Munții Șureanu

Munții Șureanu (Sebeș) sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând

lanțului muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârfu lui Pătru, având 2.130 m.

Munții Șureanu (Sebeș) au înălțimi relativ medii și mici și ocupă o suprafață destul de întinsă,
1585 km². Sunt lipsiți de creste zvelte și de custuri glaciare, însă au suprafețe de eroziune întinse.

Localizare
 Valea Mureșului la nord;

 Munții Cindrel la est;

 culoarul Streiului inferior la vest;

 depresiunile Hațeg și Petroșani la sud.

Climă
Iarna temperaturile medii variază între -2 °C la marginea munților și -7 °C la peste 2000 de m.
altitudine. Invaziile de aer maritim care se produc în vestul țării pătrund pe culoarul Mureșului
până spre Alba Iulia, determinând creșteri ușoare ale temperaturii pe rama nordică a munților
până la înălțimea de 1000 m. Inversiunile de temperatură sunt frecvente în depresiunea Oașa și în
Depresiunea Petroșani

Vara temperaturile medii ajung la 8 °C la altitudini de peste 2000 m. și la peste 19 °C la poalele

munților. În cursul anului, cele mai mari abateri de la mediile lunare se înregistrează iarna, și mai
cu seamă primăvara, datorită circulației atmosferice mai întense. În lunile de vară, variațiile de
temperatură au valori scăzute.

Hidrografie
Lacul Șureanu

Munții Șureanu reprezintă un uriaș castel de ape subterane și de suprafață. În calcare apele
subterane se găsesc în rețele de fisuri și goluri carstice. În adânc rezultă cursuri de apă cu lungimi
de sute și mii de metri. Izvoarele de tip resurgență (Șipot, Șura Mare, Ciclovina sau exurgență
(Izvorul de sub Piatră,Cuculeu) apar în mod obișnuit la marginea zonei calcaroase. Temperatura
izvoarelor, chiar în timpul verii este destul de coborâtă, ajungând până la 4-6 °C la 2000 m.

Râuri

 Sebeșul (L = 88 km, S = 1.280 km²).

 Pianul (L = 31 km, S = 133 km²).

 Cugirul (L = 54 km, S = 354 km²); izvorăște de sub Vârfu lui Pătru.

 Streiul (L = 89 km, S = 1.970 km²).

Numai cursul superior al Streiului străbate zona montană și se numește râul Petros, părăsind
munții în zona localității Baru Mare.

Lacuri

Lacurile naturale au origine glaciară și nivală.

 Lacul Șureanu se găsește pe treapta inferioară a circului glaciar din estul Vârfului
Șureanu. Este populat cu păstrăv indigen și se află într-o locație magnifică, înconjurat de
jnepeni.

 Iezerul și Iezerașul se află pe treptele superioare ale circului Cârpa și sunt lacuri nivale.

Vegetație
Vegetație din M-ții Șureanu

Munții Șureanu oferă condiții favorabile dezvoltării unor grupări vegetale caracterizate printr-o
mare varietate floristică. Se pot diferenția mai multe etaje de vegetație care se succed pe verticala
muntelui.

Etajul alpin, reprezentat prin pajiști apare insular doar pe vârfurile ce depășesc 2000 de metri.
Golul alpin coboară uneori până la 1900 de metrii datorită defrișării masive a jnepenilor. Între
componentele vegetatiei pajiștilor alpine amintim Coarna (Carex curvula), Parușca (Festuca
supina), Rugina (Juncus trifidus), Clopoțeii(Campanula alpina), Ochiul găinii (Primula minima),
Degetaruțul (Soldanella pussila), Piciorul cocoșului alpin (Ranunculus alpestris), Unghia păsării
(Viola declinata), spânzul (Helleborus purpurascens), coacăzul de munte (Brukenthalia
spiculifolia) etc.

Etajul subalpin cuprinde toate vârfurile și crestele între 1700 și 1950 m. Vegetația lemnoasă este
reprezentată în principal de Jnepăn(Pinus mugo), Ienupăr(Juniperus communis), Smîrdar
(Rhododendron Kotsckyi), Azalee pitică (Loisleuria procumbes), Părușca (Festuca supina),
Scrântitoare (Potentilla ternata), Afin(Vaccinium myrtillus), Merișor(Vaccinium vitis idaea).
Etajul pădurilor de molid, cuprins între 1300 și 1700 m, este alcătuit în principal din molidișuri
pure (Picea abies), brad(Abies alba), zimbru(Pinus cembra), scorușul de munte (Sorbus
aucuparia), socul (Sambucus racemosa), paltinul de munte(Acer pseudoplatanus). În răriștile din
pădure apar: Macrișul iepurelui(Oxalis acetosella), Perișorul(Moneses uniflora),
Feriga(Driopteris filix mas). Etajul pădurilor de foioase este alcătuit din păduri de fag în amestec
cu molid, brad, și păduri de fag în amestec cu gorun și ocupă suprafețe apreciabile în partea de
nord și de vest a masivului. Pădurile de amestec de fag cu rășinoase au extensiune mai mare în
cursul superior al văilor Strei și Cugir, la înălțimi cuprinse între 900 și 1400 m; ele sunt alcătuite
din fag(Fagus silvatica), molid(Picea abies), brad(Abies alba), paltin de munte(Acer
pseudoplatanus), ulm de munte(Ulmus glabra), scoruș de munte(Sorbus aucuparia).

