Prof. univ. dr. Gheorghe Durac acultatea de Drept @ Universiti Alexandru loan Cuza” din 251 Drept procesual civil siinstitutii fundamentale Procedura contencioasa Princi phawiiangixe 2014veaud ideup ep eupwios Bisinoyy adap op gupwos vision ua idaup op wisineny ‘euRWo! aja}2epued BISIKOL eulbed ie e1edo puseou POU e!2HQ uOWUOW, eeindod verewebo7 sina: ‘Buoteoepnr atinsne i eileseg ep aung eeu Pampa ile mdaig eysina excep Jo1Buop1000 Innwio Jojunideig e euvedo:n3 een lzI0@p ep e1a69Ing tedy ap eoung UNO Binpeooid ep InpoD eluepnidk uaynauqy ‘douy ou" oo" ud d 9 ‘do wu 10'W ay ‘por rool Ppa po Imdaig ‘8p ‘piooo oaz9 ao wo ‘nto “a0xd “9, io) ra ue ye “2regUIRIS 18 Brel Up eowepede unio} asiaAp ep ayeziueGvo (efeuolfewayy! aluuayyo) 6 lun ugaunwioo 9p unises ap 0¢ eased wy yedoved y YEU JOUN ajeunjon wy ajEougnd Non g & osclUOY), 8129 Up ‘pms 16 ajoome ep 09 arsed J01HOq ‘PY NO InsB00Id Uy sO}LNed ae eunds 21eod 2s goueueB exennou eiseaoe qng ‘Boi ud 18 9qthppuce U; Boe) 8s Bs eingen aA aptuIoUd UI Jaligsnt siuUpY “eyo anu 'Buiquioo as 18 pasons 2s 9/9 — 10} eareyreuoriouny uud ~ soaseoop ‘eisea0e ep ajoun yeredos pow10 Derr pnocesuat civ. |. Princ FUNDAMENTALE n ‘in mod firesc, nu putem vorbi de recunoasterea unor drepturi subiective ‘ivile fara a pune In discutie in primul rand capacitatea civila, care este i libertatile civile i drepturile i libertitle civile ale persoanelor juridi garantate de lego” dispune: ,Toate persoanele sunt egal ra discriminare, dreptul la 0 ocrotire eg: vata de lezarea drop: in consecinta, dreptul stare de exercitare normala. in urma sesizari, respective, se tului, care astfel poate atins va putea "Ase vedea | Manu, Drept constitutional institut public, vol, Ea. Actas, Bucuresti, 1995, p. 225 gi urm, 9! A.s0 vedea, In acest sens, Gu. Betew, Dropturle civile ale omulu in Romania, in RAD. or. 10/1985, p. 3-12, A se vedea, Partea generala. Persoana fica 1092, p. 85-61 in Convertiaintomatonalé privind drepturile copilulu ‘Asadar, mijlocul juridie de ocrotire a dreptunifor civile subiective 11 constituie procesul civil, care, in principiu, se desfagoara dupa regulle de in legea cadru in acest domeniu, Codul de procedura repturilor civile subiective trebi si alte acte norr cade exemplu, rir. 304/2004 privind organizarea jut Ocrotirea drepturilor personale nepatrimoniale se realizeaza in baza 2, prevazuta in Codul civil (art. 1391), prin care se pe cat posibil, a dreptului incaicat sau nerecunoscut. nu trebuie con- rializata. in drep- nostru civil opereazai un principiu potrivit céruia exercitarea unui drept tiv nu este obligatorie, aceasta prerogativa find lisata la latitudinea tea'ca daunele morale s fe reparate pe cale patrimoni nx, Drept civil. Teoria general a obigatilor, Ed. Al,(09d "yo "do "wosnyy “$ "vaod HO “woSNYL “S) gIeID08 6 BoHLLOLODS 10] ‘lpunsep no e/2yuH0;U00 Uy ayB}OHex9 Ns 910 BIND aADEIGNS JoWLTYdeyp 40MIN AB} ‘@OyHOTEA |-Ps 18 a1ade FBS 2129 oF eu) indaquogau op iy 42 WO InsEDOUd ‘apse Au ‘A injnseooid eajeo ad ‘yop eokayal 19 jeuayew doug Inge ejueG6.0 eyseaor -BSUL EISIKG “B1O}S80B Je FeUUOU jNIHIOIexe !UELL 2p wileBgo ne ere “oueossod ayeeyeo op ‘esul ‘owed eupwiapuy 2 ound 8069] 219 ad ajensaood JojennyeBoioud loud un vo ‘e\eounde) IS tenis v-s win wey ‘219 ap varenjoeje ajSanuud a0 Baao UI @u1S0I0} @p uNzeo JeeUUNES Ne-S I “euvosied Bye 0 e11R9 ep ydeup inun e PAznqe ide} o puguiejoas ‘eyewieren euvosiad ap RIEINWUO) uniige oun e “pais 29901 ed ezBa7eq es 2129 ‘ensEOU ellesi60} ap BIe:9eSUNO) BANDAIGO BNE |S i U9S 15208 Ul ‘20P9A0S Y (W668 4 'y861/9-S 4 midoid Ut ‘upWes wD imnyceup soWakouUd INO @NtDAIANS JUNIdeLD ¥ LmIOI0xe jesoqI" dou TO, IMP 204 129:0% 9p 1260) 1D nnidevp fe fqUeWepun, MidoUUd LN Op ZeRID 'e20n ete0d 28 apie 20 “09 A "yo do "wosTYEL“§ 40g HE "HOSNHEJ“S PEERS V ‘ahes Te dep UN-suy yuRIBA eo ap ele} ‘pdwetul as gyno fe} o-nu Bzeazn910U00 98 ideup op inznqe PUeO ‘IUEPINg ‘oreipde op jase 0 Binyglut ea ‘e0e; 048 vseoe a1e9 od valeiede 2} 8p euAOId aznge inijoiex9 goeP 121 ‘RIBIMULO} 180} B ND ‘awpeigne ideyp mun e anrenge eeepundsp. 1uaiue}u) Ba ‘niopnieid un es-npugzn op 8 ‘RI | Bjade as B ap ‘erede ‘idexp ep ininznge e areuolioues ep wepou! eo “eINBer aq “@ueosied jelp eiseeoe UUd yonpe a1ez0} 0 ‘aleOIEOU! 0 19 tu exxSedap 0 aBajalut as nu ydaup ueimg oun pupuiliede unjdesp prop eu, Inznge dey eq “oueosied 1a pueuede IPE 9S JOexe EU ‘doup Te NUN jruBIN yezO| e150 lun BexeyO1exe UL udjouud Jo\sa0e eare}edsO10U UUg ‘9128 10}@y1wH) BexSedep no #8 BiuIpes-ees no ‘inasoundai jso} & 21e9 1u098 Injndoos BaiCOOSaU Ud 698} 5 JIN AnoeIgNS ezede idaip ep jnznge ‘snds japy ideyp ‘equstadwoo elueisut ‘thewoine run e\}uanieju! preseoeu oe! Bs @189 JoINUOO UN oseU Bs UNIOU EIBOSE}SAP 68 9/2100 9| 21 "we) giuipei0-gung no eeyosexe eingen ayn aundesp Inidiouud 18 wreBnepe rw gs eingan eeiseoe & “9/28 ejay Ul #6 f9[eI0U! 1 169} eare}oedsel no ‘yejo0s 1S ojwWoUDde Inj yndoos no yALjod fewnU TAD WRsTDOw Laz) asubiectiv este incaicat sau nere- re facultatea de a recurge fa forta coercitiva a a special regiementata, pe care o destaig ‘organele de stat competente ~ organele de jurisdictie ~ in vedk ‘scopului pent material, ci este necesar a se recurge la normele dreptului pr locul practic fiind actiunea civila. le nesocotite au prerogativa de a se adresa, in stant prin ©) ‘olului sau activ, spre a constata daca pretentile formulate prin c chemare in judecata corespund adevarului obiectiv sau nu, Dupa administrarea dovezilor i dezbaterea procesulul sub toate aspec- tele sale, instanja d indeplineasca prestatile corespunzatoare prerog In activitatea instantelor de judecata si a celorlalti particip se stabilese in cazul ivi ‘un drept sau un interes juridic de drept mat Raporturle procesuale oivile nu pot preexista raporturlor civile de ‘rept material, ele se nasc pe baza acestora $i au drept scop realizarea, consolidarea sau dosfiinjarea lor. ersoane ori urmaresie dreptul sé faca o cerere: cererea de chem: investeste instanta, creand raporturi procesuale intre pai ‘Asa cum am mentionat deja, mijlocul practic pus la Indemana titularulut unui drept subiectiv pentru realizarea sau valorificarea acestuia este actiu- "Ase vedea D. Raou, Actiunea in procesul civil, Ed. Junimea, lagi, 1974, p. 20, 1 FUNDAMENTALE 45 nea, aceasta reprezentand sanctiunea dreptulul pentru ca, in masura in ‘care legea recunoaste persoanelor dreptuti subiective, ea trebuie sa le puna la indemana si mijlocul legal pentru apairarea lor. ;clamantului de a introduce si sustine actiunea ji corespunde ide a réspunde la. eae de a se apaira, pentru c& un drept fie pe cale defensiva, calea reglementata, eciureta de organele de jurisdictie competent, in vederea realizani scopului pentru care drepturle incdlcate sau nesoootite definita ca fiind dreptul oricarei persoane de a reclama sau apara ubiective care, pentru calificarea lor juridicd, necesita inter- iei pentru ca, prin aplicarea legil, s& se dispuna asura realizanl lor in conaltile sau formele ce vor fi stabilite prin actul final 106m precizarea ca pe calea actiunil in justitie pot fi invocate si incalearile aduse unor simple interese care ira in cadrul unor Faporturijuridice civile recunoscute gi garantate ca atare de lege. Coneret, este vorba de acele situatii de fapt avantajoase, existente pentru anumite IN Moment dat si curmate, vatmate prin savarsitea de fapte despagubiri de la autorul fapt in cazul in care ruda respectiva a fost victima unui accident. Au fost acordate, de asemenea, despagubiri concubinei si copilului acesteia, care fusesera intretinuli de rivité in sens obiectiv, ca mijloc de aparare iv procesual reptului subiectiv material de a urmari in justitio realizarea ‘Ase vedea D. Faby, op. cit, p. 24. Ase vedea |, Sroeescu, S, ZLaeRsreN, op. cit, p. 22 Ase vedea D. Rou, op. cit, p. 47. vvedea G. Dunac, Dropt procesual oii. Actele de dlspozitie ale pailor In pro- 1, Ed. Polrom, lagi, 1999, p. 23.tojueisur es-npugsaipe ‘eoere wieod o} vs enwesisiuuupe 98 Und Jo] anidoup UL e}EWIEIRA JS0} Ne @1e9 sjauBOsIed EO Ra}EIMIAISOd FISIKe ‘AYENSIUIPE lensy “eorpun! sojou e0izl 1jaue0sied 12eq ut — aiioipsaqul ans eaxeund a120 od inimjejs aye euebi0 16 ue §woBajeo 1Seajaoe ‘eosee|ULed auluBu! op isd sous nun 194 Ba19pen Ut Blain) ap eluEisu! ejumSul B 9p eljeGyGo ne EUBOsied Eye eOuO IS IN weplyosap jnloyud no oqud no “BIA eLeIs ep ede nijuad Je5600U 6159 UO 2189 Op Uo "BIA! BUNI}oe BoU0 1UIOd e1eod* ) “ume 26 "We etlizodsip no eyeyeoyu09 ut yrvounoaud ‘iansy ewinu nes e120) e| a6unoes Wino edr {nueiny exeo ed — oveoepn! aite ep: 'gunpuo9 o gare es wised injnyoaigns apuneid e ep inidaup ‘e50| op ayeulwEIeD yeu ut euNpUCO EyWNUE O BeRe B ep AOE InIMo=Ians jnideyp epuridno ‘nyoeigns jv imdeiq “eunijoe B| oB:noe1 & 9p inidoup joexe 1ew | imideup e1s9 WWD AjoaIGNs InynidoIp sjomowoja on au Brenseooid va] uud ereiueuic(6e) aise 'pzeesele) ‘ EIS B ale6ueRSUOD ap eLi0} yo aNoaIaNS inimdesp ejeluawisle azIUIp NUN ‘auntie & mideup ese Bio eauniioe 6 wn‘o AyoaIgns jmdesp asjuIp BuNyeB9} ‘ep eojund go eunds ajeod es ‘auiaylp e1epen ep ayound 1S yisixe 180g ‘0}9 lWoeunBise unseus ‘soY6nt Injnidoup ease\Seouncas ‘wiqnBedsep youn ‘Bal9uligo nes lelje6qo vaxeyndexe :eyel1eA eu} ans wéilejUl ereod 9s eseO a SrwnavewONn anneg 1 ‘ydoup imseot ‘aiteysaid 0 — juoseid ap injnuewwoy jnuunguy teyO10x9 j80) e nu 89 anoorans 1daup 1ezyee1 Uy eunijoe O ep eyeuorfouRSs y Jod mm ‘easuedsns ‘Nes ueUUE} InuN Puly esndns ‘ajenjoe pt ‘Bi01e0 1818 ep aueGlO Nes eveosiad aye uo 'PoyoreA 6 20 20 nes Wo AoeIaNs nynideup ruBITyy Oreo UL IRIEL 98 69 Lotugns ajaun 9B) as ioeds ap eunyesoyy UL ‘eu UIp eIN|seoe ot18 repr pROcESUAL crit {udecditorest competente, care se poate pronunta si asupra legaltai acestor Putem spune ca apararea drepturi doua aspecte: un aspect este reprezé ersoanei si prin apararea drep! tuie un adevarat principiu® §4. Activitatea jurisdictional in materie civili Activitatea de jurisdictie, destagurata de catre organele judiciare in ve- derea rezolvarii cauzelor civile cu care au fost investite, mat de constrangere". Dreptul de we stantelor judecatoresti, pe acestea existand gi alte organe ale statului care au, in vitutea legi jurisdictionale. instanfele judecator sivitate activitate de pale organe care desfagoara in exclu- in cadrul organelor statului un loc i se deosebeasca de activitatea ‘ctl, recunoasterea dreptuluipretins sau a interesululegitim ‘na fost cauzata,Interesul legit poate fatal prvat, ct si publi 1A se vedea S. concorde Ls Talat chp proceso Altec Bare psf. om esr Tt 0) I Ase vooa Duan, Fomelede sowie de operat sta E.Sun, ‘Bucuresti, 1965, p. 351. . ‘STITUTH FUNDAMENTALE 19 nistrative, Ca urmare, actele de jurisdictie ~ chiar in ipoteza in care eman de la un organ administrativ — se deosebesc de actele administrative, AAstfel: a) orice act jurisdictional presupune existenta unui conflict real sau aparent intre doua persoane cu inta, rspunsuri motivate la 2a de jurisdictie, de solutionare in fa ‘gi Se supun numai legi hotarat, asupra actelor de jurisdicfie nu se mai poate reveni, solufile find date cu putere de lucru judecat, adic cu