Scribd Logo
Загрузить

Добро пожаловать в Scribd!

  • ClasificarePamanturi Web

    Загружено:

    Pretenash Claudiu
    6 просмотров6 страниц
    clasificare pamanturi

    Авторское право

    © © All Rights Reserved

    Доступные форматы

    PDF или читайте онлайн в Scribd

    Этот документ был вам полезен?

    Это неприемлемый материал?

    Пожаловаться на этот документ
    clasificare pamanturi

    Авторское право:

    © All Rights Reserved
    Скачайте в формате PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    6 просмотров6 страниц

    ClasificarePamanturi Web

    Загружено:

    Pretenash Claudiu
    clasificare pamanturi

    Авторское право:

    © All Rights Reserved
    Скачайте в формате PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    из 6
    Clasificarea si identificarea pamanturilor Dupa gradul si capacitatea de indesare (pAmanturi necoezive) Pamanturile necoezive (nisipurile, pietrigurile), au 0 porozitate care variazi in general de la 25% la 50%. Porozitatea unui asemenea pamant, aflat in starea lui naturala, depinde, evident, de indesarea, mai mult sau mai pufin putemica, pe care a suportat-o in timp. Ca urmare, edificiul structural al unui pimant din amplasament, poate corespunde, in general, unui aranjament intermediar Pentru un aranjament structural caracterizat prin porozitates », sau prin indicele porilor e, indesarea paméntului in starea lui natural’ este apreciata pe baza gradului de indesare (Ip) ae = in functie de valoarea gradului de indesare (/p), pamanturile necoezive se clasific’ conform Tabelului 1.1 (STAS 1243-88) si Tabelului 1.2 (SREN ISO 14688-2:2005) in general se consider’ ca fundarea pe pamdnturi avand Jp > 0,50 se poate face fir o compactare suplimentara iar un material bun pentru realizarea terasamentelor trebuie si aib& gradul de indesare Jp > 0,67. Tabelut 1.1 Clasificarea piménturilor necoezive dupa gradul de indesare (STAS 1243-88) Starea pamantulal bo Observatt Afni 5033 | Terende undare sab (7S) (Cuinesare medie 1034,.066 _| Terende furdere bun (73) Indes 067.100 _| Teren de tandre foarte bun (TF) Tabelut 1.2 Clasificarea piimanturitor necoezive dupd gradul de indesare (SR EN ISO 14688-2:2005) Starea pamantului bo Foarteafinats <015 ‘fina 015.035 CCurndesare meaie 0.36.0 indesata 086.085 Foie tues 90.100 Un pamant cu structura granulari poate sa sufere modificari ale aranjamentului sau structural sub efectul anumitor forte (e.g. greutatea claditilor, forte seismice ete.). Pentru un strat de pimant aflat in stare affinata, aceasta modificare se traduce printr-o tasare a acestuia. Pentru a aprecia disponibilitatea de a se tasa a pamanturilor necoezive, se defineste capacitatea de indesare ()): enneste indicele porilor care corespunde plmdntului in staiea mani de ides, e este indicele porilor care corespunde starit naturale a pamantuluy, mm este indicele porilor care ceorespunde starii maxime de affinare a aeeluiasi pamint LF cv cin eapacvten de indesare este mai mare, eu atat $1 vvriaiile de volum sunt mai mari, prin trecerea de la starea affinat la cea indesatd @yin eis) $1 reapeuy usaiile coustucfller. Se apreeiaz 8 un bun material pentru execufia terasamentelor are C504 Figura 1.1. Starea fizied a plimanturilor coezive in raport cu umiditatea e, in fuunctie de care piménturile necoezive se clasifick conform Tabelului 1.3 (STAS 1243-88) Tabelut 1.3 Clasificarea piimanturilor necoezive dupa gradul de indesare (SR EN ISO 14688-2:2005) Capacitatea de indesare G Mea <04 Mijocie 04.060 Mare >060 Dupa plasticitate si consistenta (pamanturi coezive) Ca urmare a variafiei conjinutului de apa, paménturile coezive pot preventa o stare lichida, plastica sau solid (Figura 1.1) t | sta f ssare de ate plosics | cugore a Sure 18 E| | sola | 8} Umicitatea, w (%) oon + Trecerea dintr-o stare in alta corespunde unui confinut de apa bine definit, Starea solida este separati de starea plastic la un confinut de api care se numeste limita inferioarit de plasticitate, wp. Starea plastica este separata de starea lichida la un confinut de apa care se numeste limitéi superioard de plasticitate, w, Intervalul de variatie al umiditatii pentru care pamanturile se comport& plastic, se numeste indice de plasticitate, Ip si reprezinta diferenta dintre limita superioar de plasticitate w, si limita inferioara de plasticitate wp, cuantificand extinderea domeniului de umiditate pentru care pamantul manifesta proprietatea de plasticitate in functie de indicele de plasticitate fp, pamantutile coezive se clasificd (STAS 1243-88) conform Tabelului 1.4. Tabetut 14 Clasificarea péimanturilor dupa indicele de plasticitate, lp Indicala da plasticitate, /-(%) | Starea piméntulul 0 eplastca 210 plastica reduss 11.20 eu pastitatemiljocie 21.35 ‘i pasicate mare >35 cu plastica foarte Pontru a determina cantitativ pozitia unui pimant pe axa umiditiyilor si a stabili starea de consistenfa, se definesc indicele de consistent (ic), respectiv indicele de lichiditate (I1) unde w este umiditatea de zaicimant (in stare natural) a pimantului in consecinta, starile fizice ale pim@nturilor coezive, in raport cu indicele de consistent, vor fi + starea curgittoare, Jc <0; © starea plastica, 0 1. Avand in vedere variatia mare a starii de consistent’ in. cuprinsul zonei plastice, aceasta a fost divizata in patru (Figura 1.2), rezultand starile caracteristice, in functie de indicele de consistenfa si respectiv de lichiditate, din Tabelul 1.5 Figura 1.2. Consistenta P & Indiele de ‘consistata, le Tabelul 15 Clasificarea paimanturilor dupa indicele de plasticitate, In Starea fialed a pAmanturitor Indiceto do | Indicote de 'SREN ISO 14688-2:2005 | sTAS 1432-88 | COMSIStEMEA, fe | Hehidltate, 4 Foattemosle agiate s0 = Prastoougatoare | 0<1C3025 o7ssL<10 Moate Plastcmoale oz5

    Вам также может понравиться