Pădurile de fag înconjoară ca un brâu masivul pe laturile sale nordice și vestice, ocupând spațiile
cuprinse între 500 și 1050 m, iar pe văi urcă pană la 1500 m, îndeosebi în bazinul Grădiștei. În
lungul râurilor se dezvoltă pâlcuri de anin și specii ierboase, ca: morcovul sălbatic(Daucus
carota), floare de nu-ma-uita(Myosotis palustris), ciucuraș(Adenostyles alliariae),
stirigoaie(Veratrum album), mușchi(Minium punctatum), pufulița(Epilobium mutans), sovar de
munte(Poa trivialis). Apele curgatoare constituie mediu prielnic pentru mana de apă(Glyceria
aquatica), șovar(Sparganium erectum), floarea de lac(Ranunculus repens), sânziene de
apă(Galium palustre).

Fauna

Râsul (Lynx lynx)

În etajul alpin pot fi văzute nenumărate păsări, așa cum sunt: ciocârlia urecheată (Eremophila
alpestris), pasărea omătului (Plectrophenax nivalis), fâsa de munte (Anthus spinolleta), pietrarul
(Oenanthe oenanthe), brumărița (Prunella collaris) și mierla de piatră. În zilele călduroase, pe
pajiștile alpine se pot vedea vipera comună (Vipera berus), șoparla de munte (Lacerta vivipara) și
numeroase specii de fluturi.

În locurile umede de la obârsia râurilor, din circurile glaciare, trăiesc broasca de munte (Rana
temporaria), salamandra (Salamandra salamandra) și tritonul (Triturus alpestris). Dintre
mamifere, se întâlnesc ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes),
mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), veverița, viezurele, iepuri, jderi (Martes
martes) și râsul (Lynx lynx), etc.

Apele râurilor sunt săgetate de pești, așa cum sunt păstravul indigen (Salmo trutta fario), lipanul
(Thumallus thumallus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi) și nisiparița (Sabanejeria
romantica), iar dintre nevertebrate se poate aminti racul (Astacus torrentium).[1]
Fluture cu coadă de rândunică

Locuitori-istorie-ocupații umane
Bordura și împrejurimile munților au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Dovezi materiale
ale unei locuiri in perioada paleolitică s-au descoperit în peșteri ca Bordul Mare și Ciclovina
Uscată-urme de vetre de foc, unelte de os și cremene, fragmente de schelete de Ursus spelaeus
(Urs de peșteră), Equus caballuus (Cal), Canis lupus(Lup) care atestă așezări din comuna
primitivă. Vestigii neolitice s-au descoperit în multe așezări de la poalele muntelui și în
depresiuni( Turdaș, Tărtăria, Petrești). Elemente de trecere din neolitic la epoca bronzului(cultura
Coțofeni) s-au descoperit la Sebeș (Râpa Roșie, Răchita, Sebeșel.

""Epoca bronzului și epoca fierului, când s-a conturat formarea poporului și culturii geto-dace
sunt bine reprezentate la Călan , Strei , Sebeșel , Pianu de Jos ș.a.

În aceste locuri (conform descoperirilor arheologice) a existat nucleul stăpânirii dace și, ulterior,
al celei romane; mai târziu, până aici s-a extins voievodatul lui Litovoi Urmele de locuire dacică
sunt numeroase și apar sub formă de așezări militare sau civile, locuințe izolate și stâne. Epoca
de conviețuire daco-romană apare sub forma de „ vilae rusticae ” , precum și prin castrele de la
Târsa, Aușel-Vârful lui Pătru, Vf. Godeanu. Vestigile medievale, sunt reprezentate prin ruinele
unor cetăți și turnuri de pază(Sibișel, Crivadia sau lacașe de cult. Activitatea agricolă, deosebit
de intensă la marginea spațiului montan, a pătruns și în interiorul acestuia, până la înălțimi de
800–1000 m, cu plante adaptabile la temperaturi scăzute ( cartof, porumb ,varză, etc.Creșterea
animalelor are tradiții străvechi pe aceste meleaguri, iar deplasările transhumante se practicau în
mod obișnuit. Pe lângă așezările permanente, în Munții Șureanu, sunt, de asemenea, o serie de
așezări temporare ( stâne, cabane forestiere) majoritatea aflându-se pe culmile din partea
centrală a muntelui (la peste 1500 de m.) Activitatea industrială s-a dezvoltat la bordura
masivului, în așezările din depresiuni(Petrila, Petroșani, Sebeș, Orăștie, Hațeg, Pui, pe baza
materiilor prime locale și a tradiției.

