Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Coordonator:
Cerbuşca Pavel,
doctor în pedagogie
Chişinău 2010
Cuprins
1
Introducere .....................................................................................................3
în afaceri.......................................................................................................9
3.2. Modelul unui Cod de etică pentru „Trabeco Design” SRL .......................15
Concluzii și recomandări...............................................................................22
Bibliografie.....................................................................................................23
Anexe..............................................................................................................24
INTRODUCERE
2
“Din punctul de vedere al legii, un om este vinovat atunci când încalcă drepturile celorlalți. Din punctul de vedere al
eticii este vinovat când doar se gândește să facă așa.” (Immanuel Kant)
Scopul cercetării este de a cerceta unele aspecte ale eticii și de a determina căile de
îmbunătăţire a situaţiei din mediul de afaceri, bazată pe respectarea normelor morale. De aceea
suntem motivaţi să cercetăm minuțios diferite surse din literatura de specialitate și să propunem căi
de îmbunătățire a acestui proces la nivel local. În calitate de viitori manageri și administratori a unei
afaceri, intenționăm să ne ghidăm dupa un comportament etic şi moral, în conformitate cu anumite
principii juste și valori echitabile față de angajați, parteneri, furnizori, clienți și societate.
Obiective:
de a cerceta literatura de specialitate și de a analiza cât mai multe surse de informații la
tema dată, atât a autorilor autohtoni, cât și a celor de peste hotare pentru a înțelege cât mai
profund și mai complex sensul noțiunii de etică și ceea ce presupune aceasta;
de a examina termenul de responsabilitate socială, în baza unor exemple concrete a unor
companii (atât din Moldova, cât și de peste hotare) care au un nivel înalt de conștientizare a
responsabilității sociale;
de a descrie compania „Trabeco Design” SRL în care am efectuat activitatea practică și de
a propune un model de Cod de etică pentru întreprinderea dată.
Ipoteza cercetării:
Etica în afaceri va fi îmbunătățită considerabil, dacă:
3
- conceptul metodologic al afacerilor va dispune de un Cod al eticii, care să fie elaborat în baza
principiilor morale și juridice;
- activitatea întreprinderilor se va baza pe norme etice, respectate de toți responsabilii și de către
angajați.
Baza teoretică și practică a lucrării:
În rezultatul cercetării sunt determinate bazele conceptuale ale eticii în afaceri. Valoarea practică
constă în elaborarea Codului de etică al întreprinderii „Trabeco Design” SRL.
Structura tezei:
Teza constă din Introducere, Trei Capitole, Concluzii, Bibliografie și Anexe. În Capitolul I
sunt prezentate noțiuni generale despre etică, norme morale, valori și principii. În baza surselor
diferitor savanți economiști și specialiști în etica de afaceri sunt prezentate câteva exemple de
companii care au o etică bine-formată, dar și unele încălcări ale normelor morale. Totodată este
analizată influența directă a culturii diferitor țări în raport cu etica în afaceri.
În Capitolul II este analizat conceptul de responsabilitate socială, este examinată situația
existentă la moment cu referire la responsabilitatea socială, aducând exemple și studii de caz care să
susțină baza teoretică. De asemenea este analizat caracterul controversat al responsabilității sociale
oferind totodată, și propriile puncte de vedere despre acest subiect.
În Capitolul III se descrie activitatea companiei „Trabeco Design” SRL și analiza
principalilor indicatori ai activității acestei companii. În baza cercetării unor studii de caz și coduri
din literatura de specialitate se propune un Cod de etică pentru a îmbunătăți nivelul eticii existente
la moment în Trabeco Design.
4
1.1Noțiuni și delimitări conceptuale despre etică
Goethe spunea: ”Dacă vrei să comunici cu oamenii, definește termenii”. De aceea considerăm
că e necesar de a explica etimologia termenilor cheie.
Conceptul de "etică" provine de la cuvintele greceşti: ethos (Homer) = primordial, patrie,
locuinţă, loc de întâlnire, locul natal, obiceiuri, caracter; ethike (Aristotel) = ştiinţa cunoaşterii.
În literatura de specialitate, etica este „disciplina filosofică care studiază problemele
teoretice şi practice ale moralei; în vorbirea curentă, termenul de etică se utilizează adesea şi în sens
de morală.”
Machiavelli oferă în lucrarea sa de căpătâi „Principele” un tablou fidel epocii în care a trăit
arătând că în conducerea statului dictează interesele şi forţa şi nicidecum considerentele morale.
Mai târziu, Im. Kant stabileşte regula de aur a deontologiei: „nu trata o altă persoană aşa
cum nu ai dori să fii tratat tu însuţi”, inspirată din preceptele moralei creştine. Aşa cum rezultă din
Critica raţiunii practice, etica lui Im. Kant este o morală a datoriilor raţionale. Raţiunea trebuie să
domine dorinţa. Astfel, ascultându-l pe Im. Kant, politica cere, „fiţi înţelepţi ca şerpii!”, iar morala
adaugă o condiţie limitativă: „şi nevinovaţi ca porumbeii“.
