Вы находитесь на странице: 1из 44

Desi

gni
ng better publi
c spaces

Comuni
tybui
l
ding
Publi
c Spacedesi
gn
Revi
tali
zare

Revi
tal
izar
eaur
banaor
ient
ataspr
ecomuni
tat
e
Urban Structures Rapor
tdecer
cet
are-

Plani
ficarestrategi
ca

Publ
icSpaceSyst
ems

Ur
ban
ismu
l

Mi
xeddev
elopment
s

Pi
eteme
die
val
e

AUT
ORI: Urb.Ali
naMuresan I Ur
b.Alexandr
aMatei I Urb.GabrielaPr
eda
Ar
h.I
ri
naAl
exandraUngur
eanu I Urb.IoanaI
vanov I Urb.Rei
nholdStadler
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Partea I Teorii generale referitoare la spatiul public ........ 3


1.Despre Cartier si comunitate ........4
Comunitatea 4
Cartierul 4

2.Desprea spatiul public si caracteristica sa comunitara ..... 5

Spatiul comunitar 5
Dimensiuniile spatiilor publice 6
Criterii de calitate ale spatiilor publice comunitare 7
Un spatiu comunitar trebuie sa ofere 8
Principii si valori pentru constituirea spatiilor comunitare 8

3. Probleme generale ale spatiilor comunitare din Bucuresti si evolutia lor in timp......... 10
Probleme legate de sociatate si mentalitate 10
Probleme urbanistice si arhitecturale 11
Probleme si tendinte caracteristice spatiilor comunitare Bucurestene 12
4.Revitalizarea spatiilor comunitare -aplicabilitatea pentru Bucuresti ....... 15
Revitalizarea spatiilor comunitare – premiza pentru impulsionarea simtului civic si a responsabilitatii fata de oras? 15
Ce implica un proces de revitalizare a spatiilor comunitare? 15
Etape ale procesului de revitalizare a spatiilor comunitare 16
Interventii de succes in spatiul comunitar 20
Concluzii 21

5. Studii de caz 22
“Simple ideas for healthy, livable cities” 22
” Design Your Own Park Competition “ 23
Tactical Urbanism 25
BARCELONA – PLANUL DE RECUPERARE AL INSULELOR URBANE 27
Gradina – Interiorul unei insule, Madrid 27
Interiorul insulei Waldorf, Barcelona28
Concluzii 29

Partea II Analize pe subiect (Bucuresti si 2 din cartierele sale)....... 31


1.Cartierele bucurestene . ..... 32
Date generale 32
Delimitare 32
Analiza 34
Alegerea cartierelor detaliate 43
2.Cartierul pantelimon........ 46
Descriere generala 46
Analize urbanistice 47
Opiniil populatiei 53
Abordare propusa 53
3. Cartierul Rahova .... ... ...56

Descriere generala... 56
Analize urbanistice 57
Opiniil populatiei 64
Abordare propusa 72

Partea III Concluzii...... 75

Anexe .... 77

Partea I I Pag 1
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Argument

„Este nevoie de un loc pentru a crea o comunitate, si de o comunitate pentru a crea un loc”
Projects for Public Spaces

Tendintele actuale de dezvoltare ale Bucurestiului conduc la scaderea „sanatatii” comunitatilor, la moduri de
viata nesustenabile si la o slaba valorificare a spatiilor (care ar trebui sa fie) comunitare. In ultimii ani con-
ceptul de revitalizare a mediului urban s-a redus la amenajari peisagere, pietonizarea catorva strazi, mobilier
urban amplasat aleator. Interventiile s-au facut de cele mai multe ori fara consultarea unui arhitect sau
urbanist, si totodata fara consultarea comunitatii.

In acest context, propunem o noua abordare: reorientarea activitatilor de cercetare, analiza, planificare si
design urban catre oameni si locuri, sprijinind procesele participative si abordarile creative si urmarind re-
crearea vietii comunitare.

Ne propunem:

- intarirea spiritului civic si a vietii comunitare prin informarea si consultarea populatiei cu privire la proble-
mele si posibilitatile de revalorizare a spatiilor publice din cartierele bucurestene
- fundamentarea teoretica si identificarea unor locatii potrivite pentru interventii de activare a spatiului public,
cu costuri minime si impact maxim.

In timp ce orasele se lupta sa realizeze cat mai multe spatii publice cu cat mai putine resurse locuitorii aces-
tora au asteptari din ce in ce mai ridicate si diverse de la aceste spatii. Devine astfel din ce in ce mai nec-
esara descoperirea unor modalitati creative si rapide de a valorifica ingeniozitatea locala pentru a transforma
spatiile publice in locuri valoroase pentru comunitate.

Dinamica unui spatiu urban depinde foarte mult de calitatea acestuia, de modul in care acesta poate consti-
tui un spatiu primitor pentru potentiali utilizatori . Din studiile arhitectului Jan Gehl se poate observa nevoia
oamenilor de a socializa, dorinta de a avea experiente comune si de a petrece timp impreuna cu alte per-
soane in spatii publice.

De observat este faptul ca, adesea, cele mai interesante, mai autentice si de durata destinatii in cadrul unui
oras, acele locuri care atrag atat localnicii cat si turistii, au aparut sub forma unei serii de interventii consecu-
tive. Una cate una, aceste interventii au construit spatii a caror valoare este mai ridicata decat suma elemen-
telor din care sunt compuse (efectul sinergiei, (A+B) > (A)+(B) ) .

In cazul Bucurestiului ne confruntam cu o serie de spatii publice de dimensiuni mari, inclusiv sistemul de par-
curi (Herastrau, Cismigiu, Tineretului etc.) dar putem remarca lipsa unor spatii care sa stimuleze socializarea
in cadrul comunitatiilor locale – spatii comunitare. Lipsesc astfel acele spatii de socializare cotidiana, altele
decatcafenele, restaurante etc.

Pe de alta parte, orasele se afla astazi intr-un proces de redescoperire a valorilor si beneficiilor oferite de
spatiile publice.
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Partea I
Teorii generale refer-
itoare la spatiul pub-

Partea I I Pag 3
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

1.Despre Cartier si comunitate Cartierul

Devenita cea mai uzuala aplicare a conceptului de


comunitate, vecinatatea este nu numai un com-
Comunitatea
plex functional identificabil ci si un spatiu fizic de
manifestare a relatiilor de tip comunitar bazate pe
COMUNITÁTE - Grup social ai cărui membri
apropierea fizica determinata de locuirea in spatii
trăiesc împreună sau posedă bunuri materiale,
apropiate. Vecinatatile sunt unitati a caror geneza
au interese comune; colectivitate. ; termen ce
poate fi una spontana ori planificata, in sensul
desemneaza un grup social al carui membri sunt
preconstituirii cadrului fizic , care apoi va fi locuit
legati prin sentimente puternice de atasament,
si in care este posibil sa se formeze componenta
comportamente participative, interese asema-
comunitara, posibil dar nu neaparat si probabil. 3
natoare; colectivitate umana cu caractere , inter-
ese si norme de viata comune, construita istoric,
CARTIÉR - 1. Parte a unui oras deosebită de cele-
grupata intr-un spatiu unic. Sursa: NODEX
lalte prin caracteristici proprii (geografice, istorice

etc.) si care formează o unitate organică. Locuitorii
Termenul de “comunitate “ este unul ce apartine
acestei părti a orasului; Diviziune a unui oras care
sferei sociale, in pofida utilizarii acestuia pe scara
formează o unitate organică si se caracterizează
larga si in alte domenii. In acelasi timp, “comuni-
prin anumite particularităti specifice. Sursa: DEX
tatea” este o notiune care apartine urbanismului,
‘98
deoarece urbanism fara componenta sociala nu ex-

ista. Comunitatea este o forma de agregare sociala
Termenul de “cartier” este adesea utilizat pentru
rezultata din una sau mai multe nevoi, trebuinte. Se
a descrie subdiviziuni ale unor asezari rurale sau
poate afirma ca exista o nevoie generica de comu-
urbane. Cea mai simpla definitie a termenului este
nitate. Aceasta nevoie este generata de actiunea
de vecinatatea in care oamenii locuiesc. Oamenii
cumulata a mai multor tipuri de nevoi. Componen-
locuiesc unii in proximitatea celorlalti in arii ale unei
tele trebuintelor participante la constituirea nevoii
zone si formeaza comunitati. Acele arii au anumite
de comunitate nu pot fi satisfacute decat in cadrul
trasaturi particulare din punct de vedere fizic sau
general al acestui tip de organizare sociala.1
caracteristici sociale care le deosebesc de restul
asezarilor. In consecinta, cartierul reprezinta o uni-
Termenul “comunitate” , utilizat impreuna cu notiu-
tate a plnificarii. O grupare de cartiere alcauiesc un
nea de “cartier” poate fi definit ca grup social care
oras/sat. Cartierul variaza ca populatie si densitate
locuieste intr-o zona specifica, care are resurse co-
pentru a acomoda conditii specifice localizate. Di-
mune si valori comune. Astfel, oamenii ce formeaza
mensiunea sa este limitata astfel incat majoritatea
o comunitate au trasaturi sociale, economice si
populatiei sa se afle la o distanta usor de parcurs
politice proprii. Aceste caracteristici evolueaza
pe jos fata de centrul cartierului unde sunt locali-
in timp prin interactiune sociala care depinde
zate dotarile necesare vietii de zi cu zi . Centrul
in primul rand de proprietatile fizice ale mediului
cartierului asigura dotari pentru evenimente comu-
urban in cauza. Setul de caracteristici specifice
nitare, activitati de loisir, servicii si comert, locuri de
unei anumite comunitati formeaza identitatea unei
munca , etc. Datorita dezvoltarii treptate, cartierele
comunitati mai mari, cea a cetatenilor.
sunt adesea caracterizate de tipologii variate de
locuire si mixitate functionala ( locuire, servicii,
Arthur B. Gallion si Simon Eisner afirma ca unitatea
comert). Cladirile cu rol civic (scoli, teatre, lacase
de masura pentru spatiu in societatea urbana este
de cult, cluburi, muzee) sunt adesea localizate in
individul, iar numitorul comun pentru amenajarea
zona centrala. De asemenea, in cele mai multe
acestui spatiu este familia; familiile isi satisfac
cazuri , in vecinatatea unor astfel de cladiri exista
trebuintele sociale elementare cautand avantajele
spatii publice amenajate, locuri de joaca, parcuri.
pe care vecinatatile le ofera.2

Conceptul de “cartier” este de asemenea utilizat
pentru pentru descrierea mediului social format
1 IANCU, A.- “Reprezentare si reprezentativitate in spa- de comunitati in anumite zone urbane. Structura
tiul urban comunitar”, 2003, Editura U.T. PRES, Cluj-Napoca
2 GALLION,B.A., EISNER, S. – “The urban pattern”, 3 IANCU, A.- “Reprezentare si reprezentativitate in
D..van Nostrand Company, Princetown , New Jersey, 1963, pag. spatiul urban comunitar”, 2003, Editura U.T. PRES, Cluj-
251 Napoca,pag 68

Partea I I Pag 4
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

sociala a mediului rezidential este constituita dintr- 2.Desprea spatiul public si caracteristica
un set de spatii fizice integrate in mod ierarhic. sa comunitara
Aceste spatii fizice variaza de la interioare simple
ale locuintelor la zone mari urbane.

Conceptul de cartier formeaza o parte integrata a Spatiul comunitar


mediului rezidential. Incercand sa evaluam gradul
de satisfactie al rezidentilor cu mediul rezidential, “Spatiul comunitar este un spatiu urban ocupat de
trebuie sa tinem cont de faptul ca pentru compo- catre o comunitate, la un moment dat, ca urmare
nente fizice diferite ale mediului rezidential pot fi a unei nevoi sau ca urmare a necesitatii exercitarii
aplicate criterii de performanta diferite. Acele com- unei functiuni specifice, rezultand o activitate in
ponente si criteriile de performanta relevante pot fi care se pune in valoare productia si reproductia
evaluate prin intermediul unui grup de utilizatori si relatiilor sociale tipic comunitare sau mediate de
interactiune in spatiul fizic. catre comunitate. “

Delimitarea cartierelor variza adesea din perspec- Intre spatiile urbane si comunitati se dezvolta relatii
tiva rezidentilor si uneori nu coincide cu cea reali- care definesc un tip de spatiu care are alaturi de
zata la nivel administrativ. Rezidentii isi definesc alte posibile componente si pe cea comunitara,
“cartierul” in jurul unui centru urban sau in jurul definind ceea ce este aici numit “spatiul urban
unui nod important; un bulevard important, un comunitar”. Orice spatiu urban este potential si
parc, o unitate de invatamant, o statie , etc. Lim- unul comunitar, insa in realitate, numai unele dintre
itele cartierului pot fi fizice ( o linie ferata, circulatii spatiile urbane inglobeaza componenta comunita-
importante, un rau,etc) sau culturale, pot fi definite ra.
la nivel socio-economic , etc.
Spatiul comunitar este perceput ca atare in mo-
mentul in care este utilizat si insusit de comuni-
tatea locala. Alte spatii pot fi considerate amorfe
sau indiferente deoarece nu detin calitatea de a fi
comunitare tocmai din cauza lipsei posibilitatii de
“ancorare” de elemente care ar putea fi incarcate
de semnificatie si transformate in repere.

O comunitate va incerca sa isi satisfaca necesitatile


care presupun activitati ce trebuie sa se desfasoare
in spatiul urban ocupand un spatiu deja constituit;
este cel mai simplu procedeu deoarece este natural
: obtinerea rezultatului maxim cu efort minim.

