Tematica examenului practic de microbiologic 1) Bfectuati si coloratiun frotiu din culturabacterianas 5) * dBtalarea she Cultura bacteriana din care se preleva bacteriilece urmeaza‘a fifrotiate poate:figkmedivy solid sau mediu tichid.(-oul lide lichide)se recolteaz o picatura cu pipeta Pasteur sau culamsa, $07 Dini bacteriologica'si se depune pe suprafata’ mai subjire. © Din culturile realizate petiedi#Goliéycu materialul recoltat prin intermediuil@nsel .c o suspensie chiar pe lama ewo picatura de bulion sau ser. bacteriologice s Din culture in profunzime, se preleva cu pipeta Pasteursise"aspira'colonia’suspecta (practicata rar), * Wscare Se face la temperatura camerei, evitand flacara, + (Bixarea (la flacara) » Se face prin > uscare la flacara (trecerea tamei prin becul de gaz de 2-3'ori); ~ alcool-flambare (depunere pe frotiul uscat a 2-3 picaturi de alcool metic sau alcool- acetona) > aprindere; ~ folosirea de lichide fixatoare (alcool etilie, alcool-eter ) + pe lama pana la evaporare. + Colorarea Foloseste metode de colorare uzuale: + Coloratia albastru de metilen — solu de albastru de mietilen Laffer (albastru de ‘meiilen, alcool de 96 grade siapa distlata), Prinipiu: roti fix acitse aéopea cu solu eoloranta2-5 min, apo se spala eu apa SEEMS, vosjere ue tous Chile de calito cr ocophd wyuf. w alle dewehy etm due, 1s ula gee de pd ie ats zultat: formele Vegetative ale bacierilor apar coloraté ewalbasttus 8s) Aes Se A foudul KoKubioe obleantu~ pall , : Loo iuet, fe sehge ce {wel de HANNE , Ht fob ate « _,Celoratia Gram (automata/manuala) + solute violet de gentianay solute Lugo (rok de mordansant), alcool-acetona, fuxina (diluata 1/10);* Mordansantul este 0 substanta ‘Sacilitenza sau permite colorarea mai pronuniata a preparal. incluse. Aceste substante, prin afinitatea lor puternica pentru tolorant, éat si ee r] supus.colorariiauicaptcttatea de a sensibiliza sibsiratil supus eOlorariy ri producand impreuna ev substanta colorainta.un precipita selectivitatea pentru colorant si intens colorat. Principiu: colorantul bazic (violet de gentiana) patrunde in, jana. fixata in prealabil sireactioneaza cu component acii din citoplasma care, dupa tratarea en soluia Lugo! (odura’de potasiu), formeaza un complex stabil intracelular; ) ¥ Acest complex insolubil este specific acterilor Gram positive ce se decoloreaza cu alegol-acetona ¥ Bacteriile Gram negative, in care nu se formeaza acest complex stabilise decoloreaza si tebuie recolorate cu alt colorant de contrast (fuxina).. = Z Fo em ied = co = eA — necome Tehnica de lucru: se i solutie (41 minut); se indepdrteaza colorantul, se spala cu apa. si se aduga solutia Lugol (WWminaty; se indeparteaza solujia Lugo! Fira-e spate-si se decoloreaza cu aleool-acetona prin'miscati‘ale, lamei pana cénd solutia ale Pie de grosimea preparatului; in general, sunt suficiente 20 secunde); se Spala cu apa siseadauga fiuxina (41 minut); ultima etapa consta in spalaréa lamei si usearea pe hare filtrus Rezultat: + bacteri colorate in wlbasteu-ylolet->acterit Gramm positive) =o NaNERN SAECO © bacterii colorate ininasm => bacteriiGramnegative; ete © exista si baéterii Gram labile se obtin din cauza decolorarii prea usoare sau prea grele, aBiles 2 Gram negativi (stanga) Coci Gram pozitivi— gen ‘Staphylocoe Coci Gi 3d Glu suhud bod Udorencopeule bactout Coe oo B. Coci Gram pozitivi (dreapta) Streptococens (Streptococcus pneumoniae), genul familia Weisseriaiceaes Bacilli Gram negativi— genul Haemophilus, familia Enterobacteriaceae, Pseudomonas. spp, Acinetobacter spp. Bacilli Gram pozitivi Corynebacterium spp. ~ Bacillus spp., Clostridivim spp. Levurile (gemul Candida spp.) ~ Gram pozitive! Gram negative, + Metoda Zi acetona, sol I-Neelsen — solurie dle fuxina Zhiel, solutie de acid sulfurie/atcool- ie de albastru de metilen. Este