UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI

“REGELE MIHAI I AL ROMANIEI”, DIN TIMIŞOARA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ

PROIECT
LUCRARI DE IMPADURIRE

Îndrumător, Student,
Sef lucrari dr.ing. Cornean Cassian
Dragomir Petre

Timişoara
2019
Cuprins

PIESE SCRISE

1. Descrierea unităţii de bază (de producţie)

1.1. Aşezarea geografică.
1.2. Studiul condiţiilor staţionale
1.2.1. Condiţii geologice şi geomorfologice
1.2.2. Condiţii climatice
1.2.3. Condiţii edafice
1.2.4. Condiţii staţionale
1.3. Studiul vegetaţiei forestiere
1.3.1. Caracterizarea principalelor specii lemnoase
1.3.2. Cartarea tipologică a pădurii

2. Tehnologia lucrărilor de instalare a culturilor forestiere

2.1. Stabilirea şi caracterizarea unităţilor de cultură forestieră
2.2. Categorii de terenuri de împădurit
2.3. Categorii de lucrări de regenerare artificială
2.4. Necesitatea intervenţiei cu lucrări de regenerare artificială
2.5. Alegerea speciilor pentru lucrările de regenerare artificială
2.6. Compoziţii de regenerare şi compoziţii (formule) de împădurire
2.7. Instalarea culturilor forestiere
2.7.1. Metode de instalare a culturilor forestiere. Epoca de instalare.
2.7.2. Scheme de împădurire
2.7.3. Pregătirea terenului şi a solului
2.7.4. Materialul de împădurire

3. Întreţinerea culturilor forestiere

3.1.1. Natura şi tehnica de aplicare a lucrărilor de întreţinere
3.1.2. Planificarea lucrărilor de întreţinere pe u.c.f.-uri în perioada de la instalarea culturilor până la constituirea stării de
masiv

4. Controlul culturilor forestiere

4.1. Aspecte generale
4.2. Amplasarea şi materializarea pe teren a suprafeţelor de control

5. Planificarea şi evaluarea lucrărilor de regenerare artificială

5.1. Eşalonarea lucrărilor de regenerare artificială
5.2. Antemăsurătoarea lucrărilor de regenerare artificială
5.3. Devizul lucrărilor de regenerare artificială

BIBLIOGRAFIE

ANEXE
 I.Descrierea generala a unitatii de productie

1.1 Asezarea geografica

Obiectul prezentului studiu il reprezinta amenajamentul padurilor publica de stat din U.P. I Cuca
– Gozna, din cadrul Ocolului Silvic Valiug, Directia Silvica Caras-Severin.
Padurile unitatii de productie in studiu sunt situate intre Muntele Cuca si Varful Goznei din
Masivul Semenic, de unde vine si denumirea unitatii de productie I Cuca-Goznei vu bazinul
hidrografic al Raului Barzava, pe versantul drep t al acestuia.
Din punct de vedere teritorial-administrativ padurile unitatii de productie sunt situate integral in
judetul Caras-Severin, pe raza comunei Valiug.

Tabel nr. 1-1

Suprafata
Comuna Judetul Parcele componente
-ha-
Valiug Caras-Severin 1-90, 97, 99, 91D-96D, 2354,60
98D
Total - - 2354,60

U.P. I Cuca-Gozna este cuprinsa in urmatoarele limite si hotare:

Tabel nr. 1-2
Puncte Limite si hotare
Vecinatati Hotare
cardinale Felul Denumirea
Culmea Neamtului,
U.P. VIII Bogatu
N Naturala Dealul Lunca Liziera padurii si borne
Culmea Crucii
Culmea Garanei Liziera padurii si borne
Culmea Balichii
E U.P. XII Molidu Naturala
Culmea la Morminti
Culmea la Hatru
S O.S. Nera Naturala Culmea Semenic Liziera padurii si borne
Culmea Goznei Liziera padurii si borne
U.P. II Bolnovat
V Naturala Crac Dragutei
U.P. VII Crainic-Cozia
Raul Barzava

2
1.2 Studiul conditiilor stationale

1.2.1 Conditii geologice si morfologice

Teritoriul studiat se incadreaza in unitatea morfostructurala de orogen, unitatea carpatica

muntoasa, grupa cristalinului Lotrului, subunitatile cristalin mezozoice ale Muntelui Semenic.
Substratul geologic este format din roci acide, de mezozona, sisturi cristaline, mecasisturi, marne si pe mici
portiuni granite. Rocile cristaline au faciesuri variate datorita existentei unei succesiuni de depozite
sedimeare. Predomina zacamintele metalogenetice reprezentate prin minereuri de fier, de mangan, de
molibden, sulfuri polimetalice, bauxite.
Rocile ce constituie substratul aceseunitai de productie suntin general acide, duand la foara unor soluri
bogate in substante nutritive, bine aerate, cu regim de umiditate mezohidric-euhidric, uneori insa (pe pante
mari) cu volum edafic mic, datorat continutului mare de schelet si profunzimii reduse. Pe aceste tipuri de
roci s-au format soluri brune, stabile, care in general nu prezinta pericol de alunecari sau eroziuni.

1.2.2 Conditii climatice

Alaturi de factorul geomorfologic, particularitatiile climatice influenteaza in mod deosebit

existenta si dezvoltarea vegetatieie forestiere in regiune.

Regimul termic

Pentru teritoriul aflat in studiu, principalii indicatori ai regimului termic prezinta urmatoarele
valori:
- Temperatura medie anuala se incadreaza in intervalul 4˚C ( Muntele Semenic) - 8˚C (limita altitudinala
inferioara), prin urmare media anuala este de 6˚C;
- Temperatura minima -2˚C in luna ianuarie;
- Temperatura maxima +16- 18 ˚C in luna iulie;
- Amplitudinea temperaturii anuale 20˚C;
- Temperatura medie pe anotimpuri – iarna - 2˚C, primavara +9˚C, vara +18˚C si toamna +9˚C
- Media pe sezonul de vegetatie 8˚C;
- Inceputul perioadei bioactive 10-20 martie;
- Sfarsitul sezonului de vegetatie; 1 aprilie- 1 mai;
- Sfarsitul sezonului de vegetatie: 10 octombrie – 30 octombrie;
- Perioada anuala cu temperaturi mai mari de 10˚C are 180 de zile;
- Data medie a primului inghet – 1.X;
- Data medie a ultimului inghet – 1.V;

Din datele prezentate se remarca potentialul termic ridicat al verilor si perioada de vegetatie
lunga. In raport cu conditiile de relief din U.P., regimul termic poate prezenta variatii de la o
expozitie la alta si in raport de pozitia pe versant, influentand microclimatul statiunilor. Din acest
punct de vedere statiunile se incadreaza in clase de favorabilitate superioare si mijlocii pentru specia
de baza din U.P. respectiv fag.
Frecventa ingheturilor si gerurilor timpurii este mai mare decat a celor tarzii, putand aparea chiar
din luna septembrie.