Termenul etică are cel puţin două semnificaţii diferite. În primul rând, etica se referă la aşa-
numitele moravuri şi obiceiuri tradiţionale specifice diferitelor culturi. De exemplu, în lumea
occidentală culoarea de doliu este negrul; în Extremul Orient, albul. În spaţiul islamic este interzis
consumul de alcool; în lumea creştină este ceva foarte răspândit; unele popoare, precum polonezii,
ruşii sau scandinavii, preferă băuturile spirtoase, pe când grecii, francezii, italienii şi spaniolii beau
îndeosebi vin, iar germanii sau cehii consumă cantităţi mari de bere.
În înțelesul limbii române, ansamblul regulilor de „bună purtare” se numeşte morală, iar
tendința omului care aspiră să trăiască conform unor idealuri şi principii cât mai înalte se numeşte
moralitate. Deşi înrudite, conceptele de etică şi morală, au origini şi conotații diferite: etica este
teoria şi ştiinţa moralei, în timp ce morala reprezintă obiectul de studiu al eticii.
Moralitatea este un ideal în sens normativ al termenului dat. Moralitatea exprimă „ceea ce ar
trebui să facem şi ceea ce nu ar trebui să facem dacă am fi raţionali, binevoitori, imparţiali, bine
intenţionaţi.” Sunt considerate morale prescripţiile admise într-o epocă, într-o anumită societate.
Întrebarea este: Cum trebuie să acţioneze un bun om de afaceri pentru a-şi împlini vocaţia?
Care sunt datoriile morale şi responsabilităţile de care omul de afaceri trebuie să se achite pentru
a-şi face treaba cât mai bine? Această întrebare se pune de mult, încă din antichitate, dar numai de
curând ea stă în centrul unei noi discipline academice – etica în afaceri.
5
În economia americană, s/a introdus o nouă disciplină, numită business ethics care este
garanţia calităţii, eficienţei şi performanţei. Etica în afaceri a luat amploare în spaţiul nord-
american, de unde s-a răspândit apoi în toată lumea „civilizată“, mai exact în ţările în care se poate
vorbi despre economie de piaţă.
Etica în afaceri vizează în special atitudinea, comportamentul corect şi onest al unei firme
faţă de angajaţi, clienţi, comunitatea în care acţionează, investitori, acţionari etc.
Unul dintre autorii cei mai proeminenţi în acest domeniu, R. T. De George defineşte etica
în afaceri drept „perspectiva etică, fie implicită în comportament, fie enunţată explicit, a unei
companii sau a unui individ ce face afaceri”
P. V. Lewis este însă de altă părere. El defineşte etica în afaceri drept „acel set de principii
sau argumente care ar trebui să guverneze conduita în afaceri, la nivel individual sau colectiv”.
Dacă suntem de acord că există numeroase lucruri pe care oamenii de afaceri nu ar trebui să le facă,
etica în afaceri în acest al doilea sens se referă la ceea ce oamenii ar trebui să facă în afaceri.
O definiţie şi mai scurtă propun Andrew Crane şi Dirk Matten, într-un foarte recent tratat
semnificativ intitulat Business Ethics. Etica în afaceri este studiul situaţiilor, activităţilor şi
deciziilor de afaceri în care se ridică probleme în legătură cu ceea ce este moralmente bine şi rău.
6
Mai multe societăți comerciale cunoscute au avut de plătit penalităţi în rezultatul
demonstrării în justiţie a unor practici de concurenţă neloială, materializate în strategii ilegale
menite să le asigure păstrarea sectorului lor de piaţă şi creşterea nejustificată a profitabilităţii.
De exemplu, Microsoft a pierdut un proces de lungă durată, în care corporaţia a fost acuzată de
violarea legilor antitrust, abuzând de poziţia sa monopolistă pentru a-şi dezavantaja
competitorii. Procesul s-a soldat cu pierderi drastice pentru companie.
Responsabilitatea etică obligă societățile comerciale să facă ceea ce este just, corect şi
echitabil chiar dacă nu există restricții legale în acest sens. Spre exemplu, atunci când Shell a
dorit în 1995 să pună în exploatare platforma marină Brent Spar din Marea Nordului, decizia
legală de instalare a platformei marine fiind în cele din urmă anulată, deoarece societatea
comercială nu a ţinut cont de aşteptările etice ale societăţii.
Majorarea excesivă a preţurilor, principala sursă de conflict între producători şi distribuitori.
Spre exemplu, compania Nintendo a fost recent amendată de Comisia Europeană cu 149 de
milioane de Euro pentru că în anii 1990 a menţinut prețuri artificial de mari la jocurile pe
computer.
1.2. Aspecte culturale privind etica în afaceri.
Prin cultură înţelegem ansamblul valorilor, atitudinilor, convenţiilor sociale ale unei naţiuni.