acea trésaturd a putertijudecati ind deja exercitata — prin hotarare ~ int-o cauza, face imposibilé 0 a) spre deosebire de legatura cu solutionarea un se refera la probleme superioare, privind svargirea anumitor activita pentru organele inferioare, iar in caz de nevok sifaptul ca organele administrative nu se desesizeaza prin 1c necesitatea impune o atare cerinté, aceste organe sau chiar anula actele emise. cu deosebirile dintre actele jurisdictionale si actele adminis- pune a fi mentionata si mult controversata problema a vointei intr-o opinie, ca numai actele administrative sunt acte de (a. cea ce nu este cazul si pentru actele jutisdictionale, acestea din ‘urma fiind rezultatul unei operatiuni logice, independente de vointa celor care 0 savargese. " Referitor ia analiza mai amanun{ita a criteriior de deosebire, a se vedea |, Stoenescu, S. Zusersten, Drept procesual civil. Teoria generald, Ed. Didactica §1 Pedagogied, Bucuresti, 1983, p. 28-33 1 A se vedea E. Henovani, Princjpile proceduni juciciare, Bucuresti, 1992, vol |, p.st2,uoaL “omwony HD "a7 HO tezt d ‘E961 ‘NSOIoNg ‘eaBoBepey I PoRDEDIG D3 inymadesp 18 mynyeis © ejeieU06 Pu0eY “SOHOR “HE "SUR 1S20P UL “COPA OS Y 1: eximansuoy “25 ‘eluapnudsunt ‘(aewnou seioese9 ne goep “eIe90I 1S BleNUeO Eognd BijesIUMUPE ep esiule ese ‘waany op ~sogns enjewou 910192 0 BaveIssOAIG “euoqe6go aieind pyedeo auuio} 1e1sa0e mspeunoqul uUd e1eo LEIUAUIe|Be: ‘aye100s unuode sjaiuejp puinud eoxpun| sojWeUEWIa/Ge1 B esewdxe op ayjoeds efeuno} ezeeuwesep es idaup ep Jonz1 ud Yewu0} SUES Ul jeUi0U jmynuuod #8 piogeIO ‘9p a1910U109 ej@w0} Bp 16 UEIULIe|6e) ep BarEIdope PUNe|DO) B189 BoIpUn! -Ie1008 ejt}eus208u ep gie6o} suns aise injmideup soje/e0A21 eWeIgo! ydoup ap sonz} ap eaunifon “T§ apo jonsaso1d Injnydasp ajasvonz| ‘0-7 » vaunyizas w [S]MANNIWONNA HiNLASWIS NAN 7 “LOE “4 "10 do ‘amoung ‘w70%2H'3 waPAN OS V 1 162 8 "yo "do “wais42911Z"s "NOEANGOIG "| SUES HeIBOE UI "CODER 9s ¥ bs ieuNesduy yoep adeo -Uoo tod 2s nu 129 unsen} uns eauniioipsun! i$ eauniie ‘je!00s jnipew U} ue Bouniaiauoo BzeaeI0 @| 2189 2d elunyode) Ul joLIpuO #8 anNooIGNs sojunidaip e (eorpun!) ‘Baijodoep ojeunsap ‘undoos |Seioje0e a1e}99j -gorpun| ood 8-S wind e&e $60) BNUNUOD 1S B “gye19u96 few 829 40] eauniidence ul ajeny sjoqua -snf ul upwn e ap inidaup vo eunud — aunijoe 18 “e1ei$eu yen} ne go BIepIsuoD es uNyode: aISe0B BI0IED e7eq ad Jojewou & 1S 10 ‘esBoI6m| eo;pUN! so|UNodes goIpuNI EANyeU {8 inoyoeds pupredes punaidwi “iopunijoe eesewun yuns amiioipsune ‘euniioewu usd ajezneo ejeuaypul jeqnBed eresede4 uud yeojgour anoaigns | B90 no BUIqUIOD 9g ‘pjeued BI 2} eo1e6 es 109) ndeup vasexede yoeiqo eo exe are “BUN iS1BARS B 91B9 IoUEOSIed B aiopundsei Bo 018 are “pjeued etoips| aul 9UN BaNEIBABS UUd BORD 'BNop B BeUnIse0ons fru ‘InjnUUNO fou ESUL apr 8s BINIEU Nes BLOIeW UI TeWNU Ba;eIAID PIeOSEIS 21} "Rluloesuoo Uy ‘ewouoine juns sjeuolluoU nidiouud uy “ayenyde y jod 2129 sojunsew nes sojunijoues ‘eau! 18 129 “eyeoapn! einsejsap 9s e ezeauun e1eo ednp einpeooid ‘exeuotinjos ouds rep | ‘069| uud omiqeis asp 9p Wuipio eererede nyued ye\s ap BreyoFexe veLeBUBNSUOD EISAIIIEL OS ‘ezeo gns Bun ue BWIHIN Ut ‘pugiuszeida: jeuolfoipsunt injow ‘ininyeIs IOA @p 2198 19 “eeUBWOpU! 18 eiueLadxe ed ajezEq EIeIOIpnt viezedo 808 INVEIOP Ul yn veld eNUI e BIB ‘WRIAPISUOD, TIND WwnsIDOw L3H oz2 REPT PROCESUAL lies terului Public si Consiliului Superior al Magist §3. Legile Un important izvor de drept procesual civil il constituie gi legile organice si ordinare care contin dispo: Legea de baza - de di este Codul de proced desfasurarea procesul procesual civil generale privind vvigoare la data de 15 februarie 2013, conform dispozitilor Legi n Vechiul Cod de procedura civila a avut drept sur ‘cedura civila” promul septembrie 1865 decembrie acelasi an. Ulterior, acest cod a fost supus unor transformari de structura, cum sunt cele din 1879, 1900, 1 19482. $i in perioada comunista Codul de procedura ci meroase modifica, dintre care mentionam pe cele din 1 1969, 1976, 1985". {in sfargit, semnalim modificdrile aduse fostulul Cod de procedura civila ‘dupa decembrie 1989, cum ar fi: Legea nr. 59/1993, Legea nr. 195/2004, Legea nr. 219/2005 etc. Normele de procedura civila se gasesc si in alte legi cu Codul civil, Codul muncii O lege deosebit de importanta, care cuprinde dispo: este Legea nr. 304 din 28 iunie 2004 pentru organizare: reglementeazd compunerea si funcjionarea instantelor judecatoresti, a tut de cod: procedurale, ttansferarea gi chiar promovarea "8 Ase vedea V.M, Cross, vol. p. 34-35. PIA se vedea V.M. Ciosanu, Tratat, 1996, vol. p. 165, 1996, vol. |. 164-168: |. Les, Princip gins, N FUNDAMENTALE 2 i a Consiliului Superior al Ma- te legi care pot fi considerate izvoare de drept procesual civil sunt: Legea rr. 18/1991 privind fondul funciar, Legea nr. 554/204 a contenciosului administrativ, Legea nr. 62/2011 a dialogulul social, Legea nr. 36/1995 privind notarii publici si acti jotariala, Legea nr. 26/1990 privind 195 privind organizarea $i exercitarea privind cadastrul si publicitatea imo- procedura adoptiei etc. profesiei de avocat, Legea ni biliara, Legea nr. 273/2004 pr §4. Actele normative subordonate legii {in aceasta grupd a izvoarelor dreptului procesual civil putem include mai ‘mutte categorii de acte normative. Dintre acestea, ordonantele gi hotérarile Guvernului pot constitu izvor de drept procesual civil. De exemplu, H.G. fr. 1052/2003 privind aprobarea Strategie’ de ret ©.U.G. ne. 51/2008 privind ajutorul_ publ privind taxele judiciare de timbru, O.U.G. Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legi Codul de procedural civil, precum si pentru modi i completarea lunor acte normative conexe. 0.U.G. nr. 4/2013 stabileste 0 perioad de t iv 0 serie de termene ulterioare, de la care se vor aplica din Codul de procedura civilé. Dintre acestea, cea mai unele dispo: important amanare pe care 0 semnaldim este aceea care se refera la faptul ca pana la 31 decembrie 2015 cercetarea procesului si, dupa caz, sedinfa publica (nu in camera de dezbaterea fondului se vor desfagu consiliu), daca legea nu prevede altel §5. Jurisprudenta ciara nu constituie izvor de dr loptarea unui nou Cod de procedk pint. Astfel, putem spune, ca si uutori@, c& indeosebi decizille Curtii ‘rr. 2/2019 privind unele masuri pentru degrevarea instanfelor Progatiea puneri in aplicare a Legi nr. 134/2010 privind 8 vedea |. Les, Princo nstitul, vol. p. 36-37; V.M. Closayu, Tratat, 1996, Ip. 166-167: F. MicuneaN, op, cil, p. 15-16.66 °9' Jon ‘poe WIE su found eiey wy ereoepN IL S31 1 Bapen SY j ‘arenunuoo u,18}5) p02 ‘ySeinong ‘2ipune nssaAUn ‘p3 ¥ ‘9fes0U06 ms 8 nou 104 ‘Yo ensa0aid dep -sowareqzep ladeje eoyjoeds ‘eajeneuoioIpes|uco #6 BoyeyE10 "HDUIOXO 9p “Bo “eimseoe 92 8ze} ajoun feuiNU 19 ‘AKO Se00sd NBantU! EzeouIeAND nu ate idhouud ejaun juns eo easezioeid winoey ye eUNdUN| 9S MIO] * 9p InjnjDe earezI~ea1 ej BALjodoop ‘winguoo i$ ooudioes ezeouoihipuoo 2s ‘zivepuedepiequl ep uode: ul osase6 weave ynseoaid uy ‘eyqesoep uojen i es01Se0e B19}U09 9| NU eIuO\Ip Id fenseo04d injnideup of@ eyeyueusepuny 169) 22} “paBioipni eeeZ\U EIOBSUOO JUNS BjSUN| “OIUALID 32001d injndeup ofe ayejuawep 'e eseinSejsap ep jo10U00 \ueuotiouny 1§ IupziueBs0 ezeq B| NBS B10 jouud ednu6 :ednu6 191 1ojaxeoyewin rupeo wp [ensaooid injmdoup eye ejeyueusepuny 2| JOHP fe 15 1B0 ‘nes In}qwesue Uy Yee “yA! Fensedo1d ea1a69jaluy Bl ainquiucd iidiouud 10150. IO In;nseoo3d Baxeinseysep inure! BIseee EzEeUIOAND 129 ensaz0ad injmdaup 40) puud eaiezjewiaysis 1S eauntion Jwala jonsaaoud injnydaup ajo 2/D}Uawiopuny ajidiouyig “0-€ 0 vaunii2a5 ‘9 BSNped areO}eA no aI -0199 ¥| eu1nud no euedoina unpeooid foun e euligeas ep 200Z/198 ‘Iu ( inwuewe;nBoy ‘ereroseWw09 18 gyno auiyeus Uw WoIpeUL ale ejoadse 2 urnud gooz/zs enjioauc ‘eieo1eWOD 18 EIA ouB!eWL UI JOWEIEIOY Bese) -noexa 1§ BeleiSeounoar ‘ePioIpnl eiuajeduioo puiaud z102/S1Z1. “IU (30) IMuewe;nBou weoyiduiexe ‘sues ise0e uy», ueadoin3 mjuEUIELed ap IS nue x Z)WINaPEWONNS HIALISW IS vaIDNId ‘982 "6 ‘60026 Imideia, uy “aogera469 4428p “au sdoxd 9p ISN 'S “-O'O BapEA OB Yt uvodoin3 wistw09 op ajeidope ejeiuewunoop extuip ejaun 16 yo yensaoo1d ’da4p 9p soFere0nz| euoBeyeo u! wepnjour ps eundul 8s "gueedoin3 eaunIUn, ‘uy Brex69ju! 21s9 exseoU euej go imide} ovapen UI PUBRE “eeuoWIOse aq 661 Ut "iLOWH) 'Injniuo LoUMIdeUp B gUEedouno elluaAUOD Nes 126) UI EILEWOK 9 BIeOWNE! 'pS6L UIP Blo eiNpeooUd puinud BiiuanuON ‘nidwEXe Op ‘IA rensaoaid ydosp op a1eonz1 ap yung ‘ajeuote nie ‘ausaqut en69| 18 ‘eved o1s0 eIuRWOY aieo B| ‘sqinideup @| s1eouaud ojaieien 18 eje}oed oxy) siuepsoou0oeU ers! oud ‘ouied else eIUpWIOY eieo B| ejeIeN ayeI9I20 nd IS alelved i udoup v presieniun eijesejoaq no viuepi09U09 J0n soyUsizIe0 oltlevegy 18 aluidesp pulAud eeu 9 opanaid 28 alimmnsuog up (2) 18 (4) ‘ue og "ue UL ‘exe,aydu0 U| jewreyed ep ayeoynes Bja1eIeN ‘atiMNSUOD, }U09 UW “aRSY “eIYEWOY IMUoUEEd op InBo1 uluod e180 ejeuoiteuioyul apliuenuoo (§ weind io jenseooud daup ep sojareonz1 euoBayeo Uy aJeuoyfeusaqu) ajaquauins0g “9§ WAKO Ienseooud deup ap 10021 yqewien eyes9pIsuoo Y Jod singel UL ayep e1eseO 9p alueNz04 Bo eseBuInUOO no aunds wand nu Sul ‘exenUN elueprudsun| Je01 ‘jonse “eiSazeuun ag ‘snjnpuo} 1uoqPOEpNI NajLad UO}EBG0 uns a1e6ejzep 1deyp ep sojeweyqoud widinse sinoa1 ep reluejsul ajueseioY ‘aa Ie 105 "We ‘eouawase oq, y99!go ynow Ne s1eo ejypiZIOY eyelunuosd }s0} J0|UBIRIOY exdnse Bonut ed uéa) HOS BO BR) "WEL Janse axgespuun og ereBejzep @iSanud 90 Baeo U! ajue)si 169} ns@L9|U UL 4 O3P “Alo 201d “9 (p) HA rujuad rewind 212) Wad wnsi30W4 LANG ve26 REPT PROCESUAL cit Conventia pentru indamentale (art. 6 trivit art. 5 C. proc. civ., judecdtoril sunt ‘8 primeasca si sé Solutioneze orice cerere care, poirvit prevederilor legale, este de competenia telor judecatore in judecator nu poate refuza sa judece gi sA Ze 0 cerere pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau in- let. Denegarea de dreptate nu este admis’ de legislatia noastra, mai ‘mult, ea fiind sanctionabi lutionatd nici in baza legii, lipsa acestora din urma, nici in baza generale ale drep! {inand seama de o intr-o astfel de i ori recomand a se recurge | sau la judecata in echitate. Este criticabi '"\A se,vedea|. Les, Nou! Cod de procedural cvila. Comentariu pe aricole. Art. 1-1133, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2013, p. 7 (citat in continvare Noul Cod de procedurd chil, 2013) |. prunes sTHTUTI FUNOAMENTALE 7 ordinea in care sunt mentionate liunile la care se poate recurge, uzantele fiind plasate in: sistabilité de lege. In acest scop, instanja este datoare 88 dispuna toate masurile permise de lege si sd asigure desfagurarea cu celeritate a judecati. {in ‘acelasi sens exist prevederi i in art. 91 alin. (1) din Legea nr. 303/204, potrivit caruia ,judecatori si procurorii sunt lucrarile in termenele stabilte $i sd solutioneze cauzel hu presupune, in mod obligatoriu, acordarea posit {grad de jurisdictie, in acest s 6) nu impune drepi tle presupune doar ‘se adresa organelor juris este 0 posibilitate pus la indemana justitiabilului, dar nu este o lie pentru acesta de a uzita aceasta prerogaliva. Totodatai, legiuitorul Poate sau nu sa prevada, pentru anumite cauze, parcurgerea a dou grade , fra ca prin aceasta sa fie ingradit acoesul liber la justte. mene, aplicarea principillor constitutionale privind accesul liber ustiie (ca gi folosirea cailor de atac) impune ca toate corerile gresit Decizia Plenului Curt: Constitujionale nr. 1/1994, publicata in M. OF nr. 69 din 16 marie 1994, "© Ase vedea siM. Tasks, Princjpiul dreptulul a un proces echitabi, in termen opti previ, in iumina noului God de procedur civil, In Dreptul nr. 12/2040, . 