ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI

CATALOGUL
DOCUMENTELOR ŢĂRII ROMÂNEŞTI
DIN ARHIVELE NAŢIONALE
VOL. IX
1657 – 1659

Întocmit de:

MIRELA COMĂNESCU
LAURA NICULESCU
ILEANA DINCĂ

Bucureşti
2012
Coperta I:
1658 (7166), iulie 3. Hrisovul lui Mihail Radu Vv., prin care întăreşte
popii Gheorghe, clisiar de la Biserica domnească din Bucureşti, un loc de
veci din dealul Bucureştilor
Mitropolia Ţării Româneşti, CCLXV/3

REDACTOR: ELENA MUŞAT

CULEGERE TEXT: MARIANA NECIU

MONICA NEGRU
LAURA NICULESCU

TEHNOREDACTARE: FLORICA BUCUR

ISBN 978-973-8308-47-3
 CUVÂNT INTRODUCTIV

Volumul al IX-lea al Catalogului documentelor Ţării Româneşti

cuprinde regestele a 847 de documente din perioada 1657 – 1659, aflate în
depozitele Arhivelor Naţionale, rezultate în urma contopirii unui număr
mult mai mare de forme sub care acestea s-au păstrat: originale, copii,
traduceri, regeste, rezumate, menţiuni.
Din totalul documentelor, 583 sunt originale, 4 sunt microfilme
de pe originale, o fotografie de pe original, restul fiind copii, fotocopii şi
traduceri. Cât priveşte originalele, 560 sunt în limba română, 18 în
slavonă, 3 în maghiară, unul în latină şi unul în greacă. Volumul reuneşte
4 originale duble, un document fals, două îndoielnice şi o copie figurată.
După materialul pe care au fost scrise, din cele 583 documente
originale, 24 sunt scrise pe pergament, dintre care unul este un zapis din
25 f.l. 1657 (7165), celelalte fiind emise de cancelariile domnilor.
Semnalăm continuarea procesului de consolidare a scrisului
românesc şi răspândirea acestuia, fapt demonstrat de numărul mare de
documente interne scrise în limba română, redactate atât în cancelariile
domneşti, cât şi de către persoane particulare.
Documentul original scris în limba greacă, pe pergament, din
1657 ianuarie f.z., are ca emitent pe Macarie patriarhul Ierusalimului şi al
Antiohiei. Acesta aminteşte de grija pe care a avut-o Matei Basarab,
înainte de trecerea la „fericita odihnă”, de a înfrumuseţa şi împodobi
mănăstirea Câmpulung, dăruindu-i averi, ca „să nu treacă a doua în rândul
mănăstirilor faimoasei Valahii”.
Cele 18 documente în slavonă provin din cancelariile
domnitorilor Constantin Şerban şi Mihnea al III-lea, fiind acte originale
prin care se întăresc unor boieri sau unor mănăstiri (Căldăruşani, Cozia,
Câmpulung ş.a.) sate şi rumâni.
Documentele scrise în limba maghiară sunt două scrisori ale
domnului Constantin Şerban din 7 februarie 1657 şi din 29 mai 1657,
adresate judelui Braşovului în vederea procurării de medicamente şi
trăsuri, şi o scrisoare a lui Constantin logofăt din 18 august 1658, către
acelaşi destinatar, pentru a obţine sprijin în recuperarea unui supus ajuns
prizonier la hanul tătarilor. Toate trei sunt originale.
Actul în limba latină, o fotografie de pe un original emis la Târgu
Mureş, în 4 octombrie 1659, de mitropolitul Ţării Româneşti, Ignatie,
3
Radu mare logofăt şi Gabriel Tamaş, vicar apostolic al Moldovei şi Ţării
Româneşti, ne dă ştiri despre relaţiile Ţării Româneşti cu Transilvania.
Documentele cuprinse în volum au fost depistate în fondurile şi
colecţiile arhivistice ale Arhivelor Naţionale – Biroul Arhive Medievale,
Fonduri Personale şi Colecţii şi ale Serviciilor Judeţene din Bistriţa
Năsăud, Braşov, Dolj, Gorj, Prahova, Vâlcea. Metoda de lucru este aceeaşi
ca la volumele anterioare, atât în ceea ce priveşte redarea conţinutului
documentelor în fişe, cât şi în modul de întocmire a lucrării.
Anii 1657-1659 corespund sfârşitului de domnie a lui Constantin
Şerban, domniei lui Mihnea al III-lea Radu şi începutului de domnie a lui
Gheorghe Ghica.
În perioada în care Constantin Şerban, fiul domnitorului Radu
Şerban, a condus ţara, a avut loc răscoala oştenilor de profesie, dorobanţi
şi seimeni1, din 1655, mişcare ce a provocat ample frământări: jafuri,
omoruri, pribegia boierilor în ţările vecine, devastarea lăcaşurilor de cult.
Aceasta a reprezentat cel mai important eveniment intern din timpul
domniei amintitului voievod şi a avut ecou în epocă, fiind amintită şi în
documentul din 15 mai 1657, prin care Constantin Şerban îi întăreşte
Stanei, jupâneasa răposatului Dumitru clucer, satele Vlădiceni, Buneşti şi
Mălureni, ale căror cărţi şi zapise dispăruseră în timpul amintitei răscoale.
La venirea pe tron a lui Mihnea Radu, situaţia în ţară era încă sub
influenţa evenimentelor mai sus menţionate. A fost nevoie de multă
tenacitate şi abilitate din partea domnului pentru a-i stăpâni pe marii boieri
şi pentru a-i atrage pe dorobanţi şi seimeni de partea sa.
Mihnea al III-lea este primul domn care, după o jumătate de veac,
a redeşteptat amintirea tradiţiei împărăteşti bizantine prin introducerea
unor obiceiuri noi în desfăşurarea ceremoniilor religioase, adoptând tipicul
oficial bizantin2. Facem referire la încoronarea sa de către Patriarhul
Macarie al Antiohiei, cu fast bizantin, după toate formele împărăteşti, cu
ocazia târnosirii Bisericii Mitropolitane din București3, în ziua de Rusalii a
anului 1658 – „aceste ceremonii fiind fără precedent şi nimeni după el

1
Nicolae Stoicescu, Constantin Şerban, Editura Militară, Bucureşti, 1990, p. 36.
2
Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în ţările române, sec. XVI-XVIII, Editura
Academiei, Bucureşti, 1983, p. 59.
3
Emilia Cioran, Paul de Alep, Călătoriile patriarhului Macarie al Antiohiei în Ţările
Române 1653-1658 (în traducerea şi interpretarea Emilie Cioran), Bucureşti, 1900, p.
244: „prin cunoştinţele şi dibăcia sa părea că ar fi supravegheat târnosirea a o mie de
biserici”.
4
neîndrăznind să le repete”4. După mărturiile din epocă, a dovedit o
cunoaștere temeinică a canoanelor bisericii ortodoxe și a obiceiurilor țării,
stârnind multă surprindere participanţilor la eveniment. Cu această ocazie,
domnul muntean s-a rebotezat, luând numele de Mihail, după înaintaşul
său, Mihai Viteazul, dând un semnal de preluare a programului acestuia5.
Fluctuația titulaturii domnitorului avea să stârnească multe
discuţii în rândul istoricilor. Pe lângă faptul că domnitorul îşi schimbă
prenumele, din Mihnea în Mihail, atributele care îl însoţesc, din modeste
cum se prezintă în documentele de început, când se pretindea a fi un supus
docil al Porţii, devin ulterior din ce în ce mai dezvoltate, reflectând
planurile şi aspiraţiile acestuia. Forma cea mai amplă a titulaturii o
regăsim în documentul slavon din 3 iunie 1658, adresat Episcopiei
Râmnicului „Io Mihail Radu ighemon, conducător şi arhiduce al părţilor
transalpine”6. Odată prinzând contur planurile sale de mărire şi având
efemere promisiuni de susţinere din partea occidentală, îşi arată
adevăratele intenţii şi prin titulatură, pentru ca apoi, spre sfârşitul domniei,
când avea să conştientizeze fragilitatea poziţiilor sale, renunţă la titlurile
ce se refereau la stăpânirile ardelene, precum şi la bizantinul „ighemon”.
Pe plan diplomatic, prin titulatura sa, Mihnea va fi printre ultimii
domni care va folosi termeni ce aminteau de tradiţia stăpânirilor
munteneşti în Ardeal, din vremea lui Mircea cel Bătrân (Amlaşul şi
Făgăraşul): ”Io, Mihail Radu voievod și ighemon Țării Românești,
principe şi arhiduce al părţilor Valahiei Transalpine”, cum apare în
documentul emis la 5 iulie 1658, folosind și acvila bicefală pe care o va
introduce în armele sale, în sigilii și în steag7. Actele de cancelarie ale
acestui domnitor, chiar dacă nu sunt bogat ornamentate, sunt de o calitate
deosebită, aşa cum au remarcat Nicolae Iorga şi Alexandru Ciorănescu:
„scrisorile şi actele lui româneşti, slavoneşti sau latineşti sunt printre cele
mai frumoase ale acestui veac”8.

4
Nicolae Iorga, Două contribuţii la istoria bisericească a românilor, în „Analele
Academiei Române - memoriile secţiunii istorice”, seria II, tom XXXVIII, Bucureşti,
1916, p. 7.
5
Andrei Pippidi, op. cit., p. 211.
6
Arhivele Naţionale ale României, Biroul Arhive Medievale, Fonduri Personale şi
Colecţii, Ep. Râmnic, LXXXVII/4.
7
Alexandru Ciorănescu, Domnia lui Mihnea al III-lea Radu (Mihail Radu) 1658-1659, în
„Buletinul Comisiei Istorice a României”, XIV/1935, Bucureşti, 1936, p. 61.
8
Ibidem, p. 60.
5
 Un element distinctiv al documentelor lui Mihnea, observat de
cercetători încă de la finele secolului al XIX-lea, a fost cel al semnăturii
autografe, considerată printre cele mai reușite ale timpului său: ”iscălitura
prinţului nostru este în caractere foarte mari şi atât de frumoasă, încât a
atras particulara atenţie a domnului director al arhivelor veneţiene, care, în
urma cererii domnului Esarcu, a pus-o sub vitrină, lângă iscăliturile altor
suverani şi regi ai Europei”9. La rândul său, Alexandru Ciorănescu aprecia
că ”cine priveşte iscălitura sa superbă, împletită cu desăvârşit meşteşug,
recunoaşte cu uşurinţă într-însa mâna unui priceput caligraf”10.
Această semnătură, cu praf şi lichid de aur, apare frecvent în
cursul anului 1658, începând cu actul din 26 martie (primul act emis de
cancelaria domnitorului), documentele din lunile mai-iulie fiind aproape în
totalitate ornate cu ea, pentru ca în anul 1659 să se remarce o frecvenţă
mai redusă a prezenţei acesteia.
Volumul cuprinde şi documente din prima lună de domnie a lui
Gheorghe Ghica, care a ocupat tronul Ţării Româneşti la 20 noiembrie 1659.
Singurul act cuprins în lucrare de la acest domnitor, emis la 28 decembrie
1659, este o copie a unei cărţi domneşti de întărire a stăpânirii nepoţilor lui
Cernica vornic asupra satului Aluniş, din judeţul Sac, cu rumâni.
Documentele cuprinse în prezenta lucrare evidenţiază situaţia
internă a Ţării Româneşti la mijlocul secolului al XVII-lea, la câţiva ani după
încheierea lungii şi fructuoasei domnii a lui Matei Basarab. Ele reprezintă o
sursă pentru studierea istoriei social-economice, oglindind circulaţia
proprietăţii, preţul de cumpărare, procedura juridică şi relaţiile sociale.
Referitor la ultimul aspect, clasele sociale şi relaţiile dintre ele, abundă
informaţiile privind vânzările în rumânie, procesele lungi pentru răscumpărări
din rumânie, confiscarea averilor supuşilor răi şi vicleni şi acordarea averilor
către cei credincioşi, nou-ridicaţi în treptele boieriei. Astfel, documentul din
5 iulie 1658 ne înfăţişează o judecată între rumânii din satele Caraula,
Cucuiaţii şi Întorsura lui Baboi, din judeţul Mehedinţi, cu Hârsova spătăreasa,
soţia lui Mihai Coţofeanul spătar, şi cu ginerele acesteia, Udrişte al doilea
vistier, începută în timpul lui Alexandru voievod şi reluată în vremea
domnilor Matei Basarab, Constantin Şerban şi Mihnea al III-lea. Acesta din
urmă, împreună cu mitropolitul Ştefan şi cu toţi dregătorii, au hotărât că

9
Constantin Esarcu, Documente istorice descoperite în arhivele Italiei, în „Ateneul
Român”, Bucureşti, 1878, p. 23.
10
Alexandru Ciorănescu, op. cit., p. 43-44.
6
rumânii au venit cu minciună şi fără dreptate, mergând cu daruri şi cu mită la
turci şi la boieri, ca să-i scape din rumânie.
Nu puţine sunt şi ştirile privind fiscalitatea, organizarea juridică şi
cea militară. În ceea ce priveşte activitatea juridică, documentul amintit
mai sus, cel din 5 iulie 1658, ne arată pedepsele ce se aplicau: rumânii,
rămaşi de lege şi de judecată, au fost închişi în temniţă, domnul poruncind
să li se taie urechile şi să fie purtaţi prin târg. Boierii s-au rugat să fie
iertaţi rumânii de tăiatul urechilor, iar domnul le-a dat „zagârtan” la mâna
boierului său, Udrişte vistier.
Cât priveşte situaţia lăcaşurilor de cult, mănăstirile se bucură de
aceeaşi atenţie deosebită şi din partea domnilor care i-au urmat lui Matei
Basarab. Documentul din 11 decembrie 1657 atestă că domnitorul
Constantin Şerban întăreşte mănăstirii Căldăruşani mila dată acesteia de
Matei Basarab, anume 300 bucăţi de sare de la ocna Ghitioara, adăugând
de la el obroc anual pe aceste bucăţi de sare. De asemenea, Constantin
Şerban, la 21 iulie 1657, îl trimite pe Macarie, patriarhul de la Sfântul
Munte, aflat în Ţara Românească, să umble pe la mănăstiri, întărindu-le
daniile domnitorilor anteriori. La 28 mai 1658 şi 3 iunie 1658, acelaşi
patriarh dă carte de blestem boierilor şi megiaşilor adeveritori, luaţi pe
răvaşele domnului Mihail Radu, ca să cerceteze „pe drept, fără făţărie”, în
pricinile pe care le are mănăstirea Tismana pentru moşii şi ţigani.
Menţionăm că în aceste două documente patriarhul Macarie se semnează
în limba arabă.
Constantin Şerban emite un hrisov la 14 mai 1657, prin care
întăreşte actul de mare semnificaţie politică şi patriotică dat de Matei
Basarab, de scoatere a unora din mănăstirile ţării de sub închinarea la
Muntele Athos, dorindu-se înlăturarea amestecului străinilor în treburile
pământenilor şi închiderea unei căi de scurgere a bogăţiilor ţării în afară,
actul având astfel şi o semnificaţie economică. Totodată, se punea ordine
şi în relaţiile dintre mănăstirile din ţară şi cele de la Locurile Sfinte.
Această dorinţă s-a manifestat încă din vremea lui Leon Tomşa şi a avut
ca rezultat luarea domniei de aga Matei din Brâncoveni (Matei Basarab).
Acest din urmă fapt este amintit în document, relatându-se că domnul
Matei Basarab a fost adus din ţări străine, unde era gonit de străini,
pribeag, împreună cu alţi boieri ai ţării, şi a fost ales la domnia ţării, în
scaunul strămoşilor lui, „a fi biruitoru ţării şi ţiitoru de steagul
împărătescu”.

7
 Se regăsesc şi informaţii despre raporturile lui Mihail Radul cu
unii dintre dregători. În timpul scurtei sale domnii au avut loc şi episoade
sângeroase, ce au vizat chiar şi pe marii boieri de sfat, pedepsindu-i pe cei
potrivnici politicii sale. Astfel, documentul din 9 decembrie 1658
înfăţişează conflictul cu Preda vornic (Brâncoveanul), Pârvul vistier
(Vlădescu) şi Istrate postelnic (Leurdeanu). Aflându-se la Teleajen, în
slujba împăratului, în Ţara Ungurească, cu hanul şi cu toată ţărănimea, cu
cazacii, cu paşa de la Silistra, cu turcii, cu Ghica Vodă, cu moldovenii,
aceşti boieri s-au sculat asupra domnului şi a ţării, „cu rea ficlenie”. Pentru
aceasta, i-a ajuns legea şi judecata să piară, „după lucrurile şi vina lor”,
luându-şi plata ca nişte oameni răi şi călcători de jurământ, moşiile lor
rămânând pe seamă domnească. Actul din 11 august 1659 face şi el
referire la acest episod. Se relatează că, după luarea sceptrului ţării, cu
întărirea împăratului, boierii care i-au fost potrivnici şi-au pierdut viaţa şi
moşiile. Astfel, Preda Brâncoveanu vornic, unul dintre boierii potrivnici, a
pribegit în Ţara Ungurească. Apoi, s-a rugat de domn să-l ierte şi să-l lase
să se întoarcă în ţară. Domnul i-a iertat viaţa şi i-a înapoiat moşiile,
punându-l mare ban în divan şi dându-i şi o parte din armată. Primind
poruncă împărătescă să se ridice cu toate armatele şi să meargă în Ţara
Ungurească, împotriva duşmanilor împăratului, Preda mare ban a făcut
„mare înşelăciune Împărăţiei, domnului şi Ţării”, fugind cu armata şi
risipindu-se în toate părţile, fapt pentru care domnul l-a judecat, pe
dreptate şi pe pravilă, cu toţi arhiereii şi cu tot divanul, condamnându-l la
moarte şi luându-i satele pe seamă domnească. În schimb, boierii
credincioşi domnului sunt răsplătiţi: la 13 aprilie 1659, domnul dăruieşte
fiilor lui Oancea logofăt satul Epureşti din judeţul Râmnicu Sărat şi Brăila,
„pentru dreaptă şi credincioasă slujbă”.
În sistemul de relaţii ale lui Mihail Radu, ca şi în timpul
înaintaşilor săi, alianţa cu Transilvania a constituit unul dintre pilonii de
bază ai politicii sale externe. Este binecunoscută dorinţa domnitorului
român de a-şi elibera ţara de sub suzeranitatea otomană, iar în principele
ardelean Gheorghe Rákóczi vedea pe cel care avea forţa de a se opune
Porţii Otomane.
Astfel, la 4 octombrie 1659, la Târgu Mureş, Ignatie, mitropolitul
Ţării Româneşti, Radu mare logofăt şi Gabriel Tamaş, vicar apostolic al
Moldovei şi Ţării Româneşti, împuterniciţi de domnul Mihail Radu,
încheie un tratat de prietenie şi bună înţelegere cu principele Gheorghe
Rákóczi al Transilvaniei din regatul Ungariei şi comite al secuilor. În

8
document se face referire şi la tradiţia bunelor relaţii dintre cele două ţări,
precizând că înţelegerea s-a perfectat, dorind să se urmeze exemplele
demne de laudă ale înaintaşilor, amintindu-se şi actul din timpul lui
Constantin Şerban. De asemenea, se precizează şi condiţiile tratatului:
pace, alianţă şi prietenie veşnică, ajutor militar reciproc, domnul Ţării
Româneşti să nu încheie vreun pact, tratat sau convenţie fără ştirea şi
acordul principelui, să nu uneltească unul împotriva celuilalt. În final, se
precizează că fiecare articol al acestui tratat este cunoscut de domnitor, iar
mai sus numiţii, împuterniciţi ai acestuia, se obligă în numele domnului,
întărind actul cu sigiliul lor.
Documentele cuprinse în volum aduc noi informaţii despre
relaţiile Ţării Româneşti cu Transilvania, în special cu cetatea Braşovului.
Cu braşovenii, atât domnii, cât şi dregătorii ţării, au o amplă
corespondenţă, care demonstrează interese economice, schimb de
informaţii şi necesitatea rezolvării unor situaţii ce se iveau în mod curent.
Din documentele emise la 7 februarie 1657 şi 29 mai 1657,
deducem relaţiile lui Constantin Şerban cu amintita cetate. Sunt două
scrisori adresate judelui Braşovului, cu scopul de a aduce din Ardeal
trăsuri şi medicamente. Actele din 14 aprilie 1658 şi 1 octombrie 1658
reflectă relaţiile particularilor cu oficialităţi din Braşov. Primul este o
scrisoare a lui Vasilie căpitan din Rucăr adresată lui Mihail Goltşmit mare
judeţ al cetăţii, pe care-l numeşte „dulce priiaten” şi căruia îi urează pace
şi sănătate şi tot binele lui şi casei lui, în continuare intervenind în
favoarea unui negustor, venit cu marfă la Braşov şi închis la ocnă. Astfel,
îl roagă să dea carte la Bran, să-l slobozească ca să-şi poată căuta marfa,
aceasta fiind perisabilă. Al doilea document este o scrisoare a lui
Constantin Gălăţeanul şi al lui Statie mare cupar către acelaşi jude al
Braşovului, precum şi către întregul Sfat al cetăţii, amintind de scrisoarea
primită de la aceştia, „foarte cu dragoste”. În continuare îi înştiinţează că a
venit o solie de la han, în drum spre Crâm (Crimeea), care i-a anunţat că
hanul şi cazacii vor trece prin Ţara Românească şi nu mai este mult până
vor ajunge la hotare, iar în legătură cu marfa şi vitele luate de la oamenii
judelui, le aduce la cunoştinţă că au fost luate de „oameni nebuni şi fără dă
minte”. Ei le vor păzi până la sosirea domnului, care nu se va bucura de
paguba pricinuită oamenilor judelui Braşovului.
Demn de semnalat este şi conceptul din 13 iunie 1659, o poruncă
a domnitorului Mihail Radu către slujitori şi ţărani, pentru a-i lăsa pe
„turcu” Emerzea bei şi pe însoţitorii acestuia, Mustafa, cu doi robi, Husein

9
şi Arap, cu un cazac şi 5 cai, să treacă cu bună pace la Silistra. Emerzea
bei este solul domnului, trimis la paşa din Silistra, paşă cu care domnul a
mers, în 1658, în Ardeal, din porunca sultanului. Nu se ştie ce misiune
avea Emerzea, dar fiind cu puţin timp înainte de măcelul boierilor
potrivnici voievodului, se poate presupune că acesta pregătea terenul
pentru ceea ce urma să se întâmple. De asemenea, acest document poate fi
interpretat ca fiind primul paşaport de care avem cunoştinţă, emis pe
teritoriul Ţării Româneşti, întrucât în el erau trecute semnalmentele
persoanelor, cu scopul recunoaşterii lor când treceau dintr-o ţară în alta.
Astfel, despre Emerzea bei se precizează că este om oacheş, cu un zăbun
morojeţ, iar Mustafa este cu barbă neagră; robii nu aveau barbă, iar cazacii
aveau barbă roşie.
Istoria arhivelor beneficiază, la rândul ei, de informaţii privind
vitregiile prin care a trecut tezaurul arhivistic naţional: cărţi şi zapise
„pierite”, furate. Documentul din 30 mai 1657, o carte de judecată a şase
boieri, vorbeşte de furt de zapise şi cărţi de moşie, iar cel din 15 mai 1657,
de cărţi şi zapise pierite în timpul răscoalei seimenilor.
Memoria documentelor înregistrează şi evenimente anterioare sau
contemporane cu ele, care au provocat spaimă şi necazuri oamenilor: actul
din 8 februarie 1657 se referă la o vânzare de moşie la „vreme de
foamete”, iar cel din 27 septembrie 1657 aminteşte de o epidemie de
ciumă din timpul lui Mihai Viteazul.
Numeroase sunt şi ştirile despre diverşi copişti şi traducători de
documente, între care se remarcă, prin numărul mare documente pe care
le-a tradus, din limba slavonă, Dionisie Eclesiarhul, cronicarul care a trăit
la cumpăna secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea.
Activitatea cancelariei domneşti a lui Mihnea al III-lea nu a avut
de suferit în scurta, dar plina de evenimente domnie (acţiuni militare de
amploare, deplasări prin ţară şi în afara ei, în campaniile din Transilvania),
continuând elaborarea a numeroase tipuri de acte. Este adevărat că
persoanele care redactau, verificau şi autentificau documentele se
schimbau foarte des, situaţie posibil datorată unui număr mare de
cunoscători ai artei scrisului la curtea eruditului domnitor. În acest sens,
evidenţiem activitatea celor doi mari logofeţi ai cancelariei domneşti
(Constantin Cantacuzino, Radu Popescu Stăicuţ), a logofeţilor al doilea
(Udrişte Năsturel, Mareş Băjescu) şi al treilea (Preda, Goran).
Rudă cu Matei Basarab, cumnat doamnei Elina, Radu Popescu va
fi sub protecţia domnilor Țării Românești, printre care și Mihnea, reuşind

10
să ocupe dregătorii aproape patru decenii, din 1632 până în 167111,
acumulând o bogată experienţă de cancelarie, fiind logofăt între 1632-
1644 şi 1657-1658. Tot unul dintre apropiaţii lui Matei Basarab a fost și
cel de-al doilea mare logofăt, Constantin Cantacuzino; în timpul domniei
acestuia, a fost mare postelnic în perioada 1632-1654, fiind singurul care a
ocupat aceeaşi dregătorie o vreme atât de îndelungată12.
În cazul celui de-al doilea logofăt, regăsim două nume, dintre
care unul foarte cunoscut, cel al lui Udrişte Năsturel, aflat la apusul
carierei sale, ce apare în 22 de documente. S-a vehiculat ideea că, odată cu
dispariţia lui, au dispărut şi documentele slavoneşti din cancelaria
muntenească; acestea au continuat să fie emise, însă într-un număr mai
mic, cauza fiind consolidarea scrisului în limba română. Cel de-al doilea
logofăt prezent în documentele din al doilea an de domnie al lui Mihnea al
III-lea este Mareş Băjescu, aflat la începutul activităţii, care apare în 9
documente,
Semnalăm că cei care corectau (procitenno, uci) documentele de
cancelarie puteau fi deopotrivă cel de-al doilea şi al treilea logofăt, cât şi
alţi dregători din sfatul domnesc (postelnicul, clucerul, marele ban),
practică folosită din cauza deselor schimbări din cadrul personalului
cancelariei. Informaţii despre aceştia găsim pe verso-ul primei pagini a
documentului (în cazul celor difolio), mai rar în josul paginii
documentului sau pe verso-ul paginii folio (în general sunt însemnări mai
târzii, referitoare la transcrierea în condici). Această practică avea să
stârnească interesul lui Emil Vârtosu, contrariat de prezenţa lui
„proctennomnoiu vtoroe logothetom, manu propria… pe dosul textului
însuşi”13.
Subliniem că în perioada de dinaintea domniei lui Mihnea această
practică nu era întâlnită în Ţara Românească, nefiind semnalată nici la
documentele cancelariei lui Matei Basarab, apărând însă constant în
Moldova. Această influenţă moldovenească, corelată cu cea a prezenţei
celor doi vornici, cel al Ţării de Sus şi cel al Ţării de Jos, şi cu cea a lui
„gospodin” în locul muntenescului „gospodar”, par să confirme teoria

11
Nicolae Stoicescu, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova,
sec. XIV-XVII, Bucureşti, 1971, p. 229-230.
12
Ibidem, p. 135-136.
13
Emil Vârtosu, Sigilii domneşti rare din veacul al XVII-lea, în „Analele Academiei
Române-memoriile secţiunii istorice”, seria III, tom XXV, 1942, p. 6.
11
unor cercetători, care considerau că Mihnea a copilărit şi la Târgovişte şi
la Iaşi, urmându-şi tatăl domnitor în ambele capitale14.
Volumul oferă un bogat material de studiu pentru specialiştii din
domeniul ştiinţelor auxiliare ale istoriei: diplomatică, sigilografie,
miniaturistică, filigranologie, cronologie, genealogie, constituind un util
instrument de lucru şi pentru studiile din domeniul onomasticii şi
toponimiei. De asemenea, menţionăm documentele din 11 decembrie
1657, 5 iulie 1658 şi 11 august 1659, pentru ornamentaţia deosebită:
invocaţia simbolică, intitulaţia, monograma în chinovar, lichid de aur şi
cerneală verde, semnătura domnului, în frontispiciu stema Ţării
Româneşti.
În încheierea prezentării noastre, nu putem să nu menţionăm
ajutorul dat la întocmirea prezentului volum de Silvia Vătafu-Găitan şi
Dragoş Şesan, în alcătuirea regestelor documentelor, precum şi cel al
Loredanei Dascăl, Laurenţiu Szemkovics şi Claudiu Turcitu, care au
întocmit regeste pentru documentele scrise în limbile greacă, maghiară şi
turco-osmană. Mulţumim în mod deosebit Silviei Vătafu-Găitan şi lui
Marcel-Dumitru Ciucă pentru precizările de specialitate acordate.
De asemenea, mulţumim Serviciilor Judeţene ale Arhivelor
Naţionale pentru sprijinul oferit în depistarea unor documente din
colecţiile pe care le deţin, Silicăi Velica şi Teodorei Cârjan, care ne-au pus
la dispoziţie documentele din depozite, precum şi colegelor noastre de la
biblioteca documentară a instituţiei.

EDITORII

14
Marin Matei Popescu, Adrian N. Beldeanu, Mihnea al III-lea (1658-1659), Editura
Militară, Bucureşti, 1982, p. 19.
12
 RÉSUMÉ

Le IXème volume du Catalogue des documents de la Valachie inclut

les résumés d’un nombre de 847 actes concernant les années 1657-1659,
parmi lesquels 583 sont des originaux (561 en roumain, 18 en slavon, 3 en
hongrois et 1 en grec). En ce qui concerne le support des documents
utilisés, du nombre de 583 documents originaux, 24 sont écrits sur
parchemin, tandis que le reste sont écrits sur papier.
Les documents se retrouvent en Roumanie, dans les fonds et les
collections de la Direction des Archives Historiques Centrales et dans les
archives départementales de Bistriţa-Năsăud, Braşov, Dolj, Gorj, Prahova
et Vâlcea. Le recueil comprend aussi 4 documents microfilmés et une
photocopie identifiés dans les Archives étrangères.
La méthode de travail a été similaire à celle utilisée pour le volume
précédent.
Les documents inclus dans ce volume contiennent des
renseignements qui reflètent le développement de la Valachie au milieu du
XVIIème siècle, la fin du règne de Constantin Şerban, le règne de Mihnea
le IIIème Radu et le début du règne de Grigorie Ghica.
Les récits parlent de différentes catégories sociales, de leurs
relations et de diverses activités économiques: l’agriculture (l’occupation
principale des habitants du pays), la pomiculture, la viticulture, l’élevage
du bétail, l’apiculture, le commerce.
On retrouve aussi des informations sur le fonctionnement des
institutions féodales: l’activité juridique, l’organisation militaire, la
fiscalité. Il y a aussi beaucoup de documents qui relèvent la préoccupation
des voïvodes pour accorder de différents privilèges aux monastères.
Le recueil met en évidence beaucoup de documents qui soulignent
les liens économiques et diplomatiques de la Valachie avec la
Transylvanie (surtout avec le prince Gheorghe Rakóczi et la ville de
Braşov).
On doit signaler la continuation du procès de consolidation de
l’écriture roumaine en dépit du slavon et la diffusion de celle-ci. C’est une
réalité démontrée par le grand nombre des actes émis dans la Valachie,

13
écrits en roumain, rédigés également dans les chancelleries que par des
personnes privées.
L’ouvrage pourrait aussi susciter l’intérêt des spécialistes dans les
domaines des sciences auxiliaires de l’histoire grâce aux détails
sigillographiques, généalogiques, à ceux préoccupés par l’art de la
miniature et du filigrane, la diplomatique, l’onomastique, la toponymie
contenus par les documents.

LES ÉDITEURS

14
 BIBLIOGRAFIE

Achiziţii Noi = Colecţia Achiziţii Noi. Indice cronologic nr. 25, vol. I (sf.
sec. XIII-1685), Bucureşti, Arhivele Naţionale ale României, 2002,
310 p.
Andreescu, M-rea Cornet = Andreescu, Şt., Trei veacuri de la întemeierea
mănăstirii Cornet şi a bisericii de la Băjeşti (1666-1966), în
„Mitropolia Olteniei”, an XVIII, 1966, nr. 7-8, p. 674-687.
Andronie, Soare, Izvoare doc. vâlcene, III = Andronie Dumitru, Soare Ion,
Izvoare documentare vâlcene. Catalogul documentelor de la
Arhivele Naţionale din Râmnicu Vâlcea (1605-1821), vol. III,
Bucureşti, 1996, 252 p.
Aricescu, Indice I, II = Aricescu, C., Indice de documentele aflate în
Arhiva Statului şi nepublicate încă, în „Revista istorică a Arhivelor
României”, Broşura I, Bucureşti, 1874, VII + 116 p.; Broşura II,
Bucureşti, 1876, II + 120 p. + 11 (tabel cronologic).
<Athanasie al Râmnicului>, Ep. Râmnicului = <Athanasie al
Râmnicului>, Sfânta Episcopie a eparhiei Râmnicului – Noul
Severin în trecut şi acum, Bucureşti, 1906, CXXXIV + 694 p.
Bălăşel, Hrisoave domneşti = Bălăşel, T., Hrisoave domneşti şi alte feluri
de acte, în „Arhivele Olteniei”, XIX, 1940, p. 112-136.
Bâzgan, M., Indicatorul localităţilor = Bâzgan, Melentina, Indicatorul
localităţilor medievale din Ţara Românească până la 1831, Editura
Cartea Universitară, Bucureşti, 2004, 111 p. + 1 pl.
Bogdan, D., Daniile româneşti = Bogdan, Damian P., Despre daniile
româneşti la Athos, în „Arhiva românească”, VI, 1941, p. 263-309.
Bolliac, M-rile din Rom. = Bolliac, C., Monastirile din România
(Mănăstirile închinate), Bucureşti, 1862, 656 p.
Bulat, Trei scrisori de la Mihnea I = Bulat T.G., Trei scrisori de la
Mihnea-Vodă Radu (1658), în „Revista Istorică”, XII (1926), nr. 10-
12, p. 307-311.

15
Cat. doc. rom. Braşov = Catalogul documentelor româneşti din Arhivele
Statului de la Oraşul Stalin, vol. I (1521-1799), Bucureşti, 1955, 600 p.
Cat. Ţ. Rom. VII = Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan,
Melentina Bâzgan, Catalogul documentelor Ţării Româneşti din
Arhivele Naţionale, vol. VII, 1650-1653, Bucureşti, Arhivele
Naţionale ale României, 1999, 548 p.
Cărăbiş, Doc. jud. Gorj = Cărăbiş, Vasile, Documente din judeţul Gorj –
sec. XVII, în „Mitropolia Olteniei”, an XXV, 1973, nr. 1-2, p. 164-
168.
Cărăbiş, Valea Jaleşului = Cărăbiş, Vasile, Documente de pe Valea
Jaleşului, Târgu-Jiu, 1982, 236 p.
Chiriţă, Boierii Brâncoveni = Chiriţă, Ilie, Boierii Brâncoveni (Adaosuri),
în „Arhivele Olteniei”, an XV, 1936, nr. 86-88, p. 353-358.
Ciorănescu, Doc. privitoare la Mihail Radu = Ciorănescu, Al., Documente
privitoare la domnia lui Mihail Radu (1658-1659) culese mai cu
seamă din Arhivele Veneţiei, extras din „Buletinul Comisiei
Istorice”, XIII (1934), Bucureşti, 1934, 137 p.
Ciorănescu, Domnia lui Mihnea III = Ciorănescu, Al., Domnia lui Mihnea
III (Mihail Radu) 1658-1659, Bucureşti, 1936, 181 p.
Codrescu, Uricarul = Codrescu, Theodor, Uricarul sau colecţiune de diferite
acte care pot servi la istoria românilor, XXV, Iaşi, 1895, 482 p.
Comănescu, Două acte slavo-române = Comănescu, M., Două din
ultimele acte slavo-române emise în cancelaria lui Constantin
Şerban, în „Hrisovul”, Serie nouă, XIV, 2008, p. 274-279.
Comori vâlcene = Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Comori
arhivistice vâlcene. Catalog de documente, 1467-1800, vol. II,
Bucureşti, 1985.
Creţeanu, Preda Brâncoveanu = Creţeanu, Radu, Preda Brâncoveanu,
ctitor al bisericii de zid a mănăstirii Dintr-un Lemn, în „Mitropolia
Olteniei”, an XVIII, 1966, nr. 7-8, p. 645-651.
Creţeanu, Schit. Topolniţa = Creţeanu, Radu, Documentele schitului
Topolniţa, în „Mitropolia Olteniei”, an XV, 1963, nr. 5-6, p. 449-
466.
Cronţ, Jurătorii = Cronţ, Gh., Instituţii medievale româneşti. Înfrăţirea de
moşie. Jurătorii, Bucureşti, 1969, 244 p.

16
Dihoru, Două doc. slavo-române = Dihoru, Mihaela, Două documente
slavo-române inedite emise din cancelaria voievodului Mihnea al
III-lea, în „Hrisovul”, Serie nouă, II, Bucureşti, 1996, p. 193-204.
Doc. jud. Teleorman = Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Documente
referitoare la istoria judeţului Teleorman 1441-1700. Catalog, vol.
I, Bucureşti, 1989, 407 p. + 11 pl.
Donat, Schit Zdralea = Donat, Ion, Despre schitul Zdralea sau Roaba – o
ctitorie necunoscută a Craioveştilor, în „Arhivele Olteniei”, an XIV,
1935, nr. 79-82, p. 344-359.
Dumitraşcu, Tamaş, Râmnicul medieval = Dumitraşcu, Gheorghe, Tamaş,
Corneliu, Râmnicul medieval. Studiu şi documente, Râmnicu-
Vâlcea, 1995, 183 p.
Fălcoianu, Arborele genealogic = Fălcoianu, Alexandru, Al., Arborele
genealogic al Familiei Bujoreanu (originară din Vâlcea) şi anexe de
arbori ai descendenţei din partea femeiască, cu note şi acte asupra
acestei familii, Bucureşti, Tipografia şi legătoria închisorii centrale
Văcăreşti, 1928, 56 p.+5 anexe.
Filitti, Arh. Cantacuzino = Filitti, I. C., Arhiva Gheorghe Grigore
Cantacuzino, Bucureşti, 1919, XXXVI + 351 p. + 10 pl.
Furtună, Ucenicii stareţului Paisie = Furtună, D., Ucenicii stareţului
Paisie în mănăstirile Cernica şi Căldăruşani, Bucureşti, <1927>,
174 p.
Giurescu, Stud. de ist. socială = Giurescu, Constantin, Studii de istorie
socială. Vechimea rumâniei. Despre rumâni. Despre boieri, ed. a II-a,
Bucureşti, 1943, 349 p.
Golimas, O însemnare = Golimas, H. Aurel, O însemnare inedită despre
hainia lui Mihnea al III-lea (Mihail Radu), în „Revista Istorică
Română”, 1944, vol. XIV, fasc. IV, p. 509-511.
Grecianu, Genealogiile = Grecianu, Ştefan D., Genealogiile documentate
ale familiilor boiereşti, vol. I-II, Bucureşti, 1913, 1916, 424 p.+7
pl.+53 p. (indici) (I) şi 443 p.+7 pl. (II).
Hurmuzaki = Documente privitoare la istoria românilor, XIV, partea I
(Documentele greceşti privitoare la istoria românilor publicate după
originale, copiile Academiei Române şi tipărituri de N. Iorga),
Bucureşti, 1915, 766 p.

17
Ionaşcu, Doc. moşiilor Schitului = Ionaşcu, I., Documentele moşiilor
Schitului Şerbăneşti – Morunglavu (Vâlcea), în „Arhivele Olteniei”,
an XIX, nr. 107-117, ian.- dec. 1940, p. 152-174.
Ionaşcu, Doc. Oltenia = Ionaşcu, I., Documente privitoare la Oltenia şi
jud. Olt, în „Arhivele Olteniei”, an XIV, 1935, nr. 77-78, p. 107-
124.
Ionaşcu, M-rea Ciolanu = Ionaşcu, I., Ştiri nouă asupra mănăstirii
Ciolanu (Buzău), cu 42 documente; extras din revista „Îngerul”,
VIII, 1936, nr. 1-2, Buzău, 46 p.
Ionaşcu, Mitrop. Ignatie Sârbul = Ionaşcu, I., Data morţii mitropolitului
muntean Ignatie Sârbul, în „Revista istorică română”, vol. XIII,
fasc. II, 1943, p. 37-51.
Ionaşcu, Schitul Grăjdana = Ionaşcu, I., Un fost metoh al Pantelimonului:
Schitul Grăjdana (Buzău), cu documente şi regeste mai ales din
arhiva Eforiei Spitalelor Civile, Buzău, 1936, LIV + 146 p.
Ionescu, G.M., Ist. Cotrocenilor = Ionescu, G.M., Istoria Cotrocenilor,
Lupeştilor (Sf. Elefterie) şi Grozăveştilor. Studiu bazat pe
documente din Arhivele Statului, din secţiunea Manuscriselor de la
Academia Română, Bucureşti, 1902, XX + 560 + VIII p.
Ionescu, G.M., Ist. Mitrop. = Ionescu, G.M., Istoria Mitropoliei
Ungrovlahiei, 1359-1709, vol. I-II, Bucureşti, 1906, 240 p. (I) şi 376
p. (II).
Iordan, Ignatie mitrop. Ţ. Rom. = Iordan, Al., Ignatie mitropolitul Ţării
Româneşti, în „Cercetări istorice”. Revistă de istorie românească, an
XIII-XVI, 1940, nr. 1-2, Iaşi, p. 385-404.
Iorga, Doc. priv. la fam. Cantacuzino = Iorga, N., Documente privitoare la
familia Cantacuzino scoase în cea mai mare parte din arhiva dlui.
G. Gr. Cantacuzino, Bucureşti, 1902, 360 p.
Iorga, Mihnea-Vodă Radu = Iorga, N., Mihnea Vodă Radu (cel Rău) şi
uciderea boierilor munteni, în „Revista Istorică”, an V, nr. 8-10,
Bucureşti, aug.-oct. 1919, p. 162-170.
Iorga, Socot. Braşovului = Iorga, N., Socotelile Braşovului şi scrisori
romanesci către sfat în secolul al XVII-lea, în „Analele Academiei
Române”, seria II, tom XXI, 1898-1899, Memoriile secţiunii
istorice, p. 109-270.

18
Iorga, St. şi doc. = Iorga, N., Studii şi documente cu privire la Istoria
românilor, V, Cărţi domneşti, zapise şi răvaşe, p. I, Bucureşti, 1903,
722 p.
* * *, Ist. României, III = Istoria României, III, Editura Academiei,
Bucureşti, 1964, 1259 p.
Kretzulescu, Doamna Stanca = Kretzulescu, Em. E., Doamna Stanca
Kretzulescu – Basarab, Bucureşti, 1924, 14 p.
Lehr, Evoluţia demografică = Lehr, Lia, Factori determinanţi în evoluţia
demografică a Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea, în „Studii şi
materiale de istorie medie”, VII, 1974, Bucureşti, p. 161-203.
Lehr, Mihnea al III-lea = Lehr, Lia, Mihnea al III-lea Radu, în „Studii.
Revista de istorie”, nr. 6, tom XXVI/1973, Bucureşti, p. 1161-1178.
Mano, Doc. priv. la fam. Mano = Mano, C. G., Documente din secolele al
XVI-lea-XIX-lea privitoare la familia Mano, Bucureşti, 1907, LXI
p+10 planşe, 665 p.
Marinescu, Doc. rom. = Marinescu, Florin, Ρουμανικα εγγραφα του Αγιου
Ορους Αρχειο ιερας μονης Αγιου Παυλου (Documente româneşti de
la Sfântul Munte, Vechea Biserică (Mănăstire) Sf. Pavel), Atena,
2002, 600 p. + 29 pl.
Mazilu, Udrişte Năsturel = Mazilu, Horia Dan, Udrişte Năsturel,
Bucureşti, 1974, 350 p.
Micle, Bistriţa Olteană = Micle, Veniamin arhim., Mănăstirea Bistriţa
Olteană, Eparhia Râmnicului, 1996, 351 p.
Năstase, Marinescu, Les actes roumains = Năstase D., Marinescu F., Les
actes roumains de Simonopetra (Mont Athos). Catalogue sommaire,
Athenes, 1987, 156 p.
Nandriş, Doc. Athos = Nandriş, Gr., Documente româneşti în limba slavă
din mănăstirile Muntelui Athos. 1372-1558, publicate după
fotografiile şi notele lui Gabriel Millet, Bucureşti, 1937, 312 p.
Năsturel, Genealogia Năsturelilor = Năsturel, general P. V., Genealogia
Năsturelilor, în „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, vol.
XI, 1910, p. 37-71, 282-330; XII, 1911, p. 7-43; XIII, 1912, p. 46-90.
Odobescu, Antichităţile = Odobescu, A. I., Antichităţile judeţului
Romanaţi. Cuventare rostită în siedinţia din 20 septembrie 1877 a
Societăţii Academice Române şi acumu însocită cu note, anexe şi
desemnuri, Bucureşti, 1878, 184 p.

19
Olteanu, Meşteşugurile = Olteanu, Şt., Meşteşugurile din Bucureşti în
secolele XVI şi XVII, în „Studii. Revistă de istorie”, an XII, 1959, nr.
5, p. 71-112.
Pleşia, Schit Topolniţa = Pleşia, Dan, Tot cu privire la schitul Topolniţa,
în „Mitropolia Olteniei”, an XV, 1963, nr. 5-6, p. 347-361.
Potra, Contrib. ist. ţiganilor = Potra, G., Contribuţiuni la istoricul
ţiganilor din România, Bucureşti, 1939, 376 p. + 2 f. + 2 pl.
Potra, Doc. Bucureşti = Potra, G., Documente privitoare la istoria
oraşului Bucureşti (1594-1821), Bucureşti, 1961, 818 p.
Potra, Tezaurul = Potra, G., Tezaurul documentar al judeţului Dâmboviţa
(1418-1800), [Târgovişte], 1972, 993 p.
Potra, Ţiganii = Potra, G., Despre ţiganii domneşti, mănăstireşti şi
boiereşti, în „Revista istorică română”, vol. V-VI, 1935-1936, p.
295-320.
Răuţescu, Câmpulung Muscel = Răuţescu, preot Ioan, Câmpulung Muscel.
Monografie istorică, Câmpulung, 1943, VIII + 426 p.
Răuţescu, Dragoslavele = Răuţescu, Ioan, Dragoslavele, ed. II-a,
Câmpulung, 1937, VIII + 552 p.
Răzeşul, Mitrop. Ignatie Sârbul = Răzeşul, Şerban, <Sacerdoţeanu, A.>,
Despre mitropolitul Ignatie Sârbul, în „Biserica Ortodoxă Română”,
an LXXVIII, 1960, nr. 11-12, p. 1054-1077.
Robescu, F.A., Carte de hotărnicie = Robescu, F.A., Carte de hotărnicie a
moşiei Gânjiova – Comoşteni şi Gighera din districtul Dolj, plasa
Jiul de Jos, Bucureşti, 1892, 16 p.
Sacerdoţeanu, Arhim. Vasile Tismăneanul = Sacerdoţeanu, A.,
Arhimandritul Vasile Tismăneanul şi mitropolitul Teodosie, în
„Mitropolia Olteniei”, an XV, 1963, nr. 7-8, p. 546-567.
Sachelarescu, Plumbuita = Sachelarescu, Ion, Din istoria Bucureştilor.
Plumbuita, Bucureşti, 1940, 224 p.
Scrierea chirilică = Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Scrierea chirilică
slavo-română. Album de documente, Bucureşti, 1988, 146 p.
Stoicescu, Constantin Şerban = Stoicescu, dr. Nicolae, Constantin Şerban,
Editura Militară, Bucureşti, 1990, 134 p.
Stoicescu, Dicţ. marilor dregători = Stoicescu, N., Dicţionar al marilor
dregători din Ţara Românească şi Moldova, sec. XIV-XVII,
Bucureşti, 1971, 456 p.

20
Stoicescu, Sfatul domnesc şi marii dregători = Stoicescu, N., Sfatul
domnesc şi marii dregători din Ţara Românească şi Moldova (sec.
XIV-XVII), Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1968, 315 p.
Stoicescu, Subalternii marilor dregători = Stoicescu, N., Despre
subalternii marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova (sec.
XV-mijlocul sec. XVIII), în „Studii şi materiale de istorie medie”, VI,
1973, p. 61-90.
Szemkovics, Dogaru, Tezaur sfragistic = Szemkovics, Laurenţiu-Ştefan,
Dogaru, Maria, Tezaur sfragistic românesc, I. Sigiliile emise de
cancelaria domnească a Ţării Româneşti (1390-1856), Bucureşti,
Editura Ars docendi, 2006, 202 p.
Şerbănescu, M-rea Snagov = Şerbănescu, N., Istoria mănăstirii Snagov,
Bucureşti, 1944, 221 p. + 11 pl.
Ştefulescu, Tg. Jiul = Ştefulescu, Al., Istoria Târgu-Jiului, ed. a II-a,
Târgu Jiu, 1906, 482 p. şi pl.
Ştefulescu, Tismana = Ştefulescu, Al., Mănăstirea Tismana, ed. a II-a,
Bucureşti, 1909, 1 f. + 493 p.
Tamaş, Catalog = Tamaş, Corneliu, Catalogul documentelor condicii
mănăstirii Cozia, în „Studii vâlcene”, Râmnicu Vâlcea, 1972, p.
112-141.
Tezaur vâlcean = Tezaur medieval vâlcean. Catalogul documentelor de la
Arhivele Statului din Râmnicu Vâlcea (1388-1715), vol. I, Bucureşti,
1983, 430 p.
* * *, Tratate internaţionale = I. Ionaşcu, P. Bărbulescu, G. Gheorghe,
Tratate internaţionale ale României, 1354-1920, vol. I, Bucureşti,
1975, 528 p.
Vârtosu, E., Sigilii domneşti = Vârtosu, E., Sigilii domneşti rare din veacul
al XVII-lea, în „Memoriile secţiunii istorice”, seria III, tom XXV,
Bucureşti, 1943, p. 1-15 + VI planşe.

21
 PRESCURTĂRI

A. N. - Colecţia „Achiziţii Noi” m-re - mănăstire

arhim. - arhimandrit ms., mss. - manuscris, manuscrise
bis. - biserică menţ. - menţiune
c. - cadru nep. - nepot, nepoată
cca. - circa nr. - număr
cm. - centimetri orig. - original
com. - comună p. - parte
cop. - copie pah. - paharnic
cpt. - căpitan perg. - pergament
diam. - diametru pit. - pitar
d. - după pârclb. - pârcălab
doc. - document post. - postelnic
ds. - dosar proeg. - proegumen
ed. - ediţie, ediţii pt. - pentru
eg. - egumen r - recte
Ep., ep. - Episcopie, episcop reg. - regest
f. - fiu, fii rez. - rezumat
f. a. - fără an sec. - secolul
facs. - facsimil sf. - sfârşitul
fam. - familie spăt. - spătar
fasc. - fascicolă stoln. - stolnic
fc. - fiică sr. - soră
f. d. - fără dată stj. - stânjen
f. l. z. - fără lună şi zi strănep. - strănepot
fotocop. - fotocopie sţ. - soţ, soţie
fr. - frate tg. - târg
fragm. - fragment trad. - traducere
franc. - franceză Ţ. Rom. - Ţara Românească
g-ral - general v - verso
grăm. - grămătic v. - vezi
ierom. - ieromonah văt. - vătaf
iuz. - iuzbaşa vist. - vistier
în. - înainte de vor. - vornic
jud. - judeţ vv. - voievod
jup. - jupaniţă, jupâneasă VI/2 - pachet VI, doc. 2
lb. - limba
log. - logofăt
m. - mare
mitrop. - mitropolit, Mitropolie

22
 DOCUMENTE

1. 1657 (7165) ian. 2. Oancea din Dobreşti cu fiul lui, Şerbu, vinde
lui Tatul şi Cârstea, fiii lui Finta din Dobreşti, casa, cu pimniţa, cu şezutul
casei, cu 4 ½ ughi bani, „fără nicio păreare rea”; de asemenea, vinde şi
delniţa de sub Margine, partea sa, precum şi cânepiştea de jos. Martori,
oameni buni: Cârstiian roşul din Dobreşti, fraţii acestuia, anume Neacşul
Zmeul şi Drăgoiu şi fiul acestuia din urmă, Voico, Nan, fiul lui Diul,
Oprea, fiul lui Danciul, Drăguşu, fiul lui Muşat Concenie din Băjăşti,
Gherghe, sluga logofătului Mareş. Scrie Chirca grămătic. „Şi am băut
adălmaş, costande 10”. (Peceţile, pentru credinţă)1.

A.N., CCXCIII/21.
Orig., difolio (30x20,5 cm), filigran, rupt puţin la îndoituri; cu o
însemnare în care se arată că Tatul, fără fratele lui, Cârstea, i-a mai plătit
lui Oancea pentru o datorie de la nişte rudari, dându-i 90 bani şi o cămaşă
nouă, drept 120 bani – cu data greşită: 1652 (7160) apr. 23; cu o cop. din
1838 apr. 29.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 146 (nr. 1959).
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

2. 1657 (7165) ian. 3. Stanciul, fiul lui Părăpan, vinde lui Radu,
Ivan şi Avram o livadă, între iazuri, alături cu iazul, dând cu capul în
Răstoacă, toată partea Vulpască <din Bătieşti>1, cu 100 bani. Martori:
Negul, fratele vânzătorului, Vlad şi Drăguş2. Scrie popa Cârstea.

Mitrop. Ţării Româneşti, XCIII/34.

Orig. (21,5x13 cm), filigran; cu o însemnare tergală: „Şi Vladu
Vărcea din partea Roteanilor”. Cop., ms. 130, f. 536v.
1
Completat după celelalte doc. din pachet.
2
În cop. din ms. 130: Drăguş post.

23
 3. 1657 (7165) ian. 3. Popa Oana cu fiul său, Oprea din Corbi,
vând lui Dumitraşcu logofăt din Voineşti şi jupânesei acestuia partea sa de
ocină şi cea a fratelui său, Petre, anume două părţi dintr-o funie, cu 5500
bani gata. Martori, boieri: Pană al doilea pitar din Tătuleşti, Lupul vornic
din Găleşeşti, Badea logofăt din Ciornăgârla, Mihul roşul din Criviniţa,
Stan ceauş din Copăceani, State neguţător din Târgovişte. Scrie Manole
logofăt din Târgovişte.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Reg.

4. 1657 (7165) ian. 4. Radul, „pre poreclă” Mega, fiul lui …1,
nepotul lui Manea, cu fiii săi, Vlad şi Mărin, din Morânglavi, vinde lui
Ianachi popa şi fiilor săi, Pătraşco şi Giura, partea lui de moşie, jumătate
din partea moşului său, Manea, din Morânglav, Tomeşti şi din Iaşi, moşie
fără …1, 9 curături. A vândut-o împreună cu cealaltă moşie, preţuite cu
17½ ughi şi 4 costande, bani. Martori: Avram, Drăgan, Radul, nepotul
vânzătorului, Stoica şi Bărbuia, toţi din Morânglav, …1 şi Vladul din
Ce<p>2turoaia. Degetele şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Stanciul
logofăt.

Doc. ist., CCCLXXI/109.

Orig., difolio (35,5x21,5 cm), filigran, restaurat; cu o notă tergală
<a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”.
Ed.: rez., Ionaşcu, Doc. moşiilor Schitului, p. 156.
1
Loc rupt.
2
Omisiune.

5. 1657 (7165) ian. 4, Târgovişte. Iane paharnic, fiul lui Proca,

nepotul lui Fota din Târgovişte, vinde mitropolitului Ştefan o bucată de vie
în Târgovişte, lângă viile Mitropoliei, cu 1000 aspri bani gata şi cu ştirea
rudelor sale. Martori1, preoţi şi boieri: popa Mihaiu clisiarh de la Biserica
Domnească, popa Manea din Aninoasa, Anghel logofăt, Nicodim diacon,
popa Ursu şi popa Dumitru. Peceţile şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie
Stoica logofăt, fiul lui Soare logofăt.
24
 Ms. 165, f. 8-8v.
Cop.
1
Ultimii 2, după semnături.

6. 1657 (7165) ian. 5. Megiaşii1 din Şărbăneşti – Naan pârcălab,

Vasilie, Radul Căută, Neacşul, Arion şi Bogorod – mărturisesc pentru
Tanasie căpitan că i-a vândut Toader partea lui Stanciul din Cucuteani, cu
15 ughi. Degetele, în loc de peceţi.

Mitrop. Ţării Româneşti, XXXVIII/14.

Orig. (29x20 cm), rupt, lipit; cu o notă tergală privind
răscumpărarea ocinei de către Ursu, iar de la acesta a răscumpărat-o
Varlam arhimandrit; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au
scris în condică”.
1
După semnături.

7. 1657 (7165) ian. 6. Toma şi fratele lui, Deadiul din Budeşteani,

vând lui Vâlcul 3 pogoane de vie în dealul Crângurenilor, cu 2 locuri în
câmp, cu 15 ughi bani gata, întrebând, după obiceiul ţării, pe toţi vecinii şi
fraţii de moşie, iar moşteanii locului n-au vrut să le cumpere. Martori1:
Cârstea, Ion, Tudor şi fratele lui, Tatul, Bogdan, Hera, Ivan. Scrie popa
Bran.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXIII/7.

Orig. (29,5x20,5 cm). Rez., ibidem, CCCV/8 (nr. 6) – cu: ian. 7.
1
Ultimul, după semnătură.

8. 1657 ian. 6. Radul postelnic, fiul lui Vladul Rudeanul logofăt,

pune zălog lui Radul Creţulescu logofăt jumătate din satul Perişu, partea
sa şi a rudelor sale, cu rumâni, pentru 550 …1 ungureşti, cu termen, până
în jumătate de an; iar de nu va putea da banii, la soroc, să i se mai dea
bani, cât va fi preţul, şi să-şi ţină acesta jumătatea de sat, căci s-a făcut cu

25
ştirea fraţilor şi verilor lui. De va avea gâlceavă, de la jumătate de an,
înainte, să ţină el cu pace, după cum este tocmeala, căci Radul postelnic va
purta pâra. De-i va da banii la zi, să-i dea cu dobândă, la zece, doi, şi să-şi
ia zapisul. Dacă, până la jumătatea de an, unul din oamenii lui va vrea să
lepede banii, să-i dea tot cu dobândă, la zece, doi. Pecetea şi iscălitura,
pentru credinţă.

A.N., CCXCIII/22.
Cop. din 1843 ian. 20
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 146 (nr. 1960).
1
Moneda a fost omisă.

9. 1657 (7165) ian. 7. Mihul căpitan şi fraţii săi, Pătru şi Alecse,

fiii lui Pană căpitan din Budeasa, vând egumenului Luca de la m-rea
Câmpulung o jumătate de delniţă de la Izvorani, care a fost luată de Matei
vv. înainte şi lor li s-a părut că a fost luată ieftin de acesta şi s-au tocmit cu
egumenul de le-a mai dat 20 ughi, bani gata. Peceţile, pentru credinţă.
Scrie însuşi Mihul căpitan.

M-rea Câmpulung, XLVI/29.

Orig., difolio (32x21,5 cm), filigran, sigiliu inelar în tuş. Cop.,
mss. 204, f. 387; 709, f. 514v; 1155, f. 24 (nr. 22); reg., Fişe g-ral
Năsturel, sub dată.

10. 1657 (7165) ian. 9. Costandin Şărban vv. întăreşte lui Ivan
mazil, fiul lui Oprea logofăt, nepotul lui Dragomir postelnic, din
Curtişoară, cu fraţii şi fiii lui, partea lor de ocină din Proroci, jud. Olt, cu
dealul cu vii, din hotar până în hotar, după cum scrie în cartea tatălui
domnului, Şărban vv., şi în cărţile lui Radul vv., fiul lui Mihnea vv., (şi a
lui Alexandru vv., fiul lui Radu vv.)1. Această ocină a fost cumpărată de
Dragomir postelnic, de la moştenii din sat, cu bani gata, încă din zilele lui
Mihail vv., iar tatăl lui a ţinut-o cu pace. În zilele domnului, Pătraşco
căpitan din Tomeani s-a pârât cu Ivan şi fraţii lui, înaintea domnului, în
divan, spunând acesta că Ivan nu are atâta ocină în sat, pe cât ţine, ci mai

26
puţină, şi că ţine şi el ocină acolo. Ivan mazil a arătat domnului cărţile
tatălui domnului Şărban vv., a lui Mihnea vv. şi Alexandru vv., fiul lui
Radul vv. Domnul le-a citit pe toate, pe rând, în divan, şi a adeverit, cu tot
divanul, cum că Ivan are moşie în acest sat, cumpărată de moşul său,
rămânând Pătraşco căpitan de judecată, înaintea domnului, în divan;
domnul hotărăşte ca, după moartea acestuia, să o ţină fiii lui. Martori:
Gheorghie mare vornic, Stroe mare logofăt, Pârvul mare vistier, Paană
mare spătar, Diicul mare clucer, Neagoe mare postelnic, Radul mare
stolnic, Radul mare comis, Radul mare paharnic, Tănasie mare sluger,
Necula mare pitar, Udrişte al doilea logofăt. Scrie Preda logofăt din oraşul
de scaun Târgovişte.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCCXXXVII/1, f. 5-5v (nr. 5).

Cop.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris pe marginea doc.

11. 1657 (7165) ian. 10. Papa paharnic, fiul lui Buzinca clucer,
vinde uncheaşului Manea şi fiului său, Dragomir, din Dobroteani, 5 stj.
din ocina Cepturinească, cu 10 ughi, bani gata. Martori: egumenul Iosif
din Cepturile, popa Radomir Azăceanul, Pătru, Gavrilă, Dragomir şi
Căşumabu1, ultimii patru din Dobroteani, Iano paharnic, fiul lui Nicula
căpitan. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.

M-rea Cotroceni, XXXVII/28.

Orig., difolio (32,5x21 cm), restaurat, sigiliu în tuş; cu o notă
tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms.
206, f. 538v.
1
În cop. din ms. 206: Căşumalul.

12. 1657 (7165) ian. 10. Lazăr vinde popii Stan din Băbeni
moşie în sat, 3 prăjini, din funia Tătulească, din partea Gaciăi, fata Dobrei,
Dobra fiind fiica lui Mâinea. Lazăr a cumpărat-o cu 135 aspri, preţ cu care
o şi vinde, cu hotare: capul viei lui Stan Câine, în jos, până la via pe care

27
Stan roşu a schimbat-o cu Stoia, fiul lui Dumitru din Cârstineşti. Martori:
Ştefan căpitan din Bogdănei, Neagul din Băbeni. Scrie popa Mircea.

Ms. 218, f. 131-131v.

Cop.

13. 1657 (7165) ian. 11, Târgovişte. Monahiia Ecaterina Păroae

adevereşte nepotului său, Hrizea Caridi din Popeşti, că, după ce s-a
călugărit, a lăsat lucrurile, fiind slabă, cui ce s-a îndurat, ca, după
„petrecania” ei, să nu facă vreo pricină sau vreo ceartă, iar lui Hrizea i-a
dat 10 pogoane de vie la Loloeşti şi un sălaş de ţigani, anume Cucul cu trei
fii, ce îl avea ea de zestre de la tatăl său, Staico vornic, şi de la fratele ei,
Radul Popescul logofăt, pentru pomana sa; iar Hrizea, cât va fi ea vie şi
„cu suflet”, să aibă milă şi căutare la neputinţa ei, iar după moartea ei să o
„grijască” cum se va cădea, după obiceiul călugăresc. De asemenea, după
trecerea ei din această lume „trecătoare şi ticăloasă”, ce îi va rămâne, să
împartă Hrizea cum îi va lăsa ea, cu limbă de moarte, cui ce se va îndura a
da fiecăruia din neamul ei. Blestem. Scrie Dumitru Boldiciu logofăt.

Doc. ist., MCDLXXIII/19.

Orig., difolio (43,5x28,5 cm), pătat, rupt la îndoituri, sigiliu
inelar în tuş.

14. 1657 (7165) ian. 13, Târgovişte. Constantin Şerban vv.

întăreşte m-rii Căldăruşani şi egumenului Varlam toată vama de la balta
satului Cioranii, jud. Ialomiţa, ce este lângă Lichireşti, cu tot venitul şi
ocina de la Ciorani, aleasă de 24 boieri hotarnici, împietrită şi în baltă şi în
gura gârlei, numită Borcea, până unde ajunge hotarul mănăstirii, să fie
călugărilor de hrană şi îmbrăcăminte, pentru că această mănăstire a fost
zidită din temelie de răposatul Matei vv. casă dumnezeiască, precum şi de
domni mai de din-nainte, dându-i sate, moşii şi ţigani şi vama de la balta
satului Ciorani, cu venitul ei, mult, puţin, cu hrisov cu mare blestem, din
anul 1645 (7153), să ia călugării toată vama, banii deplin, iar vameşii de
pe margine să nu aibă amestec, ca să fie de pomană lui Matei Vodă şi
părinţilor săi. De asemenea, domnul întăreşte pentru pomana sa şi a

28
părinţilor săi. Blestem. Martori: Ghiorghie mare vornic, Stroe mare
logofăt, Pârvul vistiar, Pană spătar, Diicul clucer, Radul stolnic, Radul
peharnic, Radul comis, Neagoe postelnic. Ispravnic, Stroe mare logofăt.
Scrie Dimitrie Boldici logofăt.

M-rea Căldăruşani, XXVII/6.

Orig., difolio (43x28,5 cm), puţin pătat şi rupt la îndoituri, pe
verso lipit cu părţi din alt doc., invocaţia simbolică, iniţiala şi monograma
în chinovar, sigiliu mijlociu timbrat, semnătura domnului, cu filele cusute;
notă tergală: „S-au găsit în condică”. Rez., ibidem, XXVII/30 (nr. 2).

15. 1657 (7165) ian. 15. Ionu din Băleşti, din Gorj, în jos de
Novaci şi în sus de Pociovalişte, împreună cu feciorii lui, se vinde rumân
lui Pătraşcu Tominul clucer, cu moşia sa, din hotar până în hotar, cu 50
ughi, bani gata. Martori1, oameni buni: Florei, popa Dobre, Pătru vătaf,
Dumitru, popa Opre. Degetul, pentru credinţă.

M-rea Hurez, XIX/12.

Orig., (32x21 cm), rupt la îndoituri şi pe margini, pătat. Rez.,
Fişe g-ral Năsturel, sub dată – cu: ian. 13.
1
După semnături.

16. 1657 (7165) ian. 20. Doisprezece boieri – Vasilachi căpitan,

Sava cel Mare, Miercan iuzbaşa, Vâlcul1 logofăt, Lefter ceauş, Manea al
lui Ghira2, Giurgea din Udăbeani, Nastasie şi Opriş din Bănceşti, Gherghe
nepot lui Armega, Radul Liicăi, Bratul Coetescul – luaţi de Iacomi,
ginerele lui Anton cămăraş, cu carte de la Costandin Şerban vv., măsoară
moşia lui Anton cămăraş din siliştea Căldăreştilor de pe Călmăţui, din
Buzău, măsurând din hotar în hotar 2500 stj.: partea lui Anton cămăraş,
cumpărată de la Voico logofăt, 2000 stj.; partea lui Jipa postelnic din
Verneşti, 500 stj.; şi le-au ales după „obiceiul moşiilor”. Peceţi, pentru
credinţă. Scrie Balea logofăt3 din Chiojdu.

Ep. Buzău, II/4.

29
 Orig., difolio (30x21 cm), filigran, rupt, lipit, puţin pătat, 7 sigilii
inelare în fum. Cop., M-rea Banu, IX/26, f. 2 (nr. 3); Doc. ist., CL/123;
ms. 171, f. 296v; rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată; menţ., ms. 171, f. 300-
300v; Ep. Buzău, II/14 (nr. 8).
Ed.: menţ., Ionaşcu, Schitul Grăjdana, p. X-XI (nota 70).
1
În rez., Fişe g-ral Năsturel: Radul.
2
În cop., Doc. ist., CL/123: Arghira.
3
În cop., M-rea Banu, IX//26 şi Doc. ist., CL/123, lipseşte.

17. 1657 (7165) ian. 26. Stana, soţia lui Stan Drug, şi fiii, Oana,
Oprea şi Grama, vând lui Gheorghe logofăt din Cândeşti 170 stj. din
Groşani, partea de sus de Pisc.

M-rea Banu, XLIII/128, f. 1 (nr. 5).

Rez.

18. 1657 (7165) ian. 29. Costandin Şerban vv. iartă pe slugile
domneşti, Stan şi fratele său, Drăgoi, din Nagomireşti, jud. Muscel, de bir,
de taler, de miere cu ceară, de găleata cu fân, de dijma de stupi, de
gorştina de râmători, de oierit, de vinărici, de cai de olac, de mertice, de
podvoade şi de toate dăjdiile şi mâncăturile de peste an, pentru că i-a pus
în slujbă, în ceata puşcaşilor călări, cu 8 ughi, în steagul lui Paraschiva
iuzbaşa, fiind scrişi şi în catastihul vistieriei domneşti. Ei să aibă a sluji
casa şi bucatele lui şi să dea împrumuta când vor da şi alte iepe. Când va fi
vremea de oaste, să se afle gata lângă domn, cu cal şi arme bune, să
meargă unde va fi porunca domnească şi treaba ţării, iar dregătorii
domnului, când vor umbla cu slujba în acel judeţ şi vor vedea cartea
domnească, să n-aibă val de casele şi bucatele acestora. Cine se va ispiti a-
l învălui peste cartea domnului, acela va petrece mare urgie şi scârbă de la
domn şi cu cap va plăti, după învăţătura domnului. Ispravnic, însăşi spusa
domnului.

Doc. ist., MCDLX/222.

30
 Orig., difolio (30,5x21 cm), filigran, rupt la îndoituri, lipit, pătat,
lipsă ⅔ din f. a doua, monogramă, sigiliu inelar în chinovar; cu încercări
de condei pe f. 1v.

19. 1657 ian. f.z., m-rea Câmpulung. Macarie, patriarhul

Ierusalimului, Antiohiei şi Întregului Orient, vizitând m-rea Câmpulung
după trecerea la „fericita odihnă” a domnului Matei Basarab, căruia îi
elogiază viaţa demnă de Dumnezeu prin ridicarea de biserici, mănăstiri şi
alte lăcaşe de cult şi renovarea altora, printre care se remarcă m-rea
Câmpulung, „ridicată în loc frumos şi cu temelie rezistentă”, aflată de
domn în ruină, a înfrumuseţat-o şi a împodobit-o, încărcând-o din belşug
cu averi, cu preţioase danii de mobilier, ca „să nu treacă a doua în rândul
mănăstirilor faimoasei Valahii”. Apoi, a înzestrat-o cu jumătate din vama
Dragoslavele, cu pităria Rucărului de pe locul păşunii şi păhărniciei
Câmpulungului, cu vinăriciul Brătuleştiului, ale cărui vii sunt în Gorgani,
cu producţia de aproximativ 1.000 măsuri de sare pe an din ocna de la
Târgovişte, iar prăvăliile din incinta mănăstirii le-a scos la târgul de
închirieri şi le-a anexat şi pe acestea, pentru pomana sa şi a părinţilor săi.
Totodată, a eliberat satele Bădeşti şi Groşani, închinate de Nicolae
Alexandru vv., de toate daniile, de haraci, de taler, de miere, de oierit, de
ţigani şi chiar de ţiganii nerobiţi. S-a făcut dreptate în pricinile intervenite
în satele închinate în timpul lui Matei Basarab vv. şi niciun judecător să
nu-l tulbure pe egumenul mănăstirii, pentru că nimeni din altă mănăstire
nu poate intra aici, la egumenie, ci numai dintre călugării acestei mănăstiri
să fie ales cel care se va afla mai vrednic a chivernisi bine mănăstirea,
socotindu-se că este fără de cuviinţă şi nedrept, ca cei ce-şi tund părul şi
pun mătania la acest locaş, să fie înstrăinaţi. Cerându-i-se în timpul vizitei
sale patriarhale din vremea lui Constantin Şerban vv. întărirea actelor
sigilate şi confirmate deja de către patriarhii Ioannichie al Alexandriei şi
Paisie al Ierusalimului, pe care le întăreşte şi el, punând şi greu şi
nedezlegat blestem. Blestem.

M-rea Câmpulung, LXI/113.

Orig., lb. greacă, perg. (82x60 cm), puţin pătat, semnătura
patriarhului în lb. arabă, sigiliu mijlociu timbrat, cusut cu fir de mătase
roşie, căzut. Trad. incomplete, Suluri I/4 (nr. 9); Doc. ist., DCXXV/13, f.

31
19v-20v; altă trad. incompletă modernă, fond A. Sacerdoţeanu, ds. 326, f.
32-33 – toate cu: ian. 1.

20. 1657 (7165) febr. 1. Costandin Şerban vv. scrie lui Stroe
clucer, ispravnicul Scaunului Craiovei, că, înaintea sa, a spus Semen
clucer că are satul Gârbovii, din jud. Gorj, moşie cumpărată mai înainte,
de la moşii lui; apoi, cumpărând şi rumânii cu moşiile lor, dând atâţia bani,
iar Gherghe Sărdănescul spune că are şi el moşie cumpărată în acel sat.
Văzând domnul acest lucru, îi dă pe seama sus-numitului ispravnic,
poruncindu-i acestuia să adeverească acest lucru foarte bine, anume dacă
Gherghie Sărdănescul are sau nu treabă să cumpere acolo. De asemenea, îi
porunceşte să cerceteze şi pentru moşia ce o au rumânii în Sărdăneşti
împreună cu Gherghie şi pe care acum o împresoară acesta din urmă;
astfel, „să-i înderepteze”, ca să nu mai aibă gâlceavă la domn. Ispravnic,
însăşi spusa domnului.

Doc. ist., CCLXXXI/7.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran, monograma şi sigiliu
inelar în chinovar, semnătura domnului.

21. 1657 (7165) febr. 1. Muşat, soţia sa, Neacşa şi fiii lor, Ursu,
Tudoran şi Nedelco, din Stenca, vând lui Stan logofăt din Pisculeşti ocină
în satul Pupezeni, 25 stj., cu 1000 bani gata, cu ştirea megiaşilor din jur,
ocina ce o aveau din-nainte cu acesta. Martori, boieri şi megiaşi: Colţea
(Doicescul)1 fost mare pitar, Manea roşu, Dragomir roşu, Necula, Stanciul,
ultimii patru din Pupezeni, Voicilă roşu din Cosâmbeşti, O<p>2rea
spătărel din Costeani. Degetele şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie
Neagul logofăt din Hărăbor, „jud. Ialomiţa Balta”.

M-rea Cotroceni, VIII/11.

Orig., difolio (31,5x21,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, pătat,
lipsă ⅓ din f. a doua; cu notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au
scris în condică”. Cop., ms. 692, f. 172v.
1
Completat după semnătură.
2
Loc rupt, completat după cop. din ms. 692.

32
 22. 1657 (7165) febr. 3. Costantin Şerban vv. scrie celor 24 de
boieri hotarnici, luaţi de egumenul Melhie de la m-rea Câmpulung
(Dâlgopol), în zilele lui Matei Vodă, că, înaintea sa, la divan, au avut pâră
Stanciul Bogotescul cu Statie peharnic şi cu părtaşii lor de ocină, spunând
că aceşti 24 de boieri nu au hotărât bine şi pe dreptate, nici atunci, în zilele
lui Matei Vodă, nici acum, în zilele domnului, ci le-au luat moşiile din
Bogăteşti, cu hotarul, şi le-au dat mănăstirii. Astfel, după ce vor vedea
această carte şi om domnesc …1, să se strângă toţi, a treia oară, şi să
meargă acolo să vadă dacă nu au socotit cumva rău şi să îndrepte, punând
hotarele pe unde „se va cădea”; iar pentru nişte cumpărături, anume
Străoasa şi Balomirească, să cerceteze unde sunt şi unde se înfundă, să
caute bine şi să descopere aceste lucruri, ca să nu mai fie jalbă. De au
hotărât bine şi drept, să-l înştiinţeze pe domn de toate lucrurile şi
hotărârile, pe loc. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

M-rea Câmpulung, LXIII/36.

Orig., difolio (31,5x22 cm), filigran, monogramă şi sigiliu inelar
în chinovar, semnătura domnului.
1
Loc alb.

23. 1657 (7165) febr. 3. Miroslav din Ludeşti vinde lui Stoica
logofăt partea lui de moară din vadul Hotărănescul, cu lemnul morii, cu
pietrele cu fier, cu 500 bani, cu ştirea sătenilor, anume: popa Radul, popa
Stan, Stan diacon, Stan vătaf, Rusea, fiul portarului, Micul cel Bătrân, Ion,
Mihai Lăghighei, Drăgan şi Şerban Cranga. Scrie …1 diacon din Ludeşti.

Fond Greceanu, ds. 16, f. 319.

Cop. modernă.
1
Loc alb.

24. 1657 (7165) febr. 6. Draghiia şi fraţii săi, Arion, Stoica,

Necula, Gherghe şi Mihalcea, fiii lui Vasilie din Verneşti, nepoţii lui
<La>1rion, vând lui Jipa şi Stanciul, fiii lui Jipa postelnic din Verneşti, 3
stj. de moşie din sat, din partea lui Balco, din apa Buzăului până în Lacul
33
cu Zălogiile, cu 1200 bani gata, cu ştirea tuturor fraţilor. <Martori>1,
oameni buni, preoţi, boieri şi megiaşi: popa Jipa, popa Gherghi, Lefter
ceauş, Balea logofăt, Dragomir al diaconului, Jipa Sorescul, Mihai, fiul
popii Jipa, Ianolie, fiul lui Ian<achi>1ie, Dumitru, fratele lui Ian…1,
Prodea scaun, Lupul meşter, Vlad Caloian, Mihalcea <st>1egar, Lupea,
fiul lui Stan Lupea, Ionaşco şi Dumitraşco, fraţii lui Jipa postelnic, Oancea
al lui Javra, toţi din Verneşti. Degetele şi peceţile şi iscăliturile, pentru
credinţă. Scrie Radul negustor.

Doc. ist., CXLVII/115.

Orig. (30x21 cm), rupt la îndoituri, pătat, mâncat de carii, lipit.
Ed.: rez. şi menţ., Ionaşcu, Schitul Grăjdana, p. 17 (doc. 26), p.
IX, XI.
1
Loc rupt.

25. 1657 febr. 7, Târgovişte. Costandin Şerban vv. scrie lui

Mihali Eötves jude primar al Braşovului, solicitându-i să trimită la Rucăr 2
care făcute în oraş, necesare soţiei sale, exprimându-şi dorinţa de a se
înţelege ca între vecini.

S.J.A.N. Braşov, Primăria Braşov, Col. Schnell 1, 78/1657.

Orig., lb. maghiară, difolio (29,5x20,5 cm), filigran, semnătura
domnului, sigiliu inelar în ceară roşie.

26. 1657 (7165) febr. 7. Nan şi fiul lui, Obretin, din Cacaleţi,
<jud. Olt>1, se vând rumâni lui Stroe mare logofăt.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXVIII/14 (nr. 2).

Rez.
1
Completat după titlul perilipsisului.

27. 1657 (7165) febr. 8. Gherghe, fiul lui Merce1, nepot mătuşii
Stuicăneasa, vinde fraţilor lui de moşie partea sa din Mirceşti: lui Cânda,
34
cu fiii lui, cu 200 bani gata; lui Cumnu şi fraţilor acestuia, cu 200 bani
gata; lui Ivan, cu 200 bani; lui Angghil şi fraţilor lui, tot cu 200 bani; şi le-
a vândut înaintea satului. Martori: Mihaiu diacon, Mareş, Călen, Dumitru,
Stan Lungul, Negu şi popa Vlădel.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXVI/13.

Orig. (31x21 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 135, f. 247v-248.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 186 (nr. 406).
1
În cop.: Mircea.

28. 1657 (7165) febr. 8. Ioaneş din Bătieşti, fiul lui Cazan, vinde
lui Oancea un loc, ce dă cu capul în hotarul Hărteştilor, loc din funia
Roteană, din partea Mahului1, iar alţi fraţi să-şi ia loc pentru loc, căci i-a
întrebat când a vândut. Şi l-a vândut, cu ştirea fraţilor, la vreme de foame,
pentru 3 ferdele de mei, ferdeaua de câte 80 bani, dându-i Oancea şi o
cedvârte de carne de oaie. (A mai vândut şi o cânepişte, din sus de sat, din
partea sa, pe care a împărţit-o de către ceilalţi fraţi, cu 11 costande bani
gata şi cu ştirea fraţilor)2. Martori: Vladu şi Drăguşu, ambii din Bătieşti,
popa Cârstea şi Manea. (Degetele, pentru credinţă)2.

Mitrop. Ţării Româneşti, XCIII/35.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran, rupt, lipsă ¼ din f. a doua.
Cop., ms. 130, f. 537.
1
În cop. din ms. 130: Macului.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnături.

29. 1657 (7165) febr. 10. Popa Vlad din Sineşti vinde lui
Negoiţă clucer 300 stj. în siliştea Căldăruşilor, din partea Dănească, cu
300 bani gata, cu ştirea tuturor fraţilor de ocină. Martori, oameni buni:
Dragomir din Cernăteşti, Toader din Măgură, Nistor curălariul, Pătru
pârcălab din Pătârlage, fiul lui Godean1. Scrie popa Crăciun din Cândeşti.
Degetul, pentru credinţă.

35
 M-rea Sf. Apostoli, XV/3.
Orig. (31x22 cm), filigran, puţin pătat. Cop., ms. 184, f. 171-
171v – cu: febr. 4; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
În reg., Fişe g-ral Năsturel: Godean pitar.

30. 1657 (7165) febr. 12. Dediul vinde lui Spiridon şi Simion, cu
fraţii lui, Stan, Stoica, Ivaşco, Iarciul, Pătru, şi verilor1 lui Simion, Ventilă,
Iftenie şi Necşul, parte în Beleaţe şi Priboiani, ocină stearpă, fără rumâni,
cu 24 ughi bani gata; şi să o împartă între ei Spiridon, Simion, cu fraţii săi,
şi Vintilă, cu fraţii. Martori: Dragul din Juguri, Marin, Preda, fiul lui
Tudor, şi <M>2uşat, din Beleţi. Scrie popa Dancul. Pecetea, pentru
credinţă.

M-rea Câmpulung, VI/5.

Orig. (31,5x21 cm), filigran, rupt puţin la îndoituri, restaurat, cu
o cop. Altă cop., ms. 204, f. 59v; rez., ibidem, LX/193 (nr. 7), LXI/184
(nr. 1) – ambele cu: f.l.z.
1
În text: vărul.
2
Loc rupt.

31. 1657 (7165) febr. 13, Târgovişte. Costandin Şerban vv.

întăreşte lui Costandin Găleţeanul mare portar satul Samara, jud. Argeş, cu
vii, partea lui Zârnă, cât a cumpărat Gheorghe Botezatul din Piteşti, mai
înainte, de la acesta, câtă a fost de moşie şi de cumpărătoare. Astfel, îi
întăreşte ocinile, fiecare din ce funie este: din funia Rătească, a opta parte;
un loc ce este la Găgeeştiei, o funie; sub via lui Stanciul Păţăilă, un loc; alt
loc, în Cărpeniş, şi 2 locuri, în Măican; ½ funie, lângă casa lui Zârnă; un
loc cumpărat de Gherghe, mai-nainte, de la acesta din urmă, în Gura
Frăsinetului; un loc deasupra viei, în Ogrăzi, tot din partea lui Zârnă; o vie
din Coada Geamenii, cu branişte, până în Coada lui Căpiciu, de lat şi de
lung, până în Zlapiia şi până în apă, iar din poala viei, până în căpătâiul
locului, cumpărată de Gherghe de la Stoica Bonchiciu; 10 locuri din funia
Miclească, de la Şoldea: unul din căpătâiul ţarinii, iar altul la vad, la plopi,
la Topilă; la Gura Corbului, sub coastă, până în apă; alt loc, din sus de

36
pârâul Măicanului; altul, între Răduioase, în jos de Gura Viilor; la via lui
Mărtoc, până în apa Cotmenii; la lacul Ţearţii1, lângă Răducel; altul la
coada heleşteului, toate cumpărate de Gherghe de la Bonchici. De
asemenea, a mai cumpărat Gherghe de la feciorii lui Bonchici 4 locuri: la
pârâul Veaţii, la gura heleşteului, la Gura Răduioasei, la crivina de la
Loian. Şi a mai cumpărat Gherghe de la fiii sus-numitului o jumătate de
loc, din Gura Răduioasei, în Cotmeana, iar de la Ianciul din Fleşti, 3
locuri, funii deplin: în Samara, din funia Miclească; lângă Răducel, la
luncă, din pădure până în Cotmeana; la gura heleşteului; la moara Untei.
Şi iar a cumpărat de la fiii lui Bonchici, precum şi de la Onofrie şi de la
Zahariia, 3 locuri funie: în Gura lui Copici; la Rogoz; de cealaltă parte a
pădurii, până în apă. A mai cumpărat: de la Radul din Cocul un loc la
Fântâna lui Răducel, din funia Budească; de la Şărbu din Izvor, o funie de
loc, spre viile lui Bonchiciu, din funia Epurească, între popa Stanciul şi
Opriş, din apa Cotmeanii, până în branişte; de la Oprea, fiul Ratei, o
jumătate de funie, din fântână până în apa Cotmeanei, pe lângă Cruce; de
la Badea diacon, 2 locuri, unul în Gura Răduioasei, din funia Câineşască,
din Răduioasa, până în heleşteu, iar altul din Cotmeana, lângă locul de la
Bonchiciu şi crivina de sub casele lui Gherghe, cât este partea diaconului
şi a lui Radomir; de la Danciul, Oprea, Stan şi Opriş, de la tot satul, un loc
al lui Răducel, de la Vadul Cotmeanei; de la Stanciul Buzică, o funie de
loc, alături de casele dinspre Cortofleş; de la Opriş şi Bâra din Samara, un
loc, până în apa Cotmeanei, fiind vecin, de o parte, Oprea; de la Bâra un
loc la Zlapiia, cu crivina, până în apă, fiind vecin de o parte Radul, iar de
cealaltă parte merge până în cale. Toate aceste cumpărături le-a făcut
Gherghe de la Zârnă şi de la oamenii mai sus scrişi, mai înainte vreme, iar
în zilele lui Matei Vodă, le-a vândut lui Costandin Găleţeanul mare portar,
cu 270 ughi, bani gata, şi cu zapis cu boieri şi oameni buni, martori.
Costandin mare portar, după ce a cumpărat această moşie de la Gherghe
Botezatul din Piteşti, a mai cumpărat următoarele vii: de la Rădicea şi de
la fiul acestuia, Ion, alături de via boierească, la deal, până în Zlapiia, iar
la vale, după cum merg şi alte vii, cu 26 ughi; de la Pădure şi de la fratele
acestuia, Fiera, pe lângă via boierească, cu 15 ughi; de la Stoica, fratele lui
Fiera, pe lângă via boierească, cu 2½ ughi; de la Vladul Norocea, în
poalele viei boiereşti, cu 20 ughi. A mai cumpărat: de la Pădure, Stoica,
Şărban şi Guţa, jumătate de funie, la pârâul Veţei, din funia Rătească, cu
300 bani; de la Pădure şi fiica acestuia, de la Şărban şi Guţa, 7½ funii, din

37
funia Rătească, anume una la Loian, alta la Rogoz, alta între Răduioasa de
Jos, şi iar între Răduioase, ½ funie; alături cu funia Mănească, la gura
heleşteului, ½ funie; în Poduri, ½ funie. Acestea din urmă fac în total 7½
funii, cu 17 ughi. De asemenea, a mai cumpărat de la: Badea diacon şi
Lazar, fratele lui, fiii lui Tudor, partea lor, a opta parte din funia Rătească,
cu 11 ughi; de la Badea şi Radul, partea lor, a opta parte din ½ funie, cu
2½ ughi; iar din funia Rătească: de la Hera o crivină la Loian, din sus de
funia Mănească, cu un râmător gras; un loc de la Şărban, fiul Hurdubelii,
la moara Untei, cu 200 bani. A mai cumpărat din funia Mănească: de la
Norocea, o funie; de la acelaşi Norocea, o funie de loc din funia Budească,
cu 3 ughi; de la Ianciul din Fleşti, a treia parte, cu 25 ughi. De asemenea, a
mai cumpărat de la: Onofrie şi de la cumnatul acestuia, Zahariia, partea lor
de la Samara, a şasea parte dintr-o funie, în funia Mănească, cu 20 ughi;
de la Opriş, moşia lui din funia Mănească, a şasea parte dintr-o funie, cu
17 ughi; de la Stanca şi sora acesteia, Floare, fetele lui Diicul din Samara,
moşia lor din funia Epurească, cu 10 ughi; de la Danciul, nepotul
Dănciucului, o funie de loc, alături de „locul cela cu puşca”, din funia
Epurească, cu 2 ughi; de la Danciul, Tudor şi Stancul, o crivină în Coada
Loianului, din funia Epurească, cu 1 ughi şi 5 costande; de la Danciul, un
loc de 1 funie, din jos de crivina Rătească, din funia Epurească, cu 200
bani; de la Şărban, fratele lui Pădure, 1 crivină, care a fost a socrului său,
din capătul siliştii lui Gavrilă, pe lângă Grătanul lui Răducel, din funia
Epurească, cu 2 ughi; de la Danciul şi fiii lui, o funie de loc, în matca
heleşteului, din funia Mănească, iar în Gura Răduioasei, altă funie; altă
funie peste Coasta lui Grigore, din funia Câinişască; din gura heleşteului,
2 funii alăturate, una din funia Epurească, iar alta din funia Câinişască, cu
9 ughi; de la Stoică şi Drăguş, siliştea Budească, de la deal, de fântână; un
loc, de jumătate de funie, în Poduri, între heleşteu, şi alt loc ce este la
pârâul Veaţii, prin Cotmeana, iar ½ funie şi altă crivină la vadul
Cotmeanii, din drum prin Rogozu, în Crivina Rătească, cu 700 aspri; de la
Răducel, o funie din funia Budească, în lung, din Cotmeana până în
pădure, lângă Loian, cu 3 ughi; de la Dragomir din Ueşti, partea acestuia,
din funia Budească, a şasea parte, cu 15 ughi; de la Drăguş, ginerele lui
Răducel, toată moşia lui din funia Budească; din Codrul lui Răducel, a
treia parte, cu 5 ughi; de la Radul al lui Pătru şi de la Pătru, fiul lui
Drăghiciu, 3 funii de loc, anume: una în Capul Mocirlei, alta, alături cu
Tronda, iar alta la moara Untei, însă funie Budească, cu 5 ughi; de la

38
Oprişu şi Pătru o jumătate de curătură, din Coada Zlăpieţii, pe lângă
Bonchici, din funia Budească, cu 350 bani; de la Căprior, locul din Gura
Zlapiei, din funia Budească, pe lângă cea Miclească, cu 300 bani; de la Ion
şi Drăguş, 2 funii de loc, din funia Budească, una din Gura Sămăriţii, iar
alta între Sămăriţe, cu 500 bani; de la Ion, fiul lui Răducel, un loc, la
moara Untei, din funia Budească, cu 1 ughi; de la Pătru, fiul lui Drăghiciu,
un loc între Răduioase, ½ funie din funia Budească, cu 1 ughi; de la Ion şi
de la cumnatul acestuia, Drăguş, o funie de loc din Gura Răduioasei, din
funia Budească, cu 1 ughi; de la Guţa, un loc ce a fost al lui Oprea Bodii,
din capătul viei, din funia Budească, cu 1 ughi; de la Danciul, fiul lui
Bonchiciu, şi de la fratele acestuia, Dragomir, o curătură de la Zlapia şi o
jumătate de curătură din Coada Zlăpiuţii, curătura de la via Bârăi, o
crivină la Gura Ursoii, alta Între Văi şi alta la moara Untei şi Gura Zlapiei,
o funie, şi la moara Untei, o funie; braniştea din Piscul Zlapii, din Prilog,
jumătate; altă funie din Coada Vâlcelei Floarei, prin Sămărăţa, jumătate de
funie, la Fântâna lui Răducel, iar altă jumătate de funie, la Gâlmă; o altă
jumătate de funie în Costişă şi crivina de sub dos, cu 300 bani gata; în
funia Miclească, cu 24 ughi; de la Badea şi Stan Părlat, partea lui Albul şi
a fratelui acestuia, Stoica, toată moşia, din funia Miclească, a opta parte,
cu 5½ ughi; de la Danciul Bonghiciu, ½ funie la moara Untei, în funia
Miclească, cu 230 bani; de la Badea şi Stan, 2 crivine, una la Moara lui
Ivan, alta la Gura Văilor, Dintre Văi, din sus de Câinişani; altă crivină în
Gura Zlapii, o curătură în Gura Vâlcealilor Albului, altă curătură în Gura
Vâlcealilor Floarei, în faţa funiei Miclească, cu 6 ughi; de la Vladul
Păţăilă, ½ funie de loc, la moara Untei, în funia Miclească, cu 1 ughi; şi un
loc, acela cu mărul, pe lângă Ivan, 2 fălcii de curături, în Piscul Răchitei,
în funia Câineşinească, cu 5 ughi; de la popa Badea şi de la Radomir din
Cocul, ½ funie, Dintre Văi, din funia Câineşinească, cu jumătate de
crivină, cu 260 bani; o crivină în Gura Zlapii, din sus de crivina
Câineşinească, cu 90 bani; de la popa Badea, o funie de loc, la moara
Untei, din funia Câineşinească, cu 200 bani; de la Oprea Ciocârlea, moşia
cumpărată de el de la Sămărani în Piscul Zlapii, ce merge din Piscul
Braniştii, până spre Samara, în lat de 154 paşi, cu 6 ughi; de la Sămăranii
un heleşteu numit Loianul, din Gura Zlapii, cu 25 ughi. După ce a
cumpărat aceste moşii de mai sus, dregătorul domnului, Costandin mare
portar, în zilele domnului, megiaşii din satul Samara, moşnenii satului, ei
înşişi, s-au vândut rumâni acestui boier, cu fiii şi cu partea lor de moşie,

39
luând toţi banii gata, pe ei, pe fiii şi pe părţile lor, câte 14½ ughi de cap,
anume: Pădure, cu 87 ughi; Opriş, cu 58 ughi; Fiera, cu 58 ughi; Oprea al
lui Bodea, cu 58 ughi; Stan Părlat, cu fiul lui, Staicul, cu 29 ughi; Oprea al
lui Părlat, cu 58 ughi; Stan al lui Părlat, cu 29 ughi; Mircar 2, cu 43½ ughi;
Pătru, cu 29 ughi; Dragomir, cu 29 ughi; alt Pătru, cu 43½ ughi. Şi au luat
ei toţi banii gata, cu zapise, cu boieri şi megiaşi martori. De asemenea,
întăreşte: un rumân, Voico, cu fiii lui, Pravăţ şi Manole … 3 şi Dan, …3 şi
Efrem, căci s-au vândut ei rumâni cu fiii şi cu partea lor de moşie din
Cerbureani, cu 87 ughi; casele din oraşul domnului, Târgovişte, cu pimniţă
de piatră şi cu grădină, cu locul lor, în lung, 42 stj., iar în lat, 14 stj.,
cumpărate de la popa Petrică din Târgovişte, cu 55 ughi; o vie în dealul
Viforâtei, cu 10 buţi şi cu …3, în vârf, cu livadă şi cu …3, cumpărate de la
jupâneasa Neaga şi de la fata acesteia, Sanfira din Târgovişte, cu 100 ughi;
un ţigan, Oprea, cu ţiganca lui, Ana, cu doi copii, Ion şi Radul, cumpăraţi
de la jupâneasa Anca, soţia lui Oancea logofăt din Bereşti, şi de la fiii ei,
Dragomir şi Oancea, cu 83 ughi; un ţigan, Oprea, fiul lui Oprea, cumpărat
de la Dionisie eclesiarhul, de la m-rea din Câmpulung, cu 58 ughi.
Martori, boierii divanului: Gherghe mare vornic, Stroe mare logofăt,
Pârvul mare vistier, Pană mare spătar, Diicul mare clucer, Radul mare
stolnic, Neagoe mare postelnic, Radul mare comis, Radul mare paharnic,
Tănasie mare sluger, Necula mare portar. Ispravnic, Stroe mare logofăt.
Scrie Mihai logofăt, fiul lui Paraschiva logofăt.

Ms. 477, f. 69v-76.

Cop. Altă cop., ms. 371, f. 42v-46v.
1
În cop. din ms. 371: Ţeaţii.
2
În cop. din ms. 371: Micar.
3
Loc alb.

32. 1657 (7165) febr. 15. Nedelco slujer din Craiova, jud. Dolj,
fratele lui Istratie postelnic, adevereşte lui Paană postelnic din Părdeşti că,
având doi rumâni, Laţco şi Albul, din satul Crăişani, ce au fost cumpăraţi
de fratele său de la Drăghici logofăt din Pleşoi, iar fratele său i-a dăruit lui
aceşti rumâni, cu zapis, cu mare blestem, pentru multe nevoi pătimite de
Nedelco slujer, pe când fratele său era pribeag, în zilele lui Matei vv.
Albul rumân, fratele mai mic, fiind scutar la oile lui Paană postelnic,

40
acesta din urmă nu a vrut să-l lase pe Nedelco slujer să-l ducă la casa lui.
Astfel, ei au făcut schimb dându-i Paană pentru acest rumân, un ţigan,
Mateiu, cumpărat de el de la Jipa Cocean vornic din Răteşti, jud. Buzău,
iar el i-a dat în schimb acest rumân, cap pentru cap. Martori1, boieri:
Badea comis din Comani, Pătraşco căpitan din Tomeani, Drăghici Cioflan
căpitan, Dumitraşco spătar şi fratele lui, Alecsandru postelnic, fiii banului
Ghiorma, Evstratie postelnic, Badea …2, Gherghe logofăt, Costea?
logofăt, Vâlsan mare căpitan. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie
Necula Boldici logofăt.

M-rea Brâncoveni, XVIII/25.

Orig., difolio (30,5x21 cm), pătat, sigiliu inelar în fum. Reg.,
Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Ultimii 5, după semnături.
2
Indescifrabil.

33. 1657 (7165) febr. 16. Dragomir, fiul lui Lup din Gomoeşti,
vinde lui Moisi căpitan de roşii 10 stj. de ocină în Pârscoveni, cu 600 bani
gata, din partea lui Neagoe; iar de nu va avea cât scrie în zapis, îi va umple
stânjenii cât scrie în alt zapis. Martori: Lefter ceauş, Jipa, fiul lui Jipa,
Radul, fiul lui Liica, toţi din Verneşti, Bratul Coetescul, Sava, fiul lui
Năstasie din Bănceşti, şi Stoica logofăt, fiul lui Anghel. Degetele în loc de
pecete. Scrie Calin logofăt.

Ep. Buzău, LXXII/21.

Orig., difolio (30x21,5 cm), filigran. Cop., ms. 173, f. 154.

34. 1657 (7165) febr. 16, Târgovişte. Stoian croitor, fiul lui
1
Stănilă , nepotul lui Alivers casap, adevereşte lui Stoica logofăt din Piteşti
că a avut el ocină la Boleasca, pe Pasărea, lângă Piteşti, de la moşul său,
Alivers casap, 103 stj., cum scrie şi în cartea lui Mihnea vv. În zilele lui
Costandin vv., nemaiputând s-o ţină, „trebuindu-ne şi noao de bogate”,
i-au vândut-o acestuia, fiind mai volnic a o cumpăra, pentru că mai avea o
moşie la Boleasca, cu câte 3 …2 stânjenul, în total 903 bani gata, cu ştirea
vecinilor. Martori4, boieri: Andreica din Chiţeşti, Nicolae logofăt, Stanciul
41
logofăt din Budişteani, Radul logofăt din Cârsteşti. Degetul, pentru
credinţă. Scrie Dumitru Boldici logofăt.

Doc. ist., MCCXXXV/13.

Cop. Menţ., Mitrop. Ţării Româneşti, CCCXII/5 (nr. 3) – cu:
f.l.z.
1
În menţ.: Stănislav.
2
Loc alb.
3
În text, completat, cu altă mână, 3, înainte de 90.
4
După semnături.

35. 1657 (7165) febr. 17. Nedelea vinde lui Pătru vornic un răzor
de vie din Leşcioare, <jud. Muscel>1.

Doc. ist., MDCLXXXVI/2F (nr. 9).

Rez.
1
Completat după titlul perilipsisului.

36. 1657 (7165) febr. 21. Stoica, fiul uncheaşului Cârstiian din
Valea Lupului, vinde egumenului Varlaam de la m-rea Căldăruşani 3
pogoane de vie în sat, din funia lui Capeci, loc sterp din obraţia viei, în
jos, şi o cezvârte de loc, cu ştirea megiaşilor şi cu bani gata. Martori,
boieri şi oameni buni. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie Efrem
eromonah.

M-rea Căldăruşani, XLV/5.

Orig., difolio (30,5x20,5 cm), filigran; cu o însemnare tergală:
„S-au găsit în condică”.

37. 1657 (7165) febr. 22. Manea, ginerele lui Arhonda, şi soţia
sa, Anca, adeveresc egumenului Varlaam de la m-rea Căldăruşani şi
întregului sobor că, în zilele lui Costandin Vodă, s-au vândut rumâni la
mănăstire, dându-le egumenul toţi banii gata. Martori1 la tocmeală, mulţi

42
boieri: Iane postelnic, Lupul pârcălab, Tudor popa. Degetele, în loc de
pecete. Scrie Efrem eromonah.

Doc. ist., XXI/221.

Orig., difolio (30,5x20,5 cm), filigran, restaurat, sigiliu mic în
tuş.
1
După semnături.

38. 1657 (7165) febr. 25. Radul, fiul lui Costandin postelnic din
Juguri, vinde lui Pârvul mare vistier toată partea sa de moşie din sat,
jumătate din partea moşului său, Pârvul logofăt, şi cât a mai cumpărat el
de la verii săi, Gherghe şi Iane (fiii lui Vlaicu)1. Vinde cu casele, cu
rumânii care sunt fugiţi, cu …2 ughi, cu ştirea fratelui său, Marco, şi a
verilor, Gherghe şi Iane, şi a altor vecini din sat – Dragul cu fiii lui şi popa
Cârstian cu fiii. Martori3, boieri: Tudoran Lerescul postelnic şi din Juguri:
Vlad şi Vlaicul, fiii lui Dragul, popa Cârstiian cu fiii lui, Pârvul, Ion şi
Crăciun din Boteni, Lunea ceauş, Andreiu, Oance Lerescul, Nan logofăt,
Ion stolnic din Corşori, Cazan, fiul lui Badea clucer din Lăngeşti, Dumitru
iuzbaşă din Sasul, Tudoran păharnic, Radul din Bătieşti, Ghereda
postelnic. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie însuşi Radul logofăt.

Doc. ist., CCCVII/93.

Orig., difolio (32x21,5 cm), filigran, puţin pătat, restaurat.
1
Completat după semnătură.
2
Loc alb.
3
Ultimii 10, după semnături.

39. 1657 (7165) febr. 27. Costandin Şerban vv. scrie lui Toma din
Argeş că, înaintea sa, la divan, au venit nişte roşii din Gorj, anume Lupul cu
cetaşii lui, pârând pe sluga domnului, Mareş logofăt, pentru nişte ţigani,
vânduţi de ei lui Mareş. Aceştia spuneau că Toma nu a avut nicio treabă cu
acei ţigani, iar ei nu i-au vândut sau schimbat sau dat cu altă tocmeală, iar
divanul a judecat să poarte Toma pâră cu roşii, ca să îndrepte lucrul. De
asemenea, domnul îi spune că, de va vedea această carte şi pe sluga sa, să ia

43
cărţile, zapisele şi toate „diresurile” ce va avea pentru acei ţigani, şi să vină
cât mai curând să stea de faţă cu aceştia la divan. De vor rămânea roşii de
judecată, Mareş logofăt îşi va ţine ţiganii, iar Toma va fi în pace, iar de va
rămâne Toma de judecată, roşii îşi vor lua toţi ţiganii de la Mareş logofăt,
iar Toma să dea lui Mareş ţigani pentru ţigani şi să nu le pară glumă, căci
aşa este judecata divanului şi să nu facă „zăbavă”, căci îl aşteaptă pârâşii, iar
apoi vor veni cu treapăd la el. Ispravnic, însăşi spusa domului.

M-rea Cozia, XVIII/4 (nr. 1).

Orig., difolio (29,5x20 cm), filigran, puţin pătat şi rupt la
îndoituri, monograma şi sigiliu inelar în chinovar; pe f. a doua s-a scris un
alt doc. din 1657 (7166) dec. 7.

40. 1657 (7165) febr. f.z., Târgovişte. Costandin vv., fiul lui
Şerban vv., întăreşte lui Bunea fost mare vistiiar satul Gabrovul, jud.
Teleorman, cu rumâni – Radu, fiul lui Oprea, Martin, alt rumân, fiul lui
Cleman, Radul, Neagoe, fiul lui Martin, Neagoe pârcălab, toţi cu fiii lor.
Aceşti rumâni, cu ocinile lor, au fost cumpăraţi de Vâlcul logofăt, tatăl lui
Bunea vistier, de la jupâniţa lui Hriza postelnic din Bărbăteşti, de la
Tudoran slujer şi de la Vâlcan pentru …1 aspri gata. De asemenea, a mai
cumpărat Bunea vistier un rumân din acelaşi sat, anume Dumitru, fiul lui
Trăşală, cu fiii lui, de la Dumitraşco iuzbaşa din Pietroşani, cu 2.300 aspri
gata. Mai întăreşte rumâni: Pârvul din Brădişani, care s-a vândut, cu fiii
lui, cu 3.000 aspri gata; Simnicoară, cu 2.400 aspri gata; Dumitru croitor,
cu fiii, cu 3.700 aspri gata; Stan, cu fiii, Stoia, Fătul, Lazar şi Stan, cu
ocinile din Curta, jud. Vlaşca, cu 9.200 aspri; Manea, fiul lui Dragomir din
Singureani, cu fiii, cu 1.800 aspri gata; Stroe, fratele lui Manea, cu fiii, cu
1.800 aspri gata; Radul, cu fiii şi cu partea lui din Romanaţi, din
Teleorman, lângă Ruşi, cu 2.400 aspri; Stoica, fiul lui Radul, cu fiul lui,
Lazar, şi cu ocina sa din Romanaţi, din Teleorman, cu 2.400 aspri gata. Îi
mai întăreşte ocine şi sate cumpărate: Găbroveneasca, lângă Gabrovul,
460 stj. de la Draghiia, Galeşi, Bunea şi de la Neaniul, cu 11.000 aspri
gata, pe hotarul bătrân, din apa Vezii, cu capul până în lacul de la margine,
celălalt cap până în alt lac, pe drumul Mărzăneştilor, cu hotare: Studeniţa,
Moviliţă, Vadul cu Nisip; 400 stj. de la Neguţ, Bunea, Draghiia şi de la
Neaniul, din apa Vezii, cu jumătate de apă, până la marginea tufelor, unde

44
se uneşte cu ocina Găbrovenească, cu 5.200 aspri gata; 20 stj. la
Glăvăneşti; 40 stj. de la Bunea, din apa Vezii, până în apa Teleormanului,
cu 1.200 aspri gata; 120 stj. la Glăvăneşti şi la Crivineasca, de la Marin,
fratele lui Neaniul, cu 2.400 aspri gata; 20 stj. la Crivineasca, cumpăraţi de
doamna Elenna, de la Spirul, Bunea întorcându-i banii, 600 aspri; 40 stj. la
Glăvăneşti, din partea lui Colceac, de la Bunea şi Gherghie, cu 800 aspri;
de la Stanciul, fiul lui Dumitru stolnic, partea lui din Vârâţi, jud. Olt, care
dă cu capul la Crângul Ars, cu 2.000 aspri gata; satul Şovărăştii, jud.
Teleorman, jumătate, hotărâtă şi împietrită, cu …1 boieri, cumpărată de
Vâlcul logofăt de la Radul, fiul lui Miho, Lazar şi de la Dragomir, cu
6.000 aspri gata; tot în acelaşi sat, 75 stj. din cealaltă jumătate, din gura
hotarului, cu 1.5002 aspri gata. De asemenea, îi mai întăreşte rumâni:
Albul, cu fratele lui, Dragomir, din Comiş, cu fiii, cu 5.200 aspri gata;
Adam, cu fiii, fără ocină, cu 2.000 aspri; Dumbravă, cu fiii, Nedelea,
Crăciun, Albul şi Mircea, fără ocină, cu 6.000 aspri; Costandin din
Comăneşti, cu fiii, Adam, Stanciul şi Dumitru, cu 3.600 aspri. De
asemenea, mai întăreşte sate, ocine şi rumâni: Lăceanii, jud. Teleorman,
cu rumâni, care au fost cnezi, cu ocinile lor, mai-nainte vreme, iar în zilele
lui Leon vv., în anul 1631 (7139), s-au vândut rumâni cu fiii şi ocinile lor
lui Bunea vistier – Cosma pârcălab, cu fiii, Melentie şi Dobre, cu 4.800
aspri; Radul, cu 2.600 aspri; Turcea cu fiii, Cernat, Vladul şi Peia, cu
6.400 aspri; Măciucă cu fiii, Arion, Florea, Stoica, Mircan şi Magdalin, cu
6.500 aspri; Cernat cu fiii, Radul şi Stan, cu 5.300 aspri; Opriş, cu 2.600
aspri; Cânda, cu 2.600 aspri; Voico, cu 2.600 aspri; Coman, cu 2.600
aspri; Buda, cu 2.600 aspri; Voico străchinariul, cu 2.600 aspri; Ion din
Romanaţi, jud. Teleorman, cu ocina lui din sat şi cu fiii, Boica, Neag,
Bobe, Mircea, Stan, Dumitru, Dobrin şi Călin, cu 6.200 aspri gata; Dobrin
cu fiii, fără ocină, cu 2.600; Voinea din Pătroaia, al lui Mihaiu iuzbaşă, cu
2.600; la Lăceani, ocină fără rumâni, numită Floceasca, cumpărată de la
Preda vornic din Balomireşti, partea lui Dan, cu 2.000 aspri gata, iar de la
Banul, partea acestuia, cu 1.200, de la Gurban, cu 800 aspri, de la Tudor,
cu 800 aspri, de la State, cu 900 aspri, de la Badiul, cu 800 aspri, de la
Crăciun armaş, cu 800 aspri, de la Udrea Călin, cu 800 aspri, de la Stanca
Gogoiasă, cu fiica ei, Mariia, cu 800 aspri, de la Voica Mircigoae, cu 800
aspri, de la Vladul, fiul popii Stoilă, cu 800 aspri, de la Rada, fiica lui
Bosii, cu 1.050 aspri; de la Andreiu şi de la fratele acestuia, Vâlcan, cu
800 aspri; Duşeştii, jud. Teleorman, cu rumânii, care au fost cnezi, cu

45
ocinile lor, iar în zilele lui Mateiu vv., în anul 16.. (71..)1, s-au vândut cu
fiii şi ocinile lor, anume – Stan, cu fiii, Radul, Gherghe şi Dobromir, cu
3.300 aspri; Ion, cu fiul, Ion, cu 3.300 aspri; Manea, cu fiul, Gherghe, cu
3.300 aspri; Ion croitoriul, cu 3.000 aspri; Dobre, cu fiul, Dobre, cu 3.400
aspri; Dobrotă, cu fiii, Nedelco, Petrea, Avram şi Marin, fără ocină, cu
5.400 aspri; Manea cel Bătrân, cu fiii, Arsenie şi Ivan, cu 6.400 aspri;
Marco, cu 2.600 aspri; în acelaşi sat, părţile cumpărate: de la Gherghe
postelnic şi de la fiul acestuia, Stroe din Mârzăneşti, pe care, la rândul lor,
o cumpăraseră de la megiaşii din sat, cu moară, partea numită Duşeştii de
Sus; de la Badea, 4 ape, cu 2.200 aspri; de la Stana, fiica lui Bădilă, 1½
ape, cu 750 aspri; de la Dragna, fiica lui Cârstea, 1½ ape, cu 750 aspri; de
la Ion croitoriul, 3 ape, cu 1.500 aspri; de la Dobre, 1 apă, cu 630 aspri, în
total 11 ape, cu 5.800 aspri, cuvenindu-li-se a nu fi despărţiţi pe părţile lor;
de la Cârstea armaş, din 7 funii din tot satul, partea lui, 1 funie; de la
Marmură, partea cumpărată de el cu 300 bani, cu 1.000 aspri; de la Pârvul
Ştoroban, 3 ape, cu 3.500 aspri; de la Mâinea postelnic, fiul popii Danciul,
3 ape, cu 1.750 aspri; de la Nadelea, fiul lui Cârstea, 4 ape, cu 2.000 aspri;
de la Radul dărăban, 1 apă, cu 500 aspri; de la Ţoga, 3 ape, cu 1.400; de la
Vişa, fiica lui Stanciul Ceapă din Duşeşti, ½ apă, cu 250 aspri; Truţeştii,
jud. Teleorman, cu rumânii vânduţi pe bani gata, cu fiii şi părţile lor, în
zilele lui Mateiu vv.: Oprea, cu fiul, Pârvul, şi partea lui de ocină, care a
fost despărţită de moară, 3 ape, cu 4.200 aspri; Dinea, cu doi fii, Oana şi
Stan, şi 4 ape, cu 5.200; Albul, cu fiii, Tudor şi Oancea, fără ocină, cu
5.200; Muşat, cu fiul, Ivan, fără ocină, cu 3.600; Dumitru cu un fiu,
Mantea, fără ocină, cu 3.800 aspri; Crăciun, fără ocină, cu 2.600 aspri;
Mihăilă, cu fiul, Mirea şi cu fraţii, Pârvul şi Ţalapiia din Foeşti, cu 8.400
aspri; a mai cumpărat în sat: de la Gherghe cel Bătrân, 9 ape, cu 4.000
aspri; de la Buna, soţia lui Gherghe cel Bătrân, 10 ape, cu 4.500 aspri; de
la Ghinea, 3 ape, cu 1.300 aspri; de la Stanciul, 2 ape, cu 900 aspri; de la
alt Stanciul, 6 ape, cu 2.700 aspri; un rumân, Vladul, cu fiul, Stoica, din
Furdueşti şi aşezaţi la Truţeşti, cu 3.000 aspri; Poenarii, jud. Teleorman,
cu heleşteu, 9 funii cnejeşti şi o funie a lui Gherghe vornic şi a
Singureanilor, cu rumâni, anume – Stan Ceurca, cu fiii şi partea lui, a patra
parte dintr-o funie, cu 5.000 aspri; Şerbuznă, cu fiii şi partea lui, a patra
parte dintr-o funie, cu 4.000 aspri; a mai cumpărat în acelaşi sat: de la
Vârlea cel Bătrân, Stan Ceurca, Guziianul, Soare şi de la Mihnea, 1 funie,
cu 4.000 aspri; de la Guzianul, partea socrului său, Pandrea, 1 funie, cu

46
4.000 aspri; de la Ghinea cel Bătrân din Răzmireşti, partea unchiului său,
Oancea Găvenescul, 1 funie şi din altă funie, numită Vozăreasca, a treia
parte, cu 2.000 aspri; de la Vişa, fiica lui Dragomir din Ludăneşti, 60 stj.,
cu 1.200 aspri; de la jupaniţa Neaga, ½ funie, cu 2.000 aspri; de la Radul
postelnic din Ruşiceani şi de la jupaniţa lui, 1 funie, cu 3.300 aspri; de la
Soare pârcălab, 1 funie, cu 4.000 aspri; de la Roman şi de la socrul lui,
Mihăilă, de la Albul din Singureani, ½ funie, numită Singurenească, cu
2.000 aspri; de la Dragna şi fiul ei, Vladul, care stau în satul Piatra, ½
funie, cu 1.100 aspri; de la Nagoea, ½ funie, cu 2.000 aspri; de la Mogoş,
fiul lui Guţea, a patra parte dintr-o funie, cu 1.000 aspri; Orbeasca de Sus,
jud. Teleorman, cu rumâni – Ion, fiul lui Balea, cu fiii şi ocina, cu 2.400;
Bădilă, fiul lui Stan din Zărneşti, cu fiii, Neacşul şi Stanco, cu partea sa
din Gărdeşti, 1 funie, din cele 2 funii alese din Zărneşti, cu 4.400 aspri;
Vâlcul, cu fiii, Trifa, Stanco, Ionaşco şi Radul, cu dedinele lor din
Orbeasca, cu 6.480; Ilea Hotă, cu fiii, Vişan şi Radul, cu ocinile lor din
Finţeştii de Jos, cu 6.600 aspri; Dode, cu fiii, Oana şi Tudor, cu ocinile lor
din Preoteşti, pe Valea Câinelui, cu 4.400 aspri; Dobre, fiul lui Ion din
Slăvenii Cnezi, cu 3.200 aspri; mai cumpără ocine: de la Ţiganul, în
Orbeasca, cu 1.000 aspri; de la Drosul postelnic, în Căcăşani şi Brădişani,
cu rumâni, Radul şi Vlaicul, cu 4.200 aspri; de la Vâlcul logofăt, tatăl lui
Bunea vistier, şi de la Mihalco postelnic din Orbeasca, partea numită
Bogdăneasca, cu …1 aspri gata; Balomireştii, jud. Teleorman, cu rumâni –
Bogdan, cu fiii, Stan şi Albul, cu dedina lor, cu 4.400; Radul cu fiul,
Arsenie, şi cu dedina, cu 3.400 aspri gata; Radul viorariul, cu fiii, Mihnea
şi Milco, cu deadina lor, cu 4.400 aspri; Grădiştea de Jos, jud. Vlaşca, cu
vii, vad de moară şi rumâni – Dragomir viiariul, cu fiii; Dragomir
Chirancea, cu fiii; Vâlcul, cu fraţii lui, Tatul şi Petco; Socolea, cu fiii;
Dobre meşterul, cu fiii; Dobre Cătăramă, cu fiii; Neagoe pârcălab, cu fiii;
Neagoe Bădiian, cu fiii; de asemenea, s-au mai vândut rumâni, anume –
Radul Turcul din Sminov, cu fiii şi cu ocina, cu vii, cu 5.000 aspri; Creţul,
fără ocină, cu 2.000 aspri; Danciul, cu fiii, fără ocină, cu 2.800 aspri; a mai
cumpărat de la: Stan Brăcociu, 24 stj., cu vie, cu 3.700 aspri; Ionaşco, 86
stj. din Grădişte, cu 8.600 aspri; Stan Bărcoci, 30 stj. din Drumul Mare, cu
600 aspri, şi partea acestuia din Albaş, cu 300 aspri; Stancul, partea lui din
Albaş, cu 350 aspri gata. Aceste sate şi rumâni au fost ale lui Dumitru
Zeamţea vornic, tatăl vitreg al lui Bunea vistier, iar la bătrâneţe, rămânând
el orb, jupaniţa Mariia, mama lui Bunea vistier, împreună cu acesta din

47
urmă, l-au îngrijit multă vreme, cu tot ce a trebuit, cât a fost viu şi după
moartea lui. În timpul vieţii, Dumitru vornic a venit înaintea lui Leon vv.,
la marele divan, şi i-a dăruit lui Bunea vistier satele şi rumânii de mai sus,
pentru îngrijirea dată, cu zapis făcut înaintea mitropolitului Gligorie şi
înaintea celor doi episcopi, Theofil de Râmnic şi Efrem de Buzău, a
boierilor mari şi mici, cu mare blestem. În zilele lui Matei vv., rumânii s-
au pârât, spunând că au fost rumâni lui Dumitru vornic, în silă, în zilele lui
Mihail vv., jurând ei, cu 12 megiaşi, iar Bunea vistier, jurând peste ei, cu
24 de boieri, rămânând aceştiia să-i fie rumâni, ca mai-nainte. Mai
întăreşte satul Mogoşăştii, jud. Vlaşca, cu vii, vad de moară în apa
Argeşului, cu rumâni, ocină aleasă şi împietrită cu 12 boieri. Oamenii din
acest sat au fost rumâni lui Dumitru Zeamţea vornic, care i-a iertat de
rumânie, pentru pomana sa, dar, după moartea acestuia, ei s-au vândut
rumâni lui Bunea vistier, cu fiii şi ocinele lor, pe bani gata, fiecare pe
capul său şi al fiilor şi pe ocina sa, astfel: Vladul cu fiul, Neculae, şi cu
ocina, cu 2.000 aspri; Tatul cu fiii şi cu ocina cu vie, cu 2.800 aspri; Dima,
fratele lui Tatul, cu fiii, Stoica şi Ilie, cu partea lor, cu 4.300; Pătru Zăgan,
cu fiii şi ocina, 12 stj., cu …1 aspri; Voicilă, cu fiii, Ivaşco şi Crăciun,
Martin cu fiul, Ivaşco, cu ocinele lor, 24 stj., cu 9.600 aspri; Stan, cu fiul,
Şerban, Pătru cu fiul, Şerban, cu ocinele lor, 1½ stj., cu 7.600 aspri;
Neagul, cu fiii şi ocina sa, cu 4.200 aspri; Voico, fiul lui Manul, cu fiul
său, Voico, cu partea lui din sat, 12 stj., cu 5.200 aspri; Stănilă, cu fiul,
Pârvul, cu ocina lor, 12 stj., cu vii, cu 5.200 aspri; Iuga din Brăneştari, cu
fiul, Radul, şi cu fiii acestuia, Draghiia şi Iuga, fără ocină, care au fost
rumâni jupaniţei Samfira, răscumpărându-se apoi şi vânzându-se lui
Bunea vistier, cu 6.000 aspri; Leuştean, fiul lui Neag, cu fiul, Radul, fără
ocină, ce au fost tot din Brăneştari, cu 3.400 aspri. De asemenea, a mai
cumpărat: de la naşul său, Vâlcul, nepotul lui Dumitru vornic, ocina
acestuia, dată unchiului său, Dumitru vornic, nedespărţită de cea a vărului
său, Vasilie, 113 stj., cu 5 ½ răzoare de vie, cu vad de moară, cu 9.000
aspri; de la naşul său, Vasilie, nepotul lui Dumitru vornic, 50 stj. în
Mogoşăşti, cu 3 răzoare de vie şi cu jumătate de vad de moară, cu 5.000
aspri; de la naşul său, Dumitru, fiul lui Bârcă armaş, 20 stj., cu vii, cu
4.000 aspri; de la naşul Badea, fiul lui Gorga, 24 stj., cu 1.000 aspri; de la
Fătul, fiul lui Radul cel Bătrân, 1 pogon de vie, cu locul ei, până în
Pădioare, cu 1.100 aspri şi 48 stj. cu vie, cu 2.880 aspri; de la Marciul din
Mogoşăşti, 24 stj., cu un pogon de vie, cu 2.000 aspri; de la Aldea partea

48
lui, pe care a fost grădină boierească, cu 300 aspri; de la Obială, 12½ stj.
în Mogoşeşti, cu 500 aspri; de la Voica a lui Muşat din Mogoşăşti, partea
tatălui ei, 12 stj., cu un răzor de vie, cu 500 aspri; de la Novac, 15 stj. în
Mogoşăşti, cu vii, cu 900 aspri; de la Stan, fiul lui Cernica din Mogoşăşti,
6 stj., cu 210 aspri; de la Micul şi de la fratele acestuia, Manul, 44 stj., cu
4.000 aspri; de la preoteasa popii Stanciul …1 stj., luaţi de la aceasta,
schimb pentru o vie în Grădiştea de Sus; de la Stan, ginerele lui Radul
Robul, 2½ stj., cu 400 aspri; de la naşul Vasilie şi de la fratele acestuia,
Bunea, via cea bătrână şi cu 7 stj., cu 4.300 aspri; de la Badea din Budeani
şi de la fiii lui, 11 stj. cu 1.100; de la Dumitru, fiul lui Bârcă armaş, 6 stj.,
cu 600 aspri; de la popa Barbul, vie şi ocină, …1 stj., cu …1 aspri. Bunea
vistier l-a iertat pe …1 de rumânie, iar acesta i-a dat via lui cea bătrână şi
…1 stj. din Grădiştea de Sus. Mai întăreşte satele: Zăvoiul, jud. Vlaşca,
jumătate de sat, cu rumâni – Moş, cu fiii, Balea şi alt Balea, cu un copil,
cu 5.000 aspri; Balea, cu trei fii, Ionaşcu, Andreiu şi Muşat, cu 5.000
aspri; Lupul cu un fiu, Neagoe, cu 3.600 aspri; Muşat, cu un fiu, Ivan, cu
3.600 aspri; Ivul, cu 4 fii, Balea, Stan, Măican şi Ţigan, cu 5.000; Dan, fiul
lui Radul, cu fiii şi ocina, cu 2.600 aspri; Manea, dat rumân, pentru că a
omorât un rumân, Balea; – Năneştii, jud. Vlaşca, cu baltă şi cu rumâni –
…1 –, cumpărat de la Vasilie armaş, nepotul lui Nica logofăt, cu 40.000
aspri gata şi cu zapis cu boieri martori; Ioneştii, de lângă Călugăreani, jud.
Vlaşca, cu rumâni, cu fiii lor – Costea; Stoica …3; Dobre, Vladul, fratele
lui Stoian …3, Cârstea; a mai cumpărat în acest din urmă sat de la jupaniţa
Sultana, fiica jupaniţei Samfira, şi de la soţul ei, Dragul postelnic din
Togozeani, cu 28.000 aspri; Megiaşii, jud. Ilfov, cu rumâni, care au fost
mai-nainte cnezi, cu ocinile lor, iar apoi, în zilele lui Mateiu în anul 16..
(71..)1, s-au vândut rumâni lui Bunea vistier, cu fiii şi ocinile lor, anume –
Rade, cu fiii, Milea şi Dobre şi cu partea lui, cu 7.800 aspri; Neagoe cu
fiii, Bâra, Radul, Dumitru, Şerban şi Muşat, cu ocina, cu 8.800 aspri; Stan
cu fiii, Voico, Costandin şi Loiz, cu partea lui, cu 7.800 aspri; Aldea cu
fiii, Berivoe, cu partea lui de ocină, cu 3.400 aspri; Marin, cu fiii, Stan,
Neacşul şi Muşat, cu 5.400 aspri; Stănimir, cu fiul lui, Istru, şi cu fiul
acestuia din urmă, Radul, cu 5.800; Dumitru, cu fiul, Stoica, cu 3.200
aspri; Tatul, cu 2.200 aspri; Radul cu fiii, Micul, Stan şi Neag, cu 2.200;
David, cu 2.200; Radu, cu fiii, Stancul, Voico, Stoica şi Vladul, cu 6.000
aspri; Nan cu fiul, Măican, cu 3.000 aspri; Costandin din Costeşti, cu fiii,
Costea, Nedelco, Dragomir, Neagoe, Ion, Tudor şi Dobre, cu ocina lor, cu

49
10.800 aspri; Sin, cu fiii, Neculai, Dobre şi Radul, cu 5.400 aspri; Radul
cu fiii, Stan şi Sâmbotin, cu 4.400 aspri; Bobe, cu fiii, Dumitru şi Toader,
cu 3.600 aspri; a mai cumpărat de la Drăgan din Megiaşi partea acestuia
din Costeşti, 30 stj., cu 500 aspri; Fundeanii, de pe Colentina, jud. Ilfov, în
jos de Plumbuita, lângă Bucureşti, care a fost al lui Mihu spătar, cu vad de
moară, cumpărat de la Papa peharnic din Drăgăneşti, fiul lui Buzinca
clucer, cu 30. 000 aspri gata; Izbiceanii, de pe Olt, jud. Romanaţi, cu
rumâni – Cochiia, Pârşan, Radul, Stoica, Fraica, Dragomir, Pârvul, Cărare,
Cernica, Glăvan, Mirea, Balea, Manea, Bancă, Budimoc, Muşat, Marin,
Negoiţă, Stoian, Ştefan, Voinişor, Pârţa, Nodea, Zăgorean, Drăgoiu, alt
Zăgorean, Standecâine, Mănăilă, Lupul, Dragul, Mihnea, ginerele lui
Zăgorean, Stan spătar, Voinea, Lepădat, Badea, Dragul, Stoia, alt Badea,
Andreiu, Pătru şi fratele lui, Tudor, Băjan, Dragomir, nepotul lui Ionache,
Oprea, Lepădat, Radul al lui Neaga, Mihaiu, Vladul, Stoica, Cuciuc, fiul
lui Gherghe, Chiţimiia, Caragea, Bunta, fiul lui Duţea, Dobre, Coţofan,
Hodea, fiul lui Stanco, Bogdea, Stoian Robul, Turcea, Rădae, Mihăilă, alt
Caragea, cu fiii şi părţile lor de ocină; de asemenea, se mai vând rumâni:
Radul, cu fiii, Brateş şi Nedelco, cu 12 stj., cu 4.000 aspri gata; Stan, cu
fiii, Vişan, Gligorie, Marin, Florea şi Stoica, fără ocină, cu 50.000 aspri
gata; Stan4, Barbul, fiul lui Stanciul, cu fiii, Samfir, Marin şi Pătru, cu 13
stj., cu 5.000 aspri; Jitea, cu fiii, Stanciul, Muşat şi Duiul, cu ocina, cu
6.000 aspri gata. Satul Izbiceanii a fost al lui Miho fost mare spătar, cu
rumânii de mai sus, iar el l-a vândut ginerelui său, Buzinca clucer, şi fiicei
sale, jupaniţa Grăjdana, cu bani gata, fiind rumânii pe seama lor. Apoi,
Mateiu vv., după moartea lui Buzinca clucer, fiind el un domn puternic şi
volnic, a întors banii Grăjdanei, lui Preda slujer şi lui Papa paharnic, fiii
lui Buzinca clucer, fără voia acestora. În zilele domnului, când a fost
dăruit de Dumnezeu cu domnia în Scaunul părinţilor săi, văzând că Mateiu
a împresurat multe sate, în silă şi fără dreptate, a dat voie rumânilor să se
răscumpere, căci Mateiu vv. i-a cumpărat, pe când era domn, fără dreptate,
iar banii să fie la nevoia ţării. Astfel, Bunea vistier şi soţia lui, jupaniţa
Grăjdana, fiica lui Miho spătar, s-au pârât cu Preda slujer, fiul lui Buzinca
cliucer, înaintea domnului, la marele divan, cerând judecată şi dreptate,
spunând că Matei Vodă le-a întors banii în silă, fără voia lor, luând acest sat
fără dreptate, şi au mărturisit aceasta mulţi boieri, înaintea domnului, la
marele divan. Astfel, Bunea vistier, ginerele lui Mihu spătar, a dat
domnului, la divan, 1.000 ughi, bani gata, căci a fost el mai volnic, iar

50
domnul i-a dat să-i fie lui rumâni de moşie. Mai întăreşte: satul Nucşoara,
jud. Muşcel şi Pădureţ, partea lui Neagoe logofăt din Corbşori, cu rumâni,
cu fiii lor – Cârstea, fiul lui Bancea; Neagoe, fiul lui Bancea; Stanciul, fiul
lui Bădilă; Neagoe, fiul lui Luca; Vrabie, fiul lui Luca; Micul, fiul lui Luca;
Turcul; Mihăilă; Duca, fratele lui Mihăilă; Cucă; Dobrotă, fiul lui Şteful;
Iane, fiul lui Şteful; Giurcul; Turbaling, fiul lui Stroe; Dobrotă Muscă;
Albul, fiul lui Stroe –, cumpărat de la Neagoe logofăt din Corbuşori, cu …1
aspri gata; de asemenea, se mai vând rumâni: Stan din Nucşoară cu fiii şi
delniţa lui, cu 3.200 aspri gata; Voico din Bucşăneşti, cu fiii şi cu delniţa lui,
cu 3.200 aspri gata; Cârstiian Sârbul, cu fiii, Datco şi Banciul, cu 3.600
aspri; a mai cumpărat: de la jupaniţa Mariia din Berindeşti, un rumân,
Radul, fiul lui Fierea din Turburea, cu patru fii, cu 2.800 aspri gata; de la
Şerb din Cârstieneşti, ocina lui din Nucşoară, cu 1.100 aspri; de la Voineagu
cel Bătrân, ocină, cu 600 aspri; în Nucşoară, partea lui Dumitru Zeamţea
vornic, cu rumâni, cumpărată de acesta din urmă de la Fătul, fratele lui
Neagoe logofăt din Corbuşori, cu rumâni, cu fiii lor – Stan, Cârstea, Radul
peicul. Dumitru vornic a dat partea lui din satul Nucşoară jupaniţei sale,
Maria, şi fiului lor, Bunea vistier, pentru îngrijirea pe care a avut-o de la
aceştiia, în timpul vieţii şi după moartea lui. A mai cumpărat Bunea vistier
rumâni: Micul cu nepoţii lui, Dobrotă şi Calin, cu ocina lor, cu 3.800 aspri;
Vişan, cu ocina lui, cu 3.800 aspri; Dragomir, fiul popii, cu fiii, Stanciul,
Neagoe, Fătul, Marin şi Radul, cu ocina lor, de dedină şi de cumpărătoare,
cu 6.800 aspri; Oprea, cu fiii, Tudor, Stan, Radul şi Stănilă, cu 5.800 aspri;
Barbul, cu fiul lui, Iane, şi cu ocina, cu 3.200 aspri; Crăciun, cu fiul, Radul,
şi cu ocina, cu 3.200 aspri; Stanciul, cu fiul, Radul, şi cu ocina, cu 3.200
aspri; Bance, cu fiii, Simedriu şi Simion, cu ocina, cu 4.400 aspri; Dobrotă,
cu fiii, Radul şi Barbul, cu ocina, cu 4.400 aspri; Vlaicul, fratele lui
Dobrotă, cu fiul, Radul, şi cu ocina, cu 4.400 aspri; Ianiu, cu fiii, Radul şi
Stanciul, cu ocina lor, cu 4.400 aspri gata; Stepan, cu fiul, Stoian, cu 2.400
aspri; Stanciul Vlădica, cu ocina, cu 2.400 aspri; Neagoe, cu fiii, Stanciul şi
Voico, cu ocina, cu 4.400 aspri; Pârvul, fiul lui Gurişoară, cu fiii, Neagoe,
Cârstea şi Micul, cu ocina, cu 4.800 aspri. A mai cumpărat de la Necula
logofăt din Dărmăneşti un munte numit Ohrea, cu 2.000 aspri gata. De
asemenea, întăreşte: ocină şi rumâni în Brătiianii de Sus, lângă Nucşoară,
jud. Argeş, cu munte, livezi şi rumâni – Bratul, cu doi fii, Badea şi Tanasie;
Ursă, Pătru, Stoica şi Stan, toţi cu fiii lor –, cumpărate de la jupaniţa Calea
călugăriţa şi de la fiul ei, Necula, cu 12.000 aspri gata; un rumân, Stan

51
Vârlugă, cu trei fii, şi cu delniţa, cumpărat de la jupaniţa Neacşa a lui
Neagoe logofăt şi de la fiul ei, Stanciul; 600 funii de ocină, o funie de 12
lactii, cumpărate de la jupaniţa Calea, toate într-o funie cu Bunea vistier, cu
8.000 aspri gata; delniţa lui Danu, cumpărată de la Ivan postelnic din
Găleşeşti şi de la cumnata sa, Ilca, a lui Arsenie postelnic, vecinul lor, şi 60
câmpuri, cu 4.000 aspri gata; rumâni cu ocinele lor din Brătianii de Sus:
Cârstiian, fiul lui Radul Pleşa, cu fiii, Maxin şi Teodor, cu 3.800 aspri gata;
Chirca, cu fiii, Tudor şi Radul, cu 3.800 aspri gata; Radul cu fiul, Voico, cu
2.800 aspri gata; Chirca cu fiii, Tudoran şi Radul, cu 3.800 aspri gata;
Vladul, cu 1.800 aspri gata; satul Cărpenişul, jud. Argeş, cu rumâni, care au
fost cnezi, cu ocinele lor, iar în zilele domnului, în anul 1656 (7164) iun. 27,
s-au vândut rumâni lui Bunea vistier, cu fiii şi ocinele lor, cu bani gata,
fiecare pe capul lui şi a fiilor lui şi pe partea lui de ocină: Opriş cel Bătrân,
cu fiii, Stan, Ion şi Voico, …1 cu 4.400 aspri; Costandin cu fiul, Dumitru, cu
2.700 aspri; Dragomir, cu fiii, Ion, Crăciun, Dumitru şi Stanciul, cu 5.200
aspri; Liian, cu fiii, Stoica, Tudosie, Pătru şi Radul, cu 5.200 aspri; Oprea,
cu fiii, Pătru, Ion şi Dragomir, cu 4.200 aspri; Băra, cu fiii, Dragomir,
Eremiia şi Lupul, cu 4.200 aspri; Stanciul, cu fiii, Ion, Neagoe, Prohor şi
Barbul, cu 2.000 aspri; Stanciul olariul, cu fiii, Ion şi Proca, cu 3.400 aspri;
Stan Burduhuiu, cu fiii, Ion şi Vladul, cu 3.400 aspri; Opriş, cu fiii, cu 1.200
aspri; Stanciul Mălaiumare, cu 1.800 aspri; Stoian, cu 1.200 aspri; Ion, cu
1.800 aspri; Costantin, cu 1.800 aspri; Stoica, cu 1.200 aspri; Cârstea, cu
1.200 aspri; Stan, cu 1.200 aspri; Radul, cu 1.200 aspri; Stoica Buzilă, cu
1.800 aspri; Dumitru al popii, cu 1.200 aspri; Neagoe al popii, cu 1.200
aspri; Necula, cu 1.200 aspri; Dobre Bordea, cu 1.800 aspri; Stan al lui
Albul, cu 1.200 aspri; Radul, fratele lui Bâra, cu 1.800 aspri; Voico, cu
1.200 aspri. Mai întăreşte: satul Vâlcana, jud. Dâmboviţa, cu rumâni, anume
…1, cu livezi, cu …1, cumpărat de Vâlcul logofăt de la Spinciul cel Bătrân
din Târgovişte, cu …1 aspri gata; rumâni din acest sat: Stoica, cu fiii, care s-
a vândut fără ocină, cu 2.800 aspri gata; Stroe, cu fiii, fără ocină, cu 3.000
aspri gata; Radul, ginerele lui Radul cel Bătrân din Văleani, cu fiii, cu 3.000
aspri gata; Albul, fiul lui Neacşul cel Bătrân, cu fiii, cu 3.000 aspri gata;
Ion din Fiiani, cu fiii, cu 2.600 aspri gata; un rumân, Micul, cu fiii, cu
3.700 aspri gata; Cârstiian, cu fiii, din Şotânga, cu 3.700 aspri gata; Dumitru
din Bircii, cumpărat de la Theodosie călugăr, cu 3.700 aspri gata; Vlade din
Vâlcana, făcut schimb cu Nica postelnic din Săteani, pentru un ţigan, Şerban;
Neguţ, fratele lui Vlade, cumpărat de la Nica postelnic din Săteani, cu 2.000

52
aspri; Ianotă din Brăneşti, cu fiii şi ocina lui, cu 3.000 aspri gata; Vişan din
Brăneşti, cu partea lui şi cu un fiu, Stavăr, cu 3.600 aspri gata; satul Dârza,
jud. Vlaşca, jumătate de ocină, cumpărat de la …1 din …1 şi de la ceata lui, cu
…1 aspri gata, plătindu-le şi birurile cu …1 aspri; Popeştii de Sus, jud. Rm.
Sărat şi Brăila, din 12 funii, 9 funii: 5 funii cumpărate de la Stângul şi de la
popa Irimiia din Popeştii de Sus, cu …1 aspri gata, şi 4 funii de la …1 cel
Bătrân, cu …1 aspri gata, plătind şi birul satului la Ghiorma banul, la Anghel
şi la Dumitraşco, roşii din Râmniceanii, cu …1 aspri. În anii următori, Mateiu
Vodă l-a silit pe Bunea vistier să-i vândă această din urmă dedină, iar el i-a
vândut-o. Apoi, când l-a dăruit Dumnezeu cu domnia, urmaşii satului s-au
pârât înaintea domnului, la divan, cerându-şi deadina, iar domnul le-a cerut să
dea banii, atât cât i-a dat Mateiu Vodă lui Bunea vistier, iar ei n-au putut da
banii. Văzând acestea, Bunea vistier a cerut judecată înaintea domnului,
spunând că el a vândut ocina fără voia sa, înapoind toţi banii gata domnului,
cât i-a dat Mateiu Vodă, iar banii să fie la treaba ţării, iar dedina a rămas pe
seama lui Bunea. Mai întăreşte vii în dealul Negovanilor, jud. Sac: 5 pogoane,
cu casă, cumpărate de la Stan cel Bătrân din Negovani, cu 9.700 aspri; 6½
pogoane şi o cezvârte, cu casă, cumpărate de la Vâlsan cel Bătrân din
Negovani, cu 13.100 aspri; 1½ pogoane de la Voinea din Negovani, cu 2.600
aspri; 3 pogoane, de la Stan, fratele lui Voinea, cu 6.400 aspri; 1½ pogoane şi
o cezvârte de la Cârstina din Negovani, cu 3.650 aspri; ½ pogon vie lucrată şi
un pogon vie ţealină, de la Oancea din Negovani, cu 900 aspri; 1½ pogon de
la Stan, sluga mănăstirii, cu 3.000 aspri; 3 pogoane, cu deadină, de la Stan
călăraş, fiul lui Borcea din Ploeşti, cu 6.200 aspri, în total 15 pogoane de vie,
făcută de oamenii de mai sus, pe locul m-rii Snagov. Astfel, Ignatie egumenul
m-rii Snagov, a venit la Bunea vistier, cerându-i să cumpere nişte vii lucrate,
în schimbul locului mănăstirii, iar acesta a cumpărat 4 pogoane de vie, bune şi
lucrate, de la jupaniţa Chiiajna din Glăvăneşti, cu 8.800 aspri gata, şi le-a dat
mănăstirii, cum arată şi zapisul egumenului. Mai întăreşte vii, moşii şi
rumâni: în dealul Bărbăteştilor, din sus de Târgovişte şi cu ţealina care merge
înaintea viei, până în vârf, cu livadă, la vale cât ţine îngrăditura ei, cumpărată
de la Stoichiţa postelnic din Bărbăteşti, de la Mihaiu comis şi de la Drăghici,
cu 16.000 aspri gata şi cu 3 postave de grana de 15 lactii; la Piteşti, în dealul
Izvoranilor, via lui Ianache, fiul lui Socol cliucer, ginerele lui Bunea vistier,
care, la moartea acestuia, a rămas duhovnicului său, popa Sava, egumenul
m-rii Valea, acesta vânzând-o ca să-l pomenească, iar Bunea vistier, fiind mai
volnic, a cumpărat-o cu 112 ughi aspri gata, la acelaşi preţ cu care a cumpărat

53
şi Ianache; 5 pogoane, în dealul Izvoranilor, cumpărate de la Tudoran şi
fratele acestuia, Iancul din Piteşti, cu 7.000 aspri gata; ½ delniţă din satul
Izvorani, cu un rumân, Marin, fiul lui Toader, de la Andronie, fiul lui
Dumitru al popii Slava din Piteşti, cu 12.000 aspri gata; ½ delniţă în Izvorani,
cumpărată de la cel din urmă, cu 9.000 aspri gata; o delniţă în acest din urmă
sat, de la Cârstea cliucer şi de la fratele acestuia, Florescul peharnic, fiii lui
Socol clucer, cu …1 aspri gata; o delniţă tot în Izvorani, de la Dima cliucer,
fiul lui Miho logofăt, cu 10.000 aspri gata; 2 roţi de moară, la iaz, la Piteşti,
pe care le-a avut Miho logofăt şi le-a cumpărat Bunea vistier de la Dima
slujer şi de la Vlad logofăt, cu 46.000 aspri gata; vii în dealul Târgoviştei, pe
Valea lui Voivod, cumpărate de la Radul din Târgovişte, fiul popii Nifon
monah, cu 40.000 aspri şi cu 5 lactii de grana. Toţi rumânii de mai sus s-au
vândut cu zapise, aflate la Bunea vistier. Martori: Ghiorghie mare vornic,
Stroe mare logofăt, Pârvul mare vistiiariu, Pană mare spătar, Diicul mare
cliucer, Radul mare stolnic, Neagoe mare postelnic, Radu mare comis, Radu
peharnic, Tanasie mare slugear, Necula mare pitar. Ispravnic, Stroe mare
logofăt. Scrie Mihalcea logofăt, fiul lui Paraschiva logofăt.

Suluri II, 5.
Orig. slavon, perg. (276x30 cm), invocaţia simbolică, iniţialele,
intitulaţia, numele satelor scrise pe marginea doc. şi monograma în
chinovar, semnătura domnului, sigiliu atârnat, căzut; în frontispiciu stema
Ţării Româneşti, în chenar cu ornamente florale.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 189 (nota 7).
1
Loc alb.
2
În text, probabil greşit: 501.
3
Loc ros.
4
Anulat în text, cu chinovar.

41. 1657 (7165) febr. f.z. Se adevereşte că au vândut Radu şi

fratele său, Dragomir, jumătate din funia din Crevedie, de lângă Surpătură,
1101 stj., lui Gudea, Ursu şi Stan, cu 122 ughi, iar moşia o aveau de la
moşul lor, Stănislav Bădişăscul, cu hotare: Valea Crevediei, hotarul
Bădenilor. Radul şi Dragomir s-au tocmit cu ceilalţi fraţi ai lor, să ţină
aceştia într-altă funie, unde „li să va mai veni”. De asemenea, a mai

54
cumpărat Gudea, Ursu şi Stan, partea vărului lor, <Ta>3tul, şi de la alt
Stan, fratele acestuia din Crevedie, cu <20>4 ughi. Martori: Detco diac5,
Ion, Marco, Ion al lui Coresie. Scrie popa Vasilie.

Mitrop. Ţării Româneşti, XXXVIII/16.

Orig., (29x15,5 cm), rupt, lipit; cu o notă scrisă sub semnături:
„Acesta l-am răscumpărat, cu Varlaam egumen, arhimandrit”; cu o notă
tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., mss.
127, f. 97; 134, f. 190-190v; rez., ms. 127, f. 106 (nr. 11) – cu: f. l.
Ed.: text, Potra, Tezaurul, p. 307 (nr. 469).
1
În rez.: 15.
2
În rez.: 2.
3
Loc rupt.
4
Loc rupt, completat după rez. din ms. 127.
5
În rez.: diacon; în cop. din ms. 134: Tanasie diiacon.

42. 1657 (7165) febr. f.z. Se adevereşte că s-a cumpărat …1 o

curătură în hotarul Cucuteani, în Valea lui Nan, din Frăsin, Frăţilă, Neacşul şi
Stanciu, fratele lor, în zilele lui Şărban vv., iar în zilele lui Matei vv. s-a
sculat satul şi a funit toată moşia, călcând curătura Stoeştii şi gonindu-l pe
Lupul (Bran)2 din Bădeani de pe acel loc. Lupul i-a apucat pe fiii lui Frăţilă,
anume …1, cu Stan, ca aceşti fraţi să-i dea loc pentru loc. Neavând ce face, ei
i-au plătit locul, cu bani, de la Radul şi fratele său, Dragomir, …1, şi Ion,
vărul său, Barbul, Oprea, Negoiţă şi …1, şi nepotul uncheaşului Ion, dându-i
toţi aceşti fraţi 6 ughi bani. De asemenea, i-au mai dat lui Lupu verii acestora,
Neacşul, Tatul lui Frusin, Stana a lui Stanciu, la Poiana, tocmindu-se să le ia
părţile lor de moşie din …1, în sus, până pe Valea Cremenii, până în …1, iar
în jos, până în Cremene, şi a dat Gudea, cu …1, până în râu, …1 pentru 6 ughi.
Martori: Marco, Ion, Dragomir, …1 Radu, fiul lui Bosii, Căman, alt Ion,
Micul, Anghel. Scrie popa Vasilie.

Ms. 127, f. 97-97v.

Cop.
1
Loc alb.
2
Scris cu altă cerneală.

55
 43. 1657 (7165) mart. 1, Târgovişte. Costandin Şărban vv.
întăreşte lui Stănilă postelnic şi fratelui acestuia, Paraschiva, fiii lui Pârvul
postelnic din Vâlcăneşti, nepoţii lui Stanciul Dălgeanul postelnic, satul
Clăbuciariul, jud. Dolj, cu rumânii – Iovan cu fraţii lui, Diia şi Crăciun, cu
fiii lor, Pătru cu fratele său, Dragomir, cu fiii lor, fiii lui Stănilă cu fiii lor,
Comaan cu fiii lui. Acest sat cu rumânii a fost de zestre al mamei lor,
Elena, dat de moşul ei, Stanciul Dălgeanul postelnic, din zilele lui Mihail
vv., iar în zilele lui Mateiu vv., Pătru cu fratele său, Dragomir, fiii lui
Dumitru Măelat din Clăbuceariul, s-au pârât, spunând că nu sunt rumâni
de moşie din sat, ci sunt feciori de sârb, mergând ei cu Stănilă postelnic şi
cu fratele lui înaintea lui Matei vv., fiind de faţă în divan şi moşul lor,
Stanciul Dălgeanul postelnic. Matei vv. a judecat pe drept, cu tot divanul,
dând lui Stanciul Dălgeanul ca să jure singur, „cu bătrâneaţele lui”, cu
mâinile pe Evanghelie, că <au>1 fost rumâni de moşie din sat şi nu sunt
feciori de sârb, iar Stanciul, ştiind că sunt rumâni de moşie cu ceilalţi
rumâni de acolo, a mers în divan, cu portarul domnesc, Tanasie al doilea
portar, la Biserica popii Ganea din Târgovişte, de a jurat, cu mâinile pe
Evanghelie, că sunt rumâni de moşie şi i-a apucat Legătura lui Mihail vv.
în sat şi i-a dat el zestre fiicei sale, Elena, rămânând Pătru şi Dragomir de
lege şi de judecată, văzând domnul şi cartea lui Matei Vodă, pe care a
citit-o în divan. Acum, în zilele domnului, rumânii din sat au venit înaintea
domnului, în divanul cel mare, de s-au pârât cu Stănilă şi Paraschiva,
spunând ei că nu s-au vândut rumâni şi nici nu au luat bani şi nu i-a
apucat Legătura lui Mihai Vodă în sat, ci i-au împresurat …1. Domnul a
judecat pe drept şi lege, împreună cu tot divanul, şi a dat satului
Clăbucearii legea ţării, pe răvaşe domneşti, 12 megiaşi, ca să jure dacă i-
au împresurat fără dreptate. La zi, ei s-au strâns, dar n-au putut jura şi au
făcut „meşteşuguri” că au jurat, iar Stănilă şi Paraschiva au mers înaintea
boierului domnului, Stroe clucer, ispravnicul Scaunului Craiovei, de au
luat legea mare, 24 boieri, ca să jure peste legea rumânilor, iar la zi,
Stănilă şi Paraschiva au strâns legea deplin, la Scaunul domnului, la
Craiova, fiind toţi gata să jure, fără nicio cruţare, fiind de faţă ispravnicul
domnului, Stroe clucer, iar cei 12 megiaşi, legea rumânilor, văzând că vor
jura peste ei şi vor rămâne de pradă, să dea câte 6 boi domneşti, cum este
grivna domnească, ei au mărturisit, înaintea ispravnicului, că n-au jurat,
spunând şi ei că rumânii sunt de moşie şi nu i-a apucat Legătura lui Mihai
Vodă în Clăbuceari şi nicicum nu i-au lăsat pe cei 24 de boieri să jure şi să

56
rămână ei de pradă, domnul văzând şi cartea ispravnicului Craiovei şi pe
cea a celor 12 megiaşi jurători, rămânând satul Clăbuceari de lege şi de
judecată, înaintea domnului, din divan. Martori: Ghiorghie mare vornic,
Stroe mare logofăt, Pârvul mare vistier, Paană mare spătar, Diicul mare
clucer, Neagoe mare postelnic, Radu mare stolnic, Radul mare comis,
Radul mare paharnic. Ispravnic, Stroe mare logofăt. Scrie Costea logofăt.

Doc. ist., CDXXXIV/134.

Orig., perg. (31,5x43 cm), pătat, puţin rupt la îndoituri, invocaţia
simbolică, litera iniţială şi monograma în chinovar, semnătura domnului,
sigiliu timbrat, căzut.
1
Loc rupt.

44. 1657 (7165) mart. 1, Târgovişte. Uncheaşul Stanciul1 şi fiii

săi – Neacşul şi Soare –, Stan Ungureanul cu fraţii lui – Ion şi Oprea –,
uncheaşul Stoica2 şi nepotul lui, tot Stoica, şi Pătru, fiul lui Ghilea, din
satul Fiiani, jud. Dâmboviţa, adeveresc că au luat de la Evstratie fost mare
postelnic 40 ughi, plătindu-şi capetele de unde le-a fost nevoie, de la 1
martie, până la Sf. Maria Mică, la 8 septembrie, tocmindu-se să-i dea
„neguţătoreşte”, la 10, 12. De nu vor da dobânda, să-i cosească fânul sau
să-i aducă lemne, iar banii lui, 40 ughi, să-i dea deplin, până la un ban, şi
dacă nu-i vor da şi va trece ziua sau se vor „scăpa” de cuvânt, să-i fie ei
rumâni, cu fiii şi cu moşia lor din Fiiani, fiind chezaşi unul pentru altul.
Degetele, în loc de pecete. Martori3: popa Necula, popa Cârstea, diaconul
Oprea, Bogdan logofăt.

Doc. ist., XLIV/40.

Orig., difolio (29,5x20 cm), filigran.
Ed.: text, Potra, Tezaurul, p. 308 (nr. 470).
1
La semnătură: Stanciul cel Bătrân.
2
La semnătură: Stoica cel Bătrân.
3
După semnături.

57
 45. 1657 (7165) mart. 2. Costantin Şărban vv. întăreşte popii
Radul din Bogaţi, jud. Dâmboviţa, să fie în pace de către Radul Gealalăul
din Beleţi pentru nişte moşii şi un codru de loc, pe care l-a vândut lui
Nicula logofăt din Ţigăneşti. Popa Radul s-a jăluit înaintea domnului,
zicând că şi el a avut ocină în Ţigăneşti, împreună cu ceilalţi fraţi de ocină,
făcând din această ocină opt părţi, pe opt fraţi, din care una a avut şi el, un
codru de pământ, a opta parte. Radul Gealalău n-a vrut să-i dea partea lui,
acel codru de loc, ci osebit i-a făcut a opta parte, numită Chiciora, ce a fost
amestecată ca să-i dea câte puţin, din toate părţile. Popa Radul s-a pârât şi
în alt rând, cu Radul Gealalăul înaintea domnului. Domnul a judecat cu
divanul, dându-i să ţină acest codru de pământ, a opta parte, să „nu-l
desgească în toate părţile”, şi, luând fiecare partea deplin, câte un codru,
Radul Gealalăul rămânând de judecată. Apoi, popa Radul n-a putut ţine
acest codru, fiind lipsit, şi l-a vândut întrebând pe toţi fraţii lui de ocină şi
pe Radu Gealalăul, dar acesta din urmă n-a vrut să-l cumpere. Fiind popa
Radul nevoiaş, a mers la Nicula logofăt, cu multă rugăciune, de i-a vândut
acel codru de moşie şi toată partea de moşie cu …1, cu ştirea fraţilor de
ocină. Acum, în al cincilea an, s-a pârât Radul Gealalăul, a doua oară, ca
să ia acel codru de ocină, în silă, zicând să-i dea partea din toate părţile,
să-i fie osebită. Domnul a judecat, cu divanul, şi i-a dat popii Radul partea
lui de codru, numită Chiciora, cum a ţinut şi până acum, a opta parte, aşa
cum a judecat şi întâia oară, fiindcă Radul Gealalăul a umblat ca un om
rău şi nici nu a vrut să-i dea banii, cum au dat alţii, nici să-l lase să-şi ţină
codrul ales şi osebit, cum au mărturisit mulţi boieri, în divan, toate faptele
lui rele. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

M-rea Râncăciov, XIII/16.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), rupt la îndoituri, lipsă ⅔ din f. a
doua, restaurat, puţin pătat, monograma în chinovar, semnătura domnului,
sigiliu timbrat.
1
Loc rupt.

46. 1657 (7165) mart. 4. Dima armaş din Mierea adevereşte lui
Pană postelnic din Părdeşti că a avut cu acesta o pâră pentru un copil de
ţigan, fiul lui Farcaş, şi au luat boieri la mijloc pe Danciul postelnic,

58
Stanciul Zătreanul clucer, Papa paharnic din Mălăiaşi, Udrea postelnic din
Pârâiani, Barbul paharnic, fiul lui Danciul (fost mare)1 postelnic (din
Mileşti)1, care i-a tocmit să mai dea Pană postelnic lui Dima 5 ughi. Cine
va mai scorni vreo pâră să închine domniei 100 ughi. Martori2: Socol vătaf
din Padeş, Barbul, fiul lui Stanciul postelnic din Pârâiani, Gherghe logofăt
din Titoiu, Iova paharnic din Amărăşti. Peceţile, pentru credinţă. Scrie
Lazăr logofăt, fiul lui Dumitru Cocoş din Târgovişte.

M-rea Brâncoveni, XXII/24.

Orig., difolio (31,5x21,5 cm), filigran, pătat. Reg., Fişe g-ral
Năsturel, sub dată.
1
După semnătură.
2
Ultimul, după semnătură.

47. 1657 (7165) mart. 4. Stana, fiica lui Stan Ţearăveleaeia, cu

fiul ei, Lupul, zălogeşte lui Lupul Petrinei partea de moşie a tatălui ei, cu
1200 bani gata, <ce fac 6 ughi>1, până îi va da banii înapoi; cu aceşti bani
a dat „de a comândat” pe tatăl ei. Martori: Albul Ilea, Vlad Ştipeţ, Mirca,
Dumitru Bobana, Micul Leul. Scriu înşişi Stana şi fiul ei, Lupul.
(Aldămaş, 2 ved<re> de vin)2.

M-rea Hurez, LIII/12.

Orig. (16x21 cm), rupt puţin pe margini, pătat; cu o însemnare pe
verso privind suma de 9 taleri, bani, dată peste zapis.
1
Completat după nota tergală.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

48. 1657 (7165) mart. 4. Albul din Scăiani vinde jupânului Iane
vătaf de negustori 3 cezvârţi de loc sterp, în poalele viilor, în dealul
Scăianilor, cumpărat de la jupânul Ghinea cojocar, cu 3 ughi bani gata, cu
ştirea vecinilor. Martori: jupân Costandin chiurciubaşa, jupân Ghinea
cojocar, Pană peharnic, Dragul din Scăiani, Dragomir, fiul popii Radu din
Scăiani. Degetele, pentru credinţă.

59
 Ms. 1947, vol. IV, f. 419.
Fotocop.

49. 1657 (7165) mart. 4. Rusa, soţia lui Vlaicul, fiul lui Preman
din Băbeni, vinde popii Stan din Băbeni partea sa de moară, din vadul de
jos, de la Duşăşti, partea lui Vlaicul, cu prundurile, cu 5 galbeni, bani.
Aldămăşari, martori: Grigorie vătaf, Nistor, Marin, Ispas, Radul, Muşat,
Avraam din Răduceşti şi fratele Stoicăi. Scrie popa Stan.

Ms. 218, f. 131v.

Cop.

50. 1657 (7165) mart. 5, Târgovişte. Costantin Şerban vv.

întăreşte lui Ştefan logofăt, fiul lui Bogdan iuzbaşa din Ciorani, pe Vânâta,
jud. Ilfov, cu unchiul său, Staico, cu fiii lui, ocină în Murseşti, lângă
Ciorani, 700 stj. aleşi, din hotarul lui Balea, până în hotarul Belceştilor şi
până în Drumul Drâstorului, ocina lor bătrână, din Descălecata. În zilele
lui Matei vv., megiaşii din Murseşti şi cu Staico au vândut acestui din
urmă domn ocinele lor din sat, pe bani. Apoi, în al doilea an, Ştefan
logofăt şi fratele său, Vasilie, şi-au vândut şi ei părţile lor din sat tot lui
Matei vv., fiind această ocină pe seamă domnească. În zilele domnului,
când l-a dăruit Dumnezeu …..1 la moşia părintelui lui, le-a dat voie să-şi
răscumpere moşia de la domn, fiind ea cumpărată cu bani domneşti, din
ţară, iar Ştefan logofăt, cu fratele şi unchiul său, nu s-a îndurat de moşie şi
a răscumpărat-o cu 150 ughi gata. Ceilalţi megiaşi n-au vrut să-şi
răscumpere părţile lor, ci le-a răscumpărat dregătorul domnului, Neagoe
mare postelnic, cu bani gata. Apoi, Vasilie şi-a vândut partea lui sus-
numitului dregător, făgăduind Ştefan logofăt cu fratele şi unchiul său, şi cu
zapis de vânzare pe aceste părţi de ocină …1, 700 stj. De asemenea,
domnul le dă carte amândurora pentru părţile nevândute şi răscumpărate,
să rămână pe seama lor. Martori: Ghiorghie vornic, Stroe logofăt, Pârvul
vistier, Panno spătar, Diicul cliucer, Radul stolnic, Radul comis, Radul
peharnic, Neagoe postelnic. Ispravnic, Stroe mare logofăt. Scrie Dumitru
Boldiciu logofăt.

60
 Doc. ist., MDCLXXXVIII/7.
Orig., difolio (42x28,5 cm), rupt la îndoituri, cu pete de mucegai,
cu filele lipite, invocaţia simbolică, iniţiala şi monograma, în chinovar,
semnătura domnului, sigiliu mijlociu în ceară roşie, spart; cu o notă
marginală: „7165 aprilie 5”.
1
Loc ros.

51. 1657 (7165) mart. 5. Radul logofăt, fiul lui Costandin

postelnic din Juguri, vinde lui Pârvul mare vistier toată partea sa de moşie
din sat, jumătate din partea moşului său, Pârvul logofăt, şi cu ce a mai
cumpărat de la verii săi, Gherghe şi fratele acestuia, Iane. A vândut cu
case cu pimniţă şi curte cu grădini şi cu rumânii fugiţi; de nu-i va găsi, să
nu aibă cu el nicio treabă; şi a vândut cu 1001 ughi şi cu ştirea fratelui său,
Marco, şi a verilor lui, Gherghe şi Iane, (fiii lui Vlaicul)2, şi a altor megiaşi
din sat – Dragul cu fiii lui, popa Cârstian cu fiii lui. Martori3: Tudoran
postelnic din Lereşti, Nanu logofăt din Berevoeşti, Dragul din Juguri cu
fiii săi, Vladu şi Vlaicul, popa Cârstiian cu fiii, Pârvul şi Ion, Crăciun din
Boteni, Oance Lerescul, Dumitru iuzbaşă din Sasul, Ion stolnic din
Corşori, Iane Lăngescul. Pecete şi iscălitură, pentru credinţă. Scrie însuşi
Radul logofăt.

Doc. ist., CCCVII/94.

Orig., difolio (30,5x21,5 cm), rupt la îndoituri, puţin pătat,
restaurat.
1
Loc rupt, la cifra zecilor.
2
După semnături.
3
Ultimii 5, după semnături.

52. 1657 (7165) mart. 5. Marica, jupâneasa lui Alecse din

Ciumeşti, cu fiii ei: Dima, Leca (păharnic)1 şi Sima şi „cocoana”2 ei,
Catrina, vând lui Pârvul mare vistier un sălaş de ţigani, Irimiia, cu ţiganca
lui, Staanca, şi cu 3 fete: Neacşa, Ioana şi Stancea, cu 125 ughi, bani gata,
cu ştirea oamenilor lor. Martori, mulţi boieri: Tudor, fratele vânzătoarei,
din Stănceşti, Ion stolnic din Corşori, Tudoran Lerescul iuzbaşa, Manea,

61
fratele lui Alecse, (unchiul vânzătorilor)1, Apostol negustor, Tudor şi
Manolie, ultimii patru din Piteşti. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă.
Scrie Staico Bucşanul logofăt.

Doc. ist., MCMLXXIX/30.

Orig. (30x20,5 cm), difolio, filigran, rupt la îndoituri, pătat,
invocaţia simbolică şi iniţiala ornate în tuş.
1
După semnătură.
2
La semnătură: sora lor.

53. 1657 (7165) mart. 6. Ştefan logofăt, fiul lui Bogdan iuzbaşa
din Ciorani, vinde lui Neagoe mare postelnic 100 stj. de ocină la Murseşti,
cu câte 41 costande, stânjenul, în total 20 galbeni, bani gata, cu ştirea
rudelor şi a vecinilor. Martori, mulţi boieri: Cârstea clucer din Săteani, cu
nepotul său, Nica căpitan, Drăghici, Vladul stolnic, Badea căpitan din
Roşii de Vede. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie Alixandru.

Doc. ist., MDCLXXVIII/32.

Orig., difolio (31,5x21,5 cm), filigran, sigiliu inelar în tuş.
1
Cifră corectată.

54. 1657 (7165) mart. 8. Nan, fiul lui Horga din Macsin, vinde
nepoţilor săi, Jipa Sorescul din Verneşti şi Andrei, fiul popii Alecse, partea
sa de moşie din Macsin, partea Horgească, pe jumătate, din cap în cap, cu
6 ughi, bani gata, cu ştirea fraţilor de moşie. Cealaltă jumătate a zălogit-o
pentru 5 ughi, bani gata, punând zi la Sf. Gheorghie, la 1658 (7166). (Dacă
nu va da banii)1, să le fie nepoţilor moşie stătătoare şi să-şi facă ei şi cărţi
domneşti, cum este obiceiul. Martori: Bratul şi fratele său, Necula, fiii lui
Nan, Marin şi fratele său, Stan, toţi din Macsin, popa Neagomir din
Buzău, Lefter ceauş, Radul căpitan şi Mihai, fiul popii Jipa. Pecetea,
pentru credinţă. Scrie Jipa iuzbaşa.
Ep. Buzău, XVII/11.

62
 Orig. (15x21,5 cm), rupt ½ din partea a doua a doc., care a fost
depistată în Doc. ist., CCCIII/67 (14x29,5 cm), pătat, lipit. Cop., ibidem,
XVII/12; ms. 171, f. 494; rez., Doc. ist., CXXIX/22, f. 1 (nr. 7).
1
Loc rupt, completat după cop., Ep. Buzău, XVII/12.

55. 1657 (7165) mart. 8. Dumitru Tălposul1 vinde lui Radul

postelnic din Goleşti via din Teiul, ce este lângă via mănăstirii Vieroş, cu 13
ughi, iar Radul o vinde mănăstirii, ca să-i fie de pomană. Martori: eromonah
Nifon, egumenul m-rii Vieroş, popa Parthenie clisier, Paisie, Mihai negustor,
Vintilă2, Dumitru, Arsenie pârcălab. Degetul, pentru credinţă.

Ms. 479, f. 128.

Cop. Alte cop., mss. 349, f. 495v; 482, f. 141v-142; 710, f. 782 –
cu: f. l.
1
În cop. din ms. 349: Tălpoiul.
2
În cop. din ms. 710: Vintiloiu.

56. 1657 (7165) mart. 10, în casa lui Mane, fiul lui Gorgănici.
Ariton din Vizdita (Ghizdita)1 se înfrăţeşte cu fratele său, Irimie din Pârliţi,
dăruindu-i o casă cu locul ei, o grădină cu pomi, cu locul ei în sat, două
pământuri de loc din capul viilor lui, pe care i le vânduse mai dinainte vreme,
deasupra podului. Irimie i-a dăruit o vacă cu viţel şi 3 lei. Blestem. Martori:
Lazăr Cojoce, Radul Pogan, cu fratele său, Crăiţă stegar, şi Manea lui Cămă,
toţi din Fundeni, Manea Gorgănici, cu fratele său, Vâlcan, fiii lui Dobromis
din Ghizdita. Degetul şi iscălitura, pentru credinţă.

Ep. Buzău, XCII/12.

Orig., difolio (33x22 cm), rupt puţin pe margini şi la îndoituri,
puţin pătat. Cop., ms. 172, f. 177.
Ed.: menţ., Cronţ, Jurătorii, p. 40 – cu cotă greşită: Ep. Buzău,
XCII/1.
1
În doc. apar ambele forme.

63
 57. 1657 (7165) mart. 12. Pisania de la biserica Sf. Vineri din
Târgovişte, de pe mormântul doamnei Bălaşa, care a fost soţia lui
Costandin Şerban vv., timp de 27 de ani, iar timp de 3 ani, în domnie,
moartă la 45 de ani, ziditoare a m-rii Jitianul şi cea care a împodobit multe
moaşte de sfinţi, a miluit săracii. La pogribania ei a fost Macarie,
patriarhul Antiohiei.

Cop.
Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

58. 1657 (7165) mart. 15. Dan, soţia sa, Mariia, şi fiii, Iane şi
Tudor, adeveresc egumenului Varlaam de la m-rea Căldăruşani şi
întregului sobor că, în zilele lui Costandin Şărban vv., s-au vândut rumâni
la mănăstire, dându-le egumenul toţi banii gata. Martori1 la tocmeală,
mulţi boieri şi oameni buni: Crâstian comis, Chiril eromonah, popa
Dionisu, eromonah Ioanichie, Iani, Lupul pârcălab, Barbul pârcălab,
Dumitru, vărul lui Dan, Petronie, Zorze portar din Târgovişte, Stan meşter,
Zaharia. (Scrie Efrem eromonah)2.

Doc. ist., XXI/220.

Orig., difolio (36,5x25,5 cm), 4 sigilii în fum, restaurat.
1
După semnături, din care ultima în lb. greacă.
2
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat pe marginea doc.

59. 1657 (7165) mart. 15. Iliia şi fratele său, Iacov, fiii lui Bălaci
din Cernaia, vând „lelei” Brânduşa şi nepoatei lor, Caplea, din Hărgetoaia,
o ţigancă, Mărie, fata lui Slav şi a Ancăi, ce o aveau de la părinţii lor, cu
19 ughi. Astfel, au vândut-o nepoatei lor, căci este sângele lor, iar ţiganca
s-a măritat în ţigănia acesteia. Martori, boieri: Preda postelnic din
Tatomireşti, Barbul spătar din Filiiaşi, Ifrim egumen de la Motru, hagi
Sufronie egumen de la Ţinţereni. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.

M-rea Brâncoveni, XXII/25.

Orig. (20,5x14,5 cm), filigran, puţin pătat, sigiliu inelar în tuş.

64
 Ed.: menţ., Potra, Contrib. ist. ţiganilor, p. 56 (nota 10); Potra,
Ţiganii, p. 315 (nota 11); Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 180.

60. 1657 (7165) mart. 15. Tudor, fratele lui Florea, cu fiii săi,
din satul Tărăceani, vinde lui Gherghe mare şufar 15 stj., partea sa din
Hăbud, cu 600 bani gata, întrebând toate rudele şi vecinii, aceştia nevrând
să cumpere. Martori, boieri şi megiaşi1: Preda logofăt din Boboleşti, Stan
Măinescul şi Cârstiian din Tărăceanii, Radul şi Oprea din Pătrăreşti, popa
Apostu, Tanasie Stăncescul logofăt, Stroie clucer, Pătraşco păharnic din
Cârsteşti, Dumitraşco logofăt din Micşani. Peceţile pentru credinţă. Scrie
Gherghe Grama din Târgovişte.

Microfilme Grecia, rola 5, c. 131-132.

Microfilm de pe original. Fotocop., ms. 1947, vol. II, f. 156.
1
Ultimii 5, după semnături.

61. 1657 (7165) mart. 15. Vâlcul cu fiul său, Vâlcul1, din satul
Hăbut, jud. Dâmboviţa, vinde lui Gherghe mare şufar 45 stj. de ocină din
sat, cu curăturile, cu 1700 bani gata, întrebând toate rudele şi vecinii,
aceştia nevrând să cumpere, făcându-i lui Gherghe şi zapis. Martori, boieri
şi megiaşi2: Preda logofăt din Boboleşti, Tudor, fratele lui Florea, şi Stan
din Tărăceani, Radul şi Oprea din Pătăreşti, popa Apostu, Tanasie
Stăncescul logofăt, Struie clucer, Pătraşco păharnic din Cârsteşti,
Dumitraşco logofăt din Micşani. Degetele cu cerneală, în loc de pecete.
Scrie Gherghe Grama.

Microfilme Grecia, rola 5, c. 133-134.

Microfilm de pe orig. Fotocop., ms. 1947, vol. II, f. 155-156.
1
Completat după semnătură.
2
Ultimii 5, după semnături.

65
 62. 1657 (7165) mart. 16. Bratul Tatul <al> Piticului şi fiii săi,
Drăghici, Badea şi Bratul, din Hăbud, vând lui Gherghe mare şufar 45 stj.
de ocină în sat, cu 1700 bani gata, întrebând toate rudele şi vecinii, aceştia
nevrând să cumpere, iar ei i-au făcut zapis. Martori1: Preda logofăt din
Boboleşti, Tudor şi Stan din Tărăceani, Radul şi Oprea din Pătrăreşti şi alţi
boieri şi megiaşi – Tanasie Stăncescul logofăt, popa Apostu, Stroie
cliucer, Dumitraşco logofăt din Micşani, Pătraşco păharnic din Cârsteşti.
Degetele cu cerneală, în loc de pecete. Scrie Gherghe Graama.

Microfilme Grecia, rola 5, c. 135-136.

Microfilm de pe orig. Fotocop., ms. 1947, vol. II, f. 156-157 –
cu: f. l. 16.
1
Ultimii 5, după semnături.

63. 1657 (7165) mart. 18. Moşnenii din Deşiraţi – Milea, fiul
lui Rogoz din Măcreşti, Bucur, fiul lui Gârbă din Brăileşti1, Radu, fiul lui
Şerb2 Gorşteanu, fratele lui, Dumitraşco, Dobre, fiul lui Borcea, toţi din
Seaca, Ion, ginerele lui Gomici3, Gherghe‚ cumnatul lui Ion, nepotul lui
Stoica Gomici – vând lui Moise căpitan de roşii ocină în Deşiraţi, 1500
stj., cu 150 ughi, bani gata, cu ştirea fraţilor, iar cărţile de ocină nu i le vor
da până nu vor isprăvi pâra, iar după ce vor dezlega moşia, să-i dea cărţile
şi câtă ocină vor mai avea în sat, să i-o vândă tot lui şi nu altor neamuri şi
să-i fie lui ocină nerăscumpărată. Martori: popa Sava4 din Gurguiaţi, Toma
ceauş şi Lazăr din Bogdanul, Stan, ginerele lui Stan iuzbaşa, Poturul
iuzbaşa şi Chiran, ambii din Oraşul Floci. Degetele, în loc de pecete. Scrie
Calin logofăt.

Doc. ist., CCCLXV/1.

Orig., difolio (30x20 cm), filigran; cu o însemnare tergală din
1836 sept. 4, că s-a făcut o copie de pe acest doc. Cop., Ep. Buzău,
LVIII/28, f. 3v; col. Hotărnicii, jud. Brăila, nr. 5, f. 4.
1
În cop., col. Hotărnicii, jud. Brăila, nr. 5: Brăneşti.
2
În cop., ibidem: Şărban.
3
În cop., ibidem: Somici.
4
În cop., ibidem: Stan, iar la semnătură: Soare.

66
 64. 1657 (7165) mart. 19. Radul logofăt din Juguri vinde lui
Pârvul mare vistier delniţa de la Tăltăiu, de …1, cu 10 ughi, pe care i-a dat
Mogoşanilor. Martori, boieri. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie
însuşi Radu logofăt.

Doc. ist., CCCVII/95.

Orig., difolio (28x21 cm), restaurat.
1
Loc rupt.

65. 1657 (7165) mart. 20, Târgovişte. Costantin Şărban vv.

întăreşte m-rii Cobiia şi egumenului Zosem satul Racoviţă, jud. Vlaşca,
câmpul cu fântânile, toată partea domnească hotărâtă şi împietrită,
cumpărată înainte de alţi domni, pe bani din Vistieria domnească, fiind pe
seamă domnească. Domnul, văzând că mănăstirea este slabă „dentru
toate” şi fără niciun venit de nicăieri şi fiind mănăstire de drum şi lăcaş de
odihnă a mulţi călători, i-a dat acest sat pentru pomana sa, a părinţilor săi
şi a acelor domni ce au cumpărat mai înainte moşia. Blestem. Martori:
Gheorghie Băleanul mare vornic, Stroe mare logofăt, Pârvul mare vistier,
Paano mare spătar, Diicul mare clucer, Radul Fărcăşanul mare stolnic,
Radul Mihalcea mare comis, Radul mare paharnic, Neagoe mare postelnic.
Ispravnic, Udrişte Năsturel al doilea logofăt. Scrie Necula Boldici logofăt.

M-rea Sf. Ecaterina, I/7.

Orig., difolio (44x29 cm), filigran, rupt la îndoituri, invocaţia
simbolică, literele iniţiale şi monograma în chinovar, semnătura domnului,
sigiliu mijlociu timbrat, cusut cu fir de mătase albă.

66. 1657 (7165) mart. 20. Stoica din Brătiiani şi fiul său, Stan,
vând lui Nedelco negustor o moşie în hotarul Ursii, 150 stj., lângă hotarul
Creaţa de Sus, cu câte 8 costande, stânjenul. Martori, boieri: Stan din
Piiteşti, Dragomir, Cornea din Creaţa, Dragul Stăvar. Peceţile, pentru
credinţă. Scrie însuşi Stoica din Brătiiani.

Ms. 137, f. 308-308v.

Cop.

67
 67. 1657 (7165) mart. 23. Hagi căpitan şi fiul său, Pătraşco,
vând lui Jipa iuzbaşă şi fratelui său, Stanciul, fiii lui Jipa postelnic din
Verneşti, un ţigan, Radul, cumpărat înainte de la Costandin peharnic din
Cernaia, fratele lui Iacov căpitan. Îl vând pentru un cal bun, preţul lui de
28 ughi, şi pentru bani gata, 14 ughi. Martori, oameni buni şi boieri: Moise
căpitan de roşii, Vasilachi căpitan de comişi, Dumitru Buzăianul iuzbaşă,
Balea logofăt, Lefter ceauş, Jipa Sorescul, Ionaşco, fratele lui Jipa
postelnic, şi Dumitraşco, fratele său, Mihaiu, fiul popii Jipa, ultimii şase
din Verneşti, Coman, fiul lui Sava Beanghiul căpitan, Mihăilă, fiul lui
Motrocea, Voico, fiul popii Manea, toţi din Mărăcineani. Peceţile şi
iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Radul din Verneşti.

S.J.A.N. Bistriţa Năsăud, Col. personală Iulian Marţian,

XLVIII/145/32.
Orig., difolio (30,5x21 cm), filigran, trei sigilii inelare în fum.

68. 1657 (7165) mart. 26. Oancea, soţia sa, Dragna, şi fiii, Danciul,
Burcă şi Neagoe, vând lui Pătru vv. partea lor de moşie din Racoviţă, 430 stj.,
cu 60 ughi ungureşti bani gata1, iar domnul a dat-o danie la m-rea Cobia.
Hotare: piatra Cacaleţilor, vale, Putineiul, heleşteu, Drumul Vechi, Vâlceaua
Gordină, Obârşia Cuţăi. Iscălitura, pentru credinţă.

M-rea Sf. Ecaterina, I/8.

Fals, sub formă de orig., difolio (22x15,5 cm), filigran. Este fals
după: aspectul general, domn, hârtie, grafie.
1
În text: za unguri.

69. 1657 (7165) mart. 28. Dimitrie vinde lui <Pătru>1 vornic
două răzoare de vie păragină de lângă cea a vornicului şi a Mihului, <la
Leşcioare, jud. Muşcel>2.

Doc. ist., MDCLXXXVI/2F (nr. 10).

Rez.
1
Completat după celelalte rez. din perilipsis.
2
Completat după titlul perilipsisului.

68
 70. 1657 (7165) mart. 29. Nicola postelnic din Târgul Jiului
zălogeşte lui Neagoe postelnic jumătate de moară, o roată, cu 15½ ughi,
iar cât va ţine el banii, acesta să ţină moara şi să-i dea ajutor şi la
cheltuială, la fiare, la său şi la săpun şi la ce se va strica în moară, să fie tot
pe din două şi să nu se socotească cheltuiala la „piatra ei” 1. S-au tocmit cu
ştirea tuturor megiaşilor, iar când îi va da banii, să-i dea Neagoe moara, iar
vama din cele două roţi de moară să se împartă tot pe din două. Martori:
Gherghe judeţ, Vintilă logofăt, Şteful, Oprea judeţul, Mihai, Iane judeţul,
Stan Brăzilă, Micul, Lăpădat Brăzilă, Radul Lăz, Drăghici croitor, toţi din
Târgul Jiului, Pătru Hăidăul din Pişteşti2, Roste postelnic şi Ghine
postelnic din Ocna Mare (Vel Ocnă). Scrie Nicola logofăt. Degetele,
pentru credinţă.

Doc. ist., MCCXXX/160.

Orig. (29,5x21 cm), filigran, 4 sigilii inelare în fum.
1
Lectură probabilă.
2
În text: Pişşteşti.

71. 1657 (7165) mart. 30. Costandin Şărban vv. întăreşte m-rii
Cozia un rumân, Opriian din Păteşti, cu fiii lui, …1 pentru că a fost de
moşie al mănăstirii, încă din zilele lui Alexandru Vodă, moşul lui Radul
Vodă, iar în zilele lui Radul Vodă, Calotă al doilea armaş s-a pârât cu
egumenul Teofil pentru acest rumân, spunând că îi este lui de moşie, din
sat, din Titeşti, iar egumenul s-a jeluit, înaintea lui Radul Vodă, că Opriian
este rumân din satul mănăstirii, Păteşti. Acesta a judecat pe dreptate şi pe
lege, împreună cu tot divanul, dându-le călugărilor 4 boieri, pe răvaşe
domneşti: Ghioca postelnic din Sâmbotin, Pârvul postelnic din Stoeneşti,
Datco paharnic din Boişoară şi Dumitru vătaf din Grebleţi, care au
adeverit că este rumânul mănăstirii din sat, din Păteşti, încă din zilele lui
Alexandru Vodă, şi l-a apucat şi Legătura lui Mihai Vodă în acest sat,
rămânând Calotă de judecată, înaintea lui Radul Vodă, dându-se
amândouă răvaşele domneşti egumenului Teofil. Domnul a văzut şi cartea
veche şi putredă a lui Radu Vodă din anul 1623 (7131) şi a înnoit cartea şi
judecata lui Radul Vodă. Ispravnic, însăşi spusa domnului. (Scrie Preda
logofăt)2.

69
 M-rea Cozia, XLVII/35.
Orig. (30,5x21 cm), filigran, monograma şi sigiliu inelar în
chinovar, semnătura domnului. Cop., ms. 712, f. 427; altă cop., S.J.A.N. –
Vâlcea, ms. 102 b, f. 427-427v; menţ., Mitrop. Ţării Româneşti,
CDVII/18, f. 5 (nr. 60).
Ed.: reg., Tezaur vâlcean, p. 193 (nr. 548); rez., Aricescu, Indice,
II, p. 113 (nr. 2291) – cu cotă greşită: M-rea Cozia, pach. lit. B, doc. nr.
32.
1
Loc alb.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris în partea de jos a doc.

72. 1657 (7165) mart. 30. Băluţă, fiul Liei, nepot lui Comănici
din Scurteşti, vinde lui Moise căpitan de roşii 20 stj. de ocină în Scurteşti,
în hotarul Siliştenilor, cu 6 ughi, ca să-i fie lui „ocină şi moşie
nerăscumpărată în veci”. Martori: Răcnea pârcălab şi Gherghe moşnean
din Cândeşti, Vasilie, Stanciul şi Tatul din Smedeşti şi Neaniul1. Degetele,
în loc de peceţi. Scrie Calin logofăt.

Ep. Buzău, L/43.

Orig., difolio (31,5x22,5 cm), filigran, puţin pătat la încheieturi.
Cop., ms. 171, f. 373.
1
După semnătură.

73. 1657 (7165) apr. 1. Părintele Rafail, egumenul m-rii Snagov,

cu bătrânii şi tot soborul, adevereşte lui Neagoe mare postelnic din
Săcuiani că a avut mănăstirea nişte vii cu loc şi silişte în Săteani, date de
pomană de Gavrilaşco spătar, fiul lui Mârzea, care le avea de
cumpărătoare de la jupâneasa Vişa Tăbârţenoe. Deoarece mănăstirea
trebuia să lucreze via, dar fiindu-le „peste mână” şi departe şi fiind viile pe
lângă cele ale lui Neagoe, în dealul Săteanilor, şi având Neagoe vii printre
ele, au hotărât să i le dea acestuia, cu livada, cu siliştea şi cu locurile din
sat, nu pe bani, ci în schimb, să le cumpere Neagoe altă moşie, 5 pogoane
de vie, în dealul Negovanilor, jud. Săcuiani, pe lângă alte vii ale
mănăstirii, pe care le-a cumpărat de la Neagul Ciochinescul, cu 56½ ughi,

70
dându-le vii pentru vii şi moşie pentru moşie, vii bune şi lucrate, iar
mănăstirea i-a dat lui Neagoe toate zapisele şi cărţile. Martori 1, toţi boierii
divanului, mari şi mici: mitropolitul Ştefan, monahul Avraam, Dionisie
clisiar, Lavrentie dichiu, eromonah Erimia, monah Misail Ruschi, Serafim
episcop de Buzău, Gheorghie mare vornic, Chirca fost mare ban, Pârvul2
mare vistier, Radul3 mare peharnic, Paană Filipescul mare spătar, Danciul
Pârâianul fost mare postelnic, Colţea Doicescul pitar, Nicula Glogoveanul
mare pitar, Cârstea clucer, Radul Fărcăşanul mare stolnic, Mogoş
Păulescul clucer, Patraşco Bălăceanul cupar, Dumitraşco pârcălab4.
Pecetea mănăstirii şi a tot soborul, pentru credinţă. Scrie Necula Boldici
logofăt.

Doc. ist., CLVI/16.

Orig. (41x27,5 cm), filigran, sigiliu ecleziastic în tuş. Cop. şi
rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
După semnături.
2
În cop., Fişe g-ral Năsturel: Radul.
3
În cop., Fişe g-ral Năsturel: Vlad.
4
Completat după cop., Fişe g-ral Năsturel.

74. 1657 (7165) apr. 1. Radu logofăt din Argeş, fiul lui Badea
pârcălab, vinde lui Tudoran paharnic din Aninoasa o ţigancă, Costanda, cu
26 ughi. Aceasta a fost de zestre a fetei sale, Văsăea, cu cartea a 6 boieri
„care ne-au împărţit cu fraţii”. Apoi, murind această fată, ea a lăsat-o la o
altă soră a ei, de pomană, dar ţiganca a luat un ţigan al lui Tudoran
paharnic. Neputând sparge sălaşul, a vândut-o acestuia din urmă şi a
cumpărat altă ţigancă în locul ei, ca să nu se spargă pomana. De va avea
vreo întrebăciune pentru această ţigancă, se va întreba cu el. Martori,
boieri. Scrie însuşi Radul logofăt.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCCLIII/26.

Orig., difolio (30x20 cm), filigran. Cop., ms. 137, f. 389v; menţ.,
Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

71
 75. 1657 (7165) apr. 2. Costandin Şerban vv. porunceşte celor
24 de boieri, luaţi pe răvaşul său de boierul domnului, Necula mare pitar,
şi de coconii Filişanului, ca să aleagă hotarul Broscariul şi Rogova ca,
după ce vor vedea cartea şi pe sluga domnului …1 al doilea portar, să se
strângă toţi, să adeverească pentru aceste hotare. De au fost mutate pietrele
de la locul locul lor, ei să le pună cum au fost înainte, iar pentru prada
făcută lui Necula pitar, să adeverească ei „cine a prădat”, pentru că
înaintea domnului, la divan, toţi boierii au mărturisit că nimeni nu a fost
vinovat. Cum vor adeveri, pentru cine a prădat, să fie volnică sluga
domnului să ia toată prada de la ei, să-i întoarcă lui Necula pitar. De
asemenea, le porunceşte să adeverească pentru fiii lui Turcul, de unde sunt
de moşie şi de Legătură, unde s-au născut şi s-au aflat, iar de vor fi din
Broscariul, să-i dea rumâni lui Necula pitar, iar de vor fi din Rogova, să
fie pe seama m-rii Tismana. Astfel, să adeverească cum vor afla, pe
dreptate. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

S.J.A.N. – Dolj, Col. Documente, CCCXLI/14.

Orig. (31,8x20,1 cm), monograma şi sigiliu inelar în chinovar,
semnătura domnului.
1
Loc alb.

76. 1657 (7165) apr. 3. Costantin Şerban vv. scrie celor 24 de

boieri hotarnici, luaţi de Serafim, episcopul Buzăului, pe răvaşe domneşti
– Moisi căpitan, Ghierghe cliucer, Miercan iuzbaşa, Necula, fiul lui Lupşă
iuzbaşa, Jipa iuzbaşa, Popescul căpitan, Bratul Coetescul, Balea logofăt,
Anton, fiul lui Lefter, Lefter ceauş, Jipa Sorescul, Mihai, fiul popii Jipa,
Giurgea, Manea, Ghiura, Nastasie, Ţona, Borcea căpitan, Radul din
Verneşti, Radul, fiul lui Sava, Lupul peharnic, Stoica logofăt, Grama, fiul
lui Botoşanul, Iane iuzbaşa – să hotărască, împreună cu boierul domnului
…1, moşiile Episcopiei, la toate satele, unde are ea ocine, după cărţi şi
zapise, de către tot omul, cu cine vor fi amestecate, să izbrănească, să pună
pietre de hotar şi semne, după cum e legea moşiilor. De asemenea, „să nu
veghiaţi voe, sau să făţariţi, nici spre Episcupie, nici spre alţii”; altfel nu
vor avea cinste de la domn şi să caute cu dreptate, ca să nu vină vreo
gâlceavă la divan. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

72
 Ep. Buzău, LXXXVI/14.
Orig., difolio (31x22 cm), filigran, puţin pătat, puţin rupt la
îndoituri, monograma şi sigiliu inelar în chinovar, semnătura domnului.
Cop., ms. 172, f. 370.
Ed.: rez., Aricescu, Indice, II, p. 26 (nr. 1584) – cu cotă greşită:
Ep. Buzău, LXXXVI/2.
1
Loc alb.

77. 1657 (7165) apr. 3, Târgovişte. Macariu, patriarhul Sfintei

Cetăţi a Antiohiei şi a întregii Anatolii, porunceşte celor 24 de boieri
hotarnici să aleagă moşiile Episcopiei Buzăului şi să pună pietre de hotar,
„cum e obiceiul”. Blestem.

Ep. Buzău, LXXXVIII/6.

Orig., difolio (30x20 cm), filigran, semnătura patriarhului în lb.
arabă, puţin rupt la îndoituri. Cop., ms. 171, f. 143.

78. 1657 (7165) apr. 3. David, Tudor şi Vlad, fiii lui Frumea, din
Boteani, jud. Vlaşca, vând lui Bunea vistier partea lor de moşie din sat. Pe
toată moşia au fost trei moşi, iar ei i-au vândut partea lor, cum se cade, a
treia parte, cu 3000 bani gata. Martori1, boieri: popa Mihaiu2 clisier, jupân
Anghel, fiul jupânului Ghinea, Nedelco paharnic şi Irimiia şoimarul,
ultimii trei din Târgovişte, Paraschiva Sorescul paharnic, Constantin al lui
Ghinea (?).

Doc. ist., CCXCIX/143.

Orig., difolio (29x21 cm), filigran; cu începutul unui alt doc. pe
f. a doua.
1
Ultimii 2, după semnături, din care ultima în lb. greacă.
2
La semnătură: Mihail.

79. 1657 (7165) apr. 6, Târgovişte. Macarie, patriarh al

Antiohiei şi Anatoliei, întăreşte popii Ghierghie, clisiar de la Biserica

73
Domnească din Bucureşti, un loc de vie în dealul Bucureştilor, lângă via
acestuia şi pe lângă Stoica logofăt, fiul lui Şerban logofăt din Bucureşti,
iar la deal, alături cu via lui Ianachi bărbiiariul, până în drum, şi la vale, cu
livadă, până în pârâul cu podul, şi cu livadă cât ţine locul. Acest loc de vie
a fost loc domnesc, sterp, încă din zilele lui Mihai vv. şi ale lui Şerban vv.
Acum, în zilele lui Costantin Şerban vv., acest domn l-a miluit pe sus-
numitul preot cu acest loc, ca să-şi facă vie, să se hrănească, pentru că
slujeşte domnului şi Curţii, cu dreaptă slujbă şi cu multă strădanie, la
biserică, ziua şi noaptea, rugând pe Dumnezeu la liturghie pentru sănătatea
domnului şi pentru toată ţara. Domnul i-a făcut şi carte, cu mare blestem,
iar patriarhul îi întăreşte şi el cu carte patrierşască, punând mare legătură şi
blestem. Scrie Dumitru Boldiciu logofăt.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCLXV/1.

Orig., difolio (43x28,5 cm), filigran, puţin pătat, semnătura
patriarhului în lb. arabă; cu două note tergale: „scrisori pentru viile din
deal de la Bărbătescu” şi „Aici sântu cărţile Bucureştilor”.

80. 1657 (7165) apr. 6. Megiaşii moşteani din satul Dăneşti,

<jud. Olt>1, anume – Stoica Chefa, Costea, Dobrin2, Bunul, Rada, Radul
Calul, Dragul, Stoica, Toma, Mihăilă al lui Costea, Gherghe al lui
Stamatie, Vlaicul al lui Voicilă, Stan, Istudur, Oprea toboşar –, Iane şi
Dobra din Poenari, Nedelcu Orăşanu, mărturisesc pentru cei 6 megiaşi,
care s-au strâns, pe răvaşe domneşti, să adeverească cine ce ocină are, dar
s-au temut, căci nu toţi moşnenii şi-au adus cărţile. Astfel, adeveresc
moşnenii că, de se va întâmpla vreodată vreo pradă, să fie de la ei, căci ei
şi-au hotărât şi şi-au împărţit ocina, iar cei 6 boieri au fost doar martori,
ispravnic fiind Vlaicul vornic. (Peceţile, pentru credinţă)3.

A.N., CVII/7.
Orig. (31x21 cm), rupt puţin la îndoituri, lipit.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 147 (nr. 1966).
1
Completat după nota tergală.
2
A fost scos prin încercuire cu tuş.
3
Textul dinte parantezele rotunde, scris după dată.

74
 81. 1657 (7165) apr. 6. Stan şi fratele său, Opriican1, vând lui
Mihai clucer şi jupânesei acestuia, Brânduşa, moşia din Menti, fără
rumâni, partea de la părinţii lor, dinspre partea Corbenilor, dinspre (partea
lui Martin)2 şi cu partea vărului lor, Martin, cu 57 ughi. Moşia a fost a lor
de demult, de la părinţii lor, iar ei au dat-o „la singele nostru”, nepoatei
lor, Caplea. Martori: Preda postelnic din Paia?, Barbul spătar din Filiaşi.
Degetele şi iscăliturile, pentru credinţă.

M-rea Tismana, LXII/4.

Orig. (29x20,5 cm), filigran, puţin pătat, în partea de jos a doc.
cu începutul unui doc. domnesc; cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „Scris în condica Tismenii”. Cop., ms. 711, f. 194v-195; alte
cop. – cu data: 1652 (7160) apr. 6; mss. 330, f. 302; 337, f. 275-275v;
2173, vol. III, f. 255-255v; S.J.A.N. – Dolj, ms. 10, f. 273; rez., 2173, vol.
III, f. 473 (nr. 180).
Ed.: text, Cat. Ţ. Rom. VII, p. 223 (nr. 637) – cu data: 1652
(7160) apr. 6.
1
La semnătură: Oprancu.
2
Textul dintre parantezele rotunde, anulat cu aceeaşi cerneală.

82. 1657 (7165) apr. 6. Jupan Tudor din Piteşti adevereşte

jupânului Iorga şi lui Pană negustor că a cumpărat părţi de moşie în Groşi:
de la Cârstea din Răchiţeale, pe care acesta o avea de zestre şi de
cumpărătoare, cumpărând tot de la el şi un răzor de vie; de la Marco din
Groşi; iar de la Stan din Groşi 2 răzoare de vie, iar un răzor l-a făcut el.
Acum, pentru că satul a încăput în mâna lui Iorga şi Pană, a vândut şi el
partea sa şi cu viile, cu 42 ughi. Martori: jupan Lamba, jupan Dona, jupan
Cârstea. Scrie Manole din Piteşti. Pecetea, pentru credinţă.

Ms. 477, f. 21v-22.

Cop.

83. 1657 (7165) apr. 6. Dragul din Frăsinet, Apostol, Cârstiian şi

nepotul lui, Apostol, spătăreii, cu fiii lor, vând lui Hrizea postelnic 50 stj.
în sat, cu câte 90 bani, stânjenul, ce fac 22½ ughi. Martori1: Mihai mare
75
căpitan, Vasilie logofăt, Grama, Nedelco logofăt, Sava logofăt, Nicoară,
Filip.

Ms. 128, f. 553.

Rez.
1
Toţi, după semnătură.

84. 1657 (7165) apr. 7. Radul şi fratele lui, Anghel, fiii lui Stan
mocanul din satul Topliceani, jud. Argeş, cu nepotul lor, Ion din
Topliceani, vând lui Mareş logofăt ocină la siliştea Ueştilor, jud.
Teleorman, alături cu moşia acestuia din Ciolăneşti, 120 stj., cu 24 ughi
bani gata. Martori1: Dragomir, Stan şi Toloitor, toţi din Ueşti, Danciul şi
Tatul din Ciolăneşti, Stoica, Radul Creţulescul logofăt2, Pârvul mare
vistier. Degetele, în loc de peceţi.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXIX/15.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran. Cop., mss. 129, f. 222v;
132, f. 349v-350.
Ed.: menţ., Andreescu, M-rea Cornet, p. 680 (nota 86).
1
Ultimii 3, după semnături.
2
În cop. din ms. 132: clucer.

85. 1657 (7165) apr. 8. Uncheaşul Sinpetru din Corbuşori, fiul

său, Ion1, şi verii săi, Radu cel Bătrân, Stan Bocosu2 şi Alăman din
Părăeasa, vând lui Stroe postelnic, soţiei acestuia, Vilae, şi fiilor săi un
munte, Ganea, care a fost al lor de la strămoşi, cu 4000 bani gata, cu
hotare: Zârna, Obârşie, Pârâul Calului, Izvorul Secu, bradu înherat cu
cruce, Netotul, Valea Zăcea, cum curg izvoarele, Langa. Au vândut lui
Stroe pentru că i se cădea a-l cumpăra pentru că a luat de zestre Stăneştii
cu munţii; şi a dat el aldămaş, 200 bani. Martori, boieri: Ion logofăt din
Corbuşori, Radu Răspopul, Macriş şi Radu Roşca din Stăneşti. Peceţile,
pentru credinţă. Scrie popa Radu din Corbuşori, care este şi martor.

M-rea Câmpulung, XXXIX/1.

76
 Orig., perg. (32x23 cm). Cop., mss. 204, f. 360; 709, f. 549v-550
– cu: apr. 20; rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
În rez., Fişe g-ral Năsturel: Nan.
2
La semnătură: Bucos.

86. 1657 (7165) apr. 9. Costandin Tănăcanul din Săteani vinde

lui Neagoe Săcuianul mare postelnic două bucăţi de vie în dealul
Bărbăteştilor, pe Valea Văleanilor, lângă viile şi pe moşia acestuia, numai
viţa fiind a lui, căci pământul era al lui Neagoe, cu 10 ughi, bani gata.
Boieri, martori: Stoica postelnic, Greşiţă postelnic, Pătraşco cupar şi
Drăghici postelnic, toţi din Bărbăteşti, Cârstea clucer, Nica căpitan şi Vlad
stolnic, toţi din Săteani. Degetul, în loc de pecete. Scrie Nicula Boldici
logofăt.

M-rea Cotroceni, LVII/13.

Orig., difolio (30x22 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul> : „S-au scris în condică”. Cop., ms. 207, f. 116; rez.,
Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

87. 1657 (7165) apr. 9. Radul (Tănăcanul)1, fiul lui Costandin

din Săteani, vinde lui Neagoe mare postelnic din Săcuiani trei bucăţi de
vie cu loc, în Valea Văleanilor, <în Bărbăteşti>2, pe lângă viile acestuia,
cu 20 ughi, bani gata. Martori, boieri: Stoica postelnic, Greşiţă postelnic,
Pătraşco cupar, Drăghici postelnic, toţi din Bărbăteşti, Cârstea clucer, Nica
căpitan, Vlad stolnic, toţi din Săteani. Degetul, în loc de pecete. Scrie
Necula Boldici logofăt.

M-rea Cotroceni, LVII/14.

Orig., difolio (31x21,5 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 207, f. 116v.
1
Completat după semnătură.
2
Completat după subtitlul condicii.

77
 88. 1657 (7165) apr. 10. Frusina, „muiare” lui Stoica
Tâmpănoiul din Starchiojd, şi fiii ei, Fuglea, Voicilă, Pătru, Stanciul şi
Ivan, vând, de mare nevoie a lor, lui Stoica logofăt din Starchiojd, 2
pământuri din Chiojdul de Bâsca1, unul în Şesul Prădetului, iar altul pe
lângă Valea Calului, cu 300 bani gata. Au pus zi pentru înapoierea banilor,
la Joia Paştelor, iar acesta le-a mai pus zi, în cealaltă joie, ca să-şi
răscumpere pământurile, iar de nu vor putea da banii, să le ţină Stoica
logofăt. Martori: Mareş, fiul lui Marco iuzbaşa din Ploeşti, Tănasie,
Stoica, Ivan şi Mihăilă faurul. Scrie Gonţea. Peceţile, pentru credinţă.

Doc. ist., DCXXVI/142.

Orig. (16x21 cm), cu data şi semnăturile pe verso doc.; cu o
însemnare tergală: „Dintr-acest zapis s-au dat lui Macovei vătaf, stj. 7, din
moşul Sătlesc (?)”.
1
În text: Chiojdul dol Bâsca.

89. 1657 (7165) apr. 10. Gherghie iuzbaşa şi soţia sa, Oprişa,
Stoian ceauş şi Gavriil tabacul vând lui Mihalcea comis partea de moşie a
lui Andronic dărăban din satul Negeşti, cu 6½ ughi, bani gata, pe care i-a
dat lui Preda Bucşanul logofăt. Acesta din urmă a fost jefuit de Andronic
dărăban, care i-a luat şarvaneaua, pe care a vândut-o pe ascuns.
Împăcându-se, i-au apucat de şarvanea pe sus-numiţii, căci Andronic
pierise.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Reg.
Ed.: menţ., Olteanu, Meşteşugurile, p. 87.

90. 1657 (7165) apr. 11. Ion plăpumaru vinde lui Pătru vornic un
răzor de vie, <la Leşcioare, jud. Muşcel>1.

Doc. ist., MDCLXXXVI/2F (nr. 11).

Rez.
1
Completat după titlul perilipsisului.

78
 91. 1657 (7165) apr. 12. Stan, fiul lui Balotă din Cândeşti, vinde
lui Moisi căpitan de roşii ocină în Zăvoi, în hotarul Pizdelesc, din jos de
Gura Câlnăului, 30 stj. cu 7 ughi, pe care o are de la moşul său, Badiul
Pizdelca, şi să-i fie moşie „nerăscumpărată în veci”. Martori: Toader roşu
din Smedeşti, Dragomir pârcălab din Scurteşti şi Vlad Călţeanul1. Scrie
Calin logofăt.

Ep. Buzău, XXII/14.

Orig., difolio (31x20 cm), filigran, puţin rupt la colţuri. Cop., ms.
171, f. 536v; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
La semnătură: Colţeanul.

92. 1657 (7165) apr. 13. Micul vinde unchiaşului Danciul partea
sa de moşie <din Ciolăneştii, jud. Teleorman>1, cu 2000 bani, şi,
întrebându-i pe fraţii de moşie, ei n-au vrut să dea banii. Martori2: Radul
logofăt, Tatul, Iamandi, Linca. Peceţile, pentru credinţă.

Ms. 132, f. 335v-336.

Cop.
1
Completat după titlul din ms.
2
După semnături.

93. 1657 (7165) apr. 14. Doispreze boieri, luaţi pe răvaşe

domneşti dinaintea lui Costandin Şărban vv., de Tatul din Scurteşti şi de
Isacu iuzbaşa din Sineşti – Lupşă vornic, Vâlcul logofăt, Sava cel Mare,
Stănimir din Râpe, Bratul Coetescul, Naan Călcâiu, Vasilache căpitan,
Dumitru Buzăianu, Dragomir Lemnerele, Dragomir Cantimir şi Mihalcea
(stegar)1 din Verneşti şi Mircan iuzbaşa – ca să adeverească pe cărţile lui
Isac iuzbaşa şi ale lui Tatul că s-au înfrăţit Balea, moşul lui Tatul, cu
Micul vornic, că i-a dăruit moşie în Scurteşti şi dacă a vândut-o sau nu.
Boierii au citit „cu sufletul” şi „de amăruntul” cele două cărţi înaintea lui
Serafim, episcop de Buzău. Astfel, au aflat că Balea, moşul lui Tatul, a
cumpărat moşie, mai înainte vreme, de la moşnenii din sat, cu carte de
cumpărătoare. Apoi, citind cărţile lui Micul vornic, au aflat că acesta s-a

79
înfrăţit cu Balea, iar după frăţie, a cumpărat câtă moşie i-a rămas lui Bale;
din cartea de frăţie făcută între aceştia, au aflat că lui Micul vornic nu i-a
fost dată cartea de frăţie şi de cumpărătoare, ţinându-le Balea „la dânsul”.
În zilele domnului, Tatul, nepotul lui Balea, s-a pârât înaintea acestuia,
aducând şi cartea lui Balea. Domnul nu l-a crezut şi a poruncit boierilor
să-l judece. Aceştia adeveresc că cei doi s-au înfrăţit şi au vândut moşia,
luând cartea de la Tatul şi dându-i-o lui Iasac iuzbaşă. Ispravnic, Necula al
doilea portar. Peceţile şi iscăliturile pentru credinţă.

Ep. Buzău, L/44.

Orig., difolio (31,5x21,5 cm), filigran, pătat pe marginea de jos. Cop., ms.
171, f. 373-374; menţ., col. Hotărnicii, jud. Buzău, nr. 55, f. 3v.
1
După semnătură.

94. 1657 (7165) apr. 15. Preda vornic adevereşte lui Pană
postelnic că i-a dat acesta pentru Slăvileşti, într-un rând, la Târgovişte, 140
ughi, într-alt rând, „aici, acasă, la Brâncoveni”, 100 ughi. Pentru aceşti
bani, să nu se tragă Slăvileştii, iar răvaşul să fie de samă. (De asemenea, i-
a mai adus Frâncul, de la Pană postelnic, tot pentru Slăvileşti, 20 taleri)1.

Col. Vârtosu, Emil, I/122.

Orig. (20,5x15 cm), pătat, sigiliu inelar în ceară verde, căzut.
Rez., Doc. ist., MDCLXXXIV/29 (nr. 38); ibidem, MDCLXXXVII/25 (nr.
38).
Ed.: text, Iorga, St. şi doc., p. 184 (nr. 37).
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnătură.

95. 1657 (7165) apr. 15. Dumitru Cornei din Bănceştii Javrei
vinde lui Balea logofăt din Chiojdu 13 stj. de ocină în Jevreşti, de la Stana
Ghitii, din partea Jevrească, cu 800 bani gata, cu ştirea megiaşilor.
Aldămăşari: Opriş, cu fratele său, Stoica, Alboţă, cu fratele său, Oancea,
Stanciul şi Marone, toţi din Bănceşti, Radul Giulea din Răteşti, Lefter
ceauş din Verneşti, Jupa iuzbaşa şi Radul negustor. Scrie Mihaiu, fiul
popii Jipa. Degetele, în loc de pecete.
80
 Ep. Buzău, X/24.
Orig., difolio (30,5x22 cm), filigran, lipsă 1/3 din f. a doua. Cop.,
ms. 173, f. 102-102v; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

96. 1657 (7165) apr. 15. Deagul din Mihăileşti vinde popii Tătar
partea lui de moşie din Clinceni, din partea de jos, (partea lui Lupul) 1, cu
ştirea fraţilor de moşie, cu 1.050 bani gata. Martori, mulţi boieri şi oameni
buni: Zaharia vătaf, Calin, Stan, Ispas, Draghiia şi Dragul, toţi din
Clinceani, Ţigan şi Stănilă din Mihăileşti. Degetele, pentru credinţă. Scrie
Stanciul logofăt.

Doc. ist., MCDLXXXVIII/13.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran. Cop. întocmită de Lupp,
dascăl slovenesc la Şcoala Domnească în Bucureşti, cu o notă tergală în lb.
greacă: „popa Tătar vinde lui Stroe, cu aceeaşi sumă, la 1657 (7166) oct.
10”; altă cop., ibid., MCDLXXXVIII/13a.
1
După însemnarea tergală.

97. 1657 (7165) apr. 15. Mihai portar din Copăcenii de pe

Răstoacă, jud. Dâmboviţa, fiul său, Vladul, şi fratele lui, Luca, vând lui
Dumitraşco logofăt din Voineşti ½ funie de ocină în sat, cu 4.000 bani
gata. Martori: Stan roşu şi fratele lui, Manea, Stănimir, Vladu şi Radul
postelnic, toţi din Copăceni, Apostul din Voineşti, Ivan Sârbul postelnic
din Târgovişte, Leca logofăt din Cepturi, Mihai logofăt din Băleani. Scrie
Manole logofăt, fiul popii Dobre din Târgovişte.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Reg.

98. 1657 (7165) apr. 16. Costandin Şărban vv. scrie cămăraşilor
de la Ocna Mare: Nedelco …1, care sunt acum şi care vor fi, înştiinţându-i
că, înainta sa, egumenul de la Cozia (Cozianul) a spus că ţiganii tăietori ai
mănăstirii nu vor să-şi dea dăjdiile de câţiva ani, purtându-l în van,

81
lăudându-se că vor să bată călugării; domnul mâniindu-se foarte rău, vrând
să trimită armaşii să-i lege şi să-i bată şi să le ia dăjdiile fără voia lor, dar a
lăsat acest lucru pe seama cămăraşilor să le ia toţi banii şi să-i dea
egumenului, iar de va mai veni acesta cu jalbă, domnul va trimite acolo să
le taie urechile.

Ms. 712, f. 421-421v.

Cop. Alte cop., ms. 209, f. 330v-331 – cu: 1654 (7162); S.J.A.N.
– Vâlcea, ms. 102b, f. 421-421v.
Ed.: reg., Tezaur vâlcean, p. 193 (nr. 549).
1
Loc alb.

99. 1657 (7165) apr. 16. Manea, fiul Pepii, al lui Ştefan din
Mogoşăştii, din Olt, şi fiii lui, Fota şi Drăguşin, vând lui Pană postelnic,
Părdeştii, partea lor de moşie din Slăvileşti, pe care ei o cumpăraseră de la
Stoica, fiul lui Pleşa din Părdeşti, şi de la fiii acestuia, Badea, Ivan şi Călin
din Romănaţi, cu 14 ughi, bani gata, dându-i şi cartea domnească şi
zapisul lui Stoica, cu ştirea oamenilor şi a fraţilor lor. Martori, boieri:
Badea comis din Comani, Pătraşco căpitan din Tomeani, Drăghici căpitan,
Badea căpitan din Hurezi. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. (Scrie
popa Stan din Părdeşti)1.

Col. Vârtosu, Emil, I/123.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, puţin pătat. Rez., Doc. ist.,
MDCLXXXIV/29 (nr. 39); alt rez., ibidem, MDCLXXXVII/25 (nr. 39).
Ed.: text, Iorga, St. şi doc., p. 184 (nr. 38).
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnături.

100. 1657 (7165) apr. 16. Nica, cu jupâneasa lui, Mariia, cu fiul
şi cu fiica lor, Enache şi Aspriţa, vând lui Cârstea negustor casele lor din
Bucureşti, cu locul lor, cum este îngrădişul, din sus şi din jos, cu ştirea
vecinilor, cu 38 ughi, bani gata. Martori1, oameni buni şi negustori:
Voicul, fiul popii Ivan, (ce a fost popă domnesc)2, Nicula Potruvolea,

82
Pătru, fiul lui Dumitru abagiu, Radul negustor, Neagul negustor, Dima
negustor, ginerele lui Fiera, Pană, „soţia” lui Cârstea, Filafto băcal, Nica,
ginerele lui Iane coţovlahul din Târgovişte, Neanciul ceauş, fratele lui
Mănăilă păharnic, Toader, ginerele popii Gherghe clisier şi Florea tichigiu.
Scrie Mănăilă al doilea păharnic.

M-rea Radu Vodă, XXXIV/23.

Orig., difolio (31x21,5 cm), filigran, 2 sigilii inelare în tuş. Cop.,
ms. 256, f. 150.
Ed.: text, Potra, Doc. Bucureşti, p. 115-116 (nr. 36).
1
Ultimii 2, după semnături.
2
Completat după semnătură.

101. 1657 (7165) apr. 17. Vladul, fiul lui Radul Brânzii din
Urdeşti, adevereşte popii Ananie, egumen m-rii Nucet, că tatăl său a dat
zestre surorilor sale, Slamna, soţia lui Vladul1, fiul popii Danciul din
Berceani, şi Antiţei, soţia lui Voislav din Româneşti, ocina cumpărată de
la Stan, fiul lui Dobromir şi al Neacşei din Urdeşti. Apoi, Vlad s-a învoit
cu cumnaţii lui, Vlad şi Voislav, dându-le în schimb altă moşie, pentru cea
dată de zestre, învoindu-se cu egumenul Anania şi dându-i-o acestuia,
primind în schimb moşia cumpărată de egumen de la Chima din Urdeşti,
moşie pentru moşie. Martori, preoţi, oameni buni, vecini şi (aldămăşari:
popa)2 Oprea, Muşat şi Neagu3 din Urdeşti, popa Ion din Tomşani, popa
Gherghe, Neanciul, Milea şi Sava, toţi din Livezeni, Stan cel Bătrân şi
Oprea, fiul său, ambii din Urdeştii de Sus, Stan copil din casă, Vladul1,
cumnatul lui Vlad, fiul popii Danciul din Berceani, Gherghe croitor,
Neagul şi Şărban pârcălab, ultimii doi din Găleşăşti. Pecetea şi iscălitura,
pentru credinţă. Scrie Radul logofăt din Tătuleştii Româneşti.

M-rea Nucet, II/28.

Orig., difolio (31x21,5 cm), filigran. Cop., ms. 457, f. 115.
1
În cop.: Radul.
2
În cop., lipsă.
3
În cop.: Neagoe.

83
 102. 1657 (7165) apr. 17. Vladul, fiul popii Danciul din
Berceani, adevereşte cumnatului său, Vladul Brânzii, că a luat bani de la
el, pe miere, 6 ughi, pentru 12 vedre, câte 100 bani pe vadră, şi să-i dea
mierea, la toamnă, la vremea mierii. De nu-i va da mierea sau banii, cum
se va vinde mierea, îi pune zălog moşia sa. Martori: Stan şi popa Oprea
din Urdeşti. Degetul, pentru credinţă.

M-rea Nucet, II/27.

Orig., difolio (21x15,5 cm), filigran.

103. 1657 (7165) apr. 17. Buzăian şi Mihăilă, fiii uncheaşului

Radu Scorţariul, Costantin, fraţii lui, Radul şi Petrea, fiii lui Bleandea,
vând lui Negoiţă clucer moşia de la Roşia (din Balta Albă) 1, 300 stj., cu
câte 2 costande stânjenul, cu ştirea tuturor fraţilor şi vecinilor. Martori2 şi
aldămăşari, oameni buni: Marco din Lamba cea Bătrână, şi fratele lui,
Oprea, uncheaşul Muşat şi fiul său, Şiandrea, Opriş, toţi din Epureşti, Ion
şi Măteiu din Şchiopeani şi Isac din Scutaşi, Ştefan iuzbaşa. Degetele,
pentru credinţă. Scrie popa Dionisie din Scutaşi.

Doc. ist., CCXCIX/119.

Orig. (30,5x20,5 cm), sigiliu mic în tuş.
1
Completat după nota tergală.
2
Ultimul, după semnătură.

104. 1657 (7165) apr. 17. Voico şi fraţii săi, Oprea şi Frăţilă, fiii
Stancăi din Urdeştii de Sus, vând popii Ananie, egumen m-rii Nucet,
partea lor de moşie din sat, fără rumâni, măsurată cu preoţi şi oameni buni,
50 stj., stânjenul cu câte 156 bani, în total 39 ughi, bani daţi lor înainte.
Fiind Stan cel Bătrân mai volnic să cumpere, pentru că au fost părtaşi de
moşie cu el, l-au înştiinţat şi i-au pus şi zi, până în două săptămâni, să dea
el banii, iar acesta nu a putut să-i dea, vânzând ei egumenului, cu voia
tuturor vecinilor. Martori, preoţi şi oameni buni, vecini care au funit ocina
şi aldămăşari: popa Oprea din Urdeşti, popa Ion din Tomşani, popa
Gherghe din Livezeni, Stan cel Bătrân din Urdeştii de Sus, părtaşii lor de
ocină, Stan, copil din casă, Vladul1, fiul popii Danciul din Berceani,
84
Vladul1, fiul Brânzii, Muşat, Gherghe croitor şi Neagul, toţi din Urdeşti,
Neanciul, Milea şi Sava din Livezeni, Oprea, fiul lui Stan cel Bătrân din
Urdeştii de Sus, Neagul şi Şărban pârcălab din Găleşăşti. Degetele, în loc
de peceţi. Scrie Radul logofăt din Tătuleştii Româneşti.

M-rea Nucet, III/4.

Orig., difolio (31x21,5 cm), filigran, puţin pătat. Cop. ms. 457, f.
111-111v.
1
În cop. din ms. 457: Radul.

105. 1657 (7165) apr. 20. Radul diacon (Oncei)1 vinde lui
Mostrob diacon un loc <la Troian>1 pe lângă via acestuia, cu hotare: deal,
locul Pădureţului, păr, locul lui Fălintin, cu 250 bani gata. Martori 2,
oameni buni: Danil judeţ, Proca, Ghin grămătic, Stan, Manoli, David.
Degetul, pentru credinţă.

M-rea Bistriţa, XXXII/6.

Orig. (19x21 cm); cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>:
„S-au scris în condica mănăstirii”. Cop., ms. 193, f. 5v; S.J.A.N. – Vâlcea,
ms. 147, f. 162.
Ed.: reg., Tezaur vâlcean, p. 193.
1
Completat după nota tergală.
2
Ultimul, după semnătură.

106. 1657 (7165) apr. 20. Despa şi Alexandra, fetele lui Fota din
Târgovişte, cu nepotul lor, Iane (paharnic)1, fiul lui Proca, fratele sus-
numitelor, dăruiesc Mitropoliei 2 pogoane de vie, <din dealul
Târgoviştei>2, pe lângă via acesteia, cea din mijloc, pentru pomana
părinţilor lor, scriindu-se ei şi părinţii lor la pomeanic, în Mitropolie,
anume: Fota, Maria, Proca, Isar, Statie, Necula, Ghinea, Marula,
Duminecă, Anghel, Iane, Samfira, Despa, Alexandra, Maria. Care din
neamul lor se va scula să strice această pomană, acela să fie sub blestem.
Martori, boieri şi oameni buni. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă.

85
Scrie Stanciul logofăt de la Mitropolie, cu învăţătura <c>3titorilor de mai
sus.

Mitrop. Ţării Româneşti, LV bis/6.

Orig., difolio (30x20,5 cm), filigran, 3 sigilii inelare în fum; cu o
notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop.,
mss. 134, f. 544-544v; 165, f. 9-9v; rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: text, Potra, Tezaurul, p. 309 (nr. 471).
1
După semnătură.
2
După nota tergală.
3
Omisiune.

107. 1657 (7165) apr. 21. <Cârstian>1, mama lui, Iana, şi soţia
lui, Stana, adeveresc fiului lor, Dobromir, că îi dau la moartea lor, pentru
că i-a hrănit, ocină în Steanca, 25 stj., cu ştirea fraţilor, ca să-i
pomenească. Au făcut zapisul înaintea întregului sat. Martori: Vâlcan,
Vlad, Stanciul şi fratele lui, Nedelco, Stoe, A<n>2gghel, Vlad spătărel,
Hamza şi Guica, iar din plasa de sus: Neagul, Mircia şi din plasa de jos:
Grozavu, Stavilă, Stoica, Bunda, Petco, Gherghe şi popa Marin. Scrie
popa Moş din Steanca.

Doc. ist., CCCLXVII/139.

Orig. (29x21,5 cm), filigran, puţin rupt.
1
Loc rupt, completat după doc. din 1659 (7167) ian. 3, Doc. ist., CCCLXVII/140.
2
Omisiune.

108. 1657 (7165) apr. 21, Târgovişte. Ghinea cojocar vinde

jupânului Ianiu vătaf de negustori, în zilele lui Costandin Şărban vv., 5
pogoane de vie şi o cezvârte în dealul Scăenilor, la Podgorie, vii boiereşti,
nedajnice, cu câte 21 galbeni, pogonul, ce fac 110 ughi şi 5 costande, vie
pe care el o cumpărase de la Ianachi şi Cârstea din Scăiani, înainte vreme.
De asemenea, i-a mai vândut: 1 pogon şi o cezvârte, loc sterp, în poalele
viilor, cu 8 ughi; 2 stj. de ocină, loc nedajnic, cumpărat de la Velica,
nepoata lui Mordan din Scăiani. Martori, boieri: Velisar logofăt, jupân

86
Ghioca şetrar, jupân Costandin chiurciubaşa, Neagul Căpuşăscu, popa
Goicea, uncheaşul Cârstea, ultimii trei din Scăiani. Pecetea, pentru
credinţă. Scrie Dumitru Boldiciu logofăt.

Ms. 1947, vol. IV, f. 419.

Fotocop.

109. 1657 (7165) apr. 22. Preda Dranoveţ dăruieşte lui Ionichie,
egumenul m-rii Jitiianul, două ţigănci, de pomană, din care una i s-a plătit
cu 25 ughi. Astfel, el a avut la „vară-sa”, Tănase, patru ţigănci: Stanca, cu
trei fete, din care i-a plătit-o numai pe Stanca, iar fetele ei, rămânând
neplătite, le-a dăruit mănăstirii de pomană. Martori: Ivan Sârbul. Pecetea
şi iscălitura, pentru credinţă.

Ms. 723, f. 488v.

Cop.

110. 1657 (7165) apr. 24. Stănislav Tănăcanul din Săteani vinde
lui Neagoe mare postelnic din Săcuiani o vie în dealul Bărbăteştilor, pe
Văleani, ce este între viile acestuia, 2 răzoare de vie fiind pe locul lui
Neagoe şi un clin mare pe locul său, moşie megieşească, cu livadă până în
gard, cu ştirea tuturor oamenilor, cu 27 ughi, bani gata. Martori, boieri1:
Cârstea clucer din Săteani şi nepotul lui, Nica2 căpitan, Vladul stolnic,
Dumitraşco Toloit (peharnic)3 din Bărbăteşti, Stoica vătaf de călăraşi de
Ţarigrad, Greşiţă postelnic, Pătraşco Bălăceanul cupar, Ivaşcu vornic.
Degetul, pentru credinţă. Scrie Alixandru.

M-rea Cotroceni, LVII/15.

Orig., difolio (29x20 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 207, f. 116v-117;
rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Ultimii 3, după semnături.
2
În rez., Fişe g-ral Năsturel: Nicula.
3
Completat după semnătură.

87
 111. 1657 (7165) apr. 24. Oancea paharnic, fiul lui Sava logofăt,
vinde lui Negoiţă Mihălcescu clucer un ţigan, cu 30 ughi. Martori:
Gherghe clucer, Radul Săseanul, Petre din Pătârlage. Scrie Vlad logofăt
din Pătârlage.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Rez.

112. 1657 (7165) apr. 26. Badiul mazil şi Răfeiu mazil din
Racoviţă, jud. Vlaşca, vând lui Tanasie mare slujer o funie de moşie din
sat, 100 stj. moşie bătrână, cu 10 ughi, bani gata, cum au vândut şi alţi fraţi
de moşie ai lor. Martori: Ion aprod şi Tecuci din Bulcin, Radomir din
Racoviţă. Degetele, în loc de peceţi. Scrie Mihalcea logofăt, fiul lui
Paraschiva logofăt.

M-rea Sf. Ecaterina, I/12.

Orig., difolio (30,5x21 cm), filigran.

113. 1657 (7165) apr. 26. Radomir din Racoviţă, jud. Vlaşca,
vinde lui Tănasie mare slujer 200 stj. în sat, moşie bătrână, cum au vândut
şi alţi fraţi de moşie ai lui, cu …1 ughi, bani gata. Martori: Rănţea din
Cacaleţi, Radomir, Vâlcul şi Andrei, toţi din Racoviţă. Degetul, în loc de
pecete.

M-rea Sf. Ecaterina, I/13.

Orig., difolio (29,5x21 cm), filigran.
1
Loc alb.

114. 1657 (7165) apr. 26. Dobrotă din Racoviţă, jud. Vlaşca,
vinde lui Tănasie mare slujer 100 stj. în sat, stânjenul, cu câte 22 bani, în
total 10 ughi, moşie bătrână, cum au vândut şi alţi fraţi de moşie ai lor.
Martori: Reanţe şi Radomir din Cacaleţi, Vâlcul şi Andrei din Racoviţă.
Degetul, în loc de pecete.

88
 M-rea Sf. Ecaterina, I/10.
Orig., difolio (29,5x21 cm), filigran.

115. 1657 (7165) apr. 26. Stredea din Racoviţă, jud. Vlaşca,
vinde lui Tanasie mare slujer 200 stj. de moşie bătrână, cum au vândut şi
alţi fraţi de moşie ai lor, cu …1 ughi bani gata. Martori: Ion aprod din
Bulcin, Rănţea din Cacaleţi, Radomir şi Vâlcul din Racoviţă. Degetul, în
loc de pecete.

M-rea Sf. Ecaterina, I/11.

Orig., difolio (29,5x21 cm), filigran.
1
Loc alb.

116. 1657 (7165) apr. 26. Paraschiva şi vărul său, Nedelea din
Racoviţă, jud. Vlaşca, vând lui Tănasie mare slujer, 400 stj. în sat, cu …1
ughi bani gata, moşie bătrână, cum au vândut şi alţi fraţi de moşie ai lor.
Martori: Ion aprod şi Tecuci din Bulcin, Radomir din Racoviţă. Degetele,
în loc de peceţi.

M-rea Sf. Ecaterina, I/9.

Orig., difolio (29,5x21 cm), filigran.
1
Loc alb.

117. 1657 (7165) apr. 26. Stan şi fiul său, Stan, din Racoviţă,
jud. Vlaşca, vând lui Tănasie mare slujer 100 stj. în sat, moşie bătrână,
cum au vândut şi alţi fraţi de moşie ai lor, cu …1 ughi bani gata. Martori:
Reanţă din Cacaleţi, Radomir, Vâlcul şi Andrei din Racoviţă. Degetele, în
loc de peceţi.

M-rea Sf. Ecaterina, I/14.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran.
1
Loc alb.

89
 118. 1657 (7165) apr. 26. Uncheaşul Stanciul Cocoşilă din
Racoviţă, jud. Vlaşca, vinde lui Tanasie mare slujer 100 stj. în sat, moşie
bătrână, cum au vândut şi alţi fraţi de moşie ai lui, cu … 1 ughi, bani gata.
Martori: Ion aprod şi Rănţea din Cacaleţi, Radomir şi Vâlcul din Racoviţă.
Degetul, în loc de pecete.

M-rea Sf. Ecaterina, I/15.

Orig., difolio (29,5x21 cm), filigran.
1
Loc alb.

119. 1657 (7165) apr. 27. Constandin Şerban vv. dă ştire lui
Serafim, episcop de Buzău, că au venit cu jalbă, în divan, aceşti săraci de
oameni, anume: Muşat şi Dragomir din Cârlomăneşti, din Gura
Nişcovului, zicând că Dumitru, sluga lui Negoiţă clucer, îi năpăstuieşte,
spunând el că i-au spart o casă, la deal, şi i-au luat şi nişte bani şi i-au pus
şi la închisoare, la pârcălabi, aici în târg. Doisprezece boieri i-au luat în
chezăşie, dând soroc la divan să stea de faţă cu dânşii şi l-au aşteptat 5 zile
şi n-a vrut să vină. Când va vedea această carte, episcopul să caute să vină
pârâşul, înaintea lui, ca să le dea o lege: trei să le dea el, trei să-şi ia ei. De
vor putea jura, vor fi nişte oameni în pace, de nu vor putea jura, vor fi de
vină. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Doc. ist., CXXVIII/114.

Orig. (29x20,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, restaurat,
monograma şi sigiliul inelar în chinovar, semnătura domnului. Cop., ms.
171, f. 236.

120. 1657 (7165) apr. 28. Mihail şi fratele său, Cârstea, fiii lui
Tatomir din Foeşti, vând lui Bunea fost mare vistiiar partea lor de moşie
din Duşăşti, din hotar până în hotar, din funia Chinţească, din vad de
moară, după cum a fost împărţeala moşiei pe apă, anume 2½ ape, cu 7½
ughi, bani gata, şi cu ştirea megiaşilor. Martori, boieri: jupân Iosif din
Drăgăneşti, jupân Sava, Pârvul postelnic şi Danciul postelnic din
Ştorobani, Ion din Duşăşti. Degetele şi numele, pentru credinţă.
Mitrop. Ţării Româneşti, CXLIV/15.
90
 Orig., difolio (29x21 cm), filigran, 4 sigilii inelare în tuş; cu
începutul doc. scris pe f. a doua. Cop., ms. 129, f. 248.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 186 (nr. 407).

121. 1657 (7165) apr. 30. Fiii uncheaşului Stanciul Hăroe,

anume – Stan şi Vladul – adeveresc că au aflat moşia din Rogi, a tatălui
lor, vândută lui Ilie din Rociu, cu 1.800 bani. Apoi, Ilie vrând s-o vândă, ei
au luat bani cu camătă şi şi-au răscumpărat moşia, cu 1.800 bani gata. (La
răscumpăratul moşiei, s-au cheltuit 100 bani)1. Martori, oameni buni, (toţi
roceanii, mari şi mici)1: Stan iuzbaşa, Oprea, Bran, Voico, Vlade, Chiriţă,
alt Voico, Dumitru, Ilie, Voinea, Bârcă, unchiaşul Vlad. (Degetele, pentru
credinţă)1.

Col. Ionaşcu Ion, I/85.

Orig., difolio (28,5x20 cm), rupt la îndoituri, pătat.
1
Textul dintre parantezele rotunde, trecut după semnături.

122. 1657 (7165) mai 2. Costandin Şerban vv. porunceşte celor 6

boieri, luaţi pe răvaşe domneşti, din divan, de slujitorii şi birnicii din
Cârlomăneşti, care le-au hotărât nişte pământuri, cumpărate de Neagoe
clucer, din care a luat Mihul nişte pământuri, pentru Vasile, să socotească
cu dreptul, dacă Vasile are pământuri în câmp, să-i dea pământuri pentru
pământuri, iar de nu va avea, să-i dea viile, moşie pentru moşie, iar lui
Mihul, cum se va afla pe drept. Şi să nu se mai vină cu jalbă înaintea
domnului. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Doc. ist., CXXVIII/146.

Orig., difolio (30x21,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, pătat,
monograma şi sigiliu mic în chinovar, semnătura domnului; pe prima filă
cu un doc. din 1658 (7166) ian. 3.

123. 1657 (7165) mai 2. Dumitru Turtul (sic!) din Mirceşti vinde
lui Bratu Stan ocină în sat.

91
 Doc. ist., MDCLXXXVII/12, f. 2 (nr. 28).
Rez. Alt rez., ibidem, MDCLXXXVII/24 (nr. 1); menţ., ibidem,
MDCLXXXVII/9 (nr. 36).

124. 1657 (7165) mai 3. Costandin Şerban vv. întăreşte lui

Barbul fost mare clucer satul Rucşoreni, <jud. Mehedinţi>1, pe hotare
bătrâne, alegându-se, „afară numai partea Bologăi”, cu hotare: dinspre
Sălătruc – lacul din drum, pe deal, Gura Lupului, Găvane, Piscul Varodiei,
apa Brăglezii, Piscul Furcii, Furca Mihăesii –, iar dinspre Bâcleş – Furca
Vulturoaei, culmea dealului, Culmea Teşului, Piscul Rustei, Furca
Brăglezii, Furca Ploştinii Colăreţilor, ograda dinspre Colareţu, Furca
Blidarului.

Col. Hotărnicii, jud. Mehedinţi, nr. 8, f. 3-3v.

Reg.
1
Completat după titlul hotărniciei.

125. 1657 (7165) mai 3. Radu şi Ivan, fiii lui Oprea din Urdeşti,
vând lui Vlad, fiul lui Brânzea, jumătate de moşie în sat, ce a fost de la
Radu Brânze, cu cât au cumpărat-o şi ei, cu 20 ughi, vânzând şi jumătate
din partea nepotului lor. Martori, oameni buni: Ananiia egumenul de la
Nucet, popa Tănasie şi fraţii lui, popa Oprea şi Mane, Sava din Levezeni,
Mile, Neânciul, Nica, Stan meşterul, Moşat tabacul, Petre şi Şărban
pârcălab.

M-rea Nucet, II/29.

Orig. (29x20,5 cm), filigran.

126. 1657 (7165) mai 4. Satul Nănişorii vinde jupânului Lepădat

partea de moşie din sat a lui Muşat, fiul uncheaşului Şărba din Nănişorii,
20 stj., cu 5½ ughi, bani gata, cu aldămaş. Au vândut-o pentru dajdia
domnului şi pentru nevoile satului şi pentru partea lui Muşat, care fugise,
socotind pe partea lui, cât i-a fost birul şi neavând ce să-i ia, i-au vândut

92
moşia, fiind partea lui de bir, 40 bani. De va veni Muşat şi se va apuca de
gâlceavă, să fie volnic Lepădat să ia moşia, 20 stj., de la săteni, pentru că
au vândut pentru dajdiile lui. El a fugit şi a lăsat „în spinarea noastră” 28
de galbeni, bani luaţi de Gherghe Băleanul vornic, împreună cu el, fugind
ei, „când cu ungurii”. Martori: Stan Grecul, Ionaşco, Coman, Dragul
Benghiciu, Bâra, Paraschiva, alt Dragul cu fratele lui, Radul, Dumitru, alt
Dragul şi Cârstiian, fiii lui Stan Grecul. Peceţile, pentru credinţă. Scrie
Lazar logofăt.

Doc. ist., CCCIX/77a.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, puţin rupt şi pătat la îndoituri;
cu un doc. din 1670 (7178) iun. 3 pe f. 1v.

127. 1657 (7165) mai 5. Costandin Şărban vv. întăreşte m-rii

Jitiianul şi egumenului Ionichie jumătate din satul Degeraţi, jud.
Mehedinţi, cu tot venitul ce ar fi partea mănăstirii, dat de pomană de
părinţii boierilor domnului: Badea vătaf şi Pătraşco cupar. Apoi Barbul
Poenariul clucer a luat în silă această jumătatre de sat, zicând că a făcut
schimb cu mănăstirea, dându-i moşia lui din Iamnic. În zilele domnului,
Ionichie egumen s-a pârât cu Barbul clucer, înaintea domnului, în divan,
Barbul clucer rămânând de lege, iar mănăstirea să-şi ţină satul. Ispravnic,
însăşi spusa domnului.

Ms. 723, f. 482v.

Cop. Reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: rez., Grecianu, Genealogiile, I, p. 107; menţ., Năstase
Marinescu, Les actes roumains, p. 68 (nr. 289).

128. 1657 (7165) mai 5. Crăciun roşul din Boteni vinde lui
Radul Creţulescul logofăt un pogon de vie, din ograda de jos, din
Ţigăneşti, jud. Muşcel, şi o jumătate de delniţă, cumpărate de la Gherghe,
fiul lui Vlaicul logofăt din Juguriani, cu 15 ughi, bani gata. Martori 1,
boieri: Tudoran paharnic din Aninoasa, Radul spătar al doilea din
Cocorăşti, Mareş logofăt. Pecetea, pentru credinţă.

93
 M-rea Sf. Apostoli, IX/7.
Orig., difolio (31x21 cm), filigran, sigiliu mic în tuş. Cop.,
ibidem, II/44, f. 4; ms. 184, f. 137.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 155.
1
După semnături.

129. 1657 (7165) mai 5. Pătru, fiul lui Albul, al lui Bratoe, din
Găgeani, vinde lui Radul din Verneşti o funie de ocină, de zece galbeni, în
sat, cu 10 ughi, bani gata, partea lui toată, nerămânându-i nimic nevândut.
Martori, oameni buni: popa Oprea, Baciul, fiul lui Tatomir, Stancul, fiul
lui Stoica, Oprea, cu fratele său, Albul, fiii lui Balotă, Stancul Meişor1,
Vasilie, fiul lui Lepădat, Beleţ cel Mic, nepotul lui Beleţ, Ionaşco, fiul lui
Voico şi Oprea, fratele lui Gligorie, toţi din Găgeani, Ivaşco, fiul lui
Stoian din Muşcel şi State din Călineşti. Degetul, pentru credinţă. Scrie
Ivan logofăt, fiul lui Ianachie din Rumceani.

Doc. ist., MCMLXXXI/2.

Orig., difolio (31,5x22,5 cm), rupt la îndoituri, lipit, pătat, lipsă
⅔ din f. a doua; cu o însemnare pe f. 2v: „galbeni 10, ce fac stânjeni 40, cu
leat 7165”.
1
Completat deasupra rândului; la semnătură: Stanciul.

130. 1657 (7165) mai 5. Ghiorma, cu fiul său, Stoica din Glaveş,
adeveresc lui Dragomir căpitan din Călugăreani pentru partea lor de moşie
din sat făcută vânzătoare. Dragomir are partea lui împreună cu a lor şi a
mai cumpărat şi de la megiaşii şi părtaşii lor, drept care Ghiorma i-a
vândut 90 stj., cât au socotit partea lui, cu 60 aspri gata. Martori1, oameni
buni: Baico, Gligore, Dragostin, Stratonie, alt Dragostin. Degetul, pentru
credinţă.

Ms. 454, f. 193-193v.

Cop.
1
După semnături.

94
 131. 1657 (71651) mai 7. Stana, soţia lui Necula Bărbuniu, şi fiul
lor, Necula, vând lui Radul, Vladul, Mihaiu şi Iano, fiii lui Radul mare
logofăt, 6 stj. de ocină în hotarul din jos, de pe lângă hotarul târgului, cu
ştirea tuturor fraţilor de moşie, cu 460 bani …2, cu aldămaş. Martori:
Năstasie roşu, popa Gherghe, popa Dragna, Grama fost iuzbaşă, Preda fost
ceauş, toţi din Bănceşti, Alecse Stan …2 din Stănuleşti, Vasilie Cârlig din
Gomoeşti şi Agapie diacon, iar Neagul pârcălab a plătit banii. Scrie
Manea, fiul lui Opriş din Stănuleşti. Degetul, în loc de pecete.

Ep. Buzău, X/132a.

Orig., difolio (27x20 cm), rupt la îndoituri, pătat.
1
Cifra unităţilor corectată, din 6 în 5.
2
Loc rupt.

132. 1657 (7165) mai 9. Pătru şi fiii săi şi fratele lui, Dan, cu fiii
(Lupul şi Danu)1, morari din Obislavu2, adeveresc că au luat, la nevoile
lor, de la Danciul postelnic şi de la fiul lui, Preda căpitan, şi de la Barbul
păharnic 21½ ughi şi, neavând să le dea banii, au făcut zapis să dea banii
din această duminică, în cealaltă duminică, iar de nu-i vor da, să fie ei
rumâni, cu fiii lor, punând zi la Sf. Petru. Martori, boieri: Preda postelnic
din Tatomireşti, Dima armaş din Mierea, Isac logofăt din Mileşti, Lupul şi
Danu din Obislav, Stepan ceauş şi Ion3 din Işalniţa.

Doc. ist., LXXIV/195.

Orig., difolio (29,5x19,5 cm), filigran, rupt, lipsă 1/2 din f. a
doua, restaurat.
1
Completat după semnături.
2
Scris între rânduri.
3
Loc rupt, completat după semnătură.

133. 1657 (7165) mai 9. Neagul, fiul lui Neagul, cu mama lui,
Brătiiana din Dobromirul, vând lui Dobrotă, fiul lui Toader din
Dobromirul, la nevoie, 30 stj. de moşie în sat, partea lor, cu câte 20 bani
stânjenul şi cu 2 obroace de mălai, cu ştirea tuturor vecinilor. Martori:

95
popa Dumitru, fiul popii Borcea clisiiar, Calona logofăt, Ianache şi Miho
grămătic, fiii popii Borcea, Bobe, fiul lui Gurguiu călugăr, şi Stan megiiaş
din Dobromirul. Degetele, pentru credinţă.

Doc. ist., MLXXXVI/7.

Cop.

134. 1657 (7165) mai 10. Drăghici şi Evăniş din Gârbovăţ

adeveresc că au luat de la Semen clucer din Glogova, Drăghici, 4 ughi, şi
Ivăniş, 6 ughi, cu dobândă, într-un an, 10, în 12, cu zi la Sf. Dimitrie. De
nu vor putea să-i dea banii, cu dobândă, să-i fie rumâni. Degetele, pentru
credinţă.

Doc. ist., DCXCV/10.

Orig. (11x16 cm), filigran.

135. 1657 (7165) mai 10. Ivăniş din Gârboveţ adevereşte că a

luat de la Semen clucer din Glogova 9½ ughi, cu zi la Sf. Dimitrie. Dacă
nu va putea să-i dea banii, să-i fie rumân, cu fiii lui, Trăilă, Dumitraşco şi
…1, iar Semen să le mai dea bani, cât va mai face, luând el încă 12½ ughi,
ce fac în total 22 ughi. (Şi s-au vândut ei, rumâni în ruptă)2. (Şi i-a mai dat
Iovan o vacă şi ughi, 8)3.

Doc. ist., DCXCIX/9.

Orig., difolio (21x15,5 cm), filigran.
1
Loc alb.
2
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după semnături.
3
Scris cu altă cerneală.

136. 1657 (7165) mai 12. Popa Radul şi fiii săi, Nistor şi Tudor,
din Comanca, vând lui Gârdu din Reade (Rearde)1 şi fiilor lui, Dumitru şi
Şerban, moşie în Reade, 5 stj., după toate împărţirile făcute, pe lângă
biserică şi până în via pusă de popa Dumitru şi dată acestuia de popa
Radu, cu codrii, cu 500 bani gata. A mai dat, din câmpul Comancii, în

96
două rânduri de „agri”, peste Calea Rădişoarei, anume, din cale în jos, un
rând, şi tot acolo, alt rând, iar rândul de „agri”, de câte 30 stj., pe lângă
hotarul Rezii (cu 120 bani gata)2. Martori: uncheaşul Radul Răduian şi
Badea din Reade, Barbul din Zvorsca, Datco, Pârvul şi Oprea logofăt, toţi
din Comanca. Degetele şi iscăliturile, pentru credinţă.

M-rea Brâncoveni, XXIX/1.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran.
1
Ambele forme în text.
2
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat deasupra rândului.

137. 1657 (7165) mai 13, Târgovişte. Costandin Şărban vv.

întăreşte lui Nedelco şi fraţilor săi de moşie, Stănislav şi Toader, din
Bădeani, jud. Muşcel şi Pădureţ, a treia parte din muntele Rătăiul, partea
pârcălăbească, cu jiliştea bătrână, pentru că a fost a lor bătrână ocină şi de
la o vreme a fost împresurată de Frecea roşul din Coteneşti, care a vândut
muntele lui Matei Vodă, având şi Frăcea două părţi din munte, iar
megiaşii, o parte. El a vândut şi partea lor, iar Matei Vodă a dat muntele
de pomană la mănăstirea sa, Câmpulung. În zilele domnului, Nedelco şi
fraţii săi de moşie, ştiind că este partea lor de munte şi dreaptă ocină, s-au
pârât înaintea domnului, în divan, cu Mariia, soţia lui Frăcea, şi cu fiii săi.
Domnul a judecat pe dreptate şi legea dumnezeiască, cu toţi dregătorii, şi
le-a dat 6 boieri, pe răvaşe domneşti, anume – Coman al lui Ianăş, Ion al
lui Dumitru şi Vladul pârcălab, toţi din Dragoslavele, Coman al lui Lazăr
din Stoeneşti, Andreiu din Coteneşti şi Dragul din Juguri – să cerceteze
dacă Frăcea a avut sau nu dreptul să vândă, iar când a fost la zi s-au strâns
boierii, împreună cu mulţi megiaşi şi oameni buni din jur, citind cărţile
tuturor, şi n-au aflat să aibă Frăcea trei părţi, ci numai două, văzând şi
cartea lui Melfiesedec1, egumenul de la m-rea Câmpulung, mărturisind că
a vândut Frăcea şi partea megiaşilor de munte. Boierii au adeverit şi
judecat pe dreptate şi au dat lui Nedelco şi fraţilor săi să ţină partea lor, a
treia parte, văzând domnul şi două răvaşe domneşti şi cartea de judecată a
celor 6 boieri, dând călugărilor să ţină cele două părţi de la Mariia şi fiii
săi, căci nu a avut Frăcea nicio treabă să vândă, rămânând Mariia şi fiii săi
de judecată, înaintea domnului, în divan. Martori: Ghiorghie mare vornic,
Stroe mare logofăt, Pârvul mare vistier, Paană mare spătar, Diicul mare
97
clucer, Radul mare stolnic, Radul mare comis, Radul mare paharnic,
Neagoe mare postelnic. Ispravnic, Stroe mare logofăt. Scrie Preda logofăt.

M-rea Câmpulung, XXXIII/1.

Orig., perg. (34,5x43 cm), invocaţia simbolică, iniţiala şi
monograma în chinovar, semnătura domnului, sigiliu timbrat, căzut. Cop.,
mss. 204, f. 333v-334; 709, f. 566-567; rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: rez., Răuţescu, Câmpulung Muscel, p. 121.
1
În cop. din mss. 204 şi 709: Melhisedec.

138. 1657 (7165) mai 14, Târgovişte. Costandin vv., fiul lui
Şărban vv., face ştire tuturor „dinpreună, aşijderea şi fieşcăruia, câte unul,
deosebi”, locuitorilor ţării, duhovnici şi mireni, prealuminaţilor domni,
preasfinţilor mitropoliţi, episcopilor, arhimandriţilor, egumenilor,
protopopilor, preoţilor, diaconilor şi întregului cin bisericesc, „celor de
rudă bună”, boieri mari, sfetnici, dregători, judecători, „şi a toată
meserearea”, tocmitori ţării, boierilor mari şi mici, cu privire la tocmeala
şi legătura făcută, mai întâi, de domnul Mateiu vv., cu tot soborul şi cu toţi
boierii, mari şi mici, şi cu toată ţara, că, după obiceiul ce s-a înrădăcinat în
toată lumea pentru mănăstiri, s-a întărit şi celor din ţară, din zile vechi şi
din Descălecata Ţării, obiceiul de-a zidi case dumnezeieşti şi mănăstiri,
„prin munţi şi prin păduri, ca şi prin oraşe”, de către domni, mitropoliţi,
episcopi, boieri sau oricare din puternicii locuitori ai ţării, pentru „lăcuita
şi hrana” acelor care, după cuvântul Evangheliei, au lăsat lumea şi au mers
după Dumnezeu, şi pentru pomana şi iertarea păcatelor lor „şi întru cinstea
ţării” şi să le întărească ei cu moşii şi cu averi, iar acest obicei s-a ţinut şi
s-a păzit până „în vremile şi anii de acum”, când au stat mitropoliţi şi
domni ţării, oameni străini, nu cu legea sfântă, ci cu neamul, cu limba şi cu
năravurile cele rele, adică greci, care au pus jos obiceiurile cele bune,
bătrâne ale ţării. Stricând obiceiurile, au adus şi ţara „la răsipire
desăvârşită şi la pustiire”, şi nu s-au temut a atinge şi mănăstirile domneşti
ale ţării, îndrăznind să calce obiceiurile acestora şi pravilele ctitorilor,
domnii cei bătrâni, legiuind ei pentru a le pune jos şi a intra în blestemele
lor, spurcându-şi mâinile cu orbitoarea mită. Astfel, „supt hicleana taină”,
au început a cârciumări şi a vinde mănăstirile ţării şi lavrele domneşti, a le

98
supune metoaşe dajnice altor mănăstiri din Ţara Grecească şi de la Sf.
Munte, făcându-le hrisoave de închinăcine, fără ştirea sfatului, fără voia
soborului şi a nimănui din locuitorii ţării, ca să le biruiască şi să le
moştenească în veac. După rugăciunile părinţilor duhovnici, goniţi de
străini, în silă şi fără dreptate, „întocându-şi mila cea mare dumnezeiască
spre această săracă de ţară”, şi, pomenind milele cele de demult, făcute de
neamul Băsărăbescu, cu acei domni moşneani ai ţării, ziditori şi miluitori
ai multor mănăstiri şi biserici, dorind a înnoi acele mile, spre gonirea
străinilor şi adunarea moşneanilor ţării, domnul Matei Basarab vv., adus
din ţări străine, unde era gonit de străini şi pribeag, împreună cu alţi boieri
ai ţării, ales la domnia ţării şi ridicat la scaunul strămoşilor lui, aşezat la
scaun „cu mila Sfinţii sale, a fi biruitoru ţării şi ţiitoru de steagul
împărătescu”, a adunat înaintea sa tot soborul duhovnicesc şi mirenesc,
îngenunchiind aceştia înaintea lui, „cu lăcrimoasă strigare”, s-au jeluit de
strâmbătatea pe care au răbdat-o de la străini, iar domnul, înaintea adunării
a toată ţara, cu sfatul şi cu tot soborul, a tocmit lavrele domneşti, închinate
de domnii şi vlădicii străini, pentru mită, fără de voia nimănui, supunându-
le metoaşe dajnice mănăstirilor din Ţara Grecească şi de la Sf. Munte;
astfel, mănăstirile Tismana, Argeş, Brădet, Dealul, Glavaciovul, Snagov,
Mislea, Valea, Tânganul, Potoc, Râncăciov, Menedic, să fie în pace de
călugării străini şi să trăiască în slobozia avută mai înainte, pe pravila şi
tocmeala legiuită de ziditorii şi ctitorii lor, şi să fie ele pe seama ţării.
Acele mănăstiri, domneşti sau boiereşti, închinate metoaşe de ctitorii lor,
care, unde a vrut, să rămână supuse călugărilor străini, precum au legiuit
ctitorii în cărţile lor de închinăciune. Mănăstirile cuprinse de călugării
străini prin mită, aceştia să fie lipsiţi de ele şi să locuiască în ele călugării
ţării, iar celorlalţi să li se ia hrisoavele şi orice „direase” vor avea de la
domnii şi vlădicii străini, iar de le vor ascunde şi le vor scoate mai târziu,
să nu fie băgate în seamă; cele luate să se spargă, ca nişte lucruri fără
dreptate şi cu strâmbătatea mitei făcute, în silă şi fără voia soborului ţării.
Domnii aleşi, „după petrecerea noastră”, vlădicii, episcopii sau boierii
mari, puternici, fie pentru mită sau pentru rugăciunile şi „halniciile”
călugărilor străini sau îndemnaţi de cineva, din străini sau din ţară, vor
primi acele cărţi sau hrisoave ascunse şi vor călca şi nu vor băga în seamă
hrisovul domnului şi pe cel al lui Matei vv. şi vor închina şi supune
mănăstirile ţării, fie din cele vândute şi cârciumărite de străini, anume –
Coziia, Bistriţa, Govora, Codmeana, Iazerul, Gura Motrului, …1, fie

99
mănăstirile neînchinate, zidite din nou, din temelie, de Matei vv. –
Câmpulung, Sadova, Brâncoveani, Arnota, Căldăruşani, Deunlemn,
Măcsineani, Drăgăneştii de la Ruşi, Brebul, Plătăreştii, …1 – aceia, fie
mitropolit, episcop, boier mare, străini sau din ţară, să moştenească
blestemul „înfricoşat şi groaznic” al soborului arhiereilor, egumenilor şi a
toţi preoţilor ţării, făcut înaintea lui Matei vv., a adunării a toată ţara, toţi
îmbrăcaţi în odăjdii şi cu făclii aprinse în mână, şi, blestemând, şi-au stins
făcliile, după legea blestemului. Domnul, văzând hrisovul lui Matei vv.,
împreună cu tot soborul ţării, şi cartea patriarhului Parthenie, făcute cu
mare blestem şi legătură, înnoieşte şi întăreşte cele de mai sus, iar cine va
sparge această sobornicească legătură şi cei ce îi vor îndemna la aceasta,
să fie blestemaţi. Blestem. Martori, sfetnicii domnului şi dregătorii ţării,
duhovnici şi mireani: Stefan mitropolit, Ignatie arhimandrit, episcop de
Râmnic, Serafim episcop de Buzău, Gheorghe mare vornic, Stroe mare
logofăt, Pârvul mare vistier, Paană mare spătar, Diicul mare clucer, Radul
mare stolnic, Neagoe mare postelnic, Radul mare comis, Radul mare
paharnic, Tanasie mare sluger, Necula mare pitar. Scrie Mihalcea logofăt,
fiul lui Paraschiva fost mare logofăt.