3
Regimul pluviometric

Precipitiile insumeaza o cantitate medie anuala de 1200 mm. Cantitatea medie lunara cea mai
mare este in lunile mai si iunie (120 mm), iar cea mai mica in lunile ianuarie, februarie, martie,
noiembrie si decembrie (80 mm).
Pe anotimpuri cantitatile de precipitatii se prezinta astfel; iarna – 320 mm, primavara – 340 mm,
vara – 360 mm, toamna 160 mm. Pe perioada de vegetatie se inregistreaza 620 mm in medie.
Data primei ninsori este de 1. X – 10. X, iar a ultimei in jur de 21. III, iar durata medie a stratului
de zapada este de 120 zile.Numarul anual de zile cu ninsoare este de 40 de zile. Grosimea medie a
stratului de zapada este de 50 cm, putand ajunge la 1,5 m spre Muntele Semenic.
Numarul mediu de zile senine este de 80-100 de zile, iar numarul mediu anual de zile acoperite
este cuprins intre 140-160 de zile.
Repartitia precipitatilor in timpul anului este neuniforma, inregistrand un maxim in lunile iunie si
un minim in luna februarie. Datorita versantilor vestici expusi advectiei domina dominante dinspre
vest si nord-vest, convect dinamica deteminata de relief are drept rezultat cresterea nebulozitatii si a
frecventei precipitatilor.
Umezeala relativa anuala este de 84 %. Pe anotimpuri umezeala relativa a aerului inregistreaza in
jurul orei 14, urmatoarele valori:
- iarna 45%;
- primavara 25%;
- vara 15%;
- toamna 30%;

Sezonul de vegetatie activa este de aproximativ 150 zile.

Din punct de vedere al cantitatilor precipitatilor, climatul este favorabil dezvoltarii arboretelor de
fag.
d

ebul

Regimul eolian
I
Vanturile predominante si totodata, cele mai intinse in zona bat din sectoarele sudic (20%
frecventa ; 6,5 m/s viteza medie anuala) si sud-estic (15%; 7,5 m/s).
Vanturile de gradul 5-7, cu viteza de 27-54 km/ora, s-au manifestat in ultimii ani, producand – in
general – doboraturi izolate atat la fag, cat si la molid.
Vanturile locale sunt reprezentate de vanturile de culme Mentionam ca in zona studiata, vanturile
nu au produs de-a lungul timpului daune importante in fondul forestier.

Sinteza climatului

Dupa analiza datelor climatice, se poate concluziona ca factorii climatici prezinta favorabilitate
ridicata pentru dezvoltarea fagului. Specia realizeaza arborete de productivitate superioara, mijlocie
si inferioara.

4
 1.2.3 Conditii edafice

In cadrul U.P. I Cuca-Gozna s-au identificat urmatoarele tipuri si subtipuri de sol:

Tabel nr. 1-8

Succesiunea Suprafata
Clasa de soluri Tipul de sol Subtip de sol Codul
orizonturilor ha %
tipic 3101 Ao-Bv-C 363,22 16
Eutricambosol
Cambisoluri litic 3110 Ao-Bv-R 49,77 2
TOTAL 412,99 18
Districambosol tipic 3201 Ao-Bv-C 1615,96 70
32
litic Ao-Bv-R 288,12 12
06
TOTAL 1904,08 82
TOTAL CAMBISOLURI - - 2317,07 100
TOTAL - - 2317,07 100

Ucf-urile planificate cu lucrari de impadurire au urmatoarele tipuri de sol:

- 3101 (3e)
- 3110 (3c)
- 3201 (5b, 6d, 7b, 8a, 8b, 68b, 68a)
- 3206 (67i)

Eutricambosol tipic (brun eumezobazic tipic): cod 3101, cu profilul Ao-Bv-C, format pe roci
bogate in minerale calcice si feromagnezice, calcare, dolomite, marne, piroxenite, amfibolite, etc.,
pe versanti cu expozitii si pante diverse; foarte puternic acid la acid cu ph=3,9-5,6; slab humifer in
profunzime, foarte humifer la intens humifer la suprafata, cu un continut de humus de 8,3-11,3% pe
grosimea de 5-10 cm; oligobazic la mezobazic, cu un grad de saturatie in baze V = 27,64%; foarte
bine aprovizionat in azot total pe grosimea de 5-10 cm (0,33-0,61%).
Eutricambosol molic (brun eumezobazic molic), cod 3102, cu profilul Am-Bv-C, estet acid la
slab acid cu pH = 4,3-6,8; moderat humifer la foarte humifer, mezobazic la eubazic (V-62,4-81),
slab la bine aprovizionat cu potasiu mobil, luto-nisipos la luto-argilos.
1.2.4 Conditii stationale

Tipuri de statiune
In cadrul U.P. I Cuca-Gozna s-au determinat urmatoarele tipuri de statiuni a caror repartizare
teritoriala se prezinta astfel:

Tipul de statiune Suprafata

Categorii de bonitate
Nr.
Super. Mijl. Infer. Tipuri si subtipuri de sol
crt. Codul Diagnoza ha %
Ha ha ha
ETAJUL MONTAN-PREMONTAN DE FAGETE-
Montan-premontan de
Eutricambosol litic;
1. 4.4.1.0 fagete Bi, brun edafic mic, 300,98 13 - - 300,98
Districambosol litic
cu Asperula Dentaria
Montan-premontan de
fagete Bm, brun edafic Eutricambosol tipic;
2. 4.4.2.0 1428,95 62 - 1428,95 -
mijlociu, cu Asperula Districambosol tipic;
Dentaria
Montan-premontan de
3. 4.4.3.0 fagete Bs, brun edafic 311,91 13 311,91 - - Districambosol tipic
mare, cu Asperula Dentaria
4. 4.5.5.0 Montan de fagete, de 36,91 2 - - 36,91 Districambosol litic
altitudine mare si de limita