Caracteristici ale spatiilor comunitare:


▪▪ Spatiile urbane destinate comunitatilor sunt ob-
ligatorii ( se poate afirma chiar ca existenta comuni-
tatilor depinde, in unele cazuri, tocmai de existenta
acestor spatii urbane, absolut esentiale atat pentru
producerea cat si pentru reproducerea relatiilor
comunitare)
▪▪ Spatiile comunitare trebuie amplasate in aprop-
ierea zonelor de locuit
▪▪ Accesul la spatiile comunitare trebuie sa fie liber (
una din principalele caracteristici ale acestor spatii
este ca ele trebuie sa fie libere din punctul de ve-
dere al accesului, indiferent de tipul de proprietate,
privata sau publica; accesul poate fi cu sau fara
restrictii, partial sau total; liberul acces in spatii
urbane este una din premisele importante ale pro-

Partea I I Pag 5
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

ducerii unor relatii comunitare noi) -ce


- caracteristici comportamentale se disting pe
▪▪ -Spatiile urbane trebuie sa fie adecvate dimen- sit si in vecinatati?
sional comunitatilor ( o comunitate va reactiona -care
- sunt principalele trasee, activitati si uti-
pozitiv relativ la un spatiu urban daca acesta lizari ale spatiului?
raspunde bine cerintelor si necesitatilor ei;aici este
vorba despre relatii spatiale, functionale si de echi- Elemente esentiale in evaluarea caracterului unui
parea acestor spatii) spatiu urban:
▪▪ Spatiile urbane trebuie adecvate functional activi- -Identitate
- zonala ( caracteristici la nivelul zonei,
tatilor comunitare subzonei in care situl este localizat)
▪▪ Mobilierul urban trebuie adecvat pentru cresterea -Legaturi
- cu vecinatatile
calitatii spatiilor urbane comunitare -Caracter
- local ( competente distinctive atat ale
▪▪ Spatiile urbane comunitare trebuie finalizate de locului cat si ale modului in care acesta este
catre membrii comiunitatilor (este important ca utilizat)
spatiile urbane sa poata fi finalizate de catre viitorii -Morfologie
- ( care sunt elementele care con-
utilizatori, acolo unde acest lucru este posibil, adica stituie morfologia locala – inaltimea cladirilor,
in special in zonele rezidentiale; aceasta interventie orientarea acestora etc)
participativa va accelera producerea sentimentului -Elemente
- de cadru natural ( exista caracteris-
de atasament fata de loc, precum si a comporta- tici deosebite din punct de vedere ecologic?)
mentului civic angajat si pozitiv) -Profil
- socio-economic
▪▪ Compozitia trebuie sa urmareasca interesele co- ▪▪
munitatii (spatiile urbane trebuie conformate dupa
principiul adaptarii la interesul comunitatii) Crearea spatiilor publice trebuie sa asigure
▪▪ Prevederea reperelor in spatiile urbane comu- raspunsul la nevoile si necesitatile utilizatorilor si
nitare este obligatorie ( reperele existente trebuie ca rezultat sa stimuleze diferitele simturi. Pentru
pastrate si subliniate; propunerea reperelor noi a atinge acest scop trebuie realizata o intelegere
trebuie sa respecte opinia comunitatii). cat mai buna a contextului in care se afla spatiul
▪▪ Memoria locului trebuie inteleasa si pastrata studiat; acesta trebuie sa imbogateasca caracterul
(ea se constituie ca o sursa de reprezentare dar existent al zonei si sa asigure optiuni variate pentru
in acelasi timp si ca o calitate a unui loc de a fi utilizatori.
reprezentativ)1. Exista mai multi factori care ingreuneaza realizarea
unor spatii publice comunitare active : populatia
Kevin Lynch considera ca mediul urban poate fi raspandita, densitati mici, functiuni segregate, in
analizat prin intermediul a 3 componente: cartierele de locuit adesea cladirile au o singura
-Identitate
- – distingerea unui obiect fata de functiune (locuirea), lipsa activitatilor la nivelurile
celelelate inferioare ale cladirilor, etc.La acestea se adauga
-Structura
- – componenta spatiala a imaginii si crearea spatiilor interstitiale , neglijate, dintre
-Semnificatie
- cladiri si neluarea in considerare a factorilor de
clima si a comportamentului uman. Oamenii nu
Caracterul optional al majoritatii activitatilor ce sunt invitati sa isi petreaca timpul in spatii publice;
au loc in spatiile publice aduc in discutie calitatea acestia se grabesc sa le parcurga pentru a ajunge
acestora. Daca un spatiu lasa de dorit din punct de la alte destinatii.
vedere calitativ, acesta nu va fi utilizat.
Dimensiuniile spatiilor publice :
Intelegerea dinamicii sociale
▪▪ Structural-formala
Intrebari cheie: Acest aspect se concentreaza pe configurarea
-care
- sunt utilizatorii spatiului? morfologica a spatiului. Modelele structurale din
-care
- sunt problemele percepute? vecinatate si spatiul urban construit vor influenta
-ce
- imagine perceputa are spatiul? dinamica unui spatiu public. Aceasta dimensiune a
-noile
- interventii pot imbunatati identitatea spatiului public este legata de intelegerea contex-
actuala sau este nevoie de o re-formare a tului si realizarea de legaturi pentru configurarea
imaginii? unor zone distinctive si retele coerente de strazi si
1 IANCU, A.- “Reprezentare si reprezentativitate in spa- spatii publice.
tiul urban comunitar”, 2003, Editura U.T. PRES, Cluj-Napoca

Partea I I Pag 6
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

▪▪ Perceputa lui pietonal este un factor important in generarea


Aceasta dimensiune se refera la modul in care me- vietii urbane ; elementele care atrag oamenii vor
diul este perceput prin simturile utilizatorilor unui afecta generarea de trafic pietonal prin si in cadrul
spatiu ( ceea ce auzim, vedem, mirosim, simtim). spatiilor amenajate)
Astfel, se doreste o imbogatire a caracterului exist- -Infrastructura
- edilitara
ent al spatiului prin noi interventii. In constituirea -Parcarile
-
unui spatiu, un factor cheie este reprezentat de -Intimitatea
-
gradul de “autenticitate”. Provocarea consta in ▪▪ Temporala
realizarea unui spatiu public lizibil si semnificativ. Aceasta dimensiune recunoaste faptul ca spatiul
Spatiile “reale” invita oamenii sa extraga si sa se schimba in timp. Ca resursa de mediu, sociala si
adauge semnificatii mediului urban (crearea unor economica, cu un ciclu de viata foarte lung, spatiile
legaturi la nivel psihologic). urbane au impact asupra mai multor generatii.
▪▪ Sociala Doua aspecte importante ale dimensiunii tempo-
Aceasta dimensiune se refera la legatura dintre rale sunt : 1. ciclurile temporale si managementul
spatiu si utilizator. Spatiul si societatea se afla intr-o activitatilor in cadrul spatiului, 2. managementul
relatie de interdependenta in care oamenii modifica schimbarii “locului” in timp. Un aspect deosebit de
spatiul si realizeaza schimbari la nivelul mediului important in cazul Romaniei se releva prin modul in
urban si in acelasi timp comportamentul lor este care spatiile publice fie ele comunitare sau nu sunt
influentat de aceste aspecte. concepute pentru a raspunde diferentelor climatice
▪▪ Vizuala (cele 4 anotimpuri). Este astfel necesara la con-
Dimensiunea vizuala/estetica a spatiului public struirea/amenajarea unui spatiu public concep-
se relationeaza cu principiul incurajarii creativi- erea functionarii acestuia pe perioada celor patru
tatii si utilizarii colaborarilor. Calitati ale spatiului anotimpuri si comportamentul acestuia in functie
care contribuie la generarea unor preferinte in de diferitele schimbari climatice.
cadrul utilizatorilor pentru anumite spatii urbane :
coerenta,lizibilitate, complexitate, mister. Criterii de calitate ale spatiilor publice comunitare

Apreciere Calitati informationale ale mediului Un spatiu public de calitate trebuie sa fie:
Intelegere Implicare
Prezent Coerenta Complexitate
sau ime- Medii usor de organizat sau Medii suficient de elaborate in ▪▪ Democratic ( ofera acces tuturor, incurajeaza
diat
structurat prezent cat sa tina utilizatorul utilizarea si participarea, este bine intretinut de catre
ocupat
Viitor sau Lizibilitate Mister utilizatori; un astfel de spatiu raspunde nevoilor unor
promis Medii ce sugereaza ca pot fi Medii ce sugereaza ca daca categorii variate de utilizatori si incurajeaza activ apropri-
explorate extensiv fara a te vor fi explorate in continuare,
pierde
erea , transformarea si utilizarea sa)
noi informatii pot fi desco-
perite ▪▪ Sa ofere diversitate in utilizare (acesta trebuie
sa asigure conditiile necesare pentru atragerea unor
Ingrediente ale designului care contribuie la grupuri de utilizatori din categorii variate )
secvente spatiale dinamice : estetica, scara, fat- ▪▪ Confortabil ( raspunda unor nevoi de baza precum :
adele cladirilor, perspective si panorame, varietate, relaxare, adapost, insorire)
ordine si unitate, arhitectura, detaliu, peisaj, arta ▪▪ Accesibil/public ( un spatiu urban accesibil unor
urbana. grupuri si activitati diferite; proiectele ce vizeza astfel de
aspecte pot fi evaluate in functie de gradele diferite de
accesibilitate pentru categorii variate de utilizatori)
▪▪ Functionala
▪▪ Sa medieze o buna percepere a mediului urban (
Sase aspecte domina latura functionala a spatiu- spatiile publice urbane reprezinta locuri in care oamenii
lui: invata si inteleg mai bine mediul urban; aici se doban-
-Confortul
- de mediu (microclimat) si confortul desc competentele necesare pentru citirea si intelegerea
psihic ( acestea determina durata pentru care mediului construit)
oamenii utilizeaza spatiul) ▪▪ Placut, stimulant ( sa asigure utilizatorilor placerea
-Nevoile
- oamenilor ( spatiile publice trebuie sa de a descoperi lucruri noi)
raspunda nevoilor utilizatorilor; trebuie asigurate ▪▪ Controlabil si adaptabil ( este necesar ca utiliza-
spatii pentru relaxare, intalniri pasive, intalniri ac- torii sa poata controla spatiul, pentru a si-l putea apro-
tive, descoperiri) pria; un rol importanta in acest sens il are dialogul dintre
-Mobilitatea
- si permeabilitatea (relatia dintre uti- utilizatori si proiectanti prin implicarea utilizatorilor in
lizarea terenului, structura urbana si scopul traficu- procesul decizional; de asemenea, un spatiu interactiv,

Partea I I Pag 7
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

care poate fi modelat de catre utilizatori este unul mai Principii si valori pentru constituirea spatiilor comu-
atragator;elemente simple, mobile, precum scaune sau nitare
mese, dau posibilitatea utilizatorilor de a isi crea propri-
ile spatii )
▪▪ Supus managementului si evaluarilor periodice
Principii
(orice spatiu public urban trebuie supus unui proces
continuu de monitorizare, evaluare si modificare pentru ▪▪ Spatii pentru oameni - “places for people”
a raspunde cat mai bine nevoilor utilizatorilor si pentru Pentru o buna utilizare a spatiilor publice, acestea
a face fata schimbarilor de viata urbana si celor la nivel trebuie utilizate si apreciate corespunzator, ele tre-
cultural) buie sa fie sigure, confortabile, variate si atractive,
▪▪ Sa detina calitati ecologice ( elementele de cadru sa ofere varietate, optiuni; spatiile dinamice ofera
natural sunt adesea preferate in cadrul spatiilor publice posibilitatea de a intalni alte persoane, de a te juca
urbane) in strada si de a contempla mediul urban. Atribute
ale spatiului vor fi : continuitate, delimitare, calitate

Un spatiu comunitar trebuie sa ofere: ▪▪ Imbogatirea existentului – “enrich the existing”


Noile interventii trebuie sa imbogateasca calitatile
▪▪ 1.Protectie: spatiilor urbane existente.Atribute ale spatiului vor
-impotriva
- traficului si accidentelor fi : caracter, identitate.
-impotriva
- violentei (sentimentul de siguranta in
spatiul public) ▪▪ Crearea de legaturi – “make connections”
-impotriva
- experientelor senzoriale ne- Spatiile trebuie sa fie usor accesibile si integrate
placute (vant/curent; ploaie/ninsoare; frig/ fizic si vizual in mediul din care fac parte. Atribute
cald;poluare;praf, zgomot) ale spatiului: mobilitate, lizibilitate, permeabilitate

▪▪ 2.Confort: ▪▪ Utilizari mixte – “mix uses”


-optiunea
- mersului pe jos (asigurarea spatiului Spatiile stimulante si attractive raspund unei vari-
necesar; lipsa obstacolelor; suprafete potrivite; etati de nevoi apartinand unei game largi de actori.
parcurs interesant) Atribute ale spatiului: diversitate, varietate.
-optiunea
- petrecerii timpului in spatiul public (
limite atragatoare; spatii clar definite pentru stat; ▪▪ Design pentru schimbare – “design for change”
echipare adecvata pentru primirea/gazduirea utili-
Noile interventii trebuie sa fie caracterizate de
zatorilor)
flexibilitate astfel incat sa poata raspunde la vi-
-optiunea
- de a sta jos ( zone special amenajate;
itoare schimbari in ceea ce priveste utilizarea lor,
mobilier urban pentru odihna)
schimbari demografice, etc; aceasta presupune un
-posibilitatea
- de a vedea ( distante de perceptie;
perspective neobturate; perspective interesante; design efficient din punct de vedere al resurselor.
iluminat ) Atribute ale spatiului: adaptabilitate
-posibilitatea
- de a auzi/discuta (nivel al zgomotu-
lui scazut; suport fizic adecvat ; organizarea adec- Prioritati:
vata)
-spatii
- pentru joaca/ activitati ( invitatia la joaca -Consolidarea
- comunitatilor locale
si activitati fizice- indiferent de perioada zilei sau -Crearea
- de spatii de calitate
anotimp)
-Valorificarea
- calitatilor si resurselor existente
-Asigurarea
- fezabilitatii interventiilor
▪▪ 3.Relaxare:
-Integrare
- in context
-scara
- ( dimensionarea cladirilor si spatiilor tinand
-Crearea
- unei viziuni ( teluri pe termen lung)
cont de scara umana, de simturi, miscare si com-
portamnet)
Evaluarea unui spatiu public comunitar poate
-posibilitatea
- de a valorifica caracteristicile pozi-
fi realizata prin observarea urmatoarelor cara-
tive ale climei ( soare/umbra; caldura/racoare;
briza) cteristici : latimea zonelor destinate traficului
-calitate
- estetica ( un design de calitate; perspec- pietonal,permeabilitate, lizibilitate, iluminat, sigu-
tive interesante; elemente de cadru natural ) ranta, calitatea suprafetelor/finisajelor, conflicte
intre utilizatori, intretinere, calitatea mediului,
elemente ce perturba parcurgerea spatiului, senti-

