CELE PAWWllJffl TRIMITERI

ALE

SFlUTiPL WmM ŞI INTPtU-TOT-LÂUDÂTDLUI APOSTOL

p A V K L
T Â L G U I T E E L I N 1 Ş T B
DE

FERICITUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Tălmăcit^ în limba cea obicinuită acum grecescă şi împodobite cu felurite Însemnări
DE

NICODIMAGHIORITUL

TRADUSE IN LIMBA ROMÂNĂ

DE

MITROPOLITUL MOLDOVEI ŞI SUCEVEI

TOIVXTTXi I I
C A R E C U P R I N D E : EPISTOLA A DOUA C Ă T R E CORINTENI, CEA C Ă T R E QALATENI, EFESENI,
F I U I P 1 S E N I Şl C O L A s | E N I

TIPĂRITE
In dilele M a j e s t ă ţ e î S a l e , Iubitorului d e Christos
C A R O L I
REGELE ROMÂNIEI

Cu binecuvântarea şi. aprobarea Sfîntului Sinod al Sfintei Biserici

Autocefale Ortodoxe Române.

BUCUREŞTI
TIPOGRAFI^ CĂRŢILOR B I S E R I C EJ5 T f
19 0 4
«S'd început la anul mântuirel 1846 Fe7jr.
Mon. Slatina.-»
 CELE P A T R U-S P R Ă-D.E C E T R I M I T E R I
ale sfîniukii, s'ăvituiui şi întru-tot-lâudatuluî Apostol
I ? A . " V E XJ

:uire a Iul TeofilacJ Arhiepiscopului Bulgariei la a doua trimitere a Apostolu-

Pavel către Corintenî tălmăcită în limba românescă din tălmăcirea grecesc!
s

a fericitului întru pomenire Nicodim Sfetagoreanul ).

1

Pricina trimitereî a dâua către Corinteni*), dupre Chri-

sostom, Teodorii, 'Teofilact şi Icumenie.

Pricinele pentru care. a scris dumnedeescul Apostol acesta a.

doua trimitere către Corinteni sînt trei: Mai întâîic, pentru-câ
ţi dupre înţeleptul Teodt rit, şi dupre Teofilact, s'a fost făgă­
duit marete Pavel în trimiterea cea întâia să mergă la Corint,
însă s'a întârdiat Jiind că Duhul Sfîni îl pornea • pre el a se
îndeletnici la altele mai de nevoe, şi Jiind-că a urmat lui ispite,
pentru acesta trebuia a se desvinovăţi către Corinteni pentru
multa sa ace'sţâ întârdiere ,şi a trebuit a scrie şi a ff-a trimi­
tere lor. far a dâua pricină este, Jiind-că s'aii fost mai îndrep-
- tat Corintenii din întâia scrisdre, mal ales umilindu-se pentru
păcatul celui ce luase pre maşteha sa, şi întristându-se pentru
că aii fost trecut cu vederea a se face în patria lor acest-fel de
• fără-de-lege, pentru acesta trebuia Pavel a lăuda pre ei prin
., a ff-a trimitere; căci precum îi prihănea când aii greşii, aşa tre­
buia a-i lăuda şi când s'au îndreptat; drept aceea acesta trimi-
tere'nicî prihânitore este, fără numai la puţine părţi pre la sfîr-
şit. far a treia-pricină este, dupre feumenie, fiind-că Corintenii
se amăgeau de cel ce făceau desbinârile, şi mai ales de hristi-

») Insemneză, ca trimiterea acesta este. a patra dupre rânduîala, cu

care a scris Pavel trimiterile sale, adecă dupre cea către Tesalonichenî
întâia, şi dupre cea a doua, şi dupre cea întâia către Corinteni, pre­
cum dice Teodorit.
J
) Trimiterea acesta, s'a scris, dupre Meletie al Atinelor, în anul douS-
cţecî şi trei dupre înălţarea Domnului (tom. I al bisericeşteî istorii).
 inii cţi mândri din Evrei, şi luau aminte la slova legei vechi,
n sofoteau neutral (indiferent) pre Darul lui lisus Christos, şi
irîveau la cei ce se făleau în faţă, şi necinsteau pre Pavel, ca
t>re un prost şi de nici un cuvînt vrednic, pentru acesta a a-
vut trebuinţă a scrie şi acesta a Il-a trimitere, cu care îi la­
udă pre ei, pentru-că au scos din adunarea lor pre amestecăto-
rut de sânge cu maştehu sa; porunceşte însă. iar să-l prţ4?ne'$şâ.
iarăşi în adunarea lor pre acela ca pre. umil ce s'a pocăit. Ii
învaţă însă pre ei şi despre lege şi dice\ că nu se cuvine a lua.
s

aminte numai la slova Cea, t/edutâ a legei, ci să Cerceteze noima

duhului cea ascunsă în slovă. Şi că, dupre cea venit Chri­
stos s'a făcut făptură nouă, şi pentru acesta nu trebue hristi-
anii a vieţui dupre vechimea legei, ci a se moi întru tdte; iar
prihănind pre mincîuno-apostoliî cei ce se făleau în faţă, po­
vesteşte câte rele a pătimit pentru Evanghelie şi arată vedeniile
ce le-a ve4ut; apoi, sfătuindu-î să nu pecăiulască, ci cei ce aii
pecătuit să se pocăiascâ, sfîrşeşte tri?niterea cu mulţătnire.
 TÂLCOIRfe LA ACEA A li-a CÂTRE CORINTENI
; C A P . I.
KIMENUL (ADECĂ TEXTUL EPISTOLEI).
i. Pavel, Apostolul luî Iisus Christos, prin voea lui D u m ­
nezeu, şi-'Timoteî fratele.
T Â L C U I R E.
D e vreme ce dumnedeeşcul Pavel întru întâia trimitere a
a r ă t a t C o r i n t e n i l o r c ă a t r i m i s p r e T i m o t e î , a p o i 1-a p r i i m i t
î a r ă ş î p r e el î n t o r c e n d u - s e d e a c o l o , p e n t r u a c e s t a î n t r u a c e s t a
a Il-a t r i m i t e r e u n e ş t e p r e T i m o t e î cu s i n e ş î . C ă c i a c o l o m e r ­
g â n d T i m o t e î , a făcut p r e C o r i n t e n i prin fapte să c e r c e fapta
luî c e a b u n ă , şi d u p r e u r m a r e , s ' a f ă c u t c u n o s c u t lor, şi m u l t e
g r e ş a l e c e a v e a u eî l e - a i i î n d r e p t a t ; p e n t r u a c e s t a , d i c , P a v e l
î m p r e u n ă îl n u m e r ă p r e el c u s i n e ş î . V e d i î n s ă , o c e t i t o r i u l e ,
cum. urte o r i îi n u m e ş t e p r e T i m o t e î fiu a l s ă u ; c ă s c r i e c ă t r e
F i l i p i s e ş î d e s p r e el c ă « c a fiîul t a t ă l u î a slujit m i e ( F i l i p i s e n î
II, 2 2 ) . I a r u n e orî îl n u m e ş t e î m p r e u n ă l u c r ă t o r c u e l , c ă a
s c r i s a c e s t o r a ş î C o r i n t e n i î n t r u I-a t r i m i t e r e d e s p r e e l « c ă l u ­
c r u l D o m n u l u i il l u c r e z ă , c a şi eii» ( X V I , 1 0 ) .
I a r î n t r u a c e s t a t r i m i t e r e îl n u m e ş t e f r a t e al s e u , f â c â n d u - 1
p r e el d i n t o t e p ă r ţ i l e , şi d i n f i e ş t e - c a r e c i n s t i t n u m e , v r e d ­
n i c d e c u c e r i r e şi d e r e s p e c t a r i s i r e .
•Bisericei luî Dumne.deu ceiî ce este în Corint.
A i c e a l i p s e ş t e d e a f a r a d i c e r e a : d i c e m saii î n ş t i i n ţ ă m ; şi c e
. ve dicem? o a r a t ă mal jos A p o s t o l u l . Iar biserică n u m e ş t e p r e
C o r i n t e n i , p e n t r u c a să-î u n e s c ă p r e e î ; c ă c i h r i s t i a n i l c e l _ c e
sînt: d e s p ă r ţ i ţ i î n t r u s i n e ş î , a c e i a n u - s î n b i s e r i c ă , nicî s ă d i c ,
c ă c i b i s e r i c ă v a s ă d i c ă a d u n a r e şi î m p r e u n ă s t r î n s d r e d e m u l ţ i m e .
împreună cu toţi sfinţii cari sînt în t6tă Ahaea.
A i c e a A p o s t o l u l îşi a d u c e aminte" d e t o ţ î sfinţii, a d e c ă de

- 7—
t o ţ i c r e d i n c i o ş i i h r i s t i a n î , c a r i s e aflau în t o t ă A h a e a ) , îritâîu
1

a d e c ă p e n t r u c a s ă c i n s t e s c ă p r e C o r i n t e n i , fiind-că p r i n t r i ­
m i t e r e a c e a c ă t r e d î n ş i i , h i r i t i s e ş t e p r e t o ţ i cei-l-lalţî; şi al
d o i l e a î n c ă , c ă c i c u o b ş t e s c a h i r i t i s i r e a s a c ă t r e t o ţ i , îî a d u n ă
p r e t o ţ i P e l o p o n e s e n i î î m p r e u n ă , s p r e u n i r e şi s p r e a fi u n s u ­
flet. Şi p r e l â n g ă a c e s t e a , f i i n d - c ă t o ţ i p ă t i m e a u p e n t r u a c e s t a
şi o b ş t e ş t e p r e t o ţ i îî v i n d e c ă , c a r e a c e s t a î n t o c m a i o face şi
G a l a t e n i l o r şi E f e s e n i l o r , h i r f t e s i n d u l p r e t o ţ i d e o b ş t e ; i a r .
sfinţi n u m i n d p r e c e i c r e d i n c i o ş i , a r a t ă cu c u v î n t u l a c e s t a , că.
c e l c e e s t e n e c u r a t , a c e l a n u e v r e d n i c a l u a d e l a P a v e l a-
c e s t a o b ş t e s c ă o r a ţ i e şi h i r i t i s m o s .
Har fie v6ue dela Dumne4eu Tatăl nostru şi d e l a
2.
Domnul Iisus Christos.
Ce 4 i c e m
Şi c e
g l ă s u i m n o î v o u ă , b i s e r i c e î C o r i n t u l u i ? A~
c a s t a : s ă fie v o u ă h a r şi p a c e a lui D u m n e d e u şi a D o m n u l u i I i s u s
C h r i s t o s ; d e s p r e a c e s t a a m d i s m a i p r e l a r g la c e a î n t â i a c ă ­
t r e C o r i n t e n i ( C a p . I s t i h 3 ) , şi v e d i a c o l o .
3. Binecuvântat este Dumnedeu şi Tatăl Domnului nos­
tru Iisus Christos.
A f ă g ă d u i t în t r i m i t e r e a c e a î n t â i a A p o s t o l u l s ă m e r g ă la
C o r i n t , a p o i fiind-că a z ă b o v i t , a p r e p u s c ă s e v o r m â h n i f o r t e
C o r i n t e n i i p e n t r u î n t â r z i e r e a s a , c ă a r fi c i n s t i n d m a i m u l t p r e
alţii d e c â t p r e dînşii, şi c ă m e r g e şi îi c e r c e t e z ă c u î n f ă ţ i ş a r e a
s a . D e c i v r â n d a s e d e s v i n o v ă ţ i şi a a r ă t a C o r i n t e n i l o r c ă s'a
o p r i t d e a m e r g e l a d î n ş i i , d e m u l t e l e i s p i t e c e î-a u r m a t , face
p r e a p o t r i v i t ă şi î n ţ e l ă p t ă d e s v i n o v ă ţ i r e a s a . M u l ţ ă m e s c , d i c e ,
lui D u m n e d e u , c a r e m ' a i z b ă v i t d e p r i m e j d i i . I a r p r i n m u l ţ ă -
m i r e a a c ă s t a g h i c i t o r e ş t e a r a t ă , c ă c e l e c e îl o p r e a u p r e el a
nu m e r g e l a d î n ş i i a u fost m a r i r e l e şi i s p i t e , d e c a r e , fiind-că
l-a i z b ă v i t D u m n e d e u , m u l ţ ă m e ş t e . S e c u v i n e î n s ă , o c e t i t o r î u l e ,
să faci s t a r e la d i c e r e a « D u m n e d e u » , şi a p o i s ă î n c e p i şi s ă
d i c î : «Şi T a t ă l u i D o m n u l u i ) . I a r d e v e i c e t i a c e s t e a u n i t e a ş a :
2

« D u m n e d e u şi T a t ă l D o m n u l u i n o s t r u » , n u e s t e v r e o n o i m ă
t i e c u v i i n c i o s ă , c ă c i D u m n e d e u şi T a t ă l , al u n u i a şi a c e l u i a ş i C h r i ­
s t o s , d u p r e o m e n i r e e s t e D u m n e d e u , Iar d u p r e D u m n e d e i r e e s t e
Tatăl. ' / /

») Iar care parte a Moreeî se numeşte» Ahaea, yedj-o la suptinsemna-

'ea cap. XV, 26 al ceiî către Romani. "\
*) î n s u ş i acesta djcere şi Teodorit tâlcuirid-o, adecă „binecuvîntat este
Dumne4eu", aici a stătut. Şi Tatăl Domnului nbstru Iisus Christos, c ă '
il nostru este Dumne4eu, iar D o m n u l u i nostru; Iisus Christos Tată. A-
;estă osebire şi stăpânul nostru o a.înySţat, că întru ştiinţele evangheleî
i djs: „Mărturisescu-me ţie Părinte, Domne al ceriului şt al pământului",
/ederat înveţând că al şeii este părinte, îar al zidireî făcetor şi. stăpân.
 P ă r i n t e l e î n d u r ă r i l o r ş i D u m n e d e u l a t6tâ m â n g â e r e a .
P ă r i n t e l e , d i c e , al î n d u r ă r i l o r , a d e c ă a c e l a c e a a r ă t a t p e n ­
tru m i n e a t â t e a m u l t e î n d u r ă r i şi m i l ă , în c â t m'a r i d i c a t cHe
î n s e ş i p o r ţ i l e i a d u l u i , Ia c a r e m e p o g o r â s e m , şi m ' a î n v r e d n i c i t
sâ d o b â n d e s c totă m â n g â e r e a întru necazurile mele. A u obicei
î n s ă sfinţii a n u m i p r e D u m n e d e u d e l a facerile d e b i n e c e l e - a r
face l o r , a d e c ă d e p i l d ă c â n d eî v o r b i r u i în r e z b o h i , n u m e s c
p r e D u m n e d e u p u t e r e a tor şi a p ă r ă t o r al l o r : « C ă î u b i t e - v o î u ,
d i c e , D o m n e t ă r i a m e a » ( P s a l m . X V I I , 1). Ş i i a r ă ş i : « D o m n u l
a p ă r ă t o r u l ' v i e ţ e î m e l e » ( P s a l m . X X V I I , 2). I a r c â n d s e i z b ă v e s c .
d e ' î n t u n e c a r e a c u g e t ă r i l o r şi d e î n t r i s t a r e , îl n u m e s c D u m n e d e u
l u m i n ă t o r al l o r : « D o m n u l e s t e l u m i n a r e a m e a » ( P s a l m . X X V I , 1).
C u u n c h i p c a a c e s t a şi P a v e l a c u m a a i c e a n u m e ş t e p r e D u m n e ­
d e u : « P ă r i n t e l e î n d u r ă r i l o r şi D u m n e d e u a t o t ă m â n g â e r e a » , d e l a
î n t â m p l a r e a c e î-a u r m a t luî, şi s ' a m i l u i t , şi s ' a m â n g â i a t d e
D u m n e d e u ) . Vedî însă, o cetitorîule, s m e r i t a c u g e t a r e a Mar.
1

P a v e l , c ă c i el m ă c a r d e ş i s ' a i z b ă v i t d e i s p i t e l e ce-i u r m a s e p e n ­
t r u p r o p o v e d u i r e a E v a n g h e l i e i , î n s ă s m e r i n d u - s e , nu d i c e c ă
n e - a m i z b ă v i t d e d î n s e i e , p r e c u m m i s e c u v e n e a , ci d i c e c ă n e - a m
i z b ă v i t d e e l e p e n . r u î n d u r ă r i l e luî D u m n e d e u .
4. Cela ce ne m â n g â e pre noi pentru tot necazul nostru.
N u a d i Pavel, că D u m n e d e u , carele n u n e lasă să n e n e ­
s

căjim, ci c a r e l e n e m â n g â e c â n d n e n e c ă j i m ; c ă c i D u m n e d e u
n e l a s ă s ă n e n e c ă j i m p e n t r u c a s ă l u ă m p l a t ă , şi c â n d n e v e d e
c ă n e î m p u ţ i n ă m c u s u f l e t u l , şi c ă n e p r i m e j d u i m a o b o s i c u
t o t u i , a t u n c i n e m â n g â e , şi t o t - d e - u n a n u î n c e t e z ă a n e m â n ­
g â i a . P e n t r u a c e s t a si P a v e l n u a d i s c ă c e l a c e o data n e - a
m â n g â i a t , ci c a r e l e n e m â n g â e în t o t ă v r e m e a , a d e c ă şi n u în
n e c a z u l a c e s t a s a â a c e i a , ci în fieşte-care n e c a z al n o s t r u .
S p r e a p u t e a n o i " s ă m â n g â e m p r e c e l c e s î n t în t o t n e ­
cazul, p r i n m â n g â e r e a p r i n c a r e n e m â n g â e m î n ş i - n e d e
Dumnedeu.
y

Nu că d o r noi sintem vrednici, dice, a n e mângâia de D u m ­

n e d e u , p e n t r u a c e s t a n e m â n g â e , ci p e n t r u c a s â p u t e m şi n o i
a m â n g â i a p r e c e i c e s e află î n i s p i t ă , d i n p i l d a n o s t r ă , a d e c ă
din m â n g â e r e a c a r e D u m n e d e i i face n o u ă . D r e p t a c e e a şi v o i
fraţilor h r i s t i a n î , v ă d e n d u - m e p r e m i n e a ş a m â n g â i a t d e D u m ­
n e d e u , s ă n u o b o s i ţ i c u t o t u l , nici s ă fiţi m i c i d e suflet î n t r u
necazurile c e cercaţi ). Insă cu cuvîntul a c e s t a arată Apostolul,
2

>) Iar Teodorit aşa tâlcueşte djcerea acesta: „Părintele îndurărilor, în loc
de: cel ce izvorăştî îndurările şi reverşî mila şi întrebuinţezi pentru noi
părinteştile îndurări".
) VedJ şi suptînsemnarea la cţicerea: „Şi puţin vin întrebuinţeză pen-
a

— 9 -
 c a r e l e e s t e l u c r u l A p o s t o l i l o r , a d e c ă , cil e s t e a m â n g â i a p r e ce'î
n e c ă j i ţ i , a-i î n d e m n a p r e el s p r e b ă r b â ţ ' f e şi r ă b d a r e ) şi n u p r e ­
1

c u m m i n c l n o - a p o s t o l i î , a s e d a s p r e o d i h n ă şi d e s f ă t a r e , şi în
c a s e l e l o r ş e d e n d s ă t r e c ă c u v e d e r e a pr-s; h r i s t i a n i î a c e i a , c e
aii t r e b u i n ţ ă d e m â n g â e r e şi d e î n d e m n a r e î n t r u r ă b d a r e .
5. Că precum prisosesc pătimirile lui Christos întru noi,
aşa,-prin Christos prisoseşte şiirrulpgâerea n6stră.
.AvKjiftd, • . d i c e , ţ u c e t i t o r l u l e , necliEuriîe şi p a t i m i l e şi i s p i t e l e
"-•cari'. x^r-fc'ăm. no|;. A^qs.toiiî, să-, n u - c ă d i şj ş&te î m p u ţ i n e z i c u sa—
.fle'tefj fegtf in c â t p r i s o s e s c î n t r u n o i n e c a z u r i l e şi i s p i t e l e a-
:

c e ş t e a , a ş a p r i s o s e s c î n t r u n o i şi m a n g â e r i i e d e l a D u m n e 4 e i i .
N u a d i s i n s ă p r o s t : p a t i m i l e , ci p a t i m i l e lui C h r i s t o s , c a şi c u
a c e s t a s ă m â n g â e p r e h r i s t i a n i î cel c e p ă t i m e s c , c ă c i p a t i m i l e
a c e s t e a , d i c e , c e le p ă t i m i m n o i , sînt- p a t i m i a l e lui C h r i s t o s ,
şi d u p r e a c e s t a n e f a c e m p ă r t a ş i â î ' p a t i m i l o r l u î ; în c â t a c e s t a
s e c u v i n e a fi p r e a m a r e m â n g â e r e u n u L h r i s ţ i a n c e p ă t i m e ş t e ,
c ă s u f e r e n e c a z u r i l e şi p a t i m i l e luî C h r î ş ţ o s . Şi n u n u m a i p ă ­
t i m e ş t e c e l e c e a p ă t i m i t C h r i s t o s , ci î n c ă şi m a i , m u l t e : « C ă
p r i s o s e s c , d i c e , p a t i m i l e luî C h r i s t o s î n t r u n o i » . A d e c ă m a i m u l t
p ă t i m i m noi d e c â t c e l e c e a p ă t i m i t C h r i s t o s . S i m ţ i n d î n s ă A -
p o s t o l u l c e c u v î n t m a r e a d i s , îl d o m o l e ş t e d i c e n d : c ă a ş a şi
p r i s o s e ş t e m â n g â e r e a î n t r u C h r i s t o s , c ă t o t u l lui C h r i s t o s îl a-
fieroseşte. Şi nu dice că m â n g â e r e a e s t e d e o m ă s u r ă cu n e ­
c a z u r i l e c e p ă t i m i m , ci c ă c o v î r ş e ş t e m â n g â e r e a p r e n e c a z u r i l e
n o s t r e şi e s t e m u l t m a i m a r e d e c â t a c e l e a .
6. Ori de ne necăjim pentru a vostră mângâere şi mân­
tuire ). 2

, N u s e c u v i n e , d i c e , a v e t u r b u r a şi a v e s m i n t i h r i s t i a n i l o r
p e n t r u n e c a z u r i l e c e p ă t i m e s c e u A p o s t o l u l lui C h r i s t o s , c ă c i
le p ă t i m e s c p e n t r u a v o s t r ă m â n g â e r e şi m â n t u i r e ; fiind-că î n
s t ă p â n i r e a n o s t r ă era a nu p r o p o v e d u i © v a n g h e l i a . Şi a ş a a n e
afla în l i n i ş t e fără a p ă t i m i v r e u n nec%z Iar a c u m d e v r e m e
T

c e p r o p o v e d u i m , p e n t r u c a s ă v e m â n t u i m , p r e v o i şi s ă m â n ­
g â e m sufletele vostre prin p r o p o v e d u i r e ş i ' p r i n bunătăţile cele

tru stomahul t e u " (I Timoteî V, 23), pentru eate pricini se iartă neca­
zurile sfinţilor.
') Iar Teodorit aşa tâlcueşte ducerile aceste^: „Arată că Dumnecjeul a
tote d ă mangâeriie de o mesură cu ispitele". i£şa Şi fericitul David a d/is:
„Dupre mulţimea chinurilor mele întru inimic mea, mangâeriie taie aii v e ­
selit p r e sufletul meu". Dupre obicei întrebuinţând;măsurata înţelepciune,
nu pentru sineşî, ci pentru norode a <}is că <]ab,ţîndeşte mângâere,!*
*) F o r m ă de lipsă întrebuinţeză aicea Apostolul, că-lipseşte din afară,
şi se mai înţelege acesta: ne necăjim, adecă: „ O K - d e n e necăjim", p e n -
trn a vostră mângâere şi mântuire ne necăjim.
— . 1 0 —.
duhovniceşti, c a r e se pricinuesc din p r o p o v e d u i r e , p e n t r u acesta
c ă d e m în n e c a z u r i şi în i s p i t e . Ş i d a r n e c a z u r i l e l e p ă t i m i m
p e n t r u m â n t u i r e a v o s t r ă ; p e n t r u a c e s t a voi, c a r i v e m â n t u i ţ i p r i n
n o î , rm s e c u v i n e a v e t u r b u r a p e n t r u a c e s t e a . •
Care se lucreză întru răbdarea acestoraşî patimî, care şi
noî le, pătimim.
M â n t u i r e a v o s t r ă , d i c e , a c e s t a ••să'.iu.cfbeză JŞÎ. s e i s p r ă v e ş t e , nu .
jibmi?.î tii î ă b ^ a r e * a r i o s t r ă s&')3elo a r ă t ă m î n t r u ^ n e c a z u r i l e c e p ă ­
timi in, ci şi i c u - a . / m o s t r a r ă b d a r e , a t f c e ă ' : . ' m â t î t u i î ' e a v o s t r ă , nu-
e s t e l u c r u l şi i s p r a v ă n u m a i , a m e a , a c e l u i a c e p r o p o v e d u e s c
e v a n g h e l i a , ci ş i v o s t r ă a c e l o f a ce Ve î n d u p l e c a ţ i p r o p o v e -
duireî m e l e . C ă c i p r e c u m p ă t i m e s c e u şi m ă n e c ă j e s c , c ă c i p r o -
' p o v e d u e s c , a ş a şi voi v e n e c ă j i ţ i şi a c e s t e a ş i r e l e le suferiţi,
p e n t r u - c ă a ţ i p r i i m i t p r o p o v e d u i r e a m e a şi a ţ i c r e d u t în C h r i ­
s t o s . M a r e f a p t ă b u n ă i n s ă şi b ă r b ă ţ i e m ă r t u r i s e ş t e c ă a v e a i i C o ­
r i n t e n i i f i i n d - c ă c u i s p i t e şi c u n e c a z u r i p r i i m e a u p r o p o v e d u i r e a
Evangheliei.
Ş i nădejdea ndstră este adevărată pentru voî.,
A d e c ă n ă d ă j d u i m c u î n c r e d i n ţ a r e î n t r u v o i fraţilor, c ă n u v e
veţi c l ă t i î n t r u i s p i t e , şi c u m u l t m a i v î r t o s n ă d ă j d u i m c ă n u
vă v e ţ i t u r b u r a , c ă c i ne v e d e ţ j pre n o i c ă p ă t i m i m n e c a z u r i
şi i s p i t e .
Ori de ne mângâem, pentru a vostră mângâere şi mân­
tuire ). 1

D e v r e m e c e m a i sus a dis, că p e n t r u voi n e necăjim, p e n ­

t r u a n u s e p ă r e a c ă d i c e v r e u n l u c r u şi î n s ă r c i n ă t o r şi g r e u
lor, p e n t r u a c e s t a a c u m a d a u g e a i c e a , c ă şi p e n t r u voî n e m â n ­
gâem, adecă mângâerea n6stră, care o dobândim dela D u m ­
n e d e u , î n a c e e a ş i v r e m e e s t e m â n g â e r e a şi a v o s t r ă ; c ă c i d e
v o m d o b â n d i n o î v r e o p u ţ i n ă m â n g â e r e şi r ă s u f l a r e , a c e s t a e s t e
a v o s t r ă r ă s u f l a r e , e s t e în d e s t u l a v ă m â n g â e a şi p r e v o î , c ă c i
şi v o î î m p r e u n ă v ă î m p ă r t ă ş i ţ i d e a c e s t a r ă s u f l a r e şi m â n g â e r e
a nostră.
7. Ştiind că precum sînteţî părtaşi aî patimilor n6stre,
aşa şi al mângâereî nostre.
P r e c u m c â n d n o i n e i z g o n i m , d i c e , şi p ă t i m i m , şi v o î v e î n -

*) Chip de lipsă a întrebuinţat şi aicea Apostolul, că lipseşte cjicerea

.„ne m â n g â e m " , adecă deşi ne' mângâem, pentru a vostră mângâere şi
mântuire ne mângâem. Cum însă ne m â n g â e m ? Dupre Fotie: „Din m â n ­
gâerea ce o ispitim. noî întru necazurile nostre, luăm dovadă că şi voî
aveţi să ye mângâiaţi; pentru, acesta îndoit n e mângâem şi pentru a n o s ­
tră mângâere şi pentru a vostră, pe care sîntem încredinţaţi că o veţi
dobândi
— 11 —
tfistaţî, ca c u m aţi pătimi a s e m e n e a cu n o î ; — î n t r u acestaşî chip
şi c â n d n o î n e m â n g â e m d e l a D u m n e d e u , şi voî s o c o t i ţ i c ă d o ­
bândiţi aceeaşi m â n g â e r e ) . 1

8. Că nu voim a nu şti voî, fraţilor, pentru necazul ce

s'a făcut n6uă în Asia, că cu covîrşire ne-am îngreuiat
maî pre sus de putere, în cât a ne îndoi noî şi de viaţa.
D e vreme ce maî sus a arătat nehotărîtor dumnedeescul Apostol,
c ă a c e r c a t n e c a z u r i , p e n t r u a c e s t a a c u m a i c e a h o t ă r ă ş t e şi c e n e ­
c a z u r i a c e r c a t , şi î n t r u a c e e a ş i v r e m e a r a t ă lor c u a c e s t a c ă îi
I u b e ş t e ; fiind-că î n s u ş i r e a a u n o r I u b i ţ i p r i e t i n i e s t e a a r ă t a unii
a l t o r a r e l e l e -lor î n t â m p l ă r i ) . Ş i p r e l â n g ă a c e s t e a s e d e s v i n o -
8

V â ţ e ş t e p â h t r u î t r t â r d i e r e a n e v e n i r e î s a l e l a dînşiî."In A s i a î n s ă ,
d i c e , c ă î-a u r m a t luî o u ş ă m a r e a c e l o r c e c r e d , î n s ă erau. m u l ţ î
p r o t i v n i c i (I-a c ă t r e C o r i n t e n i , X V I , 9 ) ) . S e v e d e î n s ă c ă î n -
s

s e m n e z ă u n a şi a c e e a ş i şi d i c e r e a c u c o v î r ş i r e , şi c e a m a î p r e
s u s d e p u t e r e , d a r n u î n s e m n â z ă u n a şi a c e e a ş i ; Iar î n ţ e l e g e ­
r e a , c e o d i c e e s t e a c e s t fel: i s p i t a c e o a p ă t i m i t A p o s t o l u l
a f o s t c u c o v î r ş i r e , a d e c ă m a r e , a p o î fiind-că e s t e cu p u t i n ţ ă ,
şi i s p i t a a fi m a r e , şi v i t e j e ş t e a s e suferi d e u n p u t e r n i c b ă r ­
b a t , şi m a r e d e s u f l e t , p e n t r u a c e s t a d i c e P a v e l , c ă i s p i t a c e
o a m c e r c a t n o i , a fost şi m a r e , şi m a î m u l t d e c â t p u t e r e a n 6 s -
t r ă , a d e c ă a fost n e s u f e r i t ă , şi a t â t a m u l t ă , în c â t n e - a m d e s -
n ă d e j d u i t şi d e î n s a ş î v i a ţ a ; a d e c ă în c â t nu a m n ă d ă j d u i t c ă
x

v o m fi vil. P r e o i s p i t ă c a a c e s t a p r o r o c u l D a v i d o n u m e ş t e
p o r t a , şi c h i n u r i l e î a d u l u î , şi c u r s e a l e m o r ţ e î , fiind-că n a ş t e p r e
m o r t e , dicând: «Chinurile îaduluî m'aii încunjurat pre m i n e ; cur­
sele morţeî m ' a u întâmpinat (Psalm XVII, 5).
9. Ci s i n g u r i întru înşine judecata morţeî o am a v u t .
î n ş i n e , d i c e , a m l u a t î n t r u n o î j u d e c a t a şi h o t ă r î r e a m o r ţ e î ,
•) Iar Fotie c\ice, că voî-vecjenciu-ne pre noî că ne mângâem, sînteţî
bine, nădăjduind că ve veţi mângâia şi voî când veţi cădea în -necazuri
şi în ispite, iar mângâerea este ori a se izbăvi desăvtrşit de ispite, ori
a s e afla în mijlocul ispitelor şi a le răbda pre ele cu bărbăţie şi vite­
:

jeşte, împuternicindu-se cu ajutorul luî Dumnedeii şi cu nădejde.

2
) Pentru acesta scris este că Daniil, când căuta Navuhudonosor să'l
o m o r e , de nu-î va descoperi visul şeii, a arătat' îhtemplarea acesta pri­
etenilor seî, celor treî tineri: „Şi a intrat Daniil.'în casa sa; şi graiul a-
cesta l'a făcut arătat luî Anania, şi luî Misail, şi luî Azaria, prietenilor
seî (Cap. Il-lea, stih 17). Şi Sirah djce: „Priim;eşte_ prieten şi încredin-
ţeză-te într'însul (Cap. XXVII, stih 17). Că acesta este însuşirea adevă­
r a t u l u i prieteşug, a se împărtăşi prietenii,, şi de" necaz împreună, şi de
m â n g â e r e ; pentru acesta aiurea a cps Pavel: se cuvine a ne bucura cu
c e i . c e se bucură, şi a plânge cu cei ce plâng' (Rom. XII, 15).
s
) Iar Teodorit di > & Pavel arată cu cuvintele acestea întărâtarea şi
ce c

t u r b u r a r e a ce o a pricinuit argintarul Dimitrie în Efes, asupra luî Pavel,

p r e c u m arată Faptele Apostoleştî la Cap. 19.
c a r e înseşi i u c r u r i l e o d a u , şi n u m a î c e n u s t r i g a u c a a v e m s ă
m u r i m . I n t r u î n ş i n e a m l u a t a c e s t a j u d e c a t ă şi h o t â r î r e a m o r ­
ţeî, a d e c ă n u m a i până. la c u g e t a r e şi p â n ă la a n o s t r ă p ă r e r e
si h o t â r î r e a a j u n s a c e s t a h o t ă r î r e a m o r ţ e î , c a r e o aii f ă c u t
înseşi lucrurile cele c e h o t ă r a u a s u p r a n o s t r ă p r e m o r t e ; m a l
m u l t î n s ă d e c â t frica c u g e t a r e ! n o s t r e , n u aii s p o r i t l u c r u r i l e ;
nici prin. i s p i t ă a m c e r c a t m o r t e a ) . 1

Ca să nu fim- nă-dfcjduind întru sine-ne, ci întru D u m ­

nedeu.
PeUferu ce - I n s ă ş ' $ f ă c u t a c e s t a şi a m c â d u t î n t r u a t â t e a p r i ­
mejdii a d u e e t o r c d e m o r t e ? P e n t r u c a să n e î n v ă ţ ă m a n u n ă ­
d ă j d u i î n t r u s i n e - n e şi i n p u t e r i l e n d s t r e , ci s ă n ă d ă j d u i m î n - -
t r u s i n g u r D u m n e d e u ; i a r a c e s t a o d i c e P a v e l , n u c ă d o r el
n u ş t i a , şi a c u m t r e b u e a a s e î n v ă ţ a , c ă c i c i n e ş t i a m a i m u l t
d e c â t P a v e l c ă s e c u v i n e a n ă d ă j d u i în s i n g u r D u m n e d e i i ? Ci
o d i c e a c â s t a , c a să î n v e ţ e p r e ceî-l-alţî, în f a ţ a s a p u n e î n ­
v ă ţ ă t u r a a c e s t a , şi p r e l â n g ă a c e s t e a , c a s â î n v e ţ e a c u g e t a
smerit.
i o . Intru ceia c e scolâ pre cei morţi, carele dintru
acest-fel de morte n e - a izbăvit pre noî şi ne izbăveşte.
Iarăşi aicea a d u c e aminte Corintenilor d e s p r e cuvîntul învi­
ere!, p e n t r u c a r e l e le-a d i s a t â t e a î n v ă ţ ă t u r i î n t r i m i t e r e a î n ­
tâia,, a d e v e r i n d u - î d i n l u c r u r i l e a c e s t e a d e faţă c e p ă t i m e a u .
D u m n e d e i i , d i c e , n e - a u s l o b o d i t d e o m o r t e î n f r i c o ş a t ă c a a-
c e s t a , şi n u a d i s p r i m e j d i e , ci m o r t e ; p e n t r u - c ă î n v i e r e a e s t e

>) Iar Fotie judecata morţeî c}ice pre sfîrşitul morţeî şi isprava; că
aşa obicînuim a d,ice, că boia a judecat sau spre sănătate sau spre morte,
adecă a ajuns, s'a plinit, s'a săvîrşit. Deci judecata şi sfîrşitul cel maî
de pre urmă al mcirţeî, nu de alţii se socotea, ci înşine noî întru sine-
ne, nu numai o socoteam, c' şi o aveam. Se arată cu ducerea acesta
neîndoîala pentru morte. Iar dumnecjeescul Chrisostom mal curat $ice:
„Ne-am desnădăjduit, şi nu nădăjduiam maî mult a vieţui, ci socoteam
întru înşine, că cu adevărat vom muri" că acesta însemneză: înşine în­
tru noî judecata rhorţeî o aveam; acesta o răspundeau nouă lucrurile,
că negreşit perim; şi pentru ce a ertat Dumnedeu, să ajungem noî p â n ă
la atâtea primejdii? Ca să nu fim nădăjduind întru sine-ne; adecă ca să
nu cugetăm lucruri mari ca să nu ne înălţăm pentru isprăvi, fiind-că
maî înainte $\ce: S'a dat mie îmbolditor trupului (ispitele şi necazurile
4icendu-le el), ca să nu mă înalţ; şi cu tote că pentru altă pricină a er­
tat Dumnecţeu a-î veni lui ispite; care pricină? pentru a.străluci întru
el maî mult puterea lui Dumnezeii: „Că puterea mea, (\ice, întru n e p u ­
tinţă se arată desăvîrşit" (a îl-a Cor. XII). Iar Teodorit judecata morţeî
a tâlcuit că este hotărîrs a morţeî, unit cu sfint. Teofilact, adăugând şi
acesta: „şi forte potrivit a pomenit de învierea morţilor, învăţând că
întocmai era cu a învia pre morţi, aceea că l'a izbăvit pre el din acele
prea mari primejdii".

- 13 -
t u c r u i c e a r e a fi şî n e a r ă t a t . P e n t r u a c e s t a P a v e l a r a t ă c â
a c e s t a e s t e u n l u c r u c e s e face î n - f i e ş t e - c a r e ' d i , c ă c i c â n d D u m ­
n e d e u t r a g e p r e u n o m d i n p o r ţ i l e rrrorţei în c a r e a a j u n s , n u
a r a t ă alt ce-va, decât numaî învierea; d r e p t a c e e a obicînuim
a d i c e p e n t r u n i ş t e o m e n i c a a c e ş t i a r d e s n ă d ă j d u i ţ î d e v i a ţ ă , că.
a m v ă d u t înviere d e morţi.
Intru carele nâdejduim că încă ne va izbăvi. , '
01rf ^ s e e s t e c u v i n t e a l e A p o s t o l a l u î . &e î n v e ţ ă m c ă v i a ţ a h r i -
~sH3nil0r.se jcuvine .a fi. t o t d e - u n â î n t r u n e y o i n ţ â , c ă c i d i c e n d
P a v e l " / e ă ff>că r i e ; " ^ f£BÎ iab&vî 'şi d e a l t e l e D u m n e d e u , p r o -
V e s t e ş t e c ă v a s â s u f e r i m m u l t , n e c a z u r i şi i s p i t e .
11. împreună ajutorind şi vot pentru noi cu rugăciunea.
F i i n d - c ă cuvîntul c e l'a dis m a î sus, a d e c ă a c e s t a c a s a n u
fim n ă d e j d u i n d u - n e î n t r u î n ş i n e , s e p ă r e a o r e c ă r o r a c ă e s t e
p r i h ă n i r e , şi c ă c u c h i p u m b r o s îî a r ă t a p r e eî, p e n t r u a c e s t a
a i c e a v i n d e c ă c u v î n t u l a c e s t a şi c h e m ă r u g ă c i u n i l e l o r in l o c
d e m a r e a j u t o r şi a p ă r a r e . N e î n v ă ţ ă m î n s ă d e a i c e a s m e r i t a
c u g e t a r e , fiind-că v e d e m p r e u n P a v e l a v â n d t r e b u i n ţ ă d e r u g ă ­
c i u n i l e C o r i n t e n i l o r , c ă r u g ă c i u n e a c e e a c e s e face c ă t r e D u m ­
n e d e i i d e b i s e r i c ă şi d e m u l ţ i m e a h r i s t i a n i l o r , c â n d s e face c u m
s e c u v i n e , a r e m u l t ă p u t e r e , în c â t şî î n s u ş i P a v e l a v e a t r e b u i n ţ ă
d e u n a ca a c e s t a ) . 1

Ca despre multe feţe darul cel către noî, prin. mulţi

sâ s e mulţămescă pentru noî.
N e - a izbăvit, dice, p r e noî D u m n e d e u d e primejdia morţeî,
şi î n v i i t o r i m e n e v a i z b ă v i , c a d a r u l c e l c e p r i n m u l ţ i ni s e
f a c e n d u e , a d e c ă d a r u l cel p r i n m u l ţ i c a r e s e r o g ă p e n t r u n o i ,
s ă s e m u l ţ ă m e s c ă d e m u l t e feţe, adecă, d e a t e v o s t r e ; căci' m â n ­
t u i r e a m e a şi i z b ă v i r e a c e e a c e s e face p r i n r u g ă c i u n e a v d s t r ă ,
t u t u r o r v o u ă o a d ă r u i t D o m n u l , c a m u l t e feţe şi p e r s o n e s ă
m u l ţ ă m e s c ă lui D u m n e d e u p e n t r u m i n e N e î n v ă ţ ă m î n s ă d i n
d i c e r e a acesta, nu n u m a î a n e r u g a m i D u m n e d e u unul p e n ­
t r u altul, ci a-î m u l ţ ă m i u n u l penE.ru a l t u l . V e d i , î n s ă , c e t i t p -
riule, c ă la î n c e p u t a d i s P a v e l adec£-, c& s ' a m â n t u i t d e i s p i t e
p e n t r u î n d u r ă r i l e lui D u m n e d e u ; i a r a o p m în r u g ă c i u n i l e C o ­
r i n t e n i l o r s c r i e m â n t u i r e a s a , fiind-câ s e c u v i n e î m p r e u n ă c u
f

m i l a lui D u m n e d e u s â f a c e m şi Uol \l?xtorlo n o s t r ă şi s§„ n e

r u g ă m . V e d i î n s ă şi a c e s t a î n c ă , c ă P a v e l ; nici t o t u l isprăyeif, a -
d e c ă a izbăvire! d e ispite d a d a t la rugăciunile Corintenilor,
») Pentru acesta şi pre vîrfelnicul Petru când se afla în temniţă, o b -
ştesca rugăciune a hristianilor l'a slobodit din legături, precum mărtu­
risesc Apostoleştile Fapte: „Petru se păzea ,;in temniţă, şi rugăciunea o b -
ştescă era făcendu-se de biserică către Dumnezeii pentru dînsul" (Fapte
XII, 5).
- 14 -
p e n t r u a n u - î face s ă s e m â n d r e s c ă ; n i c i î a r ă ş î c u t o t u l î - ă
î n s t r e i n a t d e l a i s p r a v a a c e s t a , p e n t r u a n u - î face m a î l e n e ş i ;
t n e v a i z b ă v i D u m n e d e i i , d i > d e i s p i t e şi d e p r i m e j d i i , d e
c e

v e ţ i a j u t a şi v o i î m p r e u n ă c u r u g ă c i u n i l e v o s t r e şi d e v e ţ i a r ă t a
si v o i p u t i n c î o s a v d s t r ă î m p r e u n ă l u c r a r e s p r e a c e s t a .
12. Că lauda ndstră acesta este, mărturia conştiinţei
n-âstre.
"Acesta e s t e , d i c e , c a r e j a e face „a n e m â n g â e a , a d e c ă c o n -
ş t i i n | # h&0:&fcţLie h e n î ă r t ^ l l s e ş t e ci,.mi.•. g o n i m nici s u f e r i m
:

i s p i t e p^t'Jte'U''Triscatva 'fept'e'JTele.be a m fi ' f ă c u t , .ci p e n t r u . f a p t a

b u n ă şi p e n t r u m â n t u i r e a c e a a m u l t o r a . D e c i m â n g â e r e a c e a
mai întâîu c e o avem e r a dela D u m n e d e u ; iar acesta m â n g â ­
ere, c e a c u m o avem, izvorăşte din curăţenia conştiinţei n o s t r e ,
p e n t r u a c e s t a şi l a u d ă n u m e ş t e p r e c o n ş t i i n ţ a c e a d e a c e s t fel,
arătând cu cuvîntul acesta multă adeverire c e avea, că conşti­
inţa sa este curată.
Că. întru prostime şi întru curăţie dumnede6scă.
C e m ă r t u r i s e ş t e c o n ş t i i n ţ a n o s t r ă , d i c e , şt p e n t r u c e n e lă­
u d ă m ? Pentru-că cu totă prostimea, adecă cu neviclenâ soco-
t e l ă , şi c u t o t ă c u r ă ţ e n i a , a d e c ă c u r ă ţ e n i a g â n d u l u i , c a r e n u
a r e nici u n v i c l e ş u g , saii f ă ţ ă r n i c i e , c ă a fost a c e s t - f e l p r e c a r e
o p r i i m e ş t e D u m n e d e i i ) , c u a c e s t fel d e p r o s t i m e , d i c e , şi c u ­
1

răţenie p e t r e c e m î m p r e u n ă cu voî. A c e s t e a însă le dice P a v e l

p e n t r u viclenii m i n c î u n o - a p o s t o l i î . ,
N u întru înţelepciune trupescă.
A d e c ă conştiinţa nostră mărturiseşte, că împreună petrece­
r e a c u v o i , n u c u v i c l e n i e d e c u v i n t e şi c u î m p l e t i c i t u r î , şi c u
scornituri, p e n t r u - c ă a c e s t e a sînt înţelepciunea t r u p e s c ă , întru
c a r e fiind-că m i n c î u n o - a p o s t o l i î a c e i a s e m â n d r e a u , fericitul
P a v e l d i m p r o t i v ă o l e p ă d ă a c e s t a şi-şi î n t o r c e f a ţ a s a d e s p r e
dînsa.
Ci întru Darul lui D u m n e d e u petrecem în lume.
C i n o î , d i c e , p e t r e c e m , n u n u m a i c u v o î , ci şi c u t o t ă l u ­
m e a , c u î n ţ e l e p c i u n e a c e a d ă r u i t ă n 6 u e d e D u m n e d e i i , şi c u
s e m n e l e şi m i n u n i l e , c a r i s î n t d a r al lui D u m n e d e u . P r e a m a r e
m â n g â e r e însă e s t e a c u n o ş t e cine-va în conştiinţa sa, c ă n u
face nici u n l u c r u c u p u t e r e a o m e n e s c ă , ci c u d u m n e d e e s c u l D a r .
Şi mal mult către voî.
C u m c ă p e t r e c e m , d i c e , c u D a r u l lui D u m n e d e u l a v o i , c ă c i
p r e l â n g ă s e m n e l e şi m i n u n i l e a m p r o p o v e d u i t ş i E v a n g h e l i a ,

») Iar ce să "tyce curăţenie către Dumnecjeu, vedjt suptînsemnarea şi

tâlcuirea 4 ' î »
c e r e
^ fiţi curaţi şi iară de sraintelă" (Filip. I, 10).
; c a s
i a r ă d e nici o p l a t ă . V e d i î n s ă , o c e t i t o r î u l e , c ă c e e a c e a f o s t
i s p r a v ă şi f a p t ă b u n ă a lui P a v e l , el o î n a l ţ ă la D a r u l luî D u m ­
n e d e u , c ă a fost i s p r a v ă a D a r u l u î .
1 3 . Că nu altele scriem v 6 u e , ci numaî cele ce cetiţi
sau şi le cundşteţî. - • ... j.
D e v r e m e c e s'a a r ă t a t că dice m a r i l a u d e p e n t r u sine, A -
p o s t o l u l j p e n t r u a n u d i c e c i n e - v a c ă s î n t fală d e c u v i n t e s i n ­
g u r e a c e s t e a , şi , n u d e l u c r u r i , p e n t r u a c e s t a d i c e a i c e a , c ă
î n s e ş i a c e l e a le s c r i m v o u e , c a r e l e c e t i ţ i î n t r i m i t e r i l e n o s t r e
a c e s t e a , l e ş t i ţ î î n s ă şi m a î î n a i n t e p r i n ' a u d şi prin. v e d e r e si
prin î m p r e u n ă p e t r e c e r e a c u . m i n e , p e r i t r u - c ă • ţ j u r i o ş t î n ţ a c e a-
v e ţ î p e n t r u m i n e , n u e s t e î m p r o t i v a s c r i s o r i l o r şi a t r i m i t e r i l o r
m e l e , a d e c ă c e l a c e a m fost î n p e r s o n â , c â n d î m p r e u n ă p e ­
t r e c e a m c u v o i , a c e s t a ş î s î n t şi a c u m c â n d s c r i u v o u ă . U n i i
î n s ă aşa au înţeles d i c e r e a : c ă însuşi acelea scriem voue, care
l e c e t i ţ i , a d e c ă n u m a î vi s e a d u c e a m i n t e în t r i m i t e r i l e m e l e ,
î n s ă f i i n d - c ă c e t i r e s e n u m e ş t e şi a d u c e r e a a m i n t e , şi a d o u a
c u n o ş t i n ţ ă d e lucrul cel m a î î n a i n t e c u n o s c u t , m ă c a r că încă
c e t i r e s e elice, şi î n t â î a c u n o ş t i n ţ ă a l u c r u l u i c e l u i n e c u n o s c u t .
D a r c e d i c , c ă v 6 u e vi s e a d u c e a m i n t e d e a c e s t e a c u s c r i s o ­
r i l e m e l e ? V o i le ş t i ţ î a c e s t e a , f ă r ă a a v e a t r e b u i n ţ ă c â t d e p u ­
ţ i n d e a d u c e r e a a m i n t e d e s p r e e l e , fiind a r ă t a t e la voî şi c u ­
noscute. -N

Nâdejduesc însă că şi până în sfîrşit veţî cundşte,

14. Precum şi ne-aţî cunoscut pre noî din parte.
L a D u m n e d e u afieroseşte Apostolul totul, dicend: că nâdej­
d u e s c în D u m n e d e u , c ă n e v e ţ î c u n o ş t e c ă s î n t e m u n i i c a a-
c e ş t i a , c e fel n e a r a t ă şi s c r i s o r i l e n o s t r e , şi n e a d e v e r e z ă v i ­
a ţ a ndstră cea de maî înainte, căci din p a r t e numaî ne-aţî
c u n o s c u t voî, a d e c ă ne-aţî c e r c a t , fiind-că a m a r ă t a t noî v o u e
6 r e - c a r e m i c i şi p u ţ i n e s e m n e d e î m b u n ă t ă ţ i t ă v i a ţ ă ) . 1

Că laudă a v6stră sîntem precum şi voî a nostră în diua

Domnului nostru Iisus Christos^
C e veţi cunoşte, dice? A c e s t a , că sînt l a u d ă a vostră, a d e c ă
c â a c e s t - f e l d e î n d e s t u l a t s î n t , î n c â t a d a v o u e prilej d e a
v<5 l ă u d a p e n t r u m i n e , c ă a v e ţ i u n î n v e ţ ă t o r c a a c e s t a , c a r e l e
n u v ' a î n v e ţ a t n i m i c o m e n e s c , n i c i e s t e a m ă g i t o r şi v i c l e n . A -
poî p e n t r u a n u se p ă r e a A p o s t o l u l c ă dice p e n t r u sine marî
5re c a r i c u v i n t e d e m â n d r i e , face l a u d a o b ş t e s c ă şi d i c e : c ă
J
) Iar Teodorit cp > °ă pentru acesta a c}is Apostolul, că din parte
ce

l u m a î m'aţî cunoscut, pentru ca să î m p u n g ă pre Corinteni, căcî nu au

e p ă d a t desăvîrşit din aucţul şi sufletele lor clevetirile cele ce se făceau
i s u p r a luî de către mincîuno-apostoliî.
— 16
si voî s t n t e ţ î l a u d ă a n o s t r ă ; c ă şi eii m e voîii l ă u d a c ă a m .
c â ş t i g a t n i ş t e u c e n i c i c a aceştia,, c a r i n u s e c l ă t e s c , nici s e a-
m ă g e s c d e m i n c î u n o - a p o s t o l i î ; c â n d î n s ă şi e u m e v o î u l ă u d a
p e n t r u v o î , şi voî p e n t r u m i n e ? Ş i a c u m a d e c ă , î n v i a ţ a a c e s t a ,
iar m a l a l e s a t u n c e a în d i u a a c e e a a j u d e c a t e i . C ă c i a c u m a-
d e c â , cei m a î m u l ţ i d i n o m e n i f ă r ă c u n o ş t i n ţ ă , v e d n u m a î p r i -
h u n i r i l e şi o c ă r i l e c e fac. a s u p r a v o s t r ă m i n c î u n o - a p o s t o l i î ; şi
p o t e c ă şi ei n e p r i h ă n e s c înşişi, i a r a t u n c e a î n d i u a j u d e c a t e i ,
fiind-că- au. s â s e d e s c o p e r e t o t e , m e v o î u a r ă t a şi e u , c ă n u
sînt a c e s t - f e l , p r e c u m m i n c î u n o - a p o s t o i l î m e p r i h ă n e s c ; şi v o i
î n c ă , v e v e ţ î f a c e ' l a u d ă a m e a , p e n t r u - c ă n u î-aţî c r e d u t p r e
dînşii.
. 1 5 . Şi cu acesta nădejde voiam să viu la voî maî
înainte.
C u c a r e n ă d e j d e ;Şi c u t e z a r e dicî, o fericite P a v l e , c ă v o e ş t i
s ă m e r g i la C o r i n t e n i ? C u a c e s t a : fiind-că n u ştiu, d i c e , î n t r u
c o n ş t i i n ţ a m e a nici u n v i c l e ş u g , şi p e n t r u - c ă s î n t l a u d a v o s t r ă ,
c ă c î n u a m p e t r e c u t î m p r e u n ă c u voî c u î n ţ e l e p c i u n e t r u p e s c ă ,
ci cu d a r u l luî D u m - n e d e u , şi p e n t r u - c ă p r e " înşişi v o i v e a m
rharturi de tote bunătăţile acestea. P e n t r u acestea, dice, v o e a m
a veni, n ă d ă j d u i n d intru voî.
Ca al doilea dar sâ aveţî.
A d e c ă , ca să aveţi indoi': d a r : unul, p e n t r u întâîa s c r i s o r e ce
v ' a m t r i m i s ) , şi al d o i l e a p e n t r u î n f ă ţ i ş a r e a m e a .
1

16. Şi prin voi să t r e c la Macedonia.

N e d u m e r i r e e s t e a i c e a , c u m în t r i m i t e r e a c e a î n t â i a a d i s
P a v e l c ă v o î u v e n i la v o î , c â n d v o l u t r e c e M a c e d o n i a , i a r a-
c u m d i c e a i c e a , c ă v o i a m a v e n i m a i î n t â î u la v o î ; d e c i s e î m -
p r o t i v e ş t e A p o s t o l u l î n s u ş i lui-şi ? S â n u fie! c ă c i n u a d i s , c ă
a m s c r i s m a î î n t â î u c ă v o î u m e r g e în M a c e d o n i a p r e la voî C o ­
r i n t e n i i , ci a d i s c ă o v o i a m a c e s t a , fiind-că d e ş i nu v ' a m scris
a ş a , d i c e , î n s ă m e s i l e a m .şi v o e a m s â v i u la voî, şi m a î î n a i n t e
î n c ă d e a v e d e a M a c e d o n i a . Si a t â t a n u m ' a m l e n e v i t d e a v e n i
la v o î , şi a m c ă l c a t f ă g ă d u i n ţ a , în c â t a m v o i t 'şi a s â v î r ş i fă­
găduinţa mea, maî înainte d e rânduita vreme.
Şi iarăşi dela Macedonia să viu la voî. Şi de către voî
me petrec la Iudeea.
In t r i m i t e r e a cea dintâîu a d i s n e h o t ă r î t o r , c ă voi a v e ţ i să
l
l Mie însă mi se pare că Corintenii ar fi avut îndoit dar, nu pentru
ffiCtaîa trimitere a luî Pavel, ci pentru întâîa înfăţişare, care Pavel o a fă-
e%i la dînşiî, propoveduind Evanghelia, ci pentru a doua înfăţişare, care
« t a a o face iarăşi la dînşiî. Insemneză, că la Teodorit, în loc de dar,
SS află", h n n i r i o
- 17 -
&sa,.II. 2.
m e p e t r e c e ţ î a c o l o , u n d e v o e s c s ă mes-'g, t e m ă n d u - s e n u c u m - v a
[

va 4 i >c e
c ă v o î u
g l I u d e e a , a p o i silit fiind de Sf. D u h ,
s ă m e r a

c a s ă m e r g â la a l t ă p a r t e , a ş a s e v a a r ă t a m i n c i n o s ; î a r a c u m ,
fiind-că n ' a n e m e r i t ţ e l u l , şi n ' a m e r s la C o r i n t e n i , p e n t r u a-
c e s t a î n d r ă z n i n d 4ice lor, c ă v o e a m d e v o î s ă m e p e t r e c la I u d e e a ,
c i D u m n e d e u nicî c u m a v o i t s ă viu l a v o î , nicî s ă m e p e t r e c
d e v o i la I u d e e a . A s c u l t ă î n s ă şi c e l e u r m e t o r e :
lj: ;P§cî acesta voindu-o } au dâr vte o uşurare 'afn'în- 1

.trehumţ^? Safi peje ce socotesc, dupre trup ie socotesc?

'Ca sâ '.Iţe' '.îîti • 'yqfâi j93£'â a ş â ^ ş â ^ i . nii, nu? '.'•": ' "
;
;
r

Aicea arătat s p u n e Pavel pricina p e n t r u c a r e a întârziat a

m e r g e l'a C o r i n t e n î , şi d i c e : p e n t r u c a r e p r i c i n ă n u a m v e n i t la
voî ? A u d o r p e n t r u - c ă s î n t u ş o r d e s o c o t e l ă , şi l e s n i c i o s a m e
p r e f a c e , şi c ă a l t e l e d i c , a d e c ă o d a t ă , şi a l t e l e a l t ă d a t ă ?, B a ;
şi aii d o r d u p ă t r u p , a d e c ă o m e n e ş t e s o c o t e s c şi m ă ' o c â r m u e s c
c u s o c o t i n ţ a m e a , î n c â t c e e a c e v o m h o t ă r î în c u g e t u l m e u ,
a c e e a s ă o şi p l i n e s c , o r î a ş a o r m t j - f N i c î a c e s t a n u e s t e ; c ă c î
m e p o r t şi m e o c â r m u e s c d e Sf. D u h , şi n u a m s t ă p â n i r e a
m e r g e u n d e v o e s c , ci "unde D u h u l 2nii p o r u n c e ş t e . D r e p t a c e e a ,
d e m u l t e orî m i e a ş a , n u - m î e s t e a ş a fiind-că n u s e v e d e p l ă c u t
Sfîntuluî D u h ; n i c î n u , îmi e s t e n u ; p e n t r u - c ă c e e a c e eii n u
v o e s c , a c e e a îmî p o r u n c e ş t e D u h u l ş â o f^c. V e d i î n s ă î n ţ e l e p ­
c i u n e a a luî P a v e l , c ă a c e e a c e m u i e î u n o - â p o s t o l i î prihanindu-1

v e l o p u n e a i c e a î n r â n d u î a l ă d e l a u d ă a s a ; a d e c ă a xtu s e s t ă ­
p â n i î n s u ş i p r e s i n e , ci a s e p u r t a d e S f î n t u l D u h , orî u n d e a c e l a
a r v o i . C i s ' a r n e d u m e r i c i n e - v a , ţft a r d i c e : şi c e ? Ceea, c e fă­
g ă d u i a P a v e l c ă a v e a s ă m e r g â la C o r i n t , f ă r ă d e l u c r a r e a ş i
m i ş c a r e a Sfîntuluî D u h o f ă g ă d u i a , şi, n u ş t i a c e e a c e u r m a s ă
s e f a c ă ? P r e c a r e n o î r ă s p u n d e m c& a ş a , n u o ş t i a , c ă c i t o t e
n u le c u n o ş t e a ; p e n t r u a c e s t a şi $e r u g a s ă d o b â n d e s c â c e l e
c e nu-I f o l o s e a u , p r e c u m r u g a p s e D u m n e d e u s â r i d i c e d e l a e l
b o l d u l t r u p u l u i , a d e c ă î m p r o t i v i t o r i î p r o p o v e d u i r e î , şi n u a fost
a s c u l t a t , p e n t r u - c ă n u e r a d e folos (Il-a C o r . X I I , 8 ) . Şi la F a p t e
î n c ă s e v e d e , c ă P a v e l a. v o i t s ă j x i e r g ă la a l t ă p a r t e , şi s ' a
o p r i t d e D u h u l Sfînt, c ă v i i n d , d i c e , sfinţitul L u c a , la Misia, s e
i s p i t e a a m e r g e lâ V i t i n i a , şi n u î - a l ă s a t p r e eî D u h u l ; S f î n t
( F a p t e X V I , 7); a c e s t a î n s ă o f ă c e a D u m n e d e u s p r e folos, p e n ­
t r u a n u l u a o m e n i i a m i n t e la A p o s t Q i i c a la n i ş t e d u r n n e d e î ,
p r e c u m o a p ă ţ i t c e i c e l o c u i a u în L y c a o n i a , şi n u m e a u p r e V a r -

') La Teodorii se scrie: sfătuindu-me.

-nava D i a , i a r p r e P a v e l , E r m i , p r e c u m se vede întru aceleaşi
F a p t e (Cap. XIV, 10)').
Iar credincios este Dumnedeu, că cuvîntul pentru cel
către voî nu s'a făcut aşa, şi nu.
A i c e a d e z l e g ă A p o s t o l u l o î m p r o t i v a s t a r e , c ă p u t e a u r m a a-'î
\) Iar fiind-că dupre Fotie unii nu se domiresc cjicend o l: r e a c a r e

V-oeşte Pavel, şi' !a care n u ? Şt câţ<î !?• voia, .ore dQţşre trtip le'voia, ori
: :

d u p t e ' 'duh ? Spre deslegarea nedume'rireî Ier :4icem în şpurt aicea: că',lu-
; r

-cruriie 'de'«fişte s&i-ni^arţ.jn 4 o n e i H n ;duh@vnlcaştî şl:î'B...ţ«H,ipeştî. -Şi cele'.

:

. duhovniceşti iarăşi;. se-'împart.IR'- d»ue.; şi' în dogmele -credinţei, -şi în fap­

tele cele bune. Aşijderea şi cele trupeşti altele sînt cu adevărat împro­
tiva'.'Si . Duh, -precum este necredinţa, necinstirea de Dumnedeu, curvia
-

şi tote păcatele; îar altele sînt osebite de cele duhovniceşti, însă nu şi

împtotivnice celor duhovniceşti, precum sînt patimile cele neprihănite
ale fireî, mâncările, băuturile, somnul, îmbrăcămintea şi cele-l-alte. Aces­
tea aşa; procunoscute fiind, cţicem că Pavel despre dogmele credinţei şi
despre propoveduire, nicî socotea, nicî făgăduia, ci n u m a î propoveduîa,
şi slujîa, ca un Osebit şi trimis spre acesta de D u m n e d e u . Iar mincîuno-
apostoliî, şi socoteau despre acestea, şi făgăduîaii ca uniî ce necinsteau
1

cuvîntul luî Dumnecţeu.

Iar despre faptele cele ,bune,'la. bele ' ce n u erau legiuite de Christos,
socotea, Pavel şi da socotinţa sa, pentru acesta şi despre feciorie şi despre
feclore cţicea „Porunca Domnului nu am, socotinţă însă dau (I Cor. 7).
:

Iar lâ cele ce s'au legiuit de Christos, nu avea stăpânirea a socoti, ci a-

celea, a; le păzi, pentru care şi dtee: „Iar celor căsătoriţi le poruncesc, nu
eu, ci Domnul (I Cor. VII, 10). Iar despre cele trupeşti, protivnice D u h u ­
lui, socotea Pavel, dar socotea dupre Duhul, pentru ca să le strice şi.
să le o m o r e ; îar la cele trupeşţî, adecă, dar n u protivnice Duhului, a-
decă fia patimile cele de nevoe şi neprihănite ale fireî, socotea şi la a-
ces.tea duhovniceşte, însă şi dupre D u h u l ; înghesuindu-se pre sine şi cu
fonie şi şi cu sete şi cu privighere; şi semplu a ciice, chîar dupre trup
adecă cele împrotiva Duhului, Pavel nicî odinioră nu le-a socotit. Iar la
patimile cele de nevoe ale fireî, cele nu împrotiva Duhului, socotea de
multe ori Pavel afară de socotinţa Sfîntuluî Duh, pentru aceea n u voia
a fî bătut şi se bătea; a merge ore-unde, şi se oprea de Duhul; vrea a
n u ii bolnav Timoteî şi se bolnăvea; vrea a nu fi protivnicî propove-
duireî şi erau, pre care şi-î numeşte bold al trupului. Drept aceea acesta
ce o 4 i aicea Pavel dupre trup se.înţelegeţi în loc de a sa stăpânire, a
c e

sa domnire, însuşi poruncire, adecă: cu însaşî a mea stăpânire nu voesc

cele ce le voesc (Vecjî stih 1.3 al Cap. I al ceiî către Rom. şi stih 18 al
Cap. II al ceiî, I către Tesal.
Iar Teodorit aşa tâlcueşte cjicerea acesta: „Două pricini a p u s aicea, din
carea cea maî întâîa e acesta; nicî uşor a d e c ă deşert sînt, nici iute por-,
nit la schimbările socotinţei, în cât acuma o $ice acesta, şi acuma aceea;
îar cea a'H-a este nici slujesc patimeî. la acesta cu adevărat ca numaî decât
să-mî împlinesc pofta. Că acăstâ cfice; Orî cele ce socotesc dupre trup,
le socotăsc, c a . s ă fie în voea mea aşa, a ş a şi nu, n u : că cela ce urmeză
1
poftelor trupului, se târăşte dupre cugetările acelea, măcar de ar fi prea
- măre necuviinţa; iar cel ce socoteşte cu întregă înţelepciune, măcar vre un
bine de ar socoti,- înţelege însă acesta când urmeză a fi bine pentru alţii,
şi n u împlineşte socotinţa.

— 19 —
dice cine-va: o f e r i c i t e Pavle, d a c ă c e l e c e dicî, n u s î n t a d e v ă r a t e , . •
ci d e m u l t e ori d i c e a ş a , şi s e află n u , n e t e m e m n u c a m - v a
şi c u v î n t u l t e u şi p r o p o v e d u i r e a t a s â fie a c e s t fel: a ş a , şi n u ,
a d e c ă n e s t a t o r n i c ă şi n e a d e v ă r a t ă . D e c i a c e s t a î m p r o t i v a s t a r e
d e z l e g â n d u - o , d i c e : C ă d e a f ă g ă d u i e u s ă vin la v o i , a c e s t a ,
a fost î n s o c o t e l a m e a , p e n t r u a c e s t a şi n u a m n i m e r i t ţ i n t a
şi nu a m v e n i t , i a r p r o p o v e d u i r e a , şi c u v î n t u l m e u , n u s î n t a l e
m e l e , ci a l e lui- D u m n e d e i i . P e n t r u a c e s t a c u n e p u t i n ţ ă e s t e '
l u c r u r i l e luî D u m n e d e u a s e face m i n c i u n o s e . P e n t r u a c e s t a şi
d i c e : c r e d i n c i o s e s t e D u m n e d e u , a d e c ă a d e v ă r a t ; şi d e v r e m e
;

c e e s t e D u m n e d e u a d e v ă r a t , a p o i şi c u v î n t u l .lui D u m n e d e u
p r e c a r e eîi l'-am p r o p o v e d u i t la voî n u e s t e m i n c i u n o s şi n e ­
s t a t o r n i c şi rieadevărat şi u n e orî a d e c ă s â fie a ş a , .Iar a l t e
o r i n u , ci e s t e d e - a p u r u r e a a d e v ă r a t şi î n c r e d i n ţ a t .
19. Câ Fiîul luî Dumnedeu Iisus Christos cel prin noî
propoveduit v6ue, prin mine şi prin Siluan ) şi prin T i ­
moteî nu a fost aşa şi nu, ci aşa întru el a fost.
D u p r e u r m a r e dice aicea d u m n e d e e s c u l Apostol, care c u -
v î n t n u s ' a f ă c u t a ş a şi n u ; a d e c â c a r e , c u v î n t a c u m s e p r o -
p o v e d u î a a ş a şi m a î d e a p o i alt-fel, ci a fost n u m a i a ş a , a d e c ă ,
s ' a p r o p o v e d u i t c u a d e v ă r a t şt fără s c h i m b a r e . D e c i d i c e că.
a c e s t c u v î n t e s t e Iisus C h r i s t o s , F i i u l şi C u v î n t u l lui D u m n e ­
d e u , fiind-că a c e s t a e r a ^ t d t ă p r i c i n a a p o s t o l e ş t e l p r o p o v e d u i r L
N u m ă r ă î n s ă şi p r e m u l ţ i m e a c e l o r c e a u p r o p o v e d u i t c u v î n ­
t u l a c e s t a , u n a a d e c ă p e n t r u c a s â facă m ă r t u r i a s a v r e d n i c ă
d e c r e d i n ţ ă ; fiind-că « p r e g u r a â d o i s a u t r e î m a r t u r î v a s t a
t o t g r a î u l » ( M a t . X V I I I , 1 6 ) ; şi a l t a î n c ă p e n t r u c a s â î n v e ţ e
p r e C o r i n t e n i s m e r i t a c u g e t a r e , fiind-că P a v e l c e l a t â t d e m a r e
şi a c e s t fel d e v e s t i t p r e u c e n i c i i s ă i îi n u m e ş t e şi îî face î m ­
p r e u n ă î n v ă ţ ă t o r i a s e m e n e a c a p r e sineşî,
20. Căcî câte făgăduinţe sînt ale luî Dumnedeu, întru
dînsul au pre aşa şi întru eî pre amin, spre slava luî D u m ­
nedeu prin noî.
In p r o p o v e d u i r e a E v a n g h e l i e i m u l t e s î n t a c e l e a , c a r e s e fâ-
gâduesc dela D u m n e d e u , p r e c u m : învierea morţilor, p u n e r e a d e
fii, n e s t r i c a r e a t r u p u l u i , şi p r e s t e t o t c u p r i n d ă t o r a d i c e , n ă ­
d e j d i l e v e c u l u î viitor. D e c i d i c e P a v e l , c â n u n u m a i p r o p o v e ­
d u i r e a t o t - d e - u n a a fost a c e s t a ş î şi c u a d e v ă r a t s ' a p r o p o v e ­
d u i t , ci şi î n t r u p r o p o v e d u i r e f ă g ă d u i n ţ e l e lui D u m n e d e u s î n t
a d e v ă r a t e , şi t o t - d e - u n a a c e s t e a ş î s î n t ; p e n t r u c e ? c ă c i s î n t fă­
g ă d u i n ţ e a l e luî D u m n e d e u , şi c â t e D u m n e d e u f â g â d u e ş t e , î n -
*) Teodorit însă Qice că Siluan este însuşi Syla, despre care n u m e
vedj la suptînsemnarea Cap. I,. stih 1 al ceiî I către Tesalonicenî.
- 20 —
t r u î n s u ş i D u m n e d e i i îşi aii p r e « a ş a » şi p r e « a m i n » , a d e c ă a u a-
c l e v e r i r e a şi n e s c h i m b a r e a ) . C ă c î n u s e d e p l i n e s c c u p u t e r e a v r e
1

u n u î o m , c a s â u r m e z e a n u s e d e p l i n i , ci s e d e p l i n e s c c u
p u t e r e a luî D u m n e d e u , c a r e l e e a t o t p u t e r n i c , şi n u e s t e c h i p
d e a n u s e d e p l i n i şi a n u s e face a d e v ă r a t e f â g â d u e l i l e lui.
.Şi n u n u m a î p e n t r u - c ă D u m n e d e u e s t e a - t o t - p u t e r n i c , p e n t r u
a c e s t a s e d e p l i n e s c şi f ă g ă d u i n ţ e l e c a r e le face, ci c ă c i şi î n s ă ­
ş i f ă g ă d u i n ţ e l e s î n t s p r e s l a v a luî D u m n e d e u . P e n t r u a c e s t a şi
D u m n e d e i i d e n u p e n t r u alta, d a r însă p e n t r u slava sa, n e g r e ş i t
l e v a d e p l i n i . - C u m i n s ă l e v a d e p l i n i ? P r i n n o î c r e d i n c i o ş i i , a-
d e c â prin facerile d e b i n e ş r d a r u r i l e sale cele către noi c r e ­
dincioşii, p e n t r u - c ă noi cel ce c r e d e m , priimind dela D u m n e ­
deu prin credinţă cele făgăduite dela D u m n e d e u , ne facem
p r i c i n u i t o r i i luî D u m n e d e u , d e a d e p l i n i f â g â d u e l i l e s a l e . D e c i
d a c ă f ă g ă d u i n ţ e l e luî D u m n e d e u s î n t a d e v ă r a t e , c u m u l t m a î
m u l t e D u m n e d e u a d e v ă r a t şi c u v î n t u l cel d e s p r e D u m n e d e u
e s t e a d e v ă r a t ; s a u şi a l t m i n t e r e a s ă î n ţ e l e g i d i c e r e a « p r i n n o î » , a-
d e c â s p r e s l a v a luî D u m n e d e i i c e e a c e p r i n n o i s e p r o a d u c e luî
D u m n e d e u , căcî p r i n n o î . c r e d i n c i o ş i i s e s l ă v e ş t e D u m n e d e i i ) . 2

2 1 . Iar cela ce ne adevereză pre noî, împreună cu voi

întru Christos, şi ne-a uns pre noi, Dumnedeu este.
22. Carele şi ne-a pecetluit pre noî şi a dat arvuna
Duhului întru inimile nostre.
. F i i n d - c â m a î s u s a d i s P a v e l , c ă D u m n e d e u d e p l i n e ş t e fă­
g ă d u i n ţ e l e s a l e , a c u m f o r m ă l u e ş t e a c e s t a şi d i c e , c â D u m n e d e u
e s t e c a r e l e d ă a c e s t a d e a s t a v o î a d e v e r i ţ i în c r e d i n ţ a luî C h r i ­
s t o s , p r e c u m ' ş i î n s u m i eii î n v ă ţ ă t o r u l v o s t r u , ci D u m n e d e u e s t e
c a r e l e ne->a u n s p r e n o i şi n e - a p e c e t l u i t , a d e c ă n e - a f ă c u t p r o ­
r o c i şi î m p ă r a ţ i şi p r e o ţ i ) , (fiind-că sfinţitele c e t e a c e s t e a s e
3

*) Acestaşî Teodorit însă aşa tâlcueşte 4 ' acesta: „Multe făgă­ c e r e a

duinţe ale luî Dîimnetjeu sînt învierea morţilor, nestricâcîunea trupuri­

lor, viaţa nesfîrşită, împărăţia cerîurilor, ce acestea Dumne4eul a tote
prin Unul născut Fiîul seu le-a dat, pentru acesta dar şi printr'însul
proaducem luî lauda cea de mulţămire. Iar pre „amin" aicea nu prost l'a
adaus, ci învăţând că nu singur preotul rugându-se înalţă lauda către
Dumne4eu, ci şi cela ce în u r m ă adauge pre „amin" se împărtăşeşte de sla-
vo-cuvîntarea. ceea ce se proaduce luî Dumne4eu. Se v e d e însă că aicea
întrebuinţeză Apostolul forma de lipsă; că cea fără de lipsă este acesta:
„Căcî câte făgăduinţe sînt ale luî Dumne4eu întru însuşi Dumne4eii îşî
aii pre aşa şi întru însuşi Dumne4evi au pre amin".
•) Şi pote însă, acest „prin noî" a se înţelege în loc de prin mijlocirea
nostră a Apostolilor, a celor ce am propoveduit Evanghelia, a adeverit
Dumne4eu făgăduinţele sale.
») Adecă a făcut Dumnecţeu pre toţî hristianiî proroci şi împăraţi şi
preoţî,: nu dupre prorocia ceea ce se 4 i ° deosebire, şi dupre ţmpă-
e c u

— 21 —
u n g e a u c u u n t u l d e l e m n al legei). C ă u n u l c a a c e s t a e s t e fieşte-.
carele hristian ce se boteză, a d e c ă este proroc, pentru-că a
v e d u t c e l e c e o m u l cel t r u p e s c n u l e - a v e d u t şi a a u d i t a c e ­
l e a c e u r e c h e t r u p e s c ă n u le-a a u d i t ; e s t e p r e o t , p e n t r u - c ă e s t e
d a t o r a s e a d u c e p r e s i n e ş î j e r t f ă vie sfîntâ şi b i n e p l ă c u t a ,
lui D u m n e d e u , p r e c u m d i c e î n s u ş i P a v e l ( R o m . X I I , 1). E s t e
Î m p ă r a t fieşte-carele h r i s t i a n , p e n t r u - c ă s ' a f ă c u t fiii d u p r e D a r
a l c e r e s c u l u i î m p ă r a t , p e n t r u - c ă a r e să s e facă in c e a - l - a l t â
v i a ţ ă m o ş t e n i t o r a l î m p ă r ă ţ i e i şi c ă c i în v i a ţ a a c e s t a , î m p ă r ă ­
t e ş t e şi- . . s t ă p â n e ş t e . , p r e s t e c u g e t e l e c e l e r e l e , , şi ^ m a i p r e
*stV$£ '4% -i^iţâ i y m e a şi d e c â t ţoife" l u c r u r i l e l u r n e î . D e c î , p r e c u m
în v r e m e a v e c h e p r o r o c i î şi p r e o ţ i i şi î m p ă r a ţ i i s e u n g e a u c u
u n t u l - d e - l e m n a c e l sfinţit, a ş a a c u m n o i h r i s t i a n i î n e u n g e m c u
D u h u l Sfînt, c u u n t u l - d e - l e m n cel g â n d i t , fiind-că a d a t D u m ­
n e d e i i în i n i m i l e n o s t r e a r v u n a şi z ă l o g u l Sfîntuluî D u h ; î a r d e
v r e m e c e a d a t n o u e a r v u n ă şi. p a r t e a , n e g r e ş i t v a d a şi t o t u l .
I a r a r v u n ă d i c e p r e t o t e d a r u r i l e Sfîntuluî D u h c e l e c e s e d a u
c e l o r v r e d n i c i în v i a ţ a a c e s t a ; fiincf^câ d u p r e a c e s t a ş î P a v e l i a r ă ş i :
« D i n p a r t e c u n o ş t e m şi d i n p a r t e p r o r o c i m » (I C o r i n t , X I I I ,
9 ) . - A t u n c e a î n s ă v o m l u a p r e cel d e s ă v î r ş i t d a r , c â n d s e v a
a r ă t a C h r i s t o s î n t r u s l a v a s a , în v e c u l cel v i i t o r . D e c î s â n u
s o c o t i ţ i , c f i i ° h r i s t i a n i l o r , c ă noî. s î n t e m c a r i a m f ă g ă d u i t v o u e
ce

f ă g ă d u i n ţ e l e , şi p e n t r u a c e s t a p o t e y ă t e m e ţ i c â n e v o m a r ă t a
m i n c i u n o ş l ; fiind-că nici s î n t e m n o î c a r i v e î n t ă r i m î n t r u f ă g ă ­
d u i n ţ e l e a c e s t e a , ci D u m n e d e u e s t e c a r e l e şi f â g ă d u e ş t e ş t ' î n ­
t ă r e ş t e î n t r u f ă g ă d u i n ţ e l e s a l e ş i ; p r e - n o î şi p r e v o i . î n s u ş i d a r
e s t e c a r e l e a r e s ă d e p l i n ă s c ă şi Irite c â t e a f ă g ă d u i t ^ c ă c i d i n
afară t r e b u e să înţelegi, o cetitorîule, ca sâ înţelegi a ş a c u ­
v î n t u l a c e s t a d u p r e l i p s a d i c e r e î , a,c]ecă, c ă D u m n e z e i i c e l c e
n e a d e v e r ă z ă şi n e - a u n s şi ne-a, p e c e t l u i t p r e n o î , a c e s t a şi
săvîrşeşte făgăduinţele sale ). 1

raţie, şi dupre preoţie, că dupre acesta şi«agu;rî sînt proroci şi împăraţi*,

şi preoţi, câţî î-aii hărăzirea şi daryl p?or<sdeî şi al împerăţieî şi al p r e ­
oţiei; ci dupre ceea ce maî obşteşte şi preste tot cuprin4§t6re se n u ­
meşte prorocie şi împărăţie şi preoţie, că aşa şi în Apocalipsis este scris:
„Ne-a făcut pre noî împeraţî şi preoţi lui Dumnecţeu şi Părintelui s e u "
(cap. I, stih 6). Şi îarăşî: „Şi ne-a făcut pre noî Dumne4euluî nostru
împeraţî şi preoţi şi vom împăraţi pre p ă m e n t " (cap. V, stih 10).
') Fotie însă djce că se pote îndrepta; 4icerea de maî sus a lu:. l'avei
şi cu o- singură lipsă de <\icere a luî, este.: adecă: „Iar cela ce ne a d e ­
vereză pre noî întru Christos, şi carele ne-a, u n s este Durane4eu", drept
aceea când se va ceti aşa trebue la gioarsa „ne-a u n s pre noî", a se
face puţină stare. Acestaşî o 4 ' fi Chrisostomul, îar Icumenie 4ice
c e

că prin cuvintele acestea vederat a a r ă t a i Pavel pre Sfînta Treime, c ă

:

T a t ă l d^ice-, adeverit pre noî în Christos, şi ne-a uns prin Sfîn-

c a r e n e _ a

.tul Duh, Acesta plineşte şi făgăduinţele. Iar Efstratie Arghentul în car-

— 22 —
 23- E u însă chem martur pre D u m n e d e u asupra sufle­
tului meu, câ cruţându-ve pre voi încă nu am venit în
Corint.
N e d u m e r i r e u r m e z ă aicea p e n t r u ce maî sus a dis Pavel, că
p e n t r u a c e s t a n u a m v e n i t in C o r i n t , p e n t r u - c ă n u a fost î n
s t ă p â n i r e a m e a , ci m ' a m o p r i t d e Sf. D u h , I a r a c u m d i c e c ă
c r u ţ â n d u - v ă .şi d u r â n d u - m ă i n i m a . ; j ) e n t r u v o i , n u a m v e n i t ? S p r e
• d e s l e g a r e a n e d u m e r i r e î r ă s p u n d e m , ' ' c â " a c e s t a a~ nu- m e r g e "Pa-.'
:

.vel î h ' C o r i n t ^ f u ţ ^ d u - î ; ^ acesta,

dte,': a ;Î6gt-- -8* -S.f.' ' | î a i i " r ^ n ^ i « ţ ^ - ^ , ţ>ufe"-4î9t lâuhtM"";ÎJ" m i ş c a p r e
:

el. a n u m e r g e î n C o r i n t , p r o p u i n d î n t r i s t a r e a şi d u r e r e a c e u r ­
m a a o suferi p e n t r u C o r i n t e n i , o r i şi c ă la î n c e p u t a d e c ă îl
o p r e a Sf. D u h p r e P a v e l a n u m e r g e ; I a r a p o i şi î n s u ş i a s o ­
c o t i t d e l a s i n e ş î c ă a c e s t a e s t e m a î b i n e , p e n t r u c a r e a şi r ă ­
m a s . V e d i î n s ă î n ţ e l e p c i u n e a luî P a v e l , f i i n d - c ă C o r i n t e n i i d i -
c e a u lui P a v e l , c ă p e n t r u a c e s t a n u ai v e n i t , p e n t r u - c ă n e - a i
; urât, P a v e l dice lor d i m p r o t i v ă , că p e n t r u a c ă s t a n ' a m venit,
p e h t r u - c ă v ă i u b e s c , şi n u v r e a u s ă v ă s c â r b e s c . A c e s t a î n s ă o
d i c e p e n t r u - c ă , e r a u o r e c a r i i C o r i n t e n i i carii- p ă c ă t u î a u , şi n u s e
p o c ă l a u , p r e c a r i , d e a r fi. m e r s P a v e l în C o r i n t , î - a r fi p e d e p s i t ,
a f i â n d u - î n e î n d r e p t a ţ î şi n e p o c ă i ţ î . D e c i a ş t e p t a c â n d s e v o r p o ­
căi a c e l a , a t u n c i s ă m ă r g â . şi î n s u ş i , c â n d s ă n u afle nicî o p r i ­
cină ea sâ-î p e d e p s e s c ă .
24. N u căcî stăpânim preste credinţa vdstră, ci împre­
ună lucrători sîntem aî bucuriei vdstre.
1

F i i n d - c ă c u v î n t u l a c e l c e l'a d i s m a i s u s P a v e l , c ă v ă c r u ţ
a d e c ă , şi. n u voîu. s ă v ă p e d e p s e s c , s ă p ă r e a a fi d o m n e s c o r e
c u m , şi s t ă p â n e s c (căcî p r e a c e l a c e îî c r u ţ ă c i n e - v a şi n u v o -
e ş t e a-i p e d e p s i , a c e l a s e î n ţ e l e g e a fi s t ă p â n i t o r şi d e a-î p e ­
depsi), p e n t r u a c e s t a v i n d e c ă a c u m aicea a s p r i m e a a c e s t u i cuvînt,
şi d i c e c ă a m d i s c u m c ă v ă c r u ţ , şi n u v r e a u a v ă p e d e p s i ,
n,u c ă d d r s î n t s t ă p â n i t o r şi d o m n al c r e d i n ţ e i v o s t r e ( d e v r e m e
c e c r e d i n ţ a e s t e l u c r u al p r o a l e g e r e î , şi n i m e n e a s i l e ş t e s ă c r e d ă
p r e a c e l a c e n u v o e ş t e ) , c i a m d i s c ă v ă c r u ţ , şi n u v o î u s ă v ă
p e d e p s e s c , c ă b u c u r i a v o s t r ă e s t e şi a m e a ; c ă d e a c e s t a n u
a m v e n i t în C o r i n t , c a s ă n u vă b a g în s c â r b ă , şi d u p r e u r -

tea cea despre taine (Cap.' CLXX1X) 4 j P graiurile acestea ale

i c e c a r i n

Apostolului se învaţă taîna tiumnecjeesculuî mir, căcî preotul ungend

pre cei ce se boteză, şi 4'cend: ^Pecetea Darului Sfîntuluî D u h " priimesc
în. inimile lor, cei ce se u n g şi se pecetluesc, ai;vuna Sfîntuluî Duh. Iar
acesta taină s'a rânduit şi prin graiurile 4-celea ale Domnului, care le-a.
$is către Apostoli: „Iată eu voîu trimite făgăduinţa Tatălui meu -preste
voî, voi însă şedeţî în cetatea Ierusalimului p â n ă ve veţî îmbrăca cu p u ­
tere din înălţime" (Luca XXI), dupre acestaşî Arghentie.
-23 -
 mare ca Să nu me s c â r b e s c şi e u , c ă c î t 6 t e l e fac p e n t r u b u ­
c u r i a v o s t r ă ; şi d e a c e s t a a m r ă m a s şi n u a m v e n i t , c ă a f l â n -
du-vă pre v o i î n d r e p t a ţ i d e s i n g u r ă î n f r i c o ş a r e a c e v ' a m f ă c u t ,
s ă v ă g ă s e s c î n t r u b u c u r i e şi s â n u v ă î n t r i s t e z ) . 1

Că cu credinţă staţi.
C u sfială g r ă e ş t e l o r a i c e a , p e n t r u - c ă î-a î n f r u n t a t m u l t în
t r i m i t e r e a c e a d e . m a î î n a i n t e ; i a r c e e a c e d i c e a r e a c e s t fel d e
î n ţ e l e g e r e : î n t r u c e l e a l e c r e d i n ţ e i a d e c ă , d i c e , a ţ i s t ă t u t , şi p e n ­
t r u a c e s t a n u a v e a m s â v ă . p r i h ă n e s c , d e a c e l e a ; i a r în c e l e - i - a i t e
Yă clătiţi,""de c a r e fiind-că n u v ' a ţ i î n d r e p t a t , v r e a m .să v e p e -
. d e p s e s c , şi d u p r e u r m a r e v ' a ş fi î n t r i s t a t , p r e c u m şi e u m ' a m
m â h n i t d e v o i , p e n t r u a c e s t fel d e p ă c a t e c e f a c e ţ i .

C A P . II.

1. Şi am judecat acdsta întru sine-mî, a nu veni 'iarăşi

cu întristare la voi.
D i c e n d p r e « i a r ă ş i » , a r a t ă A p o s t o l u l c ă şi a l t ă d a t ă s'a m â h ­
n i t d e C o r i n t e n i ) ; n u a . d i s î n s ă a r ă t a t c ă m ' a ţ i m â h n i t şi a l t ă
8

d a t ă , ci c u a l t c h i p , a d e c ă : c ă p e n t r u a c e s t a n ' a m v e n i t , p e n ­
tru ca să nu vă m â h n e s c iarăşi, c a r e are aceeaşi înţelegere, c ă c î
p e n t r u a c ă s t a cu a d e v ă r a t şi e l îî m â h n e a p r e C o r i n t e n i c u c e r ­
t ă r i l e , p e n t r u - c ă şi eî îl m â h n e a u p r e el c u p ă c a t e l e c e f ă c e a u ,
m ă c a r c ă a c e s t a , d i c , a r e a c e e a ş i î n ţ e l e g e r e , î n s ă nu e s t e a t â t a d e
î n f r u n t ă t d r e d i c e r e a , p r e c u m a r fi f o s t d e l e - a r fi d i s .
2. Câ de vă mâhnesc efj pre voî, şi cine este cel ce m e
veseleşte pre mitie, fără numaî cel ce se mâhneşte de mine.
D e ş i v ă s c â r b e s c , elice, p r e v o î p e n t r u - c ă v e c e r t , şi î m î î n t o r c
faţa d e s p r e voi, d a r însă p e n t r u însuşi a c e s t a m e veselesc, c ă
p r e c u m s e v e d e , m ă a v e ţ i d e m u l t ă c i n s t e , şi p e n t r u a c e s t a v ă
s c â r b i ţ i c â n d e u m ă î n t o r c d e s p r e v o i şi v ă c e r t ; c ă c i n i m i n e a
a l t u l m ă v e s e l e ş t e a t â t a , c â t m ă v e s e l e ş t e cel c e s ă m â h n e ş t e ,
c â n d m ă v e d e m â n i i n d u - m ă ; că a r a t ă cu m â h n i c î u n e â ce o prt-
i m e ş t e , c u m că nu mă defăima; p e n t r u a c e s t a d e v r e m e ce cu
a c e s t a d ă b u n a n ă d e j d e c â a r e s â s e î n d r e p t e z e , c u a c e s t a şi
p r e mine me veseleşte.

') Mai acesteaşî le dice şi Teodorit: „Fiind-că se putea a cţice cine-va:

d a r ce? Pentru acesta am cred,ut, ca să priimim a robi şt a ne pedepsi de
tine stăpâneşte? De nevoe a a d a u s " că „acestea n u că dor stăpânindu-ve
p r e voî le-am djs, ci ca u n î m p r e u n ă lucrător al'duhoVniceşteî vostre veselii".
*) Iar Teodorit cţice, că dicerea „îarăşî" nu să uneşte cu cjicerea: „Cu
întristare", ci cu „a veni", „adică cu înfăţişarea sa"; va să efică: am j u ­
d e c a t însă întru sinemî. a nu veni a d o u a oră la voî cu întristare.
— 24 —
 3 Şi am scris vdue însuşi acdsta.
Care a m scris v o u e , dice? C â c r u ţ â n d u - v e ca sâ n u v e p e ­
d e p s e s c , p e n t r u a c e s t a nu a m venit. Şi u n d e o a m scris a c e s t a ?
[ntru a c e s t a t r i m i t e r e ) .
1

Ca nu viind sâ aîb mâhnicîune de acelea ce trebuiam

eu a me.bucura.
P e n t r u acesta d i c e ' a m scris âCum v o t i e . c a s ă v e î n d r e p t a ţ i ,
şi c a n u v i i n d şi n e î n d r e p t â ţ i aflând'u-v$ p r e v o i s ă prumesc
m â h n i c î u n e . p e n t r u voî, c a r e vi s'ar cuveni a-mî d a pricini n u d e
î n t r i s t a r e , c i . d e b u c u r i e şi d e veselie.
Nădejdutnd spre toţi voi, că bucuria mea este a v o s ­
tră a tuturor.
A m s c r i s , d i c e , n ă d ă j d u i n d c ă v e v e ţ i î n d r e p t a şi d i n î n d r e p ­
t a r e a v 6 s t r â a c ă s t a m ă v o î u b u c u r a şi e u . I a r b u c u r i a m e a
iarăşi e s t e o b u c u r i e o b ş t ă s c ă a v o s t r ă a t u t u r o r ; d r e p t a c e e a
d e a c e s t a a m dis m a î s u s , c ă n u a m v e n i t , p e n t r u c a s ă n u v ă
m â h n e s c , n u folosul reieii c ă u t â n d u - 1 , ci al v o s t r u ; p e n t r u - c ă ştiu.
c â d a c ă m ă v e ţ î v e d e a b u c u r â n d u - m e , a v e ţ i s â v ă b u c u r a ţ i şi v o î ;
îar d e m ă v e ţ î v e d e a c ă m ă m â h n e s c , a v e ţ i s ă v ă m â h n i ţ i şi voî.
4 . Că din multul necaz şi scârbă a inimeî am scris voue
c u Tnulte lacrimi.
F i i n d - c ă a d i s m a î s u s , c ă c e l a c e s e s c â r b e ş t e p e n t r u m i n e , a-
c e l a m e v e s e l e ş t e , p e n t r u c a s ă n u d i c ă e î : d e c î , o P a v l e , p e n t r u a-
cesta. t e sileşti a n e m â h n i p r e noî, p e n t r u c a s ă t e b u c u r î ; p e n t r u
a c e s t a d i c e aici A p o s t o l u l , c ă e u t a r e m ă m â h n e s c , şi m a i m u l t
d e c â t voî c a r e p ă c ă t u i ţ i , c ă c î v ' a m s c r i s s c r i s o r e a a c ă s t a ) , n u
2

p r o s t d e n e c a z , ci d e m u l t n e c a z ; şi n u c u fieşte-ce l a c r i m i , ci
') In care parte însă a trimitere! aceştiea o a d/is acesta Apostolul ? Este
nearătat, că în Cap. I. a s c r i s ' c ă : „Cu acesta nădejde voiam să viu la
voî maî înainte ca să aveţi al doilea dar" (II Corint. Cap. I, 15). Dar nu a-
rată întru aceste cuvinte Pavel, că cruţându-ve pre voî nu am venit p e n ­
tru a nu ve pedepsi. F'of.e însă cţice Pavel că însuşi acesta o am scris nu
întru acesta a Ii trimitere, ci întru cea I, când c|icea „ce vdiţî, cu toiag să
viu la voî sau cu dragoste şi. cu duh de blândeţe" (I Corint Cap. IV, 21),
cu care cuvinte lăturiş se arată Apostolul că nu voîa a merge la Co--
rintenî cu toîag şi cu pedepsa. Iar Teodorit aşa tâlcueşte „o am scris în­
suşi acesta" cficend: „Pentru acesta a apucat maî înainte de înfăţişarea_
sa scrisorile ca prin acelea făcendu-se vindecarea, mie să-mî pricinuiască
veselia, adecă pentru acesta am scris voue trimiterea acesta, pentru ca
să ve îndreptaţi, precum maî jos acestaşî,o c j i Şi Teofilact. ce

s
) Teodorit însă etice, că Pavel djce că a scris cu multă întristare
I-a 'trimitere „că maî strajnic î-au atins pre eî cu scrisorile cele dintâîu";
decî învaţă că nu prost vrend s ă - î m â h n e s c ă le scria acelea, ci îndrep­
tarea celor ce au fost păcătuit neguţându-o. Pentru care şi maî multă
durere a suferit şi nădăjduind a trimis scrisorea vestindu-le ce aşedare
sufletescă are pentru dînşiî.
— 25 —
c u l a c r i m i m u l t e şi cu d u r e r e d e i n i m ă ; a d e c ă m â h n i c î u n e a
îmi î n n e c a i n i m a , î n g h e s u : j n d u - o şi s t r â m p t o r â n d u - o p r e e a , şi
p e n t r u a c e s t a m ' a m î n d e m n a t a s c r i e v o u e c a u n p ă r i n t e şi d o f t o r ,
c â n d a r e s ă a r d ă saii s ă t a e r a n a filulul s e u , în 2 c h i p u r i s e î n -
t r i s t e z ă , şi c ă c i filul său, b o l e ş t e , şi c ă c i e silit a t ă i a saii a-I a r d e
r a n a lui; d u p r e alt chip însă se b u c u r ă , căcî are n ă d e j d e c â s e
v a î n s â n â t o ş a filul şeii. C u un c h i p c a a c e s t a p ă t i m e s c şi e u d u ­
h o v n i c e s c u l v o s t r u p ă r i n t e şi d o f t o r ; c â e i m â u n i n d u - v i pre^VoI,
care p ă c ă t u i ţ i , m ă m â h u e â c . şt eu.; î a r d u p r e alt c h i p m ă b u c u r
şi -••<«,£. r ^ e s - 5 l ^ , ^ . ^ 4 - ^ . . ) î i 3 t r i ^ | ţ . :tfoS,, p e n t r u n ă d e j d e a ţie ă m
c â aveţi sâ vă îndreptaţi.
N u ca s ă v e î n t r i s t a ţ i , c i c a s â c u n d ş t e ţ i d r a g o s t e a
c a r e o am c ă t r e voî m a î m u l t . ,
U r m a r e a c u v î n t u l u î e r a s ă d i c ă c ă a m s c r i s v o u ă n u ca, s ă
' v ă î n t r i s t a ţ i , ci c a s ă v ă î n d r e p t a ţ i . I a r P a v e l n u a d i s a ş a , ci
î n d u l c e ş t e c u v î n t u l , v o i n d a-I t r a g e p r e d î n ş i i la î n d u p l e c a r e , fi­
i n d - c ă l e a r a t ă c ă p r e eî îî i u b e ş t e m a i m u l t d e c â t p r e ceî-l-alţl -
u c e n i c i aî s ă i ; şi c u m c ă deşi îî s c â r b e ş t e , îî s c â r b e ş t e î n s ă d i n
d r a g o s t e , şi n u c u u r ă şi cu j n â n ş e , c ă c î s e m n d e m a r e d r a ­
g o s t e , d i c e , e s t e a c e s t a c ă m ă r n â l m e s e eîi, căcî p ă c ă t u i ţ i v o î ,
şi c ă m ă s i l e s c c a s ă vă c e r t , şi d i n a c e s t a s ă v ă m â h n e s c ; c ă c i
d e n u v ' a ş i u b i , n e g r e ş i t v ' a ş l ă s a n e m â h n i ţ î , şi d u p r e u r m a r e
v ' a ş fi l ă s a t n e î n d r e p t a ţ i .
5 . I a r d e m'a î n t r i s t a t c i n e - v a ^ n u pre m i n e m'p. î n t r i s t a t ,
ci d i n p a r t e c a s â n u ve î'ngreupz p r e voî t o ţ i .
C u a c e s t e c u v i n t e v o e ş t e A p o s t o l u l a s e face p a c e c u c e l a
c e c u r v e a c u m a s t e h a s a , d e s p r e c a r e l e a s c r i s în I-a, t r i m i t e r e ;
d e v r e m e c e d u p r e p o r u n c a luî P a v e l , t o ţ î C o r i n t e n î ş î - a u î n t o r s
feţele d e s p r e a c e l a , şi n u s e întâixteau. c u el c a c u u n p â n g ă r i t .
D e c i fiind-că i a r ă ş i li s ' a u p o r p n c j t d e A p o s t o l u l s ă s e î m p a c e ,
şi s ă s e a d u n e î m p r e u n ă c u d î n s u l , p e n t r u c a ş ă n u s ă s o i i n r
t e s c â eî a s u p r a luî P a v e l , socotiudu-1 l e s n e s c h i m b ă c î o s , p r e f ă c u t ,
şi c ă a l t e - o r î c e r t ă şi a l t e - o r l iiarcă; p e n t r u a c e s t a P a v e l p r e a
î n ţ e l e p ţ e ş t e face c u v î n t u l şi facie p r e C o r i n t e n i î m p r e u n ă p ă r t a ş i
ai e r t ă r e î a c e l u i a c e p ă c ă t u i a cu m a ş t e h a sa, d i c ă n d : c ă p r e c u m
a c e l a o b ş t e ş t e n e - a î n t r i s t a t pie n o i ; p r e t o ţ î c u p ă c a t u l s ă u ,
a ş a Iarăşi o b ş t e ş t e n e - a b u c u r a t p r e t o ţ i c u p o c ă i n ţ a şi cu e r -
t a r e a s a . C ă c i n u m ' a î n t r i s t a t , d i c e , p r e m i n e n u m a i , ci şi p r e
v o i p r e t o ţ î d i n p a r t e , a d e c ă p u ţ i n o e - v a , şi cu o p a r t e v ' a î n ­
t r i s t a t ; î n s ă o 41° a c e s t a c ă p u ţ i n v ' a i î n t r i s t a t şi d i n p a r t e , p e n ­
t r u - c a şă nu însărcinez multă g r e u t a t e a s u p r a celui c e c u r v e a
c u m a ş t e h a s a . C ă c i cu a d e v ă r a t şi p r e voi v ' a î n t r i s t a t . a s e m e ­
n e a ca p r e m i n e , cu covîrşire a d e c ă , d a r însă ca să nu însăr-
cinez m u l t ă g r e u t a t e d e prihâniri a s u p r a aceluia, p e n t r u a c e s t a
d i c , c ă d i n p a r t e şi p u ţ i n v ' a î n t r i s t a t ) . 1

6. îndestulă este certarea acesta, cea de către ceî maî

mulţi.
N u elice h o t ă r â t o r P a v e l , c â e s t e d e a j u n s c e r t a r e a a c ă s t a . şi
c a n o n u i c e i s'a fâcut d e c ă t r e toţi, celui c e c u r v e a c u m a ş t e h a
s a ; ci u n u i a c ă a c e s t u i a d i c e : p r e c u m c u u n c h i p c a a c e s t a
n e h o t ă r â t o r îl, n u m î a şi"1n t r i m i t e r e a c e a d i n t â î u ; ci atunr:ea
adecă!'acolo J i u v o i a n i c i nuţneTe" lijîya'l aicea âcUm,
nu-1 n u m e ş t e . , . m â h n î n d u - j s e ; ş i . d u i â t n d u - l i h i m a , ţ ) e n l r u d i n s u l ; p e n ­
t r u a c e s t a nicî î n t r u o p a r t e a s c r i s o r e i a c e ş t i e a a r a t ă v e d e r a t p ă ­
c a t u l luî, î n v ă ţ â n d u - n e c u a c e s t a şi p r e n o î , s ă fim c u î m p r e u n ă
p ă t i m i r e c ă t r e c e î c e s e p o c ă e s c , şi c u s d r o b i r e d e i n i m ă .
'-/. In cât dimprotivă maî mult să-î dăruiţi voi şi sa 1
mângâiaţi.
N u n u m a i s ă - î d e z l e g a ţ i c e r t a r e a , d i c e , ş i ' c a n o n u l l u i , şi î m ­
p r e u n ă şă* p e t r e c e ţ î c u el şi s ă d ă r u i ţ i lui şi a l t c e - v a m a i m u l t ,
şi s ă ' l m â n g â e ţ î p r e e l , a d e c ă s â ' l s c o t e ţ î p r e el d i n î n t r i s t a r e a
cea m a i d i n a i n t e a luî şi s â ' l v i n d e c a ţ i . P r e c u m şi u n u l c e b a t e
p r e o r e - c i n e , nu-1 l a s ă n u m a i s l o b o d d e b ă t a e , ci p r e l â n g ă a -
c e s t e a s e î n d e m n ă a v i n d e c a şi r a n e l e l u i ; c ă c î p e n t r u a n u s o c o t i
1

cel c e a p ă c ă t u i t c ă s ' a e r t a t , p e n t r u - c ă î n d e s t u l s ' a m ă r t u r i s i t ,

şi d e s t u l s ' a p o c ă i t , p e n t r u a c e s t a a r a t ă P a v e l , c ă el c â ş t i g ă d e l a
Apostolul ertarea păcatului său, nu atâta pentru pocăinţa sa, c â t
p e n t r u h a r u l c e face A p o s t o l u l c ă t r e C o r i n t e n i , s i n p a t r i o ţ i î l u î .
Ga nu cum-va cu maî multa întristare sâ se înghită
unul ca acesta.
S e c u v i n e , d i c e , s â ' l r i d i c a ţ i p r e c e l c e a p ă c ă t u i t , şi s ă ' l m â n ­
g â i a ţ i , şi s ă ' l v i n d e c a ţ i , p e n t r u c a s ă n u s ă î n g h i t ă d e î n t r i s t a r e
şi d e s n ă d ă j d u i r e , c a d e v r ' o h î a r ă , sau. ca d e v r ' o f u r t u n ă a
m ă r e î , s a u c a d e u n vifor î n f r i c o ş a t şi pl6e r e p e d e ; şi a ş a d e
m u l t ă î n t r i s t a r e şi d e d e s n ă d ă j d u i r e î n d e m n â n d u - s e , o r i s ă s e
spânzure însuşi, p r e c u m s'a s p â n z u r a t Iuda, orî sâ se l e p e d e d e
p r e d i n ţ a luî C h r i s t o s şi s ă s e fac elin, n e s u f e r i n d d u r e r e a n e ­
m ă s u r a t e i c e r t ă r i , şi a ş a s â s e p r ă p ă s t u î a s c ă î n m a î m a r e r ă u t a t e
şi m u n c ă a i a d u l u i . V e d i î n s ă , o c i t i t o r î u l e , c u m s m e r e ş t e P a v e l
p r e cel c e a c u r v i t , c u c u v i n t e l e a c e s t e a , c a s â n u s e facă m a l
t r â n d a v p e n t r u e r t a r e a p ă c a t u l u i l u î ; c ă c i ca c u m s ' a r d i c e l u î :

) Teodorit însă aşa tâlcueşte proejicerea din parte, că adecă cel ce

1

curvea cu maşteha sa, a întristat pre trupul bisericeî şi pre toţî hri­
stianiî, nu numaî pre Corinteni; îar Pavel lăsând pre toţî ceî-l-alţî cari
,1-a întristat acela, numaî pre Corinteni îî arată, că acesta însemneză du­
cerea „din parte". —
.-.27 -
Nu am ertat ţ i e păcatul, Căcî aî fi s p ă l a t d e s ă v î r ş i t s p u r c ă c i u ­
n e a luî c u p o c ă i n ţ a t a , ci p e n t r u c a s â h u p ă t i m e ş t i v r e u n r e u !
maî cumplit, p e n t r u slăbiciunea t a ) . I n s e m n e z â însă, că nu se
1

c u v i n e s â r â n d u i m c e r t ă r i l e şi c a n o n e l e d u p ă firea p ă c a t u l u i , c i
d u p ă a ş e d a r e a c e l u i c e a p ă c ă t u i t , p r e c u m şi d u r n n e d e e ş t i l e c a -
n o n e a c e s t a o r â n d u e s c , şi m a î a l e s c a n o n u l 1 0 2 al sf, i c u m e -
n i c u l u î al 6 - l e a S o b o r .
8. Pentru acesta rogu-ve pre voî sâ întăriţi luî dragostea.
N u m a i p o r u n c e ş t e P a v e l c a î n v ă ţ ă t o r , ci r o g ă p r e C o r i n t e n i c a
un ore-care a p ă r ă t o r ce rdgă pre judecători să ajute vre-unuia.
Şi c e . îî r o g ă ? S ă î n t ă r e s c â d r a g o s t e a c ă t r e c e l c e a p ă c ă t u i t , a-
d e c ă s â a d e v e r e z e luî d r a g o s t e , "şi n u n u m a î s â ' l p r i i m ă s c ă p r o s t :

şi c u m s ' a r î n t ă m p l a . C u a c e s t e c u v i n t e î n s ă a r a t ă şi f a p t a b u n ă
a C o r i n t e n i l o r , fiinH-câ c e l c e a t â t a îl i u b e a u p r e a c e s t a c â n d
c u r v e a , în c â t şi îl a j u t a u p r e el la p ă c a t , în u r m ă a t â t a 1 'aii u r â t
şi ş î - a u î n t o r s f e ţ e l e d e c ă t r e e l , în c â t a t r e b u i t P a v e l s â - i r o g e
p e n t r u ca să-'l î u b ă s c ă .
g. Câ spre acesta şi am scris, ca să cunosc cercarea
vostră, de sînteţî ascultători întru acestea. -
Cu aceste cuvinte înspăîmântăză pre Corinteni Apostolul, p e n - *
t r u c a s ă s e t e m ă d e o s â n d a n e a s c u l t â r e î , şi c u l e s n i r e s â e r t e
p r e o m , p e n t r u a c e s t a , dice, a m scris vouă, c a să cerc fapta
b u n ă şi o s î r d i a c e a v e ţ î s p r e a a s c u l t a d e m i n e , a d e c ă p e n t r u
c a s ă c e r c p r e c u m a ţ i a s c u l t a t m a î î n t â î u şi a ţ i c e r t a t p r e c e l
c e a p ă c ă t u i t , a ş a şi a c u m s ă a s c u l t a ţ i s p r e a'l m â n g â i a şi a
a a d e v e r i luî d r a g o s t e a v o s t r ă ; c â a c ă s t a î n s e m n e z ă d i c e r e a : d e
s î n t e ţ î a s c u l t ă t o r i î n t r u t o t e ; şi c u t d t e c ă A p o s t o l u l n u a s c r i s
l o r p e n t r u a c e s t a , | ci p e n t r u m â n t u i r e a c e l u i c e a fost p ă c ă t u i t ?
î n s ă u n d e n u s e v a t ă m ă n i m i c a , f a c e h a r şi C o r i n t e n i l o r şi-î l a u d ă ,
io. I a r c ă r u i a d ă r u i ţ i c e - v a , şi eu,.
C u a c e s t e c u v i n t e m o e î m p r o t i v i r e a şi p r i g o n i r e a ce p o t e a r
fi u r m a t , a d e c ă a s e î m p r o t i v i C o r i n t e n i i şi a nu v o i s ă e r t e
p r e c e l c e a p ă c ă t u i t ; c ă c i a i c e a p r e a c e l a ÎI p u n e î n t â î u , şi
î n c e p ă t o r i a i d a r u l u i , . şi e r t ă r e i a c e l u i a , i a r p r e s i n e ş î s e f a c e
u r m ă t o r l o r , şi d i c e , c â c e l u i c e v o î îî v e ţ î f a c e h a r , şi eu a c e -
luia îi v o î u face h a r .

"•) Teodorit însă 4 i acesta aşa o tâlcueşte: A arătat adecă şi în­

c e r e a

tinderea căinţei, cjicend: „întristarea cea maî multă"; iar pentru har însă n u ­
meşte ertarea, arătând păcatul maî mare decât pocăinţa; a arătat însă şi
sârgUinţa Corintenilor, qă a djs: îndestul este unuia ca acestuia certarea
acesta cea de către ceî maî mulţî; că toţî şî-au întors feţele d e către
acela, precum Apostolul le-a poruncit, că atâta puternic a fost făcătorul
de corturi pentru puterea ceea ce locuia într'însul; îar „înghiţirea" pre
desnădăjduire a numit şi pre depărtarea de credinţa cea desăvîrşită.
— 28 —
 Căcî şi eu de am hărăzit ce-va, căruia am hărăzit, pen­
tru voî ), în faţa luî Christos.
1

P e n t r u a n u s o c o t i C o r i n t e n i i , c a eî s î n t d o m n i t o r i şi s t ă p â ­
nitor!, ori d e a e r t a p r e c e l c e a p e c ă t u i t , o r î d e a nu-1 e r t a ,
şi p e n t r u a c e s t a s â s e l e n e v e s c ă d e a d e z l e g a p r e o m d e c e r ­
tare, p e n t r u a c e s t a P a v e l a r a t ă lor aicea că însuşi a a p u c a t m a î
î n a i n t e şi 1-a e r t a t , în c â t d e a c i i a a n u p u t e a c i n e - v a a s e
î m p r o t i v i l u i . ci t o ţ i să-t e r t e î m p r e u n ă : î n s ă p e n t r u a n u s e
m â h n i e i c ă s i n g u r T a r fi e r t a t / şi î - a u t r e c u t p r e eî c u v e d e - -
rea, pentru a c e s t a d u p r e u r m a r e dice, că e u p e n t r u d r a g o s t e a
v o s t r ă - r a t a e r t a t , fiind-câ ş t i a m c ă e r t a r e a a c e s t a v a fi p l ă ­
cută v o u ă ) . Apoi p e n t r u a nu se a r ă t a iarăşi că pentru d r a ­
2

gostea dmenilor a ertat p r e cel ce a greşit, p e n t r u acesta a

a d a u s a d i c e : «In faţa l u i C h r i s t o s » a d e c ă d u p r e D u m n e d e u , c a
c u m m ' a ş fi aflat î n a i n t e a lui C h r i s t o s şi c a c u m a c e l a m i - a r fi
poruncit, cu u n chip ca acesta a m e r t a t p r e o m ; ori d i c e r e a :
«în faţa lui C h r i s t o s » s e î n ţ e l e g e in loc d e s p r e s l a v a Tui C h r i s t o s .
Si a p o i d a c ă s p r e s l a v a lui C h r i s t o s s e face e r t a r e a p ă c ă t o s u l u i
a c e s t u i a , c u m n u s e c u v i n e o b ş t e ş t e a s e e r t a şi d e t o ţ î v o i
pentru ca sâ se slăvescă Christos?
i i . Ca să nu ni se facă răpire de către satana; că nu
sîntem neştiind socotelele luî ). 3

S e cuvine, dice, să c e r t ă m toţi p r e cel ce a pecătuit, p e n t r u

c a s ă n u s e facă o b ş t e s c ă p a g u b ă lui, şi s ă s e î m p u ţ i n e z e n u ­
m ă r u l t u r m e i luî C h r i s t o s ; p o t r i v i t î n s ă a n u m i t p e i r e a a c e l u i a ,
l ă c o m i e şi r ă p i r e a d i a v o l u l u i , c ă c i d i a v o l u l n u r ă p e ş t e n u m a i
o i l e c e l e c e s î n t a l e lui, a d e c ă p r e c e l n e c r e d i n c i o ş i şi n e c î n s t i -
t o r i d e D u m n e d e u , ci r ă p e ş t e şi p r e a l e n d s t r e , a d e c ă p r e n o î ,
p r e h r i s t i a n î , şi m a î a l e s d e s e v a face p r i c i n ă l u c r a r e a n o s t r ă ,
a d e c ă n e m ă s u r a t a şi c o v î r ş i t o r e a î n t r i s t a r e , c e s e face d e c ă t r e
noî p e n t r u pocăinţă, din care se n a ş t e deznădăjduirea; pentru
a c e s t a şi s o c o t e l e a i e d i a v o l u l u i a n u m i t P a v e l p r e v i c l e n i a luî
a c e s t a şi a m ă g i r e , p e n t r u - c ă c u f o r m ă şi cu o b r ă z ă r î d e b u n ă
cinstire d e D u m n e d e i i p e r d e p r e o m e n i ; pentru-că nu-i ob6ră

') Aicea se vede că lipseşte djcerea „am dăruit"; adecă eu de şi am

dăruit ce-va, şi cui am dăruit, pentru voî am dăruit.
») Iar Teodorit d^ice, că cuvîntul acesta al Apostolului arată ghicito-
reşte, cum că Corintenii' rugau pre Pavel prin Tit şi prin Timoteî, ca să
erte pre cel ce a pecătuit.
'») Purtătorul de Dumnezeu Maxim la acesta djcere aşa arată: „Cela
ce cunoşte meşteşugiriie vicleanului diavol, şi împleticiturile nearătatelor
rezfooe fiindu-î cunoscute, şi acesta cu lumina cunoştinţei strălucit fiind
altă făclie este, potrivit dicend cu Mar. Apostol ca n u ne sînt n e c u n o s ­
cute socotelele luî (Cap. LXXVIIÎ, din suta 6-a a celor Teologice).
- 29 —
p r e o m e n i î n t r u p e r d a r e n u m a i c& v i c l e n i a , o r i c u a l t p ă c a t , ci
şi c u m u l t a î n t r i s t a r e c e e a c e se.; face p e n t r u p ă c a t . A p o i , c u m
n u e s t e r ă p i r e , v i c l e ş u g u l lui, d e v r e m e c e şi d i n a c e l e p e fa­
c e m n o i c a b u n e , el n e a d u c e în p e i r e c â n d le f a c e m fârâ m ă s u r ă
şi c u c o v î r ş i r e ' ) ? ,
12. Viind î n s ă în Troada pentru E v a n g h e l i a luî Chri­
stos, ş i uşă mie deschidendu-se întru Domnul,
, 13.. N u am avut odihnă .cu* duhul meu, pentru-că nu
am a f l a t pre Tit•.fratele'n}&ti. •. , v
•, .stf&-3Paye|/._-0|. i-ai 'ikfMţt .-mkce necaz în A s i a şi
Câ s ' a i z b ă v i t d e ei; a c u m î n s ă d i c e , e ă şi c u a l t c h i p să. n e ­
căjea, neaflând p r e T i t ; căci c â n d cine-va n u a r e p r e v r e u n
frate d e u n c h i p c u el c a s ă ' l m â n g â e în n e c a z u l săii, a t u n c e a
i s p i t a şi n e c a z u l i se» face m a i r e i i ; d r e p t a c e e a n u m ă 'pririă-
n i ţ i , d i c e , o C o r i n t e n i l o r , c ă c i n u a m p u t u t v e n i la v o i , c ă c î
a m c ă d u t î n t r u a t â t e a î m p r e j u r ă r i şi n e v o i , c a r e n u m ă l a s ă a
m e r g e u n d e v o e s c . I n T r o a d a î n s ă d i c e , c â a m e r s n u p r o s t şi
c u m s ' a r fi î n t e m p l a t , ci p e n t r u c a s ă p r o p o v e d u i a s c ă E v a n g h e l i a .
D a r c u m , o P a v l e , n u aî p r o p o v e d u i t ? şi m a î a l e s c ă ţi s ' a d e s ­
c h i s Uşă, p r e c u m dicî? A m p r o p o v e d u i t , d i c e , î n s ă n u m u l t ă
v r e m e , p e n t r u - c ă n u am aflat p r e T i t , şi d i n a c e s t a n u a m l u a t
o d i h n ă î n sufletul m e i i , a d e c ă m u l t m e n e c ă j e a m p e n t r u n e f i ­
i n ţ a d e faţă şi lipsa a c e s t u i a . D a r o r e , p e n t r u n e f i i n ţ a lui T i t
a i l ă s a t , o fericite P a v l e ^ lucrul luî D u m n e d e u şi n u aî p r o p o ­
v e d u i t E v a n g h e l i a ? B a , d i c e , n u a n i l ă s a t lucrul lui D u m n e z e i i
p e n t r u a c e s t a , ci o , d i c a c e s t a , c ă c î s e o p r e a p r q p o v e d u i r e a E -
v a n g h e l i e î , fiind-că T i t n u e r a d e f a ţ ă ; căcî e u cu a d e v ă r a t şi
d o r e a m - m u l t s ă p r o p o v e d u e s c , n e f i f n ţ a . d e f a ţ ă î n s ă şi l i p s a i u l '
T i t , s ' a făcut p u ţ i n ă o p r i r e , fiind-că. m u l t a j u t a la a c e s t a , c â n d
a r fi fost faţă. •
Ci lâsându-î pre dînşiî am mers în Macedonia.
A d e c ă n u a m z ă b o v i t m u l t ă v r e m e în T r o a d a , căci m ă s t r â m -
t o r e a m p e n t r u n e f i i n ţ a lui T i t ; c ă c i - m a r e u ş ă a credinţei mi s e
d e s c h i s e s e , şi l u c r u l , a d e c ă c e î ce. a v e a ţ i s ă c r e d ă , erau mulţi; însă
p e n t r u p r i c i n a l i p s i r e ! luî T i t , î m p r e u n ă t u c r ă t o r u l său, se o p r e a ) .
2

*) Pentru acesta au dis părinţii, că marginile, adecă covîrşirile şi lip-,

şurile faptelor bune sînt isprăvi ale demonilor; şi înţelepţii ceî din afară,
au <ţis: că. tot lucrul măsurat este.m,aî bun. şi că covîrşirile sînt vătăma-
tore adecă de a ne feri de ele, dela va.tăm şi de- a'me'feri. Vecii şi sup't-
însemnarea dicereî: „Iar întristarea lumeî raprite lucreză" (11 Corint. VII, 10).
Vedî şi suptînsemnarea clicereî:,, Către, meşteşugirile diavolului'* (Ef. VI, 11);
ca să te înveţi că maî mulţi cad şi se -perd din a drepta, adec^ din părute
fapte bune, decât din a stânga şi ar,ttatel4 reutăţî. . ,.
*) Teodorit însă cfice, că fiind-că Tit & fost trimis la Corinteni, pentru
- 30 -
 14-•'•••Insă. mulţămită luî Dumnedeu celuîa ce tot-de-
ma. triumf6ză cu noi întru Christos.
Fiind-că multe întristări a p o m e n i t A p o s t o l u l c e i s'a u r m a t ,
i d e c â c e e a c e i s ' a f ă c u t î n A s i a , c e a î n T r o a d a , şi p e l â n g ă
icestea întristarea c e o a î n c e r c a t p e n t r u - c ă n u a m e r s în C o -
int, p r e c u m v o i a , p e n t r u a c e s t a , s p r e a n u s e a r ă t a c ă p o -
n e n e ş t e î n t r i s t ă r i l e a c e s t e a c a c u m p l â n g e n d şi t â n g u i n d u - s e ,
ieritru a c e s t a d i c e a i c e a , c ă " m u l ţ ă m e s e l u i ' l ^ u m n e d e u , c ă l o t - -
ie-unâ b i r u e ş t e cu noî, a d e c ă n e ' f a c e ,slăviţî,~şi btfuitOt'I^şi
resjiţî, c â t r i u m f s e 4 ' c e
c â n d î l r i î r n p a r a t , saji m â r ş a i u l î r o p e -
-atuluî, î n t o r c e n d u - s e d e l a r ă s b o î u , b i r u i t o r , şi p u r t ă t o r d e b i r u -
n ţ ă , i n t r ă p r i n m i j l o c u l c e t â ţ e î c u m a r e p o m p ă , şi s l a v ă şi
KOÎntîrnpinare. Şi p r e noî, dice, n e face Dumne4eu vestiţi, şi
slăviţi, î m p r e u n ă c u î n f r î n g e r e a şi b i r u i r e a c e a a s u p r a d i a v o -
uluî, p e n t r u - c ă n e c i n s t i r i l e c e l e a r ă t a t e , şi d e f ă i m ă r i l e c a r e s e
"ac n o u ă , a c e s t e a s î n t s l a v ă n o u ă , f i i n d - c ă a t u n c e a s e b i r u e ş t e
^i c a d e d i a v o l u l , c â n d n o î n e n e c i n s t i m . In C h r i s t o s î n s ă a d i s
câ s ă fac a c e s t e a , a d e c ă p e n t r u C h r i s t o s şi p e n t r u p r o p o v e ­
d u i r e a E v a n g h e l i e i i u i ; s a u a c e s t a , î n t r u C h r i s t o s , se- î n ţ e l e g e
încă, c ă n o î î n t r u C h r i s t o s : b i r u i m şi n e s l ă v i m , c ă c i n o i p u r ­
tând p r e Christos întru sine-ne, ca o .armă biruit6re, cu slava
a c e l u i a n e s l ă v i m şi n o i carii îl p u r t ă m .
Şi miresma cunoştinţei,sale o arată prin noî în tot locul.
C ă mir d e mult preţ, 4i > c u n o ş t i n ţ a lui D u m n e 4 e u ,
ce e s t e

pre care cunoştinţă noî o arătăm la toţi o m e n i i ; orî m a i b i n e

a 4ice, n u a r ă t ă m î n s u ş i m i r u l , ci b u n a m i r e s m ă a m i r u l u i ) 1

sufletescul lor folos, şi încă nu a fost venit, precum acesta arătat o cţice
Pavel: „Maî mult însă forte ne-am bucurat pentru bucuria luî Tit că s'a
odihnit duhul luî de către toţî voî" (11-a Corint. VII, 13);—fiind, d j , c c a

nu a fost venit încă Tit dela Corint, pentru acesta Pavel a lăsat pre T r o -
adetenî, şi s'a dus, căcî nu avea pre Tit ajutătorul luî. Pomeneşte însă
încă de Tit aicea, pentru-că avea a'l trimite pre el îarăşî Ia Corint, cu
scrisorea acesta, ca să arate fapta b u n ă a luî cu cuvintele acestea.
l
) Pentru acesta şi dumne4eescul Grigorie al Niseî tâlcuind c | i c e r e a

„mir deşertat este numele teu", 4 * aşa: „Că de vom socoti, 4ice, n u ­
ce

me cunoscători pre al mirului, dumne4eireî tale, n u pre însuşi mirul

prin 4icerea celor ce se 4 ' îl însemnăm, şi puţin ce-va miros aî d u m -
c

necjeeşteî b u n e miresme, cu numirile cele teologhiceştî arătăm, precum

de vasele întru care s'ar deşerta mirul acesta, adecă de a s a fire mirul
cel deşertat din vase nu se ştie. ce fel este, însă din ore-care puţină,
ceime ce a rămas din aburile luî în vas, înveţându-ne ore-care despre
deşărtatul mir înţelegem" (Vor. I-a la Cânt, Cântărilor).
Iar Teodorit $ice: miros de cunoştinţă pre cunoştinţa cea de acum o
a numit, două tot o dată învăţând, şi cum că ore ce parte mică din cu­
noştinţa cea desăvîrşită, şi că acum adecă aceea n u se ştie, îar d u p r e
vreme se va arăta, după închipuirea tămâereî, care de multe ori întru
[

- 31 -
fiind-că c u n o ş t i n ţ a Iul D u m n e d e u c e e a c e s e d ă în v i a ţ a a c ă s t a ,
h u e s t e p r e a a r ă t a t ă şi p r i c e p u t ă , ci să a s ă m ă n e z ă c u c u n o ş ­
t i n ţ a c e e a c e s e face p r i n o g l i n d ă şi p r i n g h i c i t u r ă , a d e c ă e s t e
n e d e o p o t r i v â şi p a r t i c u l a r n i c ă , p r e c u m a d i s a c e s t a ş î A p o s t o ­
l u l : « V e d e m a c u m ca p r i n o g l i n d ă şi î n t r u g h i c i t u r ă » (I-a C o r .
XIII, 1 2 ) . D e c î p r e c u m c e l a c e m i r o s e ş t e b u n a m i r e s m ă a m i ­
r u l u i , î n ţ e l e g e c u a d e v ă r a t c â m i r u l s e află a p r o p e a c o l o , n u
î n ţ e l e g e * î n s ă c e fiinţă şi fire a r e m i r u l a c e l a , c u u n c h i p c a
a c e s t a şi n o î , c u m c â e s t e D u m n e d e u ş t i m , î a r c e e s t e D u m ­
n e d e u d u p r e fiinţă n u ş t i m . D e c î noi A p o s t o l i i s î n t e m c a o
t ă r n â e t o r e . î m p e r ă t e s c ă , şi orî în c e l o c m e r g e m , p u r t ă m î m p r e ­
u n ă c u noî şi b u n a m i r e s m ă a d u h o v n i c e s c u l u i m i r şi a t ă -
m â e r e î , a d e c ă p r e b u n a m i r e s m ă a c u n o ş t i n ţ e i lui D u m n e d e u .
D e c i d u p ă c e a d i s a c e s t e a d e m a î s u s c ă t r i u m f ă m , şi n e s l ă v i m
t o t - d e - u n a şi în t o t ă v r e m e a , a c u m a i c e a - d i c e c ă şi b i n e m i r o s i m
o m e n i l o r în fieşte-care loc, căcî fieşte-care v r e m e şi fieşte-ca-
r e l e l o c e s t e plin d e d u h o v n i c e ş t i l e d a r u r i şi d e b u n ă t ă ţ i l e n o s ­
t r e a l e A p o s t o l i l o r , în c â t p e n t r u a c e s t a s e c u v i n e b ă r b â t e ş t e
s ă s u f e r i m . n o î n e c a z u r i l e şi s c â r b e l e c e ni s e p r i c i n u e s c , p e n ­
t r u - c ă a t â t a m a î m u l t n e s l ă v i m î n c ă şi în v i a ţ a a c e s t a m a î î n ­
a i n t e d e a v e n i c e e a c e v a s ă fie.
1 5 . C â b u n ă mir6smă a l u î C h r i s t o s s î n t e m l u î D u m ­
n e d e u î n t r u cel c e s e m â n t u e s c , şi î n t r u ceî c e s e p e r d .
. A c ă s t a o dice P a v e l s a u că noî Apostoliî n e p r o a d u c e m p r e
s i n e - n e j e r t f a şi -murim p e n t r u . C h r i s t o s b i n e m i r o s i n d luî c u
a b u r i i m o r ţ e î n d s t r e , s a u c â a s u p r a j u n g h i e r i î şi j e r t f e i luî C h r i -
s t o s şi n o î A p o s t o l i i n e p u n e m ca o t â m â e , şi :ot o d a t ă n e
t ă m ă e m şi n o î şi t â m â e m şi p r e c e î - l - a l ţ î ; şi înţelegg e r e a c u v î n t u -
lui t o t , e s t e a c e s t - f e l : c â d e ş i s e m â n t u e s c u n i i din p r o p o v e -
d u i r e a E v a n g h e l i e i , şi d e ş i s e p e r d , E v a n g h e l i a î n s â r ă m â n e
şi în t o t - d e - u n a a r e b u n ă t a t e a şi b u n a m i r ă s m a a s a , şi n o i
cel ce o p r o p o v e d u i m , t o t - d e - u n a r ă m â n e m ceea ce s î n t e m ,
a d e c ă b u n a m i r ă s m ă a luî C h r i s t o s , i a r c â ţ i p i e i , p e n t r u a l o r
n e c r e d i n ţ ă şi r e a s o c o t i n ţ ă p i e r . Câ; p r e c u m l u m i n a , d e ş i î n ­
t u n e c ă p r e ochiul cel b o l n a v , e a însă t o t - d e - u n a este l u m i n ă ;
şi p r e c u m m i e r e a , d e ş i s e p a r e a m a r ă c e l o r c e p ă t i m e s c d e

o cămară atingendu-se de foc, şi afară îşi slobode bunul miros, îar ceî
ce se împărtăşesc de acesta, aceea nu o ved, îar mirosul îl priimesc.
ţ)ice însă şi Kiril al Alexandriei tâlcuind; 4 i acesta: „Se arată însă
c e r e a

prin sfinţii Apostoli Domnul nostru Iisus Christos ca u i miros al cu­

noştinţei luî D u m n e z e u şi Părintelui, că<de a cunoscut cine-va pre Fi-
iul, a cunoscut cu adeverat şi pre Tatăl, pentru firea cea întocmai şî
dupre tote ori care de o potrivă şi neschimbat fiind" (Ckrt. 1-a din Gla-
fireşti).
v e n i n , si c a r e îşi au. g u s t u l s t r i c a t , t o t - d e - u n a î n s ă e s t e m i e r e
d u l c e ; — a ş a şi E v a n g h e l i a , t o t - d e - u n a e s t e b i n e m i r o s i t o r e şi
de m â n t u i r e pricinuttdre, deşi unii cari nu c r e d într'însa pier.
A s e m e n e a şi n o î , ceî c e p r o p o v e d u i m E v a n g h e l i a , b u n ă m i r e s ­
m ă s î n t e m , şi h u m i r e s m a p r o s t , ci b u n ă m i r e s m ă luî D u m n e ­
d e u , iar c â n d h o t ă r ă ş t e D u m n e d e u c ă n o î s î n t e m b u n ă m i r e s m ă ,
c i n e ' p o t e a s e î m p r o t i v i c ă n o î n ' a m fi uniî c a a c e ş t i a ) ? 1

[6; Unora adecă miros de mdrte, spre mdrte, iar u~

nora, miros de viaţa, spre viaţa.
• ' . . F i i n d - c ă m a l s u s a. d i s ga s î n t e m b u n ă m i r e s m ă c e l o r , c e
p i e r şi s â p e r d , p e n t r u c a s ă n u s o c o t e s c ă c i n e - v a c ă şi a c e î a
ş'int b i n e priimiţî la D u m n e d e u , p e n t r u a c e s t a d i c e , d u p r e u r ­
mare, aicea, câ buna miresmă acesta a nostră, toţi a d e c ă o pri­
i m e s c p e n t r u c a ş ă s e m â n t u i a s c ă , î n s â uniî o p r i i m e s c p e n t r u
ca sâ s e p e r d ă v c ă şi b u n a m i r e s m ă a m i r u l u î , o p r i i m e s c p o r ­
cii şi . g â n d a c i i , î n s ă c a s ă s e î n e c e şi s â s e o m o r e , p r e c u m
dic i s t o r n i c i î ; în c e c h i p şi C h r i s t o s s e n u m e ş t e p e t r a d e s m i n -
t e l â , p e n t r u - c ă n e c r e d i n c i o ş i l o r s e află î m p e d e c a r e şi c ă d e r e ,
şi focul, a u r u l îî s t r ă l u c e ş t e , Iar spinii îî a r d e ) . 2

!) Iar mar.' Vasilie tâlcu.ind pentru ce în legea veche era oprit alţii
ore-care să nu tămâeze cu tămâea aceea ce se proaducea luî D u m n e ­
zeu, care era alcătuită din patru lucruri: de stactie (adecă din oloiul ce
curge- din smirnă), de oniha (care latineşte se tălmăceşte unguis), din
răşină de îndulcire şi de livan limpede, precum mărturiseşte Scriptura
cjicend: „Dupre mestecatura acesta nu veţî face voue. Sfinţenie va fi
voue Domnului; orî carele bărbat va face asemenea ca să mirosescă
:

întru acesta, se va perde din. norodul seu" (Eş. XXX, 37). Acesta, d_ic,
tâlcuindu-o mar. Vasilie c^ice: „Iar u n a ca acesta a oprit de a o face
cine-va luişî spre îndulcire, adecă să nu-ţî scrii ţie însăţi isprăvile,. ci
la Dumnecţeu să înalţi pricina bunătăţilor lor. Decî o tămâere ca acesta
era Pavei cel ce elice: „Bună miresmă.a luî Christos sîntem" şi îarăşî:
„Mulţămită însă luî Dumnecţeu celuia ce tot-de-una triumfeză cu noî,
şi buna mirezmă a cunoştinţei sale o arată întru noî".
2
) Vrednice de laudă sînt însă şi acelea ce c|ice sf. Grigore al Nisieî
la tâlcuirea acestei cţicerî: „Dupre aşe4area fieşte-căruîa cea de maî îna­
inte, orî de viaţă făcetore se făcea buna mirosire orî de morte aduce-
tore, precum acelaş mir de se p u n e înaintea gândacului şi a porumbu­
lui, nu aceeaşi lucrare o face la amendoî, că porumbul adecă se face
maî însănătoşat prin buna mirosire a miruluî, îar gândacul piere; aşa
şi Pavel dumnecjeesca tămâia aceea, de era ore cine porumb, ca Tit,
saii Siluan, sau Timoteî, se împărtăşa împreună cu el de b u n a miresmă
a vieţeî, întru tote procopsind cu bine, dupre pildele sale, îar de era
cine-va Dimas, sau Alexandru, sau Ermoghen, nesuferind tămâia înfrâ-
nărei, ca gândacii aii fugit de b u n a miresmă".
Şi Teodorit c|ice: „Noî aducem tuturor b u n a miresmă a luî Christos,
ci nu toţî câţi se împărtăşesc dobândesc mântuire; căcî ceî ce îşi află
avendu-şî ochii nu sănătoşi, iumina le este vrăşmăşuitâre şi vatămătore,
dar nu sorele le aduce vătămarea; că spun că şi vulturii fug de b u n a

- 33 -
Tom. II. S.
 Şi către acestea i cine este îndestul?
F i i n d - c ă P a v e l a d i s m a r i c h i n t e c ă b i r u i m şi n e s l ă v i m ,
şi c ă s î n t e m b u n a m i r e s m ă , a i c e a i a r ă ş i g r ă e ş t e s m e r i t e , şi d i c e ,
c â la m ă r i r i l e a c e s t e i c e s e f â c d e D u m n e d e u n o u ă , n u e r a
î n d e s t u l s l ă b i c i u n e a n o s t r ă , d e nui a r fi fost p u t e r e a lui D u m ­
n e d e u , c a r e l e d e p l i n e ş t e ; c ă t o t u l e s t e al luî . . D u m n e d e u , şi n u
al v i r t u ţ e î şi p u t e r e ! n o s t r e ,
, 1 7 . Că i i U .slrtteiţi. ea ceî' rauiţf) c r â c î r r j | r i n d cuvîntul
luî i ^ m n e d e u ,
'--•Âioş'a dumne4 ^ J J ^ s v e i WlŞ-ţă, -pte mirieiUtio-apostoltî, c a r i
e s
cu :

D a r u l lui D u m n e d e u îl d i c e a u c ă e s t e i s p r a v ă a l o r ; p e n t r u a -
c e s t a şi d i c e : c ă p e n t r u a c e s t a a r a d i s , c ă n u e s t e c i n e - v a î n ­
d e s t u l s p r e a c e s t e a , şi t o t u l l a D u m n e d e u l e - a m afierosit, p e n ­
t r u - c ă n u s î n t c a m i n c î u n p - a p o s t o i i i , c a s ă c r â c î m ă r e s c , şi s ă s t r i c
d a r u r i l e şi d ă r u i r e a luî D u m n e d e i i ; cu, d i c e r e a î n s ă c r â c î m ă r e s c : ,
g h i c i t o r e ş t e a r a t ă c ă m i n c î u n o - a p o s t o l i î viclenlaii p r e a d e v ă r a t a
şi n e v i c l e n a î n v ă ţ ă t u r ă a E v a n g h e l i e i , c u m i n c î u n o s e l e s o f i s m e
a l e î n ţ e l e p c i u n e ! ceiî d i n a f a r ă ; p r e c u m şi c r â c î m ă r i î v i c l e n e s c
şi m e s t e c ă v i n u l c u a p ă . Şi v î n d D a r u l luî D u m n e d e u c u b a n i ,
c a r e s e c u v i n e a a'l d a în d a r şi fără v o e a veghîată ' (fără l u a r e 1

d e m i t ă ) , n o î î n s ă , d i c e , n u s î n t e m unii c a a c e ş t i a . P e n t r u a c a s t a
dupre urmare adauge:
Ci ca din curăţenie, ci ca dela Dumnedeii, înaintea lui
Dumnedeu întru Christos grăim.
A d e c ă n o î t r ă i m d i n s o c o t e l â c u r a t ă şi n e v i e l e n ă , şi c e l e c e
lc g r ă i m , le d i c e m c a c u m le a v e m d a l a . D u m n e d e u , şi n u c a
c u m l e - a m isprăvi n o î d e l a s i n e - n e , şi c u p u t e r e a n o s t r ă ; şi le
g r ă i m î n t r u C h r i s t o s , a d e c ă n u c u î n ţ e l e p c i u n e a n d s t r ă , ci c u î n ţ e ­
l e p c i u n e a şi p u t e r e a l u î , C h r i s t o s le glâsuirri, şi p r e ceî-i-alţî îî î n v ă ­
ţ ă m ; î a r a c e s t a « î n a i n t e a luî D u m n e z e u * a d i s , p e n t r u c a să. a r a t e
d r e p t u l şi b u n a c u t e z a r e a i n i m e i s a l e ; a t â t a d i c e , e s t e c u r a t ă şi
l i m p e d e i n i m a m e a , în c â t o a r ă t ă m şi î n a i n t e a luî D u m n e d e i i ) . 2

miresmă a miruluî. Dar însă mirul riflir este, şi vulturii se isgonesc, a ş a

şi mântuitorea propoveduire, celor ce- csed adecă le negu'ţăţoreşje m â n ­
tuirea, iar celor ce nu cred, le adupe ioeirea". Iar dumnecjeesciU Maxim
c}ice: „Că Pavel era miresmă de " viaţă* spre viaţă, fiind-că cu pilda s a
făcea pre ceî credincioşi să se pornesiuă către buna miresmă a faptelor
bune prin lucrări, şi din viaţa acesta simţită, să se mute îrj viaţa cea
duhovnicescă ceî ce se înduplecau cuvîptuluî Juî. E r a însă şi miros de
morte, spre morte, fiind-că le da s ă sirpţască pre murgea ceea pe v a s ă
fie, aceî ce din mortea necunoscutei q& ajuns la mortea necredinţei"
(cap. XXIV al sutei a patra din 5"eoîoghie).
>) L a Teodorit se scrie: „Ca ceî-Ualţî.
*)-Iar cum că curăţenia către D u m n e 4 e i i . s e (Jice, ve4î%suptînsemna-
rea şi tâlcuirea 4icereî: „Ca să'fiţi curaţi" (Filip. I, 10).
- . U - , ,
 C A P . III.