5
 Bi, edafic predominant
mijlociu, cu Oxalis-
Dentaria
TOTAL 2078,75 90 311,91 1428,95 337,89
ETAJUL DELUROS DE GORUNETE, FAGETE SI GORUNETO-FAGETE-
Deluros de fagete Bm,
5 5.2.4.2 brun edafic mijlociu, 238,32 10 - 238,32 - Eutricambosol tipic
Asperula-Asarum
TOTAL 238,32 10 - 238,32 - -
TOTAL U.P. 2317,07 100 311,91 1667,27 337,89 -

Ucf-urile planificate cu lucrari de impadurire au urmatoarele tipuri de sol:

- 4410 (3c, 67i, 69a)
- 4420 (3e, 6d,7b, 8a, 68b)
- 4430 (5b, 8b)

Evidenta tipurilor naturale de padure

Tip de padure Suprafata Productivitatea naturala

Tip de
statiune Sup Mijl Infer.
Codul Diagnoza ha %
-ha- -ha- -ha-
Faget montan pe soluri scheletice cu flora
4.4.1.0 411.7 300,98 13 - - 300,98
de mull, de productivitate inferioara (i)
Bradeto-faget normal cu flora de mull de
221.2 41,89 2 - 41,89 -
productivitate mijlocie (m)
4.4.2.0
Faget montan pe sol schelet cu flora de
411.4. 1387,06 60 - 1387,06 -
mull (m)
221.1 Bradeto-faget normal cu flora de mull (s) 5,10 - 5,10 - -
4.4.3.0
411.1 Faget normal cu flora de mull (s) 306,81 13 306,81 - -
Faget pe versanti puternic vantuiti, de
4.5.5.0 419.1. 36,91 2 - - 36,91
productivitate inferioara (i)
Faget de deal pe soluri scheletice cu flora
5.2.4.2. 421.2. 238,32 10 - 238,22 -
de mull
TOTAL 2317,07 100 311,81 1667,77 337,89
% 100 - 13 72 15

Ucf-urile planificate cu lucrari de impadurire au urmatoarele tipuri de padure:

- 4111 (5b, 8b)

- 4114 (3e, 6d, 7b, 8a, 68b )
- 4117 (3c, 67i , 69a)

6
Formatii forestiere si caracterul actual al tipului de padure

Suprafata
Cod Denumirea
Ha %
Bradeto-
2.2 46,99 2
fagete
Fagete
41 pure 2031,76 88
montane
Fagete
42 pure de 238,32 10
dealuri
Total 231,02 100
% 100 -

Caracterul actual al tipului de padure:

Caracterul actual al tipului de Suprafata Productivitatea naturala (ha)

padure ha % Superioara Mijlocie Inferioara
Arborete natural fundamentale 2108,57 91 297,76 1542,16 268,61
Arborete partial derivate 12,92 1 - 5,46 7,46
Arborete artificiale 195,56 8 27,17 155,19 13,22
ha 2317,07 - 324,15 17024,83 289,29
Total U.P
% 100 100 14 74 12

2.1. Categorii de terenuri de împădurit

Tabelul nr. 2.1
Încadrarea u.c.f.-urilor pe categorii de terenuri de împădurit
Nr. Categoria de teren de împădurit Cod u.c.f. Suprafaţa
crt categorie Ha %
1 Poieni si goluri neregerate din cuprinsul padurii A1 3E 2,48
7B 0,96 14
67 I 1,69
69 A 1,40
6,53

2 Arborete parcurse cu taieri de regenerare sub C1 3C 1,45

adapost, cu portiuni goale neregenerate sau 5B 12,43
regenerate cu specii neindicate in compozitia de 6D 0,48 86
regenerare, cu semintis neutilizabil sau vatamat 8A 2,21
8B 16,23
68 B 6,01
38,81
TOTAL GENERAL 45,34 100

7
 2.2. Categorii de lucrări de regenerare artificială
Tabelul nr. 2.2
Încadrarea ucf-urilor pe categorii de teren de împădurit şi lucrări de regenerare artificială şi
stabilirea ponderii acestora în suprafaţă
Categoria de teren de împădurit (cod)

(% din suprafaţă)Indice de acoperire

Nr. u.c.f. Natura lucrărilor de Suprafaţa (ha) Ponderea Ponderea
crt împăduriri suprafeţei suprafeţei
efective a efective a

denumire

Totală

Efectivă
cod
categoriei de categoriei de
lucrări de lucrări de
împăduriri din împăduriri din
suprafaţa totală a suprafaţa totală
acesteia de parcurs

1 3E A1 Impaduriri - 2,48 2.48

7B a1 propriu- zise 0,96 0,96
67 I 1,69 1,69
69 A 1,40 1,40 100
6,53 6,53

14
2 3C C1 Completari 80 1,45 0,29
5B c 1.1 70 12,43 3,73
6D 60 0,48 0,19
8A 80 2,21 0,44
8B 70 16,23 4,87
68 B 70 6,01 1,80
38,81 11,32 29
25
45,34 17,85 39

2.3. Necesitatea intervenţiei cu lucrări de regenerare artificială

Deoarece pe suprafata u.c.f –urilor 3 E, 7 B, 67 I, 69 A sunt poieni se impune de

urgenta executarea lucrarii de impaduriri propriu-zise.
Suprafata arboretelor din u.c.f. –urile 3 C, 5 B, 6 D, 8 A, 8 B, 68 B este parcursa
cu taieri sub adapost , cu portiuni goale neregenerate, incomplet regenerate sau sunt
regenerate cu specii neindicate in compozitia de regererare , drept urmare trebuie
executata lucrarea de completari.

