JURNALU DE OPSERVATIE numaru 1 (6 martie 1965) Doctorul Strauss zice c eu sa sriu tot ce ‘am in capsi orce mi sentimpla deacun colo. dece da zice cai important penca ei sa vada dacor s4 mopereze. Sper ca da. Don- ‘innian zice cA poate Cosd ma facd des- leu vreau sa fiu degtept. Pe mine ma chiama Charlie Gordon am 37 de ani. Numai am ce sa scriu acu asa cA gata pentru azi Juralul de opservatie numaru 2—6 marte. Az mau pus lancercare. Crecd nam esit bine. Si crecd acu sar putea s& nu ma mai opereze. Asta a fost fincd un tinar eran ca- mera gavea niste cartoane albe si niste cer- neal varsata pe cartoane. El a zis Charlie ce vez pe cartonu asta. Da mie mera rica de mu- ream chiar dacaveam picioru de iepure in b zunar fina de cin eram copil todeauna oA- deam la egzamene la scoala $i faceam pete de cerneala, Lui iam zisci vad 0 pati de cerneala. El a zis da si leu mam bucurat. leu ziceam castai tot da cin mam sculat si plec el a zis Charlie inca nui gata. Porma ra mai fin aga bine minte da el voia 4 zic ce eran cemeala. leu nu vedeam nimican cereala da el zicea c& al, ‘cameni vede acolo chipuri. Da ieu-nu vedeam shipuri. Da am incercat_ Am finut cartonu aproape aproape $i porma mai departe dupa aia am ziscd dacaveam ochelari poate vedeam mai bine c& leu am ocelari numa la filme yeu da iam zis cacu snt in dulapu din saiita. iam luat. Porma iam zis mai dami odaté carto- nagu c& pun ramasag cacu gasesc chipurile. ‘Am incercat din toate puterile da nu vedeam decit cerneala. lam zis CA poatemi trebe alti ocelari. Ela stis ceva po birtie si iey mam te- mut atuncea cam picat la egzamen. lam mai zis cA pata era draguta draguta cu punte miti- tele pe la margine. Da el era foarte trist asa ca nu era bine. leu iam zis te rog lasima s& mai iincere odata. In citeva minute am s8 pricep fined. uneori nu prea gindesc repede. leu sint si cam intirziat la citire la dongoara Kinnian in Clasa pentru adult inapoiat ‘dancerc foarte tare. Atuncea el ma mal pus incodata lancer- cate cu alt cartonas cu 2 feluri de cerneala pe el rosie si albastra. El era tare bun cu mine si vorbea incet cum face dongoara Kinnian si mea esplicat c& asta era un test ro sah. Mea zis ca lumea vede chipuri in cernealé. leu iam zis aratm unde. El a zis gindestete. Eu iam Spus ca ma gindesc la 0 pata de cerneala da igi asta na fos bine. Cet_aminteste asta inci- uet ceva. feu am finut mul timp ochin chis i. lam 28 cémi incipui un toc cu cerneala Curgind pe fala de masa Nu cre cam trecut testu ro gah. Jurnaly de opservatie numaru 3 (7 marte) Doctoru Strauss gi doctoru Nemur zice ca petele de cereal nare emportanta. El zicea 4 poate tot or sa ma opereze. leu am zis ca la dongoara Kinnian am dat egzarnene numa fa spus literele gi la citire. Ei zicea c& don- goara_Kinnian lea spus ca ieu eram elevu el ei mai cel mai bun la scoala serald finca in cercam sa {iu silitor si vrolam cu_adevarat sanvat. Ei zicea da cum deal venit Charlie tu singur la scoala serala. Cum ai gasito. leu am zis cam intrebat lumea $i unu mia spus unde 210 =< oS ALMANAN ANTICIPATIA 33 g 3 z i 8E trebue s4 merg ca sAnvat s4 citesc si sa stiu | toate literele pe dinafara. Ei ziceada dece. leu eam spus fined toata viata am vrut s fiu des tept nu timnpit. Dai greu sa fi destept. Ei zicea c& Ceo sim facd ei poate co 58 fie temporal leu am zis da. Finca mia zis dongoara Kinnian Da nici num pasa dacd doare. ‘Dupaia mau pus az la probe si mai timpite. Doamna dragula care ma incercat mia spus cum se chiama proba si ieu am intrebato pe litere caso scriu in jurnalul de opservalie TEST DE APERCEPTIE TEMATICA. Nu stiu ultimele 2 cuvinte dar stiu censeamna test. Asta or il treci ori ei note rele. Testy asta pa- rea usor finca puteam vedea chipurile, Da numa c& ea_na vrut sai spun chipurile. Asta mancurcat. Ea a zis ia {@ povestioare cu oa- meni din chipuri. lam zis cum pot sa spui lu- oruri de oameni pe care nu iai intiinit nici dala. lam zis c& de oe sa zic minciuni. leu nu spun ‘minciuni nicio daté finca todealna ma prinde. Mea zis cd proba asta si celalalt ro gah e pentru personalitate. Ceam mai ris. lam zis cum pot 84 iei lucru ala din cereal si foto- grafi. Ea santristat gi gia luat chipurile dea colo. Da num pasa..€ra'o prostie. Cre cam ca- zut si la test asta, Mai tirziu niste oameni cu haine albe si lungi mau luat in alta parte a spitalatui si miau dat un joc Era ontrecere cun goricel alb. li zi- ceau soricelului Algernon. Algernon statean tro cutie cu o multime de Sucituri gi Cotituri $1 ei miau dat un creion 3 hirtie cu fini si multe despartituri. Intro parte scria PORNIRE in ai- lanta SOSIRE. Zicea c&i de distractie sicd ieu si Algernon sa ne distrim inpreund. Da iev nu pricepeam cum putem face distractia impre~ und daca Algernon avea o cutie gi ieu o hirtie, Nam zis nimic, Da nici nam avut timp fincé in= frecerea anceput. Unu' din oamen avea un ceas pe care vroia sal ascunda casa nul vad ieu si ieu am vrut sa nul vad da asta ma facut nervos. Orcum testu ala mia fcut mai rau decit ale~ lente fined ei lau facut de 10 ori si cu alte distractit gi Algernon ma batut_mereu. Nu stiam ca ‘soareci pot fi aa destept. Poate fined Algernon e alb. Poate soareci albi. sint mai destept decit all soareci. Jumalu de opservatie numarul 4 (8 marte} Na opereazi! Snt aga de bucuros ca abea s4 sfiu. Doctoru Nemur si doctoru Strauss inti sau certat putin. Doctoru Nemur eran bi- rou cin ma dus doctory Strauss. Lu doctoru Nemur fi era frica sa mA opereze da doctoru Strauss ia zis ca donsoara Kinnian ma rico- mandat c& eram cel mai bun din tof din clasa i, Miemi place de donsoara Kinnian finca ie 0 profesoara f. desteapta. Si ia mia zis Charlie mai ai o sansa. Daca vrei s4 faca ei pe tine ex- perenta asta sar putea sa te faci destept, Nici i nu stie daca a fi pentru todeauna da orcum 8 ogansa. Deaia am zis ok cu toate camia fost frica finca ea a zis c& e vorba deo operatie. Ea a zis nu te teme Charlie ai fécut atit de mult cuatit de putin cé merit asta mai mult ca or- cine. Deaia_mia fost fried cin doctoru Nemur si doctoru Strauss sau certat. Doctoru Strauss Zicea c& ieu am ceva foarte bun. Zicea ca am @ motorvafe bund. Nici nu stiam cam asa ceva, Am fost mindru cin a zis o nu orcine cu Un ii de 68 are lucru Asta, Nust censeamna ALMANAH. ANTICIPATIA sau de undeo am da a zis cA si Algernon if are. Motorvafa iu Algernon e brinza de io pu- nen cutie. Da nu se poate finca io ham mincat deloc brinzé saptamina asta. ‘Dupaia ia zis lu doctory Nermur ceva ce nam inteles dan timp ce ei vorbea ieu am sris unele cuvinte. Doctoru Nemur a zis nu uita c& el el o sf fie prima finté umand cu entelegenta treplata pe caie cirurgicala. Doctoru Strauss a zis egzact uitete ce binea invatat sa srie gi s4 ceteasca pentru gradu tui de entelegen|a. Astai o realiz... asa mare casi- ‘cum noi doi am invaja teoria -..tivitatii a lu an- stain fara niciun ajutor. Asta aratace motorva- fe entensa are. Comparativ este o reaiiz... e3- Waordinara. leu zic sal folosim. Nam perceput toate cuvintele da parea ca doctoru Strauss tine cu mine si aldlant nu. Porma doctoru Nemur a dadin cap sa zis bine poate ai dreptate. O sal folosim pe Char- lie. Cin a zis asta ieu mam bucurat asa de toate cam sirit in sus si iam stfins mina finca era_asa_ bun cu mine. fam zis multumesc domnu doctor no sit paré réu ca ma mai in- cerci odaté. Si ciar aga gindeam cum iam spus. Dupa’ operate am sancerc 8&8 ma fac destept. Am sincere cit am sA pot. Jurnalu de opservatie numaru 5 (10 marte) Mie fricd. © groazé de surori si de oameni care mau pus la probe au venit simi aduca bomboane si simi ureze