin reac 1 Polimerizarea este reacia de unire a mai multor molecule ideatice ‘esaturate, cu formarea une! molecule mai mari - polimeru. Prin aceastresctie fe sintetizeaz’ polimesii ce stat) Ia baza objinerii fibrelor poliacritonteice, polietlenice, poipropilenice. ncn cu —+ C2 cH cHL2 “Jn CH 1 1 oN oN cx cu acrlonte poliarilontet Fibrele policrilonitrilice sunt practic copolimeri ai aerionitrtului ex alte substante. Copolimerizarea sa ffeut in scopul Imbundtifiniidrofiie si & Tipeciti de vopsire. Copotimerul introduce im structura polimerulut srupe2 Mater prime texte ‘unetionale ce pot lega apa si colorant si stricd simetria macromolecular, marind rhumirul de zone amore. 2, Policondensarea este reacfa de unite a mai multor molecule simple cu _rupirifunctionale difet, in ear rezltépolimerul si produse secundare (ap, acid clothidri etc.) Prin aceasta reacje se sinttizeazd polimeri ee stau la baz ‘objinerifibrelor poliamidice si polesterice. a nH 2N— (CH: —COOH +n HN —(CH)s —COOH > acide amin - eapronic HN — (Clta)s — [CO— HN— (CH): — COOH poliamida Prezenta grupelor amidice - CO - NH si a grupelor - NH2 = COOH terminale duce Ia asemnarea poliamidelor eu fibrele protece naturale, Lanfurle ‘macromoleculare sunt puteric orientate, ceca ce permite stabiliea unui numae ‘mare de leiturichimice. awooe—O}>— coon + ntto— cit, — ct, —o1t seid tereftalic clilenglico! voce —[>—co-0~a1,— on] —0-0c —G)—coon poliesterul Lanfurile macromoleculare sunt mai rigide decit la alte fibre din cauza prezenjei nucleelor benzenice. Av structurd compacta, fi grupe hidroile 3. Poliaditia este reacfia de unre a moleculelr simple de fail iferit, cu srupar avind atomi de hidrogen capabili si ajioneze asupra protonilor de mare afinitate fra si rupa legiturle. Pin aceastl reacte se sintetizeazpolimerul ce st Ja baza obtineri fibrelorpoliuretanice. Polimerit ase objinui pentru af flail rebuie 88 ibs o forma linia’, i prezinte grapiri polare in molecula, si prezintecapacitate de ase dizolva sau de a ‘se topi fd descompunere gi capacitae de orienare gi eristaizare. «+ Fibrele sunt substanfe solide, macromoleculare, fforme. {© Zonelecrstaline ay un numnir maxim de legituriinterlangut,impachetare compacti, rad de ordonare si orientare avansat si conferi fibrelor reistenis ‘+ Zoncle amorfe au un grad de ordonare si orientare sczut, frecventa legiturilor intrlanuri este mai micé, riman grupe capabile sf lege apa si coloranii, confer fibrclor clastictte. Cuvintercheie « Siructuri chimiea = precizeaz formula unit structurale, « Structuris macromolecular = precizeazi familia polimera eirea i aparine iba rmoleculare + Structrd supramolecular = deseriearanjarea lanturlor maeromol meat spat tridimensional. + Catené = ln} de atomi legati inte ei prin valenfe simple sau multiplety CAPITOLUL 2 TEST DE EVALUARE j tera corespunzitourerispunsului coret, 1. Celuloza este componenta de bazi a: 4 fibrelor de bumbac; » fibrelor poesterice; ©. fibrelor poliuretanice. 2. Fibroina este component de baz a a fibrelor de bumbac; » fibrelor de mitase natural « fibrelor de viscoza 2. PROPRIETAT! FIZICE 2 |. Masa specifica: (densiatca) une fibre textile depinde de strctura ‘macromolecular si supramolecular ae Se stabilestecurelatinp=m/V (kg/m; glem? ) fncare: este masa specific in kg/m’; ‘m= masa fbreor, in kg: ‘Volum fibrelor in m?. 3. Cheratina este componenta de baz a: 2 fibrelor de lin > fibrelor de matase natural; « fibrelr de viscoza, ‘Masa specifica fibrelor textile j 11 Ordonati loge: - lan macromolecular, fbr, fibrile,stomi, microfibrile. Tabet 21 UL Completa definite: Fibra ——-Masapecifich—=— Fibra Masa specifica ‘In zonele crisialne, macromolecule sunt dispuse ta ogi La ada distae.... contr fiber 4 Bumbsc 1500-1560 Viseor + 1.510 1.22 b.In zonele amorfe, macromolecuicle sunt dispuse eo A i | sta ne COME ABRLE | 1.430 1.500 a Cnepa 1430-1480 Potiamida 1140 XV. Insci in spi ibor din fi coloanei A, ce contnetipu de fibre, | | Lint ——~=—=1.300-1320Poliewer ‘L180 1.300 ‘sat d objinta pliner din clan B. Mine marl 12501370 | Polarlonsil 1.160 1.10 Coloana B fe La fel eu mash specific mick, consumurilespecioe sunt mdse, : por deoarece Ia ssl cam eravintrcecoespunde © spat mt mae Se Politics Flimetare fests icot. poliamidice ‘Masa specified fibre afeeteai calitatea de drapare a festuri, Daca, de cexemplu,fesitura este prea usoar’, nu drapeazi bine, dae este prea grea, are un aspect rigid, afectind eleganja confectiei. Masa. specficd redusi! a fibrelor Sintetice determind plutrea feinghillor produse din aceste materit prime sl, prin urmare, conduce la un anumit domeniu de folosin.Culoarea depinde de gradul de pigmentare naturalé. si de Substanfle secundare care insofee polimerul de baz V Fibrele naturale vegetae sunt pigmentate tn alb-gilbui, galben, verde, ‘maron. Fibrele fiberiene sunt pigmentate mai intens decdt bumbacul, deomees confinutal in cetloza este mai mie deedt la bumba. Y, Fibrele natwrale animate sunt pigmentate de la alb-gilbui (mitasca find) pind la negru (lina asp). Matasea naturala are culoarea alba, rerauie din cauza sericine! colorate care acoperi fibroina, Lina pare ino varitate de cuor:alb-plbui, cafe, bund, rogeaté pnd ls nears In fantie de rsa animalului si de produsele de secreie al glandelorschacee jtudoripare, ce se gisese pe cheraind. Se preferi ca fbrele si ab culoure alba in aeest Scop, se supan proceselor de curitire (indepartarea Insoitoilon 9 te lite (indepartareapigmentilor) firs a afectainteritateabreor. 1 Fibreleobjinute pe cale chimicd sunt alle din fabricate. La aceste fibre, nul nei fabricapi defecte. Se pot obfine si fibre sdauga in solujiaopitura polimerului um. pigment, Culoarea determini esteticn produselor textile, de acces in procesul dé free ‘ext se pot obtine eulor difeite in funetie de prefernjele consumatorler 2.1.3. Luciul fibrelor textile depinde de gradul de netezime sau de asprime 8 suprafeei lor, care influenteazireflexia lumini, Fibrele textile se incadrewed tn ‘umitoarele trepte de lui + fibre cu lciu mat: - bumbacul eu fibre aspe; fibre eu tucu sab: - in, edinep, bumbacul fin; ‘fibre cu uci pli: - mitasea naturals, bumbacul metcerizat; + bre eu uciu putemic: - matasea naturalé degomati; * fibre cu lucu foarte puter: -fbreleobjinute pe cale chimicd, Lucu! fibrelorchimice poate fi modifica dac8 se adaugi in soliaopitura Polimerului un agent de matsare Se intebuinjexza TiOs (dioxide titan) macinat Partcule foarte fine (2 jm ). Acesa se depune pe supratia fibre si, din cauza indiceli de reftactiedifeit de celal polimerului de bazs, modifies Iueiul beet Laciul materialelor din fibre naturale se poste miri prin diferte talarents chimice (mercerizare, cotonizarea) sau mecanice (esate), 2.1.4, Lungimea Lungimea fibretor se exprima in milimetsi Dupi lungime, ibrele se elasifica in: ‘fibre scurte:-bumbacul,azbestl, ibreleliberiene cotonizate; * fibre de lungime medie:» lina; 4 fire tang - ina dnp ii 4 fibre foarte lungi = lamentar: - mitasea naturals, ile objinue pe cale chimes. : In tabelal 22. sun date vatrite ung penta prncpaee be texte Lungimeaprincipalelor fire tele fs ac Tabla 2.2. —_ Fibra J amimen (mmm) | 500.000 — 800.000 Lungimes fibrelor objinute pe cale chimiei este practic determinati de 'mirimea formatelor, pe eare se Infgoarfilamentele. Atunci end fibre chimice Se vor utiliza in amestec cu fibrele naturale, filamentele vor fi supuse teri ‘objinindu-se fibre scurte. Lungimea fibrelor este una dine earactristcile cele ‘mai importante, de care se fine seama la stabilrea procesuluitehnologic de flare si reglajle efectuate a masini, Lungimea influenfeazi aspectl firlor produse $1 rezistenja acestora, 2.18, Fiofoapreznd gal de subjine afro sn flor extle Diane rp eae ee ate mic ic muse ele ianerul flor sxe vara doa olor ieious Heacioner insure pean de ir, va conven canes ope i Ine i Ins - DENSETATEA DE LUNGIME ee itl xpinat in wx so der, Til rena apr dts mae hg tle, Const wnkatenitrnationa pentru Mate Tope es senna tpame sc tngmi de et st ee 000 ME) 99 71000 my") Exempla: Un fir de 1.000 m si masa 10 gare finefea 10 tex. ‘Texul are multipli si, submultpli care se flosese in func de forma sub care se prezinti produsul, in tabelul 2.3. sunt prezentafi multiMultipi si submultipié exe Tabelat 23, Produs text FFlamente gi fibre | scurte Denumire _Simbol__Marimea unitititor Militexul mtex | 0,001 tex A me/1.000 m “Oltex Flamente gi fibre 1 dg/1.000 m | seurte Texul tex 1 g/1.000 m Fire Kilotexul Hex | 1.000 tex Cablur gi bene a 1 g/1.000 | (pale Ligim Decitexul dex Denierul reprezintd masa in grame, a unui filament sau 5) hngmes de fee rN W ba Exempla: Dacd un fir de 9:000-m clntireste 20g, finejea va fi 20 den metblosete pentru exprimarea fnee ibreor sa corde matoxs natural 9.000; si (tude tne NUMARUL METRIC. Numérul metic reprezints Jimeimes in mete a unei fibre, filament sau fr cu masa de un gram Um) Nm =H) Ma) Bremplu: Dac un fir de 100 m céntreste 1 g, inefea va fi Nn 100. Feat tn sistem tn altl se face cu ajutorul unor constant care se ‘objin din relatile de definite. Relaié de tra * Clara fbrelor depinde de gradul de pigmentare si de rezenia aor substanje pe surat fbeclor. * Tangimea influenfeaza aspect frelor produse si rezistena acestora, ce * Culoarea,lungimea, luciul procesul de obtnere. i * Masa specifi. determind consumurile in procesol de prelcrae gi _sleganja confecfior. ‘+ Finefea se exprima in indici de finee: 4 direct ~ Densitatea de lungime sau ttl b. indirect - Numaral metre Paeucane_j 1-0 fibri are caractristicile: = 9,000 m; M=3 g. Calcul: Nm, Th, Td 2. Ordonayideseresedtorurmitoarelevalori care exprima finelea: Nm 5.000; T= 5 den; TY= 0,5 tex 1.000 Nim x Te= 1.000 => Nm = 1900 _ 9 a9 00 = Nim = 10 Ordonare de a cea mai subi fbr la cea mai groasi Nm 5.000; Nm 2.000; Nin 1.800.Me TEST DE EVALUARE j 1. Incercuiti litera corespunzitoare rispunsului coreet, 1 Langimea fibrelorinluenteaz 2) lucia fruli obynut; ') procesul de filare; ©) finefeafeuluiobfinut 2. Lucil fibretordepinde de: 2) ropietile mecaniee, )gradul de netezime si ssprime a suprateei fibre; (©) finejea fibre 3. Fira cea mai find est Fibra cu a) Nm 10,000; b) Nm 5.000; ©) Nm 8.000, 4. Fibra cea mai groasi est fibra cu fnejea a) 025 tex; ») O5tex;, ©) Hex. 1. Casi lst dp gine IIL Se dau fibrele: bumbac, Polimidd in, Precizati: 2) haces ma pa 8 feos ge IV. Sse cles numa ei (Mm) il ne 1) pn es ‘cu titlul in denier Td = 1,8 den, ed Rat YS calles numa metic (Nn ln de (8 pent ea cusilintn eos VL fe fe waar cacti Maze Sse cael: 2) fn re ) ordonat valoarea de finefeobjnuti cu valorile Tt = 0,20 tex, Td = 15 den, ‘Nm = 6.000 Jungimea L = 10.000 m si masa Capitotut2 So ln 21.6, Higroscopicitatea 7 Proprietatea fbrelor textile de a absorbi vapori de ap din medi! amtiant se hnumeste higroseopicitae. Cantitatea de api absorbith depinde de: stuctura fibrelor, prezenta grupelorfunetionale ( OH - COOH; - NH; - CONH - ) din eatena polimeruli gi de umiditatea relative a acral) ~ Astfel, ibrele textile pot absorbi din mediul ambiant o cantitate de apa ajungéind pina la 40% din masa lor’ Umiditateafibrelor In funetie de umititatea felativa a aerulu este data de izotermele de sorbjie (ig 2.11). a art ig. 21 Irotrmel de sorbic 1 lind; 2 isco; 3» matse maura t= bumbacs “¢~polimid;7- placentae; 8 putaer * Umiditatea realé a wowi produs text reprezintécanttatea de apa pe care ‘cesta 6 confine la un moment dat, in raport cu masa matrialulul seat, exprimata inprocent] Unison ea sealer e orm 100 [%] ‘ncare: Ur este umiditatea real, in provente; im masa probel inane de scare, in grame; 'm,- masa probei uscate pin la mast constant in gram Modificarea conjinutului de apt din fibrd modified masa, volum, fineea, Proprietatle mecanice, conductbiltateatermica si eletricd a fbrelo. Penta a se‘objine rezultate comparabile, analiza materalelor textile se face dup ce probele au fost mentinate in conditt atmosferice normale de temperatura si umiditate, timp de 24-48-72 h, Atmosfera-standard pentru analize i ineereat a fost stabilith {de Organizatia Intemational de Standardizare (ISO) la 65 + 2% umiditaerelativa si temperatura de 20 + 2 °C, Pentru eondijonarea probelor se folosese camere de condiionare prevazute cu dispozitive de reglae a temperatuti $i umiditii, /midtatea normal a unui material textil este canttatea de apa pe care 0 absoarbe agesta dup climatizare, in raport eu masa materilului seat, exprimat {In procente{ Umiditatea normald se calculeaz eu formula: 100 1%) ‘ncare: Un este umiditatea normal in procente; s~ masa material limatizat, ng tng- masa material useat, fm game. [F Umidiavea leat (eptza) este cantata de ap exprimatd in rocente amis in tranzacfile comercial. Difers pun de umiitatea normal a are fibea isi psteszA toate propretaile) Umidiatea legal ext subi, pin conventic intemafionali, pent fieare categorie de materiale textile. fn tabelul 24. sunt relate epizleFibreor textile Reprizele fbrelor textile Tabetul 24. Fibratextla ——Repriza% ———Fibratextili—_Repriza % ‘Bumbac, vigonie 85 | " In, cinepa 2 | ° Lind spats 0 | A Lani piepranata 1825 | 1 Mitase nedegomata M1 | 04 ‘Umiitatea legal a amestecurilr de fibre difeite se ealeuleaa eu formal Ua = PxUAE DUE + PUY, yg) 100 Incare: Ua este umidtatea legal a amestecului, in procente; U,, U,,-Us,- umiditatea legal a fiecatui component al amestecului; I, PX .