Col. Diplomatice, nr. 8.

Orig., perg. (62x56 cm), invocaţia simbolică, iniţiala şi
monograma în lichid de aur, în frontispiciu stema Ţării Româneşti
ornamentată, semnătura domnului, sigiliu atârnat căzut, şnur de mătase
multicolor. Foto de pe orig., Col. Fotografii de documente, IV/6. Cop., ms.
706, f. 107-112.
Ed.: text, Bolliac, M-rile din Rom., p. 492-500; menţ., Codrescu,
Uricarul, p. 460 – cu: f.l.z.
1
Loc alb.

139. 1657 mai 15. Constantin vv. întăreşte Stanei, jupâneasa lui
Dumitru cliucer, fiul lui Mitrea pitar din Stăneşti, şi cuconilor ei,
Dragomir, Drăguşin şi Leca, rumânii de la Musăteşti, cu moştenirile şi
cumpărăturile lor, de la Vlădiceni, Buneşti şi Mălureni. În zilele domnului,
când s-au sculat dorobanţii şi seimenii, cu vrajbă, de au pierdut şi au tăiat

100
boierii ţării, atunci l-au pierdut şi pe Dumitru cliucer, soţul jupânesei
Stana, şi au luat la Bucureşti zapisele şi cărţile de moşii şi tot ce au avut.

Fond Brătianu, I/22, f. 15.

Rez.

140. 1657 (7165) mai 15. Jupâneasa Bojana şi fiii săi, Mihăilă,
Radul şi Iane, se împrumută la egumenul Gavril cu 40 ughi, dându-i partea
lor de moşie de la Văleni şi Căsăroa (Căsăroaia)1 ca să se hrănească pe ele,
cu plugul şi să cosească şi să lucreze ce-i va trebui, până îi vor da banii la
zi, la Sf. Dimitrie, iar de nu vor da banii la zi, să ţină egumenul moşia şi
val să nu aibă de la alţii. Degetele, pentru credinţă. Scrie Dan logofăt.
Martori2: Avram logofăt şi Dumitru din Brâncoveani, Mihăilă din Valeani,
fiul Zgripcei, Pătraşco din Tomeani, Badea.

M-rea Brâncoveni, XXVII/1.

Orig. (30x20 cm), filigran.
1
După nota tergală.
2
Ultimii 2, după semnături.

141. 1657 (7165) mai 15. Radu, nepotul lui Dragomir,

adevereşte că moşul lui a vândut lui Lamba negustor 80 stj. <din Curta>1,
iar el neputând să-i răscumpere, i-au răscumpărat cetaşii săi de moşie,
anume: Stan Gâltă, cu nepotul său, Iane, şi cu fraţii lui, Costandin, cu fraţii
lui. Iscălitura, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXV/5b.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran, rupt, lipsă 2/3 din f. a
doua, restaurat, scris pe acelaşi suport cu un doc. din 1691 (7199).
1
După nota tergală.

142. 1657 (7165) mai 16. Nan, fiul Neacşăi Ciocănoe din
Pârscov, vinde lui Stan, fiul lui Bunea din Târcov, lui Voico şi fratelui său,

101
Stoica, fiii popii Manea din Mărăcineani, lui Radu, fiul lui Nan, şi lui
Crăiţă, fiul lui Oprea, amândoi din Trestiia, ocină în sat, din cap până în
cap, cu 700 bani gata şi 30, cu ştirea fraţilor. Martori, oameni buni:
Apostol diiacon, Toma, Drăgan peharnic, Sava peharnic din Pârscov,
Coman, Lepădat, Oance, Şirban şi Stănilă, toţi din Trestiia, Voico, Bunea
şi Stănilă din Târcov. Degetele peceţi, pentru credinţă.

Ep. Buzău, XLVIII/33.

Orig. (30x20,5 cm), rupt, lipit, pătat; în partea de jos a doc. o
însemnare „În luna lui marţu, văleat 7165”, cu o notă tergală: „Zapisul
Radului Tomii, cel vechiu, din Pârscov, pentru moşie de la Jipa diiac,
partea Ciocănoi ot Pârscov”. Cop., ms. 172, f. 23v-24.

143. 1657 (7165) mai 17. Popa Stănimir, fiul popii Neanciul, cu
fiii lui, şi Mancul, fiul popii Briie, cu fiii săi, din Slăveşti, jud. Teleorman,
vând lui Mareş logofăt, în zilele lui Costandin Şărban vv., partea lor de
ocină din Zloteşti, de lângă apa Teleormanului, din funia din sus şi din cea
din jos, cu vaduri de moară, ocină stearpă, fără rumâni, după cum scrie în
cartea lui Şărban vv., pe care i-a dat-o acestuia, 48 stj., cu 2400 aspri bani
gata, iar fiii lor să nu aibă „nicio bântuială” pentru rumânie. Martori:
Pârvul mare vistier, Drăghici Catacozino logofăt, Radul Creţulescul
logofăt. Degetele, în loc de peceţi.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXX/1.

Orig., difolio (40,5x21 cm), filigran, pătat. Cop., mss. 129, f. 257
– cu: mai 7; 132, f. 332.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 186 (nr. 408); menţ.,
Andreescu, M-rea Cornet, p. 680 (nota 98).

144. 1657 (7165) mai 20, m-rea Brădet, în ziua de Înălţare.

Preda, fiul lui Şuica, nepot lui Stanciul logofăt, vinde lui Vătaţii iuzbaşa,
fiul lui Ivan comis, şi jupânesei acestuia, Călina, care a fost înainte soţia
unchiului său, Stanciul logofăt din Cârstiianeşti, partea sa de moşie din
Bumbuiaşti, din partea cumpărată de la Dolofan, cu rumânii: Scundilă cu
fiii săi, Stanciul Bigul, cu fratele său, Oprea, Ion, Stoia croitor cu fiii lui,

102
Stanciul cu fiii lui, Ion Parşu cu fiii săi, Stan Burdoiu cu fiul său, Micul, şi
cu fiii lor, Roznu cu fratele său, Şărbu, toţi cumpăraţi de unchiul său de la
Dolofan, cu tocmitor, Ivan comis, cu bani gata, ughi 90, iar la moartea lui
Stanciul, această moşie cu rumâni a căzut pe seama lui Preda şi,
ajungându-l vreme de nevoi şi pentru birul unchiului său, a vândut moşia
cu rumâni lui Vătaţii cu 90 ughi, pentru că li s-a cuvenit, soţia acestuia
fiind mai înainte soţia unchiului său. Care rumân va avea vreo gâlceavă,
să-i dea rumân pentru rumân. Degetele, pentru credinţă. Martori 1: Ivan
comis, Stanciul căpitan.

Ep. Argeş, VIII/8.

Orig., difolio (30x20,5 cm), filigran, rupt şi pătat la îndoituri.
Reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
După semnături.

145. 1657 (7165) mai 21. Jupâneasa Neculce, fostă soţie lui
Stănislav logofăt din Căcăşani, cu fiul ei, Radul, vând lui Radul Creţulescul
logofăt ocină în satul Găleşeşti: 150 stj., hotărâţi cu 24 de boieri, de Vucina
paharnic, din hotarul Căcăşanilor, până în hotarul megieşilor, şi cu un vad de
moară, cu moară făcută; de asemenea, i-a mai vândut pe Vladul, Pârvul şi
Badea, fiii lui Negoe, cu toată moşia lor, să-i fie rumâni; moşia lui Radul şi a
lui Voicel, fiii Calei din Fleşti, câtă au avut ei, şi o vânduseră lui Vucena
paharnic. Aceste moşii le-a vândut jupâneasa cu 76 ughi, moşii cumpărate de
soţul ei de la fiii lui Vucena peharnic, anume Matei peharnic şi Pârvul
postelnic. Degetele, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, CLXIII/6.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran. Rez., Fişe g-ral Năsturel, sub
dată.

146. 1657 (7165) mai 21, în ziua de Sf. Constantin împărat şi

Elena. Popa Tă<nasi>1 din <B>ărbăteşti vinde lui Sima cămăraş o
curătură în Predeal, pe lângă cea a lui Radu şi a lui Draică, cu hotare –
vâlcea, curătura lui Stoican, muche, drum –, cu ştirea tuturor vecinilor şi

103
rudelor, cu 5 ughi, bani gata. Martori: popa Danciul, unchiul vânzătorului,
popa Petriman, Stoica postelnic, Drăghici postelnic, Proca logofăt, Radul
logofăt al lui Draica. Degetul şi iscala, pentru credinţă.

M-rea Bradu, XVI/4.

Orig. (30x21 cm), filigran, rupt în partea de sus şi de jos.
1
Loc rupt, completat după semnătură.

147. 1657 (7165) mai 22. Stroe clucer, ispravnicul Scaunului

Craiovei, adevereşte egumenului Nicodim de la m-rea Tismana că a venit
în pâră cu Balica roşul pentru nişte cai, luaţi de mănăstire de la Şangheri,
pentru 187 ughi, acum 3 ani. Apoi, Balica a luat acei cai de la mănăstire,
spunând că sunt ai lui de zestre, de la socrul lui, şi nu sunt ai lui Şangheri.
Stroe clucer a judecat, dând lui Balica să jure cu 6 oameni, daţi de
egumen, că acei 14 cai sunt ai lui de zestre, de la socrul lui. După ce vor
jura, să-i împartă în două cu mănăstirea, iar în afară de aceşti cai,
mănăstirea să caute unde va mai găsi, bucatele lui Şangheri, fie moşii,
ţigani sau rumâni şi să-i ia pe seama ei pentru acei bani mai sus scrişi.

M-rea Tismana, LXXXVII/14.

Orig., difolio (29x21 cm), filigran, sigiliu în ceară verde, spart.

148. 1657 (7165) mai 22. …1 megiaşi jurători2 – Vlaicul din

Obretin3, …1 din Chiojd, …1 Radul fost al doilea căpitan din Sibiciu, din
Mlăjet …1 Sin din <Chiojdul> de Bâsca, Gonţea, Bratul, Dobrişan
pârcălab şi Toma logofăt –, luaţi de …1, popa Tudor şi Stoica Scurtul cu
fraţii lui şi de către Stanciul cu fraţii lui din Chiojdul de Bâsca, ca să jure
de către Călin, Stoica, Bârsan, Dragomir al lui Pureci şi de către Şărbu 4
Edoiul, cu fraţii lor, pentu o moşie din Chiojdu de Bâsca, cu hotare –
cireşul popii, Piscul Cireşului –, bănuind bătrânii din Chiojd că nu au
vândut moşii lor toată moşia. La zi, boierii s-au strâns şi au întrebat toţi
bătrânii satului şi pe tineri, aflând că au vândut toată …1, jurând în
biserică, cu mâna pe Evanghelie, înaintea pârcălabilor din Văleni, fiind şi
bătrânii din Chiojd de faţă, când au jurat. Degetele, pentru credinţă.

104
 Ms. 1234, f. 69.
Cop. modernă.
1
Loc alb.
2
Ultimii 4, după semnături.
3
În text, greşit: Ocretin.
4
Modificat din Şerban.

149. 1657 (7165) mai 23. Douăzeci şi patru de boieri1, luaţi pe

răvaşe domneşti de Serafim, episcopul Buzăului, înaintea lui Costandin
Şărban vv. şi împreună cu Nicolae al doilea portar – Gherghe spătar, cu
fratele său, Moisi Mihălcescul2 căpitan de roşii, Mircan iuzbaşa, Necula,
fiul lui Lupşe iuzbaşa3, Jipa iuzbaşa, Popescul căpitan, Bratul Coetescul4,
Balea logofăt, Anton, fiul lui Lefter, Lefter ceauş, Jipa Sorescul, Mihaiu,
fiul popii Jipa, Giurgea, fiul lui Ghiura, Nastasie, <Ţonea>5, Borcea căpitan,
toţi din Cândeşti, Radul din Verneşti, Radul, fiul lui Sava, Lupul paharnic,
Stoica logofăt, Grama iuzbaşa2, Necula, fiul lui Botuşanul, Iane iuzbaşa,
Stanciul, ginerele lui Balea logofăt, Dima şi Mihalcea stegar – adeveresc
episcopului şi Eiscopiei din Buzău că, văzând porunca domnului,
hotărnicesc şi împietresc moşiile Episcopiei, „câteva nehotărâte”. Astfel,
aleg moşia Vatra6: hotarul cel bătrân, Crucişoară, în jos, pe lângă gârlă, în
curmezişul moşiei, până din jos de Episcopie, 684 stj.; lângă crângu, dinspre
târg, 684 stj.; dinspre Mirceşti, la capul ocinei <680>7 stj., şi ei au hotărât
unde au fost semnele şi cum au fost citite cărţile bătrâne. Apoi, au mers la
Groşenei8 şi au aflat, după cărţile bătrâne, 100 stj. şi i-au împietrit pe trei
locuri, <la capete de ocină>7 şi la mijloc. Apoi, la Pârscoveani, au aflat, în
curmezişul ocinei, spre luncă, dinspre târg …9 stj.; pe la silişte, 175 stj.;
Moise căpitan de roşii a dat ocină episcopiei pentru pomană, în acel hotar,
23310 stj., pe care au împreunat-o cu ocina episcopiei, făcând în total 408
stj.; şi au împietrit-o din sus şi din jos, pe marginea satului Leoteşti, 408 stj.;
dinspre apus, 383 stj.; la capul ocinei dinspre Jilişte11, 408 stj. De asemenea,
hotărăsc şi Cucuteanii, cât a cumpărat şi cât a avut de moşie Serafim
episcop: 40 stj., împietrind-o din cap până în cap. Apoi, au ales ocina de la
Macsin: la capul de sus, dinspre Călmăţuiu, din Bolovanul lui Horga, în sus,
prin siliştea satului, 250 stj.; şi au pus piatră în mijlocul moşiei, la marginea
crângului, dinspre sat, 296 stj.; pe lângă crâng, dinspre Viforâtul, 300 stj.;
ocină din jos de Horgeasca, la Vârtoape, la capul ocinei din sus, 230 stj.;

105
dinspre Crivăţ şi dinspre Viforâtul, la a doua măsură, 250 stj.; la a treia
măsură, 210 stj.; la a patra măsură, 246 stj. Apoi, au tras ocină la Berindeşti,
din josul târgului, dinspre apa Buzăului, 550 stj.; pe Drumul cel Mare, în
mijlocul ocinei, 500 stj.; dinspre Negreasca, 450 stj. Cei 24 boieri hotarnici
au aflat toate aceste ocine în hrisoave şi în cărţi bătrâne, le-au căutat „pre
amăruntul”, le-au ales şi le-au împietrit „cu sufletele” lor, iar din ce a mai
fost, au mai lăsat părintele episcop. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă.
Scrie Calin logofăt12.

Ep. Buzău, XXV/14.

Orig., difolio (43x28,5 cm), rupt, pătat, lipit, 20 sigilii inelare în
tuş; pe marginea din stânga a doc. sunt notate, cu altă cerneală, moşiile:
Vatra, Groşăni, Pârscoveni, Cucutea, Vârtoape, Berindeşti. Cop., ibidem,
XXI/39, f. 1; XXXIII/47, f. 1; ms. 171, f. 47-48; extrase, M-rea Banu,
XI/20, f. 1; ibidem, XLIII/128, f. 1-1v; rez., col. Hotărnicii, jud. Buzău, nr.
1, f. 13-13v; ibidem, nr. 1 bis, f. 13; menţ., M-rea Banu, ds. 48, f. 298v;
ibidem, XLIII/129 (nr. 9) – cu: f.l.z.
1
Ultimii 3, după semnături.
2
După semnătură.
3
La semnătură: vornic.
4
În cop., Ep. Buzău, XXI/39, f. 1 şi ibidem, XXXIII/47, f. 1: Costescu.
5
Loc rupt, completat după semnătură.
6
Scris pe marginea doc., cu altă cerneală.
7
Loc rupt, completat după cop., ms. 171, f. 47.
8
În cop., Ep. Buzău, XXI/39, f. 1, şi în rez., col. Hotărnicii, jud. Buzău, nr. 1: Groşani.
9
Loc alb.
10
Cifra unităţilor pare ştearsă; în cop., ms. 171, şi în extrase: 230.
11
În extras, M-rea Banu, XLIII/128: Silişte.
12
În cop., Ep. Buzău, XXI/39, f. 1v, greşit: Calin ot Săseni.

150. 1657 (7165) mai 23. Stroe clucer, ispravnicul Scaunului

Craiovei, iartă de rumânie pe popa Tatomir cu fiii, Ghiorghie, Preda,
Deadiul, şi cu nepoţii lui, de către Coanda şi Stoia de la Obeadin, nepoţii
Condei, şi de către toate rudele lor şi să nu mai aibă bântuială de rumânie.
Popa Tatomir, cu rudele lui, au fost oameni judeci din Hăiştii, jud. Gorj,
fiind oameni megiaşi cu moşia lor, iar apoi Conda şi Stoia s-au pârât
înaintea lui Stroe clucer, spunând că le sunt aceştiia rumâni din Vâlcom,

106
iar popa şi fiii lui s-au plâns că nu-i sunt rumâni, luând legea ţării, 12
megiaşi, pe răvaşele lui Stroe clucer, anume – Stoichina şi Stoian din
Pleşoi, Radul din Somor, Necula din Seaca, Dragomir din Ştiubei, Cernat
şi Stoinilă din Gogoşi, Simul din Paia, Radul din Sopot, Stanciul din
Predeşti, Dănilă din Săliştoci şi Comşa? din Răsnicel – ca să jure că nu
sunt rumâni din Vâlcom şi nici nu i-a apucat Legătura lui Mihai Vodă
acolo. La zi, ei au adus legea deplin, la Scaun, de au jurat în acest fel.

S.J.A.N. – Gorj, Col. Alexandru Ştefulescu, I/10.

Orig. (29,5x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, restaurat,
sigiliu în ceară verde, căzut.
Ed.: rez., Giurescu, Stud. de ist. socială, p. 117 (nr. 67), 332
(nota 1).

151. 1657 (7165) mai 23. Oprea, fiul lui Cazan, vinde feciorilor
logofătului Stoica partea sa de ocină, anume din delniţa Mahului, a patra
parte, iar din delniţa lui Radul Vlajog tot a patra parte. De asemenea, le
mai vinde a patra parte din partea Cupeşască, însă fără delniţă în sat.
Aceste moşii sunt din partea Roteană şi le-a vândut cu 2.500 şi cu ştirea
tuturor megiaşilor şi a fraţilor de moşie. Martori: Drăguş cojocar, Vlad,
Duca, Neagul şi Ioneş1. Scrie popa Cârstea.

Mitrop. Ţării Româneşti, XCIII/36.

Orig., difolio (31x21 cm), rupt, lipsă ½ din f. a doua, filigran.
Cop., ms. 130, f. 537v – cu: mart. 23; rez., Mitrop. Ţării Româneşti,
CCCVI/12 (nr. 24); ms. 130, f. 554v (nr. 25).
1
În cop. din ms. 130: Oaneş.

152. 1657 (7165) mai 23. Fiera din Bereşti, fiul lui Neagul din
Bereşti, vinde lui Chirca ban partea lui de moşie din Văleani, 200 stj.1,
partea avută de la moşul său şi cea de cumpărătoare, cu vad de moară, cu
332 ughi, bani gata. Martori, boieri: Dobrin logofăt din Ungurii3, Tudor
păharnic4 din Greci, Sulga5 şi Mănăilă din Bereşti, Boilă din Măldăreşti.
Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Stan6.

107
 Doc. ist., CDLXXVII/141.
Orig., difolio (33x21,5 cm), puţin pătat, sigiliu inelar în tuş. Cop.
modernă, ibidem, CDLXXVII/142.
1
În cop.: 60.
2
În cop.: 433.
3
În cop.: Ungureni.
4
În cop.: pitar.
5
În cop.: Iuga.
6
În cop.: Panu.

153. 1657 (7165) mai 28. Costandin Şerban vv. scrie celor 12
boieri adeveritori, anume – Dumitru pârcălab, Stoican ceauş şi Marco din
Săruleşti, Goica din Părceşti, Dobrin1 iuzbaşă, Daghe ceauş şi Tudoran
iuzbaşă, toţi din Ţigăneşti, Pătraşco iuzbaşă din Gostile, Toader din
Boldurugeşti, Bratul ceauş, Naan iuzbaşă de roşii şi Nedelco roşu din
Boteani – ai lui Gligorii căpitan, Stan căpitan2, Manea, Dragomir şi
Dumitru cu fraţii lui de ocină, să aleagă toată moşia Tudoreştilor de Jos,
fiecare câtă parte de ocină a avut, câtă a cumpărat şi câtă a vândut; de
asemenea, să cerceteze dacă aveau „treabă” să vândă, câtă vor avea şi cui i
se cade să ţină, şi să judece pe dreptate şi pe cărţi şi zapise. Zi, la trei
săptămâni de la postul Sf. Petru. (Ispravnic, al doilea portar)2.

M-rea Plumbuita, XV/15.

Orig. (20,5x15 cm), monograma şi sigiliu mijlociu în chinovar.
Cop., ms. 255, f. 77.
1
În cop.: Dobrotă.
2
În cop., lipsă.

154. 1657 (7165) mai 28. Anghel face schimb cu naşul său,
Tănasie peharnic din Sărăcineşti, dându-i acesta din urmă toată părăsiştea de
vie, pe care a vândut-o tatăl lui Anghel naşului său, Necula logofăt din
Sărăcineşti, ca să-şi facă Anghel vie şi casă la vie şi ce va mai vrea, pentru că
i-a dat-o să-i fie moşie „moşteană”. Anghel îi dă jumătate din partea sa de
moşie de la Bogdăneşti şi cu părăsiştea de acolo, ce le avea de zestre de la
soacra sa; şi a dat loc pentru loc, schimb pentru schimb, cum le-a fost
108
tocmeala. Martori, oameni buni: Radul spătar din Păuşeşti, Anghel vătaf din
Mihăeşti, Dima spătar din Bujorani. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.

Ep. Râmnic, LX/4a.

Orig., difolio (20x15 cm), filigran, pătat, scris pe f. a doua a unui
doc. din 1657 (7165) iun. 1; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>:
„Scris în condica cea noao”. Cop., Doc. ist., CMLXXVI/119, f. 85v.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 241.

155. 1657 mai 29, Târgovişte. Costandin Şerban vv. scrie lui
Mihali Eöttveös jude primar al Braşovului, rugându-l să-l ajute pe
servitorul doctorului său, aflat în oraş, să cumpere instrumente medicale.

S.J.A.N. – Braşov, Primăria Braşov, Col. Schnell 1, 79/1657.

Orig., lb. maghiară, difolio (29,7x20 cm), filigran, puţin rupt,
restaurat, semnătura domnului, sigiliu inelar timbrat.

156. 1657 (7165) mai 29. Stoica, ţiganul m-rii Călduruşani,

adevereşte lui Stan logofăt din Gostile şi părintelui său, Tudor, că i-au dat
aceştia 12 ughi, bani gata, punând el zălog o copilă de ţigan, … 1, cu
termen la Sf. Dimitri. De va da banii la zi, să fie cu dobândă, iar de nu-i va
da, să le fie stătătoare copila. Martori, boieri şi oameni buni: popa Caleian,
Cernica şi Sava, toţi din Gostile, Dumitru de la marele portar, Gherghie
ţiganul lui Papa ceauş de aprozi. Degetele, pentru credinţă.

Doc. ist., XXI/264.

Orig., difolio (22,5x16 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri,
restaurat; cu o însemnare pe marginea doc.: „Care bani se-au plătit de
Pătraşco iuzbaşa”; altă însemnare, în partea de jos a doc., din 1658 (7166)
iun. 20, în care se arată că a dat cumătrul Stoica 2 bivoţile, (una, de la
părintele, alta de la Dragomir)2, drept 10 ughi, rămânându-i 2 ughi.
1
Loc alb.
2
Textul dintre parantezele rotunde, completat după nota tergală.

109
 157. 1657 (7165) mai 30. Constantin Şerban vv. porunceşte celor
4 megiaşi adeveritori ai lui Vintilă, cu fraţii şi ceata lui din Beleţi, şi ai lui
Voinea, cu ceata lui din Pribuiani, anume – Preda din Beleţi, Tudor din
Negreşti, Vişani şi Radul din Pribuiani, să adeverească, pe dreptate, pentru
apa Cârcinovului, pe unde mergea înainte, la morile lui Vintilă şi ale lui
Voinea, iar pe unde mergea, din veac, să meargă şi acum. Zi, la Sf. Petru.
Ispravnic, însăşi spusa domnului.

M-rea Câmpulung, LXI/26.

Orig. (19,5x14,5 cm), filigran, monograma şi sigiliu mijlociu în
chinovar; cu o notă tergală: „Să pue la Dobroeşti”.

158. 1657 (7165) mai 30, Târgovişte. Costandin Şerban vv.

întăreşte lui Barbul fost mare clucer satul Rocşoreani, jud. Mehedinţi, cu
rumânii, pe hotare bătrâne, partea Bologăi, fără cea a fraţilor lui. Hotare,
dinspre Sălătruc: lacul din drum, pe deal, în vale, Gura Lupului, Găvane,
Buza Piscului Vărodie, apa Brăgleasei, Piscul Giurei, Furca Mihăesii;
dinspre Bâcleşi: Furca Vultorii, culmea dealului …1 Vlădicăi, Culmea
Teşului, Poenile Rustei, Furca Brăgleasei, Furca Ploştinii Colareţilor,
marginea ogrăzii; dinspre Colareţi: Furca Blădariului. Rocşoreanii au fost
oameni megiaşi, cu moşiile lor, iar în zilele lui Radul Iliaş Vodă, jumătate
de sat s-a vândut în rumânie lui Stămate agă, iar jumătate au rămas
megiaşi. Apoi, în zilele lui Matei Vodă, după moartea lui Stămate aga, fiul
acestuia a vândut satul, cu rumânii, lui Barbul clucer, pentru …1 ughi. De
asemenea, s-a vândut în rumânie şi cealaltă jumătate din sat, cu moşiile
lor, tot lui Barbul, pe când era acesta căpitan, cu fraţii şi feciorii lor, cu
800 galbeni gata …1, de bir şi de miere, de dăjdii, într-un an. În zilele
domului, Bălaci şălariul din Băcleş a scos o carte …1 şi domnul, judecând
pe dreptate şi pe …1, i-a dat acestuia 12 boieri pe <răvaşe domneşti>, cu
om domnesc, Neculae mare portar, …1 de ce nu i-au ales hotarele …1; el
nu a vrut să se lase, ci iar <s-a pârât>1 în divan cu sătenii, iar <Barbul>1
clucer având carte bătrână la mână …1, <domnul> i-a dat 24 de boieri
hotarnici să-i aleagă moşia şi să i-o dea, Bârleasca, iar Bălaci …1 singur a
mărturisit că n-au mai ţinut fiii lui moşie încă din zilele lui Basarab Vodă
până acum …1, aducând şi răvaşe şi …1 şi …1 Băsărab Vodă, în divan, de
au scos moşia …1 din carte înaintea domnului, fiind ispravnic Petru mare

110
logofăt. Astfel, nu a avut nicio treabă, ci a purtat pâră, fiind ispravnic …1,
<rămânând el> de lege din toate divanurile. Martori: Gheorghe vornic …1,
Stroe mare logofăt, Pârvul mare vistier, Pana spătar, Radul stolnic, Radul
comis, Radul paharnic, Neagoe postelnic. Scrie Dimitrie2 Boldici logofăt.

M-rea Strehaia, X/1.

Cop. întărită de Chir…cu clucer. Alte cop., ms. 326, f. 39-40;
Doc. ist., MCDLXXXIX/52.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 226.
1
Loc alb.
2
În cop. din Doc. ist., MCDLXXXIX/52: Dicul.

159. 1657 (7165) mai 30. Şase boieri – Gherghe (Băleanul)1

mare vornic, Radul (Fărcăşanul)1 mare stolnic, Danciul (Pârâianul)1 fost
mare postelnic, Ivaşco mare armaş, Preda Bucşanul (fost)1 logofăt, Vlad
clucer, în locul lui Chirca fost mare ban – luaţi pe răvaşe domneşti,
înaintea domnului Costandin Şărban vv. de Tudor logofăt din Bojurani şi
de Tănasie paharnic, fiul lui Necula logofăt din Sărăcineşti, să judece şi să
ia seama pe drept, pentru nişte ţigănci, fetele Stancăi: Muşa, Dumitra şi
Neacşa. Tănasie a pârât, înaintea lor, că a vândut tatăl său pe Stanca
ţiganca cu fetele ei şi pe Nedelco ţigan, cu sălaşul lui, cu zapis, şi l-a pârât
pe Anghel, fiul lui Tudor logofăt, că a furat zapisele şi cărţile de moşie de
la tatăl său, Necula logofăt. Boierii au judecat „pre dreptu”, să jure, mai
întâi, Anghel înaintea mitropolitului Sthefan, cu mâna pe Evanghelie, că
nu a furat zapisele şi cărţile din casa lui Necula logofăt, nici în timpul
vieţii acestuia, nici după moartea lui. Apoi, să jure Tudor logofăt,
împreună cu fiul său, că nu au vândut ţigăncile, ci doar pe Stanca, mama
lor, şi nu au făcut zapis lui Necula logofăt pentru acestea şi pentru
Nedelco, spunând Tudor logofăt că s-a tocmit cu Necula pentru acest
sălaş, cu zapis, ca acesta să-i dea de cap, câte 10 ughi, plângând că Necula
nu i-a dat niciun ban „că se-au petrecut”. Boierii au adeverit să jure Tudor
logofăt, cu fiul lui, tot înaintea mitropolitului, că nu a dat Necula niciun
ban pe sălaş şi să jure şi cu Mihalcea iuzbaşa pentru moara de la
Iaroslăveşti, că i-a luat-o Necula, în „sila lui”, şi „i-au aruncatu” doar două
junici de boi şi doi stupi, şi, după ce va jura, să-i dea Tudor boii şi stupii şi
să-şi ţină moara. La ziua când trebuiau să jure, cum i-au judecat şi cum
111
scrie şi în răvaşele domneşti, Tudor logofăt cu fiul au venit de au jurat cu
Tanasie paharnic, fiind de faţă şi Bărcan Bucşanul al doilea vornic, la
Mitropolie, înaintea mitropolitului Sthefan. Boierii au făcut carte să ţină
Tudor logofăt ţiganii şi moara, căci a rămas Tănasie peharnic de lege şi de
judecată. Iscăliturile, pentru credinţă.

Ep. Râmnic, LIIIbis/16.

Orig., difolio (31,5x21,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri şi
pătat; cu o însemnare tergală: „S-au scris la Iaroslăveşti, pe urmă”. Rez.,
Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 129 (nota 1),
241.
1
După semnătură.

160. 1657 (7165) mai 30, Târgovişte. Jupâneasa Neacşa

logofeteasa, soţia răposatului Gherghe logofăt din Măgurele, adevereşte
nepotului său, Paraschiva, fiul lui Vasilie logofăt din Brătiiani, că, lăsând-
o Gheorma banul, ce i-a fost al doilea soţ, şi neavând ea copii din trupul
său şi cine să o caute la „nevoile” sale, căci din rudele sale, nimeni nu a
vrut să o caute, ci l-a luat pe nepotul său, de la părinţii lui, ca să-i fie fecior
de suflet şi să o „caute” la „nevoile” sale cât va fi vie, până la vreme „dă
petrecaniie” de bătrâneţe şi de slăbiciune. Amintindu-şi de „căutarea lui şi
de faptul că s-a înstrăinat de părinţi” şi pentru pomana ei, l-a miluit,
lăsându-i, „până au fost cu zile”, ţigani: Ionaşco, cu ţiganca lui, Iana, şi cu
fata lor, …1; Toader, fratele lui Ionaşco şi cu ţiganca lui, Stoica; Stancul,
fratele lui Ionaşco şi al lui Toader, cu ţiganca lui, …1 şi cu feciorii …1; o
fată de ţigan …1. Aceşti ţigani i-au fost de moşie de la părinţii ei, iar pe
tatăl acestor ţigani, …1, i l-au dat părinţii ei „la vreme de tunsoari, când
m-au tunsu naşii miei”. De asemenea, îi mai dă un ţigan, …1, vite, iepe,
cai, vaci, boi, oi, stupi, râmători, căruţe cu cai, haine, o dulamă de
„parangominevişte” femeiască cu ciapraze, un chinteş, un ghiordan de aur
cu mărgăritar, un inel de aur, iar vasele de aramă să le împartă în două, cu
călugării de la m-rea din Măgurele. După moartea sa, ce se va mai găsi din
chelciug gata sau datorie pe la cine va avea, cu sau fără zapis, să cadă pe
seama nepotului şi ce avere va mai avea „au mult, au puţin”, să fie toată pe

112
seama lui, iar acesta s-o pomenească după moartea ei, cum se cuvine
mortului. Cine va sparge această milă, fie din rudele sale, fie din rudele
soţului său, Gherghe logofăt, sau oricine va fi, să fie blestemat. Blestem.
Martori, boieri. Scrie Mihalcea logofăt, fiul lui Paraschiva mare logofăt.

Ms. 479, f. 216-216v.

Cop.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 105 (nota 1).
1
Loc alb.

161. 1657 (7165) mai f.z. Marco, fiul lui Leca stolnic din
Băneşti, şi jupâneasa lui, Florica, adeveresc lui Gherghe mare vornic că a
avut acesta o vie pe lângă ei, în dealul Ştefăneştilor, cumpărată de el de la
Marco postelnic din Mihăeşti, iar ei au avut o vie, zestrea jupânesei
Florica, în dealul Săteanilor, alături de via vornicului, şi, văzând ei că nu
le este „de prilej” la vremea lucrului, s-au învoit cu vornicul şi au făcut
schimb, dându-i via lor din Săteani, viţa cu locul care este până în casa
vornicului, 4 pogoane la vale şi 3 pogoane la vârf, iar vornicul le-a dat via
lui de la Ştefăneşti, cumpărată de la Albul, fiul lui Ivan scaun din
Ştefăneşti. Martori1, boieri: Ghidul comis, Costandin chiurcibaşa, Cârlan
vornic, Udrea postelnic, Nedelco postelnic din Horezi, Costandin vornic.
Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.

Doc. ist., CLVIII/27.

Orig., difolio (29x20 cm), filigran, 5 sigilii inelare în tuş. Cop.,
Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
După semnături.

162. 1657 (7165) iun. 1. Tanasie păharnic din Sărăcineşti

schimbă cu finul său, Anghel, nişte părăsişti de vie, dându-i una la
Bujorani, cumpărată de tatăl său, Necula logofăt, de la tatăl lui Anghel,
Tudor logofăt, toată câtă a fost într-acel îngrădiş, primind o altă părăsişte,
la Bogdăneşti, pe care Anghel o avea de zestre. Care dintre ei va sparge

113
această tocmeală, să fie blestemat. Martori: Radul spătar, Dima spătar,
Anghel vătah din Mihăeşti. Scrie Stan logofăt din Ploeşti.

Ep. Râmnic, LX/4.

Orig., difolio (21x15 cm), filigran, pătat, cu un alt doc. din 1657
(7165) mai 28, scris pe f. a doua; cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „Scris în condica cea noao”. Cop., Doc. ist.,
CMLXXVI/118, f. 85-85v; rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

163. 1657 (7165) iun. 1. Popa Necula şi alţi megiaşi din satul
Fiiani, anume – Marin, Tatul, Stan, Nan, Ion, alt Stan şi Drăguşin –
adeveresc că au luat de la Evstratie fost postelnic 20 ughi, urmând să-i dea
de acum, de la 1 iunie, până la 1 septembrie, iar pentru dobândă, să-i
aducă 20 de care de lemne încărcate foarte bine. De nu vor da banii la zi,
cum s-au tocmit, să-i fie ei toţi rumâni, cu fiii şi moşiile lor din sat.
Martori1, oameni buni: popa Necula de la Sf. Petre, uncheaşul Stoian
terzibaşa, Vladul clucer, Mareş logofăt, Greşiţă postelnic, Iorga logofăt.

Doc. ist., XLIV/41.

Orig., difolio (29x21 cm), filigran; cu o notă tergală din 1658:
„mi-a dat 19 florini din cei luaţi, 95 cu împrumut”.
Ed.: text, Potra, Tezaurul, p. 309-310 (nr. 472).

1
După semnături.

164. 1657 (7165) iun. 2, Târgovişte. Costantin Şerban vv.

întăreşte lui Stan vătaf şi fratelui lui, Rusin, fiii popii Neagu din Ludeşti,
din Potoc, jud. Dâmboviţa, şi (verilor)1 lor, popa Stan, fiul popii Stan, cu
fraţii lui, Vlaicul şi Bran, ocină în Ludeşti, 2 părţi, 2 dealniţe, partea lui
Dragomir a lui Şoptea şi partea lui Ion. Această ocină a fost cumpărată de
moşul lor, popa Stan, de la Dragomir a lui Şoptea, cu 2.400 aspri gata, iar
partea lui Ion, cu 400 aspri gata, în zilele lui Mihnea Vodă, domnul văzând
şi cartea de pâră şi de rămas a fiului lui Mihnea vv., Radul vv., cu jupâniţa
Stana, soţia lui Ion Vulpe pitar, cu fiii ei, din anul 1614 (7122). De

114
asemenea, întăreşte lui Stan vătaf şi fratelui său, Rusin, ocină la Ludeşti, la
mijlocul ocinii împietrite de Stan Cranga, pe vâlcea, până la apa Potocului,
din jos, între râuri şi cu siliştea lui Danciul până la hotarul Butuianilor,
ocină fără rumâni, cumpărată de ei de la o femeie, Bucura, fiica lui Iancul,
şi de la fiii ei, Dragomir, Iancul şi Radul din Ludeşti, cu 2.500 aspri gata,
cu zapis cu martori, din anul 1635 (7143). Mai întăreşte lui Stan vătaf şi
fratelui lui, Rusin, şi popii Radul, fiul lui Neacşul, ocină în acelaşi sat,
toată partea Bucurei, soţia lui Vasilie şi a fiilor ei, cu vad de moară,
cumpărată de ei de la Bucura şi fiii ei, cu 6.6002 aspri gata, cu zapis, în
zilele lui Matei vv., dar să ţină Stan vătaf şi fratele său, Rusin, jumătate
din partea Bucurei, iar cealaltă jumătate din partea acesteia să o ţină popa
Radul, pentru că au cumpărat împreună. Totodată, mai întăreşte lui Stan
vătaf: un loc de arătură în câmp la Tileşti, la Scăiş, pentru că i l-a dat de
pomană cu zapis cu mare blestem naşul său, Manolie, fiul lui Mihăilă din
Tileşti; un loc la câmp la Tileşti, din partea lui Bădilă, pus zălog la Mihăilă
şi la Stan, pentru 130 aspri, iar Stan vătaf l-a răscumpărat de la aceştiia
pentru 130 aspri gata, cu zapis de răscumpărare cu martori. Toţi au vândut
cu ştirea megiaşilor din sat şi din jurul locului. Martori: Ghiorghie mare
vornic, Stroe mare logofăt, Pârvul (mare)3 vistier, Pană spătar, Radul
stolnic, Radul comis, Radul paharnic, Neagoe postelnic. Ispravnic, Stroe
mare logofăt. Scrie Dumitru Boldici logofăt.

Mitrop. Ţării Româneşti, LVII/10.

Orig. slavon, perg. (33x46 cm), invocaţia simbolică, literele
iniţiale şi monograma în chinovar, sigiliu mijlociu timbrat, cusut cu fir de
mătase verde, semnătura domnului; cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”; cu o trad. din 12 febr. 1864 de
translatorul documentelor slavone de la Direcţia Generală a Arhivelor
Statului, Dimitrie G. Peşacov. Alte trad., mss. 127, f. 248v-249v; 135, f.
100-100v.
Ed.: rez., Aricescu, Indice, I, p. 25 (nr. 302) – cu cotă greşită:
Mitrop. Ţării Româneşti, LVII/11.
1
În trad. din ms. 135: nepotul.
2
În trad. din ms. 127: 5600.
3
Completat după trad. din mss. 127 şi 135.

115
 165. 1657 (7165) iun. 2. Costandin Şărban vv. întăreşte slugii
sale, Tudor (Bujoranul) logofăt din Bujurani, jud. Vâlcea, să fie volnic să-
şi ia, împreună cu sluga domnului …1, de la Tanasie paharnic, fiul lui
Necula logofăt din Sărăcineşti, trei ţigănci: Muşa, Dumitra şi Neacşa cu
„fămeaia lor”, şi pe Nedelco cu sălaşul lui. De asemenea, îi întăreşte o
moară la Iarosloveşti, cu moşia, după cărţile bătrâne, pentru că înaintea sa,
la divan, a venit Tudor logofăt, de s-a judecat cu Tanasie peharnic din
Sărăcineşti, jeluind că i-a luat Necula logofăt, tatăl lui Tanasie paharnic,
ţiganii şi moşia în silă, neavând nicio treabă, iar Tanasie paharnic pâra, în
divan, că Tudor logofăt a vândut tatălui său, făcându-i şi zapise, pe care i
le-a furat Anghel, fiul lui Tudor logofăt. Tudor spunea că nu a făcut niciun
zapis şi nici nu i-a vândut lui Necula logofăt, făcând Tanasie paharnic
„năpăşti”, ca să-i împresoare moşiile. Astfel, a luat Tudor logofăt „pre
capul lui” şi cartea patriarhului Partenie2 de la Ţarigrad, cu mare blestem,
citind-o înaintea domnului şi a divanului, scriind în carte că, de ar fi luat
vreun ban, ca să-şi vândă acele ţigănci, pe Nedelco ţigan, moara şi moşia
de la Iaroslăveşti, să cadă acel blestem, în capul şi în casa lui. Domnul a
judecat, pe dreptate şi pe legea dumnezeiască, cu tot divanul, făcând şi
carte către Ignatie, episcopul de Râmnic, ca să jure Tudor logofăt la
Episcopie, cu femeia lui, că nu le-a vândut lui Necula logofăt, şi au jurat,
aducând înaintea domnului şi cartea lui Ignatie episcop, domnul citind-o în
divan şi făcându-i carte să-şi ia ţiganii şi moara. Apoi, Tanasie paharnic
iar a venit înaintea domnului, la divan, şi s-a pârât cu Tudor logofăt,
spunând că nu a jurat acesta din urmă, iar domnul le-a dat 6 boieri, din
divan, pe răvaşe domneşti, anume – Gheorghie mare vornic, Radul mare
stolnic, Chirca fost mare ban, Ivaşco mare armaş, Preda Bucşanul logofăt,
Danciul fost mare postelnic – de le-a luat „sama”, hotărând să jure Tudor
cu fiul său, a doua oară, punându-le zi la Duminica Mare, jurând aceştiia
la Mitropolie, „fără nicio cruţare”, fiind Tanasie de faţă la jurământ,
înaintea mitropolitului Stefan, fiind ispravnic Bărcan Bucşanul al doilea
vornic. Astfel, a ieşit tot Tudor cu dreptate, făcându-i cei 6 boieri carte de
judecată, pe care a văzut-o şi domnul, alături de cele două răvaşe
domneşti. Domnul a întărit judecata şi să-şi ia Tudor ţiganii şi să-i ducă la
casa lui, precum şi moara de la Iaroslăveşti. Ispravnic, însăşi spusa
domnului. Scrie Mihalcea logofăt.

Ep. Râmnic, LIII bis/17.

116
 Orig., difolio (30,5x21,5 cm), filigran, monograma şi sigiliu
mijlociu în chinovar, semnătura domnului. Rez., Fişe g-ral Năsturel, sub
dată.
Ed.: rez., Aricescu, Indice, I, p. 102 (nr. 1256); Fălcoianu,
Arborele genealogic, p. 13; Răzeşul, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 1057.
1
Loc alb.
2
Scris cu altă cerneală.

166. 1657 (7165) iun. 2. Hrisovul lui Costandin Şerban vv. dat
lui Stan din Tiha.

Doc. ist., MDCLXXXIV/29 (nr. 47).

Menţ. Alte menţ., ibidem, MDCLXXXVII/6 (nr. 23),
MDCLXXXVII/25 (nr. 47).

167. 1657 (7165) iun. 2. Calin, fiul lui Fulga din Cârlomăneşti,
vinde lui Dumitru, nepotul lui Ţachia, 3 pogoane de pădure, alături cu
viile cumpărate de la Bălan unchiaş, în dealul Cârlomăneştilor, pe Valea
Mâjei, cu câte 3 ughi, bani gata, pogonul. A mai vândut ½ pogon de
pădure, în capul viei, de la Stanul, fiul lui Bunea, cu 500 bani gata.
Martori, oameni buni: popa Oancea şi Stoica Mehmet din Cândeşti, Vlad,
nepotul lui Calin, şi Vasilie, fiul lui Soare, din Cârlomăneşti. Degetul, în
loc de pecete.

Doc. ist., CXXVIII/164.

Orig., difolio (31,5x22 cm), rupt la îndoituri, pătat, restaurat. Alt
orig. identic, ibidem, CXXVII/145; cop., ms. 171, f. 235v-236.

168. 1657 (7165) iun. 3. Hrisovul lui Costandin vv. către Şteful
roşu şi Bâra pentru moşie în Tiha.

Doc. ist., MDCLXXXVII/25 (nr. 48).

Menţ. Alte menţ., ibidem, MDCLXXXIV/29 (nr. 48),
MDCLXXXVII/6 (nr. 24).
117
 169. 1657 (7165) iun. 3. Ermonah Nichifor, egumen m-rii
Hotărani, şi cu alţi călugări de acolo, adeveresc lui Pană al doilea
postelnic1 din Părdeşti că i-au dat moşii la Bălăneşti şi la Răscăiaţi.
Văzând egumenul şi călugării că nu le pot ţine, le-au dat sus-numitului, iar
el a dat la mănăstire 14 capete de vite, de vaci; moşia fusese închinată la
mănăstire de jupâneasa Neacşa, soţia lui Ivan postelnic din Vlăduleani.
Astfel, au făcut ei schimb, punând şi pecetea m-rii Hotărani. Martori2:
Ezechil ieromonah3, Radul mare stolnic din Fărcaşa, Dionisie Nicodim3,
Danciul Pârâianul fost mare postelnic, Stanciu sotnic, Mihul Vălanul,
Ghinovici căpitan, Mâinea fost mare slujer, Mihai clucer, Papa ceauş,
Stanciul postelnic din Vârâţi, Radul spătar din Bilcireşti, Istratie postelnic,
Sima clucer3, Dumitraşco Poenaru. Degetele, pentru credinţă. Scrie popa
Marin din Farcaşi.

Col. Vârtosu, Emil, I/124.

Orig., difolio (30x23 cm), puţin rupt la îndoituri şi pătat, un
sigiliu ecleziastic în fum şi un sigiliu în tuş. Rez., Doc. ist.,
MDCLXXXV/12 (nr. 14).
Ed.: text, Iorga, St. şi doc., p. 184-185 (nr. 39).
1
În rez. din Doc. ist., MDCLXXXV/12 (nr. 14): portar.
2
După semnături.
3
Semnătura în lb. greacă.

170. 1657 (7165) iun. 3. Vâlsan, soţia sa, Stana, şi fiii, Neagoe,
Stan şi Tanasie, adeveresc lui Varlam, eg. m-rii Căldăruşani, că, în zilele
„creştinului” domn Costandin vv., din multă sărăcie şi lipsă, însă nu
dinspre domn, ci dinspre nevoia lor, s-au vândut rumâni la mânăstire,
dându-le egumenul toţi banii gata. Martori1, boieri şi megiaşi: Nedelco
paharnic, Barbul paharnic, Vlad paharnic, Bădilă paharnic, Radul
paharnic, Istratie curtean, Necula logofăt. Degetele, în loc de peceţi.

Doc. ist., XXI/232.

Orig., difolio (31x21,5 cm), filigran.
Ed.: menţ., Furtună, Ucenicii stareţului Paisie, p. 29.
1
După semnături.

118
 171. 1657 (7165) iun. 4. Bălan din Gârbovi adevereşte că a
cumpărat de la Negoe, fiul lui Voimer, nepotul Albeşurului, 1 funie de
ocină din partea Crucenească, cu partea de moară, cu 1.000 bani, cu ştirea
tuturor fraţilor. Martori: Dragul, fiul lui Avrut, Mănăilă, fiul lui Barbul,
Stoen, Iova, Ionaşco, Găiten, Vlad, fiul lui Stoen, toţi din Gârbovi.
Degetele, pentru credinţă. (Scrie popa Stan din Gârbovi)1.

Doc. ist., MCCXXXIV/38.

Orig. (21,5x30 cm), filigran, puţin pătat şi rupt la îndoituri.
1
Textul dintre parantezele rotunde scris după dată.

172. 1657 (7165) iun. 4. Jupâneasa Stanca, fiica lui Draghiia

logofăt din Gurguiaşi, cu fiii ei, vinde lui Radu mare comis toată partea ei
de moşie din Vlaşin, jud. Vlaşca, jumătate de sat, moşie ce o avea de
zestre de la tatăl său, (iar partea lui Iordache clucer, să o ţină acesta în
pace)1. A vândut cu ştirea oamenilor ei, cu 50 ughi, bani gata. Martori2:
Stoica logofăt din Titu, Necula, fiul Albei din Câmpuşor, Sava logofăt,
Ştefan logofăt, fiul lui Chiriiac din Stoeneşti, Ratco roşu din Glupavi,
Mogoş clucer, Iordache clucer. Pecetea, pentru credinţă.

Ms. 1947, vol. II, f. 205.

Fotocop. Rez., Doc. ist., MDLXXXIX/126 (nr. 8) – cu: f.l.z.
1
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după dată.
2
Ultimii 2, după semnături.

173. 1657 (7165) iun. 9. Tihan, fiul lui Stan, nepotul lui Dumitru
din Zgârciţi, vinde lui Radul pârcălab partea lui de ocină din sat, 50 stj., cu
9 ughi, bani gata, cu ştirea fraţilor de ocină. Martori, oameni buni: Vişan,
fratele vânzătorului, Badea Stroe, Marin, Drăghici şi Staico, ultimii trei
din Zgârciţi. Scrie popa Fătul din Greaca. Degetele, pentru credinţă.

Doc. ist., MDCLXXVIII/29.

Orig. (30x22,5 cm), puţin pătat.

119
 174. 1657 (7165) iun. 9. Doisprezece boieri1 – Goran logofăt,
Stanciul stolnic, Vlaicul iuzbaşă, Gherghina stolnic, Ivaşco postelnic din
Balş, Ivan clucer2, Dumitru din Balş, Fiseanţea clucer, Stan armaş, Pătru din
Fălcoi, Hamza logofăt3, Ivanco clucer, Neagoe Fălcoianul păharnic, Stanciu
…4, …5 – luaţi pe răvaşul domnului Costandin Şerban vv., din divan, de
părintele Teodor cu vărul6 său, Daniil călugăr, nepoţii lui Tudor logofăt, şi de
Tudor clucer, cu fiul său, Radul spătar7, nepot lui Iane postelnic şi lui Badea8
din Vâlsăneşti, <jud. Romanaţi>9, ca să adeverească dacă moşia din sat şi
vadul de moară au fost de moşie ale lui Iane şi ale lui Badea, moşul lui
Spahiul ban şi al lui Radul spătar7, fiul jupânesei Vlădae, jupâneasa lui Tudor
clucer, (fata lui Iane postelnic)10, sau au fost ale moşilor lui Teodor călugăr şi
ale vărului său, Daniil; iar pentru ce a rămas de la Spahiul ban, haine, scule,
care sunt rude dinspre tatăl Spahiului ban şi care este rudă „dinspre mumă”,
să-i tocmească în ce mod vor împărţi. Boierii, după cuvântul domnului, s-au
strâns la un loc, socotind „pre amărunt”, pe cărţi de moşie şi de cumpărătoare,
împreună cu oamenii bătrâni din jurul locului, adeverind să ţină moşia din
Vâlsăneşti Radul spătar, fiul jupânesei Vlădae, nepotul lui Iane şi lui Badea,
132 stj., iar m-rea Potocul, 34611 stj., iar Teodor, cu vărul său, Daniil, 233 stj.,
rămânând ca megiaşii să ţină 83 stj. Pentru vadul de moară au mărturisit
oameni bătrâni, că l-a ţinut Iane postelnic şi Badea, iar moşul lui Teodor
călugăr şi al lui Daniil nu a ţinut nicicum, boierii văzând şi cartea celor 24 de
boieri la mâna lui Radul spătar7, în care scria că au judecat să ţină vadul de
moară Spahiul ban şi Radul spătar7, pentru că a fost al moşilor lor, Iane şi
Badea, iar Teodor călugăr şi vărul său, Daniil, „au pohtit” să le dea partea lor
de moşie ce li se cuvine din sus, dinspre Rusăneşti. De asemenea, şi ceilalţi
părtaşi de ocină au vrut să ia Teodor din sus, iar ce a rămas de la Spahiul ban,
haine şi scule, boierii au judecat să se împartă în două, între rudele din partea
tatălui şi cele din partea mamei banului, fiecare cu rudele ei. Pentru o parte de
moşie din Mărgăriteşti <adeveresc>12 că a fost a lui Iane, moşul lui Radul
spătar7 şi a lui Badea, moşul lui Spahiul ban, adeverind şi pentru moşia din
Pârşcoveni, ce a fost a lui Iane şi a lui Badea, adeverind că le-a vândut
jupâneasa Datca, mama banului. Acestea „le-au pus jos”, să fie vândute şi să
ţină Radul spătar7 şi el parte în moară, pe din două, cu m-rea Potocul.

Doc. ist., DXCI/62.

Orig., difolio (29,5x21 cm), filigran, rupt la îndoituri, lipit.
Cop. din 1884, A.N., CX/1. Alte cop. din aceeaşi dată, de Dem.
Gh. Peşacov, Doc. ist., MDCLVI/18 a,b; reg. înserate în hotarnică din
120
1842, A.N., MMDCCXCII/28, f. 1 (nr. 2) şi f. 7 (nr. 19) şi în Doc. ist.,
MDCLVI/37, f. 3 (nr. 4), MDCLVI/41, f. 1 (nr. 1), MDCLVI/45 (nr. 2),
toate cu multe deosebiri la nume, funcţii, grade de rudenie, cifra
stânjenilor; menţ., A.N., CX/4 (nr. 1), CX/39 (nr. 1), CLXIX/7 (nr. 32);
Doc. ist., MDCLVI/29 (nr. 1).
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 147 (nr. 1969); menţ., Stoicescu, Dicţ.
marilor dregători, p. 243 (nota 1).
1
Completaţi după semnături.
2
Funcţia, tăiată cu aceeaşi cerneală.
3
În cop., greşit: Radul Goga.
4
Loc rupt, în cop.: Stanciul ceauş din Caracal.
5
Loc şters şi rupt.
6
În cop., greşit: nepot.
7
În cop., greşit: clucer.
8
În cop., lipsă.
9
Completat după titlul hotărniciei.
10
Completat după cop.
11
În cop.: 345.
12
Omisiune.

175. 1657 – 71651 iun. 12. Satul Găleşăştii, jud. Argeş, anume –
Stoia, Ştefan, Aldea, Dumitru Momoiul2, Ionache, Toma, Stan Negrul,
Lazar, Calin, fiul lui Toma – adevereşte lui Radul Creţulescul logofăt că,
pentru banii ce-i datora acestuia, i-a dat 700 stj. de moşie, pentru 155½
ughi, rămânându-i dator cu încă 70½ ughi, punând zi până la anul, când îi
va da banii cu dobândă, la zece, doi, fără de niciun cuvânt. De nu vor
putea da banii la zi, capetele şi dobânda, să le mai dea acesta bani, cât va
face, iar ei să-i fie rumâni, ca şi alţii care-i sunt rumâni şi sunt ei chezaşi,
unul pentru altul. Martori, boieri. Degetele şi iscăliturile, pentru credinţă.
(De vor da banii, să-şi ia toate cărţile şi zapisele)3.

Mitrop. Ţării Româneşti, CLXIII/8.

Orig., difolio (29,5x20 cm), filigran.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 165.
1
Văleatul s-a scris în colţul din dreapta jos al primei file a doc., cu alt scris.
2
La semnătură: mămular.
3
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după dată.

121
 176. 1657 (7165) iun. 12. Uncheaşul Stanciul Ţuţulea1, soţia sa,
Calea, şi fiii lor, Simeon şi Andrei, vând lui Necula 2 răzoare de vie din
gura Văii Izvoranilor, de lângă fântână, din vârf până în vale, la gard, cu
pomet, cu ştirea vecinilor, cu 21 ughi bani gata. Martori: popa Stanciul cel
Bătrân, Dragomir, Petru, Radul, (Drăgoiu Buzică, Apostol, moş Stanciul)2.
Scrie Manole logofăt. Peceţile, pentru credinţă.

Ms. 479, f. 181v-182.

Cop. Alte cop., mss. 349, f. 477-477v; 482, f. 136-137; 710, f.
760.
1
În cop. din ms. 710: Ţugulea.
2
Completat după cop. din ms. 710.

177. 1657 (7165) iun. 14. Paraschiva (Cocorăscul)1 paharnic din

Cocorăşti adevereşte părintelui Grigorie, egumenul m-rii Valea, că o ţigancă a
sa, Sora, s-a măritat la mănăstire, iar egumenul i-a dat în schimb ţigancă
pentru ţigancă, pe Sora, fata ...2, pe care egumenul o luase în schimb, pentru
altă ţigancă a sa, de la m-rea Câmpulung. Dacă această ţigancă nu va fi
stătătoare la mănăstire, Paraschiva să-şi ia ţiganca lui înapoi, iar dacă va fi
stătătoare, să fie cum s-a tocmit cu egumenul. Iscălitura, pentru credinţă.
Martori3, toţi părinţii mănăstirii şi alţi boieri: Stoian din Mihăeşti.

M-rea Valea, XVIII/22.

Orig., difolio (31,5x21,5 cm), filigran, sigiliu mic în tuş. Cop.,
ms. 478, f. 103v; menţ., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Completat după semnătură.
2
Loc alb.
3
După semnătură.

178. 1657 (7165) iun. 14. Mihai, fiul lui Stănislav, vinde moşie
în Sânbotin.

Doc. ist., MDCLIX/101 (nr. 9).

Rez.

122
 179. 1657 (7165) iun. 15. Moisi căpitan (de roşii)1, fiul lui
Mihalcea vornic din Pătârlage, şi soţia lui, Elina, fiica lui Radul Dudescul
logofăt, adeveresc lui Serafim, episcop de Buzău, că au cumpărat o moşie
la Pârscoveni, alături cu moşia Episcopiei, de la moşnenii de acolo,
anume: de la Neagoe, fiul lui Mareş, 15 stj.; de la Mira, 3 stj.; de la
Dragomir, fiul lui Lupul, 50 stj.; de la popa Mitrofan, 20 stj.; de la Neacşa,
soţia lui Neagoe, 50 stj.; de la Bratul, fiul Calei, 9 stj.; de la Cârstea, 50
stj.; de la Dumitru, fiul lui Petrişor, 5 stj.; de la Dragomir, fiul lui Bunea,
şi de la Dima, vărul său, 24 stj.; de la Pietrea păhărnicel, 9 stj.; în total,
235 stj. Aceşti stânjeni au fost hotărâţi împreună cu 24 de boieri şi i-au
lipit alăturea cu moşia Episcopiei, ca să-i fie de hrană şi de pomană,
scriind numele părinţilor, al lor şi al copiilor la sfântul pomeanic, anume:
Mihalcea vornic, Dospina, Petru postelnic, Nastasiia, Neaga, Moise
căpitan, Elina, Mariica şi Mihalcea, făcând şi legătură de blestem. Martori,
mulţi boieri: Neagoe cliucer şi Gherghe spătar din Cândeşti, (Negoiţă
Tătarul, <fiul lui> Mihalcea)1, şi cei 24 de boieri hotarnici, anume:
Miercan iuzbaşa, Radul, fiul lui Sava cel Mare, Necula, fiul lui
Dumitraşco Botoşanul căpitan, Iane iuzbaşa, Necula, fiul lui Lupşe vornic,
toţi din Mărăcineni, Jipa iuzbaşa, Lefter ceauş, Balea logofăt, Jipa
Sorescul, Radul logofăt2, Mihalcea stegar, Mihai, fiul popii Jipa, toţi din
Verneşti, Manea, fiul lui Ghiura, şi Dima, fiul lui Zota, ambii din Zoreşti,
Giurgea şi Anton, (fiul lui Lefter)1, ambii din Udobeani, Mihul din
Cârlomăneşti, Bratul din Coeteşti, Nastasie, Grama iuzbaşa, Popescul fost
căpitan şi Lupul peharnic, toţi din Bănceşti, Ţona comişel şi Borcea fost
căpitan, ambii din Soreşti. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie
Balea logofăt.

Ep. Buzău, LXXII/22.

Orig., difolio (41,5x28,5 cm), filigran, rupt puţin la îndoituri,
puţin pătat, 23 sigilii inelare în tuş şi fum; cu o însemnare pe f. 2v: „trecut
în tomul al 3-lea la litera 142”. Cop., ms. 173, f. 155-155v; rez., col.
Hotărnicii, jud. Buzău, nr. 48, f. 2; Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: menţ., Ionaşcu, M-rea Ciolanu, p. 4 (nota 3); idem, Schitul
Grăjdana, p. XI; Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 152 (nota 2).
1
După semnătură.
2
La semnătură: cupţev.

123
 180. 1657 (7165) iun. 17. Ivan mazil şi fraţii lui, Mihna,
Dragomir şi Preda, fiii lui Oprea logofăt din satul Budeasca, jud. Argeş,
nepoţii lui Dragomir logofăt din Curtişoară, adeveresc că a cumpărat Radu
cliucer, <tatăl>1 lui Papa ghizdariul, mai înainte vreme, jumătate din sat,
din Prooroci. În zilele domnului Costandin Şărban vv., având ei jumătate
din acest sat şi văzând că alţi oameni străini nu vor putea să cumpere
această moşie, în afară de Papa ghizdariul, care ţine cealaltă jumătate de
moşie, i-au vândut acestuia din urmă partea lor din Proroci, cu bălţi,
fără rumâni, cu 60 galbeni bani gata şi cu ştirea rudelor şi vecinilor, iar
această moşie trece şi în Romanaţi, şi să o ţină acesta din hotar până în
hotar. De va avea el gâlceavă pentru ocina aceasta, o vor purta ei, iar de nu
va fi ocina stătătoare, îi vor da moşie pentru moşie. Martori2: Stroe logofăt
şi alţi boieri mari şi mici, Radul mare stolnic, Drăgoiu Fălcoianu căpitan.
Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Mihalcea logofăt, fiul lui
Paraschiva logofăt.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCCXXXVII/1, f. 5v-6 (nr. 6).

Cop. Rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Completat după doc. din 1645 (7153) iun. 16, Cat. Ţ. Rom., vol. VI, nr. 192, p. 93.
2
Ultimii 2, după semnături.

181. 1657 (7165) iun. 18, Târgovişte. Costantin Şerban vv.

întăreşte Mitropoliei de la Târgovişte şi lui Stefan, mitropolitul întregii
Ţări Româneşti, un loc de vie în dealul Piteştilor, în Valea Ştefăneştilor,
lângă hotarul Goleştilor. Via a fost părăsită de toţi din-nainte vreme, fiind
ea de moşie şi de cumpărătoare a Ştirbeştilor, a lui Arvat, ţinând-o pe
seama lor, iar în zilele lui Matei vv., Tudor Ştirbei clucer din Izvor şi cu
fratele lui, Ivan Ştirbei slujer, şi cu fiii lui, Ivan slujer şi Radul spătar, şi cu
nepoţii lor, Tuduria şi Drăghici, fiii lui Arvat spătar, au închinat acel loc la
Mitropolie ca să facă mitropolitul Stefan vie, iar ctitorilor să le fie pomană
şi să fie scrişi la jărtăvnic, văzând domnul şi zapisul lor cu mare blestem şi
cu mulţi boieri martori. Martori: Ghiorghie Băleanul mare vornic, Stroe
(Fiera)1 mare logofăt, Pârvul mare vistier, Pano Filipescul mare spătar,
Radul mare stolnic, Radul mare comis, Radul mare paharnic, Neagoe
postelnic. Ispravnic, Stroe mare logofăt. Scrie Dumitru Boldici logofăt.

124
 Mitrop. Ţării Româneşti, XCIX/17.
Orig., slavon, difolio (43x29 cm), filigran, invocaţia simbolică şi
monograma în chinovar, sigiliu mijlociu timbrat, semnătura domnului; cu
o trad.
Ed.: rez., Aricescu, Indice, I, p. 34 (nr. 427); menţ., Szemkovics,
Dogaru, Tezaur sfragistic, p. 123.
1
În trad., lipsă.

182. 1657 (7165) iun. 19. Doda, fata lui Radul Budii, din
Găgeani, cu soţul ei, Stancul, vând lui Radul din Verneşti 1/2 funie de
ocină în sat, de 5 ughi, cu 900 bani gata, care i-a fost de zestre de la tatăl
ei. Apoi, a cheltuit la moartea acestuia, de l-a pomenit şi l-a grijit, ca pe un
părinte, plătindu-i şi o datorie ce o avea la Udrea sluger din D<oi>1ceşti,
ca să-i lucreze 2 pogoane de vie, peste vară. Murind tatăl ei, n-a mai putut
lucra via şi ea a plătit acel lucru cu 260, bani gata. Martori, mulţi oameni
buni şi bătrâni: Beleţ cel Bătrân, Stancul cel Lungu, Stancul Meişor,
Oprea, Ion Golgăţea, Ionaşco, fiul lui Voico, Vladul, fiul lui Muşat,
unchiul vânzătoarei, Zahariia, fratele lui Vladul, Nedelco şi fratele său,
Oprea, fiii lui Gligorie, Pătru, ginerele lui Stoica băcan, Todor, fiul lui
Băca, Stoica, fiul lui Baciul, Pătru, fiul lui Bratoe, Gherghe, fiul lui
Stancul, toţi din Găgeani. Degetele, pentru credinţă. Scrie Ivan logofăt,
fiul lui Ianache din Runceani.

Doc. ist., MCMLXXXI/3.

Orig., difolio (31x21 cm), rupt la îndoituri, lipsă 3/4 din f. a
doua, lipit, pătat; cu o însemnare scrisă cu altă cerneală pe f. a doua:
„galbeni 5, ce fac stânjeni 20, cu leat 7165”.
1
Loc rupt.

183. 1657 (7165) iun. 20. Costantin Şerban vv. întăreşte

mitropolitului Stefan să fie volnici oamenii acestuia să ia dijma şi venitul
de pe părţile lui Dragul logofăt: a treia parte din Bârseşti, pe Vodănău, jud.
Prahova, cu vaduri de moară, cu mori gata şi cu rumâni, anume – Neagul
Ţiriga, Radul, Stan şi Ivul, cu fiii lor –; a treia parte din Tătuleşti,
125
Urziceani şi din Trestiianii din Grind; vii: 5 pogoane din dealul Văleanilor,
cu ocină din câmp; 7 pogoane din dealul Năianilor, cu ocină în câmp; 4
pogoane în dealul Boului. De asemenea, să caute ei şi nişte ţigani, anume
Neaga, cu fiul ei, Băra, Vişa, cu fetele şi cu feciorul ei, Paraschiva. Aceste
moşii, vii, mori şi ţigani au fost de moşie ai jupânesei Samfira, fata lui
Dragul logofăt, de la tatăl ei, iar după moartea acesteia au rămas pe seama
fiului ei, Ivaşco, cât va trăi el, iar după moartea lui, mama acestuia le-a
lăsat pe toate cu blestem, la Mitropolie, iar ea şi fiul ei să fie îngropaţi
alături, în Mitropolie, văzând domnul şi cartea de coajă a lui Mateiu vv.
Cui i se va părea într-alt chip şi va pârî strâmb, să vină de faţă. Ispravnic,
însăşi spusa domnului.

Mitrop. Ţării Româneşti, LXIII/6.

Orig., difolio (29,5x20 cm), filigran, monograma şi sigiliu inelar
în chinovar, semnătura domnului; cu o însemnare tergală: „logofătul
Marco ot Novaci s-au plătit de bir, bani 550”.
Ed.: rez., Aricescu, Indice, I, p. 26 (nr. 318).

184. 1657 (7165) iun. 20. Costandin Şărban vv. întăreşte

egumenului Stefan de la m-rea Cozia să fie volnic să ia dijma din grâu,
orz, mei, fân, linte, mazăre, de pe moşiile mănăstirii, Cuşmirul şi
Preastolul, pe tocmeala ce au, 1 din 10, cum a fost obiceiul şi cum au luat
şi până acum. De asemenea, porunceşte slujitorilor şi ţăranilor care se
hrănesc pe aceste moşii, când vor vedea această carte şi pe ispravnicul
mănăstirii …1, să dea dijma din toate cum au tocmeala şi obiceiul cu
nastavnicii mănăstirii şi să-şi plătească dijma din râmători şi stupi cum
s-au tocmit. Cine nu va plăti adetul sau va avea domnul vreo jalbă, mare
urgie vor păţi şi să fie volnici călugării să-i scoată de pe moşia mănăstirii.
Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Ms. 209, f. 315v-316.

Cop.
1
Loc alb.

126
 185. 1657 (7165) iun. 20. Costandin Şerban vv. întăreşte
egumenului Stefan de la m-rea Cozia să fie volnic ca, împreună cu
ispravnicul ce-l va trimite la Ocna Mare, să ia pe toţi ţiganii mănăstirii
tăietori de sare la Ocnă, să dea dăjdii cum au dat şi până acum, fără voia
lor. De asemenea, porunceşte cămăraşului Chirco să dea pe mâna
ispravnicului pe ţiganii care taie sare la Ocnă, să dea dajdia, cum le este
obiceiul, căci munca le este plătită, iar învăluială cămăraşul să nu facă, să
nu audă domnul jalbă. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Ms. 209, f. 331v.

Cop.

186. 1657 (7165) iun. 20. Duca şi fraţii lui, Voico şi Lepădat,
vând arhimandritului Vasilie <de la schitul Cetăţuia>1 partea lor de vie din
Cetate, cu 8 ughi. Martori, oameni buni: popa Tatomir, popa Ion,
arhidiacon Nicodim, Alixandru, Dumitru Golescul, Vladul din Bodeşti.
Scrie popa Paraschiva. Degetul, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, CLXVI/4.

Orig., difolio (31x21 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., mss. 136, f. 267-
267v; 138, f. 9-9v.
Ed.: rez., Dumitraşcu, Tamaş, Râmnicul medieval, p. 39;
Sacerdoţeanu, Arhim. Vasile Tismăneanul, p. 556 – cu: 1658 iun. 20.
1
Completat după titlul condicii.

187. 1657 (7165) iun. 22. Popa Stanciul din Piteşti şi fiii lui, Ion
diacon şi Stan, vând lui Gherghe mare vornic 4 răzoare de vie la Piteşti, pe
ocina Izvoranilor, în coasta câmpului, alături cu viile lui Ivaşco mare
armaş, cu casă, jghiab şi cu livadă la poalele viei, până în gard, cu ştirea
tuturor rudelor şi vecinilor, cu 110 ughi bani gata. Martori1, boieri şi
oameni buni: Danciul Pârâianul fost mare postelnic, Ivaşco mare armaş,
Stroe (?) vornic2, Manolie căpitan, Neacşul şi Ion iuzbaşa, ultimii trei din
Piteşti, Dima clucear din Hinţeşti, Duminecă iuzbaşa, Costandin vornic

127
din Târgovişte, Bărcan vornic din Vrăneşti, Bârzan vornic din Bucşani,
Cârlan vornic din Rădueşti. Degetele în loc de peceţi. Scrie Radul logofăt
din Târgovişte.

Mitrop. Ţării Româneşti, XCIX/18.

Orig., difolio (31x21 cm), filigran, puţin pătat, 7 sigilii inelare în
tuş.
1
După semnături.
2
Semnătura în lb. greacă.

188. 1657 (7165) iun. 24. Doisprezece boieri hotarnici – Radul

paharnic din Sulimanul, Stoica vornic din Şănteşti, Stănimir iuzbaşa din
Uleşti, Drăghici iuzbaşa din Hurezi, Vişan iuzbaşă din Albeşti, Danciul
iuzbaşa din Burneşti, Buia iuzbaşa din Dârza, Stan ceauş din Suleşti,
Vasilie logofăt, Antonie (roşu)1, Radul Diliul căpitan şi Fătul iuzbaşa, toţi
din Cornăţel –, luaţi pe răvaşele domnului Costandin Şărban vv., din
divan, de Radul mare comis şi de Radul spătar, fiul lui Şărban vistier, şi de
megiaşii din Cuneşti, aleg moşia din satul Cuneşti, unii de către alţii. La zi
şi la soroc, s-au strâns toţi, cu om domnesc, Ghiorghie al doilea portar, de
au luat seama pe cărţi şi zapise, „cine cât au avut”, alegând întâi partea lui
Radul mare comis, pe mijlocul ocinii, „trăsura den-tâi”, pe şezutul satului,
1416 stj., punând pietre; la câmp, au împietrit prin trei locuri, cât a fost
partea lui Radul, şi în lungul ocinii, până unde se întâlneşte cu ocina
Ivănişului, de la Ialomiţa. Au ales şi partea lui Radul spătar, din jos de
satul Cacameiu, 746 stj., şi partea megiaşilor, din sus, dinspre ocina Dralii,
pe şezutul satului, 406½ stj., partea lui Necula Cocorăscu, 50 stj., dând-o
dinspre partea megiaşilor. De asemenea, să-şi ţină ei părţile din baltă, până
în Dunăre. Cei 12 boieri au dat cartea lor lui Radul spătar. Când au
hotărât, a fost şi Mihaiu căpitan de spătărei din Pătroaia. Peceţile şi
iscăliturile, pentru credinţă.

Doc. ist., CCXLIV/12.

Orig., difolio (30x20,5 cm), filigran.
1
Completat după semnătură.

128
 189. 1657 (7165) iun.1 25. Muşa şi Stana, fiicele lui Oprea, al
lui Dan, al Ruvei din Bârca, vând uncheaşului lor, Stepan, 1/2 de funie de
moşie în sat, cu 8 ughi. Martori: Costandin iuzbaşa din Sălcuţa, Vişan din
Nedeia, Hrana şi Drăgan din Bârca, Radul Căzănescul2 şi Barbul din
Cioroiaşi. Degetele şi peceţile, pentru credinţă. Scrie Radul logofăt.

Ms. 715, f. 1038v.

Cop. Altă cop., ms. 295, f. 64.
1
În cop. din ms. 295: cireşar.
2
În cop. din ms. 295: Cătănescul.

190. 1657 (7165) iun. 30. Macarie, patriarhul Antiohiei şi al

întregului Răsărit, adevereşte că înaintea sa a venit arhimandritul Stefan,
egumenul de la m-rea Cozia, spunând şi arătând cărţi de milă şi de întărire,
cartea lui Gavril Moghilă vv. şi a lui Matei Basarab vv., întărită cu mare
blestem, asupra cămăraşilor de la Ocnele Mari, să nu aibă treabă cu ţiganii
de la Râmnic, ca să-i ducă la Ocnă să lucreze şi cu alţii care vor locui prin
alte locuri, ci să aibă treabă numai cu ţiganii care sunt la mănăstire şi
locuiesc la Ocnă, să lucreze cu plată şi să clăcuiască cum le este obiceiul
din-nainte. Văzând Macarie cărţile, a dat şi el carte cu întărire şi mare
blestem, care din cămăraşi vor fi acum sau în alte vremi şi vor călca şi vor
vrea să ia şi din ţiganii de la Râmnic să le lucreze, cum luau şi până acum,
pe un ţigan, Tudor, şi vor lua şi de acum înainte, acei cămăraşi sau feciori
să fie blestemaţi, iar ţiganii de la Ocnă să lucreze, să clăcuiască şi să dea
dăjdii mănăstirii, cum le-a fost obiceiul.

Ms. 712, f. 421v-422.

Cop. Alte cop., ms. 209, f. 331; S.J.A.N. – Vâlcea, ms. 102 b, f.
421v-422.
Ed.: reg., Tezaur vâlcean, p. 194.

191. 1657 (7165) iun. f.z. Varlaam eromonah, egumenul m-rii

Căldăruşani, cu tot soborul, adevereşte lui Cârstiian al doilea comis că, în
zilele lui Costandin Şărban vv., Cârstian fiind ctitor, i-a dat egumenul
casele şi viile de lângă ele, ale jupânesei Teodora, care s-a călugărit
129
numindu-se Theodosiia, iar el a dat mănăstirii 30 stj. de ocină la Vlădeani
şi un ţigan, Fenea, care fusese dat de jupâneasa Teodora. Blestem.
Martori1, boieri: popa Dionisie, Ioanichie eromonah, Vladul spătar,
Costandin al doilea vornic, Iane logofăt, Petromie monah, Zane2,
Dumitraşco paharnic, Mihai ceauş, Costandin fostă slugă lui Mihai ceauş,
Cârstea comis, Gherghe logofăt. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă.
Scrie Efrem eromonah.

M-rea Căldăruşani, XXXVI/9.

Orig., difolio (37x25,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri şi
pătat, 2 sigilii inelare ecleziastice şi 3 sigilii inelare, toate în tuş; pe f. a
doua cu o însemnare privind numărul de boi ai unor locuitori din satul
Tătuleşti; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au găsit în
condică”.
1
După semnături.
2
Semnătura în lb. greacă.

192. 1657 (7165) iul. 4. Dan din Brădiceani, ginerele lui Nan din
Groşeanii, şi cumnata lui, Cristina, fata lui Nan din Groşani, vând
egumenului Nicodim de la m-rea Tismana partea lor de moşie din Groşani,
din hotarul de sus, şi din Homorâciul, pe unde au hotărât boierii, cu 15
ughi, bani gata. În hotarul de sus, fiind trei tei, din care doi îi vânduseră
înainte, vând acum mănăstirii un tei. Cine se va scula cu gâlceavă,
spunând că are şi el parte în acel tei, să-i caute pe ei, căci nimeni nu are
nicio treabă, dând ei mănăstirii şi cartea bătrână a moşilor lor. Peceţile,
pentru credinţă. Martori, tot soborul mănăstirii şi oameni buni: Ion vătah
din Peştişani, Nicolicea, Pârvul şi nepotul său, Stanciul, Angheleta1,
Nechifor cojocar, Trica şi Rustea Topescul, toţi din Tismana. Scrie popa
Theodosie.

M-rea Tismana, XIII/22.

Orig., difolio (30x21,5 cm), filigran, sigiliu inelar în tuş; notă
tergală <a lui Dionise Eclesiarhul>: „Scris în condica Tismeanii”. Cop.,
mss. 329, f. 202-202v; 335, f. 178; 711, f. 49v-50.
1
În cop. din mss. 329 şi 335: Angheliia.

130
 193. 1657 (7165) iul. 7. Dragomir Rociotă şi soţia sa, Voica,
vând postelnicului Ivaşco din Cârstineşti o livadă, sub Zarin, cu ştirea
oamenilor lor, pentru că au avut nevoie, cu bani, 2 ughi şi 50 costande.
Martori, boieri şi megiaşi: Detco vornic, Stanciul iuzbaşa, Dumitru
postelnic, popa Barbul. Scrie popa Dan. (Degetul, pentru credinţă)1.

Mitrop. Ţării Româneşti, CLVII/49.

Orig. (32,5x21 cm), filigran, rupt la îndoituri.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

194. 1657 (7165) iul. 10. Preda paharnic din Plăviceni vinde lelii
Elina, vara sa, toată partea sa de moşie, din funia de sus, dinspre hotarul
Scărişoarei, iar din funia de jos, jumătate, cu 100 ughi, bani gata. Când
vara sa i-a dat banii în mână, au fost de faţă: nenea Stanciul (postelnic)1
din Vârâţi, Ivan logofăt din Huriia şi Zărnă logofăt din Mihăeşti. Martori,
boieri. Apoi Elina a lăsat această moşie m-rii Plăviceni, luând, în schimb,
moşia mănăstirii din Studina, moşie pentru moşie, amândouă fiind moşii
sterpe. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Reg.
1
Completat după semnătură.

195. 1657 (7165) iul. 11. Nedelco din Mirceşti, fiul Stoianei, fata
lui Hilcea din Groşeneasa, vinde lui Coman căpitan din Buzău 10 stj. în
Groşeneasa, din jos, de unde a fost casa lui Nicoară Gurăreace, până în
crângul lui Şerban, unde a fost biserica strămoşilor lor, cu câte 45 bani,
stânjenul. Apoi, Hilcea, fratele lui Nedelco, vinde aceluiaşi 5 stj., cu câte
45 bani, stânjenul, pe lângă această moşie, cu ştirea fraţilor de moşie.
Martori: Nicoară Gurăreace, cu fratele său, Neagul, Groşanul, cu fratele
său, Vlad, şi Costea, toţi din Groşeneasa, Sinca iuzbaşa din Buzău,
Dragomir, fiul lui Lupu, şi Vasilie Cârlig din Gomoeşti. Degetele, pentru
credinţă. Scrie popa Gavriil de la Episcopia Buzăului. Şi s-au cheltuit la
aldămaş 10 costande, fiind de faţă şi Arion comis din Căpăţâneni.
131
 Ep. Buzău, XXXIII/19.
Orig., difolio (31x21 cm), filigran; pe f. a doua este scris acelaşi
document şi anulat. Cop., ms. 171, f. 474; rez., M-rea Banu, XLIII/128, f.
1 (nr. 3); col. Hotărnicii, jud. Buzău, nr. 1, f. 13v; ibidem, nr. 1 bis, f. 13.

196. 1657 (7165) iul. 13. Macarie, patriarhul Antiohiei şi al

întregului Răsărit, adevereşte că, umblând la toate mănăstirile din ţară,
fiind trimis de Costandin Şerban vv., a venit şi la m-rea Tismana, începută
de arhimandritul Nicodim, iar egumenul Nicodim cu soborul s-au jeluit
înaintea sa că unii vor să ia moşiile mănăstirii, date de ctitorii bătrâni,
arătând şi cărţi şi hrisoave de moşii şi ţigani, unele şi de 100 de ani, altele,
mai noi. Acum, unii, în loc să miluiască mănăstirea, vor doar ca să-şi facă
ei dobândă şi agonisit, iar mănăstirea să rămână pustie. Macarie, văzând şi
cărţile lui Theofan şi Paisie, patriarhii Ierusalimului, şi Ionichie, patriarhul
Alexandriei, întărite cu mare blestem, că cine va lua moşii, rumâni, ţigani,
vaduri de moară, vamă, scule, târguri, bălţi de la balta Bistreţul, scala
Vâlcanului până în Cerneţi, ale mănăstirii, fie ei boieri mari sau „de jos”,
roşii, negustori, vameşi, pârcălabi, om simplu, arhiereu, popă, călugăr, să
fie blestemaţi. De asemenea, să fie blestemat de însuşi Macarie. Totodată,
patriarhul porunceşte celor 12 boieri, luaţi să adeverească pentru nişte
ţigani ai mănăstirii, pe răvaşul lui Stroe clucer, ispravnicul Scaunului
Craiovei, de egumenul Nicodim şi de Neacşa, să nu adeverească pe făţărie,
căci de vor făţări, vor intra în blestem. De asemenea, porunceşte şi roşiilor
Drăghici postelnic şi Tudosie spătar, care au datorie de 20 de ani la
mănăstire nişte ţigănici şi n-au căutat mai demult cum „s-au căzut”, ci se
apucă acum, iar de vor fi ale lor, cum zic că le este datoare mănăstirea, să
fie iertaţi, iar dacă o vor împresura, să ia cum nu se cade, fără dreptate, să
fie blestemaţi, ei şi casele lor.

M-rea Tismana, XC/13.

Orig., difolio (31x21,5 cm), filigran, semnătura patriarhului în lb.
arabă; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în condica
Tismenii”. Cop., ms. 329, f. 84-84v; rez., M-rea Tismana, XCVI/160, nr.
115.
Ed.: rez., Ştefulescu, Tismana, p. 98, 332.

132
 197. 1657 (7165) iul. 15. Istodor1, fiul lui Mihul Chefala
negustor, vinde lui Dumitru vătaf din Târgovişte partea sa de moşie din
Şerbăneşti, jud. Dâmboviţa, cumpărată de la Stan …2, a patra parte din
funia unchiaşului Vlaicu, cum merge moşia satului, cu 17 ughi, bani gata,
cu ştirea tuturor megiaşilor şi vecinilor, dându-i şi zapisul vechi. Martori3,
oameni buni: unchiaşul Vlaicul din Şerbăneşti, Oprea, fiul lui Vlaicul,
hagi Crăciun, Radul Zeamă, Radul, fratele lui Crăciun, Nica Olănescu,
Dionisie logofăt4. Iscălitura, ca să se creadă.

M-rea Câmpulung, XIII/9.

Orig., difolio (30,5x21 cm), filigran. Cop., ms. 204, f. 173v-174.
1
La semnătura în lb. greacă: Hristodor.
2
Loc alb.
3
Ultimii 2, după semnături.
4
În cop.: egumen.

198. 1657 (7165) iul. 17, Târgovişte. Costantin Şerban vv.

întăreşte moşnenilor din satele Plăsoi, Răduleşti, Măcreştii din Deal,
Măcreştii din Vale, Dudeşti, Periaţi şi Brăileştii, jud. Rm. Sărat şi Brăila,
ocine în aceste sate, pe vechile hotare, şi să fie în pace de către jupâneasa
Neacşa Cârsteasca, a lui Pătraşcu postelnic din Cârsteşti, şi de către fiii ei,
Radul şi alţii, şi de către oricine altcineva, pentru că le sunt bătrâne şi
drepte ocine din-nainte vreme. În zilele lui Mihai Vodă, Mihalcea ban a
împresurat ocinile lor şi pe ei i-a rumânit, iar apoi, în zilele lui Radul
Vodă, după moartea lui Mihalcea ban, fiul său, Pătraşco spătar, a
răscumpărat ocinile şi pe ei din rumânie, pe …1 bani gata, rămânând
megiaşi şi oameni liberi pe ocinile lor, cum au fost şi înainte. În zilele
domnului, după moartea lui Pătraşco spătar, jupâniţa Neacşa Cârsteasca şi
cu fiul ei, Radul, s-au făcut rude cu Mihalcea ban, dorind să împresoare
acele ocine şi să rumânească oamenii de acolo, fără cărţi şi fără nicio
treabă; şi au venit înaintea domnului, la marele divan, de s-au pârât cu
Cârstea din Plăsoi, Stan şi Neagoe din Răduleşti, Milea din Măcreştii din
Deal, Neagul şi Neanul din Măcreştii din Vale, Costandin şi Răduna din
Dudeşti, Mareş din Periaţi, Balea, fiul lui Mihăilă, şi cu Şerban din
Brăileşti. Domnul a judecat pe dreptate şi legea dumnezeiască, cu
mitropolitul Ţării Româneşti, Stefan, şi cu toţi dregătorii, şi i-a dat

133
jupâniţei Neacşa lege, 12 boieri, ca să strice cărţile de răscumpărare ale
acelor oameni sau să scoată ea alte cărţi, dar ea nicicum nu a putut să ia
legea, nici nu a avut cărţi, rămânând de lege şi de judecată din divan.
Martori: Gheorghie Băleanul mare vornic, Stroe mare logofăt, Pârvul
vistier, Pano spătar, Radul stolnic, Radul Mihalcea comis, Radul paharnic,
Neagoe mare postelnic. Ispravnic, Stroe mare logofăt. Scrie Dumitru
Boldici logofăt.

Doc. ist., LXXXVII/77.

Orig. slavon, perg., (34x45 cm), pătat, puţin rupt la îndoituri,
invocaţia simbolică, litera iniţială şi monograma în chinovar, semnătura
domnului, sigiliu mijlociu timbrat, cusut cu fir de mătase roşie.
1
Loc alb.

199. 1657 (7165) iul. 17. Gheorghe Bunea Sinovici scrie

jupânului Herjăl Lucaci, <la Braşov>, urându-i sănătate şi anunţându-l că
nu are nicio veste importantă de transmis, informându-l că a trimis un
fecior să-i aducă de la sat ogarul, iar acesta l-a călcat cu calul şi
deocamdată nu are alt ogar bun să-i trimită, rugându-l să-l păsuiască până
îi va găsi unul bun. Totodată, îl roagă să-i trimită un „răvăşel” cu veşti de
la el, urându-i surorii sale, Catrina, sănătate.

S.J.A.N. – Braşov, Primăria Braşov, Col. Stenner, seria slavă, nr.

632.
Orig. (29,5x19 cm), filigran, sigiliu de închidere în ceară verde,
căzut.
Ed.: rez., Cat. doc. rom. Braşov, p. 16 (nr. 72); Hurmuzaki, p.
126 (nr. 2354); Iorga, Socot. Braşovului, p. 212.

200. 1657 (7165) iul. 17. Leca spătar, după ce s-a îmbolnăvit,
lasă înaintea părintelui Ananiia, a jupânesei Neacşa băneasa, a lui
Mihalcea logofăt, a lui Căndrea din Măgureani, precum şi a altor boieri şi
oameni buni, ca după moartea sa, fiul său, Fiera, să fie stăpân casei şi
bucatelor sale, iar jupâneasa lui, Evda, să stea în case şi să se hrănească cu

134
moşiile lui, iar de nu se va suferi cu fiul său, Fiera, să-i dea acesta 100
taleri şi 2 pahare de argint şi ea va face cum va putea. De asemenea, fiul
său să-i dea fiicei sale, Despa, a treia parte din Găvăneştii de Jos, <jud.
Teleorman>1, moşie stearpă, fără rumâni, de va fi moşie stătătoare, iar de
nu va fi, să rabde şi să ţină ea ce a scris el în zapisele de zestre şi nimic
mai mult, iar de a luat mai mult decât scrie în zapis, să înapoieze. Mai lasă
fiicei sale, Varvara, ca să-i dea Fiera un sălaş de ţigani şi să-i mai dea
zestre, cum i-a dat şi fiicei, Despa. Fiind el slab de boală şi neputernic, l-a
învăţat cu gura sa pe fiul său, Mihalcea, de a scris, căci el nu a putut scrie
de boală, dar mintea şi firea i-au fost „la cap, întreagă”. Cine va călca
aceasta şi va scorni alte gâlcevi la mijlocul lor, să fie blestemat. De
asemenea, îi mai lasă soţiei o copilă de ţigan, cât va fi ea în casa lui, iar
dacă va ieşi sau va muri, copila să revină la loc.

Ms. 690, f. 185.

Cop.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 187 (nr. 409).
1
După titlul condicii.

201. 1657 (7165) iul. 19, Târgovişte. Tanasie mare slujer

adevereşte domnului Costantin Şărban vv. că, în zilele acestuia, a
cumpărat nişte moşii la Racoviţa, jud. Vlaşca, de la moştenii satului
anume: Paraschiva şi vărul acestuia, Nedelea, 400 stj., cu 45 ughi; Stredea,
200 stj.; Radomir, 200 stj.; Dobrotă, 100 stj.; Badiu mazil şi Răfăiu, 100
stj.; Negri, 100 stj.; uncheaşul Stanciul Cocoşălă, 100 stj.; Stan şi fiul său,
Stan, 100 stj.; ce fac în total 1300 stj., stânjenul cu câte 22 bani, în total
144 ughi. Fiind domnul mai volnic a cumpăra acolo, pentru că mănăstirea
sa, Cobia, „este moşteancă” acolo şi are şi alte moşii în Racoviţă, Tanasie
nu a putut să cumpere, căci nu l-a întrebat pe domn, întorcându-i domnul
banii, 144 ughi, atât cât a dat şi el, iar domnul a dăruit moşiile mănăstirii
Cobia, dându-i Tanasie domnului şi toate zapisele. Martori1, boierii
divanului, mari şi mici: mitropolitul Stefan, Ghiorghie mare vornic, Stroe
mare logofăt, Bunea fost mare vistier, Paană Filipescul mare spătar,
Neagoe mare postelnic, Radul mare stolnic, Radul mare comis2, Radul
mare peharnic, Danciul Pârâianul fost mare postelnic, Nicola mare pitar,

135
Ivaşco mare armaş, Pătraşco Bălăceanul cupar. Pecetea, pentru credinţă.
Scrie Necula Boldici logofăt.

M-rea Sf. Ecaterina, I/16.

Orig., difolio (42x29 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, sigiliu
inelar în tuş.
Ed.: rez., Grecianu, Genealogiile, I, p. 108, 297, II, p. 296.
1
După semnături.
2
Semnat de două ori.

202. 1657 (7165) iul. 20, Târgovişte. Costandin Şărban vv.

întăreşte lui Stoica roşul, fraţilor lui, Drăghici şi Barbul, şi vărului lor,
Mihul1, din Drăgoiani, jud. Gorj, nepoţii lui Barbul clucer, satul
Drăgoianii, cu rumânii – Radul Fărţoe, Ganea Fărţoe, Matei, Preda
Căcăra, Gherghie Vercul, Gămotea, Folicea, Radul Roşca, Oprea
Stângaciul, Lupul Dănitie, Duţul, Stan, Daan, Stoica, toţi cu fiii lor –,
pentru că le-a fost de moşie şi de strămoşie de la unchiul lor, Barbul
clucer, cumpărat pe bani gata, încă din zilele lui Mihai vv. În zilele
domnului, s-au pârât rumânii înaintea domnului, în divanul cel mare, cu
susnumiţii boieri, spunând aceştia că nu sunt rumâni din Drăgoiani, iar
moşia lor este în Pişteşti şi în Şasa, scoţând boierii în divan, înaintea
domnului cartea de la Mihai Vodă2, din anul 1652 (7160), citind-o domnul
în divan. Domnul a judecat pe dreptate şi pe legea dumnezeiască, cu toţi
dregătorii, dând rumânilor legea ţării, 12 megiaşi, pe răvaşe domneşti, din
divan, anume – Dragomir din Drăgoiani, Stan din Creţeşti, Cernea şi Ioniş
din Pişteşti, Buda, Barbul, Stanciul, Necula Hărtilă, Daan al lui Şărban şi
Daan Botea, toţi din Petreşti, Stan Brezilă din Târgul Jiu, Lăpădat din Iaşi
– ca să jure că nu sunt rumânii din Drăgoiani, ci din Pişteşti şi Şasa. La zi,
s-a strâns toată legea, deplin, la Scaun, la Târgul Jiu, înaintea slugii
domnului, Gherghie Sărdănescul vornic, pârcălab, şi nicicum n-au putut
jura, adeverind aceşti megiaşi că sunt rumânii din Drăgoiani, vânduţi de
Dima din Vădeani şi de jupâneasa lui, Neagoita, şi de fiii lor, Martin şi
Hărţeg, iar în Pişteşti şi Şasa nu i-au putut afla, domnul văzând cele două
răvaşe domneşti şi cartea celor 12 megiaşi, prin care rumânii au fost daţi
lui Stoica roşul şi rudelor sale, cum au fost şi înainte, rămânând rumânii de
lege şi de judecată, în divan, înaintea domnului. Martori: Ghiorghie
136
Băleanul mare vornic, Stroe Fiera mare logofăt, Pârvul mare vistiar, Paană
Filipescul mare spătar, Diicul mare clucer, Radul Fărcăşanul mare stolnic,
Radul Mihalcea mare comis, Radul mare peharnic. Ispravnic, Udrişte
Năsturel al doilea logofăt. Scrie Costea logofăt.

S.J.A.N. – Dolj, Col. Documente, X/4.

Orig., perg. (32x38,2 cm), invocaţia simbolică, iniţiala şi
monograma în chinovar, semnătura domnului, sigiliu mijlociu timbrat,
cusut cu fir de mătase roşie. Menţ. în lista hrisoavelor din col M. Seulescu,
A.N., XLVIII/1, f. 7 (nr. 31).
Ed.: extras, Ştefulescu, Tg. Jiul, p. 17, 114; rez., Achiziţii Noi, p.
147 (nr. 1971).
1
În menţ.: Mihail.
2
Greşit, în anul 1652 era domn: Matei Basarab.

203. 1657 (7165) iul. 21. Macarie, patriarhul de la Sf. Munte,

trimis de Costandin Şerban vv., ca să umble pe la toate dumnezeieştile
case şi mănăstiri, întâmplându-i-se să fie în această parte de loc, a venit şi
la m-rea Strehaia, din jud. Mehedinţi, unde egumenul Theodosie
arhimandrit, împreună cu soborul, i-au spus că această mănăstire a dat
înapoi toate milele domnului Matei Basarab vv., arătând şi hrisovul
domnului Costandin Şerban vv., prin care miluia mănăstirea cu vama de la
târgul Strehaia. Văzând hrisovul, întăreşte şi el această milă, dând carte cu
legătură şi mare blestem asupra celor ce vor vrea să strice această milă sau
îi vor îndemna pe domn sau boieri s-o strice, fie boier mare, mic, arhiereu,
popă sau neguţători. De asemenea, însuşi patriarhul să fie sub acest
blestem. Blestem.

Ms. 714, f. 946v.

Cop.

204. 1657 (7165) iul. 22, Târgovişte. Costantin Şerban vv.,

întăreşte jupâniţei Neaga vistiereasa, soţia lui Şerban vistier, şi fiului ei,
Radul spătar din Bilcireşti, ocină în Cojăşti, lângă Bilcireşti, jud.
Dâmboviţa, 30 stj., şi o roată de moară în apa Ialomiţei, din jos de biserica
137
de piatră a Cojăştilor, şi cu alţi 10 stj.1, înaintea morilor, şi cu rumânii:
Drăghici cel Bătrân păcurariul, cu fiii lui, Drăghici şi Oprea; Sarul2, cu fiii
lui, Crăciun şi Cârstea, toţi cu fiii şi nepoţii lor, toate cumpărate de Şerban
vistiar, tatăl lui Radul spătar, şi de jupâneasa lui, de la Marco din Cojăşti şi
de la fiii acestuia, Pârvul, Zahariia şi Mihai, în preţ de 90 galbeni gata, cu
trei zapise, în zilele lui Leon Vodă, pe vânzare adevărată şi stătătoare,
domnul văzând zapisele şi cartea lui Matei Vodă (din anul 1636 (7144))3.
În zilele domnului, după moartea lui Şerban vistier şi a lui Marco din
Cojăşti, fiii celui din urmă s-au pârât la divan, spunând că nu au vândut
moşia stătătoare, ci au pus-o zălog, vrând să întoarcă banii „de atâta
vreame”, venind înaintea domnului, în divan, şi pârându-se cu jupâneasa
Neaga vistiereasa, iar în divan dregătorii domnului, Gheorghie Băleanul
mare vornic şi Bunea vistier, care a scris zapisul, fiind atunci, ca şi Şerban
vistier, logofeţi la vistierie, precum şi alţi boieri, care au fost atunci
martori, au spus înaintea domnului, că Marco şi fiii lui au vândut moşia
stătătoare, fiind „lipsiţi şi săraci” şi nu au pus-o zălog, zapisele fiind scrise
şi ele pe vânzare, nu pe zălog. Domnul a judecat pe dreptate şi lege, cu toţi
dregătorii, adeverind că fiii lui Marco umblă fără ispravă, fiind îndemnaţi
de alţii, rămânând de lege şi de judecată, în divan. Martori: Ghiorghie
mare vornic, Stroe logofăt, Pârvul vistier, Pană spătar, Radul stolnic,
Radul Mihalcea comis, Radul peharnic, Neagoe postelnic. Ispravnic,
marele logofăt. Scrie Dumitru Boldiciu logofăt.

M-rea Plumbuita, III/12.

Orig., difolio (43x29 cm), filigran, monograma în chinovar,
semnătura domnului, sigiliu mijlociu timbrat. Cop., ibidem, XV/16; reg.,
Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
În cop.: 7.
2
În cop.: Savul.
3
În cop., lipsă.

205. 1657 (7165) iul. 28. Crăciun Lateş din Novaci vinde lui
Lupul, fiul lui Sora din Cernădiia, o livadă în Zmida, partea lui Frunteş, cu
preţ de 18 costande. Martori: popa Vlad şi Stan Belul din Novaci, Pârvul
din Carpeni, Radul al lui Ionache din Urşeani. Degetul, pentru credinţă.

138
 M-rea Hurez, LIII/13.
Orig. (15,5x21 cm), pătat.

206. 1657 (7165) aug. 3. Costandin Şerban vv. scrie lui Datco
vornic şi Stanciul iuzbaşa din Cârstineşti, Ivaşco postelnic, Badea, Pârvul
din Sălătruc şi Istovoe1 că, înaintea sa, a venit jupâneasa Neacşa, fata lui
Drăghici logofăt din Sălătruc, spunând că i-a dat tatăl ei o moşie de zestre
în sat, iar acum i-o opreşte nepoata sa, Neacşa din Sălătruc. Astfel, le
porunceşte să adeverească, împreună cu megiaşii bătrâni din sat, dacă
moşia a fost dată de zestre Neacşei de tatăl ei, iar de va fi aşa, să i-o
aleagă; precum vor adeveri aceşti 6 boieri, aşa va fi. Ispravnic, însăşi
spusa domnului.

Mitrop. Ţării Româneşti, CLVII/50.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, şters, rupt la îndoituri,
monograma şi sigiliu mijlociu în chinovar; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în condică”. Cop., ms. 133, f. 17-17v; rez.,
ibidem, f. 28 – cu: f.l.z.; alt rez., Fond Brătianu, II/51, f. 32; menţ., Fişe g-
ral Năsturel, sub dată.
Ed.: rez., Aricescu, Indice, I, p. 48 (nr. 624).

1
În cop.: 133: Stroe.

207. 1657 (7165) aug. 4, Târgovişte. Iano păharnic, fiul lui

Proca, nepotul lui Fota, din Târgovişte, vinde mitropolitului Stefan o
bucată de vie, în oraş, lângă viile Mitropoliei, cu 1.000 aspri bani gata şi
cu ştirea rudelor sale. Martori1, preoţi şi boiari: popa Mihai clisiar de la
Biserica Domnească, popa Manea din Aninoasa, Anghel logofăt, Nicodim
diacon, popa Ursu, popa Dumitru. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.
Scrie Stoica logofăt, fiul lui Soare logofăt.

Mitrop. Ţării Româneşti, LV bis/7.

Orig. (31x21 cm), filigran, sigiliu inelar în tuş; cu o notă tergală
<a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 134, f.
544v-545.
139
 Ed.: text, Potra, Tezaurul, p. 310-312 (nr. 473).
1
Ultimii 2, după semnături.

208. 1657 (7165) aug. 6. Vasilca, fiul lui Crăciun, vinde popii
Calciu o grădină în satul Ivăneşti, cu ştirea oamenilor lui şi a megiaşilor,
cu 3 ughi, bani gata. Martori: Vlădan, Mircea, Belciu, Drăgan, Stanciul,
Sârbul, Cârstea, Donea, Macariia, Stroe.

Ms. 314, f. 310v-311.

Cop.

209. 1657 (7165) aug. 8. Datco, fiul lui Miclea postelnic din
Potoceani, cu fiii săi, Albul şi Gherghe şi Balea „de păcură” şi ginerele lui,
Dragomir, fiul lui Creţe din Lipiia, Marco şi fraţii săi, Manea, Opriş şi
Ban, fiii Sorii, fata lui Momcilă din Dediuleşti, vând lui Lefter ceauş din
Verneşti un vad de moară la Dediuleşti, în Vadul Roşiului, într-un vad cu
Dragomir din Răteşti şi cu fratele său, Buză, cu 3600 bani gata, iar roata
de moară să o facă dinspre Crivină. Vadul de moară a fost cumpărat de
Momcilă din-nainte vreme de la Nedelco Făşie din Băbeani, o jumătate de
roată, iar cealaltă jumătate a cumpărat-o de la Marco şi de la fratele său,
Lorinţ, fiii lui Curalici din Ungurei, iar Momcilă a dat-o zestre fetelor lui,
Sora, Sorca şi Stanca, mama lui Albul şi Gherghe. Astfel, l-au vândut şi cu
moşie, până în Bahnă, partea acelei roţi de moară, …1 cât sunt în acel vad
de moară. Martori, oameni buni şi boieri: Jipa iuzbaşă, Jipa Sorescul,
Mihalcea stegar, Mihai, fiul popii Jipa, toţi din Verneşti, Stan şi fratele lui,
Stance, Vasalache, toţi din Dediuleşti, Dumitru şi fratele lui, Şteful, şi
Anghel, toţi din Potoceani. Degetele, în loc de pecete. Scrie Radul din
Verneşti.

Doc. ist., CXLVI/194.

Orig. (29x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri şi pe margini,
restaurat. Rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Loc rupt.

140
 210. 1657 (7165) aug. 12. Udrea, fiul lui Chiriţă1, din Măciuceşti
vinde lui Iano mare căpitan şi jupânesei sale …2 65 stj., în sat, cu 12 ughi,
bani gata. Martori, boieri: Ghiorghiţă căpitan, fiul lui Deadiul postelnic,
Răzmiriţă căpitan, Gavrincea căpitan, cu fiul său, Toader1, Dumitraşco
iuzbaşa, Neaniţă dascăl de la Biserica Domnească, toţi din Râmnic, Bozul
căpitan din Grădişte, Toia căpitan, Ioniţă1, Mihul căpitan1. Peceţile şi
iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Nistor logofăt, fiul lui Stârcea iuzbaşa.

Doc. ist., MCD/109.

Cop.
1
După semnătură.
2
Loc alb.

211. 1657 (7165) aug. 16. Stanciul postelnic, fiul lui Calotă1
vornic din Boziiani, jud. Saac, adevereşte lui Paană Filipescu mare2 spătar
că, în zilele lui Costandin Şărban vv., i-a vândut 300 stj. din satul
Răduleşti, jud. Ilfov, cu vad de moară, cu câte 8 costande, stânjenul, în
total 120 galbeni bani gata, cu ştirea tuturor fraţilor de moşie şi a rudelor,
moşie pe care o are de la moaşa sa, Muşa, rămasă de la vărul lui, Preda
slujer, şi i-a vândut sus-numitului, căci s-a căzut lui a cumpăra. Martori3,
boieri: Ghiorghie mare vornic, Stroe mare logofăt, Preda fost4 logofăt,
Radul mare stolnic5, Şerbanovici logofăt, Ivaşco mare armaş, Radul mare
comis, Radul Creţulescul logofăt, Vâlcul logofăt, Ianachi negustor, Mareş
logofăt. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie Dumitraşco logofăt.

Doc. ist., DCCXI/19.

Orig., difolio (29x19,5 cm), puţin pătat, lipsă 1/6 din f. a doua.
Cop., ibidem, DCCXI/49.
1
În cop.: Caloi.
2
În cop.: al doilea.
3
După semnături.
4
În cop.: mare.
5
În cop.: postelnic.

141
 212. 1657 (7165) aug. 16. Radul, fiul lui Bălaci, vinde lui Semen
clucer şi jupânesei acestuia, Sima, un rumân, …1 din Broscari, fratele lui
Nicola, cu 8 galbeni. Martori2, boieri: jupâneasa Dumitra din Bălceşti,
Tudosie din Padeş, Laţco din Glogova, Drăghici postelnic din Fărcăşeşti,
Stamatie păharnic, Theodosie logofăt. Degetul şi iscălitura, pentru
credinţă.

S.J.A.N. – Dolj, Col. Documente, CCCXLI/15.

Orig. (18,4x20,7 cm).
1
Loc alb.
2
Ultimii 2, după semnături.

213. 1657 (7165) aug. 17. Neacşa, soţia lui Drăgan căldărariul,
cu fiul ei, Tudor, adevereşte Anghilinei, soţia lui Muşat din Zăgoneani, că
Muşat le-a pus partea lui de moşie zălog, încă din zilele lui Matei voievod,
ţinând-o ei până în zilele lui Costandin vv., când i-a ajuns legea şi
judecata, înapoindu-le Anghelina banii, cu dobândă1, pentru 20 galbeni, 25
galbeni, în m-rea Argeş, înaintea părinţilor, luându-şi înapoi moşia.
Degetul, în loc de pecete. Martori2, toţi călugării de la mănăstire:
eromonah Dionisie, eromonah Onofrie clisiarh, eromonah Serghie,
eromonah Lavrintie, monah Vasilie.

Ep. Argeş, IX/8.

Orig., difolio (34x22 cm), puţin pătat şi rupt la îndoituri, lipsă 1/3
din f. a doua. Rez., mss. 168, f. 82-82v; 708, f. 368v-369 – cu: aug. 15.
1
În text, anulat.
2
După semnături.

214. 1657 (7165) aug. 18, Târgovişte. Costantin Şărban vv.

întăreşte popii Gherghie, clisiiar de la Biserica Domnească din Bucureşti,
un loc de vie în dealul Bucureştilor, alături de viile acestuia, pe lângă
Stoica logofăt, fiul lui Şărban logofăt din Bucureşti, (şi pe lângă Răzvan) 1,
la deal, alături cu via lui Ianache bărbiiariul, până în drum, la vale, până în
pârâul cu podul, cu livadă cât ţine locul. Acest loc a fost domnesc, sterp,

142
încă din zilele tatălui domnului, Şărban vv. În zilele domnului, când
Dumnezeu l-a dăruit cu domnia, iar împăratul cu steagul de domnie, în
scaunul părintelui său, Şărban vv., l-a miluit şi domnul pe sus-numitul
preot, ca să-şi facă vie şi să se hrănească, pentru că slujeşte domnului şi
Curţii cu dreaptă slujbă şi cu multă strădanie, la biserică, ziua şi noaptea,
rugându-se la liturghie pentru domn, făcându-i acesta şi carte. Blestem.
Martori: Gheorghie Băleanul mare vornic, Stroe mare logofăt, Pârvul mare
vistier, Paano mare spătar, Diicul mare clucer, Radul mare stolnic, Radul
Mihalcea mare comis, Radul mare paharnic, Neagoe Săcuianul mare
postelnic. Ispravnic, Stroe mare logofăt. Scrie Nicula Boldici gramatic.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCLXV/2.

Orig., difolio (44x32 cm), puţin rupt la îndoituri şi pătat,
invocaţia simbolică, iniţiala şi monograma, ornate în chinovar, semnătura
domnului, sigiliu mijlociu timbrat, cusut cu mătase roşie.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 130.
1
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după nota tergală.

215. 1657 (7165) aug. 20. Toma, fiul lui Mărin, din Comanca şi
fiii se vând rumâni lui Stroe Olănescul logofăt, cu 29 ughi, bani gata.
Martori1, boieri: Pârvul logofăt, Bucur postelnic şi fiul său, Radul, toţi din
Olăneşti, Dumitru pârcălab, Stoica Frăţilescul, Stoica, fiul popii, şi
Stoichiţa, toţi din Comanca,Vlad, fiul lui Ionaşco postelnic, Cârstea şi Ion.
Degetele, pentru credinţă. Scrie popa Vlad din Olăneşti.

Ep. Râmnic, LXV/5.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), pătat, filigran; pe verso-ul primei
file trei nume: Cârstea, Ion, Stoichiţă. Cop., ms. 707, f. 10 (fostă 135v);
altă cop., col. Hotărnicii, jud. Vâlcea, nr. 24, f. 39v.
1
Ultimii 3, după semnături, din care ultimii 2, pe f. 1v.

216. 1657 (7165) aug. 20. Marin, fiul lui Dobre, vinde lui Pârvan
clucer o funie de moşie din Belitori, funia de 120 stj., cu 1550 aspri, moşie
stearpă, fără de om. Martori: Manea din Belitori, Calin, fiul lui Taodur,
143
Dragomir, Bobe, unchiul lui Marin, Mareş, Vlad, Stanciul şi Bobe al lui
Grecul, toţi din Posah, Micul pârcălab din Putinei. Scrie popa Radu din
Şipot. Degetul, pentru credinţă.

M-rea Cozia, XXI/8.

Orig., difolio (31,5x21,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, restaurat.
Cop., mss. 211, f. 8; 215, f. 253v-254.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 187 (nr. 410).

217. 1657 (7<1>165) aug. 21. Apostol, nepotul lui Cârstiian din
Frăsinet, vinde lui Hrizea postelnic 10 stj. de ocină în sat, cu câte 90 bani,
stânjenul, ce fac 4½ ughi. Martori2: Vasilie logofăt, Armega3 vameş,
Paraschiva judeţ, Udrea aprod.

Ms. 128, f. 553.

Rez.
1
Omisiune.
2
Toţi, după semnături.
3
În text, greşit: Arnega.

218. 1657 (7165) aug. 22. Doamna Anca, cu ginerele său,

Efstratie postelnic, şi fiica sa, Ilinca, (fata lui Pătraşco Vodă ) 1, adevereşte
cumnatului ei, Costandin Cantacuzino fost mare postelnic că a cumpărat
împreună cu acesta satul Cilieni, jud. Romanaţi, în zilele lui Matei Basarab
vv., de la Petre clucer şi de la jupâneasa acestuia, Ilina, cu 800 ughi, bani
gata, ţinând fiecare câte jumătate de sat, până acum, în zilele lui Costandin
Şărban vv., când Anca vinde lui Costandin fost mare postelnic partea ei de
sat, cu toţi rumânii, cu 400 ughi, bani gata, dându-i şi zapisul de
cumpărătoare ce l-a avut împreună de la Petru clucer şi jupâneasa lui, şi
alte cărţi de moşie ce a mai avut. Peceţile, pentru credinţă. Scrie însuşi
Efstratie postelnic. Martori, toţi boierii.

Doc. ist., D/12.

144
 Cop. Altă cop., ibidem, MCXCI/7; rez., ibidem,
MDCLXXXIV/29 (nr. 17), MDCLXXXVII/6 (nr. 17), MDCLXXXVII/25
(nr. 17).
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 135.
1
Completat după semnătura cu litere latine.

219. 1657 (7165) aug. 22. Sătenii Cilieani vând moşia lor lui
Hagept-Dula turcul, cu 500 galbeni.

Doc. ist., MDCLXXXVII/6 (nr. 18).

Rez. Alt rez., ibidem, MDCLXXXVII/25 (nr. 19) – cu: f. d.

220. 1657 (7165) aug. 28, Târgovişte. Costandin Şărban vv.

întăreşte m-rii Strâmbul şi slugii sale, ctitorul mănăstirii, Stamatie
paharnic, fiul lui Miloş logofăt din Pârâu, jud. Dolj, nişte rumâni, anume
Hazap (Azap), fiul lui Dan Corbeaiu din Strâmba, cu verii lui, Pătru şi …1,
fiii lui Radoslav, cu fiii lor şi cu părţile lor de moşie din Strâmba, pentru
că ei s-au vândut rumâni cu părţile lor lui Stoichiţa vistier, moşul lui
Stamatie paharnic, cu bani, încă din zilele părintelui domnului, Şărban vv.,
dându-i de pomană Stoichiţa mănăstirii. Acum, în zilele domnului,
rumânii au pârât, spunând că nu s-au vândut părinţii lor rumâni cu moşiile
lor, şi nu au luat bani de la Stoichiţa vistiar, nici pentru ei, nici pentru
moşiile lor; şi au venit de s-au pârât cu Stamatie paharnic, la divan,
înaintea domnului, care a judecat pe dreptu şi legea dumnezeiască,
împreună cu toţi dregătorii, dându-le legea ţării, 12 megiaşi, pe răvaşe
domneşti, ca să jure că nu s-au vândut părinţii lor rumâni şi nici nu au luat
bani. Şi au luat ei, în două rânduri, megiaşi jurători, pe două perechi de
răvaşe, şi tot le-au schimbat legea şi n-au putut jura, rămânând de lege şi
de judecată, din divan, înaintea domnului, căci au umblat ca nişte oameni
răi şi „pârâţi”, văzând domnul amândouă răvaşele la mâna lui Stamatie
paharnic. Martori: Ghiorghie mare vornic, Stroe Hiera mare logofăt,
Pârvul mare vistiar, Paană mare spătar, Radul mare stolnic, Radul mare
comis, Radul mare paharnic, Neagoe mare postelnic, Tanasie mare slujer,

145
Necula Glogoveanul mare pitar. Ispravnic, Udrişte Năsturel al doilea
logofăt. Scrie Stoica logofăt, fiul lui Soare logofăt.

Ep. Râmnic, C/24.

Orig., difolio (44,5x29 cm), filigran, puţin pătat şi rupt la
îndoituri, invocaţia simbolică, litera iniţială şi monograma în chinovar,
semnătura domnului, sigiliu mijlociu timbrat, cu ceară între file.
1
Loc alb.

221. 1657 (7165) aug. 30, Bucureşti. Costandin Şărban vv.

întăreşte locuitorilor satului Robăneştii, jud. Romanaţi, anume – Duca,
Stoica, Vâlsan, Radul, Nica, Stan, alt Stan, alt Radu, Costandin, …1 Radu,
fiul lui Leu, cu fraţii şi fiii lor, moşia din sat, pe vechile hotare, să fie ei
liberi de către mănăstirea …1 a răposatului Mateiu Vodă de la
Brâncoveani, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, unde este egumen
Gavriil, şi de către toţi egumenii. Acest sat a fost de oameni cnezi, pe
ocinele lor, de la Întemeiere. În zilele lui Matei Vodă, acesta i-a rumânit,
prin puterea domnească, punându-le biruri grele pe umerii lor, aruncându-i
în temniţă şi lundu ei banii în silă, pe rumânie, dându-i apoi rumâni la
mănăstirea sa de la Brâncoveani, cu ocinile lor. În zilele domnului, după
moartea lui Matei Vodă, sătenii având atâta nedreptate pe capetele lor, de
la acest din urmă domn, au venit la marele divan şi s-au pârât cu nepoţii
lui Matei vv., Preda mare vornic din Brâncoveani, spunând că au luat ei
banii în silă. Domnul, cercetând legea ţării, a judecat pe dreptate şi pe
legea dumnezeiască, cu toţi dregătorii, dându-le lege 12 megiaşi, pe răvaşe
domneşti – Isar şi Vlăducul din Bârza, Vlădica din Loloeşti, Stoica şi
Voda din Viişoară, Preda din Corbeani, Cazan din Balş, Stan al lui Ghiga
din Câmpeani, Vădislav şi Stanciul Hacii din Coşoveani, Stănislav din
Popânzăleşti şi Bratul din Leu – ca să jure înaintea lui Ghiorma mare ban,
la Scaunul domnului, la Craiova, precum s-au vândut rumâni la mare
nevoie şi siliţi. Astfel, au venit ei acolo, cu legea deplin, jurând cu mâinile
pe Evanghelie, la Biserica Domnească, înaintea popii Stanciul clisiar şi a
popii Ianiu, fiind şi egumenul Gavriil şi mulţi boieri, anume – Preda spătar
din Cepturoaia, Hamza logofăt din Popânzăleşti, Gherghina stolnic din
Şitoia, Bădilă postelnic din Pârşani, Costea căpitan din Craiova, Chiro

146
căpitan – precum şi egumenii de la Bucoveţ şi de la Jitiian, hotărând să
dea sătenii din Robăneşti toţi banii, 170 ughi, în mâna egumenului Gavriil
de la Brâncoveani, tot atât cât le-a dat lor domnul Mateiu Vodă ca să-i
rumânească. Domnul a văzut şi cărţile lui Ghiorma mare ban şi ale
jurătorilor, cum au jurat aceştiia cu legea, deplin, că au întors ei banii,
fiind ispravnic …1 negustor, fiul lui Costea din Craiova, rămânând
egumenul Gavriil de judecată, iar sătenii să fie cnezi şi liberi pe ocinele
lor, cum au fost şi înainte vreme. De vor mai scoate egumenul şi călugării
nişte cărţi sau zapise de rumânie pentru Robăneşti, să fie acestea
mincinoase, căci au întors ei toţi banii domneşti. Martori: …1 mare ban al
Craiovei, Preda Brâncoveanul mare vornic, Stroe mare logofăt, Bunea
vistier, Hrizea spătar, Ghierghe …1, C…1 …1 paharnic, Istratie postelnic.
Ispravnic, Stroe Fiera mare logofăt. Scrie Dumitru Boldici logofăt.

Doc. ist., LXIX/127.

Orig. slavon, perg.,(41x56 cm), rupt la îndoituri, pătat, restaurat,
invocaţia simbolică, iniţiala şi monograma în chinovar, semnătura
domnului, sigiliu mijlociu timbrat, cusut cu fir de mătase roşie, căzut.
1
Loc rupt.

222. 1657 (7165) aug. 30. Costandin Şerban vv. porunceşte

boierilor adeveritori ai lui Bratul ceauş şi ai lui Radul şi ai lui P<et>1re,
anume – Mihai stolnic, Neagoe şi Dragul, toţi din Frăsinet, Ganul din
<Po>1runbreani, Staico iuzbaşa şi Drăguşin din Berciugov, Fiera logofăt
din Gurbăneşti, Braan din Cornăţel, Ion căpitan şi Tatul din Bucureşti,
Drăghici din Zgârciţi, Dobrotă iuzbaşa din Pupezeani –, ca să adeverească
şi să judece pentru moşia de la Frăsinetul, din sus de mănăstire, ca să
meargă moşia „la sânge”, cui i se va cădea a o ţine, fiind rudă mai de
aproape. Cel ce va fi rudă mai apropiată, acela să o ţină, precum se va
adeveri. Ziua, la Vinerea Mare. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Doc. ist., MDCLXXVIII/30.

Orig. (20x14 cm), rupt, pătat, lipit, monograma şi sigiliu mijlociu
în chinovar.
1
Loc rupt.

147
 223. 1657 (7165) aug. 31. Radul şi Zahariia vând lui Stanciul
Moldoveanul un răzor de vie <la Izvorani>1, pe lângă via acestuia, şi din
casă, partea lor, câtă le va face, cu ştirea mamei, surorii şi a fraţilor de
moşie, cu 15 ughi, (cu zi la Sfânta Marie)2. Martori, boieri şi megiaşi:
popa Radul şi diaconul Stoian din Brătuleşti, diaconul Ghinea din
Câmpulung, Barbul şi Oprea roşu din Călineşti. Peceţile, pentru credinţă.

M-rea Câmpulung, XLVII/4.

Orig. (19,5x20,5 cm), filigran.
1
Completat după nota tergală.
2
Textul dintre paranteze, adăugat deasupra rândului.

224. 1657 (7165) …1 3. Greşiţă2 …1 vinde lui Vâlcul, …1 Pârşcu

şi lui Vădislav din Drăghiceani o funie de loc, deplină, <la Pirlogie>3, în
lat, de 33 paşi, iar în lung, din Tufele lui Pârşcu, până în <Sili>1ştea lui
Sore, pe care o luase, şi el, de la Dan, …1 şi de la Radul al lui Dan, al lui
Pavel, cu 3 (?) ughi, iar partea …1 cu 200 bani, …1. Martori4: Ion şi alţii.

A.N., MMDCCCXXXIII/2.
Orig. (29,5x22 cm), rupt, lipsă din text, lipit.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 147 (nr. 1973).
1
Loc rupt.
2
Loc rupt, completat după semnătură.
3
După nota tergală.
4
După semnături.

225. 1657 (7165) …1 …15. Jupâneasa Domitra, fata lui Iordache

vornic şi a jupânesei …2anei, dă la mănăstire toată partea sa de moşie din
Glodeanul, pentru pomană. Cine se va scula peste cuvântul şi peste cartea
ei, să fie blestemat, fie de va fi fiica sa, Marica, nepotul ei, Iordachi, fie
clucerul Stroe sau feciorii acestuia. Martori, boieri: …1, popa Ion, comisul
Mih…1, …1 Borce logofăt, …1 Stanciul, popa Mitrea din Cioceni. Scrie
…1. Peceţi, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, LXV/19.

148
 Orig., difolio (29,5x21 cm), rupt, lipsă din text, restaurat. Cop.,
mss. 130, f. 290; 132, f. 142v – ambele cu: f.l.z.
1
Loc rupt.
2
Loc rupt, citire probabilă; în cop. din ms. 130: Chiajna; în cop. din ms. 132: Dana.

226. 1657 (7165) f. l. 25. Drăghici, fratele său, Apostul, şi mama

lor, Slavna, din Grupşani, fiii lui Vlad, fratele lui Ilie din Grupşani, vând
lui Prooroci1 din Grupşani moşie în Săliştenii cu 49002 aspri bani gata,
cumpărată de ei de la Stanciul din Sălişteni, cu ştirea megiaşilor şi
moşnenilor. Îi mai vând o moşie în sat, cumpărată de la Preda al lui
Stanciul din Sălişteni, jumătate, cu 6400 aspri2 (în total, 11300 aspri)3.
Martori: popa Radul din Grupşani, popa Pârvan şi Dragomir din Sălişteni,
Nicola din Futeşti, Lupul Godeanul din Spineni.

M-rea Brâncoveni, VII/1.

Orig., perg. (35x25,5 cm), două sigilii inelare în fum.
1
Probabil: Protca.
2
Cifra s-a scris cu altă cerneală.
3
Text adăugat după dată.

227. 1657 (7165) f. l. z. Costandin Şerban vv. întăreşte m-rii

Aninoasa1 iertarea de dări a patru oameni – Stoica, cu fiii, fiii lui Viperă,
Dinul cu fiii – anume: de bir, de miere cu ceară, de găleata cu fân, de toate
dăjdiile şi mâncărurile câte sunt peste an în ţară. Aceşti oameni au apucat
sama talerului la mănăstire şi au dat bir acolo şi au plătit şi mănăstirea de bir.
Matei Basarab vv., văzând că sărăceşte mănăstirea, le-a scos talerul din
Vistierie ca ei să fie posluşnici ai mănăstirii. În zilele domnului, satul Cislăul
s-a pârât cu Mihail, egumenul mănăstirii, înaintea domnului, ca să-i ia bir.
Domnul, cu tot divanul, văzând cărţile lui Matei vv., de milă şi de răpaos, a
dat carte de iertare pentru cei patru. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Ms. 171, f. 29-29v.

Cop.
1
S-a adăugat mai târziu, cu alt scris.

149
 228. 1657 (7165) f. l. z., Târgovişte. Costantin vv., fiul lui
Şerban vv., întăreşte lui Pătrăşcan, fiul lui Dobrea vornic din Buneşti, jud.
Rm. Sărat şi Brăila, ocină în sat, cu vad de moară şi baltă, pe hotare
bătrâne, fără rumâni, pentru că această ocină a dat-o Radul vv., în prima
domnie, lui Dobre vornic, cu rumânii din sat, pentru dreaptă şi
credincioasă slujbă, domnul văzând şi cartea lui Radul vv. În zilele lui
Matei vv., rumânii au fugit, iar Dobre vornic şi fiul său, Pătrăşcan, i-au
plătit multă vreme de bir şi de alte dăjdii, dând pentru ei 260 ughi. Matei
vv., văzând că au plătit atâţia bani pentru rumânii fugiţi, a întărit mila lui
Radul vv., cu carte domnească, pentu această moşie cu rumâni, fiind ei
nişte oameni răi şi fugari. Pătrăşcan, văzând că nu va mai putea face
niciun folos cu ei, a socotit cu inima lui, de i-a lăsat şi i-a iertat de
rumânie, numai preţul capetelor, fără de moşie, pentru pomana lui şi a
părinţilor lui, scoţându-i din sat. Rumânii s-au pârât, gândind ca şi moşia
să fie a lor, şi au venit înaintea domnului, în marele divan. Domnul a
judecat şi i-a întărit lui Pătrăşcan toată ocina, fără rumâni, aceştia
rămânând de judecată înaintea domnului, în divan. Martori: Gherghie
mare vornic, …1 mare logofăt, Pârvul mare vistier, Pană mare spătar,
Radul mare stolnic, Radul mare comis, Radul mare păharnic, Neagoe mare
postelnic, Tănasie mare sluger, Nicula mare pitar. Ispravnic, Stroie al
doilea2 logofăt. Scrie Radul logofăt.

Ms. 724, f. 694-694v.

Cop.
1
Loc alb.
2
Greşit, Stroe era mare log.

229. 1657 (7165) f. l. z. Hrisovul lui Costandin Şărban vv.

<pentru moşia Izvorani, jud. Muşcel>1.

Col. Hotărnicii, jud. Muşcel, nr. 3, f. 19.

Menţ.
1
După titlul hotărniciei.

150
 230. 1657 (7165) f. l. z. „Carte a lui Costandin Vodă, fiul lui
Şărban, spartă”, <pentru moşia Boleasca>1.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCCXII/5 (nr. 2).

Menţ.
1
După titlul perilipsisului.

231. 1657 (7165) f. l. z. Dumitraşco, cu fratele său, Goicea,

feciorii lui Radul, nepoţii lui Voico dascăl din Găgeani, adeveresc m-rii
Mărgineani şi egumenului Mitrofan că au avut un munte, numit Cleşăscul,
în jud. Prahova, pe seama lor. În zilele lui Costandin Şărban vv., l-au
vândut mănăstirii cu 4000 aspri gata. Martori1: Stefan mitropolit, Serafim
episcop de Buzău, mulţi boieri şi Vasilie eromonah. Degetele, pentru
credinţă.

Ms. 454, f. 253-253v.

Cop.
1
Ultimul, după semnătură.

232. 1657 (7165) f. l. z. Oprea, fiul lui Stan Stârpitul din Largul,
pe apa Călmăţuiului, jud. Buzău, vinde lui Radul mare comis toată partea
lui, jumătate din sat, ocină fără rumâni, din cap până în cap, 750 stj., cu
190 ughi, bani gata, şi un cal bun, cu ştirea tuturor fraţilor de ocină.
Martori1, boieri mari şi mici: Robe portar din Căpreşti, nepotul
vânzătorului, Pârvul mare vistier, Istrate fost postelnic, Ivaşco fost mare
ban, Fiera postelnic. Scrie Dumitraşco logofăt din Târgovişte.

Ms. 454, f. 211.

Cop.
1
Ultimii 4, după semnături.

151
 233. 1657 (7165) f. l. z. Stoian şi cu nepotul său, Stan din
<Găgeani>1, vând m-rii Mărgineani şi egumenului Mitrofan un munte,
numit Clăşascul, jud. Prahova. Şi au vândut ei, împreună cu Dumitraşco şi
cu fratele său, Goicea, partea acestora din urmă fiind vândută mănăstirii
mai-nainte vreme, iar partea lor din munte a fost pe seama vânzătorilor. În
zilele lui Costandin Şărban vv. l-au vândut mănăstirii cu 4000 aspri gata.
Martori2 la zapisul făcut la mănăstire: Dumitraşco, Voico şi Mircea.
Degetele, pentru credinţă.

Ms. 454, f. 253.

Cop.
1
În text, greşit: Cageanul; completat după celelalte doc. din ms. 454.
2
După semnături.

234. 1657 (7165) f. l. z. Stoica al lui Păcală din Muşcel vinde lui
Gherghina din Vaideel partea sa de moşie, din apa Sărata, până în cale şi
până în stâna lui Pătru, cu 2 ughi. Martori: Dobromir, fiul lui Paraschiva,
şi Dragomir, ambii din Muşcel, Radul, fiul lui …1, şi Manea. Scrie Stan
din Năvărteşti.

Mitrop. Ţării Româneşti, LXIX/1 (d).

Cop. Altă cop., ms. 130, f. 342-342v.
1
Loc alb.

235. 1657 (7165) f. l. z. Stan, Neagoe, Oprea şi Iane din

Cârstieneşti vând lui Ion stolnic moşie în sat, cu Stan robul, cu munte, cu
14 ughi bani gata, pentru o datorie a lui Stan robul, fiind ei chezaşi pentru
acesta la jupânul Ivaşco. De nu va fi moşia stătătoare, să-i caute pe ei.
Martori: Iuga şi Voico din Corşori, Neagoe pârcălab şi Stoica din Corbi.
Scrie popa Teodor.

Ms. 137, f. 74.

Cop.

152
 236. 1657 (7165) f. l. z. Ana, fiica lui Calin, cu fiii ei, Stan şi
Calin, vinde lui Irimie din Pârliţi un pogon de vie în deal, (din partea lui
Godin)1, cu 7 ughi, bani gata, cu ştirea fraţilor, pogon ce îl avea de zestre
de la tatăl ei. Martori, oameni buni: Caloian, Albuţ, Neagoe, fiul lui Roşca,
Nedelco şi Vasilie, ultimii doi din Pârliţi şi Tudor din Buzău. Peceţile,
pentru credinţă.

Ms. 172, f. 484-484v.

Cop.
1
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după dată.

237. 1657 (7165) f. l. z. Cartea lui Macarie, patriarhul Antiohiei,

cu mare legătură, asupra lui Apostol şi a Anei, fraţii lui Leca.

Fond Ion C. Cantacuzino, I/11 (nr. 32).

Rez.

238. 1657 (7165) f. l. z. Jupâneasa Neacşa, soţia lui Gherghe

logofăt din Măgureani, jud. Prahova, închină la Sf. Mormânt din Ierusalim
partea ei de moşie din sat, cu vii, fără rumâni, pentru pomană.

Doc. ist., MDCXXVI/238.

Rez. inserat în doc. din 1666 (7174) mart. 13.

239. 1657 (7165) f. l. z. Manea şi Matei din Măicăneşti vând lui

Ghioca căpitan 40 stj.

Doc. munteneşti, XXV/87a (nr. 1).

Rez., lb. greacă.

240. 1657 (7165) f. l. z. Răducu din Floceşti vinde lui Ghioca

căpitan 20 stj., pe care i-a cumpărat de la Radu Vodă.
Doc. munteneşti, XXV/87a (nr. 10).
Rez., lb. greacă.
153
 241. 1657 (7165) f. l. z. Calotă moşnean din Măicăneşti vinde lui
Ghioca căpitan 40 stj.

Doc. munteneşti, XXV/87a (nr. 9).

Rez., lb. greacă.

242. 1657 (7165) f. l. z. Ştefan grămătic vinde lui Ghioca căpitan

40 stj. în hotarul Măicăneştilor.

Doc. munteneşti, XXV/87a (nr. 11).

Rez., lb. greacă.

243. 1657 (7165) f. l. z. Stanu şi Stoica din Măicăneşti vând lui

Ghioca căpitan 20 stj.

Doc. munteneşti, XXV/87a (nr. 8).

Rez., lb. greacă.

244. 1657 (7165) f. l. z. Radu din Floceşti vinde lui Ghioca

căpitan 20 stj. în hotarul Măicăneştilor.

Doc. munteneşti, XXV/87a (nr. 5).

Rez., lb. greacă.

245. 1657 (7165) f. l. z. Anghel, fratele lui Ion şi Radul, şi cu

Ivan vând lui Constantin postelnic din Cli<n>1ceni 40 stj. şi o funie.

Doc. munteneşti, XXV/87a (nr. 43).

Rez., lb. greacă.
1
Omisiune.

154
 246. 1657 (7165) f. l. z. Ilie pârcălab vinde lui Ghioca căpitan 40
stj. din hotarul Măicăneştilor.

Doc. munteneşti, XXV/87a (nr. 2).

Rez., lb. greacă.

247. 1657 (7165) f. l. z. Voicul roşul din Râmnic vinde lui

Martin un vad de moară, cu locul ei, la <Titeşti, jud. Argeş>1.

A.N., CLIII/3, f. 3 (nr. 14).

Rez. inserat în carte de judecată din 1825.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 147 (nr. 1974).
1
Completat după cartea de judecată din 1825 oct. 6.

248. 1657 (7165) f. l. z. Zapisul lui Dobromir pentru 4

pământuri de loc din moşia Homeşti.

Doc. munteneşti, IX/36 (nr. 26).

Rez.

249. 1657 (7165) f. l. z. Zapisul lui Şărban şi al fratelui său,

Radu, prin care vând lui Tudorache 15 pogoane la Homeşti.

Doc. munteneşti, IX/36 (nr. 128).

Rez.

250. 1657 (7165) f. l. z. Zapisul lui Ion izbaşa din Piteşti <pentru
moşia Izvorani, jud. Muşcel>1.

Col. Hotărnicii, jud. Muşcel, nr. 3, f. 19v.

Menţ.
1
După titlul hotărniciei.

155
 251. 1657 (7165) f. l. z. Anghel vinde stolnicesei, soţia lui Dinu
clucer, 40 stj.

Doc. munteneşti, XXV/87a (nr. 27).

Menţ., lb. greacă.

252. 1657 (7165) f. l. z. Zapisul lui Tudor vătaf pentru 20 stj. la

Fugleşti.

Doc. ist., MCXXIV/5 (nr. 10).

Menţ.

253. 1657 (7166) sept. 1. Constandin Şerban vv. porunceşte

celor 12 megiaşi judecători ai popii Stroe din Bădeni, cu fratele lui, şi ai
lui Marco, cu fratele său, fiul lui Stoica Măşoi din Brăneşti, anume: Manea
al lui Vlădel1 din Pietroşiţa, Gherghe1 din Bezdead, …2 din Ţâţa, …2 din
Fiiani, …2 din Cucuteani, …2 din Runcu, …2 din Bărbuleţ, să cerceteze şi
să adeverească, pe cărţi şi zapise, pentru moşia din Brebul, dacă a avut sau
nu Sorica1, mama lui Marco, parte în această moşie. Cum vor adeveri cei
12 megiaşi, aşa să fie.

Doc. ist., LIX/38, 39.

Orig. duble, difolio (15x20 cm), filigran, monograma şi sigiliul
mijlociu în chinovar.
1
În Doc. ist., LIX/39, lipsă.
2
Loc alb.

254. 1657 (7166) sept. 3. Serafim arhiepiscop de Buzău

adevereşte Mariei şi surorii sale, Ioana, preoteasa popii Lăudat, fiicele lui
Andreiu din Pârscov şi ale soţiei sale, Sora, că a venit înaintea lui, Maria,
cu un zapis de la mama ei, spunând că cele două surori sunt fiicele lui
Andreiu, iar după ce „s-a petrecut” tatăl lor, mama acestora s-a măritat
cu Drăgoiu călăraş, având cu acesta din urmă o fată, Voica. Apoi,
Drăgoiu s-a călugărit, iar Sora, văzând că o ajunge vreme de slăbiciune şi
156
de bătrâneţe, temându-se de moarte şi nevrând să fie pâră în urma ei a
lăsat cu limbă de moarte şi cu zapis cu mărturii ca Maria şi Ioana să ţină
partea tatălui lor, oricâtă moşie va avea, iar Voica să ţină ocina tatălui ei,
mărturisind însuşi acesta, Drăgoiu călugăr, înaintea arhiepiscopului, că
fiica sa nu are nicio treabă în moşia lui Andreiu. Astfel, arhiepiscopul,
văzând zapisul Sorei şi mărturia lui Drăgoiu călugăr, a făcut carte Mariei
şi Ioanei pentru moşia tatălui lor, iar Voicăi pentru ocina tatălui său.
Pentru un pământ vândut de popa Lăudat lui Drăgoiu călugăr cu zapis şi
răscumpărat apoi de el de la acesta, spunând Lăudat că a pierdut zapisul,
Drăgoiu a mărturisit că Lăudat a răscumpărat de la el acest pământ. De
se va afla cândva, zapisul să nu se creadă, iar popa Lăudat să-şi ţină
pământul de către Voica.

Ep. Buzău, XLVIII/34.

Orig., difolio (33,5x21 cm), rupt la îndoituri, puţin pătat, sigiliu
aplicat în ceară verde, căzut. Cop., ms. 172, f. 25.

255. 1657 (7166) sept. 3. Sima negustor1 vinde lui Negoiţă

clucer 115 stj. de ocină, în sus de Odobeni, din partea Lipinească şi a lui
Borsea, stânjenul cu câte 35 bani, cu ştirea tuturor fraţilor. Martori:
Mănăilă din Lipia, Voinea, fratele său, şi Anghel, nepotul său. Pecetea şi
iscălitura, pentru credinţă.

Doc. ist., CCXCIX/26.

Orig., difolio (30,5x21,5 cm), filigran, restaurat, sigiliu mic în tuş.
1
Cu semnătura în lb. greacă.

256. 1657 (7166) sept. 5. Mitropolitul Ignatie adevereşte popii

Stroe, fiul lui Stanciul, că a avut acesta un loc cumpărat, pe zestrea soţiei,
la Gâlmeia, iar Stanciul a luat nişte bani de la Laţcu, zicând că o să-i dea
un loc de la tatăl său, Sarchiz, dar Laţcu nu a vrut să ia locul, ci l-a luat pe
cel al popii Stroe, fiind alături cu locurile lui. Popa Stroe, văzând că ia
Laţcu moşie cumpărată pe zestrea soţiei sale, a venit de faţă cu Stanciul şi
cu Laţcu, înaintea mitropolitului, la judecată, spunând că acel loc nu este

157
de la tatăl său, ci e cumpărat de la unchiul său, Sarchiz, pe zestrea soţiei
lui, arătând şi zapisul lui Sarchiz, mărturisind şi Stanciul, tatăl lui Stroe,
înaintea mitropolitului, că nu a dat locul lui Laţcu, ci l-a luat acesta în sila
lui, mitropolitul volnicindu-l pe Stroe să ţină locul lui. Scrie însuşi
mitropolitul.

Ep. Râmnic, XL/4.

Orig., difolio (33x21 cm), puţin pătat şi rupt la îndoituri, lipsă ⅓
din f. a doua; semnătura mitropolitului; cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „Scris în condica cea noao”.
Ed.: text, Răzeşul, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 1073-1074 (nr. 11);
extras, Ionaşcu, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 44 (nota 4); rez., Bălăşel,
Hrisoave domneşti, p. 123; Iordan, Ignatie mitrop. Ţ. Rom., p. 402-403;
menţ., <Athanasie al Râmnicului>, Ep. Râmnicului, p. 45 – cu dată
greşită: 1658 (7166) sept. 5; Răzeşul, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 1058-
1059.

257. 1657 (7166) sept. 5. Gherghe, fiul lui Necula Catargiul,

sora lui, Alexandra, şi cumnatul, Gavril, vând lui Maftei spătar şi
jupânesei acestuia, Ilinca, nepoata lui Radul postelnic din Văleni, jumătate
din satul Ciupa, jud. Vlaşca, cu rumânii – Stoica Pise, Mâne şi Gioca, cu
fiii lor, Cârstiian cu fiul lui, Cârstiian, Once, Dan, Voicilă şi Vişan, ultimii
doi cu fiii lor, Radul, Puia cu fiul lui, Stoica, nepotul lui Marin, cu fiul lui,
Şărbu, alt Vişan, Băncilă şi Moş, cu fiii lor – cu 175 ughi, bani gata.
Această jumătate de sat a fost cumpărată de tatăl lor de la Mariia
călugăriţa şi de la fiul ei, Preada, fiul banului, şi fiind cumpărătorii, rudele
acestora din urmă, au fost mai volnici a cumpăra. Martori1, boieri: Gavril
Bogdan. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă.

S.J.A.N. – Prahova, Col. Documente, CXXIV/77.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, 2 sigilii inelare în fum.
1
După semnătură.

158
 258. 1657 (7166) sept. 7. Simion din Piteşti, fiul lui Oja
măcelarul, şi fiii săi – Călin şi Lazar1 – vând lui Gherghe mare vornic viile
de pe lângă popa Stanciul, din coasta câmpului, în dealul Izvoranilor, <din
Piteşti>2, cu 17½ ughi bani gata. Martori, preoţi: Stanciul popa, Dumitru
popa, Stan, alt Dumitru popa al vistiiarului, Duminecă iuzbaşa, Manolea
popa. Scrie Vlaicul iuzbaşa. Peceţile, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, XCIX/20.

Orig., difolio (30,5x21 cm), filigran.
1
Ambii, după semnături.
2
Completat după nota tergală.

259. 1657 (7166) sept. 8, m-rea Argeş. Costandin Şărban vv.

întăreşte egumenului de la m-rea Brădet să fie volnic să-şi ia dijma de pe
toate moşiile mănăstirii, pe oriunde vor fi acestea, de la tot omul, care se
va hrăni pe ele, din grâu, mei, orz, ovăz, fânuri, unul din zece, fie că vor fi
slujitori sau ţărani, după obicei, iar din păduri şi din apă să fie opriţi toţi
oamenii; de asemenea, să-şi ia venitul şi dijma, din tot ce se va face pe
moşiile mănăstirii, iar din stupii din hotarul mănăstirii, să ia adetul după
obicei. Cine nu-şi va da dijma de bunăvoie, să fie volnici călugării să o ia
fără voia lor. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Ep. Argeş, IV/7.

Orig. (29,5x20 cm), filigran, monograma şi sigiliul inelar în
chinovar, semnătura domnului. Menţ., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: rez., Aricescu, Indice, I, p. 58 (nr. 752) – cu cotă greşită:
Ep. Argeş, IV/5.

260. 1657 (7166) sept. 8, Argeş. Oprea logofăt, fiul lui Spilea
din Piteşti, vinde lui Şărban postelnic, fiul lui Costandin Cantacuzino
postelnic, un răzor de vie în Huma, ce este lângă viile postelnicului, cu 35
ughi, bani gata, cu ştirea tuturor rudelor. Martori1, boieri: Petre logofăt din
Piteşti, Vlad Socol clucer2. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.

Ms. 479, f. 128.

159
 Cop. Alte cop., mss. 349, f. 480; 482, f.142-143; 710, f. 784v.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 138 (nota 2).
1
După semnături; în cop. din ms. 710, lipsă.
2
În cop. din ms. 349: Socolescul.

261. 1657 (7166) sept. 8. Stamatie paharnic adevereşte lui

Nicodim, egumenul m-rii <Tismana>1, că acesta a dat o ţigancă, Voica,
după un ţigan al său, iar el îi va da în schimb o ţigancă a sa, Ilina, după un
ţigan al mănăstirii.

Ms. 329, f. 651v.

Cop.
1
După titlul ms.

262. 1657 (7166) sept. 11. Costandin Şărban vv. scrie părintelui
Neculai, <egumenul>1 m-rii Argeş, că …2 s-a jeluit, înaintea sa, Badea
vătah din Brătiiani …2 pentru un munte, numit Draghina, al cărui venit îl
ia părintele, …2, iar muntele este al lui, văzând domnul şi cărţi bătrâne,
…2 ale lui Radul vv., fiul lui Radul cel Bun vv. Astfel, îi porunceşte să-i
dea muntele şi tot venitul ce l-a luat de pe el, …2 iar ce cărţi are pe acel
munte, să le aducă, …2 înaintea domnului. De asemenea, …2, din
Nucşoară, luându-i părintele şi tot datul din Vârtopul, …2, iar domnul îi
porunceşte să-i dea tot ce i-a luat. De va mai veni Badea vătah cu jalbă, că
nu a ascultat părintele porunca domnului, va avea scârbă de către domn.
Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Doc. ist., CLXIII/75.

Orig. (31,5x20 cm), monograma şi sigiliu mijlociu în chinovar.
1
Loc rupt, completat după nota tergală.
2
Loc rupt.

63. 1657 (7166) sept. 12. Stanciul postelnic, fiul lui Calotă
vornic din Boziiani, jud. Sac, şi nepotul său, Luţea (postelnic)1, adeveresc
160
lui Paană Filipescul mare spătar, că, în zilele lui Costandin Şărban vv., i-
au vândut 200 stj. în satul Răduleşti, jud. Ilfov, cu câte 8 costande,
stânjenul, în total 80 ughi, galbeni bani gata, cu vad de moară, moşie ce a
fost a mătuşii lor, jupâneasa Muşa, rămasă de la vărul lor, Preda slujer.
Martori2, boieri: Preda fost logofăt, Stroe mare logofăt, Radul mare
stolnic, Radul mare comis, Ivaşco mare armaş, Ianachie negustor. Peceţile
şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Dumitraşco logofăt.

Doc. ist., DCCXI/20.

Orig., difolio (29x20 cm), filigran, lipsă 2/3 din f. a doua, 2
sigilii în tuş.
1
Completat după semnătură.
2
După semnături.

264. 1657 (7166) sept. 13. Dumitraşco păharnic, fiul lui Mihai
ceauş, adevereşte lui Tudur al lui Mărţea că tatăl lui i-a împrumutat
acestuia din urmă bani cu dobândă, 3 ughi, care au făcut acum 6 ughi, pe
care i-a înapoiat, şi să fie el un om slobod. Martori: Dragomir roşul,
Stanciul roşul şi Mihai roşul. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, CLVII/41b.

Orig., difolio (26x15,5 cm), rupt, lipsă 1/2 din f. a doua, sigiliu
inelar în tuş; scris pe acelaşi suport cu un doc. din 5 mai 1652 (7160).

265. 1657 (7166) sept. 14. Paraschiva, fratele lui Jipa vornic din
Răteşti, din gura <Buză>1ului, vinde lui Lefter ceauş şi tuturor fraţilor
acestuia, fiii lui Stanciul din Verneşti, jud. Buzău, un vad de moară, de 4
roţi, la Dediuleşti, vândut de sătenii din sat lui Jipa vornic şi lui
Paraschiva, cu moşie, din apa Buzăului, până în Bahnă, şi cu moşia de la
câmp, şi cu viile, şi 3 pogoane de vie în dealul Săseanilor, în locul numit
Cornet, vii cumpărate de la Răspopul, şi 2 pogoane în vârf, cumpărate de
la Neagul olarul din Săseani. Toate le-a vândut cu 160 ughi, bani gata.
Însă, Paraschiva, când va putea, să dea jumătate din bani, 80 ughi, şi să
ţină 2 roţi de moară fără moşie şi 2 pogoane de vie în vârful viei, de la
Neagul olariul, iar cele 2 roţi de moară, cu toată moşia de la Dediuleşti, şi
161
cu via de acolo şi cu cele 3 pogoane de vie în Cornet să le fie
cumpărătorilor de moşie. Martori, oameni buni şi boieri: Jipa iuzbaşă,
Balea logofăt, popa Jipa şi fiul lui, Mihai, Jipa Sorescul, Mihalcea stegar,
popa Gherghi şi ginerele lui, Dumitru iuzbaşă, toţi din Verneşti, Dragomir
căpitan şi fratele lui, Buzea, ambii din Răteşti. Degetul, pentru credinţă.
Scrie Radul.

Doc. ist., CXLVII/116.

Orig. (31,5x22,5 cm), rupt la îndoituri, lipit. Rez., Fişe g-ral
Năsturel, sub dată.
Ed.: rez. şi menţ., Ionaşcu, Schitul Grăjdana, p. 17 (doc. 27); p.
IX, XII.
1
Loc rupt.

266. 1657 (7166) sept. 15. Stoica din Şerbăneşti vinde lui
Dumitru vătaf din Târgovişte partea sa de moşie din sat, a patra parte din
funia unchiului său, Vlaicul, cu 3.200 bani gata, cu ştirea oamenilor săi din
sat. Martori: Badea stolnic, Dumitru căpitan de trâmbiţaşi, uncheaşul
Vlaicul din Şerbăneşti, Oaprea, fiul lui Vlaicul, Radu Zeamă. Degetul,
pentru credinţă.

M-rea Câmpulung, XIII/10.

Orig. (30x21 cm), filigran, rupt la îndoituri, lipit. Cop., ms. 204,
f. 173v.

267. 1657 – 7166 sept. 22, Târgovişte. Ghinea cojocar

adevereşte lui Ianache şi lui Ghinea, negustori, că, în zilele lui Costantin
Şerban vv., a vândut o pimniţă de piatră, cu locul ei, în oraşul Bucureşti, la
Uliţa cea Mare, cum merg locurile şi altor prăvălii. Acestea au fost înainte
ale unchiului său, Ghinea Mustache, şi acum le vinde lui Ianache şi
Ghinea, cu bani gata, 60.000 aspri, ce fac 300 ughi, cu ştirea tuturor
oamenilor lui şi a vecinilor. Martori, boieri mari şi mici1: Ioanis
Evstathiou, Ioanis Theo<do>2ris, Iosif Costa, Thanasios, Thedoros,

162
Gheorghios Mihail, Matei Damaschin. Pecetea şi iscălitura, pentru
credinţă. Scrie Stoica Şerbanovici logofăt.

Ep. Argeş, XLVIII/2.

Orig., difolio (31x20,5 cm), filigran, sigiliu inelar în tuş.
Ed.: text, Potra, Doc. Bucureşti, p. 116 (nr. 37).
1
După semnăturile în lb. greacă.
2
Omisiune.

268. 1657 (7166) sept. 26. Costandin Şărban vv. întăreşte

Mariei, soţia lui Irimin din Părşcoveani, jud. Romanaţi, partea ei din sat,
pentru că s-a pârât înaintea domnului, în divan, cu popa Opriş, care spunea
că nu are ea moşie în sat, iar Maria a spus că are moşie dreaptă şi bătrână
şi i-o împresoară acesta. Domnul le-a dat 12 boieri, pe răvaşe domneşti, ca
să adeverească dacă are sau nu moşie, iar popa Opriş, văzând că are Maria
moşie în sat şi el va rămâne de ruşine, a venit înaintea domnului spunând
că are Maria moşie în sat. Domnul îi face carte Mariei să ţină moşia, iar
dacă nu va putea să o ţină, să fie volnică să o vândă cui îi va da „preţ mai
multu”.

Doc. ist., CLXXXIII/100.

Orig., difolio (32,5x20,5 cm), monograma în chinovar, sigiliu
mijlociu timbrat, semnătura domnului.

269. 1657 (7166) sept. 26. Popa Gheorghe din Câmpulung, <jud.
1
Muşcel> , vinde lui Gheorghe şi Mareş jumătate de vad de moară.

M-rea Câmpulung, LXI/160.

Rez.
1
După titlul perilipsisului.

270. 1657 (7166) sept. 27. Neagoe, fiul lui Manea Ediul din
Smedeşti, vinde lui Radul, fiul popii Manea din Mirceşti, lui Anton şi

163
fratelui său, Radul, lui Datco şi fratelui său, Anton, lui Ion, şi fratelui său,
Datco, lui Moş şi fratelui său, Ion, lui Pană, fiul lui Necola din Smedeşti,
10 stj. de ocină în sat, cu 700 bani gata, iar partea cealaltă din ocină, din
gârlă până în hotarul Mociştilor, fără vad de moară, a zălogit-o aceloraşi
cu 3.000 bani gata, fiind volnici să-i dea banii numai lui Neagoe sau fiului
său. Martori, oameni buni, bătrâni, tineri şi preoţi: popa Gherghe din
Bănceşti, Larion peharnic din Smedeşti, Manea Râmătorul comis, Petru şi
Datco roşiul, fiul lui Datco din Mirceşti şi Necula, fiul lui Ion peharnic.
Degetul, în loc de pecete. Scrie popa Draghina.

Ep. Buzău, X/25.

Orig. (30x21 cm), rupt pe margini şi la îndoituri, pătat. Cop., ms.
171, f. 125.

271. 1657 (7166) sept. 27. Pătru Epure adevereşte popii Neguţu
şi fiilor acestuia că i-a dat nişte meri, în zilele lui Mihai vv., când se murea
de ciumă şi când i-a murit soţia şi trei copii „necuminecaţi”, ca să le facă
două sărăcuste, pentru că nu a avut ce da, fiind el sărac. Astfel, i-a dat
aceşti meri, sădiţi de mâna lui, pentru pomană. Blestem. Martori: popa
Pătru, Stan dorobanţ, Mihăilă, Radu Gălmănu, Micul Gărdinu?, Zăporu,
toţi din Pietrari, <jud. Dâmboviţa>1. Degetele, pentru credinţă. (Scrie popa
Pătru din Pietrari)2.

Doc. munteneşti, LXXII/6.

Cop.
1
După întărirea Judecătoriei jud. Dâmboviţa.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnături.

272. 1657 (7166) sept. 27, în zilele lui Costandin Vodă1.

Jupâneasa Anca, fiica lui Gherghe armaş din Blagodeşti, adevereşte
egumenului Nichita de la m-rea Vaideei şi altor „călugăraşi” că a închinat
a patra parte din moşia din Ezer, partea sa şi a surorii sale, Maria, moşie ce
a fost a tatălui ei, Gherghe armaş, pentru pomana ei, a surorii, a părinţilor
şi a soţului ei, jupân Iano, punându-i la pomelnic. S-a înţeles cu egumenul
şi călugării că, atât cât va trăi, să împartă dijma în două cu ei, iar după
164
moartea sa, să fie toată la mănăstire, altul să nu aibă treabă, iar dacă cineva
din rudele sale, fie nepot, fie strănepot, va face altfel, să fie blestemat; la
fel şi judecătorul care va sparge zapisul. Martori 2: popa Badea din
Slobozia, Stan Răul şi Gligore Clima, (ambii spătărei din Amara) 3, Panait
vameşul de la Oraşul <de Floci>, Frangulea, Simion, Enache iuzbaşă,
Frâncul iuzbaşă, Pană, fratele său, Vasile, Balea, Iane grecul, Vasile
Doicescul, Constandin logofăt, Gheorghe, fiul lui Hranite, Stanciulos,
Mihalis, fiul lui Sima, Gheorghe Nicolau, Ion Beulon, Nicoletas, Statis
Nicoletas, Simos, Gheorghe logofăt, Dumitraşco Buciul. Scrie Mihalco
logofăt. Pecetea, pentru credinţă.

Ms. 314, f. 89-89v.

Cop.
1
Data menţionată în cuprinsul textului.
2
Ultimii 18, după semnături, din care ultimele 10 în lb. greacă.
3
Completat după semnătură.

273. 1657 (7166) oct. 1. Jupâneasa Alba, soţia lui Radul logofăt
din Câmşor, fiul său, Nicula, şi nepotul său, Moş, fiul lui Necula, fratele
lui Radul logofăt, vând toate părţile lor de moşie (stearpă fără rumâni) 1 din
satele Racoviţă, Cioplea şi Piscul Furului, după cărţile domneşti bătrâne,
domnului Costanden Şărban vv., cu 112 galbeni, bani gata, şi postave
turceşti …2 bani gata. Apoi, domnul le-a dăruit m-rii Cobiia şi egumenului
Zosim, pentru pomană. Şi le-au vândut înaintea a 24 de boieri3 hotarnici,
când aceştiia au hotărât satul Racoviţă, anume – Danciul Pârâianul
postelnic, Filip clucer, Miho postelnic, Crâste logofăt, fiul lui Ghionea,
Iosif postelnic, Vâlcul, Pană, Costea postelnic, Calotă logofăt, Tuduro
iuzbaşă, Muşat, Stroe, Şărban, Vâlcan postelnic, Pârcea, Ion, Iosif, Pârve
iuzbaşa, Paraschiv, Savul, Petco, Bâra, Mihăilă, Stanislav, Nedele iuzbaşă,
Stroie. Martori3: Radul mare comis, Gheorghie mare vornic, (Petrache al
doilea vistier)4, Stroe mare logofăt, Bunea vistier, Radul mare paharnic,
Ivaşco mare armaş, Evstratie postelnic, Mâine fost mare slujer, Radul
Popescu logofăt, Necula mare pitar din Glogova, Colţea Doicescu, Şărban
Popescul postelnic, Radul Creţulescul logofăt. Scrie Moş, fiul lui Necula.
Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă.

165
 M-rea Sf. Ecaterina, I/17.
Orig., difolio (32x20,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, lipsă ⅓ din
f. a doua, 25 sigilii inelare în tuş şi fum.
Ed.: rez., Grecianu, Genealogiile, II, p. 296; menţ., Stoicescu,
Dicţ. marilor dregători, p. 206, 230.
1
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după dată.
2
Loc alb.
3
După semnături, multe trecute pe f. 1v.
4
Semnătură în lb. greacă.

274. 1657 (7166) oct. 2. Jupâneasa Alba, fiul său, Necula, şi

nepoţii săi, Moş şi Sava, vând domnului Costandin Şărban vv. moşia lor
din Racoviţă, <jud. Vlaşca>1, cu 112 ughi, domnul dând-o m-rii Cobiia,
pentru pomana sa. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă.

M-rea Sf. Ecaterina, I/18.

Orig., difolio (27x19 cm), filigran.
1
Completat după nota tergală.

275. 1657 (7166) oct. 2, Bucureşti. Douăzeci şi patru de boieri

hotarnici – Jipa clucer din Mărşii, Miho mazil1 şi Cârstea (logofăt)2 din
Brânceani, Iosif postelnic din Mitreşti, Vâlcul logofăt şi Pană roşu din Nanul,
Calotă roşu din Bărbăteşti, Calotă roşu din Finţeşti, Tudor iuzbaşa din Letcă,
Muşat roşu şi Şerban mazil din Ruşceani, Vâlcan (postelnic)2, Partcea3 şi Ion,
toţi din Belciul, Ioniche şi Neagu din Comăneşti, Paraschiva, Savul, Petco şi
Bâra, toţi din Trestinic, Mihul şi Stănislav, fiul lui Şerban din Topor, Nedelea
iuzbaşă din Mârzăneşti şi Stroi roşu din Flămânda – luaţi pe răvaşele
domnului Costandin Şerban vv. ca să hotărască ocina satelor Racoviţa,
Cioplea şi Piscul Furului, jud. Vlaşca, toate într-un hotar şi împietrite, ale m-
rii Cobia, ocine vândute de moştenii satului lui Tanasie mare slujer, astfel:
Paraschiva şi vărul său, Nedelea, 400 stj., cu 45 ughi; Streadea, 200 stj., cu 20
ughi; Radomir, 200 stj., cu 20 ughi; Dobrătă, 100 stj., cu 10 ughi; Badiul
Măzatul şi Răfeiu, 100 stj., cu 10 ughi; Negre, 100 stj., cu 10 ughi; uncheaşul
Stanciul Cocoşilă, 100 stj., cu 10 ughi; Stan şi fiul său, Stan, 100 stj., cu 10

166
ughi; ce fac în total 1300 stj., cumpăraţi cu 135 ughi; Tanasie mare logofăt a
vândut această moşie lui Costandin Şerban vv., cu 135 ughi, bani gata, iar
domnul a dat-o m-rii Cobia pentru pomană. De asemenea, boierii mai aleg
ocina vândută doamnei Elina de moştenii satului, înainte vreme, în zilele lui
Matei Vodă, 1.100 stj., cu …4 ughi. Această ocină a fost pe seamă
domnească, pentru că a fost cumpărată pe bani din Vistieria domnească, iar
Constantin Şerban vv. a dat-o să fie de pomană lui Matei Vodă şi doamnei
Elina, ca să se pomenească la zertvenic. Astfel, cei 24 de boieri s-au strâns la
Racoviţa cu toţi megiaşii din jur şi cu toţi moştenii satului, care au avut aici
moşie, şi cu cărţi domneşti bătrâne şi fără cărţi, şi, când au vrut să iasă la
câmp să funească şi să împietrească, cum este legea, moşnenii şi boierii, care
au avut moşie nevândută în sat, au venit toţi înaintea celor 24 de boieri de
şi-au făcut ocina lor vânzătoare, cine câtă a avut, cu stânjenul, iar boierii,
după cărţile bătrâne, să se ştie cine cât a vândut, în faţa celor 24 boieri, astfel
– Vâlcul 150 stj., cu 15 ughi; Andrei 150 stj., cu 15 ughi; Manea 100 stj., cu
10 ughi; Sin, fiul lui Drăgoi, şi fratele lui, 50 stj., cu 5 ughi; Oancea din
Brânceani, 100 stj., cu 10 ughi; Dadul iuzbaşă 100 stj., cu 10 ughi; Bârcă,
cumpărătoare de la Stancul, 100 stj., cu 10 ughi; Neagoe iuzbaşă, ginerele lui
Neagoe iuzbaşă, 100 stj., cu 10 ughi; Oancea Surdul, 100 stj., cu 10 ughi;
popa Aldea, 50 stj. şi de cumpărătoare, 65 stj., cu 11½ ughi; popa Istratie, 100
stj., cu 10 ughi; Albul, 100 stj., cu 10 ughi; Radul, 100 stj., cu 10 ughi; Rusin,
100 stj., cu 10 ughi; Albul şi fratele lui, 150 stj., cu 15 ughi; Marin, fiul lui
Drăgoi, 50 stj., cu 5 ughi; Stamatie, 35 stj., cu 3 ½ ughi; Bercea, 50 stj., cu 5
ughi; şi a mai vândut jupâneasa Alba a lui Radul logofăt din Câmpşor şi fiul
ei, Neculai, şi nepotul său, Moş, fiul lui Necula, fratele lui Radul logofăt,
toate părţile lor de ocină din Racoviţa, Cioplea şi Piscul Furului, după cărţile
bătrâne, toate într-un hotar, şi le-au socotit cumpărăturile de pe cărţile bătrâne,
şi ocina de moşie a făcut 112 ughi şi 2 postave turceşti, făcând aceştiia şi
zapis, dându-le toţi banii gata şi postavurile, înaintea celor 24 boieri, luându-
se ocina cu câte 20 bani stânjenul, în total 1.320 stj., şi s-au dat de către domn
de pomană mănăstirii; apoi boierii au ales hotarele: Trestinic, pârâu, fântâni,
Dunăre, Cacaleţi, 16.332 stj.; iar în lat, capătul ocinii dinspre Trestenic, pe la
Părciotiu5, 2.296 stj., în lat, Măgura Marmurii, hotarul Putineiului, 3.864 stj.;
în lat, prin silişti, lângă apă, din Valea Icşorului6, Puţul lui Milea, Piscul cu
Tufele, hotarul Bărcăneasca7, 3.136 stj.; în jos de apă, hotarul Turţeştilor8,
2.520 stj.; în lat, Drumul Cervenii, Băşicuţă, 1.084 stj.; capătul ocinii, alături
cu ocina Cacaleţilor, 1.033 stj. După ce au tras aceste hotare şi au ajuns să

167
„umple” stânjenii, cum au vândut moştenii, 1.650 stj., au socotit pe unde a
fost mai lată şi, ca să nu meargă moştenii „cu lăcrămile pre obraz” şi să spună
că nu li s-a plătit moşia cum au vândut ei, ci li s-a luat ocina fără bani, boierii
au spus domnului să le dea bani, fiind ei plătiţi deplin, şi stânjenii ce au fost
lipsă, după cum au vândut cu primele lor zapise, dându-le banii gata, cui cum
a spus, punând pietre şi în jurul acestei moşii, fără rumâni, pe hotarele
bătrâne, ca să-i fie mănăstirii, iar domnului, pomană. Peceţile şi iscăliturile,
pentru credinţă. Ispravnic la hotărnicie, Danciul Pârăeanul fost mare
postelnic. Scrie Necula Boldici logofăt.

Ms. 1234, f. 70-72.

Cop. modernă. Rez., col. Hotărnicii, jud. Vlaşca nr. 8, f. 5v – cu:
f.l.z.
1
La semnătură: post.
2
După semnătură.
3
La semnătură: Pârcea.
4
Loc alb.
5
În rez.: Pârciopi.
6
În rez.: Iulşorului.
7
În rez.: Borcăneasca.
8
În rez.: Turceştilor.

276. 1657 (7166) oct. 8. Mâinea fost mare slujer adevereşte

egumenului Grigorie, nastavnic m-rii Babele, că un ţigan al său, Neagoe, a
luat o ţigancă a mănăstirii, anume Stana, fata Muşei, ţiganca mănăstirii.
Apoi, Tatul, un ţigan al mănăstirii, a luat o ţigancă a lui Mâinea fost mare
slujer, anume Floare. Astfel, s-a învoit cu egumenul şi cu ceilalţi
călugăraşi, ca să fie ţigancă pentru ţigancă. De asemenea, el a mai dat
mănăstirii 2 vaci cu lapte şi 151(?) mătci, pe lângă ţigancă. Martori, boieri:
Danciul fost mare postelnic, Preda logofăt, Ivaşco mare armaş, Andrei
spătar, Mihalache spătar, Costin2 şetrar, Neagul logofăt. Pecetea şi
iscălitura, pentru credinţă. Scrie Pavlache Popescul logofăt.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCCLI/1.

Orig. (21x21 cm), sigiliu inelar în fum; cu o notă tergală a lui
<Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 135, f. 437-
437v; menţ., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

168
 Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 202.
1
Cifra a fost modificată.
2
În cop.: Costandin.

277. 1657 (7166) oct. 8. Costea, nepotul lui Dapcea din Cucul,
vinde lui Păiş din Crângu şi nepoţilor lui, Udrişte şi Neagoe, partea lui din
Grozeşti, cu 1300 aspri, după ce a luat 4 boieri de i-au judecat pentru
această ocină şi i-au înfrăţit. Martori, oameni buni: Oprea Dumbrăvescul,
Dragul zugrav1 şi Toma, ultimii doi din Crângu şi Pătru, fiul lui Mihnea.
(Scrie popa Dobre din Crângu)2.

M-rea Sf. Ioan – Bucureşti, VI/1.

Orig., difolio (23x16 cm), cu filele lipite, puţin pătat.
1
În text: jugrav.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

278. 1657 (7166) oct. 8. Muşata, cu ginerele ei, Dumitru

Popoiac, din Blagodeşti, vinde lui Simion 40 stj. de ocină în sat, partea
Boulească (ocină aleasă, fără rumâni)1, cu câte 66 bani, stânjenul, cu ştirea
vecinilor, a megiaşilor şi a rudeniei lor, şi să-i fie lui, căci le-a cumpărat cu
ale lui drepte bucate. Martori, boieri şi megiiaşi: Hrănitea judeţ, Frangulea
cel Bătrân, Stanciul, fiul lui Costea, Frâncul iuzbaşa, Şirba roşu, Socol,
Capotă cojocar2, Iano, ginerele lui Palaloga, Nedelco postelnic şi Ion
logofăt. Scrie Stanciul fost judeţ, fiul lui Grama. (Peceţile şi iscăliturile,
pentru credinţă)1.

M-rea Sf. Ioan – Bucureşti, XX/18.

Orig., difolio (28x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, pătat,
un sigiliu al judeţului şi 2 sigilii inelare, în fum.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.
2
La semnătură: chivărar.

169
 279. 1657 (7166) oct. 11. Petco şi fiul său, Tudoran, vând lui
Drăghici un pogon de vie îngrădită, cu 10 ughi, bani gata, cu ştirea
vecinilor. Martori: Negoi şi fratele lui, Stan, Gherghe, Stanciu, Negoiţă,
Ivaşco, Totoran, Rădan şi Cârste, toţi din Stănimireşti, Staico. Scrie
Lepădat din Săcşori. Degetele, în loc de pecete.

Doc. ist., DCCXXXV/137.

Orig., difolio (30x20,5 cm), filigran, pătat, rupt la îndoituri, lipsă
1/3 din f. a doua.

280. 1657 (7166) oct. 12, Bucureşti. Costandin Şărban vv.

întăreşte lui Mihai stolnic şi fratelui acestuia, Negoiţă sluger, şi fiilor lui
Sava şufar din Cuştereani, jud. Ilfov, ocină în Zgârciţi, jud. Ilfov, o parte,
deplin, a treia parte din tot satul şi din uscat. Această ocină a fost a lor,
bătrână şi dreaptă, moşie şi strămoşie, ţinând-o moşii şi tatăl lor, Oancea
logofăt, până în zilele domnului. În zilele domnului, Drăghici cu fraţii lui,
Staico cu fraţii lui şi alţi megiaşi din sat s-au pârât înaintea domnului, în
divanul cel mare, cu Mihai stolnic şi cu fratele acestuia, spunând Drăghici
şi Staico, cu ceata lor, că n-au slugile domnului, Mihai stolnic şi fratele
său, ocină în acest sat, iar aceştia din urmă au arătat domnului, în divan, o
carte a lui Radul vv. pentru această moşie, în care se arată că nu şi-au
vândut ei partea lor lui Mihai Vodă. Domnul a judecat pe dreptate şi pe
legea dumnezeiască, cu toţi dregătorii, dându-le 6 boieri, pe răvaşe
domneşti – Ganul din Porunbreani, Bratul ceauş şi Staico iuzbaşa din
Berciugov, Necoară din Frăsinet, Neculcea din Părceşti, Fiera din
Gurbăneşti – ca să adeverească câtă moşie are Mihai stolnic, cu ceata lui,
în sat. La zi, s-au strâns toţi aceşti 6 boieri şi „au nevoit” ei şi pe megiaşţii
din Zgârciţi, să-şi scoată cărţile de moşie, iar aceştia n-au avut nicio carte.
Astfel, boierii i-au tocmit să ţină megiaşii, 2 părţi, iar o parte aleasă să fie
a lui Mihai stolnic, cu fraţii lui, însă fără ocina călugărului, vândută
acestuia din urmă de Micul din Negoeşti. Astfel, i-au tocmit şi s-au aşezat
ei, să nu mai aibă pâră, unul cu altul, văzând domnul şi cartea de judecată
a boierilor. Martori: Ghiorghie mare vornic, Stroe mare logofăt, Pârvul
mare vistier, Radul mare stolnic, Radul mare comis, Radul mare peharnic,
Neagoe mare postelnic, Tanasie mare sluger, Necula mare pitar. Ispravnic,

170
Udrişte Năsturel, al doilea logofăt. Scrie Stoica logofăt, fiul lui Soare
logofăt.

Doc. ist., MDCLXXXVIII/8.

Orig., difolio (41x28 cm), rupt la îndoituri, pătat, invocaţia
simbolică, iniţiala şi monograma ornate în chinovar, semnătura domnului,
sigiliu mijlociu timbrat.

281. 1657 (7166) oct. 16. Bratul din Scorţeani, <jud. Prahova>1,
fiul lui …2, vinde lui Neagoe Brăgăroiu moşie în sat, pentru 14 ughi.

Ms. 466, f. 167 (nr. 28).

Rez.
1
Completat după titlul perilipsisului
2
Loc alb.

282. 1657 (7166) oct. 17. Dragomir şi fratele său, Radul, fiii lui
Stoica Vezeanul din Ciolăneşti, care stau acum în Popeşti, vând lui Mareş
logofăt moşie în Ciolăneşti, 30 stj., cu câte 40 bani, stânjenul, în total 6
ughi, bani gata. De vor mai avea moşie în acest sat, afară de ceea ce i-au
vândut, ei şi-o vor căuta. Martori1: Mâinea fost mare slugear şi vărul lui,
Pavlachi logofăt din Popeşti, Staico Bucşanul logofăt, Ianache armaş de
vistierie, Gheorghe de la Vistierie, fiul popii Manta, Muşat peharnic.
Degetele, în loc de peceţi.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXIX/16.

Orig., difolio (29x21 cm), filigran. Cop., mss. 129, f. 24v; 132, f.
336.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 187 (nr. 411) – cu cotă greşită:
Mitrop. Ţării Româneşti, CXXIX/6; menţ., Andreescu, M-rea Cornet, p.
680 (nota 77); Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 128.
1
Ultimii 4, după semnătură.

171
 283. 1657 (7166) oct. 20. Pătru din Alicseni, fiul lui Turcu, se
vinde rumân lui Drăghici postelnic din Stolojeni cu fiii şi moşia lui, cu
ştirea tuturor fraţilor şi megieşilor, cu 10 ughi, bani gata. Martori, boieri:
Gherghe postelnic şi Duşe postelnic din Stolojini, popa Stanciul, popa
Lepădat, popa Detco, popa Filip. Degetele, pentru credinţă. Scrie popa
Lepădat.

Doc. ist., CCXCVII/6.

Orig., difolio (34x21,5 cm), cu începutul doc. pe f. a doua; cu o
însemnare tergală referitoare la cumpărarea zapisului: „Acest zapis l-am
cumpărat de la Paicul, pentru câtă moşie are din Alicseni până în pârâul
Măzăroilor, drept taleri 25, însă această moşie s-au dat din Alicseni,
dimpotriva Corcolaţilor, în jos, cât ţine moşia boerească şi până în
Măzărei, câmpul”.

284. 1657 (7166) oct. 22. Şase boieri, luaţi pe răvaşe domneşti,
de Guţul spătărel, cu fraţii lui, din Deleşti şi de Ianoş fost armaş, ca să
aleagă partea acestora de moşie din Brezeşu, <jud. Ialomiţa>1, din partea
Sineasca, adeveresc că a arătat Guţul, cu fraţii şi verii lui, că are 140 stj. în
acest sat, cu hotare: la Albină, drumul Dârstorului, Gorganu Voevodi; de
asemenea, mai aleg 3 stj. din partea Sinească, cu hotare: drumul
Dârstorului, apa Ialomiţei; mai hotărăsc 60 stj., din funia Boilor, din
drumul Dârstorului, până în Lacul Surului, fiind ei moşneni, mai dinainte
vreme.

Col. Hotărnicii, jud. Ialomiţa, nr. 54, f. 13.

Reg.
1
Completat după titlul hotărniciei.

285. 1657 (7166) oct. 24. Lupul şi fraţii săi, Pârvul şi Ion, din
Pociovalişte, <moşia lui Tomeanul>1, adeveresc lui Mihul păharnic că, în
zilele domnului Costandin Şărban vv., s-au împrumutat la acesta de bani,
la Sf. Dimitrie, 50 ughi, cu dobândă, la zece, doi, într-un an. Când se va
împlini anul, să-i dea ei banii, cu dobândă, iar de nu vor da banii la zi, să-i

172
facă alt zapis, după cum se vor tocmi cu acesta, sau să-i dea banii.
Degetele, pentru credinţă. Scrie Radul aprod.

M-rea Brâncoveni, XXV/32.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, puţin pătat şi rupt la îndoituri.
1
Completat după nota tergală.

286. 1657 (7166) oct. 27. Toţi fraţii, anume – Bratul, Catană,
Neagul, Barbul şi Pătru –, împreună cu unchiul lor, Neagul, cu fiii săi,
Preda şi Oprea, şi cu vărul lor, Stan, fiul unchiului Preda, adeveresc lui
Dima că le-a dat acesta 60 taleri, ca să-l scoată din robie pe Catană,
punând zălog moşia lor din Măniiaci, de la Sf. Dimitrie până la Paşti. De
nu vor putea da banii la zi, Dima să le mai dea 15 taleri, ca „să umple
taleri, 75”, cât au preţuit moşia, rămâindu-i acestuia moşia. Martori1,
oameni buni: popa Dumitru, Radul, fratele lui Vlad Ser<se>te, fiul Rusei,
toţi din Teişani, popa Oprea din Măniiaci, Ilie Benea din Homorăci, Stan
şi Neagul din Cătun, Radul din Curmătură, Pătru din Cheojdu, Dumitru,
Tudor, Stoica, Şerbul, Ion şi Albul. Degetele, pentru credinţă.

Ms. 1341, f. 34.

Cop. modernă.
1
Ultimii 6, după semnături.

287. 1657 (7166) oct. 29. Eremiia şi fiii săi, Gherghie, Leul,
Colţea şi Duşcul, adeveresc egumenului Varlam de la m-rea Căldăruşani şi
întregului sobor că au fost rumâni ai mănăstirii şi, în zilele lui Costandin
Şărban vv., s-au rugat de egumen şi de tot soborul, cu mulţi boiari
împreună, ca să-i ierte, să se răscumpere din rumânie, nu cu bani sau cu
altceva, ci doar să dea rumâni pentru rumâni. Astfel, au dat ei rumâni
pentru rumâni, cap pentru cap, anume pe Dobre şi pe fiul său, Dobre, pe
Paraschiva, Dragomir şi …1. Martori2 la tocmeală, mulţi boieri: popa
Franţa de la Ocna Mare, Neagoe din Surani, Simpetriu, nepotul lui
Eremiia.

173
 Doc. ist., XXI/219.
Orig., difolio (37,5x26 cm), filigran, restaurat.
1
Loc alb.
2
După semnături.

288. 1657 (7166) oct. f.z. Manea, care a fost precupeţ, vinde lui
Oprea Grozăvescul un loc în Săcături, Întrevâlcele, cu hotare: din
cumpărătoarea lui Stancul Mâinii, pe vâlcea, în sus, până în obârşia
vâlcelei; din cumpărătoarea Grozăveştilor, în sus, până în cumpărătoarea
de la Stan, fratele lui Mâinea, în ţărmurile vâlcelei lor, pe vale, până în
cumpărătoarea de la Stan, fiul lui Mâinea, şi le-a vândut cu 4 ughi şi 4
costande. Apoi, Oprea, cu fratele său, Manea, au cumpărat o moşie şi locul
este lângă Valea Săcăturilor, în lung, 100 stj., şi în lat, 40 stj., cu 3 ughi,
fără aldămaş.

Ms. 686, f. 36v-37.

Rez. inserat în doc. din 1811.

289. 1657 (7166) nov. 1. Maanciul din Greacaa vinde lui Staico
iuzbaşa şi fratelui lui, Micul, din Berciugov, o vie, cu 15 ughi, bani gata.
Martori, oameni buni: Pătrul şi Gherghi Părşcoiu din Greaca, Caloian din
Izvoară. Peceţile, pentru credinţă. (Scrie popa Andronic)1.

Doc. ist., DCCXXXV/133.

Orig., difolio (30,2x21,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, pătat,
lipit, lipsă 2/3 din f. a doua; scris pe acelaşi suport cu doc. din 1655 (7164)
nov. 16, ibidem, DCCXXXV/131, şi cu doc. din 1656 (7164) iul. 20,
ibidem, DCCXXXV/132.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

290. 1657 (7166) nov. 3. Costandin Şărban vv. întăreşte popii

Baciul şi cumnatei acestuia, Despa, din Câmpulung (Dâlgopol), să fie
volnici împreună cu sluga domnului …1, să ia un ţigan al lor, Ion, cu fiii

174
lui, din ţigănia Buzeascăi, căci este ţiganul lor de moşie, de la părinţii lor.
Înaintea domnului a venit jupâneasa Ilina Buzeasca băneasa, de s-a pârât
cu popa Baciul şi cu Despa, spunând că acest ţigan a fost slobod, fără
stăpân, şi nu a fost al lui Baciul popa, arătând şi un zapis în care ţiganul i
se vindea ei. Domnul a judecat cu tot divanul, aflând că ţiganul a fost al
popii Baciul, mergând Baciul şi la mitropolit de a luat afurisanie asupra
capului său. De asemenea, domnul îi porunceşte bănesei să-i dea ţiganul,
cu fiii acestuia, şi să nu mai poarte „val” că va avea „scârbă” de la domn,
dacă popa se va mai jelui. De asemenea, să fie volnic popa Baciul să o ia
pe Ana ţiganca, cu toate fetele ei, de oriunde s-ar afla, şi să nu aibă
bântuială de către nimeni, înaintea cărţii domnului. Ispravnic, însăşi spusa
domnului.

M-rea Câmpulung, LXII/31.

Orig. (31x20,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, monogramă, sigiliu
inelar în chinovar.
1
Loc alb.

291. 1657 (7166) nov. 4. Doisprezece boieri1, luaţi pe răvaşele

lui Costandin Şerban vv., de Cârstea clucer şi de nepotul său, Nicu căpitan
din Săteni – Preda logofăt, Grişiţă postelnic, Bărcan (mare)2 vornic, Badea
clucer şi Pătraşco pârcălab, toţi din Bucşani, Papa ceauş de postelnicei din
Doiceşti, Cârstian din Conţeşti, Stoichiţă3 postelnic şi nepotul său,
Drăghici postelnic din Bărbăteşti, Stoica paharnic din Lazuri, Vasile
postelnic din Răzvad, Lazăr roşul din Viforâta şi Vlad clucer – să aleagă
partea lor de moşie bătrână de la Priboiu, dinspre moşia m-rii Bărbăteşti
pe care a împresurat-o Matei vv. cu nedreptate şi a hotărât-o cu
strâmbătate, iar Cârstea clucer şi nepotul său, nevrând să le fie moşia
împresurată, i-au luat pe aceşti boieri, înaintea domnului, iar ei au ales
moşia, cu funia, găsind moşia clucerului împresurată şi hotărâtă rău.
Văzând boierii acest lucru, au hotărât să ţină Cârstea clucer şi nepotul său
o parte, iar mănăstirea două părţi, tocmindu-i să ţină frăţeşte, fiind
ispravnic Gheorghe al doilea postelnic. Peceţile şi iscăliturile, pentru
credinţă. Scrie Alexandru logofăt.

175
 Fond Greceanu, ds. 16, f. 322, 323.
Cop. modernă, 2 ex.
1
Ultimul, după semnătură.
2
Completat după semnătură.
3
La semnătură: Stoica.

292. 1657 (7166) nov. 5. Megiaşii din Zloteşti, jud. Teleorman,

anume Liica al lui Ghiergu1, Mihnea, Radul şi fratele lui, Deadiul, şi Ion
vând lui Mareş logofăt ocină în sat, cu vaduri de moară, astfel: Liica, 22
stj.; Mihnea, 15 stj.; Radul, cu fratele lui, Deadiul, 27 stj.; Ion, 12 stj.; şi au
vândut cu câte 45 bani gata, stânjenul, (în total 76 stj.)2, şi cu hotare: la
Negraia, până în Teleormănel. Martori3: Stanciul, fiul lui Radul logofăt,
Vladul şi Liica din Zloteşti, Stoia cu fratele lui şi Dobrotă şi Badea din
Slăveşti, Neacşul negustor din Piteşti, Mihul croitor din Târgovişte,
Vintilă logofăt, Costandin spătar şi Radul negustor. Degetele, în loc de
peceţi.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXX/3.

Orig., difolio (29,5x20 cm), filigran. Cop., mss. 129, f. 257-257v;
132, f. 331.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 187-188 (nr. 412); menţ.,
Andreescu, M-rea Cornet, p. 680 (nota 99).
1
În cop. din ms. 129: Gherghiu.
2
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după nota tergală.
3
Ultimii 3, după semnături.

293. 1657 (7166) nov. 5. Pârvul şi fraţii săi, Uriil, Costandin şi

Paraschiva, vând jupânului Nedelco, fiul lui Tatul negustor, jupânesei şi
coconilor acestuia, grădina făcută de tatăl lor, Duca diiac, şi miluită de
Matei vv., cu tot locul, până în Uliţa cea Mare, cât este îngrădişul, cu
9.500 bani gata. Martori: jupân Radul fost mare logofăt, ispravnicul
Scaunului Bucureşti, Dumitru pârcălab de Curte, Gherghina judeţ, cu 12
pârgari, Nichifor, egumenul mănăstirii domnului Costandin vv.,
Athanasie, egumenul de la Sf. Troiţă, popa Gheorghie clisiar de la Biserica

176
Domnească din Bucureşti, Leontie, egumenul de la Mihai Vodă, Anthim
arhimandritul de la Sf. Gheorghie, Ilie comis, Stanciul, Stanciul al doilea
armaş. Iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Vlădilă grămătic de la Biserica
Domnească.

Ms. 1947, vol. IV, f. 333.

Fotocop.

294. 1657 (7166) nov. 6. Arengă. Gherghina judeţ, cu 12 pârgari

din oraşul Bucureşti, cu preoţii şi cu bătrânii adeveresc popii Theodosie
zugravul pentru cumpărarea unui loc de casă, de la Ghinea vistiiar, cu 16½
ughi, după cum scrie şi în zapis. Dacă se va scula cineva din neamul lui
Ghinea vistiiar şi va face într-alt chip, acela să fie blestemat. Blestem.
Pecetea oraşului, pentru credinţă.

Doc. ist., XX/91.

Orig., difolio (30,5x21 cm), filigran, sigiliu mijlociu ecleziastic
în fum. Cop., ms. 458, f. 111; rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: text, Potra, Doc. Bucureşti, p. 116-117 (nr. 38).

295. 1657 (7166) nov. 9. Dumitru Tudurănescul, cu fiii, vinde

arhimandritului Nicolae, egumenul m-rii Argeş, un răzor de vie din dealul
Goleştilor, cu 500 bani gata. Martori1, toţi părinţii mănăstirii: eromonah
Onofrie cliser, Serghie eromonah, Lavrentie eromonah, Argişan, Dumitru,
Radul şi Pătru. Degetul, pentru credinţă.

Ep. Argeş, VII/23 (nr. 1).

Orig., difolio (31,5x20,5 cm), filigran; scris pe acelaşi suport cu
un doc. din aceeaşi dată.
1
Ultimii 4, după semnături.

296. 1657 (7166) nov. 9. Mătuşa Stana, cu fiii săi, vinde

arhimandritului Nicolae, egumenul m-rii Argeş, un răzor de vie în dealul

177
Goleştilor, alături de răzorul vândut de cumnatul său, Dumitru
Tudorănescul, cu 500 bani gata. Martori1, toţi părinţii mănăstirii: ermonah
Onofrie clisierul, Serghie eromonah, Lavrentie eromonah, Iano. Degetele,
pentru credinţă. Scrie Gligorie, fiul lui Bunea.

Ep. Argeş, VII/23 (nr. 2).

Orig., difolio (31,5x20,5 cm), filigran; scris pe acelaşi suport cu
un doc. din aceeaşi dată.
1
Ultimul, după semnătură.

297. 1657 nov. 9. Doisprezece boieri – Stan logofăt din

Cârstieneşti, Pătraşco spătar din Sineşti, Coman din Piscuri, Bătrânul
logofăt din Boteni, Tudor şi Cernica din Gostile, Necula din Părceşti,
Ionaşco Mocan, Slavă logofăt din Tufeşti, Miho, fiul popii Borcea clisiar,
Dobrotă spătar şi Calona logofăt, ambii din Dobromir, Fiera din Drăgoeşti
– hotărnicesc moşia Belciugatul.

Fond Greceanu, ds. 16, f. 320.

Rez.

298. 1657 (7166) nov. 12. Iancul, cu fiii săi, se vinde rumân
postelnicului Pană cu 12 ughi galbeni. Martori, boieri: Stan Popovenul,
Căzan, Pârvul. Peceţile, pentru credinţă.

M-rea Brâncoveni, XXV/50.

Orig., difolio (30x20,5 cm), filigran, puţin rupt pe margini.

299. 1657 (7166) nov. 13. Todosiia şi fiul ei, Vasilie postelnic1
din Rătevoeşti, adeveresc lui Ion al doilea stolnic că le-a dat 2 ughi pentru
partea lor ce o au la Poinărei, iar ei să meargă cu cărţile acolo, ca să afle
câtă moşie este, şi cât va fi preţul dintr-aceşti bani daţi înainte, iar Ion să le
dea banii. Martori: Ivan comis, Vasilie stolnic, Mihalcea comis şi Dobre
meşter. Peceţile, pentru credinţă.

178
 Doc. ist., MCDXC/11.
Orig. (30x20,5 cm), filigran, pătat.
1
După semnătură.

300. 1657 (7166) nov. 13. Albul şi fratele său, Şărban, Roman şi
Liontie vând jupânului Nica neguţător o funie1 de moşie, 60 stj.2, din
partea lor din Purani, cu 8 ughi bani gata şi cu ştirea fraţilor şi vecinilor.
Martori3, oameni buni: Mihai roşu şi Necula, fiul lui Vladul din Purani,
Tudor peharnic din Gurguiaţi, Vasilii logofăt din Brătiiani, popa Gruse şi
Stano. Degetele, pentru credinţă. Scrie Gherghe logofăt.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXVI/4.

Orig., difolio (36x24 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ibidem,
CCXCVIII/2, f. 6 (nr. 9); ms. 135, f. 410v.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 188 (nr. 413).
1
Ulterior, s-a modificat: 1 ½.
2
Ulterior, s-a adăugat: 30.
3
Ultimii 2, după semnături.

301. 1657 (7166) nov. 13. Cârstea, fiul lui Oprea din Slănicu de
Jos, vinde lui Stroe mare logofăt partea sa de ocină din sat, câtă are de la
părinţi, cu 12 ughi bani gata. Martori, boieri. Pecetea, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, CIX/13.

Orig., difolio (29,5x21 cm), pătat, sigiliu inelar în tuş; cu o cop.;
altă cop., ms. 137, f. 86.

302. 1657 (7166) nov. 15, Târgovişte. Macarie, patriarhul

Antiohiei şi Anatoliei, împreună cu Stefan, mitropolitul Ţării Româneşti,
şi cu 6 boieri judecători – Costandin fost (mare)1 postelnic, Stroe mare
logofăt, Radul mare stolnic, Evstratie postelnic, Radul mare comis,
Danciul (Pârâianul fost mare)1 postelnic – dau carte de judecată jupânesei

179
Anca, ce a fost jupâneasa lui Ianachie spătar, fiul lui Socol clucer, că,
acum, în zilele lui Costandin Şerban Vodă <Cârnul>2, după moartea lui
Matei, fiul Ancăi şi al lui Ianachie, ea a vrut să-şi caute partea fiului său şi
a mers cu cumnatul ei, Florescul peharnic, înaintea domnului, cu bună
învoială, şi i-a luat pe aceşti 6 boieri judecători pe răvaşe domneşti,
înaintea patriarhului şi a mitropolitului, ca să caute la Pravilă, dacă are sau
nu dreptul la ceva, după fiul ei; căutând toţi la Pravila grecească şi
românească au aflat că trebuie să ţină ea a treia parte din moşiile, ţiganii,
hainele şi din tot ce avea fiul său, mult, puţin. Văzând aceasta, Florescul s-
a rugat de ei, ca, din trei sate, ce sunt „scaune” de la părinţi, anume din
Răzvad, Cornăţeani şi Floreşti, să nu aibă jupâneasa amestec, ei să-i dea
altceva pentru acele părţi. Aceştiia au socotit că satele au fost preţuite de
Cârstea clucer, înainte vreme, astfel: Răzvadul, cu 1.000 ughi,
Cornăţeanii, cu 1.000 ughi, Floreştii, cu 1.000 ughi, în total, 3.000 ughi;
din aceşti bani, partea Ancăi este de 250 ughi. Apoi, ei l-au rugat pe Bunea
vistiar, tatăl Ancăi, „cu bogate cuvente şi rugăciuni”, ca să mai ierte din
partea fiicei sale, şi a iertat acesta, 150 ughi. Apoi, a socotit Florescul
paharnic, din partea de ţigani a coconului Matei, a treia parte, anume:
Neagul cu ţiganca şi doi copii; Oprea al lui Calea, cu patru copii şi o
copilă; Ianiu, fratele lui Budean, cu doi copii; iar pe Budan cu ţiganca lui
şi cu doi copii mici şi cu Ventilă ţigan, i-a dat pentru cei 100 ughi, aleşi de
boieri, parte din Răzvad, Cornăţeani şi Floreşti; iar pentru viile de la
Piteşti, cu dealniţe, şi pentru casele de la Târgovişte, cu prăvăliile, pimniţa,
şi pentru moşia de la Lazuri, s-a socotit partea Ancăi, 300 ughi, pentru
care bani i-a dat Florescul ţigani: ţiganca Bicăi, cu cinci copii şi cu o fată;
Neaga, mama lui Tuduru; Neacşa, cu un copil, şi pe sora ei, Dobra,
înaintea boierilor. Astfel, s-au tocmit şi s-au împăcat şi s-au aşezat să nu
mai aibă nicio gâlceavă. Iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Dimitrie
Boldiciu logofăt.

Doc. ist., MDCLXV/1.

Orig., difolio (44x29 cm), filigran, semnătura patriarhului în lb.
arabă.
Ed.: rez., Filitti, Arh. Cantacuzino, p. 220 (nr. 698).
1
Completat după semnătură.
2
Completat după rez. de pe f. 2v.

180
 303. 1657 (7166) nov. 15. Nicoala1 iuzbaşa şi fiul său, Ghica,
vând lui Stoe vătah de ţarigrădeni partea lor de moşie din Clinceani,
părţile lui Voi, lui Scârlet şi ale lui Negoiu, moşie stearpă, fără rumâni, cu
10 ughi. Martori, oameni buni, boieri: Gligorie căpitan, Gherghe tichigiu,
Oprişan călăraş la Ţarigrad. Degetele, pentru credinţă.

Doc. ist., MCDLXXXVIII/20.

Orig. (16,5x20 cm), rupt la îndoituri, pătat, cu două însemnări pe
verso: „Podeţ dărăbanţul la vel vornic”; „Aceşti oamnei i-am plătit eu pre
toţi, ci cum te va năstăvi Dumnezău pre Mărie Ta”; cu o cop. de Lupp,
dascăl slovenesc la Şcoala Domnească din Bucureşti, ibidem,
MCDLXXXVIII/20a.
1
În cop.: Necula.

304. 1657 (7166) nov. 17. Ionaşco1 …2 paharnic cu soţia lui,

Maria, fata lui …2, vinde lui …2 căpitan din Gradeştea …2 moşie în
Făurie, 1653 stj., cu …2 bani gata, cu ştirea …2. Martori4: Neaniul roşu din
Câlnău, Vasilie …2, Mirăuţă paharnic din Draghieşti, Dumitraşco iuzbaşă
…2, Bose stegar din Codreşti, Toader paharnic, Ion Grecul …2. Peceţile şi
iscăliturile, pentru credinţă.

Doc. ist., LXXXVIII/47.

Orig., difolio (30x14 cm), rupt, lipsă 1/3 din doc., lipit; cu două
note tergale: „s-a dat pe acest zapis lui Tudorache căpitan, când şi-a
măritat fata, 10 taleri, iar căpitănesei lui, 3 taleri”; „zapisele lui Tudorache
iuzbaşa din Şchiopeani”.
1
După semnătură.
2
Loc rupt.
3
Cifra a fost modificată din 60.
4
Ultimii 2, după semnături.

305. 1657 (7166) nov. 18, în casa lui Ion neguţătoriul, în

târgul Râmnic. Vasile, fiul lui Muşat din Obidiţi, vinde lui Iane căpitan
moşie, din jos de Obidiţi, în partea de la Joseani, 100 stj., cu 10 ughi, bani

181
gata şi cu ştirea fraţilor săi, pe care i-a avut pe moşie. Martori1, boieri buni
şi bătrâni: Gavrincea căpitan, Murgea, Stan stegar şi Maftei ceauş, ultimii
trei din Obidiţi, Gramma neguţător şi Dumitraşco iuzbaşa, ambii din
Râmnic, Dumitru roşul din Cârstieneşti, Stan paharnic din Homaşti,
Nedelco logofăt, Nacul şi popa Ştefan, Misail sărdar. Degetul, în loc de
pecete. (Scrie Pascul din Fundeani)2.

Doc. ist. MCD/108.

Cop.
1
Ultimul, după semnătură.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnături.

306. 1657 (7166) nov. 19. Jupaniţa Ilina băneasa, soţia

răposatului Radu Buzescu ban, şi fiul său, Mateiaş Buzescu postelnic,
dăruiesc m-rii Topolniţa şi egumenului Odor un copil şi o copilă de ţigan,
anume …1, pentru pomana lor şi a părinţilor lor. Cine din sângele său, din
rudele lor, va sparge această pomană, să fie blestemat. Blestem. Martori,
boieri şi preoţi: Curiia postelnic, Gheorghie iuzbaşă, Mihai căpitan, Radul
iuzbaşă, Nişul din Topolniţă, Ivan vătaf. Scrie Tudor logofăt.

M-rea Tismana, XCIII/40.

Orig., difolio (29x21 cm), filigran, lipsă ⅔ din f. a doua, sigiliu
mic în fum; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în
condica Tismenii”. Cop., ms. 330, f. 234-234v; rez., M-rea Tismana,
XCVI/159 (nr. 118); alt rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: text, Creţeanu, Schit. Topolniţa, p. 459 (nr. 2); menţ., Pleşia,
Schit Topolniţa, p. 354.
1
Loc alb.

307. 1657 (7166) nov. 21. Chirca şi Staicu, fiii lui Chesar
paharnic din Ruda, vând lui Toma, fiul lui Bolovan din Titeşti, moşie, cât
a mai fost nevândută de Tata din Titeşti, din siliştea lui Păsăţel, cu 3½
ughi. Cine se va ispiti peste acest zapis, să fie blestemat. Blestem. Martori:

182
Martin, popa Drăghici, Lăpădat şi Voico, toţi din Titeşti, Stanciul vătaf de
plăiaşi din Grebleşti. Peceţile, pentru credinţă.

A.N., CCLXXXVIII/42.
Orig., difolio (29,5x21,5 cm), puţin rupt la îndoituri şi pătat, 2
sigilii în tuş; cu o însemnare tergală: „zapise de rumânie de peste tot, care
este de bună treabă”. Rez., ibidem, CLIII/3, f. 3 (nr. 30) – cu: dec.; CLIII/5
(nr. 27).
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 148 (nr. 1977).

308. 1657 (7166) nov. 24. Boba, fiica lui Staico din Bănceştii
Javrei, vinde lui Balea logofăt din Chiojdu 27 stj. în sat, cu 1.800 bani
gata, cumpăraţi de la Stoiana, fiica Stanei, nepoata lui Albul cel Bătrân
din Bănceştii Javrei, cu ştirea megiaşilor. Martori: popa Jipa, popa
Gherghe, Lefter ceauş, Jipa Sorevschi, Radul negustor, Dumitru
Buzăianul, toţi din Verneşti, şi Dumitru Cărneaia din Bănceşti. Degetele,
în loc de pecete.

Ep. Buzău, X/26.

Orig. (30x20,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, puţin pătat.
Cop., ms. 173, f. 102v-103; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

309. <în. 1657 (7166) nov. 25>1. Fătul, Mihăilă2, Petre şi

Buzăianul vând lui Negoiţă clucer 400 stj. din moşia Roşiia, a roşiilor, cu
40 ughi, cu ştirea fraţilor, şi încă 300 stj., cumpăraţi înainte vreme, ce fac
în total 700 stj., cu hotare: moşia Leotească, moşia Găgulească, Drumul
Mezului, Călmăţuiul Bălţii Albe, pe semne şi bolovani, cum au ţinut-o
părinţii lor. Martori3: uncheaşul Muşat, tatăl lui Şandrea4, şi Rădule, ambii
din Epureşti, Stan Guţulescul, Coman comis, Iordache căpitan. Degetele,
pentru credinţă.

Doc. ist., CCXCIX/120 a.

Orig. (17x21 cm), filigran, sigiliu inelar în tuş. Cop., ibidem,
CCXCIX/120 b.

183
1
Fără dată, s-a datat după doc. din 1657 (7166) nov. 25, Doc. ist. CCXCIX/21.
2
În cop., greşit: Fătul, fiul lui Mihăilă.
3
Ultimii 2, după semnături, din care ultima este în lb. greacă.
4
În cop.: Sandri.

310. 1657 (7166) nov. 25, Târgovişte. Costantin Şerban vv.

întăreşte lui Negoiţă Tătarul Mihălcescul clucer 700 stj. de ocină în moşia
roşiilor (Roşiia)1, cu hotare: moşia Leotească, moşia Găgulească, Drumul
Mezului, Călmăţuiul Bălţii Albe, pe semne şi bolovani, cum au ţinut şi
părinţii vânzătorilor, cumpărată de Negoiţă clucer de la Fătul, Mihăilă,
Petrea şi Buzuianul din satul …2, 400 stj., cumpăraţi mai de curând cu 40
ughi gata, iar 300 stj., mai din-nainte vreme, în total 700 stj. I-au vândut
cu zapis, cu boieri martori. Martori: Ghiorghie mare vornic, Stroe mare
logofăt, Pârvul vistier, Pano spătar, Radul stolnic, Radul comis, Radul
peharnic, Neagoe postelnic. Ispravnic, marele logofăt. Scrie Dumitru
Boldici logofăt.

Doc. ist., CCXCIX/21.

Orig., perg. (30x36 cm), invocaţia simbolică, iniţiala şi
monograma ornate în chinovar, semnătura domnului, sigiliu mijlociu
timbrat, cusut cu mătase verde.
1
După nota tergală.
2
Loc alb.

311. 1657 (7166) nov. 25, Târgovişte. Costandin Şerban vv.

întăreşte lui Nenciul iuzbaşă din Drăgeşti 1, cu fraţii lui, Radu din Recea,
Raicu, Baico, Manea, Iancul şi Stan din Jaleş, cu fraţii, şi popa Istratie din
Drăgăneşti cu toţi fraţii lor de ocină din Trestenicu de Sus, din Vlaşca,
ocină în Trestenicul de Sus, până în pietrele Târnoveascăi; şi să aibă pace
de către Petco şi Stanciul din Trestinele şi de către Frâncul din
Târnoveasca şi Savul, pentru că le-a fost lor moşie bătrână de la moşul lor,
Manea Gomoiu, domnul văzând şi cartea lui Mihai Vodă de pâră şi de
rămas faţă de Radoslav din Trestenic, tatăl lui Frâncul, şi faţă de Dragomir
din Târnoveni, tatăl lui Petcu, şi Stanciul. În zilele domnului, fiii celor de

184
mai sus s-au pârât, ca şi părinţii lor mai demult, spunând că au şi ei ocină
în sat, venind la divan, dar neavând nicio carte de ocină, domnul le-a dat
12 boieri, în două rânduri, ca să vadă dacă au ocină în sat. Boierii au aflat
că Petcu, Stanciu, Frâncul şi Savul nu au nicio parte de moşie în sat şi nu
au avut nicio treabă în acel sat şi nu le-au dat nimic, rămânând ei de lege,
în faţa domnului, în divan, cum au rămas şi părinţii lor, înaintea lui Mihai
Vodă. Martori, boierii divanului: Gheorghie2 mare vornic, Stroe mare
logofăt, Pârvul vistiar, Pană spătar, Radul stolnic, Radul comis, Radul
paharnic, Neagoe postelnic. Ispravnic, marele logofăt. Scrie Dan logofăt.

Ms. 479, f. 216v-217.

Cop. Altă cop., ms. 349, f. 457v-458v.
1
În cop. din ms. 349: Drăţeşti.
2
În cop. din ms. 349: George.

312. 1657 (7166) nov. 26. Megiaşii din Hulubeşti1 – Dragomir

Cacarău, Neagul Negan, Boloşin, Cârstea, Gherghina, Vlaicul călugărul,
Cârstocea, (Oancea Bodancea, Stoica Ghidiul, Dumitru pârcălab, Oprea
mocan, Stanciul Ciurea, Stanciul Bârdea, Stan Nebunele, Barbul, Stoica
Ciocan, Oprea Bărbulescul)2 – mărturisesc că Neagul a lăsat moşia sa din
sat, jumătate, fiului său, Lepădat, iar altă parte, o cezvârte, a lăsat-o fiicei
sale, Vlada; cealaltă cezvârte o lasă celui care-l va pomeni. Vlada nu şi-a
vândut partea ce i s-a lăsat, ci a vândut partea fratelui său, nelăsându-i
nimic din ce i-a dat tatăl lor. De asemenea, adeveresc că Vlada a cheltuit,
la moartea tatălui său, numai 1 ughi, iar alte pomeni ei nu ştiu să fi făcut
aceasta, iar Despa, fata lui Lepădat, i-a pomenit pe moşul şi pe moaşa sa,
cheltuind 20 taleri, iar la pomană au fost popa Radul şi popa Stan din
Ludeşti. Degetele, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, LVII/11.

Orig., difolio (29x20 cm), filigran, puţin pătat, cu o notă tergală
<a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 135, f. 86.
1
După semnături.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris cu altă cerneală.

185
 313. 1657 (7166) nov. 26. Dragolea şi fiul său, Neagoe, vând lui
Chirca fost mare ban 40 stj. de moşie stearpă, fără să se vândă rumâni, în
satul Văleani, cu 900 bani gata, cu ştirea rudelor şi megiaşilor din sat.
Martori, boieri: Fera, Dobrin, Sulga şi Petco, toţi din Bereşti, şi Dragomir
din Brebinari. Degetele, pentru credinţă.

Doc. ist., CDLXXVII/143.

Orig. (33x21,5 cm), puţin pătat. Cop. modernă, ibidem,
CDLXXVII/144.

314. 1657 (7166) nov. 26. Iuga, Florea şi Radu din Preajva vând
lui Chirca fost mare ban 50 stj. din satul Văleani, moşie stearpă, fără
oameni, cu 1.200 bani gata, cu ştirea tuturor rudelor şi a megiaşilor din sat.
Martori, boieri: Fera (postelnic)1, Sulga şi Petco, toţi din Bereşti, şi
Dragomir din Brebinari. Degetele, pentru credinţă.

Doc. ist., CDLXXVII/145.

Orig. (32x21 cm), puţin pătat. Cop. modernă, ibidem,
CDLXXVII/146.
1
Completat după semnătură.

315. 1657 (7166) nov. 29. Maruşca, jupâneasa lui Preda din
Bereşti, şi fiul ei, Dobre, vând lui Vâlcul logofăt, fiul lui Bunea vistier,
moşie în sat, stearpă, fără rumâni, din hotarul călugăresc, 10 stj., cu via de
la Valea Crângului, în lung, până în doştina satului, din dumbrava de apă,
cu 21 ughi, bani gata, şi cu ştirea fraţilor de moşie. Martori, boieri: Neagoe
Berescul, Vişan iuzbaşa, Coste pârcălab din Gărdeşti, Mihalachi, cumnatul
Maruşcăi, din Bereşti. Scrie Vâlcul logofăt din Mogoşeşti. Peceţile, pentru
credinţă.

Doc. ist., CCXCIX/86.

Orig., difolio (30,5x21,5 cm), filigran, restaurat.

186
 316. 1657 (7166) nov. 30. Vâlcul din Mirceşti, cu fiii săi, Bunea
şi Gaşpar, vând lui Vâlcul logofăt, fiul lui Bunea vistier, moşie în sat,
dinspre partea Ciorăneasca, 100 stj., din branişte, cu 15½ ughi bani gata şi
cu ştirea fraţilor de moşie. Martori: uncheaşul Cânda, popa Vlădilă, Mihai
diacon, Nan mazil, Manciul şi Radul, toţi din Mirceşti. (Scrie Ivan logofăt
din Mirceşti)1.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXVI/14.

Orig., difolio (29,5x21 cm), filigran, 5 sigilii inelare în tuş; cu o
notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop.,
ms. 135, f. 256 – cu văleat: 7160; rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 188 (nr. 414).
1
Textul dintre parantezele rotunde s-a mai scris o dată, după semnături.

317. 1657 (7166) dec. 2. Arsenie, fratele lui Apostol din Piteşti,
vinde lui Pârvul mare vistiar şi jupânesei lui, Anca, un sălaş de ţigani,
anume – Ion, cumpărat de la Conda, jupâneasa lui Avram, şi de la fiii lor,
Dima şi Mihul; Maria, schimbată cu Vintilă din Săteani, căruia i-a dat-o pe
Oprea ţiganca, pe care o luase de la Paraschiva, fiul lui Preda vornic din
Ceplea. A vândut cu ştirea fraţilor lui, cu 64 ughi, bani gata, cu cât i-a
cumpărat şi el, întrebând şi pe fiii Condei, dar ei nu au avut putere să
cumpere. Zapisul făcut lui Cânda postelnic din Băloteşti şi zapisul de la
Conda, care este la Cânda postelnic, să i le dea Arsenie lui Pârvul mare
vistier. Martori1, boieri: Apostul, fratele vânzătorului, Necula diacon,
cumnatul vânzătorului, Radul negustor, Tudoran iuzbaşă, Nan logofăt,
Voinea logofăt, Radul spătar din Băltireşti. Pecetea şi iscălitura, pentru
credinţă. Scrie Ivan logofăt din Piteşti.

Doc. ist., MCMLXXIX/31.

Orig., difolio (30,5x20,5 cm), filigran, pătat, puţin rupt la
îndoituri, sigiliu inelar în fum.
1
Ultimii 4, după semnături.

187
 318. 1657 (7166) dec. 4. Cârstea şi fraţii lui, Neaniul şi Duca din
Gărdeşti, jud. Teleorman, vând lui Mareş logofăt moşie în Ueşti, lângă
Ciolăneşti, 20 stj., cu câte 40 bani, stânjenul, în total 4 ughi bani gata şi cu
ştirea vecinilor. Martori: popa Barbul din Zloteşti, Mihul pârcălab şi
(unchiaşul)1 Danciul din Ciolăneşti, Dobrotă din Slăveşti, Oancea,
Dragomir din Gărdeşti. Degetele, în loc de pecete.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXIX/17.

Orig., difolio (29,5x20 cm), filigran. Cop., mss. 129, f. 222v-223;
132, f. 350-350v.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 188 (nr. 415); menţ.,
Andreescu, M-rea Cornet, p. 680 (nota 87).
1
După semnătură.

319. 1657 (7166) dec. 6. Ghinea al doilea vistier1 vinde popii

Theodosie un loc de casă, <cu pimniţe şi case>2, în Bucureşti, ce a fost al
vornicului Costanda, şi l-a vândut mătuşa Stanca vornicului Hriza. Şi nu l-
a vândut el de nevoie, ci i l-a vândut deoarece acesta era mai dinainte
şezător pe el, cu 16½ ughi, să-l ţină „cât Dumnezeu îi va da viaţă”.
Martori3: popa Radu din mahala, Dima logofăt, Pătraşco ceauş.

Doc. ist., XX/18.

Orig., difolio (31x21,5 cm), filigran. Cop., ms. 458, f. 111-111v;
reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: text, Potra, Doc. Bucureşti, p. 117-118 (nr. 39); menţ.,
Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 185; Şerbănescu, M-rea Snagov, p.
110 (nr. 16).
1
În cop.: mare vistier.
2
Completat după nota tergală.
3
După semnături.

320. 1657 (7166) dec. 6. Negoe din Domneşti, fiul lui Stoica
blidariu, vinde lui Radul şi lui Cârstea din Poenărei partea sa de moşie, cu

188
320 bani gata. Martori: Badea, Radul, Avram diacon şi Oprea. Scrie popa
Ion din Domneşti. Degetul, pentru credinţă.

Doc. ist., MCDXC/12.

Orig. (15,5x12,5 cm), rupt la îndoituri, lipit, pătat.

321. 1657 (7166) dec. 6. Rusil din Drajna pune zălog lui
Gherghina din Vaideel partea sa de moşie din Drajna, pentru datoria de 6
ughi şi 15 costande, pe care o are la acesta şi pe care trebuie să o plătească
până la Paşte. Martori, oameni buni: Neagoe, Veasiiu şi Crăciun din
Drajna, Stan Şoghel din Vaideel şi fraţii lui Rusil.

Ms. 1234, f. 81.

Cop.

322. 1657 (7166) dec. 7. Şase megiaşi – Balomir din Ţigăneşti,

Oprea din Goşăeni, Stan Beşche din Ciolăneşti, Voicu din Dăpăraţi, Micul
din Seceni1 şi Stanciul din Balduvineşti –, luaţi pe răvaşe domneşti ca să
aleagă partea de ocină a lui Micul, de la moşul său, Vişan din Uiaşti,
adeveresc că au ales această ocină din Ueşti, 30 stj.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXIX/18.

Orig. (29x20,5 cm), filigran. Cop., mss. 129, f. 223; 132, f. 350v
– ambele cu: dec. 17.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 188-189 (nr. 416) – cu: dec. 17.
1
În cop. din ms. 132: Cigheni.

323. 1657 (7166) dec. 7. Văsiiu şi fratele său, Stanciul, fiii lui
Radul logofăt din Cârsteneşti, vând lui Preda postelnic, nepotul lui
Stanciul logofăt, partea lor de vie din Scăuiani, cât le-a revenit din
împărţeala cu ceilalţi fraţi, cu ştirea tuturor fraţilor, unchilor şi verilor, cu
14 ughi bani gata. Martori: Stanciul logofăt, Ivaşco iuzbaşă, Dumitru,
fratele vânzătorilor, şi fiii vornicului, unchiul vânzătorilor – Dumitraşco

189
postelnic şi Radul postelnic – Pârvul ceauş, Stroe, popa Barbul. Scrie popa
Dan. Degetele, pentru credinţă.

M-rea Cozia, XVIII/4 (nr. 2).

Orig., difolio (29,5x20 cm), filigran, puţin pătat şi rupt la
îndoituri; scris pe f. a doua a unui doc. din 1657 (7165) febr. 27. Cop.,
mss. 209, f. 177v; 215, f. 208v; 712, f. 506; 1413, f. 61; S.J.A.N. – Vâlcea,
mss. 102 b, f. 506-506v; 150, f. 80; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: reg., Tezaur vâlcean, p. 194.

324. 1657 (7166) dec. 8. Dumitru logofăt din Amărăşti, fiul lui
Nanu logofăt din Amărăşti, pe nume călugăresc Eftimie1, cu fiii lui, Stoica
şi Drăgan, dau lui Stefan, egumenul m-rii Sadova, moşia din sat, aleasă
din moşia Piscului, cumpărată de Nan logofăt de la Danciul Brâncoveanul
vornic şi de la fratele lui, Radu postelnic, 150 stj., cu 2000 aspri, când au
fost ei pribegi în Ţara Ungurească. După moartea lui Nan logofăt, Dumitru
logofăt a dat-o mănăstirii, cu 4000 aspri, bani gata, pentru pomană,
aducând şi oasele tatălui său de le-a îngropat la mănăstire, scriindu-se şi la
pomeanic. Cartea, însă, a oprit-o Dumitru logofăt, pentru că a avut şi alte
moşii în ea. Cine se va ispiti a strica această tocmeală, să fie blestemat.
Martori, boieri, oameni buni. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă.

Ms. 715, f. 1009v-1010.

Cop. Alte cop., mss. 295, f. 32; 355, f. 60-61.
1
În cop. din mss. 295 şi 355: Meletie.

325. 1657 (7166) dec. 9, Târgovişte. Costantin Şărban vv.

întăreşte eliberarea din rumânie a lui Stănislav peharnic şi a fratelui său,
Radul, nepoţii lui Stan logofăt din Beloţi, jud. Mehedinţi, de către Neagul
peharnic din Craiova, pentru că ei au fost slujitori domneşti şi n-au avut
bântuială de rumânie. În zilele domnului, Neagul peharnic s-a pârât
înaintea acestuia, în divan, cu Stănislav peharnic şi cu Radul, spunând că
aceştiia îi sunt rumâni din sat, dar ei au scos cărţi bătrâne, spunând că au şi
ei moşii în sat, împreună cu Neagul peharnic. Domnul a judecat, pe

190
dreptate şi lege dumnezeiască, cu toţi dregătorii şi le-a dat 12 boieri, pe
răvaşe domneşti, anume – Petraşcu peharnic, Văsiiu roşu şi Stepan
paharnic, toţi din Pleşoi, Bracea roşu din Negoeşti, Dumitru roşu şi
Dumitru din Sopot, Buncul din Iubinţă, Stepan roşu din Reacea, Vlaica
iuzbaşă de roşii, Stanciul şi Dragomir, toţi din Predeşti, Radul pârcălab din
Gogoşi – ca să adeverească dacă au fost ei rumâni sau au fost moşneni în
Beloţi. La zi, s-au strâns şi au căutat cărţile şi diresurile şi nu i-au putut da
rumâni lui Neagul peharnic, pentru că i-au aflat moşneani, rămânând
Neagul de lege şi de judecată din divan, domnul văzând cartea de judecată
a celor 12 boieri şi răvaşele domneşti, toate la mâna lui Stănislav şi Radul,
cum Neagul peharnic să nu aibă treabă cu ei. Martori: Gheorghie Baleanu
mare vornic, Stroe mare logofăt, Pârvul mare vistiiar, Paană Filipescul
mare spătar, Radul Fărcăşanul mare stolnic, Radul Mihalcea mare comis,
Radul mare peharnic, Neagoe mare postelnic, Tanasie mare slujer, Necula
Glogoveanul mare pitar. Ispravnic, Stroe mare logofăt. Scrie Stoica
Soarevici logofăt.

Ms. 1234, f. 82-83.

Cop. modernă.

326. 1657 (7166) dec. 10, Târgovişte. Costantin Şerban vv.

întăreşte m-rii Coziia şi egumenului Stefan ocina Frăgari, care este în
mijlocul moşiei mănăstirii, şi care a fost a lui Necula logofăt din
Sărăcineşti, iar la moartea acestuia fiul său, Tanasie, a dat-o mănăstirii,
pentru pomana sa şi a părinţilor săi, scriindu-se la pomeadnic şi la
Liturghie, cu zapis cu mare blestem şi cu mulţi egumeni şi boieri, martori:
Dionisie episcop de Râmnic, mitropolitul Ignatie, Vasilie egumen m-rii
Bistriţa, Mihail egumenul m-rii Govora, Theofil egumenul m-rii Arnota,
Parthenie egumenul m-rii Arhangheli, Daniil egumen m-rii Codmeana,
Radul spătar, fiul lui Sima1 logofăt, Mihul postelnic2 şi fratele său, Dima
spătar, fiii lui Goran logofăt din Olăneşti, Dumitru logofăt, Vladul logofăt,
Tănasie din Râmnic. De asemenea, domnul îi mai întăreşte mănăstirii:
jumătate din via de la Scăuiani a lui Stanciul Cârstinescu iuzbaşa, dată de
acesta, pentru pomană, ca să se îngroape acolo, cu zapis, cu mare blestem;
stupăria de la via de acolo şi 100 de oi; ocină la Bogdăneşti şi codrul de
lângă Călimăneşti, toată partea lui Stanciul, a lui Sarchiz, din apa Oltului,

191
până în hotarul Călimăneştilor, pentru că a cumpărat egumenul Theodor
de la m-rea Cozia, cu 2.400 (aspri)3, banii mănăstirii, de la Stanciul al lui
Sarchiz, cu zapis din anul 1650 (7158); locuri în oraşul Râmnic, pentru
care s-a judecat egumenul Dionisie cu Voico al lui Ghinea şi cu Avram
monah şi cu alţi bătrâni de la Râmnic, în anul 1632 (7140); 4 locuri, în
jurul morii Episcopiei şi în jurul iazurilor, iazul având 2 locuri până la
Moara lui Pieptea, m-rea Cozia, având 3 locuri, pe lângă diaconul Duca,
103 paşi; 3 locuri şi 100 paşi pe lângă popa Săsescu, cu capătul în râu, şi
în jos de Carabeţi; 6 locuri care merg cu capătul în Olt, la vad, din sus, 200
paşi; în sus de Carabeţii, un loc şi 30 paşi, la capătul locului lui Voico a lui
Ghinea; 3 locuri, 150 paşi, în jurul lui Mitrea şi a lui Proca, cu capătul la
drum; un alt loc la Mişa, sub Obreajie, la Cruce, 50 paşi; alt loc în sus de
Mişea, 70 paşi; toate acestea sunt bătrâne şi drepte ocine ale Coziei.
Martori, boierii divanului: Gheorghie mare vornic, Stroe mare logofăt,
Pârvul vistiar, Pană spătar, Radul stolnic, Radul comis, Radul paharnic,
Neagoe postelnic. Ispravnic, marele logofăt. Scrie Dumitru Boldici
logofăt.

M-rea Cozia, VIII/1.

Orig. slavon, perg. (32x42 cm), pătat, invocaţia simbolică,
literele iniţiale şi monograma în chinovar, semnătura domnului, cusut cu
fir de mătase roşie, sigiliu mijlociu timbrat, căzut; cu o trad. din 23 aug.
1843 de G. Peşacov, la Mitropolia din Bucureşti. Cop., ms. 712, f. 461-
462v; trad., mss. 209, f. 74-74v; 215, f. 91-92; S.J.A.N. – Vâlcea, ms. 86,
f. 47-48; extrase, mss. 209, f. 81-81v; 215, f. 83v-84; reg., Fişe g-ral
Năsturel, sub dată; col. Hotărnicii, jud. Vâlcea, nr. 11, f. 2-2v.
Ed.: text şi trad., Comănescu, Două acte slavo-române, p. 274-
277; text, Răzeşul, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 1074-1075 (nr. 12); reg.,
Tezaur vâlcean, p. 194-195 (nr. 556); rez., Tamaş, Catalog, p. 128 (nr.
36); menţ., Micle, Bistriţa Olteană, p. 85; Răzeşul, Mitrop. Ignatie Sârbul,
p. 1057 (nota 15).
1
În cop. din ms. 215: Simeon.
2
În cop. din ms. 86: Mihail portar.
3
Completat după cop. din ms. 86.

192
 327. 1657 (7166) dec. 10. Hrisovul lui Costantin Şerban vv.
pentru balta (de la Săpatul)1.

Mitrop. Ţării Româneşti, CDVII/18, f. 6v (nr. 94).

Menţ.
1
Textul dintre parantezele rotunde a fost anulat.

328. 1657 (7166) dec. 10. Petre, fiul lui Cazacul, vinde lui Iane,
fiul lui Mihu, şi lui Preda 70 stj. în Fugleşti.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCCVI/53 (nr. 32).

Rez. Menţ., Doc. ist., MCXXIV/5 (nr. 26) – cu: f.l.z.

329. 1657 (7166) dec. 11, Târgovişte. Constandin vv., fiul lui
Şerban vv., întăreşte m-rii Căldăruşani şi egumenului Varlaam 300 bucate
de sare de la ocna Ghitioara, văzând şi cartea lui Mathei vv., întărită cu
mare blestem. De asemenea, domnul, nevrând s-o strice, mai întăreşte să
ia călugării mănăstirii obroc1, pe fiecare an, de la ocnă, pe acele 300 bucăţi
de sare, să fie călugărilor de hrană, iar domnului şi părinţilor acestuia, de
pomană. Blestem. Martori: Gherghii mare vornic din Văleni2, Stroia mare
logofăt din Goleşti, Pârvul mare vistier, Pană mare spătar din Fi<li> 3peşti,
Radul mare stolnic, Radul mare comis, Radul mare paharnic, Neagoea
mare postelnic. Ispravnic, Stroea mare logofăt. Scrie Radul Sârbul (fost pe
lângă Preda vornic)4.

M-rea Căldăruşani, II/20.

Orig. slavon, perg. (51x37,5 cm), invocaţia simbolică, intitulaţia,
literele iniţiale şi monograma în chinovar, semnătura domnului, în
frontispiciu stema Ţării Româneşti. Trad. de Muşat logofăt de la
Mitropolie, ibidem, II/21.
Ed.: text şi trad., Comănescu, Două acte slavo-române, p. 277-279.
1
În trad.: mertic.
2
Probabil greşit, în loc de Băleni.
3
Omisiune.
4
În trad.: logofăt.

193
 330. 1657 (7166) dec. 12. Megiaşii din Băbeani – Tudoran cel
Bătrân, Boica, Odor, Căzan ceauş, Marin căpitan şi fratele lui, Toder, (fiul
lui Mareş căpitan)1, Stan, fiul lui Cârstiian, Iane2, Mihai, Iordachi şi Sima
– adeveresc vornicului Antonie din Negoeşti pentru moşia cumpărată de
acesta de la Chirca, fiul lui Lupşan din Târşor, în Băbeani. Când a venit
vornicul la moşie, megiaşii i-au zis că partea lui Chirca a fost dată în
partea lui Tudor, iar acesta din urmă a spus că această moşie este la
megiiaşi. Umblând astfel lucrul, Chirca rămânea fără moşie, drept care au
mers în divan, înaintea domnului Costandin Şărban vv., scoţând cărţile
înaintea acestuia, iar domnul, citindu-le, nu l-a putut lăsa fără de moşie.
Astfel, l-a dat domnul pe Zorze al doilea portar, ca să meargă în satul
Băbeani şi să-i strângă pe toţi megiaşii de mai sus, iar aceştia n-au putut
spune că n-are moşie cu ei, ci ar avea în partea megieşească. Domnul a
hotărât ca Antonie să ţină moşia împreună cu aceşti megiaşi, anume partea
lui Chirca Lupşan. (Degetele, pentru credinţă)3.

Doc. ist., LXXIII/236.

Orig., difolio (30x20,5 cm), filigran. Rez., Fişe g-ral Năsturel,
sub dată.
1
Completat după semnătură.
2
În rez.: Ion.
3
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

331. 1657 (7166) dec. 15. Mihai căpitan din Pătroaia adevereşte
lui Stroe logofăt şi fiului acestuia, Matei, că au cumpărat ei jumătate din
satul Ciupa, de la fiul lui Necula Catargiul spătar şi de la fata acestuia,
fiind ei mai volnici, căci jupâneasa lui Matei spătar a fost rudă cu
Bădicanul, soţul jupânesei Maria călugăriţa, de la aceasta cumpărând
Necula Catargiul acea jumătate de sat. Astfel, Mihai căpitan, fiindu-i
această moşie aproape, se roagă de Stroe şi de Matei să-i dea şi lui o parte
în acea moşie, ca să-i fie de fân şi de ce-i va trebui, dându-i aceştiia a patra
parte, ca să-i fie de hrană pe timpul vieţii, iar după moartea lui, să le revină
din nou lor, iar Mihai căpitan să nu fie volnic a o vinde sau dărui în altă
parte şi nicio rudă a sa să nu aibă treabă. Pecetea şi iscălitura, pentru
credinţă. Martori, boieri.

194
 S.J.A.N. – Prahova, Col. Documente, CXXIV/78.
Orig., difolio (30x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, sigiliu
inelar în fum. Cop. din 1891, ibidem, CXXIV/78a.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 186.

332. 1657 (7166) dec. 15. Jupan Stroe mare logofăt şi fiul lui,
Matei, adeveresc lui Mihai căpitan din Pătroia că au cumpărat jumătate din
satul Ciupa, de la fiul lui Necula Catargiul şi de la fata lui, pentru că a fost
mai volnic Matei, fiind jupâneasa lui rudă cu Bădicanul, bărbatul
jupânesei Maria călugăriţa, de la care a cumpărat Necula Catargiul. Fiind
dus Mihai căpitan aproape în hotar, i-a rugat de i-au lăsat lui a patra parte,
ca să-i fie de hrană şi de ce-i va trebui, cât va trăi, iar după moartea lui, să
fie tot a lor, să nu fie el volnic să o dea în altă parte sau să o vândă, ci să
fie pe seama lor. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă.

Doc. ist., CCVI/43.

Orig. (29,5x20,5 cm), filigran.
Ed.: text, Potra, Tezaurul, p. 312-313 (nr. 474); menţ., Stoicescu,
Dicţ. marilor dregători, p. 186.

333. 1657 (7166) dec. 15. Stan, fiu lui Vlad din Balş, adevereşte
că i-a dat Dumitrul logofăt din Balş 4 ughi, bani buni, până la Paşti, iar de
nu-i va da la zi, „cum mi-au dat, aşa să-i dau”, iar de va trece de zi şi vor
fi „nescari gâlcevi”, acesta să fie volnic să trimită om domnesc cu treapăd,
iar Stan să plătească treapădul şi toată cheltuiala. Martori: Stanciul,
Barbul, Radul …1. Degetele, pentru credinţă. Scrie popa Pârvan.

Ep. Râmnic, XC/3.

Orig., difolio (20,5x14,5cm), filigran; cu începutul unui alt doc.
scris pe f. 2v. Cop., Doc. ist., CMLXXV/61, f. 82; ms. 177, f. 1-1v (fostă
3-3v); S.J.A.N. – Vâlcea, Col. Microfilme, rola 3, c. 8.
Ed.: rez., Comori vâlcene, p. 29 (nr. 65).
1
Loc alb.

195
 334. 1657 (7166) dec. 15. Tudor, fiul lui Ianiu negustor, vinde
naşului său, Iorga negustor, o prăvălie, cu locul ei, în oraşul Bucureşti, în
Târgul de Jos, lângă Puţul Turcului, alături de prăvălia lui Fiera mătăsar,
cu 56 ughi, bani gata, cumpărată cu altă prăvălie, alături de prăvăliile sale,
de la jupâneasa Condila, soţia lui Sava logofăt din Stăneşti, şi de la fiul
acestuia, Preda. Martori, oameni buni. Pecetea, pentru credinţă. Scrie
însuşi Tudor.

Ms. 1947, vol. III, f. 313-314.

Fotocop.

335. 1657 (7166) dec. 15. Stanciul iuzbaşa din Cârstineşti, cu

soţia sa, Călina, pentru ca la moartea sa să fie îngropat la m-rea Cozia, lasă
acesteia o bute de vin de 100 de vedre şi 20 berbeci şi alte vite, ca să-i fie
pentru pomeni. De asemenea, mai lasă mănăstirii: din munca sa, 100 de oi,
şi din via de la Scăuiani, jumătate a lăsat-o soţiei, iar jumătate mănăstirii, o
bute de vin să fie pentru praznic la mănăstire, şi stupina, cu câţi stupi va
avea, de la via de la Scăuiani. Martori: unchiul său, Datco vornic, vărul
său, Ivaşco iuzbaşa, şi toţi verii săi şi popa Barbul1, Novac, Radul şi
Mihăilă, toţi din <Cârstieneşti>, şi boieri din jur: Ivan comis din
Bucşăneşti, Stanciul iuzbaşa din Berindeşti, Badea roşu din Sălătruc,
soacra sa, Neacşa, (vlădica Ignatie)2 şi boieri şi oameni din jur. Cine se va
scula cu gâlceavă din oamenii şi rudele sale, acela să fie blestemat.
Iscălitura, pentru credinţă.

Ms. 712, f. 505v-506.

Cop. Alte cop., mss. 209, f. 176; 215, f. 208v-209; S.J.A.N. –
Vâlcea, mss. 102, f. 505v-506; 150, f. 78v-79.
Ed.: reg., Tezaur vâlcean, p. 195.
1
În cop. din mss. 150, 209 şi 215: Marcul.
2
După semnătură.

336. 1657 (7166) dec. 15. Jupâneasa Tanasia, fiica lui Mihai din
Cârcioaia, adevereşte lui Ionichie de la m-rea Jitiianul că fraţii ei, Pătru şi
Nicola, i-au dăruit două ţigănci: Stănislava, cu fiica ei, pentru pomana şi
196
sufletul lor, întărind şi jupâneasa mănăstirii aceste ţigănci, pentru pomana
sa. Care din rudele sau din neamul lor va strica această pomană, să fie
blestemat. Martori, boieri: David postelnic şi Raadul postelnic, fratele său,
ambii din Vâlcăneşti. Degetele, în loc de peceţi.

Ms. 723, f. 489.

Cop.

337. 1657 (7166) dec. 17, Târgovişte. Costandin Şerban vv.

întăreşte lui Vintilă, Dumitru Duiscul, Lupul, Alexandru, fiilor şi nepoţilor
lor jumătate din moşia Strânba, jud. Dolj, cumpărată de la jupânesele Anca
şi Mariia, fiicele lui Ţalapi logofăt din Merişani, primit de la tatăl lor,
drept zestre. Apoi, ajungându-le vreme de nevoi, ele s-au tocmit cu
megiaşii pomeniţi mai sus şi le-au vândut-o, cu zapis, cu mare blestem. În
zilele lui Matei vv., s-au pârât Rusul egumen, zicând că moşia este a m-rii
Govora, dar megiaşii au scos zapisul de cumpărătoare, egumenul
rămânând de leage şi de judecată, să ţină numai jumătate de ocină, iar
cealaltă jumătate să o ţină megiaşii. În zilele vieţii domnului, călugării s-
au pârât iar cu megiaşii înaintea domnului, în marele divan, cu toţi
dregătorii, rămânând călugării de judecată, să ţină moşia jumătate, iar
megiaşii celaltă jumătate, pe care au cumpărat-o cu banii lor drepţi, cum
scrie şi în cartea lui Matei vv. Martori: Ghierghi mare (vor)1nic, Stroe
mare logofăt, Pârvul (mare vistier)1, Paană mare spătar, Negoe mare
postelnic, Radul mare (st)1olnic, Radul2 (mare paharnic)1, (Statie mare
comis)1, Necula mare portar2. Ispravnic, Stroe (mare)1 logofăt. Scrie Preda
logofăt.

M-rea Govora, XXVI/2.

Orig., difolio (44x29,5 cm), filigran, rupt, pătat, restaurat,
invocaţia simbolică şi monograma în chinovar, semnătura domnului,
sigiliu mijlociu timbrat, cusut de doc. cu fir de mătase roşie; cu o notă
tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condica mănăstirii”.
Cop., mss. 234, f. 206-206v; 447, f. 208; 463, f. 39.
Ed.: menţ., Soicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 186.
1
Loc rupt, completat după cop. din mss. 234 şi 447.
2
În cop. din mss. 234 şi 447, greşit: Deadul.

197
 338. 1657 (7166) dec. 18. Jupâneasa Tudora, ce a fost a lui Ivan,
fiul lui Dumitru din Argeş, şi coconii ei, Dumitru şi Ivan, adeveresc lui
Duminecă iuzbaşa că au avut o pâră cu el, înaintea lui Gherghe mare
vornic, pentru o moşie şi 2 roţi1 de moară din satul Bereşti şi s-au învoit cu
el, înaintea vornicului, să ţină ei moşia din sat, pe din două, frăţeşte,
anume: cuconii ei, jumătate, iar Duminică iuzbaşă, jumătate; moara să le
fie, tot frăţeşte, din moară cumpărând Duminică două2 părţi, iar jupâneasa
Tudora având o parte, s-au tocmit frăţeşte să-i întoarcă acestuia banii, 12
ughi, pe partea ce a fost mai mult la el, învoindu-se să fie fraţi şi pe moară
şi pe moşie, să le fie pe din două. Astfel, s-au învoit înaintea lui Gherghe
mare vornic, Iane al doilea vornic3, Şteful4 al doilea vornic5 şi a lui Cârlan
al doilea vornic5. Peceţile, pentru credinţă. (Din zapise a luat Duminecă
iuzbaşa un zapis, pe care, când va trebui, să-l scoată de faţă. Banii pe care
i-a întors lui Duminică iuzbaşa, de vor fi banii săi, să ţină el partea de
moară, aşa cum s-au tocmit, iar de va lua banii de la alt om şi va face
amestecături, „să bag altu om într-acea moară”, să fie volnic Duminecă
iuzbaşa să ţină trei părţi, precum a cumpărat, iar cheltuiala morii să le fie
pe din două. Care din ei se va scula cu pâră, să închine vornicului 30
ughi)6.

M-rea Cotmeana, IV/4.

Orig., difolio (31x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, lipit, 2
sigilii inelare în tuş. Cop., mss. 357, f. 44-44v; 359, f. 34v-35; S.J.A.N. –
Vâlcea, ms. 145, f. 29v-30; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: reg., Tezaur vâlcean, p. 196.
1
În cop. din ms. 145: o roată.
2
Corectat din trei şi scris deasupra rândului; în cop. din ms. 357: trei.
3
În cop din ms. 357: Ene mare vornic.
4
În reg.: Ştefan.
5
În cop. din ms. 357: mare vornic.
6
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după dată.

339. 1657 (7166) dec. 18. Ioan, fiul lui Dumitraşco comis, (nepot
lui Stanciu comis)1, vinde lui Radu Creţulescu logofăt ocină în Lucieni, cu
9 ughi, cu câte 45 bani, stânjenul.

198
 Doc. ist., MDXC/11 (nr. 6).
Rez. Alte rez., A.N., CCCVI/5 (nr. 6); CCCVI/9b (nr. 4).
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 148 (nr. 1979).
1
Completat după rez., A.N., CCCVI/5 (nr. 6).

340. 1657 (7166) dec. 20. Pătru olăcar din Târgovişte, cu soţia
lui, Iana1, fiica lui Grozea din Ciolanu, vinde lui Radul mare comis ocină
la Ciolanul, din moşul popii Neagul, a cincea parte, care este dată de zestre
Ianei, partea ei, de la tatăl său, cu 2.400 aspri gata, moşie stearpă, fără
rumâni. Martori2, boieri: Măinea sluger, Ghidul comis, Dima comis, Goga,
Muşat postelnic şi Moş postelnic, ultimii doi din Câmpşor, Neagul
postelnic din Vlaşin, popa Oprea, Necula postelnic, fiul jupânesei Alba,
Mihalcea păharnic din Cislău, Costandin păharnic, Pană comis, Ilie comis,
Giura, Mihalcea vătaf?, Manoli comis, şi Dimitrie. Degetul, pentru
credinţă.

Ep. Buzău, XVI/21.

Orig., difolio (28x20 cm), filigran, rupt la margini, puţin pătat.
Cop., ms. 172, f. 562; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: rez., Ionaşcu, M-rea Ciolanu, p. 30 (nr. 19).
1
În reg., Fişe g-ral Năsturel: Ana.
2
Ultimii 8, după semnături, din care ultimele 2, în lb. greacă.

341. 1657 (7166) dec. 20. Lazăr, fiul lui Badea din Cucuteani,
vinde lui Serafim, episcop de Buzău, 12 stj. de ocină în sat, cu 12 lei, bani
gata, din cap până în cap, cum merg şi alte moşii, din hotarul Plopenesc,
pe lângă hotarul Episcopiei, în jos, cu ştirea megiaşilor şi a fraţilor săi.
Martori: Bădica, Lupul şi Radul, toţi din Cucuteani, popa Mihai, Macarie
monah, Necula, fratele popii Mihai, Ifrim curteanul, Stan curteanul,
Manea cel Bătrân, Radul Cofă, toţi din Buzău. Scrie popa Gavriil.
Degetul, pentru credinţă.

Ep. Buzău, LXXII/24.

199
 Orig., difolio (32x22 cm), filigran, cu o însemnare pe f. 2v:
„trecut la tomul al 3-lea la lit. 254”. Cop., ms. 173, f. 267-267v; rez., col.
Hotărnicii, jud. Buzău, nr. 48, f. 2; M-rea Banu, XLIII/128, f. 1v (nr. 26).

342. 1657 (7166) dec. 20. Badea Golea şi fiii lui, Manea şi Radul
din Brătiiani, jud. Muşcel, se vând rumâni lui Mareş Băjescul logofăt, cu
fiii şi moşia lor, din munte, cu 6.000 aspri bani gata, ce fac 30 ughi, cu
ştirea megiaşilor şi vecinilor. Martori: Mihai logofăt şi fratele lui, Marco,
fiul lui Bratul din Bratie, Naan Gălbenilă şi nepotul lui, Dragne, popa Ion
şi Gherghe, ambii din Băjăşti, Simion negustor din Câmpulung
(Dâlgopol). Degetele, în loc de pecete. Scrie Ianachi.

Doc. ist., DCXXI/4.

Orig. (29x19 cm), filigran, puţin pătat şi rupt la îndoituri.

343. 1657 (7166) dec. 21. Chirca şi Stoica vând lui Ion Fetea
moşie, cât a cumpărat tatăl lor, Chisar paharnic, <la Titeşti, jud. Argeş>1.

A.N., CLIII/3, f. 3v (nr. 45).

Rez.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 148 (nr. 1982).
1
Completat după cartea de judecată din 1825 oct. 6.

344. 1657 (7166) dec. 22, Târgovişte. Costantin Şerban vv.

întăreşte satului Dragoslavele, de la scala de la Muşcel, unde este chiaia,
şi sătenilor, de la mare până la mic, acest sat, cu hotare: Valea
Mătiiaşului, satul Stoeneştii, Piscul Călugărului, munte, Vârful Cioarăi,
Vârful lui Leaotă, Vârful Simtilii, Fundata, unde se învecinează cu Ţara
Ungurească şi cu Rucăreanii. De asemenea, le întăreşte muntele
Albescul, cu toate locurile şi livezile şi cu tot şezutul satului
Dragoslavele, până în Crucea lui Berbece, în apa Dâmboviţei, cumpărat
de sătenii din Dragoslavele de la cei din Albeşti, anume – popa Vlăduţul
cel Bătrân, Lupul, Badea, Zârnă, Vlăduţ, Neacşul, Dan –, cu 3.000 ughi

200
bani gata şi cu zapis. De asemenea, le întăreşte eliberarea din rumânie şi
să fie ei slobozi de către Pano Filipescul mare spătar şi Chirca ban şi de
către fiii lui Negoiţă logofăt, anume – Ventilă logofăt şi Dumitraşco – şi
de către fiii lui Drăghici slujer – Papa ceauş, Ventilă postelnic, Mihai
spătar – şi de către alţi fraţi şi nepoţi ai lui Vintilă vornic şi de către
Drăgoiu căpitan, ginerele lui Teodosie ban, şi de către tot neamul lor, să
nu mai aibă ei val pentru rumânie. Satul Dragoslavele a fost al acestor
boieri din-nainte vreme, iar în zilele lui Mateiu Vodă, părinţii acestor
boieri s-au pârât cu sătenii pentru rumânia lor, luând aceştiia din urmă
lege şi jurând cu 12 megiaşi, după care le-a căzut boierilor să ia şi ei,
lege pentru lege, 24 boieri, iar Matei Vodă „a intrat la mijloc”, spunând
că, decât să mai poarte ei lege şi gâlceavă, mai bine să fie tocmeală şi
răscumpărare cu bani, deoarece este sat de marginea ţării, la hotar, şi
poartă greutăţi şi slujbe împărăteşti, crăeşti şi domneşti, cu solii, cu
olăcarii şi cu toate treburile ce sunt din porunca domniei şi a ţării. Astfel,
boierii s-au tocmit cu sătenii şi le-au dat aceştia din urmă 3.000 galbeni
gata, înaintea lui Matei Vodă şi a tuturor boierilor, în divan, luând fiecare
din boieri partea sa de bani şi făcându-le sătenilor şi zapis de
răscumpărare din rumânie, cu marii boieri martori şi cu blestem. Acum,
în zilele domnului, trecând 16 ani de la moartea acelor boieri, coconii lor
nu au vrut să se lase pe acea tocmeală, spunând că vor lua şi ei lege 24
boieri, ca să-i „calce” pe rumâni; iar apoi, văzând zapisul părinţilor lor,
cu greu blestem, au socotit să nu mai poarte nicio pâră şi, după
rugăciunea sătenilor şi a multor boieri, au făcut tocmeală, înaintea
domnului şi a tot divanul, dându-le sătenii, peste acei 3.000 ughi, încă
900 ughi1, în total 3.9002 ughi, împăcându-se şi făcându-le al doilea
zapis de răscumpărare, cu mare blestem, scoţându-i din toate cărţile şi
hrisoavele din care nu fuseseră scoşi de părinţii lor. Martori, boierii
divanului: Gheorghie Băleanul mare vornic, Stroe Leurdeanul mare
logofăt, Pârvul vistier, Radul stolnic, Radul comis, Radul peharnic,
Neagoe postelnic. Ispravnic, marele vornic şi marele logofăt. Scrie
Dumitru Boldiciu logofăt.

Doc. ist., XLIV/44.

Orig., perg. (35x50,5 cm), invocaţia simbolică, litera iniţială şi
monograma în chinovar, semnătura domnului, sigiliu mijlociu timbrat.
Cop. incompletă, Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

201
 Ed.: menţ., Răuţescu, Dragoslavele, p. 394; Stoicescu, Dicţ.
marilor dregători, p. 146, 242 (nota 5).
1
În cop.: 90.
2
În cop.: 3090.

345. 1657 (7166) dec. 22. Popa Udrişte şi cu fraţii săi, diaconul
Andrănii (Andrunii) şi Alicsandru, şi mama lor, preoteasa Despa, vând lui
Radul clucer din Păuşăşti partea lor de moşie din Păuşăşti, cu vii, toată
moşia cât scrie în cărţi, cu 50001 bani gata. Martori2, boieri: Işfa<n> p…3
şi <An>4ghel vătaf din Mihăiaşti, Făra logofăt din Cacuva, Voi<cu>4
postelnic şi Chirca Hulubescu5 din Râmnic şi Socol din Măldăreşti.
Degetele şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie însuşi popa Udrişte.

M-rea Dintrunlemn, V/49.

Orig., difolio (33x20,5 cm), rupt la îndoituri, lipsă 1/3 din f. a
doua, restaurat. Cop., ms. 445, f. 138; rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Loc rupt, semnul de mie puţin vizibil; în rez.: 5 ughi.
2
Ultimul, după semnătură.
3
Loc rupt.
4
Loc rupt, completat după cop. din ms. 445.
5
În cop.: Huluben.

346. 1657 (7166) dec. 22. Necula, fiul lui …1 din …1, aflat în
satul Lază, al lui Pană postelnic din Părdeşti, se vinde rumân acestuia, în
preţ de 12 ughi bani gata. Martori2, boieri: Pârvul iuzbaşa şi Manea roşul
din Craiova, Steriian neguţător, Stoica armaş, Vasilie postelnic, fost
armaş. Scrie Costea logofăt din Craiova. Pecetea şi iscălitura, pentru
credinţă.

M-rea Brâncoveni, XVIII/26.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, 2 sigilii inelare în tuş.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 223.
1
Loc alb.
2
Ultimii 2, după semnături.

202
 347. 1657 (7166) dec. 26. Micul şi fiul lui, Şărban din Ţigăneşti,
jud. Teleorman, vând lui Mareş logofăt ocină în Ueşti, lângă Ciolăneşti,
ocina lor bătrână, 30 stj., cu câte 40 bani stânjenul, în total 6 ughi, bani
gata, cu ştirea megiaşilor. Martori: popa Naan, Danciul şi Tatul, toţi din
Ciolăneşti. Degetele, în loc de peceţi.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXIX/19.

Orig., difolio (28,5x20,5 cm), filigran. Cop., mss. 129, f. 223;
132, f. 350v-351.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 189 (nr. 417) – cu cotă greşită:
Mitrop. Ţării Româneşti, CXXIX/13; menţ., Andreescu, M-rea Cornet, p.
680 (nota 88).

348. 1657 (7166) dec. 29. Barbul postelnic, cu <fiul>1 său,

Preda, dăruieşte lui Dănăilă, egumenul m-rii Jdrealea, o vie bătrână pentru
pomana lui şi a soţiei sale, Dragomiriţa, în lung, 52 stj. şi 10 paşi, cu viţă,
la deal, loc sterp, şi în curmeziş, 20 stj.; apoi a mai dăruit trei mătci de
stupi. Martori: Cioană postelnic din Târnava, Dragomir pârcălab cu fratele
său, Mihnea, Udrea …2, Gherghe3. Degetele şi iscăliturile, pentru credinţă.
Blestem. Scrie popa Stan din Târnava.

M-rea Jitia, II/6.

Orig. (28,5x21 cm), rupt la îndoituri, pătat, lipit cu un fragm. din
alt doc., în lb. greacă; 6 sigilii inelare în fum; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris la condică”; rez. în lb. greacă, ibidem,
II/18 (nr. 41).
1
Loc rupt.
2
Loc şters.
3
După semnătură.

349. 1657 (7166) dec. 29. Ilinca băneasa şi fiul său, Matei
Buzescu postelnic, dau m-rii Căluiu, pentru sufletul banului, al părinţilor
şi al copiilor lor, nişte ţigani: Lupul şi fratele său, Radul, şi pe Ilie, toţi cu
sălaşele lor, iar pentru sufletul jupânesei Maria băneasa, sora banului,
două sălaşe, anume Stoica Drăcosul şi o fată, Zoica. De asemenea, mai

203
dau pentru rumânii judeciţi de ban, cap pentru cap: pentru fratele popii
Stoica din Cioroi, cu trei fii, o dau pe Marina ţiganca, cu trei fii; pentru
Cozma din Cruci, cu doi fii, o dau pe Filca şi cu fiica sa şi pe Stanca
ţiganca; pentru Stoica, cu trei fii din Cruce, o dau pe Maria cu o fată şi pe
Oprişa, fata Neagăi; pentru Giura cu fratele său, Stoian, cu doi fii, şi
pentru Stoica şi fiul său <din Cruci>, o dau pe Neţa? ţiganca, cu fiii ei şi
cu cinci fete; pentru Mihăilă, cu patru fii, îl dau pe Stan peic cu sălaşul lui;
pentru Sânbotin, fratele lui şi fiii lor, îl dau pe Stoboran ţiganul cu sălaşul;
pentru nişte ţigănci, avute de mănăstire la ei, dau, pentru Necşa, cu o fată,
pe Voislava, cu o fată; pentru Dumitra ţiganca, o dau pe Voica, fiica lui
Folan, ca să nu mai aibă mănăstirea gâlceavă cu ei şi nici ei cu aceasta.
Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.

Ms. 722, f. 45v-46 (fostă 228v-229).

Cop.

350. 1657 (7166) dec. f.z. Dragomir şi fratele său, Mile, fiii lui
Pătru iuzbaşă din Ghi<m>1paţi, vând lui Tuduru postelnic, fiul lui Tuduri
stolnic, un cal, cu …2 ½ ughi, dar, calul fiind şchiop, Tudor l-a înapoiat,
cerându-şi banii înapoi. Ei, având gâlceavă cu Manta şi cu nepotul
acestuia, Buzinca, pentru moşia lor din sat, s-au rugat de Tuduru să le lase
banii, să le fie de cheltuială la această pâră şi să ţină el partea lor din
Şuiereasca, 30 stj., pe care şi ei o cumpăraseră de la Ghiormăştii, de la
Gane şi Murat din Răsimni<ci>2. Martori3, boieri: Hera4 vornic, Necula
Ghiormescul, Dragomir Gârbăcilă, Manta logofăt, Stamate, Stan, fiul lui
Vâlsan Buzinca din Bărileşti, Necula, Cârste. Iscăliturile, pentru credinţă.
Scrie Ianachi iuzbaşă din Bărileşti.

Doc. ist., MCDLXX/7.

Orig., difolio (31,5x21,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, 7
sigilii inelare în fum.
1
Omisiune.
2
Loc alb.
3
Ultimii 2, după semnături.
4
La semnătură: Fira.

204
 351. <d. 1657>1. Ianache, fiul lui Cornea căpitan, şi cumnata sa,
Tănasiia, adeveresc popii Tudosie, <egumenul m-rii Şegarcea>2, că i-au
vândut partea lor de moşie din Băldăiu, care a fost de la Drăgoi al lui
Roman, cu 9½ ughi, în anul 1657 (7165), când le-a dat egumenul 3 ughi,
iar acum, când au făcut zapisul, le-a mai dat 6½ ughi. Martori, boieri şi
oameni buni: Tatomir şi Oprea din Băldălui, Neacşul, fiul lui Tatomir,
Radul, fiul lui Oprea, Micul vătaf, Stoian. Degetele şi iscăliturile, pentru
credinţă.

Ms. 725, f. 125v-126.

Cop.
1
Fără dată, s-a datat după conţinutul doc.
2
Completat după alte doc. din ms.

352. <1657 – 1659>1. Mircea, fiul lui Nedelcu din Ludăneşti,

vinde lui Vâlcul logofăt, fiul lui Bunea vistier, partea sa de moşie din
Mirceşti, 60 stj., cu 5 ughi şi 8 costande bani gata. Martori: popa Bărbătei,
Sore pârcălab, Vişan şi Mănăilă, toţi din Poinari, Şărban din Rubeasca,
Pârvul izbaşa şi Savul (aprod)2 din Răzmireşti.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXVI/16.