42-56. . Bosom, M. Se.scean, Dreplur i beta undamentale in jursprudenta Cur Europens 2 Drepturilor Omului, Ed, All Beck, Bucurest, 2005, p. 200.65d WaPr "25 41 ton iansuy 18 ndlouue “S711 BapaA aS ¥ 4 ‘potidua Ww pluspuedepul e1eo ad ‘eyeiunuoid so\ese.04 eeleziUe610 ud reWeU Sop “ko URIBPISOD ‘uoHedepn! ap juoo ap Beep! sesdxe aponoid nu vob 40} BareuANoe pulaud jomuod nun ndns yuns |HoYeoephr “alEsEAL ajerentuese niued eolepundses iu 18 ipnf essonpudo op ajauesi0 ‘ep vie eexeuopiogns epnioxe nu ‘psiz-nudoid gresgpn! ap eajeyanse ueideoxe ‘ejuepuadepur go inde, reuorsojoid yewinu Jo} weundns 1 so0129@pn| “2ojosnooud | igde wnjensiBe je souedng insuog ‘eouewese aq eaisaor no yunjoidsns Bar9 4e uo eaeHeiedu Nes eiuapuedepul ezaye waynd 12- i} BS aingan worgoepn! ‘una 9 29 eyuIoIeS BziJeel BeInd 1S-B NA [cE 0 102 ‘n8ounong ‘niGueUeH ‘pa “OOK “5 “P1000 ‘oze-1 UY 110A “a|oORTe ad nuenuowed "a0 Binped01d 9p POD MON Ut'amK.3 ‘WY e¥HORAL ‘N'Q Bepen os y ‘oF eo}pUnt nM '810Z/E26 4 "09p “O8y HE WIPE Wed 8 “POD IUOpINe @S DEIe Op 1B9 9p jajise roUN \noyloads ‘Yei0Ue6 ud elunzed uy ‘eIEANDE ap jay)Se No eUEBIO LOWE efe nd rallensiulupe sojwerRoy eAuoduy, 26 70d ¥6 ‘We UI “easequEU SU! © eleuotiopsun| eareNAnoE lupe JojeUebI0 e YieuOoIpsun! eayEyANoe enUIp ease Berenjoejs nsjued rewnu “9ye) ‘wieisis un-suy ayez1Ue610 juns e eNUIp ‘9120 ad eereynoe a1apen Ul pupny “olloIpsur ‘ye 18 eyeiuiyut 150} ne ‘aBe} uld ‘nSssoyeoepni “,joubosied are ejejuewepuny my eundsip os ‘suas 1so0e uy iigwanoe wweinSgisap rupeo id giuepina Uy snd js nSei0\eo9pnt studiouud ‘onseid osepan ep yound ug ‘962| 9p uoreoepn! alueisul ajzje/20 uud 18 eliusne 16 aljeseg ap auno ud pzvezifea! 9s are nSoio} jaynd jwouoine pugosounce! RWe}OOd jelURWOY elimnSUOD inSes0ve09pnf ejelueisul euizo ap jeroeds Ul ‘ebe} op suds 48808 Ul ereuige ojeueBio a1teo ep rewnu ezezees 9s es falisnl eaxideju) 9 wilipuoo 1S ‘eeuewese ap ‘aundu align! e| 18qy injnseooe inidioulrg Insaooud e equzineid i$ oundo reyesnp earejedses eunpeooid ep inpog sojunydeip eoreauoten i$ vouno100 einéise es ojuews ‘yojeueosiad aye 1 Baye IXaIC OD 1S Ba atfouny ut ‘ai80xy ‘axetoipn{ wnpeooid e ayeque}99 n 1201 8 ailueIO6 0 BO jNgeuOza! NuELLNe} aIUeWOY eIiNISUOD #8 Bo [9} B| "zr9eSuOO e189 ‘injntuo JojUNIdeyp B gUBadoina ellUeAUOD UID 9 we no BluepiooUCD uy igizineid 1§ windo Laue) Ul azeIMsep 25 Bs EIeUOIL -ojpsuini einpsooid eo 8u 18 eundnsesd alinsnf e| saci inseooy indesp eaxezyeas IS 'giepo}o) ‘es-npuesnbise ‘ezouoiinjos 9} ys sjusjeduioo Jejjoppsun! acwsuen oy ys eyeidespur TWAD Wwnss30u4 14340 ®30 Derr PROCESUAL CIVIL in activitatea de judecata implic’ ma de eventuale consecine care s-ar rasfrange Drept urmare, pr lege au fost stabilte masurile care, completand regle- Sele oe ae \deplinesc functia de garantare a independentei jude- ‘aceste masuri, mentionam: rai art. 395 alin ~ reglementarea speciala privind réspunderea gi sancti care se pot aplica judecatorilor (art. 94-101 din Legea nr. 3 statutul judecatorilor si procuror ~ suspendarea gi eliberarea din functie a judecatorilor numai in cazurile Si condijile expres prevazute de lege (art. 62-65' din Legea nr. 303/204 privind statutul judecatorilor si procurori \ovibilitatea judecatorior [art. 125 ‘Acest principiu sta la baza activitatiituturor organelor statului, ar transpu- ‘nerea sa in practic’ reprezinta cerinta ordine’ si discipline in viaté social. Din principiu! legalitati—in sens larg — decurge si principiul legalitati activitatii in pricinile civile. Aceasta particularizare - faptuiasca numai de catre organele jurisdiotionale prevazute de lege, in compunerea sicompetenta stabi ») respectarea stricta a formelor si conditiior pe care legea le prevede i impune cu privire la intocmirea sau aducerea la indeplinire a actelor de proceduras ©) urmérirea consecventa a realizarii scopului final in orice proces - descoperirea adevarului si aplicarea corecta a le fe prin lege in vederea asiguraii respectari IhsTITUTH FUNOAMENTALE a lui. Avestea se evidentiaza gi pot fi folosite in special, de paitile interesate, prin una din urmatoarele forme: = a exceptilor de procedura, ridicate in faja instantei care judect pentru a invoca incalcarea dispozitilor legale care reglementeaza urarea normala a activitati judiciare, cum sunt, de exemplu, nulittile impul judecati’ in fond, prin prisma crora hota- rata ca find nelegala, cum sunt, spre exemplu, fecurs (art. 488 C. proc. civ). din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, procurorilor le revine sarcina de a reprezenta in activitatea judiciara interesele generale ale societaii si de a apdra ordinea de drept, precum gi drepturile gi libertile persoanei 3.2. Principiul aflarii adevarului Consacrarea legalé a stabilii adevarulul in procesul civil este inscris in art, 22 alin. (2) C. proc. civ, care prevede: ,Judecatorul irea sa stéruie, prin toate miloacele legale, pentru a preveni orice gregeala privind aflarea adeve cauz, pe baza stabil faptelor si prin aplicarea junge numai in urma actiunii de idicara. Drept urmare, din perspectiva unei privir de ansamblu de adevar in activitatea judiciara, vom refine ca aceasta ‘inseamna a se ajunge la 0 concluzie care s& infaligeze faptele aga cum s-au petrecut ele in realitate. in privinta continutului acestui principiu s-au emis doua opini prima, trebuie sa fie inclusa $i 1a doua, care sustine ca in notiunea de adevar nu se poate include gi calificarea juridicd a faptelor, deoarece "A se vedes iD, Fou, Nultiie actor do procodur in Digionar, op, p. 318. se vedea Gr. Treooonu, Principal adevérului bist in procesul penal, in 1/1962, p. 69.‘untideoxa uogoepl y$ ioe msoyeoepnt erev20 wo}uo9 ereuoHypeN wu Eisna ‘sos 4909 nNe0e Be) u! PasEsede 6 wiuoyerd eiSounas e1euolNjOS ap OIUN BONN 20 9/8 ejejuewepuNy Osu! 8188 exezede | injmidaup jnidiouiey sexede 9p ‘gsndo auipnae 0 "e1o\sa0e veyed ISB PUEUILE|9p ‘olluezeB UI URWAYO 19UN e Nes ‘#1euojiuenuooas ese run Baie ad ido: wewre|9e! ep ele} ‘nes inpuE: B| ‘eoIp's a7B0d mere BO 1eApAEpI 'BSU! 2159 NN “BAISUB}9p ‘ajduus upsede 1eUN InspeO UI — “o}8 ‘eqordenucs ‘yideoxe uud — surjuaw 8 widope ore onlusierd ep vie} eo yensasgo ap aise ‘senope-s -mieied & grense9oud erlizod B| rewnu ~ eiapan ‘epauo eaynd wno Se — RIeHUM ours y eyeod nu esesede ap vouniiou ‘eseuun jdo1q iufaje}e0 ad ezeenoe 1S aundnseid o eun :soxdioos o150 arespde enuip imuodes ‘ioylved & eyeieBo ep wiizod puny evep ‘ued BijeIe90 en1g0 ap es BANodui BieoIpU ellueyeud ep Bie} {ued up eraun e sundse) ap eljoees We Biepisuco as voverpde ‘tenso001d 199A 9p tound up “ysiwoud Beusuase 0 ep Bie ‘e/e1Ede op voaae ad iS ‘od 0 eiusierd ap esapt ‘160 § 1es209u pow Ut wo Se00Id 201.0 Uy ‘qumidoup axuud | uoquawiayba1 JS auniion “T'E"E aueiede ej injnadaup jmdyutid “EE ‘sfenseooid ileyanoe e eyed eeu! ews veo eesoesuCD 2018 — heoapnl esnp 1e1d P| 9 PUBDAId "Ba69} 1sn/ pout UL exBuRI04 eou0 EluIysop e ep BesueW ne on “elusrsixe (0 ‘osaninodut 2s ajlied eoep sey AND 9p 1886 BA 9] 2180 ee "SHviNavOvaNNA WERASNT HaDDNTE ‘Sid e961 7.9 Ul "e6L/err2 4 99p “no's ‘woidns qu iS Papen os ¥ RISMUDEUN BIEIEDEP O16. Ms U IUD "NOLEUI no egord wiesupe Bidnse PUALOD eS rere 9s wna edna 0d Jojeqoid eaxensiuupe nioyo ulp euopio pugynd Junwre| e ap imdeup ep It ase0 “injruorgoepni ye AoE f Jojaqosd sos yeoapnt an jeroedse 120} ‘ovensiupe uns eed ‘iheuyquod es-npupolide “guno eueTeW Ul Ereoseysep as e1e9 eLe! HO Insped Ul go nujUad Biseaoy “areyNoWD ap peiB e1e9es80 UN IMBNePE BALE HID INSBd0Ud Ul EO TeYEAEpE ulind !eW aISo NY 18 10601 weroedsey imuids uy dug {Sejeoe ut gonpe 1 6 uSexorgoepn! ef} ISU BILOSEISOp 0 Aled ad BOIBUAYOE Ut SoluioUie} 16 oje69) upiRIOY ep BaxelunuoLd 8 mjnmpnEpe BomqerS (q ‘feo 2pnf asndins sojezne e glee} 18 epides vereuolinjos Bj eonp inyrugnepe eB SOAS BIB} "BIDExe BamIGEIS -2809p 0 pluzaud 18 880UND Op BAIBIANOR ‘e!eUUIN UU “are. BO oMgeIS IS op ede} s0un exdnse 208} os nBs| weseoyde 16 s0}9}de) & OID 1 eseoye9 ede1e08p ‘ojuido enop B EleloWalUL Puy GO weroardy 'B9 9p 1uepuedoput 6 }oreoepn! relumiguco exeye uy pugisixe ‘nyoeIgo J9}OBIeO uN ne ea|so0e “IND Wwns3D0¥ 14340 ze34 repr PROcESUAL juridio, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, ruda pana la gradul al doilea inolusiv, este licentiata in drept. (G3) Paitilor li se asigura posiblitatea de a participa la toate fazele de destagurare a procesului. Ele pot sa ia cunostini& de cuprinsul dosarului, 88 propundi probe, sa isi facai apairar, s& igi prezinte sustiner oral si sa exercite caile legale de atac, cu respectarea cor de lege Realizarea acestui principiu este asigurata prin modul cum sunt organizate instantele judecatorest gi prin dispozitite procedurale care reglementeaza asistenta judiciar’. Din analiza textului citat mai sus —exceptand modul de organizare a instantelor judecaitoresti — rezulté ca principiul dreptului la aparare este pus in evidenta sub dou aspecte: a) organizarea si punerea 'a dispozitia parilor a numeroase si eficiente garanti procesuale; b) posi- biltatea de angajare a unui aparator. i ica drepturile si garantile procesuale insti- e da posiblitatea reala si procesuali pe care o ocupa in cadrul pro- lor (art. 44 C. proc. civ.); s& Propuna si instanfa s& incuviinteze probele care pot sa duca la dezlegarea pricinii (art. 254 C. proc. civ.); 58 exer tea pe care o au soane care este pregat mai bine in evidentai si acestora gi sd contr si temeinice. cadrul procesului {a asistenta judiciara nu este intotdeauna obligatorie. Daca instante, precum gi in apel, persoanele fizice pot fi reprezent avocat sau alt mandatar, la redactarea cereri i a m de recurs, Cum $i in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele fizice vor fi tate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nul "YA so vedea si D: Fizeaw, Considerati privind garantarea dreptulul la apérare in ‘procesul civil, in F.R.D. nr. 8/1973, p. 46 $i urm, ——— |. PRNtPH St INSTITUTH FUNDAMENTALE 35 ‘ou exceptia cazurilor prevazute de art. 13 alin, 3.3.2. Asistenta judiciaré (ajutorul public judiciary?! Articolul 90 C. proc. ev. prevede ca cel care nu este in stare s& fac fala Cheltuialilor pe care le presupune declangarea si sustinerea unui proces civ, tinere sau a familie sale, poate beneficia de in condifile legit speciale privind ajutorul public judiciar. Asistenta judiciara cuprinde: = acordarea de soutir, reducer, esalonari sau amanarl pentru plata taxelor judiciare prevazute de lege; ~ apararea si asistenta gratuita printr-un avocat desemnat de barou; modalitati