Turism
În cuprinsul Munților Șureanu întâlnim numeroase obiective turistice de natură istorică,
folclorică, biogeografică, hidromorfologică, etc. În partea sudică a masivului, unde predominant
este calcarul sunt întâlnite chei, peșteri uscate, peșteri active, canioane, aceste locații fiind ideale
pentru practicarea alpinismului, speologiei sau a canyoningului.
Obiective istorice

Fortificații dacice:dacice din Munții Șureanu

 Cetatea Sarmisegetusa-Regia-considerată capitala Daciei, este așezată pe piciorul sud-

vestic al vârfului Godeanu (1656 m.) fiind cea mai importantă și mai mare din cetațile
Daciei, prezentând o incintă fortificată și una sacerdotală.

 Cetatea Blidaru; -situată pe dealul (703m.) cu același nume. Cetatea avea un pronunțat
caracter strategic, prin poziția sa barând înaintarea pe valea Grădiștei.

 Cetatea Costești;- situată pe dealul Cetățuia (561m.)

 Cetatea Piatra Roșie;

 Cetatea de la Peștera Bolii(Bănița);

 Cetatea de la Cugir;

 Cetatea de la Căpâlna;

Fortificații feudale:

 Cetatea feudală de la Sibișel;

 Turnul medieval de la Crivadia;

 Cetatea feudala de la Săsciori;

Obiective naturale
Cheile Roșiei-Munții Șureanu

 Cheile Crivadiei-Rezervatie naturală de tip mixt, de categoria a IV-a, inclusă pe Lista

ariilor protejate din județul Hunedoara, aflată în apropierea satului Crivadia, în imediata
apropiere a monumentului feudal Turnul Crivadiei. Suprafața rezervației însumează 10, 0
ha, remarcându-se prin frumusețea peisajului, dar și prin flora bogată și variată , o
adevarată „oaza” termofilă, cu numeroase elemente dacice și daco – balcanice,
conservate la adăpostul substratului calcaros.

 Cheile Băniței-Dealul Bolii-Rezervație naturală de tip mixt, de categoria a IV-a, situată ,

în apropierea DN66, Deva –Petroșani, cu o suprafață de 10,0 ha. Dealul Bolii este un
pinten calcaros cu pereți abrupți și izolat dominând peisajul din jur. Aici se dezvoltă o
floră care include numeroase endemisme și specii sudice, în vârful dealului se mai
păstrează zidurile de apărare ale cetății Bănița

 Cheile Taiei și Cheile Roșiei-sculptate intr-o ramă calcaroasă prinsă de-a lungul unei falii
între șisturi cristaline. Deși scurte ele sunt spectaculoase iar în pereții lor se deschid
numeroase peșteri.

 Cheile Râului Mic (Cugirului);

Speologie

 Cioclovina - situată în nord-vestul Munților Sebeș, este una dintre cele mai mari
rezervații speologice din România; Peștera Ciclovina, inclusă în Complexul carstic
Cioclovina-Ponorici, a fost locuită încă din perioada Paleoliticului Superior. Ciclovina cu
Apa comunică cu Peștera Ponorici, cu care formează un sistem hidrocarstic lung de
7,9 km. Vizitarea acestui sistem este recomandată numai persoanelor bine echipate și
antrenate, întrucât aici există lacuri și sifoane;

 Peștera Valea Stânii, care este strabătută de pârâul Călianu. Descoperită în 1983, peștera,
în lungime de 1,5 km, a fost declarată rezervație speologică, fiind una dintre cele mai
frumoase peșteri din țară. O atracție deosebită o exercită lacul suspendat și speleotemele
din Galeria Nouă. Accesul este permis numai sub conducerea speologilor.

 Peștera Șura Mare- săpată în placa de calcare tectonice cu care se continuă la suprafață
cristalinul versantului sudic al Munților Șureanu/Sebeș, Peștera Șura Mare – este
considerată, datorită complexității sistemului, al proporțiilor și al speleotemelor – pe cât
de rare pe atât de impresionante – unul din cele mai grandioase fenomene carstice din
România

 Peștera Tecuri situată în nordul munților Șureanu, are săli deosebit de bogate și divers
împodobite cu fermecătoare concrețiuni de calcar, transparente , incolore sau colorate în
nuanțe ce variază între roz pastel si roșu violet. Reprezintă un unicat între peșterile
Romaniei.
Eveniment in Peștera Bolii

 Peștera Bolii este o rezervație naturală, intrarea fiind facută printr-o arcadă care are
înălțimea de 46 de metri, iar din interiorul său izvorăște pârâul Galbena. Obiectivul
turistic a fost amenajat și electrificat, fiind la numai 150 de metri de șoseaua Petroșani -
Hațeg.