Вы находитесь на странице: 1из 232

Программный продукт для нелинейного монтажа EDIUS Pro 7 разработан для

использования, как независимыми профессионалами, так и телевещательными


компаниями, обеспечивая получение результата высокого качества, удобство
работы и максимально короткое время обработки видеоматериала.

EDIUS Pro 7 поддерживает новый формат работы с использованием прокси-


сервера, а также возможность экспорта материалов на серверы в форматах MXF
и профессиональные файловые устройства, такие как P2/XDCAM/GF и Canon XF.

В состав EDIUS Pro 7 также включено множество новых возможностей, среди


которых поддержка 10-битного монтажа, поддержка разрешения 2K/4K,
масочный фильтр свободной формы, многокамерный монтаж с поддержкой 16
телекамер. EDIUS продолжает оставаться самым быстрым программным
продуктом для видеомонтажа при одновременном наложении на монтажную
линейку видеофайлов различных форматов, таких как MPEG-2, H.264 и DVCPRO.
Программный продукт EDIUS представляет собой визуальный редактор, который
позволяет видеть результат непосредственно в ходе вашей работы, с
сохранением первоначального качества видеоизображения и без какой-либо
потери разрешения или частоты смены кадров. EDIUS обеспечивает
воспроизведение в режиме реального времени трех или более видеопотоков без
использования специальных аппаратных устройств (подтверждено испытаниями
Grass Valley на персональных компьютерах с процессором Intel последнего
поколения).

Здесь пошагово изложен процесс скачивания с торрент-ресурса с


иллюстрациями для полных чайников.
Предполагается, что вы в первый раз пользуетесь сетью torrent и
поэтому начнем с самого начала.

1. Регистрация
Для начала вам нужно зарегистрироваться на сайте NNM-Club.
После регистрации вам будут доступны скрытые блоки содержащие
торренты.

2. Установка uTorrent.
Сначала заходим на сайт программы uTorrent на главную страницу.
Большую кнопку с надписью Free Download (для русского зеркала
сайта Бесплатная загрузка) будет тяжело пропустить. Все
современные браузеры хорошо распознают типы файлов потому
можно смело жать на эту кнопку.
После окончания загрузки браузер спросит вас о том что делать с
загруженным файлом. Очевидно - Открыть.

__________________

По поводу языка можно не беспокоиться. uTorrent спросит вас о


предпочитаемом языке, определит и сам скачает его

Последующий процесс установки не должен вызвать затруднений у тех


кто хоть раз устанавливал что-то в Windows. Все отмеченные пункты
на этом этапе и последующих рекомендуемо сохранять. (за
исключением Яндекс тулбара.. но это уже на вкус и цвет ^__^)

__________________
3. Приступаем к скачиванию:
Заходите в топик с интересным Вам материалом. В конце, после
описания, находится блок для скачивания торрента:

Скачиваем его. Сохраняем в любое удобное для вас место или сразу
открываем
__________________

1 указываем куда мы будем сохранять содержимое торрент-файла.


2 запускаем закачку.

/by Svartalf
Вернуться к началу
Tipuri de
montajSpre
sfârşitul
secolului 19,
inovaţiile
tehnologice
precum
Kinetoscopu
l lui
ThomasEdis
on şi
Cinematogr
aful
raţilor
!umiere, au
dat viaţ"
poveştilor
su# forma
unorimagini
$n mişcare%
&ceste
tehnologii
se #a'au pe
invenţii
timpurii
precum
(oetropulcar
e funcţiona
pe #a'a
persistenţei
privirii,
pentru a
crea ilu'ia
mişc"rii
unor
imaginistati
ce%)aralel
cu evoluţia
aparatelor
de filmat,
s*a n"scut şi
un lim#aj
cinematic, şi
multe poveş
ti au fost
adaptate
pentru a se
potrivi
acestui nou
mediu%
!im#ajul
naraţiuniifil
mice este
cunoscut
su# numele
de
montaj

+editare
% Cu
ajutorul sau
se pot
modelatimp
ul şi spaţiul,
nu din
cuvinte şi
fra'e, ci din
secvenţe şi
cadre
separate de
t"ieturi%)rin
aceast"
metod",
secvenţele
filmice sunt
structurate
$ntr*o
naraţiune
coerent"
care poate fi
comunicat"
unei
audienţe%)r
ima oar"
când a fost
pus $n
practic"
acest tip de
structur"
narativ"
este $n
filmul lui-
%.% /riffith
0
aşterea unei
naţiuni2% -
e'voltarea
intrigii
filmului şi
folosireamo
ntajului cu
scop
dramaturgic
a devenit $n
acel
moment
parte
integrat"
acinematogr
afiei de
pretutindeni
%
1) Montajul
ideologic
urm"reşte
s" cree'e o
tonalitate
general" de
ordin
estetic şi
unade ordin
psihologic%
!a nivelul
superior,
montajul
joac" un rol
intelectual
propriu*'is,c
reând sau
scoţând $n
evidenţ"
relaţiile
dintre
evenimente,
o#iecte sau
personaje%)
utem
reduce
aceste
relaţii la
cinci tipuri
principale21
%
de timp,
ce poate
cuprinde
trei iposta'e
Ř
de
anterioritat
e
Ř
de
simultaneita
te
Ř
de
posterioritat
e
2 .de lo c 3.d
e cauză4.de
consecinţă5.
de paralelis
m
You're reading a preview. Unlock full access with a free trial.
Pages 2 to 3 are not shown in this preview.