Orig., difolio (28x20,5 cm), filigran; acelaşi doc. scris şi pe f. a
doua; cu o însemnare pe f. 2v a lui Ivan, privind nişte locuri înfundate ce
sunt pe moşia din partea Ciorăneasca, în funia popii Vlădilă; cu o notă
tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms.
135, f. 254-254v.
1
Fără dată, s-a datat după celelalte doc. din pachet.
2
După semnătură.

353. 1658 (7166) ian. 2. Vladul <roşiul>1, fiul lui Anghel din
Iaroslăveşti, vinde lui Mihalcea iuzbaşă şi fratelui acestuia, Stroe
postelnic, moşie în sat, partea moşului său, Stoica, dintr-o funie, a treia
parte, moşie stearpă, fără rumâni, şi cu o livadă, ce i-a fost dată surorii
sale, Caplea, de zestre, numită Gutuiu, cu ştirea tuturor rudelor, cu 16

205
ughi, bani gata. Nimeni din fiii, nepoţii sau rudele sale să nu mai aibă
treabă cu această parte de moşie. Martori2, boieri şi megiaşi: Tanasie
(Bârsescul)3 postelnic, fiul lui Vlad clucer din Bârseşti, Costandin
(negustor)3, popa Costandin, popa Apostul şi popa Dumitru, toţi din Ocnă,
şi din rudele vânzătorului: Stanciul vătaf din Sărăcineşti, vărul său,
Anghel, Panait, Dumitru şi Stoica, toţi din Iaroslăveşti, Radul, fiul lui
Bunea din Păuşeşti, Iane Căpăţână, Stan Ţurug. Pecetea şi iscălitura,
pentru credinţă. Scrie Mihăilă logofăt de la Vladul clucer.

Ep. Râmnic, LIII bis/18.

Orig., difolio (33,5x21 cm), şters, pătat, 4 sigilii inelare în fum;
cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „Trecut în condică”. Cop.,
ms. 707, f. 154v (fostă 280v).
1
Completat după nota tergală.
2
Ultimii 2, după semnături.
3
Completat după semnătură.

354. 1658 (7166) ian. 3. Ion, fiul lui Mareş din Bădeani, şi cu
vărul său, Stan, fiul lui Dumitru din Opăriţi, nepoţii lui Albul din Opăriţi,
vând lui Mihul şi fratelui său, Zota, fiii lui Lamba din Cârlomăneşti, şi lui
Radu, fiul lui Stan Maniţa din Cârlomăneşti, ocină în Mierăia, cumpărată
de moşul lor, Albul, din partea lui Oprea Orbul, 3½ pogoane de loc, 2
pământuri, unul într-un câmp şi celălalt în alt câmp, şi a treia parte de
ocină, din partea lui Oprea Orbul, şi toată partea Voicăi, cu 900 bani gata.
Aceste ocine să le ţină Mihul cu fratele său, jumătate, iar cealaltă jumătate,
Radul, banii dându-i tot pe din două. Această ocină a fost vândută dintr-o
carte coajnică de la Mihai vv., văzând-o ei, cu ochii lor, cartea aflându-se
la vânzători, căci sunt trecute şi alte ocine în ea. Aceste ocine să le fie lor
nerăscumpărate, iar când vor avea nevoie de cartea coajnică, să vină la ei,
să le-o dea, „să o scoaţă de făţiş”. Martori: popa Simion, Stan, fiul lui
Radul spătărel, Neagoe, fiul lui Mociogan, Dumitru, fiul lui Calin roşul, şi
Bunea cu fratele său, Jipa, toţi din Cârlomăneşti, Pătru, ginerele lui Albul
din Mierăia. Degetele, pentru credinţă. Scrie Calin logofăt din
Cârlomăneşti.

Doc. ist., CXXVIII/145.

206
 Orig., difolio (29,5x21 cm), filigran, rupt la îndoituri, puţin pătat;
pe f. a doua cu o carte domnească din 1657 (7165) mai 2, cu o însemnare
tergală referitoare la zapisul lui Jipa pârcălab din Mierăia şi o notă tergală:
„de taleri, 7½, stânjeni 20, din moşul Boziesc”; Cop., ms. 172, f. 187.

355. 1658 (7166) ian. 3. Bratosin <vinde> vii în Troiani.

Doc. ist., MDCLIX/101 (nr. 308).

Menţ.

356. 1658 (7166) ian. 5. Costandin Şărban vv. adevereşte lui

Neagul postelnicel din Breaza, jud. Prahova, că a avut judecată înaintea sa,
la divan, cu Vintilă, fiul lui Stroe Cotoiu, pentru o parte de ocină de la
Cărunţi, a lui Vintilă, pe apa Mislei, care este împreună cu ocina lui
Neagul postelnic. Vintilă s-a înţeles cu Crăciun din Brădeani ca să-i vândă
partea lui de ocină, luând şi bani şi făcând zapis lui Crăciun, pe ascuns.
Neagoe postelnic, fiind acea moşie între moşiile lui, şi fiind el mai volnic
decât alţii a o cumpăra, l-a adus pe Vintilă la divan, înaintea domnului,
spunând că vrea să vândă Vintilă pe ascuns moşia unora care nu au treabă,
iar Vintilă a spus înaintea domnului, că nu a vândut-o nimănui. Domnul,
văzând că Vintilă umblă cu ficlenie, a făcut carte lui Neagul Brăgarea
postelnicel ca, atunci când se va vinde moşia, să fie el mai volnic decât
alţii să o cumpere; iar de o va vinde Vintilă altuia „pre supt cumpăt”, fără
voia lui Neagoe, să fie acesta din urmă volnic să o ţină fără niciun ban, ca
să nu mai umble Vintilă cu ficlenie. Domnul a judecat cu tot divanul.
Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Doc. ist., MCMLVII/28.

Orig., difolio (30,5x21 cm), puţin rupt la îndoituri şi pătat,
restaurat, sigiliu mic în chinovar, semnătura domnului. Rez., ms. 466, f.
165-165v (nr. 4).

357. 1658 (7166) ian. 6. Episcopul Ignatie <de la Râmnic>1

adevereşte egumenului Deonisie şi soborului m-rii Câmpulung că, un ţigan

207
al acestei mănăstiri, anume Radomir, a luat pe Mariia, fata lui Lepădat
ţiganul, din ţigănia Episcopiei; Dumnezeu aducându-l pe Mihail vv. la
Scaun, la Bucureşti, episcopul a mers la Bucureşti, unde a şezut, luându-şi
asupra toate cheltuielile, împrumutându-se cu 200 ughi, pe care nu a avut
de unde-i plăti, până nu şi-a vândut şi telegarii şi alte scule, iar Deonisie,
întâmplându-se să fie acolo, i-a dat pentru ţigancă 24 galbeni şi astfel să se
ştie că fata lui Lepădat este ţiganca Episcopiei, plătită de Câmpulungeani,
„însă cu mâna fiiului nostru, Denisie”. Martori2, „fraţii” Episcopiei:
Vasilie clisiar, popa Dionisie, Vasilie, Avram diiac, Vasilie eromonah,
Chirca vătah, Ion, Preda, Semco, Ratea, Lavrentie, Dimitre arambaşa,
Sima al lui Voico postelnic.

M-rea Câmpulung, LXII/32.

Orig., difolio (32,5x20,5 cm).
1
Completat după nota tergală.
2
După semnături.

358. 1658 (7166) ian. 7, Târgovişte. Dumitraşco spătar şi fratele

său, Alicsandru postelnic, fiii lui Ghiorma ban, vând lui Udrişte Năsturel
al doilea logofăt din Fierăşti, satul Seaca, jud. Mehedinţi, cu rumânii,
moşie hotărâtă. Satul a fost cumpărat de tatăl lor de la domnul Costandin
Şerban vv., fiind de moşie a lui Şărban vodă, iar acesta, pe când era mare
paharnic, l-a vândut lui Mihail vv., iar acesta din urmă l-a dăruit boierului
său, Pătru, pentru slujbă dreaptă faţă de domn. În zilele lui Mateiu Basarab
vv., jupâneasa Marina, soţia lui Drăghici logofăt din Pleşoi, fata lui Pătru
ban, cu fiul său, Andreiu, l-au vândut lui Mateiu vodă. După moartea
acestui din urmă domn, satul a căzut pe seama domnului Costandin Şerban
vv., care a dat voie rumânilor să se răscumpere din rumânie. Aceştia
neavând putere să se răscumpere, domnul l-a vândut lui Ghiorma ban,
după a cărui moarte fiii săi l-au vândut lui Udrişte Năsturel, cu ştirea
jupâneselor1 şi a rudeniilor lor, cu 340 galbeni, bani gata, dându-i şi cărţile
lor de cumpărătoare. Martori2, boieri şi neguţători: Macarie, patriarh de
Antiohia, Stefan mitropolit3. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie
Stoica, fiul lui Soare logofăt.

M-rea Dintrunlemn, X/6.

208
 Orig., difolio (40x28,5 cm), invocaţia simbolică şi iniţiala, ornate
în tuş, două sigilii în fum; cu o însemnare tergală a lui Petrache Ghiurca:
„S-au trecut la condica mănăstirii Deunlemn“. Cop., mss. 445, f. 167-
168v; 446, f. 15v-16v; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 106; rez.,
Năsturel, Genealogia Năsturelilor, p. 310.
1
În cop. din ms. 445, lipsă.
2
După semnături, prima în lb. arabă.
3
În cop. din ms. 446: Andrei logofăt.

359. 1658 (7166) ian. 7. Stan Oroşanul din Cârlomăneşti vinde

lui Negoiţă paharnic un loc de casă în sat, cu un pogon de ţealină în deal şi
cu loc de casă în capul viei, cu pomi, din partea Boziiască, alături cu via
lui Calin, fiul lui Fulga din Cârlomăneşti, pe care l-a avut de moşie de la
părinţii lui, cu ştirea tuturor fraţilor şi cu 6½ ughi, bani gata. Martori,
oameni buni: Calin, fiul lui Fulga, Nan Bozioiul, Tănasie, Mărtin şi
Iachim, toţi din Cârlomăneşti, popa Dobrin şi Gherghe moşnean, ambii din
Cândeşti. Scrie popa Oancea din Cândeşti.

A.N., LX/24.
Orig. (15,5x21 cm), puţin rupt la îndoituri, lipit.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 148 (nr. 1984).

360. 1658 (7166) ian. 8. Tanasie păharnic, fiul lui Necula logofăt
din Sărăcineşti, vinde lui Mareş Băjăscul logofăt jumătate de sat din
Berislăveşti, jud. Argeş, din Coiscă, ce a fost a lui de moşie, precum şi alte
cumpărături, câte se vor afla pe această jumătate de sat, cu vad de moară,
cu case cu pimniţă de piatră, din dealul cu vii, şi viile sale ce sunt „osebite
vii boereşti”, cu rumâni, anume Şărbu cu fiii – Ion, Radul, Opriian, Chirca
– şi Dumitru, cu fiul – Costandin, Eftimie, cu un fiu …1, Vladul cu fiii săi,
Anghel şi …1. De asemenea, i-a mai vândut şi alţi rumâni, fără moşie,
anume Pătru, fiul lui Bârsea din Pripoară, cu doi fii, …1, Calin, fratele lui
Pătru, Lazar, cu fiii – Marco, Oprea, Dumitru, Ion –, Chicioranul, cu fiul
lui, Dumitru, Istratie, fiul lui Badea, Opriş, cu fiul, Cârstea din Titeşti, cu
250 ughi, bani gata. Martori2: Drăghici Catacuzino logofăt, Radul

209
Creţulescul logofăt, Vlad Bărsescul cliucer, Stroe Olănescul logofăt,
Manta. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie Hriza postelnic.

Col. Ionaşcu, Ion, I/86.

Orig. (31x21 cm), filigran, sigiliu inelar în tuş.
1
Loc alb.
2
Ultimul, după semnătură.

361. <1658>1 ian. 8 (1067 Rebi-ül-evvel 22), Adrianopol.

<Köprülü Mehmed paşa> mare vizir face cunoscut boierilor din Ţara
Românească că, venind la Adrianopol pentru învestitură, Constantin
<Şerban> vv. a fost înlocuit cu Radu Mihnea care, purtând kaftan, a jurat
supunere şi plata haraciului, anume 300.000 guruşi.

Doc. ist., DXCV/118, vol. I, f. 132.

Cop., lb. turco-osmană, scris rik'a. Rez., lb. rom.; ibidem,
DXCV/118, vol. II, f. 23 – cu: 1657 ian. 27.
1
În text, greşit: 1657.

362. 1658 (7166) ian. 8. Vladul Ciuleiu şi vărul său, Opriş din
Urdeşti, vând popii Anania, egumenul m-rii Nucet, părţile lor din sat, şi
ale nepoţilor lor, Bogdan şi Oprea, cu toată „nămania”, 40 stj., stânjenul
cu câte 1 taler, bani gata, pentru că egumenul avea moşie şi în sus şi în jos
de moşia lor, şi i s-a cuvenit lui să o cumpere. Martori1, oameni buni şi
aldămăşari: Sava pârcălab, Stoica şi popa Gherghe, toţi din Livezeni,
Dobromir din Urdeşti, Stan căpitan din Bogorăş2, Vlad Brânze. Degetele,
pentru credinţă. Scrie Stan logofăt.

M-rea Nucet, II/30.

Orig., difolio (32x22 cm), filigran. Cop., ms. 457, f. 111.

363. 1658 (7166) ian. 8. Stoian, fiul lui Pentelei, cu nepotul său,
Ciopleg din Frăsinet, vinde lui Iane mare căpitan moşie în sat, din partea

210
moşului său, Ciopleg, 100 stj., cu 10 ughi, bani gata. (Stoian a vândut
această moşie cu ştirea fraţilor săi de moşie, întrebându-i dacă vor să o
cumpere ei, dar niciunul nu a vrut, ci numai Iane mare căpitan)3. Martori,
mulţi boieri şi oameni buni: Stan roşul, Maftei, Murgea, toţi trei din
Obidiţi, Gavrincea căpitan, Băzul căpitan, Toia căpitan, Dumitraşco al
şătrariului, Mihaiu şi Nica. Scrie Misail. Degetul, în loc de pecete.

Doc. ist., MCD/107.

Cop.
1
După semnături.
2
În cop. din ms. 457: Pogorâş.
3
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

364. 1658 (7166) ian. 9. Costantin Şărban vv. întăreşte lui Preda
Urdăreanul paharnic din Gorj şi jupânesei sale, Stoiana, fata lui Lepădat
căpitan, un rumân, Vlaica din Ţigureşti, jud. Dolj, cu fiii lui, pentru că i-a
fost dat de zestre de socrul său, cu alţi rumâni din Ţugureşti, cu zapis de la
logodnă şi boieri martori, citindu-l domnul în divan. Apoi, Vlaica a mers
cu „meşteşuguri” la Voica, soacra lui Preda paharnic, şi au ţinut-o „cu
vinuri şi cu beţii”, rugând-o să-i facă zapis de judecie, iar pentru rumânie
se va pârî cu Preda paharnic. Voica i-a făcut zapis, neavând ea nicio treabă
în zestrea lui Preda. Aflând, acesta a venit înaintea domnului, în divanul
cel mare, şi a pârât-o, domnul văzând cărţile şi zapisele socrului său pentru
acel rumân. Domnul dă carte lui Preda ca, împreună cu sluga domnului
…1, să-l ia pe Vlaica rumân şi să-i ia zapisul făcut de soacra sa şi alte cărţi
ce va avea acesta şi să-l ţină pe el şi fiii lui rumâni.

M-rea Zlătari, VII/8.

Orig., difolio (30x21,5 cm), filigran, puţin rupt şi pătat, litera
iniţială, monograma şi sigiliul mic în chinovar, semnătura domului. Cop.,
ms. 725, f. 91-92; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 250 (nota 3).
1
Loc alb.

211
 365. 1658 (7166) ian. 9. Robii domnului1 – Angghel vătaf din
Mihăieşti, Matei logofăt din Cacova, Mihalcea din Stăneşti, Chirca postelnic
din Bărseşti şi Stanciul din Zătrea<ni>2 – scriu acestuia pentru moşia m-rii
Govora, din Nănăşăşti, pentru care Stepan postelnic s-a jeluit înaintea
domnului, spunând că sunt mori şi arături pe moşia sa, iar domnul le-a făcut
lor, celor 6 boieri, răvaşe ca să adeverească dacă morile şi arăturile sunt pe
moşia mănăstirii sau pe cea a lui Stepan. Ei s-au strâns şi au citit cărţile, atât
ale mănăstirii, cât şi pe cele ale lui Stepan. Astfel, cărţile Govorei sunt peste
tot hotarul Nănăşeştilor, iar cartea lui Stepan este pentru o moşie până în
Piscul Cocorului, având el gâlceavă cu Groşanii pentru o moşie, iar cu moşia
mănăstirii nu a avut nicio treabă. Astfel, au strâns ei megiaşii, călcând hotarul
cu Groşanii, şi au adeverit că moşia este a mănăstirii. Domnul să facă cum îi
va fi voia, ca un domn bun şi milostiv.

M-rea Govora, VII/14.

Orig., difolio (33,5x21,5 cm), filigran, puţin rupt şi pătat; cu o
notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condica
mănăstirii”. Cop., mss. 234, f. 142; 447, f. 169v; S.J.A.N. – Vâlcea, ms.
146, f. 170-170v.
Ed.: rez., Andronie, Soare, Izvoare doc. vâlcene, III, p. 12.
1
Toţi, după semnături.
2
Omisiune.

366. 1658 (7166) ian. 11. Costantin Şărban vv. întăreşte m-rii
Tismana şi egumenului Nicodim nişte ţigani ce au fost ai mănăstirii din
zilele altor domni bătrâni. Acum, în zilele domnului, Cinciuleasa şi fiul
său, Dica, din Petreşti, de pe Gilort, au venit înaintea domnului, în divan,
împreună cu egumenul Nicodim, de s-au pârât, scoţând primii şi nişte cărţi
bătrâne, în care erau scrişi ţiganii mănăstirii. Domnul a socotit cu toţi
dregătorii, adeverind că nu a ţinut niciodată Cinciuleasa acei ţigani, iar
pentru cărţile bătrâne ce le are aceasta, să-i dea mănăstirea 20 ughi şi ea
să-i dea cărţile. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

M-rea Tismana, LXXXVIII/21.

Orig., difolio (29x20,5 cm), filigran, monograma şi sigiliul inelar
în chinovar, semnătura domnului, cu începutul doc. pe f. a doua; cu o notă
212
tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în condica Tismenii”. Rez.,
ibidem, XCVI/159 (nr. 36).

367. 1658 (7166) ian. 14. Stan, fiul lui Stănică, din Brăneşti
vinde lui Neagoe mare postelnic din Săcuiani o silişte în sat, pe lângă
Vişan şi Nedelea, cu tot pământul şi cu pomet, pe care o cumpărase şi el
de la Ianotă, fiul uncheaşului Barbul, fără rumâni şi fără locuri în câmp, cu
12 ughi, bani gata, şi cu ştirea megiaşilor şi a fratelui său, Oana (portar) 1.
Martori2: Stoica vătaf din Săcuiani, Bratul iuzbaşa. Degetele, pentru
credinţă. Scrie Petriman logofăt din Bărbăteşti.

Mitrop. Ţării Româneşti, XLV/13.

Orig., difolio (31x21 cm), filigran, rupt la îndoituri, cu filele
cusute; cu o notă tergală: „acest zapis s-au găsit la Radu Drăcilă”; altă notă
tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms.
127, f. 197 – cu: ian. 4.
1
În cop. din ms. 127: Oana pârcălab.
2
După semnături.

368. 1658 (7166)1 ian. 15. Muşat, fiul lui Tatul slujer, şi fratele
său, Danu, vând lui Bunea mare vistier moşie în satul Grădişte, din partea
lor, a treia parte, cu rumânii – Barbul, Micul şi Mitrea – cu fiii lor, cu 100
ughi, bani gata. De asemenea, fratele lor, Bunea, îi vânduse partea lui de
moşie din care li se cădea lor să ţină o jumătate de sat, iar Bunea mare
vistier, cealaltă jumătate. Martori, boieri2: iereu Mihail clisiiar, Sima fost
cămăraş3. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie însuşi Muşat.

M-rea Câmpulung, I/16.

Orig., difolio (30,5x20,5 cm), filigran, 2 sigilii inelare în fum; cu
o cop. Altă cop., ms. 204, f. 11v-12.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 189.
1
Văleat neclar, fiind modificat, s-a completat după cop.
2
După semnături, din care ultima, în lb. greacă.
3
În cop.: Lambru cămăraş.

213
 369. 1658 (7166) ian.1 15. Vâlcan, fiul uncheaşului Voinea din
Cegani, vinde lui Nan 10 stj. de ocină, cu câte 6 costande, stânjenul, cu
voia fraţilor din jur şi de nimeni să nu aibă val sau gâlceavă. Martori,
oameni buni: Măriu, Radul Bogdani<i>, Nedelco a lui Frăca, Dumitru
Belicescul şi Cioraclen Oghiamin. De asemenea, Nan a mai cumpărat de
la Stan, fiul lui Oprea din Cegani, 10 stj. de ocină, cu câte 22 bani
stânjenul, cu voia fraţilor. Aceste moşii au fost luate de Sima, fiul lui
Pavel, de la Stoica paharnic. Martori, oameni buni: Dumitru Belescul,
Nedelco, Crăciun, Bădilii, Bădica şi Stoin Sacotă. Scrie popa Anghel din
Cegani. Pecete, pentru credinţă.

Doc. ist., MDCLVIII/18.

Cop.
1
În text: cărindari.

370. 1658 ian. 22. Lazar, fiul lui Oancea, din Găleşăşti, jud.
Argeş, şi fiii lui, Radul, Toma, Stănislav, Stan şi Neagoe, se vând rumâni
lui Radul Creţulescul logofăt, cu 45 ughi, bani gata. Martori 1: Stoian
Dimitriu? vistier2, Şerban Catacuzino, Vlad Pătru, Vintilă logofăt, Stoica
Ludescul logofăt. Degetul, în loc de pecete.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCXCI/4.

Orig., difolio (31x21 cm), filigran. Rez., Fişe g-ral Năsturel, sub
dată.
1
După semnături.
2
Semnătură în lb. greacă.

371. 1658 (7166) ian. 26. Preda (Dolofan)1 logofăt şi fraţii lui
adeveresc lui Mareş logofăt că a cumpărat acesta moşia din Berislăveşti,
de la Tănasie peharnic, fiul lui Nicula logofăt, şi i-a întrebat şi pe ei, să-şi
pună iscăliturile, dar „n-au fost zapisul la prilej”. Astfel, adeveresc că
acesta a cumpărat moşia şi rumânii cu ştirea lor, a tuturor. Scrie însuşi
Preda logofăt.

214
 Mitrop. Ţării Româneşti, CXXXII/3.
Orig. (17x21 cm), pătat. Cop., mss. 129, f. 298; 132, f. 362v.
Ed.: menţ., Andreescu, M-rea Cornet, p. 679 (nota 54).
1
După nota tergală.

372. 1658 (7166) ian. 30, Târgovişte. Costandin Şărban vv.

întăreşte lui Radu armaş, fratelui lui, Ianachie, nepotului lui, Preda, cu
fraţii lui, fiii lui Crăciun armaş, şi sătenilor lor din satul Drăganul, jud.
Vâlcea, care au moşie împreună cu ei, anume – Vladul Babocea, Apostol,
Albul, Bratul, fiul lui Pârjolin, şi din Alboteşti, Drăghici şi Pătru –, toată
ocina satului Brăeştii, jud. Vâlcea, de pe apa Cernei, ocină stearpă, fără
rumâni. Hotare: Giuleşti, Coasta Homorâcii, Titoiu, Homorâcea, marginea
seaciurilor Brăeştilor, „cularea” de ulmi, Piscul Brăeştilor, luncă, Cerna, la
frasin, malul Cernei, pe mal, pe unde a umblat Cerna mai demult,
Crivinele Crivei, Lacul cu Salcia, Siliştea Drăganului, siliştea dinspre
Brăeşti, la vâlcea, la plop, Valea Brăeştilor, la deal, hotarul Alboteştilor.
Aceste ocine au fost de moşie de la părinţii şi moşii lor încă din zilele altor
domni bătrâni, iar în zilele domnului, Preda Măţelea roşu din Mărgineani
s-a pârât la divan, înaintea domnului, cu Radul armaş şi cu fratele şi
nepotul acestuia, spunând că are şi el moşie în Brăeştii Mari, iar aceştiia se
plângeau înaintea domnului că moşia satului Brăeştii Mari a fost a lor de
moşie încă din zilele altor domni bătrâni, iar în zilele altor domni de
demult, strămoşii lui Crăciun au vândut Bengeştilor moşia; aceştia din
urmă aveau şi altă „părticea” de cumpărătoare în Mărgineani şi dacă au
cumpărat moşia Brăeştilor de Sus, „deosebit”, au cumpărat şi o şuviţă cu
moşia din Mărgineani, pentru că le-au cumpărat pe amândouă odată, ei au
pus şi şuviţei numele de Brăeşti. Apoi, iar au făcut Bengeştii acele moşii
vânzătoare, iar moşii lui Crăciun armaş şi-au răscumpărat moşiile lor din
Brăieştii cei Mari, tot deplin, şi au vrut să răscumpere şi acea şuviţă din
Mărgineani, iar Mărginenii au fost în „răspăr” la divan şi n-au vrut să-i
lase, ci ei şi-au răscumpărat-o, pe banii lor. Acum, în zilele domnului,
Preda a apucat partea satului Mărgineni, scriind-o în carte cu numele de
Brăiasca, şi a ţinut şi moşia din Brăeştii cei Mari, iar fraţii şi fiii lui
Crăciun armaş, ştiind că este a lor ocină bătrână şi dreaptă de la strămoşi,
s-au pârât înaintea domnului cu Preda Măţealea, scoţând cel din urmă o

215
carte, în care scria că acea şuviţă de ocină din Mărgineani este Brăeasca,
spunând că Brăeştii cei Mari de Sus sunt ai lor şi alţi Brăeşti nu mai sunt.
Domnul în alt chip nu a putut să le rupă judecata, ci a trimis pe sluga sa,
Costandin al doilea portar, cu cartea domnului, de a strâns boieri şi
megiaşi din jur, între ei fiind şi călugări bătrâni „ca de 100 de ani”,
adeverind toţi cum nu mai sunt alţi Brăeşti, în afară de Brăeştii cei Mari,
care au fost de moşie ai părinţilor lui Crăciun armaş, mărturisind alături de
cei de mai sus şi megiaşii din Mărgineani, că nu au treabă Măţeleştii în
Brăeştii cei Mari, iar cartea cu care s-au pârât Măţeleştii nu a fost a lor, ci
a fost a sătenilor din Mărgineani, făcută pe acea parte de ocină pe care au
răscumpărat-o ei de la Bengeşti, văzând domnul şi cartea boierilor la mâna
lui Radul şi a fraţilor şi nepoţilor lui. Domnul, văzând că Măţeleştii umblă
cu minciuni, ca nişte oameni răi şi „ficleani”, le-a venit judecata să-i dea
domnul prin târg, ca să nu mai poarte divanul „de val”, cu minciuni,
rămânând de lege şi de judecată din divan. Mai întăreşte ocină în Brăeşti,
partea lui Rotea din Drăganul, cu rumânii de moşie. Martori: Ghiorghie
mare vornic, Stroe mare logofăt, Pârvul mare vistier, Paană mare spătar,
Chirca mare clucer, Neagoe mare postelnic, Radul mare stolnic, Radul
mare comis, Radul mare paharnic. Ispravnic, Stroe mare logofăt. Scrie
Preda logofăt.

Doc. ist., LIX/37.

Orig., perg. (36,5x46,5 cm), puţin şters, monograma în chinovar,
sigiliu mijlociu timbrat, semnătura domnului.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 116, 178, 204,
234.

373. 1658 (7166) febr. 1. Dima clucear din Hinţeşti vinde lui
Vladul logofăt din Bârseşti şi jupânesei sale, Dobra, un ciric de delniţă din
dealul Izvoranilor, din dealul viilor, cu 20 ughi bani gata. Martori, boieri.
Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, XCIX/19.

Orig., difolio (17,5x21 cm), filigran. Rez., Fişe g-ral Năsturel,
sub dată.

216
 374. 1658 (7166) febr. 1. Enăş1 şi fraţii săi, Gorghe, Drăgan şi
Dumitru, moşneni din satul Babrova, jud. Dolj, se vând rumâni, cu fiii şi
nepoţii lor, <în Lază>2, lui Paană postelnic, cu 37 ughi. Peceţile pentru
credinţă. Scrie Iovan. Martori3, boieri: Pătraşco din Tomeni, Bade comis
din Comani, Drăghici căpitan, Radul, Manea roşul din Craiova, Gheorghe,
căpitan Ianoş.

M-rea Brâncoveni, XVI/2.

Orig., difolio (31x21,5 cm), filigran.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 155.
1
La semnătură: Ianăş
2
Completat după nota tergală.
3
Ultimii 4, după semnături, din care ultimele 2, în lb. greacă.

375. 1658 (7166) febr. 4. Nicolae călugăr, numit pe mirenie

Apostol, din Bălileşti, adevereşte că a luat de la Drăguşin logofăt din
Miceşti 29 lei, punând zălog toată partea lui de moşie din Tărseani, cu zi la
Paşti. De nu-i va da banii, să-i ia acesta moşia. Degetul, pentru credinţă.

Doc. ist., MCLXXVI/50.

Orig. (20,5x15 cm), filigran, pătat.

376. 1658 (7166) febr. 4. Manea pârcălab lasă ca, la moartea lui,
averea să i se împartă între soţie, Neaga, şi nepotul său, Şărban.

M-rea Câmpulung, LX/114.

Rez.

377. 1658 (7166) febr. 6. Sarul, fiul lui Bucur din Vărăşti, la
moartea sa, închină popii Serghie şi mănăstirii din Uricheşti 2 funii de
ocină în Balta Albă, fiind el răzaş cu Mariş. Această ocină nu a dat-o
într-alt chip, ci la moartea sa, ca să-l pună la pomeanic şi să fie ctitor, ca şi
alţii, şi să-l „grijască” părinţii ce vor fi în mănăstire, căci altceva n-a avut
să dea; şi să-i ridice păcatele lui, ale părinţilor şi fiilor lui, şi să le fie de

217
pomană, iar mănăstirii de hrană. Blestem. Martori: Vasilie, socrul lui
Sarul, Toader scaun, naşul lui Sarul, şi Costandin, ultimii doi din
Curoteani. Degetele, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, LXXXIX/9.

Orig., difolio (29,5x20 cm), filigran, rupt la îndoituri, restaurat;
cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”.
Cop., mss. 130, f. 54-54v; 137, f. 365.
Ed.: extras, Ionescu, G.M., Ist. Mitrop., p. 177.

378. 1658 (7166) febr. 9. Calotă vătaf adevereşte fratelui său,

Lamba, că i-a făgăduit un loc de casă cu silişte, ce a fost al lui Baciul, şi i
l-a dat, pentru frăţia şi dragostea lor, iar cine va întoarce, să fie blestemat.
Moşia i-o va da după ce va primi şi el moşiile, iar de nu i se vor da, nici
Lambă nu va primi moşia. Martori, oameni buni: Apostul vornic şi
ginerele său, Ifrim, Miho şi Nicoară, ambii din Cornu, Dragomir, fratele
acestuia din urmă, Mihai şi Badea din Câmpina, Neagoe diac. Peceţile,
pentru credinţă. Scrie Preda logofăt. Ispravnic, Stanciul iuzbaşa.

M-rea Stavropoleos, X bis/2.

Orig. (20x15 cm), filigran, sigiliu în tuş; pe verso cu o însemnare
din 1658 (7166) febr. 9, arătând că a dat „neanii” Calotă 11 taleri când a
ieşit de la robie, 12 taleri tot atunci şi 13½ lei la un bir când era la roşii.

379. 1658 (7166) febr. 12. Stoica se tocmeşte cu Stan, Gherghe

şi Stănilă, dând 2 boi, cu 4 ughi şi primind 4 capre, cu 2 ughi, în Duminica
Mare. Martori: Dan, Stan, fiul lui Balea, şi Stanciul. Scrie G<herg> 1e, fiul
popii Stan din Săseni.

Ep. Buzău, XXVII/8b.

Orig. (31x21,5 cm), rupt, restaurat, pătat, pe aceeaşi filă, după
doc., o însemnare cu persoane ce datorează ocale de vin.
1
Loc rupt, completat după doc. din 1654 (7162) iul. 23, Doc. ist., MDLXXXV/4.

218
 380. 1658 (7166) mart. 6. Radul vinde popii Ivaşco un loc, ce a
fost zălog, la Drăgănesi, cu 400 bani. Martori: Oprea Bărdacea şi Necola
din Iaşii de Sus, Lăpădat, (Aca al lui Ţepă)1, Mărăia Lurteşi. Blestem.

Ep. Argeş, LXIX/15.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, pătat, puţin rupt la îndoituri,
scris pe f. a doua, lipsă 2/3 din prima filă; cu o notă tergală: „diaconol Ion,
27”. Rez., ms. 708, f. 369-369v.
1
În rez.: Anca lui Ţeapă.

381. 1658 (7166) mart. 9. Vladul (Baca)1 şi fratele său, Ivan, din
Sărăcineşti, fiii lui Oprea al lui Frăţilă, vând lui Manole logofăt 142 fălcii
de loc la Bumbu, falcea, cu câte 150 bani. Martori, oameni buni din
Olăneşti: Radul din Coastă, Dumitru Lotreanul. Degetele, pentru credinţă.
Scrie Stroe Olănescul logofăt.

Ep. Râmnic, LX ter/16.

Orig., difolio (19x16 cm), pe verso-ul filei a doua cu un rez. al
doc. din 1858 în lb. greacă; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>:
„Scris în condica cea noao”. Cop., Doc. ist., CMLXXVI/15, f. 12v.
1
Completat după semnătură.
2
În cop.: 4.

382. 1658 (7166) <în. mart. 10>1. Hrisovul lui Costandin Şerban
vv. <pentru moşia Cernăteşti, jud. Prahova>2.

Col. Hotărnicii, jud. Prahova, nr. 15, f. 2v.

Menţ.
1
Fără lună şi zi, s-a datat după domn.
2
Completat după titlul hotărniciei.

219
 383. 1658 (7166) mart. 10. Nedelco, Bătrânul (logofăt)1 şi
Nistor, toţi din Boteani din Mostişte, jud. Ilfov, vând lui Costandin
chiurcibaşa ocină în Boteani de Ageşti, 300 stj., cu câte 70 bani, stânjenul,
bani gata. Astfel au vândut la vreme de nevoie, ca să-şi scoată femeile şi
coconii din robie. De asemenea, Nedelco şi Bătrânul i-au mai vândut vie
în sat, 3 pogoane, cu 20 ughi. Martori2: Ghinea neguţător, Vladul
postelnic, fiul lui Radul fost mare logofăt, Dumitru căpitan, Dumitru
başcaliul din Câmpulung, Tanasie, fratele lui Chicoş din Oraşul de Floci,
Cobiian din Dobroţei, Iacov căpitan din Căzăneşti, Tanasie, Iacov căpitan,
Lepădat3. Scrie Bătrânul logofăt. (Bătrânul logofăt adevereşte că, după
aceasta, i-a dat 100 taleri, fără dobândă, de şi-a scos femeia şi coconii de
la tătari, zăbovind până la 10 ani, şi s-a plătit, dăruindu-i heleşteul din sat,
acela de lângă vie)4.

Col. Potra, George, I/24.

Orig., difolio (30, 5x21,5 cm), filigran, puţin pătat, 7 sigilii în
fum şi tuş; cu începutul unei cărţi domneşti pe f. a doua.
1
Completat după semnătură.
2
Ultimii 5, după semnături.
3
Semnătura în lb. greacă.
4
Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnături, cu altă mână şi altă cerneală.

384. 1658 (7166) mart. 10. Stan cu fratele său, Manea, şi cu fiii
lui, Coman, Neagul şi Radul, vând lui Radul paharnic, fiul lui Coman din
Săveşti, moşie în Botenii de Sus, partea Parpalicească, 26 stj., cu 8 ughi,
bani gata.

Fişe, g-ral Năsturel, sub dată.

Rez.

385. 1658 (7166) mart. 13. Uncheşul Stoica Ghidiul, fiul lui
Mâinea moşneanul din Hulubeşti, dă, cât este în viaţă, fiicei sale, Anca, şi
ginerelui său, Zaharie, jumătate din moşia sa, pentru că altă zestre nu le-a
dat, iar cealaltă jumătate o lasă fiului său, Lepădat; le lasă, însă, moşia
moşteancă, câtă are în siliştea satului, în vaduri de moară. El a mai avut şi

220
un alt fecior, Dima, care a murit, iar el şi fiul său, Lepădat, neavând putere
să-l îngrijească, fiica lui şi cu ginerele l-au pomenit, iar aceştia din urmă
i-au mai dat şi un bou. De asemenea, mai lasă fiicei sale, Vlada, o moşie,
pe care o cumpărase din moşul Muşetescu, din partea Holomocii, precum
şi 2 iepe şi o vacă, să-i fie de zestre. Astfel, i-a aşezat cu cuvântul lui, iar
cine se va scula peste cuvântul lui, să fie blestemat. Blestem. Martori1,
oameni buni: popa Manea, Neagu, Dumitran, Gherghina, jupân Iorga,
Frâncul Ciurea, Cârstea Găenescul, Tudosie. Degetul, pentru credinţă.
(Scrie popa Radul din Hulubeşti)2.

Mitrop. Ţării Româneşti, LVII/12.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 135, f. 86v.
1
După semnături.
2
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după semnături.

386. 1658 (7166) mart. 15. Nedelco (logofăt)1 din Boteani şi fiul
său, Hrăciun, vând lui Costandin chiurciubaşa moşia din sat, câtă a mai
rămas, 75 stj., cu ştirea megiaşilor, ca să-şi scoată fiul din robie. Martori:
Bătrânul logofăt şi Nedelco portar, ambii din Boteani, Mitre şi Bratul
ceauş din Bârseşti. Peceţile, în loc de iscălitură.

Col. Potra, George, I/25.

Orig., difolio (21x15 cm), filigran, sigiliu în fum.
1
Completat după semnătură.

387. 1658 (7166) mart. 15. Mihăilă din Buneşti şi fiul său,
Iancul, vând lui Alexandru logofăt din Costeşti partea lor de moşie din sat,
din hotarul judecesc, cu vad de moară, vie şi pomet, cât se va alege partea
lor, de cea a fraţilor, cum i-au împărţit pe moşi, cu 31 taleri, bani gata.
Martori1, boieri şi megiaşi: Hera logofăt şi Dumitru, ambii din Cacova,
Manea Hagiul, Dragomir postelnic, Popa Vlad, Anghel logofăt, Antonie,
Neagomir, Nistor, popa Pârvul şi Anghel. Iscăliturile şi peceţile, pentru
credinţă. (Scrie Costea logofăt)2.

221
 Ep. Râmnic, XIV/16.
Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran, puţin pătat, două sigilii
inelare în fum; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în
condica cea noao”; o altă notă tergală din 1778: „martie 15, 7166,
1648(sic), ani 120, trecut la condică”. Cop., ms. 707, f. 176 (fostă 302).
1
După semnături.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

388. 1658 (7166) mart. 15. Chicoş, (fiul lui Tănase)1, vinde lui
Vlad şi fraţilor lui din Poiană 30 stj. în Ivăneşti, cu câte 1 ughi stânjenul.
Martori2, megiaşi: Vlădan, Cârstea, Mircea, Radu, Stanciul, Drăgan,
Manolache din Floci, Mitrea şi Stanciul, fiul lui Drăgoe, ambii din Poiană.
Degetul, pentru credinţă. Scrie popa Dragomir.

Ms. 314, f. 311.

Cop.
1
Completat după semnătură.
2
După semnături.

389. 1658 (7166) mart. 19. Iane postelnic, fiul Chiajnei, nepot
lui Raţ Ianăş din Drănic, vinde lui Ispas portariul şi fraţilor lui partea sa
din sat, 40 stj., stânjenul, cu câte 8 costande, moşie fără rumâni, stearpă,
fără vii, iar într-altă moşie, să fie volnic să-şi pună vie, case şi să are, să se
hrănească unde-i va fi voia. Şi să fie moşie nehotărâtă „în veacul nostru”,
iar după ei, fiii lor să nu aleagă această moşie, unul dinspre altul, şi să nu
spargă această tocmeală făcută de amândoi. Martori: Socol vătah, Irimiia
postelnic, Iane logofăt şi popa Neia din Pade, Pârvul postelnic din Gae,
Dan aprod din Zăval.

Doc. ist., MDXXV/31.

Orig., difolio (32x22 cm), filigran, rupt, lipsă 1/3 din f. a doua,
restaurat, 2 sigilii în tuş.

222
 390. 1658 (7166) mart. 22, în zilele lui Mihail voievod.
Bugosul Radul adevereşte că Ivan cu fiii săi, Şerban şi Manea, vând lui
Micul, fratele lui Căşăleagă, a cincea parte din funia Tătărască, din cap
până în cap, cu 5 …1 şi 15 potronici, întrebând fraţii de vor s-o cumpere,
iar ei n-au vrut. Martori, oameni buni, tot satul: Lupul, Stan pihoţilo, Ion
Harbuzul, Triful, cu fratele său, Bode, Ieneş, Ralea, Radul, Barbul, Stan
Cârstoi, Boţea, Drago lui Lazar, Nan şi fratele său, Dumitraşco, toţi din
Dumireşti, Melintie din Podeni, Mitre din Tropeleşti, Gavrilo, fiul lui Nan
din Homeşti. (Iar din „astă zi într-o săptămână”, de nu să va plăti, să le fie
moşie stătătoare, iar de nu o vor răscumpăra până într-o săptămână, iar să
le fie moşie stătătoare. Cine va întoarce această tocmeală să fie blestemat.
Blestem. Degetele, pentru credinţă)2.

M-rea Rm. Sărat, IX/5.

Orig., difolio (33,5x21 cm), rupt la îndoituri, pătat; pe f. 2v,
începutul doc.
1
Loc rupt.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

391. 1658 (7166) mart. 23. Neagoe logofăt, fiul lui Necula logofăt,
din Dărmăneşti adevereşte că Dragomir şi-a făcut vânzătoare partea lui de
moşie de la Nandrea, întrebând pe toţi fraţii şi oamenii lui, nevrând nimeni s-
o cumpere, lepădându-se toţi, spunând că nu le trebuie, iar el să vândă cui va
putea. Astfel, Dragomir a găsit la Preda din Jupâneşti un cal bun „ci m-am
acolisit de el, de l-am plecat”, tocmindu-se cu acesta ca să-i vândă partea sa
de moşie pentru acel cal. Degetele în loc de peceţi. (Neagoe logofăt şi
Tudosie s-au învoit cu Preda din Jupâneşti, luându-şi ei partea de moşie din
jos, iar Preda a luat-o pe cea din sus, ca să-şi cureţe moşia de pădure. Acela ce
se va scula peste acest zapis, să fie de ruşine, înaintea legii şi de mare pradă)1.
Martori2: Stanciul Bălosul, Bratul, Colţea, Tudosie, toţi din Jupâneşti,
Stanciul Cocorăscul, Drăguţ, Voicilă, Dragoslav.

Doc. ist., CLIV/195 a, b.

Orig., duble (29,5x20 cm), filigran, puţin pătat.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnături.
2
După semnături.

223
 392. 1658 (7166) mart. 23. Stanciul, fiul lui Băşăştoiul din
Cepturile, vinde jupânesei Marina 2 pogoane de vie <în Negovani>1, cu
locul lor şi cu pometul din jurul lor, cu 16 ughi, bani gata, cu ştirea tuturor
fraţilor şi vecinilor din jur. Martori2, boieri şi oameni buni: Lupul
(Cazacu)3 din Cepturile, Radul al lui Agapie, Arbănaş şi Brebul, fiul lui
Moţoc, toţi din Fântâneale, Preda paharnic din Boziiani, Drăghici logofăt,
Preda căpitan. Degetele, în loc de peceţi.

M-rea Snagov, XXIV/7.

Orig. (30x20,5 cm), filigran; pe verso cu o însemnare: „Zapisul
maicăi Magdalinii de viile care le ţine Drăghici logofăt”. Cop., ms. 354, f.
86-86v.
1
Completat după titlul manuscrisului.
2
Ultimii 2, după semnături.
3
După semnătură.

393. 1658 (7166) mart. 24. Voinea unchiaş din Bârca, cu fiii săi,
Proda, Stoica şi Stanciul, vând lui Gherghe şi fratelui său, Barbul, moşie în
sat, 8½ paşi în selişte, iar la capete, cât se va adeveri cu alte moşii, din apa
Dăsnăţuiului, din hotar până în hotar, şi în livezi, cu 12 ughi, bani.
Martori: Hrana unchiaş, cu fiul său, Radomir, Drăghici, Matei, Milodie,
Marcea şi popa Nicola, toţi din Bârca. Peceţile, pentru credinţă.

Ms. 295, f. 64-64v.

Cop. Altă cop. ms. 715, f. 1039 – cu dată greşită: 7165 dec. 24,
cu deosebiri în conţinut, topice şi nume de persoane în plus.

394. 1658 (7166) mart. 26. Mihnea Radul vv. întăreşte

egumenului Gavril de la m-rea Brâncoveani să fie în pace, el şi bucatele
mănăstirii, de către toţi roşii, slujitorii şi de către tot omul şi val să nu aibă
pentru rândul jacmanului, iar prada ce s-a făcut mai înainte, acelea „le-au
pus domnia mea toate jos”. De asemenea, porunceşte slujitorilor şi la tot
omul de acolo, să se ferească de egumen şi de bucatele mănăstirii, căci de
va mai veni părintele a doua oară cu jalbă, le va trimite acolo, de le va face

224
mare certare. De va fi în alt chip, să meargă la ispravnicul Craiovei să se
întrebe. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

M-rea Brâncoveni, XXV/3.

Orig. (30,5x21 cm), filigran, puţin pătat, monograma în chinovar,
semnătura domnului cu praf de aur.

395. 1658 (7166) mart. 26. Mihnea Radul vv. scrie rumânilor
din Piscu, ai m-rii Brâncoveni, că, înaintea sa, s-a jeluit Gavril egumen,
spunând că i-au mâncat aceştia nişte grâu şi le porunceşte să-i plătească
grâul şi să se împace cu el, iar de nu se vor putea împăca, să vină de faţă,
înaintea vornicului. De asemenea, le porunceşte să asculte de egumen, ca
şi până acum. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

M-rea Brâncoveni, XXI/2.

Orig. (30,5x21 cm), filigran, monograma în chinovar, semnătura
domnului cu praf de aur.

396. 1658 (7166) <mart. – aug. 31>1, <în zilele>2 lui Mihnea
voievod. Stanciul cu fiul său, Soare, vând lui Radul postelnic patru locuri
în câmpul Fiianilor: trei, pe lângă locul lui Radul postelnic, cumpărat de la
Ghila, în sus de Stoica Voinescul, şi un loc la Grosul, pe din jos de locul
călugărului, cu 5½ ughi. Martori3, oameni buni: Marin, Stoica, Vâlcul,
Stan Voinescul, Stan Sindia, Radu al lui Istrate şi Radul Guţu4. Scrie
Petriu diacon.

Ms. 454, f. 307v-308.

Cop.
1
Fără lună şi zi, s-a datat după domn.
2
Omisiune în text.
3
Ultimul, după semnătură.
4
La semnătură: Gagelea.

225
 397. <d. 1658 mart.>1. Costandin vv., fost domn al Ţării
Româneşti, miluieşte pe sluga sa, Neagoe fost mare postelnic,
„cunoscându-i dreptatea lui, nu acum în domniia domnii meale, ci încă din
boeriia domnii meale, şi cum în pribegia noastră încă ne slujaşte cu sfinta
dreptate”, dăruindu-i satul Bărbăteştii, jud. Teleorman, pe apa Vezii, cu
mori. Iscălitura şi pecetea, după obiceiul ţării.

Ms. 690, f. 135.

Cop.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 189 (nr. 418); menţ.,
Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 240 (nota 6).
1
Fără dată, s-a datat după conţinutul doc.

398. 1658 (7166) apr. 4. Neagul Ciuchinescul şi fiul său, Ivanco,

vând lui Neagoe mare postelnic din Săcuiani 4½ pogoane de vie (în
Negovani)1, pogonul cu câte 13½ ughi (în total 61 ughi)2 şi cu locul a trei
case şi cu livada, cu toţi pomii, ce este într-un răzor cu viile m-rii Snagov,
cu ştirea megiaşilor din Negovani, fie boieri, fie megiaşi. Neagoe mare
postelnic a făcut schimb cu m-rea Snagov, luând de la aceasta o moşie în
Snagov, dată ei de Gavlilaşchio3 spătar, fiul lui Mâ<r>4zea, iar postelnicul
a cumpărat moşie pentru moşie, dând-o mănăstirii. Martori, boieri:
Stichiţa5 căpitan, Inachi izbaşa din Berileşti, Mitrachio6 căpitan din
Ciopeta7, Marin căpitan8 şi Radul logofăt din Ţigăneşti, Zaarie9 logofăt şi
Mihai comis din Ciocenii, Dumitraşco, Crăciun scaunul, Stoica10, Barbul,
Costea şi megiaşii mari şi mici. Aldămaş, 4 vedre de vin. Peceţile şi
degetele, pentru credinţă.

M-rea Snagov, XXIV/8.

Orig., difolio (30x20,5 cm), filigran. Cop., mss. 354, f. 86v-87;
458, f. 75-75v.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 240.
1
Completat după nota tergală şi titlul manuscriselor.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris la sfârşitul doc.
3
În cop. din ms. 458: Gavrilaşco.
4
Omisiune, completat după cop.

226
5
În cop. din ms. 458: Stoichiţa.
6
În cop. din ms. 458: Mitraşco.
7
În cop. din ms. 458: Ciupinţa.
8
În cop. din ms. 458: Mareş comis.
9
În cop. din ms. 458: Zahariia.
10
În cop. din ms. 458, lipsă.

399. 1658 (7166) apr. 4. Mirea, fiul lui Ganea din Beileşti, vinde
lui Albul, fiul lui Spida, din Cioroiaşi, o moşie în Cioroiaşi, 10 paşi, cu 4
ughi. Martori: Dragomir Rodescul roşu, Voinea roşu, fiul lui Şărb, popa
Spida, popa Stoian, Barbul roşu. Peceţile, pentru credinţă. <Scrie Mirea
însuşi>1.

Ep. Râmnic, XXIX bis/11.

Orig. (30x21,5 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „Scris în condica cea noao”; o altă notă tergală: „ot
Cioroiaşi, Nedelco”. Cop., Doc. ist., CMLXXVI/481.
1
Completat după nota tergală.

400. 1658 (7166) apr. (prier) 6. Mitrea din Scorţeani şi fraţii lui,
Radul, Neagul şi Toma, vând lui Neagoe Brăgarii o livadă în Mislea şi o
alta, dincoace de Mislea, pe lângă Stoica Bolan, şi partea lor de ogor, la
Valea Scorţei, cu 23 ughi, bani gata. Martori: unchiaşul Dumitru, Stanciul
meşter şi fiul lui, Stoica Bolan, Oman, Voicilă, Stănimir uncheaş şi Ianiu
de la mănăstire.

Doc. ist., MCMLVII/27.

Orig. (32x21,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, şters, restaurat.
Rez., ms. 466, f. 167 (nr. 29).

401. 1658 (7166) apr. 8. Mihnea Radul vv. întăreşte egumenului

de la Plumbuita să fie volnic, ca, împreună cu sluga domnului, …1 armaş,
să strângă toţi ţiganii mănăstirii, anume: Radul Buzescul cu fiii lui, Lupul,

227
cu femeia lui, şi alţii, oriunde se vor afla, fie în sat domnesc, boieresc sau
călugăresc, fie în slobozie, să-i aducă la mănăstire şi nimeni să nu-l
oprească, înaintea cărţii domnului. Cui i se va părea că are pâră pentru acei
ţigani, să vină să se pârască înaintea domnului. Cine va face în alt chip,
peste voia domnului, acela va avea mare certare de la domn. Ispravnic,
însăşi spusa domnului.

M-rea Plumbuita, IX/6.

Orig., difolio (31x21 cm), filigran, lipsă 1/3 din f. a doua, puţin
rupt la îndoituri, restaurat, monograma în chinovar, semnătura domnului
cu praf de aur. Rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: Sachelarescu, Plumbuita, p. 73.
1
Loc alb.

402. 1658 (7166) apr. 10. Vlad, fiul lui Muşat din Găgeani,
vinde lui Radu neguţător din Verneşti, jud. Buzău, ocină în sat, ½ funie, de
5 galbeni, din cap în cap, cu 5 ughi, cu ştirea fraţilor şi a tuturor sătenilor.
Martori1, oameni buni: Ivan, Stancul cel Mare, Stancul Meişor, Oprea,
Balotă, Baciul, Beleţ cel Mic, Deadiul şi fratele lui, Vasilie, Sârbul,
Zahariia, Ionaşco, Andreiu, fiul lui Stancul, Ion, fiul lui Oprea, toţi din
Găgeani, Stepan Dande2. Degetul, pentru credinţă.

Doc. ist., MCMLXXXI/4.

Orig., difolio (30,5x21 cm), rupt la îndoituri, puţin pătat, lipsă
2/3 din f. a doua, sigiliu inelar în fum; cu o însemnare tergală: „galbeni 5,
ce face stânjeni 20, cu leatu 7160”.
1
Ultimii 3, după semnături.
2
Semnătură cu litere latine.

403. 1658 (7166) apr. 14. Vasilie căpitan din Rucăr scrie jupânului
1
Mihai , mare judeţ din cetatea Braşovului, „dulce priiaten”, urându-i pace şi
sănătate şi tot binele lui şi casei lui, iar dacă judele vrea să ştie „în cinstit
norocul mării sale, domnu nostru”, sunt şi ei sănătoşi. Astfel, îl înştiinţează că
atât el cât şi patriarhul Macarie, care este în ţară, se închină lui, rugându-l

228
pentru un nepot al patriarhului, Pătru, care, aflându-se cu marhă „de negoţu”
la Braşov, l-au închis într-o ocnă şi de nu va veni acum, marha este
„peitoare”. Astfel, îl roagă pe judeţ să-i facă acestuia un bine, să dea o carte la
Bran să-l slobozească ca să vină să-şi caute de marhă, iar ei îi vor fi datori să-i
slujească la orice lucru va dori, aici, în ţara lor.

S.J.A.N. – Braşov, Primăria Braşov, Col. Stenner, nr. 633.

Orig. (30,5x21 cm), filigran, puţin rupt în partea de sus, sigiliu de
închidere în ceară neagră.
Ed.: rez., Cat. doc. rom. Braşov, p. 16 (nr. 74); Hurmuzaki, p.
127 (nr. 2366); Iorga, Socot. Braşovului, p. 209-210.
1
După nota tergală; în text: Mahai.

404. 1658 (7166) apr. 15. Ianachi, (fiul lui Tudor stolnic)1,
adevereşte lui Manta Damaschinos că s-a învoit cu fratele său, Tudor
postelnic, care i-a vândut lui Manta ocina de la Bârseşti, 11002 stj., iar el
va lua, în schimb, ocină în alt loc; ce va trece de 1.000 stj., să fie pe seama
lui Ianache. Martori3, boieri: Pană mare portar, Goia4 din Bârseşti, Jupa5
comis, Bratul ceauş6, Stroe vistiar7. Iscălit cu mâna sa, pentru credinţă.

M-rea Cernica, II/2a.

Orig., difolio (32x22 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri; cu un
alt doc., fără dată, scris pe f. a doua. Cop., ms. 461, f. 30.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 223.
1
Completat după semnătură.
2
Cifra sutelor adăugată ulterior, cu altă cerneală.
3
După semnături.
4
În cop.: Gota.
5
În cop.: Juta.
6
Semnătură în lb. greacă; în cop.: Grigore.
7
Semnătură în lb. greacă.

405. 1658 (7166) apr. 15. Tudor, fiul lui Tudor stolnic, din
Topoloveani, vinde lui Manta Damaschino şi lui Pană Mavranghel 1100
stj. din ocina Bârseşti, jud. Ilfov, pe apa Mostiştei, dinspre hotarul de jos
229
până unde vor ajunge aceşti stânjeni, moşie stearpă, fără rumâni, stânjenul
cu câte 70 bani gata. Robindu-i turcii jupâneasa şi cuconii, a căzut el, cu
multă rugăciune, la cei de mai sus, vânzându-le moşia; a mai vândut şi
heleşteul, „osebit”, cu 30 ughi, cu ştirea tuturor rudelor şi vecinilor.
Martori1, boieri şi oameni buni: Papa2 ceauş, fiul lui Drăghici, Alixandru
căpitan de roşii3, Vâlcul logofăt, Vlad clucer, Pană mare portar din
Perdeşti, Vasilie mare căpitan?, Tudor Ştirbeai cliucer, Mihăilă4 spătar,
fiul lui Ghinea vistier, Vintilă clucer, Mateiu căpitan, Dima slujer, popa
Nechifor, Mihaiu căpitan din Cuştereni, Pătraşco din Tomeani5,
Dumitraşco6 comis, Ianachi, Bratul şi Goia7 din Bârseşti, Stan Spiridon
logofăt, (Sima clucer)8, Nistor aprod din Novaci. Pecetea şi iscălitura,
pentru credinţă. Scrie Vasilie logofăt din Răzvad.

M-rea Cernica, II/3.

Orig., difolio (44x29,5 cm), filigran, 2 sigilii inelare, în fum şi
tuş. Cop., ms. 461, f. 30v-31.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 106.
1
După semnături.
2
În cop.: Petru şi Drăghici vistier.
3
În cop.: de dorobanţi.
4
În cop.: Mateiu.
5
În cop.: fiul lui Toma.
6
În cop.: Dumitrache.
7
În cop.: Gota.
8
Semnătură în lb. greacă.

406. <d. 1658 (7166) apr. 15>1. Ianachi adevereşte jupânului

Manta Damaschino că i-a făcut zapis să ţină moşie la Bârseşti, 1.000 stj.,
vândută acestuia de fratele său, Tudor postelnic; ce va rămâne peste 1.000
stj., să fie pe seama lui Ianachi, iar de-i va lipsi lui Ianachi din moşia
vândută, să ia el în alt loc, după cum s-a învoit cu fratele său. Iscălitura,
pentru credinţă. Martori: Pătru vornic, jupânul Dona Bratul ceauş şi Goia.

M-rea Cernica, II/2b.

Concept.
1
Fără dată, s-a datat după doc. din 1658 (7166) apr. 15, M-rea Cernica, II/2a.

230
 407. 1658 (7166) apr. 17. Mihnea vv.1 porunceşte celor 12
megiaşi, jurători ai satului Dârvariul, anume – Ion şi Miclea din Cuşmir,
Pătru şi Crăciun din Vârbiţa, Oprea şi Radul din Pleniţa, Voico şi Băsărab
din Fântâna, Radul şi Ivan din Vârbiciori, Vladul din Morii, Stănislav din
Smărdeştiţa – să jure că nu s-a vândut satul Dârvari, în rumânie, lui
Dumitru Filişanul, ci s-a vândut numai pământul, iar sătenii nu s-au
vândut, nici nu au fost rumâni. De vor jura, să fie în pace de rumânie, iar
de nu vor putea jura, să fie ei rumâni, cum au fost, dar să fie cum este mai
drept. Ziua, la 18 apr.

Col. Ionaşcu, Ion, I/87.

Orig. (30,5x20,5 cm), filigran, restaurat, monograma în chinovar.

1
După semnătură.

408. 1658 (7166) apr. 17. Diicul din Berciogov adevereşte lui
Oprea şi fratelui acestuia, Bodea din Berciogov, că a avut el ocină în sat,
din jos, iar Oprea şi Bodea au avut, din sus. Diicul a făcut schimb cu
aceştia, dându-le ocina sa din jos, 40 stj., iar ei i-au dat 40 stj., din sus.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Reg.

409. 1658 (7166) apr. 18. Lambul iuzbaşa, fiul lui Drăgoi ceauş,
şi Paraschiva ceauş din Puţure, vând lui Vădislav căpitan de roşii o vie la
Puţure, „osebit aleasă din gard până în gard”, vândută înainte, de Lambul,
lui Paraschiva cu …1 ughi, bani gata, după care acesta din urmă a vândut-o
lui Vădislav, cu 50 ughi, bani gata. Martori2, boieri: Stroe clucer, Vlaica
iuzbaşa din Cornet, Pârvul ceauş, Gherghe, Iane logofăt 3, Vâlsan
postelnic, Voinea şi Mirea, ultimii trei din Puţuri, Ivaşco vornic din Leu,
Vasilie din Gioroc. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie însuşi
Lambul iuzbaşa.

M-rea Hurez, III/4.

231
 Orig., difolio (31,5x21,5 cm), filigran, rupt, lipsă ⅓ din f. a doua,
restaurat. Cop., mss. 449, f. 411; 720, f. 583-583v; reg., Fişe g-ral
Năsturel, sub dată.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 254.
1
Loc alb.
2
Ultimul, după semnătură.
3
Semnătura în lb. greacă.

410. 1658 (7166) apr. 20. Mihnea vv.1 porunceşte celor 24 de

boieri jurători ai lui Preda postelnic şi Barbul spătar, fiii lui Dumitru
Filişanul, anume – Mihai mare slujer din Hârjetoaia, Dragotă postelnic din
Poiana, Radul Rudeanul postelnic, Răd<uţ>2ul clucer din Medvejde,
Pârvul iuzbaşa din Văgiuleşti, Coruia postelnic din Ciovărnăşani, Ghiura
căpitan din Iupca, Preda peharnic din Urdarii, Nicula postelnic din
Stăngăcea, Nicula peharnic din Vardeniţă, Ispas portar, Vlaica iuzbaşa din
Cornet, Barbul comis din Dâlga, Preda Brădescul peharnic, Nica logofăt
din Mostişte, Barbul postelnic din Răsnicele, Barbul iuzbaşa din Roşiiani,
Ghinea din Cătun, Gherghe vornic din Sărdăneşti, Udrea postelnic din
Bircii, Drăghici peharnic din Bălceşti, Dumitru peharnic din Fratoştiţa,
Dumitru din Colibaşi, Cănuci postelnic din Gaia – ca feciorii lui Filişanul
să jure împreună cu cei 24 de boieri că satul Dărvariul l-a cumpărat tatăl
lor, cu rumâni şi cu moşia acestora, încă înainte vreme, din zilele lui
Alexandru vv., fiul lui Radul vv., şi au fost tot rumâni, de atunci până
acum. De vor putea jura, să ţină tot satul, cu toţi rumânii şi cu toată moşia,
cum au ţinut-o şi până acum. Iar de nu vor putea jura, să fie satul în pace şi
să adeverească cum va fi cu dreptul. Ziua, la Ispas. Ispravnic, Damaschin
al doilea portar.

Doc. ist., MDLVI/35.

Orig. (30,5x21,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, pătat,
monograma în chinovar, semnătura domnului.
1
După semnătură.
2
Omisiune.

232
 411. 1658 (7166) apr. 20, Bucureşti. Douăzeci şi patru de boieri
luaţi jurători pe răvaşe domneşti, din divan, înaintea domnului Mihnea Radul
vv., de Preda postelnic şi Barbul spătar, fiii lui Filiişanul, anume – Mihai
mare slujer din Hărjetoae, Dragotă postelnic şi Barbul Brăiloiul din Poiană,
Răduţul clucer din Medveajde, Pârvul iuzbaşă din Văgiuleşti, Curuia
postelnic din Ciovărnăşani, (fiul lui Buliga agă)1, Pătru ceauş, nepotul lui
Ghiore, în locul acestuia din urmă, Preda paharnic din Urdari, Nicula
postelnic din Stăngăcea, Nicula peharnic din Vardeniţa, Preda Orac roşul din
Zăgaia, în locul lui Ispas portar, Vlaica iuzbaşa din Cornet, Barbul
(Dălgeanul)1 comis din Dâlga, Preda peharnic din Brădeşti, Nica logofăt din
Mostişte, Barbul postelnic din Răsnicel, Barbul iuzbaşa din Roşiiani, Ghinea
postelnic din Cătun, Gherghie (Serdenescul)1 vornic din Sărdăneşti, Udrea
postelnic din Bircii, Drăghici păharnic din Bălăceştii, fiul lui Cornoae,
Dumitru peharnic din Fratoştiţa, Dumitraşco postelnic din Colibaşi, Cănuci
postelnic din Gaia, (Nica clucer, Ghiura căpitan)2 – ca să adeverească dacă
sătenii din Dărvariul s-au vândut rumâni lui Dumitru Filiişanu stolnic, încă
din zilele lui Alixandru vv., fiul lui Radul vv., sau au vândut numai moşia şi
dacă au fost de atunci ei rumâni sau nu. Acum, în zilele lui Mihnea Radul vv.,
s-au pârât sătenii din Dărvari, spunând că au vândut numai moşia şi ei nu s-au
vândut, luând şi lege, 12 megiaşi, care au jurat că nu s-au vândut rumâni, ci
au vândut doar moşia, împresurându-i în silă tatăl lor, Dumitru Filiişanul;
Preda postelnic şi Barbul spătar, ştiind că este dreaptă moşie a lor de la tatăl
lor, cumpărată de acesta pe bani gata, pe când acesta nu avea nicio boierie, au
ridicat lege peste lege, 24 boieri, care s-au strâns toţi şi au cetit cărţile
domneşti de când s-au vândut rumânii, întrebând şi boierii bătrâni care au fost
la vânzare, aflând că s-au vândut ei pe bani gata, cu capetele şi cu moşiile lor.
Aceşti boieri au adeverit pe dreptate, jurând cu mâinile pe Evanghelie, fiind şi
oameni domneşti, Radul Ştirbeai al doilea postelnic din Izvoară, Damaschin
al doilea portar şi Florea al doilea portar, fiind de faţă şi rumâni. Peceţile şi
iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Udrişte, fiul lui Oprea logofăt din Şărineasa.

Doc. ist., MDLXVII/6.

Orig., difolio (43x28,5 cm), filigran, pătat, rupt, lipsă 2/3 din f. a
doua, 10 sigilii mici în tuş şi fum.
1
Completat după semnătură.
2
Apar doar la semnătură.

233
 412. 1658 (7166) apr. 20. Neag<u>1, fiul lui Călcâiu, din satul
Ghimpeani vinde căpitanului Sânbotin2 partea sa de moşie din sat, dar
satul a dat banii căpitanului, 15 ughi bani, după cum s-au judecat înaintea
banului Barbul, dând fiecare partea lui, anume: Stanciul, 6 ughi, Vlaicul, 6
ughi, Radul, 3 ughi. Cine se va scula la judecată peste această
cumpărătoare şi peste judecata boierului, să închine 20 ughi. Martori:
unchiaşul Boloşin din Hulubeşti, Stan, Mihăilă, Stoica, nepotul lui
Sâmbotin, Moga, fiul căpitanului Sânbotin, Neagu, fiul lui Călcâi.
Degetele, pentru credinţă. (Scrie Martin, fiul lui Iorga abagiul)3.

Mitrop. Ţării Româneşti, LVII/13.

Orig., difolio (29,5x21 cm), rupt puţin la marginea de sus şi la
îndoituri, lipit, pătat, filigran; cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 135, f. 110.
1
Loc rupt; s-a completat după semnătură; în cop.: Neagoe.
2
În cop.: Sâmbotin.
3
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după semnături.

413. 1658 (7166) apr. 20. Marin din Mărculeşti, din Mostişte,
jud. Ilfov, vinde lui Dona Pepeno partea sa de moşie, 25 (stj.)1, cu 40 bani.
Degetul, în loc de pecete. Martori2: Crăstiian, Florea, fiul popii.

M-rea Bradu, XIV/9.

Orig., difolio (32x22 cm), filigran, rupt la îndoituri, restaurat.
1
Adăugat deasupra rândului.
2
După semnături.

414. 1658 (7166) apr. 22, Bucureşti. Mihnea Radul vv. întăreşte
lui Preda postelnic şi Barbul spătar, fiii lui Dumitru Filiişanu stolnic, satul
Dărvariul, jud. Mehedinţi, pe hotarele vechi, cu rumânii care au fost
înainte liberi, cu moşiile lor, iar în zilele lui Gavrilă vv., sătenii s-au
răscumpărat din rumânie cu tot hotarul, de către domn, pe bani gata. În
zilele fratelui domnului, Alexandru Radul vv., ei s-au vândut rumâni lui
Dumitru Filişianu stolnic, cu fiii şi cu moşiile lor, cu 620 galbeni, bani

234
gata, cu ştirea tuturor boierilor din jur, dându-i şi toate cărţile. În zilele lui
Alexandru Iliaş vv., în a doua domnie, rumânii s-au pârât cu Dumitru
stolnic, spunând că au vândut numai o parte de moşie şi că i-a făcut
Dumitru stolnic rumâni în silă, dar ei au rămas de lege şi mincinoşi, fiind
tot rumâni, cu părţile lor de moşie. În zilele lui Costandin Vodă, rumânii s-
au pârât cu fiii lui Dumitru stolnic, spunând că i-a siluit acesta din urmă şi
s-au vândut rumâni de nevoie, rămânând din nou de lege, ieşind din divan
cu rea ruşine, ca nişte oameni răi şi vicleni, şi de atunci au fost rumâni
acestora. În zilele domnului, iar s-au sculat cu prigonire, cu mic, cu mare,
venind înaintea domnului, în marele divan, de s-au pârât cu Preda
postelnic şi Barbul spătar, luând rumânii lege, înaintea domnului, de au
jurat cu 12 boieri, că sunt ei megiaşi. Văzând aceasta, Preda şi Barbul au
luat, înaintea domnului, în divan, lege peste lege, 24 boieri pe răvaşe
domneşti, anume – Mihai sluger mare din Hărjetoaia, Dragotă postelnic şi
Barbul Brăiloiul din Poiană, Raduţul clucer din Medvejdea, Pârvul iuzbaşa
din Văgiuleşti, Coruia postelnic din Ciovârnoşanu, Pătru ceauş, nepotul lui
Ghiura, Preda Urdăreanul paharnic, Necula Stângăceanul postelnic,
Neculae paharnic din Vardeniţa1, Preda Orac roşu din Zăgaia, Vlaico
iuzbaşă din Cornet, Barbu comis din Dâlga, Preda paharnic din Bradişte,
Nica logofăt din Mostişte, Barbul postelnic din Rasni<c>2ele, Barbul
iuzbaşa din Roşiani, Ghine postelnic din Cătun, Ghierghi vornic din
Sărdineşti, Udrea postelnic din Bircii, Drăghici paharnic al lui Cornea din
Bălăceşti, Dumitru păharnic din Fratoştiţă, Dumitraşco postelnic din
Colibaşi, Cănuţii postelnic din Gaia – venind toţi la Curte şi mergând în
Biserica Sf. Dimitrie din Bucureşti au jurat cu mâinile pe Evanghelie,
spunând că s-au vândut sătenii din Dărvariu lui Dumitru Filişianul stolnic
rumânii cu fiii şi moşiile lor, luând toţi bani gata, 620 ughi, cât s-a cuvenit
fiecăruia, pe capul lui şi pentru fiii şi moşia lui. Ispravnicii la depunerea
jurământului, boierii domnului: Radul Ştirbeiu al doilea postelnic,
Damaschin şi Florea al doilea portar, fiind şi rumânii de faţă, rămânând
aceştiia de lege şi de judecată, înaintea domnului şi a celor 24 de boieri
jurători, domnul văzând şi cartea domnească de cumpărătoare şi de rămas
şi cartea de jurământ a celor 24 boieri, la mâna lui Preda postelnic şi a lui
Barbul spătar. Domnul i-a globit pe cei 12 boieri, luând de la fiecare câte 6
boi, pentru că au jurat strâmb şi fără dreptate. Martori: Manul mare vornic,
…3 mare logofăt, Pârvul mare vistier, …3 mare spătar, Barbul mare
stolnic, …3 mare comis, …3 mare paharnic, Iordachie Trufanda mare

235
postelnic. Ispravnic, Udrişte …3 al doilea logofăt. Scrie Dumitru Boldiciu
logofăt.

Ms. 1234, f. 86-87.

Cop. modernă.
Ed.: menţ., Lehr, Mihnea al III-lea, p. 1167; Stoicescu, Dicţ.
marilor dregători, p. 208, 226, 227; Stoicescu, Sfatul domnesc şi marii
dregători, p. 58.
1
În text, greşit: Vardeghiţa.
2
Omisiune.
3
Loc alb.

415. 1658 (7166) apr. 25. Popa Radul, fiul popii Stan din
Copăcenii de pe Răstoacă, jud. Dâmboviţa, şi fiul său, Dragomir, vând lui
Dumitraşco logofăt şi jupânesei acestuia, Neacşa, partea lor de ocină din
sat, cu 1350 bani gata. Martori, boieri: Antonie vătah din Drăgeşti, Stan
roşul şi fratele lui, Manea, Stănimir, Radu postelnic şi Chiriac postelnic,
toţi din Copăceni. Scrie Mihai logofăt.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Reg.

416. 1658 (7166) apr. 27. Preoteasa Călina din Mătăsăşti vinde
egumenului Nichita de la m-rea Vaideei un pogon de ţelină de la Năeni, cu
casă, pe lângă via mănăstirii, (cumpărat de ea de la Ionaşco, fiul
călugărului, zapisele pe care le-a avut „au perit de tătari”)1, cu 3 ughi, bani
gata, şi cu ştirea tuturor fraţilor de moşie. Şi l-a vândut ea pentru că a
căzut în robie la tătari şi altă putere să se răscumpere nu a avut. La
tocmeală au fost şi nepotul ei, Voico, şi Toader, fiul lui Vişan din
Mătăseşti. Martori2, oameni buni: popa Badea din Slobozia, Stan Răul,
Bratul, Vrabie, Gligore Clima, Vlad din Năeni şi fratele său, Stan, Radul şi
Goiden. Degetele, în loc de pecete.

Ms. 314, f. 330v.

Cop.

236
 Ed.: rez., Stoicescu, Constantin Şerban, p. 82 (nota 73).
1
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după semnături.
2
Ultimii 4, după semnături.

417. 1658 (7166) apr. 27. Paraschiva din Boleasca, din Pasărea,
jud. Ilfov, cu soţia şi cu fiii lui, Stan şi Pătru, şi nepotul lui, Sinpetru, vând
lui Aldea şi Radul Desul, ambii din Stoineşti, şi lui Mihail ceauş din
Găneşti, partea lor de moşie din sat, 100 stj., cu ştirea vecinilor şi cu voia
părtaşilor de moşie, cu câte 40 bani, stânjenul, în total 20 ughi, bani gata,
având nevoie de bani, fiindcă soţia şi coconii lui au fost robi şi i-a scos de
la tătari. Martori, boieri: Vişan şi Costandin din Boleasca, Marin şi Pană,
fiul lui Lepădat din Săcşori, Zorzi al doilea portar din Găneşti, Dumitru
logofăt din Piteşti. Scrie Roman logofăt din Bucureşti. Degetele, pentru
credinţă.

Doc. ist., MCCXXXV/14.

Cop.

418. 1658 (7166) apr. 28. Nicola şi fiul său, Grozea, din Dârza,
jud. Ialomiţa, vând lui Radul fost mare logofăt din Popeşti partea lor de
moşie din sat, stearpă şi fără rumâni, la vreme de nevoie, când a căzut la
robie, la tătari, cu 501 ughi, bani gata, cu ştirea megiaşilor, Radul fiindu-i
frate de moşie. Zapisul său de cumpărătoare nu l-a dat, „că n-a fost la
prilej”, iar după ce-l va scoate, de unde va fi, îl va da lui Radul fost mare
logofăt. Martori, oameni buni: popa Stoica din Popeşti, Preda logofăt,
fratele lui Nica din Bucşani, Neagul, fiul lui Neaico logofăt din Rasa,
Dumitraşco logofăt, Chirca, fiul lui Cârstiian roşul din Dobreşti, şi
Pandazi logofăt. Degetele, pentru credinţă. (Scrie Ţonea logofăt din
Berevoeşti)2.

M-rea Radu Vodă, VIII/13.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, sigiliu inelar în tuş. Cop., ms.
256, f. 418v; Doc. ist., MDCL/54, f. 32-32v. Reg., Fişe g-ral Năsturel, sub
dată.

237
 Ed.: rez., Stoicescu, Constantin Şerban, p. 82 (nota 73); menţ.,
idem, Dicţ. marilor dregători, p. 230.
1
În reg.: 8.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnături.

419. 1658 (7166) apr. 28. Vădislav şi nepotul său, popa Pârvul,
vând, în zilele lui Mihail vv., lui Pătraşco paharnic şi fratelui său, Giura,
fiii popii Ioanichi, partea lor de ocină din Şerbăneşti, cumpărată de
părintele Irimiia, cu 3000 bani gata, cu ştirea fraţilor şi megiaşilor din jur.
Martori: eromonah Daniil şi Mihai din Drăgăşani şi fratele lui, Albul.
Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie însuşi popa Pârvul.

Doc. ist., CCCLXXII/143.

Orig. (30x20 cm), filigran, puţin pătat; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”; cu o însemnare tergală
referitoare la faptul că moşul Irimie a cumpărat-o de la moşul Paesi, tatăl
lui Anghiel din Mihăeşti, iar moşul Irimieia a fost socrul lui Vădislav.
Ed.: rez., Ionaşcu, Doc. moşiilor Schitului, p. 156.

420. 1658 (7166) apr. 30. Mihnea Radu vv. întăreşte egumenului
Damaschin de la m-rea Plumbuita satul Tâmbureştii de Baltă cu rumânii,
ce i-a fost dat de pomană de Mihnea Vodă. În zilele lui Matei Vodă, Radul
comis a dat mănăstirii puţină moşie în altă parte şi nişte ţigani, cu sila
luând acel sat bun pe seama lui, fără voia călugărilor. Dacă va veni Radul
comis, se vor pârî înaintea domnului. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Ms. 255, f. 123v.

Cop.
Ed.: text, lb. greacă, Marinescu, Doc. rom., p. 105 (nr. 53).

421. 1658 (7166) apr. 30. Satul Gurbăneştii vinde lui Pârvul
mare vistier 150 stj. de ocină în sat, cu 25.800 bani gata, ce fac 129 ughi.
De asemenea, Pârvul mare vistier mai cumpără: de la Mihaiu, 28 stj., cu 7
ughi, bani gata; de la Sântoader, 10 stj., cu 2½ ughi. Martori: Barbul
238
Poenarul mare vornic. Fiseanţea slujer a numărat, cu mâna sa, banii, când
li s-au dat în mâinile lor, fiind martori: Vădislav mare pitar, Semen, fiul lui
Nicolai pitar, Evstratie mare clucer, Moisi vornic.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Reg.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 206, 254.

422. 1658 (7166) mai 1. Mihnea Radul vv. întăreşte m-rii

Clocociog şi egumenului Macarie să le fie „colibaşii” în pace de către
slugile domnului, cu orice slujbe vor umbla în acel judeţ, să nu aibă niciun
val sau bântuială fără ştirea şi porunca domnului, iar cine le va face vreun
val va avea certare de la domn, pentru că i-a iertat, cum i-a iertat şi Matei
Vodă. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

M-rea Clocociov, XI/10.

Orig., difolio (28x20 cm), filigran, monogramă în chinovar,
semnătura domnului, restaurat.

423. 1658 (7166) mai 1. Mihail vv. întăreşte m-rii Xenofon, de la

Sf. Munte, satele Reşca şi Siliştea Plopului1, jud. Dolj, cu toate ogoarele,
cu vad de moară, cu pod peste vad şi havaietul din toate veniturile. De
asemenea, o scuteşte de oierit, de vinărici şi de dijma de stupi, întărind şi
hrisoavele mai vechi, şi îi dăruieşte şi 10.000 de aspri, pe fiecare an, din
care 1.000 aspri să-i ia călugărul, care va fi trimis de acolo, drept cheltuieli
de drum.

M-rea Jitia, II/18 (nr. 10).

Reg., lb. greacă; rez., Doc. ist., DXCV/119, vol. I, f. 133; alt rez.,
lb. greacă, ibidem, DXCV/119, vol. II, f. 23.
Ed.: text slavon, cu trad., Nandriş, Doc. Athos, p. 228-236; rez.,
Donat, Schit Zdralea, p. 353; menţ., Bogdan, D., Daniile româneşti, p.
293.
1
În rez.: Silista.

239
 424. 1658 (7166) mai 1. Stan vinde lui Vasile 20 stj. de moşie în
Lucieni, pe lângă Stanciu.

A.N., CCCVI/9b (nr. 3).

Rez.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 149 (nr. 1992).

425. 1658 (7166) mai 4. Mihnea Radul vv. întăreşte egumenului

Chiril de la m-rea Macsineani să fie volnic să strângă oameni străini din
altă ţară, sârbi, greci, moldoveni, ruşi, să fie de ajutor la treburile
mănăstirii, iar ei vor fi în pace de către domn şi de către toate slugile sale,
dar şi de birul moldovenesc, de nimeni val să nu aibă, fără poruncă sau
carte domnească şi să fie ei slobozie a mănăstirii. Cine va îndrăzni să-i
învăluie, va avea mare certare de la domn. Ispravnic, însăşi spusa
domnului. (Scrie Alexandru)1.

Doc. ist., CXXVI/79.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran, rupt puţin la îndoituri,
restaurat, monograma în chinovar, semnătura domnului.
Cop., ms. 173, f. 334v – cu văleat: 7196; rez., ibidem, f. 354v.
1
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat pe f. 1v.

426. 1658 (7166) mai 4. Preoţi şi oameni buni – Barbul diacon,

popa Oprea, Sără<…>1ianu – adeveresc, împietresc şi-şi aleg cu dreptul,
cu toţi megiaşii şi bătrânii satului, curăturile din Plopi, dinspre Lepădat şi
Gligorie. Martori: popa Pătru, popa Ion, Pârvul diiacon, Stoica păharnic,
Stoica Vişan, Vladul Lupşău, Dumitru Hăba, Manea iuzbaşa, Barbul
hagiul şi toţi bătrânii din sat. Blestem.

M-rea Hurez, XXX/4.

Orig., (23x21 cm), filigran, rupt la îndoituri, pătat.
1
Loc rupt.

240
 427. 1658 (7166) mai 4. Vlad şi vărul său, Nenul, împreună cu
fraţii lor: Micul, Stoian, Negul, Stanciul şi Gavrilă, vând lui Chiril egumen
m-rii Maxineani locul la Spiridon, cu 5½ ughi, ca să fie loc de mănăstire,
cum a fost şi înainte vreme şi să facă acolo egumenul o mănăstire. Ei au
mai dat de pomană o poiană de fân, în jos de Lacul lui Vaideel. Martori1,
tot satul Bordeştii: Oprea, Bobul, Stan, Ion, Gligorie, Stoica, fiul lui Matei,
Stanciul2 şi Florea. Degetele, în loc de pecete.

Ms. 173, f. 329v-330.

Cop.
1
Ultimul, după semnătură.
2
La semnătură: Stan.

428. 1658 (7166) mai 5. Sava, nepotul diaconului, din Gruiu,

adevereşte naşului său, Radul căpitan, că a fost cu el la slujbă şi domnul l-
a trimis la Ţarigrad şi de aici s-a sculat oaste asupra turcilor, iar Sava s-a
dus de i-a luat un cal vânăt, ca să-l ducă la oaste. El nu l-a păzit şi l-au luat
tătarii, iar acum s-a apucat să-i plătească calul şi, neavând ce să-i
plătească, i-a dat partea lui de moşie aleasă din Grui şi din Oslea. Martori,
boieri: Dadu iuzbaşa şi Ocsie iuzbaşa din Drăgăneşti, Nedelco roşu,
Deadiul stegar şi Radu bănişor. Degetul, pentru credinţă. Scrie popa
Dobrin din Zăvoiu.

Microfilme Grecia, rola 5, c. 139-140.

Microfilm de pe orig.

429. 1658 (7166) mai 5. Nedelco din Hurezi, Istratie iuzbaşa,

Marco Mircea din Priviţi, Balotă, alt Marco, alt Mircea, Pătraşco iuzbaşa,
Stancul, alt Balotă, Dănilă1 scriu domnului că au fost bucuroşi să
primească cartea acestuia şi au mers la moşiile Brăgăreştii şi Beliţii, ale lui
Pătraşco iuzbaşa, funind, din piatră până în piatră, ocina Brăgăreştilor,
găsind 2.660 stj., dar au lăsat 60 stj.2, „de nu sânt în numărătoare”, şi au
ales din 2.000 stj. ai moşiei ce o are de la moşii lui, 1200 stj. De asemenea,
au ales şi moşia Beliţilor, unde au găsit 500 stj., socotind moşie stătătoare

241
a acestuia, 200 stj., iar a lui Stancul din Beliţi, 100 stj., şi restul o închină
domnului. (Scrie popa Luca din Priviţi)3.

Ms. 132, f. 214v-215.

Cop.
1
Toţi, după semnături.
2
Cifra a fost modificată.
3
Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnături.

430. 1658 (7166) mai 8. Bodea din Gurbăneşti vinde lui Pârvul
mare vistier moşie în sat, 10 stj., cu 2½ ughi. Martori: Chirca fost ban,
Papa Drăgăciovul.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Rez.

431. 1658 (7166) mai 8. Neculcea din Gurbăneşti, nepotul lui

Aliman, vinde lui Pârvul mare vistier moşie în sat, 16 stj., cu 4 ughi.
Martori: Chirca fost ban, Papa Drăgăciovici ceauş.

Fişe, g-ral Năsturel, sub dată.

Rez.

432. 1658 (7166) mai 9. Radul, fiul său, Tudosie, nepotul lui
Stoian şi al lui Stan Gaşpar din Balş, vând lui Dumitru logofăt, fiul lui
Stan Grozav din Balş, un loc din Vadul Morii de sus, cât ţine vadul, şi 5½
locuri arătoare în câmp, cu 1.300 bani gata, punând semne: 2 locuri la
Vadul Morii, un loc la Ştiubeiul Durdei, un loc pe Faţa Gorganului, 1 loc
la Murta1 şi un răzor la Pod, de la Bălşăţi. Martori2, boieri şi megiaşi
bătrâni din jurul locului: vărul lor, Dumitru, Crăciun, fiul lui Ivaşco, Stan,
fiul lui Mirea, alt Stan, fiul lui Vlad Tofilă, Dumitru postelnic şi fratele
său, Radul postelnic, Preda postelnic şi fratele său, Tudose, fiii lui Ivaşco
postelnic, toţi din Balş, Tudor postelnic, fratele lui, Dumitraşco, fiul lui
Preda postelnic din Măineşti, Stoica şi fratele lui, Stan (al lui Braşov)3 din

242
Mirila, Preda, fiul lui Stanciul (Ţăinei)4 din Corbeani, Stan, fiul lui Căzan
din Vulpeni. Peceţile, pentru credinţă. Scrie popa Pârvan din Balş.

Ep. Râmnic, XC/4.

Orig., difolio (32x20,5 cm). Cop., ms. 177, f. 2-2v (fostă 4-4v);
Doc. ist., CMLXXV/63, f. 82v-83; S.J.A.N. – Vâlcea, Col. Microfilme,
rola 3, c. 8.
Ed.: reg., Comori vâlcene, p. 29 (nr. 66).
1
În cop. din Doc. ist., CMLXXV/63, şi ms. 177: Muta.
2
Ultimul, după semnătură.
3
În cop. din Doc. ist., CMLXXV/63, şi ms. 177: Braşoveanul.
4
În cop. din Doc. ist., CMLXXV/63, şi ms. 177: Ţăicăi.

433. 1658 (7166) mai 9. Radul, fiul lui Stoica, şi vărul său,
Dragomir, fiul lui Stoica Vezeanul din Ciolăneşti, care stau acum în satul
Popeşti, adeveresc lui Mareş logofăt că i-au vândut moşie în Ciolăneşti, 30
stj., mai dinainte vreme, iar acum, în zilele lui Mihnea Radul vv., i-au mai
vândut 40 stj., în total, 70 stj., cu câte 40 bani, stânjenul, ce fac 8 ughi bani
gata, însă moşie stearpă, fără rumâni. De va fi gâlceavă pentru această
moşie, vor purta ei pâra. Martori: Mâinea slugeariu şi Pavlache logofăt din
Popeşti, Radul Creţulescul postelnic, Şerban Catacuzino postelnic, Stoian
vistier1, Tudoran clucer din Anenoasa, uncheaşul Danciul şi Tatul din
Ciolăneşti. Degetele, în loc de peceţi.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXIX/20.

Orig., difolio (30,5x21 cm), filigran. Cop., mss. 129, f. 24-24v;
132, f. 336v-337.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 189 (nr. 419); menţ.,
Andreescu, M-rea Cornet, p. 680 (nota 78); Stoicescu, Dicţ. marilor
dregători, p. 165.
1
Semnătura în lb. greacă.

434. 1658 (7166) mai 9. Stoica, Negoe, Chirca, Soare, Stan,

Dragomir şi Mirul, fiii lui Lăudat şi ai fraţilor săi, Şărba şi Radul, din

243
Brătianii de Sus, vând lui Zaharia ocină în satul Muşăteşti, <jud. Argeş>1,
anume silişte, pârloage, unde au fost casele moşilor lor, şi şezutul de peste
râu, lângă Piţiguiu, şedelniţe de la unchiul lor, Stanciul Roşca2, pe care
acesta din urmă le-a închinat lor la moartea sa, „păntru căutare ce l-am
căutat şi păntru pomeana”, şi cu vadul de moară, cu 40 ughi, bani gata, cu
ştirea megieşilor. Martori3, aldămăşari: popa Negoe, Iane ceauşul şi fratele
său, Muşat, Vasilie, Bade vătaf şi Văsiu, toţi din Brătenii de Sus, Drăguş,
eromonah Dosotheiu egumenul m-rii Brădet. Peceţile şi iscăliturile, pentru
credinţă. (Scrie Radul logofăt din Brătianii de Sus)4.

Ep. Argeş, III/32.

Orig., difolio (31x21,5 cm), filigran. Cop., ms. 168, f. 154-154v.
1
După nota tergală.
2
În cop.: roşu.
3
Ultimul, după semnătură.
4
Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnături.

435. 1658 (7166) mai 10. Dragul din Frăsinet vinde lui Hrizea
postelnic 40 stj. de ocină în sat, cu câte 90 bani, stânjenul, ce fac 18 ughi.
Martori1: Pătraşco clucer din Stăneşti, Oancea spătar din Furdueşti,
Neg<o>2iţă Cuştereanu sluger, Nedelco logofăt din Şaineşti.

Ms. 128, f. 553.

Cop.
1
Toţi, după semnături.
2
Omisiune.

436. 1658 (7166) mai 12. Jupânul Dima şi jupâneasa sa, Maria,
vând lui Simion negustor şi jupânesei acestuia, Rada, o vie în dealul
Văleanilor, cu 9 ughi gata, ce a fost a lui Cos<tea>1, primul bărbat al
Radei, lăsată ei la moartea lui, iar înainte via a fost cumpărată de la Preda.
Via se află pe lângă Preda din Guşaţi şi printre Ion, un pogon, iar la vârf se
desparte în două şi au vândut cu ştirea rudelor şi vecinilor. Martori2: popa

244
Stanciul şi cumnatul său, Pilip, popa Trandafir, diacon Stoica. Peceţile,
pentru credinţă.

Ep. Argeş, VII/24.

Orig. (29x22 cm), filigran, sigiliu mic în tuş, rupt şi pătat la
îndoituri, lipsă ⅔ din f. a doua.
1
Loc rupt.
2
Ultimul, după semnătură.

437. 1658 (7166) mai 12. Crăciun comişel din Răspopi vinde lui
Moise vornic ocină în Răspopi, 41 stj.

M-rea Banu, ds. 97, f. 11.

Rez.

438. 1658 (7166) mai 13. Vlada, soţia lui Nicola Potruvulii, cu
fiul şi fiica ei, Vasilache şi Iana, vând lui Cârstea Macri negustor un loc de
casă, cu pimniţă, cu 80 ughi, bani gata, şi cu ştirea vecinilor şi moşnenilor,
la uliţă, din sus, până în Stan cizmar, şi din jos, până în Voico, fiul popii
Ivan, în lung până în Nica cârciumar, cumpărat de la Stanciul Porumbu şi
de la soţia lui, Dobra, cu zapis. Martori, orăşeni şi negustori: Gherghina
judeţ, Voico, fiul popii Ivan, Stan cizmar, Nica cârciumar, Iordache
zlătariu, Iorga cârciumar, Dumitru Paspala cojocar, Stanciul tighiciu, Stan
tichigiu, Radu tichigiu, Nicola odabaşa şi Vladul iuzbaşa, nepotul lui
Porumbu. Degetele, pentru credinţă. Scrie Vlădilă grămatic de la Biserica
Domnească.

M-rea Radu Vodă, XXXIV/24.

Orig., difolio (32x21,5 cm), filigran. Cop., ms. 256, f. 150v-151.
Ed.: text, Potra, Doc. Bucureşti, p. 118-119 (nr. 40).

439. 1658 (7166) mai 14. Comaca, soţia lui Ghioca, cu fiul său
Vasile, vinde lui Ghinea o vie cu partea de moşie din Călineşti.

245
 Fond Ion C. Cantacuzino, II/108 (nr. 20 şi 21).
Rez.

440. 1658 (7166) mai 15. Gherghe mare vornic dă carte

egumenului Ananie de la m-rea Nucet să ţină partea de ocină de la Urdeşti
a lui Stan, fiul lui Dobromir şi al Neacşei, vândută de Radul Brânzii, cu
18½ ughi, cu zapis cu martori, iar ocina rămasă nevândută să o ţină Stan,
iar de va vrea acesta să o vândă, altul să nu aibă voie a cumpăra pentru că
nu i se cade, ci este mai volnic a cumpăra tot egumenul Anania, pentru că
au venit toţi de faţă înaintea vornicului şi acesta a aflat pe dreptate că ce a
vândut Radul Brânzii să fie vândut, văzând şi zapisul de vânzare, iar
egumenul Anania să ţină moşia făcută schimb cu Vlad, fiul lui Radul
Brânzii, pe care Vlad a dat-o mănăstirii, iar egumenul Anania i-a dat altă
moşie, să fie schimb pentru schimb, rămânând Stan, fiul lui Dobromir, şi
cu Stan cel Bătrân de judecată înaintea vornicului.

M-rea Nucet, II/31.

Orig. (30,5x21,5 cm), filigran, sigiliu de închidere în ceară verde.
Cop., ms. 457, f. 114-114v.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 116.

441. 1658 (7166) mai 15. Ştefan călugăr, cu fratele său, Vlasie,
din Tihuleşti, vinde lui Rupuleţu iuzbaşa din Maxin părţi de moşie din sat,
cu ştirea părtaşilor de moşie, întrebând pe unchiaşul Mircea şi pe fiii lui şi
pe alţi moşneni, cu 8½ ughi, bani gata, cu aldămaş. Aceşti bani i-a luat
Ştefan călugăr, cu fratele şi sora lui, soţia lui Stan din Bănuleşti, şi cu fiii
lor. Martori, oameni buni1: Mircea clucer, cu fiul său, şi Neacşul şi popa
Neagul, toţi din Tihuleşti, Nastasie monah, egumenul m-rii Cozia, Ioan
eromonah, egumenul m-rii Găvanele, Drăguşin clucer, cu fratele său,
Gligorie, Mihai clucer, Stoian clucer, Vişan clucer şi Ban vătăşel, toţi din
Bănuleşti, Nedelco clucer şi Neguţ clucer din Moşeşti, Stan, Gligorie fost
stegar, Tănasie, Necula, Radul Costişoară şi Nechita. Scrie Necula diiacon
de la Episcopia Buzăului.

Ep. Buzău, XLIX/17.

246
 Orig., difolio (31x21,5 cm), filigran, rupt pe margini şi la
îndoituri, pătat, 5 sigilii inelare în tuş şi fum. Cop., ms. 172, f. 344-344v.
1
Ultimii 6, după semnături.

442. 1658 (7166) mai 15. Radul, împreună cu feciorii lui din
Clinceani, vinde lui Stoia vătaf de ţarigrădeani moşie, ½ funie, cu 500 bani
gata, cu ştirea tuturor oamenilor. Degetele, pentru credinţă. Martor, Stănilă
ţarigrădeanul. (Şi mărturii mai jos: hagi Dobre, Radul ţarigrădeanul, Stoica
şi unchiaşul Zaharia din Clinceani. Scrie Hriza)1.

Doc. ist., MCDLXXXVIII/14.

Orig. (29,5x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, pătat; cu o
cop. de Lupp, dascăl slovenesc la Şcoala Domnească în Bucureşti, ibidem,
MCDLXXXVIII/14a.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

443. 1658 (7166) mai 17. Mihnea vv. porunceşte celor 6 megiaşi
adeveritori ai lui Echim din satul Ostra, jud. Olt, anume – Aldea căpitan şi
Petco din Slăviteşti, Mihul Grecul din Flocoşani, Muşat, Cârstea şi Manea,
toţi din Ostra – să cerceteze dacă a avut Echim ocină şi vii în sat, de la
soţia lui, de la moşii şi strămoşii săi. Dacă vor adeveri că are Echim moşie,
să o ţină el de către Stroe fost mare logofăt, după cum vor afla ei, mai pe
drept şi fără făţărie, dacă a ţinut-o până acum sau nu. Ispravnic fiind …1
portar. Ispravnic, însăşi spusa domnului. <Scrie Radul din Târgovişte>2.

Doc. ist., CXCVIII/145.

Orig. (21x14 cm), puţin pătat, monograma şi sigiliu mijlociu în
chinovar, care reprezintă impresiunea unei monede austriece de secol XVIII.
Ed.: menţ., Ciorănescu, Domnia lui Mihnea III, p. 61 – cu: 27
mai; Vârtosu, E., Sigilii domneşti, p. 6.

1
Loc alb.
2
Completat după însemnarea de pe verso doc.

247
 444. 1658 (7166) mai 18. Mihnea Radul vv. întăreşte m-rii
Dobruşa şi egumenului Paisie …1 să fie volnic să oprească „pre tot omul”
de pe moşiile Fumureanii şi Poenile Mamului şi din satul Brăeşti, că sunt
de moşie ale mănăstirii, iar cine a cumpărat aceste moşii, să-şi ia banii de
la cine i-a vândut, şi cu acela să aibă treabă, pentru că nu este nimeni
volnic a vinde sau a cumpăra moşiile mănăstirii, iar aceasta să şi le ţină,
cum le-a ţinut şi mai înainte, după cum scrie şi în cartea lui Mateiu Vodă.
Ispravnic, însăşi spusa domnului. (Cui i se va părea strâmbă, să vină de
faţă)2. (<Scrie> Mihalcea)3.

Ep. Râmnic, LXXIX/1.

Orig. (32x21 cm), filigran, pătat, rupt la îndoituri, monograma în
chinovar, semnătura domnului cu praf de aur; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în condica cea noauă”. Cop., ms. 707, f. 134
(fostă 260v); Doc. ist., CMLXXVI/215, f. 197; rez., Fişe g-ral Năsturel,
sub dată.
1
Loc alb.
2
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după dată.
3
Textul dintre parantezele rotunde, scris pe verso.

445. 1658 mai 21. Iane postelnic şi nepotul său, Vişan, din
Boleasca adeveresc lui Radul Creţulescul postelnic că le-a dat acesta 66
ughi, iar ei i-au pus zălog, până în trei săptămâni, moşia lor de la
Trestiiani. La soroc, să caute ei moşia, împreună cu Radul Creţulescul, şi,
cât va fi preţul, să le mai dea acesta bani, iar ei să-i facă zapis. Martor:
Radul Brezoianu comis. Degetele, pentru credinţă.

A.N., CCXCIII/23.
Orig., difolio (20x16,5 cm), filigran, puţin pătat.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 149 (nr. 1994).

446. 1658 (7166) mai 22. Macarie arhipatriarh al Antiohiei,

Siriei, Arabiei, Chelichiei, Iveriei şi a toată Anatolia adevereşte lui Preda
şi Dima, nepoţii lui Stanciul logofăt din Cârsteneşti, că au mers aceştia
înaintea domnului, Mihnea Radul vv., jeluind că, după moartea unchiului

248
lor, Stanciul logofăt, fratele jupâneselor Anca şi Neacşa, multe rude, veri
şi neamuri ale acestuia, au vrut să-i ia bucatele şi moşiile, iar nepoţii săi,
Preda şi Dima, ştiind că sunt nepoţi „şi sânge mai aproape”, au venit la
Vodă, în divan, cu jalbă, spunând că ceilalţi sunt rude şi veri mai
îndepărtaţi, iar domnul i-a trimis înaintea lui Macarie împreună cu boierul
său, Manul mare vornic, ca să judece pe drept şi pe Sfânta Pravilă, cui se
cade să ţină moşiile, rumânii şi ţiganii lui Stanciul, nepoţii sau verii şi
rudele mai depărtate. Astfel, Macarie a judecat pe drept şi pe Sfânta
Pravilă, împreună cu fraţii săi sufleteşti, Stefan mitropolit şi vlădica
Ignatie, aflând din Pravilă că se cuvine nepoţilor, Preda şi Dima, dându-le
carte ca să ţină toate bucatele şi satul Bumbueşti, rumâni, ţigani şi tot ce va
mai fi, mult, puţin, în afară de ce a lăsat Stanciul logofăt, la moartea lui,
jupânesei Călina, cum scrie în zapisul lui, cu martori şi blestem. Ce va fi
în afară de ce scrie zapisul, să ţină tot nepoţii, iar verii şi rudele mai
îndepărtate să nu aibă nicio treabă cu bucatele şi cu ce a avut Stanciul
logofăt, iar de vor fi luat ceva, să dea tot înapoi, că au luat „fără de cale”,
pentru că Preda şi Dima au luat şi toate datoriile unchiului lor, să le
plătească ei. Cine nu se va ţine de această sfântă judecată, ci va mai scorni
vreo pâră, să fie blestemat. Blestem.

M-rea Cozia, XXV/5 (nr. 3, f. 4-4v).

Cop. Alte cop., mss. 209, f. 216-216v; 215, f. 323v-324v; 712,
f. 506v-507v – cu: iun. 18 şi unele diferenţe; S.J.A.N. – Vâlcea, ms. 150,
f. 108-108v.
Ed.: text, Ionaşcu, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 49 (nr. IV); reg.,
Tezaur vâlcean, p. 196 (nr. 561); menţ., Ionaşcu, Mitrop. Ignatie Sârbul,
p. 45 (nota 5); Răzeşul, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 1059.

447. 1658 (7166) mai 24. Necula iuzbaşa, cu fiul său, Ghica1,
vinde lui Stoia vătaf partea lui de moşie de la Clinceani şi ce a mai
cumpărat de la Neagul, de la Voico şi de la Ban, cu 14 ughi, bani gata, cu
ştirea tuturor feciorilor săi. Martori: hagi Dobre, Ivan ţarigrădeanul,
Stănilă ţarigrădeanul şi Tudori călăraş. Peceţile, pentru credinţă.

Doc. ist., MCDLXXXVIII/16.

249
 Orig. (29x20,5 cm), filigran, 2 sigilii inelare în tuş; cu o cop. de
Lupp, dascăl slovenesc la Şcoala Domnească în Bucureşti, ibidem,
MCDLXXXVIII/16a.
1
După semnătură.

448. 1658 (7166) mai 24. Dumitra1, cu fiii ei, Ianachi, Muşat şi
Drume2, nepoţii popii Luscan3, vând lui Stoia vătaf de ţarigrădeni ocină la
Clinceani, partea lor, <20 stj.>4, o funie, cu 1.000 aspri gata, iar partea
unchiului lor, popa Luscan, o funie de moşie, rămâne nevândută. Martori:
popa Ioan, popa Luscan, Necula izbaşa, Dobre hagiu. Peceţile, pentru
credinţă.

Doc. ist., MCDLXXXVIII/15.

Orig. (18x20,5 cm), filigran; cu o cop. scrisă de Lupp, dascăl
slovenesc la Şcoala Domnească în Bucureşti; altă cop., ibidem,
MCDLXXXVIII/15a – cu văleat: 7165.
1
În cop., greşit: Dumitraşco.
2
Toţi trei, după semnături.
3
În cop.: Luţcan.
4
Completat după nota tergală.

449. 1658 (7166) mai 24. Coman <din Teşila>1 şi fraţii săi –
Neagul şi Radul – vând lui Ghiorghe portar moşia Gostila de Jos, 10 stj.,
<la Fântâna Rece>1, cu câte 60 bani, stânjenul, şi cu ştirea vecinilor.
Martori2, oameni buni: Necula al doilea vornic, Todor comis, Mihalcea
comis, Tudoran iuzbaşa, Bădica, popa Radul şi Manta, ultimii patru din
Teşila, Grama Constantin3, Dumitraşco iuzbaşa, Sima postelnic (?).
Degetele şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Vladul logofăt.

Mitrop. Ţării Româneşti, XVII/8.

Orig., difolio (21x17,5 cm), pătat.
1
După nota tergală.
2
Ultimii 5, după semnături.
3
Semnătura în lb. greacă.

250
 450. 1658 (7166) mai 25. Şase boieri hotarnici – Tudor, Vlad şi
Stoia, toţi din Tătărani, Manea Gorgănici din Fundeni, Radul din
Mărăcineni şi Stoia din Turbureşti – aleg ocina de la Coiteşti, a Blăjanilor,
însă Mladin şi cu Irimie din Coiteşti s-au rugat de boieri să le aleagă partea
de moşie, de baştină, din sat, din funia Niiculească, din partea de sus, 62
stj. şi din partea de jos, a Voicăi, moşul Niculescu, 67 stj. Apoi, au mai
ales: în Giurgiuleasca şi în Cârligăţeasca, moşia de jos, partea lui Mladin
şi a lui Irimie, dinspre amândoi fraţii; partea Chirciulească, 20 stj.,
rămânând la Giurgiu, 130 stj. Aceşti stânjeni din urmă se împart între
Mladin şi cu Irimia, cu Dumitraşco Talpă, pe din două. Martori 1, boieri
dinprejur: Bratul Coitescul, Stan Scopârţeaiu şi Dumitru chivărar.
Iscăliturile şi deagetele, pentru credinţă.

Ep. Buzău, XXXI/9.

Orig., difolio (29x24 cm), lipsă 2/3 din f. a doua; pe 1/3 din f. a
doua, un fragm. dintr-un alt doc.; 7 sigilii inelare în tuş şi fum. Cop., ms.
172, f. 183.

1
Toţi, după semnături.

451. 1658 (7166) mai 25. Şase boieri hotarnici – Tudor, Vlad şi
Stoian, toţi din Tătărani, Manea Gorgănici din Fundeni, Radu din
Mărăcineni şi Stoia din Turbureşti – hotărnicesc ocina de la Coeteşti a
Blăjanilor, însă Mladin şi cu Irimie din Pârliţi s-au rugat de boieri să le
aleagă partea de moşie de baştină din sat, funia Niculească, din partea de
sus, 62 stj. (pe nouă fraţi, câte 62 stj. de fiecare, anume: Vintilescu,
Morgocescul, Mocanul, Bărcănescu, Zăiculescu, Neaicul, Linsul, Popescu,
…1richiţescu)2 şi din partea de jos, a Voicăi, (280 stj., pe patru fraţi)2,
moşul Niculescu, 70 stj. Apoi, au mai ales moşie în Giurgiuleasca şi în
Cârligăţeasca3, din jos de cea împietrită, (280 stj.)2, partea lui Mladin şi a
lui Irimie, dinspre amândoi fraţii; partea Chirciulească, 20 stj., rămânând
la Giurgiu, 130 stj. Aceşti stânjeni din urmă îi împart Mladin cu Irimia şi
cu Dumitraşco Talpă, pe din două. Martori: Bratul Coetescul, Dumitru
chivărariu din Stănceşti, Stan Scopârţeaiu din Boldeşti. Iscăliturile şi
peceţile, pentru credinţă.

251
 Ep. Buzău, XXXI/8.
Orig., difolio (30x21 cm), rupt la îndoituri, pătat, 8 sigilii inelare
în tuş şi fum; cu o însemnare pe f. a doua a doc., după care s-a completat
textul. Cop., ms. 171, f. 267.
1
Scris ilizibil, la îndoitură.
2
Textul dintre parantezele rotunde, completat după însemnarea de pe f. a doua a doc.
3
În cop. : Gârligăţească.

452. 1658 (7166) mai 25. Satul Turburenii, din Dolj, anume –
Oprea al Imănesii, Stan Dudilă, Stănislav, Dumitru Ciolan, Ilie, Stanciul,
Vintilă, Barbul, Oprea, alt Barbul, Iani, Stan al lui Sinpietru, Stan al lui
Stănilă, Lupul, Stroe, Staico, Ursul, Radul al lui Pleşa, Stanciul Binegui,
Drăgoi, Toma, Vladu, Ilie, Mândroe, Dan al lui Roşca, Iscrul, Radul
Jădovan, Mihul, Groza şi alţii – adeveresc lui Pană postelnic din Părădişti
că i-au vândut ocină în sat, 2 hotare, din hotarul Turburii şi din Valea
Calului, al treilea loc, din dealul cu vii, din vadul de moară, din livezi,
alegând fără moşia cumpărată mai înainte de Pană şi pe care o ţinuse
Ivaşco, precum şi altă moşie din Gogoşi, unde-i va fi pământul, să-l ţină.
Pentru al treilea loc ce l-au vândut peste cele 2 hotare, le-a dat 130 ughi,
bani gata, cu ştirea tuturor rudelor, megiaşilor şi vecinilor. De se va scula
cineva cu pâră, Pană să aibă pace şi acela să se pârască cu ei, iar de-i vor
rămâne, să ţină tot el moşia lor şi după aceasta. Apoi, au făcut legătură cu
Pană postelnic, dacă ei sau copiii lor vor face un hotar şi vor ajunge să ia
viile cu hotarul, fiecare să-şi ţină via lui. Martori1, boieri şi megiaşi:
Danciul (Pârâianul)2 postelnic din Mileşti, Dragotă (Poienaru)2 postelnic
din Poiană, Stanciul postelnic din Zătreani, Vădislav căpitan din Belcin
(Bilciun), Vlaica iuzbaşa din Cornet, Barbul logofăt din Rogojăna, Ghioca
din Căpreni, Udrea postelnic, Stanciul meşter şi Dragomir, ultimii trei din
Bibeşti, Dragotă postelnic din Bălteni, Pătro Ţopaico din Şipot, Vâlcul
logofăt, Radul mare stolnic din Fărcaşi, Popa Păpescu ceauş, Drăgoi
Fălcoianu căpitan, Mateiu postelnic, Curuia postelnic, Mihai clucer,
Neagoe Mujescu logofăt (Ianos clucer)3, Vladul clucer, Pătraşco Bucşanul
pârcălab. Peceţile, pentru credinţă. Scrie popa Vladul din Căpreni.

M-rea Brâncoveni, VIII/10.

Orig., difolio (45,5x30 cm), pătat.

252
 Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 163, 176 (nota
8).
1
Ultimii 11, după semnături.
2
Completat după semnătură.
3
Semnătura în lb. greacă.

453. 1658 (7166) mai 25. Sora şi fiii săi, Negoiţă şi Neagul, fiii
lui Ursu din Văleani, jud. Dâmboviţa, vând lui Dumitraşco logofăt partea
lor din moşia Piscul Teiului, cu 1.500 bani gata. Martori1, boieri: Radul
logofăt, fiul lui Şerban vistier, Pavel postelnic din Ochiul Boului, Radul
logofăt din Cârsteşti, Ionaşco postelnic din Stăneşti, Radul băcan din
Podobeleasca, Ionaşco şi Stanciul din Cuneşti. Degetele, în loc de pecete.
Scrie Zahariia din Bereşti, jud. Ilfov.

M-rea Cotroceni, LVII/16.

Orig., difolio (30x20 cm), filigran, rupt la îndoituri, pătat, lipit,
lipsă 2/3 din f. a doua, sigiliu inelar în tuş; cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 207, f. 74v-75.
1
Ultimii 2, după semnături.

454. 1658 (7166) mai 25. Zota, împreună cu soţia lui, Druma din
Bărbuleşti, adeveresc jupânesei Marula logofeteasa şi coconilor ei că le-a
făcut bine şi le-a dat bani, 70 taleri, de i-a scos din robie, din mâinile tătarilor,
iar ei să-i dea banii la Sf. Dimitrie, fără de niciun cuvânt. Iar de nu vor avea
banii la zi, să ţină Marula logofeteasa toată partea lor de moşie de la
Bărbuleşti şi din Grădeasca. Martori, mulţi oameni buni: Costandin comis din
Togozeni. Scrie Ion logofăt. Pecetea şi iscăliturile, pentru credinţă.

Doc. ist., CDLXXXVII/96.

Cop.

455. <d. 1658 mai 25>1. Oancea din Bărbuleşti, cu nepotul său,
Hiera, adeveresc jupânesei Marula logofeteasa şi coconilor ei că le-a făcut

253
bine la nevoia lor şi le-a dat 4½ ughi, iar ei au pus zălog moşia lor de la
Bărbuleşti, cu casele de acolo, şi să dea banii la Sf. Troiţă, fără niciun
cuvânt. De nu vor da banii, să-i fie moşie stătătoare. Martor: popa Stanciul
din Cocorăşti. Scrie Ion logofăt.

Doc. ist., CDLXXXVII/97.

Cop.
1
Fără dată, s-a datat după doc. din 1658 (7166) mai 25, Doc. ist., CDLXXXVII/96.

456. 1658 (7166) mai 26, Bucureşti. Mihnea Radul vv. întăreşte
m-rii Câmpulung (Dălgopole) şi episcopului Dionisie, fiind nastavnic la
mănăstire, moşia Grădiştea, din jos de mănăstire, jud. Muşcel şi Pădureţ,
din tot satul, 5 părţi, iar a şasea parte, închinată de pomană de Tatul slujer
la mănăstire, să o ţină Nan postelnic din Doiceşti, căci acea parte, cu
munţi, a cumpărat-o Tatul sluger de la Hrizan postelnic, fratele lui Nan
postelnic. Satul Grădiştea a fost de moştenire al lui Nan postelnic, din-
nainte vreme, iar în zilele lui Matei Vodă, el a vândut partea lui, 5 părţi,
mănăstirii Câmpulung şi egumenului Melhie, în preţ de 200 galbeni gata,
cu zapis, cu boieri, martori, şi le-a ţinut mănăstirea, iar în zilele domnului,
Nan s-a pârât, spunând că nu le-a vândut şi nici nu a primit bani de la
egumen, nici nu este zapisul lui, şi nici nu a ştiut nimic. Astfel, a venit
înaintea domnului, la marele divan, şi s-a pârât cu episcopul Dionisie
Câmpulungeanu. Domnul a judecat, pe dreptate şi pe lege, cu toţi
dregătorii, şi, citind şi zapisul lui Nan, adeverind înaintea domnului, în
divan, şi Stroe Leurdeanul fost mare logofăt, Alecsandru postelnic, fiul lui
Ghiorma ban, şi Mareş logofăt Câmpulungeanu, care a scris zapisul prin
care a vândut Nan toată moşia sa, 5 părţi, luând toţi banii gata de la
egumenul Melhie. Astfel, domnul a adeverit că a vândut Nan postelnic,
fără nicio silă, rămânând acesta de lege şi de judecată, înaintea domnului,
din divan, urmând să ţină doar partea fratelui său, Hrizan postelnic, şi mai
multă treabă să nu aibă. Martori: Preda Brâncoveanul mare ban al
Craiovei, Barbul vornic al Ţării de Sus, Manul vornic al Ţării de Jos,
Pârvul vistier, Radul fost logofăt, Iordachie mare postelnic, Mihai slujer,
Manta comis, Gheţea peharnic, Vadislav pitar şi alţi boieri. Ispravnic,
Udrişte Năsturel al doilea logofăt. <Scrie> (Dumitru Boldiciu logofăt)1.

254
 M-rea Câmpulung, I/21.
Orig., slavon, difolio (43x28,5 cm), filigran, invocaţia simbolică,
litera iniţială şi monograma în chinovar, semnătura domnului cu praf de
aur; cu o trad. de Lupp dascăl slovenesc la Şcoala Domnească Sf. Sava din
Bucureşti, colaţionată, corectată şi adeverită de G. Peşacov, în anul 1843,
la Mitropolia din Bucureşti.
Ed.: text, Mano, Doc. priv. la fam. Mano, nr. 11, p. 21-22; rez.,
Grecianu, Genealogiile, I, p. 13, 82, II, p. 156; menţ., Răuţescu,
Câmpulung Muscel, p. 127; Răzeşul, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 1057 (nota
16); Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 30 (nota 10), 107, 125, 150,
184, 208.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris pe f. 1v.

457. 1658 (7166) mai 26. Preda mare ban scrie („la al nostru
priiaten”)1, Stanciul din Zătreni, că i-au spus maicile de la m-rea
Deunlemn că vrea să le ia un ţigan pentru că el a dat un bivol să ierneze la
m-rea Bistriţa, iar bivolul murind, Bistriţeanul i-a hărăzit acestuia ţiganul;
maicile au venit de faţă cu călugării, spunând că ţiganul nu a fost al m-rii
Bistriţa, ci al lor. Astfel, îi porunceşte să lase ţiganul la m-rea Deunlemn şi
să meargă la moşia lui Vasilii egumenul <m-rii Bistriţa>, în Vlaşca, iar
dacă au vândut ţiganii mănăstirii, să-i ia moşia. De asemenea, îi scrie că nu
îi va lăsa pe călugări să vândă bucatele mănăstirii.

M-rea Dintrunlemn, XLIV/7.

Orig. (29,5x20,5 cm), filigran, puţin rupt, pătat, sigiliu de
închidere în ceară verde, căzut. Rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: text, Creţeanu, Preda Brâncoveanu, p. 651 – cu cotă greşită:
M-rea Dintrunlemn, XIV/7; menţ., Micle, Bistriţa Olteană, p. 85 (nota
95); Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 125.
1
Textul dintre parantezele rotunde, completat după adresa destinatarului, scrisă pe verso.

458. 1658 (7166) mai 26, Bucureşti. Matei postelnic, fiul lui
Loiz slujer1, vinde lui Pătru vornic un sălaş de ţigani: Tudor, fiul lui
Vlaicul, cu fiicele lui, Tudora şi Mirica şi cu un copil al lui, Tudor, care au
255
fost de moşie din ţigănia lui Preda clucer din Greci. Aceşti ţigani i-a
cumpărat cu zapis tatăl său, Loiz, de la Pătru clucer, fiul lui Aslan vornic,
şi de la jupâneasa lui, Ilina, vara lui Preda clucer, cu zapis. Acum, când
Matei postelnic a ajuns vânzător, l-a întrebat pe Preda clucer dacă vrea să-i
cumpere, dar acesta n-a vrut, însă i-a dat voie să-i vândă unde va voi.
Astfel, i-a vândut lui Pătru vornic, cu 60 ughi, bani gata, şi cu zapis. De
asemenea, adevereşte că pe Nuna, femeia lui Tudor ţiganul, a iertat-o,
lăsând-o slobodă, pentru „că iaste rumână”. Martori2, boieri: Preda clucer
din Greci, Paană mare portar, Fiera postelnic din Băloteşti, Costandin
vătaf, fiul lui Radul armaş, Ghioca şătrar, Manolie (al doilea)3 portar şi
Gherghe şufar. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie Radu logofăt.

M-rea Radu Vodă, XXXIX/27.

Orig. (31x21,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, puţin pătat, sigiliu
inelar în tuş. Cop. modernă, Fond Greceanu, ds. 16, f. 325; rez., ms. 256, f.
748 (nr. 1123); Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: rez., Grecianu, Genealogiile, I, p. 364.
1
La semnătura în lb. greacă: clucer.
2
Ultimul, după semnătură.
3
Completat după semnătură.

459. 1658 (7166) mai 26. Radul, Stanciul şi Ilie din Turburea
vând lui Pană postelnic nişte vii, ce le aveau pe lângă viile acestuia, cu
22½ ughi, bani gata. Martori1: jupân Ghioca (toboşar)2 şi Gherghe din
Căpreni, Mihaiu din Bălteni, Stan Dudel, Oprea, Stanciul Binegui,
Dumitru Ciolan şi Barbul, toţi din Turburea, Dragotă Poenariul postelnic,
Vâlcul logofăt, Radu mare stolnic din Fărcaşa, Danciul Pârâianul
postelnic, Papa ceauş de aprozi, Vlad clucer, Mateiu3 postelnic, Curiia
postelnic, (Simos clucer)4, Mihai clucer, Neagoe Mujescul logofăt,
Pătraşco Bucşanul pârcălab, (Drăgoi Fălcoianul căpitan)5. Peceţile, pentru
credinţă. Scrie popa Vlad.

M-rea Brâncoveni, VIII/11.

Orig., difolio (30x22,5 cm). Reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Ultimii 12, după semnături.

256
2
După semnătură.
3
În reg.: Mihai.
4
Semnătură în lb. greacă.
5
Completat după reg., în orig. nu apare.

460. <d. 1658 mai 26>1. (Ignatie <episcop de Râmnic> şi

Costandin spătar)2 scriu lui Stanciul din Zatreani ca, pentru pâra ce o are
cu m-rea Maica Precista (Dintrunlemn) pentru un ţigan, să-i îngăduie,
până la praznic, când va fi sorocit, spre a se căuta pe dreptate, al cui va fi
ţiganul şi cine-l va ţine.

M-rea Dintrunlemn, XLIV/61.

Orig. (31,5x20 cm), rupt la îndoituri, restaurat.
1
Fără dată, s-a datat după doc. din 1658 (7166) mai 26, M-rea Dintrunlemn, XLIV/7.
2
Completat după semnături.

461. 1658 (7166) mai 27. Stroe, nepotul lui Dumitru al popii
Sava, din Piteşti, vinde lui Pârvul mare vistier şi jupânesei lui, Anca, o vie
în Coasta Câmpului, care este printre viile lui Pârvul, cu 34 ughi, bani
gata, cu ştirea oamenilor lui. Martori1, boieri: Duminică căpitan din Lipiia,
Ion stolnic din Corbi, Andronie, unchiul vânzătorului, Arsenie, vărul
vânzătorului, Ion iuzbaşa, Tudor negustor, toţi din Piteşti, Drăghici
logofăt, Ianachi negustor, Dima clucer, Nicula logofăt din Ţigăneşti,
Vlădislav mare pitar, Paană stolnic, Stanciul căpitan. Pecetea şi iscălitura,
pentru credinţă. Scrie Ivan logofăt din Piteşti.

Doc. ist., MCMLXXIX/33.

Orig. (28,5x22 cm), puţin pătat, sigiliu inelar în tuş.
1
Ultimii 7, după semnături.

462. 1658 (7166) mai 28. Mihnea Radul vv. scrie lui Iane şi lui
Bărbăteai din Slăvileşti că, înaintea sa, boierul domnului, Paană mare

257
portar, i-a spus despre nişte bani, 320 ughi, daţi de acesta împrumut celor
doi boieri de mai sus, cu zi, până în două luni, zălogind ei moşia satului
Slăvileştii, cu zapise. De nu-i vor da banii la zi, să-i fie această moşie
stătătoare, iar de atunci au trecut doi ani, iar banii nu i-au mai dat. Astfel,
domnul le porunceşte să-i dea ei banii, cât mai curând, sau să-şi ţină Paană
moşia, după cum s-au tocmit cu zapisele. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Col. Vârtosu, Emil, I/125.

Orig., difolio (29x21 cm), filigran, pătrat, monograma în
chinovar, semnătura domnului în tuş cu aur. Menţ., Doc. ist.,
MDCLXXXVII/25 (nr. 40); ibidem, MDCLXXXIV/29 (nr. 40).

463. 1658 (7166) mai 28. Macarie, patriarhul Antiohiei şi a toată

Anatolia, scrie celor 6 megiaşi adeveritori, luaţi de egumenul Nicodim de
la Tismana şi de Neacşa şi fiul ei, Andriţă din Petreştii lui Voiută, din
Gorj, pe răvaşele lui Mihnea Radul Vodă, judecători şi adeveritori pentru
nişte ţigani, să descopere lucru foarte bine şi „pre amăruntul”, din ce
ţigănie se trag şi din ce neam, ai cui au fost de moşie şi cui i se cade să-i
ţină. Dacă vor căuta pe dreptate, fără făţărie, să fie iertaţi, iar de vor făţări
pentru voia cuiva, să fie blestemaţi. Blestem.

M-rea Tismana, LXXXVIII/22.

Orig. (31x21 cm), semnătura patriarhului în lb. arabă; cu o notă
tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în condica Tismenii”. Cop.,
ms. 329, f. 652; rez., M-rea Tismana, XCVI/159 (nr. 37).

464. 1658 (7166) mai 28. Comana cu fiul său, Vasilie, vinde lui
Dima o vie în dealul Călineştilor, partea soţului său, Ghioca, şi a fiului ei,
şi o parte de ocină în Călineşti, ce i se va alege dinspre fraţi, cu ştirea
fraţilor şi cu 6 ughi, bani gata. Martori, oameni buni: Mihul din Călineşti,
uncheaşul Stan, Pană, Vasilie, Guţi, Jupa, (uncheaşul Stan Baniţă şi
uncheaşul Negoe Tulici)1. Degetul, pentru credinţă. Scrie Duca.

Doc. ist., MDCXXIII/3.

Orig. (30,5x16 cm), filigran, rupt la îndoituri, lipit.

258
1
Adăugaţi după dată.

465. 1658 (7166) mai 28. Comana, soţia lui Ghioca, cu fiul său,
Vasilie, vinde lui Ghica vie, cu parte de ocină din satul Călineşti, partea
soţului şi a fiului ei, cu ştirea fraţilor, cu 6 ughi, bani gata. Martori, oameni
buni: uncheaşul Stan, Pană, Vasilie, Stan, Jupa, Guţii. Degetul, pentru
credinţă. Scrie Duca.

Doc. ist., MDCXXIII/2.

Orig., difolio (31x20,5 cm), filigran, lipsă 2/3 din f. a doua.

466. 1658 (7166) mai 29. Stefan mitropolitul Ţării Româneşti

scrie celor 6 megiaşi, luaţi cu cartea lui Mihnea Radul vv., de dregătorii
domnului, Stroe fost mare logofăt şi de Evstratie mare cliucer, pentru un
rumân, Păduche, să adeverească, pe dreptate, dacă este din satul Gogoşi şi
dacă acolo l-a apucat Legătura lui Mihai Vodă sau este din satul Somor şi
acolo l-a găsit Legătura lui Mihai Vodă. Dacă vor adeveri pe dreptate, de
unde este de moşie, fără făţărie spre unii sau spre alţii, să fie iertaţi şi
blagosloviţi, iar de nu vor adeveri cum se cade, pe dreptate, ci vor „făţări”
spre unii sau alţii, pentru mită sau pentru alte lucruri, să fie blestemaţi şi
lepădaţi de biserica Răsăritului. Blestem.

M-rea Brâncoveni, XXV/33.

Orig., difolio (29x20 cm), filigran, semnătura mitropolitului.
Ed.: reg., Giurescu, Stud. de ist. socială, p. 117 (nota 68); menţ.,
Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 204.

467. 1658 (7166) mai 29. Coman comis, fiul lui Neagul agă, cu
fiii lui, Deadul şi Ştefan, adevereşte lui Ghierghe postelnic din Negoeşti că
a găsit o ţigancă a lui Anca, cumpărată de tatăl lui, şi a vrut să-şi ia
ţiganca, dar având Ghierghe postelnic ţiganca în casă, i-a dat acesta din
urmă 22 ughi, bani gata. Dacă se va apuca cineva de acea ţigancă, spunând
că este a lui, să se pârască Coman cu acel om, să caute el ţiganca şi să i-o

259
dea lui Ghierghe. Martori1, oameni buni: Muşat judeţul din Târşor, popa
Dragomir şi Dima Baciul, toţi din Târşor, Bulburuc armaş din Cârciunov.
Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Costandin logofăt din Târşor.

Doc. ist., CXCVI/217.

Orig. (29x21,5 cm), filigran.
1
După semnături.

468. 1658 (7166) mai 30. Mihnea Radul vv. porunceşte

oamenilor din Plăviceni şi celor ce se hrănesc pe moşia doamnei Stanca să
dea omului mitropolitului Ignatie, anume …1, dijma din toate bucatele, din
zece, una, cum este obiceiul şi cum a luat Episcopia până acum şi altă
învăluială să nu facă. De asemenea, porunceşte egumenului de la m-rea lui
Dragomir vornic să se ferească să se mai amestece de acum înainte pe
acea moşie, dată şi miluită de doamna Stanca la Episcopia Râmnic.
Ispravnic, însăşi spusa domnului. Nimeni să nu mai vină cu jalbă la domn.
(Dacă i se va părea strâmb, să vină de faţă)2. (Scrie Preda logofăt)3.

Ep. Râmnic, LXXXVII/5.

Orig. (29,5x20 cm), filigran, puţin pătat, monograma în chinovar,
semnătura domnului. Cop., ms. 707, f. 49v (fostă 175v); Doc. ist.,
CMLXXV/147, f. 170v; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: text, Răzeşul, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 1075-1076 (nr. 13)
– cu: mai 1; rez., Aricescu, Indice, I, p. 106 (nr. 1288); Kretzulescu,
Doamna Stanca, p. 5; menţ., Ionaşcu, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 45 (nota
2); Răzeşul, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 1063.
1
Loc alb.
2
Text adăugat cu altă cerneală, de altă mână.
3
Textul dintre paranteze, scris pe verso doc.

469. 1658 (7166) mai 30. Nedelco, nepotul babii Stana, cu fiii,
Nan şi Radul, vinde lui Nan 30 stj. de ocină în Cegani, din partea Tăbescă,
de la baba Stana, cu 7½ ughi, bani gata, cu voia fraţilor din jur. Martori,
oameni buni din Cegani: Vasilie, Micul, Ociobescul, Dobrin, Manea,

260
Neagoe Belescul, Pavle, Mărin, Necşul, Bădica, Ursan, Radul Bogdanii,
Stan Cucioabă1. Peceţile, pentru credinţă. Blestem. Scrie popa Anghel.

Doc. ist., MDCLVIII/19.

Orig., difolio (18x20,5 cm), filigran.
1
Adăugat la sf. doc.

470. 1658 (7166) mai 30. Stan, cu fratele său, Dobre1, şi

cumnata sa, Voica, vinde lui Vasile ocină în Lucieni, pe lângă Stanciul
Micul, cu 4 ughi.

Doc. ist., MDXC/11 (nr. 7).

Rez. Alt rez., A.N., CCCVI/5 (nr. 7).
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 149 (nr. 1996).
1
În rez., A.N., CCCVI/5 (nr. 7): Dobra, fata sa.

471. 1658 (7166) <d. mai>1 30, Bucureşti. Mihail Radul vv.,
eghemon şi arhiduce al părţilor din jur, întăreşte lui Nicola Glogoveanul
fost mare pitar satele Corlăteştii, Bonteanii, Voineştii şi 3 funii din
Popeşti, jud. Romanaţi, şi rumânii: Frâncul cu fiii, Barbul cu fiii, Radul
bacanul, cu fiul său, Grozea, Stanciul cu fiul, Voina cu fiii, Andrei cu fiii,
Tudor cu fiii, Badea cu fratele său, Stanciul, Dumitru, fiul lui Dragomir,
cu fiii, Giura cu fiii, Moş cu fiii, Muşat cu fiii, Vasilca cu fiii, Iarciul cu
fiii, Costea cu fiii, Costea, fratele lui Badea, Stoica, cu fratele lui, Muşat,
Neagoe cu fiii, Irimiia cu fiii, Grozea cu fiii, Tudorache cu fiii, Matei cu
fiii, Badiul cu fiii, Ştefan cu fiii, Muşat, fiul lui Pavel, cu fratele său,
Gherghe, Vladul, fiul lui Albişorul, cu fratele său şi cu fiii, fiii lui Stoica
Negru, Teodor cu fratele său şi cu fiii lor, Muşat, fiul lui Stanciul Vulpe,
cu fiii, Radul cu fiii, Stanciul cu fiii. Toate aceste sate şi cu rumânii au fost
ale jupânesei Florica, soţia lui Nicola pitar, de la tatăl său, Radul
Corlătescul comis, şi, fiind ea mică şi „rămasă de părinţi săracă”, le-a
împresurat Preda ban în silă şi le-a ţinut ceva vreme şi apoi el le-a dăruit,
neavând nicio treabă, cumnatului său, <L>2ambrino sluger, şi jupânesei
acestuia, Smaragda, sora jupânesei Catalina băneasa. În zilele lui Matei
261
Vodă, <L>2ambrino şi Smaragda le-au vândut cu zapis doamnei Ilina a lui
Matei Vodă, iar în urma lor, fiind domn Costandin Vodă, acestea au rămas
pe seama doamnei Bălaşa. Apoi, Nicola pitar, aflând cărţile domneşti
bătrâne făcute pe aceste sate, ca fiind ale socrului său, Radul comis, a mers
la Costandin vv. şi le-a arătat şi le-a citit în divan şi acesta, văzând
dreptatea lui, nu a vrut să le oprească, ci i-a zis să întoarcă banii domneşti,
daţi de doamna Elena, când i-a cumpărat. Nicola pitar a adus toţi banii în
divan, 300 ughi, gata, dându-i doamnei Bălaşa şi luând cărţile şi zapisele
de la ea, rămânându-i satele şi rumânii de baştină, ca mai-nainte, văzând
domnul şi cartea doamnei Bălaşa, la mâna lui Nicola pitar, din anul 1658
(7166). În zilele domnului, rumânii din Corlăteşti şi Voineşti s-au pârât,
spunând să întoarcă ei lui Nicola pitar banii daţi doamnei Bălaşa şi să fie
judeci. Domnul a judecat şi le-a dat 6 boieri judecători, pe răvaşe
domneşti, anume – Barbul Poinariul mare clucer, Costandin Cantacuzino
mare logofăt, Stroe fost mare logofăt, Radul Mihalcea mare clucer,
Danciul Pârâianu fost mare postelnic, Radul Fărcăşanul fost mare stolnic –
să cerceteze dacă au fost sau nu rumâni lui Radul comis. Aceşti boieri au
căutat toate cărţile lui Nicola pitar şi au adeverit foarte bine că au fost
rumâni de moşie socrului lui Radul comis cât a fost acesta viu, iar apoi i-a
răscumpărat Nicola pitar de la doamna Bălaşa, dându-i boierii lui Nicola
pitar să-i fie rumâni, pentru că au rămas ei de lege şi de judecată, înaintea
domnului, în divan, domnul văzând şi cartea de judecată a celor 6 boieri şi
amândouă răvaşele domneşti, la mâna lui Nicola pitar. Martori: Preda
mare ban, Barbul mare vornic al Ţării de Sus, Manul mare vornic al Ţării
de Jos, Costandin mare logofăt, Pârvul mare vistier, …3 mare spătar,
Badea mare stolnic, Evstratie mare postelnic, Negoiţă mare paharnic.
Ispravnic, Udrişte al doilea logofăt. Scrie Stoica Liudescul.

Doc. ist., CXL/114.

Cop. Reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Fără lună, s-a datat după domn, titulatură şi divan.
2
Omisiune.
3
Loc alb.

262
 472. 1658 (7166) iun. 1, Bucureşti. Stanciul postelnic, Luţea
(postelnic)1 şi Preda peharnic, toţi din Boziiani, Cârstiian peharnic şi
Lupul Sărăţeanul din Căldăruşani şi Radul logofăt din Vărăşti, toţi verii lui
Preda sluger, (fiul lui Buzincă)2, vând lui Paană Filipescul mare spătar şi
cumnatului său, Drăghici Cantacuzino logofăt, ocină în Răduleşti, jud.
Ilfov, 1000 stj., după cum i-au judecat cei 6 boieri, luaţi pe răvaşe
domneşti, şi cu om domnesc, cu câte 80 bani stânjenul, în total …3 bani.
De asemenea, adeveresc că i-au mai vândut lui Pană spătar, „osebit”, nişte
ţigani, anume – Dragoslav şi ţiganca lui, Voica, şi cu şapte fiii, Radul cu
ţiganca lui, Tudora, cu cinci fii, Stana Băţănoae cu două fete şi Mariia ce o
au schimb pentru o fată a Băţănoaiei – ce-i aveau ei din părţile vărului lor,
Preda slugear, aleşi tot de cei 6 boieri judecători, tocmindu-se pentru
aceşti ţigani, cu mare, cu mic, cu câte 25 ughi sufletul, în total 20 ţigani, ce
fac …3 ughi. Martori4, boieri mari şi mici: Stroe mare logofăt, Radul
Creţulescul logofăt, Iorgachi mare postelnic, Ivaşco fost mare armaş,
Ghidul comis, Gheorghi mare peharnic, Mihai fost mare clucer, Papa
ceauş, Manta comis, C… Dimitrie. Peceţile, pentru credinţă. Scrie Stoica
Şerbanovici.

Doc. ist., DCCXI/21.

Orig., difolio (42,5x28 cm), filigran, invocaţia simbolică şi
iniţiala ornate în tuş, 6 sigilii în fum şi tuş.
1
Completat după semnătură.
2
Completat după nota tergală.
3
Loc alb.
4
După semnături, din care ultimele 2, în lb. greacă.

473. 1658 (7166) iun. 1, Bucureşti. Radul cu fraţii lui de ocină –

Neagu, Vişan şi Stana, fiica popii Radul din Spereatul – vând lui Gherghe
şi soţiei lui, Frujina, şi coconilor acestora o funie de ocină, la Răstoacă,
din ocina Dobrinească, 43 stj., cu 43 ughi, bani gata, cu hotare: dinspre
călugări, Spereatul, Valea Crevedii, matcă, la vale până la piciorul de
munte, unde se hotărăşte cu m-rea Cobiia şi „până în Cojocariul”, şi cu
ştirea fraţilor. Martori, mulţi boieri: Deadiul mazil şi Petco roşul din
Cârligaţi, Udrea aprod din Spereatul şi Oprea Moţoca. Peceţile şi
iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Stoica logofăt, fiul lui Soare logofăt.

263
 M-rea Golgota, III/5.
Orig., difolio (41,5x28 cm), invocaţia simbolică şi iniţiala ornate
în tuş, rupt la îndoituri, pătat, cu un alt doc, în lb. greacă, lipit pe f. a doua.
Cop., mss. 228, f. 25-25v; 232, f. 7-7v.

474. 1658 (7166) iun. 1. Tudor, fiul lui Ianiu, vinde vărului său,
Ilie, partea sa de prăvălie, jumătate, din oraşul Târgovişte, cumpărată de la
acesta, şi partea rămasă de la unchiul său, Dumitru, cu 50 ughi, între
prăvălia sa şi pimniţele vândute de el naşului său, Iorga, şi care au fost
înainte ale Tinciului. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie însuşi
Tudor. Martori1: Zota Nicu, Gheorghe popa.

M-rea Stavropoleos, XV/1.

Orig., difolio (32,5x20 cm), filigran.
Ed.: text, Potra, Tezaurul, p. 313 (nr. 475).
1
După semnăturile în lb. greacă.

475. 1658 (7166) iun. 1. Popa Radul Pribescu din Ludeşti vinde
lui Stoica Păsărăneanul logofăt un loc de vie înfundat, din Purcăr Manului,
în lat, din via uncheaşului Micul, până în via lui, şi în lung, cum merge, cu
1000 bani gata. A cumpărat acest loc, o pădure mare, şi Stan diacon din
Ludeşti, Leca diacon, Dragomir cel Bătrân, popa Neagul, Ranţa, Dragomir
pârcălab, Dumitru Părărenţă, Dumitru Boloşin, deosebit de fraţii săi, iar
acum l-a vândut lui Stoica logofăt, să-şi facă vie, cu ştirea megiaşilor din
sat. Martori1: popa Stan, Cârstea Gheorghe, fiul lui Cârstian din Hulubeşti,
popa Savul din Bogaţi, …2 din Băduleşti, Drăgan Neagomir. Scrie însuşi
popa Radul din Ludeşti.

Fond Greceanu, ds. 16, f. 327.

Cop. modernă.
1
După semnături.
2
Loc alb.

264
 476. 1658 (7166) iun. 3, Bucureşti. Mihail Radul vv.,
„ighimon”, conducător şi arhiduce al părţilor din-prejur, întăreşte
Episcopiei Râmnic şi episcopului Ignatie ocină la Plăviceani, jud.
Romanaţi, toată partea doamnei Stanca cu tot venitul, ocină aleasă şi
împietrită, înainte vreme, în sus, pe lângă ocina lui Fiseanţea slujer1.
Această ocină a fost dată la Episcopie de doamna Stanca, pentru pomană,
acolo fiind şi îngropată. Apoi, Dragomir fost vornic a împresurat-o fără
nicio treabă, ci doar în puterea lui, punând acolo nişte călăraşi. În zilele
domnului, episcopul Ignatie având cărţi domneşti şi ştiind că este dreaptă
ocină a Episcopiei, dată de pomană de doamna Stanca, a venit înaintea
domnului, la marele divan, de faţă cu acei călăraşi, iar domnul a judecat pe
dreptate şi legea dumnezeiască, împreună cu toţi dregătorii săi, văzând şi
cărţile de moştenire, cartea lui Gavriilă Vodă şi altele şi a adeverit că nu a
avut Dragomir vornic nicio treabă cu acea ocină, ci a împresurat-o în silă,
fără dreptate, rămânând călăraşii de lege şi de judecată, iar călăraşii să fie
scoşi din acea ocină, aceasta rămânând ctitorilor de pomană. Martori:
Preda Brâncoveanul mare ban, Manul mare vornic de Ţara de Jos,
Costandin mare logofăt, Pârvul mare vistier, Evstratie mare clucer,
Iordachie mare postelnic, Mihaiu slujer, Manta comis, Gheţo2 peharnic,
Vladislav pitar. Ispravnic, Udreşte Nasturel al doilea logofăt.

Ep. Râmnic, LXXXVII/4.

Orig., slavon, difolio (43x28,5 cm), filigran, rupt la îndoituri,
lipit, pătat, invocaţia simbolică şi monograma în chinovar, semnătura
domnului cu praf de aur; note tergale <ale lui Dionisie Eclesiarhul>:
„Scris în condica cea noao”; „S-au tălmăcit”. Trad., ms. 707, f. 52-52v
(fostă 178-178v); Doc. ist., CMLXXV/146, f. 169v-170.
Ed.: rez., Aricescu, Indice, I, p. 106 (nr. 1287); Kretzulescu,
Doamna Stanca, p. 4; Vârtosu, E., Sigilii domneşti, p. 6; menţ., Ionaşcu,
Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 45 (nota 4); Stoicescu, Dicţ. marilor dregători,
p. 135.
1
În trad. din ms. 707 şi în cea din Doc. ist., CMLXXV/146: slujitor.
2
În trad. din ms. 707 şi în cea din Doc. ist., CMLXXV/146: Ghiţă.

265
 477. 1658 (7166) iun. 3, „în cetate, la Bucureşti”. Mihail vv.
întăreşte m-rii Sadova, jud. Dolj, şi lui Stefan egumen vinăriciul satului
Sadova care este lângă mănăstire, partea domnească, din 10 vedre, o
vadră, ca să fie mănăstirii pentru Liturghie, iar domnului şi părinţilor lui,
pomenire. Mănăstirea este bătrână, miluită cu acest vinărici şi de alţi
domni bătrâni, vâzând domnul şi cărţile lui Matei vv. şi Costandin vv., de
milă şi de întărire, însuşi învoind şi întărind acest vinărici. Alţi oameni să
nu se amestece a lua vinăriciul mănăstirii, pentru că ea a avut şi alte cărţi
bătrâne pentru această milă, de la alţi domni, dar „s-au răpus”, când s-au
făcut jafurile în ţară. Cine se va ispiti de va lua acest vinărici, rea scârbă va
avea de la domn. Martori: Preda mare ban al Craiovei, Barbul mare
dvornic al Ţării de Sus, Manul mare dvornic al Ţării de Jos, Costandin
mare logofăt, Pârvul mare vistier, …1 mare spătar, Istrate mare clucer,
Badea mare stolnic, Manta mare comis, Gheorghe Gheţa mare paharnic,
Iordache mare postelnic, Mihaiu mare sluger, Vădislav mare pitar.
Ispravnic, Udrişte Năsturel al doilea logofăt.

Ms. 295, f. 168.

Cop. Altă cop., cu începutul doc. în lb. română, ms. 715, f. 982v-
983 – cu: iul. 10.
1
Loc alb.

478. 1658 (7166) iun. 3. Macarie, patriarhul Antiohiei şi a toată

Anatolia, scrie celor 12 boieri, luaţi pe răvaşul domnului Mihail Radul vv.
de egumenul Nicodim de la m-rea Tismana şi de Necula pentru nişte moşii
de la Iargheaviţi, să cerceteze dacă are sau nu şi Necula parte în sat sau
este tot al mănăstirii. De asemenea, le scrie să ia seama cu dreptul pentru
această moşie, să nu facă făţărie unuia sau altuia, ci numai cu dreptatea lui
Dumnezeu să adeverească, căci de vor căuta pe dreptate, ori dinspre unul,
ori dinspre altul, vor fi iertaţi, iar de nu vor căuta drept, ci vor face făţărie,
să fie blestemaţi. Blestem.

M-rea Tismana, XI/5.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, semnătura patriarhului în lb.
arabă; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în condica

266
Tismenii”. Cop., mss. 330, f. 100; 335, f. 119-119v; rez., m-rea Tismana,
XCVI/162, f. 4v (nr. 105).
Ed.: rez., Ştefulescu, Tismana, p. 98; rez. şi extras, ibidem, p.
332-333.

479. 1658 (7166) iun. 4. Mihail Radul vv. porunceşte satului

Rusăneştii, jud. Romanaţi, să asculte de boierul domnului, Iordache mare
postelnic, cum a ascultat şi înainte, că i-a dat iar să-i fie rumâni, ca şi mai
înainte, să-i are, să-i cosească, să-i secere şi să-i lucreze tot ce le va
porunci. De nu vor asculta şi se va mai jelui Iordache, a doua oară,
înaintea domnului, vor avea mare urgie de la domn. <Scrie Roman>1.

Doc. ist., CCV/171 a, b.

Orig. (30x21,5 cm), filigran, monograma în chinovar, semnătura
domnului în tuş cu praf de aur; pe verso, semnătura lui Costandin mare
logofăt; cu o cop. de Zaharia Nenovici din 21 nov. 1839, Bucureşti – cu:
iul. f.z.
1
Completat după f. 1v.

480. 1658 (7166) iun. 4. Calea, preoteasa popii Dragomir din

Mărculeşti, jud. Ilfov, şi fiul ei, Florea, vând lui Dona Pepanno partea din
sat a fiicei sale, Neagole, din Mărculeşti, dată de zestre, 40 stj., stânjenul
cu câte 45 bani, ce fac 9 ughi, bani gata, fiica sa căzând la robie, împreună
cu „fiii ei”, Manea, când au robit tătarii ţara, acum, în zilele domnului
Mihail Radul vv., şi neavând ce face, căci nimeni din oamenii lor nu a dat
banii, ca să o răscumpere. Martori, oameni buni: Vlăduia din Cărbuneşti,
vărul vânzătorilor, Tuduru (fiul lui Ghinea)1 din Cornăţel, Pană C…2,
Sima3, Mihai1. Scrie Radul logofăt din Cheseleţ. Degetul şi iscăliturile,
pentru credinţă.

M-rea Bradu, XIV/10.

Orig., difolio (30x21,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri şi
pătat.

267
 Ed.: rez., Lehr, Evoluţia demografică, p. 188 (nota 94);
Stoicescu, Constantin Şerban, p. 82 (nota 73).
1
După semnătura în lb. greacă.
2
Loc rupt.
3
La semnătura în lb. greacă: Pinos Simu.

481. 1658 (7166) iun. 4. Radu Giolfu, fiul lui Gherghe1, vinde
lui Jipa fost mare clucer partea de moşie din Drăghineşti, jud. Vlaşca, cu
10½ ughi, bani gata, moşie stearpă, fără rumâni, cu ştirea moşnenilor.
Martori: popa Radu, popa Istrate, Stroe Scobiţă, Radul moştean.

Ms. 256, f. 660v-661.

Cop.
1
După semnătură.

482. 1658 (7166) iun. 5. Mihail Radul vv. dă volnicie m-rii

Molomoc, de lângă oraşul domnului Gherghiţa, şi egumenului Iasaf să
strângă oamenii străini – sârbi, greci, moldoveni, ruşi – şi să-şi facă
slobozie la mănăstire. Aceşti oameni „să se apuce de hrană” şi să fie de
ajutor mănăstirii, iar ei să fie „fără de bir”. Slugile domnului „să nu-i
bântuiască de nimic”, fără cartea şi porunca domnului. Cine îi va învălui,
acela va avea certare de la domn. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Mitrop. Ţării Româneşti, XXX/13.

Orig., difolio (29x20 cm), filigran, rupt, lipsă 2/3 din f. a doua,
invocaţia simbolică şi iniţiala în tuş, monograma în chinovar, semnătura
domnului cu cerneală neagră şi cu praf de aur; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris la condică”. Cop., ms. 128, f. 527v.
Ed.: rez., Aricescu, Indice, I, p. 18 (nr. 192) – cu cotă greşită:
Mitrop. Ţării Româneşti, XXX/10.

268
 483. 1658 (7166) iun. 5. Iane (Spineanul)1 spătar vinde lui
Costandin slujer un ţigan, Corne, fiul lui Radul ţiganul, cu 25 ughi, bani
gata. Martori, boieri. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCCL/3.

Orig. (29x20,5 cm), filigran.
1
Completat după nota tergală.

484. 1658 (7166) iun. 5. Tudor, fiul lui Ianiu negustor,

adevereşte lui Ghinea cojocar din Bucureşti că a fost „soţie” amândoi.
Astfel, Tudor a cumpărat două prăvălii în Bucureşti, de la jupâneasa
Condila şi de la fiul ei, Preda din Stăneşti, cu 100 ughi, alături cu alte două
prăvălii, ce-i sunt de moşie de la tatăl său. Apoi, după ce s-au despărţit şi
s-au socotit de toate, i-a dat o prăvălie lui Ghinea cojocar, din cele
cumpărate de la jupâneasa Condila, cea de lângă prăvăliile de la părinţi, cu
60 ughi. Pecetea, pentru credinţă. Scrie însuşi vânzătorul. Martori 1: Iorga
Izmail, Nectarios ieromonah, hagi Ioanis, Athanasiu şi Gherasimos
ieromonah.

M-rea Radu Vodă, LVIII/6.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri şi
pătat, sigiliu inelar în tuş. Cop., ms. 256, f. 142; reg., Fişe g-ral Năsturel,
sub dată.
Ed.: text, Potra, Doc. Bucureşti, p. 119 (nr. 41).
1
Ultimii 4, după semnături, în lb. greacă.

485. 1658 (7166) iun. 5. Vâlsan vinde lui Ion moşia sa, cu 1.000
bani, pe toate împărţelile, loc de arătură, pe unde va ara Miho, să are şi
Ion, fără silişte, din care nu i-a vândut niciun pas. Martori: Drăgan,
Tuinea1, fiul lui Pârvul, Tudor, fiul popii Radul, Stan, fratele lui Lepa,
Pătru, Pârvul, fiul lui Pârvul. Degetele, pentru credinţă.

Ep. Râmnic, LXV/8.

269
 Orig. (30x21 cm), filigran, puţin pătat, cu o însemnare tergală:
„Trecut în condică i procit 1779, ghenarie 2”. Cop., ms. 707, f. 10v (fostă
135v); col. Hotărnicii, jud. Vâlcea, nr. 24, f. 39v-40.
1
În cop., col. Hotărnicii, jud. Vâlcea, nr. 24: Stuinea.

486. 1658 (7166) iun. 7. Ion vinde lui Liundrea, Ivan şi lui
Gherghe o moşie, cumpărată de la uncheaşul Vâlsan din Comanca, cu
1.000 bani, hrănindu-se cu ea cât a putut s-o ţină, iar când i-au trebuit bani
a vândut-o acestor boiari cu 1.000 bani, întrebându-l pe uncheaşul Vâlsan,
dar acesta i-a zis s-o vândă „cui voi găsi”, căci el nu poate şi nici nu are cu
ce s-o răscumpere. Astfel, a vândut-o acestora, cum a cumpărat-o şi el şi s-
o ţină şi ei tot aşa, căci moşia este pe lângă Miho din Comana1, cu care
trebuie să o împartă pe din două „pre în toate împărţealele”, cum a ţinut-o
şi el, din câmpul de sus …2. <Martori>: …2, Drăgan, Tuină <fiul lui>2
Pârvul, Tudor, fiul popii Radul, Stan, fratele lui Lepa3, Pătru, Pârvul, <fiul
lui> Pârvul, Ion. Degetul, pentru credinţă. Scrie popa Atanasie.

Ep. Râmnic, XII/10.

Orig., difolio (28x20 cm), filigran, rupt la îndoituri, restaurat; cu
o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarul>: „Scrisă în condica cea noao”.
Cop., Doc. ist., CMLXXV/156, f. 180.
1
În cop.: Mihai din Comanca.
2
Loc rupt.
3
În cop.: Lepădat.

487. 1658 (7166) iun. 8, Bucureşti. Mihail Radu vv., domn Ţării
Ungrovlahiei şi părţilor de prinprejur, arhiduce, întăreşte m-rii Govora şi
lui Vasilie egumen satul Strâmba, jud. Dolj, cu rumâni şi hotare: coadele
din siliştea Băileştilor, dumbrăvile, Piscul Nisipului, Hrăsteanii, din josul
hotarului, ce s-au hotărât cu m-rea Tismana şi cu m-rea Tutana, până în
Călugăreani, din balta Baciovul, până în Cotlova cea Mare şi până în
Cotlova cea Mică, în uscat şi în apă, până cade în Dunăre. Acest sat a fost
al mănăstirii de moşie, încă din zilele altor domni bătrâni, dar, în zilele lui
Costandin vv., rumânii din sat s-au pârât înaintea domnului, în divan,

270
zicând că nu sunt rumâni ai mănăstirii. Domnul le-a dat lege, 12 megiaşi,
să jure cum că nu sunt rumânii mănăstirii, ci sunt meagiaşi. Ei au jurat, cu
cei 12 megiaşi, iar Vasilie egumenul a luat lege peste lege, 24 de boieri, de
au jurat peste legea rumânilor şi i-au ţinut rumâni până acum. În zilele
domnului, rumânii s-au pârât înaintea domnului, în divan, cu Vasilie
egumen, zicând că n-au jurat cei 24 de boieri, iar mănăstirea îi ţine în silă.
Vasilie egumen a scos în divan, înaintea domnului, amândouă răvaşele
domneşti şi cartea celor 24 de boieri de jurământ, rămânând rumânii de
lege şi de judecată, din divan, înaintea domnului. Martori: Preda mare
(ban)1 al Craiovei, Barbul vornic, Manul vornic, Costandin logofăt, Pârvul
vistier, …2 spătar, Evstratie clucer, Badea stolnic, Iordache postelnic,
Manta comis şi Ghiorghie peharnic. Ispravnic, Udrişte al doilea logofăt.

M-rea Govora, X/8.

Orig., difolio (41x28,5 cm), filigran, pătat, rupt, restaurat,
invocaţia simbolică, iniţiala şi mongrama în chinovar, semnătura
domnului, sigiliu mare timbrat, cu o copie de Chiriţă, dascăl slovenesc.
Cop., ibidem, X/13, f. 8-8v; alte cop., mss. 234, f. 205-206; 447, f. 208v-
209; 463, f. 41-41v; S.J.A.N. – Vâlcea, ms. 146, f. 209v-210v; menţ., Fişe
g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: reg., Andronie, Soare, Izvoare doc. vâlcene, III, p. 12; menţ.,
Vârtosu, E., Sigilii domneşti, p. 5, nota. 3, pl. V.
1
Loc rupt, completat după cop. din mss. 234, 447.
2
Loc alb.

488. 1658 (7166) iun. 8. Mihai Radu vv. întăreşte lui Radu al
doilea postelnic şi lui Vladul, fiii lui Radul Cocorăscu logofăt, ocină în
Răteşti, jud. Saac, partea lui Tudor vornic, cu case, vii, cu heleşteul făcut
şi cu o roată de moară, cu alte vaduri de moară din apa Ovezii, câtă ocină a
avut Tudor vornic în sat, de moştenire şi de cumpărătoare, jumătate de sat.

Col. Hotărnicii, jud. Prahova, nr. 27, f. 3v.

Reg.

271
 489. 1658 (7166) iun. 8, în oraşul Bucureşti. Felca iuzbaşa din
satul Urecheşti, fiul lui Dan, vinde lui Costandin căpitan, fiul lui Radul
fost mare armaş, partea sa din sat, cu dealul cu vii, anume, din viile făcute,
câte 5 pogoane – 2½ pogoane în Teiş, 2½ pogoane în dealul Runcului –,
cu 50 ughi, bani gata, şi cu ştirea rudelor şi a fraţilor de moşie. Astfel,
„după cum se cade, am făcut întrebare”, după obiceiul ţării şi al moşiilor,
nimeni nevrând să cumpere. De se va pârî cineva, „să port eu acea pâră şi
gâlceavă”. Martori1, boieri: Drăghici logofăt, Tănasie, fiul lui Elie din
Urecheşti, Radul Creţulescul postelnic, Şerban al doilea postelnic2, Pană
fost mare spătar din Filipeşti, Negul, unchiul lui Felca, Gheorghe 3 al
doilea4 postelnic, Preda logofăt, Mâine fost mare sluger, Stroe cliucer,
Papa ceauş, Drăghici, Ivaşco armaş, Manoil, Toia5 căpitan din Voicişti,
Andronic căpitan din Râmnic, Nica Grădişteanul, fiul lui Bunea vistier,
Dumitraşco Damiian din Scăuiani, Matei Rudeanul postelnic, Lepădat
iuzbaşa, fiul lui Stoica roşul din Zălogie. Pecetea şi iscălitura, pentru
credinţă. Scrie Stanciul logofăt din Budeşteani.

Mitrop. Ţării Româneşti, LXXXVIII/12.

Orig., difolio (21,5x21 cm), filigran, rupt puţin la îndoituri,
restaurat, sigiliu inelar în tuş; cu începutul doc. scris pe f. a doua, anulat;
cu o însemnare, pe f. a doua, verso: „că ş-au vândut toată partea lor de
moşie Vărzarilor”; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au
scris în condică”; cu o cop.; alte cop., mss. 130, f. 14v-15 (nr. 11); 137, f.
370v-371 – cu: 1659 (7167).
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 157 (nota 1), p.
165, 178, 191 (nota 1), 200, 238.
1
După semnături.
2
În cop. din ms. 130: Şerban mare postelnic.
3
În cop. din ms. 130: Gheorghiţă.
4
În cop. din ms. 137: mare.
5
În cop. din ms. 137: Stoian.

490. 1658 (7166) iun. 8. Radul, cu fiii lui, (Nicula şi Avirino)1,

vând lui Stoe vătaf de ţarigrădeani, jupânesei şi coconilor lui, partea lui de
moşie din Clinceani, 2 funii, cu 10 ughi, bani gata. Martori: Dobre hagiu,
Stănilă ţarigrădeanul şi Radul din Clinceani. Iscăliturile, pentru credinţă.

272
 Doc. ist., MCDLXXXVIII/17.
Orig. (30,5x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, pătat; cu o
cop. de Lupp, dascăl slovenesc la Şcoala Domnească în Bucureşti; ibidem,
MCDLXXXVIII/17a.
1
După semnături.

491. 1658 (7166) iun. 9. Bratul din Bucureşti vinde lui Stoia
vătaf de ţarigrădeni şi jupânesei sale, Sora, partea lui de moşie din
Clinceani, cumpărată de el, 1½ funie, cu 7½1 ughi. Martori2, oameni buni:
popa Luscan din Bucureşti, Zararie3 şi Radul din Clinceni, hagi Dobre
ţarigrădeanul, Stănilă ţarigrădeanul, hagi Crăciun ţarigrădeanul, Ghica,
fiul lui Nicola iuzbaşa, şi Drume. Iscăliturile şi peceţile, pentru credinţă.
Scris, la conac.

Doc. ist., MCDLXXXVIII/18.

Orig. (30x21,5 cm), rupt la îndoituri, pătat; cu o cop. de Lupp,
dascăl slovenesc la Şcoala Domnească în Bucureşti, ibidem,
MCDLXXXVIII/18a.
1
Cifra a fost corectată.
2
Ultimul, după semnătură.
3
La semnătură: Zaharie.

492. 1658 (7166) iun. 9. Ianachi, fiul lui Tudur stolnic din
Topoloveni, vinde lui Vasilie mare căpitan partea lui de moşie din
Bârseşti, …1 stj., cu câte 70 bani, stânjenul, câtă moşie va trece din 1.000
stj., înainte, cu ştirea fraţilor, rudelor şi vecinilor. Martori2, mulţi boieri şi
oameni buni: Radul logofăt din Popeşti, Paană Filipescul fost mare spătar,
Drăghici logofăt, Mogoş căpitan, Radul al doilea postelnic din Cocorăşti,
Gherghe şufar, Dumitru Boldiciu logofăt. Pecetea şi iscălitura, pentru
credinţă. Scrie Stan logofăt din Ploieşti.

Doc. ist., MCMLXXIX/35.

Orig., difolio (29,5x21 cm), filigran, rupt la îndoituri, pătat, lipsă
1/6 din f. a doua, sigiliu inelar în tuş.

273
1
Loc alb.
2
După semnături.

493. 1658 (7166) iun. 10, Bucureşti. Mihail Radul vv., eghemon
şi arhiduce părţilor dimprejur, întăreşte lui Sin şi unchiului său, Stanciul,
din Găurici, ocină în Peptea, jud. Teleorman, ce-o aveau de moşie de la
moşul lor, Stan Cârneaciu. În zilele domnului, Istrate mare postelnic,
boierul domnului, spunea că această ocină este a lui Mihaiu Vodă, pe
cuvintele altor oameni, iar Sin a venit înaintea boierului mai sus numit şi
s-a „plânsu de dereptu” că este această ocină a lor, de moşie, iar Istrate
mare postelnic, fiind boiar bun şi înţelept, „n-au căutat pismaşilor şi
oamenilor cei răi”, ci au dat lui Sin şi lui Stanciul 6 megiaşi, pe răvaşul
domnului, anume – Ion, Iane, Bratul, Savul, Antonie şi Neagu –, cu omul
domnului, Pătraşco al doilea portar, ca să adeverească pentru această
ocină, a cui a fost de moşie, a lui Mihaiu Vodă sau a lui Sin şi Stanciul.
Astfel, ei adeveresc că ocina a fost a lui Sin şi a unchiului său, de la moşul
lor, Stan Cărneaci, şi s-o ţină ei, precum au ţinut-o şi părinţii lor, văzând
domnul şi cartea celor 6 megiaşi, precum a mărturisit şi sluga domnului,
Pătraşco al doilea portar. Domnul a judecat, cu toţi dregătorii, şi a dat-o s-
o ţină Sin şi unchiul său, cu hotare, din Calea lui Bădici 1, în lat, până în
Puţul lui Negre. Martori: Preda Brâncoveanul mare ban al Craiovei,
Barbul mare vornic al Ţării de Sus, Manul mare vornic al Ţării de Jos,
Costandin mare logofăt, Pârvul mare vistier, …2 mare spătar, Radul mare
clucer, Manta mare comis, Gheţea mare peharnic, Mihaiu mare slujer,
Vădislav mare pitar, Istrate mare postelnic. Ispravnic, Udrişte al doilea
logofăt. (Scrie Radul logofăt Chiveriţă)3.

A.N., XXX/12.
Orig., difolio (41x29,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, restaurat,
invocaţia simbolică, iniţiala şi monograma ornate în chinovar, semnătura
domnului, sigiliu mare timbrat, cusut cu fir de mătase albastră; cu o notă
tergală: „de la Sin iuzbaşa, Nan şi fratele lui, din Brăgleze”; cu o cop.
dactilografiată din 1951.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 189-190 (nr. 420); rez.,
Achiziţii Noi, p. 149 (nr. 1997).

274
1
În cop.: Bădilă.
2
Loc alb.
3
Textul dintre parantezele rotunde, scris pe f. 1v.

494. 1658 (7166) iun. 11, Bucureşti. Mihail Radu vv., ighimon
Ungrovlahiei şi părţilor din jur, arhiduce, întăreşte lui Gherghe şi soţiei lui,
Frujina din Târgovişte şi fiilor lor o funie de ocină la Răstoacă, din jud.
Vlaşca, din ocina Dobrinească, 43 stj., pe care au cumpărat-o de la Radul
din Speretul, cu 43 ughi, bani gata, cu hotare: dinspre călugări, Speriatul,
Valea Crevediei, matcă, la vale, până în piciorul de munte, unde se
hotărăşte cu m-rea Cobia, cu ştirea fraţilor de moşie şi a vecinilor şi cu
zapis, cu martori, mulţi boieri: Deadiul mazil şi Petco roşul din Cârligaţi,
Udrea aprod din Speriatul şi Oprea Moţoca. Domnul, văzând zapisul, l-a
întărit cu o carte domnească. Martori: Preda Brâncoveanul mare ban al
Craiovei, Barbul Poenariul mare dvornic al Ţării de Sus, Manul mare
dvornic al Ţării de Jos, Costandin Catacozino mare logofăt, Pârvul mare
vistier, Evstratie mare clucer, Badea mare stolnic, Manta mare comis,
Ghiorghie mare peharnic, Iordache Trufanda mare postelnic, Mihai
Harjătoianul mare slugear, Vadislav din Belcin1 mare pitar. Ispravnic,
Udrişte Năsturel din Fiereşti al doilea logofăt. (Scrie Stoica Soarevici
logofăt)2.

M-rea Golgota, III/6.

Orig., perg. (42,5x34 cm), invocaţia simbolică, iniţiala şi
monograma ornate în chinovar, semnătura domnului cu cerneală neagră şi
praf de aur, sigiliu mare în ceară roşie, căzut. Cop., mss. 228, f. 25v-26;
232, f. 8-8v.
Ed.: reg., Năsturel, Genealogia Năsturelilor, p. 311.
1
În cop. din ms. 228: Berceni.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris pe f. 1 v.

495. 1658 (7166) iun. 11. Cârstea cel Şchiop megiaş din
Măgureani vinde lui Alexandru căpitan de roşii o vie în dealul
Măgureanilor, fără vinărici, cu 30 ughi, cu ştirea tuturor megiaşilor.

275
Martori1, la tocmeală, boieri: Mihalcea logofăt, Condrea negustor, Fera,
Leca, Oprea vătaf, Ivan logofăt, Gligorie pârcălab, Bădician, Martin, Mic
Bătrânul, Ion tabacul, Gherghe din Câmpina.

Doc. ist., CXL/113.

Orig., difolio (30x21,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri,
restaurat.
1
Ultimul, după semnătură.

496. 1658 (7166) iun. 12. Megiaşii de la Creţuleştii de la

Răstoacă, jud. Vlaşca, vând lui Panno Geim ocina dinspre Cobia, pe apa
Răstoacei, până în Valea Făgetului, astfel: Vladimir vinde 22 stj., cu „ughi
4-8”; Neacşul, 45 stj., cu „ughi 50½-6”; Şărban, 35 stj., „cu ughi 6½-2”;
Duca, 25 stj., cu 5 ughi; Radul, fiul lui Stoica, 20 stj., cu 4 ughi; Tatul, 6
stj., cu „ughi 1-4”.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Reg.

497. 1658 (7166) iun. 15. Radul din Clinceani, cu fiii săi (Necula
şi Avirino1)2 vând lui Stoia vătaf de ţarigrădeni, jupânesei sale, Sora, şi
coconilor lor partea lor de moşie din sat, 2 funii (40 stj.)3, cu 10 ughi, bani
gata. Martori: Zaharie din Clinceani, Stănilă ţarigrădeanul, Dobre agiu şi
popa Luţcan. Iscăliturile şi peceţile, pentru credinţă.

Doc. ist., MCDLXXXVIII/19.

Orig. (18x20,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, pătat, lipit; cu o
cop. de Lupp, dascăl slovenesc la Şcoala Domnească în Bucureşti, ibidem,
MCDLXXXVIII/19a.
1
În cop.: Averno.
2
După semnături.
3
Completat după nota tergală.

276
 498. 1658 (7166) iun. 18. Mihail Radul vv. întăreşte lui Preda
roşu (Roşiianul) şi lui Dima, nepoţii lui Stanciul logofăt din Cârsteieneşti,
satele Cârsteineşti cu casele, Bumbueşti, moşia de la Văleani şi viile de la
Scăuiani, rumânii, ţiganii, morile şi tot ce a ţinut unchiul lor, Stanciul
logofăt, având ei multă pâră şi gâlceavă înaintea domnului, în divan, cu
nişte rude şi veri „de departe” ai lui Stanciul logofăt. Domnul nu i-a
judecat în divan, ci i-a trimis la Macarie, patriarhul de la Antiohia, şi la
Stefan mitropolit, dând din divan pe boierii săi, Barbul mare vornic al
Ţării de Sus, Manul mare vornic al Ţării de Jos, Radul fost mare stolnic şi
Mihai vătaf de aprozi, ca să judece pe drept, cui i se cuvine să le ţină.
Judecând, au aflat, pe pravilă, să ţină Dima şi Preda toate moşiile, viile,
rumânii, ţiganii, casele şi morile, iar din haine, scule, bani şi „dichise” ale
casei, să împartă în două, cu verii şi rudele lui Stanciul logofăt, iar în
moşii, ţigani şi rumâni aceştiia să nu aibă treabă, domnul văzând şi cartea
de judecată. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

M-rea Cozia, XVIII/3.

Orig., difolio (30x21,5 cm), filigran, puţin pătat, monograma în
chinovar, semnătura domnului; cu începutul documentului pe f. a doua, cu
numele domnului: Mihnea. Cop., mss. 209, f. 175v; 215, f. 207v-208; 712,
f. 468v-469, 507-508v; 1413, f. 56; S.J.A.N. – Vâlcea, mss. 102 b, f.
468v-469; 150, f. 78-78v – cu: iun. 19 şi mici diferenţe; rez., Fişe g-ral
Năsturel, sub dată.
Ed.: text, Ionaşcu, Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 49-50 (nr. V); reg.,
Tezaur vâlcean, p. 197; rez., Aricescu, Indice, II, p. 99 (nr. 2217).

499. 1658 (7166) iun. 18. Bobe iuzbaşa de aprozi din jud.
Dâmboviţa adevereşte lui Dumitraşco logofăt că, pentru partea din birul
haraciului al lui Mihaiu din Copăceani, de 12½ ughi şi o costandă, i-a
vândut acestuia partea lui de moşie. Martori: Manole logofăt. Scrie Pană
logofăt.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Reg.

277
 500. 1658 (7166) iun. 19. Barbul comis cu fiul său, Tănasie din
Dâlga, vinde lui Stanciul iuzbaşa din Giurgiţa 270 stj. de moşie în Cerăt,
partea lui şi a fratelui său, Pătraşco clucer, cu câte 36 bani, stânjenul,
pentru datoria fratelui său, de 49 ughi, bani gata, cu ştirea fraţilor săi,
Hamza postelnic şi Mihart postelnic. Martori1, boieri: Bălaci postelnic din
Pade, Pătru iuzbaşa din Vârâţi, Radul, fiul lui Hrizea, şi Hrana cel Bătrân
din Bârca, Drăghiia cel Bătrân şi Rădici din Giurgiţa, popa2 Socol şi
Stanciul logofăt. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie popa Socol.

M-rea Hurez, LIV/5.

Orig., difolio (39,5x21 cm), filigran, cu filele lipite, puţin pătat,
lipsă 1/6 din f. a doua; trei sigilii inelare în fum; cu o însemnare pe f. 2v:
„scris-am eu popa Andronie”. Reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Ultimii 2, după semnături.
2
În reg.: căpitan.

501. 1658 (7166) iun. 19. Ionichie, egumen m-rii Jitiianu, cu

Iosaf, proegumen m-rii Sf. Pavel, de la Sf. Munte, cu tot soborul m-rilor
Jitianu şi Sf. Pavel, adeveresc lui Ghinea logofăt că au făcut schimb cu
acesta din urmă, dând moşia mănăstirii, numită Mişina, din jud. Dolj,
învecinată cu moşia Jdegla, în partea de sus, şi cu moşia Desa, din jos.
Această moşie, fiind aproape de moşia Ceflicul a lui Ghinea logofăt,
acesta din urmă dându-le moşie pentru moşie, numită …1, însă o vie
pentru moşie. Ghinea nu s-a lăsat pe acest schimb, dându-le 117 ughi, bani
gata, precum şi multe mile date mănăstirii de la Sf. Munte, precum şi m-rii
Jitianul. Închinându-se cu trup şi suflet, împreună cu Udrişte al doilea
vistier, au făcut mănăstirea din piatră, ca să le fie de pomană. Martori,
boieri. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă.

Ms. 449, f. 381v.

Cop.
1
Loc alb.

278
 502. 1658 (7166) iun. 20. Stan şi Vlad din Horjeneşti vând lui
Stanciul Mânzul 120 stj. moşie în sat, de pe Teleasca, cu 3½ ughi, bani
gata, şi cu 8 iepe. Martori: Dragul iuzbaşa, Vişan, Ignat, Mustaţăalbă,
Ionaşco Căţul, Nicoară stegar, Mihalcea ceauş, toţi din Păcleani, Radomir
din Bogdănei, Ivan <…>1eanul, Adam, fiul lui Coica Munteanul. Peceţile,
pentru credinţă.

M-rea Rm. Sărat, X/3.

Orig. (21x16 cm), rupt, lipit cu un fragm. din alt doc., pătat; cu o
notă tergală, în chinovar: „20, t<recut în> co<n>d<ică>”. Rez., ibidem,
X/58.
1
Loc şters.

503. 1658 (7166) iun. 20. Laţco, fiul lui Toma din Stolojani,
vinde popii Datco un loc la Lacul Frasinilor, din cale la deal, cu 250 bani
gata, cu ştirea fraţilor lui. Martori1, boieri şi oameni buni: Lupul postelnic
şi popa Tudosie din Stolojani, popa Lăudat.

Doc. ist., MDXXV/3.

Orig. (22x16 cm), pătat, rupt la margini, lipit.
1
După semnături.

504. 1658 (7166) iun. 21, Bucureşti. Mihnea Radul vv. scrie
sibienilor pentru două arme.

Fond A. Sacerdoţeanu, ds. 371, f. 38.

Menţ.
Ed.: text, Bulat, Trei scrisori de la Mihnea I, p. 308-309;
Ciorănescu, Doc. privitoare la Mihail Radu, p. 136-137 (nr. IV).

505. 1658 (7166) iun. 26, Bucureşti. Mihail Radu vv. întăreşte m-
rii Plumbuita satul Tâmbureştii cu rumânii, plasa mănăstirii hotărâtă de 24
boieri şi aleasă mai înainte. Acest sat a fost miluit de Alexandru vv. şi
279
doamna acestuia, Ecaterina, în anul 1492 (7000) (sic!). În zilele lui Matei vv.,
Radul comis a făcut schimb cu călugării, fără voia lor, luându-le moşia şi
dându-le în schimb moşia de la Plăseni, moşie pentru moşie, iar pentru
rumâni le-a dat ţigani, făcând şi cărţi, unul la altul. În zilele domnului, în anul
1658 (7166), călugării, socotind că aveau mai mult venit de la plasa lor din
Tâmbureşti decât de la moşia din Plăseni şi de la ţigani şi că nu e potrivit
schimbul, fiind mai bună moşia cu rumânii, s-au pârât înaintea domnului cu
Radul comis, la divan. Domnul a cercetat pe lege şi dreptate, cu toţi
dregătorii, adeverind că din mila ctitorului nu au voie călugării să o vândă,
răscumpere sau să o schimbe, căci această moşie a fost miluită de răposaţii
moşi ai domnului, dând domnul mănăstirii carte să ţină moşia cum a fost dată
şi de domnii bătrâni şi să-i fie şi lui pomană. Martori: Preda mare ban al
Craiovei, Barbul mare vornic de Ţara de Sus, Manea mare vornic de Ţara de
Jos, Costandin mare logofăt, Pârvul mare vistiar, …1 mare spătar, Manta
mare comis, Badea mare stolnic, Istrate mare postelnic, Ghieţea mare
paharnic, Vădislav mare pitar. Ispravnic, mare logofăt. Scrie Pană logofăt.

Ms. 255, f. 124-124v.

Cop.
Ed.: text, lb. greacă, Marinescu, Doc. rom., p. 106-107 (nr. 56).
1
Loc alb.

506. 1658 (7166) iun. 26. Pană (Oroşanu)1 vinde lui Maren 2
locuri de la Humă, de la Cerbureni: unul de la Mitre, iar altul de la Bade
Motrocan; alt loc de la Gherghina, lângă Argişan paharnic, toate în preţ de
750 bani. Pecetea, pentru credinţă. Martori: jupân Toma şi Dobre. (Mai
vinde aceluiaşi un loc în Sălişte cu 400 bani gata)2.

Ep. Argeş, II/42.

Orig. (34,5x20,5 cm), filigran, puţin pătat şi rupt la îndoituri,
lipit. Cop., ms. 168, f. 51v; rez., Ep. Argeş, II/75, nr. 2 – cu: 7156.
1
Completat după nota de pe marginea doc.
2
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după dată, cu altă mână.

280
 507. 1658 (7166) iun. 27, Bucureşti. Şase boieri – Pârvul mare
vistier, Radul Popescu fost mare logofăt, Danciul Pârâianu fost mare
postelnic, Radul Fărcăşanu fost mare stolnic, Neculae Glogoveanu fost mare
pitar, Mâinea fost mare sluger – luaţi din divan, dinaintea domnului Mihail
Radul vv., pe răvaşe domneşti, de Preda Brâncoveanul ban, ca să cerceteze
pentru moşiile şi ţiganii boierilor bătrâni din Brâncoveani, cui i se cădea a le
ţine şi cine este rudă mai apropiată de acei moşi ai Brâncovenilor, adeveresc
foarte bine şi pe amănunt, cum că aceste moşii şi ţigani au fost boiereşti, de
moşie şi strămoşie, din Descălecata Ţării, şi nu au fost domneşti, nici
câştigate de Mateiu Vodă. De asemenea, adeveresc că altă rudă mai apropiată,
dinspre moşiile Brâncovenilor, nu este, în afară de Preda ban. Moşul acestuia
din urmă, anume, Radul postelnic, cu Danciul vornic, tatăl lui Mateiu Vodă,
şi cu Datco armaş au fost fraţi, drept care se cade să le ţină banul şi tot neamul
lui, căci sunt ele moşii boiereşti, nu domneşti. Astfel, cei 6 boieri întăresc lui
Preda ban şi neamului acestuia moşiile şi ţiganii Brâncovenilor, căci sunt ale
lor, moşii drepte şi bătrâne, de la moşii şi strămoşii lor, şi nu sunt moşii
domneşti. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă.

Col. Vârtosu, Emil, I/126.

Cop. din 1777, de Costandin dascăl slovenesc la Şcoala
slovenească din Bucureşti.

508. 1658 (7166) iun. 28. Fera, fiul călugărului din Părăpanul,
vinde naşului Stan, fiul lui Şerbu din Oleşti, moşie în sat, 140 stj., cu câte
45 bani, stânjenul, cu ştirea fraţilor, fiind la mare nevoie, în robie. Martori,
oameni buni: Vladul ceauş, cu nepotul său, Dumitru, Dumitru diac1 şi
Petco, toţi din Vârleţi, Oana (al doilea)2 portar şi Ghece din Parapani,
Rate, popa Florea, Banciul şi fiul său, Groze, toţi din Oleşti, Marin din
Momeni, Oana3, fiul lui Dragne din Sulimanul. Degetul, pentru credinţă.

M-rea Radu Vodă, VIII/14.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran. Cop., ms. 256, f. 407-
407v; Doc. ist., MDCL/24, f. 19; ibidem, XI/27.
1
În cop. din Doc. ist., MDCL/24: diiacon.
2
Completat după semnătură.
3
În cop., Doc. ist., MDCL/24: Manea.

281
 509. 1658 (7166) iun. 29. Procopie, fiul lui Tocă Căcărei, se
vinde rumân lui Ionichie de la m-rea Jitiian, cu 20 ughi, bani gata.
Martori1, oameni buni, boieri şi preoţi: Stănilă postelnic, Paraschiva
postelnic2, fratele lui, David postelnic, şi Radul, fratele lui, toţi din
Vâlcăneşti, popa Iani de la Biserica Domnească din Craiova, Marin şi
Dumitraşco bărbier. Scrie popa Stoica. Degetul, în loc de pecete.

Ms. 723, f. 502v.

Cop.
1
Ultimii 3, după semnături.
2
După semnătură.

510. 1658 (7166) iun. 30, Bucureşti. Mihail Radul vv., ighemon
Ungrovlahiei şi „arhidux laturilor celor dinprejur”, întăreşte lui Preda
Brâncoveanul mare ban şi fiilor acestuia câte o jumătate de sat, cu rumâni
din: Drincea, jud. Mehedinţi; Comoşteni şi Nedeia, jud. Jiul de Jos; Betejani,
jud. Romanaţi. De asemenea, mai întăreşte o jumătate din Siliştea Braniţilor,
jud. Romanaţi. Înaintea domnului, la divan, a venit Preda ban, spunând că, pe
când era el mic, Matei vv., fiind la casa lui, a vândut satele cu rumâni, anume:
Periia, jud. Mehedinţi; Recea, Cornăţel, Spinişorul1, cu mori, precum şi
Siliştea Dăeştilor. Aceste sate, vândute de Matei vv., mai nainte-vreme, erau
numai pe jumătate ale lui, iar cealaltă jumătate era a lui Preda ban. Domnul,
luând seama cu amănuntul, cu toţi dregătorii, a adeverit foarte bine că Matei
vv. a vândut şi părţile din aceste sate ale lui Preda ban, drept care le întăreşte
acestuia din urmă. Martori: Barbul mare vornic de Ţara de Sus, Manul mare
vornic de Ţara de Jos, Costandin mare logofăt, Pârvul mare vistier, …2 mare
spătar, Radul mare clucer, Efstratie mare postelnic, Badea mare stolnic,
Matei3 mare comis, Gheorghe4 mare peharnic. Ispravnic, Udrişte Năsturel al
doilea logofăt.

Doc. ist., MDCLXXVIII/34.

Cop. colaţionată de Dumitrache logofăt de taină, după „tălmăcirea”
hrisovului lui Mihai Radu vv., făcută de Lupul, dascăl slovenesc; cu o cop.
modernă. Reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată – cu: iun. 31.

282
 Ed.: text, Robescu, F.A., Carte de hotărnicie, p. 4 (nr. 6); reg.,
Iorga, St. şi doc., p. 185-186 (nr. 40); rez., Iorga, Mihnea-Vodă Radu, p.
164-165; menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 151.
1
În cop. modernă: Stănişorul.
2
Loc alb.
3
În cop. modernă: Mitre; în reg., Fişe g-ral Năsturel: Manta, cum de altfel este şi corect.
4
În cop. modernă: Petru.

511. 1658 (7166) iun. 31 (sic!). Mihail Radul vv., eghemon şi

părţilor din jur, arhiduce, întăreşte lui Preda Brâncoveanu mare ban moşiile
şi ţiganii boierilor bătrâni din Brâncoveni şi din Caracal. Preda ban a cerut
judecată înaintea domnului, la divan, pentru aceste moşii şi ţigani, cui i se
cade să le ţină, iar domnul i-a dat 6 boieri, din divan, pe răvaşe domneşti, –
Pârvul mare vistier, Radul Popescul fost mare logofăt, Danciul Pârâianul
fost mare postelnic, Radul Fărcăşanul fost mare stolnic, Necula
Glogoveanul fost mare pitar, Mâinea Popescul fost sluger – ca să
adeverească pentru acestea. Astfel, boierii s-au strâns la mănăstirea Sf.
Troiţă din Bucureşti, luând seama, cu amănuntul şi foarte bine, şi au
adeverit că se cade lui Preda ban să le ţină, căci nimeni dintre boierii
Brâncovenilor şi din cei din Caracal nu sunt rude mai apropiate decât Preda
ban, văzând domnul amândouă răvaşele domneşti şi cartea de judecată a
sus-numiţilor boieri, la mâna banului. Martori: Barbul mare vornic de Ţara
de Sus, Manul mare vornic de Ţara de Jos, Costandin mare logofăt, Pârvul
mare vistier, Radul mare cliucer, Badea mare stolnic, Manta mare comis,
Gheorghe mare peharnic, Evstratie mare postelnic, Mihaiu mare sluger,
Vlădislav mare pitar. Ispravnic, Udrişte mare logofăt1.

Col. Vârtosu, Emil, I/127.

Cop. din 1777, de Costandin dascăl slovenesc la Şcoala
slovenească de la Sf. Gheorghe Vechi din Bucureşti. Menţ., Doc. ist.,
MDCLXXXV/12 (nr. 74) – cu: iun. 30.
Ed.: reg., Năsturel, Genealogia Năsturelilor, p. 311-312.
1
Greşit: mare; Udrişte a fost doar al doilea logofăt.

283
 512. 1658 (7166) iul. 2. Vasilie mare căpitan judecă pricina
dintre Coman şi Stan pentru nişte moşii ce au avut împreună. Astfel, a
judecat după lege, ca Stan să ţină pomii de acolo şi să-i dea lui Coman un
loc sterp „acolo, împotriva pomilor”. Mai multă gâlceavă să nu mai poarte,
iar într-alt chip, să nu fie.

Ep. Buzău, LXVIII/2.

Orig. (14,5x19,5 cm), rupt la îndoituri, pătat.

513. 1658 (7166) iul. 2. Mătuşa Dospina vinde lui Mareş logofăt
partea sa de moşie din Băjăşti, cu 9 ughi, bani gata, cu grădină, pomi şi
locuri, anume: un loc în sus de sat, în Lazu lui Popă; la Ulmi; la Ruini; în
deal; la Morcea Veche, pe Valea satului; şi altele care se vor găsi, în afară
de 2 locuri date de pomană fiului său, Gherghe. Martori, oameni buni:
Gherghe din Băjeşti, Toma, Isar stolnicul, Lupul şi Simion, ultimii doi din
Câmpulung. Degetele, în loc de pecete. Scrie popa Ion din Băjeşti.

Doc. ist., MDL/39.

Orig., difolio (31x20,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri. Rez.,
ms. 683, f. 2v.

514. 1658 (7166) iul. 2. Muşa, soţia lui Dragul Buncul din Cândeşti,
şi cu fiii ei, Vlad şi Neagul, vând Elencăi, fata lui Radul Dudescul, 3½
pogoane, (2 stj.)1 şi o prăjină din viile lucrate şi ½ pogon de ţealină, cu 44
ughi, bani gata, cu casă şi cu toate vasele şi cu ştirea tuturor fraţilor de moşie.
Aceste vii fuseseră cumpărate de la Calen …2. Martori, boieri şi megiaşi:
Gherghe moşneanul, Nedealco, Gherghe, fiul lui Radul al lui Gherghe, toţi
din Cândeşti, Lefter ceauş, Mihalcea stegar, Jipa Sorescul, Radul căpitan, toţi
din Verneşti, Mihul din Cârlomăneşti. Peceţile şi degetele, în loc de iscălitură.
Scrie Jipa iuzbaşă din Verneşti.

Doc. ist., CXCVI/117.

Orig., difolio (31x21,5 cm), filigran.
Ed.: menţ., Ionaşcu, Schitul Grăjdana, p. XII (nota 78).
1
Adăugat deasupra rândului.
2
Loc alb.

284
 515. 1658 (7166) iul. 3, Bucureşti. Mihail Radul ighemon
Ungrovlahiei şi părţilor dimprejur, arhiduce, întăreşte popii Gherghe,
clisiiar de la Biserica Domnească din Bucureşti, un loc de vie din dealul
Bucureştilor, alături cu via acestuia, pe lângă Stoica logofăt, fiul lui
Şărban logofăt din Bucureşti, <şi Răzvan>1, iar la deal, alături cu via lui
Ianache bărbiiarul, până în drum, şi la vale, până în pârâul cu podul, cu
livadă cât ţine locul. Acest loc a fost loc domnesc, sterp, încă din zilele lui
Mihai vv. şi Şărban vv. În zilele domnului, pe când l-au dăruit Dumnezeu
cu domnia, iar împăratul cu steagul de domnie, la scaunul părintelui său,
Radul vv., l-a miluit şi el, ca şi alţi domni mai dinainte, cu acest loc, ca să-
şi facă vie şi să se hrănească, pentru că slujeşte domnului şi Curţii, cu
dreaptă slujbă şi cu multă strădanie, la biserică, şi ziua şi noaptea,
rugându-se la liturghie pentru domn, făcându-i şi carte, întărită cu mare
blestem. Blestem. Martori: Preda Brâncoveanul mare ban al Craiovei,
Barbul mare vornic, Manul mare vornic, Costandin mare logofăt 2, Pârvul
mare vistier, Iane mare spătar, Radul Mihalcea mare cliucer, Badea mare
stolnic, Manta mare comis, Ghiorghie mare peharnic, Istratie mare
postelnic. Ispravnic, Udrişte Năsturel al doilea logofăt. (Scrie Alexandru)3.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCLXV/3.

Orig., difolio (43x28,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri şi
pătat, invocaţia simbolică, iniţiala şi monograma ornate în chinovar,
semnătura domnului cu cerneală neagră şi praf de aur, sigiliu mare
timbrat.
Ed.: menţ., Szemkovics, Dogaru, Tezaur sfragistic, p. 123.
1
Completat după nota tergală.
2
Cu semnătura pe f. 1v.
3
Textul dintre parantezele rotunde, completat după f. 1v.

516. 1658 (7166) iul. 3. Mihail Radul vv. întăreşte lui Vlad mare
agă jumătate din satul Broscari, pentu că a făcut el schimb cu jupâneasa
Elina băneasa, soţia lui Radul Buzescul ban, aceasta dându-i satul Izvorul
care, nefiindu-i stătător, i l-au luat alţi boieri. Astfel, domnul îi întăreşte
jumătate din satul Broscari, cum a ţinut şi mai înainte. Cui i se va părea
strâmb, să vină de faţă. Ispravnic, însăşi spusa domnului. (Costandin mare
logofăt)1.

285
 S.J.A.N. Dolj, Col. Documente, CCCXLI/16.
Orig. (29,5x20 cm), monograma în chinovar, semnătura
domnului.
1
Scris pe verso doc.

517. 1658 (7166) iul. 3. Doisprezece boieri1: Barbul paharnic,

Radul paharnic, Barbul postelnic, Barbul paharnic din Târnavă, Stanciul
roşu, Gherghe roşu, Matei roşu, Dragotă roşu, Espas, Raţco2, luaţi pe
răvaşele domnului de Pătraşco şi de Tudor logofăt, scriu domnului că au
fost daţi de egumenul Mecon de la m-rea Tismana şi de alţi călugări ai
mănăstirii – Achachie stareţ, Teodor călugăr, Savatei călugăr, Pahomie
călugăr – ca să jure pentru jumătate din satul Comani, dacă l-a ţinut sau nu
mănăstirea. La zi, s-au strâns la Scaunul domnului, la Craiova, înaintea lui
Preda logofăt, care era ispravnic, lipsind doi boieri, unul care era în altă
judecată iar altul care se călugărise. Boierii au cerut cărţile mănăstirii şi
ale boierilor de mai sus şi „le-au înfăţeşat” cărţile mănăstirii cu cele ale
boierilor, ca să vadă dacă au jurat pentru moşia lui Pătraşco şi a lui Tudor,
dinspre cea a mănăstirii, arătând cei doi cartea lui Mihnea vv., precum au
jurat ei, cu 12 boieri, înaintea lui Mihnea vv., pentru jumătate din acest sat.
Cartea lui Mihnea vv. „a călcat” cărţile mănăstirii, deoarece călugării au
zis că cei doi boieri n-au jurat, iar ei au aflat din această carte că aceştiia
au jurat şi că au şi plătit ei 3 deşugubine pentru sat, iar în aceeaşi carte au
văzut şi blesteme grele şi cu închinăciune de la 12 boieri, pentru cine se va
mai scula cu pâră. De asemenea, adeveresc să ţină cei 2 boieri jumătate
din sat, iar mănăstirea cealaltă jumătate, cum au ţinut şi înainte, iar
domnul să facă „cum te va năstăvi Dumnezeu”.

M-rea Tismana, XIV/5.

Orig, difolio (30x21,5 cm), filigran, cinci sigilii în tuş; cu o notă
tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în condica Tismenii”. Cop.,
ms. 335, f. 223v-224.
Ed.: rez. şi extras, Ştefulescu, Tismana, p. 333; rez., ibidem, p.
98.
1
După semnături.
2
În cop.: Laţco.

286
 518. 1658 (7166) iul. 3. Jupan Vladul mare agă scrie sătenilor
din Broscari, jud. Mehedinţi, să asculte, la toate lucrurile, de Necula fost
mare pitar, pentru că iar sunt daţi pe seama acestuia, cum au fost şi mai
demult, după cum vor vedea şi în cartea lui Vodă. De asemenea, le
porunceşte să nu facă în alt chip, „de capetele voastre, că apoi voi ştiţi şi
capetele vor şti”.

S.J.A.N. – Dolj, Col. Documente, CCCXLI/17.

Orig. (13,5x19 cm).

519. 1658 (7166) iul. 4. Dragomir Murgescu cu fiii săi, Neagul şi

Fătul, vinde lui Marin căpitan jumătate din partea sa de ocină de la
Amarul, din apă şi din uscat, cu ştirea tuturor fraţilor, cu 201 ughi. Cine se
va scula peste această tocmeală să o mai întoarcă, fie ei fie rudele lor, să
fie blestemat. Blestem. Martori2, boieri buni: Vasilie mare căpitan, Radul
postelnic din Cocorăşti, Anton vornicul din Nicăeşti, Mogoş căpitan din
Păuleşti, Dumitraşco Măndrescul căpitan, Dumitraşco căpitan din
Gherghiţă, Mihai din Cioceni, Popescul căpitan din Buzău, Vasilache
căpitan din Râmnic, Borcea căpitan din Grădişte, Răzmiriţă căpitan din
Codreşti, Toia căpitan din Voiceşti, Teodoru iuzbaşa din Amarul, Barbul
iuzbaşă, Marin iuzbaşă, Modin iuzbaşă, Cazan ceauş, Stoica ceauş,
Stanciul stegar, Gherghi ceauş, Ghica stegar, Ianache Berilescul postelnic,
Dumbravă negustor, Dumitraşco căpitan din Micşani, Gherghi stegar, fiul
lui Tofan. Peceţile, pentru credinţă.

Doc. ist., CCCLXV/99.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), rupt, pătat, lipsă 2/3 din f. a doua.
1
Cifra a fost modificată din 10.
2
Ultimii 4, după semnături.

520. 1658 (7166) iul. 4, Filipeşti. Vlad iuzbaşa cu jupâneasa lui,

Anca, şi cu fiul lor, Dumitru, din Buciumeni, din Prahova, adeveresc lui
Pană Filipescul fost mare spătar că au căzut ei în robie la tătari, cu toţi fiii
lor, şi, ieşind cu chezăşie din mâna păgânilor, l-au rugat pe el să le dea 100
de taleri, punând zălog partea lor din Buciumeni, de la Ialomiţa. De nu vor
287
putea da banii până la Sf. Maria Mare, să ia el moşiia, dar să o măsoare cu
stânjenul. De va fi nevoie să le mai dea bani, le va da, iar de nu va fi moşia
de acest preţ, să-i mai întoarcă ei bani, pe cât îi va ajunge socoteala. Să se
socotească stânjenul, precum a mai cumpărat Pană Filipescul de la
jupâneasa Stancea tot din această moşie, cu câte 50 bani, stânjenul.
Martori1: Vladul pârcălab, Leca vistier din Călineşti, Neagoe Brăgaru din
Breaza, Duşca. Peceţile, pentru credinţă.

Ms. 1947, vol. II, f. 117.

Fotocop.
1
Ultimul, după semnătură.

521. 1658 (7166) iul. 5, Bucureşti. Mihail Radul vv. şi eghemon

al Ungrovlahiei, arhiduce al părţilor din jur, întăreşte jupâniţei Hârsova
spătăreasa, soţia lui Mihai Coţofeanul spătar, şi ginerelui ei, Udrişte al
doilea vistier, cu soţia lui, Iudita, fiica lui Mihai spătar, satele Caraula,
Cucuiaţii şi Întorsura lui Baboi, jud. Mehedinţi, cu rumânii, pe vechile
hotare. Aceste sate au fost de oameni cnezi, pe ocinile lor, iar în zilele lui
Alexandru Iliiaş vv., sătenii s-au vândut rumâni, cu ocinele lor, de moşie şi
de cumpărătoare, lui Mihai Coţofeanul spătar, pe bani gata, fiecare, pe
capul lui şi al fiilor lui şi pe partea lui de ocină, cu zapis şi cu cărţi
domneşti. În zilele lui Alexandru vv., Mateiu vv. şi Costandin vv., după
moartea lui Mihai spătar, rumânii s-au pârât la divan, spunând că spătarul
le-a făcut silă şi i-a împresurat fără dreptate şi au luat banii fără voia lor,
rămânând ei de lege şi de judecată la toţi domnii, văzând domnul şi cărţile
domneşti de rămas: cartea lui Matei vv. din anul 1649 (7157) şi a lui
Costandin vv. Astfel, Mateiu vv. a silit-o pe jupaniţa Hârsova spătăreasa
ca să jure ea însăşi, pe Evanghelie, cu fiica ei, în biserica domnească de la
Brâncoveani, înaintea mitropolitului Stefan, că aceşti săteni sunt rumâni şi
s-au vândut în rumânie de a lor bună-voie, fără nicio silă, pe bani gata,
rămânând rumânii de lege şi de judecată, din divan. Rumânii nu s-au lăsat
şi au spus înaintea lui Costandin vv. că nu a hotărât Mihaiu spătar pe
dreptate, aducându jupaniţa Hârsova şi fiica ei 24 boieri hotarnici, care au
hotărât şi au stricat toate ocinile, rămânând rumânii de mincinoşi. În zilele
domnului, rumânii iar s-au ridicat cu pâră, spunând că Mihaiu spătar le-a

288
făcut silă, rumânindu-i fără voia lor şi fără nicio treabă. Astfel, au mers ei
cu daruri şi cu mită la turci şi la boieri, ca să scape din rumânie, venind
înaintea domnului, la marele divan, şi pârându-se cu boierul domnului,
Udrişte al doilea vistier. Rumânii au spus cu multe vorbe, fără dreptate şi
cu minciună, iar domnul a judecat pe dreptate şi pe lege, împreună cu
mitropolitul Stefan şi cu toţi dregătorii, şi a adeverit, foarte bine, că au
venit rumânii cu minciună şi fără dreptate, arătându-se în divan toate
faptele lor, ieşind de faţă toate minciunile lor şi, aflând domnul cu divanul,
că sunt ei nişte oameni răi şi duşmani, au rămas ei de lege şi de judecată,
înaintea domnului, din divan, şi i-a închis domnul în temniţă şi a poruncit
să li se taie urechile şi să-i poarte prin târg. Apoi, s-au rugat toţi boierii de
domn ca să-i ierte de tăiatul urechilor şi le-a dat domnul „zagârtan” la
mâna boierului său, Udrişte vistier, şi a jupâniţei sale, Iudita, să le fie
rumâni de moşie, fără nicio gâlceavă, şi să nu mai poarte pâră, nici ei, nici
fiii lor. Martori: Preda Brâncoveanul mare ban al Craiovei, Barbul
Poienariul mare vornic al Ţării de Sus, Manul mare vornic al Ţării de Jos,
Pârvul mare vistiiariu, Lagos mare spătar, Badea mare stolnic, Evstratie
mare postelnic, Manta mare comis, Gheţea mare paharnic. Ispravnic,
Udrişte Năsturel al doilea logofăt. Scrie Stoica Şerbanovici.

Doc. ist., CI/2.

Orig. slavon, perg. (61x39,5 cm), invocaţia simbolică, literele
iniţiale şi monograma ornate în chinovar şi lichid de aur, semnătura
domnului cu praf de aur, sigiliu mare timbrat, căzut; cu o notă tergală din
1852 ian. 25, Bucureşti, a lui Gheorghian Peşacov, referitoare la traducera
în lb. română a doc. Menţ., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

522. 1658 (7166) iul. 5. Mihai căpitan din Pătroaia adevereşte lui
Stroe fost mare logofăt că a cumpărat împreună cu acesta a patra parte din
jumătate din satul Ciupa, cu rumânii, Stroe cumpărând trei părţi de la fiul
lui Necula Catargiul şi de la fata lui, iar el o parte. Văzând Mihai căpitan
că nu are ce face cu atât de puţină moşie, a luat banii, câţi a dat pe partea
sa, făcându-şi zapise unul altuia, dar, nefiind „prilej” să i le dea atunci,
Mihai căpitan îi face acum zapis, ca să se ştie că şi-a luat toţi banii, deplin,
pe acea parte şi să o ţină Stroe, iar când va găsi Mihai zapisul, să i-l dea,

289
iar de nu-l va găsi şi se va afla apoi de către altcineva, să nu se creadă.
Martori, boieri. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă.

S.J.A.N. – Prahova, Col. Documente, CXXIV/79.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran. Cop. din 1891, Bucureşti,
ibidem, CXXIV/79 a.

523. 1658 (7166) iul. 6. Mihail Radul vv. întăreşte lui Tudoran
cliucer să fie volnic să-şi ia nişte ţigani – Necula, cu ţiganca lui, Dobra, şi
cu copiii lor –, de la mătuşa sa, Maria, jupâneasa lui Antonie vătaf, pe
care-i vânduse aceasta din urmă, împreună cu fiul ei, Iane, lui Jipa cliucer,
în zilele lui Matei vv. Tudoran cliucer, văzând că i se cade lui, mai mult
decât altora, să cumpere aceşti ţigani, „pentru că le-au fost sângele”, a
lepădat banii lui Jipa, înaintea divanului şi a lui Matei vv., ţinându-i, de
atunci, la casa lui, iar acum, cu îndemnarea lor, ţiganii au fugit şi se află în
casa mătuşii Maria. Domnul porunceşte să fie volnică sluga lui, mai sus-
numită, să-i ia, fără de voia acesteia, iar de i se va părea ei, că este cu
strâmbul, să vină de faţă. Ispravnic, însăşi spusa domnului. (Scrie
Ianache)1.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCCLIII/27.

Orig., difolio (28,5x20,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri,
monograma în chinovar, semnătura domnului cu cerneală neagră şi praf de
aur. Cop., ms. 137, f. 388v; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris pe f. 1v.

524. 1658 (7166) iul. 6. Mihail Radul vv. întăreşte lui

Dumitraşco clucer, fiul lui Necula vistier, satul Siliştoara, jud. Romanaţi,
cu toţi rumânii, cumpăraţi de tatăl său, în zilele lui Alexandru Iliaş Vodă,
domnul văzând şi zapisul. În zilele domnului, rumânii s-au pârât în divan,
spunând că nu-i sunt rumâni, iar domnul a judecat, cu toţi dregătorii, şi au
adeverit că sunt rumâni, cumpăraţi cu bani, rămânând aceştiia de judecată,
înaintea domnului, în divan. Ispravnic, însăşi spusa domnului. <Scrie>
Alexandru1.

290
 M-rea Dintrunlemn, XVI/6.
Orig., difolio (30x20,5 cm), filigran, monograma în chinovar,
semnătura domnului cu cerneală neagră şi praf de aur. Menţ., Fişe g-ral
Năsturel, sub dată.
1
Completat după f. 1v.

525. 1658 (7166) iul. 6, Bucureşti. Gherghina vorniceasa, soţia

răposatului Hrizea fost mare vornic, adevereşte, cât timp este încă vieţuitoare
pe lume, cu limbă dezlegată, înaintea lui Dumnezeu şi a tuturor judecătorilor
lumii, lui Dumitru şi fiilor acestuia, fiul lui Costea din Dintre Lacuri, că a fost
el cumpărat de soţul ei, cu a lui sudoare şi muncă dreaptă, împreună cu ea, în
timpul domniei lui Radul vv., cu slujbă dreaptă, ţinându-l cu bună pace şi
„hrănindu-se” cu el, „ca cu neşti robi”. Apoi, venind vreme de slăbiciune şi
apropiindu-se vremea de apoi, „care să desparte sufletul de trup, şi soţ de soţ,
şi tată de feciori, şi frate de frate, şi nu să alege de e domn sau boiari, ce vine
la toţi într-un chip”, soţul ei a socotit cu mintea sa întreagă, tocmindu-şi casa
şi bucatele, tot cu limbă dezlegată şi, împărţind haine, scule, rumâni, ţigani,
vii şi moşii sterpe, miluindu-i pe toţi, pe feciori şi nepoţi. Astfel, lasă
mănăstirii răposatului Radu vv., Sf. Troiţă, unde zac oasele domnului Radul
vv., partea sa, de pomană, şi pe un „sărac de fecior”, Dumitru, să fie rumân
acesteia. Gherghina vorniceasa, socotindu-se singură, „întru inema mea”, că,
„cu ce agoniseşte omul pre lume, cu nimic nu intră în pământ”, ci numai cu
trupul, dând seama cu sufletul de toate lucrurile lumeşti şi pentru a se plăti de
datorii în acea lume, în zilele domnului Mihail Radul vv., în anul 1658
(7166), dă mănăstirii, în locul lui Dumitru şi …1, pe Paraschiva Pinţa, fata
Tatiianei ţiganca, ce a fost a ei de moşie, scoţându-l astfel pe Dumitru din
rumânie, ca să fie el şi fiii lui slobozi. Astfel, să fie pomană ei şi soţului ei,
după cum s-a învoit cu Tănasie, egumenul m-rii Sf. Troiţă, să fie volnic
acesta să-i ia, căci sunt câştigaţi de boierul ei, împreună cu ea. Martori, boierii
mari ai divanului, iar din casa ei, Tudor portar, vărul ei, Goran, nepotul ei, iar
din slugile sale şi dinprejur, câţi vor iscăli în zapis. La ce judecată va merge
acest zapis, să fie socotit şi înnoit, iar care dintre judecătorii lumii sau oricare
altcineva, fie ei şi arhierei, va călca şi va sparge pomana, să fie blestemat.
Blestem. Inelul, pentru credinţă. Scrie Panovici, fiul lui Ionaşco logofăt.

291
 M-rea Radu Vodă, XXXIX/28.
Orig., difolio (42,5x28,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri şi
pătat, invocaţia simbolică şi iniţiala, ornate în tuş, sigiliu inelar în tuş.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 195-196 (nota 3).
1
Loc alb.

526. 1658 (7166) iul. 8. Popa Luican1 vinde egumenului Partenie

de la m-rea Bradu 30 stj., aleşi din partea sa (avută de la moşul Boziescu)2
şi din partea lui Duşcă, din hotarul Năenescu, din Greabăn până în Piatra
Cislăului, cu 1.050 bani gata. Martori: Nifon roşu, Oprea roşu, Dan roşu,
Vlad scaun, Moisi, Negul, fiul popii Negul. Scrie însuşi popa Luican3.
Degetul, pentru credinţă.

M-rea Bradu, II/5.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran. Cop., ms. 459, f. 31v; menţ.,
ms. 441, f. 10v (nr. 2) – cu: f. d.; altă menţ., în lb. greacă, ibidem, f. 29v
(nr. 2) – cu: f. d.
1
În cop. din ms. 459 şi în menţ. în lb. greacă: Luca.
2
Textul dintre paranteze, adăugat după dată.
3
În text: Luţican.

527. 1658 (7166) iul. 8. …1, vând lui Voicea …1 jumătate din
partea lor de moşie din Tărăceani (numită Izvoară)2, cu voia fraţilor din
sat, cu 2.4003 aspri, cu aldămaş 200, iar 3 fălcii de loc le-au vândut, mai
înainte, cu 600 aspri gata. Martori, oameni buni: Dar<ci>1u, Moşat şi
Drăganu din Tărăcin, Ma…1 logofăt din Slănic şi fratele lui, Arban. Scrie
Dumitru logofăt din Slănic. Peceţile, pentru credinţă.

M-rea Crasna, II/2.

Orig., difolio (16x22,5 cm), rupt şi pătat, lipit, 4 sigilii inelare în fum.
1
Loc rupt.
2
Completat după nota tergală.
3
În text: #VSS.

292
 528. 1658 (7166) iul. 10. Barbul postelnic, (fiul lui Brăilă)1 din
Drăgoiani, jud. Gorj, vinde lui Pârvul mare vistier un copil de ţigan, Preda,
fiul lui Oprea, din ţigănia lui, cu 21 ughi, bani gata, cu ştirea fraţilor şi
rudelor. Dacă va avea pâră sau gâlceavă, să o poarte vânzătorul. Martori:
Rustea postelnic din Târgu Jiu, popa Dumitru şi Duca ceauş, ambii din
Piteşti, şi Iane stolnic2. Scrie Stroe Olinescul logofăt. Pecetea, pentru
credinţă.

Doc. ist., MCMLXXIX/34.

Orig., difolio (33,5x21 cm), rupt la îndoituri, pătat, două sigilii
inelare în fum.
1
După semnătură; lectură probabilă.
2
După semnătură.

529. 1658 (7166) iul. 10. Preda peharnic1 vinde „neanii” Stanciul
postelnic din Vârâţi partea lui de moşie din Plăviceani, toată funia de sus
şi jumătate din funia de jos, cu 100 ughi, bani gata. Martori2: Zârnă logofăt
din Mihăeşti, Ivan logofăt, popa Tatomer din Gostavăţ, Diicul păharnic
din Huriia, Manole roşu din Băbeni. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.

Doc. ist., DXCIV/20.

Orig. (30x20,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, lipit.
1
La semnătură: postelnic.
2
După semnături.

530. 1658 (7166) iul. 11. Stroe şi Ghin1, fiii lui Voico din
Râmnic, îl răscumpără pe Mihăil zograful din Titeşti cu ½ delniţă, drept
10 ughi, bani gata, iar lor să le fie pomană. Cine se va scula peste acest
zapis, să fie blestemat. Martori2, oameni buni: popa Ghin, popa Vladul,
Ilie Pălici, toţi din Râmnic, Mărtin din Piteşti, Tănasie, nepotul lui Stroe.
(Iscăliturile, pentru credinţă)3.

A.N., CCLXXXVIII/14.

293
 Orig., difolio (31,5x20,5 cm), filigran, rupt, pătat, lipsă 2/3 din f.
a doua. Rez., ibidem, CLIII/3, f. 2v (nr. 6).
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 149 (nr. 2000).
1
În rez.: Ghinea.
2
Ultimul, după semnătură.
3
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

531. 1658 – 7166 iul. 12, la conac, la Stăneşti. Mihail Radul,

domn Ungrovlahiei şi părţilor de primprejur, arhiduce, întăreşte lui
Danciul Pârâianul fost mare postelnic1 şi lui Vladul Bârsescul mare agă şi
feciorilor lor satul Baia, jud. Gorj, cu rumâni, cu munte, pe hotare bătrâne,
până în hotarul unguresc, însă numai rumânii, care sunt de moşie, de
strămoşie şi cei care sunt apucaţi de Legătura lui Mihai Vodă. Acest sat a
fost de moşie de la strămoşul lor, Danciul Zamonii cel Bătrân.
Întâmplându-se fraţilor lor de moşie împărţeală şi căzând la vreme de
lipsă, au făcut părţile lor, cele ce li s-au cuvenit, vânzătoare, dar nu li s-a
căzut altor străini, să intre în acel sat, să cumpere, ci numai lui Danciul
Pârâianul şi lui Vladul Bârsescul, fiindcă acest sat a fost al lor de dinaninte
vreme şi ei au dat toţi banii gata, de au cumpărat acele părţi de sat de la
fraţii lor de moşie, cu zapise şi cărţi domneşti. În zilele lui Matei vv., li s-
au dat bani cu sila pentru acest sat, rămânând pre seama domnească. În
zilele domnului, cei doi boieri au venit înaintea domnului, în divan, jeluind
că le-a luat Mateiu Vodă satul în silă, luând ei banii fără voia lor. Domnul
a judecat pe dreptate şi pe legea dumnezeiască, cu dregătorii, că boierii
sunt mai volnici să dea înapoi banii şi să ţină satul, adeverind şi domnul că
Matei vv. le-a dat banii în silă. Astfel, cei doi boieri au adus toţi banii în
divan, dându-i domnului 720 ughi, pentru că aceşti bani s-au luat din
visteria domnească şi iar în visteria domnească s-au dat. Martori: Preda
Brâncoveanul mare ban al Craiovei, Barbul mare vornic al Ţării de Sus,
Manul mare vornic al Ţării de Jos, Costandin Catacozino mare logofăt,
Pârvul mare vistier, …2 mare spătar, Radul Mihălcescul mare clucer,
Badea mare stolnic, Evstratie mare postelnic, Manta mare comis,
Ghiorghie mare peharnic. Ispravnic, Udrişte Năsturel al doilea logofăt.

M-rea Hurez, XIX/13.

294
 Orig., difolio (42x28 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, puţin
pătat, lipsă 1/3 din f. a doua, invocaţia simbolică, iniţiala şi monograma
ornate în chinovar, semnătura domnului cu cerneală neagră şi praf de aur.
Cop., mss. 449, f. 175v-176; 720, f. 429v-430v; rez., Fişe g-ral Năsturel,
sub dată.
Ed.: menţ., Năsturel, Genealogia Năsturelilor, p. 312 – cu: iul. 2;
Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 119.
1
În rez.: pitar.
2
Loc alb.

532. 1658 (7166) iul. 12, Bucureşti. Mihail Radul vv. întăreşte
m-rii Vieroş şi egumenului Nifon ocina Bratia, jud. Muşcel, şi Padea,
partea lui Codrea logofăt şi a fraţilor săi, cu dealul cu vii şi cu rumânii,
pentru că au închinat-o aceştiia la mănăstire, pentru pomană. În zilele lui
Matei Vodă, Radul Gealalăul postelnic s-a pârât cu mănăstirea, spunând că
nu a dat Codrea logofăt şi fraţii lui ocina de pomană, ci i-a fost dată lui
Radul, de zestre, precum s-a pârât şi în zilele moşului domnului, Mihnea
vv., cu egumenul Mitrofan, jurând cei 12 boieri că i-a fost dată de zestre.
Matei Vodă a judecat pe dreptate şi pe lege, dându-i lui Mitrofan, lege
peste lege, 24 boieri, pe răvaşe domneşti, anume – Preda postelnic şi
Oancea logofăt din Lereşti, Pârvul spătar din Vlădeşti, Necula logofăt din
Dărneşti, Şteful postelnic din Tămăşeşti, Vlaicul, Costandin şi Dragul din
Juguri, Radul iuzbaşa din Negreşti, Dumitru al lui popa Savu şi Spirea din
Piteşti, Stan Lungul1 din Albeşti, Bratul din Bratiia, Belbosea2 din
Berivoeşti, Ion logofăt din Cârstieneşti, Necula logofăt din Ţigăneşti,
Oprea logofăt din Budeşteni, Staica logofăt din Bătieşti, Radul … 3 din
Suslăneşti, Voinea din Câmpulung (Dălgopol), Neacşul postelnic din
Băleţi4, Drăgoi logofăt din Dobreşti, Stanciul din Mihoveni. Aceşti boieri
s-au strâns ca să jure pe tocmeală, dar Radul postelnic, temându-se de
pradă, i-a rugat să nu jure, mergând toţi înaintea lui Matei vv., în divan, iar
boierii spunând că sunt moşiile mănăstirii, Radul neavând nicio treabă,
rămânând el de lege şi de judecată, înaintea lui Matei Vodă şi a celor 24
boieri. În zilele domnului, Radul postelnic şi fiii săi iar s-au pârât, spunând
că la Matei vv. au pârât numai pentru partea lui Codrea logofăt, nu şi
pentru cea a fraţilor lui, care nu a fost închinată la mănăstire. S-a pârât cu
părintele Nifon, citindu-se în divan cartea celor 24 boieri, unde scria şi de
295
partea lui Codrea şi de cea a fraţilor lui. Domnul a judecat pe dreptate şi pe
lege, cu toţi boierii divanului, adeverind că Radul postelnic şi fiii lui
umblă fără de nicio treabă, rămânând ei de lege şi înaintea domnului, ca şi
înaintea lui Matei Vodă. Martori: Preda Brâncoveanul mare ban, Manul
mare vornic, Costandin mare logofăt, Pârvul mare vistier, Istratie clucer,
Manea5 comis şi Gheorghie6 postelnic. Ispravnic, Udrişte Năsturel al
doilea7 logofăt.

Ms. 479, f. 88v-89.

Cop. Alte cop., mss. 349, f. 84-86v; 483, f. 136v-140; 710, f.
727v-728v; reg., col. Hotărnicii, jud. Muşcel, nr. 30, f. 5.
Ed.: menţ., Mazilu, Udrişte Năsturel, p. 46 (nota 3); Năsturel,
Genealogia Năsturelilor, p. 312.
1
În cop. din ms. 710: Lupul.
2
În cop. din mss. 483 şi 710: Berbosea, iar în ms. 349: Velbosea.
3
Loc alb.
4
În cop. din ms. 710: Băleşti.
5
În cop. din ms. 710: Manta.
6
În cop. din ms. 349: George.
7
În cop. din ms. 483: mare.

533. 1658 (7166) iul. 12, Bucureşti. Mihnea Radul vv., ighemon
al Ungrovlahiei şi arhiduce al părţilor din jur, întăreşte m-rii Sărindari din
oraşul Bucureşti şi egumenului Simion vinăriciul de la satul Greaca, partea
domnească, de la tot omul ce are vie acolo, fie boier, roşu, slugă
domnească, călăraş, spătărel, postelnicel, paharnic, portar sau preot, din 10
vedre de vin, o vadră, cum a fost obiceiul din-nainte vreme, miluind cum
au miluit Leon Vodă şi Matei Vodă, văzând şi hrisoavele acestora, cu
mare blestem. De asemenea, Matei Vodă a dat şi părpărul din toate viile
de acolo, să fie iertaţi şi de vinărici şi de părpăr şi nimeni din slugile
domnului să nu aibă amestec. Domnul a dat să fie de hrană şi de
îmbrăcăminte călugărilor, pentru pomenirea sa şi a părinţilor săi. De
asemenea, porunceşte tuturor celor care au vii acolo să dea vinăriciul
domnesc călugărilor, zeciuiala, cum a fost legea veche şi obiceiul din-
nainte vreme, iar cine nu va da cum au miluit domnii bătrâni, acela să-şi ia
viţa de acolo şi să rămână moşia mănăstirii. Blestem. Martori: Preda mare

296
ban al Craiovei, Barbul mare vornic al Ţării de Sus, Manul mare vornic al
Ţării de Jos, Costandin mare logofăt, Pârvul mare vistiar, … 1 mare spătar,
Radul mare clucer, Evstratie mare postelnic, Manta mare comis, Badea
mare stolnic, Gheorghie mare paharnic. Scrie Udrişte Năsturel al doilea
logofăt.

Ms. 1947, vol. I, f. 25.

Fotocop. de pe trad. de Costandin dascăl slovenesc.
1
Loc alb.

534. 1658 (7166) iul. 13. Leca vinde lui Arghii postelnic 10 stj.
în moşia din jos, cu câte 60 bani, stânjenul, ce fac 3 ughi, bani gata.
Martori, oameni buni: popa Radul, Bădica, Crivăţ, Necula logofăt, Radul,
Vladul portar, Tudoran iuzbaşa şi Lupşă, toţi din Teşila, Radul Cazacul1.
Scrie Stroe. Peceţile, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, XVII/9.

Orig. (30x21 cm), filigran, 4 sigilii inelare în fum.
1
După semnătură.

535. 1658 (7166) iul. 14, Boteani, la conac. Tudor, fiul lui
Manea Tobii cojocar, vinde lui Necula căpitan 2 locuri, cu 4 ughi, bani
gata. Scrie Paraschiva logofăt, „când am fost purces cu Mihnea Vodă, în
oaste”. Martori: Dragomir, Stanciul Cărjău şi Tecşan ceauş, toţi din
Mătăsari, Cornea din Răstoacă. Astfel, să ştie fraţii săi că nu le-a vândut
fără de lucru, ci de mare nevoie, fiind el dator şi plătind ca să-şi
răscumpere capul. De va avea cineva vreo întrebare, să se întrebe cu el, iar
căpitanul să n-aibă treabă.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Reg.

297
 536. 1658 (7166) iul. 19. Bădica şi fiul său, Lepădat, vând lui
Tudoran iuzbaşa moşie în hotarul de jos, 20 stj., cu câte 50 bani, stânjenul,
ce fac 5 ughi, cu ştirea tuturor fraţilor. Martori: Cernica ceauş şi Stan
logofăt din Gostile, Necula din Pârceşti, Gavril şi Necula din Teaşila.
Degetele şi iscăliturile, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, XVII/10.

Orig. (30,5x21 cm), filigran.

537. 1658 (7166) iul. 25. Mihail Radul eghemon al Ungrovlahiei

şi arhiduce al părţilor din jur întăreşte lui Şărban Catacozino postelnic
satul Drăgăneştii, jud. Prahova, de lângă Gherghiţă, cu toţi rumânii, cu
vaduri de moară, heleştee şi casele boiereşti. Acest sat a fost al lui Buzinca
comis de înainte vreme, care l-a ţinut până la moartea lui, iar după aceea a
rămas pe seama fiului său, Papa postelnic, care l-a ţinut şi el ceva vreme,
până în zilele lui Matei vv., când l-a vândut lui Dumitraşco Măndescul
căpitan. Acesta din urmă l-a ţinut până în zilele lui Costandin vv., când i l-
a vândut lui Stroe mare logofăt, cu 120.000 bani gata, fiind întrebat şi
Papa postelnic, fiul lui Buzincă comis, ca să dea acesta banii pe sat, dar
Papa a zis că nu are putere să cumpere. Apoi, Stroe a vândut satul
boierului domnului, Şărban postelnic, cu acelaşi preţ, 120.000 bani gata,
cu zapis, dându-i şi zapisele făcute de Papa postelnic când i-a vândut lui
Dumitraşco căpitan şi toate cărţile de moşie, pe care le-a văzut domnul. De
asemenea, domnul îi mai întăreşte lui Şerban postelnic în sat partea lui
Vlad Rudeanul paharnic, fiul lui Vlad Rudeanul logofăt, cumpărată de la
acesta cu 80 ughi, bani gata, cu zapis, cu boieri martori; partea lui
Dumitraşco clucer, fiul lui Andrei Rudeanul slujer, cumpărată de la acesta
cu 40 ughi, bani gata, şi cu zapis, cu boieri martori. Toţi boierii au vândut
cu ştirea boierilor şi vecinilor din jur. Martori: Preda Brâncoveanul mare
ban al Craiovei, Barbul mare vornic al Ţării de Jos, Manul mare vornic al
Ţării de Sus, Costandin Catacozino mare logofăt, Pârvul mare vistier, …1
mare spătar, Radul mare clucer, Badea mare stolnic, Manta mare comis,
Ghiorghe mare paharnic, Istratie mare postelnic. Ispravnic, Udrişte al
doilea logofăt.

Doc. ist., CCXCII/1.

298
 Orig., difolio (43x29 cm), filigran, invocaţia simbolică, literele
iniţiale şi monograma în chinovar, semnătura domnului, sigilu mare
timbrat, cusut cu mătase roşie.
Ed.: text şi foto, Vârtosu, E., Sigilii domneşti, p. 12-13, pl. IV;
rez., ibidem, p. 5; menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 125, 135,
138, 151, 155, 255.
1
Loc alb.

538. 1658 (7166) iul. f.z. Stanciul, fiul vătafului, numit şi

precupeţ, vinde lui Oprea Grozăvescul şi fiilor lui un loc în Coaste, în
Săcături, din cumpărătoarea lui Stănislav, 190 stj., în lung, şi 165 stj., în
lat, cu 4 ughi, bani gata.

Ms. 686, f. 36v.

Rez. inserat în doc. din 1811.

539. 1658 (7166) <în. aug.>1, Bucureşti. Mihail Radul vv.

Ungrovlahiei şi părţilor din jur, arhiduce, întăreşte lui Radul al doilea
postelnic şi lui Radul spătar, fiii lui Radul Cocorăscul logofăt, împreună
cu ceilalţi fraţi ai lor, ocină în Răteşti, jud. Sac, toată partea lui Tudor
vornic, cu case, vii, heleşteul făcut, cu o roată de moară făcută şi cu vaduri
de moară în apa Ovezii, cât este de moşie şi de cumpărătoare, jumătate de
sat, pentru că le-a cumpărat Radul Cocorăscul logofăt, tatăl lor, de la
jupâneasa Sava, soţia lui Tudor vornic, şi de la fiul ei, Gherghe, în preţ de
250 ughi gata, cu zapis şi cu boieri martori. Mai întăreşte şi alte
cumpărători ale lor din acest sat. Şi să le ţină ei, căci sunt ale lor drepte
cumpărători, încă de la tatăl lor, Radul Cocorăscul logofăt. Şi le-au ţinut
până în zilele lui Costandin vv., până au venit ungurii în ţară. Lui Radul
logofăt i s-a întâmplat moarte, după ce s-au sculat slujitorii asupra
boierilor, iar coconii lui fiind mici şi ungurii puternici, s-a sculat Beldea
K<e>2lemen şi a ţinut moşia în silă, zicând că este a lui. În zilele
domnului, Radul postelnic şi Radul spătar au venit înaintea domnului cu
zapise şi cu cărţi domneşti de cumpărătoare a moşiei. Domnul le-a citit şi
le-a dat şi carte domnească. Martori: Preda Brâncoveanul mare ban,

299
Barbul mare dvornic al Ţării de Sus, Costandin mare logofăt, Pârvul
vistier, Istrate clucer, Gheţea păharnic, Mihai sluger, Vădislav pitar,
Iordache mare postelnic, Udrişte Năsturel al doilea lofogăt.

Ms. 454, f. 280v-281.

Cop.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 154 (nota 11),
p. 155 (notele 1 şi 3).
1
Fără lună şi zi, s-a datat după Preda Brâncoveanul ban m., Constantin log. m. şi Pârvul
vist.
2
Loc rupt.

540. 1658 (7166) aug. 7. Gherghie vornic din Sărdăneşti şi

jupâneasa lui, Sima, adeveresc că, având ei case de moşie în sat, unde au şi
locuit mai-nainte, şi neavând coconi din trupurile lor, le-au închinat lui
Dumnezeu, făcându-le mănăstire, cu hramul Sf. Nicolae. Văzând că
mănăstirea nu poate sta fără părinţi, s-a prins frate de cruce, cu mâinile pe
Evanghelie, cu eromonahul Ioanichie, egumenul de la m-rea Jitianu, să fie
fraţi nedespărţiţi şi să „caute” acesta de mănăstirea lui cum „caută” şi de
m-rea Jitianul. De asemenea, adevereşte că a lăsat mănăstirii sale jumătate
din toate moşiile, iar după moartea lor, tot ce vor avea, „mult, puţin”, din
moşii, ţigani, scule şi bucate. Totodată, acum, la frăţia lor, dă egumenului
Ioanichie, jumătate din Sărdăneşti şi jumătate din Pâlcuri, viile de la
Piscuri, o vie la Sărdăneşti, un heleşteu, jumătate din Gârbovi, a patra
parte din Izvoarele şi jumătate din satul Daia, 2 ţigănci cu 2 fii, o
Evanghelie ferecată, o cruce de argint, o cădelniţă de argint, potir de argint
cu discos şi linguri şi cu o copie1 şi o zveadă2 de argint, 2 sfite de cufterie,
o moară, 10 boi de un plug, cu fier, 4 vaci cu lapte, 40 mătci de stupi, 7
râmătoare, 2 iepe cu mânji, un cal de călărie, jumătate din vasele casei.
Toate acestea le-a lăsat de pomană, pentru că înainte le-a dat şi în altă
parte, în ţară, dar nu au vrut să „caute şi să nevoiască cu mănăstirea”, ci,
mai mult, le-au risipit. El le-a închinat acum, cum le-a închinat şi
eromonahul Ioanichie la Sf. Munte, la Sf. Pavel, pentru pomana lor şi a
părinţilor lor, pentru că aceste averi nu sunt de la părinţii lor, ci le-au
câştigat ei cu munca lor. Blestem. Martori, boieri. Pecetea şi iscălitura,
pentru credinţă.

300
 M-rea Tismana, LXXXVI/8 b.
Concept, anulat, scris pe f. 1v; pe f. 1 r, un doc. din 1659 (7167)
mai 10.
1
Cuţit, obiect de cult.
2
Stea, obiect de cult.

541. 1658 (7166) aug. 9. Vasilie, împreună cu soţia sa, Stana,

nepoata lui Necula Bărbuni1, vând lui Radul, Vladul, Mihaiu şi Iano,
coconii lui Radul mare logofăt, 13 stj. de ocină la Semedeşti, din hotarul
din jos, pe lângă hotarul târgului, cu 1.000 bani gata, cu ştirea tuturor
megiaşilor. Martori: Nastasie din Bănceşti, Grama iuzbaşa, Iano Grecul,
Alexe, Stan iuzbaşa, Agapie diiac şi Tihol2 aprod. Degetele, în loc de
peceţi.

Ep. Buzău, X/132 b.

Orig., difolio (36,5x21 cm), rupt la îndoituri, pătat; cu o notă
scrisă sub semnături: „Şi au dat Neagul pârcălabul bani şi s-au tâmplat
Grama şi pan Draghina”. Reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
În reg.: Băbuni.
2
În reg.: Tihul.

542. 1658 (7166) aug. 16. Preda, fiul lui Ioanăş din Bereşti, cu
fiii săi, vinde egumenului Nicodim de la m-rea Tismana moşie în sat, 1½
funie, cu ştirea oamenilor şi vecinilor, cu 29 ughi, bani gata, rămânându-i
lui şi altor părtaşi o funie. Mai înainte, el a avut în acest hotar 4 funii, din
care 1½ funie a vândut-o lui Ion ceauş din Peştişani, iar acum mănăstirea
să împartă cu acesta din urmă cele 3 funii, pe din două, din pădure şi
vaduri de moară. Martori1: Ion ceauş, cu voia căruia a cumpărat
mănăstirea, şi boierii: Iovan postelnic şi popa Gherghina din Glogova,
Poznan2 căpitan, Tudosie logofăt din Padeş, Ion ceauş, Nicolcea, Pârvul şi
Angheletea3, ultimii trei din Tismana, Radul din Brădiceni, popa Andreiu
din Teleşti, Toma din Stejerei, popa Laţco, popa Crăciun, Laţco. Degetul
şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie Semen clucer din Glogova.

301
 M-rea Tismana, XVIII/4.
Orig., difolio (30x20,5 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în condica Tismenii”. Cop., mss. 329, f. 351-
351v; 335, f. 275-276; 711, f. 178-178v; rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: reg., Ştefulescu, Tismana, p. 333; rez., ibidem, p. 98.
1
Ultimii 4, după semnături.
2
În cop. din ms. 711: Pană.
3
În cop. din ms. 711: Anghelie.

543. 1658 (7166) aug. 16. Popa Stănilă, cu soţia sa, Marie
(preoteasa)1, şi fiii, Gherghe, Dumitru şi Stanciul, vinde fratelui său,
Lăudat logofăt, partea lui de moşie aleasă din uliţă, până în râu, cu 6 ughi,
cum au preţuit-o judecătorii cei dintâi, anume Ghinea judeţ şi alţi orăşeni.
A vândut cu ştirea fratelui Preda şi a altor rude ale sale. Martori, oameni
buni. Degetele, pentru credinţă. Scrie însuşi popa Stănilă.

Doc. ist., MCMLXXIX/32.

Orig., difolio (30,5x21,5 cm), filigran.
1
Completat după semnătură.

544. 1658 aug. 18. Costandin logofăt scrie lui Mihali Eöttveös
jude primar al Braşovului, rugându-l să intervină cu o scrisoare la Stoica
Grancea logofăt, la Comarnic, pentru un prizonier prins de hanul tătarilor,
lângă apa Cricovului, şi să-l trimită voievodului.

S.J.A.N. – Braşov, Primăria Braşov, Col. Schnell 1, 80/1658.

Orig., lb. maghiară, difolio (29,7x20 cm), filigran, rupt la
îndoituri, sigiliu inelar de închidere în ceară verde, deteriorat.

545. 1658 (7166) aug. 18. Iorgache1 vornic, la moartea sa, lasă
m-rii Malamocul: 20 pogoane de vie la Cherba, 500 stj. de moşie la
Mihăileşti2; mănăstirii sale, <Schitul Iordăcheanul, jud. Saac>3, 20 de
pogoane la Cherba, cu moşie din câmp şi din deal; moşie la Grozăveşti, cu

302
heleşteul; un left de aur ca să facă mori în Cricov; partea sa de moşie de la
Ţiţirligu de Jos, 9 suflete de ţigani – Vintilă şi Costandin, cu sălaşele lor.
De asemenea, lasă nepotului său, Stroe, viile de la Merezu, cu livadă, iar
finului Dragomir Batog 3 pogoane de vie la Cepturile, dinspre Cherba; iar
celelalte ce mai are – moşii, ţigani, rumâni, scule, chelciug, dobitoace – să
se împartă în două, între fiica sa, Dumitra, şi nepotul său, Iordache, al
fiicei lui, Ilina, afară de zestrea lor, date de el mai înainte, cu zapise. Iartă
de rumânie pe rumânii din Băteşti, iar ceilalţi (din Cozlea4, din Glăvăneşti
şi din Inoteşti şi alţii pe care i-a mai cumpărat, îi lasă să facă la mănăstirea
lui, 2…5 şi şopronul de piatră)6 şi să îngrădească curtea cu bolovani. De
vor face acestea, să fie iertaţi de rumânie, iar de nu le vor face, să fie
rumâni, precum au fost, fiind ei cumpăraţi cu bani, nu împresuraţi, ca
rumânii din Băteşti. De vor mai fi şi altele, să se împartă tot în două, între
fiica sa, Dumitra, şi nepotul lui, Iordache. Cine se va scula din neamul său
sau din judecători să strice această milă, să fie blestemat. Blestem. De se
va mai găsi vreo carte, făcută în viaţa sa sau la boala sa, să se spargă şi să
nu se ţină în seamă. Martori: jupan Neagoe din Negoeşti şi fratele său,
Antonie, Borcea logofăt7. Scrie popa Dragomir.

Mitrop. Ţării Româneşti, XXX/14 (nr. 1).

Orig., rupt, lipsă din text, lipit, trei sigilii inelare în tuş. Cop., ms.
128, f. 527v-528; Doc. ist., CDXXI/116 – cu: aug. 8.
1
În cop. din ms. 128: Iorgaghe.
2
În cop. din Doc. ist., CDXXI/116: Mihăeşti.
3
Completat după ms. 130, f. 291.
4
În cop. din ms. 128: Comlea.
5
Loc alb.
6
Textul dintre parantezele rotunde, completat după cop. din Doc. ist., CDXXI/116.
7
După semnătură.

546. 1658 (7166) aug. 24. Mihnea Radu vv. scrie sibienilor
despre venirea luminatului Han şi a Paşei; face o bogată comandă.

Fond A. Sacerdoţeanu, ds. 371, f. 38.

Rez.

303
 Ed.: text, Bulat, Trei scrisori de la Mihnea I, p. 309-310;
Ciorănescu, Doc. privitoare la Mihail Radu, p. 141-142 (nr. CCVIII) – cu:
aug. 3.

547. 1658 (7166) aug. 29. Vlad din Colţi1 şi fiii săi, Chirică şi
Stan, vând, având nevoie de bani, egumenului Partenie de la m-rea Bradu
moşie bătrână la Albeşti, 69 stj.2, cu 1800 bani gata, aleasă de către alţi
fraţi şi cu semne în capul dinspre Călmăţui, mergând din Călmăţuiul
Tătarului până în Răntunda, dându-i şi cărţile bătrâne şi întrebând şi fraţii
de moşie care nu au vrut să cumpere. Martori 3: Dumitraşco căpitan de
roşii, Borcea căpitan din Buzău, Mănăelă ceauş, Jipa Sorescul. Degetele,
pentru credinţă.

M-rea Bradu, XVIII/32.

Orig., difolio (31,5x21,5 cm), filigran. Cop., mss. 442, f. 8v; 459,
f. 76v-77; menţ., ms. 441, f. 12v (nr. 18) – cu: f. d.; altă menţ. în lb.
greacă, ibidem, f. 31v (nr. 18) – cu: f. d.
1
În cop. din ms. 442: Colţea.
2
În mss. 441, 442: 62.
3
După semnături.

548. 1658 (7166) aug. 30. Ghinea al doilea vistier scrie

egumenului Gavriil de la m-rea Brâncoveni să fie în pace de către tot omul
şi de către oamenii domneşti şi boiereşti şi mai mult val să nu aibă, căci l-a
apucat pentru bani şi pentru alte lucruri ale lui Preda vornic, dar nu a aflat
nimic la el, nici la călugări. Astfel, văzând că este om drept şi neaflând la
el nici bani şi nici altceva, de la sus-numitul vornic îi întăreşte să fie în
pace şi să nu mai aibă val.

M-rea Brâncoveni, XXV/8.

Orig. (31x19,5 cm), sigiliu de închidere în ceară verde,
deteriorat, cu semnătura emitentului în lb. greacă. Reg., Fişe g-ral
Năsturel, sub dată.

304
 549. 1658 (7166) aug. 31. Ghinea al doilea vistiar scrie
egumenului Gavriilă de la m-rea Brâncoveni să aibă pace de la tot omul,
fie slujitor sau ţăran, pentru „jacmanurile ce au jăcmănit” în domnia lui
Costandin Vodă. Această săracă mănăstire a fost jefuită şi ea în acea
vreme, iar apoi şi-a întors de la jecmănitori ce s-a mai putut. Egumenul a
venit cu jalbă, spunând că nu se poate „odihni” de unii ca aceia, iar Ghinea
al doilea vistier porunceşte tuturor să se ferească de toate bucatele
mănăstirii, dar ceea ce s-a făcut în acea vreme, domnul le-a iertat şi „le-au
călcat toate”, iar cine ce a luat, să fie luat, dar să nu se mai ispitească a mai
face.

M-rea Brâncoveni, XXV/22.

Orig. (30x19,5 cm), filigran, puţin pătat, semnătura emitentului
în lb. greacă, sigiliu de închidere în ceară verde, căzut.

550. 1658 (7166) aug. 31. Naan postelnic din Bărbăteşti

adevereşte episcopului Dionisie de la m-rea Câmpulung (Dâlgopol) că au
avut pâră pentru hotarul Grădiştii, episcopul spunând să fie hotarul pe
unde sunt semnele puse de boieri, iar Naan, vrând să fie hotarul mai sus şi
trebuindu-i bani, a luat împrumut de la episcop 24 ughi, lăsând zălog
hotarul pe semnele arătate de episcop, dar numai până când se vor strânge
boierii, iar de se va adeveri hotarul cum spune episcopul, să-i dea zălog
altă moşie, din hotar în jos. Zi, la Vinerea Mare, de va da banii, să-i fie
moşia slobodă, iar dacă nu, să fie zălog moşia până va da banii. Martori1:
Statie mare cupar, Milea2 cupar, Marco postelnic, Manea cupar, Manta,
Andrea judeţ, Stanciul, Constantin2. Scrie Mareş logofăt.

M-rea Câmpulung, I/22.

Orig., difolio (14,5x20 cm), filigran, sigiliu inelar în tuş, cu o
cop. Altă cop., ms. 204, f. 15v-16.
Ed.: menţ., Răuţescu, Câmpulung Muscel, p. 127, 148; Răzeşul,
Mitrop. Ignatie Sârbul, p. 1057 (nota 17).
1
Ultimii 4, după semnături.
2
Semnătura în lb. greacă.

305
 551. 1658 (7166) aug. f.z. Ioan ermonah, egumen m-rii Bistriţa,
cu tot soborul, adevereşte stareţei m-rii Deunlemn pentru un ţigan, Pătru
Scurtul, că l-a dat maicilor de la m-rea Deunlemn, iar mai înainte,
egumenul Ananie îl dăduse logofătului Stanciul din Zătreani, pentru nişte
bivoli. Astfel, adevereşte că ţiganul nu a fost al m-rii Bistriţa, iar Stanciul
logofăt să-şi caute bivolii acolo unde s-au dat. Martori1: Manta mare
cămăraş, Manole (logofăt)2, Iane, Socol Măldărescul, Tudor Bărbătescul şi
mulţi boieri şi negustori: Smerenie eromonah, Pahomie eromonah,
Sarapion egumenul de la Arnota, Deonisie eromonah, …3 erodiacon, alt
Pahomie eromonah, Tudor logofăt, Socol, Nica, fiul lui Stănislav, Chirilă
Balaban, Stroe Olănescu logofăt, eromonah Pavel, eromonah Ionichie,
eromonah Hariton, eromonah Paisie de la Bistriţa, Oprea logofăt de la
Vlădeaşti, Ioanis, Anastasie. Pe acest zapis să-şi facă şi carte domnească.

M-rea Dintrunlemn, XLIV/4.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, sigiliu ecleziastic în fum.
Cop., ms. 445, f. 268-268v.
1
Ultimii 18, după semnături, din care ultimele 2 în lb. greacă..
2
După semnătura în lb. greacă.
3
Ilizibil.

552. 1658 (7166) …1 6, în casa popii Fătul. Voico, Liontie şi

Radul, fiii lui Nistor din Cârligaşi, vând lui Micul din Cârligaşi 20 stj. de
ocină în sat, cu câte 60 de bani gata, stânjenul, din apa Ialomiţei până în
Drumul Hărjii, cu ştirea fraţilor de moşie. Martori, mulţi boieri: Stănilă,
Stoica, Băra, Nedelco şi Ion. Peceţi şi iscălituri. Scrie Stoica logofăt.

Doc. ist., MCCXXX/124.

Orig. (31,5x21 cm), rupt, pătat, lipit, 3 sigilii inelare în fum.
1
Loc rupt.

553. 1658 (7166) f. l. 13. Jupâneasa Marica, soţia lui Alexie

subaşul, cu fiii săi, Dima, Leca şi Sima, vând lui Duca ceauş casa lor din
Piteşti, cu tot locul din jur, din uliţă până în vale, cu 45 ughi bani gata, cu

306
ştirea vecinilor. Martori, boieri: popa Dumitru Ciortan, popa Dumitru,
Necula ceauş, Tănasie armaş, Dima stolnic, Iorga Margadin, Miroslav,
diaconul Arsenie (Dumitru)1, Liordarie, Lamba. Peceţile şi iscăliturile,
pentru credinţă. Scrie Ivan logofăt.

Ms. 479, f. 54v.

Cop. Alte cop., mss. 349, f. 469v-470; 710, f. 656-656v.
1
Completat după cop. din ms. 710.

554. 1658 (7166) f. l. z. Hrisov <pentru moşia Dranoveţi, jud.

Romanaţi>1.

Col. Hotărnicii, jud. Romanaţi, nr. 17, f. 7.

Menţ.
1
După titlul hotărniciei.

555. 1658 (7166) f. l. z. Papa paharnic, fiul lui Buzincă mare

comis, vinde lui Barbul căpitan din Bădeni o jumătate de roată de moară în
Smedeşti, cu 5 ughi, cu parte de moşie împrejurul morii acelei jumătăţi de
roată. Acest vad de moară este într-un loc cu Grama şi cu Gherghe roşul şi
este din jos de vadul lui Barbul căpitan. Martori: Varlam egumen din
Cepturile, Grama şi Stanciul din Smedeşti, Şteful din Căpreşti, Mihai din
Verneşti. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.

Ep. Buzău, VIII/4.

Orig. (30x20 cm), filigran. Cop., ms. 171, f. 125v-126; reg., Fişe
g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: rez., Grecianu, Genealogiile, I, p. 71.

556. 1658 (7166) f. l. z. Moştenii din satul Şcheii cei Bătrâni

adeveresc că au ales partea de moşie a lui Cârstea Miclescu din Cândeştii
din Deal, cu hotare: coada Văii Pupezii, până în cei doi stejari, muchea
Văii lui Ban, matca Văii lui Ban, în jos, alături cu Valea Şchitului, până
307
unde se împreună apa Văii lui Ban cu apa Văii Şchitului, la deal, în ţâlfă,
în „copaciu ghilciurosu”, Vâlceaua Curuiului, Căteniţa Împletită,
Aguridar, matca Topuluiu, matca Potocului, Piscu cu Scândura, copaciu
cu albina, Valea lui Ristos, pe Crac, muchea Glâmbocului, unde se
întâlneşte Valea Pupezii cu Valea Glâmbocului, hotarul Dobrescu. Cârstea
Miclescu, Dumitru, Chiţu, Stănislavu, fraţi, dau zapisul lor călugărului
Theodose ermonah mitocului Şchiteanu, ca să stăpânească sus-numitul
codru de loc, din strimturie, la vale, vânzându-se cu 30 galbeni taleri, bani
gata, intrând în aceşti bani şi cei 4 galbeni, pentru care s-a dat zapis mai
înainte. Martori1, oameni din multe sate: Dan Timpea, Marin Timpea şi
Radu răcariu din Şchei, Dumitru Piţigăia, Costandin Conciu din Drăgăeşti,
Radu Breazu şi Marin pârcălab din Boţeşti, Stan Vraciu din Dobreşti.
Degetele, în loc de pecete. (Scrie popa Stan Bunbuianu2 din Bogaţi)3.

Mitrop. Ţării Româneşti, LVII/14.

Orig., difolio (38x23,5 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 135, f. 77-77v.
1
Ultimul, după semnătură.
2
În cop.: Bunbuială.
3
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după semnături.

557. 1658 (7166) f. l. z. Stanciul din Bârzeşti vinde lui David din
Bodeşti o falcie de loc, din silişte, în sus, cu 150 bani. Martori: popa
Mihăilă, diaconul Mateiu, Vladul şi Dumitru, toţi din Bârzeşti, popa
Drăghici din Bodeşti. Degetul, pentru credinţă.

M-rea Bistriţa, III/5.

Orig. (8x21 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „S-au scris în condica mănăstirii”. Cop., ms. 201, f. 87v;
S.J.A.N. – Vâlcea, ms. 148, f. 73v-74.
Ed.: rez., Tezaur vâlcean, p. 197.

558. 1658 (7166) f. l. z. Stan, fiul lui Mirea din Hodoleanii,

vinde lui Ghioca roşu din Hodoleani poiana de la Gropana din Ruşeţii,

308
<din Halmăji>1, cu ştirea fiilor şi a rudelor. Martori, oameni buni din jur:
Pătru, Badiul, Laţco, Istratie. Degetele, pentru credinţă.

Doc. ist., XXXIX/53.

Orig., difolio (30,5x21 cm), filigran.
1
Completat după nota tergală.

559. 1658 (7166) f. l. z. Sătenii din Fiiani – Stanciul, Marin,

Berivoe, Stoica şi Radul – vând lui Radul postelnic moşia lui Manea
unchiaş, de la vârf, pe jumătate, şi bună şi rea, cu pomi şi fără pomi, până
în apă, cu cât o luase şi Manea unchiaş, cu 2 ughi, cu dobândă, fiind
Stanciul chezaş. Manea n-a căutat să plătească nici capetele nici dobânda,
iar Radul căpitan apucându-l pe Stanciul, fiind el chezaş, de a plătit
capetele şi dobânda, iar Stanciul unchiaş şi Berivoe au luat de la m-rea
Căldăruşani 7 ughi, din vânzarea acestei moşii, cu zapis. Apoi, mănăstirea
l-a apucat pe Stanciul de bani, că n-au avut în Fiiani moşie, voind să-l
bage la puşcărie. Văzând sătenii că tot trag nevoie pentru acest om, au
vândut moşia jumătate, cu preţ, cu 9½ ughi, din care sătenii au luat 2 ughi
de i-au dat la bir. Martori1: Pătru şi Oprea. Degetele, pentru credinţă.

Ms. 454, f. 306-306v.

Cop.
1
După semnături.

560. 1658 (7166) f. l. z. Drăguşin, cu fiii şi soţia lui, vând lui

Radul postelnic şi coconilor acestuia moşia lui de sub Priporul, de la
Căpriianul, şi un loc, Întrevâlcele, de la Nănişorul, precum şi curătura din
trestie, cu doi meri şi cu hotare: din capul fălcilor, de la Aniniia, în
fundurile de jos; şi altă parte, cânepişte, la valea moşiei, şi partea lui de
apă şi vad de moară, din valea moşiei, până în jos, până în Liiarimir (?), de
cumpărătoare şi de moşie. Au mai vândut şi un loc de la Valea Hămei, cu
meri, toate cu 6 ughi şi 6 costande. Martori, megiaşii satului: Marin, popa
Cârstea, Vâlcul, Pătru, Manole, Stan, Radul, alt Stan. Scrie Stan diacon.
Degetele, pentru credinţă.
309
 Ms. 454, f. 305v-306.
Cop.

561. 1658 (7166) f. l. z. Drăguşin, cu soţia lui şi cu fiii lor, Tatul

şi Iftenie, vând lui Radul postelnic casa cu siliştea, cu toate nemestiile, cu
hotare: din sus, până în partea lui Stan, ginerele său, şi din jos, până unde
se hotărăşte cu fiii Chitrănoaiei, până în hotarul lui Istrate uncheaş şi până
în vale; au mai vândut un răzor, cumpărat de la Gagepea (sic!), pe lângă
Stanciul Pâlşog, cu 9 galbeni, bani gata. Martori1, oameni buni: Stanciul
Pâlşog, Istrate unchiaş, Marin, Stoica Voinescul, Nan unchiaş, Vâlcul,
Stanciul, Pătru, fratele lui Radul, Oprea, fiul lui Radul, Stan, ginerele lui
Drăguşin, Radul, fiul lui Neagul, Radul Copârnoaie, Duca, Şărban vătaf,
popa Cârstea. Scrie Pătru diiacon. Iscăliturile, pentru credinţă.

Ms. 454, f. 307-307v.

Cop.
1
Ultimii 5, după semnături.

562. 1658 (7166) f. l. z. Dumitru dăruieşte, la moartea sa, popii

Stanciu, ca să-i facă două sărăcuste, un loc la Mal, lângă Valea
Frăsinetului. Cine se va scula să ia locul, fraţii sau oricine, Dumitru va lăsa
toate păcatele sale pe acel om. Martori: Barbul, fratele lui Dumitru,
Bălaur, Danciul Bogdănescul şi Dagomir.

Ms. 719, f. 125.

Cop.

563. 1658 (7166) f. l. z. Istrate, fiul lui Pătru, fiul lui Stoica,
vinde lui Radul postelnic o moşie măsurată, de la Drăguşin, şi un loc de la
Stan şi Măineiu, lat de 20 stj., lung de 80 stj.; alt loc, de la Stanciul vătaf,
„cum mergu şapte locuri la vale”, până în hotar; un loc, de la Manea,
cumnatu-său, pe Gruişor, capul fălcilor din sus, 30 funii; alt loc la Piscul
Tăntărealei, din sus de toate locurile, toate cu 5½ ughi, bani gata. Martori:

310
Drăguşin, Andrei, Vâlcul, Tatul, Stanciul, Radul şi Stoica. Iscăliturile,
pentru credinţă.

Ms. 454, f. 305v.

Cop.

564. 1658 (7166) f. l. z. Coman, cu soţia sa, Stanca, fata lui Pătru
Barţu, şi cu fiii lor, Dragomir, Tatul, Stan, şi fetele ei, din Găgeani, vând lui
Voinea, Radul şi Vlădiian, feciorii lui Neagoe Tărâţă din Strâmbeani, moşie
la Vârful Bobului, partea lui Pătru Bărţă, cu 500 bani gata şi 3 costande, ca să
le fie lor moşie, la trei fraţi şi la fiii lor. Aldămăşari, oameni buni din Găgeani
şi popa Stan din Păheşti1. Numele, pentru credinţă.

Ms. 454, f. 250v-251.

Cop.
1
După semnătură.

565. 1658 (7166) f. l. z. Stan, fiul călugărului, şi Radul

1
(Chitrar) , fiul lui Stoica Catană, vând lui Radul postelnic curătura din
Trestii, partea lor ce o au de la Drăguşin, cu 1 ughi şi 5 costande. Martori,
oameni buni: Stoica, Vâlcul, Marin, Soare, Stan şi Duca. (Scrie Pătru
diiacon)2.

Ms. 454, f. 307v.

Cop.
1
Completat după semnătură.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnături.

566. 1658 (7166) f. l. z. Piatra de mormânt, plesnită în timpul

„zaverei”, a lui jupan Pătru, mort în zilele domnului Costandin vv.

M-rea Nucet, XXIII/24.

Menţ.

311
 567. 1658 f. l. z. Marco şi Pătru vând lui Bogdan moşia Vella.

A.N., XLVIII/1, f. 11 (nr. 96).

Menţ. în lista doc. din col. M. Seulescu; ibidem, XLVIII/1, f. 20
(nr. 231) – ambele cu: Păten, în loc de Pătru.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 150 (nr. 2011) – cu cotă greşită:
XLVII/1, f. 20 (nr. 231).

568. 1658 (7167) sept. 1. Pătru Boureanul vinde lui Mihalcea

comis vie, cu livadă, cu pomi, iar din locul ce-l are cu Drăghici, a treia
parte, cu 5½ ughi.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Rez.

569. 1658 (7167) sept. 8. Dragomir Nencescul vinde lui

Mihalcea comis 8 locuri de dincolo de Răstoacă, locuri numite „de supt
funia lui Tecşan Moldoveanu”, cu 15 ughi, bani gata, pe care şi el le
cumpărase de la acesta din urmă.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Rez.

