1.

2. ETAPELE DE CONCEPTIE STRUCTURALA. PREZENTARE

- Structura portanta se concepe paralel cu caracteristicile de baza a constructiilor: functiunea,

estetica, structurile purtate. Ea face parte inclusiv din prima faza de conceptie, cea
arhitecturala caruia i se pretinde rezistenta mecanica si stabilitate.

E1 – CONCEPTIA STRUCTURALA DE ANSAMBLU

- se elaboreaza in paralel cu conceptia arhitecturala. Este de dorit ca arhitectul sa
cunoasca notiunile elementare de conceptie arhitecturala pentru a adopta variante
structurale corespunzatoare pretentiilor de performanta ( deschideri, inaltimi ). Se
doreste amplasarea elementelor structurale in plan si sectiune.

E2 – PREDIMENSIONAREA STRUCTURII PORTANTE ( STABILIREA

GABARITELOR, MATERIALE, TEHNOLOGIA DE EXECUTIE )

- predimensionarea structurii presupune – stabilirea geometriei elementelor

subansamblurilor si ansamblurilor de structura
- calitatea materialelor structurii
- tehnologia de executie
In stransa legatura cu executabilitatea structurii

E3 – DIMENSTIONAREA STRUCTURII PORTANTE

- dimenstionarea tine cont de materialele structurale, de tehnologia de executie si de

ipoteze temporare de incarcare posibila pe parcursul executiei
- toate acestea reprezinta alcatuirea definitiva a structurii portante

E4 – DETALII DE EXECUTIE PTR STRUCTURA PORTANTA (

PRECIZAND MODUL DE ASAMBLARE A STRUCTURII PORTANTE SI CELOR
PURTATE )

- sunt elaborate in ultima faza de conceptie a structurii portante

- este faza de maxima importanta pentru rezistenta mecanica si stabilitatea
constructiilor
- se realizeaza in cadrul etapelor anterioare de conceptie structurala sub stricta
supraveghere a celui ce concepe structura portanta.
4. SCHEMATIZAREA STRUCTURII DE REZISTENTA

6. ACTIUNI IN CONSRUCTII. EXEMPLIFICARI

- ACTIUNI = orice cauza capabila de a genera stari de solicitare mecanica intr-o

constructie.

- actiunile pot actiona - direct asupra elementelor structurale ( greutatea proprie, actiunea
vantului )

- indirecta, sub forma unor deplasari ( deformatii date de variatii

termice, cutremur de pamant – deplasari de teren )

EXEMPLIFICARI: - actiuni permanente ( G ) -se aplica in mod continuu cu o intensitate

constanta pe intreaga durata de existenta a unei constructii EX: greutatea proprie a
elementelor de constructie

- actiuni variabile ( Q ) – variaza in raport cu timpul, unele din ele

lipsind total in anumite intervale de timp

- actiuni accidentale ( A ) – in aceasca categorie intra incarcarile

seismice, incarcari produse de inundatii.

8. PREDIMENSIONAREA STRUCTURII. CRITERII DE

PREDIMENSIONARE
- Predimensionarea sectiunii transversale se face pe baza unor criterii de predimensionare
care sunt de ordin: conceptual, material, tehnologic.

- CRITERII DE PREDIMENSIONARE sunt calitative si cantitative: conceptuale, materiale

si tehnologice. Criteriile trebuie sa fie de rezistenta si stabilitate, de deformatie si sa respecte
tehnologiile concrete.

- Optiuni calitative: materiale – materialele se aleg in functie de solicitarea caracteristica,

rezistenta la coroziune dar si de pret. Se prefera betonul armat, datorita durabilitatii mari si
durata de exploatare mai ridicata respectiv si cheltuieli de intretinere mici.

- Optiuni calitative: forma – alegerea formei sectiunii are o importanta mare daca se doreste o
comportare structurala optima.
10. SUBANSAMBLURI STRUCTURALE + LEGATURI.
- Subansamblurile sunt parti din ansamblul structural cu gemetrie, material si rol bine
determinat.

- Sarpantele – subansambluri structurale care sustin invelitorile. Sunt alcatuite din elemente
liniare din lemn, fiind pozitionate la partea superioara a constructiilor.

- Planseele - subansambluri structurale care delimiteaza spatiile pe verticala. Pot fi alcatuite

din lemn, zidarie, beton sau metal, fiind solicitate la compresiune, intindere, incovoiere.

- Sisteme de sustinere in structura portanta - subansambluri structurale care delimiteaza

spatiile pe orizontala fiind solicitate la compresiune, invocoiere. Sunt realizate din beton,
lemn, zidarie, metal.

- Fundatiile - subansambluri structurale solicitate la compresiune cu incovoiere, care asigura

contactul constructiilor cu terenul de fundare. Alcatuire: beton, zidarie.

12. TIPURI DE ACOPERIS, MODUL DE COLECTARE SI

DIRIJAREA APELOR.

a – streasina b – coama, creasta c,h – muchie d - dolie

14. SARPANTE ISTORICE SI INGINERESTI. DIFERENTA PRIVIND
PRELUAREA SI TRANSMITEREA INCARCARILOR.
16. Șarpante istorice. Diferențele structurale dintre șarpante în funcție de
rigidizarea șarpantelor
18. Șarpante din metal. Tipuri, exemple.
20. Planșee. Rolul structural. Elementele componente ale planșeelor.
Relația dintre șarpante și planșee.

Planșeele sunt subansambluri de structură portantă, de suprafață, dispuse de

regulă pe orizontală. Solicitarea caracteristică este încovoierea (planșee
planare) sau efort axial (planșee cu împingeri, suspendate). Reazemele sunt
subansambluri de susținere: cadre sau diafragme.
22. Planșee mixte/compozite. Schematizare, calcul, exemple, schițe.
26. Planșee ciuperci, planșee dale.
28. Efectul de șaibă a planșeului.
30. Structuri pe cadre. Definiție, exemple, schițe.