Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
16.2.1. Viroze
Aceasta boala virotica mai este cunoscuta sub numele de Sharka. Este considerata
ca una din cele mai periculoase boli ale prunului, atât prin pagubele produse c
12512y248m ât mai ales prin extinderea mare pe care o are în tarile balcanice. Boala a
fost observata prima data în Macedonia în timpul primului razboi mondial si a fost
studiata de Atanasoff (1932) în Bulgaria. Dupa datele furnizate de literatura de
specialitate, rezulta ca în unele tari peste 60 % din pomii plantatiilor sunt infestati de
acest virus , ceea ce cauzeaza pagube foarte mari. In prezent boala este raspândita în
toate tarile din Europa : Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Grecia, România, Franta.
In afara de prun, virusul mai ataca si alti pomi fructiferi printre care amintim: cais,
piersic, zarzar, corcodus; în mod artificial s-au putut produce infectii pe multe specii ale
genului Prunus.
Boala are un efect daunator si asupra fructelor.Când sunt mici, fructele infectate
nu prezinta simptome de îmbolnavire, însa mai târziu pe suprafata lor apar pete de
culoare cenusiu-verzui pâna la violet albastrui sub forma unor dungi semicirculare sau
inele.
Ţesuturile din dreptul petelor nu mai cresc si ca urmare pe suprafata fructelor apar
numeroase adâncituri de unde adeseori au loc scurgeri de clei. Pulpa din dreptul petelor
are o culoare cenusiu-verzuie la început, apoi brun roscata,devine uscata si are un aspect
sticlos. Fructele bolnave se maturizeaza fortat si cad din pom cu 40 de zile înaintea
celor sanatoase. Ele au un gust neplacut datorita excesului de acizi si a unei cantitati mai
mici de zahar, ceea ce le face improprii pentru consum sau industrie.
Agentul patogen. Boala este produsa de Prunus virus 7 Cristoff syn., Annulus
pruni Cristoff.
Particulele virale au formã flexuoasã si mãsoarã 764-20 µm. Temperatura de inactivare este cuprinsã între 54-56°C,
dilutia limitã este 1: 100 000, longevitatea în suc este de 48 de ore la 20°C si 5-7 zile la 2°C.
Virusul se transmite prin ramuri altoi recoltate din pomii bolnavi.In naturã virusul este transmis prin intermediul unor
insecte, prin afide si cicade si prin polen. Unele soiuri suferã puternic la infectia cu acest virus, prin stagnarea în crestere a
pomilor tineri si prin reducerea simtitoare a recoltei atât cantitativ cât si calitativ. Soiurile sensibile la aceastã boalã sunt: Vânãt
Românesc, Vânãt de Bistrita, Vânãt de Italia, Columbia, etc. iar mai rezistente s-au dovedit: Anna Spath, Renclode, s.a.
Pepinierele vor furniza doar pomi absolut sanatosi liberi de virus (Virus free).
Pomii afectati de boala vor fi distrusi, iar în timpul perioadelor de vegetatie se vor aplica
tratamente chimice pentru combaterea insectelor. Se vor distruge buruienile si
sâmburoasele spontane din jurul pepinierelor.
16.2.2. Bacterioze
Ciuruirea bacteriana a frunzelor de prun - Xanthomonas pruni
Este o boala de origine americana, de unde s-a raspândit în aproape toata lumea.Ea
a fost descrisa în anul 1902 de E. Smith iar la noi în tara a fost depistata în 1960 de catre
E. Bucur. Se întâlneste în toate zonele pomicole fiind observata la prun, cires, cais,
corcodus, migdal.
Produce pagube importante în livezile de pomi, prin defolieri puternice, caderea în
masa a fructelor si cancere deschise pe ramuri.
Simptome. Boala se manifesta pe frunze, fructe si pe lastarii nelignificati. (Fig.
63)
- Taphrina prunii
Gustul fructelor este acrisor dulceag, mai placut decât al fructelor sanatoase, care
au gust astringent.
