Lise Bourbeau

Ylndecilea
celor

i{$illl!$nl
nedreptd

Editurs Ascendent
 Vindecarea celor 5 rdni

@ Copyright 2015, Lise Bourbeau

La gudrison des blessures
Les Editions E.T.C. Inc.
Cdrli de LISE BOURBEAU

publicate in Romanio la Editura Ascendent

www.editu raascende nt. ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei
BOURBEAU, TISE
Vindecarea celor 5 rdni lLise Bourbeau ; trad.:
Eugen Enescu, Clara Toma. - Bucure5ti : Ascendent,
e Ascultd-ti corpul prietenul tdu cel mai bun
e Ascultd-ti corpul in continuare!
. Ascultd-ti corpul! - joc de cdrJi

20Ls . Cine egtitu?

rsBN 978-973-1859-82-8 . lti mutlumesc, Dumnezeul meu!

. Corpul tdu ili spune: "lubegte-te!"
I. Enescu, Eugen (trad.) . Cele 5 rdni care ne impiedicd sd fim noi ingine
II. Toma, Clara (trad.) . Un an de congtientizdri prin metoda Ascuftd-li corpul
o lubire, iubire, iubire
e Despre cancer - o cdfte care dd speranld
. Ascultd, mdndncd Si inceteazd sd te controlezi
. Coledio Ascultd-|i corpul:
Editor: Clara Toma
r Despre rela[iile intime t
Coperta qi tehnoredactare: Magda CIpraru
o Despre responsabilitate, angajament gi culpabilitate
o Despre frici gi credinle
Toate drepturile aparfin Editurii Ascendent. o Despre rela[iile pdrinti-copii
Reproduceroa integrald sau pa4ial5, sub orice formd, o Despre bani gi abundenti
a textului dii aceastd carte este posibild doar cu acordul scris o Despre emotii, sentimente 5i iertare
al Editurii Ascendent. r Despre senzualitate gi sexualitate

Copyrigt@z0 I 5 Editura Ascendent

www. edituraascendent.ro
E-mail : offi ce@editura ascendent.ro
 Lise Bourbeau Vlndecoreo celor 5 rdni

Cuprins
Mullumiri
Mul[umiri """"""""" 6

Pro1og.......... """"""" 8

Mullumesc milioanelor de cititori din intreaga lume

care mi-au ficut impirtigiri despre modul in care CAPITOLUL UNU
gi-au transformat viata dupd ce gi-au descoperit ce- Recapitularea celor cinci rini """"""" """"'L2
le cinci rini ale sufletului $i care m-au incurajat si
CAPITOLUL DOI
scriu aceastd carte

Multumesc formatoarelor din cadrul $colii Asculti-ti

CAPITOLUL TREI
Corpul care mi-au impirt5git descoperirile lor gi ale Ego-ul, cel mai mare obstacol in fafa vindecdrii
rdnilor""' 54
participantilor la numerqasele ateliere pe care le
ofer in fiecare an CAPITOLUL PATRU
Diminuarea ego-ului 9i a rinilor """""""""' 90
Mullumesc participan!ilcir la ateliere, care prin
impdrt5girile gi intrebirile lor m5 ajuti si imbund- CAPITOLUL CINCI
nedreptate"""""""""""""" 108
tdtesc atelierele AscultS-ti Corpu I
REnile de respingere 9i de

Mullumesc lui Sylvain care mi-a dat un impuls sd cAPlroLUL SASE

scriu despre vindecarea rinilor, pentru cd mi-a Rinile de abandon 5i de trddare'i"""""""""' """"""""L27
spus ci ceea ce era scris pe tema vindeciriiin car-
CAPITOLUL SAPTE
tea "Cele cinci rini care ne impiedicd si fim noi in- Rana de umilire """"""""""' 152
gine" nu era indeajuns.
CAPITOLUL OPT
Mullumesc Virginiei Salou pentru munca sa remar- activatd """""""' 164
Cum 5tim care ran6 este
cabil5 d.e rEvizuire lingvisticd.
CAPITOLUL NOUA
Multumesc luiJean - Pierre Gagnon, directorul Edi- """" 180
Vindecarea 9i beneficiile sa|e """"""'
turii ETC, pentru munca sa de exceptie
Concluzie..'.. """""2t7
Multumesc Monicii Shields PDG al $colii AscultS-li
corpul, pentru crearea cope(ii gi revizuirea punerii
inpagini l

Prolog
Au trecut deja 14 ani de c6nd am scris prirna mea
lucrare despre rSnile sufletului. Am hotir6t ci a sosit
timpul si vi impirtigesc numeroasele descoperiri pe
care le-am ficut de atunci si pun accentul
gi, mai ales,
pe vindecarea acestor rini, care provoaci at6t de
multe suferinle.
Cele cinci rdni care ne impiedicd sd lim noi ingine
(Editura Ascendent, www.edituraascendent.ro) continui
si fie o carte de succes atAt in firile francofone c6t gi
in multe alte 1iri. Astizi, c6nd scriu aceste rdnduri
cartea a fost tradusi in 16 limbi. Se pare ci nu a fost
suficient faptul c5 am dedicat un intreg capitol
vindecSrii rEnilor, deoarece incd mai primesc multe
intrebiri despre: Cum reugim sI
ne vindecim de
aceste rini?
inainte de a merge mai departe doresc insi si vi atrag
atenlia ci este foarte important si fi citit aceasti carte,
deoarece nu voi mai relua aici toate informaliile pe care
aceasti carte le confine. in primul capitol voi face o
scurti trecere in revisti a principalelor caracteristici,
pentru reimprospltarea memoriei, dar insist asupra
importanlei faptului de a fi citit sau recitit Cele cinci rdni
core ne impiediod sd fim noi ingine. Ego-ul este atat de
speriat cAnd aude despre aceste rSni inc6t face tot ce
poate pentru a ne impiedica si inlelegem gi si
interpretam corect ceea ce citim sau auzim despre ele.
Voi reveni - in Capitolul trei - cu mai multe detalii
despre enorma influen!5 a ego-ului in menfinerea
rdnilor.
Vindecareo celor 5 rdni
Pe parcursul acestei lecturi este posibil si ai cSteodati
impresia ci nu exprim aceleagi lucruri ca in prima
carte. Te-ag ruga in acest caz s5 nu te ingrijorezi prea
tare, pentru ci in ultimii 14 ani am descoperit foarte
multe subtiliteli, pe care le prezint in aceasti lucrare.
Dupi mii de ateliere suslinute de citre formatoarele
noastre gi de cdtre mine in toli acegti ani, pot si fiu
acum mult mai precisi pe subiectul rinilor, datoriti
atit observaliilor noastre c6t gi a mdrturiilor
participantilor la aceste ateliere.
Vei invifa din aceastl carte cum si ameliorezi acea
parte umani care continue sd creadi ci un anume gest
reprezinti o respingere, ci un alt comportament
reprezinti un abandon gi aga mai departe pentru toate
cele cinci rini. Realitatea este cu totul alta. Cind eSti cu
inima deschisi, aiin plus o privire de ansamblu mult mai
clari, poli privi evenimentele gi oamenii cu alli ochi.
O persoani poate s5-1i vorbeasci intr-un anume fel
inc6t sI te simli respins, cdnd in realitate acea
persoani nu face dec6t s5-gi exprime nigte nevoi
personale sau doar propriile limite. Pe misurd ce vei
deveni capabil si observi cd resimli o ran5, vei
descoperi cd gesturile sau vorbele respective te vor
rini din ce in ce mai pulin gi ili vor provoca tot mai
putini suferinli.
Am intilnit multe persoane care imi spuneau cd dupi
ce gi-au descoperit anumite rini - citind sau in cadrul
atelierelor - au fost gocati sau chiar descurajali c6nd
au aflat lucruri neplScute despre ei ingigi. Prima lor
 Lise Bourbeou
reactie a fost de a incerca s; se descotoroseascS, s5
ignore aceste lucruri.
Este important sd nu te autoiluzionezi cd de acum
inainte vei cunoagte toate trucurile necesare pentru a
nu te mai simti rinit. Sunt convinsi ci at6ta timp c6t un
Om revine pe PdmSnt o face pentru ci rdnile sale il
impiedici si fie el insugi, si fie centrat, si fie cu inima
deschisS. A vrea s5-Ii elimini aceste rini e mai degrabi
un semn de respingere decSt de acceptare, aga cum o
persoani care vrea si slSbeasci se auto-respinge in loc
si se accepte aga cum este. $tim cd gi dac5 reugim sI ne
debarasim de ceva sau de cineva pentru ci nu reugim
s5-l acceptim, acel ceva (sau cineva) va reveni in for!5.
Citeodati sub o alti formi, dar ne va provoca aceleagi
suferinfe. A cunoagte ce rani !i se activeazS si cum s5 o
accepli, te va ajuta si nu te mai folosegti de masca
asociati acestei rdni. Vei fi plScut surprins s5 descoperi
ci poli si pui imediat un balsam pe acea rani gi s5-ti
alini suferinla. Acest balsam se numegte acceptore. Pe
mdsuri ce apare acceptarea, rinile se diminueazi gi dor
din ce in ce mai pulin atunci c6nd sunt activate.
Presupun ci egti la curent cu puterea acceptdrii,
pentru cd acest subiect se reglsegte in toate cdrtile gi
conferinfele mele precum 9i in cadrul atelierelor.
Continuim si vorbim neincetat despre acceptare
pentru ca ego-ul acceseazi mai ales suferinlele din
trecut 9i ne face sd uitim ceea ce auzim din nou.
Lafel ca in toate celelalte cirli ale mele am si continui
sd mi adresez cititorilor la persoana doua, singular.
Vreau, de asemenea, si precizez ci atunci c6nd
vttuht oreo celor 5 rdni
Iolosesc genul masculin m5 adresez gi cititoarelor. Voi
l,rce precizirile necesare atunci cAnd va fi cazul.
l)cntru a te ajuta sd devii mai congtient de gradul de
rrnportan[i al fiecireia dintre rinile tale - ceea ce
rcprezinti un alt obiectiv major al acestei cirli - voi da
numeroase exemple de rini activate. De-a lungul anilor
mi s-a intdmplat de multe ori s5-i intreb pe oameni
familiarizali cu subiectul: Egti congtient de rana care !i-a
fost atinsd in situalio pe core mi-o descrii? Persoana
respectivi md privea surprinsS, pentru cd nu observase
decSt propria neribdare, de exemplu. lati agadar un
bun exemplu de ego care ne impiedici sd fim congtienli
de fiecare dati cSnd o rani ne este activati. Cum ai
putea si incepi s5-1i vindeci rinile in condiliile in care
egti doar rareori congtient cd suferi?
Acum nu-!i rimAne dec6t s5-1i deschizi mai mult inima
pentru a continua lectura. Vei remarca ci la sfir;itul
fiecirui capitol se afli o pagini goali, unde vei putea
s5-!i notezi ceea ce DECIZI si apliciin via[a ta de zi cu zi
din cele invSlate in capitolul respectiv. i1i reamintesc
ci pentru a determina schimbiri concrete 9i pozitive in
viala ta, trebuie s5 TE DECIZI s5 aclionezi diferit in viala
cotidianS. Trebuie, de asemenea, si accepli c5 nu ai
putut si faci schimbirile pini acum.
Doua tucruri sunt infinite, Universulgi Prostia
,: OEeneaqtS.ln geea ce privette Universul, :,
l]]]'i'i.i1':l],1.:]:.l..1.l.:.tnc5l..nUsunt..slgur;':::..
 Lise Bourbeou
CAPITOLUL UNU
n- C.elm+< ()xtl)- N<{uftL
Pentru inceput, T1i amintesc ce venim toli pe lume cu
rini pe care trebuie sE inv515m si ni le acceptSm.
Acestea s-au dezvoltat pe parcursul a numeroase
incarnSri gi in funclie de planul nostru de viali, unele
vor fi mai acute decAt altele. Suferinla are un grad
diferit pentru fiecare gi cea mai nnare parte dintre noi
nu gtim de unde vine gi nici cum si o impiedicSm. Tot
ceea ce Stim este.ci numeroase situalii 5i persoane ne
fac si reaclionim gi sd suferim. De aceea este atAt de
interesant si descoperim sursa suferinlelor noastre.
De ce se numesc ele rini ale sufletului? Pentru c5
sufletul nu mai poate sd fie indepSrtat de planul siu de
via|i repetabilS atunci c6nd ne l5sf,m ego-ul si ne
conduc6 viafa. Sufletul suferS, pentru cE scopul
'in dragoste adevlrat5
re?ncarndrilor sale este de a trdi
gi acceptare de sine pentru a ajunge s5-5i triiasci
divinitatea. Sufletul nostru suferd in moduri diferite, tn
funclie de r5nile sale. Este deprimant faptul c5 ne
lSsdm ego-ul si ne convingS ci ne ajutd sd suferim mai
pulin, cSnd in realitate el ne face si suferim mai mult.
i|.Ego este:!rn
,suferinta SufletUrli
Vlrxtt,<:oreo celor 5 rdni
Modul preferat de ego pentru a ne face si evitim
,,uferinfa generatS de o rand este de a ne convinge si
grurtim o masc5, de fiecare datd c6nd acea rani ne
tste activatS. El crede sincer ci astfel ne protejeazd 9i
rru realizeazi ci proced6nd astfel nu facem decit s5 ne
intrefinem gi si ne alimentim rinile. Cu cAt o rand este
erlimentati cu atSt ne face mai riu. Cu c6t aclionim
rnai rapid gi mai puternic cu atSt reac{ia dureazd rnai
mult.
De ce existi at6tea sinucideri? De ce existd milioane de
oameni care devin dependenli de substanle care ii
adorm, care ii impiedicd si fie congtienli de o
problemi adevirati - ligiri, dulciuri, jocuri, alcool,
droguri, medicarnente? De ce existi din ce ?n ce mai
multe boli, in ciuda progreselor gtiinfelor medicale? De
ce existi atitea divo(uri gi separiri? Pentru ci
oamenii nu vor si simti toatd durerea din sufletul lor.
Din pdcate, negarea acestei dureri nu face decdt si o
intensifice. Poli sd faci comparalia cu o ranl fizic5:
plaga este deschisd gi se infecteazd pe zi ce trece. Chiar
daci incerci si o acoperi ca si nu se rnai vadd, infeclia
progreseazd gi durerea se intelepte pSni la limita de
suportabilitate. i1i rimAn doui posibilit5!i: moartea
sau acliUnea pentru vindecare. lati unde a ajuns
umanitatea! E momentul si devenim congtienli de c6t
de urgent trebuie si aclionim pentru a ajunge si trSim
o via!5 fericiti 9i nu o viali in suferin!5
DupI at61ia ani de observafie gi dupE ce am ascultat o
mullime de oameni povestindu-mi problemele lor -
personale sau profesionale - mi-am dat seama c3t este
 Lise Bourbeou Vtrnlrr oreo celor 5 rdni

de evident faptul cA atragem anumite comportamente

gi atitudini din partea celorlalli in func!ie de rdnile
lrr cartea despre rdni am explicat cum in spatele
noastre. Am ajuns s5 inleleg ci avem cu tolii cel pulin
triidirii se aflS abandonul gi cum in spatele nedreptdtii
patru din cele cinci r5ni. Suferim cu tolii de respingere,
,,r' ascunde respingerea,fird ca noi si trSim aceste rdni
abandon, trldare pi nedreptate. Se pare ci doar rana
t u aceeapi intensitate. Te sfituiesc s5-[i amintegti acest
de umilin!5 nu o are toati lumea. Cea mai mare parte
lucru atunci c6nd vei simli nedreptate sau tridare.
dintre oameni admite c5 are cel pulin doud dintre cele
incerc6nd sd afli de ce fi-e fricS pentru tine intr-o
patru rSni menlionate, cele care sunt cele mai
ritualie care te rSnegte vei descoperi c5 fricile de a fi
evidente gi cele mai dureroase. in funclie de
respins sau abandonat sunt cele mai inspiim6ntitoare
schimbirile petrecute de-a lungul vielii noastre putem
gi mai dureroase. Acum am aceastd certitudine pentru
s5 constatim cd unele rini par si se diminueze, iar
cd cele doud rSni importante si vizibile la mine au fost
altele par si se agraveze.
intotdeauna tridarea gi nedreptatea. Am crezut multd
Eu personal, provin dintr-o familie numeroasS. Pirinlii vreme ci nu suflr sau cI sufir prea pufin de abandon
mei au ficut tot ce le-a stat in putin!5 pentru cei gi de respingere. Abia in ultimi zece ani am inceput si
unsprezece copii, muncind mult, dar firi si fie at6t de admit cd frica de a fi respinsi gi frica de a fi
prezenli gi atenli la nevoile noastre pe c3t ne-am fi abandonati erau chiar mai prezente dec6t frica de a fi
dorit noi. Nu prea aveau timp s5 ne facS complimente trddatd sau frica de a cddea victimd unei nedreptSli.
9i si ne asculte. Atunci cum de unii dintre noi s-au i1i mai amintesc si faptul ci frica de a respinge, de a
simlit mai degrabi respingi, altii abandonali ori trddali,
abandona, de a trdda pe cineva sau de a fi nedrept cu
iar allii au suferit de nedreptate. Unii dintre noi au
cineva este tot at6t de importantl ca frica de ce ar
suferit gi de umilin[5. Acum gtiu cd nu ceea ce erau sau
putea s5-1i faci ei [ie. Vei realiza, de asemenea, faptul
ficeau pirinlii nogtri ne provoca anumite suferinle
cd te rinegti gi singur, la fel de dureros. Te respingi, te
asociate cu anumite rini. Era perceplia noastrd
abandonezi, te umilegti, te trddezi si egti nedrept cu
personalS a atitudinii lor.
tine insuli in aceeagi misurS in care triiegti lucrur.ile
astea cu ceilalli. in cadrul atelierelor Ascultd-gi Corpul
noi numim acest mare adevir Triunghiul Viegii.
 Lise Bourbeau
Eu mi iubesc
' ,Triunghiul Vielii ilustreazS faptul c5 ceilal[i sunt cu
'ri.-rtine
ata cum e$ti tu cu ei ti cum egti cu tine tnsuli.
'.'Gradul de suferinlf,, fricile giemofiile sunt identice .
Vom face un scurt breviar cu caracteristicile fiec5rei
rlni gi a fiecirei mSgti la care si te raportezi pe tot
parcursul acestei cir!i. Amintegte-|i ci purtSm o mascd
ca urmare a activirii unei rini - de citre tine insuli sau
de citre altcineva - pentru a ne proteja. Ego-ul ne
joaci feste fdc6ndu-ne si credem ci nu avem nicio
rani gi este convins c5 neg6nd rana, aceasta va durea
mai pufin. Facem tot posibilul si ignorim rana gi mai
ales si nu o simlim, crezdnd cd astfel ceilalli nu o vor
vedea gi nu o vor simfi.
vurdecoreo celor 5 rdni
caracteristicile fiecirei m5gti diferi pulin de cele
rlescrise in prima mea carte, deoarece includ gi
rezultatele tuturor cercetirilor gi observa!iilor din
Lrltimiani.
RANA DE RESP!NGERE
Aparilia rinii: De la conceplie p6ni la virsta de un an.
Copil care se simte respins de citre pdrintele de acelagi
sex gi nu crede in dreptul siu la existenli.
Masci: Fugar
Frica luicea mai mare: Panica
Atitudinea gi comportamentul rinii gi a mSgtii active:
Fugarul crede profund ci nu valoreazd nimic sau nu
mare lucru. Este constant nemulfumit de ceea ce
este. Se consideri nul gi crede ci nu valoreazi ni-
mic. Are foarte puline stimi de sine.
Este convins ci daci
nu ar exista deloc n-ar fi mare
lucru" Se considerS diferit fa15 de restul familiei.
Se simte neinleles gi rupt de restul lumii, chiar gi de
umanitate. Se simte adesea singur, nelinigtit gi fe-
bril c6nd nimeregte ?ntr-un grup.
$i-a dezvoltat mai multe moduri de fugi (astral,
droguri, alcool, somn, pleciri precipitate, jocuri vir-
tuale etc.)
Se protejeazi in mod incongtient utilizAnd negarea.
Se rupe ugor de lumea exterioar5, refugiindu-se in
lumea sa imaginard sau in astral. Se poate chiar in-
1t'
 Lise Eourbeau \/rrtlecoreo celor 5 rdni

treba ce caute pe Pim6nt sau daci nu cumva a ate- . Frica de a fi respins il face si devini obsesiv in
rizat intr-o familie care nu este a sa. anumite situalii.
CAnd e singur este invadat de emo!ii, mai ales de . UtilizeazS frecvent cuvinte de genul: nimic, nulita-
diverse frici" te, a dispdrea, inexistent, fSri valoare etc.
Acordd pulinS importan!5 luourilor materiale. Se
Aspectulfizic
simte atras mai mult de zona spiritualS sau de cea
intelectualS. . Corpul mic, ingust, foarte slab.

PosedS o imaginafie bogatS dar din picate o
folosegte pentru a-gi crea scenarii de respingere.
Crede, congtient sau nu, cE fericirea nu poate dura
prea mult.
Vorbegte in general pulin gi se retrage dacd
nimeregte intr-un grup. ii este fricS c5 deranjeazi
sau ci nu pare suficient de interesant. Este consi-
derat solitar gi l5sat in pace. Cu c6t se izoleazd cu
at6t pare ci devine invizibil.
o Partea superioari a corpului contractatS, retrasi
o O parte din corp mai mici
. il lipsegte o parte din corp (s6ni, fese etc.)
o Prezinti scobituri (piept, spate, stomac)
o Are o parte a corpului asimetrici
. Ochii mici gi privire fugari
. Cearcine pronuntate

in prezenla cuiva care ridici tonul sau devine agre- o Voce slab5, stinsa
siv pSrdsegte imediat situa!ia, inainte de a intra in . Probleme de piele (mai ales pe fa15)
panicS.
o Preferi vestimentatia de culoare neagrS
CAnd se simte privit, devine nelinigtit, ingrijorat de
elinsugi.
Are o energie nervoasi care ii conferi o mare ca-
pacitate de munc5. Simte ci existS doar c6nd este
foarte ocupat, ceea ce tl ajutd sd se conecteze la
lumea materialS.

E un perfecfionist, care imbdtr6nind se panicheazi

din ce ?n ce mai mult la g6ndul ci n-ar fi capabil si
facl fa!5 viefii. Crede cd gi-a ratat existenta.
 Lise Bourbeou Vlndccoreo celor 5 rdni

RANA DE ABANDON

Aparlfia rinii: lntre unu gi trei ani, in relatia cu

plrintele de sex opus. Copi! care a suferit pentru ci nu
se simlea suslinut de citre pirintele de sex opus in
relalia afectiv5. l-a lipsit,,hrana"afectivi sau a primit o
formt de afecliune lipsiti de cildurd ori diferitd de
agteptdrile sale.

Masca: Dependent

Frica luicea mai mare: Singuritatea

Atitudinea gi comportamentul riniigi a mlgtii active:

o Dependentului ii este foarte greu si ,,funclioneze"
singur, iar singuritatea il inspiimintS. Cauti intot-
deauna prezenla gi afecliunea altora. Are nevoie in
primul rind de susfinerea celor din jur.
o Adeseori suferi de tristeie profundi (singur sau
nu)fdrd sd prea gtie de ce.
o C6nd este singur pl3nge mult timp, firi si realizeze
cd de fapt igi pl6nge singur de mil5.

. iti provoacd incongtient boli sau situalii dramatice

doar pentru a atrage atenlia gi mila celorlalli. Dez-
volti o atitudine de victim5, crezind sincer ci este
ghinionist.
o Fuzioneazi ugor cu ceilal!i. Pdtrunde in suferinlele
gi emoliile lor, dar se folosegte de acestea pentru a
lrmcul FUGARUTuT atrage atenlia asupra sa.
RANA DE RESPINGERE
 Lise Bourbeau Vtrdecoreo celor 5 rdni

igi evidenliazi partea de vedetS, de cele mai multe . Folose$te preponderent cuvinte ca: singur, absent,
ori exprimati intr-un mod dramatic, doar pentru a nu mai suport, o las baltd etc.
atrage atenlia. intr-un grup, ii place si vorbeascS'
despre el insugi. Raporteazd orice int6mplare la el Aspectulfizic
insugi. . Corp longilin, sublire, fdri tonus
Se aga!5 fizic de al1ii. ii este dificil s5 facl sau sE . Sistem muscular nedezvoltat
decidd ceva de unul singur.
r Brale lungi, care se bdlSnginesc pe 16ngi corp
Cere intotdeauna plrerea 9i ajutorul celorlalli gi de
multe ori preferi sd pard incapabil doar pentru a . Umerii cSzuli
obline ajutor, nu pentru cd nu ar putea reugi sin- o Spatele curbat
gur. P6ni la urmd e foarte posibil si nu urmeze sfa-
turile primite pentru cd de fapt, el cautd doar . PErti ale corpului cdzute, flasce
atenIie. o Ochi mari ;i trigti
C6nd ajutd pe cineva sau c6nd face un servici cuiva o Voce slabi, p16ngicioasS
o face doar in speranla ci acesta se va ocupa de el.
o Se sprijini foarte des de ceva sau de cineva.
Are suiguri gi cobo16guri frecvente, astSzi vesel
m6ine trist. Se destabilizeazi usor din cauza
o Preferl hainele largi , 1515i
emo!iilor.
Dificultatea de a termina o rela[ie ?l determind sE
faci tot felul de compromisuri ca sd nu r5m6n5 sin-
gur.

Crede ci daci cineva este de acord cu el, aceasta

este o dovadd de dragoste.

in prezenla unei persoane furioase sau agresive se

inmoaie brusc Ai devine ca un copilag speriat

imbitr6nind, spaima de singurltate cregte.

Deseori preferi si indure o relafie dificilS decdt sd
rim6n5 singur.
 Lise Bourbeau Vttrlt'r rrrr'0 celor 5 rdni

RANA DE UM|UNTA

Aparitia rdnii: intre unu gi trei ani, in raport cu

gr;irintele care i-a reprimat orice formi de plScere
lrzic6. Aceasti rand poate apdrea in raport cu unul
rlntre pdrinli - cel care se ocupS de dezvoltarea fizici
ii sexualS a copilului - sau in raport cu ambii pirinli.
(.opil care a suferit umilirea din partea unui pdrinte
llentru ci a experimentat pldcerea simlurilor.
libertatea plScerii i-a fost zdrobiti de atitudinea
represivi 9i dispreluitoare a pirintelui. A simlit ruginea
fa!5 de acest pirinte.

Masca: Masochist

Frica luicea mai mare: Libertatea

Atitudinea gi cornportamentul rinii gi a migtii active:

o Masochistul are un suflet de misionar, pe care il
manifesti adesea prin frici
o I se pare ci Dumnezeu (sau Paznicul moralei din
familie) il supravegheazi 9i il judeci permanent.
Face tot ce poate pentru a se arita demn in fa[a lui
Dumnezeu sau in ochii celor pe care ii iubegte. Cre-
de ci pentru a fi spiritual 9i demn, trebuie si
ugureze suferinlele umanitdfii. Din acest motiv igi
face o datorie din a-i servi pe cei la care !ine, pu-
I n6ndu-i pe primul plan, inaintea sa. Pe de alti par-
IrIzIcu I. DEPEN DENTULUI te, masochistul are dificulti[iin a accepta mAngdie-
RANA DE ABANDON rile sau risfSlul.
 Lise Qourbeou Vlndecorea celor 5 rdni

Este foarte retinut in vorbire, pentru cI a inleles ci
n-are dreptul si spune lucruri care sA-i deranjeze
pe ceilalli. Are chiar inclinalia s5-i scuze pe alfii.
Refuzi si-gi recunoasci senzualitatea gi plScerile
pe care aceasta i le procurS.
Respinge pulsiunile asociate cu plScerile simlurilor
pentru ci se teme cd va fi coplegit giiiva fi rugine.
li este, de asemenea, teamd ci va fi pedepsit daci
se bucurd prea tare de via!5.
o Are talentul de a provoca amuzamentul altora, prin
autoderiziune, umilindu-se singur.
o Este atras de locuriin care nu se tnt6mplS mare lucru,
cici nu este congtient de mirelia sufletuluisiu.
o Folosegte cu precidere cuvinte ca: nedemn, mic,
gras, porc, murdar etc.
Aspectulfizic:
o SupraPonderal,rubicond

A avut mai multe intdmplSri implie6nd sexualitatea, o Talie scundi

at3t in copilSrie c6t giin adolescen!5. o Fatd rotundS, bucdlatd
Face tot ce poate ca s5'nu fie niciodati liber, cici a Ochi mari, rotunzi cu privire de copil
pentru el ,,a fi liber"inseamni ,,a fi neingrddit gi a
avea prea multe plSceri"
a GAtulgros

ili reprimi astfel libertatea, punSnd nevoile a MicS umfldturi de bizon in partea de sus a spatelui

celorlalli in prim plan gi neavAnd astfel timp si se
bucure de propria via!6. Crede ci prin pldcerile
simlurilor se depirteazd de spiritualitate. in plus,
nu vrea si fie perceput ca lipsit de suflet.
Tgicunoagte nevoile, dar nu gi le asculti, crezdnd
trebuie si,#isacrifice pentru a se simtitmplinit.
o Parli ale corpului rotunjite
a Se imbraci deseori cu haine strdmte, ceea ce-i
scoate in evidenli rotunjimile
a igi pdteazd deseori hainele
ci
o Voce mieroasl

Se simtedqiseori maculat, grobian, indemn. Uneori

chiarrdezjustat de el insugi.
Compenseazi insi gi se recompenseazi m6nc6nd,
crez6nd ci igi face plicere, dar ruginea gi auto-
culpabilizarea ii strici gi aceastd bucurie.

5e ?ngragi cu ugurinli, pentru a-gi gisi motive de a

nu se bucura de plScerea simfurilor.
 Lise Bourbeau Vindecoreo celor 5 rdni

RANA or rRAoane
Aparitia rinii: tntre doi gi patru ani, in raport cu
pirintele de sex opus. Copil dezamdgit, fiindcd a simlit
ci agteptirile sale de afecliune nu ii sunt indeplinite de
cStre pirintele de sex opus. S-a simlit tridat sau
manipulat Tn zona sa dragoste - sexualitate. $i-a
pierdut increderea in acel plrinte dupi ce a suportat
promisiuni neTndeplinite, minciuni sau semne de
slSbiciune. $i-a judecat pdrintele ca incapabil de a-gi
asuma responsabilitatea.

MascS: Controlant

Fricile principale: disociere, separare gi renegare

Atitudinea gi comportamentul rdnii 9i a mSgtii active:

o Controlantul face totul pentru a-i convinge pe
ceilalli de forla personatitSlii sale. igi folosegte
calitilile de conducdtor pentru a-9i impune voinla.
. ili neglijeazi vulnerabilitatea giincearcd sd se arate
puternic. Jine ca ceilalli si gtie de ce este el capa-
bil.
o Face in
aga fel inc6t sd fie considerat responsabil.
Crede c5 a fi responsabil inseamni a fi gef. in reali-
tate este de fapt iresponsabil, cdci ii acuzd intot-
deauna pe allii gi dE vina pe ei. igi gisegte cu
ugurinli scuze, astfel inc6t sd scape de acuzalii.
lrzrcu r. MAsocH rsru LU r

RANA DE UMILINTA
 Lise Bourbeou
incearci si fie special, important. Cauti titluri gi
onoruri, incearci si fie in centrul atenliei.
Este ugor impresionabil de cineva celebru gi bogat,
acord6nd imediat incredere unei astfel de persoa-
ne. Uiti si fie vigilent 9i in caz de dezamigire devi-
ne neincrezitor
Reputalia e foarte importantd pentru el 9i daci
gi-o simte ameninlatd este gata si o distrugd pe a
celui care i-o pune in pericol
Minte cu ugurin!5 pentru a scipa basma curatS,
dar nu poate tolera ca cineva s5-l minti pe el. Nu il
deranjeazi subiectul minciunii, ci minciuna ln sine.
Exemplu: Dacd domnul igi ingealS sofia, aceasta va
fi mai deranjati de faptul ci a fost minliti dec6t de
faptul ci domnul gi-a gisit pe altcineva.
Are foarte multe agteptiri de la ceilalli gi este foar-
te exigent. Atunci c6nd delegS o activitate cuiva in-
sisti ca lucrurile si fie fScute in felul sdu giin ritmul
siu, pentru a-ti demonstra superioritatea gi
importanla. Controleazd intruna, din lipsi de in-
credere.
Ti place sE prevadS totul, pentru a putea controla
totul. Nu suportS ca ceva sau cineva s5-i strice pla-
nurile. Acceptd cu greu neprevlzutul.
Se crede indispensabil gi ii place si creadi ci
ceilalli nu s-ar descurca firS el.
Se destiinuie cu greu, pentru ci nu are incredere in
cei de sex opus. Se teme ci ar putea profita de el.
30
Vindecareo celor 5 rdni
in nici un caz nu vrea si vorbeasci de gregelile sau
de slSbiciunile sale.
o Este un bun manipulator;i profiti pentru a-gi
controla partenerul. Refuzi s5 admiti ci este in
ciutare de dovezi de dragoste din partea acestuia.
Manipuleazi prin orice mijloc: bosumflSri, gantaj,
minciuni, seducfie, fipete, amenin!5ri. Poate ajun-
ge chiar la violen!5.
. inlelege gi aclioneazi rapid, dar de multe ori dupi
o judecatd pripitS.
o E intotdeauna sigur pe el gi incearci s5-gi impuni
punctul de vedere in fala celorlalli. ii place s5 aibE
ultimul cuvdnt.
o Este ranchiunos. Poate si puni brusc caplt unei
relalii gi s5 refuze apoi orice contact pentru o lungS
perioadd de timp.
o Este intolerant gi lipsit de ribdare fa!5 de cei ce se
migcl maiincet. Nu ezitd si-gi manifeste furia.
. incearci si pari independent pentru a evita frica
de separare, de a fi abandonat. ii critici pe cei
dependenli.
o Folosette cu precddere cuvinte ca: asociat, diso-
ciat, separat, pdrisit, intr-adevir etc.
Aspectulfizic:
o Bdrbatul arati forli gi putere in partea superioari
a corpului, are umerii mai largi dec6t goldurile.
 \,uttl.'t (treo celor 5 rdni
Lise Bourbeau

La femeie goldurile sunt mai largi dec6t umerii.

Bazinul degaji forg5.
a Mugchi dominanfiin mai multe zone ale corpului.
a Voce puternic5. " t't'
a Piept bombat. il ''
l(-* +\
'r i

,',1')\)* @ I (
a Un surplus de greutate, nu pare gras, mai degrabd
r.'iez'
r. i:t-;
/
puternic. "-,\-

a Tendinti de a face burti, cu v6rsta.

,l*-\. -ll-'-.,
ii
a Ochi mari, privire intensS, seducitoare. l, il l
. ,',
..- .1 ,-,_-
a Preferi hainele colorate \,
\, ,/ '-. r/,,
't'
t l
\'
\i
(,
'i'
'.r.
i'i ll
\,,,i11
,/

Y1
\,

,\i
,

\
\

IFIZICU L CONTROIANTU LU I

RANA DE TRADARE
 Lise Bourbeou
RANA DE NEDREPTATE
Aparitia rinii: intre patru 9i $ase ani, in relalie cu
pirintele de acelagi sex. Copil care a suferit din cauzi
ci pirintele de acelaqi sex a fost distant, rece. Nu a
putut si se exprime, si fie el insugi in relalia cu acel
pdrinte. A reaclionat renun!6nd la propria sensibilitate,
impunAndu-gi si evolueze 9i si fie perfect. $i-a blocat
exprimarea individua litilii.
Masca: Rigid
Frica principalS: lndiferenla
Atitudinea gi comportamentul riniigia migtii active:
o Rigidul incearcd si pari vioi 9i dinamic, chiar
atunci cAnd este obosit.
r Admite foarte greu ci ar avea vreo problemi sau
ci il deranjeazd ceva. DacS admite existenta unei
probleme, se grdbegte si adauge ci nu e mare lu-
cru, ci se descurci singur sau ci deja a rezolvat.
. igi foloseqte autocontrolul pentru a fi perfect
pentru a-gi atinge idealul pe care singur 9i l-a stabi-
lit sau acel.ideal pe care ceilalliil agteapti de la el.
o Face totul pentru a-$i controla furia 9i o face
congtient, de teami si nu-9i piardd controlul.
o Poate incerca s5-i controleze pe ceilalli atunci cind
perfecliunea ii este pusi la indoiald 9i trebuie si se
apere.
Vindecorea celor 5 rdni
. in ciuda faptului ci vrea ca totul si fie perfect gi
echitabil, de multe ori el este cel care exagereazi o
acuzalie sau un gest. Nu igi di seama cit de ne-
drept poate s5 devini uneori fa15 de allii sau chiar
fald de elinsupi.
r Rigidul nu vrea si SIMTA. i9i manifesti cu greu sen-
timentele pentru ci nu gtie cum s5-gi gestioneze
sensibilitatea. Ti este teami ci s-ar putea si-gi
piardd controlul gi si nu mai fie perfect in ochii
celorlalli.
o Pare de altfel rece 9i insensibil, pentru ci incearci
sI arate altora, dar 5i sie insugi - ci nimic nu-l
-
atinge. Din acest motiv este incapabil sd stabileasci
relalii profunde, intime.
o Se comportS foarte aspru cu corpul siu gi admite
doar rareori ci este bolnav. Aproape insensibil la
5i
frig sau la durere, se mSndregte ci nu are nevoie
de medici sau medicamente.
o Se crede apreciat mai ales-pentru ceea ce face 9i
pentru aspectul fizic. Nu are repaus p6nd c6nd to-
tul nu este terminat gi perfect. inainte si-gi permiti
vreo plScere trebuie si simtd ci o meritS, muncind
9i pentru ea.
o Pretinde mult de la el insugi, vrea sd fie tot timpul
performant gi nu-gi respecti limitele. De aceea nu
tolereazi lenegii.
o Este specialist in auto-sabotaj, atunci c6nd - dupi
pirerea lui - ii merge prea bine.
35
 Lise Bourbeou
Vindecoreo celor S rdni

r l,trrl trr'lruie si fie corect, justificat gi explicabil. . Abdomen plat, pe care 9i-l !ine supt
( ,rrrtl t'ste prins cu vreo gregealS se justificS imediat
;,rtle teama de a fi prins igi pregitegte justificirile o Fese rotunde, bombate
din timp. e Ten curat, luminos
. Nu se poate abfine si nu intrerupi pe cineva care e Privire strilucitoare, vioaie, directd
face afirmatii nedrepte, crez6nd sincer cI astfel il
ajut5. ii criticd cu ugurin!5 pe cei care nu se com-
o Voce uscatS, vorbire rapidi
porti aga cum i se pare lui cd ar fi drept gi corect,
se critici ugor gi pe sine. in opinia lui cunogtinlele
sunt mai importante decit sentimentele. Se
m6ndregte cu memoria gi cunogtinlele sale.
o CAnd igi atinge limitele poate deveni foarte sarcas-
tic, batjocoritor, incipil6nat gi intransigent.
o UtilizeazS frecvent cuvinte ca: intr-adevir, exact,
nici o problemi, cu siguran!5, niciodati, trebuie,
intotdeauna, corect, extraordinar, fantastic gi mul-
te superlative.

Aspect fizic:
o Corp bine proporlionat, cit de perfect se poate
o Tinut5 dreapti
o Umeri pdtrali
o PSrtiale corpului rigide (picioare, g5t, spate)
o Migcdri rigide.
o Aparilie ingrijitd 9i seducitoare
o Mijloc subfire, strins cu centuri sau cu hainele
o FalcS puternicd

36
 Lise Bourbeau Vindecoreo celor 5 rdni

Activarea rinilor

Atitudinile gi
comportamentele prezentate la
descrierea fieclrei mSgti se manifesti in momentul
c6nd rana respectivi este activati gi decidem si
purtim acea masci. De ce si purtim o masci? Pentru
cd ego-ul nostru ne face si credem ci adopt6nd
comportamente diferite vom resimli mai pulin durerea
provocati de activarea r5nii. in plus, credem ci ceilalli
nu ne vor observa rana.

Putem face o comparalie cu modul ?n care acoperim o

rani fizici cu un pansament sau cu faptul de a lua un
medicament inainte de aparilia durerii. Putem
pretinde astfel ci nu existi nici o problemi, Durerea
fizicd este o reflectare a unei durerii psihice gi scopul ei
este sI ne atragi atenlia asupra adeviratei cauze a
riului.