Partea I I Pag 8
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

mentul de confort, oportunitati de realizare a unor unei comunitati in realitate . Ideile pot fi implemen-
activitati variate, interpretarea spatiului. tate, evaluate apoi optimizate si personalizate pe
baza modului in care sunt acceptate de comuni-
Interventii la scara mica – solutie pentru revi- tate. Ele pot imbraca mai multe forme, in functie
talizarea locala de scara, costuri, durata. Fiecare proiect de acest
tip poate contribui la crearea bazei succesului pen-
Revitalizarea zonelor urbane se poate realiza cel tru un proiect viitor.
mai eficient prin imbunatatiri la scara mica , si nu
prin design la scara mare. Interventiile mici sunt O astfel de abordare se bazeaza pe interventii
interesante din mai multe motive. Acestea sunt ief- treptate, utilizand experimente ieftine si actori locali
tine. De asemenea, o interventie de succes poate ( cetateni, antreprenori, dezvoltatori, membri ai ad-
fi usor extinsa, iar la un proiect ce a esuat se pot ministratiei publice). Aceste proiecte de scara mica
aduce modificari sau se poate renunta cu usurinta. pot fi implementate in medii variate precum : strazi,
Proiectele la scara mai mare pot genera opozitie piete, parcari, fronturi de apa.
puternica si pot intampina obstacole complexe din
punct de vedere politic, logistic si financiar. Odata Efecte:
stabilit, un proiect elaborat, acesta devine greu de -transformarea
- spatiilor subutilizate in spatii
modificat , iar proiectantii au o capacitate limitata interesante care pot fi folosite imediat si pot
de a anticipa modul in care utilizatorii vor raspunde constitui dovada ca schimbarea este realizabila
la noile interventii. -sustinerea
- parteneriatelor locale care aduc o
implicare mai mare a comunitatii locale si care
Schimbarile esentiale cel mai adesea rezulta dintr- au ca rezultat locuri autentice
o idee ce modifica o componenta de baza a unui -incurajarea
- unei abordari iterative si oportu-
mediu urban si nu din masterplanuri elaborate nitatea de a experimenta, evalua si dezvolta
ce necesita o cantitate mare de resurse si capital viziunea unei comunitati inainte de initierea
politic considerabil. unor procese pe termen lung.
-utilizarea
- unei strategii de tip “pas cu pas” care
Desi unele proiecte la scara mare au succes, , in timp, sa transforme un oras intreg.
majoritatea devin spatii impersonale, esueaza in a
aduce rezultatele scontate sau sunt dificil de imple- Exemple de astfel de proiecte/interventii :
mentat si intretinut in timp. -dotari
- si arta in spatii publice- interentii pe ter-
Un exemplu de interventie la scara mica cu impact men scurt
major este sugestia urbanistului William H. Whyte -evenimente-
- programe recurente, experimen-
ca in spatiile publice , oamenii prefera scaunele tale
mobile in detrimentul celor fixe. Omanii prefera sa -spatii
- publice temporare – planuri de activare
detina controlul asupra spatiului propriu. Scaunele semi-permanenta a unor spatii publice pentru
mobile au permis oamenilor sa socializeze si sa schimbarea imaginii acestora inaintea imple-
interactioneze prin modalitati variate . mentarii unor proiecte mai mari si mai impor-
tante
“Mai uşor, mai rapid, mai ieftin” -dezvoltare
- usoara (light development) – struc-
(“Lighter , Quicker, Cheaper”)2 turi ieftine si activitati precum comert cu
amanuntul care sa asigure activitate si utilizari
“Lighter , Quicker, Cheaper” – expresie utilizata de creative din punct de vedere cultural.
organizatia Project for Public Spaces (PPS) pentru
descrierea interventiilor care aduc rezultate imedi-
ate, transformand spatiile urbane subutilizate in
spatii interesante , autentice. Expresia a fost pro-
pusa de Eric Reynolds, director fondator al “Urban
Space Management “ (USM), in proiectele sale de
revitalizare a spatiilor urbane pe care le numeste
spatii “in tranzitie”. Aceste proiecte reprezinta
mijloace puternice pentru transformarea viziunii
2 www.pps.org

Partea I I Pag 9
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

3. Probleme generale ale spatiilor comu- Cimpoeru prezinta cateva aspecte tipice compor-
nitare din Bucuresti si evolutia lor in timp tamentului “bucurestean” care stau la baza degra-
darii actuale a spatiilor comunitare:“E un dezin-
teres leneş şi indolent”, întăreşte Mihaela Miroiu.
In Bucuresti spatiile comunitare - elemente de
“Noi nu punem în niciun fel umărul la treabă pentru
baza ale relatiilor sociale din cadrul unui sistem ur-
binele comun, să facem bunuri comune. Oamenii
ban - par a se afla intr-un proces amplu de dispari-
cu posibilităţi s-au izolat, şi-au făcut ghetouri de lux,
tie, negare si neglijare.
în afara oraşului, şi chiar şi în aceste ghetouri de
Ideea de spatiu comunitar a luat amploare in perio-
lux partea comună arată jalnic. Ăsta e un viciu de
ada comunista cand noile cartiere rezidentiale erau
fond la noi, nu suntem în stare să punem resursele
formate din locuinte colective amplasate in cadrul
la comun. În alte ţări europene se fac tot felul de
unor spatii verzi extinse, in cea mai mare parte
concursuri între asociaţiile de locatari, adevărate
respectand curentul functionalist dominant atunci
competiţii între blocuri. Care are mai multe flori,
in planificarea urbana. Pentru a oferi locuitorilor
care are cel mai îngrijit parc.”
posibilitatea de a socializa au fost amenajate spatii
comunitare. In general perioada comunista oferea
o importanta mai ridicata comunitatii ca idee de ▪▪ Noul mod de viata: cariera vs. familie si co-
organizare si relatii sociale, chiar daca aceasta munitate
reprezenta, in cele mai multe cazuri, un pretext Noul mod de viata tinde sa devina unul orientat
pentru a controlul maselor. spre cariera, relatiile familiale incep sa treaca pe
planul al doilea, iar cele sociale reprezinta in multe
Cartierele functionaliste din Romania, si in special cazuri simple instrumente pentru a avansarea in
din Bucuresti, prezinta o densitate a constructiilor cariera. Daca in perioada comunista programul
mai mare decat in alte tari, fapt ce le confera o de lucru se incheia in jurul orei 16:00, astazi
scara mai umana, insa diminueaza considerabil angajatul pleaca spre casa in jurul orei 18:00 sau
suprafata alocata spatiilor comunitare. chiar mai tarziu, depinzand de functie si de locul
de munca. Timpul liber destinat socializarii scade
Odata cu schimbarea regimului politic societatea astfel, si este utilizat in cea mai mare parte pentru
a fost pusă în fata unei schimbări neasteptate , iar odihna.
procesul de adaptare si transformarea modurilor de
viată se reflectă asupra spatiului comunitar. Impul- ▪▪ Masina/autovehiculul personal- ocupant al spa-
sionarea populatiei de a participa la viata urbana tiului comunitar
si de a folosi spatiul public pentru a-si satisface Un alt efect al noului stil de viata si una din
nevoile sociale amenintarile principale pentru spatial public si cel
este un proces de lunga durata, iar revitalizarea comunitar este utilizarea abuziva a autovehiculelor
sau crearea de spatii comunitare adaptate la private. Fiind sustinut si de interventiile urban-
nevoile locuitorilor cartierelor poate stimula spiritul istice din perioada comunista sub forma marilor
civic, interesului si responsabilitatea fată de oras. bulevarde care au sprijinit explozia numarului de
autovehicule dupa decaderea regimului comunist.
Cresterea exponentiala a numarului autovehiculelor
Probleme legate de sociatate si mentalitate confrunta orasul cu o noua problema si anume:
unde se depoziteaza miile de noi autovehicule??
A aparut necesitatea crearii de parcari , iar pentru
▪▪ Individualism a satisface cat mai rapid aceasta nevoie s-a optat
La nivelul societatii remarcam o descrestere a
pentru crearea unui numar ridicat de parcari peste
interesului si posibilitatiilor de socializare, o men-
spatiile publice si cele comunitare. Crearea acestor
talitate mult mai individualista. In acest context se
noi locuri de parcare in spatiul public nu ar fi fost
pierde interesul pentru elemente ce nu tin de sat-
atat de deranjanta pentru spatiile comunitare daca
isfacerea unor nevoi individuale, specifice. Intrucat
nevoia de parcari nestatisfacuta complet nu s-ar
spatiile comunitare reprezinta elemente de propi-
fi continuat cu rezolvari individuale ale locuitorilor.
etate publica, acestea scad ca nivel de prioritate
Astfel insuficienta locurilor de parcare amenajate a
de pe lista societatii. Acesta poate fi considerat
contribuit decisiv la o expansiune a autovehicule-
prim pas in tendinta de degradare fizica si morala a
lor peste spatiul public/comunitar. Gasim astazi
spatiilor publice si comunitare.
o masina parcata oriunde accesul pentru aceasta
In ziarul “Evenimentul zilei” 11 August 2009, Livia

Partea I I Pag 10
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

esta facil, motivul pentru care pietonalele si diferite joara locuintele colective este deasemenea incerta.
spatii publice/comunitare sunt utilizate ca parcari In general ele sunt considerate propietate publica,
spontane. dar pot fi date in concesiune asociatiei de locatari.
In acest context apar trei tipuri de spatii :

Masina parcate in spatiul public (zona parcul Herastrau) 3


sursa: http://deanpulea.blogspot.com/
Cartier Colentina- Instertie constructie in zona de locuinte
colective4
Putem considera din pacate in momentul de fata ca
cea mai puternica relatie a individului din oras cu ▪▪ Spatii aflate in concesiunea locatarilor ingrijite/
spatiul comunitar este acea de asuprire a acestuia insusite de o persoana/familie. In acest caz discu-
tam de spatii care nu mai pot fii comunitare deo-
arece” ingrijitorul “ considera acest spatiu propi-
etate privata restrictionand accesul catre acesta.
Probleme urbanistice si arhitecturale Chiar daca acest caz ofera spatii ingrijite si amena-
jate intr-o oarecare masura ele sunt inutile pentru
Trecerea de la propietatea de stat la propi- comunitate. In cazuri foarte rare/exceptionale se
etatea privata poate discuta de o asociatie de locatari care are in
concesiune un asemenea spatiu si il amenajeaza/
Trecerea in propietate privata a locuintelor si retro- ingrijeste si foloseste ca un spatiu comunitar.
cedarea terenurilor confiscate de stat in perioada
comunista a fost o actiune extrem de controversata
si necontrolata poate fi considerate ca o alta “lo-
vitura decisiva” primita de spatiul comunitar. Astfel
sub diverse masuri legale sau ilegale parti substan-
tiale din spatiul public/comunitar au fost acordate
unor indivizi care au folosit aceste terenuri pentru
a le construi, motivul principal pentru aparitia unor
noi constructii in ansamblurile de locuinte collective
afectand grav capacitatea si modul de functionarea
acestora(ex.umbrirea, ventilare, izolarea spatiilor
publice/comunitare) . Cartier Pantelimon5

Deasemenea dezvoltarea haotica si incertudinea ▪▪ Spatii considerate ca fiind de propietate publica


asupra propietatii au stimulat si aparitia a diverse- dar insusite intr-o oarecare masura de propietari
lor constructii “parazitare” gen garaje, baraci, in acest caz discutam de spatii ingradite/ cu acces
soproane pe spatiul comunitar. Putem astfel con- limitat dar neingrijite si rareori utilizate. Locuitorii/
sidera ca insusirea spatiului comunitar se reflecta comunitatea considera acest spatiu un bun al lor
la nivel fizic, fiecare individ care are acces la acest (chiar daca legal nu este) il ingradesc in consecinta
spatiu tinde sa il transforme astfel incat sa isi satis- dar nu il folosesc. Pentru stoparea acestui tip de
faca nevoiele proprii , fie vorba de parcarea autove- actiuni in 2008 A.D.P Bucuresti a demolat o serie
hiculului, depozitarea diversor materiale etc. de cladiri parazitare si garduri plasate pe aseme-
Propietatea actuala aspura spatiilor verzi ce incon-
4 Foto arhiva Asociatia Urban2020
3 sursa: http://deanpulea.blogspot.com/ 5 Foto arhiva Asociatia Urban2020

Partea I I Pag 11
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

nea spatii, din pacate insa ulterior gardurile au fost terese, nevoi si valori aparute la nivelul societatii se
refacute revenindu-se la situatia initiala. remarca o transformare si chiar refunctionalizare a
acestuia.
▪▪ Spatii considerate ca fiind propietate publica ce
functioneaza ca atare. In acest caz spatiile respec-
tive nu sunt ingradite dar nici ingrijite sub vreo
forma fiind adesea utilizate ca parcari spontane. In
cazul in care administratia intervine asupra acestor
spatii ele sunt ori transformate in locuri de joaca
sau in noi parcari.

Amenajarea

Amenajarea spatiilor destinate comunitătii se referă


de obicei la amenajări minimale: Spatiu public comunitar abandonat - potential ridicat de renovi-
mobilier urban amplasat de către administratia talizare (zona garii de nord)7
locală sau improvizat de locuitorii zonei,
mostenirea unor elemente de amenajare din ve- Probleme si tendinte caracteristice spatiilor comu-
chea structură a ansamblurilor nitare Bucurestene
de locuinte. Amenajarea depinde in cea mai mare
parte de regimul de propietate.
Spatiile comunuitare Bucurestene difera in functie
de urmatoarele criterii: grad de centralitate, tipuri
de comunitati implicate, tipologia si densitatea
locuirii,grad de saracie.
Comunitatea este considerata o colectivitate
umana legata prin caracteistici, norme, com-
portamente, interese comune sau prin legaturi
familial(sanguine).
conform lui Ferdinand Tonnies Putem clasifica
comunitatea in comunitati de sange, loc si ratiune.
Parc mostenit din perioada comunista, partial reamenajat in Aceste trei tipologii de se reflecta la diferte niveluri
loc de joaca pentru copii (zona garii de nord)6
in Bucurestisi influenteaza spatiul comunitar.
Un aspect interesant consta in faptul ca Romania
ca membru U.E trebuie sa indeplineasca o serie ▪▪ Cartiere rezidentiale noi formate din locuinte
de obiective si indicatori impusi. Unul dintre acestia colective si sau individuale
care a fost tratat cu o atentie deosebita se referea Caracterizate printr-o populatie cu venituri ridicate
la calitatea si accesibilitatea locurilor de joaca pen- sau cel putin medii o mare parte a acestor tipuri
tru copii. Acesta a fost motivul pentru care o parte de cartiere se afla in periferia nordica a Bucures-
din fostele spatii comunitare au fost transformate tiului dar ocupa si foste resurse semnificative de
in locuri de joaca pentru copii fiind actual utilizate teren din interiorul orasului (Asmita Gardens-Lacul
in prim plan de copii si insotitorii acestora(parinti Vacarasti, Laguna Rezidence-Lacul Tei, Ansamblul
,bone etc.) dar si intr-o oarecare masura de tineret rezidential Jupiter etc). Cea mai mare parte a aces-
din pricina faptului ca acestea ar fi singurele spatii tor ansambluri includ, prin proiect, spatii comuni-
amenajate care pot satisface nevoile de socializare. tare - considerate element de atractie pentru viitorii
locuitori. Utilizarea lor se intensifica in timp iar ele
In urma proceselor de tranzitie , noilor practici ajung in final sa fie asumate si ingrijite de locuitori
abordate dupa decaderea regimului communist se ansamblului. Exista anumite cazuri in care inves-
remarca o pierdera de interes si apreciere pentru titorul/propietarul ansamblului rezidential ofera si
spatiul comunitar fapt care in prim plan duce la dupa vanzarea locuintelor servicii de intretinere a
neingrijirea/asumarea acestuia de catre utilizatori acestor spatii. Comunitatea chiar daca initial nu
(“spatiul nimanui”) si ulterior datorita unor noi in- prezinta un grad ridicat de interactiune si este una
6 sursa: arhiva Asociatia Urban2020 7 sursa: arhiva Asociatia Urban2020