Download With Free Trial

2) Montajul n
arativ
3 are rolul
s"
povesteasc
" o acţiune,
s" pre'inte
o suit"
deevenime
nte, pe când
cele dou"
tipuri de
montaj
menţionate
mai sus
urm"resc
creareaunei
tonalit"ţi
estetice şi
e4primarea
unor idei%5i
$n cadrul
montajului
narativ se
pot deose#i
6 tipuri
la care se
pot reduce
modalit"ţile
de povestir
e7
timpul
, adic"
ordinea
succesiunilo
r, locul
relativ al
evenimente
lor
$nordinea
lor cau'al"
natural"7
I.Montajul
liniar,
desemnea'"
organi'area
unui film
care conţine
o acţiune
unic",e4pus
", $ntr*o
$nl"nţuire
de scene
aşe'ate 8
ordine
logic" şi
cronologic"
%
II.Montajul
inversat
cuprinde
tipurile de
montaj care
r"stoarn"
ordinea
cronologic"$
n favoarea
unei
temporalit"ţ
i a#solute
su#iective şi
dramatice,
s"rind li#er
din pre'ent
$n trecut,
pentru
a reveni $n
pre'ent%
)oate
fi vor#a de o
singur"
$ntoarcere$
n trecut
+flash*#ac
sau
de o
$m#inare
mult mai
$ndr"'neaţ"
a trecutului
cu pre'entul
%
III.M on taj u
l alte rnat
repre'int"
un montaj
prin parale
lism, #a'at
pecontemp
oraneitatea
strict" a
dou" +sau
mai multe
acţiuni
ju4tapuse,
care,
sfârşescades
ea prin a se
$ntâlni $n
finalul
filmului%
I
.Montajul p
aralel
este
pre'ent
când dou"
+sau mai
multe
acţiuni
condusene
mijlocit
prin intercal
area
alternate
a dou"
fragmente
ce aparţin
fiec"reia
dintreacţiu
nile respect
ive, cu scop
ul de a face
s" reias" di
n confrunta
rea lor ose
mnificaţie%
:n ca'ul ace
sta, simulta
neitatea acţ
iunilor nu
mai este de
locnecesar",
montajul
caracteri'ân
du*se prin
indiferenţa
faţă de timp.
&cest tip
demontaj
paralel, este
considerat
cel mai
su#til, dar şi
cel mai
e4presiv%
;tili'at
lanivelul
povestirii, el
este o
e4trapolare
a
montajului
ideologic<
poate
evenimente
foarte $nde
p"rtate $n t
imp pentru
c" ju4tapun
erea lor s" f
ie demonst
rativ",sim#
olic"%
=edem deci
c" montajul
prin
antiteză
, cel prin
analogie
şi cel prin
laitmotiv
al lui )udov

in corespun
d cu ceea c
e numim
montaj paralel

,
care$nglo#
ea'"
şi montajul
metaforic
, pe cel
alegoric
sip e cel
poetic
definite
de>alas'%
Toate
aceste
tipuri de
montaj
constau $n
apropierea
3 f"r" o
anumemoti
vaţie de
coe4istenţa
temporal"
sau spaţial"
3 a unor
evenimente
din a
c"ror confru
ntare
tre#uie s" ia
naştere un
sens
ideologic
precis şi, $n
general,
sim#olic%
You're Reading a Preview
Unlock full access with a free trial.
Download With Free Trial

)utem
deprinde
urm"toarea
conclu'ie7
montajul
+0vehicul al
ritmului2
este
noţiuneacea
mai su#til"
şi $n acelaşi
timp
esenţial" a
esteticii
cinematogr
afice,
$ntr*un
cuvânt,elem
entul sau cel
mai
specific%-in
punct de
vedere
dramaturgic
cineaştii
recunosc
trei tipuri de
#a'" ale
montajului7

?ontajul
paralel

?ontajul
$ncrucişat

?ontajul
asociativ
1.Montajul p
aralel
repre'int"
al"turarea a
dou" acţiuni
diferite care
converglogic
şi creea'" o
unitate de
acţiune
posi#il" doar
pe ecran
2.Montajul
!ncruci"at
este acelaşi
tip de
alternare,
care
presupunein
tercalarea
cadrelor a
dou" sau
mai multe
scene, astfel
$ncât
spectatorulu
i$i sunt
pre'entate
alternative
fragmente
din fiecare
scen"
3.Montajul
asociativ
este
re'ultatul
al"tur"rii
unor cadre
cu intenţia
de asugera
asociaţii de
idei

Montajul
narativ
const" $n
al"turarea
cadrelor
conform
unei
$nşiruiri
logice
saucronolog
ice 3 cu
scopul
istorisirii
unei poveşti
$ntr*un
mod simplu
şi direct

Montajul
e#presiv
este #a'at
pe
ju4tapuneri
de planuri
având ca
scop
producerea
unui efect
direct şi
precis prin
şocul
al"tur"rii a
dou"
imagini, el
devine
unsentimen
t sau o idee,
nu mai este
un mijloc, ci
un scop
You're Reading a Preview
Unlock full access with a free trial.
Download With Free Trial