570. 1658 (7167) sept. 10. Mihail Radul vv. întăreşte lui Calciul1
stolnicel din Verneşti o vie în sat, cu locul şi livezile ce au fost ale lui
Tatul postelnicel din Verneşti. Acesta din urmă a fost dator lui Calciul 13
ughi, cu zapis, iar după moartea lui Tatul, nepoţii acestuia, Vâlcan şi
Preda, i-au dat via lui Calciul făsându-i şi dires; acesta a lucrat-o, făcând
vie, căci era părăsită. În al treilea an, nepoţii lui Tatul, fără judecată, au
cules via, zicând că nu a fost unchiul lor dator atâţia bani. Ei au venit „de
s-au întrebat” de faţă, înaintea boierului domnului, Barbul mare vornic,
care le-a făcut carte la 12 oameni buni de acolo, ca să judece şi să-i
tocmească. Aceşti boieri, împreună cu egumenul Varlam de la Argeş, au
luat sama, tocmindu-i pe drept, şi au dat să ţină Calciul via cu locul, iar
vinul luat de nepoţi, în toamnă, să-l plătească, vadra, câte 5 costande, cum

312
a văzut domnul în cartea de judecată a acestora. De vor mai avea alte
gâlcevi, să vină de faţă. Ispravnic, însăşi spusa domnului. (Scrie Costea)2.

Ep. Argeş, VII/25.

Orig., difolio (29,5x21 cm), filigran, monograma şi sigiliul mare
în chinovar. Rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: rez., Aricescu, Indice, I, p. 59 (nr. 775) – cu cotă greşită: Ep.
Argeş, V/25; Vârtosu, E., Sigilii domneşti, p. 6-7.
1
În rez.: Halciul.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris pe f. 1v.

571. 1658 (7167) sept. 10. Vasilie şi vărul său, Neanul din
Tătărani, jud. Buzău, vând lui Toader Dovleateul din Şchiopeani, jud.
Râmnicu Sărat şi Brăila, partea lor de moşie din Făurei, 180 stj. aleşi, cu
câte 25 bani, stânjenul, dându-le banii gata şi cu ştirea fraţilor lor de
moşie. Martori, boieri şi megiaşi: Irimiia iuzbaşa, Loghin, Simion şi
Necula, toţi din Şchiopeani, Iacob iuzbaşa şi fratele lui din Dae, Cărbune,
Răzmiriţă şi Micul, toţi din Scutaşi. Degetele, în loc de pecete.

Doc. ist., CCXLVII/37.

Orig., difolio (31x22 cm), filigran, rupt, lipsă 1/3 din f. a doua, lipit.

572. 1658 (7167) sept. 18. Iorgache vornic, la moartea sa, lasă
fiicei sale, Dumitra: ocina de la Brebul, cu 6 rumâni; moşia de la (Vârliţi)1,
30 pogoane de vie, la Cepturile, cu moşia din deal şi din câmp, şi cu
cosoae2, de lângă Cherba; 20 suflete de ţigani, mari şi mici; haine, scule,
leagăn şi dobitoace, ce i le-a dat de zestre. De asemenea, lasă nepotului
său, Iordache: ocina de la Scârnăveasca, moşia de la Istău, cu trei case de
rumâni, 30 pogoane de vie la Vispeşti, cu moşie din câmp şi din deal, 20
suflete de ţigani, mari şi mici, haine, scule, leagăn şi dobitoace, ce le-a dat
de zestre fiicei sale, Ilina, cu zapise. Mai lasă m-rii Malamoc 20 pogoane
de vie la Cherba, 500 stj. de ocină la Mihăileşti, iar mănăstirii sale,
<Schitul Iordăcheanul, jud. Saac>3, îi dăruieşte 20 de pogoane de vie la
Cherba, cu moşia din câmp şi din deal, ocină la Grozăveşti4, cu heleşteie şi
cu vad de moară în Cricov, un left de aur ca să facă morile, ocină la

313
Ţăţărligul4, 9 suflete de ţigani, mari şi mici – Costandin ţiganul şi Vintilă
ţiganul, cu sălaşele lor –, rumânii de la Cozleaci, Inoteşti5 şi Glăvăneşti şi
cu alţii pe care i-a mai cumpărat. De asemenea, a mai lăsat ca rumânii să
facă la mănăstire 2 umblători de piatră, şopron de piatră, curtea să i-o
îngrădească cu bolovani şi să fie iertaţi de rumânie, ei şi fiii lor, iar de nu
vor face, să fie rumâni la mănăstire. Fiica şi nepotul lui să nu aibă treabă
cu aceştia, pentru că i-a cumpărat şi nu sunt împresuraţi ca rumânii de la
Băteşti. Altele ce vor mai rămâne, după moartea sa, moşii, vii, ţigani,
scule, haine, chelciug, dobitoace, dichise în casă, să se împartă pe din
două, frăţeşte, între fiica şi nepotul săi. Blestem. De se va mai găsi vreo
carte, făcută în timpul vieţii sale sau la boala sa, să se spargă şi să nu se
bage în seamă. Martori, boieri: Neagul, fratele său, Antonie, şi Nastea, toţi
din Negoeşti, Borcea logofăt. Scrie popa Dragomir din Cozleaci.

Ms. 130, f. 290v-291.

Cop. Alte cop., mss. 132, f. 135-135v; 361, f. 4v-5 – cu văleat:
7166.
1
Loc alb, completat după cop. din ms. 361.
2
Loc alb, completat după cop. din ms. 132.
3
Completat după titlul ms.
4
Scris cu chinovar.
5
În cop. din ms. 361: Iunoteşti.

573. <1658 – 1659>1 sept. 20. Mihnea vv. întăreşte lui Luca,
episcopul Buzăului, să fie volnic să ţină nişte mori de la Berindeşti, pe
care le-a ţinut un turc, Ali, pentru că le-a cumpărat Chesar mare logofăt de
la acesta, iar de la acest boier le-a cumpărat însuşi domnul, cu aspri gata
…2. Apoi, domnul le-a dat Episcopiei, ca să-i fie pomană şi să fie trecut la
jărtvelnic, iar Episcopiei, de moştenire. Episcopia să ţină aceste mori, cu
20 stj. de moşie, în lat, iar în lung, din cap, până în cap, şi cu o grădină.
Ispravnic, însăşi spusa domnului. Scrie Vlad.

Doc. ist., MDCXLIV/9, f. 13-13v.

Cop.
1
Fără văleat, s-a datat după domn.
2
Loc alb.

314
 574. 1658 (7167) sept. 21. Şase boieri, luaţi de Lepa, Mardarie şi
Vasilie, egumenul m-rii Govora, pe răvaşe domneşti – Pătru cel Bătrân şi
Pătru Bidiviul din Bărbăreşti1, Crăciun din Leoteşti, Dumitru din Balş,
Enachi din Bărlui şi Radul din Mor<ân>glavi2 –, văzând omul domnesc şi
răvaşele domneşti, adeveresc că m-rea Govora să ţină o parte <în
Chinteşti>3, iar Lepa cu Mardarie, altă parte, după cum au văzut şi cărţile.
Peceţile, pentru credinţă. Cine se va scula cu pâră, să aibă mare pradă, 100
ughi. („Şi ispravnic, om domnesc, portar Nedelco ot Râmnic”)4.

M-rea Govora, XI/1.

Orig. (29,5x21 cm); cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „S-au scris în condica mănăstirii”. Cop., mss. 234, f. 224-
224v; 447, f. 231v; S.J.A.N. – Vâlcea, ms. 146, f. 223v-224; reg., Fişe
g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: rez., Andronie, Soare, Izvoare documentare vâlcene, III, p. 12.
1
În cop. din ms. 234: Bărbăteşti.
2
Omisiune, completat după cop. din ms. 447.
3
Completat după nota tergală.
4
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

575. 1658 (7167) sept. 21. Nedelco (portar)1 din Boteni vinde lui
Costandin negustor moşie în sat, 10 stj., cu câte 7 costande, stânjenul.
Martori, boieri: Cernica ceauş din Gostilea, Staicoi din Băjeşti. Scrie
Stefan iuzbaşa de spătărei. Degetul, pentru credinţă.

Col. Potra, George, I/26.

Orig., difolio (25x19 cm), pătat.
1
După semnătură.

576. 1658 (7167) sept. 27. Mihai portar din Copăceni şi cumnata sa,
Dragota, soţia fratelui său, Dragomir, cu fiii lui, Dragomir, Cratco şi Stan,
adeveresc lui Dumitraşco logofăt din Copăceni că, în zilele lui Mihail Radul
vv., la vremea haraciului, neavând cu ce plăti birul, Bobe iuzbaşa de portărei
din Popeşti, le-a vândut ½ funie de ocină din sat, cât a fost a lor, nevândută,

315
sus-numitului logofăt, cu 12½ ughi bani şi 2 costande, de şi-au plătit ei birul
haraciului. Această ocină a fost partea fraţilor lui, a lui Dragomir şi alţii,
pentru care i-a dat Dragotei 6½ ughi şi 8 costande, de s-au făcut 19½ ughi, cât
este preţul moşiei. Martori: Radul paharnic din Răteşti, Nedelco paharnic,
Radu portar, Stan ceauş, Chiriiac postelnic.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Reg.

577. 1658 (7167) oct. 1. Costandin Găleţeanul şi Statie mare

cupar scriu bunului „priiaten şi vecin dă aproape”, jupanului Mihail
Goltşimit, mare sudeţ al oraşului Braşov, şi întregului Sfat al cetăţii, că s-
au bucurat de scrisoarea acestora, trimisă la 29 septembrie, pe care au
primit-o „foarte cu dragoste”, înţelegând de buna lor sănătate şi de toate,
pe rând, anume „pentru rândul veştilor”, pe care vor să le afle de la ei.
Astfel, îi înştiinţează că a venit o solie de la han, împreună cu oamenii
domnului lor, în drum spre Crâm (Crimeea), spunând aceştia că hanul şi
cazacii vor veni prin „ţara noastră”, dar încă n-au ajuns la hotar, însă nu
vor zăbovi. Pentru rândul mărhii, dobitoacele luate de la oamenii sudeţului
Braşovului, nu au făcut bine, căci au luat „ca nişte oameni nebuni şi fără
dă minte”, câte vite au fost pe aici, toate fiind luate cu „semn bun” şi
scrisoare, dându-se pe mâna păstorilor, să le păzească foarte bine şi să le
ferească din calea răutăţilor. Astfel, câteva vite sunt pe seama cuparului,
iar câteva pe seama lor, înştiinţându-i că le vor păzi, până va veni domnul.
De asemenea, le scriu că acesta din urmă nu va fi bucuros la paguba
oamenilor sudeţului.

S.J.A.N. – Braşov, Primăria Braşov, Col. Stenner, nr. 601.

Orig., difolio (29,5x20 cm), filigran, sigiliu de închidere în ceară
cafenie.
Ed.: rez., Cat. doc. rom. Braşov, p. 5 (nr. 77); Hurmuzaki, p. 128
(nr. 2380); Iorga, Socot. Braşovului, p. 211.

578. 1658 (7167) oct. 5. Vlad şi fratele său, Dumitru, fiii lui Răcnea
cel Negru, vând lui Borcea, fiul lui Vlădan, un pământ la Joenesa, la vârful

316
poeniţei, cu obraţii. Apoi, i-au mai vândut părţile lor, la Lacul Chiliilor şi la
Borduşăl, cu 300 bani gata şi cu ştirea tuturor fraţilor. Şi să-i fie acestuia
moşie şi celor ce se vor trage din el. Această moşie s-a vândut când a fost
foamete, în zilele lui Grigorie vv. Martori: popa Ivan, Radul Frige, Dragomir
Zmeul, cu fiul său, Stoican. Degetele, pentru credinţă. Scrie Vâlcul.

Ep. Buzău, LIX/9a.

Îndoielnic, (27x20 cm), filigran, puţin pătat; îndoielnic, după
menţionarea în doc. a foametei din vremea lui Grigorie Ghica vv.

578 bis. 1658 (7167) oct. 5. Tănasie, fiul lui Anania, vinde lui
Vlădan toată partea sa de la Pomii Banului, cu pomi, cu 300 bani gata,
„cându foametea”, şi să o împartă cu fiii popii Topcea. Martori1: Dragomir
Zmeul şi fiul său, Stoican, Tanasie căpitan, Stoica bărbier (?) şi Mălicico
grămătic. Scrie Vâlcul.

Ep. Buzău, LIX/9b.

Îndoielnic, (27x20 cm), filigran, puţin pătat; îndoielnic, după
menţionarea în doc. a foametei <din vremea lui Grigorie Ghica vv.>.
1
Ultimul, după semnătură.

579. 1658 (7167) oct. 9. Pătru, fiul (lui Pătru)1 Pustiului, cu soţia
sa, vinde lui Necula o părăsişte (cu via din vârf a lui Vişan) 2, cu 10 ughi.
Martori, mulţi boieri: Tudor, Radul, Alexe, fiul căpitanului Pană. Degetul,
pentru credinţă.

Ms. 710, f. 760.

Cop. Alte cop., mss. 479, f. 182; 482, f. 60v-61 – ambele cu: f.l.z.
1
Completat după cop. din mss. 479 şi 482.
2
În cop. din mss. 479 şi 482: cu voia vătafului Vişan.

580. 1658 (7167) oct. 11, Gorgoteşti, în casele jupânului

Dima. Lepădat, fiul lui Dragomir Golgoteanul din Vârbilov, vinde lui
Mihai iuzbaşa din Slenic partea sa de moşie din sat, cu deal cu vii, cu

317
vaduri de moară, cu ştirea oamenilor lui, cu 1.400 bani gata, pentru că i-a
dat acesta bani, când i-a fost robită soţia, şi i-a făcut bine şi cu alt prilej de
bani, la nevoia lui. Martori: Coadă căpitan din Făcăiani, Stoica iuzbaşa şi
Ruse ceauş, amândoi din Berevoeşti, Stanciu <O>1chea din Zeleten,
Grosul croitor din Paţea. Scrie Voda Găianul logofăt. Peceţile, pentru
credinţă.

Doc. ist., CCCLXIX/92.

Orig., difolio (31x21,5 cm), filigran, rupt, lipsă 1/3 din f. a doua,
lipit, 3 sigilii inelare în fum.
1
Loc rupt, lectură probabilă.

581. 1658 (7167) oct. 17. Preda căpitan, fiul lui Danciul
postelnic, ispravnicul Scaunului Craiovei, adevereşte egumenului
Micodim de la m-rea Tismaana că a avut acesta pâră cu Pătraşco şi Tudor
din Pleşoi, înaintea domnului Mihail1 vv., pentru jumătate din satul
Comanii, iar domnul a dat lege lui Pătraşco şi Tudor, să jure, cu 12 boieri,
cu răvaşul domnului, dacă au şi ei jumătate din sat sau este tot al
mănăstirii, punându-le zi. La zi, la Vinerea Mare, la Scaunul domnesc, la
Craiova, fiind şi egumenul de faţă, boierii n-au venit cu legea, cum scria
răvaşul domnului, stând egumenul acolo şi aşteptându-i încă 3 zile, dar ei
tot n-au venit, rămânând Pătraşco şi Tudor de lege şi de judecată, neavând
nicio treabă cu acea jumătate de sat. Preda căpitan, văzând şi cărţile
domnilor bătrâni, Vlad Vodă, fiul lui Radu Vodă, Dan Vodă, fiul lui Radu
Vodă, Alexandru Vodă, fiul lui Mircea Vodă, Radu Vodă şi Matei vv.,
toate pentru mănăstirea Tismana, a făcut carte egumenului.

M-rea Tismana, XIV/6.

Orig. (29,5x20,5 cm), filigran, sigiliu de închidere în ceară verde,
căzut; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în condica
Tismenii”. Cop., mss. 330, f. 32-32v; 335, f. 224v-225; 711, f. 160-160v;
reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: reg., Ştefulescu, Tismana, p. 333-334; menţ., Stoicescu,
Dicţ. marilor dregători, p. 225.
1
În cop. din ms. 335: Mihai.

318
 582. 1658 (7167) oct. 17. Vlad, soţia sa, Ilina, şi copiii, Pârvul şi
Voinea, din Creţeani, vând lui Radu iuzbaşă de roşii din Vâlcea, din
Giuleşti, via lor din dealul Creţeanilor, cu locul ei, îngrădită din gard în
gard, 6 răzoare, fără cea a fratelui său, Radul, cu ştirea vecinilor, cu 15
ughi, bani gata. Martori1, boieri: Dumitrul Anescul Mehedinţul
(postelnic)2 din Izvorul Călugărului, Vlad Junghiatul din Diculeşti, Istratie
armaş şi fratele său, Manea, Dobromir şi fratele său, Pârvul (postelnic)2,
toţi din Creţeani, Dragul (roşu)2 din Coiani, Stanciul Andrea (roşu)2 din
Călimăneşti, Pătraşco şi Radul Oacă din Diculeşti, Staico postelnic din
Sârbi, Vlad postelnic din Giuleşti, Enachi logofăt şi nepotul său, Radu, din
Drăganul, Radul logofăt fost popă din Suteşti, Preda din Creţeani3.
Degetele, în loc de peceţi. Scrie Vlad Stroevici din Oteteliş.

M-rea Bistriţa, XXXVI/1.

Orig., difolio (30,5x21 cm), filigran, 2 sigilii inelare în tuş şi
fum; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condica
mănăstirii”; sub văleat, o însemnare: „Anno domini 1659”. Cop., mss.
193, f. 268; 202, f. 354-354v; rez., S.J.A.N. – Vâlcea, ms. 147, f. 194v.
Ed.: rez., Tezaur vâlcean, p. 198.
1
Ultimul, după semnătură.
2
După semnătură.
3
În cop. din ms. 202: Crean.

583. 1658 (7167) oct. 19. Dumitru, fratele popii Neculae, vinde
lui Badea Izbăşoiu (iuzbaşa)1 o parte de ocină în <Căzăneşti, jud.
Ialomiţa>2.

A.N., CCCVI/14 (nr. 47).

Rez.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 149 (nr. 2003).
1
În doc. se întâlnesc ambele forme.
2
Completat după titlul perilipsisului.

319
 584. 1658 (7167) oct. 25. Manul mare vornic întăreşte
egumenului de la m-rea Sf. Troiţă să fie volnici oamenii lui să ia
vinăriciul, ploconul şi părpărul, din dealul Vălenilor, de la slujitori, boieri,
ţărani, popi sau de la orice om ce are vii acolo, pentru că egumenul a venit
înaintea vornicului, zicând că a luat vinăriciul şi înainte vreme, iar
vornicul i-a dat carte. Cine nu-i va da voie, să-i ia fără voia lui, iar cui îi va
părea cu strâmbul, să vină de faţă.

M-rea Radu Vodă, XVIII/26.

Orig. (29,5x20 cm), puţin pătat, sigiliu în ceară verde, căzut; pe
verso este scris un alt doc. din 1641 (7150) oct. 18. Menţ., ms. 256, f. 588
(nr. 808).
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 208.

585. 1658 (7167) oct. 25, Bucureşti. Stan megiiaş, fiul lui Stan
din Cojăşti, jud. Ilfov, vinde lui Vlad dorobanţ din Cojăşti partea lui de
moşie din sat, 20 stj., cu câte 35 bani, stânjenul, bani gata, pe care i-a dat,
unde i-a fost nevoia, cu ştirea rudelor, a fratelui său, a moştenilor şi a
vecinilor. Martori: Dobrotă, vărul vânzătorului, Calona logofăt, popa
Dumitru, Necula stegar, Dobre ceauş şi Trandafir, toţi din Cojăşti.
Degetele, pentru credinţă. Scrie Stoica logofăt, fiul lui Soare logofăt.

Doc. ist., MLXXXVI/10.

Cop.

586. 1658 (7167) nov. 9. Nan, fiul lui Visaru (sic!) din Scăeni,
pentru moşie <în Scăeni>1.

A.N., CCCVI/12 (nr. 5).

Menţ.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 149 (nr. 2005).
1
Completat după titlul perilipsisului.

320
 587. 1658 (7167) nov. 12. Dumitru, fiul lui Ştefănel din Miceşti,
vinde lui Zaharie logofăt din Miceşti partea lui de ocină din Târseni, peste
râu, cum se cheamă semnele locului, Boziianele, cu toată partea de apă,
„fără dincoace”, căci i-a vândut „numai de într-acolo”, din acea parte,
dinspre silişte, cu 3 ughi, bani gata. Martori1, oameni buni: Stan din
Miceşti, cu fratele său, Stoica, Sinca, Vladul din Tămăşt…2, Badea şi
Andronie. Degetul, pentru credinţă.

Doc. ist., MCLXXVI/51.

Orig. (26x21 cm), filigran, rupt la îndoituri, pătat; cu o notă
tergală: „acest zapis iaste dă unde să dă apă morii din Buziianele”.
1
Ultimii 4, după semnături.
2
Lectură probabilă.

588. 1658 (7167) nov. 12. Dumitru, fratele popii Neculae, şi

nepotul lui, Dumitru1, vând lui Badea postelnic din Horez <80 stj.>2, cu
câte 45 bani stânjenul, în Căzăneştii de Jos, <jud. Ialomiţa>3.

A.N., CCCVI/6 (nr. 15).

Rez.; menţ., ibidem, CCCVI/14 (nr. 43 a).
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 150 (nr. 2006).
1
Jumătate din cuvânt a fost şters.
2
Completat după menţ.
3
Completat după titlul perilipsisului.

589. 1658 (7167) nov. 12. Radu stegar vinde lui Badea iuzbaşa
moşie <în Căzăneşti, jud. Ialomiţa>1.

A.N., CCCVI/14 (nr. 43).

Menţ.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 149 (nr. 2005).
1
Completat după titlul perilipsisului.

321
 590. 1658 (7167) nov. 13. Mihail Radul vv. întăreşte egumenului
Teofil de la m-rea Bistriţa să fie volnic să ia tot vinăriciul de la Ocna Mare
şi de la satul Costeşti, cum a fost obiceiul din-nainte vreme, partea
domnească. De asemenea, porunceşte celor ce au vii în acele dealuri să
dea tot vinăriciul cum au dat şi înainte, ca să nu mai vină călugării cu jalbă
la domn, a doua oară, căci „mai apoi, capitele voastre vor şti” şi mare
certare vor avea de la domn. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

M-rea Bistriţa, LXIV/329.

Orig. (30,5x22,5 cm), monograma şi sigiliul mare în chinovar; cu
o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condica
mănăstirii”. Cop., mss. 192, f. 29v; 713, f. 288v-289 (foste 834v-835);
rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: rez. Aricescu, Indice, II, p. 95-96 (nr. 2196) – cu cotă
greşită: M-rea Bistriţa, IV/329.

591. 1658 (7167) nov. 15. Semen clucer şi fratele său, Iovan
căpitan, adeveresc unchiului lor, Nicola postelnic din Cătun, şi verilor lor,
Stoian şi Stoica, că au căzut moşiile Burila şi Izvorul pe seama acestora,
iar ei neavând putere „să poarte cheltuiala” şi fiind ei „tot unii”, s-au
tocmit şi au făcut 3 părţi din cele două sate: o parte să o ţină unchiul lor cu
fiii săi, alta verii lor, iar pe a treia să o ţină ei, să fie fraţi pe aceste moşii şi
ce venit va fi, să-l împartă în trei şi să se caute şi la bine şi la rău, în „viaţa
noastră”. Au dat ei la cheltuiala scoaterii acestor moşii 140 ughi, făcându-
şi zapis unii altora ca să fie lucru stătător. Martori: Iacov căpitan de
chiproveţi, Radul roşu din Hinova. Iscăliturile, pentru credinţă.

S.J.A.N. – Dolj, Col. Documente, XCI/1.

Orig., difolio (21x15 cm).

592. 1658 (7167) nov. 25, Bucureşti. Mihail Radul vv. întăreşte
lui Vasilie Preda mare căpitan toate moşiile rămase de la părinţii lui, sate,
rumâni, ţigani, vii, mori, case, locuri de casă şi tot ce va fi, să ţină şi să
„oblăduiască”, el şi fiii lui, dându-le domnul să fie iar pe seama lui, cum
au fost şi înainte vreme. Domnul a adeverit că a fost un boier bun şi nu a

322
fost vinovat de nimic lui Costandin Vodă, şi fiindu-i luate satele şi moşiile,
cuprinse „de unii şi de alţii” de atunci, iar domnul cunoscând dreptatea lui,
l-a miluit iarăşi cu toate satele şi moşiile, să se hrănească, pentru că şi
acum slujeşte domnului şi ţării cu bună credinţă, iar domnul văzând
această slujbă dreaptă şi credincioasă, i le-a dat să le ţină fără nicio
gâlceavă de la nimeni. Cine va vrea să ţină vreo moşie, în silă şi fără
dreptate, să fie blestemat. Blestem. Ispravnic, însăşi spusa domnului.(Cui i
se va părea cu strâmbul, să vină de faţă)1. <Scrie> Dimitrie Boldiciu2.

Doc. ist., MCMLXXVIII/16.

Orig., difolio (41x28 cm), filigran, puţin pătat şi rupt la îndoituri,
lipit, monograma în chinovar, semnătura domnului.
1
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după dată.
2
Semnat în josul doc.

593. 1658 (7167) dec. 1. Mihail Radul vv. scrie celor şase boieri,
luaţi de Gherghe spătar, Balea logofăt şi de alţi boieri, că, la divan, s-a
jeluit egumenul de la m-rea Ciolanul pentru un vad de moară, pe care îl
are în apa Buzăului, <la Cândeşti>1, împreună cu m-rea Bradul, şi le cere
să adeverească cu moşneanii şi oamenii buni din jur pentru acest vad, dacă
a fost vad bătrân al mănăstirii. Dacă a fost al mănăstirii, tot omul să-i dea
pace, iar dacă a umblat Balea logofăt, fără „ispravă”, şi nu şi-a pus moara
în vadul lui, ci a stricat morile mănăstirii, să-l înştiinţeze pe domn.
Ispravnic, însăşi spusa domnului. <Scrie> Stoica2.

M-rea Banu, XXXVII/8.

Orig. (30x20,5 cm), filigran, monograma în chinovar, semnătura
domnului. Cop., ms. 459, f. 112; rez. Fişe g-ral Năsturel, sub dată; menţ.,
ms. 441, f. 17 (nr. 4) – cu: f. d.; altă menţ. în lb. greacă, ibidem, f. 35v (nr.
4) – cu: f. d.
Ed.: text, Ionaşcu, M-rea Ciolanu, p. 30 (nr. 19 bis).
1
După nota tergală.
2
Scris pe verso doc.

323
 594. 1658 (7167) dec. 1. Stefan, mitropolitul Ţării Româneşti,
scrie celor 6 boieri, luaţi de Balea logofăt, Ghierghie spătar şi de alţi
boieri, cu carte domnească, cerându-le să caute pentru vadurile de moară
din apa Buzăului ale mănăstirilor Ciolanu şi Bradul şi să adeverească „fără
făţărie”, judecând pe dreptu, iar de vor umbla cu „făţărie”, pentru „voia a
cuiva”, să fie blestemaţi, ca şi vânzătorul Balea logofăt sau alţii, care vor
şti şi nu vor „descoperi” şi nu vor spune „cu dreptul” sau vor tăgădui.

M-rea Banu, IV/6.

Orig. (30x20,5 cm), filigran, puţin pătat, semnătura
mitropolitului. Cop., ms. 459, f. 112-112v; menţ., ms. 441, f. 17 (nr. 3) –
cu: f. d.; altă menţ. în lb. greacă, ibidem, f. 35v (nr. 3) – cu: f. d.
Ed.: text, Ionaşcu, M-rea Ciolanu, p. 30-31 (nr. 20); menţ.,
ibidem, p. 9.

595. 1658 (7167) dec. 3, Bucureşti. Mihail Radul vv. întăreşte lui
Bârcă căpitan de dorobanţi satul Măgureale, jud. …1, cu rumânii. Acest sat a
fost al lui Istratie postelnic, care l-a ţinut pe seama lui până în zilele domnului,
când, ca un om rău şi ficlean, a vrut să înşele Împărăţia şi ţara, iar toţi
slujitorii şi toată ţara l-au ucis, ca pe înşelătorii de domnie, şi astfel a căzut
satul pe seama domnului, care l-a dat lui Bârcă pentru dreaptă şi credincioasă
slujbă către domn şi ţară. Martori, toţi boierii divanului: Manul mare ban al
Craiovei, Radul mare vornic, Radul Popescul mare logofăt, Stroe Hiera mare
vistier, Udrişte mare spătar, Diicul mare clucer, …1 mare stolnic, Manta mare
comis, Ghiorghie Gheţea mare paharnic. Ispravnic, Udrişte Năsturel al doilea
logofăt. Scrie Stoica logofăt, fiul lui Soare logofăt.

Doc. ist., CCCX/43.

Orig., difolio (43x29 cm), restaurat, filigran, invocaţia simbolică,
literele iniţiale şi monograma în chinovar, semnătura domnului.
1
Loc alb.

596. 1658 (7167) dec. 5. Gherghe şi Stan, bănişori de judeţ,

adeveresc că a avut uncheaşul Dragotă din Somor mei în sat, dând bir cu

324
satul, tocmindu-se să lucreze cu satul la boieri. Când a venit în sat, că a
fost o „lepitură”, s-au înţeles să nu ia dijmă, el lucrând tot cu satul, la
boieri, iar când a avut o cheltuială, ca să meargă la Curte, satul i-a luat 20
de obroace de mei, cu pârcălabul Radul şi cu Vlad, de le-au dat la acea
cheltuială a satului, uncheaşul chemând satul înaintea bănişorilor, care a
spus că i l-au luat „fără dă lucru”, judecând bănişorii să plătească
pârcălabul şi satul meiul acestui „sărac dă om”.

S.J.A.N. – Gorj, Col. Alexandru Ştefulescu, I/11.

Orig. (11,5x21 cm), puţin pătat.

597. 1658 (7167) dec. 7, Târgovişte. Sătenii din Drăghineşti,

jud. Vlaşca, ce au fost megieşi mai înainte, se vând rumâni, cu fiii şi cu
părţile lor de moşie, oriunde le vor avea, lui Jipa clucer, anume:
Paraschiva, cu fiul său, Vişan, cu 3.700 aspri gata; Muşat, cu fiii săi,
Manea şi Neagoe, cu 5.700 aspri gata; Cârstea, fratele lui Paraschiva, cu
fiul său, Neguţ, cu 3.900 aspri gata; Bârsan, cu fiii săi, Tudor şi Avram, cu
5.700 aspri gata. Martori, boieri. Degetele, pentru credinţă. Scrie Dumitru
logofăt.

Ms. 256, f. 661-661v.

Cop.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 202.

598. 1658 – 7167 dec. 9. Mihail Radul vv. întăreşte prietenului

său, Bologa Mateiu, satul Stănceşti, jud. Gorj, cu rumânii şi ocinele lor.
Satul a fost de cumpărătoare al lui Preda Brâncoveanul vornic, din-nainte
vreme, iar în zilele domnului, când a fost el la Teleajin, mergător în slujba
împăratului, în Ţara Ungurească, cu hanul şi cu toată tătărimea, cu cazacii,
cu paşa de Silistra, cu turcii şi cu Ghica Vodă, cu moldovenii, Preda
vornic, Pârvul vistiiar şi Istratie postelnic s-au sculat asupra domnului şi
asupra ţării, cu rea ficlenie, ca să facă răutate domnului şi ţării, iar domnul
şi toată ţara, văzând ficlenia lor, i-a ajuns legea şi judecata să piară, „după
lucrurile şi vina lor”, luându-şi plata, ca nişte oameni răi şi călcători de
jurământ, rămânând toate moşiile lor pe seamă domnească. Astfel, fiind

325
Bologa Mateiu prieten şi slugă dreaptă a ţării, domnul l-a miluit cu satul.
Blestem. Martori: Manul mare ban al Craiovei, Barbul mare vornic de
Ţara de Sus, Radul mare vornic de Ţara de Jos, Radul mare logofăt, Stroe
mare vistier, Udrişte mare spătar, Diicul mare clucer, Vasilie mare stolnic,
Manta mare comis, Ghiorghie mare peharnic, Alixandru mare postelnic,
Drăgoiu mare sluger, Vădislav mare pitar. Ispravnic, Radul mare logofăt.
Scrie Preda logofăt.

Doc. ist., CLXXXIV/15.

Orig., perg. (50,5x37 cm), invocaţia simbolică, literele şi
monograma în chinovar, semnătura domnului, sigiliu mare timbrat căzut.
Menţ., fond A. Sacerdoţeanu, ds. 371, f. 38.
Ed.: text, Iorga, Mihnea-Vodă Radu, p. 162-163; Mano, Doc.
priv. la fam. Mano, p. 24-25 (nr. 13); rez., Chiriţă, Boierii Brâncoveni, p.
357; menţ., Mazilu, Udrişte Năsturel, p. 52 (nota 4); Stoicescu, Dicţ.
marilor dregători, p. 106, 125-126, 130, 151, 172, 204, 207 (nota 7), 208,
215, 230, 252, 254.

599. 1658 (7167) dec. 9. Stoica, fiul lui Coica din Bădeani, vinde
lui Barbul că<pi>1tan din Bădeani partea lui de vad de moară şi de moşie de
la Smedeşti, însă din vad, dintr-o roată, a şasea parte, iar lungul moşiei este
din matca Buzăului până în Bahnă de sub coastă, cu 5 ughi, bani gata.
Martori: Pătru steg<ar>1, fiul lui Laica Bălan roşu din Bădeani, Stoica, fiul lui
Voinea, şi Stoica al Nedelcăi. Scrie popa Tudoran. Degetul, pentru credinţă.

Ep. Buzău, VIII/5.

Orig., difolio (29x20 cm), filigran. Cop., ms. 171, f. 126.
1
Omisiune, completat după cop.

600. 1658 (7167) dec. 10. Mihail Radul vv. porunceşte lui
Ienachie copilul, sluga sa, cu privire la scrisoarea trimisă de acesta, prin
care i-a trimis 900 taleri bani, de la satul Baia, de judecie, însă mai are de
dat 600 taleri. De asemenea, îi porunceşte „de fă istov curând”, ca să
aducă vite şi, astfel, se va plăti. Scrie şi satului Baia că i-a iertat de

326
rumânie, să fie ei judeci, căci a dat 900 taleri, dar a rămas dator satul, cu
600 taleri. Astfel, porunceşte să se nevoiască şi să aducă vite pentru a se
plăti, iar sătenii, cu fiii şi moşia lor vor fi iertaţi de rumânie şi de domnii
care vor mai veni, în urma sa. Şi li s-au dat lui Danciul Pârâianul şi lui
Vladul Bârsescul banii, pentru partea lor din Baia, iar ei să nu mai
cumpere moşie în acest sat. Însăşi zisa domnului.

M-rea Hurez, XIX/14.

Cop., cu lipsuri pentru că a fost „la păstrare rea, la mâini streine”.

601. 1658 (7167) dec. 12. Dumitru, fiul căldărariului, vinde lui
Apostol un loc de livadă din sus de moara lui Necula diacon, de la coada
heleşteului în capul arăturilor de sus, la capul râului Mislea, până în
Topilă, în lat, din capul arăturilor până în Grind, cu 2 ughi, bani gata.
Martori: Manole1, Alexe aprod. Scrie Necula logofăt.

Ms. 479, f. 182v.

Cop. Alte cop., mss. 482, f. 61v-62; 710, f. 752.
1
În cop. din ms. 710: Manul.

602. 1658 (7167) dec. 14. Manea al lui Ghiurea, Jipa iuzbaşa
(din Verneşti)1, Nastasie, Anton, Iane iuzbaşă şi Coman iuzbaşă adeveresc
mănăstirilor Bradul şi Ciolanul că i-a luat domnul Mihail Radul vv. să
caute pentru nişte mori avute de mănăstire la Cândeşti şi, strângându-se la
vad, cu moşnenii, aceştiia au spus toţi că vadul a fost de moşie al
mănăstirilor, iar cel vândut de Dospina lui Balea logofăt nu a fost al
acestora. Boierii au tocmit să ţină călugării vadul şi nimeni să nu le poată
muta morile. Ispravnic la judecată, Danciul ceauş de aprozi. Martori:
Gherghe spătar, Moisi căpitan, Gherghe moşnean, Nedelco, Stan Bahamit,
popa Simion din Cârlomăneşti, (Lefter ceauş)1. Scrie Balea logofăt.

M-rea Banu, XXXVII/9.

Orig. (30x21 cm), filigran. Cop., ms. 459, f. 113; menţ., ms. 441,
f. 9v (nr. 16) – cu: f. d.; altă menţ. în lb. greacă, ibidem, f. 29 (nr. 16) – cu:
f. d.

327
 Ed.: text, Ionaşcu, M-rea Ciolanu, p. 31 (nr. 20 bis); menţ.,
Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 156.
1
După semnătură.

603. 1658 (7167) dec. 20. Stanciul, (fiul popii Preda)1, fratele
său, Voinea, şi nepoatele, Tudosia2 şi Ana, vând popii Iane livada lor din
hotarul oroşănesc, cu 8½ ughi, bani gata, cu ştirea fraţilor şi vecinilor.
Martori: Pătru şi Sava. Peceţile, pentru credinţă.

Ms. 710, f. 768.

Cop. Alte cop., mss. 349, f. 48v; 479, f. 182v; 482, f. 62-62v –
toate cu: f.l.z.
1
Completat după cop. din mss. 349, 479 şi 482.
2
În cop. din ms. 349, 479 şi 482: Tudoriia.

604. 1658 (7167) dec. 26. Bădica şi soţia sa, Stoiana, cu fiul lor,
Lepădat, vând lui Tudoran iuzbaşa ocină în Gostile, din moşia de sus, 63
stj., cu câte 60 bani, stânjenul, bani gata, moşie pe care o cumpărase de la
Lupul, fiul lui Cazacul. Martori, boieri: popa Radul, Manta postelnic şi
Vladul portar, toţi din Teşila, Radul spătar, Neagoia iuzbaşa din Ţigăneşti.
Peceţile, pentru credinţă. Scrie Stroe.

Mitrop. Ţării Româneşti, XVII/11.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran.

605. 1658 (7167) dec. 27. Ghioca roşu din Murgaşi, ginerele lui
Avram roşu din Murgaşi, cu soţia sa, Neacşa, vinde lui Neagoe din
Vulpeni jumătate din partea lui de ocină din sat, cu 10 galbeni1, cu ştirea
megiaşilor, şi să n-aibă Neagoe opreală nici de la soţia lui, nici de la
rudeniile ei. Iar când nu o va mai putea ţine, să nu o dea cuiva fără ştirea
lor. Martori, oameni buni din jurul locului: Ion, vărul vânzătorului, şi
Dumitru, ambii din Murgaşi, (Iordache logofăt)2. Scrie Sima logofăt.
Peceţile, pentru credinţă.

328
 Ms. 295, f. 94v-95.
Cop. Alte cop., mss. 355, f. 120; 715, f. 1013.
1
În cop. din ms. 715: ughi.
2
Completat după cop. din ms. 715.

606. 1658 (7167) dec. 28. Pătru, fiul lui Pustiul, vinde lui
Necula, fiul lui Nastea, 41 răzoare de vie, cumpărate de el de la uncheaşul
Stanciul Ţuţulea, din gard până în gard, în vârf, cu 20 ughi, bani gata.
Martori, boieri: popa Dumitru Ciortan, Necula diacon2, Duca ceauş,
Apostol, Gherghe cel Mare. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie
Ivan logofăt.

Ms. 479, f. 182-182v.

Cop. Alte cop., mss. 482, f. 60v-61; 710, f. 768.
1
În cop. din ms. 482: 2.
2
În cop. din ms. 710: diac.

607. <1658>1. Stan şi Radul, fiii lui State, vând lui Radul
postelnic siliştea de pe lângă ocina acestuia, tot răzorul şi alt răzor de pe
mal, pe lângă Calotă, cu 6 ughi, cu ştirea tatălui său, fratelui şi sătenilor.
Martori: Marin, Anton, Stan, Duca, Radu, Voico, Dragomir, popa Cârstea.
Degetele, pentru credinţă.

Ms. 454, f. 307.

Cop.
1
Fără dată, s-a datat după celelalte doc. din ms.

608. <1658>1. Ghica2 şi fiii săi, Pătru şi Radul, vând lui Radul
postelnic un loc, în curmeziş, mai sus de cele trei locuri cumpărate de la
Stanciul, cu 300 bani gata. Martori3, oameni buni: Stan meşter din Fiiani,
Lefter iuzbaşa, Stan diiacon şi popa Cârstea. Scrie Pătru diiacon.

329
 Ms. 454, f. 313v.
Cop.
1
Fără dată, s-a datat după celelalte doc. din ms.
2
La semnătură: Ghila.
3
Ultimii 2, după semnături.

609. 1659 (7167) ian. 2. Logofătul Ivan şi jupâneasa sa, Sima,

vând lui Necula, fiul lui Dumitru Ghimpul, o ţigancă, Vişa, ce o aveau de
zestre, cu ştirea cumnaţilor lui, Pătru şi Alexe, şi a cumnatului Radul1, cu
30 ughi bani gata. Martori, boieri: Tănasie armaş, Triful, Necula diacon,
Apostol, (Arsenie, Andronie)2. Peceţile şi iscăliturile, <pentru credinţă>.
(Scrie popa Dumitru)3.

Ms. 479, f. 182v-183.

Cop. Altă cop., ms. 710, f. 765v.
1
În cop. din ms. 710: cumnata Rada.
2
Completat după cop. din ms. 710.
3
În cop. din ms. 710, lipsă.

610. 1659 (7167) ian. 3. Megiaşii mari şi mici din Steanca, cu

toţi fraţii şi cu preotul, mărturisesc pentru „acest sărac de om”, Dobromir,
că este fecior de suflet unchiaşului Cârstian, luat de mititel, din zilele lui
Alexandru vv., fiul lui Iliiaş vv., şi de atunci a fost el fecior în casa
unchiaşului, de a muncit şi a tras dăjdii cu tatăl său, până a venit vremea
de a îmbătrânit uncheaşul şi a luat un alt fecior de suflet, Pădure, şi le-a
făcut amândurora carte, să fie fraţi pe toate bucatele ce va avea el, vii şi
moşii, şi nimeni din rudele lui să nu aibă treabă, căci va avea mare
blestem. Megiaşii, ştiind acest blestem al unchiaşului, fac carte, iar cine va
judeca, să facă cum îl va „năstăvi” Dumnezeu.

Doc. ist., CCCLXVII/140.

Orig. (16x30,5 cm).

330
 611. 1659 (7167) ian. 6. Moisi şi fratele său, Stahie, fiii lui Şărbu
din Neiani, având nevoie de bani, vând egumenului Parthenie de la m-rea
Bradu 30 stj. în sat, pe Nişcov, din partea Mănulească, (din Greben până
în Piatra Cisleului)1, cu 600 bani gata, întrebând pe toţi fraţii de moşie, dar
ei nu au vrut să cumpere. Martori2: popa Negoiţă, Dobrotă logofăt, Radul
roşu, Marin din Tisău. Degetele, pentru credinţă.

M-rea Bradu, II/6.

Orig., difolio (14,5x20,5 cm), filigran. Cop., ms. 459, f. 36 – cu:
ian. 5; menţ., ms. 441, f. 10v (nr. 4) – cu: f. d.; altă menţ. în lb. greacă,
ibidem, f. 29v (nr. 4) – cu: f. d.
1
Textul dintre paranteze, scris înainte de dată.
2
După semnături.

612. 1659 (7167) ian. 6. Frăţilă Bogoe, fiii şi nepoţii lui, Ion şi
Stoica, cu fraţii lor, vând lui Ruse părţile lor din vadul de moară, în
Crasna, fără partea lui Dragomir, fratele lor, însă din părţile lor alese, a
treia parte, cu 2 ughi şi 40 bani gata, cu ştirea megiaşilor. Martori:
<M>1iclea Oroşanu, Stan al uncheaşului Coman, Radul Costilea, Stan din
Homorâciu. Scrie popa O…2. (Peceţile, pentru credinţă)3.

M-rea Crasna, II/3.

Orig., difolio (31x21 cm), lipsă 2/3 din f. a doua; cu un fragm.
dintr-o carte domnească, scris pe f. a doua.
1
Loc rupt, completat după semnătură.
2
Loc rupt.
3
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

613. 1659 (7167) ian.? 8. Megiaşii, anume – uncheşul Neguţ din

Grozeşti, uncheşul Lazăr din Ludăneşti, uncheşul Radul din Răzmireşti,
Bogdan din Poenari, Argişan şi Iane, ambii din Gabru –, ce au fost jurători
lui Manciul, adeveresc vornicului pentru nişte bani ai mătuşii Muma, pe
care aceasta i-a pus în spinarea lui Manciul, spunând că i-a luat acesta.
Astfel, ei mărturisec că, umblând pe urma lui Manciul, au aflat că el este

331
om bun şi nu-i cu nimic vinovat faţă de mătuşa Muma, jurând ei şi în
biserică. Degetele, pentru credinţă. (Popa Nedelcu şi popa Muţăscu
adeveresc şi ei că este om bun)1.

A.N., CV/43.
Orig., difolio (30x21 cm), filigran, rupt, lipsă 2/3 din f. a doua,
lipit, pătat.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 150 (nr. 2012).
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

614. 1659 (7167) ian. 9. Iane peharnic, nepotul lui Fota din
Târgovişte, vinde vărului său, Tudoran paharnic din Aninoasa, pe Şarba
ţiganca, cu un copil, anume …1, şi cu două fete, …1, cu 552 ughi, bani
gata, şi cu ştirea oamenilor lui. Martori3, boieri: Badea logofăt, Mareş al
doilea logofăt, Radul Creţulescul logofăt, Radul clucer din Pişcani,
Alexandru logofăt. De va fi gâlceavă, o va purta el. Pecetea şi iscălitura,
pentru credinţă. Scrie însuşi Iane peharnic.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCCLIII/28.

Orig., difolio (41x21,5 cm), filigran. Cop., ms. 137, f. 387-387v;
rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: text, Potra, Tezaurul, p. 315 (nr. 476); menţ., Stoicescu,
Dicţ. marilor dregători, p. 110.
1
Loc alb.
2
Cifra, scrisă cu altă cerneală.
3
După semnături.

615. 1659 (7167) ian. 9. Anghel şi fiii săi, Manta şi Radul, din
Sărăcineşti, se vând rumâni lui Costandin chiurciubaşa, cu partea lor din
sat, cu 24 ughi, bani gata, cu ştirea tuturor oamenilor lor. Martori1, boieri
şi megiaşi: popa Berinca din Sărăcineşti, Dumitru vătaf din Plăiaşi, Sân şi
fratele său din Cacova, Stan Budurăscul şi Boicea din Ocna Mare (Vel
Ocnă), Iancul din Sărăcineşti şi vărul său, Badea, Udrea. Scrie popa
Berinca.

332
 Ep. Râmnic, LX ter/17.
Orig. (30x18 cm), filigran, rupt la îndoituri, 5 sigilii inelare în
fum; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în condica cea
noao”. Cop., Doc. ist., CMLXXVI/16, f. 12v-13.
1
Ultimul, după semnătură.

616. 1659 (7167) ian. 10. Ilie, Manea, Stan şi Stoica din
Mărăcineni se tocmesc cu Mihaiu, fiul popii Jupa, să le dea acesta 32½
ughi de s-au plătit de poclonul lui Mihnea vv. Pentru aceşti bani, ei vor
scoate lemnul morii, cât va trebui, şi vor bate parii. Martori: popa Larion1
şi Badea stegar din Mărăcineni, Balea logofăt, Jupa iuzbaşa, Lefter ceauş,
Dragomir al diaconului, toţi din Verneşti. Ziua, la Sf. Dimitrie, chezaş
fiind unul pentru altul. Degetele, în loc de peceţi.

Ep. Buzău, XXIII/3.

Orig. (15x21,5 cm), puţin pătat. Cop., ms. 171, f. 526; reg., Fişe
g-ral Năsturel, sub dată.
1
La semnătură: Arion.

617. 1659 (7167) ian. 12, Târgovişte. Mihail Radul vv. întăreşte
m-rii Cozia vinăriciul din satul Jiblea, jud. Argeş, din tot dealul cu vii să ia
din 10 vedre, o vadră, vinărici domnesc, de la tot omul care are vie în acel
deal, fie judeci sau rumâni, pentru că, mai demult, a fost dat şi întărit
călugărilor de hrană de alţi domni bătrâni. Astfel, mănăstirea avea tot
vinăriciul, de la Uliţa cea Mare din oraşul Râmnic. În zilele lui Matei
Basarab vv., egumenul şi călugării au venit înaintea acestui domn şi i-au
cerut să ia mănăstirea vinăriciul de la satul ei, Jiblea, în locul vinăriciului
de la Uliţa cea Mare, de la Râmnic, vinărici pentru vinărici, pentru că satul
este aproape de mănăstire. Matei vv. a socotit, cu toţi dregătorii, şi a dat
m-rii Cozia tot vinăriciul din dealul satului Jiblea, cu tot vinăriciul
domnesc şi cu tot venitul, să fie „păhar” şi de ajutor mănăstirii, văzând
domnul şi cartea lui Matei vv., aflată la călugări. Martori: Manul mare ban
al Craiovei, Barbul mare vornic din Ţara de Sus, Radul mare vornic din
Ţara de Jos, Radul mare logofăt, Stroe mare vistier, Udrişte mare spătar,
333
Diicul mare clucer, Vasilie mare stolnic, Manta mare comis, Ghiorghie
mare paharnic, Danciul mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt.
Scrie Dumitraşco Dumbrăvici1 logofăt.

M-rea Cozia, XLIX/14.

Orig., perg. (45,5x33 cm), invocaţia simbolică, literele iniţiale şi
monograma în chinovar, semnătura domnului, sigiliu mare timbrat, cusut
cu fir de mătase roşie. Cop., ms. 209, f. 324v-325; menţ., Mitrop. Ţării
Româneşti, CDVII/18, f. 6v (nr. 97).
Ed.: rez., Aricescu, Indice, II, p. 117 (nr. 2329) – cu cotă greşită:
M-rea Cozia, pach. lit. D, doc. nr. 157; menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor
dregători, p. 224.
1
În cop.: Dumbrăviţă.

618. 1659 (7167) ian. 12. Mihail Radul vv. scrie fumarilor care
scriu de fum, în oraşul domniei, în Bucureşti, că a venit egumenul m-rii
Sf. Troiţă, spunând că i-au scris pe toţi posluşnicii şi morarii mănăstirii,
care şi mai înainte vreme erau iertaţi. Domnul le porunceşte să-i lase în
pace, într-alt chip să nu facă.

M-rea Radu Vodă, I/22.

Orig. (31x21 cm), filigran, monograma în chinovar, semnătura
domnului; pe verso: „Stroe vel vistiiar”. Rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

619. 1659 (7167) ian. 12. Mihail Radul vv. întăreşte egumenului
m-rii Cozia să fie volnic să ia, împreună cu sluga domnească … 1, de la toţi
rudarii mănăstirii dăjdiile cum şi le dădeau aceştiia şi înainte şi să nu fie
oprit de nimeni. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Ms. 712, f. 411-411v.

Cop. Alte cop., ms. 209, f. 336; S.J.A.N. – Vâlcea, ms. 102 a, f.
411-411v.
Ed.: rez., Tezaur vâlcean, p. 198.
1
Loc alb.

334
 620. 1659 (7167) ian. 12. Mihai Radul vv. scrie lui Ivaşco
iuzbaşă şi lui Preda, nepoţii lui Stanciul din Cârstăneşti, că, înaintea sa, la
divan, s-a jeluit egumenul de la Cozia că, la moartea lui Stanciul iuzbaşă
din Cârstieneşti, acesta a lăsat nepoţilor săi să dea la mănăstire 100 vedre
de vin şi 20 de berbeci şi alte vite, ca să fie de pomană, că s-a îngropat la
mănăstire; a mai lăsat acolo o altă bute cu vin, de 100 de vedre, ca să fie
pentru praznic, văzând domnul şi zapisul lui Stanciul la mâna egumenului.
De asemenea, le scrie şi pentru nişte oi, date omului domnului, şi de la
care nepoţii vor să ia acum mieii. Astfel, le porunceşte să dea tot ce a lăsat
Stanciul în zapis, iar ce a luat mănăstirea până acum, să fie în pace şi să-i
mai dea şi grâul, 20 oca, ce l-a luat împrumut Stanciul mai înainte de la
mănăstire. Să dea ei tot ce a lăsat Stanciul, până la un cap de aţă. Dacă vor
mai veni călugării cu jalbă, a doua oară, vor avea nepoţii lui Stanciul mare
certare de la domn. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Ms. 357, f. 49v.

Cop.

621. 1659 (7167) ian. 13, Târgovişte. Mihail Radul vv. întăreşte
m-rii Tismana şi egumenului Nicodim1 jumătate din vama de la Vâlcan, de
la Olteţ până la Poarta de Fier, pentru că a fost a mănăstirii de pomană de
la alţi domni bătrâni, de înainte vreme, cu cărţi domneşti de milă, cu mare
blestem, văzând domnul şi cartea părintelui său, Radul Mihnea vv., din
anul 1622 (7130). De asemenea, îi mai întăreşte jumătate din toată balta de
la Bistreţul, din cârmă, părpere2 şi din care, cum a ţinut de înainte vreme,
pe semnele vechi, din Gârla Repede, drept pe Covăciţa, până în Măceşul,
pentru că această baltă a fost ocină bătrână şi dreaptă a mănăstirii, de la
domnii bătrâni, de înainte vreme, şi cu cărţi ale altor domni bătrâni, cartea
lui Dan vv. din 1386 (6894), a lui Mircea vv. şi cartea strămoşului
domnului, Alexandru vv. În zilele părintelui domnului, Radu Mihnea vv.,
egumenul Ioan a avut pâră înaintea acestuia cu vameşii de la Diiu pentru
că această baltă a fost împresurată de alţi vameşi, atunci spunând aceştia
să ţină călugării a patra parte din baltă, şi nu jumătate. Radul Mihnea vv. a
judecat pe dreptate şi pe lege, cu dregătorii săi, dându-le călugărilor să ţină
jumătate din balta Bistreţul şi să nu fie opriţi de nimeni, iar vameşii ce vor
fi la acea baltă, să nu-i oprească, ci să împartă totul, pe din două, cu

335
mănăstirea. Martori: Manul mare ban al Craiovei, Radul mare vornic,
Radul mare logofăt, Stroe mare vistier, Udrişte mare spătar, Diicul mare
clucer, Vasilie mare stolnic, Manta mare comis, Ghiorghe3 mare peharnic,
Danciul mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt. Scrie Dumitraşco
Dumbrăvici logofăt.

M-rea Tismana, LXIV/13.

Orig. slavon, difolio (41x28,5 cm), filigran, invocaţia simbolică,
literele iniţiale şi monograma în chinovar, semnătura domnului, sigiliu
mare în ceară roşie, deteriorat, restaurat; cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „Scris în condica Tismenii”; cu o trad. din 31 aug. 1845, de
Gheorghie Peşacov, tălmaciul Comisiei de cercetare a documentelor
mănăstireşti şi înscrierea lor în condici. Alte trad., mss. 329, f. 615v-616;
337, f. 337-338; 1218, f. 58v-60; reg., col. Hotărnicii, jud. Dolj, nr. 26, f.
2v; rez., m-rea Tismana, XI/35 (nr. 21).
Ed.: menţ., Vârtosu, E., Sigilii domneşti, p. 6 (nota 1).
1
Numele egumenului, adăugat deasupra rândului.
2
În ms. 329, lipsă.
3
În cop. din ms. 337: George.

622. 1659 (7167) ian. 13, Târgovişte. Mihail Radul vv. întăreşte
m-rii Bistriţa şi egumenului Teofil să fie volnic să ia vama, din partea
domnească, de pe moşia mănăstirii, din hotarul Dăbuleanilor, până în
hotarul Găbojdibrodului, al treilea ban, şi din cârmă şi din tot venitul
bălţii, al treilea. De asemenea, din gârla Celeaiului, tot al treilea ban şi al
treilea peşte, din partea domnească, cum au miluit şi alţi domni bătrâni,
mai înainte, precum şi Mateiu Vodă. Totodată, porunceşte vameşilor de la
Potelu şi Celeaiu să caute, ce i se va cădea partea mănăstirii, al treilea, şi
să nu oprească nimic, măcar un ban, „că apoi, voi ştiţi”. Ispravnic, însăşi
spusa domnului. <Scrie> Dimitrie Boldici.

M-rea Bistriţa, LXIII/259.

Orig., difolio (30,5x21 cm), filigran, lipsă 1/6 din f. a doua, puţin
pătat, monograma şi sigiliul mare în chinovar; pe f. 1v semnătura lui
Radul mare logofăt; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au

336
scris în condica mănăstirii”. Cop., mss. 194, f. 55v-56; 713, f. 158-158v
(foste 704-704v); rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

623. 1659 (7167) ian. 13. Danu şi fiul său, Filip, se vând rumâni
lui Vâlcul logofăt, Gligorie logofăt şi Nica logofăt, cu partea lor de moşie
din satul Zăvoiu, cu 20 ughi, bani gata. Martori1: Sore din Poenari, Costea
din Gârdeşti, Mateiu meşter domnesc şi Moise Mihălcescu logofăt.
Degetele, pentru credinţă. Scrie popa Stoica.

Doc. ist., CCXCIX/104.

Orig., difolio (29,5x20 cm), filigran.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 190, 191.
1
Ultimul, după semnătură.

624. 1659 (7167) ian. 16. Mihail Radu vv. porunceşte lui
Andonie vornic să măsoare două selişti ale mănăstirii Episcopiei Buzăului:
Găvăneştii de Sus şi Găvăneştii de Jos, numai partea mănăstirii, 1.700 stj.,
iar ce va rămâne mai mult, să o ia Tudor din …1, cu ceata lui, cum scrie în
hrisovul lui Mihai vv., pentru că acesta din urmă a făcut-o danie
mănăstirii. În zilele domnului, Tudor s-a pârât cu episcopul înaintea
acestuia, zicând că şi el are moşie la cele două selişti. Domnul a cercetat şi
a poruncit lui Andonie vornic să măsoare 1.700 stj. de ocină ai mănăstirii,
cum scrie în hrisovul lui Mihai vv., iar ce să va afla mai mult, să fie pe
seama lui Tudor cu ceata lui. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Ep. Buzău, LXI/8.

Orig. (31x21 cm), filigran, invocaţia simbolică, monograma în
chinovar, sigiliu mare în chinovar. Cop., ms. 171, f. 343v; rez., Fişe g-ral
Năsturel, sub dată.
1
Loc alb.

625. 1659 (7167) ian. 16. Oprea şi Stoen, fiii lui Albul, vând lui
Tătule 2 răzoare de vie în (Goleşti)1, <ale lui Lencoiul>2, şi cu loc sterp,
337
cu 1.100 bani gata. Martori: Nedelco, Albul Gheunoiul, Filip, Cârste,
Oprea, Radul, Tonea din Goleşti3. Scrie popa Dumitru din Argeş.
(Degetele, pentru credinţă)1.

Ep. Argeş, VII/26.

Orig. (32,5x20,5 cm), puţin pătat.
1
Scris după dată.
2
Completat după nota tergală.
3
Adăugat cu altă cerneală.

626. 1659 (7167) ian. 16. Mătuşa Vişa şi fiii ei, Radul şi Stan,
fiii lui Cazan din Zărneşti, jud. Teleorman, vând lui Mareş logofăt moşie
la Ueşti, alături cu Ciolăneştii, moşie stearpă, fără rumâni, 50 stj., cu câte
40 bani, stânjenul, în total 10 ughi, bani gata, şi cu ştirea megiaşilor. De va
avea această moşie vreo gâlceavă, vor purta ei pâra, iar când se va trage
moşia, de nu vor fi 50 stj., îi vor împlini din moşiile lor şi „din putearia
noastră”. Martori: Radul Creţulescul logofăt, Papa ceauş, (fiul lui Drăghici
vistier)1, şi fratele lui, Costandin, (fiul lui Drăghici vistier)1, jupân Neacşul
din Piteşti, Danciul din Ciolăneşti, Radul din Drăgăşani, Badiul din
Finţeşti, Stan logofăt1, Tudoran păharnic1. Degetele, în loc de peceţi.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXIX/21.

Orig., difolio (28,5x20 cm), filigran. Cop., mss. 129, f. 223-223v;
132, f. 351-351v.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, nr. 420, p. 190; menţ.,
Andreescu, M-rea Cornet, p. 680 (nota 89).
1
După semnătură.

627. 1659 (7167) ian. 16. Neagoe din Poinărei, jud. Muşcel, şi
fratele său, Cârstea, fiii lui Oprea Grecul, adeveresc lui Tudoran paharnic
din Aninoasa că au luat de la el 15½ ughi, de s-au plătit de un împrumut
„de la Curte”, dându-i pentru aceşti bani, toată partea lor de moşie din
Brătiianii de Jos, jud. Argeş, …1 şi partea fratelui lor, popa Tudor, iar
acesta din urmă va lua moşie pentru moşie, în Poinărei, pentru partea lui

338
din Brătiiani. Ei i-au dat acele părţi, până la primăvară, şi, împreună cu
Tudoran paharnic şi cu alţi oameni buni, vor căuta acea moşie, „deci, ce va
mai face dă bani, să ne mai dea dumnealui”, pe cât va fi preţul. Degetele şi
iscăliturile, pentru credinţă. Martori2: Ion stolnic din Corşori, Stan logofăt
din Târgovişte, Radu, fiul lui Badea fost mare stolnic. De nu-i va fi moşia
stătătoare, îi vor da moşie pentru moşie.

Ms. 137, f. 231v-232.

Cop.
1
Loc alb.
2
Ultimul, după semnătură.

628. 1659 (7167) ian. 18, Târgovişte. Mihail Radul vv. întăreşte
Episcopiei Buzău şi episcopului Serafim satele Găvăneştii din Coastă şi
Găvăneştii din Vale, 1.700 stj., cumpărate cu bani gata de Mihail Vodă de
la urmaşii satelor, prinzând şi birurile satelor pe seamă domnească; apoi, a
mai dat Episcopiei Buzău satele Găvăneştii de Sus şi de Jos cu toţi rumânii
şi cu tot venitul, fiind acestea aproape de Episcopie, ca să-i fie de hrană,
domnul văzând şi hrisovul lui Mihail vv. cu mare blestem, din anul 1598
(7106). În zilele lui Matei Vodă, Nan din Sârbi, Tudor şi Stan din Râmnic,
cu cetele lor, s-au pârât cu episcopul Serafim pentru satele Găvăneştii din
Coastă şi din Vale, spunând că nu au vândut părinţii lor nicio parte de
acolo, ci au fost împresurate de Mihail vv., în puterea domnească. Mateiu
Vodă a judecat pe dreptate şi pe legea dumnezeiască, împreună cu tot
divanul, dând acelor oameni, lege, 12 jurători, pe răvaşe domneşti, ca să
rupă hrisovul de cumpărătoare al lui Mihail vv. Aceştiia nicicum nu au
putut să jure, rămânând de lege şi de judecată, înaintea domnului, precum
şi înaintea lui Costandin Vodă, domnul văzând şi cărţile de rămas. De
atunci le-a ţinut Episcopia, iar acum, în zilele domnului, Nan, Tudor, Stan
şi Neaga din Râmnic iar s-au pârât cu episcopul Serafim, spunând ca şi
prima oară, iar domnul a judecat pe dreptate şi pe legea dumnezeiască, cu
mitropolitul Stefan, Ignatie episcop de Râmnic şi cu toţi dregătorii, şi le-a
dat iar lege, 12 jurători, iar ei, înaintea domnului, în divan, nu au putut să
se apuce de lege, rămânând ei de lege şi de judecată, ca şi mai înainte.
Astfel, să ţină Episcopia Găvăneştii de Sus şi de Jos, precum scrie şi în
hrisovul lui Mihai vv., iar din satele Găvăneştii din Coastă şi din Vale,
339
ceea ce trece peste 1.700 stj., să fie pe seama oamenilor din Râmnic.
Martori: Manul mare ban, Radul mare vornic, Radul mare logofăt, Stroe
mare vistier, Udrişte mare spătar, Vasilie stolnic, Manta comis, Gheţea
peharnic, Danciul mare postelnic. Ispravnic, Radul mare logofăt. Scrie
Dumitru Boldici logofăt.

Ep. Buzău, LXI/9.

Orig. slavon, difolio (42,5x28 cm), filigran, invocaţia simbolică
şi monograma în chinovar, semnătura domnului, sigiliu mare timbrat,
cusut cu fir de mătase albă; cu o trad. din 1861 de Dimitrie P. Peşacov,
translatorul documentelor slavone a Comisiei Documentale; menţ., Fişe g-
ral Năsturel, sub dată.
Ed.: rez., Scrierea chirilică, p. 16 (nr. 91); foto, ibidem, p. 109.

629. 1659 (7167) ian. 20. Mihail Radul vv. întăreşte m-rii
Bistriţa şi egumenului Teofil, nastavnic la această mănăstire, să fie volnic
să ia vinăriciul de la Ocna Mare (Vel Ocnă), partea domnească, cum a fost
obiceiul, mai înainte vreme, din 10 vedre, una, şi să ia vin şi nu bani, că la
mănăstire nu trebuie bani, ci trebuie vin. De asemenea, porunceşte
ocnarilor care au a da vinăriciul, să-l dea, după cum scrie mai sus, iar cine
nu va asculta, acela va avea certare de la domn. Ispravnic, însăşi spusa
domnului.

M-rea Bistriţa, LXIII/298.

Orig., difolio (30,5x21 cm), filigran, monograma şi sigiliu mare
în chinovar; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în
condica mănăstirii”. Cop., mss. 192, f. 32v; 713, f. 292-292v (foste 838-
838v); menţ., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: rez., Aricescu, Indice, II, p. 91 (nr. 2164) – cu cotă greşită:
M-rea Bistriţa, III/298.

630. 1659 (7167) ian. 21. Stepan din oraşul Argeş vinde lui
Marin (negustor)1 2 fălcii de loc din lunca Cerborenilor, cu 3½ ughi bani
gata, cumpărate de el de la preoteasa Muşa. Martori, oameni buni:
Stanciul, Tătule şi Oprea din Argeş, Negoiţă, alt Tătule şi Dumitru din

340
Cerboreni, şi din Argeş, fraţii lui Stepan: Andrei şi Stanciul. Scrie Marin
logofăt.

Ep. Argeş, II/43.

Orig. (16,5x21 cm), puţin pătat, cu o însemnare pe verso: „să se
ştie ceast zapis le-au pus zălog până la sveatii Gheorghie pentru taleri 8;
de nu va da banii, să fie moşia stătătoare”. Cop., ms. 168, f. 51v – cu: ian.
1; rez., Ep. Argeş, II/75 (nr. 11).
1
Completat după rez.

631. 1659 (7167) ian. 22. Barbul mare vornic scrie cu bucurie
egumenului Vărlam de la m-rea Argeş că, înaintea lui, neguţătorul Calciul
din Curtea de Argeş a spus că a cumpărat nişte moşii de la oameni din
Verneşti, ce au fost chezaşi la Tatul postelnic, pentru 13 galbeni. Murind
Tatul, Calciul nu a avut ce-i lua pentru datorie şi i-a luat pe chezaşi, care
au dat nişte moşii ale lui Tatul. Acum, aceşti oameni s-au pârât înaintea lui
Barbul mare vornic, care a judecat şi le-a dat să-şi ia nişte megiaşi şi
boieri, înaintea egumenului Vârlam, ca să-i judece pe drept şi apoi să-i
facă scrisoare, ca să vadă el cine nu se ţine de judecata lor.

Ep. Argeş, VII/27.

Orig. (29x20,5 cm), filigran, sigiliu în ceară verde, căzut. Reg.,
Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

632. 1659 (7167) ian. 23. Vlad şi Pană vând lui Grigorie partea
lor de ocină din Răsturnaţi, 26 stj., cu câte 4 costande, stânjenul.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Rez.

633. 1659 (7167) ian. 25. Ivan din Sărăcineşti1, (fiul lui Mihul)2,
şi fiul acestuia, Mih<ăi>3lă, se vând rumâni lui Costandin, cu femeia şi
partea lor de moşie, cu 19 ughi, bani gata. Martori, boieri şi megiaşi4:

341
Goran logofăt şi Bucur postelnic din Olăneşti, Pârvul, fiul lui Mile, şi
Ia<n>5cul din Sărăcineşti, Dumitru Miturlea, Sin, fratele său, şi Stan, toţi
din Cacova, Dragomir din Mihăeşti.

Ep. Râmnic, LX/5.

Orig. (30x17 cm), pătat, mâncat de carii, lipit pe un alt doc., două
sigilii în fum; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în
condica cea noao”. Cop., Doc. ist., CMLXXVI/17, f. 13.
1
Adăugat deasupra rândului.
2
Textul dintre parantezele rotunde, completat după semnătură.
3
Loc rupt.
4
Ultimul, după semnătură.
5
Omisiune.

634. 1659 (7167) <ian. 25>1. Neculcea, fiul lui Ivaşcu din
Vlădeani, vinde jupânesei Mihna partea lui de moşie din hotarul de jos, cu
30 ughi, bani gata, cu ştirea oamenilor şi vecinilor. Martori2: Stanciul din
Vlădeani, Tudor, Pătru cel Bătrân, Stroe, fiul lui Neagoe, Tudor, fiul lui
Frăţilă, Radul, fratele lui Tudor, Stanciul copil, Ilie logofăt din Măneşti şi
Antonie vornic. Degetul, pentru credinţă. Scrie Tănasie logofăt din
Stănceşti.

Ms. 454, f. 82v-83.

Cop. Altă cop., incompletă, M-rea Mărgineni, V/2 (nr. 7).
1
Fără lună şi zi, s-a completat după cop., M-rea Mărgineni, V/2 (nr. 7).
2
Ultimul, după semnătură.

635. 1659 (7167) ian. 27. Chiril călugăr închină m-rii Gorgota şi
egumenului Damaschin, nastavnic, o jumătate de pimniţă, cu casele
deasupra pimniţei şi cu prăvălii, pentru că la vreme de bătrâneţe, de
slăbiciune şi de boală, spre moarte, având păcate bogate, a plecat capul la
această mănăstire şi s-a călugărit, locuind acolo, iar după moarte, să fie
îngropat la mănăstire. Această parte, dăruită de el, după cum scrie în
zapisul de cumpărătoare de la Dumitru şi Lazăr iuzbaşa din Gruiani,

342
precum şi în cartea lui Matei vv., să fie părinţilor de hrană şi lui şi soţiei
lui, Despa, pe care a avut-o până s-a călugărit, de pomană şi să-i
pomenească la liturghie. Apoi, a mai închinat mănăstirii 4 boi. Blestem.
Martori1, oameni buni: Gazi Paisie mitropolit2, Ventilă clucer, Cârstea
Izbiceanul clucer, Bărcan3 vornic, Crăciun vornic din Bădeni, Apostol
vătah şi Chirca iuzbaşa, amândoi din Câmpina, Stoica Tetinul, Matei
Damaschin2, Costandin vornic, Nicodim ieromonah, popa Bran, …4
pârcălab. Pecetea, pentru credinţă. Scrie Goran, fiul lui Stanciul logofăt.
(„Eu Tudor al Gramei, nepotul lui Costandin vornic cu bună voia mea n-
am ştiut scrie şi m-am rugat Panei Mavranghel de au scris pentru mine şi
eu mi-am pus pecete”)5.

M-rea Golgota, V/14.

Orig., difolio (43x28,5 cm), filigran, rupt la îndoituri şi pe
margini, pătat, invocaţia simbolică şi iniţiala ornate în tuş, 2 sigilii inelare
în tuş. Cop., ms. 228, f. 82-82v; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
După semnături.
2
Semnătura în lb. greacă.
3
În reg.: Bădica.
4
Loc rupt.
5
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

636. 1659 (7167) ian. 27. Ifrim cel Lungu din Ciorăşti, jud.
Buzău, împreună cu fiii săi, vinde lui Radul mare vornic 160 stj. în sat, cu
câte 25 bani, stânjenul, în total 20 ughi, bani gata. Martori1: Mihaiu din
Slănic, Coadă căpitan, Pătru Coarcă. Degetul, în loc de pecete.

Ep. Buzău, LXII/14.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, 3 sigilii
inelare în tuş. Cop., ms. 171, f. 282v-283; rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
După semnături.

637. 1659 (7167) ian. 27. Paraschivul cu fiii săi, Manta şi Radul,
din Sărăcineşti, se vinde rumân, cu partea sa de moşie, lui Costandin, cu

343
271 ughi, bani gata. Martori2, boieri şi megiaşi: Stanciul vătaf, Badea şi
Iancul din Sărăcineşti, Udre din Dobriceni, Antonie, Ion şi Costandin din
Păuşăşti, Dragomir postelnic din Mihăeşti. Scrie popa Berinca şi fraţii lui,
Dara şi Anghel.

Ep. Râmnic, LX ter/18.

Orig., difolio (32x19,5 cm), filigran, 4 sigilii inelare în fum; pe f.
1v, o însemnare privind venitul şi cheltuiala ţării, în taleri şi ughi; cu
încercări de condei pe f. 2. Cop., Doc. ist., CMLXXVI/18, f. 13v.
1
În cop.: 20.
2
Ultimul, după semnătură.

638. 1659 (7167) ian. 28. Tatul şi fraţii săi, Mladen şi Liica, din
satul Ciolăneşti, jud. Teleorman, vând lui Mareş Băjescu logofăt ocină în
sat, 90 stj., moşie stearpă, fără rumâni, cu câte 40 bani, stânjenul, în total
3.600 aspri, bani gata, şi cu ştirea vecinilor, dându-i şi cărţile de ocină pe
care le-au avut. Când se va alege moşia, partea lor va fi fără aceşti 90 stj.
pe care i-au vândut. Martori1: Papa ceauş, (fiul lui Drăghici vistier)2, şi
fratele lui, Costandin logofăt, (fiul lui Drăghici vistier)2, Radul Creţulescul
logofăt, Radul Şterbeaiu postelnic, Danciul din Ciolăneşti, Semen 3 logofăt
şi Tudoran păharnic. Degetele, în loc de peceţi.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXIX/22.

Orig., difolio (29x20 cm), filigran. Cop., mss. 129, f. 24v-25;
132, f. 336v.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 190-191 (nr. 422); menţ.,
Andreescu, M-rea Cornet, p. 680 – cu: 1659 ian. 12; Stoicescu, Dicţ.
marilor dregători, p. 247.
1
Ultimii 2, după semnătură.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnătură.
3
În cop. din ms. 129: Simeon.

639. 1659 (7167) ian. 29. Dobre iuzbaşa din Gruiani vinde lui
Toader căpitan din Orbeasca partea sa de moşie din Ludăneşti, pe care o

344
cumpărase, la rândul lui, de la Bolarcea1 din Ludăneşti, însă din funia
Ţăplească, dintr-o funie şi jumătate, a patra parte, din vad de moară, cu 3
ughi, bani gata. Martori2, boieri: Radul iuzbaşa din Gurguiaţi, Stan ceauş
şi popa Balea din Orbeasca, Mihăilă postelnic din Bârgleaze şi Şărban
logofăt din Ţigăneştii. Pecetea, pentru credinţă. Scrie Muşat logofăt, fiul
lui Tatul slujer.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXXI/17.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran, sigiliu inelar în tuş; cu o
cop. Altă cop., ms. 129, f. 281v.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 191 (nr. 423).
1
În cop.: Borlacea.
2
Ultimul, după semnătură.

640. 1659 (7167) febr. 1. Albul, fiul lui Ghinea, adevereşte lui
Pavel negustor că îi este dator cu 300 de bani, de acum 8 ani. Neavând cu
ce plăti, s-a rugat, cu oameni buni, de i-a vândut un răzor de vie din dealul
Goleştilor, lângă Vasilie călugărul, pentru acei 350 de bani, datorie, cu
ştirea vecinilor. Martori: Apostol, Radul, Danii, Vâlcan, fratele lui
Micodim călugăr, şi popa Albul. Degetul, pentru credinţă. Scrie popa Ilie.
(Şi au fost mărturie judeţul Iovan)1.

Ep. Buzău, LIX/10.

Orig. (31,5x22 cm), filigran, rupt la îndoituri, pătat, sigiliu în
fum. Cop., ms. 173, f. 409.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

641. 1659 (7167) febr. 1. Andreiu din Gârbovi şi fiii săi, Chiriţă
şi Datco, vând lui Pătru pârcălab, fiul lui Godean din Pătârlage, moşie în
sat, 80 paşi din funia Tăndească, din apa Câlnăului, în sus, spre pădure,
până în hotarul Blăjanilor, cu 27 ughi, cu ştirea tuturor fraţilor şi
megiaşilor. Martori, oameni buni: Ghergher moşneanu şi Nedelco din
Cândeşti, Dragotă, Radul stegar, Radul Săseanul, Radu Cofea şi Bălţatul,

345
toţi din Nişcoveni, slugile episcopului de Buzău, şi Dumitraşco, fiul lui
Bădel din Şchiopeni. Scrie popa Mihai. Degetele, în loc de peceţi.

Ms. 218, f. 59v-60.

Cop.

642. 1659 (7167) febr. 2. Toader Hanul adevereşte egumenului

de la m-rea Vintilă Vodă că a venit Vlad pârcălab cu alţi feciori ai marelui
vornic, la mănăstire, pentru o datorie a acestuia către sat. Vlad, pârcălabul
vornicului, a scos toată datoria, cât a fost a mănăstirii, iar un bou, al lui
Toader Hanul, a rămas de trăsură, deoarece l-a plătit mănăstirea, de la
satul Gălbinaşi, cu 2 ughi. Astfel, Vlad pârcălab a dat boul mănăstirii,
punând zi, la Lăsatul Secului de Carne, iar de va da Toader banii la zi, să-
şi ia boul şi zapisul, iar de nu-i va da, să ţină mănăstirea şi boul şi zapisul.
Martori, megiaşi: Mănăilă vătaf, Stoia Zmeescul, Lupul Bunii, Neagul,
Lupul. (Scrie Iosif ermonah)1.

Doc. ist., CXXVII/139.

Orig. (30x17,5 cm), filigran; cu o însemnare în partea de jos a
doc., că, pentru acest bou, au jurat 6 megiaşi înaintea pârcălabului Vlad, că
este Toader dator mănăstirii cu 2 ughi, jurători fiind: Neagul, Vasilie
Sutul2, Trăndafir, Ion Târlă, Radul şi Răzmiriţă. Cop., ms. 172, f. 300v;
Doc. ist., MDCXLIV/36, f. 27v-28.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.
2
În cop.: Lupul.

643. 1659 (7167) febr. 3, Târgovişte. Florescul al doilea

postelnic, fiul lui Socol clucer din Cornăţeani, vinde vărului său, Tudoran
peharnic, fiul lui Iane peharnic din Aninoasa, jud. Muşcel şi Pădureţ, în
zilele lui Mihail Radul vv., a treia parte din satele Dinţeştii şi Făsăiani,
jud. Ilfov, anume partea lui Drăghici vornic şi cu rumânii acestuia.
Această ocină cu rumânii a fost a verişoarei sale, jupâneasa Chera, mama
lui Tudoran peharnic, dată de zestre de jupâneasa Vlădae, mama jupânesei
Chera, având şi zapisul tatălui lui, Socol clucer, făcut înainte vreme, ca să-
i fie ocina şi rumânii jupânesei. De asemenea, mai vinde nişte ocină,
346
cumpărată de Socol clucer, din partea lui Necula peharnic şi din alte părţi
ce a mai cumpărat în aceste sate, jumătate de ocină şi cu rumânii, partea
nepoatelor lui Florescul, fetele lui Cârstea clucer, şi partea cumnatei lui,
Ancuţa, fata lui Bunea vistiar. Din partea Neculei peharnic, să ţină
Tudoran peharnic cu jupânesele, pe din două, şi ocina şi rumânii; partea ce
se trage din Drăghici vornic, să o ţină, toată, Tudoran peharnic, pentru că a
fost moşia lor; partea lui Drăghici vornic şi cu ce se cuvine din partea lui
Necula peharnic, să le ţină vărul lui Florescul, Tudoran peharnic, adică
jumătate din satele Dinţeşti şi Făsăiani, cu rumâni, pentru că i-a vândut-o
cu 200 ughi, bani gata, şi să-şi facă şi cărţi domneşti pe aceste moşii.
Martori1, boieri: Badea (clucer)2 din Vlădeşti, Radul Creţulescul logofăt,
Mareş al doilea logofăt, Fiera Băltescul postelnic, Mihai roşu din
Brătieni3. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie Stan logofăt.

M-rea Cotroceni, II/3.

Orig., difolio (43x29 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 692, f. 80-80v;
reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: reg. şi extras, Grecianu, Genealogiile, I, p. 30, 364; menţ.,
Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 110, 163, 255.
1
Ultimii 2, după semnături.
2
La semnătură: stolnic.
3
În cop.: Brătieşti.

644. 1659 (7167) febr. 3. Stanimir cu soţia sa, Anca, nepoţii

acesteia, Dragomir şi fratele lui, Radul, vând moşie la Zăgoneani, cu
pădure şi loc de vie, popii Ivaşco, cu 14 ughi. Martori: Dragomir din
Zăgoneani, fiul său, Şărb, Stanciul Zăgoneanul şi fiul lui, Gherghe.

Ep. Argeş, IX/34.

Orig. (32x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, restaurat. Rez.,
ms. 708, f. 369v.

645. 1659 (7167) febr. 4. Stan (Viganul)1 chihăiaoa vinde lui

Neagoe clucer 500 stj. de ocină la Răduleşti, jud. Râmnic, din apa

347
Buzăului, până în Drumul Tătarului, luând arvună bani, 10 ughi. Degetul,
în loc de pecete.

Doc. ist., CXCVII/218a.

Orig. (15,5x20 cm), filigran; cu o cop., ibidem, CXCVII/218b –
cu: f.l.z.
1
După semnătură.

646. 1659 (7167) febr. 5. Theodosie eromonah, egumenul m-rii

Coziia, cu soborul, adevereşte lui Stanciul Vişinease că a avut acesta la
mănăstire o ţigancă neplătită şi mănăstirea, când s-a adeverit acest lucru, i-
a dat în schimb un ţigan, Lepădat, fiul lui Crăciun cel Bătrân din Râmnic,
(şi un cal şi doi boi)1, cu ştirea soborului, iar de se va mai scula el sau
rudele lui, cu pâră, să fie afurisiţi şi blestemaţi. Martori2: eromonah Efrem
proegumen, Ion cel Bătrân eromonah, eromonah Ioan proegumen, Pavel
eromonah, Mihail clisier, Ioanichie eromonah, Ioan eromonah, Efrem
ieromonah, egumen de la Gura Motrului, Partenie eromonah, Petronie
eromonah. Pecetea mănăstirii, pentru credinţă. Scrie Stefan egumen de la
Codmena.

M-rea Câmpulung, LXII/33.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, sigiliu ecleziastic în fum.
1
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după dată.
2
După semnături.

647. 1659 (7167) febr. 5. Jitiian, fiul popii Jitiian din Bălteani,
cu vărul său, Şteful din Zoreşti, şi cu fraţii săi, popa Stan şi Ban diacon,
vând lui Radul mare vornic ocină în sat, alături de altă ocină a acestuia,
Jitiian vânzând partea popii Jitiian, 180 stj., cu câte 80 bani stânjenul, iar
Şteful 80 stj., cu câte 80 bani, stânjenul, cu ştirea fraţilor lor, Jitiian luând
104½ ughi, iar Şteful, 60 ughi. Martori1, mulţi boieri: Radul Brezoianul
comis, Mogoş vornic, Bărcan vornic, Crăciun armaş2 din Bădeani, Stoica
Titeanul şi Manta din Ghimpaţi. Peceţile, pentru credinţă.

348
 M-rea Radu Vodă, IV/53.
Orig., difolio (30x21 cm), filigran, puţin pătat. Rez., Fişe g-ral
Năsturel, sub dată.
1
Ultimii 2, după semnături.
2
La semnătură: vornic.

648. 1659 (7167) febr. 6. Jupan Costandin Gălăţeanul fost mare

portar, ispravnicul scaunului din Bucureşti, întăreşte lui Papa, fiul lui
Simjorzu din Vărăşti, ocină în Runcul, 200 stj., cumpărată mai înainte, de
la Stancul şi de la fratele lui, Draghiia, cu 30 ughi. În zilele lui Costandin
vv., Nichifor călugăr „li s-au pus în spinare”, luându-i, în silă, ocina şi
lepădându-i banii. În zilele domnului Mihail vv., după ce a fugit Nichifor,
Papa a venit de faţă cu Damaschin, egumenul de la Plumbuita, cu banii în
sân, aducând mărturii că Nichifor a luat ocina în silă şi că 20 ughi au fost
ai lui Udrea comis, luaţi de la Badea Tegeanu, iar acesta din urmă a jurat
cu mâinile pe Evanghelie, că au fost banii lui Udrea comis, pe care i-a luat
Nichifor şi i-a dat pe această moşie. Damaschin egumenul, văzând acestea,
şi-a cerut banii, 10 ughi, iar 20 ughi i-a luat comisul, iar Papa să-şi ţină
moşia, scoţându-se cei 200 stj. din zapisul lui Nichifor.

Mitrop. Ţării Româneşti, XXIII/7.

Orig., difolio (29x21 cm), filigran, rupt puţin la îndoituri şi pătat,
sigiliu în ceară verde, căzut; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>:
„S-au scris în condică”. Cop., ms. 128, f. 379-379v; reg., Fişe g-ral
Năsturel, sub dată.
Ed.: menţ., Ionescu, G.M., Ist. Cotrocenilor, p. 163 (nota 2);
Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 182 (nota 1).

649. 1659 (7167) febr. 7. Ion, soţia sa, Vişa, şi coconii lor,
Nedelco, Şerban şi Radul, vând lui Stoe ceauş un loc de grădină, <în
Târgovişte>1, în lung, din casa lui Ivan paicul, până în casa lui Paloş, iar în
lat, din uliţă, până în „cheotoarea” casei lui Badea şelar, iar dinspre Paloş
este mai lat decât uliţa, pe unde era gardul mai înainte. Au vândut cu ştirea
vecinilor şi a nepotului, Ion, cu 4 ughi, bani gata. Martori, oameni buni:
popa Badea, Dumitru cupar, Dobre cizmar, Gruia ceauş, Stoica croitor din
349
susul locului, Gavril, fiul lui Ghibose, Crăciun, fiul lui Gherghe vătaf,
Albul, fiul lui Farcaş. Degetul, pentru credinţă. Scrie popa Badea.

Doc. ist., DCCXCI/6 (a-e).

Orig., difolio (30x20,5 cm), filigran, puţin pătat şi rupt la
îndoituri; pe f. 2v cu rez. doc. în lb. latină; cu o cop. modernă şi 4 facs.
1
Completat după rez. în lb. latină, de pe f. 2v.

650. 1659 (7167) febr. 81. Micul postelnic din Negoeşti vinde lui
Văsiiu din Negoeşti 10 stj. din ocina de jos, cu voia fraţilor de ocină.
Martori, oameni buni: Pătru cel Mare, Cuciulat, Crăjiu, Paraschiva roşu,
Mane, Calen, toţi din Negoeşti. Scrie popa Voico din Negoeşti. Degetele,
<pentru credinţă>.

M-rea Cotroceni, II/4.

Orig. (13,5x13,5 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 692, f. 80v-81; rez., Fişe
g-ral Năsturel, sub dată.
1
Data scrisă cu altă cerneală şi de altă mână.

651. 1659 (7167) febr. 8. Nanu1, fiul lui Oprea Deulescul din
Dobreşti, la moartea sa, dă vărului său, Tatul, şi fratelui lui, Cârstea,
cărora le-a fost dator 200 bani, un loc, <la Dobreşti, jud. Muşcel> 2, pe
dinaintea casei, cumpărat de moşul lui de la vărul său, Danciul. Astfel,
locul nu i-a fost vânzător, ci l-a dat ca să se plătească şi pentru pomană,
căci l-au căutat la vreme de nevoie şi lipsă, dându-l şi cu voia fetelor sale.
Cine se va scula, din neamul lui, fie frate, fiu, fată sau văr, să fie
blestemat. Martori: Dobra, vara lui Nanu, şi fiul ei, Cârstea, Lupul vraciul.
Scrie popa Stan3 din Boţeşti. (Degetul, în loc de pecete)4.

A.N., CCXCIII/24.
Orig., difolio (31,5x21 cm), filigran, rupt, lipsă 2/3 din f. a doua,
sigiliu inelar în tuş pe f. 1v; cu o cop. din 1834 – fără văleat. Rez., ibidem,

350
CCCVI/2 (nr. 11), CCCVI/3 (nr. 10), CCCVII/1 (nr. 11), CCCVII/2 (nr.
11).
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 150 (nr. 2014).
1
În rez., ibidem, CCCVI/3 (nr. 10) şi CCCVII/1 (nr. 11): Stoican.
2
Completat după titlul perilipsisului din A.N., CCCVI/2 (nr. 11).
3
În cop.: Stoian.
4
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

652. 1659 (7167) febr. 8. Conda, fiul lui Iane din Albeşti, vinde
părintelui de la m-rea Jitiianul doi copii de rumâni: Preda şi Crăciun, din
satul Vâlcom, partea sa în Ştubei, cu 16 ughi, bani. Martori1, boieri:
Stănilă, Pârvul ceauş şi Mane, fiul lui Andrei. Scrie însuşi Conda. Pecetea
şi iscălitura, pentru credinţă. (Mai vinde şi Stoica doi copii, Stoica şi
Pădure, cu 16 ughi)2.

Ms. 723, f. 502v-503.

Cop.
1
După semnături.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

653. 1659 (7167) febr. 10. Toader, fiul lui Vlaicul, şi mama sa,
Vişa, din Novaci, vând lui Mâinea slujer moşie în Novacii de Sus, (în
funia Crâstienească)1, 10 stj., stânjenul cu câte 100 bani, ce fac în total 5
ughi, cu ştirea tuturor oamenilor săi şi a megiaşilor. Martori, boieri: Radul,
vărul vânzătorului, Mâinea, Calotă şi Bălan din Novaci, Ghidul comis,
popa Vroghie, Stănislav diacon şi Gherghe din Popeşti. Peceţile, pentru
credinţă. Scrie Pavlache logofăt.

M-rea Stavropoleos, X/11.

Orig., difolio (30x20,5 cm), filigran, lipsă 5/6 din f. a doua. Rez.,
Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

351
 654. 1659 (7167) febr. 11. Simeon din Zeletin vinde lui Dumitru
roşu din Starchiojd, jud. Prahova, un codru de loc.

Fond A. Sacerdoţeanu, ds. 371, f. 38-39.

Rez.

655. 1659 (7167) febr. 13. Stoia şi fratele lui, Dobrotă, fiii lui
Dobrotă din Holeşti, cu fiii lor, vând jupânesei Marula logofeteasa din
Cocorăşti 18 stj. în sat, cu livadă de meri, cu ştirea oamenilor lor, cu 1.000
bani gata. Martori1, oameni buni: Stan pârcălab din Palanga, Ilie dascăl,
popa Stanciul din Cocorăşti, Danciul Goia din Măneşti. Degetele, pentru
credinţă. Scrie Ion logofăt.

Ms. 1947, vol. II, f. 166.

Fotocop.
1
După semnături.

656. 1659 (7167) febr. 15. Nedelco cliucer, fratele lui Estratie
postelnic şi al lui Costea cliucer, împreună cu fiul său, Antonie, şi cu
nepotul său, Andreiu, închină m-rii Gorguta şi lui Damaschin, egumen şi
nastavnic al mănăstirii, moşia de la Ţigăneşti, pe Mostişte, jud. Ilfov, care
este împreună cu Bratul, dar numai partea lui, pentru că l-a ajuns vremea
de slăbiciune şi de boală de moarte, socotind el că a făcut păcate bogate în
viaţă, de când s-a născut. Apoi, au mai închinat o grădină în Târgovişte,
lângă grădina m-rii Stelea, care a fost mai-nainte vreme a m-rii Golgota şi
cumpărată de fratele său, Istratie postelnic, cu 50 ughi. Din aceşti bani
mănăstirea a primit numai 20 ughi, iar pentru 30 de galbeni, pe care nu i-a
primit, i-a fost închinată grădina, de pomană. Nedelco cliucer a mai vândut
şi un vad de moară, lângă această grădină, cu 20 ughi, iar cu aceşti bani să
fie pomenit la liturghie şi îngropat la mănăstire, iar banii să fie mănăstirii,
de întărire, şi părinţilor, de hrană. Blestem. Peceţi şi iscălituri, pentru
credinţă. Martori1: Calotă aprod, Andrei, fiul lui Costa căpitan2,
Costandin, …3. Scrie Roman logofăt din Târgovişte.

352
 M-rea Golgota, I/2.
Orig., difolio (41x30 cm), filigran, rupt pe margini şi la îndoituri,
pătat, 4 sigilii inelare în tuş şi fum, pe f. 1v, un rez. în lb. greacă; cu o cop.
modernă. Altă cop., ms. 228, f. 5-5v; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 206 (nota 1).
1
După semnături, din care ultima în lb. greacă.
2
În cop. modernă: Costea Constandin.
3
Semnături indescifrabile.

657. 1659 (7167) febr. 16. Lepădat şi fratele său, Nedealco, fiii
lui Coman din Tâmpeani, vând naşului lor, Mihai, fiul popii Jipa din
Verneşti, 2 funii de moşie în sat, <adică 6 stj.>1, cu 2.4002 bani gata,
cumpărate de ei de la Ion din Tâmpeani, pe care le-au vândut acum,
fiindcă „au venit vreme de nevoi”. Martori: Dragomir scaunul, Preda,
Toader, Andrei, cu fratele său, Preda, toţi din Părdelniceşti. Scrie popa Ion
din Părdelniceşti.

Ep. Buzău, LIV/2.

Orig., difolio (23x20 cm), filigran, rupt la îndoituri. Cop., ms.
173, f. 391-391v; rez., Ep. Buzău, XCIII/3 (nr. 51); Fişe g-ral Năsturel,
sub dată.
1
După nota tergală şi după rez.
2
În cop.: 2 ughi.

658. 1659 (7167) febr. 17. Şărban din Văleni, vărul său,
Ionaşco, şi fratele său, Iona, vând egumenului Partenie de la m-rea
Bradul moşie de pe Nişcov, în ocina Turburască, în Neianască, în
Grăben, până în Piatra Cisleului, 25 stj., cu 1.200 aspri gata, cu ştirea
fraţilor de moşie. Martori, oameni buni: Voineagu, Danciul, Lupul, fiul
lui Stan, toţi din Văleni, Nan spătărel şi fratele lui, Stan, Marin, Ionaşco,
toţi din Nişcov, (popa Negoiţă, Dobrotă logofăt) 1 şi (fraţii de moşie ai lui
Şerban: Godin roşu şi Bârcă din Văleni, David, fiul lui Avram din
Năiani)2. Degetele, pentru credinţă.

353
 M-rea Bradu, II/7.
Orig., difolio (32x20,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri. Cop.,
ms. 459, f. 31v; menţ., ms. 441, f. 11 (nr. 3) – cu: f. d.; altă menţ. în lb.
greacă, ibidem, f. 30 (nr. 3) – cu: f. d.
1
După semnături.
2
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după semnături.

659. 1659 (7167) febr. 20. Tatul paharnic, fiul lui Buciul căpitan,
vinde lui Marin şi Vlad partea sa din moşia de la Păcani, cu 10½ ughi şi 4
costande, bani gata. Martori: Roman din Cuciulaţi, Nistor, Papa, Isaru
pitar din Târgovişte, Vladul, Radan şi Ion. Peceţile, pentru credinţă.

Doc. ist., CLXXXIII/60.

Orig. (29,5x20 cm), filigran, puţin rupt şi pătat.

660. 1659 (7167) febr. 20. Marula şi Costanda, fetele lui Radul
Ciuciuleate, vând lui Anghel din Dragosloveani moşie la Leoteşti1,
întrebându-i şi pe ceilalţi fraţi ai lor şi, neaflându-se nimeni să dea bani,
afară de jupân Anghel, dând preţ de 8½ ughi. Cu banii luaţi i-au pomenit
pe tatăl şi mama lor, „c-au fost negrijiţi”. Martori, oameni buni: Danciul şi
Neagul Babanut2 din Boceşti, Marin, Stoica, fiul lui Marin, Albul, fiul lui
Stan, Tudoran, fiul lui Dragomir, Mercea, Ignat şi Ion Barbădeaur, toţi din
Dragosloveani. (Scrie Posin, fiul lui Grosul din Dragosloveani. Degetele,
în loc de peceţi. Aldămaş, s-au dat 5 vedre de vin, vadra de câte 4
costande. Apoi, au venit la aldămaş Stanciul Înfrântul, Oancea, fiul lui
Stanciu, Dumitraşco, fiul lui Cozleaci3)4.

A.N., MMCMLXXVII/7, 7a.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, puţin pătat; cu o însemnare
tergală în care se arată că Anghel a dat bani: lui Tatul, fiul lui Bercul din
Zălogii, 12 ughi şi 4 costande; lui Apostol, fiul lui Neagoe, 8 ughi; lui
Pădure din Focşani, 6 ughi; şi să aibă a umbla cu aceştia la neguţători, iar
pe ce va fi dobânda, să fie fraţi; cu o cop. modernă.

354
 Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 150 (nr. 2015).
1
În cop.: Leoteni.
2
În cop.: Babanul.
3
În cop.: Cozlea.
4
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată, semnături şi pe marginea doc.

661. 1659 (7167) febr. 20. Ivaşco cu fraţii săi – Stan, Tudoran,
Micul, Dragomir şi Radul – din Muşcel vinde lui Barbul căpitan din
Bădeani o roată de moară, cu moşie, partea lor, din matca Buzăului, până
în Bahnă, de sub coastă, cu 16 ughi, iar ei să rămână cu vadul de moară şi
cu partea lor de moşie din Smedeşti. Martori, boieri: Jipa iuzbaşa, Lefter
ceauş, Radul neguţător, toţi din Verneşti, Oprea ceauş din Călugăreani,
Pătru stegar, Radul, fiul lui Crăciun vornic, Mihăilă, Bălan roşu, toţi din
Bădeani. Scrie Moise grămătic din Starchiojdiu. Degetele, pentru credinţă.

Ep. Buzău, VIII/6.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri. Cop.,
ms. 171, f. 126v.

662. 1659 (7167) febr. 22. Pătru Pleşoi, soţia lui, Stana, şi fiii
lui, Stoica şi Albul, vând clucerului <Negoiţă>1 ocină în Mierăia, aleasă şi
stâlpită, sub Dâlma Mierăi, din sus de fântână, cu 10 stj., până în Drumul
Dâlmei, în Obârşiia Ojascăi, din jos din izvor, în capul poienilor şi a
mărăcinilor, drept pe marginea poienii, până în drum. Au vândut, cu 7
ughi, bani gata, de şi-au plătit haraciul. Dacă cineva se va „apuca” de
clucer, să poarte Pătru pâra. Martori: Gherghe spătar, Dumitru, Ţachiia,
Pătru pârcălab. Scrie popa Crăciun din Cândeşti. Degetele, pentru
credinţă.

Doc. ist., CCXCIX/27.

Orig., difolio (33x19,5 cm), filigran, restaurat.
1
Completat după doc. din 1659 (7167) mart. 12, Doc. ist., CCXCIX/28a.

355
 663. 1659 (7167) febr. 23. Muşat Ogluz vinde lui Ivan Sârbul
logofăt 44 stj. din moşia Voiceasca, din apa Cricovului, până în hotarul
Nucetului, cu câte 50 bani, stânjenul, cu ştirea fraţilor şi a vecinilor.
Aldămăşari1: Badea Ogluz, Leca logofăt, Ilie dascăl, Tudor, Oprea Arsul,
Drăgan şi Iancul. Scrie popa Manea.

M-rea Sf. Ioan – Bucureşti, IX/6.

Orig., difolio (28x20 cm), puţin rupt, cu filele lipite şi pătat.
Rez., ibidem, XXI/38 (nr. 4).
1
După semnături.

664. 1659 (7167) febr. 24. Mănăstirea Deunlemn, stareţa

acesteia, monahia Theodosia şi soborul – popa Grigorie (eclisiarhul)1,
popa Ion, diaconul Preda, monahiile Ifrosina, Maria şi Sanfira, Stoican
pârcălab, Mitrul şi toţi posluşnicii mănăstirii – adeveresc pentru ţiganii pe
care-i are mănăstirea, cum că nu are ţigani ai m-rii Govora şi că aceste
mănăstiri s-au plătit una de alta. De acum înainte, de se vor mai amesteca
ţiganii lor, ele se vor socoti. Astfel, pentru o copilă de ţigan, Caple, fata
Dafinei, adeveresc că au dat-o m-rii Govora şi au luat în schimb un ţigan
…2, unul pentru altul. Astfel, fac ştire şi altor fraţi, care vor locui în m-rea
Deunlemn, că s-au plătit. Iscăliturile, pentru credinţă. (Scrie diaconul
Stănciucul)3.

M-rea Govora, XXV/21.

Orig., difolio (26x21 cm), filigran, sigiliu ecleziastic în fum,
puţin pătat; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în
condica mănăstirii”. Cop., ms. 447, f. 403v.
1
După semnătură.
2
Loc alb.
3
Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnături.

665. 1659 (7167) febr. 24. Mănăstirea Govora – egumenul

Vasile şi tot soborul: popa Stoica cleserul, popa Măcareia (eromonah)1,
popa Gavrilă (eromonah)1, Ion monah – adevereşte m-rii Deunlemn că

356
s-au plătit una de alta pentru ţigani, neavând nici Govora, la m-rea
Deunlemn, nici aceasta din urmă la m-rea Govora, iar de acum dacă se vor
mai amesteca ţiganii, se vor socoti din nou; iar pe copilul de ţigan,
Stanciul, fiul Oprişei, l-a dat m-rea Govora la m-rea Deunlemn şi a luat în
schimb pe Caplea ţiganca, unul pentru altul, făcând ştire şi altor fraţi ce
vor locui la m-rea Govora că s-au plătit. Iscălituri, pentru credinţă.
Martori1: Stefan eromonah.

M-rea Dintrunlemn, XLIV/8.

Orig., difolio (30x20 cm), filigran, sigiliu ecleziastic în fum.
Cop., ms. 445, f. 269v.
1
După semnătură.

666. 1659 (7167) febr. 24. Antonie, fiul lui Nedelco cliucer,
adevereşte m-rii Golgota că tatăl său i-a închinat moşia Ţigăneşti, pe
Mostişte, de pomană, iar de se va „pristăvi” acolo, va închina el moşia,
partea lor, fiind împreună cu a lui Bratul, unchiul său. La fel închină şi
locul de grădină, care a fost dinainte vreme a mănăstirii, şi locul de moară,
dat împreună cu această grădină. Blestem. Martori, mulţi boieri. Peceţile şi
iscăliturile, pentru credinţă.

M-rea Golgota, I/3.

Orig. (29x21 cm), rupt la îndoituri, puţin pătat, sigiliu inelar în
tuş; cu o cop. modernă. Altă cop., ms. 228, f. 5v-6.

667. 1659 (7167) febr. 25. Radul, fiul lui Cârstea, vinde lui
Dragul iuzbaşa şi fiilor lui 25 stj. de moşie la Berideşti, partea Budescă, cu
2½ ughi, bani gata, cu ştirea fraţilor. Martori, oameni buni: Ona, fiul lui
Androinic, şi Ianachi călăraş din Buzău, Dragul, nepotul lui Dragul
iuzbaşa. Scrie popa Dumitru. (Degetul, pentru credinţă)1.

Ep. Buzău, XXV/15.

1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

357
 Orig. (29,5x21 cm), filigran, rupt la îndoituri, puţin pătat.

668. 1659 (7167) febr. 26. Stan, Anghel şi Radul, fiii lui Ion
popa din Cacova, vând lui Radul, nepotul popii Andrei, locuri în hotarul
Cheia, lângă Valea de Brădetu, 7 fălci cu 700 aspri gata, şi 2 mătci de
stupi, anume: 2 fălci la prunii lui Petcă, lângă vale; 2 fălci dinspre
Sărăcineşti; 2 fălci, în sus de pruni; o falcie, în Calea Cheii, cu căpătâiul la
arie. Şi au vândut, cu ştirea fraţilor din Cheia, aceste locuri, pe care le
aveau de la mama lor din Cheia. Martori1, oameni buni: popa Drăghici şi
popa Iane din Cacova, Stănislav (meşter)2, Eftemie şi Pătru din Cacova de
Sus, Mihai, fiul lui Voinea, diaconul Grigorie din Muereasca, Badea
grămătic, Mihăilă. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Radul
ceauş din Cacova.

Ep. Râmnic, LX bis/4.

Orig. (30,5x21,5 cm), filigran, 3 sigilii în fum şi un sigiliu în tuş.
Cop., Doc. ist., CMLXXVI/63, f. 37-37v.
1
Ultimii 2, după semnături.
2
După semnătură.

669. 1659 (7167) febr. 27. Neagul postelnic, fiul lui Vasilie
vornic, din Băneşti, adevereşte că i-a fost dator, din-nainte vreme, lui
Mareş logofăt, iar acum acesta i-a cerut banii. Neavând el bani, s-a tocmit
de i-a vândut o jumătate de delniţă din dealul Ştefăneştilor, <jud.
Muşcel>1, cu 18 ughi, bani gata, cu ştirea tuturor rudelor, Mareş fiind mai
volnic să cumpere, decât alţii, pentru că îi vânduse înainte şi viile.
Martori2: Radul Creţulescul logofăt, Tudoran paharnic din Anenoasa,
Neacşul din Piteşti, Simion din Câmpulung (Dâlgopol), Stan3 logofăt.
Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.

Doc. ist., XXIX/208.

Orig., difolio (29x20,5 cm), filigran, sigiliu mic în fum. Cop.,
ibidem, XXIX/66, f. 16-16v; cu o notă tergală: „ce am întorsu banii lu
Mareş vistiar”. Rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

358
 Ed.: rez., Grecianu, Genealogiile, I, p. 82, 422; Iorga, Doc. priv.
la fam. Cantacuzino, p. 10 (nr. XIII); menţ., Andreescu, M-rea Cornet, p.
679 (nota 57).
1
Completat după nota tergală.
2
Ultimul, după semnături.
3
În cop.: Toma.

670. 1659 (7167) febr. 28. Gligorie (roşu)1 şi fratele său, Dragul,
cu fiii lor, Albul, <Călineştii>2, vând lui Dumitraşco căpitan şi lui
Alexandru fost mare postelnic partea lor de moşie din satul Stoiceşti, jud.
Ilfov, 100 stj. moşie stearpă, fără rumâni, cu câte 55 bani, stânjenul, şi cu
ştirea rudelor. Martori, boieri şi oameni buni: Fiera al doilea postelnic3,
Toader căpitan, Ivan logofăt din Mitreani. Peceţile, pentru credinţă. Scrie
Mihalcea logofăt din Măgureani, <jud.>4 Prahova.

A.N., CLXXIV/20.
Orig., difolio (30x20 cm), filigran, rupt puţin la îndoituri.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 150 (nr. 2017); menţ., Stoicescu, Dicţ.
marilor dregători, p. 106.
1
După semnătură.
2
După nota tergală.
3
Semnătura în lb. greacă.
4
Omisiune.

671. 1659 (7167) mart. 3. Nedelco portar (din Călineşti)1, fiul

lui Radul Tătarul (portar)1 din Stoiceşti, vinde lui Dumitraşco căpitan şi lui
Alexandru fost mare postelnic2 40 stj. din partea sa de moşie din Stoiceşti,
cu câte 55 bani, stânjenul, (ce fac 18 parale)1, dându-i toţi banii gata, şi cu
ştirea fraţilor de moşie. Martori3, boieri şi oameni buni: Fiera al doilea
postelnic, Toader căpitan, Stoica din Chiojd, Vasilie logofăt din Brătiiani.
Degetul, în loc de pecete. Scrie Mihalcea logofăt din Măgureani.

A.N., CLXXIV/19.
Orig., difolio (29,5x21 cm), filigran.

359
 Ed: rez., Achiziţii Noi, p. 150 (nr. 2018).
1
După nota tergală.
2
La nota tergală: sluger.
3
Ultimul, după semnătură.

672. 1659 (7167) mart. 6. Douăzeci şi patru de boieri1 –

Popescul căpitan, Alexandru căpitan, Murgea, Dumitraşco căpitan, Jipa
iuzbaşa, Giurgea, Avram ceauş, Dragomir căpitan, Vasilchi căpitan,
Stârcea iuzbaşa, Mihalcea, Radul, Şteful, alt Radul, Şărban iuzbaşa, Stoia
iuzbaşa, Gligorie, Ţina, Vasilie şi Gruma – adeveresc lui Negoiţă clucer că
au venit feciorii lui Dămiian şi cu nepoţii lui Papica şi cu om domnesc,
Sima cămăraş, omul lui Mihail vv., cu carte domnească, ca să
mărturisească ei pentru moşia de la Baalta Albă, dacă a fost cumpărată de
Negoiţă clucer de la Staanciul ceprăgar şi de la Muşa, cu nepotul ei, Iorga,
sau a împresurat-o. Boierii s-au strâns la târgul Râmnicului, cu omul
domnesc, şi au mărturisit şi au judecat, şi acum, cum au aflat întâiul, ca
Negoiţă clucer să-şi ţină moşia, iar feciorii lui Damiian şi cu nepoţii lui
Papica să n-aibă nicio treabă. Peceţile, pentru credinţă.

Doc. ist., CXCVII/80.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran, puţin pătat, 13 sigilii
inelare în fum.
1
După semnături.

673. 1659 (7167) mart. 6. Barbul, fiul lui Dobrin, vinde lui
Iane, la Zeplaz, un loc de 2 pogoane de vie, pe lângă via lui Iane, cu 10
ughi, bani gata, cu ştirea fraţilor şi unchilor. Martori, boieri: popa Chirano,
Iane căpitan, Tanasie mazil, Stan pârcălab, Tatomir, unchiul lui Barbul,
Deadiul, fiul lui Iane căpitan, Gherghe, fiul lui Tanasie, Dobre, Mănul.
Scrie Iordache, fiul lui Deadiu postelnic. Degetele, pentru credinţă.

M-rea Rm. Sărat, XVII/3.

360
 Orig., difolio (29x20 cm), rupt la îndoituri, lipsă 2/3 din f. a
doua, pătat, 6 sigilii inelare în fum; pe f. 1v s-a scris alt doc. din 1660
(7169) dec. 16.

674. 1659 (7167) mart. 9. Mihail Radul vv. porunceşte lui

Costandin Gălăţeanul fost mare portar şi ispravnic din Bucureşti să
cerceteze pricina egumenului m-rii Sf. Troiţă, cu jupâneasa lui Radul
Dudescul logofăt, pentru o moşie a mănăstirii de la Ciumearnic. Acolo are
şi jupâneasa moşie şi a făcut pe locul acesteia o moară, nefiind aici vad de
moară, bătrân şi vechi, ci l-a făcut ea, nou; de aceea, se îneacă moşia şi
livezile mănăstirii. Astfel, domnul porunceşte să ia seama foarte bine, iar
de va fi loc, să-şi mute moara, mai jos, ca să nu strice moşia mănăstirii,
nici să nu înece livezile acesteia. De nu va avea loc, să o mute, să se
lipsească de această moară, pentu a nu face pagubă mănăstirii. Ispravnic,
însăşi spusa domnului. (Scrie Stoica logofăt. <A colaţionat> al doilea
logofăt)1.

M-rea Radu Vodă, XXVI/6.

Orig. (28x20 cm), filigran, puţin pătat, monograma în chinovar,
semnătura domnului; cu o însemnare tergală: „aceasta să să scrie copie la
hârtie”. Cop., ms. 256, f. 103-103v; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată – cu:
mai 9.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată, pe verso doc.

675. 1659 (7167) mart. 9. Popa Işfan (şi fratele său, Mitre)1,
vând fratelui („neanei”), popa Grigorii, via lor, cu 400 bani, cumpărată de
maica Marta de la Gruiu, întrebând şi pe Velica, fata Stancăi şi pe Stoican.
Martori, oameni buni: Işfan şi fratele său, Chirca, popa Ion şi fratele său,
Stanciul, şi Vasilie, toţi din Căneşti, Manea şi popa Alicsandru din
Mihăeşti.

M-rea Dintrunlemn, XXIX/4.

Orig., difolio (33,3x17 cm). Reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Textul dintre paranteze, adăugat deasupra rândului.

361
 676. 1659 (7167) mart. 10, Târgovişte. Rada, soţia lui Mihai,
fiica lui Antonie croitor, din Bucureşti, cu fiul său, Tanasie, adevereşte lui
Done Pepano negustor că a avut ea un loc de casă în oraş, lângă biserica
lui Ghiorma, între locul lui Done, pe care acesta l-a cumpărat de la
Dumitru Boancă logofăt, şi între cel al lui Pano Palamariu doftor, iar în
lung, din Uliţă până în locul lui Vasilie stolnic. Rada a avut locul de la
părinţii săi şi de la moşul său, Ianiu Terizi, şi a fost pe seama ei până în
zilele domnului Mihail Radul vv., când ea şi fiul său au căzut în robie la
tătari şi de acolo i-a răscumpărat un turc, Mehmet cilibi din Smil1, şi i-a
lăsat pe chezăşie să vândă ce vor vrea ca să-i plătească lui cu bani. Rada a
vândut locul de casă lui Donea negustor, cu ştirea vecinilor, cu 40 ughi
gata, cu cât s-a răscumpărat de la turcul Mehmet celibi care i-a scos capul
din nevoie. Martori: popa Irimia de la Sf. Vineri din Târgovişte, popa
Ignatiu de la Sf. Dimitrie, cumnatul Radei, Pano săpunar, Tanasie vătaf de
puşcărie, Ghierghie (logofăt)2, fiul popii Manta din Bucureşti, Tuduru, fiul
Paraschivei croitor, Ghierghi logofăt (din Târgovişte)1. Inelul, pentru
credinţă. Scrie Dumitru Boldiciu logofăt.

M-rea Stavropoleos, XII/14.

Orig., difolio (42x28 cm), filigran, sigiliu inelar în fum.
Ed.: text, Potra, Doc. Bucureşti, p. 120 (nr. 42); rez., Lehr,
Evoluţia demografică, p. 188 (nota 95); menţ., Stoicescu, Subalternii
marilor dregători, p. 85-86 (nota 205) – cu cotă greşită: M-rea
Stavropoleos, XII/19.
1
Probabil: Ismail.
2
Completat după semnătură.

677. 1659 (7167) mart. 12. Arhimandritul Varlam, nastavnicul

m-rii Argeş, cu boierii din oraş şi dimprejur, anume – Iuvaşco iuzbaşa din
Cârsteianeşti, Preda Dolofan, Radul logofăt, Marin roşul, Argişan peharnic
şi fratele lui, Ion logofăt, Gherghe stolnicel şi Stanciul al lui Badea, toţi
din Argeş, Radul logofăt din Bârseşti, Nedelco portar din Râmnic, Stan
stolnic, fiul lui Ghircea1 – adeveresc lui Calciul că acesta a avut o pâră cu
nepoţii lui Tatul din Verneşti, anume Vâlcan şi Preda, pentru o vie cu
locul ei, din sus şi din jos, şi de pe laturi şi pentru o livadă din Trântara,
precum şi pentru o altă livadă din Ţiţirigul. Aceste vii şi livezi le-au dat
362
nepoţii lui Tatul, lui Calciul, pentru 13 ughi, datoria lui Tatul. Astfel, i-au
dat lui Calciul o vie părăsită şi „dezgrodită”, precum scrie în zapisul de
chezăşie. Ei n-au fost vrednici să-i dea 3 ughi lui Calciul, iar acesta din
urmă s-a apucat de a îngrădit şi a lucrat via, timp de 3 ani, făcând vie. Pe
când a fost în al treilea an, vrând şi Calciul să ia ceva, nepoţii lui Tatul s-
au dus, „neîntrebat şi nejudecat”, şi au cules via, luând vinul. Calciul nu s-
a suferit şi i-a sorocit la Curte, spunând vornicului, iar acesta din urmă a
făcut carte către boierii de mai sus, ca să le ia same „pre direptu”. Văzând
cartea vornicului, aceştia au judecat să ţină Calciul via şi livezile, dar să
mai dea nepoţilor lui Tatul 2 ughi, iar ei să-i plătească lui Calciul câte 5
costande, vadra, pentru câte vedre vor jura că au luat. Scrie popa Ilie.

Ep. Argeş, VII/28.

Orig., difolio (30,5x21,5 cm), filigran, sigiliu ecleziastic în fum.
Reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
În reg., Fişe g-ral Năsturel: Gherghii.

678. 1659 (7167) mart. 12. Pătru şi fiii săi, Stoica, Albul şi
Barbul, din Mierâia vând lui Negoiţă clucer ocină în sat, în Golu, cât i-a
însemnat şi bolovănit, ocina din partea socrului lui Pătru, Albul, cu 18
ughi, bani gata, întrebând toţi fraţii de ocină şi nimeni nu s-a apucat să o
cumpere. (De se va scula cineva cu vreo gâlceavă pentru această moşie, să
o poartă Pătru)1. Martori2, oameni buni: Gherghie moşneanul, Negrilă şi
Nedelco moşneanul, toţi din Cândeşti, Manea (Băşină)3 din Hodobeani,
Vasilchi căpitan. Degetele, în loc de pecete.

Doc. ist., CCXCIX/28 a, b.

Orig., duble, difolio (30x21 cm), filigran, restaurat.
1
Textul dintre parantezele rotunde a fost omis în cel de-al doilea orig.
2
Ultimul, după semnătură.
3
Completat după cel de-al doilea orig.

679. 1659 (7167) mart. 12. Sătenii din Găgeni, anume trei fraţi
(sic!) – Radu Schiciul, Năvrap, Sava şi Dobrotă – vând popii Dragomir din

363
Târşor 15 stj. din moşia lor din sat, din funia Nănuleştilor, cu câte 25 bani,
stânjenul, şi cu hotare: Drumul cel Mare ce vine de la Ploieşti şi merge la
Câmpina, numit Drumul Câmpinii, Redea Zmeului, Lacu Porcului. Şi au
vândut cu ştirea fraţilor şi a megiaşilor. Martori, boieri şi oameni buni:
Marin căpitan, Manole izbaşa din Târşor, popa Dumitru, Nanu (Ratie) 1,
Radu şi Neacşul logofăt din Găgeni, Stoica al lui Neagu şi fratele său,
Hiera, Stoica al lui Năvrap, Stoilu, Stoica al Voinii. Degetul, pentru
credinţă. Scrie Costandin.

Ms. 466, f. 55v.

Cop.
1
Completat după semnătură.

680. 1659 (7167) mart. 15. Pană al doilea pitar şi jupâneasa lui,
Ilina, vând lui Defta negustor partea lor de moşie de la Roşuul, ce o aveau
„împreunată” cu cea a lui Necula, cumnatul lui Pană şi vărul jupânesei
Ilina, 70 stj., stânjenul cu câte 100 bani, ce fac 35 ughi, moşie împietrită
de către toţi vecinii lor. Necula, vărul jupnesei Ilina, avea moşie în acea
parte împietrită, dar Pană pitar a vândut doar partea pe care o avea de
zestre de la socrul său, Tudor. De asemenea, i s-a cuvenit lui Necula,
cumnatul lui Pană, să cumpere, întrebându-l acesta din urmă, când a vrut
să vândă, „la păsul” său, precum şi pe alţi vecini, dar niciunul nu a vrut să
cumpere, ci i-au spus să caute cumpărător oriunde va găsi, vânzându-i,
astfel, lui Defta partea lor, cu hotare – Calea Baiului, luncă, cum merge şi
la alte moşii – cu ştirea oamenilor şi a vecinilor lor. Martori1, boieri:
Muşat păharnic, fiul lui Văntilă vătaf din Roşuul, Costandin spătar, fiul lui
Neagul portar, Damaschin al doilea vornic, Necula armaş, fiul lui
Cârstiian, vărul Ilinei, Andreiu, fiul lui Freja, vărul jupânesei Ilina, nepoţii
lui Tudoru, socrul lui Pană al doilea pitar, Tudoru, cu fratele său, Radul,
fiii lui Cârstea Bordea, Miho, fiul lui Radul comis, ultimii trei din
Breazoe, Badea, fiul popii Badea, şi Dobre Boboşan, ultimii doi din
Tătuleşti, Albul, fiul lui Stănislavu, Necula căpitan, Tudor, fiul lui
Drăghici din Dobreşăşti, Barbul, fiul lui Cazacul căpitan, Vlad şătrar din
Băldăneşti, Badea din Cernogârla, Necula postelnic din Breazoe, Nedelco

364
logofăt, Nica şoimar. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie
Ianachie, fiul lui Anghel din Bucureşti.

Doc. munteneşti, CLX/7.

Orig., difolio (30x22 cm), filigran, lipsă 5/6 din f. a doua, pătat, 3
sigilii în tuş.
1
Ultimii 9, după semnături, din care ultima, în lb. greacă.

681. 1659 (7167) mart. 16. Stanciu fost stegar din Târgovişte
vinde lui Tudoran peharnic din Aninoasa un ţigan, anume Florea, cu 27
ughi, bani gata, z<d>1ravăn, fără nicio gâlceavă; el, la rândul său, îl
cumpărase de la Stoica din Drăgoeşti, jud. Gorj, şi de la fraţii acestuia,
Drăghici şi Barbul Brăiloaei. De se va scula cineva cu gâlceavă, o va purta
el, iar la vânzare i-a dat şi zapisul cu care l-a cumpărat. Martori2, boieri:
Badea stolnic din Vlădeşti, Radul Creţulescul logofăt, Mareş al doilea
logofăt din Băjeşti, Stan logofăt. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.
(Scrie Iane peharnic)3.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCCLIII/29.

Orig., difolio (29x21 cm), filigran; cu începutul doc. scris pe a
doua filă. Cop., ms. 137, f. 389v-390.
Ed.: text, Potra, Tezaurul, p. 315-316 (nr. 477); rez., Grecianu,
Genealogiile, I, p. 30, 82; menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p.
255.
1
Omisiune, completat după cop.
2
Ultimul, după semnătură.
3
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată, la semnături.

682. 1659 (7167) mart. 16. Goica, nepotul său, Stoica, şi Şărban
vând lui Danii negustor1 150 stj. la Mărculeşti, cu câte 45 bani, stânjenul.
Martori2, oameni buni şi bătrâni, aldămăşari: Florea din Mărculeşti,
Dragul şi Cârstiian din Codreani, Marco ceauş şi Stoican ceauş din
Săruleşti, Stoica (Mălaiu)3 stegar din Berciugov, Costandin căpitan din
Bucureşti. Scrie popa Radul din Gurbăneşti. Degetele, pentru credinţă.

365
 M-rea Bradu, XIV/11.
Orig., difolio (31x21 cm), filigran, pătat.
1
Adăugat deasupra rândului.
2
Ultimul, după semnătură.
3
După semnătură.

683. 1659 (7167) mart. 16. Stan, fiul lui Stan megiiaş din
Dobromirul, vinde lui Neagul negustor din Bucureşti, jupânesei şi
coconilor lui, 50 stj., cu heleşteu, cu câte 40 bani, stânjenul, cât se va alege
partea, împreună cu funia lui, moşie stearpă, fără rumâni. Martori, oameni
buni, megiiaşi: popa Dumitru, Dobrotă, fiul lui Toader, Stoica ceauş, Dan,
fiul popii Stanciul, Ianache, fiul popii Borcea clisiar, Miho grămătic,
Radul negustor din Bucureşti, Dobre Hagi, Drăgoi abagiu. Inelul, în loc de
deget. Scrie Vlădilă Grama.

Doc. ist., MLXXXVI/8.

Cop.

684. 1659 (7167) mart. 20. Ionaşco şi fratele său, Dumitraşco,

adeveresc nepoţilor lor, Jipa şi fratelui său, Stanciul, fiii lui Jipa postelnic,
că l-au „boerit” pe Dumitran, fiul lui Andimir, cu 4½ pogoane de vie,
alături cu cele ale lui Jipa postelnic, cu 16½ ughi, bani gata, iar nepoţii lor,
Jipa şi Stanciul, n-au vrut să-l lase, ci i-au dat toţi banii înapoi. Martori,
boieri: Lefter căpitan şi Balea logofăt din Verneşti, Dragomir, fiul
diaconului, Mihai, fiul popii Jipa, Jipa Sorescul, Şteful din Căpreşti.
Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Lupul logofăt.

Doc. ist., CXLVII/117.

Orig., difolio (21x15,5 cm), filigran. Reg., Fişe g-ral Năsturel,
sub dată.
Ed.: rez. şi menţ., Ionaşcu, Schitul Grăjdana, p. 17-18 (doc. 28),
p. IX.

366
 685. 1659 (7167) mart. 20. Dafina şi fiul ei, Stoica, adeveresc
fratelui ei, popa Jipa, şi fiului acestuia, Mihai, că au primit de la el 150 stj.
de moşie în Coţofăneşti, pe care i-au vândut lui Moise logofăt cu 3.000
bani gata, şi să-i dea, în schimb, 150 stj., moşie pentru moşie, la
Tâmpeani. Apoi, Dafina i-a mai vândut popii Jipa 50 stj. moşie în
Tâmpeani, cu 1.000 bani gata. Martori: Gherghe spătar din Cândeşti, Jipa
iuzbaşa (Vernescul)1, Lefter ceauş, Jipa Sorescul, toţi trei din Verneşti.
Scrie Gherghe, fiul lui Radul a lui Gherghe din Verneşti. Degetele, în loc
de pecete.

Ep. Buzău, LIV/3.

Orig., difolio (31x22 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, puţin
pătat. Cop., ms. 173, f. 391v; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată; rez., Ep.
Buzău, XCIII/3 (nr. 50).
Ed.: menţ., Ionaşcu, Schitul Grăjdana, p. XII; idem, M-rea
Ciolanu, p. 3, 5 (nota 1).
1
După semnătură.

686. 1659 (7167) mart. 20. Toma, Petre şi Voicea, fiii lui Fătul
din Zăpodie, adeveresc popii Ivan din Scăiani că a răscumpărat de la ei
moşia lui Drăgan din Zăpodie, cu 16 ughi, bani gata, „de peste tot hotarul,
cât iaste, den câmpu, den pădure, den apă şi den pomi şi în satu şi în gol şi
în piiatră, din hotar până în hotar”. Martori1, oameni buni: popa Şărbu,
Manea, Todosie, Ştefan, Călin şi Radul, toţi din Şcheiani, Stoica din
Zăpodie. Degetele, în loc de peceate.

Ep. Buzău, LXXVIII/1.

Orig., difolio (28,5x20 cm), filigran, puţin pătat, cu o „încercare
de condei” pe f. a doua. Cop., ms. 172, f. 161; rez., Fişe g-ral Năsturel, sub
dată.
1
Toţi, după semnături.

367
 687. 1659 (7167) mart. 22. Radul, fiul lui Dragiul, nepoata sa,
Maria, şi fiii lui vând lui Radul Creţulescul logofăt 6 pogoane de vie în
dealul Ţigăneştilor, cu 25 ughi, bani gata, cumpărate de ei de la Iovan 1,
Rusul şi de la Radul din Bugăteşti, cu delniţă în sat şi cu ştirea tuturor
oamenilor. Martori2, boieri: Badea stolnic3 din Vlădeşti, Mareş al doilea
logofăt din Băjeşti, Badea logofăt, Dumitru Boldici logofăt, Stan4 logofăt.
Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie Iane paharnic5.

M-rea Sf. Apostoli, IX/8.

Orig., difolio (30,5x20 cm), filigran, sigiliu inelar în tuş. Cop.,
ms. 184, f. 177-177v; rez.., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
În cop.: Ivan.
2
Ultimii 3, după semnături.
3
În rez.: logofăt.
4
În cop.: Toma.
5
După semnătură.

688. 1659 (7167) mart. 24, „astăzi, ziua de joi”. Mihail vv.
porunceşte celor 6 boieri judecători ai lui Negoiţă cliucer şi ai lui
Dumitraşco, fiul lui Damiian căpitan din Scăuiani – Barbul mare vornic,
Radul mare logofăt, Udrişte mare spătar, Radul Fărcăşanul stolnic, Chirca
ban, Pătru vornic – ca să-i judece pentru moşia Căpoteştilor de la Balta
Albă, cui i se cade a ţine moşia scrisă în cărţi, cu mărturii. <Scrie>
(Dumitru Boldici)1.

Doc. ist., CXCVII/81.

Orig. (20x15,5 cm), monograma, sigiliu mare în chinovar.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 176.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris pe verso doc.

689. 1659 (7167) mart. 25. Iane peharnic, nepotul lui Fota din
Târgovişte, vinde lui Radul logofăt din Creţuleşti un ţigan, Radul, cu
ţiganca lui, Muşa, şi cu doi fii …1 şi cu o fată …1, cu 135 ughi, bani gata,
şi cu ştirea oamenilor lui. Radul logofăt dă de zestre acest ţigan lui

368
Tudoran peharnic, vărul lui Iane peharnic, căci sângelui lor li se cade să
cumpere, fiind ei „rudenie dă aproape”. De va fi vreo gâlceavă pentru
acest ţigan, o va purta Iane peharnic. Martori2, boieri: Badea stolnic, Stan
logofăt. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCCLIII/30.

Orig., difolio (29,5x21 cm), filigran. Cop., ms. 137, f. 390; reg.,
Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: text, Potra, Tezaurul, p. 316 (nr. 478); rez., Gecianu,
Genealogiile, p. 30.
1
Loc alb.
2
După semnături.

690. 1659 (7167) mart. 26. Mihail Radul vv. scrie lui Preda
logofăt, ispravnicul de la Craiova, că, înaintea sa, a venit egumenul m-rii
Jitianul, cu o scrisoare de la Preda logofăt, pentru nişte rumâni de la
Ştiubeaiu, ai mănăstirii, daţi de jupâneasa Maria, soţia lui Conda vătaf,
pentru pomană, fiind ei scrişi la dorobanţi, la Dumitru (iuzbaşă din
Cetăţue)1, iar domnul a căutat la catastih în Vistierie, la dărăbanţi, şi la
catastihul birului, dar nu i-a găsit scrişi la dărăbanţi, iar la catastihul
birului, ei s-au aflat la bir cu ţara şi rumânii mănăstirii, din-nainte vreme.
Astfel, domnul îi porunceşte lui Preda logofăt să caute şi să ducă acei
oameni egumenului, la mănăstire, să-şi dea birul şi să fie rumâni
mănăstirii, cum au fost şi înainte vreme. De asemenea, porunceşte lui
Dumitru iuzbaşă să-i dea pe rumâni şi să nu-i mai oprească, pentru că de
va mai veni egumenul să-i spună, va avea certare de la domn. Dacă li se va
părea în alt chip sau vor spune că nu sunt rumâni, să vină de faţă.
Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Microfilme Grecia, rola 4, c. 22.

Microfilm de pe orig. Cop., ms. 723, f. 477-477v.
Ed.: text, Marinescu, Doc. rom., p. 71 (nr. 44).
1
În cop. din ms. 723, greşit: ginere din Cetăciue.

369
 691. 1659 (7167) mart. 27. Popa Voico, fiul său, Neagu, şi
fratele popii, Şărban, vând lui Tudor ceauş de roşii din Popeşti partea lor
de moşie în sat, pe care şi ei o cumpăraseră de la Slăvita, nepoata Inanii, a
Zăgăii, din Popeşti. Ajungându-i vreme de lipsă, au vândut această moşie,
întrebându-i pe toţi sătenii de acolo, rămânând doar Tudor ceauş de roşii s-
o cumpere, fără ceilalţi fraţi, cu (11 ughi)1, bani (gata)1. Martori, boieri şi
oameni buni: Tudur cliucer, fiul acestuia, Radul postelnic, popa Tudor şi
Stănislav pârcălab, toţi din Izvor, Radul, Vişan, Tudor, Vasilie, Mircea,
Neagul, Dan, Coman, fratele lui …2, Măseaiu (?), toţi din Popeşti, …2,
Mihalcea logofăt, fiul lui Prodan din <Măgu>2reani, popa Mateiu şi Lazăr,
amândoi din Tătărăşti, …2. Scrie Radul logofăt din Popeşti.

Doc. ist., DCXLI/12.

Orig., difolio (30,5x21,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, pătat,
iniţiala ornată în tuş.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris cu altă cerneală.
2
Loc rupt.

692. 1659 (7167) mart. 28. Jupâneasa Păuna vorniceasa, soţia

răposatului Preda Brâncoveanul vornic, dă zestre ginerelui său, Iorga
postelnic, şi fiicei sale, Ancuţa, „după alalte graiuri carele ni s-au căzut a
le grăi pre obiciaiu”, satele: Chiceanii (şi Mănăileşti)1, din Vâlcea,
Grozăveştii şi Studina din Romanaţi, Putineiul din Vlaşca cu rumânii şi
via, din sus de Bucureşti, cu ocină şi cu rumânii de acolo. De asemenea, le
mai dă ţiganii: Ţinul cu soţia sa, Florica, şi cu fiul, Matei; Vlad al lui
Marco, cu soţia sa, Preda, şi fiul său, Gherghe; Jipa, cu soţia sa, (Neacşa)2;
Marco, Pelea, Stan, alt Stan, toţi fraţii lui Vlad, Neagul, fiul lui Gocea, cu
soţia lui, Voica; Dumitru, Stancul, Gherghe, Dobre şi Dumitra, toţi fiii lui
Gocea; Vlad şi soţia sa, Neacşa, cu fiii săi, Coman şi Şerban; Stoica şi
soţia sa, Vlada, şi fiii lui, Nica, Titu, cel din urmă cu soţia lui, Manea, şi
cu fiul lui, Radul, şi cu o fată a lui, Rada; Stanciul, fratele lui Stoica, şi
Şchioapa, cu trei fii, Paraschiva şi Lupul şi Dumitru, fiul lui Vişan; Matei
cu soţia lui, Rada; Pătru cu soţia lui, Anca; Grozava cu două fete … 3, pe
care a plătit-o de la Dragomir vornic; Ion cu soţia lui, Stanca, şi fiii lui,
Pătru, Dumitru şi Stanciu; Stana, fiica lui Ion, altă Stana, fiica lui Ion;
Mărin, fiul lui Ion, cu soţia lui, Stana; Radul, fiul lui Mărin; Lupul, fiul lui
370
Mărin; Bâra cu soţia lui, Stancea; Vlada, fiica lui Bâra; Dăca şi soţia lui,
Anghelina; Stanca, Ivana şi Lupul, toţi fiii lui Dâcă; Nicula cu soţia lui,
Oprea, şi cu fiii lui, Stoica şi Dumitru; Anghelina, fiica lui Necula;
Neagoe, cu soţia lui, Rada; Mărin, fiul lui Neagoe, Pârţae cu soţia lui,
Oprea; Ion şi Şărban, fiii lui Pârţoe; Pătru, fratele lui Neagoe, Stanca, sora
lui Neagoe, Stan, fiul lui Ion, cu soţia lui, Anca, Dumitru, fiul lui Stan;
Mărin, fratele lui Stan, Dumitru, fratele lui Stan, Muşa, sora lui Stan,
Rada, mama lui Stan, Gorova cu soţia lui, Stanca, şi cu fiii lui, Radul şi
Ghicea; Mira, fiica lui Gorovei, Badea, fratele lui Gorovei. Martori,
boieri4: Stroe mare vornic, eromonah Stefan, egumen m-rii Sadova.
Pecete, pentru credinţă.

M-rea Bistriţa, XXXIV/6.

Cop.; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarh>: „S-au scris în
condica mănăstirii”; cu alte două cop; alte cop., mss. 193, f. 183v-184v;
202, f. 317v-319; 713, f. 340v-341 (foste 886v-887); reg., Fişe g-ral
Năsturel, sub dată.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 126 (nota 4).
1
În cop. din ms. 713, lipsă.
2
În cop. din ms. 713: Preda.
3
Loc alb.
4
După semnături.

693. 1659 (7167) mart. 30. Diicul din Berciugov, jud. Ilfov,
soţia sa, Stancea, şi fiul, Diicul, vând lui Roman logofăt şi fratelui
acestuia, Barbul, 49 stj., din moşia de sus, însă partea sa, 9 stj., cu 7 ughi şi
7 costande, bani gata, iar 40 stj. i-a făcut el schimb cu fratele lui, Oprea,
fratele lui Bodea, dându-i în schimb din moşia din jos. Martori, oameni
buni: Bodă din Berciugov. Scrie Ion iuzbaşa din Piteşti.

M-rea Stavropoleos, I/1.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri.

371
 694. 1659 (7167) apr. 4. Lupul, fiul uncheaşului Radu Brehne,
vinde lui Lepădat, fiul lui Bora, o funie deplină, din partea lui Copos,
„împotriva” morii, până în râul din mijloc, cu 14 costande. Martori:
Mircea, Vlad şi Şărban din Scăioşi. Scrie popa Stoica <din Ştefeşti>1.

Doc. ist., I/24a.

Cop.
1
Completat după celelalte doc., scrise pe acelaşi suport.

695. 1659 (7167)1 apr. 6, în zilele lui Mihail voievod. Ionaşco,

fiul lui Staromircea, Baciul şi Radul, fraţii săi, vând lui Ion Harbuz, Mile,
Stan şi Vlad moşie în sat, în Dumireşti, din funia Pulpasca, a şasea parte,
din cap până în cap, cu 4 galbeni bani şi 15 potronici. Martori, oameni
buni: Stan pihoţelo, Stefan şi Stoica, toţi trei din Dumireşti, Gherman,
Stan Boţ şi fratele său, Stanciul, Paraschiva, Vasilie, Popan2, Radota din
Bereşti, Trif şi Dan, fiul lui Pârle. Scrie Samson dascăl din Domireşti.
Cine să va afla, din fraţii lui, să întoarcă banii, până într-o săptămână.
Degetele, pentru credinţă.

M-rea Rm. Sărat, IX/6.

Orig. (33x20,5 cm), puţin pătat; cu o notă tergală, în chinovar;
„25, trecut la condică”. Cop. incompletă, ms. 724, f. 607.
1
Văleatul s-a trecut în textul doc.
2
Probabil: popa Nan.

696. 1659 (7167) apr. 6. Oprea Mierlă megiaş din Bărbuleţ

vinde lui Radul Creţulescul logofăt un loc în Valea Stânii, în Bărbuleţ, cu
3½ ughi, bani gata. Martori: popa Şărban din Bărbuleţ. Degetul, în loc de
pecete.

S.J.A.N. – Prahova, Col. Documente, CXXIV/83.

Orig., difolio (30x21 cm), puţin pătat.

372
 697. 1659 (7167) apr. 7. Ion, fiul lui Zgaia din Tocsobeşti, vinde
egumenului Nifon de la m-rea Vieroş partea sa din sat, pe care o are în
două cu Badea, cu 17 ughi, bani gata, întrebând toate rudele şi oamenii din
sat, care nu au vrut să o ia. Degetele, <pentru credinţă>.

Ms. 479, f. 44v.

Cop. Alte cop., mss. 349, f. 346-346v; 484, f. 50v-51; 710, f.
644-644v.

698. 1659 (7167) apr. 8, Târgovişte. Dobra, soţia lui Voico din
Râmnic, din Ocna Mare (Vel Ocna), împreună cu fiii ei, Stroe şi Ghin, şi
cu nepotul lor, Tănasie, vând popii Vladul şi feciorilor acestuia din
Obislav un sălaş de ţigani – Vidul, cu ţiganca lui, Stanca, şi cu un fiu,
Sava, şi cu o fată, Curasiia – cu ştirea oamenilor lor, cu 62 ughi, bani gata.
Popa Vladul, cu fiii lui, fiind rumâni din Obislav, la m-rea Glavaciog, i-a
dat mănăstirii aceşti ţigani, pentru ca să se răscumpere din rumânie, acum,
în zilele lui Mihail Radul vv., fiind egumen Nichifor ermonah. Au făcut şi
o prinsoare, dacă aceşti ţigani nu vor fi stătători acolo, atunci vor da ţigani
pentru ţigani. Martori1: Sima al doilea sluger2, Dumitraşco Toloi peharnic,
Vasilie al doilea sluger (din Corneşti)3, Pârvul portar din Râmnic, din
Ocna Mare (Vel Ocnă), Costea postelnic, fratele lui Ghinea vistier,
Stanciul postelnic din Săcuiani, Once din Vişina, Vladul logofăt din
Olăneşti şi Albul din Obislavul. Degetele, pentru credinţă. Scrie Radul
logofăt.

M-rea Glavacioc, XXXIV/37.

Orig., difolio (31x21,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri.
1
Ultimii 4, după semnături.
2
Semnătura în lb. greacă.
3
După semnătură.

699. 1659 (7167) apr. 10. Mihail Radul vv. întăreşte egumenului
Sarapion de la m-rea Arnota, <a lui Mihnea vv.>1, să fie volnic, împreună
cu sluga domnească, …2 să ia de la sătenii din Măldăreşti 24 ughi, pe care
egumenul i-a împrumutat acestora, iar ei nu i-au mai dat banii, volnicind

373
domnul pe sluga sa, să-i apuce să dea banii, până la unul, (iar
„împrumutaşii” să fie în pace, până îşi vor plăti birul haraciului) 3. Cui i se
va părea „cu strâmbul”, să vină de faţă. Ispravnic, însăşi spusa domnului.
(<Ispravnic>, Radul mare logofăt, a colaţionat al doilea logofăt, a citit al
treilea logofăt, scrie Iorga)4.

M-rea Arnota, XVIII/123.

Orig. (29x21 cm), filigran, monograma şi sigiliu mare în
chinovar. Rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Completat după nota tergală.
2
Loc alb.
3
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat la sf. doc.
4
Textul dintre parantezele rotunde, scris pe f. 1v.

700. 1659 (7167) apr. 10. Anghel, fiul lui Pârvul, nepotul lui
Dumitru din Iaroslăveşti, vinde lui Mihalcea iuzbaşă jumătate din partea
lui de moşie, ce o avea el din partea moşului său, Stoica, a treia parte, fără
rumâni, cu 5 ughi, bani gata. Iar din altă moşie, ce a vândut moşul său,
Dumitru1, sau tatăl său, să dea el din partea ce i-a rămas, iar ce a vândut să
ţină acesta deplin. Martori2: Gherghie, popa Costandin, popa Apostol şi
verii lui Anghel, anume: Vlad şi Dumitru3, Iacov, fiul lui Dumitru, Nicola,
fiul lui Caplea, Mihalcea, Preda logofăt. Degetul, pentru credinţă. Scrie
Tudor Olănescul logofăt.

Ep. Râmnic, LIII bis/19.

Orig., difolio (23,5x15 cm), filigran. Cop., ms. 707, f. 151v
(fostă 277v).
1
Corectat din Stoica, cu altă cerneală.
2
Ultimul, după semnătură.
3
Tăiat.

701. 1659 (7167) apr. 11, Voiceşti. Arimiia Brate vinde lui
Gligorcea, fiul popii Păntealei din Voiceaşti, o curătură la Chilii, cu 2 lei,
cu hotare: gura pârâului, de la deal, unde se împreună silişul cu Pârâul

374
Chiliilor, matca din jos de făcău, sub dâmb, la deal până unde va putea
curăţi. Şi să-i fie moşie dreaptă, nerescumpărată. Martori, oameni buni,
bătrâni şi tineri: popa Păntelei din Voiceaşti, popa Nichifor din
Bogdăneşti, Iacob, Ionaşco, Ion, Nistor, Chiriiac, toţi din Bârsăneşti.
(Scrie popa Nichifor din Bogdăneşti)1. Degetele, pentru credinţă.

Doc. ist., XXXI/85.

Orig. (16x17 cm), puţin rupt pe margini, pătat.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris după semnături.

702. 1659 – 7167 apr. 13, Târgovişte. Mihail Radul vv. întăreşte
lui Iancul căpitan şi fraţilor lui, Mihai căpitan şi Negoiţă sluger, fiii lui
Oancea logofăt din Cuştereani, jud. Elhov, nepoţii lui Oancea spătar, cu
fraţii şi fiii lor, satul Epureşti, jud. Râmnicu Sărat şi Brăila, partea
Frumuşanilor, 591 stj., partea Dăspicaţilor, 302 stj., (jumătate din partea
Ţugueştilor, 469 stj.)1, pentru că aceste părţi au fost cumpărate de Mihail
vv. cu bani gata de la moştenii satului Epureşti şi le-a miluit lui Oancea
logofăt, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă; acesta le-a ţinut până a
plecat în pribegie cu Şărban vv., în ţara …2, iar când el s-a întors din
pribegie, nu a avut putere să se judece cu moşnenii din sat, ai căror bunici
şi părinţi au vândut aceste ocine lui Mihail vv. Astfel, ei le-au împresurat
ţinându-le aşa până în zilele domnului. În zilele domnului, Iancul căpitan,
cu fraţii lui, ştiind că ocinile au fost ale părinţilor lor şi având cărţi, au
venit înaintea domnului, la marele divan, împreună cu moşnenii, iar Iancul
căpitan a scos, înaintea domnului, cărţi domneşti care s-au citit în divan,
arătând că a cumpărat Mihai vv. acele ocine de la săteni şi le-a dăruit lui
Oancea logofăt. Sătenii din Epureşti au zis mai întâi, înaintea domnului, că
părinţii şi moşii lor nu şi-au vândut părţile lor, iar apoi au spus că le-au
vândut aceştiia lui Mihail vv., dar le-au răscumpărat cu bani gata de la
Oancea logofăt. Domnul a judecat pe dreptate şi pe legea dumnezeiască,
cu toţi dregătorii, şi le-a dat 12 boieri, pe răvaşe domneşti, – Mihul spătar
din Voiaten, Gligorie vătaf din Cârlige, Dumitraşco vornic din Jălişte,
Dumitraşco Dimiian logofăt din Scăuiani, Petreşchan din Gârbovi, Anghel
roşu din Dragoslăveani, Sârbul roşu din Mihneşti, Bădica roşu din
Cândeşti, Oancea peharnic din Rătezaţi, Stan roşu din Obidiţi, Niţa dascăl

375
din Râmnec, Gârbu din Brăileşti – fiind ispravnic Necolae al doilea portar,
sluga domnului. Astfel, au cercetat şi au adeverit că acele ocine au fost
vândute lui Mihail vv. şi că nimeni nu le-a răscumpărat de la Oancea
logofăt. Cei 12 boieri s-au adunat, împreună cu toţi sătenii din Epureşti şi
cu cei din jur şi nu au putut să adeverească. Atunci, au ales 4 oameni
bătrâni, dintre sătenii din Epureşti, ca să jure pentru acele ocine că au fost
vândute lui Mihail vv. şi să le ţină Iancul căpitan cu fraţii lui, iar cei 4
oameni au împărţit ocina Epureştilor în 8 părţi, anume: Frumuşanii,
Bujorasca, Leoteasca, Cuceasca, Gărdeasca, Măzăreasca, Despicaţii,
Ţogoeştii, iar pentru părţile numite Bujorasca, Leoteasca, Cuceasca,
Gărdeasca şi Măzăreasca au adeverit că n-au fost vândute lui Mihail vv.;
pentru părţile Frumuşanii, Dăspicaţii şi jumătate din Ţugueşti nu au putut
jura. Astfel, le-au dat să le ţină Iancul căpitan cu fraţii lui, căci şi-au
răscumpărat părţile lor ce le aveau de la Oancea logofăt. Iancul căpitan, cu
fraţii, s-a tocmit cu sătenii ca să ţină el din partea Frumuşanilor, 2 părţi,
591 stj., iar Semul, cu ceata lui, să ţină a treia parte, 296 stj., văzând
domnul şi cele două răvaşe domneşti şi cartea de judecată şi de rămas a
celor 12 boieri, la mâna lui Iancul căpitan. Martori: Manul mare ban al
Craiovei, Barbul mare vornic de Ţara de Sus, Radul mare vornic de Ţara
de Jos, Radul Stăicuţ mare logofăt, Stroe Fiera mare vistier, Udrişte mare
spătar, Diicul mare clucer, Vasilie mare stolnic, Manta mare comis,
Gheorghie Gheţea mare paharnic, Danciul Pârâianul mare postelnic,
Ivaşco mare pitar, Vadislav mare slujer. Ispravnic Radu Stăicuţă mare
logofăt şi Mareş al doilea logofăt. Scrie Stoica, fiul lui Soare logofăt.

Doc. ist., XC/4.

Orig. slavon, perg. (40x35,5 cm), invocaţia simbolică, litera
iniţială şi monograma ornate în chinovar, semnătura domnului cu cerneală
neagră şi praf de aur, sigiliu mare timbrat, cusut cu fir de mătase albă; cu o
însemnare în chinovar, pe marginea doc.; „Se-au scos ocina Ţugueştilor că
se-au vândut lui Şărban Vodă încă din boierie, noiembrie 10, leat 7158”.
Ispravnic, Creţulescul logofăt. Menţ., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: extras şi rez., Grecianu, Genealogiile, II, p. 223, 296.
1
A fost scos prin încercuire.
2
Loc alb.

376
 703. 1659 (7167) apr. 15. Nego din Sus<eni>1 vinde lui Velişco,
fiul lui Baico din Sus<eni>1, partea sa de moşie, cumpărată de la Vlaicul,
iar din aceasta, jumătate, s-o ţină Velişcu, iar celalată jumătate, s-o ţină
Micul şi fratele său, Dobre din Sus<eni>1, căci au cumpărat-o amândoi, cu
11 ughi. De asemenea, a mai vândut el moşia cumpărată de la Voica,
mama lui Radul, partea acesteia, din care, jumătate, s-o ţină Velişco, iar
jumătate, Micul şi fratele lui, căci au cumpărat-o ei, toţi trei, cu 11 ughi şi
cu ştirea fraţilor de moşie. Martori2: Pătru şi fratele lui, Stanciul, Drăgan,
Vintilă şi fratele lui, Stan, toţi din Sus<eni>1, popa Hamza din Voineşti,
Manole, fiul lui Manole căpitan din Târ<gov>3işte, Stan roşu şi popa Sin
din Copăsne (?), Costandin, Bărcan, Datco al doilea vornic. Degetele,
pentru credinţă.

A.N., MMDCCLXII/25.
Orig. (31,5x21 cm), rupt la îndoituri.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 151 (nr. 2020).
1
Omisiune.
2
Ultimii 3, după semnături, care par a fi fost făcute de aceeaşi mână şi, apoi, anulate.
3
Loc rupt.

704. 1659 (7167) apr. 15. Micul, fiul mătuşii Vişa din Merişani,
jud. Teleorman, adevereşte jupânului Bărcan pârcălab de Curte că au avut
ei împreună moşie în sat şi, văzând el că aceasta nu-i este de nicio treabă şi
nefăcând el „nici o hrană pre ia”, s-a tocmit cu Bărcan, luându-i preţul
acestei moşii, 15 ughi, bani gata, partea sa vânzând-o, căci a fost a lui
dreaptă moşie, cu hotare precum „va ceti şi carte ce de moşie”: din
Brebini, până în siliştea lui Zlatco. Martori, boieri şi megiaşi: Mareş al
doilea logofăt, Nan logofăt din Muşcel, Dobrin1 logofăt din Ungurei,
Necula2 iuzbaşa din Pădureţi, Ionaşco, fiul lui Mircea din Sitiseşti,
Dumitru din Băcani. Degetul, pentru credinţă. Scrie Radul Nefon portărel
din Târgovişte.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXXVI/4.

Orig., difolio (30,5x20,5 cm), filigran; cu începutul doc. scris pe
f. 1v. Cop., ms. 129, f. 136v-137; rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

377
 Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 191 (nr. 424); menţ.,
Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 129 (nota 1).
1
În cop.: Dobre.
2
În cop.: Nicolae.

705. 1659 (7167) apr. 15. Stoica Matea din Târgovişte vinde lui
Stănislav din Potcoveni 40 stj. din moşia Borţunului, din hotarul de jos şi
din moşia Potcovenilor, din hotarul de sus, 20 stj., cu câte 44 bani,
stânjenul. Astfel, moşia Borţunului, din apa Colentinei, până în Crivedie,
iar moşia Potcovenilor, peste Crivedie, până în drumul Perişului. A vândut
pentru că soţia sa, Tudosca, şi fiul său, Radu, au căzut robi, vânzând el
toate moşiile şi casele pe care le-a avut, ca să-i scoată din robie. Aceste
moşii le-a vândut, pe bani gata, cu ştirea vecinilor. Martori 1: Barbul şi
Zahariia din Goleşăi, Radul Rocman, Nichifor şi Ion, toţi din Cocani,
Pârvul, Dragomir şi Zârnă, toţi din Potcoveni, Mateiu. Degetul, pentru
credinţă. Scrie Tudor logofăt din Vizureşti.

Doc. ist., MCCXXX/30.

Cop.
1
După semnături.

706. 1659 (7167) apr. 16. Dedul, fiul lui Mihăilă din Budeşteani,
vinde lui Cioban şi fraţilor acestuia, Stanciul şi Marcul, partea sa de moşie
din Crângăreni, pe care o cumpărase de la Mihăina, fata lui Baiuc din
Crângoreni, iar aceasta, la rândul ei, o cumpărase de la Găldenea, cu preţul
de 14 ughi şi cu ştirea fraţilor de moşie. Martori1, oameni buni: Mihăilă
Părcel, Toma, Ion, Ivan, Vlaicul şi Radu, fiul lui Văseaiu, toţi din
Budişteni. Pecetea, pentru credinţă. Scrie Stan logofăt din Budişteni.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXIII/6.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran. Rez., ibidem, CCCV/8 (nr.
10).
1
Ultimul, după semnătură.

378
 707. 1659 (7167) apr. 16. Belei, fiul lui Vlad din Răspopi, vinde
lui Enache Buzatul 24 stj. în sat, 12 stj. în crâng şi 12 stj. în jos de crâng,
stânjenul, cu câte 60 bani.

M-rea Banu, ds. 97, f. 11.

Rez.

708. 16591 (7167) apr. 17. Ion, Dumitru şi Paraschiva, fiii lui
Ostahie, nepoţii lui Catara, vând lui Grama negustor din târgul Râmnic 3
pământuri, în câmpul Judeanilor, în funia Coroiască, de câte 24 de paşi,
pământul, cu 2½ ughi, bani gata, cu ştirea fraţilor de moşie, şi nimeni nu s-
a aflat să o cumpere. Blestem. Martori, oameni buni: Ursea paharnic,
Manea paharnic, cu fratele său, Necula, Grigorie roşu, cu fratele său,
Bădica, Petrea paharnic, Ion paharnic, Alixa<n>2dru, Crăciun, cu fratele
său, Dima, Voilă, Tudor, Neagul, Şteful, Mihalciu, Filip ciobotar, toţi din
Judeani. Scriu popa Colţea şi Neniţă dascăl de la Biserica Domnească.
(Peceţile, pentru credinţă)3.

M-rea Rm. Sărat, II/16.

Orig. (29x20,5 cm), puţin rupt la îndoituri şi pătat; cu o notă
tergală, în chinovar: „2, t<recut în> c<ondică>”; în partea de jos a doc., o
însemnare prin care se adevereşte că Mihalcea din Jideani a zălogit
jupânului Grama 3 răzoare, de câte 12 paşi, răzorul, cu 30 costande, bani,
iar fiul acestuia a mai zălogit un răzor, de 12 paşi, cu 12 costande, până în
3 ani. De nu vor da banii, la termen, să-i fie moşie lui Grama. Martori,
oamenii scrişi în zapis.
1
În doc., calculat greşit: 1668.
2
Omisiune.
3
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

709. 1659 (7167) apr. 17. Stanciul uncheaş din Cucoi dă

uncheaşului Martin din Titeşti două locuri, ale lui David din Titeşti, anume
Glodul, jumătate, şi Pragul, tot, după cum s-au tocmit Stana cu Lazăr. David
fiind dator lui Stanciu cu 10 ughi, iar acesta din urmă având datorie aceşti
bani la Martin şi neavând ce face, David i-a dat acele două locuri, drept 10

379
ughi bani, iar uncheaşul Stanciul i le-a dat lui Martin, pentru aceşti bani.
Martori: Oprea şi Zavon, fiii uncheaşului Stanciul, Şerban, nepotul
uncheaşului Stanciul, Căliman, naşul Lepădat, Stanciul al lui Voico, toţi din
Titeşti. Scrie popa Oprea din Titeşti. Degetul, pentru credinţă.

A.N., CCLXXXVIII/15.
Orig. (31,5x21 cm), filigran, pătat.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 151 (nr. 2021).

710. 1659 (7167) apr. 19. Manul mare ban şi Radul mare vornic
poruncesc boierilor judecători ai lui Stanciul logofăt şi Oprea logofăt din
Bădeşti1, anume Andreica roşu din Chiţeşti şi Vasilie din Budeşeani1, ca să-i
judece pe Stanciul şi pe Oprea pentru toată cheltuiala morii, făcută de
Stanciul, iar Oprea să-i întoarcă lui Stanciul, cât va face, şi să-şi ţină moara,
fiecare, pe partea lui de moşie, cum vor adeveri pe dreptate. Ziua, la Înălţare.

M-rea Cotroceni, V/22.

Orig. (20x15 cm), puţin rupt la îndoituri, 2 sigilii în ceară verde,
căzute, cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în
condică”. Cop., ms. 690, f. 78-78v; reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
În cop. şi în reg.: Budişteni.

711. 1659 – 7167 apr. 20, Târgovişte. Mihail Radu vv. întăreşte
Buneştilor de la <Lăcus>1teani, jud. Dolj, ocină în Obârşie, cumpărată de
Bunea, moşul lor, de la Bucur şi Oprian, nepoţii lui Dan şi ai lui Stan din
Obârşie, 3 părţi de ocină din Vadul T…2, în Calea Oreahovului, cu apă,
mori şi vad de moară, toată partea lor, fără 60 paşi ai …2ţăstinii. De
asemenea, le mai întăreşte în Vărbăcin o funie de 30 stj., cumpărată de
moşul lor, tot de la cei mai sus numiţi, cu 2.200 (?) aspri de argint şi o
vacă, plătind Bunea şi jumătate din partea de bir a lui Bucur şi a lui
Opriian şi partea lor de „hotărală”, de când s-au hotărât ei, înainte vreme,
în zilele lui Pătru Vodă, fiul lui Mircea Vodă, în anul 1565 (7073). Au
ţinut Buneştii aceste moşii, până în zilele lui Matei Vodă, când Stan
postelnic din Lăcusteani s-a pârât ca să-i scoată de pe moşie, mergând ei

380
înaintea lui Dragomir fost mare vornic, care i-a judecat şi le-a dat 6 boieri
ca să adeverească dacă Bunea a cumpărat aceste moşii sau le-a împresurat,
după cum spune Stan postelnic. Acei 6 boieri au aflat, „cu dreptul”, că le-a
cumpărat Bunea, cu ai lui drepţi aspri, dând să ţină Buneştii moşia de către
Stan postelnic şi ceata lui, cum scrie în cărţile bătrâne. Apoi, Stan
postelnic nu s-a lăsat pe judecata celor 6 boieri şi a mers înaintea lui
Mateiu Vodă, de s-a pârât cu Buneştii, rămânând Stan postelnic de lege şi
de judecată, înaintea lui Matei Vodă, domnul văzând şi cartea de rămas. În
zilele lui Costandin vv., Stan postelnic şi ceata lui s-au pârât cu Buneştii,
iar domnul a judecat şi i-a dat lege lui Stan postelnic, cu ceata lui, 12
oameni să jure, ca să spargă cărţile Buneştilor, iar Stan postelnic nu a luat
legea să jure, făcând rea hiclenie cu Fiseanţea slujer, făcând răvaşe şi cărţi
hicleane, ca să jure Buneştii, fără ştirea lui Costandin Vodă, iar Buneştii,
văzând atâta strâmbătate, nu au mai avut ce face, ci s-au lăsat de a luat
Stan postelnic cărţile de moşie, ţinându-le moşia în silă. Acum, în zilele
domnului, ştiind Buneştii că le este moşia lor dreaptă, împresurată, au
venit de s-au pârât cu Stan postelnic, înaintea domnului, în marele divan,
iar domnul a judecat pe dreptate şi lege, cu tot divanul, spunându-i lui Stan
postelnic să scoată toate cărţile Buneştilor, luate în silă, iar acesta le-a dat
şi a mărturisit că a împresurat moşia cu rea hiclenie, căzând el la pace cu
Buneştii, înaintea domnului, în divan. Martori: Manul mare ban, Barbul
<mare>3 vornic de Ţara de Sus, Radul mare vornic de Ţara de Jos, Radul
<mare logofăt>3, <St>2roe mare vistier, Udrişte mare spătar, Diicul mare
clucer, Danciul mare postelnic, Vasilie mare stolnic, M<an>2ta mare
comis, Ghiorghie mare păharnic, Vădislav mare slujer, Ivaşco mare pitar.
<Ispravnic>2 al doilea logofăt. Scrie Dumitraşco.

Doc. ist., MDXXXVII/5.

Orig., difolio (40x30 cm), filigran, rupt, şters, lipit, invocaţia
simbolică, literele iniţiale şi monograma în chinovar, semnătura domnului
cu cerneală neagră, sigiliu mare timbrat în ceară roşie, deteriorat, cusut cu
şnur albastru.
1
Loc şters, satul apare mai jos, în text.
2
Loc rupt.
3
Loc rupt, s-a completat după componenţa divanului, Stoicescu, Dicţionarul marilor
dregători, p. 229-230.

381
 712. 1659 (7167) apr. 20. Mătuşa Stana Vlădoae cu fiul său,
Voicul, vinde ginerelui său, Jinga, un loc de casă, cu 4 ughi, bani gata, cu
hotare: Gura Cheii, hotarul lui Stroe şi al lui Voicul, fiul lui Vlad. Cine se
va scula să întoarcă, să închine legii, 5 ughi. Martori, oameni buni: Şerbu
Baştea, Manea Pitea, Aldea al lui Baştea, Cârstea al lui Stan, Stanciul al
popii. Peceţile, pentru credinţă.

Doc. ist., DCXXXIX/325.

Reproducere modernă.

713. 1659 (7167) apr. 22. Mihail Radul vv. întăreşte m-rii
Deunlemn nişte ţigani: Calin şi fratele lui, Andrei, cu sălaşele lor, daţi de
pomană la mănăstire de Cârstiian stolnic din Zătreani şi de jupâneasa
acestuia, Maria, care sunt îngropaţi la mănăstire, văzând domnul şi zapisul
acestora cu mare blestem. De asemenea, mai întăreşte mănăstirii: un copil
de ţigan, Stanciul, fiul Oprişei ţiganca, luat la schimb de la m-rea Govora,
pentru Caplea ţiganca, cu zapisul m-rii Govora, pe care l-a văzut şi
domnul; Cârstea ţigan, fiul lui Ion, nepotul Devlei şi Floarea, daţi de
pomană de Radul Buzescul ban şi de jupâneasa lui, Elina băneasa, cu zapis
cu mare blestem. Martori, boierii divanului: Manul mare ban, Barbul mare
vornic de Ţara de Sus, Radul mare vornic de Ţara de Jos, Radul mare
logofăt, Stroe mare vistier, Udrişte mare spătar, Diicul mare clucer,
Danciul mare postelnic, Manta mare comis, Vasilie mare stolnic, Gheţea
mare peharnic. Ispravnic, Mareş al doilea logofăt. Scrie Neanciul.

M-rea Dintrunlemn, XLIV/9.

Orig., difolio (43x27 cm), filigran, rupt la îndoituri, restaurat,
invocaţia simbolică, literele iniţiale şi monograma în chinovar, sigiliu
mare timbrat, semnătura domnului; cu o însemnare tergală: „S-au trecut la
condica mănăstirii Deunlemn, de Petrache”. Cop., ms. 445, f. 268v-269;
rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

714. 1659 (7167) apr. 23. Barbul comis din Dâlga vinde lui
Ionichie egumenul m-rii Ji<ti>1ian moşie în Cerăt, dintr-a patra parte, ce
se împarte în cinci părţi, din care două părţi sunt ale lui, iar trei părţi, ale

382
fraţilor lui, iar cele două părţi ale sale le-a vândut cu 25 ughi. Cu aceşti
bani a plătit, unde a fost dator, fiind preţul moşiei şi mai mult, socotind şi
pentru pomana lui şi a părinţilor săi, a dat bani şi mănăstirii. Şi le-a vândut
cu ştirea fraţilor şi a rudeniilor. Blestem. Martori2, mulţi boiari: Vlaica
căpitan din Cornet, Pătru iuzbaşa şi Isac logofăt din Vârâţi, Hamza
postelnic din Dâlga, Paraschiva iuzbaşa din Puţuri, Tănasie3, fiul lui
Barbul comis, Stinilă, jupân Giura din Livezi, Ion, nepotul lui Barbul.
Pecetea, pentru credinţă. Scrie Mihai postelnic din Giurmani.

M-rea Hurez, LIV/6.

Orig., difolio (30,5x20 cm), filigran, rupt la îndoituri, pătat, 2
sigilii inelare în tuş. Cop., Doc. ist., MCDXC/31; rez., Fişe g-ral Năsturel,
sub dată.
1
Omisiune.
2
Ultimii 4, după semnături, din care ultimii 3, pe f. 1v.
3
În rez., Fişe g-ral Năsturel: Tănasie căpitan.

715. 1659 (7167) apr. 23, „la Curte”. Tudoru şi fratele său,
Danciul, adeveresc maicilor de la m-rea <Deunlemn>1 că au avut ei două
ţigănci, la mănăstire, anume Petca, cu fiica sa, Stanca2, iar maica Tudosiia,
împreună cu alte maici, au plătit aceste ţigănci, (dând ţigănci pentru
ţigănci)3, anume pe Simuziiana şi Slamna. Martori, oameni buni: Ifrosina
şi cu sluga mănăstirii, anume Mitrul, Coste logofăt, Ta<na>4sie logofăt din
Piteşti, Negoiţă şi Preda din Răscăiaţi. Scrie Draghiia logofăt. Peceţile,
pentru credinţă.

M-rea Dintrunlemn, XLIV/10.

Orig., difolio (20,5x16 cm), filigran, sigiliu inelar în fum. Cop.,
ms. 445, f. 269-269v.
1
Lipsă în text, completat după titlul ms.
2
Citire probabilă, în text: Stanta.
3
Textul dintre parantezele rotunde, scris deasupra rândului.
4
În text: Tasie; s-a completat după cop.

383
 716. 1659 (7167) apr. 23. Barbul, cu nume călugăresc Bogoslov,
dăruieşte lui Ionichie, egumenul m-rii Jătiian, o moşie în satul Liteni, pe
care să n-o vândă într-altă parte, pentru că s-a călugărit şi a închinat-o
pentru sufletul părinţilor lui. Blestem. Martori: Paraschiva, Stănilă
postelnic, David postelnic, Nicula pârcălab, Punga pârcălab, popa Paise,
popa David, Nectare călugăr, Pană, fratele lui Jitian1.

Ms. 723, f. 479.

Cop. Rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Numele a fost corectat.

717. 1659 (7167) apr. 26. Pârvul, Stroe şi Tudosie vând vărului
lor, Preda, via bătrână de la Scăuiani, (de la pimniţă)1, dată lor de vărul
lor, Stanciul logofăt, pentru pomană. Vând cu 12 ughi, cu ştirea tuturor
oamenilor lor, anume, (unchiul lor)2, Datco vornic, şi a verilor, Ivaşco
izbaşa, Dumitru, Văsiiu şi Stanciul. Martori, boieri: Radul roşu,
Dumitraşco roşu, Oprea roşu şi popa Preda, toţi din Şuici, Stoica roşu din
Rădăcineşti, Dumitru din Dăngeşti, Neagoe din Rudeani. Peceţile şi
iscăliturile, pentru credinţă.

Ms. 209, f. 186v.

Cop. Alte cop., mss. 215, f. 209v; 712, f. 508v; S.J.A.N. Vâlcea,
mss. 102 b, f. 508v; 150, f. 88.
Ed.: rez., Tezaur vâlcean, p. 198.
1
Completat după cop. din ms. 712.
2
Completat după cop. din mss. 150 şi 712.

718. 1659 (7167) apr. 29. Ion şi Stroe, fiii lui Mihart postelnic,
adeveresc lui Ioanichie egumen m-rii Jitian că au avut ei moşie, la Cerăt, a
patra parte, iar aceasta se mai împarte în cinci părţi, din aceste cinci părţi,
partea lor, cât se va alege, i-au vândut-o egumenului peste hotarul bătrân,
cu vie, cu 40 ughi, bani gata. Martori1, boieri şi părinţi: Nichifur egumen
m-rii Căluiu, ieromonah Melentie, egumen m-rii Strâmba, Teodosie
egumen m-rii Strehaia, David postelnic din Vâlcăneşti, Mihul ceauş din

384
Craiova, Barbul comis, cu fratele său Hamza din Dâlga, Pătru iuzbaşa,
Preda logofăt, Pătru, popa Radul, Lepădat2, St…3. Degetul şi iscăliturile,
pentru credinţă. Scrie Stahaianul.

M-rea Hurez, LIV/7.

Orig., difolio (30x20,5 cm), rupt la îndoituri, lipsă 2/3 din f. a
doua, pătat, sigiliu inelar în tuş. Cop., Doc. ist., MCDXC/32.
1
Ultimii 5, după semnături.
2
Semnătura în lb. greacă.
3
Semnătură indescifrabilă.

719. 1659 (7167) mai 3. Mihail Radul vv. întăreşte lui Moisi
Mihălcescul logofăt din Cândeşti, jud. Buzău, ocină în Policioi, jud.
Buzău, partea lui Calea, fata lui Starea din Policioi, 1.300 stj.1, cumpărată
de la aceasta pentru 130 ughi1, bani gata, cu zapis cu martori, anume –
Oprea şi Nifon din Năiani, Simpietru din Steanca. De asemenea, îi mai
întăreşte ocine în acelaşi sat: partea lui Neagul, fiul lui Zorea, 30 stj.,
partea lui Radul Sarbuzan de la Neagoşina; partea lui Nedelco, fiul lui
Puia, 10 stj.; toate cumpărate de la aceştiia pentru 1.600 aspri gata, cu
zapis, cu martori, anume – Radul, fratele lui Albul, şi Paraschiva iuzbaşă
de roşii, toţi din Policioi, Tudor din Buzău, Neagoe din Cislău, popa Lefter
din Pătârlage. Îi mai întăreşte în Policioi partea lui Neagul şi a fratelui său,
Manea, fiii lui Zorea din Policioi, 30 stj., din apa Micşanilor, până în
dealul Fureştilor, cumpărată de la aceştiia, cu 900 aspri gata, cu zapis cu
martori, anume – Radul şi fratele lui, Zorea, din Policioi, Stanciul
Văndălacul din Joseani. Mai întăreşte: ocină la Zăvoiu, din Gura
Călnăului, jud. Buzău, din partea lui Puzdălcă, 70 stj., cumpărată de la
Dragolea, fiica lui Tudor din Zăvoiu, nepoata lui Puzdălca, pentru 2.800
aspri gata, cu zapis, cu martori – Staico cărămidar; ocină la Steanca, jud.
Ialomiţa, 120 stj., cumpărată de la Ghierghe, fiul lui Hranitea, din Oraşul
de Floci, cu 7.800 aspri gata, cumpărată de Gherghe, de la moştenitorii
acestui sat; ocină în acelaşi sat, 40 stj., cumpărată de la Hraneta şi de la
fiul lui, Gherghe, cu …2 aspri gata, cu zapis cu martori; ocină în satul
Coţofăneşti, jud. Rm. Sărat, 150 stj., cumpărată de la popa Jipa din
Verneşti, cu 3.000 aspri gata, cu zapis, cu martori: Gherghe spătar, Lefter
ceauş şi Jipa iuzbaşă, toţi din Verneşti, Jipa Sorescul; ocină în satul

385
Ageşti, de pe Mostişte, jud. Ilfov, toată partea lui Radul logofăt, fiul lui
Şerban vistiar, 235½ stj. şi jumătate de heleşteu, din apa Mostiştei, 2 părţi
cumpărate de la Radul logofăt, cu 16.000 aspri gata, cu zapis, cu boieri
martori, ocină ce a fost a lui Radul logofăt de cumpărătoare de la Coman
şi Fiera. De asemenea, îi mai întăreşte ţigani, anume – Vaţea şi fratele lui,
Ianciul, Drăghici, Stanciul, Vasilie, fiul lui Ianciul, fiii lui Băţan ţigan –,
cumpăraţi de Moisi logofăt de la Işfan peharnic şi de la fratele lui, Egnatie,
fiii lui Mitrea slujer din Mihăeşti, şi de la Bărcan ceauş şi fratele lui,
Badea, fiii lui Vlad a lui Gonţea din Mihăeşti, nepoţii lui Vlad logofăt, fiul
lui Gonţea peharnic, pentru 100 ughi, bani gata, cu zapis, cu boieri
martori. Aceşti ţigani au fost de moştenire ai lui Vlad logofăt, de înainte
vreme, iar Preda Buzinca slujer, fiind şi el nepot de nepot lui Vlad logofăt,
a ţinut aceşti ţigani până la moartea lui, când, neavând el copii din trupul
său, au căzut pe seama lui Işfan peharnic şi a fratelui său, Egnatie, nepoţii
lui Vlad, şi pe seama lui Bărcan ceauş şi a fratelui său, Badea, tot nepoţii
lui Vlad logofăt, fiul lui Gonţea peharnic, aceştiia vânzându-i lui Moise
logofăt. De asemenea, mai întăreşte: un sălaş de ţigani, anume Mihăilă cu
ţiganca lui, Stana, şi cu fiii lor, Şteful şi Iorga, şi cu fiica lor, Neacşa,
cumpăraţi de la Stan, fiul lui Fiera vornic din Ageştii de pe Mostişte, cu
103 ughi, aceşti ţigani fiind de moştenire ai lui Stan, de la mătuşa lui,
Samfira; un ţigan, Stoian, fiul lui Băţan ţigan, cumpărat de la Fiera
logofăt, fiul lui Neagul din Bereşti, jud. Teleorman, cu 22 ughi, cu zapis
cu martori; un copil de ţigan, anume Radul, cumpărat de la Calotă clucer
şi de la fraţii acestuia, Fiera logofăt, Stroe şi Cârstea, fiii lui Stanciul
postelnic din Cocorăşti, cu 20 ughi şi zapis, cu boieri martori; un ţigan,
Băra, cu un copil, Barbul, care a fost al lui Cazan postelnic din Fierăşti, iar
Moise a făcut schimb cu acesta, dându-i o ţigancă, Gherghina, şi 20 ughi,
ţigan pentru ţigan, cu zapis, cu martori, pe care l-a văzut şi domnul. Îi mai
întăreşte 3 cezvârţi şi 2 prăjini de vie în dealul Mirceştilor, cumpărate de la
popa Bădica din Mirceşti, pentru …2 ughi, cu zapis. Toate aceste vânzări
şi schimburi s-au făcut cu ştirea megiaşilor. Martori: Manul mare ban,
Radul mare vornic, Radul mare logofăt, Stroe vistiar, Udrişte spătar,
Diicul clucer, Vasilie stolnic, Manta comis, Gherghe paharnic, Danciul
postelnic. Ispravnic, Mareş al doilea logofăt. Scrie Dumitraşco logofăt.

Doc. munteneşti, I/5.

386
 Orig. slavon, perg. (45x33 cm), invocaţia simbolică, literele
iniţiale şi monograma în chinovar, sigiliu mijlociu timbrat cusut cu fir de
mătase albă, care a aparţinut domnitorului Alexandru Iliaş; în partea de jos
a doc. o încercare de condei şi o însemnare: „Dragomir dăn Pârvuleşti”; pe
verso doc. o însemnare ştearsă; cu o trad. din 1781 de Costandin dascăl
slovenesc la Şcoala Slovenească de la Sf. Gheorghie Vechi din Bucureşti.
Ed.: rez., Scrierea chirilică, p. 17 (nr. 92); foto, ibidem, p. 110.
1
Scris cu altă cerneală.
2
Loc alb.

720. 1659 (7167) mai 4. Oprea şi Vlad din Cheia, „care sântem
de măneşri”, vând lui Radul din Cacova un loc, anume Cleneţeale, în vale
de Brădet, cu 120 aspri gata, cu ştirea fraţilor. Martori: Stan din Cheia,
Mihăilă, Acsante şi Sima din Cacova. Degetele, în loc de pecete. Scrie
Badea diacon.

Ep. Râmnic, LX bis/5.

Orig., difolio (22x15,5 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în condica cea noao”. Cop., Doc. ist.,
CMLXXVI/64, f. 37v.

721. 1659 (7167) mai 5. Jitea vinde popii Stanciul un loc de vie
din Ogrăzi, din mijlocul Ogrăzilor, din Mohilă, până în Valea Sălătrucului,
alături de locul acestuia, cu 120 bani gata. (Martori: Calin, Paraschiv al
Drăgotesii. Peceţile, <pentru credinţă>)1.

S.J.A.N. – Vâlcea, Documente istorice, XV/5.

Orig. (24x17,2 cm), filigran, pătat, rupt la îndoituri, restaurat.
Ed.: rez., Tezaur vâlcean, p. 199.
1
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după dată.

722. 1659 (7167) mai 5. Lupul Boricean şi fraţii săi, Dumitru şi

Vlad, şi Radul Gănescu vând lui Lepădat partea lor din vadul morii de jos,

387
cu 6 ughi, (5 ughi bani gata şi aldămaş, 1 ughi)1. Martori1: Stoica Rămoiu
iuzbaşă, Mihaiu, Stoica ceauş, Puiul, Radul din Prăjani, Mircea, Voicilă,
Barbul, Manea Bâla, Radul, Petrică, M<a>nea al lui Stoian, Dragomir al
lui Voicilă. Scrie1 popa Stoica din Ştefeşti1.

Doc. ist., I/24b.

Cop.
1
Adăugaţi după dată.

723. <1659>1 mai 8?2. Mihail Radul vv. scrie lui Stamatie
paharnic din Copăceani, jud. Gorj, că, înaintea sa, a venit popa Toma din
Voinigeşti, vărul lui Laţco, fost rumân lui Cornea postelnic din Copăceani,
jeluind că l-a cumpărat Stamatie pe Laţco de la Cornea, să-i fie lui rumân
şi, aflând popa Toma, „au făcut cum au putut”, de a însumat banii, câţi a
dat pe el, şi i-a dat înapoi, socotind că, de vreme ce stăpânul lui Laţco,
Cornea, l-a vândut pe acesta din lipsă de bani, el este mai volnic să-l
răscumpere din rumânie şi să fie acesta slobod, căci este sângele lui, decât
să-l cumpere Stamatie, să-i fie rob. Îi mai scrie că nu a vrut să-i ia banii şi
a sărit la popa să-l bată, drept care domnul a judecat cu divanul, că, de ar fi
venit un străin să-l cumpere pe acest om, nu s-ar cădea, dar Toma, fiind
văr şi sângele lui, se cade să dea banii să-l răscumpere. Astfel, domnul îi
porunceşte să-şi ia banii de la popa Toma şi să-i dea zapisul de
cumpărătoare, iar pe Laţco …2. Să nu facă altfel, şi să nu mai vină popa
Toma cu altă jalbă, a doua oară. <Cine va crede>2 că n-au spus cu
„dreptul”, să vină de faţă. (A colaţionat al doilea logofăt. Scrie Costea
logofăt)3.

Doc. ist., XLIV/46.

Orig., difolio (29x21 cm), filigran, rupt, lipsă puţin din text,
pătat, restaurat, monograma în chinovar, semnătura domnului cu cerneală
neagră şi praf de aur.
1
Rupt la văleat, s-a datat după titulatura domnului.
2
Loc rupt.
3
Textul dintre parantezele rotunde, scris pe f. 1v.

388
 724. 1659 (7167) mai 8. Catalina, fata lui Stanciul din
Brativoeşti, vinde jupânesei Despa din Glogova şi „coconului” ei, Lupu
postelnic, un loc mare în hotarul Clăşneştilor, din cotul Zăgoci, din Gura
Cojoci, …, cu 3 ughi bani. Martori: Laţcu ceauş, Bălaci postelnic şi Matei
postelnic, toţi din Glogova, Lupu din Cleşneşti şi Miloş postelnic din
Craici. Degetul, pentru credinţă. Scrie Pătru logofăt.

Ms. 1234, f. 88.

Cop. modernă. Rez., col. Hotărnicii, jud. Mehedinţi, nr. 38, f. 3 –
cu văleat: 7166.

725. 1659 (7167) mai 9. Dima şi soţia sa, Maria, vând lui
Dumitru Rumânescu o casă în Câmpulung, cu pimniţă şi moşia din jurul
casei, casă ce a fost a popii Mihăilă, zălogită de fiii acestuia m-rii
Câmpulung, cu 60 ughi. Dima, luând-o de soţie pe Maria, fiica popii
Mihăilă, şi văzând acele case zălogite şi fiind ale socrului său, a dat toţi
banii la mănăstire, pe când era nastavnic Dionisie episcop, care i-a făcut
zapis cu tot soborul, având şi cartea domnească a lui Matei vv. Dima,
nefiind de loc şi nestând în acea casă, a vândut-o în altă parte, sus-
numitului Dumitru, cu 701 ughi, bani gata, cu ştirea vecinilor şi rudelor.
Martori2, boieri: Dimitrie popa, Gheorghie pârcălab, Oprea pârcălab,
Gherghe şi Iochim, fii lui Ghene Spoitul, popa Trandafir, <Nic>a3
negustor, Ştefan negustor, Bade, fiul lui Stanciul, Pătru ginbaş, Dan
Paţe…4, Radul, nepotul popii Baciul, Stanciul popa, Stanciul Focan,
Paraschivul logofăt, (Nicos Ioan, Dimitris Ioanis). Pecetea, pentru
credinţă. Scrie Paraschiv iuzbaşă.

M-rea Câmpulung, LIII/7.

Orig., difolio (32x21 cm), puţin rupt la îndoituri, lipit, lipsă 2/3
din f. a doua, 6 sigilii inelare în fum. Cop., ms. 204, f. 435.
1
Iniţial fusese scrisă cifra 60, care a fost tăiată.
2
Ultimii 6, după semnătură, din care ultimele 2 în lb. greacă.
3
Loc rupt, completat după cop.
4
Loc rupt, în cop.: Pagea.

389
 726. 1659 (7167) mai 9. Dan şi fratele său, Parados, fiii popii
Radul din Gârbovi, şi finul lor, Udrea din Măciuceşti, fiul lui Creţu, vând
lui Gherghie spaatar ocină în Măciuceşti, jud. Rm. Sărat, 160 stj. la câmp,
şi cu vad de moară în apa Râmnicului, cu 16 ughi, bani gata, cu hotare din
Caalea lui Văgă în sus, împietrită şi cu semne până în hotarul Obidiţilor,
cu ştirea fraţilor de ocină, care nu s-au apucat să dea ei banii. Martori,
oameni buni, megiaşi şi boieri: Mathei din Obedeni, Chiriac din
Răduceşti, Paraschiva logofăt din Răteşti, Nicola (?) logofăt. Degetele şi
peceţile, pentru credinţă. Scrie Ion logofăt din Bărăşti.

Doc. ist., CDXLVI/318.

Orig. (31x21 cm), filigran, 2 sigilii în tuş.

727. 1659 (7167) mai 10. Ioanichie eromonah de la Jitiani şi

soborul dau voie lui Gherghi al doilea vornic ca pe moşia mănăstirii să-şi
facă el casă, heleşteu (şi mori)1 şi ce va mai dori, ca să se hrănească pe
moşia mănăstirii, pentru că el a închinat m-rii Sf. Pavel de la Sf. Munte
jumătate din toate moşiile lui, iar după moartea sa şi cealaltă jumătate, iar
până atunci să fie volnic să se hrănească el cu ce va dori şi unde va fi
moşia mănăstirii, acolo să poată şi el să cosească şi să-şi pună stupini şi
să-i umble „dobitocul”. Cine va sparge această tocmeală, să fie blestemat.
Blestem. Martori: Preda fost mare logofăt, ispravnicul Scaunului Craiovei,
Vădislav mare sluger, Mihul Ghinovici paharnic. Scrie însuşi Ioanichie
eromonah.

M-rea Tismasna, LXXXVI/8a.

Orig., difolio (39x27 cm), filigran, pătat şi puţin rupt la îndoituri,
sigiliu ecleziastic în fum; pe f. 1v cu un alt doc. din 1658 (7166) aug. 7.
1
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat deasupra rândului..

728. 1659 (7167) mai 20. Preda logofăt1, ispravnicul Scaunului

Craiovei, dă carte lui Nichefor, egumen m-rii Căluiu, că a venit înaintea
lui, cu nişte rumâni din satul Râbegi, (unde dă Jiul în Dunăre) 2, anume
Flore şi nepotul lui, Drăgoiu, Leia, cu fraţii lui, Radul şi Stoian, spunând

390
egumenul că aceştia sunt rumânii mănăstirii, de moşie, din sat, arătând el
şi hrisovul de cumpărătoare şi că i-a apucat Legătura lui Mihai Vodă în
sat, fiind ei, de atunci, tot rumâni. Acum, ei spun că nu sunt rumâni, iar
egumenul le-a dat lege, dinaintea lui Preda logofăt, ca să jure, cu 12
oameni buni, că nu sunt rumâni şi că nu i-a apucat Legătura lui Mihai
Vodă în sat, dar ei nu s-au putut apuca să jure, ci au mărturisit ei înşişi,
înaintea ispravnicului, cum că i-a apucat Legătura lui Mihai Vodă acolo,
în sat, rămânând ei de lege şi de judecată. Astfel, ispravnicul Scaunului
Craiovei dă carte egumenului şi mănăstirii, să-i fie aceştia rumâni, cum au
fost de la Mihai Vodă.

Col. Vârtosu, Emil, I/128.

Orig., difolio (28,5x20,5 cm), filigran, sigiliu inelar în ceară
neagră; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în
condică”. Cop., ms. 722, f. 222; menţ. Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: text, Odobescu, Antichităţile, p. 149 (nr. 9); reg., Giurescu,
Stud. de ist. socială, p. 117-118 (nr. 69); menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor
dregători, p. 127.
1
În cop.: mare logofăt.
2
Completat după nota tergală.

729. 1659 (7167) mai 20. Socol vătaf adevereşte pentru mai
multe cumpărături ale sale: o funie mare în Floreşti, cu hotare: hotarul
Urşanilor, Soarbe1, hotarul Cândoilor, hotarul Bârzoteanilor, Drumul
Mehedinţilor, fiind martori Dumitru vătaf din Cacova, Pătru, Florea şi
Stan, toţi din Vaideei, Radu din Râmeşti, Dan pârcălab din Bârzoteani şi
Stan din Urşani, cu 2 boi, preţuiţi la 10 ughi şi cu 3 ughi, bani gata; a mai
cumpărat de la Radul Cândoiul 5 fălcii, falcea cu câte 60 bani, din jos de
vişini, până în Valea Bercii; de la Preda din Floreşti, 4 fălcii, cu 2 (aspri)2
ughi, (bani gata)2; de la Radul Călinii o falce de loc cu 80 bani, din
Găvana, de la râu; de la Barbul (Juvila)2 o falce cu 50 bani.

Ms. 192, f. 368v.

Cop. Alte cop., mss. 201, f. 222v-223; 713, f. 129v (fostă 675v);
menţ., S.J.A.N. – Vâlcea, ms. 148, f. 137v.

391
 Ed.: menţ., Tezaur vâlcean, p. 199.
1
În cop. din ms. 713: Sârbi.
2
În cop. din ms. 713, lipsă.

730. 1659 (7167) mai 20. Stan, fiul lui Vlad lăcăutuş din
Vaideei, vinde lui Socol vătaf din Râmeşti 10 fălcii de loc în Floreşti, 5
din Rovină şi 5 din deal, până în Luncaveţ, cu 500 aspri, bani gata, cu voia
soţiei şi a fiilor lui şi cu ştirea tuturor megiaşilor. De asemenea, fiul popii
Pătru vinde lui Socol vătaf 6 fălcii de loc de la (Stoicul)1, cu 300 costande
bani gata şi 2 (sic!) şi cu hotare – drum, Valea Lupului, râul Luncavăţ.
Martori: Radul al Călinei, Cosma şi fiul Jardei, Lupul din Bae, Mărin
grămătic din Râmeşti. Totodată, Pătru, fiul lui Avraam din Vaideei, vinde
8 fălcii de loc din Floreşti, cu 4 ughi. Şi apoi, Florea, fiul lui Anghel din
Vaideei, vinde 3 fălcii în jos de Rovini, tot din satul Floreşti, cu 150 aspri,
bani gata. Martori, oameni buni: Stan al lui Ianu din Urşani, Dan din
Bârzoteani, Iane din Reacea, Pârvul (Ţărei)2 din Râmeşti, Tudor din
Costeşti, Udrea din Fometeşti şi Tudor din (Opiţ)3.

Ms. 192, f. 368-368v.

Cop. Alte cop., mss. 201, f. 222-222v; 713, f. 128-129 (foste
674v-675); menţ., S.J.A.N. – Vâlcea, ms. 148, f. 137v.
Ed.: menţ., Tezaur vâlcean, p. 199.
1
În cop. din ms. 713: Stoican.
2
În cop. din ms. 713, lipsă.
3
În cop. din ms. 713: Oteiş.

731. 1659 (7167) mai 21. Oprea şi fratele său, Simpietru, Seman
Dragul, Albul şi Dărman, ginerii lui Crăciun din Tufeşti, vând lui Moise
Mihălcescul ocină în sat, între hotarul Băjăştilor şi m-rea Arhimandritul,
aleasă şi împietrită, 400 stj., cu câte 67 bani, stânjenul.

Doc. ist., MDXC/36, f. 12 (nr. 7).

Rez. inserat în anaforaua din 1826 mart. 22.

392
 732. 1659 (7167) mai 22. Dobrin din Pâ<r>1scov, fiul lui Fătul,
vinde lui Vlad, fiul lui Rusin din Colţi, un loc de casă în sat, partea
boierească, de la Vlad Douăhaine, şi 4 pământuri, anume: în mijlocul
Nănişorului, ce să obrăţeaşte cu Răzmiriţă; altul, deasupra Fântâ<n>1ii
Orăşanului; altul, în Izvorul Puţişorului; altul, în Epureasca; toate sunt din
partea Miroslăvească. Apoi, Dobrin, împreună cu Dumitru, a mai vândut
un pământ, peste Izvorul Zamoianilor, din partea Meeşască, peste tot, bani
gata, 8 ughi şi 50 bani. Aldămăşari: Stan, Sin, Oncea, Simion, Toma,
Irimiia şi Oprea, toţi din Pârscov, popa Dragomir şi alţi săteni. Scrie Duţe
diiacon. Pecete, pentru credinţă.

Ep. Buzău, XLVIII/35.

Orig., difolio (30x20 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, lipsă
1/6 din f. a doua, puţin pătat, sigiliu inelar în tuş negru; cop., ms. 172, f.
24- 24v.
1
Omisiune.

733. 1659 (7167) mai 23. Radul, fiul lui Stoica paharnic, vinde
lui Dumitraşco căpitan şi lui Alicsandru căpitan şi fraţilor lui moşie la
Brobodiţi, …1 stj., cu câte 3 costande bani2. Martori, boieri: Chiro căpitan,
Ion din Boleasca, Nica iuzbaşa din Corlate, Riga portar din Cosoba,
Udrica comis. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie popa Vasilie din
Ciorăşti, jud. Rm. Sărat.

A.N., CLXXV/8.
Orig., difolio (30x21,5 cm), filigran, 2 sigilii inelare în tuş; cu o
notă tergală: „ot Tămăduiasca”; pe f. 2v, un rez. din 1857.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 151 (nr. 2022).
1
Loc alb.
2
În rez. de pe f. 2v: 30 parale.

734. 1659 (7167) mai 26. Avram logofăt şi fiii săi, Matei şi
Drăguşin, adeveresc lui Gavrilă egumenul de la Brâncoveani că au avut
patru ţigănci la mănăstire, două plătite de Matei vv., de i-a dat schimb

393
ţigănci pentru ţigănci, iar o ţigancă, Neacşa, mama ţigăncilor plătite de
Matei Vodă, i-a plătit-o egumenul Gavril cu 3.400 bani gata. Martori,
boieri şi preoţi: Matei postelnic, fiul lui Pană mare portar, şi Costandin
ceauş, Ion postelnic, popa Radul şi Ursă1 diacon din Brâncoveni. Peceţile,
pentru credinţă.

M-rea Brâncoveni, XXII/26.

Orig., difolio (30x20,5 cm), filigran. Rez., Fişe g-ral Năsturel,
sub dată.
Ed.: menţ., Potra, Contrib. ist. ţiganilor, p. 41 (nota 6); idem,
Ţiganii, p. 307 (nota 8).
1
În rez.: Urăst.

735. 1659 – 7167 mai 27, Târgovişte. Mihail Radul vv. întăreşte
lui Preda postelnic şi fratelui său, Barbul spătar, fiii lui Dumitru Fieleşanul
fost mare stolnic, satul Dârvariul, jud. Mehedinţi, cu rumânii, pe vechile
hotare. Acest sat a fost de oameni cnezi, cu ocinele lor, de înainte vreme,
iar în zilele lui Alixandru vv., fiul lui Radul vv., sătenii s-au vândut
rumâni lui Dumitru Fieleşanu stolnic, pe bani gata. În zilele domnului,
sătenii s-au pârât înaintea domnului, la marele divan, cu Preda şi Barbul,
spunând că nu s-au vândut rumâni, ci au vândut doar deadinile lor, iar
Preda şi Barbul au spus, înaintea domnului, că aceştia s-au vândut rumâni,
cu toate dedinile lor, arătând şi cartea lui Alixandru Vodă. Domnul a
judecat, pe dreptate şi legea dumnezeiască, cu toţi dregătorii, şi le-a dat
rumânilor legea ţării, 12 megiaşi jurători, pe răvaşe domneşti şi cu zi, ca să
jure că nu s-au vândut rumâni cu deadina lor. La zi, ei au strâns toată
legea, deplin, şi au venit înaintea domnului, la Scaun, la Bucureşti, şi au
jurat. Astfel, Preda şi Barbul, ştiind că le sunt rumâni drepţi, cumpăraţi pe
bani gata, nu au crezut şi au venit înaintea domnului, cu rumânii, de au
cerut lege peste lege. Domnul le-a dat celor doi 24 de boieri jurători, pe
răvaşe domneşti, peste legea rumânilor. La zi, ei au strâns legea, deplin, şi
au venit înaintea domnului, la Scaun, la Bucureşti, şi au jurat boierii cu
mâinile pe Evanghelie, în Biserica popii Paraschiva, că s-au vândut rumâni
tatălui lor, Dumitru stolnic, cu toată deadina lor, fiind ispravnici la
jurământ Radul Ştirbeaiu al doilea postelnic, Damaschin şi Florea al doilea

394
portar, domnul văzând toate răvaşele domneşti şi cartea celor 24 boieri
jurători, rămânând rumânii de lege şi de judecată, înaintea domnului, în
divan. Apoi, rumânii nici pe aceasta nu au vrut să rămână şi iar au venit
înaintea domnului de s-au pârât cu cei doi boieri, la divan, spunând că nu
au jurat Preda şi Barbul cu acei boieri daţi de ei, ci au jurat cu slugile lor,
ca să rămână ei în rumânie; iar înaintea domnului a adeverit Radul
Ştirbeaiu postelnic, care a fost ispravnic la jurământ, şi mulţi boieri din
divan că au jurat toţi boierii deplin, cum scrie în răvaşele domnului,
rămând rumânii de lege şi de judecată, înaintea domnului, din divan, în al
doilea rând. Martori: Manul mare ban al Craiovei, Barbul Poenariul mare
vornic din Ţara de Sus, Radul mare vornic din Ţara de Jos, Radul mare
logofăt, Stroe mare vistier, Udrişte mare spătar, Diicul mare clucer,
Vasilie mare stolnic1, Manta mare comis, Gheorghe mare paharnic,
Danciul mare postelnic. Ispravnic, Mareş al doilea logofăt. Scrie
Dumitraşco Dumbrăvici logofăt.

S.J.A.N. – Dolj, Col. Documente, XXXIII/2.

Orig. slavon, perg. (55x37 cm), invocaţia simbolică ornată cu
lichid de aur, literele iniţiale şi monograma în chinovar, semnătura
domnului în lichid de aur, sigiliu timbrat, în frontispiciu stema Ţării
Româneşti ornamentată; cu o trad. de G. Peşiacov din 18 dec. 1883.
Ed.: text şi trad., Dihoru, Două doc. slavo-române, p. 193-200 –
cu cotă greşită: S.J.A.N. – Dolj, Col. Documente, XXXIII/3.
1
În trad.: postelnic.

736. 1659 (7167) mai 30. Chirca fost mare ban adevereşte că a
dat zestre fiicei sale, Ilinca, moşia sa din Văleni, cu vad de moară, şi cu un
rumân, Stănilă din Momiceani, cu fiii şi nepoţii lui Băceanul din
Măldăreşti, anume Dragomir …1, iar din cuconii lui, nimeni să nu aibă
treabă. Scrie Stan logofăt.

Doc. ist., CDLXXVII/147.

Orig., difolio (32,5x21 cm), puţin rupt la îndoituri, pătat. Cop.
modernă, ibidem, CDLXXVII/148.
1
Loc alb.

395
 737. 1659 (7167) iun. 1. Statie, fiul lui Necula iuzbaşa din
Sulimăneşti1, jud. Ialomiţa, vinde lui Coman logofăt partea sa de moşie
din satul Săcuiani, siliştea cu casa, cu pruni şi cu vad de moară, iar totul
este pe din două cu nepotul lui, Neagoe, fiul lui Voico din Săcuiani, dar în
ocina Bobârnacului2 nepotul lui să nu aibă parte, căci aceasta este altă
cumpărătoare; şi a vândut cu ştirea boierilor şi megieşilor, cu 40½ ughi,
bani gata. Martori3, boieri şi oameni buni: Costea negustor, Mihul vătaf,
Mitrea (logofăt)4, Ion, Stanciul ceauş, Costea cojocar. Degetul, în loc de
pecete.

Mitrop. Ţării Româneşti, CLXXIII/36.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran, rupt şi pătat, lipsă 2/3 din
f. a doua; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „s-au scris în
condică”; cu o cop. Alte cop., mss. 127, f. 161v; 134, 133-133v.
1
În cop. din ms. 127: Măneşti.
2
În cop. din ms. 134: Bornacului.
3
Ultimii 2, după semnături.
4
Completat după semnătură.

738. 1659 (7167) iun. 1. Vladul <uncheaşul>1 din Mirceşti, jud.

Vlaşca, vinde lui Vâlcul logofăt, fiul lui Bunea vistiiar, partea sa de moşie
din sat, din funia lui Stan Lungul, împreună cu ceea ce a cumpărat de la
fraţii lui, partea acestora de moşie, în total 100 stj., şi din puţuri şi din
dumbravă, cu 15 ughi, bani gata, şi cu ştirea fraţilor de ocină. Martori 2:
Stan logofăt din Brătiiani, Şerban din Orbeasca, Ivan Sârbul din Mirceşti,
Fiera din Curta, Furduiu postelnic din Câlceşti şi Matei fost cămăraş.
Degetul, în loc de pecete. Scrie Zahariia din Bereşti.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXVI/15.

Orig., difolio (29x21 cm), filigran; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., ms. 135, f. 256-256v.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 191-192 (nr. 425).
1
După nota tergală.
2
Ultimii 2, după semnături, din care ultima în lb. greacă.

396
 739. 1659 (7167) iun. 3, în vad, la Calafat. Gavrilă paharnic,
fiul lui Radul logofăt din Desa, cu jupâneasa sa, Rada, vând lui Ghinea al
doilea vistier şi jupânesei sale, Ilinca, partea lor din satul Jdegla, jud. Dolj,
a treia parte, cumpărată de la Mihart clucer din Şătoaia, ocină stearpă, fără
rumâni, din hotarul Mişănei, până în hotarul Ciubrovei, cu 140 galbeni,
bani gata. Martori: Panait negustor, Mihul spătar, fiul lui Dima slujer,
Paraschiva logofăt, fiul lui Iane zugrav. Iscăliturile şi peceţile, pentru
credinţă. Scrie însuşi Gavrilă paharnic.

Ms. 449, f. 375-375v.

Cop. Altă cop., ms. 719, f. 356v-357.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregător, p. 185.

740. 1659 (7167) iun. 3. Badea, Stan, Radu, Enciul, Vlaicu,

Manea adeveresc în pricina popii Tatul2 cu egumenul Sofronie de la m-
1

rea Panaghiia, pentru moşia de la Borţuni. Călugărul spunea că a

cumpărat-o toată, iar popa a mers înaintea lui Radul vornic şi s-a jăluit,
spunând că nu a vândut nicio palmă de moşie, dându-i acesta 6 megiaşi,
anume Badea, fiul lui Banul, Dragomir, Radul şi fratele său, Enciul,
ultimii trei din Lucieni, Dan Puiescu din Dârza, Vlaicul din Ghergani,
Manea din Golăşei, ca să adeverească. Aceştiia au căutat cărţile, aflând pe
vânzătorii călugărului, anume Miroslav, Stanciul, fiul lui Ursuleţ,
Dragomir, fiul lui Stoicea, Tudor, fiul lui Oprea. De asemenea, au tras ei şi
moşia din început, scoţând pentru popă 150 stj.; popa a mai cumpărat de la
Stoica 75 stj., din apa Colintinei, până în Crivedie. Această vânzare s-a
făcut în zilele lui Mihaiu Vodă, iar răvaşul s-a făcut acum, pentru că
zapisul de demult a pierit, „când cu răutăţile”.

Doc. ist., MCCXXX/3.

Cop.
1
Toţi, după semnături.
2
Mai jos, în text, apare: Pătru.

741. 1659 (7167) iun. 4. Neaga, soţia lui Liica, şi fiii ei – Stancul
diecon şi Sarafim – şi Dobrin, fiul lui Şărbu, din satul Zloteşti, jud.
397
Teleorman, vând lui Mareş logofăt moşie în sat, unde acesta mai avea moşie,
cu vaduri de moară – anume din părţile lor, astfel: Neaga, 16 stj., şi Dobrin,
16 stj., în total 32 stj., cu câte 40 bani, stânjenul, în total, 6 ughi şi 8 costande,
bani gata, şi cu ştirea sătenilor. Martori1: Muşat, Vladul, Stancul şi Stanciul,
toţi din Zloteşti, Neagu din Negreani, Dumitru Petros2, Neanciul logofăt,
Preda logofăt şi Dumitraşco logofăt. Degetele, în loc de peceţi.

Mitrop. Ţării Româneşti, CXXX/2.

Orig., difolio (29x21 cm), filigran. Cop., mss. 129, f. 257v; 132,
f. 331v.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 192 (nr. 426); menţ.,
Andreescu, M-rea Cornet, p. 680 (nota 100).
1
Ultimii 4, după semnături.
2
Semnătura în lb. greacă.

742. 1659 (7167) iun. 4. Robe, fiul lui Nan Ciovlicul din Largul,
vinde lui Radul mare vornic 100 stj. în sat, din partea moşului său,
Junghiurescul, cu 2.500 bani şi cu ştirea megiaşilor. Hotare: Săpătură,
tufe, Latinul. Martori, boieri: Vasilache căpitan şi Necula Beteşală 1 din
Mărăcineni, Dumitru Berindescul iuzbaşa, Jipa iuzbaşa şi Lefter ceauş, toţi
din Verneşti, Petriu iuzbaşa din Pătârlage. Isaac iuzbaşa din Sineşti,
Vasilie iuzbaşa din Scurteşti, Jitiian din Clăteani. Degetul şi pecetea,
pentru credinţă.

Ms. 454, f. 211-211v.

Cop.
1
La semnătură: Butucan.

743. 1659 – 7167 iun. 5. Stefan mitropolit scrie celor 12 boieri,

luaţi pe răvaşe, ca să adeverească pentru moşia Albu<leşti>1, pe cărţile lui
Alexandru Vodă şi ale ispravnicului, Stroe clucer, după cum au fost luaţi
mai întâi, şi alţi oameni pe răvaşe domneşti, de au judecat, cum scrie şi în
cartea judecăţii; iar de vor adeveri cum au adeverit şi cei dintâi, pe
hotarele şi semnele bătrâne, după cum scrie cartea lui Alexandru Vodă, să

398
fie iertaţi, iar de vor făţări sau mitui sau vor călca hotarele bătrâne, să fie
blestemaţi. Blestem.

Doc. ist., MDXC/28.

Cop. figurată.
1
Loc alb, completat după doc. din 1659 (7167) iun. 6, Doc. ist., CCXCIX/70.

744. 1659 (7167) iun. 6. Mihail Radul vv. porunceşte celor 12

boieri adeveritori, luaţi pe răvaşele boierului domnului, Manul mare ban al
Craiovei, de Drăghici, fiul lui Bălaci din Băcleş, şi de Nedelco roşul cu
fratele lui, Dragotă, din Albuleşti, să adeverească pentru moşia Smadoviţa,
dacă au trecut Albuleştii hotarul peste Smadoviţa sau a trecut Drăghici
peste moşia Albuleştilor; de asemenea, să citească cărţile bătrâne coajnice,
care scriu despre acele moşii şi să ia seama hotarelor, iar cine a călcat
hotarul, să fie de pradă. Domnul le porunceşte, de asemenea, să aleagă, pe
dreptate şi cu frica lui Dumnezeu, şi să nu facă făţărie, nici spre unii, nici
spre alţii, căci dacă va vedea strâmbătăţi sau făţărie, vor da seama. De
asemenea, să-i facă ştire despre cum vor adeveri. Ispravnic, însăşi spusa
domnului. <Scrie Costea>1.

Doc. ist., CCXCIX/70.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran, monograma şi sigiliu
mare în chinovar căzut; pe f. 1v apare semnătura lui Radul mare logofăt şi
a lui Manea mare ban.
1
Completat după f. 1v.

745. 1659 (7167) iun. 6. Marin roşu din Argeş adevereşte lui Ion
călugăr şi fiilor lui că a cumpărat el moşie din moşia Bălhoilor, a lui Stoie,
fratele lui Ion călugăr din Bereşti, iar acesta din urmă i-a întors banii lui,
cât a dat el pe moşie, cu dobândă, 24 ughi, căci el a cumpărat-o cu 17
ughi, şi să-şi ţină Ion călugărul moşia şi să nu aibă treabă nimeni din
rudele şi neamul lui. Martori: Stan al lui Gherghe, Marin, fratele lui Triful
din Voiceşti. Scrie Radul logofăt. Pecetea, pentru credinţă.

399
 Ms. 357, f. 45v.
Cop. Altă cop., ms. 359, f. 35.

746. 1659 (7167) iun. 6. Dumitru, fiul lui Roman Ciutan din
Murgaşi, vinde lui Neagoe din Vulpeni moşia din sat, partea lui, ce i-a
revenit de la ceilalţi fraţi de moşie, 3 locuri de pământ, din câmp, şi 3
curături, din care una, la Stănislav, una, în curăturile Buzei de Sus, şi a
treia, în faţa Văii lui Dan, din jos de fântâna Văii lui Dan, cu 700 bani
gata, cu ştirea fraţilor. Martori, oameni buni: Stoica Crăciunescul, cu vărul
său, Andrei, Dumitru, fiul lui Stoica, Preda, fiul lui Nedelco, Andrei, fiul
lui Ursuleţul, Lupul, fiul lui Stoica, cu vărul său, Pârvul, toţi din Murgaşi.
Pecetea, pentru credinţă.

Ms. 715, f. 1013v.

Cop. Alte cop., mss. 295, f. 95; 355, f. 119.

747. 1659 (7167) iun. 8. Jitiian, nepot de fiu popii Jitiian din
Bălteni, vinde lui Radul mare vornic1 100 stj. de ocină în Băltenii popii lui
Jitiian, din partea Grădărească, lungul ocinei, din matca Buzăului până în
Săpătură, în lunca Călmăţuiului, cu 12.0002 (?), bani gata, cu ştirea
megiaşilor. Martori, boieri şi oameni buni: Vasilache căpitan şi Necula
Botuşanul din Mărăcineni3, Dumitru Berindescul iuzbaşa, Jipa iuzbaşa şi
Lefter ceauş, toţi din Verneşti, Petru iuzbaşa din Pătârlage, Isaac iuzbaşa
din Sineşti4, Vasilie iuzbaşa din Scurteşti şi Robe din Căpreşti. Degetul, în
loc de pecete. Scrie Balea logofăt din Chiojdu.

Ep. Buzău, LXII/15.

Orig., difolio (32x21 cm), filigran, 2 sigilii inelare în tuş. Cop.,
ms. 171, f. 155v-156; Doc. ist., CXXVII/215; rez., Fişe g-ral Năsturel, sub
dată.
1
În cop., Doc. ist., CXXVII/215: comis.
2
În rez.: 2400.
3
În cop., Doc. ist., CXXVII/215: Mărgineanu.
4
În cop., Doc. ist., CXXVII/215: Câineşti.

400
 748. 1659 (7167) iun. 10. Papa paharnic, (fiul lui Buzinca mare
comis) , dăruieşte, la cununia finilor săi, Stepan (Enăcescul)2 şi Calea, 2
1

stj. de ocină în Cepturi, pentru pomana sa şi a părinţilor săi. Martori,

megiaşi şi oameni buni: Căliman şi Crace (din Dobroteni)1, Mihai şi
Stanciul şi alţi oameni buni din jurul locului.

M-rea Căldăruşani, VIII/4.

Orig. (31x21 cm), sigiliu inelar în fum; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „S-au găsit în condică”.
1
După semnătură.
2
După nota tergală.

749. 1659 (7167) iun. 10. Muşat vinde lui Drăganu 11 stj. în
ocina Voicească, din apa Cricovului, până în hotarul Nucetului şi de la
Neagul al lui Ignat, 4 stj. Aldămăşari: S…1 scaunul din …1, Staico,
<I>orga, Neagoe, Danciul, Ni…1cul, Oprea croitor, Oancea, Bahne şi
Macsinu, ultimii doi, din Şupăreşti. Scrie popa Manea din Nucet.
(Degetele, pentru credinţă)2.

M-rea Sf. Ioan – Bucureşti, IX/7.

Orig. (16,5x26 cm), rupt, pătat, lipit peste alt doc., pătat; rez.,
ibidem, XXI/38 (nr. 5).
1
Loc rupt.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

750. 1659 (7167) iun. 10. Anghel, cu fratele său, Coman,

adeveresc lui Ionichie, egumenul m-rii Jătiianul, că s-au vândut rumâni, cu
ştirea multor oameni buni: Coman cu 8 ughi, bani gata, iar Anghel, cu 11
ughi, bani gata. Martori, oameni buni şi părinţi: Mladen şi Stoian din
Livezi şi Ion din Ştubei.

Ms. 723, f. 503.

Cop.

401
 751. 1659 (7167) iun. 11. Meşterii – Vasilie şi Iacov – din Cătun
se tocmesc cu Mareş logofăt să-i facă o roată de moară, la Zloteşti, cu 7
ughi; acesta le-a dat 3 ughi, iar ceilalţi 4 ughi, îi vor primi când vor isprăvi
tot lucrul. Ei să-i facă lucru bun şi să pună moara bine, să fie meşteri, iar
Zloteştii să care lemnul şi să lucreze cu ei, până vor isprăvi tot lucrul, după
tocmeală. Degetele, în loc de peceţi.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCXCI/5.

Orig. (15x21 cm), puţin rupt şi pătat. Cop., mss. 129, f. 257v;
132, f. 332v.
Ed.: reg., Doc. jud. Teleorman, p. 192 (nr. 427); menţ.,
Andreescu, M-rea Cornet, p. 680 (nota 102).

752. 1659 (7167) iun. 11. Andronie din Piteşti vinde lui Manta
mare comis partea sa de moară, pe care o avea de baştină, 3 ciricuri, din
Piteşti, în apa Argeşului, unde se „hotărăşte” cu Goleştii, cu 130 ughi, bani
gata, cu ştirea tuturor vecinilor din jur. Martori: Chirca ban, Ion (iuzbaşa)1
şi Tănasie din Piteşti. Iscălitura şi pecetea, pentru credinţă.

Ms. 479, f. 136.

Cop. Alte cop., mss. 349, f. 326; 484, f. 16-17; 710, f. 773v.
1
Completat după cop. din ms. 710.

753. 1659 (7167) iun. 11. Andronie adevereşte că, din suma ce a
fost dator, de 130 ughi, a mai rămas să dea 78 ughi, punând zălog pentru
aceşti bani via sa din Coasta Câmpiei de Jos, punând soroc la Sf. Dimitrie.
Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. (Socotindu-se ei şi văzând că nu s-au
plătit banii, a mai dat el o delniţă, ca să împlinească banii)1.

Ms. 479, f. 136.

Cop. Alte cop., mss. 349, f. 326v; 710, f. 773v.
1
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după dată.

402
 754. 1659 (7167) iun. 12, Târgovişte. Mihail Radul vv. întăreşte
m-rii Golgota un vad de moară la Târgovişte, în apa Ialomiţei, care este
aproape de morile mănăstirii, fiind din vechime al ei, văzând domnul şi
cartea lui Radul vv. Cine va face mori lângă acel vad şi nu va face
stricăciuni sau vreo pagubă morilor mănăstirii, acela le va putea ţine. Dacă
morile cele noi vor face vreo stricăciune sau pagubă morilor vechi,
obiceiul ţării şi judecata divanului este că orice moară, casă sau orice
lucru, nou făcut, care va face stricăciune celui vechi şi nu va putea drege
stricăciunea, să se spargă sau să se lipsească acela ce l-a făcut. De-l va
putea face, fără a aduce stricăciune sau pagubă, „să să hrănească
împreună”. Martori: Manul mare ban al Craiovei, Barbul mare vornic al
Ţării de Sus, Radul mare vornic al Ţării de Jos, Radul mare logofăt, Stroe
mare vistier, Udrişte mare spătar, Diicul mare cliucer, Danciul mare
postelnic, Vasilie mare stolnic, Manta mare comis, Ghiorghie mare
peharnic, Vădislav mare sluger şi Ivaşco mare pitar. Ispravnic Mareş al
doilea logofăt. Scrie Preda logofăt.

M-rea Golgota, V/15.

Orig., difolio (42,5x28,5 cm), filigran, restaurat, invocaţia
simbolică, iniţiala şi monograma ornate în chinovar, semnătura domnului,
sigiliu mare timbrat. Cop., mss. 228, f. 82v-83; 231, f. 14.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 110, 130, 215,
224, 252, 254.

755. 1659 (7167) iun. 12. Popa Dobrotă, fratele lui, Comaan,
Neagoe, fiul lui Pătru, nepotul lui Neagoe, şi Şerban şi Neagoe, fiii popii
Creţu, din satul Măciuceşti, jud. Rm. Sărat, vând lui Gherghie spaatar
ocină în sat, 40 stj., cu 6 ughi, din hotarul lui Văgă, cu ştirea fraţilor.
Martori, boieri: Murgea cu fratele lui, Staan, şi nepotul său, Matheiu,
Ivaan, fiul lui David, toţi din Obedeni, popa Lupul din Turbureşti, Lupşă,
fiul lui Udrea din Frăsinet, Dan din Gârbovi, Staanciul din Bucureşti.
Degetele, pentru credinţă. Scrie Ion logofăt.

Doc. ist., CDXLVI/319.

Orig. (30,5x21,5 cm), filigran, 2 sigilii în tuş.

403
 756. 1659 (7167) iun. 12. Neniţă vinde popii Stănilă din Şcheai
parte de moşie în Şcheai, multă, puţină, câtă va fi, din vadul de jos,
jumătate de moară, patru obroace şi dintr-o roată, a patra parte, şi jumătate
mertic, obrocul, pe 8 mertice, cu 5 ughi şi 4 costande, bani gata, în zilele
lui Mihnea vv., cu ştirea fraţilor. Aldămăşari: Stoica Bocul, unchiul lui
Neniţă, Stanciul şi Dragomir al lui Munteanu din Grabicina, fiul lui
Piscaci, Stoica, cu fratele său, Lepădat, Oancea, Tudor, fiul lui Ivan, cu
fratele său, Dragomir, Plasă, Drăghici, Lup şi L<e>ontie, toţi din Şcheai,
Ion roşiul din Cocani, Gurguiul şi fiul lui, Stoica. Scrie popa Ion din
Grabicina. Degetele, pentru credinţă.

Ep. Buzău, LV/3.

Orig. (30x22 cm), lipit, pătat. Cop., ms. 172, f. 300-300v; altă
cop., Doc. ist., MDCXLIV/35, f. 27-27v.

757. 1659 (7167) iun. 13. Mihail Radul vv. porunceşte

slujitorilor şi ţăranilor să-l lase să treacă cu bună pace la Silistra, pe aici,
când va veni, pe „turcul” Emerzea beiu, om oacheş, cu un zăbun morojeţ,
şi cu însoţitorii lui, Mustafa, cu barbă neagră şi mustăcios, cu doi robi, fără
barbă, anume, Husein şi Arap, cu un cazac cu barbă roşie şi cu 5 cai.
Cartea domnului să le fie de seamă. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

A.N., MMDCCLXII/20a.
Concept; cu o notă tergală: „Zapisul Stanciului preste toată
moşiia, cin stânjeni, preste tot, de la trei zapise, 185, cin cupno 60, bani
5.400; Băleni”.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 151 (nr. 2026).

758. 1659 (7167) iun. 15. Popa Drăgoi, fiul lui Tudosie din
Şemnicu de Jos, vinde lui Petco din Craiova o moşie, cumpărată de el de
la fiii Neagolei1 din Ciuturie, 8 locuri, cu 4 bani gata, şi o vinde tot cu atâţi
bani şi cu ştirea megiaşilor. Martori2: Gavrilă, Radul Meschiului, Preda,
fiul lui Firolu, Pârvul ceauş şi Radul, fiul Ştefanei, toţi din Ciutureşti,
Barbul iuzbaşa din Craiova, Pătru, Costea, Lupul, Radul, Drumitru (sic!)

404
Cavel, Tudor ceauş, Vlad logofăt. Iscăliturile, pentru credinţă. Scrie însuşi
popa Drăgoi.

Ep. Râmnic, XXXII/3.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, restaurat. Cop., Doc. ist.,
CMLXXV/43, f. 66v; A.N., LXXXIII/1 (nr. 3).
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 151 (nr. 2028).
1
În cop.: Neagului.
2
Ultimii 7, după semnături.

759. 1659 (7167) iun. 15. Cazan şi fiii săi, Nicula şi Tudor, din
Ciutureşti, adeveresc lui Petco paharnic din Craiova că, în zilele lui Costandin
Şărban Vodă, i-au vândut moşie în sat, din funia lui Drăgoi, 6 locuri, locul de
câte 30 paşi, cu câte 100 bani, locul, în total 600 bani gata, cu ştirea fraţilor de
moşie. Martori1: Gavril din Ciutureşti, Pârvul Miscul2, Stanciul Jilcăi,
O<p>rea, popa Drăgoi, Pârvul, Preda roşu, Tudor ceauş, Radul, Dumitru
Căvel, Pârvul moşteanul, Niriia, fiul Ilii, Gavril, Radul, fiul lui Neagoe,
Tatomir, fiul lui Neagul, Drumritraşco (sic!) logofăt, alt Demitraşco, Gligorii,
fiul lui Untea, Brabul (sic!) logofăt portăresc, uncheaşul Radul din Şămnicu.
Degetele, pentru credinţă. Scrie Costea logofăt.

Ep. Râmnic, XXXII/2.

Orig., difolio (29x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri,
restaurat; cu o însemnare pe f. a doua: „să să ştie că am cumpărat de la
Nica, sân Dumitru den Ures… (loc rupt) 4 locuri în Ciutureşti, dirept bani
400”; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în condica cea
noao”. Cop., Doc. ist., CMLXXV/42, f. 66-66v; A.N., LXXXIII/1 (nr. 2).
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 151 (nr. 2027).
1
Ultimii 13, după semnături.
2
În cop.: Micul.

760. 1659 (7167) iun. 15. Doisprezece1 boieri şi megiaşi bătrâni

– Matei logofăt din G…2, Mihalcea Stănescul, Dima spătar, Voico
postelnic, Anghiel vătaf din Mihăeşti, …2, …2esar uncheaş din Cremenari,

405
uncheaşul Artenie, Angghel din Drăgioi, popa Dragomir din Stoiceani,
…2, Radu din Broscari, Vasilie din …2, popa Dan – luaţi, pe răvaşe
domneşti, de boierii Rudeani – Vlad paharnic şi fratele lui, Radul
postelnic, Preda paharnic şi fratele lui, Tudosie – şi de Dumitraşco
Murgescul postelnic, toţi nepoţii lui Theodosie Rudeanul fost mare
logofăt, şi de Stepan Vâlceanul postelnic şi de părtaşii lui, boierii din
Slăviteşti – Isac logofăt şi fratele lui, Şerban postelnic, şi de nepotul lor,
Tudosie paharnic, de Udrea postelnic, fiul jupânesei Antonia –, ca să
adeverească pentru moşia pe care stă m-rea Flămânda şi pentru ocina
Gârdească, spunând Stepan postelnic şi boierii din Slăviteşti că este moşia
lor, din hotarul Pleşoilor, lăsată lor din strămoşi, iar Tudosie logofăt a pus
mănăstirea pe ea, în silă, când au fost părinţii lor pribegi; boierii Rudeni au
spus că a cumpărat moşul lor, Tudosie logofăt, acea „chingă” de moşie pe
care a pus mănăstirea …2 de la Dănicei, care se trag din neamul lui Turcin,
zicând Rudenii că au şi în ocina Gărdească nişte moşii cumpărate de
moşul lor, Tudosie logofăt, de la alţi rumâni din Pleşoi, care se trăgeau din
neamul lui Vâlcul şi din neamul lui Purice. Boierii s-au strâns toţi la m-rea
Flămânda, ispravnic fiind Nedelco portar, şi au adus pe nepoţii Dăniceilor
şi pe alţi rumâni din Pleşoi, din toate neamurile, şi din ocina Gărdească şi
a lui Gălicia, cât au ţinut de hotarul Pleşoilor, chemând şi alţi bătrâni,
preoţi şi oameni din jur, care nu sunt scrişi în răvaşele domneşti. Fiind toţi
de faţă, cei 12 boieri le-au cerut cărţile şi zapisele pentru acele ocine ca să
poată adeveri ale cui au fost de moşie. Boierii Rudeni nu au avut nici cărţi
de moşie, nici zapise de cumpărătoare de la nimeni, nici rumânii nu au
avut nicio carte …2, Stepan Vlădeanul postelnic şi cu boierii din Slăviteşti
au adus înaintea celor 12 boieri, întâi, patru cărţi vechi şi bătrâne, de la
strămoşii lor, de moştenire ohabnică, pe tot satul Pleşoi, cărţile lui
Vladislav Vodă, a lui Vintilă Vodă …2 şi Moisi Vodă, sat pe care l-au
stăpânit până în zilele lui Radul Vodă, fiul lui Radu Vodă …2, din anul
1539 (7047) , când nişte rumâni din Pleşoi, Stoica şi fraţii lui, fiii lui
Turcin şi Vlă …2, fiii lui Cărici, s-au pârât cu stăpânii lor, Oprea, şi fratele
lui, Cârstian …2 din Vlădeani şi din Slăvi<teşti>2, înaintea lui Radul
Vodă, spunând …2 pentru moşie în Pleşoi …2, cu boierii …2 să jure …2.
Radu Vodă n-a fost cu …2 cu cărţile lor …2 lege …2, au mers înaintea lui
Vlad Vodă …2, care le-a dat alţi jurători şi n-au putut jura nici cu aceia.
Au mers iar la Radul Vodă ca să …2 leage şi au găsit …2 Oprea peharnic
şi Cârstian logofăt. Astfel, ei s-au socotit şi au scos cărţile lor de moştenire

406
…2, în divan, înaintea lui Radul Vodă, iar acesta din urmă a pus de i-a
bătut mult pe rumâni şi i-au dat …2 şi lui Cârstian logofăt să ţină ca mai-
nainte, stăpânindu-i el până în zilele lui Mircea Vodă. În zilele lui Mircea
Vodă, Tudor Slăvitescul logofăt şi vărul acestuia, Dragomir Vlădeanul,
nepoţii …2 şi ai lui Cârstian logofăt, ei au pribegit, de frica lui Mircea
Vodă, iar rumânii din Pleşoi care s-au …2 lui Turcin, iar s-au pârât ei la
Mircea Vodă şi le-a dat voie de şi-au ales …2 de moşie din hotarul
Pleşoilor, 140 stj., numind această ocină Turcineasca, după numele lor, pe
lângă …2 Gârdească, care este tot a boierilor din Vlădeani şi din Slăviteşti,
tot din hotarul Pleşoilor …2, de demult, de strămoşii acestor boieri.
Rumânii au stăpânit această chingă de moşie până în zilele lui Mihai
Vodă, cât au fost boieri pribegi, iar apoi, venind ei din pribegie, Tudor
Slăvitescul logofăt şi cu vărul său s-au judecat cu rumânii, înaintea lui
Mihai Vodă, pentru nedreptatea ce le-a fost făcută de Mircea Vodă, citind
Mihai Vodă cărţile de mai sus şi rămânând de judecată, înaintea lui Mihai
Vodă, bătându-i şi acesta şi dându-i să fie tot rumâni lui Tudor Slăvitescul
logofăt şi vărului său. Apoi, s-a ridicat Teodosie Rudeanul logofăt, boier
mare, iar atunci boierii din Vlădeani şi din Slăviteşti iar au pribegit, iar
rumânii din Pleşoi ce se trag din neamul lui Turcin, …2 şi Gălici care se
trag din neamul lui Vâlcul şi al lui Purici, ei s-au închinat cu toţii lui
Tudosie, cu chinga de moşie, iar acesta din urmă, ca un om puternic, a pus
m-rea Flămânda pe această moşie, stăpânind-o boierii Rudeani, până la
Matei vv. În zilele acestui din urmă domn, boierii din Vlădeani, Lepădat
comis, cu fraţii lui, Arsenie …2, Tudor logofăt şi Stepan postelnic şi cu
…2, nepotul lui Tudor logofăt Bătrânul, strănepoţii lui Oprea şi ai lui
Cârstian logofăt, nu au suferit să le împresoare Rudenii moşiile şi s-au
judecat, înaintea lui Matei Vodă, cu Vladul peharnic, Radul postelnic şi cu
Preda paharnic, cu fratele său, Tudosie, şi cu Dumitraşco Murgeanul
postelnic, fiind şi rumânii din Pleşoi de faţă, din toate ocinile, citind
domnul toate cărţile şi rămânând boierii Rudeni de lege şi de judecată,
înaintea lui Matei vv., iar mănăstirea, pustie, căci nu au avut nicio treabă
cu acele moşii şi nici cu rumânii. Astfel, să ţină boierii Vlădeani şi
Slăviteşti tot satul Pleşoi, cu toate ocinile şi cu toţi rumânii, iar rumânii, ca
nişte oameni răi, „au dat dosul, de au fugit”. În zilele lui Costandin Vodă,
când s-au făcut jafurile, rumânii iar s-au pârât cu Stepan Vlădeanul
postelnic şi cu boierii din Slăviteşti, luând lege ca să jure la episcopul
Egnatie de la Râmnic, cu voia lui Stepan postelnic şi a boierilor din

407
Slăviteşti, şi n-au putut jura. Deci, au mers de faţă, înaintea domnului,
Stepan postelnic şi boierii din Slăviteşti, mai sus-scrişi, şi cu boierii
Rudeani, spunând aceştiia din urmă că au şi ei nişte moşii cumpărate de
moşul lor de la rumânii din Pleşoi, chinga numită de ei Turcineasca, de la
neamul lui Turcin, …2, spunând că au nişte cumpărături şi în ocina
Gărdească, tot de la nişte rumâni din Pleşoi …2, din neamul lui Vlaicul şi
al lui Purici. Boierii Rudeani nu au avut nici un zapis de cumpărătoare pe
aceste ocine, de la nimeni, iar rumânii, din toate neamurile, au stat de faţă
la divan cu aceşti boieri, spunând ei că n-au <vândut>2, nici ei, nici
părinţii lor, neavând dreptul să vândă, căci moşiile au fost boiereşti.
Stepan postelnic şi cu boierii din Slăviteşti au scos cărţi …2 şi cele vechi
de moştenire şi, mai noi, …2 boierii Rudeni <rămânând>2 de judecată,
înaintea lui Costandin vv. …2, în ocina Gârdească, …2 şi Turcinească, nici
cu rumânii, că au fost …2. În zilele lui Mihnea Vodă, cei 12 boieri <au
citit>2 toate cărţile Vlădenilor şi ale Slăviteştilor, cele vechi de moştenire,
…2 şi de rămas, anume cartea lui Radul Vodă, fiul lui Radul Vodă, a lui
Mihai Vodă, „care i-au rămas pe rumâni” …2, cartea lui Matei Vodă şi a
lui Costandin vv., de rămas, pentru boierii Rudeani şi pentru rumâni,
rămânând aceştia de judecată şi înaintea domnului. Astfel, boierii Rudeni
să nu aibă nicio treabă în ocina Gărdească şi în chinga Turcinească, nici cu
rumânii. Rudenii, văzând că au rămas de toate judecăţile, s-au rugat de
Stepan postelnic şi de boierii din Slăviteşti, ca să lase chinga de moşie,
mănăstirii, de pomană, să fie ei toţi, ctitori, iar cei 140 stj. de moşie, fără
rumâni, i-au ales cu hotare: pe lângă mănăstire, din mejdina din dosul
mănăstirii, în jos, …2 stj., deasupra fântânii, peste râu, pe drum, iar 140
stj., din Fântâna Albă, în jos, 140 stj., iar mănăstirea şi boierii Rudeani <să
nu se mai întindă>2, în jos, spre ocina Gărdească, nici în sus, pe
Pleşoiasca, şi nici cu rumânii să nu aibă treabă. Astfel, să ţină boierii
Vlădeani şi Slăviteşti toate ocinile de mai sus, cu toţi rumânii.

Doc. ist., CLXXXI/43.

Cop.
Ed.: text, Ionaşcu, Doc. Oltenia, p. 122-124.
1
După semnături.
2
Loc rupt.

408
 761. 1659 (7167) iun. 19, în zilele lui Mihail vv. Nedealco, fiul
lui Sămnicoară, a lui Oprea Mărămatul din Trănşani, vinde lui Cioru ocină
în sat, parte de un om, cu 6 ughi, cu ştirea megiaşilor. Aldămăşari: Mitrea,
Calcio, fiul lui Băcan, Radul Momăcescul şi popa Vladul, toţi din
Trănşani. Degetele, în loc de pecete, pentru credinţă.

M-rea Radu Vodă, IX/14.

Orig. (30x20,5 cm), filigran. Cop., ms. 256, f. 442v.

762. 1659 (7167) iun. 25. Barbul mare vornic scrie lui Drăguş1 din
Bătieşti că, înaintea lui, a venit Radul logofăt din Bătieşti şi a spus că, în zilele
lui Matei Vodă, tatăl lui, Stoica logofăt, l-a cumpărat pe Ion, fratele lui
Drăguş, cu partea lui de moşie, cu 28 ughi, şi i-a dat 20 ughi. Apoi, Ion a pus
moşia zălog la fratele lui, Drăguş, cu 5 ughi, dându-i toţi banii, după care Ion
a fugit, iar fratele lui îi ţine moşia, cerându-i şi dobândă. Astfel, Radul logofăt
a rămas fără rumân, fără bani şi fără moşie. Drăguş a fost şi sorocit şi n-a vrut
să vină de faţă. De asemenea, îi porunceşte acestuia să ia 3 megiaşi, să le
aleagă moşia, iar cât va fi partea lui Ion, să o ţină Radul logofăt, iar de va mai
veni acesta din urmă, în al doilea rând, să-i spună că nu ascultă de judecata
vornicului şi nu-l lasă pe Radul logofăt să ţină moşia fratelui său, Ion, va
trimite să-l aducă cu treapăd şi cu bou de soroc. De va fi „lucrul într-alt chip”,
să vină Drăguş de faţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, XCIII/37.

Orig. (32x20 cm), puţin pătat, sigiliu inelar în ceară verde. Cop.,
ms. 130, f. 537v; rez., Mitrop. Ţării Româneşti, CCCVI/12 (nr. 25); ms.
130, f. 554v (nr. 26); Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
În rez., Fişe g-ral Năsturel: Dragoş.

763. 1659 (7167) iun. 26. Barbul mare vornic întăreşte lui Radul
logofăt şi fraţilor acestuia, Ivan şi Avram, fiii lui Stoica logofăt din
Bătieşti, jud. Muşcel, partea de moşie a lui Ion, fiul lui Radul cojocariul
din Bătieşti, însă, jumătate, cum a ţinut tatăl său, pentru că s-a pârât Radul
logofăt cu Drăguş, fratele lui Ion, spunând Radul că, în zilele lui Matei

409
Vodă, Ion s-a vândut tatălui său, Stoica logofăt, cu partea lui de moşie,
jumătate. Drăguş a pârât că tatăl lui i-a lăsat, la moartea sa, 2 părţi de
moşie, iar lui Ion, o parte, spunând că n-a ştiut că fratele lui s-a vândut, cu
partea sa, lui Stoica logofăt. Astfel, vornicul a judecat cum să jure Drăguş,
cu 6 megiaşi, că n-a ştiut că fratele lui s-a vândut cu moşia şi că tatăl său i-
a lăsat să ţină 2 părţi, dar acesta n-a putut apuca legea. De asemenea, îi
porunceşte lui Radul logofăt, cu fraţii lui, să ia 4 megiaşi, să le aleagă
moşia, jumătate, partea lui Ion, s-o ţină ei, iar Drăguş, cealaltă jumătate.
Drăguş, de se va mai pârî, să se pârască cu fratele lui, Ion, rămânând el de
lege şi de judecată, dinaintea vornicului.

Mitrop. Ţării Româneşti, XCIII/38.

Orig., difolio (31x21 cm), filigran, sigiliu inelar în ceară verde.
Cop., ms. 130, f. 538; rez., Mitrop. Ţării Româneşti, CCCVI/12 (nr. 9);
ms. 130, f. 554v (nr. 10).

764. 1659 (7167) iun. …1. Stoian Brag din Strâmbeni vinde lui
Stanciul Bora partea lui din vadul morii, de jos, cu 15 costande. Martori:
Stoica Râmoiu, Radul Ţepenie, Barbul Sin Crăciunescul. Scrie popa
Stoica din Ştefeşti.

Doc. ist., I/24c.

Cop.
1
Loc rupt.

765. 1659 (7167) iul. 1. Preda postelnic, nepotul lui Stanciul

logofăt, din Cârstieneşti, adevereşte egumenului m-rii Cozia şi soborului
că, la moartea unchiului său, Stanciul logofăt, acesta a dat jumătate din via
de la Scăuiani, de pomană la mănăstire, iar apoi Preda postelnic a dat şi
cealaltă jumătate, scriindu-se şi la pomeanic, pentru pomana sa şi a
părinţilor săi. Care din rudele sale va strica pomana, să fie blestemat. Scrie
însuşi Preda postelnic. Pecetea, pentru credinţă. Martori1: Stanciul, vărul
lui Preda, şi Vlad din Scăuiani, eromonah Pahomie, eromonah Ioanichie,
Radul din Văleani.
M-rea Cozia, XVIII/5.

410
 Orig. (30x20 cm), filigran, rupt, restaurat, sigiliu inelar în fum.
Cop., mss. 209, f. 180v; 215, f. 209-210; 712, f. 508v-509; 1413, f. 57;
S.J.A.N. – Vâlcea, ms. 102b, f. 508v-509; 150, f. 82v.
Ed.: rez., Tezaur vâlcean, p. 199.
1
Ultimii 3, după semnături, scrişi înaintea datei.

766. 1659 (7167) iul. 2. Fraţii Coman, Bobe şi Lazăr din

Bucureşti vând lui Neagoe, fiul lui Antonie vornic din Negoeşti, un pogon
de vie, cu 38 ughi.

Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

Rez.

767. 1659 (7167) iul. 3. Se adevereşte pentru moşia de la

Tocsobeşti, de cumpărătoare, şi pentru locurile „care lângă cine iaste”: din
hotarul lui Stoica stolnic, locul lui Vladul Nebunul, până la locul lui
Dragotă cel Mic; alt loc, din locul lui Dragotă cel Mic, de la Bucur şi de la
popa Dragomir, până în Dragotă cel Spân; din Dragomir cel Spân, alt loc,
al popii Dragomir, împreună cu fratele său, Măican; pe lângă popa
Dragomir, alt loc, de la Radul Pernea; alt loc, de la păr, jumătate, este de la
Minciune, de la Zgăea, împreună cu fiii acestuia din urmă, cu Ion; alt loc,
de la Zgaea şi de la Minciună, pe lângă locul lui Măican, împreună cu Ion,
fiul lui Zgaea; altul, de la Radul Pernea, pe din jos, iar altul, de la plop, tot
de la Zgaia; altul, de la popa Dragomir, pe din două cu Măican, locul
cânepii, pe din două cu Ion, fiul lui Zgaia; alt loc, de la popa Dragomir, pe
din jos de Costa Ţicala1, între locurile lui Radu; altul, de la Zgaia şi de la
Badea Minciună, împreună cu Ion, fiul lui Zgaia; de la Vladul Nebunul, de
la mărul cel prescurat, pe din sus de Filca; alt loc de la popa Dragomir, din
jos de Filca, livada cea mare, iar de la Zgaia şi de la Badea Minciună;
altul, de la Bucur, pe lângă Dragotă cel Spân; alt loc, de la Mina, fata lui
Cratea2, pe lângă Dragul3 cel Spân, o livadă; de la Zgaia şi de la Badea
Minciună, pe din jos de Măican, împreună cu Ion, un loc; de la popa
Dragomir, pe din jos de Filca, alt loc; de la Bucur şi Vlad Nebunul, pe
lângă Radul, în capul luncii, dincoace de apă, la silişte, grădina lui Zgaia,

411
alt loc, care a fost de la Mociul, loc ce este numai al mănăstirii <Vieroş> 4;
o silişte, de la Radul Pernea, ce este doar a mănăstirii, iar altă silişte de la
Lola, împreună cu Ion, fiul lui Zgaia; de la Bucur, altă silişte, pe lângă Ion
Zgaia, numai a mănăstirii; de la popa Dragomir, de la Mina şi de la Ion al
lui Ratea5, o silişte, lângă Dragotă cel Mic, tot numai a mănăstirii; altă
silişte, de la Zgaia şi de la Minciună şi o parte din ea, de la popa
Dragomir, din prunii lui Dragotă cel Mic, până în locul lui Oprea, doar a
mănăstirii; siliştea de la Făcău, împreună cu Radul Tudorii.

Ms. 484, f. 48-50v.

Extras; cu o însemnare din 1668 (7176) referitoare la locurile
luate de la fiii popii Albul, în silişte, un loc, pe care a fost biserica, iar
altul, în luncă. Alte extrase, mss. 349, f. 346v-347v; 479, f. 42-42v; 710, f.
631-631v.
1
În extras din ms. 710: Costiţă.
2
În extras din ms. 710: Crâstea.
3
În extras din ms. 710: Dragotă.
4
Completat după titlul condicii.
5
În extras din ms. 349: Rastea.

768. <1659 (7167) iul. 3>1. Însemnarea hotarelor unor locuri de

la Tocsobeşti: peste râu, 8 prăjini; între hotarul lui Dragotă cel Mic, alt loc,
7 prăjini, acestea au fost date lui Stan; din locul lui Stan, alt loc de 13½
prăjini; din Măican, până în Dragotă cel Spân, altul, 2 palme; din locul lui
Dragotă cel Spân, 33½ prăjini; la Oprea Fluirătoriul, 9 prăjini; din locul lui
Măican, până la locul lui Radul, 11-5½ (sic!) prăjini; din locul lui Radul,
până în hotar, 7½ prăjini; din capetele locurilor, până în hotar, în lungul
hotarului, alt loc, de 20 prăjini; din Stoica stolnic, până în locul lui Filca, 5
prăjini; din locul lui Stan al lui Dragotă cel Spân, în capul locului, 9½
prăjini. Din acest schimb făcut cu Stan, fiul uncheaşului Dragotă cel Spân,
a rămas să-i mai dea 2½ prăjini.

Ms. 710, f. 644v.

Extras.
1
Fără dată, s-a datat după doc. din 1659 (7167) iul. 3, ms. 484, f. 48-50v.

412
 769. 1659 (7167) iul. 5. Costandin Gălăţenul fost mare portar şi
ispravnic scaunului Bucureşti cercetează pricina egumenului Thanasie de
la m-rea Sf. Troiţă, care a venit cu cartea lui Mihail Radul vv., prin care i
se poruncea să caute pentru nişte mori, făcute de jupâneasa lui Radul
Dudescul logofăt, pe moşia ei, ce este într-un hotar cu cea a mănăstirii.
Astfel, împreună cu toţi cei dinprejur – Dumitru pârcălab, Gherghina
sudeţ, Bobea căpitan, Muşat căpitan şi mulţi boieri –, întâmplându-se să
fie şi Şerban postelnic, fiul lui Radul mare logofăt, au luat sama şi au
măsurat locul şi apa, văzând că se face atâta pagubă mănăstirii, de-i îneacă
livezile, cercetând ei şi pentru rândul vadului de moară, dacă a fost sau nu,
vad bătrân, vechi, adeveresc că nu a fost niciodată vad de moară acolo.
Văzând că se face atâta pagubă mănăstirii cu acele mori, ce n-au fost mai-
nainte acolo, au căutat să le mute mai jos, şi adeveresc că jupâneasa nu a
avut loc să le mute. Astfel, ei s-au socotit, după porunca domnului, ca să
fie ea lipsită de moară, luând ei dinţii morii. Peceţile şi iscăliturile, pentru
credinţă.

M-rea Radu Vodă, XXVI/7.

Orig., difolio (29x21 cm), filigran, sigiliu inelar în fum. Cop.,
ms. 256, f. 103v-104.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 182 (nota 1).

770. 1659 (7167) iul. 7. Ion Carabulea, fiul lui Pătru Poşchină
din Dimiiani, vinde lui Dumitru Ţachiia un pogon de vie lucrată şi o
jumătate de pogon de loc de pădure, în dealul Cârlomăneştilor, din partea
Vişei, alăturea cu via unchiaşului Vâlcan şi cu drumul care urcă de la via
popii Dobrin, 10 ughi, bani gata. Martori1, oameni buni: Calin şi Vlad,
nepotul său, din Cârlomăneşti, Nicola, fiul lui Pătru ciubotariu, Dumitru
din Posobeşti şi Pătru pârcălab. Degetul, în loc de pecete. Scrie popa
Crăciun din Cândeşti.

Doc. ist., CXXVIII/160.

Orig. (32x21,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, restaurat, pătat.
Cop., ms. 171, f. 236-236v.
1
Ultimul, după semnătură.

413
 771. 1659 (7167) iul. (?) 7. Goica şi Radul, fraţii popii Stanciul
din Fundeni, vând lui Păun clucer moşie în sat, 10 stj., 55 funii, cu ştirea
megiaşilor. Martori1, oameni buni: Stanciul şi fratele său, Oprea, Dobrea
hagiu, Bade şi alt Stanciul. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie
popa Stanciul, fratele vânzătorilor.

Doc. ist., CXLIV/209.

Orig. (31x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, pătat.
1
După semnături.

772. 1659 iul. 8. Leca, cu fratele său, Manolache din Căzăneşti,

fiii lui Nicula, vând lui Mihalache căpitan 70 stj. de moşie în sat, cu câte
17 bani, stânjenul, în total, 6 ughi, din partea tatălui lor, Nicolai. Când se
va trage moşia, ce va mai fi partea celor doi fraţi, să le dea Mihalache bani
şi pentru această parte de moşie. Martori1, oameni buni: Pătru din
Ogrăzeni, Radul din Cătunul şi Costea negustor. Degetul, pentru credinţă.
Scrie Pavlache Popescu.

Ms. 1268, f. 32v-33.

Cop.
1
Ultimul, după semnătură.

773. 1659 (7167) iul. 11. Mihail Radul vv. porunceşte rumânilor
de la Tâmbureşti, câţi au fost ai vornicului Radul, câţi ai m-rii Plumbuita
şi câţi sunt o seamă şi fugiţi, să vină să lucreze viile din sat pe care le-au
lucrat şi până acum. Astfel, le porunceşte ca, pe unde vor fi ei risipiţi, să
vină să lucreze aceste vii, pentru că ele sunt acum pe seamă domnească.
Dacă vor avea „păs” de ceva sau împresurare de bir, să vină la domn, să le
facă dreptate şi îi va uşura de bir, iar altă bântuială să nu aibă. Ispravnic,
însăşi spusa domnului. (Radul mare logofăt; a colaţionat, al doilea logofăt.
Scrie Preda al treilea logofăt)1.

M-rea Plumbuita, III/13.

414
 Orig., difolio (29x20,5 cm), filigran, monograma şi sigiliu mare
în chinovar. Reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris pe f. 1v.

774. 1659 (7167) iul. 14. Mihăilă, fiul lui Albul Lioveanul, vinde
lui Tatul şi fiilor lui moşie în Urzicuţa, 10 paşi, însă moşia pe care o
vânduse, mai înainte, lui Dima, dar de Dima nu i-a plăcut şi i-a întors banii
şi a vândut-o celui mai sus numit, cu ştirea vărului său, Vlădică, şi a
megiaşilor din sat, cu 9 ughi, bani gata. Cine se va scula peste acest zapis,
sau din rudele sale, care se va ispiti peste cuvântul lui, să fie blestemat.
Blestem. Martori, boieri şi preoţi: popa Baca, Vlădică Lioveanul, Nedea
păharnic şi fratele lui, Stanciul, Dragul păharnic şi popa Voico, toţi din
Urzicuţa, Dumitru păharnic din Băileşti, Dobrovoe, sluga vornicului Preda
din Brâncoveani, Şerb, nepotul lui Stănciucul din Urzicuţa. Degetele,
pentru credinţă. Scrie Gherghe logofăt.

Col. Vârtosu, Emil, I/129.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, puţin pătat.

775. 1659 (7167) iul. 15. Ion călugăr vinde lui Radul Bârsăscul
partea sa şi a fratelui său, Stoi1, din satul Bereşti, funia Bălhoiască, moşie
ce o au de la moşii lor, o funie peste tot hotarul, cu siliştea de casă în sat şi
vad de moară şi de derstă, din uscat, cât au ţinut moşii lor, cu 58 ughi, bani
gata. Degetul, pentru credinţă. Martori: Oprea, Pătru şi Vâlcul, fiii lui
Vişan din Bereşti.

M-rea Cotmeana, IV/5.

Orig. (31x21 cm), filigran, rupt la îndoituri, pătat, lipit. Cop.,
mss. 357, f. 45; 359, f. 35; S.J.A.N. – Vâlcea, ms. 145, f. 30-30v; reg., Fişe
g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: rez., Tezaur vâlcean, p. 199.
1
În cop. din ms. 357: Stoica.

415
 776. 1659 (7167) iul. 21. Preda postelnic, nepotul logofătului
Stanciul, vinde lui Stoica Băilescu din Boişoară şi fratelui acestuia, Ion, o
delniţă în satul Bum<bu>1eşti, partea lui Stoica al lui Scundilă, cu munte,
cu 8½ ughi, bani gata. Martori: Mărtin din Titeşti, S…2ul Arsenie din
Grebleşti, unchiaşul Stan, cu fiii, Stoica şi Pătru, fiii lui Pilea, toţi din
Bumbueşti. Scrie popa Drăghici din Titeşti şi Voico. Pecetea, pentru
credinţă.

Ep. Argeş, VIII/9.

Orig., difolio (32,5x21 cm), filigran, rupt, lipsă 2/3 din f. a doua,
pătat, restaurat, sigiliu inelar în tuş.
1
Omisiune.
2
Loc rupt.

777. 1659 (7167) iul. 22. Dima spătar, fiul lui Goran logofăt,
adevereşte finului, popa Stroe, că i-a fost dator tatăl acestuia, Stanciul
(Zătreanul)1 din Bojoreni, 23 ughi, pentru un copil de ţigan şi i-a dat 15
ughi, iar cât îi mai e dator, să caute el la Stanciul Zetrenul, iar cu finul şi
cu moşia acestuia să nu aibă nicio treabă, nici el, nici cumnata sa, Mariica,
sau feciorii şi nepoţii săi. De se va mai scula cineva sau va mai scoate un
zapis, să nu se creadă, iar el va purta gâlceava, după cum s-au tocmit.
Martori2: Ignatie episcop de Râmnic, Vasilii arhimandrit, Mihalcea slujer,
Gaulea3 aprod.

Doc. ist., XC/63.

Orig. (30x20,5 cm), puţin rupt pe margini şi la îndoituri, pătat,
lipit pe suport textil. Rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: reg., Iordan, Ignatie mitrop. Ţ. Rom., p. 403; menţ.,
<Athanasie al Râmnicului>, Ep. Râmnicului, p. 49.
1
Adăugat între rânduri.
2
Ultimii 3, după semnături.
3
În rez.: Saulea.

416
 778. 1659 (7167) iul. 23. Mihail Radul vv. porunceşte rumânilor
de la Şăgarcea, jud. Dolj, care sunt pe seama patriarhiei de la Alexandria,
să strângă poienile şi să lucreze ce va trebui, după obicei, cum au lucrat şi
înainte, şi să asculte de ispravnicul patriarhului, „de ce vor fi trebile şi
lucrurile patriereşti”, şi să nu mai umble „făcând în voile voastre”. Dacă
nu vor asculta, domnul va trimite să-i aducă la el şi le va face mare certare.

Ms. 725, f. 54v.

Cop.

779. 1659 (7167) iul. 23. Eromonahul Nicodim, egumenul m-rii

Tismana, şi tot soborul adeveresc lui Preda logofăt, ispravnicul Scaunului
Craiovei, că au avut pâră în divan, înaintea domnului, cu Andreiţa, fiul lui
Radul din Petreşti, pentru nişte ţigani – Churchi, Nana şi Costandin, iar
domnul le-a dat 6 boieri din divan, pe răvaşele domnului, să adeverească
ai cui sunt ţiganii de moşie. Toţi boierii s-au strâns, înaintea lui Preda
logofăt, iar Paană mare portar şi alţi boieri din jur au citit cărţile mănăstirii
şi ale lui Andreiţă şi, arătând o carte a lui Alexandru Vodă, aflată la
Andreiţă, pentru acei ţigani, ei au socotit, ca să nu-şi piardă sufletele, nici
faţă de mănăstire, nici faţă de Andreiţă, să-i împace, urmând să dea
egumenul lui Andreiţă 50 ughi şi să nu mai aibă el treabă cu ţiganii;
egumenul, neavând bani la el, a făcut zapis, ca să-i dea până miercuri,
după ce va merge la mănăstire, 30 ughi, iar 20 ughi să-i dea la Sf. Maria
Mică, Andreiţă dând egumenului cărţile, făcând şi (boierii)1 zapis de pace
unul, la mâna altuia, iar după ce va da egumenul banii, să i se dea şi acest
zapis. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Costea logofăt.

M-rea Tismana, LXXXVI/9.

Orig. (30,5x21 cm), filigran, sigiliu ecleziastic în tuş. Rez.,
ibidem, XCVI/159 (nr. 38).
1
Adăugat deasupra rândului.

780. 1659 (7167) iul. 23, Craiova. Şase boieri – Drăghici roşu
din Fărcăşeşti, Reanghea postelnic din Lileşti, Dragul din Româneşti, Stan

417
postelnic din Creţeşti, Dragomir cel Bătrân din Petreşti, Arca roşu din
Scoarţa –, luaţi pe răvaşele lui Mihail Radul vv., de egumenul Nicodim de
la m-rea Tismana şi de Andreiţa, fiul lui Radul din Petreşti, adeveresc
pentru ţiganii <Ciupreşti, cu ceata lor>1, Curchi, Nana şi Costandin, ai cui
sunt ei de moşie. Poruncindu-le domnul, cu cartea sa, să se strângă toţi şi
să vină la Scaunul său, la Craiova, înaintea lui Preda logofăt, ispravnicul
Scaunului Craiovei, să adeverească şi să aleagă lucrul foarte bine, pe drept
şi cu frica lui Dumnezeu, s-au strâns înaintea ispravnicului, citind toate
cărţile mănăstirii, pe rând, întâi cartea lui Pătru Vodă şi apoi pe cele ale lui
Gavril Vodă, Alexandru Vodă şi Radul Vodă, ce scriu că aceşti ţigani sunt
de moşie ai mănăstirii de mai înainte, iar Andreiţa a scos o carte a lui
Alexandru vv., în care se scria că au avut pâră cu alţi boieri pentru aceşti
ţigani, iar cu părinţii de la mănăstire n-ar fi avut vreodată pâră. Boierii au
întrebat şi pe alţi boieri şi, ştiind şi ei foarte bine, că pe ţigani „i-au
pomenit” tot la mănăstire, şi văzând şi cartea lui Macarie, patriarhul
Antiohiei, de afurisanie, cu mare blestem, ei s-au temut de suflete şi de
păcat şi i-au împăcat, dând părinţii de la mănăstire lui Andreiţa 50 ughi şi
să nu mai aibă treabă acesta cu ţiganii, ci să fie toţi pe seama mănăstirii,
luând de la Andreiţă şi cartea lui Alexandru Vodă şi alte zapise ce a mai
avut, (cât şi răvaşele domneşti)2, dându-le părinţilor de la Tismana ca să
nu mai aibă gâlceavă. Cine va scorni pâră să închine domniei 200 ughi şi
să-i scoată cu rea ruşine. Martori3, boieri: Paană mare portar, Vlaica
căpitan din Cornet, Manolie al doilea portar, Hamza căpitan din
Popânzăleşti, Iane negustor, Drăghici postelnic, Isac paharnic din Vârâţi,
Nicola Stângăceanul. Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Costea
logofăt.