noroc. Poate cost am noroc. Am la mine $i picioru de epure $i banutu de 1 penny. Numa cd mea tiat o sicéneagra calea cin veneam la spital. Doo- toru Strauss a zis nu fi supresistitios Charlie astai Stinta. Totus mai bine fin piciors de epure cu mine. “Lam intrebat pe ddctory Strauss dacam sal bat pe Algernon la jocu ala dupa ce ma opereazé $i el a zis sar putea, Ah daca operata © bund am sai arat feu goarece- Jui luea cit sin de destept. Poate si mai des~ tept ca el. Porma am sé pot sa cetesc mai bine si 88 stiu toate literile pe dinatara si san~ vat multe alte lucruri $i sa fiu destept ca ailant cameni. Daca totu merge bine ei 0 sai faca destept pe tot oameni din lume. ‘Az nu miau dat_s4 maninc. Nusce legdturé entre mincare $i 34 fi destept. Mie tare foame si doctoru Nemur mea loat cutia de bon- boane. Doctoru asta Nemur e totdeauna supa- rat. Doctoru Strauss zice cosé meo dea dupa operate nu pot minca inainte de operate... dumalu de opservatie numaru 6 (15 marte) Operata na durut. Meau facuto cin dor- meam. Meau loat az bandagele de la cap ca 84 fac Jumalul de observatie. Doctoru Nemur care sa uitat prin celelante zice ca iew sriam Observatli gresit si mia zis cum sa stiu si pe Asta gi Jumalul. Trebue sancerc 84 tin minte asta. Am_o memore foarte proasté la sris. Doo- toru Strauss zice cai bine s& sriu tot cemi sen- timpla da zice ca s& sriu mai mult si despre ce simt gi ce gindesc. leu iam spus cd nu stiu Cums gindese mia zis incearcd. To timpu.cin andagele la oci am incercat sa gj desc. Da nu santimplat nimic. $i nu stiu lace 84 ma gindesc. Poate dacal intreb osm spuna cum sd gindesc acu cd trebue sama fac des- tept. 2utJurnalul de Observatie numaru 7 19 mare) Nu sentimpia nimic. Am avut omultime de teste Si tol felu dentrecen cu Algernon. {1 rage pe Soarecele asta. Ma bate todeauna Doctorul Strauss a zis ca trebue sa Tac jocu- file alea. Sia zis ca sa mai trec odata prin eg- zamenilé de lanceput. Petele alea decerneala Sin timpite. $i desenele alea sit fimpite. Imi place sa fac un desen de om si femeie da no Sa lac minciuni despre oameni Ma doare capu deatita gindit Credeam ca doctoru Strauss mie preten da nu majuta Numi’spune la ce sama gindesc or cin 0 sama fac destept. Domnisoara Kinnian na venit sa ma vada Cred ca si scrisul jurnaleior astora e timpit. dumaiui de Observatie numaru 8 (23 marte) Ma duc din nou fa lcru la fabrica. Au zis ca e mai bine sa ma.duc din nou ta hucry da sanu spun la nimeni pentru cea fost operatia 51 sa Vin la spilal citeo oran fiecare seara dupa tu cru Or $4 ma plateascan fiecare luna tinca in- va}_sa thu destept Imi pare bine ca ma duc yar la lucru penca imi place munca careo am gi tot preteni met $1 toata distratia pe Careo avem acolo Doctorul Strauss zice car trebu! sa scriu mereu da nun fiecare zi numa cin ma gindesc la ceva or sen- fimpia ceva. spetial zice nu te descuraja finca ja timp $i mergencet Zice ca trebuit mult timp cu Algemon pina sa fie de 3 or mai destept decit era lanceput Daia ma bate pe mine Al- geron finca si el a facut operatia Asta ma face sa ma simt mai bine Probabel cag putea sa fac distralile alea mai repede ca un soarece normal Poate cantro 21 0 sal bat o sa fie ceva Pinacu Algernon pare sa ramina destept pit= manent. {25 martie) (Nu mai trebue sa s¢riu Jurnalul de Observatie lanceput numa cind i dau lu doctoru Nemut odata pe saptaming Trebue numa sa pun data la timp mai pulin} Neam distrat bine ia fabrica az Joe Crapu a zis hei ia uitaliva unde iau facut operaie lui Charlie ce iau facut tu Charlie iau pus nis- caiva creieri Voiam sai spun da miam amintit ca doctoru Strauss a zis 4 tin Secretu Dupaia Frank Reilly a zis ceat facut Charlie tiai uitat cheia $a trebuil sé spargi usa. Asia ma tacut Sa rid Ei sint intradevar prietenii mei si le place de mine Uneori cineva zice ba ia uitativa la Joe sau ta Frank sau la George e leit Charie Gordon Eu nu stiu dece zic ei asta da rig intodeauna in dimineata asta Amos Borg carei al 4 lea om la firma Donnegan a zis tot numele meu cin a strigat la Emie ucenicu Ernie perduse un pa- cet el a zis Erie pentru. numete Jui dumnezeu cencerci sa li leit Charlie Gordon Nunteleg de ce a zis asta (28 marie) Doctoru Strauss a venit Ja mine aseara sa vada de ce nu mam dus la ei ca de- ‘obice! lam spus ca numi mai place sa mantrec cu Algernon A zis ca nu mai trebue pentrun limp da ca sa ma duc peacola Mia adus un cadou Credeam ca ¢ un televizr mic da nu era A zis ca trebue sal descid cind ma duc la cul- care Cine a mai auzit vreodata de asa ceva Da @ zis Ca daca vreau sa ma tac destept trebue 38 fac cemi spune el lam spus ca nu cred ca 212 IGERNON DANEL_ KEYES SS ee 4 ma fac destept $1 mia pus mina pe umar 9a zis Charlie tu'nu sti inca da te fact mai destept pe zi ce trece Numa ca nuti dai seama Cred ca era numa bun cu mune ca sama taca sama simt bine finca nu arat ma destept A da era sa uit lam intebat cind pot sa mantore la scoala domsoares Kinnian, A zis ca no sama mai duc acolo. A zis can curind domsoara Kinnian osa vina la spital sanceapa sa Manvele pe mine spetial 129 martie.) Timpenia aia de tevizor a uriat toata noaptea Cum sa dorm cu ceva demi la- tra prosti toala noaptea in ureci $i figurile ‘afea Puahh Nu stiu ce zice nici cind sint treaz aga ca cum sa stu cia dorm Doctoru Strauss zice ‘ca @ bine aga Zive oa ereerul meu invata cind dorm $1 asta o sa ma- jute cind domsoara Kinnian o sanceapa lec\ ile Cu mine la spital (numa ca am aflat ca nu @ spital laborator) Cred ca totut o timpenie Daca pol sa te faci destept cin dormi de ce se mai duc oameni la scoala Asta nu cred co sa mearga Todeauna ma uit la televizor pina ti Zu s1 chiar pina la urma de tot $i asia nu ma facut mai destept poate ca trebuie sa dormi cind te uit Jurnalul de observatie numary 9 (3 aprilie) Doctoru Strauss inia aiatat cum sa dau tele~ vizoru incet casa pot dormi Nu mai aud nimic Si-tot nu pricep ce zice De citeva on 1am mat dat drumu dimineata sa aflu ceam invatat cin dormeam da nu cred ca eadevarat. Domni- soara Kinnian zice Poate ¢o alta taba Da de cele mai multe on suna in linba americana Vorbeste mai repede ciar decit domsoara Gold invatatoarea mea_din trantia. lam spus doctorului Strauss ca de ce sa ma tac destept in somn Eu vreau sa fu destept cind sin treaz El zice cai acelasi lucru si ca eu am 2 mint E subcongtientu 91 constientu lasa se scrie) $i una nu spune aleilante ce face Ele nici macar nus vorbesc. Deaia visez eu Si cind efam copil aveam vise timpite Aoleu ASta din cauza televizrlui Programele alea de tirziu de tot ‘Am uitat sal intreb daca numa eu sau toate lumea are alea 2 mint {Am cautat cuvintu in dictionaru de mi ta dat doctoru Strauss Cuvintu_e subconstient. Adj. De natura operatillor mintale care nu sint prezente in constient; ex. conflictul subcon- Stient al dorintelor) Mai e ceva da tol nu stiu Genseamna Asta nut nu dictionar bun penteu oameni prosti ca_mine Orcum durerea de cap e dels petrecere Prieteni mei de fa fabsca Joe Crapu si Frank Reilly mau inviat sa ma duc i Muggsys Sa~ Joon sa bem ceva Numi place sa beau da ei au zis co sa ne distram bine A tost frumos Joe Crapu a zis car trebui sa learat fetelor : ‘ALMANAH anticipatiaUm Spal pe Jos Cu a tabniea st mia dat un pa~ matut Leam aratal 51 au ns tol cind eam spus ca domnu Donnegan zice ca eu sint cel mat bun ngriitor pe care ia avut vrodata tweamr place sluiba sto fac bine $1 nam lipsit nici Gata inatara de cind am fost fa operatie Am zis ca dommisoara Kinnsan spune mereu Charlie th mindry de slujba ta travica o tact bine a Au fis toli sr neam distrat bine $1 nia dat o multime de-baut 