Ele sunt transmise din generaţie în generaţie, mai ales prin intermediul familiei. Diferenţele
culturale semnifică crearea unor bariere, ceea ce influențează companiile europene, care, dacă vor
sa reuşească în afara pieţei interne, trebuie să ţină cont de ele.
Exemple de diferenţe culturale: În Germania firmele sunt mai rigide, orice trebuie realizat pe
căile birocratice stabilite, cu detalii tehnice riguroase etc. În Marea Britanie firmele sunt mai
flexibile, răspund mai uşor nevoilor pieţei. Există şi diferenţe privind modul în care sunt făcute
publice informaţiile: Germania – azi anunţi, azi scoţi un nou produs; Spania şi Grecia – termenul e
mai lejer, mai flexibil. În Franţa oamenii de afaceri pun accent pe modul în care arată şi aşteaptă ca
şi partenerii să facă la fel etc. Patronii americani din firmele europene încurajează personalul să
treacă de la ţinuta rigidă (costum pentru bărbaţi, cămaşă albă, fustă neagră pentru femei) la o ţinută
mai lejeră, cu scopul de a crea un climat cât mai relaxat şi mai eficient.
Prezentăm în continuare unele caracteristici ale eticii în diverse state ale lumii:
1) Statele Unite ale Americii . Protestantismul este baza atitudinilor şi comportamentelor
americanilor în plan etic şi economic. Capitalismul american susţine modelul clasic al
7
întreprinzătorului de succes, pragmatismul şi statutul în funcţie de merit, eficienţa, concurenţa,
individualismul şi libertatea indivizilor.
2) Arabia Saudită. Principala valoare care călăuzeşte societatea arabă este reprezentată de
respectarea legilor din Coran atât în viaţa privată şi socială, cât şi în viaţa de afaceri.
3) China. Această țară se caracterizată printr-un grad ridicat de corupţie, lipsa transparenţei,
Etica afacerilor în China a apărut ca o disciplină de sine stătătoare la începutul anilor `90. În
organizaţiile economice şi sociale puternic influenţate de moştenirea culturală budistă şi
confucianistă, se manifestă o anumită ordine a relaţiilor interpersonale.
4) Uniunea Europeană. Etica afacerilor în Uniunea Europeană are o istorie scurtă; ea a apărut în
scenă pe la jumătatea anilor `80 a sec. al XX-lea. Temele abordate în cadrul eticii europene în
afaceri: drepturile şi obligaţiile angajaţilor, clienţilor, furnizorilor şi acţionarilor; consecinţele
activităţilor industriale asupra mediului înconjurător; practicile de marketing şi publicitatea. În a
doua jumătate a anilor `90, accentul s-a pus pe: etica fuziunilor şi a achiziţiilor ostile;
responsabilităţile internaţionale ale corporaţiilor; codurile de comportament moral şi imoral.
Concluzii la Capitolul I:
Astfel, etica este un element foarte important în formarea unei persoane, iar normele morale,
valorile și principiile corectitudinii stau la baza unei societăți democratice și prospere. După cum a
afirmat Juanita Kidd: ”Un om educat ca gândire, dar nu ca morală este o ameninţare pentru
societate.” Rezultatul economic nu justifică practicile imorale, deci este foarte important să existe o
corelație între scopul financiar al companiei și un mod etic, corect, just și legal de a ajunge la
acesta. Nu putem să avem așteptări înalte de la cei din jur dacă nu încercăm noi înșine să fim mai
buni și mai sinceri.
8
CAPITOLUL II. RESPONSABILITATEA SOCIALĂ – FACTOR DE
ASIGURARE A ETICII ÎN AFACERI
9
imaginat, locuri de muncă ce prezintă pericole sporite, abuzuri verbale sau chiar fizice, folosirea
copiilor la munci dificile, peste 12 ore de muncă pe zi, salarii foarte mici etc.
Agenţia de comunicare Edelman a făcut publică în octombrie 2008 rezultatele studiului global
„Good Purpose”. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de peste 6000 de persoane, din 10 ţări:
Canada, SUA, Brazilia, Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania, India şi Japonia. Studiul
analizează atitudinea consumatorilor în timpul recesiunii economice faţă de brandurile care susţin o
cauză socială. La nivel global, 80% dintre consumatori consideră că o recesiune economică nu
trebuie sa conducă la reducerea bugetelor destinate programelor de responsabilitate socială. 7 din 10
menţionează că vor rămâne loiali brandurilor care susţin o cauză socială, chiar şi în timpuri
economice incerte.
2.2. Resposabilitatea socială corporativă
Responsabilitatea socială corporativă este obligația asumată în mod liber de o firmă, dincolo de
obligațiile legale sau de cele impuse de restricțiile economice, de a urmări obiective pe termen lung
care sunt în folosul societății.
10
performanţă
crearea şi întărirea spiritului de echipă în cadrul firmei
Impactul economic pozitiv al RSC
Efectele pozitive directe sunt un mediu de lucru mai bun, care duce la o forţă de muncă mai
puternic implicată şi cu o mai mare productivitate, utilizare mai eficientă a resurselor naturale.