prevazute de lege. istenta judiciara poate fi acordata oricand in cursul procesului, in totalitate sau doar ‘ice pot beneficia de facilitali sub forma de reduceri, ‘au amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate ‘1 corer! introduse la instanjele judecatoresti, in conditile i speciale la care face trimitere an. 0.U.G. nr. 51/2008 orice persoana fizica, in in vederea apéiranii unui drept stitie, fara a pune in pericol Sale, poate solicita acordarea ajutorului ublic ju ‘Ajutorul public judiciar se poate acorda in urmétoarele forme: Pentru asigurarea reprezentairi, asistenjei juridice saul ales, pentru realizarea ‘Sau pentru prevenirea sis dupa caz, a apa Sau ocrotirea unui drept or interes legitim inj unt iti; b) plata expertulu, traducdtorului sau interpretulul folosit Procesului, cu incuviinjarea instanjei sau a autoritii cu atribu fionale, daca aceasta plata incumba, potrivit ce solicits ajutorul Public judicia, "A se vedea pe larg A. Tasacu, A. SoAre, Considerafi asupra dreptull la apdrare ‘in nou! Cod de procedura civil, in R.R.D.P. nt. 3/2013, p. 65-86 A se vedea G.C. Frewnu, Probleme practice referitoare la acordarea ajutorulul Public judiciar in matere cv, in Dreptl nr. 3201, p. 140-188,eed “ov0z/4 1 idea ut ‘600z/0264 14 '99p "984 18 we 1UOD 'S “19° PEPER ES i: ‘(ao “2014 -9 (g) ‘ure psz ue} s@nujodi 8s aitied goep seIy9 euopi0 eyeod aj areo ad ‘eaosd sve wrensiu “wpe eeyer'seoeu Jojlied winosip u; gund es ‘eouowese eq ‘injnseooid e oui quns nu esndoud 9429 eoep ajeqoid ‘Ea0 2014-9 (2) euojuew ep iuns go weepIsuod ‘eluIAUd aed oye ewnGay ajasauaqur 18 ajumdaip 10} 9} ‘ep Bajeusedeu siede joadse ise0e nsjuad oy!dads “gjuIDesuCo es eep eliemys axe PiuIAUd Uy atiued uNUIE| Bop Injnseooid v yjebo} vaseinsejsep ezIUeGI0 e op wileGIg0 i Bsul RzeOJBO}Ut +B saidxe uind rews 'NIOB NES ininjo1 vexeyorexa U) eundsip e1Zod 9) wiueISU! avo ad Wz0d euudxs 18-2 ap nes ayunidaip ypenop :$ euljsns 1$-2 ep Sod op eveaud puyy aylyed “soWa}eqzop imjoaigo ynoR B Nu e\SBIe 1puo} vidnse Blunuoid es elueisuI a1e9 ul Inzeo ul (erEEde HOIPENIUOS [e) udiouud oye ayeoIEE Snjos 2 ajlzed poep se1yo ‘860) ap eynzpnesd unsgu, -sip s ‘exeuidwey 19180 Ul a}euojUaLL UNS Nu BoBP eI 9p nes ide) ep uunfesduyy eou0 wioisaoe valaleqzep U! Bund Bs ‘siI9S UL ‘nes |ei0 ‘iheoydxe equizeid ps so\ued e1e99 91 ¥s wap uy e159 MIO}B29p -nl go epaneid as axeo ut ‘enop e ezei (z) “ue zz ‘Ue a1Sa ‘9p INpOD Up erenes8Ue6 ap s9}0BI no a}x=} BNOpP UI BEB! BAlBIORSUOD osese6 161 —Jo}INed & ojeaud Uedeje efdwis 1oun Insaooid yoos e189 ~ Ininuoygaepnt je AOR InjnIOu 01601 u MuoTeoapnt BILOL a1 deup Bo. and se injnsoypoep. ‘NOB njnjo1 B — nidiouud ep axeoreA no — verejSeounoe: UK 1) "euwudxe @s 80 veso 9153 “ereIDIpn! eayeyaNoe aiSanud 80 veo -epnt juores 1undep\ sf wuimydgyu! uEWwop Uy smynsoxgoepnf e ax e ‘juojsise pueD ‘eD0AB 9p InLIEIOUO voseeleid BS ‘inseooud ynpieid e ¥jseeoe eoep ‘zolUnujod eaued eBjg0 Jon nSe1oHEo=pNI ejeluersul ‘ied 1oun seroIpni ongnd soynfe epiooe e-s 2180 Uy ajunzed Uy “(8002/15 34 “O'17O Upp 11 Ze) mioinle BnOHOS es an ipnl Jojexe) wIeId | ap UEUPWE nes VeUOIeSS ‘ueonpaL ‘uNNOS (P ‘9se10}B0@pn! injnso|noaxe njnuBsoUO eyed (0 « “SWANaWEVONNA RLNLLASN 1S NdIONK | TWD wwnsD0Wd 14340 9invocate sau puse din ofi meiate $i vor fi admise, f rea de probe ori, dupa caz, cercetarea ‘are patile sunt legal Pentru cercetarea proce- cadrul legal al dezbateri Procesului civil o dezvoltare nor ) verificarea si complinirea ©) determinarea temeiului juridic al faptelor deduse judecati[ sizate de patie interesate - se ' Sau, cu alte cuvinte, este |. Prineten st iwsmrutH FUNOAMENTALE 39 3.5, Principiul contradictorialitatii 3.5.1. Notiune Contradictoraitatea, in esenja sa, se releva prin conflctul de interese ivitintre subiectele raportuluijuridic dever planul dreptului procesual civil contradi insa legaturd de dependen{a dintre aceste doua laturi ale ao. Si aparare ~ obliga instanta de a le cunoaste si statua tn i reclamantul nu poate obtine re- Synoasterea pretentil sale fara sé-si dovedeasca atirmatile gi nici paral Se Suporte consecintele unei astel de recuncasiere fara ai so da putinta de ase apara, Regula care domina contradictorialitatea este urmatoar allera pars. Tindnd seama de 0 asemenea conditionare, cont se inscrie ca 0 oerinfa a dezbaterilor si solutionarii con judecati. Cu alte cuvinte, totul trebuie s& treaca prin control stantei reciproc al |. Contradictorialtatea in procesul civil poate fi deti- Posibiltatea recunoscuta prin lege partilor de a discuta gi de a te elementele de fapt si de drept ale ccauzei si care pot fi folosi ronuntarea ho fi evidentiata prin ‘arate nu Pot exista dezbater far& dezbater nu poate fi stabil adevaru {ara stabilrea adevarului nu poate fi solutionata corect pricina, 3.5.2. Principalele aspecte ale contradictorialitdtii Cu referice la principatele aspecte ale contraci trebuie 58 observa, inainte de toate, c& ele se Partilor. Acesta este de altfel si sensul prevederilor legale prin care este fundamentata reglementarea lor: de a da curs gi de a intretine — in adr oricaru proces civil aflat in curs de destgurare — contradictorialitaten dintre part. & ca obiigafi ce secu Wade AL. Vexescu, Contradicirialtatea, princpiu fundamental al crept rocesual civil in R.F.D. nr. 7/1970, p. 21-31,es = oS oe — “grenseooid 40} Biiszod 8Senud 20 weed ut ues ap Baap! BISeVE I ut 18 s1mdayp Baujos00 nuyued 10 quad “gnujodoap "eouide as 9j9 adase0ep ~eUoo nu ‘unwoo dup 9p Binpadod e} ap 26% ~s001d 1149 |$ ~ ajtdads wetuowie}601 oun viv eelzone} ul Hed @ faqoid eursies ep Bom ezalequenezep 0 es IS ted Ul ‘129 @fe6e1 sizodsip Bisixe nu IWHOSIP IuayLO Bye BoU0 ap Nes BIeX plusuayede ‘oiuido ‘grenxes ereuat uolieu “esed ap auigasoop IF UEUULOSIP BA) 1S 169) e1e0* :eundsip 9s exeIoIpnt miomyo6a jmidiouud “T'9°€ ‘aus9yeUs uquUt 1HtSOJ0$ nidiouuid (5 WieIHeBa Indjsuud ‘9° ‘ejaqoadse aye0} qns w SivinaWvaNAG HLAMSWIIS aDNHiA 1 est deve wow 161/86 UND “2ep ‘ieIeS ‘pn -qUL 8 aPAA 98 & :nuoIDIPENIUOD UI aINOSID o| BS soanyny Bidnse junuoid as v 9p i$ aifnosip ut aund v op ejejuersuy ayejeieo nujued 1S ‘eynsanut 180} ne o189 no o18120 ap ajojadeo ayeo} enjozes e ap 18 etinosip uy ound e ep ‘puoy ep ajaluzisul nuquad “eie6ugo 2459 enop y | BamUOOYU) BBL -s | nu poep iived anuip eraye nes ejaun sndo union :eiuroesuoo eau ‘epenaid nu Babe) poep indsip es ‘no “ooud °g (4) “uye PL Ue uud ‘suas 1Se0e u} “i0} ajuesede 1S ajijusjaid ereoepn{ ep inupeo ui outisns 8-8 op ‘jereoreuun giuizeid sesequl yqasoep un ‘esiuuasd eqse0e no pinre6o| Ul 2oEIG UL ‘eeseundsues eunbise We UIp 1S BUNZed {3 “AID “901d “ED ph ue aidxe pow (EuojoIpexUo jnidioug iar insazoud wy nieayo}401>1po1.U09 spzH0—1 oasDINBSY “ESE iqv0} eadnse wlunuosd ayz0d as nu ‘e7en| y 30d nu BIesepni ep ejuipe ‘nosounoau eseurps ejaioeds| ypemuco eAinosIp jolluew sojoadse e euydap eaeBojeiu Ul inSejsep jnsunoved Gesu) ad ‘Iued ‘2ng9 ep ‘uieoapni esnpep sjenyoyuOo EIS B EIUEISUO kasoUljsns (9 ‘iN 010°9 p82 "we) 10] 1oUEVEde OP Ut ‘eiuersul op areluuAnoUt ‘ejegosdeqUoD IS oI0q Binosip ‘eundod e ap WN eansejsap es e pupUuF jeu B| ap EUIULIDIBP & Of lepine jod as “gjeuojuawi va) “YAD TWAs3DOd 143% ov2 repr paocesuat crit 3.6.2, Principiul folosirii imbii materne Prin dispozfi 128) se face precizarea ca procedura ara se desfagoara in limba romana, in acelas! sens, se dispune gi prin art. 14 din Legea nr. 304/2004 privind ea judiciars lor nationale au dreptul sa imba materna, in faja instanjelor de judecata, in conditile ‘una sau mai multe pari solicita sa se exprime in limba fe judecata tret asigure exercitarea acestui cu respectarea principillor purtate de parti imba romana. Obi @ la traduceri si consemnarea fa se rezolva de instanta de judecata pana la incheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnandu-se in incheierea de gedinta (7) Interpretul sau traducatorul va semna pe toate actele intocmite, pentru Conformitate, atunci cand acestea au fost redactate sau consemnarea s-a ‘facut in baza traducerii sale” acelagi sens contine dispoziti si art. 18 C. proc. civ. gerea si reglementarea necesitatii ca parile care nu cunosc limba fomana s& poat vorbi sau folosi in ins! deosebita impor "Gand dezbatenle au avut loc in mba romana gi p aceasta limba nuis-a asigural prntr-un traducitor sa ic hotérdrea este mula eles cu partea in RD. nr. 6/1981, p84), |. RNC §t NSTITUTH FUNDAMENTALE 8 Publicitatii si principiul oralitatii dezbaterilor tea const in aceea cA judecata oricirul proces civil se desta- de judecata, putand asista orice persoana care vrea sa urmareasoa ‘cum se desfasoara activitatea judiciara. Principiul publicitati dezbaterilor judiciare este consacr Constitute, at. 12 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar gi art. 17 C. proc. civ Principiul public lezbaterilor are un dublu scop: tea 91 obiectvitatea hotaratilor pe care orice instant , Sub controlul opiniei publice, judecat e care constinja publi Si le primeasca cu un sentiment de satisfactie; i 84 intareasca inorederea celor interesati recum si s8-i educe pe cetaiteni in spiritul respect legilor de convietuire sociala. fatea se manifesta pe dou planuri: fata de parle din roces si fata de persoanele care vor sé asiste lajudecata. In actuala regle. ‘mentare, reglementarea din vechiul Cod de procedura c- a are o sstransa. In acest sens, in. (1) C. pro. civ., in fafa primei instante Gaile de atac) cercetarea procesului se desfasoara in camera , daca legea nu prevede altfel, De asemenea, ca 0 exceptie care vizeaza inaplicabiltatea publicitat (in raport cu publicu), precizam ca, pentru motive temeinice, instanta este in drept a declara ca dezbaterile s8 se destagoare in gedinta secret. Aceas. este reglementatd de art. 213 Partilor on interes poate dispune ca aceasta s4 se destagoat prezenta publiculu’. in baza acestor dispo: ‘guia, se declara ca dezbaterile sa aiba loc in care se dezbat ti ale parfilor gi ale vi Pune — daca ar fi date publicitati — in viata sociala, le prezentate anterior, au acces in camera de consiliu Parle, reprezentanti‘901 “4 "19 ‘do zeuooIg un nsuOD Bp BxoUreD ‘nave “q EPEA 8S Y yewinu yeznoe1 insoreoepn| ap pul 1B} eproep Bjueisu! BioNRO exdnse ep (p) “une se “ue) elusiedusoo ap ajeioyuco (e 2 winosip 18 eyeyouqnd 222} ~ ginpadoid 1$ 90} 20 U0 AP BIOWED U! 90) NE od ‘e1e9 sOWeUANOR B eundus as 20 ydlouud injysuo9 few e ep ezeayaout — Hig naued eoyeWes0 1S Boydus) e220 — eayeyeUOIOIPENUOD IS BarEHONANG (np “201d °9 ee ‘we) sonwnugu WeUNdep Je ‘oyled soWoullsns 1S "No ‘201d °O pe "Ye) nucieBos6rut e| Jojunsundses IweUWesLOD IZeo 183 "EIEDepNI ep sojejuIpes inupeo UI FjeI0 BULIO} UI FENjDeJ9 Ne-s aso uaTeqzep 18 sojs}2e voreuwasuoD 16 equ jesoap glueyodu O 'BS aingan ayenseooid 95 nu oznes 1a1R09) luioo voseiluepine ut ‘HOS Ul SIEXy ol BS aIngan,‘arEJep!sucO UL @1en} y eaind e nyzUad ‘uieoepn! ejequawioyo ‘giudasuod Ul njosqe pow UL Bindgouco 1 a}eod nu ‘gluizeid 91 a120 ed ejafejuene e1e01no "ealEIeIQ 2lorgo9pn! weARIOY B “EIEIO 2p eijoensqe ods Jojejuawiajo & ByEINp ap |S EXé Un epuudn sojeyeqzap Sy “\BSOD P| asndep Jojajoe wzeq ad OR} 8S es eIEep iueIsu! seidxe