I. î n c e p e m Iarăşi a ne r e c o m â n d u i p r e înşine.
F i i n d - c â maî sus a dis A p o s t o l u l marî c u v i n t e p e n t r u sineşî,
pentru acesta a c u m dice: că p o t e ar dice cine-va: ce sînt a c e s t e a
c e <licî, o fericite P a v i e ? T e î n a l ţ î p r e s i n e - ţ î , şi t e m â n d r e ş t i ,
şi "cu a c e s t e a c a u ţ i a t e r e c o m â n d u i la n o î î n s u ţ i ? ţ ) e c i a c e s t a
improtivire d e s l e g â n d u - o dumnedeescUl A p o s t o l r ă s p u n d e că
n u te, d i c e m a c e s t e a m â n i d r j n d o - i j e , şi - e ^ cun-»,. v r â n d _ s â n e r e -
^ m - â n d u i m î n ş i n e la v o î c ă s î n t e m f i â n î ; e i atâta n u a v e m t r e -
b u i n t â d e r e c o m a n d a r i s i t o r e s c r i s o r i c ă t r e v o i , în c â t p r e v o î
U ş i - v e v e a v e m in l o c d e r e c o m a n d a r i s i t o r e s c r i s o r e p e n t r u n o î ,
fjrecum d u p r e u r m a r e a c e s t e a l e d i c e în p a r t e î n t r u c e l e c e s ă
dic d e a c i a î n a i n t e :
Au dor avem trebuinţă (ca ore-cariî) de recomandari­
s i t o r e s c r i s d r e c ă t r e v o i , o r i dela v o i de r e c o m a n d a ţ i i ?
C u v i n t e l e a c e s t e a l e d i c e A p o s t o l u l c u î n g r e u i a t ă i n i m ă , fă-
cend cuvîntul mustrător. Gljicitoreşte însă arată p r e m i n c î u n o -
â p o s t o l l , c a r i i n e a v â n d c u m ! s ă s e facă c u n o s c u ţ i o m e n i l o r d i n
faptele lor c e l e b u n e şi din: i s p r ă v i , f ă c e a u s c r i s o r i p l ă z m u i t e şi
m i n c î u n o s e , şi le d u c e a u la a c e i a c e v o i a u , şi c u a c e l e a s e r e ­
c o m a n d u ' a u şi s e c u n o ş t e a u d e b u n i . D e c i a c e e a c e o d i c e a i c e a
Pavel cu g r e a inimă e s t e a c e s t a , că nu e s t e î n d e s t u l v r e ­
m e a c e a a t â t a c a r e , n e - a r e c o m â n d u i t la voî, şi n e - a a r ă t a t
câ n u s î n t e m m i n c i n o ş i A p o s t o l i , ci şi a c u m i a r ă ş i î n c e p e m a n e
r e c o m â n d u i p r e Inşi-ne, c ă nu s î n t e m unii ca a c e ş t i a ? A u nu
cum-va p o t e a v e m t r e b u i n ţ ă d e a purta scrisori r e c o m â n d u -
it6re d e l a . alţii, carii s ă n e r e c o m â n d u î a s c ă şi s ă n e a r a t e la
voi d e b u n i şi a d e v ă r a ţ i ? S a u d i m p r o u v â : aii d o r a v e m t r e b u ­
inţă d e a a v e a l â n g ă s i n e - n e r e c o m a n d a ţ i i l e v o s t r e c a r e s ă n e
r e c o m â n d u î a s c â şi s ă n e a r a t e la c e l - l - a l ţ l c ă s î n t e m b u n i şi
adevăraţi ? Ba, nu a v e m trebuinţă d e acest-fel d e r e c o m a n d a ţ i e
a v i e ţ e î n d s t r e , nicî d e l a voî, nicî d e l a a l ţ i i ) . 1

') Aşa după chipul întrebare! vor a se ceti c | i acesta Icumenie,

c e r e a

şi Chrisostom, şi Teodorit, şi Teofilact. Insă bine este şi de se va ceti fără

întrebare hotărâtor, adecă, că începem iarăşi a ne recomândui pre înşine,
sca cum am fi cu totul necunoscuţi voue afară n u m a î de ar d,i cine-va, ce

.că nu numaî noî ne recomânduim pre înşine la voî, ci încă' avem şi

trebuinţă de ale altora scrisori de recomandaţie către voî, care lucru este
nepotrivit noue, de a avea trebuinţă de recomandaţii de alţii către voî.
Iar de se va ceti cu chip întrebător acesta, trebue a ş a : „De nu cum-va
•'.avem trebuinţă, ca să fie aşa, sau de nu avem trebuinţă precum uniî,
şi .-.cele' cîeaciîa" precum şi în multe prescrieri aşa se află scrise; şi la
Teodorit: cjice însă că cu luare peste picior cfice acesta Pavel către dîn­
şiî, şi dupre Chrisost, ca maî mult să-î înfrunteze.

— 35 —
 2. Scris6rea ndstră voî sînteţî, scrisă întru inimile nos­
tre, cunoscută şi cetită de toţî omenii.
Pricina, dice, pentru care nu avem t r e b u i n ţ ă d e scrisori re-
c o m â n d u i t d r e ale altora c ă t r e voi, este căcî înşi-ve voî sînteţî
s c r i s o r e r e c o m â n d u i t o r e a n o s t r ă , şi c e e a c e a r fi v r u t a o face
r e c o m a n d a ţ i i l e , r e c o m a n d a r i s i n d u - n e p r e n o î , şi a n e face v r e d ­
nici d e c i n s t e , a c e s t a o faceţi î n ş i - v e , v e d e n d u - v e d e t o ţ î şi
a u d i n d u - v ă ; şi în o r î - c a r e l o c m e r g e m n o i , p r e t u t i n d e n e a p r e
voî v ă p u r t a m î m p r e u n ă c u noî c a o c a r t e d e r e c o m a n d a ţ i e a
n o s t r ă , p e n t r u - c ă v ă a v e m p r e t o ţ î scrişl în l ă u n t i u în i n i m a n o s ­
t r ă ; şî d e s c h i d e n d u - o p r e e a c a p r e o c a r t e şi s c r i s 6 r e , a r ă t ă m t u ­
t u r o r f a p t a b u n ă a v o s t r ă . D r e p t a c e e a , fiind-că p r e voî î n ş i - v ă
vă a m r e c o m a n d a ţ i e a m e a vie, c a r e m e r e c o m â n d u e ş t e la toţî
ceî c e n u m e ş t i u , p e n t r u a c e s t a n u a m t r e b u i n ţ ă d e " n e î n s u ­
fleţite r e c o m a n d a ţ i i d e l a voi, c a p r i n a c e l e a .să fiii c u n o s c u t
u n d e n u m ă c u n o s c . I a r ă ş i , fiind-că voî v ă aflaţi îri g â n d u l şi
î n t r u p o m e n i r e a m e a , t o t - d e - u n a scrişî, p e n t r u a c e s t a nu a m
t r e b u i n ţ ă d e a m ă r e c o m â n d u i alţii la voi cu. s c r i s o r i l e l o r ; p e n ­
t r u - c ă de* s c r i s o r i a r e t r e b u i n ţ ă c i n e - v a , c â n d m e r g e l a d m e n i
carii riu'l ş t i u , I a r n u la ceî c e ' l ş t i u ; , şi p e n t r u - c ă , d a c ă e u v e
a m p r e voi c a r i i m ă r e c o m â n d u i ţ l la c e î - l - a l ţ l , c u m a ş a v e a t r e ­
b u i n ţ ă d e s c r i s o r i l e a c e l o r a , c a r e s ă m ă r e c o m a n d u î a s c ă l a voi?
V o i î n s ă a t â t a s î n t e ţ î t i p ă r i ţ i în i n i m a m e a , în c â t n u p u t e ţ i a
vă ş t e r g e d e a c o l o . Şi m ă r t u r i s e ş t e c u a c e s t e c u v i n t e P a v e l , C o ­
r i n t e n i l o r , n u n u m a i c â îî I u b e ş t e , ci şi c â eî aii f a p t e b u n e şi
i s p r ă v i , fiind-că a r ă t a la t o ţ î v r e d n i c i a luî P a v e l , î n v ă ţ ă t o r u l u i
lor; căcî fapta b u n a a ucenicilor, î m p o d o b e ş t e pre î n v ă ţ ă t o r u l
lor, p r e c u m şi ( r ă u t a t e a U c e n i c i l o r r u ş i n ă z â p r e î n v ă ţ ă t o r u l l o r .
3. Arâtându-ve câ s î n t e ţ î scrisore. a luî Christos.
Cum d i c e , c ă voî h r i s t i a n i î d i n C o r i n t , s î n t e ţ î s c r i s o r e a luî
C h r i s t o s ? F i i n d - c ă l e g e a şi p o r u n c i l e lui C h r i s t o s r ă m â n c a n i ş t e
s c r i s o r i s c r i s e şi t i p ă r i t e î n l â u n t r u în i n i m i l e v o s t r e , şi s e p ă z e s c
n e ş t e r s e d e v o î p r i n l u c r ă r i şi p r i n f a p t e ) . 1

Slujită fiind de către noî, scrisă nu cu cern6lă, ci cu

Duhul Dumnedeuluî celui viu,; nu în lespedî de petră, ci
în lespedile inimeî ceiî de carne.
De vreme ce aicea Apostolul a luat pricină d e a cumpăni

) Dupre Teodorit însă aşa se tâlcueşte d j

l
acesta: „Noî n u a- c e r e a

vem trebuinţă de scrisori; că însuşi lucrurile mărturisesc de noî, şi scri­

sore însufleţită avem ceea ce recomândueşte pre ale nostre voue, cre­
dinţa vostră, ceea ce în tote părţile pământului şi a mâreî se vesteşte,
că noî scoţendu-ve pre voî din rătăcire, v'am adus la lumina cunoştin­
ţei de Dumnedeu.
— 36 -
p , - L e g e a c e a ' V e c h e c a E v a n g h e l i a , î n c e p e a ş a şi d i c e : C ă p r e -
c

c u m Moîsi s ' a f ă c u t s l u j i t o r al L e g e î ceiî V e c h î , a ş a şi n o î n e ­

a m făcut slujitori aî p r o p o v e d u i r e î E v a n g h e l i e i ; şi p r e c u m a c e l a
a cioplit d o u ă l e s p e d i d e p ă t r ă , c e l e d i n u r m ă a d e c ă , a ş a şi
n 0 r a m c i o p l i t i n i m i l e v o s t r e şi l e - a m f ă c u t î n d e m â n a t i c e s p r e
p r i i m i r e a E v a n g h e l i e i . Şi L e g e a a d e c ă s ' a s c r i s d e Moîsi c u c e r ­
nelă, î a r E v a n g h e l i a s ' a s c r i s î n t r u voî c u D u h Sfînt. D e c L p r e
«;ât se o s e b e ş t e D u h u l d e c e r n e l ă , şi î n s u f l e ţ i t ă i n i m a o m u l u î
d e n e î n s u f l e ţ i t a p e t r ă , a t â t a s e o s e b e ş t e şî N o u l T e s t a m e n t al
E v a n g h e l i e i de. cel V e c h î u al L e g e i . D i c e r e a î n s ă : î n l e s p e d i l e
inimeî ceiî d e c a r n e , e s t e . f o r m ă • s â r i t o r e şi s e c e t e ş t e ' a ş a :
.«în l e s p e d i d e ' c a r n e » ; i a r d i c e r e a a i n i m e î e s t e în m i j l o c , s a u
eâcî s î n t şi inimî d e p e t r ă , p r e c u m s î n t a l e c e l o r î m p e t r i ţ î şi
orbiţi, a d e c ă a l e E v r e i l o r şi ale p ă g â n i l o r ; p e n t r u a c e s t a p r e
inimile c r e d i n c i o ş i l o r h r i s t i a n î le-a n u m i t d e c a r n e , c a p r e n i ş t e s i m -
ţ i t o r e , şi m o i , şi p r i i m i t o r e d e c u v î n t u l E v a n g h e l i e i , d e s p r e c a r e
a p r o r o c i t l e z e c h î i l , d i c e n d ; «Şi V Q i ] a i n i m a c e a d e p e t r ă din
U U

t r u p u l v o s t r u , şi v o î u d a v o u ă i n i m ă d e c a r n e » ( C a p . X X X V I , 2 6 ) ' ) .
,.. 4 . Ş i o n ă d e j d e c a a c e s t a a v e m p r i n C h r i s t o s c ă t r e
Dumnedeu.
5 . N u c â d o r n o î s î n t e m î n d e s t u l d e s i n e - n e a n e so­
coti c e - v a , c a d i n t r u noî.
Fiind-că a a r ă t a t p r e cele ale T e s t a m e n t u l u i N o u al E v a n ­
gheliei m a î î n a i n t e , şi m a l m a r i d e c â t a l e V e c h i u l u i T e s t a m e n t ,
u r m ă t o r e r a a î n c h e i a a ş a şi a d i c e : d e c î d a r şi n o i A p o s t o l i î ,
slujitori N o u l u i T e s t a m e n t al E v a n g h e l i e i , m a i m a r i s î n t e m . d e
cât Moîsi c e l c e a s t ă t u t s l u j i t o r al V e c h i u l u i T e s t a m e n t . I n s ă
a c e s t a s ' a r fi p ă r u t a fi c u v î n t d e m â n d r i e ; p e n t r u a c ă s t a P a ­
vel d i c e , cu s m e r i t a c u g e t a r e , c ă n o i nicî o i s p r a v ă a v e m , ci
n ă d e j d e a n o s t r ă e s t e , a d e c ă î n t ă r i r e a şi l a u d a n o s t r ă e s t e p r i n
C h r i s t o s c ă t r e D u m n e d e u ; c ă c î C h r i s t o s e s t e p r i c i n a şi p r i c i ­
n u i t o r u l d e a n e l ă u d a n o i î n t r u D u m n e d e i i ; şi nici o i s p r a v ă
e s t e a n o s t r ă , nicî c e a m a l m i c ă , c ă a c e s t a î n s e m n e z â c e e a
ce a d i s , c â n o î n u s î n t e m î n d e s t u l a s o c o t i n i m i c a d e l a s i n e - n e ,
fârâ d e a j u t o r u l luî D u m n e d e i i ( v e d i şi t â l c u i r e a s t i h . 1 3 al c a p .
II al ceiî c ă t r e F i î i p i s e n î , şi s u p t î n s e m n a r e a d e a c o l o ) .
6. Ci îndestularea nostră este dela Dumnedeu, carele

') Iar. Mar. Vasilie tălcuind cţicerea luî Isaia aceea: „Val celor ce scriu
vicleşug" (Cap. X, 1), d,ice: „Că inima celor drepţi s'a scris n u cu cer­
nelă, ci cu Duhul Dumneqeuluî celuî viu, îar jnima nedrepţilor, nu cu
Duhul Dumneqeuluî celui viii, ci cu cernelă, rudenia întunereculuî şi
vrăşmaşa lumineî. Drept aceea fieşte-carele sau pentru sine scrie, făcând
r.plfi h i m p . saii împrotiva sa, fâcend manuscrisurî ce le păstreză".
— 37 —
şi tie-a î n d e s t u l a t p r e noi, slujitori aî N o u l u i T e s t a m e n t ,
P u t e r e a n o s t r ă , d i c e , e s t e de!,a D u m n e d e u , c ă c i D u m n e d e u
e s t e c a r e l e n e - a î m p u t e r n i c i t şi n e - a f ă c u t iscusiţi s p r e a fi
slujitori al m a r e l u i şi: d u m n e d e e s c u l u î l u c r u l u i a c e s t u i a , al ÎSfo---
ului T e s t a m e n t , n u aî slovei, ci aî D u h u l u i . Şi L e g e a c e a V e c h e
d u h o v n i c e s c ă e r a , a d e c ă d e p u h u l s ' a d a t p r i n Moîsi, î n s ă n u
d a ş i D u h Sfînt, p r e c u m d ă N o u l T e s t a m e n t al E v a n g h e l i e i ,
A c ă s t a d a r o d i c e a i c e a P a v e i : G a n o u ă n u ni s ' a î n c r e d i n ţ a t d e l a
D h m r i e d e S , nici a m l u a t d â c e a s l o v e i , p r e c u m Mofât, c i n i s ' a ,
Itîcreditvţat d a r e a R u h u l u î . l S 4 h t . F i i h d - c j t A p o s t o l i i n u n u m a i ,
î n v ă ţ a u c e l e d u h o v n i c e ş t i , şi d u m n e d e e ş t i l e d o g m e şi t a i n e , ci
şi m a n i l e p u i n d p r e s t e ceî c e s e b o t e z a u , d a l o r D u h S f i n t .
C â s l o v a o m d r ă , îar D u h u l face viii.
L e g e a c e a V e c h e , d i c e , d e va afla p r e c i n e - v a c a r e l e a p ă c ă ­
t u i t , a d e c ă c ă a fâcuit şi p ă c a t u l cel c e s ' a r s o c o t i m a i m i c
( p r e c u m e r a a a d u n a cine-va l e m n e în d i u a S â m b e t e i ) , îl o m o r a
p r e e l ' ) , i a r Sf. D u h al N o u l u i T e s t a m e n t p r i i m e ş t e p r e c e l a
c e a r p ă c ă t u i n e n u m ă r a t e r e l e , şi p r i n m i j l o c i r e a s c ă l d ă t o r e l
sfîntuluî b o t e z îl î n d r e p t ă z ă ) , şi p r ă c e i orriorîţî d e p ă c a t iî
2

face vii.

') Pentru aceea la Numere este scris, că de vreme ce unul a adunat

lemne în djua Sâmbetei, împrotiva Legeî: „L'a scos pre el totă a d u n a ­
rea afară din tabără, şi l'a ucis pre el cu petriî totă adunarea, afară din
tabără, precum a rânduit Domnul lui Moîsi (cap. XV, 36). VedJ însă la
cap. VIII al Evangheliei luî Ioaii, unde legea judeca să se ucidă cu peţriî
femeea aceea ce a fost preacurvit tăţiş şi Domnul nu o a osândit pre
ea, ci o. a slobodjt vie. Vedî şi la cap. IX al ceiî dela Luca, u n d e A-
postoliî au cjis: „Domne, voeştî să ^feern s a - s e pogore foc din cerîu
şi să-î topescă pre eî (pre Samariteniî: adecă, ce nu au voit a primi pre
Domnul), precum a făcut llie? Iar Domnul întorcendU-se iau certat pre
eî şi a cjis: Nu ştiţî a! căruî duh sîntsţî voî, că Fiîuli o m u l u C h u . a. ve­
nit să perdă suflete de omeni, ci să le mântuiască (cap. IX, 54).
) Iar Coresie $ice: că şi dumnecjeescul Avgustin, şi Orighen, în cu­
s

vîntul cel asupra luî Kels şi alţi părinţi; 41c că slova omora, adecă că
tălmăcirea legeî ceiî numaî dupre slovă; I de nu va lua cine-va şi înţe-*
legerea, adecă cea duhovnicescă: înţelegere a legeî; că acesta face viu;
acestaşî împreună o mărturiseşte şî sf. Grigorie al Nisieî, aducând c\\ce-
rea acesta a Apostolului, precum se vece la foea 675 a celor şepte cărţi,
că cu adevărat se află ore-care .(Jicerî îh Scriptura cea veche, care de
va căuta cine-va a le tâlcui numaî "dupre slovă, cade întru necuviinţă
şi dupre urmare să omora cil sufletul;; însă unele să iau acest-fel, şi
nu tote. Iar dumnedeescul Maxim .'„SloVa, 'djce, omora, îar Duhul
face viu; pentru acesta trebue ceea,ce este de aj omorî, a se omorî cu Du­
hul cel făcător de viaţă; că a fi împreuna u n a cu atta şi dupre lucrare, şi tot
de o dată şi socotela cea trupescă a fcgeî şi cea dumne4eîască, adecă
şi slova şi duhul, este cu totul cu neputinţă; căcî nicî se,pot a se con-
glăsui şi a se uni (socotela cea trupescă a legeî) cu Duhul cel ce are
- . 3a ~~
 dacă slujba m o r ţ e î , c e a închipuită cu slove în-
7- I a r

Ipâfite î n petriî, s'a făcut întru slavă.

, D u p ă ce maî sus a învăţat osebirea ce o are T e s t a m e n t u l
:el V e c h î u d e cel N o u , fiind-că a c e l a s ' a s c r i s c u c e r n ă l â , I a r
i c e s t a cu D u h u l S f i n t , şi a c e l a s ' a t i p ă r i t în p e t r i i , Iar a c e s t a
n i n i m î , şi a c e l a a d e c ă o m o r a , î a r a c e s t a f a c e v i u ; d u p r e c e
.e-a a r ă t a t , a c e s t e a , dic^ a c u m a i c e a v a s ă a r a t e , c ă şi s l a v a
E v a n g h e l i e i e s t e m a î m a r e ' d e c â t s l a v a ' " L e g e i ' V e c h i ; "fiind-că.
legea a c e e a a v e a s l a v ă s i m ţ i ţ - ă i ' c a r e e ş e a d i n f a ţ a luî IVJblsî, J a r
E v a n g h e l i a a r e s l a v ă g â n ^ ţ â ; p r e p a r e n u o ^ v e d e -cjne^y^TŞirgţ-
ţ i t o r e ş t e ; — p e n t r u a c e s t a P a v e l d i n un d r e p t s i l o g i s m a r a t ă co-
v î r ş i r e a s l a v e i E v a n g h e l i e i , şi d i c e , c ă l e g e a a f o s t s l u j i t o r e
n u m a i a m o r ţ e î , şi n u d i c e c ă l e g e a ai f o s t f â c ă t o r e şi p r i c i n ă
a m o r ţ e î , p e n t r u c a s â n u d e a a p u c a r e şi p r i c i n ă e r e t i c i l o r d e
a o p r i h ă n i ; c ă c î p ă c a t u l a fost p r i c i n ă f ă c ă t o r e a m o r ţ e î , î a r
l e g e a d a p e d e p s â a m o r ţ e î , ceiî c e s e n ă ş t e a d i n p e c a t . C e
încă p r e l â n g ă a c e s t e a l e g e a e r a n u m a i s l o v e ( a d e c ă l i t e r e ) c a r e ,
nu n u m a i c â n u d a u n i c i u n a j u t o r c e l o r c e s â n e v o î a u î m p r o ­
tiva p ă c a t u l u i ( p r e c u m a c u m s e d ă a j u t o r celor, c e s â n e v o e s c
î n t r u N o u l T e s t a m e n t , d e c ă t r e sf. b o t e z ) , ci şi î n c ă s l o v e l e
acestea păzeau neştersă p e d e p s a celor ce păcătuiaii, p e n t r u ce?
p e n t r u - c ă e r a t i p ă r i t ă , d i c e , in p e t r i î v î r t o s e s l u j b a m o r ţ e î , a-
d e c ă T e s t a m e n t u l ceî V e c h î u . D e c î d a c ă l e g e a a c e s t - f e l fiind,
s'a f ă c u t c u s l a v ă , a d e c ă s ' a f ă c u t s l ă v i t ă , c u m u l t m a î v î r t o s
darul E v a n g h e l i e i e s t e slăvit, c a r e fără a s e m ă n a r e c o v î r ş e ş t e
pre l e g e ? ) . 1

lire, a da dupre fire viaţa, slova ceea ce pote a ridica pre viaţă (Cap.
XXXJ.X a sutei a şaptea din Teologhie). I?ice însă şi Mar. Vasilie: Că
slova, adecă legea, omora; Iar Duhul, adecă graiurile Domnului, fac viu,
precum însuşi $ice: Trupul nimica nu foloseşte, Duhul este cela ce în-
viază; graiurile mele Duh sînt, şi viaţă sînt (Cuv. I despre botez cum
se boteză cine-va întru Evanghelia Domnului). Iar sf. Chirii al Alexan­
driei 4'ce aşa: .Că slovă numeşte pre u m b r a ceea ce era în lege, îar
duh îarăşî pre adevărata slujire cea întru Duhul, 4 ' adecă cea evan- c

gheliceseă, pre care în totă lumea o a înoit Christos (Cart. V, din Glafir
despre alegerea luî Iisus).
) Şi înţeleptul Teodorit tâlcuind 4 '
l
acesta: „Pre slujirea legei
c e r e a

4ice că o a numit slujire de morte, de vreme ce legea pre ceî ce o

călca îî muncea. Decî 4 ' „Dacă u n d e sînt munciiî, 'şi.morte, şi slove
c e :

lipite' în petriî, Moîsi, cel ce le aducea acestea, a primit atâta slavă în

faţa sa, cu mult maî vîrtos ceî ce slujesc dumne4eesculuî Duh, d o b â n ­
desc maî multă slavă, pice încă şi Marele Vasilie: „Frumuseţă adevă­
rată şi prea iubită şi de singură mintea cea curăţită privită, este a fireî
ceiî dumne4eeşţî şi fericite, la care cel ce priveşte se împărtăşeşte 6re-ce
dintr'însa de strălucirile şi darurile eî, ca de ore-care văpsea, închipu­
ind, în vederea sa ore-care strălucire înflorită; de u n d e şi Moîsi, pentru-

- 39 -
 In cât a nu putea a Se Uita fiii luî Israil în faţa luî
Moîsi, pentru slava feţei luî cea stricăcîosă.
Cu aceste cuvinte nesimţit prihăneşte dumnedeescul A p o s t o l
p r e E v r e i , p e n t r u - c ă eî e r a u a t â t a d e p r o ş t i , în c â t nicî î n t r u
s l a v a c e a s i m ţ i t ă a feţei lui M o î s i p u t e a u s ă p r i v ă s c ă . N u a
d i s î n s ă c ă l e g e a şi l e s p e d i l e a v e a i i s l a v a , c:i faţa luî M o î s i ,
celui c e p u r t a l e s p e d i l e , c ă c î Moîsi s e v e d e a s l ă v i t , şi n u t a ­
b l e l e l e g e i , ci ţji p r e î n s ă ş i s l a v a luî Moîsi 6 p o g o r ă A p o s t o ­
lul, n u m i n d u - o p r e e a s t r i c ă c î o s ă ; şi v e d i c ă n u a d i s s l a v a c e a
r e a , ci c e a s t r i c ă c î o s ă , a d e c ă c e a v e a a fi n e l u c r ă t o r e , şi a lua
sfîrşît, şi n u a r ă m â n e a p e n t r u t o t - d e - u n a .
8. Cum nu mai mult slujba Duhului va fi î n slavă?
P r e c u m m a î s y s a d i s p r e l e g e slujbă d e m o r t e , a ş a e r a d e
u r m a r e a d i c e şi E v a n g h e l i a s l u j b ă d e v i a ţ ă . A p o s t o l u l î n s ă
l ă s â n d p e fcea m a i d i n p a r t e , a d i s p r e c e a m a î m a r e , n u m i n d
a c e s t a s l u j b ă a Sf. D u h ; c â c î N o u l T e s t a m e n t al E v a n g h e l i e i ,
nu d ă n u m a i v i a ţ ă , ci d ă şi p r e l u c r u l cel m a i m a r e d e c â t v i ­
a ţ a , a d e c ă p r e Sf. D u h , p r e d ă t ă t o r u l d e v i a ţ ă ; d e c i c u m u l t
m a i m u l t , d i c e , s l u j b a a c ă s t a a D u h u l u i v ă v a face cu s l a v ă ,
d e c â t l e g e a , c e e a c e slujîa s p r e m 6 r t e .
9 . Câ dacă slujba osîndireî a fost slavă, cu mult mal
vîrtos slujba dreptăţeî va prisosi în slavă.
I a r ă ş i a c e e a ş i î n ţ e l e g e r e şi a i c e a o d i c e P a v e l C â c î c a c u m
a r t â l c u i , c u m a d i s m a i s u s , c ă s l o v a l e g e i o m o r a , d i c e şi a i c e a
că a c e e a ş i lege e r a slujitdre osîndireî, a d e c ă fîind-câ e r a p e -
d e p s i t 6 r e a p ă c a t u l u i , şi n u f ă c ă t o r e , a d e c ă c ă p e d e p s î a p r e
c e l c e p ă c ă t u î a u , şi n u c ă e r a p r i c i n u i t o r e d e a p ă c ă t u i o m e ­
n i i ; Iar s l u j b ă a d r e p t ă ţ e î a n u m i t p r e E v a n g h e l i e , p e n t r u - c ă
a c ă s t a n u n u m a i s l o b o d e p r e o m e n i d i n m u n c ă , ci şi p r e ceî
p ă c ă t o ş i îi f a c e d r e p ţ i p r i n sf. b o t e z , d r e p t a c e e a , d a c ă l e g e a
şi s l u j b a o s î n d i r e î m o r ţ e î a s t ă t u t s l ă v i t ă , c u m u l t m a î v î r t o s
E v a n g h e l i a , s l u j b a d r e p t ă ţ e î v a fi s l ă v i t ă .
10. Că nici s'a slăvit ceea ce era slăvită întru acesta
parte, pentru covîrşit6re slavă.
Şi c e , d i c e , c u m p ă n e s c p r e T e s t a m e n t u l cel V e c h î u c u c e l
N o i i ? A t â t a m u l t ă c o v î r ş i r e a r e N o u l T e s t a m e n t al E v a n g h e ­
liei d e c â t L e g e a c e a V e c h e , în c â t în p a r t e a a c e s t a , a d e c ă î n ­
t r u a s e m ă n a r e a a c e s t e e a , nicî s e v a s o c o t i c ă a r e c â t d e p u ­
ţină slavă a c e e a c e s'a slăvit, a d e c ă L e g e a cea V e c h e , p e n t r u
covîrşitorea slavă a Evangheliei; căci deşi L e g e a cea V e c h e
că s'a împărtăşit de frumuseţea aceea, când a vorovit cu Dumnecjeu,
s'a slăvit la faţă" (în tâlc. Psalm. XXIX, la qMcerea: „Domne întru voea
ta aî dat frumseţeî mele putere").
— 40-—
este slăvită e a d e sineşî, însă p r e lângă covîrşitdrea slavă a
E v a n g h e l i e i , se_ a r a t a n e s l â v i t â ) . V e d i î n s ă c ă d e ş i o p o g o r ă
1

p r e L e g e a c e a V e c h e , A p o s t o l u l , cu c u v i n t e l e a c e s t e a , d a r însă
îarăşî cu a c e s t a ş î o î n t ă r e ş t e . P e n t r u - c ă c u m p ă n i r i l e şi a s e m ă ­
n ă r i l e s e fac, n u c u l u c r u r i c a r e s î n t c u t o t u l n e a s e m ă n a t e şi
d e s t r ă i n ă fiinţă, ci în l u c r u r i c a r e s î n t r u d i t e şi d e o fiinţă
între dînsele, d u p r e meşteşugul gramaticei.
i r . Căcî dacă ceea ce s'a făcut nelucrâtore a fost
prin slavă, cu mult maî vîrtos ceea ce ''amâne, este în­
tru ' slavă:- , -
Şi cu alt silogîsim d o v e d e ş t e a i c e a A p o s t o l u l covîrşirea T e s t a ­
m e n t u l u i Nou. p r e s t e cel V e c h î u , c ă c î d a c ă l e g e a , d i c e , c e e a c e
u r m a a c o n t e n i şi a r ă m â n e n e l u c r â t o r e , s'a d a t c u s l a v a , c u
m u l t m a î v î r t o s E v a n g h e l i a e s t e în s l a v ă , c a r e a r e s ă r ă m â e
t o t - d e - u n a , p â n ă la sfîrşitul a t o t ă l u m e a .
12. Deci având nădejde ca acesta, multă îndrăsnelă
întrebuinţăm. |

F i i n d - c ă m u l t ă şi c o v â r ş i t o r e s l a v ă , a m ă r t u r i s i t A p o s t o l u l c ă
a r e n o u l T e s t a m e n t a ! E v a n g h e l i e i , şi p o t e c ă c e i c e a u d c u ­
vintele acestea, d o r e s c sâ v a d ă slavă simţită, ca nişte slabi ce
sînt întru c u g e t a r e , p e n t r u a c e s t a dice aicea Pavel, că noî hri­
s t i a n i î ceî c e arii c r e d u t i n t r u E v a n g h e l i e , a v e m n ă d e j d e . C a r e
n ă d e j d e , î n s ă , şi c e fel? C â c î n e - a m î n v r e d n i c i t d e m a i m a r î ' d a -
rurî d e c â t c e l e c e s ' a î n v r e d n i c i t M o î s i ; şi p e n t r u a c e s t a n o î
Apostolii m u l t ă î n d r ă s n e l ă î n t r e b u i n ţ ă m c ă t r e voî hristianiî, carii
s î n t e ţ î u c e n i c i aî n o ş t r i î , fără a n e sfii c â t d e p u ţ i n şi a n e a s ­
c u n d e d e v o î , . şi a n e a c o p e r i f e ţ e l e n d s t r e , p r e c u m a t u n c e a
Moîsi a a c o p e r i t faţa s a , p e n t r u a n u ' l v e d e a o c h i î c e î s l a b î ai
Evreilor; că noî nu ne t e m e m câ se vor v ă t ă m a ochii voştrii
d e p r i v i r e a n d s t r ă , p e n t r u - c ă aî v o ş t r i i o c h i n u s î n t s l a b i şi n e ­
p u t i n c i o ş i , p r e c u m erari aî E v r e i l o r ; c â M o î s i , d u p r e c e a d o u a
o r ă a p r i i m i t l e s p e d i l e , şi s'a p o g o r î t d i n M u n t e l e S i n a î , a v e a
faţa s a s t r ă l u c i t ă , c â t n u p u t e a u E v r e i i a s e a p r o p i a d e el şi a
voirovi î m p r e u n ă c u d î n s u l , p â n ă c e M o î s i a p u s a c o p e r e m î n t
p r e s t e faţa s a , p r e c u m s e v e d e s c r i s în Sf. S c r i p t u r ă : «Şi a
v ă d u t A a r o n şi t o ţ î b ă t r â n i i p r e M o î s i , şi e r a s l ă v i t ă v e d e r e a
feţei o b r a z u l u i luî, şi s ' a t e m u t a s e a p r o p i a d e e l . . . . şi a p u s
a s u p r a feţei luî a c o p e r e m î n t ; şi c â n d m e r g e a M o î s i î n a i n t e a

) Prea potrivită asemănare aduce în tâlcuirea djcereî acesteea înţe­

J

leptul Teodorit: „Atâta este slava cea cuvenită dreptăţeî darului, în cât
nicî s'ar potrivi.a elice cine-va că a fost slavă ceea ce s'a făcut luî Moîsi,
privind la acesta că noptea lumina cea de făclie se pare a fi prea lu-
minosă, îar întru amîadji se ascunde şi nicî se socoteşte e fi. lumină".
- 41 -
D o m n u l u i c a s ă v o r b e s c ă luî, se ridica a c o p e r e m î n t u l , p â n ă c e
s e î n t o r c e a ; şi e ş i n d g r ă i a t u t u r o r fiilor luî Israil, c â t e a u p o ­
r u n c i t luî D o m n u l ; şi aii v e d u t fiii lui Israil faţa luî M o î s i c ă
s'a slăvit, şi a p u s Moîsi a c o p e r e m j n t î m p r e j u r u l feţei s a î e , p â n ă
c e a r i n t r a s ă g r â î a s c ă î m p r e u n ă c u eî» ( E ş i r e X X X I V , 3 0 ) .
A c e s t a i s t o r i e î n s ă o p o m e n e ş t e a i c e a P a v e l , şi d u h o v n i c e ş t i ali-
goriseşte ce î n s e m n e z ă .
1 3 . Şi nu precuaif Moisi punea ăcbpefemînt preste faţa
sa, spre a nu privi pre fiii lUî Istail,iâ sfârşitul ceiea ce ;era;.
Irecătoie. • . j .
A d e c ă nu e s t e t r e b u i n ţ ă , d i c e , n o i a n e a c o p e r i d e s p r e voi,"
p r e c u m Moîsi îşi a c o p e r e a faţa s a c/u a c o p e r e m î n t , p e n t r u a nu-1
v e d e a E v r e i î ; fiind-că voî sînteţî p u t e r n i c i s ă v e d e ţ i s l a v a a c e s t a
gândită a Evangheliei, pre care noi A p o s t o l i i o avem, deşi g â n ­
dită e s t e slava Evangheliei, d a r e s t e maî strălucită d e c â t slava
luî M o î s i , a d e c ă voî p u t e ţ i a î n ţ e l e g e t a i n e l e luî D u m n e d e u , şi
E v a n g h e l i a , şi n o i A p o s t o l i î nu a v e m t r e b u i n ţ ă a le a c o p e r i a-
c e s t e a d e s p r e v o i , c a cu a c o p e r e m î n t , c u n e d e s l u ş i r e a şi î n t u ­
n e c a r e a c u v i n t e l o r şi a î n ţ e l e g e r i l o r . Iar E v r e i i fiind g r o ş i şi t r â n ­
d a v i , n u p u t e a u s ă v a d ă şi să. s o c o t e s c ă c ă l e g e a a r e sfîrşit, şi
c ă va r ă m â n e n e l u c r â t o r e ) , c â c î a c o p e r e m î n t u l î n s e m n e z ă p r e
1

m i n t e a c e a g r o s ă a E v r e i l o r , p r e c u m v e i î n ţ e l e g e şi d i n u r m e -
t 6 r e l e c u v i n t e l e A p o s t o l u l u i . O r e - c a r i l însă. d i c e r e a a c e s t a o aii
î n ţ e l e s a ş a : c ă şi a c e s t a a nu p u t e a E v r e i î , s ă v a d â s l a v a luî
"•) Iar înţeleptul Fotie, maî cu-multă iscodire, tâlcuind cucerea „Ia sfîr­
şitul ceiî nelucrâtore" djce: C ă ' s ' a dat poruncă luî Adam în raîu, şi s'a^
oprit şi a contenit; s'a dat şi luî Noe, ci şi aceea a încetat; s'a daf şi
luî Avraam testament, şi legea l'a făcut pre el nelucrător în osebite schim­
bări şi adăogiri. S'a dat şi prin Moîsi legea, ci şi acesta a rămas ne­
lucrâtore şi a încetat, nu pentru a se da maî mult altă lege şi să se facă
acea nelucrâtore, ci pentru ca să rămâe în v«c. Decî tote legile cele, de
maî înainte s'au făcut nelucrâtore, i a sfîrşitul celor ce s'au făcut nelucrâ­
tore, este legea cea prin Moîsi, fiind-că în urma aceştiea alta nu s'a maî
făcut nelucrâtore; îar dacă legea s'a făcut sfîrşit ceiî ce a remas nelu­
crâtore, apoî şi faţa celui ce a adus legea, adecă Moîsi, arătat este că
a fost sfîrşit al ceiî stricăcîose, precum şî că Evanghelia şi dătătorul
Evangheliei remâne în vec.
Şi Teodorit elice tâlcuind ducerea' acesta: „Noî (Apostoliî adecă) n u
avem trebuinţă de acoperemînt, precum acela (Moîsi adecă), căcî cu cre­
dincioşi vorovim. Toţî ceî ce cred se îndulcesc de streiucjrea lumineî ceiî
gândite; însemneză însă cuvîntul că dumriecjeescul Moîsi povestind ne­
credinţa Evreilor, a pus acoperemînt p r e s t i faţa sa, înveţând că nu vor
putea vedea sfîrşitul legeî; că sfîrşitul legeî este Christos spre dreptate
tot celuîa ce crede" (Rom. X, 4). Că acesta s'a djs P *e a nu se uita s l

fiii luî Israil la siîrşitul ceiî ce era trş;etore; că trecetore o a djs pre lege,
adecă încetătore; îar sfîrşitul ceiî trscetore a d j pre cel ce se', propove-
s

duîa de lege, adecă pre- Christos.

- .42 —
Moîsi, a r ă t a o â s l a v a a c e e a a r e sfîrşit; c ă c î fiind-că n u s e v e d e a
d e alţii, a p o i d u p r e a c e s t a nicî s l a v ă e r a ; şi a ş a s e a r ă t a , c u m
că e s t e d e p u ţ i n ă v r e m e , fiind-că n u s e v e d e a nicî c ă e s t e s l a v ă ,
că a diş c ă n u p u t e a u I s r a i l t e n i î s â p r i v e s c ă la sfîrşitul ceiî c e
r ă m â n e a n e l u c r â t o r e , ca c u m a r fi d i s : c ă fiind-că n u p u t e a u
Israilteniî s ă v a d ă s l a v a luî M o î s i , a p o i a v e a sfîrşit şi a î n c e t a t
s l a v a a c e e a , şi a fost d e p u ţ i n ă v r e m e , în c â t î n d a t ă c e a î n ­
c e p u t a şi î n c e t a t .
14. Ci s'a orbit înţelegerile lor; câ -până astk-dvacelaşi
acoperemînt întru cetirea Testamentului V e c h i u rămâne,
nedescoperindu-se, că întru Christos se strică ), 1

Ş ' a o r b i t , d i c e , şi s ' a î m p e t r i t şi n e s i m ţ i t o r e s ' a f ă c u t c a

p e t r a c e s ă n u m e ş t e P o r t , m i n t e a E v r e i l o r ; şi p e n t r u a c e s t a
nicî E v r e i i c e î c e s e aflau în v r e m e a luî M o î s i v e d e a u nicî s o ­
c o t e a u , nicî c e l d e a c u m v e d . C a n i ş t e o r b i şi n e s i m ţ i t o r i , şi c a
uniî c e au. a c e l a ş a c o p e r e m î n t p r e s t e f a ţ a Iui M o î s i , a d e c ă p r e s t e
cetirea legeî vechi, c e a n u m a i d u p r e a r ă t a r e (sau p e faţă). C ă
Moîsi n u m e ş t e D o m n u l p r e l e g e în E v a n g h e l i e , p r e c u m e s t e
a c e e a c e d i c e : . «aii p r e M o î s i şi p r e p r o r o c i » ( L u d a , X X I , " 2 9 ) .
Şi p e n t r u a c e s t a n u s e d e s c o p e r e E v r e i l o r c e l o r d e a c u m , nicî
se c u n o ş t e d e dînşiî î n ţ e l e g e r e a a c e s t a , c u m c â C h r i s t o s a d e c ă
era să înceteze p r e legea c e a v e c h e ; în cât p ă c a t u l lor a c e s t a
e s t e d e b u n ă v o e a l o r şi a s o c o t i n ţ e i l o r ceiî p i s m ă t e r i ţ e , c ă c i
o r b i r e a şi î m p e t r i r e a şi n e s i m ţ i r e a m i n ţ e î , e s t e g r e ş e l ă n u firescâ,
ci â p r o a l e g e r e î o m u l u i . N u . y e m i r a ţ i , d i c e , d a c ă E v r e i cei d e
a c u m n u p o t s ă v a d ă s l a v a luî C h r i s t o s şi s ă c r e d ă ; c ă nicî
s l a v a l e g e î ceiî v e c h i , c e a m a i p u ţ i n ă d e c â t s l a v a lui C h r i s t o s
p u t e a u s ă o v a d ă ; d e v r e m e c e , d e a r fi v e d u t s l a v a l e g e î , n e ­
g r e ş i t a r fi v e d u t . şi s l a y a lui C h r i s t o s şi a E v a n g h e l i e i ; c ă c î
s l a v a l e g e î e s t e a v e d e a c i n e - v a şi a c r e d e în C h r i s t o s , c a r e l e
s e v e s t e ş t e d e l e g e . U n d e î n s ă a d i s M o î s i şi l e g e a , c ă l e g e a
însăşi a r e a se face n e l u c r â t o r e întru C h r i s t o s , a d e c ă prin Chri­
stos ? Intru A d d u a lege, u n d e dice . « p r o r o c va ridica v o u e D o m ­
-

nul D u m n e d e u ; d e a c e l a v e ţ i a s c u l t a î n t r u t o t e » ( C a p . X V I I I , 1 8 ) ,
îri c â t , fiind-că E v r e i i fiind-că s ă p o r u n c e a d e M o î s i şi d e l e g e ,
c a s ă a s c u l t e d e C h r i s t o s ; i a r C h r i s t o s d e s l e g a s â m b ă t a şi t ă -
e r e a î m p r e j u r şi c e l e - l - a l t e o b i c e i u r i a l e l e g e i , a d e c ă a c e l e a c â t e
p r i v e a u la p r e o ţ e s c a l u c r a r e şi s ă v î r ş i r e a legeî, şi n u c â t e p r i ­
v e a u la l u c r a r e a c e a m o r a l i c e s c ă , p r e c u m s î n t c e l e d e c e p o r u n c i
şi c e l e - l - a l t e ; c ă c î a c e s t e a şi d u p ă E v a n g h e l i e l u c r e z ă ) . D e c î
3

) Formă de lipsă este aici; îar cea deplinită este acesta: nedescope­
l

rindu-se, căcî întru Christos se face nelucrător Vechiul Testament.

) Vecţî suptînsemnarea 4 '
z
î : «Legea poruncilor cu dogmele stri-
c e r e

- 43 -
legea î n s a ş î p o r u n c e a p r e n e l u c r a r e a s a ; ci şi p r e l â n g ă a c e s t e a ,
fiind-că l e g e a p o r u n c e a a s e face j e r t f e l e n u m a î î n t r u o b i s e r i c ă
a I e r u s a l i m u l u i , î a r C h r i s t o s maî î n a i n t e a ; s p u s c ă b i s e r i c a s e .
v a r i s i p i ; a p o i cu r i s i p i r e a bisericeî a o b o r â t şi j e r t f e l e l e g e î
d e s ă v î r ş i t . î n c ă şi D a v i d d i c e d e s p r e C h r i s t o s c ă : « T u e ş t i p r e o t
în v e c d u p r e r â n d u î a î a luî M e l h i s e d e c ( P s a l m 1 0 9 , S t i h 4 ) , a
a r ă t a t că l e g e a s'a făcut nelucrâtore, c e e a ce p o r u n c e a jertfele
c e l o r n e c u v î n t ă t o r e ; d e c i n e s'a făcut n e l u c r â t o r e ? D e C h r i s t o s ,
c a r e l e n u p r i n j e r t f e d e n e c u v î n t ă t 6 r e , ci c u p â n e şi e u v i n a
p o r u n c i t s ă săvîrşifn sfinţita l u c r a r e c e a fără d e s â n g e ; p r e c u m
şi P a v e l a i u r e a a . d i ş : « P r e o ţ i a r r i u t â n d u - s e , d e n e v o e şi l e g e î i
s e face m u t a r e ( E v r . c a p . VII). î n s u ş i a c e s t a s e d o v e d e ş t e şi
d i n t r u a l t e d i c e r î a l e lui D a v i d , c a t e o d i c e d i n p a r t e a luî C h r i ­
s t o s , a d e c ă a c e s t a : «Jertfă şi p u n e r e î n a i n t e n u aî v o i t , ci t r u p
ai g ă t i t m i e ( P s a l m X X X I X , 9 ) ) . 1

15. Ci până astă-di, când se ceteşte Moîsi, acopere­

mînt pre inima lor zace.
F i i n d - c ă m a î s u s a d i s c ă se află a c o p e r e m î n t î n t r u c e t i r e a
legeî vechi, p e n t r u a nu socoti cine-va că a c o p e r e m î n t dice p r e
n e î n ţ e l e g e r e a şi î n t u n e c a r e a c e a r e l e g e a s p r e a s e î n ţ e l e g e ,
p e n t r u a c e s t a d i c e aici P a v e l c ă eii a c o p e r e m î n t î n ţ e l e g şi d i c
p r e o r b i r e a şi n e s i m ţ i r e a şi g r o s i m e a i n i m e î E v r e i l o r ; f i i n d - c ă
şi a t u n c e a în faţa lui M o î s i , a c o p e r e m î n t u l n u e r a p e n t r u M o î s i ,
ci p e n t r u g r o s i m e a E v r e i l o r c e l o r ce-'l p r i v e a u , şi p e n t r u n e s i m ­
ţirea ochilor ). 2

16. Iar când s'ar întdrce către Domnul, se ridică a -

coperemîntul. Domnul însă Duhul este.
cându-o (Efes II, 15) şi suptînsemnarea djcereî: „Că voî spre nădejde
v'aţî chemat, fraţilor (Gal. V, 13), ca să înţelegeţi despre acesta maî bine.
v
) pice însă şi Sf. Chirii al Alexandriei, tâlcuind acesta: „nedescope­
rindu-se spre a cunoşte eî că în Christos se strică legea"; că Christos
strică acoperemîntul; că el fiind adevărul, înceteză pre u m b r ă şt îndo­
irea legeî (La tâlcuirea luî Luca la Ieumenie).
2
) Vrednice de cuvînt însă sînt cu adevărat şi cele ce $'\ce înţeleptul
Teodorit în tâlc. acestei dicerî: „Ce însemneză acoperemîntul cel p u s a-
s u p r a feţei puitorului de lege? Avem pre tâlcuirea Apostolului: „Că p â n ă
astă-cţî, d,ice, când se ceteşte Moîsi, coperemîntul zace preste inima lor,
nedescoperindu-se, că întru Christos se strică"; îar când se întorce către
D o m n u l , se ridică coperemîntul; că precum, atuncea faţa puitoruluî de
lege s'a umplut de dumne4eescă slavă, şi strălucirea cea de acolo maî
m u l t decât fulgerul eşind, nu putea a o vedea ceî ce îl întîmpinau decât
alt-fel a-şî schimba feţele, sau ochii a-şî închide îî silea; şi pentru acesta
trebuinţa acoperemîntul vorovind norodului; îar către D u m n e z e u întor-
cendu-se, golă îşî avea faţa; aşa Iudeii, la slova legeî .luând aminte, slava
eî nu o văd, ci singur acoperemîntul îl văd; îar ceî ce vin la darul prea
Sfîntuluî Duh scapă de acoperemînt, ci privesc slava, de care Moîsi se

_ 44._
 Aicea acum spune Apostolul chipul cu care este cu putinţa
a se îndrepta Evreiî, d e vor voi; când s'ar întorce, dice, către,
D o m n u l , a d e c ă c â n d E v r e u l v a l ă s a L e g e a şi s e v a î n t o r c e l a
Duhovnicesca E v a n g h e l i e , atuncî se ridică d i n mijloc a c o p e r e ­
m î n t u l şi g r o s i m e a i n i m e î l u î ; c ă c î şi la Moîsi, a ş a u r m a : c ă c î
când s e î n t o r c e a Moîsi c ă t r e D u m n e d e u , ridica a c o p e r e m î n t u l
d e p e faţa s a ; î a r a c e s t a e r a o î n c h i p u i r e a a c e i î c e e r a s ă f i e ;
câcî şi c â n d E v r e u l s e v a î n t o r c e c ă t r e D u h u l c e l Sfînt ( c ă
"acesta -este. Domnul.)., a t u n c e a v a v e d e a g o i ă şi d e s c o p e r i t ă f a ţ a
•puitorului de. lege. M o i s t , saii m a î b i n e a d i c e : şi a c e s t a va.fi
în r â n d u l a l a lui M o î s i , şi s e v a î n d u l c i d e s l a v a E v a n g h e l i e i ,
ceea ce c o v â r ş e ş t e p r e slava legeî, p r e c u m a m d i s : câcî a c e s t a
s l a v ă o v a d ă r u i luî D u h u l , c a c e l ce e D o m n şi a - t o t - p u t e r n i c ) . 1

17. Unde este Duhul Domnului însă, acolo este slo­

bodenie.
In l e g e , c h >
ce e r
i g Şi r o b i e , I a r î n l e g e a D u h u l u i , a d e c ă
a u

în E v a n g h e l i e , e s t e s l o b o d e n i e . D r e p t a c e e a l a a c e s t a p r i v e ş t e
c i n e - v a fâră o p r i r e , şi c u s l o b o d e n i e v e d e s l a v a D o m n u l u i ) . 2

umpluse, că acesta şi fericitul Pavel p . d i c e , iar noî. toţi cu faţă desco­

perită slava luî Christos oglindindu-o, ne schimbăm întru aceeaşi slavă,
din slavă în slavă, ca dela Domnul Duh" (Foia 934 a celor cincî cărţi).
J
) Mar. Vasilie dice pentru ce să numeşte Duhul Domn: „Fiind-că totă
lucrarea Fiului prin Duhul, se arată, Domn se numeşte Duhul, cu n u ­
mele Domnului" (Vor. la Slîntul Botez).
*)• Zicera.acesta a Apostolului tâlcuind-o Coresie cjice: „Unde este D u ­
hul Sfînt, acolo şi sloboc-enia, n u este acoperemînt, n u este slovă, n u
sînt jertfe de dobitoce necuvîntătore, fiind-că strălucită este şi vederată
propoveduirea prea Sfmteî Treimî, şi a înomenireî luî Dumnecjeu cuvîn-
tuluî; şi acesta este cea maî întâi slobozenie dupre Christos, adecă cea
întâîu mergetore. iar cea a doua şi următore, dupre Sfinţitul Avgustin, este
iubirea dreptăţeî şi a faptei bune, îar dupre alţiî este slobo4enia Duhului
care se alcâtueşte cu zece ore care: a) Cu puterea Du'huluî şi a râvnei,
b) Cu lucrarea cea tare a propoveduireî. c) Cu înţelepciunea celor vi-
itore. d). Cu sfinţenia, e) Cu puterea minunilor, f) Cu slăbiciunea a t u s ­
trei vrăjmaşilor: a trupului şi a lumeî şi a stăpânitoruluî lumeî. g) Cu
nădejdea înfiuereî. h)- Cu fiasca dragoste cea către Dumne4eu. i) Cu
mulţimea ajutătorilor mijlocitori sfinţi, j) Cu neîndoita nădejde a câşti­
gare! fericire! Despre slobo4enia acesta a Duhului a 4 ' Domnul: „De s

veţî rămânea voî întru cuvîntul m e u cu adeverat ucenici aî mei sînteţî,

şi veţî cunoşte adevărul, şi adevărul ve v a slobo4i pre voî... Decî de
ve va slobocji pre voî Fiîul. cu adeverat slobo4î veţî fi (loan, XVIII, 32).
Ve4î însă că precum slobo4eşte Fiîul,. aşa şi Duhui cel Sfînt. slobo4eşte,
de o fiinţă dar este cu Fiîul Duhul cel Stînt, şi dar dacă el n e slobode,
cum ar fi slugă? Ruşîneze-se dar Macedonianiî ceî ce hulesc împotriva
Sfîntuluî Duh, hulă ţie srtată. Despre slobo4enia acesta duhovnicesca,
scria Apostolul şi Galâtenilor 4icend: „Decî cu slobo4enia cu care Christos
v'a slobo4it pre voi, staţi, şi n u ve supuneţi pe sine-ve j u g u l u i robiei
(Gal. V, 1).

— 45 —
 i 8 . Iar noî toţî cu faţa descoperită slava Domnului ca
prin oglindă privindu-o ne prefacem întru acelaş chip,
din slavă în slavă, ca clela Domnul D u h ) . 1

A t â t a s l o b o d e n i e , d i c e , şi e v g h e n i e d o b â n d i m , în c â t , n u
p r e c u m a t u n c e a u n Moî,si, ci t o ţ î •noi c r e d i n c i o ş i i h r i s t i a n î , v e -
d e n d s l a v a D o m n u l u i c u faţa d e s c o p e r i t ă (fiind-că t a h r i s t i ­
aniî c e î c e c r e d n u e s t e nici im. a e o p e r e m â n t ) , not.;ipţi>: idic»
v e d e n d s l a v a D o m n u l u i , n e p r e f a c e m î ş t r u .acelas ..chip al -'sla­
v e i , şi n e . f a c e m c a : o g i i h d â ; o ş ţ ' praşşim-.adecă s l a v ă -Peftittuluî
î n t r u ..înşine şi i a r ă ş i î m p o t r i v ă -Strălucim'si n o i d e l a s i n e - n e , c a
o r e s f r â n g e r e d e r a z ă , a l t a , a s e m e n e a s l a v ă . Şi p r e c u m a r g i n t u l
c e l c u r a t şi s t r ă l u c i t , c â n d s e p u r . e î n p r e j m a s o r e l u î , p r i i m e ş t e
a d e c ă r a z e l e şi l u m i n a s d r e l u î , s c o t e i n s ă şi el i a r ă ş i d e l a s i n e
1

a l t e r a z e şi l u m i n ă ; c u u n c h i p c a a c e s t a şi n o î h r i s t i a n i î c u -
r â ţ i n d u - n e î n t r u Sf. B o t e z p r i n Sf. D u h , şi. s t r ă l u e i n d u - n e d e .

') picerea acesta tâlcuid-o Mar. Vasilie 4 ' „Decî cela. ce desvăleşte
c e :

slova întru cetirea legeî, se întorce către. Domnul, iar Domnul acum D u ­
hul se «jice, şi se face asemenea.eu Moîsi,, carele ,din arătarea luî D u m ­
nezeu îşi avea -faţa slăvită; că precurti lucrurile cele ce se află lângă
ore-care lucruri cu colorurî înflprite^ din. raza ceea ce dintr'însele isvo-
răşte, şi acelea se văpsesc, aşa şi cel.ce- cu neeontenire priveşte către
1

Sf. Duh, din slava aceluia ore-cum se preface spre maî luminos, ca.de
u n color ore-care de adevărul Duhului, arătându-se inima; şi acesta
este a se preface din slava Duhului, în a sa slavă, n u cu spumpeţe, nicî
ce-va, ci întru atât, întru cât este potrivit celui ce s ă lumineză de Duhul
(Cap. XXI despre Sf. Duh).
pice însă şi înţeleptul Teodorit că, cu cuvîntul acesta ce c ţ i aicî P a ­ ce

vel, Domn numind pre Duhul cel Sfînt, îl arată pre el. a fi de o cin­
ste cu Dumne4eu şi Tatăl, fiind-că Moîsi către Dumne4eu îşî întorcea faţa
sa, precum 4 ' dumne^eăsca Scriptură: îar noî Hristianiî întorcem faţa
c e

nostră către Duhul, precum c\ice aţei Apostolul; şi nu ar fi arătat aici

Pavel pre Duhul, pentru ca să arate pre Noul Testament mai mare decât
pre cel Vechîu, de ar fi ştiut că Sf. D u h este 4idire; căcî de ar fi Duhul
4idire precum hulesc Arie şi Evnomie, şi noî am veni către 4idire, îar
Moîsi se apropia către Dumne4eu şî Tatăl, ;mult maî mic ar fi dar Noul
Testament decât cel Vechîu; îar fiind-că Noul Testament este maî bun, şi
mult maî mare decât cel Vechîu, Sf. Duh. dar . nu este 4idtre, ci este cu
Dumne4eu şi Tatăl de o p i t e r e şi de o cinste. Iar deşi luptătoriî de
Duh 4ic fără ruşinare, că Apostolul aici num,sşte pre Domnul D u h şi
nu numeşte pre Duhul Domn, acest cuvînt este fără socotela, căcî D u m -
ne4eescul Apostol totă cumpănirea slovei o face cu Duhul, că Testamen­
tul Nou c j i ce:
scris cu cernelă ci cu Duhul Dumne4euluî celui
n u e

viu. Şi iarăşi: „Nu a slovei, ci a D u h u l u i - ş i altele. Decî arătat este că

Dumne4eescul Apostol pe prea Stîntul Duh Fa numit Domn. Iar de ar
fi numit pre Domnul Duh, ar fi 4 ' unde este Dbmnul, dar n u s'a
s

4is a ş a : ci s'a Duhul Domnului, fî'md-că prin 'acesta s'a dat da­
rul Fiîuluî, şi ca s ă nu'l socotescă cine-va pre Duhul slujitor, de nevoe
a adaus că, îar Domnul Duhul este.

— 46 —
 azele a c e l u i a în i n i m a , s c o t e m şi n o i d i n i n i m a n o s t r ă O s t r â -
ucire o r e - c a r e g â n d i t ă , şi n e p r e f a c e m î n t r u a c e l a ş c h i p d i n
lava D u h u l u i , î n t r u s l a v a v o s t r ă , a d e c ă o s l a v ă c a a c e s t a u r -
n e z â a a v e a a c e l a c e s e l u m i n e z ă d e l a Sf. D u h , c a r e e s t e
3 o m n al t u t u r o r a şi n i m â r u î a s e s u p u n e ; c ă c î î n s u ş i fiind D o m n
ii s t ă p â n a l t o t u l u i , d u p r e u r m a r e a r e Şi l u m i n a r e a c e a s t ă p â -
îitore şi lui D u m n e d e u c u v e n i t ă , fiind-că t o ţ i h r i s t i a n î s e u m -
)lu d e Sf. D u h - şi s t r ă l u c e ş t e sufletul l o r şi fiind-că Moîsi
, - e d e n d - s l a v a luî D u m n e d e u , ş ' a s c h i m b a t şi î n s u ş i d u p r e s l a v a
i c e c a , şi p e n t r u a c e s t a s t r â l u c e f a ţ a luî, c a r e e r a î n c h i p u i r e a
Î6stră a hristianilor * ) . ' , .

%}) Tote acestea le 4 * şi Dumne4eescul Chrisostom, dela carele le a

c e

U a t şi sfinţit. Teofilact; jeleşte însă sfinţit. Chrisost., dupre urmare, şi 4ice:

-Vai, că bine este aicî a suspina cu amar, că atâta lucrare dobândind
noî, nicî cele ce se 4'° ie ştim, pentru că îngrabă perdem lucrurile şi
îăscăm gurile către cele simţite, că acesta negrăită slavă, şi înfricoşată,
până întru o 4'. şi î' 1
d o u a rămâne întru noî; îar deaciia o strângem
a

pre ea, grămădind a s u p r ă - î p r e viforul lumeştilor lucruri, şi cu desimea

nourilor împingând dela noî razele eî; că vifor de iarnă sînt cele ale-vi-,
eţeî şi ale lumeî, maî posomorât decât i a r n a (Vor. 7 la cea a 2-a către
Cqrintenî). Acestea însă le 4 > sfîntul pentru-că în vremea aceea, maî
ce

tot-de-una omenii să botezau ajungând în vrâstă măre, şi dupre ur­

mare de grab cădeau în păcatele cele de proalegere, şi stingeau slava a-
ceea şi darul ce îl luau întru Şf. Botez.
) Pentru acesta vrednice de laudă sînt şi acelea ce a 4 ' despre a-
s s

cesta Mar. Vasilie: „Decî curâţindu-se dar de ruşinarea cu care s'au mâr-
şevit prin răutate, şi cătră frumuseţea ce din fire întorcându-se, şi dân-
du-i-se înapoî prin curăţenie chipul cel dintâiti ca un chip împărătesc,
acesta este singur de a se putea apropia la Mângâitorul, îar cela ce
a luat vedere curată ca sorele, va arăta ţie întru sine chipul (adecă
pre Fiîul), al celui neve4ut (adecă al Tatălui), îar întru fericita privire a
chipului, veî vedea negrăita frumuseţe a întâiului chip (adecă al Tatălui)"
(Câp. IX despre Sf. Duh). Şi iarăşi: „Precum trupurile cele strălucite şi
strevă4ute, că4end într'însele vre o ra4ă, şi ele se fac strălucite, strălu­
cind dintr'însele altă strălucire, aşa duhovniceştile suflete strălucindu-se
de Duhul şi înseşi ele se fac duhovniceşti, şi darul trimit şi la alţii" (tij).
Iar Sfinţitul Teodorit nu 4ice maî j o s decât Mar. Vasilie despre acesta:
„Că precum ogliruţile cele străvă4ătore, chipurile celor ce privesc într'în­
sele le sorb, aşa inimile cele curate, pre slava luî Dumnezeu, o priimesc
în ele; pentru aceea dar şi Domnul a 4 ' „Fericiţi peî curaţi cu ini­
s :

ma, că aceia vor vedea pre D u m n e 4 e u " . (Mat. V, 8). Şi precum Iuda a
priimit în sine pre diavolul, şi totă răutatea aceluia o a întipărit întru
sine, aşa cel ce se apropie de Dumne4eescul dar cu strălucirile cele
ce se slobod dintr'însul ce străluceşte, şi precum cela ce şede întru în-
tunerec chip întunecat se face, îar cela ce şede în sore, se face în chip
de sore, şi în chip de l u m i n ă ; — a ş a cela ce se apropie de Dumne4eii
priimeşte haractirurî Dumhe4eeştî. (La pendatevh, foea.934); şi îarăşî: „Pre­
cum apa cea limpede sorbe pre feţele celor ce privesc într'însa, şi pre
însuşî discosul Soreluî, şi faţa Cerului, aşa inima cea curată vorbind
1

- 47 -
 CAP. IV.

1. Pentru aceea, avend slujba acesta, precum ne-am

miluit, nu slăbim.
F i i n d - c ă m a î ş u s a d i s P a v e l m u l t e şi m a r i c u v i n t e , c u m
c â A p o s t o l i î s î n t m a i m a r i d e c â t M o î s i , căci d a c ă t o ţ i h r i s t i ­
aniî s î n t m a î suls d e c â t M o î s i d u p r e s l a v ă , c u m u l t m a î v î r t o s
A p o s t o l i î ; p e n t r u a c e s t a a c u m a i c e a v i n d e c ă c u v î n t u l şi m ă r i ­
m e a c u v î n t u l u î , şi d i c e că" t o t u l e s t e al luî D u m n e d e u d e s ă ­
vârşit; c ă c i n o î , d i c e , A p o s t o l i i , s î n t e m n u m a î slujitorii, şi i a ­
r ă ş i uicî î n s ă ş i s l u j i r e a - a c e s t a e s t e i s p r a v ă a n o s t r ă şi f a p t ă
b u n ă , ci p r e c u m n e - a m m i l u i t d e l a D u m n e d e u , a ş a şi a m l u a t
slujba a c ă s t a ; d e a c e e a şi î n s u ş i a c e s t a e s t e l u c r u l m i l e i lui
D u m n e d e u , şi n u a l f a p t e i b u n e a n o s t r e . I n s ă aicî î n t r e b u i n -
ţezâ A p o s t o l u l formă s ă r i t d r e : că d i c e r e a « p e n t r u a c e a » , se u n e ş t e
cu dicerea: «nu s l ă b i m » , a d e c ă p e n t r u câ n e - a m învrednicit a
lua d a r u r i c a a c e s t e a , p e n t r u a c e s t a n u o b o s i m î n t r u n e c a z u r i
şi î n t r u p r i m e j d i i l e c e p ă t i m i m ; d e v r e m e c e o - d a t ă n e - a m m i ­
luit d e D u m n e d e u , şi n e - a m r â n d u i t a sluji î n d a r u l a c e s t a al
Evangheliei.
2. Ci ne-am lepădat de cele ascunse ale ruşine!, ne-
umblând întru viclenie.
Aicea Apostolul cu chip ghicitoresc arată p e minciuno-apostoliî,
c a r i la t o t e s e f â ţ ă r n i c e a u , p e n t r u - c ă l u â n d b a n î în a s c u n s , la
c e l e din a f a r ă s e a r ă t a u c ă n u r ă i i ; şi d u p r e c e l e d i n afară s o -
c o t i n d u - s e sfinţi, î n t r u a s c u n s e r a u n e c u r a ţ i . D e c i n o î A p o s t o l i i ,
elice, n e - a m l e p ă d a t d e a face n i ş t e l u c r u r i c a a c e s t e a î n t u n e ­
c a t e şi f ă ţ a r n i c e , c a r e c â n d s e a r a t ă r u ş i n e z ă p r e cei c e l e f a c ;
p e n t r u a c e e a şi d u p r e u r m a r e d i c e : « N e u m b l â n d î n t r u v i c l e n i e » ,
c ă a c e s t e a s î n t c e l e c e p r i c i n u e s c r u ş i n e . c e l o r c e le fac, f a p ­
t e l e a d e c ă , c e l e c e s e fac c u f ă ţ ă r i e şi c u v i c l e n i e ; î a r d e
v e i î n ţ e l e g e d i c e r e a a c e s t a c ă o d i c e şi p e n t r u f a p t e l e c e l e d e
r u ş i n e şi n e c u r a t e , n i c i o n e p o t r i v i r e e s t e , c ă c i m i n c i u n o - a p o s ­
toliî ast-fel e r a u , a d e c ă l u c r ă t o r i d e c e l e d e r u ş i n e şi n e c u r a ţ i
T Nicî viclenind cuvîntul luî Dumnedeu.
N u n u m a i v i a ţ a n o s t r ă , a A p o s t q l i l o r , d i c e , e s t e s i m p l ă şi
n e v i c l e n ă şi c u r a t ă , ci şi d o g m e l e c r e d i n ţ e i , şi c u v î n t u l şi î n ­
v ă ţ ă t u r a , c e o p r o p o v e d u i m , s î n t fără v i c l e ş u g şi c u r a t e ; p e n ­
t r u - c ă n u m e s t e c ă m întru a c e s t e a nicî o s o c o t e l a s t r e i n ă î n ţ e -
; I
(

din Dumnecjeeasca slavă, ore-cum şi oglindă se face; djce că din slava

Dumnecfeesculuî Duh în slava nostră, în loc de: de acolo o priimim.
!

) Iar Teodorit „ a s c u n s e ale ruşineî" cţice pre tăerea împrejur, pre carea
l

ceî ce din neamuri creejuseră o propoveduiră.

— 48 —
epcluneî ceiî d i n a f a r ă , nicî v f e u n m o r a l l i n g u ş i t o r , ci nicî b a n i
Lclunăm d e l a p r o p o v e d u i r e ; nicî u n e - o r î î n v ă ţ ă m a c e s t a , şi a l t e - o r î
ilta, î m p r e u n ă î n c h i p u i n d u - n e d u p r e v r e m i l e şi o b r a z e l e c e a f l ă m ,
precum fac m i n c i u n o - a p o s t o l i î , n u ; ci t o t - d e - u n a şi c ă t r e t o ţ î
Lcesteaşî le d i c e m şi a c e s t e a le î n v ă ţ ă m .
Ci cu arătarea adeverului recomenduindu-ne pre înşi-ne
;âtre totă conştiinţa dmenilor înaintea luî Dumnedeu.
Minciuno-apostoliî, dice, se r e c o m e n d u e s c p r e sine-şi cu făţăr­
nicie, alţii a r ă t â n d u - s e p r e d i n a f a r ă , şi alţii c u a d e v ă r a t fiind
n c e l e din l ă u n t r u şi î n i n i m ă ; Iar e u m ă . r e c o m e n d u e s c p r e
sioc-mt c u a r ă t a r e a a d e v ă r u l u i , a d e c ă înseşi, - l u c r u r i l e , ş î a-
devărul îl î n t r e b u i n ţ e z d e m a r t u r . P r e c u m d e p i l d ă : eii d i c c ă
nu i a u b a n i , şi la a c ă s t a v e â m m a r t u r î p r e v o i î n ş i - v ă ; a s e ­
m e n e a şi l a c e l e - l - a l t e . P e n t r u a c e e a c u u n c h i p c a a c e s t a m ă
r e c o m e n d u e s c p r e s i n e - m î c ă t r e t o ţ î o m e n i î , a t â t c ă t r e ceî n e ­
c r e d i n c i o ş i c â t şi c ă t r e c e i c r e d i n c i o ş i , a r ă t â n d c u r a t ă v i a ţ a c u
care viez, şi a r ă t â n d t u t u r o r p r o p o v e d u i r e a c a r e o p r o p o v e d u e s c ,
pentru ca sâ o î n v e ţ e ; însă fiind-că e s t e cu p u t i n ţ ă a se dosi
c i n e - v a , şi a s e a s c u n d e d e o m e n i , Iar d e D u m n e d e i i e s t e c u
neputinţă a se a s c u n d e ; pentru acesta dice Pavel, câ înaintea
lui D u m n e d e u le d i c şi l e fac a c e s t e a , p r e c a r e l e D u m n e d e u
m i n c i u n o - a p o s t o l i î nici o d a t ă îl v o r p r i i m i m a r t u r , c ă c î s e m u s ­
tră d e conştiinţa lor.
3 . I a r deşi Evanghelia ndstră este acoperită, întru ceî
peritorî este acoperită.
F i i n d - c ă m a î s u s a d i s , c ă m ă c a r c ă la E v r e i s e află a c o p e r e m î n t
î n t r u c e t i r e a l e g e î , iar c r e d i n c i o ş i i h r i s t i a n î c u faţă d e s c o p e r i t ă v ă d
slava S t . D u h ; a c u m a i c e a d i c e , c ă d e ş i E v a n g h e l i a a r fi a c o p e r i t ă
şi n u s*ar î n ţ e l e g e , î n s ă n e c r e d i n c i o ş i l o r e s t e a c o p e r i t ă , şi d e dînşii
nu s e î n ţ e l e g e ; căcî p r e c u m u r m a a t u n c e a la E v r e î , şi n u p u t e a u
a v e d e a faţa lui Moîsiy p r e c u m a m d i s , c u u n c h i p c a a c e s t a ur­
m e z ă şi a c u m la ceî n e c r e d i n c i o ş i , şi n u p o t s ă v a d ă E v a n g h e l i a :
îar a c e s t a n u e s t e v i n o v ă ţ i e şi p r i h a n ă a E v a n g h e l i e i , ci a ne­
c r e d i n c i o ş i l o r , p e n t r u - c ă d e a r fi v o i t ei s ă c r ă d â c u a d e v ă r a t ,
ar fi-vedut şi eî c u f a ţ ă d e s c o p e r i t ă s l a v a luî D u m n e d e u .
4 . Intru care Dumnedeul v6culuî acestuia a orbit în­
ţelegerile necredincioşilor, spre a nu lumina lor lumina­
rea Evangheliei slavei luî Christos. ~:
î m p r e u n ă c u ceî m u l ţ i , şi o s e b i ţ i p e r i t o r î , î m p r e u n ă s e n u m ă r a
şi ceî n e c r e d i n c i o ş i ; şi î n ţ e l e g e r i l e n e c r e d i n c i o ş i l o r a c e s t o r a le-ai
o r b i t D u m n e d e u l veculul a c e s t u i a ; aicea ereticii Marchianişti dic
c â D u m n e d e u . al v e c u l u l a c e s t u i a a d i s P a v e l p r e f ă c ă t o r u l l u m e î
p r e c a r e l e îl n u m e s c ei d r e p t , şi b u n ; c ă d e s p a r t a c e i a p r e i a c ă
- 49 -
Tom. II.
 t o r u l l u m e î d e D u m n e d e u ; i a r ereticii M a n i h e î d i c i a r ă ş i c ă P a v e l
a d i s D u m n e d e u al v ă c u l u î a c e s t u i a p r e D i a v o l u l ) ; î n s ă nicî u n a ,
1

nici a l t a d i n a c e s t e î n ţ e l e g e r i e s t e a d e v ă r a t ă , ci P a v e l a d i s
acesta pentru D u m n e d e u l - nostru, îar deşi D u m n e d e u se nu­
m e ş t e D u m n e d e u al v e c u l u î a c e s t u i a , n u e s t e nicî o n e c u v i i n ţ a ,
fiind-că s e d i c e şi D u m n e d e u al c e r i u l u i : « C ă m ă r t u r i s i ţ i - v ă ,
d i c e D a v i d , D u m n e d e u l u î c e r i u l u;b ( P s a l m C X X X V , 2 6 ) şi D u m ­
n e d e i i n u e s t e n u m a î al c e r i u l u i , ci e s t e D u m n e d e u şi a l - l u i - A -
v r a a m , şi al luî I s a a c , şi al lui I.âcov ( M a t . X X I I , 3 2 ) şi n u nu-*
m a î al s t r ă m o ş i l o r a c e l o r a e s t e D u m i i e d e i i , ci şi al"- t u t u r o r "ţi-"
niienilor. D e c i c e rp.ira.re şi d e ş ă n ţ a r e e s t e , d e ş i P a v e l a c u m
în p o t r i v i t ă v r e m e , l'a n u m i t D u m n e d e i i al v e c u l u î a c e s t u i a ? C ă
a c ă s t a o a f ă c u t , m a î m u l t e a sâ a r a t e n e c r e d i n c i o ş i l o r , c ă
şi î n s e ş i f ă p t u r i l e a c e s t e a ve<iute D u m n e d e u l e - a f ă c u t p r e t o t e ,
3

d e c a r e zidiri eî d e s f â t â n d u - s e , ; şi îodulciri'du-se, s e l e p ă d ă şi t ă g ă -
d u e s c p e f ă c ă t o r u l lor. P o t e î n s ă a s e ceti şi a ş a d i c e r e a a c e s t a ,
că D u m n e d e u a orbit înţelegerile necredincioşilor veculuî a c e s ­
t u i a ; fiind-că î n t r u a c e s t v e c s e ;arlă n e c r e d i n c i o ş i , I a r î n t r u
c e l c e v a s ă fie n u s î n t n e c r e d i p d t o ş î ) . D a r c e î n s e m n e d ă aii
2

o r b i t ? a d e c ă a e r t a t , şi a lăsat, D u m n e d e u s â fie o r b i n e c r e ­
d i n c i o ş i i , p e c u m s e î n ţ e l e g e şi cea-1 -altă a p o s t o l ă s e â d i c e r e , c a r e
d i c e p e n t r u înşişi n e c r e d i n c i o ş i i E l i n i c â : « I a u d a t p r e eî î n
p a t i m i d e n e c i n s t e » ( R o m . I, 2 8 ) . P r e c u m a m d i s la ţ î l c u i r e a
a c e e a , c a r e şi c e t e ş t e - o , c ă d e v r e m e c e n e c r e d i n c i o ş i i m a i î n ­
t â î u s ' a u d e p ă r t a t şi au" p ă r ă s i t p r e D u m n e d e u , p e n t r u a c e s t a
şi D u m n e d e u d u p r e u r m a r e , î - a - l â s a t şi I-a p ă r ă s i t p r e eî, fi-

') Ve4î la Tom. II, al celor opt cărţi numite octatevcon foea 633, ce
dice dumnec|3escul Maxim, -şi ascultă ce 4ice şi Kiril al Alexandriei, Dum-
ne4eu. al veculuî acestuia înţelegend pye Diavolul (adecă precum şi Sf.
Maxim): „Diavolul a întunecat înţelegerile lor, precum 4 i Pavel, ca să e e

nu le lumineze luminarea Evangheliei slavei luî Christos, ci nu a nimerit

ticălosul nădejdea" (Vor. V, la Paştî). Dic însă sfinţii aceştia, Dumne4eu
al veculuî acestuia pre Diavolul, nu. că unindu-se cu ereticii Maniheî, ci
că nu urmeză vre o necuviinţă, şi a^şa de s'ar înţelege apostolesca acesta
4icere.
s
) Pentru acesta şi Teolog. Grigore a 4's la Naşterea Domnului: „Smin-
tescă-se Iudeii, baţjocurescă Elinii, bată-şî limba ereticii, atuncea vor crede,
când vor căuta la ceriu şi îl vor vedea viS/rd, şi ca judecător şe4end".
Dice însă şi Teodorit, întru tâlcuirea 4icereî aceştia: a arătat că în vecul
acesta s'a îngrădit necredinţa, că în viaţa acea-l-altă adevărul se va arăta
tuturor gol; a orbit însă pe aceştia Dumne4eu, nu însuşi puind întru dîn­
şiî necredinţa, ci necredinţa lor ve4endu-o, nu î-a lăsat să vadă tainele
;

cele ascunse: „Că să. nu daţî, 4 i , cele sânte cânilor, nicî să aruncaţi
c e

mărgăritariî înaintea porcilor" (Mat. VII, 6). Şî.îarăşî: „Pentru acesta în pilde
grăesc lor, că vexând nu ved, şi au4înd nu "înţeleg" (Mat. XIII, )l3). Ve4î
şi siiptînsemnarea -djcereî: „Şi ateii .sînt în lume" (Efes. II, lfe).
- 60 —
(bd-câ D u m n e 4 e u n u s i l e ş t e p r e c i n e - v a c a s ă ' l m â n t u i a s c ă ,
fe.'voeşte c a t o ţ î s ă s e m â n t u i a s c ă , şi d e î n s ă ş i v o e a l o r . V e d î
fesă, o c e t i t o r u l e , c ă n u a d i s c ă D u m n e d e i i î - a o r b i t p r e ei
s p r e a n u c r e d e , ci s p r e a n u v e d e a n e c u r a ţ i i şi î n t u n e c a ţ i i
lor o c h i , p r e l u m i n a r e a s l a v e i luî C h r i s t o s , şi a E v a n g h e l i e i ;
l u m i n a r e a î n s ă este, s p r e a c r e d e n e c r e d i n c i o ş i i c â C h r i s t o s s ' a
r e s t i g n i t , şi c â s ' a î n ă l ţ a t la c e r i u , şi c ă v a d a b u n ă t ă ţ i l e c e l e
c e v o r să fie. Şi p r e c u m o p r e ş t e c i n e - v a p r e u n u l , c a r e îşi a r e
cSchn v ă t ă m a ţ i , a n u v e d e a s d r e l e , ca- n u m a i m u l t sâ se v â ­
r a m ^ , c u u n c h i p c a ' a c e s t a şi a c e ş t i a , s ' a u . fâGiit/^necfedincîpşî
k e s i n e ş î . şi v ă t ă m a ţ i îşi a v e a u o c h i i s u f l e t u l u i l o r ; T a r d e v r e m e
le de s i n e ş î s'aii f ă c u t uniî ca a c e ş t i a , p e n t r u a c e s t a şi D u m -
j i e d e u a o p r i t r a z e l e d e s p r e d î n ş i î şi l u m i n a r e a s l a v e i E v a n ­
g h e l i e i lui C h r i s t o s , p e n t r u ca să n u s e v a t ă m e m a i m u l t . A ş a
D o m n u l a p o r u n c i t şi n o u e , în E v a n g h e l i a luî M a t e î , şă n u
a r u n c a m c e l e s f i n t e la c â n i , şi m ă r g â r i t a r i î î n a i n t e a p o r c i l o r ,
dicând « N u d a ţ i c e l e s f i n t e c â n i l o r , nicî a r u n c a ţ i m ă r g â r i t a r i î
î n a i n t e a p o r c i l o r » (]V|at. V I I , 6) *). Ş i b i n e a d i s P a v e l şi p o ­
t r i v i t ă d i c e r e a a l u m i n a ; fiind-că în v i a ţ a a c e s t a a v e m n u m a i
o luminare mesurată, adecă precum este acea puţină lumină
a z o r i l o r d i l e î , şi n u a v e m t o t ă l u m i n a r e a a n e î n s ă r a t e i d i l e i
â c e l e e a a v i i t o r u l u i v e c , şi a c e s t a p u ţ i n ă l u m i n ă , ce sâ dă a i c i
b u n ă m i r e s m ă şi a r v u n ă m a î n a i n t e o a n u m i t A p o s t o l u l , p r e ­
c u m a m d i s (II. C o r . I. 2 1 , şi la c a p . II. 15), p e n t r u ca să a-
r ă t e că p a r t e a c e a m a i m u l t ă şi t o t u l l u m i n ă r i i , a c o l o î n c e a -
1-altă v i a ţ ă a v e m să d o b â n d i m .
Carele este; chip al Dumnedeuluî celui nevedut.
C u a c e s t e c u v i n t e a r a t ă P a v e l , că n e c r e d i n c i o ş i i n u n u m a i
s l a v a luî C h r i s t o s n u o c u n o s c , ci nici s l a v a P ă r i n t e l u i , c ă c i
de v r e m e ce C h r i s t o s ca F i i i şi D u m n e d e i i e s t e c h i p al P ă ­
r i n t e l u i ) , că î n t r u s i n e a r a t ă p r e P ă r i n t e l e t o t , p e n t r u a c e e a
2

) Pentru aceea 4'cerea acesta a Domnului tâlcuindu-o dumne4eescul

J

Isidor Pelusiotul, 4ice: „Nu trebue a încredinţa cele sfinte nicî cânilor
ludei, celor ce de multe orî dumne4eescul | cuvînt primindu'!, şi îarăşî
la borâtiţra lor se întorc, sau celor ce din eresuri vin către adevăratul
cuvînt, şî se întorc îarăşî către socotela cea rea- de maî înainte; nicî
tainele a le arunca celor maî dinainte pângăriţi cu patimile, şi carî în-
trebuinţeză viaţă porcescă, că nu cum-va să le calce întru relele lor
meşteşugîrî, şi pre noî să ne rumpă, carii cu defăimare îî împărtăşim din
taine'* (Iri şirul tâlcuireî ceiî dela Mateî).
') Pentru aceea Teologul Grigorie 4 : „Chip se 4 i Fiîul al Părin­
i c e c e

telui pentru-că este de o fiinţă, şi că acesta e din acela, îar n u Părin­

tele din acesta; că acesta este firea chipului, a fi urmare a întâiului chip
şi al căruia se 4 i ; însă şi că maî mult este aicea, căcî chipul cel zu­
c e

grăvit este nemişcător, al celui ce se mişcă, îar aicea este chip viu al ce-

- 51 -
d i c e : « C e l a c e m ' a vec}ut p r e m i n e , a v e d u t p r e T a t ă l » ( î o a n
X I V ) . D e c i c e l c e n u v e d e p r e C h r i s t o s , n i c i p r e T a t ă l îl v e d e ,
p r e c u m c e l c e n u v e d e c h i p u l , n i c i p r e c h i p u l cel î n t â î u v e d e .
5 . Câ nu pre înşine ne propoveduim, ci pre Christos
Iisus Domnul, I a r pre înşine slugi ale vdstre pentru Chri­
stos.
M a i s u s a dis P a v e l c ă n o i A p o s t o l i i n u u m b l ă m c u v i c l e ­
ş u g c a m i n c î u n o - a p o s t o l i î ; a p o i în m i j l o c a p u s c e l e d e s p r e ceî
n e c r e d i n c i o ş i c ă s î n t d e s n â d e j d u i ţ î şi n u c u n o s c l u m i n a r e a E -
. v a n g h e l i e i , Iar a c u m d i c e , c ă p e n t r u acesta' n u u m b l ă m c u vi­
cleşug, căci nu ne p r o p o v e d u i m pre înşine, cum că sîntem buni,
p r e c u m fac m i n c i u n o - a p o s t o l i î , c ă a c e l a î n d u p l e c a u p r e u c e n i c i i
l o r a s e n u m i d e l a dînşiî ( a d e c ă d e p e n u m e l e lor), p r e c u m a
arătat A p o s t o l u l î n î n t â i a t r i m i t e r e , c u c u v î n t u l a c e l a c e a d i s :
« E u a d e c â s î n t al luî P a v e l , î a r e u al luî A p o l o , i a r e u ai lui
Kifâ (I C o r i n t . I, 1 2 ) . O r î şi a ş a s e î n ţ e l e g e d i c e r e a a c e s t a : S ă
nu socotiţi voî că n e vrăşmăşuiţî p r e noî, că nu ne v r ă ş m ă -
şuiţl p r e n o î ; p e n t r u - c ă n o î n u n e p r o p o v e d u i m p r e î n ş i n e , ci
p r e C h r i s t o s , a p o i şi v o i î n ş i - v ă p r e C h r i s t o s îl v r ă ş m ă ş u i ţ î p r e
cel c e s e p r o p o v e d u e ş t e d e . n o î , c ă c i n o i a t â t a s î n t e m d e p a r t e
d e a n e p r o p o v e d u i p r e î n ş i n e , în c â t n u a v e m d e n e c i n s t e a
n o s t r ă , a fi s l u g i a l e v o s t r e p e n t r u C h r i s t o s , a d e c ă p e n t r u - c ă
C h r i s t o s a t â t a n e - a îubit, şi a f â c u t t o t e c e l e s m e r i t e şi o m e ­
v

neşti p e n t r u d r a g o s t e a n o s t r ă .
6. Că Dumnedeu carele a dis să lunrneze dintru în-
tunerec lumina ), acela a strălucit în inimile ndstre, spre
1

luî viu, şi maî multă neschimbare avend decât Sit, decât Adam, şi decât
tot ce se naşte de născătorul, că acest fel este firea celor proste (adecă
seniple), nu întru u n a a fi potrivit acelaşi adecâ întocmai îar întru alta
a fi nepotrivit, şi a fi chip tot al celuî tot, şi maî ales decât a s e m ă n a ­
rea" (Cuv. II despre Fiîul). Ve4î şi suptînsemnarea la acesta-şî 4'cere,
ce se află la cap. I stih 13, al ceiî către Colas. şi maî pre larg fiind de
cât acesta, şi maî însemnată, asemenea şi suptînsemnarea.
') însemneză, că dupre 4 i r e a acesta a luî Pavel, şi dupre I cap. al
c e

Facereî, întunerec a urmat maî înainte de lumină, îar lumina s'a făcut
d u p ă întunerec întru întâîa p u n e r e a facereî lumeî aceştiea simţite; că
precum nefiinţa a urmat maî înainte de a fi estimile, aşa şi întunerecul
a urmat maî înainte de lumină, că dintru â nu fi cjicem că a înfiinţat
Dumne4cu estimile, şi din întunerecul cel maî dinainte, că a arătat D u m -
ne4evi lumina. Pentru acesta şi biserica luî Christos urmând Sf. Scripturi,
decuseră începe întrega 4'i, cu n6pte, şi din' întunerec îasă la lumină; şi
ve4î suptînsemnarea 4'eereî: „Şi că s'a îngropat, şi că s'a sculat a treia
<ţi dupre Scripturi" (I Cor. XV, 4), care este de nevoe la acesta. Dice
î n s ă şi sf. Grigorie Nisis: „Săptămânescul timp contenind, stă înainte,
cjiua a opta după cea a şeptea, a opta adecă 4'cendu-se că după cea a
şeptea se face, nu este. însă moştenirea numerUluî din acesta priimin-
luminarea cunoştinţei slavei luî Dumnedeu, în faţa luî
Iisus Christos.
P e n t r u c e dice că noî adevăraţii Apostolî nu n e p r o p o v e ­
d u i m p r e î n ş i n e ? P e n t t u - c ă D u m n e d e u a s t r ă l u c i t în i n i m i l e
n o s t r e , şi p r e c u m a l u m i n a t şi a s l ă v i t faţa luî Moîsi, a ş a şi
p r e n o î n c - a l u m i n a t şi n e - a slăvit. I n s ă , la n o î n u a u r m a t ,
p r e c u m a u r m a t la z i d i r e a şi f ă p t u r a c e a întâîa- c e a d i n î n c e ­
p u t , c â n d a d i s D u m n e d e u : f a c ă - s e l u m i n ă , şi s ' a f ă c u t l u m i n ă ,
ele a c o l o u n d e e r a î n t u n e r e c : « C ă î n t u n e r e c , d i c e , e r a a s u p r a
a d â n c u l u i , şi a rjis D u m n e d e i i , facă s e l u m i n ă , ş i - s ' a f â e u t lu­
m i n ă » ( F a c . I, 2 ) , n u a u r m a t şj a c u m a ş a , n u . a d i s D u m n e ­
d e u n u m a î c u c u v î n t u l , şi s'a f ă c u t l u m i n ă , ci î n s u ş i c h i a r D u m ­
n e d e u s'a făcut lumină n o u ă ; căcî însuşi a strălucit întru noî,
în faţa luî C h r i s t o s , a d e c ă p r i n C h r i s t o s , c ă c i p r i n C h r i s t o s s t r ă ­
l u c e ş t e î n t r u n o î P ă r i n t e l e , şi d ă r u e ş t e l u m i n a r e c u n o ş t i n ţ e i , n u
a fiinţei şi a fireî s a l e , s ă n u fie! C i c u n o ş t i n ţ a s l a v e i s a l e ceiî
.înfiinţate, şi a l u c r â r e î s a l e ceiî fireşti, c ă p e n t r u F i î u l s'a d ă ­
ruit n o u ă a d e v ă r a t a c u n o ş t i n ţ ă a P ă r i n t e l u i , p r e c u m î n s u ş i a
d i s în E v a n g h e l i e « A m a r ă t a t o m e n i l o r n u m e l e teii» şi « E u t e -
am slăvit p r e tine p r e p â m e n t » (Ioan XVII). V e d i însuşi a c u m
p r o p o v e d u i n d u - s e d e P a v e l t e o l o g h i a şi s l a v a c e a d e o p o t r i v ă
a p r e a S f i n t e i T r e i m i , c ă d e s p r e Sf. D u h a d i s m a i s u s : S l a v a
D o m n u l u i o g l i n d i n d u - o , i a r D o m n u l D u h u l e s t e ( C a p . III stih
16), Iar d e s p r e Filul a d i s : « L u m i n a r e a E v a n g h e l i e i s l a v e i lui
C h r i s t o s » ( C a p . I V , 4 ) . Iar d e s p r e P ă r i n t e l e a c u m d i c e : « S p r e
l u m i n a r e a c u n o ş t i n ţ e i s l a v e i luî D u m n e d e i i ) .
1

du-o, căci u n a întru d'apururî rămâne, nicîodinioră împărţindu-se în

întunerec de nopte, căcî alt sore o face pre ea, acel sore care -strălu­
ceşte pre adevărată lumină, carele când se va arăta o dată nouă, pre­
cum Z * Apostolul, nu se maî ascunde întru apusuri, ci pre tote cu lu-
ce

minătore puterea sa cjuprincjendu-le, face pre lumină întru ceî vrednici

necurmată şi nemoştenită, şî pre însuşi ceî ce se împărtăşesc de lumina
aceea, alţî sorî făcendu-î"' (la Psalm. VI).
) Teodorit însă pre Zicerea „în faţa luî Iisus Christos", aşa o tâlcu­
l

eşte: „Iar în faţa luî Iisus Christos" acesta înţelegere are: fiind-că d u m ­
nezeiasca fire este nevăZută, prin omenirea cea luată împrejur luminân-
du-se de dumneZeîasca lumină, şi sloboZind fulgere se vede, în cât se
pote. Iar Simeon Metafr. cele cincî-Zecî cuvinte ale Mar. Macarie, tâlmă-
cindu-le, arată care este luminarea Darului, şi cţice: „Strălucirea cea de
acest-fel a Duhului, nu este numaî ca o descoperire a înţelegerilor şi
luminare a darului, precum s'a Z's: ci adevărată şi necurmată strălucire
în suflete de lumina cea ipostatnică, că cel ce a Zis: „din întunerec lu­
mină să lumineze" carele a strălucit în inimile nostre spre luminarea cu­
noştinţei slavei lui DumneZeu, şi cele-l-alte;—acestaşî urmare a scoposu­
lui o arată (Cap. CLVIIf). VeZÎ şi suptînsemnarea djcereî: „orî în trup
nu ştiu" (II Cor. XII, 2).'

— 53 —
 7. Şi avem comora a c 6 s t a in, vase de lut.
F i i n d - c ă m u l t e lucruri şi m a r î a dis p e n t r u n e g r ă i t a s l a v a
luî D u m n e d e u , p e n t r u a n u d i c e c i n e - v a : şi c u m m a î r ă m â n e m
în t r u p u l acest muritor noî, carî a m l u a t n i ş t e d a r u r i c a a c e s ­
t e a m a r i , p r e c u m dicî t u o fericite P a v l e ? P e n t r u a c e s t a c a r ă s -
p u n d e n d dice, că şi a c e s t a d e a a v e a î n c ă t r u p s t r i c ă c î o s , n o î
ceî c e a m d o b â n d i t n i ş t e d a r u r i m a r î c a a c e s t e a , şi a n u n e
s t r i c a încă. din viaţa a c e s t a , şi a c e s t a e s t e l u c r u şi i s p r a v ă a
. p u t e r i i lui D u m n e d e i i , ' c ă - t r u p u l a c e s t d e lut, şi d e hârb; i n c â p e ,
î n t m sineşî nişte c o m o r i c a ~ a c e s t e a d e d a r u r i ) . 4
: - ,. . \
Ca covârşirea putereî sâ fie a iui Dumnedeu, şi nu din­
tru noî.
Şi p e n t r u ce se face a c e s t a , d i c e ? P e n t r u c a c o v î r ş i r e a c e e a
c e s ă a r a t ă întru noi a p u t e r e î lui D u m n e d e u s ă fie, şi c a s ă 1

nu n e s o c o t i m noi d e c ă t r e alţii, c ă i s p r ă v i m c e - v a d e l a s i n e - n e ,
ci t o ţ i ceî c e n e v e d p r e noî s ă c u n o s c ă şi s ă d i c ă , c ă t o t u l
e s t e al luî D u m n e d e u ; g h i c i t o r e ş t e î n s ă a r a t ă P a v e l c u a c e s t e a
p r e minciuno-apostoliî, carî t o t u l - î l s c r i a şi îl h o t ă r a în p u ­
t e r e a şi fapta lor.
8. Intru t t i t e n e c ă j i ţ i f i i n d , dar nu s t r â m t o r â n d u - n e .
Şi lucrul n o s t r u , dice, t o t a ş a d e . m u l t e s t e i s p r a v a a p u t e r e î
luî D u m n e d e u , în cât, d e ş i n o i s $ n t e m d e lut şi d e h â r b , şi
c u t o t e c ă din t o t e părţile n e l o v i m c u a t â t e a m u l t e i s p i t e , c u
t o t e a c e s t e a nu ne s f ă r â m ă m , p r e c u m firescâ î n s u ş i r e e s t e , c a
vasul cel d e lut şi d e h â r b s ă s e s d r o b e s c ă , nicî c o m o r a d a ­
rurilor o p e r d e m , care e s t e a s c u n s ă î n l â u n t r u în t r u p u l n o s t r u
a c e s t d e h â r b ; căci n e n e c ă j i m c u a d e v e r a t în t o t ă v r e m e a şi
în t o t locul, şi în fieşte c e l u c r u , ş: d e fieşte-carele o b r a z , şi
d e p r i e t i n i , şi d e v r ă ş m a ş i ; î n s ă a t â t e a p ă t i m i n d n u n e s t r â m -
t o r ă m , fiind-că D u m n e q e u l ă ţ e ş t e i n i m a n o s t r ă , c a s ă s e p r i -
m e s c ă cu lesnire ispitele după. p s a l r n i c e s c a d i c e r e : î n t r u n e c a z
m ' a î d e s f ă t a t (Psalm IV, 1).
L i p s i ţ i fiind, ci n u d e t o t d e s n ă d e j d u i n d u - n e .
A d e c ă , c ă d e m cu a d e v e r a t în m u l t e n e v o i , şi n e a j u n g e r î , î n s ă
Iar s t ă m d r e p ţ i , şi nu n e d e s n ă d ă j c l u i m ; nicî n e b i r u i m d e is­
1

p i t e , ci aflăm lesnirî şi chipuri- c u a j u t o r u l lui D u i r i n e d e u , c u

c a r e s c ă p ă m şi b i r u i m ) .
2

*) însemneză, că Mar. Macarie a scris vorova sa cea a XVIII din cele

50 cuvinte supra-scriind-o pre acesta despre comora hristianilor luî Chri­
stos şi aî Duhului Sfînt, împărţită în i 1 capete; tâlcuind însă <|icerea a-
cesta dice: „Având comora acesta fri vase; de h â r b ; adecă care în trup
fiind hristianiî s'au învrednicit a o câştiga? întru sineşî, adecă pro pute­
rea Duhului cea sfiinţitore" ( C a p . l ) . • • • ' ' >
) Şi Mar. Vasilie întrebat fiind ce însemneză Zicerea apesta, răspunde
!

— 54 —
 9- Goniţi fiind, ci nu părăsindu-ne.
O a m e n i i , d i c e , n e g o n e s c p r e noi, d a r D u m n e d e u n u n e p ă ­
r ă s e ş t e ; p e n t r u - c ă t o t e a c e s t e a i a r t ă a n i s e face, n u c a s ă n e
b i r u i m , ci c a s ă n e i s c u s i m în r £ s b o î u l i s p i t e l o r , şi c a s â n e
f a c e m aleşi şi iscusiţi.
O b o r â ţ î fiind, d a r nu periţi (perduţî).
N e o b o r â m , dice,. j o s d e c e i c e . j r e v r ă ş m ă ş e s c , d u p r e t r u p
şj d u p r e t r u p e ş t i l e î m p r e j u r ă r i ; d a r n u p e r i m , nici n e p e r d e m
d t i ţ î ţ e . o s â r d i e , - şi ; d u p r e b ă r b ă ţ i a s u f l e t u l u i n o s t r u ; ci şi î n s u ş i
d'upre'^rup n e păzim d e c ă t r e - D u m n e d e u ? ) .
1 0 . Tot-de-una. omorîrea Domnului Iisus purtându-o
în trupul nostru, ca şi viaţa luî Iisus să se arate în tru­
pul nostru.
A d e c ă m o r ţ i d e t o t e d i l e l e , d i c e , s u f e r i m , şi cu a c e s t e a u r ­
m ă r i m m o r t e a D o m n u l u i t o t - d e - u n a ; ci p r i n m o r ţ i l e a c e s t e a a-
r ă t ă m şi v i a ţ a D o m n u l u i , a d e c ă î n v i e r e a luî, în t r u p u l n o s t r u
acesta, carele tot-de-una pătimind, însă d e patimi ne o m o r â n -
d u - s e ; p e n t r u a c e e a şi î n t r u I-a t r i m i t e r e a c e s t a ş î P a v e l s c r i a :
«In fieşte-care d l m o r , p r e l a u d a v d s t r ă m e j u r (I-a C o r . X V ) .
Căcî cela ce nu c r e d e câ Christos a înviat, acela v a d ă - n e p r e
n o i , c ă în t o t e d i l e i e m u r i m , şi c u m n e f a c e m viî în fieşte-care
di, şi n e g r e ş i t nu v a m a î fi n e c r e d i n c i o s .
1 1 . Că deâpururea noî ceî vii la morte ne dăm pen­
tru Iisus, ca şi viaţa luî Iisus sâ se arâfe în trupul nostru
acest muritor.
Cu cuvintele a c e s t e a t â l c u e ş t e A p o s t o l u l p e n t r u ce a dis, că
p u r t ă m în t r u p u l n o s t r u p r e o m o r â r e a şi p r e m o r t e a D o m n u ­
lui; p e n t r u - c ă o m o r â r e a a c e s t a , şi m d r t e a D o m n u l u i , n u s e d e s -
luşîa b i n e cu c u v i n t e l e d e m a î s u s ; p e n t r u - c ă P a v e l o b i c i n u e ş t e
t o t - d e - u n a a d e s c o p e r i şi a t â l m a c i c e l e c e le elice n e d e s v ă l i t e

cjicend: „Pre încredinţarea cea desăvîrşită a nădejdeî sale ceiî întru Dum­
nezeu, arătând Apostolul dimprotiva alăturare a cugetăreî omeneşti fieşte-
care din cele ce stau în loc aşa se p u n e : câcî câţî dupre cugetarea o-
menescă întru tote nădejduindu-ne, 4 ' , îar dupre nădejdea cea întru
c e

Dumnecţeu, 4 , dar nu strâmtorându-ne. Şi îarăşî: „în cât dupre ome-

, c e

nesca cugetare nedumerindu-ne (adecă lipsiţi fiind), îar cât dupre nă­
dejdea cea întru Dumne4eu, 4ice, nădejduindu-ne şi cele-l-alte asemenea.
'.Hotar. CCLXX în scurt).
') Pentru aceea şt Teodorit 4ice: „Căcî dacă nimic din acestea ar lovi
întru noî, nu s'ar fi arătat mărirea dumne4eeşteî firi; fiind însă că ne
asemenăm cu sadurile cele ce se topesc în foc, propoveduim prin cele
ce pătimim, nevătămaţi păzindu-ne de puterea Dumne4euluî celuî ce ne
apără; îar Zicerea: „Lipsiţi fiind, dar nu desnădejduindu-ne", se 4ice în
loc de: în lucruri nedumerite aflându-ne, aflăm chipuri de mântuire.

— 55 —
şî î n t u n e c a t e ; î a r a c e s t a : « C a v i a ţ a luî I i s u s să s e a r a t e » , la t â l ­
c u i r e a c e a d e m a i s u s c e o a m f ă c u t , şi a ş a p o t e a s e î n ţ e l e g e :
c ă p r e c u m noi" A p o s t o l i i a c u m în v i a ţ a a c e s t a s u f e r i m m o r t e a
D o m n u l u i , şi vii fiind a l e g e m m a i b i n e şi i u b i m s â m u r i m p e n ­
t r u C h r i s t o s , a ş a şi el n e v a i u b i şi n e v a face vii, d u p ă c e
v o m m u r i ; c a r e m o r t e şi în alt l o c a r a t ă a c e s t a ş î P a v e l , d i c e n d :
«Că d a c ă î m p r e u n ă m u r i m , î m p r e u n ă şi v o m î n v i a (Il-a T i m o ­
teî, II, 11).
12. Drept aceea, mortea întru noî se lucrezâ. îar viaţa
întru voi.
M 6 r t e â aicea P a v e l n u m e ş t e p e ispitele cele a d u c e t o r e d e
m d r t e , c a c u m a r d i c e a ş a : c ă n o î A p o s t o l i î n e aflăm î n p r i ­
mejdie a d u c e t o r e d e m o r t e ; îar voî Corintenii d o b â n d i ţ i viaţă
din primejdiile n o s t r e ; p e n t r u - c ă E v a n g h e l i a se p r o p o v e d u e ş t e
d e n o i la voî, p r i n c a r e voî v i e ţ u i ţ î v i a ţ a v e c î n i c ă .
13. Având dar acestaşî Duh al credinţei, dupre ceea ce
este scris: «Am credut, pentru aceea am şi grăit (Psalm
CXV, 1), şi noi am credut, pentru aceea şi grăim ). 1

M a î s u s a d i s P a v e l d e i s p i t e şi d e m o . r ţ î ; a p o i a d i s c ă şi
d e a c e s t e a n e - a i z b ă v i t I i s u s , şi face la a c ă s t a un s i l o g i s m , c â
p e n t r u a c e s t a n e s l o b o d e p e n t r u c a s ă a d e v e r e z e învierea sa.
Iar a c u m dice că acesta n u t r e b u e ş t e n u m a î să o a d e v e r i m cu
s i l o g i s m u l n o s t r u ^ ci şi cU c r e d i n ţ a , c ă c i p r e c u m D a v i d , în i s p i t e
a f l â n d u - s e , şi d e s i n g u r . D u m n e d e u i z b ă v i n d u - s e d i n e l e , d i c e a :
« C r e d u t - a m , p e n t r u a c e e a a m şi g r ă i t » ; a ş a şi n o i , fiind-că a v e m
a c e l a ş D u h al c r e d i n ţ e i , p r e c u m a v e a şi D a v i d , p e n t r u a c e s t a
c r e d e m şi g r ă i m ; c â p r e c u m I i s u s s ' a s c u l a t din m o r ţ î , a ş a şi
n o i a c u m v o m b i r u i i s p i t e l e c e l e a d u c e t d r e d e m d r t e , c e ie p ă ­
t i m i m , şi n e v o m s c u l a î m p r e u n ă cu Iisus. î n s e m n e z ă î n s ă c u v î n ­
t u l a c e s t a , c ă a d i c ă a c e s t a ş D u h e s t e , a t â t în T e s t a m e n t u l c e l
V e c h î u , c â t şi î n t r u cel N o u , p e n t r u e r e t i c i i a c e i c e c l e v e t e s c
p r e legea cea veche, ca p r e o rea, care sînt Maniheiî ). 8

») Aşa tâlcueşte Teodorit Zicerea acesta: „Şi forte potrivit Zice a a d u s

mărturia acesta; că fericitul David, în psalmul cel maî înainte de acesta,
Zicând câ a izbăvit sufletul meu din morte, şi ochiî mei de lacrimi, şi
picîorele mele de alunecare, ca să bine-plac înaintea Domnului, în lâ-
turea celor vii nu se vedea însă laturea acesta, începând psalmul cel
după acesta a Zis: „CreZut-am, pentru aceea am şi grăit"; acestaşî duh
însă, Z»ce, şi prin acela a grăit şi prin noî grăeşte.
*) Iar Mar. Vasilie la tâlcuirea acestei Ziceri a luî David, care stă în
psalm. CXV, acesta Zice: „Taina teologhieî caută pre înduplecarea ere-,
dinţeî ceiî neiscoditore.... şi sufletul cel ce :va începe spre a grăi fără de
credinţă, cu totul în zadar va bârfi, măcar de nu ar aduce cuvîntul a-
supra a nicî u n u i prochimen.. Decî început înţelept al cuvîntuluî este,
credinţa tare întărită, fiind în inima celui ce grăeşte. şi cu totul puinduşî
 14- Ştiind câ cela ce a ridicat pre Domnul Iisus, şi
pre noi prin Iisus ne va ridica şi ne vju-pune împreună
cu voi.
15. Că tdte sînt pentru voî, ca Darul înmulţindu-se pen­
tru a maî multora mulţâmire, să prisosdscă spre slava luî
Dumnedeu.
C e c r e d e m , d i c e , şi c e g r ă i m ? C u m c ă ş t i m , a d e c ă c ă şi
a c u m n e v a s l o b o d i D u m n e d e u d i n p r i m e j d i i , şi d u p r e sfîrşitul
a t o t ă l u m e a , n e v a s c u l a p r e n o i , î m p r e u n ă c u voi la î r n p e -
răţia sa, p e n t r u ca s â ' ' d o b â n d i m vecînicîle b u n ă t ă ţ i . C u a c e s t e
c u v i n t e î n s ă î n v i t i a z â A p o s t o l u l p r e C o r i n t e n i la c r e d i n ţ ă şi la
v i a ţ a c e a î m b u n ă t ă ţ i t ă . Şi a r ă t â n d u - l e g h i c i t o r e ş t e p r e m i n c i u n o -
a p o s t o l l , c a r i d i c m â n d r i n d u - s e , c u m c ă ei s î n t mijlocitori şi
soiitorî u c e n i c i l o r l o r , p e n t r u b u n ă t ă ţ i l e c e l e d e l a D u m n e d e u , d e
a c e s t a d i c e P a v e l a i c e a , c ă p e n t r u voî, a d e c â p e n t r u t o ţ i c e î
c e c r e d e ţ i , s î n t t d t e b u n ă t ă ţ i l e d e l a D u m n e d e u , şi î n s ă ş i învi­
e r e a morţilor,' şi n u p e n t r u c u t a r e l e şi p e n t r u c u t a r e l e ; a c e s t a
î n s ă o face D u m n e d e u şi ;o h ă r ă z e ş t e , n u la p u ţ i n i şi la c â ţ i - v a ,
ci c e l o r m u l ţ i , c a s ă c r e s e ă D a r u l acesta,- şi d u p r e u r m a r e , s ă
c r e s c ă şi m u l ţ â m i r e a , p r o a d u c e n d u - s e lui D u m n e d e u p r i n m u l ţ i
6 m e n î , s p r e s l a v a s a ; m i n c i u n o - a p o s t o l i î d a r f i i n d - c ă îşi î n s u ş e a u
loruşî D a r u l luî D u m n e d e u , şi d i c c â eî. sînt c a r î l e i s p r ă v e s c
a c e s t e a , şi n u D u m n e d e u ; — d u p r e u r m a r e eî î m p u ţ i n e z ă şi p r e
s l a v a lui D u m n e d e u ,
16. Pentru aceea, şi nu slăbim, ci deşi omul cel din
afară al nostru se strică, dar cel din năuntru se înnoeşte
din di_ în di.
P e n t r u a c ă s t a , d i c e , fiind-că ş t i m p u t e r e a luî D u m n e d e u , c ă
el a c u m n e i s b ă v e ş t e d e p r i m e j d i i , şi în urma" n e v a s c u l a s t r ă ­
luciţi, p e n t r u a c e s t a , ~ d i c , n u s l ă b i m , nici o b o s i m p ă t i m i n d d e
i s p i t e ; şi o m u l cel din a f a r ă al n o s t r u , t r u p u l a d e c ă s e s t r i c ă ,
cu c a r e c h i p ? P e n t r u - c ă s e b a t e , s e i s g o n e ş t e , s e t i c ă l o ş e ş t e ,
i a r cel d i n l ă u n t r u , a d e c ă sufletul, s e î n o e ş t e ; c u m ? şi p e n ­
t r u c e ? P e n t r u - c ă a r e b u n e n ă d e j d i şi î n d r ă s n e l ă , şi p r i i m e ş t e
bucurie, căci pătimeşte pentru Dumnedeu. ). 1

măsură minţeî sale întru estimî, nesocotind că este cu lesnire cu un

mic pumn a măsura totă marea, sau cu omenescă minte a se apuca de
a cerceta negrăita mărire a luî Dumne4eu, îndeşert umflându-se şi înăl-
ţându-se cu zădărnicia minţeî sale, unul ca acela nu pote etice acesta:
creejut-am pentru aceea am şi grăit, fiind-că nicî cea deaciîa pote a-şî
adauge luişî, adecă: „Iar eu m'am smerit forte", căcî vieţueşte| cu trufie
şi cu mândrie, şt se bucură de graîurî deşarte, pre întărirea cea din cre­
dinţă necâştigându-o.
• • .*) Iar Mar. Vasilie tâlcuind cţicerea acesta 4ice a ş a : „Precum la tabăra,
 17- Căcî uşurarea cea îndată'a necazului nostru după
covîrşire întru covîrşire, lucrâză întru noî greutate de
slavă vecînică.
Aicea t ă l m ă c e ş t e P a v e l c u m ş c îne-eşte o m u l c e l d i n l ă u n t r u ,
a d e c ă sufletul şi d i c e : p e n t r u — a c e s t a s e î n o e ş t e sufletul, p e n ­
tru-că s o c o t e ş t e c ă , n e c a z u l e s t e î n d a t ă , a d e c ă v r e m e l n i c şi
trecător; şi p e n t r u - c ă e s t e t r e c ă t o r , p e n t r u atesta este fi u ş o r -
şi lesne suferit, î a r s l a v a c a r e „ s e p j i c i n u e ş t e d i n n e c a z u l c e l
..vremelnic, e s t e v e c î q i c ă şi nesfîrşiţă, şi p e n t r t v a c e s t a , : şi"pr-e?
lângă acestea, a r e şi g r e u t a t e d e s l a v ă , a d e c â a r e m ă r i m e d e
slavă covîrşitore, c u c o v î r ş i r e , c ă a c ă s t a î n s e m n e z ă d i c e r e a CU"
covîrşire, în c o v î r ş i r e ) .
1

18. Ne ţintind noi cele ce se ved, ci cele ce nu se

văd, căci cele ce se văd sînt vremelnice, îar cele ce nu
se ved sînt vecînice.
Aicea arată P a v e l cU c a r e c h i p ş e face u ş o r n e c a z u l , şi l e s n e
suferit, căcî, d i c e , t o t e lucrurile l u m e î c e l e c e s e v ă d , s î n t v r e -

oşteî, alianţia unuîa înfrânge pre cel-l-alt, aşa cela ce adauge trupului,
se luptă asupra Duhului; şi cela ce se oşteşte cu Duhul, robeşte pre trup.
Că acestea una alteea stă împrotiva; drep; aceea de voeştî a face tare
pre minte, domoleţî trupul cu postul, că acesta este ceea ce djce Apos­
tolul, că cu cât omul cel din afara se strică, cu atâta cel din lăuntru
se înoeşte; şi aceea: „Când slăbesc, atuncşa sînt puternic" (Cuv. I des­
pre post). Dice însă şi Kiril al Alex. :>;;Că îngrăşindu-se trupul şi ben-
chetuind prin acestea (prin mâncări), cumplit ore-care sp face, şi asu­
pra poftelor duhului greu luptător; îar slăbind şi neajutându-se cu ceea
ce e de prisos, de nevoe dă duhului biruinţa. Acesta şi fericitul Pavel
învSţându-ne 'djce a ş a : „Că deşi omul cel din afară-al nostru se strică,
ci cel din lăuntru se înoeşte din dj în ci" (Cuv. 1-a la Paşti).
Iar Mar. Vasilie djce a ş a : „ascultă pre'Apostol cjicend" : „Deşi omul
cel din afară al nostru se strică, dar cel din lăuntru se înoeşte din c|i
în dj"- Cum dar voîu cunoşte pre apelaşi om? Aşa, djce, u n u l pre cel ce
se vede, şi unul pre cel supt cel vecjut ascuns;, neved_ut pre omul cel
din lăuntru, pre care şi maî chîar .şi maî adeverat îl numim om. Decî
înăluntru avem om şi ore-cum îndoiţi sîntem. Şi ceea ce este a se djce;
adeverat, că în lăuntru sîntem: că eu, dupre cel din lăuntru sînt om; cele
din afară nu sînt eu, ci ale mele. Iar eu sînt. cuvîntărimea sufletului, drept
aceea cel deplinit întru cuvîntărimea sufletului; trupul dar este al meu,,
uneltă a omului, uneltă a sufletului, îar cm chîar este cel dupre însuşi;
sufletul (In cuvîntul supra scris luî Vasilie despre alcătuirea omului).
l
) Iar dumuecjeescul Chrisost. şi Teodorit djc cum că Pavel aicea pune.
în prejmă una alteea pre cele de acum cu cele ce vor să fie, adecă,',,
în prejma djcereî îndată, pune vecînicia, în prejma greutăţeî, adecâ a.
multei cinste, pune pre uşurătate; în prejma necazului, pune nu pre
odihnă, ci slava, care decât odihna este rr.aî mare, şi în prejma djcereî
cu covîrşire, pune ducerea întru covîrşire, pentru ca să arate cum câ
orî cât de covîrşitor este necazul cel vr.e^nelnic, de acum şi uşor, eu'
— 58 —
melnice. fiind-că s î n t v ă d u t e , c ă p e n t r u a c e s t a a d i s d e o b ş t e ,
c ă t o t e cele ce s e v ă d s î n t v r e m e l n i c e , p e n t r u ca î m p r e u n ă s ă
c u p r i n d ă şi n e c a z u l şi o d i h n a , d e c i nici n o i v o m c ă d e a şi n e
v o m birui d e n e c a z , n i c î î a r ă ş î d e o d i h n ă şi d e b u n ă p ă t i m i r e
n e v o m t r â n d ă v i , p e n t r u - c ă a m e n d d u ă s î n t v r e m e l n i c e şi t r e -
c ă t o r e ; î n s ă d e v r e m e c e c e l e c e le v e d e m s î n t a c e s t - f e l d e
v r e m e l n i c e , u r m e z ă a fi v e c l n i c e şi n e s f î r ş i t e c e l e c e n u s e v ă d ,
a d e c ă î m p ă r ă ţ i a c e r î u r i l o r , şi m u n c a î a d u l u î , c a î m p ă r ă ţ i a a d e c ă
isâ"ti d o r i m , Iar .de- m u n c ă s â f u g i m ) . 1

• :
"i • C A P . V.' ' .

i. C ă ştim, că de se va strica pământescul nostru lo­

caşul cortului, zidire dela Dumnedeu avem, casă nefăcută
de mână, vecînică, în cerlurî.
Fiind-că maî sus a dis Apostolul, că cu c â t se strică o m u l
cel d i n a f a r ă , c u a t â t a c e l d i n l ă u n t r u ţ s e înoeşte-," cu. c a r e c u ­
v i n t e s e p ă r e a c ă d i c e o g h i c i t u r ă , şi u n l u c r u d e ş ă n ţ a t , p e n ­
tru acesta a c u m dice a i c e a c ă cu m u l t maî vîrtos, c â n d se va
stfica d e s ă y î r ş i t t r u p u l a c e s t m u r i t o r , şi d e p ă m e n t , a t u n c e a
se v o r p r i c i n u i n o u ă n e n u m ă r a t e b u n ă t ă ţ i ) ; d i c e n d î n s ă a c e s t a
2

atâta, este maî covîrşitore şi slava ceea ce va să fie vecînică şi de multă

cinste.
') Pentru aceea şi purtătorul de Dumne4eu Ignatie, de iubirea cea
către Christos arcjendu-se fycea: Atuncea voî fi adeverat ucenic al
luî Christos, când nicî pre trupul meu îl va vedea lumea, că-cele ce-se
ved sînt vremelnice, îar .cele ce nu se ved sînt vecînice (Epistola către
Romani). *
2
) Dicerea acesta a Apostolului aşa o tâlcueşte dumne4eescul Grigorie
al Nisieî: „De se va strica locaşul cortului nostru acest pământesc, a—
tuncea ;ît vom afla făcută zidire de Dumne4eu, casă nefăcută de mână
vecînică în cerîurî, vrednică de a fi ea locuinţă a luî Dumne4eu întru
Duhul, şi nu-mî însemneze nimenea vre o închipuire, şi formă, şi fel,
al casei ceiî nefăcută de m â n ă , dupre asemănarea închipuirilor celor ce
1

acum se ved, pre carî le desluşim noî u n a de alta dupre felurile ce au;
că nu numaî de învierea ceea ce se propovedueşte noue din dumne4e-
eştile cuvinte, ci şi căcî trebue a se schimba ceî ce se înoesc prin în­
viere, dumne4eîasca Scriptură chizăşluindu-ne de totă nevoea, este că e
ascuns desăvîrşit şi necunoscut întru ce ne vom schimba, pentru-că nici
o pildă, este de cele ce se nădejduesc ca să se vadă în viaţa acesta de
acum.... îar cum că un neam va fi al tuturor, cănd un trup al luî Chri­
stos toţî ne vom face, într'un haractir schimbându-ne, nu ne îndoim
asupra tuturor dupre a s e m ă n a r e a dumne4eesculuî chip strălucind, îar
ce se va maî face noue în locul însuşirilor celor ca acestea întru schim­
barea fireî, hotărîtor 4icem că este mal pre sus de totă socotitorea în­
ţelegere" (Vor. la ceî adormiţi): '
Cu dreptate însă s'ar nedumeri cine-va aicea, căcî dacă toţî aceî ce
— 59 —
î n t r u a c e e a ş î v r e m e Iarăşi v o r o v e ş t e C o r i n t e n i l o r d e s p r e î n ­
v i e r e , m ă c a r d e ş i nu atâta c u r a t , p r e c u m a v o r o v i t în t r i ­
m i t e r e a c e a I-a, şi acesta o face şi n u v o r o v e ş t e a i c e a a ş a
c u r a t d e s p r e î n v i e r e , p e n t r u c a s ă n u s e s o c o t e s c â c ă îî s o ­
c o t e ş t e î n c ă n e î n d r e p t a ţ i întru a c e s t a d o g m ă , şi c ă p e n t r u a-
c e e a a r fi a v u t t r e b u i n ţ ă Iarăşi a le v o r o v i şi p e n t r u a c e s t a p e
l a r g . I a r l o c a ş p ă m â n t e s c al c o r t u l u i n u m e ş t e p e t r u p ; n u m i n -
du-1 î n s ă p r e a c e s t a cort, a r a t ă c ă e s t e v r e m e l n i c şi c u l e s n i r e
d e a s e t o p i , căci' acest-îel v r e m e l n i c şi l e s n e t o p i t e s t e şi c o r ­
t u l . C ă c i m ă c a r d e ş i odihnele c e l e d i n c e M a l e d r e p ţ i l o r s e
n u m e s c d e m u l t e orî şi c o r t u r i , şi n u .prost c o r t u r i , ci c u a-
d â u g i r e c o r t u r i vecînice, p r e c u m d i c e sfinţitul L u c a : « F a c e ţ i - v ă
v o u ă p r i e t e n i din m a m o n a u a n e d r e p t â ţ e î j ca c â n d v e ţ i lipsi, s ă
vă p r i i m e s c â p r e voi în corturile c e l e v e c î n i c e » ( L u c a X V I , 9 ) .
V e d î î n s ă c u m a p u s Pavel d u p r e r â n d u î a l ă p r e c e l e p r o t i v n i c e ,
c u c e l e p r o t i v n i c e , adecă în locul l o c a ş u l JÎ c e l u i d e p r e p ă ­
m â n t , a p u s p r e cel ceresc, şi în locul c o r t u l u i a p u s c a s a c e a
v e c î n i c ă ; c r e s c â n d însă lauda slavei, c a r e va s ă o ia t r u p u l
n o s t r u , l'a n u m i t p r e acela: c a s ă n e f â c u t ă d e m â n ă , şi n u s p r e
o s e b i r e a t r u p u l u i acestuia, fiind-că şi t r u p u l a c e s t v r e m e l n i c
e s t e n e f ă c u t d e m â n ă . Sau să î n ţ e l e g i şi a ş a : fiind-că c a s ă p r e
t r u p l'a n u m i t , p e n t r u aceea a a d a u s şi p r e d i c e r e a : n e f â c u t ă
d e m â n ă , s p r e o s e b i r e a casei o m e n i l o r , c a r e n u e s t e n e f ă c u t ă
d e m â n ă , ci d e m a n i l e dmenilor s e face, d u p - e C h r i s o s t o m . O r e
c a r i î n s ă ( d i n t r e c a r e este şi F o t i e , şi T e o d o r i t , şi sf. M e t o d i e
în c u v î n t u l cel d e s p r e înviere), c a s ă făcuta d e m â n ă d i c p r e
v i a ţ a c e e a c e s e află pre p ă m â n t u l a c e s t a , i a r l o c a ş p r e t r u p ,
c ă a l t a e s t e c a s a , şi alta cortul a c ă r e e a e s t e c a s a , şi a l t a s î n ­
t e m n o î , al c ă r o r a este locaşul î n s u ş i t . D r e p t a c e e a , c e e a c e s e
d i c e , a c e s t - f e l e s t e : d a c ă se va s t r i c a viaţa t r u p u l u î n o s t r u c e a
d e p r e p ă m â n t , c a r e se p d t e n u m i şi f ă c u t ă d e m â n ă , c ă c î s e

au să învieze (drepţii adecă) au să se facă un neam şi închipuiţi cu

un haracter de dumne4eesc chip, cum au - să se cunoscă unul de
altul? Că Dumnezeu şi Christos are să se facă tote întru toţî întru a-
cea slăvită înviere a drepţilor, precum a djs Pavel întru cea întâîa către
Corinteni: „Ca să fie Dumnecţeu tote întru toţî"; şi îarăşî: „Ci tote şi întru
toţî Christos" (Colas. III, 11). Noî însă deslegânc. nedumerirea acesta
răspundem cum că drepţii atuncea vor cunoşte u i i î pre alţiî, nu după
haracterurile trupului celui din afară, ci. din descoperitorea putere a
dumne4eeşteî lumini aceiea, cu care vor fi: împrejur revărsate şi slăvite
trupurile fericiţilor acelora, ca precum au cunoscut Petru şi lacob şi
Ioan pre Moîsi şi pre Ilie în muntele Tabbruluî, cin descoperitorea p u ­
tere a neplăsmuiteî tuminî aceea ce a strălucit împrejur şi pre Apostolî
şi pre prorocii aceîa, precum 4'ce Mar. Giigorie al Tesai., aşa socotind
şi noî cţicem, că şi fericiţii aceîa se vor cunoşte cu descoperitorea p u ­
tere a dumne4eeşteî lumini, prin care sînt cuprinşi de strălucire.