Aceasti carte ili va indica mijloacele prin care vei ili

putea pune capit suferinlei de unul singur. Acest lucru
nu va fi totugi posibil doar prin simpla lecturS. Va
trebui si inveli cum si utilizezi metodele prezentate gi
pe mdsuri ce vei invila si le utilizezi vei reu;i s5-1i
atenuezi durerile firi ajutor din exterior.

Vindecarea unei rini sufletegti poate fi comparati cu

vindecarea unei rini fizice. De exemplu, o persoani
care poate s5 gdseasci mesajul corespunzitor unei
dureri fizice a trecut prin diverse stadii de inv51are. La
hrzrcur- RTGTDULUT
inceput, nu i;i diseama gi este in intregime
RANA DE NEDREPTATE
 Lise Bourbeou Vindecarea celor 5 rdni

dependenti de ajutor exterior (medicamente sau Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viafa
terapeut). Pe urmi devine congtienti c5 existi un mea urmitoarele:
mesaj dincolo de durerea fizici gi - continuSnd si
urmeze tratamentul - incearci sd decodeze acest
mesaj. Cu timpul, ajunge si decodeze mesajul
respectiv 9i nu mai are nevoie de ajutor exterior.

Cum se activeazd o ran5? Se poate ?nt6mpla in trei

feluri, cum am menlionat mai devreme c6nd vorbeam
de,,Triunghiu I Vie!i i"

1. Egti afectat de atitudinea sau comportamentul

pe care cineva le are la adresa ta.
2. Te simfi vinovat fald de cineva, !i-e teami c5-l
vei rini gi ii vei activa vreo rani prin ceea ce
faci sau spui sau prin ceea ce intenlionezi si
faci sau si spui.
3. Suferi din cauza din a ceva ce-ti faci sau cum
egti cu tine insuli.

Trecem zilnic de la o rani la alta, in funclie de

circumstanle gi de persoanele pe care le frecventim.
Am remarcat ci in general, in viala profesionalS
suferim cel mai adesea de respingere gi de nedreptate,
in timp ce in viala personal5 avem abandonul gi
nedreptatea. Umilinla o triim intotdeauna in raport cu
noi ingine. Nu-i acuzSm pe ceilalli c5 ne umilesc. Voi
explica asta in capitolul despre umilin!5.

>-.--(D-<
 Lise Bourbeou
CAPITOLUL DOI
in**at L fr,<txexrte;
Acest capitol regrupeazi intrebiri care ni se pun
frecvent in atelierele si conferintele Scolii AscultS-ti
Corpul
Copii adoptati trebuie sd considere cd rdnile lor au
fost octivote de pdrin{ii biologici sau de cei adoptivi?
RSnile ni se activeazi inilial de la concepere p6nd la
v6rsta de ;apte ani. Confbrm anumitor curente din
psihologie ne dezvoltim toate credintele pAni la
v6rsta de gapte ani. E sigur ci cea mai mare parte a
modului nostru de 96ndire, fricile, credinlele,
sentimentele, deciziile, le trSim in mod incon;tient. in
ceea ce privegte apari!ia sau activarea rinilor aceasta
se prezintS atSt prin rela!ia cu pSrin!ii adoptivi c6t gi cu
cei biologici. De fapt, toli cei care au avut un rol
important in primii qapte ani de via!5 au participat la
,,trezirea rdnilor" existente inainte de nagtere. Bunici,
educatori, profesorii sau orice altS persoanS
importantS, Am ascultat cu atenlie numeroase
mirturii ale unor persoane adoptate, care la
maturitate si-au gisit pirinlii biologici. Pe misuri ce
?ncepeau s5-i frecventeze gi si petreacS mai mult timp
cu ei descopereau o mare aseminare intre rinile lor,
deci 9i intre ernoliile, fricile gi credinlele lor. Un copil
adoptat va avea intotdeauna o legiturl foarte
puternici cu pirinlii sii biologici, datoritd faptului ci
Vindecarea celor 5 rdni
i-a ales pentru aceastd incarnare. Legitura lor genetici
este la fel de importantd ca legdtura dintre sufletele
lor. Daci esti copil adoptat, amintegte-fi c5 experienfa
unui abandon 9i a unei respingeri de mic copil face
parte din planul tdu de viafd, pentru a te ajuta sd
accepli aceste riniin viafa ta. i1i va fi foarte greu si le
vindeci atSta timp cdt nu ifi asumi responsabilitatea
acestei alegeri.
De la nagtere, cei care se ocupi de un copil vor acfiona
gi vor reacliona in raport cu acesta in funclie de ceea
ce au de invSlat ?mpreun5. Absolut nimic nu este ldsat
la int6mplare. Viala este at6t de inteligentd incSt
trebuie neapdrat sd acceptdm aceasti inteligentd. Am
auzit de multe ori cdte o mami pl6ng6ndu-se: Nu gtiu
cum de imi pierd controlul otAt de repede cu fiico mea
cea micd. Are talentul de o md face sd reoclionez gi sd
uit de bunele mele intenlii de o fi mai tolerontd cu eo.
Nu fnfeleg, moi oles cd n-am ovut deloc acest gen de
probleme cu sorq ei, core e cu door trei ani moi more.
in acest caz, rdnile se activeazi gi la pirinte gi la copil.
Mama isi pierde controlul pentru cd se simte respinsi
de fiica ei. Dupd asta se auto-acuz5 ci este o mami rea
(r5ni de respingere gi de nedreptate) gi reactioneazi cu
furie. Acest gen de reaclie poate surveni chiar daci fata
nu scoate nici un cuv6nt: o privire sau o anurnitd mimici
ajung. Asta demonstreazi foarte clar ci suferinfa ne
este provocatS de interpretarea pe care o dim faptelor.
O rand activati la una indicd faptul ci acea rand a fost
activati gi la cealaltS, in acelagi rnoment gi cu aceeagi
intensitate. La fel se int6mpli gi in cazul unui copil
adoptat.
 Lise Bourbeou
ci nu este necesar si gtim c6nd 9i de citre
Precizez aici
cine ne-au fost activate rinile in prima copilSrie' E
suficient si recunoagtem existenla lor. Pe misurd ce
devenim mai congtienli Siinvdlim si ne acceptim mai
bine, multe evenimente din trecut ne devin maiclare.
Dacd unul dintre pdrinli o fost absent cdnd erom mici,
inseamnd cd anumite rdni nu ne-ou lost activote?
Din pdcate, nu. $tiu cd unora le-ar fi plicut si aibi
aceasti gans5, dar nu este cazul. Daci de exemplu o
mamd gi-a crescut singuri fiica, firi ca cineva si joace
rolul tatilui, copilul va fi atins in rinile sale de abandon
pi de tridare. Rdnile au putut si fie activate Tn moduri
diferite:
o Prin ceea ce mama a povestit despre absenla
tatilui.
o Prin ceea ce fiica a observat la alli ta1i, ai altor
copii.
Prin intermediul unui frate mai mare sau a unei
alte persoane de sex masculin din familie.
Prin imaginea pe care gi-o face singuri despre tatil
siu.
I
Prin orice birbat care poate reprezenta un tatd in
ochii ei, cum ar fi un profesor sau un prieten de
familie.
Vindecoreo celor 5 rdni
Lucrurile se petrec la fel pentru toli cei care au avut un
singur pirinte in copilSrie ;iin adolescen!5
Moma mea d murit cdnd oveom trei ani, ior tato s-a
recdsdtorit cdnd aveom Sase. Core dintre cele doud
mame mi-ou activat moi mult rdnile.
in familiile reconstituite, toti cei care joaci un rol
parental au influenle asupra ta. in general, pdrinlii
biologici activeazd rini mai profunde, dar de multe ori,
noul pdrinte nu face dec6t sd continue aceasti
activare.
Amintegte-li ci atragem intotdeauna persoanele de
care avem nevoie in fiecare moment al vietii noastre.
Persoonele homosexuale ar trebui sd inverseze rolul
pdrinlilor?
Nu, fie ci vorbim de o femeie sau de un bdrbat,
homosexualitatea sa nu are nimic de-a face cu rinile.
Preferinla sexualS este un fapt foarte personal gi de
naturi strict fizic6, chiar dacS alegerea se face ca
reaclie la relalia cu unuldintre pirinli.
repet - nu este si gtim cine a
Ceea ce este important -
fost prima persoani care a activat unele r5ni, ci sd
recunoattem ci avem aceste rini gi ci pirinlii nogtri
au fost alegiin funcfie de planul lor de via]d, care este
str6ns legat de al nostru. Ei participi Tntotdeauna la
dezvoltarea noastrS spi ritua 15.
 Lise Bourbeau
Reacfia la alegerea homosexualit5lii unei persoane are
legdturi directi cu ceea ce acea persoane are de
invSlat. in general, daci pirin!ii accept5 cu ugurinta
aceastd alegere, asta va ajuta propria acceptare, iar
rinile sale nu se vor activa in sfera sexualitifii. Daci
unul sau ambii pirinli nu vor accepta, atunci se vor
activa una sau mai multe rini. Putem determina aceste
rini pe baza descrierii lor.
in ceea ce privegte partenerii, determinarea rinilor
activate poate fi mai dificili. De exemplu, c6nd doui
femei trdiesc impreunS, una poate juca mai pregnant
un rol de birbat. Daci este cazul t5u gi egti consideratd
a fi femeia din cuplu, partenera ta poate sd ili
retrezeasci suferinlele trSite cu mama ta dar gi pe cele
avute in raport cu tatil tiu.
Sfatul meu, in acest gen de situafii este si nu incerci si
afli prea multe. Trebuie doar s5-1i gestionezi corect
fiecare ran5, pe mdsurd ce se activeazd gi asta ili va
imbunitili relalia. DacI iti accepli ugor
homosexualitatea vei fi mai pufin confuzi ;i vei putea
s5-1i gestionezi mult mai ugor emoliile triite.
Aud des ci aceasti confuzie se manifesti deseori 9i la
cuplurile heterosexuale. O femeie poate spune ci
partenerul ei se comporti asem5nitor marnei ei ;i se
intreabi cum s5-gi interpreteze rinile. Trebuie doar si
se bazeze pe comportament, pentru ci acesta ii va
indica despre ce masci este vorba gi ce rani ii
corespunde. Verific6nd pe urmi cum gi-a judecat
partenerulin modul siu de A Fl va descoperiiin final ci
la fel gi-a judecat gi tatil. Confuzia vine din faptul c5
Vindecoreo celor 5 rdni
degi comportamentul este diferit, acuzafia este
aceeagi. Voi reveni asupra acestui subiect, intr-un alt
capitol al acestei cirfi.
Auzim din ce in ce moi des de persoane tronssexuale,
bisexuole, intersexuole etc. pe cine trebuie ocestea sd
ia in considerare pentru octivarea rdnilor lor.
Rdspunsul este acelagi. pirinf ii ne
activeazi
intotdeauna anumite rini, fird si vrea, pentru ca noi
si devenim conptienli de ceea ce avem de invilat, la
fel cum gi ei au nevoie de noi pentru evolufia sufletului
lor. Atunci c6nd o persoani alege un mod de viald in
afara normelor obignuite, este predispusi si
experimenteze diferite forme de respingere, atat din
partea altora c6t gi din partea sa (autorespingere).
Cu toate astea, existi milioane de oameni care se nasc
cu o rani gravd de respingere, degi par si triiasci
absolut conform normelor. Este deci preferabil sd nu
ne pierdem timpul ciut6nd .diferite detalii, ci si ne
concentrim pe atenuarea, vindecarea propriilor
suferinfe, pentru ci nimeni altcineva nu o poate face
in locul nostru.
Ce se intdmpld cdnd este vorbo de o mamd surogot?
De cdtre cine este inlluenlot copilul in privinld rdnilor
sale?
in cele noui luni de sarcini legitura dintre cei doi este
foarte puternicS, pentru cd fdtul depinde in totalitate
de mama purtitoare. El este deci influen[at de ceea ce
 Lise Bourbeou
ea triiepte, de ceea ce ea simte. Pentru ci nu existe
hazard, femeia disponibilS ;i dispusd si poarte acel
copil il va influenla in func!ie de nevoile lui sufletegti.
Dupi ce va pierde orice contact cu ea, copiluligi va uita
repede inceputul de via!5 9i va trSi experienfele de
care are nevoie al5turi de mama care il va cregte.
Acest gen de experien!5 poate fi triit diferit. Unii copii
se pot simli respingi, allii abandonali sau nedreptSfiti.
Pot exista copii care sE considere aceasti alegere de
nagtere demonstreazi cd nagterea lor este foarte
doritS.
in zilete noostre lecundolia in vitro este des folositd.
Ce influenle poote oveo oceastd metodd osupra rdni-
lor sufletegti ale copilului?
Trebuie din nou sd ne amintim ci hazardul nu existi gi
ci totul ne este pre programat tnainte de nagtere, in
conformitate cu planul nostru de via!5. Putem
considera ci dacd sperma tatilui este fecundati de
cdtre mami totul se petrece normal. Mai ales pirinlii
respectivi trebuie si se intrebe ce au de invS;at din
aceast5 experienld. Copilul va gti doar ci a fost foarte
dorit, ceea ce nu e intotdeauna cazul la ceilalli copii.
Fecundalia in vitro se poate face gi cu sperma unui
necunoscut, fecundatd de citre mamd. in acest caz
copilul va trii aceleagi stiri ca gi c6nd ar avea un tati
absent sau dispdrut.
48
Vindecoreo celor 5 rdni
in situalia in care o mami surogat fecundeazd sperma
tatdlui, putem si consideram aceleagi efecte ca in
cazul mamei purtitoare.
Este important si relinem ci indiferent de
circumstanfe - sufletul copilului (pi cel al pirinlilor)
aveau nevoie de aceste experienle pentru a putea
evolua in conformitate cu planul lor de via!5.
Doar ego-ul crede ci suferinlele ne sunt cazate de
cdtre ceilalli. Cdt timp acceptim si credem asta,
considerSndu-ne victime, nici o dezvoltare spiritualS
nu este posibilS.
Ali spus cd fiecare dintre noi avem cele patru rdni, cu
exceplio umilinfei. Cum se foce cd eu sunt singura din
fomilie care dm aceastd rond?
Cdnd spun avem toli patru-1ini din cinci asta nu
inseamni ci sufletul nu are nevoie si accepte rana de
umilinli. Avem cu tofii o memorie genetici mogteniti
din familie a9a cum avem li o memorie celulari
acumulatd pe parcursul vielilor triite de sufletul nostru.
Toate aceste vieli ne sunt folositoare pentru a inv51a s5
acceptim tot ce poate fi trdit pe aceast5 lume. Pe
parcursul unor viefi, experimentdm gi rana de umilinfi,
pentru a ne verifica nivelul de acceptare al ei
Persoana care a pus aceastd intrebare credea ci este
singura din familie care suferi de aceasta ran5.
Ciut6nd mai atent in genealogia familiei va gisi -
49
 Lise Bourbeau
hr,rtc probabil - o persoanS care ii seamini mult
(.rre este gi ea la fel de afectat5. lntuilia imi spune ci
atunci cAnd cineva seamSnd foarte mult cu un
strdbunic, de exemplu, este de fapt acela$i suflet care
s-a reincarnat pentru incerca s5 completeze un proces
de acceptare ce nu care nu a fost incheiat.
Vid adesea oameni care nu pot accepta rana de
umilinti a unui membru de familie giii spun lucruri de
genul: De ce ii lapi sd profite de tine in halul ocesta?Egti
prea bun! Sau: De ce te ingrogi otdt? Ar trebui sd tii
pulin regim!
Daci te simli criticat - in gAnd sau in cuvinte - cei
rotofei care au mai multe caracteristici ale misti de
masochist, vei $ti c5 incl nu ai acceptat
comportamentul gi aspectul fizic ale rinii de umilinfd.
S-ar putea ca rana si reapari mai t6rziu sau si fie
am6natd pentru o viald viitoare.
E la fel pentru persoanele care au de exemplu doar
fala rotundi gi nici un alt semn vizibil al acestei rini.
Dacd se controleazi si nu se ingrape, din cauza mSgti
de rigid, inseamni ci n-au intrat in procesul de
acceptare.
E mult mai inlelept s5 facem fa!5 lecfiilor pe care
trebuie si le inv515m. Astfel, nu evitim doar si retriim
aceleagi suferinfe gi in alte viefi, dar cel mai mare
beneficiu al acceptirii de sine 9i de allii este fericirea
pe care o resimlim.
\ trnlr'r 0reo celor 5 rdni
gi
(trmenii au sceleasi rdni?
l',rrral nu de mult se credea ci gemeniifal;i erau diferifi,
,rv,ind fiecare o personalitate distincti gi ci gemenii
rrk'ntici erau identici din toate punctele de vedere, at6t
lrzic c6t 9i ca trisdturi de caracter. Unii cercetitori suslin
,rr um c5 gemenii identici nu sunt identici LOA%, mai ales
rrceea ce privegte rnodul devia!5 pe careil adoptS si al
lrolilor pe care le au. De exemplu, cercetdtorii nu
rcugesc si inteleagS cum este posibil ca unul dintre
liemeni si dezvolte un cancer de foarte t6nir, iar
r elilalt doar pe la 70 de ani.
[xisti foarte multe studii despre gemeni, multe dintre
ele inci in curs de validare, aga c5 cei interesali le pot
gisi cu upurin!5 pe net.
lin6nd cont de legea cauzS-efect, care ne spune noi ne
construim viala prin ac!iunile gi deciziile noastre,
intelegem de ce gemenii trSiesc experienle diferite,
chiar daci par identici.
Ceea ce face diferenfa, sunt alegerile pe care le fac in
cursul vielii lor. Daci unul alege si
devini mai
con;tient pentru a-9i diminua suferinlele, adicS daci
preferS dragostea in locul fricii, acceptarea in locul
rezisten!ei, lSs6ndu-gi astfel inima si-i dirijeze viala gi
nu ego-ul, cu siguranli acesta va avea mai puline boli
decSt cel ce va ldsa ego-ul s5-l dirijeze. Eu am observat
ci in cazul gemenilor identici, existi multe ganse ca
atunci c6nd unul adoptd un nou comportament,
celSlalt s5-l urmeze. Sunt atet de uni!i, ci se simt
 Lise Bourbeou Vindecoreo celor 5 rdni

foarte u$or unul pe altul, chiar cdnd sunt la distan[d. S- Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viala
ar pdrea cd cel care s-a n5scut primul are mai multi mea urmStoarele:
influenfi, dar cum to]i avem liber arbitru, este
imposibil si anticipim fard gregeali cum se vor
comporta doi gemeni identici.
 Lise Bourbeou
CAPITOTUL TREI
Eg,s-u/-, cRL mnL obstar-ot
Yn-arae-
itu fa+n vtnd$nril t dnils+.
C6nd am scris titlul acestui capitol mi intrebam de ce
ego-ulincearci din ce in ce mai mult si fie recunoscut,
c6nd atitria autori importanli ficut sd curgi r6uri de
cernealS pentru a ne ajuta si inlelegem influenla
covSrgitoare pe care acesta o are in viala noastri.
Rispunsul pe care mi l-am dat este ci tocmai din cauza
trezirii congtiinlei colective insistS atita se faci simlit.
ii este frici cd ar putea dispirea.
Voi continua deci si vorbesc, cum o fac in toate cdrlile
mele, la fel ca in atelierele gi conferinlele Scolii
AscultS-li Corpul. Pentru cei care au citit mai multe din
cdrfile mele sau au participat la conferin[e sau ateliere,
m-am gAndit sd adaug mai multe exemple in acest
capitol gi pe parcursul c54ii. Vreau si vd ajut astfel si
recunoagteli mai precis momentele e care vi dirija!i
singuri viala gi momentele in care vi lisati controlati
de ego.
Timp de 45 de ani am citit mii de c5fii gi am participat
la numeroase formiri, pentru a-mi dezvolta congtiinla,
iar de peste treizeci de ani predau eu Tnsimi asemenea
cursuri. Cu toate acestea inci descopSr lucruri noi. La
fiecare noui descoperire rim6n miratS gi mE intreb
cum de nu mi-am dat seama mai devreme de acel
lucru.
54
Vindecorea celor 5 rdni
lati de ce insist in a te ajuta, prin aceastd carte, si
descoperi la rAndul tiu imensa influen!5 gi putere pe
care ego-ul o are asupra ta. Sunt siguri ci nu sunt
singura care devin din ce ?n ce mai congtientS, cu
fiecare zi, cu fiecare sipt5m6nS, cu fiecare an care
trece.
Dupi ce m-am tot intrebat dac6 este posibil ca intr-o zi
sd scap definitiv de influenla pe care ego-ul meu o are
asupra vielii mele, m-am hotirSt p6nE la urmi si o las
baltd gi sd md g6ndesc doar la bucuria pe care o triiesc
de fiecare dat6 cdnd imi dau seama de modurile
diferite in care incearci si mi pdcileasci gi si mi
controleze. Doar a9a voi reugi si-mi controlez viala mai
bine.
Crearea Ego-ului
Aud deseori intrebarea: Dor de unde vine ego? De ce e
ofit de importont in viafa noostrd?
Ego-ul a inceput si se manifesteze din momentul in
care Omul gi-a dezvoltat energia mental6, in urmi cu
milioane de ani. i1i amintegti de Adom gi Evo? Triiau in
paradisul terestru, Erau perfec[i. C6nd Eva a gustat din
pomul cunoagterii (dimensiune mental5), au devenit
imperfecli pi au apirut problemele. Aceasti poveste
simbolici ne arati ci odati cu dezvoltarea energiei
mentale am mo$tenit puterea de a alege. Suntem
singurele creaturi de pe suprafala pimdntului care
avem liber arbitru. Cu timpul, am ales s5 dim mai mult
loc dezvolt5rii dimensiunii noastre mentale, i-am
utilizat energia pentru a ne crea un ego, crez6nd cd ne
 Lise Bourbeou
va fi r"rtil, c6ndva, dupi care l-am lSsat si devinS mai
important decSt puterea noastrd de a alege. Din
pdcate, am uitat ci singura putere adevirati este cea
a fiinlei divine pe care o avem fn noi - lumina noastrS,
marea noastr5 inlelepciune.
Putern compara ego-ul cu un vecin, cdruia i-arn oferit
multi ospitalitate gi care p6n5 la urmi vine la noi in
casi gi ne spune cum si ne comportdm. Acest vecin
s-ar sim!i super inrportant gi indispensabil. Ar fi sincer
convins ci nu putem trii fird el, cd n-am fi capabili si
ludm nici o decizie in viala noastri fSri ajutorul lui.
Putem condamna un astfel de vecin. Nu putem, pentru
ci eleste convins cE ne ajut5, ci ne face un serviciu.
Aga se int6mplS cu ego-ul nostru. El nu poate inlelege
ce se int6mpld cu adevSrat, nu se poate vedea. latS de
ce trebuie si invSlim si ne observSm, pentru a realiza
c6nd este prezent. Este ca o patS pe o fesdtur5, care
nu gtie cI este o pat5. Trebuie si fim in afara tesiturii
pentru a vedea pata.
E important sE ne amintim ci ego-ul este flcut din
energie mentalS, Dimensiunea noastrl mentalS ne
este indispensabilS pentru a 96ndi, organiza, planifica,
memora etc. E o materie subtili, pe care nu putem nici
si o vedem, nici sJ o atingem, spre deosebire de
dimensiunea noastri fizicl, dar care este totugi foarte
prezentd gi foarte importantS. Pentru a putea si
96ndim, si ne organizim, mentalul nostru trebuie si
se bazeze intotdeauna pe memoria sa, pe tot ceea ce a
invSlat dea lungul timpului. Dimensiunea noastri
mentalS este fericiti si echilibrati atunci c6nd
56
Vindecarea celor 5 rdni
folosegte tot ceea ce a invSlat pentru a ne ajuta sI
facem fali nevoilor fiinfei noastre.
De ce trebuie si vorbim atata de ego in aceasti carte?
Este foarte important pentru cd asta te va ajuta si
devii mai congtient de toate d5tile c6nd o rani i1i este
activatS, iar tu reaclionezi. intr-adevir, fiecare reaclie
este provocati de activarea unei rini, iar asta
demonstreazi de fiecare datS influenfa ego-ului.
I C6nd ilidaiseama ci ego-ulte domini gtii imediat ci
i pertlqgascg agglqllcl rI? !,"Ie19rylg!l"
Ce este ego-ut
Ego-ul este o crealie specific omeneascd" Pentru a
supravielui el se hrSnegte din energia noastri mentalS.
Se bazeazd doar pe ceea ce a fost invilat in trecut. De
exemplu, orice situalie pe care o considerd periculoasi
pentru ci aga a fost la un moment dat, in trecut, este
tratatd ca peniculoasi pentru totdeauna, adici at6ta
timp c6t il l5s5rn.
incearcd intotdeauna si opreasci mersul lucrurilor,
negSnd pe cAt posibil orice schimbare. Una din
specialitSlile sale este suferinla.
Ego-ul suferf, din cauza dorinlelor sale nesatisficute
gi, de asemenea, de teama de suferinfi daci
dorinfele sale s-ar concretiza
57
 Lise Bourbeau
Ego-ul nu poate trii in realitate, cici compare totul la
lumea pe care gi-a creat-o. E convins c5 lumea sa este
cea rea15. De c6te ori am auzit adulli pl6ng6ndu-se de
evenimente dificile din copilSrie, convingi fiind ci
acestea au fost reale. Dupd verificirile ficute in
familiile lor 9i-au dat seama ci perceplia lor despre
aceste evenimente este fals5, c5 nimeni altcineva din
familie nu a triit 9i nu a perceput evenimentele
respective ca fiind dificile. Acegti adulli au suferit din
cauza acelor evenimente timp de mulli ani doar pentru
faptul ci ego-ul lor i-a influenlat sd perceapd acele
evenimente intr-un anumit fel, in loc si vadi
realitatea.
Eu vin dintr-o familie cu unsprezece copii gi sunt siguri
ci dacl ne-ai intreba despre pirinlii nogtri, fiecare
dintre noi am spune altceva. C6nd eram t6niri am
avut parte de un incendiu la casa noastri gi dupi mulli
ani, vorbind cu surorile mele, am realizat ci nici una
dintre noi nu avea aceeagi pirere despre ce s-a
petrecut atunci. Am trSit fiecare un incendiu diferit.
latd influenla enormi a credinlelor gi fricilor noastre, a
ego-ului. Fiind creat din materie mentalS, ego-ul poate
fi considerat ca o excrescenli mentalS. Cunoagtem cu
tolii excrescenlele fizice ca negii, chisturile, tumorile
etc. Aceste excrescenle sunt ficute din materie fizicS,
dar nu sunt naturale. Acestea paraziteazi corpul gi se
folosesc de energia sa pentru a se crea 9i dezvolta,
pentru a exista. Am fost din totdeauna fascinatd de
structurile lor. Reugesc chiar s5-gi creeze vase
sanguine, pentru a trii mai mult. Ego-ul, degi
aseminitor, face mult mai riu, pentru ci posedd
propria voin!5 de a trSi gi de a supravielui. Acesta
Vindecarea celor 5 rdni
triiegte cu frica permanenti de a muri, de a dispare,
parcd ar gti cd in realitate el este efemer, nu are
substanlialitate aga cum avem noi. in acelagi timp,
ego-ul este incongtient de asta gi din aceasti cauzi
cautd si se autoconvingi de propria existenli.
lgnoranfa asta seamini cu cea a unei persoane care
nu vrea s5-gi recunoascd ci ii este frici cd o si rdm6nE
fdri bani, ci este inconptienti de faptul ci trdiegte in
nesiguran!5. Aceasta vrea deci si se autoconvingd ci
de fapt nu este aga, cheltuind nechibzuit, afirm6nd ci
nu se teme de sdrdcie gi este sigurl ci va avea
intotdeauna suficienfi bani ca s5-si pliteasci facturile.
Va merge chiar mai departe, ii critici sau incearci si-i
schimbe pe cei ce manifesti o anumiti insecuritate
financiarS. $tim cI daci nu i-ar fi fricd, n-ar avea de ce
sd incerce si-i convingi pe allii sau pe el insugi. E la fel
gi pentru ego, care tot incearci s6 se convingi ci
existi, cSnd de fapt e doar o iluzie.
Ego-ul, scormonindu-[i energia mentali, te slibegte.
De fiecare datd c6nd il lagi s5 te controleze, te trezegti
firi energie. Sunt convinsi ci deja ai remarcat acest
lucru cu mai multe ocazii. C6nd trdiegti frici gi emolii -
care sunt manifestdri ale ego-ului - ili dai seama cE
egti obosit la sf6rgitul zilei. Doar tu poli si decizi daci
continui s5-ti alimentezi ego-ul sau nu. Din picate nu
este chiar aga u$or, pentru ci i-am dat prea multi
putere ego-ului pe parcursul vielilor precedente. Acum
el incearcd si ne convingi prin mijloace subtile cd de
fapt, ne decidem singuri viala, c6nd de fapt el conduce.
 Vindecorea celor 5 rdni
Lise Bourbeou

Ego-ul, totalitatea credinfelor tale Egorl.te h"voie si se convihga netnqeta.t ci exist6 9i

ci eat6t de irnportantinc6t poate exista etern,.lafel
Cind vorbesc de o parte a ego-ului, md refer la toate ca'omul
credinlele, adicd la toate mijloacele pe care le
folosegte pentru a interfera cu viala ta. Ai remarcat cu
siguranf5 cd sute de voci ili vorbesc firl incetare, te
Si analizim de exemplu o zi tipici din viala unei femei
sperie, te fac si te indoiegti de tine gi de al1ii, te
mdritate, mami a doi adolescenli, care lucreazi'
culpabilizeazd, te impiedici si aclionezi etc. Fiecare
Majoritatea exemplelor se pot aplica 5i la bSrbali' Tot
din aceste voci este legati de una dintre credinlele
ce este scris cu caractere italice reprezinti g6ndurile
tale. Cu c6t ifi intrefii mai mult aceste credinfe, cu at6t
micului siu eu, care se teme pentru imaginea sa, ii este
ele cSgtigi in importanfi. in concluzie, ego-ul este
frici si nu fie iubit, s; nu fie recunoscut etc' Egoul care
totalitatea credinlelor care te impiedici si fii tu ?nsu!i.
96nde;te necontenit doar: EU, MIE'

Femeia se trezegte cu o mici int6rziere: Ce porcdrie de

Dificultatea de a ne recigtiga puterea
ceas, de ce n-o fi sunot? (EU) o sd fntdrzii din nou' $efa,
De ce este at6t de dificil de a ne rec6gtiga controlul ior o sd se uite urdt lo MINE.
asupra vielii noastre 5i sd nu ne mai lSsim condupi de
Se alSturi solului 5i celor doi copii la masa din
ego? Motivul principalil reprezinti lipsa de congtiin!5 a
omului. Suntem congtienli de circa S-LO% de tot ceea
bucitirie. De ce nu M'a;i trezit?(ELl) cred cd V'am spus
ce se ?ntimpli in noi. Asta inseamni c5 suntem foarte
ieri cd astdzi (Eu) trebuie sd oiung la birou mai
devreme.
pulin conStienli de toate d5lile cSnd ne l6sim viala si
fie controlati de credinlele noastre. Se aranjeazi in grabd, dar nu-9i glse;te taiorul pe care
vrea si-l imbrace. o nu! E incd lo curd;at! Dacd (EU)
indriznesc si sper ci dup5 lectura acestei cirli ili va fi
n-ar trebui sd foc totul in casa osto poote a5 fi avut
mult mai ugor si-1i dai seama cind ego-ul preia
timp ierisd rnd duc (EU) sd-liou-
controlul asupra vietii tale. Pentru asta e necesar si-1i
amintegti ci ego-ul, micul eu, nu se 96ndegte decit la Se prive;te in oglindS: lJite incd un rid!Via;a de familie
el gi ci va continua si existe prin g6ndurile continue de UA imbdtrineSte repede. (EU)O sd am nevoie de mai
EU, EU, EU, MlE, MlE, MlE. Este modul sdu de a-gi multe zile de vaconfd. Sunt din ce in ce moi urdtd 5i
dovedi cd existS. Pare ci se crede singur impotriva ordt maiin vdrstd decdt sora meq mai micd'
tuturor.
 Lise Bourbeou
Di fuga la baie; Of, iar a ldsat cinevo colacul ridicot.
Cred cd solul meu. Bdrbali nu se gdndesc niciodotd la
NOl, femeile. Oare cdnd or sd inleleagd cd e
nepoliticos?
in drum spre birou: uite-l pe rnoSul dsta care incurcd
gi
circulalia Si MA face sd intdrzii. Ce-o cduto pe stradd lo
oro asto?
Ajunge cu intdrziere la birou: iMl pare rdu cd am
intdrziat, porcd todte ou fost impotriva MEA astdzi,
incepdnd cu so,tul meu... $i continud sd explice, pentru
a se justifica.
in timpul gedinlei: De ce trebuie sd-Ml pierd timpul
oscultdnd aceleogi prastii? Credeom cd osto e o gedinld
importantd. De ce varbegte doar eo? De ce nu-Ml cere
pi MIE pdrereo? Poote iii inchipuie cd (EU) sunt
tdmpitd.
La pr6nz, la bufet:, iar cartofi prdjili! Si tot Ml-am
promis cd n-o sd moi mdndnc prostii., iar o sd md
ingro5. N-AM voinfd!
Merge si-gi ia a patra cafea: Ok, asta e ultima pe core
o beau. $tiu cd (EU) beau preo multd, dar ostdzi toli
MA enerveozd gichior AM nevoie.
$efa ii di o sarcinlneprevdzutS: De ce trebui sd MA
ocup EU de toate prostiile? Mdcar de Ml-ar spune
mul;umesc. Oore ce AM gregit ca sd fiu intotdeouna
atdt de incdrcotd gi oici gi acasd? Tofi profitd de MINE!
Ajunge prea tdrziu pentru a-5i duce biiatul la sport; Nu
te uito ago la MINE! EU am fdcut tot ce-om putut (EU).
Vindecareo celor 5 rdni
Nu poli sd-fi inchipui cum e sd trebuioscd sd le
foci pe
toate gi acosd Si la birou.
Soful ajunsese acasi mai devreme dec6t de obicei s_
9i
a instalat la televizor. Nu i-a trecut prin cop sd_Ml
focd
o surprizd gi sd pregdteoscd el maso in locul MEIJ
Fiul s5u ajunge acasi mai t6rziu. Ea se enerveazi ci
trebuie sd-i pregiteascd si lui de m6ncare: puteai
sd-Ml spui cd nu vii la mosd. EU credeom cd egti lo
prietenul tdu. AM impresia cd toti credefi cd EtJ sunt
servitoarea voastrd.
P6ni la urmi pe la ora 2L se ageazi qi ea la televizor ca
si vadi un serial in care este vorba despre patru femei
casnice:Ce Ml-ar pldceo gi mie sd locuiesc intr-o cosd
opo frumoosd 9i sd moi om gi o bond core sd le
facd pe
toate pentru MINE! gi ceololtd, ce haine
frumoose are!
$i nici mdcar nu trebuie sd aibd o stujbd! uf, nu_Mt
foloseSte la nimic sd visez. Ar fi preo frumos sd om 5i
EU o astfel de viafd.
Fiulgi fiica sa se iau la cearti: Nu mai suport sd vd aud!
(EU) Sunt obositS, AM avut o zi grea. N-afi putea
9i voi
si vd mai g6ndifi9i la allii? Am 9i EU nevoie sd m6
relaxez. Abia M-AM a5ezat Si (EU) am muncit toati
ziua.
Soful vrea si faci dragoste: Oare nu inlelege cd atunci
c6nd (EU) am at6tea pe cap nu-Ml mai rdm6ne energie
gi pentru asta? Birbali sunt toli la fel, nu se g6ndesc
dec6t la ei, nu fin cont gi de nevoile noastre. Bine o si
accept, a;a (EU) o sd am linigte, iar m6ine va fi mai
drigul cu MtNE.
 Lise Bourbeou
ATENJIE: Nu spun si nu mai folosim deloc cuvintele
EU, MlE, iUt. Oe exemplu, daci vrei si povestegti o
int6mplare cuiva, le vei folosi destul de des. Ele sunt
folosite de ego atunci cSnd existi o critici ascunsi in
frazd, un sentiment de superioritate, ciutarea atenliei
sau a complimentelor.
Ego-ul utilizeazi criticile
Un mod foarte subtil pe care ego-ul il folosegte pentru
a ne controla este s5-;i dea importanld, s5-i critice
frecvent pe al1ii, pretinzSnd ci sunt doar observafii. Ai
vizut cAteva exemple mai sus. ii place si giseascd
defecte la alfii, le cauti nod in papuri pentru a se
convinge cE el e superior gi mai important dec6t al1ii.
C6nd suntem congtienli gi chiar criticdm pe cineva, o
facem pentru ci suntem convingi ci meritS criticat,
fiindci chiar a gregit.
Trebuie si vI mirturisesc cd pentru mine, faptul ci am
descoperit - gi descopir in fiecare zi - importanla
ego-ului meu este una dintre marile revelalii ale vielii
mele. Cu c6t devin mai congtientd descopdr c6t loc
ocupi. Marele avantaj al acestei descoperiri este ci
din secunda in care imi dau seama ci nu mai sunt eu
cea care-mi controleazl viala, pot imediat si-i suprim
influenfa.
Vindecoreo celor S rdni
Daci vreicu adevirat si-!idiminuezi gisi-!i vinaecl
treptat rinile, e absolut nevoie s6 devii congtient de
enorma putere 9i inftuenti pe care ego-ulil are in
viala ta
AcceptSnd faptul cd orice manifestare a ego_ului ne
indicd activarea unei rini, devine imperativ sd devenim
congtienli de prezenfa sa. latd un exemplu care te
poate ajuta s5-ti dezvolli aceaste abilitate. pentru
fiecare exemplu de critici, in g6nd sau cu voce tare,
am adiugat 96ndurile egotice.
o Ai vizut cum s-a ingrigat? Oare n_are oglindd
acasS? (EU nu M-a; Idsa niciodati si ajung aga. EU
AM rnai multd voinid dec6t ea).
Nu mai tace din gurd, acapareazd toati discutia.
Nu-gi dd seama ci gi allii ar avea ceva de spus? (EU
sunt mai discret, mai atent la ceilalti)
Ce face prostul acesta
in trafic? Mi_a tiiat calea gi
aproape m-a atins. Cine i-o fi dat permis? (EU
conduc mult mai co!-ect, EU n-a5 face niciodati
a5a).
Siraca, are din ce in ce mai multe probleme, devi_
ne treptat o victim5. (EU sunt stf,pdn pe mine. EU
nu caut sd atrag simpatia prin problemele mele. EU
nu profit de ceilalti)
M-am sSturat s5 tot trebuiasc5 sd mI repet! Cred
c5 am fost destul de clarl (EU ascult mai atent, EU
sunt mai focusat, ca s5 inleleg nnai repede)
65
 Lise Bourbeau
Nu pot sd cred cd face din nou asta, deti 5tie cd nu
imi place! (EU lin cont de ceea ce ii place, micar
at6ta lucru pot face pentru a-i arita iubirea MEA).
Urisc si sun la o institulie publici ! Mai int6i
vorbegti cu o maginlrie c6teva minute bune 9i
c6nd, in sfArgit ajungi si vorbegti cu cineva, i1i pune
aceleagiintrebiri. i1i ia o groazd de timp! (Daci a9 fi
EU responsabil acolo, m-ag 96ndi la timpul oameni-
lor, ag schimba sistemul acesta idiot. Sunt sigur ci
(EU) a; gisi un sistem mai inteligent.
De ce imi mai ceri sfatul, daci nu-[i place niciodati
ce-!i spun 9i faci tot de capul tdu? (EU nu sunt at6t
de egoist, (EU) sunt mai flexibil, nu ii fac pe allii s5-
gi piardi timpul)
Cum poate accepta un om sd facd o asemenea me-
serie. (EU MA iubesc prea mult ca si accept a$a ce-
va. (EU) Merit mai mult.
De ce dureazi atat pan5 s5-mi ia comanda? Localul
nu e prea plin, or fi ?n grevS? ( Daci ag fi EU patro-
nul, (EU) m-ap asigura ca serviciul si fie impecabil).
Nu pot si cred ci maiexisti locuri unde se servegte
m6ncarea in farfurii de plastic! Ce poluare! (EU
sunt mai evoluat, (EU) cunosc gravitatea acestei
poluiri.
De atalia ani are aceleagi probleme pi noi toli vrem
s5-l ajutSm, ii propunem solulii. CAnd o sd le ia 9i el
in considerare? Nici nu mai am chef s5-l ajut! (EU
ag fi recunoscitor si am atalia oameni care fin la
MINE si care vor sI MA ajute)
Vindecoreo celor S rdni
. E picat ci sora mea line mai mult la fetifa ei dec6t
la biiat! E nedrept. ( EU n-ag proceda niciodati
aga
cu copii mei, (EU)ii iubesc prea mult).
o Nu pricep de ce piringii mei mai stau impreuni. Se
ceartd tot timpul gi tata e obligat intotdeauna si
cedeze. (EU, daci a9 fi nemullumiti permanent de
ce face solul meu, ca mama, l-ap pirisi EU. Sau:
EU
sunt mai tare dec6t tata, (EU) nu m_ag ldsa nicio_
dati condus aga)
o De c6te ori imi vizitez mama, imi povestegte doar
de isprivile surorii mele. De ce oare nu poate sd_mi
spund gi mie ceva frumos? (EU nu sunt aga nedrept
ca ea).
Ego-ul folosegte superlative
EU, MIEincearci sd-gi dea importan!d, ori de c6te ori
exagerdm, folosind superlative sau orice formd
de
exagerare.
. E$tiTOTDEAUNA ocupat ta munce gi acasd pi nu
egti
NICIODATA prezent c6nd am nevoie de tinel
o EU nu mSndnc NICIODATA desert.
o int6rziiiruroroenurue
o EU nu mai am deloc frici.
o Nu inlelegi N|C|ODATA, trebuie irufOfOfRUNA si
mi repet
o Nu-Ml vorbegti NICIODATA, cAnd vii acasi te insta_
itrttotoEAUNA ta televizor.
lezi
il
 Lise Bourbeou
o BSiatul meu me minteifvfofoEauruR.
. it\tOtoEAuNA trebuie s5 rezolv eu problemele de
la birou.
Ego-ul folosegte,,trebuie" sau condilionalul
Egoul se exprimd - ?n g6nd sau cu voce tare - cu
TREBUIE sau cu expresii la modul condilional, ca de
exemplu or trebui, mi-ar pldcea, or fi bine etc.
De ce? Petruci aceste expresii arati teama, chiar daci
e ascunsi. LimitAndu-ne astfel ne mai convinge s5-i
ascultSm fricile.
De exemplu, cAnd spui lrebuie sd md las de fumot sau
trebuie sd nu moi mdndnc atdta. Este ego-ul care vrea
sd te sperie, si te mai controleze inci o dat5, pentru a
simli ci existd gi ci e puternic. Nu gtie ci in via!6, noi
avem tot timpul de ales. Nu gtie c5 atunci c6nd luim o
decizie bazatd pe fric5, alimentim acea fricS si p6nd la
urm5 tot se va manifesta. Nu i;i di seama c5 ne cere
control pentru a evita ceva. Dar controluN este cel mai
bun mod pentru a face acel ceva si se manifeste, nu s5
dispa ri.
Toate expresiile condilionale ascund o fricS
incongtient6. Ar trebui sd-i spun colegului meu cd m-
om sdturat de comentoriile lui urdte lo adreso meo. Ce
mi-ar pldceo sd pot sd-i rdspund lo fel! Mai multe frici
se pot ascunde in spatele acestei dorinle exprimate la
modul condilional. DacE acestei persoane nu i-ar fi
fric5, ar spune mai degrabd: Asto e, m-qm decis cd
mdine o sd stau de vorbd cu colegul meu. Am nevoie sd
Vindecarea celor 5 rdni
ne ldmurim, sd vedem cum stdm, sd putem aveo o
reiafie colegiold corectd.
Ego-ul se identific5 cu ,,a face" gi,,a avea"
Pentru ci se identifici cu ceea ce posedi sau cu ceea
ce face, ego-ul vrea si posede tot ceea ce-l hrinegte pi-
I asigurS, adic5 bunuri gi persoane. Nu vrea si piardd
nimic, pentru ci ar crede ci pierde o parte din el. Ori o
persoanl ?ncearci si se pund in valoare aduc6nd vorba
cu orice ocazie despre ceea ce posedS, ori dorind si isi
expund lucrurile prin orice rnijloace.
Nu egticeea ce posezi: bunuri, bani, talent, titluri. $i
nu egticeea ce faci: meserie, pirinte etc.
Am cunoscut pe cineva, acum c61iva ani, care igi
cumpira intotdeauna rna5ini foarte scumpe. C6nd
mergearn la restaurant, dddea bacpiguri generoase
portarilor ca s5-i parcheze magina chiar la intrarea in
restaurant. Pe de aiti parte, putea merge kilometri pe
jos pentru a cduta hranl pentru c6ine sau h6rtie
igienici la pre! redus. Asta pentru a economisi citiva
bdnufi, in timp ce cheltuia scandalos de mult pentru
altceva. Mi-am dat seama la un rnoment dat cd se
identifica cu maginile sale. Daci AM o ma9in5 scumpi
5i dau irnpresia cd (EU) sunt bogat, SUNT cineva. Acest
om a fost foarte bogat mult tirnp pi la sf6rgitul vieIii era
foarte sdrac pi plin de datorii.
 Lise Bourbeau vttt!.'(.rreo celor 5 rdni
vSzut-o de
Acest gen de atitudine ajutS mult ego-ul si creadi ci . O intreb pe o prieteni pe care n-am
rispuns:
este important, ci existi cu adevirat. Amintegte-li ci rnult, cum mai sti cu sinitatea 9i ea mi-a
el gtie, in profunzimea lui, c5 este efemer gi deci DurereaMEAdespates-ainrdutd|it,migrenele
MELE lo fet ;i (EU) om oftot cd
mai am 5i un inceput
trebuie si giseasci in permanenli moduri si se
convingd c5 existi 9i mai ales cd nu va inceta s5 existe. de diobet.
Atunci c6nd cineva care igi pierde averea sau di . BoniiMEt, biiuteriile MELE, contul MEIJ
in boncd
faliment se g6ndegte la sinucidere, inseamni ci se pe maSina MEA'
identifici cu ,,a avea 9i a face". . Cine a fdcut aceostd zgdrieturd
Cine a zgdrieturo ostaT Ar fi de ajuns'
fdcut
E ugor si recunogti o persoani care se identifici cu bagi in fala
o Astepli la cas5, la magazin' Cineva se
meseria lui. Se va gribi sI o spun5, chiar daci nu-l si te
ta. ii impingi furios: E locul meu' nici vorbl
intreabi nimeni. Sunt doctor, inginer, director de firmd
bagiin fala MER'
etc. Acestor persoane le place expresia de admiralie
. solul de bra!'
sau de recunoagtere a celorlal[i. Daci sunt pu[in mai Merg6nd pe stradi, Doamna igi line
celorlal-
privilegiali datoriti meseriilor sau titlurilor pe care le strAns l6ngd ea, iar privirea ei le comunicd
au, se umfli de fericire. Aceasti ,,umflare"arati c5 tefemei:Vedelic6tdeimportatisunt(EU)'Am
ego-ul lor crepte pe misuri ce este alimentat. noroccSunomcaacestaMAiubeSte.EstealMEU!
(bdrbatifac uneori la fel)'
Existi multe femei care se identificd cu meseriile
so!ului. Sunt Cutdricd, solia doctorului Cutare. Sau:Sunt Asta poate deveni gelozie, care este
o formi importati
sora lui x, oi ouzit de el, o cdgtigot o medolie la demanifestarea€go-ului.opersoanSgeloasinu
poate admite ca cineva si-i ia ceea ce ii
aparfine' $itu?
Olimpiodd.
ili va spune ci 1i
Ce !i-e frici s5 pierzi? Rispunsul tiu
Ai remarcat de cSte oricei din jurultdu, la fel ca gitine, 9i ci te
se pare cI egti ceea ce posezi' Amintegte-liins5
folosesc termeni de posesie atunci c6nd vine vorba de lagi influenlat de ego-ultiu'
bunuri, de apropiali sau de voi? latl nigte exemple:
foarte greu
cel ce se identifici cu ceea ce face suporti
o Bund, Lise, fi-l prezint pe so.tul MEU. in cazuri din ce ESTE 9i nici
criticile. Se simte imediat criticat in ceea
astea imi vine si rispund: Bund, SOTUL MEU, pen- doar la ceea
nu-9i dd seama cum critica se adreseazi
tru cd tot nu-igtiu numele.
." fRCf (sau a ficut)' latl c6teva exemple de critici'
cu