A realiza o trecere fluida


insemana a reuni doua
cadre in asa fel ca
tranzitia sa nucreeze un
salt perceptibil,
spectatorul avand iluzia
ca vede o imagine
continua. Dacaeroina iese
din casa intr‐o rochie
rosie si in strada o
regasim intr‐un taior
verde,evident ca racordul
va fi inacceptabil.O scena
filmata din mai muilte
unghiuri trebie sa aiba
acelasi decor si actorii pe
cat posibil sa pastreze
aceleasi pozitii in spatiu
si sa aiba acelasi dialog.Sa
nu uitam ca maniera de
montaj este tot atat de
individuala ca si scrisul.
In fond,nu exista legi nici
generale si nici precise de
montaj. Chiar
daca ne referim lasaritura
peste ax, deplasarea
aparatului printr‐o rotire
de mai mult de 180 de
grade,la cadele filmate
din directii strict opuse,
cadre ce se monteaza
teoretic dur, sau
lacontrastul insuficient
intre dimensiuni de
incadratura, care dau
senzatia de sariturain
cadru.Un montaj este
corect cand desi in
proiectie avemun clip
construit din mai
multeimagini, inlantuite,
spectatorul are impresia
ca vede o imagine
contiuna.
Aceastaconditie, sa‐i
zicem empirica, poate fi
explicate teoretic prin
afirmatia ca
bazamontajului sta
postulatul continuitatii (
de actiune, de miscare, de
spatiu, de timp,de
iluminare, etc)Racordul
creaza posibilitatea de a
condensa la maximum
evenimentele , de a le
facemai pregnante,
multilaterale, de a le
observa din diverse
unghiuri, de a le
accentua,diminua si
analiza.Pentru
mentinerea unei fluiditati
cat mai perfecte in
evolutia continuitatii
filmuluieste bine totusi sa
se aiba in vedere unele
reguli sau principii
generale care nu
sant batute in cuie dar
care in majoritatea
cazurilor il ajuta pe
monteur la realizarea
unorracorduri reusite.
Mentinerea
senzatiei de
directie ( reacord
de directie)
Pentru obtinerea unei
continuitati clare, trebuie
ca miscarile personajelor
care intrasau ies din
cadru sa pastreze o
directie constanta. Daca
actorul merge in
interiorulcadrului de la
dreapta la stanga, iesind
din imagine prin stinga, e
obligatoriul ca incadru
urmator sa intre prin
dreapta.La o actiune
rapida, compusa din
planuri scurte si
numeroase, cur ar fi de
pilda ocoborare pe
schiuri, vom remarca
sublinierea si accentuarea
senzatiei de unitate
sicontinuitate, datorita
respectarii sensului de
deplasare a
subiectului.Aceasta
regula se aplica nu numai
persoanelor ci la tot ce
poate insemna
miscare.Masina, avion,
etc.
Racord de privire
Cad se imbina planurile
la montajs, trebuie sa se
tina cont de sensul de
privire alpersonajelor,
dar si al spectatorului
precum si de elementele
principale alecompozitiei
imaginii, anume de
directia miscarii sau
concentrarea
compozitionalaintr‐o
anumita parte a cadrului.
Compozitia poate fi
statica sau dinamica,
frontalasau diagonala, ea
poate atrage atentia
spectatorului in
stanga cadrului,
sau indreapta, sau
frontal, sau pe diagonala,
intr‐o anume directie sau
intr‐un anumepunct. Doi
interlocutori fata in fata ,
al caror dialog fiind
important este necesar
sa‐ivedem in primplan ,
fiind filmati in diagonale
opuse caci numai in acest
caz li se vorintalni
privirile la montaj. Daca
oamenii vor fi prezentati
alaturi,, unul dupa
celalalt,
privirile lor nu se vor
inalni.Daca se vor filma
planurile in diagonal
identice,protagonistii vor
privi intr‐o aceasi parte si
nu unul spre celalalt.
Marimea si
compozitia cadrului
–raportul
intre planuri.
Pentru mentinerea unei
continuitati cat mai clare
si a unei fluiditati
perfecte trebuiesa se tina
seama de dimensiunea si
compozitia imaginii. O
diferenta prea mica
incompozitia cadrului, o
usoara apropiere a
aparatului sau o
insuficienta schimbare
adirectiei de filmare este
resimtita pe ecran ca o
saritura neplacuta. O
schimbare maiaccentuata
a unghiului de filmare, o
apropire sau o
indepartare mai brusca
daurezultate bune la
racorduri, caci montajul
prefera contrastul de
unghi, de marime
(incadratura) , de
directie, de continut.O
imagine face loc altei
imagini ca urmare a unei
transformari logice din
interiorulscenei sau
datorita unei tensiuni
emotionale, care cere o
subliniere sau o
detaliere.In cazul acesta
cea mai brusca schimbare
a punctului de vedere va
parea cu totulnefireasca.
Dimpotriva, daca
intreruperea unui plan cu
altul nu e justificata,
racorduloricat de
indemanatic ar fi facut ,
ramine inutil si
nefiresc.Fiecare trecere
trebuie sa marcheze un
element nou, deci trebuie
sa existe un motivpentru
care atentia spectatorului
sa se transfere de la o
imagine la alta.
Valoarea expresiva
a cadrului
S‐a amintit mai inainte ca
motivul pentru care se
schimba incadratura este
dat inmod esential de
schimbarea valorii
expresive a imaginii care
poate varia din
multemotive. In primul
rand trebuie tinut seama
de scaderea naturala si
organica ainteresului pe
care il suscita in
spectator, care dupa ce a
urcat rapid la o
valoaremaxima, imediat
dupa ce incadratura
apare pe cran, descreste
apoi dupa o
anumitacurba
emotionala, pina la
valorile cele mai mici.
Ochiul omenesc nu
reuseste saanalizeze
integral toate elementele
prezentate de cadrul
imaginii, el se comporta
infata imaginilor de pe
ecran ca in fata
imaginilor vietii reale:
face din ele o