utilizata pentru fijeob@cherif + (Uscarea ad = + Same presi bps 2) Colorati prin metoda Zhiel-Neelsen un frotiu realizat din sputa; Metoda Zhicl-Neelsen solutie de fuxina Zhiel, solute de acid sulfurie/ateool-acetona, solutie de albasiru de metilen; haSoy * Este uilzata pentrulgyeobacterl) de lucru: frotiul fixat, obtinut din prelevatul patologic:continand sputa; se acopera cu solutie de-fuxina si se incalzeste 10 minute, bagand lama in becul de gaz de2-3:ori pana la aparitia de vapor, evitand flerberea; se inlatura colorantul si se adauga acid sulfuricialcool pentru deeolorare eateva secunde; se spala apok-cuapasi selacOPSraeu.. albastru de metiten (41 minut); Rezultat: © bacteriile eido/aleoolo-rezistente (Mycobacterium) ium) — apar coloraté + bacterilemon-acido/alcoolorezistente— apar olorate in albastru, > Jopliond cd masts etugpalasbon.© Insimanjarea ~punerea tn contact a unei culturi bacteriene sau a unui produs patologic cu mediile de culturd; ¢ Colonia bacteriand = aglomerare de bacterii vizibila cu ochiul liber, format din, multiplicarea unei singure bacterit de pe mediul de culturs; ¢ Izolarea = repicarea unei singure colonii pe alte medii de culturd cu scopul de a objine cultura pura; aa In operatia de insamantare pe medii solide avem doua situatii: > insamantarea in suprafata— pe medii solide in pozitie inclinata si pe medii solide turnate in placi Petri; 5 insamantarea in profuncime ~ pe medii solide turnate in coloana dreapta si pe medii solide in placi Petri (metoda placii turnate si metoda intre doua straturi). Metode de ins&imantare pe medi solide: » prin epuizare — dispersie in pentagon reggulat deschis (obtinere de colonitizolate) sau in secior (obtinere de colonii confluente);, renfouie > prin infepare. “ON WY esto Wy oaloule \ Sosy rincipiul dispersiei in pentagon regufat deschis: cantitate mica din produsul patologiec se unde se intinde cu ansa in striuri paralele.Ge sterilizeaza ans@3i pomind de la ultimile striuri, perpendicular pe acestea, se mai efectueaza fateva striuri paralele. Operatia se repeta pana la epuizarea suprafetei mediului. . . Yrwide estate ver days ‘oot Pe geloza simpla (medi de cultura simplu obtinut din bulion + agar) tumata in placi Petr, insamantarea se poate face cu ajutorul ansei bacteriologice sau al unei pipete Pasteur.mediul si se depune prin miscari scurte si dese Pe i ansa incl jelg eu an ; Tara a zgaria suprafata mediului, apoi rpendiculare, in forma de “in vitro” 4 concentratia minima inhibitorie (CMI) = cea mai mica concentratie de antibiotic care inhibe cresterea bacteriana; este 0 valoare statica; ‘& concentratia minima bactericida (CMB) = cea mai mica concentratie de antibiotic cu efect bactericid (care omoara 99.9% din populatia bacteriana); > “in vivo” 4 concentratia terapeutica ~ concentratia de medicament antimicrobian activ in ‘focarul de infectie. 48 0 souk pacten tun) Clasificarea microorganismelor in categorii de sensibilitate ¥ sensibil CMI = de 2-4 ori mai < decat nivelul antibioticului in ser (umori) in conditiile unor doze unice sau repetate normal cor Sr <1 efeet terapeuti posibil ¥_rezistent CMI> nivelul antibioticului in ser (umori); ii CMI “Gr | efet terapeutie neverosimil ¥ — intermediar (CMI ~ apropiat de nivelul antibioticului in ser (umori); CMI cT > efect terapeutic imprevizibil Exceptii cazul dozelor foarte mari, a concentrarii in focar sau a administrarii locale. tooth Talerial Ge Al $$ ' i; i e Inoculul bacterian necesita atestarea semnificatie’ clinice. Prepararea inoculului presupens; ie salina sterila. Suspensionarea a 2-3 colonii izolate, in solu Btalon > turbiditatea suspensiei se controleazd nefelometric sau comparind cu tuburi-etalon (contin suspensii de particule latex/sulfat de Ba cu turbiditate zs |a 0,5 McFarland timp de maximum 15 minute. Inocularea