— 60 —
a l c ă t u e ş t e c a d e o r e - c a r e m â n î (căci p â n e a , şi vinul, şi c e l e -
l-alte h r a n e a l e t r u p u l u i , p r i n l u c r a r e a m a n i l o r o m e n i l o r s e fac),
deci şi v i a ţ a n o s t r ă c e a d e a c e s t - f e l d e s e v a s t r i c a , v o m d o ­
b â n d i a l t ă v i a ţ ă în c e r î u r i , n e s t r i c a t â şi n e f â c u t ă d e m â n ă , c a r e
nu a r e t r e b u i n ţ ă d e l u c r a r e a m a n i l o r n o s t r e .
2. Că de ac6şta suspinăm, dorind a ne îmbrăca întru
lăcaşul nostru cel din cerîuri. - •
C a r e l ă c a ş d i c e a i c e a A p o s t o l u l ? T r u p u l cel n e s t r i c ă c î o s ; îl
d i c e î n s ă p r e a c e s t a c ă e s t e din c e r i u , n u c ă d o r din c e r i u s e p o -
g o r ă , ci câcî din c e r i u ia p r e D a r u l n e s t r i c ă c î u n e l . D e c i a t â t a n u
se cuvine a ne întrista p e n t r u ispitele cele particularnice ale
t r u p u l u î , î n c â t , cu t o t u l d i n p r o t i v ă , m a î m u l t s e c u v i n e a s u s ­
pina p e n t r u - c ă nu n e d e s b r ă c ă m d e s ă v î r ş i t şi c u t o t u l d e t r u p u l
acesta stricăcîos, p e n t r u ca să n e î m b r ă c ă m cu acel n e s t r i c ă ­
cîos şi n e m u r i t o r . C â p e n t r u a c e s t a p r i c i n ă , nici c o r t a n u m i t
p r e t r u p u l a c e l n e s t r i c ă c î o s , ci l ă c a ş , c a p r e u n m a î r ă m â i t o r
şi v e c i n i e .
3 . Dacă şi după ce ne v o m îmbrăca nu ne vom a-
fla goi.
C a s ă n u s o c o t e s c â h r i s t i a n i î C o r i n t e n i , c ă t o ţ î a u s ă ia c e -
r e s c a şî. s l ă v i t ă n e s t r i c ă c î u n e a t r u p u l u î , p e n t r u a c e s t a d u p r e p r e -
p u n e r e a dis P a v e l a i c e a , c ă d e ş i n e - a m î m b r ă c a î n t r u n e ­
s t r i c ă c î u n e , şi a m lua t r u p n e s t r i c ă c î o s , a t u n c e a nu n e - a m afla
g o i d e D u m n e d e ă s c a s l a v ă şi a c o p e r e m î n t , p e n t r u - c ă - n u a m
avea sluţenia păcatului, căci toţî o m e n i i a d e c ă au să d o b â n -
d e s c ă î n v i e r e , î n s ă n a t o ţ i a u s â p r i i m e s c â şi s l a v ă şi c i n s t e ,
fără n u m a i ceî d r e p t s l ă v i t o r î , şi d i n t r e a c e ş t i a ceî d r e p ţ i ; îar
ceî-l-alî t o ţ î n e c i n s t i t o r î d e D u m n e d e u şi p ă c ă t o ş i , c u n e c i n s t e
aii s â s e s c o l e d i n m o r ţ i ) . 2

4 . Că ceî ce sîntem în cortul acesta, suspinăm îngre-

uindu-ne, pentru-că nu vrem a ne desbrăca, ci a ne îm­
brăca, ca să se înghită cel muritor de viaţă.
Fiind-că greii se părea cuvîntul acela ce l'a dis maî sus

*) Iar Teodorit djce că lăcaş din ceriu pre nestricăcîune o a djs Pavel
şi nu' a djs a ne îmbrăca, ci a ne maî îmbrăca, fiind-că nu ne von
îmbrăca cu alt trup afară~de acesta ce îl purtăm acum, ci acest strică­
cîos trup al 'nostru, pe de-asupra se" îmbracă cu nestricăcîune, şi aşs
avendu-o, ne îmbrăcăm cu dînsul. Iar Dumnecţeescul Maxim aşa tâlcu­
eşte: „Lăcaş ceresc este deprinderea cea nepătimaşă dupre fapta bună
şi cunoştinţa cea ce nu are nicî o gândire de rătăcire, care să o lupte'
(Cap. XLIX din a cincîa sută din Teologhiceştî).
s
) Pentru acea şi Teodorit etice: „Decî goî numeşte pre cei goliţi d<
Dumnecjeesca slavă, cu care Apostolul împreună se rândueşte, învăţând
şi pre Corinteni şi pre toţî omenii-a se smeri..
— 61 —
P a v e l , c ă s u s p i n ă m d o r i n d a n e slojbodî d i n t r u p , căcî m u l t ă
şi n e g r ă i t ă e s t e ţ i n e r e a şi a p r o p i e r e a c e a r e sufletul c u t r u p u l ,
şi o m e n i i cei m a î m u l ţ i s u s p i n ă şi v o r n u c a s ă m d r ă , ci e a
să nu m o r ă ; p e n t r u acesta dice a c u m aicea î n d r e p t â n d cuvîntul
cel d e m a i s u s , c ă n u s u s p i n ă m p e n t r u a c e s t a c a s â n e s l o -
bodim fieşte-cum d e t r u p u l n o s t r u , ci p e n t r u - c ă v o i m s ă n e
î m b r ă c ă m c u el n e s t r i c ă c î o s şi s l ă v i t ; fiindcă t r u p al n o s t r u
fiind; nicî o d a t ă v r o i m a n e d e s b r ă c a d e e l , ci v r e m n u m a i s ă
n e s j o b o d i m d e s t r i c ă c i u n e a lui, c a s ă s e c h e l t u i a s c ă şi să. s e "
p e r d ă s t r i c ă c i u n e a t r u p u l u i d e v i a ţ ă , şi n u î n s u ş i t r u p u l , c ă c i
n u n e î n g r e u e m c h i a r d e t r u p , ci p e n t r u s t r i c ă c i o s u l t r u p , a d e c ă
p e n t r u - c ă t r u p u l n o s t r u e s t e s l r i c ă c î o s şi v r e m e l n i c . D i n a c e s t e
c u v i n t e însă, c u t o t u l s e a s t u p ă g u r i l e e r e t i c i l o r ; c ă c i n u d i c e
A p o s t o l u l a i c e a p e n t r u alt t r u p , şi p e n t r u a l t u l , a d e c ă c u m -
c ă altul e s t e t r u p u l , c a r e l e a c u m îl p u r t ă m , şi altul a c e l a c u
c a r e a v e m s ă n e î m b r ă c ă m d u p ă î n v i e r e ; ci d i c e d e s p r e s t r i ­
c ă c i u n e şi n e s t r i c ă c î u n e , c ă a d e c ă t r u p u l a c e s t a e s t e s t r i c ă c î o s ,
î a r a c e l a v a fi n e s t r i c ă c î o s .
5 . Iar cela ce n e - a făcut p r e noî spre însuşi a c e s t a ,
D u m n e d e u este.
^ D u m n e d e i i , elice, e s t e a c e l a c a t e n e - a f ă c u t p r e noî şi n e - a
zidit p e n t r u î n s u ş i a c e s t a , a d e c ă p e n t r u a n e face n e s t r i c ă c î a ş î ,
şi n u a c u m i s'a p ă r u t p l ă c u t ă a c e s t a , ci d i n î n c e p u t , şi d i n
v e c , î n c â t c u a d e v e r a t şi n e g r e ş i t a c e s t a s e v a f a c e . "
C a r e l e a şi d a t n o u ă a r a v o n a D u h u l u i . ,
Voeştî, dice, hristiane, d o v a d ă că a v e m să n e facem nestri-
c ă c î o ş î d u p ă î n v i e r e ? I a t ă iţi d a u ţ i e şi a l t a . C a r e ? C ă D u m ^
n e d e u d â n d u - n e n o u e D u h u l cel Sfînt p r i n b o t e z , t o t o d a t ă
n e - a d a t n o u e şi a r a v o n a n e s t r i c ă q î i j n e l ; p e n t r u - c ă a sfinţit p r e
suflet şi p r e t r u p u l n o s t r u , şî p r e a m e n d d u e l e - a f ă c u t m a i
d u m n e d e e ş t î , şi m a î d u h o v n i c e ş t i , fiind-că ne-a slobodit d e
p ă c a t , d i n c a r e s e n a ş t e m o r t e a , şi s t r i c ă c i u n e a . D r e p t a c e e a ,
fiind-că n e - a d a t D u h Sfînt, a r ă t a t e s t e c ă n e - a s l o b o d i t d e
p ă c a t ; şi fiind-că n e - a s l o b o d i t d e p ă c a t , a r ă t a t qă a făcut n e ­
lucrâtore pre stricăciune; pentru-eă stricăciunea din p ă c a t se
naşte, p r e c u m a m dis. D e c i cu u n chip ca a c e s t a D u h u l c e !
Sfînt e s t e a r a v o n a a nestricăcîufteî, ceiî c e v a s ă fie ' ) . I n c â şî
d u p r e alt chip se înţelege a c e â t a t c i d e v r e m e ce D u m n e d e u
din p a r t e a d a t n o u e p r e D u h y l c e Sfînt, c u a d e v ă r a t şi ore-!
c a r e a r a v o n a n e - a d a t , în c â t cel c e n e - a d a t a r a v o n a , a c e l a n e
Pentru acesta c ţ i Mar. Atanaşie: ,.Că trebue stricăcîosul acesta a
ce

se îmbrăca întru nestricăcîune, şi mutifipM acesta a se îmbrăca întru

nemurire; că ceî ce portă pre D u h u | lui Damne4eu, nestricăcîune porta,
că nestricăcîune este Dumne4eu" (Ea.Vrienie în Tom. I foea 214).
va d a şi t o t u l . D a r c u m n e v a d a t o t u l , d e n u a m a v e a a n e
face n e s t r i c ă c î o ş î şi a n e slăvi d u p r e s u f l e t şi d u p r e t r u p ? D e
v r e m e c e fiind-că t u , h r i s t i a n e , ai l u a t a c u m în v i a ţ a a c e s t a p u ţ i ­
n u l şi a r v o n a , n ă d ă j d u e ş t e c ă v e i l u a a t u n c e a şi t o t u l î n t r e g ;
şi p r e l â n g ă a c e s t a c ă e ş t i n e s t r i c ă c î o s şi n e m u r i t o r c u sufle­
tul, a t u n c e a aî s ă t e faci n e s t r i c ă c î o s şi n e m u r i t o r şi c u t r u p u l .
6 . Indrăsnind dar tot-de-una, şi ştiind câ petrecând
în trup, sîntem depărtaţi _dela Domnul.
7. -.jirla..xjjredi^ă;.'utnbilăm,.nu prin vedere.
•:8/N£4âj4uiny lns^.,şi^i>e-TOiiîi , mai .bine a ne de­ l

părta din trup, şi a ne duce către Domnul ). 1

Şi cu a c e s t e c u v i n t e f o r m ă l u e ş t e şi a d e v e r e a z ă A p o s t o l u l c e a
c e a d i s m a i s u s , a d e c ă c u m c ă n u p u r t ă m grijă p e n t r u p r i ­
m e j d i i îşi p e n t r u m o r t e a t r u p u l u î , p e n t r u - c ă p r i m e j d i i l e şi m o r ­
t e a p r i c i n u e s c n o u e l u c r u l cel d o r i t , a d e c ă s l ă v i t ă n e s t r i c ă c î u n e ,
p e n t r u c a r e şi s u s p i n ă m , şi p e n t r u - c ă p r i m e j d i i l e şi m o r t e a , m a i
c u r â n d n e d u c c ă t r e D u m n e d e u şi s t ă p â n u l . D e c î fiind-că t o t -
d e - u n a n ă d ă j d u i m , şi ş t i m c ă în c â t ă v r e m e n e a f l ă m u n i ţ i c u
trupul acesta, sîntem despărţit? d e D u m n e d e u , p e n t r u acesta
nu n e t e m e m nicî d e g d n e , nicî d e v r ă ş m a ş i i , nicî d e - m 6 r t e .
V e d î însă, o c e t i t o r î u l e , î n ţ e l e p c i u n e a luî P a v e l ! p e n t r u c ă a
a s c u n s n u m e l e m o r ţ e î , a p u s î n s ă d e s p ă r ţ i r e a t r u p u l u i şi u n i ­
rea cu D u m n e d e u ; le-a p u s însă a c e s t e a p e n t r u a n u d o r i cine­
va, şi a n u s e a t â r n a d e v i a ţ a a c e s t a , fiind-că a c e s t a n e d e s ­
parte dela D o m n u l . A p o i pentru a nu dice cine-va: d a r c e ?
trupul ne d e s p a r t e p r e noi d e D u m n e d e u ? P e n t r u acesta în-
d r e p t e z ă c u v î n t u l P a v e l şi d i c e : « C â p r i n c r e d i n ţ ă u m b l ă m , n u
prin v e d e r e » . A d e c ă a i c e a în v i a ţ a a c ă s t a c u n o ş t e m p r e D u m ­
n e d e i i , p u ţ i n î n s ă , şi d i n p a r t e , c a p r i n o g l i n d ă şi g h i c i t u r ă ;
câ a c e s t a a r a t ă d i c e r e a : p r i n c r e d i n ţ ă , şi n u faţă c ă t r ă faţă, c ă
a c e s t a î n s e m n e z ă d i c e r e a : n u p r i n v e d e r e ) . D e c î fiind-că a-
2

*)_ Dicerea acesta anagoghiceşte o tâlcueşte purtătorul de Dumne4eu Ma­

xim '.cjic«nd: „Să înstreineză din.trup cela ce se mută cătră deprinderea
cea cunoscetore din cea lucrătore, răpindu-se ca în nişte nourî de în­
ţelegerile cele maî înalte, în aerul cel strevedut al teoriei, după care tot-
de-una va putea fi împreună cu Domnul; şi se Înstreine4ă dela Dom­
nul cela ce nu pote încă fără de lucrările cele după simţire a privi cu
curată minte înţelegerile cele dupre dorinţă, şi cuvîntul cel simplu despre
Domnul fără de ghicituri neîncăpându'l" (Cap. LIX al sutei a doua din
Teologhie).
*) Iar prea sf. şi prea trezul Kalist, maî subţire şi maî teoreticeşte
tâlcueşte 4icerea acesta a Apostolului, în Cap. LIX din cele ne date la
lumină ale sale; că împarte acesta credinţă în d6ue şi 4 ' & c e : c

credinţă este care se alcătueşte de. singur golul cuvînt, şi are trebuinţă
de dovadă, şi altă credinţă este care nu are trebuinţă de deplină dovadă

-63 -
c e s t e a a ş a s u n t , p e n t r u acesta b i n e - v o i m , a d e c ă m u l t d o r i m d e
a eşi din t r u p u l a c e s t a stricăcios, şi a fi u n i ţ i c u D o m n u l ; şi
nu a d i s că dorim să d o b â n d i m n e s t r i c ă c î u n e , ci a d i s l u c r u l
cel mai bun, că d o r i m a d e c ă să fim î m p r e u n ă cu D o m n u l , p e n t r u
câ a c e s t a e s t e m u l t maî m a r e d e c â t n e s t r i c ă c î u n e a .
9 . Pentru aceea şi ne nevoim, orî în trup petrecând,
orî eşind din trup, să fim bine plăcuţi luî.
T o t ceea ce se c a u t ă , dice, e s t e a c e s t a , ca s ă v i e ţ u i m d u p ă
b u n ă p l ă c e r e a lui Dumnedeu, pentru ca să nu audî tu, hristi-
a n e , î n s t r e i n a r e şi d e s p ă r ţ i r e d e t r u p , şi s o c o t e s c c â s i n g u r a
despărţirea acesta de trpp este destul d e a se m â n t u i ; p e n t r u

a lucrului ce se crede, fiind-că înduplecă pre cel ce crede din-ore-care

vederate lucruri, care credinţă se numeşte şi înipostatnică; de pildă:'
tu aucjî că u n ţesător formălueşte în ţesăturile şi în pânzele sale, d o ­
bitoce felurite şi osebite; acum tu de nu veî vedea ţesăturile ţesătorului
aceluîa, de nevoe aî trebuinţă să aîbî credinţă, şi să cred,! cu un. cuvînt
gol, că este ţesător ca acesta. Iar de s'ar întempla a vedea şi ţesăturile
aceluîa, atuncea şi fără a-ţî spune ţie altul cine-va, din privirea ţesătureî
aceea cunoşti, că cu adeverat om a alcătuit ţesătura aceea; căcî nicî
de sineşî putea a se ţese ţesătura aceea, nicî de vre un. alt dobitoc, fără
numaî de om. Decî atuncea altă credinţă teoreticescă stăpâneşte'pre su­
fletul teu, mult maî deosebită decât cea dintâîu.
Asemenea încă şi vederea în două o împarte acestaş sfînt şi djce: '
„Că altă vedere se cţice înipostatnică, când se djce veî vedea pre un
om că este roşu la faţă, lung la stat, măsuraţi avendu-şî ochii, şi obra­
zul şi nasul, şi cele-l-alte ipostatniceştî însuşiri. Este însă şi altă vedere,
care se djce neipostatnică, precum este acea a ţesătureî acesteea, .ce o
am cjis maî sus, că nu a vecjut deadreptul faţa luî, ci prin ţesătura luî
au înţeles că are adecă chip obştesc şi peste tot cuprinzător omenesc
neipostatnic, însă teorindu-se ca fără de ipostasul omului aceluîa.
Decî toţî ceî teoretici, (djce sf. acesta), cu credinţă umblă; şi ved pre
DumneZeu cu vedere, nu înipostatnică, ci cu neipostatnică, şi obşteşte
teoresită; căcî DumneZeu măcar deşi dupre fiinţă şi dupre fire este
maî presus de totă vederea, şi fel nu are, dupre lucrări însă şi dupre
cele-l-alte DumneZeeştî avuţii ale sale, se Zice că are chip gândit (sau
fel) şi dumneZeesc cuvincîos; căcî de nu ar. avea Dumnecjeu nicî cum
chip sau fel gândit, negreşit nicî frumuseţe se cuvine a se Zice că are,
•nicî faţă, şi dupre urmare, trebue a fi cu totul neveZut; ci fiind-că se
Zice că are frumuseţe, şi faţă, dupre urmare are şi chip, chip însă, pre- ;

cum am Z's, gândit, bine încuviinţat, şi prea vrednic de laudă, şi prea

slăvit, şi dătător de înspăîmântare sufletului, umplend mintea de lumină
gândită, şi înţelegere de DumneZeu dându-î; care şi Manoe nălucindu-o,
-„am perit, o femee, Zicea, pre DumneZeu am veZut". Şi Moîsi acela întru
acest chip vedea pre DumneZeu, precum este scris: „gură cătră g u r ă voî
grăi luî în vedere, şi nu prin ghicituri, şi slavă o aii văZut" (Nomere XII,
8). Drept aceea, cu acesta pre b u n ă împărţire a vedere! împreună, se
învoesc prea binejceea ce cţi ' Pavel, câ nu umblăm prin vedere,
ce a c e a

şi aceea ce Zice DumneZeu că se arăta luî Moîsi în vedere în chip a- l

decă aevea, şi nu .prin ghicituri.. . . . 1

acesta d u p r e u r m a r e dice Apostolul, că, sîrgueşte-te hristiane
a t e d e s p ă r ţ i d e t r u p şi a t e d u c e c ă t r e C h r i s t o s b i n e a l e s , p r i n
p l ă c u t a lui D u m n e d e u v i a ţ a t a î n l u m e a a c e s t a .
i o. Că toţî noî trebue a ne arăta înaintea divanului
lui Christos.
A i c e a î n s p ă î m â n t e z ă A p o s t o l u l p r e h r i s t i a n î , c u a d u c e r e a a-
m i n t e d e înfricoşatul d i v a n u l a c e l a al lui C h r i s t o s , şi c u c u ­
v î n t u l c e d i c e , c ă s e c u v i n e şi e s t e d e n e v o e a s e a r ă t a t o ţ i
omenii înaintea acelui divan. S â nu socoteşti, dice, hristiane,
c ă a t u n c e a a c o l o v o r fi z i d u r i şi c o p e r e m î n t u r î , c a s â t e a c o ­
p e r i şi s â t e d o s e ş t i , sau., c ă a d â n c u l i n i m e î p o t e s ă a c o p e r e
faptele sau gândurile o m e n i l o r ; nu, să nu socoteşti a c ă s t a ,
p e n t r u - c ă t o t e , şi f a p t e l e şi c u v i n t e l e şi g â n d u r i l e aii s ă s e
arate.
Ca fieşte-carele sâ Ia dupre cum a făcut, cele ce au
lucrat prin trup,, sau bine sau rău.
C u a c e s t e c u v i n t e P a v e l , p r e l u c r ă t o r i i d e f a p t a b u n ă şi p r e
ceî c e s e n e v o e s c , îî face ş ă a i b ă b u n e n ă d e j d i , p e n t r u - c ă a-
c e ş t i a a u s â îa d e l a D u m n e d e u r ă s p l ă t i r i l e n e v o i n ţ e l o r şi ale
f a p t e i b u n e a lor, Iar p r e ceî l e n e ş i îi f a c e o s î r d u i t o r î , c u frica
o s â n d i r e ! şi a m u n c e î . A d e v e r e z ă î n s ă t o t o d a t ă c u c u v i n t e l e a-
c e s t e a şi p r e î n v i e r e a t r u p u r i l o r d i n m o r ţ i , p e n t r u - c ă t r u p u l c e l
c e a slujit p r e suflet ori la f a p t e l e c e l e b u n e , orî la c e l e r e l e , n e ­
g r e ş i t şi a c e s t a a r e , s a u s ă s e î n c u n u n e z e , s a u s ă s e m u n c e s c ă .
D e c î şi din a c e s t e c u v i n t e a l e A p o s t o l u l u i s e a s t u p ă g u r i l e e -
r e t i c i l o r , c a r e d i c Câ t r a p u l n u a r e s â s e s c o l e d i n m o r ţ i . Şi
T e o d o r i t î n c ă elice: « D r e p t fiind j u d e c ă t o r u l , p o t r i v i t e v a d a
r ă s p l ă t i r i l e f i e ş t e - c ă r u i a ; d u p r e c e l e c e s'aii l u c r a t d e el î n v i a ţ ă ;
a a r ă t a t î n s ă t o t o d a t ă şi p r e s u f l e t e l e c e l e c e s e v o r c i n s t i
şir-pre c e l e c e s e v o r " m u n c i , "că î m p r e u n ă - c u t r u p u r i l e l o r u ş î
îşi v o r l u a r ă s p l ă t i r i l e » , - V e d i ş i - d i c e r e a : « D a c ă n u m a i î n v i a ţ a
a c e s t a s î n t e m n ă d ă j d u i n d în C h r i s t o s » (T C o r i n t e n i X V , 19), î n
s u p t î n s e m n a r e a eî.
I I . Ştiind dar frica luî Dumnedeu, pre dmeni îndu­
plecăm, îar Iul Dumnedeu arătaţi sîntem; nădejduesc însă
că şi întru conştiinţele vostre sîntem arătaţi.
F i i n d - c ă ş t i m , d i c e , î n f r i c o ş a t u l d i v a n u l . a c e l a al luî D u m n e ­
d e u , p e n t r u a c ă s t a f a c e m t o t felul d e c h i p u r i , p e n t r u c a s ă n u
smintim pre vre un om, că acesta însemnăză 4 i «P
c e r e a : r e

o m e n i î n d u p l e c ă m » , în l o c d e , s m i n t e l e l e le v i n d e c ă m şi r i d i ­
c ă m d i n m i j l o c p r i c i n i l e c e l o r c e s e s m i n t e s c , căcî m ă c a r d e ş i
a m d i c e c ă nicî u n răii f a c e m , d â n d î n s ă p r e p u s c ă îl f a c e m ,
n e g r e ş i t n e o s â n d i m , d a c ă , p u t â n d î n d r e p t a p r e p u s u l şi p r i c i n a
— 65 —
Tom; n. 5.
s m i n t e l e i n o î n u am î n d r e p t a . I a r luî D u m n e d e u ţî s î n t e m a-
r ă t a ţ î , şi a c e l a ştie cum p e t r e c e m , c ă c î p r e D u m n e d e u nu.- s e
c u v i n e a-1 î n d u p l e c a şi a-1 î n c r e d i n ţ a , c ă c î el n e ştie p r e n o i
şi nu s e s m i n t e ş t e pentru n o î ; şi n u n u m a i luî Dum'necleu sîn­
t e m . a r ă t a ţ i , ci şi voue, fiind-că şi voî f o r t e b i n e ştiţi, t o t ă vi­
a ţ a n o s t r ă şi faptele nostre, şi d a r n u s e c u v i n e a c ă u t a n o î
să, v e î n c r e d i n ţ ă m despre a c e s t e a , p e n t r u - c ă voî i:,u v e s m i n -
tiţî d e n o î . ..-..'"
12. Că nu ne recoirienduim vdue pre înşine îarăşî, ci
prilej dând ydue de laudă pentr. noî.
; 1

A d e s e o r i l e p ă d ă prepusul d e a s e a r ă t a c ă s e l a u d ă A -
p o s t o l u l ; p e n t r u acesta şi a i c e a d i c e , câ.' a c e s t e c u v i n t e l e - a m
dis, n u p e n t r u c a să ne r e c o m e n d u i m , a d e c â p e n t r u c a s ă n e
m ă r i m şi s ă n e l ă u d ă m p r e î n ş i n e , ci c a v o u e să. v e d ă m p r i ­
cină d e a v e l ă u d a şi a ve î m p o d o b i p e n t r u î n ş i n e c ă t r e m i n -
c m n o - a p o s t o l î , c a r e ne clevetesc ţ i r e n o j şi n e p r i h ă n e s c .
Ca să aveţi ) către ceî ce. se laudă . în faţă şi riu "m
1

inimă.
P r i l e j , d i c e , d ă m voue h r i s t i a n i l o r , cu a c e s t e a c e d i c e m , c a
s ă a v e ţ i , a v e l ă u d a pentru noî, c ă t r e m i n c î u n o - a p o s t o l î , carî în
faţă n u m a i s e l a u d ă , adecă c l u p r e • a r ă t a r e şi în faţa o m e n i l o r ,
şi n u d u p r e a d e v ă r prin f a p t e ; c ă c i acest-fel e r a u a c e ş t i a , f o r m ă
p r e din a f a r ă şi mască "de e v l a v i e a v â n d , i a r d i n l ă u n t r u în i-
n i m ă nici un b i n e avend. Şi v e d î q â A p o s t o l u l p o r u n c e ş t e C o ­
r i n t e n i l o r a nu s e lăuda t o t - d e - u n a , ci c â n d s e v o r l ă u d a m i n ­
c i u n o - a p o s t o l i î a c e î a şi se v o r î n ă l ţ a p r e s i n e ş î .
13. Câ orî de ne-am uimit, luî Dumnedeu, orî de sin-,
tem întregî-înţelepţî, v6ue ). . • ......
2

N o î A p o s t o l i î , dice, deşi d i c e m c e v a "mare şi î n a l t p e n t r u

î n ş i n e (că u i m i r e a c e s t a o n u m e ş t e , p r e c u m şi a i u r e a a c e s t a
:

o n u m e ş t e n e b u n i e , H-a C o r i n t . X I , 2 1 ) , p e n t r u D u m n e d e u o
d i c e m a c e e a şi o facem, p e n t r u c a s ă . n u n e d e f ă i m a ţ i voî şi
s â v ă o s â n d i ţ i , socotindu-ne p r e n o i d e n i m i c a şî n e v r e d n i c i ;
şi î a r ă ş î d e cjicem ce-va s m e r i t ş i m i c p e n t r u n o î , a c e s t a o d i ­
c e m şi o f a c e m p e n t r u voî, a d e c â c a s ă v ă î n v ă ţ a ţ i voî d e l a
n o î a fi s m e r i ţ i cugetători; c ă î n t r e g ă î n ţ e l e p c î u p e p r e s m e r i t a
c u g e t a r e o a n u m i t , dupre T e o d o r i t . S a u şi d u p r e a l t c h i p s e

") Lipseşte aicea Zicerea a ve lăuda, ?4ecă: „Ca să aveţî a ve lăuda",

precum' tâlcueşte sfinţitul Teofilact. , I
.*) Şi aicî iarăşi formă de lipsă între'buinţeză Apostolul, şi din afară"
se înţelege: „Că cea desăvîrşit acesta este, dupre înţeleptul Fotie, că ori
de ne-am eşit de sine-ne, pentru DumneZeu am eşit; ori de sîntem în-
trâgi înţelepţi, pentru voî sîntem înţelepţi
- 66 -
înţelege acesta, d e p r e p u n e cine-va a d e c â că noî s î n t e m eşiţî
din m i n t e , c ă c i d i c e m o r e - c a r e m a r i p e n t r u s i n e - n e , n o i n ă d ă j ­
d u i m s â l u ă m d e l a D u m n e d e u p l a t a p e n t r u p r e p u s u l şi p r i h ă -
n i r e a a c e s t a ; şi i a r ă ş i d e s o c o t e ş t e c i n e - v a c â a v e m m i n t e î n ­
t r e g ă şi s ă n ă t o s ă , a c e l a d o b â n d e ş t e folosul c a r e s e p r i c i n u e ş t e
din î n t r e g ă î n ţ e l e p c i u n e a v o s t r ă , şi d i n s t a t o r n i c i a m i n ţ e î ; s e
î n ţ e l e g e î n s ă a c e s t a şi d u p r e a l t c h i p ; | d e s î n t e m n o i n e b u n i
şî eşiţî d i n m i n t e , p e n t r u D u m n e d e u s î n t e m n e b u n i a c e s t - f e l ,
p e n t r i ? c a s ă v e î n f ă ţ i ş e m şi s ă vS p r o a d u c e m p r e v o i la D u m -
qfâpptyp n e h u h i - . î n s ă ş i .eşit d i n a i n t e e r a P a v e i , n u c u n e b u ­
nie p r i h â r i i t ă , ci n e b u n i a l ă u d a t ă şi fericită, a d e c â c u n e b u n i e şi
e ş i r e d i n sineşî e r o t i c e s c ă ( a d e c ă i u b i t o r e s c ă ) ; f i i n d - c ă a t â t a m u l t ă
d r a g o s t e a v e a c ă t r e D u m n e d e i i d e t r e i o r i fericitul a c e s t a , în
c â t e r a m u l ţ ă m i t d e d r a g o s t e a lui D u m n e d e i i şi c u s i n g u r i u ­
b i t u l s e u D u m n e d e u v i e ţ u i a , şi t o t a f a r a d i n s i n e fiind şi p r i n
d r a g o s t e s ' a m u t a t t o t c ă t r e D u m n e d e u ; şi n u m a t vieţuia—viaţa
sa, ci v i a ţ a luî D u m n e d e u c e l u i i u b i t d e e l , c a p r e a m u l t e r o -
t i c e s c ă şi I u b i t o r e s c ă . P e n t r u a c e s t a şi d i c e a : « I a r viez n u d e
a c u m e u , ci v i a z â î n t r u m i n e C h r i s t o s » ( G a l . II, 2 0 ) ) . D e c î d e ş i
3

n e - a m u i m i t , a d e c ă n e - a m f ă c u t a f a r ă d i n s i n e - n e , n e g r e ş i t luî
D u m n e d e u n e - a m uimit, a d e c ă p e n t r u D u m n e d e i i n e - a m făcut
unii c a a c e ş t i a , şi p e n t r u i u b i r e a c e a c ă t r ă D u m n e d e u şi c o -
vîrşitorea d r a g o s t e .
14. Câ dragostea luî Christos ne ţine pre noî, judecând
') Iar Fotie 4 ' i de vreme ce maî s u s a 4 i Apostolul: „nădej-
ce
c a s

duesc că şi în conştiinţele vostre sînt arătat", şi: „Că nu îarăşî pre înşi-ne,
ne recomenduim", că nu avem trebuinţă de recomendaţie către voî; pen­
tru acesta dupre urmare 4'ce: „Că orî de ne-am eşit din simţiri pentru
Dumne4eă; adecă de ar 4ice cine-va, pentru-că sîntem eşiţî din sine-ne,
acesta stă la Dumne4eu să o judece, şi nu la voî; fiind-că precum a
4is în Trimiterea cea dintâîu: „Mie puţin îmi este a me judeca de voî,
că cela ce me judecă pre mine, Domnul este"; şi îarăşî: „de ne socotim
de cine-va că sîntem întregi înţelepţi şi avem minte întregă şi sănătosă,
voî maî ales maî mult decât ceî-l-alţî, trebue a o socoti acesta" că avem
minte sănătosă, căcî. voî sînteţî pecetea Apostolieî mele, şi voî maî bine
ştiţî decât alţiî cele ale mele; pentru aceea se cuvine nu numaî voî a-
cesta a o socoti, ci şi către mincîuno-apostoliî a o spune şi a ve lăuda
cu acesta.
) Aceste cuvinte însă le-a adunat sfinţitul Teofilact dela ceresca pa­
8

sărea aceea, dela Ariopag. Dionisie 41c, care 4iee: „Dumne4eesca Iubire
este şi uîmitore, nelăsând pre Iubitorii ei a fi întru sineşî, ci întru cele
ce iubesc... Pentru aceea şi Mar. Pavel, stăpânit fiind, de dumne4eesca
iubire şi prin uîmitorea putere împărtăşindu-se de el cu îndumne4eitâ
gură 4icea: „Că nu maî viez eii, ci ozăză întru mine Christos ca u n a-
deverat iubitor şi eşit din sineşî, precum însuşi 4iee (aicea adecă în 4'"
cerea de maî sus), luî DumneZeu, şi nu viaţa s a vieţuindu-o, ci viaţa celu
iubit dc el, ca o forte iubită (Cap. IV, despre dumne4eeştile numiri).

- 67 -
noî acesta, câ, dacă unul pentru toţî a murit, toţî daf.au
fost murit, şi pentru toţî a murit,
1 5 . Ca ceî ce viază, sâ nu mal vieze loru-şî, ci celuîa
ce pentru toţî a murit şi s'a sculat.
Iubirea, d i c e , c e a a r ă t a t D u m n e d e u c ă t r e n o î , a c e s t a n e
s t r â n g e şi n e î n d ă m n â a n e p r i m e j d u i p e n t r u D u m n e d e u ; fiind-că
am j u d e c a t şi a m s o c o t i t a c ă s t a b i n e şi î n ţ e l e p ţ e ş t e , căcî, f i i n d - c ă
Christos a murit p e n t r u toţi drneniî, a r ă t a t e s t e că toţi noî e r a m
morţi şi periţî, şi p e n t r u a c ă s t a C h r i s t o s a m u r i t p e n t r u t o ţ î
ceî m o r ţ i şi p e r i ţ î , c a s â n e facă vil pre t o ţ i -noi. D e c î f i i n d - c ă
1

Christos n e - a f ă c u t vii, p e n t r u a c ă s t a n u m a i s î n t e m d a t o r i a v i ­
eţui întru sirie-ne, ci a v i e ţ u i î n t r u C h r i s t o s , p e n t r u c a r e a v e m
şi v i a ţ a ) ; c a r e l e n u n u m a i a m u r i t p e n t r u n o i , ci şi a î n v i a t
1

p e n t r u n o i , a d e c ă p e n t r u c a s ă s u e la c e r i u p â r g a şi î n c e p ă ­
t u r a n d s t r ă , a d e c ă o m e n â s c a fire a s a şi p r i n a c e e a s ă n e s u e
şi. p r e n o i t o ţ i . C ă c i c e t r e b u i n ţ ă e r a alt-fel a s e sui C h r i s t o s
în ceriii, d a c ă n u u r m a a n e sui şi noî a c o l o ? D r e p t a c e e a , şi
p e n t r u - c â a m u r i t C h r i s t o s p e n t r u n o i t o ţ i , şi p e n t r u - c ă n e - a
făcut p r e n o i vil, şi p e n t r u - c ă a d a t n o u ă a r v u n a n e s t r i c ă c î u -
neî, p e n t r u t o t e a c e s t e a s î n t e m d a t o r i să v i e ţ u i m î n t r u C h r i s t o s
şi nu î n t r u p o f t e l e n o s t r e .
16. Pentru aceea noi de acum pre nimeni ştiind dupre
trup.
D e v r e m e ce toţî, dice, maî î n a i n t e s'au o m o r î t d e către p ă c a t ,
îar în u r m ă s'aii f ă c u t vii d e c ă t r e C h r i s t o s , p r i n sf. B o t e z , p e n t r u
a c e s t a cu d r e p t a t e , nicî p r e u n u l , d i c e , d i n t r e c r e d i n c i o ş i i h r i ­
stianî, n u ' l ş t i m m a i m u l t c ă v i a z ă d u p r e t r u p , a d e c ă d u p r e v e ­
c h e a şi t r u p ă s c a p e t r e c e r e ; c ă c i , d e v r e m e c e t o ţ î h r i s t i a n i î a
d d u a o r ă s ' a u n ă s c u t d e c ă t r e Sf. D u h , p e n t r u a c e s t a d u p r e u r ­
m a r e şi t o ţ î s e c u v i n e s ă v i e z e o n 6 u ă şi d u h o v n i c e s c a v i e ţ u i r e .

.') Din cuvintele acestea ale Apostolului, .îrichee Mar. Vasilie o datorie,
ce au hristianiî când se împărtăşesc cu dumne4eeştile taine; căcî cei ce
se împărtăşesc vestesc mortea Domnului prin împărtăşire, cum djce a-
cestaşî Pavel ([-a Cor. XI, 26). Iar mortea Domnului s'a făcut pentru
ceî ce se împărtăşesc, şi de obşte pentru toţi omenii, dupre Zicerea de
maî sus a luî Pavel, că adecă, dacă unul pentru toţî a murit, toţî dar
au fost murit. Decî ceî ce se împărtăşesc datori sînt să arate pentru dra­
goste, şi pentru credinţă, şi pentru poruncile luî DumneZeu p â n ă la morte
ascultare; şi să nu maî vieze deaciîa lumeî, şi pecatuluî şi loru-şî, ci sin^
gur aceluîa cu carele s'au împărtăşit, adecă luî DumneZeu, celuî ce pen­
tru dînşiî au murit şi s'au sculat; dupre Î n s u ş i Pavel îarăşî: „Ca ceî ce
viază, ^ i c e , să nu maî vieze loruşî, ci celuîa ce pentru dînşiî a murit şi
s'a sculat" ; şi acesta o Z i sfîntul că este dogmă predanîsită de Pavel
c e

(In cuv. că se cuvine cel ce a d o u a oră s'a născut prin botez a se hrăni).
 I a r d e ş i a m c u n o s c u t p r e C h r i s t o s d u p r e t r u p , ci acum
nu maî cundştem ). 1

C u a c e s t e c u v i n t e a r a t ă A p o s t o l u l c ă h r i s t i a n i î să n u m a î vi­
e ţ u i a s c ă d u p r e trup., ci d u p r e D u h , la a c e s t a aii î n c e p ă t o r p r e
Christos. Decî dice, că, m ă c a r deşi Christos întru o v r e m e e r a
d u p r e t r u p , m a i î n a i n t e d e î n v i e r e , ci a c u m n u m a î e s t e d u p r e
t r u p . D a r c e s ' a f ă c u t ? A i i d o r a l e p ă d a t t r u p u l . Ba, s â n u fie!
p e n t r u - c ă p r e c u m s'a suit în c e r i u , a ş a a r e s ă şi v i e , p r e c u m
au d ' Anghelii c ă t r e A p o s t o l i ; s'a suit d a r cu t r u p , apoi cu
s

a c e l t r u p a r e s â şi vie i n t r u a d o u a v e n i r e ; p e n t r u c e d a r d i c e
acesta aicea A p o s t o l u l ? C u m că noi, dmeniî cei goi a t u n c e a n e
d i c e m c ă s î n t e m vii d u p r e t r u p , c â n d n e aflăm în p ă c a t e şi în v o i l e
t r u p u l u î , şi a t u n c e a n e d i c e m c ă n u v i e ţ u i m d u p r e t r u p , c â n d n u
p ă c ă t u i m . I a r C h r i s t o s s e elice c ă a v i e ţ u i t d u p r e t r u p , c â n d v i ­
e ţ u i a m a î î n a i n t e d e î n v i e r e d u p r e n e p r i h ă n i t e l e şi n e v i n o v a t e l e
p a t i m i ale fireî, a d e c ă m â n c â n d şi b â n d şi f l ă m â n z i n d şi î n s e t â n d ,
şi d o r m i n d şi o s t e n i n d . I a r a c u m s e d i c e c ă n u v i e ţ u e ş t e d u ­
p r e t r u p , a d e c ă c u m c ă s ' a s l o b o d i t şi d e p a t i m i l e c e l e m a î s u s
a r ă t a t e n e p r i h ă n i t e şi n e v i n o v a t e ale fireî; şi n i c i m ă n â n c ă , nicî
b e a , nicî î n s e t e z ă , nicî d d r m e , nici o s t e n e ş t e , şi c u m c ă a r e t r u p
n e p ă t i m a ş şi n e m u r i t o r ) ; d a r p e n t r u c e a l e p ă d a t D o m n u l p a ­
2

t i m i l e a c e s t e a ? N e g r e ş i t c a s ă n e î n v e ţ e şi p r e noî h r i s t i a n i î a
u r m a luî, şi a n u v i e ţ u i m a î m u l t d u p r e t r u p , a d e c ă c u p ă c a t e ,
şi c u voile t r u p u l u î , ci d u p r e D u h , a d e c ă c u f a p t e b u n e , şi p r e
lângă acestea, d u p ă ce n e v o m scula din morţi.

") Dicerea acesta afegoriceşte o tâlcueşte purtătorul de DumneZeu

Maxim: „începătura şt pârga a înveţătureî omenilor, cea către b u n a cinstire
de DumneZeu aşa fire a se face către trup că cu slovă ci nu cu duhul,
dupre întâîa-prolovire a nostră spre buna cinstire de DumneZeu voro-
virn. Şi din parte sporim cu duhul şi pre grosimea graiurilor vedendu-o
cu teoriile cele maî subţiri, dupre cât se pote omenilor, cu curăţenie a-
jungend la curatul Christos, spre a putea noî Zice dupre Mar. Apostol:
„Deşi am cunoscut dupre trup pre Christos, ci acum nu'l maî cunoştem,
adecă pentru sempla rirosvolirea minţeî către cuvînt, fără de coperemîn-
turile cele asupră-î dela trup pre cuvînt "cunOscendu-l, sporind noî Spre
slava celuîa unuia născut dela- Părintele seu (Cap. LXI, suta a doua din
Teologhie). , "
!
) Şi Climent încă Stromateul, într'o' unire.Zice~precum la noî dupre
trup este (adecă se <Şme), că este în pecate, şi afară de pecate, nu du-
,pre trup; aşa şi 'ia Christos dupre trup (se Zice) când s e afla în patimile
cele fireşti şi neprihănite; îar când nu este întru acelea (se Zice) nu du­
pre trup şi precum Christos, cf'ce, a scăpat de acelea, aşa şi noî (Stromat.
Cart. a 4-a, 1). Iar Teodorit dice, înveţându-ne, că cu stăpânesca morte
s'a stricat mortea, apoî nicî pre un om îl ştim muritor; că dacă însuşî
stăpânul Christos pătifrlaş avendu-şî trupul, ci după patimă l'a făcut pre
el nestricăcîos şi nemuritor.

— 69 —
 17- Decî dar, orî-carele s'a făcut întru Christos, făp­
tură nouă este. '
Ori-cine, dice, a credut m Christos, acela d e aceea a venit,
î n t r u a l t ă f ă p t u r ă , şi s'a făcut zidire n o u ă ; d e u n d e nu; s i n t e m
d a t o r i m a î m u l t noî hristianiî s ă v i e ţ u i m î n v e c h i t a d e p e c a t e
v i a ţ a a c e e a a v e c h i u l u i Adaan, ci n o u a v i a ţ ă a luî A d a m c e l u î
n o u , a d e c ă a lui C h r i s t o s D u m n e z e u l u i n o s t r u ) .
1

«) Pentru acesta şi Mar..Vasilie prea potrivit a'djs aceste vrednice de

lăudă: „Decî Domnul gătindu- ne.pr.e, noî către viaţa cea din înviere, p u n e
'"'IfmitTte tată; evanghelicesca petrecere,$re nemâniere, pre nepomenirea de
rău, pre necăderea în iubirile de îndulciri şi pre neîubirea de argint chi­
pul legîuindu-l; ca, cele ce vecul acela le are dupre fire, acelea noî
maî înainte apucând de voea nostră, să le isprăvim. Decide ar'd,ice cine-va
hotărând, că Evanghelia ar fi proînchspuirea a vieţeî ceiî din înviere, mi
se pare că nu ar greşi împrotiva cuviinţei (Cap. XV, despre Sf. Duh).—
Iar înţeleptul Fotie acesta tâlcuindu-o _dice: „Dic Elinii, şi Iudeii: ce se
făleşte Pavel cţicend: „Iată s'aii făcut noue tote? Orî carele s'aîj făcut în
Christos este noue zidire?" Eu <ţice nimica ye4 n o u ; noî însă răspundem
(Fotie): nu aî ochî ca să le vecji acestea.... Iar de voeştî, îa aminte'.cum
se fac tote noue. Zidire se 4 ' c e
111
Scriptură, nu numaî aducerea din ne
.estime în a fi, ci şi prefacerea cea din estime spre maî bine a fi; a zi­
dit Dumnezeu ceriul;, acesta este că a făcut din ceea ce nu era; zideşte
şi când pre omul cel rău îl face, bun.; ,aicea a zidi este dTh lucruri pre^.
facerea spre maî bine. Şi asculta pre. David 4'cend: că de vreme ce el I
şi inima luî era zidită, s'au fost spurcat însă cu preacurvia şi zu uci­
derea, şi se povârnea sprexstricăcîune., rogă pre Dumne4eu şi cjice: mi­
nimă curată zideşte întru mine, Dumne4eule", nu căcî maî înainte nu avea
inimă, nicî despre fiinţa inimii 4ice,, ei despre maî buna vieţuire ceea ce
împodobeşte pre inimă.... aşa cu'cva'se. .zideşte întregă înţelepţi, aşa mi­
lostiv, răpitorul; aşa lupul se preface-în 6e, şi coroiul î n . p o r u m b ; două
zidiri sînt: pentru aceasta şi. scăl'dătoŢea (adecă durnne4eesc1.il botez),
zidire se 4 i , că desbrăcândii-ne de omul cel vechîu, şi îmbrăcându-ne
c e

întru cel nou, cel înoit dupre chipul cejluî ce l'a zidit. Veqî că este zi­
dire nouă? Că ce folos ar fi mie de. s'ar face-ceriul nou, şi pământul
nou, şi eu m'am învechit în păcate?. Ceriul este casă, îar eu cel ce m'aş
afla petrecând într'însul fiind bol.aav; ds aţr intra doftor în casa bolna­
vului, şi bolnavul adecă nicî o purtare de. grijă ar priimi, iar doftorul ar
înălbi pereţii", şi cu aur ar scrie produl casei ore nu aî djce lu|: ornule,
ridică pre bolnav; ce împodobeşti casa? Ajută celuî ce zace; şi Christos
a intrat în lumea acesta, întru care a aflat pre, .firea mea zăcând de bc-lă,.
şi spre vindecarea aceştia totă nevoinţa o priimşşte şi înoeşte pre fire
şi o îndrepteză. Decî ce prihăneştî prs doftorul, că nu le face acestea,
şi pre Christos îarăşî îl supui p'rirrănireî, căcî le face acestea? Aşa au
trecut cele vechî; aşa tote s'au făcut '-n'oui;[ aşa, este "Zidire şi făptură n o u ă
(186 din Amfilohic. întrebări). Tote aces.ea le-au adunat înţeleptul Fotie
dela dumne4eescul Chrisostom, care se cuprind în tomul 8 al luî Chri-
sostom, eşite din tiparul din Veneţia, k. loca 148. Încă şi Mar. Vasilie
(Jice a ş a : „De s'ar d,ice v r e o zidire cea; a doua oră împodobită aicea,'
spre maî bine dintru ceî ce au că4ut în păcate. Că se 4ice şi aşa dupre
obiceiul Scripturei;. precum când 4'ce-Pavel orî-carele s'a făcut în. iisus
Christos zidire nouă este (Cap. XIX, despre Sf. Duh).

—• 70 — ;
 Cele vechi au trecut; iată tote s'au făcut nouî.
C a r e c e l e v e c h i ? Şi c e l e a l e p ă c a t u l u i , şi o b i c e i u r i l e E v r e i l o r ;
p e n t r u - c ă şi p ă c a t u l c e l v e c h î u a t r e c u t , şi sufletul n o s t r u s ' a fă­
c u t n o u , şi t r u p u l n o s t r u s'a fâcut n o u prin d u m n e d e e s c u l b o ­
t e z . Şi î a r ă ş î c e l e v e c h i ale E v r e i l o r aii t r e c u t şi s ' a u f â c u t t o t e
n o u î la n o î h r i s t i a n i î ; în l o c u l l e g e î , la n o î s ' a u f â c u t E v a n g e -
lia; în locul I e r u s a l i m u l u i , c e r i u l , î n l o c u i b i s e r i c e î ceiî s i m ţ i t e ,
c e a rqaî d i n l ă u n t r u a c a t a p e t â s m e î ceiî g â n d i t e , î n t r u c a r e s e află
d u m n e d e e s c a T r e i m e ; în l o e u l t ă e r e î î m p r e j u r , b o t e z u l ; în Io-,
cui m a n e i , t r u p u l iui '.'Christos; 'în.-locul a p e i ţceiî d i n p e t r a c e a
v â r t d s ă ) , s t ă p â n e s c u l s â n g e ; în locul t o i a g u l u i luî Moîsi saii al
luî A r o n , e s t e c r u c e a ; în locul m i e l u l u i , e s t e F i l u l luî D u m ­
n e d e i i ; şi în l o c u l c e l o r - l - a l t e v e c h i , s î n t la n o î d a r u r i l e c e l e
n o u î ale E v a n g h e l i e i .
18. Şi tdte dela Dumnedeu, cel c e n e - a împăcat pre
noî c u sineşî prin Iisus Christos.
Tote aceste daruri, dice, ce le-am luat noî hristianiî, s'au
dat nouă dela D u m n e z e u şi P ă r i n t e l e , c a r e l e n e - a î m p ă c a t p r e
n o i cu sirieşi, p r e cei c e e r a m m a î î n a i n t e v r ă ş m a ş i aî luî,
prin mijlocirea F i î u l u l s ă u , c ă c i n o i n u a m n ă z u i t la D u m n e d e u ,
ci D u m n e d e u n e - a c h e m a t la sineşî, p r i n m o r t e a u n u i a n ă s c u t
Fiîuluî săii.
Şi a dat noue slujba împăcăreî.
O a d â n c d e m i l o s t i v i r e a l luî D u m n e d e u ! C ă a t r i m i s D u m ­
n e d e i i p r e F î î u l săii s o l i t o r şi m i j l o c i t o r , c a s ă n e î m p a c e p r e
n o î o m e n i i cu P ă r i n t e l e săii V e d e n d însă p r e Fiîul seu că
s e j u n g h i e d e înşişi o m e n i i a c e î a , p e n t r u al c ă r o r a folos s ' a
t r i m i s p r e p ă m â n t , a c e l a ş Fini., u n u l n ă s c u t al săii, n u s^a ma­
n i a t , nicî a t r e c u t c u v e d e r e a p r e o m e n i , p r e c u m e r a c u d r e p t u l ,
ci s l u j b a a c e s t a a î m p ă c ă r e î ă m e h i l o r . cu D u m n e d e u , o a d a t ,
l
) Pentru acesta şi purtătorul de DumneZeu Maxim a c}is: că acesta
este Evanghelia (adecă Buna Vestire) luî DumneZeu, solirea.luî Dum-
.. heZeii şi rugăminte către omenî prin Fiîul cel întrupat şi a împăcăreî
către Părintele, plată dând celor ce se înduplecă luî pre nefăcuta D u m T

neZeire; nefăcuta însă DumneZeire Zic, pre ipostatnica strălucire, cea

dupre chip, care nu are facerea, cea negândită arătare întru ceî vrednici.
Dice însă şi Mar. Macarie: „Hristianiî cunosc pre suflet a fi maî cinstit decât
tote făpturile, ca singur omul s'a făcut dupre chipul şi asemănarea luî Dum-
' neZeţi; îată ceriul cât este de prea mare, şi pământul, şi zidirile cele
întru acestea cinstite şi marî vasele lor! Iar omul maî cinstit este decât
tote vasele, fiind-că întru acesta singur a bine-voit Domnul... Decî ve-
Zi-ţi vrednicia ta, (hristiane), cum eştî de cinstit, câ maî pre sus decât
Ang'neliî te-a fâcut pre tine DumneZeu, când şi însuşi prin sineşî a
veni'i.pre pământ spre solie şi spre isbăvirea ta (Vor. 15 cap. XLIV). Insuşî
acesta o Z ' Şi c e
Vor. 26, cap. I.
m

- 71 -
d i c e , la noî Apostoliî, c a n o î u m b l â n d î m p r e j u r în l u m e , şi
p r o p o v e d u i n d Evanghelia, s ă - m i j l o c i m la r e v o l t a n ţ i î luî D u m ­
n e d e i i o m e n i , şi aşa să-î a d u c e m lui D u m n e d e u î m p ă c a ţ i .
19. Pentru-că Dumnezeu e r a ) întru Christos, lumea 1

împăcându-o cu sineşî, nesocotindu-le lor pecatele lor.

A d i s maî sus că D u m n e d e i i n e - a î m p ă c a t p r e n o î c u s i n e ş î ,
a p o i p e n t r u c a să nu dică c i n e - v a : şi c u m D u m n e d e u şi P ă r i n ­
t e l e p r e n o î , ne-a î m p ă c a t , d e v r e m e c e p e F i î u l său. la t r i m i s ?
P e n t r u a c e s t a dice aicea P a v e l , c â a ş a , p r e F i î u l săii la t r i m i s ;
î n s ă n u a c h e m a t p r e o m e n î s i n g u r F i î u l , ci şî P ă r i n t e l e p r i n
F i î u l s ă u ş i ' Christos c h e m a " şi î m p ă c a l u m e a cu s i n e ş î , c ă
a c e s t a î n s e m n â z ă dicerea «în C h r i s t o s » a d e c ă p r i n C h r i s t o s ; şi
a t â t a î u b i r e d e o m e n î a a r ă t a t c ă t r e o m e n î , în c â t , n u n u m a i
nu I-a m u n c i t p r e el, p r e c u m e r a c u d r e p t u l , p e n t r u - c ă a u o -
m o r â t p r e Fiîul, ci în loc d e a-I m u n c i , î n c ă şi s'a î m p ă c a t c u
d î n ş i i ; şi nu n u m a î a e r t a t p r e o m e n î , ci nicî p e c a t e l e lor c â t
d e p u ţ i n le-a s o c o t i t ; căcî, n u m a î d e a r fi c ă u t a t s o c o t e l a p e n t r u
p ă c a t e l e o m e n i l o r , n e g r e ş i t t o ţ i o m e n i i a r fi p e r i t .
Şi puind întitu noî cuvîntul împăcăreî.
N u n e - a m ' r â n d u i t dice, noî A p o s t o l i i , s ă f a c e m v r e u n l u c r u '
g r e u şi î n s ă r c i n ă t o r v o u ă h r i s t i a n i l o r , ci c a s â l u c r ă m u n l u c r u
u ş o r şi p r i c i n u i t o r d e b u c u r i e ; a c e s t a î n s ă e s t e a v e î m p ă c a
p r e voi c u D u m n e d e u ; c ă c i c a c u m a r fi d i s n o u e D u m n e d e u ; .
d e v r e m e c e omenii d e - a - d r e p t u l m i e n u m i s'a î n d u p l e c a t , n i c i
Fiiuluî m e i i , p e n t r u a c ă s t a v o i A p o s t o l i i a d e c ă , t r i m i ş i i m e i r ă ­
m â n e ţ i r u g â n d p r e o m e n î , p â n ă c e ÎI v e ţ î î n d u p l e c a şi îî v e ţ î
î m p ă c a cu mine.
20. Decî pentru Christos solim, ca cum Dumriecîeu
rugându-se prin noi; rugămu-ve întru Christos, împăca-
ţi-ve cu Dumnedeu.
P e n t r u C h r i s t o s , dice, a d e c ă în locul luî C h r i s t o s s o l i m şi
mijlocim c ă t r e voi; căci m i j l o c i r e a c e e a c e v r a s ă o facă C h r i s t o s
c ă t r e voî, a c e s t a n o i A p o s t o l i i a m l u a t ' o a s u p r ă - n e a c u m şi o
p r o a d u c e m v 6 u e ; şi p r e c u m P ă r i n t e l e p r i n C h r i s t o s r u g a p r e
o m e n i s ă s e î m p a c e cu s i n e , a ş a ş i . a c u m a s e m e n e a p r i n n o i
A p o s t o l i i , însuşi P ă r i n t e l e v ă r d g ă s ă v ă î m p ă c a ţ i c u el. N u a
d i s î n s ă P a v e l : î m p ă c a ţ i p r e D u m n e d e u c u . v o i , c i : voî î m p ă c a -
ţi-vă c u D u m n e d e u ; căci v o i s î n t e ţ î c a r e v r ă ş m ă s i ţ î p r e Dum­­
n e d e u şi vă l u p t a ţ i cu e l ; î a r D u m n e d e u n i c i o d i n i o r ă ; v e

) Teodorit djce, că la Zicerea „DumneZeu" trebue a se pune stigmă;

l

apoi a se citi acesta în Christos adecă, cum că DumneZeu era în. Christos
pe lume, împăcându-o cu sineşî; că însuşi Zice DumneZeul a tote, prin
Christos a făcut împăcările cu omenii.
— 72 —
v r â ş m ă ş e ş t e p r e v o î , fiind-că e s t e D u m n e d e u şi P ă r i n t e p r e a 1

i u b i t o r d e o m e n î ; şi c a c u m a r fi c r e r ) u t D u m n e d e u o m e n i l o r ,
cu a c e s t c h i p f a c e s o l i r e şi m i j l o c i r e a a c e s t a P a v e l , c a s ă e r t e
o m e n i i p r e D u m n e d e u . O b o g ă ţ i e d e î n d u r a r e al lui D u m n e d e u
si d e c o m p o g o r â r e ! ' .
2 1 . Că pre cela ce nu a cunoscut pecat, pentru noî
păcat l'a făcut, ca noî să ne facem dreptate a luî Durii-
nedeu întru dînsul.
P e n t r u c a s ă n u $\c t o t e c e l e - l - a l t e b u n ă t ă ţ i , d i c e , şi f a c e ­
rile d e b i n e c e v ' a făcut D u m n e d e u , a d e c ă c ă c i voi aţi n e c i n :
stit p r e F ă c ă t o r u l v o s t r u d e b i n e şi c ă D u m n e d e i i n u v ' a o s â n d i t
p e n t r u n e c i n s t e a a c e s t a c e I-aţî f â c u t ş i c ă î n s u ş i m a î a l e s î n t â î u
(

a voit s ă v ă î m p ă c a ţ i cu, e l ; d a r î n s ă , d a c ă p e n t r u t o t e a c e s t e a
nu v r e ţ i a v ă î m p ă c a cu. D u m n e d e u , d r e p t e s t e şi d e c u v i i n ţ ă
m ă c a r a v ă î m p ă c a c u el p e n t r u s i n g u r ă a c ă s t a f a c e r e d e b i n e
şi h a r c e a f â c u t v o u e ; şi c a r e e s t e h a r u l a c e s t a ? a c e s t a , c ă
F i l u l luî, cel c e n u a c u n o s c u t p ă c a t , şi c a r e l e e s t e î n s ă ş i d r e p ­
t a t e a , p r e î n s u ş i F i î u l şeii a c e s t a , d i c , l'a f ă c u t p ă c a t , şi c a p r e uri
b l e s t e m a t şi o m f ă c ă t o r d e r ă i i . « C ă c i b l e s t e m a t e s t e , d i c e S c r i p ­
t u r a , t o t cel s p â n z u r a t p r e l e m n » (II L e g e / X X I : 3 ) . Şi Isaia
d i c e : «Şi c u c e l fără d e l e g e s'a s o c o t i t » ( C a p . X X X I I I , 1 2 ) .
N u a d i s î n s ă P a v e l c â P ă r i n t e l e a f ă c u t p r e F i î u l săii p ă c ă t o s ,
ci c â l'a făcut p ă c a t , c a r e l u c r u e s t e î n c ă m a î m a r e ) . D a r 1

p e n t r u c e s'a făcut a c e s t a ? P e n t r u c a n o î s ă n e î n d r e p t ă m
p r i n t r ' î n s u l , n u d i n f a p t e l e l e g e î , ci d i n D a r u l luî D u m n e d e u , c ă
a c e s t a e s t e d r e p t a t e a lui D u m n e d e u , c â n d c i n e - v a s e î n d r e p -
t e z ă c u D a r u l lui D u t î t a e d e u , şi c â n d n u s e află nicî o n e c u -
r ă ţ i e d e p ă c a t î n t t ' î n s u l . P e n t r u a c e s t a şi P a v e l n u a dis c a
n o i s ă a v e m d r e p t a t e , ci c a i n o i s ă n e f a c e m d r e p t a t e a luî
D u m n e d e u , a r ă t â n d cu d ' c e r e a
a c e s t a c o v â r ş i r e a D a r u l u i luî
Dumnedeu.

CAP. VI.

i. Şi împreună lucrând, şi ve rugăm ca nu îndeşert

Darul Iul D u m n e z e u să'l priimiţî voî.
*) Alţiî însă aşa au tâlcuit: că âicî pecat se Zice jertfa ce se proaduce
luî DumneZeu pentru pecate, după Zicerea aceea a luî Osie ce se Zice
pentru preoţi: „Pecatele norodului meu vor mânca" (preoţii adecă, la
cap. IV stih. 8), adecă jertfele ce se proaduc pentru pecate. Fiind dar
că şi Fiîul luî DumneZeu s'a proadus jertfă luî DumneZeu şi Părintelui
seu pentru pecatele omenilor, pentru acesta 4 i Pavel că Părintele a c e

făcut pre Fiîul seu păcat, adecă a bine-voit să se facă jertfă pentru pă­
catele lumeî. Dice însă şi Teodorit că slobod fiind de păcat, mortea
— 73 —
 î m p r e u n ă l u c r ă m noî Apostolii.;, d i c e , şi c u v o î , şi c u D u m ­
n e d e u ; c u voi "adecă, ca s ţ ; v â r a â n t u i ţ l , î a r cu D u m n e d e u ,
p e n t r u ca să plinescă D u m n e d e u . - s i l u i t a . s a v o e , c a r e e s t e , c a
s ă v e m â n t u i a s c ă ) ; şi nu n u m a i ; î m p r e u n ă l u c r ă m , ci ţşi v e
1

r u g ă m în locul lui C h r i s t o s , p â n ă la a d o u a v e n i r e a l u î , şi
p â n ă c e . n e aflăm în viaţa a c e s t a . P e n t r u l . e e î n s ă v e r u g ă m ?
C a s ă n u priimiţî a d e c â în d e s e n P a r u l cel m a î s u s a r ă t a t al
lui D u m n e d e u . C ă ce folos ;ţr fi d e n e - a m s l o b o d i t d e p e c a t e
Cu D a r u l luî D u l n n e d e i i , a p o i d e . f e n e v i r c a n d s t r ă s â n e u m ­
p l e m , I a r ă ş i d e păcatele... a c e s t e a ? . C ă c î <cu'., c h i p u l a c e s t a î a r ă ş î
s e face v r a j b ă î n t r e noî şi î n t r e D u m n e d e u ; şi*apoî D a r u l î m ­
p ă c a r e ! luî D u m n e d e u p e c a r e F a m d o b â n d i t , s e f a c e z a d a r n i c
şi î n d e ş e r t şi nefolositor ) . P e n t r u a c e e a s ă n u s p c o t i ţ î , d i c e ,
£

c ă a c r e d e întru D u m n e d e u . a c e s t a s i n g u r ă e s t e d e s t u l a v ă
î m p ă c a c u D u m n e z e u , n u ; ci e s t e . t r e b u i n ţ ă s ă a v e ţ i î n c ă şi
viaţă îmbunătăţită.
2. Câ dice: în vreme priipiită te-am ascultat pre tine,
şi în diua mântuire! am ajutat ţie (Isaia X L I X , 8). Iată
acum vreme bine priimită; Iată acum di de mântuire.
Care este vremea cea bine priimită? A c e s t a a Darului E v a n ­
g h e l i e i , în c a r e v r e m e s'a făcut â r t a r e a p ă c a t e l o r şi d a r e a d r e p ­
t ă ţ e î a p ă c ă t o ş i l o r , a c e s t a e s t e v r e m e a c e a b i n e p r i i m i t ă , în
c a r e n e p r i i m e ş t e D u m n e d e u şi n e a s c u l t ă şi n e m â n t u e ş t e ;
c ă în v r e m e a j u d e c a t e i a t u n c e a n u n e v a m a l a s c u l t a D u m n e -

pecătoşilor a suferit, ca să deslege pecatele omenilor, şi acesta liumin-

du-se, care eram noî, ne-a numi,t prs noî ceea ce era el: că bogăţia
dreptăţeî o a dăruit noue.
'») Că dice Sf. Dionisie Ariopag: „Voeşte mâl mult decât tote prea
Dumnecţeesca începetorie, c'uvîntâresca mântuire atât a nostră a ome­
nilor cât şi a sfinţilor, celor maî pre sus de noî cu fericire" (Cap. I. a bi-
sericeşteî Ierarhii). Conglăsuit djce şi Sf. Grigore al' Nisieî: „Voea însă
(a luî Dumnezeii) este mântuirea omenilor" (Cuv. IV la Tatăl nostru).
a
) De aceea şi Teodorit elice aşa: „Fiind-că a c|is Apostolul: „pentru
Christos solim", de nevoe învaţă, cum că împreună cu înşişi ceî rugaţi
lucreză şi ceî ce solesc, ca câştigul .ţJCmneiţeesculuî Dar să'l dobân-
descă, şi să nu arate deşartă şi zadarnică iconomia, viaţă protivnică c u
acesta arătând". Iar Meletie Pigas #iceş pentru aceea şi Pavel porunceşte
Corintenilor, să nu îa darul îndeşert, câ se întâmplă acesta celor ce
nu arată potrivită viaţă din partea, lor. Şi este acesta a nu cădea împro­
tiva, sau a lovi cu piciorul în boia. Deci ceî ce nu răspund eătre Durit- !

ne4ul cel ce-î chîamă, şi nu aduc ţsg{& din partea iqr, care şî acelea
sînt naşteri ale darului, pământ credincîos numai cerând spre odrăslire,
nu se face darul zadarnic, precum se pote vedea la Apostolul, carete
preţuind darul, şi cu darul luqrând, aciecş lucrând pre dar, tţicea că. nu
s'a făcut întru dînsul zadarnic, darul, şj acesta este chemarea ceea ce
se (|ice sfîntă (Despre hristianism., caii.- I-a). .
d e u , nici n e v a m a î a j u t a , nicî n e v a m â n t u i . D e c î , î n t r u a-
c e s t ă v r e m e a D a r u l u i , s î n t e m d a t o r i şi n o î a n e n e v o i p e n t r u
c a ş ă fim a s c u l t a ţ i d e D u m n e d e u , şi c u l e s n i r e s ă n e n o r o c i m
d e b u n e l e r ă s p l ă t i r i şi d e c u n u n i l e c h e m ă r e î ceii d e s u s . P e n ­
tru acesta a dis Mar. Vasilie: A c u m este v r e m e b i n e priimită,
dice Apostoluţ, a c u m d i - d e m â n t u i r e , aqesta e s t e vecul p o ­
c ă i n ţ e i , îar a c e l a al r ă s p l ă t i r e ! ; a c e s t a al l u c r â r e î , î a r a c e l a al
d ă r e î de, p l a t ă ; a c e s t a al r ă b d ă r e î , a c e l a 'al m â n g â e r e ! a c u m
D u m n e d e u este: a j u t o r "a1 c e l o r ~ee s e î n t o r c d i n x a l e a c e a rea.,
a t u n c e a înfricoşat- şi n e a n t â g j t c e r c e t ă t o r v a fi al " o m e n e ş t i l o r
l u c r ă r i şi g â n d u r i ; a c u m ' d o b â n d i m î n d e l u n g ă r ă b d a r e , a t u n c e a
v o m c u n o ş t e d r â p t a j u d e c a t ă , c â n d n e v o m s c u l a , uniî a d e c ă
s p r e m u n c a v e c î n i c ă , Iar alţii s p r e v i a ţ a v e c î n i c ă , şi v a l u a f i e ş t e -
c a r e l e d u p r e f a p t a s a (In p r e c u v â n t a r e a h o t ă r î r e î c e l o r p r e l a r g ) .
3 . Nicî o împedecare întru nimic dând, ca slujba nos­
tră să nu se prihănescă ). 1

F i i n d - c ă maî sus a dis A p o s t o l u l , că noî î m p r e u n ă l u c r ă m

cu D u m n e d e u şi y e r u g ă m p r e voî, a c u m d i c e , şi c u c e c h i p
î m p r e u n ă l u c r e z ă şi r o g ă , . a d e c ă p e n t r u - c ă v i e ţ u i m n o î A p o s t o l i î ,
fără a d a v r e o î m p e d e c a r e ş i s m i n t â l ă . P o v e s t i n d î n s ă A p o s t o l u l
v i a ţ a sa, în r â n d u î a l ă d e p o v e s t i r e , s f ă t u e ş t e p r e cei-l-alţî h r i s ­
tianî a p r i v i şi eî la p i l d a s a , şi s ă u r m e z e v i e ţ e î luî; c ă n u
n u m a î , d i c e , nicî o p r i c i n ă d ă , c a să-1 p r i h ă n e s c ă p e n t r u v i n o ­
văţii m a r î , nicî m ă c a r s ă m e p r i h ă n â s c ă şi s ă m e î n v i n o v ă ţ e s c ă
p e n t r u cea maî mică greşală. P e n t r u a c e s t a nu a dis, ca să nu
s e p r i h ă n e s c ă slujba, ci c a s ă n u s e p r e p u e , a d e c ă p e n t r u c a
s â n u îa nicî c e a m a î m i c ă p r e p u n e r e d e p r i h â n i r e , l u c r u l şi
slujba apostoleşteî m e l e p r o p o v e d u i r î ) . O r e - c a r e însă aşa a tâl-
8

c u i t d i c e r e a a c e s t a - c ă a d e c ă e u n u d a i i nicî o p r i c i n ă d e s m i n -

V) Aşa este scris la ,dumne4eescul Chrisost. şi la Teodorit şi la T e ­

ofilact, djcerea acesta cu „a nostră", adecă a nu se prihăni slujba nos­
tră. Iar întru alte prescrierea acesta nu se află, însă maî potrivit este a
se seri aşa: „slujba nostră" fiind-că cuvintele ce urmeză după cj'cerea
acesta se dau la sf. Apostol, şî nu la faţa Corintenilor, precum însăşi a-
cestă de sineşî adevereză acesta şi. tâlcuitoriî acestora.
«) Căcî dupre Chrisost. alta este nevinovat (a se dj )> Ş' ' nepri­ ce a t a

hănit, că nevinovat este cel ce se pfihâneşte în ore-care marî greşele,

jar fără prihană sau neprihănit, cela ce nu se prihăneşte nicî în cele
maî mici, că aşa djce tâlcuind ceea ce s'a d j despre Iov: „Şi omul s

acela era adeverat, şi fără prihană"'(Iov I, 1). Pentru ce nu a djs ~ n e

vinovat, ci neprihănit? Căcî vinovăţia s u p u n e la greşelele cele maî marî,

Iar prihana la cele micî şi prea micî. Iar Sirah în loc de neprihănit, a
djs negrăit de rău, care tâlcuindu-o Chrisost, djce: „Negrăit de reu este
cel nelipsit de aicî u n a din bunătăţi, cela ce-şî petrece viaţa sa neatins
de nicî o răutate" (la tâlc. luî Iov).

- - 75 —
telă şi d e prihânire, ca n u p r i h ă n i r e a a c e e a s ă s e d e a Ia p r o ­
p o v e d u i r e a m e a , că a c e s t a o n u m e ş t e s l u j b ă , c ă c î c â n d e u A -
p o s t o l u l cel ce p r o p o v e d u e s c v o î u v i e ţ u i v i a ţ ă r e a , n e g r e ş i t ,
a p o s t o l e s c a mea p r o p o v e d u i r e s e v a p r i h ă n i şi s e v a d e f ă i m a
c a o r e a . Insă cu u n c h i p a s c u n s şi g h i c i t o r e s c a r a t ă A p o s t o l u l
p r i n c u v i n t e l e acestea h r i s t i a n i l o r c e l o r din C o r i n t , c a c u m l e - a r
elice: câ şi voî, c â n d vieţuiţi v i a ţ ă r e a şi p r i h ă n i t ă , h u l a ş i p r i ­
h a n a vieţeî v o s t r e a c e e a s e d ă la C h r i s t o s şi la c r e d i n ţ ă .
4 . Că întru tdte recomenduindu-ne pre înşine, ca slu­
jitori aî luî Dumnezeu,
A c e s t a , dice, e s t e i s p r a v a c e a m a î m a r e a n o s t r ă a A p o s ­
tolilor, a d e c ă câ nu n u m a î n e p ă z i m p r e î n ş i n e c u r a ţ i d e t o t ă
p r i h a n a şi p r e p u s u l , ci c â şi a r ă t ă m î n c ă a c e s t - f e l d e n e p r i ­
h ă n i t ă viaţă, în cât p r i n a c e s t - f e l d e v i e ţ u i r e a n o s t r ă . n e a-
r ă t ă m c ă sîntem d r e p ţ i şi slujitori aî lui D u m n e d e u ; d a r n u a
dis că n e a r ă t ă m , ci c â n e r e c o m e n d u i m , a d e c ă p r i n f a p t e l e
n o s t r e d o b â n d i m , şi p r i n l u c r ă r i , c u m c ă s î n t e m a c e s t - f e l d e
slujitori al lui D u m n e d e u .
In răbdare multă.
A i c e a dice P a v e l cu c e c h i p d o v e d e a p e s i n e ş î c ă e s t e s l u ­
j i t o r al luî D u m n e d e u , şi c u c e c h i p s'a f ă c u t u n u l c a a c e s t a ,
şi nu pricinuia smintelâ, c â p r i n r ă b d a r e a d e c ă s ' a f â c u t a ş a ,
şi nu p r o s t prin r ă b d a r e , ci p r i n r ă b d a r e m u l t ă ; c â c î n u e s t e
d e s t u l a r ă b d a cine-va o d a t ă s a u şi d e d 6 u £ o r i , nicî î n t r ' u n
lucru a r ă b d a şi î n t r u a l t u l n u , ci a r ă b d a p â n ă î n sfîrşit şi
î n t r u t o t e relele c e i s e î n t â m p l ă .
In necazuri, în'nevoi. ,
A c e s t a e s t e cu a d e v e r a t c o v î r ş i r e d e n e c a z , c â n d n e c a z u l
e s t e întovărăşit cu n e v o e a , a d e c ă c â n d o m u l v o e ş t e şi c a u t ă
şi nu p d t e să s c a p e d e î m p r e j u r ă r i l e şi p r i m e j d i i l e ce-î u r m â z â
p e n t r u n e v o e a c e aii p r i m e j d i i l e , şî c â n d d i n t o t e p ă r ţ i l e s e
s t r â m t o r e ş t e şi s e î n ă d u ş ă .
In strâmtorări.
A d e c â eu P a v e l , d i c e , m â a r ă t p r e s i n e - m î c ă s î n t s l u j i t o r
al lui D u m n e d e u cu s t r î m t o r ă r i l e a c e l e a , c e u r m e z ă m i e d e
o b ş t e din t o t e ispitele. \ .
5 . In bătăi, în închisori. '
D a c ă n u m a i b ă t ă i l e şi s i n g u r e î n c h i s o r i l e , fieşte-care d i n a-
c e s t e a în deosebi c e r c â n d u - s e , e s t e p r e a g r e a , d a r c â n d s î n t
şi unite î m p r e u n ă b ă t ă i l e şi î n c h i s o r i l e şi c u l e g ă t u r i , s o c o t e ş t e
;

a p o i tu, iubitule, c â t e s t e d e m a r e şi n e s u f e r i t r â u l , şî a c e s t e a
t o t e le ispitea a p o s t o l e s c u l suflet al f e r i c i t u l u i P a v e l .
Intru nestatornicii.
— 76 —
 A d e c ă e u P a v e l m ă a r ă t p r e s i n e m î s l u j i t o r al luî D u m n e d e u ,
cu g d n e l e şi c u s t r ă m u t ă r i l e şi fugile d i n l o c în l o c , c ă n e ­
s t a t o r n i c i t e s t e c â n d n u a r e c i n e - v a loc u n d e s ă s t e a , şi s e i z g o ­
n e ş t e din fieşte-care c e t a t e şi ţ a r ă , şi nicî î n t r ' u n l o c i s e î a r t â
a se odihni.
Intra ostenele, în privigherî, în posturi.
D u p ă c e m a l s u s a a p u s A p o s t o l u l r e l e l e a c e l e a , c a r e le p ă ­
t i m e a , fără a voi, d e l a alţi o m e n i şi d e l a g o n a c i i cei d i n afară,
a c u m a i c e a s p u n e şi c e l e n e c ă j i c î o s e c e îşi p r i c i n u i a î n s u ş i luişî,
n e c â j i n d u - ş i t r u p u l cu p e t r e c e r e a s p r ă , şi c u r e u a p ă t i m i r e d e
b u n ă v o e , a d e c ă slujind c u o s t e n e l e şi l u c r ă r i l e m a n i l o r s a l e ,
p r i n c a r e o s t e n e l e s e h r ă n e a şi p r e s i n e ş î şi p r e c e e a - l - a l ţ î c e
e r a u cu d î n s u l , şi a s u p r a t u t u r o r o s t e n e l e l o r a c e s t o r a a d ă o g e a -
şi p r i v i g h e r i l e şi p o s t u r i l e , p o s t i n d a d e c ă şi p r i v e g h i n d şi u s -
cându-şî trupul.
6. Intru curăţenie.
Curăţenie aicea numeşte Apostolul pre" întregă înţelepciune,
s a u şi p r e c u r ă ţ e n i a c e a în t o t e l u c r ă r i l e s a l e , a d e c ă a n u p r i -
imi d a r u r i d e l a c i n e - v a , ş i a p r o p o v e d u i E v a n g h e l i a fără" d e
1

v r e o p l a t ă şi l e f â ) .
1
-
Intru cunoştinţă.
A d e c â eii P a v e l m e a r ă t p r e s i n c - m l slujitor al lui D u m n e ­
d e u cu d u m n e d e e s c ă înţelepciune, c a r e este cunoştinţă adevă­
r a t ă , şi n u cu î n ţ e l e p c i u n e a c e a din a f a r ă , c a r e e s t e c u n o ş t i n ţ ă
mineinpsă, p r e care p intrebuinţezâ mincîuno-apostoliî. Iar T e ­
odorit cunoştinţă înţelege pre învăţătură, care este ostenicîosă
şi d u r e r d s ă .
Intru îndelunga răbdare, întru bunătate..
î n s u ş i r e d e d i a m a n t i c e s c suflet cu a d e v ă r a t e s t e , a s e î n t ă r i t ă
c i n e - v a şi a s e î m b o l d i d e fieşte-carele o m , p e n t r u e a s ă s e - m â n i e -
a s u p r a a c e l u i a , şi el n u n u m a î a r ă b d a î n d e l u n g şi _a n u _ s c
m â n i a a s u p r a î m b o l d i t o r u l u î s ă u , ci î n c ă a-1 I u b i şi a-î f a c e b i n e ) .
2

Intru Duhul Sfînt.

Cu cuvîntul acesta arată Apostolul cu ce ajutor a u - i s p r ă v i t
t o t e c e l e d e m a î s u s , a d e c ă cu a j u t o r u l Sf. D u h . V e d f î n s ă ,
c ă c î c â n d a a r ă t a t el c e l e p u t i n c i o s e p r o a l e g e r e i s a l e , a t u n c e a
a p u s p r e a j u t o r u l S f m t u l u i D u h ; s e î n ţ e l e g e î n s ă d i c e r e a : «In­
t r u Sf. D u h » , î n loc. d e : î n t r u d u h o v n i c e ş t i l e D a r u r i , c ă c i şi 1

') Ci şi înţeleptul Teodorit, în tâlcuirea Zicere! acesteea Zice: „Că cu­

răţenie înţelege pre defăimarea banilor şi căcî nu lua cele de nevOe tre­
buinţei sale dela Corinteni, precum şi Teofilact aşa tâlcueşte.
*) Iar Teodorit tyce că bunătate arată Pavel la aî s e î , J a r îndelungă
răbdare la ceî streini.
- 77 -
 c u a c e s t e D a r u r i d u h o v n i c e ş t i a r ă t ă m noi, d i c e , c ă s î n t e m s l u ­
jitori aî luî D u m n e d e u , f ă c â n d minu.nl p r i n t r ' î n s e l e ; s a u s e î n ­
ţ e l e g e c u m c ă n u a m p r i c i n u i t s r a i n t e l ă cu D a r u r i l e Sf. D u h ,
p e n t r u - c ă m u l ţ î alţii m â n d r i n d u - s e c u D a r u r i l e a c e s t e a ( p r e c u m
s e m â n d r e a u ceî c e v o r o v e a u . î n l i m b i o s e b i t e ) n u î n t r e b u i n ţ â z ă
d u m n e d e e ş t i l e D a r u r i p r e c u m , s e c u v i n e ; d a r P a v e l n u le î n ­
t r e b u i n ţ a cu a c e s t chip. ; ,,. •
• I n t r u dragoste n e f ă ţ a r n i e j â . . •
• Dragostea c e a , T s e f â ţ V i ă Ş \ , a d e v e r a t ă c ă t r e - f r a ţ i , a c e s t a e s t e
r
n c

p r i c i n a - t u t u r e r ^ b u n ă t ă ţ i l o r , . ' ş i ' " â c e s i t a i'âcea s ă r e m â e Sf. Duhî

t o t - d e - u n a în P a v e l .
7. I n c u v î n t u l a d e v e r u l u i .
A d e c ă n o î A p o s t o l i î D o m n u l u i n u v i c l e n i m C u v î n t u l luî D u m ­
n e d e u c u m i n c i u n a , ci îl p r o p o v e d u i m a d e v e r a t şi fără a m ă g i r e .
I n t r u p u t e r e a luî D u m n e c l e f j . '
N i m i c a , d i c e , e s t e al v o s t r u , ci t o t e a c e s t e a s ' a u fâcut c u p u - -
t e r e a lui D u m n e d e u ; s a u s â î n ţ e l e g i şi a ş a d i c e r e a a c e s t a : c ă
t o t e a c e s t e a s ' a u făcut c u s e m n e şi c u m i n u n i şi cu p m t e r e a
.luî D u m n e d e i i , c a r e e v e r g h e t f s . e ş t e , ( u m p l e d e b i n e f a c e r i ) p r e
ceî c e s e î n d u p l e c ă E v a n g h e l i e i , i a r p r e c e î c e nu, s e î n d u p l e c ă
îl p e d e p s e a şi îi o s â n d e a . -
P r i n a r m e l e d r e p t ă ţ e î c e l e d e - a d r e p t a şi c e l e d e - a
stânga. ^ ,
A r m e d e - a s t â n g a ale d r e p t ă ţ e î s î n t t o t e , l u c r u r i l e c e l e p r o ­
tivnice şi s c â r b e l n i c e a l e v i e ţ e î ; ,şt s ă n u m e s c a r m e a c e s t e a ,
p e n t r u - c ă p ă l e s c p r e cei c e le a u şi îî fac siguri d e s p r e p e ­
c a t e . D e - a s t â n g a î n s ă î a r ă ş î s e n u m e s c a c e s t e a , căcî a ş a l e
p r o p u n şi le s o c o t e s c o m e n i i c e l ţ a a î m u l ţ i . P e n t r u a c e s t a şi
D o m n u l a p o r u n c i t s ă n e r u g ă m , p e n t r u ca;; s â n u i n t r ă m î n
i s p i t e : şi să n u n e b a g i p r e n o î în i s p i t ă (Mat. VI, 1 3 ) . I a r
d e - a d r e p t a s e n u m e s c l u c r u r i l e c e l e . b i n e n o r o c i t e şi p r i c i n u i -
tore de bucurie ale vieţeî. Deci P a v e l a m â n d o u ă a c e s t e a d o -
b â n d i n d u - l e şi c e r c â n d u H e , s e a r ă t a n e p r i h ă n i t , c ă nicî d e c e l e
s c â r b e l n i c e , şi d e i s p i t e , s e s m e r e a , nicî c ă d e a , nicî d e c e l e p r i -
c i n u i t o r e d e b u c u r i e s e m â n d r e a , ci a m â n d o u ă le "întrebuinţat
a r m e d e d r e p t a t e şi d e f a p t ă b u n ă .
8 . P r i n s l a v ă , şi n e c i n s t e . .. :

A i c e a o s e b e ş t e P a v e l , c a r e s î n t c e l e d e - a d r e p t a şi c a r e c e l e
d e - a s t â n g a c e l e - a d i s m a î s u s , a d e c ă , c ă s l a v a şi c i n t e a s î n t
d e - a d r e p t a , Iar n e - s l a v a şi n e - c i n s t e â d e - a s t â n g a . Curii î n s ă
s l a v a şi c i n s t e a s e fac a r m ă d e d r e p t a t e şi d e f a p t ă b u n ă ?
P e n t r u - c ă p r e m u l ţ î îî î n d e m n ă la b u n ă c i n s t i r e d e D u m n e d e u .
şi la c r e d i n ţ ă , c â n d s e c i n s t e s c şi s e s l ă v e s c î n v ă ţ ă t o r i i t m n e t
- 7-8 -
c i n s t e r e î d e D u m n e d e u şi aî c r e d i n ţ e i . D a r c e ? A c e s t a a s e
slăvi, i s p r a v ă şi f a p t ă b u n ă e r a a luî P a v e l ? - A ş a ; p e n t r u - c ă
cu t o t e c ă s e s l ă v e a şi s ă c i n s t e a , î n s ă n u s e t r â n d ă v e a , nicî
s e b i r u e a d e s l a v ă ; şi i a r ă ş i n e - s l a v a şi n e - c i n s t e a , fiind-că p r i ­
c i n u i a u lui P a v e l r ă b d a r e , îl făceau p r e el b i n e ales, şi a ş a c r e ş t e a
şî s â l ă ţ e a p r o p o v e d u i r e a E v a n g h e l i e i p r i n a m e n d d u e a c e s t e a ,
protivnice una alteea.
' • P r i n • gfaireâ 'rJe.M-'fcâv -şl- ' ^ r î n • -laudă. _
..Mare-, lucru e s t e şi. acesta;, a sUfexi c i n e - v a nurnirî pcărîtdre
şî ' p r i h ă n i t o r e ; pihtru--e'ă nu'mlrîîe • cele- Ocărîtdre tare: l o v e s c - ş i
;

r ă n e s c p r e sufletul o m u l u i . P e n t r u a c e s t a şi D o m n u l f e r i c e ş t e
p r e ceî c e s u f e r ă o c ă r i l e şi n e c i n s t i r i l e , d i c e n d : « F e r i c i ţ i v e ţ î fi
c â n d v e v o r u r â p r e voî o m e n i i , şi c â n d v ă v o r d e s p ă r ţ î p r e
voî şi v e v o r o c ă r a , l e p ă d â n d n u m e l e v o s t r e c a u n reii» ( L u c a ,
VI, 2 2 ) . C ă c î la m u n c i l e şi p e d e p s e l e c e l e t r u p e ş t i , î m p a r t e
sufletul î m p r e u n ă cu t r u p u l d u r e r i l e ; î a r la o c ă r i şi g r ă i r i l e d e
reii, s i n g u r sufletul Ia t d t ă . d u r e r e a şi g r e u t a t e a . P e n t r u a c e s t a
şi lui Iov m a l g r e l e i s ' a p ă r u t g r ă i r i l e d e r e u şi p r i h ă n i r i l e c e
î-a făcut p r i e t e n i i seî, d e c â t t o t e c e l e - l - a l t e î n t â m p l ă r i r e l e c e
i-aii u r m a t ' ) . V e d î d e s p r e Iov la t â l c u i r e a şi s u p t î n s e m n a r e a d i -
cefiî: « C u b u c u r i e m u l ţ ă m i m P ă r i n t e l u i » ( C o l o s I, 1 2 ) .
Câ pişte amăgitori, şi adeveraţî.
A c e s t a e s t e t ă l m ă c i r e şi t â l c u i r e d e c e e a c e a d i s m a î s u s
A p o s t o l u l , a d e c ă , p r i n g r ă i r e d e r e i i şi p r i n g r ă i r e d e b i n e .
9 . Ca nişte necunoscuţi şi maî cunoscuţi.
A c e s t a o dice Pavel, căcî altor omenî e r a u Apostoliî doriţi
şi c u n o s c u ţ i ; ; i a r a l t o r a , a t â t e r a i i d e u r â ţ i , î n c â t a c e î a nicî
v o i a u să-î ş t i e ; a c e s t a î n s ă e s t e a s e m e n e a c u c e e a c e a d i s
m a i s u s , p r i n s l a v ă şi n e c i n s t e .

*•) Pentru acesta şi când a început ceî trei prieteni aî luî Iov a-î a-
tinge cinstea şi a-î <\ice că l'a pedepsit Dumnecţeu pentru pecatele luî,
atuncea Iov se vede că se jeluîa ca un om ce era, şi-î numea pre_ dînşiî
mângâitorî de rele, cţicend: „Mângâitorî de rele sînteţî toţî" (Iov, XVI
2). Le cţicea nemilostiyî: „Şi s'a suit asupra mea cu nemilostivire" (Iov
XXX, 21). Şi a-şî povesti faptele sale cele b u n e (Iov. XXIX 30, 31),
şi a cţice încă tote aceste jeluiri. Pentru acesta a c}is Şi Solomon: „Iar
vestea bună îngraşă ose" (Pilde, XVI, 2). Pricina însă pentru care gră­
irile de reu şi prihănirile se par maî grele omului decât cele-l-alte rele
întâmplări este, pentru-că fireşte omul este iubitor de sine, şi dupre
urmare este şi iubitor de slavă; pentru acesta iubire de slavă se nu­
meşte de Sf. Părinţi haina cea maî dupre urmă a patimilor, care maî îr
urmă, decât tote îasă. Pentru acesta a cps Ilie Ecdicul: „Mulţî s'au des-
brăcat de tote hainele cele de pele, îar de cea maî de pre. urmă, acees
a slavei deşarte, singuri ceî ce au urât pre maica aceştia, adecă pre plă­
cerea de sine" (Gap. CXXXI d\n cele practiceştî şi teoreticeştî).

79 -
 Ca cum murind, şi iată vieţuim.
A d e c ă n o i A p o s t o l i i s î n t e m c a o s â n d i ţ i s p r e m o r t e , şi î n c â t
dupre s o c o t i n ţ a a c e l o r a , c e n e v r ă ş m ă ş e s c , s î n t e m o m o r â ţ i ; pen-
:ru p u t e r e a şi a j u t o r u l lui D u m n e d e u î n s ă , i a t ă v i e ţ u i m şi n p
nurim. . ...
Ca pedepsindu-ne şi nu omorându-ne. - • .•
A c e s t e a , d i c e , l a s ă D u m n e d e u s ă vie a s u p r a n o s t r ă a  p o s -
:oli!or, p e n t r u c a s ă n e p e d e p s e s c ă şi s â n e î n v e ţ e c a l e a M â n -
.uireî, î n c â t şi m a i î n a i n t e î n c ă d e a l u a n o î p l ă ţ i l e c e l e d e
icolo aţe v e c î n i c u l u î v e c , nu e s t e p u ţ i n c â ş t i g şi folosul c e îi
uârn în v i a ţ a a c e s t a , a d e c ă p e d e p s i r e a a c e s t a şi î n v ă ţ ă t u r a ce
ie învăţăm. A c ă s t a însă o a î m p r u m u t a t Pavel dela p r o r o c u l
David, c a r e l e d i c e : « C e r t â n d u - m ă m ' a c e r t a t D o m n u l , si m o r ţ e î
i u m'a dat» ( P s a l m . C X V I I , 1 8 ) .
1 0 . Ca întristându-ne, pururea însă bucurându-ne.
O m e n i l o r c e l o r din a f a r ă , d i c e , li s e p a r e c ă s î n t e m î n t r i s -
:aţi; noî î n s ă a v e m î n d u l c i r e şi b u c u r i e î n t r e g ă şi t i n e r e s c ă î n
nima n o s t r ă , c ă c î n u n e b u c u r ă m u n e - o r i , nici în o r e - c a r e v r e -
T>\, şi în a l t e l e n u , ci t o t - d e - u n a şi în f i e ş t e - c a r e v r e m e .
Câ săraci, pre mulţî însă îmbogăţind.
Apostolul P a v e l nu e r a n u m a i b o g a t d u p ă d u h o v n i c e s c a b o ­
găţie, cu c a r e f ă c e a b o g a ţ i p r e alţii, ci e r a b o g a t î n c ă şi c u
simţită b o g ă ţ i e , c ă c î , d e s c h i s e a v e n d lui-şî t d t e c a s e l e c e l o r b o ­
gaţi, cu a c e s t c h i p e r a p r e a b o g a t şi p u t e a a d a şi a l t o r a şî
i-î hrăni, p r e c u m h r ă n e a p r e s ă r a c i i sfinţii h r i s t i a n î , ceî d i n
Ierusalim, c u m i l o s t e n i i l e h r i s t i a n i l o r . A c e s t a î n s ă o a r a t ă ş i c u
următdrele c u v i n t e : .
C â nimic având, şi tdte avendu-le.
Cu a c e s t e c u v i n t e a r a t ă P a v e l , c ă nu a v e a n i m i c şi c ă I a r ă ş i
tote le a v e a , p e n t r u - c ă c e l c e n u e s t e î m p i r o n i t şi r o b i t d e v r e
m lucru al l u m e î a c e ş t i e a , a c e l a p e n t r u n e - p ă t i m i r e a s a , t o t e a -
vuţiile l u m e î le a r e . P e n t r u a c e s t a d i c e a c e s t a ş î , c ă a t â t a d r a ­
goste a v e a G a l a t e n i i c ă t r e e l , în c â t d e a r fi fost c u p u t i n ţ ă
ochii lor a r fi s c o s şi l - a r fi d a t luî P a v e l : « D e a r fi c u p u ­
tinţă, ochii v o ş t r i i s c o ţ â n d u - i i-aţî fi d a t m i e » ( G a l . I V , 1 5 ) . P e n - ,
tru a c e s t a a t â t a d r a g o s t e a v e n d c ă t r e P a v e l , c u m s ' a r fi s c â r b i t ,
p e n t r u b a n i şi n u a r fi d a t lui o r î c â t a r fi c e r u t ? A c e s t e a t o t e
însă le d i c e C o r i n t e n i l o r , p e n t r u c a s â n u s e t u r b u r e e l d e nicî
una din c e l e d i m p r o t i v ă şi s c â r b e n i c e c e îi u r m a i i l u i .
1 1 . Gura nâstrâ s'a deschis câtre voi, o Corintenilor;
inima ndstrâ s'a lăţit.
D u p ă c e a p o v e s t i t . A p o s t o l u l n e v o i n ţ e l e s a l e şi a a r ă t a t C o ­
rintenilor c ă s e c u v i n e s ă - i u r m e z e , a r e să-î p r i h ă n e s c ă c u m c a .
- 80 -
nu-l i u b e s c p r e e l . M â l î n a i n t e î n s ă d e a o face a c e s t a , l e a-
r a t â d r a g o s t e a c e a r e el c ă t r e dînşiî şi elice: c ă t o t - d e - u n a v o e s c
şi 'iubesc a v o r o v i î m p r e u n ă c u v o i , fraţii m i e i şi s â v e g r â e s c c u
î n d r ă s n e l ă , fără d e v r e o sfială; c ă a c e s t a î n s e m n e z ă c ă s ' a d e s ­
chis gura m e a către, v o î ) , 1

D i c e însă a c e s t e îubitoreştî c u v i n t e lor, p e n t r u - c ă va să-î c e r c e

şi s â . l e a r a t e c ă m a r a l e s a c e s t a e s t e s e m n d e d r a g o s t e î n d r ă z -
n e ţ ă cea. c ă t r e dînşii. N u n u m a î , d i c e , c u g u r a a r ă t d r a g o s t e a
c e a m c ă t r e voi,, ci-şi c u i n i m a m e a , c â c î o a m r ă s f ă ţ a t ă şi b i n e
î h c ă p ă t o r e p e n t r u v o i ; fiind-că. c o v î r ş i t d r e a f î e r b i n ţ ă l â (a) d r a g o s ­
tei m e l e c e i î c ă t r e " v o i a c e s t a şi g u r a m e a "o d e s c h i d e şi i n i m a
m e a o l ă ţ e ş t e şi o face a t â t a b i n e î n c ă p ă t o r e în c â t p r e voî t o ţ i
s â v ă î n c a p ă în s i n e , p e n t r u a c e e a şi d u p r e u r m a r e d i c e :
12. N u v e strîrritoriţî întru noi, ci strimtoriţi-ve întru
mâruntaele vdstre.
V o î , d i c e , în i n i m a m e a c e a l a t ă v ă aflaţi şi î n c ă p e ţ i t o ţ i fără
v r e o s t r î m t o r a r e , c u t o t e c ă v ă aflaţi a t â t a m u l t la n u m ă r ,
eu î n s ă î n t r u c e l e d i n l ă u n t r u a l e v o s t r e şi în i n i m a v o s t r ă a m
m u l t ă s t r î m t o r a r e şî n u . p o c î u a î n c ă p e a c u î n d e s t u l a r e şi c u lă­
ţ i r e , m ă c a r c â s î n t u n u l s i n g u r , a d e c ă eii v ă i u b e s c c u c o v î r ­
ş i r e , voi î n s ă m ă i u b i ţ i şi m ă a v e ţ i î n t r u s i n e - v ă ; d a r î n s ă c u
s t r î m t o r a r e m ă a v e ţ i şi n u c u l ă ţ i r e şi c u b u n ă î n c ă p e r e .
13. Şi aceeaşi răsplătire ) ca unor fii dic: lăţiţi-ve şi voî..
2

') Fotie înşă scote şi altă înţelegere din Zicerea: „Gura nostră s'a
deschis către voi o Corintenilor" cjicâud Fotie: că în loc de „multă
materie dafî mie de a 'mî deschide gura şi a grăi voue"; căcî când sînt
doî prieteni, şi unul iubeşte pre cela-l-alt cu covîrşire, îar acela nu'l Iu­
beşte pre el asemenea, cel dintâîu are multă materie şi îmbîelşugare şi
îndreptări de cuvinte a-î grăi şi a se jălui către.prietenul cel ce nu'l iu­
beşte asemenea. Drept aceea, dupre urmare şi Pavel spune drepte cu­
vintele sale, că el îî avea pre dînşiî în inima sa şi se lăţea şi nu se strîm-
torea, îar Corinteni se strîmtoreau şi nu se lărgeau aşa. Iar Teodorit Zice
aşa: „De Iubirea ceea ce am către voî sînt silit a le Zice acestea: că prc-
t o ţ î v o î ve port întru sinemî. Că acest-fel este firea dragostei, bine în­
căpătore face pre inimile cele ce o au". Iar Chrisostom aiurea tâlcuinc
Zicerea acesta Zice aşa: „adecă a ascunde şi cu tăcere a-mî opri dragos­
tea nu pocîu;. ci tot-de-una. pre voî şi pretutindenea şi în gând şi pre
limba ve port" (la tâlc. psalm. XII).
*) însemneză că dupre Fotie lipseşte aicea Z'cerea „arătaţi-ve sau întro
duceţi", adecă aceeaşi răsplătire arătaţi-o şi voî; se îndrepteză însă alcă
. tuirea şi de se va ridica conlegătura (crinjucţia) „şi", ca u n a ce abate ş
e. de prisos. Iar este înţelegerea aşa: „Vă strîmtoriţî întru cele din.lăuntn
ale vostre"; şi atunci în ce? Intru acestaşî răsplătire, că nedrept lucru est
la acestaş răsplătite de dragostea mea fără strîmtorire, voî a ve strîm
. tori, pentru acesta ca unor fii Zic vouă: lăţiţi-ve şi voî întru acesta-ş
răsplătire şi îubiţi-ne ' pre noî fără strîmtorare precum şi noî ve îubir
pre voi fără strîmtorare. Iar Kiril al Alexand. Zice aşa: „Că DumneZei

— 81 -
T»M. U.
 A c e e a ş i r ă s p l ă t i r e d i c e , şt a s e m ă n a r e d e d r a g o s t e , c e a m e u
c ă t r e v o î , a r ă t a ţ i şi voî c ă t r e m i n e şi l ă ţ i ţ i - v e şi v o î î n t r u m i n e ,
p r e c u m şi eu. m e l ă ţ e s c c ă t r e voL A r a t ă î n s ă c ă r ă s p l ă t i r e a şi
a s e m ă n a r e a a c ă s t a a d r a g o s t e i , e s t e d a t o r i e lor, c ă c i e a u n o r fii
d i c a c ă s t a ; adecăTTU c e r v r e u n m a r e l u c r u d e l a voi, p e n t r u - c ă
eii s î n t p ă r i n t e d u h o v n i c e s c ai. v o s t r u , şi voî fii d u h o v n i c e ş t i aî
m e i ; p e n t r u a c e e a c a o d a ţ o r i e T c e i u c a şi e u t a t ă l s ă fiu I u b i t
d e fii? m e i , fiîrîd-eă fiii fireşte s î n t d ă t b r î a I u b i p r e t a t ă l l o r .
14. Na.: fiţf şţrejjt.-înjugaţi cu cei n e c r e d i n c i o ş i .
Pentru .a . n C ^ ; . ^ ^ ţ a ^ ^ P 0 - ' A p o s ţ ^ u t " i J ^ e de mai sus' p e n J

t r u s i n e , a r a t ă a i c e a c ă p e n t r u folosul l o r c e r e şi a r c t r e b u i n ţ ă
d e d r a g o s t e a l o r şi c a c u m le-ăr d i c e a ş a : o h r i s t i a n i l o r , a c e s t a
e s t e a m ă i u b i voî p r e m i n e d e a n u v ă a m e s t e c a c u c e î n e ­
c r e d i n c i o ş i şi a n u v ă p l e c a în p a r t e a lor, n u a d i s î n s ă ; n u v ă
• m e s t e c a ţ i , c i : n u v ă înjugaţi î n j u g s t r ă i n , a d e c ă n u n e d r e p t ă ţ i ţ i
d r e p t a t e a , n u vă p l e c a ţ i şi nu v e î m p ă t i m i ţ i c u c e î n e c r e d i n ­
cioşi în l u c r u r i l e a c e l e a c e nu s ? n r 1 e g î u i t e şi c u d r e p t c u v î n t ;
c ă c î a s e î n j u g a în j u g strein d i c e la c u m p ă n i r e a c e a n e -
d r e p t ă , c â n d o p a r t e a c u m p e n e i să p l e c ă şi a t â r n ă ş î ' n u s t ă
îh a s e m ă n a r e şi în d r e p t a t e ) . V e d ' şi s u p t î n s e m n a r e a d ' c e r e l : c a
1

să fiţî c u r a ţ i şi fără p r i h a n ă (Eitip I, 1 0 ) .

grăia Iudeilor prin glasul luî Isaia: assultaţî cuvîntul Dqmnului bărbaţi
necăjiţi. Şi îarăşî: înveţaţi-ve a asculta stri'mtorinclu-ve (Is.'c, XXVIII,! 14).
PJşind şi Pavel din strîmtorirea legeî grăia ore-oărora dintre ceî ce attin-
c e a crezură cjicend: „Gura . nost"ă ş'a d e s c h i s ş a t r e v o î Corintenilor; 1

inima nostră s'a lăţit; nu ve strîmt«n^ 'întru 'noî, dat ve strîmtoriţî în­
tru cele din lăuntru ale vostre. Insi* flţsstaşî răsplătire, o ' djc vouă -ea
fiilor, lăţiţi-ve şi voî şi nu fiţî înjug;lndt;-vă în jug strein c u ceî necre­
dincioşi; că încă urma poruncilor fucaic-Sijitt şi nebuneştilor zadarnice s f a ­
turi" (Cartea I). . . . ;..
'*) Iar Fotie cjice că cţicerea „înjfiga;:e pa ceî streini" cjice că acesta î n ­
semneză, dupre înţelegerea de maî sus' dupre c a r e a tâlcuit-o acesta :şi
Sfinţitul Teofilact şi acesta încă adecă: Cum că nu se cuvine a se mes­
teca cu ceî necredincioşi ca cu y lor şi cu ceî streini, precum şi legea
cea veche a luî Moîsi porunceşte, djeead: „nu veî. p u n e dobitocul î n j u g
străin" (11 lege X I X , 1 9 ) cu c a r e .cuvinte porunceşte că nu se cuvine a
mesteca dobitocele nostre cu dobitocele cele de alt n e a m , nicî pentru a
naşte nicî spre a face altă ore-care lucrare. Insă prin necuvîntătorele d o ­
bitoce legîueşte că noî omenii cei cuvîntltorî şi hristianiî ceî drept, -slă­
vi torî se cuvine a ne feri cu tot chipul de unirea şi împărtăşirea-celor
de altă credinţă şi de alt neam şj n'xî a n e însoţi prin nuntă cu dînşii,
nicî să-î luăm ajutor la vre o lucrare duhovnicesca, fiind-că maî mult au să'
strice uniî ca aceştia ostenelele nostre decât a le folosi, căcî ce trebuinţă
este să mesteci tu drept slăvitorul hristian evghenia credinţei tale cu
mincinosele şi neadeveratele odraslele, relei credirtfe? (Din Amfiloh. în­
trebări 2 4 2 ) . I a r Teodorit aşa tâlcueşte: „Nu u r m a ţ i celor c e înjugau boi
cu cele streine şi cu ceî ce atârnă cumpăna, amăgirea necredincioşilor
cinstindu-o maî mult decât dreptatea nostră".

- 82 -
: Câ ce împărtâşire are dreptatea şi nelegiuirea ?
A i c e a A p o s t o l u l n u face a s e m ă n a r e a luişî şi a n e c r e d i n c i o ş i ­
lor, ci c u m p ă n e ş t e f a p t a b u n ă şi e v g h e n i a C o r i n t e n i l o r c u r ă u t a ­
t e a n e c r e d i n c i o ş i l o r ; şi p r e c u m u n p ă r i n t e v ă d e n d p r e fiîul s ă u
că î m p r e u n ă s e î n t â l n e ş t e şi p e t r e c e c u o m e n i r ă i şi s t r i c a ţ i ,
d i c e luî: fiîule, c e i m p ă r ă ţ i r e şi u n i r e a r e e v g h e n i a t a c u n e t r e b ­
nicia o m e n i l o r a c e l o r a ? C u u n c h i p c a a c e s t a şi P a v e l d i c e c ă - ,
t r e C o r i n t e n i : v o î o d u h o v n i c e ş t i i m e i fii, s î n t e ţ î a e v e a şi c u to-r
tuiul t o t d r e p t a t e şi f a p t ă b u n ă . lâr^necrfeâincipjşiî a c e i a , sînt;-
cu t o t u l u i t o t r ă u t a t e şi nelegiuire.'" Deet •^•^g*art$şir6V|t î m ­
p r e u n ă p e t r e c e r e a y e ţ î s ă faceţi voî c u a c e i a ?
1 5 . Şi c e îrripărtâşire. este lumineî c u întunerecul, sau ce
unire" este luî Christos cu veliar? ) 1

V r â n d A p o s t o l u l cu t o t chipul să d e s p a r t ă p r e hristianî d e
cel n e c r e d i n c i o ş i , n u a d i s c e î m p ă r t ă ş i r e şi u n i r e a u fiii l u m i ­
n e î c u fiii î n t u n e r e c u l u î , ci î n s e ş i l u c r ă r i l e a c e s t e n e î n s u f l e ţ i t e , a-
d e c ă l u m i n a şi î n t u n e r e c u l l e - a p u s în l o c d e o b r a z e , c a r e l u c r u
e s t e m a î m a r e şi m a î l u c r ă t o r c a s ă î n d u p l e c e p r e a s c u l t ă t o r i ;
aii p u s î n s ă şi p r e C h r i s t o s şi p r e veliar, c a r e h u m e î n s e m n e z ă
e v r e e ş t e a p o s t a t , c a r e l e e s t e d i a v o l u l şi p e n t r u a c e s t a a f ă c u t
c u v î n t u l m a î î n f r i c o ş a t şi m a î î n d u p l e c ă t o r .
S a u ' c e parte este credinciosului cu cel necredincios?
l
) Injru altele se scrie velial; îar mult învăţatul Coresie avend ştiinţă
de limba Evree, cjice: că veliar va să cjică fără jug, fără stăpânire, ca u-
•nul '.pe nu s'a s u p u s . j u g u l u i şi stăpânire! luî DumneZeu: „Că pune-voîu,
dice, s c a u n u l meii d'asupra nourilor şi voî fi asemenea celuî prea înalt".
Iar vielzevul să tâlcueşte DumneZeu al muştelor adecă al celor nepu­
tincioşi şi care alergă către putorile patimilor ca muştile. Iar demon se
numeşte dela Deio, adecă învăţ, căcî dupre prorocul: „Este înţelept de
a face răii saii de a fi speculator şi a înfricoşa, după Evsevie. Iar Sa­
tana va să Zică protivnic, sau curgere a nopţeî. Iar Asmodeu se tâlcueşte,
judecată a zidireî, fiind-că munceşte pre ceî veî. Iar diavol se Z i dela c e

; clevetesc, pentru-că cleveteşte pre DumneZeu către omenî şi pre omenî

către DumneZeu. Iar c-um-că cele ce sînt protivnice, nicî odinioră se pot
uni, adevereză şi DumneZeu prin Ieremia cţicend : „Ce e paîul către grâu ?
(Cap. XXIII, 28). Dice şi înţeleptul Sirah: „Ce împărtăşise-va lupul cu mie­
lul? Aşa păcătosul cu cel bine cinstitor de DumneZeii. Ce pace va fi între
hienă şi între c â n e ; şi pace bogatului către sărac? (Sir XIII, 18) Şi îarăşî: ce
se va împărtăşi 61a cu căldarea, acesta va greşi 61a se va strica. Dice însă
şi Marele Vasilie tâlcuind Zicerea luî Isaia aceea: Şi se va lua dela dîn­
şiî (dela. IsraeUtenî) jugul lor (Asirienilor adecă) (Isaia XXV, 24). Acesta
tâlcuindu-o Sfîntul Zice: „Trebue dar noi curat a ne lepăda de păcat
ca să avem grumazul nostru slobod de jugul Asirienilor (adecă al de­
monilor şi al patimilor) şi să putem a ne face supt jugul luî Christos;
" că cu neputinţă este grumazului nostru a se s u p u n e la doue juguri, la cel
al Domnului şi al Asirianului (adecă al diavolului), că ce cuminecaţie are
dreptatea cu fâră-de-legea ? Sau ce împărtăşire are lumina cu întunerecul;

— 83 —
 A i c e a a a r ă t a t şi h o t ă r î t o r a p u s o b r a z e l e c r e d i n c i o s u l u i şi
a l e n e c r e d i n c i o s u l u i , p e n t r u c a sâ n u s e a r a t e c ă p r i h ă n e ş t e p r o s t
şi h o t ă r î t o r p r e r ă u t a t e şi c â l a u d ă p r e f a p t a ' b u n ă . ;
16. Sau ce învoire este bisericeî lui Dumnedeu cu U
doliî? Că voî sînteţî biserica Dumnedeuluî celuî viu. ]
N e c r e d i n c i o ş i i , d i c e , s î n t c a p i ş t e a l e idolilor, saii şi idolii a e v e a ;
i a r voî c r e d i n c i o ş i i h r i s t i a n î s î n t e ţ î b i s e r i c ă a lui D u m n e d e u ; şi
nu a unui d u m n e d e u ca aceluîa p r e c u m mitologhisesc băsnuindu-1
E l i n i i , c a r i i slujesc şi s e î n c h i n ă u n o r (ţel m o r ţ i şi idoli n e î n ^
sufleţiţî, ci sînteţî b i s e r i c ă a viului D u m n e d e u . D e c i c e î n v o i r e
a d e c ă p o t r i v i r e şi u n i r e e s t e î n t r e v o i b i s e r i c i l e viului D u m ­
n e d e u , şi î n t r e m o r ţ i i şi n e s i m ţ i t o r i i idoli ). 1

Precum a dis Dumnedeu, câ voîu lâcui întru dînşii şi

voîu umbla şi voîu fi al lor Dumnedeu, şi el vor fi mie
norod (Leviţî X X V I , 12).
P e n t r u a nu se a r ă t a d u m n e d e e s c u l A p o s t o l că r n u l c o m e ş t e
(linguşeşte) pre Corinteni, p e n t r u acesta a d u c e a c u m m ă r t u ­
rie d i n S c r i p t u r i , c u m c ă h r i s t i a n i î s î n t b i s e r i c ă a lui D u m n e ­
z e i i . D e c i a lăcui D u m n e d e u în l ă u n t r u l n o s t r u , în h r i s t i a n î ,
a c e s t a o p r i c i n u e ş t e c u r ă ţ i a v i e ţ e î n o s t r e ceiî d e m a î n a i n t e .
Iar şi a u m b l a însuşi D u m n e d e u î n l ă u n t r u î n t r u n o i , a c e s t a

') însemnăm aicea, că de vreme ce hristianiî sînt biserică a D u m n e -

d,euluî celuî viu, precum djce aicea Apostolul, pentru acesta, precum sim­
ţită biserică cea din Ierusalim avea reţele înaintea uşilor sale, pentru a nu
intra înlăuntru într'însa muşte şi necurate insecte saii vietăţi, că aşa cjice
lezechiil: „Uşile şi ferestrele (bisericeî adecă) să fie cu reţele" (lez. XVI, 16).
Cu un chip ca acesta şi hristianiî, bisericile luî Dumnecţeu cele gândite
şi însufleţite, trebue să aibă la ferestrele bisericeî lor, adecă la cele cinci
simţiri ale lor, reţele; va să djcă să aîbă la dînsele frica luî D u m n e z e u
şi pomenirea judecatei ce va să fie şi a muticei şi cu reţelele aceştia s ă
oprescă teoriile (privirile) cele îndulcitore şi aucjurile cele necuviinciose şi
în scurt tote închipuirile cele împătimitore să le depărteze dela simţirile
lor şi să nu le lase să intre în inima lor, ca să nu spurce biserica luî
DumneZeu. Aşa porunceşte înţelept. Nil djpend: „Apostolul dice: bise­
rica luî DumneZeu sînteţî; decî ca să nu se târască nimic din închipu­
irile cele necurate, să intre în mintea ta, împleteşte reţele la ferestrele
trupuluî de gândurile judecăţeî ce va să fie,_îngrădindu-fî mintea despre
cele ce obişnuesc a intra prin simţiri (la tom. 2 din octateuh).. Biserica
însă a luî DumneZeu maî ales se face cela ce are tot-de-una închegată
pre pomenirea luî DumneZeu în inima sa şi gânditor se rogă precum'
Z'ice Marele Vasilie: „că aşa ne facem biserică a luî DumneZeu, Când
nu se curmă desa aducere aminte cu îngrijiri pământeşti, nicî se turbură
mintea de neaşteptatele patimi" (Epist. 1).; Se Z'ce însă la Varin, că bi­
serică a luî DumneZeu este privitorul sfintei unimî, adecă cela ce s e
face pre sineşî neînduplecat şi, neînchipuit întru rugăciune şi întru te­
oria unateculuî DumneZeu.
o pricinueşte î m b u n ă t ă ţ i t ă petrecerea nostră cea d u p r e ce a
lăcuit D u m n e d e i i î n t r u noî. C â c î c â n d s e v a c u r a ţ i o m u l d e p a ­
timi, a t u n c e a l ă c u e ş t e D u m n e d e u î n t r ' î n s u l , şi î a r ă ş î c â n d d u p ă
a c e e a s e p o r n e ş t e o m u l şi s p o r e ş t e în f a p t e p l ă c u t e luî D u m ­
n e z e i i , a t u n c e a s e d i c e c â D u m n e d e u u m b l ă în i n i m a a c e l u î a
a r ă t â n d u - î c u c u n o ş t i n ţ ă c â l u c r e z ă d a r u l luî î n t r u d î n s u l şi a-
r a ţ ă c u d u h o v n i c e ş t i m i ş c ă r i şi cu d u m n e d e e ş t î însuflări sfînta
sa v o e ; c ă a t u n c e a o b ş t e s c u l D u m n e d e u l t u t u r o r n e a m u r i l o r
şi ai t u t u r o r f ă p t u r i l o r , c u m a i a l e s şi c u m a i d e o s e b i t c h i p s e
face D u m n e d e i i î n s u ş i t al o m u l u i a c e l u î a ; p e n t r u a c e e a şi o m u l
a c e l a s e r i d i c ă la r â n d u i a l a şî m e s u r a v e c h i l o r p a t r i a r h i , a luî
A v r a a m , a luî I s a a c şî a luî I a c o v , al c ă r o r D u m n e d e u l a t o t e
cu o s e b i t c h i p s e d i c e a D u m n e d e i i : « C ă e u s î n t a d i s ( c ă t r e
Moîsi) D u m n e c l e u l lui A v r a a m şi D u m n e d e u l luî I s a a c şi D u m ­
n e d e u l luî I a c o v » ( E ş i . III, 6 M a t . X X X I I , 32). V e d i şi s u p ' t î n s e m -
n a r e a d i c e r e i : « D e a lăcuî C h r i s t o s p r i n c r e d i n ţ a î n t r u inimile
v o s t r e » ( E f e s III, 1 7 ) . __.
1 7 . Pentru acesta eşiţî din mijlocul nostru şi osebiţi-ve
şi de necurat nu ve atingeţi; şi eu v e voîu priimi pre voî,
dice Domnul (Isaia L l l ^ r ' r ) . '
N u a d i s : n u f a c e ţ i l u c r u r i n e c u v e n i t e şi n e c u r a t e , ci a d i s
cea m a î m a r e : s ă n u v e a t i n g e ţ î d e E l i n i . N e c u r â ţ i a î n s ă e s t e
d e d o u ă feluri: u n a a - t r u p u l u î şi a l t a a s u f l e t u l u i ; şi n e c u r ă ţ i e
a sufletului e s t e g â n d u r i l e c e l e d e r u ş i n e şi t r u p e ş t i , p o m e n i ­
rile d e reii, v i c l e ş u g u r i l e , î n d u p l e c ă r i l e şi î n v o i r i l e p ă c a t u l u i , a
privi c i n e - v a c u p o f t ă feţele c e l e f r u m o s e , a s e î n d u l c i d e c u ­
vintele cele d e ruşine, a s p u r c a cele-l-alte simţiri ale sale cu
î n d u l c i r i l e p ă t i m a ş e şi v ă t ă m ă t o r e . tar n e c u r ă ţ i e a t r u p u l u î î a r ă ş î
e s t e c u r v i r e a , p r e a c u r v i a şi o r i c a r e a l t ă î n v e r ş u n a r e , c e s e face
p r i n f a p t e . P e n t r u a c e s t a v o i a şi D u m n e d e u şi d u m n e d e e s c u l
A p o s t o l u l l u î , c a , n o î h r i s t i a n i î s ă fim c u r a ţ i d e t o t e a c e s t e a şi -eu
sufletul şi c u t r u p u l . D e c i eşiţî, d i c e , v o î hristianiî d i n î m p r e u n a
p e t r e c e r e a o m e n i l o r n e c r e d i n c i o ş i şi d i n î m p ă r t ă ş i r e a faptelor
c e l o r r e l e şi osebiţi~Ve, a d e c ă s t a ţ i o s e b i ţ i d e s i n e - v e d e s p r e
dînşii şi c u r â ţ a ţ i - v e şi a t u n c e a v e voiu. p r i i m i ; c ă c î c â n d t u hri-
s t i a n u l t e v e i o s e b i d e o m e n i i ceî r ă i şi v i c l e n i şi d e faptele
c e l e r e l e , a t u n c e a t e vei u n i c u D u m n e d e u .
18. Şi voîu fi v6ue de tată, şi voî veţî fi mie de fi
şi fiice, dice Domnul a-tot-ştiutorul (Ev. X X X I , 1)."
Vedi Iubite c e t i t o r l u l e c u m a p r o r o c i t p r o r o c u l I e r e m i a dir
î n c e p u t p r e a. d o u a n a ş t e r e a Sfîntuluî B o t e z şi p r e p u n e r e a d<
fii c a r e a v e m s ă o . d o b î n d i m noî h r i s t i a n i î în anii cel m a i :d<
ore urmă ? Câ a c e s t a o î n s e m n e z ă d i c e r e a a c e s t a a luî.
— 85 —
 C A P , VII.

1. Decî aceste făgăduinţe avendu-le, Iubiţilor, sâ ne

curăţim pre înşi-ne de totă spurcăciunea trupuluî şi a du­
hului.
C a r e făgăduinţe dice aicea Pavel, că a v e m noi hristianiî ? A -
c e s t e a a d e c ă de a fi n o i b i s e r i c i a î e l u i D u m n e z e u , d e a a v e a n o î
p r e D u m n e d e u \şi P ă r i n t e l e l â c u i n d şi u m b l â n d î n l ă u n t r u ! n o s ­
t r u ş i -de a fi - rţ&% f t f . ş î -rTjiirQs:! al l y î Du^oe^eii^ P e n t r u a c e s t a
d a r s â ne. c u r ă ţ i m |>ţe înşi-ne^ d e n e c u r a t e l e f a p t e , p e n t r u - e ă a-
c e s t e a s p u r c ă t r u p u l n o s t r u ; s ă n e c u r ă ţ i m î n s ă şi d e c u g e t e l e
cele d e r u ş i n e şi h u l i t o r e şi p ă t ; m a ş e , p e n t r u - c ă a c e s t e a s p u r c ă
p r e d u h u l a d e c ă sufletul nostru
Sâvîrşind sfinţenie pentru frica lui D u m n e d e u .
N u e d e s t u l , d'ce, n u m a î a s e d e p ă r t a c i n e - v a d e n e c u r ă ţ i i l e
• şi d e p e c a t , ci s e c u v i n e p r e l â n g ă a c e s t e a a face b u n ă t a t e şi
s f i n ţ e n i e , a d e c ă s ă d o b â n d e s c ă c u r ă ţ e n i a şi î n t r e g ă î n ţ e l e p c i u n e ;
a a d a u s î n c ă şi « I n t r u frica luî D i T m n e d e u » s a u p e n t r u - c ă s e face
î n t r e g ă î n ţ e l e p c i u n e şi m e ş t e ş u g i t ă , a d e c ă a c e e a c e î n t r e b u i n ţ e z ă
c i n e - v a î n a d i n s , p e n t r u c a să "placă o m e n i l o r şi n u p e n t r u frica
.luî D u m n e d e u ; sau. c u a c e s t a a r a t ă n o u e P a v e i cu c e c h i p p u ­
t e m s ă s â v î r ş i m î n t r e g ă î n ţ e l e p c i u n e , a d e c ă c u frica lui D u m n e ­
deu, căcî m ă c a r deşi pofta trupuluî tiraniseşte p r e o m , dar însă
cel c e a r e frica luî în i n i m a s a , a c e l a v a p o t o l i t u r b a r e a p o f t e i .
P e n t r u a c e s t a a d i s şi D a v i d : « I m p i r - o n e ş t e c u frica ţ a c ă r n u r i l e
mele, c ă d e judecăţile tale m'aro temut» (Psalm CXVIII, 19).
Să nu socoteşti însă, o cetitoriule, c ă sfinţenia însemneză n u m a i
p r e î n t r e g ă î n ţ e l e p c i u n e , n u , câcî a c e s t a î n s e m n e z ă d e o p ş t e
p r e t o t ă c u r ă ţ e n i a vieţeî.
2. încăpeţi-ne pre noî, pie ni nmea am nedreptăţit, pre
niminea am stricat, dela, nunnv a ne-am- lăcomii.
l
) Marele Vasilie însă, întrebat fcind c e este spurcăciunea trupuiu*' şi
ce spurcăciunea duhului? răspunde, ca spurcăciunea trupului este a se
mesteca cine-va cu omenii aceîa ce fac .:aptei« cele de ruşine şi fâră+
de-lege şi oprite de Scripturi; iar otn j u u n e a rîuhuluf,,adecăj a suflet
tuluî, este a se arăta cine-va n e u r a l t it e acei ce cugeteză şi fac fap­
tele cele oprite ca acestea; atuncea în :-<a s s tace curat de cele ca' acestea,-
când nicî mănâncă împreună cu ceî ce cugeteză cele ca acestea şi cu cariţ
le fac sau când se mâhneşte în inimg; sa_pantru dînşiî, precum'cţicea David,i
„întristarea m'a cuprins pentru p&ztt «i ceî ce au păsăsit legea ia".
Şi când va arăta pentru dînşii > ci»Ufel de mare întristare, în e®
fel au arătat şi Corint, pentru cel ce cwvea. cu maşteha sa, întru tote fe~
rindu-se pre sineşî de dînsul că toţi erau curaţi de păcatul aceluîa. Iar
sfinţenie este când cine-va se afiero cşf sie sine sfîntuluî Dumnecţeu
cu tot sufletul său şi este nedespărţit in. tata vremea (Hot. LIII pe scurt).'-
 A i c e a î a r ă ş p o r n e ş t e A p o s t o l u l c u v î n t u l d e s p r e d r a g o s t e ; fi­
ind-că a r ă n i t C o r i n t e n i d i c e n d lor, c ă fug d e d i n s u l şi a l e r g ă
şi s e u n e s c c u ceî n e c r e d i n c i o ş i şi n e c u r a ţ î , a c u m îî î n d u l c e ş t e
şi d ' c e : I n c â p e ţ i - n e p r e n o î , a d e c ă p r i i m i ţ i - n e cu d e s f ă t a r e în
inimile v o s t r e şi s ă n u m e s t r î m t o r e s c în s u f l e t e l e v o s t r e ; g h i -
c i t o r e ş t e î n s ă a r ă t â n d p r e m i n c î u n o - a p o s t o l i î d i c e : c ă p r e nicî
unul d i n v o î a m n e d r e p t ă ţ i t î n b a n i , a d e c ă b a n i î n i m ă r u î a m
l u a t c u n e d r e p t a t e , nicî arii-stricat., j a d e c ă .nici . a m „an]#git p r e
c i n e - v a , nici m i n t e a c u î - v a o a m s t r i c a t c u d o g m e p ă g â n e ş t î ;
iiicî ne-ayfv l â c o m i t s p r e avviţi]^ ^<^p^ jxu amvâpii., u t e r a m a-,
dunat arginţi pentru pricina p r o p o v e â u i r e î ) . 1

' 3 . ' Nu spre osândire dic, că mal înainte am dds, cum că

întru inimile ndştre sînteţî ca împreună.să murim şi împre­
ună sâ viem.
N u d i c v d u e fraţii m e i ; a c e s t e a , d i c e ' P a v e l , p e n t r u c a s ă v e
o s î n d e s c ; ci d e u n d e e s t e a r ă t a t , r ă s p u n d eî, c ă n u l e d i c i a-
c e s t e a ca să n e o s â n d e ş t i , o fericite P a v l e ? D i n d r a g o s t e , dice,
î n t r u c a r e v e afn, p e n t r u - c ă voî v e aflaţi în i n i m a m e a ; c ă c i
e s t e cu p u t i n ţ ă a i u b i c i n e - v a p r e a l t u l , a, n u v o i i n s ă s ă s e
î m p ă r t â ş e s c ă d e p r i m e j d i i l e şi r e l e l e î n t â m p l ă r i a l e i u b i t u l u i s e u ,
p e n t r u , a c e s t a a i c e a d i c e P a v e l , c ă e u a t â t a v e I u b e s c p r e voî
în c â t g a t a s î n t şi a m u r i î m p r e u n ă cu v o î . I n s ă I a r ă ş i , fiind­
c ă m u l ţ i n u s e b u c u r ă î m p r e u n ă p e n t r u p i z m a şi z a v i s t i a , c â n d
prietenii; lor să b i n e n o r o c e s c , p e n t r u a c e s t a a a d a u s P a v e l şi
pre dicerea «a î m p r e u n ă vieţui», a d e c ă eu cu d r a g o s t e m e b u -

._ ') Aşa ore când şi prorocul Samuil când a îmbătrânit, a cjis către tot
norodul luî Israil,: „Iată eu, răspundeţi asupra mea înaintea Domnului
şi înaintea unsului lui; al căruia viţel am luat, sau asinul cuî am luat?
Sau pre cine am silnicit din voî? Sau pre cine am înghesuit sau din
mâna cuî am luat plată de împăcare sau încălţăminte? Răspundeţi asu­
pra mea şi voî îritorce voue. Şi a cjis către Samuil; nu ne-aî nedreptăţit
şi hu ne-aî silnicit şi nu ne-aî necăjit şi nu aî luat din m â n a nimăruî
nimic (1 Impar. XII, 3). Maî acesteaşî le-a cji Ş' Moîsi către Dumne- s

cjeft, când s'a necăjit forte pentru starea împrotiva a luî Datan şi a luî
Aviron: „Şi s'a supărat Moîsi forte şi a cţis către Domnul, să nu îa a
aminte la jertfa lor, pofta nimăruî dintr'înşiî nu am luat nicî răutate vre
unuia dintr'înşiî am făcut" (Num. XVI, 25). Şi David asemenea cţicea:
s,Fără de nelegiuire am alergat şi m'am îndreptat" (Psalm LVIII, 4). Şi
''..'-&raşl: „De este nedreptate în manile mele" (Psalm VII, 3). Iată cum se
1
cuvine a fi slobod de totă nedreptatea şi luare de mită judecătorii şi
apărătorii norodului şi maî ales ceî ierosiţî adecă arhiereu şi preoţii:
'•.căci cel. ce îa darurî, cu neputinţă este pot dice a face judecată drepţi
> jşi a 'păzi necălcate dumnecieeştile legi. Pentru acesta este scris: „Şi da­
ruri iiu veî l u a , ' c ă darurile orbesc ochiî celor ce văd şi strică graiurile
cele drepte" (Eş. XXIII, 8). Şi îarăşî: „S'a perdut pre sineşî luătorul de
mită. Iar cela ce urăşte, luarea darurilor, se mânuieşte" (Pild. XV, 27)
1
_ 87 -
cur împreună d e b u n a n o r o c i r e şi d e v i a ţ a v o s t r ă . I a r î n ţ e l e ­
gerea atot cuvîntul este acesta, că eu, i u b i n d u - v e p r e v o î , nici;
d e p r i m e j d i i l e v d s t r e v o î u fugi, nicî d e b u n e norocirile vostre!
vOîu zavistui, ci la a m â n d o u ă v o î u fi î m p r e u n ă p ă r t a ş şi d e .
p r i m e j d i i l e v o s t r e şi d e b i n e n o r o c i r i l e vostre.
4 . Multă îmi este îndrăznela către voi, multă îmî. este
lauda pentru voi.
Fiind-că Pavel se arată că înfrunta maî sus pre Corinteni,
c ă c i l e - a f o s t d i s , c ă s e s t r î m t o r e s c şi să-1 î n c a p ă în i n i m i l e
lor cu d e s f ă t a r e ; p e n t r u a c e s t a a c u m s e d e s v i n o v ă ţ e ş t e , în-
d u l c i n d u - î şi v i n d e c â n d u - I , c ă d j c e : C â n u v ' a m d i s c u v i n t e l e
c e l e d e m a l sus,*fraţilor, c a p r i h ă n i n d u - v ă , ci le-am, d ' pentru s

m u l t a î n d r ă z n e l a c e a m c ă t r e v o î şi p e n t r u - c ă v o e s c s ă s p o ­
riţi î n t r u fapta b u n ă , c ă c î c u m c ă n u v ă p r i h ă n e s c , a r ă t a t e s t e
şi din a c e s t a c ă e u c ă t r e ceî-l-alţî m e l a u d p e n t r u voî..
M'am umplut de mângâere, prea de prisosit am bucurie
întru tot necazul nostru.
F i i n d - c ă v ' a ţ î î n d r e p t a t , d i c e , p e n t r u - c ă v ' a m p r i h ă n i t în t r i ­
miterea cea dintâiii, p e n t r u a c e s t a m ' a ţ l u m p l u t d e t o t ă m â n ­
g â e r e a , şi n u n u m a î a ţ i p r i c i n u i t m i e m â n g â e r e , ci m ' a ţ î s l o b o d i t
şi d e t d t ă m â h n i c l u n e a , ci î n c ă m ' a ţ î u m p l u t c u î m b e l ş u g a t e d e
t o t ă b u c u r i a . I a r î m b e l ş u g a r e a şi m u l ţ i m e a b u c u r i e i o a r a t ă î n ;
d i c e r e a : « P r e a d e p r i s o s i t şi a t â t a , d i c e
m u l t ă b u c u r i e aţî p r i ­
cinuit mie în cât a c e s t a b u c u r i e întru t o t necazul m e u cel m a r e :
c e a v e a m l-a s t i n s » . A c e s t e a î n s ă c e l e d i s e a i c e a , s e p a r c ă
s î n t p r o t i v n i c e c e l o r c e a <Şis c u p u ţ i n m a î î n a i n t e d e s p r e C o - ;
r i n t e n î . N u s î n t î n s ă p r o t i v n i c e , p e n t r u - c ă şi a c e s t e a c e le d i c e
a i c e a şi c e l e c e l e - a cjis m a î s u s s î n t cUvinte î n s e ş i d e p r i ­
e t e n şi i u b i t , î a r n u d e v r ă ş m a ş . C ă a c e l e a l e - a d i s c a m u s - ;
trând p r e Corinteni, iar a c e s t e a le-a dis ca adeverindu-î c ă n u ,
a fost d i n v r a j b ă m u s t r ă r i l e a c e l e a , ci d i n m u l t ă d r a g o s t e c e / ;
a r e c ă t r e dînşii. " •
5 . Câ viind noi în Machedonia,. nicî o odihnă a avut.
trupul nostru.
A i c e a p o v e s t e ş t e n e c a z u l c e a a v u t d u m n e d e e s c u l P a v e l şi
î n M a c h e d o n i a şi îl a r a t ă c u c u v î n t u l m a r e , p e n t r u c a d u p r e
u r m a r e s ă a r a t e m a r e şi p r e b u c u r i a c e o aii p r i c i n u i t lui C o ­
r i n t e n i i , p r i n c a r e b u c u r i e a d e p ă r t a t n e c a z u l cel m a r e ; p o t r i v i t
î n s ă a d i s c ă t r u p u l s ă u n u a l u a t v r e o o d i h n ă , fiind-că su^- .
fletiil lui P a v e l e r a n e b i r u i t şi d e nicî u n n e c a z şi r e a î n t â m ­
plare nu cădea.
Ci întru t6te necâjindu^ne, din afară resboîu.
— 88 -
 D i n afară, d i c e , d e l a n e c r e d i n c i o ş i i E l i n i , u r m a n o u e resboe
şi î m p r o t i v i r î .
Din lăuntrul temeri.
D e l a h r i s t i a n i î cel n e p u t i n c i o ş i I a r ă ş i ; c ă p r e a c e ş t i a îî n u ­
m e ş t e din l ă u n t r u ; u r m e z ă n o u e t e m e r i , dice, p e n t r u - c ă n e t e ­
m e m n u c u m - v a e l s ă s e a m ă g â s c ă şi s ă s e r ă t ă c e s c ă d e c ă t r e
m i n c î u n o - a p o s t o l i î şLdeL. c ă t r e fraţiî c e l n e a d e v e r a ţ î .
6. Ci cela ce mângâe pre ceî smeriţi, ne-a mângâiat
pre noi, Dumnecjeu, cu venirea luî Tit.
Fiind-că mai sus marî laude a mărturisit Apostolul Corin­
tenilor d e s p r e Tit, p e n t r u a c ă s t a aicea a d u c e lor m ă r t u r i e p r e
T i t . Şi c i n e e s t e a c e l a ce, m â n g â e p r e c e i s m e r i ţ i ? R ă s p u n d e
c â e s t e D u m n e d e u , c a r e l e n e - a m â n g â i a t şi p r e n o i , fiind-că
ne-a trimis p r e Tit, a căruia venire a stătut îndestulă spre a
risipi t o t ă m â h n i c î u n e a d i n i n i m a m e a şi a m ă m â n g â i a ; c u
a c e s t e c u v i n t e î n s ă v o e ş t e A p o s t o l u l , p r e l â n g ă a c e s t e a s ă facă
p r e T i t v r e d n i c d e c i n s t e şi d e r e s p e c t c ă t r e C o r i n t e n i , p e n ­
t r u a c ă s t a şi l a u d ă c a u n l u c r u m a r e v e n i r e a luî *).
7. Şi mi numai cu venirea luî, ci şi cu mângâerea cu
care s'a mângâiat de voî.
N u m ' a m â n g â i a t T i t n u m a î , d i c e , şi m i - a p r i c i n u i t b u c u r i e
cu v e n i r e a s a , c u a c e s t a , fiind-că a v e n i t î n V r e m e a c â n d a v e a m
n e c a z şi s c â r b ă î n s u f l e t u l m e u ; ci şi c ă c î m i - a a r ă t a t f a p t a
b u n ă a v o s t r ă c e a a t â t a d e m a r e d e c a r e şi e l s ' a m â n g â i a t
şi s ' a b u c u r a t p e n t r u v o i , l ă u d â n d şi p r e v o i şi i s p r ă v i l e v d s t r e .
C u a c e s t e c u v i n t e î n s ă u n e ş t e şi î m p r i e t e n e ş t e p r e T i t c u C o ­
r i n t e n i i , p e n t r u - c ă T i t l ' a l ă u d a t p r e eî c ă t r e P a v e l .
Vestind noue" dorirea yostrâ, plângerea vdstră, râvna
vdstră cea pentru mine ). 2

D e v r e m e ce, u r i n a s ă fi., p l î n s C o r i n t e n i i şi m u l t s ă s e fi în­

t r i s t a t 1 p e n t r u Pavel- d î c e n d : p e n t r u c e a ş a ^ l a fost î n t r i s t a t p e n ­
t r u n o î , î n v ă ţ ă t o r i u l n o s t r u P a v e l ? P e n t r u c e a t â t a v r e m e a lipsit
şi n u a v e n i t s ă n e c e r c e t e z e ? A c e s t e a d a r v r â n d a le a r ă t a
A p o s t o l u l , n u a d i s c ă C o r i n t e n i l ă c r ă m a u a ş a p r o s t , ci c ă s e
t â n g u i a u şi p l î i i g e a u p e n t r u , e l . Nicî a d i s c ă p r o s t d o r e a u s ă ' l
v a d ă , ci c ă a v e a i i d o r i r e a , a d e c ă t a r e şi c o v â r ş i t d r e . N i c i aii

>) Aşa dar recomendueşte şi laudă Pavel pre Tit, fiind-că cu dînsul
a trimis scrisorea acesta, dupre Teodorit. însemneză că şi aicea formă
săritore întrebuinţeză Apostolul, care se îndrepteză aşa: ci DumneZeu,
care mângâe pre ceî smeriţi, ne-a mângâiat pre noî cu venirea luî Tit.
*) Şi aicea îarăşî formă săritore întrebuinţeză Apostolul în loc de:
râvna vostră cea pentru mine; saii formă de lipsă a se înţelege din a-
fară: cu râvna vostră. ceea-ce se făcea pentru mine.
— 89 —
d i s c ă aii a r ă t a t n u m a î u r g i e şi m â n i e a s u p r a celuî c e . c u r v e a
c u m a ş t e h a s a , ci c ă aii arătat: râvna, şi c o v â r ş i t d r e a p r i n d e r e ;
P e n t r u m i n e , d i c e , v ' a ţ î î n f i e r b î n t a t fraţilor şi v ' a ţ î a p r i n s , p e n t r u c a
s ă î m p l i n i ţ i p o r u n c a m e a , s a u ş: câ aţî l u a t r â v n ă î n f o c a t ă îm4
1

p o t r i v a m i n c i u n o - a p o s t o l i l o r p e n t r u m i n e , a p ă r â n d n u m e l e meii
şi c i n s t e a m e a şi d r a g o s t e m e a . A c e s t e a î n s ă le d l c e
Apostolul
n u numaî pentru ca să vindece cestările cele d e maî nainte, ce
le~a făfeut a s u p r a C o r i n t e n i l o r . •.ei. ^ i n t r u a d e v ă r c a s ă l a u d e
p r e ceî c e s'afi î n d r e p t a t şi: s'şiii schimbat i n t r u f a p t a bftuâ;- :

c â c î • m ă c a r • d e ş t ' m u i ţ i erau- - î n t ţ e ' Q ş r i n t e n î -c'a ''rele , n â f â v t k î şi

n e t r e b n i c i şi n e v r e d n i c i d e l a u d e l e c e l e d e m a î s u s , î n s ă P a v e l
n u d e s p a r t e p r e c e i răi d e c e i b u n i , ci a t â t l a u d e l e c â t ş i
p r i h ă n i r i l e şi c e r t ă r i l e o b ş t e ş t i , le face p r e a m â n d o u ă d e o b ş t e
a s u p r a t u t u r o r şi a s u p r a c e l o r b u n î şi a s u p r a c e l o r ' r e î , l ă s â n d
la c o n ş t i i n ţ a f i e - c ă r u i a să a l e g ă d i n a c e s t e a c e l e c e luî s e c u v i n ,
a d e c ă d e e s t e c i n e - v a reii, s ă p r i i r t e s c ă c e r t ă r i l e şi p r i h ă n i r i l e ,
şi î a r ă ş î d e e s t e b u n s ă p r i i m e s c ă l a u d e l e .
încât maî mult a me bucura. ' " , , .'
M ' a m b u c u r a t , - d i c e , şi d e v e n i r e a luî T i t , şi m a î m u l t m ' a m
b u c u r a t căcî el m î - a v e s t i t şi rnî-a s p u s c e l e d e m a l s u s , a d e c ă
c o v â r ş i t o r e a r â v n a v o s t r ă şi tânguirea c e o a v e ţ i p e n t r u m i n e .
8. Drept aceea deşi v'am. mâhnit pre voî prin episto­
lie, nu mă câesc, deşi me calam.
M ă c a r , d i c e , d e ş i v ' a m s c r i s a t â t d e î n f r u n t ă t o r ă c u v i n t e în
T r i m i t e r e a c e a d i n t â i î n c â t a m t r e c u t m ă s u r a î n f r u n t ă r i şi p e n t r u
acesta m ' a m căit că preste m ă s u r ă v'am înfruntat; însă a c u m
s o c o t i n d folosul c e l m u l t şi d o b â n d a c e aţî c â ş t i g a t d i n î n f r u n ­
t a r e a m e a c e a p r e s t e m ă s u r ă , n u ~ m e c ă e s c . A c e s t e a î n s ă le
d i c e P a v e l , n u c ă d o r cu a d e v e r a t fără"'-"măsură a m â h n i t p r e
C o r i n t e n î , ci p e n t r u - c ă v o e ş t e a a d a u g e l a u d e l o r .
Că ved, că epistolia aceea, măcar de v'a mâhnit îa b -
vreme *) pre voi,
9 . A c u m me bucur, nu câcî v'aţî mâhnit, ci căci v'aţî
mâhnit spre pocăinţă, că v'aţî mâhnit dupre Dumnedeu.
L a o v r e m e , d i c e , v ' a m â h n i t p r e voî î n t â î a m e a T r i m i t e r e
a c e e a , d a r c â ş t i g u l şi folosul c e aţî l u a t d i n t r ' î n s a e s t e p e n t r u
t o t - d e - u n a . D e a c e s t a şi e u f n ă , pu.cur, n u p e n t r u - c ă v ' a ţ î
m â h n i t (căcî c e folos a ş fi a v u t e u d e v ' a ş î Ii m â h n i t n u m a î ? ) ,

*) însemneză, că la cucerea „deşi la o vreme" se cuvine a se face pu­ 1

ţină stare şi a nu se ceti unit cu ducerea „V'âm întristat", ,că este de lipsă
înţelegerea, de se va ceti unită, îar d.ş a se va deosebi, atuncea este de­
săvârşită înţelegerea, adecă ved cum-că scrisorea mea aceea, v'a întris­
tat pre voî, deşi la o vreme v'a întristat adecă. ,• i« • /.•• îj-i.' •'
 ci trie b u c u r p e n t r u - c ă clin m â h n i c î u n e a a c e s t a v ' a ţ î î n d e m n a t
a v e p o c ă i şi a v e î n d r e p t a ' ) . V e d i î n s ă , o c e t i t o r î u l e , c ă m â h ­
n i c î u n e a o Cjice P a v e l c ă o a p r i c i n u i t T r i m i t e r e a luî, îar f o l o ­
sul n u d i c e c
^ l ' pricinuit scrisorea care a fost cu a d e v e r a t ,
a

ci face d r e - c u m l u c r u l şi. folosul a c e s t a c ă s ' a f ă c u t din f a p t a

b u n ă a lor; pentru acăsta dice că v'aţî m â h n i t dupre_DumnecJeu.
C a lutru n i m i c a s ă v e p ă g u b i ţ i Ide n o i .
D e v r e m e c e voî, d i c e , v ' a ţ î c e r t a t d e n o i , p e n t r u a c e s t a
şi v ' a ţ î m â h n i t d u p r e D u m n e d e u ' ; ,mâhnind_u>-vă-înşă d u p r e D u m ­
n e d e u , n u v ' a ţ î p ă g u b i t . d e . noî. ' î n t r u ' nicî u n l u c r u ; căci p e n ­
s

t r u î n t r i s t a r e a a c e s t a c e o a ţ i s u f e r i t d i n c e r t a r e a m e a voî t o ţ î
şi î n s u ş i a c e l a c e a p e c ă t u i t c e a f o s t l u a t p r e m a ş t e h a s a ,
v ' a ţ î î n d r e p t a t ; fiind-că a t u n c e a p ă g u b e ş t e î n v ă ţ ă t o r u l p r e u c e ­
n i c c â n d îl v e d e c ă p e c ă t u e ş t e şi n u îl c a r t ă , c â c î d e s ' a r
fi c e r t a t el d e î n v ă ţ ă t o r î u l săii, n e g r e ş i t a r fi c â ş t i g a t î n d r e p ­
t a r e a şi m â n t u i r e a s a .
' i o . C ă î n t r i s t a r e a c e a dupre Dumnedeu p o c ă i n ţ a spre
mântuire necăită lucrează; îar întristarea lumeî morte
-lucrează. ' j "_" '
A i c e a filosofeşte P a v e l şi face t e o r i a d e s p r e î n t r i s t a r e ; c â
a d e c ă î n t r i s t a r e a n u e s t e t o t - d e - u n a r e a , şi n u m a î c â n d _ s e _ f a c e
dupre lume, adecă când se întristeză cine-va pentru bani, sau
p e n t u u s l a v ă , s a u p e n t r u r u d e n i i l e s a l e c e a u m u r i t ; căcî a c e s t a
întristare pricihueşte m o r t e sufletăscă căci p o g o r â pre suflet
s p r e î n p ă t i m i r e şi s p r e i u b i r e a a c e l o r a d e c a r e s'a l i p s i t ; d e
m u l t e - o r l î n s ă p r i c i n u e ş t e şţ m o r t e t r u p e s c ă ; fiind-că m u l ţ î î n -
ţ r i ş t â n d u - s ă c u c o v î r ş i r e p e n t r u - c ă şi-au p e r d u t b a n i i , s a u s l a v a
- lor, saii p r e r u d e l e lor, d i n m u l t ă î n t r i s t a r e aii m u r i t , uniî î n c ă
s'aii a r u n c a t şi în m a r e a şi s'aii î n e c a t , s a u s ' a u s p î n z u r a t , s a u
s ' a u a r u n c a t în p r ă p ă s t i i , saii şi c u a l t c h i p s ' a u ucis p r e s i n e ­
şî. D e a c e e a a d i s S i r a h : « D i n î n t r i s t a r e i a s ă m o r t e a şi î n t r i s ­
t a r e a inimeî va p l e c a tăria» ( C a p . X X X V I I I , 18). î n s ă cel-ce
v o e ş t e a să întrista p e n t r u p ă c a t e l e sale, acela să întristăză

') Pentru aceea şi Marele Vasilie tâlcuind cţicerea aceea a luî Isaia
care elice: cătră. tine plângând se vor sui (Cap. XV, 5) cjice: începui
de veselie este a plânge cine-va bine, şi de suire şi de sporire a cei;
către cele de sus, întristarea cea dupre Dumnecţeu.
Pentru aceea şi Apostolul se veselea pentru ceîa-ce se întristau, vă­
d i n d că cuvintele sale îî aduc spre conştiinţă şi că lucrează lor întris­
tarea cea dupre Dumnecjeu, pocăinţă spre mântuire necăită; căcî ceî-a
plâng pentru faptele lor cele rele, şi pentru gândurile lor cele necurate
nu se vor maî pogorî, nicî vor intra întru cele maî din lăuntru ale pă
mentuluî; se vor sui însă întrebuinţând întristarea cea dupre Dumnecţei
ca pre, poveţuitore de m â n ă la înălţimea cea de s u s .