sintezainconstienta, cu
atat mai vie cu cit sunt
mai mai semnificative
elementele pe
care‐siplimba privirea,
adica cu cat sint mai
capabile sa‐i atraga
atentia, si cu atat
maistearsa e atentia,
scazuta pina la plictiseala
si saturatie, cu cat acelasi
cadru raminemai mult
timp pe ecran.
Racordul de lumina,
culoare, tonalitate,
atmosfera
La unirea cadrelor,
montajul trebuie sa tina
cont ca lumina , culoarea,
tonalitateasant factori
determinanti in obtinerea
fluiditatii si continuitatii
in asa fel caspectatorul sa
uite ca filmul este alcatuit
din bucatele diferite de
imagini.O diferenta chiar
mica intre valorile
luminii si umbrei in doua
cadre invecinate
vaproduce un soc visual
neplacut. Imaginile vor fi
imbinate si armonizate in
functie detonalitate, de
directia luminii, de gama
coloristitica. Daca un
plan in care
predominatonurile
intunevate este legat de o
imagine mai deschisa va
apare o intrerupere
inlinia fluiditatii din
cauza discordantei de
tonalitate si
luminozitate.Trebuie
tinut cont si de directia
luminii, de pozitionarea
si marimea
umbrelor.Paleta
coloristica a unei imagini
trebuie sa se armonizeze
cu cea a
imaginiiadiacente. Cand
cadre cu tonuri deschise
alterneaza cu cadre in
tonuri inchise,trecerea
devine dura si trebuie
gasit un mijloc de
atenuare a trecerii.
Racord de expresie,
de joc actoricesc
Un alt element
determinant la efectuarea
unei legaturi este
expresivitatea
actoruluirespectiv al
chipului si jocului sau,.
De exemplu doua
persoane se cearta, fetele
sunt crispate si furioase.
La trecerea in prim plan
remarcam ca au o cu totul
alta expresie.Un astfel de
record este nepermis.
Racord de ritm in
interiorul imaginii
Un factor de asemenea
important pentru
mentinerea continuitatii
explicite si afluiditatii il
consitutie ritmul din
interiorul cadrului care
trebuie sa corespunda
cucel al planurilor
invecitnate. De pilda, un
personaj merge pe
parcusul citorva
cadresuccesive care vor fi
montate impreuna.
Incetinirea sau
accelerarea ritmului
demers vor fi filmate
functie de schema finala
de montaj si in functie de
ordinea sichiar durata
planurilor pentru ca prin
montarea cadrelor se
creaza un anumit
ritmintern care nu
trebuie rupt.
Racord de costum,
décor, recuzita,
Atit decorul, costumele
cat si recuzita contribuie
la crearea climatului
filmului.Conceptu de
décor cupinde atat
peisajele naturale cit si
constructiile facute de
minaomului pe platoul de
filmare. Vorbind despre
racorduri, important este
ca liniacontinuitatii sa nu
fie intrerupta de sarituri
de décor, costum sau
recuzita. Oriceschimbare
a acestor elemente la
impreunarea a doua
imagini creaza
socuriinacceptabile. Ex. O
tinara urca in tren . Are o
rochie rosie si un pachet
mare in mina.In cadrul
urmator intra in
compartiment. Are un
taior albastru si in mina
un pachet mic. Alaturarea
acestor doua planuri va
determina un soc visual
neplacut.
Racordul de
miscare
Acest gen de record
reprezinta concordanta
unei miscari efectuate la
sfirsitul unuiplan, cu
aceeasi miscare executata
la inceputul urmatorului
plan.Daca intr‐un cadru
actorul isi ia palaria din
cuier cu mina dreapta si
in cadrulurmator isi pune
palaria in cap cu mina
stinga, nu avem racord de
miscare sisuccesiunea de
cadre este nefireasca.Ex.
Intr‐un plan apropiat o
conversatie se aproprie
de sfirsit si una din
persoane seridica de pe
scaun spre a se indrepta
spre usa. In cadrul
urmator, care este un
plande ansamblu, il
vedem pe actor mergand
catre usa, deschizand usa
si iesind.Racordul va avea
loc in momentul cand
persoana schiteaza gestul
de ridicare de pescaun,
iar ochiul omenesc
urmarind in mod
automat si instinctiv
desfasurareamiscarii nu
va remarca trecerea de la
o imagine la alta,
implinindu‐se
astfeldezideratul
continuitatii.S‐a
observant ca pentru
ritmul emotional al
scenei este preferabil sa
se elimine oportiune de
miscare
Planul de legatura.
De multe ori, cu toate
eforturile, cu toate
combinatiile incercate,
doua imagini nu vorin
ruptul capului sa fie
montate impreuna.
Cauzele sint multiple:
iluminare diferita,un plan
intunecat, altul prea
luminos, dimensiunile
incadraturii, compozitia,
directia
deplasarii, jocul actorilor,
ritmul miscarii etc, nu
corespund si in
consecinta
bucatilerespective nu se
pot lega. In asemenea
situatii, monteurul
recurge la o divesiune
pecare o o introduce intre
cadrele cu pricina. Se pot
intercala astfel detalii,
imaginineutre, sau cadre
cu actori aflati la locul
actiunii sa uin alta parte
angrenati intr‐o
intimplare paralela
grefata pe aceeasi
structuradramatica. Dato
rita planului racord se
restabileste
fluiditatea povestirii
si idea decontinuitate
care risca altfel sa fie
intrerupta. Sa
presupunem o scena cu o
familiecare se pregateste
sa plece la gara. In timpul
filmarii nu s‐au respectat
unele legielementare
pentru asigurarea
imbinarii cadrelor ce
compun secventa. Din
fericire,pe platou se
obisnuieste ca pentru un
coeficient de siguranta sa
se traga planuri deracord.
In cazul nostru s‐a filmat
un ceas de perete aratind
ore diferite.
Facindu‐sivalizele sotii au
o discutie in
contradictoriu. Directiile
de privire nu se potrivesc,