o Mamo MEA, copilul MEU, tatdl MEU, sora MEA,in interpretarea ego-ului celui criticat'
loc de prenumele lor sau de mama, totd etc. (asta e' SUNT o
o Mdncarea asta n-are nici un gust'
bucitireasd Proasti)

7t
 Lise Bourbeou Vindecoreo celor 5 rdni

Mama prietenului meu nu il criticS toatd ziua. (Eu Ego-ul cauti complimentele
SUI\T o mame rea). Tatil prietenului meu igi face
timp s5 se joace cu el. (SUNT un tati riu) Stii prin ce mijloace ego-ul tiu cauti sd primeascd
complimente?
De trei ori ai fdcut aceeagi gregealS! De c6te ori
trebuie s5-1i mai arit ca sE pricepi? (SUNT varz5, nu
pricep ninnic).
----:-..:-".-:-_.--_
Ego-uladori si primeasci complim"nt" Sl i
Atat eu c6t gi colaboratoarele rnele arn primit recuno5tinf5. Folosegte toate rnetodele posibile
i
comentarii la sf6rsitul unor conferinle: Conferinla dvs. pentru a le primi. Acfioneazi astfelpentru a simlici
i
a fost prea lung5, lipseau unele detalii la solutii, nu existi $icd este important. Crede.e
prea am avut timp pentru exercilii, ali terminat prea "g1,nyg.,!!.1
tArziu, n-a!i rSspuns la toate intrebSrile etc.

Daci am uita cd cei care criticau astfel vorbeau doar de latd mai multe exempie:
anumite aspecte ale modului nostru de predare, ego-ul . SI le povestegti celor aproplali tot ce_ai ficut in
nostru ar fi preluat controlul, iar consecinfa ar fi putut ziua aia, firi ca ei sd te fiintrebat.
fi: Asta e, sunt zero in materie de comunicare, oameni
nu mi plac etc. De altfel acesta este unul dintre . Si petreci foarte mult timp alegdnd cu ce si te im_
motivele pentru care ii rugim pe participanti si aibi braci si si te aranjezi, in speranfa cd te vei face re_
amabilitatea de a ne impirtSgi pirerea lor despre ce marcat.
trebuie pistrim sau si modificim in cursurile noastre. e Si inmagazinezi multe cunogtinfe, doar pentru a
Asta ne ajutS si acceptim faptul c5 este imposibil si avea un ascendent in disculiile cu alfii.
mullumegti pe toati lumea. Asta se aplici in toate
domeniile. CAnd suntem criticali, ego-ul nostru ne face
. 5i povestegti tot timpul despre isprdvile tale din
imediat si uitim ceea ce am ficut bine si toate laudele trecut.
pe care le-am primit vreodati de la alte persoane. Sd te pl6ngi de slibiciunile tale sau si te denigrezi,
in speranla ci ii vei auzi pe altii spun6ndu-fi cd de
Cunogtivreun copil care si nu-gi fi comparat pirinlii cu
fapt egti mai puternlc, mai hun.
pirin!ii altor copii sau cu vreun profesor? Chiar daci
preferi comportamentul pdrintelui prietenului siu, S5 spui ce pref ai plitit pentru ceva scurnp, fdri sd
asta nu inseamni cd nu-gi iubegte pdrinlii. El se referd te intrebe cineva.
la un comportament 9i nu la ceea ce pirinlii s5i SUNT. Sd te oferi sE pldtegti pentru altii la restaLlrant,
gtiind bine ci nu-!i permi[i.
 Lise Bourbeou Vindecareo celor 5 r6ni

. S; mergi in mod regulat la acelagi restaurant sau in
acelagi loc de vacan[5, pentru ca si te faci cunoscut
de personal. Si te simli flatat cSnd acegtia igi amin-
tesc de tine 9i de preferinlele tale.
Se poate si afirmi ci tu n-ai ciutat niciodati
complimente gi cd acestea te fac si te simli jenat. Tn
acest caz, s-ar putea ca atunci c6nd le primegti si
r5spunzi cd nu egti a9a. Adici: ,,Trebuie sd fii un bun
organizator ca sd fi reugit sd termini proiectul acesto la
timp. ",,A, nu, n-om fdcut osto singur, om fost ajutat gi
nu sunt chior atit de bun orgonizator pe cdt crezi.
,,Acest gen de rlspuns indici de fapt cI tu agtepli gi
alte complimente, pentru cd trebuie si fii exceptional
pentru a avea dreptul sd le primegti. Ai vrea ca
persoana respectivi si insiste asupra calitSlilor tale,
ceea ce !i ar satisface ego-ul. Altfel, ai fi rispuns
simplu: Merci, eptifoarte amabil.
tine. Trebuie sd faci asta gi asta. Te sf5tuiesc
si
aplici solulia MEA. SUNT sigurci o si funcfioneze.
. Sau sd-l intrerupi imediat, spun6nd:
Mi s-a int6m_
plat si MIE asta, anul trecut. Am fdcut
aia 9i aia pi
gtiu ci 9i tu ai putea face la fel ca MINE gi
ci vei
reugi gi tu.
. in timpul unei gedinfe cu formatorii nogtri, cineva
ridicd m6na pentru a ne imp5rtdgi o idee care
ii ve_
nise pe parcursul unui atelier. N_a terminat
bine de
vorbit c5 o colegd se repede: EU fac acest
exercifiu
altfel gi cred cd este foarte bine. pe urmi explicd
in
detaliu cum procedeazd EA.
. C6nd cineva pune o intrebare copilului
sau parte_
neruluitiu, rdspunzitu in locul lor.
. intr-un grup de prieteni cineva povestegte o in_
timplare destul de dramatici, iar apoi o altd per_
soani povestegte o alti intAmplare mai dramatici

Ego-ul nu gtie si asculte

;i tot aga mai departe p6nd se ajunge la o adev_
Srati competilie a ego-ului, pentru a afla cine va
fi
lati o listi de exemple care demonstreazi un alt mijloc cel mai important p6nd la urmd.
de ac!iune frecventi a ego-ului: neascultarea. Se
precipitS, vorbeste atunci c6nd ne adresim altcuiva
Ego-ul se justifici gi se apiri
sau ne intrerupe atunci cAnd vorbim.
in 90% din cazurile in care rdspundem defensiv,
o Cineva o intreabi pe sora ta cSte ore doarme pe nimeni
nu ne-a cerut explicafii.
noapte. Ea rispunde, iar tu te bagi in vorbi: Eu
dorm ;apte ore pe noapte.
o Un prieten i1i vorbegte despre o problemi pe care
o are. Tu te precipili 9i spui: Am o solulie pentru
Ego-uleste convins cd trebui",ffi
toli 9i a toate. tntri reped" in O"t*ril. i"a"iJ"rr",
e vina altcuiva. Cauti un vinovat.
 Lise Bourbeou Vindecorea celor S rdni

o Docd ai fi fost o solie mai bund gi am fi

Dau c6teva exemple ca sE te ajut si devii mai alert pi s5
descoperi de c6te ori putem s5 ajungem ?n situalia de
ne justifica gi de a cluta vinovSlii.
o Stau la rSnd la vami pe un aeroport dintr-o aiti
tar5. Dupi vreo jumEtate de ord de agteptare, imi
dau seama ci m-am agezat la rdndul grepit, cel
pentru rezidenli. O nu! De ce chestia ostea mi se in-
tdmpld MIE? Docd d5tia ar fi ofigat mai bine
informafiile, (EU) n-a; fi gre5it rdndul,
o Ai remarcat cd atunci c6nd egti in int6rziere,
pregdtegti scuzele cu mult inainte si ajungi? Chiar
egti preg5tit s5 spui o minciuni ca st scapi basma
curatS. Fiecare minciuni vine de la ego gi ascunde
o fricS incongtientS.
o Discuti cu prietenii despre situalia economicS. Ei nu
sunt de acord cu tine. Tu ins5 vrei cu tot dinadinsul
ca ei si fie de acord cu tine;i continui s5 aduci ar*
gumente ca s5-1i aperi opinia, pe care o consideri
importanti gi conect5. Tu nu egti opinia ta, doar
ego-ul tiu este convins c5 ai fi.
o EU nu msi pot oveo tncredere in bdrbofi. Am avut
trei so.ti 5itoli m-au fnSelut. Din cauzd lor (EU) sunt
acum singurd.
c .
Dacd ag fi avut yi eu ni5te pdrinfi core s-ar fi acupat
de mine, n-c$ avea ocufil atdteo prableme.
o Bietul meu Eenunchi! E din csuzs cdzdturii de cdnd
dveam zece ani.
fdcut dro_
goste moi des, nu te-ag fi in5elat niciodatd.
a Ne retragem in defensivd gi c6nd suntem criticati,
pringi cu o gregealS, c6nd opinia noastri este
contestati sau c6nd cineva incearc5 sd ne dea un sfat.
Ne credem atacafi, depi nu e aproape niciodatd cazul.
o De exemplu, il rog pe solul meu sd se ducd si_mi
facS c6teva curnpirdturi. Acesta se duce gi revine
cu tot ce i-am cerut, iar eu constat brusc: lJff, am
uitot sd-fi trec pe listd ceapa. Ego-ul preia imediat
i1i
controlul, nici n-a prea auzit ce-am spus, dar
rdspunde imediat: Nu e vino meo! De unde era sd
gtiu cd aveai nevoie pide ceapd.
o Un cuplu discuti dupi o vizitd la prieteni. El ii spu_
ne cit de mult i-a pllcut mSncarea, mai ales plicin_
ta cu mere. Vrei sd spui oio foce pldcinta moi bund
decdt a fac Eu? Sau; 6U am olte luuuri de fdcut, n_
om timp de pldcinte. Ea nici mdcor nu lucreazd.
o leti de la film inrpreun5 cu partenerul tiu gi el ?!i
spune cd nu i-a plicut filmui, iar tu insistasegi sE
vini cu tine la acel film. De ce nu poli 5i tu sd fii de
acord cu MINE, mdcar cdteodatd. De porcd o
faci
expres, ca sd MA contrazici. Filmut chior o bun,
fost
tu nu te pricepi.
De ce fmi tot spune cum se face, MA crede idioatd?
Ego-ul nu poate fiin momentut prezent
C6nd vorbegti sau te g6ndesti la intdmpliri din trecut
avSnd regrete sau visezi la un viitor c6nd lucrurile vor

77
 Lise Bourbeau
merge mai bine, nu egti centrat, nu etti in inima ta'
Ego-ul incearci sd se simti important prin ceea ce s-a
int6mplat sau prin ceea ce urmeazd si se intimple:
o Dacd og mai aveo oceeasi energie ca in tinerefe,
violo meo ar fi moifrumoosd.
o Docd (EU) nu Ml-a\ fi pierdut slujbo, totul ar fi fost
diferit.
. A$teaptd door sd-Ml iau diploma, o sd vezi otunci
cdsi boni o sd am 5i ce viold frumoosd o sd am'
o Cdnd o sd pot gi EU sd'mi iau cdteva zile libere, o sd
pot pi EU sd md odihnesc 5i dupd oceeo voi putea
sd-mi oting obiectivul'
o Ce pdcat cd ne pierdem incredereo in noi o datd cu
vdrsta. Cdnd eram tdndr, nimic nu M-qr fi putut
opri.
o Cdnd voi reupi sd sldbesc din nou o sd imi gdsesc 5i
EU un portener.
o Abia a$tept sd ies la pensie. o sd am in sfdrSit timp
sd md ocuP de toote nevoile MELE.
Ego-ul, triind doar in trecut, ne influenleazi si
uitim int6mplsrile care ne-au produs suferinle in
trecut.
Vindecareo celor 5 rdni
Dupi el, suferinlele ne sunt provocate de citre al1ii, iar
el ne impinge si ne reamintim intdmpldrile dificile. Din
picate, doar percepfia lui ne transformi in victime ca
urmare a unui traumatism. Nu vreau si spun ci nu
existi 9i victime de serviciu. Dimpotrivi, daci mai
continuim si revedem acelagi film in capul nostru,
vom fi din ce in ce mai traumatizati de incidentul
respectiv.
C6!i oameni au triit experienle ingrozitoare in timpul
rizboiului sau al vreunui accident pi au reugit si treacd
peste, devenind mai puternici, mai curajopi. Totul
depinde de capacitatea de a accepta cd tot ce atragem
s5 ni se int6mple este propria noastri creafie. O si
revin mai incolo asupra acestei noliuni de
responsabilitate.
Ego-ul se hrHnegte cu noliunile de bine gi riu
De c6te ori gSndegti in termeni de bine gi rdu, sunt
g6nduri ale ego-ului tiu. Dupi el, cind faci bine, dupd
criteriile lui, el e important $i existS cu adevirat. C6nd
nu
faci ceva ce el considerd rdu, riscS s5-gi piardd din
importan!5 gi deci identitatea. E convins c5 atunci c6nd
nu-l asculli 9i nu faci ceea ce el crede ci e cel mai bine
pentru tine, el devine inexistent. ii este imposibil si
stie ci poli avea necesitSli diferite de ceea ce crede el.
Din cauza asta trSim cu totii acele sentimente de
vinovSlie.
 Lise Bourbeau
Cu cit te simli mai vinovat cu aHt Tti la$i mai mult ?!i
la$i ego-ul si-!i conducl viala
C6nd egti centrat, nu clasifici lucruriie in bine gi r5u'
Egti doar congtient c; trSie$ti o experienXS, mai mult
sau mai pulin inteligenti pentru tine" Ego-tll tdu nu gtie
cI tu ai nevoie de aceste experienle pentru a inv51a"
CAnd egti centrat, nu faci .!udec5!i de valoare, doar
observi.
latd c6teva exemple suplimentare de judecare in
termeni de bine 9i r5u:
c lor m-am ene!"vat cu copii! C'ind sd devrn sl EU rnai
toleront?
o Chiar nu mai ovearn nevoie de incd o prdjiturd!
o Chiar mi-am fdcut bine dataria! Sper cfr de d*ta
asto geful o sd fie rnul{umit,si o sti rnd iaude.
a Sper cd sofulineu sd nu osserure cd, iar n-am spdlat
rufe. Nici ttu-pi dd searns c6te arn pe cap. Chiar
dacd nu spune nimic, vdd in achii lui cd md crede
lene;d, cd nimic nu e bine f(tcwt'in cssd '
o C1nd a sd pot 5i eu, in sfdrpit, sd fnvdy sd-mi fin gu'
ra? Vdd cfr, iar n-a prea apreciat ce i-am spus.
Ego-ulse comParS
Cind te compari sau cSnd ii cornpari pe al!i, o faci sub
influenla ego-ului.
Vindecoreo celor 5 rdni
o De ce nu sunt 5i EU apo frumoasd ca sora meo? E
nedrept!
o EU n-om atdteo diplome ca amicul meu, dar vialo
meo amoroasd e moi reugitd decdt o lui.
o Nu inteleg de ce nu vreo sd-Ml urmeze sfaturile. Ml
se pdre cdsuntfoarte bune.
t Pe vremel MEA viala era mai simpld.
o Lucrez de doudzeci de sni in firma ssto. De ce noi
venifi sunt tratofi mai bine co MINE?
CAnd egti in prezenla unor persoane pe care le
consideri mai informate dec6t tine, nu stii curn s5 te
comporli pentru cd ego-ul ?1i spune ci dacd deschizi
gura o si te faci de r5s, iar dacl nu spui nimic lumea o
sd cread5 cd egti ciudat sau ignorant.
Egn-ulse crede capabil s5-i facff pe alliifericitl pe
ceilalli
Poate cd o si fii uimit de ceea ce urrneaeS: CAnd iti faci
griji pentru altii, cand incerci sii-i ajuli - chiar dacl nu
!i-au cerut ajutorul -este un semn c5 ego-ul a preluat
controlul. Lui nu i-ar pl5cea aceastd formuiare si {i-ar
spune imediat: Sd nu crezi asta, Stii bine cd f;i pasd de
cei din jurultdu, pentru cd eSti un om bun, care le vrea
daar hinele.
Cred sincer cd eSti o persoan5 bun5, cdreia ii pasi de
cei din jur. Mesajul pe care vreau sfi !i-l transmit, e cfi
metoda pe care o folose;ti nu este eea bun6. Dorinla
de a face totul pentru allii este foarte rar apreciat5 de
 Lise Bourbeau
acegtia. Ei ar putea s5 se simti ofuscali de faptul ci-1i
bagi nasulin treburile lor 9i le spui ce-ar trebui sI fac5,
c6nd ei nu te-au intrebat nimic 9i in plus ai gi tu
problemele tale nerezolvate. Ar putea, de asemenea,
si se simti devalorizali, pentru ci tu nu-i consideri
capabili si-1i ceard ajutorul, in caz de nevoie.
Unul dintre fiii mei este inventator, un geniu creator
dupi pirerea mea. E foarte pasionat, petrece mult
timp lucrAnd la un proiect, dar la un moment dat ii vine
o alti idee giincepe un alt proiect. in loc si-gi valorifice
inven!iile sau si concretizeze un proiect, cum ii vine o
idee nou5, o urmiregte imediat. Reincepe tot timpul
de la zero, fdri perspective. Ca femeie intreprinzdtoare
gi indrdzneate, care igi duce intotdeauna ideile p6nd la
capit, am considerat multi vreme acest
comportament ca penibil. MI intrebam de multe ori:
Oare cum poote trdi a5a lo vdrsta lui, fdrd sd oibd nimic
pe numele lui, fntotdeauna in fala unui nou fnceput?
Timp de mai mulli ani l-am criticat, i-am dat o mullime
de sfaturi ca si-gi valorifice ideile lui strdlucite. Am vrut
s5-l ajut chiar 9i investind bani in doui dintre
proiectele sale, dar fSri succes, pentru ci de fiecare
dati a lSsat lucrurile in aer, ca si inceapi altceva.
Mi-am dat seama ci ego-ul meu vroia ca el si
reugeasci cu orice pre!. M-a9 fi simlit flatati ca fiul
meu si aibi succes. Vroiam deci s5-l ajut pentru ego-ul
meu. A fost un proces lung, care a durat mulli ani, iar
in momentul c6nd scriu aceste r6nduri fiul meu e la fel,
lucreazi la doui proiecte diferite in acelagi timp. M-am
hotir6t si mai investesc o datd bani, ca s5 vdd dacS
Vindecarea celor 5 rdni
sunt capabil5 si o fac doar din dragoste pentru el pi nu
pentru orgoliul meu. in cazul in care nu va utiliza bani
Sstia pentru a face ceea ce mi-ar plScea, voi putea s5-
mi testez capacitatea de a mI detaga.
Te sfituiesc si fii foarte atent c6nd ?[i faci griji pentru
cineva. De fiecare dati cAnd incerci si aju!i fSri s5 ti se
fi cerut, vei descoperi ci de fapt te temi pentru tine
daci celilalt nu-ti urmeazi sfaturile. Ego-ul tiu se
teme si el gi crede cd va c6;tiga in importan!5 daci cel
ajutat va reugi datoriti ajutorului gi sfaturilor tale.
Chiar c6nd cineva i1i cere ajutorul, spui da de o
manieri neconditionatd sau te decizi s5-l ajufi cu
g6ndul la o eventualS recunogtin!5. Aceasti a doua
variantS este un mod de a ajuta condilional 9i folosegte
Ia satisfacerea si la alimentarea ego-ului tdu.
Orgoliul
Pentru cd ego-ul nu este nieiodati satisflcut, cu c6t
c6ptigd in importarrf5 cu at6t ii este mai frici cd o pierde
gi cu atdt ?ncearcd sd c6gtige mai mult5. Reugegte chiar
s5-gi dezvolte orgoliul, ceea ce se cheamS de obicei o
oveo un ego puternic. Orgoliul este deci ego-ul la
putere maximS.
Orgoliul este un sentiment exagerat al propriei valori,
o stimd de sine exagerat5 care ne conduce sd ne
situlm deasupra celorlalli. Orgoliosul vrea s5 c6stige
cu orlce pref gi vrea cu orice pre! sd aibi dreptate.
 Lise Bourbeau
rgo-ut n;ilrhq*r.ittiffi
Islstemul sIu de valori, i6l-cindincearci id,.! i6pun5,,tt
I
I altora devine orgoliu
Orgoliosul se crede atSt de important gi puternic inc6t
se autoconvinge ci doar el deline adevdrul, crezSndu-
se astfel superior gi mai bun dec6t alfii. incearci si-i
faci pe allii si creadS aceleagi lucruri ca el, vrea si
domine. E specialist in a gisi metode diverse pentru a
fi crezut gi urmat de ceilalli. Comportamentele pi
atitudinile care ii injosesc pe ceilalli ii dau un
sentiment de superioritate. Dorind sd aibd dreptate
intotdeauna, inseamnE cd ceilalli gresesc.
latd c6teva exemple de orgr:liu:
o CAnd o s5 te lagi de fumat? ftii cI ?1i face rdu" EU
am reugit si rni las. Poli si faci 5i tu ca MINE.
o cAine mare poate s5 fie mai speriat dec*t un
So$ul meu nu vrea sd MA urmeze gi sI vini la cur-
surl de dezvoltare personalS cu MINE. Nu mai e la
acela;i nivel cu MINE. EU cred cd asta ne va afecta
relalia.
o De ce nu poli gi tu sd te organizezi ca MINE. Vei
vedea cE e mai bine aga.
o Nu-ti dai seama ci modul tiu de a te ocupa de
educafia copiilor nu e hun? Esti prea permisiv. Ar tre-
buisS facica MINE, aivizut ci d5 rezultate mai bune.
o DacS m*am enervat, e din cauza ta, tu aiinceput.
Vindecorea celor 5 rdni
Orgoliul poate sd se rnanifeste su[: formS inteiectuaid
sau sub formE spiritualS. Orgoliul intelectual se
rnanifestl prin cunogtinlele sale pentrlr a se intiri.
lmpresia pe care o d5 prin modul in cane vorbepte
poate fi cam a9a; Ascr,rltd-MA, EU gtiu nai hine.
Vorbegte de obicei rapid, ridicdnd tonul, mai ales
atunci c6nd simte ci nu reugepte s5 cclnvingd.
Orgoliul spiritual se crede superior in naport cu fiinla"
EU SUNT rnai bine organizat declt ilne, SUNI- msi
rdbddtor decdt tine, SUNT mai evaluat decdt tine etc.
Putem s5 percepem cL, uturintS asta din exprimare,
chiar dacl nu sunt folosite expresiile astea.
Ag putea sf, dau mii de exernple de cum ?ncerc5r,r de
multe ori si-i convingem pe allii sd fac"i sau s5 fie ca
noi. Ego-ul nostru vrea si ne facfi si credem c5
aclionim spre binele altuia" Crede astfel cd cJacd
cdgtigd ?n importanli are rnai nrultd putere s5 ne
sperie. Astfel ise pare cd lui ii va fi mai pufin fric5"
Aceasti pSrere este fals5, pentru ci aga curn gtim, un
ciine mic.
Ali observat ci atunci cAnd rre exprirnlm cu orgoliul,
nu oblinem rezultatele sperate? Cu c8t suntem mai
orgoliogi, cu at6t ceilalli rezistd, pentru ci se simt
dinrinuali 9i cornparali. Orgoliul incearci si creascS,
ceea ce nu piace nimdnui, doar ego-ului siu. Persoana
diminuati, injositi sirnte in profunzlrnea ei ci aceste
atitudinl sunt contrare iubirii adevirate, care acceptd
diferenlele altora.
 Lise Bourbeou Vindecareo celor 5 rdni

Comportamentul orgolios ascund€ o teamE puternici V-am pregdtit o m1ncore itolieneoscd, dor gtiu cd eu nu
dea.firespins,deanufiiubit.:'. gdtesc lo fel de bine co al;ii, dor sper cd o sd vd placd gi
a$o.

Cu genul acesta de comentarii ea cauti de fapt

ln plus, un comportament orgolios denoti o lipsd de
complimertte din partea invitafilor, care vor incerca sd
incredere in sine. De aceea incearci sd se compare
o reconforteze. Din picate ins5, chiar dacd invitalii,
favorabil cu algi. Lipsa stimei de sine il impiedici sd
poiiticogi, ii laudi mdncarea gi o asiguri ci totul a fost
poatd avea incredere in el, s5-gi facd complimente, de
perfect, ea nu-i va crede si data viitoare va face la fel.
fapt il impiedicS si se iubeascS. De aici provine nevoia
[\u va fi niciodati mulfumiti de modul in care gdtegte,
de exterior, incercirile sale de a gEsi iubirea 5i pentru cd idealul siu este nerealist.
aprobarea care s5-l faci fericit din partea altora.
Te-ai intrebat vreodati cum ar arita lume asta dacd
Adoptarea unui comportament orgolios inseamni gi a
am avea cu toli acelagi comportament ;i aceeagi
ciuta perfecliunea intr-un mod idealist. A fi idealist
atitudine, dacS toti am avea aceleagi noliuni de bine gi
este contrariul lui a fi
realist. prin urmare daci te riu? Ar fi o lume foarte monotonS, nu-i aga? Si in plus
percepi ca o persoand care este rareori mullumiti gi
n-am avea nici o ocazie s5 ne verific5m gradul de iubire
care simte ci trebuie si tot reinceapi gi si revizuiascd
veritabili gi capacitSlile de acceptare.
ceea ce face pentru a se asigura cd totul este perfect,
inseamnl ci ego-ului tiu ii este fricd sI nu fie respins. DacI egti genul de persoand care cedeazi des, care nu
indriznegte s5-gi asume locul tn via!5 gi care crede ci
Dar ego-uluiii este imposibil s5 gtie
ci perfecfiunea nu
poate exista dec6t in lumea spiritualS gi nu in lumea
allii au un comportament orgolios, te sfdtuiesc sd
privegti mai atent. Foarte des, cei care cedeazd gi se
materialS, pentru cd el nu ptie ci existi o lume
lasd dominali de allii i;i refuleazi orgoliul. Ei isi trliesc
spiritualS. Riscul de a fi prea idealist este de te
orgoliul interiorizat, pentru a nu-l lSsa la vedere,
compara in inferioritate sau de refuza un compliment.
zic6ndu-gi: Nu are rost sd MA controzic cu el, oricum nu
Ego-ul tiu va face tot posibilul si te convingi ci dacl
inlelege nimic, (EU) nu spun nimic, dar (EU) 5tiu cd EU
te recunogti inferior, e$ti o persoani modesti.
om dreptate. O sd reu$esc oricum sd fac ce vreau EU.
DimpotrivS, iati un alt truc pe care ego-ul ?l folosegte
pentru a avea controlul. indrdznesc s5 sper cd dupd ce ai vdzut toate exemplele
din cartea ai devenit mai congtient de influenla ego-
De exemplu Janine, care se devalorizeazi tot timpul,
ului in viafa ta. Nu vreau s5 te descurajez, incerc doar
pentru ci ea crede cd nu este o buni bucdtdreasl" C6nd
si te ajut sI devii mai congtient.
are invitali la mas5, primul lucru pe care il va spune este:

86
 Lise Bourbeou
Vindecarea celor 5 rdni

Dupd lectura acestui capitol am decis

sd aplic in viala
mea urmitoarele:
Nu existi nicio schimbare posibilS atata timp c6t nu
egticongtient de ceea ce vrei si schimbi

Cu trecerea anilor devine tot mai important ;i mai

urgent si ne dim seama de citi putere i-am cedat
ego-ului nostru. Nu doar in viala aceasta, ci gi in vie!ile
precedente. Acesta gi-a dat seama de multl vreme ci a
clpltat o mare importan|d ?n a ne intreline frica de a fi
rinili (cele cinci rini ale sufletului). Doar prin
dezvoltarea congtiinlei vei ajunge ca intr-o buni zi s5
recuperezi controlul asupra vielii tale gi si lagi marea
ta forli interioari -- care i!i cunoagte nevoile sufletului
- s5-gi reia locul.
in capitolele urmitoare vei invSla cum poli si
diminuezi treptat influenla ego-ului, perrtru a deveni
st5p6n pe viala ta. Pe urmi vei putea face legituni
intre rdni 9i diversele manifestdri ale ego-ului, ceea ce
(sper din tot sufletul) te va ajuta si redevii tu insuli gi
si nu mai trebuiasci si-1i folosegti miptile pentru a te
proteja.

><*-oO--<
 Lise Bcturbeau
CAPITOLUL PATRU
Ditnintnrefl- egp=uluL *L a-
rrinilpr.
Acest capitol incepe printr-un citat din cartea Marele
ghid al fiinlei:
Cum om putea sd focem ca sd diminudm puterea
ego-ului nostru? in primul rdnd, trebuie sd-l acceptdm
5i sd nu ne repropdm cd i-am permis sd se creeze.
Trebuie sd reolizdm cd p1nd acum, omul a crezut cd
ego-ul constituia singurul mijloc de proteclie impotrivo
suferinfei. Putem sd compordm ego-ul cu un servitor,
care igi conduce stdpdnul pentru cd acesta i-o permis s-
o focd, ddndu-i gi autorizafio de o o face.
Astdzi, o datd cu deschiderea conStiinfei, devenim
congtienli cd noi suntem acel stdpdn core infelege cd
nu este'in firea lucrurilor ca servitorul sd ia deciziile. El
trebuie moi degrabd sd fie lo dispozifia stdpdnului gi
sd-i indeplineoscd cele necesare. Vrem sd redevenim
stdpdnii vielii noastre. Avdnd o atitudine
recunoaStere, ego-ul nu se simte ocuzat, ci mai
grabd recunoscut pentru ojutorul pe core a incercat sd
ni-l ofere in trecut. Vo fi mulfumit pi usurdt sd-5i reio
locul de servitor gi sd ne lose sd redevenim stdpdni pe
viala noastrd.
Sd ne amintim intotdeouna cd nu suntem ego-ul nostru
5i sd ne reconectdm cu esenla noastrd divind. Suntem
fiinfe perfecte pi folosim un corp material,
dimensiunile sale fizice, mentole pi emofionale pentru o
Vindecareo celor 5 rdni
trdi anumite evenimente in vedereo reveniri la
adevdrata noostrd naturd, c6nd vom deveni spirit pur.
Din pdcate, de-a lungul timpului, am uitat oceste
lucruri gi om crezut cd facem bine cd
folosim energie
mentald pentru o ne cred un ego. Sd reludm deci
legdtura cu individualitotea noastrd, cu ceeo ce suntem
cu adevdrat.
Dacd egti sincer cu tine insufi, te_ai recunoscut cu
siguranf5 in unele exemple care explicd metodele pe
care ego-ul le folosegte pentru a se alimenta gi a simli
ci existS. cu toate acestea s-ar putea foarte bine ca si
nu fii con;tient c6nd acesta te impinge sd negi ceea ce
te privegte pi sd ardgi cu degetul citre
comportamentele altor cunoscu!i.
Asta este ceva normal, pentru ci de fiecare dati c6nd
vorbim despre ego sau orgoliu in cadrul atelierelor
noastre, am observat cd o mare parte din cursanli nu
aud ceea ce spunem sau deformeazi ceea ce au auzit.
Lasd-te ajutat de ceiapropiali
de
de intr-o primi etap5, pentru a te ajuta sd diminuezi
influenfa ego-ului tdu, iti sugerez si recitegti capitolul
precedent gi s5-gi notezi diversele expresii ale ego_ului
tiu. Atunci c6nd vei fi CU ADEVAnnf pregdtit si admi[i
c5 il lagi sd ocupe un loc important in viafa ta, gise5te
o persoand care te cunoagte bine gi care e capabild si_
fi spund adevlrul. Aratd-i lista si cere_i sd_!i spund
pdrerea ei despre comportamentele si atitudinire
cu
in care ego-ul a fost prezent indic6nd cd o rani a fost
tale
activatd gi ci o masci a fost folositi. Daci ili va sugera
91
 Vindecoreo celor 5 rdni
Lise Bourbeau
este mai mare, cu at6t este mai urgent si devii
cu care tie ili este congtient de lipsa de iubire 9i asta in toate domeniile
s;i nrai aclaugi aite comportarnente'
fii cllacord, fii congtient ci ego-ul
tiu opune vie!ii.
*r-rl,
rezistenli'
Atunci cSnd corpul tdu suferi de rigiditate, de
Nut te speria, este normal
si ai dificultili cu exerciliul infepenire a articulafiilor sau a arterelor, de
acesta pentru cI ego-ul refuzi
si accepte ci face ceva constipa!ie etc., aceste indispozi!ii ili indicd ?n ce
cd are dreptate mdsurd ego-ul vrea si aibd dreptate. Asta inseamni
." 1i-ar'putea diuna' E at6t de convins va sta in putin!5
gi cd vrea sd te ajute ci va face
tot ce-i mai ales, ci trebuie pentru moment, si accep[i cd 1i-a
puterea' Daci i1i asculli fost at6t de frici c5 te rinegti, incit l-ai lSsat sd preia
pentru ca tu si nu-i descoperi
inima vei face acest exerciliu
firA probleme' controlul. Nu e nici bine nici rdu, e pur gi simplu uman
si-1i fie frici.
Pentru a progresa cu exerciliul poli sI atenlia
rogi acea
de
persoanb sau un alt apropiat
s5-!i atragi in concluzie, c6nd devii congtient de cauza unei
c6te ori folose5ti exPresil ca: indispozilii fizice ori psihologicS, asta nu inseamni ci
ai gregit 9i cd trebuie si ifi schimbi comportamentul
o Stiu cd... sau Stiam cd"'
sau atitudinea pentru a fi bine. Mesajul principal este
cd"
o Sunt sigur cd"'sau eram sigur de a fi mulfumit ci ai congtientizat. Dupi asta, trebuie
oDa,dor'^'sauNu,dar"'indicAndojustificare
si te autorizezi si fii a5a pentru moment, gtiind
profund in sufletul tiu, cd vei redeveni, treptat, stipAn
pentru cd
. AscultdJ Tnsernnfin d Vreau sd md ascul;i' pe tine insuti.
Stiu cd om drePtate
La nivel psihologic, vei pti cd ego-ul a luat conducerea
o intelegi ce vreau sd-yi spun
insemnind" Pricepi' in
imediat ce folosegti o mascd asociati la una din rini.
sfdrSit cd om drePtate

a F.u am depd5it faza (etapa) asto!!!