M-rea Tismana, XCVII/24.

Orig. (41x30 cm), filigran, 3 sigilii inelare în tuş; cu o notă
tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în condica Tismenii” şi una a
lui Andreiţa din Petreştii lui Voiotă, pentru 30 ughi luaţi de la mănăstire,
pe ţigani, şi cu semnătura lui Vlaicul căpitan de roşii. Cop., ms. 329, f.
652-652v.
Ed.: text şi rez., Ştefulescu, Tismana, p. 334-335.
1
Completat după nota tergală.
2
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat pe marginea doc.
3
Ultimul, după semnătură.

418
 781. 1659 (7167) iul. 26. Mihail Radul vv. întăreşte m-rii
Câmpulung (Dâlgopoliu) şi egumenului Luca să fie volnici să-l scoată pe
Naan din toată moşia Grădiştea şi din case, grădini şi din moară, pentru că
este moşia mănăstirii, cumpărată cu bani gata, atât partea lui Naan cât şi a
fratelui său, Hrizan, văzând domnul şi zapisul lui Hrizan. Dacă Naan va
avea vreo „întrebăciune”, să vină de faţă. Ispravnic, însăşi spusa domnului.
(Radu mare logofăt. Scrie al doilea logofăt)1.

M-rea Câmpulung, I/23.

Orig., difolio (29,5x20,5 cm), filigran, monograma în chinovar,
semnătura domnului. Cop., ms. 204, f. 16.
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris pe f. 1v.

782. 1659 (7167) iul. 27. Stoica şi Albul, fiii lui Pătru Pleşoi,
adeveresc lui Negoiţă clucer că poiana de la Mierâia, pe care i-au vândut-
o, nu i-a fost stătătoare, ci până în toamnă ei trebuie să-i descopere moşia
sau să-i dea banii şi să-i lucreze, peste vară, un pogon de vie. Degetele,
pentru credinţă. Scrie popa Crăciun din Cândeşti. Martori1: Stan Bahamet
din Cândeşti.

Doc. ist., CCXCIX/29.

Orig. (30x21 cm), filigran.
1
Adăugat după dată.

783. 1659 (7167) iul. 30. Mihail Radul vv. scrie celor 12 boieri
adeveritori ai lui Drăghici postelnic din Băcleş şi ai lui Nedelco şi Dragotă
din <Albuleşti>1, anume – Costandin, fratele lui Iacov, şi Balica paharnic
din Cernaia, Pârvul stegar din Samarineşti, Crăciun Ciorecel din Iablăniţa,
Ionaşco păhărnicel din Pădina, Sava roşul din Flămânda, Radul păhărnicel
din Gogoşi, Barbul pârcălab din Băcleş, Necula roşul din Gârlă, Bologa
căpitan, Drăghici din Coşcodiia, Pârvul Ruja din Lac2 – să aleagă moşia
Smadoviţa, pe semne, şi să vadă dacă au trecut Albuleştii peste moşia
Smadoviţa sau a trecut Drăghici peste moşia Albuleştilor; de asemenea, le
porunceşte să socotească, pe dreptate, şi, citind cărţile, să adeverească
419
dacă sunt sau nu acestea bune şi adeverite şi să meargă toţi la Craiova, la
Preda logofăt, să-i facă ştire domnului. Ispravnic, …3 al doilea portar. Zi,
la Adormirea Maicii Domnului. Ispravnic, însăşi spusa domnului. (Radu
mare logofăt. Scrie Preda al doilea logofăt)4.

Doc. ist., CCXCIX/71 a, b.

Orig. duble (20,5x14,5 cm), filigran, monograma şi sigiliu mare
în chinovar.
1
Completat după doc. din 1659 (7167) iun. 6, Doc. ist., CCXCIX/70; în text, greşit:
Albeşti.
2
În text, greşit: olac.
3
Loc alb.
4
Textul dintre parantezele rotunde, completat după semnăturile de pe f. 1v.

784. 1659 (7167) aug. 1. Efrem ieromonah, egumenul m-rii

Cozia, cu soborul mănăstirii, adeveresc lui Stefan, egumenul m-rii Sadova,
că un ţigan al m-rii Sadova a luat o ţigancă de la m-rea Cozia, din ţigănia
de la Izbiceani, Marina, fiica lui Stan Orbul. Stefan egumen i-a dat altă
ţigancă, la schimb, ţigancă pentru ţigancă, pe Stana, fiica Lupei, nepoata
Gorgăcioaiei. Pecetea mănăstirii, pentru credinţă. Martori1, părinţi, boieri
şi oameni buni: Petronie ieromonah, Ioan ieromonah, Paisie ierodiacon,
Silevestru ieromonah, Parthenie ieromonah, Radul comis din Amărăşti şi
Drăgan pârcălab.

Ms. 715, f. 1111v.

Cop. Altă cop., ms. 295, f. 271-271v.
1
Completaţi după semnături, din care ultima din cop. din ms. 295.

785. 1659 (7167) aug. 8. Preda logofăt, ispravnicul Scaunului

Craiovei, scrie celor 12 boieri, luaţi pe răvaşele domnului, de Drăghici
postelnic şi de boierii din Albuleşti, că i-a venit cartea domnului, să se
strângă ei după Sf. Maria Mare, la Smadoviţa, şi să adeverească, cu
dreptul, pentru această moşie, scriind domnul să fie şi Preda ca să
adeverească împreună şi să nu mai fie gâlceavă între ei. Preda îi roagă, „ca

420
pre nişte fraţi”, să vină marţi, ca să aleagă şi să-i tocmească într-un fel,
încât să nu mai fie gâlceavă la Vodă.

Doc. ist., CCXCIX/72.

Orig. (28,5x19,5 cm).

786. 1659 (7167) aug. 8. Barbul cupar din Bârza, de pe apa

Olteţului, jud. Romanaţi1, cu fiii, adevereşte că îi este dator lui Mareş
logofăt 7402 taleri, ce fac 493½ ughi, pe care Mareş i-a luat de la popa
Luca din Comanca, iar ei, neavând acum aceşti bani, s-au tocmit înaintea
mitropolitului Egnatie şi au zălogit partea lor din satul Comanca, jumătate
de sat, cu rumânii, cu zi la Sfântul Necolae, ca să asculte rumânii de Mareş
logofăt, de ce treabă va fi să-i lucreze lui, iar ei să-i dea banii la zi, ca să
rămână această jumătate de sat iar pe seama lor; de nu vor da banii până la
zi, să se preţuiască acea jumătate de sat şi rumânii, „cum va fi cu
dreptate”, şi să se vândă altora sau să o ia Mareş logofăt, în seama banilor.
De va plăti mai mult decât preţul acestor bani, să le întoarcă banii, cine va
lua acea jumătate de sat, iar de nu va ajunge preţul banilor, să mai dea ei
bani lui Mareş logofăt. Mai adevereşte că i s-a dat popii Luca 1000 taleri,
din care ei i-au mai dat lui Mareş 260 taleri, rămânând 740 taleri. Martori3,
boieri: Ignatie mitropolit, Radu mare logofăt, Stroe mare vistier, Chirca
Rudeanul, Radul Creţulescul logofăt. Peceţile, pentru credinţă. Scrie
Dumitraşco logofăt Dumbrăvici.

Ep. Râmnic, XII/11.

Orig., difolio (30x20 cm), filigran, pătat; cu o notă tergală <a lui
Dionisie Eclesiarhul>: „Scris în condica cea noao”. Cop., Doc. ist.,
CMLXXV/157, f. 180-180v; altă cop., ms. 707, f. 168-168v (fostă 294-
294v); rez., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 110.
1
În rez.: Râmnic.
2
În rez.: 440.
3
După semnături.

421
 787. 1659 (7167) aug. 10, Târgovişte. Ion, cu fratele său,
Neagoe, fiii lui Stanciul Mărăcineanul din Lepereşti, jud. Ialomiţa, vând
lui Radul al treilea logofăt 120 stj. de ocină din Mărăcineani, cu hotare –
apa Prahovei, ocina Slătioarelor, ocina Lipereştilor –, cu câte 26 bani,
stânjenul. Moşia au vândut-o împreună cu cumnatul lor, State, pentru că
sora lor, Stana, a fost robită de tătari, dând ei ce au avut, iar cât a lipsit,
până la umplerea banilor de răscumpărare de mila surorii lor, au vândut
moşia, iar cu banii luaţi, fraţii au răscumpărat-o pe sora lor, ca să nu fie „în
păgâni”. Moşia au vândut-o cu ştirea megiaşilor şi a oamenilor lor.
Martori1, boieri dinprejurul locului: Micul, Badea, fiul lui Drăgici, Panait
grecul, toţi din Lipereşti, Isac călugăr, Ionichie, popa Neacşul, Barbul,
Chiril egumenul m-rii Căldăruşani şi Costandin comis. Peceţile şi
iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Neagul logofăt din satul Bucureşti, pe
apa Vezei.

M-rea Radu Vodă, XLII/33.

Orig. (29,5x20 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri.
1
Ultimii 2, după semnături.

788. 1659 (7167) aug. 11, Târgovişte. Mihail Radul vv.

eliberează din rumânie pe Lupul, Radul, Bădicea şi Vâlsan, toţi cu fiii şi
cetele lor, din satul Scărişoara, jud. Romanaţi, cu părţile lor de ocină din
sat, cât se va alege de către domn şi de către nepoţii lui Preda vornic şi de
către toate rudele lui şi de nimeni să nu aibă bântuială, pentru că ei au fost
cnezi, cu părţile lor, din-nainte vreme. În zilele lui Matei vv., ei s-au
vândut rumâni lui Preda vornic, pe bani gata, ţinându-i acesta pe seama lui
până în zilele domnului, când l-a dăruit Dumnezeu cu domnia şi cu
sceptrul Ţării Româneşti, în scaunul răposaţilor săi părinţi şi strămoşi,
având întărirea Împăratului, iar cei care trăiau în Ţara Românească şi au
vrut să-i ia sceptrul ţării înapoi, aceia toţi şi-au pierdut viaţa şi moşiile lor,
rămânând acestea pe seama domnului. Astfel, şi Preda vornic, fiind şi el
cu aceia care au vrut să-i ia sceptrul ţării, a pribegit în Ţara Ungurească.
Apoi, s-a rugat domnului să-l ierte şi să se întoarcă în ţară. Iar domnul, din
datorie creştinească, l-a iertat, iar Preda vornic venind în ţară, domnul i-a
iertat viaţa şi toate ocinile i le-a dat pe seama lui, punându-l mare ban în

422
divan, dându-i şi o parte din armata domnului pe seama lui. Primind
poruncă împărătească să se ridice cu toate armatele şi să meargă împotriva
duşmanilor Împăratului, în Ţara Ungurească, Preda, care era mare ban,
făcând mare înşelăciune Împărăţiei, domnului şi ţării, a fugit cu toate
armatele, risipindu-se în toate părţile, pierzând el încrederea şi slujba
Împărăţiei şi a domnului. Domnul a cercetat şi a judecat, pe dreptate şi pe
pravilă, cu toţi arhiereii ţării şi cu tot divanul, iar pentru reaua lui
înşelăciune, Dumnezeu … viaţa, rămânând satele şi dedinele sale pe
seama domnului. Rumânii de mai sus l-au rugat pe domn să-i ierte de
rumânie şi să se răscumpere de către el. Domnul i-a iertat, iar ei s-au
răscumpărat, din rumânie, dându-i ….1 galbeni. Martori: Manul mare ban
al Craiovei, Gherghe Băleanul mare vornic de Ţara de Jos, Barbul mare
vornic de Ţara de Sus, Radu mare logofăt, Stroe mare vistier, Dumitru
mare spătar, Mihaiu mare clucer, Manta mare comis, Gherghe mare
stolnic, Iane mare paharnic, Neagoe Săcuianul mare postelnic. Ispravnic,
Mareş al doilea logofăt. Scrie Dumitraşco Dumbrăvici logofăt.

Doc. ist., CCI/23.

Orig. slavon, perg. (50,5x32,5 cm), puţin ros la îndoituri,
invocaţia simbolică, iniţiala şi monograma în chinovar şi în cerneală
verde, în frontispiciu stema Ţării Româneşti.
Ed.: text, Ciorănescu, Doc. privitoare la Mihail Radu, p. 143-147
– cu: aug. 21 şi cotă greşită: CCII/25.
1
Loc alb.

789. 1659 (7167) aug. 11. Muşa, fiica lui Nănuş din Piepteşti,
vinde lui Mihai logofăt din Verneşti ocină în Tâmpeani, jud. Râmnic, 40
stj., cu 7 ughi, bani gata, cumpărată de la fratele ei, Mitrea vătaf, fiul lui
Nănuş. Martori: Lupul, Stoica Secară, Vasilie, Irimia, toţi din Pârliţi.
Degetul, pentru credinţă.

Ep. Buzău, LIV/4.

Orig., difolio (31x21,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, puţin
pătat. Cop., ms. 173, f. 392; rez., Ep. Buzău, XCIII/3 (nr. 49) – cu: apr. 11.

423
 790. 1659 (7167) aug. 12. Damaschin, egumenul m-rii Gorgota,
adevereşte lui Chiril egumenul m-rii Căldă<ru>1şani că i-a judecat Mihail
Radul vv. împreună cu Ignatie mitropolit pentru datoria lui Costandin vornic,
de 76½ ughi, ce o avea acesta din urmă la Chiril egumen. (La vreme de
moarte, Costandin s-a călugărit, şi, închinând m-rii Gorgota toate bucatele,
datoria nu a fost plătită)2. Costandin vornic a dăruit mănăstirii o parte de
pimniţă, ce o avea împreună cu Căldăruşanul. (Domnul a judecat, cu
mitropolitul, ca Damaschin egumen să plătească aceşti bani şi, neavând cu ce
plăti, i-a dat m-rii Căldăruşani partea de pimniţă)2 şi să-i dea egumenului
Chiril şi cărţile lui Costandin vornic. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă.
Scrie Anghel (logofăt)2. Martori3: mitropolitul Stefan, Radul mare logofăt,
Gheorghie Băleanul mare vornic, Mogoş al doilea vornic, Paană logofăt,
Mathias ieromonah şi Gheorghios Dendas.

M-rea Hurez, XXIX/5.

Orig., difolio (30x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, pătat;
cu un concept pe f. a doua. Cop., ms. 449, f. 531v-532; menţ., M-rea
Hurez, XXVII/39 (nr. 14) – cu: f.l.z.
1
Omisiune.
2
Textul dintre parantezele rotunde, completat după concept.
3
Completaţi după semnături, din care ultimele două, în lb. greacă.

791. 1659 (7167) aug. 13. Mihalachi, fiul lui Voico vornic din
Bereşti, vinde lui Vâlcul logofăt, fiul lui Bunea vistier, ocină în sat, fără
rumâni, din hotarul călugăresc, 50 stj., cu 5 răzoare de vie din Valea
Crângului, cu loc sterp, până în doştina satului, cu 61½ ughi, bani gata, şi
cu ştirea megiaşilor din sat. Martori1, boieri: Negoe (Berescul)2 roşu şi fiul
său, Zaharie logofăt, Vişan iuzbaşa, Berce diacon, Buda megiaş, toţi din
Bereşti, Ion postelnic din Duşeşti, Radul Creţulescul logofăt. Peceţile şi
iscăliturile, pentru credinţă. Scrie Vâlcul logofăt din Mogoşeşti.

Doc. ist., CCXCIX/87.

Orig., difolio (31x21,5 cm), restaurat, filigran, sigiliu inelar în tuş.
1
Ultimul, după semnătură.
2
Completat după semnătură.

424
 792. 1659 (7167)1 aug. 14. Şase megiaşi, oameni buni, luaţi pe
răvaşul banului, adeveresc lui Mirce armaş că a avut o pâră cu preoteasa
din Stolojeni pentru o livadă, iar ei ştiu bine şi jură că nu a dat popa Radu
din Stolojani lui Da<n>2ciul din Turcineşti niciun ban pe acea livadă. Au
mers ei la Târgu Jiu să jure, la Scaun, sau la mănăstirea Tismana, dar n-au
vrut să-i lase şi, pentru 300 de bani, spun să ducă lege la Craiova. Datco
din Târgu Jiu mărturiseşte că nu are preoteasa treabă cu acea livadă; s-a
spus că el este în zapisul preotesei şi că acesta s-a făcut în casa lui, dar el
mărturiseşte că nu s-a făcut niciun zapis atunci. Cei 6 megieşi, anume
Datco din Târgul Jiu, Ion, Dan şi Toma, toţi din Stroeşti, uncheaşul
Lepădat şi Oprea din Arcani, jură că preoteasa n-are nicio treabă cu
armaşul Mirce; când au mers să jure, au fost mulţi oameni buni în
Stolojeni, anume: Stanciul popa, Lepădat, Drăghici paicul postelnic, Duşul
(?) armaş şi Laţco, toţi din Stolojani.

Doc. ist., CLXXXV/68.

Orig. (30,5x21 cm), puţin rupt şi pătat, sigiliu inelar în tuş.
Ed.: text, Cărăbiş, Valea Jaleşului, p. 195; idem, Doc. jud. Gorj,
p. 168.
1
Cifra unităţilor a fost modificată.
2
Omisiune.

793. 1659 (7167) aug. 18. Dobrotă, Dumitru, fiul lui Dragul,
Stan, cu fratele său, Bogdan, fiii lui Stan, toţi din Popeşti, vând lui Bârcă
căpitan ocină în sat, astfel: Dobrotă, 50 stj., Dumitru, 45 stj., Stan, cu
fratele său, 30 stj.; şi au vândut cu ştirea tuturor megiaşilor, moşie fără
rumâni, cu heleşteu, cu câte 30 bani gata, stânjenul. Martori, mulţi boieri:
Danciul iuzbaşa din Buruneşti, Radul Meiroşul iuzbaşa, Tudoran iuzbaşa
din Teaşila, Cernica iuzbaşa din Gostile, Tudorică ceauş din Cuştireani,
Sima stegar şi Neagul negustor, amândoi din Bucureşti, şi Radul Desul din
Săcşori. Scrie Neagul iuzbaşa. Degetele, pentru credinţă.

Doc. ist., MLXXXVI/9.

Cop.

425
 794. 1659 (7167) aug. 20. Douăzeci şi patru de boieri –
Costandin păharnic din Cernaia, Dumitraşco (postelnic)1 în locul fratelui
său, Balica păharnic din Cernaia, Iacov căpitan în locul lui Pârvul stegar
din Sămărineşti, Crăciun Cioricel din Iablaniţa, Ionaşco păharnic din
Pădina, Dumitru din Gogoşi, în locul lui Sava roşul din Flămânda, Radul
paharnic din Gogoşi, Barbul pârcălab din Băcleş, Nicola roşu din Gârlă,
Barbul Pălămidă din Pârâia, în locul lui Bologa căpitan, Drăghin din
Cocicodia şi Stan din Bresniţa de Sus, în locul lui Pârvul Ruja din Lac,
luaţi pe răvaşele domnului Mihail Radul vv. de Bălaci postelnic din Băcleş
şi de fiii lui, şi de Nedelco şi Dragotă din Albuleşti, ca să adeverească
pentru moşiile Smadoviţa şi Albuleşti, să vadă dacă au trecut Albuleştii
peste Smadoviţa sau trece Smadoviţa peste Albuleşti. La zi, s-au strâns toţi
la acele moşii şi cu alţi boieri şi oameni buni, bătrâni din jur, care au ştiut
semnele locului, anume Nicola vătaf şi popa Lupul din Oreahoviţă,
Dragomir Murgeanu din Rogova, uncheaşul Oprea din Gogoşi, Ion Grecul
din Ochioi, Mâine paharnic din Busul, Dumitraşco postelnic din Şuşiţă,
Barbul postelnic din Mostişte, Stanciul din Smărdăştiţă, Damaschin din
Pârâia, şi au adeverit bine, „pre amăruntul”, cu dreptul, citind cărţile lui
Bălaci postelnic: întâi, cartea de milă a lui Băsărab Vodă, fiul lui Băsărab
Vodă, din anul 1504 (7012) pentru Smadoviţa, cu hotare din Gura
hotarului Pârăi, până în Furcă; cartea de milă a lui Matei Vodă, făcută pe
cartea lui Băsărab Vodă; cartea de pâră a lui Costandin Vodă, când s-a
pârât Bălaci postelnic cu Albuleştii, dându-le acest domn 12 boieri
adeveritori, pe răvaşe domneşti, ispravnic fiind Nicolae al doilea portar.
Toţi aceşti domni şi cei 12 boieri au dat Smadoviţa, cu hotarele de mai sus,
lui Bălaci postelnic şi fiilor acestuia. Astfel, şi aceşti 24 boieri şi cu Preda
logofăt, ispravnicul Scaunului Craiovei, şi cu Iane al doilea portar 2 au
adeverit că au intrat Albuleştii în moşia Smadoviţa, neavând ei nicio
treabă, numai scoţând ei o carte a lui Alexandru Vodă, fiul lui Mircea
Vodă, nepotul lui Mihnea Vodă, citind şi înconjurând în acea carte
semnele moşiei Albuleştilor şi arătând un semn şi în moşia Smadoviţa, la
Stăneşti. Cei 24 boieri le-au cerut Albuleştilor cărţi de pâră sau
cumpărătoare de la moşii lui Bălaci sau de la altcineva pentru moşia
Smadoviţa, dar Albuleştii nu au avut nicio carte, rămânând ei de judecată,
cum au rămas şi înaintre vreme, dând cei 24 boieri să ţină Bălaci moşia
Smadoviţa cu hotarele ei, făcând şi semne dinspre Albuleşti, prin copaci,
să se ştie cine pe unde va ţine, ca să nu mai aibă gâlceavă între ei. De

426
asemenea, au scos şi nişte oameni – Dragul şi Matei din Cocicodia – (o
carte)3 a lui Pătru Vodă, fiul lui Mircea Vodă, în care scrie că au cumpărat
strămoşii lor de la Giurca şi de la Cârştov a şasea parte din partea lor, de
unde se loveşte Smadoviţa cu Bălgarsca, până în gard, din Smadoviţa până
în Gura Porcului, învoindu-se aceşti oameni de au pus o piatră pentru
cumpărătoarea lor, dând cei 24 boieri să ţină aceştia, de la piatră în jos, a
şasea parte, pentru că aşa au adeverit ei cu dreptul.

Doc. ist., CCXCIX/134.

Orig. (43x30,5 cm), restaurat, filigran, 12 sigilii în tuş.
1
Completat după semnătură.
2
Semnătura în lb. greacă.
3
Adăugat deasupra rândului.

795. 1659 (7167) aug. 21. Godean din Uricheşti vinde lui
Costandin căpitan, fiul lui Radul armaş, partea sa de moşie din sat şi din
dealul cu vii, cu 151 ughi, bani gata. Martori2, boieri: Neagul, unchiul lui
Felca, Danciul, al lui Marco, Felca iuzbaşa, Lomotea, fiul lui Dadul.
Numele şi degetul, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, LXXXVIII/14.

Orig., difolio (32x21,5 cm), rupt la îndoituri, restaurat; cu o notă
tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”; cu o cop.
Alte cop., mss. 130, f. 15-15v; 137, f. 371v.
1
Suma banilor, adăugată cu altă cerneală.
2
După semnături.

796. 1659 (7167) aug. 22. Stan Guţierescul şi fiul său, Simion,
vând lui Strătulat iuzbaşă 2 funii de ocină în Boeşti, din partea bătrânului
lor, cu 6 ughi, bani gata.

M-rea Sf. Apostoli, XVI–XVII/14, f. 1 (nr. 2).

Rez. Alt rez., ibidem, f. 2.

427
 797. 1659 (7167) aug. 25. Mihail Radul vv. întăreşte egumenului
Simeon de la m-rea Sărindar din Bucureşti să fie volnic să culeagă viile de
la Greaca, vie timpurie, cum s-au cules şi înainte, după obicei. De
asemenea, îi întăreşte să ia vinăriciul de pe partea domnească de la Greaca,
de la tot omul, fie boier, roşu sau ce slujitor va fi, cum este obiceiul vechi.
Şi a miluit cum au miluit şi alţi domni înainte vreme. De asemenea, îi
întăreşte să ia părpărul de la tot omul, aşa cum scrie cartea domnului.
Ispravnic, însăşi spusa domnului.

Ms. 1947, vol. III, f. 300-301.

Fotocop.

798. 1659 (7167) aug. 26, Târgovişte. Ivan, fiul lui Preda
postelnic din Roşiiani, jud. Romanaţi, vinde lui Pană mare portar rumâni
din sat, anume: Mihnea cu toţi fiii lui, Călin, Crăciun şi Mihul; Neacşul cu
fiul său, Stan, şi cu fratele său, Radul; Preda, fiul popii Neagomir, cu 91
ughi, cu partea lor de ocină din sat, cu toate viile lor, cu ştirea mamei sale,
Sima, a fraţilor, Mihai şi Mihul, a vărului, Mihul, şi a tuturor boierilor1 din
jurul locului, anume: Tudor clucer, Neagoe logofăt şi Ion logofăt, toţi din
Fălcoi, Miho spătar, Mihăilă clucer, fiul lui Ghinea vistiar, toţi din
Brătăşani, Vladul din Dobrun, Stroie căpitan din Comani, Stanciul stolnic
din Dobrăslăveani, Pătraşco căpitan din Tomeani, Mihai mare clucer,
Ivanco clucer din Mărgăriteşti, Stanciul şifariul din Vărăşti, (Dimitrie
iuzbaşa, Manole (?) Elefterie vistiar)2, Pavel cojocar, Gavrilă paharnic din
Târnavă, Oprea Comnăceanul, Mareş logofăt, Iane roşu din Slăvileşti,
Mâinea aprod din Dobroţie, Pârvul al doilea portar din Râmnic, Gherghe
roşu din Pârşcoveani, Stan roşu şi Stan vornicel din Cacaleţi, Hriza
postelnic, fiul lui Gherghe vistiar, Florescul Socol clucer, Stanciul logofăt
din Slatină, (Gheorghe portar)2. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie
Radul Chiveriţă logofăt.

M-rea Brâncoveni, III/1.

Orig., difolio (43x29,5 cm), filigran, puţin pătat şi rupt la
îndoituri. Menţ., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.

428
 Ed.: rez., Grecianu, Genealogiile, I, p. 297; menţ., Stoicescu,
Dicţ. marilor dregători, p. 122 (nota 6), 123, 197.
1
Ultimii 20, după semnături.
2
Semnături în lb. greacă.

799. 1659 (7167) aug. 27. Iane, fratele lui, Gherghie, şi nepotul
său, Ivan, Radul Chianţea, Tudor, fratele lui Bărbăteai, Preda,
Vartolomeiu şi Neagoe, fiii lui Bărbăteaiu din satul Slăvileşti, jud. …1,
adeveresc lui Paană mare portar că, în zilele domnului Mihail Radul vv., i-
au vândut moşia din sat, cu vaduri de moară şi viile din deal şi din vale, cu
240 ughi, iar aceşti bani i-a dat el, mai înainte cu trei ani, cu termen, până
în două luni, să-i dea numai capetele, fără dobândă. Apoi, neputând să-i
dea banii la zi, rămânând banii la ei, până s-au împlinit trei ani, Paană
mare portar n-a vrut să-i mai aştepte, ci le-a cerut banii, cu dobândă, cât va
fi în cei trei ani, iar ei, neavând bani să-i dea, i-au dat în preţul acestor
bani, cu dobânda lor, această moşie, cu ştirea vecinilor, anume 2: Pătraşco
căpitan şi nepotul lui, Radul spătar, ambii din Tomeani, Tudor cămăraş din
Fălcoi, Diicul postelnic din Greci, Stroe căpitan şi Danciul, fiul lui Badea
comis, ambii din Comani, Vădislav din Bălăneşti, Ivan postelnic din
Roşiiani, Gheorghie Băleanul mare vornic, Manul mare ban, Barbul mare
vornic, Radul mare logofăt, Mihul clucer din Brătăşani, Dumitru mare
spătar, Tudosie din Fălcoi, Ivaşco mare pitar, Stanciul şifar, Ivanco clucer
din Mărgăriteşti, Vădislav mare slujer, Alexandru postelnic, Neagoe
Fălcoianul logofăt, Chirca Rudeanul fost ban, Papa clucer, fiul lui
Drăghici vistier, Mareş al doilea logofăt, Gavril peharnic din Târnava,
Stanciul stolnic din Dobrosloveani, Barbul Bengescul, Barbul Filieşanu,
Radul postelnic din Izvor, Fiera al doilea postelnic, Manea roşul din
Craiova, Oprea Comănăceanul, Radul logofăt, Pavel cojocar din
Târgovişte, Stan vornicel din Cacaleţi, Barbul iuzbaşa din Roşie, Stroe
logofăt, Mihart, fiul lui Cioana, Sima sluger, Gheor<ghe> logofăt 3, Stae
(?) logofăt4, Dima chiurciubaşă, Sima sluger, Dimitrie Anghel, Manolie
Elefterie vistier. De se va scula vreodată cineva cu gâlceavă pentru această
moşie, să poarte ei pâra. Degetele, în loc de peceţi. Scrie Neanciul logofăt.

Col. Vârtosu, Emil, I/130.

429
 Orig., difolio (43x28,5 cm), filigran, puţin rupt şi pătat, 2 sigilii
inelare în fum. Rez., Doc. ist., MDCLXXXVII/25 (nr. 41); ibidem,
MDCLXXXIV/29 (nr. 41).
1
Loc alb.
2
Ultimii 37, după semnături, din care ultimele 4, în lb. greacă.
3
Lectură probabilă.
4
Semnătură cu litere latine.

800. 1659 – 7167 aug. 29. Vladul, fiul lui Stroe postelnic din
Oteteliş, adevereşte „lealei” Brânduşa, ce a fost jupâneasa răposatului Laţco
comis, că tatăl lui a vândut partea lor din Văgiuleşti1 şi Meanţi, (jud.
Mehedinţi)2, câtă a fost pe mâna lor şi câtă au cumpărat de la boierii din
Bârseşti, cu rumânii, dar fără cei pe care i-a judecit, cu 220 ughi bani. Atunci,
nu s-au dat toţi banii, Stroe postelnic nefăcând zapis de ispravă, ci doar pe câţi
bani i-au dat, iar când s-au dat toţi banii, n-a fost „prilej” să se facă zapis de
aşezământ. Murind Stroe postelnic, fiul său, ştiind de acest lucru ca fiind
adevărat, a făcut zapis de aşezământ Brânduşei şi coconilor ei. Martori,
boiari: Pârvul iuzbaşă din Văgiuleşti, Vlăduţul Bengescul postelnic şi fratele
lui, Barbul căpitan, Barbul Filieşanul spătar, Tudosie spătar din Ohabă, Preda
Cepleanul paharnic, Preda Poenariul spătar, Neagul iuzbaşă, Mihart, fiul lui
Iacov din Cernaia, Mihart, fiul lui Cioana din Smărdeşteţi. Scrie însuşi
Vladul. Pecetea şi iscălitura <pentru credinţă>.

M-rea Tismana, LXII/5.

Orig., difolio (45x31 cm), pătat; cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „Scris în condica Tismenii”. Cop., ibidem, XC/14; mss. 330,
f. 302v-303; 337, f. 276-277; 711, f. 190v-191– cu: 7166.
Ed.: rez., Grecianu, Genealogiile, II, p. 419.
1
În cop. din ms. 711: Văduleşti.
2
Completat după nota tergală.

801. 1659 (7167) f. l. 25. Stanciul, fiul uncheaşului Şiria, vinde

lui Simeon fântâna, cu locul ei, a uncheaşului Şiria, lângă uncheaşul
Stanciul Ţuţulea, cu prunii cei aleşi, de lângă casă, cu 1 taler, bani gata, cu

430
ştirea tuturor sătenilor şi vecinilor. Martori, oameni buni: Borcea,
Dragomir, Roznu diacon1. Degetul, pentru credinţă. Scrie Dragomir
logofăt.

Ms. 479, f. 182.

Cop. Altă cop., ms. 482, f. 59v-60 – cu: f.l.z.
1
În cop. din ms. 482: Răzdiac.

802. 1659 (7167) f. l. z. Papa peharnic, fiul lui Bozincă mare

comis, vinde lui Fătul roşul din Dobroteani 15 stj. de ocină, cu câte 3 ughi,
stânjenul, (în partea Cepturineascăi)1, cu ştirea tuturor megiaşilor, din sus
şi din jos. Martori, oameni buni: Răca, cu fratele său, Păcală, Căliman
stegar, Radu, fiul lui Gapie, toţi din Fântâneale, Lupul, fiul lui Cazacul,
Dobromir diacon şi Chesar, cu fratele său, Vladul, toţi trei din Cătun, popa
Manea şi Andrei roşu2 din Dobroteani, Cracea vistier, Stoica, fiul lui
Cecăltan. Scrie Stanciul logofăt. Iscălitura, pentru credinţă.

M-rea Cotroceni, XXXVII/29.

Orig., difolio (38,5x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri, pătat,
4 sigilii inelare în fum; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-
au scris în condică”. Cop., ms. 206, f. 539; rez., M-rea Cotroceni,
XXXVII/71 (nr. 10).
1
Textul dintre parantezele rotunde, scris deasupra rândului.
2
După semnătură.

803. 1659 (7167) f. l. z. Frăţilă (moştean)1 vinde jupânesei Areta,

a grecului, moşie în Bucşani, <jud. Vlaşca>2, multă, puţină, cât este partea
sa, cu ştirea părtaşilor săi de moşie, cărora li se cădea s-o cumpere, dar n-
au avut putere. Astfel, a vândut 160 stj.3, cu câte 30 bani gata, stânjenul.
Martori4, oameni buni: Bălan, David, Danciul moştean, popa Liseai5 şi
Dima moştean.

Doc. ist., CCCLXXIII/225.

431
 Orig. (20x15 cm). Cop., ibidem, CCCXCIV/21b; ms. 1268, f.
66.
1
După semnătură.
2
Completat după doc. din 1650 (7159) nov. 12, Doc. ist., CCCXCIV/21a.
3
Adăugat deasupra rândului.
4
Ultimul, după semnătură.
5
În cop., Doc. ist., CCCXCIV/21b şi ms. 1268: Elesei.

804. 1659 (7167) f. l. z. Nan din Novaci vinde lui Lupul Sorei
din Cernădie 2 locuri în poiană şi o livadă în Valea Malului, cu 3 ughi,
bani gata. Martori: Ilea, Mirca şi Vlad Ştepeţ. Scrie popa Vlad din Novaci.
Degetele, pentru credinţă.

M-rea Hurez, LIII/14.

Orig. (29x20,5 cm), rupt puţin la îndoituri şi pătat.

805. 1659 (7167) f. l. z. Dragul din Modruzeşti (Modrugeşti)1

adevereşte lui Barbul, Radul şi Ion pentru 150 stj. de moşie de pământ în
sat, aleasă, partea mătuşii lor, Dragole din Modruzeşti, să le fie lor, căci îi
sunt nepoţi drepţi, „fără nicio amestecătură”; Dobra, fata mătuşii Dragole,
a dat lui Văţea din Modrugeşti un cal bun şi 52 coţi de grana şi a luat de la
acesta 50 stj. de ocină; la moartea ei, „cându s-au prăstăvitu”, au fost
oameni buni, anume: Dragoe3 roşul, Cârstea roşul şi Dima spătărel4, toţi
din Poieni, Drăganu, Oprea roşul, B<r>5atul, Ursul din Ivăneşti, Mihaiu
din Perieaţi6, Va<sile>7 dorobanţ, Dragomir portar, Sârbul portar, Irimie
pârcălab, Ivan, alt Mihai. Cine va ascunde această moşie şi nu o va da, să
fie blestemat. Blestem. (Peceţile, pentru credinţă)8.

Mitrop. Ţării Româneşti, LXXXVIII/13.

Orig., difolio (30,5x20,5 cm), filigran, rupt la îndoituri, restaurat;
cu o cop. Alte cop., mss. 130, f. 15; 137, f. 373.
1
În text, ambele forme.
2
În cop. din ms. 130: 10.
3
În cop. din ms. 130: Dragole.
4
În cop. din ms. 130: tătărelul.

432
5
Loc rupt.
6
În cop. din ms. 137: Perieni.
7
Loc rupt, completat după cop. din ms. 137.
8
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după semnături.

806. 1659 (7167) f. l. z. Rumânii din Baia1 – Dumitru Midoiul,

Radul, Bartic, Cazan, Lupul, Prodea, Neagoe al Borei din Ceraţi –, ce se
trag din Cazan, adeveresc lui Stan, Filip, Zaharie şi Stanciul, nepoţii lui
Cazan, că s-au învoit cu ei de s-au vândut lui Danciul pentru datoria
unchiului lor, Cazan. Acesta fiind om rău, nu au putut trăi cu el, căci îi
pâra la Matei vv. şi s-au vândut lui Matei vv., fiind tot rumâni domneşti
până în zilele lui Mihnea vv., care a zis că lui nu-i trebuiesc şi a trimis la ei
oameni domneşti şi i-au apucat cu „mare strânsoare” să-i dea banii şi ei i-
au dat. Apoi, au avut „gâlceavă” cu nepoţii lui Cazan, pentru o funie de
loc, pe care a împresurat-o Matei vv., fără bani, şi s-au tocmit ca aceştia
să ţie acea funie de loc, fără rumâni, iar ei să fie judeci, pe altă funie de
moşie. Martori, din jurul locului: Voicu şi Matei din Bibeşti1, Soma (?) din
Poeni2, Lupul surlar din Cernădie, popa Pătru şi alţii. Pentru credinţă şi-au
pus peceţile. Scrie Ion.

S.J.A.N. – Dolj, Col. Documente, LXXII/1.

Orig. (30x21 cm). Cop. modernă cu unele deosebiri, fond
Brătianu, II/49, f. 5 – cu: 1658 f.l.z.
1
Lectură probabilă.
2
Probabil: Poiană.

807. 1659 (7167) f. l. z. Satul Fiiani – Marin, Stoica, Stan şi fiul

său, Radul, şi Ghilea şi alt Marin – vinde lui Radul postelnic un loc în
Fireaţe, în Gropi, partea lor, care a fost al lui Stoica, cu Stan, cu feciorii
lor, acel loc împărţindu-se în două, cu călugărul, cu 1 ughi şi 5 costande,
bani gata. Dacă se va scula Chetranul să-i ia moşia, Radul postelnic să ia
moşie pentru moşie de la săteni, unde-i va plăcea. Sătenii au vândut ca să-i
plătească birul lui Chetranul, el fiind fugit şi, neputându-i plăti birul, au

433
vândut acel loc. Martori, oameni buni: Manole negustor. Degetul, pentru
credinţă.

Ms. 454, f. 308-308v.

Cop.

808. 1659 (7167) f. l. z. Voico unchiaş, cu nepoţii săi: Stanciul,

Stoica, Oprea, Văsău, Istrate şi Stoian, şi Stroe cu fiul său, Mircea, Baldea,
alt Mircea şi Stoilă, megieşi din Găgeani, după Dâmbul, vând lui
Mitrofan, egumenul m-rii Mărgineani, muntele Baiul, cu 11 ughi bani, dar
fără cărţi de moşie, fiindcă nu au avut să-i dea. Astfel, ei s-au prins că nu
vor ieşi cărţi niciodată, iar de s-ar afla la cineva şi se vor scula să scoată
mănăstirea din acest munte, să aibă ei a purta pâra, vânzarea făcându-se în
zilele creştinului Mihail vv. Martori, oameni buni: Fota postelnic din
Slămireşti, Drăgan scutariul de la mănăstire şi Bărcă păcurariul, ambii din
Teşilă, Iane sluga mănăstirii şi Necula bohar mănăstirii. Scrie popa Rafail
de la m-rea Mărgineni. Degetele, pentru credinţă.

Ms. 454, f. 253v-254.

Cop.

809. 1659 (7167) f. l. z. Pătru, fiul lui Bogoslov, vinde lui Butea
roşu din Fundeni 3 pământuri, partea sa, din partea Miţii, cu câte 3 lei,
pământul, în total, 9 taleri. Martori: popa Negre, …1.

Doc. ist., DCCXLVIII/122 (nr. 19).

Rez.
1
Indescifrabil.

810. 1659 (7167) f. l. z. Zapisul lui Şerbu roşu pentru partea lui
de moşie din funia Dobrească, <din moşia Priboeni, jud. Muşcel>1, cu
2.7002 aspri.

434
 M-rea Cotroceni, VII/11 (nr. 33).
Rez. Alt rez., ms. 690, f. 61v.
Ed.: menţ., Ionescu, G.M., Ist. Cotrocenilor, p. 20.
1
Completat după titlul perilipsisului.
2
În rez. din ms. 690: 2.000.

811. 1659 (7167) f. l. z. Turda şi alţii din Măicăneşti vând lui

Ghioca căpitan 40 stj.

Doc. munteneşti, XXV/87a (nr. 3).

Rez., lb. greacă.

812. 1659 f. l. z. Rada, fiica lui Bratul Fertescu, vinde lui Fiera
postelnic, fiul lui Lece Racotă, toată partea lui Tatul logofăt din Măgureni.

Fond Brătianu, I/21, f. 15v.

Rez.

813. 1659 f. l. z. Toma vinde lui Buliga1 mare căpitan moşie la

Drăgăşani.

A.N., XLVIII/1, f. 12 (nr. 109).

Menţ. în lista doc. din Col. M. Seulescu.
Ed.: rez., Achiziţii Noi, p. 152 (nr. 2038).
1
În text, greşit: Beligă.

814. 1659 (7168) sept. 2, Târgovişte. Ivan, fiul lui Preda

postelnic din Roşiiani, <numit şi Jugăstreni>1, jud. Romanaţi, adevereşte
lui Pană mare portar că acum, în zilele lui Mihail Radul vv., i-a vândut
nişte rumâni din sat, anume: Albul, fiul său, Stroie, şi nepotul lui, Ivan,
Sima, Lumută şi fratele lui, Dumitru, Stan, Tudor şi fratele lui, Ion, Radul,
Vasilie şi fiul lui, Crăciun, Giura şi fratele lui, Vasilie, Mihaiu şi fratele

435
lui, Ghinea, cu părţile lor de moşie şi cu partea lui de vie boierească, din
sat. Îi mai vinde şi partea lui din satul Jăgostreani, cu toate părţile de vie
ale rumânilor, cu 185 ughi, cu ştirea mamei sale, Sima, a fraţilor, Mihai şi
Mihul, a vărului, Mih<ul>2, şi a tuturor boierilor3 din jur, anume: Tudor
clucer, Negoiţă logofăt şi Ion logofăt, toţi din Fălcoi, Miho spătar şi
Mihăilă clucer, fiul lui Ghinea vistiar din Brătăş<a>ni, Vlad din Dobruni,
Stroie căpitan din Comani, Stanciul stolnic din Dobroslăveani, Pătraşco
căpitan din Tomeani, Chirca clucer, Vlaicul căpitan de roşii, Vădislav
mare sluger, Tudur (?) logofăt, (Dimitrie iuzbaşă, Sima sluger, Gheorghe
Dendos?)4, Ivanco clucer din Mărgăriteşti, Barbul Filieşanul, Ivan (?)
căpitan de roşii, Pavlache logofăt, Gavrilă paharnic din Târnava, Mareş al
doilea logofăt, Radul Creţulescul logofăt, Fiera Racotă al doilea postelnic,
Neagoe Fălcoianul păharnic, Radu al treilea logofăt, Eremia slujer, Barbul
paharnic, Evstratie, Stan vornicel din Cacaleţi, Pavel cojocar din
Târgovişte, Tudose căpitan, Hamza din Popânzăleşti, Mâinea aprod din
Dobroţei, Manolie portar, Macsinu logofăt, M<atei>5 Fărcăşanul, Papa
căpitan, Mane căpitan. Pecetea şi iscălitura, pentru credinţă. Scrie Radu
Chiveriţă logofăt.

M-rea Brâncoveni, III/2.

Orig., difolio (43x30 cm), filigran, pătat, sigiliu inelar în fum.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 123.
1
După nota tergală.
2
Loc rupt, completat după doc. din 1659 aug. 26, M-rea Brâncoveni, III/1.
3
Ultimii 29, după semnături.
4
Semnături în lb. greacă.
5
Loc rupt, completat după doc. din 1659 (7168) oct. 29, M-rea Brâncoveni, III/3.

815. 1659 (7168) sept. 3. Stoichiţia spătar, fiul lui Mihaiu din
Sărata, cu sora sa, Evda, vinde lui Alexandru căpitan un vad de moară în
Bănceşti, cu o roată de moară şi cu moşie în sat. Vadul de moară de două
roate îl are împreună cu sora sa, partea lui fiind de o roată şi cu moşia, iar
cu aceasta sora lui nu are nicio treabă. Şi a vândut numai partea lui, cu
ştirea fraţilor de ocină, cu 60 ughi, bani gata, făcând şi frăţie cu coconul
lui Alexandru, Costea, să fie ca un frate, iar Alexandru să-i fie ca un
părinte. Martori1, mulţi boieri: Ghioca căpitan din Cotruceani, Popescul

436
căpitan şi Borcea căpitan din Buzău, Jipa iuzbaşa de roşii din Verneşti,
Manul cojocar din Târgovişte, Nicula, fiul lui Lupşe vornic, Manea, fiul
lui Opriş din Bănceşti; Tudor iuzbaşa şi fratele lui, Borcea căpitan,
Iordachi postelnic, Neacşul căpitan din Grusani2, Mujescul, Prodan3 (?)
spătar, …4 logofăt. A întrebat el pe toţi fraţii de ocină, când a fost la
nevoie, dar nimeni nu a vrut să cumpere, doar Alexandru căpitan i-a dat
banii de şi-a plătit capul când i-a fost greu şi nevoie, (la 27 dec. 1658
(7167))5. Blestem. Pecetea, pentru credinţă. Scrie Ivan logofăt.

Ep. Buzău, X/27.

Orig., difolio (42x39 cm), filigran, rupt la îndoituri, puţin pătat, 3
sigilii inelare în fum; cu o însemnare prin care Stoichiţa spătar vinde lui
Radul Creţulescu mare logofăt toată partea lui de moşie din Bănceşti şi un
vad de moară în apa Buzăului. Cop., ms. 173, f. 103-103v; reg., Fişe g-ral
Năsturel, sub dată – cu văleat: 7167; menţ., ms. 173, f. 279.
1
Ultimii 8, după semnături.
2
În reg.: Gruiani.
3
În reg.: Pătru.
4
Indescifrabil.
5
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat după dată.

816. 1659 (7168) sept. 4. Şase boieri1 – Vlăduţul Bengescul

postelnic, Odri postelnic din Bircii, Lupul iuzbaşa şi Stan ceauş din
Crasna, Arsenie clucer din Albeni, Barbul logofăt din Rogojina –, luaţi pe
scrisorile jupânului Drăghicin mare paharnic, ca să judece pe Calotă roşu
din Gâlceşti cu unchiul său, Danciul din Gurilă, pentru o moşie din
Ungureni şi un ţigan, Boban, s-au strâns cu toţi bătrânii din jur, aducând
Danciul şi mărturiile de când i-a făcut jupâneasa Muşa, moaşa sa, zapis, cu
mare blestem, pentru această moşie şi copil de ţigan, cu care să nu aibă
nimeni treabă, căci au fost ai ei de zestre, de la tatăl său. Boierii, văzând şi
cartea lui Matei Vodă, care spune că scrisorile lui Calotă roşul sunt
„necredincioase”, şi mărturisind şi cei din jur că nu a avut Calotă, mai
înainte, moşie şi ţigan, nu i-au dat acestuia să le ţină.

Doc. ist., XCVI/37.

Orig., difolio (28,5x20 cm), filigran, puţin pătat.

437
 Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 137.
1
După semnături.

817. 1659 (7168) sept. 5. Paraschiva unchiaş1 şi fratele său,

Creţul, împreună cu toţi ceilalţi adeveresc că au avut pâră cu Dragomir
Gâciul şi cu Radul Predoiaş pentru o moşie la Trestiia. Astfel, au fost
sorociţi la Curte, la divan, unde au fost scoase cărţile de ocină şi s-a citit
cartea, cu a opta parte strâmbă şi rea, şi au spart-o în divan. Apoi, s-au
împăcat, iar Paraschiva cu fraţii săi să ţină a patra parte, cum au ţinut-o
mai dinainte vreme, precum şi 5 pământuri în câmp, „cum citeşte în carte,
a patra parte”. Martori2: Dumitraşco din Fureşti, Vasilie din Silişteni,
Grosul, Anghel, nepot episcopului, fiul lui Preda, şi Costin logofăt din
Ibăneşti, jud. Olt. Scrie Radul logofăt din Mărăcineani. Degetele şi
peceţile, pentru credinţă. („Însă să să ştie den partea Păclănească, a patra
parte, să ţie cum a fost şi în cartea cea a patra parte”)3.

Ep. Buzău, XIV/14.

Orig., difolio (29x21 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri şi pe
margini, pătat; cu începutul altui doc. scris pe f. a doua. Cop., ms. 173, f.
171.
1
După semnătură.
2
Ultimul, după semnătură.
3
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

818. 1659 (7168) sept. 5. Leca vinde lui Tudoran iuzbaşa moşie
în satul Gostila de Jos, 8 stj., cu 480 bani gata şi cu ştirea fraţilor. Martori,
oameni buni: popa Radul, Lupşă, Radul, fiul lui Neagul, Bădica şi Vladul,
toţi din Teaşilă. Degetele, pentru credinţă. Scrie Stan logofăt din Gostile.

Mitrop. Ţării Româneşti, XVII/12.

Orig. (31x21 cm), filigran.

438
 819. 1659 (7168) sept. 10. Opre, fratele lui Brânzea, vinde
nepotului său, Vlad, moşia de la Urdeşti, partea surorii sale, Todoria, cu 5
ughi. Martori, oameni buni: uncheaşul Stan cel Mare, fiul său, Dobromir,
Măciucă diacon, jupânul Costea. Scrie Scărlet logofăt. Pecetea, pentru
credinţă.

M-rea Nucet, II/11.

Orig. (30,5x20,5 cm), puţin rupt.

820. 1659 (7168) sept. 11, Târgovişte. Mihail Radul vv.

întăreşte lui Balaci postelnic şi fiului său, Drăghici, din Băcleşu Uscat1,
jud. Mehedinţi, satul Smadoviţa cu rumânii, pe vechile hotare – Gura
Smadoviţei, hotarul Pierăii, pe deal, în sus, până la Furca Smadoviţei, la
cursul apei. Acest sat a fost dedină bătrână şi dreaptă, de la Basarab vv.,
pentru dreaptă slujbă şi cu vărsare de sânge prin ţări străine, domnul
văzând şi cartea domnească veche, de milă, cu mare blestem, din anul
1604 (7112), şi cartea lui Matei vv. de întărire, ţinând satul în timpul
tuturor domnilor. În zilele lui Costandin vv., Bălaci postelnic a avut pâră
cu Albuleştii, care doreau să cotropească moşia fără dreptate, spunând că
este tot o moşie cu Albuleştii şi a adus atunci Bălaci 12 boieri, rămânând
Albuleştii de lege şi de judecată, văzând domnul şi cartea de pâră şi de
rămas a lui Costandin vv., la mâna lui Bălaci. În zilele domnului,
Albuleştii iar s-au pârât ca să cotropească satul Smadoviţa, venind înaintea
domnului, la marele divan, de s-au pârât cu Bălaci şi cu fiul acestuia,
Drăghici. Domnul a judecat, pe dreptate şi pe lege, cu tot divanul, şi le-a
dat 12 boieri, pe răvaşe domneşti, anume – Costandin peharnic şi Balica
peharnic din Cernaia, Pârvul stegar din Sămărineşti, Crăciun pârcălab din
Iablaniţa, Ionaşco peharnic din Padenă, Dumitru din Gogoşi, Radul din
Flămânda, Barbul pârcălab din Băcleş, Necula roşu din Gârleani, Barbul
din Pierăia, Drăghici din Cocicodiia, Pârvul Ruja din Lac –, ispravnic fiind
Preda Bucşanul logofăt de la Scaunul domnesc de la Craiova şi Iane al
doilea portar. Aceştiia au mers cu alţi 12 boieri din jurul locului, anume –
Necola vătaf şi popa Lupul din Oreaviţă, Dragomir Murgin pârcălab din
Rogova, Oprea cel Bătrân din Gogoşi, Ion Grecu din Ochiu, Mâinea
peharnic din Busul, Dumitraşco peharnic din Şuşiţa, Barbul peharnic din
Mostişte, Stanciul din Smărdeştiţă şi Damaschin din Pârăia –, şi au

439
adeverit ei că este Smadoviţa „deosebită” de Albuleştii, dreaptă moştenire
a lui Bălaci postelnic de la Basarab vv. şi Mateiu vv., rămânând iar
Albuleştii de lege şi de judecată, înaintea domnului ca şi înaintea lui
Costandin vv., văzând domnul şi cele două răvaşe domneşti, precum şi
cartea celor 24 de boieri, cu Preda logofăt din Craiova şi cu Iane portar de
judecată, la mâna lui Balaci postelnic şi a lui Drăghici. Martori: Manul
mare ban al Craiovei, Barbul mare vornic al Ţării de Sus, Gherghe mare
vornic al Ţării de Jos, Radul mare logofăt, Stroe mare vistier, Dumitru
mare spătar, Mihai mare clucer, Ghiorghe mare stolnic, Manta mare
comis, Iane mare peharnic, Neagoe Săcuianul mare postelnic. Ispravnic,
Mareş al doilea logofăt. Scrie Dumitraşco Dumbrăvici logofăt.

S.J.A.N. – Dolj, Col. Documente, XXVII/3.

Orig. slavon, perg. (49x37 cm), invocaţia simbolică, litera iniţială
şi monograma în chinovar, semnătura domnului, sigiliu timbrat; cu o trad.
de preotul D. Bălaşa din 20 apr. 1940; menţ. în Lista hrisoavelor din col.
M. Seulescu, A.N., XLVIII/1, f. 7 (nr. 32); menţ. modernă, fond Brătianu,
I/8, f. 7.
Ed.: text şi trad., Dihoru, Două doc. slavo-române, p. 201-204;
rez. şi extras, Grecianu, Genealogiile, II, p. 224, p. 296; rez., Achiziţii Noi,
p. 152 (nr. 2033).
1
În trad.: Băcleşu din Secu.

821. 1659 (7168) sept. 13. Datco vornic şi fiii săi – Dumitru şi
Răducanul1 –, Ivaşco iuzbaşă, cu fraţii săi, Dumitru (iuzbaşă)2, Văsii şi
Stanciul, şi nepotul, Pârvul, vând nepotului Preda un codru de loc din via
mănăstirii, până în via lui Preda, din jos, 8 stj.3, şi din sus, 12 stj. şi 2 coţi,
pentru că s-a învoit nepotul Preda cu egumenul, luând jumătate din via lui,
spre via mănăstirii, 4 stj. din lat şi din jos, iar din sus, din via nepotului,
spre pimniţă, 6 stj. şi 1 cot, rămânând mănăstirii spre pimniţă, 6 stj. şi un
cot, şi cât a luat Preda, atât a luat şi mănăstirea <dinspre>4 vie şi dinspre
case, iar în lung, din gardul Dolofan<ului>…5 în jos de drum, până în
răzor. Mai adeveresc că au luat ei de la nepotul Preda pe partea <lui, ughi
3>4 ½ şi să nu mai aibă treabă acesta dinspre via mănăstirii, nici părinţii
dinspre Preda, pentru că atunci când au vândut au şi împărţit, punând şi

440
pietre, să nu aibă gâlceavă şi să îşi ştie fiecare moşia. Martori, boieri şi
megiaşi: Preda Dolofanul logofăt şi cu fraţii lui – Ivan şi Dragomir –,
Crăciun unchiaş din Scăuiani, Vlad viiar, Vataţii iuzbaşa, uncheaşul
Novac din Cârstieneşti, uncheaşul Rădilă din Scăuiani. Peceţile şi
iscăliturile, pentru credinţă.

M-rea Cozia, XVIII/6.

Orig. (30x21 cm), filigran, puţin rupt şi pătat, restaurat. Cop.,
mss. 209, f. 179v-180; 215, f. 210v-211; 712, f. 509-509v; 1413, f. 62-
62v; altă cop. modernă, fond A. Sacerdoţeanu, ds. 351, f. 30-30v; alte
cop., S.J.A.N. – Vâlcea, ms. 102b, f. 509-509v; 150, f. 82-82v; rez., Fişe
g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: reg., Tezaur vâlcean, p. 199.
1
La semnătură: Radul.
2
Completat după semnătură.
3
În cop. din ms. 1413 şi în rez., Fişe g-ral Năsturel: 50.
4
Loc rupt, completat după cop. din mss.
5
Loc rupt.

822. 1659 (7168) sept. 13. Datco vornic şi fiii săi, Dumitru şi
Răducan1, Ivaşco iuzbaşa, cu fraţii, Dumitru şi Văsiiu, Stanciul şi nepotul
Pârvul adeveresc lui Theodosie, egumenul m-rii Cozia, că i-au vândut un
codru de loc, dinspre via mănăstirii, până în via nepotului Preda, din jos,
dinspre drum, 8 stj., şi din sus, 12 stj. S-a învoit mănăstirea cu nepotul
Preda să ia pe jumătate, luând mănăstirea, dinspre partea sa, dinspre drum,
4 stj., spre via lui Preda, iar din sus, din streaşina pivniţei, spre via lui
Preda, i-au revenit mănăstirii 6 stj. şi 1 cot, iar lui Preda tot aşa, luând
mănăstirea din jos cât a luat şi nepotul Preda spre via lui, la fel şi din sus;
iar în lung, din gardul Dolofanilor, până în jos de drum, în răzor. Au luat
de la egumen, pe partea mănăstirii, 3½ ughi, tocmindu-se să nu mai aibă
călugării treabă dinspre nepotul Preda şi nici acesta către ei, pentru că
atunci când au vândut, au şi împărţit, punând şi pietre, ca să nu aibă
urmaşii lor nicio gâlceavă. Martori, boieri şi megiaşi: Preda Dolofanul
logofăt şi fraţii lui, Ivan şi Dragomir, uncheaşul Crăciun din Scăuiani,
uncheaşul Vladul viiar, Vataţii iuzbaşa, uncheaşul Novac din Cârstineşti.
Peceţile şi iscăliturile, pentru credinţă.

441
 S.J.A.N. Vâlcea, ms. 150, f. 79v-80.
Cop.
1
La semnătură: Radul.

823. 1659 (7168) sept. 14, Târgovişte. Mihail Radul vv.

întăreşte lui Iordache postelnic, fiul lui Trufanda vistiar, satul Apele Vii
din Plasa de Mijloc, ce se numeşte Ciuhunei, din jud. Romanaţi, cu
rumânii, pe vechile hotare, acest sat fiind de megiaşi, pe moşiile lor, iar în
zilele lui Alexandru Iliaş vv., în anul 1629 (7137), toţi sătenii de acolo s-
au vândut rumâni, cu fiii şi fraţii lor, lui Trufanda vistier, luând toţi banii,
fiecare pe capul, pe fiii şi pe ocina lui, pe cap, câte 3.000 aspri, ce fac ughi
…15, cu zapis, cu toţi boierii divanului, martori, fiecare cu semnătura lui
în zapis. Astfel, i-au fost rumâni lui Trufanda, cât a fost el viu, iar după
moartea lui, fiului său, Iordache postelnic. Acum, în zilele domnului,
rumânii s-au pârât cu Iordachie postelnic, spunând că le-a făcut Trufanda
vistier silă şi le-a dat banii fără voia lor, venind la divan şi luând rumânii
lege, 12 jurători, care au jurat, înaintea domnului, strâmb şi fără dreptate.
Iordachie postelnic a scos zapisul de vânzare, unde erau scrişi fiecare, cu
banii luaţi pe cap şi moşie, ştiind toată Curtea şi toţi boierii că s-au vândut
de a lor bunăvoie. A venit el, înaintea domnului, la divan, cerând dreptate
şi judecată, luând din divan, lege peste lege, 24 boieri, pe răvaşe domneşti,
cum este obiceiul ţării de la Întemeiere, anume: Vădislav slujer, Alixandru
postelnic, Stanciul …1, <P>apa ceauş, Fiseanţea slujer, Ivaşco Ştirbeaiu
clucer, Ivanco clucer, Tuduru cămăraş, Preda clucer, Neagoe Fălcoian,
Paraschiva logofăt din Cepturoaia, Barbul negustor, Leca vornic din
<Bă>2neşti, Irimiia logofăt din Turceşti, Fiera Bălotescul postelnic, Barbul
Bengescul căpitan, Mogoş vornic, Radul Rudeanu postelnic, Preda
Fieleşanul slujer, Matei p<ostelnic Rudea>1nu din Curtişoară, Dima Miho
clucer, Alexandru căpitan, Vâlcul slujer, fiul lui Bunea vistier, Raicea
armaş. Aceşti boieri jurători au adeverit că rumânii s-au vândut lui
Trufanda vistier, pe bani gata, fără nicio silă şi cu zapis. Apoi, toţi aceşti
boieri au mers din divan la biserică, să jure cu mâinile pe Evanghelie,
peste legea rumânilor, fiind ispravnic Pano mare portar, Tudor şi Stan al
doilea portar şi i-a dat pe ei rumâni, cum au fost şi la tatăl lui, Trufanda
vistiar, rămânând rumânii de lege şi de judecată, înaintea domnului, în

442
divan, şi înaintea celor 24 de boieri jurători. Domnul a trimis portarii
domneşti ca să-i caute pe cei 12 jurători ai rumânilor şi să le ia gloaba
domnească, pentru fiecare, câte 6 boi, că au jurat strâmb şi fără dreptate,
domnul văzând amândouă răvaşele domneşti şi cartea boierilor jurători.
Martori: Manul mare ban al Craiovei, Barbul mare vornic al Ţării de Sus,
Gherghe Băleanul mare vornic al Ţării de Jos, Radul mare logofăt3, Stroe
mare vistiar, Dumitru mare spătar, Mihai mare clucer, Ghiorghe mare
stolnic, Manta mare comis, Iane mare peharnic, Neagoe Săcuianul mare
postelnic. Ispravnic, Mareş al doilea logofăt2. Scrie Dumitraşco
Dumbrăvici logofăt.

Doc. munteneşti, CLXXIII/1.

Orig. slavon, perg. (52x34 cm), puţin pătat şi rupt la îndoituri,
invocaţia simbolică, litera iniţială, monograma şi semnătura domnului
ornate în chinovar şi lichid de aur; sigiliu mare timbrat, căzut; în
frontispiciu stema Ţării Româneşti.

1
Loc rupt.
2
Loc rupt, s-a completat după doc. nr. 41 din Cat. Ţ. Rom., vol. VIII.
3
Semnătura apare şi pe verso doc.

824. 1659 (7168) sept. 16. Judecătorii lui Mirce şi ai lui Berca
din Stroeşti, oameni buni, anume – Lepădat din Arcani, Stoica din Arcani,
în locul lui Mihăilă, Gherghe din Stolojani, în locul lui Stan, Groza (din
Bredicenii)1, în locul lui Pătru din Bredicenii, Tatomir din Brediceanii –
au judecat şi au aflat că nu are Berca nicio treabă cu morile lui Mirce, că
locul este al lui Mirce. Apoi a mers la marele paharnic, la Scaunul
Craiovei, şi i-a luat pe aceşti oameni buni de mai sus de au judecat că nu a
fost adevărat că Berca nu are nicio treabă, iar de acum înainte să aibă
acesta din urmă bună pace.

Doc. ist., CLXXXV/63.

Orig. (15x21 cm), puţin pătat.
Ed.: text, Cărăbiş, Valea Jaleşului, p. 195-196.
1
Textul dintre parantezele rotunde, adăugat deasupra rândului.

443
 825. 1659 (7168) sept. 17. Anca, fata lui Stan Mărăcineanul, şi
soţul ei, Radul, vând popii Neagul şi fraţilor, Bolea şi Dumitru, viile de la
Cândeşti ale tatălui ei, cu 9½ ughi, bani gata, întrebând toţi oamenii care
sunt megiaşi pe aceste moşii. Martori, oameni buni: Gherghe moşneanul,
Bratul, fiul lui Bratul, Dragomir, fiul lui Stan Bahamet, Gligorie Flencul,
toţi din Cândeşti, Mihalcea, fiul lui Radul Ceapeş. Scrie popa Crăciun,
care este preot în Cândeşti. Degetele, în loc de peceţi.

Doc. ist., CXCVI/118.

Orig. (19x17 cm), filigran.

826. 1659 (7168) sept. 20. Dumitraşco şi Anca, fiii lui Albul
fuştaş, vând jupânului Sisananu un loc de casă, lângă Gherghina judeţ,
alături de jupânul Dumitru chirciubaşa, cu hotare: în lung, din gardul lui
Stanciul Coţofană, până în Puşcăria cea veche, iar în lat, din gardul lui
Dumitru chiurciubaşa, până în Uliţa Domnească, dinspre Gherghina judeţ.
Acest loc fusese cumpărat de tatăl lor, Albul, de la Ivan mazil şi de la
Stroe, nepoţii lui Mitrea vornic, cu zapis, cu martori. Ajungându-i vreme
de nevoie şi lipsă, l-au vândut cu 10 ughi, bani gata, şi cu ştirea vecinilor.
Martori1, boieri şi orăşani: Mateiu, Bogdan şătrariu, Vasilii şi Stroe,
ultimii doi din Râmnic, Eremiia slujer. Degetele, în loc de peceţi. Scrie
Iancul logofăt.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCXLIX/2.

Orig., difolio (30,5x20,5 cm), filigran, puţin rupt la îndoituri,
sigiliu inelar în fum; cu o notă tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au
scris în condică”. Cop., ms. 131, f. 98-98v.
Ed.: menţ., Olteanu, Meşteşugurile, p. 84, 106 (nota 3).
1
După semnături.

827. 1659 (7168) sept. 20. Florea portar vinde părintelui Nictarie
şi fratelui acestuia, popa Serafim, un loc de prăvălie, în târg, în Bucureşti,
alături de casa lui Voico, în lung, cât ţine locul lui Voico, şi dinspre fratele
lui Florea portar, Radul; din dosul prăvăliilor până în prăvălia lui Dumitru

444
Paspala, în lung cât ţine Voico Amarul. Vinde cu 145 ughi, bani gata, cu
ştirea vecinilor şi a fratelui său, Radu. Martori1, oameni buni şi boieri:
Voico Amarul, Dumitru Paspala şi fiul său, Preda, Radul, fratele
vânzătorului, Stanciul băcan, ginerele lui Voico Amarul, jupân Tudorii
cojocar, jupân Ghinea cojocar, jupân Leondari, Albul, fiul lui Dobre
Hoţul, Iorga cârciumar, Theodoris, Dimitriu. (Degetul, în loc de pecete)2.
Scrie Tudor Ianiu negustor.

Ms. 1947, vol. III, f. 314.

Fotocop.
1
Ultimii 2, după semnături.
2
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

828. 1659 (7168) sept. 27. Mihail Radul vv. întăreşte

egumenului şi soborului de la m-rea Câmpulung (Dâlgopol) să fie volnici
să strângă vinăriciul mănăstirii din dealul Gorganului, după obicei, să ia de
la tot omul ce are vii pe deal, fie roşu, spătărel, păhă<r>1nicei, mazili, fie
oroşani, ţărani sau orice ar fi, ca să nu se strice pomenile domnilor. Cine
va sta împotriva poruncii domnului şi de va veni a doua oară jalbă, va avea
mare certare de la acesta. Ispravnic, însăşi spusa domnului.

M-rea Câmpulung, LXI/24.

Orig., difolio (29,5x20 cm), filigran, rupt la îndoituri, lipit,
monograma în chinovar, semnătura domnului; pe f. 1v o însemnare: „a
făcut al treilea logofăt, eu Goran logofăt”. Cop., ms. 709, f. 521.
1
Omisiune.

829. 1659 (7168) oct. 2, în zilele lui Mihail Vodă. Se adevereşte

că a cumpărat Stroe Drăgănescul de la Stan al lui Mâinea din Ţâţa o funie
de loc, pe Elomicioară, din vale, până în Poieniţa Teiului, în cale, funia
fiind lată de 160 stj., cu 500 bani gata. Martori: Coman şi Mâinea, fiii lui
Stan, Nan Săflescul1 şi Bădica. Scrie Şerban logofăt.

Mitrop. Ţării Româneşti, CCXCIII/7.

445
 Orig. (10x17,5 cm), puţin pătat; cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., mss. 127, f. 32v; 134, f. 263.
Ed.: text, Potra, Tezaurul, p. 317 (nr. 479).
1
În cop. din ms. 134: Săvlescul.

830. 1659 (7168) oct. 2, în zilele lui Mihaiul voivod. Oprea

Marinescul adevereşte că a cumpărat de la Stan al lui Mâine o funie de loc
de pe Ialomicioară, din vale, până în Poeniţa Teiului, în plaiu, iar funia, în
lat de 160 stj., cu 500 bani gata. Martori: Coman şi Mâinea, fiii lui Stan,
Nan Suflescul, Bădica. Scrie Milea logofăt.

Mitrop. Ţării Româneşti, XXXIX/20.

Orig., difolio (15x10,5 cm); cu o notă tergală <a lui Dionisie
Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”. Cop., mss. 127, f. 239; 134, f. 272v.
Ed.: text, Potra, Tezaurul, p. 317 (nr. 480).

831. 1659 (7168) oct. 4, Târgu Mureş. Ignatie mitropolit, Radu

mare logofăt şi Gabriel Tamaş, vicar apostolic al Moldovei şi Ţării
Româneşti, împuterniciţi de domnul Ioan Mihail Radul, dau de ştire că
sus-numitul domn, dorind să urmeze exemplele demne de laudă ale
înaintaşilor săi, a dorit şi a obţinut prietenia şi înţelegerea cu principele
Gheorghe Rakoczi, principe al Transilvaniei, din regatul Ungariei şi
comite al secuilor, în următoarele condiţii: între cei doi principi să fie
pace, alianţă şi prietenie veşnică; Ioan Mihail Radul vv. să-l ajute pe
Gheorghe Rakoczi, astfel încât să fie prieten, pentru prietenii acestuia, şi
duşman, pentru duşmanii lui, indiferent de persoane şi vremuri; tratatele,
pactele şi alianţele iniţiate, semnate şi încheiate până acum de domnul
Ţării Româneşti, să le revoce; pe viitor să nu iniţieze niciun tratat fără
ştirea şi acordul principelui, şi nici să nu propună sau să iniţieze vreun pact
sau convenţie; se obligă să-şi atragă prietenii către o amiciţie sinceră cu
principele; se obligă la ajutor militar reciproc, în caz de nevoie; să nu
uneltească unul împotriva altuia; toate stările şi ordinele din Ţara
Românească să depună legământ suprem că vor veghea la aceasta, precum
s-a făcut încă din timpul lui Constantin vv., domnul Mihail Radu va

446
cultiva o prietenie sinceră şi o încredere creştinească, fără prefăcătorie şi
făţărnicie; dacă domnul Ţării Româneşti va supravieţui principelui, să fie
garantul acestui pact şi a tuturor lucrurilor promise. Toate cele de mai sus
şi fiecare articol în parte, fiind cunoscute de domnitor, ei se obligă, din
porunca acestuia din urmă, întărind cu sigiliul lor.

Col. Fotografii de documente, III/15.

Fotografie de pe orig. în lb. latină.
Ed.: rez., ***, Tratate internaţionale, p. 110 (nr. 282); menţ.,
Golimas, O însemnare, p. 511 – cu: oct. 6; ***, Ist. României, III, p. 190-
191.

832. 1659 (7168) oct. 15. Ioaneş, fiul lui Căzan, vinde lui Ivan,
Radul şi lui Avram1 partea sa de moşie <din Bătieşti, în funia Roteană,
jud. Muşcel>2, jumătate, şi să-şi mai ia aceştia 2 livezi, din partea care i se
va mai cuveni, pentru cele 2 livezi, vândute de el lui Oancea, mai înainte,
livadă pentru livadă; şi a vândut cu 5 ughi, bani gata, şi cu ştirea fraţilor de
moşie şi a megiaşilor. Martori: Neagul şi Manea din Bătiiaşti, Roman şi
Gherghie din Bârzeşti. Degetul, pentru credinţă.

Mitrop. Ţării Româneşti, XCIII/40.

Orig., difolio (29,5x21 cm), filigran. Cop., ms. 130, f. 538-538v
–cu: oct. 5; rez., Mitrop. Ţării Româneşti, CCCVI/12 (nr. 19); ms. 130, f.
554v (nr. 20).
1
În rez. din ms. 130: Bratu.
2
Completat după nota tergală şi titlul ms.

833. 1659 (7168) oct. 16. Mihnea Radul vv. scrie sibienilor
pentru tunuri mari şi arme, necesare în lupta cu păgânii turci.

Fond A. Sacerdoţeanu, ds. 371, f. 39

Rez.
Ed.: text, Bulat, Trei scrisori de la Mihnea I, p. 310-311;
Ciorănescu, Doc. privitoare la Mihail Radu, p. 147.

447
 834. 1659 (7168) oct. 18. Păuna vorniceasa, jupâneasa
răposatului Preda Brâncoveanul vornic, cu nepoţii ei, Barbul şi Costandin,
adeveresc lui Ştefan, egumenul m-rii Sadova, că Matei vv. a făcut această
mănăstire şi a întărit-o, pentru pomana sa, cu mile şi cu sălaşe de ţigani,
anume: Dumitru, cu frate-său, Jiva, şi Barbul, fiul lui Florea, cu sălaşele
lor. După moartea lui Matei vv., moşiile şi ţiganii au rămas în seama
vornicesei, care, ştiind de aceste mile, le întăreşte, cu cartea sa, ca să fie de
pomană domnului şi de hrană mănăstirii, fiind moşii bătrâne şi drepte ale
domnului şi ale moşilor vornicesei. Cine din neamul lor va întări şi va
milui acest lăcaş, să le fie lor pomană în veci. Pecetea, pentru credinţă.
(Scrie Gavriil păharnic, fiul lui Radul vornic)1.

Ms. 715, f. 1096v-1097.

Cop. Altă cop., ms. 295, f. 271v-272.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 125-126.
1
Textul dintre parantezele rotunde, completat după cop. din ms. 295.

835. 1659 (7168) oct. 29. Mihai şi fratele său, Mihul, fiii lui
Preda postelnic din Roşiianii, jud. Romanaţi, adeveresc lui Paană mare
portar că acum, în zilele domnului Mihail Radul vv., i-a vândut fratele lor,
Ivan, toată partea lui de moşie din Roşiianii şi Jiugoranii, cu 24 de rumâni,
cu partea lui de vie de la Roşiiani şi cu părţile rumânilor de vie, ei nefiind
la vânzare. După aceea, după ce Paană a dat toţi banii, 300 ughi, acesta,
„ca un boiariu înţelept”, nedorind să fie cumpărătoare fără ştirea lor, a
trimis la ei de şi-a cerut banii, iar ei neavând „în sema” bani să-i dea ca să
„cază” celelalte moşii, rumâni şi via pe seama lor, au lăsat să-i fie lui acele
moşii cu rumânii şi via; cum a vândut fratele lor, să fie şi de ei vândute, şi
i-au făcut zapis, înaintea lui Mihalache căpitan de roşii, fiul lui Pavlachie
ban şi a altor martori1: Mihai mare clucer, Mihăilă căpitan, Pătraşco din
Tomeani, Paraschiva iuzbaşă, Barbul iuzbaşă din Roşia2, Pârvul iuzbaşă,
Radul iuzbaşă din Giuleşti, Albul aprod, Ierimie portar, Radul aprod din
Măgureani3, Tudurul, Matei Făr<căşanul>. Peceţile şi iscăliturile, pentru
credinţă.

M-rea Brâncoveni, III/3.

448
 Orig., difolio (31,5x20 cm), rupt şi lipit, sigiliu inelar în tuş.
Reg., Fişe g-ral Năsturel, sub dată.
Ed.: menţ., Stoicescu, Dicţ. marilor dregători, p. 146 (nota 6),
223.
1
După semnături.
2
În reg.: Roşiiani.
3
În reg.: Radul căpitan din Ligreani.

836. 1659 (7168) nov. 3. Duţă şi fratele său, Idul, vând lui Radul
şi fiilor acestuia din Dămiiani toată partea lor de moşie, din moşii
Grozescu şi Udrescu din Dămiiani, din Poenile Bisăucilor şi din Pleşi,
lăsându-şi doar loc de casă şi 2 pogoane, vie bătrână, cu 13½ ughi, bani
gata. Această moşie, pe care au vândut-o, au zălogit-o, mai întâi, punându-
şi zi după zi, dar, neputând da banii, i-au făcut zapis lui Radul. Martori,
oameni buni şi moşneani: Stoica, fiul lui Tudor, şi Muşat cu fratele lui,
(Cârstiian)1, toţi din Dămiiani, Grigorie, Dumitru, Ion, fiul lui Sămurastră,
Ivan şi Vlad, toţi din Aldeani.

Doc. ist., DCXXI/104.

Orig. (29x20,5 cm), rupt, pătat, lipit.
1
Completat după semnătură.

837. 1659 (7168) nov. 4. Oprea Răspopul din Muşăţel vinde lui
Marin 4 pogoane de vie nedajnice în dealul Săseanilor, cu 34 ughi, cu
schimbul banilor şi cu ştirea fraţilor. Martori: Ion stegarul, Ion, Mihaiu,
fiul lui Radul Niţa şi Neagoe, toţi din Săseani, Stoica, fiul lui Barbul,
Mircea, Lupul, fiul lui Manea, şi Necula, toţi din Joseani, Muşat şi
Neagul din Cârlomăneşti, Pătru şi Vasilachie, fiul lui Grăutuilui din
Brăila. Iar de la popa Moş 2 pogoane din partea lui, iar de la popa 1 Tatul
2 pogoane din partea lui. Degetul, pentru credinţă. Scrie popa Stan din
<Săseani>2.

Ep. Buzău, XXVII/11.

449
 Orig. (21,5x22 cm), rupt pe margini şi la îndoituri, puţin pătat.
Cop., ms. 172, f. 427-427v.
1
Cuvânt tăiat.
2
Completat după cop.

838. 1659 (7168) nov. 4. Oprea Răspopul din Muşeţel vinde lui
Marin din Stănceşti 4 pogoane de vie şi 4 stj. ocină, cu 34 ughi, bani gata.
Martori, oameni buni: Ion Ţapul, Mihaiu, fiul lui Radul Niţii, Negoi, toţi
din Săseni, Merce, Lupul şi Necula din Joseani, Muşat şi Negul din
Cârlomăneşti, Vasilachi, fiul lui Grăuţuilu din Brăila. Iar de la popa Moş 2
pogoane din partea lui, iar de la Tatul 2 pogoane din partea lui.

Ep. Buzău, XXX/14.

Orig. (31x21 cm), rupt la îndoituri, puţin pătat. Cop., ms. 172, f. 427.

839. 1659 (7168) nov. 6. Manea, fratele lui Dumitru din Fundeni,
fiii lui Duca, împreună cu fiul său, Radul, vinde lui Păun clucer partea lui
de moşie din sat, 40 stj. Martori1, mulţi boieri: S…2 postelnic, Hagi Dobre,
Nicula din Fundeni, Mateiu, Neculce, ginerele lui Gâlcea din Greaca,
Tudor din Gurbăneşti, Mihai logofăt, Radomir, ginerele lui Mateiu,
Stanciul vătah din Voineşti. Scrie Drăghici logofăt. (Degetul, în loc de
pecete)3.

Doc. ist., CXLIV/210.

Orig., difolio (30,5x20,5 cm), filigran, puţin pătat; pe f. a doua,
însemnări de bani, vite, cantităţi de vin, datele diferitelor persoane.
1
Toţi, după semnături.
2
Semnătură indescifrabilă.
3
Textul dintre parantezele rotunde, scris după dată.

840. 1659 (7168) nov. 15. Stan, fiul lui Stanciul din Lăngeşti,
jud. Muşcel, dă de pomană nepoţilor săi, Ivan, Radul şi Avram din
Bătieşti, partea sa de moşie din sat, jumătate, cu parte din munţi, iar pe

450
jumătate, anume Groapele Vasalatului şi un alt munte …1; de asemenea, le
mai dă jumătate de moşie şi în Găureanii de Jos, din jos de Găureanii
boierilor din Vlădeşti. Aceste moşii le are şi el de la moşii şi strămoşii săi
şi le-a ţinut pe din două cu Iane din Lăngeşti, dar, ajungându-l vreme de
slăbiciune şi de lipsă şi, neavând feciori care să-l caute „până când voi fi
cu zile, şi dupre moarte” să-l pomenească, le-a dăruit nepoţilor lui. Aceştia
să-l caute, cât timp va trăi, iar după moarte, să-l pomenească. De
asemenea, le-a dat şi cărţile de moşie, ce le are de la moşii şi strămoşii lui.
Blestem. Martori2, preoţi şi oameni buni: popa Cârstea, Oancea, Drăguşin
şi Manea, toţi din Bătieşti, popa Tudor, Gherghe şi Roman. Degetul, în loc
de pecete.

Mitrop. Ţării Româneşti, CI/3.

Orig., difolio (30x21,5 cm), filigran, rupt, lipsă 1/3 din f. a doua,
pătat. Cop., ms. 137, f. 348.
1
Loc alb.
2
După semnături.

841. 1659 (7168) nov. 16. Gavrilă, fiul lui Opre, soţia sa, Muşa,
fiica Anei, şi fiii lor, Marin, Stoica şi Sturze, adeveresc egumenului
Parthenie de la m-rea Bradu că, în vremea foametei, s-au vândut rumâni
mănăstirii, „că n-am avut de ce ne mai prinde, că muriem”, dându-le
egumenul 18 ughi, bani gata. De asemenea, Bărcan, fratele lui Băjan, cu
soţia sa, Neaga, şi fiii lor, Ion, Gherghe şi Stanciul, se vând rumâni pe o
tocmeală cu Gavril, tot în vremea foametei, cu 18 ughi, bani gata.
Martori1, boieri şi „împrejureni”: Radul roşu şi fratele lui, Pătru, Neagoe,
iar Alexandru, Vlad pârcălab şi Şerban, de la mănăstire, Barbul căpitan.

M-rea Bradu, VII/3.

Orig., difolio (32x20,5 cm), filigran. Menţ., ms. 441, f. 19 (nr. 4)
– cu:f. d.; altă menţ. în lb. greacă, ibidem, f. 38 (nr. 4) – cu: f. d.
Ed.: menţ., Lehr, Evoluţia demografică, p. 173 (nota 37).
1
Ultimul, după semnătură.

451
 842. 1659 (7168) dec. 6. Zărnă, cu fratele său, Stoica, fiii lui
Stroe din Stoineşti, vând lui Fera logofăt din Cacova un loc în hotarul lor,
în calea Cacovei, cu un cap în râu, cu alt cap spre Curătura Dabului, iar în
lat, din mejdina Lămbuleţului, până în mejdina lui Roman, vânzând şi
partea Mogoşească din acel loc, pentru care vor lua ei într-alt loc, cu 350
aspri gata. Cine se va scula cu gâlceavă pentru acest loc, să-i întrebe pe ei
şi să se pârască. Martori: Barbul, cu fratele său, Manea căpitan din
Stoineşti, Dumitru logofăt şi Radul ceauş, amândoi din Cacova. Degetele
şi peceate, pentru credinţă. Scrie popa Iane.

M-rea Hurez, XXX/5.

Orig. (30x21,5 cm), rupt puţin la îndoituri, pătat. Reg., Fişe g-ral
Năsturel, sub dată.

843. 1659 (7168) dec. 10. Ispas din Băbeni vinde popii Stan din
Băbeni un pogon de vie, jumătate lucrată, jumătate ţelină, cu 3 galbeni,
pentru că a fost mai înainte moşia popii şi i-a dat-o lui Ispas un fecior, de
pomană, dar ajungându-l vreme de neputinţă, a vândut-o, cu ştirea tuturor.
Martori: Nistor, Grigorie vătaf, Stan, Vasalache Gâciul, Badiul. Scrie
Mogoş.

Ms. 218, f. 131v-132.

Cop.

844. 1659 (7168) dec. 25. Popa Gherghe din Săcuiani adevereşte
că a fost la moartea uncheaşului Dragul, l-a spovedit şi l-a cuminecat şi l-a
întrebat de toate lucrurile, cum se cade după legea creştinilor. Astfel, l-a
întrebat şi pentru fiica sa, Cherana, iar el a mărturisit că a înzestrat-o şi a
măritat-o, dar aceasta era şi nebună, făcându-i multă ruşine, „în nebuniia
ei”. Astfel, a mers înaintea bisericii şi a multor oameni buni de a mărturisit
şi s-a lepădat de ea, spunând că la moartea lui, ea să nu vină, şi nici el să
nu fie la moartea ei. De asemenea, tatăl Cheranei a spus că nepotul său,
Fota, să nu mai aibă treabă cu nepoţii lui, din partea fiului său, Stoica,
„nici măcar preţ de un ban”, căci s-au lepădat ei, unul de altul, de 30 de
ani, până acum, la moartea lui. La moartea uncheaşului Dragul au fost:

452
popa Gherghe, Vladul al lui Tobe, jupâneasa Ilina, Gherghe, Neagoe, finul
său şi alţi oameni străini, care au mărturisit, la fel ca uncheaşul, la moartea
lui, precum că nepotul acestuia, Fota, nu are nicio treabă. Martori 1: Mitrea
psalt, ieromonah Rafail proegumen.

Mitrop. Ţării Româneşti, CLXXIII/37.

Orig. (32x20,5 cm), filigran, puţin rupt şi pătat, lipit; cu o notă
tergală <a lui Dionisie Eclesiarhul>: „S-au scris în condică”; cu o cop.
Alte cop., mss. 127, f. 144-144v; 1341, f. 133v-134 – cu: dec. 5.
1
După semnături.

845. 1659 (7168) dec. 27. Negoiţă şi fratele său, Pătru, fiii lui
Stoica, <vând> lui Matei <moşia Negeşti, jud. Muşcel>1, pentru 15 ughi.

M-rea Câmpulung, LXI/116 (nr. 16).

Rez.
1
Completat după titlul perilipsisului.

846. 1659 (7168) dec. 28, Bucureşti. <Gheorge Ghica vv.>1

întăreşte lui Cernica vornic şi verişoarei sale, jupâneasa Maria, soţia lui
Tudor Ştirbei clucer, nepoţii lui Cernica fost mare vornic, cu fiii lor, satul
Aninişul, jud. Sac, cu rumâni şi cu venitul din sare, din zece bolovani, un
bolovan, iar din drobina de sare, din zece care, un car, din vama boilor, al
treilea ban; însă să plătească bolovanii de sare, de la tăietură, câte 4 bani.
Acest sat a fost al lui Cernica fost mare vornic, moşul lui Cernica vornic şi
al Mariei, de cumpărătoare, luând şi venitul de sare de la ocne, din zece
bolovani, un bolovan, şi din zece care de sare măruntă, un car de sare, iar
călugării de la mănstirea lui Cernica vornic şi-au luat şi ei partea lor de
sare, miluită de acesta. În zilele lui Mihnea vv., Iorga popa, „cu soţiile
lui”, ce erau pe atunci cămăraşi la ocne, le-au oprit din venitul lor de sare
de la ocne, pe care-l aveau mai înainte, făcându-le „alte obiceaie”. Apoi, în
zilele domnului, Cernica vornic, cu vara sa şi cu egumenul Athanasie s-au
pârât cu Iorga popa fost cămăraş, înaintea domnului, jeluindu-se primii că
acesta le-a stricat obiceaiu şi venitul de sare de pe moşia lor. Domnul a
453
judecat pe seama boierilor şi a ţării, anume – Preda Bucşanu mare vornic,
Barbul fost mare vornic, Ghiorghie mare cliucer, Colţea mare comis,
Chirca mare stolnic, Papa mare slujer, Ivaşco mare pitar, Dima Goga mare
portar, Necula Glogoveanu fost mare pitar –, citindu-le aceştia cărţile şi
direasele, şi cărţile domneşti şi patrierşăşti, şi au adeverit ca să-şi ia aceşti
boieri dijma de pe moşia lor, aşa cum scrie mai sus, numai să-şi plătească
tăietura bolovanilor, câte 4 bani. De asemenea, au fost tocmiţi boierii, pe
ce vreme îşi vor lua ei sarea de la ocnă, pe la Sf. Maria Mare, şi să o
vândă, unde le va fi voia, şi să-şi pună şi logofăt să le scrie dijma lor.
Domnul, văzând cartea de judecată a boierilor, le întăreşte tot venitul, pe
tocmeala de mai sus. Martori: Manul mare ban al Craiovei, Preda mare
vornic, Stroe mare logofăt, Pană mare vistier, Ghiorghie mare clucer,
Badea mare postelnic, Chirca mare stolnic, Colţea mare comis, Drăghici
mare peharnic, Papa mare slujer. Ispravnic, Şărban al doilea logofăt. Scrie
Preda diiacon.

Ms. 706, f. 97-97v.

Cop.
Ed.: text, Mano, Doc. priv. la fam. Mano, p. 25-26 (nr. 14).
1
În text, greşit: Grigore Ghica vv.

847. <1659>1. Stoica şi Barbul, fiii lui Tăbucul din Tânpeani,

adeveresc pentru moşia lor din sat, că are 30 funii, funia de câte 30 stj.,
anume: Neagun (sic!) Barbul, 15 funii; Băloţa, 2 funii; fratele Băloţii şi
Oancea Percă, 2 funii; popa Dobromir din Piepteşti, 40 stj.; Nedelco şi
fratele lui, Lepădat, fiul lui Coman din Tâmpeani, 2 funii; Toader şi fraţii
lui, Stoica şi Barbul, 4 funii; Anca şi Stanca, fiicele lui Oprea din
Tâmpeani, 2 funii.

Ms. 173, f. 398v.

Cop.
1
Fără dată, s-a datat după Nedelco şi Lepădat, doc. din 1659 (7167) febr. 16.

454
 LISTA SCRIITORILOR DE DOCUMENTE
(DIECI, GRAMATICI, LOGOFEŢI)
Alexandru (Alixandru log.), scrie
hrisoave şi zapise 1657-1658
Andronic popa, scrie doc. pt.
Berciugov 1657
Anghel, fr. cu Dara şi Berinca
popa, scrie doc. pt. Sărăcineşti
1659
Anghel log., scrie doc. pt. m-rea
Gorgota 1659
Anghel popa (din Cegani) 1658
Atanasie popa, scrie doc. pt.
Comana 1658
Badea diacon 1659
Badea popa, scrie doc. pt.
Târgovişte 1659
Balea log. (din Cândeşti), scrie
doc. pt. Pârscoveni 1657-1658
Balea log. (din Chiojdu) 1657-
1659
Bătrânul log. din Boteni 1658
Berinca popa, (fr. cu Dara şi
Anghel), scrie doc. pt. Sărăcineşti
1658-1659
Bran popa, scrie doc. pt.
Crângureani 1657
Calin log. (din Cârlomăneşti),
scrie doc. pt. Scurteşti,
Pârscoveani, Deşiraţi 1657-1658
Cârstea popa, scrie doc. pt.
Bătieşti 1657
455
Chirca grăm., scrie doc. pt.
Dobreşti 1657
Colţea popa de la Bis.
Domnească din Râmnic 1659
Conda, f. lui Iane din Albeşti
1659
Costandin (log. din Târşor) 1658-
1659
Costea (log. din Craiova), scrie
doc. pt. Ciutureşti, Comani,
Clăbuceariul, Drăgoiani, Buneşti
1657-1659
Costea, scrie doc. pt. Smadoviţa
1659
Costea, scrie doc. pt. Verneşti
1658
Crăciun popa din Cândeşti, (scrie
doc. pt. Căldăruşani,
Cârlomăneşti, Mierăia) 1657;
1659
Dan log., scrie doc. pt. Văleni,
Trestenicul de Sus 1657
Dan popa, scrie doc. pt.
Cârstieneşti, Scăuiani 1657
Dancul popa, scrie doc. pt.
Beleaţe şi Priboiani 1657
Dara, fr. cu Anghel şi Berinca
popa, scrie doc. pt. Sărăcineşti
1659
… diacon din Ludeşti 1657
Dionisie popa din Scutaşi 1657
Dobre popa din Crângu 1657
Dobrin popa din Zăvoiu 1658
Draghiia log., scrie doc. pt. m-rea
Dintrunlemn 1659
Draghina popa, scrie doc. pt.
Smedeşti 1657
Dragomir log. 1659
Dragomir popa din Cozleaci
1658
Drăghici log., scrie doc. pt.
Fundeni 1659
Drăghici popa din Titeşti 1659
Drăgoi popa, f. lui Tudosie din
Şemnicu de Jos 1659
Duca, scrie doc. pt. Călineşti
1658
Dumitraşco log. (din Târgovişte),
1657; 1659
Dumitraşco (log.), scrie doc. pt.
Răduleşti, Obârşie 1657; 1659
Dumitraşco log. Dumbrăvici
1659
Dumitru log. Boldici 1657-1659
Dumitru log. din Slănic 1658
Dumitru log., scrie doc. pt.
Drăghineşti 1658
Dumitru popa (din Argeş) 1659
Duţe diacon (Pârscov) 1659
Efrem ierom., scrie doc. pt.
Căldăruşani, Vlădeani 1657
Efstratie <Leurdeanu> post.,
scrie doc. pt. Cilieni 1657
Fătul popa din Greaca 1657
Gavriil pah., f. lui Radul vor.,
scrie doc. pt. m-rea Sadova 1659
456
Gavriil popa (de la Ep. Buzău)
1657
Gherghe, f. lui Radul Gherghe
din Verneşti 1659
G<herg>e, f. popii Stan din
Săseni 1658
Gherghe Graama (din
Târgovişte) 1657
Gherghe log., scrie doc. pt.
Purani, Urzicuţa 1657; 1659
Gligorie <Grădişteanu>, f. lui
Bunea, scrie doc. pt. Goleşti 1657
Gonţea, scrie doc. pt. Starchiojd
1657
Goran, f. lui Stanciul log., scrie
doc. pt. m-rea Gorgota 1659
Goran log. al treilea, scrie doc.
pt. m-rea Câmpulung 1659
Hrizea (post.), scrie doc. pt.
Berislăveşti, Clinceani 1658
Ianache, (f. lui Anghel din
Bucureşti) 1659
Ianachi (iuz. din Bărileşti) 1657
Ianachi, scrie doc. pt. Brătiani
1657-1658
Iancul log. 1659
Iane pah. 1659
Iane popa, scrie doc. pt. Cacova
1659
Ignatie mitrop. 1657
Ilie popa, scrie doc. pt. dealul
Goleştilor, Ţiţirig 1659
Ioanichie (eg.), ierom. de la
Jitiani 1659
Ion iuz. din Piteşti 1659
Ion log. (din Bărăşti), scrie doc.
pt. Măciuceşti, Bărbuleşti, 1658-
1659
Ion log., scrie doc. pt. Boldeşti,
Holeşti 1658-1659
Ion popa din Băjeşti 1658
Ion popa din Domneşti 1657
Ion popa din Grabicina 1659
Ion popa din Părdelniceşti 1659
Ion, scrie doc. pt. Baia 1659
Iordache, f. lui Deadiu post.,
scrie doc. pt. Zeplaz 1659
Iorga, scrie doc. pt. Măldăreşti
1659
Iosif ierom. m-rii Vintilă Vodă
1659
Iovan, scrie doc. pt. Babrova
1658
Ivan log. din Mirceşti 1657
Ivan log. din Piteşti 1657-1658
Ivan log., f. lui Ianache din
Rumceani 1657
Ivan log., scrie doc. pt. Bănceşti
1659
Jipa iuz. (de roşii) din Verneşti
1657-1658
Lambul iuz., f. lui Drăgoi ceauş
1658
Lazăr <Cocoş> log., f. lui
Dumitru Cocoş din Târgovişte
1657
Lazăr log., scrie doc. pt.
Nănişorii 1657
Lepădat din Săcşori 1657
Lepădat popa, scrie doc. pt.
Stolojeni 1657
457
Luca popa din Priviţi, scrie doc.
pt. Brăgăreştii şi Beliţii, 1658
Luican popa 1658
Lupul, f. Stanei, nep. de fc. lui
Stan Ţearăveleaia 1657
Lupul log., scrie doc. pt. Verneşti
1659
Manea, f. lui Opriş din Stănuleşti
1657
Manea popa (din Nucet) 1659
Manole din Piteşti 1657
Manole log. din Târgovişte, (f.
popii Dobre) 1657
Manole log., scrie doc. pt. Valea
Izvoranilor 1657
Marin log., scrie doc. pt.
Cerboreni 1659
Marin popa din Fărcaşi 1657
Martin, f. lui Iorga abagiul 1658
Mănăilă al doilea pah., fr. cu
Neanciul ceauş, scrie doc. pt.
Bucureşti 1657
Mihai, f. popii Jipa 1657
Mihai log., scrie doc. pt.
Copăceni, 1658
Mihai popa, scrie doc. pt.
Gârbovi 1659
Mihai post. din Giurmani 1659
Mihalcea (log.) din Măgureani
1657-1659
Mihalcea log., f. lui Paraschiva
(f.m.) log. 1657
Mihalcea (log., scrie doc. pt.
Bujorani, Fumureani) 1657-1658
Mihalco log., scrie doc. pt. Ezer
1657
Mihăilă log. de la Vladul clucer,
scrie doc. pt. Iaroslăveşti 1658
Mihul cpt., f. lui Pană cpt. din
Budeasa, fr. cu Pătru şi Alecse,
scrie doc. pt. Izvorani, 1657
Milea log. 1659
Mircea popa, scrie doc. pt.
Băbeni 1657
Mirea, f. lui Ganea din Beileşti
1658
Misail, scrie doc. pt. Frăsinet
1658
Mogoş, scrie doc. pt. Băbeni 1659
Moise grăm. din Starchiojd 1659
Moş, f. lui Necula, scrie doc. pt.
Racoviţa, Cioplea şi Piscul
Furului 1657
Moş popa din Steanca 1657
Muşat (log.), f. lui Tatul slujer,
(fr. cu Danu) 1658-1659
Neagul <Chiveriţă> log. din satul
Bucureşti 1659
Neagul iuz., scrie doc. pt. Popeşti
1659
Neagul log. din Hărăbor 1657
Neanciul (log.), scrie doc. pt.
Slăviteşti, Zloteşti, m-rea
Dintrunlemn 1659
Necula diacon de la Ep. Buzău,
scrie doc. pt. Tihuleşti 1658
Necula grăm., log. Boldici 1657-
1658
Neniţă din Râmnic, dascăl de la
Bis. Domnească 1659
Nichifor popa din Bogdăneşti
1659
458
Nistor log., f. lui Stârcea iuz.,
scrie doc. pt. Măciuceşti 1657
O… popa, scrie doc. pt. Crasna
1659
Oancea popa din Cândeşti 1658
Oprea popa din Titeşti 1659
Pană log., scrie doc. pt.
Copăceani, Tâmbureşti 1658
Panovici, f. lui Ionaşco log. 1658
Paraschiv iuz., scrie doc. pt.
Câmpulung 1659
Paraschiva log., scrie doc. la
Boteani, când era la oaste cu
Mihnea Vodă 1658
Paraschiva popa, scrie doc. pt.
Cetate 1657
Pascul din Fundeani 1657
Pavlache (Popescu log.), scrie
doc. pt. Căzăneşti, m-rea Babele,
Novaci 1657; 1659
Pătru diacon, scrie doc. pt. Fiani,
Trestii 1658
Pătru log., scrie doc. pt. Glogova
1659
Pătru popa din Pietrari 1657
Pârvan popa (din Balş) 1657-
1658
Pârvul popa, nep. lui Vădislav,
scrie doc. pt. Şerbăneşti 1658
Petriman log. din Bărbăteşti
1658
Posin, f. lui Grosul din
Dragosloveani, scrie doc. pt.
Leoteşti 1659
Preda diacon, scrie doc. pt.
Aninişul 1659
Preda log. al doilea, scrie doc. pt. Radul (log.) din Târgovişte 1657-
Smadoviţa 1659 1658
Preda log. al treilea, scrie doc. pt. Radul log., scrie doc. pt. Bârca
Tâmbureşti 1659 1657
Preda log. (din oraşul de scaun Radul Nefon portărel din
Târgovişte), scrie doc. pt. Târgovişte 1659
Izvorani, m-rea Golgota 1657; Radul negustor, scrie doc. pt.
1659 Verneşti 1657
Preda log. Dolofan 1658 Radul popă din Corbuşori 1657
Preda log., scrie doc. pt. Bădeani Radul popă din Gurbăneşti 1659
1657 Radul popă din Hulubeşti 1658
Preda log., scrie doc. pt. Câmpina Radul popă din Şipot 1657
1657 Radul <Pribescu> popă din
Preda log., scrie doc. pt. Stăneşti, Ludeşti 1658
Strâmba 1657-1658 Radul Sârbul, a fost pe lg. Preda
Preda post., scrie doc. pt. vor. (log.) 1657
Scăuiani 1659 Rafail popa de la m-rea
Radul aprod, scrie doc. pt. Mărgineni 1659
Pociovalişte 1657 Roman log. din Bucureşti,
Radul ceauş din Cacova 1659 Târgovişte 1658-1659
Radul din Verneşti, scrie doc. pt. Roman, scrie doc. pt. Rusăneşti
Dediuleşti 1657 1658
Radul f. lui Gherghe din Samson dascăl din Domireşti
Verneşti 1659 1659
Radul log. (al treilea, din Scărlet log., scrie doc. pt. Urdeşti
Mărăcineani) 1659 1659
Radul log. Chiveriţă 1658-1659 Semen <Glogoveanul> clucer din
Radul log. din Argeş, f. lui Badea Glogova 1658
pârclb. 1657 Sima log., scrie doc. pt. Murgaşi
Radul log. din Brătianii de Sus 1658
1658 Socol popa, scrie doc. pt. Cerăt
Radul log. din Chesăleţ 1658 1658
Radul log. <Juguranul> 1657 Stahaianul, scrie doc. pt. Cerăt
Radul log. din Popeşti 1659 1659
Radul log. din Tătuleştii Staico log. Bucşanul 1657
Româneşti 1657 Stan diacon, scrie doc. pt.
Căprianul, Nănişorul 1658

459
Stan din Năvărteşti, scrie doc. pt.
Muscel 1657
Stan log. din Budişteni 1659
Stan log. din Gostile 1659
Stan log. din Ploieşti 1657-1658
Stan log., scrie doc. pt. Dinteşti
1659
Stan log., scrie doc. pt. Urdeşti
1658
Stan log. (greşit: Panu), scrie doc.
pt. Văleani 1657; 1659
Stan popa din Boţeşti 1659
Stan popa din Gârbovi 1657
Stan popa din Părdeşti 1657
Stan popa din Săseani 1659
Stan popa din Târnava 1657
Stan popa, scrie doc. pt. Duşăşti
1657
Stan, scrie doc. pt. Văleani 1657
Stana, fc. lui Stan Ţearăveleaia,
mama lui Lupul, scrie doc. 1657
Stanciul fost judeţ, f. lui Grama,
scrie doc. pt. Blagodeşti 1657
Stanciul log. de la Mitropolie,
scrie doc. pt. Târgovişte 1657
Stanciul log. din Budeşteani 1658
Stanciul log. (din Slatină), scrie
doc. pt. Morânglav 1657
Stanciul log., scrie doc. pt.
Cepturineasca, Clinceni 1657;
1659
Stanciul log., tatăl lui Goran,
scrie doc. pt. m-rea Golgota 1659
Stanciul popa din Fundeni, fr. cu
Goica şi Radul 1659
Stănciuc diacon, scrie doc. pt. m-
rea Deunlemn 1659
460
Stănilă popa, sţ. Mariei preoteasa,
tatăl lui Gherghe, Dumitru şi
Stanciul, fr. cu Lăudat log. şi
Preda 1658
Stoica din Brătiiani, tatăl lui Stan
1657
Stoica Liudescul, scrie doc. pt.
Corlăteştii, Bonteanii, Voineştii şi
Popeştii 1658
Stoica log., scrie doc. pt.
Bucureşti 1659
Stoica log., scrie doc. pt.
Cârligaşi 1658
Stoica (log.), scrie doc. pt.
Cândeşti 1658
Stoica log. (Soarevici), f. lui
Soare log. 1657-1659
Stoica popa din Ştefeşti 1659
Stoica popa, scrie doc. pt. Zăvoiu
1659
Stoica popa (Vâlcăneşti) 1658
Stoica Şerbanovici (log.) 1657-
1658
Stroe Olănescul log. 1658
Stroe, scrie doc. pt. Teşila 1658
Şerban log., scrie doc. pt. Ţâţa
1659
Ştefan eg. de la Codmena 1659
Ştefan iuz. de spătărei, scrie doc.
pt. Boteni 1658
Tănasie <Stăncescul> log. din
Stănceşti 1659
Teodor popa, scrie doc. pt.
Cârstieneşti 1657
Theodosie popa, scrie doc. pt.
Groşani 1657
Tudor, (f. lui Ianiu negustor, văr Vlad (popa), scrie doc. pt.
cu Ilie, nep. lui Dumitru, fin lui Berindeşti 1658
Iorga negustor, vinde în Vlad Stroevici, (f. lui Stroe post.
Bucureşti), scrie doc. pt. din Oteteliş) 1658-1659
Bucureşti, Târgovişte 1657-1658 Vlădilă grăm. de la Bis.
Tudor log. din Vizureşti 1659 Domnească <din Bucureşti>
Tudor log. Olănescul, scrie doc. 1657-1659
pt. Iaroslăveşti 1659 Voda log. Găianul, scrie doc. pt.
Tudor log., scrie doc. pt. m-rea Vârbilov 1658
Topolniţa 1657 Voico popa din Negoeşti 1659
Ţonea log. din Berevoeşti, scrie Voico, scrie doc. pt. Bumbueşti
doc. pt. Dârza 1658 1659
Udrişte, f. lui Oprea log. din Zahariia <Berescul> din Bereşti
Şărineasa 1658 1658-1659
Udrişte log. al doilea Năsturel
1658
Udrişte popa, f. preotesei Despa,
fr. cu Andrănii diacon şi
Alicsandru, scrie doc. pt. Păuşăşti
1657
Vasilie log. din Răzvad, scrie doc.
pt. Răzvad 1658
Vasilie popa din Ciorăşti, scrie
doc. pt. Brobodiţi 1659
Vasilie popa, scrie doc. pt.
Crevedie, Cucuteani 1657
Vâlcul <Grădişteanu> log. din
Mogoşeşti, f. lui Bunea vist., scrie
doc. pt. Bereşti 1657; 1659
Vâlcul, scrie doc. pt. Joenesa
1658
Vlad log. din Pătârlage 1657
Vlad log., scrie doc. pt. Goştila de
Jos 1658
Vlad popa din Căpreni 1658
Vlad popa din Novaci 1659
Vlad popa din Olăneşti 1657

461
 TABEL DE CORESPONDENŢĂ,
PE FONDURI ŞI COLECŢII

MITROPOLIA ŢĂRII ROMÂNEŞTI

Pachet Doc. Nr. Pachet Doc. Nr.

din din
vol. vol.
XVII 8 449 XCIII 40 832
XVII 9 534 XCIX 17 181
XVII 10 536 XCIX 18 187
XVII 11 604 XCIX 19 373
XVII 12 818 XCIX 20 258
XXIII 7 648 CI 3 840
XXX 13 482 CIX 13 301
XXX 14 (nr. 1) 545 CXIII 6 706
XXXVIII 14 6 CXIII 7 7
XXXVIII 16 41 CXVI 13 27
XXXIX 20 830 CXVI 14 316
XLV 13 367 CXVI 15 738
LV bis 6 106 CXVI 16 352
LV bis 7 207 CXVIII 14 (nr. 2) 26
LVII 10 164 CXXV 5b 141
LVII 11 312 CXXVI 4 300
LVII 12 385 CXXIX 15 84
LVII 13 412 CXXIX 16 282
LVII 14 556 CXXIX 17 318
LXIII 6 183 CXXIX 18 322
LXV 19 225 CXXIX 19 347
LXXXVIII 12 489 CXXIX 20 433
LXXXVIII 13 805 CXXIX 21 626
LXXXVIII 14 795 CXXIX 22 638
LXXXIX 9 377 CXXX 1 143
LXIX 1 (d) 234 CXXX 2 741
XCIII 34 2 CXXX 3 292
XCIII 35 28 CXXXII 3 371
XCIII 36 151 CXXXVI 4 704
XCIII 37 762 CXLIV 15 120
XCIII 38 763 CLVII 41b 264
CLVII 49 193 VIII 4 555
CLVII 50 206 VIII 5 599

462
CLXIII 6 145 VIII 6 661
CLXIII 8 175 X 24 95
CLXVI 4 186 X 25 270
CLXXIII 36 737 X 26 308
CLXXIII 37 844 X 27 815
CCXLIX 2 826 X 132 a 131
CCLXV 1 79 X 132 b 541
CCLXV 2 214 XIV 14 817
CCLXV 3 515 XVI 21 340
CCXCI 4 370 XVII 11 54
CCXCI 5 751 XVII 12 54
CCXCIII 7 829 XXI 39, f. 1 149
CCXCVIII 2, f. 6 (nr. 9) 300 XXII 14 91
CCCV 8 (nr. 6) 7 XXIII 3 616
CCCV 8 (nr. 10) 706 XXV 14 149
CCCVI 12 (nr. 9) 763 XXV 15 667
CCCVI 12 (nr. 19) 832 XXVII 8b 379
CCCVI 12 (nr. 24) 151 XXVII 11 837
CCCVI 12 (nr. 25) 762 XXX 14 838
CCCVI 53 (nr. 32) 328 XXXI 8 451
CCCXII 5 (nr. 2) 230 XXXI 9 450
CCCXII 5 (nr. 3) 34 XXXIII 19 195
CCCXXXVII 1, f. 5-5v 10 XXXIII 47, f. 1 149
(nr. 5) XLVIII 33 142
CCCXXXVII 1, f. 5v-6 180 XLVIII 34 254
(nr. 6) XLVIII 35 732
CCCL 3 483 XLIX 17 441
CCCLI 1 276 L 43 72
CCCLIII 26 74 L 44 93
CCCLIII 27 523 LV 3 756
CCCLIII 28 614 LIV 2 657
CCCLIII 29 681 LIV 3 685
CCCLIII 30 689 LIV 4 789
CDVII 18, f. 5 (nr. 71 LVIII 28, f. 3v 63
60) LIX 9a 578
CDVII 18, f. 6v (nr. 327 LIX 9b 578 bis
94) LIX 10 640
CDVII 18, f. 6v (nr. 617 LXI 8 624
97) LXI 9 628
LXII 14 636
EPISCOPIA ARGEŞ LXII 15 747
II 4 16 LXVIII 2 512
II 14 (nr. 8) 16 LXXII 21 33
LXXII 22 179 XI 20, f. 1 149
LXXII 24 341 XXXVII 8 593

463
LXXVIII 1 686 XXXVII 9 602
LXXXVI 14 76 XLIII 128, f.1(nr.3) 195
LXXXVIII 6 77 XLIII 128, f.1(nr.5) 17
XCII 12 56 XLIII 128, f. 1-1v 149
XCIII 3 (nr. 49) 789 XLIII 128,f. v (nr. 26) 341
XCIII 3 (nr. 50) 685 XLIII 129 (nr. 9) 149
XCIII 3 (nr. 51) 657 ds. 48 f. 298v 149
ds. 97 f. 11 707
EPISCOPIA RÂMNIC ds. 97 f. 11 437
XII 10 486
XII 11 786 MĂNĂSTIREA BISTRIŢA
XIV 16 387 III 5 557
XXIX bis 11 399 XXXII 6 105
XXXII 3 758 XXXIV 6 692
XXXII 2 759 XXXVI 1 582
XL 4 256 LXIII 259 622
XC 4 432 LXIII 298 629
LIII bis 16 159 LXIV 329 590
LIII bis 17 165 MĂNĂSTIRILE BRADU, HANU
LIII bis 18 353 GRECI ŞI CODRENI
LIII bis 19 700 II 5 526
LX 4 162 II 6 611
LX 4a 154 II 7 658
LX 5 633 VII 3 841
LX bis 4 668 XIV 9 413
LX bis 5 720 XIV 10 480
LX ter 16 381 XIV 11 682
LX ter 17 615 XVI 4 146
LX ter 18 637 XVIII 32 547
LXV 5 215 MĂNĂSTIRILE BRÂNCOVENI
LXV 8 485 ŞI MAMU
LXXIX 1 444 III 1 798
LXXXVII 4 476 III 2 814
LXXXVII 5 468 III 3 835
XC 3 333 VII 1 226
C 24 220 VIII 10 452
VIII 11 459
MĂNĂSTIREA ARNOTA XVI 2 374
XVIII 123 699 XVIII 25 32
XVIII 26 346
MĂNĂSTIREA BANU XXI 2 395
IV 6 594 XXII 24 46
IX 26, f. 2 (nr. 3) 16 XXII 25 59

464
XXII 26 734
XXV 3 394 MĂNĂSTIREA CERNICA
XXV 8 548 II 2a 404
XXV 22 549 II 2b 406
XXV 32 285 II 3 405
XXV 33 466
XXV 50 298 MĂNĂSTIREA CLOCOCIOV
XXVII 1 140 XI 10 422
XXIX 1 136
MĂNĂSTIREA COTMEANA
MĂNĂSTIREA CĂLDĂRUŞANI IV 4 338
II 20 329 IV 5 775
II 21 329
VIII 4 748 MĂNĂSTIREA COTROCENI
XXVII 6 14 II 3 643
XXVII 30 (nr. 2) 14 II 4 650
XXXVI 9 191 V 22 710
XLV 5 36 VII 11 (nr. 33) 810
VIII 11 21
MĂNĂSTIREA CÂMPULUNG XXXVII 28 11
I 16 368 XXXVII 29 802
I 21 456 XXXVII 71 (nr. 10) 802
I 22 550 LVII 13 86
I 23 781 LVII 14 87
VI 5 30 LVII 15 110
XIII 9 197 LVII 16 453
XIII 10 266
XXXIII 1 137 MĂNĂSTIREA COZIA
XXXIX 1 85 VIII 1 326
XLVI 29 9 XVIII 3 498
XLVII 4 223 XVIII 4 (nr. 1) 39
LIII 7 725 XVIII 4 (nr. 2) 323
LX 114 376 XVIII 5 765
LX 193 (nr. 7) 30 XVIII 6 821
LXI 24 828 XXI 8 216
LXI 26 157 XXV 5 (nr. 3, f. 4-v) 446
LXI 113 19 XLVII 35 71
LXI 116 (nr. 16) 845 XLIX 14 617
LXI 160 269
LXI 184 (nr. 1) 30 MĂNĂSTIREA CRASNA
LXII 31 290 II 2 527
LXII 32 357 II 3 612
LXII 33 646
LXIII 36 22

465
 MĂNĂSTIREA LIV 6 714
DINTRUNLEMN LIV 7 718
V 49 345
X 6 358 MĂNĂSTIREA JITIA
XVI 6 524 II 6 348
XXIX 4 675 II 8 (nr. 41) 348
XLIV 4 551 II 18 (nr. 10) 423
XLIV 7 457
XLIV 8 665 MĂNĂSTIREA MĂRGINENI
XLIV 9 713 V 2 (nr. 7) 634
XLIV 10 715
XLIV 61 460 MĂNĂSTIREA NUCET
II 11 819
MĂNĂSTIREA GLAVACIOC II 27 102
XXXIV 37 698 II 28 101
II 29 125
MĂNĂSTIREA GOLGOTA II 30 362
I 2 656 II 31 440
I 3 666 III 4 104
III 5 473 XXIII 24 566
III 6 494
V 14 635 MĂNĂSTIREA PLUMBUITA
V 15 754 III 12 204
III 13 773
MĂNĂSTIREA GOVORA IX 6 401
VII 14 365 XV 15 153
X 8 487 XV 16 204
X 13, f. 8-8v 487
XI 1 574 MĂNĂSTIREA RADU VODĂ
XXV 21 664 I 22 618
XXVI 2 337 IV 53 647
VIII 13 418
MĂNĂSTIREA HUREZ VIII 14 508
III 4 409 IX 14 761
XIX 12 15 XVIII 26 584
XIX 13 531 XXVI 6 674
XIX 14 600 XXVI 7 769
XXVII 39 (nr. 14) 790 XXXIV 23 100
XXIX 5 790 XXXIV 24 438
XXX 4 426 XXXIX 27 458
XXX 5 842 XXXIX 28 525
LIII 12 47 XLII 33 787
LIII 13 205 LVIII 6 484
LIII 14 804
LIV 5 500

466
 MĂNĂSTIREA RÂMNICUL
SĂRAT MĂNĂSTIREA STAVROPOLEOS
II 16 708 I 1 693
IX 5 390 X 11 653
IX 6 695 X bis 2 378
X 3 502 XII 14 676
X 58 502 XV 1 474
XVII 3 673
MĂNĂSTIREA STREHAIA
MĂNĂSTIREA RÂNCĂCIOV X 1 158
XIII 16 45
MĂNĂSTIREA TISMANA
MĂNĂSTIREA SF. APOSTOLI XI 5 478
II 44, f. 4 128 XI 35 (nr. 21) 621
IX 7 128 XIII 22 192
IX 8 687 XIV 5 517
XV 3 29 XIV 6 581
XVI-XVII 14, f. 1 (nr. 2) 796 XVIII 4 542
XVI-XVII 14, f. 2 796 LXII 4 81
LXII 5 800
MĂNĂSTIREA SF. ECATERINA LXIV 13 621
I 7 65 LXXXVI 8a 727
I 8 68 LXXXVI 8b 540
I 9 116 LXXXVI 9 779
I 10 114 LXXXVII 14 147
I 11 115 LXXXVIII 21 366
I 12 112 LXXXVIII 22 463
I 13 113 XC 13 196
I 14 117 XC 14 800
I 15 118 XCIII 40 306
I 16 201 XCVI 159 (nr. 36) 366
I 17 273 XCVI 159 (nr. 37) 463
I 18 274 XCVI 159 (nr. 38) 779
MĂNĂSTIREA SF. IOAN XCVI 159 (nr. 118) 306
BUCUREŞTI XCVI 160 (nr. 115) 196
VI 1 277 XCVI 162,f. 4v(nr.105) 478
IX 6 663 XCVII 24 780
IX 7 749
XX 18 278 MĂNĂSTIREA VALEA
XXI 38 (nr. 4) 663 XVIII 22 177
XXI 38 (nr. 5) 749
MĂNĂSTIREA ZLĂTARI
MĂNĂSTIREA SNAGOV VII 8 364
XXIV 7 392
XXIV 8 398

467
 CCCVI 9b (nr. 3) 424
ACHIZIŢII NOI CCCVI 9b (nr. 4) 339
XXX 12 493 CCCVI 12 (nr. 5) 586
XLVIII 1, f. 7 (nr. 31) 202 CCCVI 14 (nr. 43) 589
XLVIII 1, f. 7 (nr. 820 CCCVI 14 (nr. 43a) 588
32) CCCVI 14 (nr. 47) 583
XLVIII 1, f. 11 (nr. 567 CCCVII 1 (nr. 11) 651
96) CCCVII 2 (nr. 11) 651
XLVIII 1, f. 12 (nr. 813 MMDCCLXII 20a 757
109) MMDCCLXII 25 703
XLVIII 1, f. 20 (nr. 567 MMDCCXCII 28, f. 1 (nr. 2) 174
231)
LX 24 359 MMDCCXCII 28, f. 7 (nr. 19) 174
LXXXIII 1 (nr. 2) 759 MMDCCCXXXIII 2 224
LXXXIII 1 (nr. 3) 758 MMCMLXXVII 7 660
CV 43 613 MMCMLXXVII 7a 660
CVII 7 80 COLECŢIA DOCUMENTE
CX 1 174 ISTORICE
CX 4 (nr. 1) 174 I 24a 694
CX 39 (nr. 1) 174 I 24b 722
CLIII 3, f. 2v (nr. 530 I 24c 764
6) XI 27 508
CLIII 3, f. 3 (nr. 247 XX 18 319
14) XX 91 294
CLIII 3, f. 3 (nr. 307 XXI 219 287
30) XXI 220 58
CLIII 3, f. 3v (nr. 343 XXI 221 37
45) XXI 232 170
CLIII 5 (nr. 27) 307 XXI 264 156
CLXIX 7 (nr. 32) 174 XXIX 66, f. 16-16v 669
CLXXIV 19 671 XXIX 208 669
CLXXIV 20 670 XXXI 85 701
CLXXV 8 733 XXXIX 53 558
CCLXXXVIII 14 530 XLIV 40 44
CCLXXXVIII 15 709 XLIV 41 163
CCLXXXVIII 42 307 XLIV 44 344
CCXCIII 21 1 XLIV 46 723
CCXCIII 22 8 LIX 37 372
CCXCIII 23 445 LIX 38 253
CCXCIII 24 651 LIX 39 253
CCCVI 2 (nr. 11) 651 LXIX 127 221
CCCVI 3 (nr. 10) 651 LXXIII 236 330
CCCVI 5 (nr. 6) 339 LXXIV 195 132
CCCVI 5 (nr. 7) 470 LXXXVII 77 198
CCCVI 6 (nr. 15) 588 LXXXVIII 47 304

468
XC 4 702 CCXLVII 37 571
XC 63 777 CCLXXXI 7 20
XCVI 37 816 CCXCII 1 537
CI 2 521 CCXCVII 6 283
CXXVI 79 425 CCXCIX 21 310
CXXVII 145 167 CCXCIX 26 255
CXXVII 139 642 CCXCIX 27 662
CXXVII 215 747 CCXCIX 28 a, b 678
CXXVIII 114 119 CCXCIX 29 782
CXXVIII 145 354 CCXCIX 70 744
CXXVIII 146 122 CCXCIX 71a, b 783
CXXVIII 160 770 CCXCIX 72 785
CXXVIII 164 167 CCXCIX 86 315
CXXIX 22, f. 1 (nr. 7) 54 CCXCIX 87 791
CXL 114 471 CCXCIX 104 623
CXL 113 495 CCXCIX 119 103
CXLIV 210 839 CCXCIX 120 a 309
CXLIV 209 771 CCXCIX 120 b 309
CXLVI 194 209 CCXCIX 134 794
CXLVII 115 24 CCXCIX 143 78
CXLVII 116 265 CCCIII 67 54
CXLVII 117 684 CCCVII 93 38
CL 123 16 CCCVII 94 51
CLIV 195 a, b 391 CCCVII 95 64
CLVI 16 73 CCCIX 77a 126
CLVIII 27 161 CCCX 43 595
CLXIII 75 262 CCCLXV 1 63
CLXXXI 43 760 CCCLXV 99 519
CLXXXIII 60 659 CCCLXVII 139 107
CLXXXIII 100 268 CCCLXVII 140 610
CLXXXIV 15 598 CCCLXIX 92 580
CLXXXV 63 824 CCCLXXI 109 4
CLXXXV 68 792 CCCLXXII 143 419
CXCVI 117 514 CCCLXXIII 225 803
CXCVI 118 825 CCCXCIV 21b 803
CXCVI 217 467 CDXXI 116 545
CXCVII 80 672 CDXXXIV 134 43
CXCVII 81 688 CDXLVI 318 726
CXCVII 218a 645 CDXLVI 319 755
CXCVII 218b 645 CDLXXVII 141 152
CXCVIII 145 443 CDLXXVII 142 152
CCI 23 788 CDLXXVII 143 313
CCV 171 a, b 479 CDLXXVII 144 313
CCVI 43 332 CDLXXVII 145 314
CCXLIV 12 188 CDLXXVII 146 314

469
CDLXXVII 147 736 CMLXXVI 63, f. 37-37v 668
CDLXXVII 148 736 CMLXXVI 64, f. 37v 720
CDLXXXVII 96 454 CMLXXVI 118, f. 85-85v 162
CDLXXXVII 97 455 CMLXXVI 119, f. 85v 154
D 12 218 CMLXXVI 215, f. 197 444
DXCI 62 174 CMLXXVI 481 399
DXCIV 20 529 MLXXXVI 7 133
DXCV 118, vol. I, f. 361 MLXXXVI 8 683
132 MLXXXVI 9 793
DXCV 118, vol. II, 361 MLXXXVI 10 585
f. 23 MCXXIV 5 (nr. 10) 252
DXCV 119, vol. I, f. 423 MCXXIV 5 (nr. 26) 328
133 MCLXXVI 50 375
DXCV 119, vol. II, 423 MCLXXVI 51 587
f. 23. MCXCI 7 218
DCXXI 4 342 MCCXXX 3 740
DCXXI 104 836 MCCXXX 30 705
DCXXV 13, f. 19v-20v 19 MCCXXX 124 552
DCXXVI 142 88 MCCXXX 160 70
DCXXXIX 325 712 MCCXXXIV 38 171
DCXLI 12 691 MCCXXXV 13 34
DCXCV 10 134 MCCXXXV 14 417
DCXCIX 9 135 MCD 107 363
DCCXI 19 211 MCD 108 305
DCCXI 20 263 MCD 109 210
DCCXI 21 472 MCDLX 222 18
DCCXI 49 211 MCDLXX 7 350
DCCXXXV 133 289 MCDLXXIII 19 13
DCCXXXV 137 279 MCDLXXXVIII 13 96
DCCXLVIII 122 (nr. 19) 809 MCDLXXXVIII 13a 96
DCCXCI 6 (a-e) 649 MCDLXXXVIII 14 442
CMLXXV 42, f. 66-66v 759 MCDLXXXVIII 14a 442
CMLXXV 43, f. 66v 758 MCDLXXXVIII 15 448
CMLXXV 61, f. 82 333 MCDLXXXVIII 15a 448
CMLXXV 63, f. 82v-83 432 MCDLXXXVIII 16 447
CMLXXV 146, f. 169v- 476 MCDLXXXVIII 16a 447
170 MCDLXXXVIII 17 490
CMLXXV 147, f. 170v 468 MCDLXXXVIII 17a 490
CMLXXV 156, f. 180 486 MCDLXXXVIII 18 491
CMLXXV 157, f. 180- 786 MCDLXXXVIII 18a 491
180v MCDLXXXVIII 19 497
CMLXXVI 15, f. 12v 381 MCDLXXXVIII 19a 497
CMLXXVI 16, f. 12v-13 615 MCDLXXXVIII 20 303
CMLXXVI 17, f. 13. 633 MCDLXXXVIII 20a 303
CMLXXVI 18, f. 13v 637 MCDLXXXIX 52 158

470
MCDXC 11 299 MDCLXXXV 12 (nr. 74) 511
MCDXC 12 320 MDCLXXXVI 2F (nr. 9) 35
MCDXC 31 714 MDCLXXXVI 2F (nr. 10) 69
MCDXC 32 718 MDCLXXXVI 2F (nr. 11) 90
MDXXV 3 503 MDCLXXXVII 6 (nr. 17) 218
MDXXV 31 389 MDCLXXXVII 6 (nr. 18) 219
MDXXXVII 5 711 MDCLXXXVII 6 (nr. 23) 166
MDL 39 513 MDCLXXXVII 6 (nr. 24) 168
MDLVI 35 410 MDCLXXXVII 9 (nr. 36) 123
MDLXVII 6 411 MDCLXXXVII 12, f. 2 (nr. 28) 123
MDLXXXIX 126 (nr. 8) 172 MDCLXXXVII 24 (nr. 1) 123
MDXC 11 (nr. 6) 339 MDCLXXXVII 25 (nr. 17) 218
MDXC 11 (nr. 7) 470 MDCLXXXVII 25 (nr. 19) 219
MDXC 28 743 MDCLXXXVII 25 (nr. 38) 94
MDXC 36, f. 12 (nr. 7) 731 MDCLXXXVII 25 (nr. 39) 99
MDCXXIII 2 465 MDCLXXXVII 25 (nr. 40) 462
MDCXXIII 3 464 MDCLXXXVII 25 (nr. 41) 799
MDCXXVI 238 238 MDCLXXXVII 25 (nr. 47) 166
MDCXLIV 9, f 13-13v 573 MDCLXXXVII 25 (nr. 48) 168
MDCXLIV 35, f. 27-27v 756 MDCLXXXVIII 7 50
MDCXLIV 36, f. 27v-28 642 MDCLXXXVIII 8 280
MDCL 24, f. 19 508 MCMLVII 27 400
MDCL 54, f. 32-32v 418 MCMLVII 28 356
MDCLVI 18 a,b 174 MCMLXXVIII 16 592
MDCLVI 29 (nr. 1) 174 MCMLXXIX 30 52
MDCLVI 37, f. 3 (nr. 4) 174 MCMLXXIX 31 317
MDCLVI 41, f. 1 (nr. 1) 174 MCMLXXIX 32 543
MDCLVI 45 (nr. 2) 174 MCMLXXIX 33 461
MDCLVIII 18 369 MCMLXXIX 34 528
MDCLVIII 19 469 MCMLXXIX 35 492
MDCLIX 101 (nr. 9) 178 MCMLXXXI 2 129
MDCLIX 101 (nr. 308) 355 MCMLXXXI 3 182
MDCLXV 1 302 MCMLXXXI 4 402
MDCLXXVIII 29 173 COLECŢIA DOCUMENTE
MDCLXXVIII 30 222 MUNTENEŞTI
MDCLXXVIII 32 53 I 5 719
MDCLXXVIII 34 510 IX 36 (nr. 26) 248
MDCLXXXIV 29 (nr. 17) 218 IX 36 (nr. 128) 249
MDCLXXXIV 29 (nr. 38) 94 XXV 87a (nr. 1) 239
MDCLXXXIV 29 (nr. 39) 99 XXV 87a (nr. 2) 246
MDCLXXXIV 29 (nr. 40) 462 XXV 87a (nr. 3) 811
MDCLXXXIV 29 (nr. 41) 799 XXV 87a (nr. 5) 244
MDCLXXXIV 29 (nr. 47) 166 XXV 87a (nr. 8) 243
MDCLXXXIV 29 (nr. 48) 168 XXV 87a (nr. 9) 241
MDCLXXXV 12 (nr. 14) 169 XXV 87a (nr. 10) 240

471
XXV 87a (nr. 11) 242 I 128 728
XXV 87a (nr. 27) 251 I 129 774
XXV 87a (nr. 43) 245 I 130 799
LXXII 6 271 FIŞE G-RAL NĂSTUREL
CLX 7 680 SUB DATĂ
CLXXIII 1 823 1657 (7165) ian. 3 3
COLECŢIA FOTOGRAFII 1657 (7165) ian. 7 9
DE DOCUMENTE 1657 (7165) ian. 15 15
III 15 831 1657 (7165) ian. 20 16
IV 6 138 1657 (7165) febr. 10 29
1657 (7165) febr. 15 32
COLECŢIA IONAŞCU ION 1657 (7165) mart. 4 46
I 85 121 1657 (7165) mart. 12 57
I 86 360 1657 (7165) apr. 1 73
I 87 407 1657 (7165) apr. 1 74
COLECŢIA MICROFILME 1657 (7165) apr. 8 85
GRECIA 1657 (7165) apr. 9 86
Rola 4 cadrul 22 690 1657 (7165) apr. 10 89
Rola 5 cadrele 131- 60 1657 (7165) apr. 12 91
132 1657 (7165) apr. 15 96
Rola 5 cadrele 133- 61 1657 (7165) apr. 15 97
134 1657 (7165) apr. 20 106
Rola 5 cadrele 135- 62 1657 (7165) apr. 24 110
136 1657 (7165) apr. 24 111
Rola 5 cadrele 139- 428 1657 (7165) mai 5 127
140 1657 (7165) mai 13 137
1657 (7165) mai 20 144
COLECŢIA POTRA GEORGE 1657 (7165) mai 21 145
I 24 383 1657 (7165) mai 30 159
I 25 386 1657 (7165) mai f. z. 161
I 26 575 1657 (7165) iun. 1 162
1657 (7165) iun. 2 165
COLECŢIA SULURI I 1657 (7165) iun. 14 177
4 (nr. 9) 19 1657 (7165) iun. 15 179
1657 (7165) iun. 15 179
COLECŢIA SULURI II 1657 (7165) iul. 10 194
5 40 1657 (7165) iul. 22 204
1657 (7165) aug. 3 206
COLECŢIA VÂRTOSU E. 1657 (7165) aug. 8 209
I 122 94 1657 (7166) sept. 8 259
I 123 99 1657 (7166) sept. 14 265
I 124 169 1657 (7166) oct. 8 276
I 125 462 1657 (7166) nov. 6 294
I 126 507 1657 (7166) nov. 19 306
I 127 511 1657 (7166) nov. 24 308

472
1657 (7166) nov. 30 316 1658 (7167) sept. 8 569
1657 (7166) dec. 6 319 1658 (7167) sept. 10 570
1657 (7166) dec. 7 323 1658 (7167) sept. 21 574
1657 (7166) dec. 10 326 1658 (7167) sept. 27 576
1657 (7166) dec. 12 330 1658 (7167) oct. 17 581
1657 (7166) dec. 18 338 1658 (7167) nov. 13 590
1657 (7166) dec. 20 340 1658 (7167) dec. 1 593
1657 (7166) dec. 22 344 1659 (7167) ian. 9 614
1657 (7166) dec. 22 345 1659 (7167) ian. 10 616
1658 (7166) ian. 7 358 1659 (7167) ian. 12 618
1658 (7166) ian. 9 364 1659 (7167) ian. 13 622
1658 (7166) ian. 22 370 1659 (7167) ian. 16 624
1658 (7166) febr. 1 373 1659 (7167) ian. 18 628
1658 (7166) mart. 10 384 1659 (7167) ian. 20 629
1658 (7166) apr. 8 401 1659 (7167) ian. 22 631
1658 (7166) apr. 17 408 1659 (7167) ian. 23 632
1658 (7166) apr. 18 409 1659 (7167) ian. 27 635
1658 (7166) apr. 25 415 1659 (7167) ian. 27 636
1658 (7166) apr. 28 418 1659 (7167) febr. 3 643
1658 (7166) apr. 30 421 1659 (7167) febr. 5 647
1658 (7166) mai 8 430 1659 (7167) febr. 6 648
1658 (7166) mai 8 431 1659 (7167) febr. 8 650
1658 (7166) mai 18 444 1659 (7167) febr. 10 653
1658 (7166) mai 26 457 1659 (7167) febr. 15 656
1658 (7166) mai 26 458 1659 (7167) febr. 16 657
1658 (7166) mai 26 459 1659 (7167) febr. 27 669
1658 (7166) mai 30 468 1659 (7167) mart. 9 674
1658 (7166) <d. mai> 30 471 1659 (7167) mart. 9 675
1658 (7166) iun. 5 484 1659 (7167) mart. 12 677
1658 (7166) iun. 8 487 1659 (7167) mart. 20 684
1658 (7166) iun. 12 496 1659 (7167) mart. 20 685
1658 (7166) iun. 18 498 1659 (7167) mart. 20 686
1658 (7166) iun. 18 499 1659 (7167) mart. 22 687
1658 (7166) iun. 19 500 1659 (7167) mart. 25 689
1658 (7166) iun. 30 510 1659 (7167) mart. 28 692
1658 (7166) iul. 5 521 1659 (7167) apr. 10 699
1658 (7166) iul. 6 523 1659 - 7167 apr. 13 702
1658 (7166) iul. 6 524 1659 (7167) apr. 15 704
1658 (7166) iul. 12 531 1659 (7167) apr. 19 710
1658 (7166) iul. 14 535 1659 (7167) apr. 22 713
1658 (7166) aug. 9 541 1659 (7167) apr. 23 714
1658 (7166) aug. 16 542 1659 (7167) apr. 23 716
1658 (7166) aug. 30 548 1659 (7167) mai 20 728
1658 (7166) f. l. z. 555 1659 (7167) mai 26 734
1658 (7167) sept. 1 568 1659 (7167) iun. 8 747

473
1659 (7167) iun. 25 762 COLECŢIA MANUSCRISE
1659 (7167) iul. 2 766
1659 (7167) iul. 6 523
1659 (7167) iul. 11 773 MS. 127 (CONDICA MITROP.
1659 (7167) iul. 15 775 ŢĂRII ROMÂNEŞTI)

1659 (7167) iul. 22 777 f. 32v, 1659 (7168) oct. 2 829

1659 (7167) aug. 8 786 f. 97, 1657 (7165) febr. f. z. 41
1659 (7167) aug. 26 798 f. 97-97v, 1657 (7165) febr. f. z. 42
1659 (7168) sept. 3 815 f. 106 (nr. 11), 1657 (7165) 41
1659 (7168) sept. 13 821 febr. f. z.
1659 (7168) oct. 29 835 f. 144-144v, 1659 (7168) dec. 25 844
1659 (7168) dec. 6 842 f. 161v, 1659 (7167) iun. 1 737
f. 197, 1658 (7166) ian. 14 367
FOND BRĂTIANU f. 239, 1659 (7168) oct. 2 830
I 8, f. 7 820 f. 248v-249v, 1657 (7165) iun. 2 164
I 22, f. 15 139
I 21, f. 15v 812 MS. 128 (CONDICA MITROP.
II 49, f. 5 806 ŢĂRII ROMÂNEŞTI)
II 51, f. 32 206 f. 379-379v, 1659 (7167) febr. 6 648
f. 527v, 1658 (7166) iun. 5 482
FOND I. C. CANTACUZINO f. 527v-528, 1658 (7166) aug. 18 545
I 11 (nr. 32) 237 f. 553, 1657 (7165) apr. 6 83
II 108 (nr. 20 439 f. 553, 1657 (7165) aug. 21 217
şi 21) f. 553, 1658 (7166) mai 10 435
FOND GRECEANU MS. 129 (CONDICA MITROP.
ds. 16, f. 319 23 ŢĂRII ROMÂNEŞTI)
ds. 16, f. 320 297 f. 24-24v, 1658 (7166) mai 9 433
ds. 16, f. 322, 323 291 f. 24v, 1657 (7166) oct. 17 282
ds. 16, f. 325 458 f. 24v-25, 1659 (7167) ian. 28 638
ds. 16, f. 327 475 f. 136v-137, 1659 (7167) apr. 15 704
f. 222v, 1657 (7165) apr. 7 84
FOND SACERDOŢEANU f. 222v-223, 1657 (7166) dec. 4 318
ds. 326, f. 32-33 19 f. 223, 1657 (7166) dec. 7 322
ds. 351, f. 30-30v 821 f. 223, 1657 (7166) dec. 26 347
ds. 371, f. 38 504 f. 223-223v, 1659 (7167) ian. 16 626
ds. 371, f. 38 546 f. 248, 1657 (7165) apr. 28 120
ds. 371, f. 38 598 f. 257, 1657 (7165) mai 17 143
ds. 371, f. 38-39 654 f. 257-257v, 1657 (7166) nov. 5 292
ds. 371, f. 39 833 f. 257v, 1659 (7167) iun. 4 741
f. 257v, 1659 (7167) iun. 11 751
f. 281v, 1659 (7167) ian. 29 639
f. 298, 1658 (7166) ian. 26 371

474
 f. 350-350v, 1657 (7166) dec. 4 318
MS. 130 (CONDICA MITROP. f. 350v, 1657 (7166) dec. 7 322
ŢĂRII ROMÂNEŞTI) f. 350v-351, 1657 (7166) dec. 26 347
f. 14v-15 (nr. 11), 1658 (7166) 489 f. 351-351v, 1659 (7167) ian. 16 626
iun. 8 f. 362v, 1658 (7166) ian. 26 371
f. 15, 1659 (7167) f. l. z. 805
f. 15-15v, 1659 (7167) aug. 21 795 MS. 133 (CONDICA MITROP.
f. 54-54v, 1658 (7166) febr. 6 377 ŢĂRII ROMÂNEŞTI)
f. 290, 1657 (7165) ……5 225 f. 17-17v, 1657 (7165) aug. 3 206
f. 290v-291, 1658 (7167) sept. 18 572 f. 28, 1657 (7165) aug. 3 206
f. 342-342v, 1657 (7165) f. l. z. 234
f. 536v, 1657 (7165) ian. 3 2 MS. 134 (CONDICA MITROP.
f. 537, 1657 (7165) febr. 8 28 ŢĂRII ROMÂNEŞTI)
f. 537v, 1657 (7165) mai 23 151 f. 133-133v, 1659 (7167) iun. 1 737
f. 537v, 1659 (7167) iun. 25 762 f. 190-190v, 1657 (7165) febr. f. z. 41
f. 538, 1659 (7167) iun. 26 763 f. 263, 1659 (7168) oct. 2 829
f. 538-538v, 1659 (7168) oct. 15 832 f. 272v, 1659 (7168) oct. 2 830
f. 554v (nr. 10), 1659 (7167) 763 f. 544-544v, 1657 (7165) apr. 20 106
iun. 26 f. 544v-545, 1657 (7165) aug. 4 207
f. 554v (nr. 20), 1659 (7168) 832
oct. 15 MS. 135 (CONDICA MITROP.
f. 554v (nr. 25), 1657 (7165) 151 ŢĂRII ROMÂNEŞTI)
mai 23
f. 554v (nr. 26), 1659 (7167) 762 f. 77-77v, 1658 (7166) f. l. z. 556
iun. 25 f. 86, 1657 (7166) nov. 26 312
f. 86v, 1658 (7166) mart. 13 385
MS. 131 (CONDICA MITROP. f. 100-100v, 1657 (7165) iun. 2 164
ŢĂRII ROMÂNEŞTI) f. 110, 1658 (7166) apr. 20 412
f. 98-98v, 1659 (7168) sept. 20 826 f. 247v-248, 1657 (7165) febr. 8 27
f. 254-254v, <1657-1659> 352
MS. 132 (CONDICA MITROP. f. 256, 1657 (7166) nov. 30 316
ŢĂRII ROMÂNEŞTI) f. 256-256v, 1659 (7167) iun. 1 738
f. 135-135v, 1658 (7167) sept. 18 572 f. 410v, 1657 (7166) nov. 13 300
f. 142v, 1657 (7165) ……5 225 f. 437-437v, 1657 (7165) oct. 8 276
f. 214v-215, 1658 (7166) mai 5 429
f. 331, 1657 (7166) nov. 5 292 MS. 136 (CONDICA MITROP.
f. 331v, 1659 (7167) ian. 16 741 ŢĂRII ROMÂNEŞTI)
f. 332, 1657 (7165) mai 17 143 f. 267-267v, 1657 (7165) iun. 20 186
f. 332v, 1659 (7167) iun. 11 751
MS. 137 (CONDICA MITROP.
f. 335v-336, 1657 (7165) apr. 13 92
ŢĂRII ROMÂNEŞTI)
f. 336, 1657 (7166) oct. 17 282
f. 336v, 1659 (7167) ian. 28 638 f. 74, 1657 (7165) f. l. z. 235
f. 336v-337, 1658 (7166) mai 9 433 f. 86, 1657 (7166) nov. 13 301
f. 349v-350, 1657 (7165) apr. 7 84 f. 231v-232, 1659 (7167) ian. 16 627

475
f. 308-308v, 1657 (7165) mart. 20 66 f. 300-300v, 1657 (7165) ian. 20 16
f. 348, 1659 (7168) nov. 15 840 f. 343v, 1659 (7167) ian. 16 624
f. 365, 1658 (7166) febr. 6 377 f. 373, 1657 (7165) mart. 30 72
f. 370v-371, 1658 (7166) iun. 8 489 f. 373-374, 1657 (7165) apr. 14 93
f. 371v, 1659 (7167) aug. 21 795 f. 474, 1657 (7165) iul. 11 195
f. 373, 1659 (7167) f. l. z. 805 f. 494, 1657 (7165) mart. 8 54
f. 387-387v, 1659 (7167) ian. 9 614 f. 526, 1659 (7167) ian. 10 616
f. 388v, 1659 (7167) iul. 6 523 f. 536v, 1657 (7165) apr. 12 91
f. 389v, 1657 (7165) apr. 1 74
f. 389v-390, 1659 (7167) mart. 16 681 MS. 172 (CONDICA
f. 390, 1659 (7167) mart. 25 689 EP. BUZĂU)
f. 23v-24, 1657 (7165) mai 16 142
MS. 138 (CONDICA MITROP. f. 24-24v, 1659 (7167) mai 22 732
ŢĂRII ROMÂNEŞTI) f. 25, 1657 (7166) sept. 3. 254
f. 9-9v, 1657 (7165) iun. 20 186 f. 161, 1659 (7167) mart. 20 686
f. 177, 1657 (7165) mart. 10 56
MS. 165 (CONDICA MITROP. f. 183, 1658 (7166) mai 25 450
ŢĂRII ROMÂNEŞTI) f. 187, 1658 (7166) ian. 3 354
f. 8-8v, 1657 (7165) ian. 4 5 f. 300-300v, 1659 (7167) iun. 12 756
f. 9-9v, 1657 (7167) apr. 20 106 f. 300v, 1659 (7167) febr. 2 642
f. 344-344v, 1658 (7166) mai 15 441
MS. 168 (CONDICA f. 370, 1657 (7165) apr. 3 76
EP. ARGEŞ) f. 427, 1659 (7168) nov. 4 838
f. 51v, 1658 (7166) iun. 26 506 f. 427-427v, 1659 (7168) nov. 4 837
f. 51v, 1659 (7167) ian. 21 630 f. 484-484v, 1657 (7165) f. l. z. 236
f. 82-82v, 1657 (7165) aug. 17 213 f. 562, 1657 (7166) dec. 20 340
f. 154-154v, 1658 (7166) mai 9 434
MS. 173 (CONDICA
MS. 171 (CONDICA EP. BUZĂU)
EP. BUZĂU)
f. 102-102v, 1657 (7165) apr. 15 95
f. 29-29v, 1657 (7165) f. l. z. 227 f. 102v-103, 1657 (7166) nov. 24 308
f. 47-48, 1657 (7165) mai 23 149 f. 103-103v, 1659 (7168) sept. 3 815
f. 125, 1657 (7166) sept. 27 270 f. 154, 1657 (7165) febr. 16 33
f. 125v-126, 1658 (7166) f. l. z. 555 f. 155-155v, 1657 (7165) iun. 15 179
f. 126, 1658 (7167) dec. 9 599 f. 171, 1659 (7168) sept. 5 817
f. 126v, 1659 (7167) febr. 20 661 f. 267-267v, 1657 (7166) dec. 20 341
f. 143, 1657 (7165) apr. 3 77 f. 279, 1659 (7168) sept. 3 815
f. 155v-156, 1659 (7167) iun. 8 747 f. 329v-330, 1658 (7166) mai 4 427
f. 235v-236, 1657 (7165) iun. 2 167 f. 334v, 1658 (7166) mai 4 425
f. 236, 1657 (7165) apr. 26 119 f. 354v, 1658 (7166) mai 4 425
f. 236-236v, 1659 (7167) iul. 7 770 f. 391-391v, 1659 (7167) febr. 16 657
f. 267, 1658 (7166) mai 25 451 f. 391v, 1659 (7167) mart. 20 685
f. 282v-283, 1659 (7167) ian. 27 636 f. 392, 1659 (7167) aug. 11 789
f. 296v, 1657 (7165) ian. 20 16 f. 398v, <1659> 847

476
f. 409, 1659 (7167) febr. 1 640
MS. 204 (CONDICA
MS. 177 (CONDICA M-RII CÂMPULUNG)
EP. RÂMNIC)
f. 11v-12, 1658 (7166) ian. 15 368
f. 1-1v (fostă 3-3v), 1657 333 f. 11v-12, 1658 (7166) ian. 15 368
(7166) dec. 15 f. 16, 1659 (7167) iul. 26 781
f. 2-2v (fostă 4-4v), 1658 432 f. 59v, 1657 (7165) febr. 12 30
(7166) mai 9 f. 173v, 1657 (7166) sept. 15 266
f. 173v-174, 1657 (7165) iul. 15 197
MS. 184 (CONDICA M-RII f. 333v-334, 1657 (7165) mai 13 137
SF. APOSTOLI) f. 360, 1657 (7165) apr. 8 85
f. 137, 1657 (7165) mai 5 128 f. 387, 1657 (7165) ian. 7 9
f. 171-171v, 1657 (7165) febr. 10 29 f. 435, 1659 (7167) mai 9 725
f. 177-177v, 1659 (7167) mart. 22 687
MS. 206 (CONDICA
MS. 192 (CONDICA M-RII COTROCENI)
M-RII BISTRIŢA)
f. 538v, 1657 (7165) ian. 10 11
f. 29v, 1658 (7167) nov. 13 590 f. 539, 1659 (7167) f.l.z. 802
f. 32v, 1659 (7167) ian. 20 629
f. 368-368v, 1659 (7167) mai 20 730 MS. 207 (CONDICA
f. 368v, 1659 (7167) mai 20 729 M-RII COTROCENI)
f. 74v-75, 1658 (7166) mai 25 453
MS. 193 (CONDICA f. 116, 1657 (7165) apr. 9 86
M-RII BISTRIŢA) f. 116v, 1657 (7165) apr. 9 87
f. 5v, 1657 (7165) apr. 20 105 f. 116v-117, 1657 (7165) apr. 24 110
f. 183v-184v, 1659 (7167) mart. 28 692
f. 268, 1658 (7167) oct. 17 582 MS. 209 (CONDICA
M-RII COZIA)
MS. 194 (CONDICA
M-RII BISTRIŢA) f. 74-74v, 1657 (7166) dec. 10 326
f. 81-81v, 1657 (7166) dec. 10 326
f. 55v-56, 1659 (7167) ian. 13 622 f. 175v, 1658 (7166) iun. 18 498
f. 176, 1657 (7166) dec. 15 335
MS. 201 (CONDICA f. 177v, 1657 (7166) dec. 7 323
M-RII BISTRIŢA) f. 179v-180, 1659 (7168) sept. 13 821
f. 87v, 1658 (7166) f. l. z. 557 f. 180v, 1659 (7167) iul. 1 765
f. 222-222v, 1659 (7167) mai 20 730 f. 186v, 1659 (7167) apr. 26 717
f. 222v-223, 1659 (7167) mai 20 729 f. 216-216v, 1658 (7166) mai 22 446
f. 315v-316, 1657 (7165) iun. 20 184
MS. 202 (CONDICA f. 324v-325, 1659 (7167) ian. 12 617
M-RII BISTRIŢA) f. 330v-331, 1657 (7165) apr. 16 98
f. 317v-319, 1659 (7167) mart. 28 692 f. 331, 1657 (7165) iun. 30 190
f. 354-354v, 1658 (7167) oct. 17 582 f. 331v, 1657 (7165) iun. 20 185
f. 336, 1659 (7167) ian. 12 619
f. 539, 1659 (7167) f. l. z. 802

477
 MS. 211 (CONDICA MS. 234 (CONDICA
M-RII COZIA) M-RII GOVORA)
f. 8, 1657 (7165) aug. 20 216 f. 142, 1658 (7166) ian. 9 365
f. 205-206, 1658 (7166) iun. 8 487
MS. 215 (CONDICA f. 206-206v, 1687 (7166) dec. 17 337
M-RII COZIA) f. 224-224v, 1658 (7167) sept. 21 574
f. 83v-84, 1657 (7166) dec. 10 326
f. 91-92, 1657 (7166) dec. 10 326 MS. 255 (CONDICA
f. 207v-208, 1658 (7166) iun. 18 498 M-RII PLUMBUITA)
f. 208v, 1657 (7166) dec. 7 323 f. 77, 1657 (7165) mai 28 153
f. 208v-209, 1657 (7166) dec. 15 335 f. 123v, 1658 (7166) apr. 30 420
f. 209v, 1659 (7167) apr. 26 717 f. 124-124v, 1658 (7166) iun. 26 505
f. 209-210, 1659 (7167) iul. 1 765
f. 210v-211, 1659 (7168) sept. 13 821 MS. 256 (CONDICA
f. 253v-254, 1657 (7165) aug. 20 216 M-RII RADU VODĂ)
f. 323v-324v, 1658 (7166) mai 22 446 f. 103-103v, 1659 (7167)
mart. 9 674
MS. 218 (CONDICA f. 103v-104, 1659 (7167) iul. 5 769
M-RII DEDULEŞTI) f. 142, 1658 (7166) iun. 5 484
f. 59v-60, 1659 (7167) ian. 29 641 f. 150, 1657 (7165) apr. 16 100
f. 131-131v, 1657 (7165) ian. 10 12 f. 150v-151, 1658 (7166) mai 13 438
f. 131v, 1657 (7165) mart. 4 49 f. 407-407v, 1658 (7166) iun. 28 508
f. 131v-132, 1659 (7168) dec. 10 843 f. 418v, 1658 (7166) apr. 28 418
f. 442v, 1659 (7167) iun. 19 761
MS. 228 (CONDICA f. 588 (nr. 808), 1658 (7167)
M-RII GOLGOTA) oct. 25 584
f. 5-5v, 1659 (7167) febr. 15 656 f. 660v-661, 1658 (7166) iun. 4 481
f. 5v-6, 1659 (7167) febr. 24 666 f. 661-661v, 1658 (7167) dec. 7 597
f. 25-25v, 1658 (7166) iun. 1 473 f. 748 (nr. 1123), 1658 (7166)
mai 26 458
f. 25v-26, 1658 (7166) iun. 11 494
f. 82-82v, 1659 (7167) ian. 27 635 MS. 295 (CONDICA
f. 82v-83, 1659 (7167) iun. 12 754 M-RII SADOVA)
f. 32, 1657 (7166) dec. 8 324
MS. 231 (CONDICA f. 64, 1657 (7165) iun. 25 189
M-RII GOLGOTA) f. 64-64v, 1658 (7166) mart. 24 393
f. 14, 1659 (7167) iun. 12 754 f. 94v-95, 1658 (7167) dec. 27 605
f. 95, 1659 (7167) iun. 6 746
MS. 232 (CONDICA f. 168, 1658 (7166) iun. 3 477
M-RII GOLGOTA) f. 168, 1658 (7166) iun. 3 477
f. 7-7v, 1658 (7166) iun. 1 473 f. 271v-272, 1659 (7168) oct. 18 834
f. 8-8v, 1658 (7166) iun. 11 494

478
 MS. 314 (CONDICA MS. 349 (CONDICA
M-RII SLOBOZIA LUI ENACHE) M-RII VIEROŞ)
f. 89-89v, 1657 (7166) sept. 27 272 f. 48v, 1658 (7167) dec. 20 603
f. 310v-311, 1657 (7165) aug. 6 208 f. 84-86v, 1658 (7166) iul. 12 532
f. 311, 1658 (7166) mart. 15 388 f. 326, 1659 (7167) iun. 11 752
f. 330v, 1658 (7166) apr. 27 416 f. 326v, 1659 (7167) iun. 11 753
f. 346-346v, 1659 (7167) apr. 7 697
MS. 326 (CONDICA f. 346v-347v, 1659 (7167) iul. 3 767
M-RII STREHAIA) f. 457v-458v, 1657 (7166) nov. 25 311
f. 39-40, 1657 (7165) mai 30 158 f. 469v-470, 1658 (7166) f. l. 13 553
f. 477-477v, 1657 (7165) iun. 12 176
MS. 329 (CONDICA f. 480, 1657 (7166) sept. 8 260
M-RII TISMANA) f. 495v, 1657 (7165) mart. 8 55
f. 84-84v, 1657 (7165) iul. 13 196
f. 202-202v, 1657 (7165) iul. 4 192 MS. 354 (CONDICA
f. 351-351v, 1658 (7166) aug. 16 542 M-RII SNAGOV)
f. 615v-616, 1659 (7167) ian. 13 621 f. 86-86v, 1658 (7166) mart. 23 392
f. 651v, 1657 (7166) sept. 8 261 f. 86v-87, 1658 (7166) apr. 4 398
f. 652, 1658 (7166) mai 28 463
f. 652-652v, 1659 (7167) iul. 23 780 MS. 355 (CONDICA
M-RII SADOVA)
MS. 330 (CONDICA
M-RII TISMANA) f. 60-61, 1657 (7166) dec. 8 324
f. 119, 1659 (7167) iun. 6 746
f. 32-32v, 1658 (7167) oct. 17 581 f. 120, 1658 (7167) dec. 27 605
f. 100, 1658 (7166) iun. 3 478
f. 234-234v, 1657 (7166) nov. 19 306 MS. 357 (CONDICA
f. 302, 1657 (7165) apr. 6 81 M-RII COTMEANA)
f. 302v-303, 1659-7167 aug. 29 800 f. 44-44v, 1657 (7166) dec. 18 338
f. 45, 1659 (7167) iul. 15 775
MS. 335 (CONDICA f. 45v, 1659 (7167) iun. 6 745
M-RII TISMANA) f. 49v, 1659 (7167) ian. 12 620
f. 119-119v, 1658 (7166) iun. 3 478
f. 178, 1657 (7165) iul. 4 192 MS. 359 (CONDICA
f. 223v-224, 1658 (7166) iul. 3 517 M-RII COTMEANA)
f. 224v-225, 1658 (7167) oct. 17 581 f. 34v-35, 1657 (7166) dec. 18 338
f. 275-276, 1658 (7166) aug. 16 542 f. 35, 1659 (7167) iun. 6 745
f. 35, 1659 (7167) iul. 15 775
MS. 337 (CONDICA
M-RII TISMANA) MS. 361 (CONDICA
SCHITULUI IORDĂCHEANU)
f. 275-275v, 1657 (7165) apr. 6 81
f. 276-277, 1659-7167 aug. 29 800 f. 4v-5, 1658 (7167) sept. 18 572
f. 337-338, 1659 (7167) ian. 13 621

479
 MS. 371 (CONDICA MS. 447 (CONDICA
SCHITULUI TRIVALEA) M-RII GOVORA)
f. 42v-46v, 1657 (7165) febr. 13 31 f. 169v, 1658 (7166) ian. 9 365
f. 208, 1687 (7166) dec. 17 337
MS. 441 (CONDICA f. 208v-209, 1658 (7166) iun. 8 487
M-RII BRADU) f. 231v, 1658 (7167) sept. 21 574
f. 9 v (nr. 16), 1658 (7167) dec. 14 602 f. 403v, 1659 (7167) febr. 24 664
f. 10 v (nr. 2), 1658 (7166) iul. 8 526
f. 10 v (nr. 4), 1659 (7167) ian. 6 611 MS. 449 (CONDICA
f. 11 (nr. 3), 1659 (7167) febr. 17 658 M-RII HUREZ)
f. 12 v (nr. 18), 1658 (7166) aug. 29 547 f. 175v-176, 1658 (7166) iul. 12 531
f. 17 (nr. 3), 1658 (7167) dec. 1 594 f. 375-375v, 1659 (7167) iun. 1 739
f. 17 (nr. 4), 1658 (7167) dec. 1 593 f. 381v, 1658 (7166) iun. 19 501
f. 19 (nr. 4), 1659 (7168) nov. 16 841 f. 411, 1658 (7166) apr. 18 409
f. 29 v (nr. 2), 1658 (7166) iul. 8 526 f. 531v-532, 1659 (7167) aug. 12 790
f. 29 v (nr. 4), 1659 (7167) ian. 6 611
f. 29 (nr. 16), 1658 (7167) dec. 14 602 MS. 454 (CONDICA
f. 30 (nr. 3), 1659 (7167) febr. 17 658 M-RII MĂRGINENI)
f. 31v (nr. 18), 1658 (7166) aug. 29 547 f. 82v-83, 1659 (7167) <ian. 25> 634
f. 35v (nr. 3), 1658 (7167) dec. 1 594 f. 193-193v, 1657 (7165) mai 5 130
f. 35v (nr. 4), 1658 (7167) dec. 1 593 f. 211, 1657 (7165) f. l. z. 232
f. 38 (nr. 4), 1659 (7168) nov. 16 841 f. 211-211v, 1659 (7167) iun. 4. 742
f. 250v-251, 1658 (7166) f. l. z. 564
MS. 442 (CONDICA f. 253, 1657 (7165) f. l. z. 233
M-RII BRADU) f. 253-253v, 1657 (7165) f. l. z. 231
f. 8v, 1658 (7166) aug. 29 547 f. 253v-254, 1659 (7167) f. l. z. 808
f. 280v-281, 1658 (7166) <în. aug.> 539
MS. 445 (CONDICA f. 305v, 1658 (7166) f. l. z. 563
M-RII DINTRUNLEMN) f. 305v-306, 1658 (7166) f. l. z. 560
f. 138, 1657 (7166) dec. 22 345 f. 306-306v, 1658 (7166) f. l. z. 559
f. 167-168v, 1658 (7166) ian. 7 358 f. 307, <1658> 607
f. 268-268v, 1658 (7166) aug. f. z. 551 f. 307-307v, 1658 (7166) f. l. z. 561
f. 268v-269, 1659 (7167) apr. 22 713 f. 307v, 1658 (7166) f. l. z. 565
f. 269-269v, 1659 (7167) apr. 23 715 f. 307v-308, 1658 (7166)
f. 269v, 1659 (7167) febr. 24 665 <mart.-aug. 31> 396
f. 308-308v, 1659 (7167) f. l. z. 807
MS. 446 (CONDICA f. 313v, <1658> 608
M-RII DINTRUNLEMN)
MS. 457 (CONDICA
f. 15v-16v, 1658 (7166) ian. 7 358 M-RII NUCET)
f. 111, 1658 (7166) ian. 8 362
f. 111-111v, 1657 (7165) apr. 17 104
f. 114-114v, 1658 (7166) mai 15 440

480
 f. 115, 1657 (7165) apr. 17 101
MS. 478 (CONDICA
MS. 458 (CONDICA M-RII VALEA)
M-RII SNAGOV)
f. 103v, 1657 (7165) iun. 14 177
f. 75-75v, 1658 (7166) apr. 4 398
f. 111, 1657 (7166) nov. 6 294 MS. 479 (CONDICA
f. 111-111v, 1657 (7166) dec. 6 319 M-RII VIEROŞ)
f. 42-42v, 1659 (7167) iul. 3 767
MS. 459 (CONDICA f. 44v, 1659 (7167) apr. 7 697
M-RII BRADU) f. 54v, 1658 (7166) f. l. 13 553
f. 31v, 1658 (7166) iul. 8 526 f. 88v-89, 1658 (7166) iul. 12 532
f. 31v, 1659 (7167) febr. 17 658 f. 128, 1657 (7165) mart. 8 55
f. 36, 1659 (7167) ian. 6 611 f. 128, 1657 (7166) sept. 8 260
f. 76v-77, 1658 (7166) aug. 29 547 f. 136, 1659 (7167) iun. 11 752
f. 112, 1658 (7167) dec. 1 593 f. 136, 1659 (7167) iun. 11 753
f. 112-112v, 1658 (7167) dec. 1 594 f. 181v-182, 1657 (7165) iun. 12 176
f. 113, 1658 (7167) dec. 14 602 f. 182, 1658 (7167) oct. 9 579
f. 182, 1659 (7167) f. l. 25 801
MS. 461 (CONDICA f. 182-182v, 1658 (7167) dec. 28 606
M-RII CERNICA) f. 182v, 1658 (7167) dec. 12 601
f. 30, 1658 (7166) apr. 15 404 f. 182v, 1658 (7167) dec. 20 603
f. 30v-31, 1658 (7166) apr. 15 405 f. 182v-183, 1659 (7167) ian. 2 609
f. 216-216v, 1657 (7165) mai 30 160
MS. 463 (CONDICA f. 216v-217, 1657 (7166) nov. 25 311
M-RII GOVORA)
MS. 482 (CONDICA
f. 39, 1657 (7166) dec. 17 337 M-RII VIEROŞ)
f. 41-41v, 1658 (7166) iun. 8 487
f. 59v-60, 1659 (7167) f. l. 25 801
MS. 466 (CONDICA f. 60v-61, 1658 (7167) oct. 9 579
M-RII MISLEA) f. 60v-61, 1658 (7167) dec. 28 606
f. 55v, 1659 (7167) mart. 12 679 f. 61v-62, 1658 (7167) dec. 12 601
f. 165-166v (nr. 4), 1658 (7166) ian. 5 356 f. 62-62v, 1658 (7167) dec. 20 603
f. 167 (nr. 28), 1657 (7166) oct. 16 281 f. 136-137, 1657 (7165) iun. 12 176
f. 167 (nr. 29), 1658 (7166) apr. f. 141v-142, 1657 (7165) mart. 8 55
(prier) 6 400 f. 142-143, 1657 (7166) sept. 8 260
MS. 477 (CONDICA MS. 483 (CONDICA
M-RII TRIVALEA) M-RII VIEROŞ)
f. 21v-22, 1657 (7165) apr. 6 82 f. 136v-140, 1658 (7166) iul. 12 532
f. 69v-76, 1657 (7165) febr. 13 31

481
 f. 151v (fostă 277v), 1659
MS. 484 (CONDICA (7167) apr. 10 700
M-RII VIEROŞ) f. 154v (fostă 280v), 1658
f. 16-17, 1659 (7167) iun. 11 752 (7166) ian. 2 353
f. 48-50v, 1659 (7167) iul. 3 767 f. 168-168v (fostă 294-294v),
f. 50v-51, 1659 (7167) apr. 7 697 1659 (7167) aug. 8 786
MS. 683 (CONDICA f. 176 (fostă 302), 1658 (7166)
MOŞIILOR BĂJĂŞTI, NEGRENI, mart. 15 387
PISCANI ŞI ALTELE, JUD.
MUSCEL) MS. 708 (CONDICA
f. 2v, 1658 (7166) iul. 2 513 EP. ARGEŞ)
f. 368v-369, 1657 (7165) aug. 17 213
MS. 686 (CONDICA MOŞIEI f. 369-369v, 1658 (7166)
ŢÂŢA, JUD. DÂMBOVIŢA) mart. 6 380
f. 36v, 1658 (7166) iul. f. z. 538 f. 369v, 1659 (7167) febr. 3 644
f. 36v-37, 1657 (7165) oct. f. z. 288
MS. 709 (CONDICA M-RII
MS. 690 (CONDICA CÂMPULUNG)
M-RII COTROCENI)
f. 514v, 1657 (7165) ian. 7 9
f. 61v, 1659 (7167) f. l. z. 810 f. 521, 1659 (7168) sept. 27 828
f. 78-78v, 1659 (7167) apr. 19 710 f. 549v-550, 1657 (7165) apr. 8 85
f. 135, <d. 1658 mart.> 397 f. 566-567, 1657 (7165) mai 13 137
f. 185, 1657 (7165) iul. 17 200
MS. 710 (CONDICA M-RII
MS. 692 (CONDICA VIEROŞ)
M-RII COTROCENI)
f. 631-631v, 1659 (7167) iul. 3 767
f. 80-80v, 1659 (7167) febr. 3 643 f. 644-644v, 1659 (7167) apr. 7 697
f. 80v-81, 1659 (7167) febr. 8 650 f. 644v, <1659 (7167) iul. 3> 768
f. 172v, 1657 (7165) febr. 1 21 f. 656-656v, 1658 (7166) f. l. 13 553
f. 727v-728v, 1658 (7166) iul. 12 532
MS. 706 (CONDICA MITROP. f. 752, 1658 (7167) dec. 12 601
ŢĂRII ROMÂNEŞTI) f. 760, 1657 (7165) iun. 12 176
f. 97-97v, 1659 (7168) dec. 28 846 f. 760, 1658 (7167) oct. 9 579
f. 107-112, 1657 (7165) mai 14 138 f. 765v, 1659 (7167) ian. 2 609
f. 768, 1658 (7167) dec. 20 603
MS. 707 (CONDICA MITROP. f. 768, 1658 (7167) dec. 28 606
ŢĂRII ROMÂNEŞTI) f. 773v, 1659 (7167) iun. 11 752
f. 10 (fostă 135v), 1657 (7165) aug. 20 215 f. 773v, 1659 (7167) iun. 11 753
f. 10v (fostă 135v), 1658 (7166) iun. 5 485 f. 782, 1657 (7165) mart. 8 55
f.49v (fostă 175v), 1658 (7166) mai 30 468 f. 784v, 1657 (7166) sept. 8 260
f. 52-52v (fostă 178-178v), 1658
(7166) iun. 3 476
f. 134 (fostă 260v), 1658 (7166)
mai 18 444

482
 MS. 711 CONDICA M-RII MS. 715 (CONDICA M-RII
TISMANA) SADOVA)
f. 49v-50, 1657 (7165) iul. 4 192 f. 982v-983, 1658 (7166) iun. 3 477
f. 160-160v, 1658 (7167) oct. 17 581 f. 1009v-1010, 1657 (7166) dec. 8 324
f. 178-178v, 1658 (7166) aug. 16 542 f. 1013, 1658 (7167) dec. 27 605
f. 190v-191, 1659 - 7167 aug. 29 800 f. 1013v, 1659 (7167) iun. 6 746
f. 194v-195, 1657 (7165) apr. 6 81 f. 1038v, 1657 (7165) iun. 25 189
f. 1039, 1658 (7166) mart. 24 393
MS. 712 (CONDICA f. 1096v-1097, 1659 (7168) oct. 18 834
M-RII COZIA) f. 1111v, 1659 (7167) aug. 1 784
f. 411-411v, 1659 (7167) ian. 12 619
f. 421-421v, 1657 (7165) apr. 16 98 MS. 719 (CONDICA M-RII
f. 421v-422, 1657 (7165) iun. 30 190 HUREZ)
f. 427, 1657 (7165) mart. 30 71 f. 125, 1658 (7166) f. l. z. 562
f. 461-462v, 1657 (7166) dec. 10 326 f. 356v-357, 1659 (7167) iun. 1 739
f. 468v-469, 1658 (7166) iun. 18 498
f. 505v-506, 1657 (7166) dec. 15 335 MS. 720 (CONDICA M-RII
f. 506, 1657 (7166) dec. 7 323 POLOVRAGI)
f. 506v-507v, 1658 (7166) mai 22 446 f. 429v-430v, 1658 (7166) iul. 12 531
f. 507-508v, 1658 (7166) iun. 18 498 f. 583-583v, 1658 (7166) apr. 18 409
f. 508v, 1659 (7167) apr. 26 717
f. 508v-509, 1659 (7167) iul. 1 765 MS. 722 (CONDICA M-RII
f. 509-509v, 1659 (7168) sept. 13 821 CĂLUIU ŞI BUCOVĂŢU)
f. 45v-46 (fostă 228v-229), 349
MS. 713 (CONDICA M-RII 1657 (7166) dec. 29
BISTRIŢA) f. 222, 1659 (7167) mai 20 728
f. 129v (fostă 675v), 1659 729
(7167) mai 20 MS. 723 (CONDICA M-RII
f. 128-129 (foste 674v-675), 730 JITIANU)
1659 (7167) mai 20 f. 477-477v, 1659 (7167) mart. 26 690
f. 158-158v (foste 704-704v), 622 f. 479, 1659 (7167) apr. 23 716
1659 (7167) ian. 13 f. 482v, 1657 (7165) mai 5 127
f. 288v-289 (foste 834v-835), 590 f. 488v, 1657 (7165) apr. 22 109
1658 (7167) nov. 13 f. 489, 1657 (7166) dec. 15 336
f. 292-292v (foste 838-838v), 629 f. 502v, 1658 (7166) iun. 29 509
1659 (7167) ian. 20 f. 502v-503, 1659 (7167) febr. 8 652
f. 340v-341 (foste 886v-887), 692 f. 503, 1659 (7167) iun. 10 750
1659 (7167) mart. 28
MS. 724 (CONDICA M-RII
MS. 714 (CONDICA M-RII RÂMNICU SĂRAT)
STREHAIA)
f. 607, 1659 (7167) apr. 6 695
f. 946v, 1657 (7165) iul. 21 203 f. 694-694v, 1657 (7165) f. l. z. 228

483
 MS. 725 (CONDICA M-RILOR MS. 1947 (CONDICA
ŞEGARCEA ŞI STĂNEŞTI) M-RII SĂRINDAR)
f. 54v, 1659 (7167) iul. 23 778 vol. I, f. 25, 1658 (7166) iul. 12 533
f. 91-92, 1658 (7166) ian. 9 364 vol. II, f. 117, 1658 (7166) iul. 4 520
f. 125v-126, <d. 1657> 351 vol. II, f. 155-156, 1657 61
(7165) mart. 15
MS. 1155 (CONDICA M-RII vol. II, f. 156, 1657 (7165) 60
CÂMPULUNG) mart. 15
f. 24 (nr. 22), 1657 (7165) ian. 7 9 vol. II, f. 156-157, 1657 62
(7165) mart. 16
MS. 1218 (CONDICA M-RII vol. II, f. 166, 1659 (7167) 655
TISMANA) febr. 13
f. 58v-60, 1659 (7167) ian. 13 621 vol. II, f. 205, 1657 (7165) iun. 4 172
vol. III, f. 300-301, 1659 797
MS. 1234 (COPII (7167) aug. 25
PARTICULARE, VOL. III) vol. III, f. 313-314, 1657 334
f. 69, 1657 (7165) mai 22 148 (7166) dec. 15
f. 70-72, 1657 (7166) oct. 2 275 vol. III, f. 314, 1659 (7168) 827
f. 81, 1657 (7166) dec. 6 321 sept. 20
f. 82-83, 1657 (7166) dec. 9 325 vol. IV, f. 333, 1657 (7166) 293
f. 86-87, 1658 (7166) apr. 22 414 nov. 5
f. 88, 1659 (7167) mai 8 724 vol. IV, f. 419, 1657 (7165) 48
MS. 1268 (CONDICA DE mart. 4
SINETURILE MOŞIILOR vol. IV, f. 419, 1657 (7165) 108
CLEJANI, CĂZĂNEŞTI Ş.A. apr. 21
JUD. VLAŞCA)
f. 32v-33, 1659 (7167) iul. 8 772 MS. 2173 (CONDICA
f. 66, 1659 (7167) f. l. z. 803 M-RII TISMANA)
vol. III, f. 255-255v, 1657 81
MS. 1341 (7165) apr. 6
(COPII DE DOCUMENTE) vol. III, f. 473 (nr. 180), 1657 81
f. 34, 1657 (7166) oct. 27 286 (7165) apr. 6
f. 133v-134, 1659 (7168) dec. 25 844
MS. 1413 (CONDICĂ PRIVIND COLECŢIA HOTĂRNICII
MOŞIA SCĂUENI, JUD. ARGEŞ, jud. Brăila, nr. 5, f. 4 63
A M-RII COZIA) jud. Buzău, nr. 1, f. 13-13v 149
f. 56, 1658 (7166) iun. 18 498 jud. Buzău, nr. 1, f. 13v 195
f. 57, 1659 (7167) iul. 1 765 jud. Buzău, nr. 1 bis, f. 13 149
f. 61, 1657 (7166) dec. 7 323 jud. Buzău, nr. 1bis, f. 13 195
f. 62-62v, 1659 (7168) sept. 13 821 jud. Buzău, nr. 48, f. 2 341
jud. Buzău, nr. 48, f. 2 179
jud. Buzău, nr. 55, f. 3v 93

484
jud. Dolj, nr. 26, f. 2v 621 Colecţia Documente, 516
jud. Ialomiţa, nr. 54, f. 13 284 CCCXLI/16
jud. Mehedinţi, nr. 8, f. 3-3v 124 Colecţia Documente, 518
jud. Mehedinţi, nr. 38, f. 3 724 CCCXLI/17
jud. Muşcel, nr. 3, f. 19 229 Ms. 10, f. 273 81
jud. Muşcel, nr. 3, f. 19v 250
jud. Muşcel, nr. 30, f. 5 532 S.J.A.N. Gorj
jud. Prahova, nr. 15, f. 2v 382 Colecţia „Alexandru 150
jud. Prahova, nr. 27, f. 3v 488 Ştefulescu”, I/10
jud. Romanaţi, nr. 17, f. 7 554 Colecţia „Alexandru 596
jud. Vâlcea, nr. 11, f. 2-2v 326 Ştefulescu”, I/11
jud. Vâlcea, nr. 24, f. 39v 215
jud. Vâlcea, nr. 24, f. 39v-40 485 S.J.A.N. Prahova
jud. Vlaşca, nr. 8, f. 5v 275 Colecţia Documente, CXXIV/77 257
Colecţia Documente, CXXIV/78 331
S.J.A.N. BISTRIŢA NĂSĂUD
Colecţia Documente, CXXIV/78a 331
Colecţia personală Iulian Marţian, 67 Colecţia Documente, 522
pach. XLVIII, doc. 145/32 CXXIV/79, 79a
Colecţia Documente, CXXIV/83 696
S.J.A.N. BRAŞOV
Primăria Braşov, Colecţia 577 S.J.A.N. Vâlcea
Stenner, nr. 601 Colecţia Microfilme, rola 3, c. 8 333
Primăria Braşov, Colecţia 199 Colecţia Microfilme, rola 3, c. 8 432
Stenner, seria slavă, nr. 632 Documente istorice, XV/5 721
Primăria Braşov, Colecţia 403 Ms. 86, f. 47-48, 1657 (7166) 326
Stenner, 633 dec. 10
Primăria Braşov, Schnell 1, 25 Ms. 102, f. 505v-506, 1657 335
78/1657 (7166) dec. 15
Primăria Braşov, Schnell 1, 155 Ms. 102 a, f. 411-411v, 1659 619
79/1657 (7167) ian. 12
Primăria Braşov, Schnell 1, 544 Ms. 102 b, f. 421-421v, 1657 98
80/1658 (7165) apr. 16
Ms. 102 b, f. 421v-422, 1657 190
S.J.A.N. DOLJ (7165) iun. 30
Colecţia Documente, X/4 202 Ms. 102 b, f. 427-427v, 1657 71
Colecţia Documente, XXVII/3 820 (7165) mart. 30
Colecţia Documente, XXXIII/2 735 Ms. 102 b, f. 468v-469, 1658 498
Colecţia Documente, LXXII/1 806 (7166) iun. 18
Colecţia Documente, XCI/1 591 Ms. 102 b, f. 506-506v, 1657 323
Colecţia Documente, 75 (7166) dec. 7
CCCXLI/14 Ms. 102 b, f. 508v, 1659 717
Colecţia Documente, 212 (7167) apr. 26
CCCXLI/15 Ms. 102 b, f. 508v-509, 1659 765
(7167) iul. 1

485
Ms. 102 b, f. 509-509v, 1659 821 1657 (7165) ian. 7 7
(7168) sept. 13 1657 (7165) ian. 13 15
Ms. 145, f. 29v-30, 1657 (7166) 338 1657 ian. 27 361
dec. 8 1657 (7165) febr. 4 29
Ms. 145, f. 30-30v, 1659 (7167) 775 1657 (7165) mart. 23 151
iul. 15 1657 (7165) apr. 20 85
Ms. 146, f. 170-170v, 1658 365 1657 (7165) mai 7 143
(7166) ian. 9 1657 (7165) mai 24 448
Ms. 146, f. 209v-210v, 1658 487 1657 (7165) aug. 15 213
(7166) iun. 8 1657 (7165) f.l. 8 55
Ms. 146, f. 223v-224, 1658 574 1657 (7165) f.l. 16 62
(7167) sept. 21 1657 (7165) f.l.z. 30
Ms. 147, f. 162, 1657 (7165) apr. 20 105 1657 (7165) f.l.z. 34
Ms. 147, f. 194v, 1658 (7167) oct. 17 582 1657 (7165) f.l.z. 41
Ms. 148, f. 73v-74, 1658 (7166) f. l. z. 557 + 1657 (7165) f.l.z. 138
Ms. 148, f. 137v, 1659 (7167) mai 20 729 1657 (7165) f.l.z. 149
Ms. 148, f. 137v, 1659 (7167) mai 20 730 1657 (7165) f.l.z. 172
Ms. 150, f. 78-78v, 1658 (7166) 498 1657 (7165) f.l.z 206
iun. 18 1657 (7165) f.l.z. 225
Ms. 150, f. 78v-79, 1657 (7166) 335 1657 (7166) sept. 18 572
dec. 15 + 1657 (7166) dec. 17 322
Ms. 150, f. 79v-80, 1659 (7168) 822 1657 (7166) dec. 21 307
sept. 13 1658 (7166) ian. 4 367
Ms. 150, f. 80, 1657 (7166) dec. 7 323 + 1658 (7166) mai 1 468
Ms.150, f. 82-82v, 1659 (7168) 821 1658 (7166) mai 8 724
sept. 13 + 1658 (7166) mai 27 443
Ms. 150, f. 82v, 1659 (7167) iul. 1 765 1658 (7166) iun. 18 446
Ms. 150, f. 88, 1659 (7167) apr. 26 717 1658 (7166) iun. 19 498
Ms. 150, f.108-108v, 1658 446 + 1658 iun. 20 186
(7166) mai 22 1658 (7166) iun. 30 511
1658 (7166) iun. 31 510
LISTĂ DE CONCORDANŢĂ 1658 (7166) iul. 10 477
PENTRU DATELE RECTIFICATE* 1658 (7166) iul. f.z. 479
+ 1658 (7166) aug. 3 546
1648 (7156) iun. 26 506 1658 (7166) aug. 8 545
+ 1652 (7160) apr. 6 81 1658 (7166) aug. 29 800
1652 (7160) apr. 23 1 1658 (7166) f.l.z. 275
1652 (7160) nov. 30 316 1658 (7166) f.l.z. 328
1654 (7162) apr. 16 98 1658 f.l.z. 806
1656 (7165) dec. 24 393 1658 (7167) sept. 3 815
1657 ian. 1 19 + 1658 (7166) sept. 5 256

*
Priveşte datele transcrise greşit în diverse copii, surete, regeste sau rezumate, datele care
nu concordă cu conţinutul documentelor, documentele fără dată, precum şi pe cele
publicate sub alte date decât cele ale Catalogului, acestea din urmă fiind marcate cu „+”.

486
1659 (7167) ian. 1 630 1659 (7168) oct. 5 832
1659 (7167) ian. 5 611 + 1659 (7168) oct. 6 831
+ 1659 (7167) ian. 8 613 1659 (7168) dec. 5 844
+ 1659 ian. 12 638 1688 (7196) mai 4 425
1659 (7167) mai 9 674 f. d. 219
1659 (7167) iun. 8 489 f. d. 526
1659 (7167) apr. 11 789 f. d. 547
+ 1659 (7167) aug. 21 788 f. d. 593
1659 (7167) f.l.z. 579 f. d. 594
1659 (7167) f.l.z. 603 f. d. 602
1659 (7167) f.l.z. 645 f. d. 611
1659 (7167) f.l.z. 790 f. d. 658
1659 (7167) f.l.z. 801 f. d. 841

DOCUMENTE FALSE ŞI ÎNDOIELNICE

Doc.
1657 (7165) mart. 26 – fals 68

1658 (7167) oct. 5 – îndoielnic 578

1658 (7167) oct. 5 – îndoielnic 578 bis

487
 INDICE DE NUME
A Albişorul (Albeşuru), Neagoe nep.
Aca (greşit: Anca), f. lui Ţepă
(Ţeapa), 380.
Achachie, stareţ m-rii Tismana, 517.
Acsante, din Cacova, 720.
Adam, f. lui Coica Munteanul, 502; -
rumân, din Comăneşti, f. lui
Costandin, fr. cu Stanciul şi Dumitru,
40.
Adrianopol, loc de emitere, 361; -
oraş, Radu Mihnea vv. investit la -,
361.
Agapie, diacon (diiac), 131, 541; - f.
lui Radul din Fântâneale, 392.
Ageşti, sat (pe Mostişte, jud. Ilfov),
383, 719.
Aguridar, topic la Cândeştii din
Deal, <jud. Buzău>, 556.
Alăman, v. Aliman.
Alba, (jupâneasa) din Câmpşor,
mama lui Necula post., sţ. lui Radu
log., mătuşa lui Moş, Sava, nep. ei,
cumnată cu Necula, 172, 273-275,
340.
Albaş, topic la Grădiştea de Jos, jud.
Vlaşca, 40.
Albeni, sat, <jud. Gorj>, 816.
Albescul, munte la Dragoslavele, jud.
Muscel, 344.
Albeşuru, v. Albişorul.
Albeşti, sat, <jud. Buzău>, 547; -
<jud. Ialomiţa>, 188; - <jud.
Mehedinţi>, 652; - <jud. Muscel>,
344, 532; v. şi Albuleşti.
488
lui -, 171; - rumân din Corlăteştii,
Bonteanii, Voineştii şi Popeşti, tatăl
lui Vladul, 471.
Albină, hotar la Brezeşu, <jud.
Ialomiţa>, 284.
Albotă, din Bănceşti, fr. cu Oancea,
95.
Alboteşti, sat, <jud. Vâlcea>, 372.
Albul, aprod, 835; - din Cioroiaşi, f.
lui Spida, 399; - din Dragosloveani,
fiul lui Stan, 660; - din Drăganul,
372; - din Găgeani, f. lui Balotă, fr.
cu Oprea, 129; - din Mierăia, socrul
lui Pătru, 354, 678; - din Obislav,
698; - din Opăriţi, Ion şi Stan, nep.
lui -, 354; - din Scăiani, 48; - din
Singureani, 40; - f. lui Bratoe din
Găgeani, tatăl lui Pătru, 129; - f. lui
Datco şi Stancăi, fr. cu Gherghe, nep.
lui Miclea post. din Potoceani şi lui
Momcilă din Dediuleşti, nep. de sr.
Sorei şi Sorcăi, văr cu Marco, Manea,
Opriş şi Ban, 209; - f. lui Dobre
Hoţul, 827; - f. lui Farcaş, 649; - f. lui
Ghinea, 640; - f. lui Ivan scaun din
Ştefăneşti, 161; - f. lui Pătru (Pleşoi
şi al Stanei), fr. cu Stoica (şi Barbul
din Mierăia), 662, 678, 782; - f. lui
Stănislavu, 680; - fr. cu Mihai din
Drăgăşani, 419; - fr. cu Radul, din
Policioi, 719; - fr. cu Stoica, p. lui în
Samara, 31; - fr. cu Şerban, vinde în
Purani, 300; - fustaş, tatăl lui
Dumitraşco şi Ancăi, 826; - ginerele
lui Crăciun din Tufeşti, 731; - martor
pt. Măniiaci, 286; - popa, 640, 767;
rumâni din: Balomireşti, f. lui
Bogdan, fr. cu Stan, 40; Comiş, fr. cu
Dragomir, 40; Cărpenişul, tatăl lui
Stan rumân, 40; Crăişani, scutar la
oile lui Paană post., 32; Nucşoara, f.
lui Stroe, 40; Roşiiani, tatăl lui Stroie,
Ivan, nep. lui -, 814; Truţeştii, tatăl
lui Tudor şi Oancea, 40; Vâlcana, f.
lui Neacşul cel Bătrân, 40; - rumân, f.
lui Dumbravă, fr. cu Nedelea,
Crăciun şi Mircea, 40; - tatăl lui
Oprea şi Stoen, 625; - vinde în
Racoviţa, 275; v. şi Călinescu,
Gheunoiul, Ilea, Lioveanul;
___, cel Bătrân, din Bănceştii
Javrei, <tatăl> Stanei, bunic Stoianei,
308.
Albuleşti (greşit: Albeşti), sat, <jud.
Mehedinţi>, 743, 744, 783, 785, 794.
Albuleştii, fam. de moşneni, 744,
820.
Albuţ, martor pt. Pârliţi, 236.
Aldea, cpt. din Slăviteşti, 443; - din
Găleşăştii, 175; - din Stoineşti, 417; -
f. lui Şerbu Baştea, v. Baştea; - popa,
275; - rumân din Megiaşii, tatăl lui
Berivoe, 40; - vinde la Mogoşeşti, 40.
Aldeani, sat, <jud. Buzău>, 836.
Alecse, v. Alexe.
Alexandra, fc. lui Fota din
Târgovişte, sr. cu Despa şi Proca,
mătuşa lui Iane pah., 106; v. şi
Catargiul.
Alexandria, patriarh de -, 19, 196,
patriarhie din -, 778.
Alexandru (Alicsandru, Alixandru),
cpt. de roşii (greşit: cpt. de
dorobanţi), v. Ghiormescul; - cpt.,
martor pt. Apele Vii, 823; - cpt.,
489
(tatăl cuconului Costea), 672, 733,
815; - din Judeani, 708; - f. preotesei
Despa, fr. cu popa Udrişte şi cu
diaconul Andrănii, p. lui în Păuşăşti,
345; - (log.), scrie hrisoave şi zapise,
53, 110, 291, 387, 425, 515, 524,
614; - martor pt. m-rea Bradu, 841; -
(p. lui în Strâmba, martor pt. Cetate),
186, 337; - popa din Mihăeşti, 675; -
post. (m.f.), v. Ghiormescul;
___, al II-lea Mircea vv., (sţ.
doamnei Ecaterina, f. lui Mircea vv.,
moşul lui Radul vv., nep. lui Mihnea
vv.), <1568-1574; 1574-1577>, 71,
505, 581, 621, 794;
___, vv. Iliaş, (f. lui Iliaş vv.)
<1616-1618; 1627-1629>, 414, 521,
524, 610, 743, 779, 780, 823;
___, vv. Coconul, (f. lui Radul
vv., fr. cu Mihnea al III-lea Radu
vv.), <1623-1627>, 10, 410, 411,
414, 521, 735.
Alexe (Alecse, Alexie), aprod, 601; -
cumnat cu Ivan log., 609; - (din
Stănuleşti, martor pt. Smedeşti), v.
Stan; - f. lui Pană cpt. (din Budeasa,
fr. cu Mihul cpt. şi Pătru), 9, 579; -
popă, tatăl lui Andrei, 54; - subaşul
(probabil: sutaşul), (din Cumeşti), sţ.
jupânesei Marica, tatăl lui Dima,
Leca (pah.), Sima şi (al Catrinei, fr.
cu Manea, cumnat cu Tudor din
Stănceşti), 52, 553.
<Alexeanu>, Ghiorma ban (m., al
Craiovei, tatăl lui Dumitraşco spăt. şi
al lui Alexandru post., al doilea sţ.
logofetesei Neacşa), 32, 40, 160, 221,
358, 456.
Alexie, v. Alexe.
Ali, turc, 573.
Alicsandru, v. Alexandru.
Alicseni, sat, <jud. Vâlcea>, 283.
Aliman (Alăman), din Părăeasa, văr
cu Sinpetru uncheaş din Corbuşori,
85; Neculcea din Gurbăneşti, nep. lui
-, 431.
Aliver (-s), casap, Stoian croitor, nep.
lui -, 34.
Alixandru, v. Alexandru.
Amara, sat, <jud. Ialomiţa>, 272.
Amarul, Voico, socrul lui Stanciul
băcan, p. lui în Bucureşti, 827.
Amarul, sat, <jud. Sac>, 519.
Amărăşti, sat, <jud. Romanaţi>, 46,
324, 784.
Ana, fc. lui Calin, mama lui Stan şi a
lui Calin, 236; - mama Muşei, bunica
lui Marin, Stoica şi Sturze, soacra lui
Gavrilă, 841; - nep. lui Stanciul, 603;
- sr. cu Apostol şi Leca, 237; -
ţiganca, 290, sţ. lui Oprea, mama lui
Ion şi Radul, 31; v. şi Iana.
Anania (Ananie, Ananiia), eg. m-rii
Bistriţa, 551; - eg. m-rii Nucet, 99,
101, 104, 125, 362, 440; - popă, 200;
- tatăl lui Tănasie (Pomii Banului),
578 bis.
Anastasie, martor pt. m-rea Bistriţa,
551.
Anatolia, (patriarh de -), 77, 79, 302,
446, 463, 478.
Anca (Ancuţa), doamna, sţ. lui
Pătraşco vv., mama Ilincăi, soacra lui
Efstratie <Leurdeanu> post., cumnata
lui Costandin Cantacuzino f. m. post.,
218; - fc. lui Albul fustaş, sr. cu
Dumitru, 826; - fc. lui Bunea vist.,
cumnata lui <Vintilă> Florescul post.
al doilea, v. Cornăţeanu; - fc. lui
Oprea din Tâmpeani, sr. cu Stanca,
847; - fc. lui Stan Mărăcineanul, sţ.
lui Radul, 825; - jupâneasa, fc. lui
490
Ţalapi log. din Merişani, sr. cu
Mariia, 337; - jupâneasa, sr. cu
Neacşa jupâneasa şi cu Stanciul log.
din Cârsteneşti, cumnata Calinei,
446; - jupâneasa, sţ. jupânului Iano,
fc. lui Gherghe armaş din Blagodeşti,
sr. Mariei, 272; - jupâneasa, sţ. lui
Oancea log., mama lui Dragomir şi
Oancea, 31; - jupâneasa, sţ. lui Vlad
iuz. din Buciumeni, mama lui
Dumitru, 520; - jupâneasă, v.
Vlădescu; - sţ. lui Iorga post., fc. lui
Preda Brâncoveanu vor. şi a
jupânesei Păuna, v. Brâncoveanu; -
sţ. lui Manea, fc. lui Arhonda, 37; -
sţ. lui Stanimir, Dragomir şi Radul,
nep. ei -, 644; - sţ. lui Zaharie, fc. lui
Stoica Ghidiul, sr. cu Vlada, Lepădat
şi Dima, nep. lui Mâinea moşnean
din Hulubeşti, 385; - ţigancă, 467, sţ.
lui Pătru, 692; sţ. lui Slav, mama
Măriei, 59; sţ. lui Stan, nora lui Ion,
692; v. şi Aca, Cornăţeanu, Vlădescu.
Andimir, tatăl lui Dumitran, 684.
Andonie, vor. (Găvăneşti), 624
Andrănii, v. Andronie.
Andrea, judeţ, 550;
___, Stanciul, roşul din
Călimăneşti, 517, 582.
Andrei (-u), din Argeş, fr. cu Stanciu
şi Stepan, 630; - din Coteneşti, 137; -
din Gârbovi, tatăl lui Chiriţă şi Datco,
641; - din Părscov, sţ. Sorei, tatăl
Ioanei şi al Mariei, socrul popii
Lăudat, 254; - din Racoviţă, 113,
114, 117, 275; - f. lui Alecsei, popa,
nep. lui Nan, 54; - f. lui Costa cpt.,
656; - f. lui Freja, văr jupânesei Ilina
şi lui Necula armaş, nep. lui Tudoru
(Roşul), 680; - f. Marinei şi lui
Drăghici log. din Pleşoi, nep. de fc.
lui Pătru ban, 358; - f. lui Stancul din
Găgeani, 402; - f. lui Ţuţulea
(Ţugulea) Stanciul şi al Calei, fr. cu
Simeon, 176; - f. lui Ursuleţul din
Murgaşi, 746; - fr. lui Preda din
Părdelniceşti, 657; - fr. cu Vâlcan,
vinde în Lăceani, 40; - log., 358; -
martor pt. Juguri, 38; - martor pt.
Piscul Tăntărealei, 563; - nep. lui
Nedelco cliucer, 656; - popa (din
Teleşti, Radul, nep. lui -), 542, 668; -
roşu din Dobroteani, 802; rumâni din:
Bonteanii, 471; Corlăteştii, 471;
Izbiceani, 40; Voineştii, 471;
Zăvoiul, f. lui Balea, fr. cu Ionaşcu şi
Muşat, 40; - slujer, v. Rudeanul; -
spăt., 276; - tatăl lui Mane, martor pt.
Ştiubei, 652; - ţigan, fr. cu Calin,
713; - văr cu Crăciunescul Stoica din
Murgaşi, 746.
Andreica, (roşu), din Chiţeşti, 34,
710.
Andreiţa (Andreiţă), din Petreştii
(din Voiotă, f. lui Radul şi al
Neacşei), 463, 779, 780.
Andronic (Androinic), cpt. din
Râmnic, 489; - dărăban din Negeşti,
89; - popa, scrie doc. pt. Berciugov,
289; - tatăl lui Ona din Buzău, 667.
Andronie (Andrănii, Andrunii), 609;
- diacon, f. preotesei Despa, fr. cu
popa Udrişte şi Alicsandru, p. lui în
Păuşăşti, 345; - din Piteşti, (f. lui
Dumitru, nep. popii Slava din Piteşti,
unchi lui Stroe), 37, 461, 752; -
martor pt. Miceşti, 587; - popa, 500; -
via sa la Coasta Câmpiei de Jos, 753.
Anenoasa, v. Aninoasa
Anescul, Dumitru, v. Mehedinţul.
Anghel (Angghel, Angghil), cumpără
în Mirceşti, 27; - dăruieşte vii în
491
Târgovişte, 106; - din Bucureşti, tatăl
lui Ianache, 680; - din Drăgioi, 760; -
din Iaroslăveşti, 353; - din
Iaroslăveşti, (tatăl lui Vladul <roşiul>
şi al Caplei, f. lui Pârvul, unchiul lui
Stanciul văt. din Sărăcineşti, nep. lui
Dumitru din Iaroslăveşti, Stoica şi
Dumitru, moşii săi, văr cu Vlad şi
Dumitru), 353, 700; - din Mihăeşti, f.
lui Paesi moşul, 419; - din Potoceani,
fr. cu Şteful şi Dumitru, 209; - din
Vaideei, tatăl lui Florea, 730; - f. lui
Ion popa din Cacova, fr. cu Stan şi
Radul, 668; - f. lui Preda, nep. ep.
<de Buzău>, 817; - (f. lui Tudor log.
Bujoranul, fin lui Tănasie pah. din
Sărăcineşti), 154, 159, 162, 165; - fr.
cu Dara şi Berinca popa, scrie doc.
pt. Sărăcineşti, 637; - fr. cu Ion şi
Radul, 245; - fr. cu Radul, f. lui Stan
mocanul din Topliceani, Ion din
Topliceani, nep. lui, 84; - jupân din
Dragosloveani, 660; - jupân, f. lui
Ghinea jupân din Târgovişte, 78; -
log., martor pt. Buneşti, 387; - log.,
martor pt. Târgovişte, 5, 207; - log.,
scrie doc. pt. m-rea Gorgota, 790; -
martor pt. Buneşti, 387; - martor pt.
Cucuteani, 42; - martor pt. Steanca,
107; - nep. lui Mănăilă din Lipia,
255; - popa (din Cegani, scrie doc.),
369, 469; - roşu din Dragoslăveani,
702; - roşu din Râmniceani, 40;
rumâni din: Berislăveşti, f. lui
Vladul, 360; Sărăcineşti, tatăl lui
Manta şi Radul, 615; Ştiubei, fr. cu
Coman, 750; - tatăl lui Stoica log.,
33; - văt. din Mihăeşti, 154, 162, 345,
365, 760; - vinde moşii, 251;
___, Dimitrie, martor pt.
Slăviteşti, 799.
Angheleta (Angheletea, Anghelie
Angheliia,) din Tismana, 192, 542.
Anghelina (Anghilina), sţ. lui Muşat
din Zăgoneani, 213; - ţigancă, fc. lui
Necula, 692, sţ. lui Dăca, 692.
Aniniia, topic la Nănişorul, <jud.
Sac>, 560.
Aninişul, sat, jud. Sac, 846.
Aninoasa (Anenoasa), m-re, <jud.
Muscel>, 227; - sat, (jud. Muscel şi
Pădureţ), 5, 74, 128, 207, 433, 614,
627, 643, 669, 681.
Anthim, arhim. la Sf. Gheorghie <în
Buc.>, 293.
Antiohia (Antiohiia), cetate, 77;
patriarh de -, 19, 77, 79, 190, 196,
302, 358, 463, 478, 498, 780;
patriarhia din -, 57, 237.
Antiţa, fc. lui Radul Brânzii din
Urdeşti, sţ. lui Voislav din Româneşti,
sr. cu Vladul şi Slamna, cumnată cu
Vladul, 99, 101.
Anton, v. Antonie.
Antonia, jupâneasa, mama lui Udrea
post. din Slăviteşti, 760.
Antonie (Anton), 607; - adevereşte
pt. Peptea, 493; - cămăraş, socrul lui
Iacomi, 16; - croitor din Bucureşti,
tatăl Radei, bunic lui Tanasie, socrul
lui Mihai, 676; - din Păuşăşti, 637; -
f. lui Lefter (din Cândeşti, Udobeani),
76, 149, 179, 602; - f. lui Nedelco
clucer (nep. lui Bratul, nep. de fr. lui
Estratie post. şi Costea clucer), 656,
666; - fr. cu Datco, cumpără în
Smedeşti, 270; - fr. cu Neagoe
(Neagul) din Negoeşti, v. vor.; - fr. cu
Radul, cumpără în Smedeşti, 270; -
roşu din Cornăţel, 188; - văt. (din
Drăgeşti, sţ. jupânesei Mariia, tatăl
lui Iane, unchi lui Tudoran clucer),
492
415, 523; - (vor.) din Negoeşti, (fr. cu
Neagoe), 330, 519, 545, 572, 634,
766; v. şi Neagomir.
Apele Vii, sat din Plasa de Mijloc,
numită Ciuhunei, jud. Romanaţi, 823.
Apostol (Apostu), 601, 606, 609; -
diiacon, 142; - din Bălileşti, v.
Nicolae călugăr; - din Drăganul, 372;
- din Grupşani, fr. cu Drăghici, f.
Slavnei şi lui Vlad, nep. de fr. lui Ilie
din Grupşani, 226; - din Piteşti, v.
negustor din Piteşti; - din Voineşti,
97; - f. lui Neagoe, 660; - fr. cu Ana
şi Leca, 237; - martor pt. dealul
Goleştilor, 640; - martor pt. Valea
Izvoranilor, 176; - (negustor) din
Piteşti (fr. cu Arsenie), 52, 317; -
popă (din Ocnă, martor pt.
Iaroslăveşti), 353, 700; - popă, martor
pt. Hăbud, 60-62; - spătărel, 83; -
(spătărel), nep. lui Cârstiian (din
Frăsinet), 83, 217; - văt. din
Câmpina, 635; - vor., socrul lui Ifrim,
378.
<Apostolache> (Vaideei), m-re,
<jud. Prahova>, 272, 416.
Arabia, arhipatriarh de -, v. Macarie.
Arban, martor pt. Tărăceani, 527.
Arbănaş, din Fântâneale, 392.
Arca, roşu din Scoarţa, 780.
Arcani, sat, <jud. Gorj>, 792, 824.
Areta, jupâneasa grecului, cumpără
în Bucşani, 803.
<Argetoianu>, v. Hărgetoianul.
Argeş, apă, 40, 752; - jud. (moşii,
sate în), 31, 40, 74, 84, 175, 180, 247,
343, 360, 370, 434, 617, 627; - m-re,
(eg. la -, loc de emitere), 138, 213,
259, 262, 295, 296, 570, 631, 677; -
oraş, 39, 338, 625, 630, 677, 745.
Arghii, post., 534.
Arghira, v. Ghira.
Argişan, din Gabru, 613; - pah. (din
Argeş, fr. cu Ion log., p. lui în
Cerbureni), 506, 677;
___, Dumitru, martor pt.
Goleşti, 295.
Arhangheli, m-re <din Râmnic>,
326.
Arhimandritul, m-re, v. Bucureşti.
Arhonda, tatăl Ancăi, socrul lui
Manea, 37.
Arimiia, v. Bratu.
Arion, v. Larion.
Ariton, v. Hariton.
Armega (Arnega), Gherghe, nep. lui,
16; - vameş, 217.
Arnota, m-re, <jud. Vâlcea>, 138,
326, 551, 699.
Arsenie, 609; - clucer din Albeni,
816; - diacon, martor pt. Piteşti, 553;
- din Piteşti, fr. cu Apostol din Piteşti,
cumnat cu Necula diacon, văr cu
Stroe), 317, 461; - din Grebleşti, 776;
- din Vlădeani, fr. cu Lepădat comis,
Tudor log. şi Stepan post., strănep.
lui Oprea pah. şi Cârstian log., 760; -
pârclb., 55; - post., sţ. Ilcăi, 40;
rumâni din: Balomireşti, f. lui Radul,
40; Duşeştii, f. lui Manea cel Bătrân,
fr. cu Ivan, 40.
Arsul, Oprea, martor pt. Voiceasca,
663.
Artenie, uncheaş, 760.
Arvat, spăt., v. Ştirbei.
Aslan, vor., tatăl lui Pătru clucer,
socrul Ilinei jupâneasa, 458;
___, Pătru clucer, sţ. jupânesei
Ilina, (f. lui Aslan vor., vinde la
Cilieni), 218, 458.
Aspriţa, fc. lui Nica şi a Mariiei, sr.
lui Enache, 100.
493
Atanasie, v. Tănasie.
Athanasie, v. Tănăsie.
Athanasiu, martor pt. Bucureşti, 484.
Avirino, f. lui Radul (din Clinceani),
fr. cu Nicula, 490, 497.
Avram (Avraam), ceauş, martor pt.
Balta Albă, 672; - cumpără în
Bătieşti, v. - din Bătieşti; - diacon,
martor pt. Domneşti, 320; - diiac,
martor pt. Câmpulung, 357; - (din
Bătieşti, greşit: Bratu, fr. cu Ivan şi
Radul log., f. lui Stoica log. din
Bătieşti, nep. lui Stan), 2, 763, 832,
840; - din Morânglav, 4; - din Năiani,
tatăl lui David, 658; - din Răduceşti,
49; - din Vaideii, tatăl lui Pătru, 730;
- log. (din Brâncoveani, tatăl lui
Matei şi Drăguşin), 140, 734; -
monah (de la Râmnic, martor pt. m-
rea Snagov), 73, 326; rumâni din:
Drăghineşti, f. lui Bârsan, fr. cu
Tudor, 597; Duşeşti, f. lui Dobrotă,
fr. cu Nedelco, Petrea şi Marin, 40; -
roşu din Murgaşi, socrul lui Ghioca
roşu, tatăl Neacşei, 605; - sţ.
jupânesei Conda, tatăl lui Dima şi
Mihul, 317.
Avrut, tatăl lui Dragul din Gârbovi,
171.
Azap, v. Hazap.
Azăceanul, Radomir popa, martor pt.
Cepturile, 11.
B
Baalta Albă, v. Balta Albă.
Babanut (Babanul), Neagul, din
Boceşti, 660.
Babele, m-re, <jud. Vlaşca>, 276.
Babocea, Vladul, din Drăganul, 372.
Babrova, sat, jud. Dolj, 374.
Baca, v. Băca.
Baciovul, baltă, jud. Dolj, 487.
Baciul, 378; - din Găgeani, (f. lui
Tatomir, tatăl lui Stoica), 129, 182,
402; f. lui Staromircea, fr. cu Radul şi
Ionaşco, vinde în Dumireşti, 695; -
popa (din Câmpulung, cumnat
Despei, Radul nep. lui -), 290, 725;
___, Dima, din Târşor, 467.
Badea (Bade, Badiul), cpt. din
Hurezi, 99; - cpt. din Roşii de Vede,
53; - clucer din Bucşani, 291; - clucer
din Lăngeşti, v. Vlădescu; - comis
din Comani, v. Comăneanul; -
diacon, (f. lui Tudor, fr. cu Lazar, p.
lui Samara, scrie doc.), 31, 129; - din
Albeşti, 344; - din Brăileşti, f. lui
Mihăilă, 198; - din Budeani, 40; - din
Câmpina, 378; - din Cândeşti, v.
Pizdelca; - din Cernogârla, v. - log.; -
din Cucuteani, tatăl lui Lazăr, 341; -
din Dumireşti, fr. cu Triful, 390; - din
Finţeşti, 626; - din Lipereşti, f. lui
Drăgici, 787; - din Reade, 136; - din
Romanaţi, f. lui Stoica, nep. lui Pleşa
din Părdeşti, fr. cu Ivan şi Călin din
Romanaţi, 99; - din Sărăcineşti, (văr
cu Iancu), 615, 637; - din Slăveşti,
292; - din Vâlsăneşti, Radul spăt.,
nep. lui -, 174; - f. popii Badea din
Tătuleşti, 680; - f. lui Banul, martor
pt. Borţuni, 740; - f. lui Bratul Tatul
din Hăbud, fr. cu Drăghici şi Bratul,
nep. lui Piticul, 62; - f. lui Gorga, naş
lui Bunea vist., 40; -f. lui Stanciul,
martor pt. Câmpulung, 725; - fr. cu
Bărcan ceauş, f. lui Vlad, nep. lui
Gonţea din Mihăeşti, 719; - fr. cu
Oprea din Berciogov, 408, 693; -
grăm., 668; -uiz., v. Izbăşoiu; - (log.,
din Cernogârla), 3, 614, 680, 687; -
494
martor pt. Băbeni, 843; - martor pt.
Borţuni, 740; - martor pt. Domneşti,
320; - martor pt. Fundeni, 771; -
martor pt. Miceşti, 587; - martor pt.
Ruşeţu, 558; -martor pt. Sălătruc,
206; - martor pt. Văleni, 140; -
martor pt. Zgârciţi, 173; - mazil din
Racoviţă, 112, 201; - moş lui Spahiu
ban şi lui Radul clucer din Vâlsăneşti,
174; - p. lui Tocsobeşti, 697; -
pârclb., tatăl lui Radu log. din Argeş,
bunic Văsăei, 74; - popa din
Slobozia, 272, 416; - popa, martor,
scrie doc. pt. Târgovişte, 649; - popa,
tatăl lui Badea din Tătuleşti, 680; -
popa, vinde în Samara, 31; - post. din
Horez, 588; - post. m., v. Vlădescu; -
roşu din Sălătruc, 335; rumâni din:
Berislăveşti, 360; Brătianii de Sus, f.
lui Bratul, fr. cu Tanasie, 40;
Corlăteştii, Bonteanii şi Voineştii,
471; fr. cu Costea, 471, fr. cu
Stanciul, 471; Găleşeşti, f. lui Negoe,
fr. cu Pârvul şi Vladul, 145;
Izbiceani, 40; - stegar din
Mărăcineni, 616; - stoln. din
Vlădeşti, v. Vlădescu; - stoln. (m. f.),
v. Comăneanul; - şelar din
Târgovişte, 649; - tatăl lui Stanciul
din Argeş, 677; - ţigan, fr. cu Gorova,
692; - văt., martor pt. Degeraţi, 127; -
văt. din Brătiani, 262, 434; - vinde în
Duşeştii de Sus, 40; - vinde în
Lăceani, 40; - vinde în Samara, 31; v.
şi Golea, Măzatul, Minciună,
Motrocan, Tegeanu.
Bae, v. Baia.
Bahamet (Bahamit), Stan, din
Cândeşti, (tatăl lui Dragomir), 602,
782, 825.
Bahnă, topic la Dediuleşti, <jud.
Buzău>, 209, 265; topic la Smedeşti,
<jud. Buzău>, 599, 661.
Bahne din Şupăreşti, 749.
Baia (Bae) <de Fier>, sat, (jud.
Gorj), 531, 600, 730, 806.
Baico, din Jaleş, Manea Gomoiu,
moşul lui -, 311; - martor pt. Glaveş,
130; - tatăl lui Velişco din Suseni,
703.
Baiuc, din Crângoreni, tatăl
Mihăinei, 706.
Baiul, munte, <jud. Prahova>, 808.
Balaban, Chirilă, 551.
Balaci, v. Bălaci.
Balco, p. lui în Verneşti, 24.
Balduvineşti, sat, <jud. Teleorman>,
339.
Balea, bunic lui Tatul din Scurteşti,
93; - din Brăileşti, f. lui Mihăilă, 198;
- log. (din Cândeşti, socrul lui
Stanciul, scrie doc.), 149, 179, 593,
594, 602; - (greşit: Radul) log. din
Chiojdu, scrie doc., 16, 95, 308, 747;
- log. din Verneşti, v. Vernescul; -
martor pt. Ezer, 272; - p. lui în
Murseşti, 50; - popa din Orbeasca,
639; rumâni din: Izbiceanii, 40;
Orbeasca de Sus, tatăl lui Ion, 40;
Zăvoiul, 40, f. lui Ivul, fr. cu Stan,
Măican şi Ţigan, 40, f. lui Moş, fr. cu
Balea, 40, tatăl lui Ionaşco, Andreiu
şi Muşat, 40; - socrul lui Dragomir,
cuscrul lui Creţe din Lipiia, 209; -
tatăl lui Stan, 379; v. şi Ogluz.
Balica, pah. din Cernaia (fr. cu
Dumitraşco post.), 783, 794, 820; -
roşu, 147.
Balomir, din Ţigăneşti, 322.
Balomireasca, moşie lg. Bogăteşti,
<jud. Muscel>, 22.
495
Balomirescul, Preda vor. din
Balomireşti, 40.
Balomireşti (-i), sat, jud. Teleorman,
40.
Balotă, 429; - din Cândeşti, tatăl lui
Stan, 91; - din Găgeani (tatăl lui
Albul şi Oprea), 129, 402.
Balş (-i), sat, <jud. Romanaţi>, 174,
221, 333, 432, 574.
Balta (Baalta) Albă, moşie, <jud.
Rm. Sărat şi Brăila>, 103, 309, 310,
377, 672, 688.
Ban (-ul), diacon, f. popii Jitiian din
Bălteani, fr. cu Jitiian şi Stan popa, văr
cu Şteful din Zoreşti, 647; - f. Sorii, fr.
cu Marco, Manea şi Opriş, nep. de fc.
lui Momcilă din Dediuleşti, nep.
Stancăi, Sorcăi şi lui Datco, văr cu
Albul şi Gheorghe, 209; - p. lui în
Clinceani, 477; - tatăl lui Badea,
(Borţuni), 740; - vătăşel din Bănuleşti,
441; - vinde în Lăceani, 40.
Bance (-a), rumâni din Nucşoara,
tatăl lui Cârstea şi Neagoe, 40, tatăl
lui Simedriu şi Simion, 40.
Banciul, rumân din Nucşoara, f. lui
Cârstiian Sârbul, fr. cu Datco, 40.
Baniţă, Stan, martor pt. Călineşti,
464.
Barbădeaur, Ion din Dragosloveani,
660.
Barbu (-l, Brabul), ban <m.>, v.
Poenaru; - cpt. din Bădeani, v.
<Bădeanul>; - cpt., martor pt. m-rea
Bradu, 841; - cpt., v. Bengescul,
Poenarul; - clucer (m. f.), v.
Poenarul; - comis din Dâlga, v.
Dălgeanul; - (Cucuteani), 42; - cupar
din Bârza, 786; - diacon, 426; - din
Călineşti, 223; - din Cioroiaşi, 189; -
din Dumireşti, 390; - din Goleşăi,
705; - din Hulubeşti, 312; - din
Petreşti, 202; - din Pierăia, v.
Pălămidă; - din Turburea
(Turbureanii), 452, 459; - din
Zvorsca, 136; - f. lui Cazacul cpt.,
martor pt. Roşu, 680; - f. lui Dobrin,
673; - f. lui Pătru, fr. cu Stoica şi
Albul din Mierâia, 678; - f. lui
Stanciul post. din Pârâiani, v.
Pârâianul; - f. lui Tăbucul din
Tânpeani, fr. cu Stoica, 847; - fr. cu
Bratul, Catană, Neagul şi Pătru, nep.
lui Neagul, văr cu Preda şi Oprea, p.
lui în Măniiaci, 286; - fr. cu Dumitru,
martor pt. Mal, 562; - fr. cu Gherghe,
cumpără în Bârca, 393; - fr. cu
Manea cpt. din Stoineşti, 842; - fr. cu
Roman log., cumpără în Berciugov,
693; - fr. cu Toader şi Stoica, p. lui în
Tânpeani, 847; - hagiu, 426; - iuz. din
Craiova, 758; - iuz. din Roşiiani
(Roşia), 410, 411, 414, 799, 835; -
iuz., martor pt. Samarul, 519; - log.
din Rogojină, 452, 816; - log.
portăresc, 759; - martor pt. Balş, 333;
- martor pt. Mărăcineani, 787; -
martor pt. Negovani, 398; - martor pt.
Strâmbeni, 764; - nep. Dragolei, văr
cu Dobra, p. lui în Modruzeşti, 805; -
nep. Păunei Brâncoveanu vorniceasa,
v. Brâncoveanu; - negustor, 823; -
(pah., post.) din Mostişte, 794, 820; -
pah. <din Târnava, martor pt.
Roşiiani>, 517, 814; - pah., f. lui
Danciul post. (m. f. din Mileşti), v.
Pârâianul; - pah., martor pt. Comana,
517; - pah., martor pt. m-rea
Căldăruşani, 170; - p. lui în Tânpeani,
847; - pârclb. din Băcleş, 783, 794,
820; - pârclb., martor pt. m-rea
Căldăruşani, 58; - popa din Zloteşti,
496
318; - (greşit: Marcul) popa, martor
pt. Cârstineşti, 193, 335; - popa,
martor pt. Scăuiani, 323; - popa,
vinde în Mogoşeşti, 40; - post. din
Mostişte, v. - pah. din Mostişte; -
post. din Răsnicele, 410, 411, 414; -
post., martor pt. Comana, 517; -
post., v. Poenaru; - roşu, martor pt.
Cioroiaşi, 399; rumâni din:
Cărpenişul, f. lui Stanciul, fr. cu Ion,
Neagoe şi Prohor, 40; Corlăteştii,
Bonteani şi Voineştii, 471; Grădiştea,
368; Izbiceani, f. lui Dobrotă, fr. cu
Radul, nep. de fr. lui Vlaicul, văr cu
Radul, 40, f. lui Stanciul, tatăl lui
Samfir, Marin şi Pătru, 40, tatăl lui
Iane, 40; - spăt. din Filiaşi, v.
Filieşanul; - stoln. m., v. Poenarul; -
(Ştefeşti), 722; - tatăl lui Mănăilă din
Gârbovi, 171; - tatăl lui Stoica
(Săseani), 837; - Tatomir, nep. lui,
673; - ţigan, f. lui Florea, fr. cu Jiva,
834; - unchiaş, tatăl lui Ianotă, p. lui
în Săcuiani, 367; - vist., 127; - vor.
(m. f. al Ţării de Sus, Ţării de Jos), v.
Poenarul; v. şi Bogoslav, Brăiloiul,
Iuvilă.
Bartic, rumân în Baia, 806.
Barţu, Pătru, tatăl Stancăi din
Găgeani, socrul lui Coman, bunic lui
Dragomir, Tatul şi Stan, 564.
Basarab (Băsărab), din Fântâna, 407;
___ <cel Bătrân vv., Laiotă,
1473; 1476-1477>, tatăl lui Băsărab
vv., 794;
___, <cel Tânăr vv., Ţepeluş,
1477-1481; 1481-1482>, f. lui
Basarab vv., 794;
___, vv., 841; v. şi Matei
Basarab.
Basarabesc, (Băsărabesc), 138.
Baştea, Aldea, f. lui Şerbu Baştea,
712;
___, Şerbu, tatăl lui Aldea,
712.
Batog, Dragomir, fin lui Iorgache
vor., 545.
Băbeni (Băbeani), sat, <jud. Buzău>,
12, 49, 209, 843; - <jud. Prahova>,
330; - <jud. Vâlcea>, 529.
Băbuni, v. Bărbuni.
Băca (Baca), popa din Urzicuţa, 774;
- tatăl lui Toader din Găgeani, 182;
___, Frăţilă, tatăl lui Oprea,
bunic lui Vladul Baca din Sărăcineşti
şi lui Ivan, 381;
___, Ivan, f. lui Oprea, fr. cu
Vladul Baca din Sărăcineşti, nep. de
fiu lui Frăţilă, 381;
___, Oprea, f. lui Frăţilă tatăl
lui Vladul Baca din Sărăcineşti şi al
lui Ivan, 381;
___, Vladul, din Sărăcineşti, f.
lui Oprea, fr. cu Ivan, nep. de fiu lui
Frăţilă, 381.
Băcan, tatăl lui Calcio din Trănşani,
761.
Băcani, sat, <jud. Dâmboviţa>, 704.
Băceanul, din Măldăreşti, Dragomir
rumân, nep. lui -, 736.
Băcleş, v. Bâcleş.
Bădeani, v. Bădeni.
Bădeanul, Barbul cpt. din Bădeani,
555, 599, 661.
Bădel, din Şchiopeni, tatăl lui
Dumitraşco, 641.
Bădeni (Bădeani), sat, <jud.
Dâmboviţa>, 41, 42, 253; - jud.
Muscel şi Pădureţ, 137; - <jud. Sac>,
354, 555, 599, 635, 647, 661.
Bădeşti (greşit: Budişteni), sat, <jud.
Muscel>, (închinat de Nicolae
497
Alexandru vv. m-rii Câmpulung), 19,
710.
Bădica, (din Cegani), 369, 469; - din
Cucuteani, 341; - din Judeani, fr. cu
Grigorie roşu, 708; - din Teşila, (sţ.
Stoianei, tatăl lui Lepădat), 534, 536,
818, 604; - (martor pt Ţâţa), 829,
830; - popa din Teşila, 449; - roşu din
Cândeşti, 702.
Bădicanul, sţ. jupânesei Maria
călugăriţa, 331, 332.
Bădicea (Bădician), din Scărişoară,
788; - martor pt. dealul Măgureanilor,
495.
Bădiian, Neagoe, rumân în Grădiştea
de Jos, 40.
Bădilă (Bădilii), martor pt. Cegani,
369; - p. lui Tileşti, 164; - rumâni
din: Nucşoara, tatăl lui Stanciul, 40;
Zărneşti, f. lui Stan, tatăl lui Neacşul
şi Stanco, 40; - pah., 170; - post. din
Pârşani, 221; - tatăl Stanei, 40.
Bădişăscul, Stănislav, moşul lui
Dragomir şi Radu, 41.
Băduleşti, sat, <jud. Dâmboviţa>,
475.
Băilescul, Ion, fr. cu Stoica Băilescul
din Băişoară, 776;
___, Stoica, fr. cu Ion, din
Băişoară, 776.
Băileşti (Beileşti), sat, <jud. Dolj>,
399, 774; - silişte, hotar la Stâmba,
jud. Dolj, 487.
Băjan, rumâni din: Izbiceani, 40, m-
rea Bradul, fr. cu Bărcan, cumnat cu
Neaga, unchi lui Ion, Gherghe şi
Stanciul, 841.
Băjăşti, v. Băjeşti.
Băjescu (Câmpulungeanu), Mareş,
log., (al II-lea, din Băjeşti, ispravnic),
1, 39, 84, 128, 143, 163, 211, 269,
292, 318, 342, 347, 360, 371, 433,
456, 513, 614, 626, 638, 643, 669,
681, 687, 702, 704, 713, 719, 735,
741, 751, 754, 786, 788, 798, 799,
814, 820, 823.
Băjeşti (Băjăşti), hotar la Tufeşti,
<jud. Buzău>, 731; - <jud. Muscel şi
Pădureţ>, 1, 342, 513, 575, 681, 687.
Bălaci (Balaci), din Cernaia, tatăl lui
Iliia şi Iacov, 59; - (post.), din Băcleş,
(tatăl lui Drăghici), 744, 794, 820; -
post. din Glogova, 724; - (post.) din
Pade, (tatăl lui Radul), 212, 500; -
şălariul din Băcleş, 158.
Bălan, din Gârbovi, 171; - din
Novaci, 653; - martor pt. Bucşani,
803; - roşu din Bădeani, 599, 661; -
uncheaş, p. lui în dealul
Cârlomăneştilor, 167.
Bălaşa, doamna, sţ. lui Constantin
Şerban vv., („ziditoare” a m-rii
Jitianu), 57, 471;
___, D<umitru>, trad. doc.
(1940), 820.
Bălaur, martor pt. Mal, 562.
Bălăceanul, Pătraşco cupar (din
Bărbăteşti), 73, 86, 87, 110, 127, 201.
Bălăceşti, v. Bălceşti.
Bălăneşti, sat, <jud. Gorj>, 169, 799.
Bălceşti (Bălăceşti), sat, <jud. Gorj>,
212, 410, 411, 414.
Băldălui (Băldăiu), sat, <jud. Dolj>,
351.
Băldăneşti, sat, <jud. Ilfov>, 680.
Băleani, v. Băleni.
Băleanu (-l), Gheorghe (George,
Ghiorghie), (greşit: clucer m.), 846; -
vor. (m., de Ţara de Jos, greşit: din
Văleni), 10, 14, 31, 40, 43, 50, 65,
73, 126, 137, 138, 159, 161, 164,
165, 187, 198, 201, 202, 204, 211,
498
214, 220, 228, 258, 273, 280, 310,
311, 325, 326, 329, 337, 338, 344,
372, 440, (greşit: Stroe), 692, 788,
790, 820, 823.
Băleni, (Băleani) sat, <jud.
Dâmboviţa>, 97, 329, 757.
Băleşti, sat, jud. Gorj, 15; v. şi Beleţi.
Băleţi, v. Beleţi.
Bălgarsca, <Bulgaria>, hotar la
Smadoviţa <jud. Mehedinţi>, 794.
Bălhoiască, funie la Bereşti, <jud.
Argeş>, 775.
Bălileşti, sat, <jud. Muscel>, 375.
Bălosul, Stanciul, din Jupâneşti, 391.
Bălotescul, (Băltescul) Cânda post.
din Băloteşti, 317;
___, Fiera post. (din Băloteşti),
458, 643, 823.
Băloteşti, sat, <jud. Dâmboviţa>,
317; - <jud. Romanaţi>, 458.
Băloţa, v. Băluţă.
Bălşăţi, topic la Balş, <jud.
Romanaţi>, 432.
Bălteni (Bălteani, -i popii lui Jitian),
sat, <jud. Buzău>, 647, 747; - <jud.
Mehedinţi>, 452, 459.
Băltescul, v. Bălotescul.
Băltireşti, v. Bilcireşti.
Bălţatul din Nişcoveni, sluga ep. de
Buzău, 641.
Băluţă (Băloţa), f. Liei, nep. lui
Comănici din Scurteşti, 72; - p. lui în
Tâmpeani, 847.
Bănceşti (-i), sat, <jud. Buzău>, 16,
33, 95, 131, 179, 270, 308, 541, 815;
___, Javrei, sat, <jud. Buzău>,
95, 308.
Băncilă, rumân în Ciupa, 257.
Băneşti, sat, <jud. Argeş>, 161, 669.
Bănuleşti, sat, <jud. Buzău>, 441.
Băra, v. Bâra.
Bărăşti, v. Bereşti.
Bărbăreşti, v. Bărbăteşti.
Bărbăteai, (-u) din Slăvileşti, (tatăl
lui Preda, Vartolomeiu şi Neagoe, fr.
cu Tudor), 462, 799; - popa din
Poinari, 352.
Bărbătescu (-l), 79;
___, Tudor, 551.
Bărbăteşti (Bărbăreşti), deal, <jud.
Dâmboviţa>, 40, 86, 87, 110, 146,
291, 367, 397; - m-re, <jud.
Dâmboviţa>, 291; - sat, <jud.
Argeş>, 550; - (jud. Teleorman), 40,
275; - <jud. Vâlcea>, 574.
Bărbuiu (Bărbuia), din Morânglav, 4;
___, Necula, sţ. Stanei, tatăl lui
Necula, 131.
Bărbulescul, Oprea, din Hulubeşti,
312.
Bărbuleşti, sat, <jud. Ialomiţa>, 454,
455.
Bărbuleţ, sat, <jud. Dâmboviţa>,
253, 696.
Bărbuni (Băbuni), Necula, Stana,
nep. lui -, 541.
Bărcan (Bârcan), ceauş, f. lui Vlad,
fr. cu Badea, nep. de fr. lui Gonţea
pah., 719; - martor pt. Susenii, 703; -
pârclb. de Curte, 704; - rumân la m-
rea Bradul, fr. cu Băjan, sţ. Neagăi,
tatăl lui Ion, Gherghe şi Stanciul,
841; - vor. din Bucşani, v. Bucşanul;
- vor. din Vrăneşti, 187; - vor., martor
pt. Bălteani, 647; - vor., martor pt. m-
rea Gorgota, 635.
Bărcă, v. Bârcă.
Bărcăneasca (Borcăneasca), hotar la
Racoviţa, Cioplea şi Piscul Furului,
jud. Vlaşca, 275.
Bărcănescu, p. lui în Coeteşti, 451.
499
Bărdacea, Oprea din Iaşii de Sus,
380.
Bărileşti, v. Berileşti.
Bărlui, sat, <jud. Romanaţi>, 574.
Bărsăscul, v. Bârsescul.
Bărsescul, v. Bârsescul.
Bărseşti, v. Bârseşti.
Bărţă, Pătru, p. lui în Vârful
Bobului, 564.
Băsărab, v. Basarab.
Băsărăbesc, v. Basarabesc.
Băşăştoiul, din Cepturile, tatăl lui
Stanciul, 392.
Băşicuţă, hotar la Racoviţa, Cioplea
şi Piscul Furului, jud. Vlaşca, 275.
Băşină, Manea din Hodobeani, 678.
Băteşti, sat, <jud. Prahova>, 545,
572.
Bătieşti (Băteşti, Bătiiaşti), sat, (jud.
Muscel), 2, 28, 38, 532, 762, 763,
832, 840.
Bătrânul, log. din Boteani, (scrie
doc.), 297, 383, 386;
___, Micu, martor pt. Dealul
Măgureanilor, 495.
Băţan, ţigan, tatăl lui Vaţea, Ianciul,
Drăghici, Stanciul, bunic lui Vasilie,
719.
Băţănoae, Stana, ţigancă, 472.
Băzul, cpt., martor pt. Frăsinet, 363.
Bâcleş (Băcleş, Uscat, Sec), sat, (jud.
Mehedinţi), 124, 158, 744, 783, 794,
820.
Bâla, Manea, (Ştefeşti), 722.
Bâra (Băra), din Samara, 31; - din
Trestinic, 275; - martor pt. Cârligaşi,
552; - martor pt. Nănişori, 126; -
martor pt. Racoviţă, Cioplea şi Piscul
Furului, 273; - p. lui în Tiha, 168;
rumâni din: Cărpenişul, fr. cu Radul
rumân, 50; tatăl lui Dragomir,
Eremiia şi Lupul, 50; Megiaşii, f. lui
Neagoe, fr. cu Radul, Dumitru,
Şerban şi Muşat, 40; - ţigan, f.
Neagăi, 183, sţ. Stancei, 692, tatăl
Vladei, 692.
Bârca, sat, <jud. Dolj>, 189, 393,
500.
Bârcan, v. Bărcan.
Bârcă (Bărcă), armaş, tatăl lui
Dumitru, 40; - cpt., cumpără în
Popeşti, 793; - cpt. de dorobanţi, 595;
- cumpără în Racoviţa, 275; - din
Rociu, 121; - din Văleni, 658; -
păcurariul din Teşilă, 808.
Bârdea, Stanciul din Hulubeşti, 312.
Bârgleaze, sat, <jud. Teleorman>,
639.
Bârleasca, moşie, <jud. Mehedinţi>,
158.
Bârsan, martor pt. Chiojdu, 148; -
rumân, tatăl lui Tudor şi Avram, 597.
Bârsăneşti, sat, <jud. Vâlcea>, 701.
Bârsea, din Pripoară, tatăl lui Pătru şi
Calin, 360.
Bârsescul (Bărsăscul, Bărsescul),
Bratul (ceauş din Bârseşti), 386, 404-
406;
___, Radul, (log. din Bârseşti),
cumpără în Bereşti, 677, 775.
___, Tanasie post. din Ocnă, f.
lui Vlad clucer din Bârseşti, 353;
___, Vlad (agă m., clucer, log.
din Bârseşti, tatăl lui Tanasie
Bârsescul, sţ. Dobrei, Danciul
Zamona cel Bătrân, moşul său), 159,
163, 353, 362, 373, 405, 452, 459,
516, 518, 531, 600.
Bârseşti (Bărseşti), sat, <jud.
Argeş>, 677; - (jud. Ilfov), 386, 404-
406, 492; - (jud. Vâlcea), 353, 365,
500
373, 386, 800; - pe Vodnău, jud.
Prahova, 183.
Bârza, sat, (pe apa Olteţului, jud.
Romanaţi), 221, 786.
Bârzeşti, sat, <jud. Muscel>, 832; -
<jud. Vâlcea>, 557.
Bârzoteani, sat, <jud. Vâlcea>, 729,
730.
Bâsca, v. Chiojdu de -.
Beanghiul, Sava cpt., tatăl lui Coman
din Mărăcineani, 67.
Beileşti, v. Băileşti.
Belbosea (Berbosea) din Berivoeşti,
532.
Belceşti, sat, <jud. Ialomiţa>, 50.
Belcin (greşit: Berceni, Bilciun), sat,
<jud. Dolj>, 452, 494.
Belciu, martor pt. Ivăneşti, 208.
Belciugatul, moşie, <jud. Ilfov>,
297.
Belciul (Bulcin), sat, <jud. Vlaşca>,
112, 115, 116, 275.
Belde, Kelemen, <nemeş din Ţ.
Ungurească>, ţine moşie în silă, 539.
Beleaţe, v. Beleţi.
Belei, f. lui Vlad din Răspopi, 707.
Belescul (Belicescul), Dumitru,
martor pt. Cegani, 369;
___, Neagoe din Cegani, 469.
Beleţ, Beleţ cel Mic, nep. lui -, 129;
___, cel Bătrân din Găgeani,
182;
___, cel Mic din Găgeani,
(nep. lui Beleţ), 129, 402.
Beleţi (Băleţi, Beleaţe, Beliţii), sat,
<jud. Muscel>, 30, 45, 157, 429,
(greşit: Băleşti), 532.
Belicescul, v. Belescul.
Beligă, v. Buligă.
Belitori, sat, <jud. Teleorman>, 216.
Beliţii, v. Beleţi.
Beloţi, sat, jud. Mehedinţi, 325.
Belul, Stan din Novaci, 205.
Benea, Ilie din Homorăci, 286.
Bengescu (-l), Barbul (cpt., fr. cu
Bengescul Vlăduţul post.), 799, 800,
823;
___, Vladislav (Vădislav,
Vlădislav), cpt. (de roşii din Belcin),
409, 452, - pit. (m. din Belcin), 421,
456, 461, 476, 477, 493, 494, 505,
511, 539, 598, -sluger m., 702, 711,
727, 754, 799, 814, 823;
___, Vlăduţul post., (fr. cu
Barbul cpt.), 800, 816.
Bengeştii, fam., 372.
Benghiciu, Dragul, martor pt.
Nenişori, 126.
Berbosea, v. Belbosea.
Berca, din Stroeşti, 824.
Bercea (Berce), diacon din Bereşti,
791; - p. lui în Racoviţa, Cioplea şi
Piscul Furului, 275.
Berceani (Berceni), sat, <jud. Ilfov>,
99, 101, 102, 104; v. şi Belcin.
Berciugov, sat, (jud. Ilfov), 222, 280,
289, 408, 682, 693.
Bercul, din Zălogii, tatăl lui Tatul,
660.
Berescul, Negoe (roşu, tatăl lui
Zaharie log.), 315, 791;
___, Zahariia (Zaarie, Zaharie,
log. din Bereşti, din Miceşti, f. lui
Negoe Berescul roşul, scrie doc.),
398, 453, 587, 738, 760, 791.
Bereşti (Bărăşti), sat, (jud. Argeş),
31, 338, 745, 775; - <jud. Olt>, 152,
313, 314, 542, - <jud. Rm. Sărat>,
315, 695, 726, 760, 791; - jud.
Teleorman, 719.
Berevoeşti, v. Berivoeşti.
Berideşti, v. Berindeşti.
501
Berilescul, Ianache post., 519.
Berileşti (Bărileşti), sat, <jud. Ilfov>,
350, 398.
Berinca, popa, (din Sărăcineşti, fr. cu
Dara şi Anghel), scrie doc. pt.
Sărăcineşti, 615, 637.
Berindescul, (Buzăianul), Dumitru
(iuz., din Verneşti, fr. cu Ian...,
ginerele popii Gherghi), 24, 67, 93,
265, 308, 742, 747.
Berindeşti (Berideşti), sat, <jud.
Argeş>, 40, 335; - <jud. Buzău>,
149, 573, 667.
Berislăveşti, sat, (jud. Argeş), 360,
371.
Berivoe, din Fiiani, 559; - rumân în
Megiaşii, f. lui Aldea, 40.
Berivoescul, Nan log. (din
Berivoeşti, Muşcel), 38, 51, 317, 704.
Berivoeşti (Berevoeşti), sat, <jud.
Muscel>, 51, 532; - <jud. Sac>, 418,
580.
Beşche, Stan din Ciolăneşti, 322.
Betejani, sat, <jud. Romanaţi>, 510.
Beteşală, v. Botoşanul.
Beulon, Ion, 272.
Bezdead, sat, <jud. Dâmboviţa>,
253.
Bibeşti, sat, <jud. Gorj>, 452, 806.
Bica, ţigancă, 302.
Bidiviul, Pătru din Bărbăreşti, 574.
Bigul, Stanciul, rumân din
Bumbuiaşti, fr. cu Oprea, 144.
<Bilcirescul>, Neaga vistiereasa din
Bilcireşti, sţ. lui Şerban vist., mama
lui Radul spăt., 204;
___, Radul spăt. (din Bilcireşti,
f. lui Şerban vist. şi al Neagăi
vistiereasa), 169, 188, 204, 317;
 ___, Şerban vist. (din
Bilcireşti), tatăl lui Radul spăt., (sţ.
Neagăi vistiereasa), 188, 204.
Bilcireşti (Băltireşti), sat, <jud.
Dâmboviţa>, 169, 204, 317.
Bilciun, v. Belcin.
Binegui, Stanciul (din Turburea),
459, 452.
Bircii, sat, <jud. Gorj>, 40, 410, 411,
414, 816.
Biserica de Jurământ, v. Bucureşti; -
Domnească, v. Brâncoveani,
Bucureşti, Craiova, Râmnic,
Târgovişte; - lui Ghiorma, v.
Bucureşti; - popii Paraschiv, v.
Bucureşti; - Sf. Vineri, v. Târgovişte.
Bistreţul, baltă, vamă <jud. Dolj>,
196, 621.
Bistriţa, m-re, <jud. Vâlcea>, 138,
326, 457, 551, 590, 622, 629.
Bistriţeanul, v. Vasilii eg. m-rii
Bistriţa.
Blagodeşti, sat, <jud. Ialomiţa>, 272,
278.
Blăjani, fam. de moşneni, 450, 451.
Blăjani, sat, <jud. Buzău>, 641.
Bleandea, tatăl lui Costantin, Petrea
şi Radul, 103.
Boancă (Boncă), rumân din
Izbiceanii, 40;
___, Dumitru log., 676.
Boba, fc. lui Staico din Bănceştii
Javrei, 308.
Boban, ţigan, 816.
Bobana, Dumitru, 47.
Bobârnacul (Bornacul), ocină, la
Săcuiani, <jud. Ilfov>, 737.
Bobe (Bobea), cpt. (Bucureşti), 769;
- din Bucureşti, fr. cu Lazăr şi
Coman, 766; - din Posah, f. lui
Grecul, 216; - din Posah, unchiul lui
Marin, 216; - f. lui Gurguiu călugăr,
martor pt. Dobromir, 133; - iuz. de
aprozi din jud. Dâmboviţa, 499; - iuz.
de portărei din Popeşti, 576; rumâni
din: Megiaşii, tatăl lui Dumitru şi
Toader, 40; din Romanaţi, f. lui Ion,
fr. cu Boica, Neag, Mircea, Stan,
Dumitru, Dobrin, Călin, 40.
Boboleşti, sat, <jud. Dâmboviţa>,
60-62.
Boboşan, Dobre din Tătuleşti, 680.
Bobul din Bordeştii, 427.
Boceşti, sat, <jud. Sac>, 660.
Bocosu (Bucos), Stan din Părăeasca,
văr cu Sinpetru unecheaş din
Corbuşori, 85.
Bocul, Stoica, unchiul lui Neniţă,
756.
Bodancea, Oancea din Hulubeşti,
312.
Bodea (Bodă), din Berciugov, 693; -
din Gurbăneşti, 430; - fr. cu Oprea, v.
Badea; - tatăl lui Oprea din Samara,
31.
Bodeşti, sat, <jud. Vâlcea>, 186,
557.
Boeşti, sat, <jud. Rm. Sărat>, 796.
Bogaţi, sat, (jud. Dâmboviţa), 45,
475, 556.
Bogăteşti (Bugăteşti), sat, <jud.
Muscel>, 22, 687.
Bogdan, cumpără în Vella, 567; - din
Poenari, 613; - f. lui Stan, fr. cu Stan
din Popeşti, 793; - iuz. din Ciorani,
tatăl lui Ştefan log. (şi Vasilie), 50,
53; - log., martor pt. Fiiani, 44; -
martor pt. dealul Crângurenilor, 7; -
nep. lui Opriş din Urdeşti şi lui
Vladul Ciuleiu, 362; - rumân în
Balomireşti, tatăl lui Stan şi Albul,

502
40; - şătrariu, 826; - tatăl lui Radul
din Cegani, 369, 469;
___, Gavril, martor pt. Ciupa,
257.
Bogdana, mama lui Radul, 369.
Bogdanul, sat, <jud. Rm. Sărat>, 63.
Bogdăneasca, sat, <jud. Teleorman>,
40.
Bogdănei, sat, <jud. Rm. Sărat>,
502.
Bogdănescul, Danciul, martor pt.
Mal, 562.
Bogdăneşti, moşie, sat, <jud.
Vâlcea>, 154, 162, 326, 701.
Bogdea, rumân în Izbiceani, 40.
Bogoe, Frăţilă, vinde în Crasna, 612.
Bogorăş (Pogorâş), sat, <jud.
Dâmboviţa>, 362.
Bogorod, martor pt. Şărbăneşti, 6.
Bogoslov, călugăr, pe nume mirenesc
Barbul, 716; - tatăl lui Pătru, 809.
Bogotescul, Stanciul, 22.
Boi, funie, topic la Brezeşu, <jud.
Ialomiţa>, 284.
Boica (Boicea), din Băbeani, 330; -
din Ocna Mare, 615; - rumân din
Romanaţi, f. lui Ion, fr. cu Neag,
Mircea, Stan, Dumitru, Dobrin şi
Călin, 40.
Boilă, din Măldăreşti, 152.
Boişoară, sat, <jud. Argeş>, 71, 776.
Bojana, mama lui Mihăilă, Radul şi
Iane, p. ei în Văleni, 140.
Bojoreni, v. Bujorani.
Bojurani, v. Bujorani.
Bolan, Stoica, 400.
Bolarcea (Borlacea), din Ludăneşti,
639.
Boldea, din Găgeani, 808.
Boldeşti, sat, <jud. Prahova>, 451.
503
Boldici (-u), Dumitru (Dimitrie log.,
scrie hrisoave şi zapise), 13, 14, 34,
50, 79, 108, 158, 164, 181, 198, 204,
221, 302, 310, 326, 344, 414, 456,
492, 592, 622, 628, 676, 687, 688;
___, Necula (Nicula), log.,
(grăm.), scrie doc., 65, 70, 73, 86, 87,
201, 214, 275, 601.
Boldurugeşti, sat, <jud. Ilfov>, 153.
Bolea, fr. cu Neagul popa şi Dumitru,
(Cândeşti), 825.
Boleasca, (din Pasărea, lg. Piteşti),
moşie, sat, (jud. Ilfov), 34, 230, 417,
445, 733.
Bologa, cpt., 806, 817; - p. lui în
Rucşoreni, 124, 158;
___, Mateiu, prietenul
domnului Mihail Radul vv., 598.
Baloşin, (Dumitru din Hulubeşti),
312, 412, 475.
Bolovan, din Titeşti, tatăl lui Toma,
307.
Bolovanul lui Horga, topic la
Macsin, <jud. Buzău>, 149.
Boncă, v. Boancă.
Bonchici (Boncniciu, Bonghiciu), p.
lui în Samara, 31; - tatăl lui Danciul
şi Dragomir, 31;
___, Danciul, fiul lui
Bonchiciu, vinde în Samara, 31;
___, Stoica, via lui în Samara,
31.
Bonteanii, sat, jud. Romanaţi, 471.
Bora, rumân din Ceraţi, tatăl lui
Neagoe, 806; - tatăl lui Lepădat, 694;
___, Stanciul, 764.
Borcăneasca, v. Bărcăneasca.
Borcea (Borce), 801; - cpt. (f., din
Buzău, Cândeşti, Grădişte, Soreşti),
76, 149, 179, 519, 547, 815; - cpt., fr.
cu Tudor iuz., 815; - din Ploieşti,
tatăl lui Stan călăraş, 40; - f. lui
Vlădan, cumpără la Joenesa, 578; -
log., 225, 572, 545; - popa (chisiar,
tatăl lui Dumitru popa, Ianache şi
Miho grăm.), 133, 297, 683; - tatăl lui
Dobre din Seaca, 63.
Borcea, gârlă, 14.
Bordea, Cârstea, tatăl lui Radul şi
Tudoru din Breazoe, 680;
___, Dobre rumân în
Cărpenşiul, 40;
___, Radul din Breazoe, f. lui
Cârstea, fr. cu Tudoru, 680;
___, Tudoru, din Breazoe, f.
lui Cârstea, fr. cu Radu, 680.
Bordeştii, sat, <jud. Rm. Sărat>, 427.
Borduşăl, topic la Joeneasa, <jud.
Buzău?>, 578.
Boricean, Dumitru, fr cu Lupul
Boricean şi Vlad, 722;
___, Lupul, fr. cu Dumitru şi
Vlad, 722;
___, Vlad, fr. cu Lupul
Boricean şi Dumitru, 722.
Borlacea, v. Bolarcea.
Bornacului, v. Bobârnacului.
Borsea, p. lui în Odobeni, 254, 255.
Borţun (-i), moşie, <jud. Ilfov>, 705,
740.
Bose (Bosii), stegar din Codreşti,
304; - tatăl lui Radu, (Cucuteani), 42;
- tatăl Radei, (Lăceani), 43.
Botea, Daan din Petreşti, 202.
<Boteanul>, Crăciun (roşul) din
Boteni, 38, 51, 128.
Boteni (Boteani), sat, (jud. Ilfov),
153, 297, 386, 575; - <jud. Muscel>,
38, 51, 128; - (jud. Vlaşca, loc de
amitere), 78, 535;
___, de Ageşti, sat, jud. Ilfov,
383;
504
___, de Sus, sat, <jud.
Muscel>, 384;
___, din Mostişte, sat, jud.
Ilfov, 383.
Botezatul, Gherghe din Piteşti, 31.
Botoşanul (Beteşeală, Botuşanul,
Butucan), tatăl lui Grama, 76;
___, Dumitraşco (cpt.), tatăl lui
Necula (din Mărăcineni), 149, 179;
___, Necula din Mărăcineni, (f.
lui Dumitraşco cpt.), 149, 179, 742,
747.
Boţ (Boţea), Stan din Dumireşti (fr.
cu Stanciul), 390, 695.
Boţeşti, sat, <jud. Muscel>, 556, 651.
Boul, deal, <jud. Prahova>, 183.
Boulească, topic la Blagodeşti, <jud.
Ialomiţa>, 278.
Boureanul, Pătru, 568.
Boziescu, moşul popii Luican, 526.
Boziianele (Buziianele), topic la
Târseni, <jud. Muscel>, 587.
Boziiani, sat, (jud. Sac), 211, 263,
392, 472.
Boziiască (Boziesc), topic la
Cârlomăneşti, <jud. Buzău>, 354,
359.
Bozincă, v. Buzinca.
Bozioiul, Nan din Cârlomăneşti, 359.
Bozul, cpt. din Grădişte, 210.
Braan, v. Bran.
Brabul, v. Barbul.
Bracea, roşu din Negoeşti, 325.
Bradişte, v. Brădeşti.
Bradu (-l), m-re, <jud. Sac>, 526,
547, 593, 594, 602, 611, 658, 841.
Brag, Stoian din Strâmbeni, 764.
Bran (Braan), din Cornăţel, 222; - f.
popii Stan, fr. cu Vlaicul şi popa
Stan, văr cu Stan văt. şi Rusin, 164; -
popa, 635; - popa, scrie doc. pt.
Crângureani, 7; - (Rociu), 121; v. şi Badea şi Tanasie, 40; - tatăl lui Bratul
Lupul din Bădeani. din Cândeşti, 825; v. şi Avram,
Bran, <vamă>, (Braşov), 403. Fertescu;
Braşov, tatăl lui Stan Braşoveanul ___, Arimiia, 701;
din Mirila, 432. ___, Stan, 123;
Braşov, cetate, oraş, 155, 199, 403; ___, Tatul, din Hăbud, f.
jude primar de -, 25, 544, 577; sfatul Piticului, tatăl lui Badea, Drăghici şi
cetăţii -ului, 577. Bratul, 62.
Braşoveanul, Stan, f. lui Braşov din Brăcociu, Stan, vinde în Grădişte,
Mirila, 432. 40.
Brateş, f. lui Radul, fr. cu Nedelco, Brădeani, sat, <jud. Prahova>, 356.
40. Brădescul, Preda pah. (din Brădeşti),
Bratia, (Bratie, Bratiia), sat, (jud. 410, 411, 414.
Muscel şi Pădureţ), 342, 532. Brădeşti (Bradişte), sat, <jud. Dolj>,
Brativoeşti, sat, <jud. Mehedinţi>, 411, 414.
724. Brădet, m-re, (loc de emitere), <jud.
Bratoe, din Găgeani, (tatăl lui Albu Argeş>, 138, 144, 259, 434; - topic la
şi Pătru, bunic lui Pătru), 129, 182. Cacova, <jud. Vâlcea>, 720.
Bratosin, vinde în Troiani, 355. Brădiceni (Brădiceani, Brediceni),
Bratu (-l), ceauş din Bârseşti, v. sat, <jud. Gorj>, 192, 542, 824.
Bârsescul; - ceauş (din Berciugov), Brădişani, sat, <jud. Teleorman>,
153, 222, 280; - din Bratie, (tatăl lui 40.
Mihai log. şi al lui Marco), 342, 532; Brăeasca, v. Brăiasca.
- din Bucureşti, 491; - din Cândeşti, Brăeştii, sat (pe Cerna), jud. Vâlcea,
v. Coetescul; - din Coeteşti, v. 372, 444;
Coetescul; - din Drăganul, f. lui ___, de Sus, sat, <jud.
Pârjoliu, 372; - din Jupâneşti, 391; - Vâlcea>, 372;
din Macsin, f. lui Nan, fr. cu Necula, ___, Mari, sat, <jud. Vâlcea>,
54; - din Leu, 221; - din Scorţeani, 372.
281; - f. Calei, p. lui în Pârşcoveni, Brăgarii, v. Brăgăroiu.
179; - f. lui Bratul Tatul din Hăbud, Brăgaru, v. Brăgăroiu.
fr. cu Drăghici şi Badea, nep. Brăgărea, v. Brăgăroiu.
Piticului, 62; - fr. cu Catană, Neagul, Brăgăreşti, moşie, <jud. Sac>, 429.
Barbul şi Pătru, nep. lui Neagul, văr Brăgăroiu (Brăgarii, Brăgaru,
cu Preda şi Oprea, p. lui în Măniiaci, Brăgărea), Neagoe (Neagul
286; - iuz., 367; - martor pt. Chiojdu, postelnicel din Breaza), 281, 356,
148; - martor pt. Modruzeşti, 805; - 400, 520.
martor pt. Năeni, 416; - martor pt. Brăgleasa (Brăgleza, Brăgleze), apă,
Peptea, 493; - p. lui în Ţigăneşti, 124, 158; - sat, <jud. Teleorman>,
(unchiul lui Antonie), 656, 666; - 493.
rumân în Brătiiani de Sus, tatăl lui