- 91 —
d u p r e D u m n e d e u ) , c ă c î d o f t o r i a a c e s t a a î n t r i s t a r e ! n u m a î la
1

s i n g u r a b o i a a c e s t a s ă p o t r i v e ş t e , a d e c ă p e n t r u p e c a t e , şi a c e s t a
o foloseşte, p e n t r u - c ă pricinueşte mântuire, d e care mântuire,
n i m i n e a nicî o d a t ă s e c ă e ş t e (căci n i m i n e a s e p r i h ă n e ş t e c â n d ­
v a p r e s i n e ş î c ă s ' a î n t r i s t a t p e n t r u p ă c a t e l e s a l e ) şi c ă c î î n ­
tristarea acesta dupre D u m n e d e u izbăveşte pre om d e mortea
cea sufletescâ. D e c i d d u ă b u n ă t ă ţ i pricinueşte întristarea cea
dupre Dumnedeu, dupre dumnedeescul Hrisostom, una adecă,
a n u s e c ă i c i n e - v a , nici a s e p r i h ă n i p r e s i n e ş î , c ă c i s'a în­
t r i s t a t , şi a l t a î n c ă , a a j u n g e î n t r i s t a r e a a c ă s t a a luî la m â n ­
t u i r e a s u f l e t u l u i s ă u ; Iar î n t r i s t a r e a c e a p e n t r u l u c r u r i l u m e ş t i ,
d e a m â n d o u ă a c e s t e b u n ă t ă ţ i e s t e lipsită, a) p e n t r u - c ă c e l c e
s e î n t r i s t e z ă p e n t r u l u c r u r i l u m e ş t i , s e c ă e ş t e , şi s e p r i h ă n e ş t e
p r e s i n e ş î c ă c i s ' a î n t r i s t a t , p e n t r u a c e e a şi m u l ţ i p ă r i n ţ i , î n -
t r i s t â n d u - s e c u c o v î r ş i r e d e m o r t e a v r e u n u l fiu al lor, d u p ă
c e a t r e c u t v r e m e a plângerel se căesc pentru-că s'au întristat
a t â t a . Şi al b ) p e n t r u - c ă î n t r i s t a r e a c e a d e a c e s t - f e l nici u n
f o l o s p r i c i n u e ş t e c e l o r c e s e î n t r i s t a r ă , şi m a i a l e s şi v ă t ă m a r e
prea mare ). 2

*) Pentru acesta cjice Sf. Grigorie al Niseî: „De trebue .şi a n e întrista, .
întristarea acea lăudată să o alegem şi virtuosă sau îmbunătăţită; că
precum patima îndulcireî este şi dobitocescă şi fără cuvînty îar alta.este
ş i curată şi nematerialnică, aşa şi cea împrotivitore îndulcireî, spre ră-
utate se osebeşte şi spre fapta bună. Decî este şi u n fel de plîngere, care
s e fericeşte şi cătră câştigarea faptelor bune, nu de lepădat, carea este
împrotiva întristăriî aceiî necuvîntătore şi a posomorâreî ceiî de rob, că
cela ce a ajuns la acesta, ca prin căinţă în urmă de sineşî se atinge ca.
u n u l ce a ajuns a fi afară de cuviinţă, când se face maî mic decât pa-
tima/îar plîngerea ceea ce se fericeşte, este fără căinţă şi are_posomorâre
neruşinată... Ascultaţî ceî ce cu înlesnire cădeţi în patima întristăreî, că
n u oprim întristarea, ci în locul ceiî desnădejduitore sfătuim pre cea
b u n ă . Nu ve întristaţi dar de întristarea lumeî ceea ce lucreză morte,
p r e c u m cjice Apostolul, ci de cea dupre DumneZeu, al căreia sfîrşitul
este mântuirea sufletului, că lacrima, ceea ce se varsă în £adar şi în de­
şert pentru ceî adormiţi, pote se face pricină şi de osândire celuî ce
r e u iconomiseşte pre cea trebnică" (vor. la ceî adormiţi). Zice însă şi
Teologul Grigorie: „Este ore-care întristare maî trebuitore şi maî cins­
tită decât bucuria". Şi dumnecjeescul Chrisostom cjice: „Vreme de întristare
este, nu când pătimim reu, ci când facem reu". A cjis însă şi cuviosul
Ioan al Sf. Varsanufie, carele se n u m e a proroc:- „Nu trebue pentru lu-.
crurile lumeî acesteea a ne întrista nicî cum, ci pentru singur păcatul":
*) Iar Marele Vasilie întrebat fiind: „Care este întristarea cea dupre
DumneZeu, şi care cea dupre lume? r ă s p u n d e : cea dupre DumneZeu este
când vre o poruncă a luî DumneZeu se trece ,cu vederea şi se întris­
teză cine-va dupre ceea ce este scris: întristarea m'a cuprins pentru
păcătoşii ceî-ce au părăsit l e g e a ' t a . Iar cea a lumeî este când 6re-ce o-1

menesc şi al lumeî lucru ar fi-vrednic de întristare (din Hotărârile cele 1

în scurt 152). Despre întristarea cea dupre lume şi aiurea a Z'S Sirah:

— 92 —
 I I . Că îatâ acesta a v e întrista voi dupre Dumnedeu,
:âtâ sârguinţă a lucrat între voî.
N u d o v e d e s c , d i c e , d e l a alţii c â t folos p r i c i n u e ş t e î n t r i s t a r e a
; e a d u p r e D u m n e d e u : , ci d e l a v o î î n ş i v ă ; c ă c i voi n u n u m a î
nu v ' a ţ î c ă i t c ă c i v ' a ţ î î n t r i s t a t şi c u m u l t m a î v î r t o s d i n î n t r i s ­
t a r e a a c e s t a v ' a ţ î făcut m a l l u ă t o r l a m i n t e şi m a î o s â r d n i c î s p r e
fapta b u n ă . -
Ci răspundere.
întristarea acesta, dice, a d a t pricina voue a răspunde mie
prin pocăinţa ' ee-aţl • arătat.
Ci mânie.
A c e s t a întristare a vostră, dice, v'a d a t pricină să vă m â ­
niaţi a s u p r a c e l u i c e eury e a c u m a ş t e h a s a şi a v e d e s p ă r ţ i d e
î m p r e u n ă p e t r e c e r e a cu e l .
Ci frică.
A c e s t a ş î î n t r i s t a r e , d i c e , a v o s t r ă a p r i c i n u i t m i e frică; c ă c î
acesta aşa d e î n g r a b ă î n d r e p t a r e c e aţî luat s'a pricinuit vouă
din frica m e a şi d e frica lui D u m n e d e u , d u p r e T e o d o r i t .
Ci dorinţă,.
„Nu da sufletul "teu' 'spre întristare şi nu te năcăji pre sineţî întru s u ­
fletul teii" (Str. XXX, 22). Ci insă întristarea cea dupre DumneZeu,
când este covârşitore, vătăma pre cel ce se pocăîaşte, căcî îl aduce Ia
dezn'ădejduire şi din deznădej'duire pricinueşte luî morte; pentru aceea şi
întristarea cea acest-fel covârşitore, trebue a o goni dela sineşî cel-ce se
pocăîaşte; de acesta a cjis şi Sirah: mângâe-ţî inima ta şi întristarea lungă
(adecă covârşitore sau şi de multă vreme) depărtez-o dela tine, că pre
mulţî î'a amorât întristarea" (Sir. XXX, 23). Şi Cuv. Casian Zice că u n a
din cele opt cugetări ale răutăţeî este şi întristarea. Şi pre acesta cu­
getare dupre rânduîalâ o numără a cincîa, Z'cend aşa: Decî maî întâi
se cuvine a ne nevoi asupra duhului întristăreî, celuî ce bagă sufletul
în deznădejduire, pentru-ca s'o izgonim pre. ea din inima nostră, că a-
cesta a oprit pre Cain neîertâdu-1 pentru uciderea de frate a se pocăi;
şi pre Iuda dupre vîn^area Domnului; cu singură întristarea acesta ne
nevotm, ce este pentru căinţa păcatelor şi se face cu bună nădejde, des­
pre care a Z ' Apostolul: „Cum-că întristarea cea dupre Dumnecţeu, lu-
s

creză pocăinţă spre mântuire necăită; că întristarea cea dupre Dumne­

Zeu hrănind sufletul cu nădejdea mântuire! se află mestecată cu bucurie:
pentru aceea şi face pre om*' osardnic şi s u p u s ascultător spre totă lu­
crarea bună. Filocâlie foia 72. Dice însă şi Sf. Marcu Schitianul, că o r
carele va cădea în vre u n pecat, se cuvine a se întrista dupre analoghk
păcatului ce a făcut, adecă de este păcatul luî mare, mare să-î fie ş
întristarea luî; şi de este păcatul luî mic, mică să-î fie şi întristarea luî
pentru-că de nu se v a întrista omul după măsura păcatului săii, cr
lesnire îarăş cade întru acela.ş pecat: „De va cădea cine-va orî în ce fe
de pecat s'ar întâmpla şi n u s'ar întrista dupre măsura greşeleî, cu les­
nire îarăşî cade întru aceeaşi cursă" (Cap. CXV, Despre ceî ce li si
pare că se îndrepteză din fapte).

- 93 -
 întristarea acăsta a pricinuit mie m a r e dor, câ d e vreme ce
m a l s u s a (Ms^frică^^ca^şă n u = s e a r a t e c ă d o m n e ş t e îi s t ă p â ­
n e ş t e p r e eî, p e n t r u a c e s t a în seurl: a î n d r e p t a t c u v î n t u l şi a -
a d a u s d o r i n ţ a , c a r e e s t e a r ă t ă t o r e d e d r a g o s t e şi nu d e s t ă p â n i r e .
Ci râvnă. '
A c e s t a î n t r i s t a r e a v o s t r ă , aice, v ' a p r i c i n u i t şi r â v n a , a d e c ă
v ' a făcut s ă r â v n i ţ i p e n t r u D u m n e d e i i , şi p e n t r u d r a g o s t e a lui
Dumnedeu.
Ci izbândă. ...
A c e s t a ' v ' a " f ă c u t " . s â i^^năi^:^(Smn legile lui D i m m e d e - t i ,
c a r e legi s ' a u o c ă r â t şi s ' a u n e c i p M k d e a c e l - c e a. c u r v i t cu
m a ş t e h a sa.
Intru tdte v'aţî recomenduit pe înşi-ve, a fi curaţi de
tot lucrul.
C u t o t e a c e s t e b u n ă t ă ţ i , d i c e , c e 'Aţî l u a t d i n î n t r i s t a r e , n u
n u m a î a ţ î a r ă t a t c ă n u aţî f ă c u t v r e u n p e c a t c a a c e s t a p r e ­
c u m l'a f ă c u t c e l - c e s'a î m p r e u n a t e ? : m a ş t e h a s a , ci a ţ i a r ă t a t
î n c ă şi c ă n u v ' a ţ i î n d u l c i t , nici ?i'a f o s t p l ă c u t ' u n p e c a t c a
a c e l a ; c ă d e v r e m e c e în î n t â i a T r i m i t e r e a d i s c ă v o i s'jnteţî
umflaţi d e m â n d r i e , care cuvînt a r ă t a că Corintenii eraţi p ă r ­
t a ş i p ă c a t u l u i a c e l u i a , p e n t r u a c e s t a elice a i c e a , c ă v o î , fraţilor,
a c u m aţî risipit p r e p u s u l a c e s t a defa~~voi, şi a ţ î a r ă t a t c ă s î n ­
teţî curaţî d e prihănirea acesta.
12 D e am şi scris dar vdtie, 'nu pentru cel-ce. a ne­
dreptăţit, nicî pentru cel-ce .«s'a nedreptăţit ), ci c a s a s e 1

arate sîrguinţa ndstră cea pentru voî, către 'voi, înaintea

lui Dumnedeu. " '. '
P e n t r u c a s ă n u d i c ă luî C o r i n t e n i i : şi d a c ă n o i s î n t e m c u r a ţ i
şi n e a t i n ş i d e p ă c a t u l a c e s t a , p e n t r u - c e d a r n e î n f r u n t a i şi n e
certai? P e n t r u acesta dice aicea Pavel, că atâta m u l ţ ă m e s c p e n ­
t r u c e l e - c e a m s c r i s a t u n c e a , şi p e n t r u c e r t a r e a c e v ' a m f ă c u t ,
î n c â t şi d i c , c â î n a d i n s şi p e n t r u î n s ă ş i a c ă s t a a m s c r i s c a d r a ­
g o s t e a şi s â r g u i n ţ a c e a m p e n t r u -voi s ă s e a r a t e v o u ă , Î n a ­
i n t e a luî D u m n e d e i i ; a d e c ă p r i v i n d şi v ă d e n d . D u m n e d e u ; c ă
d r a g o s t e a şi s â r g u i n ţ a m e a a c e s t a e ş t e a d e v ă r a t ă şi c u r a t ă şi
n u m i n c i n d s ă şi v i c l e n i t ă ; c ă m ' a m t e m u t n u c u m - v a p ă c a t u l
a c e s t a şi v ă t ă m a r e a c e a d i n t r ' î n s u l s ă s e l ă ţ a s c ă şi î n t r u voi,
c a c i u m a ; p r e c a r e l e î n s ă îl d i c e c ă a n e d r e p t ă ţ i t ? P r e b ă r b a ­
t u l a c e l - c e c u r v e a c u m a ş t e h a s a ; şi p r e c i n e c ă s ' a n e d r e p -

») Şi aicea lipseşte Zicerea „am scris sa fie tot" deci dar deşi a m
scris voue, nu pentru cel ce a nedreptăţii:, nicî pentru cel ce s'a, ne­
dreptăţit am scris.
- 94 -
 tăţît? P r e m u e r e a şi m a ş t e h a luî, cu c a r e el c u r v e a c ă c i a m â n ­
doi unul p r e altul s'au n e d r e p t ă ţ i t ) . P e n t r u - c e însă dice că n u
l

a m s c r i s p e n t r u a c e ş t i a ? Saii. o d i c e a c e s t a , c ă a m s c r i s a d e c ă
p e n t r u dîiişiî, î n s ă n u c u d i n a d i n s u l p e n t r u dînşii, ci p e n t r u voî,
s â r g u i n d u - m e a d e c ă şi t e m â n d u - m ă n u c u m - v a t o t ă c e t a t e a s ă
se v a t ă m e d e p ă c a t u l acela.
Şi a c e s t a e s t e a s e m e n e a c u a c e e a c e d i c e : «Aii d o r d e b o i
îî p a s ă lui D u m n e d e i i « (I C o r . I X , 1 5 ) . C a r e n u o d i c e c ă
j i u - ' i p a ş ă lui D u m n e d e u d e b o i , căcî d e n u a r p r o n o i s i ..:Dum-
nedeu-""fi'"peni.ru. b o l , c u m s ' a r r p ă s ţ r a şi a r r ă m â n e a î n t r u ^ f i ? :

Ci o (dice a c e s t a , fiind-că n u c h i a r p e n t r u b o i l e g î u e ş t e D u m ­
n e d e u , ci p e n t r u o m e n i al c ă r o r b o i i s î n t a v u ţ i i .
13. Pentru acesta ne-am mângâiat.
P e n t r u - c ă s î r g u i n ţ a m e a , d i c e , şi o s i r d i a s ' a a r ă t a t c ă s ' a f ă c u t
p e n t r u v p l şi n ă d e j d i l e m e l e n u s ' a u a r ă t a t m i n c î n d s e , p e n t r u
acesta a m luat prea mare mângâere.
Şi pentru mângâerea vdstră, încă maî mult m'am bu­
curat pentru bucuria lui T i t ) . 2

A c u m î n s ă , d i c e , p r e l â n g ă m â n g â e r e a şi b u c u r i a c e a m pri~.
i m i t d e l a v o i , p r e c u m a m dis m a î î n a i n t e , î n c ă m a î m u l t m ' a m
b u c u r a t , p e n t r u b u c u r i a luî T i t . Ci şi a c e s t a b u c u r i e a luî T i t
şi m â n g â e r e a d e l a v o î a u r m a t şi p e n t r u voi, p e n t r u a c e e a d u ­
pre urmare dice:
Câ s'a odihnit duhul lui de către toţi voî.
1 4 . Că ori de ce m'am lăudat înaintea luî pentru voî,
nu m'am ruşinat.
P e n t r u a c e s t a , d i c e , m ' a m b u c u r a t c ă T i t v ' a aflat a c e s t fel
d e sfinţi p r e c u m e u s p u n e a m luî c ă s î n t e ţ î . D e a c e e a şi î n s u ş i
s ' a o d i h n i t c â v ' a aflat a c e s t - f e l şi n u a p ă t i m i t d e l a voi nicî
o s c â r b ă şi n e p l ă c e r e . I a r l â u d â n d u - s e P a v e l p e n t r u u c e n i c i i
seî, a r a t ă c ă şi u c e n i c i i d e s p r e o p a r t e s î n t î n b u n ă t ă ţ i ţ î şi el
d e s p r e a l t ă p a r t e e s t e î n v ă ţ ă t o r i u b i t o r d e u c e n i c i , şi p ă r i n t e
i u b i t o r d e fii. U n i i c a a c e ş t i a s e c u v i n e a fi şi u c e n i c i i v r e m e i
n o s t r e şi î n v ă ţ ă t o r i î m b u n ă t ă ţ i ţ i a d e c ă şi iubiţi î n t r e d î n ş i i .
Ci precum tote întru adever le-am grăit vdue, aşa şi
lauda ndstră cea către Tit s'a făcut adeverată.
1 5 . Şi inima lui maî mult este la voî.
Cu aceste cuvinte recomendueşte Apostolul pre Tit către

') Iar Teodorit nedreptăţit cţice pre tatăl celuî ce curvea cu maşteha
sa, căcî deşi acela murise s'a nedreptăţit însă, pentru-că s'a ocărât şi
s'a nşcinstit muerea sa de cătră însuşi fiîul seu.
• >) Intre altele se elice: pentru mângâerea vostră, maî mult însă prea
m'am bucurat pentru bucuria luî Tit, care lucru îl şi socotesc a fi maî bun.
Corinteni, pentru -Câ să-1 ftibescâ şi eî p r e T i t , c a r e l e m u l t îî
î u b e a p r e eî şi s ă a r d e a p e n t r u d î n ş i î ; c ă p e n t r u a c e s t a â. d i s :
i n i m a lui, c a c u cjicerea a c e s t a s ă a r a t e d r a g o s t e a c e a d i n
i n i m ă şi c u r a t ă , c e a v e a T i t c ă t r e C o r i n t e n i .
Aducându-şî aminte de ascultarea vdstră a tuturor, câ
cu frică şi cu cutremur l'aţî priimit pre el.
A i c e a s p u n e Pavel pricinile p e n t r u c a r e Tit îubea a t â t a p r e
C o r i n t e n i şi a r a t ă î n t â î u c ă î n c e p u t u l d r a g o s t e i a c e ş t i a a luî T i t ,
d e l a dînşiî s ' a n ă s c u t , şi a l t a î n c ă c ă î n d e m n ă , p r e C o r i n t e n i
c a s ă a i b ă şi e i c ă t r ă d î n s u l a s e m e n e a d r a g o s t e , c ă c i d i c e : n u
p r o s t aţi a r ă t a t lui T i t d r a g o s t e a , ci a s c u l t a r e a fiind-că l'aţî pri­
i m i t c u o a ş e d a r e sufletească c a a c e s t a p r e c u m fiiî p r i m e s c p r e
p ă r i n t e l e lor, ci î n c ă s u p u ş i i p r i m e s c p r e î n c e p ă t o r u l , şi s t ă p â ­
n u l lor, c ă d i c e c ă l ' a ţ î p r i i m i t p r e el c u frică şi c u c u t r e m u r ;
d e a c e e a m ă r t u r i s e ş t e c â d d u e f a p t e a a r ă t a t lui C o r i n t e n i i :
d r a g o s t e a c a l a p ă r i n t e şi frică c a u n u i s t ă p â n i t o r , c a nicî d r a ­
g o s t e a s ă s e t â m p e s c â şi s ă s e s l â b e s c ă fiind fără d e t e m e r e ,
nicî t e m e r e a s ă r ă m â e p o s o m o r â t ă şi fără h a r , fiind fără d e
d r a g o s t e ').
16. Decî me bucur că eu întru tdte cutez la voî.
N u m e b u c u r , d i c e , a t â t a p e n t r u T i t c ă s ' a c i n s t i t d e voî, c â t
m ă b u c u r ă p e n t r u că v ă aflu a c e s t - f e l d e v r e d n i c i , î n c â t n u
m ă r u ş i n a ţ i , ci m ă faceţi ş ă î n d r ă z n e s c şi s ă c u t e z p e n t r u v o î ,
o r i i n c e i u c r u şi în fieşte-care v r e m e . Şi d u p r e a l t c h i p î n c ă
a m î n d r ă z n e l a p e n t r u v o î , c ă c i o r i c â t e a ş face s a u a ş d i c e
v o u ă c u b u c u r i e l e p r i i m i ţ î şi p e n t r u al v o s t r u folos şi î n d r e p ­
t a r e l e l u a ţ i , şi d e e s t e t r e b u i n ţ ă a v ă î n f r u n t a s a u a vă l ă u d a ,
s a u alt c e - v a g r e u a p o r u n c i şi s u p ă r ă t o r .

C A P . VIII.

i. Facem însă cunoscut v6u6, fraţilor, Darul lui D u m ­

nedeu carele s'a dat în bisericile Machedoniel.
•Nu în z a d a r a cjis A p o s t o l u l l a u d e l e c e l e d e m a î î n a i n t e
C o r i n t e n i l o r , ci l e - a d i s p e n t r u c a să-1 p r o n e t e z e s c ă şi să-i î n -
i u l p e s c â fiind-că u r m a să-î î n d e m n e , s p r e i u b i r e a d e s ă r a c i şi
; p r e m i l o s t e n i e , c ă p e n t r u a c ă s t a a d i s Şi îm a
> câ p e n t r u
s u s

î e ş t e - c e lucru î n d r ă s n e s c î n t r u voi, a d e c â orî c e a ş voi a v e dice,

:6te le f a c e ţ i . D e c î n u a 4* î n d a t ă l o r : d a ţ i m i l o s t e n i e , ci rni-
s

') Pentru acesta şi Isidor Pilusiotul maî acestaşî o d / i : trebue. uce- ce

riciî a îubî pre învăţătorii lor ca pre părinţî şi a se cucernici lor ca.
.tăpânitorilor şi nicî pentru dragoste a lipsi frica, nicî pentru frică a se
nnegri dragostea.
- 90 -
l o s t e n î i i e a c e l e a c e l e f ă c e a u c e l e - l - a l t e b i s e r i c i , a c e l e a ie a d u c e
i a mijloc şi îi î n d e m n ă p r e eî s p r e a s e m e n e a r â v n ă a c e l o r a . V e d i
î n s ă , o c e t i t o r l u l e , c â d a r s.l lui D u m n e d e u n u m e ş t e p r e s o c o ­
tela c e a d e m i l o s t e n i e , î n t â î u c a s ă facă c u v î n t u l n e z a v i s t u i t , a-
d e c â ca s ă facă p r e C o r i n t e n i - s ă d e a m i l o s t e n i e fârâ c î r t i r e şi
î m b e l ş u g a t ă , c a u n a c e e s t e d a r al lui D u m n e d e u . Ş i al d o i l e a
p e n t r u c a s ă î n d u p l e c e s ă a p u c e m a î î n a i n t e şi eî a r ă p i a c e s t
d u m n e d e e s c d a r ; nu a l ă u d a t î n s ă o c e t a t e , saii d o u e , ci î n ­
t r e g ă p r e t o t ă M a c h e d o n i a , c a şi a c e ş t i a s ă u r m e z e a c e l o r a şi
s ă facă a s e m e n e a - *).
2. Că prisosinţa bucuriei lor este întru multă cercare
de necaz.
Adecă., m ă c a r d e ş i b i s e r i c i l e M a c h e d o n i e î a u p ă t i m i t a t â t e a
m u l t e r e l e şi a i i .suferit a t â t e a n e c a z u r i , î n c â t p r i n r ă b d a r e a l o r
ş'aii a r ă t a t a l e s e în c r e d i n ţ a şi în d r a g o s t e a Iul C h r i s t o s , c u t d t e
a c e s t e a , i a r ă ş i n u aii c â d u t nicî aii b i r u i t , ci ' m a l a l e s m u l t ă
b u c u r i e aii p r i i m i t din. n e c a z u l cel d e a c e s t fel, şi n u p r o s t b u ­
c u r i e , ci b u c u r i e c u p r i s o s i n ţ ă .
Şi sărăcia lor cea întru adânc, a prisosit întru b o g ă ­
;

ţia prostimeî lor.

A d e c ă , p r e c u m n e c a z u l l o r cel m u l t le-a p r i c i n u i t şi m u l t ă
b u c u r i e , a ş a şi m u l t a s ă r ă c i e c e a î n t r u a d â n c a lor n u n u m a i
nu I-a o p r i t d e a d a m i l o s t e n i e , ci şi m u l t m a l m u l t î-a î n d u ­
plecat s p r e â prisosi întru î m b e l ş u g a r e , n u î m b e l ş u g a r e a b a ­
nilor c e l o r d a ţ i d e d î n ş i i , ci î n t r u î m b e l ş u g a r e a n e s c u m p e t e î şi
a s o c o t i n ţ e i lor ceiî b i n e d â t ă t o r e ; a d e c â c u c â t s î n t el m u l t
s ă r a c i , c u a t â t a d u p r e u r m a r e aii m u l t ă şi î m b e l ş u g a t ă v o e d e
a milui. şi a î m p ă r t ă ş i , c ă c i m i l o s t e n i a şi filotimia î m p â r t ă ş i r e î
n u s e j u d e c ă d e l a m u l ţ i m e a c e l o r c e s e d a u , ci d e l a s l o b o d a
p r o a l e g e r e a celor ce dă. D e c i a c e s t a e s t e r d e m i r a r e câ hris­
tianiî c e i - c e e r a i i în M a c h e d o n i a m ă c a r d e e r a u a ş a a t â t a s ă r a c i
(fiind-că l e - a u r ă p i t a v e r i l e lor înşişi c o m p a t r i o ţ i i l o r şi c e i d e
u n n e a m ) , î n s ă a u a r ă t a t a t â t a m u l t ă filotimie î n t r u m i l o s t e n i e .
3 . Câcî dupre putere, mărturisesc, şi preste putere, de
însăşi voea lor avi dat.
4. Cu multă rugăminte, rugându-ne pre noî.
Aicea tălmăceşte A p o s t o l u l c e e a - c e a d i s m a î s u s şi d i c e ,
curn-că. î n c â t p u t e a u h r i s t r a n i i c e l din M a c h e d o n i a , a t â t a şi m i ­
l o s t e n i a o aii a r ă t a t , sau. m a i b i n e a d i c e şi p r e s t e p u t i n ţ a l o r
aii m i l u i t , c ă a c e s t a î n s e m n e z ă p r i s o s i n ţ a p r o s t i m e î Ce o aii
- ) Biserici ale Machedonieî însă rţice Pavel şi pre cele-l-alte biserici care
1

se afla în Machedonia şl. mat ales pre cea din Tesalonic şi maî'vîrtos,
pre prea milostivnica biserica a Filipsănilor.
- - 97 -
Tom. n.
cjis m a î s u s a d e c ă , d e a d a m i l o s t e n i e m a î m u l t ă d e c â t p u t e r e a
l o r . Ş i l u c r u l c e l m a l m a r e e s t e , c ă fără a s e î n d e m n a d e m i n e ,
s p r e a milui, aii d a t m i l o s t e n i e p r e s t e p u t e r e a lor, c ă c î nu s ' a â
î n d e m n a t d e m i n e , ci înşişi el î n c ă p r e m i n e m ' a i i î n d e m n a t şi
m ' a u r u g a t c a s ă d e a m i l o s t e n i e p e n t r u s ă r a c i i h r i s t i a n î ceî din
I e r u s a l i m . A c e s t e a î n s ă le d i c e P a v e l p e n t r u - c a s ă î n d e m n e p r e
h r i s t i a n i î ceî din C o r i n t n u a t â t a s p r e a d a m u l t ă m i l o s t e n i e ,
ci s p r e a o d a p r e e a cu o s î r d i e şi cu b u c u r i e ; p e n t r u a c e s t a
şi z ă b o v e ş t e în. p r i c i n a a c e s t a ş i l a b g e ş t e î n d e m n a r e a e t r m u l t e
cuvinte spre acesta.
Darul şi împărtăşirea slujbei celei către sfinţi.
A i c e a lipseşte d i c e r e a : să priimim n o i ) , a d e c ă n e rugau p r e
1

n o i h r i s t i a n i î ceî d i n M a c h e d o n i a s ă p r i i m i m d a r u l şi î m p ă r t ă ş i r e a
s l u j b e i , a d e c ă m i l o s t e n i a c e o aii d a t p e n t r u sfinţii s ă r a c i i h r i s ­
t i a n î ceî c e e r a u în I e r u s a l i m *). D a r i n s ă a u n u m i t p r e m i l o s ­
t e n i e p e n t r u a c e s t a p r i c i n ă , c a , fiind-câi C o r i n t e n i i e r a u r â v n i t o r î
şi fierbinţi i u b i t o r i d e d u h o v n i c e ş ţ i l e - d a r u r i , a u d i n d c ă şi' mi h:

l o s t e n i a e s t e d a r , s ă a l e r g e , la dîr.sa ca la u n d u h o v n i c e s c d a r ,
p r e c u m şi m a î s u s a m d ' - I a r î m p ă r t ă ş i r e i a r ă ş i p r e milosterjne
s

o a n u m i t p e n t r u - c a s ă s e înveţe-, c e l - c e m i l u e s c , c ă n u n u m a î
d a u ci şi i a u , c â d â n d b a n i i a u d e l a '"săracii h r i s t i a n î r u g ă c i u n i
şi b l a g o s l o v e n i î , şi d â n d l u c r u r i • v r e m e l n i c e , i a u d e l a D i . u m e ­
d e ii p e n t r u m i l o s t e n i i p l a t ă y e c i n i c ă . ' ' '
5. Şi nu precum am nădejduit.
Noî, dice, nădăjduiam căcî Maqhedoneniî hristianî aflându se r

î n t r u m u l t a s ă r ă c i e şi î n t r u a t â t a m u l t n e c a z , n u v o r face a t â t a
b o g a t ă m i l o s t e n i e . E î î n s ă b l a g o s l o v i ţ i i , n u n u m a î cu î m b e l -
s u g a r e aii miluit, ci şi p r e m i n e m ' a ţ i r u g a t s ă p r i i m e s c m i l o s ­
t e n i a lor a c e s t a . '
Ci pre sineşî s'a dat maî întâîţr Pomnuluî şi noue prin
v o e a luî Dumnedeu.
C u a c e s t e c u v i n t e m ă r t u r i s e ş t e P a v e i , c â h r i s t i a n i î cei d i n
M a c h e d o n i a nu a v e a i i n u m a î m i l o s t e n i a , ci a v e a i i şi a l t e f a p t e
b u n e , c ă c î n u s e m â n d r i s e r ă p e n t c u - c â e r a i i m i l o s t i v i şi d i n ac­
e a s t a s ă s e l e n e v e s c ă d e s p r e cele-l-al :e f a p t e b u n e , ci t o t ă p u ­
t i n ţ a lor o a d a t D o m n u l u i , şi înşişi p r e . sineşî, p e n t r u c a s ă
f a c ă t o t e f a p t e l e c e l e p l ă c u t e luî D u m n e d e u , la a c e s t a u l t â n -
d u - s e c u t o t sufletul l o r şi n u c u î n d o i a l ă şi cu s t î n j e n î r e , ci
şi n o u ă d i c e , s ' a u d a t p r e s i n e ş î a d e c â s'aîi s u p u s şi aii a r ă t a t

) Acesta însă se afla şi adăugită într'alte is.vode în Kimenuî (textul)

J

Apostolului. 1

*) Vecţi despre acesta tâlcuire şi suptîtisernnarea djcereî: numai ca să ne

aducem aminte de săraci, care şi m'am sîrguit â o face acesta (Gal. II. 10).
- 9Ş -
d r a g o s t e prin v o e a iul D u m n e d e u , a d e c â p r e c u m place Dom­
n u l u i şi n u p r e c u m e p l ă c u t c u g e t u l u i o m e n e s c .
6. In cât noî a ruga ) pre Tit, câ precum mal înainta^
1

a început întru voî aşa sâ covîrşescâ şi darul acesta.

A t â t a mult, dice, hristianiî c e i din M a c h e d o n i a s'au d a t p r e "
s i n e ş î şi a u a r ă t a t m a r e o s î r d i e î n t r u m i l o s t e n i e , în c â t e i i v ă d â n d
a t â t a adunare d e milostenia lor m ' a m îngrijat p e n t r u voî, nu
c u m - ţ i a v o î C o r i n t e n i i s ă v e m a i m i c ş o r a ţ i şi s ă v e a r ă t a ţ i m a l
_j£siţî _d£cât clînşil' î h ţ r u a c e s t a f a p t ă b u n ă , p e n t r u a c e e a ş i a m
:

r u g a t p r £ T i t c a s ă v i e l a . - v o î , c a r e l e şi m a l î n a i n t e î n c ă d e
;

a-1 r u g a e i i , s i n g u r a f ă c u t î n c e p u t m a i î n t â î u şi a a r ă t a t
osîrdie ca sâ vie sâ v e î n d e m n e spre d a r e a milosteniei; atâta
d e o s î r d n i c şi î n f o c a t s u f l e t a r e . p i c e î n s ă a c e s t e l a u d e P a v e l
p e n t r u T i t , p e n t r u c a m a l m u l t să-1 î m p r i e t e n e s c ă şi să-1 a -
p r o p i e d e C o r i n t e n i c a m e r g e n d în C o r i n t şi î n d e m n â n d p r e
hristianî s p r e a d a m i l o s t e n i e m a î l e s n e s ă se î n d u p l e c e la în­
d e m n a r e a l u i , f i i n d - c ă e s t e v o i t o r d e b i n e l e l o r ; şi a i c e a î a r ă ş î
dar a numit pre milostenie, fiind-că cu a d e v ă r a t milostenia este
m a r e ' b u n ă t a t e şi d a r c u a d e v e r a t al- l u î D u m n e d e u , fiind-că
f a c e p r e o m a s e m e n e a c u D u m n e d e u . P e n t r u a c e s t a şi P a r i -
m i a s t u l ; d i c e a i « M a r e l u c r u e s t e o m u l , şi c i n s t i t d a r e s t e b ă r ­
batul-milostiv» (Pild. X X , 6) ). a
-

J) Intru altele se cjiee: „spre a v e r u g a " , î n s ă mie mi s e pare că m a î

bine este aşa: în cât a ne r u g a pre n o i ; şi în alte izvode Zicerea; ,,întru
ycă nu se află, ci la sfinţitul Teofilact, se uneşte, nu cu Zicerea maî în­
tâîu a dat pricină, ci cu Zicerea „ s ă deplinescă".
1

a
) Acestea însă le Z'ce şi Chrisostom, dela care le-a luai» sfinţitul T e ­
ofilact, adauge însă şi acesta mare oraţie a milosteniei ritorul bisericeî
cei. cu limba de aur, d^icend-. • A c e s t a e maî mare dar decât a învia m o r -
• 'ţii; că decât a scula pre ceî morţi, cu numele luî Iisus, mult mai mare
lucru este flămând fiind Christos a-1 hrăni, că cu acesta adecă tu faci
bine luî Christos. Iar cu aceea, el ţie, şi plata î n c ă întru a face bine
nu celuîa ce se atlă bine; că aicea adecă, la faceri de s e m n e Zic, tu
eşti dator luî DumneZeu, îar la milostenie pre D u m n e Z e u îl aî datornic
(Vor. X V I la cea a doua către Corinteni) şi Sirah Zice: „Fratele şi a j u -
torul în vremea necazului se cunoşte şi maî pre s u s de a m e n d o u e mi­
lostenia va izbăvi din nevoi (cap.- X L , 24). Şi teolog. Grigorie Zice: 6-
tnehiî cu nimic alt să asămăneză luî D u m n e Z e u decât cu a face bine.
Şi l a c o b fratele luî DumneZeu Zice: j u d e c a t a v a fi nemilostivă celuî ce
nu a făcut milostenie şi milostenia se laudă asupra judecatei (lâcob II, 13).
Iar sf. Grigorie al Nişei voeşte că milostenia este o întindere şi c o ­
vîrşire a dragostei; pentru acesta şi cel milostiv, c a c u m a v e n d pre
dragoste fericit se numeşte de D o m n u l , care a Z „Fericiţi ceî milos­
l s :

tivi că aceia se vor milui" (Mat. V , 7). Milă este ajutorul cel a s u p r a
celor ce pătimesc reu, de neputinţă îubitore împreună aşeZare;*şi de v a
cerceta cine-va cu amăruntul însuşirea milei v a afla, că este întindere
de aşedare iubitorescă împreună înjugată c u patima mâhnicîuneî; dar

- 99
 ^ Ci precum întru t6te prisosiţi cu credinţa, cu cuvîn­
tul,'cu cunoştinţa, cu tdtâ sîrguinţa, şi cu dragostea cea
dela voî întru noî, ca şi întru acest dar sâ prisosiţi.
Cu oraţii şi c u l a u d e î n d e m n ă s p r e m i l o s t e n i e p r e C o r i n t e n i
d u m n e 4 e e s c u l P a v e l şi d i c e : c â
p r e c u m t d t e cele-l-alte fapte
b u n e le a v e ţ i c u p r i s o s i n ţ ă şi c u c o v î r ş i r e , a ş a şi î n t r u f a p t a
b u n ă a m i l o s t e n i e i s î r g u i ţ i - v e , n u c a s ă d a ţ i p r o s t , ci s â p r i s o ­
siţi; a d e c ă , s a u c a s ă d a ţ i c u p r i s o s i n ţ ă şi c u î m b e l ş u g a r e , saii
şi ca sâ î n t r e c e ţ i p r e M a c h e d o n e n i î n t r u d a r e a m i l o s t e n i e i . D i c e
însă 'lor, c â voî p r i s o s i ţ i şi s î n t e ţ î b o g a ţ i cu c r e d i n ţ a c e a fără
d e îndoială a d a r u r i l o r , c u c u v î n t u l î n ţ e l e p c i u n e ! , c u c u n o ş t i n ţ a
d o g m e l o r şi c u t o t ă o s î r d i a şi s î r g u i n ţ a , c a r e a r ă t a ţ i c ă t r ă c e l e -
l-alte fapte b u n e şi c u . d r a g o s t e a , c e a v e ţ i c ă t r e m i n e , c ă a d i s
maî sus, c ă a a r ă t a t luî T i t d r a g o s t e a lor p e n t r u P a v e l , c ă c î
a u rîvnit p e n t r u n u m e l e şi c i n s t e a luî.
8. Nu ca cum aş" porunci dic.
A d e c ă nu v e s i l e s c , d i c e , n i c i stăpâneşte ve poruncesc să
daţi milostenie,
Ci prin sîrguinţa altora cercând şi curăţenia dragostei
vdstre.
Adecă, pentru acesta l a u d p r e M a c h e d o n e n i c ă aii fâcut b o ­
g a t ă milostenie c a p r i n o s î r d i a a c e l o r a şi î m b e l ş u g a t a î m p ă r t ă ­
şire să d o v e d e s c şi p r e a v o s t r ă d r a g o s t e şi a ş e d a r e c e a c ă t r e
săracii sfinţii hristianî, a fi m a î s t r ă l u c i t ă d e c â t a c e e a a M a c h e -
d o n c n i l o r şi m a î m a r e .
9 . Că ştiţî darul Domnului nostru Iisus Christos, câ
pentru voî a sărăcit bogat fiind, ca voî cu sărăcia, acestuia
să ve îmbogăţiţi.
A d u c e ţ i - v ă a m i n t e , d i c e , şi s o c o t i ţ i b i n e fraţilor t a i n a c e a m a r e
a î n o m e n i r e i D o m n u l u i n o s t r u şi c u a d e v e r a t n u v e v e ţ î s c u m p i
nicî întru un l u c r u ; c ă c i , d a c ă t u , h r i s t i a n u l e , n u c r e d î , c u m că~
sărăcia p r i c i n u e ş t e b o g ă ţ i e , s o c o t e ş t e p r e S t ă p â n u l a t o t e şi n e ­
g r e ş i t veî c r e d e căcî d e n u a r fi s ă r ă c i t el, a d e c ă d e nii a r fi l u a t
a s u p r a s a s m e r i t a şi s ă r a c a şi n e c i n s t i t a firea o m e n i l o r ) şi n u a r fi
1

a u nu se mărturiseşte dragostea a fi maî mare şi maî puternică decât

tote bunătăţile şi întindere a dragostei este mila; cu adeverat dar feri-,
cit este cela ce îşî are sufletul întru a ş e z a r e : ca acesta, fiind-că se a-
tinge de cea maî de margine faptă b u n ă (Omilia V la fericiri N, E.)
") însemneză că Domnul nu n u m a î se djce sărac pentru-că a luat
firea omenescă cea săracă, şi căci cu sărăcia au petrecut viaţa în lumea
şicesta, şi mărturiseşte dumnecjeescul David despre faţa Domnului cficend:
îar eii scăpătat sînt şi sărac (Psalm XXXIX, 23). Care tâlcuind Marele
Vasile cjice: aducendu-mî aminte de Apostol, ce djce pentru Domnul ca
suferit t o t e ceie-L-alte p a t i m i d e f ă i m a t e , p e n t r u n o i v r ă ş m a ş i i luî şi
s ă r a c i i , n e g r e ş i t noî n u : . n e - a m fi î m b o g ă ţ i t , d a r c u c a r e b o g ă ţ i e ,
dice, c â n e - a m î m b o g ă ţ i t , a d e c ă c u b o g ă ţ i a b u n e i c i n s t i r e ! d e
. j -
pentru noi a sărăcit adecă a scăpătat, bogat fiind, socotesc ca scăpătat
adecă este cel ce din bogăţie se'pogoră la sărăcie; îar sărac cela ce din
început a fost în sărăcie şi-..în b u n ă plăcerea Domnului chivernisind sta­
rea împrejur cea de acest fel. Iar David scăpătat şi sărac mărturiseşte
câ era şi acesta pote despre faţa Domnului o cjice:-scăpătat, adecă du­
pre acesta că pentru noî s'a scăpătat, bogat fiind, îar sărac fiind, nu al
vre unui bogat, ci. al u n u i teslar fiu a fost dupre trup (din Hotar, 272-
din cele .pre scurt). Şi cu - adeverat de nu. s'ar socoti cjicerea acesta ca
despre faţa Domnului, David, nu ar Zice adeverat dupre slovă cjicend că
este scăpătat şi sărac; ea. împărat fiind când scria psalmii cum ar cjice
adevărul djcend că este sărac? Şi îarăş acest sfînt părinte Vasilie întru
a patra aschiticescă rânduîală cjice pentru părinţii Domnului: „Că omeni
fiind drepţi cu adevărat şi bine cinstitori de Dumnecjeu, însă săracî,
şi de cele trebuincîose nu bine îndestulaţi (şi martur este eslea pentru
cinstita naştere şi slujirea) potrivit cu ostenelele trupuluî petuecea tot-de-
una. Ci şi ravi Samuil în cartea cea numită de aur (îoea 39) adăugând Zi­
cerea aceea a luî Zaharia: „Bucură-te forte fiîcă Sioane, propovedueşte
fiică IerusaKme, Iată împăratul, tău vine la tine drept şi mântuind, a-
cestaş blând 'şi călare pre cel: de supt j u g şi mânz nod" (Zah. IX; 9),
cjice: „că în xartea cea aravicescă se află aşa: „lată vine învăţătorul
teu sărac şi călare pre măgar". Vecjî la cartea numită Dodecavivlon la
Dosoteiu Patr. Ierusalim, foea 13, ca să ştii că tote rudeniile Domnu­
lui aii fost omeni tare săraci, mâncau pânea lor cu ostenelă şi cu sudo-
rea feţeî lor, şi spre dovada acelui lucru aveaii manele lor pline de negî
şi de beşicî sau bătături, care se.făceau pre manile lor din lucrurile cele
grose şi ostehicîose de mâni care le slujea, precum le arăta înaintea îm­
păratului Dometian, carele' miluindu-î pre eî pentru multa lor sărăcie şi
nevoe, î-au lăsat slobodj şi nu î-au omorît.
Dar încă şi cuvîntul acela care l'a cjis Domnul către cărturarîul du­
pre slovă tâlcuindu-se, arată sărăcia cea mare a luî Iisus, ce a cjis: „Vul­
pile au vizunii şi paserile ceriului cuîburî, îar fiîul omuluî nu are u n d e
a-şî pleca capul (Mat. VIII; 20). Care tâlcuind'o dumnecjeescul Chrisos-
tom, Zice: „că ce aştepţi avuţii să aduni urmând mie? Apoî,nu_.veZÎ că
mie nicî lăcaş mi să află, nici atâta cât unor paseri, sau vulpilor? Şi vedfi
că întru acesta multă măsură se arată; că nu a Zis că am adecă, însă
defaîm, ci că nu âm. Şt. însăşi îmbrăcămintea Domnului adecă cea de
s u s ţesută pre sărăcia luî o-arata; că acest-fel-de îmbrăcăminte purta
săracii Galileenî, precum dfice dumneZeescul Isidor Pilusiotul că acesta
scrie către Caton monahul acestea: „Cum că gingăşia şi supţirătatea şi
buna întrebuinţare a îrrTrJîacămintelor nu plineşte canonul nevoinţeî ceiî
dupre DumneZeu; întrebă pre Ioan Teologul, pre cela ce scrie haîna
Domnului şi 'ţi va spună ţie, îar haîna luî era ne cusută de sus până
j o s ţăsută, şi cine nu ştie prostimea îmbrăcămintei aceiea care o între­
buinţau săracii Galileemtor,, la cariî maî ales se obişnueşte a se face îm­
brăcămintea c e a . d e acest fel, cu ore-care meşteşug, ca legăturile cele
de pept, adecă împletită? (Decî de doreşti-de acestea urmeză îmbrăcă­
mintea luî Iisus cea proră. Epist. LXXIV, către Caton monah).
Ci şi Teodorit Zicerea acăsta a Apostolului tâlcuind'o Zice: „Că uî-
— ioi —
Dumnedeu şi a c u n o ş t i n ţ e i d e D u m n e d e u ş i a D a r u l u i , c u c u ­
-

răţenia, cu sfinţenia, c u p u n e r e a d e fii saii înfiere şi c u c e l e -

l-alte t o t e b u n ă t ă ţ i l e c â t e le-a d ă r u i t n d u e în v i a ţ a a c e s t a şi
c â t e ni l e va dărui în v i a ţ a c e v a s ă v i e .
i o. Şi d ă m socotinţă întnr acesta; că acesta voue fo­
loseşte. '
V e d i , o cetitorîule, c u m î n d e m n â n d A p o s t o l u l p r e C o r i n t e n i
s p r e â milui s e s â r g u e ş t e a ha s e arata s u p ă r ă t o r şl g r e u l o r ,
p e n t r u a c e s t a şi d t e e , x ă ' socotinţă 'jcţati y p u ă desprfe a c e s t a ,
taţî-văda făcetorul a tote şi stăpânul, la Uhul născut Fiîul luî Dumne­
Zeu, carele pentru & nostră mântuire, sărăcia cea maî de pre urmă b
a urmat, neguţătorind noue pre bogăţia ceea că din sărăcie răsare. Insă
din Zicerile acestea ale sfinţilor ce încheiam? Că adecă fiind-că Domnul
avea acesta maî de pre urmă sărăcie, precum mărturiseşte aicea Apostolul
şi dumnecjeeştiî părinţî, apoi avea trebuinţă a lucra şi meşteşug până
la vîrsta .sa de 30 de anî pentru ca să hrănescă şi pre sineşî şi pre prea
sfînta maîca sa, săracă fiind, şi pentru a. milui şi pre săraci, .ca până
la vîrsta de 30 de anî, era necunoscut de omeni Domnul; pentru aceîa
întru arătare vieţuia şi însăşi dupre aceeaşi viaţă ce vieţuiaii arrieniî; Iar
dupre 30 de ani cunoscendu-se în hune-înveţător, se hrănea din.avuţiile--
bogatelor femeî celor ce urmau în urma lui precum elice Evang-, Luca,
Şi fiind-că acestea sînt aşa, me mir pentru ce uniî prihănesc de ce s'a
scris în duhovniceştile nevoinţî că Do in nu! lucra meşteşugul teslărieî pre­
cum mărturiseşte sfinţitul Marcu (dar trebue să ştim că dupre iconomie
prea înţeleptă lucra Domnul teslărie şi hi; v r e u n alt meşteşug) pentru-că
precum se cjice, şi este teslar şi arhitecton al lumeî tote Domnul, fiind-că
este DumneZeu; că deşerţi c}ice sînt toţî arienii fireşte ceî ce din bu­
nătăţile cele vecjute nu au putut a cunoşje .pre cela ce este, nicî din lu­
crări luând aminte, au cunoscut pre meşterul (Inţeîep. XIII, 1).
Aşa urma a fi teslar însuşi Domnul şi ca un om. Iar cum că: Domnul
lucra teslăria mărturiseşte şi sf. Iustin Filosofjl şi mucenicul djc-end %şa:'
„Iar lucrurile acestea teslăreştî le 'lucra .Domnul, întru omenî fiind,, plu­
guri şi juguri; prin acestea şi simbolele '.drşptăţeî îhvefându-î,e şi viaţa o
lucreză (In dialog, cel către Trifoii, foea -l9)3 a cărţeî tipărită în Veneţia'
în anul 1747). Decî ceî ce prihănesc fnveţis-se, orî şi care ar fi, că n u
Zic drept şi că acestea sînt cugetări lameşţî pre care ca să le surpe aii
venit Domnul; că uniî ca aceştia pa v;;n.hî.cr^ necinstit şi prihănit soco­
tind de a lucra cine-va lucrare de mână- gtuş-ă, şi prostă, dupr# 'urmare
împreună socotesc că a fost nepotrivit E'ornnuluî de a lucra un meş­
teşug ca acesta. Şi precum se vede, aseşţfc» vieţuesc nelucrând, pentru
aceea voiau că ar fi fost şi Domnul î.seirieaea lor...., dar eu l ă s â n d , p r e
uniî ca aceştia la o parte me întorc la sl*tv:> cuvîntare, şi djc: islavă ţie
s

D o m n e Iisuse Christose Mântuitorul nostru că aî, întrebuinţat atâta co-

vîrşitore smerenie nu numaî slujind sfinţilor teî ucenici şi spălându-le
picîorele şi aî suferit patimi şi mortea prea necinstită de cruce, ci şi lu­
crând meşteşugul teslăresc, în cât a. n u se crede n-u numaî d'e ceî necre­
dincioşi,' ci şi de înşişi ceî ce cred întru ţine; slavă scăpătăcîuneî şi să­
răciei tale ceiî maî de pre urmă şi compOgor;re,î tale ceea ce pentru noi.
s'a făcut îar de către aî noştri nu se crede. Vecii şi supţînsemnarea Zice­
re!, că aduceţi-ve aminte fraţilor de osteneli, şi truda nostră (I T e s a l . i l , 9).
— 102 —
d e c ă v e s f ă t u e s c şi n u p u n a s u p r a v d s t r ă s i l ă ; î n c ă şi î n s ă ş i
s f â t u i r e a a c e s t a o fac p e n t r u - c ă m i l o s t e n i a m a î m u l t p r e voi fo­
loseşte, c a r e o d a ţ i d e c â t p r e ceî c e a u s ă o Ia.
Carii nu numai a o face, ci şi a voi aţi început din a-
nul trecut.
n . Acum dar isprăviţi şi a o face.
Nn ia d e m n ă m a î m u l t A p o s t o l u l p r e C o r i n t e n î s p r e m i l o s t e ­
n i e din. s î r g u i n ţ a c e aii a r ă t a t la a c e s t a h r i s t i a n i i ceî din M a -
'chje&Qnfo.t Oi îî î n d e m n ă d e l a s î r g u i n ţ a l o r şi d i c e : c ă vot d e
b u n ă vde d e sine-ve v'aţî pornit din-'anul'.trecut s p r e a milui
p r e s ă r a c i i h r i s t i a n î ceî d i n I e r u s a l i m şi n u n u m a i ăţî f ă c u t î n ­
c e p u t s p r e a m i l u i c u l u c r u l , ci a ţ i î n c e p u t şi a voi c u t o t u l s ă
miluiţi fără a v e î n d e m n a c i n e - v a . P e n t r u a c e s t a a c u m s o c o t i n ţ ă
v ă d a u şi v e s f ă t u e s c p e n t r u a şi plini l u c r u l cel c e - l ' a ţ î î n c e p u t
a d e c ă ca s ă a d u n a ţ i m i l o s t e n i a a c e s t a c a r e î n ş i - v e a ţ i v o i t a o f a c e .
Că precum a fost osîrdia de a voi, aşa să fie şi de a
plini pentru cele ce aveţi ). 1

V e s f ă t u e s c , d i c e , s ă i s p r ă v i ţ i şi l u c r u l m i l o s t e n i e i v o s t r e a-
c e ş t i a şi a s î r g u i n ţ e î , c a s ă n u s t e a b i n e l e a c e s t a p â n ă la s i n ­
g u r ă s î r g u i n ţ a v o s t r ă , ci p e n t r u c a s ă s e facă m a î d e p l i n i t ă î n ­
tru împlinirea faptei, căci, p r e c u m v o i n ţ a v o s t r ă a n ă s c u t p r e
s î r g u i n ţ a s p r e a milui, a ş a şi l u c r u l a c e s t a şi f a p t a m i l o s t e n i e i
s e v a n a ş i e d i n p u t e r e a şi din c h i p u l c e a v e ţ i . D e c i cel c e a r e
p u t e r e şi c h i p p e n t r u a m i l u i , a c e l a facă şi l u c r u l a c e s t a , a d e c ă
a c e l a d e a şi m i l o s t e n i a c e p o t e , c ă c i c e l a c e n u a r e p u t e r e d e
a milui cu f a p t a , a c e l a p l i n e ş t e m i l o s t e n i a c u s i n g u r ă p r o a l e g e r e a
şi c u o s î r d i a .
12, C^cî de stă înainte osîrdia, dupre cât are cine-va,
bine priimită este, nu dupre cât-nu are,
V e d î î n ţ e l e p c i u n e a a M a r e l u i P a v e l a i c e a ; p e n t r u - c ă el a l ă u d a t
p r e M a c h e d o n e n î , a d e c ă p r e F i l i p s e n I şi T e s a l o n i c h e n i şi p r e
cei-l-alţî h r i s t i a n î c a r i s e aflau în M a c h e d o n i a , c ă f ă c e a u m i l o s ­
t e n i e m a î p r e ' s u s d e p u t e r e a l o r , Iar d e l a C o r i n t e n î c e r e s ă
facă m i l o s t e n i i d u p r e p u t e r e a lor şi n u m a î p r e s u s d e p u t e r e .
D e c î , d i c e , d e a v e ţ i o s î r d i e s p r e a m i l u i , d a ţ î c e e a c e a v e ţ i , şi
o priimeşte acesta Dumnedeii ). 2

') Formă de lipsă întrebuinţezâ aicea Apostolul; că deplinirea cuprin­

dere! (fraseî) aceştia pote aşa ar fi: că precum osîrdia de a voi este, sau
a fost, aşa şi de a plini dintru cele ce sînt, aşa să fie sau sa se facă.
) Pentru acesta şi cuv. Isidor Pilusiotul $\cv: şi să nu te minunezi
s

daca cel ce dă apă, nu o face acesta fără plata, căci şi milostenie dela
proalegere şi dela voe se judecă, când şi cuvîntul de priimire se învred­
niceşte; că Iată (cjice Sira'h. n. 17) şi cuvîntul este maî bun decât darea;

- 103 -
 .13- C ă nu a l t e r a odihnă, iar v d u e necaz
Nu se cuvine, d i > c e s ă
d a ţ î voî m i l o s t e n i e m a i p r e s u s d e
p u t e r e a v d s t r ă , c a n u alţii a d e c ă d i n a v d s t r ă m i l o s t e n i e s ă
a î b ă o d i h n ă şi f î e ş ţ e - c e r e p a u s , i a r v o î , d i n p r i c i n a d ă r e î ceiî
p r e s t e p u t e r e a m i l o s t e n i e i s ă suferiţi n e v o e şi l i p s ă şi s ă v ă
s t r î m t o r a ţ î . Şi c u t o t e c ă D o m n u l în E v a n g h e l i e a l ă u d a t p r e
v e d u v a a c e e a c a r e a d a t t d t ă b o g ă ţ i a s a la c o r v a n a u a b i s e r i c e l
ş i a r e m a s l i p s i t ă şi s t r î m t o r i t â ( M a t . 12), ci P a vel n u o face
a c d s t a , nici î n d e m n ă p r e C o r i n t e n î să d e a m a î p r e s u s d e p u ­
t e r e a lor, u n a a d e c ă fiind-că e r a u s l a b î în c r e d i n ţ ă şi î n c u g e ­
t a r e a lor, î a r a l t a , p e n t r u - c ă erau. b o g a ţ i . Ş i d e a r fi d a t d u p r e
p u t e r e a c e a v e a u , n e g r e ş i t s ' a r fi f ă c u t o d a r e şi o a d u n a r e
p r e a b o g a t ă . Şi p r e l â n g ă a c e s t e a fiind-câ n ă d ă j d u i a c ă C o r i n -
t e n i î d e s i n e ş î s e v o r î n f o c a şi s e v o r o s î r d u i d i n p i l d a F i l i p -
s e n i l o r şi a T i s a l o n i c h e n i l o r şi p e n t r u a c e s t a l a s ă l u c r u l în s t ă ­
p â n i r e a l o r . I n s ă în u r m e t d r e l e c u v i n t e , c a p r i n g h i c i t u r ă îî în­
d e m n ă s ă m i l u i a s c ă , n u n u m a i d u p r e p u t e r e a l o r , ci şi m a î p r e
s u s d e p u t e r e a lor.

c ă nu se caută atâta ceea ce se dă pre cât se caută avuţia şi pryale-

gerea, adecă voinţa celui ce d ă ; pentru; acesta şi ceea ce a. adus ceî doi
b a n i a întrecut pre toţi ceî ce aduceau cele multe (La şir. Evang. luî Mat.
C. X, 1). pice încă şi Teologul Grigorie: „Surpând conlegătura şi hiro­
tonia (tatăl. Sf. Grigorie adecă) care mie mi se pote, scumpetea şi cercarea
celui ce Ia şi carele ar fi vrednic şi carele nu ar fi. Şi graiul de cârtire
d u p r e dare, care mulţi o pătimesc acesta dând adecă, însă nu cu osîrdie
dând, care osîrdie este maî mare decât a"da şi maî desevîrşita, că mult
m a î bine este, ceî vrednici a da celor vrednici, decât pre ceî vrednici a-î
lipsi pentru temerea celor nevrednici (cuv. la Păr. seu). Pentru acesta a
.cjis şi Sf. Grig. Nisis, că milostenia nu stă în darea banilor, ci în bună­
voinţa a celui ce dă, djc^nd cu aceste cuvinte „şi nimenea nu teorisescă
acesta faptă b u n ă întru singure materiile, că de ar fi aşa cu adevărat
nici ar fi isprava acesta fără a avea ore-care putere spre facerea de bine,
d a r mie mi se pare că u n a ca acesta se vede maî cu dreptate întru
bună-voinţă; ca cela ce n u m a i a voit spre bine, oprit fiind despre acest
bine pentru-că nu pote întru nimic să micşureză pentru aşezarea sufle­
tului, decât cel ce a arătat voea sa prin lucruri" (Vor. V, la Fericiri),
p i c e î n s ă ş i Teodorit tâlcuind cţieerea acesta: „Osîrdia adecă se cuvine
a fî desăvîrşită, îar cele ce se dau a le mesura cu puterea obişnueşte
Dum.ne4eul a tote; ca nu câtimea, ci ceimea ; voinţei o vede. Vec|î şi
suptînsemnarea djcereî: „cela ce milueşte cu blândeţă" (Rom. XII, 8). Şi
sfinţitul Avgustin încă d l „Nimenea e vrednic de prihănire, sau'.de
c e :

m u n c ă , carele nu face ceea ce nu pote face; au -nu le djc acestea şi p ă s -

toriî ceî de prin munţi, şi poeticii în Teatre, şi ,ceî neînveţaţî întru adu­
nările lor şi ceî învăţaţi în bibliotecile lor şi ocârmuitoriî în casele cele
de purtări de grijă şi proestoşiî întru sf. biserici? (Cart. despre îndoitul
suflet Cap. XI).
*) Lipseşte graiul: să se facă, precum maî j o s acesta o dice Apostolul.
— 104 —
 14- Ci dintru asemănare ) în vremea de acum, pri­1

sosinţa vostră să fie spre lipsa acestora, ca şi prisosinţa a-

celora să se facă spre Hpsa v6stră.
înţelegerea cuvintelor acestora ale Apostolului e s t e acesta:
voi sînteţî b o g a ţ i şi plinî d e b a n i ; îar s ă r a c i î h r i s t i a n î I a r ă ş i ,
p r e c a r i a v e ţ i sâ-î m i l u i ţ i , s î n t b o g a ţ i şi plinî d e î n d r â z n e l â
c e a c ă t r ă D u m n e d e i i . D e c i d a ţ î voî a c e l o r a d i n b a n i i c e v e
p r i s o s e s c , c a r i a c e l a n u aii, p e n t r u - c a să l u a ţ î şi voi d e l a î n ­
d r â z n e l â c e a c ă t r ă D u m n e d e i i , c a r i a c e l a o aii, I a r v o î s î n t e ţ î
lipsiţi ) . V e d i î n s ă c u m p r e a s c u n s şi fără a s i m ţ i C o r i n t e n i î
s

î n c h i p u e ş t e P a v e l ' c a s ă d e a ei şi p r e s t e p u t i n ţ ă ; • c ă c i d e ' v o -
eştî, d i c e , s ă îaî d i n p r i s o s u l î n d r ă z n e l e l c ă t r e D u m n e d e i i c e aii
s ă r a c i i h r i s t i a n î , d ă şi. t u lor p r i s o s u l b o g ă ţ i e i c e a î ; Iar d e v o -
e ş t i s ă îaî î n t r e g a r ă s p l ă t i r e a şi î n d r ă z n e l a c e aii a c e l a c ă t r ă
D u m n e d e i i , d ă şi t u l o r t o t â b o g ă ţ i a t a , c a r e a c e s t a e s t e p r e s t e
p u t i n ţ ă , f i i n d - c ă e s t e diri l i p s ă ; ci a c 6 s t a p r e c u m a m <Ş\s, p r e
a s c u n s o a r ă t ă P a v e î şi fără s ă o î n ţ e l ă g ă e l ; Iar î n t r u a r ă t a r e
î n s ă îl s f â t u e ş t e s ă m i l u i a s c ă d u p r e p u t e r e a l o r .
15. Ca potrivirea sâ fie, precum este scris: «Celui cu
multul, nu î-a prisosit; şi celui cu puţinul, nu i s'a împu­
ţinat» (Eş. X V I , 18 ). s

C u m p u t e a a s e face p o t r i v i r e ? D a c ă şi v o i ceî c e miluiţi,

d i c e , şi c e î c e s e m i i u e s c d e v o i , v e ţ i d a unii a l t o r a c e l e c e
v e p r i s o s e s c , şi d u p r e u r m a r e , d e v e ţ i plini unii a l t o r a lip­
s u r i l e ; şi c a r e p o t r i v i r e e s t e a c e s t a a d a c i n e - v a b u n ă t ă ţ i d u -

') Aşişderea şi aicea .lipseşte djcerea: să se facă.

, ) Acesta cjicere o tâlcueş.te tropologhiceşte Marele Macarie, atât pen­
s

tru ceî ce se liniştesc şi se îndeletnicesc întru rugăciune, cât şi pentru

ceî ce sînt în Chinovie, şi pentru fraţii ceî ce slujesc pre ceî ce se li­
niştesc şi c j ' «Că pT'su-siriţa -liniştitorilor şi a îndeletnicitorilor întru
c e :

rugăciuni plineşte lipsa celor chinoviaceştî şi a celor ce slujesc pre dînşiî;

aşişderea şi prisosinţa celor chinoviaceştî şi a celor ce slujesc pre l i n i ş ­
titori, plineşte lipsa liniştitorilor şi aşa prin plinirea lipsei şi a unei 'părţi
şi a celeî-l-aite se face potrivire. „Aici cela-ce stărueşte cu necurmare
:

întru rugăciuni' să nu se, îrialţe preste cela-ce nu o pote face acesta,

nici cela-ce se ,dâ pre sineşî la slujire să cârtescă asupra celuîa ce se
îndeletniceşte întru rugăciune; ca dacă cu prostimea şi cu aşezarea cea
de acest-fel întru dînşiî s'ar purta, se face prisosinţa celor ce stăruesc
întru rugăciuni spre iipsa celor ce-î slujesc şi îarăşî prisosinţa celor ce-î
slujesc spre lipsa celor-ce se îndeletnicesc în rugăciuni; şi aşa maî ales
se face potrivirea* (Cap. IX, despre rugăciune).
1

) Adecă Cela-ce adUnă m u n c ă multă n u î-a prisosit, celuîa ce a a-

3

dunat puţin nu i s'a împuţinat. Că aşa se scrie la Eşire cţicend; „Şi a

adunat unul maî mult şi altul maî puţin şi mesurând cu gomorul nu
a întrecut cel cu mult, şi ce! cu puţin nu s'a împuţinat" (Eş. c. 16; 18).

- 105 —
h o v n i c e ş t î şi a lua b u n ă t ă ţ i trupeşi:)'} P o t r i v i r e a a i c e a n u s e
î n ţ e l e g e d u p r e c e e a - c e a r fi m a i d e m u l t p r e ţ c e l e - c e s e d a u ,
saii m a i d e p u ţ i n p r e ţ , a s e m e n e a si.-.cele-ce' s e ' i a u . Ci însuşi'
d e sine a d e c ă c e e a - c e v e p r i s o s e ş t e v o u e o d a ţ i s ă r a c i l o r , şi
a c e i a iarăşi c e p r i s o s e ş t e s ă r a c i l o r , t e m e n e a şi a c e î a o d a u
v o u e . Şi d i n p o t r i v ă d e a c e e a - c e v o r b o g a ţ i i v e lipsiţi, p l u a ţ i
d e l a s ă r a c i . Şi îarăşî a c e e a - c e săracii s e ţ i p s e s c o iau d e l a v o i
ceî b o g a ţ i , d u p r e a c e s t a d a r s e face p o t r i v i r e îâ a m e n d o t t e
p ă r ţ i l e şi la p a / t e a b o g a ţ i l o r c e l o r - c e m i l u e s c ş i la a săracitrir •
carii ..şe .miluesc 4- Ş ' • cjwpre.-.'ălt ,.cfaip' î n c ă ^ p o t r i v i r e a • a c e s t a , '
d i c e / s e face n u m a i în v e c u i a c e s t a , î a r în v ă c u l cel v i i t o r
m u l t c o v î r ş e s c c e l e - c e a u s ă dea, b o g a ţ i l o r s ă r a c i i ; fiind-că a-
c e l a a u s ă d e a c e l o r - c e m i l u e s c b u n ă t ă ţ i v e ş n i c e , în l o c u l v r e ­
m e l n i c i l o r b a n i carii îau, şi ay s ă le d e a s ă l a ş u r i l e l o r c e l e d i n
c e r î u r i : « C ă faceţi-vă p r i e t e n i , d i c e D o m n u l , v 6 u e , din m a m o -
n a u a n e d r e p t a t e ! , ca, c â n d veţi lipsi s ă v e p r i i m e s c ă în s ă l a ş u ­
rile lor c e l e v e ş n i c e » ( L u c a X V I , 9 ) .
D r e p t a c e e a sfiiţi-ve şi s m e r i ţ i - v e v o i b o g a ţ i i , fiind-că s ă r a c i i
v e c o v î r ş e s c d u p r e b u n ă t ă ţ i l e c e l e d u h o v n i c e ş t i şi s t a t o r n i c e
c a r e aii s ă v ă dea.' Ş i a d u c e " P a v e l s p r e p i l d ă a c e e a c e u r m a
c â n d E v r e i î a d u n a u m a n ă în p u s t i e , u n a a d e c ă , c a s ă a r a t e c u m
s e face p o t r i v i r e a ; căcî c â n d b o g a t u l c e l c e a r e m u l t , v a d a
p r i s o s u l c e l u l a c e a r e p u ţ i n , nicî b o g a t u l îşî î n m u l ţ e ş t e şi îşi
c r e ş t e b o g ă ţ i a sa, p e n t r u - c ă d ă p r i s o s u l , nicî cel c e a r e p u ţ i n
N

i s e î m p u ţ i n ă z ă şi s e l i p s e ş t e , p e n t r u - c ă îa c e e a c e n u a r e d e
la cel b o g a t . A s e m e n e a a c e s t a ş î u r m e z ă şi la î n d r ă z n e l a s ă r a ­
cilor c e a c ă t r e D u m n e d e u , din c a r e ei d a i i b o g a ţ i l o r c e l o r c e
') pice însă şi dumnecjeescul Grigorie al Tesal. acestea: pote cine-va
prin aceste pământeşti şi josite trebuinţe .ale trupuluî, dupre stăpânăsca
poruncă şi sfătuire, de va da cele de prisos celor ce au faptele cele
bune (că săracii maî de multe ori simt acestea de trebuinţele cele tru-,
peşti), prin împărtăşirea acesta, să-şî plinescă lipsa cea de fapte bune,
şi de pedepsa cea pentru lipsa, acestora sa scape. •;
Şi acesta însemnând Marele Pavel, către Corinteni scriind, împărtăşire
numeşte pre darea acesta către sfinţi (II Cer. VIII, .4). Şi mai trecând în-
nainte, adauge: prisosinţa vostră spre lipsa acelora, ca şi prisosinţa ace­
lora să se facă spre lipsa vostră (Cuv. la'Ev«n. bogatului şi a luiLazâr).
Iar Teodorit aşa cjice: „Dumnecjeescuj Apostol nu legîueşte, cele marî,
ci cu slăbiciunea socotinţei mesoră legtle; pentru care şi a cjis, nu că
altora să pricinuiască odihnă, îar voue necas, şi din cele de prisos Ie-
a poruncit să împartă, şi folosul cel pe ~<1.ş=ire din acesta, l'a varătat
ca şi prisosul acelora djce să se facă spre ILpsa vostră; prea bună. răs­
plătire, djce, se va face şi cele maî mici dâpâv-le cele maî mari veţî lua: f

că de vrednica de laudă răbdarea lor ve:vieţi" împărtăşi. Iar mai ales în

b u n ă vreme şi mărturia a adaus: că şi Ist adunarea manei potrivirea
acesta o a arătat stăpânul a tote, că nimic ir,: a câştigat, maî nililt cel-ce
a adunat-maî,mult, că. măsura marele dă;i\ii|er o a însoţit cu 3area.,
. '. / . i
— 106 -
îî m i l u e s c . Ş i p e n t r u a l t ă p r i c i n ă î n c ă a a d u s - a c e s t a p i l d ă a
m a n e i , p e n t r u ca să i s p r ă v e s c ă alt lucru m a i m a r e , a d e c ă p e n ­
t r u c a s ă a r a t e b o g a ţ i l o r , c ă p r e c u m u r m a u la m a n ă şi cei c e
a d u n a u m a î m u l t ă s a u m a î p u ţ i n ă m a n ă s e aflaii a v â n d u n a şi
c s e a ş întocma mesură, pentru ca să p e d e p s e s c ă D u m n e d e i i
l ă c o m i a şi n e s a ţ i u l a c e l o r c e a d u n a u m a i m u l t ă , c u u n c h i p c a
a c e s t a şi a c u m , n u s e c u v i n e a i u b i c i n e - v a cu, l ă c o m i e m a î
nţulţiî / b a r i l , 4ec.ât. a c e i c e il t r e b u e ă c .
celui ce a dat acesta
osîrdie-pentru v o i IuitSroa'Tuî Tilt.
După, ce a vorovit Apostolul Corintenilor câte se cuvenea
d e s p r e milostenie, appî a c u m aicea l a u d ă p r e a c e i a c a r e s'ati
t r i m i s c a s ă a d u n e şi s ă i a m i l o s t e n i a a c e s t a , c a c u l a u d e l e a-
c e s t e a , . e ş i n d a c e i a d i n t o t p r e p u s u l , s ă b a g e în i n i m i l e C o r i n ­
tenilor osîrdie ca să dea fieşte-carele milostenia d u p r e p u t e r e a
s a . Şi fiind-că î n t r e ceî t r i m i ş i c e l ' m a l î n t â i a e r a T i t , p e n t r u
a c e s t a şi A p o s t o l u l î n t â î u p r e el îl l a u d ă , şi q h c e c
a fost
ă

i s p r a v ă a d a r u l u i lui D u m n e d e i i , s p r e a s e î n d e m n a el c a s ă
s l u j e s c ă î n t r u a d u n a r e a m i l o s t e n i e i a c e s t e e a ; -câcî D u m n e d e i i ,
elice, a p u s în i n i m a lui o s î r d i a şi s î r g u i n ţ a , a c e s t a c a r e şi eîi
o a m s p r e acest lucru. Cu a c e s t e cuvinte însă î n d e m n ă p r e
C o r i n t e n î P a v e l c a s ă facă m i l o s t e n i e î m b e l ş u g a t ă şi d a r e m i ­
l o s t e n i e v r e d n i c ă d e c u v î n t ; p e n t r u - c ă şi D u m n e d e u , cjice, a
c h e m a t p r e T i t la a c e s t a , a r ă t a t e c ă şi D u m n e d e u e s t e c a ­
r e l e c e r e m i l o s t e n i a a c e s t a d e l a voî, d e c i şi d a t o r i s î n t e ţ î s ă
faceţi d a r e a v r e d n i c ă d e D u m n e d e u .
1 7 . Căci rugăciunea o au priimit, mai sîrguitor însă
fiind, de bunii voe a eşit către voi.
D e u n d e s ' a a r ă t a t , o fericite P a v l e ; c ă D u m n e d e u a î n ­
d e m n a t p r e T i t c a s ă m e r g ă la C o r i n t p e n t r u c a . s ă a d u n e m i ­
lostenia? Din a c e s t a , căci îndată, dice, d e sineşî s'a î n d e m n a t
T i t s p r e a c e s t a , a p r i i m i t c u o s î r d i e î n d e m n a r e a şi n u a c â r t i t ,
• ci "i î n s u ş i d e b u n ă v o e d e s i n e ş î a e ş i t şi a v e n i t c ă t r e v o î . In
c â t şi d e n u l'aşî fi î n d e m n a t eîi, î n s u ş i a r fi a r ă t a t d e s i n e ş î
o s î r d i a lui s p r e a c e s t a .
18. A m trimis împreună cu el şi pre fratele, a căruia
lauda este în Evanghelie prin t6te bisericile.
Unii d i c c u m c
fratele a c e s t a c e s ' a t r i m i s î m p r e u n ă c u
ă

T i t a r fi E v a n g h e l i s t u l L u c a , p e n t r u E v a n g h e l i a c e a s c r i s ; î a r
alţii i a r ă ş i d i c , c ă a r fi V a r n a v a , c ă c i şi p r o p o v e d u i r e a c e a n u
înscris, care o p r o p o v e d u î a V a r n a v a , E v a n g h e l i e se n u m e ş t e .
N u a d a u g e î n s ă nici l ă ţ e ş t e P a v e l l a u d e l e a c e s t e a c a a l e lui
Tit,: p o t e c ă n u e r a c u n o s c u t C o r i n t e n i l o r , î a r T i t e r a c u n o s -

- 107 -
CUt lor. I n s ă şi a c e s t u i a î n d e s t u l ă l a u d ă îl î m p l e t e ş t e , p e n t r u -
c ă d i c e c ă a c e s t a n u p r o s t p r o p o v e d u î a E v a n g h e l i a , ci c ă s e
l ă u d a p r i n E v a n g h e l i e , n u d e d o i saii t r e i o m e n î , ci d e t o t e
bisericile hristianilor.
19. Şi nu numaî, ci şi hirotonisit este de biserici spre
a fi împreună căleţor cu noî, împreună cu darul acesta
ce se slujeşte de noi.
A i c e a l a u d ă P a v e l p r e fratele a c e l t r i m i s , o r i p r e L u c a , o r i
p r e V a r n a v a , d e l a j u d e c a t a şî h o t ă r î r e a c a r e o a fâcut cei c e
l'au ales. Nu numai, dice, acesta p r o p o v e d u e ş t e E v a n g h e l i a ca
un p r o c o p s i t şi ales,' cî p r e l â n g ă a c e s t e a şi s ' a h i r o t o n i s i t d e
c ă t r e b i s e r i c i l e c r e d i n c i o ş i l o r a fi î m p r e u n ă c ă l ă t o r c u n o i a -
d e c ă p e n t r u c a s ă u m b l e la p r o p o v e d u i r e î m p r e u n ă c u m i n e ,
c ă p r e c u m e s t e p ă r t a ş al p r o p o v e d u i r e l , a ş a să fie p ă r t a ş î m ­
p r e u n ă şi d e i s p i t e l e şi primejdiile c e u r m e z ă la p r o p o v e d u i r e .
C u v i n t e l e a c e s t e a î n s ă m a l m u l t s e p o t r i v e s c la V a r n a v a , d e c â t
l a L u c a , c ă c î V a r n a v a s'a o s e b i t d e Sfîntul D u h s p r e a fi î m ­
p r e u n ă c ă l ă t o r c u P a v e l : « C â a d i s D u h u l Sfînt, d i c e , o s e b i ţ i
m i e p r e V a r n a v a şi p r e S a u l s p r e l u c r u l c e l - a m c h e m a t p r e
e î » ( F a p t . X I I I , 2). S a h i r o t o n i s i t î n s ă şi s ' a h o t ă r î t p e n t r u c a
s ă s l u j a s c ă î m p r e u n ă c u m i n e la D a r u l a c e s t a , a d e c ă la s l u j b a
m i l o s t e n i e i p e n t r u s ă r a c i i din I e r u s a l i m ' ) .
Spre slava a însăşi Domnului şi osîrdia vostră.
A d e c ă p e n t r u c a s ă s e slâvescă. D u m n e d e u , şi p e n t r u c a să
v e faceţi şi v o i m a l v r e d n i c i ; fiind-qâ c e î c e aii s â p r i i m e s c ă
b a n i i m i l o s t e n i e i v o s t r e , p r e c u m e r a a d e c ă T i t , şi V a r n a v a , s î n t
a l e ş i şi n i m e n e a p o t e a p u n e p r e p u s r ă i i a s u p r a lor, c ă a r â-
v e a a d e c ă s ă c h e l t u i a s c ă d i n t r ' î n ş i î saii s ă - ş î o p r e s c ă l o r u şi
c e - v a din b a n i . ' ;
20. Ferindu-ne de acesta ca să nu ne prihănescă pre
noî cine-va întru acesta îndestulată şi mare strînsore ce
s e slujeşte de noî.
C u a d e v ă r a t v r e d n i c e s t e c u v î n t u l a c e s t a d e sfîntul sufletul, lui

') Vecţî despre acesta la cap.. II al ceiî către Galat. u n d e se scrie: „Şi
cunoscând darul cel dat mie lacov şi Chifa şi Ioan, ceî ce se socoteau
a fi stîlpî, drepta a dat mie şi luî Varnava de, împărtăşire, ca noî la.
n-eamurî, îar eî la tăerea împrejur. Numaî desăvîrşit să ne aducem a-
minte, care şi m'am sîrguit a face însuşî acesta" (Galat. II, 9). Şi T e ­
odorit. încă Z'ce tâlcuind Zicerea acesta: pre de; trei-orî fericitul Varnava
îl haractirisesc acesta Z'se: că acestaş în Antiohia înpreună cu fericitul
Pavel s'a norocit de'hirotonie. Şi în Ierusalim la u r m ă împreună cu dîn-
s u l către dumneZeeştiî Apostoli a făcut învoirile, şi aduce spre mărtu­
rie Z'cerile cele de maî sus ale Faptelor Apostoleştî şi ale ceiî către
Galateni.

— 108 —
 P a v e l şi d e p r o v e d e n ţ i a c e a m u l t ă a luî şi c o n p o g o r î r e ; p e n t r i i
a c e s t a , d i c e , a m t r i m i s p r e fraţii a c e ş t i a , şi n u p r e u n u l , ci m a î
mulţi,' fiind-că n e sfiim, a d e c ă n e t e m e m , p e n t r u c a s ă n u n e
p r e p u e c i n e - v a c ă r ă ş i u i m şi l u ă m d i n b a n i i m i l o s t e n i e i ; şi n u
a d i s c ă rie t e m e m n u c u m - v a v o i s ă n e prihănij:! c ă a m
a v e a să-î l u ă m , c i alt o r e c i n e , p e n t r u c a s ă n u s e m â n i e C o -
r i n t e n i î c ă îi p r e p u n e P a v e l , c ă a r c u g e t a o r e - c a r e n e p o t r i v i t e
ca a c e s t e a p e n t r u e l . Ci şi î n s ă ş i î m b e l ş u g a r e a s ă n u d e a p r e ­
p u s i s c o d i t o r i l o r şi viclenilor, c ă . aii Bă s e r ă ş l u î a s c â b a n i i d e
nu a m face s i g u r a n ţ i e şi a d e v e r i r e la a c e s t e a .
2 1 . Maî înainte -purtând grijă bine, nu numai înaintea
Domnului, ei şi înaintea âmeni.lor ). 1

V e d I sfîntul suflet al fericitului P a v e l c u m s e î n g r i j e ş t e a n u

p r i c i n u i prilej d e zmînteTâ v r e u n u i o m , c ă c î n u a d i s : eîi s î n t
c u r a t d e p r e p u s u l a c e s t a ; a p o i : cel c e v o e ş t e , b â r f e s c ă p e n t r u
m i n e ; ci a d i s , c ă p r e c a r a n e îngrijim î n a i n t e a luî D u m n e d e u ,
c a s ă n e a r ă t ă m n e v i n o v a ţ i şi n e p r i h ă n i ţ i î n a i n t e a lui D u m n e ­
deii, c u u n c h i p c a a c e s t a m e î n g r i j e s c p e n t r u c a s ă m ă a r ă t
n e v i n o v a t şi n e p r i h ă n i t si î n a i n t e a o m e n i l o r . Ş i m a l ales c u c â t
o m e n i i s î n t m a i n e p u t i n c i o ş i î n t r u c u g e t a r e şi p r e p u n şi s e s m i n ­
tesc cu a t â t a mai mult se; cuvine cine-va a se c o m p o g o r î p e n ­
t r u dînşiî, şi a n u l e d a p r i c i n ă d e ' z m i n t e l ă ; c â c î şi la copiii
cei mici f a c e m c o m p o g e r î r e şi d e m u l t e ori f a c e m c e e a c e ei
v o e ş c , d a c ă v o i m s ă p u r t ă m şi s ă i c o n o m i s i m s l ă b i c i u n e a şi
pruncesca lor socotinţă.
, 2 2 . împreună însă cu aceştia am trimis pre fratele nos­
tru, pre careie de multe ori întru multe l'am cercat, osîrd­
nic fiind, iar acum mult mai osîrdnic cu multă încredin­
ţarea cea către voi, , •
P r e i â n g ă fraţiî ceî d o i d e m a î s u s , c e a t r i m i s P a v e l p e n ­
t r u m i l o s t e n i e p r e l â n g ă Ţ i t , d i c , şi p r e l â n g ă V a r n a v a , m a î
a d a u g e î n c ă şi p r e u n a l t u l al t r e i l e a , n u m i n d u - 1 frate p r e e l .
: îl r e c o m e n d u e ş t e î n s ă p r e el C o r i n t e n i l o r , f i i n d - c ă qlice c ă l'a
c e r c a t şi l'a aflat p r e el a fi o s î r d n i c şi î m b u n ă t ă ţ i t la m u l t e
l u c r u r i şi d e m u l t e o r i ; î n t i n d e r e î n s ă d e l a u d ă e s t e a p o f t o r i
n u m e l e fratelui a c e s t u i a d i c e n d u - 1 p r e el o s î r d n i c şi m a î o s î r d ­
n i c ; că a c u m , elice, şi m a î o s î r d n i c s'a f ă c u t , p e n t r u - c ă n ă d e j -
d a e ş t e , c ă v o i v e ţ i . f a c e m a î î m b e l ş u g a t ă m i l o s t e n i a la c a r e a r e
s ă slujescă şi e l ) . 2

') însuşî acesta o 4 i e şi Parimiastul: şi pronoiseşte bine înaintea Dom­

c

nului şi a omenilor (Pild. 3, 4) dela carele o a împrumutat Apostolul.

Şi în cea către Romani încă a cji.s acestaş Pavel: „Pronoisînd bine îna­
intea tuturor omenilor (12, 17).
*) Insemneză, că • Teodorit, di > cum că fratele acesta ce s'a trimis îm-
ce

.' — 109 -
 23- Sau pentru Tit ) părtaş aî meu şi intru vor împre­
1

ună lucrător.
A d e c ă d e se cuvine, d i c e , _ a dicş vre o l a u d ă p e n t r u T i t
( c ă f o r m ă d e l i p s ă a î n t r e b u i n ţ a t a x e a Pa'rel) a c ă s t a arp s ă
d i c p e n t r u el c u m c ă e s t e p ă r t a ş al m e i i şi c ă î m p r e u n ă k?.~
c r e z ă s p r e î n v ă ţ ă t u r a v o s t r ă şi folosul. S a u şi a ş a s e î n ţ e l e g e ,
c ă d e îî veţî face şi v r e u n h a r , şi m a î m u l t e m i l o s t e n i i . p e n -
. t r u î n f ă ţ i ş a r e a luî Tit,- s ă ' ş t i ţ i c ă nu faceţi Harul a c e s t a u n u i o m
ce~ s ' a r Mutemplă,, ci . t o v a r ă ş u l u i şi p ă r t a ş u l u i m e u .
.. Sa.iă,-.d.e ' f r ă ţ i i ) noştri. ;;>
; :
5

A d e c ă d e se c u v i n e a v ă d i c e
vre 0
l a u d ă şi p e n t r u c e e a -
1-alţî d o i fraţî, î m p r e u n ă c u T i t trimişi (că şi a i c e a f o r m ă d e
l i p s ă a î n t r e b u i n ţ a t , p r e c u m d i c e F o t i e în E p i s t . 1 6 7 c ă t r e G h e o r -
g h i e al N i c o m i d i e î ) şi a c e ş t i a au. m a r t d r e p t ă ţ i a s e s o c o t i d e
v o i c ă s î n t v r e d n i c i d e c r e d i n ţ ă , c ă c i sînt fraţî aî m e i d u p r e
d u h , c u r a ţ i şi a d e v ă r a ţ i . . .
Apostoli aî bisericilor.
A d e c ă fraţii a c e ş t i d o i c e vin Tiu T i t s'aîi a l e s şi s ' a u tri­
mis d e către bisericile credincioşilor hristianî. , -
S l a v ă a luî Christos. —

L a u d a c e a m a î m a r e a i c e a o a p ă s t r a t P a v e l şi o â p u s în
u r m ă ; fraţii a c e ş t i a , d i c e , ceî î m p r e u M t r i m i ş i cu T i t s
slavă,m t

a luî C h r i s t o s , d e c i c i n s t e a \ a c e e a ş F a s c u l t a r e a c e o v e ţ i a r ă t a
c ă t r e dînşiî, c ă t r e î n s u ş i C h r i s t o s o a r ă t a ţ i .
2 4 . Decî dovada dragostei vdstre şi lauda ndstră pen­
tru voî, arătaţî-o lor, în faţa bisericilor.;
A c u m , d i c e , voi Corinte'niî, a r ă t a ţ i Că m ă i u b i ţ i p r e m i n e şi
c ă n u în z a d a r m ă l a u d e u şi m i n c î u n o s p e n t r u v o î ci î n t r u f

a d e v ă r şi u n i t cu l u c r ă r i l e . V e ţ i ' a r ă t a î a s ă d r a g o s t e a c e a c ă t r e
m i n e d e v e ţ î a r ă t a d r a g o s t e c ă t r e a c e ş t i a , ce-i t r i m i t , c â c î d r a ­
g o s t e a c e a c ă t r e dînşii, la m i n e s e a d u c e ; şi n u n u m a i l a ^ m i n e
s e a d u c e d r a g o s t e a c e a c ă t r e dînşiî, ci şi la faţa b i s e r i c i l o r lui
C h r i s t o s . î n c ă s e v a a d u c e c i n s t e a a c e e a şi a s c u l t a r e a şi d r a -

p r e u n ă cu Tit şt cu Varnava, ar fi Apolo, precum cjic ore-cariî; fiind-că

făgăduia Pavel întru cea întâîa către Corinteni a-1 trimite pre Apolo, cji-
cend. întru aceea: „Iar despre fratele Apolo, m'utţ fam rugat pfe el ca
s ă vie împreună cu fraţii, şi cu adevărat nu a;fost voea (luî Dumnecjeu.
adecă) ca să vie; va veni însă când v'a avea vreme (I Cor. XVI, 5 2), îar
acum, fiind-că precum. se vede, a avu:: vreme,,- s'a trimis: :

) Plinirea lipsei acestei r)icerî este acesta: orî pentru Tit de trebue a
l

cjice, părtaş al meu este acesta şi la voî împreună lucrător.

) Şi plinirea acestei Ziceri de lipsă acesta este: ori pentru ceî-l-alţî
s

doi de trebue a cţice, fraţi aî mei sînt eî.-

- 110, "
g o s t e a ce veţi arata c ă t r e dtnşii a d e c ă , întru cinstea bisericilor
c ă r e e a s'a t r i m i s .

C A P . IX.

i. Că pentru slujba cea către sfinţi, de prisos este mie

a scrie voue.
M ă c a r c ă "Pavel a t â t e a ' m u l t e e b v i n t e a"dis, p e n t r u t a să î n -
;d-'ernive-' pr|5:C0jfiB(fc^}aî s â d e a m i l o s ţ e p ţ e , şi m ă c a r c ă i a r ă ş i a r e
..s$ d j c ă p e n t r u a c e s t a , , cu-ţ6tb-^iceât^a,4''Şe;.'â'iceaj c ă e s t e d u î d e
:

p r i s o s a s c r i e p e n t r u a c e s t a ; a c e s t a însă o face î n ţ e l e p ţ e ş t e ,
p e n t r u c a s a p o t ă a-i t r a g e p r e ei m a î m u l t la c e e a c e v o e ş t e
şi p e n t r u c a m a î b i n e să-î î n d u p l e c e ; p e n t r u - c ă eî s e v o r r u ­
şina, d a c ă a r şti c ă P a v e l a r e s o c o t i n ţ ă p e n t r u dînşiî. c ă n u aii
t r e b u i n ţ ă d e sfâtuire s p r e a m i l u i , şi eî s ' a r a r ă t a m a i j o s i ţ î d e c â t
socotinţa marelui Pavel.
2.j Că ştiu osîrdia vostră cu care me laud către Ma­
chedonenî pentru voi, că Ahaea s'a gătit din an.
Ş t i u e u o s î r d i a c e a v e ţ i , fraţiî m e i , s p r e a m i l u i ; şi n u n u m a i
e u o ş t i u , ci şi c ă t r e M a c h e d o n e n î a d e c ă c ă t r e F i l i p s e n î şi c ă ­
t r e T e s a l o n i c h e n î m e l a u d c u a c e s t a , c ă n u n u m a i C o r i n t u l , ci
şi A h a e a ) e s t e g a t a s ă d e a m i l o s t e n i e ; şi alt c e - v a n u l i p s e ş t e ,
1

fără n u m a i a v e n i fraţiî c a s ă p r i i m e s c ă b a n i i ceî a d u n a ţ i d e

milostenie. î n c â t m a r e ruşine mi s'ar pricinui, d e m ' a ş a r ă t a că
m e l a u d î n z a d a r şi c u m i n c i u n ă c ă t r e M a c h e d o n e n î , şi d e n u
ar eşf lauda m e a a d e v ă r a t ă , a d e c ă a m să m ă ruşinez d e nu s'ar
a r ă t a m i l o s t e n i a v o s t r ă î m b e l ş u g a t ă şi v r e d n i c ă d e l a u d a m e a .
Şi rîvna cea din voi a îndemnat pre cei maî mulţi.
Şi c u m maî sus a dis P a v e l că M a c h e d o n e n i î d e sineşî s'au
î n d e m n a t a d a m i l o s t e n i e şi c ă l ' a u r u g a t s ă o p r i i m e s c ă , î a r a c u m
d i c e c ă 'l-aii î n d e m n a t p r e ei la a c e s t a r î v n a C o r i n t e n i l o r ? D e s -
l e g a r e a n e d u m e r i r e î e s t e p e n t r u - c ă nu dice aicea P a v e l că rîvna
Corintenilor a îndemnat spre milostenie pre toţi Machedoneniî,
c ă c i a ş a a r fi fost î m p r o t i v a d i c e r e l d e m a l s u s ; ci d i c e c ă a u
î n d e m n a t p r e ceî m a î m u l ţ i d i n t r ' î n ş i î ; c ă c i alţii d i n M a c h e d o ­
n e n î , d e s i n e ş î s'aîi î n d e m n a t s p r e a milui şi alţiî î n c ă s ' a u î n ­
d e m n a t d i n r î v n a C o r i n t e n i l o r ; fiind-câ ceî m a î m u l ţ i d i n o m e n i ,
a u t r e b u i n ţ ă d e b o l d şi d e î n d e m n a r e s p r e b i n e şi n u t o ţ i d e
s i n e ş î s e î n d u p l e c ă s p r e a face b i n e şi f a p t a ( b u n ă ) , s a u s â î n ­
ţelegi' şi a ş a c î i c e r e a :
că n u a m î n d e m n a t nici a m r u g a t p r e M a ­
c h e d o n e n î s â m i l u i a s c ă , ci n u m a i v ' a m l ă u d a t p r e voî C o r i n t e n i i ,
') Care parte însă se numeşte, Ahaea, vedj-o la suptînsemnarea Stih. 26
al Cap. XV, către Romani. •.' " —
c â s î n t e ţ î g a t a s ă miluiţăy şi s i n g u r ă l a u d a a c ă s t a a fost î n d e s t u l ă
c a să-î î n d e m n e . V e d i , " o c e t ' t o r î u l e , î n ţ e l e p c i u n e a a m ( â r e l u î )
P a v e l ? C ă şi p r e M a c h e d o n e n L . ' i - a u î n d e m n a t s p r e a c e s t a c u , m i j ­
l o c i r e a C o r i n t e n i l o r , ş u p r e / i ^ ^ r i t e n î î a r ă ş î 'î-au î n d e m n a t c u
m i j l o c i r e a M a c h e d o n e n i f o f ? T n v e ţ ă t o r i , d i c e , v ' a ţ î f ă c u t voî C o ­
rintenii Machedonenilotf.şi pildă d e b u n ă t a t e a milosteniei, apoi
s ă nu ve arătaţi voi învăţători cu m i l o s t e n i a maî josiţi d e c â t
ucenicii voştri, a d e c ă d e c â t Machedoneniî.
3 . Şi am trimis pre fraţi, ca nu lauda ndstrâ cea pen­
t r u voi să zâdărnicescă în partea acesta, ca ( p r e c u m d i -
ceam) să fiţî gătiţi. .. --•'•->•••• L

A i c e a A p o s t o l u l c a c u m s ' a r face p r e sineşî că e s t e unul d i n t r e

C o r i n t e n i şi p e n t r u a c e s t a s e t e m e şi s e n e v o e ş t e p e n t r u d î n ­
ş i i ; căcî d i c e c u m c ă , d e v r e m e c e m ' a m l ă u d a t p e n t r u v o i c ă ­
t r e M a c h e d o n e n i , n|i'amile.mut nu c u m - v a se mă arăt m i n c î u n o s
î n l a u d a c e a m f â c u t şL.să m ă r u ş i n e z ; p e n t r u a c e s t a a m t r i ­
m i s p r e fraţî p e n t r u c a r s â n u s ă a r a t e l a u d a m e a c e o a m d i s
p e n t r u v o i , z a d a r n i c ă şi d e ş a r t ă , a d e c ă m i n c i n o s ă , c ă c î ă u fă-
l i n d u - m ă p e n t r u voi, m ' a m lăudat c ă t r e toţi M a c h e d o n e n i î ; în
c â t d e v ă v e ţ î a r ă t a v.oi a c u m m a i j o s i ţ i d e c â t M a c h e d o n e n i î ,
d u p r e c â t i m e a m i l o s t e n i e i , o b ş t e s c ă v a fi r u ş i n e a , şi a m e a c â
m ' a m l ă u d a t şi a v d s t r ă ^ p e n t r u c a r e m ' a m l ă u d a t ; î n s ă m ă t e m ,
d i c e , s ă n u m e r u ş i n e z m i .în fieşte-ce p r i c i n ă , ci î n p a r t e a a- '
c e s t a , a d e c ă în p r i c i n a m i l o s t ă n i e l . A c e s t e a î n s ă t o t e l e - a m făcut,
p e n t r u c a s ă fiţi g a t a a ^ m i l u i p r e c u m d i c e a m M a c h e d o n e n i l o r ,
c â t o ţ i h r i s t i a n i î d i n A h a e a "sînt g a t a şi n i m i c l i p s e ş t e la dînşiî.
4. N u cum-va de t'brverii împreună cu mine Mache­
doneniî şi vă vor afla pre voi negătiţi, să ne ruşinăm noi
(ca sâ nu dicem: voi) întru acest ipostas al laudei'). • •-<;
I a r ă ş i a c e l e a dice a i c e a P a v e l , -şi c r e ş t e m a i m u l t t e m e r e a
ş i n e v o i n ţ a c e o a v e a p e n t r u C o r i n t e n i şi ÎI î n d e m n ă cu silo-
' g h i s m u r i o m e n e ş t i c a sfi fie;-'ga3fea--spre m i l o s t e n i e ; c ă le d i c e :
p d t e c ă n ă d ă j d u i ţ i c ă e i > v ă p v o î i i e r t a şi p e n t r u a c e s t a n u v ă
ruşinaţi d e nu vă veţi află. gătiţi s p r e milostenie, dar d e se va
î n t e m p l a a veni în C o r i n t î m p r e u n ă c u m i n e ş i . d i n M a c h e d o - . ,
n e n i , c a r e p o t e u r m a , şi d e \;e v o r afla e i n e g a t a s p r e m i l o s t e n i e ,
c â t n e v o m r u ş i n a si n ă k s m b r ^ P e n t r u ^ c â m a i m a r e r u ş i n e u r -
m e z ă a fi t o t - d e - u n a , c ^ d ^ î r i ţ "faţă s t r e i n i şi d m e n i n e c u n o s ­
c u ţ i , d e c â t c â n d s î n t a j l o i S ^ ^ ' X . u n o s e u ţ î . N u a dis î n s ă c â
d e v e v o r afla c ă n u - ^ o i ţ î ' - ^ - ^ - i H Î i i o s i e n i e , ci d e v e v o r afla
n e g a t a s p r e m i l o s t e n i e ; -xăci^'dfe*~este r u ş i n e şi d o g o r i r e a n u
^ , s" .-l^'t'-'y^..: -. '
, — A i c e a lipseşte Zicerea:''vB-ye^.YuşiţPS^Tadecă ca să nu cjicem nu cum­
v a voî ve veţî ruşina. . -s-*^^*"
- 112 —
fi g ă t i ţ i şi a h u da, m a i î n g r a b ă şi fără î n t â r d i e r e m i l o s t e n i a , cu
c â t m a i m u l t a r fi r u ş i n e a v o s t r ă nici d e c u m a d a m i l o s t e n i e ?
saii a o d a m a î p u ţ i n ă d e c â t s e c u v i n e , şi_ d e i p o l i p s u l (opi-
n i u n e a ) î n t r u c a r e v e a v e m ? D o m o l e ş t e Ansă. ş i - m e s o r ă c u v î n t u l
d i c e n d : e u m e v o î u r u ş i n a ( p e n t r u c a s ă n u $ic c ă şi v o i v e
v e ţ i r u ş i n a ) î n i p o s t a s u ' , a c e s t a , a d e c ă în p r i c i n a l a u d e i ; n u în­
t r u a l t ă p r i c i n ă , ci n u m a i î n t r u a c ă s t a p e n t r u m i l o s t e n i e , fiind-că
î n t r u t o t e c e l e - l - a l t e s î n t e ţ î l ă u d a ţ i şi n e p r i h ă n i ţ i . A c ă s t a î n s ă
o d>ee P a v e l n u p e n t r u c a să-î m ă g u l ^ s c ă , ci m a i a l e s p e n t r u
c a sâ-'î facă m a î osîrdrrieî s p r e m i l o s t e n i e , c a unii c e s î n t v r e d n i c i
şi a l e ş i î n t r u t o t e cieled-alte' f a p t e b u n e , s â n u s e a r e t e n e t r e b ­
nici şi n e v r e d n i c i î n t r u s i n g u r ă a c e s t a f a p t ă b u n ă a m i l o s t e n i e i ,
şi m a î josiţî în c i n s t e a şi i p o l i p s i s c e aii. p i c â n d î n s ă c ă , p e n ­
t r u c a s â h u d i c c ă şi v c € v e v e ţ i r u ş i n a , J j u a c e s t c u v î n t a r a t ă ,
:

c ă eî s e v o r r ă ş i n a m a î m u l t d e c â t P a v e l , c ă c i a l o r v a fi g r e -
ş a l a . ş i n u a iui P a v e l ; Iar i p o s t a s n u m e ş t e p r e î n s u ş i p r i c i n a
ş i - p r e lucrul laudei. ;
_-•• .- - • -
5. D e c i d e n e v o e am s o c o t i t a r u g a p r e f r a ţ i , c a m a î
î n a i n t e s ă v i e l a vo> ş i s ă p r o g â t 6 s c ă b l a g o s l o v e n i a v d s -
t r â c e a m a i î n a i n t e g ă t i t ă , c a s ă fie a c e s t a g a t a a ş a c a
o b l a g o s l o v e n i e ş i n u . ca', o l ă c o m i e . . ;'._
P e n t r u c a s ă n u s e a r a t e A p o s t o l u l c ă <dice c e l e d i m p r o t i v ă ,
fiind-că m a î s u s a dis; c ă î n c ă e s t e d e p r i s o s a s c r i e v o u e d e s ­
p r e m i l o s t e n i e , şi a p o i I a r ă ş i s c r i e d e s p r e d î n s a ; p e n t r u a c e s t e a
aicea a c u m voroveşte despre îmbelşugarea milosteniei, ce vrea
s ă s e facă şi d e s p r e a c e s t a c ă s e c u v i n e a o face c u o s î r d i e .
Şi p e n t r u a c e s t a d a r , d i c e , a m t r i m i s p r e fraţi, f i i n d - c ă î n d e m n ă
p r e C o r i n t e n î la d o u e l u c r u r i p r o t i v n i c e u n u l a l t u i a : şi la a m i l u i
cu î m b e l ş u g a r e , şi la a m i l u i c u ^osîrdiajj, p e r i t r u a c e s t a p r e a
î n ţ e l e p ţ e ş t e î n t r e b u i n ţ e z ă c u v î n t u l . Şi m a î î n t â î u -ciîce, c ă s e
c u v i n e a m i l u i c u o s î r d i e , îar al d o i l e a , c ă s e c u v i n e a milui
şi c u î m b e l ş u g a r e . D e c i , d i c e d e s p r e ~ c e a ; ' d i n t â l u c ă e s t e b l a ­
g o s l o v e n i e şi c r e ş t e r e a v u ţ i i l o r v o s t r e c e e a ' c e d a ţ i şi c e l a c e d ă
b l a g o s l o v e n i e şi a d ă u g i r e a v u ţ i i l o r s a l e , a c e l a n u s e m â h n e ş t e .
Şi a r a t ă c u a c e s t a P a v e l c ă r o d u l m i l o s t e n i e i d o r î n d a t ă a r e s ă
o d r â s l e s c ă , şi c ă a c e i c e m i l u e s c s î n t plini ;de f o t a b l a g o s l o v e n i a
şi d e î m b e l ş u g a r e a ; şi n u s'a î n d e s t u l a t riuigast! în c u v i n t e l e a c e s ­
t e a , ci a a d a u s şi a c e s t a , c ă , s ă n u d a ţ i m i l o s t e n i a c a o l ă c o m i e ,
că să nu socotiţi, dice, că luăm banii milosteniei vostre pen­
tru ea să n e lâcomim d e averea v d s t r ă ş L s ă ve .păgubim, nu;
ci p e n t r u - c ă v o i m m a î a l e s s ă v e p r i c i n u i n r ; b l a g o s l o v e n i e şi
^ . c r e ş t e r e a v u ţ i i l o r v o s t r e ; d r e p t a c e e a , cel c e d ă m i l o s t e n i a d e
silă, a c e l a s e v e d e c â i s e î a c u l ă c o m i e - - ş i ^ s e p ă g u b e ş t e , şi

- 113 -
 nu ca c u m ca să îa blagoslovenia dela D u m n e d e u şi c r e ş t e ­
r e a avuţiilor s a l e .
6. Şi acesta') cela ce s6menă cu scumpete, cu scum­
pete şi v a secera, iară cela ce semeha întru blagosloveniî,
întru blagosloveniî va şi secera. " :
A c u m a i c e a s e m u t ă _ P a v e l ia. a d,6ua p r i c i n ă d e s p r e c a r e
>am "dis .mai s&ş, a d e c ă . s p r . e a îfrdemna p r e C o r i n t e n î s â r h i .
J u î a s c ă cu î m b e l ş u g a r e şi d i c e : -şi a c e s t a , î n c ă o a d a u g , p r e
. ' l * â $ f Ţ c g » - c e W ' - ' ^ . ^ m ^ . ş u s , 'Adecă .^rţirn; c ă n u s e c u v i n e a
miliii v o i h r i s t i a n i i c u c r u ţ a r e ' şi c u B c a m ^ e t e , ci c u î m b e l ş u ­
g a r e * ) . N u a d i s î n s ă , c a s ă n u miluiţî c a - s c u m p e t e , şi c â t e
p u ţ i n , ci a p u s u n n u m e m a î d e Iau ;ă, p r e c e l al c r u ţ a r e ! şi
al s c u m p e t e î ; a n u m i t î n s ă p r e rţriiostenie s e m e a ţ ă , p e n t r u c a
s ă î n ţ e l e g ă c e l c e m i l u e ş t e , c ă m a î ix.idt la; d e c â t d ă , p r e c u m
şi c e l c e s e m e n ă , m a î m u l t e s e c e r ă - d e c â t s e m ă n a . D u p f r ' c e . a.
1

d i s însă P a v e l c ă t r e b u e a milui' hrisrianiî c u î m b e l ş u g a r e . , d a r

d i c e c ă t r e b u e a milui e l îşi c u ' osîndie, căci a s e m ă n a c;,ne-va
••• •>) Aiceaiipseşte 4'icerea: „adaug pre lângă, csle ^ise" adecă acesta nbţă.
o adaug pe lângă cele cjise, căci ceea.es semenă cruţându-se şi c. (. .
*) Pentru acesta 4ice dumned,eesou.l Ipan Chrisostom, că cu cât are
cine-va maî multă bogăţie, cu .atâta eşi-daifrr şi maî mult a milui: „Pen­
tru însăşi acesta dar şi bogaţii maî înalt decât săracii se numesc, r e !
fiind, căci în îmbelşugare aflându-se qu c-e. fac blânejî, ca s ă nu-jpî 4'ică
că au dat milostenie, că de nu o au claLcupre cuviinţă, nici a ş a vor
scăpa de muncă; că milostenia nu se judecă diipre mesura celor ce n u
vor, ci dupre îmbelşugarea socotinţei, c l C h r i s t o s a poruncit să priso-
sescă dreptatea nostră maî mult decât â, cărturarilor şi a fariseilor, în
cât şi milostenia, de se dă nu. maî mult încă decât a acelora, .nu vel
intra întru împărăţia certurilor; şi acela câtă milostenia da? Din tote, cele
ce aveau cJScîutala, şi Iarăşi altă 4ecîuialâ; şi dupre acesta a treîa, în
-cât din nicî una, da o a treîa din avefe, că trei 4ecîuele împreună puin-
du-se acesta fac; şi după acestea şi pârgî şi cele întâia născute, şi. aiteie
maî multe. Iar cela ce dă a treîa, îar maî ales jumătate din cele ce sînt
(când împreună cu acestea, acelea puindu-se în jumătate este), deci dacă
cela ce dă jumătate nimica lucreză, apoi cela ce nici a 4ecea dă, de ce
va fi vrednic? Potrivit dar 4icea (Domnul adecă) puţini sînt ceî ce se
mântuesc" (Vor. LXIV la Matei). Şi Iarăşi 4ice: „Pentru acesta de multă
milă este trebuinţă încă şi de îmbelşugată iubire de omeni. Că ascultă
"ce 4ice prorocul: „Milueşte-me Dumnezeule dupre mare mila.ta". Drept
aceea şi pre noi ceî bogafî, aşa trebue ,a. ne milui, dupre mare mila
cea dela noî. Că ce fel am fi către ceî împreună robî cu noi,, acel fel
n e vom noroci de stăpânul. Dar care este mila cea mare? Când n u vom
d a din prisos, ci din lipsă" (Vor. LX la Mateî). Şi aiurea acestaşî 4ice:
„Că ce folos este, spunemî, când avend murţă bogăţie, atâta dai, cât ar
• d a cine-va dintr'un noîan u n pahar şi nicî aî rîvni mărimea sufletului
uneî muerî văduve? Şi cum vel 4ice: „Milueşte-me Dumne4eule dupre
mare mila ta şi dupre mulţimea îndurărilor tale şterge «fără de legile
mele", însuţi ne miluind dupre mila cea mare şi pote nicî dupre cea mică,
— 114 —
i n t r u , b l a g o s l o v e n i î , a c e s t a a r a t ă , a d e c ă c ă cel c e m i l u e ş t e , c u
o s î r d i e t r e b u e s ă m i l u i a s c ă , p r e c u m şi cel c e s e m ă n a c u n ă ­
d e j d e câ a r e s â s e c e r e m a l m u l t , c u o s î r d i e s e m ă n a .
7. F i e ş t e - c a r e l e p r e c u m s e î n d u r ă c u i n i m a , n u d i n t r u
m â h n i r e s a u d e silă, c ă p r e linul ( b i n e v o i t o r u l ) d ă t ă t o r
îl i u b e ş t e D u m n e d e u ( P i l d . X X I I , 8).
A i c e a l u n g e ş t e ^ . a p o s t o l u l . m u l t cuyintul, c u m dă s e . c u ­
v i n e s â m i j u i a s c ă h r i s t j a n i î Coririţeâi c u .•QSîrdie, ,şi n u l u n g e ş t e
c u v î n t u l câ.'să."TOlr«MŞcâ. c u î m b e î | u g a r e , p e n t r u - c ă ştia c ă ; p i l d a
M ' a e h e d o n e m i o r şi a T e s a l o n î c h e n i l o r e r a î n d e s t u l ă ' să'l î n d e m n e
p r e eî s ă m i l u i a s c ă c u î m b e l ş u g a r e , p e n t r u c a s ă fie-daptâ b u n ă
1

m i l o s t e n i a , c e e a c e s e v a face d e d î n ş i î ; p e n t r u - c ă c e s e f a c e
d e silă jnu e s t e f a p t ă b u n ă ) . 1

Deci, P a v e l î n v ă ţ ă t o r d e f a p t a b u n ă fiind, v o e ş t e c a u c e n i c i i
seî hristianiî s ă facă f a p t a b u n a , p r e c u m o c e r e n u m e l e eî şi
d r e p t u l c u v î n t . Şi p r e l â n g ă a c e s t e a v o e ş t e c a p l a t a m i l o s t e ­
niei C o r i n t e n i l o r s ă l e fie d e p l i n i t ă şi î n t r e g ă , f ă c e n d u o d e b u n ă
v o e ; p e n t r u - c ă b u n ă t a t e a şi f a p t a b u n ă c e s e face d e silă a r e
şi p l a t a c i n s t e i cu l i p s ă şi n e d e p l i n i t ă . P e n t r u a c e s t a d i c e , c â
fieşte-carele d i n v o i s ă facă m i l o s t e n i a p r e c u m v o e ş t e şi s e î n ­
d u r ă , şi n u cu s c â r b a s a saii cu n e v o e a s a . A d u c e î n c ă şi m ă r t u r i e
d e l a S o l o m o n c e d i c e : « C ă p r e linul d ă t ă t o r îl i u b e ş t e D u m n e ­
deii»*) şi m ă c a r c ă S o l o m o n a c ă s t a o a d i s , p r e a d a c i n e - v a c u î m ­
belşugare, Pavel însă a luat dicerea acăsta s p r e a d a cine-va
c u b u c u r i e şi cu o s î r d i e s u f l e t ă s c ă . I a r d e v o e ş t î , î n ţ e l e g e - o c â
s e p o t r i v e ş t e la a m â n d o u ă : şi la î m b e l ş u g a r e a m i l o s t i v ă şi la o -
s î r d i a sufletului celui c e d ă m i l o s t e n i a .
a
) Că, pentru acesta şi se cjice faptă bună (saii virtute), pentru-că este
de sineşî alesă şi voită, de acesta a cjis dumnecjeescul Ioari Damaschi-
neanul: „Virtutea ori fapta bună se numeşte însă pentru-că se alege,
căci este alesă şi voită, căcî cu alegere şi de însuşî voea se cade a
face noî binele, nu fără voe şi de silă" (In cuv. despre faptele bune şi
reutăţî), Pentru ce însă este fapta b u n ă de voe, pentru-că este şi lăudată,
că ceea ce se face de silă, nu este lăudată. ţ)ice încă şi Grigore al Niseî,
că fapta bună e ore-care lucru nestăpânit şi de voe; îar cea silnicită şi
silită, nu pote a fi faptă b u n ă (despre alcătuirea omului cap. XVI).
2
) Dicerea acesta aşa o scrie Solomon: „Pre bărbatul blând şi dătă­
torii blagosloveşte Dumnecjeu" (Pild. XXII, 28). Asemenea însă cu acesta
este şi ceea ce cjice înţeleptul Sirah: „Intru totă darea alineză-ţî faţa ta"
(XXXII, 8). Iar cum că alinarea s'a înţeles de Sirah la osîrdie şi b u c u ­
ria sufletului, cu care se cuvine a face milostenia cine-va, vederat arată
ceea ce se aduce după Zicerea de maî s u s : „Şi întru veselie sfinţeşte
zăcîuîala (tij); însă când un suflet milueşte| cu osîrdie şi.cu bucurie, bu­
curia acesta şi osîrdia îl îndemnă pre suflet să miluiască şi cu îmbel­
şugare. Vecjî şi suptînsemnarea 'djcereî: „cel ce milueşte întru blândeţă"
(Rom. XII, 8).'

— 115 -
 8. Puternic însă este Dumnedeu,. tot darul să prisosescă.
întru voî.
Cu a c e s t e c u v i n t e s u r p ă A p o s t o l u l c u v î n t u l c a r e o b i ş n u e s c
a-1 d i c e o r e - c a r i î p u ţ i n i c r e d i n c i o ş i h r i s t i a n f : eii d e voîii d a m u l t ,
m e tem n u c u m - v a să s ă r ă c e s c . D e c i dice u n o r a c a a c e s t o r a P a ­
v e l : H r i s t i a n i l o r , D u m n e d e u p o t e a v e face a t â t a n e l i p s i ţ i d e
c e l e t r e b u i n c i o s e î n c â t s ă p u t e ţ i face f î e ş t e - c e h a r , a d e c ă s ă fa­
c e ţ i totă î m b e l ş u g a t a m i l o s t e n i e c ă t r e săraci. Decî d a ţ i cu îm­
b e l ş u g a r e şi fără c â r t i r e c a şi f i e ş t e - c a r e l e d a r a l • luî D u m ­
n e d e u s ă p r i s o s e s c ă î n t r u v o i , c a şi d i n d a r u l cel d e a c e s t - f e l
a! lui D u m n e d e i i s ă c r ă s c ă î a r ă ş î şi ş ă p r i s o s e s c ă t o t - d e - u n a m i ­
lostenia vostră cea către săraci.
Ca; întru totul tot-de-una. tdtă îndestularea având sâ
prisosiţi spre tot lucrul bun.
V e d i , h r i s t i a n e , c e d i c e a i c e a P a v e l ? P e n t r u - c ă el n u s e r o g ă
p e n t r u C o r i n t e n i c a s ă a i b ă b o g ă ţ i e ^ m u l t ă , ci c a să a i b ă c â t e
le s î n t d e a j u n s şi s p r e î n d e s t u l a r e a - t r u p e ş t i l o r t r e b u i n ţ e l o r lor.
D j c e n d î n s ă a c e s t a , a r ă t ă c ă nu-i s i l e ş t e nici îî î n d a t o r e ş t e s ă
d e a milostenie din lipsa lor; fiind-că'de vor da din lipsă, nu
v o r a v e a c e l e s p r e î n d e s t u l a r e , ci v o r , a v e a lipsă d e c e l e d e
n e v o e ; m a i î n v a ţ ă î n c ă şi a c ă s t a , cum ~să întrebuinţeze cine-va
darurile ţi bunătăţile lui Dumnedeu' cum se cuvine, a d e c ă să le
î n t r e b u i n ţ e z e s p r e a jprisosi î n t r u t o t , l u c r u l bun.
P e n t r u c e l e t r u p e ş t i , d i c e , r o g s â a v e ţ i c â t e v ă s î n t s p r e în­
d e s t u l a r e a t r e b u i n ţ e i v o s t r e , Iar p e n t r u c e l e . d u h o v n i c e ş t i (că a -
c e s t a însemneză dicerea «spre t o t lucrul b u h » ) r o g sâ aveţi p r i ­
s o s i n ţ ă şi î m b e l ş u g a r e , n u n u m a î c â s ă m i l u i ţ i c u p r i s o s i n ţ ă şi
c u î m b e l ş u g a r e , ci şi c a .să faceţi c u î n d e s t u l a r e şi c u filotimie
t o t a l t l u c r u b u n şi p l ă c u t luî D u m n e d e u . ; ". "7:
g. Precum este scris: «împrăştia%4u, dat-au săracilor,
dreptatea lui remâne .în vec» (Psalm. CXI, 5).
F i i n d - c ă m a i s u s a "dfs P a v e l , c ă p e n t r u c a s ă p r i s o s i ţ i , p e n ­
t r u a c e s t a a c u m f o r m ă l u i n d şi a r ă t â n d u - o a c e s t a , a d u c e m ă r ­
t u r i e d e l a p r o r o c u l D a v i d c a r e l e d i c e « a u î m p r ă ş t i a t » ; Iar d i c e r e a
a î m p r ă ş t i a t î n s e m n ă z ă p r e p r i s o s i n ţ ă şi p r e . î m b e l ş u g a r e , c ă c i
b a n i i cei c e se d a u milostenie nu r o m â n , îar d r e p t a t e a , a d e c ă
i u b i r e a d e o m e n i şi î n d e m n a r e a c e a c ă t r e " s ă r a c i , c a r e s ' a r Câş­
t i g a d i n b a n i i ceî c e s ' a r d a ( d r e p t a t e - -însă n u m e ş t e p r e i u b i ­
r e a d e o m e n i a c e s t a , p e n t r u - c ă f a c e d f e j p t p r t e cel c e m i l u e ş t e
şi ş t e r g e păc%tele lui), a c e s t a d r e p t a t e , - d i c , şi i u b i r e a d e o m e n î
r ă m â n e în v ă c , a d e c ă şi î n t r u a c e s t a şi în .cel c e v a s ă fie ).1

1) Pentru aceea a djs Marele Vasilie: „Dan însă pote se va părea ţ;e
d e ş ă n ţ a t ceea ce voesc a cjice, ci decât tote~%ste mai adevărată, că îm~
 P e n t r u a c e s t a şi o m u l c e i m i l o s t i v e s t e b l a g o s l o v i t şi i u b i t d e t o ţ i .
P e n t r u acesta, a d i s ' . S o l o m o n : « B l a g o s l o v e n i e e s t e p r e s t e c a ­
p u l celui c e î m p a r t e » (Pild. X I , 2 6 ) . Şi fiii şi s t r ă n e p o ţ i i m i l o s ­
tivului s î n t Iubiţi şi b i n e c u v î n t a ţ î d e c e î u r m ă t o r i , p r e c u m e s t e
s c r i s : « t o t ă d i u a m i l u e ş t e şi î m p r u m u t ă d r e p t u l şi s ă m â n ţ a luî î n ­
t r u b l a g o s l o v e n i e v a fi» ( P s a l m . X X X V I , 2 3 ) - 1
:
.10, I a r cela ce dă semânţă semănătorului ş i p â n e s p r e
mâncare va da şi v a 'înmulţi sămânţa v 6 s t r ă ş i va creşte
fodurile dreptăţeî vostre. ..
Cu aceste suyinte Apostolul rogă pre D u m n e d e u , pentru C o ­
r i n t e n î , t o t o d a t ă şi p e n t r u b u n ă t ă ţ i l e c e l e t r u p e ş t i şi p e n t r u
c e l e d u h o v n i c e ş t i ; şi a d e v e r e z ă c u v î n t u l şi r u g ă c i u n e a d e l a l u ­
crătorii d e p ă m e n t acela ce s ă m e n ă , d i e e n d : şi. d a c ă . D u m n e ­
d e i i d ă h r a n ă a c e l o r a carii h r ă n e s c t r u p u l , c u m u l t m a î v î r t o s
va d a b u n ă t ă ţ i l e cele -duhovniceşti celora ce plugăresc ceriul
şi h r ă n e s c s u f l e t e l e , a t â t p r e ale lor - c â t şi p r e ale c e l o r d e a-
p r o p e . Insă cu a c e s t e c u v i n t e c e d i c e A p o s t o l u l , r u g â n d p r e D u m ­
n e d e u s ă d e a şi s ă î n m u l ţ e s c ă s ă m â n ţ a v o s t r ă , a r a t ă c ă b o g ă ţ i a
; c e a s i m ţ i t ă , s e face s ă m â n ţ ă d u h o v n i c e s c ă c â n d s e d ă la s ă r a c i ;
căci din s e m e n ţ a acesta duhovnicescă, a d e c ă din b o g ă ţ i a c e e a
c e s e î m p a r t e la s ă r a c i , c r e ş t e t o t l u c r u l b u n la c e l milostivi
şi s e î n m u l ţ e s c h o l d e l e d r e p t ă ţ e î l o r şi a l e f a p t e i b u n e a l o r . P e n ­
t r u a c e s t a şi d u p r e u r m a r e d i c e , c ă D u m n e d e u s ă c r â s c ă r o d u r i l e
d r e p t ă ţ e î v o s t r e ) . I n s e m n e z ă î n s ă şi a c e s t a a i c e a , c ă A p o s t o l u l
2

r o g ă p r e D u m n e d e u s â d e a c e l o r m i l o s t i v i , n u r e s f â ţ a r e , ci h r a n ă ;
a d e c ă nu m u l t e fefurirnî şi î n d u l c i t o r e m â n c ă r i , c a r e - p r i v e s c s p r e
b e n c h e t u i r e , ci m â n c ă r i p r o s t e şi d e u n fel, c a r e p r i v e s c s p r e

prăştiindu-se bogăţia, durere chipul ce îl p u n e înainte Domnul,- are fire

de a rămânea, îar ţiindu-se strînsă se înstreineză; de o vei păzi, nu o
vel avea, îar de o veî împrăştia, nu o perd/î; că a împrăştiat, cjice, şi au
dat săracilor, dreptatea luî r ă m â n e în vec" (Cuvînt către -ceî" bogaţi).
) Acesta maî cu osebire a urmat la fiii şi strănepoţii sfîntuluî aceluia.şi
1

milostivului Filâret, pentru-câ totă lumea când vedea pre fiii luî şi maî ales
ceî miluiţi de dînsul, obicînuîa a cţice cu dragoste şi cu blagoslovenie cuvin­
tele acestea: Iată blagosloviţii fiii milostivului Filaret. Şi dar se plineşte la fiii
celuî milostiv ceea ce a făgăduit Dumnezeu luî Isaia: E u voîu pune duhul
meu preste seminţia ta şi blâgosloveniile mele preste fiii tăî (Isaia XLIV, 3).
) Teodorit însă cjice. că pentru acesta Pavel a u n i t rugăciunea cu
2 :

îndemnarea milosteniei, pentru ca să înveţe să cunoscă hristianiî bogă­

ţia dumne4eeşteî puteri; şi că Dumnezeu pote a da cu îmbelşugare tu­
turor săracilor, cele bune; pentru-că el este carele dintru început" a dat
omenilor semenţa şi ei o hrăneşte după ce se aruncă în păment şi în­
suşi este carele dă hrana trupului cea din semenţă; însă pentru folosul
omenilor voeşte ca săracii prin omeni să-şî îa hrana vieţeîlor; şi semenţă
cu adevărat numeşte Pavel pre milostenia, îar rodurî ale dreptăţeî a n u ­
mit pre folosul cel ce odfăsleşte din milostenie. - •'

— 117 -
ţ i n e r e a şi t r e b u i n ţ a t r u p u l u i , c ă p â n e , elice, s p r e m â n c a r e ; a c e s t a
insă o a luat Apostolul dela proxaeuLlgaia ce dice: «Câ p r e ­
c u m d e s ' a r p o g o r î p l o e a s a u z ă p a d a d i n c e r i u , şi n u s ' a r în­
t o r c e , p â n ă c e a r î m b e t a p ă m â n t u l şi ar n a ş t e şi a r o d r ă s l i şi a r
d a s e m e n ţ ă s e m e n ă t o r l u l u î şi p â n e s p r e m â n c a r e » (Isaia X V , 1 0 ) .
1 1 . Intru tote îmbogâţindu-ve întru totă prostimea, care
lucreză prin noi mulţămirea luî Dumnedeu.
î n c ă şi a i c e a a r a t ă A p o s t o l u l c u m s e c u v i n e c i n e - v a a î n t r e ? •
.P.pinţâ b p g ă ţ i â - ş â ; e ă j d i c e c â n i i se c u v i n e â S ă p a c i n e - v a p ă m e n - '
tiil -şi â o î n g r o p a 7 c e a o -avea întru... t d ţ ă p r o s t i m e a , - a d e c ă a
d a c u t d t ă î m b e l ş u g a r e a ) . I n s ă fiind-că m u l ţ î d a u b o g ă ţ i a lor
1

c u î m b e l ş u g a r e la c u r v e şi la m ă s c ă r i c i şi la t e a t r e şi la j u ­
cării, pentru acesta d u p r e u r m a r e dice Pavel, că î m b e l ş u g a t a
d a r e a b o g ă ţ i e i s e c u v i n e a se face, n a la n i ş t e r e u t ă ţ î c a a-
c e s t e a şi la a l t e l e a s e m e n e a , ci la l u c r u r i l e c e t e b u n e şi p l ă c u t e
lui D u m n e d e u , d i n c a r e s e p r i c i n u e ş t e m u l ţ ă m i r e şi s l a v o c u -
v î n t a r e luî D u m n e d e u , şi nu n u m a î m u l ţ ă m i r e lui D u m n e d e u , ci
şi a l t e m u l t e l u c r u r i folositore d e suflet şi m â n t u i t o r c , p r e c a r e
l e d i c e m a î j o s . L e s c r i e î n s ă a c e s t e a P a v e l , p e n t r u c a să a r a t e
b i n e l e c a r e s e face d i n b o g a t a d a r e â m i l o s t e n i e i şi d u p r e u r m a r e
p e n t r u c a s ă facă p r e C o r i n t e n i s ă m i l u i a s c ă c u î m b e l ş u g a r e .
12. Că slujba slujreî acesteea nu este numai împli­
nind lipsurile sfinţilor, ci şr-prisosind prin multele multă-
miri luî Dumnedeu. " • ~
13. Prin cercarea slujbei acestfcea, slăvim pre Durrw
nedeu pentru supunerea mărturisire! vostre, întru E v a n ­
ghelia luî Christos şi pentru împărtăşirea cea către dînşiî
şi către toţi.
14. Şi pentru rugăciunea lor ceş. /pentru voî, dorindu-
v e pre voî pentru covîrşitorul darul.' dul Dumnezeu în­
tru voî ). 8

l
) Vecţi şi Zicerea „cela ce împarte întru prostime" (Rom. XVI, 8). Şi
suptînsemnarea la acesta.
a
) înţeleptul Fotie, însă Z' > ^ d j ' * acestea ale Apostolului şi par­
ce c cer, s

tea acăsta este adunată şi cu lipsuri şi eii.adăugiri şi cu covîrşirî im-

pestrite şi formăluite; îar deplinătatea graiurilor este acest fel: „sfinţii
s e află slăvind pre Dumnecţeu pentru supunerea• mărturisire! vostre ceiî
î n t r u Evanghelia luî Christos şi pentru prostimea împărtăşire! ceiî către,
dînşiî şi către toţî. Insă se află slăvind pre DumneZeu şi pentru rugă­
ciunea lor cea pentru voî, acelora ce p e doresc pre voî pentru darul i

l u î Dumnezeu cel covîrşitor întru voi. Şi de voeştî veZî cum împreună

s ' a abătut partea acesta şi s'a lipsit ş i , s ' a cuprins, că nu de multe a-
v e a trebuinţă de dinafară şi de nişte micî graiuri a t â f d u p r e lipsă câţ
— 118 -
 Slujba acesta, dice, adecă darea milosteniei vostre multe
b u n ă t ă ţ i i s p r ă v e ş t e , c ă c i v o î c u a c e s t a n u n u m a i pliniţi n e v o e a
şi t r e b u i n ţ a c a r e o aii s ă r a c i i h r i s t i a n î ceî d i n I e r u s a l i m , ci î n c ă
şi p r i s o s i ţ i , a d e c ă m a i m u l t d e c â t t r e b u i n ţ a l o r l e d a ţ i , p e n t r u
c a r e şi m u l t e m u l ţ ă m î r î s e a d u c d i n p a r t e a lor luî D u m n e d e u
p r i n m i j l o c i r e a l ă u d a t e i şi m ă r t u r i s i t e ! m i l o s t e n i e i v o s t r e a c e s t e i
p e n t r u I u b i r e a d e fraţi; că săracii hristianî ceî d i n Ierusalim
- c a r i i a u m i l o s t e n i a v o s t r ă a c e s t a , sîăyeşfe^jr-6-îDumn.e.ideft-că-.atâta
« i u l t y ' a ţ î s u p u s E v a n g h e l i e i k t l Clirisioş. i n îcâţ- s ă v î r ş j ţ t poxtjn-
c i i e - l u î c u totă' ' o s î r d i a .şi prispsîftţafclfeTiiiDx^g^ia''îtf-v&^flMs..
l o s t e h î a şi î n d e m n ă p r e c e î Ce aii s ă m i l u i a s c ă p r e s ă r a c i ; "că
«fericiţi, d i c e , s î n t c e i m i l o s t i v i , c ă a c e i a s e v o r m i l u i » ( M a t .
V, 7); maî slăvesc p r e D u m n e d e u ceî ce îau milostenia vdstră,
şi p e n t r u - c ă I u b i r e a d e fraţi şi î m b e l ş u g a r e a m i l o s t e n i e i v o s t r e ,
nu s e r e v a r s ă n u m a i la d î n ş i l , ci d e o b ş t e şi la t o ţ i s ă r a c i i h r i s ­
t i a n î , c ă d a ţ i şi la alţii, şi m a î a l e s m u l ţ ă m e s c luî D u m n e d e u ,
c ă c i m i l u i ţ i şi p r e ceî-l-alţl s ă r a c i , c a r e l u c r u e s t e s e m n d e i n i ­
m ă n e c â r t i t o r e şi d e I u b i r e a , f r ă ţ e s c ă şi d e f a p t a b u n ă a l o r
c e a m a r e . D r e p t a c e e a m a i m u l t s e c u v i n e a le d a a c e s t o r a ,
c a r i i s î n t a t â t d e I u b i t o r i d e fraţi şi a t â t d e d e p a r t e d e c â r ­
t i r e şi a t â t a d e î m b u n ă t ă ţ i ţ i ; şi nu' n u m a i m u l ţ ă m e s c luî D u m n e ­
d e u p e n t r u m i l o s t e n i a v o s t r ă s ă r a c i i c e î d i n I e r u s a l i m , c i şi îl
r o g ă p r e D u m n e d e u c a s â îi î n v r e d n i c e s c ă s ă v e v a d ă şi s e
v e c â ş t i g e n u p e n t r u b a n i şi p e n t r u m i l o s t e n i a c e l e d a ţ i , ci
p e n t r u d a r u l luî D u m n e d e i i , c a r e s ' a d a t v o u ă c u covîrşire»
Iarăşi aicea «dar» n u m e ş t e p r e milostenie pentru c a totul faptei
b u n e a c e s t e e a să-1 d e a l a D u m n e d e u şi p e n t r u c a s ă n u s e
m â n d r c s c ă C o r i n t e n i î î n t r u a c e s t a , p i c â n d î n s ă « d a r » al luî D u m ­
n e d e u c o v î r ş i t p r , îî î n d e m n ă p r e eî s ă facă m i l o s t e n i a m a î î m ­
b e l ş u g a t ă , c a n u c e î - l ' a l ţ î h r i s t i a n î s ă - I î n t r e c ă şi s ă - î b i r u i a s c ă
dupre îmbelşugarea milosteniei.
15. M u l ţ ă m i t â însă lui D u m n e d e u p e n t r u nepovestitul
darul luî.
«Dar» n u m e ş t e p r e bunătăţile ce se nasc din milostenie, atât
c e l o r c e m i l u e s c şi d a u , c â t şi c e l o r c e s e m i l u e s c şi I a u ; s a u
« d a r » î n ţ e l e g e p r e b u n ă t ă ţ i l e c e n e - a m î n v r e d n i c i t a le l u a p r i n
î n t r u p e s c a i c o n o m i e a luî C h r i s t o s , c a c u m a r d i c e : s ă n u s o ­
c o t i ţ i , I u b i ţ i l o r , c ă faceţi v r e o m a r e i s p r a v ă p e n t r u - c ă d a ţ i m i ­
l o s t e n i e , f i i n d - c ă b u n ă t ă ţ i l e şi f a c e r i l e d e b i n e c e a ţ î l u a t v o î d e l a
D u m n e d e u , s î n t n e p o v e s t i t e Şi p e n t r u m u l ţ i m e şi p e n t r u m ă r i ­

şi din afară a se maî lua şi săritura luându-şî locul cel de rând în de

obşte şi în maî descoperirea, tâicuireî îndreptându-se, a urmat cuvîntul
(Epist CLXVII către Gheorghje al Nicomidiei).
- 119 -
mea ce aii ele. Ce l u c r u m a r e d a r faceţi, d a c ă v o î d a ţ i p u ţ i n e
şi s t r i c ă c î o s e b u n ă t ă ţ i , în locul a a t â t e a m u l t e ş i n e s t r i c ă c i o s e
b u n ă t ă ţ i ce aţi luat dela D u m n e d e i i ?