Partea I I Pag 12
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

predominant formata pe vecinatate are un poten- scara blocului. In lipsa altor spatii care pot satisface
tial ridicat de evolutie in timp. Singura problema nevoia de socializare, locuitorii in special tineretul
acestor ansambluri o reprezinta faptul ca ele tind foloseste scara blocului. La nivelul gestionarii aces-
sa izoleze comunitatea lor de vecinatati fiind chiar tor spatii se aplica exemplele/clasificarea din prima
considerate de “circuit inchis” uneori fapt care parte a raportului.
limiteaza efectul pozitiv a spatiilor comunitare dar Necesitatea cea mai ridicata pentru spatiile co-
asigura un grad mai ridicat de siguranta. In cazuri munitare se reamarca in special in cadrul acestor
extreme cand aceste noi ansambluri sunt plasate ansambluri , ele fiind in cea mai mare parte lipsita
in zone/cartiere cu un grad mai ridicat de saracie de aceste dotari sau avand un acces limitat la ele.
apare segregarea si totodata riscul crescut de con- Interventiile din partea administratiei locala sunt
flict, noua comunitate ne fiind acceptata in zona. foarte rare iar de asemenea din partea comunitatii
Astfel din punct de vedere calitativ noile ansambluri fiind vorba de lipsa spiritului comunitar necesar sau
rezidential prezinta cele mai reusite spatii comuni- chiar si de promovarea/cererii acestor drepturi.
tare (nu si din punct de vedere al designului) dar In cazul amenajarii unor spatii comunitare/publice
care au doar un efect limitat putand fi considerate de comunitatea locala nu discutam de o interventie
practic ca si “rezervate”. Aceste zone rezidentiale la nivelul intregului spatiu ci de interventii punctu-
nu au capacitatea de a constitui un cartier la nivelul ale operate de diversele “subcomunitati”.
Bucurestiului ci doar enclave in cadrul lor. Ex. Rose Ex. Titan, Berceni, Dristor, Obor, Crangasi,
Garden- Obor, Jupiter-Berceni etc. Grivita(partial)

▪▪ Ansambluri de locuinte colective plasate in


zone centrale sau adiacent acestora
Aceste ansambluri prezinta o populatie cu un venit
mediu sau ridicat fapt care potenteaza o comuni-
tate cu un grad mai scazut de interactiune. Cara-
cteristicile fizice a cartierelor/ansamblurilor sunt
asemanatoare cu cele ale cartierelor socialiste
periferice doar ca in aceste cazuri presiunile asupra
spatiilor comunitare/publice sunt mai ridicate.
Necesitatea de spatii publice in cazul respectiv este
Poza spatiu comunitar -Compex Jupiter (cartier Berceni)8 mai scazuta datorita apropierii de zona centrala
care ofera dotari mai atractive. Migratia astfel a
▪▪ Cartiere comuniste periferice comunitatii catre diverse dotari din zona centrala
Acestea se caracterizeaza in cea mai mare parte afecteaza negativ gradul de interactiune a aces-
printr-un mix de populatie saraca si cu venit mediu. teia. Si in acest caz locurile de joaca pentru copii
Avand o vechime intre 30-15 ani nu mai detin iau locul spatiilor comunitare. Chiar daca exista o
functionalitatea si forma initiala sub care au fost cerere mai scazuta la aceste nivel un spatiu comu-
proiectate. Remarcam aici conflictele tipice gener- nitar amenajat corespunzator ar favoriza decisiv
ate de evolutia nevoilor comunitatii locale si mate- inchegarea comunitatii locale oferindu-i un spatiu
rializate prin ocuparea /sacrificarea fostelor spatii mai intim.
comunitare proiectate pentru locuri de parcare,
noi constructii sau diverse depozitari. Comunitatea
locala bazata pe relatii de vecinatate este una
cu un grad mediu de interactiune. In general in
cazurile in care spatiul comunitar a fost compromis
locuitorii socializeaza in cadrul locurilor de joaca
pentru copii. Intre orele 16:00-20:00 acestea sunt
utilizate de parinti si copiilor dar dupa ora 20:00
sau chiar mai devreme ele sunt folosite si de tineret
. Ca si in cazul celorlalte spatii comunitare utiliza-
rea cea mai frecventa are loc intre orele 17:00 si
21:00. La nivelul locuintelor socialiste apare inca Poza spatiu public b-dul Unirii9
un tip improvizat de spatiu comunitar si anume
8 Arhiva urb. Andreea Baicu 9 sursa: www.norc.ro

Partea I I Pag 13
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

▪▪ Cartiere de locuinte individuale cu un grad


In cadrul zonelor centrale chiar daca gradul ocupat ridicat de saracie
de functiunea de locuire este relativ scazut datorita Chiar daca tipologia de locuinta poate satisface
presiunilor mult mai puternice decat in exemplele o parte din nevoile oferite de spatiile comunitare,
anterioare si unei conformari care nu tine cont de populatia ce ocupa aceste zone detine o prioritizare
spatii comunitare acestea sunt inlocuite de spatii diferentiata a nevoilor si o cultura aparte. Gradul
publice de tip scuar, piata sau parc. Diversitatea si ridicat de saracie contribuie decisiv la o inchegare
calitatea dotarilor din aceasta zona atrag un numar mult mai ridicata a comunitatii fiind incluse aici
ridicat de locuitori ai Bucurestiului si Turisti iar si relatii sanguine/familie. Contextul de saracie
spatiile publice sunt astfel proiectate pentru a sat- implica un grad ridicat de somaj si astfel un timp
isface nevoia acestora si nu inspecial a locuitorilor mult mai indelungat petrecut in cadrul comunitatii
si comunitatii locale. Se simte in acest caz lipsa locala disponibil pentru socializare. Se remarca
unui spatiu intim pe care comunitatea locala sa si-l deasemenea si o preponderenta a culturii rrome
poata insusii. in aceste zone fapt care prezinta niste comuni-
tati deosebit de inchegate. Densitatea ridicata a
▪▪ Cartiere de locuinte individuale ”privilegiate” locuintelor (loturi mici/case mici) si lipsa in cea mai
In general exista o diferentiere clara referitor la mare parte a spatiilor publice /comunitare obliga
perceptia asupra spatiului comunitar intre zone de populatia locala sa adopte un comportament rural
locuinte individuale si colective. Locuintele indi- cand vine vorba de socializare. Intra in vigoare “
viduale detin mereu curte,gradina sau un spatiu statul si discutiiile la poarta” model preluat din
neconstruit de propietate privata/parte a lotului zone rurale. Remarcam adesea grupuri de rromi in
fiind astfel satisfacute nevoi esentiale a locuitorului aceste cartiere care is dau intalnire la poarta unui
pe care le oferea spatiul comunitar/public. Car- dintre ei , in spatiul public pe care il amenajeaza
tierele formate in cea mai mare parte din locuinte spontan(deobicei scaune si mese) ocupand intreg
individuale prezinta si densitati mult mai scazute pietonalul si parti din carosabil.
de locuitori acesta fiind alt motiv pentru lipsa unor Aceste comunitati prezinta cea mai mare necesi-
spatii comunitare. Comunitatea cartierelor de tate de spatii comunitare amenajate dar modul
locuinte individuale de prestigiu este in cea mai de implementare, adaptare, insusire , ingrijire si
mare parte una cu venituri ridicate iar gradul de comunicare cu beneficiarii este deosebit de dificil
inchegare in acest context este unul mult mai redus datorita culturii ce infatiseaza o prioritizare diferen-
datorita timpului redus de socializare si un caracter tiata a valorilor si nevoilor.
mult mai individualist.
Totusi si aceste ansambluri sunt alimentate cu
spatii publice (in special locuri de joaca pentru
copii)
Dar gradul lor de utilizare este unul mai scazut iar
intretinerea este asigurata de administratia locala
fiind vorba de terenuri in propietate publica. Necesi-
tatea de spatii comunitare in acest sens este una
mai redusa decat in celalate cazuri fiind vorba de
o comunitate putin inchegata care isi satisface
nevoile de socializare etc. prin propriile spatii.

Cartier Locuinte individuale Domus stil (Pipera)10


10 sursa: arhiva Asociatia Urban2020

Partea I I Pag 14
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Revitalizarea spatiilor comunitare -aplica- afla in impas, din cauza a doua probleme princi-
bilitatea pentru Bucuresti pale: lipsa spatiilor comunitare si interesul inca
scazut al populatiei pentru acestea pe de-o parte si
slaba gestionare a problemelor orasului si comuni-
Revitalizarea spatiilor comunitare – premiza pentru tatii de catre administratia locala, pe de alta parte.
impulsionarea simtului civic si a responsabilitatii
fata de oras? Nevoia de comunicare si de interactiune intre mem-
brii comunitatii si de participare a acestora la viata
urbana sunt elemente esentiale pentru crearea
unor legaturi puternice intre oras si utilizator. Acest
fapt ceea ce face impetuos necesara revitalizarea
spatiilor comunitare.
Impulsionarea populatiei pentru a participa la viata
urbana si a folosi spatiul public este un proces de
lunga durata avand in vedere ca fiecare individ are
un comportament diferit si o personalitate pro-
Piata Chibrit 19601 prie. Revitalizarea spatiilor comunitare si crearea
unei apartenente intre individ si spatiul public prin
Scaderea simtului civic dar si a responsabilitatii mijloace simple pot impulsiona simtul civic,grija
comunitatii fata de oras este si un raspuns dat fata de mediul urban si, implicit, pot responsabiliza
ca urmare a caderii regimului comunist – perio- membrii comunitatii.
ada in care participarea la evenimente sociale de
mare anvergura pentru celebrarea regimului era o
obligatie cetateneasca . Libertatea castigata a luat
ca atare forme multiple: atat cele de negare totala
a evenimentelor ce se petrec in spatiul urban cat
si de indiferenta fata de spatiul public . Chiar daca
au trecut doua decenii de la schimbarea sistemului
politic, nu putem discuta inca despre o schimbare
totala la nivelul perceptiei individului asupraspa-
tiului public - spatiu de comunicare si socializare,
de relaxare si de petrecere a timpului liber si nu in Manifestari 23 august3
ultimul rand de reprezentare. Ce implica un proces de revitalizare a spatiilor
comunitare?

Revitalizarea este un proces unic din punct de


vedere al atitudinii alese pentru o anumita zona.
Atitudinea aleasa trebuie sa se bazeze pe conditiile
fizice unice, pe istoria si valorile locului, pe cererea
consumatorilor si pe intentia civica.
Chiar daca se discuta de un proces unicat, se pot
identifica etape generale pentru un parcurs coerent
si inteligent care sa atraga dupa sine un rezultat de
succes pentru comunitate si implicit pentru spatiul
Locuinte in Cartierul Floreasca 19602 urban.
Totodată, transformările spatiului urban din perio-
ada comunistă (dar si cele anterioare), au condus
la un număr redus de spatii publice, si unul si mai
scăzut de spatii comunitare mostenite.

In momentul de fata spatiile publice din Capitala se


1 sursa: http://www.muzeuldefotografie.ro
2 sursa: http://www.muzeuldefotografie.ro 3 Sursa:http://www.agenda.ro

Partea I I Pag 15
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Etape ale procesului de revitalizare a spatiilor comu- -Harti


- mentale
nitare -Harti
- si planuri
-Brainstorming-uri
-
Etapa 1 – Initiere si comunicare -Focus
- grupuri
Pentru a incepe un proces de revitalizare a spatiilor
comunitare este necesara atat o cercetare atenta
a spatiilor publice care sunt disponibile in teritoriu Etapa 2 – Identificarea disfunctiilor si a potentialu-
urban dar si o discutie deschisa, cu diferitele comu- lui spatiilor publice cu valente comunitare
nitati care pot fi implicate, pe teme ca: Aceasta etapa are ca scop studiul efectiv al spati-
-dorinte
- si nevoi ale utilizatorilor; ilor publice disponibile, a elementelor de disconfort
-locuri-spatii
- apropriate; identificate atat de comunitate cat si cele con-
-istorii
- ale locurilor; statate de diferite studii pe spatii publice.
-repere;
- De-a lungul timpului subiectul legat de functionarea
-evenimente
- si microevenimente marcante ce si realizarea unui spatiu public a fost destul de con-
definesc un anumit spatiu; troversat – greselile din trecut dar si exemplele de
-probleme
- si nereguli in spatiu public depistate buna practica alaturi de studiile recente au aratat
de comunitate, etc. ca spatiul public trebuie conceput, realizat sau
transformat in stricta legatura cu comportamentul
Aceasta pre-etapa de discutie si cercetare pe teren si perceptia individului/comunitatii.
are ca scop atat impulsionarea comunitatii de a
participa la procesul efectiv de revitalizare dar are Instrumente posibile:
si un scop educativ prin care cei implicati isi pot -Interpretare
- discutii cu utilizatorii
descoperi drepturile pe care le au in spatiu public. -Exemple
- de buna practica
Discutiile avute cu comunitatea trebuie sa fie cat
mai deschise astfel incat toti cei implicati sa afle si Etapa 3 - Interventii la nivelul spatiului public
opiniile celorlalti. Identificarea scopurilor si prob- Impulsionarea participarii comunitatii la procesul
lemelor comune pot genera solidaritate si unitate- de revitalizare a spatiilor comunitare va fi continua
astfel se poate discuta de la inceput de un prim pornind de la etapa de initiere. Participarea comu-
castig pentru spatiul urban. nitatii va fi importanta si dupa ce proiectul efectiv
de revitalizare se considera incheiat.
Administratia publica locala are rolul de a reprezen-
ta comunitate si de ai asigura serviciile publice In studiul de fata, preocuparea principala are in
necesare, astfel aceasta are multiple responsa- vedere identificarea interventilor ce implica costuri
bilitati iar pentru a beneficia de sprijinul populatiei minime dar efecte rapid vizibile la nivel comunitar
este necesara nu doar consultarea cetatenilor ci si si spatial.
implicarea acestora in procesul de luare a deciziilor Toate interventiile trebuie facute doar dupa un
si al aplicarii acestora. studiu amanuntit asupra conditionarilor spatiului la
Implicarea administratiei publice locale este obliga- care se face referire.
torie, nu doar prin prisma alocarii unei buget pentru
procesul de revitalizare a comunitatii dar mai ales
prin sustinerea acestuia. Tipuri de interventii in spatiul public
Astfel este necesara o discutie preliminara cu
administratia publica locala in care sa se expuna a. Eliminarea obstacolelor
avantajele si castigurile pe care le are orasul in im- Eliminarea elementelor ce genereaza disconfort in
plicarea acestora in procesul de revitalizare. Chiar utilizarea spatiului:
daca este greoi sa nu pui in discutie castigurile pe
care le poate avea administratia publica in plan
politic, dialogul trebuie sa fie constructiv pentru
toate partile implicate.