decicadrele nu se pot
lega, fapt pentru care
monteurul incadreaza
cadrul cu
pendula.Interventia este
reusita caci secventa a
capatat un sens mai
précis, jucand chiar unrol
dramatic .Sotii nu mai
ispravesc cu cearta iar
timpul zboara.
Tehnici de filmare
- stabilirea Shooting
planului inainte de filmarea
oricarui eveniment-
incadraturi folosite si
alternarea planurilor de
filmare- unghiuri
cinematografice si
motivarea folosirii lor -
schimbarea de sharf:
adaptoare de film, fallow
focus, focus assint- filmarea
cu aparate foto: principalele
obiective uzitate in scop
cinematografic - in
ceimprejurari se folosesc
fiecare dintre ele- miscarile
de aparat- traveling -
dispozitive si modalitati de
obtinere a miscarii in
absenta steadicamului-
tehnici de filmare
heandheld - stabilizarea
camerei pe focala lunga-
simularea filmarii la doua
sau mai multe camere in
timpul unui eveniment-
iluminarea corecta a unui
personaj: soft light, hard
light, key light, fill light,
back light- dominante in
film - temperatura de
culoare, prestabilibrea
ponderilor atmosferice-
medii de stocare
Tehnici de montaj
- stiluri de povestire in
editarea de eveniment:
parallel developement,
invisible editing etc-
impartirea clipului pe
secvente - climaxul-
alegerea melodiei de
fundal: asocierea sunet-
imagine, voice over
narration,
incadraturisonore-
modalitati de compozitie:
taietura directa, fade,
dissolve, wipe- motivarea
taieturilor - folosirea
racordurilor - taieturi pe
miscare- intervalul folosirii
taieturilor - pauzele de
respiratie- ritmul
taieturilor - montajul
paralel- saritura in cadru-
cadrul neutru- cadrul de
reactie- cross fade,
ripple dissolve,
superimpositions, defocus,
wipe- taieturile invizibile-
flashback - cand si cum se
foloseste- dilatarea
timpului- ferirea de cele
mai uzitate kitschuri ale
videografiei de eveniment
Tehnici de filmare
- stabilirea Shooting
planului inainte de filmarea
oricarui eveniment-
incadraturi folosite si
alternarea planurilor de
filmare- unghiuri
cinematografice si
motivarea folosirii lor -
schimbarea de sharf:
adaptoare de film, fallow
focus, focus assint- filmarea
cu aparate foto: principalele
obiective uzitate in scop
cinematografic - in
ceimprejurari se folosesc
fiecare dintre ele- miscarile
de aparat- traveling -
dispozitive si modalitati de
obtinere a miscarii in
absenta steadicamului-
tehnici de filmare
heandheld - stabilizarea
camerei pe focala lunga-
simularea filmarii la doua
sau mai multe camere in
timpul unui eveniment-
iluminarea corecta a unui
personaj: soft light, hard
light, key light, fill light,
back light- dominante in
film - temperatura de
culoare, prestabilibrea
ponderilor atmosferice-
medii de stocare
Tehnici de montaj
- stiluri de povestire in
editarea de eveniment:
parallel developement,
invisible editing etc-
impartirea clipului pe
secvente - climaxul-
alegerea melodiei de
fundal: asocierea sunet-
imagine, voice over
narration,
incadraturisonore-
modalitati de compozitie:
taietura directa, fade,
dissolve, wipe- motivarea
taieturilor - folosirea
racordurilor - taieturi pe
miscare- intervalul folosirii
taieturilor - pauzele de
respiratie- ritmul
taieturilor - montajul
paralel- saritura in cadru-
cadrul neutru- cadrul de
reactie- cross fade,
ripple dissolve,
superimpositions, defocus,
wipe- taieturile invizibile-
flashback - cand si cum se
foloseste- dilatarea
timpului- ferirea de cele
mai uzitate kitschuri ale
videografiei de eveniment
Panoramarea
– este miscarea de
rotire a camerei pe
axa sa verticala
sau orizontala.
Travellingul
– este miscarea de
camera care se
realizeaza prin
deplasarea
punctului destatie
in timpul filmarii.
Transfocarea / Zoom-
ul
– presupune
modificarea
distantei focale a
obiectivului
camereivideo,
modificand astfel
dimensiunea
cadrului.
Elemente de
compozitie ale
imaginii.
Compozitia
trateaza felul in
care sunt dispuse
intr-un cadru
elementele care il
constituie.Plasarea
elementelor intr-un
cadru nu trebuie
facuta niciodata la
intamplare. Un
cadruodata gandit
si creat, atat pentru
un film cat si
pentru o emisiune
de televiziune, nu
maipoate fi
restructurat. El este
un element finit ce
merge la montaj
sau la cos.O serie
de cadre ce au
subiectul plasat in
centru nu vor
sustine prea mult
interesulaudientei,
pozitia subiectului
trebuie variata de l
a un cadru la altul i
ar
elementeleorizonta
le trebuiesc pozitio
nate pentru a impa
rti imaginea in 3 sf
erturi. Atunci candf
ilmam mai multe
cadre ce contin
personaje care
discuta intre ele,
trebuie sa ne
asiguramca ochii
unui personaj sunt
la acelasi nivel pe
verticala cu ochii
personajului din
urmatorulcadru. In
acest caz putem
lasa impresia ca
cele doua
personaje se afla
in dialog sau
seprivesc unul pe
celalalt.Intr-un
cadru ce contine
un personaj
trebuie sa avem
un spatiu gol
suficient
deasupracapului
acestuia. Daca
acest spatiu este
prea mic putem da
un efect
claustrofobic, iar
dacaeste prea
mare vom lasa
impresia ca
personajul este
scund. Ochii umani
au un rol
foarteimportant in
comunicare
si exprimarea
emotiilor. Ochii unui
personaj sunt
de obicei centrulde
interes al unui
cadru strans.
Atunci cand intr-un
cadru putem urmari