-Pa- cota procentuall a fiecdrui component al amestecului. (icintoper st esac aatebe tists ees tlre ‘ase flosite In tranzacile comerciale| Masa comercial se calculeazi cu rela incare: Me este masa comercial; ‘Min masa net a materiluluis Ue meh macum ([Stabilirea umiditiqii dupa operafia de uscare previne efectele negative care i see mst depot. Din pt ee See eee racine ssi Weesconcia oo gp cee mono blest asc Se etl Npbscopcne fea, Act se cost ne Set cot ice evn elmer in st ee Pat terre lc etch fred pole Site case al bane ethereal es Preucane_j i inut valrile: masa 1. Pentru o probit de material text, in Iaborator sau objinut val probei ~ 120.5 g, masa probei dupa condijionare = 102,2 gsi masa probe uscate a, umiditatea real, b.umiditatea normall. Ur = x10. 1205-985 «199 = 26,1% 5 >. Un = Ps «100. 1029555 5100 = 796 2. Caleulaf repriza unui material textl format din amestecl: 40% bumbac; 30% eelofibras 30% poliester29,4 pay +p i = BAU Us, + pxUay, v = 161 Din tabsul 24, se extag valle reprzelor pentru fibree date, api se Inloesisen formu, 0x85 + 0x11 30x08 Ww Ste Geom 100 s 3, Detcinaji masa comercial a unei partie de fire de Lin ce se leach beneficial, dact masa nei et 20 i umniiatea real este 30% Comoe reat obint,expisnd necesiate caleulll mar! comercal G 7. Comportarea fibrelor la caldurs (Sub intuena temperauti, in fbre au Joe schimbii fiice sau chim caratristice care depind de strtura macromoleculara a acesora] Comportarea Abela exile la temperaturkprezns interes deoarecefnisareaprsuselor textile sc realieaz la temperaturi relatv ridiate, far uncori domenile de folosint comporté incairi a care fibre textile webuie si reriste{ De asemenca, Intrefinerea materallor textile (silaea, cileaea) ae loc la emperaturt sub valori care pot produce degradarea acestor) In tabelul 2.5. este reall comportarea flor textile la temperatura Din tabel reese ct firele naturale gi fibelehidratectuozice la tempera fidicate se descompun, Fibrele aceats ibrelesintetice sunt termoplatice, aed la temperatura de plaster, pot lua diferite forme, care se meni, dct temperature ulleriare la care sunt supuse materiale textile. nu depisese temperatura de plasifiere. Tatamentl se poate efectua cu areal a tempera de plasitire timp de 20-30 s sau cu abur la £30 °C timp de 20-30 minute, uma ‘de orice ruse ‘omportare fbreor exile a tempera “ S a Tabelut 2.5. ~ Rezist pind la 140°C timp seurt La 80°C devine aspri (eiabita) Rezista pind la 100°C | _Se descompun Rezisi pind ln 100°C | Se dexompun | ‘Temperatura de inmuiere | eee [ Cuprcamoninale /Diacetat (Dlsifre) 140°C (Triacetat a Poli Polie | Poliacrilonitilice | Tp= 140 °C in media useat tehnologice ce se efetueaza la temperatura de pase. Termofixarea este operajia de indepirtare a tensiunilor Tnteme din fibre (rezaitate din intndere la: tira, flare, fesere) in scopal “objnerii materialelor cu o bund stabiltate dimensional gireistengs la sifonare + Texturarea este operatia de modifcare a siructurifirului (prin ‘orsiune falsi sau comprimare) prin care acesta capt? o anumitt ‘ondulare, voluminovtate, clastctate, aspect tuseu bund * Presarea este operaia de objinere a miteralelor textile 20 supra netedi, dungi si cute permanente , iy ‘Termoplasticitatea fibrelor sintetice gi acetat reprezint’ un inconvenient ta cilearea produselor textile. Pentru a evita aparijiaefectelor nedorte, articolele de Imbraciminte sunt Tivrate cu etieltte, ce contin informafii referitoare ta Intreinerea produselr.Simbolurile urmatoare semnitics: temperatura minima penteu fibre chimice; temperatura medie pentru fibre proteice - ind, mitase; ~ temperatura maxim pentru fibre vegetale; ~produsul nu se cae. { Temperatura de opie ber sinttce i aetat exe mai mare eu 28-30 °C fat de temperatura de plaster] Determinarea temperaturi de opie a fivelr ete ‘ometoda de identticare a acestora, ‘Comportarea la ardere deri dupa spevificul fcr tip de fbr (Anexa I abel) fap cre fee posi floss areiea mend deta r TEST DE EVALUARE j I. Se dau fibrele: poliamidt,cdneps, lina, aetat,viseoz8,poliacrilontilice, mitase naturals, bumbae, celofibr. Precizaji care fibre se descompun gi care se topes la temperatur IL. Completaidefinie: 4. Operatia de supunere a materialelor din fibre la temperatura de plasiiere, pentru a objine se numeste termofixare. , Operatia. prin care se mareste volumul frelorsintetice in scopal objinerii produselor venanan de MAE extensiilitte se rumeste AML, a. Interpretai izotermele de sorbic a fibrelor din fig. 2.1, precizand ‘umiditatea din fibrin funeie de umiditatea aerulu, si notai valerie in fabeal de nai jos, Umniditatea acratul’ | 100% | Link Viscora Matase natural In Bumbac Poliamidt Poliaritonitiice Poliester . Comparaji valorle umiditaii flbrelor Ia umiditatea aerului de 65%, cu valorile reprizei si comentairezultatle2 Mater prime textile ttn prime texto, ((218. att proprieti ce ae brelor @ Ondulatiie se exprima in incretituri pe centimeteu! Fibrele ce prezintt ‘ondulaii sunt fbrele de lan, care au 12» 14 increitur/om, si ibrele objinute pe cale chimici, fabricate special pentru a imita si inlocu! tina. Fibrcle naturale vegciale sunt putin ondulate, Bumbacul, considera dreptfibri fir ondulai, Prezin totusi pind la douit inerejiturifem. Ondulaile fibrelor marese legitura dintre ele, influentind procesul de ila si stabiltatea dimensional a produselor 6, Nesifonabilitatea este proprietaea matcrialelor textile supuse la presiti $i indoiri de a reven la forma inal, $ifonabiitatea depinde de! 1,Structura (chimid si macromoleculat) a fibrelor: ® Natura forfelor de legturd inte lanfuile maeromoleculare, de usuringa cu care cle se desfae sub atiunea frfelor exteriare gi de posibiltjile lr de refacere in alte pociit. Aceasticaracterstca determing rigidtatea fibrelor, eare se opune sifontni, si clastictatea, care determin revenirea din sifonare. Din aceste ‘considerene, materalele din Kin nu se sifoneazi, * Conjinutul in apa al fibrei- apa, patrunzind in zonele amorfe, actioncazd ‘a un lubrifiant, favorizind deformarea de alunecare, Fibrelesintetice care sunt hidrofobe, dacd sunt bine termofixate nu se sifoneaza Analizind acest factri, reese ci materiale textile din fibre celulozice sunt sifonabile. Pentru a extinde domeniul de ullzare, la objinereaarticolelor de Imbriciminte sunt necesare tratamente cu rsini care stabilese cu grupile - OH. din langurile macromoleeulare ale celulozei punfi transversale eu legituri ovalente, ce impiedicd deplasirea lanfurlor macromoleculate i, totodat, limiteaza umflarea prin blocarea grupdilorhidroxlice. La suprimarea solictiilor de sifonare, punile ransversale formate actioneazi ea niste arcu, readveiind ‘materialul la staea initia 2, Structura produselor textile: © Structurafesituri, torsiunea firelor gi fineeafirelor.Tesiturile din fire eu torsiune mare si desime mare sunt mai sifonabile deci cele din fire cu torsiune nic si cu legituri cu flotri lung. Aceasta se explicd prin mobilitatea mai mare a clementelor de structuri care favorizeaza revenirea din sifonare. Din acelayi motiv tricoturile se sifoneazs mii greu deat fesiturle 6 Incirearea electrostatic a ibrelor textile Prin frecarea fibrelorinie ele si de suprafafadispositivelor de Iueru apar sareini electrostatice care se acumuleazi formind un curent clectrostat wireatea_ electrostatics creeazi dificultaji in timpul prelucari gi porta ‘Totodata,influenfeaza capactatea de murdarte, penteu e8 atrag gi retin particule de prat¢ put. capitol 2 Factor ce determind inccarea electrostatic sunt dependeni de: ‘+ natura fibrelor:— conductiblitaea electri; ~ higroscopictatea ‘© procesultchnologie: — viteza de migcare a materialulu; ~ conde climatic; = presunea de frcare. Micgorarea inconvenientelor legate de incircarea electrostaic3 poate fi sealizata prin: * conducereasarcinilor elecrice spre pimnt dup formate: ~ prin conductoare metalice (letra medi generator eu paroseala); = prin material textil, mirindu-i umiditaten si folosind substante ~ prin mediul ambjant,mirindu-i umiditatea, ‘© neutralzarea sarin imediat ce s-a format ~ amestecaten materilului text eu un alt material ce s© incared eu sarcini difeites ~ impregnarce materaluluitextil cu substan antsatice @ StabitateaMbretor fas de tina solar yi starea atmosferics “Acjiunea lumii sa medi inconjurdtorasupa ibrelor duce la sederea slung la rupere sia rezistentei la trafiune) AefuneaTumini, itn special a oxigenului din ace, produce un fenomen’ de ctislizare cu distrgerea Imacromolecaelr. rin expunere la soue, file pot picrde SO din duraa normal de folosre, dupa un nama de ore de expuner fig. 22.). Cle mai putin Stabile sunt fibrele de mitase naturals gi de viseo78, iar cele mai stabile sunt Fibelepoliarloitilice, Rezstensa Ia Tunind prozintd 0 deosebi® importants tr: produse de inbricimiats, oi de cort, prelate, nivoade et. Stns lena te rezisenja la Taming este rezisena la imbltenie,adiek matealele textile pier din rezistena for normal, dap unanumit timp de foesTimp eon nin Fig, 22. Mediearea reset fret subinaens lamin 1 -mitase ntral2- poland mata 3 ycost 4 pollanida subi; 3 Ins = Dumb; 7= cou eu resend mir: 8 polaron. -@ Rezistenta fata de mieroorganisme (ciuperci si bacterii) Unele produse textile, precum articole de eamping, prelate, fille, aticole maritime, articole de peseuit, articole militar, sunt frecvent supuse ac{iuni depradante a microorganismetor. in functie de rezistenga ta putreziré fibrele textile pot fl clsiicate atl : fibre cu rezistenta miei la atacul biologie fbrele eelulozice, Hina, mitasea natural (fig2.3.); — fibre eu rezistenta medic la atacul biologic —tracetatul, azbestl; ibe cu rezisen{a mare la atacul biologie — bree sintetice. Deoareve fibrele celulozice consttuie @ materi prim mult folosté pentna articolele menjionate, se impune protejarea materalelor textile prin tratare cu substanfe antiseptice sau modiicarea chimies a eelulozei, O atenyie deosebiti teebuie acoedati depozitiri fibrelor textile, In acest scop, se folosese magazit uscate prevzute eu sisteme de conitionare a acrului Fig. 2.3. Aspect a micrscop af (fibrcor de lan dss de malt « Ondulaile influenteaz’ pozitiv procesul de filare, deoarece miresc aderenta dintre fibre. ‘= Nesifonabilizarea determin estetica produsclor de tmbraciminue in ‘impul purtii: = materialle din fibre de Kind s sintetice sunt neyifonabiles = fmateralele din fibre celulozice necesiti tratamente spesiae de negifonabilizare. « incazcarea electrostatica'a materalelor texte este diminuat8 prin trtarea avestora cu substanfe antistatie, care conduc sarcinile electrice sau le reutralizeaz i « Expunerea prelungiti a materalelor textile la lumina solar are ea efect seaiderea rezistenfe gia alungiri la rupere. Vreuicane ej Activitate practic ~ identficareafibrelor textile ‘Activitatea se desfigoath pe grupe de elevi. Sateini de luer: 1. Fieeare grup de elevi primeste un set de fibre mecunoscute, pe care le studiaci organoleptic, iar realtatele obfinute se tree, in tabel. Aprecierea feaultatelor const in stailirea nari fbrelor (Firat (Fibra? Fibrad [Fibrad | Fibra Lungime Lociu Finete Ondulatie ‘Aprecietea rezulatelor2, Verificai rezultatele objinate mai sus, folosnd ca metods de identificare| arderea,prezentatd in tabelul I, anexa 2 ‘Completa tabelul de ma os, Saeed elul ardent Se et [ | renultatelor (bea? 2 ale = eal Evafuarea: -pentr ficare fra identifieata corect prin cele dou metode, se cord un punet. 