Instrumente posibile:
-Chestionare
- si interviuri
-Discutii
- publice

Partea I I Pag 16
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Elemente spatiale “tip risc” – in spatiul public


urban bucurestean se intalnesc deseori elemente
care sunt o amenintare pentru utilizatorii sai:
-Stalpi
- de iluminat supraincarcati de cabluri;
-Stalpi
- de marcaj auto;
-Arbori
- cu stabilitate scazuta;
-Elemente
- componente ale cladirilor cu stabili-
tate scazuta – balustrade, acoperisuri, etc.
Parcari pe spatiul public – Bucuresti4 Toate aceste elemente de tip “risc” trebuie elimi-
Parcari neregulamentare pe spatiul public - avand nate pentru ca utilizatorul spatiului public sa se
in vedere lipsa locurilor de parcare, aceasta prob- simta in siguranta.
lema este greu de eliminat cu costuri minime, dar
se pot realiza actiuni de descurajare a parcarilor
pe spatiile publice prin limitarea accesului automo-
bilelor pe spatiu public (bariere automate, stalpi
retractabili, bolarzi, etc).

Turturi –risc ridicat pentru utilizarea spatiului public6

Nesiguranta spatiului urban – nesiguranta in


spatiul urban este data atat de elementele spatiale
tip “risc” enumerate mai sus dar si de problemele
Limitarea accesului auto cu bolarzi sferici generate de cainii maidanezi si nu in ultimul rand
de grupurile de indivizi agresivi/violenti.
Pavaj degradat sau necorespunzator mediului Iluminatul deficitar al spatiilor publice si slaba
exterior– aduce cu sine o serie de pericole pentru activitate a serviciilor de siguranta publica isi au
utilizator : si acestea vina lor in cresterea sentimentului de
-trotuare
- umede si alunecoase; nesiguranta a individului.
-noroi/praf;
- Activitati care pericliteaza siguranta urbana: comert
-denivelari/gropi.
- ambulant, depozitari, functiuni cu risc tehnologic,
etc.

Pavaj degradat5 Haite caini maidanezi7

Atractivitatea spatiului este determinata de cali-


tatea scazuta a pavajului, lucru care face ca uneori
spatiile publice sa se enclavizeze sau sa fie ocolite.
4 sursa: http://isabellelorelai.wordpress.com 6 Sursa: http://addsalu.wordpress.com
5 sursa: http://gazetavaii.ro 7 Sursa: http://www.adevarul.ro

Partea I I Pag 17
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Spatiu public - Londra9


Se vor lua in considerare optiunile comunitatii asu-
pra sitului care are cele mai mari sanse de a fi un
spatiu urban comunitar.
Actiunea de selectare va avea in vedere ur-
matoarele criterii:
-Relatiile
- comunitare care se pot produce in
acel spatiu;
-Relatiile
- comunitare care se desfasoara in acel
spatiu;
-Frecventa;
-
Comert ambulant – zona Rahova8 -Memoria
- locului / repere comunitare;
-Dimensiunea
- sitului in relatie cu comunitate la
Deseuri care se face referire;
Grija pentru mediu curat si sanatos este o respon- -Locatia
- - distanta fata de zona de locuit;
sabilitate pentru fiecare cetatean. Educarea este -Oferta
- de servicii pentru comunitate;
una dintre cele mai eficiente metode de a avea un -Tipul
- de proprietate;
spatiu urban ingrijit si atractiv – chiar daca acest -Tip
- de acces;
proces este pe termen lung. Dar grabirea acestei -Vizibilitate.
-
actiuni poate fi facuta doar prin crearea unui cadru
legislativ strict care sa aiba in vedere amendarea Dimensionare si conformare
celor care desfasoara activitati generatoare de Chiar daca se discuta de spatii publice existente cu
deseuri in spatiul public. valente comunitare acestea se pot conforma astfel
incat sa se ofere posibilitatea utilizatorilor sa aiba
b. Crearea/ transformarea unui spatiu public cu intimitate si in acelasi timp oportunitatea de a avea
valente comunitare intr-un spatiu comunitar acces vizual la tot ceea ce se intampla in jurul lor.
Pentru a crea un mediu atractiv pentru comunitate Configurarea spatiilor trebuie sa se concentreze pe
este necesara o atentie deosebita pentru calitatea crearea unei scari umane care sa induca senzatia
fizica a spatiului si a configurarii acestuia. de primire si atractivitate, de desfasurare a unor
relatii de comunicare intre indivizi.
In urmatoarele randuri se vor prezenta unele dintre In mediul urban existent conformarea spatiala
cele mai importante elemente de care trebuie sa se se poate face prin includerea elementelor fizice
tina cont in realizarea unui spatiu comunitar. existente in corespondenta cu elemente nou intro-
duse – spatii verzi, balustrade, trepte, rampe, alei,
Amplasare - Locatie mobilier urban, etc.
Dimensionarea acestora trebuie sa fie adecvata la
comunitatea la care se refera.

Adecvare functionala / echipare


Este esential ca spatiu public comunitar sa ofere
facilitatile asteptate de catre membrii comunitatii:
-Locuri
- de relaxare si loisir implicit spatii verzi;
-Locuri
- de joaca;
-Mediu
- nepoluant;
-Informare
- si comunicare.
Pentru a intensifica interesul comunitatii asupra
spatiului, acesta trebuie sa prezinte o cat mai mare
diversitate a serviciilor si echipamentelor oferite.

Mobilier urban si amenajari aferente

8 Sursa: http://xiciis.sunphoto.ro 9 sursa: http://www.studioweave.com

Partea I I Pag 18
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Mobilier urban10
Diverse utilizari ale treptelor13
Un spatiu urban de calitate solicita o amenajare
de calitate care sa nu fie vulnerabila la vandalism, Amenajari prioritare:
intemperii, etc. -Pavaj
- – realizat si conceput ,astfel incat sa de-
Este indispensabila utilizarea de materiale durabile limiteze sau sa conecteze spatiile, in functie
si adaptarea acestora la cerintele spatiului. de utlizarea acestora (locuri de joaca - locuri de
relaxare, locuri de trecere - locuri de stat, etc)
-Banci
- si scaune - acestea trebuie sa fie pozi-
tionate astfel incat utilizatorii sa beneficieze
de cea mai buna orientare si pozitie pentru
contemplare, discutie, relaxare.
-Nise,
- borduri, bolarzi, jardiniere,
trepte,platforme, etc. – trebuie sa fie realizate
in asa fel in care sa ofere posibilitatea de a fi
utilizate ca locuri de stat.
-Spatii
- verzi
-Stalpi
- de iluminat – sa vizeze o iluminare am-
Diverse utilizari ale jardinierelor11 pla si bine directionata
-Cosuri
- de gunoi – amplasate in vederea unei
utilizari facile a acestora
Elemente de siguranta si protectie
-Protectie
- impotriva criminalitatii si vandalis-
mului – dintre spatiile urbane publice cele mai
avantajoase este indicat sa se opteze pentru
cele care au o vizibilitate cat mai mare pentru
o supraveghere facuta chiar de comunitate. In
acelasi timp trebuie sa se asigure un iluminat
urban corespunzator si servicii de siguranta
Diverse utilizari ale balustradei12 publica.
-Protectie
- impotriva elementelor poluante –
zgomot, praf si noxe - spatiile verzi au un rol
considerabil in reducerea factorilor poluanti,
acestea se vor configura si dimensiona astfel
incat sa creeze bariere impotriva poluarii.
-Protectie
- fata de factorii climatici nefavorabili
– este necesar sa se realizeze spatii care sa
protejeze utilizatorii de soare, ploaie, vant,
ninsoare. Acest lucru se poate obtine printr-o
atenta configurare a elementelor din spatiu
urban, atat cele vegetale cat si cele construite
10 Sursa: http://homeinsides.com (copertine, galerii, pergole,etc)
11 Sursa: http://platformtworca.wordpress.com
12 Sursa: http://platformtworca.wordpress.com 13 Sursa: http://platformtworca.wordpress.com

Partea I I Pag 19
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Repere zate si transformate in centre comunitare sunt “La


Pentru a produce sentimentul de atasament in Bomba” si “Make a point”
spatiu comunitar configurarea generala a acestuia
trebuie sa includa reperele existente intr-o “relatie Conceptul centrului comunitar La Bomba a fost
de comunicare sau chiar de subordonare”14 . cu creat de ”ofensiva generozitatii”15 pe locul unui fost
elementele noi constituite. Pentru introducerea de bar, convertit in atelier de croitorie. Centrul comuni-
noi repere este necesara consultarea cu membrii tar reprezenta finalitatea proiectului ”Construieste-
comunitattii. ti comunitatea” si oferea sprijin comunitatii din
Implicarea comunitatii in etapa de implementare zona Rahova – Uranus, diverse programe si activi-
Exista diferite metode de a implica comunitatea tati creative cu rol educativ pentru tineri, precum
efectiv in procesul de implementare si cost: si alte activitati cu scopul de a intari spiritul civic si
Angrenarea populatiei in cumpararea de elemente de a educa comunitatea. Din pacate constructia ce
constitutive ale spatiului urban cu posibilitatea ca gazduia centrul comunitar (si care fusese pusa la
acestea sa fie personalizate: dispozitia asociatiei gratuit de catre proprietari) a
de exemplu: fost retrocedata, fapt care a intrerupt proiectul.
-vanzare
- pavaj cu stantarea numelui pe cantul
fiecarui element cumparat Centrul comunitar din cartierul Pantelimon infiintat
-adoptare
- copac si plantarea acestuia (etc.) de Asociatia “ Make a point”, amplasat la parterul
Activitatile participative au rolul de a crea un senti- unei cladiri industriale emblematice – Postavaria
ment de atasament de spatiu urban comunitar. Romana(construcite reconvertita functional inchiri-
ind spatii pentru diverse activitati servicii, depozite,
Etapa 4 – Efecte generatoare de efecte productie) -, ofera comunitatii o biblioteca publica,
Implicarea comunitatii atat la nivelul initierii proce- o sala de intalnire/discutii alaturi de diverse eveni-
sului de revitalizare cat si in etapa de implementare mente culturale, ca de exemplu seri de film.
va accelera aproprierea fata de spatiu si va genera
o preocupare si grija fata de efortul depus pentru In afara de conversia unor spatii construite in
constituirea spatiului comunitar. centre comunitare exista diverse interventii de tip
“low cost” care au un impact semnificativ asupra
Etapa 5 – Principiul continuitatii spatiului public si perceptiei acestuia de catre co-
Ultima etapa se va desfasura in mod continuu, munitate. Asociatia Zeppelin prezinta un asemenea
si are ca scop cresterea responsabilizarii fiecarui exemplu. Interventia asupra spatiului comunitar a
membru al comunitatii prin programe de educare inceput printr-un concurs de idei denumit “ Magic
continua asupra drepturilor si obligatiilor pe care un Blocks” ce cauta solutii de amenajare/design care
individ le are in spatiul public. sa imbunatateasca calitatea vietii in cartierele de
locuinte colective. Partea empirica a proiectului
se concretizeaza prin formularea unei strategii de
Interventii de succes in spatiul comunitar implementare pentru zona Obor. Astfel, o serie de
spatii virane din zona au fost dotate cu mobilier ur-
O mare parte a interventiilor in spatiul comunitar ban pentru a sustine socializarea in cadrul comuni-
sunt facute de organizatii nonguvernamentale im- tatii si a educa asupra importantei spatiului public.
plicate in amenajarea/promovarea spatiului public
si/sau suportul pentru comunitate si stimularea Alta idee implementata in Bucuresti este Parking
simtului civic. Day , eveniment global prin care pentru o perio-
Reconstituirea spatiului comunitar se face ori prin ada limitata de timp locuri de parcare de-a lungul
amenajarea unui constructii care sa fie transfor- strazilor sunt transformate in spatii publice. Acest
mata intr-un loc de intalnire,socializare si activitate model contribuie la promovarea spatiilor publice
pentru comunitatea locala sau se constata prin oferind idei de activare a spatiului public, atragand
amenajarea/restaurarea unor terenuri virane pen- atentia locuitorilor orasului in ceea ce priveste
tru a deservi comunitatea. necesitatea de spatii publice/comunitare.
Cele mai relevante exemple de constructii revitali-
Exista si interventii promovate de municipalitate,
14 Adrian Iancu, Reprezentare si reprezentativitate in
spatiul urban
precum si spatii gospodarite cu succes de comuni-
comunitar, Editura U.T. PRES, Cluj Napoca, 2003 tatea locala. primaria intervine de cele mai multe
15 http://ofensivagenerozitatii.blogspot.com/

Partea I I Pag 20
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

ori prin amenajarea de locuri de joaca pentru copii,


insa atasat acestora amenajeaza si spatii pentru
adulti si tineret (ex. Zona Obor).

Datorita cresterii grupului de organizatii nonguver-


namentale apar si parterneriate intre municipalitate
si societatea civila. Proiectul “Spalatoria Sociala”16
este un rezultat exemplar al acestui tip de asociere,
sprijinind comunitatea locala.

Diverse interventii au inceput sa afecteze spatiul


comunitar fie vorba de exemple concrete de recon-
struire/construire a unor spatii comunitare , ame-
najare sau promovarea acestora si integrarea lor in
stilul de viata Bucurestean. Este cert ca resursele
pentru a creea aceste spatii exista dar diversele
conflicte de interes pun sub semnul intrebarii
modul de utilizare a acestora.

Concluzii:
Un spatiul public comunitar este oglinda comuni-
tatii la care se refera. Cu cat procesul de educare
este mai intens cu atat implicarea comunitatii va fi
mai ampla si calitatea spatiului public mai ridicata.
Procesul de revitalizare a spatiilor comunitare este
un proces de durata, unic si cu un castig real in
randul comunitatii, dar si la nivelul orasului si mu-
nicipalitatii.

16 http://www.evz.ro/detalii/stiri/spalatoria-sociala-
merge-la-turatie-maxima-947685.html

Partea I I Pag 21
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

4. Studii de caz ▪▪ Utilizarea corpurilor de iluminat stradal modulare


cu energie solara sau eoliana, conectate la o retea
Studiile de caz selectate au in comun: inteligenta , in zonele de recreere din New York
▪▪ “Neighborhood Network Scheme” - plan pentru
Participarea comunitătii: oferirea de ajutor cetatenilor din Abeokuta, Nigeria ,
-implicare
- directă ; pentru accesarea serviciilor sociale
-participare
- la procesul de luare a deciziilor ▪▪ Educatia privind digital-media pentru varstnici in
-participare
- la procesul de proiectare a unor Edinburgh, Scoţia.
solutii viabile pentru revitalizarea spatiilor ▪▪ Smart Grid Athletic Light
urbane.
Principii de functionare:
-interventii
- de scară redusă; LOCALIZARE : New York City, USA
-sinergie;
- BENEFICIARI:
-riscuri
- scăzute; - cetatenii orasului care practica sporturi in aer liber
--adaptabile. SCOP :o utilizare mai eficienta a spatiilor urbane.