Efecul pozitiv indirect este o mai mare atenţie acordată nevoilor consumatorilor şi investitorilor, va
amplifica oportunităţile firmei pe piaţă.
Efectele negative ale responsabilității sociale corporative:
în domeniul social, alocarea resurselor corporative se face adesea ineficient, deoarece
companiile nu deţin experienţa necesară luării unor decizii ce nu vizează sfera economică;
problemele sociale sprijinite exclusiv de intervenţia corporativă pot rămâne, în orice
moment, fără suport financiar, dat fiind faptul că angajamentul companiilor nu este unul
perfect stabil;
distorsionarea sistemului economiei de piaţă prin suprapunerea spaţiilor public şi privat şi
prin obţinerea unor avantaje competitive de către companiile care se implică în rezolvarea
problemelor sociale.
Un exemplu pozitiv în domeniul responsabilităţii sociale îl constituie Nike, care practic a
instituţionalizat responsabilitatea socială în interiorul companiei. Ea a fost una dintre primele mari
companii care a depăşit limitele existente în domeniu: primul său vicepreşedinte cu atribuţii în
domeniul responsabilităţii sociale a fost numit încă din 1998, Comitetul său de Responsabilitate
Socială a fost înfiinţat în septembrie 2001, primul său raport de responsabilitate socială a fost
publicat în octombrie 2001. În plus, Nike a fost prima companie care a făcut publică lista propriilor
furnizori globali încă din aprilie 2005. Una dintre motivele atitudinii inovatoare a companiei Nike
în domeniul responsabilităţi sociale l-a constituit experienţa sa negativă datorată criticilor formulate
de organizaţiile nonguvernamentale (private) din timpul anilor 1990. Atitudinea sa a fost ideală: o
companie trebuie să fie capabilă să privească înainte şi să integreze responsabilitatea socială în
strategiile propriei organizaţii ca nişte măsuri preventive, decât să reacţioneze la mediul extern doar
după ce „răul a fost făcut” înţelegând pericolul de a nu face nimic. Nike a fost capabilă să
reacţioneze rapid la schimbările mediului şi continuă să acţioneze progresiv raportat la domeniul
responsabilităţii sociale, fiind de mare ajutor firmei de atunci şi până în prezent. Nike nu va reuşi să
satisfacă toate criticile care îi sunt aduse, dar astăzi ea consultă şi comunică cu marea majoritate a
stakeholder-ilor săi legat de oricare dintre activitățile desfăşurate de ea.
În raport cu responsabilitățile sociale sunt determinați factorii evoluției eticii în afaceri, care
11
au o importanță deosebită și pentru respectarea drepturilor angajaților:
1. Responsabilităţile managerilor faţă de acţionari
- obligaţia de supunere
- obligaţia de confidenţialitate
- obligaţia de loialitate
2. Responsabilităţile managerilor faţă de angajaţi
- dreptul angajaţilor la libertate
- dreptul la un salariu corect
- dreptul la intimitate
- dreptul angajaţilor la siguranţa postului şi stabilirea unei proceduri legale de angajare,
sancţionare, retrogradare, promovare şi concediere
- dreptul angajaţilor la îndemnizaţii pentru daunele suferite în timpul lucrului
- dreptul angajaţilor la un tratament egal şi corect, fără discriminare
- dreptul angajaţilor de a primi pensie
- dreptul angajaţilor de a negocia contracte colective de muncă şi de a face grevă
3.Responsabilităţile angajaţilor faţă de manageri şi faţă de proprietarii companiei
obligaţia de a nu minţi, nu fura, nu împrăştia informaţii false,
obligaţia de a nu îi agresa pe ceilalţi angajaţi;
obligaţia morală de a-i trata cu respect pe colegii lor;
obligaţia de a respecta condiţiile contractelor pe baza cărora au fost angajaţi;
obligaţia de a ţine cont de interesele firmei pentru care lucrează.
4. Responsabilităţile managerilor faţă de consumatori:
- furnizarea unor produse sigure şi de calitate;
- problema adevărului în publicitate.
5.Drepturile consumatorului:
dreptul la siguranţă,
dreptul la informaţie,
dreptul la alegere,
dreptul la despăgubire.
12
Concluzii la Capitolul II.
Astfel, responsabilitatea socială este un concept nou, important și care se referă la toate
categoriile de companii, de la microîntreprinderi până la cele multinaţionale. Obligaţia companiei
față de societate este de a acționa conform unor obiective care sunt în conformitate cu normele
juridice și restricțiile economice.