urmeaza urmatoarele etape: temperarea placilor eu mediu Mueller-Hinton 2zul microorganismelor aerobe/non-fastidioase) sau eu medi Wilkins-Challgren — suplimentat cu acizé isosaccharinici (in cazul microorganismelor anaerobe(fastidioase), nsamantarea cu inoculul ctalonat anterior, adsorbtia inoculului (3-5 minute) si aplicarea iscurilor (microcomprimatelor). Incubatia —> timp de 16-18h, la o temperatura de 35-37°C (in fiunctie de specie), intr-0 ai carci parametri difera, de asemenea, in functie de specie. Selectarea substantelor antimicrobiene se face in funetie de standarde de interpretare internationale: © CLSI (Clinical Laboratory Standards Institute) — american; clasifica microorganismele, in functie de gradul de sensibilitate la antibiotic, in sensibile, inter mediar-sensibilelintermediar-rezistente si rezistente; © EUCAST (European Committee on Antibiotic Susceptibility) — european; admite doar statusurile de sensibl si rezistent Testele calitative de determinare a sensibilitatii la antibiotic cuprind: + Antibiograma difuzimetrica pe subcultura standardizata (metoda Kirby-Bauer) Principi O cantitate de substanta antimicrobiana este depusa pe suprafata mediului agarizat preinsamantat cu bacteria testata; se produc difuzia antibioticului si cresterea bacteriei. In locul unde antibioticul realizeaza concentratii > CMI, bacteria nu creste; circumferinta zonei de inhibitie indica locul geometric al punctelor in care antibioticul a atins CMI in momentul critic al culturii (faza de lag + primele 2-4 generatil), Diametrul zonei de inhibitie variaza invers proportionaleu CMI. Pot aparea zone de sinergism sau de inhibitie inductibila, ‘Nu permite cuantificarea nivelulu de rezistent, rezultatele find exprimate in sens bil intermediar sau rezistent, 3 + — Antibiograma difuzimetrica se poate realiza si pe cultura pri : pe rimara. *Reactia de seroneutralizare Face parte din categoria reactilor serologics de inhibare specifica a-unor caracteristici biotogice ale antigenului microbian. Sonera releva combinarea antigenului Specific, biologic activ, cu anticorpul corespuncator, conducand la blocarea— Proprictatilor biologice ale acestuia, Reactia antigen specific <> anticorpmneutralizant ‘omolog este evidentiata “in vive” sau “imwitro”: Pentru vizualizarea reactiei sunt necesare diterite substrate hiologice indicatoare, pe care sa se observe prezenta sawabsenta- efectului biologic. Reactia de seroneutralizare se desfasoara, asadar ginidoiltimpt: © Prima etapa i Se pun in contact immoreactantii: antigenul si serul imun neutralizant ce contine anticorpié anihilanti. © Btapaa Lea . Dupa o perioada de ineubare (formarea imunocomplexelor specifice) amestecul este testat pentru efectul sau biologic, pe un substrat indicator receptors Reactant ¥ antigene care pot fi de tip exotaxtite bacteriene (produse de hacterii Gram pozitive la nivelul porti de intrare) sau de tip wirusuré (antigene agresive reprezentate de bacteriofagi): ¥ imunoseruri neutralizante (continanti anticorpii neutralizanti )— au proprictatea de ase tixa rapid pe antigenele biologic active, inhiband efectul acestora ‘¥ substrat celular (indicator) prelevat de lavanimale laborator sau organismul-uman, din culturi celulare; din suspensii dehematii Aplicatii > diagnostic microbiologic de certitudine; —> identificarea serologica a Cl. perfringens; » identificarea “in vivo” a capacitati de sinteza a exotoxinel difterice, ~> decelarea exotoxinei botulinice din produs infectios; > identificari serologice virale; > diagnostic serologic -sdazarea'anticorpilor ASLO serodiagnosticul unor viroze; — titrarea puterii toxice a exotoxinelor; ~ evaluarea actiunilor de vaceinare, Reactia ASLO Indicatii: ~> diagnosticul serologic al infectiilor streptococice si post-streptococice; > diagnosticul complicatiilor tardive