eyoHjos ayled pugo ne: ‘eundsip e989] e189 Uy imjnze9 elldeoxe no ‘Je10 1eqz9f wauied “a 001d ‘9 $1 “Ue Ul yeUaWe6e) aja SP TIVINAWwaNNa HinuLiSN i$ narDwtag > ‘no 201d 9 (1) “une O26 "ue “sues iseoe Lu Bapen os y °8Ba) ap ainzenaid saudxo sunzE mideoK9 no ‘LOND op 9jas0001d uy 'n429 20d nu uD} ap sojjuE;sU ele Ut 'ySUH w eWeDapNI RO Ro;BeIDeId WeDe, io 01d 26h UGH YU "BOnGNA wipes w iwereIoy Bazeunuesd na BameGe| UY “aRCKOd ‘WS BPA. Y 1, IMuped ut 10) eazepronje nyjued unspw en} B Iuiou 1S o@LIp pow ut euljas 9j & ep Bit “aqesienosju0d sojowse}qosd uateqzep 10101 9p wo yerpaus unwup) al B ems ul ewunu nu Jo}eDapnt ad aunk eidnse pyeipew! eojde: uajo B ap Bo) zee e[210 oltioulisns ‘ejenseooid ej0e soylwnue earenjoaje nujuad IS Hipoapnl jeze} aoyioads pull, ‘ojaBO}RUN Ud “eJaYE exTUL "goYNSNI teUL es SNS YEU ep e|UEZIOaIG sojuareazep Is0d Bare BS ~ BIsiSe \dej B poseely BiuIoesuCO y B BiapIsuoD os 181x9 ete0d NU elefe10 se} Bo aunds ejeod Hand & exe\a}dw0d o 1S BiuIossUoD o e159 BELENIeIO Mipuyoso jmidiound CLE igo op ele) EreunyEIUy ase LOR 90} Bale Bs ereoepni eo Ineo & Iired ox1uIp BUN uIlnd Jeo O4 3B nujsayoes ap ea16100 ‘("a19 “01d ‘9 pp “UE) 19 ‘001d °) SEL “ue] elueiedusoo ap s0j0), yaie0 gzeauol, uoaun ‘ssooid ap and ‘eeuewase oq ipos ul vielunuoid y feu @ Bx 19 red eilizodsip 2 wold RIEURWE 150, | injnueuse} Berejunue no BIepo ‘ejaquIpeseud ‘etrz SL e| EUR ep UBULiOL un nujuad Bieupe 180} & wlaiseoe eerelunuoid Je! ‘BIEpUL ap EalEIBIOY et ‘nu ejueisuy Roep ‘tunijevedo te1se0e nze9 Ut I$ seIYO “PSU *,'A19 “001d “9 pes ul Bielunuoid ay es greUy BarespIOY Bo |S wiNdoId UU ay BS 9181098 oly BS BzNeD EHUINUE O-:UI -s veo uud einsew 29 BzPaldaoxe nu vol sa00ud 8} aueosiad 2} ‘wa wnsaD0w 14300) wDebt pRocesuat vit © necesitate logic’ impune ca in orice proces alirmate sau negate ~ sdiul probelor ~ sa Cu alte cuvinte, ac a cerceta direct si in special cel probator ~ care contribuie Ia Procesul civil se pune, in rea probelor. Sub acest aspect, ~Administrarea probelor se ‘cauza respect utile de timp sau preintampinarea trarea sau conservarea unor probe ~ prin {e derogari de la principiul nemijiociri infa, urmatoarele doua derogar' 1c este cazul, prin comisie roy "Ase vedea si AL. Ve.escu, Semnficatia rol pnneipiulul procedural al nemijlocii {in solujionarea cauzelor civ, in R.R.D. nr. 10/1976, p. 37 A so vedea $i practca judiciara: Trib, mun. Bucur Dreptul nr. 2/1992. p. 82: Trib. Sibiu, dec. ci, nr. 59/1988, ‘cu nota de V, Pare, 1 A se vedoa si O. CaratanA, D. lancinescu, Gomisile rogatoni intemationale in ‘materie civil, n R.F.D. nr. 8/1982, p. 38 si urm INSTITUTH FUNDAMENTALE a istrarea_unor probe prin procedura asigurarii dovezilor, mai inainte de inceperea procesului, dac’ exist’ primejdia ca ele sA dispara sau sa devina grou de administ (art. 359 C. pros. ci 3.8.2. Principiul conti Principiul continuitati se considera a fio consecinf fireasc& a principiului ‘nemijlociti, 0 continuare a necesitati ca pretentile si apararile pair s& te si demonstrate — prin folosirea mijloacelor tehnico-procesuale Pe care legea le regiementeaza in acest sens - in fafa acelorasijudecditori, in acest sens, vorbim de principiul continuitatica despre acea cerina ecesara si obiectiva ca orice cauza civil sa fie judecata de la inceput $i pana la sfargit de acelasi complet de judecata si, pe oat posibil, intr-o singura sedinta, la sfarsitul cdreia s& aiba loc deliberarea gi pronuntarea hotarari, Este de observat ca realizarea integral a principiului continulti, vil, reclama intrunirea cumulativa a urmatoarelor doua condi judecata, adica acelasi complet sa judece la sfargit; b) continuitatea gedintei de judecati; 2, €8 trebuie dus pana la sfargit fra tre timp, in dezbaterea unei alte cauze" lor existente in legislatia romana, principiulul continuit i se asigura o realizare partiala. Aceasta in sensul c singura condi usa ~ prin art. 395 alin. (2) C. proc. civ. — este aceea a deliberai asupra Solute finale de cétre completul in fata céruia a fost dezbatut fondul cauzei. sa cum am mal spus, drepiurile subiective clvile pot fi exercitate in tea unei libertaji de decizie, libettate care este ins conditionala, in islatv, de necesitatea unei concordanle cu rept civil poate hotri dupa cum voi " Nu incalcd principil continutaiidaca\ ‘Cau, pentru motivele prevazute de lege, judecata se suspenda si apo! este reluat vvesea at. 41 siutm, C. proc. cv)axonueld 8p einpecdicl eAud axon woIg ‘10¥Ae "SMO “H ‘88-68 ‘d “2861 ‘sued "2018 “py 42 ‘aUND ainppoaIE ‘auMOWD "S “KZOHIA "| COPIA OS B ode jnichouud #8 injoygoapnt ye ANDe injos yridoud "Pe at ‘oUN ainpeodie) 'z3HIND 'D | BAAN 98 Y "AIOE | epn go eoe0e ud pzeazuajaese9 8s on 798 junpeddid jnsndo “LE1-081 ‘9061 TEIELL ‘WEDD W'A EaPAN 8S Ys (ree =piootues dycoomse/orInoqan me} erpnis/-dnu) 402 44 enueprudsun| a's UL "BHA Funpeodid 3p poo in;NoU wAwod wo Msa901d {uninuoreaepn! impos 1S soyred eveuqHuodsiC "aWoRuC "y ‘ovEHA "Y BOPOAOSY we "91d "19 ‘do ‘eoremmqquodsiq "905194 “Wy BAPOK.AS Y jsod Bqle Bs eInqan ojied ‘outed o=p ad ‘pRALOd fouurd enop o[20 go aiared ep wejuns ION Je1EQZOP Ut [9} UNBIA UL 1UEALETU) ‘uno eundsip # ep ware] -08p ezoiedo es ainqant 189 INjanp e| ois!se Bs seOF -Sele 25 Bs eINqaN Nu — Jo}pospnt UUd yeIUEzaides — \nyeIs B10 fe seinonsed Boyelp un ‘e1e|eqzep 0 ay BS INqauI Je WIND inse00, je}oesB9 UN Egle BS Ingen Je INIMIO}RO dtouud enop 9je0 punaud wered BIS “In|rUOFO WOW B9U0 UI 'InzeO @Ise LEP eseyBaneidns gn: ‘areigde op ejensaot Imjoeigo no einye69] ul oseuop wino ednp oseseI ‘aisnjoxe pou! ul BISajlueU! es nu BayEyiqlUOdsy HO In\dround 18 ‘uoeun ‘ezeeiado \jnjo inseooid uy v8e ‘eyed 0 op ed Injo5qh ‘ySU9S 18998 UL jenneBoveid ep ezeayzn vowed a1eo ut injoego rénsut ap oundsip & “posounosiou nes yeojeout injmideup aie ere) nes eueosied s0un ene giensaaoud ve}eywuni6e| 8}Seounce: ajeod elueysul Cy HIVINGHWONNS WinLSNie WaBNIG 1 a ySoinang ‘Bupes,-o1 ensacard sdaig ‘oe¥3N "| B=pan.2S Y “OBIE ED 129 4p ‘2p oye64 ayg9 1 elunuas od oplued Yeued jnssonid "reHOIax9 } ejeod 1ew nu gs FreUad wounoe Bo puRD -280 9p oyeod as 108 "pjeroue8 eoyey ued fld PB2no0 6-ps ‘eouous ouposied & euqejeerd eaaBupid e| rewnu 208) 08 eleued Ind po apaneid vata, - (200s joouad ap snper few pelB UN "pid 80 “so}ived eoreyquuodsip o1ewe}O) Ul esnjoxe eso nu 837 1 961 "108 9664 naved "996 °d "yo ‘co Lesh 8166 wUCuY UL "upWor IAD fensace1d jridosD Wy PejeymqUodsig ‘nossBA “wy EOPEA eS Y 4 NOE 19 inynjos BOINLIA Ut ‘nI9yO UIP 104 “euOISe08 Basaulo;ut e| soyluUEd nquiuco eomqeis 1 vou sojidoo Bexe|uipesouy B esiaud no “gpu ep JOn)p op se0oid iinosip und ne nu ejlied eoep seryo) nioyo Up lunuoud ass grebgo aise erepoio1 1S areod ejuejsut go ‘alideoxe ap nnn 1 ‘apanoid vob BISO]UEWI 2s 8189 U! HeMIS FISKE "BIND ouoyeus ut 1S seq ‘oyjoads 9350 11 BIg ‘jeued |ns2001d no aneseduoo ‘aqeyquuodsip ep yezve|rese9 2459 IAI INse00e4 “sa0oid &| soViuedionued Biejs, 18 emmsede iinyoaigo elu uuajap B ep eexe\nd ne ayiied "BaveWwese 3q ‘Puo} ep a|uareqzep yezifeuy ne-s nu nes Indaou ne nu EoEp 22149 ‘01 ad yeye injnsaooud yedeo ound ® op tS 1 “Ereoepnl ul arewioUD ep 129 woundap ewn Uy Inj BexeSue}o9p und ‘njnsaoosd elue}siKA eOp nu LUBIOL @ ap BeleHIqsod ne opted wlecIUodsIp ninidioulid eam Up Injsooe & oxesede ep ayensao 9p 16 wnoosd '~ feueyeul ‘nyoorgns idoup un-su 182131009, injnseooid injoa1go ap eundsip v ep 9p asnd ajenseooid sjeoeoyf | nes anyoadsas | alunua: es ay, ‘gyenseooid 9je0 ad Jo] oseomuoyea nes Bau ‘alrugis 2s oy 10d {elueisu eazez1ses ednp Je1 ‘ejuateduioo sojeureb10 (nu 110) esalpe jod 0s gO 'B9908 uud ‘o!nosounsesau nes eye9/20U! ‘euunB9)J0|s0}es9s0qu 8 ojUMIdeNp 0100 Ba1epan uy snid Uy ajjuBseB 0 sojeuBOSIEd B36)0 ware quodsip Inidiouud guRWe.9p ‘iio InjnseooNd jnyo—Igo eIMnsUCD o1e9 “jeusyeW IM, "Wn Twnsa30W4 14380 850 DrePr pRocesuat crn rocesul si de milloacele de aparare — sub supravegherea judecatorului — iar, pe de alté parte, instanta de judecata trebuie sa aiba e IMjOY “ET IN 9| 8180 od soyndoos e areze9! op eWO} eB Pood eaxeziuebu0 EuIzeidas YAO 1Se0e [2 e1BInSEISeP of winsel ul 18 oneid ee 98 ‘fo Berouilsns 1$ Bareyouaxo uud pumpULiN ee) 9A WunHs9e |nanutiUOD -Z-T “82001 Ul sovived wesede eereinBise naued 1 wnoeid ‘soipun{ 8 SviNavvONNS HLNLSNI aN ‘Lr-9p “4 “10 do ‘oneounowy 4 '1gz"d "YOR eLog TENE ‘ITA "161 “S010 eeu. $371 :611 -d"e102 “Sernong TeuoieN 3 Yeve}OU Ide1g ‘femary ‘9 feuoting ‘9x8 kd81C vo enso201d 1d84G “THC. 'NORIE| "DL. "EOD 'W'A BOPOA 98 ¥ 9), ej01d nued 69} ap einzenaid ofenseooid soje0e9| Inquesue" puy 90 ‘62 UE UL “BIND ENPEDOId ep INPOD 1S iw@repundsei eou0 ap ‘ynzeo aise poe ‘enjosqe |-#s uo poseounces a} es nes oj9adsel aj Bs m000S0U Nes JBO}EOUL 2180 180 ad injnjo1yUoo yedeo ound eA e1eo tuud pup6yq0 ‘aya -0,de1 Bunfo Bounttoe go aunds wind sns ew ep ‘yeo}ROU ONO uNdeup 4OUN wEAYHOEA Nes 1URZ Oe B ‘960} Bp amqeIs efouUo} 2100 8 op 18 erusnf eseupe os e ap are 0 ‘pwudxe gun eounijoe ‘aseun ydeug ‘al Berenowod 1 pBunoos gs eynosounooieu nes ejzo}gou! 150} Ne uMdesp J0IBO Oj 40) -20 aundu 9s “(sej0d esneo ens xepnf Sse owe) snBuIs syeIdeNp ROR} iS-88 inupwiU eyed |-nu Boba) eIeiRO wAMjod injrudiouud BainuIA uy WSiE}s B) BS. {ezzeun yenjoujuo9 Boxes e129 UUd — pyelunUold y e eZBeUUN 89 etinIOS punt Barewepow ese e129 #6 Bupenop nu Nes 150} jojod BOEp ‘10}S908 mnuliuod e1se e129 “aun eo|pIN| uunuode gisixe igoapni asndns ejunzeo ut goep goseayqeis ys ‘aloipsuni 2 Jo}0ue6s0 jmipeusieju! uud ‘eo doos ydoup ase ‘o alNpers eIe0) UI “eA 2129 0j910e) nes 95 BS nes goseeésenes Bs oyebyg0 jeuEosied jeuoiioipsun| ajeue6.0 eieodgjsap 0 e1eo ad vere 1 210}01 95 entoBIGNS ONO JO|UNIdeXp B Bue}IpN! e[eo ad wosesedy 724 BIBPAA Uy aseIOIpN| eau uj vesound 102129 ed BayeNIm) auntion ‘T'T ungjoe jnjou 1S eautuysd “TS 2agonpouul ayzadsy ‘T bauniizas 19 Bauniioy “ea}-1] 1e [njoudey,2 repr PROCESUAL. CIVIL reprezinta o facultate legal — cu caracter general - cererea de intrerupe preseri dic procesual tive ~ incdlcate sau nerecuno: acestor drepturi, sau este cova Inlegatura cu aceasta inirebar rspunsurile care i s-a conturarea a doua concept ea este inca de actualitate $i continua sa 2.2. Conceptia care identificd actiunea civild cu dreptul subiectiv Drept igire a dreptului subiectiv ‘Aceasta conceptie nu poate special pentru lipsa ei de consecventa fica ceva care existd prin ceva care nu exista. Justiicarea acestei sustiner se intemeiaza pe cel putin doua argumente: imposibiltatea de a se da vreo explical And lipsa dreptului subiectiv dedu in toat tuatia tn care instanta, sspinge actiunea civi- jenitudinea ei — ca nefondata; a manifest poate fi combatuta ‘cea ce priveste mente din punct de vedere istoric. Ast! Ase vede E. Gancowier, Csar-Bav, op. cit, 19 vol. I, p. 250. | PRINcied $ NSTITUTH FUNOAMENTALE 2 formarea si conturarea continutului acestor doua notiuni — in dreptul ro- ‘man — cea de actiune civilé a precedat-o pe cea de drept civil subiectiv, 2.3. Conceptia autonomiei dintre actiunea civil $i dreptul subiectiv in cadrul acestei concept, pe planul tehnicil judiciare, actiunea civil si dreptul subiectiv ltigios reprezinta expresia juridica a independentei, a auton @ impune a se face, in aceasta privinta, 0 serie de precizari: ‘este un drept aparte si distinct de dreptul subiectiv; ~actlunea civilé este un drept nou gi dferit de dreptul a carui recunoastere ‘sau protectie se urmareste; ~ acfiunea civil confera posibilitatea de a obtine protectia judiciara atunci cand dreptul lcat sau nerecunoscut™. il& ca pe 0 institute distincta gi biectv litigios, a carui protectie se urmareste, ralura juridica de speciaiitate opinia majortara®. 