2.2. PROPRIETATI MECANICE 2.2.1. Rezistenfa la rupere (tratiune) este proprictateafibrelor textile 4d a se opune ruperi, atuneicind asupra lor se exereit fare care acfioneaz’\ in sensulIungimil lore exprima in: a. Forta de rupere (Fs) este forta de tracjune axial maxim Ia care rezist fibreleffiele insinte de rupere. Unitatea de misuri este [N]. Forta de rupere depinde de grosimea fibreffirlui, motiv pentru care nu reprezint& un indice satisfGedtor pentru aprecierearezstenei. ', Langimea de rupere (Ls) est lungimea ipotetic de fibril _reutate propre fibrafirul se rupe, Se caleuleaza e rela Fr =F pam Ly = kml incare: Lg este lungimea de rupere, in km; Fr forja de rupor, in eN (1eN ‘Tr-densitatea de lungime, in tex. & enacts et raportl dine oa de rupees deste de lange, ‘exprimata in denier as Fr Te= FfeNiden ayleNienl Incare: Te este tenacitata, in eNiden; Sopot Fr forta de ruper, in eN; ‘Td densitatea de lungime, In den ‘Tenacitatea se foloseste mai mult pentru aprecierea rezstenjei la rupere a fibrelor chimice. Rezistentafibrelor depinde de structura acesor side umiditatea mmedialui inconjuritor. Rezstenja fbrelor varia in limite lagi ait de la un tip e bra la alu, ct gi in cadrul aceleiasi categori. La fibrele naturale i fbrele ‘objinute din polimeri natural, predomind zoncle amorfe, din acest. motiv rezistenja lor este mai mick decal Ia fibro sinttice Ia care predomind zonele ‘ristalin, Fibrelesintetice, care se uilizeazl in amestec cu fibele naturale, vor fi ‘objinute cu valori ale rezstenei comparabile cu acest. Limitele largi inte eare varaza rezstenta se datoreaz la fibrele naturale, diverselor condi de clima, cultu’, specie, rasi, iar a fibrele chimice, posibiltilor de a realiza fibre cu grade de rezsten’ dierite, prin modifica in ‘ehnologia fabricar. Fibrele cu rezstenté foarte mare se pot dovedi mai pun valoroase la intrebuinfarea pentru fesituri, decat fibrele cu rezistent® relat reds, dar ma elastice. 2.2.2. Alungirea ta rupere ‘Sub acfiunea unor forte reds, fibrele suferd deformasi. Deformarile pe regia Tungimi se exprima ns | wi 4 Alungirea la rupere (alungire absolut) AI=Lf~ Li [nm Js In are: Al este alungirea absolut, n mm LL Iungimea in momenlruperi In mm; Jungimea iii, mma, Alp, lei Ale ple -----ple-----p}e—--->} > al c= S100 196 tons Incare: © este alungirearelativa, In % ‘Al-alungirea absolut, in mm; Li- ungimea inal, in mm,‘Alungireaabsolutd cuprinde tei component: + dlingirea elasticd Al. reprezinta. porjunea din alungitea totala care se anuleazi imediat dupa eliberare din soleitare; ‘ Alungireaelastca furziad Ale reprezints portiunea din alungivea total care se anulenzi in timp, dup eliberarea din solictare; * Alungirea plastica Aly reprezint’ poriunea din alungirea total eare mu se anuleaza dupa eiberarea din soliitare,avnd loco deformare permanent Gradul de elastiitate (E) este raportul dine alungireaclastea (inclusiv frat) si alunginea (otal, exprimat in procente Fibrele cu lasticitte mai mare av durati de intrcbuinjare mai mare Anicolele in care int aceste fre nu se sifoneazi, nu se alungese gi mu se ‘contract la spare. Comportarea materiatelor ta trafiune, determinati de diagrama forph ~ ‘alungire, depinde de structurachimicd i morfologicd a fibrelor si deformarea lor nd la solictare maxima (fi. 2.4). In: 2 bunba; 3 poiamias 4 poster Sli; 6= vison; 7- mite Pe diagram se identifica zonelé de proportionaitate, curgere si rupere. in zonele de proportonaitate se inregistreazAalungiri elastice, iar in zonele de feurgere se produc modifieri ale strucurii interne, care determin’ aparita, lungirilorelastce intrzite si permanente. Din analiza comparativa a acestor diagrame se evidentiazd rezistenfa si alungirea la rupere a fibrelor. Aste, rezistena a rupere variazA deserescator in ordinea: capt? 3 poieser, poliamida, bumbac, matase, viscoz4, kinds Juralungirea larupere in ordin * ind, poliester, viscoz3, matase,poliamid, mba, in » Plasticitatea este proprieatea materialelor textile de agi mentine forma primita in anumite condi, la aciunea forelorexteroare, chiar duc aceste Tg Inceteazd aciumea, . 2.2.3. Comportarea fibrelor la frecare fn timpul folosii,fibrele textile sunt supuse freciri. Din cauza frei, ‘onfetile se uzeazi la mangete, euler, genunchi, coate, buzunare etc. Rezistenta ‘cea mai mare la fecare o au fibre poliamidiee, urmate de fibrele poliestrie, iar Fezistenja. cea mai mic o ate celofibra, Frecarea influeneazd, de asemenea, Pprocesul de itare side impaslire a fibrelor. « Impaslirea este_o caracteristi a fibrelor de lind si_a altor piu, determinata de prezeniasolilor la supra (lg. 2-5.). Impisliea se produce ps ‘igraee fibrelorint-un singur sens, cauzati de orientareasolzior u varful spre ‘rfl fibres favorizat de elasticittea frei, Pe capacitatea fibrcor de lind dea se imps se bazeaza operajia de piuaee. * Piuarea este operatia de supunere a fesiturit umezite eu soluitalcaline sau acide nor actiuni mecanice de frecare, lovire, presae, in seopul obfinrit lunor tesituri cu tuseu plicut, aspect frumos al suprafeei gi © bun capacitate fermoizolatoare. Tn urma piuiri, esiturile se contracts. (igi_micgoreaza dimensiunile), devin mai groase si compacte. Se objin stofe, fetru pentru ‘onfeefionareaplior, se tehnice ete. inet Fig 25, Ffectl de rece trefonalé «fibro de lint dd cafe impistirs2.24. Fenomenul pilling Pilling-ul este un fenomen ce const in formarea pe supraatafesSturit sau ‘wicotuui, dupa un anumit timp de utilizar, a unor bile miei din aglomerdr fibre, care conferd produsului aspect neplicut (fig. 26.). Acest fenomen apare Ia. produsel textile objinute din fibre flat) In cazuf {esiturilor sau tricturlor din fibre flame fare, se formeazi pillingstrkin™ pri aderarea unor particule fibroase din mediul ‘nconjuritor. La produsee textile din lin aglomeritile formate pe supra se desta wor gi dispar repede. La produsce din fibre sinfetice sau la esle care contin fibre sintetice in amestec, aceste aglomeriri au aderenji putericd, cauzats de rezistens ‘mare a fibreor sinttice si au tendinja si se ‘maeasc. Cauza forma bilujelorpilling g constituie acele fibre cate au ambele cap fixate tn produs, astfel incat formeazi la suprafajaacestui o buclA ce se accentuea prin solicitarea Ia. freeere a suprafetel Tiavorizind aglomerarea de fibre. ‘ig. 26 Scheme formiri blelor ping « e= net progrsive in decotarea momenta pling Amestecul din care este format firul are, de asemenca, 0 deoscbit importanja. Se recomand si se foloseased componengi eu acceasi lungime $ finefe, pentru a nu provoca migrarea unei pari din fibre. Natura suprfete rodusului text influenfeaza apartapillingului. Capetele de fibre la stprafa ‘se adund la bucla existent g tind si o mareascd Mauri de prevenir: ' alegerea unui amestee corespunzitor si a fibrelor eu proprietiti fizieo mecanice, cu valori apropiate (ezisten, finete,lungime,ondulai ete); paralelzarea fbrelor in fir (procedeu de flare prin pieptinare); restereatorsiuniifirelor care impiedica migraea fibrelor, alegerea unei contexturi mai strnse fesitutlor si tricoturilor: reducerea numarului de capete de fibre de la suprafaa produsului pri Drocese de fnisare efectuatecorect scare si cuprindi operate: pertere Dirlte, tundere si ixare ‘* Rezistena i rupere se exprima in: ~ orga de eupere Fy IN}, [eN Tungimea de rupere Lx (kms tenacitatea T, [Nien], [eN/den]; + In fiteratura de spevalitae,tenacitatea se exprima si in [Ntex}, (eN/ex]. ‘in acest eaz i relaia de eaiul se foloseyte densitatea de lungine, in tex * Rezistenla la rupere depinde de structura fibrelor si de umiditatea ‘mediulu inconjurtor. * La acjiunea forjelor exterioare pe directa axiald a fibrelor, acestea se dformesz’, deformatiafibrelor se exprim in alungirea absolut (Al) si alungirearelativa [e) + Frecarea materalelor textile influenjeaz’ provesul de flare, impslirea| fibrelor si uzura produscor textile + Pilling-ul este un fenomen nedori, care apare dupa un anunit timp de uilizare a unui material textil, se prezint sub forma unor aglomeri de fibre la suprafaa + Rezisienfa ta frecare variazd deserescitor; PA, PES, bumbac, Hin’, poliarifonitri,celofibrs,apt? Fibre celuloice naturale przinté stbiltate la atiuna alailor Substance asin se flonese in concentra de 10-15 gl opera de erie FISA DE AUTOEVALUARE NR. 1 -alcalina. > Curainea_aleatnd ext operatia_de tata 2_maerilelor_din_fibre eluovce'Csubsantealealing la temperature ideas, in. scop_ idl teers clout pena a iyine marie uo und hia) Prezenta aire in ar de la deprodare oxialvd a clulozs cu ropes lan Maeuolcoular Pen prevent formarea oxcclulozs, esos se fee pues ara in prez ne substan edustore. concn de peste Se dau fibrele: F), F:, Fs, aviind caracteristicile: 10%, are loc formarea alcalicetulozei care, la tratare cu ap@ calda, 8¢ transforma in, ide Celular Hida de sul ss deosebeste de slo ai din punct FeL=30000m Prk ae ge actual Avest mecanism st ln baz operajel de mercerizre si foxmare a ireorhidrateltoce, srearbana ese opera deta &maerialelor din ire. estlezice ature arcolt concentrate de hidroid de sod (200300 gf), a tempeatu Me 30 °C gp de 12 min, unmade spare cp cal, in opel bine seat cage pln gf moale, bunt capaci de vopsre 1. Justia modieare eitene laripere a bear in media ued 7 I Daj exemple de for exterior care determin plasictatsn mater lect Fy: L= 12,000m M 1. Siisecaleuezefinefea exprimaté in Td; bb Sis ealeuleze tenacitatea Te; sui tue ©. Siise precizezefibra cea mai rzistent. ‘sicrestriirezstenfel Ia rupere, lumin§ sLintemperit Dy. Fibrele-celulozice artifiiale sunt mai sensible la substanfe alaline ‘Se acon un punct din oe, compart cu eele natural. Fire hidratelulozice in contact cx hiroxidul de Gouin se umfla gi in cele din urmi se pot dizolva la concentraii de 10%. Fibrele fevat sunt ele mai sensbile fibre eclulozice, a substan alcaline. Deoarece se 2.3, PROPRIETATI CHIMICE ; nee ‘iin pe cafe chimied, sunt curate din fabricate i nu necesitdtratamente alcaline Propietijle chimice reprezintd comportarea fibrelor Lette Ia actunle COMERS shane ty a nena ee eee ’e Fibrele protelce (Kina, alte piruri, mitasea natural) sunt sensible 1a sors ci iw pelo’ dp lace tim ef af har Lie. in 9 le aS MRSS produ tet Proprietilchimie epind de ctr uni de stucturl 1, Carbonate sod aetna lp a tempera a, © Splat este opera de atte a atria din Kin, cu soli 121 Comrie micheal atari Soe aa ale prin mine 8° na impari- silo sale hc ia ad w Helo a Ged ‘Mitsen ste mai recites ca lina la sfineasubstanslor x Cer ee a lean Fifsine este dizolvats ino solu de 10% hiroxid de soi, la cal = NaOH - hidroxid de sodiu sau soda caustics; 7 Nue0Os= earbonst de sedi - sod rue] "+ Degomarea este operaia de tratare a materialelor din mitase natural, cu 7 eAReT OR dodin Ale scCHIGH rah cal solu slab-afealine (sipun, earbonat de sodiu, la temperature de firbere, in Timor ainonlic thie ‘opul indeparari serine, pentru a objine materiale cu luelu puterme si uyeu = detergent pleut. ‘Aceste substanje se folosese la: ‘4. Fibrele sintetice sunt in general rezistente Ia sofia substajelor alcaline, Solute alealine dilvate provoaci la cald_ingillbenirea fibrelor + oper de curr; icin '* pentru neutralizarea materialelor textile; pote ire + Camedi de reac la operate de vopsite, mprimare, area2.3.2. Comportarea fibretor textile la actiunea substantelor acide Cei mai fost acizi i operaile de Finsare a produselor textile sunt = HCL ~ acid clothidric- seid anorganic; - HaSOs - acid sulfuric (sau sirurile sale) - acd anorgani = CHCOOH - acid acetic - acid organic; = HCOOH acid formic acid organic, Se folosese pent: + newtalizaesproduelor textile care a necesita un atament ean; + came de eaete la vopsie, imprimar, bie. {Fibre eeulorce naturale in sou diate de acii la tomperatu Selzute mst degrada. La concentra ma mari temperatura ar Toe scindare lanl macromoecl, retin hidrocellort cre se earacteriear rin rezistn la rupere sera. Acii anorganii concentra diol ile, farce organic nu a actin dsc Fibre eelaorice arti - drat celtlorce sunt mai sensiile deci, firele celulorice natal. Fibree aetat reritnta fa de acct superior fibrelor celulozice naturale gi artificiale. jen ma «Fibre protece © spre deoschire de belecslloice naturale, sunt rezistente lacuna aczilor Acai mineral dai la roe mu au invent Aisietiv asp ln 56 floes Ia operatia do carbonizar * Carbonizaren ese opera de ttre materiale gin fbr de ind cu acid slfirie Ta 0 concentric de 80 gi, im scopal transform adeno ‘egal (Saiti, pai) in hidoceulresfiimicioase, care se tndpicaz prin sentra are lo: degradarea. inti pein rupere lanl macromolecular, eva