Deoarece responsabilitatea socială a companiilor se axează mai mult pe lipsa oportunităților
egale în lume, pe mediul economic, politic sau social, pe sărăcie, pe problemele consumatorilor, pe
siguranța și bunăstarea angajaților, ea contribuie semnificativ la nivelul de dezvoltare al tuturor
țărilor. Mulți consideră că firmele multinaționale ar trebui să-și utilizeze puterea și resursele pentru
a juca un rol activ în soluționarea problemelor de ordin economic și social în țările în care activează,
în timp ce alții sunt de părerea că aceste companii au deja o influență pozitivă asupra țărilor mai
puțin dezvoltate.
Totuși noi considerăm că aceste companii reprezintă o prezență puternică în mediul de
afaceri, au capacitatea de a produce o schimbare mai mare decât guvernele locale, în unele cazuri,
de aceea este foarte important conștientizarea responsabilității sociale în toată lumea. Pentru
început, ar fi bine să încercăm să provocăm mici schimbări în acest sens în țara noastră, mai ales că
avem suficiente cazuri în care oamenii au nevoie de ajutor. După cum a spus marele gânditor Șri
Cin Moi – „Nu încerca să schimbi lumea, schimbă-te pe tine și lumea va deveni mai buna”. Ceea ce
este foarte îmbucurător este că la momentul actual multe companii din Moldova au aderat la
Rețeaua Pactului Global, o rețea internațională creată din inițiativa Națiunilor Unite pentru a
promova activitățile responsabilității sociale corporative.
13
CAPITOLUL III. ACTIVITATEA COMPANIEI ȘI CODUL ETIC
În capitolul de față analizăm activitatea unei companii - „Trabeco Design” SRL , care
produce și comercializează mobilă pentru baruri și restaurante, materiale și accesorii pentru
producerea mobilei. Toate produsele comercializate sunt certificate și corespund standardelor
europene de calitate si funcționalitate. Beneficiind de personal cu experiență, compania reușește să
asigure și să garanteze calitatea lucrărilor pe care le execută.
Descrierea companiei „Trabeco Design” SRL
Compania „Trabeco Design” SRL este specializată în proiectarea si producerea mobilei
pentru spații comerciale, publice și individuale. Succesul obținut de la începutul activității sale se
datorează eforturilor unificate ale echipei de profesioniști din cadrul companiei care au reușit să
implementeze sistemul de abordare individuală a fiecărui client și să ofere cel mai potrivit complex
de servicii și produse. Conceptul general al companiei „Trabeco Design” SRL este crearea unui
spațiu confortabil, echilibrat și proporțional, asigurat prin proiectarea interioarelor și a mobilierului
la faza inițială de concepere a obiectului. Element indispensabil este și calitatea serviciilor și
produselor, asigurat atât de politica corporativa, cât și de implementarea tehnologiilor noi. Spiritul
inventiv, creativ, bunul gust, imaginația spațială și precizia sunt criterii indispensabile în procesul
proiectării cît mai exacte a interiorului sau mobilei. Sloganul publicitar al companiei „Trabeco
Design” SRL este – „Arta de a trăi elegant!”
Evaluarea pieții mobilei în Republica Moldova. Producţia şi vânzările de mobilier nu este
o direcţie strategică de dezvoltare a industriei interne, conform statisticilor din 01.01.2010 volumul
vânzărilor în acest sector în totalul producţiei industriale este de doar 1,7%. Criza a avut un impact
negativ semnificativ asupra dezvoltării acestei industrii, numai pentru 2009 scăderea de producţie a
fost de 24%, în timp ce declinul mediu din industrie a fost de 22%.
Concurenții. Pentru a evalua mediul concurențial, am folosit metoda evaluării experților,
unde punctajul maxim este 10, care este desemnat pentru a se potrivi cel mai bine criteriilor de
evaluare. Aceste criterii sunt: 1. Calitatea produselor, 2. Asortimentul produselor oferite, 3. Nivelul
preţurilor, 4.Gradul de noutate a produselor, 5. Tehnici de marketing, 6. Introducerea noilor
tehnologii, 7.Organizarea vânzărilor, 8. Calificarea personalului de producţie, 9. zona geografică de
deservire, 10. Posibilitatea de adaptare la nevoile pieţii, 11. Disponibilitatea unui showroom.
Punctajul companiei „Trabaco” este de 7.15, alte companii având între 7.31 şi 7.77.
14
Preferințele consumatorilor. Evaluarea experților a dinamicii pieței de mobilier în perioada
2007 – 2009 o schimbare a cererii față de segmentul mobilierului ieftin (2 000 – 4 500 lei ) care la
începutul perioadei a fost de 70 % din cerere și s-a coborât la 50 % până la sfârșitul perioadei.
Procentul segmentului de prețuri medii (6 000- 7 000 lei) a crescut de 20% la 30%, și respectiv
segmentul Premium (de la 12 000 lei) a crescut de la 10% la 20%.
Misiunea firmei „Trabeco Design” SRL este aceea de a pune la dispoziția clienților
flexibilitatea, seriozitatea, profesionalismul, transparența companiei, in scopul de a oferi un
management eficient al resurselor proprii, produse și servicii de calitate înaltă, precum și de a-i
asigura pe clienți de prezența unei culturi etice la nivel înalt în cadrul companiei.