post-st fe ~ urmarirea evolutiei unei infectii streptococice; — umnarirea eficientei tratamentuluis Principiu:i ora, Dozareaanticorpilor anti-streptolizina O se bazeaza pe efectul neutralicant al aces ‘asupra strepiolizinei O. ‘eal ira strepiolizinei serwanti-streptolizinet O * _|Seroneutratizarea streptolizinei 0 (SLO) prin existenta in este vizualizata prin absenta hemolizei unoneritrocite —test care Celular indicator: yo. in x * In absenta anticorpilor anti-streptolizina O, streptolizina O isi exercita:efectul-ltic, Pe hman fest ads pi prezeta hemlet constituie substratul Materiale si reactivi necesar © _.sendecereetat (sau seruri-pereche, recoltate la interval de 2 saptamani); + SkOdiofitizatar(standardizata de catre producator); + sange defibrinat de iepure/-berbee: * solutie salina izotona, solutie de Rivanol 0,4%; * eprubete, pipete gradate, baie de apa, centri Tehnica de lucru: * /Prima etapa a reactiei ASLO 7 . Serul de boinay recoltat in conditii sterile, se"inactiveaza 30min Ia'56°C si setrateaza Cus Rivanol 0.4%, pentru indepartarea inhibitorilor nespecifici; Se efectueaza dilutile serului de cercetat; Se pun in contact cu SLO (cantitate constanita, cate:0,5:mL/tub);, Se agita tuburile si se mentin 15 min la37°C; * Alla etapa. reactiei ASLO ‘Se‘adauga suspensia de hematii ($%), cantitate fixa, 0,5 mL in fiecare tub; Se agita pentru omogenizare si se incubeaza’45 min la 37°C si peste noapte la 4°C pentru citire finala a doua zi, + Titrul este dat de tubul cu dilutia cea mai mare de ser de testatinearelipseste” ‘hemoliza, 6) Reactia de aglutinare pe lama pentra identific i fata — principiu, Tnlerpretare, excoutle: aceasté reactie, antigenul este particulat, corpuscular (de exempligbaeteriiau. eritrocte) sau este 0 particuld inerta (de latex) Mnvelitdi cu un antigert Anticorpul, fiind bivalent sau multivalent, se leagi de particulele antigenice multivalente si formeazi o refea, reactia de aglutinare devenind vizibil’, Tehnica este sensibilA si poate fi aplicat& atat pentru antigene, dar si moleculele de anticorpi Aglutinarea directa implica aglutinarea particuletor antigenice (cum sunt bacteriile sau fungi) cu participarea anticorpilor specifici. * Determinarea antigenului Bacteriile sunt identi ‘mod obisnui i lichidiand pe o Tama de sticl& sau in tuburi $i urmari forma unor agregate vizibile, in urma adaugarii de obtinute ca raspuns la antigene bacteriene cunoscute,+ Determinarea anticorpului ~ serodiagnostic east data cunoscute, poate fi uilizat invers, pentra Suspensia de bacterii de de(erminarea s\ dozarea anticorpllor xeric i ee Se efectueazd prin te rot peo neice lui dower 1 unei suspensii bacteriene standard fei mai mari dilui de ser la care inca este prezenta reactia de doterminarea ce - (care reprezint® itrul react? Reactia de aglutinare are sensibilitate (vai mare gbcat reacfia de preeipitare. a functie in ecea ce priveste aglutinarea pasiva, pot fr detectate antigenele sau anticorpi de reactantul legat de cartier. Antigenele cunoscute legate de cartier -» pentru determinarea anticonpului tigenul este particulat avand astfel particularitatea de® aglutinabil._ in aceasta situate, LLeyiarea de carrier este posibila prin fixarea antigenelor solubile la suprafata unor particule care din punct de vedere imunologie sunt ner. - De exemplu, numeroase polleaharide ader usor, dat em la suprafaia erttrocitelor humeroase antigene proteice aderi in mod similar la hematit tratate cu diferiti spala rent ot la particulele de polistiren, latex, bentonita, colodiu, carbune, + Latexaglutinarea Determinarea anticorpitor antivirus rubeolic prin reactia de aglutinare pe latex este realizata prin amestecarea antigenelor imunodominante de rubella virus fixate pe particulele de latex cu probe de ser $i urmatrirea aparitel reactiei de aghutinaré, Particulele