2.4. Alegerea speciilor pentru lucrările de regenerare artificială

La alegerea speciilor se tine seama de încadrarea terenurilor de împădurit în

8
 - marile unităti de relief;
-etajele (subetajele) naturale de vegetatie.
Asadar se tine cont de conditiile de climă, relief, substrat, sol, ape supra- si subterane,
conditii care se caracterizează printr-un grad înalt de omogenitate si permit aplicarea
acelorasi măsuri silvotehnice de regenerare si împădurire. Ca regulă generală se vor
promova speciile din provenientele locale valoroase deoarece acestea sunt cel mai
bine adaptate condiiilor respective.
Se va evita crearea de arborete pure (în special de gorun, stejar, frasin, cer).

2.5. Compoziţii de regenerare şi compoziţii (formule) de împădurire

Compozitia de regenerare se stabileste la nivelul fiecărei u.c.f. înainte de înlăturarea
arboretului existent, urmărindu-se obtinerea ei pe cale naturală, prin adoptarea celui
mai adecvat tratament.
De multe ori însă nu este posibilă realizarea compozitiei de regenerare pe cale
naturală si se impune interventia omului prin lucrări de regenerare artificială.
Astfel,
- pentru parcele 3 E , 7 B, 67 I , 69 A se impun lucrari de impaduriri propriu-
zise deoarece aceste terenuri sunt terenuri lipsite de pădure din fondul
forestier
- parcelele 3 C, 5 B, 6 D, 8 A, 8 B, 68 B reprezinta arborete incomplet regenerare
pe cale naturală si se impune interventia artificială în vederea completării
golurilor existente respectand compozitiile de regenerare în care se
înglobează semintisul natural utilizabil după care se stabileste formula de
împădurire.
Pentru stabilirea asortimentului de specii se identifică mai întâi grupa ecologică în
care se încadrează fiecare u.c.f. Încadrarea se face în functie de tipul natural

9
fundamental de pădure, iar în cazul în care acesta nu se regăseste, încadrarea se va
face în functie de tipul de statiune.
Pentru fiecare grupă ecologică sunt precizate 2-3 compozitii tel, compozitii care tin
seama de specificul ecologic al grupei cât si de functiile atribuite arboretelor.
a1 – compozitii tel pentru arboretele care se regenerează natural în conditii normale
a2 – compozitii tel pentru terenuri goale, arborete degradate , slab productive, tipuri
provizorii care se regenerează natural în proportie redusă (30-40%) sau nu se
regenerează si care se
reconstituie partial sau pentru care se schimbă compozitia tipurilor naturale
fundamentale de
pădure.
a3 – compozitii tel pentru refacerea arboretelor slab productive din zonele de
câmpie si
luncă, cu solul întelenit, fără regenerări naturale si unde solul se pregăteste prin
arături.
Compoziţii de regenerare şi de împădurire stabilite în raport cu natura lucrărilor
adoptate pe u.c.f.-uri şi rolul atribuit speciilor propuse se regasesc in cuprinsul
tabelului nr. 2.6 care au fost stabilite conform cerintelor de mai sus mentionate.

10
 Tabel nr. 15
Compoziţii de regenerare şi de împădurire stabilite în raport cu natura lucrărilor adoptate pe u.c.f.-uri şi rolul atribuit speciilor propuse
Natura lucrării de împădurire
u.c.f.

S. totală Tip de Grupa Compoziţia ţel Compoziţie Rolul atribuit speciilor în compoziţia de Ponderea în suprafaţă
S.efectivă staţiune ecolo Compoziţia de regenerare (formulă de regenerare (împădurire) (simbol) (%) a speciilor
(ha) Tip de gică împădurire) (%) Specii principale Specii Specii principale din
pădure De De amestec secundar pentru compoziţia de
(coduri) baz e protecţia regenerare
ă şi
ameliorare
a solului
(arbuşti)

3E a1 2,48/2,48 4410/ 4117 28 7FA 2BR 1PAM (a2) 70FA 20BR - - 70FA 20BR 10PAM
FA BR PAM
10PAM
7B a1 0,96/0,96 4420/ 4114 28 7FA 2BR 1PAM (a2) 70FA 20BR FA - - 70FA 20BR 10PAM
BR PAM
10PAM
67 I a1 1,69/1,69 4410/ 4117 28 9FA 1MO (a1) 90FA 10MO FA MO - - 90FA 10MO

69 A a1 1,40/1,40 4410/4117 28 9FA 1MO (a1) 80FA 20MO FA MO - - 80FA 20MO

3C c 1.1 1,45/0,29 4410/ 4117 28 7FA 2BR 1 PAM(a2) 50BR 50PAM FA BR PAM - - 70GO
7FA 2BR 1 PAM 30FA
5B c 1.1 12,43/3,73 4430/ 4111 28 7FA 2 BR 1 PAM (a2) 70BR 30PAM FA BR PAM - - 70BR 30PAM
7FA 2 BR 1 PAM
6D c 1.1 0,48/0,19 4420/ 4114 28 6FA 2 MO 2 PAM (a1) 80MO 20 PAM MO PAM - - 80 MO 20 PAM
5FA 3 MO 2 PAM
8A c 1.1 2,21/0,44 4420/ 4114 28 8FA 2 BR (a1) 50FA 50BR FA BR - - 60FA
7FA 3 BR 3PAM
1GO
8B c1.1 16,23/4,87 4430/ 4111 28 9FA 1 BR (a1) 70 FA 30 BR FA BR - - 70FA 30BR
8FA 2BR
68 B c 1.1 6,01/1,80 4420/ 4114 28 8FA 2BR (a1) 100 FA FA BR - - 100 FA
8FA 2 BR
12
 2.6. Instalarea culturilor forestiere