gura
personajuluivom
intelege mai usor
ceea ce aceasta
spune. Din acest
motiv gura trebuie
pozitionata cugrija.
Liniile cadrului nu
vor taia niciodata
ochii sau gura unui
personaj.
Incadratura.
Planuri
cinematografice
În terminologiafoto
grafică,cinematogra
ficăi de
ș
televiziune,
încadratura
reprezintăcadrul
sau planul
cinematografic din
punctul de vedere
al limitelor cadrului,
raportate
lasubiectul
fotografiei/filmării,
spre deosebire de
sensul deDEX,
care se referă la
rama
unuitablou.Numită
în limbaj familiar i
ș
cadru
sau
plan
, încadratura este
un mijloc de
expresie
încinematografie.
Primelefilmeerau
turnate la cadru
general, datorită
opticii primitive
avremii. Odată cu
răspândirea obiect
ivelor cu focală lu
ngă i rafinarea lim
bajului
ș
cinematografic,
prim-planul (cadrul
care arată faa i o
parte din bustul
persoanei) i mai
țșș
apoi gros-
planul (o parte a
feei) au devenit
mijloace specific
e de expresie
ț
cinematografică, p
rin opoziie cu ceea
ce spectatorul une
i piese de teatru
sau al unui
ț
spectacol de operă
putea vedea cu sau
fără un
binoclu.Succesiune
a cadrelor sau a
planelor dintr-un
film se numete
decupaj. Trecerea
camerei de
ș
la un cadru mai
larg la unul mai
strâns, fără
schimbarea
punctului de staie
al camerei, se
ț
numete
transfocare ("a
strânge" sau
"a lărgi" în
limbajul familiar
al operatorilor) i se
șș
realizează cu
ajutorul unui
obiectiv special, cu
distană focală
variabilă, numit
transfocator
ț
sau zoom.Cadrele
TV
si cinematografice1
.
Plan-detaliu
(PD) — un detaliu
de obiect sau faă
(nas, gură, ochi -
dar nu faa fără
țț
frunte sau
bărbie).2.
Gros-plan
(GP) — faa
prezentată
aproape în
întregime, fără
frunte sau fără
bărbie,
ț
dar, în teorie, nu
fără amândouă.3.
Prim-plan
(PP)— faa, cu o
parte a gâtului i
bustului, cea mai
comună
încadratură la
țș
jurnalele TV.4.
Plan mediu
(PM) — prin
această denumire
se îneleg diferite
încadraturi, care
încep
ț
la jumătatea
bustului i
se termină la
jumătatea coapsei.
Uneori, planul care
se
ș
termină la
jumătatea coapsei
mai este numit
"american de
televiziune".5.
Plan american
(P Am) — cadru
apărut în filmele
Western, limitat la
jumătateagambei.
Realizatorii ave
au tendina de a î
nfăia protagonist
ul, cu faa
ț ț
ș
ț
recognoscibilă,
dar i micarea pe
cal. Cadrul întreg
a fost restrâns -
sau planul
șș
mediu a fost lărgit -
astfel încât
să cuprindă parial i
calul eroului. "Planu
l american
țș
de televiziune" sau
cadrul mediu limitat
la jumătatea
coapsei a fost
numit ca
atarefiindcă
îndeplinete o
funcie de coninut
asemănătoare, dar
adaptat la
dimensiunile
șțț
mai reduse ale
ecranului TV.6.
Plan întreg
(PÎ) — persoana
înfăiată din cap
până în picioare.
țș
7.
Plan general
(PG) — un cadru
cu mai multe
personaje, un
peisaj sau
obiecte.8.
Plan de ansamblu
(P Ans) — planul
general larg care
oferă spectatorului
o privire
deansamblu.9.
Cadru de localizare
— un plan de
ansamblu situat de
regulă la începutul
naraiunii
ț
cinematografice,
pentru a situa
spaial privitorul
(după ango-
saxonul:
establishment
ț
shot).
Probabil va
intrebati de ce s-au
folosit majuscule in
coloana a
treia adecupajului.
Odata ceam stabilit
locatia, in secventa
este mentionat un
personaj care face
ceva. Cadrul
generalsau
Planul General-PG
are rolul de a
localiza secventa,
de a stabili locul
pesonajelor
incadru, de a
descrie cadrul in
care se
desfasoara
actiunea, etc. In
acest cadru
generalvedem tot
ce este important:
il vedem pe Andei
stand pe fotoliu in
partea stanga jos
acadrului, langa el
o masuta, pe
fundal distingem o
biblioteca si un
televizor stins,
indreapta sus este
fereasta prin care
intra o lumina
rece, etc. Prin
intermediul PG
nebucuram de o
caracterizare
indirecta a
personajului,
presupunand ca
acela este locul
incare traieste.
Planul Intreg-PI
cuprinde
personajul in
intregime.
Planul American-PAm
personajul pana
sub sau deasupra
genunchilor- acesta
a fost folosit in
filmele western
dindorinta de a
arata personajul
intr-un plan
apropiat, insa sa fie
vizibile in cadru si
teaca incare acesta
isi purta pistolul.
Un plan mai strans
este
Planul Mediu- PM
, care
cuprindepersonajul
pana la brau, iar
Prim Planul
PP
il prezinta si mai
aproape, „taietura”
fiind dela umeri
pana deasupra
capului.
Gros Planul- GP
este cadrul cel mai
apropiat in care
putemrecunoaste
fizionomia unui
personaj. Este
acea incadratura
care ne lasa sa
intram cat maimult
in psihicul
personajului, fiind
vizibila fiecare
nuanta a expresiei
pe care actorul
ojoaca. Este, daca
vreti sa o numin
asa, poarta catre
sufletul
personajului. Daca
douapersoane
vorbesc si apar
impreuna la un PI,
cand unul dintre
personaje spune
ceva, acestava fi
reincadrat la PM,
chiar PP, iar daca
subiectul
conversatiei are o
deosebita
importantapentru
celalalt personaj,
acesta poate fi
incadrat la GP.
Numai din
incadratura
intelegemsemnifica
tia pe care o are
un cuvant sau o
discutie. Regula de
baza in montajul
de filmsustine
teoria conform
careia trebuie sa
existe o diferenta
de cel putin 2
incadraturi
pentruca impactul
sa fie cel dorit.
You're reading a preview. Unlock full access with a free trial.
Pages 5 to 41 are not shown in this preview.