CAP. X. ; "

i. î n s u m i eu Pavel dar ve rog pre voi pentru blân-

d e ţ a şi l i n i ş t i r e a l u î C h r i s t o s .
D u p ă c e a sfîrşit c u v i n t e l e c e l e p e n t r u m i l o s t e n i e , d u m n e -
;

d e e s c u l Pavel a c u m î n c e p e a grăi mai a s p r e Corintenilor îm­

p r o t i v a m i n c I u n o - - â p b s t o l i l o r , carî l'au c l e v e t i t p r e el c ă a r fi
p r o s t şi n e c ă r t u f a r şi c â în z a d a r s ' a r fi m â n d r i n d şi fără a
av-ea a p o s t o l e ş t l d a r u r i . D e c a r e e s t e şi silit a ş e r e c o m e n d u i
p r e sineşî, n u p e n t r u s i n e , c i p e n t r u a n u s e d e f ă i m a a p o s t o -
l e s c a s a p r o p o v e d u i r e şi e p a n g h e l m ă . D e c î î n ş i r ă i s p r ă v i l e s a l e
şi d a r u l c e i s ' a d a t d e l a D u m n e d e u , în c â t n u a r g r e ş i c i n e ­
v a d e a r numi scrisorea acesta trimisă oraţie (adecă laudă) a
lui P a v e l . I n s ă î n c e p u t u l c u v i n t e l o r a c e s t o r a a r e a c e s t fel d e
î n ţ e l e g e r e p e n t r u cei c e îl n u m e a u p r e el n e p u t i n c i o s şi m â n ­
d r u . D e c i , d i c e , v e r o g p r e voi î n s u - m i eii a c e s t a ş î P a v e l , a d e c ă
e i i î n v ă ţ ă t o r u l l u m e î , c ă c i c u v î n t u l a c e s t a c e clife: î n s u m i e u
P a v e l , a r a t ă v r e d n i c i e , p r e c u m şi c u v î n t u l a c e l a c e a di§: « I a t ă
e u P a v e l d i c v d u e » ( G a l . V , 2 ) , p r e v r e d n i c i a şi p r e s t ă p â n i ­
r e a luî P a v e l b î n s e m n e z ă . V e r o g , d i c e , eii P a v e l , s ă n u m e
s i l e s c ă ceî c e m ă p r i h ă n e s c d e n e p u t i n c i o s , c a s â î n t r e b u i n ţ e z '
a s u p r a l o r d u h o v n i c e s c a , s t ă p â n i r e şi p u t e r e a c e o a m l u a t d e
la D u m n e d e u . Ş i m ă c a r c ă m a r e e s t e , c o m p o g o r î r e a , c e o f a c e
P a v e l , a r u g a î n s u ş i p r e C o r i n t e n i , d a r î n s ă el n u s t ă p â r ă
a i c e a , ci p u n e î n c ă şi m i j l o c i t o r al r u g ă c î u n e î Sale "pre b l â n - r

d e ţ a luî C h r i s t o s şi c a c u m l e - a r d i c e : r u ş i n a ţ i - v § d a r d e b l â n - '
d e ţ a şi d e l i n i ş t i r e a | u l I i s u s C h r i s t o s , p r i n c a r e â v e r o g ; c u
:

a c e s t a î n s ă a r a t ă t o t o d a t ă c ă îî e s t e m i l ă şi hu-î p e d e p s e ş t e ,
p e n t r u c a s ă u r m e z e b l â n d e ţ a şi î n d e l u n g a r ă b d a r e a M â n t u i t o - '
r u l u î C h r i s t o s şi n u p e n t r u - C ă e s t e n e p u t i n c i o s -şi s l a b . D e c î
n u m e siliţî, d i c e , ş ă l a s b l â n d e ţ a a c e s t a â luî Iisus C h r i s t o s , ;
p e c a r e a t â t a o I u b e s c , î n c â t o p u i şi m i j l o c i t d r e c a ş ă n u . ,
întrebuinţez asprimea.
C a r e l e de f a ţ ă a d e c â , s m e r i t între voî, Iar nefiind f a ţ ă '
cutez la voi.
A c e s t c u v î n t o r i c u i r o n i e ( a d e c ă c u l u a r e p r e s t e p i c i o r ) îl
d i c e P a v e l , î n t r e b u i n ţ â n d î n s e ş i c u v i n t e l e a c e l o r a ce'J'l c l e v e t e a u ,
c a p r e u n n e p u t i n c i o s , câcî d i c e r e a a c e e a c u m câ P a v e l c â n d
e s t e d e f a ţ ă n i c i d e u n c u v î n t e s t e v r e d n i c şi e s t e s m e r i t şi l e s n e
— 120 -7-
d e f ă i m a t , î a r c â n d l i p s e ş t e , a t u n c e a s e umflă şi s e m â n d r e ş t e
şi î n d r ă z n e ş t e a s u p r a n o s t r ă şi n e s p ă î m â n t e z ă ; saîi <Iice q u v î n -
t u l a c e s t a c u a d e v ă r u l p e n t r u s i n e ş î , a d e c ă c u m c ă eîi cel c e
m e a r ă t s m e r i t şi b l â n d c ă t r e voi. c â n d s î n t d e faţă, a c u m c â n d
l i p s e s c d e ş i d i c c u v i n t e m a r i , ci n u l e d i c din m â n d r i e , ci din'
î n d r ă s n e l a c e a m c ă t r e voî.
2 . Me rog însă, ca de faţă fiind să nu îndrăznesc cu
îndrâznirea ), cu carea sînt socotit că îndrăznesc asupra 6 r e
1

cărora, care ne socotesc pre noi, ca cum umblând dupre trup.

V e r o g , d i e e , s ă n u m ă siliţi a - m î î n t r e b u i n ţ a c u c u t e z a r e p u ­
t e r e a (că p r e a c â s t a o n u m e ş t e î n d r ă z n i t e ) p r e c a r e s o c o t e s c
a o î n t r e b u i n ţ a , c a sâ a r ă t î m p r o t i v a a c e l o r a carii m ă p r i h ă n e s c
c ă u m b l u d u p r e t r u p , a d e c ă c ă s î n t f ă ţ a r n i c şi m â n d r u . V e d î î n s ă ,
o cetitorîule, c u m n u m e ş t e Pavel cutezarea d e a izbândi ce-va
şi d e a p e d e p s i p r e c i n e - v a şi m ă c a r c ă u r m a a i s b â n d i şi a
p e d e p s i cu d r e p t a t e , d a r î n s ă m a î î n s u ş i t l u c r u şi m a l p o t r i v i t
e s t e u n u l A p o s t o l şi î n v ă ţ ă t o r a z ă b o v i d e a p e d e p s i p r e c i n e - v a
d e c â t a î n t r e b u i n ţ a în g r a b ă p e d e p s e l e .
3. Că în trup umblând, nu ne oştim dupre t r u p .
A d e c ă , deşi p u r t ă m trup, însă n u întrebuinţăm a r m e trupeşti;
despre p r o p o v e d u i r e g r ă e ş t e aicea însă; căci acâsta nu este tru-
p e s c ă şi. o m e n e s c ă nici a r e t r e b u i n ţ ă d e a j u t o r u l cel d e l a o m e n i ,
ci e s t e d u m n e d e e s c ă şi d u h o v n i c e s c ă şi c e r ă s c ă . D i c e n d î n s ă c a
nu n e o ş t i m d u p r e t r u p , a r a t ă c u d i c e r e a a c e s t a c ă n o î A -
postoliî a m p r i i m i t s ă f a c e m o ş t i r e şi l u p t ă c u o m e n i i şi c u •
demonii.
4. Că armele oştireî ndstre nu sînt trupeşti. -
A r m e l e , (Şice, ale r e s b o î u l u î n o s t r u , n u sînt t r u p e ş t i , a d e c ă
n u s î n t b o g ă ţ i e şi s l a v ă şî b u n a l i m b u ţ i e şi linguşiri şi f ă ţ a r n i c i i , '
că acest-fel sînt a r m e l e cele trupeşti, n u ; d a r ce s î n t ? D u p r e
urmare spune:
Ci puternice lui Dumnedeu, spre surparea tăriilor.
N u a d i s P a v e l , -că a r m e l e o ş t i r e î n d s t r e s î n t . d u h o v n i c e ş t i
(căci a ş a s e c u v i n e a d i c e s p r e o s e b i r e a c e l o r t r u p e ş t i , c e l e - a
<Jis m a î s u s ) , ci le-a d i s p r e a c e s t e a p u t e r n i c e , a r ă t â n d c u d i ­
c e r e a a c â s t a , c ă a r m e l e a c e l o r a c e l'aîi c l e v e t i t p r e P a v e l , eraîi.
s l a b e şi n e p u t i n c î d s e ; şi. v e d i n e m â n d r i a şi s m e r i t a c u g e t a r e a
fericitului P a v e l ; n u a d i s c ă n o î s î n t e m p u t e r n i c i , ci c ă a r ­
m e l e o ş t i r e î n â s t r e s î n t p u t e r n i c e lui D u m n e d e u , a d e c ă D u m n e -
!) Formă de "ipsă şi, săritore întrebuinţeză aicea Apostolul, care pote
aşa s'ar deplini şi s'ar îndrepta: „Rogu-me însă, daţî (sau dăruiţi) aceste
de faţă fiind, să. nu aîb (am) trebuinţă a îndrăzni cu îndrâznirea cu c a r e -

sînt socotit că îndrăznesc asupra 6re-cărora, şi cele-l-alte,

- 121 -
d e u le-a făcut p r e e l e p u t e r n i c £ j _ G ă c î r 6 i n d - c ă s e g o n e a u A -
postolii şi s e b ă t e a u d e c ă t r e ceî n e c r e d i n c i o ş i , şi o m e n i i c e l
t r u p e ş t i le s o c o t e a u a c e s t e a a fi s l ă b i c i u n i şi n e p u t i n ţ e , p e n ­
t r u a c e s t a d i c e P a v e l a i c e a c e a d i m p r o ţ î v ă , c u m c â b ă t ă i l e a-
c e s t e a şi g o n e l e şi c e l e - l - a l t e p r i m e j d i i , e r a i i a r m e p u t e r n i c e c u
ajutorul lui D u m n e d e u : p e n t r u - c ă p u t e r e a luî D u m n e d e u p r i n
slăbiciunile a c e l e a s e a r a t ă şi D u m n e d e u e s t e c a r e l e l u c r e z â şi
b a ţ e războia c u a r m e l e " a c e s t e a , m ă c a r d e ş i n o î A p o s t o l i i n e
atăţâr/1-' aveXdu-l£ .ţfcift{^ţi»le asupra nostră-. D a r i n ce. s î n t
p u t e r n i c e C â r m e l e - a c e s t e a ? ; , S p r e - a r i s i p i ' z i d u r i î n t ă r i t e ; şi c a r î
sînt zidurile a c e s t e a ? Maî j o s le s p u n e .
Cugetări surpând.
întăriri, d i c e , şi ziduri t a r i , p r e c a r e l e r i s i p e s c a r m e l e n o s ­
t r e sînt silogismurile î n ţ e l e p c i u n e ! ceiî d i n afară a Elinilor şi m â n ­
d r i a şi d e ş a r t ă slava l o r ; s a u d i c e , c ă c u p u t e r n i c i l e a r m e l e n o s ­
t r e risipim r ă t ă c i r e a , p o l i t h e i a ( a d e c ă m u l ţ i m e a zeilor) d e c a r e
s e s t ă p â n e a u c u g e t ă r i l e şi sufletele E l i n i l o r şi îî s u p u n e m p r e eî.
la a d e v ă r u l c u n o ş t i n ţ e i d e D u m n e d e u şi al c r e d i n ţ e i ; p r e c u m ,
d e - o pildă, c u g e t a r e a şi m i n t e a c e a m a r e a lui D i o n i s i e A r i o p a g h i -
t u l s'a răsipit din p ă g â n ă t a t e c u v o r d v a lui P a v e l şi s ' a s u p u s .bu-r
n e i cinstiri d e D u m n e d e u . V e d î î n s ă , o c e t i t o r l u l e , c ă n u a d i s
P a v e l că p u n e m î n a i n t e a E l i n i l o r m e c a n i c e şi a r m e p e n t r u ca;
s ă ' î biruim, ci c ă î n d a t ă îî risipim; a r ă t â n d c u a c e s t a le-snirea
c u c a r e A p o s t o l i î a u b i r u i t p r e E l i n i şi p u t e r e a c e o a v e a u d u -
h o v n i c e ş t i l e a r m e şi s ă g e ţ i l e A p o s t o l i l o r a c e s t o r a .
5. Şi totă înălţimea ce se ridică împrotiva cunoştinţei
de Dumnedeu.
F i i n d - c ă m a î s u s a cjis A p o s t o l u l , d u p r e m e t a f o r ă , o ş t i r e şi
î n t ă r i r e şi a r m e , p e n t r u a c e s t a s t ă r u e ş t : : î n m e t a f o r a u a a c e s t a ,
p e n t r u c a să d o v e d e s c ă m a i l ă m u r i t c6pa c e v o e ş t e . D e c î dice
a i c e a c ă orî î n ă l ţ i m e d e aî d i c e , orî t u r n , o r i c e t a t e î n a l t ă , c a r e
a r s t a î m p r o t i v a a d e v ă r a t e i c u n o ş t i n ţ e i Itf D u m n e d e u , ori E v a n ­
g h e l i e , şi p r e a c e e a o b i r u i m şi :o o b c r î m c u d u h o v n i c e ş t i l e
nostre arme ). 1
>• i

) Iar Marele Vasilie înălţime înţelege pre Ctsţezarea şi mândria hristiani­

]

lor acelora, ce de voe pecătuesc şi defăimând calcă poruncile luî Dum­

neZeu; că tâlcuind acesta: „Sufletul orî carels va-face cu mână de mândrie,
întărită pre Dumnecjeu acela" (Numeri XV, 30) idjce: „mână de mândrie 5

numeşte pre cutezarea celor ce de voe pecătuesc, pre care Apostolul o

numeşte înălţime, ce să ridică asupra cunoştinţei de DumneZeu. Deci Zice
că'sufletul aceluîa ce pecătueşte cu un CHIP câ acesta de voe, şi cu de­
făimare, de nu se va certa precum porunc;ş:r?-DumneZeii, păcatul aceiuî
suflet nu se află. numaî la dînsul, ci încă şi la acei ce nu vor arăta rîvna
lor spre a se certa omul acela (Foea 126o din cele cinci părţi). Iar P r o -
— 122 -
 Ş i r o b i n d t o t ă î n ţ e l e g e r e a s p r e a s c u l t a r e a luî C h r i s t o s .
N u m e l e r o b i e i d o u e l u c r u r i a r a t ă : şi a p e r d e c i n e - v a s l o b o -
d e n i a s a , şi d e s â v î r ş i t a s e r o b i d e v r ă ş m a ş i « î n c â t a n u m a i
p u t e a a le s t a î m p r o t i v ă » . A i c e a î n s ă P a v e l a c u m d u p r e a d o u a
î n s e m n a r e înţelege p r e dicerea robiei, căci d i c e : nu n u m a i bi­
r u i m p r e f i e ş t e - c a r e m i n t e şi c u n o ş t i n ţ ă d e o m , ci şi o r o b i m
a t â t a î n c â t n u m a î p o t e d e a c i î a a n e s t a î m p r o t i v ă ; c a r e a-
cesta e s t e -robia cea p r e a desăvîrşitâ, A p o î fiind-că n u m e l e - r o ­
b i e i ; e s t e n u m e g r e u şi n e p l ă c u t , -pentru a c e s t a ja .şt a d a u s P a v e i ,
că r o b i m t d t ă înţelegerea o m e n i l o r s p r e a s c u l t a r e a l o f C h t i s t o s ,
a d e c ă o s p u n e m r o b i e i lui C h r i s t o s , c a r e r o b i e e s t e m a i c i n s t i t ă
d e c â t t o t ă s l o b o d e n i a , c ă c i s l o b o d i m p r e o m e n i d i n p e i r e şi
îî r o b i m s l o b o z e n i e i ; îî s l o b o d i m d e l a m o r t e şi îî r o b i m vieţeî
fiind-că ţî s p u n e m luî C h r i s t o s , c a r e l e e s t e m â n t u i r e a şi v i a ţ a .
A d u - ţ î a m i n t e î n s ă , o c e t i t o r î u l e d e d m e n i î cei d i n E f e s , carii ş î - a u
a r s c ă r ţ i l e l o r c e l e v r ă j i t o r e ş t i , c a r e p r e ţ u i a u c i n c î - d e c i d e mii
d e lei, p r e c u m i s t o r i s e s c F a p t e l e A p o s t o l i l o r ( C a p . X , S t i h 18)
şi a t u n c e a veî î n ţ e l e g e c u m a r o b i t P a v e l luî C h r i s t o s p r e în-
1

. ţ e l e g e r i l e o m e n i l o r . P e n t r u a c e e a şi F a p t e l e A p o s t o l i l o r c a c u m
a r fi v o i t s ă a r a t e d u h o v n i c e s c ă r o b i e a c e s t a d u p r e u r m a r e a-
d a u g ă , că d u p r e ce a u ars cei mai• d e sus arătaţi cărţile cele
v r ă j i t o r e ş t i , d i c c ă « a ş a d e s ă v î r ş i t c u v î n t u l D o m n u l u i c r e ş t e a şi
s e î n t ă r e a (tij 1 9 ) .
6. Ş i g a t a a v â n d a pedepsi totă neascultarea, când
se v a plini a s c u l t a r e a vostră.
Aicea înspăîmânteză pre Corintenî dumhedeescul Apostol:
p r e v o î vfe a ş t e p t ă m c a d u p r e c e y e v o m î n d r e p t a p r e v o î cu

copiu înălţime şi întărime ce se ridică .împrotivă luî Dumnecjeu, numeşte

pre ceî ce cu înduplecare de cuvînt pot a amăgi (Foea 77 al tom. II, din
cele 8' cărţi). Despre aceste înălţimi c j i ghicitoreşte Solomon: „Preste
ce

cetăţi tari s'a suit cel înţelept şi a oborît întăritura, asupra căreea se nă-
dejduîau necinstitoriî de Dumnecjeu" (Pild. XXI, 22). Pentru acesta cjicea
şt blagoslovitul acela Haleb, către lisus al luî Navi: „Şi acum alde Anachim
sînt acolo cetăţi tari şi marî; ci de va fi Domnul cu mine, îî voiu perde,
în ce chip a c|is mie Domnul" (lisus XIV, 11). Dice însă şi dumned/eescul
Chrisostom: „Făgăduim voue a nu Qice nimic din cugetări; ca armele
nostr'e nu sînt trupeşti, ci duhovniceşti cugetări surpând şi totă înălţi­
mea ce se ridică împrotivă cunoştinţei de Dumnecjeu; deci a-î surpa pre
el nu a ne înălţa asupră-le sîntem porunciţi, că cugetările muritorilor,
cjice, sînt fricose. Ce este fricosă? Fricosul şi de ar merge asupra unul
loc. cu siguranţie, nicî o dată îndrăzneşte, ci se teme şi tremură, aşa şi
a. şe ridica asupra cugetărilor, şi adevărate de ar fi,- nicî o dată dă s u ­
fletului seu îndestulă credare. Deci fiind-că atâta este slăbiciunea cuge­
tărilor, aduce.dela Scripturi: „Vino să ne apucăm de rezboîul cela su-
prâ proţivnicilor".
:

— 123 -
î n v ă ţ ă t u r a n o s t r ă şi v ă v o m o s e b i d e m i n c i u n o - a p o s t o l i î , a t u n ­
c e a vom p e d e p s i p r e singuri acela, d e v o r r ă m â n e a n e v i n d e ­
c a ţ i şi n e î n d r e p t a ţ i . G a t a d a r a v e m p e d ă p s a c e a a s u p r a a c e l o r a ;
ci fiind-că el s î n t m e s t e c a ţ i cu voî, n e o p r i m şi n u îl p e d e p s i m ,
c a n u c u m - v a s ă s e a t i n g ă p e d e p s a şi d e v o î . p i c â n d î n s ă : c ă c i
c â n d s e v a plini a s c u l t a r e a v o s t r ă , c u a c ă s t a g h i c i t o r e ş t e a r a t ă
c ă şi a c u m a s c u l t ă la. a c e s t e a C o r i n t e n i i , î n s ă n u d e s ă v î r ş i t , ci
în p a r t e . C u a c e s t e a î n s ă î n ş p ă î m â n t â z ă A p o s t o l u l ca. şi C o r i n ­
t e n i i şi m i n c i u n o - a p o s t o l i î s ă s e i n d r e p t e z e şi s ă nu s e p e d e p ­
sească nici u n u l ) . S e î n ţ e l e g î n s ă c e l e d e m a î s u s d i s e d e P a v e l
1

şi i . i o p o i o g h i c e ş t e c u a c e s t a r â t i d u î â l ă , Câ mai' î n t â î u ni s e fac
n 6 u e p r o t i v n i c î d e c u g e t ă r i rele, d e c ă t r e d e m o n , a p o i s e f a c e
l u p t a , relele cugetări luptându-se cu cele b u n e , a p o i din l u p t ă
r e l e l e c u g e t ă r i s e fac înălţimi, a d e c â î n a l t e fiind-că b i r u e s c p r e
c e l e b u n e şi s e m â n d r e s c a s u p r a c u n o ş t i n ţ e i lui D u m n e d e u a t â t a ,
î n c â t s e fac c a n i ş t e î n ţ e l e g e r i fireşti a l e o m u l u i şi c a n i ş t e
e n t u s i a s m u r i p e n t r u - c ă fac p r e o m u l cel c e le a r e , c a c u m s ' a r
e n t u z i a s i , şi a r fi afară d e sineşî; c ă c i e s t e î n ţ e l e g e r e c a r e s e f a c e
d i n c u r ă ţ e n i e şi d i n d a r u l lui D u m n e z e u , c a r e e s t e o s i m p l ă a g e - .
r i m e a m i n ţ e î , fără s i l o g h i z m ; şi a r a t ă l u c r u r i l e c e l e g â n d i t e , m a i
l ă m u r i t e şi m a i c u s c u m p ă t a t e m a î m u l t d e c â t fieşte c e s i l o g h i z m
şi d o v a d ă ; d a r s î n t şi a l t e î n ţ e l e g e r i la cei c e s e a m ă g e s c d e
d e m o n i , c a r e s e p a r c ă a r f\ a s e m e n e a c u c e l e d e m a i s u s î n ­
ţ e l e g e r i , c a r e s e fac d i n c u r ă ţ i e , î n s ă n u s î n t . D e c î a c e s t e d r ă ­
c e ş t i î n ţ e l e g e r i , P a v e l şi cel c e s î n t a s e m e n e a c a P a v e l , le r o ­
b e s c şi le s u p u n a s c u l t a r e ! şi n e r ă t ă c i t e i c u n o ş t i n ţ e i lui î i s u s
Christos.
7. Cele de faţă le vedeţi.
Cu aceste cuvinte nu înşpăîmântâză A p o s t o l u l n u m ă r p r e
m i n c i u n o - a p o s t o l i î , carî a m ă g e a u p r e c e l - l - a l ţ î , ci î n f r u n t e z ă şi
p r e Corinteni, că se a m ă g e a u de aceîa. P e n t r u acăsta dice, voi
C o r i n t e n i i j u d e c a ţ i l u c r u r i l e p r e d i n afară, şi n u m a i d u p r e - c e l e
c e s e v ă d şi n u d u p r e c e l e d i n l ă u n t r u şi c a r e n u s e v ă d , p r e -

') Marele Vasilie însă aşa tâlcueşte acesta: „Gata fiind de a izbândi,
totă neascultarea". Şi aicea îarăşî nu ceea saii ceea, ci totă neascultarea;
ne-aiî amăgit dar pre noî obiceiul cel prea reii; pricină dar de marî răutăţi '
s ' a făcut noue resvrătita predanisire a omenilor, care predanisire de unele
din pecate lepădându-se, îar pre unele cu nebăgare de semă alegendu-le,
şi asupra unora forte cp. mânie arătându-se, precum asupra ucidere! ş i '
a preacurvieî şi a celor ca acestea, îar altele, nicî de cea maî subţire
certare judecându-le vrednice; precum urgia, ocara, beţia", lăcomia de averi
şi câte ca acestea; asupra cărora tuturor şi aiurea a dat acestaşî otărâre
Pavel, cel ce grăeşte cu Christos, cjicend: că cei ce fac unele ca acestea-,
sînt vrednici de morte (în procuvîntarea voroveî despre judecata luî D u m ­
neZeu). -
— .124 - -
c u m d e p i l d ă voî priviţî şi j u d e c a ţ i , n u m a î d e d i c e c i n e - v a c u ­
v i n t e m a r î p e n t r u sineşî,' d e a r e b o g ă ţ i e şi d e e s t e c i n e - v a î m ­
b r ă c a t n u m a î cu c h i p u l şi cu o b r ă z a r d e f a p t a b u n ă şi n u l u ­
crul şi u r m a r e a fapteî b u n e , c a r e l u c r u n u t r e b u e să-1 faceţi.
D e se nâdejdueşte cine-va pentru sineşî a fi al lui Chri­
stos, acesta socotesc'o îarăşî dela sineşî că precum el este
-al luî Christos, aşa şi noi. -
M i n c î u n o - a p o s t o l i î t a r e s e făleau şi d i c e a u , c ă eî a d e c â a r
:

fi u c e n i c i şi a p o s t o l i aî lui C h r i s t o s şi înşişi v ă d ă t o r î ai l u î ;
p e n t r u a c ă s t a d i c e a i c e a A p o s t o l u l c ă orî c a r e l e s o c o t e ş t e î n ­
t r u s i n e Că e s t e a p o s t o l şi p r i e t e n ăl lui C h r i s t o s , a c e l a d e
s i n e ş î s o c o t â s c ă , c ă p r e c u m e s t e el p r i e t e n al luî C h r i s t o s şi
a p o s t o l , a ş a s î n t e m şi n o i . A d i s î n s ă , c ă s o c o t e s c ă d e l a si­
neşî, a d e c ă n u a ş t e p t e s ă d o v e d e s c e u p e n t r u a c e s t a , ci î n ţ e -
l e g â c ă , d u p r e c e e a - c e î n s u ş i d i c e , c ă e s t e î n s u ş i t al lui C h r i ­
stos, d u p r e însuşi a c e e a nu are ce-va maî m u l t d e c â t mine, căci
n u e s t e el al lui C h r i s t o s , Iar e u al a l t u i a c u î - v a , ci al u n u i a şi
al a c e l u î a ş î C h r i s t o s s î n t e m a m â n d o i . Ci a c e s t a o d i c e c u c h i p
c o m p o g o r î t o r , căcî m e r g â n d maî înainte, d o v e d e ş t e cât covîr-
ş e ş t e el m a l m u l t decât: alţii.
8. Că de me voîu lăuda ce-va maî mult despre stă­
pânirea care o a dat mie Domnul spre zidire şi nu spre
risipire, nu me voîu ruşina.
N u a d i s P a v e l cil a m s t ă p â n i r e d e l a D u m n e d e u s ă p e d e p ­
s e s c şi s ă s c h i n g i u e s c j î â r m i n c î u n o - a p o s t o l i î a c e l a n u a u , ci"
cu sfială şi cu m ă s u r a r e a d i s , c ă a m c e - v a m a î m u l t d e c â t
a c e î a . Şi n u a dis c â d e m ă l a u d , ci c ă d e m ă v o î u l ă u d a ,
a d e c ă d e aşi voi s â m e l a u d p e n t r u s t ă p â n i r e a c e a d a t m i e
D o m n u l , t o t u l d â n d u - i şi afierosindu-1 la D o m n u l . A c â s t ă s t ă ­
p â n i r e î n s ă o am l u a t , d i c e , d e l a D u m n e d e u , p e n t r u c a s â z i ­
d e s c p r e o m e n i în c r e d i n ţ ă , b i n e f â c e n d u - l e l o r , şi n u p e n t r u
c a sâ-î p e d e p s e s c şi sâ~î s c h i n g i u e s c . D a r c u m m a i s u s ai d i s ,
o f e r i c i t e P a vie,' c u m c ă n o î s t r i c ă m şi s u r p ă m c u g e t ă r i l e c e l e
r e l e ? R ă s p u n d e c ă a c e s t e a le d i c e , c a s â r i s i p e s c r e l e l e c u g e ­
t ă r i c e l e c a a c e s t e a a l e d r n e n i l o r , a c ă s t a m a î a l e s e s t e c ă zi­
d e ş t e p r e d m e n î ; şi a p o i c u m îi î n g r o z e ş t i , d a c ă , p r e c u m d i c î ,
n u aî l u a t s t ă p â n i r e d e l a D u m n e d e u c a să-i risipeşti ci c a să-I
zideşti? Că, r ă s p u n d e , cu deadinsul adecă acesta stăpânire o
a m l u a t , c a s ă z i d e s c c u facerile d e b i n e şi c u d a r u r i ; d e r ă ­
m â n e î n s ă c i n e - v a n e î n d r e p ţ a t , î n t r e b u i n ţ e z d u p r e u r m a r e şi a
risipi r e l e l e c u g e t ă r i a l e a c e l u i a c u p e d e p s a şi c u c e r t a r e a . D e c î
de aşi voi e u a m ă l ă u d a c â D u m n e d e u a d a t mie maî m u l t ă
s t ă p â n i r e d e c â t c e l o r - l - a l ţ i s p r e a face b i n e m a i cu d i n a d i n s u l ,

- m -
î a r d u p r e u r m a r e şi a p e d e p s i c â n d a ş li silit; d e m ' a ş î l ă u d a
aşa, dic, nu m'aşî ruşina p e n t r u acesta, a d e c ă n u m e voiu a r ă t a
m i n c i n o s , sau c ă sînt m â n d r u p e n t r u - c ă e s t e a d e v ă r a t ă l a u d a
m e a şi a m p u t e r e d e l a D u m n e d e u şi s p r e a p e d e p s i .
9 . Ca să nu me prepuîti că ve înspăîmentez pre v o i
prin scrisori.
. iOi-C-âct scrisorile, dice,. sînt -grele. şi târî; dar mfăţj-.
sarea trupului slabă şi cuvîntul dH-'imat
. I I . ipar acesta socotesc'o_unul c;< < ceti, că c e ' M ^ ' â *
tem cu cuvîntul prin scrisori, net .inc iată, unii ca aceştia
sîntem şi faţă fiind cu lucrul.
înţelegerea ce o dice aicea Apostolul e s t e acest-fel: p u t e a m ,
d i c e , a m ă l ă u d a , d a r î n s ă n u m e laud, p e n t r u c a să; n u m e
a r ă t c ă v e înfricoşez c u s c r i s o r i l e m e l e « p r e c u m d i c a d e c ă m i n -
c î u n o - a p o s t o l i î a c e l a , cari m e p r i h ă n e s c v - c ă P a v e l s e m â n d r e ş t e
c u s c r i s o r i l e s a l e şi înfricoşeză c u d î n s e l e , î a r c â n d v i n e d e faţă,
e s t e v r e d n i c d e d e f ă i m a r e , şi p r i n c u v i n t e s e a r a t ă » c ă nu e s t e
a c e s t - f e l - p r e c u m s c r i e , s ă ş t i e d a r , dicfe, u n u l c a a c e l a c e le
4 i c e a c e s t e a , ori c a r e l e a r fi, c ă nu n u m a i p r i n s c r i s o r i înfrico­
ş ă m g r e u , c â n d n u s î n t e m d e faţă, ci şî c ă p u t e r e a v e m , c â n d
s î n t e m d e faţă, s ă p u n e m în l u c r a r e şi î n i s p r a v ă î n g r o z i r i l e c e
le scriem.
1 2 . Că nu cutezăm a ne judeca şi a ne împreună
mesura pre înşi-ne cu orc-carî dintre ceî ce se recomen-
duesc pre sineşî.
A i c e a cu c u v i n t e l e a c e s t e a a r a t ă P a v e l c ă m i n c î u n o - a p o s t o l i l
1

c r a i i m â n d r i şi p e n t r u a c e s t a s e f ă l e a u c u o d r e - c a r e m a r i lu­
c r u r i p e n t r u sineşî. D e c i , d i c e , că eu. n u c u t e z a m e j u d e c a ,
a d e c ă a m e î m p r e u n ă n u m ă r a , saîl î m p r e u n ă a m e c u m p ă n i şi
a m ă măsura p r e sinemî cu ore-carii din acel ce se r e c o m ă n -
d u e s c s i n g u r i şi s e l a u d ă p r e s i n e ş î ) . 1

Ci aceia între sineşî pre sineşî mesurându-se' şi conj

judecându-se pre însuşi cu sineşî, nu pricep.
M i n c î u n o - a p o s t o l i î a c e l a , d i c e , n u j u d e c ă a s e c u v e n i s ă se
m ă s o r e şi s ă s e a s e m ă n e z e p r e sineşî cm alţi o m e n i o r e - c â r î
ci înşişî c u m p ă n i u d u - s e şi a l ă t u r â n d u - s e i a r ă ş i p r e s i n e c u . s i ­
n e ş î n u s i m ţ e s c ticăloşii c ă s î n t n e b u n i şi v r e d n i c i d e rîs, pen­
t r u - c ă se m â n d r e s c , acest-fel: «Că o m u l n e b u n , dice, s e b a

»)' Fotie însă tâlcuind (Jicerea acesta, djce: „C-8. Apostolul cutezare nu
meşte a se face pre sineşî ca unul din i^ihcîuno-apost-olî, şi a avea mă
car asemănare cu dînşiî, arătând cu acesta cât: de urâţi şi neplăcut: erai
acela luî Dumnecjeu. • :
 c u r ă d e sineşî» (Pild. X V I , 19); căci fieşte-carele dintPînşlî,
d i c â n d c ă e s t e m a l b u n d e c â t cei-l-alţî, c u a c e s t a n u r e c o m e n -
d u e ş t e , ci r i s i p e ş t e p r e cel a l t u l a s e m e n e a luî şi a ş a t o ţ î m i n ­
c î u n o - a p o s t o l i î , u n u l p r i n a l t u l s e a r a t ă a l e ş i şi l ă u d a ţ i . Şi Ia-
răşîj u n u l p r e a l t u l s e a r a t ă n e t r e b n i c i şi p r i h â n i ţ i , c a r e a c e s t a
cu t e t e că e s t e lucru vrednic d e rîs nu o p r i c e p ) . 1

13. Noî însă nu întru cele fără mesură ne vom lăuda.

Fiind-că minciuno-apostoliî aceia m â n d r i n d u - s e p o t e se făleau
c ă noi a m m e r s la i ^ a r g i f f l l l e ' ~ p . ă f f i ^ 1 ^ 1 u î ; î : aŢn" i h t o r f ; ,la' '-c're-'
:

""dinţa pire.toţî o m e n i i d i n " l u m e , p e n t r u a c e s t a " d i c e P a v e l e â

n o î a d e v ă r a ţ i i A p o s t o l i î luî C h r i s t o s , n u n e l ă u d ă m a ş a .
Ci dupre măsura canonului, mesurel aceea ce ne-a mă­
surat ndue Dumnedeu, a veni până şi la voî.
P r e c u m u n s t ă p â n al u n e i vii, î m p a r t e v i a s a la l u c r ă t o r i i
ce-I a r e , d â n d fieşte-căruia să lucreze câte un p o g o n sau parte
d i n v i e , d u p r e p u t e r e a luî, c u u n c h i p c a a c e s t a d i c e , şi D u m ­
n e d e u a î m p ă r ţ i t l u m e a la n o î A p o s t o l i î s ă i , d â n d fieşte-căruîa
d i n n o i o p a r t e d e l u m e , c a s ă p r o p o v e d u i m î n t r ' î n s a şi s ă
î n t o r c e m la c r e d i n ţ ă p r e o m e n i i c e i d i n p a r t e a a c e e a . D e c î n o i
n e v o m , l ă u d a p â n ă la m ă s u r a c a n o n u l u i , c e a î m p ă r ţ i t n o u ă
D u m n e d e i i şi n u afară d e m ă s u r ă , c a r e n u o a d a t n o u ă D u m ­
nedeii. Dar care este măsura ce o a dat nouă D u m n e d e u ? A -
c e s t a a d e c ă d e a a j u n g e să v e n i m p r o p o v e d u i n d p â n ă şi la
v o i C o r i n t e n i i . D e c î fiind-că a c ă s t a e s t e m ă s u r a n o s t r ă , p e n t r u
a c ă s t a şi n o i î n t r u a c e s t a m ă s u r ă a d e c ă p â n ă la v o î u c e n i c i i
n o ş t r i n e l ă u d ă m ) şi n u m a i î n c o l o , la c a r î n u s ' a u î n v ă ţ a t
8

de noi.
s
) Dice. înse Fotie, că „aceîa întru sineşî pre sineşî m e s u r â n d u - s e " o
înţelege spre întâîa faţă, adecă noi Apostoliî nu cutezăm a ne judeca
sau â ne mesura pre înşi-ne cu aceia ce se recomenduesc pre sineşî;
ci înşine ne mesurâm pre noî, adecă cu amăruntul ne cercetăm pre în­
şine şi conştiinţa nostră, -nu cum-va am făcut sau am gândit vre o ne­
cuviinţă.. Şi,îarăşî ne mesurăm pre înşi-ne cu insuşî noî, nu cum-va
adecă facem ce-va împrotiva de cele ce propoveduim şi poruncim; şi nu
. ne asemănăm pre, înşi-ne cu ceî ce împreună se adună, adecă cu mul­
ţimea, ceea ce se adună din afară, nicî îî facem pre eî judecătorî şi des-
luşitorî cumpănireî nostre; ci înşine pre noî ne facem judecătorî şi des-
luşitorî; dare lucru este însuşit, al neamăgiteî judecăţi. Iar mincîuno-a­
postoliî ceî ce se recomenduesc pre sineşî fac cu totul dimprotivă, şi tote
le lucreză spre a se arăta şi spre a plăcea mulţimeî ceiî ce se adună
împreună; pentru acesta, eî nicî se mesoră pre sineşî, nicî se cerceteză,
ci .le ajunge, lor numaî şi recomandaţia lor şi bunei norociri ca să fie
plăcuţi celor' ce împreună alergă la dînşiî.
', -) De acesta şi Teodorit chce: „Mesură de canon dată de D u m n e z e u
a numit pre dar, că acesta l'a împărţit marele dăruitor celor ce cred.
Acestea Şi Romanilor scriind a d i Fieşte-căruîa precum D u m n e z e u
s :

— 127 —
 I 4 - Că nu ca cum nu am fi ajuns la voî, n e maî în­
tindem pre înşi-ne, că până şi la voî am ajuns întru E -
vanghelia luî Christos,
P o t e s â fi u r m a t m i n c î u n o - a p o s t o l i î s ă fi m e r s la m u l t e l o c u r i ,
f ă r ă s ă p r o p o v e d u i a s c ă E v a n g h e l i a , şi n u m a i d i n z a d a r n i c a m e r ­
g e r e a lor s ă s e fi m â n d r i t , s o c o t i n d c â eî a u î n t o r s la c r e d i n ţ ă p r e
o m e n i i ceî d e p r i n l o c u r i l e ' a c e l e a . D e c i d i c e A p o s t o l u l "câ noî,
a d e v ă r a ţ i i A p o s t o l i i luî C h r i s t o s , n u ne m a î î n t i n d e m p r e înşi-ne
m a l p r e s u s d e m ă s u r a h d s t r a , c a c u m n u a m fi a j u n s p â n â la
v o i ; căci a m a j u n s şi a m v e n i t Ja v o i n u p r o s t şi cu o g o i ă
v e n i r e , c a m i n c î u n o - a p o s t o l i î , ci c u b u n a - v e s t i r e şi E v a n g h e l i a lut
C h r i s t o s , a d e c ă a m v e n i t p r o p o v e d u i n d E v a n g h e l i a luî C h r i s t o s .
1 5 . N u întru cele fără de măsură lăudându-ne întru
streinele ostenele, ci nădejde având câ, crescând credinţa
v6strâ, ne v o m mări întru voî dupre canonul nostru de
prisos.
1 6 . Ca şi în părţile cele maî departe de voî- sâ bine-
vestim, nu în canonul străin, a ne lăuda întru cele gata.
Cu aceste cuvinte arată Apostolul, că mincîuno-apostoliî se
î m p o d o b e a u c u s t r ă i n i l e o s t e n e l e a l e a d e v ă r a ţ i l o r A p o s t o l i şi p e n ­
t r u a c 6 s t a s e făleau î n t r u c e l e a f a r ă d e m ă s u r ă , a d e c ă c u c o v î r -
ş i r e şi n u î n o s t e n e l e l e l o r . N o î î n s ă a d e v e r a ţ i î A p o s t o l i , nu fa­
c e m a ş a , ci c ă a m a j u n s p â n ă la v o î ş i a m v e n i t p r o p o v e d u i n d
E v a n g h e l i a , p â n ă l a v o i şi n e l ă u d a m şi î n d r ă z n i m ; c ă n ă d ă j ­
d u i m î n t r u D u m n e d e u (fiind-că P a v e l o b i ş n u e ş t e t o t e a le a t â r n a
p r i n n ă d e j d e la D u m n e d e u , şi a n u h o t ă r î s ă facă d e s i n e ş î c e v a ) ,
c â d u p ă c e v ' a m î n v ă ţ a t p r e v o î î n d e s t u l şi a m c r e s c u t c r e ­
d i n ţ a v o s t r ă , a v e m s ă n e m ă r i m şi s â n e s l ă v i m î n t r u v o î ; c â
a t u n c e a s e m ă r e ş t e şi s e s l ă v e ş t e d a s c ă l u l , c â n d s p o r e s c şi p r o ­
c o p s e s c u c e n i c i î luî şi c â n d c a n o n u l luî c r e ş t e în m a î m u l t ă m ă ­
rime, a d e c ă c â n d p a r t e a a c e e a c e i s'a s o r t i t m a î m u l t p f o c o p -
s e ş t e şi s e m ă r e ş t e . Ş i c e n ă d ă j d u i m ? C â a d e c ă v o m p r o p o v e d u i
E v a n g h e l i a şi în p ă r ţ i l e c e l e m a î d e p ă r t a t e şi p o t e n e v o m l ă u d a
şi î n t r e o m e n i i c e i d i n p ă r ţ i l e a c e l e a , d a c ă îî v o m folosi şi în
fieşte-care p a r t e , d i c e P a v e l , c ă u m b l ă c u c a n o n u l şi m ă s u r a ;
i a r c a n o n u l şi m ă s u r a s î n t i n s t r u m e n t e a l e z i d i t o r i l o r şi a l e a r ­
h i t e c ţ i l o r , c a p r i n a c e s t a s ă s e a r a t e , întâia,- c â şi P a v e l e r a
z i d i t o r şi a r h i t e c t al l u m e î şi a l t a î n c ă c ă t o t u l d e s ă v î r ş i t e s t e al
l u î D u m n e c j e u , c a r e l e a d a t lui P a v e l c a n o n u l ( s a u c o t u l ) şi m ă ­
s u r a a c ă s t a ; p e n t r u a c e s t a şi d u p r e u r m a r e d i c e ;

î - a împărţit mesura credinţei (Rom. XII, 3). pice însă că tăem. neme-
surarea cugetăreî, şi privim la darul cel dat noue.
— 128 —
 17. I a r cela ce se l a u d ă întru Domnul Iaude-se (I I m ­
par.. I I , i o ) .
M ă c a r d e ş i n o i a d e v ă r a ţ i i A p o s t o l i i lui C h r i s t o s , d i c e , a v e m
l u c r u r i c a a c e s t e a şi i s p r ă v i , î n s ă n u n e m â n d r i m , n i c i s o c o t i m
v r e o f a p t ă b u n ă a n o s t r ă , ci t o t u l îl s o c o t i m a fi al lui D u m n e ­
d e u şi î n s ă ş i m ă s u r a a c e s t a la c a r e a m a j u n s şi î n t r u s i n g u r D u m ­
n e d e i i n e l ă u d ă m ; p e n t r u " a c e s t a şi m i n c î u n o - a p o s t o l i î la D u m n e ­
d e i i s e c u v i n e a s o c o t i t o t u l ' şi î n t r u D u m n e d e u a s e l ă u d a şi
nu întru sineşî.
i8< Câ nu cela c e s : recomendueşte pre sineşî, acela
este ales, ci acela pre care Domnul îl recomendueşte.
N u a d ^ c ă n o î a d e v ă r a ţ i i A p o s t o l i s î n t e m a l e ş i şi v r e d n i c i
d e l a u d e , ci a c e l a p r e c a r e l e D o m n u l îl r e c o m e n d u e ş t e , a d e c â
a c e l a p r e c a r e l e a d e v ă r u l f a p t e l o r şi al o s t e n e l e l o r luî î m p r e u n ă
c u D a r u l lui D u m n e d e u î l d o v e d e s c a fi a l e s şi v r e d n i c ) . 1

C A P . XI.

.. i . : 0 de aţî suferi puţin, ce-va neînţelepţiel; ci şi me

suferiţi. ,;

V a s ă i n t r e A p o s t o l u l : în l a u d e l e s a l e şi î n t r e b u i n ţ â z ă m a i
î n t â î u m u l t e p r o î n d r e p t ă r î şi c h i p u r i , p e n t r u c a s ă fugă d e r ă ­
u t a t e a şi s a r c i n a c e u r m e z ă , . ; d i n t r u a s e a r ă t a c i n e - v a c ă s e
l a u d ă p r e sineşî . I n s ă n e v o e a a a d u s p r e P a v e l s p r e a s e l ă ­
1

u d a î n s u ş i şi frica c e a v e a , c ă a r e s â u r m e z e v ă t ă m a r e u c e ­
nicilor luî h r i s t i a n î , d a c ă el s ' a r d e f ă i m a şi s ' a r n i m i c i , î a r m i n ­
c i u n o - a p o s t o l i î ' s ' a r a r ă t a că sînt ore-carî marî. Insă Pavel d e
m u l t ă silă şi m a r e nevoe., c a r e e r a folosul u c e n i c i l o r luî h r i s ­
tianiî, a a j u n s î n t r u l a u d e l e • ; s a l e . A c ă s t a e s t e a r ă t a t ă şi t u t u ­
r o r c e l o r m u l ţ î fără d e m i n t e , p e n t r u - c ă d a c ă îşi a d u c e a a m i n t e
t o t - d e - u n a P a v e l şi d u p ă b o t e z d e p ă c a t e l e c e a f o s t f ă c u t
m a i î n a i n t e d e sfîntul b o t e z , , c a r e i s ' a f o s t e r t a t p r i n sfîntul
b o t e z ; şi d a c ă el s e s o c o t e a p r e s i n e ş î n e v r e d n i c d e a s e n u m i
A p o s t o l : «Câ n u sînt, d i > vrednic a m ă n u m i A p o s t o l , p e n ­
c e

t r u - c ă a m g o n i t b i s e r i c a lui D u m n e d e u » (I C o r . X V , 5), c u m
s ' a r fi l ă u d a t a c u m p r e s i n e ş î , fără a s i m ţ i m a r e n e v o e ? D e c i
d i c e C o r i n t e n i l o r : o , d e a ţ î suferi n e b u n i a şi n e s o c o t i n ţ a m e a ) 2

s a u m a î b i n e a d i c e , şi suferiţi-o a c e s t a , d i > fiiud-că, n ă d ă j -

c e

d u e s c c ă m ă Iubiţi şi p e n t r u a c e s t a suferiţi t d t e m e t e h n e l e m e l e .

-) 1
Iar Teodorit djce: «Ca. nu se cuvine a mărturisi cine-va pentru si­
neşî fapta bună, ci a aştepta dumnezeiasca hotârîre.
*) Nebunie însă djce Pavel pre lauda ce urmeză a o face pentra sineşî
mai încolo.
— 129 -
Tom. H.
 2 . Că ve rîvnesc pre voî cii rtvna Iul Dumnedeu.
N u a d i s că ve I u b e s c , ci a d i s , ceea c e e m u l t mal m a r e
d e c â t d r a g o s t e a ^ a d e c ă c ă v e r î v n e s c , c ă c i r î v n a s e n a ş t e în­
t r e d o i , c a r i s e I u b e s c u n u l cu a k u l , cu m u l t ă şi c o y ' i r ş i t d r e
d r a g o s t e , c ă c i c a să nu s o c o t e s c â că, p e n t r u o r e - c a r î l u c r u o -
m e n e s c îi r î v n e ş t e : a d e c ă p e n t r u bgtnl, s a u p e n t r u s l a v ă , p e n ­
t r u a c e s t a d i c e lor c ă îi r î v n e ş t e c u r î v n a lui D u m n e d e u ; c ă c i
şi .Dumnedeii se d i c e c ă n e r î v n e ş t e pre.; n o l â m e n i l : « E u s î n t ,
d i c e , D o m n u l DfrîrVned^eu rîvnîtorv>;|i:ş. 20^, â ; . ; Ş i lărăşî:--«-'jRtvtîa„
•\Qc;jmfljiluî { Ş a V a d t ^ t e ' va-HŞiee ;4ce«t-ea:>> (Is,~ ' J i l ^ ^ V i , -'32)\ -Şi la-,
r ă ş l : « A m r î v n i t I e r u s a l i m u l şi Sioniil cu r î v n ă m a r e » { Z a h . I,
1 4 ) . N e r î v n e ş t e î n s ă D u m n e d e u p r e n o î , p e n t r u - c ă m u l t ne
I u b e ş t e ; n u c a î n s u ş i s â c â ş t i g e ce-va luişî, ci p e n t r u ca să ne
m â n t u i a s c ă p r e n o î u n i n d u - n e c u s i n e ş î şi l i p s i n d u - n e ' p r e n o î
d e dragostea sa; una ca acesta, dice, d u m n e d e l a s c ă este rîvna,
c u c a r e v e r î v n e s c e u P a v e l p r e voî îsristianiî, n u c a s ă c â ş t i g
ce-va, ci c a voi s ă n u v e s t r i c a ţ i de» m i n c î u n o - a p o s t o l i î . ,
Că v'am logodit pre voi cu ur* bărbat, ca să ve pun
fecîdrâ curată înaintea luî Chsistos.
V ' a m - l o g o d i t , d i c e , p r e voî hristiariil e u P a v e l şi d u h o v n i -
c e ş t e v ' a m u n i t c u C h r i s t o s , d e c i perwru C h r i s t o s v e r î v n e s c
şi n u p e n t r u m i n e ; c ă e u n u s î n t b ă r b a t al v o s t r u c a s â v e
r î v n e s c , ci C h r i s t o s e s t e . I a r eu sînt. n u m a i u n p o v ă ţ u i t o r d e
m i ş c ă r i şi p e ţ i t o r ' ) . V e d î î n s ă căi n u a d i s A p o s t o l u l , c ă s î n t
î n v ă ţ ă t o r u l v o s t r u şi p e n t r u a c e s t a s ţ n t e ţ î d a t o r i a m e s u f e r i ;
şi p r e h r i s t i a n i î d i n C o r i n t î ' a u p u s . î n r â n d u î a l ă d e r n i r e s ă ,
î a r p r e sineşî s'a r â n d u i t în loc d e p e ţ i t o r e p e n t r u c a să-î m ă -

') pice însă şi Coresie că fieşte-carele suflet este fecîoră şi miresă,

Iar Christos este mirele, şi Pavel' este lângă, mirele, îar nunta se face
prin credinţă, prin nădejde şi prin dragoste şi prin cele-l-alte fapte bune;
căci precum a cjis dumnecjeescul Avgustiti întru tâlcuirea luî loan, cu­
răţirea minţeî este credinţa cea desăvfeşit, nădejde statornică şi dragoste
deplinită. Iar cele dimprotiva acestora le ars purva, adecă sufletul. Pen­
tru acesta şi Origen în vor. XII la cap. II din cea Levit. â cjis: „De veî
priimi omule în aşternutul sufletului teu. pre diavolul, curvă aî făcut pre
sufletul teu". Şi Iarăşi acesta în Vor. la Numere d j - „Când se învo- c e

eşte sufletul cu mirele seu Christos, şi ascu ftă graiurile aceluîa. fără în­
doială, îl primeşte şi pre acela şi dela acela priimeşte sămânţă duhov­
nicescă, dupre chcerea luî Isaia:, „Pentru friea ta Domne am luat în pân-5
tece şi am chinuit şi am născut dţih de mântuirea ta" (ls.„ XXVI, 18).
Dice însă şi marele Vasilie: precum a făcut Dumne4eu ceriulşi p ă m â n ­
tul spre a lăcui omenii, aşa şi trupul şi, sufletul omului a zidit, spre a
s a locuinţă, ca să locuiască şi să se odihnească în trup ca în casa sa,
avend miresă frumosă pre Iubitul suflet, pre cel făcut dupre chipul seu
„ c ă v'am logodit, cţice Apostolul, unul bărbat fecîoră curată, ca, s ă ve
p u n înaintea luî Christos (vor. XLIX, cap. 4),

- 130 —
 r e ş c ă şi s â - I ' c i h s t â s c ă p r e eî. D e ş ă n ţ a t l u c r u . e s t e c u a d e v ă r a t
c e e a c e u r m e z ă l a b i s e r i c ă , l a d u h o v n i c e s c a m i r e s a luî C h r i ­
s t o s ; c â c î la n u n t a c e a t r u p â s c ă şi l u m â s c ă c e l însoţiţi' n u r ă ­
m â n în f e c i o r i e , d u p ă c e s e î n s o ţ e s c c u n u n t ă . I a r a i c e a la n u n t a
a c ă s t a d u h o v n i c e s c a a b i s e r i c e î şi a luî C h r i s t o s şi c e i c e n u
aii fost în f e c i o r i e m a î î n a i n t e , în u r m ă d u p ă u n i r e a c e a c u C h r i ­
s t o s se, fac şi s e află î n t r u feciorie. C u o d u h o v n i c â s c ă n u n t ă
c â a c ă s t a fieşte-care. b i s e r i c ă .'a h r i s t i a n i l o r îse 'nu,riieşte ~şi e s t e
fecîorâ, d e v r e m e c e a c e s t e a l e s c r i e Paye). d e o b ş t e lâ t o ţ i
i b â r b â ţ i î c e l c ă s ă t o r i ţ i h r i s t i a n î .şi l a ' t d t 6 fenieile firistiarje eele •,
c

m ă r i t a t e . D a r c u c a r e l o g o d n e şi c u c e z e s t r e s'a l o g o d i t C h r i ­
stos cu biserica? C u bunătăţile împărăţiei cerîurilor. închipuire
a n u n ţ e î ceiî d u h o v n i c e ş t i a b i s e r i c e î c u C h r i s t o s , a fost a c e e a
c e a u r m a t în v r e m e a p a t r i a r h u l u i A v r a a m ; c ă c i , p r e c u m A -
v r a a m , a t r i m i s p r e s l u g a s a s ă m â r g ă în M e s o p o t a m i a p e n t r u
c a să, l o g o d e s c â fiîului s § u I s a a c , p r e f e c î o r a R e b e c a d i n n e a ­
muri, u n chip ca a c e s t a ş D u m n e d e u P ă r i n t e l e a trimis p r e slu-
~gile s a l e , p r e P r o r o c i şi p r e A p o s t o l i , c a s ă l o g o d e s c ă c u F i î u l
s e u , c u Iisus, p r e b i s e r i c ă ; a ş a a t r i m i s p r e p r o r o c u l D a v i d ,
c a r e l e p e n t r u a c e s t a d i c e a c ă t r e m i r â s a lui C h r i s t o s b i s e r i c a
a c e s t e a : « A s c u l t ă fiică, şi v e d i , şi u i t ă p r e n o r o d u l t ă u , şi c a s a
p ă r i n t e l u i t e u , şi v a pofti î m p ă r a t u l f r u m s e ţ a t a » ( P s . X L I V , 1 1 ) .
A ş a a t r i m i s p r e fericitul a c e s t a P a v e l , c a r e l e p e n t r u a c e s t a
d i c e a c ă t r e d u m n e d e e s c a m i r e s ă : « P e n t r u C h r i s t o s s o l i m » (II
C o r . V , 2 0 ) ; a s e m e n e a d i c e a şi c u v i n t e l e c e l e d e m a î s u s : « v ' a m
l o g o d i t p r e voi u n u i b ă r b a t , f e c î d r â c u r a t ă , a v ă p u n e î n a i n t e a
luî C h r i s t o s » . D e c î v r e m e a v e c u l u î a c e s t u i a e s t e v r e m e d e l o ­
g o d i r e c u C h r i s t o s . I a r v e c u l v i i t o r e s t e v r e m e a n u n ţ e î ; c ă a-
t u n c e a s e v a săvîrşi d u h o v n i c â s c ă n u n t ă c e l o r fericiţi c u C h r i ­
s t o s i n t r u î m p ă r ă ţ i a c e r î u r i l o r . P e n t r u a c ă s t a a t u n c i s e v a face
g l a s u l a c e s t a c e d i c e f e c i o r e ş t i l o r s u f l e t e : « I a t ă m i r e l e v i n e , eşiţî
î n t r u î n t i m p i n a r e a luî» ( M a t . X X V , 2) »).
*) Despre nunta acesta duhovnicesca şi despre miresă şi despre mi­
rele Christos d j Isaia: „Ca pre o miresă m'aî împodobit cu podobâ"
c e a

(cap. LXI, 10). Şi îarăşî: „Va fi în ce chip se veseleşte mirele de miresă, se

va veseli Domnul cu tine" (Cap. LXII, 5). Şi îarăşî: „Nu c a p r e o muere pă­
răsită şi puţină de suflet te-a ales pre tine Domnul, nicî ca pre o muere din
tinerefă urîtă, a djs Dumnezeul teu, puţină vreme te-am părăsit pre tine şi
cu milă mare te voîu milui pre tine" (cap. LIV, 6). Dice încă şileremia pen­
tru despărţirea nunţeî ceiî de acest-fel: „încă precum nu bagă în semă m u ­
erea pre cel ce se împreună cu ea, aşa nu m'a băgat în semă pre mine
. casa luî Israil" (Ier. III, 20). Maî cu osebire însă Solomon grăeşte des­
pre duhovnicesca acesta n u n t ă în Cântarea Cântărilor, de multe orî n u -
. mind pre biserică miresă: „Vino dela Liban rnireso (cap. IV, 8), „sora
mea miresă" (cap. IV, 10). Şi pentru nunta gânditului Solomon, Chri­
stos, djce: „Eşiţî şi priviţi pre împăratul Solomon. Cu cununa—eu care

-ÎŞI -
 3- ^ tem însă nu curri-Va precum şerpele a amăgit
pre E v a cu vicleşugul lui, aşa sâ se strice şi înţelegerile
vostre dela prostimea cea întru Christos.
Me t e m , dice, nu cum-va p r e c u m şerpele-a amăgit pre Eva,
a ş a şi v o i h r i s t i a n i î s ă v e a m ă g i ţ i d e m i n c î u n o - a p o s t o l i î şi s ă
s t r i c a ţ i î n ţ e l e g e r i l e v o s t r e , c ă c i m ă c a r d e ş i p a g u b a şi p e i r e a a r
fi a v o s t r ă , d a r î n s ă frica p a g u b e i v o s t r e ceiî d e a c e s t fel ar
fi a m e a . N u o d i c e î n s ă h o t ă r î t o r că v ' a ţ î s t r i c a t , m ă c a r c ă
a d e v e r a t e r a ţ î s t r i c a ţ i , ci o dice a c ă s t a cu î n d o i a l ă , n u c u m v a ,
p r e c u h î ş e r p e l e a a m ă g i t p r e E v a , c ă c i şi ş e r p e l e a t u n c e a fă­
g ă d u i n d a d a E v e l şi liiIVAdarn m a i m a r i b u n ă t ă ţ i d e c â t c e l e c e
a v e a i i , c ă v e ţ i fi le-a d i ă , c a n i ş t e d u m n e a e i , c u n o s c â n d b i n e l e
şi r ă u l ( F a c . III, 5 ) ; — a c e s t e a , d i c , f ă g ă d u i n d u - l e , o a a m ă g i t p r e
e a m a î î n t â î u şi p r i n t r ' î n s a şi p r e A d a m ; cu u n c h i p c a a c e s t a
şi m i n c i u n o - a p o s t o l i î , m â n d r i n d u - s e şi f ă g ă d u i n d c ă a u s â d e a
v o u ă d r e - c a r e m a r î d a r u r i v ă a m ă g e s c c u v i c l e ş u g u l lor. Ci p r e ­
c u m a t u n c e a nicî v i c l e ş u g u l ş e r p e l u î , n i c i p r o s t i a E v e î , a s t ă t u t
î n d e s t u l pricină ca sâ pricinuiască e r t a r e greşaleî lor; cu a c e s t
c h i p , nicî v o i v e ţ i l u a e r t a r e d e g r e ş â l e l e v d s t r e , m ă c a r d e ş i
voî vă amăgiţi din p r o s t i m e a vostră, îar mincîuno-apostoliî vă
a m ă g e s c c u v i c l e ş u g u l l o r . Vedjl î n s ă , o c e t i t o r l u l e , c ă n u a d i s
P a v e l c â s'a a m ă g i t A d a m d e l a ş e r p e , p e n t r u c a s ă a r a t e , c ă a
s e a m ă g i , e s t e însuşire a m u â r e l , fiind-că fireşte e s t e m a i m o l e
şi n u e s t e î n s u ş i r e a b ă r b a t u l u i ) . Ş i n u a d i s , m ă t e m c a n u
1

c u m - v a s ă v ă a m ă g i ţ i , ci a d i s n u c u m - v a s ă s e s t r i c e î n ţ e l e ­
g e r i l e v o s t r e , s t ă r u i n d în m e t a f o r a u a c e o a î n t r e b u i n ţ a t m a i s u s ,
p r e b i s e r i c ă n u m i n d u - o f e c i o r ă , f i i n d - c ă s t r i c ă c i u n e c h î a r la fe-
c i 6 r e s e dice. Mă t e m , dice, n u c u m - v a să se strice înţelegerile
v 6 s t r e p e n t r u p r o s t i m e a şi n e v i c l e a n a s o c o t i n ţ ă c e a v e ţ î î n t r u
C h r i s t o s , a d e c ă nu cum-va să vă amăgiţi d e n e r e u t a t e a vostră.
U n i i î n s ă a ş a t â l c u e s c a c ă s t a , d ' c â n d : «Mă t e m n u c u m - v a s ă
v ă Î n t 6 r c e ţ î d e l a c r e d i n ţ a a c e a s e m p l ă a luî C h r i s t o s la g r e u t a ­
t e a şi v i c l e n i a E l i n i l o r c e a d i n a f a r ă ; c ă a c e s t a e s t e s t r i c ă c i u n e a
c e a p r e a m a r e a u n u i suflet c e e s t e l o g o d i t c u C h r i s t o s .
4 . Câ de ar propovedui cela ce vine pre alt Iisus, pre
carele nu l'am propoveduit noi; sau de luaţi alt duh, pre
care nu l'aţî luat, sau evanghelie alta, care nu o aţi pri­
imit, bine l'aţî suferi.
.'a încununat pfe el maica sa, în d j nunţeî; sale şi în 4iua veseliei
u a

nimeî luî" (cap. III, 11). VedJ şi cap. III al lui; Ieremia.
») Pentru acesta a cjis şi Teologul Grigorie: Iar de vreme ce de pizma
diavolului şi de ţintuirea femeeî, a pătimit, ca o maî mole şi pe care o
i'dus ca maî înduplecătore (Cuv. la Naşterea Domnului).
— 132 —
 C e dicî, o fericite P a v l e r î n s u ţ i e ş t i c a r e l e scrii G a l a t e n i l o r :
« d e b i n e - v e s t e ş t e v d u e cine-va, a f a r ă d e c e e a c e a ţ i l u a t , a n a ­
t e m a fie» ( G a l . I, 8 ) , şi a c u m c u m dicî, c ă d e p r o p o v e d u î a i i p r e
a l t lisus m i n c î u n o - a p o s t o l i î a c e l a , b i n e a ţ i fi s u f e r i t ? A s c u l t ă d e s -
l e g a r e a n e d u m e r i r e ! a c e ş t i a , I u b i t u l e , şi î n ţ e l e g e p r i c i n a p e n t r u
c a r e P a v e l a d i s a c e s t e a . M i n c î u n o - a p o s t o l i î s e m â n d r î a u c â eî
aii p r i c i u n i t C o r i n t e n i l o r m a î m a r e folos d e c â t a d e v ă r a ţ i i A p o s ­
toli. D e c i f i i n d - c ă bârfiaiL m u l t e şi n e b u n e ş t i c u v i n t e , î n t r e b u i n ­
ţ â n d g r e u t a t e a î n ţ e l e p c i u n e ! ceii d i n a f a r ă , p e n t r u a c e s t a P a v e l
cjice a i c e a , duţvEC p r e p u n c r e : C ă d e a r fi p r o p o v ă d u i t el p r e a l t
:

C h r i s t o s c a r e l e t r e b u i a . a fse p r o p o v e d u i , şi n o i s î n t e m lipsiţi d e
;

o p r o p o v e d u i r e c a a c e s t a , b i n e î-aţi fi s u f e r i t s ă d i c ă u n e l e c a
acestea ). 1

; C ă p e n t r u a c e s t a a a d a o s şi a c e s t a « p r e c a r e l e n u l ' a m p r o ­
p o v e d u i t » . I a r fiind-că p r e a c e s t a ş î C h r i s t o s , c e n o i l ' a m p r o p o -
v e d u i t , îl p r o p o v e d u e s c şi eî şi a c e s t e a ş î c a p e t e a l e c r e d i n ţ e i ;
c e aii eî m a î m u l t d e c â t n o i ? C u a d e v ă r a t n i m i c . Ş i v e d î , o
cetitorîule, că n u a dis câ d a c ă cela ce vine, a d e c ă mincîuno-
a p o s t o l u l , c a r e l e v i n e la n o î din a f a r ă , p r o p o v e d u e ş t e c e - v a m a î
m u l t d e c â t n o i (fiind-că a c e î a p r o p o v e d u î a u m a l c u m u l t ă s t ă ­
p â n i r e d e c â t A p o s t o l i i şi c u m a î m u l t ă f r u m s e ţ ă şi c u r i t o r i -
c e ş t î c u v i n t e ) , ci a d i s : d a c ă c e l c e v i n e p r e a l t l i s u s p r o p o v e ­
d u e ş t e , p r e carele noî nu l'am p r o p o v e d u i t , care acăstă p r o ­
p o v e d u i r e n u a r e t r e b u i n ţ ă d e ritoricâscă limbuţie. D e luaţi alt
duh, a d e c ă d a c ă prin mincîuno-apostoliî priimiţl alt duh, c a r e
v ă face m a l b o g a ţ i în d u h o v n i c e ş t i l e d a r u r i , ci şi a c e s t a n u a r e
t r e b u i n ţ ă d e c u v i n t e r i t o r i c e ş t i ; sau. d e p r i i m i ţ î a l t ă E v a n g h e l i e ,
c a r e şi a c e s t a n u a r e t r e b u i n ţ ă d e r i t o r i c â . P r e t u t i n d e n e a î n s ă
a r a t ă P a v e l că n u se cuvine să luaţi a m i n t e c u m s'ar î n t â m p l a
şi p r o s t d a c ă m i n c î u n o - a p o s t o l i î a c e ş t i a d i c o r e c e m a î m u l t d e c â t
n o î a d e v ă r a ţ i i A p o s t o l i . Ci s ă s o c o t i ţ i , d e s p u n eî v r e o a l t ă şi
înfiinţată d e n e v o e d o g m ă , c a r e a r fi c u a d e v ă r a t t r e b u i t d r e d e a
s e g r ă i , şi n o î o a m l ă s a t şi n u o a m s p u s v o u ă . P e n t r u a c e s t a
a d i s «alt l i s u s , p r e c a r e n u l ' a m p r o p o v e d u i t ; a l t D u h , p r e

*) Fotie însă acesta „bine '(-aţi fi suferit", tâlcuind'o 4'ce: „Că Pavel
nu a d_is acesta ca cum lăudând pre Corintenî, ci înfruntându-î pre eî
îndestul; fiind-că maî s u s stricare n u m e a 7 c ă c î se învinovăţîau eî, luând
aminte la mincîuno-aposioiiî. Dar ce este ceea ce înfrunteză? Netăgăduită
este, c}i > dragostea ce o arătaţi voî pentru mincîuno-apostoliî, căcî de
ce

vreme ce şi noî adeveriţi!, Apostoli şi aceîa acestîaşî se arată că le cjic

împreună cu noî, pentru ce voî. ve osebiţî de noî, şi ve lipiţi de aceîa?
Pentru-că nu aveţi pricină de a 4 & ri iubiţi pentru n o u a învăţătură
i c e c

şi pentru schimbarea dogmelor şi a propoveduire!; că se putea n o u a în­

văţătură a gâdeli şi a trage pre ceî maî proşti la voî, însă nicî acesta
pricină de nouă învăţătură se află.
— 133 —
c a r e l e n u l'aţî l u a t ; a l t ă E v a n g h e l i e , p r e c a r e n u a ţ î p r i i m i t » .
D r e p t a c e e a fiind-că şi eî d j însuşi c e l e c e le d ^ c e m şi noî,
c

c e c ă s c a ţ i g u r i l e a ş a şi l u a ţ i a m i n t e la d î n ş i î ? D a r , o fericite
P a v l e , d e v r e m e c e m i n c i u n o - a p o s t o l i i a c e l e a ş i , le d i c c a r î şi î n ­
suşi le dici) p e n t r u c e îî o p r e ş t i s ă n u g r ă i a s c ă ? P e n t r u - c ă , d i c e ,
î n t r e b u i n ţ â n d f ă ţ ă r n i c i e , şi a r ă t â n d u - s b c â d i c l u c r u r i b u n e , m e s ­
t e c ă c u c e l e b u n e şi p r e c e l e r e l e şi d o g m a t i z e z ă a l t e d o g m e .
5. (Să -eu socotesc a nu fi lipsit-de-.rinric decâtf;Apos- ;

toliî c e î m â l * jfr£¥l s.j-.- -X~'/^

: :
^- • '-• n • ' ' " ^ • • • ' K
; J

A i c e a s e c o m p ă n e ş t e p f e s i n e ş î P a v e l c u Vîrfelnicul P e t r u ,
şi c u ceî d e p r e l â n g ă el m a î aleşi A p o s t o l i . V o e ş t e î n s ă s â
dică c u a c e s t a , c ă d e s e fălesc m i n c i u n o - a p o s t o l i î a c e î a a şti
c e - v a m a î p r e s u s d e c â t m i n e , s a u d e aii l u a t d a r u r î m a î m a r î
d e c â t m i n e , a p o i şi d e c â t Vîrfelnicul P e t r u şi d e c â t A p o s t o l i i
c e i m a i aleşi m a î m u l t e ştiu şi d u p r e p r i m a r e s î n t m a î m a r e . ş i .
d e c â t a c e i a . I n s ă c u c h i p u l a c e s t a a d u c e c u v î n t u l la n e c u v i i n ţ ă
şi la n e p u t i n ţ ă . V e d i î n s ă o c e t i t o r î u l e , s m e r i t a c u g e t a r e a l u i
P a v e l ; s o c o t e s c , d i c e , a d e c ă g â n d e s c şi mi s e p c . r e şi n u h o ­
t ă r î t o r î n t ă r e s c a c e s t a şi o d o g m a t i s e ş c ; c a r e ? C ă n u s î n t rnaî
j o s i t a d e c ă , n u d e o p ş t e d e c â t A p o s t o l i i , ci d e c â t ceî m a i ' m a r i ;
a r ă t â n d g h i c i t o r e ş t e c u a c e s t c u v î n t p r e P e t r u , p r e I o a n şi p r e
I a c o v . I n s ă l a u d e l e a c e s t e a a c u m le dice P a v e l , p e n t r u - c ă e r a t r e ­
b u i n ţ ă şi n e v o e a le d i c e , p r e c i i m m a î î n a i n t e a m s p u s ; fiind-că
întru altă p a r t e , c â n d acesta t r e b u i n ţ ă nu era, d i c e , că nu e s t e
v r e d n i c a s e n u m i A p o s t o l : « C a r e l e nu-iv-îndestul a m e c h e m a
A p o s t o l » ( C o r . X V , 9). !
6. Iar deşi sînt prost cu cuvîntul, dar nu cu cunoştinţa ). 1

F i i n d - c â în a c e s t a s e î m p o d o b e a u şi s e făleau m i n c i u n o - a p o s -
) însemneză, că dupre Fotie, la Apostolul Pavel cuvîntul are trei în-
]

semnăturî, şi cunoştinţa trei: Şi a) adecă, cuvîntul este semplu cei ce

se voroveşte; îar cunoştinţa-ştiinţa cea în dogme; despre care cjice: „V'aţî
îmbogăţit cu acesta întru tot cuvîntul (adecă în f.eş,te-ce limbă) şi în totă
cunoştinţa (I Cor. 1). b) Iar al doilea cuvînt se cjice a avea darul în-
veţătoresc, iar cunoştinţa a doua, a înţelege cuvfntul propoveduireî nu
însă şi a putea să înveţe şi pre alţii să folosescă; despre care a cjis: Câ
unuia se dă cuvînt de înţelepciune, îar altuia cuvînt de cunoştinţă (I
Cor. XII). Şi c) cuvînt une-orî se cjice a fi cine-va iscusit întru elinesca
înţelepciune şi a nu fi împărtăşit de cea dumnecjeesca şi numaî a fi bine
limbut şi guraliv spre a vorovi; iar cunoştinţa a tfeîa este a fi cine-va de-
săvîrşit întru dumnecjeesca înţelepciune, încât şi însuşi a şti cu a m ă r u n ­
tul şi pre alţii ar putea să-î înveţe şi să-î aducă ,1a, Christos; despre care
djce aicea Pavel acesta: „Iar deşi sînt prost eu cuvîntul, dar n u cu cu­
noştinţa; drept aceea cj'ce Pavel: că deşi eti hu sînt iscusit nicî m'am
înveţat b u n a limbuţie cea elinescă, şi istoricescul cuvînt, sînt însă depiiriit
întru dumnecjeesca înţelepciune şi pot a îriveţa -şi pre alţii şi a-î pro­
aduce pre eî la Christos.

— 134 —
 toliî, a d e c ă , c ă n u s î n t p r o ş t î şi fteîriveţaţî d u p r e c u v î n t u l şi d u ­
p r e b u n a î i m b u ţ i e c e a din a f a r ă , c a P a v e l ; p e n t r u a c e s t a a r a t ă
a i c e a A p o s t o l u l c ă n u s e f e r e ş t e d e p r o s t i m l e a şi n e î n v ă ţ ă t u r a
a c e s t a , p e n t r u c a r e îl p r i h ă n e s c , ci m a i a l e s şi s e î m p o d o b e ş t e
î n t r u d î n s a , şi n u d i c e , c ă d e ş i s î n t p r o s t , s î n t î n s ă şi cei-l-alţî
-VîrfelnicI A p o s t o l i , p e n t r u c a s ă n u s e p a r ă c ă şi e l îi p r i h ă n e ş t e ;
ci p r e î n s u ş i l u c r u l g o l al î n ţ e l e p c î u n e l ceii din a f a r ă şi al b u n e i
l i m b u ţ i i î i - o b o r ă şi îl r ă s t d r n ă p r e c u m o a d o v e d i t a c e s t a şi
în î n t â i a epistolie., c u m c ă e s t e n u n u m a i n e f o l o s i t o r e , ci î n c ă
şi v e t ă r n â n d s l a v a ş t l a u d a c r u c e l j ^ u p r e c u v î p t u l ş i Ifîtoficescâ
b u n a Î i m b u ţ i e , c h > s î n t p r o s t şi
ce
rieînveţaţ ),
1
d a r nu ş i . d u p r e
cunoştinţă. Cu acest cuvînt însă, ghicitoreşte arată pre mincîuno-
a p o s t o l i î , carii c u c â t s e m â n d r e a u c u z a d a r n i c a Î i m b u ţ i e , c u a-
t â t a e r a i i lipsiţi d e a d e v ă r a t a c u n o ş t i n ţ ă a lui D u m n e d e u , şi c u
a d e v ă r a t ei- e r a i i p r o ş t î şi fără ş t i i n ţ ă l a a c e s t a .
C i î n t r u t o t a r ă t â n d u - n e ) tuturor v o u e .
2

') Aicea să naşte o nedumerire, pentru-că dumne4eescul Chrisostom.

în epistolia cea îritâîu către Corintenî cjice către hristianî: „Când prihă­
nesc Elinii pre ucenici de proştî, noî maî mult îî prihănim pre dînşiî,
. nicî să djcă cine-va că Pavel era înţelept, ci înălţând pentru înţelepciune
pre ceî mari la aceîa şi pre ceî lăudaţi pentru buna Îimbuţie, pre toţi
aî noştri îjMcJicem câ au fost proştî că nu puţin cu acesta pre aceî m â n ­
dri îî oboftm că aşa va fi strălucită biruinţa (Vor. III, la' cea către Co-
• rintenî)/Iar în cuvîntul al patrulea despre preoţie 4 > despre Pavel a- ce

. cestea: Deci' când se vede şi maî înainte de facerea semnelor şi în mij­

locul' minunilor .mult cuvînt întrebuinţând, cum vor maî cuteza a-1 4ice
prost pre cel ce şi mâî înainte de a vorovi şi când vorovea maî ales
era rnirat de către toţî? Că pentru-ce Licaoneniî l'au prepus pre el a fi
Eî,mi? Că a-1'numi Dumne4eu, dela minuni.s'a făcut; îar a-1 4 i Ermi c e

nu maî urma dela minuni, ci dela cuvînt. Şi îarăşî: „De u n d e a biruit

pre Elini? Au ftu că desăvîrşit biruia cu cuvîntul? Şi întru atâta î-a
învăluit pre eî, încât ne suferind a se vedea biruinţî s'au întărâtat spre
a-1 ucide? Ci şi înţeleptul Fotie dovedeşte că Pavel nu a fost prost şi n e -
învăţat dupre cuvîntul şi limbuţia ritoricescă şi întru alte părţi, îar m a î
ales în scrisorile luî Fotie cele către Grigorie al Nicomidieî. Iar nedu­
merirea acesta o deslegă Iarăşi însuşi Chrisostom. In acelaş c u v î n t ' d e s ­
pre preoţie 4icend: „Că Pavel era prost cu cuvîntul fiind-că nu s'a is­
cusit întru agerimea cuvintelor celor din afară şi căcî limbuţia nu o avea
din meşteşug, şi din cetire precum 4 ' Fotie, ci din darul cel de s u s
c e

şi din stăpânirea şi puterea cea în sine sădită a minţeî sale, căcî câte
la ritoriî' ceî din afară a, isprăvit, meşteşugurile şi cetirile, acestea luî
Pavel îî erau îndemânatice şi lesnicîose, pentru-că Pavel din cuget aces­
tea, le întrebuinţa. Iar în epistolia cea către Georgie episcop. Nicomidieî
(CLXV) acestaş Fotie 4ice că Pavel pentru smerenie se numeşte pre si­
neşî prost cu cuvîntul precum se numeşte pre sineşî şi întâiul pecăto-
. şilor şi cel maî de pre urmă al Apostolilor, şi lepădătură şi spălătură a
lurheî. şi lepădare a tuturor. Vec\i şi suptînsemnarea 4icereî „ori slujbă în­
tru sSujire" (Rom. XII, 7) şi în precuvîntarea_ cea către ceî ce vor ceti.
*) Aicea lipseşte 4icerear-sîntem adecă: „intru tote sîntem arătându-ne,
?

- 135 -
 l\Oi, d i c e , n u s î n t e m c a m i n c î u n o - a p o s t o l i î , alţii a d e c ă fiind
d u p r e f a p t e şi alţii a n e a r ă t a d u p r e f ă ţ ă r n i c i e ; ci s î n t e m a r ă ­
t a ţ i v o u e d u p r e t d t e , şi d u p r e c â t e f a c e m şi d u p r e c e l e c e d i c e m .
Şi nicî o c u n o ş t i n ţ ă î n d o i t ă ş e află î n t r u n o î , saii f ă ţ ă r n i c i e , p r e ­
c u m s e află î n t r u m i n c î u n o - a p o s t o l i î , c a r i i î m b r ă c a ţ i fiind p r e
d i n a f a r ă c u c h i p şi c u o b r ă z a r d e e v l a v i e fac t o t e f a p t e l e c e l e
m a î rele.
7. Aii dorâ pecat am fâcut smerindu-me pre sine-mî,
ca voi să v e înălţaţi, căcî în dar Evanghelia luî Dumne­
deii 6 am bine-yeştit v6ue ? •
S i n g u r p ă c a t n ] a c e s t a , dice, l ' â m f ă c u t , p e n t r u c a r e p u t e ţ i s ă
m e p r i h ă n i ţ i şi s â v e m â n d r i ţ i a s u p r a m e a , v o i C o r i n t e n i i , c ă c i
m ' a m s m e r i t p r e s i n e - m î n e c e r â n d d e l a n i m i n e a d i n v o i , şi flă­
m â n d fiind, p e n t r u c a v o i s â v e î n ă l ţ a ţ i a d e c ă p e n t r u c a s ă v e
z i d i ţ i î n t r u c r e d i n ţ ă şi s ă n u l u a ţ i nicî o p r i c i n ă d e s m i n t e l ă .
C ă c i eî s ' a r fi s m i n t i t d e a r fi v e d u t p r e P a v e l c e r â n d d e l a
d î n ş i î c e l e s p r e t r e b u i n ţ a s a , şi î n t r ' a l t c h i p n u s ' a r fi z i d i t fără
n u m a i v ă d â n d p r e fericitul P a v e l s u g r u m â n d u - s e şi p r i m e j d u i n -
d u - s e d e fome (care acesta era p r e a mare. prihană a Corinten­
i l o r şi s e m n d e o e o v î r ş i t o r e n e m i l o s t i v i r e a l o r ) . I n s ă fiind-câ îl
p r i h â n i a u p r e P a v e l , c ă c i c â n d d e f a ţ ă în p e r s d n ă e s t e s m e r i t , i a r
c â n d n u e s t e d e f a ţ ă , s e f ă l e ş t e şi s e m â n d r e ş t e : d e a c e e a a i c e a
d e s v i n o v ă ţ i n d u - s e d e s p r e a c ă s t a îî l o v e ş t e şi îl c a r t ă d i c e n d : c ă
e u p e n t r u a c ă s t a m ' a m smerit p e n t r u ca voî să vă înălţaţi.
8 . Alte biserici am jăfuit luând cheltuială spre slujba
vdstrâ.
Şi m ă c a r c ă p u t e a A p o s t o l u l a d i c e , c ă din l u c r u l m a n i l o r
m e i e m â n e a m şi m ă h r ă n e a m , î n s ă p e n t r u c a s ă n u facă c u ­
v î n t u l m a î î n f r u n t ă t o r , d i c e c ă e u l u a m d e l a alţii c e l e d e t r e ­
b u i n ţ ă , p e n t r u c a s â s l u j e s c v o u ă şi s â v ă p r o p o v e d u e s c E v a n ­
g h e l i a luî C h r i s t o s .
I a r clicerea « a m j ă f u i t » , î n s e m n â z ă c ă a m d e z b r ă c a t şi c ă
p r e alţiî h r i s t i a n î a m s ă r ă c i t : a r a t ă î n s ă p r e M a c h e d o n e n i şi p r e
F i l i p s e n I , c a r e c u t d t e c ă e r a i i c u t o t u l s ă r a c i î n s ă m ă a v e a u şi
p r e m i n e s u p ă r â n d u - î , m ă c a r c ă n u l u ă m d e p r i s o s şi p r e s t e t r e ­
b u i n ţ ă , ci s i n g u r e c e l e d e n e v o e a d e c ă m e r t i c u l cel d e n e v o e d e
t o t ă d i * ) Şi c u t o t e a c e s t e a nici c e l e d e n e v o e a ţ i d a t m i e ,
u a

p r e c u m djce Fotie; şi Teodorit tâlcuind djeerea acesta dice: „Iar de a-

cestea şi voî sînteţî marturî că arătat s'aii făcut voue, cele ale nostre".
l
) Iar Teodorit alice: „Că de vreme ce maî înainte a pomenit Pavel. de
oştire şi de resboîu djeend „că armele oştireî nostre nu sînt trupeşti"'
(II C o r . X , .4), pentru acesta urmând în metaforaua acesta a numit me-
rindea de hrană trebuinţa sa cea de nevoe; că acesta chîar să djce ţai-
— 136 —
o C o r i n t e n i l o r , c a r e e s t e p r e a m a r e p r i h ă n i r e a v o s t r ă şi c e e s t e
m a î r e u c ă şi a c e s t e a l e l u a m d e l a alţii p e n t r u a v d s t r ă s l u j b ă
şi f o l o s ; c ă c i d e ! v r e m e c e p r o p o v e d u î a m v o u e şi p u r t a m grija
p e n t r u m â n t u i r e a v d s t r ă rn<ă h r ă n e a m d e l a alţii ( V e d î S t i h . 1 0 ,
1 5 , 1 6 , al C a p . I V , ceif c ă t r e F i l i p s e n i ) .
a. Ş i de faţă lajvoî şt lipsiţi fiind, nu am amorţit (în­
greuiat) pre niminea. .,• - ,
T r e i v i n o v ă ţ i i , d i c e , a v e ţ i v o i , o C o r i n t e n i l o r : a) p e n t r u - c ă
m e a f l a m însu-niî faţă l a v o î ; b ) c ă slujesc şi p r o p o v e d u e s c v o u ă
E v a n g h e l i a , şi c) c ă cu ţ o t e c â e r a m lipsiţi d e c e l e d e n e v o e ,
i a r ă ş i n u ne-am. î n v r e d n i c i t a lua d e l a v o i v r e o, p u r t a r e d e grijă"
şi a j u t o r , c ă c i v o î , n u n u m a i c â n d e r a m l a a l t l o c , n u a ţ i t r i ­
mis m i e nimic din cele trebuincîose, p r e c u m îmi trimitea M a -
c h e d o n e n i î ; ci nicî c â n d e r a m faţă î n C o r i n t , m e h r ă n e a ţ i ; I a r
a c e s t a : n u a m a m o r ţ i t nici p r e u n u l , î n s e m n e ' z ă a c ă s t a c ă n u a m
îngreuiat p r e v r e unul d i n v o i ; însă arată cu acesta dicere, că
C o r i n t e n i î d a m i l o s t e n i e la. s ă r a c i c u l e n e v i r e şi c u a m o r ţ i r e .
C ă a m o r ţ i r e a s e face ia o p a r t e d e t r u p . S e c h c e
î n s ă şi u n
p e ş t e m i c , c a r e l e c â n d l o v e ş t e p r e o m , face d e - î a m o r t e m â n a
luî. I n s ă unii ( d i n c a r e e s t e . şi î n ţ e l e p t u l T e o d o r i t , d i c : c â a-
c e s t a : n u a m a m o r ţ i t , î n s e m n e z â în l o c d e n u m ' a m l e n e v i t , nici
m ' a m f ă c u t t r î n d a v î n t r u p r o p o v e d u i r e ; ci c â t e a u fost t r e b u ­
i n ţ ă a s e face p e n t r u a v o s t r ă m â n t u i r e , t o t e s'aii f ă c u t d e m i n e
fără a v e î n g r e u î a p r e voii, c ă c i eîi î n t r u l i p s ă a f l â n d u - m e , n u
a m c e r u t d e l a n i m i n e a a j u t o r nici a m s l ă b i t î n t r u r ă b d a r e , a m o r ­
ţ i n d o r e c u m şi l e n e v i n d u - m e î n t r u p r o p o v e d u i r e a m e a .
Că l i p s a m e a o au plinit f r a ţ i î viind d e l a M a c h e d o n i a .
C u a c e s t e c u v i n t e p u n e în r î v n ă p r e C o r i n t e n î , p e n t r u c a s ă - î
î n d e m n e m a î mult spre milostenie, a nu priimi să s e biruiască
c a m a l î n a i n t e d e M a c h e d o n e n î d e s p r e h r a n a v i e ţ e î lui P a v e l ,
s ă s e b i r u i a s c ă şi a c u m d e dînşiî d u p r e m i l o s t e n i e ; ducând î n s ă
l i p s ă , a r a t ă o ă n i m i c a. l u a t p r e s t e t r e b u i n ţ a s a ; şi F i l i p s e n i ! aii
f o s t a c e î a c e l'au. h r ă n i t , p r e c u m şi m a î î n a i n t e a d i s .

Şi întru tote m'am ţinut pre sine-mî ne îngreuetor vdue,

şi me voîu ţinea.
Arată cu aceste cuvinte Apostolul, că Corinteniî socoteau d e
î n g r e u e r e şi a c e s t a , a d a h r a n a c e a d e n e v o e luî P a v e l ; b i n e
a d i s î n s ă c â n u n u m a i m ' a m p ă z i t p r e s i n e - m î şi n u a m p r i -

naturile ostaşilor de u n d e şî mergătorul înainte Ioan cjice către ostaşi

„şi s ă ve îndestulaţi cu leflle vostre" (Luca III, 14). Decî arată Pavel cu
cuvîntul acesta pre sineşî ostaş, şi cum că ostaş fiind avea dreptate a'şî
lua hrana sa şi n u a se lipsi şi a se hrăni dela s i n e ; că cine merge la.
oaste, 4*ce, cu leafa sa ? (I Cor. IX, 7).
c i n u i t v r e o g r e u t a t e v o u ă , ci şi d e a c u m î n a i n t e a c e s t a o v o î u
p ă z i . S ă n u s o c o t i ţ i , dice, c ă a c e s t e a l e - a m d i s p e n t r u ca, d e
a c u m s ă î a u c e - v a d e l a v o î ; b a , ci p r e c u m p â n ă a c u m n u v ' a m
î n g r e u i a t , a ş a şi d e a i c e a î n a i n t e n u v e . v o î u î n g r e u î a ; c a r e a-
c e s t c u v î n t e s t e o m a r e r a n ă î m p r o t i v a C o r i n t e n i l o r , fiind-că. nicî
d e aici î n a i n t e n ă d e j d u e ş t e la dînşiî, ci d e p r e l o c s'a d e z n ă ­
d ă j d u i t , c ă n u a r e s ă ia n i m i c d e l a dînşiî.
i o . Este adeverul luî Christos întru mine, că lauda a-
• cesta nu se va. îngrădi-mie in laturile Ahă|eî>> -
P e n t r u â n u s o c o t i C o r i n t e n i i c â p e n t r u a c ă s t a a dis P a v e l
c ă m e voîu" păzi şi în v i i t o r i m e n e î n g r e u i t o r , p e n t r u c a s ă t r a g ă
m a î m u l t s p r e a-î d a , p e n t r u a c e s t a d i c e a i c e a , d u p r e a d e v ă ­
r u l cel în Iisus C h r i s t o s , d i c v o u ă c ă . c i t a d e ' v e r a t n u voîu lua
d e l a voî nicî un l u c r u t r e b u i t o r m i e , şi a j u t o r . Şi î a r ă ş î p e n t r u
a n u s o c o t i c i n e - v a c ă el m â h n i t , saii m â n i o s le d i c e a c e s t e a ,
p e n t r u a c e s t a p r e l u c r u îl n u m e ş t e l a u d ă , a d e c ă a n u lua c e - v a
d e l a dînşiî fiind-că n i m i n e a s e m â h n e ş t e nicî s e m â n i e c â n d - v a
p e n t r u lucrul c e îl a r e d e l a u d a şa ş i d e m i n u n i , c ă c i a pro.-
p o v e d u i P a v e l E v a n g h e l i a în d a r Lşi t ă r â d e nicî o p l a t ă , ' a c e s t a
e r a luî m a r e l a u d ă , fiind-că t r e c e a p r e s t e h o t a r e l e şi rânduîalş,
p u s ă d e C h r i s t o s , c â n d a poruncit: A p o s t o l i l o r s ă s e h r ă n e s c ă
d i n p r o p o v e d u i r e a E v a n g h e l i e i . î n c ă şi d i c e r e a « N u s e v a în­
g r ă d i » d e l a m e t a f o r a u a o a d i s , şi dela a s e m ă n a r e a rîurilor, c ă
d e v r e m e c e v e s t e a c u m c ă P a v e l nu i a h r a n a s a d e l a p r o p o ­
v e d u i r e a sa, c u r g e a c a u n r î u în tot. IqcuI şi s e v o r o v e a ; - p e n ­
t r u a c e s t a d i c e a i c e a c â c u r s u l cei l ă u d a t şi s l ă v i t şi a l e r g a r e a :
v e s t e i a c e ş t i a , n u s e v a î n g r ă d i , nicî s e va o p r i ; fiind-că eii n.u
a m s ă i a u n i m i c ; c ă c î d e voîu lua, î n d a t ă şi a c e s t a s e v a î n g r ă d i .
î n c ă şi c u v î n t u l c e d i c e : în laturile părţile Ahaîei ) m u s ­
1

t r a r e e s t e ; c ă c î a n u l u a P a v e l ce';e d e t r e b u i n ţ a s a d e l a p r o ­
p o v e d u i r e a sa e r a l a u d ă a lui şi t r e b u i a a-şî păzi l a u d a a c e s t a
î n f i e ş t e - c a r e l o c şi a n u l u a ce-va. d e - a c i n e - v a , î a r fiind-că în
A h a i a - M o r e e î o p ă z e a a c e s t a , a r ă t a t e s t e că s i n g u r ă A h a î a n u
s e s m i n t e a d e a r fi l u a t P a v e l c e - v a şi m.i e r a u s l o b o d î p r e c u m
e r a i i M a c h e d o n e n i î a d e c ă FilipisenuS; p e n t r u a c e s t a şi P a v e l s p r e
s u r p a r e a s m i n t e l e î , s e p ă z e a d e a l u a d e l a dînşii c e - v a ) . ' a

J
) Iar care parte a Moreeî se cjice Ahaîa, veîjî îa suptînsemnarea stih. . ;;

26 al Cap. XV, cea către Romani.

*) Vecjî însă şi. pricina maî pre larg însă" la Cap. IV al ceiî către Fi- \,
lipsenî Stih 10, pentru care Pavel lua niilcsten'le dela -Machedoneni .şi-
Filipsenî; îar dela Corinteni, nu lua. Teodori'': unsă Zicerea acesta: „ S a " ,
va îngrădi", o tâlcueşte în loc de „niminea v.a îngrădi gura mea despre
7

a s e lăuda pentru filotimia acesta, că nu îa -nimica dela Ahaîenî.

- 138 -
 1 1 . Pentru ce? Că ddr nu vă iubesc pre voî? D u m ­
necjeu ştie!
V r e n d Apostolul să s p u e pricina, pentru care n u voia a lua
d e l a C o r i n t e n î , c â a d e c ă e r a p e n t r u m i n c î u n o - a p o s t o l i î , carii
d i c e a u c â P a v e l p e n t r u a c e s t a p r o p o v e d u e ş t e p e n t r u c a s ă a-
d u n e b a n i ; a c ă s t a vrend a o s p u n e Pavel, m a î întâîu surpă
p r e p u s u l C o r i n t e n i l o r , pari d i c e a u î n t r u s i n e ş î c ă p r e c u m s e
v e d e , t u o P a v l e n u joriimeşti d e l a .noî n i m i c a , p e n t r u - c ă n e
^ ă f e t ^ . d e - a c e s t a şi. r e s p u n d e s p r e a c e s t a A p o s t o l u l d i c e n d :
C ă c î ' p ă n t r u c ă n u -iau, p e n t r u a c e s t a m a i m u l t v e I u b e s c ; c ă
n u v o e s c a v e v ă t ă m a voî cu acesta, fiind-că c u lesnire v e
s m i n t i ţ i , ci n u o d i c e a ş a a r ă t a t p e n t r u c a s ă n u î n f r u n t e z e
n e p u t i n ţ a s o c o t i n ţ e i l o r , ci î n t o r c e p r i c i n a la alţii şi d i c e :
12. Şi ceea ce fac şi o voiu face, ca să tal prilejul
celor ce vor prilej, ca întru ceea ce se laudă eî, să se
afle precum şi noî.; _ .
Aicea prea arătat spune Apostolul pricina pentru c e nu lua
n i m i c a d e l a C o r i n t e n î , c ă c î de v r e m e ce ş t i a d i a v o l u l c ă 6 m e -
niî c e î I u b i t o r i d e b o g ă ţ i e m a î m u l t d e a c ă s t a s e m u l ţ ă m e s c
şi s e slujesc c â n d î n v ă ţ ă t o r i i l o r n u i a u n i m i c a d e l a d î n ş i î ; p e n ­
t r u a c e s t a el a î n v ă ţ a t p r e m i n c î u n o - a p o s t o l i î s ă s e f â ţ ă r n i c e s c ă
la a c e s t a şi s ă n u î a n i m i c . > A m d i s î n s ă c a să s e f â ţ ă r n i c e s c ă
la a c ă s t a , fiind-că î n t r u a d e v ă r n u i s p r ă v e a u f a p t a b u n ă a c e s t a
a n u l u a a d e c ă , c u t o t e c ă e r a u b o g a ţ i şi n u a v e a u t r e b u i n ţ ă ,
ci s e a r ă t a u şi s e f ă ţ ă r n i c e a u c ă n u I a u , î n s ă c u a d e v ă r u l luaii.
P e n t r u a c e s t a n u a d i s P a v e l că î n t r u c e e a c e i s p r ă v e s c , ci
i n t r u c e e a c e s e l a u d â j c a r e - e r a şi s e m n al m â n d r i e i lor, c ă c î
c u t o t e c ă luaii s e .făleaţi î n s ă şi s e m â n d r e a u c â n u i a u . A -
c e s t a d a r dicendu-o P a v e l a h o t ă r î t I n t r u sineşî a n u l u a n i ­
m i c d e l a n i m e n i şi c u t o t e că e r a s ă r a c şi a v e a t r e b u i n ţ ă , p e n ­
t r u c a s ă t a e prilejul m i n c î u n o - a p o s t o l i l o r a c e l o r a ; şi p e n t r u
c a s e n u afle eî loc d e a'l p r i h ă n i ) şi c u t o t e c â a c e s t a n u
1

era prihănire a Apostolului, d e v r e m e c e e r a legiuire a luî

C h r i s t o s , d a r însă f i i n d - c ă C o r i n t e n i î s e s m i n t e a u d e a c e s t a c a
n i ş t e n e p u t i n c i o ş i î n t r u s o c o t i n ţ ă , p e n t r u a c e s t a s'a p ă z i t A p o ­
stolul şi n u l u a ; m i n c î u n o - a p o s t o l i î d a r , p r e c u m î n t r u c e l e - l - a l t e
f a p t e b u n e e r a u m a i j o s i ţ î d e c â t P a v e l , a ş a şi î n t r u a c e s t a , a-
d e c ă întru a n u lua, n u a v e a u ce-va m a î mult d e c â t P a v e l , afară
d e a r v o i c i n e - v a a d i c e că şi î n t r u a c e s t a s'a a r ă t a t m a l j o -

*.) Pentru acesta şi purtătorul de Dumnedeu Ignatie maî însuşi acesta

o scrie cjicend: „Nimenea din voî să aibă ce-va asupra apropeluî. Nu
daţi .prilejuri neamurilor, ca nu pentru puţini nebunî, mulţime"a cea dum­
nezeiască să- se- strice.
- 139 • -
s i ţ î d e c â t P a v e l . C ă c î a c e î a b o g a ţ i fiind n u l u a u , i a r P a v e l s ă ­
r a c fiind şi t r e b u i n ţ ă a v e n d m u l t ă , n u l u a . Ş i p r e l â n g ă a c e s t e a
fiind-că acela nu o isprăveau acesta cu adevărul a d e c ă a n u
l u a , ci cu f ă ţ ă r n i c i a n u m a î s e a r ă t a u c ă n u i a u , I a r P a v e l c u
a d e v e r a t o i s p r ă v e a a c e s t a , c ă c i n u l u a n i m i c d e l a nici u n C o -
rintean.
13. Că mincîuno-apostoliî ceî de acest fel sînt lucră­
tori vicleni închtpuindu-se în apostolii luî Christos.
C e dicî o f e r i c i t e P a v l e ? A c e i c e p r o p o v e d u e s c p r e C h r i s t o s ,
aceîa ce nu învaţă altă Evanghelie o s e b i t ă d e a ta, p r e c u m
î n s u ş i tu aî d i s m a i s u s , a c e ş t i a a c u m s î n t m i n c î u n o - a p o s t o l i î ?
A ş a , dice, p e n t r u înseşi cele ce am dis sînt minciuno-apostolî;
c ă c i e i , f â ţ ă r n i c i n d u - s e c ă p r o p o v e d u e s c şi î n v a ţ ă acestea-, î n ­
t r u a s c u n s î n s ă m e s t e c ă î n t r u î n v ă ţ ă t u r a l o r s t r ă i n e şi n e a d e ­
v ă r a t e d o g m e a l e c r e d i n ţ e i lui C h r i s t o s ; şi l u c r ă t o r i v i c l e n i s î n t ,
c ă c î s e a r a t ă a d e c â c ă l u c r e z â în via e v a n g h e l i e i şi a c r e d i n ţ e i ,
s m u l g însă d i n r ă d ă c i n ă p o m i i c e i s ă d i ţ i şi î n r ă d ă c i n a ţ i şi n u ­
m a î c h i p p r e d i n a f a r ă aii d e a p o s t o l i şi p e l e d e o i e , d a r î n t r u
eî d e v ă r a t s î n t l u p i .
1 4 . Şi nu este de mirare; câ şi însuşi satana se pre­
face în angheî de lumină.
D a c ă î n v ă ţ ă t o r u l m i n c î u n o - a p o s t o l i l o r d i a v o l u l , d i c e , şi satana"
î n d r ă z n e ş t e şi face a c e s t e a , ntt e s t e nicî o m i r a r e d a c ă şi u c e ­
n i c i i luî u r m e z ă î n v ă ţ ă t o r u l u i lor. I a r a n g h e l d e l u m i n ă n u m e ş t e
p r e a c e l a , c a r e l e a r e î n f ă ţ i ş a r e la D u m n e d e u şi s t ă î n t r u a d e ­
v ă r a t a l u m i n ă a luî Dumnecjleu şi p r e a c e i a c e v e s t e ş t e , a d e c ă
s p u n e , că D u m n e d e i i e s t e l u m i n ă , fiind-că şi î n s u ş i e s t e l u m i n ă .
I n t r u a c e s t fel d e A n g h e l d e l u m i n ă s e p r e f a c e n u m a i şi d i a ­
v o l u l , d a r n u s e face şi a c e s t - f e l c u a d e v ă r a t , fiind-că el e s t e
î n t u n e r e c ) . D e c î c u u n c h i p c a a c e s t a şi m i n c î u n o - a p o s t o l i î a-
1

') De acesta şi Sf. Efrem scrie la. viaţa Cuv. Avrarnie cum ca diavolul
vroind să amăgescă pre cuv. Avrarnie acolo u n d e cânta în miezul nopţeî
cuviosul, a strălucit chilia sa şi a audjt glas djcend: fericit eştî Avrarnie,
că niminea este asemenea ţie, că tote poruncile mele le-ai săvîrşit. Iar
Avrarnie a r ă s p u n s : Intunerecimea ta fie cu tine întru petre, plinule de
minciună şi de amăgire, că eu om păcătos sînt. Iarăş la Simion stîlpnicul
s'a arătat diavolul plin de lumină cu caii roşi djcend: Domnul m'a trimis
pre mine, anghelul seu, ca să te răpesc precum a răpit pre Hie; decî iri-
:ră î n car ca să mergem la ceriu fiind-că toţî angheliî şi sfinţii vor să
ie vadă şi fiind-că a voit să se sue, şî-a făcut' semnul cruceî şi în-
iată diavolul s'a făcut neveclut, precum povesteşte Antonie ucenicul luî.
3
e n t r u acesta şi ava Arsenie, fiind-câ a aucţit dela diavolul djcend că eii
sînt Christos, î-a r ă s p u n s : şi eu nu vroiţi să ved pre Christos în lumea
icesta, ci în cea viitore. Şi Cuv. Ioan (carele maî înainte a spus împe-
•atuluî Teodosie biruinţa ce urma să o facă asupra varvarilor) a vetjut

— 140 —
c e ş t l a , c h i p aii n u m a i d e a p o s t o l i , d a r n u l u c r u şi i u c r a r e a  -
p o s t o l i l o r . N e î n v ă ţ ă m î n s ă d i n a c ă s t a , c ă a face c i n e - v a f a p ­
t e l e c e l e b u n e n u m a i p e n t r u " a r ă t a r e şi n u î n t r u a d e v ă r , a c e s t a
e s t e însuşire a diavolului maî potrivită d e c â t t o t e cele-l-alte.
15. Deci nu e lucru mare de se prefac şi slujitorii Iul
ca slujitorii dreptăţeî al cărora sfîrşitul va fi dupre fap­
tele lor.
N u e s t e , c i i s l u c r u m a r e şi d e m i r a r e , d a c ă şi slujitorii d i ­
ce

a v o l u l u i s e î n c h i p u e s e şi s e a r a t ă c â s î n t slujitori al d r e p t ă ţ e î ,
a d e c ă ai E v a n g h e l i e i ceiJ " e p r e d r e p t a t e o a r e , s a u îî d i c e
p r e eî c a slujitori aî d r e p t ă ţ e î , fiind-că r n i n c l u n o - a p o s t o i i l s e
î m b r a c ă p r e d i n a f a r ă şi d o b â n d e s c i p o l i p s i s d e l a cel m u l ţ î , c â

car şi caiî cu totul strălucind şi' a aucHt glas. 4icendu-î. Omule tote ,le-aî
făcut bine, cunoşte-me acum pre mine împăratul şi slujeşte mie. Iar Ioan a
cjis: „Domnului Dumnecfeuluî meu me închin şi singur aceluia slujesc".
Şi Marelui Pahomie s'a arătat diavolul în chip de Christos şi a 4is:
Pahomie, eu sînt Christos şi am venit către tine prietenul meu. Iar Pa­
homie î-a răspuns că Christos este pacea, îar tu m'aî umplut pre mine
cu totul de turburare, de acesta^făcehdu-şî cruce, diavolul s'a făcut ne-
ve4ut. Acesta însă o povesteşte în viaţa luî u n Dionisie. încă şi pre m o ­
nah. Valent l'a amăgit diavolul şi de multe-orî i s'a arătat ca un anghel,
îar apoi luând chipul lui Christos blestematul, şi avend cu sine pre mulţî
diavoli strălucind î-a 4 ' s : „Iată a venit Christos către tine". Şi aşa tică­
losul Valent a slujit diavoluluî. Fiind însă că a venit vremea de a se
împărtăşi părinţii şi toţi s'au împărtăşit, Valent a c|is: „Nu voîu să mă îm­
părtăşesc, că eu am vedut pre Christos", şi aşa l'a legat fraţiî ca pre un
nebun şi eşit din minte, precum acesta o povesteşte Paladie (la Coresie).
Insemneză încă,, că Marele Macarie Egiptenul întrebat fiind, că de vreme
ce diavolul se preface în anghel" de lumină ş i . s ă fac cele ale rătăcire!,
asemenea cu cele ale Darului, cum pote cine-va a înţelege şi a osebi
lucrurile cele ale Darului de ,cele ale rătăcire!? Decî la acesta întrebare
răspunde sfîntul şi 4> > & l ce c
' Darului au bucurie, aii pace, au
c e e a e

dragoste, au adevăr şi acest adevăr sileşte pre om a căuta adevărul,

îar felurile păcatului sînt îurburătore şi nu au dragoste şi bucurie că­
tre Dumne4eu, că precum amărăciunea adecă păpădia, şi andidi sînt a-
semenea cu marolele, iina adecă dulce îar cea-l-altă amară, şi întru în­
suşi Darul, este .asemenea adevărul, şi este într'însul ipostasul adevărului
(întreb, a III la Vor. VIII). Dec! precum gustul'este carele desluşeşte şi
osebeşte pre andidi ca amară, de marolele cele dulci, aşa şi tulburarea
sau pacea'inimeî sînt care desluşesc şi osebesc pre arătările rătăcire!,
de cele ale Darului.
Iar Sf. Pavel cel din muntele Latro întrebat fiind de ucenicul său: ce
osebire are lumina diavoluluî de lumina Darului,"a r ă s p u n s : „ C ă lumina
putereî ceiî protivnico este în chip de foc şi fumegător şt asemenea cu
focul cel simţit şi când se vede aceea de u n suflet smerit şi curăţit, fără
gust se află către dînsa. şi o urăşte, îar b u n a lumina a celui b u n este
încă pricinuitore de bucurie şi întregă şi atrăgându-se sfinţeşte şi umple
pre suflet de lumină şl de bucurie şi de buneţe şi îl face pre el blând
şi iubitor de omenî (Gap LXIII a Sf. Calist.). ,

— -141 —
s î n t d m e n i d r e p ţ i , î n s ă p â n ă în sfîrşit n u : v o r s c ă p a , c ă c i d u p r e
f a p t e l e lor v a fi şi sfîrşitul lor, a d e c ă p r e c u m s î n t f a p t e l e l o r
v i c l e n e şi r e l e , a ş a şi sfîrşitul l o r va fi c u m p l i t şi r e u , în c â t
d i n f a p t e l e l o r îi v o m c u n o ş t e , c ă c | sfîrşitul l o r v a fi u n i t c u
f a p t e l e lor d e ş i p o t e n u s î n t c u n o s c u ţ i d e n o i , î n s ă d e o c h i u l
c e l n e a d o r m i t al luî D u m n e d e u , ruv s e v o r a s c u n d e şi aii s ă
se p e d e p s e s e ă de acela, p r e c u m dice F o t i e ) . 1

1 6 . îarăş diţj să nu cum-va să rne socotescă qiae-ya

că sînt fără de ipinte, îar de nu, măcar ca pre uu_ fără
de minte priimiţi-me vca eu puţin- ee~va să ra$ laud.
Măcar, deşi a m întrebuinţat mai îrkinte, dice, dre-care p r o -
î n d r e p t ă r i la voi p e n t r u l a u d e l e c e a m s e d i c ; d a r î n s ă n u m e
î n d e s t u l e z n u m a i î n t r u a c e l e a ş i , ci î a r ă ş î v e d i c c a s â n u s o ­
c o t e s c ă c i n e - v a d i n v o i c ă s î n t n e b u n şi fără d e m i n t e , c ă c î a
s e l ă u d a c i n e - v a p r o s t şi c u m s ' a r î n t â m p l a fără a a v e a v r e o silă
la a c e s t a , c u a d e v e r a t e s t e s e m n d e n e b u n i e şi d e n e s o c o t i n ţ ă * )
eii î n s ă n u o fac a c e s t a , a m e l ă u d a c a u n n e b u n şi fără d e
m i n t e , fără a a v e a p r i c i n ă şi n e v o e ; d a r silit fiind o fac a c e s t a .
P e n t r u a c e s t a t r e b u e a fi s o c o t i t şi c a î n ţ e l e p t , d a r î n s ă d e fiu
o v e ţ i e r t a m i e a c e s t a voî, nici m e s o c o t i ţ i d e î n ţ e l e p t , ci c a
n e b u n (cu t d t e c ă d e n e v o e m e l a u d ) , nicî d e a c e s t a m e l e ­
p ă d şi p r i i m e s c a m e s o c o t i v o i d e n e b u n . D e c î suferiţi-mfe
c a p r e u n n e b u n p e n t r u a m e l ă u d a şi e u p r e c u m şi m i n c î u ­
no-apostoliî a d e c ă se laudă, însă pentru a m e lăuda p u ţ i n
c e - v a şi p r e a m i c . r _
1 7 . Ceea ce grăesc, nu grăesc dupre Domnul, ci ca în­
tru neînţelepţie, în starea acesta a laudei.
C e e a Ce dic, a d e c ă c u v i n t e l e s i n g u r e şi g r a i u r i l e l a u d e i g o l e
n u sînt d u p r e voea Domnului, pentru-că se arată de mândrie ). 8

S c o p o s u l î n s ă şi sfîrşitul p e n t r u c a r e d i c c u v i n t e l e şi g r a i u r i l e

>) Iar Marele Vasilie tâlcuind pre. Isaia cjice. câ. diavolul se preface în
anghel de lumină încă şi la toţî aceî ce socotesc de bună norocire şi de
fericire bogăţia, slava, îndulcirile cele trupeşti, frumuseţile trupurilor şi
lucrurile cele pământeşti; pentru acesta şi pioţocul David pre desfătare
şi pre benchetuire le socotea de luminare, care .era cu adevărul ncîpte
şi întunerec; pentru acesta şi 4'ce: „Şi noptea luminare întru desfătarea
mea" (Psalm. CXXXVIII), care cjicere aşa o tâlcueşte Teologul Grigorie,
că p r e desfătare o socotesc a fi luminare. ",
*) Vecjî despre acesta supţînsemnarea ducere! „Gă precum este scris,
cel ce se laudă în Domnul laude-se" (I Cor. I, 3-:.).
*) De acesta şi Teodorit cjice: „Lege stăpâriescă; este, învăţând, căcî
când tote acestea le veţî face să cjiceţî: „Ca rolbţ netrebnici sîntem, că
ceea ce am fost datori a face am făcut" (Luca' X.VJII, 10). Pentru acesta
şi dumnecjeescul Pavel cjice: „Ceea ce grăesc îiu o grăesc dupre Dom­
nul, în loc de afară de legea luî, le c|k acestea. '
a c e s t e a , e s t e p r e a unit. cu v o e a D o m n u l u i ; n u a întru nebu­
n i e şi c a î n t r u n e î n ţ e l e p ţ i e ; c ă c i l a u d a m e a , - d i c e , ' s ă p o t r i v e ş t e
c u n e b u n i a şi c u n e c u n o ş t i n ţ a , î n s ă n u e s t e cu a d e v ă r a t n e ­
b u n a . P e n t r u c a s ă n u s o c o t e ş t i î n s ă t u , o c e t i t o r î u l e , c ă în-.;
tr;u t o t c u p r i n s u l s c r i s o r e î a c e ş t i a , g r ă e ş t e P a v e l c u n e î n ţ e l e p ţ i e
şi n u d u p r e v o e a D o m n u l u i , p e n t r u a c e s t a a a d a u s în s t a r e a
l a u d e i , a d e c ă în p a r t e a a c ă s t a şi în p r i c i n a l a u d e i , a d e c ă în
s i n g u r ă p a r t e a l a u d e i m e l e m ă c a r a fi . n e b u n şi c u t o t e c ă n u
-sînt, n u î n s ă şi î n t r u a l t e d r e ^ c a r e .
1,6. I^ilncl-câ mulţi se lăudă dupre trup, me vplţ. jă- '
uda şi eu.
F i i n d , ciice, c ă m u l ţ î s e l a u d ă d u p r e t r u p , a d e c ă d i n l u c r u ­
rile c e l e din afară ale lumeî, dice, din nobilitate, d e l a t ă e r e a
î m p r e j u r , c e o a u şi p e n t r u - c ă s t r ă m o ş i i l o r s î n t E v r e i , c ă a-
cesta este aceea ce a dis maî sus Pavel, că nu grăeşte d u p r e
D o m n u l a s e l ă u d a , a d e c ă în o r e c a r e . p r i v i l e g i i , c a a c e s t e a a l e
t r u p u l u i , căcî c e folos e s t e s u f l e t u l u i a fi c i n e - v a d i n s t r ă m o ş i
E v r e i ? N e g r e ş i t nicî u n u l ; n u s o c o t e s c , d i c e , eîi a c e s t e a c a d e
f a p t ă b u n ă , ci fiind-că m i n c î u n o - a p o s t o l i î a c e l a s e l a u d ă î n t r u
a c e s t e a , p e n t r u a c e s t a şi e u s î n t silit a i c e a a m ă a s e m ă n a c u
dînşii şi a m ă l ă u d a .
1

19. Şi cu dulceţă suferiţi pre ceî neînţelepţî, înţelepţi

fiind v-qî.
V o i , qU > & siliţi a m ă l ă u d a şi a d i c e a c e s t e a , c ă c i d e
ce m

n u a ţ i prii mi v o î p r e m i n c î u n o - a p o s t o l i î a c e î a s ă s e l a u d e şi
d e n u a ţ i v e d e a c ă voî v e v ă t ă m a ţ i şi v ă p ă g u b i ţ i d i n l a u d e l e a-
c e l o r c e l e d e a c e s t - f e l , nici o d a t ă a ş fi v o i t a face a c e s t a , a d e c ă
a m e l ă u d a . N e î n ţ e l e p ţ î şi n e c u n o s c e t o r î n u m e ş t e p r e a c ă î a
c e s e l a u d ă cu p r o n o r n i i l e c e l e t r u p e ş t i , a d e c ă a l e t r u p u l u i şţ
a l e n e a m u l u i ; c ă c i d a c ă a s e l ă u d a c i n e - v a şi î n t r u c e l e d u h o v ­
n i c e ş t i , e s t e î n r u ş i n e d e n e b u n i e şi d e n e c u n o ş t i n ţ a , c u c â t
mai vîrtos a se lăuda cu totul cine-va, întru cele ce nu sînt
d u h o v n i c e ş t i ? I a r c u v î n t u l -cel c e îl d i c e lor, c ă s î n t e ţ î î n ţ e l e p ţ i ,
s e v e d e a d e c ă a fi b l â n d şi l â u d ă t o r , î n s ă m a î m u l t e s t e p r i -
h ă n i t o r şi c e r t â t o r fiind-că, di > v o i î n t r u c u n o ş t i n ţ ă p ă c ă t u i ţ i ,
ce

c a unii c e s î n t e ţ î î n ţ e l e p ţ i , c ă c î d e a ţ î fi n e b u n i şi fără d e m i n t e
a ţ i fi v r e d n i c i de e r t a r e .
2 0 . Câ suferiţi, de vă robeşte pre voî cine-va.
Vedi, c e t i t o r î u l e , c â t ă c u v i i n ţ ă d e r o b i d i c e P a v e l c ă a v e a u
Corinteniî cu c a r e eraii robiţi cu coVîrşirea mincîuno-apostolilor.
D e v e mănâncă cine-va, de v e îa cine-va.
Vedî I u b i t u l e , c â A p o s t o l u l d o v e d e ş t e cu a c e s t e c u v i n t e p r e
m i n c î u n o - a p o s t o l i î , c u m c â l u a u b a n i şi că ÎI luau c u c o v î r ş i r e ?

-143 —
Câcî dicerea: v e m ă n â n c ă , a c e s t a a r a t ă m u l t a l o r r ă p i r e şi c â
m â n c a u p r e C o r i n t e n i . In c â t c e e a c e a dis m a i s u s d e s p r e d î n ş i î ,
a d e c â c â î n t r u c e e a c e s e l a u d ă e l , c u a d e v e r a t şi p o t r i v i t o
a d i s ; c ă c i n u m a i c a o l a u d ă o q"iceau a c e l a , d a r n u o a v e a u
a c e î a şi c u a d e v ă r a t ; c ă c î c u f ă ţ ă r n i c i e ş e a r a t ă c â n u î a u , i a r
cu a d e v ă r a t luau.
D e se sumeţeşte cine-va.
A d e c ă v o i suferiţi d e s e s u m e ţ e ş t e c i n e - v a a s u p r a v d s t r ă şi
v ă s t ă p â n e ş t e c u c h i p t i r a n i c e s c ; c ă c i d o m n i i şi s t ă p â n i t o r i l
v o ş t r i m i n c i u n o - a p o s t o l i î , vă.sîrit v o u ă î n g r e u e t o r i şi î n s â r c i n ă t o r î . ;
D e ve bate cine-va preste obraz, dupre necinste o .dic.
V e d u ş i c o v î r ş i r e dp n e c i n s t e şi d e o c a r ă , c e î n t r e b u i n ţ a u m i n -
cîuno-apostoliî către Corinteni ? Căci ca pre nişte robi c u m p ă r a ţ i
îl î n t r e b u i n ţ a u . L e d i c e î n s ă a c e s t e a P a v e l , nu d o r c ă s e b ă t e a u
p r e s t e o b r a z C o r i n t e n i i d e m i n c i u n o - a p o s t o l i î , ci c ă c i n u m a l
p u ţ i n e rele p ă t i m e a u d e l a dînşii d e c â t cei ce se b a t p r e s t e o b r a z
r o b î ; c ă s p r e o c a r ă şi n e c i n s t e C o r i n t e n i l o r o d i c e : c ă c i c e a l t ă
afară d e c â t a c ă s t a e s t e m a î necinstit, c â n d mincîuno-apostoliî vă
i a u b a n i i v o ş t r i , iau şi s l o b o d e n i a v o s t r ă şi c i n s t e a şi a p o i v ă î n -
trebuinţâză ca pre nişte robi.
2 1 . Ca cum câ noi am slăbit.
P e n t r u c a r e p r i c i n ă , d i c e , v o î C o r i n t e n i i suferiţi p r e m i n c i u n o -
a p o s t o l i î d e v ă fac u n e l e c a a c e s t e a ? P e n t r u - c ă n o i a d e v ă r a ţ i i
A p o s t o l i i lui C h r i s t o s a m s l ă b i t şi n u a m p u t e a s â î n t r e b u i n ţ ă m
a s u p r a v d s t r ă a c e s t - f e l d e s t ă p â n i r e şi c h i p t i r a n i c e s c ? Ba )> p e n ­
1

t r u - c ă şi n o i p u t e m c u a d e v ă r a t c u o c a r ă şi c u c h i p s t ă p â n e s c
a ne p u r t a c ă t r e voi, d a r nu voim a n e purta aşa, m ă c a r deşt
v o i s o c o t i ţ i , c â n u p u t e m , p r e c u m dice T e o d o r i t . D e c î t o t ă p r i ­
c i n a m â n d r i e i m i n c î u n o - a p o s t o l i l o r , 0 d ă P a v e l la c u v i i n ţ a c e a
d e r o b i şi la s u p u n e r e a C o r i n t e n i l o r ; v o i , dice, f i i n d - c ă v ă s u ­
p u n e ţ i mincîuno-apostolilor cu o r o b e s c ă cuviinţă, p e n t r u a c e s t a
v ă f a c e ţ i p r i i m i t o r i a d e c â l o r , s p r e a v ă n e c i n s t i a ş a şi m i e s p r e ,
a v ă s c r i e c u v i n t e l e a c e s t e a şi p r i h ă n i r i l e .
Iar întru ceea ce ar îndrăzni cine-va (întru neînţelep-
ţie dic), îndrăznesc şi eii.
Vedjî c â a i c e a P a v e l l a u d a o n u m e ş t e î n d r ă z n i r e şi n e s o c o ­
t i n ţ ă , şi m a î d i c e c ă d e n e v o e fiind silit viii şi e u s ă v e l a u d
şi c u t o t e c ă m a i î n a i n t e a s p u s a t â t e a c u v i n t e , m a l î n a i n t e î n -
d r e p t ă t d r e şi p r o v i n d e c â t d r e d e l a u d a c e a d e a c e s t - f e l , p r e c u m
a a r ă t a t . A c e s t e a î n s ă l e f a c e A p o s t o l u l c a işi p r e n o î s ă n e

') D u p r e tâlcuirea acesta să vede că se cuvine â se ceti cu chip în­

trebător, aşa, ca cum că noî am fi slăbit? Ba, nu am slăbit, măcar câ
pretutindenea hotărîtor se scrie.
înveţe, să nu intrăm în nişte cuvinte c â acestea iăudătore, fără
a fi n e v o e . D e c i , d i c e , c ă o r i îin c e l u c r u î n d r ă z n e ş t e c i n e - v a a
s e l ă u d a , î n t r u î n s ă ş i a c e l a î n d r ă z n e s c şi eîi a m e l ă u d a ( c ă l i p ­
s e s c a c e s t e c u v i n t e şi d i n a f a r ă s e î n ţ e l e g î m p r e u n ă ) a d e c ă , c â t e
d r e p t ă ţ i a i i m i n c î u n o - a p o s t o l i î a c e i a , a c e l e a n u l i p s e s c şi d e l a
n o i ; şi d u p r e u r m a r e s p u n e ş i d r e p t ă ţ i l e a c e s t e a c a r e s î n t :
2 2 . Evrei sînt ei? Şi e u ; Israiltenî sînt? Şi e u ; semînţâ
a lui Avraam sînt? Şi eu.
F i i n d - c ă t o ţ i E v r e i i n u e r a i i şi I s r a i l t e n î , p e n t r u - c ă şi M o -
a b i t e n i i şi A r n m a n i t e n i l fiii luî L o t , E v r e i erjiu a d e c ă * ) d a r n u -
e r a u şi Israilitenî, a d e c ă d i n n e a m u l lui I a c o v , e e i u î c e î n ur--
m ă s ' a n u m i t I s r a i l ; p e n t r u a c e s t a c u r ă ţ i n d P a v e l s â n g e l e şi
e v g h e n i a n e a m u l u i s e u , d u p r e u r m a r e elice, c ă d a c ă m i n c î u n o -
a p o s t o l i î c e î c e s e l a u d ă s î n t Israilitenî, şi d i n s ă m î n ţ a Iui
A v r a a m , a d e c ă din Isaac cel din fâgăduîală, unul c a a c e s t a sînt
şi eîi şi m e p o t l ă u d a î n a c e s t e a .
; 2 3 . Slujitori aî luî Christos sînt? (ca un neînţelept gră-
esc) mal mult eîi.
: D i c d r e - c a r i î c u m c ă n u s e c u v i n e a A p o s t o l u l s ă facă c u v î n -
t a l d u p r e a s e m ă n a r e , ci c â s ' a r fi c u v e n i t c u t o t u l a t ă g ă d u i
c ă m i n c î u n o - a p o s t o l i î a r f. f o s t slujitori aî luî C h r i s t o s . N o i
însă d i c e a m , c ă m a î sus c u o d î c e r e î-a a r ă t a t p r e eî c ă n u
s î n t slujitori aî luî C h r i s t o s , fiind-că î - a n u m i t m i n c î u n o - a p o -
stoll, î a r a c u m î n c e p â n d a s e c u m p ă n i p r e sineşî c u dînşiî, a-
d u c e d o v a d a c e a p r i n l u c r u r i şi d ă c e t i t o r l u l u î s ă î n ţ e l â g ă , c ă
el c u a d e v ă r a t e s t e slujitor a l luî C h r i s t o s , i a r a c e l a n u s î n t .
D e c î , d i c e , c ă şi d e ş i s ' a r p r e p u n e m i n c î u n o - a p o s t o l i î a fi s l u ­
j i t o r i ai luî C h r i s t o s , d a r î n s ă eîi d u p r e a c ă s t a sînt m a l p r e
s u s d e dînşiî, şi I a r ă ş i n e î n ţ e l e p ţ i e n u m e ş t e d u m n e d e e s c u l P a ­
v e l şi n e b u n i e p r e l a u d i a c e s t a , p e n t r u n o i a n u l s m e r i t e i s a l e
cugetări ). "2
-

*) Iar Coresie 4u > ' numit Evrei sau dela aver, carele însemneza
ce c a s a

că a trecut, fiind-că din pământul Haldeilor arătându-se, a trecut preste

rîui Evfratuluî, pentru ca sâ îă Palestina.' Pentru acesta şi Avraam în-
tâîu dupre trecerea Evfratuluî s'a. numit Evreî, adecă trecător; pentru
acesta şi Scriptura dk > Sk viind ore-carele din ceî scăpaţi a vestit luî
e

Avraam; trecătorului (Fac. XIV, 17), îar trecetor în limba sirienescă se

djice Evreu, precum şi Achila a tâlcuit şi Ghenadie şi Acachie cjic, tâl-
cuind 4 i de maî s u s ; sau s'au numit Evreî dela strămoşul lor E-
c e r e a

ver, carî în mestecarea limbilor din Babei, singuri aceştia au ţinut limbt
evreiască.
) Iar Teodorit 4i > câ întru darurile cele de maî s u s fireşti ale min-
2 ce

cîuno-apostolilor adecă evghenia, şi întru a fi din semenţa luî Avraam s';

arătat Pavel pre sine asemenea cu dînşiî; îar întru isprăvile cele de voe
adecă întru slujirea luî Christos se arată pre sineşî maî presus de aceîa
— 146 —
Tom. n. 10.
 Intru ostenele maî mult; întru bătăi cu asupra, în închi­
sori preste mesură.
A i c e a n u m ă r ă P a v e l p r e a c e l e c e h a r a c t i r i s e s c şi fac a r ă t a ţ i
p r e a d e v ă r a ţ i i A p o s t o l i al lui C h r i s t o s , şi l â s â a d s e m n e l e şi m i ­
n u n i l e c e l e î n s u ş i t e a l e A p o s t o l i l o r , î n c e p e a-I r.răta d e l a i s p i t e l e
şi n e c a z u r i l e c e s u f e r e a u şi d i c e : c ă eii a d e v ă r a t u l A p o s t o l u l lut
C h r i s t o s şi o s t e n e l e m a l m u l t e sufer, u m b l â n d _din loc în l o c
şi î n v ă ţ â n d n o p t e a şi d i u a şi p r e l â n g ă a c e s t e a î n c â şi slujid
l u c r u l c u m a n i l e m e l e . I a r c e a m a i m a i e e s t e , "că şi f^hfe p r e
l â n g ă a c e s t e a : ' ş i : b ă t ă i sufer. -şi b ă t ă i h'u p u ţ i n e , ci multe,,Ji";cu
c o v î r ş i r e şi r ă u l cel m u l t m a î mare, e s t e c a p r e l â n g ă b ă t ă i m ă
a r u n c ă şi în t e m n i ţ e .
I n s ă d i c e r e a «cu c o v î r ş i r e » , şi « m a i m u l t » a s e m ă n ă t d r e a d e c â
s î n t şi s e d i c c a c ă t r e m i n c î u n o - a p o s t q l u , î n s ă s e d i c şî d u p r e
p r e p u n e r e , a d e c ă fie c ă a r fi o s t e n i n d şi a c e î a , ci e u m a î m u l t
şi m a î c u c o v î r ş i r e d e c â t dînşiî o s t e n e s c Iar uniî d i c , c ă a c e s ­
t e a n u s e d i c d u p r e a s e m ă n a r e m i n c î u n o - a p o s t o l i l o r , ci c u r a t s î n t
a r ă t ă t o r e d e m u l t a c o v î r ş i r e şi î n t i n d e r e a o s t e n e l e l o r şi a b ă ­
t ă i l o r şi a î n c h i d e r e ! fericitului Pavel» ... .,
: In morţi de multe ori.
N u n u m a i î n s u - m i , d i c e , d u p r e p r o a l e g e r e a m e a în t o t e d i -
l e l e m o r , p r e c u m d i c e a în t r i m i t e r e a c e a î n t â î a c ă t r e C o r i n t e n i
( C a p . X V , 3 1 ) , ci şi în p r i m e j d i i m ă b a g , c a r e c u a d e v ă r a t s î n t
aducătore de morte.
24. Dela Iudeî de cinci orî câte patru-decî fără. una
am luat.
P e n t r u e e fârâ u n a ? L e g e e r a şl' cei c e a r fi l u a t m a î m u l t e
lovituri de cele patru-decî, acela ăra o m ne cinstit ). 1

P e n t r u a c e s t a d a r a r â n d u i t Mcăsi c e l u î g r e ş i t să-î d e a p a ­
t r u - d e c î fără u n a d e l o v i t u r i , a d e c ă t r e î - d e e l şi n o u ă , c u s o c o ­
t e l a ca cela ce b a t e , d e mânie p o r n i n d u - s e , de ar d a vre o lo­
v i t u r ă m a l m u l t s ă d e a n u m a i p â n la p a t r u - d e c î şi n u m a i m u l t ;
c â a ş a s ă n u s e n e c i n s t e s c ă cel c e s ă b a t e , fiind-că n u i s'a
d a t m a î m u l t e l o v i t u r i afară d e c â t e n u m ă r ă l e g e a , a d e c ă d e
p a t r u - d e c i . D e c i P a v e l d e cinci o r i a fost b ă t u t d e l u d e i şi a
l u a t o s u t ă n o u ă - d e c î şi cinci l o v i t u r i .
25. D e trei ori am fost bătut cu toîege; o dată cu petriî
am fost împroşcat.
') Că aşa rândueşte A doua lege: „Şi va fi, de va fi vrednic de bătăi
.cel c e a greşit, puindu-1 jos pre el înaintea judecătorilor, îl vor bate îna­
i n t e dupre greşala luî şi în numer de patnircjepî îl vor bate; nu vor a-
d a u g e ; îar dacă adăogând a-1 bate mai mult preste p a t r u z e c i de lovi­
turi, se va ruşina fratele teu înaintea te. (II ŞLege XXV. 2).
 Sfinţitul L u c a , în A p o s t o l e ş t i l e F a p t e " n u "le a r a t ă t d t e , . c â t e
a p ă t i m i t fericitul P a v e l , c ă c i v e d î c ă m u l t e d i n a c e l e c e le
î n ş i r ă a i c e a P a v e l n u l e a r a t ă a c o l o d u m n e d e e s c u l L u c a ) , fi­ 1

i n d - c ă s c r i e r e a F a p t e l o r n u o a f â c u t c a s ă a r a t e filotimie şi
l a u d ă î n c â t a le s p u n e t d t e şi a n u l ă s a n i m i c a , d e c â t c a s â a r a t e
p r e c e l e m a î m u l t e şi m a î d e n e v o e .
D e trei ori s'a sfărîmat corabia cu mine, o ndpte şi
o . d i am fost întru adânc.
.'~:"^'6,-'î'n- Eăîătorit de miUteorî ).; - .:' 2

C ă t r e a c e s t e a a r d i c e c i n e - v a : şi d a c ă î n s u ţ i o f e r i c i t e P a v i e ,
t e - a î î n v ă l u i t d e f u r t u n ă şi s ' a s t r i c a t e b r a b i a Cu t i n e în n o i a n ,
c e a r e a face la a c e s t e a E v a n g h e l i a ? R ă s p u n d e A p o s t o l u l d i -
c â n d : c â p e n t r u p r i c i n a E v a n g h e l i e i , eu. c ă l ă t o r i n d şi în c ă l ă ­
t o r i i î n d e l u n g a t e p r e p ă m e n t şi p r e m a r e fiind t r i m i s s ' a s t r i c a t
c o r a b i a c u m i n e ; o n o p t e şi o di a p e t r e c u t î n o t â n d în m a r e a
p â n ă c e a e ş i t la u s c a t . I a r unii d i c c ă P a v e l d u p ă c e a s c ă ­
p a t d e primejdia ce a u r m a t în Listra, s'a p o g o r î t întru u n p u ţ
u s c a t şi s ' a a s c u n s , p r e c a r e îl n u m e ş t e a d â n c , şi d e s p r e c a r e
dicca aicea ). 3

') Aşa c}i sfinţitul Teofilact, îar sfinţitul Luca pomeneşte la Fapte
ce

pre amândouă orile acestea, în care'' s'a bătut, cu toîege Pavel. şi împroş­
carea cu petrii întâia o r ă , a d e c ă la Filipseni, pentru care cjice: ,„Şi s'a
sculat norodul asupra lor şi căpitanii oştilor şi rupându-le hainele, lor
au poruncit să-î bata cu toîege, multe puind a s u p r a lor (asupra luî Pa­
vel. şi asupra luî Sila) lovituri, î-au aruncat în temniţă (Fapt. XII, 22).
lat a doua oră când căpitanul cel. despre o mie a dţis celui preste o
şută să-1 cerce cu bătăi; către carele a cţis Pavel: „De este voue slobod
a bate om roman şi ne judecat" (Fapt. XXII, 24). Se- vede însă că- şi
de trei ori s'a bătut cu toîege Pavel de către ceî de alt neam şi Elini,
cu lovituri nenumărate şi afară de cele dela ludei, că pentru acelea a
cjis maî s u s : „O d a t ă ' î n s ă s'a împroşcat cu petrii Pavel în Listra şi în
Dervi, cetăţi ale Licaonieî, despre care cjice sfinţitul Luca: că aii -venit
Iudei din Antiohia şi din Iconia şi înduplecând'-pre glote şi împroş-
când cu petrii pre Pavel l'a târît afară de cetate socotindu-1 că a murit
(Fapt. XIV, 19).
»). Adecă în călătorie de multe ori sînt, dupre lipsă, sau călătorii de
multe orî întrebuinţez.
1
) Iar Ioan Damaschinul aligoriceşte le-a tâlcuit acestea, adecă că o-
s

meriesca fire de treî ori s'a răsturnat cu corabia; o dată în raîu prin căl­
carea dumnecjeeşteî porunci, a doua oră în potop şi a treîa oră după ce
a priimit legea şi că o nopte şi o cji f ° acesta (firea omenescă). în­
a s t

tru adînc şi nopte adecă cjic pre petrecerea cea măi înainte de venirea
luî Christos, întru întunecata'rătăcire, îar cjfua. pre petrecerea cea lumi­
nată cu Christos a botezului. Iar Teodorit acesta „o nopte şi O cji am fost
întru adînc", aşa o tâlcueşte, adecă stricându-se corabia,- totă noptea şi
cjiua o ' a m petrecut încoce şi încolo de valuri purtându-me,

• _ 'Xil -
 In primejdii de rîurî ). 1

N u n u m a i în m a r e s ' a p r i m e j d u i t d e t r e i o r i fericitul P a v e l ,
c i şi în r î u r î c â n d e r a silit a le t r e c e c u n i ş t e m i c i l u n t r i ş d r e
şi c u alt c e - v a . |
In primejdii de tâlhari; în primejdii de neamul m e u ; în
primejdii de către neamurile streine; în primejdii în c e t a t e ;
în primejdii în pustie; în primejdii în mare.
In t o t e p ă r ţ i l e şi în t o t l o c u l , p r e u n d e u m b l a p u r u r e a p o ­
m e n i t u l P a v e l şi p e t r e c e a şi d i a v o l u l îî d a r ă z b o î u , c â n d c u
o m i j l o c i r e şi c â n d c u a l t a ş i - i a r ă ş i C h r i s t o s îl a r ă t a p r e e l b i ­
r u i t o r a s u p r a t u t u r o r i s p i t e l o r " ş i 11 î n c u n u n a , c ă c i şi t â l h a r i i s ' a u
s c u l a t a s u p r a lui şi îl p r i n d e a u p r e d r u m u r i şi c e l d e n e a m u r i l e
c e l e d e a l t e s e m i n ţ i i ; şi d e l a E l i n i c e r c a p r i m e j d i i m u l t e , a s e ­
m e n e a şi d e l a cel d e o s e m i n ţ i e c u el d e l a I u d e i , c a r i i şi m a i
m u l t d e c â t ceî-l-alţl îl v r ă ş m a ş u i a u , s ă l b â t ă c i n d u - s e a s u p r a lui
c a n i ş t e h î a r e , p e n t r u v r ă ş m ă ş i a şi p i z m a c e a v e a u a s u p r a - i , c ă c i
E v r e u fiind a c r e d u t în C h r i s t o s şi p r o p p v e d u i a n u m e l e luî.
D a r o r e c â n d s e afla î n l ă u n t r u în v r e o c e t a t e , e r a f ă r ă p r i m e j ­
d i e d e t r e i o r i fericitul A p o s t o l u l D o m n u l u i ? B a . S a i i c â n d s e
afla în v r e - u n l o c p u s t i u , o r e şi a c o l o r ă m â n e a fără p r i m e j d i e ?
N i c î a c o l o c e l v r e d n i c d e c e r î u r i afla o d i h n ă şi d e fugia d e p r e
p ă m â n t şi s c ă p a îl m o ş t e n e a u p r e e l p r i m e j d i i l e m ă r e î .
In primejdii între mincluno-apostolî.
A c e s t a Iarăşi e s t e , alt-fel d e i s p i t ă m u l t m a l s u p ă r ă t o r e , a d e c ă
a s e p r i m e j d u i şi a s e g o n i c i n e - v a d e c ă t r e c e i c e s e a r a t ă
a d e c ă c ă a r fi fraţi c u r a ţ i şi a d e v ă r a ţ i , î a r ei s î n t m i n e l u n o - f r a ţ i
şi v r ă ş m a ş i şi f ă ţ a r n i c i , p r e c u m s ă v r ă j m ă ş u î a d e c ă t r e uniî c a
a c e ş t i a f e r i c i t u l P a v e l ; p e n t r u c a r e r ă u t a t e a a c ă s t a şi p r o r o c u l
D a v i d s e p l â n g e j ă l u i n d u - s e : « D e m ' a r fi o c ă r i t v r ă j m a ş u l a ş fi
s u f e r i t , i a r t u o o m u l e c e l d e u n suflet c u m i n e , p o v ă ţ u i t o r u l m e u
şi c u n o s c u t u l m e u ? » ( P s a l m . L I V , 1 4 ) . Ş i î a r ă ş î : « O m u l p ă c e l s p r e
carele a m nădăjduit, a mărit a s u p r a m e a vicleşug» (Psalm. X L , 9 ) .
2 7 . Intru ostenelă şi întru obosire, în p r i v e g h e r i de
multe o r i . 1
N u e r a d e s t u l lui P a v e l i s p i t e l e c e le s u f e r e a dala c e i d i n
a f a r ă în s i l ă , ci î n s u ş i d e s i n e ş î , v r â n d , s ă d o s ă d e a p r e s i n e ş î
c u a s p r i m e şi c u o s t e n e l e şi c u t r u d ă şi c u p r i v e g h e r i , v r e d ­
n i c u l d e fericire*).