2.6.1. Metode de instalare a culturilor forestiere. Epoca de instalare.

Tabelul nr. 16 Soluţii tehnice de instalare a culturilor forestiere adoptate pe u.c.f.
Nr u.c.f. Natura lucrărilor Compoziţia de Tehnologii de lucru propuse
.crt de împădurire împădurire Cod Decodificarea tehnologiilor
0 1 2 3 4 5
1 3E Impaduriri 70FA 20BR 2.1.1.1.1 Plantarea în gropi normale, puieti
10PAM 2.1.1.1.1 cu
2.1.1.1.1 rădăcina nudă
2 7B Impaduriri 70FA 20BR 2.1.1.1.1 Plantarea în gropi normale, puieti
10PAM 2.1.1.1.1 cu
2.1.1.1.1 rădăcina nudă
3 67 I Impaduriri 90FA 10MO 2.1.1.1.1 Plantarea în gropi normale, puieti
2.1.1.1.1 cu
rădăcina nudă
4 69 A Impaduriri 80FA 20MO 2.1.1.1.1 Plantarea în gropi normale, puieti
2.1.1.1.1 cu
rădăcina nudă
5 3C Completari 50BR 50PAM 2.1.1.1.1 Plantarea în gropi normale, puieti
2.1.1.1.1 cu
rădăcina nudă
6 5B Completari 70BR 30PAM 2.1.1.1.1 Plantarea în gropi normale, puieti
2.1.1.1.1 cu
rădăcina nudă
7 6D Completări 80MO 20 PAM 2.1.1.1.1 Plantarea în gropi normale, puieti
2.1.1.1.1 cu
rădăcina nudă
8 8A Completări 50FA 50BR 2.1.1.1.1 Plantarea în gropi normale, puieti
2.1.1.1.1 cu
2.1.1.1.1 rădăcina nudă
9 8B Completări 70 FA 30 BR 2.1.1.1.1 Plantarea în gropi normale, puieti
2.1.1.1.1 cu
rădăcina nudă
10 68 B Completări 100 FA 2.1.1.1.1 Plantarea în gropi normale, puieti
cu
rădăcina nudă

14
 2.6.2. Scheme de împădurire pe u.c.f Tabel nr 17
Compoziţia Mod de Distanţa Desime Nr. puieţi Suprafaţa
de asociere a de culturi pe specii la pe specii
împădurire speciilor instalare ha (ari/ha)
70FA - 2x1 5000puiet 3500 FA 70
20BR Buchete 2X1 i/ ha 1000 BR 20
10PAM Buchete 2X1 1500 FA 10

70FA - 5000puiet 3500 FA 70

20BR Buchete 2X1 i/ ha 1000 BR 20
10PAM Buchete 2x1 1500 FA 10
5000puiet
90FA - 2X1 4500 FA 90
i/ ha
10MO Buchete 2x1 500 MO 10

80FA - 2X1 5000puiet 4000 FA 80

20MO Buchete 2x1 i/ ha 1000 MO 20
50BR - 2X1 5000puiet 2500 GO 50
50PAM Buchete 2x1 i/ ha 2500 FA 50
70BR - 2X1 5000puiet 3500 BR 70
30PAM Buchete 2x1 i/ ha 1500 PAM 30
80MO - 2X1 5000puiet 4000 MO 80
20 PAM Buchete 2x1 i/ ha 1000 PAM 20

50FA - 2X1 5000puiet 2500 FA 50

50BR Buchete 2x1 i/ ha 2500 BR 50

70 FA - 2X1 5000puiet 3500 FA 70

30 BR Buchete 2x1 i/ ha 1500 FR 30
100 FA Buchete 2x1 5000puiet 5000 FA 100
i/ ha

15
Schema de împădurire pentru compoziţii alcătuite numai din specii principale de bază şi de amestec
cu instalarea în biogrupe (buchete) a speciilor principale de amestec Tabel nr. 18

Compozitia Mod de Distanta Desime Ponderea pe Mărime nb Se d1/2

de asociere de culturi specii la ha biogrupe buc/ha (ari) (m)
împădurire a instalare pure Nsp Ssp n s
2
speciilor (puieti/ha) (puieti) (ari) (puieŃi) (m )
70% Fa - 2x1 5000 3500 70 - - - 0,93
20% Br buchete 2 x 1 5000 1000 20 20 40 50 d1=12
10% Pa.m buchete 2x1 5000 500 10 20 40 25 0,40 d2=11
4750 100 75 1.33

16
Fig. 19 Schema de împădurire pentru u.c. f. 3 E cu compozitia de impadurire 70FA 20BR 10PAM
/----------------------------------------------12 m----------------------------------------------/
/----------------/
11m

12
m
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 x X 0 0 0 0 x x 0 0 0 0 v v 0 0 0 0 x
0 x X x 0 0 0 x x x 0 0 0 v v v 0 0 0 x
0 x X x 0 0 0 x x x 0 0 0 v v v 0 0 0 x
11m 0 x X x 0 0 0 x x x 0 0 0 v v v 0 0 0 x
0 x X x 0 0 0 x x x 0 0 0 v v v 0 0 0 x
0 x X x 0 0 0 x x x 0 0 0 v v v 0 0 0 x
0 x X x 0 0 0 x x x 0 0 0 v v v 0 0 0 x
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 x x 0 0 0 0 x x 0 0 0 0 v v 0 0 0 0 x
0 x x x 0 0 0 x x x 0 0 0 v v v 0 0 0 x
1m 0 x x x 0 0 0 x x x 0 0 0 v v v 0 0 0 x

Tabelul nr. Categorii de terenuri de împădurit0

17
 Dispozitive şi desimi (/ ha) adoptate pe u.c.f.-uri în funcţie de tehnologiile de împădurire şi modalitatea de asociere a speciilor
u.c.f. Compoziţii Tehn. de Modul de Dispozitiv Desimea Desimi pe specii în funcţie de % de participare
de împădurire asociere al de culturilor
împădurire (cod) speciilor instalare (Nr.puieţi/ha; Plantaţii Semănături directe M1000 Total
ml, m2,
Nr. puieţi m2, m, Nr. sem./ Total
(g) seminţe
cuiburi)
(buc) cuiburi m,2
m, sem. (kg)
cuiburi (buc)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

3E 70FA Plantari Buchete 2x1 5000 3500 - - - - -

20BR 1000
10PAM 500
7B 70FA Plantari Buchete 2x1 5000 3500 - - - - -
20BR 1000
10PAM 500
67 I 90FA Plantari Buchete 2x1 5000 4000 - - - - -
10MO 500
69 A 80FA Plantari Buchete 2x1 5000 4000 - - - - -
20MO 1000
3C 50BR Plantari Buchete 2x1 5000 2500 - - - - -
50PAM 2500
5B 70BR Plantari Buchete 2x1 5000 3500 - - - - -
30PAM 1500
6D 80MO Plantari Buchete 2x1 5000 4000 - - - - -
20 PAM 1000