c areca fet sera clastic ia reise ‘Mitasen natural este ms sensibls decit oncentrajio dizov a rece, iar cel ih la cad. Aci organic dla se foloes Ia opraia de vivre * Auarea este operajia de atare a esitrlor de mitase natural cu aciz ‘organi dat in seopl bn uni fqn carci. ‘4: Fbrelesintetice sun ezine In actin concentrate flosite in finisae. Fbrle poiserice au sable la acct superiort. tutor ibrelor textile || 2.3.3. Comportarea fibrelor textile la actiunea substanjelor Substanfele oxidante folosite in operaile de fnisare a procuselor textile 1202 oxigen =NACtO “ip sal —_ ca meta de atic oper de: vp, omanees Alb exe oe arate abn onan cpt dors ignite lr po no a, . a. Fibrele naturale sunt sensibile la actiunea substantelor oxidante, Se ar (cana cen a pen Wipes de soe o suns mi dint ue. hr erty eu ap oxigen, O soap de hipocont de sodin dlvd mitasea patra irl ise roe rage son, ationd asl on age de fects " Andinpdlin tc asi de Fare cimic a materiallordin i Aire stele sunt ma reitenle ca ree nae Ta acca ubsancor oxidants ev exceptia poinie cre ete sensbilg a astunen ile de finisare se efectueazS cu substanfe chimice si la concentra care nu influenteazi disructiv fibre. NNerespectarea parametrilor de lucru. stabi In fel ‘ehnologice determina scindarea lanului macromolecular, cvea ce duce la selderea reistenfei_materialolui textil, iar la concentra mai mari are loc . canalul sau lumenul este mic, format dint-un singu strat. |. & Aspectul fa microscop in sectiume fongitudinala (Hg. 3.9.) pe suprafaa fibrelor se vid steal longitudinale si trnsversale in form de X, noduri i deplasiri determinate condijile si de modul de exestere a fbrei sau de aefiunile mecanice in timp prelucriii, Celula de in eu pereti grosi este dreaptd si ascufti Ia_ cap (Gsiforma), in schimib, la ednep,eelulele sunt rotunjite la eapete, iar peretit ‘mult mai subir {In soctiune tramsversald celula de in are formi de poligon cu un put central, iar ednepa are form de poligon defarmat cu Tumenul (mai dezvolta reprezentatprintr- lnie bfurcati. Celulele apar in colonie (nu individual), cei || Tigroseopicitate ce demonstreazisirutura pluricelulraa fibrel sin prosime, repiza (%) Fineie af | Comportare descompun ‘Se descompun, espe l pes naan. Compete | Anrepede facie loa, edi o soma @ Teor __| dst gu mio eb anh Lungimea 34-7 se rupere (km) ‘Alungirea 15-46 Ta agengi chimici se comporté assmandtorfibrelor de | Ja agent chimici_| bumbac. Conginutul incelulozi (%) (Operaia de cutie si individualizare a fbrelor este mit cotonzare.ss + Cotonizarea este operatia de tata a materilclor din fibre liberiene g substanje alealine, urmatf de trata bstanfe oxidante, ta scopul obfines mmateralelor cu luci si useu plicut gi grad de alb corespunzitor 4. Intrebuingirilefbrelor liberiene Domeniul in de tiizare Atcole Rochii,bluze,fuste, scour de imbricaminte caleare ‘Articole penieu—_Prosoape, fee de masi, | Prosoape, huse, covoare ‘decoraiuni.interioaredraperi, huse, cuvertu ‘Articole tehnice Fire rsbeite pentru paragute, fori, fringhii, prelate, prelate, sac, (rdnghii, eurele saci, pinze de vele, Ge transmis, furtun de apa furtun de ap. Fibre eelulozice —Deyeuri Degeur artifi . alae k ee Fibrele de bumbae sunt unicelulare,fbree Hieriene sunt pluricelulare. Aspect la microscop permite dferenfere fbrelorceluozice ustcitatea fibrelor celulozice naturale scade in ordinex: bumbac, i cane Prin cotonizare are loe individualizareafibrlor, ceca ce duce la scidere redistenge Deoarece cénepa nu rezsté la cildurd gi presare, nu poste i utiliza pentru artcole ce necesiticaleae, Fitretelberiene tchnice ea tare nu po slit in industria de tricot di fauza rigiditifit avansate, Sub form cotonizatl, in amestec cu fi Sinttice (PAN, PES), se pot relia fire pentru articole de treotaje. MTesr De evALUARE E | rif litera corespunztoarerispunsulu crest Lungimea fibeelor de bumbac este: @ 24-36 mm; », 50 200mm; «©. 300 1.500 mm. 2, Aspect celue’ de cnepi la microscop ese: (@ cell cu por sublr, Tumen fort devi, iar capetele sunt rotunjite; >, cell fusiforma cu pereti gros, lumen foarte fin, iar capetele sunt scutes ce. colult tubular Tnchisi la cele dou capete formats din perete si lumen. 3, Fibra de bumiae sub actunea facari se comport eth fa arde cu un poonet usor grime 0 mast neagrasfirdmicioasds (ard repede, cu facie strlucitoare las putin cenusss ©, se contract, se topeste si formeazA o per tare rece U.Completai definite: r a. Operaia de separare a fibrelor de 2.25 rumeste Jaane % '. Operafia de supunere a tlpinilortopite de 2. ‘mecanioe se mumeste 5. de seminte se a agit 11. Diferenya fibra dein de fibra de cmept dup urtoaele crite Grterial Culoare Locia Langime Repwiza Finetea Aspect la microscop Strvturt9.2. FIBRE NATURALE ANIMALE Din aceast categorie fae parte: ~pirurile; = mitasea natural, 3.24. Fibra de lind 1. Objinerea fibrei Fibra de ind este un produ biologie, celular, foarte complex, objint de cic, Este superioara tutor celoraltor catego de fibre animale produse pide si reprezini 95-97% din plzul animal, utliat in industia te Calitatea nik depinde de as i de ingrjea care sed animal (hand, li adpost). In tabell de mai os sunt prezntatersele de Rasele de oi Dobrogea, Banat, Muntenia Merinos Spancdobjinuti prin ‘Lin semifin intermediars [ Cimpia Transilvaniei, Dobeogea, Campia Dunit (Munte gideal | Lind eroas inferioari ig 310.08 Metode pentru objinerea anit Tabet 36, © Metoda de obinere Kn tian Lind de tunsoare Fro ean inel Land hicreascd (dpe pels snimaelor iat) | eurilor | Lani regeneratt 2, Structura fibrel de lan {n componena fibre de lind se gisese tei straturi celular dstnct: 8, Stratul cuticular sau cuticula se giseste la suprafata fibre. Acest stat ‘nconjoard fibea pe inteaga lungime gi este aleatuitdintoun singur strat de celule apatizate,lipsite de nucleu. Formarea acestor zlule varia in funefie de £383 animalulyi, Celulcle cuticulare se suprapun parial una peste alta, asemnitor jiglelor de pe acopers, formant un invelis eu spect solzos pe supafaja fibre, soli se suprapun pe aproximatv 2/3 din lungimea for, Straul solzos, des de 0,5-2 jum, confera sabilitate fibrei la actiunea lumini, a agentilor atmosferici si a agenilorfizico chimici si eapacitate de impaslire. Prin trtarea eu apa de clo, solzi se ‘istrg, Fibra piende capacitatea de Impislre, are loc o fixare chimicd 8 suprafelet materialelor textile.b. Stratul cortical sau cortexul este partea care consttuie conf 4: Proprietile bret de ind ropriu-zs al fibrei de ind. Reprezint 90% din masa fibrei gi det Propretile fibre’ sunt determinate de structra sa, care difera in funete de roprietitile fibre, Stratul cortical este compus din eelule alungited@ Wh Condit de hand, clima, sx, seefiune neregulati, poligonala. Cea mai mare parte a celulei arg sructuri fibrils, iar uncle celule, mici cavtafi umplute cw Membranele dintre eelulele cortcxului au clastcitate deosebit, as ‘ncat sub actiuneasoliciarlorexterioare permit alunccarea reversibil sensul asi fibre . Stratul medular sau canalul medular se eiseste jn interoeul fi semifine gi Ia lina groast, lipseste Ia lina find, Celulele medulare forme neregulate, poligonale, conjin aer si pigmengi, Fibrele eu ca ‘medular dezvolat au rezistents gi elastictate edu, % Aspectul la microscop Pentru a putea fi studiat® la microscop, fibra de Hind este supust um tratament cu solvent organici pentru indepirtarea substanjelor grase de suprafajafTbrei. Stratul cuticular al fbrei de lina are un aspect exterior sol ‘deosebit de caracteristc,ceea ce face ca dintr-un amestec de fibre diferit, fbra lin si se deosebeasca ur. Forma, dimensiunie gi modul de aranjare sol difera in funetie de rasa animalului, e8ea ce permite identificarea calli i (ig. 3,11), In sectiune longitudinal, Hina de calitatesuperioara are solzi fn forma lane, ce imbrac fibra pe toa circumferinga sectiuni transversal, iar mid lipseste La lina semifna si groasa, soli ispusi pe eircumferinga seojuni trans ccontinud si foarte dezvoltaté la Hana calitate inferioara, {In sectune transversal {in mijloc, canalul medular; Lana groast are form’ rotunda, ‘canal medulr foarte dezvolat, ig 3.11 Aspect la mieroscop al fibrlr de tnd i, | Rind tna Semin | Grant specifies | 1.320 y 101300 albgilbui ——albgibi,brund, ‘agra, cane, gest ‘stisos hb 50-80 | 60-120 160-300 17-24 24-28 | 32-37 Tabelut 3.7. j Obyervati Lina groas re masa specifics ‘nal mich decurece prin ‘Satu medlrce conn er Deoarece pigment se pisese I iterional fre, lbitea mu se prctea dest penta lina alb-sbuie ate influent de soli Tocitea szilor cu agent chimielimbundtete Teil = Imporantin industria Danton. —Depinde de itervat inte doa rol | consecutive ale lini ~ Infunetie de lungime se lege destin lis ~ ifr chise pe acelay aioe ~ Teenteatcapacitatea de are | In conditit normale, lina absoafbe ~ Cea msi hgroseopics bra 8% apa | int-o atmosfers umedi, absorbia - Sunt ‘rete 40% 18% 2B normal ‘ondlte 10% 18 mal ‘ondulite 15% fe sor condolate natural ‘Confers bre: ~ influejcas impisirea; —elasticitate; = recite a wears _proprietjitemnoizolnte ~ nepfomabiitate, — fiele eu ondulaitexage- rate gi stinse au rezistena ‘ai mickropes | Liat | Senimaa | Grad) Otena fet ce ica sc dpe] Downie ear sge i ee ne ree fri Goose ae et] pnd rad eu, sha nf oma epoca aC 1a tepid tengenus "| Tempera pte °C conte: | compere ‘Uniformitate tugeu espe | | imine reciente; | ‘Ard incet, eu flaciri luminoast, se) Metods de identificare ‘uni, dopajt miros de corn ars, ‘cen spongioas de culoareneagr Lngimea de rpere = 9 - 16 km, Tenacttea = 11.7 eN / den | Comportre laandere Rezistenja Rerisenia specific sade dines: find > somifing [es at gras ‘Angie a pers hastcate 25-35 % in mediu uscat; _|25-50.% inmediu umes ‘Sun cele ma elastice fibre exile, | Confers bree | grat de elasictate 100% ~ revisten = capitate de ips: = molicune |= suplees |= xiii te propretatea_materlelor din Se bjne fibye de" lind de pista Toma — stbiliate dimensional: Primi, ach este supusi la api) — uci i Ferbint i aur timp de 20min, | — eeu pleut Gomportare la) Sunt rezistente la seiunea ai Se foloses aia sca, a ‘Comporare la Se fooses la tsa | ~ spare lin aleaine ~ soli late temperatura de 50°C: = identifcaea lini Plastctate opera Sunt sensible. “Abirenre fice 2 ap oxige- ‘tina pent Hina al | aibue | Soli ituate de hipoctorit de) | sodiu ajuti la fixirea chimicd, ejione ea agent de ani: | pase. Domeniat “deutlizare Mole Tesi ih ib ™ sole pena costume, pardesie, plone ~ och fast, panalon; “Tricot — pulover, costume pentru cop, Flare, mins, gsete; | z= ny penira pal, rh Bilicld [Asie penn | Covoare,stofe de mobili, drape, pur, cert horas incrioare | iol tebaice isl tees, pin pentru ncliimints; | Cure de ansnisie 3.2.2. Alte fibre naturale animale cu structur celulara Piruri animale asemnatoare lini se objin de la cape, elma, cal, lama sf, Piru acestor animale cuprinde: = fibre mo, asemanatoare ini de ealitate superioari: = fibee aspe, aseminitoare lini de clita inferioar. Piru acestor animale se uilizeaz in amestec eu ina 1. Paral de capri 4 Parul de capra comundé este alb-plbu,eafeni, prezintd luc, este neted, iri ondulai, mai rezstent decit lina si preznti capacitate mica de impislire vind soli Legayi de stratul cortical. Se compune din puffin, moale, mitisos care fonsttuie 10% din totaal fibrelor de pe eojoe gi fibre groase gi lungi. Aceste flegorit avin perioade diferite de niplite, rocottareafibrelor moi se poate face epaat de plrul aspru, Fibrele moi se folosese in amestec cu lina fin Ia objierea‘obyinereaartcoleortchnice, iltre,curele de trans tr Mohata yf eaymiral sun ira obit del cape de rase sper cu fibre moi, de alitate comparabild cu cea mai bund lind. Mohairal provine paral capei de Angora, cae creste in Asia, iar easmirul este produs de capra cl reste in provincia cu acelasi nume din Himalaa. Parul lor este omogen, misos, cis, fin, ondult, foarte rezisent si cu capacitate redusd de imps Se utilizeazA la objinerea tricoajelor, a stofelor fine, a plusurior, a imitajior blanuri, « péturilor. Din eagmir in amestee cu matase natural se objin vesi ‘asmale cu acelagi ume, 2, Parul de cal are culoarea albi, bruni, cenusie, neagrd si este spreciat pentru rezistents elatcitate, lungime gi grosime, Paul de cal se ob ate: ‘a. prin tunderea animalulu vu -plrul este de calitate superioar, mai luc si mai elastic, »b. prin tunderea animalului ups mare, acesta se compune dit * pr lung de pe coads, gros, aspru rezistent utiliza a: © fabricarea fesiturt numiti roshar, la care urzeta este din bumby iar bitatura din pr de cal, ce se foloseste in confecti ca intrtur + stofe de mobil 4 umpfutura de sltele tapitate * par scurt de pe coama, subtre sup, de caltateinferioara celui de} ‘coada, utiliza la: ‘© stofe de mare rezistentas ‘© confectionarea galoanelor, a teselor; ‘+ material de umplutue in tapiterie. 