Download With Free Trial

Cand doua
persoane vorbesc
pe un cadru
general, unde
vedem locatia si
multe alte detalii,si
vrem sa punctam
faptul ca o perosna
a inceput
conversatia, vom
taia pe un plan
maiapropiat cu
minimum 2
incadraturi, in cazul
nostru PAm. Cu cat
distanta dintre
incadraturieste mai
mare, cu atat
efectul este mai
puternic. Daca in
loc de PAm am taia
direct la
PP,imaginati-va ce
forta ar avea
punctarea nostra in
limbajul
filmic.Scenariul,
prin felul cum
descrie actiunea,
lasa indicii clare
despre nevoia de a
puncta
prinalternanta
incadraturilor.
Andrei sta pe fotoliu
in mansarda si bea
un ceai. Putem
avea un PIcu
Andrei si apoi sa
subliniem fatul ca
bea ceai printr-un
PD pe gura lui care
soarbe dinceasca.
Atentie, a sublinia
inseamna a atrage
atentia. Aici se
aplica alte cateva
reguli:
regula lui Hitchcock-
importanta unui obiect
creste direct
proportional cu
dimensiunealui in
cadru.
Daca am punctat
cesca cu ceai,
inseamna ca ea are
o importanta
deosebita,ceea ce
conduce la
urmatoarea regula
conform careia
„daca o pusca apare
in secventa 1si in
secventa 3, ea trebuie
sa traga”
, altfel nu este
justificata prezenta
ei in cadru.Atentie
la detalii, pe ce
puncteaza
regizorul intr-o
secventa. Este
foarte posibil ca
aceledetalii sa fie
cheia rezolvarii
filmice, sa contina
indicii despre ce se
va intampla, cum
saude ce se
intampla. Daca
varsa cesca de
ceai pe covor si
aflam ca acela
este covorul pe
careAndei si Ana l-
au cumparat
impreuna,
inseamna ca relatia
lor va avea de
suferit. E…cam
cala interpretarea
viselor, daca vreti.
Sunt sigura ca ceva
asemanator ati
vazut de atatea
oriin filme:
fotografia inramata
cade pe podea si
geamul se sparge
in bucati, apoi
personajeledivortea
za…regizorul sau,
daca vreti voi,
scenaristul lasa
mici indicii despre
cum se
vadesfasura
actiunea. Daca se
incearca o ridicare
a fotografiei sau o
reparare a
geamului,ramei,
etc actiunea
inseamna
reconciliere; daca
crapaturile raman,
inseamna ca
trecutulnu se uita,
in consecinta se
va intampla ceva
care va aminti de
motivul pentru
carepersonajele s-
au despartit.Cand
camera se misca,
indiferent daca isi
schimba sau nu
punctul de statie, o
facepentru a urma
personajele, pentru
a descrie locatia
sau pur si simplu
pentru a intra sau
iesidin poveste.
Panoramarea
este miscarea de
camera pe
orizontala, de la
stanga la dreapta
sau dela dreapta la
stanga, care nu
presupune
schimbarea
punctului de statie
al camerei
defilmat. Avand in
vedere ca citirea
imaginii se face de
la stanga la dreapta
si de sus in jos lafel
se citeste si cadrul,
implicit miscarea de
camera. Scoala
veche de film este
impotrivapanorama
rilor inverse, adica
de la dreapta la
stanga fara a fi
justificate, insa
modernismulnu
face altceva decat
sa incalce reguluile.
Pana la urma teoria
exista pentru a
fi incalcata!
Tilt
este miscarea
(panoramarea) pe
verticala a camerei
de filmat fara a-si
schimbapunctul de
statie. Popular se
numeste tot
panoramare. Nu o
sa zica nimeni pe
platoutiltuiese
camera in sus, o sa
zica panorameaza
in sus pana la…,
insa corect este
tilt sus-jos
in loc de
pan sus-jos
.
You're Reading a Preview
Unlock full access with a free trial.
Download With Free Trial