8A 50FA Plantari Buchete 2x1 5000 2500 - - - - -

50BR 2500

8B 70 FA Plantari Buchete 2x1 5000 3500 - - - - -

30 BR 1500
68 B 100 FA Plantari Buchete 2x1 5000 5000 - - - - -

18
 2.6.3. Pregătirea terenului şi a solului

Tabelul nr. Categorii de terenuri de împădurit1

Soluţii tehnice de pregătire a terenului şi a solului stabilite pe u.c.f.-uri
u.c.f. Natura Suprafaţa I. Pregătirea terenului II. Pregătirea solului
lucrărilor efectiva Cod lucrare Suprafaţa Cod lucrare Suprafaţa
de (ha) (ari/ha) (ari/ha)
împădurire
3E Impaduriri 2.48 I.3 24 II 112 24
7B Impaduriri 0,96 I.3 24 II 112 24
67 I Impaduriri 1,69 I.3 24 II 112 24
69 A Impaduriri 1,40 I.3 24 II 112 24
3C Completari 0,29 I.3 24 II 112 24
5B Completari 3,73 I.3 24 II 112 24

6D Completări 0,19 I.3 24 II 112 24

8A Completări 0,44 I.3 24 II 112 24
8B Completări 4,87 I.3 24 II 112 24
68 B Completări 1,80 I.3 24 II 112 24

19
 2.6.4. Materialul de împădurire
Tabelul nr. Categorii de terenuri de împădurit2
Materialul de împădurire necesar pentru împădurirea suprafeţelor incluse în planul de regenerare
u.c.f. Suprafaţa Compoziţia Metoda de Desimea Cantitatea necesară la
efectivă de împădurire la ha u.c.f.
(ha) împădurire (mii buc) mii buc kg
puieţi seminţe
0 1 2 3 4 5 6
3E 2.48 70FA Plantaţii 3,5 8,68 -
20BR 1,0 2,48
10PAM 0,5 1,24
7B 0,96 70FA Plantaţii 3,5 3,36 -
20BR 1,0 0,96
10PAM 0,5 0,48
67 I 1,69 90FA Plantaţii 4,5 7,61 -
10MO 0,5 0,85
69 A 1,40 80FA Plantaţii 4,0 5,6 -
20MO 0,5 0,7
3C 0,29 50BR Plantaţii 2,5 0,73 -
50PAM 2,5 0,73
5B 3,73 70BR Plantaţii 3,5 13,06 -
30PAM 1,5 5,6
6D 0,19 80MO Plantaţii 4,0 0,24 -
20 PAM 1,0 0,71

8A 0,44 50FA Plantaţii 2,5 1,1 -

50BR 2,5 1,1

8B 4,87 70 FA Plantaţii 3,5 17,05 -

30 BR 1,5 7,31
68 B 1,80 100 FA Plantaţii 5,0 9,0 -
total 17,85 88,59 -

Tabelul nr. Categorii de terenuri de împădurit3

Necesarul de materialul de împădurire pe specii
Specia Materialul de împădurit
mii buc puieţi Kg seminţe
Fag 52,4 -
Brad 25,64 -
Molid 1,79 -
Paltin de 8,76 -
munte
Total 88,59 -

20
3. 0

21
Întreţinerea culturilor forestiere

3.1.1. Natura şi tehnica de aplicare a lucrărilor de întreţinere

După instalarea culturilor si până la constituirea stării de masiv culturile forestiere

sunt
parcurse cu lucrări de întretinere, lucrări care au ca scop diminuarea efectelor
negative ale
factorilor de mediu. Cele mai frecvente lucrări de întretinere sunt:
Receparea puietilor – constă în retezarea tulpinilor puietilor la nivelul solului,
primăvara, înainte de
intrarea culturilor în primul sezon de vegetatie. Scopul este acela de atenuare a
dezechilibrului
fiziologic al puietilor provocat de transplantare si de refacerea mai rapidă a
sistemului radicular.
Revizuirea culturilor – urmăreste depistarea si remedierea unor defectiuni ce pot
surveni peste iarnă
(culcarea sau desosarea puietilor, colmatarea sau spălarea vetrelor). Lucrarea se
execută primăvara
după ce culturile au parcurs cel putin un sezon rece.
Întretinerea solului – constă în combaterea vegetatiei nedorite si afânarea solului.
Lucrarea se face
pe toată suprafata sau partial în benzi, tăblii, vetre. Se realizează prin :
- mobilizarea solului. Se asigură prin lucrarea mecanică a solului (manual sau
mecanizat).
Prin această operatie se realizează concomitent atât combaterea buruienilor cât si
afânarea solului
- descoplesiri. Se rezumă doar la înlăturarea vegetatiei dăunătoare (ierburi înalte,
rugi de
zmeur, mur) din jurul puietilor, pe vatră sau în lungul rândurilor de puieti.
Descoplesirile-degajările - consta în înlăturarea vegetatiei ierbacee dar si a celei
lemnoase
(lăstărisuri, semintisuri) care împiedică dezvoltarea normală a speciilor din
compozitia de
împădurire. Se întâlneste frecvent în cazul substituirii arboretelor derivate.
Completarea culturilor. Este lucrarea de întretinere prin care se instalează noi
puieti. Necesitatea si
volumul completărilor se stabilesc, de regulă, cu ocazia primului control de calitate,
după
parcurgerea unui sezon de vegetatie. În unele situatii pierderile în puieti sunt
reduse, procentele
fiind sub limitele admise, dar datorită grupării pierderilor se impun completări.
Pentru asemenea
pierderi se prevăd completări preliminate, în limita pierderilor admise. Se vor
prevedea completări
preliminate în u.c.f.-urile în care au fost prevăzute împăduriri propriu-zise si
reîmpăduriri.
Pentru fiecare u.c.f. în parte se vor stabili:
- natura lucrărilor de întretinere;
- scopul urmărit prin aplicarea lor;
- metodologia de aplicare;