1, Phrul de cimils se deosebeste de lind prin faptul c¥ este foarte rezistent, lu accentuat, capactate mica de impslire si de murdiie gi culoareatabac lr o daa pean, Paul se clasfid astel + pair moale, fin, elastic utilizat pentru stofe de haine, stofe de mobil, * pir aspru compus din plete ulizat pentru patri, covoare © par compus din coams, wilizat pentru festutitehnice, Filtre, curele de * pr mpi, tlizat ca material de umpluturd in tapiere. Din familia cimiles mai fae parte gi: lama, alpaca, puanaco, veut + Lina este fibra naturals cu cea mai bund: - higroscopictate,elasticitate, nesifonabilitat,rezisten( la uur sicapacitatetermoizolatoar. + Lana se diferentiazugor de alte fibre textile prin aspectl la rieroscop. ‘ Stubilitatea dimensionald a materalelor din land este reds; poate fi Tmbundtafité prin tatare cu apa fiebinte si abur saw prin tatamente chimice. «+ Parul objinut de fa eapr este mai rezstent,lucios, mai pun ondulat i are capacitate mic de impaslir.FISA DE AUTOEVALUARE NR. 3 1, Precizai, completind tabelul de mai jos, caracteristicile solzilor avantjelfdezavantajele pe cate le determing, Ne [iS pang | Fear pentru pati |-coveore | 1M. Explicyirezistnta la rupere mai seat a na apr 05 pu TV. Demvonstragielasticitatea deosebiti a lini, completind tabetul de jos. Se acords un punct din oficiu 4.23. Fibra de matase natural 1. Obiinereaibreor Mitasea natural este filamentl produs de vienele de mitese Bombyx fare i naslere din oud numite si semine de mise. Viermi de mitase ptr tropic de evouse: ou, larva (vive), eisai, ture, Spr sfirsitl vii, viermele se inchide int-o constrcte cu perei subjii i gogoasa de matase, produ de el insusi prin depunerea fbr, pe care 0 vi pe organul bucal. Gogoyile au lungimea de cia 3 em, diametrul de 2 em, perei tari, grosime constanti, masa de crea 2 g scade in urmitoarele ‘eu 20% din cauza metamorfozsi viermelui in cislids. Gogosile formate se in ‘+ gogosi care se oprese pent reproducere;- ‘+ wogosi din care se extrg free de mitase. Gogosile destinate preluctiit sunt supuse unui curent de ser cald, la peratura de 70-80 °C, timp de 1-2 ore, In scopul de a omofterisida din rior sia impiedica tansformarca in future. Matcriall fibro, depus in 36 ~ SO c peretele gogosilor, se compune din: , cu fibra agezatt in dezordine; putind fi depanat, consitue degeul de matase numit pu, care se objine prin ® partea mijlocie, format din ctca 30 de straturi suprapuse, din care prin ygere se obfine flamentul * parte interioar numith cipuseals sau patulersaidei, compust din mai In stati interioarelipit, din care se objn ibrele prin destrimare.Din 100 kg gogosi proaspete(erude) se objn 10 kg material bun, in af ca agent de matisae; fe pot adiuga pigment colorati pent a obi pot fi adugati produst de ignifugare. ‘Onogenitaten solu se asigurd prin douk sau tei fri sucesive, cu Whol de itrare de finejeeresoind® fi uneoridepoitarea sau dezaerarea solute Minted flare. O. - Filarea este procesul de objinere a fibrelor din solusia/topitura liner recut prin one itt. Prinschimbares condor de formers Mp pox modifica in limite foarte nrg structura i proprietiile fbrlor. Fibrele mice se objin prin douk procedce de filae: s Filarea din sole se wilizeaa la fibrele celulozce artifical gi a ibrele Wis potimer ai acrilonitili, aleoolului potiviniic, poictoruni de vin. Se Meoarbese dova procedee de filarea fibrelor din solute: -uscat si umed. Ta florea uscard,ibrle se obfin in urma evapori a temperatura 3 Wilvenflor organic din soluile care tree prin ort Hii Wn ilvea med, fibea se formeazh ea urmare a ieteractiunil sobujci eu Diiwtajcle care intra tn compozijia bait de precipita. In momentul formar re celoate:fare loe prevpitarea polimerului sub forma de fibre ibarea compozitci polimerulut inital « Filarea din topturd se aplici polimerilor care se topese gi tree into de curgere firs descompuncre. Topituratreeua prin orifice ilieei se soli printr-o reir bruse Filarea se realizeazi pe masini de elemente de baz ‘a pompa de filare - destinaté tansportului spre fiicw a nei cant constane de soluie de filare sau topitur, in unitatea de timp. ‘file ae rolul de a refine eventualeleimpuriti ga elimina aera filera ~ determina formatea filamentului din polimeri topiti solubilizayi. Nunxirl de orf ale filievelorvariaz in funcfie de cite flame trebuie i congin fr 4 dispocitivul de receptie @ firului objimut lat care sunt formate din urmatoal care determina viteza ig, 4 iferite iar de fliore Fig, 42 Filer fst pe un cap de flare scat wre este operatia de intindere a filamentulu format pesie lungimea, Hn ariztarea fanurfor macromoleculae, eu scopul de a mri gradul tte. Se eunose dous metode de etrare TW Biivarea de fare s produce in timpul format filament. Suviele de Ge filare teste din orifice iinet sunt supuse Ia o alungire lngitudinala {avitajc' sa efectelor bobindrit cu vitezd mare fivarea ulterioara este splicat la fire sau cabluri fate useat si filate din | Fru sau cablul este supus la condi care i permté macromoleculclor Thukepie si si devind paralele, cu scopul de a mari gradul de crstalinitate. Hoon’ pot fobjinate prin Tnedlzie sau umflae. La majoriutea fibrelor ( clirarcaulterioar este o parte necesara a preluerii gi ea confers irl ole sale cal tarea se realizeazi pe masini de etirat care se compun din mai multe ie valjuri care se rotese ou viteze dferte gi tne eare are lee intinderea i, Numaral valfuritor, mirimea gi numirul de treeri depind de gradl de lunnicit, Dupd tirare este necesari xara filamenteloretirate, pentru ca i precinte stabiltae dimensional. In acest caz, este neccsard fixarea Ji ratament termic cu aercald sau abur Dj, - Prcluerarea finali (finisarea) ~ reprezinti totalitatea operator mice si mecanice care se aplicd filamentelor tn scopul ‘mbunatitiri ui, procesului de prelucrare ulterior si ambalarea fibre in forme intoare de expedicre, ln funetie de tipul fibrei side conditile de flare, ile de preuerare final po fi © Spalarea - reprint totaitatea ope 0 substanelorfolosite in procesul de in langul macromolecular. + Avivarca (amisttizare)-trataea fibrlor cu substanfe de tiultensidelor igatorilor, care confers Mexbiltate, moliciune si proprictt speciale Albizca - operatia de indepirtare a insofitorlor colori de pe fibrele ‘4 substanfe oxidante. lor de indepatare de pe supra re (Solvent, coagulant, monomer lepirtare a apei din material texil eu ajutoral,+ Filarea este operatia de formare a fbrei prin trecerea solutiitop polimerului prin orfeile iliere, urmati de consoidarea filament + Btirarea este operafia de intindere a flamentului format peste lung i pentru orientarealanfurilor macromoleculare ew scopul de a radul de eristalinitate. ‘Forma si mirimea orifiilor flier determina _aspectul transversle gi fineteafilamentelo. 42. FIBRE CHIMICE ARTIFICIALE Clasificarea fbrelor 1. fibre hidatcelulozice:-viscoza cclibea + euproamoniaeale * polinozice ‘.- fibre esterelulozice: - diacetat de celulozi “teacetat de eeluloz 4.2.4. Obfinerea fibrelor chimice artificiale |, Materii prime Celuloza este materia prima de baz pentru obinereafibrelor. Se flo Dessvirsiearsctitor 1 de conguare Hs sisi acide Bobinare L Tnnpacheare ‘ig, 4S Pav telnoloic de bine aici electDenumire fae FISA DE AUTOEVALUARE NR. 4 Substanje ehimi Sarcini de ler: 1. Identificaji operaile din schema tchnologicd de fubcicare a fib viseord. Funelie de forma de prezentare a produsului obfinut, precizaf erin A iB " 5, . Indicafi pe schema, prin sigei, gi denumiti substanfee chimice fold 1a fabricar, 4.2.2. Fibra de viscoza 1. Proprietiile fbrelor viscoza Tabetut 42, Proprictatea Deseriere Masa specitica 1,510 1.520 kg/m? Guloarea ie din eauza sulfului coloidal pe eare- confine indepdrtarea complet a sulfuli se face print-oalbire cu apa oxigenatl. Se obfn i fibre diferitcolorate daca se adaugi un pigment in sola de fare Hacint Puteric argintu. Se poate micgora cu agenti de Pines ‘Nm 3.000, Nm 4.500, Nm 6,000; Nm 450 - 750 pentra covoare; Ne 6 -§ fru de cord, fabric fbreor de isco Hiyroscopicitatea r= 11%2 ___Proprietates CComportarea la caldurs find reltiv mic, se flosese pe edt posibl tempera sub 100 °C. Prin inedzee un timp indelungat, pnd 150°C, fibrele se descompun, ‘Ard repede, cu flac steucitoare, eu miros de hi ars gi rezult o conus de culoare deschisi Depind de condijile de filare i de fnisare. Aceg ‘caractritiei determin calitateafrulu obyinut ‘Comportarea la andere Uniformitatea, netezimea gi moliciunea ‘Comportare: - acizi si substane oxidante «eal Produc degradarea rapid a fbrelor, mai ales temperaturi mai mari de 60-70 °C. Recistenja la aleal este mai sczutd ca la bumbac. | Propritayi [Lg = 135 - 16,5 km si junge la 28,8 km la fib smecanice: clirate. In stare med rezistenfafibrelor scade fou = lungimea de sult (circa 40-60% din rezistenja fibrelor in st rupere scat ~alungirealarupere | ¢ = 20-308, arin medial ume este 25-35% 2. fntrebuingarilefibrelor viseozi Domeniul de utilizare ‘Anticole de imbricaminte _ Bvempe ‘Tricotur-lenjere i ciorapis Tesitur in sezonul de vari, ciptuseli, cApnuse penta incline Stofe de mobili, draperi ‘Agi de broda, panglici decorative. e destinae fabrical Aicote decorative | | Amicote de pasmanterie | Acoe tence din fe de | ina reise Fire risucite pentru re} de anvelope: Insertt pentru eurele de transmisie si {ranspocoare; Prelate, parasute, burda pentru protec, Furtunur. prewmatice, pal 423. Celotibra Celofibra se objine prin acelasi procedeu ca si viscoza, Procedeul de jete a fbrelor scurte se deosebeste de celal filamentelay prin acoea ef este i hirea, Este posibili si finisareacelofbreiinainte de aire. In acest eaz, fnace cablul prin mai multe zone de tratare cu stoare' intermediate 51 0 Jyere final’. Obisnuit, se fabrics clofibra in mai multe trepte de lungimi, ire ioarcle Timite 30-40 mm pentu celofibraB de tip burnbac 60-80 mm pentru colofibea L de tip lin cardat; * 80~ 150.mm pentru eeloibraL de tip lind piepinat 125-300 mm penteu celofiba I de tip in, In afara de acestea, se fabric celofibra pentru vigonie,celfibea tp it gi fibra groasi pentru covoare, Celofibra se fabricd i Incat 88 corespunds fineeioricror categoii de fb wi Se prezins in sortuile ‘© lucioas, semimatd si mati alba sau colora in faa de solute viseoast, ‘neondulata, cu ondulajé permanente sau supraondul:; cu rezistenfi normal sau rezistenga in stare umeds rica e cweare se amestecd in Intrebuinarite fibre celofibrs “Tricowr = lenjre i ciorap Teatturi clasce sau fantec, inprimate, flame, salu, pz, enjrie de pt } | Stofe de: mobil, peril, pte si arcole de | | Filtre, jesituri suport pentru -mase plastic, | |, prelate, corturi,pinze pentraaspiratoare de pf,+ Propritiile celofibrei sunt asemindtoare eu cele ale fibrelor naturale care se amestect + Se deosebestecaltativ de fra de bumbae print-orezisten la ruper stare umeda mult inferioar, ‘= Operatia de tere se relizeazA dup ce au fost reunite cabluri de ta ‘multe flere, inate sau dupa operaia de fnisare + Se liveaza sub forma de balotur, 4.24, Fibre polinozice enumiea fibrelor polinozice provine de la cuvintele in limba frang .polimer non sinthetique?” sau polimerul une! oze (glucozi). Fibrele poling Sint fibre cu proprietji net supericare fibrelorviscoza, eu o structur molecu fomogeni, cu un nmr ridicat de zone erstaline, Celulozautilizath ka objing fibrelor polinozice prezinti un grad de polimerizare ridicat si o deose ‘niformitate in ceea ce prveste lungimea lantului macromolecular, aceasta fi ccondife primordial in objinerea fibrelor cu carateistied imbundtite. Fib polinozice se earacterizeaz prin: ‘¢tujeu gi Iuciuplacul, aseminitor bumbacului mercerizat; rezstena la rupere i stare umedi ridicats pire redust,ceea ce impritn o bun stabiltate dimensional; * al + rezstents bund la ageni chimici Intrebuinrilefbretor polinosice Exemple Tricoturi peru lenjere de comps Testturi din fibre polinozice 100% - pin, st ser, esturi cu Tegatur de efeet; Tesituri gen balonseide si mantale de plo fesituri fine tip voal si marchizet din fil polinozice in amestoe cu fibre de bumbac, lind fibce sinteice Domeniul de uilizare Articole de imbriciminte 4.2.5. Fibre cuproamoniacale Denumiri comercial: Bemberg, Cuprofil, Cupralba.Fibrele au proprcti Winitoare viscozei. Culoare este allalbstruie, finejea ~ mare, rzistenta prea la rupere ~ comparable cu ale fibrelor viscoz, i Se uilizeazi pentru objinerea unor trcotur fine gin special pentru ciorapi 4.2.6, Fibre acetat 1. Objinerea fibretor acetat Procesul tehnologic de objinere a fibrelo acta este prezeta in fig. 4.7. ‘Fig, 47. Schema thnoloicd per objinerea acetate Cele tre faze de objinere a acetatulu cupring: 4. Prepararea solupel de flare: fn rezervorul ase introdue 1 acetat de eeluloza, 2- adjuvant de filtrare; 3 amestee de solvent; 4 matisan.B- Filtrarea si dozarea solu C-Filarea s preluerarea text 1 filareas 2- filament, 3 rlsucires 4 bobinae 5 ~ stocare filament; 6- tere; 7-balotare. La iestea din flier, filamentul poate fi preluerat sub forma de fibre (Ge objin fire textile prin risucre, bobinare) si fre seurte(tierea, presarea balou. ‘Spre deosebire de ibrele hidratcelulozice, caret final sunt celul regenerati fbrele acetat sunt modificate chimie prin esterificare cu acid ace Dupit gradul de esterificare, se objin fibre diacetl celulozé (diaetat) si fil tracetlcluloza (triaceat). 