2.4. Ani comparativa a dreptului subiectiv litigios ji actiunea Distincjia dintre dreptul subiectiv itigios si actiunea civil se releva, indeosebi, din perspectiva conditlor de existenta, a condiilor de exercitare sia obiectului lor. in ceea ce priveste conaitle de existenta, este de observat c& dreptul subiectiv si actiunea civilé iau nastere atat pe temeiuri diferite cat gi la intervale de ti Astfel, drepturile subiective se nasc din cole mai diverse fapte si imprejurari care se produc dependent sau independent de vointa oamenilor, cu sau fara intentia de a produce raporturjuridice civile ¢1 Pot fi exercitate, atingandu-sifinalitatea, fara a fi necesara o actiune civil, care sa le ln schimb, actunea civila se nagte numa ca urmare a ivr unui con de interese intre titularul dreptului gi cel al obiigat regula, nur dupa ce dreptul subiectiv se considera ca a luat nu exista nicio pie- dic legala — cum arf, spre exemplu, termenul sau condijia suspensiva-, " A se vedea, in acest sens, V. Hawa iM, JacorA, Drept roman privat, Ed. Didactic 91 Pedagogica, Bucurest 87 sium. " Ase vedea E. Henovave, Prinopile, p. 128. Ase vedea V.M. Crosaw, Considerafi privind actiunea civil $f dreptl la aciune, ‘in S.C. nv. 4/1985, p. 390 51 utm. |. Les, Princip g institu, vol. |, p. 225-233,Skt d 10ze wu gowy “ouniioe | nideup 18 ennso eountioe puiaud nieroprsuag ‘e209 "WA P@DAA 38 ¥ 1, "882 4 'BL6L °G'D Ut 'BLBL/Pay “IU 99p “AD'S “woxdNg “QU ‘yoedso ‘goneys ‘euiud :elno eeuniioe ele a1e0d 2s o19 us UIs enop a1@0 yezyeue singan, "gj9e100 exeJeidie}U! 0 B0B} e nujUed "go WEsapISUOD ‘e60] ap inzeneud dun 2p njeniaqul ‘sings b-s Bioupo wale}Seu 2] 9p ‘siuatoud Joun 1poyLoje Balapa, ‘juareduoo aijoipsunl ap sojaue6s0 eared ulp auligo 1 ® ‘enjounxe rellduosaid nigeja und ‘easobuns agoadsas ‘iieyeuy (8 Berepe! nujued Junijou gjaque ausojo} uns ‘esy “jjeuntioe Bj \desp op ounijou 18 eiSesojo) as ‘gun euniioe ep eauniiou yOu ad ‘atjejsi69] u) auntize ej ijmdaup easquyag “te ‘auniize e} injndaup eareyyosax3 “¢§ ISeE0e UIp Bundap 20 ajajujoasuod a}B0}, no ‘esoueB wy rezneo & 4 ‘9S-NpUBUILUO}9p ‘jeHsy "Jozneo Bidnse alUeIeqZap JoaI00 BonpuoD I$ EIUALIO Peind B naued soljipe es es ainqex; piesepn! ap ejueisul ese0 eidnse ‘funy jnuud 8383 “e|veyodu yews 9jao eyes oyite6yG0 axjUIp eun eo presapnt 9p elurisul njued orede ‘yeunye ajoeiqns injnjdoup einyeu euneepIo\U AID BaUNIfOR ‘BIOL JIAUJOU JfoNsUE|OBIeD vaLeU)UUE;aq "RIAD Bountige no aNjoaIns ininjdeup e yleiLied seOp nes a[2}01 ‘SANOUNSIP sOJasIWe:d BaZa IUN jioe 18 ‘Bsuy einpeAzep eyseoe |nuaysuies) ‘je aanounsip ajumesen yeu anoorans ymjdeup e] ap eeuniioe go Beane uud gagjod 2s BUA‘ Beuniioe IS ArooIgns jnidasp ‘eunye69y ‘onoesd pou uy "eoIpunl je Beseoyyeo e\Sanud 80 Bee0 Ut ‘wuniloe eoxetueusepuny e\Snud 20 e900 UI 1g1e “eountiae no imideip oseun 2189 ‘epunjoid unje69] J0un elueysiKe enzo onpUOD HIpUI eqIMUL /YY ‘Pwienxe Ut Boaunye wernk ‘8129 ay60 sojajueroup PSU y ateod nu soiBny ayooig BISIKO jo@suod uy "pIe1eGexe mideip ep ele) wuniioe eluepuedepuy agpaiqns inydaup aaquip esnyedaq “sz, SUP eauntioe 18 soya 9 SHvinavevowna HinANISN! Hana ‘62v “d 2euaring Uy ‘efeunpeooid wunioues ‘non °C BPRS V 4 ypunsip nes Injoeigo no epunyuoo ayeod es nu ayeidoide op 4 se ouO ‘erznjouco Uy ‘(918 o1wOUDde 4S [eI00s NBs |ndoos ej ap seUIN}ep O unznge soun easeyeou! -2u nes eaiarSeounses ‘uignt P BoIBUIIGO 198Iq0 eo Bane ByEOd UA] ounijoe ‘puyy Sy ‘Ideip injeoe @ EXeIOIpN| eIloajoid joaigo vo ere aliysnt uy Bounijoe — jeluowujedau Je}oe1e9 No HOfeA to eJeUEyeUL NUN el BAL 19 ‘euniuaysqe © nes aijeiseid 0 — ajosiqns ininidosp moaiqo 4 4B @129U0 “sorgzundse109 ‘agoeiqns ydeup nun eesnjoooseu nes Bereo}ROU! No Panye69| ‘uy BrenUO} eiUajeud yunijoe injoeigo ‘Anexeduiog 40] ein HeBuIGO Nes tieidespul ‘nioaigns eu sowunydeup jnyoe\go go warDe:de ‘injnicerqo eiulAud Uy eluueo ojseoe gioedsel woep rewinu 19 vexEzi/eo4 BI eunoUCO -nudoid ginpesoid ep 18 puoy ep —sreyo1exe ep hipuoo asnduul yuns “nypetgns imidexp ep exiqesoap auds ‘ayo tune go piyouod ‘yajse ‘ojeod 1eojzzundse100 Bjeunpeoaid aunijoues 0 'zeo ednp ‘eBese exeyoedse1 P2004 ap Joje}9e e autuidepUl B| esonpe Nes euIWOOWU! Op Joo ele weone Iuds@p & nile 1 “euojoe & ap njnsouolUl e ‘yeMjoe 1S ‘eyeuorpuod sounBu 8} ‘aiuop 9) ad sorpunt ejayoe8 2120} ‘eunds ayeod ag “219 auLO} IS aeyOedeO ‘dug |S 00} ap PUCD asJaAIp FeUL £9190 Ut 0] so|EINYY a;NdSOUNDAl 10) Ne e1vo NUE ndoos osaudapt J8X@ 8S BANIOIGNS aIIAI0 ajuMdaip ‘jeSsy “oVed EYE ep ed “IIAID I) ued 0 ep ed ‘annoaiqns JojUNydeup EWE BaJeY!Se09U ep asndui} uns 18 Binoap aja Bo yetesqo ep 2159 ‘e/29/0x8 ap somjjouco vuinud "exeroipni eyeo ed eigde oy res 2109 © ep #6 eyo10x0 |-8 op ngs jruBjnyy od Roseoido |-9s o1006 REPT paocesUaL civit Jativa obiectiva, generala si abstracta, cuprinsa in continutul capa- le folosinta a fiecdrui subiect de drept si determinata prin posibilitatea Subiectivizari ei, in caz de nevoie, pentru apatarea drepturitorcivile incalcate sau nerecunoscute; a doua, dinamic’ exercitarea sa, in vederea apararii unui drept incailcat sau nerecunoscut sau a unei Pentru clarificarea ei, necesita interventia organelor de justiie Raportand intreaga chestiune la cea ce ne intereseazi vom rel ‘elevanta juridiceste este numai starea dinamica, iindcéi numal ea con: ceea ce numim in mod obignuit, dreptul de a actiona in just explicatia care se poate da este simpla si are in vedere o exprit din punct de vedere gramatical. Astfel, mi definese actiunea civil evita legal etc., pentru ca acesta, in definitiei, 84 nu apara de doua ori cu functii gi continutur diferite: 0 data pentru a desemna actiunea, iar a doua oard pent subiectiv a carui aparare sau realizar da oxpresi ‘arantate prin lege partilor: dreptul de sesizare, dre {a probe $i coniraprobe, dreptul de a pune con de atac, dreptul de a cere executarea silita si multe altele. ra Juridica de drept civil si de drept procesual civiF, dreptul la considerat ca poate fi analizat in doua sensuri: unul procesual si altul material, Scindarea aceasta este explicata prin ef sensul material considerandu-se a ‘i Prescriptiei extinctive, lar sensul procesual pect defictar si cr P, al conceptiel c separa dreptul la actiune in aceea c8. dupa autori®, aspectul material este id sau numai in parte ~ cu ‘reptul subiectiv dedus judecatii. Asada, pornind de la premisa cd aspectul material se identifica in fot sau numai in parte cu dreptul subiectiv, dreptului ‘aactiune ise atribuie in cele din urma, o natura juridic& dubia, una material Sialta procesuali, negandu-se in felul acesta autonomia lui "A se vedes ¥.M. Crosany, 7 © Ase vedea |. Stoenescu, S, 1996. p. 255 gi urm. (0p. cit, p. 230 sur, "Pentru amnunte si referinte bibliogralice a se vedea D. Raou, Natura juricica ‘uniter $i continutul actin cvile, in FLR.D. rr. 10/1972, p. 72 si urm, | PRINCiPn StINSTITUT FUNDAMENTALE o Trebuie sa observam leratura de specialitate a fost promovata gi co alté opinie. Exista si autori" care, desi accept sd foloseasc aceste dous ‘sensuri, cu privire la sensul material, adopta o maxima prudent, excluzand idea identifcari lui cu dreptul subiectiv incalcat sau nerecunoscut, Precizarea este esentiald. Astfel, am sublinia ca: ,in sens material, dreptul la actiune inseamna posibiltatea pe care 0 are reclamantul de a obfine rea sau realizarea dreptului sau contestat prin constrangorea paratului", inseamnai a justifica actiunea — separat de dreptul ‘sau contestat dedus judecatii — numai tatea oi Dupa aprecierea noastra, aga dupa cum am mai avut prilejul sai ne pronuntém, consideram ca noliunii de drept la Fecunoasca un singur sens, respectiv o singura natura ju ‘cesuala. Subliniindu-i sensul unic, cat si natura sa juridica procesuala, dreptul ia ‘acfiune poate fi considerat ca 0 enti de dreptul subiectiv care urmeaza 3.2. Nasterea $i stingerea dreptului la actiune 3.2.1. Nasterea dreptului la actiune Se sustine, pe drept cuvant, cd nasterea dreptului la actiune se produce, in momentul in care ttularul dreptului nu primeste salistacia la care este i col mai adesea, in momentul in care dreptul subiectiv este june. preciza, in primul raspunde nevoii de aparare a dre cA nasterea dreptului la acfiune civile subiective, care nu se mai impreuna cu obligatile lor corelative, se afirma a atare. In al dollea rand, se poate sublinia ca este necesara marcarea in timp a acestei imprejurari a incaicaril sau nerecunoasteri subiective ~ deoarece de ea depinde inceperea curgerii terme apéirarea poate i trebuie sa fie acordata celor interesati de catre organele de jurisdictie competente. ‘Ase vedea |. Sroenescu, S. Zusensren, op. ott, p. 231 ‘Ase vedes i D. Rau, Cu privre la natura juridica si loculreglementél prescrptie\ extinctive nt-o vitoare legiterare,n Analele Uni. AN. |. Cuza, Stine juridice, lag, 1976, . 19 si urm,#8 ounijoe e| injdeyp exjuip inode: eluepine ut joos 919 go :eep! eoseoreuun ‘eMGNS ye eUNduH! as amYoUNxe laliduosesd aje.o9j0 no IMBB u) aagauaxa aliduasasd ajaiala “Pee ‘erequauo 1S uifuds ardsep vautbeu, Boneute|qoid ‘seja} jound wAg}¥O JeOp E1940 419 aun| “ennouNx@ lejiduoseid B ave iq ‘ezeazinds nu sns jew ap 19 “oaid “9 Ge “Ue IS ‘AD °D z "od (2) “ue zosz YE] Puvouo reyolexe i e1Bod 18 announxe 1oliduosaud sndns aise nu id feluarsixour nes jejuelsra earerersuoo puiaud ounijoe ej imdou INU BOOAU! as pup purmud ounijoe sosz ve) oseooe sojunideup woxerede puiaud ouniioe ey mdeup 1S eBuys as ‘jediouud ideip inun veseigde pumud ounijoe | injnydeup eaiabuys no geo (q od (2) “une Zosz “e) 20) uiemanduosesdus| e eesde os no "gyesoue6 einBo, We LOSZ "Ye] jeUOWL}ed yoaIG0 UN Ne e129 auNijoR e| sounidoup reunu goyde es eanounxe eiiduoseid ‘ejes0Ue6 ginBei eo (e ‘9j@1e0jeULN JuNs ends y e UNdus| as @1e0 e|uEzIoONd ndoup jnut annoURXe lalduosaud ejewieiqoid euip eioUn e ‘ad i$ presaneu orede nosip w eexoune eunti20 oj sojumdaip wiewyiquduosaid vzypuy ‘¢'z'¢ infoe you foun we UeRU! EWE; -oid aund @jeod yew as nu ‘ezned ap Buses inutigo e nu Injuewejoe: ere ‘UL Bz9}0d) UI JBIYO “IS (BIN|Sede EarEHOJeXe UUd) SUNS ¥-s auniioe e| inde 20 eunds weind yeoepni non) ep eieyuo;Ne ap ‘Banong BA 8S aed “BAIU J9P axe12}0y 0 pueiunuoid Biue}su ‘Be ep ainzenaid ajadeio 18 o1972 2120) pupBunoved 18 as-npupjnuep BIse0e Insaooud yeSuepep e jnue} ‘euniioe & imdeup pugyosexe ‘aie 109 U| “eIn|seae waIEVOIOXe (eUI90} 8182 SUNijoe Bj INIMAdexp e e1eBURS ep pow YE UN ZO WEIEpIsUCD, 6 SvuNaWWONNS HLNLIISNN IS HaEDNI 7 20ue8 BejeyseooU ‘21601 pou uy ‘jayse pupUAyU 1$9 BrePUNS a1eIe O ayIqudiose:dun ouniioe B} huoo 1Sejaoe ajoadsal ‘giois sSeaeoe ne eoep daup ye un no onuep! @ise ounijoe e| ydeup un ‘eunijou Jove j29 #8 