de latex acoperite cu anticorpi specifici sunt agtutinate in prezenta unui antigen ‘omolog. In praciied acest test este folosit pentru determinarea: a ‘factorului reumatoid (FR) ~ este 0 protein’ care apare-in-mod patologic, in serul pacientilor cu artrita reumatoida, av’nd proprietatile clasei YgMi; aceasta proteina mai poate aparea si in cazul altorafectiuni: Lupus eritematos, sindrom Sjogren, boli hepatice, ‘uberculoza,siflis, infarct miocardic chiar si \a persoane sAnatoase (mai ales la varstnic!), proteinei C reactive (PCR) ~ in serul persoanelor sanatoase este prezent’ in concentratii minime. (foarte dificil de detéctat prin tehnic! obisnuite); proteina C reactiva este una dintre “proteinele de fazd acute?” a ere concentratie creste in decursul proceselor inflamatorii acute, in fazele de reactivare ale inflame lor Crome a procesele necrotice (infarct miocardic, tumori maligne), ‘antigenului streptococului de grup A (din tampoanele de exudat faringian) ~ a earui determinare este realizata prin tratarea probei fie la pH scdzut (cu acid azotic), fie cu diferite enzime; ulterior, se pune in contact lichidul extras €Ul particule de latex acoperite cu anticorpi anti-streptococ de grup A. a © Coaglutinarea Reactia de coaglutinarea este utilizata, in special, in detectarea antigenelor diferitelor grupuri de steptococi, Neisseria meningitidis si Neisseria, eno Tae onae inghatrene, Streptococcus pesemmnmtaa ties ees Anumite tulpini de Staphylococcus aureus (tulpina Cowan) prezint& un confinut ridicat de protein de suprafafa. Proteina A din peretele celular al stafilococului auriu se leapt de Jragmentul Fe al molecule! de imunoglobulind, sind liber fragmentul Fab pentra ‘egarea antigenutui. Aglutinarea visibila a stafilococilor reprezint& un test pozitiv care indica legeitura antigen-anticorp.© Hemaglutinarea Testul hemaglutindrit active identified anticonpil pentru antigenele eritrociiar®. | Anticorpul este diluat succesiv in ser fiziolagic. $i. apoi depus in godeurile pil ¢ ‘hemaglutinare, Sunt utlizati intotdeauna martori.pozitivisinegativis Se adauga in fiecare godeu o suspensie de eritrocite (care confine o,protein ce PreveNe aglutinareai nespecifica a hematilor). r . duce aglutinarea vizibild (prin in cazul in care exista suficienti anticorpi pentrit a pros 1 cross-reactii/reactii incrucisate), celulele se vor depune la, fundul godeului, sub forma unui = Daca anticorpii sunt insuficienti, celulele se vor.rostogoli. pe peretii oblici ai plicii, formand un “buton” rogu pe fundul godeului. i Uni anticorpi mu au capacitatea de a.aglutina direct hematiile si pot fidetectati mumat cu ajutorul testului de aglutinare indirectit aceasta reactie are loc prinaddugared unui al doilea anticorp (cu proprietiqi hemaglutinante) care se leaga de anticorpul neaglutinant, atascindul astfel (indirect) de eritrocit. factorul reumatoid (FR) poate fi evidentiat in serul pacientilor folosind reactia de hemaghutinare: hematiile sensibilizate de berbec sunt aglutinate in prezena factorului reumatoid (reactia Waaler-Rose). Reactia de hemaglutinare cu participarea virusurilor Unele virusuri, de exemplu virusul gripal, paragripal, urlian, adenovirusul si virusul ‘febrei galbene pot produce aglutinarea eritrocitelor umane, precum si a eritrocitelor de cocos, pore de Guineea, soarece gi alte animale. Aceasti reactie este utilizata pentru detectarea si titrarea virusurilor hemaghti materialele de culturd. Pe de alta parte, inhibarea reactiei de hemaglutinare poate 6 folositi pentra decelarea tc cunoseuta ca festul inhibi hemaglutindrii virale (HAN), Prin legarea covalent sau necovalentd de diferitele antigene de pe suprafaja hematiei, utilitatea testului poate fi extinsd gi la detectarea anticorpilor pentru alte antigene decat cele aflate pe hemati inte in anticorpilor