2, Proprietifile ibrelor acetat Tn tabell 4.6, sunt prezentate proprietiilefibrelor acct. Proprietilefibretoracetat Tabla: Propriety ‘Triacetat __albalbistrie puter 2 glem 3 “albalbistie “discret 1,30 gem 3 4m ‘ermoplastice Masa specifics _ imitates normal] 65% ‘Comporarea la ‘ermoplastce temperatrl i Nacird Tp= 140°C Ard in acid se topes, | egal ico inept, rezulnd un reridau tre, stcls. | ‘ios inepor,realind rezk tae, stcos. Compote: eit ~ Rezisena mai bund deci celelalte ibe cellace - Rezisten mai bund cafe discal, vain lon de mei Rezisens msi bund deat | celelalte fibre ceuloze Se deseompun in solute ‘de spun a ferbere; dizlv in acezoa: lea Sed Diacetat ‘Triacetat Ppt mecanice Inginea de rupee 1-14 Km 114k Fence 1a eNiden LIS eNiden Wngites a rupere 34%, 28% J. lntrebuingarile brelor acetat os Tabetat 47 fh _Exemple | | Tricoturi pent lenere de cop, costume de bac, | costume spor Fire pent ticotat din amesee acetat cu lini, | tert ure sae, ina | | de tilizare ii Bie Mpbactmine Testur pentru clas barbltei, bluze 5 mbricd- smite de dam, eravate; ‘Tesituri din amestee acetat cu in sintetice pentru objinerea de rh scott cu fibre | ‘aioare,fuste, Ailcole whnice ‘Cabluri si confecfionarea materilelor izolatoare 4 Fibrele acetat prezint. stabiitate dimensional si rezistenys ta sifonare superioat firelorcelulozice naturale gi hidratcelulazice. Sunt termoplastce. + Fibrele diacetat sunt considerate fibre de tranzte irre fibrele de celuloz’ generat sintetce. + Triacetatul este mai stabil la actiunes temperaurii si substanfelor alealine comparativ eu diactatl de cslulozi + Diferenterea inte cle dou fibre se face prin tratars eu solvenf organicir TEST DE EVALUARE j I. Se dau fbrele:-bumbae,poliamia jut, polacrilonitrile, in ‘Subliniaifbrele ce au fn components polimerul celuloza UL Incereui litera corespunzitoare rspunsuluicoret 1. Aspect la mieroscop al fibreivisco7a este 8. cu solzis (tubular, «banda rasucia 2. Fibra de viscoz la flaca nu ande; bse topeste; © arde repede, 3, Materia prim pentru objnerea fbreloraceat este reprezentat de: 2 dervatele din petro; b. celuloza din lemn innobilaa si acid acetic G eeluloza din lemn, IL. Diferentiag fibra de visooza de eelofibr IV. Studi comparativ inte fibra de bumbac si fibra de viscozd, un criti Criteriut Natura fibrelor Compovitia chimes Culoare Luciu Fineje Lungime ‘Comportare la temperaturl |. (Comportare la ardere scetat, poiester, Kind, azbest, cing ‘44, FIBRE CHIMICE DIN POLIMERI SINTETICI 4.3.1. Clasificarea fibrelor chimice sintetice 1. Dupa structura chimici Fibre heterocatenate ~ se caracterizeazi prin aceea ci, in afara atomilor de earbon, in lanqul macromolecular, s2 sese gi atom de azot, oxigen, sulf. Acestea se objin in general prin react de policondensare. Din grupa fibrelor heterocatenare fac parte fbrele Poliamidice, poiuretanice si polisterice, care se ileaza in general din topitur, Fibre carbocatenare — au in lanful macromolecular numa legitui ‘carbon-carbon. Aceste fibre se objin prin reat de polimerizare lant sise fileaza in special din solute. In aceasta eategorie intr fibrele poliacrlonivilice, pololefinice si poiviilce. 2. Dupa tipul de reaefilin urma cirora se obfin ‘Fibre sintetce objnute prin react de polimerizare; ‘Fibre sinetce objnute prin reaci de policondensare; Fibre sintetice objinute prin react de poliadie -de policondenspre: - poliamida (relon, kapron) betrocatenae =polesteal (erom, tral) de polisdie: - polirtan (ehstomere) ‘carbocatenare — de polimerizare: -poliaerlonitric - polietilenice = polipropitenice = polilcoolvinilce = polilorvnilce4.3.2. Obfinerea fibrolor chimice sintetice 1, Mater prime utilizate la obtinerea fibrelor chi Materile prime utilizate Ia fabricarea fibrelor chimice sintetice st Petrol, gazele naturale, cirbunii si lemnul, Aceste materi prime transformate prin procedee chimice intr-un numir mare de produse petrochi si carbochimice, care constitu de fapt produscle de plecare in objinere fb Tabet: i reteset ie S d a wt | lend Acetilns gi acid clanhidric, ‘Aion Reajn de | Polcondemare | Poicondeare | Plimerzre shineres || poicepolacami | poteasr polation polimerst polimeata pom n Flare din opiara | Flare din topitura Dizolvarea | solvent organi Formarca | Risra filament | Rie lament | Usa - vapor siamese | sehen Une ui de | engaie Trntamene | = Five acute! tare, ania ondulae, fae, Were, bolo ultesowe |" Flame eta anise, bobinae Aspect la microscop In sectiune Jongitudinalé au forma cilindricd, eu suprafayé meted, Pigmenji fird sti, In sectiune transversald, fibra apare circular, un ‘euniforma. vie Ne Fig 4 Aspect ta microscopy al fir: 1. polami; = polsterle. poiarioniier Aspectul la mieroseop al acstor fibre, ait in secjiune longitudinal, cat gi in secfiune transversal, este asemindior simu permite Aiferenyierea or.Mater prime t ul 4 Ey 2. Fluxuri tehnologice pentru obfinereafibrelorsintetice gl jaalt ° ° & ig, 49, Fax tela petra bineresfementlorpolisrce i polamiice 1 filers: 2-continaree prensa; 4=Tninerea a cal Surdcire 6-fcarea:7- bobinarea ‘ig, 10, Plax tehnologic pnt objineesfibrlorpolesterice splenic {bunt de aimenures 2 op defines oe de proparatie;4~ rte conductoar Fh de insure; 6- rane pera frmarea cabal; 7 role de aliments i alposit dence; Halt de eee: 10~ dpe de ince 12 “dopa de nereie 13 dspoe de ermofiare; 1 - mah de at 1S camer. de dpa: 16~ pres 17 bao de fbr Topitarapolimeruli este trimisa cu ajutorul pompelor prin orifice flier iimenicle continue se consolideaza prin rcie in tbul de ilar si sunt preluate oi de rolele conducttoare gi tratate cu emulsiiantstatice. Aste tratat, fibrele WH bobineaza ca vteza de 10-20 mvs, Fibrele seurte destinatefirelor si estturior Wis necesité in plus wrmatoarele opera: etirare, onduare, fixare, spalare, Here here, baloare [Dvervoye: Fibeele polacrilonitriice se objin din solufi ée fare, asemanator fibrelor ‘chimice artficiale, De accea este necesari operajia de spare pentru indepirtarea soli de coagulare Se pot obgine fibre normale (N) si contractabile(C) 4.3.3. Proprietafile fibrelor chimice sintetice Tabelul 43. Fibre Poliamiaa Poliacrilonirtie neti PA PAN specitica 1160-1180) alb-gibvie 45-5 12 1 190°C) ‘Tp=230°C | Reais pina la Lemperatara de 150°C ease pot are le degradares perstra de topire -78-250-260°C| temied eu mosifiarea irarc la luni si Revistengd | ‘RevistenjdRezistengl foarte bund er sch 52 tuna ingabonese Pres la micro- | Rezisteg& foarte Rezistenyh | Rezisten foarte buns ine si molt bun foarte ban pala rupee: Hints CN) an. 47-67 25-45 eda (cNden) 3B 40-6 2.45 38-50 35-50 27-48 Fosrte bun Bunk Mai micd deci ‘belo polesteiceFaia Castel re Compre Rega | ore Capon sk] Sena |lealine di raat rn ese eh Sa | Sm | Sant rezsen filament: buze, Pantalon,cravates ~ fibre séure: ~ roc, fase, costume, ‘aioare; roc, tse, ~ clonipi pent fem, yoset,lenjerie de orp, costume de be, mbeiciminteexterioaré; ~_paltoane, ciptuseli pentru imbri- sain « carpete, covoare, stofe de mobil, fee de masa, taper auto; spared, « hnaine de protect, filtre, rejele cord | Pentru anvelope, curele de trnsmisie, benz transportoare; | ~ produse destinate industied_navale: ‘edgoane, plase de pescuit, frin nivoade; ~ materiale textile tn domeniul construc- tick de masini gree i industria electri, + furtunuri si tuburi pent presiune; ~ prague, at chirurzical, pri, ~ saci de dorm, prelate corti, esstri filtrate pent gaze; bb wieowri = imitajide | j blag Decertn “nicole tence Rezist watt wach |_latempertur jose Se ingabense ‘Sunt rezistemte afk de sat “Temperatura de plasifiere a fibrelorpoliarilonitelice fn mediv uscat este 140 °C, iar in medin umed este 70-80 °C. Din acest motiv,spalarea ‘materalelor din fibre poliarilice se recomand3 si se realizeze in bi la ‘are temperatura si fe maximum 50 °C, CObjinereafirelor voluminoase tip C se face respeetind urmatorul flux tehnologic: etre, fxare temporari,aburire. La abarite, bree revin la dimensiunile iia. Fibrele poiesterice scurte se fabric in dou tipur principale: tip link (L) si tip bumbac (8). Fibrele poliacrilonitriice se produc sub formi de (bre seurt tip lind, ‘ponderes cea mai mare, cu finetea 2,5 - 15 den sau tip bumbac, cu finefea 1,5 -2.5 den, Free filamentare nu se realizeazi pentru textile, ei ‘numai pentru artcole tehnice.FISA DE AUTOEVALUARE NR. 5 Precizagi cum fi modificate hint SA Etats erste Fr oi pe Pentru fiecareproprictate gi din oficiu se acon un punet, Ne ‘Tratamentuoperata cfectuata let fax miesamots ge * tamale gy Ws Blox Ge Cong wea Andgarer Ne orucesity | 7S pee sefinit wantverale) Ondulatic Conducibiitate lected Rezsen ta rupere BRK lunge larupere "SE pital: 95 FISA DE AUTOEVALUARE NR. 6 1. Precizat, completind in tabelul de mai jos, penru fiecate fir’ sntetic& studiat 0 caractristies de calitate ce 0 diferenyiazs de celelalt fibre sintetice, respect un dezavantaj. pare acon sentne Uo Alwode re i 6 puncte 2. {mn tabelul de mai jos se prezinta diverse articole tence, ebyinute din fibre sintetce. Precizatiproprietaea care determina destinaia aleasS, completind Articolul tehnie Carole de ransisie Benz transporte Plse pest pz penta ‘ee, odgane be Pes, File PR, PES, PAS Tas clectoisnioe | PES Refele cord pentruanvelope | PK, PES, PAS ‘Se acorda un punct din ofciu,FISA DE AUTOEVALUARE NR. 7 1. Extrageti din tabelul cu intrebuingirile fbrelo sintetice produsele textil ce sept obine dint-am sing tip de ina este, pn psa mop utilizarea pentru acel produs textl. ee oa 6 Tice bear site cae le fac ilzbile pet ‘produse de imbricaminte si o listi cu neajunsurile care le limiteaza uti ale ; 4 puncte Mresroe EVALUARE j 1 Se dau fibrele sintetice: poliester, poliamida, potiarilice. Ordonati screscitor bree dup: ‘a. comportare la temperatura; bi reprizi; «rezisteng la oper, IL Incercuii litera corespunzitoarerispunsuli coret: 1. Fibra poliamid fa temperatur: ase topestes bse descompune; env arde. 2, Denumirea comercial a poliesterlui este: a.relon; b.terom: melon’, 3. Repriza fibrelorpoliacrilontiice este: a. 4 Hie c.04%. 