jqnduoseidust fenseooud je0 :aquoyp unsuas Injnidesp wepUIps weundo au eieo nyjued AoW ye UN 189 FIS9OY “ejrqnduoseidust aunijoe e) umdeup |S EISIxe ‘duu, jodes qns :esezjoeid Be o 1S eINoR) ye ouNdw! og 19 PLOY UI ENULe EAE “ezneD ‘Ba 260] ep nZenedd InuewWe UI in} Boeyo!exeeU UUd SUNS 2-s OU -rijoe B| imidoup go exznOU0 ej eBunle eA elforpsunl ep ueBu0 ye Un Uo ee -@pn! ep eiueisul goeP — soled B uOIDIPe:NUCD elinosIp UI NIoHo UIP seI4 esnd einqan 18 jod avo — aueigoud eauewose soun weo\rejO Pun 216 Ui Uy etoundes gremuene 0 woynsn! Beind Je a1eo upinfosdusy soun eomaeis ‘allduoseid 2 mimuawou vaseuuuoiep ‘etiduase:d ap mnueuue) B dk np €aujigeis 1uns wna eyqeinosip ewoqosd ep aes 0 ayenjozes ol BS aingent uP 8 eiiduosoxd uud eavebu ud no ‘puly By "woraIpestuco Lo} yeUOIaIPeAUOD jnidjouud aoeLBOEp eée oI ‘aliduoseid 9p sojoueue} Boulud exp § — eunige e nynideyp fe feuereus tmuj2 18 ensedoud suas un asus weBunSIP BS ejonou ly & BAR) aualeduoo "Pun! ap ajauebso wz1sas B ep inideup eZeensed Is feseselUl J20 :o/ez 21d wareoteuun einoR| ye euNduL! as a!euolipuoD PaLOUIEsE O 9p BUIEAS ppueun "ezneo ezeuotinjos gs uejedwoo jeuotixpsun! nueBI0 ep ep JeISUOO ay BS aINqan wIiduosesd (o19 oxeusLed ‘e1apeoep ‘ereyINU) erensaooid wunioues eyeyojeo sounny inzeo ul 18 BO “auntie By nynideup ‘vareBus e] yewoINe pow! u eonp nu aliduosaid ep JojeueUHa} eau ‘2691 und oynqer: ndoxp e1eyoioxoou nujued gzne9 UI 10100 ® el ed ep voulpnye 1nzeo 2180 Bep “preoyide 1) © ezeaUUN 29 eunljoves op wasp! (q Buenisuoo eajeo imdeup v exerede ep eunti20 0] mjnqdaup vasabuns CE “ind Wwns320841438q 397 Deer procesuatcwvit reptul subiectiv a carui aparare se urmaireste. Si pentru ca acest raport s& fie de la bun inceput lamurt este necesar a se retine ca prescriptia extinctiva stinge numai drey las neatins dreptul subiectiv. nat ca, pierderea posi nstrangere, executarea Sectiunea a 2-a. Elementele actiunii civile §1. Aspecte generale 1.1. Preliminarii Orice actiune civila, prin exercitarea ei, se individualizeaza, da nagiere unui proces civil in cadrul céruia, prin anumite elemente de structura, actiu- 32 afirma gi evolueaza progresiv in vederea realizarii scopului ei final, solutionarea contlictului dedus judecati. Conceput — prin recurgerea la procedeul analogiei ~ ca un raporjuridic, orice proces civil implica elementele structurale ale unui asemenea raport Partie intre care procesul se destasoara, a cauzei care le-a determinat sa -0 atare situalie gi a oblectulu, care se identifica cu pretentia leca 1.2. Importanta cunoasterii elementelor actiuni Necesitatea individualizani elementelor actiunii civile este relevatd de ispozitit ale legi, prin acestea, in mod expres, find vizate acele in care se iveste nevoia ca o actiune sa fie comparata cu o alt ine — aflata in curs de judecata sau asupra careia s-a purtat deja o ju- decata ~ pentru se stabil o eventuala identitate gia se lua, in consecinta, masura ouveni {in acest sens, mentionam prevederile art. 138 a privitoare la exceptia de litispendenta — potrivit car fi chemat in judecata pentru aceeasi cauzé, ("A se vadea si Trib. Carag-Severin, dee. ev. nr 1015/1979, in RAD. . 54, cu not de E. Zane. © Rela cintre par, prin care so alirma gi se desfagoara actiunea in juste fac din ©, fr nie un dui, un raportjuridic (E, Henovanw, Principle proceduni civil, p. 125). oo STITUTH FUNDAMENTALE n ea mai multor instante competente sau chiar inaintea aceleiagi Prin cereri distincte”. De asemenea, avem in vedere exceptia puter luorului jucec: CAreia este lucru judecat atunci cand a doua cerere de chemare are acelasi obiect, este intemeiatdi pe aceeasi cauzii gi est aceleasi pari in aceeasi calitate. tam cerinfele textelor mentionate cu concluzia od Intreaga 2 parflor ~ inclusiv a instantei de judecata gia celorial = reprezinté manifestarea gi concretizarea acestor elemente, formeaza continutul oricarui proces. vit ta re §2. Subiectele actiunii 2.1, Determinarea subiectelor actiunii ‘Subiectele actiuni civile se identifica cu parle procesului ci ‘sunt aceleasi persoane, care devin actor principali al procesu de instanfa de judecata gi de ceilalt participanyila activitatea jurisdic in codul iunile de parte sau parti, de reclamant sau parat sunt irebuintate; nu se precizeaza insa si care este tura juridica nu se preocupa indeajuns de pla precizare, ca reclamar rsoana de la care se Se face precizarea ca lerese contradictori fie chiar gi numai ale parjior®, nu se fara 0 baza legal de drept material, care s& le fi artciparea parlor, p. 11-16. roeNescu, S. ZLBERSTEM, op. cit, p. 270. planul general al electelor, depagese slera unor interese contra- umscrise, in mod stnct, numai la plo Intre care se poarté judecata. Avem in vedere, de exemplu, cerinja impus de at. 92 C. proc. cv. potivt ‘aula actunilecivle promavate de procurors vizeze att protecia uno nteroselogltime Particular cat gi generale: Tb. Suprem, s. civ., dec. nF. 96/1982, in C.D. 1962, p. 184ord 62 d ‘va ‘nSeunong ‘lewiepeoy 'p3 ‘olsnt wl guniownioe ejredouueg ‘HC “5 U tied 1Seaje0e ey8anud yoa!qo iSejeoe axe Sop ‘ouniioe Enop e BoE BIEPUO} 9189 NU JeD—pnl Injruony whzWoINe eIldeox ‘iSeaa0e ‘onNnoasuCD Juniioe enop ur ‘eupuigs ejeod Be BIENIOIUCD ezneo aNoadse! ‘eli Imueurepuny ezPeWi0y B19 UPULN doos ep ean zneo 1622808 no ‘aiuAno aye no ‘idaip ep 1ewe _Rsuids94 180) B 20 dnp — ‘auniige enou o sonpos ininsony e ex8ind Benuene o WIgeIs e rujuad ‘ezneo iSeeece ne. ‘nop po eunds sjeod as ‘jensy ‘eonoeid elueuodwi gyqesoap ‘iuizeid wuniioe e eorpun{ ezneo 1$ glenjolyuoo Bzneo anuip eI rqisUpe ‘on@409} ulind Je0 ‘aise @yeunsejsep 1S eluaysixe J03g0 e sO}UNIfoe JOIN} Po1eyo19xe nijued elese0eu ejajueluo}e eiUIP jnuN Bo BISIXS EO BUNze:d 88 — ajpadse sjaquie qns — yunijoe ezneo “injnseooid jmisiejs | gued ‘o ‘nes jpusjed - ezneo ep esdr] uno 18 Biede 9s nes puiej961 89 @p 2129014 ud — justtwH00U09 epund ye ezneo janse pur: 1 Bie} Ut BaRde @S e180 J90 18 PWIEID0L @180 [20 ‘Nos og “yooidoas ‘212uoKpuco ap Lode: Ul aye as es ainqent Je fexR0u0 aye ~ (pueq 78) gorpun| ezneo I$ (puatad) grenrauyu0d ezne9 — 1unijdaooe enop e189 Huntioe @ goipiunf ezned 1S eyen2]yU09 eznes axutp ease|a109 “2°E ‘8y2}0y Ud BUN UIp eyse0e ep Bie} snduit IS JeyEISUCD {© enUp ejjeny op inuodes Bo “(puegep ez SulIIGeIS ap elUNpOW Ezea}UEWe!Ges aed ‘aefi \(puaied ezneo) nes je1eI ep se1UN|OA pour Ul nosound< e7euun Bo ‘iauoteseo wleze Ul ynoseU |Id0o Un :njduioxe RISBOOR ul ‘WEpOY “I 1d eAuloduy eoyUO[BA |-Bs eiSerRWUN ase0 ed 18 1ueWE|a! ap eo0AU) injdeap je je69) jmuewepuny Uud Borpun/ nes ipuegep ezneo se} ‘esede as & ap injnyeied je 18 eijusieid eonpep 18 eIMuO} B ap inynUEWEIO elUIOA yzeezuE}DEIeO 1S ‘Rwudxo exeo indoos ud guluusjep 2s Breniayuco nes puejed ezne> erie 0 BlBAOWIOAd 1S ErROYNSN| a1S@ BuAID eUNijoe BoUN Leo UUd ‘doip 18 dey UL ‘anu8iq0 sojeAnoW pundse100 uniidesoe enop eyseoe RO 1eAIOSGO oP yeuun ‘ejuaud eeoe ‘alten! Ul teuotioe e e169 euBosiad :eBojejut as ied ap eounOU WU ‘PL 8 PL d ‘aqciout ‘owvAcnays 3 open 2s ¥ |) \deooe enop & jnjpeuuoyut lunijoe 1esgouo vzneg “piRinasou -foa4 \IUeUN eresoesuoD 0 areujeioeds ap esnjezeU UI exe ‘olla Munijoe fe luewue|9 nes Elueisixe ap elllipuoo up Bun Wdaip fezneo BaresapIsog, ‘je}Se0e ale]UEWj UIp jun Lo EIEEPISUCO IS EsUNXE 2189 ‘91!N9 soIpun! soje}2e e ezneo ap Baunijou no eIBoyeUE Ud zneo ap Baap! ‘eo!punt @199}@ sonpoud e189 BiuIOA ep 19 uN BIuIZaideu BO “ellusteid 0 eundnseid para aunijoe eauo go mide} B| ap as-npuluiog 2183 ypuegep esneo i$ puajad esne9 uud ereluapine ay es angen opevo: 2zne2 ap eauniion “Te unyioe eznea “§ aueWese ap — epund Uy 19 ueUezesdes ap ‘fu eauniioe poseewiod ys e/-npuezuoine ‘ouvosied nes ou 18 “gaised nes eanoe ‘gienseooid exewni69] Bi9ju0o eaGo| ‘unz jwnue ut "go inidey i$ inulles ye eundust os ueosied 0 eundnseid aii: “@ANE}2I00 NIO je 180 18 ANJBIqNS AIO INjNjdeup jnse} mi :o1pun! yodes injeoe ere syaeians eo BunBy J0A ‘ied op e1ee ul seood ur 9 BIzn}OU09 B| aBuNle WoA Jesedeu pow UI ‘jeLa!eW \desp: ‘9p vodes Un juourepuny £9 oxe IAD niBny 2ou0 EO sIuie1d 2 ap pUIUIod A! Injnsaaoud wy aysed -yyeo inquawepung "Zz & {HMINGHWVONNG HNALSNNS HaNTEG “ino TwnssD0Nd La3¥a wuINSTITUT FUNDAMENTALE 1s fundamentarea lui legala, cauza ‘cauza debendi tentiei dedusa Tendinja aceasta nu ni se pare a fi justificata Tezerve fata de promovarea ei. Constituind exp judecaiti, tundamentul legal al acestuia, cauza juridi dupa cum poat trebuie sa indeplineasc anumite condi tere la actele juridice, putem retine: cauza este n nd este prohibita de legi, cfind este contrara bunelor moravuri si ordini publice, 2 fi nevoie de motivare speciala ~ gi cd dreptul subiectiv a carui apai- rei suprapuneri sau contopit— i legaitura de cauzaiitate nu poate ‘urmare, in ipoteza in care cauza dreptului se dovedeste a ‘ala, aceeasi calificare urmeaza sa primeasca si scopul sau cauza final i, ‘Si, 8. cv, dee. nt. 3417/2003, in Dreptul nr. 10/2004, p. 250. ‘se vedea E Henovaws, Principio, . 264; FL. Macuneay, op. cit, p50. “Pentru conventile care au la baza fapte penale, a se vedea: despagubir pen- {tu nedenuntarea iniractunii de viol (Trib, Suprem, s. ev, dec. nv. 807/1880. in CD. ‘ealtatea cauzei impune ca reclamantul si paratul si-gi exprime vointa de a pretinde si apara in fafa instanjel determinati de un anumit scop si ‘anume, scopul mérturisit de fiecare de a obtine in finalul judecsti castig de cauza. Cauza actiunii este fas ori de cate ori realitatea soopului urmarit este prezentata sub forma unor aparente ingeléitoare. Pot fi luate in discutie, in aceasta pr Is& a actiunilor promovate in vedere fie 0 recunoastere din partea p: fie 0 posibila tranzaotie judiciara, pentru ‘.eluda in felul acesta legea sau a prejudicia interesele unor terte persoane, Cat priveste obligajia instantei de a cerceta din oficiu gi de a valida cauza oricarei actin civile exercitate se poate spuno: conditia de legalitate — sub te aspectele ei —trebuie s8 primeze gi, pentru a- asigura eficienta, se va trece, daca este cazul, chiar peste voinja manifesta a paitlor. 4.1, Precizari prealabile Dupa cum am mai aratat, obiectul actiunii nu se confunda cu obiect dreptului subiectiv a carui protectie umaireste. Obiectul nil ~ res in judicium deducta ~ se considera a fi numai cea ce partie injeleg ‘sa deduca judecali, urmarind valorificarea dreptului subiectiv pretins a fi incdleat sau nerecunoscut. Cu alte cuvinte, ceea ce reclamantul pretinde cainstanja sa verifice sau s& constate gi, in final, s& dispund prin hotararea Pe care 0 va pronunja. se releva si timp ofi succesiv, poate fi apairat prin posi —numite si capete de cerere — (Ti, Suprem. s. ov., inG.D. 1972, p. 108); Jud. Fagaras, sont. cv. nr. 225/1972, in A.D. 48, Pentru cauza imorald a actelor jurciceincheiate in scopul determina. relatilor de concubina ase vedea D. Ranu, Examen teoretic al practic! {hdiciare privind efectelejundice ale concubinajull, in F.R.D. ne. 9/1984, p. 47 gi urm.