La 3-4 saptamâni de la aparitia simptomelor, fructele atacate se zbârcesc si cad în
masa.
Agentul patogen. Boala este produsa de Taphrina prunii (Fck.)Tul. (sin.Exoascus
pruni Fuck), din familia Taphrinaceae, ordinul Taphrinales, clasa Ascomycetes.
Ciuperca prezinta miceliu septat, ce se dezvolta intercelular si formeaza asce
libere pe suprafata fructelor parazitate.Ascele sunt cilindrice, rotunjite la vârf, de 30-
60x7-15µ,în interior cu mai multi ascospori sferici,ce au proprietatea de a înmuguri.
Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta în scoarta ramurilor si solzii
mugurilor. Boala se maifesta cu intensitate în primaverile
reci si ploioase.
Combatere. Se recomanda : taierea ramurilor si distrugerea lor prin ardere masuri
chimice: in timpul repaosului vegetative - stropiri cu Ziram, zeama bordeleza 1%; la
începutul perioadei de vegetatie - stropiri cu produse cuprice.
Patarea rosie a frunzelor de prun - Polystigma rubrum
Patarea rosie este o boala frecventa si pagubitoare, deoarece manifestându-se an
de an duce la slabirea pomilor si la scaderea productiei de fructe.
La noi în tara este frecventa pe anumite soiuri de prun si de asemenea pe prunii
batrîni sau în livezile neîngrijite.
În afara de prun, ciuperca ataca si alte specii ale genului Prunus: Prunus spinosa,
P.dulcis.
Simptome. Patarea rosie apare prin luna mai-iunie. Pe frunzele atacate se observa
aparitia unor pete galbui-portocalii de 3-20 mm diametru, cu aspect cerat. Cu timpul
petele se înrosesc, apoi devin caramizii.În dreptul petelor tesuturile se îngroasa, devin
crustoase, au aspect ceros si devin putin bombate, de regula spre fata inferioara. Petele
pot fi izolate sau confluente.
Numarul si dimensiunea petelor variaza forte mult în functie de soiul atacat. La
soiurile sensibile, frunzele sunt complet acoperite de pete rosii, iar asimilatia clorofiliana
este simtitor redusa.
În cazul unui atac puternic, fruzele atacate se usuca si cad de timpuriu, ceea ce
face ca pomii atacati sa aiba o rezistenta scazuta la gerurile din timpul iernii. Pomii
atacati rodesc slab,fructele lor sunt mai mici si au cantitate redusa de zahar.
Infectiile produse de Polystigma rubrum sunt influentate de temperatura si
umiditate.
Agentul patogen. Boala este produsa de Polystigma rubrum (Pers.) D.C., din
familia Polystigmataceae, ordinul Sphaeriales, clasa Ascomycetes.
Miceliul ciupercii, colorat în galben-rosiatic, se dezvolta în spatiile intercelulare
din dreptul petelor de pe frunze. Pe acest miceliu de dezvolta picnidii ovale cu peretele
format prin întreteserea hifelor. Picnidiile sunt prevazute cu un por (ostiola) de
deschidere, pe fata inferioara a frunzelor. În picnidii, pe toata suprafata peretelui intern
al acestora, se formeaza numerosi picnospori hialini, filamentosi,subtiri spre vârf si
îndoiti în forma de cârja.
Aceasta este forma conidiana a ciupercii cunoscuta sub numele de Polystigmina rubra
(Pers.)Sacc. Pe timp umed, picnosporii sunt eliminati în masa si apar în dreptul
petelor ,pe partea inferioara a frunzelor, ca un strat de gelatina de culoare alba.
În aceleasi strome în care s-au format picnidiile, se diferentiaza apoi periteciile, cu
asce si ascospori elipsoidali, hialini, unicelulari.
Primavara ascosporii ajung la maturitate, ei germineaza esalonat si produc
infectiile primare.