“Simple ideas for healthy, livable cities”

DESCRIERE: OBIECTIVE
Philips livable cities award – initiativa demarata in
2010 pentru incurajarea persoanelor fizice, grupu- ▪▪ cresterea perioadei de utilizare a spatiilor publice
rilor comunitare si intreprinderilor pentru a dezvolta comunitare
idei practice, realizabile destinate sa imbunatatea- ▪▪ minimizarea impactului asupra mediului produs
sca sanatatea si bunastarea cetatenilor oraselor. de iluminatul public
Premiul consta in 3 granturi in valoare de 125.000 ▪▪ minimizarea costurilor de intretinere ale unor
euro , destinate implementarii proiectelor propuse. astfel de spatii publice
Categorii principale : o viata independenta pentru
persoanele in varsta, “bunastare in aer liber” si PROCES DE IMPLEMENTARE
un stil de viata sanatos. Procesul de selectare al
proiectelor castigatoare este supervizat de un juriu ACTIUNI
international de experti, prezidat de Richard Flor- Proiectul presupune echiparea spatiilor publice
ida. Concursul este realizat la nivel international, ale orasului, in mod deosebit terenurile de sport
fiind deschis participantilor din intreaga lume. sau terenuri care pot fi utilizate in acest sens , cu
FINALISTI : Selectati din 450 de participanti din 29 corpuri de iluminat bazate pe surse alternative de
de tari, cele 8 proiecte finaliste pentru anul 2011 : energie.
▪▪ Utilizarea acoperisurilor si rezervoarelor in
Sana’a, Yemen pentru captarea, filtrarea si sto- ACTORI
carea apei in perioadele ploioase, pentru utilizarea Autorul proiectului este Andrew Burdick . Acesta a
ulterioara, in perioadele de deficit; lucrat in colaborare cu Ennead Architects dar si cu
▪▪ Educatia sanitara a copiilor surzi din Embu, Kenya potentialii viitori utilizatori ai spatiului – scolile din
,prin limbajul semnelor New York si grupurile pentru activitati extracuricu-
▪▪ “Plaza Movil Street Park” - inchiderea strazilor lare, tinand cont de parerile si dorintele acestora.
din Buenos Aires pentru traficul auto in weekend si
in timpul sarbatorilor legale si utilizarea de echipa- FINANTARE
mente portabile pentru spatii de joaca si banci Finantarea se doreste a fi asigurata integral de
mobile pentru amenajarea strazilor; catre compania Philips, prin grant.
▪▪ Un concurs intitulat “design your own park” ce va
presupune reutilizarea spatiilor neglijate din Bing- BENEFICII
hamton, New York, ca parcuri urbane ▪▪ o utilizare mai eficienta a spatiilor publice
▪▪ Postarea de informatii legate de sanatate si edu- ▪▪ o viata urbana mai dinamica
carea publicului in 45 de noi “standuri pentru um- ▪▪ siguranta mai mare in spatiile publice
bra” (“shade stands”), similare statiilor de autobuz, ▪▪ perioade mai mari de utilizare a spatiilor
in Kampala, Uganda

Partea I I Pag 22
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

CONCLUZIE ” Design Your Own Park Competition “


Proiectul vizeaza o utilizare eficienta a spatiilor din
punct de vedere energetic si financiar; de ase-
menea, acesta are in vedere implicarea directa a LOCALIZARE : Binghamton, New York
viitorilor utilizatori ai spatiului. BENEFICIARI:
- cetatenii orasului

SCOP : sustinerea spiritului civic si activitatilor in


spatiile publice din cartiere .

OBIECTIVE
▪▪ utilizarea spatiilor neglijate din cartiere
▪▪ cresterea numarului de spatii publice

PROCES DE IMPLEMENTARE
ACTIUNI
Interventiile si designul viitoarelor spatii publice
se vor realiza de catre studentii universitatii din
Binghamton alaturi de rezidentii cartierelor; stu-
dentii vor evalua impactul noilor interventii asupra
cartierelor, in functie de punctele tari si nevoile
acestora, urmand apoi etapa implementarii. Locui-
torii cartierelor vor fi implicati activ in intretinerea
parcurilor, astfel fiind asigurata baza interactiuni-
lor sociale si minimizand costurile de intretinere
Surse : pentru oras.
http://switchboard.nrdc.org/blogs/kbenfield/simple_ideas_
for_healthy_livab.html
http://www.meaningfulinnovation.philips.com/
ACTORI
http://www.coolhunting.com/tech/smart-grid-athletic.php Proiectul se bazeaza pe colaborarea intre Bingham-
ton Neighborhood Project , administratia orasului
Binghamton si United Way of Broome County ( o
universitate, administratia orasului si o organizatie
nonguvernamentala).

FINANTARE
Finantarea se doreste a fi asigurata de catre com-
pania Philips, prin grant dar si din surse asigurate
prin United Way of Broome County (organizatie non-
guvernamentala).

BENEFICII
▪▪ o mai buna intelegere a importantei spatiilor
publice de catre locuitori
▪▪ implicarea directa a comunitatii in procesul de
proiectare
▪▪ utilizarea eficienta a spatiilor urbane
▪▪ implicarea grupurilor locale in procesul de man-
agement al spatiilor publice

CONCLUZIE
Proiectul este interesant prin modul in care
comunitatea locala este direct implicata in recon-
figurarea spatiilor neglijate.

Partea I I Pag 23
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Tactical Urbanism

DESCRIERE:
“Tactical Urbanism “ reprezinta o miscare initiata in
cadrul oraselor mici din Statele Unite ale Americii”.
In timp ce urbanistii si arhitectii isi concentreaza
atentia pe interventii menite sa aduca schimbari
importante prin proiecte de mare anvergura, cei
ce au initiat miscarea “tactical urbanism” pun
accentul in primul rand pe elementele de detaliu,
schimbari mici care, cumulate, vor avea efecte
considerabile. Locuitorii sunt cei care realizeaza in-
terventii, modificari la nivelul cartierelor pentru im-
bunatatirea elementelor ce compun mediul urban.
Scopul principal al acestor interventii este cel de
a imbunatati calitatea vietii in orase prin proiecte
la scara mica. Astfel, este creat un “laborator” al
experimentelor urbane. Schimbarile pe termen lung
(de durata) apar odata cu modificari mici, corelate.
Riscurile unor astfel de masuri sunt foarte scazute;
daca cetatenii sau municipalitatea sunt nemultu-
miti cu rezultatele unui proiect, acesta poate fi usor
Surse : modificat sau se poate renunta la el fara pierderi
http://bnp.binghamton.edu/projects/dyop/
amteriale considerabile; de asemenea, proiectele
http://bnp.binghamton.edu/wp-content/uploads/2011/02/
DYOP-Jan-26-2011.pdf se pot modifica in timp pentru a raspunde unor noi
nevoi.

CARACTERISTICI:
o abordare deliberata, etapizata pentru instigarea
schimbarii
interventii personalizate, raportate la context
angajamente luate pe termen scurt, cu asteptari
realiste
risc scazut si rezultate valoroase
dezvoltarea capitalului social intre cetateni si con-
stituirea capacitatii organizationale intre institutii
public-private, non-profit si componentele lor.

“Build a better block”

LOCALIZARE : Oak Cliff , Dallas, S.U.A.


BENEFICIARI: comunitatea local (locuitorii cartiere-
lor)
SCOP : Promovarea strazilor ca spatii publice
OBIECTIVE :
-valorificarea spatiilor subutilizate
-imbunatatirea spatiului public prin intermediul
utilizatorilor
PROCES DE IMPLEMENTARE

ACTIUNI
In iunie 2011 au fost puse bazele proiectului “Build
a better block” in Dallas. Artisti din zona, muzicieni

Partea I I Pag 24
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

si patroni ai magazinelor au colaborat pentru reven- tii sau orase care doresc sa implementeze proiecte
dicarea spatiului public si programarea temporara similare. Astfel, intercentii similare au fost realizate
a vitrinelor goale. Au fost adusi vanzatori ambulanti in Forth Worth (Texas), Oyster Bay (New York). Okla-
cu mancare si mese de cafenea pe trotuare. Astfel, homa City (Oklahoma) si Memphis (Tennessee).
strada a fost transformata intr-un loc de intalnire.
Adiacent bordurilor au fost marcate cu vopsea CONCLUZIE
benzi pentru biciclisti, diminuand spatiul alocat Proiectul a constituit un exemplu atat pentru
automobilelor. De asemenea, au fost adaugate si administratia publica cat si pentru sfera privata,
elemente de detaliu precum mobilier urban, flori, ilustrand concret si simplu una din modalitatile de
etc. utilizare a spatiului public , pentru cresterea calitatii
Un factor cheie in realizarea proiectului a fost vietii locuitorilor. Desi aparent un proiect simplu,
utilizarea vitrinelor goale ale unor viitoare spatii acesta s-a bazat pe colaborarea intre actori urbani
comerciale. Colaborand cu proprietarii acestora au din categorii diferite si pe utilizarea unui volum re-
fost create magazine temporare , “pop-up”, fiind dus de resurse materiale. Desi proiectul se bazeaza
subliniata cererea nesatisfacuta pentru astfel de pe valorificarea unui context existent , utilizarea
spatii comerciale la nivelul cartierului. unor principii simple face ca acesta sa poata fi
Utilizand mass-media ca mijloc de comunicare, si in implementat si in alte cartiere, orase.
mod deosebit internetul ( prin social media- canale
precum Facebook, Twitter, Youtube, etc ) organizati-
ile implicate in proiect au putut comunica si promo-
va initiativele propuse precum si progresul realizat,
rezultatele obtinute.

ACTORI
Sustinatori locali, intreprinderi locale
Proiectul a fost lasat de catre sustinatori locali din
Oak Cliff, Dallas si membri ai organizatiei Go Oak
Cliff. Un rol important l-au avut voluntarii care au
sustinut si au participat activ la implementarea
proiectului.

FINANTARE
Actiunile au avut la baza materiale ieftine sau do-
nate; suma cheltuita a fost de 500$.

BENEFICII
Proiectul a oferit o alternativa de utilizare a spatiu-
lui public, pentru o mai buna valorificare a po-
etntialului acestuia
-initiatorii au atras atentia administratiei publice cu
privire la problemele existente in cartier si sposibile Surse :
solutii http://www.makeitmissoula.com/2011/04/ryan-
-locuitorii cartierului au avut ocazia sa se implice newhouse-tactical-urbanism/
direct in remodelarea spatiului public http://betterblock.org/
-interventiile au fost temporare insa au generat http://www.youtube.com/watch?v=pat8tfDQ3gM&f
schimbari pe termen lung eature=related

REZULTATE
Datorita acestui proiect, spatii destinate comer-
tului, la momentul respectiv neutilizate, au primit
utilizatori pe termen lung, iar administratia locala
a garantat implementarea unor proiecte similare
pentru imbunatatirea vietii urbane. De asemenea, a
fost creata o firma de consultanta pentru organiza-

Partea I I Pag 25
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

“Play Streets - Making Streets Livable” o alternativa pentru familiile cu venituri mici care
nu isi permit sa isi trimita copiii in tabere;
LOCALIZARE : New York, Londra recuperarea strazii ca spatiu de socializare
BENEFICIARI: comunitatea locala
REZULTATE
SCOP : Crearea de spatii sigure in care persoane Aceste initiative au inceput sa fie din ce in ce mai
de orice varsta sa poata socializa si desfasura utilizate, asigurand necesarul de spatii de joaca
activitati. pentru copii si tineri in zonele urbane cu un deficit
de spatii publice. Strazile sunt mai sigure iar locui-
OBIECTIVE : torii zonelor mai activi.
utilizarea eficienta a spatiului urban
recuperarea strazilor din cartierele rezidentiale ca CONCLUZIE
spatii de joaca Initiativele de acest tip sunt pot fi implementate cu
crearea unui mediu sigur , propice pentru social- usurinta in contexte diferite. Costurile implementarii
izare sunt scazute. Strada isi schimba rolul , de la spatiu
de tranzit la spatiu de recreere si socializare.
PROCES DE IMPLEMENTARE

ACTIUNI
Proiectul presupunde inchiderea strazilor pentru
automobile si transformarea acestora in spatii pen-
tru activitati de recreere. Play streets transforma
strazile in locuri de joaca atat pentru copii cat si
pentru adulti. Acestea sunt proiecte sezoniere, ce
se desfasoara in perioadele cu temperaturi mai
ridicate si sunt localizate cu precadere in cartierele
cu un numar foarte scazut de spatii publice amena-
jate.

In New York City, un proiect “play street” este real-


izabil atunci cand 51% din rezidentii unei strazi cu
sens unic semneaza o petitie catre politia locala
sau serviciul de transport public. Apoi urmeza sa fie
aprobata de administratia locala si implementata.

ACTORI
Asociatii de locatari, asociatii la nivel de cartier ,
sustinatori locali, administratia publica
In Londra au fost create organizatii de voluntari
– “play associations” , care promoveaza si moni-
torizeaza astfel de initiative. Fiecare asociatie are
in grija un anumit cartier si colaboreaza cu “London
Play” –organizatie umbrela.

FINANTARE
In cazul organizatiei London Play, proiectele initi-
ate au ca surse de finantare: donatii, consilii locale
(London Councils – un grant annual de 150,000
lire), Big lottery fund ( ex: 226,338 lire pentru
proiectul Partners for play- 2005-2008) si Bridge
house estates trust fund (ex: grant in valoare de Surse :
93,000 pentru proiectul Communication & Informa- http://www.ecoplan.org/children/general/tranter.
tion 2004 – 2007). htm
BENEFICII http://www.londonplay.org.uk/document.

Partea I I Pag 26
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

php?document_id=13

Strategie de revitalizare urbana prin inteventii la


nivelul spatiului public

BARCELONA – PLANUL DE RECUPERARE AL INSULE-


LOR URBANE

Unul dintre obiectivele strategice din cadrul opera-


tiunii de revitalizare a cartierului Eixample a fost re-
cuperarea spatiilor interioare ale insulelor urbane,
prin amenajare si refunctionalizare.
Imagine din satelit a insulelor din cartierul Eixample
Obiectivul strategic a fost ca una din 9 insule din
Eixample sa aiba spatiul interior deschis publicu-
lui, in vederea cresterii zonelor verzi din imediata
apropiere a resedintelor (aprox. 200m).

In cadrul acestui process, primul interior a fost


recuperate/amenajat in 1985, si de atunci recuper-
area acestor spatii a fost un element cheie in pro-
cesul de revitalizare, prin cresterea calitatii vietii.
In anul 2008, 39 de spatii au fost recuperate ca
zone verzi, in folosinta orasului, si 14 erau in pro-
cess de recuperare/amenajare.