22
- tehnica de executie

23
Tabelul nr. 24 Stabilirea lucrărilor de întreţinere a culturilor pe u.c.f-uri şi volumul acestora
u.c.f. Compoziţia de Tehnologia de lucru Denumirea lucrării de întreţinere şi modalitatea de execuţie Anul execuţiei Cod Volumul
lucrării lucrare lucrărilor
supraf (ha) împădurire I. pregătirea terenului
II. pregătire solului UM/ha
III. împăduriri (cod)
3E 70FA I.3 - revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24 ari
2,48 20BR 10PAM II.112 - descoplesirea manuala in 1-7 2.1 5000buc/ha
III.21111 jurul puietilor 2-3 3.1.1 100 ari
IV. 8.4 - mobilizarea solului 2 8.4
- completari preliminare
7B 70FA I.3 - revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24 ari
0,96 20BR 10PAM II.112 - descoplesirea manuala in 1-7 2.1 5000buc/ha
III.21111 jurul puietilor 2-3 3.1.1 100 ari
IV. 8.4 - mobilizarea solului 2 8.4
- completari preliminare
67 I 90FA I.3 - revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24 ari
1,69 10MO II.112 - descoplesirea manuala in 1-7 2.1 5000buc/ha
III.21111 jurul puietilor 2-3 3.1.1 100 ari
IV. 8.4 - mobilizarea solului 2 8.4
- completari preliminare
69 A 80FA I.3 - revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24 ari
1,40 20MO II.112 - descoplesirea manuala in 1-7 2.1 5000buc/ha
III.21111 jurul puietilor 2-3 3.1.1 100 ari
IV. 8.4 - mobilizarea solului
- completari preliminare

3C 50BR 50PAM I.3 - revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24 ari

0,29 II.112 - descoplesirea manuala in 1-8 2.1 5000buc/ha
jurul puietilor 100 ari

5B 70BR 30PAM I.3 - revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24 ari

3,73 II.112 - descoplesirea manuala in 1-8 2.1 5000buc/ha
jurul puietilor 100 ari

25
 6D 80MO I.3 - revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24 ari
0,19 20 PAM II.112 - descoplesirea manuala in 1-7 2.1 5000buc/ha
III.21111 jurul puietilor 2-3 3.1.1 100 ari
- mobilizarea solului
8A 50FA I.3 - revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24 ari
0,44 50BR II.112 - descoplesirea manuala in 1-7 3.1.1 5000buc/ha
III.21111 jurul puietilor 2-3 2.1 100 ari
- mobilizarea solului 0,5 mii buc

8B 70 FA I.3 - revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 12 ari

4,87 30 BR II.112
- descoplesirea manuala in 1-7 3.1.1 5000buc/ha
III.21111
jurul puietilor 2-3 2.1 100 ari
- mobilizarea solului 0,5 mii buc

68 B 100 FA I.3 - revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 12 ari

1,80 II.112
- descoplesirea manuala in 1-7 3.1.1 5000buc/ha
III.21111
jurul puietilor 2-3 2.1 100 ari
- mobilizarea solului 0,5 mii buc

* Suprafaţa minimă pe care se execută descopleşirea speciilor forestiere de specii ierboase şi lemnoase este de 0,5m 2. Vezi Norme de timp şi producţie
unificate pentru lucrări din silvicultură.

26
 3.1.2. Planificarea lucrărilor de întreţinere pe u.c.f.-uri în perioada
de la instalarea culturilor până la constituirea stării de masiv

Tabelul nr. 25
Natura şi frecvenţa de aplicare a lucrărilor de întreţinere pe u.c.f.-uri,
în raport cu anul execuţiei lucrărilor
Nr. u.c.f Natura Mod de Frecvenţa lucrărilor în funcţie de anul în care se Anul
crt lucrărilor execuţie execută (ani) realizării
de (cod) I II III IV V VI VII VIII stării de
întreţinere masiv
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 3E Revizuiri 1 1 1 - - - - - - VII – VIII
Mobilizari 3.1.1 - 1 1 - - - - -
Descoplesiri 2.1. 1 2 2 2 1 1 1 -
Compl.prel. 8.4 - 1 - - - - - -
2 7B Revizuiri 1 1 1 - - - - - - VII – VIII
Mobilizari 3.1.1 - 1 1 - - - - -
Descoplesiri 2.1. 1 2 2 2 1 1 1 -
Compl.prel. 8.4 - 1 - - - - - -
3 67 I Revizuiri 1 1 1 - - - - - - VII – VIII
Mobilizari 3.1.1 - 1 1 - - - - -
Descoplesiri 2.1. 1 2 2 2 1 1 1 -
Compl.prel. 8.4 - 1 - - - - - -
4 69 A Revizuiri 1 1 1 - - - - - - VII – VIII
Mobilizari 3.1.1 - 1 1 - - - - -
Descoplesiri 2.1. 1 2 2 2 1 1 1 -
Compl.prel. 8.4 - 1 - - - - - -
5 3C Revizuiri 1 1 1 - - - - - - IX – X
Mobilizari 3.1.1 - - - - - - - -
Descoplesiri 2.1. 1 1 2 2 2 1 1 1
Compl.prel. 8.4 - - - - - - - -
6 5B Revizuiri 1 1 1 - - - - - 1 IX – X
Mobilizari 3.1.1 - - - - - - - -
Descoplesiri 2.1. 1 1 2 2 2 1 1 1
Compl.prel. 8.4 - - - - - - - -
7 6D Revizuiri 1 1 - - - - - - - VII – VIII
Mobilizari - 1 1 - - - - - -
Descoplesiri 1 2 2 2 1 1 1 - -
Compl.prel. - - - - - - - - -
8 8A Revizuiri 1 1 - - - - - - - VII – VIII
Mobilizari - 1 1 - - - - - -
Descoplesiri 1 2 2 2 1 1 1 - -
Compl.prel. - - - - - - - - -
9 8B Revizuiri 1 1 - - - - - - - VII – VIII
Mobilizari - 1 1 - - - - - -
Descoplesiri 1 2 2 2 1 1 1 - -
Compl.prel. - - - - - - - - -
10 68 B Revizuiri 1 1 - - - - - - - VII – VIII
Mobilizari - 1 1 - - - - - -
Descoplesiri 1 2 2 2 1 1 1 - -
Compl.prel. - - - - - - - - -

27
4. Controlul culturilor forestiere

4.1. Aspecte generale

Controlul regenerărilor are drept scop determinarea reusitei regenerărilor, a
modului de
dezvoltare a acestora dar si a lucrărilor ce trebuiesc executate până la
realizarea stării de
masiv. Starea de masiv se consideră realizată atunci când, cultura se poate
dezvolta normal fără să
mai necesite lucrări de îngrijire (recepări, revizuiri, mobilizări etc.) sau
completări.
Controlul constă în:
- inventarierea puietilor pe specii si grupe de specii (specii principale de bază si
de amestec, specii de ajutor si specii arbustive)
- măsurarea înăltimile puietilor
- aprecierea stării de vegetatie a puietilor prin calificative: vigurosi, normali,
slab, foarte slab dezvoltati
Calificarea reusitei regenerărilor se face în functie de procentul de mentinere a
puietilor
care trebuie calculat atât pe total puieti cât si pe specii principale de bază si de
amestec.