*) A d e c ă î n primejdii d e rîurî s î n t ; a s e m e n e a ş i c u primejdii d e tâlhari

şi în primejdii d e n e a m , a s e m e n e a şi la cele-l-alte d u p r e lipsă s e î n ţ e l e g e ;
s a u c ă întirnpin primejdii, s a u alt graîîi ore-care c a acesta.
*) Câcî d u p r e T e o d o r i t şi în lăuntru în t e m n i ţ ă a f l â n d u - s e d e trei orî
fericitul A p o s t o l u l D o m n u l u î şi m a n i l e l e g a t e a v e n d u - l e e u p r e a grele
 In fonie şi în sete, în postiţi de multe orî, în frig şi în
goîătate.
28. Fără de cele din afară.
Şi c u t o t e c â fericitul P a v e l p ă t i m e a a t â t e a şi a t â t e a r e l e ,
î n c â nici h r a n a c e a d e n e v o e o a v e a c a să-I m â n g â e f d m e a
luî, nici h a i n e l e c e l e d e n e v o e , şi a c o p e r e m â n t u r i l e luî p e n t r u
a'şi a c o p e r i t r u p u l şeii c e l c e s e t i c ă l o ş e a ; ci şi flămând fiind
şi g o l î n v ă ţ ă t o r u l I m n e î s e n e v o e a şi s e l u p t a c u t d t ă l u m e a ,
m ă c a r c â nu a înşirat t d t e cele m â h n i c i 6 s e c â t e le cerca su­
fletul a c e l d e d i a m a n t ' al jui, ci c e l e m a i m u l t e l e - a i ă s a t , c ă
a c ă s t a î n s e r h n e z ă d i c e i e a «fără d e c e l e - d i n a f a r a » , a d e c ă o -
sebit d e cele-l-alte r e l e ce le suferă, p r e c a r e l e - a m lăsat afară
d e c u v î n t şi n u l e - a m p o v e s t i t ) . I a r m a l a l e s şi a c e s t e a p u -
1

ţirie c e l e - a d i s , n u . l e - a d i s d u p r e fel şi c u d e a m â r u n t u l , ci
n u m a i num&rul c e e r a m a i l e s n e d e înţeles al relelor c â t e a
p ă t i m i t , a c e l e a l e - a î n ş i r a t d i c â n d : d e c i n c i o r i şi d e t r e i ori
şi O- d a t ă , iar al r e l e l o r al c â t o r a n u m ă r u l e r a c u a n e v o e d e
c u p r i n s , a c e l e a l e - a l ă s a t f ă r ă h o t â r î r e ş i fără n u m ă r , d i c e n d
n u m a i d e m u l t e 4t:i şi m a î m u l t şi c u c o v î r ş i r e . V e d î î n s ă , c e ­
t i t o r î u l e , c u m a d i s P a v e l c â t e r e l e c e r c a şi n u a d i s şi c â t e
n e a m u r i a î n t o r s la c r e d i n ţ a luî C h r i s t o s . î n t â i a a d e c ă p e n t r u
n e m ă r g i n i t a s m e r i t a s a c u g e t a r e şi a l d o i l e a c a şi p r e noî s ă

lanţuri de fer şi pieîorele avendu-le în butuc, somn dulce şi odihnitor

nu dobândea, ci priveghea cea maî multă parte a nopţeî întru slavo-cu-
vîntarea luî Dumnecjeu, prea sfinţii şi prea v e c t o r i i de Dumnedeu ochii
luî. Mărturiseşte acestea şi întâmplarea ceea ce s'a făcut în Filipi pre care
o povestesc sfinţitele Apostoleştî Fapte: „Că în mecjul nopţeî Pavel şi Sila
rugându-se lăudau pre Dumnedeu şi îî ascultau pre eî legaţi" (Cap. XVI, 25).
. >) Şi Teodorit încă aşa tâlcueşte d j acesta: „Afară de cele maî
c e r e a

multe" puţine cţice din cele multe am fost silit a povesti, cjice însă a-
cestaşî, că a fi „în forne şi în sete" acesta era patimă a luî Pavel, ne-
_. vrută, îar a fi .în post, de multe orî acesta era faptă b u n ă a Apostolu­
lui, de b u n ă voe. Nu se dumereşte însă Marele Vasilie pentru ce cjice
Solomon că „Nu va pedepsi Domnul cu fomete pre sufletele drepţilor"
(Pild. X 7), cîar
r Pavel pătimea de fomete şi de fome? Şi dezlegând ne­
dumerirea 4' " »-Că nu de fometea cea trupescă-cjice Solomon, căcî aşa
e :

ar fi «jis „trupurile drepţilor" ci pentru fometea cea sufletescă că nu va

pedepsi cu Tomete sufletele drepţilor, că „aşa" era împrotivire către viaţa
celor fericiţi.
Dacă Pavel între laudele sale numera şi acesta, în posturi de multe
orî şi acesta în fomete şi în sete, îar împrotivă fometeî se rogă proro-
cul pentru drepţi, şi maî bine este ca fieşte-care din acestea despre lipsă
dupre înţelegerea cea maî înaltă a se lua. Una ca acesta este şi aceea:
nu am vecjut pre dreptul părăsit „nicî semînţa luî cerând pâne". Că ne
aducem aminte de Ilie cerând pâne dela Sidonenca şi de semînţa drep­
tului Iacov, care căuta p a n e în Eghipt (tâlc. la djcerea: postul şi prive­
gherea vostră le urăşte sufletul meu). (Isaia I, 17). •

— 149 —
 ne î n v e ţ e , c ă c e l a c e se n e v o e ş t e a folosi prj& c u v î n t şi p r i n
î n v ă ţ ă t u r ă p r e fraţii seî, m ă c a r d e ş i nici unul d i n t r ' î n ş i î s ' a r
folosi, el î n s ă a r e sâ-şi î a d e l a D u m n e d e u , d e s ă v î r ş i t ă p l a t a
n e v o i n ţ e î şi a o s t e n e l e î s a l e ) ,
1

j N ă v ă l i r e asupra m e a c e a în fieşte-care c|i.

! A d e c ă o s e b i t d e t o t e c e l e - l - a l t e g r e u t ă ţ i c e sufer, c e a m a î
r e a e s t e a c e s t a d e h î a r ă şi î n d r ă c i t ă p o r n i r e şi r i d i c a r e , ce o
|fac. a s u p r a -mea în t o t e di\e\e t o t e g l o t e l e şi n o r d d e l ă c e t ă ţ i ­
l o r c u o b ş t e s c â s o c o t i n ţ ă şi c o n g i ă s u i r e . . '
' ^drtafe de grijă a tuturor bisericilor. •
A c e s t a e s t e c a p u l şi c o r o n a şi vîrful t u t u r o r o s t e n e l e l o r P a -
v e l u l u i m e u , a a v e a p u r t a r e d e g r i j ă d e t o t e sfintele b i s e r i c i l e
lui D u m n e d e i i , c ă c i d a c ă u n i c o n o m , c e ' a r e p u r t a r e d e grijă
a iconomisi o singură casă, n u p o t e avea răsuflare d e îngrijirea
jşi p u r t a r e a d e grijă, c u t o t e că a r e şi slugi _şi.a'tţî i d o n o m î aî
jcaseî s a l e , c e u r m â z ă să î n c h e e m c â p ă t i m e a u n suflet al fe­
ricitului P a v e l ? C a r e l e î m p r e u n ă c u a t â t e a şi a t â t e a i s p i t e şi
p r i m e j d i i c e p ă t i m e a , p u r t a grijă î n c ă şi d e i o t ă k t m e a şi p e n t r u
sufletele t u t u r o r o m e n i l o r ? C u ' a d e v ă r a t d e i i u . âti şi fi f o s t a l t ă
g r e u t a t e d i n afară' c a r e s ă o fi p ă t i m i t d u r n n e d e e s c u l P a v e l , în
d e s t u l e r a s i n g u r r e s b o î u l a c e s t din l ă u n t r u - c a r e îl s u f e r e a , d u ­
p r e C h r i s o s t o m j şi în d e s t u l e r a i i v a l u r i l e p ; e l umil p r e s t e a l t u l
a l e c u g e t ă r i l o r si îngrijirilor d e a-1 r u m p e p r e . s f î n t u l sufletul
lui şi a'I s f â r î m a i n i m a şi g â n d u l lui în n e n u r n e r a t e b u c ă ţ i ) . 2

29. Cine este neputincios, ş i eu sâ r.u -fiu neputincios?

| P e n t r u a n u d i c e c i n e - v a c ă P a v e l p u r t a d e grijă şi s ă î n -
g r i j a p r o s t î n s ă şi fără a c e r c a v r e u n lucru, s e â r b e l n i c , p e n t r u
a c ă s t a d i c e a i c e a şi r e l e l e i s p r ă v i c e p ă t i m e a d i n a c ă s t ă p u r ­
t a r e d e g r i j ă . C a r e l e , d i c e , e s t e n e p u t i n c i o s ' şi e u să n u fiu
ţ i e p u t i n c i o s î m p r e u n ă c u d î n s u l ? Şi v e d i , I u b i t u l e , că n u a d i s

c ă şi eu m ă î m p ă r t ă ş e s c - d e m â h n i c i u n e a b o l n a v u l u i , ci c ă şi
eii a ş a m ă aflu c u sufletul şi c u i n i m a m e a , ' c a c u m a ş fi şi
Î n s u m i b o l n a v . C ă n e p u t i n ţ ă veî î n ţ e l e g e a i c e a - n u n u m a i p r e b d l a

') Pentru acesta d j Şi dumne4eescut Chrisoşţom aceste cu adeverat

c e

kpostoleştî şi îubitore de fraţî cuvinte: Iarăşi voîu dice, Iarăşi voîu grăi
ţă deşi nu me vor au4i toţi, ceî în jumătate me vor au4i; deşi şi nu
vor au4| acei jumătate, a treîa parte o va au4i; deşi nici a treia, o a
patra;, deşi nicî a patra, măcar 4ece; dacă nicî 4®ce, măcar cincî; dacă
jricî cincî m ă c a r u n u l ; dacă nicî unul, eu plata o am deplin (Cuv. când
fă afla Evtropie afară de biserică şi s'a răpit). însemneze., că la tâlcu­
i r e a sfinţitului Teofilact, 4icerea: „în fome şi în sete" n u ; se află scrisă...
J) De. acesta şi înţeleptul Teodorit aşa a tâlcuit. 4icerea acesta: „Deşi
pand-ya af îri'ceta ceî ce ne gonesc, acesta îngrijire a bisericilor me to­
peşte, că îngrijirea a lumeî t6tă întru mine o port".

— 150 —
 t r u p u l u i , ci m a î a l e s p r e c e a a s u f l e t u l u i ; Iar a c e s t a « C i n e e s t e
neputincios» (adecă cine se bolnăveşte) o a dis, ca să a r a t e
c â o r i m a r e d e a r fi, o r i î n d r e g ă t o r i e , o r i b o g a t , a c e l a c e s e
b o l n ă v e ş t e saii m ă c a r cel m a î m i c şi s ă r a c şi p r o s t , fericitul
P a v e l î n s ă fără o s e b i r e şi d e o p o t r i v ă î m p r e u n ă s e b o l n ă v e a
a ţ â ţ c u u n u l c â ţ şi c u a l t u l .
C i n e se sminteşte şi e u să n u me a p r i n d ?
..Vedî a i c e a , o, c e t i t o r î u l e , c u m a a r ă t a t s f î n t u l A p o s t o l p r e
•^oyîfj^f^a-.iiiurere^. -pe- 0 s u f e r e a î n sufletul s e u . M e a p r i n d d i c e
a d e c ă n i e â r d jşr jmă~ " t o p e s c d ş d u r e r e a şi - m â h n i c î u n e a .xţxpa,.
:

c â n d v r e un hristian se s m i n t e ş t e ) . Şi c â t p e n t r u cele-l-âlte
1

r e l e şi i s p i t e c e p ă t i m e a d u m n e d e e s c u l P a v e l , s e b u c u r a fiind­
c ă l e p ă t i m e a a c e l e a p e n t r u s t ă p â n u l său. C h r i s t o s . I a r p e n t r u
s m i n t e l e l e şi i s p i t e l e , c e le p ă t i m e a u fraţiî lui, h r i s t i a n i î , şi m a î a l e s
c â n d a c e î a e r a i i s ă r a c i şi a r u n c a ţ i , p e n t r u a c e l e a , d i c s e r ă n e a
fericitul şeii suflet şi din- i n i m ă s e m â h n e a . - I a r p r o r o c u l D a v i d
ne dă să înţelegem că dicerea m ă aprind ce o dice aicea P a ­
vel, e s t e în l o c d e m ă s m i n t e s c , c ă p r e c u m m a î s u s a d i s A -
p o s t o l u l « C i n e e s t e n e p u t i n c i o s şi e u s ă n u fiu n e p u t i n c i o s ? »
a ş a şi a i c e a d i c e , c ă d e ş i s e s m i n t e ş t e c i n e - v a şi eii m ă a r ă t
c â m e s m i n t e s c şi m e silesc s ă v i n d e c p a t i m a a c e l u i a şi s m i n -
tăja, c a c u m a r fi s m i n t e l â a m e a . U n d e î n s ă d ă n o u ă D a v i d
s ă î n ţ e l e g e m a c e s t a ? In P s a l m u l I X u n d e d i c e c â n d s e m â n ­
dreşte necinstitorul d e Dumnedeii, se aprinde săracul (Psalm.
1%, 2 2 ) a d e c ă s e s m i n t e ş t e s ă r a c u l v ă d e n d şi s o c o t i n d c ă p ă ­
c ă t o ş i i şi n e c i n s t i t o r i î d e D u m n e d e u şi n e v r e d n i c i i s î n t b o g a ţ i
şi d r e g ă t o r i şi s ă m â n d r e s c ,

! '•) De acesta şi Teologul Grigorie scria în desvinovăţitorul seu cuvînt:

„Şă aucjim ce c}ice însuşi Pavel pentru Pavel, las d e - a cţice ostenelele,.
privegherile, temerile, rele pătimiri cele în fome şi în sete, cele în frig,
cele întru, golătate, pre vrăşmăşuitoriî ceî din afară, pre împrotivitoriî cel
din lăunfru, las gonele, adunările, temniţele, legăturile, pârâşiî, judeţurile,
bătăile cele cu toege de tote d/rtele, încungîurarea, primejdiile cele de pre
păment şi cele de pre mare, adîncul, stricarea corăbiei, primejdiile de
riurî, primejdiile de tâlhari,. primejdiile de. neamul seu, primejdiile întru
mincîuno-apostoliî, viaţa cea din lucrul manilor sale, propoveduirea. E -
vanghelieî cea fără plată, că privelişte era şi anghelilor şi omenilor, între
Dumnedeu şi între omeni stând, pentru aceştia adecă nevoindu-se, îar
lui Dumne4eu proaducend norod şi apropiat norod ales, afară de cele
de. aceste, că cine ar fi vrednic a povesti epistaşia luî cea de tote cailele,
adecă purtarea de grijă a luî cea pentru fieşte-carele? îngrijirea luî cea pentru
tote bisericile, compătimirea şi Iubirea de fraţi cea către toţi? De se p o ­
ticnea cine-va, Pavel se bolnăvea; altul se smintea şi Pavel era ar4en-
du-se". Insemneză, că din aceste cuvinte ale Teologului a a d u n a t sf. An­
drei acele doue tropare ale litieî ia praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi
Pavel. .

- 151 -
 3 0 . De se cuvine a me lăuda de neputinţele mele,-rne.
voîu lăuda.
N e p u t i n ţ ă a i c e a n u m e ş t e c e r e s c u l c ă l ă t o r P a v e l g o n e l e şi c e l e -
l - a l t e î m p r e j u r ă r i şi i s p i t e l e c e îî u r m a u , ; c â c î c â n d c i n e - v a e s t e
flămând şi s e b a t e şi s e s t r i c ă c o r a b i a c u d î n s u l şi s e i z g o ­
n e ş t e şi p ă t i m e ş t e t o t e c e l e - l - a l t e r e l e , a t u n c e a s e a r a t ă şi o -
m e n 6 s c ă n e p u t i n ţ ă , Iar m i n u n i a i c e a , nici c a c u m p o m e n e ş t e
P a v e l p e n t r u - c ă a c e l e a e r a i i v e d e r a t d a r şi p u t e r e a lui D u m ­
n e d e u . î a r g r e u t ă ţ i l e a c e s t e a c e le p o m e n e ş t e p e l â n g ă a c e e a
c ă a r a t ă şi p r e a j u t o r u l şi - p u t e r e a luî D u m n e d e u , a r a t ă î n c ă
şi m ă r i m e a d e suflet a c e l u i a c e l e r a b d ă . "
3 1 . Dumnedeu şi Părintele Domnului nostru Iisus Chri­
stos ştie (cel ce este binecuvîntat în veci) câ nu mint.
I n t r u nicî u n a d i n c â t e a p r o d i s fericitul P a v e l , n u face nici
O m ă r t u r i e , nici p r e D u m n e d e u a d u c e la m i j l o c s p r e a d e v e r i ­
r e a c u v i n t e l o r s a l e , şi n u m a i a i c e a o face a c ă s t a şi a d e v e r â z ă
şi î n c r e d i n ţ â z ă a c e l e a c e a r e să s p u e , m a r t u r a d u c â n d p r e D u m ­
n e d e u , p d t e î n s ă o face a c e s t a , p e n t r u - c ă a c e e a c e v a să s p u e
c ă a p ă t i m i t e r a m a i v e c h e şi m a i n e ş t i u t ă C o r i n t e n i l o r , fiind
c ă cele-l-alte c e le-a s p u s câ le p ă t i m e a , a d e c ă îngrijirea bi­
s e r i c i l o r şi r i d i c a r e a n o r o d e l o r a s u p r ă - I şi c e l e - l - a l t e , e r a i i c u ­
n o s c u t e şi a r ă t a t e C o r i n t e n i l o r ) .
1

3 2 . In Damasc mal marele neamului Areta împăratu­

lui "strejula cetatea Damaschinenilor vrând a mă prinde.
Vedî, o cetitorlule, cât d e m a r e era vrăşmâşia ce o cerca
p r e a v i t e z u l P a v e l , c ă c i p e n t r u e l s i n g u r p ă z e a din t d t e p ă r ­
ţile c e t a t e a t o t ă a D a m a s c u l u i cu c e t e o s t e n e ş t i , a d e c ă c e e a
ce a c u m se dice t u r c e ş t e Sami, m a i marele cetăţeî a c e s t e e a
şi s t ă p â n i t o r u l şi c u a d e v ă r a t n u s ' a r fi p u s a ş a , nicî s ' a r fi
p o r n i t c u a t â t a t u r b a r e şi silă şi p r o p ă ş i r e m a i m a r e l e n e a m u ­
lui şi s t ă p â n i t o r u l D a m a s c u l u i , d a c ă şi r î v n a c e a p e n t r u C h r i ­
s t o s a Ini P a v e l , n u a r fi a p r i n s t d t e p ă r ţ i l e a c e l e a şi' n u a r
fi î n t o r s la c r e d i n ţ a lui C h r i s t o s m u l t ă m u l ţ i m e d e n o r o d .
I a r A r e t a î m p ă r a t u l e r a s o c r u lui I r o d al p a t r u l e a s t ă p â n i t o r u l ,
celuî c e a o m o r î t p r e M e r g ă t o r u l - î n a i n t e .
3 3 . Şi pre ferestră în coşniţâ m'am slobodit preste zid
şi am scăpat din manile lui.
A s c ă p a t P a v e l şi a z b u r a t d i n m a n i l e s t ă p â n i t o r u l u î D a m a s ­
c u l u i p ă z i n d şi l e g e a s t ă p â n u l u i C h r i s t o s şi î n s u ş i p i l d a l u i ; c ă c î
') Pentru ce Apostolul, îndată ce a pomenit aicea numele luî Dum-"
necţeti şi Părintelui a făcut slavă-cuvîntare tjicend:/ Cel ce este binecu­
vîntat în veci, vecjî suptînsemnarea cj'cereî: Iar lui Dumnedeii şi Părin­
telui nostru slavă în vecurile vecurilor amin (Filips. IV; 20).
' • — 152 —
 D o m r î u l n u n u m a i a p o r u n c i t u c e n i c i l o r seî d i c e n d : « C â n d v e
v o r g o n i d i n c e t a t e a a c e s t a fugiţi în c e a - l - a l t â » ( M a t . X , 2 3 ) ;
ci şi c â n d a a u d i t c ă a î n c h i s în t e m n i ţ ă I r o d p r e I o a n , a d a t
l o c şi s ' a d u s în p ă r ţ i l e G a l i l e e î : « C ă a u d i n d , d i c e , Iisus, c ă I o a n
s'a d a t , s ' a d u s j n G a l i l e e a » (Mat. I V , 1 2 ) . C u u n c h i p c a a c e s t a
şî P a v e l b i n e f ă c â n d e l , a fugit d i n m a n i l e s t ă p â n i t o r u l ui D a ­
m a s c u l u i , fiind-câ n u s e c u v i n e d e ~ s i n e - n e a n e a r u n c a în i s p i t e ) .
1

C â c î a c o l o u n d e i s p i t e l e şi r e l e l e c e a v e m s ă l e p ă t i m i m s î n t
n e s c ă p a t e şi n u p u t e m a fugi d e e l e , a t u n c e a e s t e t r e b u i n ţ ă
d e s i n g u r D u m n e d e u a n e s c ă p a d e e l e şi d e l a s i n g u r el s e
c u v i n e s ă c e r e m şi s â a ş t e p t ă m i z b ă v i r e a ; iar c â n d i s p i t a e s i e
m e s u r a t â şi n u e s t e a t â t a d e n e s c ă p a t ă , a t u n c e a şi n o î d e î n ş i - n e
s e c u v i n e a afla m e ş t e ş u g u r i şi m e h a n i c e p e n t r u c a s â s c ă p ă m ;
î n s ă şi a t u n c e a la s i n g u r D u m n e d e u s ă d ă m t o t u l , p r e c u m a
f ă c u t şi P a v e l , c â a aflat m e ş t e ş u g d e a s c ă p a , c ă s'a p o g o r î t c u
c o ş n i ţ â p r e s t e zidul D a m a s c u l u i şi a ş a a s c ă p a t d e p r i m e j d i i ) ; 8

c ă c i m ă c a r c â şi î n s u ş i d o r e a a fi c u C h r i s t o s în c e l e c e r e ş t i ,
ci d o r e a ' î n c ă şir d e m â n t u i r e a o m e n i l o r şi s e p ă z e a p r e sineşî
c a s ă p r o p o v e d u î a s c ă la n e a m u r i şi s ă î n t d r c ă m u l t e s u f l e t e la

) ţ)ice însă şi „Teolog. Grigorie; lege de mărturie este oă nici de voe

s

a veni către nevoinţă pentru cruţarea gonitorilor şi acelor maî neputin­

cioşi, nicî afîându-ne în nevoinţă să ne ferim, că cea dintâîu este lucru
de obrăznicie, îar acesta al doilea este de nebărbăţie (Asupra înmormîn-
tăreî Mar. Vasilie). Vecjî şi canonul XIII al sfîntuluî mucenic Petru al
Alexandriei, pre larg vorovind despre acesta. Iar.în canonul X ai seu maî
cu deosebire cjice despre Apost. Pavel a ş a : „Că şi cela ce a suferit multe
gone şi multe nevoinţe de lupte' a arătat, fericitul .Apostol Pavel cjic, cu-
... noscend că maî bine este a se topi şi a fi împreună cu Christos, adauge
cjicerţd: Iar a maî remânea în trup maî de nevoe este pentru voî (Filip. I).
Că pândind n u folosul seu ci pre cel al multora, ca să se mântuescă
maî de nevoe socotea decât-odihna sa, a remânea lângă fraţî şi â purta
grijă de eî. Ijice însă şi dumnecjeescul Chrisostom: „Trebue ştiind aces­
tea, să.jiăzim măsurile şi nicî de sine-ne a ne da când-va spre morte,
măcar nenumărate greutăţi de am avea, nicî traşi fiind pentru cele ce se
socotesc ale luî Dumnecjeu, a ne lepăda şi a ne lenevi, şi cutezând.să
ne sprintenim (adecă să n e gătim spre mărturisire), protimisind viaţa cea
viitore mai mult decât pre acesta (Vor. LXXXV la Evang. luî Ioan).
) Despre acesta cţice "Marele Macarie că şi Apostoliî nu li se erta să
s

facă câte minuni voeaii, ei numai câte erau de folos „le cerea iconomia
luî Dumnecjeu"; asemenea şi Pavel când se pândea de mai marele neamu­
lui de ar fi voit Darul cel ce era împreună eu el, ar fi făcut pre maî ma-
:
rele neamului şi zidul a se-rumpe, om carele avea pre Mângâitorul (a-
• decă pre Duhul Sfînt)., ci prin coşniţâ sâ slobode Apostolul şi u n d e era
dumnecjeesca putere ceea ce era împreună cu dînsul? Acestea se făceau
iconorniceşte; a face eî semne şi minuni la ore-care lucruri şi la unele
a fi eî neputincioşi spre a desluşi întru dînşiî credinţa necredincioşilor
şi a celor credincioşi şi a se ispiti şi a se arăta stăpânirea de sine (Vor,
XXVI, Cap. 6). •

— 153 —
C h r i s t o s ş i ; p r e l â n g ă a c e s t e a a făcut c h i p şi a s c ă p a t , c ă c i î n c ă
n u e r a v r e m e a s ă m ă r t u r i s e s c ă şi să moYă p e n t r u C h r i s t o s , fi­
i n d - c ă a c e s t a i s'a î n t î m p l a t la î n c e p u t u l î n t o r c e r e l s a l e c ă t r e
C h r i s t o s , p r e c u m m ă r t u r i s e s c F a p t e l e d : c e n d a ş a : şi î n d a t ă ( d u p r e
î n t o r c e r e a s a a d e c ă ) în s i n a g o g u r î şi In a d u o ă r i p r o p o v e d u î a p r e
C h r i s t o s . S a v l u î n s ă m a i m u l t s e î n t ă r e a şi t u l b u r a p r e I u d e i i
ceî c e l o c u i a u în D a m a s c , a d e v e r i n d c ă a c e s t a e s t e C h r i s t o s . Iar
d u p r e - c e s'a plinit î n d e s t u l e dile, s'âu s f ă t u i t I u d e i i să-l orildfe
şi s'a f ă c u t c u n o s c u t ă v r ă j m ă ş i a lor iul S a v l u , ci p ă z e a u p o r ţ i l e
cetate?. d ' U â . ş i n o p t e a c a s ă - l . p m d r e p r e el. I n s ă u c e n i c i i îu-
â n d u l ndp'cea, l ' a u s l o b o d i t p r e el p r e s t e z i d , p o g o r â n d u - 1 î n t r u
o c o ş n i ţ â ( F a p t . I X , 22).' -'••)•

..' C A P . XII. •
i • • • -

i. Insă a me lăuda nu-mi este de folos; că voîu veni

întru vedeniile şi descoperirile Domnului.
F i i n d - c ă fericitul P a v e l la a l t c h i p d e l a u d ă s e m u t ă , la ceî
d e s c o p e r i t o r , c a r e l e n u a r e a t â t a p l a t ă şi' a c e s t a îl f ă c e a p r e
el slăvit şi s t r ă l u c i t î n a i n t e a m u l t o r a şt n u ia ceî c e c e r c e t a u c u
d e a m â r u n t u l ; p e n t r u a c e s t a d i c e , c â h u - m î e s t e d e folos a m ă
l ă u d a m a î m u l t î n t r u i s p i t e şi r e l e l e c e i s p i t e s c p e n t r u C h r i s t o s ,
c ă a c e s t e a sînt c u a d e v ă r a t l a u d e l e c e l e m a r i . N u - m î e s t e d e
folos î n s ă a m ă l ă u d a î n t r u a c e s t e a , u n a a d e c ă c a s ă n u c a d
în m â n d r i e , îar a l t a p e n t r u - c â a m şi a l t e l&ţide s
spun, cele ale
â

d e s c o p e r i r i l o r , c a r e şi a c e s t e a n u - m î e s t e d e folos a le s p u n e
p e n t r u m â n d r i e , s î n t silit î n s ă s ă le s p u n . ' D a r d e n u vei s p u n e
a l t o r a d e s c o p e r i r i l e a c e s t e a , o fericite P a v e l e , n u le ştii s i n g u r ?
Ş i ş t i i n d u - l e , n u t e m â n d r e ş t i ? A ş a , _ i d i c e , ' a ş a ; ci î n s ă n u n e
m â n d r i m a t â t a o m e n i i , c â n d s i n g u r i noî n e sţinj f a p t e l e c e l e b u n e ,
şi d a r u r i l e n o s t r e c â n d n e m â n d r i m , c â n d ' e s p u n e m a c e s t e a şi
le a r ă t ă m la alţii, p i c e î n s ă P a v e l că l ă u d a d e s c o p e r i r i l o r îl a-
d u c e la m â n d r i e , n u d o r c ă î n s u ş i a v e a s ă s e m â n d r e s c ă , ci p e n ­
t r u c a p r e n o i s ă n e î n v e ţ e c a să- nu a r ă t ă c;j a l t o r a d a r u r i l e c e
le l u ă m d e l a D u m n e d e u , ci s ă le păzit» în « i n e - n e a s c u n s e şi
t ă i n u i t e . Şi d u p r e alt c h i p n u e s t e d e folos- a s e l ă u d a P a v e l
î n t r u d e s c o p e r i r i l e s a l e , p e n t r u pa sâ n u s o c o f e s c ă c i n e - v a , c ă
el s ' a f ă c u t m a î p r e s u s d e c e e a c e s e v e d e a , a d e c ă m a l p r e s u s
d e o m , p r e c u m a c e s t a m a î j o s a d i s - o . Iar m i n c î u n o - a p o s t o l i î
şi f ă r ă a a v e a v r e u n d u m n e d e e s c d a r şi d e s c o p e r i r e s ă f ă l e a u
c ă a i i ; Iar P a v e l c u . t d t e c ă a v e a a s p u n e a t â t e a şi a t â t e a d e s ­
c o p e r i r i a l e D o m n u l u i , d e c a r e s'a î n v r e d n i c i t , î n s ă u n a sin­
g u r ă o p o m e n e ş t e şi o a r a t ă a i c e a , şi a c e s t a i a r ă ş i o a r a t ă silit
fiind şi fără a v o i . S ă ştii î n s ă , o c e t i t o r î u l e , c â d e s c o p e r i r e a

— 154 —
a r e o s e t n f e ^ e ^ e d e n i e ; câcî d e s c o p e r i r e a a r e c e - v a m a l m u l t
d e c â t v e d e n i a ; fiind-că v e d e n i a , d ă n u m a î s ă v a d ă o r e - c a r e t a î n e
a c e l a c e v e d e , î a r d e s c o p e r i r e a , a r a t ă şi 6 r e - c a r e m a î a d â n c î .
d e c â t cele c e să v e d ) . 1

2. Ştiu pre un orn întru Christos mal înainte cu patru-

spre-dece ani.
N i c î t o t e d e s c o p e r i r i l e c â t e l e - a v e d u t fericitul P a v e l le a r a t ă
a i c e a , p r e c u m a m d i s (fiind-câ s ' a r fi f ă c u t î n s ă r c i n ă t o r şi g r e u
.puvihiui^nuiSd.. rijmtĂj^.hicH^f^î.-ţdt'e le t a c e , ci a r a t ă n u m a î p r e
u n a , p e n t r u c a sâ* iidVedies'câ. că.'' sîift' iiuSâ. a r a t ă ş i - a c e s t a . A
a d a u s î n s ă P a v e l a d i c e «în C h r i s t o s » c a s â n u d i c ă m i n c î u n o -
a p o s t o l i î c ă s ' â r ă p i t d e d e m o n i c a S i m o n . p i c e î n s ă şi c ă , c u
p a t r u - s p r e - d e c e ani maî înainte a v e d u t descoperirea acesta, nu
fă.irâ c u v î n t şi fără p r i c i n ă , p e n t r u c a s ă t e î n v e ţ i t u c e t î t o r i u l e
a) c ă a c e s t a c e a t ă c u t şi a a s c u n s v e d e n i a a c e s t a p a t r u - s p r e -
d e c e a n i , n e g r e ş i t nicî a c u m n u a r fi v o i t a o a r ă t a , d e n u a r
fi fost silit d e n e v o e , şi b ) c ă d a c ă P a v e l c u p a t r u - s p r e - d e c e .
1

ani mal înainte s'a învrednicit d e nişte descoperiri ca a c e s t e a ,

c â t d e r n a r e e r a a c u m şi d e c â t e d a r u r i s ' a f o s t î n v r e d n i c i t , d u ­
p r e ce a suferit p e n t r u C h r i s t o s a t â t e a şi a t â t e a p r i m e j d i i ? N u
d i c e î n s ă î n faţa î n t â î a a d e c ă c ă e u a m v ă d u t , ci în a t r e i a faţă
« ş t i u u n o m » c a c u m a r fi fost a l t u l , c a r e l e a v e d u t d e s c o p e r i r e a
a c e s t a : î n t â î u a d e c ă p e n t r u s m e r i t a c u g e t a r e p r e c u m şi e v a n g h e ­
listul I o a n î n a ţ r e î a faţă a d i s d e s p r e s i n e : « D e c î a e ş i t c e l -
1-alt u c e n i c , c a r e l e e r a c u n o s c u t a r h i e r e u l u i » ( I o a n X V I I I , 1 6 ) ,
şi. î a r ă ş î «şi c e l a c e a v e d u t a m ă r t u r i s i t şi a d e v ă r a t ă e s t e m ă r ­
t u r i a luî» • ( I o a n X I X , 3 5 ) ; şi a l t a î n s ă , p e n t r u - c ă e s t e o b i c i n u i t
l a m u l ţ î şi la ceî d i n a f a r ă şi l a .cel d i n l ă u n t r u , a p o v e ş t i i s ­
p r ă v i l e l o r î n a t r e i a faţă, c a c u m l e - a r fi f ă c u t alţii.
Sau, în trup, nu ştiu, saii afară de trup, nu ştiu (Dum-
r»e4eu. ştie), că s'a răpit unul ca acesta până la al treilea
ceriu.
•*). Aşa vedem că Teologul Ioan multele minuni ce le vedea în Apo­
calips (adecă întru descoperire) şi neştiind ce sînt, i se descopereau acestea
de Arighelul, carele îî arăta descoperirea; „că a "cţis mie Angholul: pentru
ce te-a mirat? Eu voîu spune ţie taîna femeeî şi a hîareî, ce o ţine pre dînsa,
ceiî ce are şepte capete şi cele cjece corne" (Cap. XVII, 7). ţ>ice însă şi sf.
Macarie, că alta este vedenia şi alta luminarea şi descoperirea: „Este sim­
ţire şi.este vedenie şi este luminare şi cel ce are luminare este maî mare
decât cel ce are simţirea, că i s'a luminat mintea luî, căcî că a luat ore-
care parte maî mare decât cela ce are simţire, fiind-că a vecţut întru dînsa
ore-care încredinţare de vedeniî, însă alta este apocalipsis (adecă desco­
perirea),: că lucruri marî şi taîne ale luî Dumnezeu se descoper sufletului"
(Vor. VII, răspuns 5). Despre Apocalips vedj la tâlcuirea (|icereî: „De
voîu grăi voue întru descoperire (I Cor. XIV,—6).

- 155 -
 V e d i s m e r i t a c u g e t a r e a c e r e s c u l u i călător, Pavel, c u m m ă r ­
t u r i s e ş t e c ă n u ş t i e , saii d e e r a î n t r u o s a u f ă r ă d e t r u p , c â n d
s'a r ă p i t ) .
1

') Nu n u m a î pentru smerita cugetare mărturisea Pavel aicea, că nu

ştia când s'a răpit de era cu trup saii afară de trup, ci cu adevărul nu
ştia; şi chîar de ar fi voit să spue, nu ştia ce se spue; căcî precum T e ­
ologul acela şi strâvecţetorul dumne4eescul Grigorie al Tesaloniculuî scrie
întru u n a din surpările cele asupra luî Achindin, carele prin ispită ştia
taîna dragostei către Dumnecjeu, ceiî maî pre sus de cunoştinţă şi maî
pre sus de fire, şi carele nu numai s'a învăţat din cele cercate, oi şi
pătimind, şi ispitindu-se. precum <ţice însuşi el scrie^icend- dumnezeiasca
răpire aşa se face către ceî vrednici de taîna acesta: ceî ce pătimesc
acesta, 4 > în vremea când au să se răpescă, se învrednicesc de o
ice

dumne4eîască şi negrăită strălucire maî întâîu, care se socoteşte de eî,

că vine de s u s şi acesta negrăită strălucire, îndată prin mintea acestora
răpind'o şi din tote estimile cele simţite şi gândite şi pre însuşi ridi-
cându-1 maî pre s u s de dînsul îl face pre el cu totului tot al eişî (a-
decă al dumnecţeeşteî străluciri); în cât cela ce pătimeşte acesta fericită
schimbare şi luminare maî pre sus de înţelegere din tote fiind eşiţ, acum
încă şi din sineşî, nu ştie de este întru acea vreme cu trup saii fără de
t r u p ; că pătimind atuncea mintea de către cea maî mare (adecă de dum^
necjeîasca strălucire) şi maî pre s u s şi maî b u n ă şi maî pre s u s de fire,'
n u pote a lucra cele al|e fireî sale, adecă, nu pote a înţelege ce-va din
cele ce sînt, nicî însuşi pre sineşî aflându-se atuncea subt negrăita ţi-,
nere aceea dumnezeiască; că de ar înţelege ce-va din cele ce sînt, safi
starea sa, numaî este întru Dumnecjeu, nicî s'a răpit către acea u n a şj
a s c u n s ă maî pre s u s de minte; îar după ce se lasă iconomiceşte de
luminarea aceea negrăită şi se întorce întru sineş, atuncea cunoşte că.
întru acea vreme era afară de sineşî şi că pătimea 6re-ce strein şi mat;
p r e s u s de firea sa şi cum că cu adeverat nu ştia, sau de era în trup?
s a u afară de trup. însemneză că acestea le-am scris dupre singură în4J
ţelegerea cuvintelor sfîntuluî de care îmî aduceam aminte şi nu din c u ­
vînt în cuvînt; căcî nu aveam faţă cartea dumnecjeesculuî părinte şi a-|
-cesta încă maî însemneză-o că mintea răpindu-se de dumne4eescu. a^tr|
măcar că se face maî pre sus de firea sa, însă nu se tulbură nici "'parii
timeşte vre o schimbare spre maî reu, ce fel pătimesc mincîuno-prorociî;
şi vrăjitorii ceî ce se împrelestesc de demoni; ci remâind curată şi ne*
tulburată pătimeşte schimbare întru maî bun şi maî pre s u s de fire"
flându-se întru uimire şi în mirare. Şi ve4î suptînsemnările 4icereî „ştiţi
căcî când eraţi p ă g â n i " (I Cor. XII, 2). Despre răpirea acesta scrie a-
cestaş părinte Grigorie către monahia Xehia aceste vrednice de laudă
4icend: „Diua însă strălucind şi lucefărul cel d e l u m i n ă purtător răsă­
rind în inimile nostre, dupre vîrfelnicul cel între Apostoli, vine dupre
prorocescul cuvîntul acela, adevăratul om la adevărata lucrarea sa şi cu.
lumina întrebuinţând calea se duce s a u se ridica pre munţi veciniei şi
către lucrurile cele maî pre s u s de lume, ce sînt întru lumina aceea (o
minune!), se face vă4ătdr nedesînsoţindu-se sau desînsoţindu-se (des-
părţindu-se) de materia cu care din început era; împreunat, precum ştie
calea (care acestaşî este cu Zicerea cea apostolieescă „sau în trup sau
afară de trup, nu ştiu, Dumne4eu ştie") că n u se lasă aripilor celor fan-
ţaziceştî ale minţeî, sau pre tote le încunjură mintea ca b orbă, nicî

— im —
 I a r al. t r e i l e a c e r i u , a ş a p o ţ i a-1 î n ţ e l e g e : a) c e r i u n u m e ş t e
la m u l t e p ă r ţ i Sfînta S c r i p t u r ă p r e * a e r : «Şi v e ţ i s t ă p â n i p r e s t e
p a s e r i l e c e r i u l u i , a d e c ă a l e a e r u l u i s a u a l e v ă z d u h u l u i » ( F a c . I, 1 8 ) .
Şi p a s e r i l e c e r i u l u i ( P s a l m . VIII, 8 ) . Ş i : « D e a ţ i e D o m n u l d i n

de cele simţite ce nu-s de faţă apucându-se, nicî de priceperea cea a-

măhunţită şi. neajunsă a înţelegerilor cea prea înaltă; ci întru adevăr se
sue>cu puterea Duhului Cea negrăită şi c u , duhovnicescă şi dumne-
<JeeScă apărare aude graiuri negrăite şi vede cele nevecjute şi de aicea
se face şi este cu totul al minuneî şi. de s'ar duce de acolo. Şi însem-
neză că dupre sfîntul acesta şi dupre.toţî părinţii ceî deştepţi (achimiţiî), dc
nu s'ar învrednici cine-va de luminarea cea în inimă (care se numeşte
şi înipostatnică, pentru-că rămâne în suflet dupre deprindere şi nu ca
din înţelegere făcendu-se şi desfăcemdu-se), de nu se va lumina 4 ' c

inima maî întâîu, ca să se răpescă către Dumne4eu, nu pote mintea;

câ do luminarea aceea ce se înmulţeşte în inimă şi se revarsă precum
4ice losif Calotheti, mintea poveţuindu-se, se urcă sau se ridică spre
dumne4eeştî descoperiri ale putereî luî Dumne4eu şi ale înţelepciune!
şi ale bunătate! luî. Şi se răpeşte către însuşirile cele pururea vecuitore
şi fireşti ale luî Dumne4"eu, cele maî.înainte de facerea zidireî şi înplini-
rile celor ce vor să se facă le vede şi alte tainice şi negrăite taîne le
priveşte, câte ar voi a le descoperi Duhuf Sfînt minţeî, măsurat dupre cu­
răţenia eî (ve4î şi la filocalia la Calistrii fugarul dela cap. LII până la
LXIX). A cjis Şi Simeon Metafrastul tâlcuind cuvintele Marelui Macarie:
„Şi lumina, ceea ce a strălucit, <ţice, împrejurul fericitului Pavel pre cale
prin carea spune s'a suit şi în al treilea ceriu şi s'a făcut aucjitor de
taine negrăite, că nu a. fost ore-care luminare de înţelegeri şi de cu­
noştinţe, ci strelucir^Bk\ suflet a putereî Duhului celuî bun dupre ipos-
tas, pre a căruia c o v W j ^ â a strălucire! ochi! ceî trupeşti, nu putend a
o privi, s'a orbit, prin care toţă cunoştinţa se descopere şi Dumne4eu
cu adevărat se cunoşte de sufletul cel. vrednic şi Iubit luî (Cap. CXXX1X).
Dec! dumne4eesca Iubire, ceea ce se numeşte mspăîmântătore, ce este
în inimă, înspăîmânteză şi uimeşte pre cel cuprins de Iubire, numai pre
puterile sufletului, nu îl scote însă şi din simţiri dupre Sinaitul Grigorie"
(cap. LVIII şi LIX).
Iar răpirea după care se face iubirea ceea ce se numeşte înspăîmen-
tare (cap. LIX, 118) şi din însăşi simţirea scote pre mintea cea pur­
tată de Dumne4eu şi singură răsuflarea rămâne în om. -Drept'aceea cel
răpit lasă atuncea trupul său resuflându-se şi viu nesimţit însă. Pentru
acesta a cjis dumne4eescul Nil, câ este, o întâia povăţuitore rugăciune a
celor desăvîrşiţî ore-care răpire â mihţeî şi întregă eşire din simţiri. Pen*-
tru acesta şi Mar. Atanasie (cuv. IV. împrotivă Arienilor) 4ice: „Ştiu că
s'a răpit Pavel îar cum s'a răpit nu ştiu". Şi' dumne4eescul Maxim 4ice
că: când şi însuşî chipul, dupre care Dumne4eu vrend întrebuinţeză, ră­
mâne tot-de-una tuturor nespus.
Iar Teologul Grigorie 4ice aşa: „Luî Pavel însă de î-a fost eşirea din
simţire cele ce avea ceriul al treilea şi călătoria p â n ă la acela, sau su­
irea sau înălţarea pote inaî mult pentru Dumne4eu le-am cunoşte de
vreme ce acesta era taina răpire!" (cuv. II pentru Teolog.). Insemneză
însă că taîna acesta la forte piiţinî sfinţi părinţi, s'a dat şi abia din neam
în neam, cu darul lui Christos, precum 4ice sf. Isaac (în cuv. XXXII, foea 200).
Peritru acesta şi sf. Grigorie a l Tesat. o a numit acesta în viaţa atoni-
 roua ceriului» ( F a c . X X V I I , 2 8 ) . t a r b) c e r i u n u m e ş t e p r e t ă r i e ,
c ă d i c e Moîsi, c ă a n u m i t D u m n e d e u t ă r i a c e r i u ( F a c . I, 8). Şi c)
c e r i u n u m e ş t e p r e î n t i n s u l ceriu, c a r e l e s'a fâcut la î n c e p u t u l
l u m e î î m p r e u n ă c u p ă m â n t u l şi c u c e l e - l - a l t e s t i h i i : « C ă întru
î n c e p u t , d i c e , D u m n e d e i i a făcut: ceriul şi p ă m â n t u l » ( F a c . I, l p ) .
3. Şi ştiu pre un om ca acesta (sau în trup, nu ştiu;
sau afară de trup, nu ştiu, Dumnedeu ştie) ), 2

4. Că s'a răpit în raîu, şi a audit graiuri negrăite, care

nu este slobod omului a le grăi.
tuluTT'etru: „Cu.anevoe de' greşit, căşagarea şi cu ane'voe de grăit şi cu
afţevoe de dobândit". Când însă se învredniceşte cine-va de răpirea tainei
âcesteea? Sf. Isaac răspunde că în vremea- rugăciune!" (cuv. XXXII, foea
206). De aceea a cjis pre lângă acesta_şi dumnecjeescul Grigorie „Rugă­
ciunea este curăţia minţeî, carea se curmă de singură lumina Sfintei
Treimi cu înspăîmentare". Şi sf. Nil cjice; „aşecjare a rugăciune! este de­
prinderea nepătimaşă cu iubire prea nemărginită, răpind pre mintea cea
îubitore de înţelepciune la înălţime gândijă* (cap. LUI despre rugăciune).
l
) însemneză, că dupre Coresie unul esf.e ceriul dupre totul, îar unele
cerîuri sînt părţi ale ceriului tot, pentru acesta şi Platon ceriul î l a s e j
mena cu un dobitoc, carele este unul tot are însă mădulărî multe.
*) De mâhnire lucrul mi s'a păru* să nu adaug aicea înalta tâîcuire, qj
.0 face purtătorul de DumneZeu Maxim, cel ce portă nume de prea mare
la Zicerea cea de maî sus a Teologului Grigorie, adecă la acesta „de ^
fost luî Pavel răpire" şi cum tâlcueşte maintirea luî Pavel saii suirea saŞ
înălţarea"... Decî Zice aşa „cum dar şi scite din om DumneZeirea pre ca
ce să îndumneZeeşte de se cuprinde acesta întru hotarele fireî"? Nu pd!
să o înţeleg pentru acesta înainte mergător pre acesta adecă pre Teolo­
gul Grigorie îl socotesc, că se Z'ce pre ceea ce â făcut pre Şf. Aposto.
afară din flresca nevoe, din fapta b u n ă dupre deprinsa nepătimire, dcţ
pre care nu voîa a avea nicî o atârnai-e de bună voe către fire; precinr
şi însuşî făcendu-se afară de firesca lucrare cea dupre simţire. Iar m,â
ales şi.a9esta o prefăcea către duhovnicesca deprindere. Iar suire înţelege
pre lipsa tuturor celor simţite, care numai lucra, saii să lucra la dîhsu
dupre simţire şi covîrşirea cunoscetoreî' teoriî ceiî despre acestea întri,
duhul dupre fire. Iar înălţarea înţelege pre ceea ce s'a fâcut luî întru Dum :

neZeu, în urmă singură şi statornică, care. potrivit învăţătorul (Grigorii

adecă) o a Z ' înălţare, fiind-că mai! mult a. pătimit Apostolul decât. ..a h i
s

crat arătând înălţarea; că înălţarea, patimi* este aceluîa ce să îa la înăl

ţime, îar lucrare a celuî ce-1 îa; drept aceea din numirile cele fireşti ş
atârnătore Apostolul era Domn, atât dupre fire, < şi dupre atârnare a co :

vîrşit chemarea maî pre sus de fire ş , d© fapta bună şi de omenesc!

:

.cunoştinţă făcendu-se. Nicî a trecui maî. mult cu nemărginire de durn

neZeescul nume de acesta dupre dar împărtăşindu-se de chemare. Nu
mele DumneZeu. fiind în loc de tot orî care alt nume, ar fi şi firesc ş
sheticesc adecă atârnător, dupre înălţime! făcendu-se şi numindu-se. A
. cestea adecă înalt le. voroveşte şi le teolcghiseşte cel cu adeverat purtă
tor de DumneZeu şi grăitor de DuTnnecjSu Maxim, Iar eu acestea seri
' indu-le îmi vine a me mira şi a <Jide: Cum că; un Teolog şi un tâlcuiţo
ca acesta se cuvine a-l avea Teolog. Grigorie ca Teolog pre cele ale Teolo
giî teologhiceşte să le teologhisescâ.
 A i c e a , d i c e , c ă d i n al t r e i l e a c e r i u i a r ă ş i s V r ă p i t P a v e l în
raîu. P e n t r u c e î n s ă s ' a r ă p i t în c e r i u , u n d e e s t e C h r i s t o s ? P e n ­
tru ca nu s ă fie m a l j o s i t d e c â t cei-l-alţl A p o s t o l i , c a r i i au p e ­
t r e c u t î m p r e u n ă cu C h r i s t o s ; s'a r ă p i t î n s ă şi în r a î u , fiind-câ
n u m e l e loculuî a c e s t u i a al ralului, e r a f o r t e l ă u d a t ; p e n t r u a c e s t a
şi D o m n u l a f ă g ă d u i t t â l h a r u l u i s ă i-1 d e a şi a a u d i t P a v e l g r a ­
iuri n e g r ă i t e , c a r e n u e s t e e r t a t a le g r ă i a c e l a , c a r i c u g e t e z ă
o m e n e ş t i şi t r u p e ş t i , şi n u a u c u g e t a r e d u h o v n i c e s c ă . D i n a c e s t a
îrtsă e s t e a r ă t a t c ă a p o c a l i p s i s c e e a c e s e d i c e a lui Pa,vel e s t e
c a l p i c â şi.minctuflo*^up;'f'ascr|s^,jp^'Otru-că P,avel îp.şuşî d i c e a i c e a
c ă c e l e c e a a u d i t , e r a n e g r ă i t e şi n e p o v e s t i t e .
Iar a c e a s u p r a s c r i s ă a p o c â J | ^ | , le p o v e s t e ş t e a c e l e a ) . D e c i
1

d u p r e s l o v ă a d e c ă altul e s t e 'certul şi a l t u l e s t e r â î u l ; iar d u ­

p r e aligorie şi a n a g o g h i e p o t e e s t e a c e l a ş s a u p o t e n u e s t e a-
c e l a ş , ci altul, d e v r e m e c e m u l t e s e d i c a n a g o g h i c e ş t e d e s p r e
acesta dicere de mulţi părinţi, noi însă vom spune aicea p u ţ i n e
p r e c e l e m a î l e s n e d e î n ţ e l e s . D e c i întâiul c e r n i , d u p r e Sfintul.
M a x i m , e s t e sfîrşitul şi î n g r ă d i r e a m o r a l i c e ş t e l şi l u c r ă t o r e ş t e l
.filosofii, cu c a r e î n d r e p t e z â c i n e - v a m o r a l u r i l e şi d e p l i n e ş t e v i r ­
tuţile şaii faptele c e l e b u n e ; al d o i l e a c e r i u e s t e firesca t e o r i e
a e s t i m e l o r , cu c a r e a îşi î n g r ă d e ş t e c i n e - v a g â n d u l şeii, î n c â t s ă
p o t e , şi c u n o ş t i n ţ a şi c u v i n t e l e fireî e s t i m e l o r şi a l e c e l o r s i m ­
ţ i t e şi a c e l o r g â n d i t e ; iar al t r e i l e a c e r i u , e s t e t e o l o g h i a , c u c a ­
r e a a j u n g e c i n e - v a prin d u m n e d e e s c u l D a r şi p r i n r ă p i r e a m i n ţ e î ,
la r h e s u r a c e e a c e s e p o t e a î n ţ e l e g e r e ! t a i n e l o r lui D u m n e c j e u ,
celor m a l p r e s u s d e c u n o ş t i n ţ ă ) . 2

Deci.-şi P a v e l s ' a s u i t la t e o r i a l o c u r i l o r c e l o r m a î p r e s u s

V) Dice însă şi Coresie acestea: că Pavel a aucjit în vremea răpire!

rândurile angelilor şi a înţeles acestea şi le-a predanisit dumnecjeesculuî
Dieqisie Ariopaghitul, precum cjice Dialogul (Vor. IV, la lezechiil). .Iar
aiţiî (Jic ă a aucjit cuvintele "cele despre _prohotărîre, şi cele despre slo­
c

bozenia Evangheliei şi laudele cele negrăite. Iar despre cele ce a vecjut

P a v e l a t u n c e a cjice Avgustin (Epist. CXII) că ar fi vecjut fiinţa luî Dum­
necjeu; dar acesta este cu neputinţă la totă zidirea cea născută, căcî în­
suşi Pavel a cjis: „Pre carele niminea din omeni l'a vecjut nici pote a-1
vedea (către Timot) şi Dumnecjeu încă a cjis către Moîsi: „Niminea va
vedea faţa mea şi să fie viu. Maî bine este dar să cjicem că a vecjut stră­
lucirea şi'slava luî Dumnecjeu, precum au vecjut şi ceî-l-alţî Apostoli în
muntele Taboruluî; căcî fiinţa luî DumnecJeîJ este nemărginită şi nu se
ppte mărgini, îar strălucirea luî Dumnecjevi se mărgineşte de mintea celui
ce să împărtăşeşte. Iar Teodorit cjice că Pavel n'-a cjis că nu e cu pu­
tinţă omului a aucji şi a le grăi, că de nu ar fi fost cu putinţă omului
a, le aucji, cum el le-ar fi aucjit? Ci a le spune nu a cutezat. Iar unii
.ţţic, că graiurile ar fi lucruri.
,•{:'*) Iar Pomerie cjice ca Pavel s'a răpit la al treilea ceriu, adecă la cel
înfocat, unde se prepune a fi scaunul lui Dumnecjeu.

- im -
d e lume a l e Sfintei Treimi, r ă p i t fiind c u a d e v ă r a t la a c e i e a d e
c ă t r e n e g r ă i t a p u t e r e a Sfîntulul D u h şi t r e c â n d p r e s t e t d t e s i m -
ţ i t e l e zidiri şi e s t i m i şi p r e s t e î n s e ş i c e t e l e a n g h e l i l o r şi nicî î n
t r u p u l şeii era î n v r e m e a r ă p i r e ! a c e i e a , fiind-că n u l u c r a a t u n -
c e a simţirile t r u p u l u i s ă u , n i c i i a r ă ş i e r a a f a r ă d e t r u p , fiind-că
ar fi î n c e t a t şi î n s ă ş i î n ţ e l e g e r e a şi l u c r a r e a m i n ţ e î şi n u a r fi
l u c r a t nicî cele-I-alte p u t e r i şi l u c r ă r i a l e sufletului şi d u p r e ur­
m a r e n u ş i - a r fi c u n o s c u t s t a r e a s a , c e fel e s t e . C ă c i în l u c r u ­
rile c e l e d u m n e d e e ş t î , r ă m â n e n e l u c r ă t o r e o m e n e s c a î n ţ e l e g e r e ,
fiind-că s e r ă p e ş t e a t u n c e a m i n t e a o m u l u i d e D u m n e d e u şi d e
a c e l a s e p o r t ă şi s e l u c r e z ă , p r e c u m şi u n d e şi în c â t e . t a i n e
a c e l a v o e ş t e . I n s a d e v r e m e c e şi la l o c u r i l e a c e l e a m a l p r e s u s
d e l u m e ale Sfintei T r e i m i , s î n t t r e p t e şi s u i ş u r i m a i î n a l t e şi
m a î j o s i t e , p e n t r u a c ă s t a P a v e l r ă p i n d u - s e î n t â î u î n t r u al t r e i l e a
cerlii s'a r ă p i t Iarăşi în r a î u ) şi s'a s u i t l a privirile c e l e m a i taî-
1

') Unii însă cHc că Pavel s'a răpit în raîu, fiind-că i s'a vestit cuvin­
tele cele tainice şi negrăite despre raîu, care şl până astă-cţî sînt ascunse
despre noî, adecă carele este pomul vieţeî cel în mijlocul ralului; ce a
fost pomul cunoştinţei; ce a fost heruvimii şi sabia cea de văpae, care
(că?) pâzia uşa Edemului; ce a fost pomii din carii a rânduit Dumnecjeu
luî Adam să mănânce şi cele-l-alte tote, care măcar deşi dumnecjeeştiî
părinţi au voit a le tâlcui, dar însă nu le-aii arătat cu amăruntul. Pen­
tru acesta cetim la pricinile care le-aii adunat Ioan al Antiohieî, care se
păzesc în manuscrisurî cum că Sf. Ioan Vostrinos, carele avea stăpânire
asupra duhurilor celor necurate, a certat întru numele Domnului pre de­
monii ceî goniţi de dînsul şi a spus lui siliţi fiind eî de duminecjeesca
putere despre pomul vieţeî şi despre cel al cunoştinţei binelui şi răului
şi altele multe pentru raîu, care scrie istoria că nu a fost de folos a le
arăta .sfîntulul în scrisorel şi pote acesta, ce se c } ' aicea despre Pavel ce

c a s ' a răpit în raîu şi a aUrJit graiuri negrăite, care nu este slobod omu­
lui a le grăi, pote cjic, d J n slobod" acesta se înţelegi că nu
c e r e a n u e s t e

era ertat omului a le grăi, pentru-că nu era de folos celor ce le-ar fi au­
cjit. Iar paradis este ducerea persienescă şi vrea să cjică grădină plină de
saduri de pomî de multe feluri dupre lexiconul numit onomasticon (a-
decă numit nominativ) al luî Polideviu şi dupre Xenofonte. Iar Evreeşte
se numeşte Partes dela .cjicerea para, care însemneză au rodit şi dela
antar care însemneză mersina dupre Coresie.
Care alta insă a fost pricina de a spune Pavel că a fost silit a d/i C£

că s'a răpit, o cjice Sf. Isaac: „Fiind-că ore-cariî omeni stricaţi de de­
moni întru fantazie au vrut să strice învăţătura fericiţilor Apostoli, a fos;
silit dumnedeescul Apostol să strice lauda ereticilor celora ce să lăudat
întru umbra lucrare! demonilor şi a celor ce se arăta lor, când poves­
teşte dumnecjeesca teorie a sa întru smerenie şi multă frică în faţa aituîî
arătându-o acesta: „Că am vecjut, tyce, u n om întru^ Christos maî îna­
inte cu patru-spre-cjece-anî sau afară de trup s'au în trup, nu ştiu, că s'i
răpit, 4 , Şi nu că de bună voe s'a suit în gândirea acesta şi întru te­
i c e

oria în al treilea ceriu, că a vecjut Teorii, a scris şi că a au4it gratur

a spus; care sînt însă cuvintele şaîi chipurile Teoriilor, nu a putut a 1<

— 16p —
n i c e şi h d e s c o p e r i r i m a i a d â n c i a l e D u m n e z e i r e ! celei m a i p r e
sus d e 'iinţă, c a r e t d t e sînt n e c u n o s c u t e d e m i n t e şi n e g r ă i t e
d e c u v î n t şi n u p o t e c i n e - v a a le priimi şi a le î n ţ e l e g e d e n u
v a eşi afară din o m e n e s c a şi firesca p r o s t i m e şi s m e r e n i e şi a
să sui la c e a m a i p r e s u s d e fire c u p u t e r e a c e a n e g r ă i t ă a
Sfîntuluî D u h .
5. Pentru unul ca acesta me voîu lăuda.
V e d i n e m â n d r i a lui P a v e l şi c u g e t a r e a c e a s m e r i t ă c u m
p o v e s t e ş t e d e s c o p e r i r e a c a c u m o a r fi v ă d u t alt c i n e - v a , p r e ­
cum am maî dis; că p e n t r u unul ca acesta, dice, m ă voîu lăuda.
Şi d a c ă a l t o m s'a r ă p i t şi a v e d u t d e s c o p e r i r e a a c e s t a , î n s u ţ i
o fericite P a v e l e , c e t e l a u d i ? D e u n d e a r ă t a t e s t e c ă p e n t r u
sineşî le d i c e a c e s t e a şi p e n t r u a c e s t a s e l a u d ă .
Iar pentru sine-mî nu me voîu lăuda.
A d e c ă fără a fi n e v o e , ' eu n u v o e s c a m ă l ă u d a a ş a p r o s t
şi c u m s'ar î n t â m p l a p e n t r u s i n e - m î , ci a d i c e c ă a m văcjut o
d e s c o p e r i r e ca a c e s t a ; s a u o d i c e a c e s t a p e n t r u c a s ă . a c o p e r e ,
în c â t s e p o t e c u v î n t u l şi s ă s e a s c u n d ă p r e s i n e ş î ) . 1

Fără numaî întru neputinţele mele.

A d e c ă p e n t r u -.sine-mî-nu ..am sâ m ă l a u d afară d e singure
n e c a z u r i l e şi g o n e l e şi i s p i t e l e c e le p ă t i m e s c .
6. Câ de voiu voi a. me lăuda, nu voîu fi fără de minte,
câ adevărul voiu dice. — \
P e n t r u ce Pavel mai întâîu a dis, că a se lăuda cine-va e s t e
n e î n ţ e l e p ţ i e şi n e c u n o ş t i n ţ ă , î a r a c u m d i c e c ă d e m ă v o i u l ă u d a
n u voiu fi fără d e m i n t e ? " ~ R ă s p u n d e m : căT a c u m d i c e c ă n u
vbîu fi fără d e m i n t e nu d u p r e l a u d ă , ci d u p r e a m i n ţ i , câcî d i c e

scrie, că mintea în vremea când era întru Duhul descoperire! le-a vecjut
acestea în locul lor, nu a priimit încăpere .de a te grăi pre ele în locul ce
nu era însuşit al l o f r Ş i nicî a voit a le grăi, ca ar" fi putut; căcî nu
le-a vecjut pre ele întru părţile simţireî fiind, pomeneşte dar numaî că
le-a vecţut cum însă descoperit, a le povesti nu cunoşte (Epist. a 4, foea 578).
*) Pote cjice însă că, pentris darul cel de acest-fel adecă pentru dum-
necţeesca vedenie cea de acestl-fel şi descoperire, me voîu lăuda întru
Domnul şi nu pentru sine-mî, că pentru aceea me laud că totul a fost
ah însuşi Darului şi al putereî luî DumneZeu celuî ce învredniceşte pre
om de nişte vedenii ca acestea maî pre sus de fire, îar pentru sine-mî
nimic am de a me lăuda că aşî fi-lucrat la acesta, .căcî descoperirea şi
răpirea acesta, nicî ca cum a fost ispravă şi faptă bună a mea, căci cum
omul cel firesc ar putea de sineşî a se face maî pre s u s de fire şi a se
învrednici de nişte taîne ca acestea fără de puterea Sfîntuluî Duh cea
maî pre sus de fire? Pentru sine-mî dar nu am alta a me lăuda fără nu­
mai de ispitele cele ce cerc la care se vede şi ajutorul luî DumneZeu,
se vede însă şi răbdarea mea şi la care şi Dumnezeu are.parte clar şi
eu am parte.

— 161 —
Tom. II. 11.
d u p r e urmare, că va dice adevărul; d r e p t a c e e a nind-că aceste
l a u d e c e le d i c e s î n t a d e v e r a t e ^ _ p e n t r u a c e s t a n u m ă voîu s o ­
c o t i n e b u n şi fără c u n o ş t i n ţ ă .
Cruţ însă ca nu cum-va 6re-clne. să socotdscâ de mine
maî pre sus de ceea ce me vede, sau, aude ce-va dela mine.
A c e s t a e s t e a r ă t a t a şi t o t a l n i c a p r i c i n ă p e n t r u c a r e P a v e l n u
v o e a a s e l ă u d a şi a-şî a r ă t a d a r u r i l e c e l e d e l a D u m n e d e u : şi
d e s c o p e r i r i l e şi r ă p i r i l e d e c a r e s'a fost î n v r e d n i c i t , a d e c ă p e n -
i r u ' c â s ă n u d facă p m e n i î p r e el O u t r i n e d e u şi să-l s o c o t e s c ă
c a â e ş i C ^ m firea o m e n e s c ă , p e n t r u a o 4 ş t a şi t o t - d e - u n a t ă c e a
l a u d e l e sale şi d e e r a . s i l i t c â t e o d a t ă a s p u n e p e n t r u sineşî
6 r e ce. înalt, i a r ă ş i a c o p e r e a şi a s c u n d e a , p e n t r u c a să nu ia 6 -
m e n i î cei ce-1 v e d e a u şi îl a u d e a i i , v r e o i d e e d e m a î m a r e v r e d ­
n i c i e , şi d e D u m n e d e u cuviinclosă p e n t r u d î n s u l , p e n t r u - c ă n u
a d ' câ m ă c r u ţ şi m e p ă z e s c d e a m e l ă u d a şi a s p u n e cele
s

î n a l t e ca s ă n u d i c ă c i n e - v a l a u d e -de D u m n e d e u î n c u v i i n ţ a t e
p e n t r u m i n e , ci a d i s p e n t r u c a să nu s o c o t e s c ă c i n e - v a nici
d e c u m p e n t r u m i n e v r e u n c e mal m a r e d e c â t v r e d n i c i a m e a ,
c ă c i d a c ă o m e n i i cel d i n L i c a o n i a l'-a t e o p i i s i t ( c r e d u t D u m n e ­
cjeu) p r e P a v e l s o c o t i n d u - 1 că e s t e E r m i şi a u v r u t să-î j e r t f e s c ă
t a u r c a u n u î d u m n e c j e u , p e n t r u m i n u n e a c e a făcut d e a s c u l a t
p r e u n o l o g , p r e c u m s e v e d e la F a p t e i ( X I V , 1 3 ) ; c e n u a r fi
f ă c u t d a r o m e n i i p e n t r u el, d e ar fi a r ă t a t lor d e s c o p e r i r i l e d e
c a r e s'a v r e d n i c i t ? -
7. Şi pentru covîrşirea descoperirilor ca să nu me înalţ
mi s'au dat îmbolditor trupului anghelul lui Satana, ca să
me bată preste obraz, pentru ca sâ-nu me înalţ.
Unii aii s o c o t i t , c ă a n g h e l u l lui S a t a n a şi î m b o l d i t o r u l e r a d u ­
r e r e a d e c a p c e a r fi p ă t i m i n d P a v e l din l u c r a r e a d i a v o l u l u i ) . 1

D a r s ă n u fie a c e s t a î n ţ e l e g e r e ! C ă c i c u m s ' a r fi d a t t r u p u l
luî P a v e l diavolului d e v r e m e c e P a v e l m a î v î r t o s p o r u n c e a d i ­
a v o l u l u i şi h o t a r îî p u n e a , c â n d I-a d a t p r e cel c e c u r v e a c u

Iar Coresie cjice, că îmbolditor al trupulu't, leronim (la Cap. IV, către
Galat.) şi alţii vor să fie fost neputinţa trupescă a luî Pavel şi adecă
durere de cap. Iar Nichita întru un cuvînt aî" Teologului Grigorie $ice
să fi fost podagra; şi alţii slăbiciunea .stomacului şi boia, unit cu Av-
gustin la tâlc. Psalmilor şi cu Mar. Vasilie ce elice: „Am aflat însă şi
altă pricină ce se întâmplă sfinţilor de "rjole precum la Apost. Pavel ca
să nu să socotescă că trece preste hotarul omeneşte! firi şi să nu gân-
descă cine-va de el că întru firesca alcătuire are ce-va mal mult, întru
arătarea fireî omeneşti se afla adese-orî în botă (Hptăr. pe larg 55). Iar
Fotie cjice că anghelul luî Satana, ar fi omul cel ce slujeşte protivnîcu-
l u î demon şi diavoluluî. Iar îmbolditor &1 u-upuluHspitele şi necazurile
ce le pricinuiau luî Pavel omenii cei pornit; de diavolul.

— 16g —
 ntaştejia s a în C o r i n t , h o t ă i â n d u - I c â t să-i p e d e p s e s c ă , şi h o t a ­
r e l e a c e l e a n u a c u t e z a t d i a v o l u l a le t r e c e ? C a r e d a r e s t e î n ­
ţelegerea dicereî? S a t a n a d u p r e limba evreescă se dice protiv-
n i c u l ) . D e c i t o ţ i c e i c e e r a u p r o t i v n i c î p r o p o v e d u i r e l lui P a v e l
1

e r a u a n g h e l î al luî S a t a n a , p r e c u m e r a şi A l e x a n d r u a r ă m a r î u l ,
E l i m a v r ă j i t o r u l , I m e n e u , F i l i t şi ceî-l-alţî carii îl n e c ă j e a i i şi
îl făceau răii, fiind-că a c e ş t i a f ă c e a u l u c r ă r i l e lui ' S a t a n a . D e c i
elice P a v e l c u m c â D u m n e d e i i n u a l ă s a t p r o p o v e d u i r e a s ă c r e s c ă
îşi :-si:/ s^f$$&'%şi'- t n ^ ţ f c ; ;-4eC|>rijbăe}diI şi fără d e i s p i t e .
'ţfeSfiŞfc* c # ? ! ' î ? - $ t i ^ ca" îşa^hudiiă m â n d r e s c eii, d j c e , p e n t r u m u l ­
t e l e d e s c o p e r i r i şi d u m n e d e e ş t i l e r ă p i r i , d e c a r e m ' a m î n v r e d ­
nicit. D a r p e n t r u c e n u a di > c ă i s ' a d a t lui a n g h e l î aî luî
s

S a t a n a în n u m ă r d e mulţi, ci a n g h e l u n a t i c ? P o t e c ă în f i e ş t e -
c a r e l o c s ă s e fi aflat c â t e u n u l c a r e l e sâ fie s t ă t u t î m p r o t i v a
p r o p o v e d u i r e ! luî P a v e l şi u n u l s t â n d î m p r o t i v a î n d e m n a şi p r e
n o r o d ; s a u ( c a r e a c e s t a e s t e şi m a l p o t r i v i t ă ) î n s u ş i l u c r u l , a-,
d e c ă î m p r o t i v i r e a şi s t a r e a î m p r o t i v a c e o făcea S a t a n a p r o ­
p o v e d u i r e l şi n ă p ă d i r e a p r i m e j d i i l o r , a c e s t a s â o fi n u m i t P a -
.vel a n g h e l a l . J u i S a t a n a . ! D a r î n s u ş i a n g h e l u l lui S a t a n a şi î m ­
p r o t i v i r e a a s u p r a p r o p o v e d u i r e ! d e c i n e s'a d a t lui P a v e l ? D e
D u i r m e d e u s'a s l o b o d i t p r e c u m s i n g u r o d i c e : c â g r a i u l a c e s t a
c e îl d i c e a i c e a : mi s ' a d a t , s â î n ţ e l e g i c ă s ' a e r t a t ; şi n u s ' a
e r t a t s ă m ă b a t ă p r e s t e o b r a z şi s ă m ă r ă n e s c â o d a t ă , ci t o t -
d e - u n a ; p e n t r u a c e s t a n u a d i s c ă o d a t ă s ă m ă l o v e s c ă , ci c a
s ă m ă b a t ă m a i î n d e l u n g . Uniî î n s ă ) a c e s t a : « C a s ă n u m ă
8

î n a l ţ » , o a înţeles c ă î n s e m n e z ă c a s ă nu m ă s l ă v e s c d e ă m e n î ;
ci n u o d i c e a c ă s t a P a v e l a i c e a m ă c a r d e ş i m a î s u s o a ă\s
a c e s t a , ci p r e c u m e s t e , a ş a o d i c e , a d e c ă s ă n u m e s l ă v e s c
î n d e ş ă r t d e v r e m e c e o m e r a şi e l .
8. Pentru acăsta de trei orî a ml rugat pre Domnul ca
să se depărteze dela mine.
9 . Şi a dis mie: destul este ţie Darul meii.
D e trei o r i , d i c e , a d e c ă d e m u l t e o r i , a m r u g a t p r e D o m n u l

•): Pentru acesta 4 ' Sf. Scriptură: „Şi a ridicat domnul Satana asu­
c e

pra luî Solomon pre Ader Idumeul şi pre Ezrom fiîul luî Eliadae" (A
treîa Imperăţ. XI, 14). Şi îarăşî: „Şi era Satana (adecă împrotivitbr vrăş­
maş, protivnic) luî Israil, în tote djlele luî Solomon" (tij 25). încă şi în­
suşi Pavel aiurea desluşeşte că era anghelî aî luî Satana, adecă împro-
tivitOrî, toţî acei ce stau împrotiva propoveduire! luî; că Zice: „Că uşă
mare mi s'a deschis mie şi lucrătore şi împrotivnicî îmî sînt mulţî" (I
Cor, XVI, 8). Aşa întru un glas tâlcuesc Zicerea cea de maî s u s şi dum-
neZeescul Chrisoştom şi Teodorit şi Icumenie şi Amvrosie.
) Fotie este acesta, carele şi Zice, că acesta înţelegere este maî bună
a

fiind-că sufletul .luî Pavel nu avea trebuinţă de zăbală, adecă de neca-

.zurî şi de ispite, pentru ca să nu se mândrescă.

— 163 —
p e n t r u ca sâ m ă s l o b o d e s c ă de împrotivirile p r o p o v e d u i r e ! meta
şi n u a m fost a s c u l t a t . Ş l a c ă s t a î n s ă e s t e î n s u ş i r e a s m e r i t e i
c u g e t ă r e î luî P a v e l a m ă r t u r i s i c â n u s u f e r e a v r ă ş m ă ş i i l e şi n e ­
c a z u r i l e c e îî u r m a u la p r o p o v e d u i r e şi p e n t r u a c e s t a r u g a p r e
D u m n e d e i i , s ă d s l o b o d e s c ă d e a c e s t e a . D e c i a dis, d i c e , C h r i ­
s t o s m i e : d e ajuns e s t e ţ i e , o P a v l e , c â a m d a t ţ i e D a r u l a c e s t a
a t â t d e m a r e , m o r ţ i a s c u l a şi feluri d e m i n u n i a face şi n u
c e r e s ă s p o r â s c ă şi s ă c r â s c ă şi p r o p o v e d u i r e a t a fără p r i m e j d i i
şi fără i s p i t e ; c ă d e p r i s o s e s t e ţ i e şi fără folos a c ă s t a ; iar c e e a
c e e r a . d e a j u n s s p r e a t e î n t ă r i , o aî l u a t .
C â p u t e r e a m e a î n t r u n e p u t i n ţ ă s e f a c e d e s n v î r ş i t ' ) . -<
C i p o l e t e d o r e şi t e î n t r i s t e z i , o P a v l e (îi elice D o m n u l ) ,
n u c u m - v a î m p r o t i v i r e a şi i s p i t e l e c e u r m e z ă la p r o p o v e d u i r e
s e v o r s o c o t i c ă s e n a s c din n e p u t i n ţ a m e a , a d e c â c u m c â e u
n u a m p u t e r e d e a-i r i d i c a din mijloc p r e a c e ş t i a , d a c ă p e n -
x
) Iar Coresie dicerea acesta tâlcuindu-o dice: Darul se face desăvîrşit
întru ispite şi întru răbdări. Fiind-că atuncea se arată bărbăţia şi întregă
înţelepciune întru ostaşul luî. Christos, precum s'a arătat întru Iosif şi
în Sosana, şi maî ales smerenia; căcî dupre Teolog. Grigorie: „Sufletul
slăbind, aprope este de Dumnecjeu; şi !a trebuinţă se întorce către acel
ce pote a da, şi a defăima pre cel întâmplător îmbelşugat de dar" (Cu­
vînt către cetăţenii Nazianzuluî). Şi îarăşî cjice: „De întregi înţelepţi băr­
baţi însă este lucru, care se pedepsesc cu întâmplările, şi ca aurul în
foc curăţindu-se, a cjice: bine este mie ~că m'aî smerit ca să me învăţ în-
dreptăţile tale; ca una ce smerenia naşte pre a cunoşte dreptăţile; şi Pe­
tru când pătimea chemând mântuire când vrea să se afunde, ca maî mult
să se apropie de Dumnecjeu prin durere şi să dobândescă pre Făceto-
riul prin necaz" (tij). Căcî dacă dupre Aristotel, puterea iscusindu-se şe
creşte negreşit, şi întregă înţelepciune, şi smerenia întru ispite se creşte.
Pentru acesta a cjis ore-care că puterea nostră este cunoştinţa neputinţei
şi a smereniei nostre. Pentru acesta Ieronim a scris către Ctesifont, că de­
plinătatea vieţeî aceştia se face prin cunoştinţa nedeplinătăţeî nostre prin
care ne apropiem de Dumnecjeu. A cjis însă şi Sf. Maxim, că şi cel ne­
putincios prin neputinţa sa să arate mărime de suflet cu mulţămirea cea
către DumneZeu; şi de ar fi fier, adecă păcătos, lepădă sgura prin-focul
boleî; iar de ar fi aur, rămâne curat şi strălucit prin răbdare şi prin băr­
băţie şi prin smerenie şi nădejde; de vreme ce şi Pavel pentru acesta
nu s'a arătat mai înjosit ţlecât întâii Apostoliî fiind-că nu s'a socotit-a
fi ce-va pentru multele neputinţe ce pătimea. Pentru acesta şi sf. Di-
onisie Ariopag. despre puterea luî DumneZeu acestea teologhiseşte în
Cap. VIII cel despre dumneZeeştile numiri: „Decî Zicem că DumneZeu
este putere fiind-că totă puterea întru sine o are, şi maî pre sus avendu-o
şi c a pricinuitorul a totă puterea şi pentru-că este negrăit şi necunos­
cut şi neînţeles pentru puterea sa ceea ce le covîrşeşte pre tote; care
prin covîrşirea puternicului şi pre neputinţa o împurţerniceşte şi pre cele
maî de pre urmă din cele depărtate de dînsa le ţine şi Ie întăreşte, pre­
c u m vedem şi la puterile cele dupre simţire că luminile cele maî pre sus
strelucitore ajung şi până la privirile cele tîmpe, şi cele mari din lume
ajung şi la urechile celuî ce nu prea cu înlesnire pot a priimi răsunările.

-164 -
titu a c e s t a t e î n t r i s t e z ! , d i c c u t e z ă , p e n t r u - c ă a t u n c e a m a î m u l t
s e a r a t ă m a î m a r e p u t e r e a m e a c â n d t u A p o s t o l u l m e i i cel c e
eşti g o n i t şi d e i s p i t e c u p r i n s , b i r u e ş t î p r e g o n a c i şi p r e cel
c ă t e i s p i t e s c . V e d î însă, o c e t i t o r î u l e , c ă P a v e l a d i s c ă p e n ­
t r u a c e s t a p r i c i n ă s'a e r t a t s ă p ă t i m e s c ă i s p i t e şi n e c a z u r i , a-
d e c â p e n t r u c a s ă n u s e m â n d r e s c ă . I a r D u m n e z e i i 'î-a d i s c â
a l t a e s t e p r i c i n a lucrului a c e s t u i a , a d e c ă p e n t r u c a să s e a r a t e
c â a t u n c e a d u m n e d e ă s c a sa p u t e r e s e a r a t ă d e s ă v î r ş i t c â n d A -
postoliî seî s e afla î n t r u n e p u t i n ţ ă , a d e c ă în g o n e şi în p r i m e j d i i .
Mult mai cu dulceţa dar mă voîîi lăuda întru nepu­
tinţele mele ca sâ locuiască întru mine puterea Iul Christos.
D e v r e m e c e a m a u d i t a c e s t e a , d i c e , c ă p u t e r e a Iui C h r i ­
s t o s î n t r u n e p u t i n ţ ă s e face d e s ă v î r ş i t , a p o i şi eîi m a i m u l t m ă
VQÎU l ă u d a î n t r u n e p u t i n ţ e l e m e l e , c ă c î , c u c â t n e p u t i n ţ e l e m e l e
sînt m a î m u l t e , c u a t â t a şi m a l m u l t îmi p r i c i n u e s c p u t e r e a luî
C h r i s t o s . P e n t r u a c e s t a ş ă nu socotiţi, fraţilor, c ă m â h n i n d u - m e
a m $is m a i s u s d e s p r e î m b o l d i t o r ! şi d e s p r e o m e n i i î m p r o t i -
vitorî p r o p o v e d u i r e î m e l e , ci m a î a l e s o a m d i s b u c u r â n d u - m ă ,
p e n t r u - c ă c u mijlocirea lor t r a g la s i n e - m î m a i m a r e p r e p u t e r e a
luî C h r i s t o s . *
i o . Pentru aceea bine voesc întru neputinţă, întru o-
cări, în nevoi, în gbne,,, în strîmtorârl pentru Christos.
D o r e a m , d i c e , c a u a o m şi c a u n u l c e sînt n e p u t i n c i o s c u
firea, sâ s c a p d e g r e u t ă ţ i l e a c e s t e a şi d e i s p i t e şi cu s l o b o d e -
nje s ă s p o r e s c î n t r u c r e ş t e r e a p r o p o v e d u i r e ! m e l e , însă d e v r e m e
ce am audit p r e Christos dicendu-mi cuvintele cele de mai sus,
p e n t r u a c e s t a d e a t u n c i î n c o c e m ă l a u d şi b i n e v o e s c , a d e c ă
m ă v e s e l e s c şi îmi p l a c e a fi î n t r u n e p u t i n ţ ă ' ) ; a p o î c a s ă n u
s o c o t e s c ă c i n e - v a c ă d i c e n e p u t i n ţ e a l e t r u p u l u i , a d e c ă friguri
sau dureri de cap, sau alte bdle, pentru acăsta tâlcueşte, ce
sînt. n e p u t i n ţ e l e a c e s t e a , a d e c ă c â s î n t o c ă r i l e , h r a n e l e c e l e d e
n e v o e a vieţeî, g d n e l e şi c e l e - l - a l t e s t r i m t o r i r î şi n e c a z u r i , a c e s ­
t e a însă întru aceeaşi v r e m e ruşinâză p r e mincîuno-apostoliî
cari c a n i ş t e p f o t i v n i c î d u m n e d e î a n t i h r i ş t î s e l ă u d a u î n t r u c e l e
d i m p r o t i v a a c e s t o r a a d e c ă î n t r u slavă, î n t r u b u n e l e n o r o c i r i şi
în o d i h n e , i a r m â n g â e a c e s t e a ş î p r e . h r i s t i a n î p r e ucenicii luî
P a v e l şi ÎI fac p r e eî s ă n u s e r u ş i n e z e , c â c î p ă t i m e ş t e P a v e l
d a s c ă l u l lor, ci m a i a l e s să s e b u c u r e şi s â s e l a u d e c u p ă t i ­
mirile î n v ă ţ ă t o r i u l u l lor, fiind-că a c e s t e a D u m n e d e i i le v o e ş t e
şi s e fac p e n t r u d r a g o s t e a lui C h r i s t o s .

') Pentru acesta şi Teodorit tâlcuind 4 ' ' e a „bine voesc", 4" : „Nu
cei lce

a 4is: sufer, ci: bine voesc, adecă me bucur şi me veselesc, cu veselie

priimesc cele ce cad asupră-mî".
— 105 — i
 Căci când slăbesc, atunci sînt puternic.
C e t e miri, d i c e , h r i s t i a n e fratele m e u , d a c ă p u t e r e a luî D u m ­
n e d e u s e a r a t ă şi s e face d e s ă v î r ş i t ă î n t r u n e p u t i n ţ a n o s t r ă şi
î n t r u ispite? Şi î n s u - m î e u P a v e l , a t u n c e a sînt p u t e r n i c , câxtd
p ă t i m e s c slăbiciunile şi i s p i t e l e c e l e c a a c e s t e a , p e n t r u - c ă a-
t u n c e a v i n e m i e m a l m u l t D a r şi p u t e r e a lui D u m n e d e u , p r e ­
c u m a u r m a t în e p a r h i a F i l i p s e n i l o r ; c ă c i _când a fost b ă t u t şi
închis în t e m n i ţ ă - P a v e l , a t u n c e a a d e z l e g a t l e g ă t u r i l e c e l o r în-,
"chişî şi â catihisit p r e .păzitorul t e m n i ţ e i , şi l'a b o t e z a t ( F a p t .
;XViţ-31). Ş i c â n d ' s ' a s t r i c a t c o r a b i a cu' el, aşs\?taş P a v e l , la'
M a l t a a c ă ţ â n d u - s e o v i p e r ă d e m â n a ' 'sa, a t u n c e a p r e v a r v a r i i .
cei c e e r a u în M a l t a î-a î n s p ă i m â n t a t . ( F a p t . X X V I I I , 7 ) . Şi
c â n d l e g a t fiind s'a înfăţişat î n a i n t e a î m p ă r a t u l u i A g r i p a şi a
lui F i s t I g h e m o n u l u l , a t u n c e a 'i-a biruit p r e eî, şi p r e a e e î c e
îl p î r a u a t â t a , în c â t a făcut şi p r e î m p ă r a t u l A g r i p a s ă dică
c u v î n t u l a c e s t a : « I n t r u p u ţ i n m e pleci P a v e l e a m ă face h r i s ­
t i a n » ( F a p t . X X V I , 2 8 ) . Şi în s c u r t a 'dice, c â n d s e afla P a v e l
n e p u t i n c i o s şi s l a b , a d e c ă c â n d e r a în p r i m e j d i i şi în n e c i n s t e ,
a t u n c e a e r a p u t e r n i c şi slăbit şi strălucit ),!' 11

i i . M ' a m făcut fără de minte-lăudandu-me, voi m'aţî

silit.
A i c e a iarăşi s e d e s v i n o v ă ţ e ş t e A p o s t o l u l p e n t r u l a u d a c e face
şi m a î sus î n c ă d i c e a : ca p r e u n fără d e m i n t e p r i i m i ţ i - m ă ;
şi « c a î n t r u n e î n ţ e l e p ţ i e g r ă e s c » ; îar a c u m r i d i c ă d i n mijloc
p r e «ca» şi g o l «fără d e m i n t e » s e n u m e ş t e p r e sineşî, c â d e
v r e m e c e a formăluit c e e a ce a voit, a d e c ă d e a s e l ă u d a , a-
1

p o i . a c u m p r i h ă n e ş t e m e t â h n a l a u d e i , i n v ă ţ â n d u - n e p r e n o î cu
- a m ă r u n t u l , nicî o d i n i d r ă a n e l ă u d a fără a fi n e v o e ; eu t o t e
c ă şi însuşi c â n d a a v u t n e v o e a s e l ă u d a , î a r ă ş s'a n u m i t p r e
s i n e ş î n e b u n şi fără d e m i n t e , p i c e î n s ă , c ă voî m ' a ţ î silit s ă
m ă l a u d p e n t r u - c ă eu d e m â n t u i r e a v o s t r ă p u r t â n d grijă m a î
î n a i n t e , m ' a m l ă u d a t cu a c e s t e a ; c ă d e v r e m e a c e v e d e a m p r e
m i n c î u n o - a p o s t o l i î c ă c u l a u d e l e , ce-şî fac m i n c i n o s e , v ă a m ă ­
g e s c şi vă strică p r e voî, c a r î luaţi a m i n t e şi c ă s c a ţ i g u r i l e la
d î n ş i i , p e n t r u a c ă s t a şi e u a m j u d e c a t a m ă l ă u d a cu a d e v ă r u l
c ă t r e voi, p e n t r u a v d s t r ă m â n t u i r e ) . ^
8

C ă eu se c u v e n e a de voî a m e r e c o m e n d u i .
T r e b u e a , d i c e , m a l m u l t voî să n u m ă r a ţ i i s p r ă v i l e m e l e ş
l a u d e l e m e l e şi s ă le p o v e s t i ţ i şi s ă le l ă u d a ţ i , şi n u e u ; fiinc

) Vec}î şi. suptînsetrmarea 4icereî: „Deşi omul nostru cel din afarî
]

se strică" (II Cor. IV, 16). . '

) Ve4î şi-suptînsemnarea 4 ' ' e î : „Că precum este scris: cela ce s<
s cei

laudă, întru Domnul laude-se" (I Corint. I, 31). •'

— 166 —
î n s ă c ă voî n u o a ţ i făcut a c e s t a , şi luaţi a m i n t e şi c ă s c a ţ i g u ­
rile la m i n c î u n o - a p o s t o l i î , p e n t r u a c e s t a şi eii l e - a m s p u s a c e s t e a
p e n t r u ca s ă n u v e a m ă g i ţ i d e dînşiî.
Că cu nimica sînt mal lipsit decât Apostolii ceî maî
mari, deşi nimica sînt.
Maî s u s a d ' P a v e l cu î n d o i t ă s o c o t e l ă , c ă eii s o c o t e s c c â
s

.nu m ' a m m i c ş o r a t î n t r u nici u n . l u c r u d e c â t A p o s t o l i i ceî m a î

m a r î (II C o r . X I , 5 ) ; î a r a c u m m a i h o t ă r î t o r i a d i s c ă n u m ' a m
lipsit î n t r u hîcl g n - l u c r u , a d e c ă rju a m r Ş m a s maî în u r m ă ,
:

n i c i m ! a m arătat"' m a i j o s i t d e c â t - A p o s t o l i i ceî mari- şi Vîtfel-

nicî, d e c â t P e t r u , clic, şi I o a n şi I a c o v . I n s ă şi a c e s t e a d i c e n -
d u - l e Iarăşi n u a u i t a t fericitul P a v e l sfîntul s e u obicelii al a-
d â n c e î s m e r e n i î şi î n d a t ă a a d a u s , m ă c a r d e ş i n u sînt n i m i c a
«deşi n i m i c a s î n t » . V e d î însă, o c e t i t o r î u l e , p r i c e p e r e a şi î n ­
ţ e l e p c i u n e a M a r e l u i P a v e l ; c ă c i n u se m a l a s e m e n e z â p r e s i n e ş î
c u m i n c î u n o - a p o s t o l i î , ci p r e a c e ş t i a nicî d e c u v î n t î n v r e d n i c i n d u - î
adeveirezâ c ă e s t e î n s u ş i c u c e î întâîii A p o s t o l i a s e m e n e a , şi
a ş a a r a t ă p r e sineşî c ă s t ă p â n e ş t e şi c o v î r ş e ş t e c u a d e v ă r a t p r e
m i n c r u n d - a p o s t o l i i şi c u c o v î r ş i r e . Şi p r e l â n g ă a c e s t e a a r a t ă
cu a c e s t e c u v i n t e c u m că C o r i n t e n i î o c ă r ă s c p r e vîrfelnicil A -
p o s t o l î , d e v r e m e c e şi p r e P a v e l c e l a s e m e n e a c u a c e e a îl aii
maî josit d e c â t p r e mincîuno-apostdlilJ
12. Ş i semnele Apostolului s'a lucrat întru voî.
Eii, d ' > c e n u
n i m i c a ; Iar v o î o C o r i n t e n i l o r , n u c ă u t a ţ i
s u l t

a c e s t a ci s o c o t i ţ i c ă nici u n s e m n din a c e l e c e h a r a c t i r i s e s c şi
r e c o m e n d u e s c p r e a d e v e r a ţ i î A p o s t o l i , n u a r ă m a s a nu-1 a v e a
şi e u ; c ă c i v o i înşi-vă sînteţî m a r t u r i , că t d t e s e m n e l e a d e v ă ­
r a ţ i l o r A p o s t o l i , l e - a m făcut şi le^am a r ă t a t v o u ă .
Intru tdtă răbdarea.
î n t â i u l h a r a c t i r i s i t o r s e m n al a d e v ă r a t u l u i A p o s t o l e s t e r ă b ­
d a r e a şi a suferi v i t e j e ş t e t d t e g r e u t ă ţ i l e c e i s e î n t â m p l a u luî.
V e d î î n s ă , o c e t i t o r î u l e , s m e r i t a c u g e t a r e a Marelui P a v e l , p e n ­
t r u - c ă cu o d i c e r e a r ă b d ă r e î , g h i c i t o r e ş t e a a r ă t a t şi a t r e c u t
a t â t e a p r i m e j d i i şi g d n e şi a t â t e a r ă z b o e şi a l e h r i s t i a n i l o r c e ­
lor d i n l â u n t r u şi a l e n e c r e d i n c i o ş i l o r c e l o r d i n afară, c â t e l e - a
c e r c a t . Şi c e e a c e e r a i s p r a v ă şi f a p t ă b u n ă a s a , a d e c ă r ă b ­
d a r e a s ă î n t r u t o t e ispitele c u o s i n g u r ă d i c e r e o a a r ă t a t . I a r
s e m n e l e şi m i n u n i l e , c a r e n u e r a u i s p r ă v i a l e s a l e ci a l e D a ­
rului luî D u m n e d e u , a c e l e a d i c c u m a i m u l t e dicerî şi n u m i r i
le-a a r ă t a t , că a s c u l t ă c e d i c e :
Prin semne şi minuni şi puteri. •
C e o s e b i r e a r e s e m n u l d e m i n u n e , a m s p u s la e p i s t o l i a c e a
c ă t r e R o m a n i ( C a p . X V , 1 9 ) , şi vedî a c o l o . P e n t r u c a s â n u
s o c o t e ş t i î n s ă c ă s e m n e l e a c e s t e a şi m i n u n i l e le-a făcut A p o s t o l u l
c a s ă facă b i n e n u m a i c e l o r b i n e s u p u ş i , p e n t r u a c ă s t a a a d a u s
şi a c e s t a « p r i n p u t e r i » ; căci p u t e r e a î n s e m n e z ă p r e m i n u n i l e a-
c e l e a c e le-a făcut A p o s t o l u l , s p r e a p e d e p s i p r e cei n e î n d u ­
p l e c a ţ i , a d e c â în c e c h i p a o r b i t p r e E l i m m a vrăjitorul şi a l t e l e .
V e d i î n s ă şi a i c e a , c ă c u p u ţ i n e c u v i n t e a a r ă t a t P a v e l p r e a t â ţ i a
m o r ţ i , a t â ţ i a l e p r o ş i , a t â ţ i a o r b i , a t â ţ i a î n d r ă c i ţ i şi a t â ţ i a alţii
c ă r o r a li s ' a u făcut b i n e p r i n facerile sale d e m i n u n i ; a s e m e n e a
şi a t â ţ i a , carî s ' a u î n ţ e l e p ţ i t c u p e d e p s i t o r e a p u t e r e a s a .
13. Câ ce este de care să fiţi mai lipsiţi decât cele-,
1-alte biserici?
P e n t r u a nu dice cine-va, că cu a d e v ă r a t m ă r e eşti, o P a ­
v e l e , î n s ă n u ai fâcut a t â t e a , c â t e a u fâcut ceia-l-alţî A p o s t o l i
la c e l e - l - a l t e b i s e r i c i ale h r i s t i a n i l o r , p e n t r u a c ă s t a r ă s p u n d e
a i c e a şi d i c e A p o s t o l u l : « c e e s t e d e c a r e s ă fiţi m a î lipsiţi?»
A d e c ă ce aveţî mai puţin voi Corintenii d e c â t cele-l-alte bise­
rici? A u d o r m a i p u ţ i n e d a r u r i a ţ î l u a t , d e c â t e a u l u a t c e i a -
l-alţî hristianî, c e a u c r e d u t ? N u , c u a d e v ă r a t , ci aţi l u a t î n -
t o c m a şi a s e m e n e a d a r u r i c u ceia-l-alţî.
Fără.numai câ Însumi eii nu v'am amorţit (îngreuiat)
pre voî, dăruiţi mie acesta nedreptate.
C u îngreuiată inimă, înfruntăză aicea A p o s t o l u l p r e Corin­
t e n i , d i n d că d e ş i p r i h ă n i ţ i , o C o r i n t e n i l o r , p e n t r u - c ă n u v ' a m
c e

a m o r ţ i t , a d e c ă n u v ' a m î n g r e u i a t ca' s â i a u c e - v a c h e l t u i a l ă d e
la v o i p e n t r u t r e b u i n ţ e l e m e l e , ci a m p r o p o v e d u i t E v a n g h e l i a
luî C h r i s t o s la voi fără nici o p l a t ă , p e n t r u a c ă s t a c e r e r t ă -
c î u n e d e l a v o î ; e r t a ţ i - m i a c e s t a g r e ş a l ă şi n e d r e p t a t e c e v ' a m
f ă c u t . C u p r i n d e î n s ă cuvîntul a c e s t a î m p r e u n ă şi l a u d ă a C o ­
r i n t e n i l o r , fiind-că eî s o c o t e a u c ă s e n e d r e p t ă ţ e s c , p e n t r u - c ă
P a v e l nu a p r i i m i t s ă ia nicî u n l u c r u d e l a d î n ş i i .
1 4 . Iată a treia 6râ am, gata fiind de a veni la voi
şi nu ca să v e amorţesc pre voi, câ nu caut cele ale v 6 ş -
tre, ci pre voi.
P e n t r u a nu se arăta că adese-orl dice Pavel Corintenilor,
c ă n i m i c a l u a t d e l a dînşii, c u s o c o t e l a c a d e a c u m s ă î a , p e n ­
t r u a c e s t a d i c e , ă , n u căci n u I a u d e l a v o i n i m i c a , p e n t r u a-
c

c e s t a n u viu şi la voî, ci şi a d d u a o r ă a m v e n i t la v o î ) . 1

Ş i a c u m î a r ă ş g a t a . s î n t s ă viu, î n s ă n u c a s ă v ă î n g r e u e z şi
s â I a u c e - v a d e l a v o i şi p e u t r u - c ă n u a m s ă i â u , n u p e n t r u - c ă

>) Adecă precum a făgăduit întru întâîa trimitere la cap. XVI că are
să mergă la Corint şi a împlinit făgăduiala sa şi a mers a doua oră.
Am cjis însă a doua oră, jpentru-că cea întâîu a mers Pavel în Corint
când a propoveduit lor Evanghelia şi î-a întors la credinţă.
- 168.—
voî v ' a ţ î m â h n i , ' s ' a u c ă volii p r e c u p e ţ i , în s o c o t e l a v o s t r ă c ă
e u a m şâ Iau d e l a voî, c i , ' p e n t r u - c ă e u p r e v o i înşi-vă v e celîi
şi n u b a n i i s a u l u c r u r i l e v o s t r e ; eîi c a u t sufletele şi m â n t u i r e a
v o s t r ă şi n u b a n i i v o ş t r i . 1

C ă nu fiii sînt datori; a învistieri născătorilor, ci năs-

cetoriî fiilor.
F i i n d - c ă u r m ă t o r i i erai», a cjice C o r i n t e n i î , şi c u m ? N u e s t e
d r e p t , o. fericite P a v e l e , tot o d a t ă şi p r e n o î a n e a v e a şi
b a n i i n o ş t r i a-X .avea, a d e c ă a c e s t a e s t e c u d r e p t a t e . D r e p t a c e e a
c u a c e s t e a c e faci t u d e nu^ v o e ş t l a lua b a n i i n o ş t r i , a r â ţ î c â
n u n e i u b e ş t i ; p e n t r u a c e s t a , dic, a d u c e P a v e l u n silogism firesc
şi d i c e lor c ă n ă s c ă t o r i i . . s î n t d a t o r i a d a fiilor şi n u fiii n ă s - '
;

c ă t o r i l o r . î n ţ e l e g e î n s ă n ă s c ă t o r i p r e î n v ă ţ ă t o r i , a d e c ă p r e si­
n e ş î , îar fiiî, p r e u c e n i c i / a d e c ă p r e dînşiî, şi a r a t ă cu p i l d a
a c e s t a , c ă î n s u ş i p l i n e ş t e d a t o r i a s a şi face l u c r u n e a p ă r a t , c â n d
n u Ia d e l a dînşiî ) . 1

1 5 . Eu însă prea cu dulc6ţă me voîu cheltui pentru su­

fletele vdstre.
E i i , d i c e , n u n u m a i n u volii l u a n i m i c d e l a voî, ci î n c ă volii
şi d a v o u ă ; c ă a c e s t a m s e m n & z ă d i c e r e a «voîu c h e l t u i » . D a r c e ,
dic c ă volii c h e l t u i b ă n i p e n t r u v o î ? ci î n s u - m î eii, d i c e , m ă voîu
c h e l t u i p r e s i n e - m î , a d e c ă d e v a c e r e t r e b u i n ţ a şi t r u p u l m e i i
a-1 c h e l t u i , n u m e v o î u m â h n i , ci p r e a c u d u l ţ e ţ â îl voîu c h e l t u i
şi îl. volii d a m o r ţ e l , p e n t r u m â n t u i r e a s u f l e t e l o r v d s t r e .
Deşi maî mult îubindu-ve pre voî şi maî puţin îu-
bindu-me.
Şi a c e s t c u v î n t îl d i c e P a v e l c u p r i h ă n i r e , î n s ă şi c u d r a ­
g o s t e ; căcî c e d i c e ? m ă c a r d e ş i eîi t d t e a c e s t e a le fac, a d e c ă
şi b a n i n u îaii şi t r u p u l meu. îl c h e l t u e s c p e n t r u voî, î n s ă voi
v ă Iubiţi d e c ă t r e m i n e m a î m u l t , Iar p r e m i n e voi m ă lubiţî
m a î p u ţ i n , şi n u m a î m u l t , p r e c u m d a t o r i a d r a g o s t e î c e r e , c a r e
s e h o t ă r ă ş t e c â e s t e a ş e d a r e c e s e d ă în l o c u l a ş e d ă r e î . V e d î
însă, î u b i t u l e , c â t e t r e p t e a r e l u c r u i şi f a p t a b u n ă a M a r e l u i
P a v e l : a) S e c u v i n e a , P a v e l a lua d e l a C o r i n t e n î , şi .nu a l u a t ;
b) c â şi c u t o t e c ă e r a lipsit şi a v e a t r e b u i n ţ ă , n u l u a ; c) c ă
n u a l u a t şi în v r e m e a c â n d e r a d e faţă şi p r o p o v e d u î a lor
şi nicî c â n d e r a la a l t ă p a r t e şi p r o p o v e d u î a ; d ) c ă nu n u m a î
c ă n u lua, ci î n c ă şi d a ; e) şi n u p r o s t d a , ci şi cu filotimie,
p e n t r u - c ă d a lor d i n l i p s ă ; f) c ă d a , n u n u m a î b a n i , ci şi în­
s u ş i p r e s i n e ş î ; g) c ă s e d a p r e s i n e ş î , c e l o r c e n u îl îubîaîi p r e
el a t â t a ; h) c ă m ă c a r d e ş i eî n u îl îubîaîi p r e el a t â t a , el însă

>) Insă şi fiiî sînt datori să învistierescă pentru născătorii lor, adecă,
a odihni bătrâneţea lor -şi a-t hrăni, când vor avea trebuinţă,
— 169 —
îi î u b i a p r e ei cu c o v î r ş i r e . P e n t r u a c e s t a , b i n e a dis p u r t ă ­
t o r u l d D u m n e d e u M a x i m «că H r i s t i a n i î lui C h r i s t o s a d e c ă ,
e

p r e t o ţ i ÎI i u b e s c c i r c u r ă ţ i e , î n s ă n u d e t o ţ î s e I u b e s c » , î a r ,
p r i e t e n i i lumeî, nici d e t o ţ î s e i u b e s c ; şi cei c e sînt aî luî
C h r i s t o s , p â n ă la sfîrşit p ă z e s c ţ i n e r e a d r a g o s t e i n e c u r m a t ă ; iar
cei aî l u m e î , p â n ă c e u n u l altuia p r i n l u m e îşi g r e ş e s c ( C a p .
L V I I I al s u t e i a p a t r a d i n c e l e p e n t r u d r a g o s t e ) .
'r iBi i r i s â ' fie, e u nu y ' a r n î n g r e u i a t p r e v o i ; e i meş-..
'ţf^gâj^|î.Miiid," c u a m ă g i r e v'am l u a t p r e voî ). 1

:
';'Ji'7V fe'"cum-*vâ -prin' a n e - v a d i n cel- ce am tritms/Ia
;

v o î v'am j e f u i t p r e , . v o î ?
î n ţ e l e g e r e a d i c e r e l a c e ş t i a d e faţă e s t e a c e s t a : fie, d i c e , c ă
eii n u v ' a m jefuit nicî a m l u a t c e - v a d e l a voî, ci p o t e a r p r o ­
p u n e c i n e - v a , c ă e u n e l u â n d n i m i c a d e l a voî, c u a c e s t a a m
înformăluit ca u n p r e a viclen, ca cu faţa m e a s â c e r ă s ă îa

) -însemneză, că Marele Vasilie cţicerea , cu amăgitură pre voî v'am luat"

J
r

simplu luându-o, în.loc de: cu amăgitură am venit la voî şi cu acesta

că nimic luând dela voî, cu metodul acesta, v'am amăgit şi am propo­
veduit la voî Evanghelia luî Christos, acesta dj.c aşa luându-o cjice - de-
obştie că vicleşugul şi minciuna şi obiceiul cel' amăgitor este urâtă luî
Dumnecjeu şi omenilor, când cine-va formălueşte o vrăşmăşie, şi min­
ciună şi amăgitură, nu pentru folosul seu, 'sau pentru facerea ele bine
a altora, saii pentru vre o altă iubitore de cmenî iconomie, ci pentru
vătămarea şi paguba altora precum diavolul- g. întrebuinţat asupra 6-
menilor acest fel de amăgiturî şi de minciună, .şi precum Cain asupra
fratelui seu şi Iesavel asupra luî Navute, şi pre;;um Iudeii asupra Dom­
nului. Au întrebuinţat însă şi mulţî drepţi şi sfinţi amăgitură şi minciună
saii maî bine a cjice, au întrebuinţat metod drept cu carele cu dreptate
şi înţelepţeşte au ascuns pre adevărul, au făcut însă cele împrotiva vrăş­
maşilor şi a amăgirilor şi a minciunilor; câcî şi pre sineşî s'au folosit
prin metodul. aesta şi pre ceî-l-alţî precum Mc (si, carele a-djs luî Fa­
raon, că are să scotă pre norod în pustie pentru ca să slujescă luî
DumneZeu; şi măcar că scoposul era de a-î'.şlobocji desăvîrşit din ro­
bia Eghiptuluî; şi precum Samuil, căruia poriineindu-i-se de Dumnezeii
să ungă pre David, s'a făcut că se duce şă ridice jertfă luî Dumne­
Zeu, pentru ca să nu se primejduiască de Saul; precum şi David a
Zis către preotul Avemeleh, că s'a trimis de către Saul pentru o pricină
de nevoe, ca prin amăgitură acesta să se mântuiască pre sineşî ase­
menea şi când a mers la împăratul Anhus, s'a făcut că este nebun,
pentru ca să scape de. ceî de alt neam; precum laii a adăpat cu lapte
pre Sisara şi l'a priimit pre el în cortul seu şi apoî l'a omorât; aşiş­
derea şi Iudit s'a dus în cortul lui Olofern -şi cui amăgire l'a omorât
pre el pentru ca să scape pre Israilitenî. Deci asemenea aşa Z şi i c e

Apostolul Pavel, cu amăgire a mers la îudeî ca Iudeu ca pre ludei să

câştige; pentru acesta şi Z ' J meşteşugareţî fiind noî cu amăgire pre
c e
;

voî v'am luat, deşi pentru amăgiturile cele d» acest fel şi minunile nu
mincîunoşî, Zice, nicî amăgitori trebue a numi pre sfinţi, ci înţelepţi spre
bine şi proşti spre răutate (la Anastase Sinaitul întreb. 6).

— 170 —
d e l a v o î fraţii a c e î a , p r e c a r e i - a m t r i m e s l a v o î , şi a ş a cu a c e s t
fel d e b u n m e t o d e u s ă s c o t d e l a v o î şi î a r s ă m e a r ă t c ă n u
a m l u a t . S o c o t i ţ i d a r şi v e d e ţ i d a c ă a c ă s t a c e d i c , s ' a făcut
şi e s t e a d e v ă r a t ă , c ă c i a r ă t a t e s t e c ă n u e a d e v ă r a t ă , nicî a m
î n t r e b u i n ţ a t eii u n m e t o d c a a c e s t a d e v i c l e n i r e . Jefuire î n s ă
îarăşî n u m e ş t e p r e a l u a c e - v a d e l a C o r i n t e n î p r i h ă n i n d u - î şi
r u ş i n â n d u - i p r e e i şi a r ă t â n d c ă d e ar fi şi l u a t c e - v a d e l a dînşiî
PaVel, e u s i l ă a f n* d a t , şi>qk.-Brah -B!ar'"ft"-jefiiin.d. -şi s ' â r fi, n e ­
d r e p t ă ţ i t ; - c ă - a c e s t a se i i u i ^ e ş W jefuire, "a Ty-a c i n e - v a lucrul
a l t u i a f â r ă - d e - a v o i *acela,i cSle-aCăşta " e r a p r e m a r e p r i h a n ă
C o r i n t e n i l o r , d e *ar fi s o c o t i t c ă s ă j e f u e s c p e n t r u c ă a r fi h r ă ­
nit p r e î n v ă ţ ă t o r u l lor.
18. A m rugat pre Tit şi am trimis împreună pre fra­
tele; nu cum-va v'a jefuit ce-va TÎit pre voi?
Şi a c e s t c u v î n t c u o c a r ă îl d i c e P a v e l ; n u a m t r i m i s , d i c e ,
şi a m r u g a t p r e T i t s â v i e la voî, a r ă t â n d c u a c e s t c u v î n t , c â ,
şi d e a r fi l u a t T i t c e - v a d e l a dînşiî, c u d r e p t a t e a r fi luat,
fiind-că r u g a t a m e r s , d a r î n s ă şi c u t o t e c ă a fost r u g a t şi a
m e r s , Iarăşi a r ă m a s c u r a t şi n u a l u a t n i m i c a ; a t r i m i s î n s ă
P a v e l şi p r e a l t frate î m p r e u n ă c u T i t , p r e c u m a d i s l a C a p .
VIII s t i h . 2 8 , p r e c a r e l e unii îl d i c s ă fi fost. L u c a , saii m a i
adevărat Varnava.
Aii nu cu acelaşi duh am umblat noî?
A d e c ă n u a m p e t r e c u t lâ v o î t o ţ i , şi eii şi a c e î a c u a c e -
lăş d u h o v n i c e s c d a r ? D a r , î n s ă , n u m e ş t e p r e s t r î m t o r a r e a a d e c ă
c e o suferia şi î n s u ş i şi cel-l-alţl, n e v o e a v e n d şi t r e b u i n ţ ă , şi
a n u l u a n i m i c a . Şi c u t o t e c â i s p r a v a a c e s t a a fost a luî P a v e l
şi a celor-l-alţl, d a r î n s ă t o t u l îl d ă l a D u m n e d e u , c a p r e u n
d a r ăl luî, fiind-că p r i n d a r u l şi p u t e r e a lui D u m n e d e u , o a
isprăvit.
Au nu pre aceleaşi urme?.
N i c i p u ţ i n c e - v a , d i c e , a u e ş i t d i n d r u m u l m e i i , T i t şi fraţiî
cei î m p r e u n ă c u dînsul, ci î n t r u t o t e aii a r ă t a t şi a u p ă z i t a-
c e e a ş l a m ă n u n ţ i m e c a şi eu.,' şi p e t r e c e r e . V e d î î n s ă , I u b i t u l e , c ă
P a v e l n u n u m a î p r e sine-şl s e p o v ă ţ u l a a u m b l a c u o a m ă n u n ­
ţ i m e c a a c ă s t a , ci î n v ă ţ a şi p r e A p o s t o l i i c e l c e e r a i i c u d î n s u l
s ă n u Ia n i m i c a şi s â s e s p u r c e c u l u a r e a nici a u n u i o r î - c e
lucru m ă c a r şi d r e p t d e a r . f i .
19. Iarăşi socotiţi că ne desvinovâţim la voî? înaintea
luî Dumnezeu, întru Christps grăim.
S'a t e m u t P a v e l n u c u m - v a s ă s e p r e p u e c â îî c o l o c h e v s ă ş t e
( l i n g u ş e ş t e ) p r e dînşiî şf p e n t r u a c ă s t a <Jice, c ă n u le d i c e m a-
c e s t e a p e n t r u h a t â r u l v o s t r u şi d u p r e î n v o i r e , nici l e d i c e m a-
- 171 -
c e s t e a p e n t r u c a s â n e d e s v i n o v ă ţ i m şi s ă n e r e c o m e n d u i m p r e
î n ş i - n e la voî, n u ; ci le g r ă i m şi le d i c e m a c e s t e a , a t â t a cu n e -
p ă t i m i r e şi c u a d e v ă r u l , c a c u m l e - a m d i c e î n a i n t e a luî D u m n e ­
z e u , celuî c e v e d e şi a u d e t o t e î n t r u C h r i s t o s , a d e c ă p r i n Iisus
Christos ). 1

I n c â t n u m a i c e l e c e s ' a u f â c u t le d i c e m şi p r e c u m s ' a u fă­

c u t , fără a d ă o g i r e , s a u s c ă d e r e , şi a c e l e a c e s ă c u n o s c d e n e
a m ă g i t u l o c h i u l lui D u m n e d e u şi n u c a s ă m e r e c o m ă n d u e s c
e u p r e s i n e - m î , p r e c u m şi la î n c e p u t u l t r i m i t e r e ! , însu-şi a c ă s t a
o a cjis.
Iar tdte Iubiţilor, pentru a vdstră zidire ). ?

N u a dis, c ă p e n t r u a c e s t a a m făcut t d t e a c e s t e a şi n u o a m
l u a t d e l a voî n i m i c a , p e n t r u - c ă voî s î n t e ţ î n e p u t i n c i o ş i la c u g e ­
t a r e şi s c u m p i , c ă c i a ş a s e f ă c e a c u v î n t u l m a î î n f r u n t ă t o r ; ci
l e - a m făcut, d i c e , t d t e a c e s t e a p e n t r u a v d s t r ă z i d i r e , a d e c ă ,
p e n t r u a n u v ă z m i n t i d e m i n e şi s â d i c e ţ î c ă e u p r o p o v e d u ­
e s c c a s ă a d u n b a n i şi p e n t r u a c e s t a n u î a u , p e n t r u n e z m i n -
t i r e a . v o s t r ă şi p e n t r u folosul v o s t r u .
2 0 . Câ me tem, ca nu cum-va viind să ve aflu pre
voî precum nu v e voesc şi eu sâ me aflu voue precum
nu me vreţi.
V e d i , o c e t i t o r î u l e , c e fel d e p u r t a r e d e grijă şi p ă r i n t e s c ă
d r a g o s t e a v e a M a r e l e P a v e l c ă t r e h r i s t i a n î ? Alţii g r e ş a u şi a c e s t a
d e t r e i orî fericitul s e t e m e a p e n t r u dînşiî. N u a d i s î n s ă h o t ă ­
r î t o r , ci î n c ă î n d o i n d u - s ă ; , n u c u m - v a , d i c e , s ă viu la C o r i n t
şi s ă v ă aflu p r e voî acest-fel p r e c u m n u v ă v o e s c a d e c ă sâ
v ă aflu p ă c ă t u i n d şi s t r i c a ţ i şi d u p r e u r m a r e s â fiu silit a m ă
afla şi e u v o u ă acest-fel, p r e c u m n u m ă v r e ţ i , a d e c â s ă m ă
aflu la voî c e r t ă t o r şi p e d e p s i t o r şi s ă v ă p e d e p s e s c cu p u t e ­
r e a Sfîntuluî D u h c e a c e r t â t o r e .
N u cum-va gîlcevî, pizme, mînii, întărâtârl, grăirl de
reu, şoptirî, mândrii, nestatornicii ). 3

M a i î n t â î u s e c u v i n e a p u n e A p o s t o l u l la c a l e umflările şi
m â n d r i i l e , câcî p r i n a c e s t e a s e m â n d r e a u C o r i n t e n i i î m p r o t i v a
luî P a v e l şi c i n s t e a u p r e m i n c î u n o - a p o s t o l i î . D a r î n s ă p e n t r u a
') Teodorit însă aşa tâlcueşte cjieend: „Pote că şi desvinovăţirea să
socoteşte dovadă de prostime; ci noî, DumneZeu e. martor, că acestea
le Zicem de poruncile stăpânului Christos; că Zicerea „în Christos" este
în loc de: dupre legile lui Christos; că lege a luî este: „Că aşa să lu­
mineze lumina vostră înaintea omenilor ca să vadă faptele vostre cele
b u n e şi să slăvescă pre Părintele vostru, carele este în cerîuri" (Mat. V, 16).
*) Lipseşte aicea Zicerea „facem", dupre Teofilact adecă: „Iar tote, iubi­
ţilor, pentru zidirea vostră ie facem sau le lucrăm, dupre Teodorit".
3
) Aicea lipseşte Zicerea: întru voî vor fi.
— 172 —
n u s e p ă r e a c â c a u t â folosul s ă u şi i s b â n d i r e a s a p e n t r u â-
c e s t a , m a i întâîu a p u s la c a l e d e s p r e răul cel d e o b ş t e la
t o ţ i , a d e c ă d e s p r e p r i g o n i r i şi p i z m e , p e n t r u - c ă d i n p r i g o n i r i
şi d i n p i z m ă s e n ă ş t e a u ţa C o r i n t e n î t o t e c e l e - l - a l t e r e l e . Şi Ia­
răşi d i n a c e l e - l - a l t e r e l e , să a p r i n d e a u şi c r e ş t e a u m a l m u l t p r i ­
gonirile a c e s t e a şi p i z m e l e . I n t ă r î t a r e î n s ă să n u m e ş t e , c â n d
c i n e - v a cu c h i p p r i g o n i t o r c h î a m ă p r e c i n e - v â la v r e u n l u c r u ) .
1

Iar ş o p t i r e n u m e ş t e p r e c l e v e t i r e şi p r e d i a v o l i e , î a r m â n d r i i
p r e m o r a l u r i l e cele-, m â n d r e şi î n g â m f a t e ; s a u î n g â m f a r e şi u m ­
flare să. n u m e ş t e , c â n d m â n d r i a şi s l a v a d e ş a r t ă a j u n g e c u în­
d e l u n g a t a v r e m e a s e facă a d o u a fire.
2 1 . Nu cum-va iarăşi viind eu să me smerdscă Dura-
nedeul meu către voî.
A d e c ă d e s t u l e sint, d i c e , p e d e p s i r i l e c e l e d e m a i î n a i n t e şi
c e r t ă r i l e c e a m făcut, m ă t e m însă şi a c u m n u c u m - v a viind
la voi s ă fiii silit a v ă î n t r e b u i n ţ a ( t r a t a ) c u a s p r i m e şi a v ă
p e d e p s i , c ă s m e r i r e n u m e ş t e P a v e l a c e r t a -pre c i n e - v a m ă c a r ,
c u t o t e c ă mulţî a c e s t a o a u d e s l a v ă l o r -a p e d e p s i şi p r e ceî
c e g r e ş e s c şi p r e ceî n e s u p u ş i , cu p u t e r e a Sfintului D u h . N u a
d i s î n s ă ; mi c u m - v a s ă m ă s m e r e s c , c i : n u c u m - v a s ă m e s m e -
r â s c ă D u m n e d e u , p e n t r u c a s ă a r ă t c u a c ă s t a c ă şi p e d e p s a
p e n t r u D u m n e d e u a v e a s ă o facă şi n u p e n t r u sineşî şi p e n -

') Mar. Vasilie însă întrebat fiind: „Ce este gâlceava şi ce este întărîta-
rea", răspunde: „Gâlceava adecă este când cine-va pentru a nu se arăta maî
mic decât cine-va se sileşte a face ce-va, îar întărîtarea este a face cine-va
din cele ce sînt cu dovedire, sau cu slavă deşartă acoperindu-se şi a
întărită pre alţiî la cele asemenea, că şi Apostolul, une-orî adecă de în-
tărîtare pomenind pre. slava deşartă o uneşte, cjicend: nimica dupre gâl­
ceava, sau slava deşartă să fie, îar alte orî, maî întâia" pre slava puin-
du-o, dupre. dînsa şi pre întărîtare cu altă numire o aduge cjicend: „Să
nu ne facem Iubitori de slava deşartă, unii pre alţiî întărîtîndu-ne (Gal. V,
2 6 ; Hotar. LXVI, pre scurt). VerJÎ şi tâlcuirea jJicereî:"„Că nu unul să se
umfle maî- mult decât cei-l-alt" (I Cor. IV, 6). Şi cjicerea: „Şi voî umflaţi
sînteţî" (I Cor. V, 2).
Dice însă Teodorit că pentru înseşi patimile acestea PaveLprihăneşte
pre Corintenî şi întru cea întâia;Trimitere (Cap.TU, 1), că pomeneşte A-
postolul aicea şi despre grăirea de rău care este tot cuvîntul ce-nU" se
cuteză a se grăi înaintea fratelui, precum o hotărăşte acesta un deslu-
şitor în Pateric : „A djs un bătrân, că tot graiul ce nu pote a-1 grăi cine-va
înaintea fratelui său, grăirea de rău este". Iar Mar. Vasilie cjice: căcî când
-cine-va spune greşela celuî4-alt saii pentru-că pre însuşi acela să-l în-
drepteze, sau pre altul să-l folosescă, precum şi Pavel scria către Timo-
teî: „Alexandru, asemenea multe rele a pricinuit mie, de carele şi tu pă-
zăşte-te" atuncea, cţic este ertat a spune cine-va asupra altuia. Iar afară
y

de acesta de ar spune cine-va greşala altuia, pentru ca să-l vădescă pre

el, grăitor de reu este, măcar de ar fi şi adevărat ce se djce de el (Ho­
tar. XXV, pre scurt)".

- 173 —
t r u a s a i z b â n d i r e . Ş i d e n u a r fi fost D u m n e d e u î n mijloc şi
p o r u n c ă a lui D u m n e d e u , P a v e l nici o d i n i d r â a r fi voit a s e
a r ă t a a s p r u şi p e d e p s i t o r ; d i c ^ n d î n s ă : I J u r n n e d e u l meii, iş\ a-
r a t â fericitul c o v î r ş i t o r e a d r a g o s t e c e a v e a Către D u m n e d e u ,
fiind-că p r e D u m n e d e u l c e l o b ş t e s c a l j t u t u r o r o m e n i l o r , el p e n ­
t r u d r a g o s t e a îl î n s u ş e ş t e şi îl d i c e al s ă i i ) . 1

• Şi sâ plâng pre mulţi dintre cei ce aii pecătuit maî

înainte şi"nu^ s'au pocăit pentru necurăţenie ş i reutatea şi
irtVşr^n^reâ^..Care o ar f i ' - f â c u f e > ,•>''<•
Vecii) d c e t i t o r î u l e , a p d s t o l e ş t i l e şi p ă r i n t e ş t e l e î n d u r ă r i l e luî
P a v e l , p e n t r u - c ă el p l â n g e şi să t î n g u e ş t e p e n t r u p ă c a t e l e c e
le-aii făcut alţii. N u a d i s î n s ă , c ă a r e să p l â n g ă p r e t o ţ i , ci
p r e m u l ţ î . Şi n u c â a r e s â p l â n g ă pre c e i c e a u p e c ă t u i t p r o s t
şi d e o b ş t e , ci p r e c e i c e n u s.'au p o c ă i t , c ă c i c u a d e v ă r a t a c e i a
e r a u v r e d n i c i d e p l â n s şi d e t î n g u i r e , fiind-că a u r ă m a s în r a n a
p ă c a t u l u i şi n u s e v i n d e c a u . Vedi î n s ă că nicî p r e a c e ş t i nepo­
căiţi p ă c ă t o ş i îî a r a t ă a n u m e cari sînt, p e n t r u c a s ă facă; c u
c h i p u l a c e s t a l o r l e s n i c i o s ă î n t o r c e r e a şi p o c ă i n ţ a , căcî c â n d
s ă î n f r u n t ă z ă c i n e - v a a r ă t a t , s e o b r ă z n i c e ş t e şi fuge d e p o c ă ­
i n ţ ă . D r e p t a c e e a , p e n t r u a c e s t a p o m e n e ş t e şi p o c ă i n ţ a aicea
p e n t r u c a s ă o î n t r e b u i n ţ e z e e î şi ş ă o J u b e s c ă c e i c e a u p ă ­
c ă t u i t şi a ş a , c â n d v a m e r g e P a v e l în C o r i n t s ă n u - î pedep-
s e s c ă , nicî să-î c e r t e , nici s ă - i p l â n g ă , a d e c ă s ă n u s e î n t r i s t e z e
p r e s t e m ă s u r ă p e n t r u dînşiî. însemnară a i c e a d i c e r e a a c ă s t a d e s ­
p r e pocăinţă p e n t r u schizmaticil Novaţianl, cari n u priimeau
pocăinţa acelora ce dupre botez păcătuiau,' neaudind nebunii cu­
v i n t e l e a c e s t e a a l e lui P a v e l , c u c a r e p r i i m e ş t e p r e t o ţ î p ă c ă t o ­
şii l a p o c ă i n ţ ă . N e c u r ă ţ i e î n s ă vei î n ţ e l e g ş , i u b i t u l e , că e s t e t o t
p ă c a t u l , fiind-că fieşte-carele p ă c a t d e ş ă v î r ş i t face n e c u r a t p r e
a c e l a c e îl f a c e ) s a u s â î n ţ ă l e g i n e c u r ă ţ i e c u o s e b i t c h i p , fieşte-
a

c a r e r e a faptă d i n t r u p e ş t i l e m e s t e c ă r i şi î m p r e u n ă r i , c ă c i î n ­
t r e C o r i n t e n i n u e r a n u m a i u n u l c a r e l e c u r v i s e ( p r e c u m e r a cel
c e c u r v e a eii m a ş t e h a s a ) , ci m u l ţ i ş i în m u l t e feluri d e î n v e r ­
ş u n ă r i aflându-se. 1
. . :. ,

*) Vecii despre acesta la cap I al ceiî' cătră Roni, Stih 8 şi la supt-

însemnarea acestuia.
2
) Pentru acesta şi Solomon dice: „Omul. nebun şi fără-de-lege, ,.se
b u c u r ă de cele ce urăşte DumneZeu se sdrobeşte însă pentru necurăţia
sufletului" (Pild. VI, .16). Şi îarăşî „Ne curat.e-ite înaintea,Domnului,tot
cel fără-de-lege" (Pild. III, 32). Şi îarăşî „Ne curat este la Dumnecjeu tot
cel înnalt cu inima" (Pild. XVI, 6).
— 174.—
 C A P . XIII.

1. Iată acăsta a treîa 6fă vin la voî, pre gura a doi

marturî şi a trei va sta tot graiul (II L e g e XIX, 15).
P r e c u m D u m n e d e u î n g r o z e ş t e şi î n s p ă î m â n t e z ă p r i n c u v i n t e ,
că a r e s ă facă m u l t e r e l e , î n s ă t o t - d e - r j n a z ă b o v e ş t e d e a le
p u n e în l u c r a r e , a c e l e a cu c a r e î n g r o z e ş t e ' ) , c u un c h i p c a a-
c e s t a şi P a v e l u r m ă t o r u l luî D u m n e d e u , m ă i î n a i n t e m ă r t u r i ­
s e ş t e Şi î n g r o z e ş t e m u l t e , şj 'dîeie.: ca,.jpj?efiuni e s t e scris c ă h t a - ~
i n t e a ,a 2 şi a 3 m a r t u r î s e a d e v e r e ş t e : şi t a -întăritură t o t ă p r i ­
c i n a c e a cu î n d o i a l ă , cu a s e m e n e a c h i p , şi î n a i n t e a a t r u s t r e l e
v e n i r i l o r m e l e , a d o u a c a r e a m v e n i t , şi a u n e e a c a r e voui s â
o fac a c u m , v a s t a şi s e va a d e v e r i fieşte-care î n g r o z i t o r c u ­
vînt c e l-am g r ă i t î m p r o t i v ă v o s t r ă , d e n u vă v e ţ i p o c ă i , c ă
în loc d e m a r t u r î p u n e p r e a l ă u d a t u l A p o s t o l înfăţişerile s a l e .
2 . A m promis, şi prodic, ca cum aş fi fost faţă a doua
oră şi nefiind acum scriu celor ce mal înainte aii pă­
cătuit şi celora-l-alţî tuturor, că de voîu veni îarăşî, nu
voi ti cruţa.
Şi m a î î n a i n t e , d i c e , a m s p u s v o u ă , şi a c u m i a r ă ş i m a î î n a ­
i n t e s p u n v o u ă ; căcî, p r e c u m c â n d a d d u a o r ă a m fost v e n i t
în C o r i n t şi e r a m faţă, v ' a m p r o d i s , a ş a şi a c u m l i p s i n d d e l a
voi, m a l î n a i n t e dic p r i n s c r i s o r e a şi t r i m i t e r e a m e a a c e s t a . C ă ­
r o r a î n s ă l e p r o d i c ? A c e l o r a c e aii p ă c ă t u i t m a î î n a i n t e , le d i c ,
p e n t r u - c ă Ie t r e b u e î n d r e p t a r e ; iar c e l o r a - l - a l ţ î , c e n u a u p ă ­
c ă t u i t m a î î n a i n t e , le d i c p e n t r u c a s ă fie m a r t u r î aî c u v i n t e ­
l o r m e l e a c e s t o r a , şi c e p r o d i c ? C ă d e voîii v e n i Iarăşi a t r e î a
o r ă în C o r i n t , n u voîii c r u ţ a , nici m ă vojfj milostivi a s u p r a c e ­
l o r c e aii p ă c ă t u i t şi n u s ' a u p o c ă i t ; şi n u a <Jis c ă îl volii p e ­
d e p s i , ci a î n t r e b u i n ţ a t o p ă r i n t â s c ă d ' c e r e d e c r u ţ a r e şi d e
m i l o s t i v i r e , n u voîii c r u ţ a , «Jice: c ă d e v o i afla, d i c e , p e a c e ş t i a
n e î n d r e p t a ţ i , m a l m u l t n u voîu î n t â i a , ci î n d a t ă îî voîii c e r t a .
3. D e vreme ce căutaţi cercare de Christos cel ce gră­
eşte întru mine.
Cu multă mânie cu adevărat, însă dreptă, d i acestea A-
c e

p o s t o l n l , c e l o r c e îl d e f ă i m a ca p r e u n n e p u t i n c i o s şi d e n i ­
mica, 4ic£nd: d e v r e m e ce voiţi să cercaţi d e locueşte Chri-

*) Aşa adecă a îngrozit Dumne4eu pre Adam, că va muri îndată ce

,va mânca din pomul cunoştinţei reuluî şi al binelui, a murit însă prin
fapte, după 930 ani; a îngrozit că va da potop pre păment în vremea
luî Noe, ci a trecut dupre îngrozirea acesta 100 anî şi s'a făcut poto­
pul prin fapte, pentru ca prin Întâr4ierea acesta să dea vreme de pocă­
inţă omenilor.