Acceptarea ego-ului

AcceptAnd egoul in viala ta prezentd, vei putea admite

Mesaiul de disconfort fizic
mai ugor cdnd porli o masci 9i cd nu egti atent la inima
Dumnezeul interior se folosegte 9i de disconfortul
tiu ta. Aceasti acceptare este o dovadi de iubire si doar
asupra ta te
n.,l Ou*,ru a-!i arita ci influenla ego-ului iubirea poate schimba ceva.
fizic ne informeazd
face sI suferi. Orice disconfort
asupra gradLrlui de suferin!5
a sufletului cAnd dim
cJorra,Ji de lipsi de iubire
de sine' Cu c6t durerea fizici
 Lise Bourbeou
SI te iubeptiinseamni si-!idai dreptulde a fi aga
cum egtiacum. Este singurul mod prin care o
transformare interioari sau exterioari este posibili
si vi impdrtigesc o experienli pe care o triiesc in
Tin
momentul in care scriu aceste r6nduri. Particip la o
croazieri impreuni cu una dintre surorile mele gi profit
de aceste zile pe mare pentru a mai scrie la aceastS
carte. Deoarece eu gi soful meu am mai ficut cildtorii
cu aceasti companie, am aflat ?nainte de plecare c5
am dreptul la un card 5 stele, ceea ce imi dd dreptul la
c6teva privilegii.
Eram forte mullumiti firi s5-mi dau seama ci eram 9i
foarte flatatS de faptul cd sunt considerati o ,,clienti
specialS". De fiecare datl c6nd aveam dreptul la un
privilegiu, mE asiguram c5-l oblin spun6nd:
o Am primit o invitalie pentru oceastd cind. SUNT o
clientd 5 stele
o SUNf o clientd 5 stele,, om'infeles cd om dreptul sd
cobor pasarela fdrd sd stau lo rdnd
o Nu uitali sd-mi doti reducereo de 50% lo core om
dreptul pentru sticlo osta de vin, nu-i o5a7 SIJNT o
clientd 5 stele.
c SUNT o clientd 5 stele, om infeles cd am dreptul la
o zi gratuitd lo spa. E adevdrat?
$i tot a9a, pentru fiecare privilegiu. CAnd auzeam:
Bineinfeles doomnd, suntefi binevenitd, ne bucurdm sd
overn clienli fideli, ego-ul meu era satisficut 9i se
simlea foarte special, ceea ce-i ?ntlrea idea de
94
Vindecoreo celor 5 rdni
importan!5. Mi-a luat c6teva zile p6ni mi-am dat
seama cd cele 5 stele erau inscrise pe card-ul de la
cabina mea, pe care trebuia sd o prezint peste tot. N_
aveam nici un motiv si le reamintesc eu ceva ce ei
ptiau.
CAnd am acceptat cd ego-ul meu a preluat conducerea,
mi-am putut urma inima. pur gi simplu am acceptat
generozitatea companiei gi le-am fost recunoscitoare
fdri si mai trebuiascd si repet tot timpul EU SUNT o
clienti 5 stele, cu exceplia cazului in care eram
intrebatd.
Mindria ego-ului
Poate te intrebi daci asta inseamni cd nu trebuie
niciodatd sd fim mdndri de reugitele 9i realizirile
noastre. Nu asta vreau si vi spun. Bineinleles ci este
bine sd fii m6ndru de tine, pentru cd asta ajutd si ai
mai multi stimi de sine. Dar nu e nevoie sI ne ldudim
in gura mare, pentru a obline recunoagtere sau
complimente din partea celor din jur.
C6nd suntem foarte m6ndri pentru c6 am depdgit un
obstacol sau am reugit si ne realizim un obiectiv gi ne
bucurim cd am putut si ne gdsim resursele interioare
gi descoperim astfel imensa noastrd putere, inseamnd
95
 Lise Bourbeou
ci am aclionat dupi inima noastrS' Nici nu avem
nevoie sd vorbim cu ceilalli despre asta' Ei igi vor da
seama singuri 9i probabil ne vor felicita' Tot ce avem
de fdcut in acest caz este si spunem un simplu
mullumesc. Dacd uneori simli nevoia si impdrtSgegti
cu cineva o victorie sau o reu9it5, asigure mai int6i cI
nu o faci pentru a culege lauri 9i a te da mare'
La Ascultd-fi Corpul, formatoarele noastre 9i eu insumi
auzim deseori participanti care ne spun, Mullumesc
din inimd, mi-afi solvat viofo. Pot si vi asigur ci
aceastS avalangd de gratitudine ne oferi ocazia si
practicirn modestia, spun6nci la rdndul nostru
mullumesc con;tienfi de faptul ci daci o persoani gi-a
schimbat viala datoriti invdldmintelor noastre, este
doar pentru ci a avut curajul de a pune in practici
ceeaceainvSlat.NoinuamfostdecStinstrurnentul
de care avea nevoie.
insl dacd ?n urma unei astfel de mirturii ne apucim sd
spunem in stAnga 9i-n dreapta ci am salvat viala unuia
sau altuia, este un mod de ne acorda siguri importan!5'
Orice activitate legati de ajutorarea cuiva presupune
multi modestie. Din picate mulli dintre cei care ajuti
cad in capcan5 9i incep si creadi c5 ei sunt cei care
vindecS.
Ce s5 facem cu ego-ulcelorlalli
in unele situalii s-ar putea si simli in tine o oarecare
respingere. Si luim de exemplu un so! care i9i pierde
ribdarea cu solia sa 5i spune'. Nu e vina MEA, e din
couza sotiei MELE care ore un ego uria1 5i MA face sd
Vtrtrlccareo celor 5 rdni
n'octionez. Crede cd are intotdeauno dreptate. Dacd ar
Ir mai omabild, capobild sd-mi moi dea gi mie dreptate
t oteodotd, A$ fi diferit.
I adevdrat c5 e greu c6teodat5 sd nu reaclionezi. Se
rrrai int6mplS gi si ne pierdem controlul gi si regretdm
,rpoi cele spuse. Deci: ce-i de fScut in fala unei
persoane care crede ci are intotdeauna dreptate?
t.(ispunsul meu este ci putem si
ne purtdm ca ?n cazul
cdnd ili descoperi propriul ego. Singura metodi de
obline un rezultat este si acceptdm comportamentul
orgolios al acelei persoane. in realitate, persoana
respectivS se teme gi se simte rinitS. lndiferent de
rana activatS, comportamentul orgolios ascunde frica
de a nu fi iubit. Cum aceasti persoani nu se iubegte
suficient pe sine, ea cauti iubirea ta gi a celor din jur.
Simplu fapt de a-ti recunoaste teama si de a o accepta
te va ajuta si te simli mai bine. S-ar putea si fie
suficient pentru ca si nu reaclionezi si sd asculti linistit,
fdri si comentezi. Reamintegte-fi totugi ci ego-ul tiu
va incerca si aibi ultimul cuvint, si aibi dreptate. E
un bun exerciliu, dificil la inceput dar care cu timpul
devine u9or. Putem reugi s5-i spunem cu calm acelei
persoane: Putem sd ne ddm dreptul de a nu fi de ocord
5i sd fim omdndoi convin5i cd avem dreptate?
Aceasti metodi di
rezultate foarte bune gi iti d5
ocazia sd vezi cd celSlalt n-are intentia sd te rineasci
sau si-1i spuni cd nu te iubegte. El vrea doar si aibi
dreptate pentru a-gi satisface ego-ul, crezSnd ci e
singurul mod de a fi important. in ultimul capitol voi
reveni cu alte metode care pot fi utilizate.
 Lise Bourbeou
Lasi-i si profite de tine
Putem avea senzafia cE cineva profiti de noi in mai
multe domenii. De exemplu mulfi dintre noi acceptim
cu greu ca cineva si ne fure ideile. Cu siguran!5 ci !i s-
a int6mplat gi !ie. Aud deseori despre int6mplSri ca
aceasta: Cumnata mea a fdcut o prdjiturd 5i ne-a spus
cd e foorte bucuroasd cd o descoperit o noud refetd.
Cdnd i-am spus cd e releto meo o negat.
in ceea ce mi privegte, imi amintesc de prima dati
c6nd am trdit o mare nedreptate, pe vremea c6nd
lucram in v6nziri. Cum toati viala mi-a plScut sd incerc
lucruri noi, o ficeam giin domeniul profesional.
Cum aveam o noui idee de prezentare pentru un
produs, fiind foarte m6ndrE de idea mea, mai ales ci
didea gi rezultate, md duceam si i-o prezint gefei
mele. Sipt5mSna urmitoare, la gedin!5, afirma cd are
o idee noud gi ii sfituia pe tofi si o foloseascS.
Ascultam gi mi g6ndeam: Cu siguranld cd o sd-Ml
mul;umeascd gi o sd spund tuturor cd o fost ideeo
MEA. Dar nu o ficea nici o dat5.
iti furioasi mi simleam. C5nd mi-am
Oai seama c5t de
adunat curajul necesar si stau de vorbi cu ea gi si o
intreb de ce nu recunoa;te ci eu i-am dat acea idee, a
negat vehement ci m-ar fi auzit vreodati vorbind
despre subiectul respectiv. Aveam toate motivele din
lume sd o tratez de profitoare, mincinoasi, triditoare
etc.
Situalia asta s-a mai int6mplat de c6teva ori 9i de
fiecare dati md enervam pe ea, dar mai ales pe mine
vtrtlecoreo celor 5 rdni
r puteam fi at6t de naivi inc6t si repet aceeagi
,i
liregealS. Era peste puterile mele, eram atat de
cntuziasmatS ci descopeream noi metode s5-mi
irnbunit5lesc munca incdt o ficeam spontan, fird si-
rni amintesc ci-mi promisesem sd nu o mai fac.
obiectivul meu nu era s5-i impiedic pe allii si-mi
loloseascd ideile, ci doar s5-mi fie recunoscut meritul.
Nu $tiam c5 de fapt era ego-ul meu care voia si fie
recunoscut. Dacd ag fi avut atunci mai multi iubire
pentru mine, ag fi putut si fiu mAndrS, firS si vreau
neapirat si fiu recunoscutS public pentru asta. Am
continuat s5-mi impirtSgesc ideile, invit6nd cu timpul
ci bucuria de a descoperi ceva nou poate si fie
suficienti.
Aga este cu invSliturile de la Ascultd-fi Corpul. Mii de
oameni le folosesc, iar eu sunt bucuroasi cind md
g6ndesc ci ii poate ajuta. Cd acegtia gtiu sau nu cd
astea vin de la mine nu mai conteazS. in cazul acesta
nu simt ci mi se furi ideile.
$tiu, de asemenea, c5 mi se int6mplS destul de des s5-
mi amintesc de ceva ce am citit c6ndva, nu mai ptiu
unde gi si folosesc acel ceva ?n lucririle mele. imi spun
atunci, cd s-ar putea s5 existe undeva o persoani care
s-ar putea s5 creadi cI mi-am insugit ideea sa firS s5-i
cer voie, dar gtiu, de asemenea, ci inten{ia mea este
doar si ajut la transmitere acelei idei. pot, de
asemenea, sE recunosc cd gi altii pot avea aceleagi
inten[ii
E important s5-!i aminte;ti ci nu ceilalli profiti de noi,
ci ci noi ii l5s5m pe allii s5 profite de noi, doar noi ii
 Lise Bourbeau
lSs5m si o faci. C6nd ii acuzi pe al!i, este ego-ul tiu
care o face.
Personalizeazi-fi ego-ul
Ca si te mai ajut pulin sd-1i reduci ego-ul 9i si
comunici cu el mai ugor, te sfdtuiesc ca atunci cAnd ili
dai seama ci el acfioneaz5, in loc s5-tri lase inima si
simt5, s5-l personalizezi, si-i dai un nume. De c6nd am
inceput sI aplic aceastl tehnici, m-am convins ci este
at6t de eficace ?nc5t am decis si v-o impdrtdgesc.
Pe ego-ul meu ?l cheami Mouchette (musculi;d). De
ce? Acum c61iva ani eram in California, pentru un
seminar. intr-o zi am avut o dupi amiazi liberi si mi
plimbam pe afar5. Mi-am luat un caiet gi un creion, ca
s5-mi notez ideile despre proiectele la care vroiam sd
meditez. La un moment dat mi-am dat seama c5 o
muscS mI tot bdz6ia. Am incercat si o alung cu caietul,
cu m6inile, chiar strig6nd la ea, dar se pirea cd nimic
nu putea sd o opreascS. Nu mai puteam si profit de
vremea frumoasd gi de natura care mi inconjura. P6ni
la urmi, dupi ce m-am tot chinuit si o alung, m-am
gAndit ci poate acea musci avea o semnificalie.
De cum mi-am pus intrebarea, rispunsul care mi-a
venit a fost ci vroia s5-mi atragd atenf ia asupra
g6ndurilor nocive pe care le nutream in timp ce mi
plimbam. Mi ingrijoram de toate consecinlele posibile
ale acliunilor mele. Eram gi pulin nervoasl g6ndin-
du-mi la unele evenimente in care fusesem implicati
recent. Din momentul in care i-am mullumit
Dumnezeului meu interior pentru ci S-a folosit de acea
Vindecoreo celor 5 rdni
musci pentru a-mi atrage atenlia ci acele gSnduri nu
veneau de la inima mea, acea musci a dispirut
imediat. Atunci am hotirit s5-l botez pe ego-ul meu
Mouchette, CSnd ego-ul meu preia conducerea, cu
soaptele lui, am senzaf ia ci face blzzzzin capul meu.
P5n5 la sfdr;itul acestei cirli, voi foiosi acest nume
c6nd voi vorbi despre experienlele mele personale gi
voi utiliza numele Conta pentru exemple de ordin
general. Te rog si inlocuiegti aceste nume cu un nume
ia alegerea ta, care sE te ajute s5 dialoghezi cu ego-ul
tdu personal. Te v-a ajuta si te obignuiegti sd vorbegti
cu el.
Revenind la exemplul meu de pe vapor, cdnd mi-am
dat seama ci Mor,rchette a luat conducerea 9i cd voia
sd i se dea atenlie, i-am spus: Mouchette, vdd cd-fi
ploce sd fii recunoscutd astfel. Stiu cd incerci sd md
ajufi ostfel gi ifi rnulfurnesc. Acurn poti sd te duci sd te
culci.
Dialogulcu Ego
De ce s5-i vorbegti? Pentru ci adord si fie recunoscut!
Da, dar nu existS riscul ca recunosc6ndu-l mai mult el
s5 devind mai puternic, ai putea si intrebi tu. Vei
observa chiar contrar, atunci cind te exprimi cu l
acceptare.
I
I
l
 Lise Bourbeau
Vorbindu-i ego-ului teu recunoscindu'i bunele
intenlii de a vrea si te aiute, elva fifericit, firi si
gtle ci acceptarea ta il slSbe$te
De fapt, pentru ego este imposibil si Stie ce inseamnd
acceptarea. El nu poate pricepe dec6t ceea ce este de
ordin mintal, iar acceptarea necondifionati - a unui
fapt ori a unei persoane - vine din inimS' Este o
noliune spiritualS, nu mentalS.
Voi repeta aici definilia acceptdrii, aga cum o fac in
fiecare carte, conferin!5 sau atelier' Chiar dacS ai mai
auzit-o sau ai mai citit-o, e foarte probabil ca ego-ul
tiu sd facd tot ce-i std tn putinf5 ca s5 o ui!i, ceea ce e
absolut normal gi uman.
Cu c6t ego-ul va avea mai pulind importan!5 in viala
ta, cu atat iti vei da seama mai mult de c5t de
important este si accePli totul.
A accepta inseamni a spune DA, inseamf 3
recunoa$t€, a observa ceea ce se intAmpl5 firi s6.
"
"r,
" judeci in termeni de bine sau si
liu.lnseamni
observi pur $isimplu, chiar daci nu infelegi sau nu
egtide acord, din cauza credinlelor sau a ceea ce ai
: Tnvitatin trecut
Vindecareo celor 5 rdni
Citind rSndurile aste s-ar putea s5-!i fi trecut prin cap
96nduri ca:
o Atunci c6nd (EU) nu sunt de acord, de ce ar trebui
si accept?
. Chiar aga, (EU) nu pot sI accept chiar orice, in viali
sunt gi lucruri inacceptabile.
o Daci m5 comport astfel, se va profita de Mine,
(EU)voi pirea slab, lap.
Dacd este cazul tiu, incepe imediat si exersezi dialogul
cu ego-ul tiu. $tiu Canta, c5 nu egti de acord cu
aceasti definilie a cuvSntului ACCEPTARE, pe care
tocmai am citit-o. Stiu ci vrei si mi aju[i, dar te rog si
mi lagi si citesc deocamdati 9i si nu-ti faci griji.
inainte sd accept aga cum mi se sugereazi, voi lua in
calcul consecinfele gi voi vedea daci pot si mi le asum
sau nu. i1i wU|-IUwESC ci mi lagi in pace gi te asigur
ci mi voi descurca firi ajutorultSu.
De fiecare dati c6nd ii vorbepti, este important s5-i
ar51i ci egti congtient de bunele lui intenfii Si s5-i
mullumegti ci vrea si te ajute. Trebuie sd SIMTI chiar
frica lui cd n-ai putea supravielui fird ajutorul s5u. ii
este in permanen!5 fric5 c5-1i vei retrii una dintre rdni
gi ci nu vei putea face fa!5 suferinlei. De asta trebuie
s5-l asiguri in permanenli de consecinfele deciziilor
tale.
Din momentul in care accepli gi-!i urmezi inima, asta
are ca efect iluminarea mSgtii pe care o porli in acel
moment, de la lumina degajatl de inima ta.

Lise Bourbeou
Am i nte gte-li ci,nu vrei sf, ellmini,rS nil4':vreir s'i,::l!,
'ti
LUMINEZI, si le vindeci prin acceptare
Ceea ce e fantastic cu acceptarea e cd faptul de a
acliona cu inima inseamni s5-1i recapeli puterea. Nu-i
mai furnizezi energie ego-ului tiu, ceea ce-l slibepte.
Cu toate astea, bucur6ndu-se ci il accepli, nici nu-gi dd
seama ce se intimplS.
Amintegte-ti ci pe misuri ce ego-ul se diminueazS, tu
devii din ce in ce mai mult tu insuli. Doar apa pofi si te
vindeci, at6t fizic c6t 9i psihic de toate relele.
LimiteazS-te la credin[ele benefice gi
urmeazS-1i intuitia
Ai remarcat cu siguran!5 ci atunci cdnd vorbesc despre
ego, mi refer la credinle care nu sunt benefice, nu
sunt inteligente" in acelagi timp, credinlele cirora nu le
ata95m noliunile de bine 9i riu sunt benefice.
Amintegte-[i ci o credin]5 este buni doar daci reugegti
si o schimbi atunci c6nd gdsegti una mai bun5. De
exemplu eu cred in teoria reincarnirii, in faptul ci
triim mai multe vieli pe Pim6nt. Cu toate astea dacd o
alti teorie rn-ar ajuta mai mult sE simt cd doar justilia
divini existS, ag adera la ea imediat.
Devenind din ce in ce mai mult noi ingine,
nemailSsindu-ne ego-ul s5 ne conduci vielile gi in
Vindecoreo celor 5 rdni
consecin!5 suferind din ce in ce mai putin de rinile
noastre, in loc doar si credem in ceva, vom $Tl ceea ce
este benefic pentru noi. Cu cdt credem mai pufin, cu
atdt stim moi mult.
Cunoagterea provine din intuilia noastrS, adici din
fiinta noastri atunci c6nd suntem centra!i. Exact
invers, ego-ul blocheazi intuifia. Se poate int6mpla
destul de des ca sd nu poli face diferenla intre vocea
intuiliei gi vocea lui Canta. Am6ndoud sunt foarte
subtile. Cea mai buni rnetodS este sd verifici cum te
simli cu ceea ce auziin tine.
lati ce mi s-a intSmplat mie. Tocmai nnd bigasem in
pat cind mi-a venit deodatd inspiralia, o idee pentru
cartea aceasta. Eram pe punctul de a adormi ;i nu
vroiam si mi ridic ca si o notez. gtiam cd venea din
intuilie, pentru ci nu simleam nici o siSbiciune ;i nici o
teami. Eram siguri cd nu o voi uita. Dintr-o dati
mi-am dat seama c5-rni tot repetam ideea in cap, o
formulam qi o reformulam de mai rnulte ori. Mi-am dat
seama atunci c5 Mouchette reapiruse. I se fdcuse fricd
cd voi uita ideea 9i el voia si fiu perfectS. l-am spus:
Mul;umesc, Mouchette, cd vrei sd md ajufi, dor ocum
om nevaie sd dorm. Sunt sigurd cd o sd-mi amintesc
ideeo mdine, cd mi-ai repetat-o deja de patru ori. Dacd
 Lise Bourbeou Vindecoreo celor 5 rdni

totugi o voi uito, inseamnd cd nu ero o idee otdt de Dupd ce am citit acest capitol, iati ce am decis si aplic
importontd. N-o sd md supdr pe tine, aga cd poli gi tu in via|5
sd te duci lo culcore. Cum am terminat, frumoasa mea
musculi!5 a zburat gi am putut sd adorm.

lati un alt motiv ca si devii congtient de cit este de

important s5-!i dai seama cAnd ego-ul ia voinla in
stip6nire. Vei avea atunci de posibilitatea si te re-
centrezi, ceea ce nu doar ci va pune balsam pe rinile
tale, ajutSnd la vindecarea lor, dar te va ajuta gi si
reintri in contact cu intuitia ta pentru a-!i dirija viala in
funclie de nevoile sufletului t5u, Tn funclie de planul
tdu de via!5
 Lise Bourbeou Vindecoreo celor 5 rdni

persoand, chiar daci una dintre ele este mai pulin

CAPITOLU!. CINCI
evidentS. Recunoagtem u$or care dintre cele doui rini
P,.iHeilP- d.e, ne^9 pwtgrx'e Ei' clp' este dominanti intr-o anumiti perioadi a vietii
observ6nd aspectul fizic dar gi comportamentul unei
neAre4>trtlP- persoane atunci cind rana este activatS. in decursul
tneu anilor este foarte probabil si remarcdm schimblri.
inainte sE incepi acest capitol?!i reamintesc sfatul
,,Cele cinci rini care ne impiedicS s5 fim noi
de a reciti Si presupunem ci un bliefel se simte respins de tatil
ingine", mai exact capitolele care trateazi rinile
de
siu, deoarece acesta isi preferd fiica. Cdnd rana de
respingere 9i nedreptate' Sulnt acolo numeroase respingere se activeazi, nu spune nimic gi se preface
exemple 5i detalii pe care nu le voi rnai repeta' ci nu este afectat. Poate, de asemenea, sd se refugieze
in camera sa, in jocuri electronice sau intr-o alti
in aceasti lucrare am grupat cele doui rini in acelagi activitate.
capitol din cauza legSturii care existS intre ele'
sex sau
AmAndoud sunt trezite de pirintele de acelagi Chiar daci e supdrat pe tatdl sdu, ii gisegte scuze gi
apare de
de persoana care i-a tinut locul' Respingerea crede ci este vina lui daci tatil s5u nu-l recunoagte ca
pe la v3rsta de
la concepere, iar rana de nedreptate de fiind o persoanS. Cauti atAt de mult dragoste
patru ani. pSrintelui respectiv incSt ii este imposibil sd creadi ci
crede pirintele nu-l iubegte. Se autoconvinge de asta chiar
Copilul care suferi de respingere de la nagtere dacS pirintele e dur, distant ori violent, spun6ndu-gi c5
prea mult loc
ci daci nu face nici un zgomot, nu octlpS aceste comportamente sunt de fapt dovezi de iubire.
gi rim6ne c5t mai mult timp nevizut, va fi mai
iubit 9i
din ce in ce Ceea ce numim o fiin negore
nu va fi respins. Dupd c6liva ani, se simte
mai respins cici cei din jurul sitl uiti c5 existS'
Poate
C6!iva, pe care tatil lor ii bdtea, mi-au spus: Tatil meu
atunci si se revolte, ceea ce va cleclanga rana
de
avea dreptate sI mi batd. gtiam ci el nu vroia sI fac
nedreptate' Unele persoane suferi de rana
de
anumite lucruri gitotugi le ficeann. Mi bitea pentru ci
respingere toati viala' Pentru al!i, rana de
nedreptate
vroia si mi faci un om ca lumea. i1i amintesc ci acest
va ocupa atita loc incAt acegtia se vor auto-convinge tip de scuze este specific rlnii de respingere. Daci
cd nu suferi de resPingere' situafia ar fi declan$at rana de nedreptate, copilul s-ar
preciomini atAt in fi revoltat gi ar fi spus cE tatil este nedrept.
Persoana la care rana de respingere
pulin de
atitudine cit 9i in prezent,a fizicS, suferd nrai Cind un biiat se revolti impotriva tatllui (sau o fati
rana de nedreptate, care este mai pulin
pronunlati 9i impotriva mamei), fic6nd intenfionat ceea ce pirinli
mai pulin activS. Cele doud rini existl la fiecare i-au spus si nu fac5, atunci e sub influenla rinii de
 Lise Bourbeou
nedreptate. Asta se poate int6mpla din copilSrie dar
cel mai adesea se int6mpl5 la adolescen!5 sau la
maturitate. Planul de via!5 al sufletului unui copil se
determini inainte de nagtere ce rdni vor trebui si fie
trdite pentru a putea fi vindecate treptat, astfel inc6t
sufletul siu si evolueze, si invele dragostea de sine.
C6nd rana de nedreptate se activeazi gi poate fi
observati in comportamentul cuiva, asta nu inseamnl
ci acea persoani nu are gi rana de respingere.
Rana de nedreptate ne aiuti si nu suferim de rana de
respingere
Aga se face ci rana de respingere este intotdeauna
prezentl in spatele rinii de nedreptate. lati o alti
rnetodi folositi de ego pentru a ne face s5 negim c5
suferim cAnd suntem respingi. i1i amintegti cI in
descrierea respingerii, am menlionat cd fugitivul
(persoana care suferi de rana de respingere) s-a
specializat in negarea adevlrului. De ce? Pentru ci
este rana cea mai dureroasS.
Negarea este manifestarea ego'ului,
la celmai puternic nivet
Vindecoreo celor 5 rdni
Sd ne amintim cd potrivit descrierii ficute in primul
capitol, cd fugitivul si rigidur sunt foarte perfectionisti.
Motivatiile lor sunt totugi diferite.
Din fragedS copilSrie ei au avut parte de atentia
9i
dragostea pdrintelui de acelagi sex doar atunci c6nd se
comportau aga cum acegtia le cereau. Din acest motiv
sunt foarte exigenfi cu ei insusi, p6ni la a_si depdgi
limitele, cici ii se pare cd niciodatd nu este suficient.
Fugitivulvrea SA FIE perfect pentru a se simli acceptat
si iubit, pe c6nd rigidulvrea SA FACA perfect pentru a
se simfi iubit. in ambele cazuri, se tem de critici, dar
cAnd o persoand se simte respinsd, critica ii produce
mai multi suferinld pentru cd se simte atins in dreptul
s5u de A Fl. Fugitivul este convins ci orice critici la
adresa a ceea ce ,,face,, ?nseamni de fapt
,,E$Tl NUL".
latS de ce, o dati cu v6rsta, sub influenta acestei rdni,
se teme din ce in ce mai mult si nu se ingele.
scriind aceste r6nduri md gdndesc ra toli animatorii
nogtri care lucreazi pentru Ascuttd_ti Corpul. Cei ce
erau cel mai des coplesiti de rana ior de respingere in
timp ce animau ateliere, trliau mult mai multe emolii
dec6t colegii lor afectali de rana de nedreptate.
Suportau greu reprogurile pirf ii lor de
fugitiv.
Crez6nd cd nu sunt la indllime pentru a preda unor
profesionigti, medici sau psihologi, se ldsau cu ugurinld
deranjafi de acegtia. Le era, de asemenea, dificil sd
accepte criticile sau impotrivirile participanfilor. prima
lor reac!ie era s5-gi spun 6: Sunt nul, nu sunt un
animator bun, poate o sd fiu dot aford. Le era atit de
fricS inc6t atrdgeau automat mai multe critici decdt
 Lise Bourbeau Vindecorea celor 5 rdni

partea lor de consideri suficient de important pentru a merita sd fie

colegii lor care nu erau influenlali de
ajutat.
fugitivi atunci c6nd animau'
d5deau prea GAndurile sale profunde - in general incongtiente -
Cei care uitau un mic detaliu sau care
sunt: Asto e, imi oferd ajutorul pentru cd-piinchipuie cd
multe detalii, rSman6nd astfel firi timp' igi
promiteau
se scuzau in sunt nul, cd nu pot sd md descurc singur. Nu poate
sd fie mai buni data viitoare' Unii chiar
accepta idea ci cel care se oferi s5-l ajute o face din
fafa participanlilor, chiar dacd acegtia nu
remarcaserl
pentru ceea generozitate sau pentru ci iiface plScere.
nimic. Pe urm5, partea lor rigidi ii critica
ce ficuserS 9i mulli dintre ei rni-au m6rturisit
ci le-a
Dacd fugitivul accepti ajutor intr-un final se mai poate
fostfricisSnufiecertalichiardemine,daciagafla' 9i ca rana lui de nedreptate si fi devenit
Aga mi-am dat seama cd aceste doui rini'
ne predominantS. in acest caz igi promite solemn s5 nu
mai ales uite si se revanteze corespunzitor, fiind astfel just,
impiedicd si acceptiln u$or ajutorul altora 9i
refuzi in general corect.
ne impiedici sd cerem ajutor' Rigidul
din doui motive. Primul este pentru ci nu
vrea s5 se
in concluzie, rana de respingere se situeazi totdeauna
simti Tndatorat 9i ci preferi mai de grabd sI se in zona lui A Fl. Se considerS pe sine ci ESTE intr-un
lipseascS dec6t si trebtriasc5, la rdndul
siu' si faci
anumit fel gi se teme si fie judecat de allii. Rana de
asemindtor, c6nd de exemplu cineva se oferi
si-i
ceva nedreptate in schimb atinge zona lui A FACE 9i A AVEA.
pl5teascd partea la un restaurant' ii e teamd c5 are mai pulin sau mai mult dec6t al1ii,
teami de a nu face bine sau de a face prea bine. Frica
Al doilea, pentru ci e atSt de convins cI altcineva
n-ar
de a fi judecat sau-de a fi prins cu o gre$eal5 este
putea face lucrurile suficient de bine $i ci va trebui
sd
comuni ambelor rini. Fentru a ne satisface rinile
reia el lucrul respectiv de la zero' i9i zice cam
a$a:
vrem ca totul si fie just $i echitabil. Trebuie si FACEM
PrefersSfaceuinsumi,pentrucSvafificutagacum
ceea ce trebuie pentru A Fl acceptabili.
vreau eu giin plus ar lua prea mult timp si
explic exact
cum a9 vrea eu si fie ficut'
g&ndindu-se ci nu
Reaclia fugitivului este de a refuza Ego-ul nu poate inte|€ge cB existfi doar justi[ia divind
vrea si deranjeze 9i c5 poate si se descurce
singur'
ti ci fegea cauzei 9i efectului este intotdeauna justi
S-ar simli nul daci ar accepta ajutor' Atunci cdnd
cinevainsisti,iarelacceptdpSndlaurmS'oface
pentru c5, dupi pirerea lui, refuzAnd ajutorul' s-ar
putea sI deranieze mai mult dec6t dacl accepti'
Nu

vreainniciuncazsSderanjezepecinevaginuse

712
/
Lise Bourbeou
Tieste imposibil sd sesizeze o lege divini pentru ce nu
poate percepe dec6t lucruri de naturi mentalS. N-are
cum si gtie ci nu folosegte la nimic si vrei sd controlezi
legea returnirii. Aceasti lege universali 5i spiritualS
este de o mare inteligen!5 gi este infailibilS. Recoltim
intotdeauna ceea ce seminim fie ci ne dim seama de
asta sau nu.
Atunci c6nd nu egti influenlat de nici o ran5, vei avea o
reaclie naturalS de genul: Ce amabil din partea ta
sd-mi oferi ajutorul, occept cu pldcere. Nu vei avea
sentimentul de a datora ceva. in momentul in care
refuzi un ajutor, verifici daci refuzul corespunde
nevoilor tale reale sau se bazeazd pe vreo temere a ta.
Ego-ul nostru ne influenleazi prin nigte metode atdt
de subtile incit trebuie si fim tot timpul in alertS,
pentru a le congtientiza.
Amintegte-fi c5 de fiecare dati cind se activeaz5 o
rani, nu mai egti tu cel care i1i controlezi viala. E doar
micul eu al ego-ului tiu care triie;te o emolie. CSnd ii
acuzi pe allii sau pe tine, nu mai egti centrat pe tine.
Ji-ai lSsat ego-ul si te coplegeascS, sd g6ndeasci gi s5
aclioneze in locul tiu. CAnd egti centrat, pe inima ta,
observi, simli fdrS nici o activitate mentalS, fird a
acuza, cici acuzarea este rezultatul unei emolii.
Atunci cind una dintre cele cinci rini ale sufletuluiili
provoaci suferin!5, inseamni cd nu egti ln stare sii-|i
asculli inima ginici nevoile
Vindecorea celor 5 rdni
Reamintindu-ne faptul ci ego-ul face tot ce-i sti in
putinf5 pentru a-9i demonstra gi a le spune altora ci
existS, este evident faptul cd rana de respingere este
cea mai rea pentru el. Aceasta ii di cel mai acut
senzalia de a fi nul pi de a nu exista.
Am ajuns la concluzia ci de fapt rana primordiald a
ego-ului este rana de respingere. Aceasta este cea care
il impinge intotdeauna si preia puterea. Rana este ir
apoi insoliti si intiriti de celelalte r5ni. Cu c6t sunt ri
mai multe rini activate in acelagi timp, cu at6t suferim
mai mult 9i cu at6t mai mult se crede ego-ul mai
important pentru a ne proteja. De aceea adopti at6tea
comportamente defensive, fiind convins ci n-am putea
supravielui suferinlelor. Nu gtie ci incerc6nd si ne
ajute, cu c6t in sistS mai mult cu at6t suferinta e mai
mare.
Acesta este gi motivul pentru care rana de respingere
este la originea majoritSlii bolilor, fizice sau psihice.
Durerea asociat5 rinii de respingere ii impinge pe unii
la ur5, impotriva lor ingigi 9i a pirintelui de acelagi sex.
Sunt foarte supSrafi pe acel pdrinte pentru ci nu a fost
un model care l-ar fi putut ajuta sd existe, si trdiascd in
societate. igi amintesc cd e nevoie mai int6i si simli
iubirea pentru a putea simfi urd pentru cineva.
Ura are puterea de a declan$a o boali gravi, chiar
mortalS 9i poate, de asemenea, si-i impingi pe unii si
se mutileze. Aceasti emolie este generati de o
incapacitate de a simti iubire adevirati. putem sd
concluzionim ci durerea asociatd rinii de respingere
este cu at6t mai puternicS cu c6t o persoani urigte
 Lise Bourbeou
mai mult. Gdsegti mai multe detalii pe subiectul acesta
in cartea mea precedentS, Cancerul, o corte care dd
speranld.
Alimentalia gi greutatea
in privinf a
alimentaliei, rana de respingere ii
influenleazi pe oameni sE nu se ?ngrape. Ca regulS
generalS, cei care triiesc multe ernolii au tendinla si
mdn6nce mai mult. Fugarulface excepfie, in general el
se priveazd de m6ncare atunci cSnd resinnte multi uri
irnpotriva lui insugi pi consideri ci nu meritd si fie
hrinit. Pentru cI simte cu dificultate foame, min6ncd
in general putin. C6nd face excese, va fi mai ales cu
dulciuri, care ii produc aceleapi efect ca gi alcoolul,
adici il ajuti sd se refugieze intr-o lume imaginarS.
CAnd fugarul igi permite excese, ii este imposibil s5 se
ingrage. Cu dorinla sa psihologicd de a dispSrea, nu-gi
poate permite s5-;i creeze un corp prea vizibil. C6nd
min6nci mult gi daci rana de nedreptate o insofegte
pe cea de respingere el va vomita, pentru a respinge
m6ncarea ;i a nu se ingrSga.
C5rrd rana de nedreptate este activ5, rigizii se simt
vinovali, pentru cI ego-ul lor le spune fdri intrerupere
cipentru a fi iubili trebuie s5 aibi un corp frumos.
Rana de nedreptate este cea care decide curele de
slSbire. Am vdzut cd ea ne impinge s5 ne controlSrn cel
mai mult, in toate domeniile. C6nd cele doud rSni sunt
active in acelagi moment, s-ar putea ca persoana
respectivS sI sufere de anorexie si sd vomite din mai
multe cauze.
Vindecoreo celor 5 rdni
C6nd rana de nedreptate irrfluenleazi n"lodul de
alirnentafie al cuiva, acesta se va ingnSga, mai ales din
vinovilie. De fapt, c6nd nu nnai poate si se controleze,
se simte vinovat c5-;i pierde controlul gi se considerS
vinovat cd nu este capabil sii o fac5. in concordan!5 cu
dorinla lui de a avea un corp perfect gi cu credinla sa
cd surplusul de greutate va fi mai pulin vizibil, acesta
se va repartiza uniform. Am explicat detaliat acest
fenomen in cartea mea Ascultd $i mdnincd, stop
controlului.
Activarea rinilor
ilireamintesc cd toate rinile pot fi activate in trei
moduri. Daci te raportezi la triunghiul vielii pe care l-
am explicat ?n primul capitol vezi cI te nespingi in
aceeagi m5sur5 ?n care ii respingi pe ceilalli $i te simti
respins de citre ei. Este la fel pentru toate rSnile. E
posibil s5 simtri o oarecare impotrivire citind aceste
rdnduri, pentru ci cei mai mu!1i dintre noi suntem mai
congtienli de modulin care trlim o anumiti rand dec6t
pe celelalte. Mi se lnt5mpld des la ateliere si aud
comentariide felul:
EU MA RESPTNG: Eu cred cd md respirtg mai mult decdt
ii resping pe ceilal;i. Sunt atdt de ;ters cd e imposibil ca
ceital;i sd se simtd respinpi de mine. in plus nu preo md
simt respins de ollii. Dirnpotrivd, om senzatria cd ei foc
totul sd-mi arote iubirea pe care mi-o poartd, iar mie
'imie greu sd o accept.
CE|LALT| MA RESPTNG: in cozul meu, fntotdeouno arn
suferit mai rnultd respingere din partea celorlal;i gi
 Lise Bourbeou
osta a inceput incd din copildrie, cdnd momu nu se jeno
deloc sd-mi arote cd nu md iubegte. Eu n-am fost otdt
de rea co eo. Dimpotrivd, eu om fdcut totu! pentru a le
ardto celor din jur cdt de rnult'ii iubesc. E odevdrat cd
md pi resping cdteodatd, dar niciodotd a;a cum m-o
respins moms sau alte cdtevo femei din viala mea.
il nfSnNO PE CEtLALil: Pentru mine este evident cd ii
resping pe ceilalti mai mult decdt pe mine insumi. gi
nici ceilal;i nu se camportd aga cu mine. As spune cd pe
mdsurd ce ei incearcd sd md cooptezet eu devin mai
antisocial. E mai puternic clecdt mine, md gdndesc mai
mult lo mine tnsumi si nu-mi pasd cd asta i-ar putea
rdni pe alfii. Am crezut'intotdeauno cd asta e iubireo
de sine, dctr vdd cd am dificultdli in relstii. Por un
egocentric.
Este normal sd oi osemeneo convingeri sub influen.ta
ego-ului. Cu cAt devenim moi conStien,ti cu otdt ne ddm
seama cdt de tore ifi exerseazd putereo asupro
noastrd. Dacd te recunopti fn vreunul dintre aceste
exemple, e important sd accep{i cd fiecare rond se
trdieSte intotdeouna'in fiecare dintre cele trei cozuri lo
acelapi nivel. Acceptdnd acest fapt, chior dacd nu e5ti
de ocord, ifi spore5ti 5ansele de a deveni congtient mai
repede atunci cdnd uno dintre rdni .ti se octiveazd.
Exemple de rini de respingere
gi de nedreptate activate
Sd vedem acum c6teva exemple de rSni de respingere
;i de nedreptate, inclusiv atitudinea reactivl a
persoanei care poartd o masc5" Subliniez c5 aceste
118
Vindecarea celor 5 rdni
doui rini pot fi activate de oricine. Cdnd rana de
respingere este in cauz5, te vei simli ca fiind nul, bun
de nimic. Te incearc6 o frici puternici. CSnd te acuzi
cu furie, pe tine sau o alt5 persoani de acelagi sex,
inseamni ci rana de nedreptate !i-a fost atinsS. Vom
explica mai departe cum se poate trii diferit o situalie,
resimfind atingerea rinii flrd si l5sam masca sE se
instaleze, ceea ce ii va oferi un balsam vindecdtor.
fin si precizez ci atunci c6nd rana de nedreptate este
activati, masca de rigid poate fi exprimatd in doui
moduri diferite: fie prezentdndu-se conform, fie rebel.
Egti conform atunci cdnd corpul !i se contractS,
privirea i1i devine rece giil fixeazi pe oponent. Nu spui
nimic, dar este ugor de simfit nedreptatea pe care o
triiegti gi furia pe care.ti-o stipdnegti. Totul se
int6mplS in interiorul tiu. Putem considera aceastS
atitudine ca o tranzitie intre masca de fugitiv gi cea de
rigid.
Unii rim6n rigizi conformi toati viala. Rigizii rebeli in
schimb, se apdri, strigi ;i i9i exprimi furia in mod
deschis. Pot chiar s5-pi provoace pErintele de acelagi
sex sau orice altS persoanS care i-a trezit durerea triiti
la origini cu acel pirinte.
in exemplele care urmeazS, te rog sI inlocuiegti
numele Canta cu numele pe care l-ai ales pentru a-!i
personaliza ego-ul. Acesta se poate manifesta in doui
moduri. Ori fl auzi ca pe un discurs in interiorul tdu sau
se exprimi prin cuvintele pe care le folosegti. Cu c6t
rana ne doare mai tare, cu at6t riscim mai mult sd ne
pierdem controlul.
 Lise Bourbeau
De c6te ori nu auzim: imi pare rdu, n-sm vrut sd spun
asto, dar nu m-orn putut abfine. C6nd ne l6sim ego-ul
si ne coplegeasci, acesta se poate folosi chiar 5i de
corpul nostru pentru a se exprima, de exemplu prin
violen!5 fizicS.
Si presupunem c5 te afli intr-un grup 9i dintr-o dati
cineva i1i cere plrerea. Nu te simli bine, nu egti
pregitit, nu-!i place sI fii in centrul aten!iei 5i mai ales
crezi c5 ceea ce ai putea spune nu va fi probabil
interesant pentru ceilalli, ba chiar s-ar putea s5 fie
apreciat gregit. RSspunzi vag, incercAnd s5 deviezi
atenlia, ori te ridici ca sI te duci la toalet6'
in realitate nu ai fi tu, ci ego-ul tiu, care !i-ar fi dictat
reaclia cam aga: Nu spune nimic' $tii ci egti nul 9i ceea
ce ai putea spune e ori neinteresant ori gregit' Astfel
vei evita si te simli ridicol. Daci nu spui nimic, vei
suferi mal pufin' $tii bine c6t ai suferit cAnd erai mic
fiindci ai fost ridiculizat gi ignorat. CrezAnd ceea ce-!i
spune ego-ul, ti-ai pus masca de fugitiv 9i ai utilizat un
comPortament reaclional.
Pe de altiparte, in aceeagi situa!ie, ai fi putut suferi de
la rana de respingere rdm6n6nd centrat 9i observator'
in loc si reaclionezi cu masca de fugitiv'
lmediat ce-ai fi auzit ;oaptele lui Canta care incerca si
te fac5 si crezi ci egti nul, activandu-!i astfel rana, ai fi
respirat profund o dati sau de doud ori, ai fi biut
pulini api, daci aveai la indem6ni 9i ai fi vorbit cu el:
$tiu Canta ci vrei si mi ajuli 9i e adevirat
ca opinia
mea s-ar putea sE nu fie acceptate' Stiu cd vrei si mi
aperi de suferinli dict6ndu-mi o asemenea conduitS'
rza
Vindecorea celor 5 rdni
Dar, de asemenea, trebuie si ;tii cd vreau cu adevirat
si fiu capabil intr-o zi sE mE lubesc suficient incSt s5-mi
ocup mai des locul care mi se cuvine.
Vreau gi sd triiesc experienla de a mi simli bine chiar
daci allii nu sunt de acord cu mine sau atunci c6nd
gregesc. $i vreau ln primul r6nd si ;tiu ci ;i daci nu
prea gtiu ce si rdspund pe loc, nu sunt nul, ci doar
indecis pentru moment.
Simt ci intentia ta este bund vrSnd sd m5 ajuti in felul
acesta, dar in realitate asta nu mi mai ajut5. Md simt
mai puternic acum gi simt cd sunt capabil s5-mi asum
consecinlele de a-mi ocupa locul. i1l mullumesc cd ai
vrut sd md ajuti dar te rog acum si te duci si te
odihnegti gi si observi c6nd voi indrdzni s5-mi ocup
locul.
Aga te recentrezi pi devii observator la activarea rSnii
de respingere. Astfel durerea si fricile asociate rdnii se
vor estompa gi vor dispSrea. Nu mai cazi in capcana
mdstii 9i comportamentelor de fugar. i1i va fi atunci
mult mai ugor s5-1i ocupi locul, chiar atunci sau cu
viitoarea ocazie.
Te-ai gdndit cI in genul acesta de situafie, este foarte
posibil ca unele persoane si se simtS respinse, crez6nd
cd nu sunt suficient de importante ca tu sd catadicsegti
si vorbegti cu ele. Ca reaclie, acestea ar putea si nu-!i
mai adreseze cuv6ntul gi nici micar si nu te mai
priveascS. Te vei simli la rindul tiu respins de citre
ele. lati un bun exemplu de triunghi care se pune in
func!ie. intr-o asemenea situa[ie tu te-ai respins, i-ai
respins pe ceilalli gite-ai simlit respins de ei.
t27
 Lise Bourbeou Vindecoreo celor S rdni