Obiectivul major al întreprinderii este profitabilitatea afacerii pe care dorim să-l atingem
fără a ne abate de la respectarea valorilor companiei noastre.
*Conform chestionarului realizat în cadrul întreprinderii , am ajuns la concluzia că nivelul de etică
din compania „Trabeco Design” SRL este mediu, unele practici nu sunt total transparente și clare,
nu există o accesibilitate completă la informații, au loc unele încălcări de etică iar implementarea
unui cod de etică ar aduce beneficii substanțiale pentru angajați, parteneri, furnizori dar și pentru
consumatori și societate.
Rezultatele chestionarului realizat cu angajatorii firmei „Trabeco Design” SRL
demonstrează că implementarea unui cod de etică este foarte necesar atât pentru companie, cât și
pentru angajați. La întrebările acestui chestionar au răspuns 25 angajați ai companiei.
72 % din ei relatează că nu există un cod de etică în cadrul acestei companii, iar 28 % nu
știu exact;
65 % consideră că cultura organizațională este bazată pe niște principii morale; 23 % nu se
pot decide, iar 12 % nu sunt de acord cu acest lucru;
93 % consideră că compania are obligații morale față de clienți, pe când 7 % consideră că
acest lucru nu este adevărat.
90 % spun că nu au existat reclamații morale din partea clienților, iar 10 % spun că nu știu
nimic referitor la acest subiect;
35 % spun că au avut loc iniţiative pentru îmbunătățirea normelor morale, 17 % nu sunt de
acord cu această afirmație, iar 48 % nu cunosc despre acest lucru.
Absolut toți respondenții au spus că nu au avut loc instruiri etice cu personalul.
15
87 % ar vrea să existe un specialist în probleme etice în companie, 13 % nu sunt deciși
referitor la acest lucru.
61 % spun că nu există nici un fel de practici dubioase din punct de vedere etic în companie,
29 % consideră că totuși există , iar 10 % nu pot să se pronunțe pe baza acestui subiect.
77 % spun că directorul și managerii superiori sunt un exemplu bun de urmat ca
comportament etic, 18 % consideră că acest lucru este valabil uneori, iar 5 % nu percep
comportamentul superiorilor ca pe unul etic.
54 % spun că ar trebui o implementare cât mai rapidă a unor practici de stimulare și evaluare
etică, 37 % văd această perspectivă necesară în următorii 10 ani, iar 9 % nu consideră etica ca ceva
relevant pentru companie.
82 % cred că respectarea regulilor morale nu are nici o legătură cu maximizarea profitului,
11 % spun că, dimpotrivă, acest lucru ar diminua profiturile, iar 7 % cred că respectarea normelor
morale ar spori profitul companiei.
Ca soluție pentru problemele etice propunem următorul Cod de etică pentru compania „Trabeco
Design” SRL, și angajamentul personalului.
16
dilemele etice prin aplicarea principiilor trasate de prezentul cod și prin judecarea corectă și
obiectivă a situațiilor de fapt.
17
Solicitarea sau acceptarea unor avantaje de către un angajat ca urmare a funcției deținute sau
atribuțiilor sale la locul de muncă, reprezintă în sine o infracțiune. Conducerea firmei va depune
eforturi pentru a descoperi și a sesiza organelor în drept orice încălcare a legii. Chiar dacă fapta nu
întrunește toate caracteristicile unei infracțiuni, reprezintă totuși o încălcare gravă a normelor de
conduită și va fi sancționată.
18
Confidențialitatea informațiilor
Se consideră a fi confidențiale datele și informațiile care nu sunt publice, cum ar fi
(informațiile privilegiate, datele și informațiile provenite de la clienți, datele referitoare la
tranzacțiile efectuate prin intermediul „Trabeco Design” SRL, datele financiare ale companiei,
informații privind datele personale ale angajaților și orice alte informații care sunt utile companiei și
a căror cunoaștere ar aduce avantaje unor terți (clienți, concurenți etc.) sau care ar putea aduce
prejudicii companiei și partenerilor ei de afaceri.
Este interzisă utilizarea informațiilor confidențiale de către angajații societății care au luat
cunoștintă despre acestea, în interes personal, direct sau indirect.
În scopul asigurării confidențialității informațiilor stocate, a fişierelor şi bazelor de date sunt
alocate parole și coduri de acces personale pentru salariații companiei care utilizează bazele de date
și pentru personalul din conducere, care asigură confidențialitatea informațiilor.
Compania realizează periodic teste privind respectarea politicii ” biroului curat”.
Persoanele din afara entității, vor fi însoțite pe întreaga durata a vizitei, de către un salariat, care
are obligația de a nu permite vizitatorului să ajungă în locuri în care se afla informații confidențiale.
Conflictul de interese
Conflictul de interese intervine atunci când persoana care exercită o funcţie de autoritate, ar
putea fi influenţată în adoptarea unei decizii personale sau în îndeplinirea cu obiectivitate a
atribuţiilor ce îi revin, de un interes material personal, direct sau indirect.