5) Joe a zis Charlie ¢ nema pomentt fa petrecen Na stu ceAscamma Ae: maipomenit dar la to\t ke place de mine s+ ne distam Nu ma pot astepla sa fu destept ca Joe Crapu sr Frank Reilly cei mai bunt prctens an me Numi amintese: Gum sa terminat petrecetea dar cred cam wesit sa cumpar un ziar st calea pentru Joe $1 Frank $1 cind mam intors inapor AU mal era niciuNut fam cautat geste tot pina firziu Dupa ai qume mat amintesc aya bin dar cred ca am adormit sau mia venit rau, Un politist simpavie ma adus acasa Asa mia spus propnet@reasa mea doamna Flynn Dar am acum o durere de cap $1 un cucu mare Cred ca am cazut dar Joe Crapu ace ca politistul de vina ei cam iy bat Unéori pe be- ti Nu cred Ouninigoara Kennan ace ¢@ pou Dosen de ALEXANDRU PECICAN ALMANAH ANTICIPATIA tat sint ca sai ajute pe amen: Totugr ma doare rau capul $1 sint bolnav 51 fovit peste tot Nu cred co sa mai beau vreadata {6 apnie.) Lam batut pe Alegemon' Nic nam $tut ca lam batut puna eurmia spus Burt examinatoru Apor a doua vara arn pientul Iindca eram aso debucuros ca am cazut de pe scaun inainte SA teem Da dupa aste tam b. tul inca de 8 on Inseamna ca ma tae destept daca am batut un soarece islet cs Algernon Dar ny ma SIMT mar stustep! ‘Am vrul Sa ina mia intros Gu Algerian dar Burt a 215 Gar destul pentru 0 26 Mau bisa Sal {in in mina un pic Nur asa unt Ss moale ca un ghem de ind Chpeste si vind desehide ochit it are negn cu roz pe marque ‘Am zis pol sai hranasc findcami pai cal batusem 91 vroiam sa hu dragul eu fin preter: Dar Burt a 2s. nin Algernon 6 in soarece foarte spell CU © operatic ca 4 eet S1¢ primul din toate animatele care a lost des tept_un timp atit de lung) Mia spus ca Aiger- fan ¢ atit de destep! inet bebine sa wezaive in fiecare 21 cite o problema ca sa wapete de mincare E un test cu 0 incuretoare lao usila care se schimba de fiecare data cind Algemor wine sa manince aga ca Wrebure sanyele mereu ceva nou ca sa.1 se de demincare Asti ma un tnstal findca daca nu putea sa invele riminea flamind Nu cred ca & urept sa te puna sa dat examen ca sa maninct Cum iar place doctor ur Nemur sa alba de trecut tn examen de fie care data cind vrea sa manince Cred can sa fi bun preter cu Algeron {9 apnilie) Aseara dupa lucru domnisoara Kinnian a yenit la laborator Parea sa he bucu- roasa ca ma vede dar it era Inca lam spus nu va ingnjorat domnsoara Kinntan au sint inca destept $1 ea a ris A 78 am incredere in ting Charlie cit de greu tea: luptat sa citestt 51 $a Ser mat bine deci toh ceili Wy al-may rau caz tol a1 sa tn destept pentru Un timp s1 cet pullin fact ceva pentru stinta Citim acum o carte foarte grea Se numeste Robinson Crusoe $1 © despre_un om Cate a fost parasit pe o insula puste: Ele umtelgent $+ isi face tot felu de tuceun Casas poala. con- Sirui o casa $1 8a alba de mincare $1 e un ino- fator bun Numo) caim pare rau tindca & singur singurel $1 nare pricten) Dar ered ca trebuie sa mai fie cineva pe insula findea e on desen al Jul cu umbrela_nostima utindust: fa niste ume de past Sper sa-$ Jaca un prplen st fu mar he singur 0 apriie) Domniseara Kinoran ma invata sa son cuvimele ina bine Zicy uila-te ta un Cuvint $1 inchide ooh st gt de multe on pina itn minte_ Am o multime de necazun cu DE- PRINDERE care poate fi si-DE PHINDERE 51 cu ODATA 51 cu NUMA} care n-us toluna cu © DATA si NU MAI Inseamna attceva Eu le seriam gresit pe vremea cind nu eram destept Ma-simt zapacit dar domnisoara Kinnian zce a cu ey ch cuvintele sin de vina (04 apritieyAm terminat ROBINSON CU- SOE. AS vrea sa $tiu ce | se intimpla mar de- parte dar dommsoara Kinman nce 2 asta Jo} DECE, E 213(15 aprilie) Domnigeara Kinnian zice ca in- val repede A citit citeva din Obsorvatiile mele si s-a vitat la mine amuzaté. Zice ca sint o persoana de isprava 9i cd am sa le arat eu lor. Am intrebat dece A zis ca na-re importanta dar nu trebuie sé md intristez daca 0 sd des- ‘copar ¢& qu toti sint aga buni.cum fi credeam gu A zis ca pentru cineva caruia dumnezeu |-a at atit de putin tu ai facut mai mult decit multi care au creier si nu I-au folosit iniciodata ‘Am zis c€ toti prietenii mei sint oameni des- tepti si buni Le place de mine si nu mi-au f ut niviodaté nimic urit Apoi i-a intrat ceva Ochi si a trecut in alté camer {16 apritie) Astézi, am invajat, VIRGULA, aceasta este 0 virguld (,), un punct, cu coada, domnisgara Kinnian, zice cd e importanta, fi- inded, face scrisul, mai bun, a zis, Ca cineva, ar putea pierde, 0 goaza de bani, daca o vir guli, nu este, 1d, locul potrivit, eu nu am, nici un ban, gi nu vad, cum, o virgula, m-ar putea face, si-i pierd. (17 aprilie) N-am folosit bine virgula. Face parte din punctuatie. Domnigoara Kinnian mia spus s4 caut cuvinte lungi in dictionar ca sa-nvat S8 le scriu. Am zis care-i diferenta daca oricum poti sa le citestl. A spus ca face parte din educatie, aga ca deacum incolo 0 s& caut toate cuvintele de care nu sint sigur cum, se scfiu. la mult timp ca sa scrii in felul asta dar trebuie s4 caut numai odatd si dupa aceea stiu cuvintul bine. Trebuie sa le amesteci pe toate, mi-a aratat ea cum sa le amestec! (gi ot! 84 amestec .tot felul” de semne de Punctuatie, in! scrisul meu? Sint, 0 groazal de Teguli? de’ invatat; dar mi le bag pe toate in cap). j Un tucru de care-mi_ place la Stimata Dom- nigoara Kinnian: (aga se scrie intr-o scrisoare oficiala de afaceri, daca o sa fac vreodata afa- ceri) este ca, ea imi da totdeauna o explicatie cid — o intreb. E un geniu! Tare ag wea $8 fiu atit de destept’ ca, ea: (Punctuatia, ¢; distractival) (18 aprilie) Ge prost sint! Nu intelesesem ni- mic din ce-mi expiicase ea. Am citit aseara cartea de gramatica si acoio explica toata treaba. Apoi am vazut ca era la fel cum incer- case domnigoara Kinnian sa~mi spuna, iar eu nu_pricepeam_nimic. Domnigoara Kinnian a spus 04 televizorul care mergea in timp ce eu dormeam, m-a aju- tat. Am facut un salt calitativ. Acum acumulez din, nou, Dupa ce am inteles cum e cu punctuatia am recitit jurnalul meu de observatii de la Inceput. Doamne, ce scris, 8 punctuatie timpita! spus domnnigoarei’ Kinnian ca ar trebui sa trec peste toate paginile si sa-mi corectez grese- lile, dar ea a spus: Nu, Charlie, doctorul Ne~ mur le vrea aga cum sint. De aceea te-a lasat 8A scrii aga, ca si-ti poti vedea mai tirziu pro- priv-ti progres. Avansezi grozav de repede, Charlie" Asia mi-a tacut placere. Dupa lectie m-am dus gi m-am jucat cu Algernon. Acum nu ne mai intrecem. _(20 aprilie) Ma simt rau_pe dinduntru. Nu sint bolnav, dar am_un gol in piept, ca de la 214 me EGERNON ‘DANEL KEYES lovitura gi inima ma-nteapa si ea. Nu doream 84 scriu despre asta, dar cred cd trebuie, mi se pare important. Pentru prima oara astazi am ramas acasé, nu m-am dus ta lucru. Asearé Joe Crapu si Frank Reilly m-au invi- tat la 0 petrecere. Erau acolo multe fete si citiva baieti de la fabric, Mi-am amintit cit de rau mi-a fost data trecuti cind am baut prea mult, aga c i-am spus Ivi Joe c& nu vreau sa beau nimic. lar el mi-a dat 0 Coca-Cola. Ne-am distrat bine un timp. Joe a zis sa dansez cu Ellen si ea 0 sé-ma invete pasii. Am cazut de citeva ‘ori si nu puteam sa inteleg dece findcd nu mai dansa nimeni inatara de- mine si Elen. Si tot timpul greseam pentru ca mereu ora piciorul cuiva intins in calea mea. Sculindu-ma ins am vazut privirea lui Joe si asta mi-a adus senzatie ciudaté in stomac. E tare nostim”, a zis una din fete. Toti rideau w— Ja Uité-té la ell Rogeste. Charlie ro- septe! s~ Hel, Ellen, ce jai facut (am mai’ vazut’ asa niciodata Nu stiam ce s@ fac nici unde sa ma duc Toi ma priveau si rideau si eu ma