505
Brăiasca (Brăeasca), topic la
Mărgineni, <jud. Prahova>, 372.
Brăila, oraş, 837, 838; v. şi Rm.
Sărat şi -, jud.
Brăilă, din Drăgoiani, tatăl lui Barbul
post., 528.
Brăileşti (-i, greşit: Brăneşti), sat,
(jud. Rm. Sărat şi Brăila), 63, 198,
702.
Brăiloiul (Brăiloaei), Barbul (post.
din Poiană, f. cu Brăilă din
Drăgoiani, fr. cu Drăghici şi Stoica
roşul din Drăgoeşti, văr cu Mihul din
Drăgoiani, nep. lui Barbul clucer),
202, 411, 414, 528, 681.
Brănceani, sat, <jud. Teleorman>,
275.
Brăneştari, sat, <jud. Vlaşca>, 40.
Brăneşti, sat, <jud. Dâmboviţa>, 40,
253, 367; v. şi Brăileşti.
Brătăşani, sat, <jud. Romanaţi>,
798, 799, 814.
<Brătăşanu>, Costea post., fr. cu
Ghinea vist., 698;
___, Ghinea <Ţucala> vist. (al
doilea, m., din Brătăşani, fr. cu
Costea post., sţ. jupânesei Ilinca, tatăl
lui Mihăilă clucer), 294, 319, 405,
548, 549, 698, 739, 798, 814;
___, Mihăilă (clucer, spăt.), f.
lui Ghinea vist., 798, 814;
___, Mihu (Ghinovici -
Vălanu, cpt., clucer, pah., spăt. din
Brătăşani), 40, 169, 727, 739, 798,
799, 814.
Brăteni, v. Brătiiani.
Brătieni, v. Brătiiani.
Brătieşti, v. Brătiiani.
Brătiiana, din Dobromirul, sţ. lui
Neagul, mama lui Neagul, 133.
506
Brătiiani (-i, Brăteni, Brătieni, greşit:
Brătieşti), sat, <jud. Argeş>, 66, 262;
- (jud. Muscel), 342, 643, 738; - <jud.
Sac>, 160, 300, 671;
___, de Jos, sat, jud. Argeş,
627;
___, de Sus, sat, (jud. Argeş),
40, 434.
Brătuleşti, sat, <jud. Muscel>, 19,
223.
Brăzilă (Brez, Brezilă), Lăpădat din
Tg. Jiu, 70;
___, Stan din Tg. Jiu, 70, 202.
Brâncoveani, v. Brâncoveni.
Brâncoveanu (-l), Ancuţa, fc.
jupânesei Păuna vorniceasa şi a lui
Preda Brâncoveanu vor., sţ. lui Iorga
post., 692;
___, Barbul, nep. Păunei
Brâncoveanu vorniceasa, 834;
___, Costandin, nep. Păunei
vorniceasa, 834;
___, Danciul vor., fr. cu Radu
post., (şi Datco armaş, tatăl lui Matei
<Basarab> Vodă), 324, 507;
___, Păuna vorniceasa,
jupâneasa, sţ. lui Preda Brâncoveanu
vor., (mama Ancuţei, soacra lui Iorga
post., Barbul şi Costandin, nep. ei),
692, 834;
___, Preda, (sţ. jupânesei
Păuna vorniceasa, tatăl Ancuţei,
socrul lui Iorga post.), ban. (m. al
Craiovei, Radul post., moşul său),
456, 457, 471, 476, 477, 487, 493,
494, 505, 507, 510, 511, 515, 521,
531-533, 537, 539; vor. (m. din
Brâncoveani, a fost la Teleajen, în
slujba împăratului), 94, 221, 548,
598, 692, 774, 834, 846, a vrut să ia
sceptrul ţării de la Mihail Radu
domn, pribegind în Ţ. Ungurească,
788;
___, Radu post., fr. cu Danciul
Brâncoveanul vor. (şi cu Datco
armaş, moşul lui Preda Brâncoveanu
ban), 324, 507.
Brâncoveni, fam., 507.
Brâncoveni (Brâncoveani), m-re
(bis. domnească, jurământ la, săracă,
jefuită în timpul lui Constantin
Vodă), <jud. Romanaţi>, 138, 221,
394, 395, 521, 548, 549, 734; - sat,
<jud. Romanaţi>, 94, 140, 221, 507,
511, 734, 774.
Brânduşa, din Hărgetoaia,
(jupâneasă, sţ. lui Mihai clucer m.f.),
<fc. lui Balaci din Cernaia, mama
Caplei, sr. cu Iacov şi Iliia>, 59, 81; -
jupâneasa, sţ. lui Laţco comis, 800.
Brânze (-a), (Radu din Urdeşti, tatăl
lui Vlad, al Slamnei şi Antiţei, fr. cu
Opre şi Todoria), 99, 101, 104, 125,
440, 819;
___, Vlad, (f. lui Radu Brânze
din Urdeşti, fr. cu Slamna şi Antiţa,
cumnat cu Vladul din Berceani şi cu
Voislav din Româneşti), 9, 101, 102,
104, 125, 362, 440.
Breaza, sat, (jud. Prahova), 356, 520.
Breazoe, sat, <jud. Dâmboviţa>, 680.
Breazu, Radu din Boteşti, 556.
Brebinari, sat, <jud. Teleorman>,
313, 314.
Brebini, topic la Merişani, jud.
Teleorman, 704.
Brebul, m-re, <jud. Prahova>, 138; -
moşie, <jud. Prahova>, 253, 572.
Bredicenii, v. Brădiceni.
Brehne, Radul uncheaş, tatăl lui
Lupul, 694.
507
Bresniţa, de Sus, sat, <jud.
Mehedinţi>, 794.
Brez, v. Brăzilă.
Brezeşu, moşie, <jud. Ialomiţa>,
284.
Brezilă, v. Brăzilă.
Brezoianu (-l), Miho, f. lui Radu
comis din Breazoe, <nep. de fr.> lui
Necula post., 703;
___, Necula post. din Breazoe,
<fr.> cu Radu comis, <unchi> lui
Miho, 703;
___, Radu comis (din Breazoe,
tatăl lui Miho, <fr.> cu Necula post.),
445, 647, 703.
Briie, popă, tatăl lui Mancul din
Slăveşti, 143.
Brobodiţi, sat, <jud. Ilfov>, 733.
Broscari, sat, (jud. Mehedinţi), 75,
212, 516, 518, 760.
Bubul, din Fântâneale, f. lui Moţoc,
392.
Bucos, v. Bocosu.
Buciul, cpt., tatăl lui Tatul pah., 659;
___, Dumitraşco, 272.
Buciumeni, sat, jud. Prahova, 520.
Bucoveţ, m-re, <jud. Dolj>, 221.
Bucşani, sat, <jud. Dâmboviţa>, 187,
291; - <jud. Vlaşca>, 418, 803.
Bucşanul, Bărcan (Bârcan, Bârzan)
vor. (al doilea, din Bucşani), 159,
165, 187, greşit: m., 291;
___, Nica din Bucşani, fr. cu
Preda log., 418;
___, Pătraşco pârclb. (din
Bucşani), 291, 452, 459;
___, Preda log. (m. f. din
Bucşani, ispravnic Scaunului
Craiovei, fr. cu Nica), 89, 159, 165,
211, 276, 291, 418, 517, 690, 727,
728, 779, 780, 785, 794, 820;
 ___, Staico log., (scrie doc.),
52, 282.
Bucşăneşti, sat, <jud. Argeş>, 43,
335.
Bucur, din Deşiraţi, f. lui Gârbă din
Brăileşti, 63; - din Vărăşti, tatăl lui
Sarul, cuscrul lui Vasilie, 377; - nep.
lui Dan şi Stan din Obârşie, 711; - p.
lui în Tocsobeşti, 767; - post. din
Olăneşti, v. Olănescul.
Bucura, sţ lui Vasilie, fc. lui Iancul,
mama lui Dragomir, Iancul şi Radul
din Ludeşti, 164.
Bucureşti, oraş (case, loc în), 40, 79,
100, 139, 214, 222, 267, 293, 294,
319, 334, 417, 491, 515, 674, 676,
680, 682, 683, 692, 755, 766; biserici
în: Bis. de Jurământ (Sf. Dimitrie),
414, 676; Bis. Domnească, 79, 214,
293, 438, 515; Bis. lui Ghiorma, 676;
Bis. popii Paraschiv, 735; cetate, loc
de emitere, 477; loc. de emitere, 221,
275, 280, 411, 414, 456, 458, 471-
473, 476, 487, 489, 493, 494, 504,
505, 507, 510, 515, 521, 525, 532,
533, 539, 585, 592, 595, 846; mahala,
m-ri din -: Arhimandritul, 731; Mihai
Vodă, 293; Plumbuita, 40, 401, 420,
505, 648, 773; Sărindar, 533, 797;
Radu Vodă (Sf. Troiţă), 240, 293,
455, 511, 525, 584, 618, 674, 769; Sf.
Gheorghe Vechi, 293, 511;
mitropolia din -, 159, 326, 456; oraş
domnesc, 522; prăvălii în -, 267, 334,
484, 827; Puşcăria cea veche, 826;
Puţul Turcului, 334; scaunul
domnului în -, 293, 357, 648, 735,
769; Şcoala Domnească Sf. Sava,
456; Şcoala Domnească slovonească
de la Sf. Gheorghe Vechi, 96, 303,
442, 447, 448, 490, 491, 497, 511,
508
719; tg., 827; Târgul de Jos, 334;
Uliţa cea Mare, în -, 267, 293; Uliţa
Domnească, 826.
Bucureşti, sat (pe apa Vezei), <jud.
Teleorman>, 787, 793.
Buda, din Bereşti, 791; - din Petreşti,
202; - rumân din Lăceanii, 40;
___, Radul, tatăl Dodei din
Găgeani, socrul lui Stancul, 182;
Budea (Budan), ţigan, fr. cu Ianiu,
302.
Budeani, sat, <jud. Vlaşca>, 40.
Budeasca, funie, silişte, topic la
Samara, jud. Argeş, 31; - sat, jud.
Argeş, 180; - topic la Berideşti, <jud.
Buzău>, 667.
Budeşteni, v. Budişteni.
Budimoc, rumân în Izbiceani, 40.
Budişteni (Budeşteani, Budeşteni,
Budişteani), sat, <jud. Muscel>, 7,
34, 532, 706; - <jud. Rm. Sărat>,
489; v. şi Bădeşti.
Budurăscul, Stan din Ocna Mare,
615.
Bugăteşti, v. Bogăteşti.
Bugosul, Radul, 390.
Buia, iuz. din Dârza, 188.
Buicescul, Diicul clucer m., 10, 14,
31, 40, 43, 50, 65, 137, 138, 202,
214, 595, 598, 617, 621, 702, 711,
713, 719, 735, 754.
Bujorani (Bojoreni, Bojurani,
Bujurani), sat, (jud. Vâlcea), 154,
159, 162, 165, 777.
Bujoranul, Tudor log. (din
Bujurani), tatăl lui Anghel, 159, 162,
165.
Bujoreasca, topic la Epureşti, jud.
Rm. Sărat şi Brăila, 702.
Bujurani, v. Bujorani.
Bulburuc, armaş din Cârciunov, 467.
Bulcin, v. Belciul.
Buliga (Beligă), <Lupul>, (tatăl lui
Curuiia din Ciovărnăşani), agă, 411,
cpt. m., 813.
Bumbu, topic la Sărăcineşti, <jud.
Vâlcea>, 381.
Bumbueşti (Bumbuiaşti), sat, <jud.
Argeş>, 144, 446, 498, 776.
Buna, sţ. lui Gherghe cel Bătrân,
vinde în Truţeşti, 40.
Bunbuian, Stan popa din Bogaţi,
556.
Buncul, din Iubinţă, 325;
___, Dragul din Cândeşti, sţ.
Muşei, tatăl lui Vlad şi Neagul, 514.
Bunda, martor pt. Steanca, 107.
Bunea, din Cârlomăneşti, fr. cu Jipa,
354; - din Târcov, 142; - (din Târcov,
tatăl lui Stan), 142, 167; - f. lui
Vâlcul din Mirceşti, fr. cu Gaşpar,
316; - fr. cu Vasilie, p. lui în
Mogoşeşti, 40; - tatăl lui Dragomir, p.
lui în Pârscoveni, 179; - tatăl lui
Gligorie, v. Grădişteanu; - tatăl lui
Lupul, 642; - tatăl lui Radul din
Păuşeşti, 353; - vinde în
Găbroveneasca, 40; - vinde în în
Glăvăneşti, 40; - vist. m., v.
Grădişteanu;
___, Sinovici, Gheorghe, 199.
Buneşti, sat, (jud. Rm. Sărat şi
Brăila), 132, 228; - <jud. Vâlcea>,
387; - <jud. Vlaşca>, 139.
Buneştii, fam. de moşneni, 711.
Bunta, rumân în Izbiceani, f. lui
Duţea, 40.
Bunul, din Dăneşti, 80.
Burcă, f. lui Oancea şi al Dragnei, fr.
cu Danciul şi Neagoe, 68.
Burdoiu, Stan, rumân în Bumbuiaşti,
144.
509
Burduhuiu, Stan, rumân în
Cărpenişul, tatăl lui Ion şi Vladul, 40.
Burila, moşie, <jud. Mehedinţi>,
591.
Burneşti (Buruneşti), sat, <jud.
Ilfov>, 188, 793.
Busul, sat, <jud. Mehedinţi>, 794,
820.
Butea, roşu din Fundeni, 809.
Butucan, v. Botoşanul.
Butuiani, topic la Ludeşti, jud.
Dâmboviţa, 164.
Buza, v. Buzea.
Buza, de Sus, topic la Murgaşi, <jud.
Romanaţi>, 746;
___, Piscului Vărodie, topic la
Rocşoreani, (jud. Mehedinţi), 124,
158.
Buzatul, Enache, 707.
Buzăian (-ul, Buzuianul), f.
uncheaşului Radu Scorţariul, fr. cu
Mihăilă, 103; - vinde în Roşiia, 309,
310;
___, Dumitru (iuz. din
Verneşti), v. Berindescul.
Buzău, apă, 24, 149, 265, 593, 594,
599, 645, 661, 747, 815; ep. de -, 40,
73, 76, 77, 93, 119, 138, 149, 179,
195, 231, 254, 341, 441, 624, 628; -
jud. (deal, moşie, sate în), 16, 32,
232, 265, 402, 571, 636, 719; - oraş
(cpt. din, martori din), 54, 195, 341,
519, 547, 667, 719, 815.
Buzea (Buza), din Răteşti, fr. cu
Dragomir (cpt.), 209, 265.
Buzeasca (Buzescul), Catalina
băneasa, sţ. lui Preda ban, sr.
Smaragdei, cumnata lui Lambrino
sluger, 471;
___, Ilina (Elina, Ilinca),
băneasa, (sţ. lui Radul Buzescul ban,
mama lui Mateiaş (Matei) Buzescu
post., cumnată cu Maria băneasa),
290, 306, 349, 516, 713;
___, Maria (I), călugăriţa,
mama lui Preda, 257;
___, Maria (II) băneasa, sr.
banului <Radul Buzescul>, cumnată
cu Ilinca băneasa, mătuşa lui Matei
post., 349.
Buzescu (-l), Matei (Mateiaş) post., f.
Ilincăi (Ilinei) băneasa şi al lui (Radul
Buzescul ban, nep. de fr. Mariei
băneasa), 306, 349;
___, Preda ban, (f. Mariei
călugăriţa, sţ. Catalinei băneasa,
cumnat Smaragdei şi lui Lambrino
sluger), 257, 471; spăt. din
Cepturoaia, 221;
___, Radul (ban, sţ. Elinei
(Ilinei) băneasa, tatăl lui Mateiaş
Buzescu post.), 306, 401, 516, 713.
Buzică, Drăgoiu, martor pt. Valea
Izvoranilor, 176;
___, Stanciul, p. lui în Samara,
31.
Buzilă, Stoica, rumân în Cărpenişul,
40.
Buzinca (Bozincă, Buzincă),
<Dimitrie> (clucer, comis m., sţ.
jupaniţei Grăjdana, tatăl lui Papa
post., pah. din Drăgăneşti, şi al lui
Preda slujer, ginerele lui Miho spăt.
m. f., unchi lui Stanciul post., Luţea
post., Preda pah., Cârstiian pah.,
Lupul Sărăţeanul, Radul log., „nep.
de nep.” lui Vlad log. <Rudeanul>),
11, 40, 472, 537, 555, 719, 748, 802;
- nep. lui Manta (Ghimpaţi), 350;
___, Stan, f. lui Vâlsan
Buzinca din Bărileşti, 350;
510
___, Vâlsan din Bărileşti, tatăl
lui Stan, 350.
Buzuianul, v. Buzăian.
C
C…, v. Dimitrie.
Cacaleţi (Cacalete), hotar la
Racoviţa, jud. Vlaşca, 275; - sat,
<jud. Olt>, 26; - <jud. Romanaţi>,
798, 799, 814; - <jud. Vlaşca>, 68,
113, 115, 117, 118, 275.
Cacameiu, sat, <jud. Ialomiţa>, 188.
Cacarău, Dragomir din Hulubeşti,
312.
Cacova (Cacuva), sat, <jud. Vâlcea>,
345, 365, 387, 615, 633, 668, 720,
729, 842.
___, de Sus, sat, <jud.
Vâlcea>, 668.
Cageanul, v. Găgeani.
Cala, v. Calea.
Calafat, vad, loc de emitere, <jud.
Dolj>, 739.
Calciu (-l, Calcio, Halciul), f. lui
Băcan, din Trănşani, 761; - negustor
din Curtea de Argeş, 631; - popa,
cumpără la Ivăneşti, 208; - (stolnicel
din Verneşti), 570, 677.
Calea (Calea), fc. lui Starea din
Policioi, 719; - fina lui Papa pah.,
748; - jupâniţa, călugăriţa, mama lui
Necula, 40; - mama lui Bratul, 179; -
preoteasa, sţ. lui Dragomir din
Mărculeşti, mama lui Florea şi a
Neagolei, bunica lui Manea, vara lui
Vlăduia din Cărbuneşti, 480; - sţ. lui
Stanciul Ţuţulea (Ţugulea) uncheaş,
mama lui Simeon şi Andrei, 176.
Calea, tatăl lui Oprea ţigan, 302.
Calea, Baiului, hotar la Roşuul, <jud.
Ilfov>, 680;
___, Cacovei, hotar la Cacova,
<jud. Vâlcea>, 842;
___, Cheii, topic la Cheia,
<jud. Vâlcea>, 668;
___, lui Bădici (Bădilă), hotar
la Peptea, jud. Teleorman, 493;
___, lui Vagă, topic la
Maciuceşti, <jud. Rm. Sărat>, 726;
___, Oreahovului, topic la
Obârşie, <jud. Dolj>, 711;
___, Rădişoarei, topic la
Reade, <jud. Romanaţi>, 136.
Caleian, v. Caloian.
Calin (Calen, Călen, Călin), din
Clinceani, 96; - din Negoeşti, 650; -
din Posah, f. lui Taodur, 216; - din
Romanaţi, f. lui Stoica, nep. lui Pleşa
din Părdeşti, fr. cu Badea şi Ivan din
Romanaţi, 99; - din Şcheiani, 686; - f.
Anei, nep. lui Calin, fr. cu Stan, 236;
- f. lui Fulga din Cârlomăneşti, Vlad,
nep. lui, 167, 359, 770; - f. lui Simion
din Piteşti, nep. lui Oja măcelar, fr.
cu Lazar, 258; - f. lui Toma din
Găleşăşti, 175; - log. (din
Cârlomăneşti, scrie doc. pt. Scurteşti,
Pârscoveani, Deşiraţi), 33, 63, 72, 91,
149, 354; - martor pt. Chiojdu, 148; -
martor pt. Mirceşti, 27; - martor pt.
Ogrăzi, 721; - p. lui în Cândeşti. 514;
- roşu, tatăl lui Dumitru din
Cârlomăneşti, 354; rumâni din:
Corbşori, nep. lui Micul, 40;
Pripoară, f. lui Bârsea, fr. cu Pătru,
360; Romanaţi, 40, - f. lui Ion, fr. cu
Boica, Neag, Bobe, Mircea, Stan,
Dumitru şi Dobrin, 40; Roşiiani, 798;
- tatăl Anei, bunic lui Stan şi al lui
Calin, 236;
511
___, Udrea, vinde în Lăceani,
40.
Caloi, v. Calotă.
Caloian (Caleian), din Izvoară, 289; -
martor pt. Pârliţi, 236; - popa din
Gostile, 156;
___, Vlad din Verneşti, 24.
Calona, log. (din Cojăşti, Dobromir),
133, 297, 585.
Calotă, (Caloi), 607; - aprod, martor
pt. Ţigăneşti, 656; - armaş al doilea,
71; - clucer, v. Cocorăscul; - din
Măicăneşti, 241; - din Novaci, 653; -
log., 273; - roşu din Bărbăteşti, 275; -
roşu din Finţeşti, 275; - roşu din
Gălceşti, nep. lui Danciul din Gurilă,
816; - văt., fr. cu Lamba, 378; - vor.
din Boziiani, tatăl lui Stanciul (post.,
unchi lui Preda slujer), 211, 263.
Calul, Radul din Dăneşti, 80.
Candrea, din Măgureani, 200.
Cantacuzino (Cantacozino,
Catacuzino), Costandin, (tatăl lui
Şerban post., cumnat cu Anca
doamna, unchi Ilincăi), log. m, 471,
476, 477, 479, 487, 493, 494, 505,
510, 511, 515, 516, 531-533, 537,
539, 544; post. (m. f.) 218, 260, 302;
___, Drăghici log., (cumnat cu
Paană Filipescul), 143, 360, 472; pah.
m., 846;
___, Şerban (Şărban) (post., f.
lui Costandin Cantacuzino post.),
260, 370, 433, 537.
Cantimir, Dragomir, martor pt.
Scurteşti, 93.
Capeci, funia lui la Valea Lupului,
36.
Caplea, din Hărgetoaia, <fc.>
Brânduşei, <nep. lui> Balaci din
Cernaia, <nep. de sr.> lui Iacov şi
Iliia, 59; - fc. lui Anghel din
Iaroslăveşti, sr. cu Vlad roşiul, vară
cu Stanciul văt. din Sărăcineşti, 353;
- nep. lui Stan şi Opriican, 81; -
ţigancă, 665, 713, fc. Dafinei, 664.
Caplea, tatăl lui Nicola, 700.
Carabeţi, topic la Rm. Vâlcea, 326.
Carabulea, Ion, f. lui Pătru Poşchină
din Dimiiani, 770.
Caracal, <oraş, jud. Romanaţi>, 174,
511.
Caragea, rumân în Izbiceani, 40;
___, Pavlachie ban, tatăl lui
Mihalachie cpt. de roşii, 835.
Caraula, sat, jud. Mehedinţi, 521.
Caridi, Gheorghe (vist. din Popeşti,
tatăl lui Hriza post., 653, 798;
___, Hrizea (Hriza post. din
Bărbăteşti, f. lui Gheorghe vist. din
Popeşti, nep. monahiei Ecaterina
Păroae), 13, 40, 798.
Carpeni, sat, <jud. Mehedinţi>, 205.
Catacuzino, v. Cantacuzino.
Catalina, băneasa v. Buzeasca; - fc.
lui Stanciul din Brativoeşti, 724.
Catană, fr. cu Bratul, Neagul, Barbul
şi Pătru, nep. lui Neagul, văr cu Preda
şi Oprea, p. lui în Măniiaci, 286;
___, Radul chitrar, f. lui Stoica
Catană, vinde în Trestii, 565;
___, Stoica, tatăl lui Radul
chitrar, 565.
Catara, Ion, Dumitru şi Paraschiva,
nep. lui , 708.
Catargiu (-l), Alexandra, sţ. lui
Gavril, fc. lui Necula Catargiu, sr. lui
Gheorghe, 257;
___, Gherghe, f. lui Necula
Catargiu, fr. Alexandrei, cumnat lui
Gavril, 257;
512
___, Necula (spăt., tatăl lui
Gherghe şi al Alexandrei, socrul lui
Gavril), 257, 331, 332, 522.
Catrina, fc. jupânesei Marica şi a lui
Alecse din Ciumeşti, sr. cu Dima,
Leca pah. şi Sima, nep. de sr. din
Tudor din Stănceşti, nep. de fr. lui
Manea din Piteşti, 52; - sr. lui
Gherghe Bunea Sinovici, 199.
Cavel, v. Căvel.
Cazacu (-l), cpt., tatăl lui Barbul,
680; - tatăl lui Lupul (din Cepturile),
392, 604, 802; - tatăl lui Petre
(Fugleşti), 328;
___, Radul (Teşila), 534.
Cazan (Căzan), 298, - ceauş, (din
Băbeani, martor pt. Samarul), 330,
519; - din Balş, 221; - din Ciutureşti,
tatăl lui Nicula şi Tudor, 759; - din
Vulpeni, tatăl lui Stan, 432; - din
Zărneşti, sţ. mătuşii Vişa, tatăl lui
Radul şi Stan, 626; - f. lui Badea
clucer din Lăngeşti, 38; - rumân din
Baia, 806; - tatăl lui Ioaneş din
Bătieşti, 28, 832; - tatăl lui Oprea,
151; - unchi lui Stan, Filip, Zaharie şi
Stanciul, (Baia), 806.
Căcăra (Căcărei), Preda, rumân din
Drăgoiani, 202;
___, Tocă, tatăl lui Procopie,
rumân m-rii Jitianul, 509.
Căcăşani, sat, <jud. Argeş>, 40, 145.
Călcâiu, tatăl lui Neagoe din
Ghimpeani, 412;
___, Nan (Naan, din Sârbi, f.
lui Horga din Macsin, tatăl lui Bratul
şi Necula, Jipa Sorescul din Verneşti
şi Andrei, nep. lui, martor pt.
Scurteşti), 54, 93, 628.
Căldăreşti, silişte pe Călmăţuiu, jud.
Buzău, 16.
Căldăruşani (Călduruşani), m-re,
(zidită din temelie de Matei vv.),
<jud, Ilfov>, 14, 36, 37, 58, 138, 156,
170, 191, 287, 329, 559, 787, 790; -
sat, <jud. Ilfov>, 472.
Căldăruşilor, topic la Pătârlagele,
<jud. Buzău>, 29.
Călduruşani, v. Căldăruşani.
Căliman, din Dobroteani, 748; - din
Titeşti, 709; - stegar din Fântâneale,
802.
Călimăneşti, sat, <jud. Vâlcea>, 326,
582.
Călin, v. Calin.
Călina, jupâneasa, sţ. (fostă) lui
Stanciul (iuz., log. din Cârstieneşti,
sţ. lui Vătaţii iuz., fc. Neacşei, noră
lui Ivan comis, mătuşa lui Preda şi
Dima, cumnată cu Anca şi Neacşa),
144, 335, 446; - mama lui Radul,
729, 730; - preoteasa din Mătăsăşti,
Voico nep. ei, 416.
Călinescu, Albul, vinde în Stoiceşti,
670;
___, Dragul, fr. cu Gligorie
roşu, vinde în Stoiceşti, 670;
___, Gligorie roşu, fr. cu
Dragul, 670.
Călineşti, deal, sat, <jud. Muscel>,
223; - <jud. Prahova>, 129, 464, 465,
520, 671.
Călmăţui (-ul), apă, 16, 149, 232,
309, 310, 547, 747;
___, Tătarului, hotar la Albeşti,
<jud. Buzău>, 547.
Călţeanul, v. Colţeanul.
Călugăreani, sat, <jud. Buzău>, 130,
661; - jud. Dolj, 487; - lg. Ioneşti,
jud. Vlaşca, 40.
Căluiu, m-re, <jud. Romanaţi>, 349,
718, 728.
513
Căman, martor pt. Cucuteani, 42.
Cămă, din Fundeni, tatăl lui Manea,
56.
Căneşti, sat, <jud. Dolj>, 675.
Cănuci (Cănuţii), post. din Gaia,
410, 411, 414.
Căpăţână, Iane, martor pt.
Iaroslăveşti, 353.
Căpăţâneni, sat, <jud. Buzău>, 195.
Căpârnoaie, Radul, 561.
Căpoteşti, moşie la Balta Albă, <jud.
Rm. Sărat şi Brăila>, 688.
Căpreni, sat, <jud. Dolj>, 459, 452.
Căpreşti, sat, <jud. Buzău>, 232,
555, 684, 747.
Căpriianul, moşie, <jud. Sac>, 560.
Căprior, vinde în Samara, 31.
Căpuşăscu, Neagul din Scăiani, 108.
Cărare, rumân în Izbiceani, 40.
Cărbune, din Scutaşi, 571.
Cărbuneşti, sat, <jud. Sac>, 480.
Cărici, rumân în Pleşoi, 760.
Cărneaia, Dumitru din Bănceşti,
308.
Cărpenişul, sat, jud. Argeş, 31, 40.
Cărunţi, sat, pe apa Mislei, <jud.
Sac>, 356.
Căsăroaia (Căsăroa), sat, <jud.
Romanaţi>, 140.
Căşăleagă, fr. cu Micul, 390.
Căşumabu (Căşumalul), din
Dobroteani, 11.
Cătănescul, v. Căzănescul.
Cătăramă, Dobre rumân în
Grădiştea de Jos, 40.
Căteniţa, Împletiă, topic la Cândeştii
din Deal, <jud. Buzău>, 556.
Cătun (-ul), sat, <jud. Mehedinţi>,
410, 411, 414, 591; - <jud. Sac>,
286, 772, 802; - <jud. Teleorman>,
751.
Căţul, Ionaşco din Păcleani, 502.
Căută, Radul, martor pt. Şerbăneşti,
6.
Căvel (Cavel), Dumitru, martor pt.
Ciutureşti, 758, 759.
Căzan, v. Cazan.
Căzănescul (Cătănescul), Radul din
Cioroiaşi, 189.
Căzăneşti (-i), sat, (jud. Ialomiţa),
383, 583, 589, 772;
___, de Jos, sat, <jud.
Ialomiţa>, 588.
Câine, Stan, p. lui în Băbeni, 12.
Câinişani (Câineşască,
Câineşinească, Câinişască), topic la
Samara, jud. Argeş, 31.
Câlceşti, sat, jud. <Vlaşca>, 738.
Câlnău, apă, 641; - sat <jud. Buzău>,
304.
Câmpeani, sat, <jud. Romanaţi>,
221.
Câmpina, sat, <jud. Prahova>, 378,
495, 635, 679.
Câmpineanu, Manta cămăraş m.,
533, 551, comis (m.), 456, 472, 476,
477, 487, 493, 494, 505, (greşit:
Matei), 511, 515, 518, 521, 531,
(greşit: Manea), 532, 595, 598, 617,
621, 628, 702, 711, 713, 719, 752,
754, 788, 820, 823.
Câmpşor (Câmşor, Câmpuşor), sat,
<jud. Vlaşca>, 172, 273, 275, 340.
Câmpulung (Dălgopol, Dălgopole,
Dâlgopol, Dâlgopoliu), loc de
emitere, 19; - m-re, <jud. Muscel şi
Pădureţ>, 9, 22, 31, 137, 138, 177,
357, 456, 550, 725, 781, 828, zidită
de Matei Basarab vv., 19, 137,
prădată şi surpată, 19, ridicată în loc
frumos şi cu temelie rezistentă, aflată
de Matei Basarab vv. în ruină,
514
înfrumuseţând-o cu averi, să nu fie
alta mai frumoasă în Valahia, 19,
vizitată de Macarie, patriarhul
Ierusalimului, 19; - oraş, <jud.
Muscel şi Pădureţ>, 223, 269, 290,
342, 383, 513, 532, 669, 725; -
păhărnicie la -, 19.
Câmpulungeanu, v. Dionisie ep. m-
rii Câmpulung;
___, Mareş log., v. Băjescu.
Câmpuşor, v. Câmpşor.
Câmşor, v. Câmpşor.
Cânda, post., v. Bălotescul; - rumân
din Lăceanii, 40; - uncheaş (din
Mirceşti), 27, 316.
Cândeşti (-i), sat, (jud. Buzău), 29,
72, 91, 149, 167, 179, 359, 514, 593,
602, 641, 662, 678, 685, 719, 770,
782, 825; - <jud. Rm. Sărat>, 702;
___, din Deal, sat, <jud.
Buzău>, 556.
Cândoi, hotar la Floreşti, <jud.
Vâlcea>, 729.
Cândoiul, Radul, 729.
Cârcinov (-ul, Cârciunov), apă, 157;
- sat, lg. Gura Cimpoii, <jud.
Muscel>, 467.
Cârcioaia, sat, <jud. Dolj>, 336.
Cârjău, Stanciul din Mătăsari, 535.
Cârlan, vor. (al doilea, greşit: vor. m,
din Rădueşti), 161, 187, 338.
Cârlig, Vasilie din Gomoeşti, 131,
195.
Cârligaşi, sat, <jud. Ialomiţa>, 552.
Cârligaţi, sat, <jud. Vlaşca>, 473,
494.
Cârligăţeasca (Gârligăţeasca), topic
la Coeteşti, <jud. Buzău>, 450, 451.
Cârlige, sat, <jud. Rm. Sărat>, 702.
Cârlomăneşti (Cârlomâneşti), deal,
sat, <jud. Buzău>, 119, 122, 167,
179, 354, 359, 514, 602, 770, 837,
838.
Cârneaciu, Stan, moşul lui Sin şi
Stanciul din Găurice, 493.
Cârstea (Cârste, Crâstea), armaş, 40;
- clucer (din Săteani, Nica cpt. din
Săteani, nep. lui), 53, 73, 86, 87, 110,
291, 302, 643; - clucer, v.
Cornăţeanu, Izbiceanul; - comis,
martor pt. Vlădeani, 191; - din
Cândeştii de Deal, v. Mielescu; - din
Hulubeşti, 312; - din Ludeşti, 475; -
din Ostra, 443; - din Plăsoi, 198; - din
Poenărei, 320; - din Răchiţeale, 82; -
din Scăiani, 108; - din Stănimireşti,
279; - f. Dobrei, martor pt. Dobreşti,
651; - f. lui Oprea din Slănicu de Jos,
301; - f. lui Oprea Grecul, v. Grecul;
- f. lui Stan, 712; - f. lui Stanciul post.
din Cocorăşti, v. Cocorăscul; - f. lui
Tatomir din Foeşti, fr. cu Mihail,
120; - (f. lui Tatul din Dobreşti, fr. cu
Tatul, văr cu Nanu), 1, 651; - fr. cu
Neaniul şi Duca din Gărdeşti, 318; -
log. (din Brănceani, f. lui Ghionea),
273, 275; - martor pt. Comanca, 215;
- martor pt. dealul Crângurenilor, 7; -
martor pt. Ghimpaţi, 350; - martor pt.
Goleşti, 625; - martor pt. Groşi, 82; -
martor pt. Ivăneşti, 208, 388; -
negustor, 100; - p. lui în Pârscoveni,
179; - popa, (martor pt. Fiiani), 44,
607, 608; - popa (din Bătieşti, scrie
doc.), 2, 28, 151, 561, 840; - popa,
martor pt. Nănişorul, 560; - roşu din
Poieni, 805; rumâni din: Călugăreani,
40; Cărpenişul, 40; Cojăşti, f. lui
Sarul (Savul), fr. cu Crăciun, 204;
Corbuşori, 40; Drăghineşti, f. lui
Neguţ, fr. cu Paraschiva, 597;
Nucşoara, f. lui Bancea, fr. cu
515
Neagoe, 40, f. lui Pârvul, fr. cu
Neagoe şi Micul, nep. lui Gurişoară,
40; Titeşti, f. lui Opriş, 360; - tatăl
Dragnei (Duşeştii de Sus), 40; - tatăl
lui Nedelea (Duşeştii de Sus), 40; -
tatăl lui Radul, 667; - tatăl lui Tudoru
şi Radul, din Brezoe, v. Bordea; -
ţigan, f. lui Ion, nep. Devlei şi
Floarei, 713; - uncheaş din Scăiani,
108; v. şi Cratea, Găenescul, Macri;
___, cel Şchiop din Măgureni,
495.
Cârstea, „sţ.” lui Paană, 100.
Cârsteasca, Neacşa, sţ. lui Pătraşcu
post. din Cârsteşti, mama lui Radul,
198.
Cârsteianeşti, v. Cârstieneşti.
Cârsteieneşti, v. Cârstieneşti.
Cârsteneşti, v. Cârstieneşti.
Cârsteşti, sat, <jud. Dâmboviţa>, 34,
60-62, 198.
Cârstian (Cârstiian, Crâstiian),
comis (al doilea, martor pt.
Căldăruşani), 58, 191; - din Codreani,
682; - din Conţeşti, 291; - din
Dămiiani, fr. cu Muşat, 836; - din
Hulubeşti, tatăl lui Gheorghe, 475; -
din Mărculeşti, 413; - din Tărăceani,
60; - f. Ianei, sţ. Stanei, tatăl lui
Dobromir, 107; - f. lui Stan Grecul,
fr. cu Dragul, 126; - log., Lepădat
comis, Arsenie, Tudor log. şi Stepan
post., nep. lui, 760; - pah. din
Căldăruşani, văr cu Preda sluger, nep.
lui Buzincă, 472; - popa din Juguri,
tatăl lui Pârvul şi Ion, 38, 51; - roşu
din Dobreşti, (tatăl lui Chirca, fr. cu
Neacşul Zmeul şi Drăgoiu, unchi lui
Voico, 1, 418; rumâni din: Brătianii
de Jos, f. lui Radul Pleşa, tatăl lui
Maxin şi Teodor, 40; Ciupa, f. lui
Cârstiian, 257, tatăl lui Cârstiian,
257; Izbiceanii, v. Sârbul; Şotânga,
40; Vlădeani şi Slăviteşti, fr. cu
Oprea, 760; - (spătărel din Frăsinet),
Apostol, nep. lui, 83, 217; - stoln. din
Zătreani, sţ. jupânesei Maria,
îngropat la m-rea Dintrunlemn, 713; -
tatăl lui Necula armaş, unchi
jupânesei Ilina şi lui Andreiu, 680; -
tatăl lui Stan din Băbeani, 330; -
uncheaş din Valea Lupului, tatăl lui
Stoica, 36; - uncheaş, Dobromir şi
Pădure, feciori de suflet, 610.
Cârstienească (Crâstienească), funie,
topic la Novacii de Sus, <jud.
Vlaşca>, 653.
Cârstieneşti (Cârsteianeşti,
Cârsteieneşti, Cârsteneşti,
Cârstiianeşti, Cârstineşti), sat, <jud.
Argeş>, 144, 193, 323, 335, 446, 498,
620, 677, 765, 821, 822; - <jud.
Ilfov>, 297; - <jud. Muscel>, 40,
235, 532; - <jud. Rm. Sărat>, 12,
305.
Cârstiian, v. Cârstian.
Cârstina, v. Cristina.
Cârstinescu, Stanciul (din
Cârstineşti, sţ. (f.) Călinei, ginerele
Neacşei, nep. lui Datco vor., fr. cu
jupânesele Anca şi Neacşa, unchi lui
Preda (post., roşu) şi lui Dima, văr cu
Ivaşco iuz., Pârvul, Stroe, şi Tudosie,
îngropat la m-rea Cozia), iuz., 193,
206, 326, 335, 620, log. 144, 323,
446, 498, 717, 765, 776.
Cârstineşti, v. Cârstieneşti.
Cârstoi, Stan din Dumireşti, 390.
Cârştov, vinde la Smadoviţa, 794.
Ceapă, Stanciul, din Duşeşti, tatăl
Vişei, 40.
516
Ceapeş, Radul, tatăl lui Mihalcea,
825.
Cecăltan, tatăl lui Stoica, 802.
Ceflicul, moşie lg. Mişina, jud. Dolj,
501.
Cegani, sat, <jud. Ialomiţa>, 369,
469.
Celeaiu (-l), gârlă, vamă, <jud.
Romanaţi>, 622.
Ceparul, Ivaşco, armaş m. (f.), 159,
165, 187, 201, 211, 263, 273, 276,
472, 489, pit. m., 702, 711, 754, 799,
846.
Ceplea, sat, <jud. Gorj>, 317.
Cepleanul, Paraschiva, f. lui Preda
vor. din Ceplea, 317;
___, Preda (pah., vor. din
Ceplea, tatăl lui Paraschiva), 317,
800.
Cepturile (Cepturi, Cepturinească),
sat, <jud. Sac>, 11, 97, 392, 545,
572, 748, 802; m-re în -, 11, 555.
Cepturoaia, sat, <jud. Romanaţi>, 4,
221, 823.
Cerăt (Ceraţi), sat, <jud. Dolj>, 500,
714, 718, 806.
Cerbureni (Cerboreni), sat, <jud.
Argeş>, 506, 630.
Cerna, apă, 372.
Cernaia, sat, <jud. Mehedinţi>, 59,
67, 783, 794, 800, 820.
Cernat, din Gogoşi, 150; rumâni din:
Lăceanii, f. lui Turcea, fr. cu Vladul
şi Peia, 40, tatăl lui Radul şi Stan, 40.
Cernădie (Cernădiia), sat, <jud.
Gorj>, 205, 804, 806.
Cernăteşti, moşie, sat, <jud.
Prahova, Sac>, 29, 382.
Cernea, din Pişteşti, 202.
Cerneţi, sat, <jud. Mehedinţi>, 196.
Cernica, din Mogoşăşti, tatăl lui
Stan, 40; - (ceauş, iuz.) din Gostile,
156, 297, 536, 575, 793; - rumân din
Izbiceani, 40; - vor. m. f., bunic lui
Cernica vor. şi jupânesei Maria, 846;
- vor., văr cu jupâneasa Maria, nep.
lui Cernica vor. m. f., 846.
Cernogârla, (Ciornăgârla), sat <jud.
Ilfov>, 3, 680.
Cetate, sat, <jud. Dolj>, 186.
Cetăţuia, (Cetăţue, Cetăciue), sat,
<jud. Vâlcea>, 690; - schit, <jud.
Vâlcea>, 186.
Ciornăgârla, v. Cernogârla.
Ceurca, Stan, rumân din Poenari, 40.
Chefa, Stoica, din Dăneşti, 80.
Chefala, Mihul negustor, tatăl lui
Istodor (Hristodor), 197.
Cheia, sat, <jud. Vâlcea>, 668, 720.
Chelichia (probabil: Cilicia),
arhipatriarh de -, 446.
Cheojdu, v. Chiojd.
Chera, jupâneasa, sţ. lui Iane pah.
din Aninoasa, fc. jupânesei Vlădae,
mama lui Tudoran pah., vară cu
Florescu post. al doilea, 643.
Cherana, fc. lui Dragul, mama lui
Fota, sr. cu Stoica, 844.
Cherba, sat (lg. Cepturi), <jud. Sac>,
545, 572.
Chesar, v. Chisar.
Cheseleţ, sat, <jud. Ilfov>, 480.
Chetranul, p. lui în Gropi, 807.
Chiaia, <topic> lg. scala de la
Muscel, <jud. Muscel>, 344.
Chiajna, jupâniţa din Glăvăneşti, 40;
- mama lui Iane post., 389.
Chianţea, Radul din Slăvileşti, 799.
Chiceanii, sat, jud. Vâlcea, 692.
Chicioara, topic la Ţigăneşti, <jud.
Muscel>, 45.
517
Chicioranul, rumân din Berislăveşti,
tatăl lui Dumitru, 360.
Chicoş, (din Oraşul de Floci, f. lui
Tănase, fr. cu Tanasie), 383, 388.
Chilii, topic la Voiceaşti, <jud.
Vâlcea>, 701.
Chima, din Urdeşti, 99, 101.
Chinţească, funie la Duşăşti, <jud.
Teleorman>, 120.
Chinţeşti, sat, <jud. Romanaţi>, 574.
Chiojd (-ul, Cheojdu, - de Bâsca,
Starchiojd), sat, <jud. Sac>, 16, 88,
95, 148, 286, 308, 654, 661, 671,
747.
Chir…cu, clucer, întăreşte cop., 158.
Chiran, din Oraşul Floci, 63.
Chirancea, Dragomir, rumân în
Grădiştea de Jos, 40.
Chirano, popa, martor pt. Zeplaz,
673.
Chirca, ban (m. f.), v. Rudeanu; -
clucer (m), v. Rudeanu; - din
Brătianii de Sus, f. sau nep. lui
Lăudat, Şărba şi Radul, fr. sau văr cu
Stoica, Negoe, Soare, Stan,
Dragomir, Mirul, nep. lui Roşca
Stanciul, 434; - din Căneşti, fr. cu
Işfan, 675; - din Râmnic, v.
Hulubescu; - f. lui Cârstiian roşul din
Dobreşti, 418; - f. lui Chisar pah. (din
Ruda), fr. cu Staico, (vinde la
Titeşti), 307, 343; - f. lui Lupşan din
Târşor, 330; - grăm., scrie doc. pt.
Dobreşti, 1; - iuz. din Câmpina, 635;
- post. din Bărseşti, 365; rumâni din:
Berislăveşti, f. lui Şărbu, fr. cu Ion,
Radul şi Opriian, 360; Brătianii de
Sus, tatăl lui Tudor şi Radul, 40; -
stoln. m., v. Rudeanu; - văt., martor
pt. Câmpulung, 357.
Chircuileasca, topic la Coeteşti,
<jud. Buzău>, 450, 451.
Chirco, cămăraş, 185.
Chiriac (Chiriiac), din Bârsăneşti,
701; - din Răduceşti, 726; - din
Stoeneşti, tatăl lui Ştefan log., 172; -
post. din Copăceni, 415, 576.
Chirică, f. lui Vlad din Colţi, fr. cu
Stan, 547.
Chiril (Chirilă), călugăr, v. Tudor, f.
lui Grama; - eg. (ierom.) m-rii
Căldăruşani, 58, 787, 790; - eg. m-rii
Măcsineni, 425, 427; v. şi Balaban.
Chiriţă, dascăl slovenesc, trad. doc.,
487; - din Măciuceşti, v. Creţu; - din
Rociu, 121; - f. lui Andreiu din
Gârbovi, fr. cu Datco, 641.
Chiro, cpt., martor pt. Brobodiţi,
733.
Chisar (Chesar), din Cătun, fr. cu
Vladul, 802; - pah. (din Ruda), tatăl
lui Chirca şi Staicu, 307, 343; - vor.
m., 573.
Chitrănoaia, p. ei în <Fiani>, 561.
Chiţeşti, sat, <jud. Muscel>, 34, 710.
Chiţimiia, rumân în Izbiceani, 40.
Chiţu, din Şcheii cei Bătrâni, 556.
Chiurchi, ţigan, 779.
Chiveriţă, Neagul, log., din satul
Bucureşti, scrie doc., 787;
___, Radul log., scrie doc.,
493, 798, 814.
Cigheni, v. Seceni.
Cilieni (Cilieani), sat, (jud.
Romanaţi), 218, 219.
Cinciuleasa, din Petreşti, mama lui
Dica, 366.
Cioana (Cioană), (din Smărdeşteţi),
tatăl lui Mihart, 799, 800; - post. din
Târnava, 348.
518
Cioban, fr. cu Stanciul şi Marcul,
706.
Ciocan, Stoica din Hulubeşti, 312.
Ciocănoi (Ciocănoe), din Pârscov,
142;
___, Neacşa, din Pârscov, 142.
Ciocârlea, Oprea, vinde în Samara,
31.
Cioceni (-i), sat, <jud. Sac>, 225,
398, 519.
Ciochinescul (Ciuchinescul),
Neagul, (tatăl lui Ivanco, vinde în
Negovani), 73, 398.
Cioflan, Drăghici cpt., 32, 99, 374.
Ciolan, Dumitru din Turburea, 452,
459.
Ciolanu (-l), m-re, <jud. Sac>, 593,
594, 602; - sat, <jud. Sac> 340.
Ciolăneşti (-i), sat, (jud. Teleorman),
84, 92, 282, 318, 322, 347, 433, 638.
Ciopeta (Ciupinţa), sat, <jud. Ilfov>,
398.
Cioplea, sat, (jud. Vlaşca), 273, 275.
Ciopleg, din Frăsinet, moşul lui
Stoian, 363.
Cioraclen, v. Oghiamin.
Ciorani (-i), sat, lg. Lichireşti, jud.
Ialomiţa, 14; - (pe Vânăta, lg.
Murseşti, jud. Ilfov), 50, 53.
Ciorăneasca, moşie, la Mirceşti,
<jud. Vlaşca>, 316, 352.
Ciorăşti, sat, jud. Buzău, Rm. Sărat,
636, 733.
Cioricel (Ciorecel), Crăciun (pârclb.)
din Iablaniţa, 783, 794, 820.
Ciornăgârla, v. Cernogârla.
Cioroi, sat, <jud. Dolj>, 349.
Cioroiaşi, sat, <jud. Dolj>, 189, 399.
Ciortan, Dumitru popa, 553, 606.
Cioru, cumpără în Trănşani, 761.
Ciovârnăşani (Ciovârnoşanu), sat,
<jud. Mehedinţi>, 410, 411, 414.
Ciovlicul, Nan din Largul, tatăl lui
Robe, 742.
Cislău (-l), sat, <jud. Sac>, 227, 340,
719.
Ciubrova, hotar la Jdegla, jud. Dolj,
739.
Ciuchinescul, v. Ciochinescul.
Ciuciuleate, Radul, tatăl Marulei şi
al Costandei, 660.
Ciuhunei, topic la Apele Vii, în
Plasa de Mijloc, jud. Romanaţi, 823.
Ciuleiu, Vladul, vărul lui Opriş din
Urdeşti, Bogdan şi Oprea, nep. lui,
362.
Ciumearnic, moşie, <jud. Ilfov>,
674.
Ciumeşti, sat, <jud. Muscel>, 52.
Ciupa, sat, (jud. Vlaşca), 257, 331,
332, 522.
Ciupinţa, v. Ciopeta.
Ciupreşti, fam. de ţigani, 780.
Ciurea, Frâncul, martor pt.
Hulubeşti, 385;
___, Stanciul din Hulubeşti,
312.
Ciutan, Roman din Murgaşi, tatăl lui
Dumitru, 746.
Ciutureşti, sat, <jud. Dolj>, 758,
759.
Ciuturie, sat, <jud. Romanaţi>, 758.
Clăbuciariul (Clăbuceariul), sat, jud.
Dolj, 43.
Clăşascul, v. Cleşăscul.
Clăşneşti, v. Cleşneşti.
Clăteani, sat, <jud. Sac>, 742.
Cleman, rumân din Gabrovul, 40.
Cleneţeale, topic la Cacova, <jud.
Vâlcea>, 720.
519
Cleşăscul (Clăşascul), munte, jud.
Prahova, 231, 233.
Cleşneşti (Clăşneşti), sat, <jud.
Mehedinţi>, 724.
Clima, Gligore (spătărel din Amara),
272, 416.
Clinceni (Clinceani), sat, <jud.
Ilfov>, 96, 245, 303, 442, 447, 448,
490, 491, 497.
Clocociog, m-re, <jud. Olt>, 422.
Coada, Geamenii, topic la Samara,
jud. Argeş, 31;
___, Loianului, topic la
Samara, jud. Argeş, 31;
___, lui Căpiciu, topic la
Samara, jud. Argeş, 31;
___, Vâlcului Floarei, topic la
Samara, jud. Argeş, 31;
___, Zlăpieţii (Zlăpiuţii), topic
la Samara, jud. Argeş, 31.
Coadă, cpt. (din Făcăiani), 580, 636.
Coanda, v. Conda.
Coarcă, Pătru, martor pt. Ciorăşti,
636.
Coasta (Coastă, Coaste), topic la
Olăneşti, <jud. Vâlcea>, 381; - topic
la Săcături, <jud. Dâmboviţa>, 538;
___, Câmpiei de Jos, <moşie>,
<jud. Muscel?>, 753;
___, Câmpului, topic la Piteşti
<jud. Argeş>, 461;
___, Homorâcii, hotar la
Brăeştii, jud. Vâlcea, 372;
___, lui Grigore, topic la
Samara, jud. Argeş, 31.
Cobia (Cobiia), m-re, (slabă, fără
venit, de drum, lăcaş de odihnă pt.
călători), <jud. Dâmboviţa>, 65, 68,
201, 273-275, 473, 494; - sat, <jud.
Dâmboviţa>, 496.
Cobiian, din Dobroţei, 383.
Cocani, sat, <jud. Buzău>, 705, 756.
Cocean, Jipa vor. din Răteşti, (fr. cu
Paraschiva), 32, 265.
Cochiia, rumân în Izbiceanii, 40.
Cocicodia, v. Coşcodia.
Cocicodiia, v. Coşcodia.
Cocorăscu (-l), Calotă clucer, f. lui
Stanciul post. din Cocorăşti, fr. cu
Cârstea, Fiera log. şi Stroe, 719;
___, Cârstea, f. lui Stanciul
post. din Cocorăşti, fr. cu Calotă
clucer, Fiera log. şi Stroe, 719;
___, Fiera log., f. lui Stanciul
post. din Cocorăşti, fr. cu Calotă
clucer, Cârstea şi Stroe, 719;
___, Iano, f. lui Radul log. m.,
fr. cu Vladul, Radul şi Mihaiu, 131,
541;
___, Mihaiu, f. lui Radul log.
m., fr. cu Radul, Vladul şi Iano, 131,
541;
___, Necula, 188;
___, Paraschiva pah. din
Cocorăşti, 177;
___, Radul (I) log. (m. f.,
ispravnic scaunului Bucureşti, tatăl
lui Radul post. al doilea, Radul spăt.,
Mihaiu, Iano şi Vladul, i s-a
întâmplat moarte când s-au sculat
slujitorii asupra boierilor în timpul lui
Constantin vv.), 131, 293, 383, 488,
539;
___, Radul (II) post. (al doilea,
din Cocorăşti, f. lui Radul Cocorăscul
log., fr. cu Radul spăt., Vladul,
Mihaiu şi Iano), 131, 488, 492, 519,
539, 541;
___, Radul (III) spăt. (al
doilea, din Cocorăşti, f. lui Radul
Cocorăscul log., fr. cu Radul post al
doilea), 128, 162, 539, 604;
520
___, Stanciul (post. din
Cocorăşti, tatăl lui Calotă clucer,
Cârstea, Fiera log. şi Stroe), 391,
719;
___, Stroe, f. lui Stanciul post.
din Cocorăşti, fr. cu Cârstea, Calotă
clucer şi Fiera log., 719;
___, Vladul, (post.) f. lui Radu
Cocorăscu log. m., (fr. cu Radu
Cocorăscu post. al doilea, Mihaiu şi
Iano), 131, 383, 488, 541.
Cocorăşti, sat, <jud. Prahova>, 128,
177, 455, 492, 519, 655, 719.
Cocoş, Dumitru din Târgovişte, tatăl
lui Lazăr log., 46;
___, Lazăr log., f. lui Dumitru
din Târgovişte, scrie doc., 46.
Cocoşilă (Cocoşălă), Stanciul
(uncheaş din Racoviţă), 118, 201,
275.
Cocul, sat, <jud. Argeş>, 31.
Codmeana, v. Cotmeana.
Codrea, log., p. lui în Bratia, 532.
Codreani, sat, <jud. Ilfov>, 682.
Codreşti, sat, <jud. Buzău>, 304,
519.
Codrul, lui Răducel, topic la Samara,
jud. Argeş, 31.
Coetescul (Coitescul, greşit:
Costescu), Bratul (din Coeteşti, din
Cândeşti, f. lui Bratul), 16, 33, 76,
93, 149, 179, 450, 451, 825.
Coeteşti (Coiteşti), sat, <jud.
Buzău>, 179, 450, 451.
Cofă (Cofea), Radu(-l) din (Buzău,
Nişcoveni, sluga ep.-ului de Buzău),
341, 641.
Coiani, sat, <jud. Vâlcea>, 582.
Coica, din Bădeni, tatăl lui Stoica,
599; v. şi Munteanul.
Coiscă, topic la Berislăveşti, jud.
Argeş, 360.
Coitescul, v. Coetescul.
Coiteşti, v. Coeteşti.
Cojăşti, sat, jud. Dâmboviţa, 204; -
jud. Ilfov, 585.
Cojocariul, hotar la Răstoacă, <jud.
Vlaşca>, 473.
Cojoce, Lazăr din Fundeni, 56.
Colceac, p. lui în Glăvăneşti, 40.
Colentina, apă, 40, 705, 740.
Colibaşi, sat, <jud. Mehedinţi>, 410,
411, 414.
Colin, ţigan, fr. cu Andrei, 713.
Colţea, comis m., v. Doicescul; - din
Jupâneşti, 391; - pit. (m.f.), v.
Doicescul; - popa de la Bis.
Domnească din Râmnic, scrie doc.,
708; - rumân m-rii Căldăruşani, f. lui
Eremiia, fr. cu Gherghie, Leul şi
Duşcul, 287; v. şi Colţi.
Colţeanul (Călţeanul), Vlad, martor
pt. Zăvoi, 91.
Colţi (Colţea), sat, <jud. Sac>, 547,
732.
Comaca, v. Comana.
Coman (Comaan), 512; - cpt. din
Buzău, 195; - comis, f. lui Neagul
agă, tatăl lui Deadul şi Ştefan, 467; -
comis, martor pt. Roşiia, 309; - din
Bucureşti, fr. cu Bobe şi Lazăr, 766; -
din Dragoslavele, f. lui Ianăş, 137; -
din Găgeani, sţ. Stancăi, tatăl lui
Dragomir, Tatul şi Stan, ginerele lui
Pătru Barţu, 564; - din Piscuri, 297; -
din Popeşti, 691; - din Săveşti, tatăl
lui Radul pah., 384; - din Tâmpeani,
tatăl lui Nedelco şi Lepădat, 657,
847; - din Teşila, fr. cu Neagul şi
Radul, 449; - din Trestiia, 142; - f. lui
Lazăr din Stoeneşti, 137; - f. lui Sava
521
Beanghiul cpt. din Mărăcineani, 67; -
f. lui Stan, fr. cu Mâinea, 829, 830; -
f. lui Stan, fr. cu Neagul şi Radul,
nep. de fr. lui Manea, 384; - fr. cu
Anghel, 750; - fr. cu popa Dobrotă
din Măciuceşti, 755; - iuz., 602; -
log., cumpără în Săcuiani, 737; -
martor pt. Nănişori, 126; rumâni din:
Clăbuciariul, 43; Lăceanii, 43; - tatăl
lui Stan (Crasna), 612; - ţigan, f. lui
Vlad şi Neacşei, fr. cu Şerban, 692; -
vinde în Ageşti, 719.
Comana (Comaca), sţ. lui Ghioca,
mama lui Vasilie, 439, 464, 465.
Comanca (Comana), sat, <jud.
Romanaţi>, 99, 136, 215, 486, 786.
Comani, sat, <jud. Olt> , 32, 374,
517, 581, 798, 799, 814.
Comarnic, sat, <jud. Prahova>, 544.
Comănăceanul (Comnăceanul),
Oprea, (martor pt. Roşiiani), 798,
799.
Comăneanu (-l), Badea (din
Comani, tatăl lui Radu şi Daciul din
Comani), comis, 32, 99, 374, 799,
stoln. (m. f.), 471, 477, 487, 494,
505, 510, 511, 515, 521, 531, 533,
627;
___, Danciul, f. lui Badea
comis din Comani, 799;
___, Radu, f. lui Badea stoln.
m. f., 627.
Comăneşti, sat, <jud. Vlaşca>, 40,
275.
Comănici, din Scurteşti, Băluţă, nep.
lui, 72.
Comisia, Documentală, 628.
Comişi, sat, <jud. Teleorman>, 40.
Comnăceanul, v. Comănăceanul.
Comoşteni, sat, <jud. Dolj>, 510.
Comşa, din Răsnicel, 150.
Concenie, Muşat din Băjăşti, tatăl lui
Drăguşu, 1.
Conciu, Costandin din Drăgăeşti,
556.
Conda, jupâneasa, sţ. lui Avram,
mama lui Dima şi Mihul, 317.
Conda (Coanda), Coanda şi Stoia,
nep. lui, 150; - din Obeadin, nep. lui
Conda, 150; - f. lui Iane din Albeşti,
scrie doc., 652; - văt., sţ. jupânesei
Maria, 690.
Condila, jupâneasa, (sţ. lui Sava log.
din Stăneşti), mama lui Preda, 334,
484.
Condrea, negustor, martor pt. Dealul
Măgureanilor, 495.
Constandin, v. Costandin.
Constantin, v. Costandin.
Constantinopol, v. Ţarigrad.
Conţeşti, sat, <jud. Dâmboviţa>,
291.
Copăceanul, Stamatie pah. (din
Copăceani, f. lui Miloş log. din
Pârâu, Stoichiţa vist., moşul lui), 212,
220, 261, 723.
Copăceni (-i, Copăceani), sat, <jud.
Dâmboviţa>, 3, 499, 576; - jud. Gorj,
723;
___, de pe Răstoacă, sat, jud.
Dâmboviţa, 97, 415.
Copăsne(?), sat, <jud. Dâmboviţa>,
703.
Copos, (Scăioşi), 694.
Corbeaiu, Dan rumân în Strâmba,
tatăl lui Hazap (Azap), unchi lui
Pătru, 220.
Corbeani, sat, <jud. Romanaţi>, 221,
432.
<Corbeanu>, Dumitraşco, f. lui
Negoiţă log., fr. cu Ventilă log.
(Dragoslavele), 344;
522
___, Negoiţă log., tatăl lui
Ventilă log. şi al lui Dumitraşco
(Dragoslavele), 344;
___, Teodosie ban, socrul lui
Drăgoiu cpt., 344;
___, Ventilă log., f. lui Negoiţă
log., fr. cu Dumitraşco
(Dragoslavele), 344;
___, Ventilă vor., bunic lui
Ventilă log. şi Dumitraşco
(Dragoslavele), 344.
Corbeni, fam., p. lor în Menţi, 81.
Corbi, sat, <jud. Muscel>, 3, 235,
461.
Corbşori, v. Corşori.
Corbuşori, v. Corşori.
Corcolaţi, sat, lg. Alicseni, <jud.
Gorj>, 283.
Coresie, tatăl lui Ion, 41.
Corlate, sat, <jud. Ilfov>, 733.
Corlătescul, Radul comis, tatăl
Floricăi, socrul lui Nicola
Glogoveanu pit. m. f., 471.
Corlăteştii, sat, jud. Romanaţi, 471.
Cornăţeani, sat, <jud. Dâmboviţa>,
302, 643.
Cornăţeanu, (Anca, Ancuţa,
jupâneasa, sţ. fostă lui Ianache spăt.,
mama lui Matei, nora lui Socol
clucer, fc. lui Bunea vist., cumnată cu
<Vintilă> Florescul pah.), 302, 643;
___, Cârstea clucer, f. lui Socol
clucer, fr. cu <Vintilă> Florescul
pah., 40;
___, Ianachie (Iane) spăt.
(m.?), f. lui Socol clucer, sţ. jupânesei
Anca, tatăl lui Matei, <fr.> cu
<Vintilă> Florescul pah., ginerele lui
Bunea vist., 40, 302, 483, 515;
___, Matei, f. jupânesei Anca
şi al lui Ianachie spăt., nep. de fiu lui
Socol clucer, nep. de fc. lui Bunea
vist., nep. de <fr.> lui <Vintilă>
Florescul pah., 302;
___, Socol clucer, (din
Cornăţeani, tatăl lui Ianachie spăt.,
Cârstea clucer şi <Vintilă> Florescul
(pah., post.), socrul jupânesei Anca,
bunic lui Matei, cuscrul lui Bunea
vist.), 302, 643; v. şi Florescul.
Cornăţel, sat, <jud. Ilfov>, 188, 222,
480; - <jud. Mehedinţi>, 510.
Cornea (Corne, Cornei, Cornoae),
cpt., tatăl lui Ianache, 351; - din
Bălăceşti, tatăl lui Drăghici pah., 411,
414; - din Creaţa, 66; - din Răstoacă,
535; - post. din Copăceani, 723; -
tatăl lui Drăghici pah. din Bălăceştii,
411; - ţigan, f. lui Radul, 483;
___, Dumitru din Bănceştii
Javrei, 95.
Corneşti, sat, <jud. Olt>, 698.
Cornet, sat, <jud. Dolj>, 409-411,
414, 452, 714, 780; - topic la Săseani,
<jud. Buzău>, 265.
Cornoae, v. Corne.
Cornu, sat, <jud. Prahova>, 378.
Coroiască, funie, topic la tg. Râmnic,
<jud. Rm. Sărat>, 708.
Corşori (Corbşori, Corbuşori), sat,
<jud. Muscel şi Pădureţ>, 38, 40, 51,
52, 85, 235, 627.
Cortofleş, p. lui în Samara, 31.
Coruia, post. din Ciovârnoşanu, 410,
414.
Cosâmbeşti, sat, <jud. Ialomiţa>, 21.
Cosma (Cozma) din Cruci, ţigan,
349; - (Floreşti), 730; - pârclb. din
Lăceanii, tatăl lui Melentie şi Dobre,
40.
Cosoba, sat, <jud. Ilfov>, 733.
Costa, cpt., tatăl lui Andrei, 656;
523
___, Iosif, martor pt. Bucureşti,
267; v. şi Ţicala.
Costanda, fc. lui Radul Ciuciuleate,
sr. Marulei, 660; - ţigancă, 79.
Costanda, vor., locul lui în
Bucureşti, 319.
Costandin (Constandin, Constantin),
cpt. (din Bucureşti), 682; - cpt., v.
<Vărzaru>; - ceauş, martor pt.
Brâncoveni, 734; - cetaş la Curta,
141; - chiurciubaşa, 48, 108, 161,
383, 386, 615, 787; - comis din
Togozeni, 454; - cumpără în
Sărăcineşti, 637; - dascăl slovenesc
(la Şcoala de la Sf. Gheorghe Vechi
din Bucureşti), trad. doc., 511, 533,
719; - din Boleasca, 417; - din
Curoteani, 377; - din Drăgăeşti, v.
Conciu; - din Dudeşti, 198; - din
Juguri, v. - post.; - din Păuşăşti, 637;
- din Robăneştii, 221; - din Săteani,
v. Tănăcanul; - f. lui Bleandea, fr. cu
Radul şi Petrea, 103; - f. lui Drăghici
vist., v. Greceanu; - f. lui Duca diiac,
fr. cu Pârvul, Uriil şi Paraschiva, 293;
- fr. cu Iacov din Cernaia, v. - pah.; -
ispravnic scaunului din Bucureşti, v.
Găleţeanu; - iuz. din Sălcuţa, 189; -
(log. din Târşor), scrie doc., 467, 679;
- log., v. Greceanu; - log. (m.), v.
Cantacuzino; - log., martor pt. Ezer,
272; - martor pt. Grădiştea, 550; -
martor pt. Suseni, 703; - negustor din
Ocnă, 353; - negustor, martor pt.
(Boteni, Căzăneşti), 575, 772; - nep.
Păunei vorniceasa, v. Brâncoveanu; -
(pah.) din Cernaia, fr. cu Iacov (cpt.),
67, 783, 794, 820; - pah., martor pt.
Ciolanul, 340; - popă (din Ocnă),
353, 700; - portar m. (f.), v.
Gălăţeanul; - post. din Clinceni, 245;
- (post.) din Juguri, tatăl lui Radul
(log. şi Marco, fr. cu Vlaicu, unchi lui
Gherghe şi Iane), 38, 51, 532; - post.
(m. f.), v. Cantacuzino; rumâni din:
Berislăveşti, f. lui Dumitru, 360;
Cărpenişul, tatăl lui Dumitru, 40;
Comăneşti, tatăl lui Adam, Stanciul şi
Dumitru, 40; Costeşti, tatăl lui
Costea, Nedelco, Dragomir, Neago,
Ion, Tudor, Dobre, 40; Megiaşii, f. lui
Stan, fr. cu Voico şi Loiz, 40; - scrie
doc., v. - log. din Târşor; - slugă, f.
lui Mihai ceauş, martor pt. Vlădeani,
191; - slujer, 483; - spăt., f. lui
Neagul portar, 680; - spăt., martor pt.
Zlăteşti, 292; - spăt., (Zătreani), 460;
- ţigani, 545, 572, 779, 780; - văt., v.
Vărzaru; - vor. al doilea, martor pt.
Vlădeani, 191; - vor. (din
Târgovişte), 161, 187; - vor., (Tudor,
nep. lui), 635, 790; v. şi Costin,
Grama;
___, Şerban vv. (Cârnul, f. lui
<Radu> Şerban vv., 1654-1658),
passim; în boierie, 702; în timpul lui -
vin ungurii în ţară, 539; jafuri şi
jacmanuri în timpul lui -, 549, 760;
m-rea lui - în Bucureşti, 293; - sţ.
doamnei Bălaşa, 58, 471; - vine la
Adrianopol, 361.
Costea (Coste), cpt. din Craiova,
221; - clucer, fr. cu Nedelco cliucer şi
Estratie post., unchi lui Antonie, 656;
- cocon, f. lui Alexandru cpt., 815; -
cojocar, martor pt. Săcuiani, 737; -
din Dăneşti, tatăl lui Mihăilă din
Dăneşti, 80; - din Dintre Lacuri, tatăl
lui Dumitru, 525; - din Gârdeşti, v. -
pârclb. din Gârdeşti; - din
Groşeneasa, 195; - jupân, martor pt.
Urdeşti, 819; - log. (din Craiova,
524
scrie doc. pt. Ciutureşti, Comani,
Clăbuceariul, Drăgoiani, Buneşti),
32, 43, 202, 346, 387, 715, 723, 759,
779; 780; - martor pt. Ciuturie, 758; -
martor pt. Negovani, 398; - negustor,
martor pt. Săcuiani, 737; - nep. lui
Dapcea din Cucul, 277; - (pârclb.)
din Gărdeşti, 315, 623; - post., martor
pt. Racoviţa, 273; - post., v.
Brătăşanu; rumâni din: Bonteanii,
Corlăteştii, Voineştii, 471, fr. cu
Badea, 471; Călugăreani, 40;
Costeşti, f. lui Costandin, fr. cu
Nedelco, Dragomir, Neagoe, Ion,
Tudor şi Dobre, 40; - scrie doc. pt.
Smadoviţa, 744; - scrie doc. pt.
Verneşti, 570; - sţ. fost jupânesei
Rada, via lui în dealul Văleanilor,
436; - tatăl lui Mihăilă, v. - din
Dăneşti; - tatăl lui Stanciul, martor pt.
Blagodeşti, 278; v. şi Costandin.
Costescu, v. Coetescul Bratul.
Costeşti, sat, <jud. Vâlcea>, 387,
590, 730.
Costilea, Radul (Crasna), 612.
Costin (greşit: Costandin), log. din
Ibăneşti, 817; - şetrar, 276.
Costişă, topic la Samara, jud. Argeş,
31.
Costişoară, Radul, martor pt.
Tihuleşti, 441.
Coşcodia, (Cocicodia, Cocicodiia),
sat, <jud. Mehedinţi>, 783, 794, 820.
Coşoveani, sat, <jud. Romanaţi>,
221.
Coteneşti, sat, <jud. Muscel>, 137.
Cotlova, Mare, hotar la Strâmba, jud.
Dolj, 487.
___, Mică, hotar la Strâmba,
jud. Dolj, 487.
Cotmeana (Codmeana), apă, 31; - m-
re, <jud. Argeş>, 326, 646.
Cotoiu, Stroe, tatăl lui Vintilă, 356.
Cotruceani, sat, <jud. Ilfov>, 815.
Coţofan (-ă), rumân în Izbiceani, 40;
___, Stanciul, 826.
Coţofăneşti, sat, (jud. Rm. Sărat),
685, 719.
Coţofeanul, Hârsova spătăreasa,
jupâniţa, sţ. lui Mihai spăt., mama
Iuditei, soacra lui Udrişte vist. al
doilea, 521.
___, Mihai, spăt., sţ. jupâniţei
Hârsova spătăreasa, tatăl Iuditei,
socrul lui Udrişte vist. al doilea, 521.
Covăciţa, topic la vama Bistreţul,
<jud. Dolj>, 621.
Cozia, m-re, <jud. Vâlcea>, 71, 98,
138, 184, 185, 190, 326, 441, 617,
619, 646, 765, 784, 822; Stanciul iuz.
din Cârstieneşti, îngropat la -, 335,
620.
Cozleaci (Cozlea, Cozleciu), sat,
<jud. Prahova>, 545, 572, 660.
Cozma, v. Cosma.
Crac, topic la Cândeştii din Deal,
<jud. Buzău>, 556.
Cracea (Crace), (vist. din
Dobroteani), 748, 802.
Craici (probabil: Crainici), sat, <jud.
Mehedinţi>, 724.
Craiova, oraş, (jud. Dolj), 32, 221,
325, 346, 374, 394, 456, 487, 493,
494, 505, 515, 521, 531-533, 537,
595, 598, 617, 621, 690, 702, 718,
735, 744, 754, 758, 759, 783, 788,
792, 799, 820, 823, 846; Bis.
Domnească din -, 221, 509; loc de
emitere, 780; scaunul domnului la -,
20, 43, 147, 150, 196, 517, 581, 727,
728, 779, 780, 785, 794, 820, 824.
525
Cranga, Stan (Ludeşti), 164;
___, Şerban (Ludeşti), 23.
Crasna, apă, 612; - sat, <jud. Gorj>,
816.
Cratco, f. lui Mihai portar din
Copăceni, fr. cu Dragomir şi Stan,
nep. lui Dragomir şi Dragotei, 576.
Cratea (Crâstea), tatăl Minei din
Tocsobeşti, 767.
Crăciun (Hrăciun), (armaş, vor. din
Bădeani, tatăl lui Radu armaş şi al lui
Ianachie), 40, 372, 635, 647, 661; -
comişel din Răspopi, 437; - din Balş,
f. lui Ivaşco, 432; - din Boteni, v. -
roşu din Boteni; - din Brădeani, 356;
- din Drajna, 321; - din Iablaniţa, v.
Cioricel; - din Judeani, fr. cu Dima,
708; - din Leoteşti, 574; - din Novaci,
v. Lateş; - din Tufeşti, socrul lui
Oprea, Seman, Dragul, Albul şi
Dărman, 731; - din Vârbiţa, 407; - f.
lui Gherghe văt., martor pt.
Târgovişte, 649; - f. lui Nedelco log.
din Boteani, 386; - fr. cu Radul
(Şerbăneşti), 197; - hagi, martor pt.
Şerbăneşti, 197; - martor pt. Cegani,
369; - pârclb. din Iablaniţa, v.
Cioricel; - popa din Cândeşti, (scrie
doc.), 29, 662, 770, 782, 825; - popa,
martor pt. Bereşti, 542; - (roşu) din
Boteni, v. Boteanul; rumâni din:
Cărpenişul, f. lui Dragomir, fr. cu
Ion, Dumitru şi Stanciul, 40; -
Clăbuciariul, 43; Cojăşti, f. lui Sarul
(Savul), fr. cu Cârstea, 204;
Mogoşeşti, f. lui Voicilă, fr. cu
Ivaşco, 40; Roşiiani, 798, f. lui
Vasilie, 814; Truţeşti, 40; Vâlcom,
652; fără ocină, f. lui Dumbravă, fr.
cu Nedelea, Albul şi Mircea, 40, tatăl
lui Radul, 40; - scaun, martor pt.
Negovani, 398; - tatăl lui Vasilca,
208; - ţarigrădeanul, 491; - uncheaş
din Scăuiani, 821, 822; - vor., din
Bădeani, v. - armaş din Bădeani;
___, cel Bătrân din Râmnic,
tatăl lui Lepădat, 646.
Crăciunescul, Sin, martor pt.
Strâmbeni, 764;
___, Stoica, văr cu Andrei din
Murgaşi, 746.
Crăişani, sat, <jud. Mehedinţi>, 32.
Crăiţă, din Trestiia, f. lui Oprea,
142; - stegar din Fundeni, fr. cu Radu
Pogan, 56.
Crăjiu, din Negoeşti, 650.
Crâm, v. Crimeea.
Crângu (-l), sat, <jud. Sac>, 277;
___, Ars, hotar la Vârâţi, jud.
Olt, 40.
Crângureni (Crângăreni,
Crângoreni), deal, sat, <jud.
Muscel>, 7, 706.
Crâstea, v. Cârstea.
Crâstienească, v. Cârstienească.
Crâstiian, v. Cârstian.
Crean, v. Creţeani.
Creaţa, sat, <jud. Muscel>, 66;
___, de Sus, sat, <jud.
Muscel>, 66.
Cremenari, sat, <jud. Argeş>, 760.
Cremene, topic la Cucuteani, <jud.
Dâmboviţa>, 42.
Creţe, v. Creţu.
Creţeani (greşit: Crean), deal, sat,
<jud. Vâlcea>, 582.
Creţeşti, sat, <jud. Gorj>, 202, 780.
Creţu (-l, Creţe), din Lipiia, tatăl lui
Dragomir, cuscrul lui Balea, 209; - fr.
cu Paraschiva unchiaş (Trestiia), 817;
- popa, tatăl lui Şerban şi Neagoe din
Măciuceşti, 755; - rumân fără ocină,
526
40; - (greşit: Chiriţă), tatăl lui Udrea
din Măciuceşti, 210, 726.
Creţulescu (-l), Radu (-l), log. (m.,
din Creţuleşti, greşit: clucer), 8, 84,
128, 143, 145, 175, 211, 273, 339,
360, 370, 433, 445, 472, 614, 626,
638, 643, 669, 681, 687, 689, 696,
702, 786, 791, 814, 815; - post., 433,
445, 489.
Creţuleşti, sat, <jud. Vlaşca>, 689;
___, de la Răstoacă, sat, jud.
Vlaşca, 496.
Crevedie (Crivedie), apă, 41, 705,
740; - sat, <jud. Vlaşca>, 41.
Cricov, apă, mori în -, 544, 545, 572,
663, 749.
Crimeea (Crâm), drum spre -, 577.
Cristina (Cârstina), din Negovani,
40; - fc. lui Nan din Groşeanii,
cumnata lui Dan din Brădiceani, 192.
Crivăţ, din Teşila, 534.
Crivăţ, topic la Macsin, <jud.
Buzău>, 149.
Crivedie, v. Crevedie.
Crivina (Crivină), topic la
Dediuleşti, <jud. Buzău>, 209;
___, Rătească, topic la Samara,
jud. Argeş, 31.
Crivinească, moşie, <jud.
Teleorman>, 40.
Crivinele, Crivei, topic la Brăeşti,
jud. Vâcea, 372.
Criviniţa, sat, <jud. Gorj>, 3.
Crucea (Cruce, Cruci), sat, jud. Dolj,
349; - topic la Rm. Vâlcea, 326; -
topic la Samara, jud. Argeş, 31;
___, lui Berbece, topic la
Dragoslavele, jud. Muscel, 344.
Crucenească, topic la Gârbovi, <jud.
Ialomiţa>, 171.
Cruci, v. Crucea.
Crucişoară, topic la Vatra, <jud.
Buzău>, 149.
Cucă, rumân în Nucşoara, 40.
Cuceasca, topic la Epureşti, jud. Rm.
Sărat şi Brăila, 702.
Cucioabă, Stan din Cegani, (f. lui
Oprea), 369, 469.
Cuciuc, rumân din Izbiceani, f. lui
Gherghe, 40.
Cuciulat, din Negoeşti, 650.
Cuciulaţi, sat, <jud. Ilfov>, 659.
Cucoi, sat, <jud. Argeş>, 709.
Cucuiaţii, sat, jud. Mehedinţi, 521.
Cucul, ţigan, 13.
Cucul, sat, <jud. Sac>, 277.
Cucuteani (Cucutea), sat, <jud.
Dâmboviţa>, 42, 269; - <jud. Sac>,
149, 341.
Culmea, Teşului, topic la
Rocşoreani, (jud. Mehedinţi), 124,
158.
Cumnu, cumpără la Mirceşti, 27.
Cuneşti, sat, <jud. Ialomiţa>, 188.
Cupeşască, funie, <jud. Muscel>,
151.
Curalici, din Ungurei, tatăl lui Marco
şi Lorinţ, 209.
Curasiia, ţiganca, fc. Stancăi şi a lui
Vidul, sr. cu Sava, 698.
Curătura, Dabului, hotar la Cacova,
<jud. Vâlcea>, 842.
Curchi, ţigan, 780.
Curiia, v. Curuia.
Curmătură, sat, <jud. Sac>, 286.
Curoteani, sat, <jud. Ilfov>, 377.
Curta, sat, (jud. Vlaşca), 40, 141,
738.
Curtea, de Argeş, oraş, <jud.
Argeş>, 631.
Curtişoară, sat, <jud. Olt>, 10, 180,
823.
527
Curuia (Curiia), post. (din
Ciovărnăşani, f. lui Buliga agă), 306,
411, 452, 459.
Cuşlireani, v. Cuştereani.
Cuşmir, sat, <jud. Mehedinţi>, 184,
407.
Cuştereani (Cuşlireani, Cuştereni),
sat, (jud. Ilfov), 280, 405, 702, 793.
Cuştereanu, Iancul cpt., f. lui
Oancea log. din Cuştereani, fr. cu
Mihai cpt. şi Negoiţă sluger, nep. lui
Oancea spăt., 702;
___, Mihai (cpt., stoln. din
Cuştereni, f. lui Oancea log.), fr. cu
Negoiţă sluger şi (Iancul cpt., nep. lui
Oancea spăt.), 280, 405, 702;
___, Negoiţă sluger, (f. lui
Oancea log. din Cuştereani, fr. cu
Mihai stoln. şi Iancul cpt., nep. lui
Oancea spăt., unchi lui Sava şufar),
280, 435, 702;
___, Oancea log. din
Cuştereani, tatăl lui Mihai stoln.,
Negoiţă sluger şi Iancul cpt. (bunic
lui Sava şufar), 280, 702;
___, Oancea spăt., (din
Furdueşti), Iancul cpt., Mihai cpt. şi
Negoiţă sluger, nep. lui, 435, 702.
D
Daan, v. Dan.
Dadu (-l), iuz., 275, 428; - tatăl lui
Lomotea (Uricheşti), 795.
Dae, v. Daia.
Dafina, mama lui Stoica, sr. popii
Jipa, mătuşa lui Mihai, 685; - ţigancă
m-rii Govora, mama Caplei, 664.
Daghe, ceauş din Ţigăneşti, 153.
Dagomir, v. Dragomir.
Daia (Dae), sat, <jud. Buzău>, 571; -
<jud. Gorj>, 540.
Damaschin (Damaschino,
Domaschin), (din Pârăia, ispravnic pt.
Dârvari), 414, 735, 794, 820; - eg. m-
rii Gorgota, 635, 656, 790; - eg. m-rii
Plumbuita, 420, 648; - portar al
doilea, 410, 411; - vor. al doilea, 680;
___, Manta, 404-406;
___, Matei, 267, 635.
Damiian (Dămiian, Dimiian), 672; -
cpt. din Scăuiani, tatăl lui
Dumitraşco, 688;
___, Dumitraşco (log.) din
Scăuiani, (f. Lui Damiian cpt. din
Scăuiani), 489, 688, 702.
Dan (-u, Daan), aprod din Zăval,
389; - din Albeşti, 344; - din
Bârzoteani, v. - pârclb. din
Bârzoteani; - din Brădiceani, ginerele
lui Nan din Groşeanii, cumnat
Cristinei, 192; - din Dârza, v.
Puiescu; - din Gârbovi, (fr. cu
Parados, f. popii Radul din Gârbovi,
naş lui Udrea din Măciuceşti), 726,
755; - din Obârşie, Bucur şi Oprian,
nep. lui, 711; - din Obislav, 132; - din
Petreşti, f. lui Şărban, 202; - din
Petreşti, v. Botea; - din Popeşti, 691;
- din Stroeşti, 792; - din Şchei, 556; -
din Turburenii, f. lui Roşca, 452; - f.
lui Pârle, martor pt. Dumireşti, 695; -
f. lui Tatul slujer, fr. cu Muşat, 368; -
f. popii Stanciul, 683; - fr. cu
Parados, f. popii Radul din Gârbovi,
v. - din Gârbovi; - log., scrie doc. pt.
Văleni, Trestenicul de Sus, 140, 311;
- morar din Obislavu, fr. cu Pătru,
132; - p. lui în Lăceani, 40; - p. lui în
Nucşoara, 40; - (pârclb.) din
Bârzoteani, 729, 730; - popa, (scrie
528
doc. pt. Cârstieneşti, Scăuiani), 193,
323, 760; - roşu, 526; rumâni din:
Căldăruşani, sţ. Mariei, tatăl lui Iane
şi Tudor, 58, văr cu Dumitru, 58;
Cerbureani, 31; Ciupa, 257;
Drăgoiani, 202; Strâmba, v.
Corbeaiu; Zăvoiul, f. lui Radul, 40,
tatăl lui Filip, 623; (Săseni), 379; -
tatăl lui Felca iuz. din Urecheşti, 489;
- tatăl lui Oprea, bunic Muşei şi
Stanei, f. lui Ruva din Bârca, 189; -
tatăl lui Radul, f. lui Pavel
(Drăghiceani), 224; - vinde în
Drăghiceani, 224; v. şi Paţe;
___, I vv., (f. lui Radu
<Negru> Vodă), <1383-1386>, 581,
621.
Danciul, (Baia), 806; - ceauş de
aprozi, 602; - cel Bătrân, v. Zamona;
Danciul, nep. lui -, (Samara), 31; -
din Boceşti, 660; - din Ciolăneşti, v. -
uncheaş; - din Gurilă, unchi lui
Calotă roşu din Gâlceşti, 816; - din
Măneşti, v. Goia; - din Turcineşti,
792; - din Văleni, 658; - f. lui Badea
comis din Comani, v. Comăneanul; -
f. lui Bonchiciu, v. Bonchiciu; - f. lui
Marco, martor pt. Uricheşti, 795; - f.
lui Oancea şi al Dragnei, fr. cu Burcă
şi Neagoe, 68; - fr. lui Tudoru, 715; -
iuz. din Burneşti, 188, 793; - martor
pt. Bucşani, 803; - martor pt. ocina
Voicească, 749; - nep. lui Danciul, p.
lui în Samara, 31; - p. lui în Ludeşti,
164; - p. lui în Samara, 31; - popa din
Berceani, tatăl lui Vladul, (socrul
Slamnei), 99, 101, 102, 104; - popa,
unchi popii Tănasie din Bărbăteşti,
146; - popa, tatăl lui Mâinea post.
(Duşeştii de Sus), 40; - post. (m. f.
din Mileşti), v. Pârâianul; - post. din
Ştorobani, 120; - rumân, fără ocină,
40; - (tatăl lui Oprea), p. lui în
Dobreşti, 1, 651; - (uncheaş) din
Ciolăneşti, 84, 92, 318, 347, 433,
626, 638; - vor., v. Brâncoveanu; v. şi
Bogdănescul.
Dancul, popa, scrie doc. pt. Beleaţe
şi Priboiani, 30.
Dande, Stepan, martor pt. Găgeani,
402.
Daniil (Danii, Danil), călugăr, văr
(greşit: nep.) lui Teodor, nep. lui
Tudor log., 174; - eg. m-rii
Codmeana, 326; - ierom., martor pt.
Şerbăneşti, 419; - judeţ, 105; - martor
pt. dealul Goleştilor, 640; - negustor,
682.
Dapcea, din Cucul, Costea, nep. lui,
277.
Dara, fr. cu Anghel şi popa Berinca,
scrie doc. pt. Sărăcineşti, 637.
Darciu, din Tărăcin, 527.
Datca, jupâneasa, mama lui Spahiul
ban, 174.
Datco (Detco), armaş, fr. cu Radul
post. şi Danciul vor., unchiul lui
Matei Vodă, 507; - diac (greşit:
Tanasie diacon), martor pt. Crevedie,
41; - din Comanca, 136; - din
Mirceşti, tatăl lui Datco roşul, 270; -
din Tg. Jiu, 792; - f. lui Andreiu din
Gârbovi, fr. lui Chiriţă, 641; - fr. cu
Anton, cumpără în Smedeşti, 270; -
fr. cu Ion, cumpără în Smedeşti, 270;
- pah. din Boişoară, 71; - popă,
(cumpără la Lacul Frasinilor), 283,
503; - roşul, f. lui Datco din Mirceşti,
270; - rumân, f. lui Cârstiian Sârbul,
fr. cu Banciul, 40; - sţ. Stancăi, f. lui
Miclea post. din Potoceani, tatăl lui
Albul şi Gherghe, ginerele lui
529
Momcilă, cumnat Sorei şi Sorcăi,
unchi lui Marco, Manea, Opriş şi
Ban, 209; - vor. al doilea, martor pt.
Suseni, 703; - vor. (din Cârstieneşti,
tatăl lui Dumitru şi Răducanul, unchi
lui Ivaşco iuz., Stanciul iuz., log.,
Pârvul, Dumitru, Văsiiu, Stanciul,
Stroe, Tudosie şi lui Preda), 193, 206,
323, 335, 717, 821, 822.
David, din Bodeşti, 557; - din Titeşti,
709; - f. lui Avram din Năiani, 658; -
f. lui Frumea din Boteani, fr. cu
Tudor şi Vlad, 78; - martor pt.
Bucşani, 803; - martor pt. Troian,
105; - popa, martor pt. Liteni, 716; -
post. (din Vâlcăneşti, fr. cu Radul),
336, 509, 716, 718; - rumân în
Megiaşii, 40; - tatăl lui Ivaan din
Obedeni, 755.
Dăbuleni, sat, <jud. Romanaţi>, 622.
Dăca, ţigan, sţ. Anghelinei, 692.
Dălga, v. Dâlga.
Dălgeanul, Barbul comis din Dâlga,
(tatăl lui Tănasie, fr. cu Pătraşco
clucer, Hamza post. şi Mihart post.,
Ion, nep. lui), 6, 410, 411, 414, 500,
714, 718;
___, Hamza (post.), din Dâlga,
(fr. cu Barbul comis, Mihart post. şi
Pătraşco clucer, unchi lui Tănasie din
Dâlga), 500, 714, 718;
___, Ion, (f. lui Mihart post., fr.
cu Stroe, nep. lui Barbul comis, vinde
la Cerăt), 714, 718;
___, Mihart post., (tatăl lui Ion
şi Stroe, fr. cu Hamza post., Pătraşco
clucer şi Barbul comis, unchi lui
Tănasie din Dâlga), 500, 718;
___, Pătraşco clucer, fr. cu
Mihart post., Hamza post. şi Barbul
comis, unchi lui Tănasie din Dâlga,
500;
___, Stanciul post., tatăl
Elenei, socrul lui Pârvul post. din
Vâlcăneşti, bunic lui Stănilă post. şi
lui Paraschiva, 43;
___, Tănasie cpt., (f. lui Barbul
comis, nep. lui Pătraşco clucer,
Hamza post. şi Mihart post., văr cu
Ion), 6, 500, 714.
Dălgopol (-e), v. Câmpulung.
Dămiian, v. Damiian.
Dămiiani (Dimiiani), sat, <jud.
Buzău>, 770, 836.
Dănăilă, eg. m-rii Jdrealea, 348.
Dănească, topic la Pătârlagele, <jud.
Sac>, 29.
Dăneşti, sat, <jud. Olt>, 80.
Dăngeşti, sat, <jud. Argeş>, 717.
Dănicei, neam de rumâni din Pleşoi,
760.
Dănilă (Dăniilă), din Săliştoci, 150; -
martor pt. Brăgăreştii şi Beliţi, 429.
Dănitie, Lupul, rumân din Drăgoiani,
202.
Dăpăraţi, sat, <jud. Teleorman>,
322.
Dărman, ginerele lui Crăciun din
Tufeşti, 731.
Dărmăneşti (Dărneşti), sat, <jud.
Muscel>, 40, 391, 532.
Dărvari, v. Dârvari.
Dăsnăţuiul, apă, 393.
Dăspicaţi, v. Despicaţi.
Dâcă, ţigan, tatăl Stancăi, Ivanei şi
lui Lupu, 692.
Dâlga (Dălga), sat, <jud. Dolj>, 410,
411, 414, 500, 714, 718.
Dâlgopol (-iu), v. Câmpulung.
Dâlma, Mierăi, topic la Mierăia,
<jud. Buzău>, 662.
530
Dâmboviţa, apă, 344; - jud., (moşii,
sate în), 40, 44, 45, 61, 97, 164, 197,
204, 271, 415, 499.
Dâmbul, topic la Găgeani, <jud.
Prahova>, 808.
Dârstor, drumul -ului, hotar la
Brezeşu, <jud. Ialomiţa>, 284.
Dârvari (-ul, Dărvari), sat, (jud.
Mehedinţi), 407, 411, 414, 735.
Dârza, sat, jud. Ialomiţa, 418; - <jud.
Ilfov>, 188, 740; - <jud. Vlaşca>, 40.
Deadiul, v. Dediul.
Deadul, v. Dediul.
Deagul, din Mihăileşti, 96.
Dealul, m-re, <jud. Dâmboviţa>,
138.
Dediul (Deadiul, Deadul, Dedul), din
Budeşteani, (f. lui Mihăilă, fr. cu
Toma), 7, 706; - din Găgeani, fr. cu
Vasilie, 402; - din Hăişti, f. lui
Tatomir popa, fr. cu Gheorghe şi
Preda, 150; - din Zloteşti, fr. cu
Radul, 292; - f. lui Coman comis,
nep. de fiu lui Neagul agă, fr. cu
Ştefan, 467; - f. lui Iane cpt., 673; -
mazil din Cârligaţi, 473, 494; - post.,
tatăl lui Ghiorghiţă cpt. din Râmnic,
210; - post., tatăl lui Iordache, 673; -
stegar, martor pt. Grui, 428; - stoln.
m., v. Fărcăşanu Radu; - vinde în
Beleaţi şi Priboiani, 30.
Dediuleşti, sat, <jud. Buzău>, 209,
265.
Dedul, v. Dediul.
Defta, negustor, 680.
Degeraţi, sat, jud. Mehedinţi, 127.
Deleşti, sat, <jud. Vlaşca>, 284.
Demitraşco, v. Dumitraşco.
Dendas (Dendos), Gheorghe
(Gheorghios), 790, 814.
Deonisie, v. Dionisie.
Desa, sat, (jud. Dolj), 501, 739.
Despa, cumnata popii Baciul din
Câmpulung, 290; - fc. lui Fota din
Târgovişte, sr. cu Alexandra şi Proca,
mătuşa lui Iane pah., 106; - fc. lui
Leca spăt., sr. cu Fiera, Varvara şi cu
Mihalcea, cumnată Evdei, 200; - fc.
lui Lepădat, nep. de fiu lui Neagul,
nep. de fr. Vladei, 312; - jupâneasa,
din Glogova, mama lui Lupu post.,
724; - preoteasa, mama popii Udrişte,
a diaconului Andrănii şi a lui
Alicsandru, p. ei în Păuşăşti, 345; - sţ.
lui Chiril călugăr, 635.
Despicaţi (Dăspicaţi), topic la
Epureşti, <jud. Rm. Sărat>, 702.
Desul, Radul (din Săcşori, Stoineşti),
417, 793.
Deşiraţi, sat, <jud. Rm. Sărat>, 63.
Detco, v. Datco.
Deulescul (Diul), Oprea din
Dobreşti, (f. lui Danciul), tatăl lui
Nanu, 1, 651.
Deunlemn, v. Dintrunlemn.
Devlea, ţiganca, Cârstea, nep. ei, 713.
Dica, f. Cinciulesei din Petreşti, 366.
Diculeşti, sat, <jud. Vâlcea>, 582.
Diia, rumân în Clăbuciariul, 43.
Diicul, clucer (m.), v. Buicescul; -
din Berciugov, (sţ. Stancei, tatăl lui
Diicul), 408, 693; - din Samara, tatăl
Stancăi şi Floarei, 31; - f. lui Diicul
din Berciugov şi al Stancei, 693; -
pah. din Huriia, 529; - post. din
Greci, 799.
Diiu, v. Vidin.
Diliul, Radul cpt. din Cornăţel, 188.
Dima, armaş din Mierea, 46, 132; -
chiurciubaşa, 799; - clucer (din
Hinţeşti), 187, 373, 461; - clucer, (f.)
lui Miho (log.), 40, 823; - comis,
531
martor pt. Ciolanul, 340; - cumpără
în dealul Călineştilor, 464; - din
Judeani, fr. cu Crăciun, 708; - din
Târşor, v. Baciul; - din Vădeani, sţ.
Neagoitei, tatăl lui Martin şi Hărţeg,
202; - f. jupânesei Conda şi al lui
Avram, fr. cu Mihul, 317; - f.
jupânesei Marica şi lui Alecsie
(subaşul din Ciumeşti), fr. cu Leca
(pah.), Sima (şi Catrina, nep. de sr.
lui Tudor din Stănceşti, nep. de fr. lui
Manea din Piteşti), 52, 553; - f. lui
Stoica Ghidiul, nep. lui Mâinea
moşneanul din Hulubeşti, fr. cu
Anca, Vlada şi Lepădat, cumnat cu
Zaharie, 385; - f. lui Zota din Zoreşti,
179; - jupân, 580; - jupân, sţ.
jupânesei Maria (vinde în dealul
Văleanilor), 436; - log., martor pt.
Bucureşti, 319; - martor pt. Bucşani,
803; - martor pt. moşiile Ep. Buzău,
149; - (Măniiaci), 286; - negustor,
ginerele lui Fiera (Bucureşti), 100; -
nep. lui Stanciul log. din Cârstieneşti,
446, 498; - rumân din Mogoşăşti,
tatăl lui Stoica şi Ilie, fr. cu Tatul, 40;
- portar m., v. Goga; - slujer, (martor
pt. Bârseşti), 40, 405; - slujer, tatăl lui
Mihul spăt., 739; - spăt., v.
Olănescul; - spătărel (greşit: tătărel)
din Poieni, 805; - stoln., martor pt.
Piteşti, 553; - sţ. Mariei, ginerele
popii Mihăilă, 725; - văr cu Dragomir
(Pârscoveni), 179; - (Urzicuţa), 774.
Dimiian, v. Damiian.
Dimiiani, v. Dămiiani.
Dimitrie, v. Dumitru.
Dimitris, v. Dumitru.
Dimitriu, v. Dumitru.
Dinea, rumân din Truţeştii, tatăl lui
Oana şi Stan, 40.
Dintre Văi, topic la Samara, jud.
Argeş, 31.
Dintrunlemn (Deunlemn, Maica
Precista), m-re, <jud. Vâlcea>, 138,
358, 457, 460, 551, 664, 665, 713,
715.
Dinţeşti, sat, jud. Ilfov, 643.
Dinu (-l), birnic m-rii Aninoasa, 227;
- clucer, 251.
Dionisie (Deonisie), clisiar, martor
pt. m-rea Snagov, 73; - eclesiarh, de
la m-rea Câmpulung, 31; - eg. m-rii
Cozia, 326; - ep. de Râmnic, 326; -
ep. m-rii Câmpulung
(Câmpulungeanu), 357, 456, 550,
725; - ierom., martor pt. m-rea
Dintrunlemn, 551; - ierom. m-rii
Argeş, 213; - log., martor pt.
Şerbăneşti, 197; - popa din Scutaşi,
scrie doc., 103; - popă, martor pt.
Căldăruşani, 58; - popă, martor pt.
Câmpulung, „fr.” al Episcopiei, 357;
- popa, martor pt. Vlădeani, 191; v. şi
Nicodim;
___, Eclesiarhul, copiază şi
trad. doc., 4, 6, 11, 21, 27, 41, 81, 86,
87, 105, 106, 154, 162, 164, 186,
191, 192, 196, 206, 207, 256, 276,
300, 306, 312, 316, 337, 348, 352,
353, 365-367, 377, 381, 385, 387,
399, 412, 419, 444, 463, 476, 478,
482, 486, 489, 517, 556, 557, 574,
581, 590, 615, 621, 622, 629, 633,
643, 648, 650, 664, 692, 710, 720,
728, 737, 738, 748, 760, 780, 786,
795, 800, 802, 826, 829, 830, 844.
Diul, v. Deulescul.
Dobra, din Poenari, 85; - fc. mătuşii
Dragole, vară cu Barbul, Radul şi
Ion, 805; - mama Gaciei, fc. lui
Mâinea, p. ei în Băbeni, 12; - mama
532
lui Cârstea, vară cu Nanu (Dobreşti),
651; - sţ. lui Stanciul Porumbu
(Bucureşti), 438; - sţ. lui Vladul log.
din Bârseşti, 373; - sţ. lui Voico din
Râmnic, mama lui Stroe şi Glin,
Tănasie, nep. ei, 698; - ţigancă, sr. cu
Neacşa, 302; - ţigancă, sţ. lui Necula,
523.
Dobrăslăveani, v. Dobrosloveani.
Dobre, agiu, v. - hagi; - ceauş din
Cojăşti, 585; - cizmar, martor pt.
Târgovişte, 649; - din Tătuleşti, v.
Boboşan; - f. jupânesei Maruşca şi al
lui Preda din Bereşti, nep. de fr. lui
Mihalachi, 315; - f. lui Borcea, din
Seaca, 63; - fr. cu Micul din Suseni,
703; - fr. cu Stan, vinde în Lucieni,
470; - hagi (agiu, ţarigrădeanul),
martor pt. Clinceni, Fundeni, 442,
447, 448, 490, 491, 497, 683, 771,
839; - iuz. din Gruiani, 639; - martor
pt. Zeplaz, 673; - meşter, martor pt.
Poinărei, 299; - meşter, rumân în
Grădiştea de Jos, 40; - popa (Băleşti),
15; - popa din Crângu, scrie doc.,
277; - popa din Târgovişte, tatăl lui
Manole log., 97; rumâni din:
Călugăreani, 40; Cărpenişul, v.
Bordea; Costeşti, f. lui Costandin, fr.
cu Costea, Nedelco, Dragomir,
Neagoe, Ion şi Tudor, 40; Duşeştii, f.
lui Dobre, 40, tatăl lui Dobre, 40;
Grădiştea de Jos, v. Cătăramă;
Izbiceani, 40; Lăceanii, f. lui Cosma
pârclb., fr. cu Melentie, 40; m-rii
Căldăruşani, f. lui Dobre, 287, tatăl
lui Dobre, 287; Megiaşii, f. lui Rade,
fr. cu Milea, 40, f. lui Sin, fr. cu
Neculai şi Radul, 40; Slăvenii Cnezi,
tatăl lui Ion, 40; - tatăl lui Marin
(Belitori), 216; - ţigan, f. lui Gocea,
fr. cu Neagul, Dumitru, Stancul,
Gherghe şi Dumitra, 692; - vinde în
Duşeştii de Sus, 40; - vor. din
Buneşti, tatăl lui Pătrăşcan, 228; v. şi
Dobrin, Hoţul, Turca.
Dobrească, funie, topic la Priboeni,
jud. Muscel, 810.
Dobrescu, hotar la Cândeştii din
Deal, <jud. Buzău>, 556.
Dobreşăşti, sat, <jud. Ilfov>, 680.
Dobreşti, sat, <jud. Muscel>, 1, 418,
532, 556, 651.
Dobriceni, sat, <jud. Vâlcea>, 637.
Dobrin, din Bereşti, 313; - din
Cegani, 469; - din Dăneşti, 80; - din
Pârscov, f. lui Fătul, 732; - din
Zloteşti, f. lui Şărbu, 741; - (greşit:
Dobrotă) iuz. din Ţigăneşti, 153; -
(greşit: Dobre) log. din Ungurei, 152,
704; - popa (din Cândeşti, p. lui în
Cârlomăneşti), 359, 770; - popa din
Zăvoiu, scrie doc. pt. Gruiu, 428; -
rumâni din Romanaţi, 40, f. lui Ion,
fr. cu Boica, Neag, Bobe, Mircea,
Stan, Dumitru şi Călin, 40; - tatăl lui
Barbul, vinde în Zeplaz, 673.
Dobrinească, ocină, topic la
Răstoacă, (jud. Vlaşca), 473, 494.
Dobrişan, pârclb., martor pt.
Chiojdu, 148.
Dobroeşti, sat, <jud. Muscel>, 157.
Dobromir, diacon din Cătun, 802; -
din Creţeani, fr. cu Pârvul post., 582;
- din Muscel, f. lui Paraschiva, 234; -
din Urdeşti, (sţ. Neacşei, tatăl lui Stan
cel Mare), 99, 101, 362, 440, 819; -
fecior de suflet în casa unchiaşului
Cârstian, „fr.” cu Pădure, 610; - f.
Stanei şi al lui Cârstian, nep. de fiu
Ianei, 107; - p. lui în Homeşti, 248; -
popa din Piepteşti, 847; - rumân din
533
Duşeştii, f. lui Stan, fr. cu Radul şi
Gherghe, 40.
Dobromir (-ul), sat, <jud. Ilfov>,
133, 297, 683.
<Dobromirescu>, Dragomir, vor.
(m. f.), 468, 476, 692, 711.
Dobromis, din Ghizdita, tatăl lui
Gorgănici Manea şi Vâlcan, 56.
Dobrosloveani (Dobrăslăveani,
Dobroslăveani), sat, <jud.
Romanaţi>, 798, 799, 814.
Dobrotă, din Cojăşti, văr cu Stan
megiaş, nep. lui Stan din Cojăşti,
585; - din Holeşti, tatăl lui Stoia şi
Dobrotă, 655; - din Găgeni, fr. cu
Radu Schiciul, Năvrap şi Sava, 679; -
din Popeşti, 793; - din Racoviţa, 114,
201, 275; - din Slăveşti, 292, 318; - f.
lui Dobrotă din Holeşti, fr. cu Stoia,
655; - f. lui Toader (din Dobromirul),
v. - spăt.; - iuz. din Pupezeani, 222; -
log., martor pt. Năiani, 611, 658; -
popa, fr. cu Comaan din Măciuceşti,
755; rumâni din: Duşeştii, tatăl lui
Nedelco, Petrea, Avram şi Marin, 40;
Nucşoara, f. lui Şteful, fr. cu Iane, 40;
v. şi Muscă; nep. lui Micul, 40, tatăl
lui Radul şi Barbul, fr. cu Vlaicul,
unchi lui Radul, 40; - spăt., (din
Dobromir, f. lui Toader), 133, 297,
683; - vinde în Racoviţa, Cioplea şi
Piscul Furului, v. - din Racoviţa; v. şi
Dobrin.
Dobroteani, sat, <jud. Sac>, 11, 748,
802.
Dobroţei (Dobroţie), sat, <jud.
Ilfov>, 383; - <jud. Romanaţi>, 798,
814.
Dobrovoe, sluga lui Preda vor. din
Brâncoveani, 774.
Dobrun (-i), sat, <jud. Romanaţi>,
798, 814.
Dobruşa, m-re, <jud. Vâlcea>, 444.
Doda, din Găgeani, fc. lui Radul
Budii, sţ. lui Stancul, vara lui Vladul
şi a lui Zahariia din Găgeani, nep. lui
Muşat, 182.
Dode, rumân din Preoteşti, tatăl lui
Oana şi Tudor, 40.
Doicescu (-l), Colţea comis m., 846,
pit. (m. f.), 21, 73, 273;
___,Udrea sluger din Doiceşti,
182;
___, Vasile, 272.
Doiceşti, sat, <jud. Dâmboviţa>, 182,
291, 456.
Dolj (Jiul de Jos), jud. (moşii, sate
în), 32, 43, 220, 337, 364, 374, 423,
452, 477, 487, 501, 510, 711, 739,
778.
Dolofan (-ul), Preda (log. din Argeş,
fr. cu Ivan şi Dragomir, scrie doc. pt.
Berislăveşti), 144, 371, 677, 821,
822.
Domaschin, v. Damaschin.
Domireşti, v. Dumireşti.
Domitra, v. Dumitra.
Domneşti, sat, <jud. Muscel>, 320.
Dona (Done, Donea), v. Pepano.
Dosotheiu, ierom., eg. m-rii Brădet,
434.
Dospina, mama lui Gherghe, vinde în
Băjeşti, 513; - (vinde în Cândeşti),
179, 602.
Douăhaine, Vlad, 732.
Dovleateul, Toader din Şchiopeani,
571.
Draghieşti, sat, <jud. Rm. Sărat>,
304.
Draghiia, din Clinceani, 96; - f. lui
Vasile din Verneşti, nep. lui Larion,
534
fr. cu Arion, Stoica, Neculce,
Gherghe şi Mihalcea, 24; - fr. cu
Stancul, vinde la Runcul, 648; - log.,
scrie doc. pt. m-rea Dintrunlemn,
715; - log. din Gurguiaşi, tatăl
jupânesei Stanca, 172; - rumân din
Brăneştari, f. lui Radul, fr. cu Iuga,
nep. lui Iuga, 40; - vinde în
Găbroveneasca, 40.
Draghina, popa, scrie doc. pt.
Smedeşti, 270.
Draghina, munte, <jud. Argeş>, 262.
Dragiul, tatăl lui Radul, p. lui în
Ţigăneşti, 687.
Dragna, fc. lui Cârstea, vinde în
Duşeştii de Sus, 40; - mama lui
Vladul din Piatra, 40; - sţ. lui Oancea,
mama lui Danciul, Burcă şi Neagoe
(Racoviţa), 68.
Dragna, popa din Bănceşti, 131.
Dragne, nep. lui Naan Gălbenilă,
martor pt. Brătiiani, 342.
Drago, v. Dragu.
Dragoe, v. Dragolea.
Dragola (Dragolea), din Modruzeşti,
mama Dobrei, mătuşa lui Barbul,
Radul şi Ion, 805; - fc. lui Tudor din
Zăvoiu, nep. lui Puzdălca, 719.
Dragolea (Dragoe), roşu din Poieni,
805; - tatăl lui Neagoe, vinde în
Văleani, 330; v. şi Puzdălca.
Dragomir (Dagomir), 607, 801; -
bunic lui Radu (Curta), 141; - cpt.,
adevereşte pt. Balta Albă, 672; - cpt.
din Călugăreani, 130; - cpt. din
Răteşti, v. Rătescul; - din Bibeşti,
452; - din Brătianii de Sus, f. sau nep.
lui Lăudat, Şărba şi Radul, fr. sau văr
cu Stoica, Negoe, Chirca, Soare,
Stan, Mirul, nep. lui Roşca Stanciul,
434; - din Brebinari, 313, 314; - din
Cândeşti, f. lui Stan Bahamet, 825; -
din Cârlomăneşti, 119; - din
Cernăteşti, 29; - din Dobroteani, 11; -
din Dobroteani, f. lui Manea uncheaş,
11; - din Drăgoiani, 202; - din
Găgeani, f. lui Coman şi Stancăi, fr.
cu Tatul şi Stan, nep. lui Pătru Barţu,
564; - din Gărdeşti, 318; - din
Gomoeşti, f. lui Lupu, 33, 195; - din
Hulubeşti, v. Cacarău; - din Lucieni,
740; - din Ludăneşti, tatăl Vişei, 40; -
din Ludeşti, f. Bucurei şi lui Vasile,
fr. cu Radu şi Iancu, nep. lui Iancu,
164; - din Mătăsari, 535; - din
Mihăeşti, 633; - din Muscel, 234; -
din Pârvuleşti, 719; - din Posah, 216;
- din Potcoveni, 705; - din Predeşti,
325; - din Răteşti, fr. cu Buza, 209; -
din Rogova, v. Murgeanu; - din
Sălişteni, 226; - din Singureani, tatăl
lui Manea rumân, 40; - din Şcheai,
756; - din Ştiubei, 150; - din
Târnoveni, tatăl lui Petcu şi Stanciul,
311; - din Ueşti, 31, 84; - din
Vârbilov, v. Golgoteanul; - din
Verneşti, f. diaconului <Stănislav>,
v. Sorescu; - din Zăgoneani, tatăl lui
Şărb, 644; - f. lui Bonchiciu, fr. cu
Danciul, vinde în Samara, 31; - f. lui
Bunea, văr cu Dima (Pârscoveni),
179; - f. lui Creţe din Lipiia, ginerele
lui Balea, 209; - f. lui Dumitru
Măelat din Clăbuceariul, fr. cu Pătru,
43; - f. lui Lupul (Pârscoveni), 179; -
f. lui Mihai portar din Copăceni, fr.
cu Cratco şi Stan, nep. lui Dragomir
şi Dragotei, 576; - f. lui Munteanu
din Grabicina, 756; - f. lui Oancea
log. din Bereşti şi al jupânesei Anca,
fr. cu Oancea, 31; - f. lui Oprea log.
din Budeasa, fr. cu Mihnea, Preda şi
535
Ivan mazil, nep. lui Dragomir log. din
Curtişoara, 180; - f. lui Pătru iuz. din
Ghimpaţi, fr. cu Mile, 350; - f. lui
Pureci (Chiojdu), 148; - f. popii Radu
din Scăiani, 48; - f. popii Radul, nep.
de fiu popii Stan din Copăcenii de pe
Răstoacă, 415; - f. lui Stoicea, vinde
în Borţuni, 740; - f. lui Stoica
Vezeanul din Ciolăneşti, (fr. cu
Radul, nep. lui Stoica, văr cu Radul),
282, 433; - f. lui Şoptea, p. lui în
Ludeşti, 164; - f. lui Voicilă, 722, - fr.
cu Ivaşco, Stan, Tudoran, Micul şi
Radul din Muscel, 661; - fr. cu
Nicoară din Cornu, 378; - fr. cu Preda
Dolofanul şi Ivan, 821, 822; - fr. cu
Radul, văr cu Ion (Cucuteani), 42; -
fr. cu Radu, vinde în Crevedie, 41; -
(Gostile), 156; - (log., post.) din
Curtişoară, (Ivan mazil, post., Mihna,
Dragomir şi Preda, nep. lui, scrie
doc.), 10, 180, 801; - martor pt.
Brătiani, 66; - martor pt. Cucuteani,
42; - martor pt. Mal, 562; - martor pt.
Valea Izvoranilor, 176; - nep. Ancăi,
fr. cu Radul, vinde la Zăgoneani, 644;
- p. lui în Crasna, 612; - p. lui în
Nandrea, 391; - p. lui în Tudoreştii de
Jos, 153; - pârclb. din Scurteşti, 91; -
pârclb., fr. cu Mihnea, martor pt. m-
rea Jdrealea, 348; - pârclb. (Ludeşti),
475; - pârclb., v. Murgin; - popa (din
Cozleaci), scrie doc. pt. (Cherba,
Ivăneşti, Negoeşti), 388, 545, 572; -
popa din Mărculeşti, sţ. Calei, tatăl
lui Florea şi al Neagolei, bunic lui
Manea, 480; - popa din Stoiceani,
760; - popa din Târşor, 467, 679; -
popa, martor pt. Pârscov, 732; - popa,
p. lui în Tocsobeşti, 767; - portar,
martor pt. Modruzeşti, 805; - post.
din Curtişoară, v. - log. din
Curtişoară; - post. din Mihăeşti, 637;
- post., martor pt. Buneşti, 387; -
roşu, 264; - roşu din Pupezeni, 21; -
roşu, v. Rodescul; rumâni din:
Cărpenişul, f. lui Bâra, fr. cu Eremiia
şi Lupul, 40, f. lui Oprea, fr. cu Pătru
şi Ion, 40, tatăl lui Ion, Crăciun,
Dumitru şi Stanciul, 40;
Clăbuceariul, fr. cu Pătru, 40;
Comişi, fr. cu Albul, 40; Corlăteştii,
Bonteanii, Voineştii şi Popeştii, tatăl
lui Dumitru, 471; Costeşti, f. lui
Costandin, fr. cu Costea, Nedelco,
Dragomir, Neagoe, Ion, Tudor şi
Dobre, 40; Izbiceani, 40, nep. lui
Ionache, 40; Măldăreşti, nep. lui
Băceanul, 736; f. popii, 40; m-rii
Căldăruşani, 287; Samara, 31; - scaun
din Părdelniceşti, 657; - sţ. Dragotei,
fr. cu Mihai portar din Copăceni,
unchi lui Dragomir, Cratco şi Stan,
576; - tatăl lui Tudoran din
Dragosloveani, 660; - viiar, rumân în
Grădiştea de Jos, 40; - vinde la
Şovărăşti, 40; - vor. (m. f.), v.
Dobromirescu; v. şi Batog, Cantimir,
Chirancea, Gâciul, Gârbăcilă,
Lemnerele, Murgescu, Nencescul,
Rociotă, Vlădeanul, Zmeul;
___, cel Bătrân (din Petreşti),
475, 780;
___, cel Spân, p. lui în
Tocsobeşti, 767.
Dragomiriţa, v. Poenaru.
Dragoslav, martor pt. Nandrea, 391;
- ţigan, sţ. Voicăi, 472.
Dragoslavele, sat, (la scala de la
Muscel, jud. Muscel), 137, 344; vama
de la -, 19.
536
Dragosloveani (Dragoslăveani), sat,
<jud. Rm. Sărat>, 660, 702.
Dragoş, v. Drăguş.
Dragota, sţ. lui Dragomir, cumnată
cu Mihai portar din Copăceni, mătuşa
lui Dragomir, Cratco şi Stan, 576.
Dragotă, din Albuleşti, (fr. cu
Nedelco roşul), 744, 783, 794; - post.
din Bălteni, 452; - post. din Poiană, v.
Poenaru; - roşu, jură pt. Comana,
517; - uncheaş din Somor, 596;
___, cel Mic, p. lui în
Tocsobeşti, 767, 768;
___, (Dragul) cel Spân, (tatăl
lui Stan), p. lui în Tocsobeşti, 767,
768;
___, Radul stegar din
Nişcoveni, sluga ep. de Buzău, 641.
Dragostin, martor pt. Glaveş, 130.
Dragu (-l), din Cândeşti, v. Buncul; -
din Clinceani, 96; - din Cocicodia,
794; - din Codreani, 682; - din
Dăneşti, 80; - din Frăsinet, v. spătărel
din -; - din Juguri, (tatăl lui Vladu şi
Vlaicu), 30, 38, 51, 137, 532; - din
Modruzeşti, 805; - din Româneşti,
780; - din Scăiani, 48; - f. lui Avrut
din Gârbovi, 171; - f. lui Stan Grecul,
fr. cu Cârstiian, martor pt. Nănişori,
126; - f. lui Lazar din Dumireşti, 390;
- fr. cu Radul, martor pt. Nănişori,
126; - ginerele lui Crăciun din
Tufeşti, 731; - iuz. (din Păcleani,
Dragul, nep. lui, cumpără la
Berideşti), 502, 667; - log., (tatăl
Samfirei, bunic lui Ivaşco), 182, 183;
- nep. lui Dragul iuz., martor pt.
Berideşti, 667; - pah. din Urzicuţa,
774; - post. din Togozeani, sţ.
jupâniţei Sultana, ginerele jupâniţei
Samfira, 40; - roşu din Coiani, 582; -
rumân din Izbiceani, 40; - (spătărel)
din Frăsinet, 83, 222, 435; - tatăl lui
Dumitru, din Popeşti, 793; - uncheaş,
tatăl Cheranei şi al lui Stoica, bunic
lui Fota, 844; - zugrav din Crângu,
277; v. şi Benghiciu, Călinescul,
Stavăr;
___, cel Spân, v. Dragotă cel
Spân.
Draica, tatăl lui Radul log., p. lui în
Predeal, 146.
Drajna, sat, <jud. Sac>, 321.
Dralea, ocina lui, la Cuneşti, 188.
Dranghea, log. din Ghergoaşi, tatăl
Stancăi, 172.
Dranoveţ, Preda, vărul Tănasiei,
109.
Dranoveţi, sat, <jud. Romanaţi>,
554.
Drăcilă, Radu, 367.
Drăcosul, Stoica ţigan, 349.
Drăgan (-u), 485; - căldărariul, sţ.
Neacşei, tatăl lui Tudor, 213; -
cumpără, martor pt. ocina Voicească,
663, 749; - din Babrova, fr. cu Ianăş,
Gorghe şi Dumitru, 374; - din Bârca,
189; - din Megiaşi, 40; - din
Morânglav, 4; - din Suseni, 703; - din
Tărăcin, 527; - din Teşila, scutar m-
rii Mărgineani, 808; - din Zăpodie,
686; - f. lui Dumitru log. din
Amărăşti, fr. cu Stoica, nep. de fiu lui
Nanu log. din Amărăşti, 324; -
(Ludeşti), 23; - martor pt. Comanca,
486; - martor pt. Ivăneşti, 208, 388; -
martor pt. Modruzeşti, 805; - pah.,
martor pt. Pârscov, 142; - pârclb.,
784; v. şi Neagomir.
Drăganul, sat, (jud. Vâlcea), 372,
582.
537
Drăgăciovici (Drăgăciovul), Papa
(ceauş), martor pt. Gurbăneşti, 430,
431.
Drăgăeşti, v. Drăgeşti.
Drăgănescul, Stroe, 829.
Drăgăneasa, moşie, <topic la Iaşii de
Sus, jud. Argeş>, 380.
Drăgăneşti (-i), sat, lg. Gherghiţa,
jud. Prahova, 537; - <jud.
Teleorman>, 40, 120, 311, 428;
___, de la Ruşi, m-re, <jud.
Ilfov>, 138.
Drăgăşani, sat, <jud. Teleorman>,
626; - <jud. Vâlcea>, 419, 813.
Drăgeşti (Drăgăeşti, Drăţeşti), sat,
<jud. Dâmboviţa>, 311, 415, 556.
Drăghiceani, sat, <jud. Romanaţi>,
224.
Drăghici (Drăghicin, Drăghin), 568;
- cpt., v. Cioflan; - croitor din Tg. Jiu,
70; - cumpără vie în Stănimireşti,
279; - din Alboteşti, 372; - din
Bâcleşu Uscat, v. - post. din
Fărcăşeşti; - din Bârca, 393; - din
Cocicodia, 783, 794, 820; - din
Dobreşăşti, tatăl lui Tudor, 680; - din
Drăgoiani, fr. cu Barbul (Brăiloaci) şi
Stoica (roşul din Drăgoeşti, văr cu
Mihul, nep. lui Barbul clucer), 202,
681; - din Gârbovăţ, 134; - din
Grupşani, f. Slavnei şi al lui Vlad, fr.
cu Apostul, nep. de fr. lui Ilie din
Grupşani, 226; - din Şcheai, 756; -
din Zgârciţi, 222, 280; - f. lui Arvat
spăt., v. Ştirbei; - f. lui Bratul Tatul
din Hăbud, fr. cu Badea şi Bratul,
nep. lui Piticul, 62; - iuz. din Hurezi,
188; - log. din Pleşoi, (tatăl lui
Andreiu, sţ. Marinei, ginerele lui
Pătru ban), 32, 358; - log. (din
Sălătruc, tatăl Neacşei, martor pt.
Bârseşti, Piteşti), 206, 461, 492; -
log., (martor pt. Negovani,
Urecheşti), 392, 489; - log., scrie doc.
pt. Fundeni, 839; - log., v.
Cantacuzino; - martor pt. Murseşti,
53; - pah. din Bălceşti, (f. lui
Cornea), 410, 411, 414; - pah. m., v.
Cantacuzino; - paic, v. Fărcăşescul; -
popa din Bodeşti, 557; - popa din
Cacova, 668; - popa din Titeşti, (scrie
doc.), 307, 776; - (post. din
Bărbăteşti, nep. lui Stoichiţă post.,
vinde vie în Bărbăteşti), 40, 86, 87,
146, 291; - post. (din Fărcăşeşti,
Băcleş, Stolojani), v. Fărcăşescul; -
roşu din Fărcăşeşti, v. Fărcăşescul; -
rumân din Cojăşti, f. lui Drăghici cel
Bătrân păcurariul, fr. cu Oprea, 204; -
slujer <m.>, v. Greceanu; - tatăl lui
Badea din Lipereşti, 787; - tatăl lui
Pătru, 31; - ţigan, f. lui Băţan ţigan,
fr. cu Vaţea, Iancul şi Stanciul, unchi
lui Vasilie, 719; - vist., v. Greceanul;
- vor., 643;
___, cel Bătrân păcurariul,
rumân în Cojăşti, tatăl lui Drăghici şi
Oprea, 204.
Drăghiia, cel Bătrân din Giurgiţa,
500.
Drăghin, v. Drăghici.
Drăghineşti, sat, jud. Vlaşca, 481,
597.
Drăgioi, sat, <jud. Argeş>, 760.
Drăgoe, v. Drăgoi.
Drăgoeşti, sat, <jud. Ilfov>, 297; v.
şi Drăgoiani.
Drăgoi (-u, Drăgoe), abagiu, 683; -
călăraş, sţ. al doilea Sorei, tatăl
Voicăi, călugărit, 254; - cpt., v.
Fălcoianu; - ceauş, tatăl lui Lambul
iuz., 409; - din Nagomireşti, fr. cu
538
Stan, 18; - din Turburenii, 452; - f. lui
Roman, 351; - log. din Dobreşti, v.
Fălcoianu; - p. lui la Ciutureşti, 759; -
popa, (f. lui Tudosie din Şemnicu de
Jos, scrie doc., martor pt. Ciutureşti),
758, 759; - rumân din Răbegi, nep.
lui Flore, 728; - sluger m., v.
Fălcoianu; - tatăl lui Marin (Racoviţa,
Cioplea), 275; - tatăl lui Sin
(Racoviţa, Cioplea), 275; - tatăl lui
Stanciul din Poiană, 388; - tatăl lui
Voico, fr. cu Cârstiian roşu din
Dobreşti şi Neacşul Zmeul, 1; v. şi
Buzică.
Drăgoiani (Drăgoeşti), sat, jud. Gorj,
202, 528, 681.
Drăgoteasa, mama lui Paraschiv
(Ogrăzi), 721.
Drăguş (-u, greşit: Dragoş, Drăguşin
post.), (cojocar din Bătieşti, f. lui
Radul cojocar, fr. cu Ion, martor pt.
Bătieşti), 2, 28, 151, 762, 763, 840; -
cumnat cu Ion, vinde în Samara, 31; -
f. lui Muşat Concenie din Băjăşti, 1; -
ginerele lui Răducel, vinde în
Samara, 31; - martor pt. Bătieşti, v. -
cojocar; - martor pt. Muşăteşti, 434; -
vinde în Samara, 31.
Drăguşin, clucer, fr. lui Grigorie din
Bănuleşti, 441; - din Bătieşti, v.
Drăguş cojocar; - din Berciugov, 222;
- (din Fiiani, tatăl lui Tatul şi Iftenie,
socrul lui Stan, p. lui în Trestii, vinde
în Căpriani), 163, 560, 561, 563, 565;
- f. lui Avram log., fr. cu Matei, 734;
- f. lui Manea, fr. cu Fota, nep. lui
Pepa, strănep. lui Ştefan din
Mogoşăşti, 99; - f. Stanei şi al lui
Dumitru cliucer, fr. cu Leca, nep. lui
Mitrea pit. din Stăneşti, 139; - log.
din Miceşti, 375.
Drăguţ, (Jupâneşti), 391.
Drănic, sat, <jud. Dolj>, 389.
Drăţeşti, v. Drăgeşti.
Drincea, sat, jud. Mehedinţi, 510.
Drosul, post., vinde în Căcăşani şi
Brădişani, 40.
Drug, Grama, f. lui Stan Drug şi
Stanei, fr. cu Oana şi Oprea, 17;
___, Oana, fc. lui Stan Drug şi
Stanei, fr. cu Oprea şi Grama, 17;
___, Oprea, f. lui Stan Drug şi
Stanei, fr. cu Oana şi Grama, 17;
___, Stan, sţ. Stanei, tatăl
Oanei, lui Oprea şi Grama, 17;
___, Stana, sţ. lui Stan Drug,
mama lui Oana, Oprea şi Grama, 17.
Druma, din Bărbuleşti, sţ. lui Zota,
454.
Drume, (f. Dumitrei, fr. cu Ianachi şi
Musat, nep. popii Luscan), martor pt.
Clinceni, 448, 491.
Drumritraşco, v. Dumitraşco.
Drumul, Câmpinii, v. Drumul cel
Mare;
___, cel Mare (Drumul
Câmpinii), topic la Găgeani, <jud.
Prahova>, 679; - topic la Grădiştea,
jud. Vlaşca, 40; - topic la Macsin,
<jud. Buzău>, 149;
___, Cervenii, topic la
Racoviţa, jud. Vlaşca, 275;
___, Dâlmei, topic la Mierăia,
<jud. Buzău>, 662;
___, Drâstorului, hotar la
Murseşti, <jud. Ilfov>, 50;
___, Horjii, topic la Cârligaşi,
<jud. Ialomiţa>, 552;
___, Mehedinţilor, hotar la
Floreşti, <jud. Vâlcea>, 729;
___, Mezului, hotar la Roşiia,
<jud. Buzău>, 309, 310;
539
___, Tătarului, topic la
Răduleşti, jud. Râmnic, 645;
___, Vechi, hotar la Racoviţa,
<jud. Vlaşca>, 68.
Duca, 561, 607; - ceauş (din Piteşti),
528, 553, 606; - diacon <din Rm.
Vâlcea>, 326; - diiac, tatăl lui Pârvul,
Uriil, Costandin şi Paraschiva,
<Bucureşti>, 293; - din Gărdeşti, fr.
cu Cârstea şi Neaniul, 318; - din
Robăneştii, 221;- fr. cu Voico şi
Lepădat, vinde la Cetate, 186; -
martor pt. Malul, 151; - martor pt.
Trestii, 565; - rumân din Nucşoara,
fr. cu Mihăilă, 40; - scrie doc. pt.
Călineşti, 464, 465; - tatăl lui Manea
şi al lui Dumitru din Fundeni, bunic
lui Radul, 839; - vinde la Creţuleştii
de la Răstoacă, 496.
Dudel, v. Dudilă.
Dudescul, Elenca (Elina), fc. lui
Radul Dudescul (log., sţ. lui Moisi
cpt. de roşii, noră lui Mihalcea vor.
din Pătârlage), 179, 514;
___, Radul (log., tatăl Elinei
(Elencăi), socrul lui Moisi cpt. de
roşii, cuscrul lui Mihalcea vor. din
Pătârlage), 179, 514, 674, 769.
Dudeşti, sat, jud. Rm. Sărat şi Brăila,
198.
Dudilă (Dudel), Stan din Turburea,
459.
Duiscul, Dumitru, p. lui în Strâmba,
337.
Duiul, rumân în Izbiceani, f. lui Jitea,
fr. cu Stanciul şi Muşat, 40.
Dumbravă, negustor, martor pt.
Samarul, 519; - rumân, tatăl lui
Nedelea, Crăciun, Albul şi Mircea,
40.
Dumbrăvescul, Oprea, 277.
Dumbrăvici (Dumbrăviţă),
Dumitraşco log., (scrie doc.), 617,
621, 735, 786, 788, 820, 823.
Duminecă, cpt. din Lipiia, 461; -
dăruieşte Mitropoliei vii în dealul
Târgoviştei, 106; - iuz., (p. lui în
Bereşti), 187, 338.
Dumireşti (Domireşti), sat, <jud.
Rm. Sărat>, 390, 695.
Dumitra (Domitra), din Bălceşti,
212; - fc. lui Iordache (Iorgache) vor.,
(mama Maricăi, sr. cu Ilina), mătuşă
lui Iordache, 225, 545, 572; - (greşit:
Dumitraşco), mama lui Ianachi,
Muşat şi Drume, 448; - ţigancă, 165,
349, fc. lui Gocea, sr. cu Neagul,
Dumitru, Stancul, Gherghe şi Dobre,
cumnată cu Voica, 692, fc. Stancăi,
sr. cu Muşa şi Neacşa, 159.
Dumitrache, log. de taină, copiază
doc., 510; v. şi Dumitraşco.
Dumitran, f. lui Andimir (Verneşti),
684; - martor pt. Hulubeşti, 385.
Dumitraşco (Demitraşco,
Drumritraşco, Dumitrache), bărbier
(Vâlcăneşti), 509; - cpt. (cumpără la
Brobodiţi, Stoiceşti), 670-672, 733; -
cpt. de roşii (Albeşti), 547; - cpt. din
Gherghiţă, 519; - cpt. din Micşani,
519; - cpt., v. Botoşanul, Mândrescul
(Mândescul); - clucer, f. lui Necula
vist., 524; - clucer, v. Rudeanul; -
comis, martor pt. Bârseşti, 405; -
comis, tatăl lui Ioan, f. lui Stanciu
comis (Lucieni), 339; - din Fureşti,
817; - din Scăuiani, v. Damian; - din
Verneşti, fr. cu (Jipa post. şi
Ionaşco), unchi lui Jipa (iuz.) şi
Stanciul, 24, 67, 684; - f. lui Albul
fustaş, fr. cu Anca <Bucureşti>, 826;
- f. lui Bădel din Şchiopeni, 641; - f.
540
lui Cozleaci, martor pt. Leoteşti, 660;
- f. lui Ivăniş din Gârboveţ, fr. cu
Trăilă, 135; - f. lui Negoiţă log., v.
Corbeanu; - f. lui Preda post. din
Mâineşti, fr. cu Tudor post., 432; - (f.
lui Radu), fr. cu Goicea, (nep. lui
Voico dascăl din Găgeani), 231, 233;
- f. lui Şerb Gorşteanu, v. Gorşteanu;
- f. şetrariului, martor pt. Frăsinet,
363; - fr. cu Nan din Dumireşti, 390;
- iuz. din Pietroşani, 40; - iuz. din
Râmnic, 210, 305; - iuz., martor pt.
Făurie, Gostila de Jos, 304, 449; -
log. din Micşani, 60-62; - log. (din
Copăceni, Voineşti, sţ. jupânesei
Neacşa), 3, 97, 415, 499, 576; - log.
din Scăuiani, v. Damian; - log. (din
Târgovişte, scrie doc. pt. Largul,
Cândeşti), 232, 719; - log., (martor
pt. Ciutureşti, Dârza), 418, 759; -
log., martor pt. Zloteşti, 741; - (log.),
scrie doc. pt. Răduleşti, Obârşie 211,
263, 711; - log., v. Dumbrăvici; -
martor pt. Ciutureşti, 759; - martor pt.
muntele Clăşascul, 233; - martor pt.
Negovani, 398; - pah., (post.) din
Şuşiţa, 794, 820; - pah., (f. lui Mihai
ceauş, martor pt. Vlădeni), 191, 264;
- pah., v. Toloi; - pârclb., martor pt.
Snagov, 73; - post. din Colibaşi, 411,
414; - post. din Şuşiţa, v. - pah. din
Şuşiţa; - post., fr. cu Balica pah. din
Cernaia, 794; - post., fr. cu Radul
post., văr cu Văsiiu, Stanciul şi
Dumitru, nep. lui Radul log. din
Cârsteneşti, 323; - post., v.
Murgescul; - roşu din Râmniceani,
40; - roşu din Şuici, 717; - spăt., f. lui
Ghiorma ban, v. Ghiormescul; - tatăl
lui Necula, v. Botoşanul; - vor. din
Jălişte, 702; v. şi Buciul, Dumbrăvici,
Poenaru, Talpă.
Dumitru (Dimitrie, Dimitris,
Dimitriu), abagiu, tatăl lui Pătru
(Bucureşti), 100; - arambaşa, „frate”
al Episcopiei, martor pt. Câmpulung,
357; - başcaliul din Câmpulung, 383;
- cpt. de trâmbiţaşi, martor pt.
Şerbăneşti, 266; - cpt., martor pt.
Boteani de Ageşti, 383; - chirciubaşa,
826; - chivărar (din Stănceşti), 450,
451; - clucer, sţ. Stanei, tatăl lui
Drăguşin şi Leca, f. lui Mitrea pitar
din Stăneşti, 139; - croitor, rumân,
40; - cupar, martor pt. Târgovişte,
649; - diac (greşit: diacon), 508; - din
Aldeani, 836; - din Argeş, v.
Frigecâine; - din Babrova, fr. cu
Ianăş, Gorghe şi Drăgan, 374; - din
Balş, 174, 432, 574; - din Băcani,
704; - din Bănceşti, v. Cărneaia; - din
Bănceştii Javrei, v. Cornea; - din
Bârzeşti, 557; - din Blagodeşti, v.
Popoiac; - din Brâncoveani, 140; -
din Buciumeni, f. lui Vlad iuz. şi al
jupânesei Anca, 520; - din Cacova,
387; - din Cacova, v. Miturlea; - din
Cârlomăneşti, f. lui Calin roşul, 354;
- din Cârstineşti, tatăl lui Stoia, 12; -
din Cerboreni, 630; - din
Clăbuceariul, v. Măelat; - din
Colibaşi, 410; - din Dăngeşti, 717; -
din Fundeni, f. lui Duca, fr. cu
Manea, unchi lui Radul, 839; - din
Gogoşi, 794, 820; - din Gruiani, 635;
- din Hulubeşti, v. Boloşin; - din
Iaroslăveşti, (tatăl lui Pârvul, bunic
lui Anghel), 353, 700; - din Mirceşti,
v. Turtul; - din Murgaşi, (f. lui Stoica,
fr. cu Lupul, văr cu Pârvul), 605, 746;
- din Olăneşti, v. Lotreanul; - din
541
Opăriţi, tatăl lui Stan, unchi lui Ion,
354; - din Posobeşti, 770; - din
Potoceani, fr. cu Şteful şi Anghel,
209; - din Rociu, 121; - din Sopot,
325; - din Şcheii cei Bătrâni, 556; -
din Târgovişte, v. Cocoş; - din
Turburea, v. Ciolan; - din Verneşti, v.
Berindescul; - din Zgârciţi, Vişan şi
Tihan, nep. lui, 173; - f. căldărariului,
601; - f. jupânesei Tudora şi al lui
Ivan, v. Frigecâine; - f. lui Bârcă
armaş, naş lui Bunea vist., 40; - f. lui
Datco vor., fr. cu Răducanul, (Radul),
văr cu Ivaşco iuz., Dumitru iuz.,
Văsii şi Stanciul, Pârvul şi Preda,
821, 822; - f. lui Dragul, din Popeşti,
793; - f. lui Gârdu din Reade, fr. cu
Şerban, 136; - f. lui Ostahie, fr. cu
Ion şi Paraschiva, nep. lui Catara,
vinde în Judeani, 708; - f. lui Petrişor,
p. lui în Pârscoveni, 179; - f. lui
Răcnea cel Negru, fr. cu Vlad, vinde
la Joenesa, 578; - f. lui Roman Ciutan
din Murgaşi, 746; - f. lui Stoica din
Murgaşi, v. - din Murgaşi; - f. lui
Ştefănel din Miceşti, 587; - f. popii
Sava (Slava) din Piteşti, (tatăl lui
Andronie, Stroe, nep. lui., martor pt.
Piteşti), 40, 461, 532, 553; - f. popii
Stănilă şi al preotesei Marie, fr. cu
Gherghe şi Stanciul, nep. de fr. lui
Lăudat log. şi lui Preda, 543; - fr. cu
Barbul, p. lui la Mal, 562; - fr. cu
Văsiiu şi Stanciul, <f.> lui Radul log.
din Cârsteneşti, v. - iuz.; - fr. cu Vlad
şi cu Boriceanu Lupul, v. Boricean; -
fr. popii Neculae, (Dumitru, nep. lui),
vinde în Căzăneşti, 583, 588; - fr.
popii Neagul şi lui Bolea, 825; - iuz.
(greşit: ginere) din Cetăţue, 690; -
iuz. din Sasul, 38, 51; - iuz. din
Verneşti, v. Berindescul; - (iuz., fr. cu
Ivaşco iuz.), Văsii şi Stanciul, (<f.>
lui Radul log. din Cârsteneşti, Pârvul
şi Preda, nep. săi), 323, 821, 822; -
iuz., martor pt. Roşiiani, 798, 814; -
iuz., v. Buzăianul; - log. din
Amărăşti, f. lui Nanu log. din
Amărăşti, tatăl lui Stoica şi Drăgan,
324; - log. din Balş, (f. lui Stan
Grozav), 333, 432; - log. din Cacova,
842; - log. din Piteşti, 417; - log. din
Slănic, scrie doc., 527; - log., martor
pt. Frăgari, 326; - log., scrie doc. pt.
Drăghineşti, 597; - log., v. Boancă,
Boldici; - martor pt. Baia, 806; -
martor pt. Băleşti, 15; - martor pt.
Bucureşti, 827; - martor pt. Ciolanul,
340; - martor pt. Măniiaci, 286; -
martor pt. Mirceşti, 27; - martor pt.
Mislea, 400; - martor pt. Nănişori,
126; - martor pt. Piteşti, v. - f. popii
Sava din Piteşti; - martor pt. m-rea
Vieroş, 55; - mămular, v. Momoiul; -
nep. lui Dumitru (Căzăneşti), 588; -
nep. lui Ţachia, cumpără în dealul
Cârlomăneştilor, 167; - pah. din
Băileşti, 774; - pah. din Fratoştiţa,
410, 411, 414; - p. lui în Tudoreştii
de Jos, 153; - pârclb. (de Curte,
martor pt. Bucureşti), 293, 769; -
pârclb. din Comanca, 215; - pârclb.
din Hulubeşti, 312; - pârclb. din
Săruleşti, 153; - popa (din Argeş),
scrie doc., 609, 625, 667; - popa din
Cojăşti, 585; - popa din Găgeni, 679;
- popa din Ocnă, 353; - popa din
Piteşti, 528; - popa din Teişani, 286; -
popa, (f. popii Borcea clisiiar, martor
pt. Dobromirul), 133, 683; - popa,
martor pt. Berindeşti, 667; - popa,
martor pt. Câmpulung, 725; - popa,
542
martor pt. Târgovişte, 5, 207; - popa,
p. lui la Reade, 136; - popa, v.
Ciortan; - post. din Balş, fr. cu Radul
post., 432; - post., martor pt.
Cârstineşti, 193; - roşu din
Cârstieneşti, 305; - roşu din Sopot,
325; - roşu din Starchiojd, 654;
rumâni din: Baia, v. Midoiul;
Berislăveşti, f. lui Chicioranul, 360, f.
lui Lazar, fr. cu Marco, Oprea, Ion,
360, tatăl lui Costandin, 360; Bircii,
40; Cărpenişul, f. lui Costandin, 40, f.
lui Dragomir, fr. cu Ion, Crăciun şi
Stanciul, 40, f. popii, 40; Comăneşti,
f. lui Costandin, fr. cu Adam şi
Stanciul, 40; Corlăteştii, Bontenii,
Voineştii, f. lui Dragomir, 471;
Dintre Lacuri, f. lui Costea, 525;
Gabrovu, f. lui Trăşală, 40; Megiaşii,
f. lui Bobe, fr. cu Toader, 40, f. lui
Neagoe, fr. cu Bâra, Radul, Şerban şi
Muşat, 40, tatăl lui Stoica, 40;
Romanaţi, f. lui Ion, fr. cu Boica,
Neag, Bobe, Mircea, Stan, Dobrin şi
Călin, 40; Roşiiani, fr. cu Lumută,
814; Truţeşti, tatăl lui Mantea, 40; -
sluga lui Negoiţă clucer, 119; -
<sluga> marelui portar, martor m-rii
Căldăruşani, 156; - spăt. m., v.
Sârbul; - stoln. m. f., v. Filişanul; -
stoln., tatăl lui Stanciul din Vârâţi,
40; - tatăl lui Iacov, văr cu Anghel,
martor pt. Iaroslăveşti, 700; - tatăl lui
Ion din Dragoslavele, 137; - tatăl lui
Nica (Ciutureşti), 759; - ţigan, 834, f.
lui Gocea, fr. cu Neagul, Stancul,
Gherghe, Dobre şi Dumitra, cumnat
cu Voica, 692, f. lui Ion şi Stancăi, fr.
cu Pătru şi Stanciu, 692, f. lui Nicula
şi Oprei, fr. cu Stoica, 692, f.
Şchioapei şi lui Vişan, fr. cu
Paraschiva şi Lupul, 692, f. lui Stan,
692, f. lui Stanciul, fr. cu Lupul şi
Paraschiva, nep. lui Stoica şi
Şchioapei, 692, fr. cu Stan, 692; -
unchi lui Tudor, p. lui în Târgovişte,
474; - văr cu Anghel, martor pt.
Iaroslăveşti, 700; - văr cu Dan,
martor pt. Căldăruşani, 58; - văr cu
Pârvul, Stroe şi Tudosie, 717; - văt.
din Cacova, 729; - văt. din Grebliţi,
71; - văt. din Plăiaşi, 615; - văt. din
Târgovişte, 197, 266; - vinde în
Lescioare, 69; - vinde în Pârscov,
732; - vist., 370; - vor., v. Zeamţea;
v. şi Anghel, Argişan, Bălaşa,
Belescul, Bobana, Buzinca, Căvel,
Duiscul, Ghimpul, Golescul, Hăba,
Mehedinţul, Paspala, Părărenţă,
Peşacov, Petros, Piţigăia,
Rumânescu, Tălposul, Tudurănescul,
Ţachiia;
___, C., 472;
___, Ioanis, martor pt.
Câmpulung, 725;
___, Stoian vist., martor pt.
Gălăşeşti, 370.
Dunăre, apă, 188, 275, 487, 728.
Duşăşti, v. Duşeşti.
Duşca (Duşcă), martor (pt.
Buciumeni, Greabăn), 520, 526.
Duşcul, f. lui Eremiia, fr. cu
Gherghie, Leul şi Colţea, rumân m-rii
Căldăruşani, 287.
Duşe (Duşul), (armaş, post.) din
Stolojani, 283, 792.
Duşeşti (-i, Duşăşti), sat, <jud. Rm.
Sărat>, 49; - (jud. Teleorman), 40,
120, 791;
___, de Sus, sat la Duşeştii,
jud. Teleorman, 40.
543
Duţă (Duţe, Duţea, Duţul), diacon
(Pârscov), scrie doc., 732; - fr. cu
Idul, vinde la Dămiiani, 836; rumâni
din: Drăgoiani, 202; Izbiceani, tatăl
lui Bunta, 40.
E
Ecaterina, doamna, sţ. lui Alexandru
vv., 505; - monahiia, v. Păroae.
Echim, din Ostra, 443.
Edoiul (Ediul), Manea din Smedeşti,
tatăl lui Neagoe, 270; -
___, Neagoe, f. lui Manea
Ediul din Smedeşti, 270;
___, Şărbu, martor pt. Chiojdu,
148.
Efrem (Ifrim), curteanul din Buzău,
341; - eg. (ierom., proeg.) m-rii
Cozia, (martor pt. m-rea Cozia), 646,
784; - eg. (ierom.) m-rii Gura
Motrului, 59, 646; - ep. de Buzău, v.
Trufăşilă; - ierom., scrie doc. pt.
Căldăruşani, Vlădeani, 36, 37, 58,
191; - ginerele lui Apostul vor., 378;
- rumân din Cerbureani, 31;
___, cel Lungu, din Ciorăşti,
636.
Efstratie, v. Istratie.
Eftimie (Eftemie, Iftenie), călugăr
(greşit: Meletie), v. Nanu log.; -
cumpără în Beleaţe şi Priboiani, 30; -
din Cacova de Sus, 668; - f. lui
Drăguşin, fr. cu Tatul, cumnat cu
Stan, 561; - rumân din Berislăveşti,
360.
Egnatie, v. Ignatie.
Elefterie, Manole vist., (martor pt.
Roşiiani, Slăvileşti), 798, 799.
Elena, v. Elina.
Elenca, v. Elina.
Elhov, v. Ilfov.
Elie, v. Ilie.
Elina (Elena, Elenca, Ilina, Ilinca),
băneasa, v. Buzeasca; - din Creţeani,
sţ. lui Vlad, mama lui Pârvul şi
Voinea, cumnata lui Radul, 582; -
doamna (sţ. lui Matei vv.), 40, 275,
471; - fc. lui Iordache (Iorgache vor.,
sr. cu Dumitra, mama lui Iordachie),
545, 572; - <fc.> lui Stanciul
Dălgeanul post., sţ. lui Pârvul post.,
mama lui Stănilă post. şi Paraschiva,
43; - jupâneasa (Dragul), 844; -
jupâneasa, fc. lui Tudor, sţ. lui Pană
pit., portar al doilea, vară cu Necula
armaş şi Andreiu, nep. lui Cârstiian şi
lui Freja, 680; - jupâneasa, sţ. lui
Petre clucer, (nora lui Aslan vor.,
vara lui Preda clucer), 218, 458; -
jupâneasa, v. Rudeanu; - sţ. lui
Maftei spăt., nep. lui Radu post. din
Văleni, 257; - ţigancă, 261; - vară lui
Preda pah. din Plăviceni, 194; v. şi
Dudescu, Leurdeanu.
Elomicioară, v. Ialomicioară.
Emerzea, beiu turc, 757.
Enache, v. Ianache.
Enachi, v. Ianache.
Enăcescul, Stepan, fin lui Papa pah.,
748.
Enăş, v. Ianăş.
Enciul, din Lucieni, fr. cu Radul,
740; - martor pt. Borţuni, 740.
Ene, v. Iane.
Eöttveös (Eötves), Mihali, jude
primar al Braşovului, v. Goldschmidt.
Episcopia, de Buzău, v. Buzău; - de
Râmnic, v. Râmnic.
Epure, Pătru (Pietrari), 271.
544
Epurească, funie, topic la Pârscov,
<jud. Buzău>, 732; - funie, topic la
Samara, jud. Argeş, 31.
Epureşti, sat, (jud. Rm. Sărat şi
Brăila), 103, 309, 702.
Eremiia, v. Irimia.
Erimiia, v. Irimia.
Espas, v. Ispas.
Estratie, v. Istratie.
Evăniş, v. Ivăniş.
Evda, fc. lui Mihaiu din Sărata, sr. cu
Stoichiţa spăt., 815; - sţ. lui Leca
spăt., mama lui Fiera, Despa, Varvara
şi Mihalcea, 200.
Evstathion, Ioanis, 267.
Evstratie, v. Istratie.
Ezechil, ierom., martor pt. m-rea
Hotărani, 169.
Ezer, v. Iezer.
F
Farcaş, tatăl lui Albul, (Târgovişte),
649; - ţigan, 46; v. şi Fărcaşa.
Farcaşi, v. Fărcaşa.
Faţa, Gorganului, topic la Balş, <jud.
Romanaţi>, 432.
Făcăiani, sat, <jud. Prahova>, 580.
Făcău, p. lui în Tocsobeşti, 767.
Fălcoi, sat, <jud. Romanaţi>, 174,
798, 799, 814.
Fălcoianu (-l), Drăgoi (-u, Drăgoe),
(cpt., log., sluger m., din Dobreşti,
ginerele lui Teodosie ban), 180, 344,
452, 459, 532, 598;
___, Neagoe (Negoiţă log. din
Fălcoi, pah.), 174, 798, 799, 814,
823.
Fălintin, topic la Troian, <jud.
Vâlcea>, 105.
Făra, v. Fiera.
Fărcaşa (Farcaş, Farcaşi, Fărcaşi),
sat, <jud. Olt>, 169, 452, 459.
Fărcăşanu (-l), Matei, 814, 835;
___, Radul (greşit: Deadul),
stoln. m. (f., din Fărcaşa), 10, 14, 31,
40, 43, 50, 65, 73, 137, 138, 158,
159, 164, 165, 169, 180, 181, 198,
201, 202, 204, 211, 214, 220, 228,
263, 280, 302, 310, 311, 325, 326,
329, 337, 344, 372, 452, 459, 471,
498, 507, 511, 688.
Fărcăşescul, Drăghici, (paic, post.,
roşu din Băcleş, Fărcăşeşti, Stolojani,
f. lui Balaci post.), 196, 212, 283,
744, 780, 783, 785, 792, 820.
Fărcăşeşti, sat, <jud. Gorj>, 212,
780.
Fărţoe, Ganea, rumân din Drăgoiani,
202;
___, Radul, rumân din
Drăgoiani, 202.
Făsăiani, sat, jud. Ilfov, 643.
Fâşie, Nedelco, din Băbeani, 209.
Fătu (-l), din Zăpodie, tatăl lui Toma,
Petre şi Voicea, 686; - iuz. din
Cornăţel, 188; - f. lui Dragomir
Murgescu, v. Murgescu; - f. lui Radul
cel Bătrân, 40; - fr. cu Neagoe log.
din Corbuşori, 40; - popa (din
Greaca, casa lui -, loc de emitere,
scrie doc.), 173, 552; - roşu din
Dobroteani, 802; - rumân din Curta,
f. lui Stan, fr. cu Stoia, Lazar şi Stan,
40; - tatăl lui Dobrin din Pârscov,
732; - vinde în Roşiia, 309, 310; v. şi
Mihăilă.
Făurie, moşie la Gradiştea, <jud.
Rm. Sărat>, 304.
Fântâna, sat, <jud. Mehedinţi>, 407;
___, Albă, topic la Slăviteşti,
<jud. Vâlcea>, 760;
545
___, lui Răducel, topic la
Samara, jud. Argeş, 31;
___, Orăşanului, topic la
Pârscov, <jud. Buzău>, 732;
___, Rece, topic la Gostila de
Jos, <jud. Ilfov>, 449.
Fântâneale, sat, <jud. Sac>, 392.
Felca, (iuz. din Urecheşti, f. lui Dan,
nep. lui Neagul), 489, 795; v. şi Filca.
Fenea, ţigan, 191.
Fera, v. Fiera.
Fertescu, Bratul, tatăl Radei
(Măgureni), 812.
Fetea, Ion, cumpără la Titeşti, 343.
Fiani (Fiiani), sat, (jud. Dâmboviţa),
40, 44, 163, 253, 396, 559, 807.
Fieleşanul, v. Filişanul.
Fiera (Făra, Fera, Hera, Hiera), din
Bereşti, v. - log. din Bereşti; - din
Curta, 738; - din Drăgoeşti, 297; - din
Gurbăneşti, v. - log.; - din Samara,
31; - din Turburea, tatăl lui Radul,
40; - f. lui Leca spăt. şi al Evdei, fr.
cu Despa, Varvara şi Mihalcea, 200; -
fr. cu Pădure, Stoica şi Şerban, vinde
în Samara, 31; - fr. cu Stoica, 679; -
(log.) din Bereşti, f. lui Neagul, 152,
719; - log. din Cacova, 345, 387, 842;
- (log.) din Gurbăneşti, 222, 280; -
log., f. lui Stanciul post. din
Cocorăşti, v. Cocorăscul; - log. m., v.
Leurdeanu Stroe; - martor pt. dealul
Crângurenilor, 7; - martor pt. dealul
Măgureanilor, 495; - mătăsar,
prăvălia lui în Bucureşti, 334; - nep.
lui Oancea din Bărbuleşti, 455; -
post. (al doilea), v. Racotă; - post. din
Băloteşti, v. Bălotescul; - (post.) din
Bereşti, v. Racotă; - post., martor pt.
Largul, 232; - socrul lui Dima
negustor (Bucureşti), 100; - vinde în
Ageşti, 719; - vinde în Samara, 31; -
vist. m., v. Leurdeanu Stroe; - vor.
(din Ageşti, tatăl lui Stan, martor pt.
Ghimpaţi), 350, 719.
Fierăşti, v. Hierăşti.
Filafto, băcal (Bucureşti), 100.
Filca, ţigancă, 349.
Filca (Hilcea), din Groşeneasa, tatăl
Stoianei, bunic lui Hilcea şi Nedelco
din Mirceşti, 195; - f. Stoianei, fr. cu
Nedelco din Mirceşti, nep. de fc. lui
Hilcea din Groşeneasa, 195; - p. lui în
Tocsobeşti, 767, 768; v. şi Felca.
Filiaşi (Filiiaşi), sat, <jud.
Mehedinţi>, 59, 81.
Filieşanul, v. Filişanul.
Filiişanu, v. Filişanul.
Filip (Pilip), ciobotar din Judeani,
708; - clucer, martor pt. Racoviţă,
273; - cumnat cu Stanciul, 436; -
martor pt. Goleşti, 625; - martor pt.
Frăsinet, 83; - nep. lui Cazan (Baia),
806; - rumân din Zăvoiu, f. lui Danu,
623; - popa, 283.
Filipescu (-l), Pană (Paană, Pano)
spăt. m. (al doilea, din Filipeşti,
cumnat cu Drăghici Cantacuzino
log.), 10, 14, 31, 40, 43, 50, 65, 73,
137, 138, 158, 164, 181, 198, 201,
202, 204, 211, 214, 220, 228, 263,
310, 311, 325, 326, 329, 337, 344,
372, 414, 471, 472, 477, 489, 492,
520; stoln. <m. f.>, 461; vist. m.,
846.
Filipeşti, sat, (loc de emitere), <jud.
Prahova>, 329, 489, 520.
Filişanu (-l, Fieleşanul, Filieşanul,
Filiişanu), fam., 75;
___, Barbul (spăt., din Filiaşi,
f. lui Dumitru Fieleşanul stoln. m.
546
f., fr. cu Preda post.), 59, 81, 410,
411, 414, 735, 799, 800, 814;
___, Dumitru (stoln. m. f., tatăl
lui Barbul spăt. din Filiaşi şi Preda
post.), 407, 410, 411, 414, 735;
___, Preda (post. din
Tatomireşti, slujer, f. lui Dumitru
Fieleşanul stoln. m. f., fr. cu Barbul
spăt.), 59, 132, 410, 411, 414, 735,
823.
Finta, din Dobreşti, tatăl lui Tatul şi
Cârstea, 1.
Finţeşti (-i, Hinţeşti), sat, <jud.
Teleorman>, 187, 275, 373, 626;
___, de Jos, sat, <jud.
Teleorman>, 40.
Fira, v. Hera.
Fireaţe, topic la Fiiani, <jud.
Dâmboviţa>, 807.
Firolu, tatăl lui Preda din Ciutureşti,
758.
Fiseanţea (Fisenţea), clucer, 174,
sluger, 421, 476, 711, 823.
Flămânda, m-re, <jud. Argeş>, 760;
- sat, <jud. Mehedinţi>, 783, 794,
820; - <jud. Vlaşca>, 275.
Flencul, Gligorie din Cândeşti, 825.
Fleşti, sat, <jud. Argeş>, 31, 145.
Floarea (Floare), sr. cu Stanca, fc. lui
Diicul din Samara, 31; - ţigancă
boierească, sţ. lui Tatul, ţigan
mănăstiresc, 276; Cârstea, nep. ei,
713.
Floceasca, ocină la Lăceani, jud.
Teleorman, 40.
Floceşti, sat, <jud. Ilfov>, 240.
Floci, v. Oraşul de -.
Flocoşani, sat, <jud. Olt>, 443.
Florea (Flore, Florei), din Bordeştii,
427; - din Mărculeşti, (f. Calei
preoteasa şi al popii Dragomir, fr. cu
Neagolea, unchi lui Manea), 413,
480, 682; - din Preajva, 314; - din
Vaideei, (f. lui Anghel), 729, 730; -
fr. cu Tudor (din Tărăceani), v.
Mârzănescul; - martor pt. Băleşti, 15;
- portar (al doilea, fr. cu Radul, locul
lui în Bucureşti), 411, 414, 735, 827;
rumâni din: Izbiceani, f. lui Stan, fr.
cu Vişan, Gligorie, Marin şi Stoica,
40; Lăceanii, f. lui Măciucă, fr. cu
Arion, Stoica, Mircan şi Magdalin,
40; Râbegi, Drăgoiu, nep. lui, 728; -
tichigiu, 100; - ţigan, tatăl lui Barbul
şi Jiva, 834; v. şi Zdravăn.
Florescu (-l), Socol clucer, 798
___, <Vintilă>, (pah., post. al
doilea), f. lui Socol clucer din
Cornăţeani, (fr. cu Cârstea clucer şi
cu Ianachie spăt., cumnat jupânesei
Anca, unchi lui Matei, văr cu
Tudoran pah. şi cu jupâneasa Chera),
40, 302, 643; v. şi Cornăţeanu.
Floreşti, sat, <jud. Dâmboviţa>, 302;
- <jud. Vâlcea>, 729, 730.
Florica, jupâneasa, sţ. lui Marco,
nora lui Leca stoln. din Băneşti, 161;
- jupâneasa, sţ. lui Nicola
Glogoveanul, v. Glogoveanul; -
ţiganca, sţ. lui Ţinul, mama lui Matei,
692.
Fluirătoriul, Oprea, p. lui în
Tocsobeşti, 767, 768.
Focan, Stanciul, martor pt.
Câmpulung, 725.
Focşani, oraş, <dinspre Moldova>,
660.
Foeşti, sat, <jud. Teleorman>, 40,
120.
Folan, ţigan, tatăl Voicăi, 349.
Folicea, rumân din Drăgoiani, 202.
Fometeşti, sat, <jud. Vâlcea>, 730.
547
Fota, din Târgovişte, (tatăl Despei,
Alexandrei şi lui Proca), bunic lui
Iane pah., 5, 106, 207, 614, 689; - f.
Cheranei, nep. lui Stoica şi Dragul,
844; - f. lui Manea, fr. cu Drăguşin,
nep. lui Pepa, strănep. lui Ştefan din
Mogoşăşti, 99; - post. din Slămireşti,
808.
Fraica, rumân în Izbiceani, 40.
Frangulea, (cel Bătrân, martor pt.
Blagodeşti, Ezer), 272, 278.
Franţa, popa din Ocna Mare, 287.
Fratoştiţa, sat, <jud. Dolj>, 410,
411, 414.
Frăcea (Frăca, Frecea), roşul din
Coteneşti, sţ. Mariei, 137; - tatăl lui
Nedelco, 369.
Frăgari, ocină, <jud. Vâlcea>, 326.
Frăsin, topic la Cucuteani, <jud.
Dâmboviţa>, 42.
Frăsinet, sat, <jud. Buzău>, 363,
755; - <jud. Ilfov>, 83, 217, 222,
280, 435.
Frăţilă, cumpără la Cucuteani, 42; -
f. Stancăi din Urdeştii de Sus, fr. cu
Voico şi Oprea, 104; - tatăl lui Oprea,
bunic lui Baca Vladul din Sărăcineşti
şi lui Ivan, v. Baca; - tatăl lui Tudor
(Vlădeani), 634; - vinde în Bucşani,
803; v. şi Bogoe.
Frăţilescul, Stoica din Comanca,
215.
Frâncul, din Târnoveasca, f. lui
Radoslav din Trestenic, 311; - iuz.,
(fr. cu Pană, martor pt. Ezer,
Blagodeşti), 272, 278; - martor pt.
Brâncoveni, 94; - rumân în
Corlăteştii, Bonteanii, Voineştii şi
Popeştii, 471; v. şi Ciurea.
Frecea, v. Frăcea.
Freja, tatăl lui Andreiu, unchi
jupânesei Ilina şi lui Necula armaş,
680.
Frige, Radul, martor pt. Joenesa,
578.
<Frigecâine>, Dumitru din Argeş,
tatăl lui Ivan, bunic lui Dumitru şi
Ivan, socrul Tudorei, 338;
___, Dumitru, f. jupânesei
Tudora şi al lui Ivan, fr. cu Ivan, nep.
de fiu lui Dumitru din Argeş, 338;
___, Ivan (I), sţ. fost jupânesei
Tudora, tatăl lui Dumitru şi Ivan, f.
lui Dumitru din Argeş, 338;
___, Ivan (II), f. jupânesei
Tudora şi al lui Ivan, fr. cu Dumitru,
nep. de fiu lui Dumitru din Argeş,
338.
Frujina, sţ. lui Gherghe (din
Târgovişte), 473, 494.
Frumea, din Boteani, tatăl lui David,
Tudor şi Vlad, 78.
Frumuşani, topic la Epureşti, jud.
Rm. Sărat şi Brăila, 702.
Frunteş, p. lui în Zmida, 205.
Frusin, tatăl lui Tatul (Cucuteani),
42.
Frusina, sţ. lui Stoica Tâmpănoiul
din Starchiojd, mama lui Fuglea,
Voicilă, Pătru, Stanciul şi Ivan, 88.
Fuglea, f. lui Stoica Tâmpănoiul din
Starchiojd, v. Tâmpănoiul.
Fugleşti, sat, <jud. Dâmboviţa>, 252,
328.
Fulga, din Cârlomăneşti, tatăl lui
Calin, 167, 359.
Fumureanii, moşie, <jud. Vâlcea>,
444.
Fundata, hotar la Dragoslavele, jud.
Muscel, 344.
548
Fundeni (Fundeani), sat, <jud.
Buzău>, 56, 305, 450, 451; - (pe
Colentina, jud. Ilfov, în jos de <m-
rea> Plumbuita, lg. Bucureşti), 40,
771, 809, 839.
Furca (Furcă), topic la Pârăia, <jud.
Mehedinţi>, 794;
___, Blidariului (Blădariului),
topic la Rucşoreni, jud. Mehedinţi,
124, 158;
___, Brăglezii (Brăgleasei),
topic la Rucşoreni, jud. Mehedinţi,
124, 158;
___, Mihăesii, topic la
Rucşoreni, jud. Mehedinţi, 124, 158;
___, Ploştinii Colăreţilor, topic
la Rucşoreni, jud. Mehedinţi, 124,
158;
___, Smadoviţei, topic la
Smadoviţa, jud. Mehedinţi, 820;
___, Vulturoaei (Vultorii),
topic la Rucşoreni, jud. Mehedinţi,
124, 158.
Furdueşti, sat, <jud. Ilfov>, 40, 435.
Fureşti, deal, sat, <jud. Buzău>, 719,
817.
Furduiu, post. din Câlceşti, 738.
Futeşti, sat, <jud. Teleorman?>, 226.
G
Gabriel, v. Tamaş.
Gabrov (Gabru), sat, (jud.
Teleorman), 40, 613.
Gacia, fc. Dobrei, nep. de fc. lui
Mâinea, p. ei în Băbeni, 12.
Gae, v. Gaia.
Gagepea, vinde moşie, 561.
Gaia (Gae), sat, <jud. Dolj>, 389,
410, 411, 414.
Galeşi, vinde în Găbroveneasca, 40.
Galici, p. lui în Pleşoi, 760.
Gane (-a), din Beileşti, tatăl lui
Mirea, 399; - din Răsimnici, 350; -
popa, bis. lui în Târgovişte, 43; -
rumân din Drăgoiani, v. Fărţoe.
Ganea, munte la Corbuşori, <jud.
Muscel>, 85.
Ganul, din Porumbreani, 222, 280.
Gapie, tatăl lui Radu din Fântâneale,
802.
Gaşpar, f. lui Vâlcul din Mirceşti, fr.
cu Bunea, 316;
___, Stan din Balş, Radul, nep.
lui, 432.
Gaulea, aprod, 777.
Gavril (Gavlilaşchio, Gavriil,
Gavrilaşco, Gavrilă, Gavrilo), din
Ciutureşti, 758, 759; - din
Dobroteani, 11; - din Teaşila, 536; -
eg. m-rii Brâncoveni, 140, 221, 394,
395, 548, 734; - f. lui Ghibose,
martor pt. Târgovişte, 649; - f. lui
Nan din Homeşti, 390; - f. lui Opre,
sţ. Muşei, tatăl lui Marin, Stoica şi
Sturze, ginerele Anei, 841; - ginerele
lui Necula Catargiu, sţ. Alexandrei,
cumnat lui Gherghe, 257; - pah. (din
Târnava, f. lui Radul log. (vor.) din
Desa, sţ. jupânesei Rada, scrie doc.
pt. m-rea Sadova), 739, 798, 799,
814, 834; - p. lui în Samara, 31; -
popa, (de la Ep. Buzău, scrie doc. pt.
Cucuteani), 195, 341; - popa, ierom.
de la m-rea Govora, 665; - spăt., f. lui
Mârzea, 73, 398; - tabac, p. lui în
Negoeşti, 89; - vinde la Bordeşti,
427; v. şi Bogdan;
___, Moghilă vv., (fr. cu
Alexandru Radu vv.), <1616, 1618-
1620>, 190, 414, 476, 780.
549
Gavrincea, cpt., (martor pt. Joseni,
Frăsinet), 305, 363.
Găbojdibrod, v. Găvojdibrod.
Găbroveneasca, moşie lg. Gabrov,
jud. Teleorman, 40.
Găenescul, Cârstea, martor pt.
Hulubeşti, 385.
Găgeeşti, funie, topic la Samara, jud.
Argeş, 31.
Găgeni (Cageanul, Găgeani), sat,
<jud. Buzău>, 129, 402; - <jud.
Prahova>, 182, 231, 233, 564, 679,
808.
Găgulească, moşie, hotar la Roşiia,
<jud. Buzău>, 309, 310.
Găianul, Voda log., scrie doc. pt.
Vârbilov, 580.
Găiten, din Gârbovi, 171.
Gălăţeanu (-l), Costandin portar m.
(f., al doilea, dregător domnesc,
ispravnic scaunului din Bucureşti),
31, 372, 577, 648, 674, 769.
Gălbenilă, Naan, Dragne, nep. lui,
martor pt. Brătiiani, 342.
Gălbinaşi, sat, <jud. Buzău>, 642.
Găldenea, vinde în Crângăreni, 706.
Găleşeşti (-i, Găleşăşti), sat, (jud.
Argeş), 3, 40, 99, 104, 145, 175, 370.
Gălmanu, Radu, din Pietrari, 271.
Gămotea, rumân din Drăgoiani, 202.
Gănescu, Radul, 722.
Găneşti, sat, <jud. Ilfov>, 417.
Gărdeasca (Gârdească), ocină în
hotarul Pleşoilor, <jud. Dolj>, 760; -
topic la Epureşti, jud. Rm. Sărat şi
Brăila, 702.
Gărdeşti (Gârdeşti), sat, <jud. Olt>,
315; - (jud. Teleorman), 40, 318, 623.
Gărdinu, Micul din Pietrari, 271.
Găureanii, sat, <jud. Muscel>, 840;
 ___, de Jos, sat, <jud.
Muscel>, 840.
Găurici, sat, <jud. Teleroman>, 493.
Găvana (Găvane, Găvanele), m-re
<jud. Buzău>, 441; - sat, <jud.
Vâlcea>, 729; - topic la Rucşoreni,
<jud. Mehedinţi>, 124, 158.
Găvănescul, Oancea, unchi lui
Ghinea cel Bătrân din Răzmireşti, 40.
Găvăneştii, de Coastă, sat, <jud.
Buzău>, 628;
___, de Jos, sat, <jud. Buzău>,
200, 624, 628;
___, de Sus, sat <jud. Buzău>,
624, 628;
___, de Vale, sat, <jud.
Buzău>, 628.
<Găvojdibrod> (Găbojdibrod), sat,
<jud. Romanaţi>, 622.
Gâciul, Dragomir (Trestiia), 817;
___, Vasalache, martor pt.
Băbeni, 843.
Gâlcea, din Greaca, socrul lui
Neculce, 839.
Gâlceşti, sat, <jud. Gorj>, 816.
Gâlmă, topic la Samara, jud. Argeş,
31.
Gâlmeia, moşie, <jud. Vâlcea>, 256.
Gâltă, Stan, Iane, nep. său, 141.
Gârbă, din Brăileşti, tatăl lui Bucur
din Deşiraţi, 63.
Gârbăcilă, Dragomir, martor pt.
Ghimpaţi, 350.
Gârbovăţ (Gârboveţ), sat, <jud.
Mehedinţi>, 134, 135.
Gârbovi (-i), sat, (jud. Gorj), 20,
540; - <jud. Ialomiţa>, 171; - <jud.
Rm. Sărat>, 641, 726, 755.
Gârbu, din Brăileşti, 702.
Gârdească, v. Gărdească.
Gârdeşti, v. Gărdeşti.
550
Gârdu, din Reade, tatăl lui Dumitru
şi Şerban, 136.
Gârla, Repede, topic la balta
Bistreţul, <jud. Dolj>, 621.
Gârleani (Gârla), sat, <jud. Dolj>,
783, 794, 820.
Gârligăţeasca, v. Cârligăţeasca.
Gealalăul, Radul (post. din Beleţi),
45, 532.
Geim, Panno, cumpără la Creţuleşti,
496.
George, v. Gheorghe.
Ghene, v. Spoitul.
Gheorghe (George, Gheorghie,
Gheorghiţă, Gherghe, Gherghi,
Gherghie, Gherghii, Gherghiu,
Ghierghe, Ghierghi, Ghiergu,
Ghiorghe, Ghiorghiţă, Gorghe),
armaş din Blagodeşti, tatăl jupânesei
Anca şi al Mariei, socrul lui Iano
jupân, 272; - bănişor de judeţ, 596; -
ceauş, martor pt. Samarul, 519; -
clucer, 76, 111; - clucer m., v.
Băleanu; - cpt. din Râmnic, f. lui
Deadiul post., 210; - croitor (din
Urdeşti), 99, 101, 104; - cumnat lui
Ion (Desiraţi), nep. lui Stoica Gomici,
63; - cumpără în Câmpulung, v. - f.
lui Ghene Spoitul; - cumpără în
Comanca, 486; - de la Vistierie, v. -
log.; - din Babrova, fr. cu Enăş,
Drăgan şi Dumitru, 374; - din Băjeşti,
342, 513; - din Bârzeşti, 832; - din
Bezdead, 253; - din Căpreni, 459; -
din Câmpina, 495; - din Cândeşti, 72,
359, 514, 602, 678, 825; - (din
Cândeşti), f. lui Radul, nep. lui
Gherghe (din Verneşti, scrie doc.),
514, 685; - (din Cândeşti, Verneşti),
tatăl lui Radul, bunic lui Gherghe,
514; - din Găgeani, f. lui Stancul,
182; - din Greaca, v. Părşcoiu; - din
Hăişti, f. popii Tatomir, fr. cu Preda
şi Deadiul, 150; - din Nişcoveni,
sluga ep. de Buzău, 641; - din Piteşti,
v. Botezatul; - din Popeşti, v. Caridi;
- din Slăvileşti, fr. cu Iane, 799; - din
Stănimireşti, 279; - din Stolojani, v. -
post. din Stolojani; - (din Târgovişte),
sţ. Frujinei, 473, 494; - din Verneşti,
tatăl lui Radul, bunic lui Gherghe,
685; - f. lui Cârstian din Hulubeşti,
475; - f. lui Datco şi al Stancăi, fr. cu
Albul, nep. lui Miclea post. din
Potoceani şi lui Momcilă din
Dediuleşti, nep. de sr. Sorei şi Sorcăi,
văr cu Marco, Manea, Opriş şi Ban,
209; - (f. lui Ghene Spoitul, fr. cu
Ioachim, cumpără, martor) pt.
Câmpulung, 269, 725; - f. lui Hranita
(din Oraşul de Floci), 272, 719; - f.
jupânesei Sava şi al lui Tudor vor.,
539; - f. lui Merce, nep. mătuşii
Stuicăneasa, vinde în Mirceşti, 27, -
f. lui Necula Catargiul, v. Catargiul; -
f. lui Radul Gherghe din Verneşti,
scrie doc., v. - (din Cândeşti); - f. lui
Stamatie, 80; - f. popii Stan din
Săseni, scrie doc., 379; - f. lui
Stanciul Zăgoneanul, v. Zăgoneanul;
- f. popii Stănilă şi al preotesei Maria,
fr. cu Dumitru şi Stanciul, nep. de fr.
lui Lăudat log. şi lui Preda, 543; - f.
lui Tanasie, 673; - f. lui Vasile din
Verneşti, fr. cu Draghiia, Arion,
Stoica, Necula şi Mihalcea, nep. lui
Larion, 24; - f. lui Vlaicu (log. din
Jugureani, fr. cu Iane, văr cu Radul
log. şi cu Marco), 38, 51, 128; - f.
mătuşii Dospina, p. lui în Băjăşti,
513; - fr. cu Barbul, cumpără în
Bârca, 393; - iuz., martor pt. m-rea
551
Topolniţa, 308; - iuz., sţ. Oprişei
(Negeşti), 89; - judeţ din Tg. Jiu, 70;
- log. (de la Vistierie), f. popii Manta
(din Bucureşti), 282, 676; - log. din
Cândeşti, 17; - log. din Măgureani, sţ.
Neacşei, 160, 238; - log. din
Târgovişte, 676; - log. din Titoiu, 46;
- log., martor pt. Ezer, 272; - log.,
martor pt. Părdeşti, 32; - log., martor
pt. Slăvileşti, 799; - log., martor pt.
Vlădeani, 191; - log., scrie doc. pt.
Purani, Urzicuţa, 300, 774; - martor
pt. Babrova, 374; - martor pt.
Iaroslăveşti, 700; - martor pt.
Lăngeşti, 840; - martor pt. m-rea
Jdrealea, 348; - martor pt. Puţure,
409; - martor pt. Robăneşti, 221; -
martor pt. Steanca, 107; - naş lui
Neagoe, martor pt. Săcuiani, 844; -
nep. lui Armega (Odobeani), 16; -
pah. m., v. Gheţea; - p. lui în Gura
Frăsinetului, 31; - pârclb., 725; -
popa, clisiar de la Bis. Domneacă din
Bucureşti, 79, 214, 293, 515; - popa
din Bănceşti, 131, 270; - popa din
Câmpulung, 269; - popa din
Livezeni, 99, 101; - popa din
Săcuiani, 844; - popa din Verneşti,
(socrul lui Dumitru iuz.), 24, 265,
308; - popa, martor pt. Târgovişte,
474; - portar al doilea, om domnesc,
188; - portar, cumpără la Gostila de
Jos, 449; - portar, martor pt. Roşiiani,
798; - post. al doilea, (ispravnic la
hotărnicie), 291, 489; - post. din
Negoeşti, 467; - (post.) din Stolojeni,
283, 824; - post. (greşit: m.), 489,
532; - post., tatăl lui Stroe din
Mărzăneşti, vinde în Duşeşti, 40; -
roşu (din Pârşcoveni, p. lui în
Smedeşti), 555, 798; - roşu, jură pt.
Comana, 517; rumâni din: Corlăteştii,
Bonteanii, Voineştii şi Popeştii, f. lui
Pavel, fr. cu Muşat, 471; Drăgoiani,
v. Vercul; Duşesţii, f. lui Manea, 40,
f. lui Stan, fr. cu Radul şi Dobromir,
40; Izbiceani, tatăl lui Cuciuc, 40; m-
rii Bradul, f. lui Bărcan şi Neagăi, fr.
cu Ion şi Stanciul, nep. lui Băjan,
841; m-rii Căldăruşani, f. lui Eremiia,
fr. cu Leul, Colţea şi Duşcul, 287; -
(Săseni), 379; - sluga logofătului
Mareş, 1; - sţ. Frujinei, v. - din
Târgovişte; - spăt., v. Mihalcea,
<Cândescu, Mihălcescu>; - stegar, f.
lui Tofan, 519; - stoln. m., v. Gheţea;
- stolnicel din Argeş, 677; - şufar
(Greci), 458; - şufar m. <din
Târgovişte>, 60-62; - şufar, martor
pt. Bârseşti, 492; - tatăl lui Liica din
Zloteşti, 292; - tatăl lui Radu Giolfu,
p. lui în Drăghineşti, 481; - tatăl lui
Stan (Bereşti), 745; - tichigiu, martor
pt. Clinceani, 303; - ţigan, f. lui
Gocea, fr. cu Neagul, Dumitru,
Stancul, Dobre şi Dumitra, cumnat cu
Voica, 692; - ţigan, f. lui Vlad şi
Predei, nep. de fiu lui Marco, 692; -
ţigan lui Popa ceauş de aprozi, 156; -
văt., tatăl lui Crăciun, 649; - vinde în
Glăvăneşti, 40; - vist., tatăl lui Hriza
post., v. Caridi; - vor. al doilea, 727; -
vor. din Sărdăneşti, v. Sărdănescul; -
vor. m., v. Băleanul; - vor, p. lui în
Poenari, 40; v. şi Bunea Sinovici,
Dendas, Ghircea, Grama, Nicolau,
Peşacov, Rákóczi;
___, cel Bătrân, sţ. Bunei,
vinde în Truţeşti, 40;
___, cel Mare, 606;
___, Ghica Vodă, <domnul
Moldovei>, <1658-1659>, 598.
552
Gheorghian, v. Peşacov.
Gheorghios, Mihail, 267.
Gheorghiţă, v. Gheorghe.
Gherasimos, ierom., martor pt.
Bucureşti, 484.
Ghereda, post., martor pt. Juguri, 38.
Ghergani, sat, <jud. Dâmboviţa>,
740.
Gherghina, vorniceasa, sţ. lui Hrizea
vor. m. f., vară cu Tudor portar,
Goran, nep. ei, 525.
Gherghina, din Hulubeşti, 312, 385;
- din Vaideel, 234, 321; - judeţ (sudeţ
din Bucureşti), 293, 294, 438, 769,
826; - p. lui în Cerbureni, 506; -
stoln. (din Şitoaia), 174, 221.
Gherghiţa, oraş lg. (m-rea Molomoc
şi satul Drăgăneştii), <jud. Ilfov>,
482, 519, 537.
Gherghiu, v. Ghiergu.
Gherman, martor pt. Dumireşti, 695.
Gheţea (George, Gheorghe, Gheţo,
Ghieţea, Ghiorghie, Ghiţă, greşit:
Petru), pah. (m.), 456, 472, 476, 487,
493, 494, 505, 510, 511, 515, 521,
533, 537, 539, 595, 598, 617, 621,
628, 702, 711, 713, 719, 735, 754; -
stoln. m., 788, 820, 823.
Gheunoiul, Albul, martor pt. Goleşti,
625.
Ghibose, tatăl lui Gavril
(Târgovişte), 649.
Ghica, cumpără vie în Călineşti, 465;
- f. lui Nicola iuz., (martor, vinde în
Clinceani), 303, 447, 491; - stegar,
martor pt. Samarul, 519; v. şi Ghilea.
Ghicea, ţigan, f. lui Gorova şi
Stancăi, fr. cu Radul şi Mira, nep. lui
Badea, 692.
Ghidiul, Stoica din Hulubeşti, (f. lui
Mâinea, tatăl Ancăi, Vladei, lui
Lepădat şi Dima, socrul lui Zaharie),
312, 385.
Ghidul, comis, 161, 340, 472, 653.
Ghiergu, v. Gheorghe.
Ghiga, tatăl lui Stan din Câmpeani,
221.
Ghilea (greşit: Ghica), din Fiiani,
(tatăl lui Pătru şi Radul), 44, 396,
608, 807.
Ghimpaţi, sat, <jud. Dâmboviţa>,
350, 647.
Ghimpeani, sat, <jud. Vlaşca>, 412.
Ghimpul, Dumitru, tatăl lui Necula,
609.
Ghin, f. Dobrei şi al lui Voico din
Râmnic, fr. cu Stroe, 530, 698; -
grăm., 105; - popa din Râmnic, 530;
v. şi Ghinea.
Ghinea (Ghene, Ghin, Ghine),
cojocar (din Bucureşti, nep. lui
Mustache Ghinea), 267, 484, 827; -
cojocar, martor pt. Scăiani, 48, 108; -
cumpără în Călineşti, 439; - dăruieşte
vii în dealul Târgoviştei, 106; -
diacon din Câmpulung, 223; - din
Cătun, v. - post. din Cătun; - f. lui
Costea post., martor pt. m-rea
Glavacioc, 698; - judeţ, 543; - jupân,
tatăl lui Anghel din Târgovişte, 78; -
log., 501; - negustor, 267, 383; -
(post.) din Cătun, 410, 411, 414; -
post. din Ocna Mare, 70; - rumân din
Roşiiani, fr. cu Mihaiu, 814; - tatăl
lui Albul, p. lui în Dealul Goleştilor,
640; - tatăl lui Tuduru din Cornăţel,
480; - tatăl lui Voico (Rm. Vâlcea),
326; - vinde în Tuţeşti, 40; - vist.,
(m., al doilea din Brătăşani), v.
Brătăşanu; v. şi Mustache, Spoitul;
___, cel Bătrân din Răzmireşti,
nep. lui Oancea Găvănescul, 40.
553
Ghinovici, Vălanul, v. Brătăşanu
Mihul.
Ghioca (Gioca), cpt., (din
Cotruceani, cumpără în Floceşti,
Măicăneşti), 239-244, 246, 811, 815;
- din Căpreni, 455; - post. din
Sâmbotin, 71; - roşu din Hodoleani,
558; - roşu din Murgaşi, sţ. Neacşei,
ginere lui Avram roşu, văr cu Ion,
605; - rumân din Ciupa, 257; - sţ.
Comanei (Comacăi), tatăl lui Vasile,
439, 464, 465; - şetrar, 108, 458; -
toboşar din Căpreni, 459.
Ghionea, tatăl lui Cârste log., 273.
Ghiore, Pătru ceauş, nep. lui, 411.
Ghiorghie, v. Gheorghe.
Ghiorghiţă, v. Gheorghe.
Ghiorma (Gheorma), ban (m. al
Craiovei), v. Alexeanu; - tatăl lui
Stoica din Glaveş, 130.
Ghiormăşteni, fam. de moşneni,
350.
Ghiormescul, Alexandru, (f. lui
Ghiorma ban, fr. cu Dumitraşco spăt.,
cpt. de roşii (greşit: cpt. de
dorobanţi), 405, 495; - post. (m. f.),
32, 358, 456, 598, 670, 671, 799,
823;
___, Dumitraşco spăt., f. lui
Ghiorma ban, fr. cu Alecsandru post.,
32, 358;
___, Necula, 350.
Ghira (Arghira), tatăl lui Manea, 16.
Ghircea (greşit: Gherghii), tatăl lui
Stan stoln., 677.
Ghitii, Stana (mama Stoianei, <fc.>
lui Albul cel Bătrân din Bănceştii
Javrei, p. ei în Jevreşti), 95, 308.
Ghitioara, ocnă de sare, <jud.
Prahova>, 329.
Ghiţă, v. Gheţea pah.
Ghiura (Ghiurea), (cpt., ceauş din
Iupca), 410, 411, 414; - tatăl lui
(Manea din Zoreşti şi Giurgea din
Cândeşti), 76, 149, 179, 602.
(Giurca), Petrache, copiază doc.,
358, 713.
Ghizdita (Vizdita), sat, <jud.
Buzău>, 56.
Gilort, apă, 366.
Gioca, v. Ghioca.
Giolfu, Radu, f. lui Gherghe, 481.
Gioroc, sat, <jud. Dolj>, 409.
Giulea, Radul din Răteşti, 95.
Giuleşti, sat, (jud. Vâlcea), 372, 582,
835.
Giura, f. popii Ianachi, fr. cu
Pătraşco (pah.), 4, 419; - jupân din
Livezi, 714; - martor pt. Ciolanul,
340; rumâni din: Corlăteştii,
Bonteanii, Voineştii şi Popeştii, 471;
Roşiiani, fr. cu Vasilie, 814; -ţigan,
fr. cu Stoian, 349.
Giurca (Giurcul), rumân în
Nucşoara, 40; - vinde în Smadoviţa,
794.
Giurgea (Giurgiu), adevereşte pt.
Balta Albă, 672; - (din Odobeani, f.
lui Ghiura din Cândeşti), hotarnic,
martor pt. Ep. Buzău, 16, 76, 149,
179; - p. lui în Coeteşti, 450, 451.
Giurgiţa, sat, <jud. Dolj>, 500.
Giurgiuleasca, topic la Coiteşti,
<jud. Buzău>, 450, 451.
Giurmani, sat, <jud. Dolj>, 714.
Glavaciog (Glavaciov), m-re, <jud.
Vlaşca>, 138, 698.
Glaveş, sat, <jud. Sac>, 130.
Glăvan, rumân în Izbiceani, 40.
Glăvăneşti, sat, <jud. Sac>, 40, 545,
572.
Glâmboc, apă, 556.
554
Gligorcea, f. popii Păntelie din
Voiceaşti, 701.
Gligorie (Gligore, Gligorii,
Grigorie), adevereşte pt. Balta Albă,
672; - cpt., (martor pt. Clinceani, p.
lui în moşia Tudoreştilor de Jos),
153, 303; - cumpără la Răsturnaţi,
632; - diaconul din Muereasca, 668; -
din Aldeani, 836; - din Bordeştii,
427; - din Cândeşti, v. Flencul; - eg.
m-rii Babele, 276; - eg. m-rii Valea,
177; - f. lui Bunea, v. Grădişteanu; -
f. lui Untea, martor pt. Ciutureşti,
759; - fr. cu Drăguşin clucer din
Bănuleşti, 441; - (fr. cu Oprea) din
Găgeani, (tatăl lui Nedelco şi al lui
Oprea), 129, 182; - log., 623; - martor
pt. Glaveş, 130; - mitrop., 40; - p. lui
în Plopi, 426; - pârclb., martor pt.
dealul Măgureanilor, 495; - popa,
eclesiarh la m-rea Deunlemn, 664; -
popa, fr. cu Işfan popa şi Mitre, 675;
- post. din Bucşani, 291; - roşu din
Judeani, fr. cu Bădica, 708; - roşu, v.
Călinescu; - rumân în Izbiceani, f. lui
Stan, fr. cu Vişan, Marin, Florea şi
Stoica, 40; - spătărel din Amara, v.
Clima; - stegar fost, martor pt.
Tihuleşti, 441; - văt. din Cârlige, 702;
- văt., martor pt. Băbeni, 843; - văt.,
martor pt. Duşăşti, 49; v. şi Bratul;
___, Ghica vv. <1659-1660>,
578, 846.
Glodeanul, sat, <jud. Sac>, 225.
Glodul, topic la Titeşti, <jud.
Argeş>, 709.
Glogova, sat, <jud. Mehedinţi>, 134,
135, 212, 273, 542, 724.
Glogoveanu (-l), Florica, sţ. lui
Nicola Glogoveanu pit. m. f., fc. lui
Radu Corlătescu comis, 471;
 ___, Necula (Neculae, Nicola,
Nicula) pit. m. (f., greşit: portar m.,
sţ. Floricăi, tatăl lui Semen, ginerele
lui Radul Corlătescu comis), 10, 40,
73, 75, 138, 201, 220, 228, 273, 280,
325, 337, 421, 471, 507, 511, 518,
846.
___, Semen (Sima, Simos),
(clucer din Glogova, f. lui Nicolai
pit., sţ. Simei, fr. cu Iovan cpt., nep.
lui Nicola post. din Cătun, văr cu
Stoian şi Stoica, scrie doc.), 20, 134,
135, 169, 212, 405, 421, 459, 542,
591, log. 638.
Glupavi, sat, <jud. Vlaşca>, 172.
Gocea, v. Goicea.
Godean (-ul, Godin, Goiden); - din
Pătârlage, (greşit: pit.), tatăl lui Pătru
pârclb., 29, 641; - din Uricheşti, 795;
- martor pt. Năeni, 416; - p. lui în
Pârliţi, 236; - roşu din Văleni, 658;
___, Lupul din Spineni, 226.
Goga, martor pt. Ciolanul,
340;
___, Dima portar m., 846;
___, Radul, v. Hamza log.
Gogoiasă, Stanca, mama Mariei,
vinde în Lăceani, 40.
Gogoşi, sat, <jud. Mehedinţi>, 150,
325, 452, 466, 783, 794, 820.
Goia, (greşit: Gota), din Bârseşti,
404-406;
___, Danciul din Măneşti, 655.
Goica, din Părceşti, 153; - fr. cu
Radul şi popa Stanciul din Fundeni,
771; - Stoica, nep. lui, vinde în
Mărculeşti, 682.
Goicea (Gocea), fr. cu Dumitraşco,
(f. lui Radul, nep. lui Voico dascăl
din Găgeani), 231, 233; - preot din
Scăiani, 108; - ţigan, tatăl lui Neagul,
555
Dumitru, Stancul, Gherghe, Dobre,
Dumitra, socrul lui Voica, 692.
Goiden, v. Godean.
Golăşei (Goleşăi), sat, <jud.
Dâmboviţa>, 705, 740.
<Goldschmidt> (Goldşimit,
Eöttveös), Mihail (Mahai, Mihai,
Mihali), judeţ (sudeţ m., primar al
cetăţii Braşovului), 25, 155, 403, 544,
577.
Golea, Badea, tatăl lui Manea şi
Radul din Brătiiani, 342;
___, Manea, f. lui Badea
Golea, fr. cu Radul din Brătiiani, 342;
___, Radul, f. lui Badea Golea,
fr. cu Manea din Brătiiani, 342.
Golescul, Dumitru, martor pt. Cetate,
186.
Goleşti (-i), deal, sat, <jud. Argeş>,
181, 295, 296, 625, 752; - sat, <jud.
Muscel>, 55, 329; - <jud. Rm.
Sărat>, 640.
Golgăţea, Ion din Găgeani, (f. lui
Oprea din Găgeani), 182, 402.
Golgota (Gorgota, Gorguta), m-re,
<jud. Dâmboviţa>, 635, 656, 666,
754, 790.
Golgoteanul, Dragomir din Vârbilov,
tatăl lui Lepădat, 580.
Golu, topic la Mierâia, <jud. Buzău>,
678.
Gomici, (greşti: Somici), Stoica,
socrul lui Ion, Gheorghe, nep. lui
(Desiraţi), 63.
Gomoeşti, sat, <jud. Sac>, 33, 131,
195.
Gomoiu, Manea, moşul lui Nenciul
iuz. din Drăgeşti, Radu din Recea,
Raicu, Baico, Manea, Iancul, Stan din
Jaleş şi popii Istratie din Drăgăneşti,
311.
Gonţea, (martor, scrie doc.) pt.
Starchiojd, 88, 148; - pah. din
Mihăeşti, tatăl lui Vlad, bunic lui
Bărcan ceauş şi lui Badea, 719.
Goran, f. lui Stanciul log., scrie doc.
pt. m-rea Gorgota, 635; - log. al
treilea, scrie doc. pt. m-rea
Câmpulung, 828; - log., martor pt.
Vâlsăneşti, 174; - log. din Olăneşti, v.
Olănescul; - nep. Gherghinei
vorniceasa şi lui Hrizea vor. m. f.,
525.
Gorga, tatăl lui Badea, 40.
Gorgan (-ul), deal, vii, <jud.
Muscel>, 19, 828;
___, Voevodi, hotar la
Brezeşu, <jud. Ialomiţa>, 284.
Gorgăcioaia, ţigancă, Stana, nep. ei,
784.
Gorgănici, tatăl lui Mane, 56;
___, Manea (din Fundeni, f. lui
Dobromis, fr. cu Vâlcan, casa lui -,
loc de emitere), 56, 450, 451.
Gorghe, v. Gheorghe.
Gorgota, v. Golgota.
Gorgoteşti, sat, loc de emitere, <jud.
Prahova>, 580.
Gorguta, v. Golgota.
Gorj, jud. (sate în), 15, 20, 39, 150,
202, 364, 463, 528, 531, 598, 723.
Gorova, ţigan, sţ. Stancăi, tatăl lui
Radu, Ghicea şi Mirei, fr. cu Badea,
692.
Gorşteanu, Dumitraşco din Seaca, f.
lui Şerb Gorşteanu, fr. cu Radu, 68;
___, Radu din Seaca, f. lui
Şerb Gorşteanu, fr. cu Dumitraşco,
68;
___, Şerb, (greşit: Şărban),
tatăl lui Radu şi Dumitraşco din
Seaca, 63.
556
Gostavăţ, sat, <jud. Romanaţi>, 529.
Gostile (Gostila, Gostilea), sat, <jud.
Ilfov>, 153, 156, 297, 536, 575, 604,
793;
___, de Jos, sat, <jud. Ilfov>,
449, 818.
Goşăeni, probabil Groşănei, sat,
<jud. Buzău>, 322.
Gota, v. Goia.
Govora, m-re, <jud. Vâlcea>, 138,
326, 337, 365, 487, 574, 664, 665,
713.
Grabicina, sat, <jud. Buzău>, 756.
Grama (Graama), (iuz. din Smedeşti,
fost din Bănceşti, f. lui Botoşanul,
martor pt. Ep. Buzău), 76, 131, 149,
179, 541, 555; - martor pt. Frăsinet,
83; - negustor din tg. Râmnic, 305,
708; - tatăl lui Stanciul judeţ f., 278; -
tatăl lui Tudor, 635; v. şi Drug;
___, Constantin, martor pt.
Gostila de Jos, 449;
___, Gherghe (din Târgovişte),
scrie doc. pt. Hăbud, 60-62.
Grancea, Stoica log. din Comarnic,
544.
Grăben, v. Greabăn.
Grădărească, topic la Băltenii popii
lui Jitian, <jud. Buzău>, 747.
Grădeasca, sat, <jud. Ialomiţa>, 454.
Grădişte (-a), sat, (jud. Muscel şi
Pădureţ), 368, 456, 550, 781; - <jud.
Rm. Sărat>, 210, 304, 519;
___, de Jos, sat, jud. Vlaşca,
40;
___, de Sus, sat, jud. Vlaşca,
40.
Grădişteanu (-l), Bunea (vist. m.
fost, f. Mariei şi lui Vâlcul log., f.
vitreg lui Dumitru Zeamţea vor., fin
lui Vâlcul, Vasilie, Dumitru şi Badea,
ginere lui Mihu spăt., socrul lui
Ianache, tatăl Ancăi (Ancuţei), lui
Vâlcul log., slujer, Gligorie şi Nica,
bunic lui Matei), 40, 78, 120, 201,
204, 221, 273, 296, 302, 315, 316,
352, 368, 489, 643, 711, 738, 791,
823;
___, Gligorie, f. lui Bunea,
scrie doc. pt. Goleşti, 296;
___, Nica, f. lui Bunea vist.,
489;
___, Vâlcul (I) log., <din
Orbeasca>, tatăl lui Bunea vist., 40;
___, Vâlcul (II) log., (din
Mogoşeşti, f. lui Bunea vist., scrie
doc. pt. Bereşti), (greşit: Radul), 16,
93, 315, 316, 322, 623, 738, 791,
slujer, 823.
Grăjdana, jupâniţa, fc. lui Miho
<Racotă> spăt. m. f., sţ. lui Buzinca
clucer, mama lui Preda slujer şi Papa
pah., 40.
Grătanul, lui Răducel, topic la
Samara, jud. Argeş, 31.
Grăuţiul, din Brăila, tatăl lui
Vasilache, 837, 838.
Greabăn (Grăben), (ocină pe Nişcov,
sat), <jud. Buzău>, 526, 658.
Greaca (-a), sat, <jud. Ilfov>, 289,
533, 797, 839.
Greanii, Pădure, v. Negreanii de
Pădure.
Grebleşti (Grebleţi), sat, <jud.
Argeş>, 71, 307, 776.
Greceanul, Costandin (log.), f. lui
Drăghici vist., fr. cu Papa ceauş, 626,
638;
___, Drăghici (slujer <m.>),
tatăl lui Papa Greceanul ceauş,
clucer, (Mihai spăt., Costandin log. şi
557
Ventilă post.), 344, 405, 489, 626,
638, 799;
___, Mihai spăt., f. lui
Drăghici slujer <m.>, fr. cu Papa
ceauş şi Ventilă post., 344;
___, Papa (Petru, ceauş de
aprozi, clucer), f. lui Drăghici (vist.,
slujer <m.>, fr. cu Costandin log.,
Ventilă post. şi Mihai spăt.), 156,
169, 344, 405, 459, 472, 489, 626,
638, 489, 799, 823, 846;
___, Ventilă post., f. lui
Drăghici slujer <m.>, fr. cu Papa
ceauş şi Mihai spăt., 344.
Greci, sat, <jud. Romanaţi>, 152,
799; - <jud. Sac>, 458.
Grecu (-l), tatăl lui Bobe din Posah,
216;
___, Cârstea, f. lui Oprea
Grecul din Poinărei, fr. cu Neagoe,
627;
___, Iano, martor pt. Smedeşti,
541;
___, Ion din Ochiu (Ochioi),
794, 820; - martor pt. Făurie, 304;
___, Mihul din Flocoşani,
443;
___, Neagoe, f. lui Oprea
Grecul din Poinărei, fr. cu Cârstea,
627;
___, Oprea, tatăl lui Cârstea,
Tudor şi Neagoe din Poinărei, 627;
___, Panait din Lipereşti, 787;
___, Stan, tatăl lui Cârstiian şi
Dragul, martor pt. Nănişori, 126;
___, Tudor popa, f. lui Oprea
Grecul, fr. cu Neagoe din Poinărei şi
Cârstea, 627.
Greşiţă (Grişită), (post. din
Bărbăteşti, Bucşani), 86, 87, 110,
163, 224, 291.
Grigorie, v. Gligorie.
Grind, topic, <jud. Prahova>, 601.
Grişită, v. Greşiţă.
Groapele, Vasalatului, topic la
Lăngeşti, <jud. Muscel>, 840.
Gropana, topic la Ruşeţu, <jud.
Buzău>, 558.
Gropi, topic la Fiiani, <jud.
Dâmboviţa>, 807.
Grosul, croitor din Paţea, 580; - din
Dragosloveani, tatăl lui Posin, 660; -
din Ibăneşti, 817.
Grosul, v. Groşi.
Groşani (-i, Groşăni, Groşeani,
Groşeneasca, Groşenei), sat, <jud.
Argeş>, 365; - <jud. Buzău>, 17,
149, 195; - <jud. Gorj>, 192; - <jud.
Muscel>, închinat de Nicolae
Alexandru vv. m-rii Câmpulung, 19.
Groşanul, din Groşeneasa, fr. cu
Vlad, 195.
Groşeani, v. Groşani.
Groşeneasca, v. Groşani.
Groşenei, v. Groşani.
Groşi (Grosul), sat, <jud. Argeş>, 82,
396.
Groza, din Bredicenii, 824; - din
Turburenii, 452.
Grozav (-u), martor pt. Steanca, 107;
___, Stan din Balş, tatăl lui
Dumitru log., 432.
Grozava, ţiganca, 692.
Grozăvescul, Manea, fr. cu
Oprea Grozăvescul, cumpără în
Valea Săcăturilor, 288;
___, Oprea, (fr. cu Manea,
cumpără în Coaste, Săcături), 288,
538.
Grozăveştii, fam. de moşneni, 288.
Grozăveşti (-i), sat, <jud. Ilfov>,
545, 572; - jud. Romanaţi, 692.
558
Grozea, din Ciolanu, tatăl Ianei,
socrul lui Pătru olăcar din Târgovişte,
340; - f. lui Nicola din Dârza, 418;
rumâni din: Corlăteştii, Bonteanii,
Voineştii, Popeştii, 471, f. lui Radul
băcanul, 471.
Grozescu, moşie la Dămiiani, <jud.
Buzău>, 836.
Grozeşti, sat, <jud. Sac>, 277; -
<jud. Teleorman>, 613.
Gruia, ceauş, martor pt. Târgovişte,
649.
Gruiani (Grusani), sat, <jud.
Buzău>, 815; - <jud. Vlaşca>, 635,
639.
Gruişor, apă, 563.
Gruiu, sat, <jud. Gorj>, 428; - <jud.
Vâlcea>, 675.
Gruma, adevereşte pt. Balta Albă,
672.
Grupşani, sat, <jud. Romanaţi>,
226.
Grusani, v. Gruiani.
Gruse, popa, martor pt. Purani, 300.
Gubărneştii, v. Gurbăneşti.
Gudea, p. lui în (Crevedie,
Cucuteani), 41, 42.
Guica, martor pt. Steanca, 107.
Gura, Buzăului, topic la Răteşti,
<jud. Buzău>, 265;
___, Câlnăului, topic la Zăvoi,
<jud. Buzău>, 91, 719;
___, Cheii, hotar, <jud. ?>,
712;
___, Cojoci, topic la
Brativoeşti, <jud. Mehedinţi>, 724;
___, Corbului, topic la Samara,
jud. Argeş, 31;
___, Frăsinetului, topic la
Samara, jud. Argeş, 31;
 ___, lui Copoi, topic la
Samara, jud. Argeş, 31;
___, Lupului, topic la
Rucşoreni, <jud. Mehedinţi>, 124,
158;
___, Motrului (Motru), m-re,
<jud. Gorj>, 59, 138, 646;
___, Nişcovului, sat, <jud.
Buzău>, 119;
___, Pârăii, hotar la
Smadoviţa, <jud. Mehedinţi>, 794;
___, Porcului, topic la
Smadoviţa, <jud. Mehedinţi>, 794;
___, Răduioasei, topic la
Samara, jud. Argeş, 31;
___, Sămăriţii, topic la
Samara, jud. Argeş, 31;
___, Smadoviţei, topic la
Smadoviţa, jud. Mehedinţi, 820;
___, Ursoii, topic la Samara,
jud. Argeş, 31;
___, Văilor, topic la Samara,
jud. Argeş, 31;
___, Vâlcealilor Albului, topic
la Samara, jud. Argeş, 31;
___, Vâlcealilor Floarei, topic
la Samara, jud. Argeş, 31;
___, Viilor, topic la Samara,
jud. Argeş, 31;
___, Zlapii, topic la Samara,
jud. Argeş, 31.
Gurăreace, Nicoară, fratele lui
Neagul, casa lui în Groşăneasa, 195.
Gurban, vinde în Lăceani, 40.
Gurbăneşti (Gubărneşti), sat, <jud.
Ilfov>, 222, 280, 421, 430, 431, 682,
839.
Gurguiaţi (Gurguiaşi), sat, <jud.
Ilfov>, 63; - <jud. Teleorman>, 172,
300, 639.
559
Gurguiu, călugăr, tatăl lui Bobe,
133; - tatăl lui Stoica, martor pt.
Şcheai, 756.
Gurilă, sat, <jud. Gorj>, 816.
Gurişoară, tatăl lui Pârvul rumân,
bunic lui Neagoe, Cârstea şi Micul,
40.
Guşaţi, sat, <jud. Muscel>, 436.
Gutuiu, topic la Iaroslăveşti, <jud.
Vâlcea>, 353;
Guţa (Guţea), tatăl lui Mogoş
(Poenari), 40; - vinde în Samara, 31.
Guţi (-i), martor pt. Călineşti, 464,
465.
Guţierescul, v. Guţulescul.
Guţu (-l), spătărel din Deleşti, 284;
___, Radul, martor pt. Fiani,
396.
Guţulescul (greşit: Guţierescul),
Stan, (tatăl lui Simion, vinde în
Boeşti, martor pt. Roşiia), 309, 796.
Guziianul, ginerele lui Pandrea,
vinde în Poenari, 40.
H
Hacii, Stanciul din Coşoveani, 221.
Hagept-Dula, turc, cumpără în
Clinceni, 219.
Hagi, cpt., tatăl lui Pătraşco
(Verneşti), 67; v. şi Dobre hagi,
Manea hagi.
Halciul, v. Calciul.
Halmăji, topic la Ruşeţu, <jud.
Buzău>, 558.
Hamza (greşit: Radul Goga), (cpt.,
log. din Popânzăleşti, martor pt.
Vâlsăneşti), 174, 221, 780, 814; -
martor pt. Steanca, 107; - popa din
Voineşti, 703; - (post.), din Dâlga, v.
Dâlgeanul.
Hanul, Toader, adevereşte pt. m-rea
Vintilă Vodă, 642.
Harap, rob turc, 757.
Harbuzul, Ion, (din Dumireşti), 390,
695.
Hariton (Ariton), din Vizdita
(Ghizdita), fr. cu Irimie din Pârliţi,
56; - ierom. <m-rii Bistriţa>, 551.
Hazap (Azap), rumân din Strâmba, f.
lui Dan Corbeaiu, văr cu Pătru, 220.
Hăba, Dumitru, martor pt. Plopi,
426.
Hăbud (Hăbut), sat, (jud.
Dâmboviţa), 60-62.
Hăidăul, Pătru din Pişteşti, 70.
Hăiştii, sat, jud. Gorj, 150.
Hărăbor, sat, jud. Ialomiţa Balta, 21.
Hărgetoaia (Hărjetoaia, Hârjetoae,
Hârjetoaia), sat, <jud. Mehedinţi>,
59, 410, 411, 414.
Hărgetoianul <Argetoianu>, Mihai
(clucer m. f., sluger m. f. din
Hărjetoaia, sţ. Brânduşei), 81, 169,
410, 411, 414, 452, 456, 459, 472,
476, 477, 493, 494, 511, 539, 788,
798, 820, 823, 835.
Hăroe, Stanciul, tatăl lui Stan şi
Vladul, 121.
Hărteşti, hotar, topic la Bătieşti,
<jud. Muscel>, 28.
Hărtilă, Necula din Petreşti, 202.
Hărţeg, f. lui Dima din Vădeani şi al
Neagoitei, fr. cu Martin, 202.
Hârsova, spătăreasa, v. Coţofeanul.
Hera, v. Fiera.
Herjăl, Lucaci, jupân din Braşov,
199.
Hiera, v. Fiera.
Hierăşti (Fierăşti), sat, <jud. Ilfov>,
358, 494.
Hilcea, v. Filca.
560
Hinova, sat, <jud. Mehedinţi>, 591.
Hinţeşti, v. Finţeşti.
Hodea, rumân în Izbiceani, f. lui
Stanco, 40.
Hodobeani, v. Odobeani.
Hodoleani, v. Odobeani.
Holeşti, sat, <jud. Prahova>, 655.
Holomocii, topic la Hulubeşti, <jud.
Dâmboviţa>, 385.
Homeşti (Homaşti), sat, <jud. Rm.
Sărat şi Brăila>, 248, 249, 305, 390.
Homorăci, v. Homorăciu.
Homorâcea, topic la Bătieşti, jud.
Vâlcea, 372.
Homorâciu (-l, Homorăci), sat, <jud.
Gorj>, 192, 612; - <jud. Sac>, 286.
Horez (-i), v. Hurezi.
Horga, din Macsin, tatăl lui Nan, 54.
Horgească, topic la Macsin, <jud.
Buzău>, 54, 149.
Horjeneşti, sat, pe Teleasca, <jud.
Sac>, 502.
Hotă, Ilea, rumân în Finţeştii de Jos,
tatăl lui Vişan şi Radul, 40.
Hotărănescul, vad la Ludeşti, <jud.
Dâmboviţa>, 23.
Hoţul, Dobre, tatăl lui Albul, 827.
Hrana, (cel Bătrân) din Bârca, (tatăl
lui Radomir), 189, 393, 500.
Hranitea (Hranite, Hrănitea), (judeţ,
din Oraşul de Floci, tatăl lui
Gheorghe), 272, 278, 719.
Hrăciun, v. Crăciun.
Hrănitea, v. Hranitea.
Hrăsteanii, hotar la Strâmba, jud.
Dolj, 487.
Hristodor, v. Istodor.
Hriza, v. Hrizea.
Hrizan, (post.), fr. cu Nan (post. din
Doiceşti), 456, 781.
Hrizea (Hriza), din Bârca, 500; - din
Popeşti, v. Caridi; - post. (din
Bărbăteşti), v. Caridi; - (post.,
cumpără în Frăsinet, scrie doc. pt.
Berislăveşti, Clinceani), 83, 217, 360,
435, 442; - spăt., martor pt.
Robăneşti, 221; - vor. (m. f. <din
Bălteni>, sţ. Gherghinei vorniceasa),
319, 525.
Hulubescu (Huluben), Chirca din
Râmnic, 345.
Hulubeşti, sat, <jud. Dâmboviţa>,
312, 385, 412, 475.
Huma (Humă), sat, topic la
Cerbureni, <jud. Argeş>, 260, 506.
Hurdubelii, tatăl lui Şărban, 31.
Hurezi (Horez), sat, <jud. Ialomiţa>,
188, 429, 588; - <jud. Teleorman>,
99; - <jud. Vâlcea>, 161.
Huriia, sat, <jud. Olt>, 194, 529.
Husein, rob turc, 757.
I 79, 214, 515; - călăraş din Buzău,
Iablaniţa (Iablăniţa), sat, <jud.
Mehedinţi>, 783, 794, 820.
Iachim, din Cârlomăneşti, 359.
Iacob, v. Iacov.
Iacomi, ginerele lui Anton cămăraş,
16.
Iacov (Iacob), cpt. de chiproveţi
(Cătun), 591; - cpt. din Căzăneşti,
383; - (cpt., fr. cu Costandin pah. din
Cernaia), 67, 783, 794; - cpt., martor
pt. Boteanii de Ageşti, 383; - din
Bârsăneşti, 701; - din Cernaia, (f. lui
Bălaci, fr. cu Iliia <şi Brânduşa,
unchi Caplei>, tatăl lui Mihart), 59,
800; - f. lui Dumitru, martor pt.
Iaroslăveşti, 700; - iuz. din Dae, 571;
- meşter din Cătun, 751.
561
Ialomicioară (Elomicioară), apă,
829, 830.
Ialomiţa, apă (hotar, mori, sate pe),
188, 204, 284, 520, 552, 754; - jud.
(sate în), 14, 284, 418, 583, 588, 589,
719, 737, 787;
___, Balta, jud., 21.
Iamandi, martor pt. Ciolăneşti, 92.
Iamnic, sat, <jud. Dolj>, 127.
Ian…, fr. cu Dumitru din Verneşti,
24.
Iana, fc. Vladei şi a lui Nicola
Potruvulii, sr. cu Vasilache, 438; -
mama lui <Cârstian>, soacra Stanei,
bunica lui Dobromir, 107; - (greşit:
Ana), sţ. lui Pătru olăcar din
Târgovişte, fc. lui Grozea din
Ciolanu, 340; - ţigancă, sţ. lui
Ionaşco, 160.
Ianache (Enache, Enachi, Ianachi,
Ianachie, Ienachie), armaş de
Vistierie, 282; - bărbier (Bucureşti),
667; - din Bărlui, 574; - copil, sluga
lui Mihail Radul vv., 600; - din
Rumceani, tatăl lui Ivan log., 129,
182; - din Scăiani, 108; - f. Dumitrei,
fr. cu Muşat şi Drume, nep. popii
Luscan, vinde în Clinceni, 448; - f.
lui Anghel din Bucureşti, scrie doc.,
680; - f. lui Cornea cpt., cumnat cu
Tănasiia, adevereşte pt. Băldăiu, 351;
- f. lui Crăciun armaş, fr. cu Radu
armaş, p. lui în Brăeşti, 372; - f. lui
Nica şi al Mariiei, fr. cu Aspriţa,
vinde în Bucureşti, 100; - f. lui Socol
clucer, v. Cornăţeanu; - f. lui Tudor
stoln., (din Topoloveani), v.
Topoloveanul; - f. popii Borcea
(clisiar), fr. cu Miha grămătic, martor
pt. Dobromir), 133, 683; - iuz. din
Bărileşti, (scrie doc.), 350, 398; -
iuz., martor pt. Ezer, 272; - log. din
Drăganul, Radu, nep. lui, 582; -
martor pt. Bârseşti, 405; - negustor,
(martor pt. Bucureşti, Piteşti,
Răduleşti), 211, 263, 267, 461; -
popa, tatăl lui Pătraşco şi Giura,
cumpără în Morânglavi, 4; - post., v.
Berilescul; - scrie doc. (pt. Brătiiani),
342, 523; - tatăl lui Ianolie din
Verneşti, 24; v. şi Buzatul.
Ianăş (Enăş, Ianos, Ianoş, Ieneş,
Ioanăş, Ioaneş, Ioneş, Ioniş, Oaneş),
armaş m. f., p. lui în Brezeşu, 284; -
cpt., martor pt. Babrova, 374; -
clucer, martor pt. Turbureni, 452; -
din Bătieşti, f. lui Cazan, 28, 832; -
din Bereşti, tatăl lui Preda, 542; - din
Dumireşti, 390; - din Pişteşti, 202; -
fr. cu Gorghe, Drăgan şi Dumitru,
moşneni din Babrova, 374; - martor
pt. Mahul, 151; - tatăl lui Coman din
Dragoslavele, 137;
___, Raţ, din Drănic, Iane
post., nep. lui, 389.
Ianciul, v. Iarciul.
Iancul, cpt. din Cuştereani, v.
Cuştereanu; - din Jaleş, Manea
Gomoiu, moşul lui, 311; - din
Ludeşti, f. Bucurei şi al lui Vasile, fr.
cu Radul şi Dragomir, nep. lui Iancul,
164; - din Piteşti, fr. cu Tudoran, 40;
- din Sărăcineşti, (văr cu Badea), 615,
633, 637; - f. lui Mihăilă din Buneşti,
387; - log., scrie doc., 826; - martor
pt. Voiceasca, 663; - rumân, 298; -
tatăl Bucurei, bunic lui Iancul, Radul
şi Dragomir din Ludeşti, socrul lui
Vasile, 164.
Iane (Ene, Iani, Ianiu, Iano, Ianu),
603; - adevereşte pt. Peptea, 493; -
562
cpt. (m., tatăl lui Deadiul, cumpără în
Frăsinat, Joseni, Măciuceşti), 210,
305, 363, 673; - ceauş, din Brătenii
de Sus, fr. cu Muşat, 434; -
coţovlahul din Târgovişte, socrul lui
Nica, 100; - cumpără la Zeplaz, 673;
- de la mănăstire, martor pt. Mislea,
400; - din Albeşti, tatăl lui Conda,
652; - (greşit: Ion) din Băbeani, 330;
- din Cârstieneşti, 235; - din Gabru,
613; - din Lăngeşti, 840; - din
Poenari, 80; - din Reacea, 730; - din
Slăvileşti, v. - roşu din; - din
Turbureni, 452; - din Urşani, tatăl lui
Stan, 730; - f. Bojanei, fr. cu Mihăilă
şi Radul (Văleni), 140; - f. jupânesei
Mariia şi lui Antonie văt., văr cu
Tudoran cliucer, 523; - f. lui Mihu,
cumpără în Fugleşti, 328; - f. lui
Radul log. m., v. Cocorăscu; - f. lui
Vlaicu, fr. cu Gherghe, văr cu Radul
(log. şi Marco), 38, 51; - (grecul,
ginerele lui Palaloga, martor pt.
Blagodeşti, Ezer), 272, 278; - iuz.,
(martor pt. Mărăcineni, Verneşti), 76,
149, 179, 602; - judeţ, martor pt. Tg.
Jiu, 70; - log., (din Pade, martor pt.
Drănic, Puţure, Vlădeani), 191, 389,
409; - martor pt. Căldăruşani, v. -
post.; - martor pt. Goleşti, 296; -
negustor, martor pt. m-rea Tismana,
780; - negustor, sţ. Ancăi jupâneasa,
ginere lui Gherghe armaş din
Blagodeşti, cumnat Mariei, 272; -
negustor, tatăl lui Tudor (Bucureşti),
334, 484; - nep. lui Stan Gâltă,
martor pt. Curta, 141; - pah. din
Aninoasa, v. Vlădescu; - pah., f. lui
Nicula cpt., martor pt. Cepturile, 11; -
pah. (din Târgovişte, f. lui Proca, nep.
lui Fota din Târgovişte, văr cu
Tudoran pah. din Aninoasa, scrie
doc.), 5, 106, 207, 614, 681, 687,
689; - pah. m., 788, 820, 823; - popa
de la Bis. Domnească din Craiova,
221, 509; - popa (din Cacova, scrie
doc.), 668, 842; - portar al doilea,
ispravnic la judecată, 794, 820; -
(post. din Boleasca, Vişan, nep. lui,
martor pt. Căldăruşani), 37, 58, 445; -
post. din Vâlsăneşti, tatăl jupânesei
Vlădae, socrul lui Tudor clucer, bunic
lui Radul spăt., 174; - post., f.
Chiajnei, nep. lui Raţ Ianăş din
Drănic, 389; - (roşu) din Slăvileşti,
(fr. cu Gherghie, Ivan, nep. lui), 462,
798, 799; rumâni din: Nucşoara, f. lui
Şteful, fr. cu Dobrotă, 40, f. lui
Barbul, 40, tatăl lui Radul şi Stanciul,
40; m-rii Căldăruşani, f. Mariei şi lui
Dan, fr. cu Tudor, 58; - sluga m-rii
Mărgineani, 808; - spăt. (m.), v.
Spineanul; - stoln., 528; - tatăl lui
Tudor, unchi lui Ilie, 474; - ţigan, fr.
cu Budean ţigan, 302; - văt. de
negustori, 48, 108; - (Vlădeşti), 551; -
vor. al doilea (greşit: vor. m.), 338; -
zugrav, tatăl lui Paraschiva log., 739;
v. şi Căpăţână, Grecul, Lăngescul,
Terizi.
Ianolie, din Verneşti, f. lui
Ian<ich>ie, 24.
Ianos, v. Ianăş.
Ianoş, v. Ianăş.
Ianotă, f. uncheaşului Barbu, 367; -
rumân din Brăneşti, 40.
Ianu, v. Iane.
Iarciul (Ianciul), din Fleşti, 31; - fr.
cu Simion, Stan, Stoica, Ivaşco, Pătru
şi Ventilă din Beleţi, 30; - rumân din
Bonteanii, Corlăteştii, Popeştii şi
Voineştii, 471; - ţigan, tatăl lui
563
Vasilie, fr. cu Vaţea, Drăghici,
Stanciul, 719.
Iargheaviţa, sat, <jud. Mehedinţi>,
478.
Iaroslăveşti, sat, <jud. Vâlcea>, 159,
165, 353, 700.
Iasac, v. Isac.
Iasaf, v. Iosaf.
Iaşi, sat, <jud. Argeş>, 380; - <jud.
Romanaţi>, 4, 202.
Iazer, v. Iezer.
Ibăneşti, sat, jud. Olt, 817.
Idul, fr. cu Duţă, vinde la Dămiiani,
836.
Ienachie, v. Ianache.
Ieneş, v. Ianăş.
Ierimie, v. Irimia.
Ierusalim (patriarh de -, Sf. Mormânt
la -), 19, 196, 238.
Iezer (Ezer, Iazer), m-re
<Vorniceasa, jud. Ilfov>, 138; -
moşie, <jud. Ilfov>, 272.
Ifrim, v. Efrim.
Ifrosina, (monahia) m-rii Deunlemn,
664, 715.
Iftenie, v. Eftimie.
Ignat (Egnatie, Ignatie, Ignatiu),
arhim., v. ep. de Râmnic; - din
Dragosloveani, 660; - din Horjeneşti,
502; - eg. m-rii Snagov, 40; - ep. de
(Râmnic, arhim.), 138, 165, 357, 446,
460, 476, 628, 760, 777; - f. lui
Mitrea sluger din Mihăeşti, fr. cu
Işfan pah., nep. lui Vlad log., 719; -
popa de la Sf. Dimitrie, cumnat
Radei, unchi lui Tanasie, 676; -
<Sârbul>, mitrop. (Ţ. Rom., scrie
doc.), 256, 326, 335, 468, 786, 790,
831; - tatăl lui Neagul, 749.
Ilca, sţ. lui Arsenie post., cumnată cu
Ivan, post. din Găleşeşti, 40.
Ilea, martor pt. Valea Malului, 804;
v. şi Hotă;
___, Albul, 47.
Ilfov (Elhov), jud. (sate în), 40, 50,
211, 263, 280, 383, 405, 413, 417,
472, 480, 585, 643, 656, 670, 693,
702, 719.
Ilie (Elie, Iliia), comis, martor pt.
(Bucureşti, Ciolanul), 293, 340; -
dascăl, martor pt. (Holeşti, Voiceşti),
655, 663; - din Grupşani, fr. cu Vlad,
cumnat Slavnei, unchi lui Drăghici şi
Apostul, 226; - din Homorâci, v.
Benea; - din Mărăcineni, 616; - din
Râmnic, v. Pălici; - din Rociu, 128; -
din Rociu, cumpără moşie în Rogi,
121; - din Turburea, Turburenii, 452,
459; - din Uricheşti, tatăl lui Tănasie,
489; - f. lui Bălaci din Cernaia, fr. cu
Iacov şi <Brânduşa>, 59; - log. din
Măneşti, 634; - pârclb., vinde la
Măicăneşti, 246; - popa, scrie doc. pt.
dealul Goleştilor, Ţiţirig, 640, 677; -
rumân în Mogoşăşti, f. lui Dima, fr.
cu Stoica, nep. de fr. lui Tatul, 40; -
tatăl lui Niriia (Ciutureşti), 759; -
ţigan, 349; - văr cu Tudor, nep. lui
Ianiu (Târgovişte), 474.
Iliiaş vv., tatăl lui Alexandru vv.,
610.
Iliia, v. Ilie.
Ilina, v. Elina.
Ilinca, v. Elina.
Imăneasa, din Turburenii, mama lui
Oprea, 452.
Inana, din Popeşti, fc. Zăgaei,
Slăvita, nep. ei, 691.
Inoteşti (Iunoteşti), sat, <jud. Sac>,
545, 572.
Ioan, v. Ion.
564
Ioana, sţ. popii Lăudat, fc. lui
Andreiu din Pârscov şi a Sorei, sr. cu
Maria şi sr. vitregă cu Voica, 254; -
ţigancă, fc. lui Irimiia şi a Stancăi, sr.
cu Neacşa şi Stancea, 53.
Ioanăş, v. Ianăş.
Ioaneş, v. Ianăş.
Ioanichie, v. Ionichie.
Ioanis, hagi, martor pt. Bucureşti,
484; - (Vlădeşti), 551; - v. şi
Dimitris, Evstathion, Theo<do>ris.
Iochim, f. lui Ghene Spoitul, fr. cu
Gherghe, martor pt. Câmpulung, 725.
Ion (Ioan, Iona, Ionecă, Ionu), 485; -
adevereşte pt. Peptea, 493; - (aprod)
din (Belciul, Bulcin, Cacaleţi,
hotarnic pt. Racoviţa), 112, 115, 116,
118, 273, 275; - călugăr, fr. cu Stoie,
745, 775; - cpt. din Bucureşti, 222; -
(ceauş, văt.) din Peştişani, 192, 542; -
croitor, rumân în Duşeştii de Sus, 40;
- cumnat cu Drăguş, vinde în Samara,
31; - (Dealul Văleanilor), 436; -
diacon, (Drăgănesi), 380; - diacon, f.
popii Stanciul din Piteşti, fr. cu Stan,
187; - din Aldeani, f. lui Sămurastră,
836; - din Băleşti, 15; - din
Bârsăneşti, 701; - din Belciul, v. -
aprod; - din Boleasca, 733; - din
Bordeştii, 427; - din Budişteni, 706; -
din Cocani, 705; - din Cuşmir, 407; -
din Deşiraţi, ginerele lui Stoica
Gomici, cumnat cu Gherghe, 63; -
din Dragoslavele, f. lui Dumitru, 137;
- din Duşăşti, 120; - din Fiiani, (f. lui
Stan Ungureanul, fr. cu Oprea), 44,
163; - din Găgeani, v. Golgăţea; - din
Işalniţa, 132; - din Juguri, f. popii
Cârstiian, fr. cu Pârvul, 38, 51; - din
Murgaşi, văr cu Ghioca roşu din
Murgaşi, 605; - din Ochiu, v. Grecu;
- din Păuşăşti, 637; - din Săseani, v.
Ţapul; - din Stroeşti, 792; - din
Şchiopeani, 103; - din Ştubei, 750; -
din Tâmpeani, 657; - din Topliceani,
nep. lui Radu şi Anghel, 84; - din
Zloteşti, 292; - eg. m-rii Bistriţa, 551;
- eg. m-rii Găvanele, 441; - eg. m-rii
Tismana, 621; - f. lui Coresie, martor
pt. Crevedie, 41; - f. lui Dumitraşco
comis, nep. lui Stanciu comis, vinde
în Lucieni, 339; - f. lui Mareş din
Bădeani, văr cu Stan, nep. lui
Dumitru şi Albu din Opăriţi, 354; - f.
lui Mihart post., v. Dălgeanul; - f. lui
Ostahie, fr. cu Dumitru şi Paraschiva,
nep. lui Catara, vinde în Judeani, 708;
- f. lui Ratea (Rastea), p. lui în
Tocsobeşti, 767; - f. lui Rădicea,
vinde în Samara, 31; - f. lui Răducel,
vinde în Samara, 31; - f. lui Stanciul
Mărăcineanul, v. Mărăcineanul; - f.
lui Zgaia din Tocsobeşti, 697, 767; -
(greşit: Nan), f. uncheaşului Sinpetru
din Corbuşori, 85; - „fr.” al
Episcopiei, martor pt. Câmpulung,
357; - fr. cu Anghel şi Radul, vinde
<în Clinceni>, 245; - fr. cu Datco,
cumpără în Smedeşti, 270; - fr. cu
Lupul şi Pârvul din Pociovalişte, 285;
- fr. cu Moş, cumpără în Smedeşti,
270; - fr. cu Stroe, v. Dălgeanul; - fr.
cu Şărban din Văleni, văr cu Ionaşco,
658; - hotarnic pt. Racoviţa, Cioplea
şi Piscul Furului, v. - aprod; - ierom.,
martor pt. m-rea Cozia, 646, 784; -
iuz. din Piteşti, (scrie doc.), 187, 250,
461, 693, 752; - log. din Argeş, fr. cu
Argişan pah., 677; - log. (din Bărăşti,
scrie doc. pt. Măciuceşti, Bărbuleşti,
martor pt. Blagodeşti), 278, 455, 726,
755; - (log., stoln. al doilea din
565
Cârstieneşti, Corbuşori), 38, 51, 52,
85, 235, 299, 461, 532, 627; - log. din
Fălcoi, 798, 814; - log., scrie doc. pt.
(Boldeşti, Holeşti), 454, 655; - martor
pt. Cârligaşi, 552; - martor pt.
(Comanca, dealul Crângurenilor), 7,
215, 486; - martor pt. (Crevedie,
Cucuteani), 41, 42; - martor pt.
Drăghiceani, 224; - martor pt.
Măniiaci, 286; - martor pt. Păcani,
659; - martor pt. Săcuiani, 737; -
monah de la m-rea Govora, 665; -
neguţător, casa lui în tg. Râmnic,
305; - nep. Dragolei, văr cu Dobra, p.
lui în Modruzeşti, 805; - nep. lui
Barbul comis, v. Dălgeanul; - nep. lui
Ion şi Vişei (Târgovişte), 649; - pah.
(din Judeani, tatăl lui Necula), 270,
708; - p. lui în Ludeşti, 23, 164; - pit.,
v. Vulpe; - plăpumar, vinde în
Leşcioare, 90; - popa de la m-rea
Deunlemn, 664; - popa din Băjeşti,
(scrie doc.), 342, 513; - popa din
Cacova, tatăl lui Anghel, Stan şi
Radul, 668; - popa din Căneşti, fr. cu
Stanciul, 675; - popa din Domneşti,
scrie doc., 320; - popa din Grabicina,
scrie doc., 756; - popa din
Părdelniceşti, scrie doc. pt.
Tâmpeani, 657; - popa din Tomşani,
99, 101; - popa, martor pt. Cetate,
186; - popa, martor (pt. Clinceani,
Glodeanul), 225, 448; - popa, martor
pt. Plopi, 426; - post. din Duşeşti,
791; - post., martor pt. m-rea
Brâncoveni, 734; - proeg., martor pt.
m-rea Cozia, 646; - roşu din Cocani,
756; rumâni din: Bătieşti, fr. cu
Drăguş, (f. lui Radul cojocar din
Bătieşti), 762, 763; Berislăveşti, f. lui
Lazar, fr. cu Marco, Oprea şi
Dumitru, 360, f. lui Şărbu, fr. cu
Radul, Opriian şi Chirca, 360;
Bumbuiaşti, 144; Cărpenişul, 40, f.
lui Dragomir, fr. cu Crăciun, Dumitru
şi Stanciu, 40, f. lui Oprea, fr. cu
Pătru şi Dragomir, 40, f. lui Opriş cel
Bătrân, fr. cu Stan şi Voico, 40, f. lui
Stan Burduhuiu, fr. cu Vladul, 40, f.
lui Stanciul, fr. cu Neagoe, Prohor şi
Barbul, 40, f. lui Stanciul olariul, fr.
cu Proca, 40; Costeşti, f. lui
Costandin, fr. cu Nedelco, Dragomir,
Costea, Neagoe, Tudor şi Dobre, 40;
Duşeştii, f. lui Ion, 40, tatăl lui Ion,
40; Fiiani, 40; Orbeasca de Sus, f. lui
Balea, 40; m-rii Bradul, f. lui Bărcan
şi Neagăi, fr. cu Gherghe şi Stanciul,
nep. lui Băjan, 841; Romanaţi, tatăl
lui Boica, Neag, Bobe, Mircea, Stan,
Dumitru, Dobrin şi Călin, 40;
Roşiiani, fr. cu Tudor, 814; Slăvenii
Cnezi, f. lui Dobre, 40; - scrie doc. pt.
Baia, 806; - sţ. Vişei, tatăl lui
Nedelco, Şerban şi Radul, vinde la
Târgovişte, Ion, nep. lui, 649; -
stegarul din Săseani, 837; - stoln., v. -
log. din Cârstieneşti; - tabacul, martor
pt. dealul Măgureanilor, 495; - ţigan,
290, 317; - f. lui Oprea şi al Anei, fr.
cu Radul, 31, f. lui Pârţoe, fr. cu
Şărban, 692, sţ. Stancăi, tatăl lui
Pătru, Dumitru şi Stanciu, 692, tatăl
lui Cârstea, 713, tatăl lui Mărin,
socrul Stanei, 692, tatăl lui Stan,
socrul Ancăi, 692, tatăl Stanei, 692; -
uncheaş (Cucuteani), 42; - văr cu
Radul şi Dragomir (Cucuteani), 42; -
văt. din Peştişani, v. - ceauş; - vinde
în Cerăt, v. Dălgeanul; - vinde în
Comanca, 486; - vinde în Crasna,
612; - v. şi Barbădeaur, Băilescul,
566
Beulon, Carabulea, Fetea, Harbuzul,
Iane din Băbeani, Nicos, Parşu,
Târlă;
___, cel Bătrân, ierom., martor
pt. m-rea Cozia, 646.
Iona, v. Ion.
Ionache, v. Ionichie.
Ionaşco (Ionaşcu), din Bârsăneşti,
701; - din Găgeani, f. lui Voico, 129,
182; - din Gârbovi, 171; - din Nişcov,
658; - din Păcleani, v. Căţul; - din
Verneşti, (fr. cu Jipa post. şi
Dumitraşco), unchi lui Jipa (iuz.) şi
lui Stanciu, 24, 67, 684; - f.
călugărului (Năeni), 416; - f. lui
Mircea din Sitiseşti, 704; - f. lui
Staromircea, fr. cu Baciul şi Radul, p.
lui în Dumireşti, 695; - log., tatăl lui
Panovici, 525; - martor pt. Nănişori,
126; - (pah., păhărnicel) din Pădina,
783, 794, 820; - pah., sţ. Mariei,
vinde în Făurie, 304; - post., tatăl lui
Vlad, martor pt. Comanca, 215;
rumâni din: Orbeasca, f. lui Vâlcul,
fr. cu Trifa, Stanco şi Radul, 40;
Zăvoiul, f. lui Balea, fr. cu Andreiu şi
Muşat, 40; - ţigan, sţ. Ianei, fr. cu
Toader şi Stancul, 160; - văr cu
Şărban din Văleni şi cu Iona, 658; -
vinde în Grădişte, 40; v. şi Mocan;
___, Zaharia, din Găgeani, (f.
lui Muşat, fr. cu Vladul, văr cu
Doda), 182, 402.
Ionecă, v. Ion.
Ioneş, v. Ianăş.
Ioneştii, sat, lg. Călugăreani, jud.
Vlaşca, 40.
Ionichie (Ioanichi, Ioanichie,
Ionache, Ioniche), din Comăneşti,
275; - din Găleşăşti, 175; - din
Urşeani, tatăl lui Radul, 205; -
Dragomir rumân din Izbiceani, nep.
lui, 40; - eg. m-rii Jitian, (ierom.,
scrie doc.), 109, 127, 336, 501, 509,
540, 551, 714, 716, 718, 727, 750; -
ierom., martor pt. (Căldăruşani,
Vlădeani), 58, 191; - ierom., martor
pt. m-rea Cozia, 646, 765; - martor
pt. Mărăcineani, 787; - patriarhul
Alexandriei, 19, 196; - popa, tatăl lui
Pătraşco pah. şi Giura, 419.
Ioniş, v. Ianăş.
Ioniţă, martor pt. Măciuceşti, 210.
Ionu, v. Ion.
Iordache (Iordachi, Iordachie,
Iorgache, Iorgachi, Iorgaghe), cpt.,
martor pt. Roşiia, 309; - clucer,
martor pt. Vlaşin, 172; - din Băbeani,
330; - (f. Ilinei, nep. lui Iordache
vor., <văr Maricăi>), nep. de sr.
Dumitrei, 225, 545, 572; - f. lui
Deadiu post., scrie doc. pt. Zeplaz,
673; - log., martor pt. Murgaşi, 605; -
post., martor pt. Bănceşti, 815; - post.
m., v. <Pârşcoveanu> Trufanda; -
vor., tatăl Dumitrei (şi Ilinei, bunic
Maricăi şi lui Iordache, Stroe, nep.
lui, naş lui Dragomir Batog), 225,
545, 572; - zlătar, 438.
Iordăcheanul, schit, jud. Saac, m-rea
lui Iordache vor., 545, 572.
Iorga, abagiu, tatăl lui Martin, 412; -
cămăraş, v. - popă; - (cârciumar,
negustor, naş lui Tudor, martor pt.
Bucureşti, cumpără în Bucureşti), 82,
334, 385, 438, 474, 827; - log.,
martor pt. Fiiani, 163; - martor pt.
ocina Voicească, 749; - negustor, v. -
cârciumar; - nep. Muşei, vinde la
Balta Albă, 672; - popa, cămăraş f. la
ocne, 846; - post., v. <Pârşcoveanu>,
Trufanda Iordache; - scrie doc. pt.
567
Măldăreşti, 699; - ţigan, f. Stanei şi
lui Mihăilă, fr. cu Şteful şi Neacşa,
719; v. şi Izmail.
Iorgache, v. Iordache.
Iorgachi, v. Iordache.
Iorgaghe, v. Iordache.
Iosaf (Iasaf), eg. m-rii Molomoc,
482; - proeg. m-rii Sf. Pavel de la Sf.
Munte, 501.
Iosif, din Drăgăneşti, 120; - eg. m-rii
din satul Cepturile, 11; - hotarnic pt.
Racoviţa, Cioplea şi Piscul Furului,
273; - ierom. m-rii Vintilă Vodă,
scrie doc., 642; - post., (din Mitreşti),
273, 275; - v. şi Costa.
Iova, din Gârbovi, 171; - pah. din
Amărăşti, 46.
Iovan, cpt., fr. cu Semen clucer,
Nicola post. din Cătun, nep. lui, văr
cu Stoian şi Stoica, 591; - (greşit:
Ivan) din Bugăteşti, 687; -
(Gârboveţ), 135; - judeţ, martor pt.
dealul Goleştilor, 640; - post. din
Glogova, 542; - rumân în
Clăbuceariul, 43; - scrie doc. pt.
Babrova, 374.
Irimia (Eremiia, Erimiia, Ierimie,
Irimie, Irimiia, Irimiu), din Coiteşti,
450; - din Pârliţi, (fr. cu Ariton din
Ghizdita), 56, 236, 451, 789; - din
Pârscov, 761; - din Pârşcoveani, sţ.
Mariei, 268; - ierom., martor pt. m-
rea Snagov, 73; - iuz. din Şchiopeni,
571; - log. din Turceşti, 823; - moş,
socrul lui Vădislav, cumpără în
Şerbăneşti, 419; - pârclb., martor pt.
Modruzeşti, 805; - popa de la Sf.
Vineri din Târgovişte, 676; - popa din
Popeştii de Sus, 40; - (portar, sluger,
martor pt. Roşiiani), 814, 826, 835; -
post., din Pade, 389; rumâni din:
Cărpenişul, f. lui Bâra, fr. cu
Dragomir şi Lupul, 40; Corlăteştii,
Bonteanii, Voiceştii şi Popeştii, 471;
m-rii Căldăruşani, tatăl lui Gherghie,
Leul, Colţea şi Duşcul, Simpietru,
nep. lui, 287; - sluger, v. - portar; -
şoimar, din Târgovişte, 78; - ţigan, sţ.
Stancăi, tatăl Neacşei, Ioanei şi lui
Stancu, 52.
Isac (Iasac, Isaac, Isacu), călugăr,
787; - din Scutaşi, 103; - iuz. din
Sineşti, 93, 742, 747; - log. din
Mileşti, 132; - log. din Slăviteşti, fr.
cu Şerban post., Tudosie pah., nep.
lui, 760; - log. din Vârâţi, probabil
acelaşi cu: - pah. din Vârâţi, 714,
780.
Isar, 106; - din Bârza, 221; - pit. din
Târgovişte, 659; - stoln., martor pt.
Băjăşti, 513.
Iscrul, din Turbureni, 452.
Ismail, v. Smil.
Ispas, din Băbeni, 843; - din
Clinceani, 96; - jură pt. Comani, 517;
- martor pt. Duşăşti, 49; - portar, 389,
410, 411.
Istău, moşie, <jud. Sac>, 572.
Istodor (Hristodor, Istudur), din
Dăneşti, 80; - f. lui Mihul Chefala
negustor, vinde în Şerbăneşti, 197.
Istovoe (greşit: Stroe), martor pt.
Sălătruc, 206.
Istratie (Efstratie, Estratie, Evstratie,
Istrate), armaş din Creţeani, fr. cu
Manea, 582; - clucer (m.), v.
Leurdeanu; - curtean, martor pt. m-
rea Căldăruşani, 170; - din Găgeani,
nep. lui Voico unchiaş, 808; - f. lui
Pătru, nep. lui Stoica, cumnat cu
Manea, 563; - iuz., 429; - martor pt.
Fiiani şi Grosul, 396; - martor pt.
568
Ruşeţu, 558; - popa (din Drăgăneşti,
martor pt. Drăghineşti, Racoviţa,
Manea Gomoiu, moşul lui), 275, 311,
481; - post. (m. f.), v. Leurdeanu; -
rumân din Berislăveşti, 360; -
uncheaş, 561.
Istru, rumân în Megiaşii, tatăl lui
Radul, f. lui Stănimir, 40.
Istudur, v. Istodor.
Işalniţa, sat, <jud. Dolj>, 132.
Işfan, din Căneşti, fr. cu Chirca, 675;
- pah. din Mihăeşti, (f. lui Mitrea
sluger, fr. cu Egnatie), 345, 719; -
popa, fr. cu Mitre şi Grigorie popa,
675.
Iubinţă, sat, <jud. Mehedinţi>, 325.
Iudita, fc. lui Mihai Coţofeanul spăt.
şi a jupâniţei Hârsova spătăreasa,
521.
Iuga, din Bereşti v. Sulga; - din
Corşori, 235; - din Preajva, 314;
rumâni din: Brăneştari, f. lui Radul,
fr. cu Draghiia, nep. lui Iuga, 40, tatăl
lui Radul, bunic lui Draghiia şi Iuga,
40.
Iunoteşti, v. Inoteşti.
Iupca, sat, <jud. Mehedinţi>, 410.
Iuvaşco, v. Ivaşco.
Iuvilă, Barbul, vinde în Floreşti, 729.
Ivan, cpt. de roşii, 814; -
(Ciorăneasca), 352; - comis (din
Bucşăneşti, martor pt. Poinărei, tatăl
lui Vătaţii iuz., socrul Călinei
jupâneasa), 144, 299, 335; - cumpără
în Comanca, 486; - cumpără în
Mirceşti, 27; - din Aldeani, 836; - din
Bătieşti, (f. lui Stoica log., fr. cu
Radul log. şi Avram, nep. lui Stan),
2, 763, 832, 840; - din Budişteni,
706; - din Găgeani, 402; - din
Mirceşti, v. Sârbul; - din Obedeni, f.
lui David, 755; - din Romanaţi, f. lui
Stoica, fr. cu Badea şi Călin, nep. lui
Pleşa din Părdeşti, 99; - din
Sărăcineşti, f. lui Mihul, tatăl lui
Mihăilă, 633; - din Slăvileşti, nep. lui
Iane, 799; - din Şcheai, tatăl lui
Tudor şi Dragomir, 756; - din
Vărbiciori, 407; - f. jupânesei Tudora
şi al lui Ivan, v. Frigecâine; - f. lui
Oprea din Urdeşti, fr. cu Radu, 125; -
f. lui Oprea, fr. cu Baca Vladul din
Sărăcineşti, nep. lui Frăţilă, v. Baca; -
f. lui Preda post. din Roşiiani, v. -
post. din Roşiiani; - f. lui Stoica
Tâmpănoiul din Starchiojd, v.
Tâmpănoiul; - fr. cu Preda Dolofanul
log. şi cu Dragomir, 821, 822; - log.
(din Huriia, martor pt. Plăviceani),
194, 529; - log. din Mirceşti, scrie
doc., 316; - log. din Mitreani, 670; -
log. din Piteşti, (scrie doc.), 317, 461,
553; - log., f. lui Ianache din
Rumceani, scrie doc., 129, 182; -
log., martor pt. dealul Măgureanilor,
495; - log., scrie doc. pt. Bănceşti,
815; - log., (sţ. jupânesei Sima,
cumnat cu Pătru, Alexe şi Radul),
606, 609; - log., v. Sârbul; - martor
pt. dealul Crângureanilor, 7; - martor
pt. Horjeneşti, 502; - martor pt.
Modruzeşti, 805; - martor pt.
Starchiojd, 88; - mazil din Curtişoară,
f. lui Oprea log. (din Budeasca, fr. cu
Mihna, Dragomir şi Preda), nep. lui
Dragomir (log., post. din Curtişoară),
10, 180; - mazil, nep. lui Mitrea vor.,
826; - paic, casa lui în <Târgovişte>,
649; - p. lui în Samara, 31; - popa din
Scăiani, 686; - popa, martor pt.
Joenesa, 578; - popa, tatăl lui Voico,
<Bucureşti>, 438; - post. din
569
Găleşeşti, cumnat cu Ilca, 40; -
(post.) din Roşiiani, (f. lui Preda post.
şi al Simei, fr. cu Mihai şi Mihul, văr
cu Mihul), 798, 799, 814, 835; - post.
din Târgovişte, v. Sârbul; - post. din
Vlăduleani, sţ. Neacşei, 169; rumâni
din: Duşeştii, f. lui Manea cel Bătrân,
fr. cu Arsenie, 40; - Roşiiani, nep. lui
Albul, 814; Truţeşti, f. lui Muşat, 40;
Zăvoiul, f. lui Muşat, 40; - scaun din
Ştefăneşti, tatăl lui Albul, 161; -
sluger, v. Ştirbei; - sţ. fost jupânesei
Tudora, f. lui Dumitru din Argeş, v.
Frigecâine; - tatăl lui Manea şi
Şerban, vinde în funia Tătărască, 390;
- ţarigrădeanul, martor pt. Clinceani,
447; - văt., martor pt. m-rea
Topolniţa, 306; - vinde <în
Clinceni>, 245; v. şi Iovan din
Bugăteşti.
Ivana, ţiganca, fc. lui Dâcă, sr. cu
Stanca şi Lupul, 692.
Ivanco, clucer (din Mărgăriteşti),
174, 798, 799, 814, 823; - f. lui
Neagul Ciuchinescul, vinde în
Negovani, 398.
Ivaşco (Iuvaşco), armaş m. f., v.
Ceparul; - ban m. f. (?), 232; - clucer,
v. Ştirbei; - din Muscel, (f. lui Stoian,
fr. cu Stan, Tudoran, Micul,
Dragomir şi Radul), 129, 661; - din
Stănimireşti, 279; - din Vlădeani,
tatăl lui Neculcea, 634; - f. Samfirei,
nep. de fc. lui Dragul log., p. lui în
Bârseşti, 183; - fr. cu Simion, Stan,
Stoica, Iarciul, Pătru şi Ventilă,
cumpără în Beleaţi şi Priboiani, 30; -
(iuz., post. din Cârstieneşti, fr. cu
Dumitru (iuz.), Văsiiu şi Stanciul, văr
cu Stanciul iuz. din Cârstieneşti,
Pârvul, Stroe şi Tudosie, nep. lui
Stanciul din Cârstieneşti, martor pt.
Scăuiani), 193, 206, 323, 335, 620,
677, 717, 821, 822; - jupân
(Cârstieneşti), 235; - pit. m., v.
Ceparul; - popa, cumpără (la
Drăgănesi, Zăgoneani), 380, 644; -
post. din Balş, (tatăl lui Preda post. şi
Tudose), 174, 432; - post., v. - iuz.;
rumâni din: Mogoşeşti, f. lui Martin,
40, f. lui Voicilă, fr. cu Crăciun, 40; -
tatăl lui Crăciun, martor pt. Balş, 432;
- (Turburea), 452; - vor. din Leu,
409; - vor., martor pt. dealul
Bărbăteştilor, 110.
Ivăneşti, sat, <jud. Ialomiţa>, 208,
388, 805.
Ivăniş (Evăniş), din Gârboveţ, (tatăl
lui Trăilă şi Dumitraşco), 134, 135; -
p. lui la Cuneşti, 188.
Iveria, arhipatriarh de -, v. Macarie.
Ivul, rumâni din: Bârseşti, 183;
Zăvoiul, tatăl lui Balea, Stan, Măican
şi Ţigan, 40.
Izbăşoiu, Badea, iuz., 583, 589.
Izbiceanul, Cârstea clucer, 635.
Izbiceani, sat, (pe Olt, jud.
Romanaţi), 40, 784.
Izmail, Iorga, martor pt. Bucureşti,
484.
Izvoară, topic la Tărăceani, <jud.
Dâmboviţa>, 527; v. şi Izvor.
Izvoarele, Pârvului, sat, <jud. Gorj>,
540.
Izvor (-ul, Izvoară), sat, <jud.
Argeş>, 31, 181; - <jud. Mehedinţi>,
411, 516, 591, 799; - <jud. Vlaşca>,
691;
___, Călugărului, sat, <jud.
Vâlcea>, 582;
___, Puţişorului, topic la
Pârscov, <jud. Buzău>, 732;
570
___, Secu, topic la muntele
Ganea, <jud. Muscel şi Pădureţ>, 85;
___, Zamoianilor, topic la
Pârscov, <jud. Buzău>, 732.
Izvorani (deal, moşie, sat, jud.
Muscel), 9, 40, 187, 223, 229, 250,
258, 373.
Î
Înfrântul, Stanciul, martor pt.
Leoteşti, 660.
Întorsura lui Baboi, sat, jud.
Mehedinţi, 521.
Între Văi, topic la Samara, jud.
Argeş, 31.
Întrevâlcele, topic la Nănişorul,
<jud. Sac>, 560; - topic la Săcături,
<jud. Dâmboviţa>, 288.
J
Jaleş, sat, <jud. Gorj>, 311.
Jarda, mama lui Cosma (Floreşti),
730.
Javra, tatăl lui Oancea din Verneşti,
24;
___, Oancea din Verneşti, f. lui
Javra, 24.
Jădovan, Radul din Turbureni, 452.
Jăgostreani, v. Roşiiani.
Jălişte, v. Jilişte.
Jătiianul, v. Jitianul.
Jdegla, moşie, sat, (învecinată cu
moşia Mişina), jud. Dolj, 501, 739.
Jdrealea, m-re, <jud. Dolj>, 348.
Jevreşti, sat, <jud. Buzău>, 95.
Jiblea, sat, jud. Argeş, 617.
Jilcăi, Stanciul, martor pt. Ciutureşti,
759.
Jilişte (Jălişte), sat, <jud. Buzău>,
149, 702.
Jinga, ginerele Stanei Vlădoae,
cumnat cu Voicul, 712.
Jipa (Jupa, greşit: Juta), clucer (m. f.
din Mărşii), 275, 481, 523, 597; -
comis, 404; - diiac, p. lui în Pârscov,
142; - din Cârlomăneşti, fr. cu Bunea,
354; - din Verneşti, v. Sorescul; -
(iuz. de roşii, Vernescul), f. lui Jipa
(post. din Verneşti, fr. cu Stanciul,
nep. de fr. lui Ionaşco şi Dumitraşco,
scrie doc.), 24, 33, 54, 67, 76, 95,
149, 179, 209, 265, 514, 602, 616,
661, 672, 684, 685, 719, 742, 747,
815; - martor pt. Călineşti, 464, 465;
- pârclb. din Mierăia, 354; - popa,
(din Verneşti, Cândeşti, tatăl lui
Mihai, fr. cu Dafina, unchi lui
Stoica), 24, 54, 67, 76, 95, 149, 179,
209, 265, 308, 616, 657, 684, 685,
719; - (post.) din Verneşti, (tatăl lui
Jipa iuz. şi Stanciul, fr. cu Ionaşco şi
Dumitraşco din Verneşti), 16, 24, 33,
67, 684; - ţigan, sţ. Neacşei, 692; -
vor. din Răteşti, v. Cocean.
Jitea, rumân în Izbiceani, tatăl lui
Stanciul, Muşat şi Duiul, 40; - vinde
în Ogrăzi, 721.
Jitian (Jitiian), din Clăteani, 742; - f.
popii Jitian din Bălteani, fr. cu Stan
popa şi Ban diacon, văr cu Şteful din
Zoreşti, 647; - fr. cu Pană, martor pt.
Liteni, 716; - nep. de fiu popii Jitian
din Bălteni, 747; - popa din Bălteani,
(tatăl lui Jitian, Stan popa şi Ban
diacon, bunic lui Jitian, unchi lui
Şteful din Zoreşti), 647, 747.
Jitianul (Jătiianul), m-re, <jud.
Dolj>, 109, 127, 221, 336, 509, 540,
652, 690, 714, 716, 718, 727, 750,
571
(zidită din piatră de Udrişte vist. al
doilea şi de domniţa Bălaşa), 57, 501.
Jiugorani, sat, <jud. Romanaţi>,
835.
Jiul, apă, ce dă în Dunăre, 728;
___, de Jos, v. Dolj.
Jiva, ţigan, f. lui Florea, fr. cu
Barbul, 834.
Joenesa, moşie, <jud. Buzău>, 578.
Joseani, sat, (din jos de Obidiţi),
<jud. Buzău>, 305, 719, 837, 838.
Judeani, sat, <jud. Rm. Sărat>, 708.
Jugăstreni, v. Roşiiani.
Juguranul, Radu (-l) log. (din
Juguri, f. lui Costandin post. din
Juguri, fr. cu Marco, văr cu Gherghe
şi Iane, nep. de fr. lui Vlaicul, Pârvul
log., moşul lui, scrie doc.), 38, 51, 64,
228, 458, 698.
Juguri (Juguriani), sat, <jud.
Muscel>, 30, 38, 51, 64, 128, 137,
532.
Junghiatul, Vlad din Diculeşti, 582.
Junghiurescul, moşul lui Robe
(Largul), 742.
Jupa, v. Jipa.
Jupâneşti, sat, <jud. Muscel>, 391.
Juta, v. Jipa.
K
Kelemen, v. Belde.
Köprülü, Mehmed paşa, m. vizir,
361.
L
Lac (-ul), sat, <jud. Mehedinţi>, 783,
794, 820;
___, Chiliilor, topic la Joenesa,
<jud. Buzău>, 578;
 ___, cu Salcia, topic la Brăeşti,
jud. Vâlcea, 372;
___, cu Zălogiile, topic la
Verneşti, <jud. Buzău>, 24;
___, Frasinilor, topic la
Stolojani, <jud. Gorj>, 503;
___, lui Vaideel, topic la
Bordeştii, <jud. Rm. Sărat>, 427;
___, Porcului, hotar la Găgeni,
<jud. Prahova>, 679;
___, Surului, topic la Brezeşu,
<jud. Ialomiţa>, 284.
Lagos, spăt. m., 521.
Laica, tatăl lui Pătru stegar, martor
pt. Smedeşti, 599.
Lamba, din Cârlomăneşti, tatăl lui
Mihul şi Zota, 354; - fr. cu Calotă
văt. (Cornu), 378; - iuz., f. lui Drăgoi
ceauş, vinde în Puţuri, 409; -
(negustor, martor pt. Piteşti), 82, 141,
553.
Lamba, cea Bătrână, sat, <jud. Rm.
Sărat şi Brăila>, 103.
Lambrino, sluger, sţ. Smaragdei,
cumnat cu Preda ban şi Catalina
băneasa, 471.
Lambul iuz., f. lui Drăgoi ceauş,
scrie doc. pt. Puţure, 409.
Langa, hotar la muntele Ganea, <jud.
Muscel>, 85.
Largul, sat, (pe apa Călmăţuiului,
jud. Buzău), 232, 742.
Larion (Arion), comis din
Căpăţâneni, 195; - f. lui Vasile din
Verneşti, nep. lui Larion, fr. cu
Draghiia, Stoica, Necula, Gherghe şi
Mihalcea, 24; - martor pt. Şerbăneşti,
6; - pah. din Smedeşti, 270; - popa
din Mărăcineni, 616; - rumân din
Lăceanii, f. lui Măciucă, fr. cu Florea,
Stoica, Mircan şi Magdalin, 40; -
572
Stoica, Draghiia, Arion, Necula,
Gherghe şi Mihalcea, nep. lui, 24.
Lateş, Crăciun din Novaci, 205.
Latinul, topic la Largul, jud. Buzău,
742.
Laţco (Laţcu), ceauş din Glogova,
724; - comis, sţ. jupânesei Brânduşa,
800; - din Glogova, 212; - din
Stolojani, (f. lui Toma), 503, 792; -
(Gâlmeia), 256; - (greşit: Raţco),
martor pt. m-rea Tismana, 517, 542; -
martor pt. Ruşeţu, 558; - popa, martor
pt. Bereşti, 542; - rumân din Crăişani,
32; - văr cu popa Toma din
Voinigeşti, 723.
Lavrentie, dichiu, martor pt. m-rea
Snagov, 73; - (ierom. la m-rea Argeş,
martor pt. Câmpulung), 213, 295,
296, 357.
Lazar, v. Lazăr.
Lază <Lazul>, sat, <jud. Dolj>, 346.
Lazăr (Lazar), din Bogdanul, 63; -
din Bucureşti, fr. cu Lazăr şi Coman,
766; - din Dumireşti, tatăl lui Drago,
390; - din Fundeni, v. Cojoce; - din
Găleşăşti, 175; - din Stoeneşti, tatăl
lui Coman, 137; - din Tătăreşti, 691; -
f. lui Badea din Cucuteani, 341; - f.
lui Simion din Piteşti, fr. cu Călin,
nep. lui Oja măcelarul, 258; - f. lui
Tudor, fr. cu Badea diacon, p. lui în
Samara, 31; - iuz. din Gruiani, 635; -
log. din Târgovişte, v. Cocoş; - log.,
scrie doc. pt. Nănişorii, 126; - roşu
din Viforâta, 291; rumâni din:
Berislăveşti, tatăl lui Marco, Oprea,
Dumitru şi Ion, 360; Curta, f. lui
Stan, fr. cu Stoia, Fătul şi Stan, 40;
Găleşăşti, tatăl lui Radul, Toma,
Stănislav, Stan şi Neagoe, 370;
Romanaţi, f. lui Stoica, nep. lui
Radul, 40; - (Titeşti), 709; - uncheaş
din Ludăneşti, 613; - vinde în Băbeni,
12; - vinde în Şovărăştii, 40; v. şi
Cocoş.
Lazu (-l), lui Popă, topic la Băjăşti,
<jud. Muscel>, 513; v. şi Lază.
Lazuri, moşie, sat, <jud.
Dâmboviţa>, 291, 302.
Lăceanii, sat, jud. Teleorman, 40.
Lăcusteani, sat, jud. Dolj, 711.
Lăghighei, Mihai, martor pt. Ludeşti,
23.
Lăngescul, Iane, martor pt. Juguri,
51.
Lăngeşti, sat, (jud. Muscel), 38, 840.
Lăpădat, v. Lepădat.
Lăudat, din Brătianii de Sus, fr. cu
Şărba, Radul şi Roşca Stanciul,
Stoica, Negoe, Chirca, Soare, Stan,
Dragomir şi Mirul, fii şi nep. de fr.
lui, 434; - log., fr. cu popa Stanciul şi
Preda, cumnat preotesei Marie, unchi
lui Gherghe, Dumitru şi Stanciul,
543; - popa, martor pt. Stolojani, 503;
- popa, sţ. Ioanei, cumnat cu Maria şi
Voica, ginerele lui Andreiu din
Pârscov şi al Sorei, 254.
Lăză, Radul din Tg. Jiu, 70.
Lâmbuleţul, topic la Cacova, <jud.
Vâlcea>, 842.
Leca, diacon (Ludeşti), 475; - din
Căzăneşti, f. lui Nicula, fr. cu
Manolache, 772; - f. Stanei şi al lui
<Dumitru> clucer, nep. lui Mitrea pit.
din Stăneşti, fr. cu Drăguşin, 139; -
fr. cu Ana şi Apostol, 237; - log. din
Cepturi, 97; - log., martor pt.
Voiceasca, 663; - martor pt. dealul
Măgureanilor, 495; - (pah.), f.
jupânesei Marica şi al lui Alexe
(subaşul din Ciumeşti), fr. cu Dima,
573
Sima (şi Catrina, nep. de sr. lui Tudor
din Stănceşti, nep. de fr. lui Manea
din Piteşti), 52, 553; - spăt., tatăl lui
Fiera, al Despei, Varvarei şi al lui
Mihalcea, socrul Evdei, 200; - stoln.,
tatăl lui Marco din Băneşti, socrul
Floricăi jupâneasa, 161; - (Teşila,
vinde în Gostila de Jos), 534, 818; -
vist. din Călineşti, 520; - vor. din
<Bă>neşti, 823; v. şi Racotă.
Lefter, cpt. din Verneşti, 684,
probabil acelaşi cu: - ceauş (din
Verneşti, Cândeşti, f. lui Stanciul),
16, 24, 33, 54, 67, 76, 95, 149, 179,
209, 265, 308, 514, 602, 616, 661,
685, 719, 742, 747; - (din Odobeani,
Cândeşti), tatăl lui Anton, 76, 149,
179; - iuz. (Fiiani), 608; - popa din
Pătârlage, 719.
Legătura lui Mihai, 43, 71, 75, 150,
466, 531, 728.
Leia, rumân în Râbegi, fr. cu Radul
şi Stoian, 728.
Lemnerele, Dragomir, 93.
Lencoiul, p. lui în Goleşti, 625.
Leon <Tomşa> Vodă, <1629-1632>,
40, 204, 533.
Leondari, jupân, martor pt.
Bucureşti, 827.
Leontie (Liontie) din Şcheai, 756; -
eg. m-rii Mihai Vodă, 293; - f. lui
Nistor din Cârligaşi, fr. cu Voico şi
Radul, 552; - vinde în Purani, 300.
Leotesca, moşie, hotar la Roşiia,
<jud. Buzău>, 309, 310; - topic la
Epureşti, <jud. Rm. Sărat şi Brăila>,
702.
Leoteşti, sat, <jud. Romanaţi>, 574; -
<jud. Sac>, 149, (greşit: Leoteni)
660.
Lepa (greşit: Lepădat), (fr. cu Stan),
485, 486, 574.
Lepădat (Lăpădat), cpt., tatăl
Stoianei, sţ. Voicăi, socrul lui Preda
Urdăreanul pah. din Gorj, 364; -
comis din Vlădeani, fr. cu Arsenie,
Tudor log. şi Stepan post., strănep.
lui Oprea pah. şi Cârstian log., 760; -
cumpără la Nănişori, 126; - din
Arcani, 792, 824; - din Iaşi, 202; - din
Săcşori, (tatăl lui Pană, scrie doc.),
279, 417; - din Stolojani, 792; - din
Şcheai, fr. cu Stoica, 756; - din Tg.
Jiu, v. Brăzilă; - din Titeşti, (naş lui
Stanciul), 307, 709; - din Trestiia,
142; - f. lui Bădica (şi al Stoianei,
vinde în Gostile), 536, 604; - f. lui
Bora, 694; - f. lui Coman din
Tâmpeani, fr. cu Nedelco, (finul lui
Mihai), 657, 847; - f. lui Dragomir
Golgoteanul din Vârbilov, 580; - f.
lui Neagul, tatăl Despei, fr. cu Vlada,
p. lui în Hulubeşti, 312; - f. lui Stoica
Ghidiul, fr. cu Anca, Vlada şi Dima,
nep. lui Mâinea moşneanul din
Hulubeşti, cumnat cu Zaharie, 385; -
fr. cu Duca şi Voico, vinde la Cetate,
186; - iuz., f. lui Stoica roşu din
Zălogi, 489; - martor pt. Boteani de
Ageşti, 383; - martor pt. Cerât, 718; -
martor pt. Drăgănesi, 380; - (Plopi),
426; - popa, scrie doc. pt. Stolojeni,
283; - rumân în Izbiceani, 40; -
(Ştefeşti), 722; - tatăl lui Vasilie din
Găgeani, 129; - ţigan (al Episcopiei,
f. lui Crăciun cel Bătrân din Râmnic,
tatăl Mariei, socrul lui Radomir),
357, 646; - v. şi Lepa.
Lepereşti, v. Lipereşti.
Lerescul, Oancea (Oance, log. din
Lereşti), 38, 51, 532;
574
___, Tudoran (iuz., post. din
Lereşti), 38, 51, 52, 317.
Lereşti, sat, <jud. Muscel>, 51, 532.
Lescioare, sat, <jud. Muscel>, 35,
69, 90.
Letcă, sat, <jud. Vlaşca>, 275.
Leu (-l), rumân m-rii Căldăruşani, f.
lui Eremiia, fr. cu Gherghie, Colţea şi
Duşcul, 287; - tatăl lui Radu din
Robăneşti, 221;
___, Micul, 47.
Leu, sat, <jud. Romanaţi>, 221, 409.
Leurdeanu, Ilinca, fc. Ancăi şi a lui
Pătraşco Vodă, sţ. lui Efstratie post.,
nep. lui Costandin Cantacuzino post.
m. f., 218;
___, Istratie (Efstratie, Estratie,
Evstratie, Istrate), (sţ. Ilincăi, ginere
doamnei Anca şi lui Pătraşco Vodă,
fr. cu Nedelco clucer, sluger din
Craiova, unchi lui Antonie, boierul
domnului bun şi înţelept), 218, 493,
clucer m., 421, 466, 476, 477, 487,
494, 505, 532, 539, post. (m. f., scrie
doc. pt. Cilieni), 32, 44, 163, 169,
218, 221, 232, 273, 302, 471, 493,
510, 511, 515, 521, 531, 533, 537,
595, 598, 656, 814, ucis de slujitori
pt. că a vrut să înşele împărăţia şi
ţara, 595, 598;
___, Matei (spăt.), f. lui Stroe
log. m., 331, 332;
___, Stroe (Fiera, Hera), (tatăl
lui Matei spăt.), log. (m. f.), 10, 14,
26, 31, 40, 43, 50, 65, 137, 138, 158,
164, 181, 198, 201, 202, 204, 211,
214, 220, 221, 228, 263, 273, 280,
301, 302, 310, 311, 325, 326, 329,
331, 332, 337, 344, 372, 443, 456,
466, 471, 472, 522, 537, 799, 846,
vist. m., 595, 598, 617, 618, 621,
628, 702, 711, 713, 719, 735, 754,
786, 788, 820, 823.
Leuştean, rumân în Brăneştari, f. lui
Neag, tatăl lui Radu, 40.
Levezeni, v. Livezeni.
Lia, mama lui Băluţă, 72.
Lichireşti, v. Lipereşti.
Liiarimir, topic la Nănişorul, <jud.
Sac>, 560.
Liian, rumân în Cărpenişul, tatăl lui
Stoica, Tudosie, Pătru şi Radul, 40.
Liica, din Ciolăneşti, fr. cu Tatul şi
Mladen, 638; - din Zloteşti, (f. lui
Ghiergu, sţ. Neagăi, tatăl lui Stancul
diacon şi Serafim), 292, 741; - tatăl
lui Radu (din Verneşti), 16, 33.
Ligreani, v. Măgureani.
Lileşti, sat, <jud. Gorj?>, 780.
Linca, martor pt. Ciolăneşti, 92.
Liudescul, Stoica, scrie doc. pt.
Corlăteştii, Bonteanii, Voineştii şi
Popeştii, 471.
Linsul, p. lui în Pârliţi, 451.
Liontie, v. Leontie.
Liordarie, martor pt. Piteşti, 553.
Lioveanul, Albul, tatăl lui Mihăilă,
unchi lui Vlădica, 774;
___, Mihăilă, f. lui Albul, văr
cu Vlădica, vinde în Urzicuţa, 774;
___, Vlădica, văr cu Mihăilă,
nep. lui Albul, 774.
Lipereşti (Lepereşti, Lichireşti), sat
(lg. Cioranii, jud. Ialomiţa), 14, 787.
Lipia (Lipiia), sat, <jud. Argeş>,
461; - <jud. Buzău>, 209, 254, 255.
Liseai, popa, martor pt. Bucşani, 803.
Liteni, sat, <jud. Dolj?>, 716.
Liundrea, cumpără în Comanca,
486.
Livezeni (Levezeni), sat, <jud.
Dâmboviţa>, 99, 101, 104, 125, 362.
575
Livezi, sat, <jud. Dolj>, 714, 750.
Loghin, din Şchiopeni, 571.
Loian (-ul), crivină, heleşteu, topic la
Samara, jud. Argeş, 31.
Loiz, rumân în Megiaşii, f. lui Stan,
fr. cu Voico şi Costandin, 40; - sluger
(la semnătură: clucer), tatăl lui Matei
post., 458.
Lola, p. lui în Tocsobeşti, 767.
Loloeşti, sat, <jud. Sac>, 13; - <jud.
Romanaţi>, 221.
Lomotea, f. lui Dadul, martor pt.
Uricheşti, 795.
Lorinţ, f. lui Curalici din Ungurei, fr.
cu Marco, 209.
Lotreanul, Dumitru din Olăneşti,
381.
Luca, eg. m-rii Câmpulung, 9, 781; -
ep. de Buzău, 573; - fr. cu Mihai
portar din Copăcenii de pe Răstoacă,
unchi lui Vladul, 97; - popa din
Comanca, 786; - popa din Priviţi,
scrie doc. pt. Brăgăreştii şi Beliţii,
429; - rumân în Nucşoara, tatăl lui
Neagoe, Vrabie şi Micul, 40; v. şi
Luican.
Lucaci, jupân din Braşov, v. Herjăl.
Lucieni, sat, <jud. Dâmboviţa>, 339,
424, 470, 740.
Ludăneşti, sat, <jud. Teleorman>,
40, 352, 613, 639.
Ludescul, Stoica log., (martor pt.
Găleşăşti), 23, 370.
Ludeşti, sat, (jud. Dâmboviţa), 23,
164, 312, 475.
Luican (greşit: Luca, Luţican), popa,
scrie doc., Boziescu, moşul său, 526.
Lumută, rumân în Roşiiani, fr. cu
Dumitru, 814.
Luncaveţ, apă, 730.
Lunea, ceauş, martor pt. Juguri, 38.
Lungu (greşit: Lupul), Stan (din
Albeşti, martor pt. Mirceşti), 27, 532,
738.
Lupa, ţigancă, mama Stanei, 784.
Lupea, din Verneşti, f. lui Stan
Lupea, 24;
___, Stan, tatăl lui Lupea din
Verneşti, 26.
Lupp, dascăl slovenesc (la Şcoala
domnească Sf. Sava din Bucureşti),
copiază şi trad. doc., 96, 303, 442,
447, 448, 456, 490, 491, 497, 510.
Lupşan, din Târşor, tatăl lui Chirca,
330.
Lupşă (Lupşău, Lupşe), din Teşila,
818; - f. lui Udrea din Frăsinet, 755; -
(iuz., vor., tatăl lui Necula din
Cândeşti), 76, 93, 149, 179, 815;
___, Vladul, martor pt. Plopi,
426.
Lupu (-l), agă, v. Buliga; - cpt. m., v.
Buliga; - din Albeşti, 344; - din Bae,
730; - (greşit: Bran) din Bădeani, 42;
- din Căldăruşani, v. Sărăţeanul; - din
Câmpulung, 513; - din Cepturile, f.
lui Cazacul, 392, 604, 802; - din
Cleşneşti, 724; - din Cucuteani, 42,
341; - din Dumireşti, 390; - din
Gomoeşti, tatăl lui Dragomir, 33,
195; - din Joseani, (f. lui Manea),
837, 838; - din Murgaşi, f. lui Stoica,
fr. cu Dumitru, văr cu Pârvul, 746; -
din Obislav, 132; - din Pârliţi, 789; -
din Scărişoară, 788; - din Spineni, v.
Godeanul; - din Şcheai, 756; - din
Turbureni, 452; - din Văleni, 658; - f.
lui Bunea, martor pt. m-rea Vintilă
Vodă, 642; - f. (Sorei din Cernădie şi
lui Petrinea), 47, 205, 804; - f. Stanei,
nep. de fc. lui Stan Ţearăveleaeia,
scrie doc., 47; - f. uncheaşului Radu
576
Brehne (Ştefeşti), 694; - fr. cu
Dumitru şi Vlad, v. Boricean; - fr. cu
Pârvul şi Ion din Pociovalişte, 285; -
iuz. din Crasna, 816; - log., scrie doc.
pt. Verneşti, 684; - martor pt.
Ciuturie, 758; - meşter din Verneşti,
24; - morar din Obislav, 132; - pah.
(din Bănceşti), 76, 149, 179; - p. lui
în Clinceni, 96; - p. lui în Strâmba,
337; - pârclb., martor pt. Căldăruşani,
37, 58; - popa din Oreaviţă, 794, 820;
- popa din Turbureşti, 755; - post.
(din Stolojani, Glogova, f. jupânesei
Despa), 503, 724; - roşu din Gorj, 39;
rumâni din: Baia, 806; Cărpenişul, f.
lui Bâra, fr. cu Dragomir şi Eremiia,
40; Drăgoiani, v. Dănitie; Izbiceani,
40; Zăvoiul, tatăl lui Neagoe, 40; -
surlar (din Cernădie, martor pt. Baia),
806; - ţigani, f. lui Dâcă, fr. cu Stanca
şi Ivana, 692, f. lui Mărin, 692, f.
Şchioapei, fr. cu Paraschiva şi cu
Dumitru, 692, fr. cu Radul, 349; -
ţigan mănăstiresc, 401; - vor. din
Găleşeşti, 3; - vraciul, martor pt.
Dobreşti, 651; v. şi Sutul.
Lupuleţu, iuz. din Maxin, 441.
Lurteş, Mărăia, martor pt. Drăgănesi,
380.
Luscan (Luţcan), popa (din
Bucureşti, martor pt. Clinceani,
Ianachi, Muşat şi Drume, nep. lui),
448, 491, 497.
Luţea, post. (din Boziiani), văr cu
Preda sluger, (nep. lui Stanciul post.
şi Buzincă), 263, 472.
Luţican, v. Luican.
M
Maanciul, din Greacaa, 289.
Macarie (Macariia, Macariu,
Măcareia), eg. m-rii Clocociov, 422;
- ierom. la m-rea Govora, 665; -
martor pt. Ivăneşti, 208; - monah din
Buzău, 341; - patriarh (al Antiohiei,
Anatoliei şi Întregului Orient), 57,
77, 79, 190, 196, 237, 302, 358, 446,
463, 478, 498, 780, aflat în ţară în
timpul domniei lui Constantin Şerban
vv., (după moartea lui Matei Basarab
vv.), vizitează mănăstiri, (printre care
şi m-rea Câmpulung), 19, 203, Pătru,
nep. lui, 403.
Macovei, văt. (Starchiojd), 88.
Macri, Cârstea, negustor, cumpără în
Bucureşti, 438.
Macriş, din Stăneşti, 85.
Macsim, v. Maxin.
Macsin, v. Maxin.
Macsineani, v. Măxineani.
Macul, v. Mahul.
Maftei, v. Matei.
Magdalin, rumân din Lăceanii, f. lui
Măciucă, fr. cu Arion, Florea, Stoica
şi Mircan, 40.
Magdalina, călugăriţă, 392.
Mahai, v. Mihai.
Mahul (Macul), p. lui în Bătieşti, 28,
151.
Maica Precista, m-re, v.
Dintrunlemn.
Mal, hotar la Valea Frăsinetului,
<jud. Ialomiţa>, 562.
Malamoc (Molomoc), m-rea (lui
Iorgache vor., lg. Oaşul Gherghiţa),
<jud. Prahova>, 482, 545, 572.
Manciul (Mancul), din Mirceşti, 316;
- f. popii Briie din Slăveşti, 143; -
(Răzmireşti), 613.
Mane, v. Manea.
577
Manea, ţigancă, sţ. lui Titu, mama
lui Radu şi a Radei, noră lui Stoica şi
Vladei, 692.
Manea (Mane), cpt. (din Stoineşti, fr.
cu Barbul, martor pt. Roşiiani), 814,
842; - cojocar, f. lui Tobe, tatăl lui
Tudor (Mătăsari), 535; - comis, v.
Câmpineanu Manta; - comis, v.
Râmătorul; - cumnat cu Istrate, 563; -
cupar, martor pt. Grădiştea, 550; - din
Bătieşti, 28, 832, 840; - din Belitori,
216; - din Cegani, 469; - din
Copăceni, fr. cu Stan, (roşul, unchiul
lui Coman, Neagul şi Radul), 97,
384, 415; - din Creţeani, fr. cu Istratie
armaş, 582; - din Fundeni, f. lui
Cămă, 56; - din Fundeni, v.
Gorgănici; - din Golăşei, 740; - din
Hodobeani, v. Băşină; - din Jaleş,
Manea Gomoiu, moşul lui, 311; - din
Măicăneşti, 239; - din Mărăcineni,
616; - din Mihăeşti, 675; - din
Morânglav, moşul lui Radul, 4; - din
Negoeşti, 650; - din Ostra, 443; - din
Pietroşiţa, f. lui Vlădel, 253; - din
Piteşti, fr. cu Alecse din Ciumeşti,
cumnat cu Marica şi Tudor, unchi lui
Dima, Leca pah., Sima şi Catrinei,
52; - din Policioi, f. lui Zorea, fr. cu
Neagul, 719; - din Smedeşti, v. Ediul;
- din Şcheiani, 686; - f. lui Andrei,
martor pt. Ştubei, 652; - f. lui Duca,
tatăl lui Radul, fr. cu Dumitru din
Fundeni, 839; - f. lui Ghiurea din
Zoreşti, 16, 179, 602; - f. lui
Gorgănici, martor pt. Ghizdita, 56; -
f. lui Ivan, fr. cu Şerban, vinde funia
Tătărască, 390; - f. Neagolei din
Mărculeşti, nep. preotesei Calea şi al
popii Dragomir, nep. de sr. lui Florea,
480; - f. lui Opriş din Bănceşti, 815; -
f. lui Opriş din Stănuleşti, scrie doc.,
131; - f. lui Pepa, tatăl lui Fota şi
Drăguşin, nep. lui Ştefan din
Mogoşăşti, 99; - f. lui Stoian
(Ştefeşti), 722; - fr. cu Marco, Opriş
şi Ban, f. Sorei, nep. de fc. lui
Momcilă din Dediuleşti, nep. Stancăi
şi Sorcăi, văr cu Albul şi Gherghe,
209; - hagi, martor pt. Buneşti, 387; -
iuz., martor pt. Plopi, 426; - martor
pt. Borţuni, 740; - martor pt. Ep.
Buzău, 76; - martor pt. Muscel, 234; -
martor pt. Urdeşti, 125; - pah. din
Judeani, fr. cu Necula, 708; - p. lui în
Tudoreştii de Jos, 153; - pârclb., sţ.
Neagăi, Şărban, nep. lui, 376; - popa
din Aninoasa, 5, 207; - popa din
Dobroteani, 802; - popa din
Mărăcineani, tatăl lui Stoica (şi
Voico), 67, 142; - popa din Mirceşti,
tatăl lui Radul, 270; - popa (din
Nucet), scrie doc., 663, 749; - popa,
martor pt. Hulubeşti, 385; - precupeţ
fost, vinde în Săcături, 288; - roşul
din Craiova, 346, 374, 799; - roşul
din Pupezeni, 21; rumâni din:
Drăghineşti, f. lui Muşat, fr. cu
Neagoe, 597; Duşeştii, tatăl lui
Gherghe, 40; Izbiceanii, 40; m-rii
Căldăruşani, sţ. Ancăi, ginerele lui
Arhonda, 37; Singureani, f. lui
Dragomir, 40; Zăvoiul, 40; fr. cu
Stroe rumân, 40; - tatăl lui Lupul din
Joseani, 837; - uncheaş din
Dobroteani, tatăl lui Dragomir, 11; -
uncheaş, p. lui în Fiiani, 559; - vinde
în Racoviţă, 275; v. şi Bâla, Golea,
Gomoiu, Grozăvescul, Pitea;
___, cel Bătrân din Buzău,
341; - rumân în Duşeştii, tatăl lui
Arsenie şi Ivan, 40.
578
Maniţa, Stan din Cârlomăneşti, tatăl
lui Radu, 354.
Manole (Manolache, Manoli,
Manolie, Manoil), cpt. din Piteşti,
187; - cpt. din Târgovişte, tatăl lui
Manole, 703; - comis, martor pt.
Ciolanul, 340; - din Căzăneşti, f. lui
Nicula, fr. cu Leca, 772; - din Floci,
388; - din Piteşti, (scrie doc.), 52, 82;
- din Tileşti, f. lui Mihăilă, naş lui
Stan văt., 164; - f. lui Manole cpt. din
Târgovişte, 703; - iuz. din Târşor,
679; - log. din Târgovişte, (f. popii
Dobre, scrie doc.), 3, 97, 499; - log.,
(martor pt. m-rea Dintrunlemn,
cumpără la Sărăcineşti), 381, 551; -
log., scrie doc. pt. Valea Izvoranilor,
176; - martor pt. Căpriianul şi
Nănişorul, 560; - (greşit: Manul),
martor pt. Grind, 601; - martor pt.
Troian, 105; - martor pt. Urecheşti,
489; - negustor, martor pt. Gropi,
807; - portar al doilea, 458, 780; -
portar, martor pt. Roşiiani, 814; -
roşu din Băbeni, 529; - rumân din
Cerbureani, f. lui Voico, fr. cu Pravăţ,
31; - vist., v. Elefterie.
Manta, cămăraş m., v. Câmpineanu;
- comis (m.), v. Câmpineanu; - din
Ghimpaţi, (Buzinca, nep. lui), 350,
647; - din Sărăcineşti, f. lui
Paraschiv, fr. cu Radul, 637; - log.,
martor pt. Ghimpaţi, 350; - martor pt.
Grădiştea, 550; - popa (din
Bucureşti), tatăl lui Gheorghe (log. de
la Vistierie), 282, 676; - (post.) din
Teşila, 449, 604; rumâni din: Pruteşti,
f. lui Dumitru, 40; Sărăcineşti, f. lui
Anghel, fr. cu Radul, 615; v. şi
Damaschino, Manea.
Manul, ban m. (al Craiovei), 595,
598, 617, 621, 628, 702, 710, 711,
713, 719, 735, 744, 754, 788, 799,
820, 823, 846, vor. (m. al Ţării de
Jos), 414, 446, 456, 471, 476, 477,
487, 493, 494, 498, 505, 510, 511,
515, 521, 531-533, 537, 584, 601; -
cojocar din Târgovişte, 815; - fr. cu
Micul, vinde în Mogoşăşti, 40; -
martor pt. Zeplaz, 673; - rumân din
Mogoşăşti, tatăl lui Voico, bunic lui
Voico, 40.
Marcea, din Bârca, 393.
Marciul, din Mogoşeşti, 40.
Marco (Marcul), (ceauş) din
Săruleşti, 153, 682; - din Cojăşti, tatăl
lui Pârvul, Zaharia şi Mihai, 204; -
din Groşi, 82; - din Lamba cea
Bătrână, fr. cu Oprea, 103; - f. lui
Bratul din Bratie, fr. cu Mihai log.,
342; - f. lui Curalici din Ungurei, fr.
cu Lorinţ, 209; - f. lui Leca stoln. din
Băneşti, sţ. jupânesei Florica, 161; -
f. lui Stoica Măşoi din Brăneşti şi al
Soricăi, 253; - f. Sorii, fr. cu Manea,
Opriş şi Ban, nep. de fc. lui Momcilă
din Dediuleşti, nep. de sr. Stancăi şi
Sorcăi, văr cu Albul şi Gherghe, 209;
- fr. cu Stanciul şi Cioban, cumpără la
Crângureni, 706; - iuz. din Ploeşti,
tatăl lui Mareş, 88; - log. din Novaci,
183; - martor pt. Brăgăreşti şi Beliţi,
429; - martor pt. Crevedie, 41; -
martor pt. Cucuteani, 42; - post. (din
Mihăeşti, martor pt. Grădiştea), 161,
550; rumâni din: Berislăveşti, f. lui
Lazar, fr. cu Oprea, Dumitru şi Ion,
360; Duşeştii, 40; Uricheşti, tatăl lui
Danciul, 795; - ţigan, fr. cu Pelea,
Stan, alt Stan şi Vlad, 692, tatăl lui
Vlad, socrul Predei, bunic lui
579
Gherghe, 692; - vinde în Vella, 567;
v. şi Barbul popa.
Mardarie, (Chinteşti), 574.
Maren, v. Marin.
Mareş (Mariş), cpt., tatăl lui Marin
cpt. şi Toder din Băbeani, 330; -
cumpără în Câmpulung, v. Băjescu; -
f. lui Marco iuz. din Ploeşti, 88; - din
Balta Albă, 377; - din Bădeani, tatăl
lui Ion, unchi lui Stan, 354; - din
Periaţi, 198; - din Posah, 216; -
ispravnic, v. Băjescu; - log. (al
doilea) din Băjeşti, v. Băjescu; -
martor pt. Mirceşti, 27; - tatăl lui
Neagoe, p. lui în Pârscoveni, 179; v.
şi Marin.
Margadin, martor pt. Piteşti, 553.
Margine, topic la Dobreşti, <jud.
Muscel>, 1.
Maria (Marie, Mariia, Măria),
băneasă, v. Buzeasca; - călugăriţa, v.
Buzeasca; - fc. lui Andrei din Pârscov
şi a Sorei, sr. vitregă cu Voica,
cumnată cu popa Lăudat, 254; - fc.
lui Gherghe armaş din Blagodeşti, sr.
cu jupâneasa Anca, cumnată cu Iano,
272; - fc. Stancăi Gogoiasa (Lăceani),
40; - jupâneasa, călugăriţa, sţ. lui
Bădicanul, vinde în Ciupa, 331, 332;
- jupâneasa, sr. cu Anca, fc. lui Ţalapi
log. din Merişani, 337; - jupâneasa,
sţ. lui Antonie văt., mama lui Iane,
mătuşa lui Tudoran clucer, 523; -
jupâneasa, sţ. lui Cârstiian stoln. din
Zătreani, 713; - jupâneasa, sţ. lui
Conda văt., 690; - (jupâneasa), sţ. lui
Dima (jupân, fc. popii Mihăilă, vinde
în Câmpulung, dealul Văleanilor),
436, 725; - jupâneasa, sţ. lui Ştirbei
Tudor clucer, v. Ştirbei; - jupâniţa din
Berindeşti, 40; - jupâniţa, sţ. lui
Dumitru Zemţea vor., mama lui
Bunea vist., 40; - monahia de la m-
rea Dintrunlemn, 664; - nep. lui
Radu, vinde în dealul Ţigăneştilor,
687; - preoteasa, sţ. popii Stănilă,
mama lui Gherghe, Dumitru şi
Stanciul, cumnata lui Lăudat log. şi
Preda, 543; - rudă cu Fota din
Târgovişte, 106; - rumâncă m-rii
Căldăruşani, sţ. lui Dan, mama lui
Iane şi Tudor, 58; - sţ. lui Dima, v. -
jupâneasa; - sţ. lui Frăcea roşul din
Coteneşti, 137; - sţ. lui Ionaşco pah.,
vinde în Făurie, 304; - sţ. lui Irimin
din Pârşcoveani, 268; - sţ. lui Nica,
mama Aspriţei şi a lui Enache, 100; -
ţigancă, 317, 349, 472, fc. lui
Lepădat, sţ. lui Radomir, 357, fc. lui
Slav şi a Ancăi, 59.
Marica (Mariica), cumnată cu Dima
spăt., 777; - fc. Domitrei, nep. lui
Iordache vor., 225; - jupâneasa, sţ. lui
Alecse (subaşul din Ciumeşti), mama
lui Dima, Sima, Leca (pah., Catrinei,
sr. cu Tudor din Stănceşti, cumnată
cu Manea din Piteşti), 52, 553; - rudă
cu Radu Dudescu log., Elina şi Moisi
cpt., 179.
Marin (Maren, Mărin), (greşit:
Mareş comis), cpt. (din Băbeani, fr.
cu Toader, f. lui Mareş cpt., cumpără
la Samarul, martor pt. Negovani),
330, 398, 519, 679; - cumpără în
Cerbureni, Păcani, 506, 659; -
cumpără în dealul Săseanilor, 837; -
din Beleţi, 30; - din Cegani, 369, 469;
- din Dragosloveani, tatăl lui Stoica
din Dragosloveani, 660; - (din
Fiiani), 163, 396, 559, 561, 607, 807;
- din Macsin, fr. cu Stan, 54; - din
Mărculeşti, 413; - din Nişcov, 658; -
580
din Stănceşti, 838; - din Şchei, v.
Timpea; - din Tisău, 611; - din
Zgârciţi, 173; - f. lui Dobre, vinde în
Belitori, 216; - f. lui Drăgoi, p. lui în
Racoviţa, Cioplea şi Piscul Furului,
275; - f. lui Radul Mega din
Morânglavi, fr. cu Manea, 4; - fr. cu
Neaniul, vinde în Crivinească, 40; -
fr. cu Triful din Voiceşti, 745; -
grăm. din Râmeşti, 730; - iuz., martor
pt. Samarul, 519; - log., scrie doc. pt.
Cerboreni, 630; - martor pt. Boleasca,
417; - martor pt. Căpriianul şi
Nănişorul, 560; - martor pt. Duşăşti,
49; - martor pt. Trestii, 565; -
negustor, cumpără în Cerboreni, 630;
- nep. lui Bobe din Posah, 216; -
pârclb. din Boţeşti, 556; - popa din
Fărcaşi, scrie doc., 169; - popa,
martor pt. Steanca, 107; - roşu din
Argeş, 677, 745; rumâni din: Ciupa,
257; Duşeştii, f. lui Dobrotă, fr. cu
Nedelco, Petrea şi Avram, 40;
Izbiceanii, 40, f. lui Barbul, fr. cu
Samfir şi Pătru, nep. lui Stanciul, 40,
f. lui Stan, fr. cu Vişan, Gligorie,
Florea şi Stoica, 40; Izvorani, f. lui
Toader, 40; Megiaşii, tatăl lui Stan,
Neacşul şi Muşat, 40; m-rii Bradu, f.
lui Gavrilă şi al Muşei, nep. lui Opre
şi Anei, fr. cu Stoica şi Sturze, 841; -
tatăl lui Toma din Comanca, 215; -
ţigani, f. lui Ion, sţ. Stanei, 692, f. lui
Neagoe, 692, fr. cu Stan, 692, tatăl
lui Lupul, 692, tatăl lui Radul, 692; -
(Vâlcăneşti), 509.
Marina, cumpără în Negovani, 392; -
sţ. lui Drăghici log. din Pleşoi, fc. lui
Pătru ban, mama lui Andreiu, 358;
ţigancă, 349, fc. lui Stan Orbul, 784.
Marinescul, Oprea, cumpără în
Ialomicioară, 830.
Mariş, v. Mareş.
Marmură, vinde în Duşeştii de Sus,
40.
Marone, din Bănceşti, 95.
Marta, maică <de la m-rea
Dintrunlemn>, 675.
Martin (Mărtin), din Cârlomăneşti,
359; - din Piteşti, 530; - (din Titeşti),
247, 307, 709, 776; - f. lui Dima din
Vădeani şi al Neagoitei, fr. cu Hărţeg,
202; - f. lui Iorga abagiul, scrie doc.
pt. Ghimpeani, 412; - martor pt.
dealul Măgureanilor, 495; - rumân în
Mogoşeşti, tatăl lui Ivaşco, 40; - văr
cu Stan şi Opriican, p. lui în Menţi,
81.
Marula, dăruieşte vii în dealul
Târgoviştei, 106; - fc. lui Radu
Ciuciuleate, sr. Costandei, vinde în
Leoteşti, 660; - logofeteasa (din
Cocorăşti), 454, 455, 655.
Maruşca, jupâneasa, sţ. lui Preda din
Bereşti, mama lui Dobre, cumnata lui
Mihalachi, 315.
Matea, Stoica din Târgovişte, sţ.
Tudoscăi, tatăl lui Radu, 705.
Matei (Maftei, Mateiaş, Mateiu,
Mathias, Mathei), cămăraş f., 738; -
cpt., martor pt. Bârseşti, 405; -
(ceauş) din Obidiţi, 305, 363; - comis
m., v. Câmpineanu Manta; - cumpără
în Negeşti, 845; - diacon din Bârzeşti,
557; - din Bârca, 393; - din Bibeşti,
806; - din Cocicodia, 794; - din
Măicăneşti, 239; - din Obedeni, (nep.
lui Murgea), 726, 755; - din Obidiţi,
v. - ceauş; - din Şchiopeani, 103; - f.
lui Avram log., fr. cu Drăguşin, 734;
- ierom., martor pt. m-rea
581
Căldăruşani, 790; - log. (din Cacova),
365, 760; - martor pt. Borţun şi
Potcoveni, 705; - martor pt. Fundeni,
socrul lui Radomir, 839; - meşter
domnesc, martor pt. Zăvoiu, 623; -
pah., f. lui Vucena pah., fr. cu Pârvul
post., 145; - popa din Tătărăşti, 691; -
post. din Curtişoară, v. Rudeanu; -
(greşit: Mihai) post., (din Glogova, f.
lui Pană portar m., martor pt.
Turburea), v. Părdescu; - post., (f. lui
Loiz slujer), 452, 458; - post., v.
Buzescu; - (Râmnic), 826; - roşu, jură
pt. Comana, 517; rumâni din:
Corlăteştii, Bonteanii, Voineştii şi
Popeştii, 471; Drăgoiani, 202;
Răteşti, 32; - spăt., sţ. Ilincăi,
cumpără în Ciupea, 257; - tatăl lui
Stoica din Bordeştii, 427; - ţigan, f.
lui Ţinul şi al Floricăi, 692, sţ. Radei,
692; v. şi Bologa, Cornăţeanu,
Damaschin, Fărcăşanu, Leurdeanu,
Mihăilă;
___, Basarab vv. <1632-
1654>, ctitor de biserici şi mănăstiri,
19, cumpără moşii, 9, 50, f. lui
Danciul vor., nep. de fr. lui Radul
post. şi Datco armaş, 507; grădină
<în Bucureşti>, miluită de -, 293;
intră la mijloc într-o judecată, 344;
împresoară moşii, 40, 291, 507, 531,
806; Macarie, patriarhul
Ierusalimului, vizitează m-rea
Câmpulung, după moartea lui -, 19;
muntele lui -, 137; plăteşte ţigănci,
734; pribegie în timpul lui, 32;
rumâni ai lui, 806; sţ. doamnei Ilina,
471; vinde sate cu rumâni, 510;
zideşte din temelie m-rea
Căldăruşani, 14; domn, 22, 31, 40,
42, 43, 138, 164, 181, 183, 190, 203,
204, 213, 218, 221, 227, 228, 275,
329, 337, 344, 358, 420, 422, 444,
456, 477, 505, 521, 523, 531-533,
537, 581, 617, 622, 628, 635, 711,
725, 762, 763, 788, 794, 806, 816,
820, 834.
Mavranghel, Pană, (cumpără în
Bârseşti), 405, 635.
Maxin (Macsim, Macsin), din
Şupăreşti, 749; - log., martor pt.
Roşiiani, 814; - rumân în Brătianii de
Sus, f. lui Cârstiian, fr. cu Teodor,
nep. lui Radul Pleşa, 40.
Maxin (Macsin), sat, <jud. Buzău>,
54, 149, 441.
Maxineani, v. Măxineani.
Măcareia, v. Macarie.
Măceşul, topic la vama Bistreţul,
<jud. Dolj>, 621.
Măciucă, diacon, martor pt. Urdeşti,
819; - rumân din Lăceanii, tatăl lui
Arion, Florea, Stoica, Mircan şi
Magdalin, 40.
Măciuceşti, sat, (jud. Rm. Sărat),
210, 726, 755.
Măcreştii, sat, <jud. Rm. Sărat şi
Brăila>, 63;
___, din Deal, sat, jud. Rm.
Sărat şi Brăila, 198;
___, din Vale, sat, jud. Rm.
Sărat şi Brăila, 198.
Măcsineani, v. Măxineani.
Măelat, Dumitru din Clăbuceariul,
tatăl lui Pătru şi Dragomir, 43.
Măgura, sat, <jud. Buzău>, 29;
___, Marmurii, hotar la
Racoviţa, Cioplea şi Piscul Furului,
jud. Vlaşca, 275.
Măgureale, sat, <jud. Ilfov>, 595.
Măgureani (greşit: Ligreani), deal,
sat, <jud. Gorj>, 835; - (greşit:
582
Măgurele), (jud. Prahova), 160, 200,
238, 495, 670, 671, 812; - m-re, <jud.
Prahova>, 160.
Măican, (fr. cu popa Dragomir), p.
lui în Tocsobeşti, 767, 768; - p. lui,
pârâul lui, la Samara, 31; rumâni din:
Megiaşii, f. lui Nan, 40; Zăvoiul, f.
lui Ivul, fr. cu Balea, Stan şi Ţigan,
40.
Măicăneşti, sat, <jud. Ilfov>, 239,
241-244, 246, 811.
Măineiu, p. lui în Piscul Tăntărealei,
563.
Măinescul, Stan, martor pt. Hăbud,
60.
Mălaiu, Stoica, stegar din Berciugov,
682.
Mălaiumare, Stanciul, rumân în
Cărpenişul, 40.
Mălăiaşi, sat, <jud. Dolj>, 46.
Măldărescul, Socol (din Măldăreşti,
martor pt. m-rea Dintrunlemn), 345,
551.
Măldăreşti, sat, <jud. Vâlcea>, 152,
345, 699, 736.
Mălicico, grămătic, martor pt. Pomii
Banului, 578 bis.
Mălureni, sat, <jud. Ilfov>, 139.
Mănăilă (Mănăelă), ceauş, martor pt.
Albeşti, 547; - din Bereşti, 152; - din
Gârbovi, f. lui Barbul, 171; - din
Lipia, fr. cu Voinea, Anghel, nep.
său, 255; - din Poinari, 352; - pah. al
doilea, fr. cu Neanciul ceauş, scrie
doc. pt. Bucureşti, 100; - rumân în
Izbiceanii, 40; - văt., martor pt. m-rea
Vintilă Vodă, 642.
Mănăileşti, sat, jud. Vâlcea, 692.
Mănească, funie, topic la Samara,
jud. Argeş, 31.
Măneşti, sat, <jud. Dâmboviţa>, 634,
655; v. şi Sulimăneşti.
Măniiaci, moşie, <jud. Prahova>,
286.
Mănul, v. Manul.
Mănulească, topic la Neiani, <jud.
Sac>, 611.
Mărăcineanul, Ion, f. lui Stanciul
Mărăcineanul din Lepereşti, fr. cu
Neagoe şi Stana, cumnat cu State,
787;
___, Neagoe, f. lui Stanciul
Mărăcineanul din Lipereşti, fr. cu Ion
şi Stana, cumnat cu State, 787;
___, Stan, tatăl Ancăi, socrul
lui Radu (Cândeşti), 825;
___, Stanciul din Lepereşti,
tatăl lui Ion, Neagoe şi al Stanei,
socrul lui State, 787;
___, Vasilache (Vasilachi), cpt.
(de comişi, din Mărăcineni), 16, 67,
93, 678, 742, 747.
Mărăcineni (Mărăcineani, greşit:
Mărgineanu), sat, <jud. Buzău>, 67,
142, 179, 450, 451, 616, 742, 747,
787, 817.
Mărăia, v. Lurteş.
Mărăneatul, Oprea din Trănşani,
tatăl lui Sâmnicoară, bunic lui
Nedelco, 761.
Mărculeşti, sat, (pe Mostişte, jud.
Ilfov), 413, 480, 682.
Mărgăriteşti, sat, <jud. Romanaţi>,
174, 798, 799, 814.
Mărgineani, m-re, <jud. Prahova>,
231, 233, 808; - sat, <jud. Prahova>,
372.
Mărgineanu, v. Mărăcineni.
Măria, v. Maria.
Mărin, v. Marin.
Mărşii, sat, <jud. Vlaşca>, 275.
583
Mărtin, v. Martin.
Mărtoc, via lui la Samara, 31.
Mărţea, tatăl lui Tudur, 264.
Mărzăneşti, v. Mârzăneşti.
Măseaiu, din Popeşti, 691.
Măşoi, Stoica din Brăneşti, sţ.
Soricăi, tatăl lui Marco, 253.
Mătăsari, sat, <jud. Dâmboviţa>,
535.
Mătăsăşti, sat, <jud. Ialomiţa>, 416.
Măţelea, Preda roşu din Mărgineni,
372.
Măţeleştii, fam. de moşneni din
Mărgineani, 372.
Măxineani (Macsineani, Maxineani,
Măcsineani), m-re, <jud. Rm. Sărat şi
Brăila>, 138, 425, 427.
Măzatul, Badiul, p. lui în Racoviţa,
Cioplea şi Piscul Furului, 275.
Măzăreasca, topic la Epureşti, <jud.
Rm. Sărat şi Brăila>, 702.
Măzărei, sat, <jud. Gorj>, 283.
Măzăroilor, pârâu, 283.
Mâinea (Mâine, Mâne), aprod din
Dobroţei, 798, 814; - din Hulubeşti,
tatăl lui Stoica Ghidiul, bunic Ancăi,
Vladei, lui Lepădat şi Dima, 385; -
din Novaci, 653; - (din Ţâţa), tatăl lui
Stan (Stancu), (bunic lui Coman şi
Mâinea), 288, 829, 830; - f. lui Stan,
fr. cu Coman, nep. de fiu lui Mâinea,
829, 830; - fr. cu Stan, 288; - pah. din
Busul, 794, 820; - post., f. popii
Danciul, vinde în Duşeştii de Sus, 40;
- rumân din Ciupa, 257; - sluger (m.
f.), v. Popescu-Şintescu; - sluger,
martor pt. Ciolanul, 340; - tatăl
Dobrei, bunic Gaciăi (Băbeni), 12.
Mâineşti, sat, <jud. Romanaţi>, 432.
Mândrescul (Mândescul),
Dumitraşco cpt., 519, 537.
Mândroe, din Turbureni, 452.
Mânzul, Stanciul, cumpără în
Horjeneşti, 502.
<Mârzănescul>, Florea, fr. cu Tudor
(din Tărăceani), 60, 61;
___, Tudor din Tărăceani, (fr.
cu Florea), 60-62.
Mârzăneşti (Mărzăneşti), sat, <jud.
Teleorman>, 40, 275.
Mârzea, tatăl lui Gavrilaşco spăt.,
73, 398.
Meanţi, v. Menţi.
Mecon, eg. m-rii Tismana, v.
Nicodim.
Medvejde (Medveajde, Medvejdea),
sat, <jud. Mehedinţi>, 410, 411, 414.
Meeşască, topic la Pârscov, <jud.
Buzău>, 732.
Mega, Radul din Morânglavi, tatăl
lui Vlad şi Mărin, nep. lui Manea,
Manea din Morânglavi, moşul lui,
Radul din Morânglavi, nep. lui, 4.
Megiaşii, sat, jud. Ilfov, 40.
Mehedinţi, jud., 124, 127, 158, 203,
325, 358, 414, 510, 518, 521, 735,
800, 820.
Mehedinţul, Anescul Dumitru, post.
din Izvorul Călugărului, 582.
Mehmet (Mehmed), celibi din Smil
(probabil: Ismail), 676; v. şi Köprülü;
___, Stoica din Cândeşti, 167.
Meiroşul, Radul iuz., martor pt.
Popeşti, 793.
Meişor, Stancul din Găgeani, 129,
182, 402.
Melchisedec (Melfiesedec, Melhie,
Melhisedec), eg. m-rii Câmpulung
(Dâlgopol), 22, 137, 456.
Melentie (Meletie, Melintie),
călugăr, v. Eftimie călugăr; - din
Podeni, 390; - ierom., eg. m-rii
584
Strâmba, 718; - rumân din Lăceanii,
f. lui Cosma pârclb., fr. cu Dobre, 40.
Melfiesedec, v. Melchisedec.
Melhie, v. Melchisedec.
Melhisedec, v. Melchisedec.
Melintie, v. Melentie.
Menedic, m-re, <jud. Buzău>, 138.
Menţi (Meanţi), sat, (jud.
Mehedinţi), 81, 800.
Merce (-a), v. Mircea.
Merezu, sat, <jud. Sac>, 545.
Merişani, sat, (jud. Teleorman), 337,
704.
Meschiul, v. Mischiul.
Micar, v. Mircan.
Miceşti, sat, <jud. Muscel>, 375,
587.
Miclea, din Cuşmir, 407; - post. din
Potoceani, tatăl lui Datco, bunic lui
Albul şi Gherghe, 209; v. şi Oroşanu.
Miclească, funie, topic la Samara,
jud. Argeş, 31.
Micodim, v. Nicodim.
Micşani, apă, 719; - sat, <jud.
Buzău>, 519; - <jud. Dâmboviţa>,
60-62.
Micul, din Cârligaşi, 552; - din
Cegani, 469; - din Lipereşti, 787; -
din Muscel, fr. cu Ivaşco, Stan,
Tudoran, Dragomir şi Radul, 661; -
din Negoeşti, v. - post.; - din Pietrari,
v. Gărdinu; - din Scutaşi, 571; - din
Seceni, 322; - din Suseni, fr. cu
Dobre, 703; - din Tg. Jiu, 70; - f.
mătuşii Vişa din Merişani, 704; - fr.
cu Căşăleagă, cumpără funia
Tătărască, 390; - fr. cu Manul, vinde
în Mogoşăşti, 40; - fr. cu Staico iuz.
din Berciugov, 289; - martor pt.
Cucuteani, 42; - p. lui în Ciolăneşti,
92; - p. lui în Ueşti, Vişan din Uiaşti,
moşul lui, 322; - pârclb. din Putinei,
216; - (post.) din Negoeşti, 280, 650;
rumâni din: Bumbuiaşti, 144;
Grădişte, 368; Megiaşii, f. lui Radul,
fr. cu Stan şi Neag, 40; Nucşoara, f.
lui Luca, fr. cu Neagoe şi Vrabie, 40;
- fără ocină, 40, Dobrotă şi Calin,
nep. lui, 40, f. lui Pârvul, nep. lui
Gurişoară, fr. cu Neagoe şi Cârstea,
40; - tatăl lui Şărban din Ţigăneşti,
347; - văt., martor pt. Băldălui, 351; -
vinde la Bordeşti, 427; - vor., martor
pt. Scurteşti, 93; v. şi Bătrânul, Leul
şi Mischiul;
___, (cel Bătrân, uncheaş, via
lui în Ludeşti), 23, 475;
___, Stanciul (Lucieni), 470.
Midoiul, Dumitru, rumân din Baia,
806.
Mielescu, Cârstea din Cândeştii din
Deal, 556.
Mierâia (Miera, Mierăia, Mierea),
sat, <jud. Buzău>, 354, 662, 678,
782; - <jud. Dolj>, 46, 132.
Miercan, v. Mircan.
Mierea, v. Mierâia.
Mierlă, Oprea din Bărbuleţ, 696.
Mih…, comis, v. Mihai comis din
Ciocenii.
Miha, grăm., v. Mihu grăm.
Mihai (Mahai, Mihail, Mihaiu,
Mihali, Mihalis), cpt. (de spătărei)
din Pătroaia, (probabil acelaşi cu: -
iuz. din Pătroaia), 188, 331, 332, 522;
- cpt. din Cuştereni, v. Cuştereanu; -
cpt. m., martor pt. Frăsinet, 83; - cpt.,
martor pt. m-rea Topolniţa, 306; -
ceauş (din Găneşti, tatăl lui
Dumitraşco pah.), 191, 264, 417; -
clisiar, (martor pt. Grădişte), 368,
646; - clucer din Bănuleşti, 441; -
585
clucer (m. f.), v. Hargetoianu; - comis
(din Ciocenii, martor pt. Glodeanul,
vinde în Bărbăteşti), 40, 225, 398; -
diacon din Mirceşti, 27, 316; - din
Băbeani, 330; - din Bălteni, 459; - din
Bucureşti, tatăl lui Tanasie, sţ. Radei,
ginere lui Antonie croitor, 676; - din
Cărcioaia, tatăl Tanasiei, lui Pătru şi
Nicola, 336; - din Câmpina, 378; -
din Cioceni, 519; - din Comanca, v.
Miho din Comana; - din Copăceani,
v. - portar din Copăcenii; - din
Drăgăşani, fr. cu Albul, 419; - din
Perieaţi, 805; - din Sărata, tatăl lui
Stoichiţa spăt. şi al Evdei, 815; - din
Slănic, v. - iuz. din Slănic; - din Tg.
Jiu, 70; - din Verneşti, v. - log. din
Verneşti; - eg. m-rii Aninoasa, 227; -
eg. m-rii Govora, 326; - f. lui Marco
din Cojăşti, fr. cu Pârvul şi Zaharia,
204; - f. lui Preda post. din Roşiiani
(şi al Simei), fr. cu Ivan şi Mihul,
(văr cu Mihul), 798, 814, 835; - f. lui
Radul log. m., v. Cocorăscu; - f. lui
Radul Niţa din Săseni, 837, 838; - f.
lui Sima, martor pt. Ezer, 272; - f. lui
Stănislav, vinde în Sâmbotin, 178; - f.
lui Tatomir din Foeşti, fr. cu Cârstea,
120; - f. lui Voinea din Muereasca,
668; - f. popii Jipa din Verneşti, v. -
log. din Verneşti; - (iuz.) din Slănic,
580, 636; - iuz., tatăl lui Voinea
rumân din Pătroaia, 40; - jude primar
al cetăţii Braşovului, v. Goldschmidt;
- log. (din Băleani, scrie doc. pt.
Copăceni), 97, 415; - (log.) din
Verneşti, (f. popii Jipa din Verneşti,
Cândeşti, nep. de fr. Dafinei, văr cu
Stoica, naş lui Lepădat şi Nedelco,
scrie doc.), 24, 54, 67, 76, 95, 149,
179, 209, 265, 555, 616, 657, 684,
685, 789; - log., f. lui Bratul din
Bratie, fr. cu Marco, 342; - log., f. lui
Paraschiva log., scrie doc. pt.
Samara, v. Mihalcea log.; - log.,
martor pt. Fundeni, 839; - martor pt.
Frăsinet, 363; - martor pt. Mărculeşti,
480; - martor pt. Modruzeşti, 805; -
negustor, martor pt. Teiul, 55; - popă,
clisiar (de la Bis. Domnească), 5, 78,
207; - popa (din Buzău, fr. cu Necula,
scrie doc. pt. Gârbovi), 341, 641; -
(portar) din Copăcenii (de pe
Răstoacă, tatăl lui Vladul, Dragomir,
Cratco şi Stan, fr. cu Luca şi
Dragomir, cumnat cu Dragota), 97,
499, 576; - portar, v. Olănescu Mihul
post.; - post. din Giurmani, scrie doc.
pt. Cerât, 714; - roşu, 264; - roşu din
Brătieni, 643; - roşu din Purani, 300;
rumâni din: Izbiceani, 40; Roşiiani,
fr. cu Ghinea, 814; - sluger m. din
Hărjetoaia, v. Hărgetoianul; - spăt., v.
Coţofeanul, Greceanul; - stoln. din
Frăsinet, 222; - stoln., v. Cuştereanu;
- (Ştefeşti), 722; - văt. de aprozi, 498;
- vinde în Gurbăneşti, 421; v. şi
Gheorghios, Lăghighei;
___, Radu vv., v. Mihnea <al
III-lea> Radu vv.;
___, <Viteazu> vv. <1593-
1601>, 10, 40, 43, 79, 198, 202, 271,
280, 311, 515, 760; cartea lui, 354,
628, cumpără sate, 358, 493, face
danie Ep. Buzău, 624.
Mihai, Vodă, m-re, v. Bucureşti.
Mihaiu, v. Mihai.
Mihalache (Mihalachi, Mihalachie),
cpt., cumpără în Căzăneşti, 772; - cpt.
de roşii, f. lui Pavlachie ban, martor
pt. Roşiani, 835; - (f. lui Voico vor.
din Bereşti, <fr.> cu Preda din
586
Bereşti, cumnat jupânesei Maruşca,
unchi lui Dobre), 315, 791; - spăt.,
martor pt. m-rea Babele, 276.
Mihalcea (Mihalciu), adevereşte pt.
Balta Albă, 672; - ban, tatăl lui
Pătraşco spăt., 198; - ceauş din
Păcleani, 502; - din Judeani, 708; -
din Stăneşti, 365; - f. lui Radul
Ceapeş (Cândeşti), 825; - f. lui Vasile
din Verneşti, nep. lui Larion, fr. cu
Draghiia, Arion, Stoica, Necula, 24; -
iuz., (fr. cu Stroe post., adevereşte pt.
Iaroslăveşti), 159, 353, 700; - log.
(din Măgureani, f. lui Prodan, scrie
doc.), 200, 495, 670, 671, 691; - log.
(greşit: Mihai), f. lui Paraschiva log.
(m. f., scrie doc.), 31, 40, 112, 138,
160, 180; - (log., scrie doc. pt.
Bujorani, Fumureani), 165, 444; -
martor pt. Ciolanul, 340; - martor pt.
Iaroslăveşti, 700; - pah. din Cislău,
340; - sluger, martor pt. Bujoreani,
777; - stegar (din Verneşti), 24, 93,
149, 179, 209, 265, 514; - tatăl lui
Negoiţă Tătarul din Mărăcineanii de
Sus, 179; - văt., martor pt. Ciolanul,
340; - vor. din Pătârlage, tatăl lui
Moisi cpt. de roşii, socrul Elinei,
cuscrul lui Radul Dudescul log., 179;
v. şi Stănescul;
___, <Cândescu, Mihălcescu>,
Gherghe spăt., (din Cândeşti,
Verneşti, fr. cu Moise Mihălcescu
cpt. de roşii), 149, 179, 593, 602,
662, 685, 719, 726, 755;
___, <Cândescu, Mihălcescu>,
Moise, (sţ. Elinei, f. lui Mihalcea vor.
din Pătârlage, fr. cu Gherghe spăt.,
ginere lui Radu Dudescu log.), cpt.
(de roşii din Cândeşti), 33, 63, 67, 72,
76, 91, 149, 179, 602, (log. din
Cândeşti), 623, 685, 719, 731;
___, <Cândescu, Mihălcescu>,
Negoiţă (clucer), 111, 179;
___,<Cândescu, Mihălcescu>,
Pătru post., <fr.> cu Moise cpt. de
roşii, cumnat cu Elina, fostă
Dudescu, 179;
___,<Cândescu, Mihălcescu>,
Radul (greşit: Statie), clucer m., 471,
493, 505, 510, 511, 515, 531, 533,
537, comis (m.), 10, 14, 31, 40, 43,
50, 65, 89, 137, 138, 158, 164, 172,
181, 188, 198, 201, 202, 204, 211,
214, 220, 228, 232, 263, 273, 280,
299, 302, 310, 311, 325, 326, 329,
337, 340, 344, 372, 420, 449, 471,
568, 569, vor. m. (de Ţara de Jos),
595, 598, 617, 621, 628, 636, 647,
702, 710, 711, 713, 719, 735, 740,
742, 747, 773.
Mihalco, log., scrie doc. pt. Ezer,
272; - post. din Orbeasca, 40.
Mihali, v. Mihai.
Mihalis, v. Mihai.
Mihart, (clucer din Şătoaia, f. lui
Cioana din Smărdeşteţi), 739, 799,
800; - f. lui Iacov din Cernaia, 800; -
post., v. Dâlgeanul.
Mihăeşti, sat, <jud. Ialomiţa>, 719; -
<jud. Olt>, 194, 529; - <jud.
Vâlcea>, 154, 161, 162, 177, 345,
365, 428, 633, 637, 675, 760; v. şi
Mihăileşti.
Mihăilă, cpt., martor pt. Roşiiani,
835; - clucer, v. Brătăşanu; - din
Bădeani, 661; - din Budişteni, tatăl
lui Dedul, 706; - din Budişteni, v.
Părcel; - din Buneşti, tatăl lui Iancul,
387; - din Cacova, 720; - din
Cârstieneşti, 335; - din Dăneşti, f. lui
587
Costea, 80; - din Mărăcineani, f. lui
Motrocea, 67; - din Pietrari, 271; -
din Tileşti, tatăl lui Manolie, 164; -
din Văleani, f. lui Zgripcea, 140; -
faur, martor pt. Starchiojd, 88; - f.
Bojanei, fr. cu Radul şi Iane (Văleni),
140; - f. lui Ivan din Sărăcineşti, nep.
de fiu lui Mihul, 633; - (greşit: Fătul),
f. lui Mihăilă, vinde în Roşiia, 309,
310; - f. uncheaşului Radu Scorţariul,
fr. cu Buzăian, 103; - hotarnic pt.
Racoviţa, Cioplea şi Piscul Furului,
273; - log. de la Vladul clucer, scrie
doc. pt. Iaroslăveşti, 353; - martor pt.
Cheia, 668; - martor pt. Ghimpeani,
412; - popa din Bârzeşti, 557; - popa
din Câmpulung, tatăl Mariei, socrul
lui Dima, 725; - post. din Bârgleaze,
639; rumâni din: Izbiceani, 40;
Nucşoara, fr. cu Duca, 40; Truţeşti,
tatăl lui Mirea, fr. cu Pârvul şi
Ţalapiia din Foeşti, 40; - socrul lui
Roman (Poenari), 40; - spăt., v.
Brătăşanu; - (Stroeşti), 824; - tatăl lui
Balea din Brăileşti, 198; - ţigan, 349,
sţ. Stanei, tatăl lui Şteful, Iorga şi
Neacşa, 719; - zograful din Titeşti,
530; v. şi Lioveanul.
Mihăileşti (greşit: Mihăeşti), sat,
<jud. Vlaşca>, 96, 545, 572.
Mihăina, fc. lui Baiuc din
Crângoreni, 706.
Mihălcescu, v. Tătarul Mihălcescu.
Mihna, jupâneasa, cumpără în
Vlădeani, 634.
Mihnea (Mihna), din Zloteşti, 292; -
f. lui Oprea log. din Budeasca, fr. cu
Dragomir, Preda şi Ivan mazil, nep.
lui Dragomir log. din Curtişoară, 180;
- fr. cu Dragomir pârclb., martor pt.
m-rea Jdrealea, 348; rumâni din:
Balomireşti, f. lui Radul viorariul, fr.
cu Milco, 40; Izbiceanii, ginerele lui
Zăgorean, 40; Roşiiani, 798; - tatăl
lui Pătru, martor pt. Crângu, 277; -
vinde în Poenari, 40;
___, vv. <cel Rău, 1508-
1509>, tatăl lui Mircea vv., bunic lui
Alexandru vv., 794;
___, vv. <Turcitul, 1577-1583;
1585-1591>, (tatăl lui Radu vv.,
moşul lui Mihail Radul vv.), 10, 34,
164, 517, 532;
___, al III-lea Radul vv.
<1658-1659>, (greşit: Mihai, f. lui
Radul vv., nep. lui Mihnea vv.,
strănep. lui Alexandru vv., arhiduce),
357, 390, 394-396, 401, 407, 410,
411, 414, 419, 420, 422, 423, 425,
433, 443, 444, 446, 456, 462, 463,
466, 468, 471, 476-479, 482, 487,
488, 493, 494, 498, 504, 505, 507,
510, 511, 515, 516, 521, 523-525,
531-533, 537, 539, 570, 576, 581,
590, 592, 593, 595, 598, 600, 602,
617-622, 624, 628, 629, 643, 648,
672, 674, 675, 688, 690, 698, 699,
702, 711, 713, 719, 723, 735, 740,
754, 756, 757, 760, 761, 769, 773,
778, 780, 781, 783, 788, 790, 797-
799, 806, 808, 814, 823, 828-830,
833, 835, 846, cumpără vii şi le
dăruieşte Ep. Buzău, 573, face o
înţelegere cu Gheorghe Rákóczi,
principele Transilvaniei, 831, în
timpul lui, ţara a fost robită de tătari,
480, gâlceavă la -, 785, Matei
Bologa, prietenul său, 598,
Paraschiva log., merge la oaste cu -,
535, ploconul lui -, 616, scrie
sibienilor despre venirea hanului şi
paşei, 546.
588
Mihneşti, sat, <jud. Rm. Sărat>, 702.
Miho, v. Mihu.
Mihoveni, sat, <jud. Muscel>, 532.
Mihu (-l, Miha, Miho), 485; - cpt., f.
lui Pană cpt. din Budeasa, fr. cu Pătru
şi Alecse, scrie doc. pt. Izvorani, 9; -
cpt., martor pt. Măciuceşti, 210; -
cpt., v. Brătăşanu Ghinovici-Vălanul;
- ceauş din Craiova, 718; - clucer din
Brătăşani, v. Brătăşanul; - croitor din
Târgovişte, 292; - din Călineşti, 464;
- din Cârlomăneşti, (f. lui Lamba, fr.
cu Zota), 122, 179, 354, 514; -
(greşit: Mihai) din Comana, 486; -
din Cornu, 378; - din Flocoşani, v.
Grecul; - din Topor, 275; - din
Turbureni, 452; - f. jupânesei Conda
şi al lui Avram, fr. cu Dima (Piteşti),
317; - f. lui Preda post. din Roşiiani
(şi al Simei), fr. cu Ivan şi Mihai, văr
cu Mihul, 798, 814, 835; - f. lui
Radul comis din Breazoe, v.
Brezoianu; - (grăm., f. popii Borcea
clisiar, fr. cu Ianache, hotarnic pt.
Belciugatul, martor pt. Dobromirul),
133, 297, 683; - log., tatăl lui Dima
clucer, 40; - mazil, post. din
Brănceani, 275; - negustor, v.
Chefala; - pah. (Pociovalişte), 285; -
pah., v. Brătăşanu (Ghinovici-
Vălanul); - p. lui la Leşcioare, 69; -
pârclb. din Ciolăneşti, 318; - post., v.
Olănescu; - roşu din Criviniţa, 3; -
rumân din Roşiiani, 798; - spăt. din
Brătăşani, v. Brătăşanul; - spăt. din
Voiaten, 702; - spăt., f. lui Dima
sluger, martor pt. Jdegla, 739; - spăt.
(Fundeani), 40; - spăt. m. f., v.
Racotă; - tatăl lui Iane (Fugleşti),
328; - tatăl lui Ivan din Sărăcineşti,
bunic lui Mihăilă, 633; - tatăl lui
Radul (Şovărăşti), 40; - văr cu Ivan,
Mihai şi Mihul, nep. lui Preda post.
din Roşiani şi al Simei, 798, 814; -
văr cu Stoica roşul, Drăghici şi
Barbul din Drăgoiani, nep. lui Barbu
clucer, 202; - văt., martor pt.
Săcuiani, 737.
Milco, rumân în Balomireşti, f. lui
Radul viorariul, fr. cu Mihnea, 40.
Milea (Mile), cumpără în Dumitreşti,
695; - cupar, 550; - (din Deşiraţi, f.
lui Rogoz) din Măcreşti (-i din Deal),
63, 198; - din Livezeni, 99, 101, 104;
- din Măcreştii din Deal, v. - din
Deşiraţi; - f. lui Pătru iuz. din
Ghimpaţi, 350; - log., scrie doc., 830;
- martor pt. Urdeşti, 125; - rumân în
Megiaşii, f. lui Rade, fr. cu Dobre,
40; - tatăl lui Pârvul din Sărăcineşti,
633.
Mileşti, sat, <jud. Dolj>, 46, 132,
452.
Milodie, din Bârca, 393.
Miloș, log. din Pârâu, tatăl lui
Stamatie pah., 220; - post. din Craici,
724.
Mina, fc. lui Cratea (Crâstea), p. ei în
Tocsobeşti, 767.
Minciună, p. lui în Tocsobeşti, 767;
___, Badea, p. lui în
Tocsobeşti, 767.
Mira, ţigancă, fc. Stancăi şi a lui
Gorovei, sr. cu Radu şi Ghicea, nep.
de fr. lui Badea, 692; v. şi Mirea.
Mirăuţă, pah. din Draghieşti, 304.
Mircan (Micar, Miercan, Mirca,
Mircar), 47; - iuz. (din Cândeşti,
Mărăcineni), 16, 76, 93, 149, 179; -
martor pt. Novaci, 804; rumâni din:
Lăceanii, f. lui Măciucă, fr. cu Arion,
589
Florea, Stoica şi Magdalin, 40;
Samara, 31.
Mircea (Merce, Mercea, Mirce),
armaş (Stolojani), 792; - clucer din
Tihuleşti, 441; - din Dragosloveani,
660; - din Găgeani, 808, f. lui Stroe,
808; - din Joseani, 837, 838; - din
Popeşti, 691; - din Priviţi, 429; - din
Scăioşi, 684; - din Sitiseşti, tatăl lui
Ionaşco, 704; - din Stroeşti, 824; - f.
lui Nedelcu din Ludăneşti, 352; -
martor pt. (Ivăneşti, Steanca), 107,
198, 388; - martor pt. muntele
Clăşascul, 233; - popa, scrie doc. pt.
Băbeni, 12; - rumân din Romanaţi, f.
lui Ion, fr. cu Boica, Neag, Bobe,
Stan, Dumitru, Dobrin şi Călin, 40, f.
lui Dumbravă, fr. cu Nedelea, Albul
şi Crăciun, 40; - (Ştefeşti), 722; - tatăl
lui Gherghe (Mirceşti), 27; - uncheaş
din Tihuleşti, 441;
___, vv. <cel Bătrân>, <1386-
1418>, 621;
___, vv., <1509-1510>, (tatăl
lui Alexandru vv.), 581, 760, 794;
___, vv. <Ciobanul>, <1545-
1552, 1553-1554, 1558-1559>, tatăl
lui Petru vv., 711, 794.
Mirceşti, sat, <jud. Sac>, 149, 195,
270; - (jud. Vlaşca), 27, 123, 316,
352, 738.
Mircigoe, Voica, vinde în Lăceani,
40.
Mirea (Mira), din Hodoleani, tatăl lui
Stan, 558; - din Pârscoveni, 179; - din
Puţuri, 409; - f. lui Ganea din
Beileşti, scrie doc., 399; rumâni din:
Izbiceanii, 40; Truţeşti, f. lui Mihăilă,
nep. de fr. lui Pârvul şi Țalapiia din
Foeşti, 40; - tatăl lui Stan, martor pt.
Balş, 432.
Mirica, ţigancă, fc. lui Tudor şi a
Nunei, nep. lui Vlaicul, sr. cu Tudora
şi Tudor, 458.
Mirila, sat, <jud. Romanaţi>, 432.
Miroslav, din Ludeşti, 23; - martor
pt. Piteşti, 553; - vinde în Borţuni,
740.
Miroslăvească, topic la Pârscov,
<jud. Buzău>, 732.
Mirul, din Brătianii de Sus, f. sau
nep. lui: Lăudat, Şărba şi Radul, fr.
sau văr cu: Stoica, Negoe, Chirca,
Soare, Stan, Dragomir, nep. lui Roşca
Stanciul, 434.
Misail, martor pt. Baia, 806; -
monah, v. Ruschi; - sărdar, martor pt.
Joseani, 305; - scrie doc. pt. Frăsinet,
363.
Mischiul (Meschiul, greşit: Micul),
Pârvul, (ceauş din Ciutureşti, nep. lui
Datco vor., Ivaşco iuz., Dumitru iuz.,
Văsiiu şi Stanciul, văr cu Preda şi
Stanciul log., martor pt. Ciutureşti,
Scăuiani), 323, 409, 652, 717, 758,
759, 821, 822;
___, Radu din Ciutureşti, 758.
Mislea, apă, 356, 601; - m-re, <jud.
Prahova>, 138; - sat, <jud. Prahova>,
400.
Mişa, topic la Rm. Vâlcea, 326.
Mişina (Mişăna), moşie, lg. Jdegla,
(jud. Dolj), 501, 739.
Mitrachio (Mitraşco), cpt. din
Ciopeta (Ciupinţa), 398.
Mitrea (Mitre, Mitrul), comis m., v.
Câmpineanu Manta; - din Bârseşti,
386; - din Poiană, 388; - din
Scorţeani, fr. cu Radul, Neagul şi
Toma, 400; - din Trănşani, 761; - din
Tropeleşti, 390; - (log., psalt), martor
pt. Săcuiani, 737, 844; - p. lui în
590
Cerbureni, 506; - p. lui în Rm.
Vâlcea, 326; - pit. din Stăneşti, tatăl
lui Dumitru clucer, socrul Stanei,
bunic lui Drăguşin şi lui Leca, 139; -
popa din Cioceni, 225; - psalt, v. -
log.; - rumân în Grădiştea, 368; -
sluga m-rii Dintrunlemn, „fr.” cu
Işfan popa şi Grigore popa, 664, 675,
715; - sluger din Mihăeşti, tatăl lui
Ignatie şi Işfan pah., 719; - văt., f. lui
Nănuş din Piepteşti, fr. Muşei, 789; -
vor., Ivan mazil şi Stroe, nep. lui,
826.
Mitreani, sat, <jud. Ilfov>, 670.
Mitreşti, sat, <jud. Teleorman>, 275.
Mitrofan, eg. m-rii Mărgineni, 231,
233, 808; - eg. m-rii Vieroş, 532; -
popa, p. lui în Pârscoveni, 179.
Mitropolie, v. Bucureşti, Târgovişte.
Mitrul, v. Mitrea.
Miturlea, Dumitru din Cacova, fr. cu
Sin, 633.
Miţii, p. ei în Fundeni, 809.
Mladin (Mladen), din Ciolăneşti, fr.
cu Tatul şi Liica, 638; - din Coiteşti,
450; - din Livezi, 750; - din Pârliţi,
451.
Mlăjet, sat, <jud. Sac>, 148.
Moara, lui Ivan, topic la Samara,
jud. Argeş, 31;
___, lui Pieptea, topic la Rm.
Vâlcea, 326.
Mocan (-ul), p. lui în Coeteşti,
451;
___, Ionaşco, hotarnic pt.
Belciugatul, 297.
Mociogan, tatăl lui Neagoe din
Cârlomăneşti, 354.
Mocişti, sat, <jud. Buzău>, 270.
Mociul, p. lui în Tocsobeşti, 767.
Modin iuz., martor pt. Amarul, 519.
Modruzeşti (Modrugeşti), sat, <jud.
Rm. Sărat>, 805.
Moga, f. lui Sânbotin cpt., 412.
Mogoş, cpt. din Păuleşti, v.
Păulescul; - clucer, v. Păulescul; - f.
lui Guţea, vinde în Poenari, 40; -
scrie doc. pt. Băbeni, 843; - vor. (al
doilea, martor pt. Bălteani), 647, 790,
823.
Mogoşani, fam. de moşneani, 64.
Mogoşăşti, v. Mogoşeşti.
Mogoşească, topic la Stoeneşti, <jud.
Vâlcea>, 842.
Mogoşeşti (Mogoşăşti), sat, jud. Olt,
99; - (jud. Vlaşca), 40, 315, 791.
Mohilă, hotar la Ogrăzi, <jud.
Argeş>, 721.
Moise (Moisi), cpt. (de roşii) din
Cândeşti, v. Mihalcea <Cândescu,
Mihălcescu>; - f. lui Şărbu din
Neiani, fr. cu Stahie, 611; - grăm. din
Starchiojd, scrie doc., 661; - log. din
Cândeşti, v. Mihalcea <Cândescu,
Mihălcescu>; - martor pt. Piatra
Cislăului, 526; - vor., (martor pt.
Gurbăneşti, Răspopi), 421, 437;
___, vv. <1529-1530>, cartea
lui, 760.
Moldova, v. Ţara Moldovei.
Moldoveanul, Stanciul, cumpără la
Izvorani, 223;
___, Tecşan, (ceauş din
Mătăsari, p. lui la Răstoacă), 535,
569.
Molomoc, v. Malamoc.
Momăcescul, Radul din Trănşani,
761.
Momcilă, din Dediuleşti, tatăl Sorei,
Sorcăi şi Stancăi, bunic lui Marco,
Manea, Opriş şi Ban, 209.
Momiceani, sat, <jud. Olt>, 736.
591
Momoiul, Dumitru mămular din
Găleşăştii, 175.
Morânglavi, sat, <jud. Romanaţi>, 4,
574.
Morcea Veche, topic la Băjăşti,
<jud. Muscel>, 513.
Mordar, din Scăiani, Velica, nep.
lui, 108.
Morgocescul, p. lui în Coeteşti, 451.
Mori (-i), sat, <jud. Mehedinţi>, 407.
Mostişte, apă, (moşii, sate pe), 405,
413, 656, 666, 719; - sat, <jud.
Mehedinţi>, 410, 411, 414, 794, 820;
v. şi Boteanii din -.
Mostrob, diacon, 105.
Moş, f. lui Nicula, scrie doc. pt.
Racoviţa, Cioplea şi Piscul Furului,
273; - fr. cu Ion, cumpără în
Smedeşti, 270; - nep. jupânesei Alba
şi lui Radu log. din Câmpşor, văr cu
Nicula post., 273-275, 340; - popa
(din Steanca, scrie doc. pt. Săseani),
107, 837, 838; rumâni din: Ciupa,
257; Corlăteştii, Bonteanii, Voineştii
şi Popeştii, 471; Zăvoiul, tatăl lui
Balea, 40.
Moşat (-u), v. Muşat.
Moşeşti, sat, <jud. Buzău>, 441.
Motrocan, Bade, p. lui în Cerbureni,
506.
Motrocea, tatăl lui Mihăilă din
Mărăcineani, 67.
Motru, m-re, v. Gura Motrului.
Moţoc (-a), tatăl lui Bubul din
Fântâneale, 392;
___, Oprea, (martor pt.
Răstoacă), 473, 494.
Moviliţa, hotar la Găbroveneasca,
jud. Teleorman, 40.
Muereasca, sat, <jud. Vâlcea>, 668.
Mujescu (-l), martor pt. Roşiiani,
815;
___, Neagoe log., v. Rătescu.
Muma, mătuşa (Gabru, Răzmireşti),
613.
Munteanu (-l), tatăl lui Dragomir din
Grabicina, 756;
___, Coica, tatăl lui Adam,
502.
Murat, din Răsimnici, 350.
Murgaşi, sat, <jud. Romanați>, 605,
746.
Murgea, din (Obedeni, Obidiţi, fr. cu
Stan, Matheiu, nep. lui, adevereşte pt.
Balta Albă), 305, 363, 672, 755.
Murgeanu (Murgin), Dragomir
(pârclb.) din Rogova, 794, 820.
Murgescu (-l), Dragomir, tatăl lui
Neagul şi Fătul (Amarul), 519;
___, Dumitraşco post., nep. lui
Theodosie Rudeanul log. m. f., 760;
___, Fătul, f. lui Dragomir
Murgescu, fr. cu Neagul, 519;
___, Neagul, f. lui Dragomir
Murgescu, fr. cu Fătul, 519.
Murgin, v. Murgeanu.
Murseşti, sat, lg. Ciorani, <jud.
Ilfov>, 50, 53.
Murta (Muta), topic la Balş, <jud.
Romanaţi>, 432.
Muscă, Dobrotă, rumân în Nucşoara,
40.
Mustache, Ghinea, unchi lui Ghinea
cojocar, 267.
Mustafa, turc, Mihail Radu
porunceşte să fie lăsat să treacă la
Silistra, 757.
Mustaţăalbă, din Horjeneşti, 502.
Muşa, fc. lui Nănuş din Piepteşti, sr.
cu Mitrea văt., vinde în Tâmpeani,
789; - fc. lui Oprea, sr. cu Stana, nep.
592
<de fiu> lui Dan, strănep. Ruvei din
Bârca, nep. uncheaşului Stepan, 189;
- Iorgaa, nep. ei, vinde în Balta Albă,
672; - jupâneasa, mătuşa lui Danciul
din Gurilă, 816; - jupâneasa, mătuşa,
moaşa lui Stanciul post., 211, 263; -
preoteasa (Cerboreni), 630; - sţ. lui
Dragul Buncul din Cândeşti, mama
lui Vlad şi Neagul, 514; - sţ. lui
Gavrilă, fc. Anei, mama lui Marin,
Stoica şi Sturze, nora lui Opre, 841; -
ţigănci, 165, 689, fc. Stancăi, sr. cu
Dumitra şi Neacşa, 159, mama
Stanei, soacra lui Neagoe, 276, sr. cu
Stan, 692.
Muşat (Moşat, Moşatu), cpt.
(Bucureşti), 769; - din Băjăşti, v.
Concenie; - din Beleţi, 30; - din
Brătianii de Sus, fr. cu Iane ceauş,
434; - din Cârlomăneşti, (din Gura
Nişcovului), 119, 837, 838; - din
Dămiani, fr. cu Cârstiian, 836; - din
Găgeani, tatăl lui Vlad (şi al lui
Zaharia, unchiul Dodei), 182, 402; -
din Mogoşăşti, tatăl lui Voica, 40; -
din Obidiţi, tatăl lui Vasile, 305; - din
Ostra, 443; - din Steanca, sţ. Neacşei,
tatăl lui Ursu, Tudoran şi Nedelco,
21; - din Tărăcin, 527; - din Urdeşti,
v. - tabac din Urdeşti; - din
Zăgoneani, sţ. Anghilinei, 213; - din
Zloteşti, 741; - f. Dumitrei, fr. cu
Ianachi şi Drume, nep. popii Luscan,
vinde în Clinceani, 448; - f. lui Tatul
slujer, v. - log.; - f. uncheaşului
Şărbei din Nănişorii, 126; - judeţ din
Târşor, 467; - (log.), f. lui Tatul
slujer, (fr. cu Danu, vinde în
Grădişte, scrie doc. pt. Ludăneşti),
368, 639; - martor pt. Duşăşti, 49; -
martor pt. Racoviţa, Cioplea şi Piscul
Furului, 273; - pah., (f. lui Văntilă
văt. din Roşul), 282, 680; - post. din
Câmpşor, 340; - roşu din Ruşceani,
275; rumâni din: Corlăteştii,
Bonteanii, Voineştii şi Popeştii, 471,
f. lui Pavel, fr. cu Gherghe, 471, f. lui
Stanciul Vulpe, 471, fr. cu Stoica,
471; Drăghineştii, tatăl lui Manea şi
Neagoe, 597; Izbiceanii, 40, f. lui
Jitea, fr. cu Stanciul şi Duiul, 40;
Megiaşii, f. lui Marin, fr. cu Stan şi
Neacşul, 40; f. lui Neagoe, fr. cu
Bâra, Radul, Dumitru şi Şerban, 40;
Truţeştii, tatăl lui Ivan, 40; Zăvoiul, f.
lui Balea, fr. cu Ionaşcu şi Andreiu,
40, tatăl lui Ivan, 40; - (tabac) din
Urdeşti, 99, 101, 104, 125; - tatăl lui
Vlad din Găgeani, v. - din Găgeani; -
uncheaş din Epureşti, tatăl lui
Şandrea, 103, 309; - vinde în ocina
Voicească, v. Ogluz.
Muşata, soacra lui Dumitru Popoiac
din Blagodeşti, 278.
Muşăteşti, sat, (jud. Argeș), 139,
434.
Muşăţel, v. Muşeţel.
Muşcel, sat, <jud. Sac>, 129, 234,
661; - <jud. Argeş>, 707;
___, (şi Pădureţ), jud., (sate
în), 18, 35, 40, 69, 90, 128, 137, 229,
250, 269, 342, 456, 532, 627, 643,
651, 669, 763, 810, 832, 840, 845;
schela de la -, 344.
Muşetescu, topic la Hulubeşti, <jud.
Dâmboviţa>, 385.
Muşeţel (Muşăţel), sat, <jud. Rm.
Sărat>, 837, 838.
Muta, v. Murta.
Muţăscu, popa (Grozeşti), 613.
593
N
Naan, v. Nan.
Nacul, martor pt. Joseani, 305.
Nadelea, v. Nedelea.
Nagoea, v. Neagoe.
Nagomireşti, v. Neagomireşti.
Nan (-ul, Naan), cumpără în Cegani,
369, 469; - din Brăgleze, 493;- din
Cacaleţi, tatăl lui Obretin, 26; - din
Cârlomăneşti, v. Bozioiul; - din
Dumireşti, fr. cu Dumitraşco, 390; -
din Fiiani, 163; - din Găgeni, v.
Ratea; - din Groşeanii, tatăl Cristinei,
socrul lui Dan din Brădiceani, 192; -
din Largul, v. Ciovlicul; - din Novaci,
804; - din Râmnic, 628; - din Sârbi,
v. Călcâiu; - f. lui Diul Oprea v. - f.
lui Oprea Deulescul; - f. lui Horga
din Macsin, v. Călcâiu; - f. lui
Nedelco, fr. cu Radul, 469; - (greşit:
Stoican), f. lui Oprea Deulescul
(Diul) (din Dobreşti, văr cu Tatul,
Cârstea şi Dobra), 1, 651; - f. lui
Visaru din Scăeni, 586; - f. Neacşăi
Ciocănoe din Pârscov, 142; - iuz. de
roşii (Tudoreşti), 153; - log. din
Amărăşti, tatăl lui Dumitru log. din
Amărăşti, pe nume călugăresc
Eftimie, bunic lui Stoica şi Drăgan,
îngropat la m-rea Sadova, 324; - log.
din Berevoeşti, v. Berivoescul; - log.
din Muscel, v. Berivoescul; - mazil
din Mirceşti, 316; - pârclb., martor pt.
Şărbăneşti, 6; - popa din Ciolăneşti,
347; - (post. din Bărbăteşti, Doiceşti,
fr. cu Hrizan post.), 456, 550, 781;
rumân din Megiaşii, tatăl lui Măican,
40; - spătărel din Nişcov, fr. cu Stan,
658; - tatăl lui Gavrilo din Homeşti,
390; - tatăl lui Radu din Trestiia, 142;
- unchiaş, 561; v. şi Gălbenilă, Ion,
Popan, Ratie, Suflescul.
Nana, ţigancă, 779, 780.
Nandrea, p. lui în Dărmăneşti, 391.
Nanul, sat, <jud. Teleorman>, 275
Nastasie (Năstasie), (din Bănceşti,
Cândeşti, martor pt. Verneşti, tatăl lui
Sava), 16, 33, 76, 131, 149, 179, 541,
602; - monah, eg. m-rii Cozia, 441.
Nastasiia, (Pătârlage), 179.
Nastea, din Negoeşti, 572; - tatăl lui
Necula, 606.
Năenescu, hotar la Greabăn, <jud.
Buzău>, 526.
Năiani (Năieni, Neianască, Neiani),
sat, ocină, (pe Nişcov), <jud. Sac>,
183, 416, 611, 658, 719.
Nănăşăşti, sat, <jud. Vâlcea>, 365.
Năneştii, sat, jud. Vlaşca, 40.
Nănişori (-ul, -i), sat, <jud. Sac>,
126, 560, 732.
Nănuş din Piepteşti, tatăl Muşei şi al
lui Mitrea văt., 789.
Năstasie, v. Nastasie.
Năsturel, Udrişte log. al doilea (din
Fiereşti, ispravnic doc., scrie doc.),
10, 65, 202, 220, 280, 358, 414, 456,
471, 476, 477, 487, 493, 494, 510,
515, 521, 531-533, 537, 539, 595,
(greşit: log. m.), 511.
Năvărteşti, sat, <jud. Sac>, 234.
Năvrap din Găgeni, tatăl lui Soica,
fr. cu Radu Schiciul, Sava şi Dobrotă,
679.
Neacşa (Necşa), adevereşte pt. m-rea
Tismana, 196; - băneasa, 200; - din
Pârscov, v. Ciocănoe; - din Sălătruc,
nep. Neacşei, 206; - din Stenca, sţ. lui
Muşat, mama lui Ursu, Tudoran şi
Nedelco, 21; - din Urdeşti, sţ. lui
Dobromir, mama lui Stan, 99, 101,
594
440; - fc. lui Drăghici log. din
Sălătruc, Neacşa, nep. ei, 206; -
jupâneasa, sr. cu Anca jupâneasa şi
cu Stanciul log. din Cârsteneşti,
<cumnată> cu jupâneasa Călina, 446;
- jupâneasa, sţ. lui Ivan post. din
Vladuleani, 169; - jupaniţa, sţ. lui
Neagoe log., mama lui Stanciul, 40; -
logofeteasa, sţ. răposatului Gherghe
log. din Măgurele, Paraschiva, nep.
ei, 160, 238; - mama Călinei, soacra
lui Stanciul iuz. din Cârstineşti, 335;
- mama lui Andriţă din Petreştii lui
Voiută, 463; - sţ. lui Drăgan
căldărariul, mama lui Tudor, 213; -
sţ. lui Dumitraşco log. 415; - sţ. lui
Ghioca roşu din Murgaşi, fc. lui
Avram roşu, 605; - sţ. lui Neagoe
(Pârscoveni), 179; - ţigancă, 165,
349, 734, fc. lui Irimiia şi a Stancăi,
sr. cu Ioana şi Stancea, 52, fc.
Stancăi, 159, fc. Stanei şi a lui
Mihăilă, sr. cu Şteful şi Iorga, 719, sr.
cu Dobra, 302, (greşit: Preda), sţ. lui
Jipa, 692, sţ. lui Vlad, mama lui
Coman şi a lui Şerban, 692; v. şi
Cârsteasca.
Neacşul (Necşul), cpt. din Gruşani,
815; - cumpără în Beleţi şi Priboiani,
30; - cumpără în Cucuteani, 42; - din
Albeşti, 344; - din Cegani, 469; - din
Fiani, f. lui Stanciul cel Bătrân, fr. cu
Soare, 44; - din Tihuleşti, 441; - f. lui
Tatomir, martor pt. Băldălui, 351; -
log. din Găgeni, 679; - martor pt.
Şărbăneşti, 6; - (negustor) din Piteşti,
187, 292, 626, 669; - popa, martor pt.
Mărăcineani, 787; rumâni din:
Megiaşii, f. lui Marin, fr. cu Stan şi
Muşat, 40; Roşiiani, tatăl lui Stan, fr.
cu Radul, 798; Zărneşti, f. lui Bădilă,
fr. cu Stanco, nep. lui Stan, 40; - post.
din Băleţi, 532; - vinde la Creţuleştii
din Răstoacă, 496; v. şi Zmeul;
___, cel Bătrân, tatăl lui Albul
rumân, Vâlcana, 40.
Neag, v. Neagoe.
Neaga, din Zloteşti, sţ. lui Liica,
mama lui Stancul diiacon şi Sarafim,
741; - jupaniţa, vinde în Poenarii, 40;
- jupâneasa, mama Sanfirei din
Târgovişte, 31; - (Pătârlage), 179; -
rumâncă m-rii Bradul, sţ. lui Bărcan,
cumnata lui Băjan, mama lui Ion,
Gheorghe şi Stanciul, 841, mama lui
Radul rumân din Izbiceani, 40; - sţ.
lui Manea pârclb., 376; - ţigancă,
mama lui Băra, 183, mama lui
Tuduru, 302, mama Oprişei, 349; -
vistiereasa din Bilcireşti, v.
Bilcirescul.
Neago, v. Neagu.
Neagoe (Nagoea, Neag, Negoe,
Negoi, Negoiţă, Negoiu) - clucer,
cumpără la Răduleşti, 645, probabil
acelaşi cu - din Răduleşti, 198; -
clucer, v. Tătarul Mihălcescul; -
(Cucuteani), 42; - diac, 378; - din
Brătianii de Sus, f. sau nep. lui
Lăudat, Şărba şi Radul, fr. sau văr cu
Stoica, Chirca, Soare, Stan,
Dragomir, Mirul, nep. lui Roşca
Stanciul, 434; - din Breaza, v.
Brăgăroiu; - din Cârlomăneşti, f. lui
Mociogan, 354; - din Cârstieneşti,
235; - din Cegani, v. Belescul; - din
Cerboreni, 630; - din Cislău, 719; -
din Domneşti, f. lui Stoica blidariu,
320; - din Drajna, 321; - din Frăsinet,
222; - din Măciuceşti, f. popii Creţu,
fr. cu Şerban, 755; - Neagoe din
Măciuceşti, Neagoe nep. lui, 755; -
595
(Neagul) din Negoeşti, fr. (greşit: fiu)
cu Antonie (vor.), 545, 572, 766; -
din Poinărei, v. Grecul; - din
Răduleşti, v. - clucer; - din Răscăiaţi,
715; - din Rudeani, 717; - din
Săseani, 837, 838; - din Stănimireşti,
fr. cu Stan, 279; - din Strâmbeani, v.
Tărâţă; - din Surani, 287; - din
Vulpeni, 605, 746; - f. lui Bărbăteaiu
din Slăvileştii, fr. cu Preda şi
Vartolomeiu, nep. de fr. lui Preda,
799; - f. lui Bora, martor pt. Baia,
806; - f. lui Dragolea, vinde în
Văleani, 313; - f. lui Manea Ediul din
Smedeşti, v. Ediul; - (f. lui Mareş), p.
lui în Pârscoveni, 33, 179; - f. lui
Oancea şi al Dragnei, v. - iuz.; - f. lui
Pătru, nep. lui Neagoe din
Măciuceşti, 755; - f. lui Roşca,
martor pt. Pârliţi, 236; - f. lui Stanciul
Mărăcineanul, v. Mărăcineanul; - f.
lui Stoica, fr. cu Pătru, vinde în
Negeşti, 845; - (f. lui Voico din
Săcuiani, nep. lui Statie, fin popii
Gherghe din Săcuiani), 737, 844; - f.
lui Voimer, nep. lui Albeşuru, vinde
în Gârbovi, 171; - fin popii Gherghe
din Săcuiani, v. - f. lui Voico din
Săcuiani; - fr. cu Udrişte, nep. lui
Păiş din Crângu, 277; - iuz. din
Ţigăneşti, 604; - (iuz., f. lui Oancea şi
al Dragnei, fr. cu Danciul şi Burcă,
ginerele lui Neagoe iuz.), p. lui în
Racoviţa, (Cioplea şi Piscul Furului),
68, 275; - iuz., socrul lui Neagoe iuz.
(Racoviţa), 275; - log. din Corbşori,
sţ. jupaniţei Neacşa, tatăl lui Stanciul,
fr. cu Fătul, 40; - log. din Fălcoi, v.
Fălcoianul; - log. v. Corbeanu; - log.,
v. Rătescu-Mujescul; - martor pt. m-
rea Bradul, 841; - martor pt. ocina
Voicească, 749; -, Neagoe din
Măciuceşti, nep. său, 755; - pah.,
cumpără în Cârlomăneşti, 359; - pah.
v. Fălcoianu; - (Neagul), p. lui în
Clinceani, 303, 447; - pah. m. (?),
471; - pârclb. din Corbi, 235; -
pârclb. din Gabrovu, 40; - popa din
Brătenii de Sus, 434; - popa, martor
pt. (m-rea Bratu), Năiani, 611, 658; -
post. (m. din Săcuiani), v. Săcuianul;
- post. (Tg. Jiu), 70; - roşu, v.
Berescul; rumâni din: Baia, f. lui
Bora din Ceraţi, 806; Brăneştari, tatăl
lui Leuştean, bunic lui Radul, 40;
Cărpenişul, f. lui Stanciul, fr. cu Ion,
Prohor şi Barbul, 40, f. popii, 40;
Corlăteştii, Bonteanii, Voineştii şi
Popeştii, 471; Costeşti, f. lui
Costandin, fr. cu Costea, Nedelco,
Dragomir, Ion, Tudor şi Dobre, 40;
Drăghineşti, f. lui Muşat, fr. cu
Manea, 597; Gabrovu, f. lui Martin,
40; Găleşeşti, f. lui Lazar, fr. cu
Radul, Toma, Stănislav şi Stan, 370,
tatăl lui Vladul, Pârvul şi Badea, 145;
Grădiştea de Jos, v. Bădiian;
Izbiceani, 40; Megiaşii, tatăl lui Bâra,
Radul, Dumitru, Şerban şi Muşat, 40;
Nucşoara, f. lui Bancea, fr. cu
Cârstea, 40, f. lui Luca, fr. cu Vrabie
şi Micul, 40; Zăvoiul, f. lui Lupul,
40; fără ocină, 40, f. lui Pârvul, nep.
lui Gurişoară, fr. cu Micul şi Cârstea,
40, tatăl lui Stanciul şi Voico, 40; m-
rii Căldăruşani, f. lui Vâlsan şi al
Stanei, fr. cu Stan şi Tanasie, 170; -
slujer, f. lui Oancea log. din
Cuştereani, v. Cuştereanul; - sţ.
Neacşei, p. lui în Pârscoveani, 179; -
tatăl lui Apostol (Leoteşti), 660; -
tatăl lui Radul (Ciutureşti), 759; -
596
tatăl lui Stroe (Vlădeani), 634; -
ţigan, boieresc, sţ. Stanei, ginere
Muşei, 276, sţ. Radei, tatăl lui Mărin,
fr. cu Pătru şi Stanca, 692; - vinde în
Poenari, 40; v. şi Neagu din
Ghimpeani, Tulici;
___, Basarab vv. <1512-
1521>, 158.
Negoita, sţ. lui Dima din Vădeani,
mama lui Martin şi lui Hărţeg, 202.
Neagola (Neagole, greşti: Neagul),
din Ciuturie, 758; - din Mărculeşti,
fc. Calei preoteasa şi a popii
Dragomir, mama lui Manea, sr. cu
Florea, 480.
Neagomir, popa din Buzău, 54; -
popa, tatăl lui Preda, rumân în
Roşiiani, 798;
___, Antonie, martor pt.
Buneşti, 387;
___, Drăgan (Hulubeşti), 475.
Neagomireşti, sat, jud. Muscel, 18.
Neagoşină, sat, <jud. Buzău>, 719.
Neagu (-l, Neago, Nego, Negul),
adevereşte pt. Peptea, 493; - agă, tatăl
lui Coman comis, bunic lui Deadul şi
lui Ştefan, 467; - din Băbeni, 12; -
din Bătiaşti, (f. lui Părăpan, fr. cu
Stanciul), 2, 832; - din Berceşti, tatăl
lui Fiera (log.), 152, 719; - din
Boceşti, v. Babanut; - din Cătun, 286;
- din Cârlomăneşti, 837, 838; - din
Comăneşti, 275; - din Dobromirul,
tatăl lui Neagul, sţ. Brătianei, 133; -
din Găleşăşti, 99, 101, 104; - (greşit:
Neagoe) din Ghimpeani, f. lui
Călcâiu, 412; - din Groşeneasa, fr. cu
Nicoară Gurăreace, 195; - din
Hulubeşti, v. Negan; - din Judeani,
708; - din Măcreştii din Vale, 198; -
din Negoeşti, v. Neagoe din
Negoeşti; - din Negreani, 741; - din
Policioi, f. lui Zorea, fr. cu Manea,
719; - din Popeşti, 691; - din Râmnic,
628; - din Scăiani, v. Căpuşăscu; -
din Suseni, 703; - din Urdeşti, 99,
101, 104; - f. lui Dragomir, fr. cu
Fătul, v. Murgescu; - f. lui Ignat
(ocina Voicească), 749; - f. lui
Neagul şi al Brătiianei din Dobromir,
133; - f. lui Neaico log. din Rasa,
418; - f. lui Stan, fr. cu Radul şi
Coman, nep. de fr. lui Manea, vinde
în Botenii de Sus, 384; - f. Muşei şi al
lui Dragul Buncul din Cândeşti, fr. cu
Vlad, 514; - f. popii Negul (Piatra
Cislăului), 526; - f. popii Voico, nep.
de fr. lui Şărban, vinde în Popeşti,
691; - fr. cu Bratul, Catană, Barbul şi
Pătru, nep. lui Neagul, văr cu Preda şi
Oprea, p. lui în Măniiaci, 286; - fr. cu
Radul şi Coman din Teşila, 449; - fr.
cu Radul, Toma şi Mitrea din
Scorţeani, 400; - iuz., martor pt.
Văgiuleşti şi Meanţi, 800; - iuz., scrie
doc. pt. Popeşti, 793; - log. din
Hărăbor, scrie doc., 21; - log. din
satul Bucureşti, v. Chiveriţă; - log., f.
lui Necula log. din Dărmăneşti, 391; -
log. (m-rea Babele), 276; - martor pt.
m-rea Vintilă Vodă, 642; - martor pt.
Mirceşti, 27; - martor pt. partea
Roteană, 151; - martor pt. Steanca,
107; - negustor (din Bucureşti), 100,
683, 793; - olariul din Săseani, 265; -
pah. din Craiova, 325; - p. lui în
Clinceani, v. Neagoe, p. lui în
Clinceani; - pârclb., 131; - popă din
Ludeşti, (tatăl lui Stan văt. şi Rusin),
164, 475; - popa din Tihuleşti, 441; -
popa, fr. cu Balea şi Dumitru
(Cândeşti), 825; - popa, p. lui la
597
Ciolanul, 340; - popa, tatăl lui Negul
(Cislău), 526; - portar, tatăl lui
Costandin spăt., 680; - post. din
Băneşti, f. lui Vasilie vor., 669; -
post. din Vlaşin, 340; - postelnicel
din Breaza, v. Brăgăroiu; rumâni din:
Bârseşti, v. Ţiriga; Megiaşii, f. lui
Radul, fr. cu Micul şi Stan, 40;
Mogoşeşti, 40; Romanaţi, f. lui Ion,
fr. cu Boica, Bobe, Mircea, Stan,
Dumitru, Dobrin şi Călin, 40; - (tatăl
lui Lepădat şi al Vladei, bunic
Despei), p. lui în Hulubeşti, 312, 385;
- tatăl lui Preda şi Oprea, unchi lui
Bratul, Catană, Neagul, Barbul, Pătru
şi Stan, <fr.?> cu Preda, p. lui în
Măniiaci, 286; - tatăl lui Radul (din
Teşila), 561, 818; - tatăl lui Soica,
martor pt. Găgeni, 679; - tatăl lui
Tatomir (Ciutureşti), 759; - ţigan,
302, f. lui Gocea, sţ. lui Voica, fr. cu
Dumitru, Stancul, Gherghe, Dobre şi
Dumitra, 692; - unchiul lui Felca
(iuz.) din Urecheşti, 489, 795; - vinde
la Bordeşti, 427; - vinde la Răstoacă,
473; v. şi Ciochinescul, Neagola.
Neagun, p. lui în Tânpeani, 847.
Neaico (Neaicul), log. din Rasa, tatăl
lui Neagul, 418; - p. lui în Coeteşti,
451.
Neanciul (Nenciul), ceauş, fr. cu
Mănăilă pah. (Bucureşti), 100; - (din
Livezeni, martor pt. Urdeşti), 99,
104, 125; - iuz. din Drăgeşti, Manea
Gomoiu, moşul lui, 311; - (log., scrie
doc. pt. Slăviteşti, Zloteşti, m-rea
Dintrunlemn), 713, 741, 799; - popă
din Slăveşti, tatăl lui Stănimir popă,
143.
Neaniţă (Neniţă), din Râmnic, dascăl
de la Bis. Domnească, (scrie doc.),
210, 708; - nep. lui Bocul şi Stoica,
vinde la Şcheai, 756.
Neaniul (Neanul, Nenul), din
Măcreştii din Vale, 198; - din
Tătărani, văr cu Vasilie, 571; - fr. cu
Cârstea şi Duca din Gărdeşti, 318; -
fr. cu Marin (Crivineasca), 40; -
martor pt. Scurteşti, 72; - roşu din
Câlnău, 304; - văr cu Vlad, vinde la
Bordeşti, 427; - vinde lg.
Găbroveneasca, 40.
Nebunele, Stan din Hulubeşti, 312.
Nebunul, Vladul, p. lui în
Tocsobeşti, 767.
Nechifor, v. Nichifor.
Nechita, v. Nichita.
Necoară, v. Nicoară.
Necola, v. Nicula.
Necolae, v. Nicolae.
Necşa, v. Neacşa.
Necşul, v. Neacşul.
Nectare (Nectarios, Nictarie),
călugăr, martor pt. m-rea Jitian, 716;
- ierom., (fr. popii Serafim), martor,
cumpără în Bucureşti, 484, 827.
Necula (Necola, Neculae, Neculai,
Nicola, Nicolai, Nicula), 579; -
armaş, f. lui Cârstiian, văr cu
jupâneasa Ilina şi cu Andreiu, nep. lui
Tudoru, cumnatul lui Pană, martor pt.
Roşu, 680; - bohar m-rii Mărgineani,
808; - cpt., martor pt. Roşu, 680; -
cpt. (Răstoacă), 535; - cpt., tatăl lui
Iano pah. (Cepturile), 11; - ceauş,
martor pt. Piteşti, 553; - cumpără vii
în Valea Izvoranilor, 176; - dăruieşte
vii Mitropoliei în dealul Târgoviştei,
106; - diacon (diac), (cumnat cu
Arsenie, Piteşti, Grind), 317, 601,
606, 609; - diacon de la Ep. Buzău,
scrie doc. pt. Tihuleşti, 441; - din
598
Dârza, tatăl lui Grozea, 418; - din
Fundeni, 839; - din Futeşti, 226; - din
Iaşii de Sus, 380; - din Joseani, 837,
838; - din Judeani, fr. cu Manea pah.,
708; din Mărăcineni, v. Botuşanul; -
din Părceşti, 297, 536; - din Petreşti,
v. Hărtilă; - din Pupezeni, 21; - din
Seaca, 150; - din Smedeşti, tatăl lui
Pană, 270; din Şchiopeani, 571; - din
Teaşila, 536, probabil acelaşi cu: -
log. din Teaşila; - f. Caplei, martor pt.
Iaroslăveşti, 700; - f. jupâniţei Calea
călugăriţa, p. lui în Nucşoara, 40; - f.
lui Dumitru Ghimpul, 609; - f. lui Ion
pah., martor pt. Smedeşti, 270; - f. lui
Lupşe (vor., iuz. din Cândeşti,
Mărăcineni), 76, 149, 179, 815; - f.
lui Mihai din Cărcioaia, fr. cu Pătru şi
Tanasia, 336; - f. lui Nan, fr. cu
Bratul, nep. de fiu lui Horga din
Macsin, 54; - f. lui Nastea, 606; - f.
lui Pătru ciubotariul din Posobeşti,
770; - f. lui Radul din Clinceani, fr.
cu Avirino, v. - iuz.; - f. lui Vasile din
Verneşti, nep. lui Larion, fr. cu
Draghiia, Arion, Stoica, Gherghe şi
Mihalcea, 24; - f. lui Vladul din
Purani, 300; - f. Stanei şi al lui
Necula Bărbuniu, 131; - fr. cu popa
Mihai din Buzău, 341; - grăm., v.
Boldici; - (greşit: Nicolae), iuz. din
Pădureţi, 704; - iuz. din Sulimăneşti,
tatăl lui Statie, 737; - (iuz., f. lui
Radul din Clinceani, fr. cu Avirino,
tatăl lui Ghica, martor, vinde în
Clinceani), 303, 447, 448, 490, 491,
497; - (Lază), 346; - log. din
Dărmăneşti, (tatăl lui Neagul log.),
40, 391, 532; - log. din Sărăcineşti, v.
Sărăcinescul; - log. din Teşila, 534; -
log. din Ţigăneşti, 45, 461, 532, -
log., martor pt. Măciuceşti, 726; -
log., martor pt. m-rea Căldăruşani,
170; - log., scrie doc., v. Boldici; -
log., tatăl lui Tănăsie pah., martor pt.
Berislăveşti, 371; - martor pt.
Ghimpaţi, 350; - martor pt. Tihuleşti,
441; - odobaşa, 438; - pah. din
Vardeniţa, 410, 411, 414; - pah.
(Dinţeşti), 643; - p. lui în Iargheaviţa,
478; - pârclb., martor pt. Liteni, 716;
- pit. m. (f.), v. Glogoveanu; - popa,
(de la Sf. Petre), martor pt. Fiiani, 44,
163; - popa din Bârca, 393; - portar
m., 31, 158, 337; - post. din Breazoe,
v. Brezoianu; - post. din Cătun,
unchiul lui Semen clucer şi Iovan
cpt., 591; - (post. din Câmpşor, tatăl
lui Moş post., f. jupânesei Alba şi al
lui Radul log. din Câmşor), 172, 273-
275, 340; - post. din Stăngăcea, v.
Stângăceanul; - post. din Tg. Jiu, 70;
- roşu din Gârleani (Gârlă), 783, 794,
820; rumâni din: Broscari, 212;
Cărpenişul, 40; - spăt., v. Catargiul; -
stegar din Cojăşti, 585; - tatăl lui
Leca şi Manolache din Căzăneşti,
772; - tatăl lui Moş, 273; - ţigani, sţ.
Dobrei, 523, sţ. Oprei, tatăl lui Stoica
şi Dumitru, 692, tatăl Anghelinei,
692; - văt. din Oreaviţă, 794, 820; -
vist., tatăl lui Dumitraşco clucer, 524;
- vor. al doilea, martor pt. Gostila de
Jos, 449; v. şi Bărbuiu, Cocorăscul,
Ghiormescul, Potruvolea şi
Stângăceanul.
Neculae, v. Nicolae.
Neculai, v. Nicolae.
Neculce, jupâneasa, fostă sţ. lui
Stănislav log. din Căcăşani, mama lui
Radul, 145.
599
Neculce (Neculcea), din Gurbăneşti,
nep. lui Aliman, 431; - din Părceşti,
280; - f. lui Ivaşcu din Vlădeani, 634;
- ginerele lui Gâlcea din Greaca, 839.
Nedea, pah. din Urzicuţa, fr. cu
Stanciul,774.
Nedeia, sat, (jud. Dolj), 189, 510.
Nedela, v. Nedelea.
Nedelca, mama lui Stoican
(Smedeşti), 599.
Nedelco (Nedealco, Nedelcu),
cămăraş de la Ocna Mare, 98; -
clucer din Moşeşti, 441; - clucer, tatăl
lui Antonie, (fr. cu Estratie post. şi
Costea clucer, Andreiu, nep. lui),
656, 666; - din Albuleşti, v. - roşu din
Albuleşti; - din Băbeani, v. Făşie; -
din Bădeani, 137; - din Boteani din
Mostişte, v. - portar; - din Cândeşti,
514, 602, 641, 678; - din Cioroiaşi,
399; - din Dăneşti, v. Orăşanu; - din
Găgeani, fr. lui Oprea, f. lui Gligorie,
182; - din Hurezi, 429; - din
Ludăneşti, tatăl lui Mircea, 352; - din
Mirceşti, f. Stoianei, fr. cu Hilcea,
nep. de fc. lui Hilcea din Groşeneasa,
195; - din Pârliţi, 236; - din Steanca,
f. lui Muşat şi Neacşei, fr. cu Ursu şi
Tudoran, 21; - f. lui Coman din
Tâmpeani, fr. cu Lepădat, (finul lui
Mihai), 657, 847; - (f. lui Frăca, tatăl
lui Nan şi Radul, nep. babii Stana,
vinde martor) pt. Cegani, 369, 469; -
f. lui Ion şi al Vişei, fr. cu Şerban şi
Radul, vinde la Târgovişte, 649,
probabil acelaşi cu - pah. din
Târgovişte; - f. lui Puia, p. lui în
Policioi, 719; - f. lui Sâmnicoară,
nep. lui Oprea Mărămatul din
Trănşani, 761; - f. lui Tatul negustor,
cumpără în Bucureşti, 293; - fr. cu
Stanciul, martor pt. Steanca, 107; - Nego, v. Neagu.
log. din Boteani, tatăl lui Hrăciun, Negoe, v. Neagoe.
386; - log. (din Şaineşti), martor pt. Negoeşti, sat, <jud. Gorj>, 325; -
Frăsinet, 83, 435; - log., martor pt. <jud. Ilfov>, 280, 650; - <jud.
Joseani, 305; - log., martor pt. Roşu, Prahova>, 330, 467, 545, 572, 766.
680; - martor pt. Cârligaşi, 552; - Negoi, v. Neagoe.
martor pt. Goleşti, 625; - negustor Negoiţă, v. Neagoe.
(Brătiani), 66; - pah. din Târgovişte, Negoiu, v. Neagoe.
78; - pah., martor pt. Copăceni, 576; - Negovani, deal, sat, (jud. Sac), 40,
pah., martor pt. m-rea Căldăruşani, 73, 392, 398.
170; - popa, 613; - (portar) din Negraia, hotar la Zloteşti, jud.
Boteani, (Mostişte), 383, 386, 575; - Teleorman, 292.
portar din Călineşti, v. Tătarul; - Negre, din Racoviţa, 201, 275; - popa
portar (din Râmnic, ispravnic la (Fundeni), 809.
judecată), 574, 677, 760; - post. din Negreani (-i), sat, <jud. Teleorman>,
Horezi, 161; - post., martor pt. 741.
Blagodeşti, 278; - (roşu) din Negreasca, topic la Macsin, <jud.
Albuleşti, (fr. cu Dragotă), 744, 783, Buzău>, 149.
794; - roşu (din Boteani, martor pt. Negreşti, sat, <jud. Muscel>, 157.
Grui), 153, 428; rumâni din: Costeşti, Negri, v. Negre.
f. lui Costandin, fr. cu Dragomir, Negrilă, din Cândeşti, 678.
Costea, Neagoe, Ion, Tudor şi Dobre, Negru (-l), Stan din Găleşăşti, 175;
40; Duşeştii, f. lui Dobrotă, fr. cu ___, Stoica, rumân în
Petrea, Avram şi Marin, 40; Corlăteştii, Bonteanii, Voineştii şi
Izbiceanii, f. lui Radul, fr. cu Radul, Popeştii, 471.
40; - slujer din Craiova, fr. cu Istratie Negu (-l), v. Neagu.
post., 32; - tatăl lui Preda din Neguţ, clucer din Moşeşti, 441; - popă
Murgaşi, 746; - ţigan, 159, 165. (Pietrari), 271; rumâni din:
Nedelea (Nadelea, Nedela), din Drăghineşti, f. lui Cârstea, nep. lui
Racoviţa, văr cu Paraschiva, 116, Paraschiva, 597; Vâlcana, fr. cu
201, 275; - f. lui Cârstea, vinde în Vlade, 40; - uncheaş din Grozeşti,
Duşeştii de Sus, 40; - iuz. (din 613; - vinde în Găbrovenească, 40.
Mârzăneşti), 273, 275; - p. lui în Neia, popa din Pade, 389.
Brăneşti, 367; - rumân fără ocină, f. Neianască, v. Năiani.
lui Dumbravă, fr. cu Albul, Crăciun Neiani, v. Năiani.
şi Mircea, 40; - vinde în Leşcioare, Nencescul, Dragomir, vinde în
35. Răstoacă, 569.
Nefon, v. Nifon. Nenciul, v. Neanciul.
Negan, Neagul din Hulubeşti, 312. Neniţă, v. Neaniţă.
Negeşti, sat, <jud. Ilfov?>, 89; - Nenovici, Zaharia, copiază doc.
<jud. Muscel>, 845. (1839), 479.