Traveling-ul
este miscarea de
camera care isi
schimba punctul de
statie.
Traveling
insemnaa calatori,
in consecinta si
camera
calatoreste, nu
ramane pe loc.
Bineinteles, ca
sipanoramarea,
travelingul
se revera doar la
miscari orizontale
ale camerei
( stanga-
dreapta,dreapta-
stanga, inainte,
inapoi) efectuate
din punctul A in
punctul B. Miscarea
de travelingpoate fi
lineara
(traveling liniar
), circular (
traveling circular
), sinusoidal sau
de orice
altanatura, geomet
ric vorbind, atata
timp cat respecta i
naltimea
fata de sol. Diferit
depanoramare sau
transfocare,
travelingul castiga
teren din punct de
vedere vizual
prinperspectiva in
continua
scimbare. Daca ne
miscam in juru
personajul,
miscarea ne da
sansasa il devem
din mai multe parti,
iar background-ul
se schimba si el in
permanenta ceea
cecreeaza vizual
mai multa tensiune,
mai multa drama.
You're Reading a Preview
Unlock full access with a free trial.
Download With Free Trial
Lift-ul
este miscarea
camerei de filmat
care presupune
schimabrea
punctului destatie
pe verticala. Este
foarte des folosita
pentru a intra sau
iesi dintr-o scena.
Un
lift
desus in jos
introduce
sectatorul in
poveste
iar miscarea de lift
de jos in sus are
rolul de ascoate
spectatorul din
poveste.
You're Reading a Preview
Unlock full access with a free trial.
Download With Free Trial

You're Reading a Preview


Unlock full access with a free trial.
Download With Free Trial

Recommended Documents
Documents Similar To ABC cinema si TV.pdf
carousel next

Incadraturi, unghiulatie, montaj

Scurt tratat de analiză filmică

Elemente de Gramatica a Limbajului Audiovizual - Ovidiu Druga- Dr Horea Murgu

Cadru, Miscari Aparat, Culoare


Notiuni Generale de Tehnica Fotografica

Tehnici de filmare

Audiovizual - Manual

Notiuni de Baza de Cinematografie

Montajul de Film - Aurel Masca

Curs 8 - Montaj

Limbajul imaginii filmate


Teorie Montaj. Manual de Baza

Lumina Intrun Studio de Televiziune

Ce este montajul

Adobe Premiere Pro

Tehnici Audio Video

Tehnici de filmare

Semiotica Vizualului


Initiere in Aparatura Si Productia de Televiziune

Ghid de Filmare

Imaginea video și montajul video1

CURS 9 Crearea Si Prelucrarea Imaginii Video

Marcel Martin - Limbajul Cinematografic

Curs 5 - Compozitie Cadru

Principalele Reguli de Montaj


8.Unghiulatia.panoramicul.travelingul.transfocarea.transtrovul

Atelier de Imagine

Elemente de Gramatica a Limbajului Audiovizual

Televiziune Curs

Travlingul înapoi are următoarele semnificaţii

Footer Menu
ABOUT

 About Scribd

 Press

 Our blog

 Join our team!

 Contact Us

 Join today

 Invite Friends

 Gifts

LEGAL

 Terms

 Privacy

 Copyright

SUPPORT
 Help / FAQ

 Accessibility

 Purchase help
 AdChoices

 Publishers

Social Media
o
o
o
o
o

 Copyright © 2017 Scribd Inc.


 .
 Browse Books
 .
 Mobile Site
 .
 Site Directory
 .
 Site Language:
English

Sign up to vote on this title

Notiuni de baza -
cinematografiesi
TV
Elementele de
baza ale unui
material filmat
reprezinta cadrul,
acesta constituie
dinmaterialul filmat
din momentul
pornirii camere
pana in momentul
opririi
acesteia. Imaginea
pe care o cuprinde
un cadru este
numita plan
cinematografic.
Exista o
sistematizare
aplanurilor in
functie de
dimensiunile lor iar
acestea sunt
ordonate in raport
cu figuraumana.
Plan ansamblu -
este cel mai larg
plan si
se realizeaza
numai in exterior,
poate cuprinde
unspatiu amplu din
natura sau un
peisaj urban.
Plan general
– este planul care
are rolul de a
localiza actiunea
prezentand
personajele
inspatiul in care
se consuma
evenimentul filmat.
Plan intreg
– au drept referinta
personajul uman
aflat in cadru.
Plan trei sferturi/Plan
american
- figura umana se
cadreaza in
general de la
genunchi insus,
limita cadrului nu
trebuie sa taie
genunchiul.
Plan mediu
- incadrarea
personajului se
face de la
abdomen in sus si
este cel mai
folositplan in
televiziune.
Plan gros
- cuprinde figura
umana avand
limita inferioara pe
linia ume