simjeam de parca ag fi fost gol. Voiam sa mai ascund. Am fugit_afaré si am vomitat. Apob m-am dus acasa. Cit e de ciudat ca niciodata n-am stiut ¢'lui Joe si lui Frank si celoriaiti te place sa fiu cu ei tot timpul numai ca sa-gi bata joc de mine. ‘Acum stiu ce inseamna ,s semeni leit cu Charlie Gordon” Mie rusine. lui Charlie? Nu Jurnal de observatie nr. 11. (21 apr.) Inc&_nu m-am dus fa fabrica. Iam spus doamnei Flynn, proprietareasa mea, 68-1 telefoneze domnului Donnegan si sa-1 spuna cA sint bolnav. Doamna Flynn s-a uitat la mine cam ciudat, speriata parca Cred cA € totusi bine cd am descoperit cum oli rideau de mine. M-a framintat mult asta. O faceau pentru ca sint atit de prost si nici ma- car nu Stiu cind fac vreo prostie. Oamenilor li se pare amuzant cind un prost nu poate sa facd ceva la fel ca ei Totusi acum stiu ca devin din zi in zi mai destept. Stiu semnele de punctuatie si scriu bine. Imi piace sa caut toate cuvintele grel dictionar i le tin minte. Cites mult acum si domnigoara Kinnian zice ca citesc foarte re- pede. Uneori chiar inteleg cea ce citesc si imi ramine in minte. Se intimpla adesea sa in- hid ochii si sd ma gindesc la o pagind si re- vad totu! Ga intr-0 fotografie. 1 Pe linga istorie, geografie si aritmetica, domnigoara Kinnian zice ca ar trebui sA incep s& invat limbi straine. Doctorul Strauss miza mai dat citeva benzi sa le pun cind dorm. Tot nu-nteleg cum lucreaza constientul i subcon- gtientul ala, dar doctorul Strauss zice s8 nu-mi ALMANAH anmiciratia & Q| ‘Devon do Lucian BOP Tac griji ino. M-a facut sa-i promit c& pe tim~ ul studierii materiilor de iloeu, pe cate le voi ingepe saptamina viitoare, n-o sa citesc nici o carte de psinologie pind’ ce nu-mi va da el voie. Ma simt mult mai bine astazi, dar incd ma su- para cind imi amintesc ca tot timpul camer au ris gi sivau batut joc de mine pentru ca nu eram destul de destept. Cind 0 58 devin inte gent,asa Cum ma asigura doctorul Strauss, cu de trei ori actualul meu 1.1. de 68, atunci poate 2 58 fia ca oricare altcineva gi 0 s& plac celor in jur. Nu sint sigur ce inseamna II, Doctorul Ne mur spune c@ Asta-i un indice, ceva care. m: soara cit de inteligent esti, asa cum un cintar de farmacie masoara greutalile, Dar doctorul Strauss |-a contrazis si a spus ca I.1.-ul nu mi soaré deloc inteligenta; el arata doar cit de in- teligent pot fi, ceva in’ genul numerelor de pe ‘9 menguré. Numai ci mensura mai trebuie $i umpiuta, Apoi cind |-am intrebat pe Burt, cel care se ‘ocupd de testele mele de inteligenta si lu- oreaza si cu Algerton, mi-a zis c amindoi au gresit (numai ca a trebuit 84 promit ca nu le Spun). Burt zice cA |.l-ul masoara o multime de lucruri, intre care’ sint si cele de care am vorbit deja si cA de fapt indicele asta nu prea © grozav deloc. Rea'ca tot nu stiu ce-nseamna lu, dar stiu ca al meu o sa treac& in curind de 200. Nam spus nimic, dar nu vad. cum pot ei sd stie cit ai de mult din ceva care nu tii nici CE este, nici UNDE se gaseste. Loctorul Nemur vrea ca miine s& trec testul Rorshach. Ma intreb ce-o mai fi si asta. (22 aprilie) Am aflat ce este un test Ror- shach, Este ceea ce mi s-a dat inainte de ope ratie — proba cu petele de cemnealé de pe bu- catile de carton. Eram_speriat de moarte de petele alea de cerneala. Stiam ca tipul o 84 ma pun’ sa ga- sesc desenele gi stiam ca n-o s& pot. In sinea mea ma intrebam daca nu cumwva pot afla di- hainte ce fel de desene sint ascunse acolo. Poate ci fu exist nici un fel_de desene. Poate cde numai un truc, ca s4 vadé daca eram atit de prost incit sa caut ceva ce nici nu exista. Gindul asta mit facea pe examinator antipatic. ni bine, Charlie, zise el, ai mai vazut carto- nagele astea, iti amintesti?* igur ca imi amintesc” in felul-cum © spusesem sia dat seama c& sint suparat gi a parut surprins. »Natural. Acum vreau sa te uiti la asta. Ce crezi cd ar putea fi? Ce vezi pe cartonasul sta? Oamenii vad tot feful de lucruri in petele astea de cernealé. Spune-mi, ce ar reprezenta ele pentru tine, la ce te fac s& te gindesti*. Eram surprins. Nu asta ma asteptam $8 puna. ,.Vreti s& spuneti cd nuvi nici un desen ascuns in petele alea de cerneala?* El incrunté din sprincene $i-$i scoase oche- larii: Ce?" »Desene. In petele de cerneala, Ascunse. Data trecuté mi-ati spus od oricine poate sa le vada si ali vrut s@ le gasesc si eu" Mia explicat ca data trecuta folosise aproape aceleasi cuvinte ca si acum. N-am crezut, si Inca mai am b8nulala cd ma paca- leste atunci numai.ca sa se distreze. Ori poate cumva — acum nu imi dau seama — eram chiar atit de redus_mintal? ‘Am rasfoit incet cartonasele. Un desen se~ mana cu 0 pereche de fifieci tragind de ceva, Altul ardta ca doi barbaji batindu-se cu sabi- ile. Mi-am imaginat tot felul de lucruri. Cred 4 m-am emationat. Dar nu mai aveam incre- dere in el si le tot intorceam $i pe fata si pe dos de teaa sd nu-mi scape ceva. In timp ce el igi nota incercam cu coada ochiului s4 tesc. Dar era totul cifrat si arta cam aga: WF+ A Ddt-Ad orig. WE - A ‘SF + sub Inca nu inteleg ce-1 cu examenul asta. Mi se pare ca oricine putea sa minta despre lucruri pe care nu si le imagina cu adevarat. Poate ca © 84 inteleg cind doctorul Strauss ma va lésa 84 citesc ceva psihologie. (25 aprilie.) Am imaginat-un nov mod de dis punere a maginilor din fabric si domnul Don- negan zice ca asta-i va aduce 0 economie de 40 mii de dolari pe an si va mari si productia Mia dat un cec de 25 de dolari. Am vrut sa-i lau pe Joe Crapu si Frank Reilly la prinz sa le fac cinste, dar Joe a zis c& trebuie si cumpere ceva nevesti-si, iar Frank cA se duce si ia masa cu vard-sa, Cred ca o s& cam dureze citva timp pina Cind or s4 se obignuiasca cu schimbarea mea. Tuturor le e fricd acum de mine. Cind [am intiinit pe ‘Amos Borg $i |-am batut pe umar aproape ca a sarit in sus. Oareniinu-mi mai vorbesc $i nici nu prea mai stau im jurul meu ca altédata. incep sa ma simt singur 215 Cah AtMANH yy F paut f (27 aprilie.) Astazi mi-am tua inima-n dint? 31am invitat-o pe domnisoara Kinnian sa ia masa Cu mine miine seara, vo1am sa sarbato fim prima -mea la inceput nu era sigura daca se cade, dar lam intrebat pe doctorul Strauss s1 el a fost de acord. Dr. Stauss $1 dr. Nemur par sa nu se impace prea bine. Se cearta tot timpul, 10 seara asta i-am auzit vociterind. Dr. Nemur zi- cea ca experienta 31 cercetanie sint ale lui, iar dr, Strauss ti niposta ca si el a contributt la fel de mult, pentru ca el m-a gasit pnn domni soara_Kinnian si tot el mia facut operatia Doctorul Strauss a spus ca inte-o zi mu de ne- urochirurgi ar putea folosi tehnica asta in lu mea intreaga Doctorul Nemur voia sa-si publice rezulta- tele experientei la sfirgitul funii. Doctorul Strauss voia sa mai astepte un timp, ca sa fie sigur. & zicea ca pe doctorul Nemur it inte- fesa_mai mult catedra de .psihotagie de la Princeton decit experienta in sine. Celalalt z1- cea ca doctorul Strauss nu e altceva decit un oportunist care voia sa ajunga la glone pe umenii tut Cind, dupa aceea, am iesit, mi-am dat seama ‘ca tremuram. Nu stu exact de ce, dar er ca si cum atunci Ti vazusem pe amindai pentru prima oara. imi amintesc ca-4 auzisem be Burt zicind ca doctorul Nemur avea o ne- vasta cicalitoare care-I indemna tot timpul sa oublice Iucrari pentru ca sa devina celebru Burt zicea ca visul vietii ei era sa alba un sot faimos. (28 aprilie.) Nu stiu de ce n-am obser pina acum cit e de trumoasa domnisoara Kin- nian. Are ochil caprur si parul castaniu i: ajunge ‘pina pe umeri. Are numai 34 de ani! Cred ca de la inceput am avat sentimentul ca este un geniu intangibil $i de asta-mi parca foarte, foarte batrina. Acum, de fiecare data cind 6 vad, imi pare tot mai nara gi mai dra- guia ‘Am cinat impreuna si am discutat indelung. Gind mia zis ca progresez asa de repede incit am 5-0 depayess¢_in curind, am is. — E adevarat, Charlie, ¢ adevarat. Dela ¢1- testi mar repede ca mine. Tu poli citi o pagina intreaga dintr-o. privire, ar eu in timpol asta Abia pot trece peste citeva finduri. Si ti-amin- testi absolut tot ce citestt, Eu sint mullumita sa-mi pot aminti ideea pnncipala si infelesul general — Dar nu ma simt inteligent. Sint atitea tu- cruri_pe_care nu le-nteleg”. Si-a_scos @ tigara, iar eu i-am aprins-o. Trebyie saat putintica rabdare. Acumu- lezi in zile $1 saptamini ceea ce oameni nor- malt invata inte-o viata intreaga. Tocmai asta-1 uimitor. Semeni cu un burete unas care ab- soarbe tolul, Fapte, cilre, stiinta in general. Si in curind at sa incepi sa le corelezi. Ai sa_vezi cum ramuri difenite ale stiintel sint legate intre ele. Sim dilerte stadii, Charlie, ca treptele nei scan gigantice pe care urci. din ce in ce mai sus, pentru a vedea mai mutt din lumea ce te inconjoara Vezi. eu nu pot cuprinde decit un pic din ea Charlie, $i nu voi urca mai sus decit acum. Tu insa vei continua s4 mergi mereu mai departe $i $4 vezi mereu mai mult, si fiecare treapta itt va deschide noi lumi despre care nict vai 216 PHO PART BS NGARITONS DANE. KEVES ~ Nimic, Charles, sper doar ca n-am gregit cind team slatuit sa faci asta’ Am sis, «-— Cum asta’? A mers, nu-i asa? Chiar i Algernon ‘se mentine, e inca destept ‘Am stat un timp in tacere, stam la ce se gindea in timp ce ma privea jucindu-ma cu lantigorul de chei ta care ‘mai aveam legata jinca’labuta de iepure. La asa ceva nu voiam sa ma gindesc, asa cum batrinit nu vor sa se Gindessca la nioarte. De fapt stiam ca acesta © numai inceputul, Wetelesesem ce voia ea sa zicd cu treplele acelea. Urcasem deja citeva din ele. “Gindul de a o depasi ma intrsta Mam indragostit de domnisoara Kinnian Jurnal de observatie ar 12. (80 apritie.) Nu mal am slujba mea de ta Donnegan’s Plastic Box Company. Domnut Donnegan a fost de parere ca ¢ mai bine pen- plec. Ce le-am facut de ma urase Prima dala am aflat despre asta cind dom- ALMANAH , ANTICIPATIA ka de Liciaviaor{ nul Donnegan mi-a ardatat reclamatia Avea pe ea 800 de semnaturi, toat lumea din fabricé, cu exceptia Fanny-¢i Girden. Aruncind 0 pr wre rapida asupra liste! am vazut imediiat ca numele ei era singurut care lipsea. Toti cellalts cereau sa fiy dal atara. Joe Crapu si Frank Reilly au-m spusesera nimic despre asta. $i nicl Aimeni altcineva, inatara de ‘Fanny. Ea era unul dintre putin’ Gameni pe care-1 cunos- team, care atune) cind isi formay o parere. si-0 Mentineau, inditerent de ceea ce spuneau gi faceau ceilalli. St Fanny nu era de parere ca trebuie sama dea alara. A fost impotriva re= amahies jn principl: si, in clude presiunt st amenintarilor. s-a inut tere _— Asta nu Inseamna. a remarcat ea. ca nu (ged ca _s-a-ntimplat ceva _neourat cli tine Charlie. Ei Si-au scnimbat parerea. Da’ eu nu stiu. Tu erai inainte un om bun, de treaba, poate nu prea destept, da’ cinstit. Cine stie ce Wau facut de-ai devenit aga de destept dintr-o data? Aga cum toti zice pe-aici, Charlie, Bee (ese de LUCIAN POP asta nud lucru curat = Dar cum poli spune asia, Fanny? Gee ‘au in faptul ca un om devine uiteligent si vrea sa dobindeasca cit ma) multa invatatura $1 In- felegere asupra lumii tnconjuratoare? Avprivt ka ceea ce tucra ea $1 eu m-am in tors $a plec. Fara sa se uite ta mine, mia zis) .— Eva a pacatuit cind a ascultat de sarpe $i/a gustat din marul cunoasterii, Tot pacat a fost $i cind s-a vazut goata, Daca niciina din astea nu s-at fi-ntimplat, oamenii nar fi imba- tinit, nu s-ar fi imbolnavit si n-ar fi murit ni- ciodata’” ‘Am iarasi sentimental argind at rusini. Inte- ligenta asta a ridicat un zid intre mine §1 tot cei_pe care fi cunosteam si-} iubearn. Mal inainte ei rideau si ma dispretuiay pentru ig- noranta si prostia mea; acum ma urasc pentru cunogtiniele si priceperea mea. Ce vor de la mine? M-au scos din fabrica. Sint acum mai singur ca -niciodata (15 mai.) Doctorul Strauss € foarte suparat pe mine pentru ca nu mi-am mai notat obser- vatiile dé doua saptamini, Are dreptate, pentru ca acum laboralorul imi plateste un salariu re- gulat. am spus ca am fost prea ocupat cu Studiul, Cind i-am aratat ¢a scrisul este un proces prea lent pentru mine, mi-a sugerat sa javal sa bat la masina Acuny imi este intr-ade- var mult mai ugor, fiindca pot bate 75 de cu- vinte pe minut. Doctorut Strauss imi aminteste continuu de necesitatea de a vorbi 5) scre simplu, in aga fel ca toala lumea sa ma poata intelege, ‘Am sa-neerc sa revad tot ce mi s-a intimplat in ultimele doue saptamini. Aigernon si cu mine am fost prezentati la Asociatia ameri- cand de psihologie, cu acordul Asociatiel mondiale de psinologie. Am facut senzalie. Doctor Nemur $1 Strauss au tost foarte mindri de noi ‘Am impresia ca doctorul Nemur. care are 60 de ani — cu 10 ani mai putin decit doctorut Strauss —,viea sa-3i vada rezultatele muncii valorificate. Fara indoiala, consecintele presiu- hii exercitate de doamna Nemur Contrar impresie! initiaie, imi dau seama ca doctorul Nemur nu e deloc un geniu. Are un creier bun, dar lupta mereu cu spectrul in- doielii de sine. Vrea ca lumea sa vaca in el un goniu. De acesa, {ine si-si vada lucramle cunos- Cute $1 acceptate de lumea stitifica, Cred ca doctorului Nemur fie teama de aminari ca nu cumva aitoineva sa faca o descoperice asema- natoare si sa 1-0 ia inainte In schimb, doctoru! Strauss poate fh socotit un geniu, desi cred ca domeniul sau de cu- nostinte é cam fagust. A fost educat in traditia strictei_specializari: unele aspecte exterioare importante te neglijeaza prea mult, chiar pen- tu un neurochirurg ‘Ami fost surprins sa aflu ca singurele fimbi vechi pe care le stia erau latina, greaca si ebraica si ca nu intelege nimic din’ matematics peste nivelul elementar a} calcululul variatilar. Cind mi-a marturisit aceasta, am avut un sen- timent de jena Era ca si cum si-ar fi ascuns 0 parte @ sa. pretinzind — asa cum multi tac = 52 fie ceea ce de fapt nu este. Dealtfel, am ajuns la concluzia ca nimeni din cei cunoscuti de_mine nu era ceea ce parea 5a he Cred ca doctorul Nemur nu prea se simte bine firiga mine. Citeodata, cind incerc sa. vorbesc, se uta straniu la mine si-mi intoarce spatele. M-asuparat la inceput cind doctorul Strauss mi-a spus ca i: cream doctorutui Ne- Tur un complex de inferioritate, Credeam ca isi bate joc de mine $i ca sint cu prea sensibil la_glumele care se fac pe socoteala mea: Cum era sa stiu ca un foarte apreciat psiho- log ca Nemur nu stia indiana si chineza? E absurd, cind te gindesti la ceea ce se face as- taai in India gi China, chiar in domeniv) sau de activitate Lam intrebat Strauss cum 217 pe doctorut ALMANAH ANTICIPATIApoate Nemur s& respinga atacul iui Rahaja~ mati relativ la metoda sa, din moment ce el nici nu+} poate citi in original. Privirea ciudata de pe fata lui Strauss nu poate s4 insemne de- cit una din doua: ori nu vrea s&-i spuna lui Nemur nimic despre cercetacile din India, ori — si asta ma sperie — doctoril Strauss nu $stie nici el Trebuie sa vorbesc si sa scriu corect gi sim- piu pentru ca scrisul meu sé nu para nimanui ciudat si caraghios. (18 mai.) Sint foarte tulburat. Am vazut-o pe domnisoara Kinnian aseara, dupa o absenta de 0 saptamina. Am incercat sa evit orice dis- cutie la un nivel prea intelectual si sa mentin Sonversatia cit mai simpla, dar ea s-a uitat la mine cu