Orice persoana care are ori crede că ar putea avea un conflict de interese, va informa în scris
persoana responsabilă de etică, în legătură cu natura şi întinderea interesului sau relaţiei sale
materiale.
Persoana care are un interes material personal într-o problema nu va participa direct sau
prin reprezentanți la dezbaterile asupra problemei în care are un conflict de interese şi se va abţine
de la a participa sau de a influența decizia privind aceasta situație. Angajații companiei trebuie să
respecte politica privind conflictul de interese.
Relațiile cu clienții
„Trabeco Design” SRL își bazează relațiile cu clienții pe practici legale, eficiente și corecte.
Construim relații pe termen lung cu clienții demonstrându-ne valoarea și integritatea.
Pentru aceasta angajații ”Trabeco Design” SRL trebuie să cunoască foarte bine serviciile și
produsele pe care compania le ofera și în mod special avantajele și beneficiile relevante pentru
fiecare client.
19
Angajaților le este interzis să trateze clienții în mod preferențial, favorizându-i pe unii în
detrimentul celorlalți, pe criterii de prietenie, simpatie, etc. Aceștia trebuie să acorde tratament egal
tuturor clienților și să respecte regulile cu strictețe.
În relațiile cu clienții angajații „Trabeco Design SRL ” trebuie sa dea dovadă de tact și
profesionalism.
Angajații companiei vor acționa în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale
legislației în vigoare în relațiile cu clienții și nu vor încerca să obțină avantaje prin utilizarea
informațiilor confidențiale de care iau cunoștința. Angajații vor promova valorile și codul de etică al
„Trabeco Design” SRL în relațiile cu clienții, invocând ori de câte ori este nevoie prevederile
codului de etică și standardele profesionale ale companiei.
În cazul în care agentul de prestări servicii primește de la client reclamații în legatură cu
activitatea sa, acesta este obligat să aducă la cunoștință reprezentantului Compartimentului de
Control intern respectiva reclamație.
20
Fiecare angajat „Trabeco Design ” SRL are datoria de a cunoaște, și respectă codul de
conduită etică al societății. Orice probleme legate de impunerea și respectarea normelor de
conduită, inclusiv inițiativele privind completarea și/sau modificarea normelor de conduită cuprinse
în prezentul cod, vor fi prezentate persoanei responsabile de etică, care va analiza problemele și le
va înainta managementului în scris, care le va analiza și va emite decizii. Angajatul care sesizează o
astfel de problemă va fi informat de persoana responsabilă de etică cu privire la modul de
soluționare a sesizării sale. În cazul în care există o problema de interpretare și/sau de aplicare a
codului de conduită etică angajatul va solicita lămuriri de la persoana responsabilă de etică a
companiei.
Compania nu tolerează actele ilegale, imorale. Încălcarea normelor de conduită va fi sancționată
disciplinar, cu respectarea prevederilor Codului Muncii și ale Codului de Etică. Nu se acorda sprijin
angajaților care au încălcat legea. Toate cazurile în care abaterile pot constitui caz penal vor fi raportate
autorităților în drept.
Cum semnalăm o problemă legata de încălcarea normelor de conduită etică?
Ideea prezentării unei probleme care vă preocupa nu consta în crearea de necazuri unui
coleg, ci în protejarea noastră, a celorlalți colegi sau a companiei de pericolele potenţiale. În cazul
în care nu semnalăm o problemă cu implicații pe linie de etică, aceasta poate genera înrăutățirea
climatului de lucru, afectarea poziției companiei noastre, pierderea încrederii în companie din partea
clienţilor, a acţionarilor şi a autorităţilor.
Putem semnala problema persoanei responsabile de etică, verbal (direct sau prin telefon)
sau în scris (prin adresa sau prin e-mail). Esenţial este să prezentați situația, să puneţi întrebări şi să
obţineţi răspunsuri. Prezentați problema într-o maniera deschisă, astfel încât aceasta să poata fi
rezolvată rapid, prevenindu-se astfel probleme mai grave. Identitatea persoanei care a semnalat
problema va fi păstrata confidențială, dacă aceasta solicită. Întocmirea de rapoarte false este
interzisă și va fi sancționată.
21
Concluzii și recomandări:
22
Bibliografie:
Surse internet:
1. http://www.transparency.org
2. http://www.ethics.ubc.ca
3. www.responsabilitatesociala.ro
4. www.csr-romania.ro
5. http://www.globalcompact.md/index.php?l=ro
23
ANEXE:
Anexa 1.
Data: __________
Nume: _________________
Prenume:_______________
24
Anexa 2.
ETICA MORALA
Distincţia între bun şi rău şi acţiunea Distincţia între bine şi rău şi acţiunea
în funcţie de ceea ce se în funcţie de ceea ce se
consideră bun consideră, conform
Căutarea virtuţii care culminează cu
sfinţenia
Căutarea fericirii care culminează în
înţelepciune
Relativ Absolut
25
Intenţia este primordială Discuţie asupra finalităţii
Anexa 3.