In 2011, exista deja 50 de spatii recuperate ca


zone verzi, de utilitate publica, totalizand aproxima-
tiv 100.000 m2.
Succesul demersului se datoreaza promovarii care
se face mai ales virtual, cu scopul implicarii comu-
nitatii si de a se numara printre exemplele de buna
Exemple de proiecte realizate
practica, si design-ului modern si uneori experimen-
tal.

Gradina – Interiorul unei insule, Madrid

LOCALIZARE:
Insula studiata este localizata in zona de centru –
nord a orasului Madrid, fiind delimitata de strazile
Gaztambde, Hilarion Eslava, Rodriguez San Pedro si
Melendes Valdes.

BENEFICIARI:
Comunitatea locala si locuitorii orasului

Centrele de insule reamenajate, la sfarsitul anului SCOP:


2010 Conservarea imobilului Casa de las Flores si ame-
liorarea conditiilor de locuire

Partea I I Pag 27
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

DESCRIERE: Interiorul insulei Waldorf, Barcelona

Insula a fost conceputa in mod unitar, iar spatiul LOCALIZARE:


interior, denumit si “strada Insula studiata este situata, si are acces direct, din
strada Calabria nr. 38, Barcelona.
interioara”, este deosebit atat prin forma,cat si prin
dimensiune, mult mai mare decat cele de la mo- BENEFICIARI:
mentul respective. Proiectul initial a fost conceput Centrul de Sevicii Sociale, Arhiva Municipala, comu-
pentru a favoriza factorul social, pentru a facilita nitatea locala si locuitorii orasului.
interactiunea dintre membrii comunitatii, ceea ce a
dus la o viata comunitara mult mai coerenta. SCOP:
Acest patio cuprinde o succesiune de spatii, unul Acest proiect este parte integranta din initiativa mai
principal in mijloc, si unele secundare, prin care se larga de recuperare a spatiilor libere din interiorul
face accesul. La cele doua extremitati exista doua insulelor, din cartierul Eixample.
zone delimitate de constructive, de 15m latime,
24m lungime si 20m inaltime, unde sunt dispuse OBIECTIVE:
scari pentru a realiza diferenta de nivel intre strada Transformarea spatiului interior al acestei insule in
si partea centrala a gradinii. Zona centrala este gradina urbana de folosinta publica.
dreptunghulara, semi-ingropata, inconjurata de o
banda perimetrala plantata. Realizarea unui spatiu de folosinta publica direct
relationat cu cele doua noi functiuni de la parterul
cladirii: Centrul de Servicii Sociale si Arhiva Munici-
pala.

DESCRIERE:
Ideea generatoare a proiectului este schimbarea
functiunii interiorului insulei unde exista cin-
ematograful Waldorf. Ulterior, destinatia spatiului
respectiv s-a schimbat, Aici fiind localizate Centrul
de Servicii Sociale si Arhiva Municipala. Proiectul
raspunde cererii de loc de joaca si spatiu comunitar
pentru cei din vecintate. Design-ul este modern;
diferitele utilizari ale spatiului se evidentiaza prin
tratarea diferita a pavajului: pentru zona de acces
si zona de trecere s-a folosit betonul, pentru locul
de joaca s-a optat pentru un material cauciucat
de diferite culori, iar zona de recreere este domi-
nata de o banca din piatra, care face legatura cu
elementul vegetal, apropiindu-se ca imagine de o
jardiniera.

PROCES DE IMPLEMENTARE:
Proiectul de recuperare al insulei a fost demarat
odata cu schimbarea functiunii si amenajarea celor
doua noi dotari de folosinta publica: Centrul de Ser-
vicii Sociale si Arhiva Municipala. Actorii implicati in
mod direct in proiect sunt municipalitatea, elabora-
torii proiectului (firma de arhitectura Conxita Bal-
cells Blesa si firma de constructii Corsan-Corviam
construccion s.a.) si comunitatea locala. Beneficiile
apartin atat comunitatii locale a orasului, cat si ora-
sului in sine, prin proiectul mai larg de recuperare a

Partea I I Pag 28
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

interioarelor insulelor urbane. Concluzii

CONCLUZIE: MADRID
Acest proiect, printr-o abordare moderna, s-a Reviltalizarea zonei conform planului initial ; nu se
dezvoltat in paralel cu refunctionalizarea unei parti schimba atmosfera, fiind un punct de referinta la
importante a insulei. Dezvoltarea unitara este unul nivelul cartierului, nu i se schimba caracterul
dintre factorii cei mai importanti ai proiectului. Este
de mentionat si initiativa municipala de recuperare BARCELONA
a interioarelor insulelor din cartierul Eixample, in Abordarea integrata de revitalizare a insulelor la
cadrul careia proiectul se particularizeaza prin nivelul unui cartier
modul de amenajare. Incurajarea noilor tipuri de amenajari in design-ul
urban
Promovarea proiectelor la nivelul cartierului si ora-
sului prin diferite mijloace media, intarind lagatura
si aprobarea comunitatii

Exemplele sunt de fapt doua abordari diferite, care


pot si folosite in functie de zona in care se intervine
- unul este conservator, si pastreaza in linii mari
armosfera din proiectul initial, in special in cazul
in care a ramas un element de referinta la nivelul
orasului; celalalt este o interventie moderna, de
manifest aproape, in care se atrage atentia asupra
unor spatii, asupra interventiei in sine, asupra mo-
dernitatii orasului/zonei; aceasta din urma este de
preferat a fi folosita in special in cazul unei refunc-
tionalizari, sau a intentiei de modificare a caracter-
ului zonei, pentru a face vizibila intentia de evolutie
catre un alt nivel de mod de viata si de utilizare a
spatiului urban.

COMUNITATEA - ACTOR PRINCIPAL


Studiile de caz alese au un numitor comun, si
anume revitalizarea urbana orientata spre comuni-
tate. In ficare caz, obiectivul principal al proiectului
este revitalizarea urbana, avand ca scop imbu-
natatirea vietii comunitatii . Astfel, beneficiarul
principal al proiectelor propuse este comunitatea.
Locuitorii sunt cei care fie realizeaza interventii,
modificari la nivelul cartierelor pentru imbunatat-
irea elementelor ce compun mediul urban (tactical
urbanism ), fie participa in mod direct in procesul
de luare a deciziilor sau in cel de proiectare a unor
solutii viabile pentru revitalizarea spatiilor urbane (
proiectele Philips).

In cazul Bucuretsiului , se remarca o lipsa a im-


plicarii directe a comunitatii in procesul de plani-
ficare/ implementare a proiecteor la nivel urban.
Locuitorii adesea nu sunt informati cu privire la
intentiile administratiei publice sau ale unor inveti-
tori privati care realizeaza interventii la nivel urban;

Partea I I Pag 29
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

acestia adesea trateaza spatiile publice cu indifer- identifica idei pentru cartierele bucurestene.
enta, nu le percep ca spatii comunitare. O mai buna
informare a locuitorilor privind modul in care pot
initia proiecte sau pot participa direct la procesul INVESTITII MINIME CU IMPACT MAJOR
de revitalizare urbana este esentiala pentru realiza- Proiectele alese presupun investitii financiare min-
rea unor schimbari semnificative. ime. Schimbarile esentiale cel mai adesea rezulta
dintr-o idee ce modifica o componenta de baza a
CU PASI MICI SE PARCURG DISTANTE MARI! unui mediu urban si nu din masterplanuri elabo-
Un alt element cheie in alegerea studiilor de caz a rate ce necesita o cantitate mare de resurse si
fost scara proiectelor. Proiectele alese sunt reali- capital politic considerabil. Proiectele alese au fost
zate prin interventii la scara mica, precum cele implementate pe baza unor fonduri private, fara a
realizate in cadrul miscarii “tactical urbanism” depinde de administratia publica ( granturi, donatii,
care pun accentul in primul rand pe elementele de sponsorizari, etc). Acest lucru s-a datorat in mare
detaliu, schimbari mici care, cumulate, vor avea parte sumelor mici necesare dar si comunicarii
efecte considerabile si nu pe interventii menite sa dintre diferitele grupuri de actori si costientizarii
aduca schimbari importante prin proiecte de mare de catre acestia a beneficiilor economice si sociale
anvergura. Desi unele proiecte la scara mare au viitoare ( ex: investii in mobilier urban realizate prin
succes, majoritatea devin spatii impersonale, esu- colaborarea agentilor comerciali locali).
eaza in a aduce rezultatele scontate sau sunt dificil Precum in numeroase alte orase, fondurile adminis-
de implementat si intretinut in timp. Riscurile unor tratiei publice din Bucuresti sunt reduse. De aceea
astfel de masuri sunt foarte scazute; daca cetatenii este foarte importanta identificarea unor surse
sau municipalitatea sunt nemultumiti cu rezultatele alternative de finantare pentru proiecte destinate
unui proiect, acesta poate fi usor modificat sau se revitalizarii mediului urban. Realizarea unor in-
poate renunta la el fara pierderi amteriale consid- vestitii mici in timp va genera un impact cumulat
erabile; de asemenea, proiectele se pot modifica in considerabil; de asemenea, obtinerea finantarii
timp pentru a raspunde unor noi nevoi. pentru un proiect la scara mica este mai usor de
Astfel de interventii sunt ideale in cadrul cartierelor realizat decat obtinerea finantarii pentru un proiect
bucurestente. Datorita tipologiilor de spatii publice de anvergura, ce presupune costuri mult mai mari.
existente in cadrul acesora, spatii al caror poten- Important este, precum a rezultat din studiile reali-
tial este nevalorificat, prin interventii la scara mica zate, realizarea unui dialog intre actorii urbani ce
acestea pot fi reactivate intr-un timp relativ scurt ; pot beneficia direct sau indirect in urma interventi-
astfel locuitorii au noi alternative privind activitatile ilor.
urbane si de asemenea, este transmis un mesaj Schimbarile pe termen lung (de durata) apar odata
pozitiv - schimbarea este posibila! cu modificari mici, corelate. De aceea, este nece-
De asemenea, astfel de interventii pot fi utilizate sara o viziune de ansamblu asupra situatiei, pentru
pentru a atrage atentia locuitorilor sau adminis- o mai buna gestionare a unor astfel de proiecte de
tratiei publice privind anumite spatii degradate ( detaliu. Astfel, pentru realizarea unor schimbari
gherilla urbana, arta in spatii publice, manifet, etc semnificative la nivelul cadrului urban este nec-
); pot constitui un mijloc de comunicare al unor esara o abordare strategica, bazata de proiecte
mesaje importante. – aici deja cred ca am sarit la cheie, la scara mica avand ca element central
alte idei comunitatea.

REZULTATE REPLICABILE
Alegerea proiectelor pentru realizarea studiilor
de caz a avut in vederea gradul de replicabilitate
al acestora. Interventiile la scara mica sunt usor
adaptabile la medii si situatii variate. Astfel, ini-
tiative precum “Lighter , Quicker, Cheaper” pot fi
implementate cu usurinta in contexte diferite; prin
inlocuirea elementelor de mobilier urban, strada isi
schimba rolul , de la spatiu de tranzit la spatiu de
recreere si socializare.
Analizand exemple de astfel de interventii se pot

Partea I I Pag 30
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Partea II
Analize pe subiect (Bucuresti
si 2 din cartierele sale)

Partea I I Pag 31
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

1.Cartierele bucurestene Naţional Bihor au stabilit delimitarea cartierelor


din Municipiul Oradea în număr de 30, precum
Date generale şi denumirea acestora. Criteriile utilizate au fost
“criterii istorice şi zonale“ ( http://www.politicalo-
Deși analiza detaliată și propunerile proiectului cala.ro/se-delimiteaza-cartierele-din-oradea.
se referă cu precădere la spațiile comunitare din html).
cartierele de locuințe colective, am considerat
necesară, în primă instanță, înțelegerea împărțirii Delimitarea cartierelor variază adesea din per-
generale a Bucureștiului pe cartiere (câte car- spectiva locuitorilor și uneori nu coincide cu
tiere, atâtea comunități) și modul de funcționare cea realizată la nivel administrativ. Rezidenții își
al acestora. definesc “cartierul” în jurul unui centru urban sau
Ca rezultat al evoluției sale istorice caracterizată în jurul unui nod important; un bulevard impor-
de încercări succesive de modernizare și “în- tant, un parc, o unitate de învățământ, o stație de
dreptare” a bulevardelor, începând cu mijlocul transport in comun, etc. Limitele cartierului pot fi
secolului al XIX-lea și continuând cu distrugerile fizice (o linie ferată, circulații importante, un râu,
din anii ‘80, București a pierdut o mare parte din etc.), culturale, sau pot fi definite din punct de ve-
țesutul istoric și din vechile mahalale și cartiere dere socio-economic. Cum vă definiți cartierul?
cu tradiție. Astfel, întâlnim astăzi o diversitate de
unități: de la urme ale mahalalelor (Colțea), la
parcelări din anii ’20- ‘40 (Domenii), la cartierele
din perioada comunistă (Titan – Balta Albă - Metodologia pentru delimitarea cartierelor a
90000, DrumulTaberei, Berceni, Militari) și până constat în:
la zecile de noi ansambluri rezidențiale construite • analiza surselor documentare și
în ultimii ani (Asmita Garden, Complexul Jupiter, documentațiilor urbanistice existente – docu-
etc.). mente și studii existente, documentații urban-
Cartierele de locuințe colective din perioada istice, forumuri online, websiteuri dedicate
comunistă găzduiesc astăzi peste 1300000 de Bucureștiului;
locuitori, în aproximativ 110000 de blocuri și • analiza delimitarilor existente: siteuri web
peste 760000 apartamente. dedicate cartierelor bucureștene, harta RATB,
harta METROREX, etc.;
• analiza distribuției dotărilor și obiectivelor
Delimitare de interes public - școli, licee, magazine și alte
dotări comerciale, spații verzi și a modului în
care acestea deservesc teritoriul,
Delimitarea cartierelor bucureștene este
• analiza conformării țesutului urban
relevantă pentru înțelegerea funcționării orașului,
cu atât mai mult cu cât diversitatea subzonelor
În urma analizei au fost delimitate 61 de subzone
capitalei impune necesitatea unui inventar de
- pe care le propunem “cartiere”. Deși poate
măsuri adecvate specificului fiecărei zone și al
părea un număr mare, dacă ne raportăm la cele
nevoilor comunității. În ceea ce privește spațiul
30 de cartiere delimitate pentru Oradea procentul
comunitar, analiza trebuie să țină cont de: gradul
pare echilibrat.
de centralitate al cartierului, tipuri de comunitati
implicate, tipologia locuirii și vechimea fondului
locativ, densitatea locuitorilor, nivelul socio-eco-
nomic al zonei.