Canta va profita pentru a ad5uga: Vezi ci aveam Dacd ai vrea si fii nedreaptd cu mama ta refuz6nd si o
dreptate s5-ti spun s5 nu vorbegti? Se poart; de parcd mai vizitezi Canta !i_ar spune: Trebuie
sd te duci sd_ti
nici n-ai fi acolo, probabil igi spun cd egti prea nul ca si vezi mamo. pdnd lo urmd, e5ti singura
ei fiicd. fgti reo
participi la conversalie. Este deci mai bine sd nu atragi atunci cdnd ili pierzifireo cu ea. Trebuie
sd_;i omtintegti
aten[ia, astfelva fi mai utor pentru tine. Ai putea chiar cd rie nu ri-ar prdcea sd
fii tratatd ostfet. Egti insensibitd
s5-!i cauli o scuzd 9i s5 pleci, n-ar fi nici o diferen!5 dacd n-oi nici un pic de compasiune pentru
suferinfa ei.
pentru ei. fine doar de tine sE continui s5-i asculli
discursurile sau sd dialoghezi cu el a9a cum am aritat Dacd vei considera cd mama ta este
nedreapti cu tine,
maisus. Canta !i-ar spune cam aga: C6t e de
nedreoptd! Nu
vede cd tu ili foci timp sd te duci sd
o vezi gi sd o suni
Si luim acum un exemplu de nedreptate. S5 de atdtea ori? gi eo nici mdcor nu te
intreabd cum a
presupunem cd egti de sex feminin, ci mama ta duci, cum i;i merge. Nu vorbegte decdt
de eo. pe bune,
triiegte singurS, este divorlat5 de mai mulli ani dar nu devine din ce in ce moi egoistd cu
trecereo anilor. Nici
a acceptat asta nici o dati. Se comporti deseori ca o mdcar nu ascultd ce-i spui, te fntrerupe
victimS, pentru a incerca s5-1i atragi atenlia fiind
tot timput.
Docd mdcor fi-ar mai osculta unele
sfoturi, via;a ei ar
bolnavi sau inventAnd probleme. Se pl6nge de toate, putea fi mult moi ogreabild.
de problemele ei fizice, de vreme, de vecinS, de fostul
sot care o ingela, de lipsa banilor, de copii care nu vin ili Uai seama c6t de mult ar putea suferi mama ta de
si o vadd suficient de des etc. Tu egti singura fiic5, iar nedreptatea pe care i-ai face_o intr_o
astfel de situatie?
fralii tii au tot timpul scuze pentru a nu se duce si o Ar suferi o nedreptate din partea ta la
fel cum ai suieri
vad5. Ji-e mil6 de ea gi pentru a fi o fiici buni o suni ;i tu o nedreptate din partea ei la fel ca nedreptatea
p_e care o simfi fali
deseori gi consideri o datorie de a te duce si o vezi o de tine insufi crezdnd cd trebuie
dati pe siptim6n5. C6nd incepe si se pl6ng5 nu mai s5-1i faci mama fericitd.
suporli ;i incerci si o ajuli cu solulii de-a gata.
Cum rana de respingere este activatd
?n acetagitimp cu
Din picate nu te asculti 9i devii nerdbdStoare. li se cea de nedreptate, in aceasti situatie,
Canta ar putea
pare foarte nedrept ci nu-!i apreciazi eforturile. Chiar sd se manifeste - dupd o viziti sau
dupi un telefon _
te rdstegti un pic la ea gi p6ni la urmi caufi un pretext aga: Eptl chiar nuld co
fiicd, nu egti capobild nici mdcor
ca sd pleci c6t mai repede. Vizitele aste au devenit o sd fii pulin drdgufd. De ce nu potli
sd taci din gurd gi sd
corvoadd gi pleci de fiecare datd de la ea trSind emolii o logi sd se vaite? gtii cd dacd veiinceta
sd o maivezi si
puternice. CSnd te comporli astfel, Canta ili sd te ocupi de ea, o vei regreto tootd
viafa. N, ;;;;
controleazd com porta mentul. mai iubi pi probabil nici n_o sd vrea sd te
mai vadd
 Vindecarea celor 5 rdni
Lise Bourbeau
Treptat, datoriti experienfei de a trii sub influenla
c1nd o
vreodatd. AminteSte-fi cft ai suferit
fost ego-ului pi de a reugi apoi si ne recentrim, devine din
sd-Sivorbeoscd'
supdratd trei luni 5i nu moivroio ce in ce mai ugor si ne urmlm inima. invS!5m sd facem
respinsi de tine 9i fati situafiilor observ6ndu-le. Dupi c6teva clipe de
Sunt siguri ci9i mama ta se simte reaclie la durerea cauzatS de rana atinsS, putem si
mai ales atunci
de anumite comportamente ale tale' respirim ad6nc si si spunem: imi dau seama cd
c6nd ili cauli scuze si pleci nnai
repede' La r6ndul t6u'
micar nu se aceastd situolie sau aceostd persoand mi-a atins rona
te simli respinsd de faptul ci nici ocupati si se de respingere sau/gi pe cea de nedreptote.lmi dau voie
prea
intereseazi de ce mai faci, fiind sd fiu umon 5i sd am rdni de vindecot. Pentru moment
pl6ngi de Problemele ei' md simt respins $i/sou nedreptdfit. intr-o bund zi vai
important si
Aceste exemple ne arati cAt e de ajunge ca ocest gen de situalie sd-mi focd din ce in ce
dialogdm cu Canta' Devenind congtient'
ii vei maipu.tin rdu.
vei da seama c6nd
recunoagte mai repede vorbele 9i-!i Datoriti acestei noi metode de a-ti gestiona rdnile,
tale veneau de
ai auzi vocea' Credeai ci manifestirile observi ceea ce triie;ti ;i realizezi ci nu e nici bine nici
la tine din fiinla ta, cind de fapt
nu era cazul'
riu. E pur gi simplu omenesc. in loc si te judeci, si te
deci s5-i vorbegti a9a:' critici gi si-ijudeci pe altii, i1i permili si mai ai rini, ca
Petrtru a schimba ce\ra, va trebui
sd md losi in poce' orice fiin!5 omeneascS.
iar ai apdrut Conta? Chior nu vrei
vorbindu-mi astfel 5i
nu-i o5o? $tiu cd ai intenlii bune
incercilndsdmdfocisdcredceeocecrezitu.$tiucd
{(D}
nu md oiutd cum
eSti convins cd md aiufi, dor chiar inainte si treci la capitolul urmdtor i1i sugerez s5-1i
crezi tu. Te onun! o'"o' sd fiu copabitd sd-mi dou notezi timp de c6teva zile toate d5!ile cSnd rSnile de
'i
voie sd fiu nerdbddtoare c}teodatd ;i
sd nu am chef tot
respingere 5i de nedreptate iti sunt atinse pi te fac si
timPulsd-mivdd moma' porli masca de fugar sau cea de rigid. Asta te va ajuta
sd sufdr' dar ocum vreou sd-mi
si devii congtient de ceea ce i1i spune ego-ul tiu.
$tiu cd fi-e fricd cd om Noteazd-fi gi ceea ce decizi s5-i rispunzi.
osum consecinfele'
iau viafa in mdini, sd invd; sd-mi
vadd' de exemplu'
dacd momo nu vo moi dori sd md Practicdnd in continuare i1i vei dezvolta reflexul de a
sd nu-mi pierd
Nu mai pot sd md controlez de fricd dialoga cu Canta. AcordS-!i mai ales timp sI faci
pe urmd' Te sfdtuiesc
controlul si de o md simfi rdu diferen[a intre cum te simli inainte gi dupd ce ai vorbit
deci sd te odihnegti deacamdotd 5i
o sd vezi cd pot cu Canta 9i i-ai mulfumit. Vei putea astfel si simli cu
ocLtm sd-mi controlez singur
vialo 9i sd-mi osum adevSrat bucuria de a te fi fost capabil sd te centrezi.
consecinfele'

L2s
 Lise Bourbeou Vindecareo celor 5 rdni

Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viala CAPITOLUL SASE

mea urmitoarele:
Rnnilp- dp. alaqndsn Si d,e
trddare-
Ca 9i rinile descrise mai sus, rinile de trddare si de
abandon sunt strdns legate. Amdndoui au fost activate
in copilirie de citre pdrintele de sex opus sau de cdtre
persoana care a jucat acest rol. Rana de abandon
se
trezegte intre trei 5i cinci ani, iar cea de tridare intre
patru gi gase ani. igi sugerez, daci n-ai ficut_o, si
recitegti cele douS capitole care trateazi aceste rdni
din cartea precedentd (Cele Cinci Rini care ne
impiedici si fim noi ingine) inainte de a citi acest
capitol.

in capitolul precedent am menfionat ci rana de

respingere este cea mai dureroasd gi cea mai
devastatoare dintre cele cinci rdni. Rana de abandon
vine pe locul doi. De ce? pentru ci este triitd de
manieri pasiv5, ?n interior. Eite caracterizati mai ales
prin imensa tristele triit5 la cel mai profund nivel al
fiinlei. De multe oriam auzit oamenispundnd: Md simt
atdt de trist cdteodatd Si n-am nici o idee din ce couzd.
Mi se pare cd am tot ce-mi trebuie pentru a
fifericit, o
relolie bund, o carierd, copiifrumogi etc. De ce aceostd
tristefe md coplegepte brusc? O simt in tot corpul.

Daci recunogti starea asta printre stirite tale inseamnd

ci rana de abandon este mai prezenti dec6t crezi. Este
foarte probabil sd nu vrei si o congtientizezi, ca sd nu
suferi gi faci tot felul de lucruri ca sd te convingi ci
totul e in regulS. Si ai o viali sociali activd e un

127

Lise Bourbeau
('xcrnplu. Dar c6teodati, c6nd tristelea nu mai poate fi
refulati, apare din nou la suprafali'
con5tientizezi cA revine cu regularitate, inseamni ci a
venit timpul si inveli s5-!i ingrijegti aceastd rani de
abandon, acceptSnd-o 9i aclion6nd pentru a o face si
se diminueze treptat. N-ai nevoie si te resemnezi 9i si
crezi cd va trebui si triie$ti a9a toati viala'
Dificultatea majori pentru cei ce suferi de abandon
este ci ego-ul lor ii face si creadi ci nu primesc
niciodatd destulS afecfiune, destulS hrand afectiv5' Nu
conteazi mijloacele pe care le folosesc pentru a o
primi, ei rim6n convingi ci pot 9i ci trebuie s5
primeasci mai mult. Se iubesc at6t de pulin, ci nu
inceteaz5 si caute dovezi de dragoste din partea
celorlalli.
Asta explici cum o persoani influenlati de rana de
abandon in timp ce min6nci poate consuma o mare
cantitate de m6ncare fird s5-9i dea seama ci
organismul ei nu mai are nevoie. in acest caz persoana
respectivl nu va lua in greutate din cauza stirii de
nevoie psihologici 9i a atitudinii interioare care ii
spune: imi lipseSte. Nu primesc suficiente dovezi de
iubire.
Am menlionat cd atunci c6nd rana de abandon este
atins5, reaclia este exprimati de o manieri pasivS' in
cazul rinii de tridare reaclia este mai expresivS, mai
puternici. Si luim exemplul unei fetile care se simte
abandonati de tatil siu, acesta fiind foarte ocupat cu
munca lui sau pentru ci acesta petrece mai mult timp
cu biielelul siu sau cu solia' Se simte singurS, vrea sd-
Vindecarea celor 5 riini
gi lingugeasci tatdl, si primeasci atenfie din partea lui
pi pare cd n-are niciodati destulS, cu toate cd atunci
CAnd
cSnd i-o acordi tatSl o alinti scumpeteo meo micd.
Este mai mult in contact cu ceea ce-i lipsegte dec6t cu
ceea ce primepte. Folosegte adesea metode subtile
pentru a-gi satisface nevoia de afecliune gi de
susfinere. DacS tatll nu-i aratd nici un fel de atentie
sau de afecliune, rana sa va fi 9i mai dureroasS.
Cind se simte abandonati, va pl6nge in camera ei,
sirnlindu-se neiubitS. Chiar dacd gisegte cum sd atrage
atenlia altor persoane, resimte totugi o mare triste[e
ci nu tatSl ei (sau cel care joacS acest rol) este cel
care-i satisface nevoia de aten!ie. Atunci cAnd are
probleme cu mama sa, doregte ca tatSl si-i lini partea
ei. Daci acesta n-o face, se va sinrli nu doar respinsi
de mama sa, ci gi abandonati de tatil sdu.
Poate chiar s5 se foloseascS de boalS ca s5-pi atingd
scopul. Totugi, chiar gi in aceste cazuri, s-ar putea ca
tatil sdu s5-gi giseasci scuze ca si nu se ocupe de ea.
El va spune, de exemplu cd mamele se pricep mai bine
sd ingrijeasci un copil bolnav sau ci el nu poate intra
intr-un spital pentru ci i se face r5u. Fetila poate
atunci si-9i creeze boli tot mai irnportante. Biata feti[5,
nu stie cd ane nevoie sI se ocupe de vindecarea rinii,
care este singura cauzi pentru care iSi atrage
asemenea comportamente din partea tatdlui siu.
Ceea ce activeazS gi mai mult aceasti ran5, este faptul
cd la copil se dezvoltS pi un complex oedipian
important. Aceasti feti!5 iSi va urca tatil pe un
piedestal care ii oferd toati atenfia de care are nevoie
729
 Lise Bourbeau Vindecareo celor 5 rdni

sau nu. Nu-;i di seama ci

lipsa propriei sale iubiri de fiind neascultStoare, aroganti, acuz6ndu-l cd este
sine o impinge de fapt s; caute aceasti iubire in egoist gi insensibil, evit6ndu-l etc. Rana de trddare
exterior. Activarea rinii se produce c6nd incepe s5-9i devine din ce in ce mai evidenti.
exprime furia, in g6nd sau in cuvinte: Cum poate un
tatd core spune cd md iubegte sd se comporte ago. De
ce-mi spune cd sunt scumpeteo lui cdnd nu-gifoce timp
Controla ntul folosegte ma n ipu la rea su btil5 sau
deloc pentru mine. Nu-5i dd seomo cdt de mult il
manipularea agresivd pentru a-ti atinge scopul
iubesc? Ag fi otdt de bucuroasd sd-mi ocorde moi multd ',
atenlie.

Nu poate sI in[eleagi de ce tatil nu-i acordi atentia
doritd, cind ea face tot ce poate si fie drlgu!5, ca si
fie iubiti. Nu intelege mai ales decalajul dintre ceea ce
spune gi face tatil ei gi ceea ce simte ea ci primegte de
la el. Se simte tridati. Din momentul c6nd agtept5rile
j Deveniti adultS, aceasti persoani va avea cu greu
I incredere in partenerul sdu. Acesta nu infelege cum
f partenera sa poate fi cSteodati at6t de drigistoasi gi
atagantS, iar apoi sd se schimbe brusc, p6n5 la a deveni
t.

groaznic de rea.
ei nesatisficute o fac si simtS din ce in ce mai multi
furie, incepe si adopte un comportament mai reactiv. Rana de tridare inciti la dezvoltarea unor metode de a
prelua controlul asupra celuilalt prin utilizarea mdgtii
Daci fetila nu primegte nici un semn de atenlie sau de de controlant. De ce? De frici sd nu fie abandonali.
afecliune, sunt ganse ca revolta sd iasi la suprafaf5 Aceastd teamd este in general incongtienti 9i din
mult mai repede. Nu va intelege deloc de ce un tati aceasti cauzi persoana controlanti se crede foarte
care spune ci o iubegte nu i-o arati niciodatS. independentd gi n-ar putea recunoagte cd suferd.
Comportamentele sale de controlant il ajutl si nu
Controlantul are doui metode de a-gi exprima furia:
simtd durerea riniide abandon.
?ncerc6nd s5-l manipuleze pe celSlalt intr-un mod mai
subtil sau mai vizibil, mai puternic, agresiv chiar. Unii
folosesc cele doui metode pe r6nd, iar allii preferS mai
mult una dintre ele. Nu gtie ci de fapt ?9i dubleazi suferinfa. Nu-i este
doar frici:de a fi abandonat, a dezvottat gi frica,rde a fi
in exemplul de mai sus, fata poate manipula subtil
minlindu-gi tatil, fic6nd promisiuni pe care gtie ci le
va incilca, spunSnd tot ce tatil vrea sd aud5, dar
fdcSnd de capul ei. Poate deveni agresivS, ficSnd crize,
provocAndu-;i tatil, pentru a-l face sd reacfioneze,

130 131
 Lise Bourbeou
Aga cum am mentionat in primul capitol, masca de
controlant se distinge la femei prin forla 9i volumul
bazinului, iar la birbali prin forla 9i volumul umerilor.
De ce aceasti diferen!5 de manifestare corporalS?
Pentru ci bazinr.rl femeii reprezinti partea corpului
care poarti gi protejeazi copilul. La bdrbali umerii 9i
mugchi folosesc ca sd Protejeze.
Corpurile lor par cd vor si transmiti celor de sex opus:
Poli si vezi ci sunt o persoanS puternicS, cd te pot
proteja? Cu mine n-ai de ce s6-trifaci griji, voi avea griji
de tine. Chiar daci asta incearcd si demonstreze, forla
lor nu este perceputi ca mijloc de proteclie, ci mai de
grabi ca mijloc de control 9i lipsd de incredere.
in privinla alimentaliei, persoanele influenlate de rana
de tridare vor pierde din greutate din cauza vinoviliei.
Aceasta se declangeazi din frica 9i culpabilitatea de a
avea griji de celSlalt sau prin dorinla de a purta mai
pulin de griji celuilalt, ceea ce ar reprezenta un semn
de slSbiciune din partea sa. Vor resimli vinovilia de a
nu-gi asculta nevoile alimentare. Greutatea
suplimentari se va depune pe burti, pe golduri 9i pe
coapse la femei giin partea de sus a corpului la bdrbagi.
DacS birbatul controlant vrea si se comporte
maternal, atunci va depune gi el greutatea in zona
bu4ii.
Am spus mai sus ci incepem prin a simli frica de a fi
abandonat gi ci pulin c6te pulin rana de tr6dare se
manifest5. in acelagi timp, cei care conform planului
lor de via!5 au de rezolvat o rani de abandon mai
132
Vindecarea celor 5 rini
important5, vor adopta mai ales comportamente
specifice acestei rini.
llana lor de trddare exist6, chiar daci este mai pulin
vizibilS este totugi foarte prezentd. O vor trii de o
manierd mai subtilS. S-ar putea, de exemplu ca acegtia
si aibl dificultSli in a-gi pistra o relalie stabilS, timp
mai indelungat. Tgi vor acuza in permanen!5 partenerul
de toate relele, in timp ce, la r6ndul lor nu vor avea
niciodati incredere in el.
Alfii ar putea, de asemenea, sd pretindS, in fala altora
dar mai ales pentru ei insugi, cd sunt mai fericifi
singuri: Cu o ratd o divorlurilor de 50%, um hotdrdt cd-
mi ojunge. Nu mai vreou sd mai am intdlniri. E prea
complicat sd ai o relalie reusitd tn zilele noastre. Nu
mai orn nevoie de nimeni, sunt destul de puternic
pentru o-miindeplini singur toote nevoile.
De fiecare dati cdnd acuzdm pe cineva de sex opus, o
facem din cauza rinii de tridare. Sub influenla rinii de
abandon ne judecim, ne dilplingem soanta gi triim
totul la nivel interior. Le gisim scuze celorlal;i gi gisim
metode pentru a obline atentia pe care ne-o dorim.
Ceea ce explici de ce atatia birbali 9i femei induri
rela!ii violente.
Am auzit femei spun6nd: Admit cd solul meu md bate,
dor numai cdnd bea prea mult gi nu se poate controlo.
Suferd foorte mult 5i gtiu cd md iubegte. De oltfel, o
douo zi dupd ostfel de evenimente, este foarte drdqul
cu mine 5i regretd enorm.
 Lise Bourbeou
in general bdrbalii care sunt bitufi refuzi s5
i
recunoascS, e dificil si avem statistici. Cei ce nu sunt
l
I
con;tienfi de rana de abandon, nu pot pricepe cum
poate cineva sd indure astfel de rela[ii anii intregi. Nu
trebuie si incercim si inlelegern, nu folosegte la
nirnic. Mai bine sd ai compasiune pentru acegti oameni
gi suferinlele lor, asta te va ajuta s5-1i vindeci propria
ranS de abandon, chiar daci incS nu admili ci ai una.
A crede cd o pldcea inseamnd a iubi, este un alt indiciu
al acestor doui r5ni. De aceea persoanele controlante
gi cele dependente au foarte multe agteptlri.
Dependentul are impresia cI daci partenerul ii face tot
timpul pe plac, in detrimentul propriilor sale nevoi,
asta este o dovadi de iubire. Crede chiar cd a fi gelos gi
posesiv este o dovadd de iubire. Pentru a-gi demonstra
dragostea se va conforma 9i el dorinlelor gi exigenlelor
celuilalt, firi si se intrebe micar care ii sunt propriile
nevoi gi se va a$tepta la acelagi lucru din partea
partenerului sdu.
Controlantul are aceleagi agteptiri ascunse ca gi
dependentul. Cu toate astea, va fi manipulator intr-un
fel ascuns - pl6ng6ndu-se, de exemplu - sau agresiv.
Va pretinde partenerului s5-i faci pe plac, daci nu, va
face scene, va ameninta, se va bosumfla, va negocia
sau va seduce. Agteptirile sale sunt imense gi nu gtie
c5 forla reacfiilor sale este datd de frica de a fi
abandonat.
I se pare normal ca cineva sd se striduiascd s5-ifaci pe
plac, in timp ce el gisegte intotdeauna motive si se
gdndeasci nai int6i la el insugi" Chiar dacd controlantul
Vindecoreo celor 5 rdni
demonstreazi un temperament egoist, va fi primul
careil va acuza de egoism pe cel care ar indrizni si-i
spuni nu atunci cSnd el cere ceva.
Controlantului ii este si-gi recunoascl
imposibil
vreodatS vina, pentru ci are nevoie si aibi tot timpul
ultimul cuv6nt. Scuzele sale sunt mai degrabi acuzalii
la adresa altora sau a unor situalii exterioare. poate,
de asemenea, si minti foarte u9or, pentru a nu fi
nevoit s5-9i recunoasci vina.
Controlul rigidului gi al controlantului
MSgtile asociate rdnilor de abandon gi de tr5dare
con[in mult control 9i mi se pune deseori intrebarea
care este diferenla dintre cele dou5, cum putem face
distinc[ia. Sunt motivatiile Si fricile lor care sunt
diferite.
Ca sI ilustrlm aceasti diferenf5, si lulm exemplul
unui cuplu care a avut un accident. Domnul povestegte
incidentul familieiin prezenfa doamnei. Conduceom cu
vitezd normald, cdnd dintr-o dotd opore o masind din
dreopta. Nevostd-meo, care era ldngd mine nu m-o
prevenit cd goferifo nu pdreo sd md fi vdzut. Atunci a
introt in noi. Of, femeile osteo! Nu sunt fdcute pentru a
porticipo lo traficul rutier. O va spune r6z6nd, chiar
daci de fapt i9i acuzi solia cd nu l-a prevenit gi pe
goferita respectivd cd nu gtie si conducd. Doamna se
supiri 9i reaclioneazl: Bdrbatul meu spune prostii.
Femeia aio iegea de pe o alee pi cum og fi putut eu sd
Stiu cd nu ne-o vdzut? Eu cdnd conduc md uit ln toate
pdrfile. Se apir5, se justifici.
135
 Lise Bourbeou Vindecoreo celor S rdni

Constatim ci aceastd situalie a trezit frici diferite congtienfi de nevoile lor gi sunt convingi cd
le exprimi
pentru fiecare dintre ei. El se teme c5 va fi considerat foarte clar, degi nu este cazul.
un gofer prost, c6nd el consideri ci e un gofer mult
Dependentul igi formuleazi cererile pl6ng6ndu_se
mai bun dec6t altii. lnfluenlat de masca de controlont gi
nu-pi poate recunoagte vina gi trebuie s5-i acuze pe
sper6nd ci astfel celilalt va pricepe ce vrea in
realitate. Daci celilalt ar pricepe prin telepatie,
allii. Pe cAnd doamna se justifici explic6nd ce agteptiri asta i_
ar demonstra c6t de iubit este. Controlantulinsi,
avea de la cea care conducea. Aclioneazi sub influenla igi
formuleazi cererite d6nd ordine. El se a5teaptd
m6;tii de rigid. Pe de o parte o judeci pe aceasta c; nu ca
's-a asigurat din toate pi4ile, iar pe de alti parte se celSlalt si priceapi imediat gi si_i indeplineascd
ordinele pentru a-i dovedi dragostea.
judeci pe sine fiindc5 nu gi-a avertizat solul la timp. iti
amintesc ci din motive de vinovSlie rigidulse justifici Si luim exemplul unui cuplu. Solul se intoarce de la
deseori. Nu-gi di seama ci dac5 ei nu s-ar simli serviciu in fiecare seari ta ore diferite. Doamna
vrea
vinovafi, ceilalli nu le-ar reflecta vinovSlia gi nu i-ar s5-gi exprime dificurtatea de a pregdti masa
acuza.
firi sd gtie
la ce ori va veni 9i el.

Se poate, de asemenea, ca ea si simti tridati de

se Doamna dependentd (pe un ton ptdngi cios)
atitudinea solului 9i si adopte la r6ndul ei masca gi
Nu moi
suport sd mdncdm tot timpul m1ncorea preo
rece sou
atitudinea de controlant, rispunzdnd ceva de genul: $i prea fierbinte. Mi-or pldcea sd md
suni Si sd_mi spui la
tu, de ce ii ocuzi pe alfii? Nu pofi odmite cd tu eroi lo ce ord vii. gtii cd te agtept cu nerdbdare pentru
cd
volon Si era deci treaba ta sd te osiguri, sd vezi ce se prefer sd mdndnc cu tine, nu singurd. putem
observa
intdmpld in jur? Egti prea orgolios co sd-Si recunoSti ci nu face dec6t si se plingd pi sd"vorbeasci despre
vino, co de obicei! Am avea deci doi controlonli in ea. Nu exprimi nici o cerinfi clari gi precisi.
Nu poate
acfiune, doui ego-uri care se confrunti. exista nici un angajament de o parte sau alta
in aceste
condi!ii.
Din picate, toate aceste atitudini contribuie la
alimentarea:ego-uJui gi la sporirea suferinlei rinilor. Doamna controlontd (cu voce puternici)
De cdte orifi_
am spus sd md suni c6nd nu vii la ora obignuitd
la
masd? Acum fi-o spun pentru urtimo dotd.
Diferenta dintre a controla tia-liafirma nevoia Te avertizez,
doto viitoare c6nd moi intdrzii vo trebui sd_fi gdteSii
Efoarte important si ne afirmim nevoile, in loc sd singur. Eu nu mai pot!Aga cum putem vedea
nu este o
agteptim ca ceilalli si le ghiceasci. Din picate cerere adevirat5, este un ordin. Nu poate
deciexista o
majoritatea oamenilor nu gtiu cum si o faci. Infelegere intre cei doi.
Dependentul gi controlontul sunt in general foarte

135
/
Lise Bourbeou Vindecoreo celor 5 rdni

O adevirati cerere ar suna cam aga: Observ cd ili este avem o notiune falsd de adevdr.
Credem cd a spune tot
greu sd md previi atunci cdnd ptii cd ajungi mai tdrziu. ce g6ndim f5r5 ca cineva s5 ne
intrebe inseamnd sd fim
Vreau sd pot sd pregdtesc mosa cu drag moi ales adevirafi. imi amintesc ci a9a ficeam
eu cu primul
otunci cdnd ili foc felul tdu preferat, ptiind cd vei meu so!, cdnd vroiam sI pun lucrurile
la punct.
ojunge lo timp sd mdncdm impreund. Cum crezi cd te- Organizam o discufie cu lumdndri
parfumate ,;;
ai simli docd eu ag mdnco singurd, iar tu ar trebui sd-\i crezdndu-md adeviratd ii spuneam
tot ceea ce trdiam.
reincdlzegti mdncarea, iar opoi sd strdngi maso? Asta Tot ceea ce spuneam avea ca unic
scop de a-l schimba,
mi-ar permite sd nu-mi mai fac griji dacd intdrzii sau cu scopul ca eu sd mi simt mai bine.
Era deci partea
nu. Doamna trebuie, de asemenea, s5-gi faci timp gi si mea de controlant care prelua conducerea,
iar
asculte care sunt nevoile solului pentru aceasti Mouchette lua cuv6ntul. Nu eram
adevdrat5, doar imi
situalie. Dupi aceea vor putea ajunge la o inlelegere exprimam nemultumirile.
clari gi precisi intre ei.
Rigidul se comportd astfel cu o persoanii
de acelapi
sex. Se crede adevirat pun6nd
lucrurile la punct, dar
A fi adevirat de fapt o judecd ca fiind nedreaptd
schimbe. A fi adevirat intr_o situalie
5i vrea si o
Rigidul qi dependentul au dificultSli in a inlelege ce de nemul{umire
inseamnd sd fim capabili sd exprimirn
inseamnS A Fl ADEVARAT. Conform definiliei pe care o ceea ce simlim
.si ceea ce gandim, verificdnd gi cum
folosim in cadrul atelierelor Ascultd-!i Corpul, a fi se simte cerdrart.
inseamni si ne asumim responsabilitatea
adevdrat inseamni: a g6ndi, a simfi, a spune ;i a face fricilor si
dorintelor noastre. inseamni a vrea
acelagi lucru. Asta nu ne obligS si spunem tot ce se ne
mai ales cu scopul de gdsi o solu;ie "_rr,rr,
g6ndim. C6nd suntem intrebali trebuie si spunem amdndoi.
convenabi15 pentru
adevirul, in funclie de ceea ce gdndim gi de ceea ce
simlim. Pentru a fi adevirali fali de noi 9i fa15 de alIii,
trebuie si aclionim conform cu ceea ce spunem pi Exemple derinide abandon gide tridare activate
ceea ce simlim. E important sd ne reamintim c5 atunci
Exemplele care urmeazd ne vor
cSnd suntem adevirali nu existS nici emolii nici ajuta si facem
diferenfa intre comportamentele influenlate
acuza[ii. Citdm pur gi simplu faptele gi ac!ion5m in de ego,
funclie de ceea ce suntem. C6nd indriznim si firn adici c6nd o persoand iti pune o mascd
Si
comportamentele atunci c6nd rdm6ne
adevirali chiar daci asta displace unei alte persoane, centrati, deciin
inim5. Vom explica cum in aceeagi
aceasta nu se va supira pe noi. Dimpotrivi, ne va situatie se poate sd
simlim o rani firi si ldsdm masca
respecta pentru curajul de a fi autentici. Cu toate astea sd se activeze, ceea
ce va contribui la vindecarea rdnii.
c6nd suntem afectali de nedreptate sau de trddare,
I Lise Bourbeau
Vindecarea celor 5 rdni

Explic6nd cum s5-i vorbesti ego-ului voi folosi in proiectul sd_i reugeasci gi
continuare numele de Mouchette si Canto, pe care te sd aibi succes, dar in acetagi
timp vreau si fiu capabild sd fiu
rog sA le inlocuiegti cu numele pe care l-ai ales pentru bine 9i si nu mi infurii
dacd intr-o buni zi va veni
ego-ul tdu. sd_mi spund cd iar o lasd
balt5. Fiecare investilie pe care
am fdcut_o pentru et a
Voi reveni la exemplu din capitolul trei, in legSturd cu fost propria MEA ategere. Nimeni
nu m_a obligat. Este
deci treaba mea si_mi asum
ceea ce pelesc cu fiul nreu. Rana mea de tr5dare a fost decizia Oe a_mi ajuta fiul,
activat5 de fiecare investi!ie ?ntr-un proiect al siu pe
de a-l susline intr_unul Uin viseL sale
inseamni
gi asta nu
care il ldsa baltl inainte si reugeascS. AceastS rand neapdrat ci et va ,"rii gi_mi
va indeplini
este ugor de recunoscut pentru cd resimfim o furie agteptdrile. Mi-a luat ciliva
ani p6ni sI pot ,e_ri
puternic5, imposihil de ignorat 5i acuzim persoana de recunosc cd sunt con$tienti
cd aceste situaf ii de
sex opus.
trSdare sunt at6t de dureroase
mai ales pentru cd_mi
ating rana de abandon. De fiecare
datd c6nd mi_a ficut
De fiecare dati mi se pirea prea dureros ;i
irni promisiuni pe care le incilca
md simfeam nu doar
promiteam sd nu-! mai ajut in felul acesta niciodatS. trddatS, cigiabandonati ca
mamd.
imi spunea m: Chiar docd md roagd in genunchi, nu nd
Din cauza mdgtiigi ego-urui
voi mai ldso. Prefer sd fiu judecatd oricum decdt sd md meu, imi spuneam.. cred cd
o, jrr" un pic de efort
pun din nou ?ntr-a situolie care-mi provoacd otAtu dacd m-ar iubi mdcar pufin,
pentru o-gi respecto promisiunile.
deceplie, furie pi durere. gtie cdt de mult m_or
bucuro osto. Cum pofi sd te porSi
ostfet cu cinevo pe
Trece ceva timp pi iatS-l din nou implicat intr-un care il iubeSti?
proiect care pare at6t de entuziasmant ;i de
promi!5tor inc6t fmi spun: De ce nu? Poote cd s-o Recunogti ceea ce Mouchetteimi
spunea, nu-i aga? EU
n-og foce niciodotd o5o.
schimbat si de dato osta va merqe pdnd la copdt, nu vo Moi oles mamei mele, core a
mai abandono inointe de a intro pe linio de succes. fdcut totulco sd md ojute. Ce ingratt fipsit
; de inimd!