600
Nenul, v. Neaniul.
Nenuleşti, topic la Găgeni, <jud.
Prahova>, 679.
Netotul, hotar la muntele Ganea,
<jud. Muscel>, 85.
Neţa (?), ţigancă, 349.
Ni…cul, martor pt. ocina Voicească,
749.
Nica, (greşit: Nicu), cpt. din Săteani,
(nep. lui Cârstea clucer), 53, 86, 87,
110, 291; - (cârciumar, sţ. Mariei,
tatăl lui Enache şi al Aspriţei,
Bucureşti), 100, 438; - clucer
(Dărvari), 411; - din Bucşani, v.
Bucşanul; - din Robăneşti, 221; - f.
lui Bunea vist., v. Grădişteanu; - f. lui
Dumitru (Ciutureşti), 759; - f. lui
Stănislav (Vlădeşti), 551; - ginerele
lui Iane coţovlahul din Târgovişte,
100; - iuz. din Corlate, 733; - log. din
Mostişte, 410, 411, 414; - log.,
(Vasilie armaş, nep. lui, Năneşti,
Zăvoiul), 40, 623; - martor pt.
Frăsinet, 363; - martor pt. Urdeşti,
125; - negustor, cumpără în Purani,
300; - negustor, martor pt.
Câmpulung, 725; - post. din Săteani,
40; - sţ. Mariei, v. - cârciumar; -
şoimar, 680; - ţigan, f. lui Stoica şi
Vladei, fr. cu Titu, cumnat cu Manea,
unchi lui Radul şi Radei, 692; v. şi
Olănescul.
Nicăeşti, sat, <jud. Sac?>, 519.
Nichifor (Nechifor), călugăr (m-rea
Plumbuita), 648; - cojocar din
Tismana, 192; - din Cocani, 705; -
eg. m-rii Căluiu, 718, 728; - eg. m-rii
Glavaciog, 698; - eg. m-rii Hotărani,
169; - eg. <m-rii mitropolitane din
Bucureşti> a domnului Costandin
vv., 293; - popa din Bogdăneşti, scrie
601
doc., 701; - popa, martor pt. Bârseşti,
405.
Nichita (Nechita), eg. m-rii Vaideei,
272, 416; - martor pt. Tihuleşti, 441.
Nicoară (Necoară), din Cornu, fr. cu
Dragomir, 378; - din Frăsinet, 83,
280; - stegar din Pădeani, 502; v. şi
Gurăreace.
Nicodim (Micodim), arhidiacon,
martor pt. Cetate, 186; - arhim.,
întemeietorul m-rii Tismana, 196; -
călugăr, fr. cu Vâlcan, martor pt.
dealul Goleştilor, 640; - diacon,
martor pt. Târgovişte, 5, 207; -
(Mecon) eg. m-rii Tismana, 147, 192,
196, 261, 366, 463, 478, 517, 542,
581, 621, 779, 780; - ierom., martor
pt. m-rea Gorgota, 635;
___, Dionisie, martor pt. m-rea
Hotărani, 169.
Nicolae (Necolae, Neculae, Neculai),
călugăr, numit pe mirenie Apostol
din Bălileşti, 375; - eg. (arhim.) m-rii
Argeş, 262, 295, 296; - log., martor
pt. Boleasca, 34; - popa, fr. cu
Dumitru, vinde în Căzăneşti, 583,
588; - portar al doilea, (ispravnic,
sluga domnului), 149, 702, 794;
rumâni din: Megiaşii, f. lui Sin, fr. cu
Dobre şi Radul, 40; Mogoşăşti, f. lui
Vladul, 40; v. şi Necula.
Nicolau, Gheorghe, martor pt. Ezer,
272.
Nicolcea (Nicolicea), din Tismana,
192, 542.
Nicoletas, martor pt. Ezer, 272;
___, Statis, martor pt. Ezer,
272.
Nicos, Ioan, martor pt. Câmpulug,
725.
Nictarie, v. Nectarie.
Nicu, cpt. din Săteni, v. Nica; v. şi
Zota.
Nicula, v. Necula.
Niculească, funie, topic la Coeteşti,
<jud. Buzău>, 450, 451.
Nifon (Nefon), din Năiani, 719; - eg.
m-rii Vieroş, 55, 532, 697; - monah,
popă, tatăl lui Radul din Târgovişte,
40; - roşu (Piatra Cislăului), 526;
___, Radul, (portărel) din
Târgovişte, (f. popii Nifon monah,
scrie doc.), 40, 704.
Niriia, f. lui Ilie, martor pt.
Ciutureşti, 759.
Nistor, aprod din Novaci, 405; -
curălariul (Pătârlage), 29; - din
Bârsăneşti, 701; - din Boteanii din
Mostişte, 383; - din Cârligaşi, tatăl
lui Voica, Liontie şi Radul, 552; - f.
lui Radu popa din Comanca, fr. cu
Tudor, 136; - log., f. lui Stârcea iuz.,
scrie doc. pt. Măciuceşti, 210; -
martor pt. Băbeni, Duşăşti, 49, 843; -
martor pt. Buneşti, 387; - martor pt.
Păcani, 659.
Nişcov, apă, 611, 658; - sat, <jud.
Buzău>, 658.
Nişcoveni, sat, <jud. Buzău>, 641.
Nişul, din Topolniţă, 306.
Niţa, dascăl din Râmnic, 702;
___, Radul, tatăl lui Mihai din
Săseni, 837, 838.
Nodea, rumân în Izbiceanii, 40.
Norocea, Vladul, vinde la Samara,
31.
Novac, uncheaş, martor pt.
Cârstieneşti, 335, 821, 822; - vinde la
Mogoşăşti, 40.
Novaci (-i), sat, <jud. Buzău>, 183; -
(lg. Băleşti, jud. Gorj), 15, 205, 804; -
<jud. Vlaşca>, 405, 653;
602
___, de Sus, sat, <jud. Vlaşca>,
653.
Nucet, m-re, <jud. Dâmboviţa>, 99,
101, 104, 125, 362, 440; - sat, <jud.
Sac>, 663, 749.
Nucşoara (Nucşoară), sat, (jud.
Muscel şi Pădureţ), 40, 262.
Nuna, ţigancă, sţ. lui Tudor, mama
Tudorei, Miricăi şi a lui Tudor, nora
lui Vlaicul, 458.
O
O…, popa, scrie doc. pt. Crasna, 612.
Oacă, Radul din Diculeşti, 582.
Oana (Ona), f. lui Androinic din
Buzău, 667; - popă, tatăl lui Oprea
din Corbi, 4; - portar (greşit: pârclb.),
f. lui Stănică din Brăneşti, fr. cu Stan,
367; rumâni din: Preoteşti, f. lui
Dode, fr. cu Tudor, 40; Truţeştii, f.
lui Dinea, fr. cu Stan, 40.
Oana, fc. lui Stan Drug, v. Drug.
Oancea (Once, Oncea), din Bănceşti,
fr. cu Albotă, 95; - din Bărbuleşti,
Hiera, nep. lui, 455; - din Bătieşti, 28,
832, 840; - din Brănceani, 275; - din
Dobreşti, tatăl lui Şerbu, 1; - din
Hulubeşti, v. Bodancea; - din
Negovani, 40; - din Pârscov, 732; -
din Şcheai, 756; - din Trestia, 142; -
din Verneşti, v. Javra; - din Vişina,
698; - f. lui Oancea log. din Bereşti şi
al jupânesei Anca, fr. cu Dragomir,
31; - f. lui Stanciu, martor pt.
Leoteşti, 660; - log. din Bereşti, sţ.
jupânesei Anca, tatăl lui Dragomir şi
Oancea, 31; - log. din Cuştereani, v.
Cuştereanul; - log. din Lereşti, v.
Lerescul; - martor pt. ocina
Voicească, 749; - martor pt. Ueşti,
318; - pah. (din Rătezaţi, f. lui Sava
log.), 11, 702; - popa din Cândeşti,
(scrie doc. pt. Cârlomăneşti), 167,
359; rumâni din: Ciupa, 257; Truţeşti,
f. lui Albul, fr. cu Tudor, 40; - sţ.
Dragnei, tatăl lui Danciul, Burcă şi
Neagoe (Racoviţa), 68; - spăt. (din
Furdueşti), v. Cuştereanu; - tatăl lui
Lazar din Găleşăşti, bunic lui Radul,
Toma, Stănislav, Stan şi Neagoe,
370; - tatăl lui Radu diacon (Troian),
105; v. şi Găvănescul, Percă, Surdul.
Oaneş, v. Ianăş.
Oaprea, v. Oprea.
Obârşie, ocină, topic la Lăcusteani,
jud. Dolj, 711; - topic la muntele
Ganea, <jud. Muscel>, 85;
___, Cuţăi, topic la Racoviţa,
<jud. Vlaşca?>, 68;
___, Ojascăi, topic la Mierăia,
<jud. Buzău>, 662.
Obeadin, sat, <jud. Mehedinţi>, 150.
Obedeni, sat, <jud. Buzău>, 726,
755.
Obială, vinde în Mogoşeşti, 40.
Obidiţi, sat, <jud. Buzău>, 305, 363,
702, 726.
Obislav, sat, <jud. Vlaşca>, 132,
698.
Obreajie, topic la Rm. Vâlcea, 326.
Obretin, f. lui Nan din Cacaleţi, 26.
Obretin, sat, <jud. Sac>, 148.
Ochea, Stanciu din Zeletin, 580.
Ochioi (Ochiu), sat, <jud.
Mehedinţi>, 794, 820.
Ociobescul, din Cegani, 469.
Ocna (Ocnă, Ocnele), sat, <jud.
Vâlcea>, 353;
___, Mare (Vel Ocna), sat,
<jud. Vâlcea>, 70, 98, 185, 190, 287,
590, 615, 629, 698.
603
Ocsie, iuz. din Drăgăneşti, 428.
Odobeni (Hodobeani, Hodoleani,
Odăbeani, Udăbeani, Udobeani), sat,
<jud. Buzău>, 16, 179, 255, 558,
678.
Odor, din Băbeani, 330; - eg. m-rii
Topolniţa, 306.
Odri, v. Udrea.
Oghiamin, Cioraclen, martor pt.
Cegani, 369.
Ogluz, Balea, martor pt. Voiceasca,
663;
___, Muşat, vinde în
Voiceasca, 663, 749.
Ogrăzeni, sat, <jud. Ilfov>, 772.
Ogrăzi, sat, <jud. Argeş>, 721; -
topic la Samara, jud. Argeş, 31.
Ohabă, sat, <jud. Mehedinţi>, 800.
Ohrea, munte, <jud. Argeş>, 40.
Oja, măcelar, tatăl lui Simion din
Piteşti, bunic lui Călin şi Lazar, 258.
Olănescul, Bucur post. din Olăneşti,
(tatăl lui Radul din Olăneşti), 215,
633;
___, Dima spăt. (din Bujorani,
f. lui Goran log. din Olăneşti, fr. cu
Mihul post., naş popii Stroe, cumnat
cu Marica), 154, 162, 326, 760, 777;
___, Goran log. (din Olăneşti,
tatăl lui Mihul post. şi Dima spăt.),
326, 633, 777;
___, Mihul post. (greşit: Mihail
portar), (f. lui Goran log. din
Olăneşti, fr. cu Dima spăt., hotarnic
pt. Racoviţa), 273, 326;
___, Nica, martor pt.
Şerbăneşti, 197;
___, Pârvul log. din Olăneşti,
215;
___, Radul din Olăneşti, f. lui
Bucur post. din Olăneşti, 215;
 ___, Stroe log., (scrie doc.),
180, 215, 360, 381, 528, 551;
___, Tudor log., (scrie doc. pt.
Iaroslăveşti), 517, 551, 700, 814;
___, Vladul log. (din Olăneşti),
326, 698.
Olăneşti, sat, <jud. Vâlcea>, 215,
326, 381, 633, 698.
Olt, apă, 40, 326; - jud. (sate în), 10,
26, 40, 80, 99, 443, 817.
Olteţ, apă, 621, 786.
Oman, martor pt. Mislea, 400.
Ona, v. Oana.
Once (-a), v. Oancea.
Onofrie, clisier, ierom. la m-rea
Argeş, 213, 295, 296; - cumnat cu
Zaharia, p. lui în Samara, 31.
Opăriţi, sat, <jud. Buzău>, 354.
Opiţ (Oteiş), sat, probabil Oteşani,
<jud. Vâlcea>, 730.
Oprancu, v. Opriican.
Oprea, ţigancă, 334, sţ. lui Nicula,
mama lui Stoica şi Dumitru, 692, sţ.
lui Pârţoe, 692.
Oprea (Oaprea, Opre), ceauş din
Călugăreni, 661; - croitor, martor pt.
Voiceasca, 749; - (Cucuteani), 42; -
diacon, martor pt. Fiiani, 44; - din
Arcani, 792; - din Argeş, martor pt.
Cerboreni, 630; - din Băldălui, 351; -
din Bănceşti, fr. cu Stoica, 95; - din
Bărbuleţ, v. Mierlă; - din Berciogov,
fr. cu Badea, 408, 693; - din
Bordeştii, 427; - din Cârstieneşti,
235; - din Cegani, tatăl lui Stan, 369;
- din Cheia, vinde la Brădet, 720; -
din Corbi, f. popii Oana, 3; - din
Fiiani, fr. cu Stan Ungureanul şi cu
Ion, 44; - din Găgeani, (f. lui Balotă,
fr. cu Albu), 129, 182, 402; - din
Găgeani, f. lui Gligorie, fr. cu
604
Nedelco, 182; - din Găgeani, (fr. cu
Gligorie, tatăl lui Ion), 129, 402; - din
Găgeani, nep. lui Voico uncheaş,
808; - din Gogoşi, v. - cel Bătrân; -
din Goşăeni, 322; - din Hulubeşti, v.
Bărbulescul; - din Iaşii de Sus, v.
Bărdacea; - din Năiani, 719; - din
Obârşie, nep. lui Dan şi Stan, 711; -
din Pătrăreşti, 60-62; - din Pârscov,
732; - din Pleniţa, 407; - din Rociu,
121; - din Slănicu de Jos, tatăl lui
Cârstea, 301; - din Stănuleşti, tatăl lui
Manea, 131; - din Tâmpeani, tatăl
Ancăi şi al Stancăi, 847; - din Titeşti,
f. lui Stanciul din Cucoi, fr. cu
Zavon, 709; - din Trănşani, v.
Mărămatul; - din Turburea, 452, 459;
- din Turbureni, f. Imănesii, 452; -
din Urdeşti (-i de Sus, f. lui Stan cel
Bătrân, tatăl lui Ivan şi Radu, nep. lui
Opriş din Urdeşti şi lui Vladul
Ciuleiu), 99, 101, 104, 125, 362; - f.
lui Albul, fr. cu Stoen, vinde în
Goleşti, 625; - <f. lui> Bodea, p. lui
în Samara, 31; - f. lui Cazan, vinde în
funia Roteană, 151; - f. lui Dan, tatăl
Muşei şi al Stanei, nep. Ruvei din
Bârca, 189; - f. lui Danciul, tatăl lui
Nan, v. Deulescul; - f. lui Frăţilă, v.
Baca; - f. lui Neagul, fr. cu Preda,
<nep. de fr.?> lui Preda, văr cu
Bratul, Catană, Neagul, Barbu, Pătru
şi Stan, p. lui în Măniiaci, 286; - f. lui
Radul, 561; - f. lui Ratea, p. lui în
Samara, 31; - f. lui Stan Stârpitul,
Robe portar din Căpreşti, nep. lui,
232; - f. lui Vişan din Bereşti, fr. cu
Pătru şi Vâlcul, 775; - f. lui Vlaicul
(uncheaş) din Şerbăneşti, 197, 266; -
f. Stancăi din Urdeştii de Sus, fr. cu
Voico şi Frăţilă, 104; - fr. cu Brânzea
şi Teodoria, vinde în Urdeşti, Vlad,
nep. lui, 819; - fr. cu Marco din
Lamba cea Bătrână, 103; - fr. cu
Simpietru, ginerele lui Crăciun din
Tufeşti, 731; - fr. cu Stanciul, martor
pt. Fundeni, 771; - judeţ din Tg. Jiu,
70; - log. din Budişteni (Bădeşti,
Budeasca), (tatăl lui Ivan mazil din
Curtişoară, Mihnea, Dragomir şi
Preda), 10, 180, 532, 710; - log. din
Comanca, 136; - log. din Piteşti, f. lui
Spilea, 260; - log. din Şărineasa, tatăl
lui Udrişte, 411; - log. din Vlădeaşti,
551; - martor pt. Ciutureşti, 759; -
martor pt. Domneşti, 320; - martor pt.
Fiiani, 559; - martor pt. Goleşti, 625;
- mocan din Hulubeşti, 312; - nep. lui
Opriş din Urdeşti, v. - din Urdeşti; -
pah. (Pleşoi), 760; - p. lui în Samara,
31; - p. lui în Tocsobeşti, v.
Fluirătoriul; - pârclb., martor pt.
Câmpulung, 725; - popa (Băleşti), 15;
- popa din Găgeani, 129; - popa din
Măniiaci, 286; - popa din Titeşti,
scrie doc., 709; - popa (din Urdeşti),
99, 101, 102, 104, 125, 426; - popa,
martor pt. Ciolanul, 340; - roşu din
Călineşti, 223; - roşu din Şuici, 717; -
roşu, (martor pt. Modruzeşti,
Greabăn), 526, 805; rumâni din:
Berislăveşti, f. lui Lazar, fr. cu
Marco, Dumitru şi Ion, 360;
Bumbuiaşti, fr. cu Bigul Stanciul,
144; Cărpenişul, tatăl lui Pătru, Ion şi
Dragomir, 40; Cojăşti, f. lui Drăghici
cel Bătrân păcurariul, fr. cu Drăghici,
204; Drăgoiani, v. Stângaciul;
Izbiceani, 40; Samara, f. lui Bodea,
31, f. lui Părlat, 31; Truţeşti, f. lui
Oprea, 40, tatăl lui Oprea, 40;
Vlădeani şi Slăviteşti, fr. cu Cârstian,
605
760; fără ocină, tatăl lui Tudor, Stan,
Radul şi Stănilă, 40; m-rii Bradul,
tatăl lui Gavrilă, socrul Muşei,
cuscrul Anei, bunic lui Marin, Stoica,
Sturze, 841; - spătărel din Costeani,
21; - tatăl lui Crăiţă din Trestiia, 142;
- tatăl lui Radul (Băldălui), 351; -
tatăl lui Tudor (Borţuni), 740; -
toboşar din Dăneşti, 80; - ţigan, f.
Calei, 302, f. lui Oprea, 31, sţ. Anei,
tatăl lui Ion şi Radul, 31, tatăl lui
Oprea, 31, tatăl lui Preda, 528; - văt.,
martor pt. dealul Măguranilor, 495; v.
şi Arsul, Ciocârlea, Comănăceanul,
Drug, Dumbrăvescul, Grecul,
Grozăvescul, Marinescul, Moţoca,
Orbul, Răspopul;
___, (cel Bătrân) din Gogoşi,
794, 820.
Opriian, rumâni din: Berislăveşti, f.
lui Şărbu, fr. cu Ion, Radul şi Chirca,
360; Păteşti, 71.
Opriican (Oprancu), fr. cu Stan, văr
cu Martin, Caplea nep. lui, vinde în
Menţi, 81.
Opriş, din Bănceşti, (tatăl lui
Manea), 16, 815; - din Epureşti, 103;
- din Samara, 31; - din Urdeşti, văr cu
Vladul Ciuleiu, Bogdan şi Oprea,
nep. lui, 362; - fr. cu Manea, Marco
şi Ban, f. Sorii, nep. de fc. lui
Momcilă din Dediuleşti, nep. Stancăi
şi Sorcăi, văr cu Albul şi Gherghe,
209; - p. lui în Samara, 31; - popa din
Pârscoveani, 268; rumâni din:
Cărpenişul, 40; Lăceani, 40; Samara,
31; Titeşti, tatăl lui Cârstea, 360; -
vinde în Samara, 31;
___, cel Bătrân, rumân în
Cărpenişul, tatăl lui Stan, Ion şi
Voico, 40.
Oprişa, sţ. lui Gherghie iuz., vinde în
Negeşti, 89; - ţigancă, fc. Neagăi,
349, mama lui Stanciul, 665, 713.
Oprişan, călăraş de Ţarigrad, martor
pt. Clinceani, 303.
Orac, Preda, roşu din Zăgaia, 411,
414.
Oraşul (de) Floci, <jud. Ialomiţa>,
63, 272, 383, 388, 719.
Orăşanu, Nedelcu din Dăneşti, 80.
Orbeasca, sat, <jud. Teleorman>,
639, 738;
___, de Sus, sat, jud.
Teleorman, 40.
Orbul, Oprea, p. lui în Mierăia, 354;
___, Stan ţigan, tatăl Marinei,
784.
Ordeşti, v. Urdeşti.
Oreahoviţa (Oreaviţa), sat, <jud.
Mehedinţi>, 794, 820; v. şi Calea
Oreahovului.
Orient, Întregul, patriarh al -, 19.
Oroşanu (-l), Miclea, martor pt.
Crasna, 612;
___, Pană, vinde la Cerbureni,
506;
___, Stan din Cârlomăneşti,
359.
Osiie, iuz. din Drăgăneşti, 428.
Oslea, sat, <jud. Gorj>, 428.
Ostahie, tatăl lui Ion, Dumitru şi
Paraschiva (Judeani), 708.
Ostra, sat, jud. Olt, 443.
Oteiş, v. Opiţ.
Oteteliş, sat, <jud. Vâlcea>, 582,
800.
Oveza, apă, 488, 539.
P Smedeşti, 270; - fr. cu Frâncul iuz.,
Paană, v. Pană.
606
Paano, v. Pană.
Pade, sat, <jud. Dolj>, 500.
Padenă (Pădina), sat, <jud.
Mehedinţi>, 783, 794, 820.
Padeş, sat, <jud. Mehedinţi>, 46,
212, 389, 542.
Paesi, v. Paisie.
Pahomie (călugăr, ierom. la m-rea
Tismana), 517, 551, 765.
Paia, sat, <jud. Mehedinţi>, 160.
Paicul, p. lui în Alicseni, 283.
Paisie (Paesi), eg. m-rii Dobruşa,
444; - ierodiacon, adevereşte pt. m-
rea Sadova, 784; - ierom. m-rii
Bistriţa, 551; - martor pt. Teiul, 55; -
mitrop. <de Efes>, 635; - moşul, tatăl
lui Anghel din Mihăeşti, 419; -
patriarh de Ierusalim, 19, 196; - popa,
martor pt. Liteni, 716.
Palaloga, socrul lui Iano,
(Blagodeşti), 278.
Palamariu, Pano doftor, casa lui în
Bucureşti, 676.
Palanga, sat, <jud. Rm. Sărat>, 655.
Paloş, casa lui în Târgovişte, 649.
Pana, v. Pană.
Panaghia, m-re, <jud. Dâmboviţa>,
740.
Panait, din Iaroslăveşti, 353; - din
Lipereşti, v. Grecul; - negustor,
martor pt. Jdegla, 739; - vameş de la
<Oraşul de Floci>, 272.
Pană (Paană, Paano, Pana, Panno,
Pano), cpt. (din Budeasa), tatăl lui
Alexe, (Pătru şi Mihul cpt.), 9, 579; -
comis, martor pt. Ciolanul, 340; -
doftor, v. Palamariu; - f. lui Lepădat
din Săcşori, 417; - f. lui Necola din
martor pt. Ezer, 272; - fr. cu Jitian,
martor pt. Liteni, 716; - hotarnic pt.
Racoviţa, 273; - log., (martor pt. m-
rea Căldăruşani, scrie doc. pt.
Copăceani, Tâmbureşti), 499, 505,
790; - martor pt. Călineşti, 464, 465;
- martor pt. Mărculeşti, 480; -
negustor (Piteşti), 82; - pah., martor
pt. Scăiani, 48; - pit. al doilea (din
Tătuleşti, sţ. Ilinei, cumnat cu
Necula, ginere lui Tudor), 3, 680; -
portar m., v. Părdescu; - post. din
Părdeşti, v. Părdescu; - roşu din
Nanul, 275; - săpunar, martor pt. casă
în Bucureşti, 676; - sţ. lui Cârstea,
martor pt. Bucureşti, 100; - spăt. (al
doilea, m. f.), v. Filipescu; - stoln.
<m. f.>, v. Filipescu; - vinde la
Răsturnaţi, 632; - vist. m., v.
Filipescu; v. şi Geim, Mavranghel,
Oroşanu.
Pandazi, log., martor pt. Dârza, 418.
Pandrea, socrul lui Guziianul, p. lui
în Poenari, 40.
Panno, v. Pană.
Pano, v. Pană.
Panovici, f. lui Ionaşco log., scrie
doc. pt. m-rea Radu Vodă (Sf.
Troiţă), 525.
Papa, cpt., martor pt. Roşiani, 814; -
ceauş (de aprozi), v. Greceanu; -
ceauş de postelnicei din Doiceşti,
291; - ceauş, v. Popescu; - clucer, v.
Greceanul; - f. lui Simjorzu din
Vărăşti, 648; - ghizdariul, f. lui Radul
cliucer, p. lui în Proroci, 180; -
martor pt. Păcani, 659; - pah. (din
Drăgăneşti), f. lui Buzinca (clucer,
comis m., şi al jupâniţei Grăjdana, fr.
cu Preda sluger, nep. lui Miho spăt.
m. f., naş lui Stepan Enăcescul şi
Calei), 11, 40, 46, 555, 748, 798,
607
post., 537; - sluger m., v. Greceanu
Papa; v. şi Drăgăciovici.
Papica, (Baalta Albă), 672.
Parados, f. popii Radul din Gârbovi,
fr. cu Dan, naş lui Udrea din
Măciuceşti, 726.
Paraschiv, v. Paraschiva.
Paraschiva, ţiganca, v. Pinţa.
Paraschiva (Paraschiv, Paraschivul),
ceauş din Puţuri, 409; - croitor, tatăl
lui Tuduru, martor pt. Bucureşti, 676;
- din Boleasca, Pasărea, tatăl lui Stan
şi Petru, Sinpetru nep. lui, 417; - (din
Racoviţa, hotarnic, văr cu Nedelea),
116, 201, 273, 275; - din Sărăcineşti,
tatăl lui Manta şi Radul, 637; - din
Trestinic, 275; - f. Drăgotesii, martor
pt. Ogrăzi, 721; - f. lui Duca diiac, fr.
cu Pârvul, Uriil şi Costandin, vinde
<în Bucureşti>, 293; - f. lui Ostahie,
fr. cu Ion şi Dumitru, nep. lui Catara,
vinde în Judeani, 708; - f. lui Pârvul
post. din Vâlcăneşti şi Mariei, v. -
post. din Vâlcăneşti; - f. lui Preda
vor. din Ceplea, v. Cepleanul; - f. lui
Vasilie log. din Brătiani, nep.
jupânesei Neacşa logofeteasa, 160; -
fr. cu Jipa vor. din Răteşti, v. - log.; -
hotarnic pt. Racoviţa, Cioplea şi
Piscul Furului, v. - din Racoviţa; -
iuz. de roşii din Policioi, 719; - iuz.
(din Puţuri), 714, 835; - iuz., (scrie
doc. pt. Câmpulung), 18, 725; - judeţ,
martor pt. Frăsinet, 217; - log. din
Cepturoaia, 823; - (log.) din Răteşti,
(fr. cu Jipa vor.), 265, 726; - log., f.
lui Iane zugrav, martor pt. Jdegla,
739; - log. (m. f.), <din Drăghineşti>,
tatăl lui Mihalcea (Mihai) log., 31,
40, 112, 138, 160, 180; - log., martor
pt. Câmpulung, 725; - log., scrie doc.
la Boteani, când era la oaste cu
Mihnea Vodă, 535; - martor pt.
Dumireşti, 695; - martor pt. Liteni,
716; - martor pt. Nănişori, 126; - pah.
din Cocorăşti, v. Cocorăscul; - pah.,
v. Sorescul; - popa, scrie doc. pt.
Cetate, 186; - (post.) din Vâlcăneşti,
(f. lui Pârvul post. din Vâlcăneşti şi al
Mariei), fr. cu Stănilă post., (nep. lui
Stanciul Dălgeanul post.), 43, 509; -
roşu din Negoeşti, 650; rumâni din:
Drăghineşti, fr. lui Cârstea, unchi lui
Neguţ, 597, tatăl lui Vişan, 597; m-rii
Căldăruşani, 287; - tatăl lui Dobromir
din Muscel, 234; - ţigan, f. lui
Stanciul, fr. cu Lupul şi Dumitru,
nep. lui Stoica şi Şchioapei, 692, f.
Vişei, 183; - unchiaş, fr. lui Creţul
(Trestia), 817; - văr cu Nedelea din
Racoviţa, v. - din Racoviţa.
Parpalicească, topic la Botenii de
Sus, <jud. Muscel>, 384.
Parşu, Ion, rumân în Bumbuiaşti,
144.
Partcea, v. Pârcea.
Parthenie (Partenie), eg. m-rii
Arhangheli, 326; - eg. m-rii Bradul,
526, 547, 611, 658, 841; - ierom.,
martor pt. m-rea Cozia, 646, 784; -
patriarh (de la Ţarigrad, cartea lui),
138, 165; - popă, clisier, martor pt.
Teiul, 55.
Pasărea, apă, 34; - sat, jud. Ilfov,
417.
Pascul, din Fundeani, scrie doc., 305.
Paspala, Dumitru (cojocar, tatăl lui
Preda, martor pt. <Bucureşti>,
prăvălia lui în Bucureşti), 438, 827.
Patraşco, v. Pătraşco.
Paţe…, Dan, martor pt. Câmpulung,
725.
608
Paţea, sat, <jud. Prahova>, 580.
Pavel (Pavle), cojocar (din
Târgovişte), 798, 799, 814; - din
Cegani, (tatăl lui Sima), 369, 469; -
ierom., martor pt. (m-rea Cozia,
Deunlemn), 551, 646; - negustor,
cumpără în dealul Goleştilor, 640; -
rumân în Bonteanii, Voineştii şi
Popeştii, tatăl lui Gherghe şi Muşat,
471; - tatăl lui Dan, bunic lui Radul,
p. lui în Drăghiceani, 224.
Pavlache (Pavlachi, Pavlachie), ban,
v. Caragea; - log. (din Popeşti), v.
Popescul.
Pavle, v. Pavel.
Păcală, din Fântâneale, fr. cu Răca,
802; - din Muscel, tatăl lui Stoica,
234.
Păcani, sat, probabil Pişcani, <jud.
Dâmboviţa>, 659.
Păclănească, topic la Trestia, <jud.
Buzău>, 807.
Păcleni, sat, <jud. Buzău>, 502.
Pădina, v. Padenă.
Pădioare, topic la Mogoşeşti, jud.
Vlaşca, 40.
Păduche, rumân din Gogoşi, 466.
Pădure, copil de rumân din Vâlcom,
652; - din Focşani, 660; - fecior de
suflet uncheşului Cârstian din
Steanca, fr. de suflet cu Dobromir,
610; - fr. cu Şărban, Fiera şi Stoica,
vinde în Samara, 31; - rumân în
Samara, 31.
Pădureţ (-i), jud., v. Muşcel şi -; -
sat, <jud. Teleorman>, 704; - <jud.
Vâlcea>, 105.
Păheşti, sat, probabil Păhuleşti
(Păuleşti), <jud. Prahova>, 564.
Păianul, Preda post. din Paia, 81.
Păiş, din Crângu, Udrişte şi Neagoe,
nep. lui, 277.
Pălămidă, Barbul din Pârâia
(Pierâia), 794, 820.
Pălici, Ilie din Râmnic, 530.
Pănă, v. Poznan.
Păntelie, popa din Voiceaşti, tatăl lui
Gligorcea, 701.
Păpescu, v. Popescu.
Părădişti, v. Pârdeşti.
Părăeasca, sat, <jud. Muscel>, 85.
Părăpan, tatăl lui Stanciul şi Negul,
vinde în Bătieşti, 2.
Părărenţă, Dumitru (Ludeşti), 475.
Părcel, Mihăilă din Budişteni, 706.
Părceşti, sat, <jud. Ilfov>, 153, 280,
297.
Părciotin (Pârciopi), topic la
Racoviţa, Cioplea şi Piscul Furului,
jud. Vlaşca, 275.
Părdelniceşti, sat, <jud. Rm. Sărat>,
657.
Părdescu, Matei (greşit: Mihai) post.
(din Glogova, f. lui Pană portar m.,
martor pt. Turburea), 459, 724, 734;
___, Pană din Părdeşti, (f. lui
Pană portar m., tatăl lui Matei post.),
portar m., (ispravnic la jurământ),
404, 405, 458, 462, 734, 779, 780,
798, 799, 814, 823, 835, post. (al
doilea), 32, 46, 94, 99, 169, 298, 346,
374, 452, 459, 734.
Părdeşti, v. Pârdeşti.
Părlat, Oprea, rumân în Samara, 31.
___, Stan, rumân în Samara,
tatăl lui Staicul, 31.
Păroae, Ecaterina, monahia, fc. lui
Staico vor., sr. cu Radul Popescu
log., Hrizea Caridi din Popeşti, nep.
său, 13.
Părşcoiu, Gherghi din Greaca, 289.
609
Păsărăneanul, Stoica log., cumpără
în Ludeşti, 475.
Pătârlage, sat, <jud. Sac>, 29, 111,
179, 641, 719, 742, 747.
Păten, v. Petru.
Păteşti, sat, <jud. Argeş>, 71.
Pătraşco (Patraşco, Pătraşcu,
Petraşco), cpt. din Tomeani, v.
Tominul; - ceauş, martor pt.
Bucureşti, 319; - clucer din Stăneşti,
435; - clucer, v. Dălgeanul, Tominul;
- (Comana), 517; - cupar din
Bărbăteşti, v. Bălăceanul; - din
Diculeşti, 582; - din Pleşoi, 581; - din
Tomeani, v. Tominul; - f. lui Dobrea
vor. din Buneşti, 228; - f. lui Hagi
cpt., vinde la Verneşti, 67; - iuz. (din
Gostile), 153, 156, 429; - pah. din
Cârsteşti, v. - post. din Cârsteşti; -
(pah. din Pleşoi, f. popii Ioanichie, fr.
cu Giura, Morânglavi, Şerbăneşti), 4,
325, 419; - pârclb. din Bucşani, v.
Bucşanul; - portar al doilea, omul
domnului, 493; - (post., pah.) din
Cârsteşti, (sţ. Neacşei Cârsteasca,
tatăl lui Radul), 60-62, 198; - spăt.,
(din Sineşti, f. lui Mihalcea ban),
198, 297;
___, vv. <Nicolae>, sţ.
doamnei Anca, tatăl Ilincăi, socrul lui
Efstratie <Leurdeanu> post., 218.
Pătrăreşti, sat, <jud. Dâmboviţa>,
60-62.
Pătroaia (Pătroia), sat, <jud.
Vlaşca>, 40, 188, 331, 332, 522.
Pătru, v. Petru.
Păţăilă, Stanciul, p. lui la Samara,
31;
___, Vladul, p. lui la Samara,
31.
Păulescul, Mogoş (din Păuleşti), cpt.,
492, 493, clucer, 73, 172.
Păuleşti, sat, <jud. Prahova>, 519; v.
şi Păheşti.
Păun, clucer, 771, 839.
Păuna, vorniceasa, v. Brâncoveanu.
Păuşeşti (Păuşăşti), sat, <jud.
Vâlcea>, 154, 345, 353, 637.
Pâlcuri, sat, <jud. Gorj>, 540.
Pârâia, v. Pierăia.
Pârâiani, sat, <jud. Gorj>, 46.
Pârâianul, Barbul, f. lui Stanciul
post. din Pârâiani, 46;
___, Barbul pah., f. lui Danciul
post. (m. f. din Mileşti, fr. cu Preda
cpt.), 46, 132;
___, Danciul - <Milescu> (din
Mileşti, tatăl lui Barbul pah. şi Preda
cpt., Zamona cel Bătrân, moşul său,
boier judecător, ispravnicul
Scaunului Craiovei), greşit: pit. m. f.,
531, post. (m. f.), 46, 73, 132, 159,
165, 169, 187, 201, 273, 275, 276,
302, 452, 459, 471, 507, 511, 531,
581, 600, 617, 621, 628, 702, 711,
713, 719, 735, 754;
___, Preda cpt., (ispravnic
scaunului Craiovei), f. lui Danciul
post., 132, 581;
___, Stanciul post. din
Pârâiani, tatăl lui Barbul, 46.
Pârâu (-ul), sat, jud. Dolj, 220;
___, Calului, hotar la muntele
Ganea, <jud. Muscel>, 85;
___, Chiliilor, hotar la
Voiceaşti, <jud. Vâlcea>, 701.
Pârcea (Partcea), (din Belciul), 273,
275.
Pârceşti, sat, <jud. Ilfov>, 536.
Pârciopi, v. Părciotin.
610
Pârdeşti (Părădişti, Părdeşti,
Perdeşti, Predeşti), sat, <jud.
Mehedinţi>, 32, 46, 150, 169, 325,
346, 405, 452.
Pârjolin, din Drăganul, tatăl lui
Bratul, 372.
Pârle, tatăl lui Dan (Dumireşti), 695.
Pârliţi, sat, <jud. Ialomiţa>, 56, 236,
451, 789.
Pârscov, sat, <jud. Buzău>, 142,
254, 732.
Pârscoveni (Pârscoveani,
Pârşcoveanu, Pârşcoveni), sat, <jud.
Buzău>, 33, 149, 179; - (jud.
Romanaţi), 174, 268, 798.
Pârşan, rumân în Zibiceani, 40.
Pârşani, sat, <jud. Dolj>, 221.
<Pârşcoveanu>, Trufanda Iordache
(Iorga, Iorgachi), (f. lui Trufanda
vist., sţ. Ancuţei, ginerele lui Preda
Brâncoveanu vor. şi al jupânesei
Păuna vorniceasa), post. (m.), 414,
456, 472, 476, 479, 487, 494, 539,
692, 823.
Pârşcoveni (Pârşcoveani), v.
Pârscoveni.
Pârşcu, din Drăghiceani, 224.
Pârţa, rumân din Izbiceanii, 40.
Pârţoe, ţigan, sţ. Oprei, tatăl lui Ion
şi Şărban, 692.
Pâşlog, Stanciul, 561.
Pârvan, clucer, cumpără în Belitori,
803; - popa (din Balş, Sălişteni, scrie
doc. pt. Balş), 226, 333, 432.
Pârvul (Pirvul), ceauş din Ciutureşti,
v. Mischiul; - diacon, martor pt.
Plopi, 426; - din Carpeni, 205; - din
Comanca, 136, probabil acelaşi cu: -
f. lui Pârvul, martor pt. Comanca; -
din Creţeani, f. lui Vlad şi al Ilinei, fr.
cu Voinea, nep. de fr. cu Radul, 582;
- din Juguri, f. popii Cârstiian, fr. cu
Ion, 38, 51; - din Lac, v. Ruja; - din
Murgaşi, văr cu Dumitru şi Lupul,
nep. lui Stoica, 746; - din Potcoveni,
705; - din Râmeşti, v. Ţârei; - din
Sălătruc, 206; - din Sărăcineşti, f. lui
Mile, 633; - din Tismana, (Stanciul,
nep. lui), 192, 542; - f. lui Duca diiac,
fr. cu Uriil, Costandin şi Paraschiva,
vinde în Bucureşti, 293; - f. lui
Dumitru din Iaroslăveşti, tatăl lui
Anghel, 700; - f. lui Marco din
Cojăşti, fr. cu Zaharia şi Mihai, 204; -
f. lui Pârvul, (martor pt. Comanca),
485, 486; - fr. cu Lupul şi Ion din
Pociovalişte, 285; - iuz. din Craiova,
346; - iuz. din Răzmireşti, 352; - iuz.
(din Văgiuleşti, martor pt. Racoviţa,
Roşiani), 273, 410, 411, 414, 800,
835; - log. din Olăneşti, v. Olănescul;
- log., moşul lui Radul (log., Juguri),
38, 51; - martor pt. Ciutureşti, v. -
ceauş; - martor pt. un rumân, 298; -
moştean, martor pt. Ciutureşti, 759; -
nep. lui Datco vor., văr cu Ivaşco
iuz., Dumitru (iuz.), Văsiiu, Stanciul,
(Răducanu şi Dumitru), Preda şi
Stanciul log., (vinde în Scăuiani),
717, 821, 822; - popa, martor pt.
Buneşti, 387; - popa, nep. lui
Vădislav, vinde la Şerbăneşti, scrie
doc., 419; - portar (al doilea) din
Râmnic, (din Ocna Mare), 698, 798; -
post. din Creţeani, fr. cu Dobromir,
582; - post. din Gae, martor pt.
Drănic, 389; - post. din Stoeneşti,
martor pt. m-rea Cozia, 71; - post. din
Ştorobani, 120; - post. din Vâlcăneşti,
tatăl lui Stănilă post. şi Paraschiva, sţ.
Mariei, ginerele lui Stanciul
Dălgeanul post., 43; - post., f. lui
611
Vucena pah., fr. cu Matei pah.,
cumpără la Căcăşani, 145; rumâni
din: Brădişani, 40; Găleşeşti, f. lui
Negoe, fr. cu Vladul şi Badea, 145;
Izbiceanii, 40; Mogoşeşti, f. lui
Stănilă, 40; Truţeşti, f. lui Oprea, 40,
fr. cu Ţalapiia din Foeşti şi Mihăilă,
unchi lui Mirea, 40; fără ocină, f. lui
Gurişoară, tatăl lui Neagoe, Cârstea şi
Micul, 40; - spăt. din Vlădeşti, 532; -
stegar din Sămărineşti, 783, 794, 820;
- tatăl lui Pârvul (Comanca), 485,
486; - tatăl lui Tuinea (Tuină),
(Comanca), 485, 486; - vist. (m.), v.
Vlădescu; v. şi Ştoroban.
Pârvuleşti, sat, <jud. Dâmboviţa?>,
719.
Peia, rumân din Lăceanii, f. lui
Turcea, fr. cu Cernat şi Vladul, 40.
Pelea, ţigan, fr. cu Marco, Stan, alt
Stan şi Vlad, 692.
Pentelei, tatăl lui Stoian, p. lui în
Frăsinet, 363.
Pepa, tatăl lui Manea, f. lui Ştefan
din Mogoşăşti, bunic lui Fota şi
Drăguşin, 99.
Pepano (Pepanno, Pepeno), Donea
(Dona, Done), (negustor, cumpără în
Mărculeşti, martor pt. Ivăneşti,
Groşi), 82, 208, 406, 413, 480, 676.
Peptea, sat, jud. Teleorman, 493.
Percă, Oancea, p. lui în Tâmpeani,
847.
Perdeşti, v. Pârdeşti.
Periaţi (Perieaţi, Perieni), sat, (jud.
Rm. Sărat şi Brăila), 198, 805.
Periia, sat, jud. Mehedinţi, 510.
Periş, sat, <jud. Ilfov>, 8, 705.
Pernea, Radul, p. lui în Tocsobeşti,
767.
Peşacov, Dimitrie Gheorghian,
tălmaciul (translatorul) Comisiei
Documentale de cercetare a 784.
documentelor mănăstireşti şi
înscrierea lor în condici, trad. doc.,
326, 456, 521, 621, 628, 735.
Peştişani, sat, <jud. Gorj>, 192, 542.
Petca, ţigancă m-rii Deunlemn,
mama Stancăi, 715.
Petco (Petcă), din Bereşti, 313, 314; -
din Craiova, v. - pah.; - din Slăviteşti,
443; - din Trestinele, f. lui Dragomir
din Târnoveni, fr. cu Stanciul, 311; -
(din Trestenic), hotarnic pt. Racoviţa,
Cioplea şi Piscul Furului, 273, 275; -
martor pt. Steanca, 107; - (pah.) din
Craiova, 758, 759; - p. lui în Cheia,
668; - roşul din Cârligaţi, 473, 494; -
rumâni în Grădiştea de Jos, f. lui
Vâlcul, fr. cu Tatul, 40; - tatăl lui
Tudoran, vinde la Stănimireşti, 279.
Petrache, vist. al doilea, martor pt.
Racoviţa, 273; v. şi Ghiurghiovici.
Petraşco, v. Pătraşco.
Petre, Petrea, v. Petru.
Petreşti, sat, (pe Gilort), <jud. Gorj>,
202, 366, 779, 780;
___, lui Voiotă (Voiută), sat,
<jud. Gorj>, 463, 780.
Petrică, popa din Târgovişte, 31; -
(Ştefeşti), 722.
Petriman, log. din Bărbăteşti, scrie
doc., 367; - popa, martor pt. Predeal,
146.
Petrinea, tatăl lui Lupul din
Cernădie, 47.
Petrişor, din Pârscoveani, tatăl lui
Dumitru, 179.
Petriu, v. Petru.
612
Petronie, (ierom., martor pt. m-rea
Căldăruşani, Vlădeani), 58, 191, 646,
Petros, Dumitru, martor pt. Zloteşti,
741.
Petru (Pătro, Pătru, Petre, Petrea,
Petriu, Pietrea), 603; - ban, tatăl
Marinei, bunic lui Andreiu, socrul lui
Drăghici log. din Pleşoi, boierul lui
Mihail vv., 358; - ceauş, nep. lui
Ghiura, martor pt. Dărvari, 411, 414;
- ciubotariul din Posobeşti, tatăl lui
Nicola, 770; - clucer, v. Aslan; -
cumnat cu Ivan log., 609; - diacon,
scrie doc. pt. Fiani, Trestii, 396, 561,
565, 608; - din Alboteşti, 372; - din
Alicseni, f. lui Turcu, 283; - din
Bărbăreşti, v. Bidiviul; - din
Bredicenii, 824; - din Bumbueşti, f.
lui Pilea, fr. cu Stoica, 776; - din
Cacova de Sus, 668; - din Cheojdu,
286; - din Dimiiani, v. Poşchină; - din
Dobroteani, 11; - din Fălcoi, 174; -
din Fiani, f. lui Ghilea, (Ghica, fr. cu
Radul, martor pt. Fiani), 44, 559,
608; - din Găgeani, (f. lui Albul),
nep. de fiu al lui Bratoe, 129, 182; -
din Găgeani, ginerele lui Stoica
băcan, 182; - din Greaca, 289; - din
Mierâia, v. Pleşoi; - din Mirceşti,
270; - din Ogrăzeni, 772; - din
Pătârlage, v. - pârclb.; - din Pişteşti,
v. Hăidăul; - din Suseni, fr. cu
Stanciul, 703; - din Şipot, v. Ţopaico;
- din Vaideei, (f. lui Avraam), 729,
730; - din Vârbiţa, 407; - (f. lui
Bleandea, fr. cu Radul şi Costantin),
vinde la Roşia, 103, 309; - f. lui
Bogoslav (Fundeni), 809; - f. lui
Cazacul, vinde la Fugleşti, 328; - f.
lui Drăghiciu, vinde la Samara, 31; -
f. lui Dumitru abagiu (Bucureşti),
100; - f. lui Dumitru Măelat din
Clăbuceariul, fr. cu Dragomir, 43; - f.
lui Fătul din Zăpodie, fr. cu Toma şi
Voicea, 686; - f. lui Mihai din
Cărcioaia, fr. cu Nicola şi Tanasia,
336; - f. lui Mihnea, martor pt.
Grozeşti, 277; - f. lui Pană cpt. din
Budeasa, fr. cu Mihul cpt. şi Alecse,
9; - f. lui Paraschiva din Boleasca,
din Pasărea, fr. cu Stan, 320; - f. lui
Pătru Pustiul, 579, 606; - f. lui
Radoslav, văr cu Hazap, nep. lui Dan
Corbeaiu (Pârâu), 220; - f. lui Stoica,
fr. cu Negoiţă, vinde la Negeşti, 845;
- f. lui Stoica, tatăl lui Istrate (Piscul
Tântărealei), 563; - f. lui Stoica
Tâmpănoiul din Starchiojd, v.
Tâmpănoiul; - f. lui Vişan din
Bereşti, fr. cu Oprea şi Vâlcul, 775; -
fr. cu Bratul, Catană, Neagul şi
Barbul, nep. lui Neagul, văr cu Preda
şi Oprea, p. lui în Măniiaci, 286; - fr.
cu popa Oana, unchi lui Oprea din
Corbi, 3; - fr. cu Radu, 561; - fr. cu
Radu roşu, martor pt. m-rea Bradu,
841; - fr. cu Simion, Stan, Stoica,
Ivaşco, Iarciul şi Ventilă, cumpără la
Beleaţi şi Priboiani, 30; - ginbaş,
martor pt. Câmpulung, 725; - iuz. din
Ghimpaţi, tatăl lui Dragomir şi Mile,
350; - iuz. din Pătârlage, 742, 747; -
iuz. (din Vârâţi, martor pt. Cerăt),
500, 714, 718; - jupan, mort în zilele
lui Costandin vv., 566; - log. din
Piteşti, 260; - log. m. <din Băleni>,
ispravnic la judecată în timpul lui
<Neagoe> Basarab vv., 158; - log.,
scrie doc. pt. Glogova, 724; - martor
pt. Căprianul şi Nănişorul, 560; -
martor pt. Cerât, 718; - martor pt.
613
Ciuturie, 758; - martor pt. Comanca,
486; - martor pt. Goleşti, 295; -
martor pt. Ruşeţu, 558; - martor pt.
Săseani, 837; - martor pt. Urdeşti,
125; - martor pt. Valea Izvoranilor,
176; - morar din Obislavu, fr. cu Dan,
132; - nep. patriarhului Macarie, 403;
- olăcar din Târgovişte, sţ. Ianei,
ginere lui Grozea din Ciolanu, 340; -
pah. din Judeani, 708; - pah. m., v.
Gheţea Gheorghe; - p. lui în Frăsinet,
222; - păhărnicel din Pârscoveni,
179; - (pârclb. din Pătârlage, f. lui
Godean pit.), 29, 111, 641, 662; -
popa (din Pietrari, scrie doc., martor
pt. Plopi), 271, 426; - popa, martor
pt. Baia, 806; - popa (Valea Lupului),
730; - popa, v. Tatul popa; - post.,
<fr.> cu Moise cpt. de roşii, v.
Mihalcea <Cândescu, Mihălcescu>;
rumâni din: Brătianii de Sus, 40;
Cărpenişul, f. lui Liian, fr. cu Stoica,
Tudosie şi Radul, 40, f. lui Oprea, fr.
cu Ion şi Dragomir, 40; Clăbuciariul,
fr. cu Dragomir, 43; Duşeştii, f. lui
Dobrotă, fr. cu Nedelco, Avram şi
Marin, 40; Izbiceanii, f. lui Barbul, fr.
cu Samfir şi Marin, nep. lui Stanciul,
40, fr. cu Tudor, 40; Mogoşeşti, tatăl
lui Şerban, 40; v. şi Zăgan Pripoară,
f. lui Bârsea, fr. cu Calin, 360;
Samara, 31; - spăt., v. Prodan spăt.;
stâna lui -, hotar la Muscel, 234; -
stegar din Bădeani, (f. lui Laica),
599, 661; - tatăl lui Neagoe din
Măciuceşti, 755; - tatăl lui Radu
(Samara), 31; - ţigani, f. lui Ion şi
Stancăi, fr. cu Dumitru şi Stanciu,
692, fr. cu Neagoe, 692, sţ. Ancăi,
692, v. şi Scurtul; - văt. (Băleşti), 15;
- (Vâlcea), 485; - (greşit: Păten),
vinde la Vella, 567; - vinde la
Samara, 31; - vor., boier judecător pt.
Căpoteşti, 688; - vor., (cumpără la
Lescioare, vinde la Bârseşti), 35, 69,
90, 406, 458; v. şi Bărţă, Boureanul,
Coarcă, Epure, Greceanu, Papa,
Pustiul, Ţopaico;
___, cel Bătrân (din
Bărbăreşti), 574, 634;
___, cel Mare din Negoeşti,
650;
___, Vlad, martor pt. Găleşăşti,
370;
___, vv. <cel Tânăr>, <1559-
1568>, (f. lui Mircea <Ciobanul>
Vodă), 711, 780, 794;
___, vv., 68 (doc. fals).
Piatra, sat, <jud. Romanaţi>, 40;
___, Cislăului, hotar la
Greabăn, <jud. Buzău>, 526; - hotar
la Năiani, <jud. Sac>, 658.
Piepteşti, sat, <jud. Buzău>, 789,
847.
Pierăia (Pârâia, lg. Smadoviţa), sat,
<jud. Mehedinţi>, 794, 820.
Piercăi, topic la Smadoviţa, jud.
Mehedinţi, 820.
Pietrari, sat, <jud. Dâmboviţa>, 271.
Pietrea, v. Petru.
Pietroşani, sat, <jud. Vlaşca>, 40.
Pietroşiţa, sat, <jud. Dâmboviţa>,
253.
Piiteşti, v. Piteşti.
Pilea, din Bumbueşti, tatăl lui Stoica
şi Pătru, 776.
Pilip, v. Filip.
Pinos, Simu (Sima), martor pt.
Mărculeşti, 480.
Pinţa, Paraschiva ţigancă, fc.
Tatianei ţiganca, 525.
614
Pirlogie, topic la Drăghiceani, <jud.
Romanaţi>, 224.
Pirvul, v. Pârvul.
Pisc (-ul), sat, <jud. Dolj>, 395; -
topic la Amărăşti, <jud. Romanaţi>,
324; - topic la Groşani, <jud.
Buzău>, 17;
___, Braniştii, topic la Samara,
jud. Argeş, 31;
___, Brăeştilor, topic la
Brăeşti, jud. Vâlcea, 372;
___, Călugărului, hotar la
Dragoslavele, jud. Muscel, 344;
___, Cireşului, hotar la
Chiojdu de Bâsca, <jud. Sac>, 148;
___, Cocorului, topic la
Nănăşaşti, <jud. Vâlcea>, 365;
___, cu Scândura, topic la
Cândeştii din Deal, <jud. Buzău>,
556;
___, cu Tufele, hotar la
Racoviţa, Cioplea şi Piscul Furului,
jud. Vlaşca, 275;
___, Furcii, topic la Rucşoreni,
<jud. Mehedinţi>, 124;
___, Furului, sat, (jud. Vlaşca),
273, 275;
___, Giurei, topic la Rucşoreni,
<jud. Mehedinţi>, 158;
___, Nisipului, hotar la
Strâmba, jud. Dolj, 487;
___, Răchitei, topic la Samara,
jud. Argeş, 31;
___, Rustei, topic la Rucşoreni,
<jud. Mehedinţi>, 124;
___, Tăntărealei, topic, <jud.
Dâmboviţa>, 563;
___, Varodiei, v. Buza Piscului
Vărodie;
___, Zlapii, topic la Samara,
jud. Argeş, 31.
Piscuri, sat, <jud. Gorj>, 540; - <jud.
Ilfov>, 297.
Pise, Stoica, rumân din Ciupa, 257.
Pisteşti, v. Pişteşti.
Pişcani, sat, <jud. Dâmboviţa>, 614;
v. şi Păcani.
Pişteşti (Pisteşti), sat, <jud. Gorj>,
70, 202.
Pitea, Manea, martor pt. Gura Cheii,
712.
Piteşti (Piiteşti), oraş (case, uliţe în,
vii la), <jud. Argeş>, 31, 34, 40, 52,
66, 82, 181, 187, 250, 258, 260, 292,
302, 317, 417, 461, 528, 530, 532,
553, 626, 669, 693, 715, 752.
Piticul, tatăl lui Bratul Tatul din
Hăbud, bunic lui Badea, Bratul şi
Drăghici, 62.
Piţigăia, Dumitru (Şcheii), 556.
Piţiguin, topic la Muşăteşti, jud.
Argeş, 434.
Pizdelca, Badiul din Cândeşti, moşul
lui Stan, 91.
Pizdelesc, hotar la Zăvoi, <jud.
Buzău>, 91.
Plasa, de Mijloc, jud. Romanaţi, 823.
Plasă, din Şcheai, 756.
Plăiaşi, sat, <jud. Vâlcea>, 615.
Plăseni, sat, <jud. Ilfov>, 505.
Plăsoi, sat, jud. Rm. Sărat şi Brăila,
198.
Plătăreşti, m-re, <jud. Ilfov>, 138.
Plăviceni (Plăviceani), m-re, <jud.
Teleorman>, 194; - sat, (jud.
Romanaţi), 194, 468, 476, 529.
Pleniţa, sat, <jud. Mehedinţi>, 407.
Pleşa, din Turbureni, tatăl lui Radul,
452; - tatăl lui Stoica, bunic lui
Badea, Ivan şi Călin din Romanaţi,
99;
615
___, Radul, tatăl lui Cârstiian
rumân, bunic lui Maxin şi Teodor,
40.
Pleşi, topic la Dămiiani, <jud,
Buzău>, 836.
Pleşoi, Pătru (din Mierâia, sţ. Stanei),
tatăl lui Albul, Stoica (şi Barbul,
ginere lui Albul), 354, 662, 678, 782.
Pleşoi, sat, <jud. Dolj>, 32, 150, 325,
358, 581, 760.
Pleşoiasca, topic la Slăviteşti, <jud.
Vâlcea>, 760.
Ploieşti (Ploeşti), oraş, <jud.
Prahova>, 40, 88, 162, 492, 679.
Plopesc, hotar, topic la Cucuteani,
<jud. Sac>, 341.
Plopi, sat, <jud. Vâlcea>, 426.
Plumbuita, m-re, v. Bucureşti.
Poarta de Fier, <Porţile de Fier>,
vama de la Vâlcan la -, <jud. Gorj>,
621.
Pociovalişte, sat (lg. Băleşti), (jud.
Gorj), 15, 285.
Pod, topic la Balş, <jud. Romanaţi>,
432.
Podeni, sat, <jud. Rm. Sărat>, 390.
Podeţ, dărăbanţ la vor. m., 303.
Podgorie, topic la Scaeni, <jud.
Prahova>, 108.
Poduri, topic la Samara, jud. Argeş,
31.
Poenari (-i, Poinari), sat, <jud. Sac>,
623; - (jud. Teleorman), 40, 352, 613.
Poenaru (-l, Poenariul, Poienariul,
Poinariul), Barbul, sţ. Dragomiriţei,
tatăl lui Preda, 348, Stoica roşul,
Drăghici, Barbul şi Mihul din
Drăgoiani, nep. lui, 202, ban <m.>,
412, cpt., 158, clucer (m. f.), 124,
127, 158, 202, 471, post., 348, stoln.
m., 414, vor. (m. al Ţării de Sus),
421, 456, 471, 477, 487, 493, 494,
498, 505, 510, 511, 515, 521, 531,
533, 539, 570, 598, 617, 631, 642,
688, 702, 711, 713, 735, 754, 762,
763, 788, 799, 820, 823, 846, vor. m.
al Ţării de Jos, 537;
___, Dragomiriţa, sţ. lui Barbul
post., <mama> lui Preda, 348;
___, Dragotă post. (din
Poiană), 410, 411, 414, 452, 459;
___, Dumitraşco, martor pt.
Bălăneşti şi Răscăiaţi, 169;
___, Preda (spăt., f. lui Barbul
şi <al Dragomiriţei>), 348, 800.
Poenărei (Poinărei), sat, (jud.
Muscel), 299, 320, 627.
Poeni (Poieni, Poienile), sat, <jud.
Rm. Sărat>, 805;
___, Bisăucilor, topic la
Dămiiani, <jud. Buzău>, 836;
___, Mamului, moşie, <jud.
Vâlcea?>, 444;
___, Rustei, topic la
Rucşoreani, jud. Mehedinţi, 158.
Poeniţa (Poieniţa), Teiului, hotar la
Ţâţa, <jud. Dâmboviţa>, 829, 830.
Pogan, Radul din Fundeni, fr. cu
Crăiţă stegar, 56.
Pogorâş, v. Bogorăş.
Poiană, sat, <jud. Dolj>, 410, 411,
414, 452, 806; - <jud. Ialomiţa>, 388;
- topic la Cucuteani, <jud.
Dâmboviţa>, 42.
Poienariul, v. Poenaru.
Poieni, v. Poeni.
Poienile, v. Poeni.
Poieniţa, v. Poeniţa.
Poinari, v. Poenari.
Poinariul, v. Poenaru.
Poinărei, v. Poenărei.
Policioi, sat, jud. Buzău, 719.
616
Pomii Banului, topic la Joeneasa,
<jud. Buzău>, 578 bis.
Popan (probabil: Nan popa), martor
pt. Domireşti, 695.
Popânzăleşti, sat, <jud. Romanaţi>,
221, 780, 814.
Popescu (-l, Păpescu), (cpt. f. din
Buzău, Cândeşti, Bănceşti), 76, 149,
179, 451, 519, 672, 815;
___, Papa ceauş, martor pt.
Turbureni, 452;
___, Pavlache, (log. din
Popeşti, văr cu Mâinea sluger m. f.,
martor pt. Roşiani, scrie doc. pt.
Căzăneşti, m-rea Babele, Novaci),
276, 282, 433, 653, 772, 814;
___, Şărban post., (f. lui Radul
log. m., martor pt. m-rea Cobia), 273,
769;
__, <Şintescu>, Mâinea sluger
(m. f.), 169, 273, 276, 282, 433, 489,
507, 511, 653;
___, <Şintescu>, Radu
(Stăicuţ), (din Popeşti, f. lui Staico
vor., tatăl lui Şerban post., fr. cu
monahia Ecaterina Păroae), 13, 769,
log. (m. f.), 13, 273, 418, 456, 492,
507, 511, 595, 598, 617, 621, 628,
688, 691, 699, 702, 711, 713, 719,
735, 754, 769, 773, 781, 783, 786,
788, 790, 799, 820, 823, 831;
___, <Şintescu>, Staico
(Stăicuţ), (log. m., vor., tatăl lui
Radul Popescu log. şi al monahiei
Ecaterina Păroae), 13, 702.
Popeşti (-i), sat, (jud. Romanaţi),
471; - <jud. Teleorman>, 282, 433,
653; - <jud. Vlaşca>, 13, 418, 492,
576, 691, 793;
___, de Sus, sat, jud. Rm. Sărat
şi Brăila, 40.
Popoiac, Dumitru din Blagodeşti,
ginerele Muşatei, 278.
Popovenul, Stan, 298.
Porumbu, Stanciul, sţ. Dobrei,
Vladul iuz., nep. lui, vinde la
Bucureşti, 438.
Porunbreani, sat, <jud. Ilfov>, 222,
280.
Posah, sat, <jud. Teleorman?>, 216.
Posin, f. lui Grosul din
Dragosloveani, scrie doc. pt. Leoteşti,
660.
Posobeşti, sat, <jud. Buzău>, 770.
Poşchină, Pătru din Dimiiani, tatăl
lui Ion Carabulea, 770.
Potcoveni, moşie, <jud. Dâmboviţa>,
705.
Potelu, sat, <jud. Romanaţi>, 622.
Potoc, apă, 164, 556; - m-re,
<Butoiul, jud. Vlaşca>, 138, 174.
Potoceani, sat, <jud. Buzău>, 209.
Potruvolea (Potruvulii), Nicola, sţ.
Vladei, tatăl lui Vasilache şi al Ianei,
100, 438.
Poturul, Stan iuz., socrul lui Stan din
Oraşul de Floci, 63.
Poznan (greşit: Pănă), cpt., 542.
Pragul, topic la Titeşti, jud. Argeş,
709.
Prahova, apă, 787; - jud. (sate în),
183, 231, 233, 238, 356, 382, 520,
537, 654, 670.
Pravăţ, rumân din Cerbureani, f. lui
Voico, fr. cu Manole, 31.
Prăjani, sat, <jud. Prahova>, 722.
Preada, v. Preda.
Preajva, sat, <jud. Vlaşca>, 314.
Preastolul, sat, <jud. Mehedinţi>,
184.
617
Preda, ţigancă, sţ. lui Vlad, mama lui
Gherghe, nora lui Marco, 692; v. şi
Neacşa.
Preda (Preada), ban, v. Buzescu; -
ban (m. al Craiovei), v. Brâncoveanu;
- cpt., martor pt. Negovani, 392; -
cpt., v. Pârâianul; - ceauş f. din
Bănceşti, 131; - clucer (Apele Vii),
823; - clucer din Greci, văr cu Ilina
jupâneasa, 458; - cumpără în
Fugleşti, 328; - diacon la m-rea
Deunlemn, 664; - diacon, scrie doc.
pt. Aninişul, 846; - din Beleţi, (f. lui
Tudor), 30, 157; - din Bereşti, sţ.
Maruşcăi jupâneasa, tatăl lui Dobre,
fr. cu Mihalachi, 315; - din
Ciutureşti, v. - roşu; - din Corbeani,
(f. lui Stanciul Ţăinei), 221, 432; -
din Creţeani, 582; - din Floreşti, 729;
- din Guşaţi, 436; - din Hăişti, f. popii
Tatomir, fr. cu Gheorghe şi Deadiul,
150; - din Jupâneşti, 391; - din
Părdelniceşti, 657; - din
Părdelniceşti, fr. cu Andrei, 657; - din
Răscăiaţi, 715; - din Stăneşti, f.
jupânesei Condila (şi lui Sava log.),
334, 484; - f. lui Bărbăteaiu din
Slăvileşti, fr. cu Vartolomeiu şi
Neagoe, nep. de fr. lui Tudor, 799; -
f. lui Dumitru Papala, prăvălia lui în
Bucureşti, 827; - f. lui Ioanăş din
Bereşti, 542; - f. lui Neagul, fr. cu
Oprea, <nep. de fr.?> lui Preda, văr
cu Stan, Bratul, Catană, Neagul,
Barbul şi Pătru, p. lui în Măniiaci,
286; - f. lui Nedelco din Murgaşi,
746; - f. lui Oprea log. din Budeasca,
fr. cu Mihnea, Dragomir şi Ivan
mazil, nep. lui Dragomir log. din
Curtişoară, 180; - f. lui Stanciul din
Sălişteni, 226; - f. Mariei călugăriţa şi
al banului, p. lui în Ciupa, 257; - „fr.”
al Episcopiei, martor pt. Câmpulung,
357; - log. al doilea, scrie doc. pt.
Smadoviţa, 783; - log. al treilea, scrie
doc. pt. Tâmbureşti, 773; - log. din
Boboleşti, 60-62; - log. (m. f.) din
Bucşani, ispravnic Scaunului
Craiovei, v. Bucşanul; - log. (din
oraşul de scaun Târgovişte), scrie
doc. pt. Izvorani, m-rea Golgota, 10,
754; - log., martor pt. (Cerât,
Iaroslăveşti, Brăeşti, Plăviceni, m-rea
Cozia), 71, 372, 468, 700, 718; - log.
(f.), martor pt. (Urecheşti, Boziani,
Albuleşti, Zloteşti), 263, 489, 741,
783; - log., scrie doc. pt. Bădeani,
137; - log., scrie doc. pt. Câmpina,
378; - log., scrie doc. pt. Stăneşti,
Strâmba, 337, 598; - log., v. Dolofan;
- nep. lui Radu armaş, p. lui în
Drăganul, 372; - nep. lui Tatul (post.)
din Verneşti, 570, 677; - pah. din
Boziiani, (văr cu Preda sluger, nep.
lui Buzincă), 392, 472; - pah. din
Brădeşti, v. Brădescul; - pah. (greşit:
post.) din Plăviceni, (văr Elinei), 194,
529; - pah. din Urdari, v. Urdăreanu;
- pah., v. Cepleanul, Rudeanul; -
popa din Şuici, martor pt. Scăuiani,
717; - popa, tatăl lui Stanciul şi
Voinea, 603; - post. din Balş, f. lui
Ivaşco post., fr. cu Tudose, 432; -
(post., roşu, Roşiianul) din
Cârstieneşti, (f. lui Şuica), nep. lui
Stanciul (log. din Cârstieneşti,
Călinei, Ivaşco iuz., Dumitru iuz.,
Văsiu şi Datco vor., văr cu Stanciul,
Pârvul, Stroe şi Tudosie, p. lui în
Scăuiani, Bumbuieşti, scrie doc.),
144, 323, 446, 498, 620, 717, 765,
776, 821, 822; - post. din Lereşti,
618
532; - post. din Mâineşti, tatăl lui
Dumitraşco, 432; - post. din Paia, v.
Păianul; - post. din Roşiani, tatăl lui
Mihai, Ivan şi Mihul, (sţ. Simei,
unchi lui Mihul), 798, 814, 835; -
post. (din Tatomireşti), v. Filişanul; -
roşu din Cârstieneşti, v. post. din
Cârstieneşti; - (roşu din Ciutureşti, f.
lui Firolu, martor pt. Ciutureşti), 758,
759; rumâni din: Roşiani, f. popii
Neagomir, 798; Vâlcom, 652; -
sluger (slujer), v. Filişanu,
Rădulescul; - spăt. din Cepturoaia, v.
Buzescul; - spăt., v. Poenaru; - stoln.
m. f., v. Filişanu; - tatăl lui Anghel
(Ibăneşti), 817; - tatăl lui Stan, unchi
lui Preda şi Oprea, <fr?> cu Neagul,
p. lui în Măniiaci, 286; - ţigan, f. lui
Oprea, 528; - via lui în dealul
Văleanilor, 436; - vor. din
Balomireşti, v. Balomirescu; - vor.
(m. din Brâncoveni), v. Brâncoveanu;
- vor. din Ceplea, v. Cepleanu; - vor.
(greşit: log.), Radul Sârbul fost pe
lângă -, 329; - vor. m., v. Bucşanul;
v. şi Căcăra, Dranoveţ, Măţelea,
Orac;
___, Vasilie cpt. m., 592.
Predeal, topic la Bărbăteşti, <jud.
Dâmboviţa>, 146.
Predeşti, v. Pârdeşti.
Predoiaş, Radul (Trestiia), 817.
Preman din Băbeni, tatăl lui Vlaicul,
socrul Rusei, 49.
Preoteşti, sat, pe Valea Câinelui,
<jud. Teleorman>, 40.
Pribescu, Radul popa din Ludeşti, (f.
lui Neacşul, scrie doc.), 23, 164, 312,
475.
Priboeni (Priboiani, Pribuiani), sat,
(jud. Muscel), 30, 157, 810.
Priboiu, moşie, <jud. Dâmboviţa>,
291.
Pribuiani, v. Priboeni.
Prilog, topic la Samara, jud. Argeş,
31.
Pripoară, sat, <jud. Argeş>, 360.
Priporul, topic la Căprianul, <jud.
Sac>, 560.
Priviţi, sat, <jud. Sac>, 429.
Proca, locul lui la Rm. Vâlcea, 326; -
log., martor pt. Predeal, 146; - martor
pt. Troian, 105; - rumân în
Cărpenişul, f. lui Stanciul olariul, fr.
cu Ion, 40; - tatăl lui Iane pah. din
Târgovişte, (f. lui Fota, fr. cu Despa
şi Alexandra), 5, 106, 207.
Procopie, rumân m-rii Jitian, f. lui
Tocă Căcărei, 509.
Proda, f. lui Voinea din Bârca, fr. cu
Stoica şi Stanciul, 393.
Prodan (greşit: Pătru), spăt., martor
pt. Roşiani, 815; - tatăl lui Mihalcea
log. din Măgureani, 691.
Prodea, rumân din Baia, 806; - scaun
din Verneşti, 24.
Prohor, rumân din Cărpenişul, f. lui
Stanciul, fr. cu Ion, Neagoe şi Barbul,
40.
Prooroci, din Grupşani, 226.
Proroci (Prooroci), sat, (jud. Olt), 10,
180.
Puia, rumân în Ciupa, f. lui Stoica,
257; - tatăl lui Nedelco, p. lui în
Policioi, 719.
Puiescu, Dan din Dârza, 740.
Puiul, martor pt. <Ştefeşti>, 719.
Pulpasca, funie la Dumireşti, <jud.
Rm. Sărat>, 695.
Punga, pârclb., martor pt. Liteni,
716.
Pupezeani, sat, <jud. Ialomiţa>, 222.
619
Purani, sat, <jud. Vlaşca>, 300.
Purcăr, Manului, hotar la Ludeşti,
<jud. Dâmboviţa>, 475.
Purice (Pureci), rumân din Pleşoi,
760; - tatăl lui Dragomir, p. lui în
Chiojdu, 148.
Pustiul, Pătru, tatăl lui Pătru, 579,
606.
Puşcăreia cea Veche, v. Bucureşti.
Putinei (-ul), sat, (jud. Vlaşca), 68,
216, 275, 692.
Puţu (-l, Puţure, Puţuri), sat, <jud.
Dolj>, 409, 714;
___, lui Milea, hotar la
Racoviţa, Cioplea şi Piscul Furului,
jud. Vlaşca, 275;
___, lui Negre, hotar la Peptea,
jud. Teleorman, 493;
___, Turcului, v. Bucureşti.
Puzdălca, Dragolea, nep. lui, p. lui în
Zăvoiu, 719.
R
Racotă, Fiera, post. (al doilea, din
Bereşti, f. lui Leca Racotă), 313, 314,
670, 671, 799, 812, 814;
___, Leca, tatăl lui Fiera post.
al doilea, 812;
___, Miho spăt. m. f., socrul
lui Buzinca clucer, tatăl jupaniţei
Grăjdana, bunic lui Preda slujer şi
Papa pah., 40.
Racoviţa (Racoviţă), sat, (jud.
Vlaşca), 65, 68, 112-118, 201, 273-
275.
Rada, din Bucureşti, mama lui
Tanasie, sţ. lui Mihai, fc. lui Antonie
croitor, cumnată cu Ignatiu popa de la
Sf. Dimitrie, Terizi Ianiu, moşul ei,
676; - din Dăneşti, 80; - fc. lui Bosii,
vinde în Lăceani, 40; - fc. lui
Fertescu Bratul, vinde în Măgureni,
812; - jupâneasa, sţ. lui Gavrilă pah.,
nora lui Radul log. din Desa, 739; -
jupâneasa, sţ. lui Simion negustor,
fostă sţ. lui Costea, vinde la dealul
Vălenilor, 436; - ţigancă, fc. lui Titu
şi a Manei, sr. cu Radul, nep. lui
Stoica şi Vladei, 692, mama lui Stan,
692, sţ. lui Matei, 692, sţ. lui Neagoe,
692; v. şi Radu.
Radan, v. Rădan.
Rade, rumân în Megiaşii, tatăl lui
Milea şi Dobre, 40.
Radomir, din Bogdănei, 502; - din
Cacaleţi, v. - din Racoviţa; - din
Cocul, 31; - din Racoviţa, Cacaleţi,
112-118, 201, 275; - f. lui Hrana din
Bârca, 393; - ginerele lui Mateiu,
martor pt. Fundeni, 839; - p. lui în
Samara, 31; - popa, v. Azăceanul; -
ţigan al m-rii Câmpulung, sţ. Mariei,
ginerele lui Lepădat, 357.
Radoslav, din Trestenic, tatăl lui
Frâncul, 311; - rumân în Pârâu, tatăl
lui Pătru, unchi lui Hazap, 220.
Radota, din Bereşti, 695.
Radu (-l, Răducu), 579; - adevereşte
pt. Balta Albă, 672; - aprod (greşit:
cpt.) din Măgureani (greşit:
Ligreani), (scrie doc. pt.
Pociovalişte), 285, 835; - armaş, f. lui
Crăciun armaş, fr. cu Ianachie, Preda,
nep. lui, 372; - armaş (m. f.), v.
Vărzaru; - bacanul, rumân în
Corlăteştii, Bonteanii, Voineştii şi
Popeştii, tatăl lui Grozea, 471; - ban,
v. Buzescu; - bănişor, martor pt.
Grui, 428; - cpt. al doilea f. din
Sibiciu, 148; - cpt. din Cornăţel, v.
Diliul; - cpt. (din Verneşti, martor pt.
620
Macsin), 54, 514; - cpt. (Fiiani), 559;
- cpt., naşul lui Sava din Gruiu, 428; -
cpt., v. aprod; - ceauş din Cacova,
(scrie doc.), 668, 842; - chitrar, v.
Catană; - clucer din Păuşăşti, 345; -
clucer din Pişcani, 614; - clucer, v.
Ştirbei; - clucer m., v. Mihalcea,
<Cândescu, Mihălcescu>; - clucer,
<tatăl> lui Papa ghizdariul, p. lui în
Prooroci, 180; - cojocariul din
Bătieşti, tatăl lui Ion şi Drăguş, 763; -
comis din Amărăşti, 784; - comis din
Breazoe, v. Brezoianu; - comis (m.),
v. Mihalcea, <Cândescu,
Mihălcescu>; - comis, v. Corlătescul;
- (greşit: Rada), cumnat cu Ivan log.,
609; - dărăban, vinde în Duşeştii de
Sus, 40; - diacon, f. lui Oancea, vinde
la Troian, 105; - din Bădeani, f. lui
Crăciun vor., 661; - din Bătieşti, 38; -
din Bătieşti, v. - log. din Bătieşti; -
din Boteşti, v. Breazu; - din
Brădiceni, 542; - din Brătianii de Sus,
fr. cu Lăudat, Şărba şi Roşca
Stanciul, Stoica, Negoe, Chirca,
Soare, Stan, Dragomir şi Mirul, fii şi
nep. de fr. lui -, 434; - din Breazoe, v.
Bordea; - din Broscari, 760; - din
Budişteni, f. lui Văsiu, 706; - din
Bugăteşti, 687; - din Buzău, v. Cofă;
- din Cacova, (nep. popii Andrei),
668, 720; - din Cătun, 772; - din
Cegani, f. lui Bogdan, 369, 469; - din
Ciolăneşti, f. lui Stoica, văr cu
Dragomir, nep. lui Stoica Vezeanul,
433; - din Cioroiaşi, v. Căzănescul; -
din Ciutureşti, f. Ştefanei şi al lui
Neagoe, 758; - din Ciutureşti, v. şi
Mischiul; - din Clinceani, (tatăl lui
Necula şi Avirino), 442, 490, 491,
497; - din Coastă, 381; - din Cocani,
v. Rocman; - din Cocul, 31; - din
Cucuteani, 341; - din Curmătură,
286; - din Dămiiani, 836; - din
Dăneşti, v. Calul; - din Diculeşti, v.
Oacă; - din Drăganul, nep. lui Enachi
log., 582; - din Drăgăşani, 626; - din
Dumireşti, 390; - din Fântâneale, f.
lui Agapie, 392, 802; - (din Fiani, f.
lui Ghica, fr. cu Pătru, tatăl lui Stan,
martor pt. Fiani), 396, 559, 607, 608;
- din Flămânda, 820; - din Floceşti,
240, 244; - din Fundeni, v. Pogan; -
din Găgeni, v. Buda, Schiciul; - din
Lucieni, fr. cu Enciul, 740; - din
Ludeşti, f. Bucurei şi al lui Vasile,
nep. lui Iancul, fr. cu Iancul şi
Dragomir, 164; - (din Mărăcineni, f.
lui Sava cel Mare), 76, 149, 179, 450,
451; - din Mirceşti, 316; - din
Morânglav, 574; - din Morânglav, văr
cu Vlad şi Marin, nep. lui Radul
Mega, 4; - din Morânglavi, v. şi
Mega; - din Muscel, fr. cu Ivaşco,
Stan, Tudoran, Micul, Dragomir şi
Radul, 661; - din Nişcoveni, v. Cofă;
- din Olăneşti, v. Olănescul; - din
Pătrăreşti, 60-62; - din Păuşeşti, f. lui
Bunea, 353; - din Petreşti, tatăl lui
Andreiţa, 779, 780; - din Pietrari, v.
Gălmanu; - din Pleniţa, 407; - din
Poenărei, 320; - din Policioi, fr. cu
Albul, 719; - din Policioi, fr. cu
Zorea, 719; - din Popeşti, 619; - din
Prăjini, 722; - din Preajva, 314; - din
Pribuiani, 157; - din Răteşti, v.
Giulea; - din Râmeşti, 729; - din
Reade, v. Răduian; - din Recea,
Manea Gomoiu, moşul lui, 311; - din
Robăneştii, 221; - din Robăneştii, f.
lui Leu, 221; - din Săcşori, v. Desul; -
din Săteani, v. Tănăcanul; - din
621
Scărişoară, 788; - din Seaca, v.
Gorşteanu; - din Slăvileşti, v.
Chianţea; - din Somor, 150; - din
Sopot, 150; - din Speretul, 494; - din
Stăneşti, v. Răspopul, Roşca; - din
Stoineşti, v. Desul; - din Suslăneşti,
532; - din Şcheiani, 686; - din
Târgovişte, v. - log. din Târgovişte; -
din Târgovişte, v. Nifon; - din Tg.
Jiu, v. Lăză; - din Teişani, fr. cu
Vlad, 286; - din Teşila, (f. lui Neagul
din Teşila, fr. cu Neagul şi Coman
din Teşila), 449, 534, 818; - din
Trănşani, v. Momăcescul; - din
Trestiia, f. lui Nan, 142; - din
Turburea (Turburenii), (f. lui Pleşa),
452, 459, v. şi Jădovan; - din Urdeşti,
v. Brânzea; - din Văleani, 765; - din
Vărbiciori, 407; - din Vâlcăneşti, fr.
cu cu David post., 509; - (din
Verneşti, f. lui Liica, scrie doc. pt.
Dediuleşti), 16, 33, 67, 76, 129, 149,
182, 209; - din Zloteşti, fr. cu
Deadiul, 292; - f. Bojanei, fr. cu
Mihăilă şi Iane, p. lui în Văleni şi
Căsăroaia, 140; - f. Calei din Fleşti,
fr. cu Voicel, 145; - f. Călinii
(Râmeşti, Floreşti), 729, 730; - f. lui
Badea stoln. m. f., v. Comăneanu; - f.
lui Bălaci, vinde la Broscari, 212; - f.
lui Bleandea, fr. cu Costantin şi
Petrea, vinde la Roşia, 103; - f. lui
Bosii, martor pt. Cucuteani, 42; - f.
lui Cârstea, vinde la Berideşti, 667; -
f. lui Dan, nep. lui Pavel, vinde la
Drăghiceani, 224; - f. lui Dragiul,
Maria, nep. sa, vinde la Ţigăneşti,
687; - f. lui Gherghe din Verneşti,
scrie doc., 685; - f. lui Hrizea din
Bârca, 500; - f. lui Ion popa din
Cacova, fr. cu Anghel şi Stan, 668; -
f. lui Ion şi al Vişei, fr. cu Şerban şi
Nedelco, vinde la Târgovişte, 649; -
f. lui Ionache din Urşeani, 205; - f. lui
Manea, nep. de fiu lui Duca, nep. de
fr. lui Dumitru din Fundeni, 839; - f.
lui Miho, vinde la Şovărăşti, 40; - f.
lui Neagoe Tărâţă din Strâmbeani, fr.
cu Voinea şi Vlădiian, 564; - f. lui
Neagul, 561; - f. lui Neagul din
Teşila, v. - din Teşila; - f. lui
Nedelco, fr. cu Nan (Cegani), 469; -
f. lui Nistor din Cârligaşi, fr. cu
Voico şi Liontie, 552; - f. lui Oprea
din Urdeşti, fr. cu Ivan, 125; - f. lui
Oprea, martor pt. Băldălui, 351; - f.
lui Pătru, vinde la Samara, 31; - f. lui
Radu m. log., v. Cocorăscu; - f. lui
Stan din Fiiani, 807; - f. lui Stan, fr.
cu Neagul şi Coman, nep. de fr. lui
Manea, vinde în Botenii de Sus, 384;
- f. lui Stan Maniţa din Cârlomăneşti,
354; - f. lui Stan mocanul din
Topliceani, fr. cu Anghel, Ion din
Topliceani, nep. lui, 84; - f. lui State,
fr. cu Stan, 607; - f. lui Stănislav log.
din Căcăşani şi jupânesei Neculce,
145; - f. lui Stoica Matea din
Târgovişte şi Tudoscăi, 705; - f. lui
Stoica pah., vinde la Brobodiţi, 733; -
f. lui Stoica Vezeanul din Ciolăneşti,
fr. cu Dragomir, 282; - f. lui Stoica,
vinde la Creţuleşti, 496; - f. lui
Staromircea, fr. cu Baciul şi Ionaşco,
vinde la Dumireşti, 695; - f. lui Toma
din Pârscov, 142; - f. mătuşii Vişa şi
al lui Cazan din Zărneşti, fr. cu Stan,
626; - f. Neacşei Cârsteasca şi al lui
Pătraşcu post. din Cârsteşti, 198; - f.
popii Manea din Mirceşti, 270; - f.
Tudorei, p. lui în Tocsobeşti, 767; - f.
Voicăi, p. lui în Suseni, 703; - fr. cu
622
Anton, cumpără în Smedeşti, 270; -
fr. cu Crăciun, martor pt. Şerbăneşti,
197; - fr. cu Dragomir, (văr cu Ion,
vinde în Crevedie, Cucuteani), 41,
42; - fr. cu Dragul, martor pt.
Nănişori, 126; - fr. cu Florea portar,
(Bucureşti), 827; - fr. cu Goica şi
popa Stanciul din Fundeni, 771; - fr.
cu Ion şi Anghel, vinde în Clinceni,
245; - fr. cu Neagul şi Coman din
Teşila, v. - din Teşila; - fr. cu Neagul,
Toma şi Mitrea din Scorţeani, 400; -
fr. cu Pătru, 561; - fr. cu Stănislav
pah., nep. lui Stan log. din Beloţi,
325; - fr. cu Şărban, vinde la
Homeşti, 249; - fr. cu Tudor, martor
pt. Vlădeani, 634; - (Gălbinaşi), 642;
- (Ghimpeani), 412; - iuz. (de roşii
din Vâlcea, din Giuleşti, martor pt.
m-rea Topolniţa), 306, 582, 835; -
iuz. din Gurguiaţi, 639; - iuz. din
Negreşti, 532; - iuz., v. Meiroşul; -
log. (al treilea, din Mărăcineani,
martor pt. Roşiani, scrie doc.), 787,
814, 817; - log. din Argeş, (f. lui
Badea pârclb., tatăl Văsăei, scrie
doc.), 74, 677; - (log.) din Bătieşti, (f.
lui Stoica log., fr. cu Ivan şi Avram,
nep. lui Stan din Lăngeşti), 2, 762,
763, 832, 840; - log. din Bârseşti, v.
Bârsescul; - log. din Brătianii de Sus,
scrie doc. pt. Muşăteşti, 434; - log.
din Câmpşor, sţ. jupânesei Alba, tatăl
lui Nicula, fr. cu Necula, unchi lui
Moş, 273, 275; - log. din Cârsteneşti,
tatăl lui Văsiiu, Stanciul şi Dumitru,
unchi lui Dumitraşco post. şi Radul
post., 323; - log. din Cârsteşti, 34; -
log. din Cheseleţ, scrie doc., 480; -
log. din Creţuleşti, v. Creţulescul; -
log. din Desa, tatăl lui Gavrilă pah.,
socrul jupânesei Rada, 739; - log. din
Juguri, v. Juguranul; - log. din
Popeşti, scrie doc., 691; - log. din
Scuteşti, fost popă, 582; - log. din
Tătuleştii Româneşti, (scrie doc.), 99,
101, 104; - (log.) din Târgovişte,
scrie doc., 187, 443; - log. din
Ţigăneşti, 398; - log. din Vărăşti, văr
cu Preda sluger, nep. lui Buzincă,
472; - (log.) din Verneşti, (din
Cândeşti, tatăl lui Gherghe), 179,
272, 514; - log., f. lui Draica, martor
pt. Predeal, 146; - log., f. lui Şerban
vist., p. lui în Ageşti, 719; - log. (m.
f.), v. Cocorăscu, Popescul; - log.,
martor pt. Ciolăneşti, 92, probabil
acelaşi cu: log., martor pt. Slăvileşti,
799; - log., scrie doc. pt. Bârca, 189; -
log., tatăl lui Stanciul din Zloteşti,
292; - log., v. şi Chiveriţă, Dudescul,
Vâlcul; - martor pt. Babrova, 374; -
martor pt. Balş, 333; - martor pt.
Borţuni, 740; - martor pt. Căpriianul
şi Nănişorul, 560; - martor pt.
Cârstieneşti, 335; - martor pt.
Ciutureşti, 758, 759; - martor pt.
Domneşti, 320; - martor pt.
Drăghineşti, 481; - martor pt.
Duşăşti, 49; - martor pt. Goleşti, 295,
625, 640; - martor pt. Ivăneşti, 388; -
martor pt. Muscel, 234; - martor pt.
Năeni, 416; - martor pt. Valea
Izvoranilor, 176; - negustor (din
Bucureşti), 100, 683; - negustor (din
Verneşti, scrie doc.), 24, 95, 308,
402, 661; - negustor, martor pt.
Piteşti, 317; - negustor, martor pt.
Zloteşti, 292; - nep. Ancăi, fr. cu
Dragomir, vinde la Zăgoneani, 644; -
nep. Dragolei, văr cu Dobra, p. lui în
Modruzeşti, 805; - nep. lui Dragomir,
623
adevereşte pt. Curta, 141; - nep. popii
Baciul, martor pt. Câmpulung, 725; -
pah. din Răteşti, 576; - pah. din
Săveşti, f. lui Coman, 384; - pah. din
Sulimanul, 188; - pah. m., v.
Tântăveanu; - pah., martor pt.
Comana, 517; - pah., martor pt. m-rea
Căldăruşani, 170; - pah. (păhărnicel)
din Gogoşi, 783, 794; - p. lui în
Frăsinet, 222; - p. lui în Predeal, 146;
- p. lui în Samara, 31; - p. lui în
Tocsobeşti, 767, 768; - pârclb. (din
Gogoşi), 325, 596; - pârclb., p. lui în
Zgârciţi, 173; - peicul, rumân în
Corbuşori, 40; - (Piscul Tăntărealei),
563; - popa din Bogaţi, 45; - popa din
Brătuleşti, 223; - popa din Bucureşti,
din mahala, 319; - popa (din
Comanca, tatăl lui Nistor) şi Tudor,
136, 485, 486; - popa din Copăcenii
de pe Răstoacă, f. popii Stan, tatăl lui
Dragomir, 415; - popă din Corbuşori,
scrie doc., 85; - popă din Gârbovi,
tatăl lui Dan şi Parados, naş lui Udrea
din Măciuceşti, 726; - popa din
Grupşani, 226; - popa din Gurbăneşti,
scrie doc., 682; - popa din Hulubeşti,
scrie doc., 385; - popa din Ludeşti, v.
Pribescu; - popa din Scăiani, tatăl lui
Dragomir, 48; - popa din Spereatul,
tatăl Stanei, 473; - popa (din
Stolojani), 718, 734, 792; - popa din
Şipot, scrie doc., 216; - popa din
Teşila, 534, 604, 818; - popa, martor
pt. Drăghineşti, 481; - portar din
Stoiceşti, v. Tătarul; - portar, martor
pt. Copăceni, v. - post. din Copăceni;
- portărel din Târgovişte, v. Nefon; -
post. al doilea, v. Cocorăscu, Ştirbei;
- post. (cumpără la Fiani), 396, 559,
561, 563, 565, 607, 608, 807; - post.
din Balş, fr. cu Dumitru post., 432; -
post. din Beleţi, v. Gealalăul; - post.
din Copăceni, 97, 415, (probabil
acelaşi cu: - portar, martor pt.
Copăceni, 576); - post. din Goleşti,
55; - post. din Izvor, v. Ştirbei; - post.
din Ruşceani, 40; - post. din Văleni,
Ilinca, nep. lui, 257; - post. din
Vâlcăneşti, fr. cu David post., 336; -
post., fr. cu Dumitraşco post., văr cu
Văsiiu, Stanciul şi Dumitru, nep. lui
Radul log. din Cârsteneşti, 323; -
post., v. Brâncoveanu, Creţulescu,
Rudeanul; - răcariu din Şchei, 556; -
roşu din Hinova, 591; - roşu din
Şuici, 717; - roşu, (fr. cu Pătru,
martor pt. Năiani, m-rea Bradu), 611,
841; rumâni din: Baia, 806;
Balomireşti, tatăl lui Arsenie, 40;
Bârseşti, 183; Berislăveşti, f. lui
Şărbu, fr. cu Ion, Opriian şi Chirca,
360; Brăneştari, f. lui Juga, tatăl lui
Draghiia şi Iuga, 40; f. lui Leuştean,
nep. lui Neag, 40; Brătianii de Sus, f.
lui Chirca, fr. cu Tudoran, 40, tatăl
lui Voico, 40, Căcăşani şi Brădişani,
40, Cărpenişul, 40, f. lui Liian, fr. cu
Stoica, Tudosie şi Pătru, 40, fr. cu
Bâra, 40, Ciupa, 257; Corlăteştii,
Bonteanii, Voineştii şi Popeştii, 471;
Drăgoiani, v. Fărţoe; Duşeştii, f. lui
Stan, fr. cu Gherghe şi Dobromir, 40;
Finţeştii de Jos, f. lui Ilea Hotă, fr. cu
Vişan, 40; Gabrovu, f. lui Oprea, 40;
Găleşăşti, f. lui Lazar, fr. cu Toma,
Stănislav, Stan şi Neagoe, nep. lui
Oancea, 370; Izbiceani, 40, f. lui
Neaga, 40, tatăl lui Brateş şi Nedelco,
40; Lăceanii, 40, f. lui Cernat, fr. cu
Stan, 40; Megiaşii, f. lui Istru, nep.
lui Stănimir, 40, f. lui Neagoe, fr. cu
624
Bâra, Dumitru, Şerban şi Muşat, 40,
f. lui Sin, fr. cu Neculai şi Dobre, 40,
tatăl lui Micul, Stan şi Neag, 40, tatăl
lui Stan şi Sâmbotin, 40, tatăl lui
Stancul, Voico, Stoica şi Vladul, 40;
Orbeasca, f. lui Vâlcul, fr. cu Trifu,
Stanco şi Ionaşco, 40; Răbegi, fr. cu
Leia şi Stoian, 728; Romanaţi, 40;
Roşiiani, 814, fr. cu Neacşul, unchi
lui Stan, 798; Sărăcineşti, f. lui
Anghel, fr. cu Manta, 615, f. lui
Paraschiv, fr. cu Manta, 637; Sminov,
v. Turcu; Turburea, f. lui Fierea, 40;
Vâlcana, ginerele lui Radul cel
Bătrân din Văleani, 40; fără ocină,
40, f. lui Crăciun, 40, f. lui Dobrotă,
fr. cu Barbul, nep. de fr. lui Vlaicul,
văr cu Radul, 40, f. lui Ianiu, fr. cu
Stanciul, 40, f. lui Oprea, fr. cu
Tudor, Stan şi Stănilă, 40, f. lui
Stanciul, 40, f. lui Vlaicul, nep. de fr.
lui Dobrotă, văr cu Radul şi Barbul,
40, tatăl lui Stoica, bunic lui Lazăr,
40; - scrie doc. pt. Dediuleşti, v. - log.
din Verneşti; - sluger, v. Tătarul; - sţ.
Ancăi, ginere lui Stan Mărăcineanul,
(Cândeşti), 825; - spăt. (al doilea din
Cocorăşti), v. Cocorăscul; - spăt. din
Băltireşti, 317; - spăt. (din Bilcireşti),
v. Bilcirescul; - spăt. (din Păuşăşti, f.
lui Sima log., martor pt. Frăgari),
154, 326; - spăt. din Tomeani, v.
Tominul; - spăt., f. lui Sima log., v. -
spăt. din Păuşăşti; - spăt., v. Ştirbei; -
spătărel, tatăl lui Stan din
Cârlomăneşti, 354; - stegar, 589; -
stegar, v. Dragotă; - stoln. m. (f.) din
Fărcaşa, v. Fărcăşanul; - (Ştefeşti),
722; - tatăl lui Dan rumân din
Zăvoiul, 40; - tatăl lui Dumitraşco şi
Goicea, f. lui Voico dascăl din
Găgeani, 231; - tatăl lui Oprea, 561; -
tatăl lui Stan, martor pt. Fiani, v. - din
Fiani; - tatăl lui Tudosie, nep. lui
Stoian şi lui Stan Gaşpar din Balş,
vinde la Vadul Morii, 432; - tichigiu,
438; - ţarigrădeanul, martor pt.
Clinceani, 442; - ţigani, 719, f. lui
Mărin, 692, f. lui Oprea şi al Anei, fr.
cu Ion, 31, f. lui Titu şi al Manei, fr.
cu Rada, nep. lui Stoica şi al Vladei,
692, f. Stancăi şi al lui Gorova, fr. cu
Mira şi Ghiocea, nep. lui Badea, 692,
fr. cu Lupul, 349, sţ. Muşei, 689, sţ.
Tudorei, 472, tatăl lui Corne ţigan,
483; - uncheaş din Răzmireşti, 613; -
uncheaş din Şămnicu, 759; - uncheaş,
v. Brehne, Scorţariul; - văr cu Toader
din Novaci, 653; - vinde la
Drăgănesi, 380; - vinde la Izvorani,
223; - vinde la Răstoacă, 473; - vinde
la Samara, 31; - viorariul, rumân în
Balomireşti, tatăl lui Mihnea şi
Milco, 40; - vist., v. Pârvul vist.; -
vor. m. (de Ţara de Jos), v. Mihalcea,
<Cândescu, Mihălcescu>; - vor., tatăl
lui Gavriil pah. (m-rea Sadova), 834;
v. şi Bărăscul, Brânzea, Bugosul,
Cazacul, Căpârnoaie, Căută,
Cândoiul, Ceapeş, Ciuciuleate,
Costilea, Costişoară, Drăcilă, Frige,
Gănescu, Gioefu, Goga, Golea, Guţu,
Nifon, Niţa, Pernea, Pleşa, Predoiaş,
Răducanul, Robul, Sarbuzan,
Săseanul, Sârbul, Turcul, Ţepenie,
Vladul, Vlajog, Zeamă;
___, cel Bătrân din Părăeasa,
văr cu Sinpetru uncheaş din
Corbuşori, 85; - din Văleani, socrul
lui Radul rumân din Vâlcana, 40; -
tatăl lui Fătul (Mogoşeşti), 40;
625
___, vv., <cca. 1377-1383>,
tatăl lui Dan vv., 581;
___, vv. <cel Mare>, <1495-
1508>, (tatăl lui Radul vv. şi Vlad
vv.), 262, 581, 754, 760;
___, vv. <Paisie>, <1534,
1535-1545>, (f. lui Radu cel Bun
vv.), 262, 280, 760;
___, vv. (Mihnea), <1601-
1602, 1611-1616, 1620-1623>, (f. lui
Mihnea vv., tatăl lui Alexandru vv.
Coconul şi Mihail Radul vv., nep lui
Alexandru al II-lea Mircea vv.), 10,
71, 164, 198, 228, 410, 411, 515,
621, 735;
___, vv. Şerban, <1602-1610,
1611>, (tatăl lui Constantin Şerban
vv.), 10, 40, 42, 79, 138, 214, 228,
230, 329, 358, 515, 702, când era
pah. m. vinde satul Seaca lui Mihai
vv., 358;
___, vv. (Iliaş), <1632>, 158,
525, 581, 780; v. şi Mihnea al III-lea
Radu.
Radu Vodă (Sf. Troiţă), m-re, v.
Bucureşti.
Rafail, eg. m-rii Snagov, 73; - popă
la m-rea Mărgineni, scrie doc., 808; -
proeg., martor pt. Săcuiani, 844.
Rafeiu (Răfăiei, Răfeiu), (mazil din
Racoviţa), 112, 201, 275.
Raicea, armaş (Apele Vii), 823.
Raicu, din Jaleş, Manea Gomoiu,
moşul lui, 311.
Rákóczi, Gheorghe <al II-lea>,
principele Transilvaniei, din Regatul
Ungariei şi comite al secuilor, <1648-
1660>, Mihail Radu vv. vrea să facă
o înţelegere cu -, 831.
Ralea, din Dumireşti, 390.
Ranţa, v. Reanţe.
Rasa, sat, <jud. Ilfov>, 418.
Rastea, v. Ratea.
Ratco, roşu din Glupavi, 172.
Ratea (Rastea, Ratie) din Drăganul,
372; - „fr”. al Episcopiei, martor pt.
Câmpulung, 357; - tatăl lui Ion din
Tocsobeşti, 767; - tatăl lui Oprea
(Samara), 31;
___, Nanu din Găgeni, 679.
Raţ, v. Ianăş.
Raţco, v. Laţco.
Răca, din Fântâneale, fr. cu Păcală,
802.
Răchiţeale, sat, <jud. Argeş>, 82.
Răcnea, pârclb. din Cândeşti, 72;
___, cel Negru, tatăl lui Vlad şi
al lui Dumitru, vinde la Joenesa, 578.
Rădae, rumân în Izbiceani, 40.
Rădan (Radan), din Stănimireşti,
279; - martor pt. Păcani, 659.
Rădicea, v. Rădici.
Rădăcineşti, sat, <jud. Argeş>, 717.
Rădici (Rădicea), din Giurgiţa, 500; -
tatăl lui Ion, vinde la Samara, 31.
Rădilă, unchiaş din Scăuiani, 821.
Răducanul, (Radu), f. lui Datco vor.,
fr. cu Dumitru, 821, 822.
Răducel, socrul lui Drăguş, vinde la
Samara, 31; - tatăl lui Ion, (Samara),
31.
Răduceşti, sat, <jud. Rm. Sărat>, 49,
726.
Răducu, v. Radu.
Rădueşti, sat, <jud. Sac>, 187.
Răduian, Radul din Reade, 136.
Răduioasa (Răduioase), apă, 31;
___, de Jos, topic la Samara,
jud. Argeş, 31.
Rădule, din Epureşti, 309.
<Rădulescul>, Preda sluger, f. lui
Buzinca clucer şi al jupânesei
626
Grăjdana, fr. cu Preda pah., nep. lui
Calotă vor. din Boziani şi lui Miho
spăt. m. f., văr cu Stanciul post.,
Luţea post., Preda pah., Cârstiian
pah., Lupul Sărăţeanul şi Radul log.,
40, 211, 263, 472, 719, 735.
Răduleşti, sat, jud. Ilfov, 211, 263,
472; - jud. Rm. Sărat şi Brăila, 198,
645.
Răduna, din Dudeşti, 198.
Răduţul, clucer din Medvejde, 410,
411, 414.
Răfăiu, v. Rafeiu.
Răfeiu, v. Rafeiu.
Rămoiu, v. Râmoiu.
Răntunda, hotar la Albeşti, <jud.
Buzău>, 547.
Rănţea, v. Reanţe.
Răscăiaţi, sat, <jud. Mehedinţi>,
169; - <jud. Vâlcea>, 715.
Răsimni<ci>, sat, <jud. Ilfov>, 350.
Răsnicel (-e), sat, <jud. Dolj>, 150,
410, 411, 414.
Răspopi, sat, <jud. Buzău>, 437,
707.
Răspopul, (Oprea din Muşeţel),
vinde în Săseani, 265, 837, 838;
___, Radu din Stăneşti, martor
pt. Corbuşori, 85.
Răstoacă, apă, 2, 97, 415, 496, 569; -
sat, (jud. Vlaşca), 473, 494, 535.
Răsturnaţi, sat, <jud. Sac>, 632.
Rătăiul, munte la Bădeani, jud.
Muscel şi Pădureş, 137.
Rătească, funie, topic la Samara, jud.
Argeş, 31.
<Rătescu>, Dragomir, cpt. din
Răteşti, fr. cu Buzea, 209, 265;
___, Mujescu (-l) Neagoe log.,
452, 459.
Răteşti, sat, (jud. Buzău), 32, 95,
209, 265, 576, 726; - jud. Sac, 488,
539.
Rătevoeşti, sat, <jud. Muscel>, 299.
Rătezaţi, sat, <jud. Rm. Sărat>, 702.
<Rătivoescul>, Vasile stoln., martor
pt. Poinărei, 299.
Răul, Stan, (spătărel din Amara),
272, 416.
Răzdiac, v. Roznu diacon.
Răzmireşti, sat, <jud. Teleorman>,
40, 352, 613.
Răzmiriţă, cpt. (din Codreşti,
Râmnic, tatăl lui Toader), 210, 519; -
din Scutaşi, 571; - (p. lui în Pârscov),
642, 732.
Răzvad, sat, <jud. Dâmboviţa>, 291,
302, 405.
Răzvan, via lui în dealul
Bucureştilor, 214, 515.
Râbegi, sat, unde dă Jiul în Dunăre,
<jud. Dolj>, 728.
Râmătorul, Manea comis, martor pt.
Smedeşti, 270.
Râmeşti, sat, <jud. Vâlcea>, 729,
730.
Râmnic, apă, 726; - oraş <Râmnicu
Vâlcea>, 190, 247, 326, 345, 530,
646, 677, 698, 798; ep. de -, 40, 135,
165, 326, 357, 460, 468, 476, 628,
760, 777, ispravnic de -, 574, Uliţa
cea Mare în -, 617;
___, tg. <Rm. Sărat>, 305,
489, 519, 628, 672, 708, 826; Bis.
Domnească din -, 210; loc de
emitere, 305;
___ -ul Sărat şi Brăila, jud.
(sate în), 40, 198, 228, 571, 645, 719,
726, 733, 755, 789.
Râmniceanii, sat, <jud. Rm. Sărat şi
Brăila>, 40.
627
Râmoiu (Rămoiu), Stoica (iuz.),
martor pt. Strâmbeani, Ştefeşti, 722,
764.
Râncăcoiv, m-re, <jud. Muscel>,
138.
Râpe, sat, <jud. Buzău>, 93.
Reacea (Recea), sat, <jud. Buzău>,
311, 325, 510, 730.
Reade (Rearde, Redea), sat, <jud.
Romanaţi>, 136;
___, Zmeului, hotar la Găgeni,
<jud. Prahova>, 679.
Reanghea, post. din Lileşti, 780.
Reanţe (Ranţa, Rănţea, Reanţă), (din
Cacaleţi), 113-115, 117, 118, 475.
Rearde, v. Reade.
Recea, v. Reacea.
Redea, v. Reade.
Reşca, sat, jud. Dolj, 423.
Riga, portar din Cosoba, 733.
Robăneştii, sat, jud. Romanaţi, 221.
Robe (portar din Căpreşti, f. lui Nan
Ciovlicul din Largul, nep. lui Oprea,
Junghiurescul, moşul său), 232, 742,
747.
Robul, Radul, socrul lui Stan
(Mogoşeşti), 40;
___, Stoian, rumân în
Izbiceani, 40.
Rociotă, Dragomir, sţ. Voicăi, vinde
în Cârstieneşti, 193.
Rociu (Rogi), sat, <jud. Argeş>, 121.
Rocman, Radul din Cocani, 705.
Rocşoreani, v. Rucşoreni.
Rodescul, Dragomir roşu, martor pt.
Cioroiaşi, 399.
Rogi, v. Rociu.
Rogojăna, sat, <jud. Gorj>, 452.
Rogova, sat, <jud. Mehedinţi>, 75,
794, 820.
Rogoz, din Măcreşti, tatăl lui Milea
din Deşiraţi, 63; - vinde la Samara,
31.
Roman, din Bârzeşti, 832; - din
Cuciulaţi, 659; - ginerele lui Mihăilă,
vinde în Poenarii, 40; - log. (din
Bucureşti, Târgovişte, fr. cu Barbul,
scrie doc. pt. Boleasca, Ţigăneşti),
417, 656, 693; - martor pt. Lăngeşti,
840; - p. lui în Cacova, 842; - scrie
doc. pt. Rusăneşti, 479; - tatăl lui
Drăgoi (Băldălui), 351; - vinde în
Purani, 300; v. şi Ciutan.
Romanaţi, jud. (sate în), 40, 99, 174,
180, 218, 221, 268, 471, 476, 479,
510, 524, 554, 692, 786, 788, 798,
814, 823, 835; - sat, lg. Ruşi, jud.
Teleorman, 40.
Româneşti, sat, <jud. Dâmboviţa>,
99, 101; - <jud. Gorj>, 780.
Roste, post. din Ocna Mare, 70.
Roşca, din Turburenii, tatăl lui Dan,
452; - tatăl lui Neagoe, martor pt.
Pârliţi, 236;
___, Radu din Stăneşti, 85; -
rumân din Drăgoiani, 202;
___, Stanciul (greşit: roşu), fr.
cu Lăudat, Şărba şi Radul (Brătianii
de Sus), unchi lui Stoica, Negoe,
Chirca, Soare, Stan, Dragomir, Mirul,
434.
Roşia (Roşie, Roşiia), moşie, <jud.
Buzău>, 103, 309, 310; - sat, <jud.
Gorj>, 799; v. şi Roşiani.
Roşiani (Roşiiani, Roşia), sat, (numit
şi Jugăstreni, jud. Romanaţi), 410,
411, 414, 798, 814, 835.
Roşii (Ruşi de Vede), sat, (lg.
Romanaţi), jud. Teleorman, 40, 53.
Roşiianul, v. Preda roşu.
Roşuul, moşie, <jud. Ilfov>, 680.
628
Roteană, funie, topic la (Bătieşti,
jud. Muscel), 2, 28, 151, 832.
Rovină (Rovini), topic la Floreşti,
<jud. Vâlcea>, 730.
Roznu (greşit: Răzdiac), diacon, 801;
- rumân din Bumbuiaşti, fr. cu Şărbu,
144.
Rubeasca, sat, <jud. Teleorman>,
352.
Rucăr, sat, <jud. Muscel>, 403, care
trimise la -, 25; pităria de la -, 19.
Rucăreanii, fam. de moşneni, 344.
Rucşoreni (Rocşoreanii), sat, (jud.
Mehedinţi), 124, 158.
Ruda, sat, <jud. Argeş>, 307.
Rudeani, fam. de boieri, 760.
Rudeani, sat, <jud. Argeş>, 717.
Rudeanu (-l), Andrei, slujer, tatăl lui
Dumitraşco clucer, 537;
___, Chirca (I), (tatăl Ilincăi),
ban (m. f.), 73, 152, 159, 165, 313,
314, 344, 430, 431, 489, 688, 736,
752, 786, 799, clucer (m.), 372, 814,
stoln. m., 846;
___, Dumitraşco clucer, f. lui
Andrei Rudeanul slujer, 537;
___, Ilinca (jupâneasa, fc. lui
Chirca Rudeanu ban m.f., sţ. lui
Ghinea <Brătăşanu> vist. al doilea),
736, 739;
___, Matei post. (din
Curtişoară), 489, 823;
___, Preda pah., fr. cu Tudosie,
<stră>nep. lui Theodosie Rudeanul
log. m. f., 760;
___, Radul post., (f. lui Vladul
Rudeanul log., fr. cu Vlad pah.,
<stră>nep. lui Teodosie Rudeanul log.
m. f.), 8, 410, 760, 823;
___, Theodosie log. m. f.,
strămoşul lui Vlad Rudeanul pah.,
Radul Rudeanul post., Preda
Rudeanul pah. şi Tudosie Rudeanul, a
pus m-rea Flămânda pe ocina
Gărdească, 760;
___, Tudosie, fr. cu Preda pah.,
<stră>nep. lui Theodosie Rudeanul
log. m. f., 760;
___, Vlad (-ul) (I) log., tatăl
(lui Radul post. şi Vlad pah.), 8, 537;
___, Vlad (II) pah., (f. lui Vlad
log., fr. cu Radul post., <stră>nep. lui
Theodosie log. m. f.), 537, 760.
Ruini, topic la Băjăşti, <jud.
Muscel>, 513.
Ruja, Pârvul din Lac, (alege moşia
Smadoviţa), 783, 794, 820.
Rumânescu, Dumitru, cumpără casă
în Câmpulung, 725.
Rumceani (Runceani), sat, <jud.
Sac>, 129, 182.
Runcu (-l), deal, <jud. Rm. Sărat şi
Brăila>, 489; - sat, <jud.
Dâmboviţa>, 253; - <jud. Ilfov>,
648.
Rusa, mama lui Ser<se>te din
Teişani, 286; - sţ. lui Vlaicul, nora lui
Preman din Băbeni, 49.
Rusăneşti, sat, (jud. Romanaţi), 174,
479.
Ruschi, Misail monah, martor pt. vii
în Snagov, 73.
Ruse (-a), ceauş din Berevoeşti, 580;
- cumpără în Crasna, 517; - f.
portarului (Ludeşti), 23.
Rusin (Rusil), din Bugăteşti, 687; -
din Colţi, tatăl lui Vlad, 732; - din
Drajna, 321; - f. popii Neagu din
Ludeşti, din Potoc, fr. cu Stan văt.,
văr cu popa Stan, Vlaicu şi Bran, nep.
popii Stan, 164; - vinde în Racoviţa,
275.
629
Rustea, din Tismana, v. Topescul; -
post. din Tg. Jiu, 528.
Rusul, eg. m-rii Govora, 337.
Ruşceani, sat, <jud. Vlaşca>, 40,
275.
Ruşeţu, sat, <jud. Buzău>, 558.
Ruşi, v. Roşii.
Ruva, din Bârca, tatăl lui Dan, bunic
lui Oprea, străbunic Muşei şi Stanei,
189.
S
Sac (Saac, Săcuiani), jud. (sate în),
40, 73, 488, 211, 263, 539, 545, 572,
846.
Sacotă, Stoin, martor pt. Cegani,
369.
Sadova, m-re, (jud. Dolj), 138, 692,
784, 834, bătrână, 477, Nanu log.,
îngropat la -, 324; - sat, lg. m-rea
Sadova, <jud. Dolj>, 477.
Samara, sat, jud. Argeş, 31.
Samarineşti, v. Sămărineşti.
Samfir, rumân în Izbiceanii, f. lui
Barbul, fr. cu Marin şi Pătru, nep. lui
Stanciul, 40.
Samfira (Sanfira), din Târgovişte, fc.
jupânesei Neaga, 31; - (fc. lui Dragul
log., mama lui Ivaşco, dăruieşte vii
Mitropoliei în dealul Târgoviştei),
106, 183; - jupâniţa, mama Sultanei,
soacra lui Dragul post. din
Togozeani, 40; - mătuşa lui Stan
(Cândeşti), 719; - monahia de la m-
rea Deunlemn, 664.
Samson, dascăl din Domireşti, scrie
doc., 695.
Sandri, v. Şandrea.
Sanfira, v. Samfira.
Sapot, v. Şipot.
Sarafim, v. Serafim.
Sarapion, eg. m-rii Arnota, 551, 699.
Sarbuzan, Radul, p. lui în Policioi,
719.
Sarchiz (Serchiz), tatăl lui Stanciul,
(bunic popii Stroe, Călimăneşti), 256,
326.
Sarul, f. lui Bucur din Vărăşti,
ginerele lui Sarul, finul lui Toader
scaun, 377; - (greşit: Savul), tatăl lui
Crăciun şi Cârstea, rumân în Cojăşti,
204.
Sasul, sat, <jud. Muscel>, 38, 51.
Sava, jupâneasa, sţ. lui Tudor vor.,
mama lui Gherghe, 539.
Sava, 603; - cpt., v. Beanghiul; - din
Găgeni, fr. cu Schiciul Radu, Năvrap
şi Dobrotă, 679; - din Gostile, 156; -
din Gruiu, nep. diaconului, finul lui
Radul cpt., 428; - din Livezeni, v. -
pârclb; - eg. m-rii Valea, duhovnicul
lui Ianachi, f. lui Socol clucer, 40; - f.
lui Năstasie din Bănceşti, 33; - jupân
din Ştorobani, 120; - log. din
Stăneşti, sţ. jupânesei Condila, tatăl
lui Preda, martor pt. Bucureşti, 334; -
log., martor pt. (Frăsinet, Vlaşin), 83,
172; - log., tatăl lui Oancea pah.
(Pătârlage), 111; - nep. jupânesei
Alba, 274; - pah. din Pârscov, 142; -
(pârclb.) din Livezeni, 104, 125, 362;
- popa din Gurguiaţi, 63; (Savul)
popa din Piteşti, tatăl lui Dumitru,
461, 532; - roşu din Flămânda, 783,
794; - şufar din Cuştereani, 280; -
tatăl lui Radul, v. cel Mare; - ţigan, f.
lui Vidul şi al Stancăi, fr. lui
Curasiia, 698;
___, (cel Mare, tatăl lui Radul),
martor pt. moşii ale Ep. Buzău, 16,
76, 93, 149, 179.
630
Savatei, călugăr la m-rea Tismana,
517.
Savul, adevereşte pt. Peptea, 493; -
aprod din Răzmireşti, 352; - (din
Trestenic), 273, 275, 311; - popa din
Bogaţi, 475; - popa din Piteşti, v.
Sava popa; v. şi Sarul.
Săcături, sat, <jud. Dâmboviţa>,
288, 538.
Săcşori, sat, <jud. Ilfov>, 279, 417,
793.
Săcuiani, jud., v. Sac; - sat, <jud.
Dâmboviţa>, 73, 87, 110, 367, 398,
698, 844; - <jud. Ilfov>, 737.
Săcuianul (Secuianul), Neagoe post.
(m. f. din Săcuiani), 10, 14, 31, 40,
43, 50, 53, 65, 73, 86, 87, 110, 137,
138, 158, 164, 181, 198, 201, 204,
214, 220, 228, 280, 310, 311, 325,
326, 329, 337, 344, 367, 372, 398,
788, 820, 823, sluga lui Costandin
vv., aflat în pribegie cu acesta, 397.
Săflescul (greşit: Săvlescul), Nan,
martor pt. Ţâţa, 829.
Sălătruc, sat, <jud. Argeş>, 206,
335; - <jud. Mehedinţi>, 124, 158.
Sălcuţa, sat, <jud. Dolj>, 189.
Sălişte, topic la Cerbureni, <jud.
Argeş>, 506.
Săliştenii, sat, <jud. Gorj>, 226.
Săliştoci, sat, <jud. Gorj>, 150.
Sămărani (Sămăriţe), topic la
Samara, jud. Argeş, 31.
Sămărineşti (Samarineşti), sat, <jud.
Mehedinţi>, 783, 794, 820.
Sămăriţe, v. Sămărani.
Sămurastră, tatăl lu Ion din Aldeani,
836.
Săpatul, baltă, <jud. Buzău>, 327.
Săpătură, topic la Băltenii lui Jitiian,
<jud. Buzău>, 747; - topic la Largul,
<jud. Buzău>, 742.
Sărata, apă, 234; - sat, <jud. Buzău>,
815.
Sără<…>ianu, adevereşte pt. Plopi,
426.
<Sărăcinescul>, Necula, log. (din
Sărăcineşti, tatăl lui Tanasie), 154,
159, 162, 165, 326, 360, 601;
___, Tănasie (din Sărăcineşti,
f. lui Necula log. din Sărăcineşti,
naşul lui Anghel), pah., 154, 159,
162, 165, 326, 360, 371, sluger m.,
10, 31, 40, 112-118, 138, 201, 220,
228, 275, 280, 325.
Sărăcineşti, sat, <jud. Vâlcea>, 154,
159, 162, 165, 326, 353, 360, 381,
615, 633, 637, 668.
Sărăţeanul, Lupul din Căldăruşani,
văr cu Preda sluger, nep. lui Bozincă,
472.
Sărdănescul (Serdenescul),
Gheorghe (vor. din Sărdăneşti, sţ.
jupânesei Sima), 20, 158, 202, 410,
411, 414, 540.
Sărdăneşti (Sărdineşti), sat, <jud.
Gorj>, 20, 410, 411, 414, 540.
Sărindar, m-re, v. Bucureşti.
Săruleşti, sat, <jud. Ilfov>, 153, 682.
Săseanul, Radul (din Nişcoveni,
sluga ep. de Buzău), 111, 641.
Săseni (Săseani), deal, sat, <jud.
Buzău>, 149, 265, 379, 837, 838.
Săsescul, popa <din Rm. Vâlcea>,
326.
Săteni (Săteani), deal, sat, <jud.
Dâmboviţa>, 40, 53, 73, 86, 87, 110,
161, 291, 317.
Sătlesc, topic la Starchiojd, <jud.
Sac>, 88.
631
Săveşti, sat, <jud. Dâmboviţa>, 384.
Săvlescul, v. Săflescul.
Sâmbotin (Sânbotin), cpt., tatăl lui
Moga, Stoica, nep. lui, cumpără în
Ghimpeani, 412; - rumân în Megiaşii,
f. lui Radul, fr. cu Stan, 40; - ţigan,
349.
Sâmbotin (Sânbotin), sat, <jud.
Vâlcea>, 71, 178.
Sâmnicoară, f. lui Oprea Mărămatul
din Trănşani, tatăl lui Nedelco, 761.
Sân, din Cacova, 615.
Sânbotin, v. Sâmbotin.
Sântoader, vinde la Gurbăneştii,
421.
Sârbi, sat, <jud. Buzău>, 628; - <jud.
Vâlcea>, 582; v. şi Soarbe.
Sârbul, (din Găgeani, martor pt.
Ivăneşti), 208, 402; - portar, martor
pt. Modruzeşti, 805; - roşu din
Mihneşti, 702; v. şi Ignatie mitrop.;
___, Cârstiian, rumân din
Izbiceanii, tatăl lui Datco şi Banciul,
40;
___, Dumitru spăt. m., 788,
799, 820, 823;
___, Ivan din Mirceşti, 738; -
log., cumpără la Voiceasca, 663; -
martor pt. m-rea Jitian, 109; - post.
din Târgovişte, 97;
___, Radul, a fost pe lg. Preda
vor. (log.), scrie doc., 329.
Scăiani (Scăeni, Scăoeni, Scăuiani),
deal, sat, <jud. Prahova>, 48, 108; -
sat, <jud. Buzău>, 489, 586, 686,
688, 702; - <jud. Vâlcea>, 323, 326,
335, 498, 717, 765, 821, 822.
Scăioşi, sat, <jud. Sac>, 694.
Scăiş, sat, <jud. Dâmboviţa>, 164.
Scăoeni, v. Scăiani.
Scărişoară, sat, (lg. Plăviceni, jud.
Romanaţi), 194, 788.
Scărlet (Scârlet) log., scrie doc. pt.
Urdeşti, 819; - p. lui în Clinceani,
303.
Scăuiani, v. Scăiani.
Scârlet, v. Scărlet.
Scârnăveasca, moşie, <jud. Sac>,
572.
Schiciul, Radul din Găgeni, fr. cu
Năvrap, Sava şi Dobrotă, 679.
Scoarţa, sat, <jud. Gorj>, 780.
Scobiţă, Stroe, martor pt.
Drăghineşti, 481.
Scopârţeaiu, Stan (din Boldeşti),
450, 451.
Scorţariul, Radu uncheaş, tatăl lui
Buzăian şi al lui Mihăilă, 103.
Scorţeani, sat, <jud. Prahova>, 281,
400.
Scundilă, (rumân), în Bumbueşti,
(tatăl lui Stoica), 144, 776.
Scurteşti, sat, <jud. Buzău>, 72, 91,
93, 742, 747.
Scurtul, Petru ţigan, 551;
___, Stoica, martor pt.
Chiojdu, 148.
Scutaşi, sat, <jud. Buzău>, 103, 571.
Scuteşti, sat, <jud. Vâlcea>, 582.
Seaca, sat, <jud. Ialomiţa>, 63; -
(jud. Mehedinţi), 150, 358.
Secară, Stoica din Pârliţi, 789.
Seceni (greşit: Cigheni), sat, <jud.
Teleorman>, 322.
Secuianul, v. Săcuianul.
Seman, ginerele lui Crăciun din
Tufeşti, 731.
Semco, „fr.” al Episcopiei, martor pt.
Câmpulung, 357.
Semedeşti, v. Smedeşti.
Semen, v. Glogoveanul.
632
Semul, p. lui în Frumuşani, 702.
Serafim (Sarafim, Serafin, Serapim),
din Zloteşti, f. Neagăi şi al lui Liica,
fr. cu Stanciul diacon, 741; - ep. de
Buzău, 73, 76, 93, 119, 138, 149,
179, 231, 254, 341, 628; - popa, fr. cu
părintele Nictarie, cumpără în
Bucureşti, 827.
Serchiz, v. Sarchiz.
Serdenescul, v. Sărdănescul.
Serghie, ierom. de la m-rea Argeş,
213, 295, 296; - popă de la m-rea din
Uricheşti, 377.
Ser<se>te, f. Rusei din Teişani, 286.
Sf. Dimitrie, bis., v. Bucureşti.
Sf. Gheorghe Vechi, m-re, v.
Bucureşti.
Sf. Mormânt, v. Ierusalim.
Sf. Munte (în Ţara Grecească), m-ri
închinate la -, 138; m-ri la -: Sf.
Pavel, 501, 540, 727; Xenofon, 423; -
patriarhul Macarie de la -, 203.
Sf. Troiţă, m-re, v. Bucureşti.
Sf. Vineri, bis., v. Târgovişte.
Sibiciu, sat, <jud. Sac>, 148.
Silevestru, ierom., martor pt. m-rea
Sadova, 784.
Silista, v. Siliştea.
Silistra, <localitate în Bulgaria>,
paşa de la -, 598; trecere la -, 757.
Silişte (-a, Silista), Braniţilor, sat,
jud. Romanaţi, 510;
___, Dăeştilor, sat, <jud.
Vâlcea>, 510;
___, Drăganului, topic la
Brăeşti, jud. Vâlcea, 372;
___, lui Păsăţel, topic la
Titeşti, <jud. Argeş>, 307;
___, lui Sore, topic la
Drăghiceani, <jud. Romanaţi>, 224;
 ___, Plopului, sat, jud. Dolj,
423; v. şi Jilişte.
Silişteni, hotar la Scurteşti, <jud.
Buzău>, 72; - sat, <jud. Buzău>, 817.
Siliştoara, sat, jud. Romanaţi, 524.
Sima, jupâneasa, sţ. lui Ivan log.,
609; - jupâneasa, sţ. lui Gherghie vor.
din Sărdăneşti, 540; - sţ. lui Preda
post. din Roşiiani, mama lui Ivan,
Mihai şi Mihul, mătuşa lui Mihul,
798, 814; - sţ. lui Semen clucer, 212.
Sima (Simos, Simu), cămăraş,
cumpără în Bărbăteşti, 146; - cămăraş
f., martor pt. Grădişte, 368; - cămăraş
om domnesc, sluga lui Mihail vv.,
672; - clucer, v. Glogoveanul; - din
Băbeani, 330; - din Cacova, 720; -
din Paia, 150; - f. jupânesei Marica şi
al lui Alexe (subaşul din Ciumeşti),
fr. cu Dima, Leca (pah. şi Catrina,
nep. de sr. lui Tudor din Stănceşti,
nep. de fr. lui Manea din Piteşti), 52,
553; - f. lui Pavel, p. lui în Cegani,
369; - f. lui Voico post., martor pt.
Câmpulung, 357; - (greşti: Simeon),
log., (tatăl lui Radul spăt., scrie doc.
pt. Murgaşi, martor pt. Frăgari), 326,
605; - martor pt. Ezer, 272; -
negustor, vinde la Odobeani, 255; -
post., martor pt. Gostila de Jos, 449; -
rumân din Roşiiani, 814; - sluger (al
doilea, martor pt. Roşiiani,
Slăviteşti), 698, 799, 814; - stegar din
Bucureşti, 793; - tatăl lui Mihalis
(Ezer), 272; v. şi Pinos.
Simedriu, rumân din Izbiceanii, f. lui
Bance, fr. cu Simion, 40.
Simion (Simeon), 801; - cumpără la
Blagodeşti, 278; - din Câmpulung,
513, 669; - din Pârscov, 732; - din
Piteşti, f. lui Oja măcelarul, tatăl lui
633
Călin şi Lazar, 258; - din Şchiopeni,
571; - din Zeletin, 654; - eg. m-rii
Sărindar, 533, 797; - f. lui Stan
Guţierescul, vinde la Boeşti, 796; - f.
lui Ţuţulea (Ţugulea) Stanciul şi
Calei, fr. cu Andrei, vinde în dealul
Izvoranilor, 176; - fr. cu Stan, Stoica,
Ivaşco, Iarciul, Pătru, Ventilă,
cumpără în Beleaţi şi Priboiani, 30; -
log., v. Sima log.; - martor pt. Ezer,
272; - negustor (din Câmpulung, sţ.
Radei jupâneasa), 342, 436; - popa
din Cârlomăneşti, 354, 602; - rumân
din Izbiceanii, f. lui Bance, fr. cu
Simedriu, 40; v. şi Semen.
Simjorzu, din Vărăşti, tatăl lui Papa,
648.
Simnicoară, rumân în Izbiceanii, 40.
Simos, v. Sima.
Simpetru, v. Sinpetru.
Simpietru, v. Sinpetru.
Simu, v. Sima.
Simuziana, ţiganca m-rii Deunlemn,
715.
Sin, din Cacova, fr. cu Dumitru
Miturlea, 633; - din Chiojdul de
Bâsca, 148; - din Pârscov, 732; - din
Racoviţa, f. lui Drăgoi, 275; - iuz.
(Peptea), 493; - nep. lui Stanciul din
Găurici, Stan Cârneaciu, moşul său,
493; - popa din Copăsne, 703; -
rumân în Megiaşii, tatăl lui Neculai,
Dobre şi Radul, 40; v. şi
Crăciunescul.
Sinca, martor pt. Miceşti, 587.
Sineasca, topic la Brezeşu, <jud.
Ialomiţa>, 284.
Sineşti, sat, <jud. Buzău>, 29, 93,
742, 747; - <jud. Ilfov>, 297.
Singurănească, funie la Singureani,
<jud. Vlaşca>, 40.
Singureani, sat, <jud. Vlaşca>, 40.
Sinovici, v. Bunea.
Sinpetru (Simpetru, Simpietru), din
Corbuşori, tatăl lui Ion, văr cu Radu
cel Bătrân, Stan Bocosu şi Alăman
din Părăeasca, 85; - din Steanca, 719;
din Turburenii, tatăl lui Stan, 452; -
fr. cu Oprea (Tufeşti), 731; - nep. lui
Eremiia, martor pt. m-rea
Căldăruşani, 287; - nep. lui
Paraschiva din Boleasca, 417.
Siria, arhipatriarh de -, v. Macarie.
Sisananu, jupân, <Bucureşti>, 826.
Sitiseşti, sat, <jud. Teleorman>, 704.
Slamna, sţ. lui Vladul, fc. lui Radul
Brânzea din Urdeşti, sr. cu Vladul şi
Antiţa, nora popii Danciul din
Berceani, cumnată cu Voislav din
Româneşti, 101; - ţigancă m-rii
Deunlemn, 715.
Slatină, <tg., jud. Olt>, 798.
Slav, ţigan, sţ. Ancăi, tatăl Mariei,
59.
Slava, popă din Piteşti, tatăl lui
Dumitru, bunic lui Andronie, 40.
Slavă, log. din Tufeşti, 297.
Slavna, mama lui Drăghici şi
Apostul din Grupşani, sţ. lui Vlad,
cumnata lui Ilie, 226.
Slămireşti, sat, <jud. Prahova>, 808.
Slănic (-u, Slenic), sat, <jud.
Muscel>, 527; - <jud. Prahova>, 580,
636;
___, de Jos, sat, <jud.
Muscel>, 301.
Slătioare, ocină lg. Mărăcineani,
<jud. Buzău>, 787.
Slăvenii, Cnezi, sat, <jud.
Teleorman>, 40.
Slăveşti, sat, (jud. Teleorman), 143,
318.
634
Slăvileşti, sat, <jud. Romanaţi>, 94,
99, 462, 798, 799.
Slăvita, din Popeşti, nep. Inanii, 691.
Slăvitescul, Tudor log. din Vlădeani,
nep. lui Cârstian log., văr cu
Dragomir Vlădeanul, a pribegit de
frica lui Mircea Vodă, 760;
___, Tudor log. Bătrânul, 760.
Slăviteşti, sat, <jud. Vâlcea>, 443,
760.
Slobozia, sat, <jud. Ialomiţa>, 272,
416.
Smadoviţa, sat, <jud. Mehedinţi>,
744, 783, 785, 794, 820.
Smaragada, sţ. lui Lambrino sluger,
sr. Catalinei băneasa, cumnata lui
Preda ban, 471.
Smărdeştiţa (Smărdăştită,
Smărdeşteţi, Smărdeştită), sat, <jud.
Dolj>, 407, 794, 800, 820.
Smedeşti, sat, <jud. Buzău>, 72, 91,
270, 541, 555, 599, 661.
Smerenie, ierom., martor pt. m-rea
Deunlemn, 551.
Smil (probabil: Ismail), <localitate în
Basarabia>, 676.
Sminov, sat, <jud. Mehedinţi>, 40.
Snagov, m-re, <jud. Ilfov>, 40, 73,
138, 398.
Soarbe (greşit: Sârbi), hotar la
Floreşti, <jud. Vâlcea>, 729.
Soare (Sore), din Brătianii de Sus, f.
sau nep. lui Lăudat, Şărba şi Radul,
fr. sau văr cu Stoica, Neagoe, Chirca,
Stan, Dragomir, Mirul, nep. lui Roşca
Stanciul, 434, - din Cârlomăneşti,
tatăl lui Vasilie, 167; - din Fiiani, f.
lui Stanciul (cel Bătrân, fr. cu
Neacşul), 44, 396; - log., tatăl lui
Stoica (log.), 5, 207, 220, 280, 358,
473, 585, 595, 702; - martor pt.
Trestii, 565; - p. lui în Drăghiceani,
224; - (pârclb.) din Poenarii, 40, 352,
623; v. şi Slava.
(Soarevici), Stoica log., (f. lui Soare
log., scrie doc.), 5, 207, 220, 280,
325, 358, 473, 494, 585, 595, 702.
Socol, clucer din Cornăţeani, v.
Cornăţeanul; - din Măldăreşti, v.
Măldărescul; - martor pt. Blagodeşti,
278; - popa, scrie doc. pt. Cerăt, 500;
- văt. din Padeş, 46, 389; - văt. (din
Râmeşti), 729, 730; - (Vlădeşti), 551;
___, (Socolescul), Vlad,
clucer, martor pt. Huma, 260.
Socolea, rumân din Grădiştea de Jos,
40.
Socolescul, Vlad, v. Socol Vlad.
Sofronie (Sufronie), eg. m-rii
Panaghiia, 740; - eg. m-rii Ţinţireni,
59.
Soma, din Poeni, 806.
Somici, v. Gomici.
Somor, sat, <jud. Mehedinţi>, 150,
466, 596.
Sopot, v. Şipot.
Sora (Sorica), din Cernădiia, mama
lui Lupul, 205, 804; - (fc. lui
Momcilă din Dediuleşti, sţ. lui Stoica
Măşoi din Brăneşti, mama lui Marco,
Manea, Opriş şi Ban, sr. Sorcăi şi a
Stancăi, mătuşa lui Albul şi
Gherghe), 209, 253; - jupâneasa, sţ.
lui Stoia văt. de ţarigrădeni, (cumpără
în Clinceni), 491, 497; - sţ. fostă lui
Andreiu din Pârscov, mama Ioanei,
Mariei şi Voicăi, sţ. lui Drăgoiu
călăraş, soacra popii Lăudat, 254; -
ţigancă, 177.
Sorca, fc. lui Momcilă din
Dediuleşti, sr. cu Sora şi Stanca,
635
mătuşa lui Marco, Manea, Opriş,
Ban, Albul şi Gherghe, 209.
Sore, v. şi Soare.
Sorescul (Sorevschi), Dragomir din
Verneşti, f. diaconului, 24, 616, 684;
___, Jipa (Jupa, din Verneşti,
nep. lui Nan), 24, 54, 67, 76, 149,
179, 209, 265, 308, 514, 547, 684,
685, 719;
___, Paraschiva pah., 78.
Soreşti, sat, <jud. Buzău>, 179.
Sorevschi, v. Sorescul.
Sorica, v. Sora.
Spahiu, ban, f. jupânesei Datca, 174.
Speriatul (Spereatul, Speretul), sat,
<jud. Vlaşca>, 473, 494.
Spida, popa din Cioroiaşi, tatăl lui
Albul, 399.
Spilea, din Piteşti, tatăl lui Oprea
log., 260.
Spinciul, cel Bătrân, din Târgovişte,
40.
Spineanul, Iane spăt. (m.), 483, 515.
Spineni, sat, <jud. Gorj>, 226.
Spinişorul (Stănişorul), sat, <jud.
Mehedinţi>, 510.
Spirea, din Piteşti, 532.
Spiridon, cumpără la Beleţi şi
Priboiani, 30; - p. lui la Bordeşti,
427;
___, Stan log., martor pt.
Bârseşti, 405.
Spirul, vinde la Crivineasa, 40.
Spoitul, Ghene, tatăl lui Gherghe şi
Iochim (Câmpulung), 725.
Stae, log. (Slăviteşti), 799.
Stahaianul, scrie doc. pt. Cerăt, 718.
Stahie, f. lui Şărbu din Neiani, fr. cu
Moisi, 611.
Staico (Staica, Staicul), cărămidar,
martor pt. Zăvoiu, 719; - din Băjeşti,
575; - din Bănceştii Javrei, tatăl
Bobei, 308; - din Turburenii, 452; -
din Zgârciţi, 173, 280; (greşit:
Stoica), f. lui Chisar pah., fr. cu
Chirca, 307, 343; - iuz. din
Berciugov, (fr. cu Micul), 280, 289; -
log., v. Bucşanul; - log. m., (Stăicuţ),
v. Popescu-Şintescu; - martor pt.
Stănimireşti, 279; - martor pt.
Voiceasca, 749; - post. din Sârbi,
582; - rumân în Samara, f. lui Părlat
Stan, 31; - unchiul lui Ştefan log. şi al
lui Vasilie (Murseşti), 50; - vor., v.
Popescu-Şintescu.
Stamatie (Stamate), agă, cumpără în
Rocşoreani, 158; - din Dăneşti, tatăl
lui Gherghe, 80; - din Racoviţa, 275;
- martor pt. Ghimpaţi, 350; - pah.
(din Copăceani), v. Copăceanul.
Stan (Stano), 512; - armaş, martor pt.
Vâlsăneşti, 174; - bănişor de judeţ
(Samor), 596; - călăraş, f. lui Borcea
din Ploeşti, 40; - cpt. din Bogorăş,
362; - cpt., martor pt. Tudoreşti, 153;
- ceauş din Copăceni, 3, 576; - ceauş
din Crasna, 816; - ceauş din
Orbeasca, 639; - ceauş din Suleşti,
188; - chihăiaoa, v. Viganul; - cizmar
(Bucureşti), 438; - copil din casă,
(martor pt. Urdeştii de Sus), 101,
104; - (Cucuteani), 42; - cumpără în
Crevedie, văr cu Tatul şi Stan, 41; -
cumpără în Dumireşti, 695; - curtean
din Buzău, 341; - diacon (din
Ludeşti), 23, 475, 608; - diacon, scrie
doc. pt. Căprianul, Nănişorul, 560; -
din Albeşti, v. Lungul; - din Balş, f.
lui Mirea, 432; - din Balş, f. lui Vlad
(Tofilă), 333, 432, v. şi Gaşpar,
Grozav; - din Bănuleşti, cumnat cu
Ştefan călugăr din Tihuleşti şi cu
636
Vlasie, 441; - din Boldeşti, v.
Scopârţeaiu; - din Boleasca, f. lui
Paraschiva, fr. cu Petru, 417; - din
Bordeştii, 427; - din Brăneşti, f. lui
Stănică, fr. cu Oana portar, 367; - din
Brătianii de Sus, f. sau nep. lui:
Lăudat, Şărba şi Radul, fr. sau văr cu:
Stoica, Negoe, Chirca, Soare,
Dragomir, Mirul, nep. lui Roşca
Stanciul, 434; - din Bresniţa de Sus,
794; - din Cacova (f. popii Ion, fr. cu
Anghel şi Radul), 633, 668; - din
Cătun, 286; - din Câmpeani, 221; -
din Cândeşti, v. Bahamet; - din
Cârlomăneşti, f. lui Radul spătărel,
354; - din Cârlomăneşti, v. Maniţa,
Oroşanu; - din Cârstieneşti, 235; din
Cegani, v. Cucioabă; - din Cheia,
720; - din Ciolăneşti, v. Beşche; - din
Clinceani, 96; - din Cojăşti, f. lui
Stan, văr cu Dobrotă, 585; - din
Cojăşti, tatăl lui Stan, unchi lui
Dobrotă, 585; - din Creţeşti, v. - post.
din Creţeşti; - din Crevedie, fr. cu
Tatul, văr cu Radu, Stan şi Dragomir,
41; - din Dăneşti, 80; - din Dediuleşti,
fr. cu Stance Vasalache, 209; - din
Dobreşti, v. Vraciu; - din
Dobromirul, (f. lui Stan), 133, 683; -
din Dobromirul, tatăl lui Stan, 683; -
din Dumireşti, v. Boţ, Cârstoi; - din
Fiiani, (f. lui Radu), 163, 396, 607; -
din Fiiani, tatăl lui Radul, 807; - din
Fiiani, v. Ungureanul; - (greşit:
Cageanul), din Găgeani, nep. lui
Stoian, 233; - din Găgeani, f. lui
Coman şi Stancăi, fr. cu Dragomir şi
Tatul, nep. lui Pătru Barţu, 564; - din
Găleşăşti, v. Negru; - din Groşi, 82; -
din Homorâciu, 612; - din Horjeneşti,
502; - din Hulubeşti, v. Nebunele; -
din Jaleş, Manea Gomoiu, moşul lui,
311; - din Largul, v. Stârpitul; - din
Lăngeşti, f. lui Stanciul, Ivan, Radul
şi Avram din Bătieşti, nep. lui, 840; -
din Macsin, fr. cu Marin, 54; - din
Măicăneşti, 243; - din Mărăcineni,
616; - din Miceşti, fr. cu Stoica, 587;
- din Muscel, fr. cu Ivaşco, Tudoran,
Micul, Dragomir şi Radul, 661; - din
Nagomireşti, fr. cu Drăgoi, 18; - din
Năvărteşti, scrie doc. pt. Muscel, 234;
- din Novaci, v. Belul; - din Obârşie,
Bucur şi Oprian, nep. lui, 711; - din
Obedeni, fr. cu Murgea, 755; - din
Ocna Mare, v. Budurăscul; - din
Oraşul Floci, ginerele lui Stan
Poturul iuz., 63; - din Părăeasa, v.
Bocosu; - din Pârscov, 732; - din
Piteşti, 66; - din Popeşti, f. lui Stan,
fr. cu Bogdan, 793; - din Popeşti,
tatăl lui Stan şi Bogdan, 793; - (din
Racoviţa, tatăl lui Stan, p. lui
Racoviţa), 117, 201, 275; - din
Răduleşti, 198; - din Râmnic, 628; -
din Robăneştii, 221; - din
Stănimireşti, fr. cu Negoi, 279; - din
Suseni, fr. cu Vintilă, 703; - din
Tărăceani, 61, 62; - din Tg. Jiu, v.
Brezilă; - din Tiha, 166; - din
Turburea, v. Dudilă; - din Turburenii,
f. lui Sinpetru, 452; - din Turburenii,
f. lui Stănilă, 452; - din Ueşti, v. -
log. (din Târgovişte); - din Urdeşti, v.
- log. din Urdeşti; - din Urşani, (f. lui
Ianu), 729, 730; - din Vaideei (f. lui
Vlad lăcătuş), 729, 730; - din
Vaideel, v. Şoghel; - din Văleni, tatăl
lui Lupul, 658; - dorobanţ din
Pietrari, 271; - f. Anei, fr. lui Calin,
nep. lui Calin, vinde la Pârliţi; 236; -
f. călugărului, vinde la Trestii, 569; -
637
f. lui Balea (Săseni), 379; - f. lui
Balotă din Cândeşti, 91; - f. lui
Braşov din Mirila, v. Braşoveanul; -
f. lui Bunea (din Târcov), 142, 167; -
f. lui Căzan din Vulpeni, 432; - f. lui
Cazan din Zărneşti şi al mătuşii Vişa,
fr. cu Radu, 626; - f. lui Cârstiian din
Băbeani, 330; - f. lui Cernica din
Mogoşăşti, 40; - f. lui Dragotă cel
Spân, p. lui în Tocsobeşti, 768; - f. lui
Dumitru din Opăriţi, nep. lui Albul
din Opăriţi, văr cu Ion, nep. lui Mareş
din Bădeani, 354; - f. lui Fiera vor.
din Ageştii de pe Mostişte, nep.
Samfirei, 719; - f. lui Gherghe
(Bereşti), 745; - f. lui Mâinea, din
Ţâţa, tatăl lui Coman şi Mâinea, 829,
830; - f. lui Mihai portar din
Copăceni, fr. cu Dragomir şi Cratco,
576; - f. lui Mirea din Hodoleanii,
558; - f. lui Oprea din Cegani, v.
Cucioabă; - f. lui Preda, văr cu Preda
şi Oprea, <nep. de fr.?> lui Neagul, p.
lui în Măniiaci, 286; - f. lui Stan din
Racoviţa, 117, 201, 275; - f. lui
Stanciul popa din Piteşti, fr. cu Ion
diacon, 187; - f. lui State, fr. cu
Radul, 607; - f. lui Stoica din
Brătiani, 66; - f. lui Vlad din Colţi, fr.
cu Chirică, 547; - f. uncheaşului
Coman (Crasna), 612; - f.
uncheaşului Stanciul Hăroe, fr. cu
Vladul, martor pt. Rociu, 121; - (fr.
cu Dobre, cumnat cu Voica), vinde în
Lucieni, 424, 470; - fr. cu Lepa,
(martor pt. Comanca), 485, 486; - fr.
cu Nan spătărel din Nişcov, 658; - fr.
cu Opriican, văr cu Martin, Caplea,
nep. lui, vinde în Menţi, 81; - fr. cu
Simion, Stoica, Ivaşco, Iarciul, Pătru,
Ventilă, cumpără în Beleaţi şi
Priboiani, 30; - fr. cu Vlad din Năeni,
416; - fr. cu Voinea din Negovani,
40; - ginerele lui Drăguşin, cumnat cu
Tatul şi Iftenie, 561; - ginerele lui
Radul Robul, vinde în Mogoşăşti, 40;
- iuz. din Rociu, 121; - iuz., martor
pt. Smedeşti, 541; - iuz., v. Poturul; -
log. din Beloţi, Stănislav pah. şi
Radul, nep. lui, 325; - log. din
Brătiani, 738; - log. din Budişteni,
scrie doc., 706; - log. din
Cârstieneşti, 297; - log. din Gostile,
(f. lui Tudor, scrie doc.), 156, 818; -
log. din Pisculeşti, 21; - log. din
Ploeşti, scrie doc., 162, 492; - (greşit:
Toma), log. (din Târgovişte, martor
pt. dealul Ştefăneştilor, Ueşti), 84,
626, 627, 669, 681, 687, 689; - log.,
scrie doc. pt. Dinteşti, 643; - log. (din
Urdeşti, f. lui Dobromir şi al Neacşei,
scrie doc. pt. Urdeşti), 101, 102, 362,
440; - (greşit: Panu), (log.) scrie doc.
pt. Văleani, 152, 736; - log., v.
Spiridon; - martor pt. Băbeni, v. -
roşu; - martor pt. Borţuni, 740; -
martor pt. Călineşti, 465; - martor pt.
Căprianul şi Nănişorul, 560; - martor
pt. Ghimpeani, 412; - martor pt.
Purani, 300; - martor pt. Tihuleşti,
441; - martor pt. Trestii, 565; - martor
pt. Troian, 105; - meşter (din Fiiani,
martor pt. Urdeşti, m-rea
Căldăruşani), 58, 125, 608; - mocan
din Topliceani, tatăl lui Radu şi
Anghel, 84; - nep. lui Cazan (Baia),
806; - pah. din Homaşti, 305; - p. lui
în Gropi, 807; - p. lui în Racoviţa,
Cioplea şi Piscul Furului, v. - din
Racoviţa; - p. lui în Samara, 31; - p.
lui în Tacsobeşti, 768; - pârclb. din
Palanga, 655; - pârclb., martor pt.
638
Zeplaz, 673; - peic, ţigan, 349; -
pihoţel din Dumireşti, 390, 695; -
(Piscul Tăntărealei), 563; - popa din
Băbeni, 12, 843; - popa din Bogaţi, v.
Bunbuianu; - popa din Boţeşti, scrie
doc., 651; - popa din Copăcenii de pe
Răstoacă, tatăl popii Radul, bunic lui
Dragomir, 415; - popa din Gârbovi,
scrie doc., 171; - popa din Ludeşti,
(tatăl popii Stan, Vlaicul şi Bran), 23,
164, 312, 475; - popa din Părdeşti,
scrie doc., 99; - popa din Păheşti,
564; - popa din Săseni, (tatăl lui
Gherghe, scrie doc.), 379, 837, - popa
din Târnava, scrie doc., 348; - popa,
f. popii Jitian din Bălteani, fr. cu
Jitian şi Ban diacon, văr cu Şteful din
Zoreşti, 647; - popa, f. popii Stan, fr.
cu Vlaicul şi Bran, văr cu Stan văt. şi
Rusin, nep. popii Neagu din Ludeşti,
164; - popa, scrie doc. pt. Duşăşti, 49;
- portar al doilea, martor pt. Apele
Vii, 823; - (post.) din Creţeşti, 202,
780; - post. din Lăcusteani, 711; -
robul, p. lui la Cârstieneşti, 235; -
roşu din Cacaleţi, 798; - roşu din
Căpăceni (Copăsne, fr. cu Manea),
97, 415, 703, - roşu din Obidiţi, 363,
702; probabil acelaşi cu: - stegar din
Obidiţi; - (roşu, via lui în funia
Tătulească din Băbeni, martor pt.
Băbeni, 12, 843; rumâni din:
Balomireşti, f. lui Bogdan, fr. cu
Albul, 40; Bârseşti, 183; Brătianii de
Sus, 40, v. şi Vărlugă; Bumbuiaşti, v.
Burdoiu; Cărpenişul, 40, f. lui Albul,
40, f. lui Opriş cel Bătrân, fr. cu Ion
şi Voico, 40, v. şi Burduhuiu;
Corbuşori, 40; Curta, f. lui Stan, fr.
cu Stoia, Fătul şi Lazar, 40, tatăl lui
Stoia, Fătul, Lazar şi Stan, 40;
Drăgoiani, 202; Duşeştii, tatăl lui
Radul, Gherghe şi Dobromir, 40;
Găleşăşti, fr. cu Toma, Radul,
Stănislav şi Neagoe, nep. lui Oancea,
370; Izbiceanii, f. lui Oprea, fr. cu
Tudor, Radul şi Stănilă, 40, tatăl lui
Vişan, Gligorie, Marin, Florea şi
Stoica, 40; Lăceanii, f. lui Cernat, fr.
cu Radul, 40; Megiaşii, f. lui Marin,
fr. cu Neacşul şi Muşat, 40, f. lui
Radul, fr. cu Micul şi Neag, 40, f. lui
Radul, fr. cu Sâmbotin, 40, tatăl lui
Voico, Costandin şi Loiz, 40;
Mogoşeşti, tatăl lui Şerban, 40;
Nucşoară, 40; Poenari, v. Ceurca;
Romanaţi, f. lui Ion, fr. cu Boica,
Neag, Bobe, Mircea, Dumitru,
Dobrin şi Călin, 40; Roşiiani, 814, f.
lui Neacşul, nep. de fr. lui Radul,
798; Samara, f. lui Părlat, 31;
Truţeştii, f. lui Dinea, fr. cu Oana, 40;
Zărneşti, tatăl lui Bădilă, bunic lui
Neacşul şi Stanco, 40; Zăvoiul, f. lui
Ivul, fr. cu Balea, Măican şi Ţigan,
40; m-rii Căldăruşani, f. lui Vâlsan şi
Stanei, fr. cu Neagoe şi Tanasie, 170;
- (Săseni), 379; - scrie doc. pt.
Văleani, 152; - sluga m-rii Snagov,
40; - spăt., rumân din Izbiceani, 40; -
spătărel din Amara, v. Răul; - stegar
din Obidiţi, 305; - stoln., f. lui
Ghircea, 677; - (Stolojani), 824; -
tatăl lui Albul din Dragosloveani,
660; - tatăl lui Cârstea, martor pt.
Gura Cheii, 712; - tatăl lui Coman,
Neagul şi Radul, fr. cu Manea, vinde
în Botenii de Sus, 384; - tatăl lui
Coman şi al lui Mâinea, vinde pe
Ialomicioară, 830; - tatăl lui Vişan şi
Tihan (Zgârciţi), 173; - ţigan, f. lui
Ion, sţ. Ancăi, 692, f. Radei, 692, fr.
639
cu Dumitru, 692, fr. cu Marco, Pelea
şi Vlad, 692, fr. cu Mărin, 692, fr.
Muşei, 692, tatăl lui Dumitru, 692, v.
şi Orbul; - uncheaş din Bumbueşti,
776; - uncheaş, martor pt. Călineşti,
464, 465; - văt. din Ludeşti, (f. popii
Neagu, fr. cu Rusin, văr popii Stan,
lui Vlaicul şi Bran, nep. popii Stan,
fin lui Manolie), 23, 164; - vinde în
Samara, 31; - vinde în Şerbăneşti,
197; - vornicel din Cacaleţi, 798, 799,
814; v. şi Baniţă, Bratu, Brăcociu,
Buzinca, Câine, Cârneaciu, Cranga,
Drug, Dudilă, Gâltă, Grecul,
Guţulescul, Lupea, Măinescul,
Mărăcineanul, Popovenul, Sava,
Stanciul, Ţearăveleaeia, Ţurug,
Voinescul;
___, Alecse (din Stănuleşti,
martor pt. Smedeşti), 131, 550;
___, cel Bătrân din Negovani,
40; - (din Urdeştii de Sus, tatăl lui
Oprea), 101, 104, 440;
___, cel Mare uncheaş, tatăl lui
Dobromir, martor pt. Urdeşti, 819.
Stana, baba, Nedelco, nep. ei,
(Cegani), 469; - fc. lui Bădilă, vinde
în Duşeştii de Sus, 40; - fc. lui Oprea,
sr. Muşei, nep. <de fiu> lui Dan şi
Ruvei din Bârca, nep. uncheaşului
Stepan, 189; - fc. lui Stan
Ţearăveleaia, mama lui Lupul, scrie
doc., 47; - fc. lui Stanciu (Cucuteani),
42; - fc. lui Stanciul Mărăcineanul
din Lepereşti, sr. cu Ion şi Neagoe,
787; - fc. popii Radul din Spereatul,
473; - jupâniţa, sţ. lui Ion Vulpe pit.,
p. ei în Ludeşti, 164; - mama lui
Dobromir, sţ. lui Cârstian, nora Ianei,
p. ei în Steanca, 107; - mama lui
Necula, sţ. lui Necula Bărbuniu,
(Bănceşti), 131; - mama Stoianei,
<fc.> lui Albul cel Bătrân din
Bănceştii Javrei, v. Ghitii; - mătuşa,
cumnata lui Dumitru Tudorănescul,
vinde în Goleşti, 296; - p. ei în
Titeşti, 709; - rumâncă m-rii
Căldăruşani, sţ. lui Vâlsan, mama lui
Tanasie, Stan şi Neagoe, 170; - sţ. lui
<Dumitru> cliucer, mama lui
Drăguşin şi Leca, nora lui Mitre pit.
din Stăneşti, 139; - sţ. lui Petru
Pleşoi, mama lui Stoica şi Albu,
vinde la Mierăia, 662; - sţ. lui
Vasilie, nep. lui Necula Bărbuni,
vinde la Smedeşti, 541; - ţigănci, fc.
lui Ion, 692, fc. Lupei, nep.
Gorgăcioaiei, 784, m-rii Babele, fc.
Muşei, sţ. lui Neagoe, 276, sţ. lui
Mărin, nora lui Ion, 692, sţ. lui
Mihăilă, mama lui Şteful, Iorga şi a
Neacşei, 719, v. şi Băţănoae; v. şi
Drug, Vlădoae.
Stanca (Stanta), din Găgeani, sţ. lui
Coman, fc. lui Pătru Barţu, mama lui
Dragomir, Tatul şi Stan, 564; - din
Urdeştii de Sus, mama lui Frăţilă,
Oprea şi Voico, 104; - doamna,
îngropată la Ep. Râmnic, unde a dat
şi moşii de pomană, 468, 476; - fc. lui
Diicul din Samara, sr. cu Floare, 31; -
fc. lui Oprea din Tâmpeani, sr. Ancăi,
847; - jupâneasa, fc. lui Draghiia log.
din Gurguiaşi, 172; - mama lui Albul
şi Gherghe, <sţ.> lui Datco, fc. lui
Momcilă din Dediuleşti, sr. Sorei şi
Sorcăi, mătuşa lui Marco, Manea,
Opriş şi Ban, 209; - mama Velicăi
(Gruiu), 675; - mătuşa, vinde loc în
Bucureşti, 319; - ţigănci, 109, 349,
715, fc. lui Dâcă, sr. cu Ivana şi
Lupul, 692, fc. Petcăi, 715, mama
640
Muşei, Dumitrei şi Neacşei, 159, sr.
cu Neagoe, 692, sţ. lui Gorova, mama
lui Radul, Ghicea şi Mirei, cumnata
lui Badea, 692, sţ. lui Ion, mama lui
Pătru, Dumitru şi Stanciu, 692, sţ. lui
Irimiia, mama Neacşei, Ioanei şi lui
Stancea, 52, sţ. lui Vidul, mama
Curasiei şi lui Sava, 698; v. şi
Gogoiasă.
Stance, din Dediuleşti, v. Vasalache.
Stancea, jupâneasa, vinde în
Buciumeni, 520; - sţ. lui Diicul din
Berciugov, mama lui Diicul, 693; -
ţigănci, fc. lui Irimia şi a Stancăi, sr.
cu Neacşa şi Ioana, 52, sţ. lui Bâra,
692.
Stanciul (Stanciulos), 561; - armaş al
doilea, martor pt. Bucureşti, 293; -
băcan, ginerele lui Voico Amarul,
martor pt. Bucureşti, 827; - (Băleni),
757; - cpt., martor pt. Coasta
Câmpului, Bumbuiaşti, 144, 461; -
ceauş din Caracal, 174; - ceauş,
martor pt. Săcuiani, 737; - ceprăgar,
vinde la Balta Albă, 672; - clucer, v.
Zătreanul; - comis, tatăl lui
Dumitraşco comis, bunic lui Ioan,
339; - copil, martor pt. Vlădeani, 634;
- din Argeş, 630; - din Argeş, f. lui
Badea, 677; - din Argeş, fr. cu Andrei
şi Stepan, 630; - din Balduvineşti,
322; - din Bănceşti, 95; - din
Bârzeşti, 557; - din Bordeşti, 427; -
din Brativoeşti, tatăl Catalinei, 724; -
din Bucureşti, 755; - din Căneşti, fr.
cu Ion popa, 675; - (din Cârstieneşti,
fr. cu Ivaşco iuz., Văsiiu şi Dumitru
(iuz.), f. lui Radul log. din
Cârsteneşti, nep. lui Datco vor., văr
cu Preda post., Dumitru şi
Răducanul), 323, 717, 765, 821, 822;
- din Chiojdul de Bâsca, 148; - din
Corbeani, v. Ţăinei; - din Coşoveani,
v. Hacii; - din Duşeşti, v. Ceapă; - din
Găgeani, nep. lui Voico unchiaş, 808;
- din Găurici, Sin, nep. lui, Stan
Cârneaciu, moşul lui, 493; - din
Grabicina, 756; - din Hulubeşti, v.
Bârdea, Ciurea; - din Joseani, v.
Vândălacul; - din Jupâneşti, v.
Bălosul; - din Lăngeşti, tatăl lui Stan,
840; - din Lepereşti, v. Mărăcineanul;
- din Mătăsari, v. Cârjău; - din
Mihoveni, 532; - din Petreşti, 202; -
din Poiană, f. lui Drăgoe, 388; - din
Posah, 216; - din Predeşti, 150, 325; -
din Pupezeni, 21; - din Sălişteni, tatăl
lui Preda, 226; - din Smărdeştiţa, 794,
820; - din Smedeşti, 72, 555; - din
Stănimireşti, 279; - din Suseni, fr. cu
Pătru, 703; - din Tismana, nep. lui
Pârvul, 192; - din Titeşti, f. lui Voico,
709; - din Trestinele, f. lui Dragomir
din Târnoveni, fr. cu Petcu, 311; - din
Turburea, 452, 459; - din Turburea,
v. şi Binegui; - din Urzicuţa, fr. cu
Nedea pah., 774; - din Verneşti, tatăl
lui Lefter ceauş, 265; - din Vlădeani,
634; - din Zătreni, v. - log. din
Zătreani; din Zeletin, v. Ochea; - din
Zloteşti, f. lui Radul log., 292, 741; -
f. lui Băşăstoiul din Cepturile, 392; -
f. lui Costea, martor pt. Blagodeşti,
278; - f. lui Dumitru stoln. din Vârâţi,
40; - f. lui Jipa post. din Verneşti, fr.
cu Jipa (iuz.), nep. de fr. lui Ionaşco
şi Dumitraşco, 24, 67, 684; - f. lui
Neagoe log. şi al jupaniţei Neacşa,
40; - f. lui Părăpan, fr. cu Negul
(Bătieşti), 2; - f. lui Sarchiz, (tatăl
popii Stroe, p. lui în Călimăneşti,
256, 326; - f. lui Stoica Tâmpănoiul
641
din Starchiojd, v. Tâmpănoiul; - f. lui
Ursuleţ, vinde la Borţuni, 740; - f. lui
Voinea din Bârca, fr. cu Proda şi
Stoica, 393; - f. popii, martor pt. Gura
Cheii, 712; - f. popii Preda, fr. cu
Voinea, Tudosia şi Ana, nep. lui,
603; - f. popii Stănilă şi al preotesei
Marie, fr. cu Gherghe şi Dumitru,
nep. de fr. lui Lăudat log. şi lui Preda,
543; - f. unchiaşului Şiria, 801; - f.
văt., numit şi precupeţ, vinde în
Coaste, 538; - fr. cu Cioban şi
Marcul, cumpără la Crângureni, 706;
- fr. cu Nedelco, martor pt. Steanca,
107; - fr. cu Oprea, martor pt.
Fundeni, 771; - fr. cu Stan Boţ, vinde
la Dumireşti, 695; - (Ghimpeani),
412; - ginerele lui Balea log., martor
pt. Ep. Buzău, 149; - iuz. din
Berindeşti, 335; - iuz. din
Cârstieneşti, v. Cârstinescu; - iuz. din
Giurgiţa, 500; - iuz., ispravnic
(Cornu, Câmpina), 378; - judeţ fost,
f. lui Grama, scrie doc. pt.
Blagodeşti, 278; - log. de la
Mitropolie, scrie doc. pt. Târgovişte,
106; - log. din (Bădeşti, Budişteani,
scrie doc.), 34, 489, 710; - log. din
Cârstieneşti, v. Cârstinescu; - log.
(din Slatină, scrie doc. pt.
Morânglavi), 4, 798; - (log.) din
Zătreani, 365, 457, 460, 551; - log.,
scrie doc. pt. Cepturineasca, Clinceni,
96, 802; - log., martor pt. Cerăt, 500;
- log., tatăl lui Goran, scrie doc. pt.
m-rea Golgota, 635; - (Lucieni), 424;
- martor pt. Apele Vii, 823; - martor
pt. Balş, 333; - martor pt. Bucureşti,
293; - martor pt. Cepturi, 748; -
martor pt. Ezer, 272; - martor pt.
Fundeni, 771; - martor pt. Glodeanul,
225; - martor pt. Grădiştea, 550; -
martor pt. Ivăneşti, 208, 388; - martor
pt. Piscul Tăntărealei, 563; - martor
pt. Vâlsăneşti, 174; - meşter din
Bibeşti, 452; - meşter, martor pt.
Mislea, 400; - moş, martor pt. Valea
Izvoranilor, 176; - nep. lui Cazan
(Baia), 806; - olariul, rumân în
Cărpenişul, tatăl lui Ion şi Proca, 40;
- p. lui la Samara, 31; - popa clisier la
Bis. Domnească din Craiova, 221; -
popa, cumnat lui Pilip, martor pt.
dealul Văleanilor, 436; - popa,
cumpără la Ogrăzi, 721; - popa din
Cocorăşti, 455, 655; - popa din
Fundeni, fr. cu Goica şi Radul, scrie
doc., 771; - popa din Piteşti, (tatăl lui
Ion diacon şi al lui Stan), 187, 258; -
popa din Stolojani, 792; - popa,
martor pt. Alicseni, 283; - popa,
martor pt. Câmpulung, 725; - popa, p.
lui la Mal, lg. Valea Frăsinetului,
562; - popa, p. lui la Mogoşăşti, 40; -
popa, p. lui la Samara, 31; - popa,
tatăl lui Dan, martor pt. Dobromirul,
683; - post. din Boziiani, (f. lui
Calotă vor.), văr cu Preda (sluger,
pah., nep. lui Buzincă şi jupânesei
Muşa, Luţea post., nep. lui), 211,
263, 472; - post. din Cocorăşti, v.
Cocorăscu; - post. din Pârâiani, v.
Pârâianul; - post. din Săcuiani, 698; -
post. din Vârâţi, 169, 194, 529; -
post. din Zătreani, v. Zătreanul; -
post., v. Dălgeanul; - roşul, 264; -
roşu din Călimăneşti, v. Andrea;
rumâni din: Bumbuiaşti, 144, fr. cu
Oprea, 144, v. şi Bigul; Cărpenişul, f.
lui Dragomir, fr. cu Ion, Crăciun şi
Dumitru, 40, tatăl lui Ion, Neagoe,
Prohor şi Barbul, v. şi Mălaiumare,
642
40; Comăneşti, f. lui Costandin, fr. cu
Adam şi Dumitru, 40; Corlăteştii,
Bonteanii, Voineştii şi Popeştii, 471,
fr. cu Badea, 471, v. şi Vulpe;
Izbiceani, f. lui Jitea, fr. cu Muşat şi
Duiul, 40, v. şi Vlădica; Nucşoara, f.
lui Bădilă, 40, f. lui Ianiu, fr. cu
Radul, 40, f. lui Neagoe, fr. cu Voico,
40, tatăl lui Barbul, bunic lui Samfir,
Marin şi Pătru, 40, tatăl lui Radul, 40;
m-rii Bradul, f. lui Bărcan şi al
Neagăi, fr. cu Ion şi Gherghe, nep. lui
Băjan, 841; - (Săseni), 379; - sotnic,
martor pt. Bălăneşti şi Răscăiaţi, 169;
- stegar fost din Târgovişte, 681; -
stegar, martor pt. Amarul, 519; -
stoln. (din Dobrosloveani, martor pt.
Vâlsăneşti), 174, 798, 799, 814; -
şifar (din Vărăşti), 798, 799; - tatăl
lui Bade (Câmpulung), 725; - tatăl lui
Oancea, martor pt. Leoteşti, 660; -
(tatăl Stanei), p. lui în Cucuteani, 6,
42; - tichigiu <Bucureşti>, 438; -
ţigani: copil de -, f. Oprişei, 665, 713,
f. lui Băţan, fr. cu Vaţea, Ianciul,
Drăghici, unchi lui Vasilie, 719, f. lui
Gocea, fr. cu Dumitru, Neagul,
Gherghe, Dobre, Dumitra, cumnat
Voicăi, 692, f. lui Ion şi al Stancăi, fr.
cu Pătru şi Dumitru, 692, fr. cu
Stoica, 692, fr. cu Toader şi Ionaşco,
160, tatăl lui Paraschiva, Lupul şi
Dumitru, fr. cu Stoica şi Şchioapa,
692; - uncheaş din Cucoi, tatăl lui
Oprea şi Zavon, Şerban, nep. lui,
finul lui Lepădat, 709; - (uncheaş din
Fiiani), v. - cel Bătrân; - uncheaş, v.
Cocoşilă, Ţuţulea; - văt. de plăiaşi
din Grebleşti, 307; - văt. din
Sărăcineşti, 353, 637; - văt. din
Voineşti, 839; - văt., p. lui în Piscul
Tântărealei, 563; - vinde la Bordeşti,
427; - vinde la Truţeşti, 40; v. şi
Bogotescul, Bora, Buzică, Coţofană,
Focan, Hăroe, Înfrântul, Jilcăi,
Mâinea, Mânzul, Micul,
Moldoveanul, Păţăilă, Pâşlog,
Porumbu, Roşca, Stancul, Vişinease,
Zăgoneanul;
___, cel Bătrân, popa, martor
pt. Valea Izvoranilor, 176; -
(uncheaş) din Fiiani, (tatăl lui
Neacşul şi Soare), 44, 396, 559, 608.
Stancul (Stanco), diacon din Zloteşti,
f. Neagăi şi lui Liica, fr. cu Sarafim,
741; - din Fiiani, 559; - din Găgeani,
f. lui Stoica, 129; - din Găgeani, sţ.
Dodei, ginerele lui Radul Budii, 182;
- din Găgeani, v. şi Meişor; - din
Zloteşti, 741; - fr. cu Draghia, vinde
la Runcul, 648; - hotarnic pt.
Brăgăreşti şi Beleţi, 429; - p. lui la
Racoviţa, Cioplea şi Piscul Furului,
275; rumâni din: Izbiceani, tatăl lui
Hodea, 40; Megiaşii, f. lui Radu, fr.
cu Voico, Stoica şi Vladul, 40;
Orbeasca, f. lui Vâlcul, fr. cu Trifa,
Ionaşco şi Radul, 40; Zărneşti, f. lui
Bădilă, fr. cu Neacşul, nep. lui Stan,
40; - tatăl lui Andreiu din Găgeani,
402; - tatăl lui Gherghe din Găgeani,
182; - vinde în Albaş, 40;
___, cel Lungu din Găgeani,
182;
___, cel Mare din Găgeani,
421.
Standecâine, rumân în Izbiceani, 40.
Stanimir, v. Stănimir.
Stanislav, v. Stănislav.
Stano, v. Stan.
Stanta, v. Stanca.
Starchiojd, v. Chiojd.
643
Starea, din Policioi, mama lui Calea,
719.
Staromircea, tatăl lui Ionaşco,
Baciul şi Radul, vinde la Dumireşti,
695.
Statie (State), comis m., v. Mihalcea
<Cândescu, Mihălcescu> Radul; -
cumnat cu Ion şi Neagoe, vinde la
Lepereşti, 787; - cupar m., 550, 577; -
dăruireşte vii Mitropoliei în dealul
Târgoviştei, 106; - din Călineşti, 129;
- f. lui Necula iuz. din Sulimăneşti,
Neagoe, nep. lui, 737; - neguţător din
Târgovişte, 3; - pah., p. lui la
Bogăteşti, 22; - tatăl lui Stan şi
Radul, 607; - vinde la Lăceani, 40.
Statis, v. Nicoletas.
Stavăr, rumân din Brăneşti, f. lui
Vişan, 40;
___, Dragul (Brătiani), 66.
Stavilă, din Steanca, 107.
Stăicuţ, Radu, log. m., v. Popescu-
Şintescu Stăicuţ.
Stăncescul, Stroe (Stroie), clucer,
(martor pt. Hăbud, Urecheşti), 60-62,
225, 489;
___, Tănasie, log. (din
Stănceşti, martor pt. Hăbud), 60-62,
scrie doc. pt. Vlădeani, 634.
Stănceşti, sat, <jud. Buzău>, 451,
838; - jud. Gorj, 598; - <jud.
Muscel>, 52; - jud. Prahova, 634.
Stănciucul, diacon, scrie doc. pt. m-
rea Deunlemn, 664; - din Urzicuţa,
tatăl lui Şerb, 774.
Stănescul, Mihalcea (Mihăeşti), 760.
Stăneşti, loc de emitere, conac la -,
<jud. Vâlcea>, 531; - sat, <jud.
Ilfov>, 139, 334, 435, 484; - <jud.
Mehedinţi>, 794; - <jud. Muscel>,
85; - <jud. Vâlcea>, 365.
Stăngăcea, sat, <jud. Mehedinţi>,
410, 411.
Stănică, tatăl lui Stan din Brăneşti şi
lui Oana portar, 367.
Stănilă (Stinilă), din Mihăileşti, 96; -
din Târcov, 142; - din Trestiia, 142; -
din Turburenii, tatăl lui Stan, 452; -
martor pt. Cârligaşi, 552; - martor pt.
Cerât, Ştubei, 652, 714; - popa din
Şcheai, 756; - popa, sţ. Mariei
preoteasa, tatăl lui Gherghe, Dumitru
şi Stanciul, fr. cu Lăudat log. şi
Preda, scrie doc., 543; - post. (din
Vâlcăneşti, f. lui Pârvul post. şi al
Mariei, fr. cu Paraschiva post., nep.
lui Stanciul Dălgeanul post.), 43, 509,
716; rumâni din: Clăbuciariul, 40;
Mogoşeşti, f. lui Oprea, fr. cu Tudor,
Stan şi Radul, 40, tatăl lui Pârvul, 40;
Momiceani, 736; - (Săseni), 379; -
tatăl lui Stoian croitor (Piteşti), 34; -
ţarigrădeanul, martor pt. Clinceni,
442, 447, 490, 491, 497.
Stănimir (Stanimir), din Copăceni,
97, 415; - din Râpe, 93; - iuz. din
Uleşti, 188; - martor pt. Mislea, 400;
- popa din Slăveşti, f. popii Neanciul,
143; - rumân din Megiaşii, tatăl lui
Istru, bunic lui Radu, 40; - sţ. Ancăi,
vinde la Zăgoneani, 644.
Stănimireşti, sat, <jud. Ilfov>, 279.
Stănislav (-u, Stanislav), diacon,
martor pt. Novacii de Sus, 653; - din
Bădeani, 137; - din Popânzăleşti,
221; - din Potcoveni, 705; - din
Săteani, v. Tănăcanul; - din
Smărdeştiţa, 407; - <din Şcheii cei
Bătrâni>, 556; - (din Topor, f. lui
Şerban), martor pt. Racoviţa, Cioplea
şi Piscul Furului, 273, 275; - din
Turburenii, 452; - log. din Căcăşani,
644
fost sţ. jupânesei Neculce, tatăl lui
Radul, 145; - meşter din Cacova de
Sus, 668; - pah., fr. cu Radul, nep.
lui Stan log. din Beloţi, 325; - p. lui
la Murgaşi, 746; - pârclb. din Izvor,
691; - rumân din Găleşăşti, f. lui
Lazar, fr. cu Toma, Radul, Stan şi
Neagoe, nep. lui Oancea, 370; - tatăl
lui Albul (Roşuul), 680; - tatăl lui
Mihai (Sânbotin), 178; - tatăl lui Nica
(Vlădeşti), 551; v. şi Bădişăscul.
Stănislava, ţigancă, 336.
Stănişorul, v. Spinişorul.
Stănuleşti, sat, <jud. Buzău>, 131.
Stângaciul, Oprea, rumân în
Drăgoiani, 202.
Stângăceanul, Necula (Nicola),
(post. din Stăngăcea, martor pt.
Dărvari, Ciupreşti), 410, 411, 414,
780.
Stângul, din Popeştii de Sus, 40.
Stârcea, iuz., (tatăl lui Nistor log.),
adevereşte pt. Baltă Albă, Măciuceşti,
210, 672.
Stârpitul, Stan din Largul, tatăl lui
Oprea, 232.
Steanca (Stenca), sat, (jud. Ialomiţa),
21, 107, 610, 719.
Stefan, v. Ştefan.
Stelea, m-re, v. Târgovişte.
Stepan, ceauş din Işalniţa, 132; - din
oraşul Argeş, fr. cu Andrei şi
Stanciul, 630; - pah. din Pleşoi, 325; -
post. (din Vlădeani), v. Vâlceanul; -
roşu din Reacea, 325; - rumân din
Izbiceani, tatăl lui Stoian, 40; -
uncheaş din Bârca, 189; v. şi Dande,
Enăcescul.
Steriian, neguţător, martor pt. Lază,
346.
Stichiţa, v. Stoichiţă.
Stinilă, v. Stănilă.
Stoboran, ţigan, 349.
Stoe, v. Stoia.
Stoen, v. Stoian.
Stoeneşti (Stoineşti), sat, <jud.
Ilfov>, 417; - (lg. Dragoslavele, jud.
Muscel), 137, 344; - <jud. Vâlcea>,
71, 842; - <jud. Vlaşca>, 172.
Stoeştii, curătură la Cucuteani, <jud.
Dâmboviţa>, 42.
Stoia (Stoe, Stoie), ceauş, cumpără la
Târgovişte, 649; - croitor, rumân din
Bumbuiaşti, 144; - din Găleşăşti, 175;
- din Obeadin, nep. lui Conda, 150; -
din Slăveşti, 292; - din Tătărani, 450;
- din Turbureşti, 450, 451; - f. lui
Dobrotă din Holeşti, fr. cu Dobrotă,
655; - f. lui Dumitru din Cârstieneşti,
12; - (greşit: Stoica), fr. cu Ion
călugăr din Bereşti, 745, 775; - iuz.,
adevereşte pt. Balta Albă, 672;
rumâni din: Curta, f. lui Stan, fr. cu
Fătul, Lazar şi Stan, 40; Izbiceani,
40; - văt. (de călăraşi de Ţarigrad,
ţarigrădeni, sţ. jupâneasei Sora),
cumpără la Clinceni, 110, 303, 442,
447, 448, 490, 491, 497; v. şi
Zmeescul.
Stoian (Stoen, Stoin), cpt. din
Voiceşti, 489; - ceauş, vinde la
Negeşti, 89; - clucer din Bănuleşti,
441; - croitor, f. lui Stănilă, nep. lui
Aliver casap, p. lui la Boleasca, 34; -
diacon din Brătuleşti, 223; - din
Găgeani, (nep. lui Voico unchiaş,
Stan din Găgeani, nep. lui), 233, 808;
- din Gârbovi, tatăl lui Vlad, 171; -
din Livezi, 750; - din Mihăeşti, 177; -
din Muscel, tatăl lui Ivaşco, 129; -
din Pleşoi, 150; - din Strâmbeani, v.
Brag; - din Tătărani, 451; - f. lui
645
Albul, fr. cu Oprea, vinde la Goleşti,
625; - f. lui Pentelei, Ciopleg din
Frăsinet, nep. lui, 363; - martor pt.
Băldălui, 351; - popa, martor pt.
Cioroiaşi, 399; - Radul, nep. lui
(Vadul Morii), 432; rumâni din:
Călugăreani, fr. cu Vladul, 40;
Cărpenişul, 40; Izbiceani, 40, f. lui
Stepan, 40, v. şi Robul; Răbegi, fr. cu
Leia şi Radul, 728; - tatăl lui Manea
(Ştefeşti), 722; - terzibaşa unchiaş,
martor pt. Fiani, 163; - ţigani, f. lui
Băţan, 719, fr. cu Giura, 349; - văr cu
Semen clucer şi Iovan cpt., p. lui la
Burila şi Izvorul, 591; - vinde la
Bordeşti, 427; - vist., martor pt.
Ciolăneşti, 433; - vist., v. Dimitriu; v.
şi Stan.
Stoiana, fc. Stanei, nep. lui Albul cel
Bătrân din Bănceştii Javrei, 308; -
mama lui Nedelco din Mirceşti şi
Hilcea, fc. lui Hilcea din Groşeneasa,
195; - sţ. lui Bădica, mama lui
Lepădat, vinde la Gostile, 604; - sţ.
lui Preda Urdăreanul pah. din Gorj,
fc. lui Lepădat cpt. şi a Voicăi, 364.
Stoica, ţigancă, sţ. lui Toader, 160.
Stoica, armaş, martor pt. Lază, 346; -
băcan, socrul lui Pătru din Găgeani,
182; - bărbier, martor pt. Pomii
Banului, 578 bis.; - blidar, tatăl lui
Negoe din Domneşti, 320; - catană,
tatăl lui Radul chitrar (Trestii), 565; -
ceauş, martor pt. Amarul, 519; -
ceauş, martor pt. Bucureşti, 683; -
ceauş (Ştefeşti), 722; - croitor, martor
pt. Târgovişte, 649; - diacon, martor
pt. dealul Văleanilor, 436; - din
Arcani, 824; - din Băişoară, v.
Băilescul; - din Bănceşti, fr. cu Opriş,
95; - din Bordeşti, f. lui Matei, 427; -
din Brăneşti, v. Măşoi; - din Brătianii
de Sus, f. sau nep. lui Lăudat, Şărban
şi Radul, fr. sau văr cu Negoe,
Chirca, Soare, Stan, Dragomir, Mirul,
nep. lui Roşca Stanciul, 434; - din
Brătianii, tatăl lui Stan, scrie doc., 66;
- din Bumbueşti, f. lui Pilea, fr. cu
Pătru, 776; - din Cândeşti, v.
Mehmet; - din Chiojd, 88, 148, 671; -
din Ciolăneşti, v. Vezeanul; - din
Comanca, f. popii, 215; - din Corbi,
235; - din Dămiiani, f. lui Tudor,
836; - din Dăneşti, 80; - din
Dragosloveani, f. lui Marin, 660; -
din Drăgoeşti, fr. cu Drăghici şi
Barbul Brăiloaci, 681; - din
Dumireşti, 695; - din Fiiani, 396,
559, 807; - din Găgeani, (f. lui
Baciul, tatăl lui Stancul), 129, 182; -
din Găgeani, nep. lui Voico unchiaş,
808; - din Ghimpaţi, v. Titeanul; - din
Glaveş, f. lui Ghiorma, 130; - din
Hulubeşti, v. Ciocan, Ghidiul; - din
Iaroslăveşti, 353; - din Măicăneşti,
243; - din Mărăcineni, 616; - din
Morânglav, 4; - din Murgaşi, tatăl lui
Lupul şi Dumitru, unchi lui Pârvul,
746; - din Pârliţi, v. Secară; - din
Popeşti, tatăl lui Radul, unchi lui
Dragomir, 433; - din Robăneştii, 221;
- din Starchiojd, v. Tâmpănoiul; - din
Steanca, 107; - din Şcheai, fr. cu
Lepădat, 756; - din Şerbăneşti, nep.
lui Vlaicul, 266; - din Târgovişte, v.
Matea; - din Viişoară, 221; - din
Zăpodie, 686; - (Duşăşti), 49; - f.
Dafinei, nep. de sr. popii Jipa, văr cu
Mihai, p. lui la Coţofeneşti, 685; - (f.
lui Barbul), martor pt. Săseani, 379,
837; - f. lui Cecăltan, martor pt.
Cepturinească, 802; - f. lui Coica din
646
Bădeni, 599; - f. lui Dumitru log. din
Amărăşti, fr. cu Drăgan, nep. de fiu
lui Nanu log., 324; - f. lui Gurguiu,
martor pt. Şcheai, 756; - f. lui
Năvrap, martor pt. Găgeani, 679; - f.
lui Neagu, fr. cu Hiera, martor pt.
Găgeani, 679; - f. lui Păcală din
Muscel, 234; - f. lui Pătru (Pleşoi şi
al Stanei), fr. cu Albul (şi Barbul din
Mierăia), 662, 678, 782; - f. lui Pleşa
din Părdeşti, tatăl lui Badea, Ivan şi
Călin din Romanaţi, 99; - f. lui
Scundilă, p. lui în Bumbueşti, 776; -
f. lui Stroe din Stoineşti, fr. cu Zărnă,
vinde la Cacova, 842; - f. lui Tăbucul
din Tânpeani, fr. cu Barbul şi Toader,
847; - f. lui Văsile din Verneşti, fr. cu
Draghiia, Arion, Stoica, Necula,
Gherghe şi Mihalcea, nep. lui Larion,
24; - f. lui Voinea (Bădeani), 599; - f.
lui Voinea din Bârca, fr. cu Proda şi
Stanciul, 393; - f. lui Voinea, martor
pt. Găgeani, 679; - f. Nedelcăi
(Bădeani), 599; - f. popii Manea din
Mărăcineani, fr. cu Voico, 142; - f.
uncheaşului Cârstiian din Valea
Lupului, 36; - fr. cu Albul, p. lui la
Samara, 31; - fr. cu Fiera, Pădure şi
Şărban, vinde la Samara, 31; - fr. cu
Simion, Stan, Ivaşco, Iarciul, Pătru,
Ventilă, cumpără la Beleaţi şi
Priboiani, 30; - fr. cu Stan din
Miceşti, 587; - iuz. din Berciugov,
222; - iuz. din Berevoeşti, 580; - iuz.,
v. Rămoiu; - log., cumpără la
Ludeşti, v. Ludescul; - log. (din
Bătieşti, tatăl lui Radul log., Ivan şi
Avram), 532, 762; - log. din Piteşti,
34; - log. (din Starchiojd), 88, 151; -
log. din Titu, 172; - log., (f. lui
Anghel, martor pt. Pârscoveni, scrie
doc. pt. Cândeşti), 33, 76, 149, 593; -
log., f. lui Soare log., v. Soarevici; -
log., f. lui Şerban log. din Bucureşti,
v. Şerbanovici; - log., scrie doc. pt.
Bucureşti, 674; - log., scrie doc. pt.
Cârligaşi, 552; - log., v. şi Grancea,
Liudescul, Păsărăneanul; - martor pt.
Balş, 432; - martor pt. Cârligaşi, 552;
- martor pt. Clinceani, 442; - martor
pt. Măniiaci, 286; - martor pt.
Negovani, 398; - martor pt. Piscul
Tântărealei, 563; - martor pt. Trestii,
565; - martor pt. Ueşti, 84; - moşul
lui Anghel, p. lui la Iaroslăveşti, 700;
- nep. lui Goica, vinde la Mărculeşti,
682; - nep. lui Sâmbotin cpt., martor
pt. Ghimpeani, 412; - nep. lui Stoica
cel Bătrân din Fiiani, 44; - pah. din
Lazuri, 287; - pah., martor pt. Plopi,
426; - pah., tatăl lui Radul
(Brobodiţi), 733; - pah., vinde la
Cegani, 369; - popa, clisiar în soborul
m-rii Govra, 665; - popa din Cioroi,
349; - popa din Popeşti, 418; - popa
din Ştefeşti, (scrie doc.), 694, 722,
764; - popa, scrie doc. pt. Zăvoiu,
623; - popa (Vâlcăneşti), scrie doc.,
509; - posluşnic m-rii Aninoasa, 227;
- post. (din Bărbăteşti), 86, 87, 146; -
post., v. Stoichiţă post.; - roşu din
Drăgoiani, fr. cu Drăghici şi Barbul,
văr cu Mihul, nep. lui Barbul clucer,
202; - roşu din Rădăcineşti, 717; -
roşu din Zălogi, tatăl lui Lepădat iuz.,
489; rumâni din: Brătianii de Sus, f.
lui Stan, fr. cu Vişan, Gligorie, Marin
şi Florea, 40; Călugăreani, 40;
Cărpenişul, f. lui Liian, fr. cu
Tudosie, Pătru şi Radul, 40, v. şi
Buzilă; Ciupa, nep. lui Marin, 257, v.
şi Pise; Corlăteştii, Bonteanii,
647
Voineştii şi Popeştii, fr. cu Muşat,
471, v. şi Negru; Drăgoiani, 202;
Furdueşti, f. lui Vladul, 40; Izbiceani,
40; Lăceanii, f. lui Măciucă, fr. cu
Arion, Florea, Mircan şi Magdalin,
40; m-rii Bradu, f. lui Gavrilă şi al
Muşei, fr. cu Marin şi Sturze, nep. lui
Opre şi Anei, 841; Megiaşii, f. lui
Dumitru, 40, f. lui Radu, fr. cu Voico,
Stancul şi Vladul, 40; Mogoşăşti, f.
lui Dima, fr. cu Ilie, nep. de fr. lui
Tatul, 40; Pleşoi, 760; Romanaţi, f.
lui Radul, tatăl lui Radul, 40;
Vâlcana, 40; Vâlcom, 652; - stegar
din Berciugov, v. Mălaiu; - stoln. din
Tocsobeşti, 767, 768; - tată lui
Negoiţă şi Pătru, p. lui la Negeşti,
845; - tatăl lui Pătru, bunic lui Istrate
(Piscul Tântărealei), 563; - tatăl lui
Radul, unchi lui Dragomir, 433; -
ţigani, din Cruce, 349, f. lui Oprea, fr.
cu Dumitru, 692, fr. cu Stanciul şi
Şcioapa, unchi lui Paraschiva, Lupul
şi Dumitru, 692, m-rii Căldăruşani,
156, sţ. Vladei, tatăl lui Nica şi Titu,
socru lui Manea, bunic lui Radul şi
Radei, 692, v. şi Drăcosul; - văr cu
Semen clucer şi Iovan cpt. (Burila),
591; - văt. din Săcuiani, 367; - vinde
la Borţuni, 740; - vinde la Crasna,
612; - vinde la Samara, 31; - vinde la
Vâlcom, 652; - vor. din Şănteşti, 188;
v. şi Bocul, Bolan, Bonchici, Chefa,
Crăciunescul, Frăţilescul, Gomici,
Liudescul, Scurtul, Stoichiţa,
Şerbanovici, Tetinul, Vişan,
Voinescul;
___, cel Bătrân, unchiaş din
Fiani, Stoica, nep. lui, 44.
Stoican, ceauş din Săruleşti, 153,
682; - f. lui Dragomir Zmeul, v.
Zmeul; - p. lui în Gruiu, 675; - p. lui
în Predeal, 146; - pârclb., adevereşte
pt. m-rea Deunlemn, 664; v. şi Nan,
Stoicul.
Stoicea, tatăl lui Dragomir (Borţuni),
740.
Stoiceani, sat, <jud. Argeş>, 760.
Stoiceşti, sat, (jud. Ilfov), 670, 671.
Stoichina, din Pleşoi, 150.
Stoichiţa (Stichiţa, Stoica, Stoichiţă),
cpt., martor pt. Negovani, 398; - din
Comanca, 215; - post. din Bărbăteşti,
(Drăghici post., nep. lui), 40, 291; -
spăt., f. lui Mihaiu din Sărata, fr. cu
Evda, 815; - vist., moşul lui Stamatie
pah., p. lui în Strâmba, 220.
Stoicul (greşit: Stoican), p. lui în
Floreşti, 730.
Stoie, v. Stoia.
Stoilă (Stoilu), din Găgeani, 679,
808; - popa, tatăl lui Vladul
(Lăceani), 40.
Stoin, v. Sacotă.
Stoineşti, v. Stoeneşti.
Stoinilă, din Gogoşi, 150.
Stolojani (Stolojeni), sat, <jud.
Gorj>, 283, 503, 792, 824.
Stratonie, martor pt. Glaveş, 130.
Străoasa, topic la Bogăteşti, <jud.
Muscel>, 22.
Strătulat, iuz., cumpără la Boeşti,
796.
Strâmba (Strâmbul), m-re, <jud.
Gorj>, 220, 718; - sat, (jud. Dolj),
220, 337, 487.
Strâmbeani, sat, <jud. Prahova>,
564, 764.
Strâmbul, v. Strâmba.
Stredea (Streadea), din Racoviţa,
115, 201, 275.
648
Strehaia, m-re, (jud. Mehedinţi),
203, 718; - tg., jud. Mehedinţi, 203.
Stroe (Stroie), cpt. din Comani, 798,
799, 814; - (clucer, ispravnicul
Scaunului Craiovei), 20, 43, 147,
150, 196, 409, 743; - clucer, v. şi
Stăncescu; - cumpără la Clinceni, 96;
- din Găgeani, tatăl lui Mircea, 808; -
din Mărzăneşti, f. lui Gherghe post.,
40; - din Piteşti, nep. lui Dumitru şi
Andronie, văr cu Arsenie, 461; - din
Râmnic, 826; - din Râmnic, f. lui
Voico (şi Dobrei), fr. cu Ghin, 530,
698; - din Stoineşti, tatăl lui Stoica şi
Zărnă, 842; - din Turburenii, 452; - f.
lui Mihart post., fr. cu Ion, vinde la
Cerăt, 718; - f. lui Neagoe, martor pt.
Vlădeani, 634; - f. lui Stanciul post.
din Cocorăşti, v. Cocorăscul; -
ispravnicul Scaunului Craiovei, v.
clucer; - log. al doilea, martor pt.
Buneşti, 228; - log. (m. f.), v.
Leurdeanu; - log., v. Olănescul; -
martor pt. Ivăneşti, 208; - martor pt.
Racoviţa, Cioplea şi Piscul Furului,
273; - martor pt. Scăuiani, 323; -
martor pt. Steanca, 107; - martor pt.
Zgârciţi, 173; - nep. lui Iorgache vor.,
p. lui la Merezu, 545; - nep. lui
Mitrea vor., <Bucureşti>, 826; - p. lui
a Gura Cheii, 712; - popa din Bădeni,
253; - popa, f. lui Stanciul Zătreanul,
v. Zătreanul; - post. din Oteteliş, tatăl
lui Vladul, 800; - post., fr. cu
Mihalcea iuz., cumpără la
Iaroslăveşti, 353; - post., sţ. Vilaei,
cumpără muntele Ganea, 85; - roşu
din Flămânda, 275; rumâni din:
Izbiceani, fr. cu Manea, 40;
Nucşoara, tatăl lui Albul, 40, tatăl lui
Turbaling, 40; Roşiiani, f. lui Albul,
814; Vâlcana, 40; - scrie doc. pt.
Teşila, 534; - Tănasie, nep. lui,
martor pt. Titeşti, 530; - văr. cu
Preda, Stanciul log., Ivaşco iuz.,
Dumitru, Văsiiu şi Stanciul, nep. lui
Datco vor., vinde la Scăuiani, 717; -
vist. m., v. Leurdeanu; - vist., martor
pt. Bârseşti, 404; - vor. m., v.
Băleanu Gheorghe; - vor., martor pt.
Piteşti, 187; v. şi Cotoiu, Drăgănescu,
Istovoe, Scobiţă.
Stroeşti, sat, <jud. Gorj>, 792, 824.
Stroevici, Vlad din Oteteliş, (f. lui
Stroe post. din Oteteliş, scrie doc.),
582, 800.
Studeniţa, hotar la Găbroveneasca,
jud. Teleorman, 40.
Studina, sat, (jud. Romanaţi), 194,
692.
Stuicăneasa, mătuşa lui Gherghe
(Mirceşti), 27.
Stuinea, v. Tuinea.
Sturze, rumân m-rii Bradul, f. lui
Gavrilă şi al Muşei, fr. cu Marin şi
Stoica, nep. lui Opre şi Anei, 841.
Suflescul, Nan, martor pt. Poieniţa
Teiului, 830.
Sufronie, v. Săfronie.
Suleşti, sat, <jud. Ilfov?>, 188.
Sulga (greşit: Iuga), din Bereşti, 152,
313, 314.
Sulimanul, sat, <jud. Ilfov>, 188.
Sulimăneşti (greşit: Măneşti), sat,
jud. Ialomiţa, 737.
Sultana, jupaniţa, fc. Sanfirei, sţ. lui
Dragul post. din Togozeani, 40.
Surani, sat, <jud. Sac>, 287.
Surdul, Oancea, vinde la Racoviţa,
Cioplea şi Piscul Furului, 275.
Surpătură, topic la Crevedie, <jud.
Vlaşca>, 41.
649
Suseni, sat, <jud. Dâmboviţa>, 703.
Suslăneşti, sat, <jud. Muscel>, 532.
Sutul (greşit: Lupul), Vasilie, martor
pt. m-rea Vintilă Vodă, 642.
Ş
Şaineşti, sat, <Şeineasca, com.
Săgeata, jud. Buzău>, 435.
Şandrea (Sandri, Şiandrea), f.
uncheaşului Muşat din Epureşti, 103,
309.
Şangheri, vinde cai m-rii Tismana,
147.
Şarba, ţigancă, 614.
Şasa, sat, <jud. Gorj>, 202.
Şăgarcea, v. Şegarcea.
Şămnicu, v. Şemnicu.
Şănteşti, v. Şinteşti.
Şărb, v. Şerbu.
Şărba, v. Şerban.
Şărban, v. Şerban.
Şărbăneşti, v. Şerbăneşti.
Şărbu, v. Şerbu.
Şărineasa, sat, v. Şirineasa.
Şătoaia, v. Şitoaia.
Şcheai (-i, Şchei, Scheiani), sat, <jud.
Buzău>, 556, 686, 756;
___, cei Bătrâni, sat, <jud.
Buzău>, 556.
Şchioapa, ţigancă, sr. cu Stoica şi
Stanciul, mătuşa lui Paraschiva,
Lupul şi Dumitru, 692.
Şchiopeni (Şchiopeani), sat, (jud.
Rm. Sărat şi Brăila), 103, 304, 571,
641.
Şchiteanu, metoh, <jud. Buzău>,
556.
Şcoala Domnească, v. Bucureşti; -
slovenească de la Sf. Gheorghe
Vechi, v. Bucureşti.
Şegarcea (Şăgarcea), m-re, <jud.
Dolj>, 351; - sat, jud. Dolj, 778.
Şemnicu (Şămnicu), sat, <jud. Dolj>,
759;
___, de Jos, sat, <jud. Dolj>,
758.
Şerb, v. Şerbu.
Şerban (Şărba, Şărban, Şirba,
Şirban), de la m-rea Bradu, 841; - din
Brăileşti, 198; - din Brătianii de Sus,
fr. cu Lăudat, Radul, Roşca Stanciul,
tată sau unchi lui Stoica, Negoe,
Chirca, Soare, Stan, Dragomir şi
Mirul, 434; - din Măciuceşti, f. popii
Creţu, fr. cu Neagoe, 755; - din
Nănişorii, tatăl lui Muşat, 126; - din
Orbeasca, 738; - din Rubeasca, 352; -
din Scăioşi, 694; - din Titeşti, nep. lui
Stanciul, 709; - din Trestia, 142; - din
Ţigăneşti, f. lui Micul, 347; - din
Văleni, fr. cu Iona, văr cu Ionaşco,
658; - f. Hurdubelii, p. lui în Samara,
31; - f. lui Gârdu din Reade (Rearde),
fr. cu Dumitru, 136; - f. lui Ion şi al
Vişei, fr. cu Nedelco şi Radul, vinde
la Târgovişte, 649; - f. lui Ivan, fr. cu
Manea, vinde în funia Tătărască, 390;
- fr. cu Albul, vinde în Purani, 300; -
fr. cu Fiera, Pădure şi Stoica, vinde în
Samara, 31; - fr. cu Radu, vinde în
Homeşti, 249; - fr. popii Voico, unchi
lui Neagu, vinde în Popeşti, 691; -
hotarnic m-rii Cobiia, 273; - iuz.,
martor pt. Balta Albă, 672; - log. al
doilea, ispravnic doc., 846; - log. din
Bucureşti, tatăl lui Stoica log., 79,
214, 515; - log. din Ţigăneşti, 639; -
log., scrie doc. pt. Ţâţa, 829; - mazil
din Ruşceani, 275; - nep. lui Manea
pârclb., 376; - pah., v. Radu Şerban
vv.; - p. lui în Groşeneasa, 195; -
650
pârclb. (din Găleşăşti, martor pt.
Urdeşti), 99, 101, 104, 125; - popa
din Bărbuleţ, 696; - popa, martor pt.
Zăpodie, 686; - post. al doilea, martor
pt. Urecheşti, 489; - post. din
Slăviteşti, fr. cu Isac log., Tudosie
pah., nep. lui, 760; - post., v.
Cantacuzino, Popescu; - roşu, martor
pt. Blagodeşti, 278; rumâni din:
Megiaşii, f. lui Neagoe, fr. cu Bâra,
Radu, Dumitru şi Muşat, 40;
Mogoşeşti, f. lui Pătru, 40, f. lui Stan,
40; - tatăl lui Daan din Petreşti, 202; -
tatăl lui Stănislav din Topor, 275; -
ţigan, 40, f. lui Pârţoe, fr. cu Ion, 692,
f. lui Vlad şi Neacşei, fr. cu Coman,
692; - văt., 561; - vinde în Creţuleştii
de la Răstoacă, 496; - vinde în
Mărculeşti, 682; - vinde în Samara,
31; - vist. (din Bilcireşti), v.
Bilcirescul; - vist., tatăl lui Radul
log., p. lui în Ageşti, 719; v. şi
Cranga, Edoiul, Gorşteanu;
___, vv., v. Constantin Şerban
vv.;
___, vv., v. Radu Şerban vv.
Şerbanovici, (Stoica), (log., f. lui
Şerban log. din Bucureşti, scrie doc.),
79, 211, 214, 267, 472, 515, 521,
674.
Şerbăneşti (Şărbăneşti), sat, (jud.
Dâmboviţa), 6, 197, 266; - <jud.
Vâlcea>, 419.
Şerbu (-l, Şărb, Şărbu, Şerb), din
Cârstieneşti, 40; - din Izvor, 31; - din
Neiani, tatăl lui Moisi şi Stahie, 611;
- f. lui Dragomir din Zăgoneani, 644;
- f. lui Oancea din Dobreşti, 1; -
martor pt. Măniiaci, 286; - nep. lui
Stănciucul din Urzicuţa, 774; - roşu,
p. lui în Priboeni, 810; rumâni din:
Berislăveşti, tatăl lui Ion, Radul,
Opriian, Chirca, 360; - Bumbuiaşti,
fr. cu Roznu, 144; Ciupa, 257; - tatăl
lui Aldea, v. Baştea; - tatăl lui Dobrin
din Zloteşti, 741; - tatăl lui Radu şi
Dumitraşco din Seaca, v. Gorşteanu;
- tatăl lui Voinea roşu, martor pt.
Cioroiaşi, 399; v. şi Edoiul.
Şerbuznă, rumân din Poenarii, 40.
Şesul, Brădetului, topic la Chiojdul
de Bâsca, <jud. Sac>, 88.
Şiandrea, v. Şandrea.
Şinca, iuz. din Buzău, 195.
<Şinteşti> (Şănteşti), sat, <jud.
Ialomiţa>, 188.
Şipot (Sapot, Sopot), sat, <jud.
Dolj>, 150, 216, 325, 452.
Şirba, v. Şerban.
Şirban, v. Şerban.
Şiria, uncheaş, tatăl lui Stanciul, 801.
<Şirineasa> (Şărineasa), sat, <jud.
Vâlcea>, 411.
Şitoia (Şătoaia), sat, <jud. Dolj>,
221, 739.
Şoghel, Stan din Vaideel, 321.
Şoldea, p. lui în Samara, 31.
Şoptea, tatăl lui Dragomir, p. lui în
Ludeşti, 164.
Şotânga, sat, <jud. Dâmboviţa>, 40.
Şovărăşti, sat, jud. Teleorman, 40.
Ştefan, arhim, v. - eg. m-rii Cozia; -
călugăr din Tihuleşti, fr. cu Vlasie,
cumnat cu Stan din Bănuleşti, 441; -
cpt. din Bogdănei, 12; - din
Dumireşti, 695; - din Găleşăşti, 175; -
din Mogoşăşti, tatăl lui Pepa, bunic
lui Manea, străbunic lui Fota şi
Drăguşin, 99; - din Şcheiani, 686; -
eg. m-rii Codmeana, scrie doc., 646; -
eg. m-rii Cozia, 184, 185, 190, 326; -
eg. m-rii Sadova, 324, 477, 692, 784,
651
834; - f. lui Coman comis, fr. cu
Deadul, nep. de fiu lui Neagul, 467; -
grăm., vinde în Măicăneşti, 242; -
ierom., 665; - iuz. de spătărei, scrie
doc. pt. Boteni, 575; - iuz., martor pt.
Balta Albă, 103; - log., f. lui Bogdan
iuz. din Ciorani, (fr. cu Vasilie, nep.
lui Staico), 50, 53; - log., f. lui
Chiriiac din Stoeneşti, 172; - martor
pt. Câmpulung, 725; - mitrop. Ţ.
Rom., 73, 138, 159, 165, 181, 182,
198, 201, 207, 231, 302, 358, 446,
466, 498, 521, 594, 628, 743, 790,
cumpără vie la Târgovişte, 5; -
negustor, martor pt. Câmpulung, 725;
- popa, martor pt. Joseani, 305;
rumâni din: Izbiceanii, 40;
Corlăteştii, Bonteanii, Voineştii şi
Popeştii, 471; - (greşit: Ştefan vor.
m.), v. Şteful vor. al doilea.
Ştefana, mama lui Radul din
Ciutureşti, 758.
Ştefănel, din Miceşti, tatăl lui
Dumitru, 587.
Ştefăneşti, deal, (jud. Muscel), 161,
669.
Ştefeşti, sat, <jud. Sac>, 694, 722,
764.
Şteful, adevereşte pt. Balta Albă,
672; - din Căpreşti, 555, 684; - din
Judeani, 708; - din Potoceani, fr. cu
Anghel şi Dumitru, 209; - din Tg. Jiu,
70; - din Zoreşti, văr cu Jitiian, Stan
popa şi Ban diacon, nep. lui Jitiian
din Bălteani, 647; - post. din
Tămăşăşti, v. Tămăşescul; - roşu, p.
lui în Tiha, 168; - rumân în Nucşoara,
tatăl lui Dobrotă şi Iane, 40; - ţigan, f.
Stanei şi lui Mihăilă, fr. cu Iorga şi
Neacşa, 719; - (greşit: Ştefan), vor. al
doilea (greşit: vor. m.), (Bereşti),
338.
Ştefeţ, v. Ştipeţ.
Şterbeaiu, v. Ştirbei.
Ştipeţ (Ştepeţ), Vlad, (martor pt.
Valea Malului), 47, 804.
Ştirbei (Şterbeaiu, Ştirbeai,
Ştirbeaiu, Ştirbeiu), Arvat (I), <moşul
lui Tudor clucer din Izvor, Ivan slujer
(I) şi Arvat spăt.>, 181;
___, Arvat (II) spăt., tatăl lui
Drăghici şi Tuduria, <fr.> cu Tudor
clucer din Izvor şi Ivan slujer (I),
unchi lui Ivan slujer (II) şi Radul
spăt., 181;
___, Drăghici, f. lui Arvat
spăt., fr. cu Tuduria, nep. de fr. lui
Tudor clucer din Izvor şi Ivan slujer
(I), văr cu Ivan slujer (II) şi Radu
spăt., 181;
___, Ivan (Ivaşco clucer,
slujer) (I), (fr. cu Tudor clucer din
Izvor şi Arvat spăt., unchi lui Ivan
sluger (II), Radul spăt., Tuduria şi
Drăghici), 181, 823;
___, Ivan slujer (II), f. lui
Tudor clucer din Izvor, fr. cu Radul
spăt., nep. de fr. lui Ivan slujer (I) şi
Arvat spăt., văr cu Tuduria şi
Drăghici, 181;
___, Ivaşco clucer, v. Ivan
(clucer, slujer);
___, Radul (din Izvoară, f. lui
Tudor clucer din Izvor şi al jupânesei
Vlădae, fr. cu Ivan slujer (II), nep. lui
Iane post., nep. de fr. lui Ivan slujer
(I) şi Arvat spăt., văr cu Tuduria şi
Drăghici), spăt. (greşit: clucer), 174,
181, post. din Izvor (al doilea,
ispravnic la jurământ), 411, 414, 638,
691, 735, 799;
652
___, Tudor clucer (din Izvor,
sţ. jupânesei Maria şi al Vlădaei, tatăl
lui Ivan slujer (II) şi Radul spăt.,
post., fr. cu Ivan slujer (I) şi Arvat
spăt., ginere lui Iane post. din
Vâlsăneşti, unchi lui Tuduria şi
Drăghici), 174, 181, 405, 691, 846;
___, Tuduria, f. lui Arvat spăt.,
fr. cu Drăghici, nep. de fr. lui Tudor
clucer din Izvor şi lui Ivan slujer (I),
văr cu Ivan slujer (II) şi Radu spăt.,
181;
___, Vlădae, jupâneasa, sţ. lui
Tudor clucer, fc. lui Iane post., 174.
Ştirbeşti, fam. de boieri, 181.
Ştiubei (-ul, Ştiubeaiu, Ştubei), sat,
<jud. Mehedinţi>, 150, 652, 690,
750;
___, Durdei, topic la Balş,
<jud. Romanaţi>, 432.
Ştoroban, Pârvul, vinde în Duşeştii
de Sus, 40.
Ştorobani, sat, <jud. Teleorman>,
120.
Ştubei, v. Ştiubei.
Şuica, tatăl lui Preda, fr. cu Stanciul
log. din Cârstiianeşti, 144.
Şuici, sat, <jud. Argeş>, 717.
Şuiereasca, sat, <jud. Dâmboviţa>,
350.
Supăreşti, sat, <jud. Sac>, 749.
Şuşiţa, sat, <jud. Gorj>, 794, 820.
T
Talpă, Dumitraşco, p. lui la Coeteşti,
450, 451.
Tamaş, Gabriel, vicar apostolic al
Moldovei şi Ţ. Rom., împuternicit de
Mihail Radu vv. să facă înţelegere cu
Gheorghe Rákóczi, principele
Transilvaniei, 831.
Tanasia (Tănasiia), (jupâneasa, fc.
lui Mihai din Cărcioaia, sr. cu Pătru
şi Nicola, cumnată cu Ianache,
adevereşte pt. Băldăiu), 336, 351.
Tanasie, v. Tănasie.
Taodur, tatăl lui Călin din Posah,
216.
Tasie, v. Tănasie.
Tata, din Titeşti, 307.
Tatiiana, ţiganca, mama Paraschivei,
525.
Tatomir, din Băldălui, tatăl lui
Neacşul, 351; - din Brediceanii, 824;
- din Foeşti, tatăl lui Cârstea şi al lui
Mihail, 120; - f. lui Neagul, martor
pt. Ciutureşti, 759; - popa din
Gostavăţ, 529; - popa din Hăişti, tatăl
lui Gherghe, Preda şi Dediul, 150; -
popa, martor pt. Cetate, 186; - tatăl
lui Baciul din Găgeani, 129; - unchiul
lui Barbul, martor pt. Zeplaz, 673.
Tatomireşti, sat, <jud. Dolj>, 59,
132.
Tatul, cumpără în Urzicuţa, 774; -
din Bucureşti, 222; - din Ciolăneşti,
(fr. cu Mladen şi Liica), 84, 92, 347,
433, 638; - (din Fiiani, f. lui
Drăguşin, fr. cu Iftenie, cumnat cu
Stan), 163, 561; - din Găgeani, f. lui
Coman şi Stancăi, fr. cu Dragomir şi
Stan, nep. lui Pătru Barţu, 564; - din
Hăbud, v. Bratu; - din Scurteşti, nep.
lui Balea, 93; - din Smedeşti, 72; -
din Verneşti, v. - post. din Verneşti; -
f. lui Bercul din Zălogii, 660; - f. lui
Drăguşin, v. - din Fiiani; - (f. lui
Finta din Dobreşti), fr. cu Cârstea,
(văr cu Nanu, cumpără în Dobreşti),
1, 651; - f. lui Frusin (Cucuteani), 42;
653
- fr. cu Stan din Crevedie, văr cu
Radu şi Dragomir, 41; - fr. cu Tudor,
martor pt. dealul Crângurenilor, 7; -
log. din Măgureni, 812; - negustor,
tatăl lui Nedelco (Bucureşti), 293; -
pah., f. lui Buciul cpt., vinde la
Păcani, 659; - (Piscul Tăntărealei),
563; - popa (greşit: Pătru), (Borţuni),
740; - (popa, Săseni), 837, 838; -
(post., postelnicel) din Verneşti,
(Vâlcan şi Preda, nep. lui), 570, 631,
677; rumâni din: Grădiştea de Jos, f.
lui Vâlcul, fr. cu Petco, 40; Megiaşii,
40; Mogoşăşti, fr. cu Dima, unchi lui
Stoica şi Ilie, 40; - slujer, (tatăl lui
Muşat log. şi Danu, închină m-rii
Câmpulung moşia Grădiştea), 368,
456, 639; - ţigan mănăstiresc, sţ.
Floarei, 276; - vinde la Creţuleştii de
la Răstoacă, 496.
Tăbărţenoe, Vişa jupâneasa, vinde
în Săteani, 73.
Tăbescă, topic la Cegani, <jud.
Ialomiţa>, 469.
Tăbucul, din Tânpeani, tatăl lui
Stoica şi Barbul, 847.
Tălposul (Tălpoiul), Dumitru, vinde
în Teiul, 55.
Tăltăiu, topic la Juguri, <jud.
Muşcel>, 64.
Tămăduiasca, sat, <jud. Ilfov>, 733.
Tămăşescul, Şteful post. din
Tămăşeşti, 532.
Tămăşeşti, sat, <jud. Muscel>, 532.
Tămăşt … (probabil: Tămăşeşti), sat,
<jud. Muscel>, 587.
Tănasie (Atanasie, Athanasie,
Tanasie, Tasie, Tânasie, Thanasie,
Thanasios), (armaş, din Piteşti,
martor pt. Piteşti), 553, 609, 752; -
cpt. din Dâlga, v. Dălgeanul; - cpt.,
martor pt. Pomii Banului, 578 bis.; -
diacon, v. Detco diac; - din Bucureşti,
f. Radei şi lui Mihai, nep. de fc. lui
Antonie croitor, nep. lui Ignatiu popa
de la Sf. Dimitrie, strănep. lui Ianiu
Terizi, (probabil acelaşi cu: - martor
pt. Bucureşti), 676; - din
Cârlomăneşti, 359; - din Dâlga, v.
Dălgeanul; - (din Râmnic, nep.
Dobrei şi lui Voico din Ocna Mare),
326, 698; - din Piteşti, v. armaş din
Piteşti; - eg. m-rii (Sf. Troiţă (Radu
Vodă)), 293, 525, 769, 846; - f. lui
Anania, vinde în Pomii Banului, 578
bis.; - f. lui Ilie din Uricheşti, 489; -
fr. cu Chicoş din Oraşul de Floci,
383; - log. din Piteşti, 715; - log. din
Stănceşti, v. Stăncescul; - martor pt.
Boteani de Ageşti, 383; - martor pt.
Bucureşti, 267; - martor pt.
Starchiojd, 88; - martor pt. Tihuleşti,
441; - mazil, martor pt. Zeplaz, 673; -
nep. lui Stroe (Piteşti), 530; - pah. din
Sărăcineşti, v. Sărăcinescul; - popa
din Bărbăteşti, nep. popii Danciul,
146; - popa, martor pt. Urdeşti, 125; -
popa, scrie doc. pt. Comana, 486; -
portar al doilea, om domnesc, 43; -
post., v. Bârsescul; rumâni din:
Brătianii de Sus, f. lui Bratul, fr. cu
Badea, 40; m-rii Căldăruşani, f. lui
Vâlsan şi al Stanei, fr. cu Stan şi
Neagoe, 170; - sluger m., v.
<Sărăcinescul>; - tatăl lui Chicoş
(Ivăneşti), 388; - tatăl lui Gherghe
(Zeplaz), 673; - vărul lui Preda
Dranoveţ, 109; - văt. de puşcărie,
martor pt. Bucureşti, 676.
Tănasiia, v. Tanasia.
Tănăcanul, Constantin din Săteani,
(tatăl lui Radul), 86, 87;
654
___, Radul, f. lui Constantin
din Săteani, 87;
___, Stănislav din Săteani,
110.
Tărăceani (Tărăcin), sat, <jud.
Dâmboviţa>, 60-62, 527.
Tărâţă, Neagoe din Strâmbeani, tatăl
lui Voinea, Radul şi Vlădiian, 564.
Tărseani, v. Târseani.
Tătarul, Mihălcescul, Negoiţă
clucer, (p. lui în Roşia, Dumitru,
sluga sa), 29, 103, 111, 119, 122,
179, 254, 255, 309, 310, 662, 672,
678, 688, 782;
___, Nedelco portar din
Călineşti, f. lui Radul Tătarul portar
din Stoiceşti, 671;
___, Radul portar (sluger) din
Stoiceşti, tatăl lui Nedelco portar din
Călineşti, 671.
Tătărani, sat, (jud. Buzău), 450, 451,
571.
Tătărască, funie la Dumireşti, <jud.
Rm. Sărat>, 390.
Tătule, din Argeş, martor pt.
Cerboreni, 630; - din Cerboreni, 630.
Tătulească, funie la Băbeni, <jud.
Buzău>, 12.
Tătuleşti (-i), sat, <jud. Ilfov>, 3,
680; - <jud. Sac>, 183, 191;
___, Româneşti, sat, <jud.
Sac>, 99, 101, 104.
Tâmbureşti (-i), sat, <jud.
Ialomiţa>, 505, 773;
___, de Baltă, sat, <jud.
Ialomiţa>, 420.
Tâmpănoiul, Fuglea, f. lui Stoica
Tâmpănoiul din Starchiojd şi al
Frusinei, fr. cu Voicilă, Pătru,
Stanciul şi Ivan, 88;
 ___, Ivan, f. lui Stoica
Tâmpănoiul din Starchiojd şi al
Frusinei, fr. cu Fuglea, Voicilă, Pătru
şi Stanciul, 88;
___, Pătru, f. lui Stoica
Tâmpănoiul din Starchiojd şi al
Frusinei, fr. cu Fuglea, Voicilă,
Stanciul şi Ivan, 88;
___, Stanciul, f. lui Stoica
Tâmpănoiul din Starchiojd şi al
Frusinei, fr. cu Fuglea, Voicilă, Pătru
şi Ivan, 88;
___, Stoica din Starchiojd, sţ.
Frusinei, tatăl lui Fuglea, Voicilă,
Pătru, Stanciul şi Ivan, 88;
___, Voicilă, f. lui Stoica
Tâmpănoiul din Starchiojd şi al
Frusinei, fr. cu Fuglea, Pătru,
Stanciul şi Ivan, 88.
Tâmpeani (Tânpeani), sat, (jud. Rm.
Sărat), 657, 685, 789, 847.
Tânasie, v. Tănasie.
Tândească, funie, topic la Gârbovi,
<jud. Rm. Sărat>, 641.
Tânganul, m-re, <jud. Ilfov>, 138.
Tânpeani, v. Tâmpeani.
<Tântăveanu>, Radu (-l), pah. m.,
10, 14, 31, 40, 43, 50, 65, (greşit:
Vlad), 73, 137, 138, 158, 164, 181,
198, 201, 202, 204, 214, 220, 228,
273, 280, 310, 311, 325, 326, 329,
337, 344, 372.
Târscov, sat, <jud. Buzău>, 142.
Târgovişte, biserici în: Bis.
Domnească, 5, 207; Bis. Popii Ganea,
43; Bis. Sf. Vineri, 57, 676; - case în,
31, 302; - deal (vii în), 40, 106; - loc
de emitere, 5, 13, 14, 31, 34, 40, 43,
44, 50, 65, 79, 108, 137, 138, 155,
158, 160, 164, 181, 198, 201, 202,
204, 207, 214, 220, 228, 267, 302,
655
310, 311, 325, 326, 329, 337, 344,
358, 372, 597, 617, 622, 628, 643,
676, 698, 702, 711, 735, 754, 787,
788, 798, 814, 820, 823; m-re în:
Stelea, 656; Mitropolie în -, 5, 181;
ocna de la -, 19; - oraş (prăvălii în), 3,
5, 40, 46, 58, 60, 78, 94, 97, 100,
106, 187, 232, 266, 292, 340, 443,
474, 494, 614, 627, 649, 656, 659,
676, 681, 703, 705, 799, 814; - oraşul
domnului, 31; portărel din -, 704;
prăvălii în -, 19; văt. din -, 197; vad
de moară la -, 754.
Târgul, de Jos, v. Bucureşti.
Târgul, Jiu, oraş, <jud. Gorj>, 70,
202, 528, 792; scaun la -, 202.
Târgul, Mureş, <oraş în
Transilvania>, loc de emitere, 831.
Târlă, Ion, martor pt. m-rea Vintilă
Vodă, 642.
Târnava, sat, <jud. Dolj>, 348, 517,
798, 799, 814.
Târnoveasca, sat, lg. Trestenicul de
Sus, jud. Vlaşca, 311.
Târnoveni, sat, <jud. Vlaşca>, 311.
Târseni (Tărseani), sat, <jud.
Muscel>, 375, 587.
Târşor, oraş, <jud. Prahova>, 330,
467, 679.
Teaşila, v. Teşila.
Tecşan, v. Moldoveanul.
Tecuci, din Bulcin, martor pt.
Racoviţa, 112, 116.
Tegeanu, Badea (Runcul), 648.
Teiş, deal, sat, <jud. Buzău>, 489.
Teişani, sat, <jud. Sac>, 286.
Teiul, topic la Goleşti, <jud.
Muscel>, 55.
Teleajin, apă, domnul a fost la -, 598.
Teleasca, apă, 502.
Teleorman, apă, 143; - judeţ (sate
în), 40, 84, 92, 143, 200, 292, 318,
347, 397, 493, 626, 638, 704, 719,
741.
Teleormănel, apă, jud. Teleorman,
292.
Teleşti, sat, <jud. Gorj>, 542.
Teodor, v. Tudor.
Teodora, jupâneasa, pe nume
călugăresc Theodosia, 191; - sr. cu
Opre şi Brânzea (Urdeşti), 819.
Teodosie, v. Tudosie.
Teofil (Theofil), eg. m-rii Arnota,
326; - eg. m-rii Bistriţa, 590, 622,
629; - eg. m-rii Cozia, 71; - ep. de
Râmnic, 40.
Terizi, Ianiu, moşul Radei
(Bucureşti), 676.
Teşila (Teaşila, Teşilă), sat, <jud.
Prahova>, 449, 534, 536, 818, 604,
790, 808.
Tetinul, Stoica, martor pt. m-rea
Gorgota, 635.
Thanasie, v. Tănasie.
Thanasios, v. Tănasie.
Theodor, v. Tudor.
Theodoris, v. Tudor.
Theodoros, v. Tudor.
Theodosia, monahia, stareţa m-rii
Deunlemn, 664; v. şi Teodora.
Theodosie, v. Tudosie.
Theofan, patriarhulul Ierusalimului,
196.
Theofil, v. Teofil.
Tigăneşti, v. Ţigăneşti.
Tiha, sat, <jud. Romanaţi>, 166, 168.
Tihan, f. lui Stan, fr. cu Vişan, nep.
lui Dumitru din Zgârciţi, 173.
Tihol (greşit: Tihul), aprod, martor
pt. Smedeşti, 541.
Tihuleşti, sat, <jud. Buzău>, 441.
656
Tileşti, sat, <jud. Dâmboviţa>, 164.
Timpea, Marin din Şchei, 556.
Tinciul, vinde prăvălie şi pivniţe la
Târgovişte, 474.
Tisău, sat, <jud. Sac>, 611.
Tismana, m-re, <jud. Gorj>, 75, 138,
147, 192, 196, 261, 306, 366, 463,
478, 487, 542, 581, 621, 779, 780,
792, 800; - sat, <jud. Gorj>, 192,
542.
Titeanul, Stoica din Ghimpaţi, 647.
Titeşti, sat, <jud. Argeş>, 71, 247,
307, 343, 360, 530, 709, 776.
Titoiu, sat, (hotar la Brăeşti, jud.
Vâlcea), 46, 372.
Titu, ţigan, f. Vladei şi lui Stoica, sţ.
Manei, tatăl lui Radul şi al Radei,
692.
Titu, sat, <jud. Dâmboviţa>, 172.
Toader, v. Tudor.
Tobe, tatăl lui Manea cojocar, bunic
lui Tudor (Mătăsari), 535; - tatăl lui
Vladul (Săcuiani), 844.
Tocă, v. Căcărei.
Tocsobeşti, sat, <jud. Muscel>, 697,
767, 768.
Toder, v. Tudor.
Todor, v. Tudor.
Todoria, v. Teodora.
Todosie, v. Tudosie.
Todosiia, v. Tudosia.
Tofan, tatăl lui Gherghe stegar,
martor pt. Samarul, 519.
Tofilă, Vlad din Balş, tatăl lui Stan,
333, 432.
Togozeni (Togozeani), sat, <jud.
Ialomiţa>, 40, 454.
Toia, cpt. (din Voiceşti, martor pt.
Frăsinet, Măciuceşti), 210, 363, 489,
519.
Toloi (Toloit), Dumitraşco pah. (din
Bărbăteşti), 110, 698.
Toloitor, din Ueşti, 84.
Toma, ceauş din Bogdanul, 63; - din
Argeş, 39; - din Budişteni, (fr. cu
Deadiul), 7, 706; - din Comanca, f.
lui Mărin, 215; - din Crângu, 277; -
din Dăneşti, 80; - din Găleşăşti, 175,
tatăl lui Calin, 175; - din Pârscov,
142, 732; - din Pârscov, tatăl lui
Radu, 142; - din Stolojani, tatăl lui
Laţco, 503; - din Stroeşti, 792; - din
Turburenii, 452; - f. lui Bolovan din
Titeşti, 307; - f. lui Fătul din Zăpodie,
fr. cu Petre şi Voicea, 686; - fr. cu
Deadiul, din Budeşteani, v. - din
Budişteni; - fr. cu Radul, Neagul şi
Mitrea din Scorţeani, 400; - log.,
martor pt. Chiojdu de Bâsca, 148; -
martor pt. Băjăşti, 513; - popa din
Voinigeşti, vărul lui Laţco, 723; -
rumân din Găleşăşti, fr. cu Radul,
Stănislav, Stan şi Neagoe, nep. lui
Oancea, 370; - vinde la Drăgăşani,
813; v. şi Stan.
Tomeani (Tomeni), sat, <jud. Olt>,
32, 99, 140, 374, 405, 798, 799, 814,
835.
Tomeanul, v. Tominul.
Tomeşti, sat, <jud. Romanaţi>, 4.
Tominul (Tomeanul), (Pătraşco din
Tomeani, Radul spăt. din Tomeani,
nep. lui, greşit: f. lui Toma), (cpt.),
10, 32, 99, 140, 285, 374, 405, 798,
814, 835, clucer, 15;
___, Radul, spăt. din Tomeani,
nep. lui Pătraşco cpt. din Tomeani,
799.
Tomşani, sat, <jud. Sac>, 99, 101.
Tonea, din Goleşti, 625.
657
Topcea, popă (Pomii Banului), 578
bis.
Topescul, Rustea din Tismana, 192.
Topilă, topic, <jud. Prahova>, 601; -
topic la Samara, jud. Argeş, 31.
Topliceani, sat, jud. Argeş, 84.
Topolniţa, m-re, <jud. Mehedinţi>,
306; - sat, <jud. Mehedinţi>, 306.
Topoloiu, apă, 556.
Topoloveanul, Ianachi, f. lui Tudor
stoln. (din Topoloveani, fr. cu Tudor
post.), 404, 406, 492;
___, Tudor (post. din
Topoloveani, f. lui Tudor stoln., fr. cu
Ianachi), 350, 404-406;
___, Tudor stoln. (din
Topoloveani, tatăl lui Tudor post. şi
Ianachi), 350, 404, 405, 492.
Topoloveni (Topoloveani), sat, <jud.
Ilfov>, 405, 492.
Topor (-a), sat, <jud. Vlaşca>, 275.
Totoran, din Stănimireşti, 279.
Trandafir, din Cojăşti, 585; -
(Gălbinaşi), 642; - popa, (martor pt.
Câmpulung, dealul Văleanilor), 436,
725.
Transilvania (Ţara Ungurească),
pribegie în -, 324, 598, 788; principe
al -ei, 831; - vecină cu Ţara
Românească, 344.
Trăilă, f. lui Ivăniş din Gârboveţ, fr.
cu Dumitraşco, 135.
Trănşani, sat, <jud. Ialomiţa>, 761.
Trăşală, rumân din Gabrovu, tatăl lui
Dumitru, 40.
Trântara, topic <la Verneşti, jud.
Buzău>, 677.
Trestenic (-u, Trestenic), sat, (jud.
Vlaşca), 275, 311;
___, de Sus, sat, jud. Vlaşca,
311.
Trestiia (Trestie, Trestii), sat, <jud.
Buzău>, 142, 560, 565, 817.
Trestiiani, sat, <jud. Muscel>, 445;
___, din Grind, sat, <jud.
Prahova>, 183.
Trestinele, sat, <jud. Vlaşca>, 311.
Trica, din Tismana, 192.
Triful (Trif, Trifa), 609; - din
Dumireşti, (fr. cu Bade), 390, 695; -
din Voiceşti, tatăl lui Marin, 745; -
rumân din Orbeasca, f. lui Vâlcul, fr.
cu Stanco, Ionaşco şi Radul, 40.
Troian (-i), sat, <jud. Vâlcea>, 105,
355.
Tronda, p. lui la Samara, 31.
Tropeleşti, sat, <jud. Rm. Sărat>,
390.
Trufanda, vist., tatăl lui Iordache
post., 823; v. şi Pârşcoveanu
Trufanda.
<Trufăşilă>, Efrem, ep. de Buzău,
40.
Truţeştii, sat, jud. Teleorman, 40.
Tudor (Teodor, Theodor, Theodoris,
Theodoros, Toader, Toder, Todor,
Tudori, Tudur, Tuduru), 579; -
călăraş, martor pt. Clinceani, 447; -
călugăr la m-rea Tismana, 517; -
cămăraş din Fălcoi, v. - clucer din
Fălcoi; - cpt. din Orbeasca, 639; -
cpt., martor pt. Stoiceşti, 670, 671; -
ceauş de roşii din Popeşti, 691; -
ceauş din Cuştireani, 793; - ceauş,
martor pt. Ciutureşti, 758, 759; -
clucer, cămăraş (din Fălcoi), 798,
799, 814, 823; - clucer (din Izvor), v.
Ştirbei; - cojocar, martor pt.
Bucureşti, 827; - comis, martor pt.
Gostila de Jos, 449; - din Băbeani, f.
lui Mareş cpt., fr. cu Marin cpt., 330;
- din Bădeani, 137; - din
658
Boldurugeşti, 153; - din Boteani, f.
lui Frumea, fr. cu David şi Vlad, 78; -
din Breazoe, v. Bordea; - din Buzău,
236, 719; - din Cornăţel, f. lui
Ghinea, 480; - din Costeşti, 730; - din
Dobromirul, tatăl lui Dobrotă, 133; -
din Găgeani, f. lui Băca, 182; - din
Gostile, (tatăl lui Stan log.), 156, 297;
- din Gurbăneşti, 839; - din Judeani,
708; - din Măgură, 29; - din Negreşti,
157; - din Novaci, f. lui Vlaicul şi al
Vişei, văr cu Radul, 653; - din Opiţ,
730; - din Părdelniceşti, 657; - din
Piteşti, 52; - din Pleşoi, 581; - din
Popeşti, 691; - din Râmnic, 628; - din
Râmnic, f. lui Răzmiriţă cpt. din
Râmnic, 210; - din Stănceşti, fr. cu
Marica, cumnat cu Alecse din
Ciumeşti şi cu Manea, unchi lui
Dima, Leca pah., Sima şi Catrinei,
52; - din Şcheai, f. lui Ivan, fr. cu
Dragomir, 756; - din Şchiopeani, v.
Dovleateul; - din Tărăceani, v.
Mârzănescul; - din Tătărani, 450,
451; - din Topoloveani, f. lui Tudor
stoln., v. Topoloveanul; - eg. m-rii
Cozia, 326; - f. lui Drăgan căldărariul
şi al Neacşei (Zăgoneani), 213; - f. lui
Drăghici din Dobreşăşti, 680; - f. lui
Frăţilă, fr. cu Radul, martor pt.
Vlădeani, 634; - f. lui Grama, fost sţ.
Despei, nep. lui Costandin vor.,
călugărit, cu numele de Chiril
călugăr, 635; - (f. lui Ianiu negustor,
văr cu Ilie, nep. lui Dumitru, fin lui
Iorga negustor, vinde în Bucureşti,
scrie doc. pt. Bucureşti, Târgovişte),
267, 334, 474, 484, 827; - f. lui
Manea Tobii cojocar, 535; - f. lui
Mărţea, 264; - f. lui Oprea, vinde la
Borţuni, 740; - f. lui Paraschiva
croitor (Bucureşti), 676; - f. lui Radul
popa (din Comanca, fr. cu Nistor),
136, 485, 486; - f. lui Vişan din
Mătăşeşti, 416; - fr. cu Bărbăteai din
Slăvileşti, unchi lui Preda,
Vartolomeiu şi Neagoe, 799; - fr. cu
Danciul, adevereşte pt. m-rea
Deunlemn, 715; - fr. cu Florea,
martor pt. Hăbud, 61; - fr. cu Stoica
şi Barbul, p. lui în Tânpeani, 847; -
fr. cu Tatul, martor pt. dealul
Crângurenilor, 7; - (Găvăneştii de
Sus şi de Jos), 624; - ginerele popii
Gheorghe clisier (Bucureşti), 100; -
iuz. (din Amarul, fr. cu Borcea cpt.),
519, 815; - iuz. (din Letcă), 273, 275;
- log. Bătrânul, v. Slăvitescu; - log.
din Bujorani, v. Bujoranul; - log. din
Vizureşti, scrie doc., 705; - log. din
Vlădeani, v. Slăvitescu; - log., scrie
doc. pt. m-rea Topolniţa, 306; -
probabil acelaşi cu: - log., Teodor
popa şi Daniil călugăr, nep. lui -, 174;
- log., v. Olănescu; - martor pt.
Măniiaci, 286; - martor pt. Roşiiani,
835; - martor pt. Voiceasca, 663; -
negustor din Piteşti, 82, 461; - pah.
(din Greci, martor pt. Făurie), 152,
304; - pah. din Gurguiaţi, 300; - p. lui
în Băbeani, 330; - p. lui în Samara,
31; - popa din Izvor, 691; - popa, f.
lui Oprea Grecul, v. Grecul; - popa,
martor pt. Chiojdu, 148; - popa,
martor pt. Lăngeşti, 840; - popa,
martor pt. m-rea Căldăruşani, 37; -
popa, scrie doc. pt. Cârstieneşti, 235;
- popa, văr (greşit: nep.) cu Daniil
călugăr, nep. lui Tudor log.
(Vâlsăneşti), 174; - portar, văr cu
Gherghina vorniceasa, 525; - post., v.
Topoloveanul; - post., fr. cu
659
Dumitraşco, f. lui Preda post. din
Măineşti, martor pt. Balş, 432; - roşu
din Smedeşti, 91; rumâni din:
Brătianii de Sus, f. lui Cârstian, fr. cu
Maxin, nep. lui Radul Pleşa, 40, f. lui
Chirca, fr. cu Radul, 40; Corlăteştii,
Bonteanii, Voineştii şi Popeştii, 471;
Costeştii, f. lui Costandin, fr. cu
Costea, Nedelco, Dragomir, Neagoe,
Ion şi Dobre, 40; Drăghineşti, f. lui
Bârsan, fr. cu Avram, 597; Izbiceani,
fr. cu Pătru, 40; Izvorani, tatăl lui
Marin, 40; m-rii Căldăruşani, f. lui
Dan şi al Mariei, fr. cu Iane, 58;
Megiaşii, f. lui Bobe, fr. cu Dumitru,
40; Mogoşeştii, f. lui Oprea, fr. cu
Stan, Radul şi Stănilă, 40; Preoteşti,
f. lui Dode, fr. cu Oana, 40; Roşiiani,
fr. cu Ion, 814; Truţeşti, f. lui Albul,
fr. cu Oancea, 40; - scaun din
Curoteani, naşul lui Sarul, 377; -
stoln. (din Topoloveni), v.
Topoloveanul; - tatăl jupânesei Ilina,
socrul lui Pană al doilea portar
(pitar), unchi lui Necula şi Andreiu
(Roşul), 680; - tatăl lui Dobrotă,
martor pt. Bucureşti, 683; - tatăl lui
Dragolea din Zăvoiu, 719; - tatăl lui
Lazar şi Badea diacon, p. lui în
Samara, 31; - tatăl lui Preda din
Beleţi, 30; - tatăl lui Stoica din
Dămiiani, 836; - ţigani, 190, f. lui
Tudor şi Nunei, fr. cu Mirica şi
Tudora, nep. lui Vlaicul, 458, f. lui
Vlaicul, sţ. Nunei, tatăl Tudorei,
Miricăi şi lui Tudor, 458, f. Neagăi,
302, sţ. Stoicăi, fr. cu Ionaşco şi
Stancul, 160; - văt. (Fugleşti), 252; -
vinde la Cucuteani, 6; - vinde la
Lăceani, 40; - vor., (sţ. jupânesei
Sava, tatăl lui Gherghe), p. lui în
Răteşti, 488, 539; v. şi Bărbătescul,
Hanul;
___, Ioanis, martor pt.
Bucureşti, 267.
Tudora, jupâneasa, fostă sţ. lui Ivan,
fostă noră lui Dumitru din Argeş,
mama lui Dumitru şi Ivan, 338; -
mama lui Radu din Tocsobeşti, 767; -
ţiganca, fc. lui Tudor şi Nunei, sr. cu
Mirica şi Tudor, nep. lui Vlaicul,
458, sţ. lui Radul, 472.
Tudorache, cpt., iuz. din Şchiopeani,
304; - cumpără la Homeşti, 249; -
rumân în Corlăteştii, Bonteanii,
Popeştii şi Voineştii, 471.
Tudoran, clucer, v. Vlădescul; - din
Dragosloveani, f. lui Dragomir, 660;
- din Muscel, fr. cu Ivaşco, Stan,
Micul, Dragomir, Radul, 661; - din
Stenca, f. lui Muşat şi al Neacşei, fr.
cu Ursu şi Nedelco, 21; - f. lui Petco
(Stănimireşti), 279; - fr. cu Iancul din
Piteşti, 40; - iuz. din Lereşti, v.
Lerescul; - iuz. (din Teşila, cumpără
în Gostila), 449, 534, 536, 818, 793,
probabil acelaşi cu: - iuz. din
Ţigăneşti, 153; - pah. din Aninoasa,
v. Vlădescul; - post. din Lereşti, v.
Lerescul; - rumân în Brătianii de Sus,
f. lui Chirca, fr. cu Radul, 40; -
sluger, vinde în Gabrovu, 40;
___, cel Bătrân din Băbeani,
330.
Tudorănescul (Tudurănescul),
Dumitru, (cumnat cu mătuşa Stana),
vinde în Goleşti, 295, 296.
Tudoreştii, de Jos, moşie, <jud.
Ilfov>, 153.
Tudori, v. Tudor.
Tudoriia, v. Tudosia.
Tudorică, ceauş din Cuştireani, 793.
660
Tudosca, sţ. lui Matea Stoica din
Târgovişte, mama lui Radu, 705.
Tudose, v. Tudosie.
Tudosia (Todosiia), mama lui Vasile
post. din Rătevoeşti, 299; - (greşit:
Tudoriia), nep. lui Stanciul, 603; -
maică la m-rea Deunlemn, 715.
Tudosie (Teodosie, Theodosie,
Todosie, Tudose), arhim., v. - eg. m-
rii Strehaia; - ban, v. Corbeanu; -
călugăr (Bircii, Şotânga), 40; -
călugăr, ierom. metohului Şchiteanu,
556; - cpt., martor pt. Roşiiani, 814; -
din Balş, f. lui Ivaşco post., fr. cu
Preda din Balş, 432; - din Fălcoi,
799; - din Jupâneşti, 391; - din Padeş,
212; - din Stolojani, 503; - din
Şcheiani, 686; - din Şemnicu de Jos,
tatăl popii Drăgoi, 758; - eg. m-rii
Cozia, 646, 822; - eg. m-rii Strehaia,
203, 718; - f. lui Radul, vinde la
Vadul Morii, 432; - fr. cu Preda pah.,
v. Rudeanu; - log. (din Padeş), 212,
542; - log. m. f., v. Rudeanul; -
martor pt. Hulubeşti, 385; - pah. din
Slăviteşti, nep. lui Isac log. şi Şerban
post. din Slăviteşti, 760; - p. lui în
Nandrea, 391; - popa, eg. m-rii
Şegarcea, 351; - popa (zugravul),
cumpără loc în Bucureşti, 294, 319; -
popa, scrie doc. pt. Groşani, 192; -
roşu, v. spăt.; - rumân în Cărpenişul,
f. lui Liian, fr. cu Stoica, Pătru şi
Radul, 40; - spăt. (roşu, din Ohabă,
are datorie la m-rea Tismana), 196,
800; - văr cu Preda, Stanciul log.,
Ivaşco iuz., Dumitru, Văsiiu şi
Stanciul, nep. lui Datco vor., 717.
Tudur, v. Tudor.
Tudurănescul, v. Tudorănescul.
Tuduria, v. Ştirbei.
Tuduru, v. Tudor.
Tufele, lui Pârşcu, topic la
Drăghiceani, <jud. Romanaţi>, 224.
Tufeşti, sat, <jud. Buzău>, 297, 731.
Tuină (Tuinea, Stuinea), f. lui
Pârvul, (martor pt. Comanca), 485,
486.
Tulici, Negoe, martor pt. Călineşti,
464.
Turbaling, rumân în Nucşoara, f. lui
Stroe, 40.
Turburască, ocină pe Nişcov, <jud.
Buzău>, 658.
Turburea (Turburenii), sat, <jud.
Argeş>, 40; - (jud. Dolj), 452, 459.
Turbureşti, sat, <jud. Sac>, 450,
451, 755.
Turcea, rumâni în: Izbiceani, 40;
Lăceani, tatăl lui Cernat, Vladul şi
Peia, 40.
Turceşti (Turţeşti), sat, <jud.
Buzău>, 275, 823.
Turcin, rumân în Pleşoi, 760.
Turcineasca, moşie în hotarul
Pleşoilor, <jud. Dolj>, 760.
Turcineşti, sat, <jud. Gorj>, 792.
Turcu (-l), p. lui în Broscariul, 75; -
rumân în Nucşoara, 40; - tatăl lui
Pătru din Alicseni, 283;
___, Radul, rumân din Sminov,
40.
Turda, din Măicăneşti, 811.
Turtul, Dumitru din Mirceşti, 123.
Turţeşti, v. Turceşti.
Tutana, m-re, <jud. Argeş>, 487.
Ţ Ţărei, Pârvul din Râmeşti, 730.
Ţachia, Dumitru, cumpără în dealul
Cârlomăneştilor, 167, 662, 770.
661
Ţalapi (-ia), log. din Merişani, tatăl
jupâneselor Anca şi Mariia, 337; -
rumân din Foeşti, fr. cu Pârvul şi
Mihăilă, unchi lui Mirea, 40.
Ţara, de Jos, vor. de -, 456, 471,
476, 477, 493, 494, 498, 505, 510,
511, 521, 531, 533, 537, 598, 617,
702, 711, 713, 734, 754, 788, 820,
823;
___, de Sus, vor. de -, 471,
457, 477, 493, 494, 498, 505, 510,
511, 521, 531, 533, 537, 539, 598,
617, 702, 711, 713, 734, 754, 788,
820, 823;
___, Grecească, mănăstiri din -
, de la Sf. Munte, 138;
___, Moldovei (Moldova),
vicar apostolic al -, 831;
___, Românească, passim;
domnul dăruit de Dumnezeu cu
domnia şi cu sceptrul -, 788; marele
vizir se adresează boierilor din -, 361;
mitrop. -, 181, 198, 302, 466; ordine
şi stări din -, 831; vicar apostolic al -,
831;
___, Ungurească, v.
Transilvania.
Ţarigrad (Constantinopol), călăraş
de -, 303; domnul trimite la -, 428;
patriarhia de -, 165; văt. de călăraşi
de -, 110.
Ţapul, Ion din Săseni, 837, 838.
Ţăinei (Ţăicăi), Stanciul din
Corbeani, tatăl lui Preda, 432.
Ţăplească, funie, topic la Ludăneşti,
<jud. Teleorman>, 639.
Ţăţârligul, v. Ţiţirligul.
<Ţânţăreni> (Ţintireni), m-re, <jud.
Mehedinţi>, 59.
Ţâţa, sat, <jud. Dâmboviţa>, 253,
829.
Ţeapă (Ţepă), tatăl Ancăi (Iaşii de
Sus), 380.
Ţearăveleaia, Stan, tatăl Stanei,
bunic lui Lupul, 47.
Ţearţii (Ţeaţii), lac, jud. Argeş, 31.
Ţepă, v. Ţeapă.
Ţepenie, Radul, martor pt.
Strâmbeni, 764.
Ţicala, Costa, p. lui în Tocsobeşti,
767.
Ţigan (-ul), din Mihăileşti, 96; -
rumân în Zăvoiul, f. lui Ivul, fr. cu
Balea, Stan şi Măican, 40; - vinde în
Orbeasca, 40.
Ţigăneşti (-i, Tigăneşti), deal, sat,
(jud. Muscel), 45, 128, 461, 532, 687;
- (jud. Teleorman), 322, 347, 639; -
(pe Mostişte, jud. Ilfov), 153, 398,
604, 656, 666.
Ţigureşti, sat, jud. Dolj, 364.
Ţina, adevereşte pt. Balta Albă, 672.
Ţinţireni, v. Ţânţăreni.
Ţinul, ţigan, sţ. Floricăi, tatăl lui
Matei, 692.
Ţiriga, Neagul, rumân în Bârseşti,
183.
Ţiţirligul (Ţăţârligul, Ţiţirigul), sat,
<jud. Sac>, 572; - topic <la Verneşti,
jud. Buzău>, 677;
___, de Jos, sat, <jud. Sac>,
545.
Ţoga, vinde în Duşeştii de Sus, 40.
Ţogoeşti, v. Ţugureşti.
Ţona (Ţonea), comişel din Soreşti,
179; - (din Cândeşti, martor pt. Ep.
Buzău), 76, 149; - log. din
Berevoeşti, scrie doc. pt. Dârza, 418.
Ţopaico, Pătro din Şipot, 452.
Ţucala, v. Brătăşanul Ghinea.
662
Ţugueşti (Ţogoeşti), topic la
Epureşti, jud. Rm. Sărat şi Brăila,
702.
Ţugulea, v. Ţuţulea.
Ţurug, Stan, martor pt. Iaroslăveşti,
353.
Ţuţulea (greşit: Ţugulea), Stanciul
uncheaş, (sţ. Calei, tatăl lui Simion şi
Andrei, vinde în Valea Izvoranilor),
176, 606, 801.
U
Udăbeani, v. Odobeani.
Udobeani, v. Odobeani.
Udrea (Odri), aprod (din Speriatul),
217, 473, 494; - comis (Runcul), 648;
- din Dobriceni, 637; - din Fometeşti,
730; - din Frăsinet, tatăl lui Lupşă,
755; - din Măciuceşti, f. lui Creţu
(greşit: Chiriţă), (fin lui Dan şi
Parados), 210, 726; - martor pt. m-rea
Jdrealea, 348; - post. (din Bibeşti,
Pârâiani), 46, 452; - post. din Bircii,
410, 411, 414, 816; - post. din
Slăviteşti, f. jupânesei Antonia, 760; -
post., martor pt. dealul Ştefăneştilor,
161; - (Sărăcineşti), 615; - sluger din
Doiceşti, v. Doicescul; v. şi Călin.
Udrescu, p. lui la Dămiiani, 836.
Udrica, comis, martor pt. Brobodiţi,
733.
Udrişte, f. lui Oprea log. din
Şărineasa, scrie doc., 411; - fr. cu
Neagoe, nep. lui Păiş din Crângu,
277; - log. al doilea (greşit: mare),
(din Fierăşti), v. Năsturel; - popa, f.
preotesei Despa, fr. cu Andrănii
diacon şi Alicsandru, p. lui în
Păuşăşti, scrie doc., 345; - spăt. (m.),
595, 598, 617, 621, 628, 688, 702,
711, 713, 719, 735, 754; - vist. al
doilea, (sţ. Iuditei, ginerele lui Mihai
Coţofeanul spăt. şi jupâniţei Hârsova
spătăreasa), 501, 521.
Ueşti (Uiaşti), sat, (lg. Ciolăneşti,
jud. Teleorman), 31, 84, 318, 322,
347, 626.
Uleşti, sat, <jud. Ialomiţa>, 188.
Uliţa, cea Mare, v. Bucureşti, Rm.
Vâlcea;
___, Domnească, v. Bucureşti.
Ulmi, topic la Băjăşti, <jud. Muscel
şi Pădureţ>, 513.
Ungaria, Gheorghe Rákóczi,
principe al Transilvaniei din regatul -
ei, 831.
Ungureanul, Stan din Fiiani, fr. cu
Ion şi Oprea, 44.
Ungurei (Ungureni, Ungurii), sat,
<jud. Buzău>, 209; - <jud. Olt>, 152,
704, 816.
Untea, moara lui la Samara, 31; -
tatăl lui Gligorii (Ciutureşti), 759.
Urăst, diacon din Brâncoveni, 734.
Urdari (-i), sat, <jud. Gorj>, 410,
411.
Urdăreanul, Preda pah. din (Urdari,
Gorj, sţ. Stoianei, ginere lui Lepădat
cpt. şi Voicăi), 364, 410, 411, 414.
Urdeşti (-i), sat, <jud. Dâmboviţa>,
99, 101, 102, 104, 125, 362, 440,
819;
___, de Sus, sat, <jud.
Dâmboviţa>, 99, 101, 104.
Urecheşti (Uricheşti), m-re, <jud.
Rm. Sărat şi Brăila>, 377; - sat, <jud.
Rm. Sărat şi Brăila>, 489, 795.
Ures … (Ciutureşti), 759.
Uricheşti, v. Urecheşti.
663
Uriil, f. lui Duca diiac, fr. cu Pârvul,
Costandin şi Paraschiva, vinde în
<Bucureşti>, 293.
Ursan, din Cegani, 469.
Ursea (Ursă), pah. din Judeani, 708; -
p. lui în Brătiani, 66; - rumân în
Brătianii de Sus, 40.
Ursu (-l), cumpără în Crevedie, 6,
41; - din Ivăneşti, 805; - din Steanca,
f. lui Muşat şi al Neacşei, fr. cu
Tudoran şi Nedelco, 21; - din
Turburenii, 452; - popa, martor pt.
Târgovişte, 5, 207.
Ursuleţ (-ul), tatăl lui Andrei din
Murgaşi, 746; - tatăl lui Stanciul
(Borţuni), 740.
Urşani (Urşeani), sat, <jud. Gorj>,
205, 729, 730.
Urziceani, sat, <jud. Ialomiţa>, 183.
Urzicuţa, sat, <jud. Dolj>, 774.
V
Vad (-ul), Cotmeanei, topic la
Samara, jud. Argeş, 31;
___, cu Nisip, hotar la
Găbroveneasca, <jud. Teleorman>,
40;
___, Morii, topic la Balş, <jud.
Romanaţi>, 432;
___, Roşiului, topic la
Dediuleşti, <jud. Buzău>, 209.
Vadislav, v. Vladislav,
Vaideei, m-re, v. Apostolache; - sat,
<jud. Vâlcea>, 729, 730.
Vaideel, sat, <jud. Sac>, 234, 321.
Valea, m-re, <jud. Muscel>, 40, 138,
177;
___, Bercii, hotar la Râmeşti,
<jud. Vâlcea>, 729;
 ___, Brăeştilor, topic la
Brăeşti, jud. Vâlcea, 372;
___, Calului, hotar la Turburea,
jud. Dolj, 452; - topic la Chiojdul de
Bâsca, <jud. Sac>, 88;
___, Câinelui, topic la
Preoteşti, <jud. Teleorman>, 40;
___, Crângului, topic la
Bereşti, <jud. Rm. Sărat>, 315, 791;
___, Cremenii, topic la
Cucuteani, <jud. Dâmboviţa>, 42;
___, Crevediei, (hotar la
Răstoacă, jud. Vlaşca), 41, 473, 494;
___, de Brădetu, hotar la
Cheia, <jud. Vâlcea>, 668;
___, Făgetului, hotar la
Creţuleştii de la Răstoacă, jud.
Vlaşca, 496;
___, Frăsinetului, lg. Mal,
<jud. Ialomiţa>, 562;
___, Glâmbocului, topic la
Cândeştii din Deal, <jud. Buzău>,
556;
___, Hămei, moşie <la
Căpriianul, jud. Sac>, 560;
___, Icşorului (greşit:
Iulşorului), topic la Racoviţa, Cioplea
şi Piscul Furului, jud. Vlaşca, 275;
___, Izvoranilor, sat, <jud.
Muscel>, 176;
___, lui Ban, topic la Cândeştii
din Deal, <jud. Buzău>, 556;
___, lui Dan, topic la Murgaşi,
<jud. Romanaţi>, 746;
___, lui Nan, topic la
Cucuteani, <jud. Dâmboviţa>, 42;
___, lui Ristos, topic la
Cândeştii din Deal, <jud. Buzău>,
556;
___, lui Voivod, topic la dealul
Târgoviştei, <jud. Dâmboviţa>, 40;
664
___, Lupului, hotar la Floreşti,
<jud. Vâlcea>, 730; - sat, <jud. Sac>,
36;
___, Malului, topic la Novaci,
<jud. Gorj>, 804;
___, Mătiiaşului, hotar la
Dragoslavele, jud. Muscel, 344;
___, Mâjei, topic la
Cârlomăneşti, <jud. Buzău>, 167;
___, Pupezii, topic la Cândeştii
din Deal, <jud. Buzău>, 556;
___, Săcăturilor, topic la
Săcături, <jud. Dâmboviţa>, 288;
___, Sălătrucului, hotar la
Ogrăzi, <jud. Argeş>, 721;
___, Scorţei, topic la Mislea,
<jud. Prahova>, 400;
___, Stânii, topic la Bărbuleţ,
<jud. Dâmboviţa>, 696;
___, Şchitului, topic la
Cândeştii din Deal, <jud. Buzău>,
556;
___, Ştefăneştilor, hotar la
Goleşti, <jud. Argeş>, 181;
___, Văleanilor, topic la
Bărbăteşti, <jud. Dâmboviţa>, 86, 87;
___, Zăcea, hotar la muntele
Ganea, <jud. Muscel>, 85;
Vardeniţa (Vardeghiţa), sat, <jud.
Mehedinţi>, 410, 411, 414.
Varlam (Varlaam), arhim., (cumpără
în Cucuteani), 6, 41; - eg. din
Cepturile, 555; - eg. m-rii Argeş, 570,
631, 677; - eg. m-rii Căldăruşani, 14,
36, 37, 58, 170, 191, 287, 329.
Vartic, martor pt. Baia, 806.
Vartolomeiu, f. lui Bărbăteaiu din
Slăvileşti, fr. cu Preda şi Neagoe,
nep. de fr. lui Tudor, 799.
Varvara, fc. lui Leca spăt., sr. cu
Fiera, Despa şi Mihalcea, cumnată
Evdei, 200.
Vasilache (Vasalache, Vasilachi,
Vasilachie, Vasilchi), cpt. (de comişi,
din Mărăcineni), v. Mărăcineanul; -
cpt. (din Râmnic, adevereşte pt.
moşia de la Balta Albă), 519, 672,
678; - f. Grăuţiului din Brăila, 837,
838; - f. Vladei şi lui Nicola
Potruvulii, fr. cu Iane, vinde în
Bucureşti, 438; v. şi Gâciul;
___, Stance din Dediuleşti, fr.
cu Stan, 209.
Vasilca, f. lui Crăciun, vinde la
Ivăneşti, 208; - rumân în Corlăteştii,
Bonteanii, Popeştii şi Voineştii, 471.
Vasilchi, v. Vasilache.
Vasilie (Vasile, Vasilie, Vasilii),
arhim. <schitului Cetăţuia>, 186,
777; - armaş, nep. lui Nica log.
(Năneşti), 40; - armaş f., v. - post.; -
călugăr, via lui în dealul Goleştilor,
640; - cpt. din Rucăr, 403; - cpt. m.
(Bârseşti), 405, 492, 519; - clisiar,
„fr.” al Episcopiei, martor pt.
Câmpulung, 357; - cumpără în
Lucieni, 424; - din Brătienii de Sus,
434; - din Budeşeani, 710; - din
Căneşti, 675; - din Cârlomăneşti, (f.
lui Soare), 122, 167; - din Cegani,
469; - din Găgeani, (f. lui Lepădat, fr.
cu Deadiul), 129, 402; - din Gioroc,
409; - din Gomoeşti, v. Cârlig; - din
Pârliţi, 236, 789; - din Popeşti, 691; -
din Râmnic, 826; - din Silişteni, 817;
- din Smedeşti, 72, probabil acelaşi
cu: - sţ. Stanei, vinde în Smedeşti,
541; - din Tătărani, văr cu Neanul,
571; - din Verneşti, tatăl lui Draghiia,
Arion, Stoica, Necula, Gherghe şi
665
Mihalcea, 24; - dorobanţ, martor pt.
Modruzeşti, 805; - eg. m-rii Bistriţa
(Bistriţeanul), 326, 457; - eg. m-rii
Govora, 487, 574, 665; - f. Comanei
(Comacăi) şi al lui Ghioca, vinde în
Călineşti, 439, 464, 465; - f. lui
Bogdan iuz. din Ciorani, fr. cu Ştefan
log., Staico, unchiul său, 50; - f. lui
Muşat din Obidiţi, 305; - „fr.” al
Episcopiei, martor pt. Câmpulung,
357; - fr. cu Bunea, naş lui Bunea
vist., nep. lui Dumitru vor., p. lui în
Mogoşeşti, 40; - fr. cu Pană, martor
pt. Ezer, 272; - ierom., „fr.” al
Episcopiei, martor pt. Câmpulung,
357; - ierom., martor pt. m-rea
Mărgineni, 231; - iuz. din Scurteşti,
742, 747; - log. din Brătiani, (tatăl lui
Paraschiva), 160, 300, 671; - log. din
Cornăţel, 188; - log. din Răzvad,
scrie doc. pt. Bârseşti, 405, probabil
acelaşi cu: - post. din Răzvad, 291; -
log., martor pt. Frăsinet, 83, 217; -
martor pt. Balta Albă, 672; - martor
pt. Călineşti, 464, 465; - martor pt.
Dumireşti, 695; - martor pt. Făurie,
304; - martor pt. Şărbăneşti, 6; -
meşter din Cătun, 751; - monah, la
m-rea Argeş, 213; - popa din
Ciorăşti, scrie doc. pt. Brobodiţi, 733;
- popa, scrie doc. pt. Crevedie,
Cucuteani, 41, 42; - post., armaş f.,
martor pt. Lază, 346; - post. din
Rătevoeşti, f. Todosiiei, 299; - post.
din Răzvad, v. - log. din Răzvad; -
rumân în Roşiiani, fr. cu Giura, 814,
tatăl lui Crăciun, 814; - sluger al
doilea din Corneşti, 698; - socrul lui
Sarul, cuscrul lui Bucur din Vărăşti,
377; - sţ. Bucurei, tatăl lui Dragomir,
Iancul şi Radul din Ludeşti, ginerele
lui Iancul, 164; - sţ. Stanei, v. - din
Smedeşti; - (Stoiceani), 760; - stoln.,
locul lui în Bucureşti, 676; - stoln.
(m.), 598, 617, 621, 628, 702, 711,
713, 719, 735, 754; - stoln., martor
pt. Poinărei, v. Rătivoescul; - ţigan, f.
lui Ianciul, nep. de fr. lui Vaţea,
Drăghici şi Stanciul, nep. lui Băţan,
719; - văr cu Dumitru vor., 40; - vor.,
tatăl lui Neagul post. din Băneşti,
669; v. şi Doicescul, Preda, Sutul.
Vataţii, v. Vătaţii.
Vatra, moşie, <jud. Buzău>, 149.
Vaţea, ţigan, f. lui Băţan, fr. cu
Ianciul, Drăghici şi Stanciul, unchi
lui Vasilie, 719.
Vădeani, sat, <jud. Gorj>, 202.
Vădislav, v. Vladislav.
Văduleşti, v. Văgiuleşti.
Văgă, p. lui în Măciuceşti, 755.
Văgiuleşti (Văduleşti), sat, (jud.
Mehedinţi), 410, 411, 414, 800.
Vălanul, Ghinovici-Mihul, v.
Brătăşanu Mihul.
Văleni (Văleani), deal, sat, <jud.
Muşcel>, 436, 498, 765; - <jud.
Prahova>, 183; - <jud. Sac>, 584; -
sat, <jud. Dâmboviţa>, 40, 110; -
<jud. Olt>, 140, 152, 313, 314, 736; -
<jud. Sac>, 148, 257, 658.
Văntilă, v. Vintilă.
Vărăşti, sat, <jud. Ilfov>, 377, 472,
648; - <jud. Vlaşca>, 798.
Vărăţi, v. Vârâţi.
Vărbăcin, ocină, topic la Lăcusteani,
jud. Dolj, 711.
Vărcea, Vladu, p. lui în funia
Roteană, 2.
Vărlugă, Stan, rumân în Brătianii de
Sus, 40.
666
Vărzarii, fam. de boieri, p. lor în
Urecheşti, 489.
<Vărzaru>, Constantin cpt., văt., f.
lui Radul armaş (m. f.), 458, 489,
795;
___, Radul, armaş (m. f.), tatăl
lui Costandin cpt., văt., 458, 489,
795.
Văsăea, fc. lui Radu log. din Argeş,
nep. lui Badea pârclb., 74.
Văsiiu (Văsău, Văseaiu, Văsie, Văsii,
Veasiiu), din Brătianii de Sus, 434; -
din Budişteni, tatăl lui Radu, 706; -
din Drajna, 321; - din Găgeani, nep.
lui Voico unchiaş, 808; - din
Negoeşti, 650; - (f. lui Radul log. din
Cârsteneşti), fr. cu Dumitru (iuz.,
Ivaşco iuz.) şi Stanciul, (văr cu
Dumitraşco post. şi Radul post.,
Pârvul şi Preda, nep. lui), 323, 717,
821, 822; - roşu din Pleşoi, 325.
Vătaţii (Vataţii), iuz., (sţ. Călinei
jupâneasa, f. lui Ivan comis,
Scăuiani), 144, 821, 822.
Văţea, din Modrugeşti, 805.
Vâlcan, f. lui Dobromir din Ghizdita,
fr. cu Manea Gorgănici, 56; - f. lui
Voinea din Cegani, 369; - fr. cu
Andreiu, vinde în Lăceani, 40; - fr. cu
Micodim călugăr (dealul Goleştilor),
640; - martor pt. Steanca, 107; - nep.
lui Tatul (postelnicel) din Verneşti,
570, 677; - post. (din Letcă), 273,
275; - uncheaş, p. lui în dealul
Cârlomăneştilor, 770; - vinde în
Gabrovu, 40.
Vâlcan, scală, vamă (de la Olteţ,
până la Poarta de Fier), <jud. Gorj>,
196, 621.
Vâlcana, sat, jud. Dâmboviţa, 40.
Vâlcăneşti, sat, <jud. Dolj>, 43, 336,
509, 718.
Vâlcea, jud., (sate în), 165, 372, 582,
692.
Vâlceanul, Stepan post. (din
Vlădeani, fr. cu Lepădat comis,
Arsenie, Tudor log., strănep. lui
Oprea şi Cârstian), 365, 760.
Vâlceaua, Curuiului, topic la
Cândeştii din Deal, <jud. Buzău>,
556;
___, Gordină, hotar la
Racoviţa, <jud. Vlaşca>, 68.
Vâlcom, sat, <jud. Dolj>, 150, 652.
Vâlcul, 561; - din Drăghiceani, 224; -
din Hăbud, f. lui Vâlcul, 61, tatăl lui
Vâlcul, 61; - din Mirceşti, tatăl lui
Bunea şi Gaşpar, 316; - din Racoviţă,
113-115, 117, 118, 275; - f. lui Vişan
din Bereşti, fr. cu Oprea şi Pătru,
775; - log. din (Mogoşeşti), v.
Grădişteanu; - (log. din Nanul), 273,
275; - log., martor pt. Răduleşti, 211,
405; - log., martor pt. Turbureani,
452, 459; - martor pt. (Căprianul,
Piscul Tăntărealei, Trestii), 560, 563,
565; - martor pt. Fiiani, 396; - naşul
lui Bunea vist., nep. lui Dumitru vor.,
40; rumâni din: Grădiştea de Jos, fr.
cu Tatul şi Petco, 40; Orbeasca, tatăl
lui Trifa, Stanco, Ionaşco şi Radul,
40; Pleşoi, 760; - scrie doc. pt.
Joenesa, 578, 578 bis.; - sluger, v.
Grădişteanu; - vinde în Racoviţa, v. -
din Racoviţa.
Vâlsan, 485; - din Bărileşti, v.
Buzinca; - din Robăneşti, 221; - din
Scărişoară, 788; - post. din Puţuri,
409; - rumân m-rii Căldăruşani, sţ.
Stanei, tatăl lui Tanasie, Stan şi
667
Neagoe, 170; - uncheaş din Comana,
486;
___, cel Bătrân din Negovani,
40.
Vâlsăneşti, sat, <jud. Romanaţi>,
174.
Vânăta, apă, 50.
Vândălacul, Stanciul din Joseani,
719.
Vârâţi (Vărăţi), sat, <jud. Dolj>,
500, 714, 780; - (jud. Olt), 40, 169,
194, 529.
Vârbiciori, sat, <jud. Mehedinţi>,
407.
Vârbilov, sat, <jud. Sac>, 580.
Vârbiţa, sat, <jud. Mehedinţi>, 407.
Vârful, Bobului, topic la Găgeani,
<jud. Sac>, 564;
___, Cioarăi, hotar la
Dragoslavele, jud. Muscel, 344;
___, lui Leaotă, hotar la
Dragoslavele, jud. Muscel, 344;
___, Simtilii, hotar la
Dragoslavele, jud. Muscel, 344.
Vârlea, cel Bătrân, vinde în Poenarii,
40.
Vârliţi, sat, <jud. Sac>, 572.
Vârtoape, topic la Macsin, <jud.
Buzău>, 149.
Vârtopul, topic la Nucşoara, <jud.
Muşcel şi Pădureţ>, 262.
Veasiiu, v. Văsiiu.
Veaţii, v. Vetea.
Vedea (a Vezei, Vezii), apă, 40, 397,
787.
Velica, fc. Stancăi (Căneşti), 675; -
nep. lui Mordan din Scăiani, 108.
Velisar, log., martor pt. Scăeni, 108.
Velişco, din Suseni, f. lui Baico, 703.
Vella, moşie, <jud. Dolj>, 567.
Vel Ocnă, v. Ocna Mare.
Ventilă, v. Vintilă.
Vercul, Gherghie, rumân din
Drăgoiani, 202.
Vernescul, Balea log. (din Verneşti),
24, 67, 76, 265, 616, 684; v. şi Jipa.
Verneşti, sat, (jud. Buzău), 16, 24,
33, 54, 67, 76, 93, 95, 129, 149, 179,
182, 209, 265, 308, 402, 514, 555,
570, 602, 616, 631, 657, 661, 677,
684, 685, 719, 742, 747, 789, 815.
Vetea (Veaţii), pârâu, 31.
Vezeanul, Stoica din Ciolăneşti, tatăl
lui Dragomir (şi Radul, unchi lui
Radul, 282, 433.
<Vidin>, (Diiu, vameşii de la -),
localitate în Bulgaria, 621.
Vidul, ţigan, sţ. Stancăi, tatăl lui
Sava şi Curasiei, 698.
Vieroş, m-re, <jud. Muscel>, 55,
532, 697, 767.
Viespeşti, v. Vispeşti.
Viforâta, deal, sat, <jud.
Dâmboviţa>, 31, 291.
Viforâtul, topic la Macsin, <jud.
Buzău>, 149.
Viganul, Stan chihăiaoa, vinde la
Răduleşti, 645.
Viişoară, sat, <jud. Romanaţi>, 221.
Vilae, sţ. lui Stroe post. (Corbuşori),
85.
Vintilă (Văntilă, Ventilă), clucer,
(martor pt. Bârseşti, m-rea Gorgota),
405, 635; - din Beleţi, (fr. cu Simion,
Stan, Stoica, Ivaşco, Iarciul şi Pătru),
30, 157; - din Săteani, 317; - din
Suseni, fr. cu Stan, 703; - din
Turburenii, 452; - f. lui Stroe Cotoiu,
p. lui în Cărunţi, 356; - log. din Tg.
Jiu, 70; - log., martor pt. Găleşăşti,
370; - log., martor pt. Zloteşti, 292; -
log., v. Corbeanu; - (greşit:
668
Vintiloiu), martor pt. Teiul, 55; -
pah., v. Florescul; - p. lui în Strâmba,
337; - post. (al doilea), v. Florescu,
Greceanu; - ţigani, 302, 545, 572; -
văt. din Roşuul, tatăl lui Muşat, 680;
- vor., v. Corbeanu;
___, Vodă, v. Vlad Vintilă de
la Slatina.
Vintilă, Vodă, m-re, <jud. Buzău>,
642.
Vintilescu, p. lui la Coeteşti, 451.
Viperă, posluşnic m-rii Aninoasa,
227.
Visaru, din Scăeni, tatăl lui Nan,
586.
Vispeşti (Viespeşti), sat, <jud. Sac>,
572.
Vişa, din Merişani, mama lui Micul,
704; - fc. lui Dragomir din Ludăneşti,
40; - fc. lui Stanciul Ceapă din
Duşeşti, 40; - jupâneasa, v.
Tăbărţenoe; - p. ei în dealul
Cârlomăneşti, 770; - sţ. lui Cazan din
Zărneşti, mama lui Radul şi Stan,
626; - sţ. lui Ion, mama lui Nedelco,
Şerban şi Radul, vinde la Târgovişte,
649; - sţ. lui Vlaicul, mama lui
Toader din Novaci, 653; - ţigancă,
609, mama lui Paraschiva, 183.
Vişan, 579; - clucer din Bănuleşti,
441; - din Boleasca, 417, probabil
acelaşi cu: - nep. lui Iane post. din
Boleasca, 445; - din Horjeneşti, 502;
- din Mătăşeşti, tatăl lui Toader, 416;
- din Nedeia, 189; - din Poinari, 352;
- din Popeşti, 691; - din Pribuiani,
157; - din Uiaşti, moşul lui Micul,
322; - f. lui Stan, fr. cu Tihan, nep.
lui Dumitru din Zgârciţi, 173; - (iuz.
din Bereşti, Albeşti, tatăl lui Oprea,
Pătru şi Vâlcul), 188, 315, 775, 791; -
nep. lui Iane post., v. - din Boleasca;
- p. lui în Brăneşti, 367; rumâni din:
Brăneşti, tatăl lui Stavăr, 40; Ciupa,
257; Drăghineşti, f. lui Paraschiva,
597; Finţeştii de Jos, f. lui Ilea, Hotă,
fr. cu Radul, 40; Izbiceanii, f. lui
Stan, fr. cu Gligorie, Marin, Florea şi
Stoica, 40; - ţigan, 692; - vinde la
Răstoacă, 473;
___, Stoica, martor pt. Plopi,
426.
Vişina, sat, <jud. Vâlcea>, 698.
Vişinease, Stanciul (m-rea Cozia),
646.
Vizdita, v. Ghizdita.
Vizureşti, sat, <jud. Dâmboviţa>,
705.
Vlad (-ul, Vlăducul, Vlăduţu), agă
m., v. Bârsescul; - clucer din
Bârseşti, v. Bârsescul; - clucer, 353; -
clucer, hotarnic pt. Priboiu, 291; -
clucer, v. Socol; - cumpără în
Dumireşti, 695; - cumpără la Păcani,
659; - din Albeşti, 344; - din Aldeani,
836; - din Balş, v. Tofilă; - din
Bătieşti, 2, 28; - din Bârza, 221; - din
Bârzeşti, 557; - din Bodeşti, 186; -
din Bordeşti, văr cu Nenul, 427; - din
Boteani, f. lui Frumea, fr. cu David şi
Tudor, 78; - din Cătun, fr. cu Chesar,
802; - din Cârlomăneşti, nep. lui
Calin, 167, 770; - din Cepturoaia, 4; -
din Cheia, 720; - din Colţi, (f. lui
Rusin, tatăl lui Chirică şi Stan), 547,
732; - din Copăceni, 97; - din
Creţeani, sţ. Ilinei, tatăl lui Pârvul şi
Voinea, fr. cu Radul, 582; - din
Diculeşti, v. Junghiatul; - din
Dobruni, 798, 814; - din Drăganul, v.
Babocea; - din Găgeani, f. lui Muşat,
(fr. cu Zaharia, văr cu Doda), 182,
669
402; - din Gârbovi, f. lui Stoen, 171; -
din Groşeneasa, fr. cu Groşanul, 195;
- din Horjeneşti, 502; - din Juguri, f.
lui Dragul, fr. cu Vlaicu, 38, 51; - din
Morii, 407; - din Năeni, fr. cu Stan,
416; - din Oteteliş, v. Stroevici; - din
Piatra, f. Dragnei, 40; - din Poiană,
388; - din Posah, 216; - din Răspopi,
tatăl lui Belei, 707; - din Sărăcineşti,
v. Băca; - din Scăioşi, 694; - din
Scăuiani, (viiar), 765, 821, 822; - din
Tămăşti, 587; - din Tătărani, 450,
451; - din Teişani, fr. cu Radul, 286; -
din Teşila, v. - portar din Teşila; - din
Turburenii, 452; - din Verneşti, v.
Caloian; - din Zloteşti, 292, 741; -
dorobanţ din Cojăşti, 585; - f. lui
Brânzea, v. Brânzea; - f. lui Dragul
Buncul şi al Muşei din Cândeşti, fr.
cu Neagul, 514; - f. lui Ionaşco post.,
martor pt. Comanca, 215; - f. lui
Mihai portar din Copăcenii de pe
Răstoacă, nep. de fr. lui Luca, 97; - f.
lui Radul log. m., v. Cocorăscu; - f.
lui Radul Mega din Morânglavi, fr.
cu Manea, 4; - f. lui Răcnea cel
Negru, fr. cu Dumitru, vinde în
Joenesa, 578; - f. lui Stroe post. din
Oteteliş, v. Stroevici; - f. lui Tobe
(Săcuieni), 844; - f. popii Stoilă,
vinde în Lăceani, 40; - f. uncheaşului
Stanciul Hăroe, fr. cu Stan, p. lui în
Rogi, 121; - fr. cu Lupul Boricean şi
Dumitru, v. Boricean; - iuz. din
Buciumeni, sţ. jupânesei Anca, tatăl
lui Dumitru, 520; - iuz., nep. lui
Porumbu <Bucureşti>, 438; - lăcătuş
din Vaideei, tatăl lui Stan, 730; - log.
din Bârseşti, v. Bârsescul; - log. din
Olăneşti, v. Olănescul; - log. din
Pătârlage, scrie doc., 111; - log., f. lui
Gonţea pah. din Mihăeşti, tatăl lui
Bărcan ceauş şi Badea, 719; - log.,
martor pt. Ciuturie, 758; - log., scrie
doc. pt. Gostila de Jos, 449; - log.,
vinde la Piteşti, 40; - log., v.
Rudeanul; - martor pt. funia Roteană,
151; - martor pt. Păcani, 659; -
martor pt. Roci, 121; - martor pt.
Steanca, 107; - pah., martor pt. m-rea
Căldăruşani, 170; - pah., v. Rudeanul;
- pârclb. din Dragoslavele, 137; -
pârclb., martor pt. Buciumeni, 520; -
pârclb., martor pt. m-rea Bradu,
Vintilă Vodă, 642, 841, probabil
acelaşi cu: - scaun, 526; - (popa,
cumpără la Obislav, rumân, scrie doc.
pt. Berindeşti), 573, 698; - popa din
Căpreni, scrie doc., 452; - popa din
Novaci, (scrie doc. pt. Turburea),
205, 459, 804; - popa din Olăneşti,
scrie doc., 215; - popa din Râmnic,
530; - popa din Sineşti, 29; - popa din
Trănşani, 761; - popa, martor pt.
Buneşti, 387; - (portar) din Teşila,
534, 604, 818; - post. din Giuleşti,
582; - post., v. Bengescu, Cocorăscul;
- (roşu, f. lui Anghel din Iaroslăveşti,
fr. Caplei, văr cu Anghel din
Iaroslăveşti), 353, 700; rumâni din:
Berislăveşti, tatăl lui Anghel, 360;
Brătianii de Sus, 40; Călugăreani, fr.
cu Stoian, 40; Cărpenişul, f. lui Stan
Burduhuiu, fr. cu Ion, 40; Corlăteştii,
Bonteanii, Voineştii şi Popeştii, f. lui
Albişorul, 471; Furdueşti, tatăl lui
Stoica, 40; Găleşeşti, f. lui Negoe, fr.
cu Pârvul şi Badea, 145; Izbiceani,
40; Lăceanii, f. lui Turcea, fr. cu
Cernat şi Peia, 40; Megiaşii, f. lui
Radu, fr. cu Stancul, Voico şi Stoica,
40; Mogoşăşti, tatăl lui Neculae, 40;
670
Obislav, v. - popă; Vâlcana, fr. cu
Neguţ, 40; - scaun, v. - pârclb.,
martor pt. m-rea Bradu; - (Somor),
596; - (greşit: Radul), (sţ. Slamnei), f.
popii Danciul din Berceani, (ginerele
lui Radul Brânzea din Urdeşti),
cumnat cu Vladul Brânzea, (Antiţa şi
Voislav din Româneşti), 99, 101,
102, 104; - spăt., martor pt. Vlădeani,
191; - spătărel, martor pt. Steanca,
107; - stoln. (din Săteani, martor pt.
Bărbăteşti, Murseşti), 53, 86, 87, 110;
- şătrar din Băldăneşti, 680; - tatăl lui
Drăghici şi Apostol din Grupşani, sţ.
Slavnei, fr. cu Ilie, 226; - tatăl lui
Necula din Purani, 300; - tatăl lui
Voicul, p. lui în Gura Cheii, 712; -
ţigani, fr. cu Marco, Pelea, Stan, 692,
sţ. Neacşei, tatăl lui Coman şi Şerban,
692, sţ. Predei, tatăl lui Gherghe, f.
lui Marco, 692; - uncheaş din
Mirceşti, 738; - uncheaş din Roci,
121; - văr cu Anghel, v. - roşu; -
viiar, v. - din Scăuiani; - vinde la
Răsturnaţi, 632; v. şi Ciuleiu,
Colţeanul, Douăhaine, Lupşău,
Nebunul, Norocea, Pătru, Păţăilă,
Stroevici, Ştipeţ. Vărcea;
___, cel Bătrân, popa din
Albeşti, 344;
___, Vintilă <de la Slatina>,
<1532-1535>, (f. lui Radu <cel
Mare> vv.), 581, 760.
Vlada, fc. lui Neagul, sr. cu Lepădat,
mătuşa Despei, p. ei în Hulubeşti,
312; - fc. lui Stoica Ghidiul, sr. cu
Anca, Lepădat şi Dima, cumnata lui
Zaharie, nep. lui Mâinea moşneanul
din Hulubeşti, 385; - sţ. lui Nicola
Potruvulii, mama lui Vasilache şi
Ianei, vinde în Bucureşti, 438; -
ţigănci, fc. lui Bâra, 692, sţ. lui
Stoica, mama lui Nica şi Titu, soacra
Manei, bunica Radei şi a lui Radul,
692.
Vladimir, vinde la Creţuleştii de la
Răstoacă, 496.
Vladislav (Vadislav, Vădislav), cpt.
(de roşii din Belcin), v. Bengescu; -
din Bălăneşti, 799; - din Coşoveani,
221; - din Drăghiceani, 224; -
ginerele moşului Irimie, popa Pârvul,
nep. lui, 419; - pit. (m.), v. Bengescu;
- sluger (m. din Belcin), v. Bengescu;
___, vv. (III), <1523, 1524,
1525>, cartea lui, 760.
Vladuleani, sat, <jud. Romanaţi>,
169.
Vlaicul (Vlaica), călugăr din
Hulubeşti, 312; - (cpt. de roşii, iuz. de
roşii din Cornet, Predeşti), 174, 325,
409-411, 414, 452, 714, 780, 814; -
din Budişteni, 706; - din Dăneşti, f.
lui Voicilă, 80; - din Ghergani, 740; -
din Juguri, (f. lui Dragul, fr. cu Vlad),
38, 51, 532; - din Obretin, 148; - f.
popii Stan, fr. cu Bran şi cu popa
Stan, p. lui în Ludeşti, 164; -
(Ghimpeani), 412; - iuz. (de roşii), v.
- cpt. de roşii din Cornet; - (log.) din
Juguriani, tatăl lui Gherghe (şi Iane,
unchi lui Radu şi Marco), 38, 51,
128; - martor pt. Borţuni, 740; - p. lui
în Duşăşti, 49; rumâni din: Căcăşani
şi Brădişani, 40; Izbiceani, tatăl lui
Radul, fr. cu Dobrotă, unchi lui Radul
şi Barbul, 40; Ţigureşti, 364; - sţ.
Rusei, f. lui Preman din Băbeni, 49; -
sţ. Vişei, tatăl lui Toader din Novaci,
653; - ţigan, tatăl lui Tudor, bunic
Tudorei, Miricăi şi lui Tudor, socrul
Nunei, 458; - unchiaş din Şerbăneşti,
671
tatăl lui Oprea, (unchi lui Stoica),
197, 266; - vinde la Suseni, 703; -
vor., ispravnic pt. Dăneşti, 80.
Vlajog, Radul, p. lui în funia
Roteană, 151.
Vlasie, fr. cu Ştefan călugăr din
Tihuleşti, cumnat cu Stan din
Bănuleşti, 441.
Vlaşca, jud., (sate în), 40, 65, 78,
112-118, 172, 201, 257, 275, 311,
457, 481, 494, 496, 597, 692, 738,
803.
Vlaşin, moşie, sat, (jud. Vlaşca), 172,
340.
Vlădae, jupâneasa, mama jupânesei
Chera, soacra lui Iane pah. din
Aninoasa, bunica lui Tudoran pah.,
643; - jupâneasa, v. Ştirbei.
Vlădan (Vlădiian), f. lui Neagoe
Tărâţă din Strâmbeani, fr. cu Voinea
şi Radul, 564; - (tatăl lui Borcea,
martor pt. Ivăneşti), 208, 388, 578,
578 bis.
Vlădeani, sat, <jud. Ilfov>, 191; -
<jud. Mehedinţi>, 760; - <jud.
Prahova>, 634.
Vlădeanul, Dragomir, văr cu Tudor
Slăvitescul log., a pribegit în timpul
lui Mircea Vodă, 760.
Vlădeaşti, v. Vlădeşti.
Vlădel, popa, v. Vlădilă; - tatăl lui
Manea din Pietroşiţa, 253.
<Vlădescu>, Anca, jupâneasa, sţ. lui
Pârvul vist. m., 317, 461;
___, Badea (din Lăngeşti,
Vlădeşti, tatăl lui Cazan, martor pt.
Şerbăneşti), clucer, 38, post. m., 846,
stoln., 266, 681, 687, 689;
___, Iane pah. din Aninoasa,
sţ. jupânesei Chera, tatăl lui Tudoran
pah., ginere jupânesei Vlădae, unchi
lui Florescu post. al doilea, 643;
___, Pârvul (greşit: Radul), (sţ.
jupânesei Anca), vist. (m.), 10, 14, 31,
38, 40, 43, 50-52, 64, 65, 73, 84, 137,
138, 143, 158, 164, 181, 198, 202, 204,
214, 220, 228, 232, 280, 310, 311, 317,
325, 326, 329, 337, 344, 372, 414, 421,
430, 431, 456, 461, 471, 476, 477, 487,
493, 494, 505, 507, 510, 511, 515, 521,
528, 531-533, 537, 539, s-a sculat
împotriva domnului şi ţării, 598;
___, Tudoran (din Aninoasa, f.
lui Iane pah. din Aninoasa şi al
Cherei, nep. jupânesei Maria şi lui
Antonie văt., nep. de fc. jupânesei
Vlădae, văr cu Iane pah. şi Florescu
post. al doilea), clucer, 433, 523,
pah., 38, 74, 128, 614, 626, 627, 638,
643, 669, 681, 689.
Vlădeşti (Vlădeaşti), sat, <jud.
Muscel>, 532, 643, 681, 687, 840; -
<jud. Vâlcea>, 551.
Vlădica, din Loloeşti, 221; - p. lui în
Rocşoreani, 158; v. şi Lioveanul;
___, Stanciul, rumân în
Izbiceani, 40.
Vlădiceni, sat, <jud. Argeş>, 139.
Vlădiian, v. Vlădan.
Vlădiceni, sat, <jud. Argeş>, 139.
Vlădiian, v. Vlădan.
Vlădilă (Vlădel), grăm. de la Bis.
Domnească <din Bucureşti>, scrie
doc., 293, 438, 683; - popa (din
Mirceşti), 27, 316, 352.
Vlădislav, v. Vladislav.
Vlădoae, Stana, mama lui Voicul,
soacra lui Jinga (Gura Cheii), 712.
Vlăducul, v. Vlad.
Vlăduia din Cărbuneşti, văr cu
preoteasa Calea, 480.
672
Vlăduţu, v. Vlad.
Voda, din Viişoara, 221; - log., v.
Găianul.
Vodănău, apă, 183.
Voi, v. Voico.
Voiaten, sat, <jud. Rm. Sărat>, 702.
Voica, (Coeteşti), 450, 451; -
cumnata lui Stan, vinde în Lucieni,
470; - fc. lui Drăgoiu călăraş şi a
Sorei, sr. vitregă cu Maria şi Ioana,
cumnată cu popa Lăudat, 254; - fc.
lui Muşat din Mogoşăşti, 40; - mama
lui Radul, vinde în Suseni, 703; -
mama Stoianei, sţ. lui Lepădat cpt.,
soacra lui Preda Urdăreanul pah. din
Gorj, 364; - p. ei în Mierăia, 354; - sţ.
lui Dragomir Rociotă, vinde în
Cârstieneşti, 193; - ţigănci, 261, fc.
lui Folan, 349, sţ. lui Dragoslav, 472,
sţ. lui Neagul, cumnată cu Dumitru,
Stancul, Gherghe, Dobre şi Dumitra,
nora lui Gocea, 692; v. şi Mircigoe.
Voicea, f. lui Fătul din Zăpodie, fr.
cu Toma şi Petre, 686; - vinde în
Tărăceani, 527.
Voiceasca, moşie pe apa Cricovului,
<jud. Sac>, 663, 749.
Voiceaşti, v. Voiceşti.
Voicel, v. Voicilă.
Voiceşti (Voiceaşti, Voicişti), sat,
(loc de emitere), <jud. Rm. Sărat>,
489, 519; - <jud. Vâlcea>, 701, 745.
Voicilă (Voicel), f. Calei din Fleşti,
fr. cu Radul, 145; - f. lui Stoica
Tâmpănoiul din Starchiojd, v.
Tâmpănoiul; - martor pt. Mislea, 400;
- martor pt. Nandrea, 391; - roşu din
Cosâmbeşti, 21; rumâni din: Ciupa,
257; Mogoşeşti, tatăl lui Ivaşco şi
Crăciun, 40; - tatăl lui Dragomir
(Ştefeşti), 722.
Voicişti, v. Voiceşti.
Voico (Voi, Voicul), casa lui în
Bucureşti, 827; - dascăl din Găgeani,
tatăl lui Radul, bunic lui Dumitraşco
şi Goicea, 231; - din Bibeşti, 806; -
din Corşori, 235; - din Dăpăraţi, 322;
- din Fântâna, 407; - din Râmnic, (sţ.
Dobrei), tatăl lui Stroe şi Ghin,
(Tănasie, nep. lui), 530, 698; - din
Rociu, 121; - din Săcuiani, tatăl lui
Neagoe, 737; - din Târcov, 142; - din
Titeşti, (tatăl lui Stanciul), 307, 709; -
(Fiiani), 607; - f. lui Drăgoiu, nep. de
fr. lui Cârstiian roşu din Dobreşti şi
Neacşul Zmeul, 1; - f. lui Ghinea
(Călimăneşti), 326; - f. lui Nistor din
Cârligaşi, fr. cu Liontie şi Radul, 552;
- f. lui Vlad, p. lui în Gura Cheii, 712;
- f. popii Ivan, (ce a fost popă
domnesc), 100, 438; - f. popii Manea
din Mărăcineani, (fr. cu Stoica), 67,
142; - f. Stancăi din Urdeştii de Sus,
fr. cu Oprea şi Frăţilă, 104; - f. Stanei
Vlădoae, cumnat cu Jinga, vinde la
Gura Cheii, 712; - fr. cu Duca şi
Lepădat, vinde la Cetate, 186; - log.,
vinde în Căldăreşti, 16; - martor pt.
muntele Clăşascul, 233; - nep.
preotesei Călina din Mătăşăşti, 416; -
p. lui în Clinceani, 303, 447; - popa
din Negoeşti, scrie doc., 650; - popa
din Urzicuţa, 774; - popa, tatăl lui
Neagu, fr. cu Şărban, vinde în
Popeşti, 691; - post., (din Râmnic,
tatăl lui Sima, adevereşte pt. ocina
Gărdească, martor pt. Păuşăşti), 345,
357, 760, probabil acelaşi cu: - roşul
din Râmnic, 247; rumâni din:
Brătianii de Sus, f. lui Radul, 40;
Bucşăneşti, 40; Cărpenişul, 40, f. lui
Opriş cel Bătrân, fr. cu Stan şi Ion,
673
40; Cerbureani, tatăl lui Pravăţ şi
Manole, 31; Lăceanii, 40; Megiaşii, f.
lui Neagoe, fr. cu Stanciul, 40, f. lui
Stan, fr. cu Costandin şi Loiz, 40;
Mogoşeşti, f. lui Manul, tatăl lui
Voico, 40, f. lui Voica, nep. lui
Manul, 40; - scrie doc. pt. Bumbueşti,
776; - străchinariul, rumân din
Lăceanii, 40; - tatăl lui Ionaşco din
Găgeani, 129, 182; - unchiaş din
Găgeani, 808; - vor. din Bereşti, tatăl
lui Mihalachi, 791; v. şi Amarul.
Voilă, din Judeani, 708.
Voimer, tatăl lui Neagoe (Gârbovi),
171.
Voinea (Voina), din Bârca, tatăl lui
Proda, Stoica şi Stanciul, 393; - din
Câmpulung, 532; - din Cegani, tatăl
lui Vâlcan, 369; - din Creţeani, f. lui
Vlad şi Ilinei, fr. cu Pârvul, nep. de
fr. lui Radul, 582; - din Negovani, fr.
cu Stan, 40; - din Pribuiani, 157; - din
Puţuri, 409; - din Roci, 121; - f. lui
Neagoe Tărâţă din Strâmbeani, 564; -
f. popii Preda, fr. cu Stanciul, 603; -
fr. cu Mănăilă din Lipia, 255; - log.,
martor pt. Piteşti, 317; - roşu, f. lui
Şărb, martor pt. Cioroiaşi, 399;
rumâni din: Corlăteştii, Bonteanii,
Popeştii şi Voineştii, 471; Izbiceanii,
40; Pătroaia, f. lui Mihaiu iuz., 40; -
tatăl lui Mihai din Muereasca, 668; -
tatăl lui Stoica, (martor pt. Bădeani,
Găgeani), 599, 679.
Voineagu, din Văleni, 658;
___, cel Bătrân (Nucşoară), 40.
Voinescul, Stan, martor pt.
Fiiani, 396;
___, Stoica, (p. lui în Fiiani),
396, 561.
Voineşti (-i), sat, <jud. Dâmboviţa>,
3, 97, 703, 839; - jud. Romanaţi, 471.
Voinigeşti, sat, <jud. Gorj>, 723.
Voinişor, rumân în Izbiceanii, 40.
Voislav, din Româneşti, sţ. Antiţei,
ginerele lui Radul Brânzea din
Urdeşti, cumnat cu Slamna, Vladul,
99, 101.
Voislava, ţigancă, 349.
Vozăreasca, funie la Poenarii, <jud.
Teleorman>, 40.
Vrabie, martor pt. Năeni, 416; -
rumân din Nucşoara, f. lui Luca, fr.
cu Neagoe şi Micul, 40.
Vraciu, Stan din Dobreşti, 556.
Vrăneşti, sat, <jud. Muscel>, 187.
Vroghie, popa, martor pt. Novacii de
Sus, 653.
Vucina, pah., tatăl lui Matei pah. şi
Pârvul post., 145.
Vulpască, topic la Bătieşti, <jud.
Muscel>, 2.
Vulpe, Ion, pit., sţ. jupâniţei Stana
(Ludeşti), 164;
___, Stanciul, tatăl lui Muşat,
rumân în Corlăteştii, Bonteanii,
Popeştii şi Voineştii, 471.
Vulpeni, sat, <jud. Romanaţi>, 432,
605, 746.
X ___,
Xenofon, m-re la Sf. Munte, 423.
Z lui Mihnea, 40.
Zaharia (Zaarie, Zaharie, Zahariia,
Zararie), cumnat cu Onofrie, p. lui în
Samara, 31; - cumpără în Muşăteşti,
434; - din Bereşti, v. Berescul; - din
Clinceni, v. - văt. din Clinceni; - din
Găgeani, v. Ionaşco; - din Goleşăi,
674
705; - f. lui Marco din Cojăşti, fr. cu
Pârvul şi Mihai, 204; - log., v.
Berescul; - martor pt. m-rea
Căldăruşani, 58; - nep. lui Cazan
(Baia), 806; - sţ. Ancăi, ginerele lui
Stoica Ghidiul, cumnat cu Vlada,
Lepădat şi Dima, p. lui în Hulubeşti,
385; - (văt.) din Clinceni, 96, 442,
491, 497; - vinde la Izvorani, 223; v.
şi Nenovici.
Zamona, Danciul cel Bătrân, moşul
lui Danciul Pârâianul post. m. f. şi al
lui Vlad Bârsescul agă m., 531.
Zane, martor pt. Vlădeani, 191.
Zararie, v. Zaharie.
Zarin, topic la Cârstineşti, <jud.
Argeş>, 193.
Zavon, din Titeşti, f. lui Stanciul din
Cucoi, fr. cu Şerban, 709.
Zăgaia, mama Inanei (Popeşti), 691.
Zăgaia, sat, <jud. Mehedinţi>, 411,
414.
Zăgan, Pătru, rumân în Mogoşăşti,
40.
Zăgoci, topic la Brativoeşti, <jud.
Mehedinţi>, 724.
Zăgoneani, sat, <jud. Argeş>, 213,
644.
Zăgoneanul, Gherghe, f. lui Stanciul
Zăgoneanul, 644;
Stanciul, tatăl lui
Gherghe, 644.
Zăgorean, rumân în Izbiceani, socrul
Zăiculescu, p. lui în Coeteşti, 451.
Zălogie (-i), sat, <jud. Rm. Sărat>,
489, 660.
Zăpodie, sat, <jud. Buzău>, 686.
Zăporu, din Pietrari, 271.
Zărnă, v. Zârnă.
Zărneşti, sat, (jud. Teleorman), 40,
626.
Zătreani (Zătreni), sat, <jud.
Vâlcea>, 365, 452, 457, 460, 551,
713.
Zătreanul, Stanciul (clucer, post. din
Bojoreni, Zătreani, tatăl popii Stroe),
46, 452, 777;
___, Stroe popa, f. lui Stanciul
(Zătreanul din Bojorani, nep. lui
Sarchiz, fin lui Dima spăt.), 256, 777.
Zăval, sat, <jud. Dolj>, 389.
Zăvoi (-ul), sat, <jud. Buzău>, 91,
623, 719; - <jud. Olt>, 428; - jud.
Vlaşca, 40.
Zârna, hotar pt. muntele Ganea,
<jud. Muscel>, 85.
Zârnă (Zărnă), din Albeşti, 344; -
din Potcoveni, 705; - f. lui Stroe din
Stoineşti, fr. cu Stoica, 842; - log. din
Mihăeşti, 194, 529; - p. lui în Samara,
31.
Zdravăn, Florea, ţigan, 681.
Zeamă, Radu, martor pt. Şerbăneşti,
197, 266.
Zeamţea, Dumitru vor., sţ. Mariei,
tată vitreg lui Bunea vist., văr cu
Vasilie, Vâlcul şi Vasilie, nep. lui,
40.
Zeletin (Zeleten), sat, <jud. Sac>,
580, 654.
Zeplaz, sat, <jud. Rm. Sărat>, 673.
Zgaia (Zgaea, Zgăea), tatăl lui Ion, p.
lui în Tocsobeşti, 697, 767.
Zgârciţi, sat, (jud. Ilfov), 173, 222,
280.
Zgripcea, mama lui Mihăilă din
Văleani, 140.
Zlapiia, topic la Samara, jud. Argeş,
31.
Zlatco, p. lui la Merişani, 704.
675
Zloteşti, sat, (jud. Teleorman), 143,
292, 318, 741, 751.
Zmeescul, Stoia, martor pt. m-rea
Vintilă Vodă, 642.
Zmeul, Dragomir, tatăl lui Stoican,
martor pt. Joenesa, 578, 578 bis.
___, Neacşul, fr. cu Cârstiian
roşu din Dobreşti şi Drăgoiu, unchi
lui Voico, 1;
___, (Zmeescul) Stoican
(Stoia), f. lui Dragomir Zmeul, 578,
578 bis., 642.
Zmida, topic la Novaci, <jud. Gorj>,
205.
Zoica, ţigancă, 349.
Zorea, din Policioi, tatăl lui Manea şi
Neagul, fr. cu Radul, 719.
Zoreşti, sat, <jud. Buzău>, 179, 647.
Zorze (Zorzi), portar al doilea (din
Găneşti), 58, 330, 417.
Zosim, eg. m-rii Cobiia, 65, 273.
Zota, f. lui Lamba din Cârlomăneşti,
fr. cu Mihul, 354; - sţ. Drumei din
Bărbuleşti, 454; - tatăl lui Dima din
Zoreşti, 179;
___, Nicu, martor pt.
Târgovişte, 474.
Zvorsca, sat, <jud. Romanaţi>, 136.
 INDICE DE MATERII