Alte orașe românești au întreprins deja demer-


suri pentru delimitarea cartierelor – anul acesta,
reprezentanți ai instituţiei Arhitectului Şef din
cadrul Primăriei Oradea, împreună cu cei ai
Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural

Partea I I Pag 32
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Propunere delimitare cartiere- Bucuresti

Partea I I Pag 33
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Propunere delimitare cartiere- Bucuresti

Analiza Cartierele au primit punctaje de la 1 la 10 pentru


Cartierele au fost analizate comparativ, în ideea fiecare criteriu.
ca în final să poată fi selectate două cartiere cu
potențial de revitalizare prin intervenții la nivelul În final s-a realizat o matrice comparativă a
spațiilor publice. cartierelor delimitate, fiind reprezentate grafic
Criterii: cele pentru care au existat date ce au permis
calculul punctajului pe toate cele cinci pal-
▪▪ fizice: accesibilitate – transport în comun, tipo- iere de analiză(tehnice: accesibilitate, valoare
logia locuirii și tipologii de construire, zonificare imobiliară, și percepția populației: delicvență/
funcțională și deservirea cu dotări (comerț, spații infracționalitate, necesitatea intervenției la nivelul
verzi, școli, licee) spațiului public și calitatea vieții în cartier). Car-
▪▪ economice: valoare imobiliara tierele selectate au fost Pantelimon și Rahova.
▪▪ percepția populației: siguranță, calitatea locuirii,
probleme ale spațiului public

Partea I I Pag 34
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Raze deservire centre comerciale- 600m raza

Partea I I Pag 35
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Raze deservire gradinite si scoli

Partea I I Pag 36
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Raze deservire licee

Partea I I Pag 37
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Raze deservire spatii verzi

Partea I I Pag 38
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Matrice Accesibilitate1
NR. DE NR. LINII DE NR. DE STATII
INTRARI TRANSPORT
CARTIERE (STRAZI) NOTE PUBLIC NOTE NOTE TOTAL

AUTOBUZ TROLEBUZ
TRAMVAI METROU T
1MAI 12 3 12 4 6 4 10 1 22 3 3.3
13 SEPTEMBRIE 37 8 12 4 30 - 14 - 44 5 5.6
ANDRONACHE 25 6 5 2 23 2 8 - 33 4 4
APARATORII 26 6 14 5 28 2 3 1 35 4 5
PATRIEI
AVIATORILOR 22 5 15 5 11 - 2 2 17 2 4
AVIATIEI 28 6 3 2 7 - 5 - 12 2 3.3
BAICULUI 19 4 7 3 16 5 3 - 24 3 3.3
BANEASA 15 4 12 4 20 - 4 - 24 3 3.6
BERCENI 61 10 17 5 85 34 24 4 151 10 8.3
BRANCUSI 10 3 5 2 12 - 4 - 16 2 2.3
BUCURESTII NOI 39 8 3 2 - 19 26 - 45 5 5
COLENTINA 29 6 7 3 24 10 10 - 44 5 4.6
COTROCENI 16 4 22 7 16 14 - 2 38 4 5
CRANGASI 12 5 10 3 17 - 12 1 31 4 4
DAMAROAIA 17 4 3 2 10 - 7 - 17 2 2.6
DOMENII 27 6 9 3 8 - 5 - 13 2 3.6
DOROBANTI 38 8 12 4 11 - 4 3 21 3 5
DRISTOR 17 4 11 4 7 4 7 2 22 3 3.6
DRUMUL 35 8 19 6 64 31 28 - 123 10 8
TABEREI
DUDESTI 20 5 12 4 19 - 16 2 39 4 4.3
FERENTARI 40 9 13 4 42 - 28 1 30 4 5.6
FLOREASCA 28 6 13 4 33 - 14 1 49 5 5
FUNDENI 33 7 5 2 10 2 - - 12 2 3.6
GHENCEA 54 10 18 6 39 7 6 - 52 6 7.3
GIURGIULUI 30 7 6 2 12 - 14 1 28 3 4
GIULESTI 42 9 12 4 28 6 22 2 60 7 6.6
GRIVITA 41 9 26 8 52 26 16 2 98 9 8.6
HALA TRAIAN 29 6 13 4 10 2 7 - 19 2 4
HERASTRAU 7 2 2 1 4 - - - 4 1 1.3
IANCULUI 38 8 14 5 19 19 24 1 64 7 6.6
ICOANEI 37 8 11 4 13 - 18 1 33 4 5.3
ION CREANGA 18 4 5 2 15 5 8 - 28 3 3
LIBERTATII - 25 6 8 3 16 - 22 - 38 4 4.3
CAROL
MIHAI BRAVU 33 7 15 3 5 12 16 1 35 4 4.6
MILITARI 32 7 21 7 85 30 24 3 145 10 8
MOSILOR 32 7 10 3 10 16 6 - 32 4 4.6
MUNCII 30 7 10 3 10 4 10 1 26 3 4.3
NICOLAE 15 4 6 2 5 - 9 2 18 2 2.6
GRIGORESCU
OBOR 26 6 12 4 10 14 14 1 40 5 5
PAJURA 26 6 7 3 6 12 4 - 22 3 4
PANTELIMON 18 4 11 4 31 - 20 - 51 6 4.6
PLEVNEI 13 3 19 6 15 6 - - 21 3 4
PRIMAVERII 11 3 8 3 4 - - 1 6 1 2.3
PROGRESUL 26 6 6 2 12 - 8 - 20 3 3.6
RAHOVA 61 10 14 5 75 12 20 - 107 10 8.3
TIMPURI NOI 17 4 9 3 8 4 10 3 28 3 3.3
TINERETULUI 32 7 16 5 27 8 15 5 55 6 6
TITAN 31 7 24 8 38 18 54 6 116 10 8.3
TEI 30 7 12 4 29 - 29 1 60 7 6
TEI TOBOC 5 2 5 2 4 - 4 - 8 1 1.6
VACARESTI 25 6 12 4 12 4 4 1 22 3 4.3
VATRA 20 6 8 3 8 10 8 - 26 3 4
LUMINOASA
VITAN 34 7 14 5 21 - 24 4 53 6 6

1 Grafic in Anexa 1

Partea I I Pag 39
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

au fost luate in calcul liniile de autobuz urbane,nu fost considerare drept criterii numarul de ac-
si cele care fac legatura dintre oras si zonele ex- cese in cartiere si transportul in comun,cu statiile
traurbane. corespunzatoare. Fiecarui rezultat i-a fost atribuita
**Pentru ca circula cu o viteza de doua ori mai ulterior o nota,conform criteriilor de mai sus. Rezul-
mare decat liniile de transport supratera (aproxima- tatele finale sunt concretizate in grafic, unde sunt
tiv 80km/h),si au o capacitate mai mare, liniile de evidente cartierele cu cea mai mare accesibilitate:
metrou au fost considerate ca fiind de doua ori mai Grivita, Berceni, Rahova, Titan, Drumul Taberei, Mili-
importante. tari si Ghencea. Conform analizei,de fata, acestea
*** cartierele Giulesti Sarbi, Grozavesti, Rosu, sunt cartierele care se doreste a fi analizate in ve-
Pipera, Henri Coanda, Baneasa si Pipera nu au derea propunerii de proiecte. In acelasi grafic, sunt
la momentul efectuarii studiului o forma urbana deopotriva evidentiate si cartierele cu accesibilitate
finita,si nici un caracter preponderent rezidential, scazuta, unele in pofida pozitiei centrale in care se
iar din aceste considerente nu au fost incluse in gasesc: Herastrau, Tei Toboc, Primaverii, Brancusi,
analiza. Damaroaia, Nicolae Grigorescu si Ion Creanga.

Accesibilitate (criteria matrice – puncte): Tipologii de construire


Numar de accese in cartiere:
Din punctul de vedere al tipologiei construirii,
1 punct <5 analiza urmareste idetificarea caracterului zonelor
2 puncte 5-10
3 puncte 10-15
largi din Bucuresti, fie ca s-au conservat, fie ca au
4 puncte 15-20 suferit modificari, sau fac parte din ansambluri
5 puncte 20-25 recent construite relative recent. Din cartograma se
6 puncte 25-30 observa,ca regula regenerala, ca tipologia de con-
7 puncte 30-35
struire rareori respecta limitele cartierelor. Analiza
8 puncte 35-40
9 puncte 40-45 a urmarit in special cartarea evolutiei orasului
10 puncte >45 din punctual de vedere al tipologiei parcelarului,
pornind de la parcelarea traditionala, fie spon-
Numarul liniilor de transport public: tana sau pe plan prestabilit, si trecand la abolirea
1 punct <3
parcelei prin construirea blocurilor de locuinte, in
2 puncte 3-6 grupari, complexe cu dotarile aferente,si ajungand
3 puncte 7-10 la cartiere. Faza intermediara, a loturilor in comun,
4 puncte 11-13 nu este reprezentata suficient de puternic in Bucur-
5 puncte 14-17
esti, si din acest motiv nu a reprezentat un criteriu
6 puncte 18-20
7 puncte 21-23 separat, ci a fost incadrata in una din celelalte
8 puncte 24-27 doua tipologii. De asemenea, pentru a nu detalia
9 puncte 28-30 foarte mult analiza la acest nivel, a fost creata o
10 uncte >30 categorie de tipologie mixta, a zonelor care includ
atat parcelar traditional, cat si blocuri dispuse in
Numarul statiilor de transport public: grupari de diferite tipuri; acesta este mai ales cazul
dezvoltarii unor zone de locuit prin construirea de
1 punct <10 blocuri in lungul unor artere importante de circu-
2 puncte 11-20
latie, lasand in spatele lor tesutul existent.
3 puncte 21-30
4 puncte 31-40
5 puncte 41-50
6 puncte 51-60
7 puncte 61-80
8 puncte 80-90
9 puncte 90-100
10 puncte >100

Studiul accesibilitatii cartierelor din Bucuresti se


bazeaza pe analiza legaturilor fizice,de transport,
dintre fiecare cartier in parte si oras. Astfel, au

Partea I I Pag 40
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Tipologii de construire

Se observa in cartograma ca exista patru zone in care s-au dezvoltat cartiere de locuinte, cu dotarile aferente.
iar acestea se gasesc in sudul, estul si vestul orasului; in schimb,zonele in care s-au dezvoltat complexuri
de blocuri, cu dotarile aferente, se gasesc in partea de nord si de est. Pentru analiza ulterioara, zonele din
aceste doua categorii vor fi considerate pentru o analiza mai aprofundata, dat fiind ca ele cuprind deja,prin
structura lor, spatiile comunitare si dotarile necesare locuirii.

Partea I I Pag 41
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Valoare imobiliara ( criterii matrice – puncte):

1 punct <1000 €/mp


2 puncte 1000 – 1200 €/mp
3 puncte 1201 – 1400 €/mp
4 puncte 1401 – 1600 €/mp
5 puncte 1601 – 1800 €/mp
6 puncte 1801 – 2000 €/mp
7 puncte 2001 – 2200 €/mp
8 puncte 2201 – 2400 €/mp
9 puncte 2401 – 2600 €/mp
10 puncte >2600 €/mp

In ceea ce priveste analiza valorii imobiliare a cartierelor din Bucuresti,au fost luate in considerare valorile
minime si cele maxime in Euro pe metro patrat pentru fiecare cartier; acestea au fost rezumate apoi,conform
criteriilor,si au fost reprezentate in graficul de mai jos. Este evident ca cea mai mare valoare pe piata imobili-
ara o au cartierele Primaverii, Herastrau, Aviatorilor, Domenii si Baneasa.
Valoare imobiliara

Partea I I Pag 42
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Alegerea cartierelor detaliate


CARTIERE PRET IN EURO PE METRU NOTE
PATRAT Pantelimon prezintă valori medii la nivelul indica-
minim maxim medie torilor analizati, însă, desi este un cartier bogat în
1MAI 1139 1666 1403 4 dotări si spatii publice, este perceput ca oferind o
13 SEPTEMBRIE 1145 2528 1837 6
ANDRONACHE 905 980 943 1
calitate a vietii scăzută si este încadrat în categoria
APARATORII 972 1195 1084 2 cartierelor - dormitor. În acest context s-a consid-
PATRIEI erat că are potential de revitalizare prin interventii
AVIATORILOR 987 3666 2327 8 de activare a spatiilor publice si transformarea
AVIATIEI 1540 2280 1910 6
BAICULUI 818 1596 1207 3
acestora în spatii comunitare.
BANEASA 1100 2968 2034 7
BERCENI 903 2000 1452 4 Rahova, considerat unul dintre cele mai rău famate
BRANCUSI 782 1191 987 1 cartiere ale orasului, are o accesibilitate foarte
BUCURESTII NOI 1149 1385 1267 3
COLENTINA 952 1526 1239 3
bună si este aproape de zona centrală, ceea ce îi
COTROCENI 1426 2527 1977 6 conferă potential pentru transformare. Selectarea
CRANGASI 904 1180 1042 3 acestui cartier a fost influentată si de opiniile
DAMAROAIA 891 1790 1341 3 populatiei, care consideră în mare măsură că este
DOMENII 1340 3400 2370 8
DOROBANTI 1600 2385 1979 6
nevoie de interventii la nivelul spatiului public,
DRISTOR 839 1274 1057 2 acesta fiind insuficient, întretinut deficitar.
DRUMUL TABEREI 757 1165 961 1
DUDESTI 1000 1300 1150 2
FERENTARI 441 1044 743 1
FLOREASCA 700 1911 1306 3
FUNDENI 1090 1227 1159 2
GHENCEA 613 2000 1307 3
GIURGIULUI 600 1996 1298 3
GIULESTI 650 1800 1225 3
GRIVITA 960 1641 1301 3
HALA TRAIAN 930 1980 1455 4
HERASTRAU 1935 2871 2403 9
IANCULUI 875 1878 1377 3
ICOANEI 1080 2000 1540 4
ION CREANGA 500 1556 1028 2
LIBERTATII - 1040 2270 1655 5
CAROL
MIHAI BRAVU 1190 2287 1739 5
MILITARI 767 1443 1105 2
MOSILOR 820 1630 1225 3
MUNCII 972 1551 1262 3
NICOLAE 817 1300 1059 2
GRIGORESCU
OBOR 900 1529 1215 3
PAJURA 1000 1154 1077 2
PANTELIMON 980 1786 1383 3
PLEVNEI 770 2260 1515 4
PRIMAVERII 1497 4096 2797 10
PROGRESUL 711 1667 1190 2
RAHOVA 940 1219 1080 2
TIMPURI NOI 1202 2240 1721 2
TINERETULUI 1056 2000 1528 4
TITAN 1125 1700 1413 4
TEI 952 2150 1551 4
TEI TOBOC 813 1673 1243 3
VACARESTI 692 1883 1288 3
VATRA 1042 1500 1271 3
LUMINOASA
VITAN 1220 2590 1905 6

*Preturile sunt calculate pentru functiunea rezidentiala


** Preturile sunt preluate de pe site-ul www.norc-imobiliare.ro,
la data de 20 iulie 2011 1
1 Grafic in Anexa 2

Partea I I Pag 43