4, Fibree poliestrice se obi: ‘in bai de coagulare; by prin evaporarea solventui ©. prin rcirea bruset a filamentui. ‘a polaron de ira poland umivind eters fal icon] Poi 5 a ae | all = zi as ean1V, Se dau umiterele oper pnts onto sinttice: ~ objinerea monomerului, a “ooinres pained ~loptee poten “aca “flare “eae lament “fis ant 2. Preiali care dine peril de mai sus nu se polactine ep lumii ea ness pent ce plarioini . Definifi operatiile subliniate. i ve V.Se da opr doin air poise = filarea bit a + objinerea monomerului ~termofixarea -amtstatizarea + ambalarea -presarea in baloturi + objinerea polimenul = Here filamentulat ~etrarea 8. Ondonati loge operaile; ». Precizat lungimea fbrelorobjinue prin procesultehnologic de mai sus. ae FISA DE LUCRU NR. 1 Sareina de tueru Tdenificafibra textild prezentat, flosind urmitoare 9 lacata unui bec de gaz (bricheta); © microscop: © reactiv chimici prezentai fn tabelul 3 din anexa 2, jl Se determin ‘Se compari rezuls fala tele abjmite cu cele mito dept: fexigente fn tbelal 1 reiduu obit, | fanexa 2. * Se ajeaz ibrele pe lami | Se compard imagines Se acoper eu eat ams, bpd eu forma | + Se agazt pe pltina miro Sef longitudinale copa: Sin tabelul 2 anexa2. ‘Se deseneaza imagines bf hoe (aac Proba de | Se trteazi cu 5 ml din Soubiitate | reativel specific o most fig five supuse analize, Se observ comportarea meds tip de 10-30 rin, Tatemperaturacamere. aol | Iafierbere 35 min: fa Setrtewt frac | dackse | -ee dacetat accion, ‘ian: bs Setrateas firs cuclornt | - dacase | - eae waeetat ‘de mete dizolvis Seltateari bra cul | dacise | ese PA: oa ‘iota, 4, Se ates fibra eu ict se | -ese PES: ‘ertodilorbenzen: | iol: Setatezi fra eu KOH | dacase | -ete PAN; 40%: | colreazs f Sctreazifibraca fenol | se distg_ | - ete PAN, 0%, Pays L_ sting4.4, NOUTATI DIN DOMENIUL FIBRELOR TEXTILE ‘OBTINUTE PE CALE CHIMICA Cert dn domerial texto, ele prin sta apron piv corsa dn sutra props, sau erent spre ebjineca uno ie care ccf Sci eo fed 0 ine ain 2p poste lor since (ezine mare, ene ut) eu pope pnt ae Are ral (ey hosp ected) me a ciel dei de cect pot eis aor nai gnc bre aries ssa sf indoplneocs pom loins hile, Hic poe share "ho, more alae sop bine propitor drt -a modfat srt fibro pin 2 err lew unr ome te 5 rin ineeducea in sliatopn pole ¢ anor roca pce eee mae! * an combinacapotinerior su variant ale cca! plimer tn Tt ene Se rie avanacecaracrsiclr spi le ele plier se oa Se fire momo lois Free eo” su mutcompooens sant ela prin combinare ic oi sau mai mul plimeri prin cosxtudere sau inane de extrude ibe pane poliamestecuri), Sot = ite component, defi ca ind compas din pines siti din pans de vedere inci conta on dea np te ‘ie bcomponens, dete x ie costind dire maticeconimus "unui pimer in care um alt potimer flrs este dispersat cao a dua far dscontin $i distinct bra mates). pest, e408 dou fz, disconint ire higrscopie doe endif actual, ta thnologa de ober a ibrcor textile, ete dea reaiza fre site ae sab armpits senor bumbac nu har ini, cu tugeu asemndtor mits naturale gi eu ondulai permanent ae toa fibreor de lind ae rae In acest ens, sa realizaturmitoarele modifica ~coredareachimiclafibeorpliestece cu solu alsine Si lt un! toe ccs, cm wpm, rie descr lets. Deseiesile eleetrice asigr io bund asia Jn fie, fvoriznd procesl de ilar objintea unr be ma fe ‘ealizarea uno suc Beomponents de ip mana nave sana 54 fc lett din polimeri are st ststncd aceasta cring tr pine ete ees Utilizand acest ultim procedeu, +a eaiza: * fibrs (DIOLEN VS) din doi polimeri dite, i anume 60% PES si 40% ¥iscozh cu proprietji deoseite de confor fiziologic + Prin modificarea poliamidei cu acrilamida sau prin objnerea fbrelor poia- ~ midiceproilate se realized fire volumtinoase, cu spat ine ibe fn eae se fmaga- inet vapor de ap, impriménd afl produsuluihidofile si coor fzilogic in categoria PAN s-au ralizat fibre cu proprietti higostopice tmbund- tatte prin copolimerizarea acilonitrilului 70% cu cazeina 30% (bra. Chinon ~ Japonia) sau aiugind in sola de ilae a poiacrilonitrillut 25% albumin, erectile recente au fost orientate si spre objinerea mor fibre chimice putemic absorbante de lichide, necesare pentru articole medicale sav pentry frearea unui produs absorbant pentru rezervoarele instrumentelor de mareat si scrs sau alte produse destinate mentinesi gi tranferului lichidelor. Tn acest sens s-a realizatfibra pe bazi de celulozi care reine cu 40% mai ‘multé- api deedt celofibra clasica sau fibra bicomponenti objinutadintr-un lamestee omogen de polamids si poiester, Fibre eu lumen (despieabile) Jn dina de extinfere a domenillor de utilizar a fibelor textile tn agricul elecwotehnie, chimic, materiale de constuchi, mand, modi et, Sa realizat fibre co gor (amen) dn nterorssemindtorfibelor de bumbac sa ‘chiar eu mai multe canale intron, Ineresul pen seste fie este jstiict de fap ed sun wyoar foarte bune teolaoar erm, find flea In mod deoseit ‘camateil de umplere pentru. ain de iam act de dort, pdr een acest timp, aceste fibre eu caal at buna higrostopiciae hifi. SP: Tmiile de elie a fireorealumen sun etem de divers, plecnd de 4a folosiea unor Bier cu. glue interioae sau de la folosies. unorsubstanje (Gaze sau Tchie), introduce fn soluia sa topiturapotimer,eare prin filsre se seicompin, erin golur sav care. ‘Sau objinut atl fie celulozce cu sructuré tubular, a cre densitate este de numa 115 gfem? fh de 1,30 glen? Ia fibreleobignite, fibre din PAN {Gensitatea 0,9 glen) eu propretiiaseminstoare bumbacula 3 cageirulut st PES cu teu pleut, permesbiiat Ia ap gio buna irolare ter Din fibele din pliamida eu fumen Se ebjn produse text Te eu tgeuplicu, laste, capitate redusé de inclteae electrostatics st olay termes bund. Fibre de finefe mare ~ microfibre Microfibrle sau microfilamentsle prezintl un interes remarcabil_ pentru antoolele textile datritatugeului st drapajulu deosebit,asemndtor mitisit naturale “Microfbrele au fineea tne 1,1-0,4 dex (spre deosebire de fibre cu Finefe normal ‘ce se incadreazin gama I,1-6,7 dies), ceea ce corespunde unui diametra sub 10 um. ‘S-au reaizat de etre diferie firme produedtoare de fibre sintetice (SUA, Anglia, Japonia, alia, Franfa, Germania) o mare varetate de microfibre din poliester, poiamida, poliacrilonitl sau din fbre multicomponenteMicrofibrele se pot fila prin tchnologile clasice de flare, realizindu-se asta Sibre de mare fief, dar eu un numa corespunztor de fibre in scfiunea frat pent 4 prezenta o rezstenfS egal cua fibelor clase sau chiar mai mare. Din acete fre © pot realiza fesitur cu caractristici functional asemtnitoare cu cele din mitase natural, dar si festuri cu o desime foarte marc, ojinndu-se astel © impemes biltate perfect a ap, dar cuo bund permeablitate la aer, find deci confortable Tesiturle relizate din microfibre sunt foarte moi, au un drapa) bun, iar ind sunt fecate, pentru a sedmoga filamentcle la suprafsa esituri, Se obfine un fugeu_ monle tip “puf de piersici". Microfibrele sunt foloste pentra produce de lenjri, produse sportive exteioare (rezstents la ploae gi conforabile), prosoape superabsorbante, cirapi cu tusu 5 elastctate deosebith acelag timp, microfbrele pot fi utiliza sla tealizareanefesutlor textile sau tchnice filtre) si pieilor sintetice. Pentru realizarea peilorsinttice sau folosit microfibre cu goluiinerioare si poroase Recent sau realizat microfibre din sticli ce se utilizeaza pentru file speciale sau pentru consolidarea materalelor plastce destinate izolai cats Fibre cu proprietii specitice 2 Utilzarea fbrelor textile pentru echipamente de protecte fn diverse domenit ‘ impus noi cereetén pentru anhilarea unor mirosutineplicute sau a tansptatich Aceasti imbricdminte. de. protectie este absolut necesari persoanclor care efeetueaz erie cu efort fizicintens si vin in contact cu public, In acest sens, ‘au rcalizat fibre eu proprietiqi permanente bactericide si deodorizante, rin ‘incorporarea unor ingrediente specifice in procesul tehnologic de formare a itu care acest sunt cunoseute sub denumirea de Bul Astfel, japonezii au realizat o bra din mitase Bemberg (cupto) cu Droprietti bactericide, recomandatd pentru lenjerie de corp si mai sles penta orap, iar american au realizato fbra chimied eu actleayi propretti, denumtta Courtex M ~ destinatd imbricimintei pent chinirg, file (medicing, industria slimentari) cu grad de igi rdical. Jn mod similar, se pot introduce fn anumite faze tehnologice, ingrediente specifce pentr a objine efecteignifuge, antistatice cc © ‘realizare recents se referd la firele luorescente cu efect indelungat, piistrindu-siproprcttile textile Efectul de luminiscenj se objine prin incorporarea in fibre a unor cristae luminiscente sau prin tratare cu substanje care confers propriety flurescente Aceste produse se realizeaza pentru imbraciminte de protceie, sport ete Fibre si fire eu proprietiti elastce deoscbte se realizeuz (in alaa fibeelor Ssupracastice tip Lyera cu miez) prin coflare din doua componente, poliamiga spandex, care dau efectspialat, ca rezltat al contactici diferite dnte cel. dol Polimeri Din aceste fibre s-aurealizat fire flamentare foarte fine, din care se obin ticle extrafine ticotate care necesiti o mare extensbiitate si revenie elated, slate pentr: article pentru spor articole de corset si medicinal, PRODUSE TEXTILECAPITOLUL 5 fe PRODUSE TEXTILE 5.1. FIRE TEXTILE 5.1.1. Aspecte generale privind firele Define: firele sunt prose textile objnute din fbr, prit-o sucesiune de opera tehnologice specifics, ce consitie proces de iar. Operatile tehnologice din flats, determinate de natura fbrelor si destnaia ful, sunt amestccarea, desimare, cura, cardea,laninaea, pieptinarea, torsionarea si infgurarca. In uma acestor operat se abine © rire fibroas,uiformd, omogens, cu fibvelepaallizate sic 0 grsime ce determina fincjea Grelor. Torsonarea este opera de rote angi broase in jurul axei propri, pentru objincrea adeenfei necesare inte fre in. scpul objneri frat eu rezistenga la ruperedeterminat 5.1.2. Clasificarea firolor Fitele textile sunt foarte diverse si se pot diferent dupa urmatoarcle citer: Dupi natura materiel prime din care sunt objinute: ‘© fire de bumbac gi tip bumbac - sunt obfinute din fibre de bumbac 1006, din fibre de bumbac in amestec eu fibre chimice sav amestec 4e bce chimice prelucrate dup tehnologia bumbaculi fire de lin si tip lind sunt objinute din fibre de lind 100% din fibre de lana in amestee eu fibre chimice sau amestec de fibre chimice prelucrate dupa tehnologia lini; fire de i, tp in 3 ednep - sunt objinute din fibre de ia sau de cinep 100%, din fibre de in sau dnepa in amestec eu fibre chimice; fire de matase stip maiase - sunt objinute din matase natural 100%, din fibre chimice flamentare 100% (acetat,viscoza, poliester ec) Firele de mitase se objin prin tragera flamentelor continue de pe gogosile ‘de matase sau din degeuri de matase prelucrate prin cardare108. toate firele mono- si polifilamentare objinute pe eale chimic’, Mono este ‘fibra cu dimensiune transversalé determinata gi lungime infinith, Fucle Polifilamentare se obtin prin aliturarea unui numr determinat de monofilamente, 5 consolidarea acestora prin torsionare. Din fre mono- $i polillamentare prints lun talament mecano-termie se objin fie texturate, Prin texturare, filamentee dia, Structur fruluicapitio serie de inretitri care fi miese volumal si lasticitatea, Din fre texturate se objin tricoturi cu propriti termoizolane, eu aspect yi tuyen pica, * fire speciale objinute din: histic, celofan, cauciue, male, sticl fli sintetice inguste et. floste pentru objinerea nor artcole cu destina . Dupa fehnologia de flare: * fire pieptinate— se objn din fibre ungi cu fine si uniformitate mare, Se folosese penta artcole de imbricsminteexterioars * fire semipieptinate - se objin in filaura de lind, prin tchndYogia de ‘objinere se cauti si se produc fie cu fine comparativ cu eee firelor tip in cardati si chiar mai fine, dar avind aspect, stuctura $1 ‘aracteristcile asemandtoare eu afirelor tip Lind pieptata fire cardate — se objin din fibre scurte, fibre cu lungime medic, finete ‘medic si uniformitate sezutd, Se flosexe pentru aticole de larg consumn siantcoletehnice. fire de vigonie ~ se objn din deseuri sau din destrimarea unor produse textile. Se obtin prin metoda cardirt multiple. Se folosese ca fire de bititurd pentru fesituri groase care se seimoseav. - Dupa structuri: fire simple: - late (formate din fibre scurt); =filamentare (formate din filament; fire multiple: -obisnuite; - de efeet; |. Dup modu de prezentare in setile prelueritoare: fire livate pe tev; fire livrate pe bobine sau mosoare; fire livrate sub forma de sculuris fire livrate pe sul fee 2 Fig. 52. Formate cure = Bobina cine propra- sb Bobina indi iconic bina oars “d= boina roncnic.- babinawonconicd Bicone f-mosor ¢. Dupi hngimes frelon cae nant realize: + ie late din Me sere Tung 1 fit potifiamentar din lament coninus, ple; + fire monofilamenae di lamers continue wice. £. up destinate l 7 fire pentru fesituri (urzeala si batatura); fire pone cots fie pein si de cust; 1 fire pens nicl tence special (or, engi Duph aspect i re; fre tascapitol 5 5.1.3. Proprietaile firelor 1. Finefea reprezintd gradul de subjiime a frelor, espectiv dimensiunea transversal a acestora In practica industrial, aprecierea gradulu de subjirime se face, ca sin cazulfibrelor, cu ajuorulindicilor de fine. ES reteceee ean eee ae Taser a ee ee nes de in Fr a a ah 9 om ln ‘in functie de destinatia firului. In general, firelor de urzeali li se aplicd torsiuni rpc here pipe eel ee cs nae eames te eat ma at \ suai ates coat at t