Opt reguli cruciale pentru gândirea etică în afaceri, politică şi mass-media
Într-un celebru studiu din 1985, intitulat It’s Good Business, Robert C. Solomon şi Kristine
Hanson au propus opt reguli cruciale pentru gândirea etică în afaceri. Conform raţionamentelor de
până acum putem extinde aceste reguli şi pentru gândirea etică în politică şi evident pentru gândirea
etică în mass-media.
Regula nr. 1. Gândeşte-te la binele celorlalţi oameni, inclusiv la binele şi bunăstarea
neparticipanţilor (regula aceasta este, în fond, „regula de aur“ în morală: „Nu-i face celuilalt ceea ce
nu vrei să ţi se facă ţie!“).
Regula a doua. Obişnuieşte-te să gândeşti ca un membru al comunităţii politice şi/sau de
afaceri, şi nu ca un individ izolat.
Regula a treia. Dă ascultare legilor şi supune-te lor, dar să nu depinzi doar de legi (supune-
te legii, dar nu te opri doar la ea). Altfel spus, actele supererogatorii (a-ţi face mai mult decât
datoria este de dorit să fie o prezenţă şi-n politică, şi-n afaceri).
Regula a patra. Gândeşte-te la tine, la partidul sau compania ta, ca parte a întregii societăţi
(Preşedintele Fundaţiei Ford: „Ori avem o fabrică socială care ne cuprinde pe toţi, ori suntem într-o
mare încurcătură“, sau John F. Kennedy: „Nu te întreba ce-a făcut America pentru tine, ci ce ai făcut
tu pentru ea“).
Regula a cincea. Supune-te regulilor morale, considerându-le ca fiind necondiţionate
(regulile morale sunt „inima eticii“ şi nu poate exista nici etică, nici politică, nici afaceri fără
reguli).
Regula a şasea. Gândeşte, obişnuieşte-te să gândeşti imparţial, obiectiv, neutral,
„dezinteresat“, adică, cel puţin pentru moment, din perspectiva altora, a celorlalţi, a umanităţii.
Regula a şaptea. Pune-ţi întrebarea: Ce fel de persoană ar face un asemenea lucru pe care
tocmai te gândeşti să-l făptuieşti? De asemenea, întreabă-te ce fel de caracter ai?
Regula a opta. Respectă tradiţiile, obiceiurile şi convingerile altora – inclusiv ale
adversarilor politici şi ale concurenţilor în afaceri –, însă nu până acolo încât să sacrifici principiile
etice universale.
Supra-regula eticii afacerilor şi a eticii în politică ar putea suna astfel: Nu este nimic imoral
în a face bani şi a avea succes în politică, însă banii şi succesul nu reprezintă principala şi unica
grijă a gândirii etice în afaceri şi în politică.
26
Anexa 4.
Principiile, care definesc Pactul Global al ONU
Drepturile omului:
Principiul 1: să sprijine şi să respecte drepturile omului recunoscute la nivel internaţional; şi
Principiul 2: să se asigure că nu sunt complice la abuzul drepturilor omului.
Standardele muncii:
Principiul 3: libertatea asocierii şi recunoaşterea efectivă a dreptului la negocierile colective;
Principiul 4: eliminarea tuturor formelor de muncă forţată şi obligatorie;
Principiul 5: excluderea efectivă a muncii copilului; şi
Principiul 6: eliminarea discriminării privind angajarea şi ocupaţia.
Mediul înconjurător:
Principiul 7: să susţină o abordare precaută a problemelor ecologice;
Principiul 8: să lanseze iniţiative ce promovează o responsabilitate ecologică mai mare; şi
Principiul 9: să încurajeze dezvoltarea şi promovarea tehnologiilor compatibile cu mediul
înconjurător.
Anticorupţie:
Principiul 10: să combată toate formele de corupţie, inclusive escrocheria şi mita.
(Sursa: http://www.globalcompact.md/index.php?l=ro)
27
Anexa 5.
(Sursă: Mureșan Laura, Poțincu Cristian „Etica în afaceri”, Editura Universităţii Transilvania din
Braşov, 2007, pag.170-171 )
28
ETICA AFACERILOR - CONDIŢIE A DEZVOLTĂRII INTREPRINDERII
Autori:
CODREANU Igor, Liceul Teoretic „GAUDEAMUS”.
COTOROBAI Radu, Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Bibliografie:
11. Gönczi Ş., Etica managerială, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006.
12. Crăciun D., Etica afacerilor, Editura Paideia, Bucureşti, 2005.
13. Covaş L., Cultura afacerilor, Chişinău, ASEM, 2004.
14. Marian L., Etica si responsabilitatea managerială, Editura EFI-ROM, Tg.-Mures, 2002.
15. http://www.ethics.ubc.ca
29