-.176-
s t o s î n t r u m i n e , şi p e n t r u a c ă s t a m e luaţi în rîs c a p r e Un n e ­
p u t i n c i o s , şi c a p u s t i u d e d a r u l şi p u t e r e a luî C h r i s t o s , a t u n c e a
m e veţî cunoşte cu a d e v ă r a t , d e veţî r ă m â n e a n e î n d r e p t a ţ î .
A r a t ă însă Pavel cu acăsta, c ă cuvintele a c e s t e a îngrozitore,
s î n t c u v i n t e ale Sfîntuluî D u h , c e l u i c e l o c u e ş t e î n t r ' î n s u l , şi d a r s e
c u v i n e a s e t e m e d e el, fiind-că le g r ă e ş t e C h r i s t o s şi D u h u l
luî C h r i s t o s ) . I n s ă n u a r fi p e d e p s i t p r e C o r i n t e n i P a v e l , p e n ­
1

t r u c a să-î facă s ă c e r c e d a r u l şi p u t e r e a luî C h r i s t o s , c a r e

e r a î n t r u d î n s u l , ci fiind-că a c e i a f ă g ă d u i a u fără v i n d e c a r e şi
f ă r ă p o c ă i n ţ ă , p e n t r u a c ă s t a le d i c e , c ă , d e v o î u fi silit s ă v ă
p e d e p s e s c , a t u n c e a v e ţ i î n ţ e l e g e p r i n f a p t e şi p r i n l u c r u r i , c e r ­
carea ce o căutaţi, d e locueşte Christos întru m i n e .
C a r e l e l a voi n u e s t e n e p u t i n c i o s , ci p 6 t e i n t r u v o i .
P e n t r u c e P a v e l a a d a u s şi a d i s , c ă C h r i s t o s e s t e p u t e r n i c
î n t r u C o r i n t e n i şi c u t o t e c ă el p r e t u t i n d e n e a e s t e şi la t o ţ î
p u t e r n i c ? P e n t r u - c ă u r m a s ă fi c e r c a t C o r i n t e n i i şi m a i î n a i n t e
p u t e r e a luî C h r i s t o s . P e n t r u a c e s t a d i c e : c ă d i n c e l e c e p â n ă
a c u m a a ţ i c e r c a t , fraţilor, s ă c u n o ş t e c u a d e v ă r a t , c ă la voî n u
e s t e n e p u t i n c i o s C h r i s t o s ci p 6 t e , a d e c ă p o t e şi face m u l t e m i ­
n u n i şi p u t e r i , s a u şi a ş a s ă î n ţ e l e g i , c ă C h r i s t o s în v i a ţ a a-
c ă s t a a r a t ă v o u ă p u t e r e a s a p e d e p s i n d şi m u n c i n d p r e a c e i a
c e p o t a s e î n d r e p t a (şi n u v o r a d e c ă ) , p e n t r u c a să nu vă
p e d e p s ă c ă în c e a - l - a l t ă v i a ţ ă . I a r la c e i n e c r e d i n c i o ş i în v i a ţ a
a c e s t a n u îşi a r a t ă p u t e r e a s a c e a s c h i n g i u i t a r e , î a r î n t r u c e a -
1-altâ v i a ţ ă , o v a a r ă t a a c ă s t a a s u p r a a c e l o r a ) . A r a t ă î n s ă p r e
8

l â n g ă a c e s t e a şi c u a c e s t e c u v i n t e P a v e l c u m c ă d e ş i a r e s ă
p e d e p s ă s c ă p r e c i n e - v a , n u v a p e d e p s i însuşi, ci C h r i s t o s cel
c e î n t r u d î n s u l l ă c u e ş t e , şi g r ă e ş t e , şi l u c r â z ă .
4. C ă ş i d e s ' a r e s t i g n i t d i n n e p u t i n ţ ă , c i v i a z ă d i n
p u t e r e a luî D u m n e d e u .
Mulţî s e s m i n t e s c d e d i c e r e a a c ă s t a a luî P a v e l , d a r î n v a ţ â - t e ,
t u , c e l a c e c e t e ş t î a c ă s t a , c ă s e elice n e p u t i n ţ a a) b o i a c e a a
t r u p u l u î , s ă (|ice b) n e p u t i n ţ a , p u t r e j u n e a c e a în c r e d i n ţ ă şi n e -

*) Pentru acesta şi dumne4eescul Chrisoştom cjice: „Că de acesta adese­

ori maî mult decât la tote la sfîntul sufletul acela (al lui Pavel) alerg, căcî
trebnice ore-care şi dumnecjeeştî legi sînt graiurile luî Pavel, că nu Pavel
este cel ce grăeşte, ci Christos cela ce mişca pre sufletul luî; că prin
acela grăeşte tote câte acela le a cjis" (Cuv. cum că lucrul de primej­
die e a vorbi spre har, tom. VIII). Ve4î şi 4'cerear. „Eu 4 , nu Dom­ i c

n u l " (I Corint. VII, 12), în suptînsemnare. Ve4î şi 4icerea: „De se pare :

cuî-va a fi proroc sau. duhovnicesc, cunoscă cele ce scrie voue, că po­

runcile Domnului sînt" (I Corint. XIV, 37). Ve4î şi la începutul cărţeî
către cetitor. , ' :

*) Ve4î 4 i a : „Judecându-ne însă, de Domnul ne pedepsim" (1 Cor.

c e r e

XI, 32).
— 176— •
deplinătatea, p r e c u m dicerea ceă ăpostolescă, a d e c ă : p r e cel
s l a b în c r e d i n ţ ă sprijiniţi-l ( R o m . X I V , 1 ) ; s e elice şi c) n e p u t i n ţ ă :
v r ă ş m ă ş i i l e şi p r i m e j d i i l e şi n e c i n s t e l e şi c e l e a s e m e n e a , d e s ­
p r e care a dis maî sus Pavel c ă : «Bine-voesc întru neputinţe,
şi în n e c a z u r i » (II C o r . X I I , 10). D e c i d u p r e a t r e i a î n s e m ­
n a r e a n e p u t i n ţ e i , s e d i c e c ă d e n e p u t i n ţ ă s'a r ă s t i g n i t , fiind-că
a suferit v r ă ş m ă ş i a şi p r i m e j d i a şi o c ă r i l e şi p a t i m i l e ; c ă c î a c e s t e a
t o t e s e p a r c e l o r m a i m u l ţ i o m e n i , c ă s e fac d i n n e p u t i n ţ a o m u l u i
ce le pătimeşte. Deci p r e c u m n e b u n i e n u m e ş t e Pavel p r o p o -
v e d u i r e a E v a n g h e l i e i , n u c ă d o r cu a d e v ă r u l e s t e n e b u n i e , ci
c ă c i a ş a s e n u m e ş t e d e ceî n e c r e d i n c i o ş i şi d e E l i n i , c u u n c h i p
ca- a c e s t a d i c e şi a i c e a , c ă D o m n u l l i s u s C h r i s t o s s'a r ă s t i g n i t
d e n e p u t i n ţ ă din c e e a c e s e s o c o t e ş t e d e n e c r e d i n c i o ş i şi d e
I u d e i (că p e n t r u a c e s t a d i c e a u eî « p r e alţiî a m â n t u i t , Iară p r e
sineşî n u p o t e a s e m â n t u i » M a t . X X V I I ) . N e fiind î n s ă n e p u ­
t i n ţ ă c u a d e v ă r a t ) v i a z ă î n s ă C h r i s t o s din p u t e r e a luî D u m ­
1

n e d e i i , a d e c ă a T a t ă l u i , î n t o c m a a d i c e din p u t e r e a s a . C ă c î
t o t e ale T a t ă l u i s î n t şi a l e F i î u l u i ; şi d e a ' n d ă r ă p t u l : t o t e a l e
Fiîuluî sînt şi a l e T a t ă l u i , şi ale însuşi lui C h r i s t o s , saii m a î
b i n e a d i c e : şi î n s u ş i F i i u l d u p r e D u m n e d e i r e e s t e p u t e r e a
T a t ă l u i , p r e c u m d ' c e P a v e l : « P r e C h r i s t o s p u t e r e a lui D u m ­
n e d e u şi î n ţ e l e p c i u n e a lui D u m n e d e u » (I C o r . I, 2 4 ) . D e c i şi
C h r i s t o s î n s u ş i p r e sineşî s'a s c u l a t , p r e c u m a şi d i s m a l î n a i n t e :
s t r i c a ţ i l ă c a ş u l a c e s t a , şi în t r e i dile îl voîu. r i d i c a (Ioan II, 19).
A c e s t e a t d t e î n s ă P a v e l ie d i c e , fiind-că îl d e f ă i m a u c a p r e u m i l
c e e r a g o n i t , şi se v r â ş m ă ş u î a şi s e p r i m e j d u î a şi fiind-că eî îl
s o c o t e a u , c ă t o t e a c e s t e a l e p ă t i m e ş t e d i n s l ă b i c i u n e şi din
n e p u t i n ţ ă ; a r a t ă a p o i , c ă şi C h r i s t o s n u s'a v ă t ă m a t n i m i c din
p ă r u t a s l ă b i c i u n e şi n e p u t i n ţ a a c e s t a .
î ) Că deşi se cjice neputinţă, compogorîrea luî Dumnecjeu Cuvîntuluî,
dupre care şi s'a răstignit, însă nu prost neputinţă, ci neputinţă cu ne­
mărginire putehîică şi dumnecjeesc stăpânitore; de acesta Sf. Dionisie
Ariopag. compogorîrea acesta o a numit nemărginit puternică bunătatea
dumnecjeeşteî stăpânitore neputinţe (Cap. III, despre dumnecjeeştile nu­
miri). Iar Fotis aşa tâlcueş'te cţi rea: „Pentru neputinţele nostre şi pă­
ce

catele, cel tari şi fără de păcat s'a răstignit sau de neputinţă precum
cjiceau Iudeii, că pre alţii a mântuit, iară pre sine nu pote a se mântui"
(Mat). Iar Theodorit cjice: ,>Din neputinţă s'a răstignit, precum de voî
urmeză a se socoti: că de căutaţi cercare, apoî şi crucea socotiţi că de
neputinţă o a suferit". Şi îarăşî acestaşî: „Că deşi patima cruceî o-a su­
ferit, pentru muritorea Are; ci viază, şi viaţă este, ca Dumnecjeu, şi Fiu.'
al luî Dumnecjeu. Şi în scurt a cjice, fiind-că Christos era Dumnecjeu
şi om, dupre ceea ce era om s'a răstignit pentru neputinţa omeniei sale
ceiî'pătimitore şi muritore, iar ca Dumnecjeu s'a sculat şi viază, pentru,
puterea şi lucrarea a-tot-puterniceî Dumnecjeireî sale. Despre care' vecjî la .
suptînsemnarea cjicereî; „Câ nu am judecat de a vedea ce-va întru voî"
(I Cor. II, 2), ceea ce i\ice acolo dumnecjeescul Maxim.

— 177 —
Tom. n.
 icUcă ş i noî n e p u t i n c i o ş i s î n t e m î n t r u d î n s m . ci vom
i p r e u n ă cu d î n s u l d i n p u t e r e a l u î D u m n e d - e u I n t r e voi.
i o I A p o s t o l i i lui C h r i s t o s , d i c e , s î n t e m n e p u t i n i i c ş i î n t r u
, a d e c ă n e izgonim şi n e v r ă ş m â ş u i m şi n e p r i a i e j d u i m ;
e s t e a s î n t n e p u t i n ţ a c e o d i c e , îar «întru d î n s u l •> a d i s , a-
p e n t r u î n s u ş i C h r i s t o s şi p e n t r u p r o p o v e d u i r e a lui, le p ă -
i acestea; Q - p r e c u m el n i m i c s'a p ă g u b i t d i n v r ă ş m a ş i e
.1 v î n d a r e şi d i n patimile c a r e a s u f e r i t ; a ş a nici n o i A -
)lîî Juî, dintre ace&îe» nicî urt j eu. :yphi l u 8 . , C i m a i a l e s
v
;

v i e ţ u i i n t r u "dînsM, -adecă» .ne r ? o m -/ajâa'-s4ebjrui$ ' d e n o t e .•

tăţile c u p u t e r e a însuşi lui C h r i s t o s . P e n t r u c e ? P e n t r u v o i
jbntru folosul v o s t r u . C ă a c e s t a î n s e m n ă z â d i c e r e a : « I n t r e
. P o t e î n s ă şi eii a c e s t e c u v i n t e î n s p â i m â n t e z â p r e C o r i n -
, A p o s t o l u l : c ă d e ş i s o c o t i ţ i v o i c ă n o i sin tern n e p u t i n c i o ş i
i a b l , d a r s ă ştiţi c ă s î n t e m vil şi p u t e r n i c i întru''voî, a d e c ă
i a v e p e d e p s i d e nu v e v e ţ î î n d r e p t a ) , 1

5. P r e î n ş i - v e i s p i t i ţ i - v e d e s î n t e ţ î î n t r u c r e d i n ţ ă ) , , p r e
2

î-ve c e r c a ţ i - y e ) .3
,• i
Bi c e d i c p e n t r u slne-mi, c ă C h r i s t o s l o c u e ş t e şi g r ă e ş t e î n -
. m i n e , şi c ă a m p u t e r e s ă v e p e d e p s e s c , i a r celuîa c e s ' a
itignit î n s ă u r m â n d u - î , n u v e p e d e p s e s c ? Şi v o i înşi-ve, d e
v o i , s ă v ă c e r c e t a ţ î p r e înşi-ve, veţî v e d e a şi v e ţ i c u n o ş t e
C h r i s t o s l ă c u e ş t e în inimile v o s t r e , d e aveţi' c r e d i n ţ ă î n t r ' î n -
[1 (că c e î c e c r e d e a u a t u n c i , făceau m i n u n i si luaii d a r u r i o s e -
t e ale Sfîntuluî D u h î n d a t ă c e s e b o t e z a u , şi d u p r e c u r m a r e ei
i n o ş t e a u c u a d e v ă r u l , şi c u s i m ţ i r e d u h o v n i c e s j î ă . s i m ţ e a u , c u m
*) Şi. Fotie tâlcuind cţicerea acesta 4ice: „Nu ne defăimaţi pre noî, căcî
s vedeţi izgonindu-ne şi nenumărate rele pătimind, că şi Christos s ' a
îfăîmat restignindu-se, ci sculâhdu-se din morţi, hpte câte a vrut a
acut. Şi noî încă, cele ce pătimim, pentru el le pătimimy încă deşi pâ-
imim, el însă viază, şi pote, şi noî împreună cu dînsul.,,şi viem, şi p u -
fcrnicî sîntem a face, ceea ce voim întru voi,; că chulţş dreptăţi avem
[supra vostră de veţî fi nesupuşi.
*). La altele se cjiee: „De staţi în credinţă". - :
3
_ ) Iar înţeleptul Fotie acesta voeşte a se ceti întrebătoreşte, adecă:
},Ore nu cum-va pre înşi-ve ve ispitiţi de sînteţî în credinţă? 6re nu
bum-va pre înşi-ve ve cercaţi? Căcî de a caută încă, • ceccj&T a de Christos
cel ce grăeşte întru mine, şi încă a nu fi desevîrşit • î n c r e d i n ţ a ţ i că întru
mine învăţătorul vostru grăeşte Christos ce este alta, fără numai să cjei- 1

fcaţî şi pre înşi-ve de sînteţî credincioşi, şi se ve îndoiţi pentru voi înşi-ve?

jSau maî bine a 4'ce, că nicî ca cum ştiţi de se "află Christos; întru voî ?
'Căci de nu este Christos înlăuntru în învăţătorul vostru, precum soco­
tiţi, cu mult maî vîrtos nu este întru voî, întru ueemeii mei?. Dar pen-
, tru ce, djce, nu cunoşfeţî că este întru voî Christos Ucex» v'&,*ţmbogăţi
• cu feluri d e daruri, fără numaî că pentru relele vostre fapte y'aţî făcu
netrebnici pre sine-ve şi v'aţî lipsit de darurile ce. v'a dat Christos.

- 178 -
c ă D a r u l şi C h r i s t o s t o c u e ş t e şi l u c r e z ă î n l â u n t r u , î h inimile l o r ) J
saii p r 6 s t a şi o b ş t e s c a c r e d i n ţ ă î n t r u t o ţ i , saii c r e d i n ţ a s e m n e l o r
şi a m i n u n e l o r , c a r e e s t e m a i o s e b i t ă şi m a i ale" s ă , c e s e d a
la u n i i ; în c â t d e .locueşte î n t r u voi şi l u c r e z ă C h r i s t o s , î n t r u
voî c a r i s î n t e ţ î u c e n i c i i m e i , cu m u l t m a l v î r t o s l o c u e ş t e şi l u ­
creză întru mine, carele sînt învăţătorul vostru.
A u nu v e cundsteţî pre sine-v6, că lisus Christos este
întaru •yoI?'"Flrâ~nutaal dfc"1sftfc§6$I n e t r e b n i c i .
. ' Ş i ' n u Ve stiţî,.dicje,'. pre-. 'sine-ve., - c ă . ' C h r i s t o s l o c u e ş t e î n ­
; :

l â u n t r u î h i n i m i l e v6stre?,^AFară ImpXoi, d e -sînteţî n e t r e b n i c i ,

a d e c ă afară n u m a i d e . a ţ i p e r d u t d a r u l s e m n e l o r şi a l m i n u n i l o r
c e l e făceaţi, c a r e l e D a r fără d e a l o c u i C h r i s t o s î n l ă u n t r u , n u
se d ă ; - g h i c i t o r e ş t e însă a r a t ă aicea Apostolul, c u m - c ă Corin­
t e n i î eraii s t r i c a ţ i la v i a ţ ă , căcî m u l ţ i d i n t r e dîhşiî a v e a u c r e ­
d i n ţ ă , n u aveaii î n s ă p r e l u c r a r e a şi p u t e r e a m i n u n i l o r , fiind-că
îşi s t r i c a s e r ă v i a ţ a lor şi curăţia, c u p ă c a t e l e . P e n t r u a c e s t a d i c e
A p o s t o ţ u l , c ă p r e c u m s e v e d e , n u vă c u n d ş t e ţ î p r e s i n e - v ă , c ă
C h r i s t o s l o c u e ş t e întru v o i ; şi n u l o c u e ş t e C h r i s t o s î n t r u v o î ,
fiind-că v ' a ţ i făcut n e t r e b n i c i ş i s t r i c a ţ i , c u v i a ţ a , d e p ă c a t e .
N u a cjis î n s ă h o t ă r â t o r c ă s î n t e ţ î n e t r e b n i c i , p e n t r u c a s ă n u - î
î n f r u n t e z e , ci o a dis a c ă s t a c u î n d o i a l ă şi c u m a î b l â n d c h i p :
d e n u cum-va sînteţî n e t r e b n i c i ' ) .
6. N ă d â j d u e s c î n s ă că veţî cundşte că noi nu sîntem
netrebnici.
M u l t ă s e v e d e î n f r i c o ş a r e a lui P a v e l şi î n t r u a c e s t e c u v i n t e ;
căcî d e v r e m e c e voî v r e ţ i s ă l u a ţ i c e r c a r e , d i > c e c
pedepsa
u

c e a ş face v o u ă , d e l o c u e ş t e C h r i s t o s î n t r u m i n e şi d e n u sînt
e u n e t r e b n i c şi s t r i c a t ; fiind, $ic, c ă o v o i ţ i a c e s t a , n ă d e j d u e s c
c ă m ă volii a r ă t a fără lipsă s p r e a v ă face d o v a d a a c ă s t a ,
c ă e u a d e c ă , n u sînt n e t r e b n i c , nicî a m p e r d u t d a r u l şi p u ­
t e r e a m i n u n i l o r , saii p e n t r u c a s ă d i c m a î v e d e r a t , voîii d o v e d i
v o u ă c u m - c ă eii n u m i ' a m s t r i c a t v i a ţ a c u p ă c a t e , c a ş ă s e
d e p ă r t e z e C h r i s t o s d e l a m i n e , ci a m v i a ţ ă a l ă s ă c u f a p t e b u n e

') îar Teodorit djcerea „netrebnici" o a tâlcuit, în loc de pustiiţi sîn­

teţî d e credinţă, că aşa Qice, că se cuvine voî a şti că pre însuşi stă-:
!

pînul .Christos îl aveţi locuind întru voî, că cela ce nu ..are acesta cu­
:

noştinţă, este pustiu de credinţă; că acesta o au 4's „netrebnici", că de

vreme ce cu puţin maî înainte a 4's că întru dînsul grăeşte Christos, î-£
învăţat pre eî că întru dînşiî locueşte şi umblă, dupre' prorocesca vestire
adecă acesta: „Voî sînteţî lăcaşul luî Dumne4eu celuî viii, precum a 4»'
Dmtine4 u, că voîu locui întru dînşiî, şi voîu umbla" (II. Cor. VI, 16)
e

;Ve4î si suptînsemnarea 4icereî: „A locui Christos cu credinţa în inimilf

vostre" (Efes. IO, 17). "
- 179 —
si p e n t r u a c ă s t a C h r i s t o s l o c u e ş t e I n t r u m i n e , c a r e l ă p r i n m i n e
va p e d e p s i p r e cel n e s u p u ş i d i n t r e v o i .
7. Me rog însă luî Dumnedeu ca sâ nu faceţi voî nici
un refl, nu ea noî să ne arătăm trebnicî, ci ca voi să
faceţi binele, îar noi sâ fim ca netrebnici.
V e d i , o c e t f t o r i u l e , î n d u r a r e p ă r i n t e s c ă şi d r a g o s t e a luî P a ­
v e l , u r m ă t o r u l u i lui C h r i s t o s ! E l s e d e f ă i m a d e c ă t r e C o r i n t e n i
şi s e : lua în rîs, c ă n u a r fi a v u t nicî o p u t e r e şi d a r al Sfîntuluî.
D u h , ci c â n u m a i p r i n s c r i s o r i şi p r i n t r i m i t e r i s e m â n d r e ş t e , *
şi c u î o t e a c e s t e a P a v e l , p r e a i u b i t o r u l d e fii, în l o c d e a-î
p e d e p s i şi d e a-I s c h i n g i u i î n d a t ă , el însă n u n u m a i î n t â r d i a z ă
şi z ă b o v e ş t e p e d ă p s a , ci î n c ă s e r d g ă lui D u m n e d e u , nici C o ­
r i n t e n i i să p ă c ă t u l a s c ă , nicî el s ă a j u n g ă în n e v o e d e a-i p e d e p s i ,
p e n t r u ca e â , dice, nu m ă sîrguesc d e a m ă a r ă t a ales întru
p u t e r e a c e a m c a s ă v ă p e d e p s e s c , ci a c ă s t a m ă s â r g u e s c , c a
voî s ă faceţi b i n e l e t o t - d e - u n a , şi d e a ţ î şi p ă c ă t u i t v r e o d a t ă ,
î a r ă ş î sâ v ă p o c ă i ţ î , şi d e v e ţ i face voî b u n ă t ă ţ i l e a c e s t e a , e u
i u b e s c a fi n e t r e b n i c , a d e c ă eii i u b e s c s ă m ă s o c o t e s c d e voi,
c ă s î n t n e p u t i n c i o s şi n u a m p u t e r e , n e a f l â n d p r i c i n ă v r e d n i c a
p e n t r u c a să -vă p e d e p s e s c şi s ă a r ă t p u t e r e a m e a . Şi b i n e a
d i s c a n o i sâ fim n u n e t r e b n i c i , ci c a n e t r e b n i c i , fiind-câ c u
a d e v ă r a t c u c h i p u l a c e s t a P a v e l n u u r m a a s e s o c o t i d e ceî
î n ţ e l e p ţ i n e t r e b n i c şi n e p u t i n c i o s , ci m a l m u l t t r e b n i c şi p u t e r ­
n i c , c â ceî î n ţ e l e p ţ i a v e a u a d i c e c â P a v e l a t â t a p o v ă ţ u e ş t e şi
î n v a ţ ă pre ucenicii săi, încât aceştia nimica greşesc. Insă p e n ­
t r u s o c o t i n ţ a c e l o r mulţî şi f ă r ă m i n t e a d i s , c ă voi faceţi b i n e l e
şi f a p t a b u n ă , şi noî s â n e s o c o t i m , c a n e t r e b n i c i ').
8 . Câ nu putem ce-va împrotiva adeveruluî, ci pentru
ade.ver.
P e n t r u ca s â n u s e a r a t e A p o s t o l u l c ă a c e s t e a le g r ă e ş t e
s p r e h a r u l lor. p e n t r u a c ă s t a dice: e u a c e s t e a le g r ă e s c şi le
fac cu s o c o t ă l â n u î u b i t d r e d e s l a v a d e ş a r t ă , şi fără î m p ă t i -
m i r e ; c ă a d e c ă , d e vă v o i u afla î n d r e p t a ţ i şi n e g r e ş i n d , n u v o i u
p u t e a c a să vă p e d e p s e s c ; ci şi d a c ă m ă voîu a p u c a e u s ă v ă
p e d e p s e s c , D u m n e d e u n u va a j u t a n e d r e p t e l m e l e s o c o t i n ţ e
şi a p u c ă t u r i , fiind-câ D u m n e d e u m i e m î - a d a t p u t e r e c a s ă
fac h o t ă r â r e şi s ă j u d e c c u a d e v ă r a t , şi n u s â h o t ă r ă s c î m p r o ­
t i v a a d e v ă r u l u i *). Şi face h o t ă r â r e şi j u d e c a c u a d e v ă r , a c e l a c e

' ) Acesteşî însă le c p Ş' înţeleptul Fotie.

c e

*) Din cuvintele acestea ale Apostolului ne înveţăm că Dumnecjeii n u .

ajută, nicî nu urmeză la pornirile cele fără cuvînt, ale arhiereilor ace­
lor ce pedepsesc şi. afurisesc, cu cărţile cele bisericeşti numite de bles-
terri, ceî ce pedepsesc cu afurisenii şi cu bisericeşti certări pre ceî ce .
— J80 —
b a t e şi p e d e p s e ş t e p r e cel v r e d n i c d e p e d ă p s ă şi d e bătae'.
I a r î m p r o t i v ă a d e v ă r u l u i h o t ă r ă ş t e cel c e . s e a p u c ă s ă p e d e p -
s e s c â p r e cel c e n u a g r e ş i t , nici e s t e v r e d n i c d e p e d e p s ă .
9 . Câ ne bucurăm când noi adecă sîntem slabi, Jar voî
sînteţî puternici.
Iarăşi s e a r a t ă P a v e l p r e s i n e p r i e t e n şi a p r o p i a t C o r i n t e n i l o r
c u c u v i n t e l e a c e s t e a , p e n t r u - c ă le d i c e : s ă n u s o c o t i ţ i fraţilor
câ m e m â h n e s c p e n t r u - c ă nu p o t s ă a r ă t p e d e p s i t d r e a m e a
p u t e r e î n t r u • v o i , c â n d . voî n u p ă c ă t u ţ î ; b a , nu m e m â h n e s c
p e n t r u a c ă s t a , ci m a i a l e s m ă b u c u r c â n d e u sînt s o c o t i t d e
s l a b şi d e n e p u t i n c i o s , căci n u p o t a ' m i a r ă t a p u t e r e a m e a
s p r e a p e d e p s i p r e v r e u n p ă c ă t o s d i n t r e v o i ; î a r voî v e ţ î fi
p u t e r n i c i , a d e c ă câxid voi n u veţî g r e ş i , şi v e ţ î fi î m b u n ă t ă ţ i ţ i ,
şi p e n t r u a c ă s t a n u aţi ţi s u p u ş i p e d e p s e i .
Acăsta încă o şi rog, a vostră întregime.
N u v o e s c şi i u b e s c n u m a î , d i c e , . e u a fi s o c o t i t d e n e p u t i n ­
c i o s , şi voî hristianil să fiţi p u t e r n i c i şi n e v i n o v a ţ i , ci şi p r e
l â n g ă a c e s t e a r o g şi Cer d e l a D u m n e d e i i c a s â fiţi n e v i n o v a ţ i
şi î n t r e g i a d e c ă depliniţi î n t r u faptele c e l e b u n e , şi nici a p u ­
c ă t u r ă şi p r i c i n ă s ă d a ţ i c a să v ă p e d e p s i ţ i .
10. Pentru acăsta, ne fiind faţă, acestea le scriu, ca
nu faţă fiind cu asprime'sâ vă întrebuinţez, dupre stă­
pânirea care o a dat mie Domnul spre zidire şi nu spre
risipire.
F i i n d - c ă m â l s u s cu c o v î r ş i r e î-a r ă n i t şi i-a î n s p â î m î n t a t p r e
Corintenî dumnedeescul; Apostol, pentru acăsta acum se des-
v i n o v ă ţ e ş t e şi d i c e , c ă p e n t r u a c ă s t a v ' a m scris a ş a c u înfrunr
t a r e şi î n s p ă î m î r i t a r e , p e n t r u - c ă v o e s c s ă r ă m â e î n f r u n t a r e a şi
î n s p â î m î n t a r e a m e a , p â n ă în s i n g u r e g o t e l e s l o v e şi c u v i n t e , şi
s ă n u vie î n t r u l u c r a r e şi în f a p t ă ; c ă c î , d e nu vă v e ţ i î n d r e p t a
voî, n e g r e ş i t vă voîu c e r t a c u n e m i l o s t i v i r e , fiind-că a d a t m i e
stăpânire ca acesta D o m n u l ; cu acest cuvînt însă arată că

nimica aii nedreptăţit; de acesta a cjis sfîntul Dionisie Ariopag: „Aşa

au şi arhiereii puteri afurisitore (adecă desparţitore dela biserică) ca
ceî ce sînt grăitori aî Dumnerjeeştilor dreptăţi, nu că dor Dumnecjeesca
incepătorie cea întru tot înţeleptă, bine a cţi > urma slujitoreşte por­
ce a r

nirilor lor celor fără cuvînt, ci că eî cu chip vestitor, mişcându-se de

Duhul, începătorul lucrărilor, pre cei judecaţi de Dumne4eu dupre cuviinţă
să-î despartă. Că luaţi, 4 i , Duhul cel Stînt;"orî cărora veţî lăsa păca­
ce

tele, se vor lăsa lor, orî cărora le veţî ţinea, ţinute vor fi; şi celui stră­
lucit cu Dumne4eesca descoperire (luî Petru) a întru tot bunului Pă­
rinte, îî 4ice cuvintele: orî ce veî lega pre păment, legat va fi în cerîurî,
vei deslega pre păment, deslegat va fi şi în Cerîurî (despre bisericesca
şi ori ce ierarhie). ~~
D o m n u l p e d e p s e ş t e şi c e r t ă p r e ceî c e p e c ă t u e s c fără î n d r e p ­
t a r e p r i n P a v e l , şi n u însuşi P a v e l s i n g u r . Insă. p e n t r u e a să
a r a t e iarăşi, c ă n u d o r e ş t e a-şî întfebuitaţa s t ă p â n i r e a a c e s t a ,
s p r e a certa p r e Corinteni, pentru_câeesta a adaus, c ă a luat
s t ă p â n i r e a a c e s t a , î n s ă n u s p r e risipire, ci s p r e zidire, a d e c ă '
c u m c ă D o m n u l n u v o e ş t e c h î a r cu d i n a d i n s u l c a să r i s i p e s c ă ,
a d e c â s ă c e r t e p n n mihfe p r e • o m e n i , fci v o e ş t e s ă ^ î z i d e s c ă ,
:

ad,ecă l e fâee bine, î n s ă Şi, a certa pre c e i c e r ă m â n neîn»

d r e p t ă ţ i , ş i ' - a c e s t a ^ f e • 2Î03ţQ-' şi'-^^ere.-'-â€''binie.-••'
j :
-i"••'>•.'.;
I I . D e c i fraţilor b u c u r a ţ i - v e . -
E i i , d i c e , a m făcut lucrul m e u , în c â t a m p u t u t şi v ' a m c e r t a t ,
şi v ' a m î n s p â i m î n t a t c a s ă v e î n d r e p t a ţ i , r ă m â n e î n s ă d e a c i l a
v o i s ă faceţi lucrul v o s t r u şi s ă v ă î n d r e p t a ţ i , c ă c i d e v ă v e ţ î
î n d r e p t a , v e ţ i d o b â n d i s t a t o r n i c ă şi n e v e ş t e j i t ă b u c u r i a c e a d i n
c o n ş t i i n ţ a v o s t r ă ; m ă c a r deşi v ' a ţ î m â h n i t p e n t r u î n t r i s t ă t o r e l e
cuvinte ce maî înainte le-am dis vouă.
Gătiţi-v<5.
A d e c ă faceţi-vă d e p l i n î , s a u î n d e p l i n i ţ i - v ă a t â t în d r e p t e l e
d o g m e l e c r e d i n ţ e i , c â t şi î n v i a ţ a şi p e t r e c e r e a c e a î n b u n ă t ă -
ţ i t ă , şi c â t e i s p r ă v i şi f a p t e b u n e l i p s e s c d e l a v o i , siliţi-vă a
le deplini. ^
Mângâîaţi-ve.
F i i n d - c ă eraii în C o r i n t m u l t e i s p i t e şi p r i m e j d i i , p e n t r u â-
c e s t a le d i c e a i c e a P a v e l s â s e m â n g â e f i e ş t e - c a r e l e şi d e s i ­
n e ş î , şi uniî c u alţii î n t r e d î n ş i î ; ci p r e l â n g ă a c ă s t a s ă s e m â n g â e
p e n t r u însăşi d e p ă r t a r e a r ă u l u i şi d o b â n d i r e a faptei b u n e ; c ă c i
m a r e m â n g â e r e e s t e a s e l ă s a c i n e - v a d e r ă u t a t e şi a l u c r a f a p t a
b u n ă , pentru m â n g â e r e a c e o pricinueşte conştiinţa c e a b u n ă ) . 1

A c e e a ş i c u g e t a ţ i - o , p a c e s ă aveţi.,
î n s u ş i a c ă s t a o a p o r u n c i t l o r s â o i a c ă şi; în e p i s t o l i a c e a
î n t â î a , a d e c ă a fi î m p r e u n ă c u g e t ă t o r i şi p a c î n i c i , fiind-că e r a i i
î m p ă r ţ i ţ i şi a v e a u d e s b i n ă r l î n t r e dînşiî. Este c u p u t i n ţ ă î n s ă
a c u g e t a c i n e - v a u n a şi a c e e a ş i c u a l t u l , d u p r e d o g m ă şi d u ­
p r e c r e d i n ţ ă , şi a n u a v e a p a c e c u cel-l-alt, d u p r e d r a g o s t e
şi d u p r e p e t r e c e r e . P a v e l î n s ă c e r e c u î n d a t o r i r e d e l a dînşiî
a m e n d o u ă , a d e c ă şi î m p r e u n ă c u g e t ă t o r i a fi d u p r e c r e d i n ţ ă şi
p a c î n i c i a fi î n t r e dînşiî d u p r e d r a g o s t e , şi d u p r e v i a ţ ă .
Ş i D u m n e d . e u l p â c e î ş i a l d r a g o s t e i va fi c u v o i .

*) Pentru acesta a djs Şi dumnecţeescul -Gsgorie al Niseî: nimica îrt,-

greueză pre suflet aşa, şi îl oboră jos, precum conştiiirţo pecatukiî, nici
a ş a îl înaripeză şi îl sue la cele prea înalte» ca căşdgarea drepjtăţeî~şi
a faptei bune (la tâlc. Evangheliei luî Mat., cap. XL, 10). j

- 182 -
 'Nu n u m a î P a v e l s f ă t u e ş t e şi p o r u n c e ş t e c e l e d e c u v i i n ţ ă h r i s -
tianilor d i n C o r i n t , ci şi ie r o g ă d e l a D u m n e d e u p r i n c u v î n t u l
a c e s t a , saii c u v î n t u l a c e s t a n u e s t e r u g ă c i u n e , ci e s t e o m a l
î n a i n t e v e s t i r e , c ă elice lor, c ă d e v e ţ i a v e a p a c e , n e g r e ş i t D u m ­
n e d e u v a fi c u v o î . C ă s e d i c e D u m n e d e u , D u m n e d e u al d r a -
g o s t e î , saii c ă e s t e p r i c i n a şi isyorul d r a g o s t e i , fiind-că D u m ­
n e z e u a 'arătat d r a g o s t e către, ribî cu c a v j ţ f j r e ; s a u p e n t r u - c ă
u n d e e s t e d r a g o s t e sfîntă, a c o l o este. şi l ^ . u n ; m e d e u r " ţ i s e p a r a t ă
-

c â s t ă p â n şi D o m n al d r a g o s t e i . A d e m e n e a ..şi Dmrrmedeâ-vs& ~
elice, D u m n e d e u al p ă c e î , sau. p e n t r u - c ă e s t e p r i c i n u i t o r şi i z v o r
al p ă c e î , saii p e n t r u - c ă a î m p ă c a t p r e c e l e c e r e ş t i şi p r e c e l e
p ă m â n t e ş t i , saii p e n t r u - c ă e s t e s t ă p â n şi D o m n al fiinţei p ă c e î ) . 1

12. I m b r ă ţ i ş a ţ i - v 6 u n u l c u a l t u l c u s ă r u t a r e s f î n t ă .
I m b r ă ţ i ş a ţ i - v e , d ' c e , u n u l c u a l t u l c u s ă r u t a r e sfîntă, p r e c u m
fraţii s ă r u t ă p r e fraţi, şi n ă s c ă t o r i i p r e fii, şi fiiî p r e n ă s ­
c ă t o r i , şi n u c u s ă r u t a r e v i c l â n ă şi a m ă g i t o r e , p r e c u m I u d a
a s ă r u t a t p r e C h r i s t o s ) ; fiind-că p e n t r u a c e s t a s ă r u t ă m u n u l
2

p r e altul, c a c u s ă r u t a r e a c e a d i n a f a r ă a t r u p u l u i , s ă a p r i n ­
d e m pre dragostea c e a din lâuntru a inimel mal mult; căci
din tote mădulările cele-l-alte ale omului, g u r a este care maî
m u l t u n e ş t e şi î m p r e u n ă Sufletele c e l o r c e s e I u b e s c ; p e n t r u
a c e s t a şi c â n d 6 r e - c a r l p r i e t e n i l i p s e s c în Ioc d e p ă r t a t la m u l t ă
v r e m e , şi î n t o r c e n d u - s e s e î n t â l n e s c , s e s ă r u t ă u n u l c u altul
î,n g u r ă , p e n t r u c a s ă a r a t e c u s ă r u t a r e a c e a d i n afară a g u r e î ,
p r e u n i r e a c e o a l u a t d i n l â u n t r u s u f l e t e l e l o r . î n c ă şi d u p r e
1

alte î n ţ e l e g e r i , fac hristianiî sfîntă s ă r u t a r e a a c e s t a , p r e c u m le

porunceşte Apostolul; d e vreme ce, p r e e n m dice d u m n e d e e s c u l
CHrisostom, fieşte-carele h r i s t i a n e s t e l ă c a ş d u h o v n i c e s c al luî
D u m n e d e u şi sfînt, p r e c u m d i c e a i u r e a fericitul P a v e l : « V o i
Sînteţî l ă c a ş al D u m n e d e u l u î c e l u i viii» (II C o r i n t . VI, 16),
fiind-că a r e î n l â u n t r u în i n i m a s a f i e ş t e - c a r e l e h r i s t i a n p r e d a r u l
Şfintul D u h , Iar u ş a şi f e r â s t r a l ă c a ş u l u i a c e s t u i a d u h o v n i c e s c ,
adecă a inimel hristianuluî e s t e g u r a ; d r e p t aceea p r e c u m hris­
tianiî o b i c î n u e s c d i n a f a r ă , a s ă r u t a uşile şi f e r e s t r e l e ale sfinţitei
biserici, c â n d o află p r e e a î n c u i a t ă , ' alţiî a d e c ă p l e c â n d u - s e
şi s ă r u t â n d d e - a d r e p t u l uşile, Iar alţiî, p r i n d â n d uşile b i s e r i c e î
l
) Vecjî şi djeerea „Dumnecjeul păceî va fi cu voî" (Filipseni IV, 9)
şi suptînsemnarea de acolo.
a
) Pecum şi Ioav voevodul oştilor luî David, cu vicleşug cerând săru­
tarea luî Amesaî, în loc de a-1 săruta 1-a omorât cu cuţitul care îl ţi­
nea ascuns în mână: „Şi a djs Ioav luî Amesaî, de eştî sănătos frate?
, Şi a ţinut dreptă luî Ioav barba luî Amesaî ca să'l sărut pre el; şi Amesaî
! nu- s'a păzit de cuţitul cel din mâna luî Ioav, şi a lovit pre el Ioav în
:

pîntece şi s'au versat maţele luî pre păment, şi nu a poftorit (a lovi) în-
tr'însul şi a murit" (II. Imper. XX, 9). ..

— 183 -
c u m a n i l e , şi c e l e d i n a i n t e a u ş i l o r , a p o i s ă r u t â n d u - ş i m a n i l e
c u c a r i a u a t i n s uşile, p e n t r u s f i n ţ e n i e a l o r ; — c u u n c h i p c a a-
c e s t a fiind-că şi d u h o v n i c e s c u l l o c a ş , a d e c ă i n i m a h r i s t i a n i l o r ,
e s t e î n c h i s ă , p e n t r u a c e s t a s e s ă r u t ă unii cu alţii cu gurile c e l e
d e p r e d i n afară, p e n t r u c a s ă s e s f i n ţ e s c ă ; fiind-că g u r a e s t e '
u ş a şi p d r t a p r i n c a r e i n t r ă C h r i s t o s în d u h o v n i c e s c u l l o c a ş ,
a d e c ă î n l ă u n t r u în i n i m a h r i s t i a n i l o r , c â n d s e î m p ă r t ă ş e s c cu
D u m n e d e e ş t i l e T a i n e , a d e c ă c u T r u p u l şi S â n g e l e luî C h r i s t o s ,
P o r u n c e ş t e însă p r e lângă acăsta Pavel hristianilor, sâ se să­
r u t e c a s ă r u t a r e sfînţă, a d e c ă l i m p e d e şi c u r a t ă d e t o t ă . p a ­
t i m a , şi n u c u s ă r u t a r e t r u p e s c ă , n e c u r a t ă şi s p u r c a t ă , p r e c u m
e s t e c e a p ă t i m a ş ă şi e r o t i c e s c ă ) ,
1

V e îmbrăţişază pre voi sfinţii toţî.

P e cel c e eraii faţă a d e c ă , ÎI u n e ş t e P a v e l p r i n sfînta s ă r u ­
t a r e a g u r e i ; î a r p r e c e i c e l i p s e a u , ÎI u n e ş t e p r i n o r a ţ i e ; c i şi
p r e a c e ş t i a g u r a l o r îî u n e ş t e , p e n t r u - c ă d i n g u r ă I a s ă o r a ţ i a .
13. Darul Domnului nostru Iisus Christos, şi dragostea
lui Dumnedeu şi Părintelui, şi împărtăşirea Sfîntuluî Duh,
fie cu toţi voî, amin ). 2

*) Pentru acesta diee auritul ritorul bisericeî, Ioan cel cu nume de dar:
„Fiind-că nu precum s'ar fi întâmplat, gura nostră se cinsteşte priimind
trupul cel stăpânesc; pentru acesta maî ales aicea sărutăm; audă ceî-ce
grăesc cele de ruşine, carî din inimă scot ocările şi înfricoşeză-se ce
n u m e îl fac de ruşine; asculte ceî ce sărută cu necuvincîoşie; - asculte
. ce a întrebuinţat prin gura ta DumneZeu, şi păzeşte-o pre ea nespur­
cată. De acesta şi biserica luî Christos are obiceîu din început, a se săruta
toţî hristianiî care se află la liturghie, cu sărutare sfîntă. Că Zice, Cap.
LVII al cărţeî a două a apostoleştilor aşeZemînturî: „Să Zică diaconul
cel ce stă lângă arhiereu: nu cum-va ore carele are ce-va asupra, ore
căruia, nu cum-va cine-va este cu făţărnicie. Şi îarăşî sârutaţi-ve unii cu
alţii bărbaţii; şi femeile unele cu altele cu sărutare întru Domnul". însuşi
acestaşî o Zice şi Canon 19 al soborului din Laodichea. „Dupre ce pres-
viteriî dau episcopului pacea (adecă sărutarea cea întru Christos), atuncea
să se dea narodnicilor pacea; şi aşa să săvîrşescă sfînta proaducere". Ci
şi dumneZeescul Iustin acesta împreună o mărturiseşte în a doua Desvi-
novăţire (Apologhie). Şi Climent Alexandrenul în a doua poveţuire.(a-
decă în Pedagog, Cap. II). Iar sfîntul Chirii al Ierusalimului, în Catichişis
al cincilea Zice, că sărutarea este semn că sufletele celor ce se sărută
sînt unite, şi că au izgonit dintr'însele totă pomenirea de reu: „Sărutarea
este semn că sufletele s'au curăţit şi că au lepădat t6tă pomenirea de
reii". Pentru acesta se scrie în Pateric: a Zis un bătrân că. de multe orî
Zicend diaconul: sărutafi-vă uniî cu alţiî, am văZut pre Duhul Sfînt în
g u r a fraţilor" (veZÎ şi pe Evstratie Argentul foea 275). Dar acest prea sfînt
şi prea vechîu obiceîu a lipstit acum din biserica luî Christos şi numaî
în Z m a
înyiereî se face (VeZî şi sfinţitul catichişis foea 117). Scrie însă şi
Xemfont în întâîa învăţătură a luî Chiru că şi Elinii cu sărutare se îm­
brăţişau unii cu alţiî. însăşi acestaşî o Zice şi Irodot în cartea sa.
*) Inseşî cuvintele acestea ale Apostolului le-au luat şi DumneZeescul
 F i i n d - c ă m a î s u s a u n i t P a v e l p r e t o ţ î h r i s t i a n i î in C o r i n t ,
p r e unii adecă,- cu s ă r u t a r e a , Iar p r e alţi cu o r a ţ i a , î a r a c u m a
r o g ă l o r d u p r e o b i c e i u l c e a r e a face în t o t e t r i m i t e r i l e sale,
le r o g ă , d ' )0 s a
fie cu. dînşiî D a r u l Fiîulul p r i n c a r e l e n e - a
m â n t u i t p r e n o i , şi nu prin faptele n d s t r e , c ă d u p r e H a r u l s e u
cel o s e b i t ; şi n u d u p r e d a t o r i e s'a j u n g h i a t l i s u s C h r j s t o s
p e n t r u m â n t u i r e a n o s t r ă . L e r o g ă să fie î n t r e dînşiî şi d r a g o s t e a
iui D u m n e d e u şi P ă r i n t e l u i , c u c a r e n e - a i u b i t p r e noi, şi a d a t
p r e u n u l n ă s c u t F i l e i s6fc p e n t r u n o î . C a c u m a r fi fost î n t r e b a t
î n s ă , d e u n d e s e p n c i n u e ş t e D ă r u i Fiîuluî ? R ă s p u n d e c ă s e p r i -
c i n u e ş t e d i n d r a g o s t e a P ă r i n t e l u i ; şi c e a i s p r ă v i t D a r u l a c e s t a
al Fiîuluî? Şi c e a d a t n o u ă ? P r e î m p ă r t ă ş i r e a Sfîntuluî D u h ,
d i c e , p r i n c a r e n e sfiiriţim c u v e n i r e a Sfîntuluî D u h , f ă c e n d u -
n e p ă r t a ş i luî, şi f â c e n d u - n e şi n o î d u h , n u d u p r e fiinţa, ci
d u p r e î m p ă r t ă ş i r e a Sfîntulul D u h . U n d e s î n t d a r , ceî c e t ă g ă -
d u e s c p r e D u m n e d e i r e a Sfîntulul D u h , şi d i c c ă n u e s t e D u m ­
n e d e i i , p e n t r u - c ă P a v e l la î n c e p u t u r i l e s c r i s o r i l o r s a l e , n u î m ­
p r e u n ă n u m ă r ă p r e el c u P ă r i n t e l e şi cu F i î u l ? C ă Iată a i c e a
a r ă t a t 1-a c o n u m ă r a t î m p r e u n ă c u T a t ă l şi c u F i î u l , şi d a r
Sfîntă T r e i m e deplin s-'a n u m ă r a t d e c ă t r ă P a v e l ) , d e c a r e Sfîntă
1

Chrisostom şi Marele Vasilie şi le-ati scris pre ele în sfinţitele Litur­

ghiile lor, cu care preotul în fieşle-care Liturghie rogă pre Dumnedeii
pentru hristianî cjicend: Darul Domnului nostru lisus Christos, şi dra­
gostea luî Dumnecjeu. şi. Părintelui, şi împărtăşirea Sfîntuluî Duh să
fie cu voî cu toţî.
J
) Teodorit însă tâlcuind acesta cjice: „Nu dupre despărţire le-a pus
acestea, nici unele adecă, le-a dat luî Christos, îar altele Părintelui şi
altele Duhului; dă de multe orî dragostea o a pus la Duhul şi împăr- .
tăşirea la Fiîul, şi Darul la Dumnecjeu şi Părintele; aşa şi în trimiterea
cea de maî înainte, lucrarea la Părintele puindu-o, dupre puţine cuvinte
pre acestaşî o a cjis Ia Duhul; alt-fel încă a pus şi rânduîala feţelor
nu răsturnând pre rânduîala cea pusă de Domnul (pote când a cjis el
ucenicilor să mergă să propoveduîască şi să boteze în numele Tatălui,
şi al Fiîuluî, şi al Sfîntuluî Duh) ci învăţând, că rânduîala numelor nu
. însemneză străinătatea fireî, sau osebirea putereî, saii a vredniciei lor".
Intr'un glas însă cu Teodorit-cjice şi Teologul Grigorie: „Acesteaşî (feţe
adecă ale Sfintei Treimi) Şi maî înainte se numără, şi în urmă se nu­
1

mără, şi împreună se numără-la Sfîntă Scriptură pentru întocmai cin­

stea a fireî" (Cuv. despre Sfîntul - Duh). Şi Iarăşi c j i „împreună cu ce:

Pavel să teologhisim cu cela ce s'a răpit întru al treilea cenţi, carele îm­
preună numărând pre cele 3 ipostasurî, şi acesta cu chip schimbător,
nu cu păzirea rânduelilor, pronumerând, înumărând, în urmă numărând
pre acelaş, pentru ca să arate pre cinstea cea întocmai a fireî". Ci şi
Marele Atanasie, punend înainte, însuşi djeerea acesta a luî Pavel, aşa
o tâlcueşte în epistolia cea către Serapion: „Că Darul cela ce se dă, în
dar, în Treime se dă, dela Părintele, prin Fiîul, întru Sfîntul Duh; pre­
cum din Părintele îasă prin Fiîul Darul cel ce se dă, aşa nu s'ar face
împărtăşirea dăreî între noî afară decât întru Sfîntl Duh, că de acesta

- 185 -
T r e i m e , o ! d e n e - a m p ă z i şi noî, ţiind d o g m e l e c r e d i n ţ e i , şi
p r i n fapte a r ă t â n d v i e ţ u i r e c u r a t ă şi n e s t r i c a t ă , p e n t r u c a s ă fim
d e s â v î r ş i ţ î cu a d e v e r a t , fiind b i n e şi s ă n ă t o ş i d u p r e a m â n d o u ă ,
şi r o b i d e s ă v â r ş i ţ i a r t â n d u - n e _ a t ^ l e s ă v â r ş i t u l u i D u m n e d e u în
T r e i m e , c ă r u i a s l a v ă fie în v e c u r e l e văcurilor. A m i n ) - 1

împărtăşindu-ne, avem dragostea Părintelui, şi Darul Fiîuluî, şi împăr­

tăşirea a însuşî Sfîntuluî Duh. Una dar se arată şi lucrarea Treimeî din
acestea;, că nu arată Apostolul a fieşte-căruîa ipostas despărţite şî ose­
bite cele ce se dau, ci că cele ce se dg.u, de Treime se dau şi tote
dela unul DumneZeu sînt" (la Tom. I a luî Vrienie, Cuv. IV, foea 68).
însemneză încă şi acesta, că Zicerea: „Datul Domnului nostru Iisus Chris­
tos şi cele-l-alte este o oraţie a luî Pavel, care cu însuşî m â n a sa o scria
în tote epistolele, dupre Teodorit; şi este î,n lc/p dfe obicinuita djcere:
fiţî sănătoşi, care şi noî o scrim la sfirşituf epistoliilor .nostre". Şi vedf
Ia sfîrşitul celei a II către Tesalonichenî. /
) Epistolia acesta a doua către Corinteuî s'a scris din. Filipî Mache­
l

donieî, prin Tit şi prin Luca, său" maî bine a diee prin Varnava. Şi yec\i
la Cap. VIII Stih. 19 al acestuîaşî.
— 186 —
A lui Teofilact Arhiepiscopului Bulgariei tâlcuire la trimiterea Apostolului Pavel
cea către Galatenî, tălmăcită din tălmăcirea pe prost a cuviosului părinte
Nicodim Atonitulul pe românie.

Pricina trimit erei ceiî către Galateni ), 1

dupre Chrisostom,
Teodorit, Teofilact şi Tcumenie..

Pricina pentru care scria Apostolul" Pavel trimiterea'-acesta,

este acesta: Galateniî )
z
mai întâiH s aii învăţat
1
de către Pavel
şi a credut în Christos, iar dupre ce s'a dus Pavel dela dîn­
şii, acei cari din Evrei creaseră, ţiind încă legea cea veche, şi
voind împreună a fi şi a se numi învăţători, învăţau pre cei-l-alţî
hristianî Galatenî, cum că trebue a se tăia împrejur, şi a păzi
serbările sâmbetelor, şi lunile noui, precum învaţă legea, puind
înaintea lor, că şi vîrfelnicul Petru şi Apostolii ceî ce sînt cu
dînsul, nu opresc aceste luări aminte ale legei şi obiceiuri. Şi
cu adeverat aceia nu le opreau acestea, nu dâră câ dogmatiseau
şi diceau că sînt bune acestea, şi vrednice de a se păzi, ci pen­
tru-că făceau compagorîre la neputinţa Evreilor celor de curând
luminaţîi la cari propoveduiaii Evanghelice lut Christos. Iar Pa­
vel, fiind-că propoveduîa la neamuri, nu avea trebuinţă de acest-
fel de compogorîre, îar. când a avut trebuinţă, atuncîa şi el a
făcut acesta compogorîre, şi a tăiat împrejur pre Timoteî (Fapt.
X V I , j ) şi însuşî el s'a curăţit dupre Legea Veche (Fapt, XI,
26). Dar amăgitorii aceia, adecă cei ce crezuseră Evrei, nespuina
pricinile acestea ale compogorîrei, pentru care Petru şi Apostolii
cei împreună cu^el nu opreau obicinuirele cele dupre lege, amăgeau
pre cei mai proşti Galatenî, şi prihâneau pre Pavel dicend, câ
el une orî tae împrejur, alte ori iarăşi surpă tăerea împrejur, ş<
alte orî altele propovedueşte,
Şi asupra tuturor aliceau, că nu se cuvine a ne încredinţa î%
Pavel, carele nici pre Christos l-a vădut trupeşte, nici a statui
x
) Acesta s'a scris, dupre Meletie, în anul 23 dupre înălţare, puţh
ce-va mal înainte decât cea către Romani, sau dupre alţii altmintre­
lea (La biser. Istorie).
*) însemneză, că Galateniî se numeau dela Galatia, ceea ce se află ît
Asia, îar Galatia îarăşî s'a numit dela Galiî ceî dela apus, adecă delc
ceî ce acum se foc Franţezî, câcî Galii eşind din Galia, povăţuitor fi­
ind lor Vren, s'au mutat în Galatia cea din Asia, şi întru alte locuri
pentru acesta Galatia acesta, maî înainte se numea Galo-Grechia, sat
Greco-Galia, şi în urmă s'a numit Galatia (Meletie în gheographit
foea 67). încă şi acesta maî însemneză, că Galatiile acestea, Galatia s
numesc dupre ceî grei din afară, precum 4ioe Teodorit, către care (Ga
laiie) a mers Crisc (II Timot. IV, 10).

-187.-- 1
.
ucenic al lui Christos de-a ârephd, ci este ucenic al ucenicilor şi
Apostolilor lui Christos, iar luî Petru şi Apostolilor celor cu dînsul,
se cuvine sâ urmăm, şi cele ce se fac de dînşiî sâ le prilmim.
Deci pentru tote acestea, aprindându-se cu sufletul, fericitul Pa­
vel, de rîvna, a scris trimiterea acesta, nu cu manile altora, dic-
tăluindu-o, precum a dictâluit tote cele-l-alte ale sale trimiteri, ci
cu însăşi sfîntă mâna sa, precum singur o 4^ ce
acesta: « Vedeţi
ce fel ele slove am scris voue cu mâna mea» (Gal. VI, II) ).1
Şi
procuvînfarea adecă, dupre Teodorit şi Teofilactj o scrie cu -multă
mânie,-şi mai 'tată- epistolia, căci a se arăta cine-va • tol~de~iină
blând şi blajin către ucenicii ceî ce au trebuinţă de certare, nu
este însuşire a unui înveţător adeverat ce voeşte a'şi folosi pre
ucenicii seî. Pentru Acesta şi Domnul mai întâiu fericind pre
Petru, în urmă l-a certat dicend: «Mergi în urma mea Satana,
că nu cugetezi cele ale lui Dumnedeii, ci cele ale omenilor»
(Mat. XVI, 16). Aşişderea şi pre ceî-l-alţi ucenici ai seî, fără
pricepere î-a numit, dicend: «încă şi voi fără pricepere sînteţî»
(Mat. XV, 16). Deci cu un chip ca acesta şi Pavel mai cu as­
prime a scris şi Corintenilor mai înlâîu, şi către Galatenii a-
ceştia actim. Şi mai întâiu respunde la ceea ce diceaiţ amăgitorii
aceia, pentru ca sâ surpe ipolipsul cel bun si numele lui Pavel,
câ adecă, cei-l-alţi Apostoli sînt ucenici ai lui Christos, iar Pa­
vel este al ucenicilor şi Apostolilor lui Christos ucenic, şi nu al
luî Christos, apoi îi laudă pre ei pentru curata credinţă şi dra­
goste ce au în Christos, şi apoi îî prihăneşte, pentru ce ca nişte
lipsiţi de minte s'aii. schimbat.
Scrie însă şi despre lege, şi despre credinţa cea dupre Avram,
şi dovedeşte atât din lege, cât şi din femeile tui Avram, că tâ-
erea împrejur şi tote ale legei, s'au dat până la ore-care vreme
şi apoi aii încetat dupre arătarea luî Christos, şi acestea dove-
dindu-le, îi sfâlueşte pre ei sâ nu îa aminte la cuvintele -amă­
gitorilor acelora, ci să pâzescă credinţa cea întru Christos şi da­
rul, carele dar strică pre tăerea împrejur cea dupre trup, şi aşa
sfătuindu-i pre ei întru bunele mor aluri, şi Id viaţă, sfîrşeşte
trimiterea 2
J. - 1
. ,/

*) Şi nu numai acesta epistolie, ci şi pre cea către Filimon cu mâna

sa o a scris dumnedeescul Pavel, şi arată acesta: „Eii Pavel am scris
cu mâna mea, eii voM răsplăti (către Filimon XIX).
) însemneză ca acesta epistolie este a 8-a dupre rânduîala şi anii
%

în care a scris Pavel trimiterile sale, adecă dupre cele doue către Te-
sal. şi dupre cele doue. către Corint, şi dupre cea I-a către Timo-
teî, şi dupre cea către Tit şi dupre cea către Rom., precum dice Teo­
dorit în procuvîntarea trimiterilor lui Pavel.
—»>şKJ—

— 188 -
 TÂLCUIRE. IA CEA CÂTRE RUTENI.
C A P . 1.
KIMEN (ADECĂ TEXTUL EPISTOLIEI).

i. Pavel Apostolul, nu dela dmenî, nicî prin om.

" T Â L C UI R E .
î n d a t ă la î n c e p u t u l e p i s t o l i e i a c e ş t i a s u r p ă P a v e l c ă n u e s t e
u c e n i c şi A p o s t o l (trimis) d e o m e n i , p e n t r u - c ă , d i c e , c â n u a fost
c h e m a t d e o m e n i , ci d e s u s , şi d e l a ceriii, şi n u p r i n v r e d r e - c a r e l e
o m , ci p r i n Iisus C h r i s t o s , fiind-câ 1-a b o t e z a t p r e el A p o s t o l u l
A n a n i a , d a r n u şi i - a . c h e m a t a c e l a la c r e d i n ţ ă şi la a p o s t o - ,
l e s c a e p a n g h e l m ă ' ci C h r i s t o s 1-a c h e m a t d i n c e r i u î n v r e m e
d e a m l a z ă - d i , p r i n înfricoşata a c e e a v e d e r e c e a s t r ă l u c i t m a i
mult decât sdrele {Fapt. IX). P e n t r u c e însă nu a dis P a v e l :
c h e m a t u l , p r e c u m s c r i e în c e a c ă t r e R o m . şi c ă t r e C o r i n t e n i
T r i m i t e r e , ci a d i s : P a v e l A p o s t o l u l , p e n t r u - c ă d e s p r e a c e s t a
e r a t o t ă p r i c i n a cuvîntuluî, fiind-că d i c e a u cel c e d e c u r â n d c r e ­
z u s e r ă d i n E v r e i , c ă P a v e l d e c ă t r e o m e n î s ' a a l e s A p o s t o l , şi
n u d e C h r i s t o s d e - a d r e p t u l , p r e c u m m a i î n a i n t e a m d i s la î n ­
c e p u t u l p r i c i n e i epistoliei a c e ş t i a . D e c î la "cuvîntul a c e s t a î m -
p r o t i v i n d u - s e P a v e l , a scris a c e s t a : A p o s t o l , a r ă t â n d c u a c e s t a ,
că n u e s t e u c e n i c al o m e n i l o r , nicî d e o m e n î a fost a l e s A -
postol.
Ci prin Iisus Christos şi prin Dumnedeu Părintele, ca­
rele 1-a sculat pre el, din morţî.
F a p t e l e A p o s t o l i l o r a r a t ă a d e c ă , c u m c ă P a v e l d e c ă t r e Sfîn­
tul D u h s ' a r â n d u i t A p o s t o l « c ă slujind, 4i >
ce
- e î
D o m n u l u i şi
postindu-se, a dis D u h u l cel Sfînt: osebiţi m i e d a r p r e V a r n a v a
şi p r e S a v l u la l u c r u l c a r e e u îî c h e m p r e e î » ( F a p t . XIII, 2 ) .
Aicea însă dice Pavel, că s'a r â n d u i t A p o s t o l d e către Părin­
t e l e şi d e F i î u l , p e n t r u c a s ă n e î n v ă ţ ă m n o i , c ă u n a e s t e s t ă ­
p â n i r e a a T a t ă l u i , a F i î u l u î şi a Sfîntuluî Duh, a Sfintei Treime!

— 189 -
ceiî n e d e s p ă r ţ i t e şi d e o fiinţă- Iar m a î a l e s c ă şi d e F i î u l s'a
t r i m i s , c ă însuşi a dis c ă t r e d î n s u l : « M e r g î c ă efi la n e a m u r i
d e p a r t e t e trimit» ( F a p t . XXII, 21). î n s e m n e z ă însă că p r o p u ­
n e r e a , p r i n , s e află a i c e a şi la T a t ă l , şi c ă m a i î n t â i u s'a r â n ­
d u i t d e P a v e l Fiîul p e n t r u ereticii a c e i a , c a r e l e i s c o d e s c a c e s ­
t e a , c ă fără o s e b i r e s î n t la P a v e l r â n d u e l i l e p r o p u n e r i l o r şi ale
d u m n e d e e ş t i l o r feţe a l e Sfinteî T r e i m i , p e n t r u - c ă î n t o c m a i sînt
d e o fiinţă, m ă c a r c ă firesca r â n d u î a l a a l o r s e c u v i n e a s e p ă z i
fără s c h i m b a r e , p r e c u m o a p r e d a n i s i t ; i o u e însuşi D o m n u l la
b o t e z , p r e c u m -scriiŞ M a r . Vasilie, p r e c u m şi a i u r e a a m dis.1),.
I n s ă în c u y i i n c î d ş a \ vren^'-apom)Sn,eşte.'P^vei d e m d r t e a şi Î n ­
v i e r e a luî C h r i s t o s , p e n t r u c a s ă î n d u p l e c e p r e G a l a t e n i să n u
m a î î a a m i n t e la l e g e şi la o b i c e i u r i l e l e g e î , fiind-că l e g e a nicî
u n folos a p r i c i n u i t l o r , ci s ă î a a m i n t e şi s â s e s u p u e luî C h r i ­
s t o s , c a r e l e a m u r i t şi s'a s c u l a t din m o r ţ i p e n t r u m â n t u i r e a lor.
Şi c ă a s e d e s p ă r ţ i eî şi a s e d e p ă r t a d e u n f â c e t o r d e b i n e
ca acesta, d e Christos adecă, este o faptă d e prea m a r e - n e -
m u l ţ ă m i r e . Şi d i c e P a v e l , c ă T a t ă l a s c u l a t d i n m o r ţ i p r e C h r i s t o s ,
u n a a d e c ă p e n t r u n e p u t i n ţ a s o c o t i n ţ e i G a l a t e p l l o r , şi a l t a iarăşi
p e n t r u - c ă la T a t ă l s e d a u , c a la r ă d ă c i n a şi p r i c i n a D u m n e d e -
i r e i , c â t e Fiîul l e l u c r e z ă şi l e - a făcut, fiind-că Fiîul n u e r a
n e p u t i n c i o s d e a' s e scula p r e sineşî d i n . m o r ţ î , c a r e l e a d a t
p u t e r e şi a l t o r a c a r e a c r e d u t în el s ă î n v i e z e m o r ţ i c u s i n g u r ă
u m b r a t r u p u r i l o r l o r . P e n t r u a c e s t a şi a d i s :
Stricaţi biserica
;<

a c e s t a şi în t r e i dile eii o voîii ridica p r e e a . . . . E l î n s ă o cHcea

p e n t r u lăcaşul t r u p u l u i s e u » (Ioan II, 1 9 ) . ;

2. Şi fraţiî toţî ceî împreună cu mine.

D e v r e m e c e a c e l c e c r e d u s e r ă din E v r e i p r i h ă n e a u p r e P a v e l ,
c ă . s i n g u r p r o p o v e d u e ş t e d e a s e s t r i c a L e g e a V e c h e şi o b i c e ­
i u r i l e cele a l e L e g e î , p e n t r u a c e s t a a r a t ă a c u m a i c e a , c ă a r e p r e
m u l ţ i alţi fraţi şi î m p r e u n ă A p o s t o l i , î m p r e u n ă p ă r t a ş i al a c e s -
t e e a ş î s o c o t i n ţ e şi conglăsUirl î n t r u c â t e scrie î n t r u a c e s t a e -
pistolie.
Bisericilor Galatieî.
Ved.I, o cetitorîule, m â n i a şi d u r e r e a fericitului P a v e l ! P e n ­
t r u - c ă n u a ' d i s c e l o r Iubiţi, celor sfinţiţi, nici b i s e r i c i l o r luî
11

D u m n e d e u , p r e c u m o b i c i n u e ş t e a s c r i e î n ce,le-l-alte epistolii,
ci p r o s t ă d i s : «bisericilor Galatieî».. F i i n d î n s ă c â a v e a i i d e s -
b i n ă r l ei şi .se o s e b e a î i u n u l d e altul, p e r s t r u a c e s t a d u p r e c u ­
v i i n ţ ă biserici m u l t e îl n u m e ş t e p r e eî, şi n u o b i s e r i c ă , î m ­
p r e u n ă î n s ă şi r u ş i n â n d u - I p r e el, c u n u m i r e a b i s e r i c e î , îl î n -

^.Vecţî despre aqesta la însemnarea djc ?î- »Iar acelaşi Dumnezeu

er<

lucreză tote întru toţî" (I Corint. XII, 6).

— 190 —
d e m n ă s â v i e în u n i r e ş i , în c o n g l ă s u i r e , d e v r e m e c e ceî c e
sînt d e s b i n a ţ î şi d e s p ă r ţ i ţ i în m u l t e p â r ţ î , n u p o t a s e n u m i
cu a c e s t n u m e al b i s e r i c e î , căci b i s e r i c a v o e ş t e s ă fie u n i r e şi
c o n g l ă s u i r e şi a d u n a r e î n t r u u n a ; şi vecii d e s p r e a c e s t a şi la
c e a I c ă t r e C o r i n t . C a p . I, stih 2.
3. Har v6ue şi p a c e .
F i i n d - c â G a l a t e n i î s e p r i m e j d u i a u a c ă d e a d i n d a r u l luî D u m ­
n e d e i i , fiind-câ l u a u a m i n t e la L e g e a c e a V e c h e şi la p â n d i -
rile l e g e i , p e n t r u a c e s t a P a v e l a i c e a r o g ă l o r D a r u l d e l a D u m ­
nedeii* Şi i a r ă ş i , fiind-că G a l a t e n i î s ' a u fâcut p r e s i h e ş ţ i v r ă ş m a ş i
c ă t r e D u m n e d e u , v o i n d să î n t ă r ă s c ă o b i c e i u r i l e legeî, p r e c a r e
D u m n e d e u le-a s t r i c a t şi le-a c o n t e n i t , p e n t r u a c e s t a c u n u m i ­
r e a p ă c e î îi î n t o r c e îarăşî p r e ei P a v e l la p a c e a c e a c u D u m ­
n e d e u ( V e d i şi t â l c u i r e a d i c e r e i « H a r fie v o u e » l a c e a I c ă t r e
C o r i n t . I, 3 ) .
Dela Dumnedeu Părintele.
D u m n e d e u , dice, s ' a făcut P ă r i n t e al n o s t r u ; p e n t r u c a r e
p r i c i n ă ? D e l a l e g e o r e ? la c a r e voi G a l a t e n i î luaţî a m i n t e c ă s -
e â n d gurile, ori d e l a b o t e z u l lui C h r i s t o s ? A r ă t a t c ă d e l a b o ­
tezul lui C h r i s t o s ; d e c i c u m voi v e î n t d r c e ţ î d e c ă t r e f ă c ă t o r u l
vostru d e bine Christos? însemneză însă a c ă s t a : «Dela D u m ­
n e d e u P ă r i n t e l e » , c ă e scrisă fără a r t i c o l , p e n t r u cei c e d i c
p r e Fiîul m a î j o s i t , fiind-că îl d i c e p r e el E v a n g h e l i s t u l I o a n
D u m n e d e u fără a r t i c o l , d i c e n d : «Şi D u m n e d e u e r a C u v î n t u l »
(Ioan I, 1).
Si dela Domnul nostru Iisus Christos.
N u e s t e , d i c e , o G a l a t e n i l o r , d o m n al n o s t r u al h r i s t i a n i l o r
L e g e a la c a r e voî luaţî a m i n t e , ci e s t e D o m n al n o s t r u Iisus
C h r i s t o s . Şi înseşi n u m i r i l e a c e s t e a î n c ă a l e D o m n u l u i sînt a-
r ă t ă t d r e şi înfăţişitore ale facereî d e b i n e c e a făcut n o u ă , c ă
Iisus s e n u m e ş t e p e n t r u - c ă n e - a m â n t u i t d e p ă c a t e , p r e c u m a
dis A n g h e l u l c ă t r e F e c î d r a M a i c ă : «Că a c e s t a v a m â n t u i p r e
n o r o d u l s ă u d e p ă c a t e l e lor» ( M a t . I, 21). Şi C h r i s t o s î n c ă s e
n u m e ş t e d e l a u n g e r e a Sfîntuluî D u h , c u c a r e s ' a u n s p e n t r u
noi, sfinţind p r e t o t ă firea n o s t r ă p r i n l u a r e a sa,* şi d ă r u i n d
n o u e d e a n e n u m i d e l a al s ă u n u m e h r i s t i a n î ) . 1

. 4. Celuîa ce s'a dat pre sineşî pentru pecatele nostre.

I a t ă c ă a i c e a d i c e P a v e l c ă C h r i s t o s s ' a d a t p r e sineşî d e
b u n a v o e şi s t ă p â n i t o r e ş t e p e n t r u p ă c a t e l e n o s t r e ; n u a slujit
d a r la i c o n o m i e p r e c u m d i c e a u A r i a n i i , c a u n r o b . D e c î c â n d
veî a u d i t u c ă C h r i s t o s s ' a d a t d e c ă t r e P ă r i n t e l e , c ă p r u n c ,

*) Despre numirea luî Christos vecjî la cap. I, 10 al celeî către Rom.,

la suptînsemnare.
- 191 -
d i c e , s'a n ă s c u t n d u e F i î u l şi s ' a d a t p e n t r u n o î (Isaia I X , 6),
s ă î n ţ e l e g i p r i n d a r e a a c ă s t a b u n a v o i n ţ ă şi p r i i m i r e a ' T a t ă l u i ,
p r e c u m şi T e o l o g u l G r i g o r i e a d d « C ă b u n a v o i n ţ a P ă r i n t e l u i
s :

s o c o t e ş t e - o a fi trimitere '» ( C u v î n t l'a N a ş t e r e şi la P a s h a ) . D e c i

1

C h r i s t o s s'a d a t p r e sineşî d e b u n ă v o e p e n t r u c a s ă n e s l o -
b o d â s c ă p r e noî d e p ă c a t e , d e c a r e l e g e a n u p u t e a a n e s l o -
b o d i . D e c i c u m voî G a l a t e n i î a ţ î l ă s a t p r e sloboclitorul v o s t r u
C h r i s t o s şi luaţi a m i n t e la l e g e , c a r e n i m i c a v ' a folosit p r e v o î .
C a s ă n e sc6tâ p r e n o î d i n v6cul a c e s t r e u d e a c u m .
A i c e a la a c ă s t a d i c e r e s a
e r e t i c i i M a n i h e î şi d i c , c ă I a t ă
r

că'.-Apostolul- a n u m i t răii p r e v e c u l a c e s t d e a c u m , a d e c ă p r e
v i a ţ a - a c e s t a , a n d s t r â . Insă nu e s t e înţelegerea aşa p r e c u m
:

s t r i c a ţ i i d e m i n t e a c e ş t i a d i c , c ă c î nicî dilele a c e s t e a d e si­

n e ş î sînt r e l e , câcî 4e r ă u t a t e a r e d r u m u l şi m i ş c a r e a s o r e l u î ,
c e l u î a c e face d i l e l e şi v r e m i l e ? S a i i c a r e r ă u t a t e p o t e a v e a -
t r e c e r e a d i l e l o r ? C u a d e v ă r a t nicî u n a . Nici d i l e l e , d i c , s î n t r e l e
d e sineşî, nicî v i a ţ a n o s t r ă e s t e r e a d e sineşî, c ă c î c u m a r fi.
e a r e a , d e v r e m e c e c u a c e s t a c u n o ş t e m p r e D u m n e d e i i şi c u
a c ă s t a l u c r ă m p o r u n c i l e luî, şi filosofim p e n t r u l u c r u r i viitore?
D e c i v ă c răii n u m e ş t e P a v e l p r e f a p t e l e c e l e r e l e şi p r e p r o -
a l e g e r e a o m u l u i c e a r e a şi s t r i c a t ă din c a r e s e fac l u c r u r i l e ;
câcî noi aşa obicînuim a d ' c e : r
dd a m a v u t a s t ă - d î , p r i h â -
e a

n i n d cu a c e s t a j n u d i u a şi v r e m e a ^ ci î n t â m p l a r e a şi f a p t a şi
r e u a n o r o c i r e , c e ni s'a î n t â m p l a t în d i u a a c e e a ) . P e n t r u a-
1

c e s t a C h r i s t o s n ' a m u r i t c a s ă n e o m o r e şi s â n e s c o t ă d i n
v i a ţ a a c e s t a , prefeum b â r f e s c M a n i h e i l , . ci p e n t r u c a s ă n e s l o -
b o d â s c ă d e faptele c e l e r e l e . C ă d e v r e m e c e m a î s u s a d i s ,
k

c ă C h r i s t o s s'a d a t p r e sineşî p e n t r u c a s ă n e s l o b o d â s c ă d e
p ă c a t e l e c e l e m a i î n a i n t e f ă c u t e d e n o i şi t r e c u t e , p e n t r u a-
c e s t a elice a c u m a i c e a , c ă şi în v i i t o r i m e n e - a s i p g u r i s i t p r e
n o î s â n u p ă c ă t u i m şi n e - a s l o d i t d e v i a ţ a c e a p â n g ă r i t ă şi
r e a . I a r l e g e a , la c a r e v o i G a l a t e n i î luaţi a m i n t e , nicî p ă c a t e l e
n o s t r e c e l e t r e c u t e le-a ş t e r s , nici ne-axi î n t ă r i t a n u m a î p ă ­
c ă t u i în v i i t o r i m e ) .
8
'
D u p r e v o e a lui D u m n e d e u şi P ă r i n t e l u i n o s t r u .
Fiind-că Galateniî socoteau câ d e vor lăsa L e g e a V e c h e se
v o r face n e a s c u l t ă t o r i luî D u m n e d e i i , p e n t r u a c e s t a î n d r â p t ă
P a v e l a i c e a p r e p u s u l a c e s t a , şi a r a t ă c ă v o e â luî D u m n e z e u P ă ­
r i n t e l u i e s t e c a s ă n e s l o b o d i m d e p ă c a t e şi d e m d r t e , p r i n F i î u l
s ă i i şi mi p r i n l e g e . Vecii î n s ă c ă n u a d i ş c u m c â F i î u l n e - a
s l o b o d i t d u p r e p o r u n c a lui D u m n e d e u P ă r i n t e l e , ci d u p r e v o e a
J
) Vecjî şi tâlcuirea djcereî: „Că cplele rele" (Efesenî V, 16).
?) Vecjî şi tâlcuirea şi suptînsemnareâ cjicereî: /„Că pecatul pre voî nu.
v e va stăpâni, că nu sînteţî sub lege, ci sub dar" (Rom. VII, 15).
— 192 —
lui, a d e c ă d u p r e b u n a - v o l n ţ ă ; d i c ă n d insă, P ă r i n t e al n o s t r u p r e
Dumnedeii, îarăşî n e a d u c e a m i n t e d e făcătorul n o s t r u d e b i n e
C h r i s t o s , c a r e p r e P ă r i n t e l e săii cel firesc l'a f ă c u t şi al; n o s ­ :

tru P ă r i n t e d u p r e dar. Decî c u m voi, o Galatenilor, vă d e p ă r ­

taţi dela un făcător d e bine ca acesta ?
5. Căruia slava, în vecurile vecurilor, Amin.
L a nicî al u n e e a a l t e e a epistolii î n c e p u t a p u s P a v e l p r e A m i n ,
fără n u m a î la s i n g u r a a c e s t a , p e n t r u c a s ă a r a t e c ă c u v î n t u l
săii 1-a sfîrşit şi c ă d e s t u l e sînt c â t e a dis s p r e p r i h â n i r e a G a l a ­
t e n i l o r ; c ă a d u c e n d u - i e a m i n t e m a î s u s d e n e n u m ă r a t e l e faceri
d e b i n e ale luî D u m n e d e u , d e - c ă t r e . c a r e s e ' o s î n d e a u G a l a t e n i î ,
fiind-că l ă s a s e r ă p r e d ă t ă t o r u l a c e s t o r a şi f ă c ă t o r u l d e b i n e all o r
C h r i s t o s , a p o i m i r â n d u - s e şi î n s p ă î m â n t â n d u - s e p e n t r u a c e ş t i a , şi
n e a v e n d c e a l t s p r e l a u d a a c e s t o r a a d i c e , a sfîrşit a p o i c u v î n t u l
c u s l a v o - c u v î n t a r e a şi m u l ţ ă m i r e a luî D u m n e d e i i , şi s l a v o - c u -
v î h t a r e a a c ă s t a o a p e c e t l u i t , c u m e s t e o b i c e i u l cu d i c e r e a A m i n ) .
1

6. Me mir cum aşa în grabă ve mutaţî dela cela ce v'a

chemat pre voî în Darul luî Christos.
Cu aceste cuvinte arată Pavel că a v e a 6re-care m a r e n ă d e j d e
p e n t r u G a l a t e n î , p e n t r u a c ă s t a şi d i c e : m ă m i r şi n u m ă d u m e ­
r e s c d a c ă v o i G a l a t e n i î , c a r e a t â t d e m u l t a ţ i o s t e n i t în c r e d i n ţ a
luî C h r i s t o s a t â t a m u i t în g r a b ă - v ă î n t d r c e ţ î dela, a c e s t a . d D o u ă
prihănirî ale G a l a t e n i l o r î n s ă a r a t ă a i c e a : u n a a d e c ă , c ă s'aii î n t o r s
„dela c r e d i n ţ a luî C h r i s t o s , îar a l t a î n c ă , c ă c u r â n d s'au. î n t o r s ,
î n c â t , nici aii a v u t t r e b u i n ţ ă d e m u l t ă v r e m e , cel c e i-aii a m ă g i t
p r e . e î , s p r e a-'î r ă t ă c i , c a r e a c ă s t a a r a t ă p r e G a l a t e n î , c ă s î n t
d e ş e r ţ i şi u ş o r i la s o c o t i n ţ ă , şi n u a d i s c ă v ' a ţ î î n t o r s d e l a c r e ­
d i n ţ a lui C h r i s t o s d i n v r e m e a t r e c u t ă şi sfîrşită, ci v ă î n t o r c e ţ i
în t i m p u l d e faţă şi nesfîrşit, a d e c ă î n c ă n u c r e d , nicî s o c o t e s c ,
c ă v ' a ţ î r ă t ă c i t desăvârşit» V e d i î n s ă , o c e t i t o r l u l e , , î n ţ e l e p c i u n e a
luî Pavel._ F i i n d - c ă G a l a t e n i î ţ i i n d L e g e a V e c h e , s o c o t e a u c ă c u j
a c e s t a slujesc şi b i a e p l a c luî D u m n e d e u şi T a t ă l u i , p e n t r u a c ă s t a
P a v e l d o v e d e ş t e Cu t o t u l d i n p r o t i v ă , că ceî c e i a u a m i n t e d e
L e g e a V e c h e , n u n u m a i n u b i n e p l a c lui D u m n e d e i i P ă r i n t e l u i ,
ci şi s e m u t ă şi s e d e p ă r t ă z â d e l a el, c ă a dis l o r c ă : « V ă m u ­
t a ţ i d e l a cel c e v ' a c h e m a t p r e voi, a d e c ă d e l a T a t ă l , î n t r u D a r u l
Iul C h r i s t o s , a d e c ă d e T a t ă l v ' a ţ î c h e m a t , p e n t r u c a s ă v ă î n ­
d r e p t a ţ i d e l a C h r i s t o s n u cu f a p t e l e v o s t r e , ci c u D a r u l l u î ; c â
T a t ă l v ' a c h e m a t p r e voî s p r e a l u a e r t a r e a p ă c a t e l o r v o s t r e ,
Iar C h r i s t o s a d a t v o u ă e r t a r e a a c ă s t a cu D a r u l săii.

*) Despre amin vedj la suptînsemnările Cap. II al celei către Rom. Stih 25

pentru ce Apostolul când a pomenit de DumneZeu Părintele, slavo-cu-
vinteză şi mulţămeşte. Vedj şi la suptînsemnarea Stih 20 Cap. IV al ceiî
către Filipsenî. • •' - - ' • •"
- 193 —
Tom. II.
 7- La altă Evanghelie, care nu este alta, fără numai
sînt dre-cariî, ce ve tulbură pre v o i şi voesc să strămute f

Evanghelia lui Christos.

D e v r e m e c e a m ă g i t o r i i acela, carî a m ă g e a u p r e G a l a t e n î ,
E v a n g h e l i e n u m e a u p r e r ă t ă c i r e a lor., p e n t r u a c ă s t a P a v e l şi î n ­
t r u s i n g u r gol n u m e l e E v a n g h e l i e i a c e l o r a , s e î m p r o t i v e ş t e şi s e
' l u p t ă ) ; c â d i c e : c ă n u e s t e a l t ă E v a n g h e l i e afară d e c e e a c e v o i
1

G a l a t e n i î o aţi priimit d e l a m i n e , căcî u a a e s t e E v a n g h e l i a , c a r e

Cuprinde p r e d r e p t a s l ă v i r e , a c e e a a d e c â c e e u o a m p r o p o ­
v e d u i t v o u ă , a f a r ă n u m a t - . d e 'sfitrSr^^câriT, ce ye t i i r b u f â şi ve
:

a m e ţ e s c ochii sufletului v o s t r u cei g â n d i t o r i , şi d u p r e u r m a r e

v ă fac s ă v e d e ţ i altele în loc d e a l t e i a , c u s o c o t e l a p e n t r u c a
s ă s t r ă m u t e E v a n g h e l i a luî C h r i s t o s , c a şi a c e l c e cu d e g e t u l
l o r clâtindu-şl g e n e l e lor, îşi fac o c h i u l s ă v a d ă p r e u n a d o u ă
şi p r e d o u ă s ă le v a d ă c a m u l t e . ^ M ă c a r î n s ă c â E v r e i î c e i c e
c r e d u s e r ă în G a l a t i a , n u s t r ă m u t a u t o t ă E v a n g h e l i a , ci învăţaţi
n u m a i s ă s e p â z ă s c ă p o r u n c a cea- d e s p r e S â m b ă t ă , şi d e s p r e
t ă e r e a î m p r e j u r , y d a r î n s ă P a v e l a r a t ă c ă şi p u ţ i n c e - v a a clăti
c i n e - v a d i n E v a n g h e l i e , acel p u ţ i n c l ă t e ş t e şi r ă s t o r n ă t d t ă . E -
v a n g h e l i a , p r e c u m şi cela c e p u ţ i n ă c e - v a p a r t e t a e djn m o ­
n e d a î m p ă r ă t ă s c â , p r e t o t ă m o n e d a o face t u n s ă şi n e t r e b n i c ă ,
î n s e m n e z ă î n s ă a c e s t a p e n t r u ceî c e c u g e t e z ă cu n e b ă g a r e d e
s e m ă şi dic, c ă a c e s t a e s t e u n mic p ă c a t şi p u ţ i n ă c ă l c a r e d e p o ­
r u n c ă şi p e n t r u acesta, s e c u v i n e a s e e r t a s â s e facă ).;»Iar B

x
) Despre Evanghelie vedj la Cap. XIV al ceiî către Rom. Stih. 24 la
suptînsemnărî.
s
) Cât reu este nebăgarea de semă, se arată-de Canonul V al Mar.
Vasilie, în carele rogă sfîntul a nu se afla răul acesta întru episcopii
luî djcend: „Me rog luî Dumnecţeu a nu, se afla întru voî". Şi dumne­
cjeescul Isidor Pilusiotul 4'ce: >,A cţice că ds acesta nu e. nimic, a făcui
a glumi răutatea asupra vieţeî" (Epist. 1235»')- Şi dumnecieescul Chrisostorr
cjice: „Acesta dar şi noî să o facem şi rŞuta;;ea ceea ce este întru n o
s ă o depărtăm cu mare grabă, ca nu spiri ;•:. să crescă boia; că ranei:
păcatelor, lenevindu-se (ne căutândţi-se) se fac maî mar" şi nu. stau pânî
la rane cele ale. boleî şi ale nesănătaţeî, ci fac şi morte celuî nemuritor
Că precum din început de vom strica pre;&ele micî nicî cele.mari s e fac'
(Tâlc. la Psalm VI). Şi îarăşî 4ice: „Şi "pentru păcatele cele ce se p a
a fi micî şi proste, orî în cuvînt, orî în luc'.rurî, să, ne sîrguim a le de
părta; că aşa nicî o dinioră vom cădea îrt pasatele cele marî, de ne von
depărta de cele micî" (Cuv. XIV la Naştere). Şi d, umnec}eescul Isidor Pi :

' lusiot. îarăşî djce: „Fireşte urmeză ca'păcatele cele prea mari a se naşt
din cele maî. micî" (Epist. IX către Aetie). Şi îarăşî Chrisostom 4'ce: „C
cumplit este a da încăpere patimelor <aceste*' rele. Pentru acesta trebu
cu tot chipul a opri şi a închide Intrarea lor. Căcî când se vor apuc
de suflet şi îl vor stăpâni, ca cum ar cădea foc în materie, aşa înfrice
şată văpae aprinde. Pentru acesta, rogu-me-; tote să faceţi, ca se înch

— 194 - -
 ereticii M o r c h i o n i ţ î a p u c ă cjicerea a c ă s t a a luî P a v e i şi cUc, c a

din a c e s t a s e a r ă t a , c ă n u s e c u v i n e a p r i i m i E v a n g h e l i e l e c e l e
4 ale d u m n e d e e ş t i l o r E v a n g h e l i ş t î , ci n u m a î u n a ; a c e s t a u n a
însă m e s t e c â n d u - o eî şi c u r m â n d u - o la m u l t e p ă r ţ i , o a a l c ă ­
t u i t a ş a şi o c e t e s c ; c ă I a t ă , d ' c el, c ă P a v e l v o e ş t e a-fi o E - /
v a n g h e l i e . C ă t r e carii n o î r ă s p u n d e m , c ă c e a r e a face c u v î n ­
t u l lui P a v e l c u î n ţ e l e g e r e a a c e s t a c e voî o f a c e ţ i . Şi n o î c â t e
4 E v a n g h e l i e l e c e le p r i î m i m , d i c e m c ă o E v a n g h e l i e e s t e , i n ­
t r u o c 6 n g l ă s u i f e c e a u , c ă c î nicî P a v e l v b r o v e ş t e a i c e a d e s p r e
r

. rjuîrneful şi q ă t i m ă a E v a n g h e l i i l o r , ci d e s p r e o s e b i r e a glăsuire!"
şi d e o s e b i r e a E v a n g h e l i e l o r ; c ă d e v r e m e c e , d i c e , E v a n g h e l i a şi.
p r o p o v e d u i r e a a m ă g i t o r i l o r şi î n ş e l ă t o r i l o r e s t e p r o t î v n i c â şi o -
sebitâ de Evanghelia ceea ce se p r o p o v e d u e ş t e d e Apostoli, p e n ­
t r u a c ă s t a a c e e a nu e s t e E v a n g h e l i e , căcî d e a r fi d e u n g l a s
cu a c e e a , n e g r e ş i t şi a c e s t a a r fi fost E v a n g h e l i e , a d e c ă p r o p o ­
v e d u i r e a p o s t o l e s c ă , în c â t c u v i n t e l e M o r c h i o n i ţ i l o r s î n t bârfirî.
8. C i m ă c a r n o i , s a u a n g h e l d i n cerîvl d e a r b i n e - v e s t i
v o u e a f a r ă d e c e e a c e a m b i n e - v e s t i t n o î v d u e , a n a t e m a fie ). 1

P e n t r u a nu d i c e cine-va cum că p e n t r u Iubirea d e slavă P a v e l

r e c o m ă n d u e ş t e şi a d e v e r e z ă i d o g m e l e s a l e , p e n t r u a c e s t a a n a -
t e m a t i s e ş t e a i c e a , şi î n s u ş i p r e sineşî. F i i n d î n s ă c ă G a l a t e n i î n ă ­
zuiau la d e r e g ă t o r i i d e o m e n i , şi p r o p u n e a u p r e vîrfelnicul P e t r u ,
şi p r e l a c o v , şi p r e A p o s t o l i i c e i m a î a l e ş i , c e eraii î m p r e u n ă
cu dînşiî, p e n t r u a c ă s t a P a v e l d i c e şi p r e « a n g h e l î » . A i i a d a u s
însă şi « d i n ceriu» fiind-că şi p r e o ţ i i , a n g h e l î s e n u m e s c , d u p r e
d i c e r e a a c e e a a luî M a l a h i a ; « B u z e l e p r e o t u l u i v o r p ă z i c u n o ş ­
t i n ţ a . . . căci a n g h e l al D o m n u l u i a t o t - ţ i i t o r u l u î e s t e » ( C a p . II, 7 ) .
D r e p t a c e e a ca să nu socotescă cine-va că dice acesta p e n t r u
prost, p e n t r u acesta cu adăugirea dicere!: din ceriu, a arătat că
o d i c e p e n t r u c e r e ş t i i a n g h e l î . Şi n u a dis, c ă d e p r o p o v e -
d u e s c c e l e d i m p r o t i v ă , ci c ă d e a r b i n e - v e s t i p u ţ i n c e - v a a f a r ă

deţî intrarea lor. Nicî cu cugetul cel percjător de suflet să ve mângâiaţi

înşi-ve a grămădi totă răutatea cjicend: ce e de acesta şi ce e de aceea.
Că ne numerateîe rele din acesta se nasc, că diavolul spurcat multă ră­
utate şi putere întrebuinţeză şi compogorîre spre percjarea omenilor şi
din cele maî micî proloveşte. Pentru acesta trebue tote a le face câ în­
ceputurile lor să le strici, că să nu cauţi la firea păcatului că este mic.
ci căcî lenevindu-se se face pricină de mare păcat" (Vor. LXXXVI la
Matei). Vecjî şi suptînsemnarea cjicereî: „Intru Darul cel în Christos lisus"
(II Tirn. II, 1).
*) Acestaşî neputincîosă pricină şi covîrşire o a întrebuinţat Pavel ş:
în cjicerea: „Că nădejduesc că nicî mortea, nicî viaţa, nicî angheliî, nic
începătorii, nicî puteri.... nici altă făptură va putea pre noî a ne despart
de dragostea luî Dumnecjeu (Rom. VIII, 38).

- 195 -
d e c e l e c e n o i l e - a m b i n e - v e s t i t v o u e , s â fie a n a t e m a ) . Şi c u
1

t o t e c ă artghelii cei b u n i , p r e c u m d i c e C h r i s o s t o m , n u e s t e c u
p u t i n ţ ă c â n d - v a să b i n e - v e s t e s c ă afară d e E v a n g h e l i a iui C h r i ­
s t o s , cu t d t e acestea P a v e l a c e s t a cu n e p u t i n ţ ă o a dis d u p r e
p r e p u n e r e , p e n t r u c a s ă o p r ă s c ă cu. t o t d i n a d i n s u l şi cu c o v î r ş i r e ,
o r i p r e c a r e l e a r fi şi a r c ă u t a s â î n v e ţ e afară d e c e l e r â n d u i t e .
Deci a n a t e m a t i s i n d p r e anghelî cu p r e p u s d e c u m - v a ar învăţa
eî a l t e l e a f a r ă d e E v a n g h e l i e , c u a c ă s t a d e p ă r t ă z ă p r e fieşte-ce
d r e g â t o r i e şi p e r s o n a j s l ă v i t ă , \ a ţ â ţ c e r â s c â c â t şi p â m â n t ă s c ă .
A n a t i m a t i s i n d u - s e î n s ă şi p r e s i n e ş î d e c u m - v a c u p r e p u s şi el
ar învăţa cele dimprptiva Evangheliei, cu acăsta l e p ă d ă afară
şi p r e fieşte-care p e r s d n ă a p r o p i a t ă a luî, c a c u m a r d i c e : S ă
n u - m i cjicî t u , o G a l a t e n u l e , c ă i a t ă P e t r u , şi ceî-l-alţi î m p r e u n ă
c u el A p o s t o l i , î n v a ţ ă altă o s e b i t ă d e c e l e c e t u p r o p o v e d u -
eştî, c â eii nici p r e sineşî m ă c r u ţ , ci m ă a n a t e m a t i s e s c , d a c ă
v ' a ş p r o p o v e d u i a l t e l e afară d e c e l e c e v ' a m p r o p o v e d u i t î n t â i u .
I n s ă n u le d i c e a c e s t e a P a v e l , p e n t r u c a s ă p r i h ă n e s c ă p r e A -
p o s t p l î , ci p e n t r u c a s â a s t u p e g u r i l e a m ă g i t o r i l o r c e l o r c e a-
m â g e a u p r e G a l a t e n î , şi să a r a t e c ă n u s e r u ş i n e z â d e nici o
deregătorie omenăscă, c â n d este cuvîntul d e s p r e d o g m e l e c r e ­
dinţei.
9 . Precum maî înainte am dus. Şi acum îarăşî dic: de
bine-vesteşte cine-va v 6 u e \ afară de ceea ce aţî priimit,
anatema fie.
P e n t r u c a s ă n u s o c o t ă s c â Galateniî., c â P a v e l t u r b u r a t fiind
d e m â n i e , c a din r ă p i r e a r fi dus c e l e d e m a î s u s , p e n t r u a c e s t a
şi a d d u a o r ă a i c e a a c e l e a ş i le d i c e , p e n t r u c a s ă a r a t e c â nicî
a c e l e a l e - a d i s fără j u d e c a t ă , ci î n t ă r i n d u - l e p r e ele î n t r u s i n e ş î
cu a d e v e r i r e şi în s t a t o r n i c i e ) a ş a le-a d i s h o t ă r î t o r .
2

10. Câ ati d6r| acum 6meni înduplec sau pre Dumne­

deu? Sau caut dmenilor să plac?
. V a sâ se desvinovăţescă Pavel de cele cu care se p r i h ă n e a ,
a d e c ă c ă n u e s t e u c e n i c al lui C h r i s t o s , ci al A p o s t o l i l o r , d e
c ă t r e a m ă g i t o r i . Şi d a r c a s â n u s e m â n d r ă s c ă G a l a t e n i î , c u m c â
s e j u d e c ă c u î n v ă ţ ă t o r u l l o r şi c ă aii p r i c i n ă cu d î n s u l , p e n ­
t r u a c ă s t a djce P a v e l : n u s o c o t i ţ i c ă e u m ă d e s v i n o v ă ţ e s c , şi
c ă m ă j u d e c la voî, saii c a u c s ă v ă î n c r e d i n ţ e z c ă sînt u c e n i c
al luî C h r i s t o s şi n u a l o m e n i l o r ; c ă t r e D u m n e d e i i fac t o t ă j u -

!) Iar ce va să <Jică anatema, şi cum că nu jse cuvine a anatematisi

cine-va, vecjî la tâlc. şi suptînsemnarea cjicereî:; „Că m'aşî ruga însu-mî
eu anatema a fi dela Christos (Rom. IX, 3). î
'*) Că semn de adeverire este, a cjice cine-va de 2 orî acelaşi cuvînt,
dupre ritorî.
- 196 -
d e c a t a şi d e s v i n o v ă ţ i r e a m e a . D e c î n u le scriu a c e s t e a c ă Iu­
b e s c a d o b â n d i d e l a voî slavă, s a u p e n t r u a v6 a v e a u c e n i c i
aî m e i ; b a , ci le s c r i u a c e s t e a d e s v i n o v ă ţ i n d u - m e c ă t r e D u m ­
n e d e u p e n t r u d o g m e l e c r e d i n ţ e i , c e le p r o p o v e d u e s c , şi n u
p e n t r u - c ă v o e s c să p l a c o m e n i l o r ) . S a u şi a ş a s e î n ţ e l e g e : d e
1

v r e m e c e cel c e c r e d u s e r ă d i n E v r e i în G a l a t i a p r i h ă n e a u p r e
P a v e l , c ă a l t e l e p r o p o v e d u e ş t e la alţii, şi a l t e l e l a alţii, şi d u p r e
o m e n i a ş a s e p r e f a c e şi e l ; — p e n t r u a c e s t a d i c e , c ă o r e eu m e
s î r g u e s c a î n c r e d i n ţ a p r e o m e n i , şi a p l ă c e a l o r şi n u lui D u m ­
9

n e d e u ? S ă n u fie! P e n t r u c ă d e aşî fi v o i t s ă p l a c o m e n i l o r ,
n e g r e ş i t a ş fi f ă c u t - a c e s t a , " "ce d i c e ţ î , şi a ş fi s c h i m b a t p r o p o ­
v e d u i r e a d u p r e o m e n î c e a ş fi aflat.
Câ de aş plăcea încă dmenilor, nu aş fi sluga luî Christos.
A i c e a f o r m ă l u e ş t e c u a c e s t c u v î n t P a v e l şi d i c e , că n u s e
sileşte a p l ă c e a o m e n i l o r şi c ă nici p r e G a l a t e n î îi m ă g u l e ş t e ,
nicî a l t e l e a l t o r a p r o p o v e d u e ş t e , c ă c î , d e m ' a ş sili, d i c e , s ă
plac o m e n i l o r , n u a ş l ă s a c e l e l e g i u i t e şi p â n d i r i l e E v r e i l o r şi
a a l e r g a la C h r i s t o s ; nici a ş d e f ă i m a p r e n e a m u r i l e şi p r i e t e n i i
şi a t â t a s l a v ă c e o a v e a m î n t r e I u d e i , şi s e a l e g m a i b i n e a
suferi g d n e şi p r i m e j d i i şi n e c i n s t e p e n t r u C h r i s t o s .
i i . Şi cunoscut fac voue, fraţilor, că Evanghelia cea
bine vestită de mine,, nu este dupre om.
Fiind-că voeşte durnnedeescul A p o s t o l să a r a t e Galatenilor
c u m c â c u a d e v e r a t a l â s a t l e g e a şi c e l e ale legeî, şi s'a î n ­
t o r s cu t o t u l la C h r i s t o s , p e n t r u a c e s t a a r a t ă a i c e a viaţa s a
') însemneză, că dupre Mar. Vasilie: „Cela ce face porunca luî Dum­
necjeu se cuvine a avea gândul seu vrednic de ispravă, că se înfrun-
tezâ cela ce vrea să placă omenilor, când ar arăta celor ce se laudă
sîrguinţa; îar la ceî ce îi prihănesc, s'ar face leneş; că de voeşte a place
Domnului, tot-de-una şi pretutindenea acelaş să fie, plinind ceea ce s'a
cjis: Prin omul dreptăţeî cele de a drepta şi cele de a stânga (Hotar.
XXXIII. Pe scurt). Dar curn ar putea cine-va scăpa de omenescă plă­
cere? Respunde acestaşî Vasilie: „Aşa va scapă, cu deplina încredinţare
că Dumnezeu este faţă, şi cu nerăspândită purtare de grijă pentru buna
plăcere cea către Dumnecjeu şi cu înfocat dor de fericirile cele djse de
Domnul, că nimenea în , vederea stăpânului nu face spre plăcerea robu­
lui', celuî împreună cu eî spre necinstea stăpânului, şi să amăgeşte spre
osînda sa (Tij. 34). Şi alta este iubitorul de slavă deşartă, şi alta cel ce
va să placă omenilor, dupre acestaşî Vasilie ce djce: „Socotesc că iubi­
torul de slavă deşartă este cela ce face şi djce ce-va pentru o golă slavă
de lume, dela ceea ce ved şi aud, iară cela ce va să placă omenilor
este, carele face spre voea vre unui om, spre plăcerea luî, măcar de ar
fi lucrul ce se face vrednic de necinste (Tij. 52). Vedj-însă că Apostolul
aicea djce, că cela ce este plăcut omenilor, acela nu este sluga luî Chri­
stos, precum şi aîurea o djce acesta: „Nu dupre slujire numaî înaintea
ochilor, ca ceî ce vor să placă omenilor, ci ca robii luî Christos" (E-
fes. VI, 6).

- 197 -
 c e a d e m a î î n a i n t e , şi g r a b n i c a a c e e a a s a s c h i m b a r e î n t r u
C h r i s t o s , p e n t r u c a s â a r a t e , câ n u s ' a r fi s c h i m b a t atâta. în
g r a b ă , d e n u a r fi l u a t o ore-ca're d u m n e d e e s c ă şi c e r ă s c â d e ­
p l i n ă î n c r e d i n ţ a r e în i n i m a s a ; p e n t r u a c ă s t a şi d i c e , c ă E -
v a n g h e l i a m e a n u e s t e d u p r e o m , a d e c ă c ă eii n u a m luat în­
v ă ţ ă t o r o m , ci m ' a m făcut u c e n i c c h i a r al î n s u ş i luî C h r i s t o s .
12. Câ nicî eu dela om o am luat acăsta, nicî m'am
învăţat, ci prin descoperirea luî lisus Christos.
, F i i n d - c ă c e i . c e p r i h ă u e a u p r e P a v e l diceau.. ţ ă ei nu a'fost
' Însuşi' v ă z ă t o r şi însuşi a s c u l t ă t o r u c e r n c - a l lui C h î ' i s t b s fca ceî-a-
1-alţî A p o s t o l i , ci d e l a o m e n i a l u a t t d t e c â t e p r o p o v e d u e ş t e ,
p e n t r u a c ă s t a d i c e şi P a v e l aicea t o t e c e l e î m p r o t i v ă Celor c e
d i c e a u a c e î a , şi c ă însuşi c h i a r C h r i s t o s , c a r e l e a î n v ă ţ a t p r e
P e t r u şi p r e ceî d e p r e l â n g ă P e t r u m a î aleşi A p o s t o l i , a c e s t a
şi m i e m î - a d e s c o p e r i t E v a n g h e l i a şi a p o s t o l â s c a a c ă s t ă p r o ­
poveduire, ce o p r o p o v e d u e s c .
13. Că aţi aucjit petrecerea-mea. cea 6re-când în iu­
daism.
D e u n d e e s t e a r ă t a t c ă cu d u m n e d e e s c ă d e s c o p e r i r e a m
p r i i m i t eii P a v e l E v a n g h e l i a ? D e l a v i a ţ a şi p e t r e c e r e a m e a c e a
d e m a l î n a i n t e ; căci eii g o n i t o r u l cel a t â t d e m a r e al h r i s t i -
anilor, c u m a ş a d e î n g r a b ă m'siş fi s c h i m b a t în c r e d i n ţ a l u î
C h r i s t o s , d e nu m ' a r fi t r a s la • d î n ş i j l ' o d u m n e d e e s c ă şi m a l
p r e s u s d e fire d e s c o p e r i r e ? C u m că e r a m m a r e şi înferbînfcat:
g o n a c i u al lui C h r i s t o s şi al hristianilor, e s t e a r ă t a t şi, dela.
înşi-vă voi G a l a t e n i î , c a r i c u t o t e că sînteţî d e p ă r t a ţ i de I e r u ­
salim, c u a t â t a m u l t ă d e p ă r t a r e de. lo.e, a ţ i au<Jit î n s ă 'înfrico­
ş a t a g d n ă c e f ă c e a m eii î m p r o t i v ă Ijrjsrianîior, p r e c u m t â l c u e ş t e .
Severian ). 1

Că cu covîrşire goneam teşerîca lui Dumnedeu şi o

stricam pre ea.
V e d î c u m a p u s a i c e a A p o s t o l u l fieşte-care d i cu a d ă ­
c e r e

u g i r e ; câcî n u a dis p r o s t c ă goneat'n b i s e r i c a luî D u m n e d e u , ,

ci c ă o g o n e a m cu t o t ă c o v î r ş i r e a , şi n u s'a î n d e s t u l a t n u n i a î
c u a c ă s t a , ci a a d a u s şi c ă o s t r i c a m p r e ea, a d e c ă m ă a p u ­
c a m s ă o r ă s t o r n d i n t e m e l i e şi sâ o p e r d , c ă a c e s t a e s t e
lucrul c e l u l a c e s t r i c ă v r e o c e t a t e : a o r ă s t u r n a d i n t e m e l i e
şi a o p e r d e .

') Acestaşî o cji Ş' Teodorit: nimica n u este necunoscut voue din
ce

cele ale mele, că deşi cu multe stadii sînteţî depărtaţi de Iudeea, dar însă
vestea a alergat pretutindenea şi cele despre mine arătate le-a făcut tu­
turor, că din vechîu cumplit şi arătat vrăşmaş eram al bisericeî, cu pravăţ
a o răsturna pre ea din adâncurile temeliei.
— 19Ş —
 14- Şi spoream in iudaism mai mult decât mulţi din cei
de o vîrsta cu mine întru neamul (meu), fdrte rîvnitor: fîfs.
ind părinteştilor mele predanisirî.
Mai m u l t , d i c e , d e c â t t o ţ i E v r e i i a c e î a şi -rîvnitoriî legej. d&
e r a u d e o v î r s t a c u m i n e , şi d e a t â ţ i a a n i c a şi m i n e , euv-a-.
r a t a m ferbinţelă. şi r î v n ă m a i m u l t ă în l e g e , şi s p o r e a m , adecă*
c r e ş t e a m in r ă s b o î u l cel a s u p r a h r i s t i a n i l o r ; s a u - d i c e r e a : s p o ­
r e a m . î n t r u i u d a i s m , î n s e m n ă z ă , c ă e r a m cinstit î n t r u I u d e i , c a
p a : Irivăţat în l e g e , şi • ^p_ă*|tor ~#jw&$tor^1 -legei. 'Siţ. - n u s o ­
c o t e ş t i î n s ă , o cetitorîule", c ă a c e s t a p o r n i r e a s u p r a h r i s t i a n i l o r
a lui P a v e l a r fi fost i s p r a v ă a slavei d e ş a r t e , s a u a m â n i e i lui,
n u ; ci a fost l u c r u al rîvneî c e a v e a în L e g e a c e a V e c h e a
luî D u m n e d e u . D e c î , d i c e , d a c ă e u m a i î n a i n t e g o n e a m b i s e ­
r i c a lui C h r i s t o s , n u c a s â p l a c d m e n i l o r , s a u p e n t r u v r e u n
alt sfîrşit o m e n e s c , ci n u m a i p e n t r u rîvna lui D u m n e d e u , m ă c a r
de era rîvna rătăcită, c u m acum dupre ce a m cunoscut adevărul,
aş p r o p o v e d u i a l t e l e şi altele p e n t r u p l ă c e r e a o m e n ă s c ă ? S a u
şi p e n t r u I u b i r e a d e s l a v ă o m e n ă s c ă ? S a u c u m aşi î n v ă ţ a a l t e l e ,
afară d e a d e v ă r , şi afară <i c e l e c e C h r i s t o s m ' a î n v ă ţ a t ? A -
e

c e s t a e s t e c u t o t u l d e n e u r m a r e şi d e n e c r e d a r e .
15. Iar când a bine-vpit Dumnedeu, cela ce m'a ales
pre mine din pântecele mâlceî mele.
D a c ă fericitul P a v e l s ' a r â n d u i t s p r e b u n a v e s t i r e a luî C h r i ­
s t o s din p â n t e c e l e m a î c e î s a l e ) şi d a c ă s'a a l e s s p r e a c ă s t a d e
1

• ') însemneză, că dumne4eescul Avgustin djce, cum-că djcendu-se des­

pre Botezătorul Ioan, şi despre Proroocul Ieremia, cum-că s'au sfinţit
din-pântecele maîceî lor, să nu se socotescă sfiinţenia acesta pentru
strămoşescul pecat, adecă să nu se socotescă că aceştîa au fost curaţi
de strămoşescul păcat (că singur Domnul nostru Iisus Christos a fost
maî pre sus de acest păcat, ca unul ce nu s'a zămislit din sămânţă), ci
la dînşiî numaî se socoteşte sfinţenia acesta, pentru dumne4eesca pro-
hotărâre, precum fericitul Pavel adevereză despre sine 4icend: „Iar când
a bine-voit Dumne4eu cel ce m'a osebit din pântecele maîceî mele şi
m'a chemat prin Darul său" (Foaea VII din dodecavivlon a luî Dositeîu).
Decî din acest cuvînt al sfinţitului Avgustin pote cine-va a încheia, căcî
fiiind-că ceî sfinţiţi din pântecele maîceî lor pentru acesta se 4 ' sfinţiţi, c

pentru-că s'a prohotărât de Dumne4eu cu deosebit chip din pântecele

maîceî lor. Iar Pavel 4'ce aicea că s'a prohotărât de Dumne4eu din pân­
tecele maîceî sale, decî nu este nicî o necuviinţă să 4icem că şi acesta
. s'a sfinţit din pântecele maîceî sale; că dacă patriarhul lacov a fost
sfinţit din pântece, dupre Amvrosie, şi dupre lacov fratele luî Dumne­
z e u , ' ş i dupre Ighisip şi dupre Epifanie, şi logodnicul Iosif dupre Gher-
son, şi dupre îerusalimicescul tipic, şi Moîsi dupre Efrem Şirul, şi Sam-
son dupre Evsevie, şi Marele Nicolae, şi Sava dupre ore-care istornicî,
;
ce lucru de mirare este decî că şj_Pavel Marele Apostol să fi fost sfinţit
din pântecele maîceî sale.

— 199 —
D u m n e d e u , n e g r e ş i t p e n t r u o r e - c a r e a l t ă i c o n o m i e a fost r ă m a s
î n I u d a i s m în v r e m e a a c e e a d i n mijloc ( a d e c ă p â n ă la d e s c o ­
p e r i r e a c e i s'a făcut). D a r c a r e s â fi fost i c o n o m i a a c e s t a ?
C a n ă p r a s n i c a şi d e ş ă n ţ a t a luî s c h i m b a r e î n t r u c r e d i n ţ a lui
C h r i s t o s s ă î n c r e d i n ţ e z e p r e mulţî E v r e î şi să'I t r a g ă la .cre­
d i n ţ a luî C h r i s t o s . A r â n d u i t î n s ă p r e P a v e l D u m n e d e u s p r e
b u n a v e s t i r e a lui C h r i s t o s n u d u p r e î n t â m p l a r e şi n e s o r t i r e , ci
p e n t r u - c ă m a l n a i n t e l'a c u n o s c u t c ă e s t e vrednic.- ; .
Şi m'a chemat prin Darul s e u .
D u m n e d e i i p e n t r u f a p t a b u n ă , şi v r e d n i c i a iui P a v e l c u a d e -
v e r a t l'a chemat 'pre ej la evangheliăscâT p r o p o v e d u i r e , c ă a
clis c ă t r e A n a n i a : « V a s a l e s e s t e ' m i e a c e s t a » ( F a p t e l e Î X , 15),
î a r P a v e l s m e r i t c u g e t â n d a cji > s c
P a r
D a r u l luî D u m n e z e i i
m

s ' a c h e m a t , şi n u p e n t r u v r e d n i c i a s a , ci p e n t r u m i l a lui D u m ­
nedeii.
1 6 . Ca să descopere pre Fiîul sfiîi întru mine ). 1

N u a dis P a v e l că D u m n e d e u T a t ă l a d e s c o p e r i t m i e p r e
F i î u l săîi, ci î n t r u m i n e a d e c ă î n l ă u n t r u , în m i n e , p e n t r u c a s â
a r a t e cu a c e s t a c ă n u s ' a î n v ă ţ a t n u m a î cu c u v î n t u l d e l a D u m n e ­
d e u , ci şi a u m p l u t i n i m a luî d e m u l t d a r şi p u t e r e a Sfîntuluî
D u h , fiind-că s'a v ă p s i t c u n o ş t i n ţ a lui C h r i s t o s în o m u l cel d i n
l ă u n t r u , şi C h r i s t o s g r ă i a î n t r u dînsul*).
Ca sâ-1 bine-vestesc pre el întru neamuri.
A d e s c o p e r i t , d d > D u m n e d e u P ă r i n t e l e şi a a r ă t a t m i e c u
ce

c h i p şi c u s t r ă l u c i r e a m a i p r e s u s d e fire p r e F i î u l s e u , n u
c a s i n g u r eii sâ-1 v ă d şi sâ-1 a s c u n d în i n i m a m e a , ci p e n t r u
c a să-l a r ă t şi la ceî-l-alţî p r i n p r o p o v e d u i r e a E v a n g h e l i e i ; c ă c i
p r i n d u n e d e â s c a v e d e n i e şi d e s c o p e r i r e a a c e e a , d e c a r e s'a î n ­
v r e d n i c i t P a v e l , n u n u m a î s i n g u r el a c r e d u t , ci şi s'a h i r o ­
t o n i s i t d e D u m n e < I e u s p r e a p r o p ă v e d u i lâ n e a m u r i ' ) . D e c i d a c ă

') Vecjî că măcar că Fiîul s'a descoperit pre sineşî luî Pavel, prin
vedenia ce a strălucit maî mult decât sorelec „Că eu sînt, î-a cjis, lisus,
pre carele tu goneşti" (Fapt. IX, 5), cu tote acestea Pavel aicea c\ice,
că Tatăl î-a descoperit pre Fiîul, fiind-că tote ale Fiîuluî sînt şi ale T a ­
tălui, pentru-că sînt de o fiinţă. De acesta şi Teodorit a cjis: îarăşî aicea
a împreunat pre Fiîul cu Tatăl şi pre acesta 1-a cjis că maî nainte de
vecurî a vecjut cele despre dînsul, şi în urmă l'a chemat, în vremea în
care l'a cercat.
J
) Iar Procopie aşa tâlcueşte c j i acesta cjicehd: „Acesta: Iată loc
c e r e a

la mine, pre Tatăl să'I înţelegem; că precum Fiîul descopere pre Tatăl,
a ş a luî Petru şi lui Pavel Tatăl a descoperit pre Fiîul; că cel dintâîu ca
dela Tatăl cunoscând pre Fiîul, se fericeşte; îar cel al doilea cjice: Când
a bine-voit Dumnecjeu a me osebi din pântecele niaîceî mele, ca să des­
copere pre Fiîul seu întru mine! (Foea 927 la cele 5 cărţi).
) Că vas ales cjice este mie acesta, de a purta numele meu înaintea
s

— 200 —
e u m ' a m î n v ă ţ a t d e D u m n e 4 e u , c u m voî G a l a t e n i î cjiceţî c ă m ' a m
î n v ă ţ a t d e l a o m e n i ? Şi d e v r e m e c e m ' a m a l e s d e D u m n e d e u
p e n t r u c a s ă p r o p ă v e d u ' e s c nu p r o s t , ci la n e a m u r i , c u m p o t
m a i m u l t s ă p r o p ă v e d u e s c t ă e r e a î m p r e j u r la n e a m u r i l e c e l e
netăîate împrejur?
îndată nu m'am lipit de trup şi de sânge.
A d e c ă după ce Dumnecleu Tatăl prin strălucirea cea maî
p r e s u s d e fire, d i c e , a d e s c o p e r i t î n l ă u n t r u în i n i m a m e a p r e
Fiîul seu, î n d a t ă n u a n i v e n i t în c u v î n t şi în î m p r e u n ă v o r o v i r e
cu A p o s t o l i i D o m n u l u i ; c ă p r e a c e ş t i a îi n u m e ş t e t r u p şi s â n g e ,
n u m i n d u - î p r e eî" a ş a d e l a firescul e v r e e s c u l n e a m şi r u d e n i e ;
s a u t r u p şi s â n g e n u m e ş t e d e o b ş t e p r e t o ţ î o m e n i i , c a c u m
a m d i c e , c ă d e l a nici u n o m n ' a m î n v ă ţ a t c e - v a d e s p r e c r e ­
d i n ţ a c e a în C h r i s t o s , ' ci m ' a m î n d e s t u l a t î n t r u s i n g u r a d u m -
nedeăsca descoperire ). 1

1 7 . Nici m'am suit la Ierusalim către Apostoliî ceî

maî înainte de mine.
C e e a - c e m a i s u s a o d i s î n t u n e c a t , c ă n u m ' a m lipit d e tirup
şi d e s â n g e , a c e s t a a i c e a o d i c e m a l d e s c o p e r i t , c ă a d e c ă n u
s'a d u s la I e r u s a l i m p e n t r u c a s ă v o r o v e s c ă cu ceî-l-alţl A p o s ­
toli. P e n t r u - c e p r i c i n ă î n s ă le d i c e a c e s t e a P a v e l ? O r e a t â t d e
m â n d r u e r a î n c â t s e s o c o t e a p r e s i n e a fi î n s u ş i î n d e s t u l a t d e
s i n e şi n u a r e t r e b u i n ţ ă d e a l t s f ă t u i t o r ? Şi c u m n u a a u d i t
p r e P a r e m i a s t u l c e dice: «Nu fii î n ţ e l e p t d e sineţi» (Pild. III,
7 ) ; nicî p r e I s a i a d i c e n d : « V a i c e l o r î n ţ e l e p ţ i î n t r u sineşî, şi
î n a i n t e a loruşî ş t i u t o r i » (Isaia V , 2 1 ) ? S ă n u fie d a r , s ă fi fost
acest-fel d e m â n d r u P a v e l ! Ci fiind-că ceî c e îl p r i h ă n e a u d i c e a u ,
că s e c u v i n e s ă urmării celor-l-alţi, c a r i a u fost m a i î n a i n t e d e
P a v e l , Şi rm luî P a v e l . c a r e l e a fost p r e u r m ă ; p e n t r u a c e s t a ,
silit a fost A p o s t o l u l s ă le d i c ă a c e s t e a , p e n t r u c a s ă a s t u p e
g u r i l e a m ă g i t o r i l o r a c e l o r a c e le d i c e a u a c e s t e a , fiind-că fără
c u v î n t a r fi fost şi c u t o t u l n e p o t r i v i t , c e l a - c e s'a î n v ă ţ a t fără
mijlocire d e l a D u m n e 4 e u ( a d e c ă d e - a d r e p t u l ) a d e c â P a v e l , să

neamurilor şi, a inperaţilor şi a fiilor luî Israil (Fapt. IX, 15). Şi îarăşî:
„Mergi, că eu "la neamuri departe te voîu trimite" (Tij. XXII, 21).
s
) Iecumenie tâlcuind d j e a : „îndată nu m'am lipit de trup şi sânge"
c e r

djce: „îndată nu m',4m plecat spre odihnă şi îndulcire, nicî ca 6re-ce

mare isprăvind a m căcţut în lenevire şi în nelucrare, ci cu dinadinsul
m'am apucat de calea Evangheliei; sau aşa: nu am protimisit a vedea
rudele, sau casa, sau pre ceî obicinuiţi, sau patria, ci tote lăsându-le,
că nicî întru aceste,?, me micşorez decât Petru şi Ioan, îndată m'am
dus în Aravia şi Damasc, şi alergam la propoveduire. VecJÎ şi suptîn-
semnarea djcereî: „Dupre* ţîntă gonesc, către darul chemăreî ceiî de
s u s " (Filipsenî III, 13), că să vedj cum alerga Pavel ca un grabnic că­
lător, dupre Vasilie.

- 201 -
 m a î î a a m i n t e la î n v ă ţ ă t u r i l e d m e n j j o n d l i e c l n u le cjice a c e s t e a .
P a v e l m â n d r i n d u - s e , ci p e n t r u c a sâ a r ^ t e v r e d n i c i a p r o p o v e ­
d u i r e ! s a l e . A ş a a m e r s P a v e l d e l a D a m a s c în ;Ierw>âlim şi prin
V a r n a v a s'a î n t â l n i t c u A p o s t o l i i , p r e c u m m ă r t u r i s e s c F a p t e l e .
( C a p . IX), î n s ă n u c a s ă s e î n v e ţ e ce-va, ci p e n t r u c a s ă î n ­
c r e d i n ţ e z e p r e ceî-l-alţî, c ă c e l e - c e p r « p o ! / e d u e ş t e sînt şi l a A -
p o s t o l i î c e î . din I e r u s a l i m priirnite ş,î p f e c p t e ; a p o i î n s ă şi d e
; a m e r s ' l a Ierusalim'' şi s ' a î n t â l n i t ucu- „Apostolii, n u a - m e r s
î n d a t ă . c e a c r e d u t , ' di m a î în u r m ă ; şi a t u n c e a , . p e n t r u c a s â
î n c r e d i n ţ e z e , p r e c u m a d i s , p r e peî-1-a.lţfj şi n u p e n t r u c a să s e
î n v e ţ e ce-va dela Apostoli.
C i m ' a m d u s la A r a v i a şi î a r ă ş î m ' a m î n t o r s în D a m a s c .
P a v e l îndată ce a c r e d u t umbla prin_Jpcurile cele înţelinâte
şi n e a r a t e d e e v a n g h e l e s c a p r o p o v e d u i r e , 'căci d e ar fi fost el
î m p r e u n ă cu A p o s t o l i i , s ' a r fi o p r i t p r c - p o v e d u i r e a şi n u s'ar fi
lăţit a t â t a în g r a b ă în locurile cele s ă l b a t i c e şi d e p ă r t a t e . Iar
fiind-că e r a s i n g u r P a v e l , p e n t r u a c e s t a a l e r g a p r e la n e a m u ­
rile c e l e m a l v a r v a r e , p r e c u m e r a u A r a v i î . V e d î î n s ă s m e r i t ă c u ­
g e t a r e a luî P a v e l , c ă c i el n u m ă r â n d c e t ă ţ i l e şi e p a r h i i l e p r e
u n d e a p r o p o v e d u i t , n u a r a t ă şi p r e c â ţ i o m e n i î-a î n t o r s la
c r e d i n ţ ă . M ă c a r c ă şi în s i n g u r D a m a s c u l , a d e c ă în cel c e a c u m
s e d i c e S a m i , a t â t a m u l t a t u r b u r a t şi a a m e ţ i t p r e E v r e i i , ceî c e
s e aflau a c o l o , î n c â t a fost v r a ş m ă ş u i t şi c ă u t a u d e a-1 p r i n d e d e
c ă t r e m a î m a r e l e n e a m u l u i şi s t ă p â n i t o r u l D a m a s c u l u i , p r e c a r e l e
îl p u s e s e î m p ă r a t u l A r e t a a c o l o , p r e c u m o d i c e s i n g u r la sfîr-
ş i t u l C a p . X I al ceil I-a c ă t r e Corintenî., D e c î a ş a P a v e l c e l e c e
s e p a r m a r i a le d i c e p e n t r u sine, n u le d i c e p e n t r u i u b i r e a
d e c i n s t e şi slavă, ci p e n t r u a n u s e v ă t ă m a p r o p o v e d u i r e a ,
p r e c u m la C a p . X I şi XII al ceiî a Il-a c ă t r e C o r i n t . , fiind-că
n u s e c r e d e a d e c ă t r e ceî-l-alţî s e c o t i n d u - s e d e m a î p r o s t şi
c a u c e n i c al u c e n i c i l o r şi al A p o s t o l i l o r luî C h r i s t o s .
18. A p o i d u p r e 3 a n i m ' a m . s u i t î n I e r u s a l i m s â i s t o r i s e s c
(cercetez) pre Petru ). 1
• '•
>) îndoială se vede în ducere între Fapte şj între cuvintele acestea ale
Apostolului, că Faptele arată că dupre întorcerea sa dela Damasc's'a dus
la Ierusalim: „Că viind, cjice, Savlu în Ierusalim, cerca a şe lipi de ucenici
şi toţî se temeau de el, necreejend că. este ucenic. Iar Varnava luându-1
1-a dus către Apostoli şi a povestit lor, cum pre cale a vecjut pre Dom­
nul, şi cele-l-alte (Fapt. IX, 26); îar aicea cjice' Pavel că dupre 3 ani dela
întorcerea sa a mers în Ierusalim, dar. dela. ce loc a mers nu arată, ci
fiind-că maî sus a cjis, că dupre întorcerea sa s'a dus în Aravia şi îa­
răşî s'a întors în Damasc, pote zăbăvind în alte locuri aceî 3 ani 'ce
cjice aicea, îarăşî s'a întors în Damasc, şi,'dela Damasc a mers la Ieru­
salim, şi atunci prin Varnava s'a adus îa, apostoli, precum cjic Faptele;
că alm'interea a se. întocmi acestea nu se po;'-;,, precum şi Icumenie la tâl-
 Şi a c e s t a e s t e s e m n al m a r e î s m e r i t e i c u g e t ă r i a luî P a v e l ,
căcî a c e s t a c e a i s p r ă v i t a t â t e a , şi a p r o p o v e d u i t l a a t â t e a
locuri, a m e r s la P e t r u , n u p e n t r u c a s ă î n v e ţ e c e - v a şi s ă
s e folosescă d e e l , ci n u m a î p e n t r u c a s ă ' l i s t o r i s e s c ă şi să-1
v a d ă c i n s t i n d u - 1 p r e el c a p r e u n vîrfelnic şi c a m a i m a r e d e ­
c â t e l ; p e n t r u a c e s t a n u a d i s c â s ' a d u s în I e r u s a l i m s ă v a d ă
p r e Petrusj ci p e n t r u c a să-i i s t o r i s e s c ă , p r e c u m o b i c i n u e s c a
dice; voiajăriî l u m e i a c e i a , c e i s t o r i s e s c şi află c e t ă ţ i l e c e l e m a r i
şi..âră]uc'it.e şi' a r h e o l o g h i i l e l u m e î , 'sau p r e c u m şi ..noî - 'drce'ni
c â n d mergeini s ă î n t â l n i m p r e d r e - c a r î m a r i şi sfinţi b ă r b a ţ i . Ci
n o i m e r g e m la a c e i a p e n t r u folosul sufletului n o s t r u , iar.Pavel
a m e r s l a P e t r u p e n t r u s i n g u r c i n s t e a lui P e t r u , şi n u p e n t r u
folosul şeii.
Şi am rămas la el 1 5 dile.
D i c e r e a c a să istorisescă Pavel p r e P e t r u , a c e s t a a fost s e m n
d e c i n s t e c ă t r e P e t r u , i a r ă a r ă m â n e la d î n s u l , a c e s t a a fost
d e p r i e t e n i e şi d e d r a g o s t e m u l t ă . Ş i n u a dis, c ă m ' a m î n ­
v ă ţ a t d e l a P e t r u , ci n u m a i c ă a m r ă m a s l a d î n s u l , a d e c ă î m ­
p r e u n ă cu dînsul. !
1.9. Şi.pre altul din'Apostoli nu am vedut, afară nu­
mai pre lacov fratele Domnului ). 1

cuirea Faptelor se nevoeşte şi se sileşte cu 5—6 chipuri ca să.învoîască

venirele luî Pavel în Ierusalim, atât cele ce se arată în Fapte, cât şi cele
ce se cuprind în .trimiterea acesta către Galatenî şi nu pote; şi în sfîrşit
'cjice, că Pavel aicea djce o altă vreme, care Luca la Fapte n u arată, fi-
• ind-că prea în scurt scrie, şi multe vremi întru u n a le uneşte.
') Pote aceşti 2 Apostoli a u fost aceia, - către care Varnava a d u s pre
Pavel, precum istorisise Faptele. Trei Iacovî însă au fost; unul fratele
lui' Ioan, pre carele 1-a omorît Irod; al II-lea fiîul luî Alfeu, carî aceşti 2
. Apostoli erau şi din ceî 12, şi al IlI-lea fratele Domnului, carele s'a po­
menit aicea, şi nu era din ceî 12 Apostoli, precum d j Ieronim în tâl­ c e

cuirea epistolei aceştia către Galatenî şi în cartea cea despre conscriitoriî

bisericeşti (la Coressie). Acest lacov se djeea mic, dupre Teofilact, spre
osebirea luî lacov fiîul luî Zevedeî, carele se djeea mare, ca unul ce era
.'.din cel 12 şi maî ales, despre carele a-dis-Marco Evanghelistul: „Era
însă şi femei departe privind, între care era Măria Magdalina, şi Măria
..•luî lacov celuî mic, şi—maica luî Iosi (Cap. XV stih. 40), unde Măria se
: djce, Născetorea de Dumnecjeu, sau ca o maîcă ce se socotea a luî lacov
•' acestuia şi a i u i Iosi fiilor luî losif. Iar cum că lacov acesta era sfinţit din
pîntecele maîceî sale şi vin şi rachiu nu a beut când-va ca u n Nazireu
şi carne n u a mâncat, nicî • s'a ras când-va, nicî cu untdelemn s'a u n s
- (precum atunci era obiceîu spre netezirea trupuluî), nicî în bae s'a scăl­
dat; o scrie Pamfil Evreul Cap, II al Biser. istorii, aducend marturî pre
. ' Climent Stromateul. şi pre Ighisip, carî scriu că nicî în picîorele sale a
pus sandale pururea pomenitul acesta, ci umbla cu picîorele gole, şi tot-
I de-una purta haine albe şi=de in. Pentru acesta 4jce şi Epîfanie şi Ieronim,
că acesta ar fi fost tenerul acela, care în vremea patimeî Mântuitorului

— 203 —
 A m e r s c u a d e v e r a t P a v e t la I e r u s a l i m p e n t r u c a să. i s t o r i ­
s e s c ă şi sâ v a d ă p r e P e t r u , fiind-că a t â t a îl c i n s t e a şi îl d o r e a ;
a v e d u t î n s ă şi p r e l a c o v , n u p r e fratele luî I o a n , ci p r e fra­
t e l e D o m n u l u i , c u c i n s t e î n s ă îl p o m e n e ş t e p r e el şi-1 d i c e ; a-
t â t a s l o b o d e r a d e 3 orî fericitul P a v e l d e t o t a zavistia şi p i s m a ,
Şi c u t o t e c â d e a r fi v o i t să a r a t e p r e l a c o v c i n e e r a , nu-1
n u m e a frate al D o m n u l u i , ci s a u fiu al lui C l e o p a d u p r e l e g e ,
saii fiii al lui Iosif d u p r e fire, fiind-că l a c o v nu e r a frate d u ­
p r e t r u p al D o m n u l u i , ci s e s o c o t e a n u m a î a fi. D a r c u m e r a
fiu d u p r e i e g e al luî C l e o p a ? A s c u l t a : C l e o p a şi Iosif l o g o d n i ­
cul N â s c e t o r e î d e D u m n e c j e u a ă fost fraţî t r u p e ş t i , şi fiindcă
C l e o p a a m u r i t fără fiii, Iosif a l u a t p r e T e m e e a fratelui şeii al
luî C l e o p a şi a r i d i c a t s ă m â n ţ a a c e l u i a , n ă s c e n d p r e a c e s t l a ­
c o v şi p r e alţi 3 fraţî, p r e Iosi, p r e I u d a şi p r e S i m o n şi o
fiica n u m i t ă M ă r i a , p r e c a r e sfîntu E v a n g . o n u m e ş t e s o r a N â s ^
a lăsat gîulgîul seu (adecă prostirea), care purta asuprăşî, şi a fugit,
precum scrie Evang. Marco, Cap. XIV, 5 1 , fiind-că numaî acesta între
Apostolî purta alb. (Pentru acesta dupre urmarea acestuia s'a apucat o-
biceîu a purta toţî patriarchiî Ierusalimului, moştenitorii fericitului lacov
a p u r t a haine albe de mătasă, pentru acesta şi sf. Eftimie dela îmbră­
cămintea cea albă şi strălucită a provăcjut, cum că Anastasţe presviterul
u r m a a se face patriarh al Ierusalimului, precum cp adeverat şt S'a în-
templat,, foea 402 din dodecavivlu). A păzit încă şi feciorie de 3 orî fe­
ricitul lacov în tată viaţa sa, şi din ade.sele plecări de genunchi ce făcea,
i s'a umflat genunchile şi s'a făcut vînjose ca ale cămilei, adaoge însă şi
Chrisostom, că fiind-că adese-orî îşi bătea fruntea de pământ, i s'a um­
flat şi s'a făcut negră, îar polele hainei sale se întreceau micî şi marî
ca s ă le sărute, dupre Ieronim; ci şi întru sfintele sfintelor intra şi acolo
se r u g a pentru ertarea neştiinţelor noroduluî, de unde şi s'a numit Olvie
adecă drept şi potcova cea de aur â arhiereului legeî o purta pre capul
seu, precum mărturisesc Climent şi Epifanie. Iar Chrisostom cjice tâlcjuind
cjicerea, apoî s'a arătat luî lacov, cum că pre acesta maî întâîu 1-a hi­
rotonisit Domnul episcop al Ierusalimului (Vor. XXXVIII, la I Cor.). Şi
Epifanie la eresul 78 şi Evsevie însăşi acesta o cjic, măcar că Climent
Stromateul cjice, că dupre înălţarea Domnului Petru şi lacov şi Ioan cei
mai întâîu aleşî aî Apostolilor a ales pre acest lacov, să fie episcop al
Ierusalimului. Şi episcop fiind 29 anî în Ierusalim, s'a învrednicit de mu-
cenicesc sfîrşit de 3 orî fericitul, căcî suindu-1 pre aripa bisericeî nele­
giuiţii preoţi şi cărturari, fiind-că de acolo au strigat în aucţul tutulor
cjicend: ce me întrebaţi pentru Iisus Fiîul Omului? Acesta şade de-a drepta
a tot puternicului Dumnecjeu şi pre nourii cerîuluî va să vie să facă ju­
decată şi răsplătire, fiind dar ca acestea de acolo a strigat, îndată au
năvălit asupra luî acolo cărturarii şi preoţii şi l-au dborât pre el jos de
pre aripa bisericeî, şi s'a făcut eî vărsători de sânge.'El însă plecându-şî
genunchele şi sfintele picîore şi pentru ucigaşii seî rugându-se, a fost1

împroşcat cu petriî. Vecjî despre acesta în Cart. I, Cap. 1 a Dodecavivlu a

•lui Dosoteî; cjice însă şi Marele Atanasie, că lacov acesta a tălmăcit Evan­
ghelia luî Mateî cea evreiască în limba elinescă, şi vecjî foea 9-a a ace-
jeaşî cărţi Dodecavivlu.

— 204 -
c e t o r e i d e D u m n e d e u ( î o a n X I X , 2 5 ) , întâiu a d e c â c a p r e o r u ­
d e n i e , şi al d o i l e a î n c ă p e n t r u - c ă Iosif a v e a p u r t a r e a d e grijă p e n ­
t r u N â s c ă t o r e a d e D u m n e d e i i c a u n p ă r i n t e , şi c u m a î m u l t ă a p r o ­
p i e r e d e c â t a a v e a c ă t r e a c ă s t a a p r o p i e r e d e b ă r b a t şi a ş e d a r e .
2 0 . Iar cele ce scriu vdue iată ca înaintea lui D u m ­
nedeu, câ nu mlnţesc.
Fericitul P a v e l e a c u m a r fi a v u t a d a r ă s p u n s î n a i n t e a j u ­
d e c a t e i luî D u m i l e d e u , a ş a s e n e v o e ş t e şi s e sileşte a a r ă t a c u ­
;

vintele sale G a l a t e n i l o r , p e n t r u c a s ă s e a r a t e lor, c ă e v r e d n i c

de credinţă .şi a d e v ă r a t .
2 î . Apoi am venit în părţile Siriei şi ale CMichieî.
2 2 . Insă eram necunoscut la faţă bisericilor Iudeeî ce­
lor în Christos.
2 3 . Ci numai cât auclisefă, că cela ce ore când ne g o ­
nea pre noi, acum bine-vesteşte credinţa pre care dre-când
o strica. .
Intâîaşî d a t ă P a v e l a m e r s în I e r u s a l i m n u m a î p e n t r u c a s ă v a d ă
p r e P e t r u şi îarăşî s'a d u s d e a c o l o , u n a a d e c ă , p e n t r u - c ă s'a
t r i m i s p r o p o v e d u i t o r l a n e a m u r i şi la d î n s e l e t r e b u î a s â p r o p o -
v e d u î a s c ă E v a n g h e l i a ; şi a l t a î n c ă , p e n t r u - c ă n u s u f e r e a s ă z i d ă s c ă
a s u p r a t e m e l i e i a l t o r A p o s t o l i , a d e c ă s â p r o p o v e d u i a s c ă la E v r e î ,
la c a r e p r o p o v e d u î a u ceî-l-alţî A p o s t o l i . Ci v o i a s ă p r o p o v e d u ­
iască la n e a m u r i s ă l b a t i c e şi v a r v a r e , la c a r e î n c ă nu m e r s e s e
să propoveduiască vre un A p o s t o l . P e n t r u acăsta dice, că încă
n u m ' a fost v ă d u t în faţă h r i s t i a n i î cel c e eraii în I u d e e a , şi
d a r fiind-câ încă n u m ' a u fost v ă d u t , c u m a ş fi p r o p o v e d u i t lor
t â e r e a î m p r e j u r , a d e c ă să s e t a e î m p r e j u r , p r e c u m m e p r i h ă n e s c
;

hristianiî cel c e d i n E v r e i a u c r e d u t în G a l a t i a ? c ă a c ă s t a e s t e
c u t o t u l n e p o t r i v i t şi n e u r m a t l u c r u . Şi n u m a î , d i c e , hristianiî
cei c e e r a u în I u d e e a a u d e a î i d e m i n e c ă m ' a m î n t o r s la C h r i ­
s t o s şi c ă p r o p o v e d u î a m c r e d i n ţ a a c e e a , p r e c a r e m a î î n a i n t e o
g o n e a m şi m ă a p u c a m s ă o p e r d ) . 1

2 4 . Şi proslăveau întru mine pre Dumnezeu.

') Pentru ce cjice însă Luca la Fapte, cum că, când a dus Varnava
pre Pavel la Apostoli Pavel era împreună cu dînşiî intrând şi eşind în
Ierusalim, şi îndrăznind întru numele Domnului lisus, vorOvea şi se în­
treba către eliniştî, iar eî să ispiteau să-l omore ? (Fapt. IX, 28). Decî de
vreme ce Pavel împreună se întreba şi se vorovea cu eliniştiî adecă cu
Evreii, ceî ce priimisera Sfîntă Scriptură precum o a fost tălmăcit pre
ea eliniştiî ceî 70, cum dice aicea Pavel că nu l-au fost vecjut în faţă
hristianiî ceî din Iudeea? Sau cjice că nu-1 ştiau, şi nu l-au fost vecjut pre
el hristianiî ceî ce eraii în Ierusalim, căcî cu dînşiî împreună se întreba,
ci hristianiî ceî ce locuiau în cele-l-alte părţi ale Iudeeî şi ale Palestinei,

— 205 —
 Ş i cuvîntul a c e s t a Î n s e m n e z ă s m e r i t a c u g e t a r e a fericitului
P a v e l , p e n t r u - c ă n u a dis c â s e m i n u n a u d e m i n e , s a u m ă l ă u d a u ,
ci d ă t o t u l la D a r u l luî D u m n e d e u , d i c e n d c â s l ă v e a u p r e D u m ­
n e d e i i î n t r u m i n e , c a r e l e orl-ce s'a f ă c u t d e m i n e , însuşî a i s ­
p r ă v i t t o t u l , şi n u e i i ) .
1
_

C A P . II.