in probele de ser. Aceasta + Testul Coombs (cunoscut si drept testul antiglobulinic) in multe cazuri de anemie hemolitica (de exemplu, in boala hemoliticit a now- nascutului/incompatibilitatea dle Rh $i anemii hemolitice determinate de medicament), anticorpii sunt legati pe suprafata eritrocitului. Aceste imunoglobuline pot fi evidentiate prin restul Coombs antiglobulinic direct, in care antiserul anti-imunoglobulind umandi este folosit pentru aglutinarea hematiilor de la pacient. in unele cazuri, cantitatea de anticorpi legati este prea mica pentru a fi detectati prin testul Coombs direct si se recurge la testul antiglobulinic indirect pentru evidentierea anticorpilor tn serul pacientului. in acest test, serul de la pacient este amestecat cu critrocite normale si se adauga antiser anti-imunoglobulind umand, Dac& anticorpii sunt prezenf in ser, se produce reactia de aglutinare. ~ ». 7yReactia de fixare a complementului principi 7 Principiu:“i stiei antigen- Test de diagnostic serologic care permite evidenti¢nea in vitro” a redeler nticorp si are la baza proprietatea complementului (C’ = = alexina) dea se fixa numaipe umticorpul sensibilizat din complexele Ag-Ac. Aplicati 4 > reactia Bordet= Wasserman (RBW) pentru serodiagnosticul luestdui(sfisult) = Treponema pallidum; ae rickettsiozelor (ufos exantematie)ylepiospirozelors > serodiagnosticul gonoreet cronice, febrei recurente, brucelozei, toxoplasmozei, febrei tifoide; Sistemul indicator Ag-Ac este format din © Agreprezentat de globule rosii (hematii) de-berbecs ‘* Ac reprezentat de serul anti-hematiicorespunzator (obtinut prinnocularea hematiilor de berbec Ja iepurey; Mate! \ecesare: SE > 2 oct, Qyste. fic_ 74x Ms + © seul de cercetat (inactivat termic); © antigenul — suspensii corpusculare microbiene, solutii coloidale,sgistandardizaty titrat, gata de-utilizats © complementul (alexina) ser de cobai; In momentul utilizarii, C7estetittat, pentru determinarea uneiwunitati alexice sau cantitatea: ‘minima de complement care determina hemoliza totalaa-L-malede sistem-hemolitic;la —“s © sistemul hemolitic ~ amestec de-hematii-de-berbectAgys%rinserfiziologiesisser.. hemoliticanti-oaie (Ac). Eaza | a reactiei de fixare a complementului Se pun in contact: serul-de bolnav-(inactivat termic, care poate contineyAcsuspectati) + (A (suspensia microbiana, coloidala-cunoscuta) + alexina-de.cobai.titrate: Fazaa I-a a reactiei de fixare acomplementului La elementele din faza I se adauga sistemul-hemoltic indicator: hematii de berbec sensibilizate cu Ac anti-hematii. ic i {in prima faz a reactiei, complementul a fost fixat, nemaifiind disponibil sa se lege de hematiile sensibilizate; astfel, eritrocitele aman nehemolizate,testulfiind interpretat'ea pozitiv (hematiile rimén in “dop” sau “buton” la baza tubului de reactie sau a godeului). itate), complementul + Dac’ anticorpul mise porriveste cu antigenul (nu exists Guwliber $i se leaga la eritrocitele sensibilizate care iar testulva fimegativ ~ (aspectul in tubul de reactie va fi de hemoliza, adica rogu difuz). Folosind cantitati standardizate de anticorp cunoscut si esantion de antigen, metoda poate fi utilizati pentru testarea antigenelor. Complement xebuie standardizat cu grit, iat serul de testa rebuie peeluceatn vederea inactivarii oricdrei activitaqi a complementului seric.’ Efectuarea controalelor recomandte (artr robe de reacie) este aceasta tehnica deoarece anumite p adztugarea antigenului, de exemphu, imune. ‘De asemenea, unele antigene pot avea activitate anti trebuie sd includa anticorp singur, respectiv anti ‘cumya unul dintre acestia nu fixeazA Cor Exprimarea rezultatelor: & _Concentata anticorpior ese exprimaté ca cea mai ride indica fixarea complementulut (la care - Concentraja de antigen este exprimata ca find f actiunea hemolitica a complementului,