poli observa aveam rnulte agteptiriin aceastl A avea inimd, la r6ndul meu,
Aga cum este sd recunosc cd fiul
meu este a$a cum este. Trece
situalie. Am menlionat mai devreme ci m-am decis s5- de la un proiect la altul.
Este un inventator
I ajut in proiectul lui actual gi c5 de data asta intenlia
mea este alta. Am realizat de mult timp ce fiul meu 3::'xl"io;il ;ff :: H.f : :ffJi,:l Jf,il ;: Tj.;
vrea. ln acerapi timp insi, nimeni
este prezent tn viala mea pentru a mi ajuta s5-mi nu poate decide in
locul altcuiva. i

vindec rana de tr5dare, dar nu reu$eam. Voi sti cA este

realmente cazul in ziua in care nu voi mai avea Fiul meu suferd de o rani de
agteptiri de la el. Asta nu inseamni ci nu doresc ca tridare la fel de
importanti ca a mea gi at6t timp
c6t nu va accepta cd
mA tr5deazS, nimic
nu se va schimba pentru
tu"t
el' El
ce mA privegte va trebui
si
Lise Bourbeou r Vindecorea celor 5 rdni

Aceasti experienfd m-a ajutat si vid ci rana de

tridare ascunde o mare disperare. Din cauza asta
poate reutr' in incercim sd controlSm totul, crezSnd ci acest control
singur
md ocup de propria
t"a 9i s5 admit faptul ci de in
ne va aduce speran!5. De acum gtiu ci daci controlez
'"t simlit trldat
multe situalil ; ;' s-a mai pulin am mai multi incredere in via!5. inainte md
comPortamentele mele' hrineam cu speranle false.
s5-!i amintegti triunghiul
';;;;; propriile
A-9i asculta inima inseamni responsabilitili' -oO
la
vie!ii, ceea ce t"
faptul.ci investind din nou' lati un alt exemplu de tridare intre un tati gi fiica sa,
Fiind responsabilS' ttttpt fi din nou
speranlele mele vor pe care o voi numi Lucie. Dupi ce a ficut mari eforturi
imi asum riscul cd daci ale
asta face parte din consecinlele asumate pentru a economisi banii necesari studiilor fiicei sale,
ingelate,
nu voi avea emolii' nu
mi voi aflS cd aceasta este indrigostitS de un african. C6nd il
deciziitor mele' Astfel pe
Nu-mi uoiltu" fiul 9i nici nu mi voi acuza invitS acasS s5-l prezinte pirinlilor, tatil e furios. Nu
Tnfuria. ci imi
fi fost n'iua alut din nou' cu toate poate accepta faptul ci fiica sa are o relalie cu cineva
mine de a
'a-f cAnd mi acuzam' care - dupS pirerea sa - n-are nici un viitor in Franfa.
propusesem n-o m'i
'a cauza ]l^:-::ut tridiri' Nu-mt
"t propriei Cu toate incercdrile sale de a o convinge, Lucie
sufeream din
exact ca fiul meu' continul si se vadd pe ascuns cu iubitul ei.
respectasem promisiunea'
si mi
ce-i rispund lui Mouchette c6nd revine intr-o zi Lucie anun!5 ci vrea si se cisitoreasci gi sd se
lati deci
sau de fiul meu' inleleg
*t"t mute in Africa. Tatdl, negru de furie ii spune: Dacd te
faci si m5 indoiest O" sd
ca ince.rci sd md oiuli ca mdrili cu el, pofifi sigurd cd eu pi momd ta nu vom veni
ce-mi spui, Moucht;; 5t'iliu cd-mi oiut
rr-u-raii de acord cu foptul la nuntd. $iin plus nu te voi mai considera fiica meo gi
nu msi sufdr 9i 'a deseori
fost
fiul, 't' 'i'i- i"ptului
nu o sd mai vreau sd te vdd niciodatd.
din nou '! 1* md aiuli 5i ili
ili *:;;;;;;' de a dori
sd
decepfionatd' Lucie s-a mdritat gi a plecat in Africa. Am int6lnit-o in
Eu insd vr.ea,u sd fiu copobild
recunosc bunele i'i"'lr;tii sd invd; sd md cadrul unui atelier, in Reunion, la doudzeci gi cinci de
sd-l oiut fd'd o*-o'9i'pta"i 5i ma,i.ales
'd docd lucrurile nu ani dupi ce plecase din Franfa. Nu 9i-a mai revSzut
accept 5i sd-t o",:p'i'r_'f'ul m'eu chiar pirintii de atunci, iar cei trei copii ai sdi nu-5i
eu'
se Petrec cum a$ vrea cunoscuserl bunicii. Lucie suferea mult, dar vroia s5-i
nu
in cu bunele mele intenfii 9i
contoct lini piept tatilui siu, care nici el nu ceda. Putem si
Vreau sd rdmdn
oles' nu-tifd
':o'lr_-i"reil:u'g ain ete' $i mai recunoattem ugor rdnile lor de tr5dare ;i m6gtile de
cu rezultat't'
cd sunt capobild sd-mi controlant pe care 9i le-au pus. Pe cSnd participa la
oriiipentru *i"'"pf,I""-cd 5ti,u
e' atelierul despre rini, Lucie nu putea concepe ci tatdl
"o,
iu * co n se ci nle I e d eciziei m e
I

L43
142
 Lise Bourbeau
cind o relalie de
seu se sirnlea trSdat. Cu toate astea,
dragoste se desface din cauza unei crize de furie, este
o indicalie clard a unei rSni de tridare importante'
Doar controlantul poate avea forla sd de a rezista at6ta
tlmp, vr6nd sE c59ti8e cu orice pre! 9i sper6nd ci
celilalt va face pasul de a-9i cere scuze.
Cdnd am intrebat-o pe Lucie: Curn crezi cd s-s sim[it
tatdl tdu cdnd fiico lui adoratd, pentru care a fdcut
atdteo socrificii ca sd-i pldteascd studii foorte ovdnsate
tn speranla unei cariere de succes, a decis sd renunfe la
ele pentru a-gi urmo solul. Curn s-a simlit cdnd fiica lui
adorotd, pe core o vedeo mdritotd cu cineva cu o
corierd asemdndtoore, face exqct contrariul, fdrd sd'i
pese. Pofi sd-yi imoginezi cit de trddat s-o simfit de
tine, cdt de neiubit. Contralantul se simte iubit doqr
cdnd celdlolt rdspunde aPteptdrilor sale. Nu Stie sd facd
diferen.to intre ,,d Pldcea" 9i ,,a iubi".
Lucie a inceput sd pldngi tn hohote. A putut s5 simtd
cu adev6rat ci tatil s5u suferd de douSzeci;i cinci de
ani la fel de mult ca ea. $i-a amintit chiar ci tatll ei a
fost intotdeauna rasist. Nu-9i ddduse seama cd pentru
a-!i sfida tatdl gi pentru a-i verifica nivelul de iubire s-a
indrdgostit de un bSrhat de culoane. lat* ce ar trebui
si-i spun5 t-ucie lui Conta atunci cdnd acesta incearci
si o convingii s5 nu facd ea primul pas spre imp5care
deoarece tatSl ei este vinovat de sltualia creatS: $tlf
Canta, de doudzeci 5i cinci de uni te aud spunfrndw-mi
osta gi om fost de acord cu tine pdnd ocum. $tiu cd
intenlio ta e bund, cd tu crezi cd dacd nu-mi voi
revedea tatdl voi fi ta addpost de noi suferinfe' Ai
Vindecareo celor 5 rdni
dreptote, s-ar putea co demersul meu de o-l revedeo sd
nu-mioducd ceeo ce o$tept.
Dar gtiu cd nu moi pot continua a7o, pentru cd sufdr in
olt fel. Am realizat cd eu gi tatdl meu svem amdndoi
rona de trddare pi vreou sd trdiesc experienla de a md
impdca cu el. Sunt goto sd-mi asum toote consecinfele,
deci n-ai de ce sd te ingrijorezi. iti cer dasr sd md
observi gi sd md lagi sd trdiesc aceostd experien{d. E
rdndul meu ocum, tu aifdcut destule in toli acegti ani pi
i;imullumesc.
Lucie mi-a vorbit si de rinile de respingere si de
nedreptate pe care le trdia cu mama ei. isi vorbeau la
telefon pe ascuns, de c6teva ori pe an. Lucie ar fi vrut
ca mama sa si fie mai puternici gi si se impuni,
spun6ndu-i so[ului c3t de mult i;i dore;te sd-gi vadi
nepolii. A fost capablld, pe parcursul conversafiei, s5-;i
dea seama de durerea mamei saie cireia li era prea
fricd sd se confrunte cu solul ei" A trebuit sI
recunoascS ci gi ea se teme de furia tatSlui sdu si cd de
aceea dorea ca mama ei sd intervinS. Cunr aceasta se
simlea incapabilS s5 o faci, Lucie s-a simlit respinsi de
cdtre ea gi mi-a spus: ,Vu insemn mare lucru dacd
praprio mea rnomd nu e capabild sd-mifind partea. EU
n-o5 face niciodotd asta fiicei mele. Astea sunt
cuvintele ego-ului ei.
lati ce trebuie s5-i spund lui Canta c6nd acesta
incearci si o convingl cE e lipsiti de valoare gi vrea sd
o impiedice s5 se impace, pentru a continua s5-;i acuze
mama. Tnleleg ce-mi spui Canta si stiu ci vrei si m5
protejezi. Sigur ci mi-a9 fi dorit ca marna s5-mi lini
 Lise Bourbeau
parte gi si poatd s5-l infrunte pe tata. $tiu acum ci nu
poate, aga cum nici eu nu am putut timp de douSzeci gi
cinci de ani. Vreau sd pot si accept aceasti teami la
mine, ca pe urmi si o pot accepta 9i la ea. $tiu ci nu
egti de acord cu ce-!i spun, dar te asigur cI mi simt
suficient de puternici pentru a face fa!5 pirinlilor pe
viitor. gtiu ci tu ai intotdeauna intentia si mi ajuli'
Acum asta nu md mai ajuti, vreau si experimentez
altceva. i1i mullumesc pentru ajutor. Nu mai trebuie si
te preocupi de situalia asta. La sf6rgitul atelierului
Lucie era decisi si vorbeascS cu pSrinlii ei, mai ales cu
tat5l. Dorea s5-i anunfe cd va veni si-i vad5, pentru ci
nu mai putea suporta. Am revdzut-o pe Lucie c6liva ani
mai tdrziu cu ocazia unei vizite de a ei in Franla. Era
extrem de fericitd ci se impicase cu pdrinfii, care-9i
doriseri asta la fel de tare ca ea, dar au fost incapabili
si facS primul pas. Lucie nu mai era supirati pe
pirinli, nici pe ea ins5gi, simlea multd compasiune 9i
din cauza asta reint6lnirea a fost foarte pl5cut5.
Ce pdcat si suferi at6t de mult un timp indelungat!
Agtept5m de multe ori sE atingem limita suferinlei
pentru a lua atitudine gi a ne urma inima' Nu uita ci
Prima persoani care decide si aclioneze 9i si faci
primul pas spre impicare este cea mai inteligenti.
lnteligen[a inseamni si congtientizezi ci fericirea
este mai importanti decit orice team5.
-oO
Urmitorul exemplu explici tridarea 5i abandonul intr-
o relalie amoroasS. O femeie, pe care o voi numi
Emilie, a avut mai multe relalii amoroase gi doui
Vindecoreo celor 5 rdni
cdsdtorii. La fiecare separare ea intreabd acelagi lucru:
De ce otrag eu bdrbali care md pdrdsesc cdnd ei
descoperd cd am un carocter prea puternic pentru ei?
Putem cu ugurinti si recunoagtem ego-ul ei care vrea
si o facd si creadi ci nu este vina ei gi c5 toli ace5ti
birbali sunt prea slabi. Ea trdiegte deci abandon dupi
abandon din cauza m55tii sale de controlant dar crede
cd s-a ingelat asupra birbalilor pe care i-a ales. Cel mai
fericit este Canta, care se crede important 5i puternic Ai
$optegte citre Emillie:incd o dovadd cd egti puternicd.
Acegti bdrbali, oare cdnd se vor trezi ? Oore existd
bdrbogi core sd se ridice la indllimea to ?
Atet timp c6t Emilie nu va vrea si admitd cu
responsabilitate ci acele comportamente ale
partenerilor sdi nu sunt de fapt dec6t reflectiri ale
propriilor ei comportamente, ea nu va putea obline
schimbiri in relatiile sale de cuplu. Pentru a ajunge la
asta, va trebui sd schimbe directia"
Un mod excelent de a descoperi ci ea nu se accepti pe
sine este de a observa comportamentele birbalilor din
viata ei, utiliz6nd tehnica oglinzii explicati in ultimul
capitol. Dupi spusele ei, ea de fapt nu accepti
slSbiciunea birbatilor din viala sa. C6nd ea igi va da
dreptul sd fie vulnerabilS, slab5, firi si se judece sau
sd se critice, va putea avea compasiune pentru un
partener. Ea va trebui sI inve[e si accepte aceasti
stare mai int6i la ea insdgi. Doar prin acceptare ne
putem transforma 5i putem schimba o situa{ie dificilS
in una agreabild.
 Lise Bourbeou
iti poti imagina ci la fiecare relatie care se termini
printr-un abandon, Canta ii spune lui Emillie: Vezi ?
tncd o relalie core o sfdrgit in acelogi rnod. Asto pentru
cd nu m-oi oscultut. Nu ai invdgat, dupd atdtea
experienle, cd nu pofi avea tncredere in bdrboli? Ei se
cred superioriferneilor gi cum ar putea trdi cu o femeie
otdt de puternicd, cum e$ti tu? De ce nu decizi o dotd
pentru totdeauna cd iSi este mai bine singurd gi cd nu ai
nevie de niciun bdrbat in viafo ta?
Canta nu poate cunoa5te adeviratele nevoi ale lui
Emillie, care sunt s5 se iubeascl 5i sd se accepte in
cadrul unei relalii de cuplu, Ego-ul nu Stie planul de
via!5 al lui Emillie. El gtie doar ce este trrregistrat in
memoria sa.
:,:Egn:ulnu gtie,si triiascH in momentul prezent, e[,nu
,.'
cunoagt€ dec6t trecutul. El repeti acela$i film firi
incetare.
latd ce trebuie s5-i spund Emilie lui Canta c6nd ti aude
discursul: Te tnfeleg, Canta, cd tu crezi cd toyi oomenii
sunt la fel. $tiu cd tu incerci sd md convingi sd nu md
mai ongojez in noi relalii pentru cd vrei sd md proteiezi
de suferinto de a fi obondonotd. Este adevdrat cd pot
suferi. insd nu vreou sd trdiesc singur(d) toatd viala.
Vreau sd trdiesc o altd experienld, aceea de o-mi
sch im bo atitu d i n es i nte rioo rd.
Pentru a face asta, trebuie sd merE ?ntr-o altd direclie
decft cea core crezi cd este ceo mai bund pentru rnine.
Arn invdsat cd rela{iile mele nu merg pentru cd nw
Vindecorea celor 5 rdni
acceptam sd fiu vulnerabild. Nu fnlelesesem asto pdno
ocum gi nu fdceam altceva decdt sd ordt lumii intregi
ce puternicd sunt. Acum, imi dau searna cd pot Ji 5i
puternicd dor uneori 5i vulnerabild gi cd am dreptul sd
fiu in ambele moduri. Asto md va ajuto sd accept cd lo
oameni nu tntdlnegti doar for[a lar ci si sldbiciunile lor"
$tiu cd nu egti de ocord cu decizio meo, dar i[i cer sa
md lagi sd-mi trdiesc propria experien[d, pentru core
fmi asum toate cansecinlele. Nu moi este nevaie sd ma
protejezi pentru cd nu moi sufdr. fSi mutgumesc pentru
ce aifdcut pentru rnine pdnd acum. $tiu cd intenlio to o
fost mereu bund gi sincerd" Nu-fi rdmdne acum de
fdcut decdt sd te odihnegfi pi sd md observi.
{o(}}
Putin cSte putin, cu fiecare experienld prin care anr
fost influen{a[i de ego, iar apr:i ne-am recentrat,
devine din ce in ce mai ugor sd ne urmim inima. DupS
cAteva secunde de reactie la suferin[a cauzatd de r"ana
noastrS, respirSnn profunrl gi spunern: Sunt cangtient
cle aceastd persaand ori de aceastd situulie c*re imi
atinge rano de abandon ari de trddare. inti permit sii
fiu o fiinld umand cilre are tncd rdni de vindecat.
Pentru moment, md simt trddat sau obandonat. intr-o
zi, acest tip de situa{ie nu frni va mui crea suferinld.
Mui[umit5 modului tdu de a-{i ?ncepe vindecarear
rlnilor, vei constata cd ce triie5ti nu e niei bine nici
r5u. Este pur gi simplu omenegte. Tn loc sE te judeci sau
si-i .iudeci pe altii, ?ti pernri!i s5 ai inci rini
nevindecate total, ca toli oarnenii. itri va fi din ce in ce
 Lise Bourbeau Vindecorea celor 5 rdni

mai u$or sd dialoghezi cu ego-ul tiu gi s5-iimpirtiseSti Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viala
ce trdiegti. mea urmdtoarele:

c(l3
inainte de a continua, i1i sugerez sI faci acela$i lucru ca
5i la rinile din capitolul precedent. Timp de c6teva zile,
noteazi fiecare situatie in care porti m55tile tale de
dependent 5i de controlant c6nd rinile tale de
abandon gi de trddare sunt activate. Asta te va ajuta sd
devii mai congtient de ceea ce i1i spune ego-ul tiu.
Continu6nd s5 practici, i1i va fi din ce in ce mai ugor s5
dialoghezi cu el. in timp, vei simli diferenla Tntre modul
in care te simli inainte gi dupi ce vorbe5ti cu ego-ul
tiu. Vei simli cu adevSrat bucuria de a fi capabil si te
recentrezi.

. , '', .:..,
 CAPTTOTUL SAPTE
Rnnn- de. utniTire-
Lise Bourbeau
I Vindecarea celor 5 rdni
inainte de a ?ncepe acest capitol, i1i sugerez si recitegti
ceea ce am scris despre rana de umilire in cartea mea
,,Cele 5 rini care ne impiedici s5 fim noi ingine".
(Aceastd carte este publicati in limba rom6n5 la
Ed itu ra Ascendent -www.editu raascendent. ro )
Rana de umilire este singura ranS care nu este
prezenti la toati lumea. Este posibil si te simti adesea
umilit, dar iti reamintesc si nu acorzi o mare
importantS cuv6ntului ,,umilit". Este o mare diferentd
intre a trii pur gi simplu sentimentul de umilire qi
durerea produsS de rana de umilire. De exemplu, te
poti simti umilit gi daci a fost atinsi rana ta de
respingere. Este important s;-ti observi reacfia ca si
poti $ti cu certitudine ce rani a fost activatS.
in cazul in care corpul tdu fizic nu prezintS nicio
caracteristici a rdnii de umilire, ili sugerez s5-!i
congtientizezi sentimentele tn situatiile ?n care te-ai
simtit umilit. Asta te va ajuta s5 verifici ce simti ?ntr-un
mod mai profund.
Se intSmplS lafel in cazul fiecirei rdni. Multe persoane
spun ci se simt respinse sau abandonate dar
reactioneazi cu comportamente legate de rinile de
nedreptate sau de trddare. Ele pot deveni mai
congtiente de ce se intAmplS in interiorul lor pentru
a-gi da seama care este rana cea mai dureroasS intr-o
anumiti situa{ie. Apoi este mai ugor de acceptat ci
respingerea sau abandonul se ascundeau
respectivei suferi nte.
in sp;rlck,
Doar acceptdnd in mod veritabilceea ce e$ti, fiecare
rani se va diminua putin c6te pujin.
Dac5, de exemplu, te gSndegti si lucrezi pe rana de
umilire in timp ce o alti rand te face si suferi foarte
tare, va dura mai mult qi va fi mai dificil si accepli cine
egti. Acceptarea totalS este singurul mod de vindecare
a rinilor.
Pentru a rezuma descrierea pe care am ficut-o in
primul capitol, rana de umilire afecteazi relafia cu
tine, nu cu al1ii. Am putut observa ci atunci c6nd o
persoanS trlie5te o situalie prin care este afectati de
aceasti ran5, ea nu incearci s5-i umileascl pe ceilalli.
DimpotrivS, ea ?ncearci s5-i apere sau si-i scuze pe
ceilalli.
Totugi, se intdmpli adesea ca ceilalti si se simtd umilili
prin comportamentul unei persoane masochiste. De
exemplu, multe persoane mi-au spus cd le era rugine
de un pirinte datoritS greutSlii acestuia sau datoritS
unor comportamente legate de sexualitate. Am
explicat in capitolul 1" triunghiul viefii care
demonstreazi cd ne purt5m cu noi aga cum ne purtim
cu allii gi cd ii judecim pe ceilalli c6nd sunt a$a cum
suntem gi noi.
 Lise Bourbeou
Toate rinile noastre sunt deja prezente la nagtere'
lmportanla lor este determinatS de evolulia sufletului
nostru gi de dominarea ego-ului' Cum insi nu ne
amintim vielile anterioare, este dificil si cunoagtem
nivelul de evolulie. Doar triind diverse experiente
putem deveni congtienli de ceea ce ne rdm6ne de
ficutin Prezent.
Persoanele care suferi de rana de umilire, se cred
observate de o putere superioarS, se simt adesea
vinovate, mai ales in plan fizic' Li se int6mpli astfel
pentru ci pentru a-gi vindeca rana, ele trebuie si
inr"1" si-gi dea dreptul de a fi fiinle umane' si-gi
utilizeze cele cinci simluri 9i mai ales sd se bucure de
ele. Cum ego-ul este convins ci asta nu este bine'
ci
nu este spiritual, o astfel de persoani este
pusi in fata
uneidileme.
principala caracteristicS a fizicului masochistului este
rotunjimea corpului. Persoane care suferi de o rani de
umilire foarte profund5, au un corp cu rotunjimi
pronunlate inci de la o v6rsti timpurie' Ei cred despre
Li .a iSi permit si fie senzuali pentru cI se imbraci
seducdtor,minincibine,auosexualitateactivi'Dar
ininteriorullorsesimtvinovalimaialesfatade
Dumnezeu gl'ci ,iubesc prea mult lucrurile materiale
ale acestei lumi.
Asta explici de ce rana de umilire este triiti mai ales
in relalia cu propria persoanS' De pild5, daci cineva
face o remarcd malilioasd la adresa unui masochist
referitor la modul lui de a m6nca, de a se imbrica sau
referitor la greutate, masochistul va rogi, va rSde de el
Vindecorea celor 5 rdni
insugi gi adesea chiar va fi de acord cu remarca pe care
a primit-o. Judecitile pe care le face la adresa sa sunt
motivate prin rugine.
DacI ii va riposta persoanei care a ficut o remarci
nepotrivit5, asta se int6mpli pentru ci o alti rani a
fost activati in acelagi timp. Daci s-a activat rana de
nedreptate, persoana va spune cd nu este corect gi ci
ea nu ar face niciodati o asemenea remarcd. Daci
rana de tridare este activatS, persoana ar putea
spune: c€, tu te crezi perfect(dl? subliniind
imperfectiunile celuilalt. Rana de abandon o va
determina pe persoani si pl6ng5, iar daci rana de
respingere a fost atinsS, persoana se va preface ci nu a
fost afectati sau cd nu s-a int6mplat nimic.
A fi o persoani spirituali
Ce este cel mai important pentru o persoani cu rana
de umilire este relalia cu D-umnezeu. Persoanele cu
rani de umilire sunt profund spirituale gi vor s5 fie
demne in fata lui Dumnezeu. Ele au impresia cd
Dumnezeu le observi in permanent5, se simt
supravegheate indiferent ce fac sau spun. Au impresia
ci nu sunt suficient de spirituale. Precizez c5 pentru
aceste persoane, relatia cu Dumnezeu nu are neapirat
de-a face cu religia. Teama de o autoritate divini vine
din situa!iile de viati nerezolvate in vietile anterioare.
Daci te recuno5ti in aceste descrieri, Itri sugerez sd-1i
modifici definitia pe care o dai pentru persoana
spirituali. A vrea s5 fii mereu demn, generos gi
serviabil duce la dezvoltarea ego-ului" in loc si continui
I
Lise Bourbeau
astfel, i1i sugerez si devii con$tient cd a fi mereu in
serviciul altora nu este neapdrat calea pentru a deveni
demn in fata lui Dumnezeu. Pentru cd Dumnezeu nu
vrea dec6t si fii fericit, iar partea ta masochistl te face
sd uili de nevoile tale sau sI le ignori, atunci cdnd te
ocupiin principal de nevoile altora.
O astfel de persoani este obignuiti cu laudele
celorlalli pe care-i ajut5.
O persoani masochisti prirnegte multe laude de la
antura!. Ea crede cd prin aceste laude aude vocea lui
Dumnezeu care o binecuvSnteaz5,
A fi demn de Dumnezeu este o creatie a ego-ului.
Amintegte-li ci este vorba de o energie creatoare gi nu
de un personaj care te observi permanent gi definegte
ce e bine gi rdu. No[iunile de bine gi de riu sunt
inventate rje onr gi nu sunt divine. in realitate, nu
existl dec6t experinta prin care trecetn.
Dumnezeul t5u interior vrea s5-1i recunogti imensa ta
capacitate de a crea ce este inteligent pentru tine gi s5
recunogti toate exprimirile lui Dumnezeu pretutindeni.
A crede ci tu gtii ce este mai bine pentru altii ?ti
alinnenteazd ego-ul. Nimeni nu este niscut pentru a
aranja vie[ile altora. DacI poti gi vrei si aju[i o
persoani, fi acest lucru doar daci persoana ti-a cerut
ajutorul. Atunci cdnd ajuti pe cineva, este nevoie si nu
Vindecorea celor 5 rdni
ui[i de propriile nevoi gi si congtientizezi ce anume
inve[i din respectiva experienld.
Frica de a fi liber
intruc6t frica de a fi liber este cea mai mare la
masochist, el se pune la dispozilia semenilor pentru
a-i ajuta, astfel inc6t sd fie mereu ocupat. pe de o
parte, daci nu face asta el va resimli culpabilitate,
iar
pe de alti parte se asigurd cd-iva lipsi libertatea.
Atitudinea de a se crede indispensabil altora este
nefastS ?n sensul ci ea incurajeazi ego_ul sd
se
dezvolte gi sd se creadd foarte important. persoana
care suferi de rana de umilire pare a fi in general
discretd insd ascunde foarte bine ratura sa orgorioasd gi
sentimentele sale de superioritate fatrd de ceilalli.
Ea
dd adesea impresia cd-i infantilizeazd pe ceilalli,
dorind
sd faci totul pentru ei sau in locul lor.
Fiind adesea foarte ocupat si rezolve problemele
anturajului, el ajunge frecvent sd nu mai aibd tirnp
nici
sd giteasci pentru el insugi. Dar se asigurd
ci are ceva I
de ronf5it sau mdn6nci orice c6nd are cdteva secunde
libere. Sinr[indu-se mereu vinovat pentru cd ajunge
in
situatia asta, continud sd se ingrage.
Adesea masochistul nu considerd cd se hrinegte
in
exces dacd mdn6ncd diverse lucruri de mai multe 1,
ori I
pe zi?n loc si ia o masd conrpieti. Eligi
spune sie5i sau
altora: Nu inleleg de ce md fnErog pentru cd nu om
I
impresia cd ndndnc mai mult decdt o/gii. Totugi, gtie
el
lr
 Lise Bourbeau
in sinea sa cA iSi ascult5 prea putin propriile nevoi, atat
de ordin fizic c6t gi psihologic.
Din modul in care oamenii il privesc, igi poate da
seama ce cred acegtia despre corpul lui. El se simte
umilit gi se judecS, iar ceilalti nu fac altceva dec6t si-i
confirme ceea ce elcrede despre sine.
Daci aceste situalii iti par cunoscute, observi de c6te
ori ili vorbegte ego-ul. la-ti timp gi rdspunde-i aga cum
!i-am explicat in aceasti carte.
C6nd culpabilitatea ta se manifesti ca urmare a unui
exces legat de unul din simturi, fie ci e vorba de hrand
sau sex, spune-i ego-ului tiu.aga: . $tiu, Conta, cd om
obuzat de simturile mele. Tu ai dreptote, dar iSi
amintesc cd este ogo pentru td aivrut preo mult sd md
controlez. Sunt o persoand senzuold Si scopul meu in
viald este sd ?nvdl sd imi gestionez simlurile
indeplinindu-mi in ocelogi timp nevoile.
Vor debordant, dar ili cer sd
fi gi situolii in core voi fi
md lagi sd invdl singur cum sd md opresc. $tiu cd pot
existo consecinge dezogreobile dor md simt capabil sd
mi le asum. igi mulgumesc pentru aiutorul pe care ai
vrut sd mi-l dai, Acum, vreou sd md oiut singur.
a-'
lentoarea masochistului
Se tntimpld frecvent ca oamenii care suferi de rana de
umilire sd se judece cd sunt prea lenti.
Unii din ei mi-au dezviluit ci lentoarea este un mod,
adesea incongtient, prin care ei igi dau mai mult timp
Vindecareo celor 5 rdni
de a se bucura de simlurile lor. Ei trebuie si-gi dea
dreptul de a utiliza acest mod p6nd c6nd igi vor da
seama ci uneori este foarte bine sd_!i iei mai mult
gi cd alteori nu este necesar si faci asta.
timp
Amintegte_li
ci timpul ili aparline gi cd tu singur poli decide cum il
folosegti.
Exemplu de rani de umitinti activati
lati un exemplu de comportament influenlat de ego,
deci c6nd persoana igi pune masca, urmat de un
comportament al aceleiagi persoane atunci c6nd ea
este centratd gi igi urmeazd inima. Va fi expticat cum
intr-o aceeagi situalie este posibir si simli o rani fird
sd la5i masca sd preia controlul, aceasta aduc6nd
vindecare.
Sd ne imagin6m povestea Monicdi, cisitoriti de mulli
ani cu Alain, un birbat garmant. Ei au numerogi
prieteni gi multe activitd[i sociare. in timpur serateror
intre prieteni, Alain se oC(pd mereu de femeile
prezente gi nu se jeneazd si flirteze cu ele in
fala soliei
lui. El crede cd aceasti atitudine este acceptabird gi
de
aceea nu igi ascunde in fala soliei latura sa de
seducdtor. Ea face sd pard cd nu o deranjeazi spun6nd
ceva de genul: prefer sd oclioneze astfel in
folo meo
decdt pe oscuns. Cel pulin, gtiu la ce sd md agtept!
Totugi, dupi una din aceste seri, ea mi_a povestit ci
i-ar fi plScut ca solul ei si danseze cu ea micar un
dans. C6nd ea i-a spus asta, el i-a rispuns.: Nu vreau
sd
dansez cu tine pentru cd egti preo grosd. Dacd vrei
sd
donsdm, va trebui sd sldbegti.
 Lise Bourbeou
imi pot imagina reaclia femeilor citind asta. lndignare.
Este exact ce a simlit Monica. S-a simtit riu, dar a fost
de acord ci greutatea sa o fdcea nedemni de a dansa
cu solul ei, cdruia ii plSceau femeile mai slabe.
Atitudinea solului ei putea declanga 9i alte rini dec6t
cea de umilin!5. in acest caz, Monica gtie ci este masca
sa de masochist care a preluat controlul prin cuvintele
lui Canta care spune Are dreptate, sunt preo grasd.
Sunt noracoosd cd o occeptot sd md insoleoscd la
serotd. Pariez cd celelolte femei se intreobd ce face el
cu mine. Cred cd ele cred cd el nici nu vrea sd mai
facem dragoste. El are dreptate sd md considere
dezgustdtoare. O merit, nu am pic de voinld, mdndnc
prea mult, imi plac prea mult dulciurile.
Mi-om spus adeseo cd voi stibi dar nu sm reugit. Pe de
altd parte, gtiu cd dacd ag fi sldbit a5 fi fost mai
atrdgdtoore pentru olsi bdrboli. Fiind mdritatd, faptul
cd sunt grasd cel pu[in md aiutd sd rdmdn fideld
solului meu. Este aga dificil sd decid ce vreou. Faptul cd
sunt Erasd md oiutd sd-mi controlez viofa sexuald dar
'in acelaSi timp corpul meu este dezgustdtor pentru
toatd lumeo, inclusiv pentru mine.
DacE te recunogti in acest gen de situatie, iati ce i-ai
putea rlspuhde'vocii care te face s5 suferi, in loc si
continui sd o ?ntrelii 5i sd o crezi: totd-te din nou,
Canto. $tiu cd tu vrei sd md aiuli spundndu-rni cd nu
este normal sd fii dezirabil cdnd egti gras. Totugi, chior
docd este odevdrat cd vreau sd sldbesc, vredu inointe
de toate sd trdiesc experienla de o md simli frumoasd
gi de o experimento o viald sexuald satisfdcdtoore
Vindecoreo celor 5 rdni
chiar dacd om un surplus de greutate. in ceeo ce-l
privegte pe solul meu, el reflectd ceeo ce cred eu
despre mine. $tiu cd dacd eu imi voi do dreptul sd fiu
senzuold, el md vo gdsi la rdndul lui, atractivd.
Sd gtii cd ocum md simt capabild sd trdiesc cu oceastd
greutate 5i sunt pregdtitd sd-mi osum consecinfele
faptului de o fi senzuold. Te rog nu te ingrijora pentru
mine gi igi muftumesc cd oi vrut sd md ajuli in toli
acegtioni. Este ocum rdndulmeu sd md ocup de mine.
-o)
Putin c6te putin, devine din ce in ce mai ugor s5 ne
recentrim gi si ne ascultim inima. inv5tr5m si triim
din ce in ce mai bine situatii ca cele mentionate pe
parcursul cirtii, observ6ndu-le. Dupi fiecare cSteva
minute de reactie la suferintd cauzati de rdnile
noastre, putem sd respirdm ad6nc gi sd spunem: imi
dou seamo cd aceastd persoand sau oceostd situalie
atinge rano mea de umilinld. imi permit sd fiu o fiinld
omeneascd ce are tncd rdiii ae vindecat. Pentru
moment, md simt umilit(d). intr-o bund zi, ocest tip de
situalie nu md va moifoce sd sufdr.
Acest mod de a gestiona o rani indicd faptul cd tu
observi ce triiegti, ceva care nu este nici bine nici riu,
ci doar face parte din via!5. in loc si te judeci gi si te
critici, iti permiti si ai rini nevindecate pentru
moment, ceea ce este o rnare dovadi de iubire pentru
tine.
-tD
 Lise Bourbeou Vindecorea celor 5 rdni

inainte de a trece la capitolul urmetor, i1i sugerez si Dupi lectura acestui capitol iati ce decid sd pun in
practici in viata mea:
faci acelagi lucru indicatin capitolele precedente, adici
si-1i iei c6teva zile in care si notezi ori de c6te ori rana
ta de umilin!5 este activatS 9i te impinge si folosegti
masca masochistului. Asta te va face mai congtient cu
privire la ceea ce i1i spune egou-ul t5u. Apoi, noteazi
ce decizi sd-i rispunzi. Cu aceasti practicS, ili va deveni
din ce in ce mai ugor si dialoghezi cu ego-ul tiu. Vei
observa diferenlele intre cum te simli inainte 5i dupi
ce ai dialogat cu ego-ul. Vei simli cu sigurant6 5i
bucuria de a fi capabil(5) si te recentrezi'
 Lise Bourbeau
CAPITOLUI. OPT
01nL &tfuru CnrtQ-rQnA. eflte
artiasa*h
lati o intrebare care o pun adesea persoanele care se
intereseazi de rdnile lor. Am menlionat adesea ci
faptul de a gti cu exactitate care rani este cauza unei
anumite dificultSli cregte considerabil gansele de a
regla acea dificultate in mod mai rapid. Totu5i, nu este
intotdeauna simplu acest lucru, este nevoie de practici
gi nu devenim experli doar prin teorie. Doar dupi ce
am experimentat o anume metodd sau o tehnici 9i
dupi ce repetim aceasti tehnicd o putem integra 5i ea
devine o a doua naturS. De exemplu, daci ai invSlat
deja si dansezi cha-cha-cha, gtii ci nu doar prin faptul
ci ai invSlat paqii reugegti acum s5 dansezi cu ugurin!5.
Doar dupi ce ai dansat gi ai practicat de mai multe ori
ai ajuns acum si nu te mai 96ndeSti la ordinea pagilor.
Atat timp cdt asculli ritmul muzicii, picioarele tale par
ci danseazi firi ca tu si le spuice si fac5. Este la felSi
cu privire la modul de recunoaqtere a rinilor. Cel mai
bun mijloc este si inveli si aplici o tehnici. in cele ce
urmeazi vei explora o anumiti problemi pun6ndu-ti
anumite intrebiri.
Prima etapi - recunoagterea ego-ului
Bazindu-te pe informatiile din capitolul trei vei putea
cu ugurin!5 si recunogti c6nd ego-ul t5u a preluat
controlul, de asemenea, aminte5te-ti ci ori de c6te ori
te judeci sau ii judeci pe altii, ori atunci c6nd te
t64
Vindecorea celor 5 rdni
g6ndegti la trecut sau la viitor simlind o stare oarecare
de riu - fric6, nerSbdare, vinovSlie, indecizie, indoiald,
furie etc, ego-ul a preluat controlul.
De pild5, in timp ce scriu cartea aceasta, mai multe
treburi necesiti si fie fdcute in cas5. Cind planific
aceste treburi simtind bucuria de a gti ci atunci c6nd le
voi finaliza totul va fi agreabil 5i plScut, sunt eu insimi,
imi ascult nevoia mea de frumusele. Tmi planific
viitorul dar intruc6t nu simt nicio stare neplScuti, 5tiu
ci ego-ul nu este amestecat?n respectiva decizie.
DimpotrivS, daci a5 face renoviri ca si-i impresionez
pe al1ii, acesta ar fi un semn ci eu caut de fapt
recunoagtere. Ego-ul crede ci el este casa, bunurile,
banii gi tot ceea ce cineva poate poseda din punct de
vedere material. Cu c6t cineva se identifici mai mult cu
aceste bunuri, cu at6t mai mult se va teme ci ii vor
lipsi.
Dacd nu gtii sigur dacd .e-go-ul este la conducere,
intreabS-te ,,in aceasti situatie md simt in pace, fericit,
satisficut sau resimt o anumiti stare neplicutS,,
ATENIIE: este o diferentS intre activitatea ego-ului gi
activitatea mentalS. Se poate ?nt6mpla si ai multe
lucruri de planificat $i s5 fie nevoie si reflectezi mult.
Poti chiar ca la un moment dat sd te simt
supraincircat. Daci nu resimti frici sau riu interior
constati acest lucru. intr-o astfel de situalie este de
ajuns si faci o pauz5, si te implici intr-o activitate care
nu implici efort mental. Eu de pildi gitesc o noul
retetd sau citesc un roman. O meditalie poate, de
asemenea, sd fie foarte utilS cu conditia s5 fii deja
 Lise Bourbeoi Vindecorea celor 5 rdni

obignuit sd o faci, altminteri rigti si nu reu$e$ti si-ti gansele vindecirii. Practicdnd acest exerciliu regulat, in
calmezimintea. scurt timp vei regisi rispunsuri din ce in ce mai rapid gi
firl si te mai ajufide list6.
A doua etapi - descoperirea emotiilor resimtite lSi sugerez si o citegti foarte lent daci vrei si
emotiile resimtite intr-o situatie dureroasS.
intrebirile continuS:
o Ce simt fn oceastd situofie?
abitut incoltit slSbit

c Unde se situeazd emoliile in corpul meu? afectat agitat alarmat

o De ce onume tmi este fricd? anihilat angoasat anxlos

apatic arogant prost

rinit blocat bulversat

lenes trist socat

coleric confuz consternat

$tiu, din experien!5, ci cea mai mare parte a contrariat vinovat ingrijorat
oamenilor au o dificultate in a rdspunde la aceste
intrebiri. Sunt rari cei care au inv5lat si simtd ce se crispat deSirat deconcertat
petrece in interiorul lor. Majoritatea pirintilor nu gi-au
descuraiat deceptionat dezgustat
putut inv51a copiii si aibi aceasti cunoagtere cici nici
ei nu au gtiut ciim si faci acest lucru - si-5i observe demontat demoralizat dezarmat
trarnle.
t' '
a"' depdsit deprimat deranjat
lati o listi extrasi din atelierul ,,Cum sd-1i dezvolli
capacitatea de a sim1i" oferit de $coala AscultS-ti dezamdgit destabilizat disperat
Corpul. Ea te va ajuta si descoperi cum te simfi.
detagat dezolat distant
Tgisugerez si citegti lent pentru a descoperi emoliite
resimtite intr-o anumiti situatie neplicutS. Cu c6t mai infrico5at st6njenit prostit
profund vei merge spre interiorul tiu cu at6t vei mEri
 Lise Bourbeou Vindecoreo celor 5 rdni

uit adormit enervat saturat secat stngur

plictisit furios invidios siderat suferind supus

epuizat iritat uimit binuitor stupid surmenat

exasperat excitat expus taciturn tensionat ingrozit

extenuat slab obosit turmentat trist tnselat

frasil rece inghetat folosit vexat vid

frustrat mantos ienat vulnerabil

oripilat idiot neribditor

neputincios incompetent inconfortabil Cuvintele care urmeazi descriu reaclii la ceva sau la
cineva 5i care disimuleazS un sentiment mult mai
indecis indiferent indignat nd:

injust inocent nesatisflcut Abandonat Abuzat Acuzat

insensibil instabil intimidat Agasat Agresat Atacat

iritat gelos las Blamat Detestat Devalorizat

greu tlefericit susptcros Diminuat Dominat Strivit

melancolic in'izerabil mortificat lnvadat Sufocat Exclus

tiv nervos nul Hdrtuit Umilit lgnorat

panicat paralizat lene5 Neinteles lnsultat lntimidat
pierdut pesimist reticent Judecat Lezat Maltratat
revoltat rupt murdar
 Lise Bourbeou Vindecorea celor 5 rdni

Cere-i mai degrabS Dumnezeului tiu interior si te

Manipulat Amenin!at Neeliiat ajute 5i este foarte probabil ca rispunsul sd vind
spontan pufin mai tArziu sau in una din zilele viitoare.
Negat Ofensat impiedicat
Uneori, rispunsul se poate manifesta chiar sub forma
Respins Ridiculizat Murdirit uneiintrebdri: ,,Este oare posibil sd-mifie fricd de.. . ,,?