(9d az64/1 4v aU z6 1/29" ‘ies “QU. meld mynlesd eounnnses 1 ‘nu “@teosyu09 180) ne 2129 ‘epUBGEsIUGD Lp eiuaRas ZIND Nes eyuedu) ay Bs ‘aljoaias ep Hoe Bo Bi Magoyisey easeaynsny “Ts afiA(9 JoNUnt}20 basw2YfisoID ‘D-E 0 oaUNI}2a5 quord nes anpueld !ninsonj Baseoyenenuoo eieeo es ~ Rountioe snpouul e 89 ednp BU eoEp 21N0 — \daup UY o1s@ ImUeWE|OSI ‘eljenyis BaUOWESe O-nU “weld ase9 youl) 28189 Ung inun e einjeu ul Belepaid e160 Baind BA nu mUBWIE;DeES ‘njdwOXE Im99190 oH y B BiepIsUCD es “eplid ap esy ‘rel B EjeIDOS 1S “eomujod eauipio osenud e720 J0}99 e ‘pups inwud UI ‘18 e1e6) upioadse: eluues ebejaiui os yoy 24 es nuniioe mgaIg0 eo eI 7 18 01] ©u es im9e1G0 ‘ayoedsou 1BO@p yeINWO} y Byeod nu — yeoapn foe jryseigo eo ep efes soispuo9 ajey snpep eiluajexd uud yeznes9U00 ungi2e inn ejueisul Borgo eudnse eajaoe ap aygasoap ‘iluajaid “ FvNAWONNS HINIUSNIS HN | “L0e-9v2 81100 nnn nous Sven 9 ee nausea homens Se ae Roane (691 0) dor18) dafomereeze Pe Ne PmpezoRp mE nD ALOE nz ‘seuoH4g Ut wesaye pe snsince1 snyep uoU BMA Bun w2@13 ‘amy C8 BepEA.es ¥ 1 juniioe lou eonposiu jod 9s ‘ouniioe pwud o-;uud JOIBA 19 |dw09 aISe ‘nu ano@iqns inideup igo dun Beye (q “Ihueteud 1Seeje0e alinosip uy ponpe es 128 2189 und ounifoe enou o eyoiexe ejeod yew as nu ‘AoaIgns jdeup nun Beljoooseu nes eereojgou! no eiN}e69} Ul — 10} WeBUIdseL nes \uEYWPE eiinios ep yuo1eypu1 — aulueieid e120) e1ezinde 190) ne ouniloe o-juUC 9 S|SJEOIRWUN Z@PBA UI INAE Ne-s ‘Injn}oaIgGo InOdes gn * Uo nop ap wdnioo es B Ne nu ASesO}Roepni ealuesu! BO sioNP 5 pupo fou unuWE Ut exIU!B B18) ‘ezZ;De1d ep 2159 ‘osBUUN 14010 ieRIBUOpUegE 150} & oUNiie euNBuYs o-nuU \ewinU 1e/ede y oteod ideup un B18IR9 WAU}Od BI '}@ BEJE|UEWEPUN} B| @SeOUAS 1911119 B}2INUUOJ PU es ounijoe Bye rewnu euoitoe "BIEPOIOL, ide} 1Sej@0e Ip pupavep 16 daup JSejeoe NO Imiovexe B| eyoduit aseiunuas 0 ‘auniioe 0 re}01exe. *eULseSul Je JOYUNII9e INIMija18x@ EZaIOd! UI EIeOI UIXEW "BoUAWESe aq “asN|Oxe Y Je B10ISeOB |nyNUIND inioe eynu Jew enuip eGere & ep ealemiqisod yeye Yo Epeel9 as Bs jayse sunfe B-S. “eunitoe ginBuls 0 epundsaioo 1! ydaup inupoay jOu0d Lole ep 8 faxeoSiu UL ANDEIQNS jf oe Bo nanow naUed Bisee0e ‘ay ioe [nq2a1go 16 jnjnydaup Imaiqo anu) eBunsip e ap gonreid 1S gonai0ay ea.esa29N ‘Zp “aunjiona nqued ezojuese6 es isorgzueA ‘inze0 180 2908p ‘Uo “ininjaid waunynsod 8 wwezuEA BaxEINUE ‘InInjoaigo earepe1d 1d ateod as exeseduino-evezueA op auateui UI Nes ‘inj BaJeOTeAEIUCO 1d InyDeIgO O18 UL jnZeD Ut Je} '@SeLe}UI OUNEP Nes ZuRGop ‘Iueq ep Jouins e nes ininioaigo wesimjso1 epuntaid 2s es eunjieo0| ap nes inuurudul) 8p eo1pun! sojuniodes jnzeo uy ‘njdioxe ep eo ‘eareqNIaISOU "jonse “zIShCa eyCancoconls eee cee procdd “HOw — 2 B __ Breer pmocesuat crn Vyveamege — WUOLS 22 princi stinstTUTH FUNOAMENTALE 7 Ciasiicarea actiuniorcvle prezinta, pe Langa important teoretica, so categorie: actiunea in revendicare prin care reclamantul, care se pretinde a deosebita importanta practica. Astfel, prin clasificarea actiuni vole $i de evocarea altor no} lui obtinut pe Uunei executar silt directe sau indirecte (cele reale si cele este determinata de insusitle lor caracteristice comune. Aceasta posibiltate ‘se evidentiaza insa prin intermediul comparatiei cu o alta serie de actiuni vointa reciamantului de a-si afirma pretentia sa propriu-zisi, pe care acesta 0 cere dela instanta de judecat. Su acest aspect, al nau solu pe care relamantl cere sspera 8 0 objina clasificarii de transformatoare de drepturi 2.2. Acti AActiunile in realizarea dreptului, denumite si actiuni in condamnare!" sau de executare le in realizarea dreptului ineasca, in consecint ine. Rezulté, agadar, cA scopul urmarit de reciamant in i la executarea unei comparativ cu cele- lalte categorii— este cea mai numeroasa. Se includ, intre altele, in aceasta \" Ase vedea E. Henovaw, Principle, p. 262. fittularul unui drept de proprietate, cere sa-ifie restituit bunul care se afla in posesia paratului neproprietar; actiunile prin care se pretind daune-interese; acti pentru repararea pagubel cauzate printr-un fag © executarea unor obligati contractuale s.a. ~Pentru‘a putea incadra o actiune civilé in categoria generic’ a acti in realizarea dreptulvi — avand in vedere si exemplificarile de mai sus necesar a se tine seama de cateva Fe reciama; b) sa se pretinda ca restabilirea afirmat s se faca in mod direct, de exemplu, Prin restituirea bunului sau executarea lucrari, jar in cazul in care acest ‘mod va fi refuzat sau va deveni imposi lui si respectiv a i sale, s& dispuna condamnarea area obiigatiei ine ~ sa dea, sa faca, sau SA nu facd ceva — condamnare care sa fie susceptibili de a fi adus& la indeplinire pe cale de executare silt 2.3. Actiunile in constatare Actiunile in constatare, cunoscut noastere sau confirmare, sunt actiunil prin care reciama objina prin hotarare judecditoreasca, ce spera sa fie pronu smai confirmarea existentel unui drept, care pretinde a inexistentei unui drept afirmat de cdtre parat i sub denumirea d ture lui banesti (Te, Neam, dec. ev, nr. A.D. nr. $/1963. p. 62). Daunele cominator au caracter provizoiu gi de (Trib. Suprem, 2c. nt. 82/1970, in C.D. 1970, p. 161; Trib. Suprem, s. ci, dec, C.D. 1981,‘2661-2661 mie 2d exerypn! ronaerd op e1ebemn9 v1 ‘L661/0P1Z 14390 * ‘ySaunong “unu ‘qu) sejeudordau 10so (0052N0) "3 op BIOU Mo ‘azejesu00 ut oumoe 0 29 ®°S ofloipuequ ans ap aiojeoos ap 16 around ap sojuniioe je ‘nhzmusered epebey mys nes unyodes Buns iy uud ‘pups nuuUd Ut "gzeiuapIAA as Piseeoy “elUeOdUN eq 1d undeup ap szeojewojsuies nes axgnynsuod ejunijoy nys Nes uNyodes ‘9iUeBM) ajied nyUed nes oxiu ‘azoaro os 38 |6 aluarsixe aoypun! unodes sjaun ezeluysep 9s ¥ Lud oqunijoe yuns unjdeup ep areoyeuuioysuten nes anjmyysuoo epuniioy tumdaup ap aseoyewoysuen nes angmpsucd ayunsioy “yz Jems asienp rew 9120 uy Bayentgn yperop 48 be “gonoesd Ul ‘eremtea! Ut ‘aieojide ap snper dweo un vane e ered ‘@12}8SU00 UL JoUNIioe BauIsojO} ‘eynUIWe sojN}9,4Se) BUUSUG Ud ‘e10PeA ‘ewuud e} poep :einog} 4 few B eundusl es exezioeid ganButs 0 ‘aso!a4youl U} “P'S «ouniogioSul ap juntioeyur eeurSsengs Invesop UI njoipnieid ydeup lyoe fe Blade ousnue ‘oIpunt w SiviNanvaNn WLAMASNIE HaNTIG ‘S12 4 2661-661 jue ed ere wnt onaeid 9p a1eBaIng Us ‘261/091 3U 99p "AD e-AIe 'S 'aBednoNg “UN aU in ‘yoi-cot a 2 eve.1pnI gonse1d op «d wep ‘g66ifevve 1 "3 2661-8661 jue ad eieIIpn! 8s “ySounong "UNL “gL “6661 ‘uSounong "yoo" hy ‘pa “EE nO sonnel op seen th "roousts hosp 96 yeod nu exeye3su00 ul Beuniige (@ :sioep es ‘njduexe eids onoeid ul ‘gouaueb eieanow Eiseede ans ‘jensy “ilesesoqu {9p urej9e1 8S 20 vae0 B ereIeiSUO0 9p ejeloads ajenseooid eo (601 eebe| e101P0 warenjozo1 nsjuod — ,anynidoup eesezyees 8120 jejap wand w ni}ued} ISqNS 1e}0EIeO UN wORS F ‘ereyeisuoo ul sojunitoe ‘eseuun wud °,@69] ep pinzpnesd 9[20 Bie eot.0 od innydeup eosezyeai 2120 ‘eyeod veyed goep eywud 4 areod nu [u'u ‘exeve;sUoO u BoUnijoe] Bares -90" snjnideup verezitee! ul Bed 18 exe}e|SUCO UI BauNijoe aNUIp Injodes ‘Bu|gord 18 eieajoze1 e1S@ ‘NO “201d “2 ge ‘Ye Ud EO JeAIosgo ap @IS3 junuosd y en axeo eargsgio4 Sesuy UUd jeUUN jndoos oBuNE 18) ‘920 ed exeinooxe uy esnd ye quad 1Wo\ndex@ Ln uaAEp od nu @reVEIsuoO 1 eyeiunuaid elupspioy ‘exewun jdeig “EreBy|qo BuBOsiad ap ple} eleyseoe areinoaxe 18 upuun 2s © Be) WeUP INUN lelueIsKKe BereUUyUOD JewNU oseasorzoepnl expieioy o-iiuud eullgo e ap Bjeoe ‘ejuN Yews doos un ne ‘inynjdesp vexezyeou uy eyuniioe ap augasoep exds ‘ereqejsu0 Uy eunioy vuntioder so\s208 Ininuijuoo ezeeuno} 20 s0mhe6yqo 18 sojunydaup & “eluroesuod ap ojea ed ‘is (igied ep giensooo1d eejzyeo wane e ezzauun se00id Uy 9120) fesse {99 eng ep eyeuuye eoypun{ nodes J0Un JeiuaisixeU! e Posealcyeoepn PeLeUMyLOD B| PUR aieo ‘eANeBoU (q ‘inmeJed eHeBGO 18 InjrUEUIE|DO1 Imjdeup agoadseu ‘inuljuco yunue un no eojpunf unodes soywnue ees0, ‘ennizod (e :1yoBe1e0 Bnop Ut ‘s0| npuEA B| ‘pINpans Ine} up ese1e4 ",960) op winzeAasd aje9 sued goeP eituud y ejeod nu eo19199 eup inun Jejuersixeul nes elusisie eareye}suoD Bieed BS ‘180d sex9qu1 e1@ 0189 189" ;epanaid yeH9 INX@| “AID “201d “O Ge "UB Op OLE} -vawiai6e1 18 einzeneid yuns — jee ep sjaunBurs — aveyeysuoo ut ayuniioy Tin Wwnsa20H8 14340, 0882 DREPF PRocesvaL vie Actiunile constitutive sau transformatoare de drepturi se caracterizea- 28 — in comparatie cu celelalte categorii ~ prin urmatoarele trasaturi: a) au ccaracter strict personal si ca atare nu pot fi exercitate, de regula, decat de sau star juridice noi ~ ex nunc ~ si nu permit renuntarea la beneficiul lor! §3. Clasificarea actiunilor civile dupa natura dreptului a cSrui va- lorificare judiciara se urmareste 3.1. Enuntare Dup natura creptulul a cari valorticarejuciciard se urmareste actiunile se impart in personale si reale. Clasiticarea aceasta se intemeiaza pe im- parjirea clasica a drepturilor civle subiective in drepturi personale sau de creanta si drepturireale. Distinctia dintre actiu tul roman de unde a moderna aceasta clas reale si cele personale isi are originea in drep- iv. nr. 343/1976, in PLA.D. nv. 8/1977, p. 64), a Se vedea in FLD. nr 3/1976, p. 49-51, arate cA sotul reciamant nu esto tatal copiulul nu este stabil prin prezumiia de patornit Incercetarea patemitati (Trib. Su Dypa aivor,, daca nu s-a hota for (Trib. Suprem, s. cv. dec. nr 8. lv, dee, nr. 1467/1980, in 0.0. 1 bigamie, actunea de divon urmeaza ‘dec. iv. nr. 27/1982, in F.R.D. Ase vedea E. Henovanv, Principle, p. 241, frecunoscut in cadrul une a 1045/1981, in C.D. 1981, p inst FUNOKMEN ALE ~ 2 Alone pesesle eee obeepttese, de outs le sunt acfiunle prin intermediul cdrora pot fi valonificate Concret, este vorba foarte numeroase. Practic, numarul lor se Aceasta pe motiv ca si numarul drepturilor perso- ale ~ ca urmare a consacrarii libertatii de vointa in materia contractelor — este nelimitat. actiunile personale se pot naste din toate raporturile juridice de obligatil. Se pot cita ca avand acest caracter: actiunile ce: din raportuile i i 4, actiunea paulianai s.a. considera a fi neli 3.3. Actiunile reale justitie pretenti intemeiate pe drepturi reale. Concret, este vorba de actiunil prin care orice proprietar sau titular al unui ait drept real — uzufruct, abitatie, senvitute etc. ~ poate cere in justtie apararea dreptului sau impottiva oricdrei persoane care detine ori impiedica exercitarea prerogativelor legale asupra bunului ce formeaza obi le sunt mai putin numeroase. reale este limitat la numarul prin aceea ca, spre deosebire ‘mod nelimitat, prin conventia eglementarea lor legald. Astfel, se poate spune ca numéirul acti drepturilor reale. Aceasta precizare se jus ceea ce a determinat ca, In cele din urma, sa li se atribuie denu- recise. Astfel, sunt recunosoute ca avand acest caracter: actiunea in revendicare prin care se apara dreptul de proprictate acfiunea confesorie prin care se apara colelalte drepturireale principale, sau, cu alte cuvinie, actiunea prin care reclamantul cere sii fie respectat — dupa caz ~ dreptul su de uzutruct, uz, abitalie, superficie sau servitute asupra bunului imobil grevat cu una din aceste sarcini; actiunea negatorie, pe care orice proprietar © Degi prezinta unele car © varietate a actiunl ince FLR.D. nr. 81984, p. 33 (pct. 3). Prop, actunea in granjure trebule eonsiderata ca ‘Ase vedoa gC. Binsan, Acfiunea do granituire, in