a arătură, 601; loc de -, 164, 485; - pe

moşie, 365.
abagiu, v. Drăgoi, Dumitru, Iorga. arengă, 294.
acte, v. documente. argint, v. aspri de -, cădelniţă de -,
adălmaş, v. aldămaş. cruce de -, potir de -, zlavdă de-.
adet, v. venit. arhidiacon, v. Nicodim.
afurisanie, v. blestem. arhiduce, v. Mihail Radul.
agă (m.), v. Bârsescul Vlad, Buliga, arhiepiscop, v. episcop.
Neagu, Stamatie, Vlad. arhiereu, 196, 203, 525, 788.
agiu, v. hagiu. arhimandrit, 138; v. şi Anthim,
agoniseală, v. avere. Ignatie, Nicodim, Nicolae, Ştefan,
agri, v. măsuri. Theodosie, Varlam, Vasile.
ajutor, militar, 831; v. şi m-re, - la arhipatriarh, v. patriarh.
m-re. armaş (-i), 401; - de vistierie, v.
albină, v. copac cu -. Ianache; - trimişi să lege şi să bată pe
aldămaş (adălmaş), 1, 47, 85, 126, ţigani, 98; - (m., f., al doilea), v. şi
131, 195, 288, 398, 441, 527, 660, Bârcă, Bulburuc, Calotă, Cârstea,
722. Ceparul Ivaşco, Crăciun, Datco,
aldămăşari, 49, 95, 99, 104, 362, Dima, Duşul, Gherghe, Ianoş,
434, 564, 663, 682, 732, 749, 756, Istratie, Mirce, Necula, Radul,
761. Raicea, Stan, Stanciul, Stoica,
alianţă, între Mihail Radul vv. şi Tănasie, Vasilie.
Gheorghe Rákóczi, principele armata, v. oaste.
Transilvaniei, 831. arme (bune, mici), 18, 504, 833.
<amendă>, bou de soroc, 762; - arvună, 645.
închinată vornicului, 338; - ughi daţi, aspri, v. monede.
712; - ughi (închinaţi domniei), 46, aşezământ, v. zapis de -.
712. aur, v. ghiordan, inel, left de -.
apă, v. dumbravă de -, măsuri. avere (agoniseală), 138, 196, 376; -
aprod (aprozi), ceauş de -, 156, 459, câştigată cu muncă, 540; m-re
602; iuz. de -, 499; văt. de -, 498; v. încărcată cu -, 19.
şi Albul, Alexe, Calotă, Dan, Gaulea,
Ion, Mâinea, Nistor, Greceanul Papa, b
Radul, Savul, Tihol (Tihul), Udrea.
aramă, v. vase de -. baba, v. Stana.
arambaşa, v. Dimitrie. bacan, v. băcan.

676
baltă (bălţi), 14, 40, 180, 188, 196,
228; - împresurată, 621; v. şi
Baciovul, Bistreţul, Săpatul.
ban (-i, de Craiova, m., f.), passim;
rumâni judeciţi de -, 349, 800; v. şi
Alexeanu Ghiorma, Brâncoveanul
Preda, Buzescul Preda, Buzescul
Radul, Corbeanu Teodosie, Ivaşco,
Manul, Mihalcea, Pătru, Poenaru
Barbul, Rudeanu Chirca, Spahiu.
bani (- gata), passim; - aduşi în
divan, 531; - daţi cu (fără) dobândă
(împrumutaţi), 8, 44, 54, 134, 156,
163, 175, 256, 264, 285, 550, 559,
745, 762, 799; - daţi cu sila, 531; -
daţi domnului, la divan, 40; - daţi la
treaba ţării, 40; - daţi neguţătoreşte,
44; - de cheltuială, 350; - domneşti
(din ţară, întorşi), 50, 471; - drepţi,
337; - împrumutaţi „de la Curte”,
627; - împrumutaţi de la m-re, 620; -
întorşi (cu dobândă), 8, 201, 213,
338, 350, 774; - lepădaţi înaintea
divanului şi a lui Matei vv., 523; -
luaţi cu camătă, 121; - luaţi de la m-
re, 559; - luaţi în silă, 221; - luaţi şi
daţi în vistieria domnească, 531; -
plătiţi pt. rumâni fugiţi, 228; vamă de
-, 2, 622; v. şi datorie de -, monede,
nevoie de -.
barbă, neagră, 757; - roşie, 757.
başcaliul, din Câmpulung, v.
Dumitru.
băcan (băcal), v. Filafto, Radul,
Stanciul, Stoica.
băneasă, v. Buzeasca Catalina,
Buzeasca Ilina, Buzeasca Maria,
Neacşa.
bănişor (de judeţ), v. Gherghe,
Radul, Stan.
677
bărbier, v. Dumitraşco, Ianache,
Stoica.
bătrâni (-i), oraşului Bucureşti, 294,
Râmnic, 326; - satului, 148; - şi tot
soborul mănăstirii, 73.
bei, v. Emerzea.
berbeci, 620; - daţi de pomană la
mănăstire, 335.
bir, v. dări.
birnici, 122, 227.
biserică (-i), 767; - de piatră, a
Cojăştilor, 204; - domnească, v.
Brâncoveanu, Bucureşti, Craiova;
jurământ în -, 148, 521, 613, 823; -
lui Ghiorma, v. Bucureşti; -
Răsăritului, 466; - zidite de Matei
Basarab vv., 19.
bivol (-iţe), 156, 457; v. şi ţigan dat
pt. -.
blestem (afurisanie, legătură),
passim; cartea patriarhului cu mare -,
165; - greu (nedezlegat, pus de
patriarh), 19, 517; - înfricoşat şi
groaznic al soborului arhiereilor,
egumenilor şi a toţi prelaţilor ţării,
138; legătură de -, 179; - mare, 14,
32, 40, 79, 138, 164, 181, 190, 196,
515, 533, 610, 621, 628, 713, 780,
816, 820; v. şi doc., zapis cu mare -,
legea -ului.
blidar, v. Stoica.
bohar, m-rii Mărgineani, v. Necula.
boieri (-i), passim; - călugăriţi, 517;
daruri şi mită la turci şi la -, 521; -
din Ţ. Rom., 361; - divanului (mari şi
mici), 31, 40, 73, 267, 311, 326, 344,
472, 525, 595, 713, 823; - domnului,
43, 75, 76, 462, 570; - lege din divan
(adeveritori, hotarnici, judecători,
jurători, luaţi pe răvaşe domneşti,
tocmitori), 39, 138, 221, 222, 532,
543, 545, 550, 602, 710, 809, 824;
(câte 4), 71, 277; (câte 6), 74, 80,
122, 137, 159, 165, 280, 284, 302,
450, 451, 471, 472, 507, 511, 574,
593, 594, 688, 711, 779, 780; (câte
12), 16, 40, 93, 150, 153, 158, 174,
188, 196, 268, 291, 297, 311, 325,
414, 478, 517, 532, 570, 581, 628,
702, 743, 744, 760, 783, 785, 794,
820, 823; (câte 24), 14, 22, 40, 43,
75-77, 145, 149, 158, 174, 179, 273,
275, 344, 410, 411, 414, 487, 505,
521, 532, 672, 735, 794, 820, 823; -
judecători buni, 525; lucru la -, 596; -
pribegi, 32, 702, 760; slujitorii s-au
sculat asupra -lor, în timpul lui
Costantin vv., 539; - ţării, tăiaţi de
dorobanţi şi seimeni, 139; v. şi hotare
puse de -.
boierie (boieria) domnului, 397, 702.
bolovani, curte îngrădită cu -, 545,
572; v. şi măsuri, sare.
bou (boi), dat de pomană, 385; - daţi
gloabă domnească, 823; - daţi la
schimb, 379, 646; - daţi la tăierea
moţului, 160; - de plug cu fier, 540; -
de soroc, 762; - închinaţi la
mănăstire, 635; junici de -, 159; -
luaţi amendă pt. jurământ strâmb,
414; - preţuiţi, 729; v. şi dări, vamă.
brad, înherat cu cruce, 85.
branişte, 31, 316.
bucate (-le, bogate), 18, 34, 278,
446, 525, 540, 790; fraţi pe -, 610; -
mănăstirii, 394, 457, 549; v. şi dări,
dijmă din -.
bunuri, ale mănăstirii, mişcătoare şi
nemişcătoare, 19.
bute, de vin, (dată pomană la
mănăstire), 335, 620; v. şi măsuri.
678
c
cal (-i, telegari), 147, 160, 199, 357,
646, 757; - bun (amendă, dat la
schimb, pt. oaste, ţigan vândut pe -),
18, 67, 232, 391, 805; - de călărie,
540; - de olac, v. dări; - de zestre,
147; - şchiop, 350; - vânăt, 428; v. şi
căruţe cu -.
camătă, 121.
cap (capete), 221, 390; - fără
dobândă, 799; - pt. cap, 32, 175, 287;
- plata lui, 18, 44, 559, 815; - scos din
nevoie, 676.
capre, 379.
car (-e), 25; - cu lemne, 163; - de
sare, 846; v. şi dări.
carne, cedvârte de -, 28; - de oaie,
28.
carte, v. documente.
casap, 34.
case (-le, loc de, silişte de), 18, 31,
32, 38, 40, 51, 56, 378, 398, 416,
434, 438, 455, 498, 514, 523, 525,
539, 561, 592, 635, 676, 712, 727,
732, 737, 754, 775, 781, 801, 821,
826, 836; - boiereşti, 537; - cu
pimniţă (de piatră şi grădină), 1, 31,
319, 360, 725; - cu prăvălii la
Târgovişte, 302; - de moşie, 540; - de
rumâni, 572; „dichise” de -, 498; -
dumnezeieşti, 14, 138; - în Bucureşti,
v. Bucureşti; - în Piteşti, v. Piteşti; -
în Râmnic, v. Râmnic; - în
Târgovişte, v. Târgovişte; - jupânului
Dima, loc de emitere, 580; - la vie,
154; - lui Mane, f. lui Gorgănici, loc
de emitere, 56; - lui Matei vv., 510;
ocină cu -, 488; silişte cu -, 561, 737,
775; slujire în -, 18; - spartă, 119; - şi
moşii, vândute, să-şi scoată familia
din robie, 705; - zălogită, 725.
catană, v. Stoica.
cazac (-i), 598, 757; - vin în ţară,
577.
cădelniţă, de argint, 540.
călăraş (-i), 476, 533; - de Ţarigrad,
303; - scoşi de pe moşie, 476; v.
Drăgoiu, Ianachi, Oprişan, Stan,
Tudori.
călători, locaş de odihnă a -lor la m-
rea Cobiia, 65.
căldărar, 213, 601.
călugăr (-i, monah), 396, 416, 423,
494; - bătrâni, „ca de 100 de ani”,
372; - bătuţi de ţigani, 98; - de la m-
rea Argeş, 213; - de la m-rea Brădet,
259; - de la m-rea Căldăruşani, 329; -
de la m-rea Câmpulung, 19, 137; - de
la m-rea Cernica, 846; - de la m-rea
Cozia, 71, 184; - de la m-rea
Deunlemn, 457; - de la m-rea
Hotărani, 169; - de la m-rea
Măgurele, 160; - de la m-rea
Plumbuita, 420; îmbrăcămintea -lor,
533; locuinţele -lor, 19; ocina -lor,
280; - străini, 138; - ţării, 138; - vând
moşii, 505; v. şi Avram, Bogoslov,
Chiril, Daniil, Drăgoiu, Gurguiu, Ion,
Isac, Macarie, Micodim, Nastasie,
Nectare, Nichifor, Nicolae, Nifon,
Pahomie, Petronie, Ruschi Misail,
Savatei, Ştefan, Teodor, Theodosie,
Vasilie, Vlaicul.
călugăraşi, 272, 276.
călugărire, 13, 254, 716.
călugăriţă (monahia), v. Calea
jupâniţa, Ifrosina, Magdalina, Maria,
Păroae Ecaterina, Sanfira, Theodora.
cămaşă, nouă, 1.
679
cămăraş (f., m.), de la ocne, 846; -
de la Ocna Mare, 98, 190; v. şi
Anton, Chirco, Iorga, Manta, Matei,
Sima, Tudor.
căpitan (-i), de chiproveţi, v. Iacov; -
de comişi, v. Vasilachi; - de
dorobanţi, v. Alixandru, Bârcă; - de
roşii, v. Alexandru, Dumitraşco, Ivan,
Mihalachie, Moise, Vădislav,
Vlaicul; - de spătărei, v. Mihaiu; - de
trâmbiţaşi, 266; - din Grădiştea, 304;
- f. (al doilea), v. Borcea, Popescu,
Radu; - m., v. Buliga, Iane, Mihai,
Vasilie; v. şi Aldea, Alexandru,
Andronic, Badea, Bădeanul Barbul,
Băzul, Bârcă, Beanghiul Sava,
Bengescul Barbul, Bengescul
Vladislav, Bobea, Bologa, Borcea,
Botoşanul Dumitraşco, Brătăşanu
Mihu (Ghinovici-Vălanul), Buciul,
Cazacul, Cioflan Drăghici, Coadă,
Coman, Cornea, Costa, Costandin,
Costea, Damiian, Diliul Radul,
Dragomir, Duminecă, Dumitru,
Fălcoianu Drăgoiu, Gavrincea,
Ghioca, Ghiorghiţă, Ghiura, Gligori,
Hagi, Hamza, Iacov, Iancul, Iane,
Ianoş, Ion, Iordache, Iovan, Lefter,
Lepădat, Mane, Manolie, Mareş,
Marin, Mateiu, Mândrescul
Dumitraşco, Mihai, Mihalache,
Mihăilă, Mihul, Mitrachio, Mogoş,
Moisi, Muşat, Neacşul, Necula, Nica,
Pană, Papa, Pătraşco, Popescul,
Poznan, Preda, Radul, Răzmiriţă,
Sânbotin, Stan, Stanciul, Stichiţa,
Stoian, Stroe, Ştefan, Tănasie,
Toader, Toia, Tominul, Tudorache,
Tudose, Vasilache, Vasilchi, Vasilie,
Vădislav, Vlaica.
cărămidar, v. Staico.
căruţe, cu cai, 160.
câmpuri, v. măsuri.
cânepă, 767.
cânepişte, 1, 28, 560.
cârciumar, v. Iorga, Nica.
cârmă, v. dări.
ceară, v. dări, miere cu -.
ceată (de rumâni), 40, 157, 280, 624,
628, 702, 711; - de ţigani, 780; -
puşcaşilor călări, 18.
ceauş, de aprozi, v. Danciul, Papa; - de
postelnicei, v. Papa; - de roşii, v.
Tudor; - f., v. Preda; v. şi Avram,
Bărcan, Bârsescul, Bratul, Cazan,
Cernica, Costandin, Daghe, Dobre,
Drăgăciovici, Drăgoi, Duca, Gherghe,
Greceanu Papa, Gruia, Iane, Ion, Laţcu,
Lefter, Lunea, Maftei, Marco,
Mănăelă, Mihai, Mihul, Neanciul,
Necula, Oprea, Paraschiva, Pătraşco,
Pătru, Pârvul, Popescul Papa, Preda,
Radul, Ruse, Stan, Stanciul, Stepan,
Stoian, Stoica, Stoican, Stoe, Tecşan,
Toma, Tudor, Tudorică.
cedvârte, v. măsuri.
ceprăgar, v. Stanciul.
cerneală, v. degetele cu -.
certare (de la domn, mare), 401, 422,
425, 482, 590, 620, 629, 690, 778,
828.
cetaşi, 39, 141.
cetate, v. Braşov, Bucureşti.
cezvârte, v. măsuri.
chelciug, 160, 545, 572.
cheltuială, 333, 357, 596; - de drum,
423; - la moarte, 312; - pt. moară,
338, 710; - pt. moşie, 591.
chetoarea, casei, 649.
chezaş (-i), 44, 175, 235, 631; - la
datorie de bani, 559; - unul pt. altul,
616.
680
chezăşie, 119, 520, 676; v. şi zapis de -.
chihăiaoa, v. Viganul.
chingă, de moşie, v. măsuri.
chinteş, 160.
chiproveţi, v. cpt. de -.
chitrar, 565.
chiurciubaşa, 48, 108, 161, 383,
386, 615, 787, 799, 826.
chivărar, 450.
ciapraze, 160.
cin bisericesc, 138.
ciobotar (ciubotariul), v. Filip, Pătru.
cireş, 148.
ciric, v. măsuri.
ciumă, în zilele lui Mihai vv., 271.
cizmar, v. Dobre, Stan.
clin, v. măsuri.
clisiar (clisiarh, clisier, clisiiar), de la
Bis. Domnească (din Bucureşti), v.
Borcea popa, Gheorghie popa, Mihai
popa; v. şi Dionisie, Mihail, Onofrie,
Parthenie popa, Vasilie.
clucer (m., f.), v. Arsenie, Aslan,
Badea, Barbul, Bârsescul, Brătăşanu,
Buicescul Diicu, Buzincă, Cârstea,
Chir…cu, Cocorăscul Calotă,
Cornăţeanu Cârstea, Cornăţeanu
Socol, Costea, Dălgeanu Pătraşco,
Dima, Dinu, Drăguşin, Dumitraşco,
Dumitru, Evstratie, Filip, Fisenţa,
Florescul Socol, Gherghe,
Glogoveanu Semen, Greceanul Papa,
Hărgetoianul, Ianos, Iordache, Istrate,
Ivanco, Ivaşco, Izbiceanul, Jipa,
Leurdeanu, Loiz, Mihai, Mihalcea
<Cândescu, Mihălcescu> Negoiţă,
Mihalcea <Cândescu, Mihălcescu>
Radul, Mihart, Mihălcescul Radul,
Mircea, Neagoe, Nedelco, Negoiţă,
Neguţ, Nica, Pătraşco, Pătru,
Păulescu Mogoş, Păun, Pârvan, Petre,
Poenarul Barbul, Preda, Radul,
Răduţul, Rudeanul Chirca, Rudeanul
Dumitraşco, Sima, Socol, Socol
Vlad, Stăncescul Stroie, Stoian,
Stroe, Ştirbei, Tătarul Mihălcescul
Negoiţă, Tominul Pătraşco, Tudor,
Vintilă, Vişan, Vlad, Vlădescu
Tudoran, Zătreanul Stanciul.
cnezi, 40, 221, 521, 788.
coasă (cosoae), 479, 572, 599, 727.
cocon (-i), 75, 293, 302, 338, 344,
383, 405, 417, 454, 455, 489, 497,
540, 541, 560, 649, 683, 724, 736,
800, 815; - mic, 539.
codru, v. măsuri.
cojocar, 48, 108, 151, 192, 267, 278,
438, 484, 535, 737, 763, 798, 799,
814, 815, 827.
colibaşii, de lg. m-rea Clocociog,
422.
comis, m., 414; v. cpt. de -; (m.), v. şi
Arion, Badea, Brezoianul Radul,
Buzinca, Câmpineanu Manta,
Cârstea, Cârstiian, Colţea, Coman,
Comăneanul Badea, Corlătescul,
Costandin, Crâstian, Dălgeanul
Barbul, Dima, Dumitraşco, Ghidul,
Ilie, Ivan, Jupa, Laţco, Lepădat,
Manole, Marin, Mihai, Mihalcea
<Cândescu, Mihălcescu>, Pană,
Radu, Râmătorul Manea, Stanciu,
Tudor, Udrea, Udrica, Vasilache.
comişel, v. Crăciun, Ţona.
comite, al secuilor, v. Rákóczi.
conac, 531, 535; doc. scris la -, 491.
condică, v. documente.
copac, cu albină, 556; - ghilciuros,
556; semne prin -, 794.
copil (-ă, copii), 634; - de rumân, 40,
652; - de ţigan, 46, 200, 528, 540,
681
614, 664, 665, 713, 719, 777, 816; -
din casă, 99, 101, 104, 600.
cosoae, v. coasă.
costande, v. monede.
coţi, v. măsuri.
coţovlah, v. Iane.
crâng, 149, 195, 707.
credinţă, v. degetele pt. -, iscala şi
degetul pt. -.
crivină, 31.
croitor, 34, 40, 70, 99, 292, 580, 649,
676, 749.
cruce, brad înherat cu -, 85; - de
argint, 540; v. şi frate de -.
ctitor (-i), 377; - bătrâni, 196; - m-rii
Flămânda, 760; - m-rii Strâmbul, 220;
mila -lor, 505; pomana -lor, 181;
pravilele -lor, 138.
cufterie, v. sfite de-.
cuminecat, 844.
cupar, v. paharnic.
cupeţ, v. negustor.
curălariu, 29.
curătură, 4, 31, 42, 61, 146, 426,
560, 565, 701, 746.
curte (-a), cu grădini, 51; - domnului,
79, 596, 677, 823; - îngrădită cu
bolovani, 545, 572; - loc de emitere,
715; pârclb. de -, 293; slujba
preotului către domn şi -, 515;
sorocire la -, 817.
curtean, v. Efrem, Istratie, Stan.
cuvente, bogate, 302.
d
danie, passim.
daruri, şi mită la turci şi boieri, 521.
dascăl, 231, 655, 663, 695, 702; -
(slovenesc, copiază şi trad. doc.), v.
Chiriţă, Costandin, Dionisie
Eclesiarhul, Lupp, Neniţă.
datorie (de bani), 160, 175, 182, 235,
321, 333, 500, 525, 535, 570, 600, 631,
640, 642, 651, 677, 709, 714, 753, 790,
806; v. şi chezaş la -.
dăjdii, v. dări.
dărăbanţ (dărăban, dorobanţ), 139,
690; - la vor. m., v. Podeţ; v. cpt. de -
; v. şi Andronic, Radul, Stan, Vasile,
Vlad.
dări
-, bir (-ul, biruri, plată de, scutire de),
18, 40, 126, 144, 158, 183, 227, 228,
378, 559, 576, 596, 711, 807;
catastihul -lui, 690; - cu ţara, 690;
fugă de -, 807; - grele, 221; -
moldovenesc, 425; - oameni străini,
fără -, 482; - satelor pe seama
domnească, 628; - satului, 40;
strădanie la -, ziua şi noaptea, 515;
uşurare de, de către domni, 773; v. şi
împresurare de -;
-, bou, rămas de trăsură, 642;
-, cai, de olac, 18;
-, care, 621;
-, cârmă, 621, 622;
-, ceară, v. miere cu -;
-, dăjdii, 18, 98, 158, 185, 190, 227,
610, 619; - domnului, 126;
-, dijmă, 18, 183, 184, 259, 272, 468,
596, 846; - din bucate, 468; - din fân,
184; - din grâu, 184, 259; - din linte,
184; - din mazăre, 184; - din mei,
184, 259; - din orz, 184, 259; - din
ovăz, 259; - din râmători, 184; - din
stupi, 18, 423;
-, fân, v. găleată cu -;
-, fumărit, iertare de -, 618;
-, găleată, 227; - cu fân, 18, 227, 259;
682
-, gorştina, de oierit şi de râmători,
18;
-, haraci, 499, 662, 699; vremea -,
576;
-, fân, v. găleată cu -;
-, fumărit, iertare de -, 618;
-, găleată, 227; - cu fân, 18, 227, 259;
-, gorştina, de oierit şi de râmători,
18;
-, haraci, 499, 662, 699; vremea -,
576;
-, havaiet, 423;
-, împrumuta, 18;
-, mâncături (scutire de), 18, 227;
-, mertice, 18, 329, 756; v. şi obroc;
-, miere, 19, 158; - cu ceară, 18, 227;
-, oaie (oierit), v. şi gorştina de -;
scutire de -, 19, 423;
-, obroc, de mertice, 329;
-, părpăr, 533, 584, 621, 797;
-, plocon (poclon), 584; - lui Mihnea
vv., 616;
-, podvoade, 18;
-, ruptă, 135;
-, sama, talerului, 227;
-, taleri, iertare de -, 18;
-, vinărici (-ul), 18, 19, 495, 533, 584,
590, 629, 797, 828; - călugărilor,
533; - domnesc, 477, 533, 590, 617; -
pt. vinărici, 617; scutire de -, 423;
-, zeciuiala, 533.
dâmb, 701.
dârstă (derstă), 775.
deadină (dedine), passim; - bătrână
şi dreaptă, 820.
deal, passim.
degete, cu cerneală, în loc de pecete,
61, 62; - în loc de inel, 683; - în loc
de iscălitură, 514; - în loc de pecete,
6, 33, 37, 44, 62, 63, 72, 84, 86, 87,
95, 104, 112-118, 131, 142, 143, 167,
170, 187, 209, 213, 270, 279, 282, 292,
305, 308, 318, 336, 342, 347, 363, 370,
391, 413, 416, 427, 433, 509, 513, 541,
556, 571, 616, 626, 636, 638, 641, 645,
651, 660, 671, 678, 685, 686, 720, 737,
738, 741, 747, 751, 761, 770, 799, 823,
826, 839, 840; - pt. credinţă, 15, 21, 24,
28, 29, 34, 48, 55, 70, 96, 102, 103,
105, 110, 121, 129, 130, 133, 134, 140,
144, 145, 148, 156, 169, 171, 173, 182,
186, 195, 205, 212, 215, 216, 231, 265,
266, 271, 283, 285, 286, 295, 296, 300,
303, 309, 312-314, 320, 323, 330, 333,
340, 341, 354, 362, 367, 375, 377, 381,
385, 388, 390, 402, 412, 417, 418, 428,
438, 442, 445, 464, 465, 480, 485, 486,
536, 543, 547, 557-560, 575, 578, 579,
582, 585, 587, 597, 599, 607, 611, 613,
623, 625, 634, 640, 649, 650, 655, 658,
661, 662, 667, 673, 679, 682, 695-698,
700, 701, 703-705, 709, 724, 749, 782,
789, 793, 806, 818, 832, 837; - şi iscala
(iscălitura) pt. credinţă, 56, 81, 136,
146, 175, 345, 348, 351, 449, 450, 627,
718; - şi numele, pt. credinţă, 120, 795;
- şi peceţile pt. credinţă, 189, 398, 726,
842; v. şi inel în loc de -.
delniţe, passim; v. şi măsuri.
derstă, v. dârstă.
descălecata, ţării, 50, 138, 507.
deşugubina, 517.
diac, v. Agapie, Avram, Datco, Duca,
Dumitru, Jipa, Neagoe, Necula.
diacon, 138, 428, 684; v. şi Agapie,
Andronie, Apostol, Arsenie, Avram,
Badea, Ban, Barbu, Bercea, Datco
diac, Dobromir, Duca, Dumitru diac,
Duţă, Ghinea, Gligorie, Ion, Leca,
Matei, Măciucă, Mihai, Mostrob,
Necula, Nicodim, Oprea, Pârvul,
Petru, Preda, Radu, Roznu, Stan,
683
Stancul, Stănciucul, Stănislav, Stoian,
Stoica, Tănasie, Urăst; v. şi diac.
dichise, în casă, 498, 572.
dichiu, 73.
dijmă, v. dări.
dinţi, v. mori.
diresuri, v. documente.
discos, v. potir de argint cu -.
divan (sfat, al domnului, mare),
passim; bani aduşi în -, 531; bani daţi
domnului la -, 40; bani lepădaţi în
faţa -ului şi a lui Matei vv., 523; carte
citită la -, 817; carte spartă în -, 817;
să nu mai poarte - de val, 372.
doamna, moartă la 45 de ani, în
domnie, 57; v. şi Anca, Bălaşa,
Ecaterina, Elina, Stanca.
dobândă, v. bani.
dobitoace (de moştenire), 545, 572,
577, 727.
doctor (doftor), 155, 676.
documente:
-, acte sigilate, 19;
-, catastih (-ul), 18; - birului, 690; - la
dărăbanţi, 690; - visteriei (domneşti),
18, 690;
-, cărţi (domneşti, de hotărnicie, de
judecată, de jurământ, de moşie),
passim; - arhiepiscopului de Buzău,
254; - ale domnilor bătrâni, 621; - ale
patriarhului (patrierşeşti), 79, 138,
165, 237, 846; - ale vornicului, 570,
584; - bătrâne, răpuse în jafurile
făcute în ţară, 477; - bătrâne (vechi,
sparte), 71, 149, 158, 165, 192, 230,
262, 273, 275, 325, 366, 471, 545,
547, 572, 711, 744, 760, 817, 820; -
boiereşti, 159, 280, 517, 823, 846; -
Bucureştilor, 79; - citite în divan, 43,
702, 817; - coajnică (bătrâne, de
coajă), 183, 354, 744; - de frăţie, 93;
- de închinăciune, 138; - de milă (şi
de repaos), 190, 227, 477, 621, 794; -
de moarte, 572; - de moştenire, 476; -
episcopului, 165; furt de -, 159; -
hicleane, 711; - ispravnicului
Scaunului Craiovei, 728; - luate în
silă, 711; - oprită de vânzător, căci a
avut şi alte moşii în ea, 324;
-, condică, 306, 485, 486, 502, 574,
728, 737, 738, 748, 759, 802, 826; -
m-rii Bistriţa, 557, 622; - m-rii
Tismana, 81, 478, 517, 581, 590, 621,
800; - Mitropoliei, 556; - nouă, 476;
-, diresuri (drease), 39, 138, 325, 570,
846;
-, hrisoave, passim;
-, jalbă, 22, 98, 119, 262, 468, 549,
590, 723; - a doua oară, 620, 828;
-, răvaş (-e), ale banului m., 744; -
domneşti, passim; două perechi de -,
220; - şi cărţi hicleane, 711;
-, scrisori, 577, 690, 816;
necredincioase, 816;
-, zapise, passim; - cu limbă de moarte,
254; - cu mare blestem, 164, 181, 713;
- cu tot soborul, 725; - de aşezământ,
800; - de chezăşie, 677; - de ispravă,
800; - de la logodnă, 364; - de
răscumpărare, 164; - de rumânie, 221,
307; - de schimb, 713; - de zestre, 200,
545; - făcut înaintea mitropolitului, a
episcopilor şi a boierilor mari şi mici,
40; - furate, 159, 165; - (când cu
răutăţile), pierdut, pârât, 254, 740; -
socotit şi înnoit, 525; - spart, 272; -
vechi, 197.
domni (-i), bătrâni, 138, 372, 477,
487, 505, 525, 533, 617, 621, 622;
certare de la -, 590; - citeşte doc.,
539; - Costandin vv., Şerban vv., pe
când erau în boierie, 397, 702; -
684
citeşte doc., 539; - ia bani, la divan,
40; - moşneani ziditori şi miluitori ai
multor m-ri şi bis., 138; - nedreptate,
de la -, 221; - nu este bucuros la
paguba oamenilor sudeţului, 577;
slujba preotului către -, 515; - ţării,
138; - uşurează de bir rumânii, 773.
domnie, doamna Bălaşa moartă la 45
de ani, în -, 595; înşelători de -, 595;
v. şi steag de -.
dorobanţ, v. dărăbanţ.
doştina, satului, 315, 791.
dregători, passim; - cu dreaptă şi
credincioasă slujbă, 702.
dreptate, şi lege dumnezeiască,
passim; moşie cotropită fără -, 820; -
pt. moşie, 478; să socotească cu -,
122.
drobina, de sare, v. măsuri.
drum, 821, 822, 760, 770; - hotar la
Rm. Vâlcea, 326; v. şi cheltuială pt. -.
duhovnici, 138.
dulamă, de parangominevişte,
femeiască, cu ciapraze, 160.
dumbravă, 487, 738; - de apă, 315.
duşman, 831.
e
eclesiarh, v. Dionisie, Gligorie.
eghemon, 471.
egumen (-i, nastavnic, proegumen,
stareţ), 125, 127, 138, 828; - ales
dintre călugării m-rii Câmpulung, 19;
- de la m-rea Bucoveţ, 221; - de la m-
rea Jitiian, 221; - de la m-rea Vintilă
Vodă, 642; - din Cepturile, v. Iosif,
Varlam; - m-rii domnului Costandin
vv., v. Nichifor; - şi boieri, martori,
326; - viitor m-rii Câmpulung, 19;
-, m-rii Aninoasa, v. Mihail;
-, m-rii Argeş, v. Nicolae (arhim.),
Varlam;
-, m-rii Arhangheli, v. Parthenie;
-, m-rii Arnota, v. Sarapion, Theofil;
-, m-rii Babele, v. Gligorie;
-, m-rii Bistriţa, v. Anania, Ioan,
Teofil, Vasilie;
-, m-rii Bradu, v. Partenie;
-, m-rii Brădet, v. Dosotheiu;
-, m-rii Brâncoveni, v. Gavril;
-, m-rii Căldăruşani, v. Chiril,
Varlam;
-, m-rii Căluiu, v. Nichifor;
-, m-rii Câmpulung, v. Dionisie (ep.),
Luca, Melchisedec;
-, m-rii Clocociov, v. Macarie;
-, m-rii Cobiia, v. Zosim;
-, m-rii Codmeana, v. Daniil, Ştefan;
-, m-rii Cozia, v. Dionisie, Efrem,
Nastasie, Ştefan, Teofil, Theodor,
Theodosie;
-, m-rii Dobruşa, v. Paisie;
-, m-rii Găvanele, v. Ioan;
-, m-rii Glavaciog, v. Nichifor;
-, m-rii Gorgota, v. Damaschin;
-, m-rii Govora, v. Mihail, Rusul,
Vasile;
-, m-rii Gura Motrului, v. Efrem;
-, m-rii Hotărani, v. Nichifor;
-, m-rii Jdrealea, v. Dănăilă;
-, m-rii Jitiian, v. Ioanichie;
-, m-rii Mărgineani, v. Mitrofan;
-, m-rii Măxineani, v. Chiril;
-, m-rii Mihai Vodă, v. Leontie;
-, m-rii Molomoc, v. Iosaf;
-, m-rii Nucet, v. Anania;
-, m-rii Panaghiia, v. Sofronie;
-, m-rii Plumbuita, v. Damaschin;
-, m-rii Radu Vodă (Sf. Troiţă), v.
Tănasie;
-, m-rii Sadova, v. Ştefan;
685
-, m-rii Sărindar, v. Simion;
-, m-rii Segarcea, v. Tudosie popa;
-, m-rii Sf. Pavel de la Sf. Munte, v.
Iosaf;
-, m-rii Snagov, v. Ignat, Rafail;
-, m-rii Strâmba, v. Melentie ierom.;
-, m-rii Strehaia, v. Teodosie;
-, m-rii Tismana, v. Achachie, Ioan,
Mecon, Nicodim;
-, m-rii Topolniţa, v. Odor;
-, m-rii Ţinţireni, v. Sofronie;
-, m-rii Vaideei, v. Nichita;
-, m-rii Valea, v. Gligorie, Sava;
-, m-rii Vieroş, v. Mitrofan, Nifon.
eliberare, din rumânie, (judecie,
judecire), 325, 344, 364, 600, 788.
episcop (arhiepiscop), v.
Câmpulungeanu; - de Buzău, v.
Efrem, Luca, Serafim; - de Râmnic,
v. Dionisie, Ignatie, Teofil.
episcopie, ţigănia ei, 357; v. Buzău,
Râmnic.
eromonah, v. ieromonah.
evanghelie, 138; - ferecată, 540;
jurământ (în biserică, cu mâna) pe -,
43, 148, 159, 221, 411, 414, 521,
540, 648, 735, 823.
f
faur, 88.
făcău, 701.
fălci, v. măsuri.
făţărie (făţărnicie, prefăcătorie), 76,
196, 463, 466, 478, 594, 744, 831.
fân, 331; cosit de -, 44; poiană de -,
427; v. dări (dijmă din -, găleată cu -
).
fântână, 31, 65, 176, 275, 662, 746,
760, 801.
fecior, v. fiu.
ferdele, v. măsuri. graiuri, după obicei, 692.
fiare, boi de plug cu-, 540; - de gramatic (grămătic), v. Badea,
moară, 70; pietre cu -, 23. Boldici, Chirca, Ghin, Marin,
ficlenie, v. hiclenie. Mălicico, Mihu, Moise, Ştefan,
fini, 162, 545, 726, 748, 777, 844. Vlădilă.
fiu, passim; - de sârb, 43; - de suflet, grana, v. măsuri (coţi de -), postave
160. de -.
florini, v. monede. grădină (grădini, case cu -, cu pomi,
foamete (foame), vreme de -, 28, cu locul ei în sat), 31, 51, 56, 513,
578, 578 bis., 841. 573, 649, 656, 666, 767, 781; -
frasin, 372. boierească, 40; - în Bucureşti, 293.
frate, de cruce, 540; - de ocină, grâu, 395, 620; v. şi dări, dijmă din -.
(moşie), 54, 92, 96, 112-114, 118, grec (-i), 138, 272, 425, 482;
131, 137, 151, 173, 195, 305, 311, jupâneasa -ului, 803.
418, 489, 552, 578, 591, 650, 658, grivna, v. monede.
678, 679, 691, 703, 706, 708, 720, guruşi, v. monede.
726, 746, 759, 815, 832; v. şi părtaşi
de (moşie, ocină). h
frăţie, v. înfrăţire.
fugă, v. dări, bir, rumâni. hagiu (agiu), v. Barbu, Crăciun,
fumari, <cei care strâng darea Dobre, Ioanis, Manea.
fumăritului>, 618. haine, 160, 174, 302, 498, 525, 572.
fumărit, v. dări. „halniciile”, călugărilor străini, 138.
funii, v. măsuri. han (-ul tătarilor), 544, 546, 577,
furt, de zapise şi de cărţi de moşie, 598; v. solie de la -.
159. haraci, v. dări.
fustaş, 826. havaiet, v. dări.
heleşteu, 31, 40, 68, 383, 405, 488,
g 537, 539, 540, 545, 572, 601, 683,
727, 793; - din apa Mostiştei, 719.
galbeni, v. monede. hiclenie (ficlenie), rea, 598, 711.
garant, pt. un pact, 831. hotare (semne), bătrâne (vechi), 12,
găleată, v. dări. 40, 66, 68, 72, 75, 76, 85, 124, 148,
gârlă, 149, 270; v. şi Borcea, 149, 158, 181, 198, 221, 228, 270,
Celeaiu. 275, 414, 432, 531, 621, 679, 680,
ghiordan, de aur cu mărgăritar, 160. 701, 704, 705, 712, 718, 724, 726,
ghizdar, v. Papa. 735, 743, 783, 794, 820, 823; -
ginbaş, v. Petru. călugăresc, 315, 791; din hotar până
gloabă, 414; - domnească, 823. în -, 120, 180; hanul şi cazacii nu vor
gorştina, de oierit, de râmători, v. zăbovi la -, 577; - judecesc, 387; -
dări. mutate, 75; - orăşenesc, 603; - puse

686
de boieri, 550; sat la -, 344; -
unguresc, 531.
hotărnicie, ispravnic de -, 275.
hrană, de pe moşie, 704, 727; - pt.
călugări, 617; - pt. mănăstire, 834.
hrisoave, v. documente.
i log., 702; - log. m., passim; - m-rii,
iapă (iepe), 18, 160, 385, 502; - cu
mânji, 540.
iaz, 2; - la Piteşti, 40; - la Rm.
Vâlcea, 326.
iereu, v. Mihail.
ierodiacon, v. Paisie.
ieromonah (eromonah), v. Chiril,
Daniil, Dionisie, Dosotheiu, Efrem,
Ezechil, Gavril, Gherasimos, Hariton,
Ion, Ion cel Bătrân, Ioanichie, Iosif,
Irimia, Lavrentie, Macarie, Matei,
Melentie, Nectare, Nicodim, Onofrie,
Pahomie, Paisie, Parthenie, Pavel,
Petronie, Serghie, Silevestru,
Smerenie, Ştefan, Theodosie, Vasilie.
inel, de aur, 160; - în loc de deget,
683; - pt. credinţă, 525, 676.
instrumente, medicale, 155.
iscălitura (iscala), după obiceiul
ţării, 397; peceţile în loc de -, 386,
514; - (degetele şi peceţile) pt.
credinţă, 24, 32, 36, 38, 56, 64, 67,
81, 146, 152, 154, 159, 161, 175,
177, 179, 180, 254, 255, 257, 260,
263, 264, 267, 273-276, 278, 293,
302, 317, 324, 331, 332, 335, 345,
348-351, 474, 480, 483, 489-492,
497, 500, 501, 507, 522, 529, 530,
536, 540, 542, 552, 553, 555, 561,
563, 591, 609, 614, 680, 681, 684,
687, 689, 717, 718, 733, 739.
687
ispravnic (-i), clucer, 743; - (doc.)
log., al doilea, 65, 202, 220, 280, 471,
487, 531, 702, 713, 719, 754, 788,
820, 846; - din Râmnic, om domnesc,
574; - domnul (însăşi spusa), passim;
- la hotărnicie, 275; - la judecată,
602, 760; - la jurământ, 414, 735; -
184; - patriarhului, 778; - post. al
doilea, 414; - portar, al doilea, 153,
410, 414, 702, 794; - scaunului
Bucureşti, 648, 674, 769, 823; -
scaunului Craiovei, 20, 147, 196,
198, 394, 517, 581, 690, 727, 728,
779, 780, 785, 794; - vor., 80; - vor.
al doilea, 165.
iuzbaşa (cpt., f.), 16, 18, 38, 40, 50,
51-54, 63, 67, 76, 88, 89, 93, 95, 103,
121, 131, 144, 149, 153, 156, 159, 174,
179, 187-189, 193, 195, 206, 209, 210,
222, 250, 265, 272, 273, 275, 278, 280,
289, 303-306, 311, 315, 317, 323, 326,
335, 338, 346, 350, 352, 353, 367, 378,
398, 409-411, 414, 426, 428, 429, 438,
441, 447, 449, 452, 461, 489, 491, 493,
500, 502, 514, 519, 520, 532, 534, 536,
541, 571, 580, 583, 589, 602, 604, 608,
616, 620, 635, 639, 661, 667, 672, 677,
679, 685, 690, 693, 700, 704, 714, 717-
719, 722, 725, 733, 737, 742, 747,
752, 758, 791, 793, 795, 796, 798-800,
814-816, 818, 821, 835; - de aprozi,
499; - de portărei, 576; - de roşii, 153,
325, 582, 719, 815; - de spătărei, 575.
izvor, 85, 662.
î
îmbrăcăminte, a călugărilor, 14,
553.
împărat, dăruieşte pe Mihai Radul
vv. cu steagul de domnie, 515; în
slujba -ului, 598; întărirea -ului, 788.
împărăţia, să înşele -, 595; - Ţ.
Ungureşti, 788.
împărţeală, de moşie, 136, 485, 486;
- de haine, scule, rumâni, ţigani, vii,
moşii, 525.
împietrire, de moşie (hotărnicie),
passim.
împresurare, de bir, 773; - (de
moşie, ocină), 165, 702, 711.
împrumut, de bani, v. bani.
împrumuta, v. dări.
închirieri, tg. de -, 19.
închisoare (puşcărie, temniţă), 119,
221, 521, 559; v. şi văt. de -.
înfrăţire (frăţie pe moşie), 93, 378,
815.
îngrădiş, 162.
<înmormântare>, v. pogribanie.
înstrăinare, de părinţi, 160.
înşelăciune, mare, 788.
învestitura, lui Constantin Şerban
vv., 361; - lui Radu Mihnea vv., 361.
înzestrare, 844.
j Florica, Ilina, Ilinca, Maria, Marica,
jaf (jacmanuri, jafuri), 89, 394; - în
timpul lui Costantin vv., 549, 760; -
în ţară, 477.
jalbă, v. documente.
jărtăvnic (jărtvelnic), v. pomelnic.
jghiab, la vie, 187.
jilişte, v. silişte.
jude (mare, primar, al Braşovului), v.
Eöttves (Eötveös) Mihali.
judecată (domnească, după dreptate
şi lege, cu tot divanul), passim; boier
la -, 412, 517; - domnului, pe seama
688
boierilor şi a ţării, 846; domnul nu a
putut să rupă -, 372; - ispravnic la -,
602; - în al doilea rând, 735; - în. m.
vor., 338; - în. mitrop., 256; - pe
dreptate, pe cărţi şi zapise, 153; - pe
dreptate şi legea dumnezeiască, (cu
toţi dregătorii, cu tot divanul), 165,
280, 325, 702; - să ia seama pe drept,
159; - ţării, 754; - vornicului, 762; v.
şi vii culese fără -.
judeci, 403, 471, 600, 617, 806.
judecire (judecie), v. eliberare din
rumânie.
judeţ (-ul, jude, sudeţ), al oraşului
Braşov, v. Goldschmidt; - din
Bucureşti, 293, 294, 438, 826; - din
Târşor, 467; - fost, v. Stanciul; v. şi
Andrea, Daniil, Gherghe, Gherghina,
Ghinea, Hrănitea, Iane, Iovan, Muşat,
Oprea, Paraschiva.
judeţ, slujbă în -, 18; v. şi bănişor de
-.
jugrav, v. zugrav.
jupâni, v. negustori.
jupâneasa, v. Alba, Anca, Antonia,
Areta, Brânduşa, Călina, Chera,
Conda, Condila, Datca, Despa, Elina,
Maruşca, Mihna, Muşa, Neacşa,
Neaga, Neculce, Păuna, Rada, Sava,
Sima, Sora, Stanca, Stancea, Tanasia,
Tăbărţenoe Vişa, Teodora, Tudora,
Vlădae, Vlădescu Anca.
jupâniţa (jupaniţa), v. Calea,
Chiajna, Coţofleanul Hârsova,
Grăjdana, Maria, Neacşa, Neaga,
Sanfira, Stana, Sultana.
jurământ, călcători de -, 598; - cu
(boieri, megiaşi, oameni bătrâni),
(câte 4), 702, (câte 6), 763, (câte 12),
517, 581; - fără ştirea lui Costandin
vv., 711; ispravnic la -, 735; - în
biserică, 148, 521, 613, 823; - în Ep.
de Râmnic, 165; - în. egumenului,
581; - în. mitrop. (cu mâna pe
Evanghelie), 159, 165; - la scaunul
Craiovei, 150; - pe Evanghelie, 43,
411, 521, 735, 823; - strâmb, fără
dreptate, 414, 823.
jurători, v. boieri.
k 635, 656.
kaftan, 361.
l 677, 792, 804, 832; - de meri, 655; -
lac, 31, 40; - hotar la Rocşoreani,
158.
lacrimi, moştenii cu – pe obraz, 275.
lactii, v. măsuri, funie de -.
lapte, v. vaci cu -.
lavră (lavre), domneşti, 138.
laz (-ă), 374.
lăcaş, m-rea Cobiia, - de odihnă a
mulţi călători, 65; - ridicate de Matei
vv., 19.
lăcătuş, v. Vlad.
lăsatul, secului de carne, 642.
leagăn, <trăsură>, 572.
left, de aur, 545, 572.
legământ, suprem, 831.
legătură, 138, 452; - sobornicească,
138; v. şi blestem.
lege, şi judecată, rămas de, passim; -
blestemului, 138; - boieri, jurători, v.
boieri; - creştinilor, 844; - deplină,
150, 735; - dumnezeiască, 165, 325,
476, 531, 735; - mare, 43; - moşiilor,
76; - peste lege, 344, 411, 487, 532,
735, 823; - sfântă, 138; - ţării, 43,
150, 202, 220, 221, 735; - veche, 533.
689
lei, v. monede.
lemne (-le), 44; cărat de -, 751; -
morii, 23, 616; v. şi care cu -.
lepitură, 596.
limbă, de moarte, 254.
linguri, 540.
linte, v. dări, dijmă din -.
lipsă, şi sărăcie, 170, 204; v. şi vreme
de -.
liturghie, 79, 214, 326, 477, 515,
livadă (livezi, cu pomi), 2, 31, 40,
79, 110, 187, 344, 353, 393, 398,
400, 452, 515, 545, 568, 570, 603,
înecate, 769; - la schimb, 73; loc de -,
601; - mare, 767; - pt. livadă, 832.
loc (-uri), arătoare, 164, 432; - date
de pomană, 513; - de casă (cu silişte),
378, 438, 592, 676, 712, 732, 826,
836; - de grădină, 649, 666; - de
livadă, 601; - de moară, 666; - de
pădure, 770; - de vie, 644, 677; -
domnesc, 79, 214, 515; - la schimb,
73; - nedajnic, 108; - pt. loc, 42, 154;
- sterp, 36, 48, 79, 214, 348, 512,
515, 625, 791; - vândut pt. <plata>
birului, 807.
logodnă, 364.
logofăt (m.f.), passim; - al doilea, 10,
65, 202, 220, 228, 280, 358, 414,
456, 471, 476, 487, 493, 494, 515,
614, 643, 681, 687, 702, 704, 713,
719, 723, 735, 754, 783, 788, 814,
820, 823, 846; - al treilea, 773, 787,
814, 828; - de taină, 510; - de
vistierie, 204; - portăresc, 759; - pus
să scrie dijmă, 846.
logofeteasă, v. Marula, Neacşa.
lucru (-uri), bun, 751; - fără dreptate,
138; - patriereşti, 778.
luncă, 31, 149, 372, 630, 680, 747,
767.
m -, ciric, de delniţă, 373, 752;
mahala, v. Bucureşti.
maici, de la m-rea Deunlemn, 457,
715; v. şi Marta, Tudosia.
marfă, 577.
matca (matcă), 276, 473, 494, 556,
701; - Buzăului, 661; - heleşteului,
31.
mazăre, v. dări, dijma din -.
mazili, 112, 828; v. şi Badea,
Deadiul, Ivan, Miho, Nan, Rafeiu,
Şerban, Tanasie.
măcelar, 258.
mănăstire (-i), passim; ajutor la -,
617; - bătrână, 477; - boiereşti, 138;
casă dumnezeiască şi -, 203; -
ctitorită şi păzită de Matei Basarab
vv., 19; - de drum, 65; - din piatră,
501; - domneşti, 138; îngropaţi la -,
713; - lui Cernica vor., 846; - lui
Dragomir vor., 468; - (neînchinate),
zidite din temelie de Matei vv., 14,
138; plasa -, 505; - pustie, 196, 760; -
ridicate de Matei vv., 19; - (săracă,
slabă “dentru toate” şi fără niciun
venit de nicăieri), 65, 549; - vândute
şi cârciumărite de străini, 138.
măr, 31; - prescurat, 767.
mărgăritar, ghiordan de aur cu -,
160.
măsuri:
-, agri, 136;
-, ape, 40, 120;
-, bolovani, de sare, 846;
-, buţi, 31; - cu vin, 620;
-, câmpuri, 40;
690
-, cezvârtă (cedvârte, cezvârţi), 28,
36, 40, 48, 108, 312;
-, chingă, de moşie, 760;
-, clin, mare, 110;
-, codru, de loc, 556, 654, 821, 822,
luat în silă, 45; - de pământ, 45;
-, coţi (de grana), 805, 821, 822;
-, delniţă, 40, 373, 530, 753;
-, drobină, de sare, 846;
-, falce (fălci), 31, 527, 557, 560,
563, 630, 668, 729, 730;
-, ferdele, de mei, 28;
-, funii, passim; - cnejeşti, 40; - de
lactii, 40; - deplină, 694; -
împresurate de Matei Vodă, 806;
-, mejdină, 760, 842;
-, moş, (de moşie), 77, 78, 354, 385,
387, 450, 451;
-, obroace, 329, 756; - de mălai, 133;
- de mei, 596;
-, oca, 620;
-, ogor, 400;
-, palmă, 740, 768;
-, paşi, 31, 326, 348, 393, 399, 485,
641, 708, 711, 759, 774;
-, pământuri, 248, 809, 817;
-, pogoane, passim; - de ţelină, 359,
416; - nedajnice, 837;
-, prăjini, 514, 768;
-, răzoare, 35, 40, 69, 82, 90, 110,
176, 260, 295, 296, 398, 561, 582,
606, 607, 625, 640, 708, 791, 821;
-, sare, 19;
-, stânjeni (preţ), passim;
-, tei, 192;
-, vedre, 335, 477, 533, 570, 617,
629, 677; - de vin, 47, 398, 620, 660.
mătăsar, 334.
mătci, de stupi, 348, 540, 668.
mâini, străine, 600.
mâncăruri (mâncături), v. dări. moldoveni, 425, 482, 598.
mânji, v. iapă cu -. monah, v. călugăr.
megiaşi (în număr de 3, 4, 6, 12, 24, monahie, v. călugăriţă.
adeveritori, hotarnici, judecători, monede:
jurători), 6, 21, 24, 31, 36, 40, 43, 60, -, aspri (gata), passim; - de argint,
62, 70, 80, 133, 145, 148, 151, 157, 711; - drepţi, 711;
163, 164, 170, 174, 202, 220, 221, -, bani (gata), passim; - buni, 333; -
253, 275, 278, 322, 344, 398, 407, ungureşti, 8;
411, 463, 475, 487, 493, 495, 496, -, costande (bani gata), 1, 4, 28, 31,
514, 560, 571, 585, 605, 610, 612, 53, 103, 108, 193, 263, 288, 321,
613, 615, 626, 679, 683, 696, 704, 352, 369, 389, 499, 560, 564, 565,
726, 735, 740, 742, 747, 748, 758, 570, 575, 576, 632, 659, 660, 677,
760, 762, 763, 791, 802, 808, 823, 693, 694, 708, 730, 733, 741, 756,
825. 764, 807;
mei, 596; v. dări, dijmă din -, măsuri, -, florini, 163;
ferdele de -. -, galbeni (bani gata), 49, 53, 182,
mejdină, v. măsuri. 263, 402, 414, 456, 556, 561, 605,
meri, 271, 560. 631, 656, 695, 739, 788, 843; - daţi
mertic, v. dări. răscumpărare înaintea domnului şi a
meşter, 24, 40, 58, 125, 299, 400, boierilor, în divan, 344;
452, 608, 623, 668, 751. -, grivna domnească, 43:
meşteşuguri, v. viclenie. -, guruşi, 361;
metoh (metoaşe dajnice, mitoc), 138, -, lei, 56, 341, 701;
556. -, parale, 671;
miei, 620. -, potronici, 390, 695;
miere, v. dări. -, taleri, 47, 200, 283, 286, 304, 312,
milă, spartă, 160. 362, 378, 383, 387, 454, 520, 556,
minciuni, 372, 414; v. şi făţărie, 600, 630, 786, 801, 809;
înşelăciune. -, ughi (bani gata), passim; - galbeni,
mireni, 138. 298; - împrumutaţi, 699; - ungureşti,
mirenie, 375. 68.
mită, 138, 743; - şi daruri la turci, morari, mănăstirii, iertaţi de fumărit,
521. 618; v. şi Dan, Lupu, Pătru.
mitoc, v. metoh. mori (roţi, vaduri de), passim; - de
mitropolie, passim. baştină, 752; dinţii -ii, 769; lemnul -
mitropolit (vlădică, vlădici), 138; - ii, 23, 616; loc de -, 666; - luată cu
străini, 138; v. şi Gligorie, Ignatie, sila, 159; -ile mănăstirii, 593; -
Paisie, Ştefan. mutate, 769; - pe apa Cârcinovului,
moaşă, 211. 157; - stricăciuni la -, 754; - ţinută
moaşte, de sfinţi, 57. frăţeşte, 338; - vechi, 754; v. şi
mocan, 84, 312. cheltuială pt. -, dinţii -ii, roată de -.

691
mormânt, al doamnei Bălaşa, sţ. lui
Costandin Şerban vv., 57.
moş, v. Irimie, Paesi; v. şi măsuri.
moşie (-i), passim; - (bătrână,
dreaptă, nerăscumpărată), 72, 91,
112-118, 268, 291, 311, 507, 547,
701, 711, 834; - boiereşti, 283, 559,
760; - bună şi rea, 559; - cotropită, v.
- împresurată; - cumpărată cu bani
domneşti din ţară, 50; - cumpărată
ieftin de Matei vv., 9; - dată de
pomană, 179, 224, 238, 324, 540; -
dată de zestre, 82, 99, 206, 337, 353,
532; - de baştină, 450, 451; -
dezlegată, 63; - din descălecata ţării,
507; - domneşti, 505, 507; -
episcopiei, 77; - funită, 42; - hotărâtă
cu strâmbătate, 291; - împietrită (din
cap până în cap), 149, 451, 680, 731;
- împresurată (cotropită, cu
nedreptate, cu rea hiclenie, 268, 291,
711, 820; - împreunată, 680; -
închinată la m-re, 169, 272, 716; -
închinate la Sf. Munte, 727; - luată, v.
- ţinută; - mănăstirească, 184, 196,
259, 444, 532, 533, 622, 674, 727,
754, 781; - megieşească, 110; -
moşteancă, 154, 385; - nastavic, v. egumen.
nerăscumpărată, v. - bătrână; obiceiul
-iilor, 489; - pt. moşie, 73, 180, 194,
501, 505, 685, 807; - pe seamă
domnească, 531, 598; - preţuită, 299,
543; - răscumpărată, 50, 121, 686,
702; - schimb de -, 40, 99; - scoasă
din carte, înaintea domnului, 158; -
scrisă în cărţi, cu mărturii, 688; -
slobodă, 550; - stearpă (fără de om,
fără rumâni), 40, 194, 200, 216, 238,
273, 275, 303, 313-315, 340, 353,
389, 405, 418, 433, 481, 525, 626,
638, 670, 683, 700, 760; - ţinută
692
frăţeşte, 338; - ţinută (luată) în silă (şi
fără dreptate), 165, 256, 539, 592,
711; - vândute ca să-şi scoată fiii din
robie, 705; - vândute domnului, 702;
- zălogită, 47, 286, 321, 520, 762,
836; v. şi case de -, cheltuială pt. -,
fraţi de -, măsuri, chingă de -, schimb
de -, vie pt. -.
moşneni (moşteni), 7, 31, 63, 72, 80,
93, 138, 179, 198, 201, 241, 275,
284, 325, 359, 374, 385, 441, 481,
514, 556, 593, 602, 641, 678, 702,
759, 803, 825, 836.
moştenire (ocină, rumâni), 139, 488;
- dreaptă, 820; - ohabnică, 760.
moştenitorii, satului, 719.
muncă, dreaptă, 525; - la m-re, 545; -
plătită, 185.
munte (munţi), 40, 85, 138, 233,
235, 262, 342, 456, 473, 531, 776,
840; - hotar la Dragoslavele, 344; -
lui Matei Vodă, 137; picior de -, 494;
v. şi Albescul, Baiul, Clăşascul,
Draghina, Ganea, Ohrea, Rătăiul.
n
nămania, 362.
neam (-ul), Băsărăbesc şi grecesc,
138.
nebunie, <fată nebună>, 844.
nedreptate, v. domni, - de la domn.
negustori (neguţători, cupeţ, jupâni),
196, 203, 358, 438, 551; v. văt. de -;
v. şi Anghel, Apostol, Barbu, Calciu,
Cârstea, Chefala, Condrea,
Costandin, Costea, Daniil, Defta,
Dima, Dona, Dumbravă, Ghinea,
Giura, Grama, Ianache, Iane, Ianiu,
Ion, Iorga, Lamba, Leondari, Macri,
Manole, Marin, Mihai, Neacşul,
Neagul, Nedelco, Nica, Panait, Pană,
Pavel, Pepano, Radul, Sima, Simion,
Sisananu, State, Steriian, Ştefan,
Tatul, Tudor.
nemestii, 561.
nevoi, 132, 133, 160, 170, 193, 455,
520, 815, 831; cap. scos din -, 676; -
de bani, 417, 547, 580, 585, 611; -
mare, 88; - multe, 32; - satului, 126;
sătenii trag -, 559; - ţării, 40; vânzare
de -, 414, 535; vreme de -, 144, 337,
383, 418, 651, 657, 826.
numele, pt. credinţă -, 564.
o (stricate, călcate), 138, 846; - ţării (de
oaie, v. carne de -, dări, oaie (oierit),
gorştina de -.
oameni (-i, aldămăşari, bătrâni,
boieri, buni, megiaşi, negustori,
preoţi, tineri, vecini), martori, 1, 15,
24, 29, 31, 36, 58, 61, 67, 96, 99-101,
103, 104, 121, 147, 150, 154, 156,
158, 161, 163, 167, 173-175, 182,
201, 207, 255, 257, 263, 265, 270,
277, 286, 289, 300, 303, 321, 324,
334, 351, 491, 492, 503, 509, 513,
527, 530, 534, 543, 556, 558, 561,
564, 565, 570, 587, 608, 678-680,
682, 683, 686, 687, 691, 693, 695,
701, 702, 706, 708, 711, 712, 715,
726, 728, 730, 746, 748, 750, 760,
770-772, 801-803, 805-808, 818,
819, 824, 825, 840, 844; - cnezi, 221,
521, 735; - de pace, 119; - domneşti
(şi boiereşti), 188, 411, 472, 548,
806, 574, 672, 806; - cu treapăd, 333;
- judeci, 150, 617; - jurători, (câte 6),
147, (câte 12), 570, 711, 728; -
(liberi, slobozi), 198, 264; - martori la
693
moarte, 805; - nevoiaş, 45; - oacheş,
757; - puternic, 760; - răi (şi călcători
de jurământ, duşmani, fugari, pârâţi,
vicleni), 45, 220, 228, 372, 414, 521,
595, 598, 806; - săraci, 119, 610; -
străini, (din altă ţară, fără bir), 138,
180, 425, 482, 844.
oaste (armată), 428, 535; - domnului,
20, 788; vreme de -, 18.
obicei (-uri), bune şi bătrâne, 138; -
călugăresc, 13; - de a zidi case
dumnezeieşti, 138; dijma după -, 185,
259; - din-nainte vreme, 533; - pentru
mănăstiri, 19; lucru după -, 778; -
pietre de hotar puse după -, 77; -
la întemeiere şi al moşiilor), 7, 16,
221, 397, 489, 754, 823; - vechi, 590,
797; vii culese după -, 797; vinărici
după -, 629; v. graiuri.
obraţie, la vie, 578.
obroc, (obroace), v. dări, măsuri.
oca, v. măsuri.
ocină (ocine), passim; - aleasă (şi
împietrită, stâlpită), 40, 76, 149, 164,
275, 278, 476, 662; - amestecată, 76;
- bătrână (şi dreaptă), 50, 137, 280,
326, 347, 372, 621; - călugărului,
280; - dată de pomană, 149, 326; - de
(moşie, moştenire), 488, 254, 521; -
de zestre, 340; - împresurată, 702; -
împreunată de ocina episcopei, 149; -
înfrăţită, 277; - însemnată şi
bolovănită, 678; - megieşească, 330; -
nerăscumpărată, 63, 72; - pe seama
domnească, 50, 275; - pomană, 149,
326; - stearpă (fără rumâni), 30, 143,
166, 278, 372, 739; - stricate, 521; v.
şi înfrăţire pe -, fraţi de -.
ocnari, 629.
ocnă, 403; - de sare, 846; v. şi
Târgovişte.
odăjdii, 138.
odobaşa, v. Necula.
ogar, 199.
ogor, v. măsuri.
ogradă, 128, 158.
oi, 160, 620; carne de-, 28; - date de
pomană, 326, 335; v. dări, gorştina de
-; scutar la -.
oierit, v. dări.
olac, v. dări, cai de -.
olar, 40, 265.
olăcari, 340, 344.
oraş (-e), pecetea -ului, pt. credinţă,
<Bucureşti>, 294; v. şi Adrianopol,
Argeş, Braşov, Brăila, Bucureşti,
Buzău, Caracal, Câmpulung, Craiova,
Curtea de Argeş, Focşani, Gherghiţa,
Piteşti, Ploieşti, Râmnic, Târgovişte,
Târgul Jiu, Târgul Mureş, Târşor.
orăşeni (orăşani, oroşani), dau
vinărici (la m-rea Câmpulung), 828; -
martori pt. <Bucureşti>, 438, 826; -
preţuiesc moşia, 543.
orbul, v. Stan.
ordine, şi stări din Ţ. Rom., 831.
oroşani, v. orăşeni.
orz, v. dări, dijmă din -.
ovăz, v. dări, dijmă din -.
p (hotărâtă şi împietrită), 65, 533, 622,
pace, 425, 831.
pacte (tratate), între Mihail Radul vv.
şi Gheorghe Rákóczi, principele
Transilvaniei, 831.
pagubă, 674, 754, 769.
pahar (-e), (de argint), 200, 617.
paharnic (cupar, m., f.), v. Argişan,
Balica, Barbul, Bădilă, Bălăceanul
694
Pătraşco, Brădescul, <Brătăşanu>
Mihu, Cantacuzino Drăghici,
Cârstiian, Cepleanul Preda, Chisar,
Cocorăscu Paraschiva, Copăceanul
Stamatie, Costandin, Datco, Diicul,
Dragul, Drăgan, Drăghicin,
Dumitraşco, Dumitru, Fălcoianul
Neagoe, Florescul Vintilă, Gavrilă,
Gheţea, Gonţea, Iane, Iano, Ion,
Ionaşco, Iova, Isac, Işfan, Larion,
Leca, Lupul, Manea, Matei, Mănăilă,
Mâinea, Mihalcea, Mihul, Mirăuţă,
Muşat, Neagoe, Neagul, Necula,
Nedea, Nedelco, Negoiţă, Oancea,
Oprea, Pană, Papa, Pătraşco,
Pârâianul Barbul, Petco, Petrea,
Preda, Radul, Rudeanul Preda,
Rudeanul Vlad, Sava, Sărăcinescul
Tănasie, Sorescul Paraschiva,
Stamatie, Stan, Statie, Stănislav,
Stepan, Stoica, Şerban, Tanasie,
Tatul, Tântăveanu Radu, Toloi
Dumitraşco, Tudor, Tudosie,
Urdăreanul Preda, Ursea, Vlad,
Vlădescu Iane, Vlădescul Tudoran,
Vucina.
paic (-i, peic), 40, 349, 649, 792.
palmă, v. măsuri.
parale, v. monede.
pari, bătuţi, 616.
parte, boierească, 732; - domnească,
797; - mănăstirească, 622, 624; -
nevândute şi răscumpărate, 50; -
pârcălăbească, 137; - strâmbă şi rea,
817.
paşa, de Silistra, 598; Mihnea Radu
vv. scrie despre venirea -ei, 546; v.
Köprülü Mehmed -.
paşi, v. măsuri.
patriarh (arhipatriarh), ispravnicul -
ului, 778; - Alexandriei, v. Ionichie; -
Antiohiei, Anatoliei şi Întregului
Orient, v. Macarie; - Ierusalimului, v.
Paisie, Theofan; - Ţarigradului, v.
Parthenie.
patriarhie, v. Alexandria, Antiohia,
Ţarigrad.
păcate, bogate, 635.
păcurar, 204, 808.
pădure, passim; - mare, 475; v. şi loc
de -.
păgâni, 520, 787, 833.
păhărnicei, 179, 783, 828.
păhărnicie, v. Câmpulung.
pământ (-uri), 122, 407, 708, 732; -
răscumpărat 254; v. şi măsuri.
păr, 767.
părăsişte, 579.
părinte, v. călugăr, popă.
părpăr, v. dări.
părtaşi (de moşie, ocină), 104, 130,
174, 417, 803; v. şi frate de -.
păstori, vite date pe mâna -lor, 577.
păstrare, rea, 600.
păşune, 19.
pâră, passim; - (în al doilea rând, a
doua oară), 479, 762.
pârâşi, 39.
pârâu (-l), 31, 79, 214, 275, 283,
701; - cu podul, 515.
pârcălab (-i), de Curte, 293, 704; -
din Văleni, 148; v. şi Arsenie, Badea,
Barbul, Bărcan, Bucşanul Pătraşco,
Cioricel Crăciun, Cosma, Costea,
Dan, Dobrişan, Dragomir, Drăgan,
Dumitraşco, Dumitru, Gheorghie,
Gligorie, Ilie, Irimie, Jipa, Lupul,
Manea, Marin, Micul, Mihul,
Murgeanu Dragomir, Nan, Neagoe,
Neagul, Necula, Oana, Oprea,
695
Pătraşco, Pătru, Punga, Radul,
Răcnea, Sava, Soare, Stan, Stănislav,
Stoican, Şărban, Vlad.
pârgari (judeţ cu 12 -), 293, 294.
pecete (-a, peceţile), degetele cu
cerneală în loc de -, 61, 62; degetele
în loc de -, 6, 33, 37, 44, 63, 72, 86,
87, 95, 104, 112-118, 142, 143, 167,
170, 187, 270, 279, 282, 347, 363,
370, 391, 413, 416, 427, 433, 636,
638, 641, 645, 651, 660, 671, 678,
685, 686, 720, 839, 840; degetele şi -
pt. credinţă, 189, 398, 726, 842; -
după obiceiul ţării, 397; - în loc de
iscălitură, 386, 514; - mănăstirii (şi a
tot soborul) pt. credinţă, 73, 169, 646,
784; - oraşului, pt. credinţă, 294; - pt.
întărire, 19; - puse pt. credinţă, 1, 8,
11, 16, 24, 30, 32, 36, 38, 46, 51-54,
60, 66, 80, 82, 85, 88, 92, 108, 126,
128, 172, 176, 192, 201, 210, 211,
218, 223, 225, 236, 272, 289, 298,
299, 301, 307, 315, 334, 338, 353,
358, 360, 368, 369, 373, 374, 378,
387, 393, 399, 432, 436, 447, 448,
452, 459, 469, 472-474, 483, 484,
489, 491, 492, 497, 500-502, 506,
507, 519, 520, 522, 527-529, 534,
540, 542, 552, 553, 555, 574, 603,
604, 606, 609, 612, 614, 635, 639,
647, 653, 659, 670, 672, 692, 706,
712, 714, 715, 721, 725, 732, 734,
739, 742, 745, 746, 752, 753, 765,
769, 771, 776, 786, 798, 800, 805,
806, 814, 815, 817, 819, 821, 822,
834; - şi iscăliturile pt. credinţă, 59,
64, 67, 99, 101, 106, 109, 149, 152,
154, 161, 179, 180, 188, 191, 194,
207, 254, 255, 257, 260, 263, 264,
267, 273-276, 278, 291, 304, 317,
324, 331, 332, 346, 349, 405, 409,
411, 419, 434, 451, 454, 458, 461,
467, 474, 643, 652, 656, 666, 668,
669, 680, 681, 684, 687, 689, 717,
771, 779, 780, 787, 790, 791, 835.
pedepse, urechi tăiate de domn
ţiganilor, 98.
peic, v. paic.
peşte, al treilea, vamă din -, 622.
picior, v. munte, picior de -.
pietre, cu fier, 23; - de moară, 70; -
de mormânt, 566; v. m-re din -,
şopron de -, pimniţă de -.
pihoţelo, v. pivoţăl.
pihoţilo, v. pivoţăl.
pimniţă, v. pivniţă.
pisanie, de la bis. Sf. Vineri din
Târgovişte, 57.
pitar (m., f., al doilea), v. Bengescu
Vladislav, Ceparul Ivaşco, Doicescul
Colţea, Glogoveanu Nicola, Godean,
Isar, Ivaşco, Mitrea, Pană, Pârâianul
Danciul, Vulpe Ion.
pitărie, v. Rucăr.
pivniţă (pimniţă), 1, 51, 302, 438,
474, 635, 790, 821, 822; case cu -,
31, 319, 725; - de piatră, 31, 267,
360; vie cu -, 717.
pivoţăl (pihoţelo, pihoţilo), v. Stan.
plasă, a m-rii, 505.
plată, lucru cu -, 190.
plăiaşi, v. văt. de -.
plăpumar, v. Ion.
plocon (poclon), v. dări.
plop (-i), 31, 372, 767.
plug (-uri), 140; v. şi boi de -.
poclon, v. plocon.
pod, 56, 79, 515.
podvoade, v. dări.
pogoane, v. măsuri.
pogribanie, <înmormântare>, 57.
poiană, 578, 778, 782, 804.
696
pomană, 138, 160, 273, 312, 427,
635, 656, 834, 840; - domnilor
bătrâni, 621, 828; - la mănăstire
(bani, moşie), 275, 714, 765; loc dat
de -, 164, 513, 651; meri daţi de -,
271; moşie dată de -, 224, 238, 272,
274, 275, 505, 666, 843; munte dat de
-, 137; ocină pt. -, 149, 326; închinată
de -, 456; - pt. părinţi, 106, 160, 228,
377; rumâni daţi de -, 690; sat dat de
-, 65, 420; să nu spargă -, 74; să nu
strice -, 106, 828; ţigani daţi de -, 13,
74, 109; venit dat de -, 127; vii date
de -, 55, 73, 717; v. şi ctitor, pomana
-ilor.
pomelnic (jărtăvnic, jărtvelnic,
pomeanic, zertevnic), 106, 179, 181,
272, 275, 324, 326, 377, 573, 765.
pomet (pomi), 176, 367, 387, 392,
512, 513, 559, 578 bis., 686; v.
grădină cu -, livadă cu -.
popă, v. preoţi.
porci, v. râmători.
portar (al doilea, m., f.), 31, 43, 58,
97, 149, 153, 156, 158, 169, 188,
232, 326, 330, 337, 367, 372, 386,
389, 404, 405, 410, 411, 414, 417,
443, 449, 458, 462, 493, 525, 533,
534, 574-576, 604, 648, 671, 674,
677, 680, 698, 702, 704, 733-735,
760, 769, 779, 780, 783, 794, 798,
799, 805, 814, 820, 823, 827, 835,
846; - domnesc, 43, 823; - ispravnic
(sluga domnului), 153, 702; sluga
marelui -, 156.
portărel (portărei), v. Nifon Radul;
v. şi iuz. de -.
posluşnici, mănăstireşti, 227, 618,
664.
postave, de grana, 40; - turceşti, 273,
275.
postelnic, (m., f.), passim; - al doilea,
v. Cocorăscul Radul, Florescu Vintilă,
Gheorghe, Racotă Fiera, Şerban,
Ştirbei Radul.
postelnicel, 533.
potir, de argint cu discos, 540.
potronici, v. monede.
pradă, 75, 80, 394, 532, 574, 744; -
mare, 391; rămaşi de -, 43.
pravilă (pravile), 138, 302, 498, 788;
- ctitorilor, 138; - grecească şi
românească, 302; - sfântă, 446.
praznic, la m-re, 620.
prăjini, v. măsuri.
prăvălii, în Bucureşti, 267, 334, 484,
827; - în Târgovişte, 19, 302, 474,
635.
precupeţ, 288, 538.
prefecătorie, v. făţărie.
preot, (părinte, popă), passim; - de la
Bis. Domnească din Bucureşti, 515, ~
din Craiova, 509, ~ din Râmnic, 708;
- de la Ep. Buzău, 195; - din Argeş,
262, 625; - din Bucureşti, 100, 294,
491; - din Câmpulung, 269; - din
Râmnic, 530; - din Târgovişte, 31; -
domnesc, 100.
preoteasă, 254, 345, 416, 480, 543,
630, 792.
preţ, moşiei, (ocină, sat), 8, 268, 520,
539, 627, 704, 714, 844; - rumâni,
228, 346.
pribegi, v. boieri.
pribegie (pribegia), în timpul lui
Matei vv., 32; - în Ţara Ungurească,
324, 788; - în zilele lui Mihai vv.,
760, lui Constantin Şerban vv., 397,
702, lui Matei Basarab vv., 138.
prietenie, veşnică, 831.
principe, al Transilvaniei, v.
Rákóczi.
697
prizonier, prins de hanul tătarilor,
544.
proegumen, v. egumen.
protimisis, 34, 40, 45, 144, 153, 255,
267, 305, 308, 309, 313-319, 323,
331, 332, 341, 342, 347, 486, 489,
523, 528, 531, 537, 542, 543, 547,
558, 611, 675, 680, 689, 691, 697,
708, 714, 730, 745, 489, 755, 756,
759, 799, 801-803, 814, 815, 825-
827.
protopopi, 138.
prunduri, 49.
pruni, 668, 737, 767; - aleşi, 801.
psalt, v. Mitrea.
puşcaşi, ceata -lor călări, 18.
puşcă, 31.
puşcărie, v. închisoare.
putere, de cumpărare, 803.
puţuri, 738.
r
răcar, 556.
răscumpărare, de cap, 535; - de
moşie (de pământuri), 88, 164, 486,
505, 686; - de moşie, de la domn, 50;
- din robie, 480, 705, 787; - din
rumânie, 287, 344, 358, 698, 788.
răutăţi, domnului şi ţării, 598; zapis
pierit cu -, 740.
răvaşe, v. documente.
răzaş, 377.
răzoare, v. măsuri.
râmător (-i, porci, râmătoare), 160,
540; - gras, 31; v. şi dări, dijma din -,
gorştina de-.
râu, 42, 543, 601, 694, 729, 768.
roată, de moară, 40, 70, 204, 209,
265, 488, 539, 555, 661, 751, 756,
815.
rob (-i), 235, 525, 587, 723, 757;
căzuţi -, 705; - la tătari, 417; v. şi
Harap, Husein.
robie, 383, 418, 480, 580; - la tătari,
416, 454, 520, 676, 787;
răscumpărare (ieşire, scoatere) din -,
286, 378, 386, 480, 705.
roşii (ruşi), 3, 12, 63, 91, 131, 147,
179, 196, 202, 264, 270, 278, 291, 300,
304, 305, 325, 335, 346, 353, 354, 372,
378, 394, 399, 415, 425, 428, 434, 482,
494, 498, 517, 526, 533, 555, 582, 605,
611, 654, 661, 670, 677, 708, 744, 759,
780, 783, 791, 794, 797, 798, 805, 810,
828, 841; - din Argeş, 745; - din
Băbeni, 529; - din Bădeani, 599; - din
Bărbăteşti, 275; - din Boteni, 128, 153;
- din Brătieni, 643; - din Cacaleţi, 798;
- din Călineşti, 223; - din Cândeşti,
702; - din Cârligaţi, 473; - din Chiţeşti,
710; - din Cocani, 756; - din Coiani,
582; - din Copăsne, 703; - din Cornăţel,
188; - din Cosâmbeşti, 21; - din
Coteneşti, 137; - din Craiova, 374, 799;
- din Dobreşti, 418; - din Dobroteani,
802; - din Dragoslăveani, 702; - din
Finţeşti, 275; - din Flămânda, 275; -
din Fundeni, 809; - din Gâlceşti, 816; -
din Gârleni, 819; - din Glupavi, 172; -
din Gorj, 39; - din Hinova, 591; - din
Hodoleanii, 558; - din Judeani, 708; -
din Mihneşti, 702; - din Nanul, 275; -
din Negoeşti, 650; - din Obidiţi, 363,
702; - din Pârşcoveani, 798; - din
Poieni, 805; - din Pupezeni, 21; - din
Rădăcineşti, 717; - din Râmnic, 247; -
din Râmniceanii, 40; - din Ruşceani,
275; - din Slăvileşti, 798; - din
Smedeşti, 91; - din Şuici, 717; - din
Văleni, 658; - din Zăgaia, 411, 414; -
698
din Zălogii, 489; v. şi cpt. de -, ceauş
de -, iuz. de -.
rudari, ai m-rii, 619.
rudă (rude), 160, 222, 257, 260, 272,
405, 446, 725; - bună, 138; - dinspre
mama şi tatăl banului, 174.
rudenii, 278, 358, 605, 714; - „dă
aproape”, 689.
rumâni (eliberare, iertare, pricini,
rumânie, vânzare), passim; - bătuţi,
760; - cap pt. cap, 349; - cumpăraţi,
cu muncă dreaptă, 525; - cumpăraţi
de domn, fără dreptate, 40; dat - pt.
că a omorât alt rumân, 40; - daţi de
zestre, 692; - de legătură ai lui Mihai
Vodă, 43, 71, 150, 466, 531, 728; -
de moşie (şi strămoşie), 372, 471,
531; - de moştenire, 545; - domneşti,
806; - fugiţi (şi risipiţi), 38, 51, 760,
762, 773; ispravnic scaunului
Craiovei iartă de -, 150; - împărţiţi,
525; - împresuraţi (fără dreptate, în
silă), 40, 43, 487, 521, 545, 572, 823;
- închişi în temniţă pt. minciună, 521;
- în ruptă, 135; - judeciţi (de ban),
349, 800; - mănăstireşti, 395, 487,
728; - mincinoşi, 521; - muncesc la
m-re, 545; - pt. rumâni, 144, 287; -
purtaţi prin tg., 521; răscumpărare din
-, 198, 287, 344, 723, 788; - să coasă,
să secere şi să lucreze, 479; - schimb
cu ţigani, 505; - scrişi la dorobanţi,
690; - vânduţi (de Matei vv., lui
Matei vv.), 510, 806; - slobod, 525;
v. şi case de -, ceată de -, copil de -.
rumânire, în silă, 521.
ruptă, v. dări.
ruşi, v. roşii.
ruşine, 268; - rea, 414, 780.
 s scârbă, de la domn, 18, 262, 290.
sama, v. dări.
sare, 185; bolovan de -, 846; bucăţi
de -, 329; car de -, 846; drobina de -,
846; - măruntă, 846; ocne de -, 846;
venit din -, 846; v. şi măsuri, drobină
de -.
sat (-e, dăruite, iertate de dări,
răscumpărate, vândute), passim; -
boieresc, 401; - călugăresc, 401; -
date de zestre, 692; - de marginea
ţării, la hotar şi poartă greutăţi şi
slujbe împărăteşti, crăeşti şi
domneşti, 344; - de megiaşi, 823; -
domnesc, 401; - împresurate de
domn, în silă, fără dreptate, 40; Matei
vv. vinde -, 510; - pe seama
domnului, 595; schimb de -, 516.
sălaşe, de ţigani, v. ţigani.
săpun, 70.
săpunar, 676.
săraci (sărăcie), 57, 170, 204, 271,
471.
sărăcuste, 271, 562.
sărdar, v. serdar.
săteni (-i), de la mare, la mic, 344; v.
şi nevoi.
său (seu), 70.
sânge, mai aproape, 446; moşia să
meargă la -, 222; <rude> de -, 523; -
vărsare de - în ţări străine, 820.
sârbi, 425, 482; feciori de -, 43.
scală, v. schelă.
scaun, v. Crăciun, Dragomir, Ivan,
Prodea, Tudor, Vlad.
scaun (-ul, scaune), domnului, v.
Bucureşti, Craiova; - la Tg. Jiu, 792;
- părintelui domnului Mihai Radul,
515; - părinţilor, 40; sate ce sunt -,
302; - strămoşilor, 138.
699
sceptrul, Ţ. Rom., 788.
schelă (scală), de la Muşcel, la
Dragoslavele, 344; - Vâlcanului, 196.
schimb (moşii, sate, vii), 154, 161,
169, 440, 501, 505, 516; - de moşii,
în silă, 505; - de rumâni, 32, 505; - de
ţigani, 177, 505, 715, 734, 784; -
nepotrivit, 505; - pt. schimb, 154.
schit, v. Cetăţuia, Iordăcheanul.
scrisori, v. documente.
scule, 174, 196, 357, 498, 525, 540,
545, 572; - lăsate moştenire, 545.
scutar, de la m-rea Mărgineani, 808;
- la oi, 32.
secerat, 479.
secui , comite al -lor, 831.
seimeni, 139.
semnătură, în zapis, 823.
semne, v. hotare.
serdar (sărdar), 305, 806.
servitor, 155.
seu, v. său.
sfat (-ul), cetăţii Braşov, 577; v. şi
divan. sfetnici, 138.
sfite, de cufterie, 540.
sibieni, 504, 546, 833.
sigiliu, 831.
silişte (-i, jilişte), passim; - bătrână,
137; - la schimb, 73.
slobozie (la m-re), 138, 401, 425,
482.
slugă (slugile, slujitori), 119, 122,
184, 259, 394, 549, 584, 595, 735,
757, 797; - canonicesc, 19; -
ceauşului, 191; - domneşti, 75, 165,
280, 325, 397, 401, 422, 425, 523,
533, 600, 619, 699, 702; - dreaptă,
598; - episcopului, 641; - iscălite în
zapis, 525; - logofătului, 1; - m-rilor,
40, 715, 808; - s-au sculat asupra
boierilor, în timpul lui Costandin vv., stareţ, v. egumen.
539. stareţă, m-rii Deunlemn, 551; v. şi
sluger (slujer, m. f., al doilea), v. Theodosia.
Bengescu Vladislav, Costandin, stări, v. ordine şi -.
Cuştereanu Negoiţă, Dima, Doicescu stânjeni, v. măsuri.
Udrea, Fălcoianu Drăgoi, Filişanu steag (-ul), de domnie, 214, 515; -
Preda, Fiseanţea, Grădişteanul Vâlcul împărătesc, 138; - lui Paraschiva iuz.,
(II), Greceanu Papa, Hărgetoianul 18.
Mihai, Irimia, Lambrino, Leurdeanu stegar (fost), 24, 56, 93, 149, 179,
Istratie, Loiz, Mâinea, Mihalcea, 209, 265, 304, 305, 428, 441, 502,
Mitrea, Nedelco, Popescu-Şintescu 514, 519, 585, 589, 599, 616, 641,
Mâinea, Rădulescul Preda, Rudeanul 661, 681, 682, 783, 793, 794, 802,
Andrei, Sărăcinescul Tănasie, Sima, 820, 837.
Ştirbei Ivan, Tatul, Tătarul Radul, stejari, 556.
Tudoran, Vasilie. stolnic (m. f., al doilea), v.
slujbă (slujbe, dreaptă şi credincioasă, cu Comăneanu Badea, Fărcăşanu Radu,
strădanie, faţă de domn, Curte şi ţară), 79, Filipescu Pană, Filişanu Dumitru,
214, 228, 344, 358, 397, 403, 422, 428, Gheţea, Ion, Poenaru Barbul,
515, 592, 595, 702, 788, 820; - crăeşti, Rudeanu Chirca, Vasile.
344; - cu ceata puşcaşilor călări, 18; - stolniceasă, 251.
împărăteşti, 344, 598, 788; - în judeţ, 18; stolnicel, 513, 570, 677.
- la biserică, zi şi noapte, 79. străchinar, 40.
slujer, v. sluger. străini, 138, 531.
sobor (-ul), m-rilor, 58, 73, 192, 287, strâmbătate (strâmbătăţi), 138, 523,
357, 501, 646, 664, 665, 727, 779, 784, 699, 711, 744.
828; - ţării, 138; zapis cu tot -, 725. strânsoare (strimturie), mare (pt.
soli (solie), de la han, 577; - din bani), 556, 806.
porunca domniei şi a ţării, 344. streaşina, pimniţei, 822.
soroc (sorocire), la curte, 817; v. şi stupărie, v. stupină.
bou de -. stupi, 159, 160, 259, 335, 668; v. şi
sotnic, 169. dări, dijma din -, mătci de -.
spătar, al doilea, 128, 211; - (m., f.), stupină (stupini, stupărie), 335, 727;
v. Cornăţeanu Ianachie, Filipescul - la vie, 326.
Pană, Lagos, Racotă Miho, Sârbul subaşul (probabil: sutaşul), v. Alexie.
Dumitru, Spineanul Iane, Udrişte. sudeţ, v. judeţ.
spătăreasa, v. Coţofeanul Hârsova. surlar, 806.
spătărel, 533, 828; v. iuz. de -; v. şi
Apostol, Cârstian, Clima Gligore, ş
Dima, Dragu, Guţul, Nan, Oprea,
Radul, Răul Stan, Vlad. şarvanea, <haină scumpă>, 89.
spovedire, 844. şelar (şălar), 158, 649.

700
şetrar (şătrar), 108, 276, 458, 680,
826.
şifar, v. şufar.
şoimar, 78, 680.
şopron, de piatră, 545, 572.
şufar (şifar, m.), 60-62, 280, 458,
492, 798, 799.
t domniei şi a -ii, 344; - străine (sânge
tabac, 89, 125, 495.
taleri,v. dări, monede.
tălmaci, 621.
tătari (tătărel, tătărimea), 383, 416,
418, 428, 454, 598, 676, 805; - au
robit ţara în vremea lui Mihail Radul
vv., 480; v. hanul -lor, robi, robie la -.
târg (-uri), 119, 131, 149, 196, 372,
541, 827; - de închirieri, 19; v. şi
rumâni purtaţi prin -.
tei, v. măsuri.
telegari, 357.
temniţă, v. închisoare.
terzibaşa, 163.
tichigiu, 100, 303, 438.
toboşar, 80, 459.
tocmeală (tocmitor), 8, 37, 39, 58, 138,
144, 154, 163, 177, 184, 389, 390, 416,
472, 495, 519, 591, 702, 704, 727, 751,
822, 841, 846; - de case şi bucate, 525;
- legiuită de ziditori şi ctitori, 138; -
spartă, 162.
translator, de doc. slavone al
Comisiei Documentale, v. Peşacov.
tratate, v. pacte.
trâmbiţaşi, cpt. de -, 266.
treapăd, 39, 333, 762.
tufe, 40, 742.
tunuri, mari, 833.
turc (-i), 219, 405, 428, 598, 676,
833; daruri şi mită la -, 521; - ţine vii,
573; v. şi Ali, Emerzea bei, Hagept-
Dula, Harap, Husein, Mustafa.
ţ
ţară (ţări), 540; - robită de tătari în
vremea lui Mihail Radul vv., 480; să
înşele -, 595; solii din porunca
vărsat în), 138, 820; ungurii au venit
în -, 539; v. şi bani domneşti din -,
dări, bir cu -, judecata -ii, nevoia -ii,
obiceiul -ii, slujbe în -, unguri veniţi
în -.
ţarigrădeni, 442, 447, 448, 490, 491,
497; v. şi văt. de -.
ţărani, 184, 259, 549, 584, 757, 828.
ţâlfă, 556.
ţelină (ţealină, ocină, vie), 40, 359,
416, 843.
ţigan (-i), passim; - boiereşti, 276,
507; - daţi de pomană, 306, 336, 713;
- daţi pt. bivoli, 551; - daţi schimb pt.
rumâni, 505; - de moşie, 160, 290; -
de moştenire, 545, 719; - de zestre,
74, 689, 692, 816; - domneşti, 507; -
fugiţi, 523; împărţeală de -, 525; -
legaţi şi bătuţi de armaşi, 98; - luaţi
(daţi) în silă, 165, 420; - mari şi mici,
572; - mănăstireşti, 19, 156, 196, 261,
276, 357, 366, 401, 664, 734, 784; -
nerobiţi, 19; - pt. ţigani, 39, 177, 276,
698, 734; - plătiţi de Matei Vodă,
734; - rudari, 1; sălaşe de -, 13, 52,
74, 159, 165, 200, 349, 458, 545,
572, 698, 713, 719, 834; schimb de -,
32, 39, 715; - slobod, fără stăpân,
290; - taie sare la ocnă, 185; - tăetori
„ai m-rii”, 98; v. şi ceată de -, copil
de -.

701
ţigănie, 458, 463, 528; - a episcopiei,
357; - boierească, 290.
u vicar, apostolic al Moldovei şi Ţ.
ughi, v. monede.
uliţă, 438, 543, 553, 649, 676.
umblători, de piatră, 572.
unguri (-i), 126; - puternici, 539; -
veniţi în ţară în vremea lui Costandin
vv., 539.
urechi, tăiate, 521.
urgie, mare (de la domn), 18, 184,
479.
v ţigani), 40, 73, 514, 770, 773; -
vaci (cu lapte, cu viţel), 56, 135, 276,
385, 540, 711.
vad (-uri), de moară, passim; - bătrân
(şi vechi), 593, 674, 769; - cu moara
făcută, 145; - de patru roate, 265; pod
peste -, 423.
vadră, v. măsuri.
vama, 196, 622; - boilor, 846; - de la
Celeaiu, 622; - de la tg. Strehaia, 203;
- de la Vâlcan, 621; - de moară, 70.
vameşi, 196, 217; - de la Diiu, 621; -
de la oraş, 272; - de pe margine, 14.
vase (-le), 514; - casei, 540; - de
aramă, 160.
vătaf (vătah), passim; - de aprozi,
498; - de călăraşi, 110; - de negustori,
48, 108; - de plăiaşi, 307; - de
puşcărie, 676; - de ţarigrădeni, 303,
442, 448, 490, 491, 497.
vătăşel, 441.
vânzare (de moşii, de sate, în
rumânie), passim; - adevărată, 204; -
de nevoie, 414, 535; - în silă, 40; -
înaintea satului, 27.
702
venit (-ul, adet), 127, 184, 259, 423,
628; - bălţii, 622; - din sare (de la
ocne), 846; - muntelui, 262.
Rom., 831.
<viclenie> (meşteşuguri), 43, 364.
vie (vii), passim; - bătrână, 40, 348,
836; - boiereşti, 31, 108, 360, 814; -
bune, 40, 73; - cu casă, 40; - culese,
după obicei, 797; - culese, fără
judecată, 570, 677; - dată de pomană,
326, 335, 348, 717; - “dezgrodită”,
677; - făcute, 489; - împărţite (între
fraţi), 323, 525; - înfundată, 475; -
îngrădită, 40, 279, 582; - lucrate (de
nedajnice, 108; - păragină, 69; -
părăsită (părăsişte), 154, 162, 181,
570, 677; - pt. moşie, pt. vii, 73, 501;
- pe seamă domnească, 773; pogon de
-, v. măsuri; - “preste mână” şi
departe, 73; răzoare de -, v. măsuri;
schimb de -, 40, 73; - timpurie, 797; -
ţealină, 40; - ţinute de un turc, 573; -
zălog, 753; v. şi loc de -.
viiar, 40, 821.
vin, 570, 629, 677; v. bute de -,
măsuri, vedre de -.
vinărici, v. dări.
viorar, 40.
vistier (m., f., al doilea), v. Brătăşanu
Ghinea, Filipescu Pană, Grădişteanu
Bunea, Leurdeanu Stroe,drişte,
Petrache, Vlădescu Pârvul.
vistiereasa, v. Bilcirescul Neaga.
vistierie (domnească, catastif -ei), 18,
65, 204, 227, 275, 282, 531, 690.
vişini, 729.
vite, 160, 169, 577, 600, 620; - date
de pomană, 335; - date pe mâna
păstorilor, 577.
viţă, 86, 161, 348.
z
viţel, 56.
vizir, m., v. Köprülü Mehmed paşa.
zagârtan, 521.
vlădică, v. mitropolit.
zapis, v. documente.
vorbe, fără dreptate şi cu minciuni,
zaveră, 566.
521.
zăbun, morojeţ, 757.
vornic, adeverire către -, 613;
zălog (zălogire), 8, 47, 54, 102, 156,
judecată înaintea -lui, 338; dărăbanţ
164, 204, 213, 270, 286, 321, 375,
la -, 303; (m., f., al doilea), v.
380, 445, 455, 462, 520, 550, 630,
Băleanu Gheorghe, Brâncoveanu
708, 725, 753, 762, 786, 836.
Preda, Bucşanul Bărcan, Cârlan,
zeciuială, v. dări.
Cernica, Chisar, Costandin,
zertevnic, v. pomelnic.
Damaschin, Datco, Dobromirescu
zestre, 13, 43, 85, 99, 101, 154, 161,
Dragomir, Gheorghe, Hrizea, Iane,
162, 172, 182, 236, 256, 364, 385,
Manul, Mihalcea <Cândescu,
480, 572, 609, 680, 736; v. şi cai de -,
Mihălceascu>, Radul, Mogoş,
doc., zapise de -, moşie dată de -,
Necula, Poenaru Barbul, Şteful.
ocină de -, ţigan de -.
vorniceasă, v. Brâncoveanu Păuna,
zlătar, 438.
Gherghina.
zugrav (jugrav, zograf), 277, 294,
vornicel, 798, 799, 814.
530, 739.
vraci, 651.
zveadă, de argint, 540.
vrajbă, 139.
vreme, de lipsă, 531, 651, 691, 826; -
de (slăbiciune, de bătrâneţe, de boală
şi de moarte), 160, 254, 635, 656,
840, 790; - de tunsori, (“când m-au
tunsu naşii miei”), 160; v. şi foamete,
nevoi, vreme de -.

703
 CUPRINS

Cuvânt introductiv 3

Résumé 13

Bibliografie 15

Prescurtări 22

Catalogul documentelor 23

Lista scriitorilor de documente (dieci, grămătici, logofeţi) 455

Tabel de corespondenţă pe fonduri şi colecţii; 462

documente false şi îndoielnice 487

Indice de nume 488

Indice de materii 676

704