Tridat inselat Folosit

A treia etapi - judecili, acuzatii, reactie
Violat
Ce snume judec sou acuz in oceastd situalie?
Determinarea emotiilor resimtite iti va permite si
descoperi cu ugurinti de ce anume i1i este frici pentru Cdnd te judeci cd
triiegti foarte mult in teami, aceasttr
tine. judecati este cauzati de reaclia la rana de respingere
gi/sau de abandon. CAnd te judeci c; triie$ti in ru5ine
este o reactie la rana de umilire.

. Nu ne':este niciodatd teami pentru,altii;r,Noi ne.,,:1,,f.:,

,r,1.,'ti
gindim ci ne este teami de ce li s-ar putea intimpla
celor dragi insii in realitate ne este teami de
repercuriunile asuplg lrloostrii|,
Este important si fii congtient ci frica apa(ine ego-
ului tiu gi nu fiintei tale, cu exceptia unei frici reale
care este necesard pentru a face fati unui pericol
prezent. Dacd nu reugegti si-ti dai seama de ce anume
iti este frici, nu te forla si afli. Pur gi simplu lasi si fie
ce este.
Poti, in diverse momente, si ?ti pui intrebarea ,,de ce
anume imi este fricd pentru mine in aceasti situatie?"
Dacd rispunsul nu vine imediat inseamnd ci nu egti
pregitit si il afli. T1i sugerez sd nu forlezi lucrurile.
C6nd acuzi o persoani de sex opus gi triiegti furie, este
vorba de rana de tridare gi masca de controlant este
implicatS. Reaclia ta de furie sau revolti poate fi
exteriorizati sau re[inuti in interior. Totugi, chiar dacl
furia este relinut5 gi tu faci planuri de rizbunare sau
lagi confruntarea pentru o alti dati, durerea este cea
care este important de luat in calcul. Faptul de a te
re!ine creazi mai multi suferin{i interioard gi
problema riscd si ia amploare pe misuri ce amdni si
te exprimi.
Dacd te acuzi cu furie pe tine sau o persoani de acelagi
sex, e vorba de rana de nedreptate, iar masca de rigid
este cea care te controleazi. Reac[ionezi vizibit prin
justificiri sau prin acuzalii. Reaclia ta poate fi evidentd
sau poate fi retinuti pe moment gi exprimati mai
t6rziu. Chiar daci te relii, furia este vizibild cu ugurinld
in gestica ta, in privire, in corp.
 Lise Bourbeou
Faptul de a gisi cetre cine indrepli acuzaliile gi criticile
si
te va ajuta afli care rani este activatS" Apoi,
comportamentul pe care-l utilizezi pentru a te proteja
de rani este cel care te ajuti si descoperi masca pe
care o folosegti. in afard de a reciti lista cu emofii,
recomand si citegti de mai multe ori lista cu
comportamente gi atitudini descrisl in primul capitol
pentru fiecare dintre rini c6t gi explicatiile adilionale
ale capitolelor 5, 6,7.
A nu se confunda judecata cu rana
Revin asupra faptului cI este primordial si faci
diferenta intre judecati gi masci pentru a defini corect
masca pe care o por[i.
Sd ludm de pildi exemplul lui Ren6e care are dificultdti
cu 5eful siu. El o ignori, nu o privegte c6nd iivorbegte.
Pare si o prefere pe colega si care este foarte drigu1i.
Ren6e triiegte din ce in ce mai multe emotii la locul de
munci gi rim6ne preocupati chiar gi c6nd ajunge
acas5. Ea nu se poate impiedica si se g6ndeasci
intruna la ce se ?ntimpli la birou.
o Nu tnleleg del'.ce se podrtd oio cu mine dupd tot
ceeo,ce fos pentru el.
a
o De ce ii face complimente door Suzonei, degi eu foc
cel moiadesea treburi pentru el?
o De ce Suzonne nu-ispune chior ea cd eu merit com-
plimentele. Ce ipocritd ! Ea imi spune adeseo cd se
simte norocoosd co sunt colega ei.
Vindecareo celor 5 rdni
. in plus, eu sunt mereu ce(t care rdmilne lo birou
peste program c6nd e vreo urgenld.
o Cred cd vai pdrdsi acest loc de muncd. M_am
umilit
destul.
Ren6e ar putea cu ugurinli sd creadi cd aceste situatii
ating rana ei de umilinli. Degi consideri situalia
umilitoare, in realitate, alte rinisunt activate.
Si incepem cu gefut ei. intrucAt ea nu reaclioneazi ?n
fala lui giline totul in ea, comportamentele patronului
activeazd mai ales rana ei de respingere gi ea igi poarti
masca de fugar. Ea se reline, se inchide ?n ea.
Este
foarte posibil ca ea sd nu fie conqtienti de judecifile
pe care le intretine in ea insigi.
Eu nu sunt frumoosd co Suzanne. Sunt neotractivd
gi e
firesc sd o prefere pe eo.
o De ce sunt aga logd gi nu ii spun lui cd md simt
rdnitd de atitudinea so?
o De un milion de ori mi-am promis sd spun
,,nu,,
cdnd elimi cere sd fac cevo tn timp ce Suzanne
este
lo telefon gi se prefoce cd munceSte. De ce nu sunt
capabild sd-mi lin promisiuneo? Sunt cu odevdrat
nuld.
Ren6e se respinge firi incetare.
At6t timp c6t ea nu va fi congtienti de ceea ce triiegte
datoriti negirii prin care ea eviti si simti suferinia,
nu va putea s5-gi schimbe atitudinea. in ptus, ea nu
poate face fa!5 ideii ci patronul sdu ar putea fi
multumit de munca ei gi de aceea el ii traseazi sarcini
173
 Lise Bourbeou
importante. Faptul ci nu o concediaze este inci o
dovadi a faptului c5 este mullumit de munca ei, ins6
ea nu vede asta.
Forma de respingere pe care ea o trdieSte cu patronul
siu reflect5 ceea ce a trlit cu tatil ei sau cu un
profesor legat de activitSlile 5colare sau de orice alti
formi de inv6lim6nt in timpul copilSriei sau
adolescenlei. Rinile de respingere 5i de nedreptate
sunt la origine legate de pdrintele de acelagi sex'
Totugi, pdrintele sau o alti persoani de sex opus poate
activa aceste rini daci pirintele de acela5i sex nu a
intervenit pentru a-5i ajuta copilul.
Daci Ren6e rispundea in mod sarcastic 5i reactiv
patronului, asta ar fifost datoriti rdnii de tridare. Asta
ar fi ardtat cI ea nu intelege ci un patron care are
suficienti incredere in ea pentru a-i incredinta treburi
importante nu este necesar sd o complimenteze
pentru a-gi ar5ta recunogtinta.
,' -/ ''
Faptul ci Ren6e nu se revolti contra Suzanei vine, de
asemenea, de la rana sa de respingere. Este cert cE ea
triiegte nedreptate in relalia cu colega ei tnsi rana sa
de respingere este atat de mare inc6t ea actioneazi ca
o rigidS. Dacd Ren6e pierde controlul 9i devine furioasd
Vindecareo celor 5 rdni
pe colega sa, atunci rana de nedreptate va fi mal
evidenti dec6t cea de respingere.
Daci Ren6e decide si piriseasci locul de munci
pentru ci nu-l mai poate suporta pe geful ei, asta
indici faptul cd rana sa de respingere o face si sufere
at6t de mult incSt ea preferd sd fugi din aceasti
situatie dec6t si faci fati durerii sale. Ca majoritatea
oamenilor care sufer5, ea este convinsd c5 situatiile gi
oamenii o fac si sufere. Ei?i este imposibil si admiti ci
este reactia Canta care preia controlul. Astfel, Ren6e
nu poate fi in contact cu puterea sa de a-gi crea viata.
in concluzie, eu sper ca tu si realizezi importanla
faptului de a repera care rand este activati la un
anume moment pentru cd astfel poti face legitura cu
un eveniment din trecut, iar apoi si treci la alte etape
ale vindecdrii explicate in capitolul urmdtor.
Ad6ncirea rinilor
Ai remarcat cu siguran!5, Or;" numirul mare de
divorturi, de rizboaie, de boli psihice gi fizice, ci existi
din ce in ce mai multd suferinti in societatea in care
triim. Mijloacele cele mai populare 5i mai facile de a
adormi sau a ascunde suferinta sunt alcoolul gi
drogurile, de aceea vedem o cregtere a consumului
acestora.
Un neurolog mi-a povestit recent c5 se simte dep5git
de numirul diferitelor tipuri de dementi la persoanele
in v6rst5. Cazurile care nu pot fi diagnosticate ca
Alzheimer sau Parkinson gi se manifesti prin simptome
 Lise Bourbeou
multiple de degenerare a celulelor creierului sunt
regrupate sub denumirea generici de parkinsonism.
Cind l-am intrebat pe medic cum trateazi aceasti
maladie, el mi-a rispuns ci incearci diferite metode
firi si cunoasci inci rezultatele.
Multi dintre noi se intreabi de ce bolile se inmullesc
degi gtiinla e din ce in ce mai avansati. in ce mi
privegte, cred ci explicatia constd in faptul ci utilizim
medicina pentru a ne vindeca in loc sd ne asumim
responsabilitatea atitudinii noastre interioare. lati o
faleti importanti a ego-ului nostru.
in plus, $tim cE industria farmaceutici produce
numeroase medicamente care anesteziazi pacientii.
Prin astfel de m.ijloace, oamenii nu sunt incurajati de
a-gi prelua resporisabilitatea, aceste mijloace medicale
nu fac. d.ec&t ;s6: adoarmd problemele in loc sd fie
rezolvate.' '"
Vindecoreo celor 5 rdni
Niciun medic sau medicament nu-ti poate garanta
vindecarea definitivS. $tim cu totii ci degi ne supunem
unei operatii sau ne tratim toati viata cu anumite
medicamente, problemele medicale pot continua sd se
manifeste sau si revinS.
Ajutorul oferit de medicind este desigur adesea
necesar pientru a diminua suferinta, dar este preferabil
si fie folosit doar in caz de nevoie reali gi doar Tn
anume situatii. Orice ajutor medical sau alt tip de
ajutor exterior sunt mult mai eficace daci accepti
faptu! ci vindecarea veritabil5 nu poate avea loc decAt
in interiorul tiu. Atunci c6nd poti accepta acest lucru,
procesul de vindecare ?ncepe deja. Scopul principal al
acestei c5(i este de a te
ajuta si iti asumi
responsabilitatea.
Este evident ci daci ai rini foarte dureroase, este
nevoie si mergi in interiorul tiu pentru a gisi fo(a
necesar5. O rani majori se recunoagte prin durerea
triitd ?nci din prima parte a vielii gi prin faptul cd te
simti adesea incapabil de a gisi o solulie. Po!i, de
asemenea, si resimti ci suferi mai mult dec3t cei dln
juru! tiu gi ci nimeni gi nimic nu te poate ajuta. Ai
 Lise Bourbeou Vindecareo celor 5 rdni

practic dificultatea de a vedea lumina de la capdtul Dupi lectura acestui capitol am decis sd aplic in viata
tunelului. mea urmitoarele:

Am precizat in mai multe rdnduri cd rana de respingere

este cea mai dureroasS gi acesta este motivul pentru
care oamenii igi neag5 suferinta gi nu vor sd o simt5.
Ceea ce oamenii nu gtiu sau ignori este ci cu c6t mai
mult ei refuleazi ceea ce simt, cu at6t durerea ii va
cuprinde cu gi mai multi fort5. Cu timpul, aceasti rand
se va manifesta prin frici obsesive sau prin probleme
de sSnState majore.

Daci ai o rani foarte dureroasi, poate semnifica faptul

cd ea s-a dezvoltat de-a lungul mai multor vieli. Tn
decursul fiecdrei vieli, sufl6tul t5u aspird citre
vindecare, dar uneori vindecqrea e posibil si nu se
producd daci lagi ego-ul s5-1i dirijeze viata. Dacd
ascunzi o plagi infectatd sub un pansament, fSrd sE te
ocupi si o vindeci, ea se va agrava din ce in ce mai
mult.

Cu c6t rdnile sunt mai profunde, cu atAt este nevoie de

mai mult curaj, de mai multi fort5, determinare gi
perseverenti pentru a-ti relua viata in propriile m6ini.
Chiar dacd uneori,iti poate lipsi curajul, dacS vrei cu
adevirat s5{i imbgndt5legti existenta, vei gEsi mijlocul
potrivit pqntry.hrjunge la obiectivul t5u. Faptul de a-1i
reaminti continuu unde vrei si ajungi te va ajuta mult
s5 fiiin contact cu puterea ta interioarS.
 Lise
CAPITOLUT NOUA
MSL , SdR.
Desigur ai realizat, citind aceasti carte, cI cel mai
important pas in vindecarea rinilor este acceptarea
acestora, acceptarea faptului c5 ego-ul tiu este
convins cd te ajutd alimentAnd continuu credintele
legate de fiecare ran5. NeputSnd si aibd alt punct de
referinti dec6t memoria sa, ego-ul nu poate actiona
altfel. El nu are nicio idee despre nevoile sufletuluitiu,
ale fiinteitale, despre planultiu de viat5.
Te poti incarna de sute de ori,, dar ego-ul va continua
si te convingi de modul siu de g6ndire prin toate
mijloacele.
intrucdt ego-ul nu moare niciodatd pentru cd face parte
din creatia ta mentalS, atunci c6nd te nagti, vii deja cu
anumite credinte. Tot ce ai inregistrat de-a lungul
diferitelor vieti at6t in plan mental c6t Si in plan
emotional este inscris in sufletul tEu care
nemuritor. Poti compara viata sufletului tiu cu viata
terestr5. in fiecare zi, tu po(i diferite haine, mergi in
locuri diferite, faci itliferite activitSli gi triiegti diferite
emolii. Tot ce ait'riit?ntr-o zieste fnscris in memoria ta.
'l
''
Si zicem, de exemplu, ci tu te ce(i foarte tare cu un
'"
vecin gi mergi la culcare trdind emotii puternice, furie
etc. A doua zi dimineat5, rinile care au fost activate
prin cearti te fac si suferi inc5, degi cearta
terminat inci din seara precedenti.
Bourbeou Vindecoreo celor 5 rdni
lncidentul poate chiar sd ti se pari gi mai grav, daci in
timpul noplii ai continuat si alimentezi furia. Lis6nd
problema nerezolvati zile sau luni, te simti riu, nu
doar emotional dar gi fizic, cici te simti golit de
energie.
Daci ins5, ?ti spui ci vecinul nu intelege nimic Ai ci e
inutil si incerci si rezolvi situatia cu el, asta ?nseamni
negarea situalie. De fiecare dati cdnd lii o problemi in
tine, ea continud sd creasci gisS-lifacd 9i mai mult riu.
Sufletul se reincarneazi atat timp c6t el nu este
eliberat de vechile credinle mentale intreJinute de ego
gi bazate pe probleme nesolutionate. Ego-ul poart6 tot
bagajul mental gi emotional acumulat de-a lungul
numeroaselor tale vieti. Aminte$te-ti ci nicio veche
credinti nu este naturali. Corpul tiu, in marea sa
inteligenli, cauti mereu si revini la starea sa
naturalS, cu ajutorul Dumnezeului tiu interior.
TncearcS s5-!i imaginezi ci intregul tiu corp este plin
este de bigici mari (vechile credinie). Ai putea si te simli
bine cu tine in fata ta gi ?n fala altora ? Sunt siguri ci
nu. Vei ciuta cu orice pret si scapi de aceste bigici
pentru a te simli bine in pielea ta gi printre ceilalli.
Sufletul tiu vrea acelagi lucru. El 5tie ci nu e natural si
fie invadat de credinte mentale vechi apartin6nd ego-
ului gi ci acestea ilfmpiedici sd se reintoarci la iubirea
veritabili, la pacea spiritului. Acesta este motivul
s-a
pentru care el este atras spre a se reincarna. Doar in
lumea materialS else poate elibera.
 Lise Bourbeau
Dupd moarte, in lumea sufletelor, sufletul nostru tine
cont de ceea ce nu este inci rezolvat gi primeqte
ajutorul ghizilor spirituali pentru viitoarea via[i. lmediat
cum se reintoarce pe P5m6nt, sufletul uiti rapid 5i in
primii sdi gapte ani din noua viat5, el incepe si sufere
pentru ci lasi ego-ul sd preia controlul. De ce ne
ascultinr mai degrabi ego-ul decdt nevoile sufletului ?
Pentru ci este primclrdial sd incepem prin a deveni
congtien[i de puterea ego-ului de a ne [ine prizonieri
inainte de a ajunge si fim stip6nii proprieivieti.
Oricare ar fi travaliul interior pe care il faci cu tine
prin intermediul cirlilor, atelierelor, conferinlelo,r
nimic nu se va schimba daci nu vei adopta atitudini
comportamente diferite.
Vid adesea persoane care, venind la ateliere, pun
mereu aceleagi intrebiri. Acestea nu pun in aplicare
metodele pe care noi le-am sugerat in ateliere 5i care
le-ar fi putut ajuta si triiascS experiente diferite.
Nu vreau sI spun ci toatS lumea trebuie si
experimenteze acelea5i lucruri. De pild5, urmare a
lecturii acestei cIrti, tu poate vei aplica anumite idei ce
ti le-am sugerat gi vei avea imediat rezultate benefice.
Alti persoani poate aplica aceleaqi idei dar poate sd
nu aibi aceleagi rezultate. Diferen[a va fi flcuti de
nivelul de determinare al fiecirei persoane in a-gi
schimba viata in bine.
LgV
Vindecareo celor 5 rdni
Nu existS dec6t un singur mod de a gti daci un sfat
este benefic sau nu pentru tine- acela de a
experimenta. Tu, prin discernimAntul propriu, vei gti
care este cea mai bund directie de urmat pentru tine.
Simplul fapt de a fi suficient de deschis pentru a urma
o sugestie sau un sfat este un indiciu ci vrei intr_
adevir si experimentezi altceva.
Deschiderea citre noi experiente gi c5tre alte sfaturi
te ajuti si fii in contact cu intuitia ta.
Chiar dacd nu oblii rezultatele scontate, verifici, dupi
criteriile inimii tale, care este cea mai bund alegere.
lntui[ia este intotdeauna spontani. Este nevoie sd
sesizezi momentul cSnd ea apare. Mult timp eu m-am
intrebat cum gtiu dacd mintea mea sau inima mea este
cea care imi vorbe5te. Singurul mijloc de a verifica este
modulin care mI simt. oaci reiimt chiar gi cel mai mic
disconfort, de pildS fricd sau nelinigte, inseamni ci
rispunsulsau ideea nu vine de la intuilie cide la ego.
in timpul scrierii acestei cd4i am trdit numeroase
situatii in care simleam cd mi aflu in contact cu inima
mea gi alte situalii in care simleam ci ego-ul meu a
preluat controlul. C6nd planific structura unei noi ci4i
gi md simt bine, energia mea mentald este in serviciul
inimii mele pentru a rispunde nevoii din respectivul
moment.
183
.1111
I Lise Bourbeou
Dimpotrivi, c6nd Mouchette este la conducere, m5
neliniqtesc, mi intreb dacE voi reugi, daci cartea va fi
apreciatS, daci am suficient conlinut etc. Atunci, ii
vorbesc astfel: Mufiumesc mult Mouchette, gtiu cd tu
ili foci griji pentru mine, pentru cd tu vrei ca eu sd fiu
perfectd 5i sd reugesc. igi cer totugi sd mergi sd te
odihnegti gi sd md lasi sd orgonizez aparitia acestei
cdrliin felul meu. Ag vreo sd ai incredere in mine, cdci
md simt copobild sd fac fald oricdrei consecinle. Nu te
voi pune pe tine sd facifagd consecinlelor.
De ce continui si i{i sugerez aceasti ultimi frazi
pentru fiecare dialog cu ego-ul tau ? Pentru ci in
marea parte a timpului, c6nd noi facem o greSealS sau
rezultatele nu sunt pe gustul nostru, noi ne criticlm. Sd
presupunem ci, in exemplul scrierii cd(ii, se int6mplS
ceva neprevizut gi timpul propus de finalizare a cSrtii
se decaleazi considerabil. Daci mi-a5 spune: Sunt nuld.
Clienlii vor fi dezamdgi[i, ei agteoptd deia de doi oni
corteo. Nu trebuia sd md las deraniatd, trebuia sd fiu
moi orgonizotd, nu trebuia sd-mi iau vacanld, trebuia
sd... nu trebuio sd... Cu experienla mea trebuia sd Stiu
sd iou in calcul neprevdzutul...
Ah, aceste mici voci din capul nostru sunt at6t de
deranjante ! Nu-i aga? $i nu inceteazS. De ce Mouchette
continui s6-mi vorbeasci astfel chiar dacd eu nu vreau
si iau in considerare ce-mi spune ? Este a9a pentru cd
ego-ul e convins ci este vina sa 5i cI trebuia si md
avertizeze gi mai intens. El se crede responsabil de
consecinlele neplScute. El va spune: Te-am atenlionot
sd foci osto sau aio. Ai vdzut cd am avut dreptate 5i
ocum tu nu egtifericitd. Dato viitoore, oscultd-md!
184
Vindecarea celor 5 rdni
astfel atat timp c6t eu
El va continua s5-mi vorbeascd
nu-l voi accepta gi nu-l voi aprecia pentru eforturile
sale: Da, Mouchette, te oud 5i tu ai dreptate. $tiu cd oi
vrut sd md ojuli atunci cdnd erai nelinigtit cd nu-mi voi
termina cortea la timp. Este adevdrat cd sunt
dezamdgitd dar'i[i promit cd nu voi muri din asta gi cd
in final totul se va aronja. Existd cu siguranld un motiv
bun pentru care cartea nu opore lo timpul prevdzut de
mine. Viitorul ne va ordto ocest motiv. fti mutgumesc cd
egti otdt de preocupot de aceastd situalie.
C6nd ego-ul simte ci nu este acuzat, se retrage" CAnd
se retrage, el nu mai este alimentat gi astfel se
diminueazd treptat, f5ri si fie congtient de asta. El nu
congtientizeazl pierderea forfei sale asupra mea cici
asta se intdmplS treptat. Pe rnisurS ce ego-ul sl5begte,
influenta mSgtilor asociate rSnilor se reduce de
asemenea.
Observi rana in loc si lagi masca si conduci
Te intrebi probabil dacd este posibil ca intr-o buni zi si
nu mai ai nicicl ran5. Eu nu cunosc astfel de persoane.
Sunt convinsi ci este omenesc Ai firesc si resimli
respingere, abandon, tr5dare, umilire, nedreptate in
decursul vietii. C6nd o rani este vindecatS, asta
inseamni ci ceea ce resimti legat de acea rani nu-!i
mai dominl viata. De pild5, ai putea fi congtient ci
vorbele unei persoane te fac si resimti respingere gi si
fii capabil s5 observi in mod rapid ceea ce sim1i,
spun6ndu-ti ci uneori, a resimtri respingere face parte
din natura uman5. in ziua in care te vei iubi gi accepta
L85
 ur
Lise Bourbeou Vindecarea celor S rdni

a$a cum e$ti, nu vei mai avea impresia ci ceilalti te

Devenind responsabil, devii congtient
rdnesc. Perceptia ta asupra celorlalti oameni se va cd perceplia ta gi
reaclia ego-ului tdu creazi de fapt durerea
schimba.
situatie sau o persoand anume.
gi nu t
Este foarte posibil ca aceastS intrebare se ili vin; in
in rezumat, iatl ce se petrece cu fiecare din
minte: << Cum, pentru a contribui la disporilia treptotd noi:
a mdStilor este de ajuns sd observ cd md simt rdnit fdrd o o ranS este activati gi simlim durere;
ca aceastd rand sd-mi provooce suferinfd? n o intr-o fracfiune de secundd lislm rnasca sd preia
in capitolul patru am explicat deja ci acceptarea controlul, crez6nd astfel ci vom suferi mai pulin;
veritabilS este prima etapd gi cea mai importanti o ego-ul nostru nu gtie cd prin comportamentele
pentru a face si se diminueze rinile. inainte de a reactive ale migtii creazd mult riu in noi gi jurul
in
ajunge la acceptare de sine este nevoie sd acceptim nostru;
buna intentie a ego-ului nostru c6t gi prezenta sa
o pentru a initia vindecarea, este nevoie
s5 devenim
constanti in viaJa noastrS. Este nevoie sE admitem cd
congtienli pe c6t mai rapid cu putinld ci
noiii facem loc sau ii preddm controlul. nu mai
suntem noiingine;
Acceptarea este posibilS doar daci ne preluim o apoi, suntem capabili
responsabilitatea. Voi repeta gi aici definilia
si observim rana activatl,
5tiind ci este omene$te 5ifiresc sd avem rdni;
responsabilit6tii, cici ego-ul respinge aceasti noliune
spiritual5 gi e nevoie sd o recitim sau si o auzim de . etapa urmitoare este si_ivorbim ego-ului
nostru 5i
nenumirate ori pentru a o integra cu adevirat. s5-i mullumim cd a vrut-sd ne ajute, sd_l
asigurim
cd noi indrdznim acum sd fim exact ceea
ce ne do_
rim cu adevdrat si fim;

A fi responsabil inseamni a recunoagte ci noi creim o incetSm orice comportament reactiv gi inima
noas_
constant'prbpiia uialE gi'ci este nevoie sE ne asurnim trd este din nou in pace.
'r' toate tontecfnlele deciziilor, actiunilor gi reacliilor
Ai constatat de-a lungul lecturii cd suntem adesea
,noastre. inlplus, este nevoie si admitem ci este la fel
r'gipentru ceilalti, astfelci noi nu suntem responsabili condugi de ego-ur nostru gi ci trecem
de ra o mascd ra
alta. Totugi, ml5tile noastre nu sunt toate
. : r, de deciziile celor din iurul nostru, aceea5i misuri.
activate in

Lise Bourbeou
Atunci c6nd o situalie sau o
persoane te fac si
reaclionezi puternic Ai doregti si ajungi si observi rana
fSrd si suferi, ai nevoie si inveti iertarea veritabilS care
va fi explicati in acest capitol.
Mai multe exemple pe care le-am dat anterior nu au in
vedere dureri profunde care fac riu de multl vreme.
Tnainte si explic cum se vorbegte ego-ului, voi reveni la
c6teva din exemple, incepind. cu exemplul criticii la
adresa altor persoane.
o Ai vdzut cum s-a ingrdgritT Eo nu se vede in
aglindd? (Eu nu vai fi niciodatd ago deldsdtoore.
Am moi multd voinld decdt ea).
o Ea nu fnceteazd sd vorbeascd. Nu realizeazd cd 5i
algii ar dori sd spund cevo? (Eu sunt moi otentd lo
nevaile altora gi moidiscretd).
o Ce face imbecilul dsta pe goseo? Aproope cd a in'
trat in sporylq Wu! Cum de are permis de conduce-
re? (Eu ,qidtid.'i;oi bine, nu as foce niciodatd ce a
fdcut eil:'t ''1.; '
4
'''
o Sdroco, are din ce in ce mai multe probleme gi devi-
ne din ce in ce mai mult victimd. (Eu imi iou violo in
mdini Si am grijd de problemele mele. Nu profit de
a$iico ea).
Vindecarea celor 5 rdni
Daci te recunoSti in acest gen de reaclie, asta indicd
faptul cd te controlezi ca si nu fii ca cei pe care tu ii
critici.
lati exemplu de critici care vin de la al{ii la adresa ta.
o Ce ai gdtit tu nu ore deloc gust. (Ago e, sunt o bucd-
tdreosd proastd). S
o Mama prietenei mele nu criticd mereu. (Sunt o
mamd rea). Tatdl prietenului meu se joocd mai
mult cu el. (Sunt un tatd rdu).
o s treia osrd
E cdnd foci oceeasi gregeald. Cdnd vei
fnfelege? (Nu sunt bun(a) de nimic).
. 5i pentru o termino exemplele privind critico de
sine.
o lor mi-om pierdut rdbdoreo cu copiii! Cdnd o sd fiu
moitalerant(d)?
o Nu aveqrn nevaie de o douo porfie de tort! Cdnd o
sd om mai multd voinld?
'De
*
o ce nu sunt la fet de drdgufd ca soro meo? Nu
este corect.
in toate situaliile men!ionate, daci acuzalia nu
persisti mult timp, daci o uiti repede, inseamni ci
rana a fost doar u$or, superficial activat5. Este de ajuns
si-ivorbegti ego-ului tiu astfel: lotd-te, Conto, pregdtit
din nou sd md ajuliin felul tdu. $tiu cd intenlia ta este
sd fiu perfect(d) in toate. $tiu, de osemenea, cd tu vrei
co eu sd evit suferinfa dacd nu obyin ceea ce vreou la
nivel perfect. fnsd acum, eu sunt pregdtit(d) sd imi
asum arice consecinld este nevoie dacd lucrurile nu vor
 Lise Bourbeau Vindecoreo celor 5 rdni

iegiperfect. Vreau sd trdiesc experienta de a-mi do voie

sd fiu om, core atdt putere, dor 5i pdrli vulnerabile'
Agadar, mulgumesc pentru oiutorul tdu' Acum te poli
odihni 5i sd md priveSti cum iou decizii proprii 5i
osumote.
1l A DEVENT CON$TTENT DE EMOTil $r DE ACUZATil.
Aceasti etapi a fost descrisd la capitolul opt pentru a
descoperi ce rani a fost activatS.

Punind in practici aceasti abordare pentru un anumit

numir de sSpt5mSni consecutiv, vei vedea ci ego-ul
tiu va deveni din ce in ce mai receptiv 9i va incerca si
preia controlul din ce in ce mai rar' De asemenea,
intervenlia sa va dura mai Putin'
Cel mai important in dialogul tdu cu Canta este ca el SA
srMTA cA ir ACCEPTI, CHIAR DACA iTl PRovoACA
ADESEA FRICA 9l CHIAR DACA EL NU-TI CUNOASTE
ADEVARATELE NEVol. El trebuie si
simti cd tu
apreciezi cu adevirat buna sa intentie.
Etapele suplimentare ale iertirii
in situaliile in care tu triieSti repetitiv ceva anume
anumite persoane, daci furia ta se amplificd 5i durerea
e din ce in ce mai intensi 9i dureazi mai mult timp,
asta indicd faptul cI respectivele situalii 9i persoane
ating o rani foarte profundS. Este deci necesar si faci
nigte demersuri suplimentare pentru a ajunge si
observi rana. Acestea sunt etapele iertirii autentice'
2l PRELUAREA RESPONSABTLTTATTT.
Aceasti etapd este realizati c6nd tu descoperi frica ce
este intrelinutd de ego gi atunci c6nd realizezi 5i admiti
ci aceasti frici a deformat realitatea. Ea este 5i cauza
pentru care tu aveai agteptiri nejustificate de la
persoana implicati in situatia problematicS.
A fi responsabil inseamni a admite ci nimeni nu a
apirut in viala ta pentru a rispunde agteptirilor tale.
Etapa responsabilit5tiiiti poate lua un anume timp, dar
nu renunta, sufletul tiu igi doregte si ajungi sd i1i
asumi responsabilitatea pentru viata ta" Cu c5t rana
cu
este mai profundS, cu at6t ego-ul este mai puternic gi
vei avea nevoie sd depui mai multe eforturi pentru a
ajunge sE vezi situatiile 5i oamenii prin ochii inimiitale.
3) RECONCTLTEREA CU CELALALT.

Odati ce ai putut s5 simti frica pe care o ai gi s5-1i

lertarea este evocatd in majoritatea cirlilor 5i
recunogti agteptirile, etapa urmdtoare de reconciliere
atelierelor mele pentru ci este esentialS in
va fi mai simplS. Faptul de a-l vedea pe cel5lalt ca pe o
transformarea unei situa!ii. Efectele sale pozitive par
oglindi a ta este un mijloc extraordinar pentru a
un miracol. lertarea are efecte de vindecare la nivel
ajunge la iertare.
fizic, emolional, mental. lati etapele iertirii'

190 191
 vlr
Lise Bourbeou
Am cunoscut persoane care erau convinse ci au
practicat corect demersurile iertirii, dar care au
descoperit cdtriva ani mai tSrziu ci interpretaseri
eronat anumite etape. Evident, ego-ul lor le-a pdcilit.
Pentru a te ajuta sd integrezi mai bine metoda oglinzii
vom exemplifica:
o M-am sdturot sd-litot repet. Credeam cd ce-li spun
e foarte clar! (Eu ascult mai bine, sunt mult mai
atentd lo ce spun ceilalli).
Maria este convinsd cd fiica sa se preface adesea ci nu
aude ce ise spune sau ci uit5. Lucie estein reactiefali
de mama sa, cici o consideri mult prea exigentS.
Dacd Maria vrea si triiasci acest gen de situatie fSri
s5-gi activeze rSnile gi si sufere, este nevoie si
realizeze toate etapele iertirii. Pentru a face prima
etap5, este preferabil si se ageze, si se relaxeze
respirind calm gi bind ni5te ap5. Apoi, se va intreba
cum se simte, de ce anume igi acuzi fiica ?n modul ei
de a fi, de ce anume ii este teamd. Apoi ea va scrie
rispunsurile care i-au venit.
Dupi ce gi-a notat rispunsurile, Maria va trece la etapa
urmitoare. Ea iSi va prelua responsabilitatea
acceptind faptul ci emotiile gi fricile sale sunt
provocate de agteptdrile pe care le are de la fiica sa.
Fiind responsabilS, Maria va accepta faptul cd fiica sa
nu face altceva dec6t sd reflecte ce ea, mama, are tn
ea, ceea ce-i apartine. Dacd ar privi-o pe fiica sa ca pe o
oglindS, Maria ar vedea cE nu oglinda are probleme, ci
ea inslgi.
t92
Vindecareo celor 5 rdni
De ce Maria are nevoie de o oglindi? pentru ci ego_ul
oimpiedici si vadd ci ea este adesea ca fiica sa insd cd
nu acceptd acest mod de a fi. Ego-ul crede cd singurul
mod de a nu suferi este sd vezi anumite lucruri
inacceptabile doar la ceilalli, nu gi la tine.
Metoda oglinzii se poate aplica doar in cazul acuzafiilor
la nivelul lui ,,a fi". Sd presupunem ci in acest exemplu,
Maria:
a) igi acuzS fiica pentru ci este nedreoptd, egoistd
gi ingratd,
b) Se simte respinsd, neapreciotd, neiubitd,
c) ii este teami si nu fie judecati ca fiind o mamd
reo
d) Recunoa5te cd se a5teaptd la multe lucruri de la
fiica sa pentru ca astfel e fiica, si_gi
d,
dovedeascd iubirea.
Doar prin asumarea resporfs-abilitltii Maria va accepta
ci gi Lucie o acuzi pe ea de aceteagi lucruri, cd se simte
la fel, cd are aceleagi frici in aceastl situalie. Ea va
realiza cd fiica sa are, de asemenea, agteptiri gi cd este
in reactie fald de mama sa pentru ci agteptirile nu_i
sunt indeplinite.
Pentru a reugi a treia etapi, a reconcilierii, Maria
trebuie sd fie capabild de a se pune in pielea fiicei sale
9i de a simfi ce triiegte aceasta. Deschiz6ndu-gi inima,
ea va avea multd compasiune pentru Lucie. Ea va
putea si scrie: $tiu acum cd Lucie md acuzd cd sunt
nedreaptd, egoistd 5i ingratd. Eo fnsdgi se simte
 Lise Bourbeou
respinsd, neopreciotd 9i neiubitd, a5o cum md simt 9i
eu. Agteptdrile sole nu sunt indeplinite 9i ii este teamd
sd nu fie iudecotd ca fiind o fiicd reo'
Trebuie si precizez ci aceasti metodi a oglinzii este
foarte subtili 5i cd trebuie si fii foarte atent la
capcanele pe care ego-ul !i le poate pun in cale' El va
vrea s5-1i intoarci oglinda. A5adar, daci cineva te
critici, nu trebuie sd cazi in capcana de a-i spune ci tu
egti oglinda lui gi ci acea persoani artrebui si se vadi
prin tine. Acest exerciliu al oglinzii il faci cu tine'
AceastS persoana cu care intSmpini o situalie dificilS
este in viala ta pentru ca TU s5 te vezi pe tine prin ea
nu invers.
4) TERTAREA DE SINE
Aceasta este etapa cea mai importantd 9i care
garanteazi ci nu vom mai retrii pe viitor acest gen de
situalie, in aceeagi manieri dureroasS, cu o persoani
anume. Aceasti etapi este atat de miraculoasi incSt
chiar 5i daci situalia deranjanti se reproduce, noi o
vom privi altfel, o vom interpreta altfel 9i o vom trli
fdrd sd suferim. De ce? Pentru am reugit sI vedem cu
ochii inimii noastre 5i nu prin prisma ego-ului 9i a
rlnilor noastre.
Pentru a ajunge aici, Maria trebuie si admiti c5,
intrucAt rinile nu sunt vindecate, ea este adesea ca
fiica sa, Lucie, pe care o acuzi at6t de des' in acest caz,
rinile de respingere 9i nedreptate erau activate la
Marie gi Lucie. Ele poarti deci mSStile rigid Side fugor'
194
Vindecoreo celor 5 rdni
Ea accepti c5 este o fiinti uman5, care are rini ce se
activeazd ugor. Ea admite ci doreqte gi cauti iubirea
fiicei sale pentru ci ea nu se iubegte pe sine. Ea va
inv6(a sd se iubeascS, s5 accepte c5 nu intotdeauna va
reu5i s5 fie o mamS bun5.
Acceptarea de sine nu este ugoarS. Motivul principal al
acestei dificultS{i este ci asum6ndu-ne
responsabilitatea, realiz6nd ci gi celSlalt suferi ca gi
noi, asta ar putea declanga rana noastri de respingere.
latS de ce Canta i-ar putea gopti Mariei: Nu egti o
momd bund. Ai acuzot-o pe fiico ta de otdtea ori gi tu
egti ca ea. Lucie ore rnotive sd te respingd. De ce nu oi
5i
in{eles mai devreme cd eo suferea ca gi tine? De ce nu
ai realizat mai devreme cd eo este in viala to co sd-Si
arate cum egtitu? ESti un nimic. Ce momd rea!
Daci Marie va continua a5a, pdstr6nd masca de fugar,
se va simti din ce in ce mai riu. Ea nu va putea merge
p6ni la finele procesului de iertare gi nici nu va putea
vorbi cu fiica sa. Ego-ul siu, incurajat giintSrit ii va gSsi
alte motive bine argumentate pentru ca ea si nu-gi
continue demersul.
Este important ca Maria s5-gi recunoasci rinile gi
fricile gi s5-gi dea timpul necesar pentru a realiza toate
etapele demersului. Putin c6te pulin, ea va incepe si
aibi compasiune pentru fiica sa pentru ci gi ea suferi
de teama de a nu fi iubitS. Simlind ci are demult
aceasti fric5, ea va realiza ci nu a fost congtienti de ea
gi nu putea actiona altfel.
I
Lise
s) LEGATURA CU UN PARINTE.
Aceasti etapi o va ajuta pe Maria sd simti suferinta
fetei sale gi s5-9i verifice astfel gradul de acceptare'
Legitura trebuie ficuti cu pirintele care
originea rinii 5i care este de acelagi sex cu persoana cu
care se triiegte o situalie dificilS'
in cazul Mariei, ea poate deduce ci neintelegerea cu
fiica sa reactiveazi ranile de respingere 5i nedreptate
legate de mama sa. CAnd Maria va putea sd simti
nivel ei i-a fost frici si fie respinsi 9i neiubiti de mama
gti ci mama sa
sa, inima sa se va deschide' Apoi, ea va
gi ea au triit aceleagi rdni 9i suferinle pe care Marie
iriiegte gi in legituri cu fiica sa Lucie' Poti recunoagte
vorbit de
aici faimosul triunghi al vielii despre care am
mai multe oriin aceasti carte'
Este foarte probabil ci 5i mama Mariei a triit
suferinle 5i rini in relalia cu mama sa' in
concluzie'
at6t timp c6t nu existd iertare veritabili' acceptare
generalie
neconditrionati, aceea5i problemi se repeti
dupi genera[ie pentru ci situalia respectivi este
g"n"rri5 de rinile nevindecate' Sunt aceleagi acuzatii'
iceleagi resentimente, aceleaSi frici 5i aceleagi
agteptiri.
C6ndinimaMarieisevadeschidepulinc6teputincu
fiecare etap5, un sentiment de eliberare 9i de
recunogtinli imensd o va cuprinde, p6ni la punctul in
minunat
care ea va putea si plSngi de bucurie, atat de
este sentimentul iertirii de sine'
Bourbeou Vindecarea celor 5 rdni
6) DORTNTA DE A EXPRIMA DESCOPER!RItE
NOASTRE.
Sugerez cu multd insistentd exprimarea descoperirilor
sti la noastre. in aceasti etapi putem verifica daci am
inceput si iertSm cu adevlrat.
in exemplul Mariei, ea se vizualizeazi in curs de a
povesti mamei sale gi fiicei sale tot ce a descoperit
despre sine legat de situatiile dezagreabile trSite cu
la ce fiecare dintre ele.
Canta se poate opune gi s5-i spuni: Nu, nu le spune
tot, ele nu vor inlelege. Ele nu gtiu ce este iertorea
le
autenticd gi poate nici nu vor sd te asculte. Poote chiar
se vor intoarce impotriva ta gi vor spune ca a fost door
vina ta. Poote cd ele ili vor spune cd nu au trdit
niciodatd frici co ole tole.
aceleagi
Aceasti rezisten[5 aratd ci Maria nu s-a iertat inci pe
deplin. Sub influenla rinii sale de respingere, ea igi lasi
inci ego-ul si o influenteze gi si poarte, iar masca de
fugar. in loc si se accepte gi s5-gi recunoascd rinile 5i
fricile, ea continui si se creadS vinovatd c5 gi-a rinit
mama gi fiica, a5a cum credea gi c6nd se afla in a patra
etapi de care am vorbit deja.
in atelierele ,,Asculti-!i Corpul" pe care le oferim,
observSm adesea participantii care au rezisten[5 la
ideea de a exprima descoperirile lor. De ce trebuie sd
md givdd cu persoono? Nu e de ojuns sd-i scriu sau sd-i
spun la telefon? De fapt, cSnd ne iertim pe deplin,
bucuria noastrd este atit de mare incdt ne dorim mult
si o impSrtSgim cu ceilalli.