gura cascata $i m-a intrebat ce vreau 84 spun Gu echivalentul matematic al variantei din_concertul nr. 5 al lui Dobermann, ind am incercat sd-i explic, m-a oprit si a fis. Cred c& m-am suparat, am impresia cd ma apropii de ea pe 0 cale gresita. Indiferent ce incerc 4 discut cu ea, sint incapabil sA comu- nic. Trebuie s4 revad ecuatiile lui Vrostadt din aNivelele progresiei semantice’. Vad cé nu Tai pot comunica cu oamenii. Multumesc lui Dumnezeu pentru carti si pentru muzica si pentru lucrurile pe care pot s4 le gindesc. Sint mai tot timpul singur in casa doamnei Flynn i foarte rar vorbesc cu cineva, (20 mai.) Nu bas fi, observat_pe noul ajutor e bucatar, un baiat de vreo 16 ani, de la bi tul din colt, unde-mi iau de obicei masa de seara, dacs n-ar fi fost incidentul cu farturiile sparté. P Acestea au cazut pe podea, iar bucatele de: portelan s-au imprastiat pe sub mese. Baiatul stétea acolo, inmarmurit $i intricosat, tinind in mind tava goala. Fluieraturile clientildr (strigé- tele de hei, unde se duc paralele" uneindeminatécul"... si ,8@ pare cd n-ai sa prea faci purici pe-aici", care par s& urmeze invariabil_spargerii_ de’ pahare_sau_tarfuril intr-un restaurant) parea sa-l z4paceasca si mai_ tare Cind a venit patronul s& vadi despre ce vorba, baiatul se ghemui asteptindu-se parca 88 fie Jovit »— Hai odata, timpitule! striga patronul, nu sta acolo! ia matura si sterge. Matura... m tura, idiotule! © in bucatarie” Baiatul vazu c& nu avea sé fie pedepsit. Ex- presia de infricosare ii disparu si zimbi cu toata fata cind se intoarse cu matura. Citiva dintre clientii mai galagiosi continuau cu ob- servatiile, amuzindu-se pe seama lui »— Aici, fiule, uite 0 bucatica buna in spa- tele tau... — Nui chiar aga de prost. E mai usor de spart decit de spalat!” Privirea sa goalé se plimba pe fetele lor, oglindindu-le zimbetele batjocoritoare si in cele din urma un rinjet i se intinse pe fata. ca un raspuns la gluma pe care cu siguranfa nu ‘9 infelesese. Mi s-a facut rau privindu zimbetul prostesc si ochii lara deschisi, stralucitori, de copil, ne~ siguri dar dornici sa’placa. $i ei rideau de in- firmitatea lui, de irapoierea Jui mintala. Ghiar si eu rideam. Brusc m-am infuriat pe mine gi pe toti cei 218 care finjeau acolo. Am sarit in picioare si am strigat: »— Taceti odata! Lasaji-t in pace! Nui vina lui ca nu poate injelege! Ce poate sa faca! & totusi fapturd umana! Tacerea se asternu tn ineépere. Ma _con- damnam ca-mi iesisem din fire. Am incercat sa nu-l privesc pe baiat, in timp ce ieseam afara, fard sé ma fi atins'de mincare. imi era rugine: pentru. amindoi. Co ciudat e ca nigte oameni cinstiti si sen: bili, care n-ar fi ris de un nou-nascut fara miini sau ochi, ce ciudat e cA isi pot bate joc de unul pe care natura nu I-a inzestrat cu in- teligentaé. M-am infuriat la gindul ca, nu cu mult timp in urma, $i eu fusesem bataia tor de jo. ‘Acum aproape_uitasem. Ascunsesem ‘in mine imaginea vechiului. Charlie Gordon pen- tru c& acum, ca fapturd inteligenta, trebuia sa dau totul uitérii. Dar astazi, privindu-t pe baiat, am vazut pentru prima oaté ce fusesem. Asta fusesem eu?! .Numai cu putin timp in urma am aflat o& lu- mea ridea de mine, Acum vad ca, fara s&-mi dau seama, m-am alaturat lor ca s& rid de mine insumi. Asta doare mai tare ca orice Uneori imi rasfoiesc jumalul: vad ignoranta, naivitatea copilareasca, o minte redusa privind dintr-un loc intunecos, prin gaura cheii, la 1u- mina ametitoare de-atara. Vad ca pina si in prostia mea imi dadeam seama ca sint inferior $i CA ceilalti aveau ceva ce mie-mi lipsea — Ceva interzis mie. In orbirea mea, credeam 08 era ceva legat de abilitatea de a citi sia scrie gieram sigur ca, daca voi capata aceste de- prinderi, inteligerta va veni de la sine Chiar'si_un inapoiat mintal vrea sA fie ca ceilalti oameni. Un copil poate sa nu stie cum sa se h neasca, sau ce sé manince, totusi stie ce foamea Cam aga fusesem eu. Si n-o stiusem. Chiar avind constiinta situatie: mele inapoiate, nu realizasem una ca asta cu adevarat. Ziua de astazi a fost folositoare pentru mine. Vazind trecutul mai clar, m-am hotarit sa-mi folosesc cungstintele si indeminarea pentru a_lucra la dezvoltarea__inteligentei umane. Cine poate fi mai competent decit mine pentru asemenea treba? Cine altcineva a trait in amindoua lumile? Acolo sint semenii mei. Sa-mi tolosesc pentru ei capacitatile. Miine voi discuta cu doctorul Strauss_posi- bilitatea de a lucra In acest domeniu. MA simt capabil s-1 ajut sé rezolve problema utilizarii mai largi a tehnicii aplicate in cazul meu. AM citeva idei_ noi S-ar putea face atit de mult cu aceast me- toda! Daca as ajunge un gentiu, nu s-ar putea face acelasi lucru si cu alte mii de oameni ca mine? Ce ‘nivel fantastic s-ar atinge prin folo- ws ae >sired acestei metode la oamenii normali! Dar la genio int atitea cdi de urmat, Sint neribdator s& incep. Jurnal_de abservatie nr. 13 (23 mai.) S-a intimpiat astazi. Algernon m-a mugcat. Am vizitat laboratorul ca sa-I vad, asa cum fac din cind in cind si, cind I-am scos din cused, Sa repezit ia mina’ mea. L-am pus la foc si'I-am urmarit un timp. Era neobisnuit de agitat si de nervos. (24 mai.) Burt, care rispunde de animalele de experienta, mi-a spus ca Algernon se schimba. E mai putin cooperativ. Refuza 84 mai alerge prin labirintul lui, iar starea gene- ala { s-8 Inrautajit. Si au maninca. Tot sint luiburati de cea ce ar putea sa insemne asta. {25 mai.) Algernon isi capata acum mincarea fara sa mai rezolve problemele cu incuietoa~ ea — pur si simplu refuza. Toli se gindesc acum la mine. Intr-un fel sintem amindoi des- chizdtori de drumuri. Pretind cu tojii cA, de fapt, purtarea 1ui Algernon n-are nici o lega— tura’ cv mine, Dare greu de ascuns faptul ca weo citeva din celelalte animale folosite in aceasté experienta au o purtare ciudaté Doctorul Strauss $1 doctorul Nemur mi-au cerut $4 nu mai vin la laborator. Stiu ce gin- desc, dar nu pot accepta asta, Imi mentin pla- nurile si le continui cercetarile. Cu tot respec- tul cuvenit acestor doi minunati oament de st: infa, sint congtient de limitele lor, Daca exista sreun raspuns, va trebul s4 mi gasesc singur. Timpul a devenit dintr-odata extrem de pretios pentru. mine (28 mai). Mi s-a dat un laborator $i am obti- nut permisiunea de a continua cercetarile: ‘Sint pe calea cea buna. Lucrez zi $i noapte, Mi-am adus 0 canapea in laborator. Ceea ce am de scris Imi notez de obicei in dosarul ou observatii stiintifice, dar din cind in cind simt nevoia sé-mi descriu gindurile si starile sufle~ testi, probabil din pura. obignuinta. Gisesc fascinant studiul gradului de inteli~ genta. Acesta poate fi domeniul de aplicatie al tuturor cunostintelor pe care le-am acumulat, (Bi mai.) Doctorut Strauss este de parere c& fucrez prea mult. Doctorul Nemur zice ca in- cere 8A concentrez cercetéri de o viaté in- treaga in citeva saptimini. Stiu c& ar trebul sd m& odihnesc, Dar ma simt indemnat de ceva interior, care nu ma va lasa s& mA opresc. Trebuie s4 afiu motivul regresiuni rapide a lui Algernon. Trebuie s@ aflu DACA si CIND mi se va Intimpla $) mie. (4 iunie) SCRISOARE CATRE DOCTORUL STRAUSS (copie). Stimate dr. Strauss, Va trimit aidturat 0 copie a raportului meu, intitulat Etectul Algernon — Gordon: studiu asupra structuni $i functionarii inteligentei ar- iificiale marite", pe care dorese sa-1 vad publi- cat. Dupa cum vedeti, mi-am incheiat experien- tele. Am inclus in raport toate formulele, iar in ( ALMANAH QAP anticieatia apendice partea de calcul matematic. Binein- teles, toate trebuie verificate. Datorité. importante: tucrarii, atit_ pentru dummeavoastra, cit $i pentru dr. Nemur, (mai e nevoie sa spun ca si pentru mine?), am veri- ficat i reverificat rezultatele de. zeci de ofi, in speranta de a gasi vreo eroare. imi pare rau © trebuie sA spun ca rezultatele mele sint perfect valabile. Totusi, pentru stiinta, sint muttumit ca pot s4 adaug ceva la cunoasterea inteligentei umane si a legilor ce guverneaza cresterea sa artificiala. imi amintesc ce mi-ati spus odata, c& 0 ex- perienta nereusita sau negarea unei teorli este tot atit de importanta pentru progresut stiintei ca si un succes. Stiu acum oa acesta este adevarul. Imi pare rau, totusi, c& propria mea contributie in acest domeniu se sprijina pe ce- usa muncii a doi cameni carora le port o de- osebita stimé. Al dys. Charles Gordon (6 iunie.) Nu trebuie s8 devin sentimental Faptele si rezultatele experientelor mele sint clare si Cele mai senzationale aspacte ale pro: gresulul meu rapid nu pot intuneca faptul cl riplarea inteligentei pe baza tehnicii chirurgi- cale elaborate dé doctorii Strauss si Nemur trebule privité ca neavind — sau avind prea putina — aplicabilitate (in momentul de fata) la marirea intefigentel_umane. Revazind insemarile si datele despre Alger- non, imi dau seama ca, desi el se afld inca in perioada copilériei, i-a'sc&zut capacitatea ce- rebrala. Activitatea ‘motorie este siabita, se ob- serva 0 educere generala a functionarii glan- delor, lar pierderea coordonarii se accele- reaza Apar de asemenea simptome sigure ale unei amnezii_ progresive. Oupa cum se poate vedea din raportul meu, aceste manifestari, ca si alte simptome de de- gradare fizica si mintala_pot fi prevazute des- tul de exact prin aplicarea formulelor stabilite de_mine. Stimulentul chirurgical la care am fost su- pusi amindoi a avut ca rezultat o intensificare $i accelerare a tuturor proceselor mintale. Dezvoltarea_neprevazuta — pe care mi-am luat libertatea de a o numi ,efectul Algernon- Gordon” — este confirmarea logica a intregu- lui proces firesc de dezvoltare a inteligentei. Dsson do LUCIAN POR 219basen de ORIG BEJENARU Ipoteza exprimata aici poate fi simplu descrist In_urmatori termeni inteligenta maritaartifi~ ciala se degradeaza dupa va anumit interval de timp direct proportional cu valoarea ratei de_marire Cred ca acest tapt in sine constituie 0 des- coperire importanta. Atit timp cit am Sa_mai fiu in stare, am sa continu sami inregistrez gindurile in acest jurnal de observatie. Este una din putinele mele placer. Oricum, dupa toate probabilita~ tile, propria mea degradare mintala va fi foarte rapide ‘Am ajuns deja sa observ semne de instabili- tate emotionala 51 de uitare, primele simptome ale decaderii {10 iumie.) Degradarea progreseaza. Am de- venit distrat. Algernon a murit acum doua ile, Disectia arata ca previziunite mele au tost co- recte. Creierul sau scazuse in greutate $1 cir- Cumwvolutiunile cerebrale se micsorasera Oar fisurile cerebrale se adincisera $1 se largisera Cred ca acelast lucru mi se intimpla sau mi ‘se va intimpla in curind $1 mie. Acum, ca lu- Crul a devenit sigur, dorese cu disperare sa Nu mise intimple asta Am pus corpul lui Algernon intr-o cutie de crema $s am ingropat in curtea din spate. AM plins, 115 wane) Or Stauss a venit din nou sa ma vada N-am vrul Sat deschid usa si i-am spus sa piece Dorese sa fu lasat singur. Sint sen- sibil 31 intabil. Simt cum intunericul ma cu- prinde Mi-e greu sa alung gindul sinuciderit Imi spun tol timpul cit de important va fh acest jurnal. & 0 senzatie ciudata sa iei o carte care ti-a placut doar cu citeva (uni in urma si sa descopen ca nui amintesti mimic din ea Micam amintit cit de valoros credeam ca este Joha Milton, dar cind am luat ,.Paradisul pier- Qut’ fam mai inteles imic’ din el. M-am enervat atit de tare, incit am aruncat cartea cit colo. Trebuie sa incerc sa pastrez cite ceva Ci- teva din lucrurile pe care fe-am invatat On Doamne, te implor. nu-mi lua totul! 119 iunie.) Uneon. noaptea, res sa ma plimb Seara trecuta nu-mi puteam aminti unde locu- jesc. Un politist m-a adus acasa. Am senti- mentul ciudat ca mi $4 mai intimplat asta cu mult timp inainte. Imi spun mereu ca sint sin gura persona in lume care poate descrie eeea ce mi se intimpla (21 jue.) De ce nu-mi pot aminti? Trebure s@ lupt. Stau in pat zile-ntregi si nu stu cine sint $1 unde ma aflu. Apor totul imi revine inte-o stratulgerare. Scurte momente. cind am- nezia dispare. Simptome de senilitate doua copilarie. Le simt venind. Totul este atit de crud si de logic Am invatat enorm de mult si de repede. Acum mintea mi se deterioreaza rapid. Nu voi lasa sa se intimpk: asta. Voi lupta. Nu ma pot opr sa nu ma gindese ta baiatul din restaurant, expresia vida, zimbetul prostesc. oamenit rizind de el Nu. va fog. nu mai vreau asta (22 june.) Uit lucrun invatate recent Totul se destasoara dupa modelul clasic — ultimele fucruni invatate sint primele care se uta. Oare asta este modelul? Am sa mal ventic o data ‘Am recitit lucrarea mea despre efectul , Al- gernon—Gordon” 1 am simtamintul straniu ca a fost scrisa de altcineva. Sint pari pe care nici macar nu te-njeleg ALMANAH annciratia S| Activitatea psihamotorie slabita. Gresesc | din ce in ce mai des si imi este tot mai grew st bat la masina (23 iunie.) Am renuntat sa mai seriu_ fa ma~ gina, Coordonarea mi s-4 inrautatit. Simt ca ma misc din ce in ce mai incet. Am avut asttzi on $0c teribil. Am tuat copia unui articol. pe care-| folosisem in cercstarile mele — Uber psyehische Ganzheit’ al tui Krueger — pentru a vedea daca ma ajuta sa inteleg ceva din I~ erarea mea. La inceput am crezut cd nu ve~ deam bing. Apoi mi-am dat seama ca nu mai pot citi in germana. Mi-am veriticat si celelalte cunostinte in limbi straine, S-au risipit toate. {30 Junie.) O saptamina de cind mam mai scris. imi fuge totul ca nisipul printre degete. Majoriiates Cartilor pe care le am sint prea grele pentru mine acum, Ma supar pe ele, stiv @ le-am citit si le-am inteles numai cu citeva SAptamini in urma Imi spun tot timpul ca trebuie s continui sctlerea acestui juirnal pentru oa sa se Stie Ce ‘mi se-ntimpia. dar imi este din ce in ce mai greu sa formiez cuvintele si_sa-mi amintesc Cum se scriu. Trebuie acum sa caut in dictio- far chiar $i Cuvintele simple $i asta ma scoate din, sarite: Doctoru! Strauss ma viziteaza aproape_ in fiecare zi, |-am si spus 6a nu vreau sa vad $i 38 vorbese cu nimeni. Se simte vinovat. Toti se simt vinovati.. Dar eu nu acuz pe nimeni Am stiut-ce mi se poate intimpla. Doare insa atit de tare! {7 julie.) Nu stig uncks s-7 dus saptamina, ‘Az e duminica. Cred ca am stat in pat toata saptamina, mi-o amintesc doar pe doamna Flynn aducindu-mi mesele de citeva ori. tei spun tol tpt ca trebute neaparat sa fac ceva, apoi uit sau poate ca e mai usor sd nu fac Geer ce zic ca voi face Mam gindit mult in aceste zite ja mama $i Ja tatal meu. Am gasit_o fotografie a lor cu mine, luata pe o plaja. Tata are o minge mare sub brat $i mama mia ine de mina, Ny mi-i amintesc asa Cum ii vad in fotografie, Tot ce {in minte este tata beat mai tot timpul si cer- findu-se cu mama pent bani Se barbierea sar si imi zgiria fata cind ma sinus. Mama mia spus ca a murit dar varu Miltie mi-a zis ca I-a auzit pe tatal sdu poves- {ind ¢@ taica-meu a fugit cu o alta temere Gind am intrebat-o pe mama ea m-a palmutt ‘mi-@ Spus ca tata @ Mort. Nu-mi amintese sa ii atlat vreodata adevarul, dar nici numa sin chisese prea mutt (El spunea ca o sa ma ia ‘data sd-mi arate vacile ta o ferma, dar nu m-a dus acolo niciodata. Nu-si tine promisiunite...) (10 julie.) Doamna