S-a observat ca infectiile cu ascospori din primavara sunt mult diminuate în cazul
în care pe frunzele de prun cazute iarna se dezvolta ciuperca Trichothecium roseum care
distruge filamentele ascogonale ale agentului patogen. Aceasta ciuperca se dezvolta
puternic atât la exteriorul stromelor cît si în interiorul picnidiilor de Polystigma rubrum,
captusindu-le si împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor si ascosporilor.
Infectiile secundare sunt produse de picnospori, care raspândesc ciuperca pe
parcursul întregii perioade de vegetatie. Raspândirea picnosporilor este realizata de
insecte sau picaturile de apa care îi antreneaza de pe frunzele bolnave pe cele sanatoase.
Combatere. Se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si combatere: araturi
adânci de toamna în livezile de prun, ceea ce asigura îngroparea frunzelor cazute, deci
limitarea sursei de infectie cu ascospori.
Masuri chimice - primavara - stropiri cu zeama bordeleza 1%, Captan 0,3%,
Mancozeb 0,3 % - necesare pentru prevenirea infectiilor primare; vara - stropiri cu
zeama bordeleza, Captan, Mancozeb de 1-2 ori, în functie de aparitia bolii si frecventa
ploilor.
Calendarul tratamentelor chimice folosite în plantaţiile pomicole pentru
combaterea bolilor şi dăunătorilor
NOTĂ
Tratamentul 1 – se poate efectua în întreaga perioada de repaus (decembrie –
martie în ferestrele de iarnă) dar la umflarea mugurilor eficacitatea biologică este
maximă.
0123
12 După recoltarea fructelor(august) Păduchele din San Jose (numai dacă este rezervă
biologică) Ultracid – 0.1%
Reldan – 0.15%
Carbetox –0.5%
Pirinex – 0.2%
Ecalux – 0.1%
13 La îngălbenirea şi începutul căderii frunzelor Patogeni micotici(ciuperci) şi bacterieni
în diferite faze. Foarte important pentru băşicare(thaphrina) la piersic Sulfat de
cupru(piatră vânătă) – 1-2% (stropirea albastră)
CIREŞ - VIŞIN
1 Repaus vegetativ Păduchele din San Jose, ouă de acarieni, de păduchi de frunză
Oleocarbetox –2.0%
Oleoecalux – 1.5%
Oleodiazol – 1.5%
2 În perioada dezmuguritului Monilinia, ouă de acarieni Zeamă bordeleză – 0.5% + US1
1.5%
Turdacupral – 0.4% + US 1.5%
3 Începutul înfloritului 40-80% flori deschise Monilinia, ciuruirea Topsin – 0.07%
Dithane – 0.2%
Derosal – 0.07%
4 Începutul scuturării petalelor (10-15% din flori sunt scuturate) Ciuruirea frunzelor,
monilioza, antracnoză, păduchii de frunză, acarieni Dithane – 0.2%+ Zolone 0.2%
Captadin – 0.25% +Sinoratox 0.1%
Merpan 0.25 +Euparen 0.06%
5 La apariţia lăstarilor anuali(când fructele au diametrul de 1-3 mm) Idem T4 Idem T4
6
7 Când fructele au 0.7 cm în diametru(la avertizare) Musca cireşelor, păduchi de frunză,
acarieni, insecte defoliatoare, ciuruirea frunzelor, antracnoză Topsin – 0.07% + Decis
- 0.0125%
Dithane – 0.2% + Decis 0.0125%
Derosal – 0.07%+ Actelic 0.1%
8
9 După recoltare (la aavertizare) Păduchele din San Jose G1, păduchii de frunză, acarieni,
antracnoză, ciuruirea frunzelor Dithane – 0.2% + Carbetox 0.5%
Dithane – 0.2% + Methyl – Parithine 0.3%
Tratamente de iarna - primavara la pomi
Spre finele repausului vegetativ, in conditii
meteorologice care permit lucrari in livada
(temperaturi de peste 5 C), este necesara continuarea
tratamentelor chimice (al 2-lea tratament) sau
efectuarea tratamentelor care nu s-au realizat pana in
prezent.