4.2. Amplasarea şi materializarea pe teren a suprafeţelor de

control

Fig. 26 Amplasarea suprafeţelor de control pentru u.c.f. 55

↑ 25 m

▀ ▀ ▀ ▀ ▀
↔25m
50 m↨

▀ ▀→ 100 ▀ ▀ ▀
m²

28
 Tabelul nr. 27
Elemente privind amplasarea suprafeţelor de control pe u.c.f.-uri
Nr. u.c.f. Suprafaţa Aria Nr. Distantele Incli- Ri, Li Aria cumulată a
crt regenerată suprafeţei suprafeţelor de nare (m) suprafeţelor de
(ha) de control de control instalare teren control
(m2) (buc) (m) (0) ha % din
suprafaţa
regenerată
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 3E 2.48 100 23 25 X 50 18 10,35 0, 8
23
2 7B 0,96 100 8 25 X 50 13 10,05 0, 8
08
3 67 I 1,69 100 14 25 X 50 18 10,64 0, 8
14
4 69 A 1,40 100 11 25 X 50 15 10,64 0, 8
11
5 3C 0,29 100 2 25 X 50 15 10,64 0,0 8
2
6 5B 3,73 100 30 25 X 50 24 10,64 0,3 8
0
7 6D 0,19 100 2 25 X 50 8 11,55 0, 8
02
8 8A 0,44 100 4 50 X 50 20 12,06 0, 4
04
9 8B 4,87 100 39 25 X 50 20 10,52 0, 8
39
10 68 B 1,80 100 14 25 X 50 25 10,35 0, 8
14

29
 Tabelul nr. 28

5. Planificarea şi evaluarea lucrărilor de regenerare artificială

Antemăsurătoarea lucrărilor de regenerare artificială

Planificarea lucrărilor de împădurire proiectate (antemăsurătoarea lucrărilor)
u.c.f.3 E - poiana
Tehnolo Indicativ Denumirea lucrărilor (din norme) U.M. Localizarea (u.c.f.)şi volumul lucrării de executat în anul
gii de norme 2015
lucru I II III IV V VI VII
(cod)
0 1 2 7 8 9 10 11 12 13
I. 1.3 C.1.III.b Îndepărtarea tufărisurilor, Arul 59,5
arbustilor,
semintisului neutilizabil,
preexistenntilor
I.3+ C 70 II b1 Executarea vertrelor 1000 12,4
II.112 + C 70 II b2 Saparea gropilor si plantari 1000 12,4
III.21111
IV 1 C 46 b Revizuirea plantatiilor Arul 59,5 59,5
IV 21 C 57 II b Descoplesirea speciilor forestiere de specii arul 59,5 119 119 119 59,5 59,5 59,5
ierboase
IV 311 C 51 I a.1 Mobilizarea manuala a solului in jurul 1000 12.4 12,4
C 51 II a2 puietilor vetre 12,4 12,4
C 73 b.1 Completari preliminare 1000 1,24
 5.1. Devizul lucrărilor de regenerare artificială Tabel nr. 29

Devizul lucrărilor de regenerare artificiala pentru u.c.f. D cu suprafata de 1,3 ha

Indicativ U.M. Preţ unitar Cantitatea/Valoarea lucrărilor planificate a se executa în
normă lei/U.M anul.2017
I II III IV V VI VII

cant Valoare Cant valoare cantitat valoare Cantitate valoare cantitat Valoare Cantit Valoare Cantit. Valoare
itate itate
C.1.III.b Arul
C70II b1 1000 7,84 x 52,29 x 1 5083,42 - - - - - - - -
12,4
C70II b2 1000 8,10 x 1 2964,99 - - - - - - - --
29,52x12,4
C46 b Arul 7,84 x 1 130,61 1 130,61 - - - - - -
0,28x59,5
C57 II b Arul 7,84 x 1 153,93 2 307,86 2 307,86 2 307,86 1 153,93 1 153,93 1 153,93
0,33x59,5

C51 I a1 1000 7,84 x - - 1 1843,21 1 1843,21

18,96x 12,4
C73 b1 1000 8,10x77,49x1,24 - - 1 778,31 2151,07 307,86 153,93 153,93 153,93
Total I X 8332,95 3059,99 2668,02 2279,8 1313.69 153,93 153,93
9
Cheltuieli indirecte 27,87.% X 2322,39 852,92 743,57 635,41 366,13 42,90 42,90
TOTAL II X 10655,34 3912,91 3411,59 2915,3 1679,82 196,83 196,83
Cheltuieli indirecte 4% X 426,21 156,52 136,46 116,61 67,07 7,87 7,87
Profit 15% X 1598,30 586,94 511,74 437,30 251,97 29,52 29,52
TOTAL III X 12679,85 4656,37 4059,79 3469,2 1998,86 234,22 234,22
1
TVA % 19 TVA X 2409,17 884,71 771,36 659,15 379,78 44,50 44,50
TOTAL GENERAL /AN 15089,02 5541,08 4831,15 4128,3 2378,64 278,72 278,72
6
TOTAL GENERAL an I-VII 32525,69 RON

31
 Bibliografie

1. Hernea Cornelia, Indrumar pentru proiectarea lucrarilor de impadurire, Timisoara, 2008

2. M.A.P.P.M, Norme tehnice privind compozitii, scheme si tehnologii de regenerare a padurilor si de impadurire a terenurilor degstradate,
Bucuresti, 2000
3. M.A.P.P.M, Norme de timp si productie unificate pentru lucrari din silvicultura, Bucuresti, 1997

32