Flynn, proprictareasa,este: lugsjorata de mine, Zice ca felul cum 7ac tot limpul $1 nu fac aimic ii aminteste de fil ef inainte ‘da a-! da afara din casa, A zis c& ni plac lenesii. Unai sa fii bolnay,dar alfai sa tu lenes $i ei nu-i place asa ceva. Lam spus ca cred ca sint bolnay. Incere sa cites cite putin in liecare 71, mar mult povesti dar citeadata frebuie sa. citesi aoeinsi lucru de mai multe ori pent ca nu mai stiu ce inseamna. $i mie greu si sori. Stiu ca ar Webut sa caut fiece cuvint in dmtionar dar iatit de greu $1 eu sint aga de obosit mai tot. timpul Atunci mia venit idea sa folosesc numa cu- vinte usoare in loc de lungi si grele. Cistig timp. Pun flori pe mormintu lui Algernon cam 0 data pe saptamina. Ooamna Flynn zice ca numai_un nebun pune flori pe mormintu unui Soarece, dar i-am spus ca Algernon era un Soarece’ special. {14 julie.) larasi duminica. N-am nicio ocu- patie acum findca mi sa stricat televizoru si nam bani sad reoas. {Cred cam pierdut cecu de fa laborator pe tuna asta. Nu mai tin minte), Ain dureri de cap ingrazitoare $i aspsine nu majuta prea mult. Ooamna Flynn stie ca-s intr-adevar bolnav sii pare rau de mine. Eai 0 temee minunata. oricind e cineva bolnay, (22 iglie) Ooamna Flynn a chemat pentru mine un doctor cam ciudat. Ti era teama sa nu mor. 1am spus doctorului ca nu-s chiar atit de bolnay si ca doar uit cite odata. El ma in- trebat ai_vreun prieten sau vreo ruda si eu am zis nu n-am. lam spus c& aveam odata un prieten numit Algernon da el era soarece si Obisnuiam sa ne itrecem impreuna. S-a uitat la mine cam speriat ca si cum sar fi gindit cas nebun. Am zimbit cind i-am spus ca eram odata geniu. Ma vorbit ca unui copitas $i ia facut ou ochiu doamnei Flynn. Ma inervat la culme si lam dat atara findca isi batea joc de mine aga cum tot obisnula cinva. £24 julie.) Nu mai_am bani si doamna Flynn zice ca trebuie sé ma duc si sa lucrez undeva $i sa platesc chiria flindca nam mai plalito de doua luni. Nu ste altceva decit munca pe care © faceam la Donnegans Box Company, Nu vreau sa ma intore acolo fiindca toli ala ma sti decind eram destept si poate or sa rida demine. Da nu stiu ce altceva sa fac ca sa cig tig: bani (25 iulie.) M-am witat Ia citeva din insemna- ite mai vechi din jurnal si € nostim da qu mai pot sa citesc ce am soris. Pot intelege unele cuvinte da nau nici un sens. Domnisoara Kirnian a venit pe la mine da iam spus pleaca nu vreau sa te vad. A piins $i am plins si eu da nam lasat-o fiindea nu voiam sa rida de mine. lam spus oa nu-mi mai place de ea. |-am spus ca nu mai vreau sa flu destept, Asta nui adevarat. © mai iubesc inca si inca vreau sa fiu destept da a trebuit sai zi sa plece. Ja dat doamnei Flynn bani pentru chirie, Nu vreau asta. Trebue sami caut © slujba Doamine... lasa-mi cel putin cititul si puterea dea serie, (27 julie.) Domnul Donnegan a fost foarte dragut cu mine cind m-am dus si j-am cerut vechiu! meu post de ingrijitor. Mai intii a fost neincrezator da iam povestit ce mi s-antim- plat si s-a intristat si sia pus mina pe umarul meu si a zis Charlie Gordon tu ai curaj Tofi s-au uitat la mine cind am coborit si am inceput s@ lucrez in toaleta maturind asa cum obisnuiam. Miami spus Charlie daca isi bat Joc de tine nu te intnsta findeat amintesti ca er hus atit de destept asa cum ii Crédeai tu cinva 221 ALMANAH, SOB anticieatia$i pe Tinga asta ei erau odata prietenii tai si dacd rideau de tine asta nunsemna nimic finca ei tinea la tine. Unul din camenii care a venit la lucru dupa ce plecasem eu a facut 0 gluma proasta a zis hei Charlie aud ca esti un tip inteligent o mi- une nu alta. la spune ceva inteligent. Mam simtit prost da a venit Joe Crapu si la loat de cdmasa si ia spus las8-I in pace nemernicule ori iti rup gitu. Nu mam asteptat la Joe sami tind parte asa c@ creca entradevar prietenu meu, Mai tirziu Frank Reilly a venit la mine si mia zis Charlie daca te mai supara careva or in- Ceara sisi bata joc chiamama pe mine sau pe Joe sil aranjam noi. Am spus multumesc Frank si am fost atit de miscat_ca trebuit s& ma intore si s8 ma duc in magazie casa nu ma vada el cum pling. & bine s& ai prieteni. (28 iulie.) Am facut o prostie azi am.uitat c& nu mai sint {1 clasa domnigoarei Kinnian la centru de adulti ca inainte. Am intrat $i mam asezat in vechiul meu loc din fundu camerei $i a sa uitat la mine ciudat $i a spus Charles. Nu m-iamintesc sami fi zis asa nainte numa Charlie aga cA iam zis buna seara domnisoara Kinnian ‘sin gata pentru lectie az numa cam perdut cartea de cetire deo aveam. Ea ance put 84 plinga si a iesit afard din clasa gi toti Sau uitat la mine gi am vazut ca astia nu era acelasi care erea in clasa mea. | ‘pol dentro daté miam amintit cite ceva de operatie si de mine cummam facut destept si am zis de asdata chiar cam fost leit timpitu de Charlie Gordon. Am fugit nainte s& vind ea Rapoi in camera. De aia plec din New York pentru todeauna. Nu vreau sé mi sentimple asta iards. Nu vreau si para rau dongoarei Kinnian de mine. La tof Je pare rau de mine fa fabrica $i nu vreau ni- clasta asacd ma duc undeva unde nimeni nu stie ¢& Charlie Gordon a fost odata geniu si acuma nomai poate nici sa ceteasca or sa srie ca lum ' . lau citeva c&rt cu mine si chear dacdnu posd le cetesc os egzersez si poate cA nosa Uit tot ceam nvatat. Daca ncerc den toate pu- terile poate cosa fiu unpic mai destep decit Naam fost viciodati_in Univers, ream Wicut niciodaté matarite. sniri nam fost niciodaté la pourta Ensen new ‘patruns niciodadl ‘tn tmpinifia crit dar sta cum © acolo, $tiu cum e pretutindeni, Ceva din mine se afld peste tor, dar ochii mei nu pot st cuprindd atta, nici picioaréle mele nu pos si ajungd acolo. Cova din mine se off peste 200 lar ex exist Chipul meu exisid doar atci SH citeodatd gindurile. Zina de iert mia spus of pleacd 222 oe yf EUR (PNTTRU % ATE STRTON DANEL KEYES am fos nainte de operate. Am toat Ybuta de epure si banuty meu norocos de 1 penny 3i poate cor s4 majute. : Daca citit vodaté asta donsoara Kinnian s& nu va para rau de mine fined eu sint fericit cam mai avut o sansa safiu destept finca am nvatat © mulfime de lucruri care nam stiut ma- car cA egzisté pe lume gi sin mul{umit cA leam vazt citeun pic din toate. Nustiu dece sint iard timpit orceam facut rau poate oa finca nam ncercat din toate puterile. Da daca ncerc $i egzersez mai mult poate cosd ma fac un pic mai destept sosa stiu ce sin toate cuvintele, Meamintesc putin cebine ma simteam cu car- tea albastré de avea coperta rupta cin o ce- team. Dala osi noerc mereu safiu destept ‘casa’ mai simt o data asta. Te simt bine cin sti lucruri si esdestept. As vrea so am chear acuma dacas aveao as sta jos sag citi totimpu. Orcum pariez cas primu timpit din lumea asta carea descoperit vodati ceva emportant pen- tru stinfé. Meaduc aminte cam facut ceva da nu Stiu ce. Creca era ceva pentru tot oameni timpit camine. Adio domnigoara Kinnian si doctor Strauss si toaté lumea. Si P.S. va rog spunet doctoru- iui Nemur sd nu se supere cin oamenil ride de el $0 88 aibe atunci mal multi preteni. E usor s&t faci preteni daca las oamenii sa rica ‘de tine. Eu s4 am o multime de preteni acolo unde ma duc. P.P.S. Va rog daca putet punet in curtea din spate 0 coronita de flori pe mormintul {ui Al gernon... fa roméneste de AL. MIRONOV si ADRIAN MORABU totdeauna, ‘hid de @zi mia spus 4 nut va mai vent nictodata, dar ziua de refine c3¢ va spune? as Mi mi inilnese cu copiliria mea Si vinereu ce vine cu pacea, Ce uel, ¢ bine? Timpul vespird din grou. ELCU LIDIA, 8 Vila, Ceneciot .Seisnari’, Gurande, jud. Botosani ALMANAH anricipatia