Lise Bourbeau
Atat timp c6t existi o forml de rezistenti indic6nd
fricd incongtientS, putem sd deducem ci iertarea nu s-
a realizat pe deplin. inainte de a trece la etapa
urmStoare este necesar ca etapa anterioari si fie
finalizatd complet.
Repet ci este perfect normal si ai dificultSti la anumite
etape. Cel mai important este sI te iubegti suficient
pentru a-ti da dreptul s5-ti iei suficient timp pentru
fiecare etap5. Decizia de a vrea si ierti face dovada
unui imens progres gi dificultatea vine din faptul ci
aceasti dorintd vine in contradictie cu ce vrea ego-ul.
7) INTALNE$TE rERSoANA iN cAUzA eENTRU A
PERMITE EXPRIMAREA.
Maria poate alege s5 impdrtSgeascd ce a descoperit
fiicei sale gi mamei sale in acelagi timp sau poate s5 se
int6lneasc5 separat cu fiecare. Ea le poate spune ci are
ceva agreabil de exprimat, o frumoasi lectie de viatl
pe care a primit-o datoritd lor. Utiliz6nd tehnica oglinzii
pentru a se exprima mai clar, ea le poate vorbi despre
legitura pe care a ficut-o intre fiica sa 5i mama sa.
C6nd vei face aceste etape, i1i sugerez si verifici cu
persoana daci ea a constatat deja ci are aceeagi
teamd ca gi tine. Daci o simti receptivS, poti continua
si o faci si vorbeascd despre ce a triit gi si o intrebi
dacd te-a judecat de aceleagi lucruri gi dacS s-a simtit
ca gitine.
ur
Vindecarea celor 5 rdni
o CAnd o persoanS nu vrea si vorbeascl despre ce
triieqte, nu trebuie si insigti. Exprimarea este un pas
important pentru tine. Etapa finalS te va ajuta sd sirnti
din ce in ce mai profund ci tu te-ai iertat.
Este evident ci suntem fericiti la ideea ci cineva ar
putea inv51a ceva in acelaqi timp cu noi gi cd asta l-ar
putea ajuta sE facS pace cu sine. Totugi, nu acesta este
scopul exprinnirii noastre. CSnd o persoani nu vrea si
impirtigeasc5 cu noi ceea ce simte, e posibil si fie
foarte emotionat5. Nu trebuie sd avem a5teptSri.
Propriul travaliu de iertare al fiecSrei persoane se face
treptat. Acea persoanS, ca qi tine, are dreptul de a-gi
lua propriultimp necesar pentru a ajunge la iertare.
Beneficiile iertirii
Unul din beneficiile iertlrii este o ameliorare
semnificativl a relafiei cu persoana in cauz5. O vom
descoperi din alti perspectivS. Vom putea s5-i
recunoagtern numeroase calitSli care ne scSpasend din
vedere din cauza acuzaliilor noastre 5i nu ne vom mai
simli disconfortabil la ideea de a vedea sau de a-i vonbi
acelei persoane.
Un alt beneficiu este acela cd i1i vei regisi energia
naturalS, care era blocati de fiecare datd cdnd purtai o
masc5. Cum energia nu putea circula, trebuia sd
consumi din rezervele tale energie. indrept6ndu-te
cdtre tine 9i propria viat5, vei descoperi bucuria de a
folosi energia pentru a-$i manifesta dorinlele gi
nevoile.

Lise Bourbeou
in cazul Mariei, faptul de a-5i ierta mama 9i fiica
cerLrt mult curaj dar recompensa este c5 a pus
balsam vindecitor pe rinile de nedreptate 5i
respingere ajut6ndu-le si se vindece'
La fel este pentru fiecare din noi atunci cAnd incepem
si ne ascultim nevoile. Fiecare mici decizie pe care o
luam cu inima noastri contribuie la diminuarea rinilor.
Fiecare act de iubire de sine ne redi energia, ne
elibereazi de o Povari.
Mie imi place si imi simbolizez credinlele care-mi
intrelin ego-ul prin nigte pietricele mici 5i mari care se
aflS intr-un sac pe care-l car dupi mine, agitrat de
corpul meu printr-un lan! care mi inconjoari' Spunem
adesea ci ne simlim inlSnlui{i de fricile 5i credinlele
noastre.
CAnd vei face fa!5 din ce in ce mai bine fricilor tale
acceptSndu-le prezenla firi a le l5sa sd i1i dirijeze
viala, imagineazS-!i cA te eliberezi de pietrele din
propriul sac. Vei pierde din ce in ce mai putini energie,
iar energia recuperati i1i va servi pentru a te iubi 9i
pentru a-gi satisface nevoile.
Beneficiile vindecirii treptate a rinilor
scH r MBAB!_LA NIVqL Flzlc
Pe mSsuri ce rinile tale se diminueazi, vei
constata schimbiri ale fizicului. Pentru anumite
persoane, aceasta se poate intSmpla rapid' Am avut
mirturia mai multor cazuri de schimbiri realizate in
Vindecarea celor 5 rdni
timpul unui atelier de doui zile. O persoani gi-a vizut
i-a
talia diminuati cu cAliva centimetri, o alta a adoptat o
un
posturi mult mai dreaptl etc.
de
Totugi, pentru majoritatea oamenilor, schimbirile sunt
progresive. lati c6teva exemple ale unor clienli care
ne-au impirtigit despre transfornnirile lor dupd ce au
lucrat cu ei timp de un an, doi, pentru a-gi vindeca
rdnile.
o Mai mulli birbati au pierdut din volumul umerilor
qi al burtii, cipitind un corp mai echilibrat (rana de
trldare).
o C6teva femei au constatat ci li s-au alungit picioa-
rele. Ele se simt mai ancorate de pim6nt (rana de
respingere).
o Anumite femei au constatat ci fesele sau s6nii au
cipdtat mai multi fermitate (rana de abandon).
o Unor bdrbatri li s-a mirit penisul (rana de respinge-
re).
o Unii au mai multi flexibilitate in articulatii (rana de
nedreptate).
o Altii au o linuti mai dreapti (rana de abandon).
lati anumite schimbSri pe care eu le-am treit de-a
lungul mai multor ani
o inainte aveam nevoie si port haine de o misurd
putea mai mare pentru partea de jos a corpului (rana de
trSdare). Acum partea de sus qi de jos a corpului
sunt proporlionale.
 Lise Bourbeou
. Aveam un san mult mai mic dec6t celSlalt (rana de
respingere). Acum sunt egali.
o Artrita care incepuse s5-mi deformeze oasele
dispSrut.
Aminte5te-(i ci este important si nu ai agteptiri legate
de schimbirile fizice. Nu existS trucuri pentru ca ele si
apar5. Ele se int6mpl5 de la sine qi este nevoie sd ai
incredere in corpul t5u c5-gi va reveni la starea sa
fireasci, naturald. Ce este important este ca tu si te
simli din ce in ce mai bine in corpul tdu. Nu schimblrile
fizice sunt cele care i1i aratd in primul r6nd faptul cd
rinile sunt vindecate, ci faptul ci te simli bine.
RANI INTERCONECTATE
Am congtientizat cd adesea ciutim si ne diminudm in
primul r6nd rinile de nedreptate 5i de tridare care
sunt cele mai vizibile. in consecin[5, rinile de abandon
5i de respingere se diminueazd in acelagi timp pentru
ci ele sunt prezente intotdeauna in spatele celorlalte
dou5 rEni.
Motivul pentru care la majoritatea persoanelor in
v6rsti corpul devine mai mic gi mai putin tonic este
pentru ci acestea nu au acceptat rinile lor de
respingere gi abandon. Cu timpul, aceste doui rini vin
la suprafa!5 gi devin mai vizibile dec6t cele de tridare
5i de nedreptate. lati un motiv pentru a invi1a si
iubim gi si devenim noiingine de-a lungul vietii.
Vindecareo celor 5 rdni
DISPARITIA RANILOR
Sunt intrebati adesea c6t timp este necesar pentru a
a nu mai avea rini sau cum aratS un corp fdri r5ni. Atdt
timp c5t suntem in viat5, trSim emotii gi frici asociate
r'5nilor. La ceea ce este nevoie si aspirim este faptul
de a nu ne lSsa controla[i de rinile noastre.
Presupun6nd c5 ai un corp foarte drept gi ferm, care
indici o rani de nedreptate, daci nu lucrezi asupra ta,
corpul va suferi boli care au legituri cu rigiditatea ta,
de pildi artrite, ori rigidiziri ale articulatiilor. Dac5 faci
anumite actiuni care te ajutd sd porti mai rar masca
rigidului, vei observa ca problemele fizice de care
vorbeam vor dispirea sau nu vor apirea.
Vei continua probabil si ai o posturi foarte dreapti,
pentru ci este in natura rigidului, insl nu vei mai avea
o rigiditate anormalS care i1i aduce prejudicii.
Acelagi principiu se aplicS tuturor rdnilor. De exemplu,
o persoani supraponderalS datoriti rinii de umilinld
poate rdmSne cu rotunjimi chiar daci lucreazi asupra
rSnii insS se va simti bine in pielea ei firS sd aibd
probleme fizice sau psihice datoriti greut5lii.
Ceea cenoiconsiderim,,normal" a fost stabilit de
ne oameni. $inu este neapirat natural pentru toati
!umea.
 Lise Bourbeou
Persoanele cu rotunjimi pot fi foarte mobile, cu multa
energie gi si duci o viati conform propriilor nevoi. Ele
igi permit si fie senzuale, si poarte haine care si le
faci si se simti in largul lor. Ele nu incearci si pard
slabe sau si se mint5.
DI MINUAREA FRICILOR ASOCIATE RANILOR
ci fiecare act de iubire pe care il facem
Este cert
pentru diminuarea rinilor noastre va produce
schimbSri importante in modul nostru de a g6ndi gi de
a actiona. Apropiatii no5tri vor remarca adesea
schimbdrile inaintea noastrS. in cazul meu, copiii mei gi
clienlii mei mi-au spus cd mi-am schimbat atitudinea in
fala lor, ci am devenit mai bl6ndd. Acest gen de dovezi
aduc bucurie in viala noastri gi ne confirmd faptul ci
apar transformiri treptate.
Comportamentele 5i atitudinea ta se vor ameliora
odati cu diminuarea fricilor principale asociate fiecirei
rini latl o reamintire a acestor frici gi o explicalie
suplimentarS:
Frica -de;fa4ici a fugarului (respingere)
,- i; ,.4)
Poti resimti aceasti fricd atunci cdnd crezi cE nu egti
bun de nimic. Ai impresia ci egti Tntr-o gauri neagrS,
ci nu existi solulie gi ci vei dispirea pentru
totdeauna. Prima reactie a lui Canta este si te faci si
fugi. Orice mijloc de fugd e bun, de pildd si dormi in
Vindecoreo celor 5 rdni
exces, sd te droghezi, si te scufunzi in muncd excesiv,
sd consumialcool.
Este firesc ci
ai dificultatea de a admite aceasti fricS
pentru ci ea a fost bine ascunsi. Este imposibil sd o
vezi sau si o simti daci fugi de fiecare dati c6nd intri
Tn panicd. Practic nu ai timp si ili simli frica pentru ci
fugiinainte ca ea sd fie simliti.
Datoritd rinii tale de respingere, in loc si-1i lagi frica si
te invadeze gi si te controleze, vei ajunge din ce in ce
mai rapid si parcurgi etapele urmitoare care te vor
ducS citre rnarea ta nevoie de a-!i da dreptul de a
exista.
. incepe prin a respira priJfund de cSteva ori gi bea
c6t mai multi api.
o Observi-tri teama gi vei gti ci ea nu are baze reale,
este doar imaginarS, provocatd de Canta, care te
inciti si reaclioneziincerc6nd si te facd si nu simli
durerea riniitale..
o li multumegti ego-ului tiu ci vrea sd te protejeze.
Adaugi ci tu gtii cd frica
asta te impiedici si ili as_
culti o nevoie importanti in viala ta gi ci te simli
pregitit(i) si faci fali consecinlelor care vor rezul_
ta.
 Lise Bourbeau
o Frica de libertate a masochistului (umilinta)
Vei trece la actiune pentru a merge in directia ne-
voiitale gi asta va fi o buni dovadS a iubirii de sine'
i1i reamintesc ci doar iubirea pe care ti-o vei da re-
petat va avea puterea s5-1i diminueze rinile.
Teama de singuritate a dependentului (abandon)
Triiegti aceasti teami c6nd ai convingerea ci nu egti
iubit(5) gi simli o mare tristele interioarl 5i o puternici
angoasi la ideea de a fi singur(5)' Prima reactie a ego-
ului tiu este si te fac5 si nu-!i asculli nevoile, si induri
tot felul de lucruri de la persoanele dragi, s5-ti
abandonezi proiectele daci nu eSti suslinut de altii etc.
Este foarte posibil si nu intri in contact cu aceastS
frici, daci glsegti mereu tot felul de solulii de iegire,
adicl petreci ore ?n gir vorbind la telefon sau stAnd in
fala televizorului care-!i dd senzatia ci nu egti singur'
De asemenea, poli intreline relalii care nu-!i aduc
plScere insi ele te fac s5 evili singurdtatea. Se
int6mpls adesea ca faleta controlanti din tine si
adopte un comportament de independent pentru a
lisa impresia ci se simte bine singur, cd nu are nevoie
de nimeni.
Prin vindecarea rlnii de abandon, in loc si iti
teama si te controleze, vei ajunge si faci din ce in ce
mai rapid etapele menlionate anterior.
Asta te va conduce spre marea ta nevoie de
recunoaSte for1a.
206
Vindecarea celor 5 rdni
Resimli aceasti teami cSnd doregti sau cSnd
indrizne5ti s5-1i acorzi libertatea de a te bucura din
plin de plicerile senzuale. i1i este rugine de dorinfele
tale 5i ai impresia ci toati lumea gi Dumnezeu te
judecS. Prima reactie a ego-ului este si se facS si
ignori nevoile tale, si iei pe spatele tiu
responsabilitatea pentru allii, s;-ti limitezi libertatea.
Este posibil sd nu simti aceasti teami de libertate,
pentru ci egti convins(5) ci egti mereu liber(5) c6nd
alegi s5-i aju[i pe allii gi si te la5i pe tine in urm5. Te
iluzionezi adesea c5 faci lucruri din pldcere, firi si
verifici daci este adevirat.
Prin vindecarea rinii de umilintS, in loc sd i!i la5i teama
si te controleze, vei ajunge si faci din ce in ce mai
rapid etapele mentionate anterior.
Asta te va conduce spre marea ta nevoie de a-ti
permite plicerea de a fi senzual(i).
Frica de separare a controlantului (tridare)
Triiegti aceasti fricd c6nd existi riscul unei separiri
laSi sau a unei rupturi de cineva, care poate fi punctualS
sau pe termen lung. Crezi ci o persoand puternicS nu
are dreptul de a lSsa ceva sau pe cineva. Crezi c5 tu
cunogti bine nevoile persoanelor de sex opus, iar daci
a-1i
acestea nu-ti dau dreptate, consideri ci nu egti iubit(5)
$i asta va conduce la separare. Ai teama cd vei pierde
207
 Lise Bourbeou
controlul, cd vei fi judecat ca fiind slab 9i ci ceilalti i5i
vor pierde increderea in tine.
in acest caz, prima reaclie a lui Canta este de a te
incita sd faci orice pentru a avea control asupra altuia'
El te va convinge ci tu ai dreptul de a fi neribditor,
autoritar, sceptic, durerea ta e provocatd de
ci
persoana pe care cauli si o controlezi. El iti spune ci
tu trebuie in mod absolut si dai impresia ci nu !i-e
teami de nimic.
tu sI nu fii congtient c5 ai
Este foarte probabil ca
aceasti team5. Fiind autoritar 9i controlant, e$ti
convins cI ceilalli sunt cauza certurilor 9i a disputelor 5i
ci eite imping spre separare.
in cazul unei separiri pe termen lung, adesea nu simti
teama de separare c5ci tu o manipulezi pe cealalti
persoani si ia iniliativa separdrii, degi tu ai fost primul
care 5i-a dorit sePararea.
Prin vindecarea rinii tale de trddare, in loc si ili lagi
teama si te controleze, vei ajunge si faci din ce in ce
mai rapid etapele mentionate anterior'
Asta te va conduce citre nevoia ta de a-!i permite si
fiivulnerabil.
Teama rigiduluide a fi perceput ca un om rece
(nedreptate)
Resimli aceasti teami c6nd te simli criticat sau c6nd
egti prins pe picior gre5it de o persoani de acelaSi sex
cu tine. Prima reaclie a ego-ului este de a-ti spune ci
Vindecoreo celor 5 rdni
egti imperfect(5), cd ai actionat gresit, ci trebuia sd faci
altceva sau altcumva etc. Apoi el te ajuti sd gise5ti
scuze care itri justifici comportamentul gi te face sd
promiti ci nu vei mai actiona in acest fel pe viitor. Faci
agadar, tot posibilul sd pari perfect gi amabil in ochii
celorlalli. Trebuie s5-1i ascunzi bine sentimentele.
Ca gi persoani rigidd, ai dificultatea de a recunoagte cd
ti-e team5 de a fi considerat o persoani rece, cici tu te
consideri o persoani plini de cildurS, amabilS. in plus,
pentru ci tu te controlezi foarte bine gi egti capabil s6-
!i ascunzi furia, tu nu crezi ci ceilalli te-ar putea
considera o persoanl rece. Tu nu realizezi ci atunci
c6nd r6zi sau cAnd afirmi ci totul este bine, ochii tdi gi
corpul tdu te trideazS.
Un alt mod de a verifica in ce misuri i1i este teami de
a nu pirea o persoani rece este de a remarca de
fiecare dati c6nd tu nu vrei de fapt si fii amabil.
Prin vindecarea rlnii de nedreptate, in loc s5 ili laSi
teama si te controleze, vei a'junge sd faci din ce in ce
mai rapid etapele mentionate anterior.
Asta te va conduce spre nevoia ta de a-1i arita
sensibititatea gi de a-!i permite sd ai limite.
Termin descrierea principalelor frici ale fiecirei rlni
amintindu-ti teoria triunghiului. Ea spune ci frica ta de
a fi intr-un anume mod cu ceilalli este egalS cu frica
altora de a fi cu tine in acelagi mod gi este egalS 9i cu
frica ta de a fi tu insuli. in ziua in care vei putea
recunoagte acest fapt gi vei observa frica din cele trei
perspective, vei gti ci ea este in curs de diminuare.
 Lise Bourbeou
I
Reintoarcerea Ia starea naturale
odati cu diminuarea renilor, Vei fi plScut surprins
descoperi c5, pulin cate pulin, revii la starea
ta
personalitate
naturalS 9i nu mai adopli caracteristici de
ale diferitelor m55ti. Talentele 9i resursele tale
care au
fost reprimate prin fricile tale vor reveni la suprafa!5'
pentru
in decursul vielii adoptim diferite personalitdti
a fi iubili, pentru a rispunde aSteptirilor altora'
din
cauza fricii noastre de a fi rinili' in
consecinli'
pierdem din vedere individualitatea noastrS' De aceea'
accept6nd ceea ce eSti in fiecare secundi' vei avea
bucuria de a redeveni treptat tu insuti'
latd ce vei avea Pldcerea sdexperimentezi Pe mSsuri
ce nu vei mai lSsa ego-ul s5-1i dirijeze viala'
ilrsFrrloEnE' . in loc sI adopli personalitatea
trg.*lri, ,.i experimenta capacitatea ta de a fi
iei locul,
eficace. Vei inceta s5 vrei s5 fugi, s5 ezili s5-1i
sI te tratezi ca pe un nimic' Vei adopta
comportamente 5i atitudini care vor fi mai
fire5ti
pentru tine.
Vindecorea celor 5 rdni
o Av6nd o rezistenti mare, vei experimenta cal).t( llrr
tea de a munci mult firi si trdiegti stress.
s5
o Capacitatea ta naturali de a crea, de a inventl, rlr
a imagina se va dezvolta.
o Vei fi in continuare perfectionist firi si fii idealisl.
Vei fi capabil s5 te simli bine chiar dacd se poate irr
tdmpla sI te ingeli sau sd uili vreun detaliu.
o Vei gti ci nu egti ceea ce faci. C6nd vei face o
gregealS nu te vei considera in mod automat nul.
o Va fi la fel cind o persoani te va critica sau te va
ignora. Vei avea un sentiment de respingere pentru
o secundi, iar apoi iti vei reaminti imediat ci orice
critici are legituri cu ce faci gi nu cu ce egti.
o Vei avea plScerea de a descoperi lumea in realita-
tea sa cici veifi mai prezent.
CSnd va trebui s5 explici ceva nu te vei simti obligat
si daifoarte multe detalii sau sI repe[i pentru a te
asigura ci celdlalt nu-ti va-respinge ideea.
Talentul tiu natural de a face fati unei urgente va
fi mai bine utilizat datoriti diminuiriifricii tale de a
fiin panicS.
Vei fi mult mai capabil sd te apreciezi dec6t si te
g6ndegti la punctele tale mai slabe.
ABANDONi: Vei adopta noi comportamente si atitudini
care vor fi mai naturale pentru tine. in loc si adopli
personalitatea dependentului, vei putea experimenta
capacitatea ta de a fi autonom. Nu vei mai conta at6t
217
 Lise Bourbeou Vindecoreo celor 5 rdni

de mult pe iubirea celorlalti pentru a-ti dovedi ci egti

demn de a fi iubit.
o Vei gti sifdri si te pl6ngi sau si ai agteptdri.
ceri,
iUMILINTAi: in loc si adopli personalitatea
masochistului, poli experimenta capacitatea ta
Vei gti ci daci cineva nu i1i dd ce ii ceri nu in- de a fi
senzual.
seamni ci nu te iubegte.
. i1i vei aminti s5 faci diferenla intre a iubi gi a
. ili vei da voie si-1i asculli nevoile, av6nd capacitate
naturalS de a le cunoa$te.
plScea.

o Ca atare, nu te vei simti obligat si placi pe toati

Iumea. Vei putea sd spui nu, firS s5-ti fie teami ci
vei pierde iubirea celorlalli. Daci spui da, inseamni
ci vrei cu adevirat.
Nu vei mai utiliza talentele tale de comediant pen-
tru a capta cu orice pret aten[ia.
C6nd vei povesti, vei putea treptat si simplifici
sintetizezi ce spui in loc si extinzi explica!iile pen-
tru a capta atenlia c6t mai mult timp.
Vei fi cjin ce in ce mai capabil si iei singur decizii,
firi sI mai ai nevoie de acordul sau sustinerea ce-
lorlalli.
Daci persoanele dragi tie nu vor fi de acord cu
proiectele tale, vei gti ci ele au dreptul si aibS o
opinie diferiti ori sd vrea altceva dec6t vrei tu. Vei
gti ci elp te iubesc chiar dac6 nu sunt de acord cu
tine.
Vei etala talentele tale artistice pentru plScerea ta
gi nu pentru a capta atentia.
Vei prefera adesea si fii in prezenta altor persoane
insi veifi capabilsE te simti bine gicind egtisingur.
o Vei rimdne o persoand seruiabild dar vei fi capabil
si discerni c6nd este bine pentru tine sau nu
si
ajutialte persoane.
Vei respecta mai mult tibertatea celorlalli ?ncet6nd
si mai crezi cI tu trebuie si le rezotvi problemele.
Vei verifica dacd ceilal[i vor ajutorul tiu inainte
si
actionezi.
gi si
C6nd ti se va cere ajutorul, vei avea in vedere
in
primul r6nd nevoile tale, abia apoivezi dacd
e cazul
si spui da.
Libertatea ta obtrinuti de curdnd i1i va da dreptul
sd
te bucuri de fiecare din simfurile tale, in toate do_
meniile vietii.
itri vei da voie
si-!i arili firea joviali care cauti sd
se exprime. Ea te ajuti sd dedramatizezi anumite
situatii gi s5-i faci pe allii sd r6di.
Vei putea accepta rotunjimile corpului tiu gi
trep_
tat veigisi o greutate convenabiti pentru tine.
i1i vei da dreptul si triiegti o frumoasi relalie
amo_
roasd gisexualS fird si te culpabilizezi.
Te veisimli din ce in ce mai m6ndru de tine.
 Lise Bourbeou
IRADAREAj: in loc sA adopli personalitatea
controlantului, vei putea experimenta capacitatea ta
de a fi un bun leader. Nemaiav6nd nevoie si-1i
dovedegti forta pentru a controla mediul, vei adopta
comportamente ma i firegti.
o Vei fi un gef care nu va impune cu forta punctele
sale de vedere gi convingerile sale altora.
o Abilitatea ta de a vorbi in public va servi pentru a-i
ajuta pe allii gi nu pentru a-ti arita superioritatea.
o Talentele tale de gef gi forta ta naturalS va fi un
exemplu pentru altii spre a-gi dezvolta propriile ta-
lente. i1i va fi mai ugor si intri in contact cu nevoile
celorlalliin loc si vrei ca ei si le asculte pe ale tale.
o Plstrindu-[i capacitatea de a lua decizii rapid, vei
gti totugi, in anumite situatii, c5 e mai bine s5-1i re-
zervitimp pentru a reflecta.
o Vei trdi mai putini neribdarefrustrare in prezen-
gi
[a oamenilor care nu fac mai multe lucruri deodatS,
ca tine.
o Te vei l6sa inconjurat de persoane cirora sd le de-
legi din activit5ti. Vei fi capabil sd aiincredere in ele
gi si accepti modul lor de a indeplini o sarcinS.
o Daci vei fi in fata cuiva care are mai mult talent
decSt tine, nu vei 96ndi ci tu egti mai pu!in impor-
tant, dimpotrivi te vei bucura ci ai de la cine si in-
veti.
o Veifi capabil s5-tri recuno5tigregelile.
Vindecarea celor 5 rdni
o garmul tdu natural ifi va servi pentru a pldcut
fi 5i
nu pentru a seduce cu scopul de a controla ulterior.
. ?ti vei permite si fii vulnerabil gi sd ai frici, fdrd sd
crezi cd e5ti lag.
ittl_rgRrFtRTEAi' in toc si adopli personalitatea
rigidului, vei putea experimenta capacitatea ta de a
fi
sensibil. Nu vei mai simli necesar sd placi tuturor sau
sI te controlezi pentru a pdrea perfect in ce faci sau cu
privire la imaginea ta.
. iti vei permite sd faci pauze in timpul activitdlilor
tale, chiar dacd nu e totul terminat sau perfect.
o Tendin[a ta spre perfecliune va fi utili pentru a
aduce frumusele in viala ta gi nu pentru a fi iubit
sau apreciat.
o Detaliile vor fiin continuare importante pentru tine
dar i1i vei aminti ci perfecJiunea nu existi in lumea
materialS.
o Capacitatea ta de a simplifica ce este complicat te
va ajuta mult. Explicafiile tale nu vor mai fi foarte
simpliste cdci 5tii ci nu toatd rumea are tarentur tdu
de a reduce la esenli.
o Sensibilitatea ta naturald se va exprima tot mai
mult, vei fi din ce in ce mai capabil sI verifici regu_
lat cum te simli.
o Entuziasmultdu naturalva fi mai echilibrat.
 Lise Bourbeou
Vindecarea celor 5 rdni

Concluzie
o Aspectul fizic va fi mereu important insi te vei
tiu
egti in
simli bine 5i daci cineva te vede a$a cum
mod natural.

Fiind din ce in ce mai prezent

pentru tine' dAndu-ti
vei fi in Pentru a completa informatiile din aceasti cartr,, l[l
voie cAt mai des posibil sd fii ceea ce eSti' recomand si reciteqti ultimul capitol al c5rtii C('k, ',
contact cu fiinla ta autenticd' Vei fi din
ce in ce rnai
rdni care ne impiedicd sd fim noiingine.
comunicS' vei 5ti
sensibil in a capta ceea ce intuilia i5i
mai repede ceea ce ai cu adevdrat nevoie' Nu-ti rim6ne acum dec6t si pui in practicd c€cd Co rtl
te va ajuta si decis la finele fiecirui capitol. i1i reamintesc ci doar ,r
Faptul de a-!i recunoaSte rinile 5i rndStile cunoa5te informa{ii noi nu schimbi nimic in via[,r
recunogti mai u5or fricile 9i nevoile
altora' Atenlie insS
noastrd. Doar daci aplicim ce inv515m, daci facenr
El te poate influenla
sd nu cazi in capcana ego-ului tdu' actiuni noi gi adoptim atitudini diferite ne putenr
c6t egti de
cu u5urinli s5-Ii doresti si ar51i celorlalli transforma viata. Cat timp nu experimentezi, nu ai cum
intuiiiv, vrind s5-i impresionezi sau s5-i
controlezi'
altora in s5 descoperi ce este cel mai bine pentru tine.
mai mult
Folosirea intuiliei noastre ajutd cel
pune intreblri p<ltrivite'
descoperirea nevoilor prin a le Pentru a incheia, iati o definitie completi a vindeclrll
rini' vei accepta rinilor.
Pe misurS ce-!i vei accepta propriile
pentru ei'
gi rinile celor din jur' Vei avea co!"npasiune
vei evita s5-ijudeci ori si-i critici'
Tu ptii ci e5ti pe calea vindeciriidaci ai devenit
con$tient ci o rani s-a activat, c6nd egti capabilsi
observi durerea riniigicind ilipermiti si fii uman.

Poliverifica daci aitrecut prin aceste etape daci nu

maisimli nevoia de a purta masca asociati rinii gi
cf,nd nu maiainicio reac[ie asociati ace6teiar,,] ,

Acceptarea aduce ugurare, face sE dispari durerea

treptat gi te readuce in momentul prezent. ,,:,, ,1

Polivedea ansamblulsitua3iei ca pe o leclie de via!5.

 Lise Bourbeau

Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in

viala mea urmitoarele:

 Vindecarea celor 5 rdni
Lise Bourbeau

Orice carte este o fereastri dinspre lume lgfgi! " di1fig!g194a,_1" rte-age n da - Ct a ra I orn. r .r( ),( t( ) lr,i
Darurile din fiecare nzi + ArIUoc puterea Afirmaf rcr
spre tine. Deschide-o ! Clara Toma 4'r,(X) lr.i
De ce este at6t de dificil... - J.Salome
25,0O k.r
b"tp* *S"irr*rt Si *rp*r"Uifitrt", - ri.o o,.r,,;n- 16,00lci
18 Poezii - Clara Toma 5,00lei
_QS$I9 lrlig1 ,[g!gel]i - Lise sourb"*
-------- L6,00lei
Acolo unde poti fugi de tine gi de viala ta..., Cristiana
25,00|ei 25,001ei
Levitchi, Clara Toma
_Despre emotii, sentiment si iertare Lise Bourbeau 16,00lei
Agenda cu citate ;i imagini color -Redeseneazi-fi viafa - Oespre frici Si creOintilise-eourbeau
10,00|ei 16,00|ei
Clara Toma
De:qref!uzL1 lqituri - Cristiana Levilchi, Clara Toma
Agenda unui copil organizat -Alexandru Toma 12,001ei 20,00|ei
Despre relaliile intime - Lise Bourbeau
16,00|ei
Armonia dintre trup, minte, suflet- Clara Toma 15,001ei
Oespre rela[iile pdr]ntj copil- Li* B"rrb.*
16,00|ei
Arta Si gtiinfa magnetismului personal - T.Q Dumont L4,00lei
senzualitate gi sexualitate - Lise Bourbeau
_D*esp_re 16,00|ei
Aschia nu sare departe de trunchi - J.A.Benoit 15,00 lei qgIIrj.,Ig .ggtrjll"rti,r* I ru.i* -- 22,00lei
AscultS, min6nci 9i inceteazi si te controlezi - Lise
25,00|ei Eouca-lt copttut cunosc6nd trdsdturile sale psihoastrolo_
Bourbeau
_er-cS_ crtlqg Lqyrtch i
15,001ei
Ascultd-ti corpul in continuare - Lise Bourbeau 25,00|ei
-,1"€ryL€El9llq._cl_irg* 15,00|ei
AscultS-li corpul, prietenul tiu cel mai bun -Lise Bour-
25,001ei Este bine pentru tine p* t.rrpii ,lt"rrat"re - G"org"t.
beau
Aura umani - Swami Panchadasi 7,00lei @ 15,00|ei

Basmul in grddinilele Waldorf - N.Avramescu 22,00|ei -!"l.[ellg,.qil9]r9.q4@

l1p111gA1alb negru gi - Clara Toma
30lei

je!eLr:Eep-____ --- -
10,001ei
Buburuza Ruza si ciupercuta Cuta - Clara Toma 3,00lei
8,00lei 6,00lei
Carte despre briduf - Claudia gi Daniel Beimel Fericirea se pout" - ClrrrTora 16,00|ei
Carte despre curcubeu - Clara Toma 8,00lei Fericifi cei care .or*i.; J.Suf or*
1,00leu l-5,001ei
Cdrti poStale cu citate 9i imagini sanoun puse-n randuri - Clara Toma
14,00|ei 5,00lei
Ce este karma? - Paul Brunton rmbunatalegte-fi relalia cu tine si cu ceilalti prin psi
Cele 5 rini care ne impiedicd si fim noi ingine - edilie
22,OAlel t's.rjlq] geiu - Crisriana Levilchi 15,00|ei
nouS - Lise Bourbeau rnTroregre-lt vtafal Seminte de gSnduri bune sidite in
Cine eSti tu? - Lise Bourbeau 25,00|ei
Comunicare relaf ionalS pe inlelesul celor mici
ae_elqql. ___
tnimioara Si ursutetut zamU-iior - ttara iorna
L5,00lei
15,001ei 6,00lei
J.Salome
Comunicarea nonverbal - Clara Toma 1.0,00|ei
!:lo1tgU_eefrrf oilSq!{L!,i'tiegtr**- 7,00lei
lstonii Ia o cafea cu ciocolati - CristianaL"",rcf,i
5,00lel 7,00lei
Confesiune - Clara Toma
:ie rlLl s u m! g-uglJgltrE_q:lgrg Lev itch i 7,00lei
Corpul t5u spune iubegte-te - Lise Bourbeau 20,00|e|
Iinullunresc, Dumnezeul meu - Lise Bourbeau 29,00|ei
Credeam ci este de ajuns si te iubesc - J.Salome 20,001ei
 Lise Bourbeou Vindecareo celor 5 rdni

25,001ei Timpul iubirii - calendar perpetuu pentru aniversiri

lubire, iubire, iubire - Lise Bourbeau 5i
', lt.l
sirbitori
lubirea e una - Clara Toma
(),
lubirea, i ientul magic - Alexandru Toma I ,OO lr,r
frdind cr .ei
J". t" dri p""tru im6ndoi (ghid plus set carli de joc) -
----- 79,,(X) lr.r
Cristiana Levitchi, Clara Toma
ft;inU ., tir* irorli - lsaton e lc),,(X) lr.r
doi pentru amdndoi (ehid) - Un an de conptientiziri prin metoda Ascult5-fi corpul
Jo. i" Cristiana Levitchi' -
25,,00 lct
Lise Bourbeau
Clara Toma
Un dar pentru starea ta de bine - Clara Toma 20,,00 k'r
Jurnalul bucuriilor mirunte - Clara Toma
Jurnalul meu de bebelug - Clara Toma
15,00|ei Versuri gi jocuri in ritmuri, de-a lungul anului
22,.00 lci
N.Avramescu
La capdtul tramvaiului 44 - Clara Toma
Vindecarea celor 5 rini - Lise Bourbeau 28 lci
Lumea astralS - S.Panchadasi
al bolilor 9i afecfiunilor' Cauzele sub- Vocea interioard - R.Stanciulescu 00lci
M*"1" Di.ti,r*r 60,001ei
1.4

tile ale imbolnivirii - Jacques Martel

Vorbe firi glas - Cristiana Levilchi, Clara Toma 20,00 lei
O viata pentru a vorbi noi ingine- J.Salome
ui de ciprioara - Liliana Ali
Detalii despre aceste publicalii glsili pe
p"nt"-i.!a mai linigtiti alege si nu controlezi chiar www. editu raascendent. ro
totul - Ch.Chaille Puteli comanda pe e-mail office@edituraascendent.ro
Piti la munte Si la mare - E.Casandra sau la telefon o747o8597t.
Poeziifiri titlu - D.Beimel 5,00lei
po*stua unui om care a invilat sd zimbeascd - Alex-

Pove5ti despre riticiri, povegti despre speranle 23,001ei

Pove5ti pentru a iubi, gti pentru a te iubi: r{9]9n19

Fovegti pentru a ne vindeca, povegti pentru a cregte
cLiiJicA I I", i;. L, i
Realitatea finalS - Balogh Bela
Se*,l"Ii cu votbe de duh (seturi de 12 carli postale 9i Mullumiri Clinicii Eliade Bucuregti
felicitiri cu imagini 9i citate ambalate in siculeli de ca- (www.clinicaeliade.ro) pentru sprijinul acordat in
calitatea de sponsor principa! al evenimentului de
Secretul succesului - W'Atkinson
Sl 0.., am fi noi in9ine cine ar
suferi? - J'Salome lansare a acestei cir!i.
15,00 lei
Si Dum,*zet, poirti negru uneori -
Cristiana Levi-tchi
Stiinla de a deveni bogat - J.Allen