Вам также может понравиться

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  От Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (5795)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  От Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (1090)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  От Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (838)
• • Журналы
  • Подкасты
  • Нотное издание
• Principles: Life and Work

  

  От Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (599)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  От Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (1713)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  От Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (895)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  От Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (1103)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  От Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (588)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  От Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (537)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  От Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  От Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (345)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  От Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  От Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (1016)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  От Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (821)
• The Outsider: A Novel

  

  От Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (1839)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  От Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  От Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (121)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  От Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (440)
• Brooklyn: A Novel

  

  От Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Рейтинг: 3.5 из 5 звезд

  3.5/5 (1937)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  От Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Рейтинг: 3.5 из 5 звезд

  3.5/5 (400)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  От Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Рейтинг: 3.5 из 5 звезд

  3.5/5 (2259)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  От Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (4610)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  От Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (4200)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  От Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (1929)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  От Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (98)
• Steve Jobs

  

  От Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (806)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  От Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (266)
• The Woman in Cabin 10

  

  От Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Рейтинг: 3.5 из 5 звезд

  3.5/5 (2322)
• Yes Please

  

  От Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (1891)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  От Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Рейтинг: 3.5 из 5 звезд

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  От Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  От Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Рейтинг: 3.5 из 5 звезд

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  От Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  От Everand

  John Adams

  David McCullough

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  От Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  От Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (789)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  От Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  От Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Рейтинг: 3.5 из 5 звезд

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  От Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Рейтинг: 3.5 из 5 звезд

  3.5/5 (104)
• Gaye Si Ed. Wheat - Viata Intima in Casnicia Crestina

  

  Документ248 страниц

  Gaye Si Ed. Wheat - Viata Intima in Casnicia Crestina

  Stoica Ciprian- Ionut

  100% (1)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  От Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Рейтинг: 3.5 из 5 звезд

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  От Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (104)
• Classroom Essentials: Mazing

  

  Документ222 страницы

  Classroom Essentials: Mazing

  PRoxanna

  Оценок пока нет
• Women in Cages: Steel Cage Crinoline

  

  Документ5 страниц

  Women in Cages: Steel Cage Crinoline

  PRoxanna

  Оценок пока нет
• From The Regency Era To The Victorian Era

  

  Документ3 страницы

  From The Regency Era To The Victorian Era

  PRoxanna

  Оценок пока нет
• The Crinoline or Hoop Skirt

  

  Документ18 страниц

  The Crinoline or Hoop Skirt

  PRoxanna

  100% (1)
• How To Draw

  

  Документ128 страниц

  How To Draw

  PRoxanna

  Оценок пока нет