1. Apoi dupre 14 ani Iarăşi m'am suit în Ierusalim cu

t â r n a v a , împreună luând şi pre Tit, • ''
2. M'am suit însă dupre descoperire.
P r i c i n a întâeî suiri la I e r u s a l i m a lui P a v e l a fost P e t r u , a-
d e c ă p e n t r u c a să i s t o r i s e s c ă şi s ă v a d ă p r e P e t r u , p r e c u m a
d i s m a î s u s ; î a r a s u i r e ! a Il-a ce o idice a i c e a a fost p r i c i n ă
d u m n e d e e s c a şi m a î -pre sus d e fire d e s c o p e r i r e , c e i s'a făcut.
Şi a v e a , d i c e , î m p r e u n ă şi p r e V a r n a v a şi p r e T i t c a p r e n i ş t e
m a r t u r î aî p r o p o v e d u i r e î s a l e ; că a d e c ă p r o p o v e d u i r e a sa e r a
p l ă c u t ă şi p r i i m i t ă şi d e ceî-l-alţl Apostoli,.
Şi am pus înaintea dor Evanghelia, care o propove­
duesc la neamuri.
A d e c ă a m arătat Apostolilor propoveduirea, ce o propove­
d u e s c la n e a m u r i , fără a p r o p o v e d u i lor c a s ă s e t a e î m p r e j u r .
P e n t r u c a r e p r i c i n ă d a r d u p r e . a t â t e a a n i a a r ă t a t Apostoli^-
lor Evanghelia, ce o propovedueşte, în vreme ce se c u v e n e a
s ă a r a t e din î n c e p u t , c â n d a c r e d u t , . p e n t r u c a s ă c u n o ş c ă d e
a l e r g ă b i n e s a u r e u . C ă fără s o c o t e l a lucrul a r fi fost cu a d e ­
v e r a t , d u p r e c e 14 anî ş i j m a i mult a l e r g a p ţ f o p o v e d u i n d E v a n ­
ghelia, să aibă trebuinţă a se învăţa âppî, ore bine alărgă, sau
în. z a d a r s a u o s t e n i t ? P e n t r u a c e s t a , d& a a r ă t a t p r o p o v e d u ­
i r e a sa A p o s t o l i l o r p e n t r u ca î n s u ş î s ă s e î n v e ţ e , d e s p r e c a l e a
c e a u m b l a t , n e g r e ş i t a ş a fără socqtdlă. a r fi fost, p r e c u m a m
d i s , şi fără g â n d i r e c e e a - c e s'a făcut. I>o.r fiind-că v e d e a p r e
m u l ţ î , c u m - c ă s e s m i n t e a u , căci P e t r u p r i i m e a t ă e r e a î m p r e j u r
şi p r e mulţî îî t ă i a î m p r e j u r , îar î n s u ş i P a v e l , n u o p r i i m e a ,
ş i d u p r e u r m a r e s e p r e p u n e a , că face fără d e l e g e , p e n t r u a-
c e s t ă p r i c i n ă , d i c , s'a d u s la Ierusalim. I a r a c e s t a , d e a m e r g e ,
1-a sfătuit p r e el Sfîntul D u h , d u p r e o d e s c o p e r i r e m a t p r e
s u s d e fire, p e n t r u c a s ă s e î n c r e d i n ţ e z e şi s ă s e î n d u p l e c e
a c e l a c e s e s m i n t e a u , c â n u e s t e o s e b i r e şi z m i n t e l â î n t r e p r o ­
p o v e d u i r e a lui P e t r u , şi î n t r e p r o p o v e d u i r e a lui P a v e l , ci c ă

) Iar Fotie tâlcuind djce: „Slăveau pre Dumnecjeu întru mine, adecă,
J

pentru mine, şi nu pre cutarele, saii cutarele îrveţător, ci pre însuşî Dum­
necjeu; că acesta era carele a descoperit mie şf-ia'a-învăţat propoveduirea,.
- 200 -r-
d u p r e i c o n o m i e şl c o m p o g o r â r e , i a r t ă P e t r u t ă e r e a î m p r e j u r ,
fiind-că p r o p o v e d u î a la E v r e i i ceî c e s e t â e a î i î m p r e j u r . D e c i
nu a fost f ă r ă s o c o t ă l ă a c e s t a c e a f ă c u t , d e a m e r s la I e r u ­
salim şi a a r ă t a t A p o s t o l i l o r d e s p r e ' p r o p o v e d u i r e a s a d u p r e
a t â t e a a n i , p e n t r u - c ă D u h u l cel Sfint 1-a p o r n i t p r e ei s ă m ă r g ă ,
şi el s u p u i n d u - s e a a s c u l t a t cu d r e p t şi b i n e c u v î n t a t c h i p .
I n d e o s e b i î n s ă celor ce se socoteau.
Fiind-că mulţî eraii cel' ce se s m i n t e a u , pentru a c e s t a P a -
Vel . i n o s e b i r e , a vorov.it î m p r e u n ă c u P e t r u şi c u A p o s t o l i i
ceî m a î âîeşî '.ce Terafi - Î m p r e u n ă , c u P e t r u , ' jien'rru c a săl-nu Ur­
:

m e z e m a î m u l t ă t u r b u r a r e şi g â l c e v ă , şi s ă n u s e facă m a î
m a r e sfnintălâ, fiind-că m u l t e d e c î u r î d e miî eraii în I e r u s a l i m
şi m u l t e m i i ) d e E v r e î , c a r i s e s m i n t e a u , p r e c u m a m d i s , a-
1

c e ş t i a î n d a t ă c e a r fi a u d i t c ă P a v e l şi î n l ă u n t r u în I e r u s a l i m
a f l â n d u - s e , s t r i c ă şi n u p r i i m e ş t e t ă e r e a î m p r e j u r , d e u r m a r e
e r a să s e t u r b u r e , şi s ă s e ridice p r e t o ţ î ; p e n t r u p r i c i n a a-
c e s t a d a r în d e o s e b i şi d e o p a r t e a v o r o v i t î m p r e u n ă c u A p o ­
stolii ). A v e a î n s ă î m p r e u n ă cu s i n e p r e T i t şi p r e V a r n a v a
2

c â n d a v o r o v i t î m p r e u n ă c u A p o s t o l i i , p e n t r u ca. s ă m ă r t u r i -
s e s c â a c e s t e a la cei-l-alţl, C u m c ă nici A p o s t o l i l o r s ' a a r ă t a t
P a v e l c ă p r o p o v e d u e ş t e c e - v a p r o t i v n i c ; d i c e n d însă p r e A -
p o s t o l î c ă s e s o c o t e a u şi s e p ă r e a u , n u s u r p ă c u c u v î n t u l a-
cesta, c ă n u a r fi fost c u a d e v ă r u l A p o s t o l i i ceî d e p r e l â n g ă
P e t r u , m a r î şi î n t â i u aleşi, ci o a dis a c e s t a , c a î m p r e u n ă s ă
p u e şi s o c o t â l a şi o b ş t e s c a h o t ă r î r e c e l o r m u l ţ i c u a s a , a d e c ă
ca s ă a r a t e c ă , n u n u m a i d e P a v e l s e s o c o t e a m a r î A p o s t o l i i
ceî c e eraii p r e l â n g ă P e t r u , ci şi d e t o ţ i ceî-l-alţî, p r e c u m şi
însuşî P a v e l chiar a c e s t a o d i c e p e n t r u s i n e ş n « C ă mi s e p a r e
că şi eii D u h u l luî D u m n e d e i i a m » ( I C o r i n t . VII, 4 0 ) , n u p e n ­
tru c a s e t â g ă d u e s c ă c â cu a d e v ă r u l a v e a D u h u l luî D u m n e d e u

) Că aşa cjiceau i
l
erau pe lângă iacov fratele luî _X>umnecjeu
c e c e

către pavel: „Vecjî frate, câte cjecîurî de miî de ludei, ce au crecjut sînt,
şi toţi] sînt rîvnitorî aî legeî, şi s'au înştiinţat de tine că înveţi depărtare
dela Moîsi pre toţî Iudeiî ceî ce se află .pre la neamuri, <jicendu-le a nu'şî
tăîa împrejur pre copiiî lor, nicî a umbla dupre obiceiurile legeî" (Fapt.
XXI, 2). ;
*) Iar Fotie aşa tâlcueşte cjicerea: „In deosebi însă celor socotiţi, de
nu cum-va îndeşert alerg sau am alergat". Pentru ce în deşert? Ca nu
înaintea tuturor arătând să-î smintesc, de curând închegaţi fiind atuncea
ceî din. tăerea împrejur, şi să-î fac pre eî cu totul a se lepăda de credinţa
lut Christos şi să perd calea mea şi se arăt nevoinţa mea-deşartă, căcî
cum h u ar fi deşartă a alerga şi a umbla în tote părţile, când alergând
ca s ă mântiiesc pre alţiî, îarăşî prin nesocotită scumpătate î-aş-perde?
•Cum dar acum şi în priveliştea norodului mustră (tăerea împrejur adecă
la Galatenî)? Căcî era sporire (a credinţeî^adecă) şi căcî unii îndrăsneaii
a face iconomia dogmă.

- 207 -
şi s e a r a t a c â îl a r e , cl p e n t r u c a s ă a r a t e şi o b ş t e s c a s o c o ­
t i n ţ ă a o m e n i l o r , p r e l â n g ă c a r e şi P a v e l s o c o t e a şi i s e p ă r e a
c ă a r e D u h u l luî D u m n e d e u . D e c i A p o s t o l i l o r c e l o r c e s e s o ­
c o t e a u , d i c e , l e - a m v o r o v i t în d e o s e b i , a d e c ă c e l o r m a r î şi s l â - .
viţî şi d e c ă t r e t o ţ î s o c o t i ţ i a c e s t - f e l .
Nu cum-va în deşert alerg, sau am alergat.
A d e c ă c a s ă î n v ă ţ p r e ceî c e s e s m i n t e s c d e m i n e , c ă n u
a l e r g nicî p r o p o v e d u e s c î n d e ş e r t şi în z a d a r şi n u p e n t r u c a s â
m ă î n v ă ţ e u , căci c u m âş fi a v u t t r e b u i n ţ ă a m ă î n v ă ţ a e u , c ă ­
ruia mi s'a d e s c o p e r i t d e l a D u m n e d e u P ă r i n t e l e F i î u l s ă u , şi E -
v a n g h e l i a F i î u l u l s ă u ) , s a u c u m • d u p r e atâţia a n î aş-fi a v u t
1

t r e b u i n ţ ă a m ă î n c r e d i n ţ a , d e n u a l e r g î n d e ş e r t şi în z a d a r , e u
carele d i c e a
« A ş a a l e r g n u c a fără ştiinţă, a ş a p u m n u e s c ( m ă
m

lupt) n u c a c u m a e r u l aşi b a t e ? » (I C o r i n t . I X , 2 6 ) , c ă a c e s t
lucru a r fi c u t o t u l n e p o t r i v i t .
3. Ci nici Tit, carele era cu mine, elin fiind, nu a fost
silit a se tăea împrejur.
T i t , d i c e , c u t d t e c â e r a elin şi n e t ă i a t î m p r e j u r , n u a fost
silit a s e t ă i a î m p r e j u r , c a r e a c e s t a a fost p r e a m a r e d o v a d ă , c ă
nici P e t r u , nici A p o s t o l i i cei c e e r a u c u P e t r u p r i i m e a u t ă e r e a
î m p r e j u r d u p r e c u v î n t u l c e l d e c ă p e t e n i e , ci d u p r e i c o n o m i e şi
c o m p o g o r î r e , p e n t r u E v r e i î cei c e s e t ă i a u î m p r e j u r . P e n t r u a-
c e s t a nicî a u p r i h ă n i t p r e Pav,el şi p r o p o v e d u i r e a lui, al c ă r u i a
u c e n i c e r a T i t cel n e t ă i a t î m p r e j u r .
4. Iar pentru ) mincinoşii fraţi cei prea ascunşi, cari
2

s'au îndesat ca să iscodescă slobodenia nbstră, ce o avem

în Christos ca pre noi sâ ne robescă.
A l c ă t u i r e a a c e s t e i c u p r i n d e r i e s t e a c e s t - f e l : nici p e n t r u m i n ­
cinoşii fraţii c e i p r e a s c u n s i n t r a ţ i a fost silit a s e t ă i a î m ­
p r e j u r ( T i t ) , din afară (în g e n e r e ) l u â n d u - s e d i c e r e a nici, a-
d e c â şi cu t o t e c ă m i n c i u n o - f r a ţ i l ceî c e v e n i s e r ă p r e a s c u n s
v o i a u şi v r ă j m ă ş u î a u (că a c ă s t a î n s e m n ă z ă p f e a s c u n s intraţi) e r a u
faţă şi s t a u î m p r o t i v a m e a , î n s ă nicî p e n t r u a c e ş t i a , nici p e n t r u
î m p r o t i v i r e a lor, a u silit A p o s t o l i i p r e T i t a. s e t ă i a î m p r e j u r .
P e n t r u c e î n s ă P a v e l n u m e ş t e m i n c i u n o - f r a ţ î p r e a c e l a , carî p r i ­
i m e a u t ă e r e a î m p r e j u r , d e v r e m e c e şi A p o s t o l i i cei m a i a l e ş i
') Fotie însă djce, cum că cjicerea: de nu alerg în deşert, sau am a-
lergat, pote a se ceti şi cu chip întrebător, adecă: nu cum-va în deşert
alerg sau am alergat? Nu adecă nu alerg în deşert, nici am alergat, ci
tote le-am făcut cu siguranţie şi cu providenţte.
) însemneză, că Teodorit voeşte a fl de prisosit acest „iar", şî este
2

înţelegerea djcereî acesta: „Ci nicî Tit cel împreună cu mine, deşi era
elin nu s'a silit a se tăîa împrejur pentru mincîuno-fraţiî ceî pre ascuns
intraţi, şi cele-l-alte.

— 208 -
6 priimeau? Pentru-câ Apostolii adecă priimeau tăerea împrejur
aşa, ci că c o m p o g o r â n d u - s e p e n t r u s l ă b i c i u n e a E v r e i l o r c e l o r c e
cre4userâ în C h r i s t o s , p e n t r u a c e s t a o p r o p o v e d u l a u la E v r e i i ceî
ce s e t ă i a u î m p r e j u r . Iar m i n c i u n o - f r a ţ i î , şi ceî p r e a s c u n s in­
t r a ţ i , o legîulau c u m c ă n u m a î d e c â t s e c u v i n e a s e face t ă e r e a
împrejur, ca să a p e r e cu acesta p r e L e g e a cea V e c h e , p e n ­
t r u a c e s t a şi m i n c î u n o - f r a ţ î p r e dînşiî îî n u m e ş t e , p i c â n d î n s ă
şi că minciuno-fraţiî a c e ş t i a p r e a s c u n s a u i n t r a t , a r a t ă c u d i -
c e r e a a c e s t a a s c u n s a lor v r ă ş m ă ş i e . A ş i ş d e r e a d i c â n d şi c ă p r e
ascuns a intrat p e n t r u ca sâ iscodescă slobozenia ndstrâ, arată
că el e r a u v r ă ş m a ş i şi l u p t ă t o r i , c ă c i cel c e s e fac i s c o d i t o r i şi
cîarşiţî, p e n t r u nici u n a l t sfîrşit i n t r ă p r e a s c u n s p r i n c e t ă ţ î ,
fâră n u m a i c â s ă afle c u a m ă n u n t u l t o t e p ă r ţ i l e şi locurile c e -
t ă ţ e î , şi din a c e s t e a să p o t â c u l e s n i r e sâ s p a r g ă c e t a t e a a c e e a
şi s'o r o b e s c ă , c a r e a c e s t l u c r u îl făceau şi minciuno-fraţiî şi
i s c o d i t o r i i a c e î a , p e n t r u a c e e a s o c o t e a u şi c ă u t a u î m p r e j u r c a r i
sînt n e t ă l a ţ î î m p r e j u r şi ă u s l o b o z e n i a c e a în C h r i s t o s , a d e c ă n u
s i n t s u p u ş i o b i c e i u r i l o r şi r o b i e i L e g e î ceii V e c h i , p e n t r u ca s ă
afle a p u c a r e şi să-I s i i e s c ă a s e t ă i a î m p r e j u r , şi c u a c e s t c h i p
î a r ă ş î să-î s u p u e r o b i e i - l e g e î , d e c a r e r o b i e n e - a slobozit C h r i ­
;

s t o s . D e c i din a m e n d o u e - a c e s t e a a r ă t a t e s t e , c ă A p o s t o l i i e r t a u
o r e - c a r e o b i c e i u r i (ale legeî), p e n t r u c a s ă p o t ă c u î n c e t u l a
s l o b o d i p r e E v r e i din r o b i a legeî, Iar m i n c i u n o - f r a ţ i î a c e ş t i a fă­
c e a u cu t o t u l din p r o t i v ă , c a s â c r e s c â a d e c ă şi s â î n t ă r e s c ă p r e
r o b i a legeî.
5. Cărora nicî ca un clas ne-am plecat supunereî, ca
adeverul Evangheliei sâ remâe la voi.
N u a dis c ă nicî î n t r u p u ţ i n n u n e - a m î n d u p l e c a t la c u v î n ­
tul m i n c i u n o - f r a ţ i l o r , ci s u p u n e r e ! lor, fiind-câ el n u le f ă c e a u
a c e s t e a p e n t r u c a s ă n e î n v e ţ e c e l e a l e legeî, ci p e n t r u ca s â
n e s u p u e p r e noî şi să n e r o b e s c ă legeî. P e n t r u a c e s t a , A p o ­
stolilor n e - a m p l e c a t şi l - a m a s c u l t a t , I a r ă d e m i n c i u n o - f r a ţ i î
a c e ş t i a nu am. a s c u l t a t . P e n t r u " c e ? P e n t r u c a s â r e m â e î n c r e ­
d i n ţ a t e şi a d e v ă r a t e c e l e c e a m p r o p o v e d u i t la voi. C a r e ? C u m
c ă c e l e vechi aii t r e c u t şi c â l e g e a a r ă m a s n e l u c r â t o r e şi a
î n c e t a t , şi c â p r e cei c e s e t a e î m p r e j u r C h r i s t o s nu-î p r i i m e ş t e
nici îî f o l o s e ş t e c e - v a . D e c i fiind-că a m s t ă t u t î m p r o t i v ă m i n ­
ciuno-fraţilor a c e l o r a , c u a c e s t a a m a r ă t a t c â s î n t a d e v ă r a t e
c e l e c e a m p r o p o v e d u i t la voî, d e n e l u c r a r e a l e g e î a d e c ă şi
d e î n c e t a r e a e l . D e c i l u a ţ i a m i n t e s â n u eşiţî d i n a d e v ă r u l
acesta afară ). 1

) Fotie însă acesta tâlcuind cjice cu chip de nedumerire: „Dacă nicî

J

Tit n'a fost silit a se tăia împrejur, nici pentru mincîuno-fraţiî ceî ce
— 209 —
Tom. H.
 ' 6. î a r d e cei ce s e s o c o t e s c a fi e e - v a , o r î - c e fel c â n d ­
va ar fii, n i c î o g r i j ă am, c ă T D u m n e d e u f a ţ ă d e om n u îa.
F i i n d - c ă u r m a u a se î m p r o t i v i o r e - e a r t luî P a v e l şi a-i d>ce;
Ş i d a r c u m A p o s t o l i î a u . p o r u n c i t ca cei c e d i n E v r e î a u c r e ­
d u t să se tae împrejur? P e n t r u acăsta deslegă aicea p r e acesta
î m p r o t i v a d i c e r e . Şi p r i c i n a c e a a d e v ă r a t ă nu o d i c e , p e n t r u
c a r e A p o s t o l i i i c o n o m i c e ş t e şi d u p r e c o m p o g o r î r e a u p o r u n c i t
a s e t ă i a î m p r e j u r , c a nu a u d i n d - o a c ă s t a a c e l c e a u fost c r e ­
d u t d i n E v r e i , c u m că A p o s t o l i i i c o n o m i c e ş t e şi n u d u p r e a-
d e v ă r iartă t ă e r e a împrejur, sâ se d e s p a r t ă din pricina a c ă s t a
d e A p o s t o l i c a d e uniî c e strică l e g e a , căcî uniî c a a c e ş t i a
p e n t r u a c e s t a a l e r g a u la A p o s t o l i la a c e a v r e m e , fiind-că p ă z e a u
el l e g e a . A c e s t a p r i c i n ă d a r P a v e l o t a c e şi n u o a r a t ă p e n ­
t r u folosul c e l o r c e a u fost c r e d u t d i n t r e E v r e î , d i c e î n s ă u n
c u v î n t forte g r e u p e n t r u A p o s t o l i : « C ă eu nici o grijă a m » ,
a d e c ă că e u nici o îngrijire a m p e n t r u ceî c e s e s o c o t e s c a
fi ce-va, a d e c â p e n t r u A p o s t o l i i cei m a r i , v a s ă dică, orî d e
p r o p o v e d u e s c t ă e r e a î m p r e j u r , ori d e n u o p r o p o y e d u e s c , căcî
însuşî v o r d a c u v î n t d e s p r e a c e s t a î n a i n t e a luî D u m n e d e u , şi
D u m n e d e u d e faţa lor n u s e v a milostivi, nicî s e va r u ş i n a ,
fiind-că sînt m a r î şi e x a r h î aî A p o s t o l i l o r , c ă n e l u ă t o r d e faţă
este D u m n e d e u . V e d i însă, o cetitorîule, că n u a dis, o r î j ^ e
fel sînt a c u m , ci orî c e fel a fost c â n d - v a , p e n t r u c a s â a r a t e
c ă a c u m d a r şi A p o s t o l i î a u î n c e t a t d e a p r o p o v e d u i a ş a , ş i
a priimi t ă e r e a î m p r e j u r , fiind-că p r o p o v e d u i r e a E v a n g h e l i e i
p r e t u t i n d e n i a s t r ă l u c i t : şi c r e d i n ţ a lui C h r i s t o s a s p o r i t şi a/
c r e s c u t . A c e s t e a î n s ă le d i c e P a v e l n u p e n t r u c a s ă d e f a i m e
p r e A p o s t o l i , ci p e n t r u "ca să folosească p r e cei c e îl a u d e a u .
C â m i e c e î c e s e s o c o t e s c n i m i c , mat m u l t ' m î - a u a d a u s .
C ă m i e , dice, a c e i m a r i şi m a i aleşi din A p o s t o l i , orî c e f e i
a t u n c e a a r fi fost, D u m n e d e u y a p u r t a grijă p e n t r u dînşiî, î a r
e u a c ă s t a ştiu c ă eî m i e n i m i c n u m i s'a î m p r o t i v i t , nicî ai?,
a d a u s ce-va m a l p r e s u s d e p r o p o v e d u i r e a m e a s a u au a d a u s
pre acăsta.
7. C i d i m p r o t i v ă , ş t i i n d e î că. rri s ' â încredinţat E y a n -
pre ascuns se îndesaseră, pentru ce pr^ Timoteî l'a tăiat împţrejur şi nu
de cuvînt de mincîuno-fraţiî? Şi răspunde, însuşî că nicî pre acela pen­
tru aceştia l'a tăiat împrejur, să nu fie! Ci pentru ca să dobâr^clescă pre
ceî ce se sminteau pentru slăbiciunea cugetărilor; căcî pemru ceî slabi
de socotela trebue a face compogo,?ărrHnt cu vindecare blândă a boleî,
îar la ceî ce năvălesc din răutate şf din viclenă socotinţă, nicî cât de-
.p.uţin se cuvine a ne îndupleca; căcî aceştia nu numaî nu au trebuinţă
de vindecare, patima întărindu-se întru<ţ'inşiî/ maî pre sus de totă vin­
decarea, şi pre ceî dupre lângă dînşiî cs,ută să-î umple de boia lor; pen­
tru acesta cjice şi dumne4eescul Pavel: nici la un cîas ne-am plecat lor.
ghelia netâereî împrejur, precum Iul Petru a tâereî îm­
prejuri
8. Că cela ce a lucrat cu Petru spre apostolia tăereî
împrejur, a lucrat şi cu mine la neamuri.
9 . Şi cunoscând Darul luî Dumnecleu cel dat mie Iacov,
şi Chila şi Ioan, cel ce se socoteau a fi stîlpî, aii dat
mie şi luî Varnava drăpta împărtăşire ca noî la neamuri
Işir el ia. iăefejt -împrejur;..
Unii aşa tâlcuesc dieerea acesta, că n u n u m a î ceî maî aleşi
A p o s t o l î n i m i c a î n d r e p t a t d i n p r o p o v e d u i r e a m e a , ci d i t l p r o -
tivâ a c e î a s ' a u î n d r e p t a t d e p r o p o v e d u i r e a m e a . I n s e î n ţ e l e g e ­
r e a luî P a v e l n u e s t e a ş a , c ă c i c e s'ar fi î n d r e p t a t A p o s t o l i i
ceî m a r î d e p r o p o v e d u i r e a l u i P a v e l , c â n d f i e ş t e - c a r e l e din-r
tr'înşii e r a d e s ă v î r ş i t ? D a r a c ă s t a o d i c e P a v e l c u c h i p s ă r i t o r ,
c a r e a a ş a s e n e t e z e ş t e , a d e c â : «Ci d i n p r o t i v â a d a t m i e d r e p t ă
î m p ă r t ă ş i r e » , a p o i c e l e - l - a l t e c u v i n t e sînt în m i j l o c , ştiind c ă mi
s'a î n c r e d i n ţ a t E v a n g h e l i a n e t ă e r e î î m p r e j u r , şi c e l e - l - a l t e . A t â t
de departe, dice, erau Apostolii d e a mă îndrepta p r e mine,
î n c â t şi m ' a l ă u d a t î n c ă şi s ' a u u n i t î n t r ' u n g l a s , c a e u şi cu
V a r n a v a s e p r o p o v e d u i m E v a n g h e l i a la n e t â e r e a î m p r e j u r , a-
d e c ă la n e a m u r i , Iar eî s e p r o p o v e d u i a s c ă la t ă e r e a î m p r e j u r
a d e c ă la E v r e î ; căcî t ă e r e a î m p r e j u r şi n e t ă e r e a î m p r e j u r a i c e a
Pavel, nu n u m e ş t e p r e înseşi lucrările gole ale tâereî împrejur
şi ale n e t ă e r e î î m p r e j u r , ci n u m e ş t e p r e ceî n e t â î a ţ i î m p r e j u r
a d e c â p r e n e a m u r i , şi p r e c e i , tâlaţî î m p r e j u r , p r e E v r e î . S e
a r a t ă î n s ă P a v e l a i c e a p r e s i n e d e o c i n s t e c u P e t r u , fiind-că
însuşi D u m n e d e u c e a d a t luî P e t r u l u c r a r e a E v a n g h e l i e i şi
a p o s t o l i a c e a c ă t r e E v r e i , a c e s t a ş î D u m n e d e i i a d a t şi lui P a ­
vel a p o s t o l i a la n e a m u r i . V e d î î n s ă c u m a a r ă t a t , c ă p r o p o v e ­
duirea nu n u m a î a fost p l ă c u t ă A p o s t o l i l o r , ci şi lui D u m n e z e i i .
Câcî c u n o s c e n d A p o s t o l i i , d i e e . D a r u l luî D u m n e d e i i , c a r e s'a
d a t m i e , şi n u a d i s a u d i n d , ci din înseşi l u c r ă r i l e c u n o s c e n d ;
căcî d e n u a r fi fost p r o p o v e d u i r e a m e a p l ă c u t ă lui D u m n e d e u ,
c u m a r fi d a t m i e D u m n e d e i i D a r u l săii? A s c u l t ă însă c u m p o ­
m e n e ş t e P a v e l p r e A p o s t o l i i ceî trei m a î a l e ş i , p r e P e t r u , p r e
î â e o v ) şi p r e I o a n , cu l a u d ă şi c u o r a ţ i e . C â d i c e p e n t r u d î n ş i î :
1

.') Pre Iacov fratele luî Dumnecjeu se vede că îl cj'ce aicea Pavel, de
carele şi maî înainte a pomenit cţicend: „Iar pre altul din Apostolî hu
am vecjut, fără numaî pre Iacov fratele Domnului" (Galat. I, 19), şi dupre
puţin va cjice despre acesta: „Că maî înainte de a veni ore-carî dela
iacov" (Galat. II, 12), dela fratele Domnului adecă, precum tâlcueşte
TeafUact, căcî Iacov fratele luî Ioan se vede a fi luat cununa mucenieî
mal înainte, precum mărturisesc Faptele.

- 211 —
C e l c e s e s o c o t e s c a fi stil pi, a d e c ă ceî m a r î , p r e c a r e t o ţ î în
t o t e p ă r ţ i l e îî l a u d ă şi îî s l ă v e s c , a c e ş t i a sînt, carî m ă r t u r i s e s c
c ă p r o p o v e d u i r e a m e a e s t e p l ă c u t ă luî C h r i s t o s ; p e n t r u a c e s t a
şi a d a t m i e şi luî V a r n a v a d r ă p t a î m p ă r t ă ş i r e î , a d e c ă s ' a u tinit
şi n e - a u făcut p ă r t a ş i a i lor, şi aii a r ă t a t c ă le p l a c e p r o p o ­
v e d u i r e a m e a , p e n t r u - c ă a c e s t a n i m i c s e o s e b e ş t e d e a lor.
10. N u m a i s ă n e a d u c e m a m i n t e d e c e î s c ă p ă t a ţ i ( s ă ­
r a c i ) , c a r e ş i m ' a m s î r g u i t î n s u ş î ac6sta a o f a c e .
L a p r o p o v e d u i r e a E v a n g h e l i e i , d i c e , n e a m î m p ă r ţ i t cu c e l -
1-aîţî A p o s t o l i , şi a c e i a a d e c ă p r o p o v e d u î a u la E v r e i , i a r e u şi
V a r n a v a la n e a m u r i , p r e ceî s c ă p ă t a ţ i î n s ă n u l - a m î m p ă r ţ i t ,
ci n e î m p â r ţ i ţ i îi a v e a m o b ş t e ş t i şi a c e i a şi n o i ; c ă c i în I e r u s a ­
lim e r a i i . m u l ţ i h r i s t i a n i î , c a r i d i n E v r e i crecjuseră, ale c ă r o r a "sâ
r ă p i s e r ă averile d e c ă t r e n e c r e d i n c i o ş i i E v r e i , şi e r a u lipsiţi, în c â t
nici h r a n a lor c e a d e n e v o e o a v e a u fiind-că n u v r ă ş m ă ş i a u a t â t a
Elinii p r e ceî c e d i n E l i n î c r e d e a u în C h r i s t o s , p r e c u m E v r e i î
p r e c e i c e d i n E v r e i c r e c l u s e r â ; p e n t r u a c e s t a şi P a v e l m u l t ă p u r ­
t a r e d e grijă a v e a p e n t r u dînşiî, c a sâ le i c o n o m i s e s c â c e l e d e
t r e b u i n ţ ă , p r e c u m şi însuşî m ă r t u r i s e ş t e a i c e a d i c e n d , c ă m ' a m
s î r g u i t însuşi a c e s t a a, o face, fiind-că t o t - d e - u n a s e silea s ă
a d u n e d e l a ucenicii seî d e l a c h r i s t i a n i i c e l d i n n e a m u r i m i ­
l o s t e n i e , şi să o a d u c ă a c e s t a s i n g u r la I e r u s a l i m s a u s ă o t r i ­
m i t ă c u alţii ' ) .
11. Iar când a venit Petru în A n t i o h i a , în faţă l-am
stat l u i î m p r o t i v a .
Mulţi s o c o t e s c c ă P a v e l a i c e a p r i h ă n e ş t e p r e P e t r u ca p r e u n
f ă ţ a r n i c , ci n u e s t e a ş a l u c r u l , c ă c i t o t e c â t e s e v e d c ă a d i s
P a v e l î m p r o t i v a lui P e t r u , t o t e i le-a djs i c o n o m i c e ş t e şi Ie-a
f â c u t ; p r i c i n a d a r a i c o n o m i e l a c e ş t i a a fost a c e s t a : P e t r u a-
flându-se în I e r u s a l i m , e r t a a s e t ă i a î m p r e j u r fiii E v r e i l o r c e l o r
c r e d i n c i o ş i , fiind-că n u e r a cu p u t i n ţ ă d e o d a t ă a-1 s m u l g e d i n
l e g e , iar c â n d a v e n i t la A n t i o h i a , m â n c a î m p r e u n ă c u c e i
d e n e a m u r i şi n e t ă i a ţ i î m p r e j u r , şi p e t r e c e a î m p r e u n ă cu dînşiî
c u s l o b o d e n i e . F i i n d - c ă î n s ă s'a î n t â m p l a t a v e n i o r e - c a r î I e r u -
s a l i m n e n i , c e din E v r e i a u fost c r e d u t , în A n t i o h i a , a t u n c i v e -
d_ându-I p r e a c e ş t i a P e t r u , s e f e r e a d e c e i d i n n e a m u r i şi n u
m â n c a î m p r e u n ă cu ei, nici î m p r e u n ă p e t r e c e a , c a m a l î n a i n t e ,
u n a a d e c ă , c a s ă n u s m i n t ă s c ă p r e I e r u s a i i m n e n i i a c e î a , şi a l t a
p e n t r u c a s â d e a prilej b i n e c u v î n t a t lui P a v e l c a să-1 m u s t r e ;
p e n t r u a c e s t a şi P a v e l a m u s t r a t p r e P e t r u , şi P e t r u a suferit

i ) Milostenia acesta către sfinţii ceî din Ierusalim, adecă către hristianiî
ceî scăpătaţi ce se aflau în Ierusalim, se vede maî ales că o pomeneşte
Pavel (I Cor. XVI, 1), (II Cor. VIII, 4; IX, 1), (Rom. XV, 26).
m u s t r a r e a , fără nicî o s t a r e î m p r o t i v ă , căcî c u chipul a c e s t a a r
fi u r m a t I e r u s a l i m n e n i î a c e î a şi ucenicii lui P e t r u , a s e s t r ă m u t a
d e l a t ă e r e a î m p r e j u r şi d e l a o b i c e i u r i l e legeî, c â n d v e d e a i i
eî p r e î n v ă ţ ă t o r u l lor P e t r u c ă s e m u s t r ă d e P a v e l şi s e p r i -
h â n e ş t e şi el t a c e , n e a v ă n d c e s ă d i c ă . D e c i a s t a P a v e l î m ­
p r o t i v ă luî P e t r u , a c e s t a e r a n u m a î o f o r m ă d e l u p t ă , şi n u
l u p t ă ' c u a d e v ă r a t , p e n t r u - c ă d e a r fi fost c u a d e v ă r a t l u p t ă ,
nu a r fi m u s t r a t P a v e l p r e P e t r u î n a i n t e a I e r u s a l i m n e m l o r a c e ­
lora ucenicii luî P e t r u , ci î n c ă forte î - a r fi s m i n t i t p r e eî, v ă -
d â n d p r e a m â n d o i vîrfelniciî A p o s t o l i l o r c ă s e l u p t ă , Iar a c u m
l u p t a a c e e a , î n c h i p u i t ă i n t r u a r ă t a r e , s ' a făeut î n d r e p t a r e a u c e ­
nicilor, p e n t r u a c e s t a nici P e t r u a d i s î m p r o t i v ă a c e ş t i a , a r ă ­
t â n d că p r i i m e a şi s u f e r e a a c e s t a S t a r e î m p r o t i v ă a lui P a v e l ,
pentru iconomie.
C ă osîndit era. _ - -
N u a d i s c ă P e t r u e r a d e m i n e o s î n d i t , ci d e o b ş t e , d e t o ţ i
cari n u ş t i a u iconornia c e o face, ci îl s o c o t e a u , c ă P e t r u e s t e
făţarnic, şi c ă u n d e n u s e afla I e r u s a l i m n e n i î în A n t i o h i a , m â n c a
î r n p r e p n â *şi p e t r e c e a cu cel d i n n e a m u r i , Iar c â n d aii v e n i t
a c e î a , a t u n c i 'S'au sfiit d e dînşiî O r e - c a r i î n s ă a u î n ţ e l e s a-
c e s t a , c u m c ă P e t r u e r a m a l î n a i n t e p r i h ă n i t fiind-că a m â n c a t
î m p r e u n ă c u C o r n î l i e cei d e a l t n e a m , p r e c u m m ă r t u r i s e s c F a p ­
tele ( c a p . X ) şi p e n t r u a c e s t a a c u m c â n d aii v e n i t I e r u s a l i m n e ­
niî în A n t i o h i a , s'a t e m u t n u c u m - v a î a r ă ş î să-l p r i h ă n â s c ă ,
şi p e a t r u a c e s t a s'a sfiit şi s'a o s e b i t d e ceî d i n n e a m u r i , î n s ă
fiind-că s ' a sfiit d e dînşiî, p e n t r u a c ă s t a d i c e P a v e l , c ă şi e u
am s t ă t u t lui î m p r o t i v ă .
12. Câ maî înainte de a veni 6re-care dela Iacov mânca
; ' ) Dâr peritru-ce Pavel a tăcut şi nu a spus că Petru făcea iconomie
şi erta tăerea împrejur ?"Şi "că iconomiceşte nu petrecea împreună cu
neamurile cele netăîa^e împrejur? Răspunde înţeleptul Fotie şi cjice: „Că de
ar fi spus Pavel că Petru" iconomiceşte îârtă tăerea împrejur, ar fi în­
tărit aceea care voîa să o surpe, adecă a se priimi tăerea împrejur, căcî
ar fi 4.is ceî ce ar fi audit, cum că dacă Petru face bine şi îartă ico­
nomiceşte tăerea împrejur, pentfu-ce şi tu, o Pavle, nu o erţî? Şi ce o
rnaî prihăneştî pre ceea ce o numeşti iconomie? Iartă dar să se facă şi
nu o opri, şi orî-cum vreai numeşte-o, orî iconomie, orî dogmă şi a-
mărunţime, căcî un suflet Iubeşte un lucru îndată ce apucă puţin prP"
lej, maî mult se apropie şi se împleticeşte cu acela. Pentru a nu cugeta
dar şi a cjice • acestea ceî ce Iau aminte de lege, pentru acesta Pavel în-
ţelepţeşte a tăcut iconornia luî Petru, şi aspru prihăneşte fapta acesta
a tăereî împrejur, şi mustră ca pre nişte fărâ-de-lege pre ceî ce o îartă,
ca cu mustrarea cea aspră să înspăîmînteze pre ceî ce cu adevărat făceau
fără de lege, tăindu-se împrejur, şi să-î îndrepteze. Pentru acesta nu se
lepăda a 'I numi şi păruţi? Şi osîndiţiî şi făţarnicii şi că nu umblă drept
pe picîore.

- 213 —
împreună cu neamurile, îar când au venit, se sfia şi se o-
sebea pre sineşî, temendu-se de cei din tăerea împrejur.'
A i c e a s p u n e şi p r i c i n a p e n t r u c a r e p r i h ă n e a u a c e î a p r e P e ­
t r u . Dela l a c o v d i c e , fratele D o m n u l u i , cel c e î n v ă ţ a în I e r u ­
salim,' c a u n e p i s c o p al lor, s'a t r i m i s o r e - c a r î h r i s t i a n î , d i n
I u d e e a în A n t i o h i a , carî a u fost c r e d u t în C h r i s t o s , d a r î n c ă
ţ i n e a L e g e a V e c h e . P r e aceştja v e d e n d u î P e t r u şi t e m e n d u - s e ,
nu p e n t r u a n u s e p r i m e j d u i însuşî, ci p e n t r u a nu-i sminti p r e
dmşiîy. şi a-I face s ă s e d e s p a r t ă desâvtrşit d e c r e d i n ţ a lui C h r i ­
s t o s , s ' a o s e b i t c u î m p r e u n a p e t r e c e r e c u cei d i n n p a m u r î . P . e c î .
a c e s t a v ă d e n d u - o uniî câ o face , P e t r u , şi h e ş t i i n d p e n t r u ce
o face, îl p r i h ă n e a u p r e el.
13. Şi împreună cu el s'au făţă.rnicit şi ceî-l-alţl Iudei, :

în cât şi Varnava împreună s'a tras cu făţărnicia lor.

F ă ţ ă r n i c i e n u m e ş t e P a v e l l u c r u l u i p r e i c o n o m i a lui P e t r u ;
r

u n a a d e c ă , p e n t r u - c â n u v o e ş t e să- a r a t e cu c e s o c o t e l a şi s c o ­
p o s P e t r u se o s e b e a p r e sineşî d e î m p r e u n ă p e t r e c e r e a eu cei
d i n n e a m u r i ; şi alta î n c ă , c a din r ă d ă c i n ă să s m u l g ă a ş e d a r e a
şi p l e c a r e a c e o a v e a u G a l a t e n i î c ă t r e L e g e a V e c h e . Ceî-i-alţî
Iudei însă n u m e ş t e Pavel, nu p r e ceî c e veniseră dela Ierusalim,
ci p r e cei c e s e aflau în A n t i o h i a , c a r i şi a^-ţna y e d e n d p r e
P e t r u c ă s e o s e b e ş t e d e î m p r e u n a p e t r e c e r e a cu cei d i n n e a m u r i ,
s ' a u o s e b i t şi ei d e a c e i a . ' •
14. Iar când am vedut.că .-nu umbla drept pe piclore
către adeverul Evangheliei, a m dis luî Petru înaintea
tuturor. • .
S ă nu t e t u r b u r e , o cetitoriule, •.•.•cuvintele a c e s t e a gdle ale
luî P a v e l , a d e c ă a c e s t a : « C ă n u umfelă d r e p t p r e p i c l o r e c ă t r e
a d e v ă r u l E v a n g h e l i e i » ; p e n t r u - c ă el h u le d ' c e a c e s t e a c a s ă
p r i h ă n e s c ă p r e P e t r u , ci p e n t r u c e i c e a v e a u s â s e f o l o s e s c ă
din v e s t e a şi a u d u l a c e s t a , c u m c ă a d e c ă P e t r u s'a c e r t a t şi
s'a m u s t r a t , p e n t r u c e ţ i n e o b i c e i u r i l e legeî. D e u n d e a r fi a~
vut fieşte-carele d r e p t a t e a dice lor, şi d a c ă P e t r u s'a m u s t r a t
p e n t r u obiceiurile l e g e i , c u m m a l c u t e z a ţ i voî d e a c i î a a le
păzi ? C ă p e n t r u a c e s t a şi P a v e l î n a i n t e a t u t u r o r a c e r t a t ş î a
m u s t r a t p r e P e t r u , p e n t r u c a să a u d ă a c e î a şi s ă s e t e m ă , c â
stîlpul acel a t â t de mare al A p o s t o l i l o r s'a c e r t a t , şi nu a a-
v u t cu ce a se d e s v i n o v ă ţ i ) . . Iar E v ş e v i e ; a l C h e s a r i e i d i c e , c ă
1

*) Iciimenie însă 4 ' că Pavel voind să arate' iconomia cu care Petru

c e

se osebeâ pre sineşî de neamuri, pentru acesta ;a 4 ' & umbla drept s c n u

pre piclore către adeverul Evangheliei, adecă precum pentru acestaşî

pricină şi mai sus a 4is că împreună, se făţărnicea şi nu Umbla drept
cu aceştia dupre adeverul Evangheliei; căcî adeverul Evangheliei acesta

— 214 —
nu s'a c e r t a t m a r e l e şi vîrfelnicul P e t r u d e P a v e l , ci a l t o r e -
c a r e , n u m j t Chifa, u n u l d i n c e î 7 0 A p o s t o l î . Ş i f o r m ă l u i n d u - ş î
a d e c â c u v î n t u l s e u ( E v s e v i e ) , d i c e c ă n u e r a d e c u v i i n ţ a a a-
v e a a d o u a o r ă c e r t a r e şi m u s t r a r e P e t r u , c a r e l e s ' a d e s v i n o v ă ţ i t
la î n c e p u t u l p r o p o v e d u î r e î s a l e , c â n d s ' a s m i n t i t o r e - c a r î , p e n ­
tru ce a mâncat î m p r e u n ă cu Cornilie cel d e alt n e a m ) . D a r 1

ar d i c e
c i n e - v a c ă t r e E v s e v i e , o p r e a î n ţ e l e p t u l e , nicî n o î d i c e m
că P e t r u s'a c e r t a t d e P a v e l , c ă d o r n u a r fi ş t i u t c u v i i n ţ a , ci
c ă d e y o e - . a s u f e r i t c e r t a r e a lui P a v e l , p e n t r u c a s â s e î n d r e p -
teie'-ceî-lraiţii '•>"'. ''
Dacă tu iudeu fiind, vieţueştî ca neamurile, şi nu îu-
daiceşte, ce sileşti pre neamuri a vieţui îudaiceşte?
Mal c u a c e s t e c u v i n t e s t r i g ă P a v e l c ă t r e c e î t r i m i ş i d e l a Ia­
cov şi carî a t u n c e a e r a i i faţă, şi la t o ţ i d e o b ş t i e hristianiî c e î
ce ţ i n e a u l e g e a : u r m a ţ i î n v ă ţ ă t o r u l u i v o s t r u P e t r u , fraţilor, p e n ­
t r u - c ă şi el, i u d e u fiind, i a t ă c ă a m â n c a t c u c e î d i n n e a m u r i .
V e d î d a r c ă n u p r i h ă n e ş t e P a v e l p r e P e t r u , c ă face răii p e n t r u
c ă p ă z e ş t e l e g e a , ci îl m u s t r ă p r e el p e n t r u folosul u c e n i c i l o r
şei, a d e c ă a c e l o r d i n n e a m u r i , fiind-că şi P e t r u îî silea p r e eî
s â s e t a e î m p r e j u r şi s â p ă z ă s c â cele a l e i u d e i l o r , c ă c î c u m u s ­
t r a r e a a c e s t a u r m a a s e face p r o p o v e d u i r e a lui P a v e l m a l b i n e
prjimită la u c e n i c i i s ă i .
1
1 5 , Noi, dice, Iudei sîntem şi nu din neamuri păcătoşi.
N o i , d ' c e , fireşte s î n t e m I u d e i , a d e c ă n u lipaci saii n e m e r n i c i ,
şi veniţi la religia I u d e i l o r d i n a l t e n e a m u r i , c i s î n t e m n a ş t e r e
fireşte d e n ă s c ă t o r i , şi d e s t r ă m o ş i I u d e i , şi c r e s c u ţ i şi h r ă n i ţ i
c u obiGeiurele L e g e î V e c h i , a m l ă s a t p e t r e c e r e a a c ă s t a î n t o v ă ­
r ă ş i t ă a n o s t r ă şi c e l e a l e l e g e î şi a m n ă z u i t la c r e d i n ţ a luî
Christos.
16. Ştiind că nu se îndreptăză omul din faptele legeî,
fără numai prin credinţa lui lisus Christos, şi noi în Chri-

este, nicî a tăîa împrejur, nicî a se osebi cine-va de neamuri şi de ceî

netăîaţî împrejur, de vreme ce în Christos nu este tăere împrejur, nicî
netăere împrejur, nicî Iudeu, nicî elin (Col. III, 11).
; »). Iar când s'a suit Petru în Ierusalim şi cârteau către dînsul ceî din
tăerea împrejur cjicend, c ă ' a intrat la bărbaţii carî aveau netăere îm­
prejur, şi a mâncat împreună cu dînşiî, atuncea el începând a povestit
vedenia ce. a vecjut pogorîndu-se din ceriu ca u n gîulgîu. Şi că Duhul
cel Sfînt a cjis luî să mergă împreună cu ceî 3 bărbaţi trimişi de Cor­
nilie, şi că îndată ce a început a le grăi lor cuvîntul luî Dumnecjeu, a
căcjut' Duhul cel Sfînt preste Ceî împreună cu Cornilie, şi cele-l-alte, ca­
rele verji-le la Fapte Cap. XI. Şi aşa aucjindu-le acestea Evreii, s'au li­
niştit şi au slăvit pre Dumnecjeu cjicend: Cu adevărat şi neamurilor a
dat Dumnecjeu pocăinţă spre viaţă.

— 215 —
 stos Iisus am credut, ca sâ ne îndreptăm din credinţa luî
Christos, şi nu din faptele legeî. Câ nu se va îndrepta
din faptele legeî tot trupul ). 1

V e d i a i c e a c ă cu j s i g u r a n ţ i e şi c u a m ă r u n t u l le d i c e P a v e l
t o t e : că noî, d i c e , n e - a m l e p ă d a t d e l e g e , nu c a d e o viclenă
şi r e a , p r e c u m h u l e a u M a n i h e i î , ci c a d e o s l a b ă şi n e p u t i n c l o s ă
d e a n e î n d r e p t a , fiind-că nicî u n u l p u t e a să î n d e p l i n e s c ă f a p ­
t e l e şi p o r u n c i l e legeî, p e n t r u - c ă e r a u g r e l e şi cu a n e v o e d e i s ­
p r ă v i t , n u p e n t r u m ă r i m e a lor, ci m a î m u l t p e n t r u m i c ş o r ă t a -
t e a lor, a d e c ă p e n t r u d u a r e a a m i n t e - a î n d a t o r i r i l o r eî c e l o r mi.cj
si p r d ş t e ; s a u şi d u p r e a l t c h i p , n o i n e - a m l e p ă d a t d e l e g e ,
p e n t r u - c ă n u sfinţea p r e suflet, ci C u r ă ţ e a n u m a i s p u r c ă c i u n e a
t r u p u l u î ; p e n t r u a c e s t a d a r e s t e d e p r i s o s , şi t ă e r e a î m p r e j u r
z a d a r n i c ă . Mal î n a i n t e î n s ă are' s ă d i c ă c â t ă e r e a î m p r e j u r e s t e
î n c ă şi p r i m e j d u i t d r e , fiind-că d e s p a r t e p r e o m e n î d e l a C h r i s t o s .
1 7 . Iar dacă căutând a ne îndrepta întru Christos ne-am
afla şi înşi-ne păcătoşi, Christos dar slugă a păcatului este?
A m c ă u t a t , d i c e , n o î h r i s t i a n i î cel c e a m c r e d u t d i n t r e E -
v r e î . a n e - î n d r e p t a î n t r u C h r i s t o s , şi p e n t r u a c e s t a a m l ă s a t l e ­
g e a , şi fiind-că p r e c u m d i c e ţ î voi G a l a t e n i î , e s t e p ă c a t a l ă s a
cine-va legea, apoî întru a c e s t p ă c a t Christos ne-a aruncat, căci
p e n t r u d î n s u l a m l ă s a t t d t e o b i c e i u r i l e legei, în c â t C h r i s t o s
n u n u m a i n u n e - a î n d r e p t a t , p r e c u m voi diceţî, ci s'a fâcut şi
p r i c i n u i t o r n o u ă d e m a î m u l t p ă c a t şi. o s î n d ă , fiind-câ n e - a î n ­
d u p l e c a t , să l ă s ă m l e g e a şi s ă u r m ă m luî.
Sâ nu fie.
F i n d - c ă A p o s t o l u l a a d u s c u v î n t u l la î n ţ e l e g e r e n e c u v e n i t ă ,
a d e c ă c u m c ă C h r i s t o s s'a f ă c u t p r i c i n u i t o r d e p ă c a t , nu a a
— y u t t r e b u i n ţ ă a r ă s f o r m ă l u i c u a l t e m u l t e c u v i n t e n e c u v i i n ţ a a-
c e s t a , ci s'a î n d e s t u l a t c u s i n g u r ă t ă g ă d u i r e a d i c ă n d : s ă n u fie
c a sâ fi fost C h r i s t o s p r i c i n u i t o r d e p ă c a t ! C a r e a c e s t chip. d e
c u v î n t t ă g ă d u i t o r , o b i c î n u e ş t e P a v e l a-1 face t o t - d e - u n a lâ lu­
crurile a c e l e a , c e sînt c u t o t u l o p r i t e şi v e d e r a t n e c u v i i n c î o s e .
18. Câcî dacă cele ce am stricat pre acelea Iarăşi le
zidesc, călcător de poruncă pre mine me adeverez.
~~») Icumenie voeşte că şi tote cuvintele acestea s'ar fi djs cătră Petru îna­
intea tuturor de Pavel, însă maî încolo acestaşî cjice, că starea împrotiva
cea către Petru, a fost singurele cuvintele acelea: „Dacă tu iudeu fiind
vieţueştî ca unul din neamuri şi nu îudaîceşte, ce maî sileştî pre nea­
muri să vieţuiască evreeşte?" Iar cele-l-alte tote ce s'au cjis către Galatenî,
;

se pot însă, djce, a se protivi şi către Petru. însemneză, că din cuvin­

tele acestea ale luî Pavel, adună (închee) ceî ce teologhicesc credinţa ceea
ce însemneză că îndrepteză, despre care vecjî suptînsemnarea djcereî:
„Ci credinţa ceea ce prin dragoste se lucreză", (Gal. V, 6).
' '. • — 216 —
 Vedî, o cetitorîule, înţelepciune a Marelui P a v e l : Galateniî di­
c e a u c ă c e l a c e v a d e s l e g a l e g e a , e s t e c ă l c ă t o r d e l e g e , iar
P a v e l a r a t ă p r e c e a cu t o t u l din p r o t i v ă , c â c e l a c e p ă z e ş t e
legea acela este călcător d e poruncă, n u n u m a i căcî calcă cre­
d i n ţ a luî C h r i s t o s , ci şi p e n t r u - c ă c a l c ă p r e î n s ă ş i L e g e a c e a
V e c h e , fiind-că l e g e a m ' a p o v ă ţ u i t p r e m i n e la c r e d i n ţ a luî C h r i ­
s t o s , ş i ' m ' a î n d u p l e c a t s ă o las p r e e a şi s ă u r m e z luî C h r i ­
s t o s , ci a c e s t a v a s â p a r a t e A p o s t o l u l m a î î n c o l o , a c u m i n s ă
d e o c a m d a t ă d i c e c ă l e g e a a î n c e t a t şi a c e s t a o a m m ă r t u ­
risit n o i ceî c e din E v r e î a m c r e z u t în C h r i s t o s , fiind-câ o a m
.stricat ş i - o a m făcut n e l u e r â t o r e , d e s p ă r ţ î n d u - n e d e d î n s a şi
l â s â n d u - o . Şi d â r d e n e - a m sili Iarăşi s â r e c o m ă n d u i m l e g e a ,
şi s ă l u c r ă m o b i c î n u i r e l e ei, n e g r e ş i t n e f a c e m c ă l c ă t o r i d e p o ­
r u n c ă , fiind-că r e c o m ă n d u i m p r e c e e a c e s'a stricat_de D u m n e d e i i .
19. Că eâ prin lege, legei am murit.
A i c e a f o r m ă l u e ş t e A p o s t o l u l şi a r a t ă c u m a s t r i c a t l e g e a
şi d i c e c ă p r i n l e g e a D a r u l u i şi a E v a n g h e l i e i , eu. a m m u r i t l e ­
geî celei V e c h i a lui M o î s e ; saii s e î n ţ e l e g e şi a ş a : E i i a m m u ­
rit legeî prin l e g e , a d e c ă iînsăşî l e g e a a c ă s t a m ' a p o v ă ţ u i t s ă
nu m a l iau a m i n t e la d î n s a , ci la C h r i s t o s p r i n c u v i n t e l e luî
Moîsi şi ale p r o r o c î l o r , c ă Moîsi şi p r o r o c i i d e s p r e C h r i s t o s
prorocind, învaţă p r e toţi să c r â d ă întru dînsul, d r e p t aceea
d a c ă e u îarăşî iau a m i n t e şi u r m e z l e g e a , p r e î n s ă ş i l e g e a a-
c e s t a o c a l c . S a u şi. a ş a s e î n ţ e l e g e : l e g e a p o r u n c e a , că cela c e
a r fi c ă l c a t p o r u n c i l e a c e l e a , c e e a le p o r u n c e a , s ă s e p e d e p -
s e s c ă şi să s e o m o r e . D e c i fiind-că l e g e a e r a n e p u t i n c î o s ă , a-
d e c ă cu n e p u t i n ţ ă a s e î n d e p l i n i şi a s e p â d i d e d m e n î , p e n ­
t r u a c e s t a e u cel c e l u a m a m i n t e la l e g e , în c â t d e d î n s a m ' a m
o m o r î t p e n t r u - c ă nu p u t e a m să. o p ă z e s c : d e c i d e a c i î a î n a i n t e
nu m a î p o r u n c ă s c â l e g e a m i e celuî c e a m m u r i t (cât d e s p r e d î n s a )
c u î n d o i t ă m o r t e , cu m d r t e s u f i e t e s c ă p e n ţ r u - c ă p ă c ă t u e s c , fi­
i n d - c ă nu p o t a împlini p o r u n c i l e eî şi c u m o r t e t r u p e s c ă , căcî
e a o s î n d e ş t e la m o r t e p r e ceî c e o c a l c ă : p e n t r u a c e s t a fiind-câ
m i e tmî p r i c i n u e ş t e î n d o i t ă m o r t e , c u m voîii lua m a î m u l t a-
minte de dînsa, c a r e me omora.
Ca să viez lui Dumnedeu, cu Christos împreună m'am
restignit "
Pentru a nu d i c e
c i n e - v a , şi c u m t u , o fericitule P a v l e , viezî,
în v r e m e c e m a î s u s aî d i s c ă al m u r i t d e l a l e g e , p e n t r u a-
c e s t a d i c e a i c e a , c ă l e g e a , viii fiind, m ' a o m o r î t , iar C h r i s t o s
m o r t l u â n d u - m ă d e l a l e g e m ' a făcut v i u , fiind-că g â n d i t o r e ş t e
m ' a m r e s t i g n i t î m p r e u n ă şi a m m u r i t î m p r e u n ă cu el î n t r u Sfîn­
tul B o t e z ; fiind-că b o t e z u l e s t e î n c h i p u i r e şi a c r u c e î şi a m o r -

— 217 —
ţ e î şi a î n g r o p ă r e î D o m n u l u i şi a î n v i e r e ! lui. Şi î n d o i t ă e s t e
m i n u n e a , şi p e n t r u - c ă C h r i s t o s m ' a făcut, şi p e n t r u - c ă p r i n m o r ­
t e a s'a m ' a făcut viu ' ) .
2 0 . Iar viez nu încă eu, ci viază întru mine Christos.
Dicend Apostolul «împreună m ' a m răstignit cu Christos» ghi-
c i t o r e ş t e a a r ă t a t b o t e z u l . D i c e n d î n s ă î a r ă ş î «îar viez n u î n c ă
e u » , a arătat p r e vieţuirea hristianilor cea datornică d u p r e
b o t e z p r i n c a r e s e o m o r a m ă d u l ă r i l e n o s t r e s p r e a n u lu­
c r a p ă c a t u l : «Ci v i a z ă î n t r u m i n e C h r i s t o s » , a d e c ă nicî o faptă
- t r u p e s c ă , ; sati'. p o r n i r e .sqflet.ăscă s e face î n t r u m i n e , afară d e
c e l e c e nu v o e ş t e C h r i s t o s , ci C h r i s t o s e s t e cele c e face t d t e
î n t r u m i n e , şi m ă ţ i n e şi m ă s t ă p â n e ş t e . Şi v o e a m e a a-
d e c ă e s t e m d r t ă , i a r ă v o e a lui C h r i s t o s e s t e vie î n t r u m i n e ,
') Iar Coresie acesta tâlcuindu-o dice, că. cela ce iubeşte pre Christos se
preface în chipul luî Christos, fiind-că dupre dumnecjeescul Avgţisiin (la
tâlc. 1 trim. a luî Ioan) cţice că dragostea preface pre cela ce iubeşte în
chipul celuî îubit de dînsul; pentru acesfa de îîibeştî pre Pumnecjeu, Dujn-
ne4eu veî fi. îară de îubeştî pre diavolul, diavol vei fi; iară de îubeştî
trupul, trup veî fi. însemneză însă că lucru;! cel întâîu al dumne4 şteî ee

îubirî este a uni pre cel ce iubeşte cu .cel.Iubit. Pentru acesta 'dumne-
cjeescul Dionisie a 4is, ca numele dumnecjWşţeî îubirî este unitor de pu­
tere, şi de împreună ţinere, şi maî cu cjeoseţrij'e de amestecare întru bine
şi întru bunătate (despre dumne4eeştile Numiri cap. IV). A doua lu­
crare a dumne4eeşteî îubirî este cea ţie 0
potrivă, precum cfiee aicea
Pavel, că precum Christos s'a .răstignit pentru mine aşa şi eă de b po­
trivă împreună me răstignesc cu Christos. A: treîea, a face pre cel ce se
iubeşte să îubescă pre cel ce îl iubeşte şi. a-1 închipui întru tote cele ce
se văd şi se gândesc; şi a patra lucrare a dumne4eeşteî îubirî este a pri­
cinul uimire iubitorilor. Pentru acesta dumnedeescul Dionisie a 4is: „Este
încă şi uîmitore dumne4eesca iubire, nelăsand pre iubitorii seî a fi aî
lor ci aî celor ce se Iubesc de dînşii, adecă aî darurilor celor dumne-
4eeştî, îubite de dînşiî" (cap. IV despre durnne4eeştele Numiri). Pen­
tru acesta şi dumnecjeescul Ignatie scria către Romani, de iubirea luî
Christos ai"4endu-se 4i°e: „Dragostea mea s ' a răstignit", Pentru a-
cesta şi sf. Grigorie al Niseî a 4 ' despre -Pavel, că dragostea 1-a fă­
s

cut pre'Pavel a nu simţi nicî îndulcire, mei durere, nicî'frică, nicî ple­
care omenescă cât de puţină, ci tot a se schimba în Christos. Pentru
acesta dumne4eescă iubire, şi dragoste a luî Dumne4eu, Andrei osîndin-
du-se la cruce de către Egheat IeghemonuJ' Ahaeî, 4 ' c e a :
,»0 cruce, eu
care de demult te doream, îată acuma dobîndesc plinirea dorului meu".
Pentru dumne4eesca dragoste Petru 4'cea către Neron să-1 răstignescă
cu capul în jos. Pentru dumne4eesca dragoste Filip s'a răstignit în vre­
mea luî Clavdie Chesarîul, precum 4*ce Evsevie. Pentru dumnecjeesca dra­
goste Sixtus s'a răstignit în vremea luî Dechie şi a luî Valerian împăra­
ţilor, dupre Prudenţie. Pentru d. dragoste Dionisie S'k răstignit dupre multe
munci în vremea lui Adrian. P. d. dragoste s'a răstignit în 4iua Vin erei
celeî mari sf. mucenic Caliopie, ucenicul luî Dionisie, dupre Siriul (Ve4î
şi suptînsemnarea 4icereî: „şi pre vrăsr iaşiî cruceî ' Filip..II, 18) şl supt-
r
4

însemnarea 4icereî: „Iar mie să nti-mî fie a mă lăuda fără numaî în cru­
cea Domnului nostru Iisus Christos" (Gal. VI, 16).

— 218 —
;i o c â r m u e ş t e v i a ţ a m e a ) . D e c i d a c ă e u viez î n t r u D u m n e z e u
1

altă v i a ţ ă afară d e c e a a l u m e î , şi d a c ă m ' a m o m o r î t , a r ă t a t

3ste că n u p o t d e a c i î a a păzi n i m i c a d e ale l e g e î .
Iar ceea ce viez acum în trup, întru credinţa Fiîuluî luî
Dumnedeu viez.
A c e l e a , d i c e , c e l e - a m dis m a î s u s l e - a m d i s p e n t r u sufle­
teasca şi g â n d i t a v i a ţ a , î n s ă ..si. însăşi v i a ţ a a s t a s i m ţ i t ă încă.,

. ) Iar Sf. 'Dipnişie. Ariopaghiîul acesta fqa-î înalt o tâlcueşte, ca o is­

l

pravă a .dumne^eeşiei Iubiri eeleî uîmifiore, ce era întru Pavel, că cjice

aşa: „Este însă şi dumnecjeesca Iubire „ecstatico'să (adecă uîmitore), ne
lăsând pre Iubitori a fi aî lor, ci aî celor l'ubiţî de eî. Pentru acesta şi
Marele Pavel cuprins fiind de dumnecjeesca îubire şi. împărtăşit de ex-
taticesca eî putere cu îndumnezeita gură cjice: nu maî viez eu, ci viază
întru mine Christos, ca un adevărat Iubitor, şi uimit, precum însuşî cjice
luî Dumnecjeu, şi nu viaţa sa, ci viaţa celuî iubit de dînsul, ca una
forte iubită (cap. IV, despre dumnecjeeştile Numiri). Dice încă şi Mar.
Grigorie al Tesal. la acesta cjicere a luî Pavel în Epist. cea către A-
chindin: „Vecjî descoperit că Darul este nezidit, ci şi isprava lucrăreî
ceiî de acest-fel a luî Dumnecjeu, nezidită este. Acesta dar şi Mar. Pavel
(înţelege cjicend) că nu maî viază viaţa cea vremelnică, ci cea dumne­
cjeesca şi pururea vecuitore a cuvîntuluî celui ce locuia într'însul, fără
de îpeeput s'a făcut şi fără de sfîrşit cu darul. Şi dupre puţine îarăşî:
zidit era Pavel până a început a vieţui viaţa cea dupre porunca luî Dum­
1

necjeu făcută din nefiinţă; iar când nu o maî viefuîa acesta, ci pre ceea
ce ^i s'a făcut cu locuirea luî Dumnecjeu într'însul, nezidit s'a făcut cu
darul, şi tot cela ce a dobândit pre singur Dumnecjeu cuvîntul viu şi
lucrând întru el.
Şi purtătorul de Dumnecjeu Ignatie încă maî acesteaşî cuvinte ale luî
Pavel le cjice, că de acestaşî dumnecjeesca îubire arcjendu-se nu me în­
dulcesc de hrana stricăcîuneî nicî de îndulcirile vieţeî acesteea. Pânea
luî Dumnecjeu voesc, pânea cerescă, pânea vieţeî. Şi băutură voesc "bă­
utura luî, care este îubire nestricăcîosă, şi viaţă nesfîrşită, nu maî voesc
a vieţui dupre omeni. Acesta însă va fi de veţî voi voî: „Cu Christos
împreună m'am răstignit, şi viez nu de acum eu, fiind-că viază întru
mine Christos" (Epistola către Rom.). Vecjî şi suptînsemnarea cjicereî:
„Că aţî murit, şi viaţa vostră s'a ascuns împreună cu Christos întru
Dumnecjeu" (Col. III, 3). iar cum că 3 însemnări are viaţa, vecjî la tâl­
cuirea cjicereî: „Că mie a Vieţui Christos îmî este" (Fiiip. cap. I, 2). iar
Grigorie al Nise! acesta tâlcuindu-o cjice: decî dar, dacă Pavel nu maî
viază, cela ce s'a răstignit lumeî, ci Christos viază întrînsul, tote dar,
ce s'a făcut şi s'a cjis de Pavel dupre cvjviinţă se dau la Christos cela
ce vieţuîa întrînsul. Câ şi graiurile luî Pavel de Christos, cji că s'a grăit ce

cela ce a cjis: „De căutaţi cercare de Christos cel ce grăeşte întru mine"
şi evangheliceştile isprăvi cjice că nu sînt ale luî, ci Darului luî Chri­
stos, cela ce locuîa întrînsul, le afiroseşte (Vor. la cjicerea: „Iar când se
vor supune luî tote", în tom, II). Iar Mar. Vasilie cjice: „Că toţî hristi­
aniî ceî ce s'au botezat, datori sînt a cjice întru adevăr cuvîntul acesta
al Apostolului: „Iar viez nu de acum eu, ci viază întru mine Christos".
Şi vecjî cuvintele sf. părinte la suptînsemnarea cjicexeî: Prin carele mie
s'a restignit lumea" (Gal. IV, 14).

— 219 —
c a r e a c u m o viez, o vei afla, c u m c ă mî-a d a t - o C h r i s t o s , căcî
l e g e a n e p ă z i n d u - s e , ci c â l c â n d u - s e d e o m e n î , î-a o s î n d i t p r e
t o ţ î s u b p e d e p s ă şi m o r t e . Şi n i m i c nu o p r e a a s e o m o r î t o ţ i
şi a se p e r d e c a c ă l c ă t o r i aî legeî, p r e c u m s'a p e r d u t şi m a î
î n a i n t e d e l e g e a c e a s c r i s ă , t o ţ î o m e n i î c ă l c ă t o r i aî legeî ceii
fireşti în v r e m e a p o t o p u l u i . V i i n d î n s ă C h r i s t o s n e - a i z b ă v i t d e
o s î n d a a c e s t a a l e g e î şi d e p e i r e , şi n e - a î n d r e p t a t c u m o r t e a
s a . D r e p t a c e e a şi a c e s t a , c ă v i e ţ u i m s i m ţ i t o r e ş t e şi în t r u p , o
a v e m p e n t r u c r e d i n ţ a în C h r i s t o s , c a r e n e - a î n d r e p t a t şi din
primejdia morţeî ne-a slobozit.
Acelui ce m'a iubit pre mine şi s'a dat pre sineşî pen­
tru mine.
P e n t r u c e d i c e P a v e l a i c e a c ă C h r i s t o s 1-a i u b i t şi s ' a d a t
p r e s i n e ş î p e n t r u d r a g o s t e a lui, d e v r e m e c e C h r i s t o s a i u b i t
p r e toţî o m e n i i şi s'a d a t p e n t r u t o ţ i p r e s i n e ş î ? S p r e d e s l e -
g a r e a acestei nedumeriri r ă s p u n d e m , că a c e s t a o dice Pavel,
u n a a d e c ă , căcî a s o c o t i t d e c a r e r ă u t ă ţ i n e - a s l o b o d i t C h r i ­
s t o s , şi c a r e b u n ă t ă ţ i a d ă r u i t n o u ă , şi a p r i n d e n d u - s e d e d r a ­
g o s t e , a n u m i t a sa osebită p r e o m e n â s c a . d r a g o s t e cea p e n ­
t r u t o ţ i şi p r e d a r e a lui C h r i s t o s p r e c u m şi p r o r o c i i p r e D u m ­
n e d e u l cel d e o b ş t e al t u t u l o r o m e n i l o r , D u m n e d e u al l o r u ş î
îl n u m e s c , d u p r e d i c e r e a c e a p s a l m i c e s c ă : « D u m n e d e u l e , D u m ­
n e z e u l m e i i , ia a m i n t e d e m i n e * ( P s a l m . X V I I , 3), şi a l t e m u l t e
d i c e r î , d e s p r e c a r e v e d i la c a p . I, al celei c ă t r e R o m a n i s t i h . 8 .
Şi alta încă, p e n t r u ca să a r a t e câ atâta multă m u l ţ â m i r e se cu­
v i n e a m ă r t u r i s i f i e ş t e - c a r e l e h r i s t i a n lui C h r i s t o s , c â t ă ar m ă r ­
t u r i s i şi c ă p e n t r u s i n g u r el a r fi m u r i t C h r i s t o s , c ă c î f a c e r e a
d e b i n e a c e s t a o a l u a t d e l a C h r i s t o s c h î a r şi m a i c u d e o s e ­
b i r e s i n g u r i hristianiî, ceî c e aii c r e d u t î n t r ' î n s u l ' ) , d r e p t a c e e a
o r î c a r e l e h r i s t i a n în u r m a b o t e z u l u i şi d u p r e a t â t a facere d e
b i n e a luî C h r i s t o s , a r l u a a m i n t e la l e g e , a c e l a a r a t ă c ă C h r i ­
s t o s n u a m u r i t p e n t r u d î n s u l . Şi a p o i c u m t u , o n e b u n e l e h r i ­
s t i a n e , slujitorul L e g e î V e c h i , nu t e înfricoşezi, ci î a r ă ş î d u p r e
b o t e z t e î n t o r c i la a c e a l e g e , şi c u a c e s t a a r ă ţ i c ă r n d r t e a luî
Christos este netrebnică? Insemnăză însă cuvîntul acesta ce'l

') Pentru acesta întru o unire cu Pavel elicea cu chip eroticesc şi pur­
tătorul de Dumne4eu Ignatie: „Pre Iisus iubesc, pre Fiîul luî Dumne4efl,
pre cel ce a murit pentru mine şi s'a sculat din morţi". (Epist. către Rom.);"
şi îarăşî: „Pre Domnul îl doresc, pre Fiîul adevăratului Părinte, pre Iisus
Christos. Pre acela caut carele pentru noî a murit şi a înviat! Ertaţî mie
fraţilor, să nu me opriţî de a ajunge la viaţă, că Iisus este viaţa credin­
cioşilor! Să nu-mi voiţi mie mortea, că morte este'viaţa cea fără Christos..
Credeţi-me că pre Iisus iubesc, pre cel ce a murit pentru mine, ce voîu
:

răsplăti Domnului pentru tote, cele ce a răsplătit mie?" (Tij).

— 220 —
elice P a v e l a i c e a , c ă C h r i s t o s s'a d a t p r e s i n e la m o r t e ( d e
b u n ă v o e a d e c ă ) , p e n t r u p r i c i n a ereticilor A r i e n î , carî h u l e s c
c u m c ă C h r i s t o s d u p r e s i n g u r a p o r u n c a lui D u m n e d e u P ă r i n ­
t e l e s'a d a t la m o r t e , şi n u d u p r e v o e a sa,
2 1 . N u leapăd Darul luî D u m n e d e u .
F i i n d - c ă c e l e c â t e m a î s u s a d i s A p o s t o l u l , e r a d i n silo-
g h i s m u r î p r e p u i t o r e , p e n t r u a c e s t a a c u m aici h o t ă r î t o r d o g -
m a t i s e ş t e , c ă n u l e a p ă d d a r u l luî C h r i s t o s , c a r e l'a d ă r u i t m i e ,
şi m ' a î n d r e p t a t fără d e f a p t e cu m d r t e a s a , şi m a î m u l t n u
Iau a m i n t e d e l e g e şi d e c e l e a l e l e g e î .
Câ de este din lege dreptatea, Christos dar în zadar
a murit.
D a c ă şi l e g e a , d i c e , a r e p u t e r e a m â n t u i şi a î n d r e p t a p r e
o m , a p o î C h r i s t o s in z a d a r şi fără folos a m u r i t , fiind-că p e n ­
tru a c e s t a a m u r i t , ca el s ă m â n t u i a s c ă p r e o m e n i p r i n m o r t e a
sa, fiind-că l e g e a a c e s t a n u a p u t u t a o face. D r e p t a c e e a , d a c ă
l e g e a m â n t u e ş t e p r e o m , d e p r i s o s e s t e m o r t e a luî C h r i s t o s .
Vedî u n d e ajunge hula?

. C A P . III.

i. O fâră de minte Galatenl! cine v'a zaviztuit pre

voî, a nu vă pleca adevărului?
D u p r e c e m a î Î n a i n t e a a r ă t a t P a v e l c ă n u s'a h i r o t o n i s i t
d e o m e n i A p o s t o l , nicî p r i n v r e u n o m , şi d u p r e c e s'a făcut
p r e sine-şl v r e d n i c d e c r e d a r e , v o r b e ş t e a p o î G a l a t e n i l o r maî
c u m u l t ă s t ă p â n i r e şi î n d r ă s n e l ă . Ş i fiind-că u r m e z â a c u m ­
p ă n i c r e d i n ţ a cU l e g e a , p e n t r u a c ă s t a m a î î n a i n t e n u m e ş t e p r e
G a l a t e n î «fâră d e m i n t e » , nu c a c u m c ă l c â n d d e g e a luî C h r i s t o s ,
c a r e a p o f u n c i t a n u n u m i c i n e - v a p r e fratele s e u n e b u n (Mat.
"V, 2 2 ) şi m a i a l e s şi p ă z i n d u - o , p e n t r u - c â n u s e - o > i n d e ş t e c e l a
c e a r n u m i p r e f r a t e l e şeii cu d r e p t a t e n e b u n , - -ci cela c e l'ar
n u m i n e b u n fâră d r e p t a t e şi în z a d a r . Iar G a l a t e n i î t o ţ î c u
d r e p t a t e s ' a u n u m i t fâră d e m i n t e d e A p o s t o l u l , p e t t t r u - c â a u
r ă m a s n e s i m ţ i t o r i d e a t â t e a b u n ă t ă ţ i şi faceri "de b i n e ale luî
C h r i s t o s , şi o făceau n e t r e b n i c ă m d r t e a luî C h r i s t o s . V e d î î n s ă ,
o c e t i t o r î u l e , c ă d u p r e c e a d o v e d i t P a v e l c ă t r e dînşiî n e l u c r a ­
r e a l e g e î , a t u n c i îî c a r t ă , şi î n d a t ă a î n c e t a t c e r t a r e a , - p e n t r u - c ă
nu le-a dis lor: Cine v'a a m ă g i t ? Ci: cine va zavistuit? Mai m ă ­
s u r a t , p e n t r u c a s ă a r a t e c ă m a î î n a i n t e f ă c e a u l u c r u r i b u n e şi
v r e d n i c e d e a s e p i z m u i *). A r a t ă î n s ă p r e l â n g ă a c e s t e a cu

*) Pentru acesta Teodorit aşa a tâlcuit: „Cu cuvînt de laudă luarea

în rîs, că zavistueşte cine-va unuî înbelşugat, nu unuî serac; celor bine-
— 221 —
 d i c e r e a zavistiei şi a p i z m u i r e i , câ ceî c e î n d u p l e c a u a s e t ă i a
î m p r e j u r şi a păzi c e l e ale L e g e î V e c h i , n u a fost p r o v e d e t o r î
p u r t ă t o r i d e grije p e n t r u m â n t u i r e a lor, nicî îi î n v ă ţ a u a c e l e a
p e n t r u ca să îndeplinescă lipsa faptelor b u n e ale Galatenilor,
ci m a î ales p e n t r u c a s ă c î u n t e s c ă şi să m i c ş o r e z e fapta b u n ă
a l o r . C â acest-fel d e r ă u t a t e e s t e z a v i s t i a : î m p e d e c ă t o r e a s p o -
r i r e i şi a c r e ş t e r e î celuî z a v i s t u i t ; însă n u a d i s a c ă s t a P a v e l , p e n -
~tfu-câ zavistia a r e a t â t a p u t e r e d e sine-şî s p r e a Ie face a c e s t e a ,
ci p e n t r u - c ă cei. c e I p y ă ţ a u p r e . G a l a t e n î , d e z a v i s t i a şi p i s n i u •
i r e a - l o f s ' a u ^ p o r p t t Ca sâ-î î n v e ţ e a ş a .
Cărora s'a proînsemnat Iisus Christos înaintea ochilor,
între voî răstignit.
• P e n t r u care pricină dice Pavel aicea, cum-că înaintea ochi­
l o r G a l a t e n i l o r s'a r ă s t i g n i t C h r i s t o s , fiind-că M î n t u i t o r u l C h r i ­
s t o s în I e r u s a l i m s'a r ă s t i g n i t ? ) . R ă s p u n d e m c ă a c ă s t a o dice,
1

p e n t r u - c ă cu ochiî c r e d i n ţ e î a v e d u t g â n d i t o r i i G a l a t e n î c r u c e a ,
m a î cu a m ă r u n t u l şi m a î c u r a t d e c â t ceî c e eraii faţă în I e r u ­
s a l i m , şi în G o l g o t a , c a r e în z a d a r l-au v ă d u t , c ă c i m u l ţ i a d e c ă
d i n ceî- c e a t u n c i t r u p e ş t e l-aii v e d u t , n i m i c ---s'aii folosit d i n
p r i v i r e a a c e e a . Iar G a l a t e n i î şi t o ţ î h r i s t i a n i î ceî c e aii c r e d u t ,
d e ş i s i m ţ i t o r e ş t e şi înşişi cu ochiî l o r . n u au v e d u t p r e D o m ­
f

n u l r ă s t i g n i t , prin c r e d i n ţ ă î n s ă şi c u g â n d u l , m a i c u a m ă r u n t u l
a u v ă d u t d e c â t a c e î a . V e d i , C h r i s t o s m a i î n a i n t e s'a î n c h i p u i t ,
a d e c ă m a î î n a i n t e s'a z u g r ă v i t prin p r o p o v e d u i r e a m e a C h r i s t o s
r ă s t i g n i t : Iar voî G a l a t e n i î c r e d e n d p r o p o v e d u i r e a m e a l-aţi
v ă d u t şi p r e C h r i s t o s r ă s t i g n i t , c a c u r o a r fi fost faţă î n a i n t e a
4

v o s t r ă . Cuvintele a c e s t e a însă tot-o-da,tâ sînt p e n t r u Galatenî

ş i l a u d ă şi p r i h ă n i r e ; — - l a u d ă adecă,, c ă :au fost p r i i m i t a c e s t e a c u
a t î t a c r e d i n ţ ă şi î n c r e d i n ţ a r e , iar p r i h a n a , c ă p r e x a r e l e l-au
norociţi, nu celor nenorociţi. Decî arată cuvîfrtul pre oşîrdia lor cea de
maî înainte, întru buna cinstire de Dumnecţeu; vădeşte însă~şr pârintesca
a Apostolului iubire de fii. Că-î plînge pre ei, căcî bogăţia cea adunată
o a perdut. Care demon zavistnic, <ţice, şi. pizmuitor, v'a jefuit bogăţia
vostră cea lăudată?
) Măcar că dupre Icumenie nu a dfis Pavel că s'a restigit Christos la
J

Galatenî, ci că s'a proînsemnat restignif, adecă „Propoveduirea a zugră­

vit voue crucea, voî însă cu ochiî credinţeî, ca cum ar fi fost faţă 1-aţî
vecţut, că aşa aţî crecjut ca cum privincj , pre însăşi crucea luî Christos".
1

însuşî acesta o d j şi Teodorit. încă şi dumnecjeescul Chirii al Alex.

c e

djce, că cela ce încă întru închipuiri se află înaintea ochilor, dupre a-

rătarea luî.Iisus, dupre cuvintele cele sfinţite, de se va afla ca depărtat,
lepădat dar din moştenire şi cu totul neîmpărtăşit' de darurile cele prin
Christos se va arăta. Acesta dar pătimiridu-o dre carî din ceî în Galatia,
vederat îî mustră dumnecjeescul Pavel.scriind lor:' o nebunilor Galatenî,
cine v'a zavistuit pre voî, înaintea cărora (adecă a vostră), în vederea
ochilor maî înainte s'a scris Iisus Christos răstignit (Cart. V din tâlcuirî).

— 222 —
vădut gol, răstignit şi murind pre cruce pentru dragostea ior,
l-au lăsat, fără a se ruşina de patimele luî şi au alergat la
Legea Veche. Vedî însă, o cetitorîule, cum-că tote cele-l-alte pa­
timi şi lucrările şi Tainele luî Christos cele iconomiceştî pen­
tru om, le-a lăsat Pavel şi aduce în mijloc pre singura crucea,
pentru-că crucea maî ales a fost capul providenţei şi a pur-
tărei de grijă a lui Christos ceii pentru noî, precum <Ş.ice
ChriSQStom. .
2. Numai ac£sfa Y.Qeş£. a _şti, dela^voî: din faptele legeî
aţi idiţ pre Buhul,.|a\i din auc|ul cfedin|ef?
De vreme ce voi Galateniî, di > ce
puteţi a înţelege din
n u

multele cuvinte şi din dovedile cele îndelungate, nicî voiţî a

-.socoti adâncul iconomieî lui Christos, numaî acesta în scurt şi
lesne înţelăsă o dic vouă; răspundeţi mie lâ acăstă mică în­
trebare ce vă fac, precum dice Teodorit: de unde aţi luat pre
Duhul Sfînt şi aţi făcut atâtea minuni şi semne? Din faptele
legeî saii din credinţă? Arătat este câ din credinţă, de vreme
ce când ţineaţi legea, atuncea nu aveaţi pre Duhul Sfînt, nici
făceaţi minunî. Deci cum acum aţi lăsat credinţa, care v'a dă­
ruit pre Duhul cel Sfînt şi ţineţi:îarăşî legea?
3. Aşa fârâ de minte sînteţî, începând cu Duhul ) a- 1

cum în trup ve săvîrşiţî?

îarăşî în cuviincîdsă vreme îî ocărăşte şi îl numeşte fără d e
minte. Se cuvenea, elice, voî se faceţi adăugire şi creştere cre­
dinţei, împreună cu adăugirea şi creşterea vremel. Voî însă nu
numai nu aţi mers înainte, nicî aţi crescut în credinţă, ci aţi
făcut dimprotivă, şi v'aţl întors la cele din urmă; căci a face
voî semne, acesta era lucrul duhovnicesc şi dephnitor al du-
hovniceşteî aşedereî vdstre, care o aveaţi şi la început când aţi
credut; Iar a vă tăia împrejur, acesta este lucrul trupesc, şi
doveditor de aşedarea vostră cea trup.escă, care o aţi Iubit
acum la sfîrşit. Nu a dis însă că săvîrşiţî în trup, adecă lucră-
toreşte, ci vă săvîrşiţî pătimitoreşte, pentru ca să arate că amă­
gitorii aceia ce aii credut din Iudei, luând în manile lor pre
Galatenî, îî tăîaii pre el prin tăerea împrejur, precum jugănesc
omenii pre dobitocele cele necuvîntătdre. Iar Teodorit d i ° e :

«Că Duh a numit pre Darul, îar trup pre vieţuirea cea dupre
lege, căcî cele de pre sus aie legeî eraii trupeşti.»

*) Iar Icumenie cjice că aicea lipseşte cjicerea „v'aţî săvîrşit" adecă în­
cepând cu Duhul v'aţî săvîrşit în trup. Că cu Duhul se deplineaii Gala­
teniî făcând minunî. Dar pote nepotrivit se pune acesta la înţelegerea
Apostolului; că Pavel voeşte să arate prin acesta că a început Galateniî
dupre Duh- şi sfîrşesc dupre trup.
 4- Atâtea aţî pătimit în zadar, dacă şi în zadar.
M u l t e i s p i t e a u suferit G a l a t e n i î p e n t r u c r e d i n ţ a lui C h r i s t o s ,
p e n t r u a c ă s t a P a v e l d i c e lor cu c h i p r u ş i n ă t o r : a t â t e a şi a t â t e a
ispite aţî p ă t i m i t în z a d a r şi fără folos, c â c î d a c ă v o î v e t â î a ţ i
î m p r e j u r , t d t e a c e l e a c e a ţ i p ă t i m i t m a l î n a i n t e r ă m â n în z â - ;
d a r şi fără folos, şi s o c o t i ţ i c â t ă p a g u b ă v ' a u p r i c i n u i t şi d e
c â t e c u n u n i v ' a u lipsit a m ă g i t o r i i a c e î a , carî vă î n v a ţ ă s e v ă
t â î a ţ î î m p r e j u r . A p o î p e n t r u c a s ă d e a lor n ă d e j d e d e p o c ă i n ţ ă ,
şi d e î n t o r c e r e la C h r i s t o s , a d a u g e a c e s t e a : «îri'sâ d a c ă şi în
z a d a r » . A d e c ă d e aţi voi s e v ă d e ş t e p t a ţ i şi s ă vă p o c ă i ţ i ; -
a c e l e a c e l e aţî p ă t i m i t î n a i n t e n u le-aţi, p ă t i m i t î n z a d a r - ş i
fără folos, ci v ă v e ţ i î n c u n u n a p e n t r u a c e l e a ) . 1

D i n a c e s t e c u v i n t e r u ş i n ă z ă - s e a c e i ce l ă p ă d ă p o c ă i n ţ a , in
c e fel e r a u s c h i s m a t i c i i N o v a ţ i a n I , c â c î înşişi G a l a t e n i î a u fost
făcători d e m i n u n i şi m ă r t u r i s i t o r i şi m u c e n i c i , şi a u c ă d u t d i n
c r e d i n ţ a lui C h r i s t o s , şi d u p r e c e aii c ă d u t , P a v e l n u îî l e p ă d ă ,
ci îî p r i i m e ş t e c u d u l c e ţ â la c r e d i n ţ ă şi la p o c ă i n ţ ă .
5. Decî cela ce dă vdue pre Duhul, şi lucreză întru
voî puteri, din faptele legei, sau. din audul credinţei?
D u m n e d e u , d i c e , c e l a c e a d a t v o u ă p r e D a r u l D u h u l u i , în
c â t a p r o r o c i c u a c e l a , şi a g r ă i în limbi, şi D u m n e d e u cel
c e l u c r ă z ă î n t r u v o i p u t e r i d e s e m n e şi d e m i n u n i , s p u n e ţ i - m î ,
p e n t r u f a p t e l e l e g e i a d a t v d u ă d a r u l a c e s t a şi l u c r e z ă p u t e ­
rile a c e s t e a (că l i p s e s c a c e s t e a ) şi s e c u v i n e a s e î n ţ e l e g e din
afară a ş a : D i n f a p t e l e l e g e i a d a t v o u ă p r e D u h u l , şi l u c r ă z ă
») Ore-carî din părinţi însă djeet'ea acesta „în zadar" o a tâlcuit aşa:
Atâtea patimi aţî suferit maî înainte în zadar şi fără folos, de se cuvine
să cţicem că le aţî pătimit în zadar şi fără folos,. Căcî pentru acelea maî
mult aveţî se ve osîndiţî, că dupre ce aţî gustat din graiurile cele b u n e
ale luî Dumned_eu şi aţî dobândit Darul luî, v'aţî întors la cele din urmă,
şi v'aţî lipsit de dar făcendu-ve pentru acesta vinovaţi de mai mare
muncă; că cfice Solomon: „Aspră judecată se face întru ceî ce covîrşesc
că celuî maî mic este ertat de milă, îar ceî târî, tare se vor certa, îar
celor maî marî grea cercare le stă asupra" (înţelepciunea VI, 6). Pentru
acesta şi Icumenie într'un glas cu părinţii aceştia tâlcueşte cţicerea a-
cesta: „în zadar", dacă şi în zadar, dj > ' ce c n
de pagubă, că în zadar
u

adecă este, nimica nicî a lua, nicî a da, dar cel ce a început cu Duhul,
şi pentru acesta a căcţut în multe ispite, apoî schimbându-se, nu numaî
în zadar a pătimit, ci şi de pagubă percjend cele ce i se păstrai! luî, p e n ­
tru necazurile cele pentru Christos şi plăţile ispitelor. Dice însă şi Mar.
Vasilie în Cuvînt. cel asupra celor ce se îmbată, ore-cum pre djeerea
acesta „în zadar" tâlcuindu-o: „Câte c\i\e în zadar âţî adunat, de ar-fi
şi în zadar, că cela ce a ajuns în sporirea faptelor bune, apoî întorcen-
du-se la obiceiul cel de maî înainte, nu numaî de plata celor făcute s'au
păgubit, ci şi de maî grea osîndire se învredniceşte; că gustând bunul
graîu al lui Dumnedeii şi învrednicindu-se de cunoştinţa darurilor, tote
le-a vîndut, de o puţină îndulcire amâgindu-se..

— 224 —
întru voî p u t e r i l e , p e n t r u faptele legeî, d i c , a d ă r u i t v o u e D u m ­
n e d e i i a c e s t e a , c ă s ' a r m u l ţ ă m i D u m n e d e i i a d e c ă d e voî c â n d
păziţi cele a l e ' l e g e î , saii vi le-a d ă r u i t p e n t r u c r e d i n ţ a c e a ţ i
arătat întru Christos? A r ă t a t este c u m câ p e n t r u credinţă le-a
d ă r u i t a c e s t e a vdufe. D e c î c u m aţi l ă s a t c r e d i n ţ a cu c a r e a ţ i
slăvit p r e D u m n e d e u , şi năzuiţi Iarăşi la l e g e a c e a s t r i c a t ă , c a r e
nu a dăruit voue nimica?
6. Precum şi Avraam a creclut în Dumnedeu şi s'a so­
cotit luî întru dreptate (Fac. X V , 6).
- T r e b u i a , d i c e , v o i m a l a l e s din s e m n e l e şi m i n u n i l e , c e a ţ i
făcut, să c u n o ş t e ţ î ' p u t e r e a c r e d i n ţ e i luî C h r i s t o s . I n s ă d a c a n u
aţî c u n o s c u t din s e m n e c r e d i n ţ a , m ă c a r . d a ţ i ' o p u ţ i n ă t e o r i e
şi s o c o t i n ţ ă lâ s t r ă m o ş u l v o s t r u A v r a a m , a c ă r u i a l a u d a şi
v e s t e a e s t e m a r e şi m u l t ă la voi, şi v e ţ î v e d e a c ă şi el d i n
c r e d i n ţ ă s'a î n d r e p t a t . D e c î d a c ă A v r a a m , cel c e a fost m a l
î n a i n t e d e , d a r , s'a î n d r e p t a t p r i n c r e d i n ţ ă , c u m u l t m a i v î r t o s
voi c a r e v ' a ţ î î n v r e d n i c i t a lua darul,- s î n t e ţ î d a t o r i a ţ i n e a c r e ­
d i n ţ a , cu c a r e s t r ă m o ş u l v o s t r u s'a î n d r e p t a t ) .
1

7. Sâ ştiţi dar că cei, din credinţă, aceştia sînt fn aî

luî Avraam. ... - •
F i i n d - c ă G a l a t e n i î s e t e m e a u nu c u m - v a s ă c a d ă din r u d e ­
nia p a t r i a r h u l u i A v r a a m , cu c a r e m u l ţ i s e c i n s t e a u , d a c ă s e
v o r l e p ă d a d e l e g e şi d e t ă e r e a î m p r e j u r , c e e a c e s'a d a t lui
A v r a a m ; fiind, dic, c ă d e a c ă s t a s e t e m e a u , p e n t r u a c ă s t a P a ­
vel a i c e a a r a t ă c u t o t u l d i m p r o t i v ă , a d e c ă , c u m c ă c r e d i n ţ a
m a î m u l t îl face fii aî c r e d i n c i o s u l u i A v r a a m d e c â t l e g e a şi
t ă e r e a împrejur, pentru-că tăerea împrejur o a luat A v r a a m
n u m a î s p r e s e m n d e o s e b i t o r al c r e d i n ţ e i celei, c e m a l î n a i n t e
se afla î n ă u n t r u , în sufletul lui.
8. Şi provec^end Scriptura câ din credinţă Dumnedeu
îndreptăzâ pre neamuri, maî înainte a bine vestit luî A -
vraam: «Că întru tine se vor blagoslovi tdte neamurile»
(Fac. XII, 3; XXII, 1.8).
A i c e a d o v e d e ş t e A p o s t o l u l c ă ceî c e au c r e d i n ţ a luî A v r a a m ,
aceîa sînt si fii aî lui A v r a a m , şi a d u c e m ă r t u r i e d e l a S c r i p ­
t u r ă , u n d a d i c e - oă î n t r u t i n e s e v o r blagoslovi tot-e n e a m u r i l e ,
în l o c d e - î n t m u r m a r e a c r e d i n ţ e i t a l e ' V A r a t ă î n s ă p e l â n g ă

) Acestea le învaţă maî pre larg Apostolul în Trimiterea cea către Ro­
l

mani, la Cap. IV, dupre Teodorit, dovedind cum că Avraam din credinţă
s'a îndreptat, şi cum ,eă urmetoriî credinţei luî Avraam, aceîa se află şi
fii aî luî Avraam.
*) Aşa tâlcueşte ducerea acesta şi sf. Chirii al Alexandriei, dicend: „în-
— 225 —
Tom. n. JB,
 a c e s t e a , cu a c e s t e c u v i n t e , şi că c r e d i n ţ a e s t e m a î J n a i p t e " de
cât l e g e a ^ ^ i n a S c ă ^ c r e d i n ţ a singură a îndreptat pre A v r a a m ,
î n c ă m a l î n a i n t e d e a s e d a l e g e a , şi câ p r e c u m D u m n e z e u
m a î î n a i n t e a d i s , a ş a s e fac şi l u c r u r i l e cele ce s e fac a c u m .
Că p r o v ă d e n d , d i c e S c r i p t u r a , a d e c ă D u m n e d e u , c e l c e şi S c r i p ­
t u r a şi l e g e a a d a t , a. p r o c u n o s c u t şi a p r o h o t ă r î t s â s e î n -
d r e p t e z e o m e n i i , n u din l e g e , ci din c r e d i n ţ ă . Şi n u a dis câ
a d e s c o p e r i t , saii .că a a r ă t a t iui A v r a a m , ci c ă 'î-a b i n e v e s t i t ,
; p e n t r u - c a s â î n ţ e l e g i t u , c ă şi A v r a a m s e b u c u r ă şi s e v e s e l e a
$$M*&~cS;i#ijt °ate$ttt-$i î n d r ^ t ă r ă l , a d e c ă ctim q$ Cp c r e d i n ţ ă
aii s ă s e î n d r e p t e z e t o t e n e a m u r i l e , şi cjorea a s e s â v î r ş i l u c r u l
a c e s t a , şi p r i n fapte s â s t ă p â n e s c ă .
9 . Drept aceea, ceî ce sînt din credinţă, se blagoslovesc
împreună cu credinciosul Avraam.
F i i n d - c ă G a l a t e n i î s e t e m e a u , n u c u m - v a s ă fie b l e s t e m a ţ i
d e n u v o r r ă m â n e a î n l e g e , căcî scris e r a : « B l e s t e m a t v a fi
tot o m u l , cel c e n u r e m â n e î n t r u t o t e c u v i n t e l e legeî a c e ş t i a ,
s p r e a le face p r e e l e » (II L e g e X X V I I , 2 6 ) , p e n t r u a c e s t a
P a v e l a i c e a a r a t ă cu t o t u l d i m p r o t i v ă , c â s î n t b l a g o s l o v i ţ i n u
c e i c e r ă m â n şi p ă z e s c l e g e a a c e e a , ci cei c e o l a s ă şi a l e r g ă
la c r e d i n ţ ă , p r e c u m şi c r e d i n c i o s u l A v r a a m , p e n t r u - c ă a a l e r g a t
la c r e d i n ţ ă s'a b l a g o s l o v i t .
10. Câcî câţi sînt din faptele legeî, sub blestem ~Stnt;
s

că scris este: «Blestemat tot cela ce nu remâne întru tdte

cele scrise în Cartea LegeI7ca să le facă pre ele» (II Lege
XXVII, 26).
P e n t r u a nu s e î m p r o t i v i c i n e - v a şi a d i c e , câ, c u a d e v ă r a t
A v r a a m cu d r e p t a t e s ' a î n d r e p t a t şi s'a b l a g o s l o v i t din c r e ­
d i n ţ a , p e n t r u - c ă î n c ă nu e r a l e g e a , d a r t u o fericite P a v e l e , a-
r a t â - m l d e î n d r e p t e z ă şi b l a g o s l o v e ş t e p r e o m c r e d i n ţ a , d u p r e
c e s'a d a t l e g e a , p e n t r u a c e s t a P a v e l a i c e a d o v e d e ş t e n u n u ­
m a î că c r e d i n ţ a b l a g o s l o v e ş t e -şi ţ n d r e p t ă z ă , ci c ă î n c ă l e g e a
s e face p r i c i n u i t o r e d e b l e s t e m ş i . d e p ă c a t , fiind-că n i m e n e a
p o t e a face, t o t e a c e i e a c e le s c r i e l e g e a , îar cel c e nu le face
a c e l e a , e s t e b l e s t e m a t , p r e c u m însăşi l e g e a p o r u n c e ş t e . D r e p t
a c e e a î n s u ş i r e a s i n g u r e i c r e d i q ţ e este. a s e b l a g o s l o v i o m u l şi
n u a legeî, şi d a r v o i în z a d a r v ă t e m e ţ i c ă veţi fi b l e s t e m a ţ i
d e veţi lăsa l e g e a , căcî, d e veţî kia a m i n t e la l e g e m a l , m u l t
v e ţ i fi b l e s t e m a ţ i , p e n t r u - c ă n u p u t e ţ i tote"'acelea, c e p o r u n c e ş t e
a ie împlini. ! '•
1 1 . I a r cum c ă î n lege nimenea se îndrept.ezâ înaintea
tru tine, adecă dupre chemarea şi asemănarea ta" (Cart. II, despre slu­
jirea, cea cu duhul şi cu adevărul); ~r
!
' 226 - .
: ;
' •-
luî Dumnecjeu, arătat este; că dreptul din credinţă va.
-fi viu (Avacum II, 4) ). l

12. Iar legea nu este din credinţă, ci omul cel ce le

v a face -acestea v a fi viii întrînsele (Levit. XVIII, 5).
D u p r e c e a a r ă t a t P a v e l c u m c ă l e g e a face b l e s t e m a ţ i pre
a c e î c e o ţ i n , Iar c r e d i n ţ a îî b l a g o s l o v e ş t e , a c u m a r a t ă a i c e a
-că c r e d i n ţ a -şi s i n g u r ă î n d r e p t ă z ă p r e o m , şi n u l e g e a , şi a d u c e
Tnartur p r e A v a c u m ce d i c e : «Că d r e p t u l vacvia d i n c r e d i n ţ ă » ,
şi n u din l e g e ; fiind-cSţ legea o!"x£r#?mmaî c r e d i r i ţ ă , pi şi f a p t e ,
:

î a r f a p t e l e l e g e î n i m e n i a p u t u t s ă l e p ă z e s c ă . Şi b i n e a clis
?

-eîrtaintea luî D u m n e d e u » , fiind-că î n a i n t e a o m e n i l o r p o t e c ă

c e l c e p ă z e s c l e g e a s e p a r a fi d r e p ţ i , p r e c u m e r a u fariseii, cari
•se a r ă t a u p r e s i n e ş i d r e p ţ i î n a i n t e a d m e n i l o r : « V o i s î n t e ţ î c e i
•ce v ă î n d r e p t a ţ i î n a i n t e a o m e n i l o r » (le-a d i s D o m n u l . L u c a
X V , 1 5 ) . D e c î fiind-că l e g e a , p e n t r u - c ă e r a c u a n e v o e a s e
p ă z i , n u î n d r e p t a p r e o m e n i , ci îî f ă c e a şi b l e s t e m a ţ i , p e n t r u
a c e s t a a v e n i t D a r u l şi n e - a a r ă t a t c a l e l e s n i c î o s ă , c r e d i n ţ a
a d e c ă , p r i n c a r e şi n e î n d r e p t ă m şi n e b l a g o s l o v i m ; în c â t î a t ă
s ' a d o v e d i t c ă c r e d i n ţ a n u n u m a i b l a g o s l o v e a şi î n d r e p t a p r e
•omeni, m a î î n a i n t e d e a se; d a l e g e a , ci m a î m u l t îî î n d r e p t ă
şi î n u r m ă , d u p r e c e s ' a d a t l e g e a .
13. Christos pre noî ne-a rescumpărat din blestemul
legeî, blestem pentru noî făcendu-se, că scris este: «Bles­
temat este tot cel spânzurat pre lemn» (II L e g e XXI, 23) ). a

P e n t r u a n u s t a y r e u n u l î m p r o t i v a d i n G a l a t e n î şi a d i c e ,
•câ a d e v ă r a t e s t e , c â cel c e n u face f a p t e l e legeî e s t e b l e s t e ­
m a t , şi c â c r e d i n ţ a î n d r e p t ă z ă p r e o m , d a r d e u n d e e s t e a r ă t a t
c ă şi b l e s t e m u l a c e l a al l e g e i s ' a d e s l e g a t şi s'a r i d i c a t d i n
mijloc? C ă noî n e t e m e m , n u c u m - v a î n c ă n e aflăm s u b t a c e s t
b l e s t e m al legeî, fiind-câ a m a p u c a t o d a t ă d e n e - a m s u p u s
r o b i e i legeî? P e n t r u a c ă s t a d a r P a v e l d o v e d e ş t e a i c e a , c ă s ' a
d e s l e g a t b l e s t e m u l a c e l a cu mijlocirea lui Iisus. C h r i s t o s , c ă c i
a c e s t a d e b u n ă v o e s ' a f â c u t b l e s t e m , şi a r ă s p l ă t i t cu b l e s ­
t e m u l c e 1-a luat însuşî, şi cu p l a t a a c ă s t a n e - a r ă s c u m p ă r a t

') Tâlcuirea djcereî acesteea a luî Avacum vedj-o la Cap. I al celei

•către Romani, stih. 13.
8
) însemneză, că cuprinderea acesta a Apostolului, până la: „ca să
'luăm făgăduinţa Duhuluî prin credinţă", unită împreună cu cuprinderea
Capului V, al celei I către Corintenî, adecă cu djcerea acesta: „Fraţilor,
puţina dospitură pre totă frământătura o dospeşte", până la djcerea: „Ci
întru azimele curăţeniei şi ale adevărului";—aceste amendoue cuprinderi
ale Apostolului, djc, unite, se citesc la slujba cea de dimineţă a Sf. Sâm-
'beteî celei mari, ca un Apostol al mareî aceiea şi înfricoşatei şi prea
^cinstitei djle.
d i n b l e s t e m , c a r e b l e s t e m , C h r i s t o s n u e r a c u d r e p t a t e a-1 lua,. 4

p e n t r u - c ă a plinit t d t ă l e g e a , şi p e n t r u - c ă a fost fără d e p ă c a t ,

i a r ă noî e r a m v i n o v a ţ i s u b t b l e s t e m u l a c e s t a , p e n t r u - c ă n u p u ­
t e a m s ă p l i n i m t o t e l u c r ă r i l e l e g e i , şi p e n t r u - c ă e r a m c ă l c ă t o r i ,
d e l e g e şi p ă c ă t o ş i , p e n t r u c a r e p r i c i n ă şi a u r m a t u n a c a a~'
casta, p r e c u m d e pildă: d e s'ar osîndi cine-va se moră pentru:
r ă u t ă ţ i l e s a l e , a p o î s ' a r afla u n altul o r e - c a r e l e n e v i n o v a t , c a ­
r e l e , c a să-1 s l o b o d e s c ă p r e a c e l a d e l a m ă r t e , s ă a l ă g â m a î b i n e
î n s u ş î a m u r i p e n t r u v i a ţ a şi d r a g o s t e a a c e l u î a . D e c î a p r i i m i t
C h r i s t o s b l e s t e m u l c a r e îl d a l e g e a a c e l u i a c e s ' a r s p â n z u r a
p r e l e m n , fără a" fi s u p u s b l e s t e m u l u i , u n a a d e c ă că a plinit
t d t e l e g e a , şi a l t a a d e c ă c â c î p ă c a t şi c ă l c a t e d e p o r u n c ă n u
a fâcut şi a ş a a d e s l e g a t t o t b l e s t e m u l p r e c a r e l e g e a îl d a
n 6 u ă , p e n t r u - c ă n u p u t e a m t o t ă a o împlini şi a' r ă m â n e a t o t -
d e - u n a întrinsa.
14. C a întru neamuri blagoslovenia lui A v r a a m s â se .
facă întru Christos Iisus.
P e n t r u a c ă s t a , d i c e , C h r i s t o s s ' a făcut b l e s t e m , c a la n e a ­
m u r i , a d e c ă l a c e l - c e n u î n t r e b u i n ţ ă z â l e g e a , b l a g o s l o v e n i a luî
A v r a a m , a d e c ă c e a d e c r e d i n ţ ă , s ă s e facă în C h r i s t o s I i s u s ,
a d e c â î n t r u s e m e n ţ a lui A v r a a m , p r e c u m e s t e s c r i s : «Şi se v o r
blagoslovi întru s ă m e n ţ a ta tdte neamurele pământului» ( F a c .
X X I I 18), a d e c ă întru Christos c a r e urmăză a se n a ş t e d u p r e
t r u p din tine, întru acesta se vor blagoslovi cei ce vor c r e d e
într'însul.
C a făgăduinţa D u h u l u i să o l u ă m prin credinţă.
P e n t r u acăsta, dice, s'a blagoslovit t d t e neamurile, p e n t r u
c a s â ia p r e D u h u l Sfînt p r i n c r e d i n ţ a c e a î n t r u C h r i s t o s , c â
d e v r e m e c e n u s e p u t e a s ă îa p r e D u h u l Sfînt a c e i a c e î n c ă
s e aflau s u b b l e s t e m u l l e g e i , c a unii c e nu o p ă z e a u , p e n t r u a -
c ă s t a s'a d e s l e g a t b l e s t e m u l a c e l a p e c a r e 1-a l u a t b i n e - c u v î n -
tatul Christos, spânzurându-se p r e lemnul cruceî. D u p r e ce însă
s'a d e s l e g a t b l e s t e m u l a c e l a , s ' a u b l a g o s l o v i t t o t e n e a m u r i l e
c a r e a u c r e d u t î n t r u C h r i s t o s , şi a ş a b l a g o s l o v i n d u - s e şi î n d r e p -
t â n d u - s e p r i n c r e d i n ţ ă , aii l u a t f ă g ă d u i n ţ a D u h u l u i , a d e c â b u ­
n ă t ă ţ i l e a c e l e a , c a r e a f ă g ă d u i t D u h u l a le d a luî A v r a a m , p r e ­
c u m a fost b l a g o s l o v e n i a , c r e ş t e r e a n e a m u l u f - l u î , m o ş t e n i r e a
I e r u s a l i m u l u i şi c e l e - l - a l t e , c â t e P a v e l le î n ţ e l e g e , c ă e r a i i t o t e
d u h o v n i c e ş t i , şi d u p r e u r m a r e c ă s ' a u d a t a c u m d u h o v n i c e ş t e
n d u ă hristianilor, celor ce c r e d e m întru Christos ). 1

*) îecumenie însă aşa tâlcueşte ^icerea. acesta: „Blestemul s'a desle­

gat cu crucea, îar prin credinţa cea întru Christos s'a făcut dreptatea,
îar din dreptate luarea Mângâitoruluî Duh, fiind-că şi Duhul întru făgă-
— 228 —
 15- Fraţilor, dupre om dic-
Mal s u s , a d e c ă , p r e G a l a t e n î I-a n u m i t fâră d e m i n t e , iar
a c u m îî n u m e ş t e f r a ţ i ; c ă a c e e a o a d i s , p e n t r u c a să-i l o -
văscă. şi s ă - i . î n f r u n t e z e ; î a r a c e s t a o a dis p e n t r u c a să-î m â n -
g â e ; l u c r u o m e n e s c , •di'ce, a m a a r ă t a v o u ă în m i j l o c ' ) .
Nimeni însâ strica testament întărit de om sau maî
rândueşte pre de-asupra.
1.6. Iar lui Avraam s'au daţ făgăduinţele, şi seminţei
Juî-; nu djce şi seminţiilor, ca la mulţi; ci ca pentru unul;
şi seminţei, tale, - carele este Ghristos (Fac. XXII 18).
17. Şi acesta o cjic, testamentul întărit de Dumnedeu
întru Christos, 'legea ), care dupre 4 3 0 de ani s'a făcut
2

nu-1 strică, spre a face nelucrătdre făgăduinţa.

A c e s t a va. s ă a r a t e A p o s t o l u l c u c u v i n t e l e a c e s t e a , cum-că

duinţă era, că cela ce a cjis că întru tine se vor- blagotovi neamurele,

cu pogorârea Duhului' a făgăduit blagoslovenia... Cum însă s'a dat prin
Christos făgăduinţa lui Avraam; neamurelor? Fiind-că întru semenţa luî
Avraam s'a dat făgăduinţele. Iar semenţa luî Avraam este Christos, dupre
trup. Decî Christos ca om a moştenit făgăduinţele luî Avraam, ca fiu al
luî, şi le-a dat acestea omenilor seî, adecă celor ce au creejut într'însul.
.- '*) Unit cjice şi Teodorit: „în loc de lucruri omeheştî întrebuinţez".
*) Ceî maî amărunţiţî dintre ceî ce numără cronologhiile, urmând cji­
cereî acesteea a Apostolului, pre acel 430 ani cu un chip ca acestaşî
află: când a făgăduit Dumnecjeu să dea luî Avraam pămentul luî Cha-
nan, Avraam era de 7,5 ani, dupre al 12 an al naştereî; şi a născut
pre Isaac când era de 100 anî. Iar dela naşterea luî Isaac până la naş­
t e r e a iul Iacov a trecut 60 de anî. Iar Iacov când era de 130 anî s'a
pogorât în Eghipt. Decî ceî 25 de anî aî lui Avraam (că din 100 de
anî aî luî scoţendu-se 75 rămân 25) şi ceî 60 anî aî luî Isaac, unindu-se
fac 215. Şi Iosif era de 40 anî când s'a pogorât tatăl seu -în Eghipt,
şi a vieţuit 110. Apoi dela făgăduinţa ce a dat Dumnecjeu luî Avraam,
până la mortea luî Iosif a trecut 285. Iar dela mortea luî Iosif până la
naşterea luî Moîsi a trecut 75 anî. Iar Moîsi când a eşit din Eghipt
era de 80 anî. Decî dela făgăduinţa cea către Avraam până la eşirea
Israilitenilor din Eghipt a trecut 440 anî (Vecjî suptînsemnărjle cele ce
sînt la foea 377 a Tomului luî Chrisost. celor tipărite în Paris), Fiind însă
că nu e cu scumpătate arătat timpul luî Avraam, dupre care se cuvine
să facem începutul cronologhieî aceştia, pentru acesta nu este greşelă
să luăm aceşti 440 de anî adecă, în loc de 430, precum d j - aicea A- ce

postolul (foea 207 a celor 5 cărţi). Se uneşte însă cu.Pavel şi dum­

necjeesca Scriptură cjicend: „Iar nemernicia fiilor luî Israil, care o au
nemernicit în pămentul Eghiptuluî, şi în pămeAtul Chanaan, eî şi părinţii
lor 430 anî! Şi a fost dupre 430 anî, a eşit totă puterea Domnului din
pămentul Eghiptuluî noptea" (Ex. XII 40). Iar legea s'a dat întru acelaş
a n întru care a eşit Iesrailiteniî din Eghipt în luna Ul-a, precum cji ce

Scriptura: „Iar în cjma acesta a luneî a treîa dela eşirea fiilor luî Israil
din Eghipt, a venit norodul în pustiul Sinai" (Ex. XIX, 1).

— 229 —
 c r e d i n ţ a e s t e t e s t a m e n t , saii d i a t a î n u l t m a î v e c h e d e c â t legea,.'
şi c u m - c ă n u e s t e d r e p t a se p m t i m i s i l e g e a m a î m u l t d e c â t
c r e d i n ţ a , p e n t r u a c e s t a şi p i l d a a c e s t a o a a d u s , a d e c ă , d a c ă
u n o m şî-ar face d i a t a , c u t e z ă c i n e - v a a s t r i c a d i a t a o m u l u i a -
celuîa, şi a r â n d u i a l t e l e , a d e c ă a a d a u g e sau. a s c ă d e a d i n c e l e '
s c r i s e în d i a t a a c e e a ? Ba, n e g r e ş i t JIU Cuteză, d u p r e p o l i t i c e -
ştile şi î m p e r ă t e ş t i l e legi. A c u m , d a c ă d i a t a u n u i o m î n t ă r i t ă n u "
c u t e z ă c i h e - v â a o -surpa, cu m u l t m a i v î r t o s n u p d t e a s u r p a ,
testştrieîiţul '-Şi diata lui pumried e u ^ C ă c i D u m n e d e i i a f ă c u t
- âşedfemtrttul, c u A v r a a m c a s â s e b i a g o s l o v e s c a n e a m u r i l e î n t r u
s e m e a ţ ă l u i ; iar s e m e n ţ a luî A v r a a m e s t e C h r i s t o s „ d u p r e o m e ­
n i r e , fiind-câ D u m n e d e u — h u a dis s ă s e b i a g o s l o v e s c a n e a m u ­
rile i n t r u s e m i n ţ i i l e luî A v r a a m în n u m ă r d e m u l t e , p e n t r u c a
s ă n u s o c o t e s c ă c i n e - v a , că a d i s a c e s t a peritfu I u d u m e î ş i ..
Ismailitenî, cari şi a c e ş t i a din A v r a a m s e p o g d r ă , şi a dis s â
b i a g o s l o v e s c a n e a m u r i l e î n t r u s e m e n ţ a , în n u m e r d e u n a , c a r e
e s t e C h r i s t o s , p r e c u m a m m a î d'S-, D e c î c u m p o t e l e g e a s â _
s u r p e şi sâ facă n e î n t ă r i t t e s t a m e n t u l s a u d i a t a , cel d e a c e s t
fel, şi t o c m e l a , şi f ă g ă d u i n ţ a lui D u m n e d e u ? A d e c ă a nu ş e b l a - '
g o s i o v i n e a m u r i l e î n t r u C h r i s t o s , ci î n t r u p o r u n c i l e l e g e i ? C ă c i
a c e s t a n u a r fi alta, fără n u m a i a s e s t r i c a d i a t a şi f ă g ă d u ­
i n ţ a lui D u m n e d e u , c a r e lucru e s t e cu n e p u t i n ţ ă şi n e c u v i ­
incios ).
1

18. Câ de este din lege moştenirea, nu maî este din

făgăduinţa; iar luî Avraam, Dumnedeu prin făgăduinţă
î-a dăruit.
D a c ă l e g e a , d i c e , d ă r u e ş t e b l a g o s l o v e n i i l e n e a m u r i l o r , şi f a c e
p r e o m e n î m o ş t i n i t o r î aî vieţeî şi aî d r e p t ă ţ e î , a p o i f ă g ă d u i n ţ a .

) Aşa tâlcueşte cjicerea acesta Teodorit: „Şi Scriptura Veche, T e s -

J

• tament a luî Dumnedeii numeşte pre făgăduinţa ceea ce s'a făcut către
Avraam. Decî nu este cu putinţă sau Vre o adăogire, sau scădere, sau.
surpare a lua aceîa prin punerea legeî, care dupre mulţî anî în urmă. •
• s'a făcut. Şi a făgăduit ca neamurile; osie din semenţa luî Avraam să le
biagoslovesca Dumnedeul a tote. iar semânţa,; acesta este Stăpânul Chri­
stos, că printr'însul a luat sfîrşit făgăduinţa, şi neamurile s'au norocit d e
blagoslovenie. Iar ceî-l-alţî toţî, deşi d© fapta bună_cea mai desăvtrşit
au fost împărtăşiţi, orî Moîsi, ori Samuel, orî Ilie, şi coprin<ietor toţî
ceî ce se pogorau cu neamul din Israil, semenţa adecă dupre fire. s e
numesc a luî; însă nu sînt semenţa aceea care a adus neamurilor pre
izvorul blagoslovenieî, că acesta o etice durtinecfeescul Apostol, că n u
cţice Scriptura: şi seminţelor, ca de multe, ci 'ca, cfe a n a : şi semenţeî tale,
care este Christos. Decî nu şi aceîa fiind-că se trag din Avraam, c u
neamul se numesc semenţa a luî Avraamy ci; căcî acesta chiar are acesta
. numire, fiind-că singur dupre făgăduinţă este carele â dat' blagoslovenie,..
Pentru acesta dumne4eescul Apostol, arată pre făgăduinţă maî tare decât
pre lege". .
— 230 —
tul D u m n e d e u c e a c ă t r e A v r a a m a r fi n e î n t ă r i t ă şi d e l e p ă d a t ;
d a r f ă g ă d u i n ţ a luî D u m n e d e i i n u e s t e c u p u t i n ţ ă a n u a v e a
t ă r i e , p e n t r u - c ă l e g e a m a i în u r m ă e s t e d a t ă , şi n u p o t e a
s u r p a p r e f ă g ă d u i n ţ a lui D u m n e d e i i c e a d e m a i î n a i n t e . Şi p â n ă
la a c ă s t a s e p o t r i v e ş t e p i l d a t e s t a m e n t u l u i şi a d i e t e i luî D u m ­
nedeii, ce o p o m e n e ş t e Pavel cu pricina. P e n t r u a c e s t a n u t e
sili t u , o c e t i t o r î u l e , s â a s e m e n e z l î n t r u t o t e f ă g ă d u i n ţ a lui
D u m n e d e i i d e a c ă t r e A v r ă â n i v c u - p i l d a vieţeî o m u l u i , fiind-
câ a c e e a e s t e diată d u m n e d e e s c ă , rar a c e s t a e s t e pildă o m e -
n c s c ă , p r e c u m a . ijiâ A p o s t o l u l . D r e p t a c e e a n u e d e m i r a r e
de nu se p o t e potrivi pilda o m e n e s c ă întru t o t e cu cea d u m ­
n e d e e s c ă ; fiind-că d e a r fi fost p i l d a î n t r u t d t e a s e m e n e a c u
lucrurile c e l e c e s e p i l d u e s c , - n u a r fi m a i fost p i l d ă , ci a r fi
fost î n s u ş i l u c r u l al c ă r u i a e s t e p i l d a .
' 19. D e c î c e legea? pentru călcare s'a adaus.
F i i n d - c ă a î n ă l ţ a t c r e d i n ţ a şi a a r ă t a t p r e e a a fi m a î î n t â i
d e c â t l e g e a , d i n a c e s t a s e n ă ş t e a o s t a r e î m p r o t r i v ă şi o n e ­
d u m e r i r e c a a c e s t a : fiind-că c r e d i n ţ a e s t e n ă s c u t ă m a l î n a i n t e
d e -lege, şi c r e d i n ţ a d a n e a m u r e l o r b l a g o s l o v e n i a , a p o î p e n t r u
c a r e p r i c i n ă s'a d a t l e g e a ? D e z l e g â n d d a r î m p r o t i v i r e a a c e s t a ,
P a v e l , d i c e : n u s'a d a t l e g e a în z a d a r şi fâră .folos, fiind-câ
s'a d a t p e n t r u m u l t e l e c ă l c ă r i d e p o r u n c i şi p ă c a t e l e c e le
f ă c e a u o m e n i i ceî î n a i n t e d e l e g e , c a s ă fie la I u d e i l e g e a c a
o z ă b a l ă c e îî o p r e a , c a să n u c a l c e , d e n u t o t e p o r u n c i l e ,
m ă c a r p u ţ i n e şi c â t e - v a . Şi b i n e a d i s c ă l e g e a s'a a d a u s ,
c a s ă a r a t e c ă l e g e a n u s'a d a t c h i a r , şi d u p r e î n t â i u l s c o p o s ,
p r e c u m s'a d a t f ă g ă d u i n ţ e l e lui A v r a a m , ci c u u n c h i p o r e - c a r e
din afară şi d u p r e al d o i l e a c u v î n t s ' a a d a u s , p e n t r u m u l t e l e
c ă l c ă r i d e p o r u n c i ale E v r e i l o r , c a d i n c e l e m u l t e , m ă c a r p u ­
ţine să o p r e s c ă .
Până ce a venit semenţa, care s'a făgăduit.
Şi s'a d a t , ori m a l b i n e a d i c e , s ' a a d a u s l e g e a , n u p e n t r u
c a s ă se p ă z e s c ă , d i c e , t o t - d e - u n a , ci p â n ă c e v a v e n i s ă m â n ţ a
luî A v r a a m , a d e c ă C h r i s t o s î n t r u c a r e l e e r a f ă g ă d u i n ţ a luî D u m ­
nedeii, că au a se blagoslovi neamurile într'însul. Decî d a c ă
s'a a d a u s l e g e a p e n t r u a s e p ă z i p â n ă c e v a v e n i C h r i s t o s , p e n t r u
c e voî G a l a t e n i î c ă u t a ţ î s ă o p ă z i ţ i în u r m ă , d u p r e v e n i r e a lui
Christos ?
Rânduită fiind prin anghelî cu mâna mijlocitorului.
S ' a d a t , d i c e l e g e a slujind la d a r e a eî, s a u p r e o ţ i c a r e s e
;

n u m e s c a n g h e l î d u p r e M a l a h i a (II, 7) s a u m a î ales p r i n a n g h e l î ,
fiind-câ a n g h e l i î s l u j e a u şi la t r î m b i ţ e l e a c e l e a c e s e a u d e a i i în
muntele Sinal, c â n d s'a p o g o r â t D u m n e z e u ca să d e a legea fc

— 231 —
şi la t u n e t e l e a c e l e a şi la c e l e - l - a l t e înfricoşate a r ă t ă r i , c e ' " s e "
v e d e a u î n m u n t e ) , p i c e î n s ă p r e l â n g ă a c e s t e a c ă s'a d a t l e ­
1

g e a c u m â n a m i j l o c i t o r u l u i , a d e c ă a Iul C h r i s t o s ; c ă v a s ă a-
rate Pavel, că Christos a dat legea, a d e c ă acesta ce o a dat,
însuşî D o m n i a r ă ş i e s t e şi s t ă p â n i t o r i a r ă ş i s ă o d e z l e g e .
20. Iar mijlocitorul al unuia nu este; î a r Dumnedeu
unul e s t e .
D r e p t a c e e a fiind-că m i j l o c i t o r u l n u e s t e al u n u î a , ci î n t r e
doi, saii şi m a l m u l ţ i c e au. p r i c i n ă î n t r e dînşii, d e c î C h r i s t o s
î n t r e d o i o r e - c a r e e r a m i j l o c i t o r . î n t r e D u m n e d e u a d e c ă şi
î n t r e t o ţ i o m e n i i , c ă c i el a mijlocit î n t r e a m â n d o i a c e ş t i a , şi
a î m p r i e t e n i t şi a î n p ă c a t p r e D u m n e d e i i cu o m e n i i , şi d e a ' n -
d ă r ă p t u l (din c o n t r a ) p r e d m e n l c u D u m n e d e u , şi a d e s l e g a t
v r a j b a şi r e s b o î u l c e e r a î n t r e d î n ş i i ; c â d u p r e c e F i î u l lui
D u m n e d e i i s'a u n i t c u i p o s t a s u l şi firea n o s t r ă c e a o m e n e s c ă ,
d e a t u n c i a fâcut m i j l o c i r e a şi î m p ă c a r e a ; fiind-că a u n i t c u
p r e a s l ă v i r e p r e firea d m e n i l o r c e a d u ş m ă n e s c ă şi î m v r ă j b i t â c u
D u m n e d e i i şi cu d u m n e d e e s c a fire. D e c i fiind-că C h r i s t o s e s t e
însuşi mijlocitorul şi î m p ă c â t o r u l , a r ă t a t c ă însuşi e s t e şi c a r e l e
m â n t u e ş t e şi n u l e g e a * ) .
') Pentru acesta acestaşî Apostol acesta arătându-o cjicea aiurea:
„Dacă cuvîntul cel prin anghelî grăit (legea) a fost adeverat (Evreî II,
2), şi arhidiaconul Ştefan 4 ' \ c ă t r e ludeî: „carî aţi luat legea în r â n -
c e a

duelă de anghelî şi nu o aţî pă4it" (Fapt VII, 53). Unit însă 4 i Şi c e

Dionisie Ariopaghitul: „Au nu şi sfinţita legiuirea legeî, predanisirea

cuvintelor, precum 4 i aicea dela Dumne4eu s'a dat luî Moîsi, ca pre
c e

noî cu adeverat să ne înveţe că este dumne4eesca şi sfinţita închipuire?

Că şi acesta arătat o învaţă teologhia, că prin anghelî a venit ea la noî"
(Despre cer. îerarhie Cap. IV). Pentru acesta dupre Teodorit, şi pre Mi-
hail Dumne4eul a tote 1-a rânduit asupra lor (a Israilitenilor adecă) şi
acesta pre noî fericitul Daniil ne-a înveţaţ" (Dan. X, 21). Şi Marelui
Moîsi încă se făgăduia împreună cu norodul a trimite pre anghelî (Eş.
XXXII, 34).
*) Sf. Ghenadie al Const. tâlcuind 4ieerile cele de maî sus ale lui
Pavel, 4ice: „Moîsi adecă a mijlocit către darea legeî; dar numaî pentru
u n neam a mijlocit; trebuea însă cu adeverat; cela ce urma să mijlo-
cescă către Dumnecjeu cel unul al tutulor ne'amurelor, nu pentru u n
neam, ci obştescă a face mijlocirea pentru tdte neâmurele, fiind-că şi
al tutulor neamurelor, unul este Dumne4eu. Şi trebuea acesta a nu fi
om gol, ce fel era Moîsi, ci Christos-Fiîul luî Dumne4eu, şi Dumne4eu;
fiind cu adeverat acestaşî împreună şi om cu adeverat, şi cu rudenia
cea către amendoue părţile, întru u n a a le aduna pre amendoue; că
acesta este pacea nostră, cela ce pre amendoue le-a făcut una'; îar
mijlocitorul al unuîa nu este; că nu s'a făcut mijlocitor al unuîa, ci
al luî Dumne4eu şi al omenilor; şi dacă acesta, 4ice, a mijlocit, acesta
şi ne va mântui; îar Dumne4eu unul este. Decî dacă de totă nevoea
este mijlocitorul a fi între doi ore-carî, sau şi între mal mulţi, carî aii
pricină între dînşiî a fi mijlocitor. Iar DUmne4eu este unul, bine arătat

— 232 —
 2 1 . Deci legea împotriva făgăduinţelor lui Dumnezeu
este? Să nu fie.
D a c ă f ă g ă d u i n ţ e l e luî D u m n e d e i i c e l e c ă t r e A v r a a m , d i c e , d a
neamurelor blâgosloveniile, îar legea dimprotivă dă b l e s t e m ce­
lor c e n u o p ă z e s c p r e e a t o t ă , a r ă t a t e s t e c ă d e v o m p r i i m i
legea ceea ce d ă blestemul, ca cu m a r e tărie, u r m ă z â cu a c e s t a
sâ s t r i c ă m f ă g ă d u i n ţ e l e luî D u m n e d e u , carî d a u b l â g o s l o v e n i i l e ;
ci s ă n u fie! L e g e a nu e s t e p r o t i v n i c ă şi s t r i c ă t d r e a f ă g ă d u ­
i n ţ e l o r lui D u m n e d e u ! A u d i încă şi c e l e u r m ă t o r e ) : 1

Câ de. .s'ar fi dat legea care să pdtă a face viii, ne­

greşit diW. lege ar fi dreptatea ). 2

este, că pentru Dumnecjeu a mijlocit şi pentru omenî, şi ne-a împăcat

pre noî cu Dînsul. Decî de ne-a împăcat pre noî Christos şi nu legea,
arătat este că Christos şi credinţa cea întru el mântueşte şi nu legea".
Frumosă este însă şi ceea ce cjice Iosif Vrienie despre mijlocirea luî lisus
Christos: „Că precum,: Unul ce mijloceşte între 2 omeni învrăjbiţi, şi vo-
eşte să-î împace, cu o mână apucă pre unul, şi cu cea-l-altă pre cel-
1-alt, şi aşa îî face să se unescă, şi să se înbrăţişeze, şi s ă : s e sărute:
aşa şi lisus Christos mijlocitorul luî Dumnecjeu şi al omenilor, făcând
mijlocirea şi înprietenirea nostră cu Dumnecjeu, pre Dumnecjeu adecă 1-a
luat cu dumnecjeesca sa fire, ca cu mâna dreptă, îar pre omenî î-a luat
cu firea cea omenescă, ca cu mâna stângă, şi aşa a unit pre amândoi,
şi î-a împrietenit". VedJ şi tâlc. cjicereî,: „Unul şi mijlocitorul între Dum­
necjeu şi între omenî" (I Timoteî II, 5) şi suptînsemnarea acesta.
') Fotie tâlcuind acesta cjice: că Pavel dezlegă aicea o stare împro­
tivă, ca cum ar fi putut cine-va a cjice, că legea a răpit dreptatea fă­
găduinţelor luî Dumnecjeu, şi s'a dat împrotivă lor, ci să nu fie! Căcî
de ar fi putut legea a face vil pre omenî şi a-î îndrepta, atuncea cu drep­
tate ar fi socotit cine-va, că s'a dat împrotivă făgăduinţelor şi că ră­
peşte dreptatea acelora! Iar fiind-că legea nicî una din acestea n'a putut
face, şi nicî face viî pre omenî, nicî îî îndrepteză, arătat dar este, că nu
s'a dat împrotivă făgăduinţelor; că ele îşî vor arăta dreptatea, şi drep­
tul şi vrednicia, care este a îndrepta şi a mântui pre omenî prin credinţă.
Şi vecjî, cetitorîule, înţelepciunea luî Pavel, că ceea ce altul o ar fi cjis
spre prihănirea legeî, că ea adecă nu face viu şt nu îndrepteză, acesta
Pavel o întrebuinţeză spre lauda legeî; pentru acesta, cjic, că legea nu
s'a făcut împrotivă făgăduinţelor, pentru-că nu putea să îndrepteze şi
să mântuiască, precum făgăduinţele. Şi nu numaî nu s'a făcut împrotivă
făgăduinţelor, ci încă, cu ore care chip şi a ajutat lor, fiind-că nu mântuea
nicî îndrepta, pentru acesta a .îndemnat pre omenî să alerge la credinţa
care îndrepteză. Şi îndemnându-î pre eî la credinţă, a ajutat a se de­
plini făgăduinţele cele din credinţă.
*) Acesta cjicere Teodorit o tâlcueşte aşa cjicend: „Acesta şi prin E z e -
chiil o a cjis Dumnecjeul a tote: „şi eu am dat lor porunci nu bune, şi în­
dreptări cu care nu se vor mântui într'însele" (Ezechiil XX, 25). Aces­
tea cjiccndu-le, cele ce legea le avea din îmbelşugare, care firea nu le-a
înveţat, adecă cele despre jertfe şi leproşi, şi de ceî-ce le curge pre
genunche, şi cele asemenea cu acestea; căcî ca cele de nevoe ale legeî
sînt făcetore de viaţă, îarăşî prin acest proroc a <ji '- »Şi dat lor
s a m

— 233 --:
 A t u n c e a , d i c e , l e g e a a r fi fost m a i p u t e r n i c ă d e c â t c r e d i n ţ a
şi d e c â t f ă g ă d u i n ţ e l e c e l e d i n c r e d i n ţ ă , şi a r fi b l a g o s l o v i t şi
a r fi î n d r e p t a t p r e o m e n î , d e a r fi p u t u t a face viî şi a m â n ­
tui p r e 6 m e n î ; d a r a c u m l e g e a , n u n u m a i n u face viî, nici
m â n t u e ş t e , ci şi o m o r a p r e c e î c e iau a m i n t e la d î n s a , fiind-că '
n u p o t e a'î m â n t u i d e p e c a t . Şi a p o i c u m a r b i r u i p r e c r e d i n ţ a
c a r e a r e p u t e r e a m î n t u i p r e ceî c e c r e d p r i n sfîntul B o t e z , şi
--a-I blagoslovi, ş i â-~r~îndreptaf
*• Gi.,a ca făgăduinţa
dîn c r e d i n ţ a Jjii ^'iiş;\4&Hsifos s$/ se dea' celor - ce x r e d . "
L e g e a , d i c e , n u p u t e a a s l o b o d i p r e o m e n i d e p ă c a t , ci. l a
a c e s t a a a j u t a t , î n t r u a-I î n c h i d e s u b t p e c a t , a d e c ă î n t r u a-I
a r ă t a p r e ei c ă p ă c ă t u e s c , şi a ş a să-î î n d e m n e s â dorescă- e r ­
t a r e a p ă c a t u l u i l o r şi s â a l e r g e la C h r i s t o s c a r e l e a r e p u t e r e a
să dăruiască acesta ertare. Câ d e veeme ce Evreiî maî înainte
d e l e g e p e c ă t u î a u a d e c ă , însă n u s i m ţ e a u p ă c a t e l e c e l e f ă c e a u ,
p e n t r u a c ă s t a D u m n e d e i i l e - a d a t l o r l e g e a , p e n t r u c a sâ-î î n ­
c h i d ă , a d e c ă p e n t r u c a să-I s t r î m t o r e s c ă şi s â - i s t r î n g ă cu m u s -
i r â r i l e ) ş i - $ â - î a r a t e Gă s î n t p ă c ă t o ş i , şi a ş a să-î silăscă s p r e „
,
s

a c ă u t a c h i p u l , c u c a r e l e e r a cu p u t i n ţ ă a s e e r t a d e p ă c a ­
t e l e l o r ; c h i p u l î n s ă a c e s t a e s t e : c r e d i n ţ a c e a in C h r i s t o s , p r i n
c a r e n e b l a g o s l o v i m şi n e î n d r e p t ă m şi l u ă m e r t a r e a p ă c a t e ­
lor nostre. x

2 3 . Iar mal înainte de venirea credinţeî subt lege eram

păziţi, închişi fiind spre credinţa care era sâ se descopere.

poruncile mele, şi îndreptările mele, cunoscute le-am făcut lor, câte le

face acestea omul, şi va fi viu într'însele" (ieze. XX, 11). Şi fiind-că
acestea, ajce, s'aîi călcat, am dat lor porunci nu bune, şi îndreptări în­
tru carî nu vor fi viî într'însele. Şi: nici'acestea le-a cjis rele, ci nu bune,
celor desăvîrşit adecă cu totul nepotrivite: aşa laptele ţiţei celor deplini
cu vîrsta este greţos: îar pruncilor priincios; acesta o â cjis aicea dum­
necjeescul Apostol".
') Pentru acesta şi Teodorit djcerea; „a. închis" o a tălmăcit vădit, dj-
cend: „A vedit dumnecjeesca Scripturii şi pre ceî maî înainte de lege, şi
pre' ceî în lege, pre ceî întâîu că că'sca legea firescă, îar pre ceî al doilea
că pre cea mosaicescă o călca. Lecuitprea făgăduinţă însă, şi acestora şi
acelora, prin credinţă le-a adus mântuire. Că îarăşî cjicerea „a închis"
o a p u s în loc de „a vădit". Iar Ipumenie acesta tâlcuindu-o djce: î-a
cuprins ore-cum, şi î-a închis pre toţî întru pscat, adecă î-a dovedit c ă .
sînt păcătoşi, cum ? Că a cjis: blestemat este iot cel ce nu va remânea :

întru tote cele scrise a le face pre-,§e 'fii Lege XXVII, 26). Şi acesta,
era cu neputinţă, nu numaî pentru-că ee'î ce ;erap/;n lege nu le făceau
tote poruncile legeî, ci nicî uniî dintru dînşiî au putut a le păzi tote, ci
abîa cei mai aleşî din Evrei au putut păzi cele rnaî mUlte, J3repţ aceea
-

fiind-că nu le-au păzit, apoî şi aceîf, 'erau sub blestem ş i ' s u b t pecat,
toţî dar erau închişi întru pecat. '
— S>34 —.
 L e g e a , d i c e , m u l t ă s i g u r a n ţ i e şi p r o p ă ş i r e a d ă r u i t c e l o r c e
u a i i a m i n t e d e d î n s a , p e n t r u - c ă îi o p r e a d e l a c e l e m a i m u l t e
j â c a t e , şi 6re< e u m e r a c a u n zid ce î n c h i d e a p r e o m e n i şi-î
iiduna î m p r e u n ă la c r e d i n ţ a c e a î n t r u C h r i s t o s , c a î n t r ' u n s t a u l .
Zum, şi c u c e c h i p ? F i i n d - c ă m u s t r a a d e c ă , şi a r ă t a p ă c a t e l e
â m e n i l o r ; n e p u t â n d insă a-i s l o b o d i p r e o m e n i d e d î n s e l e , d e
l e v o e a r ă t a lor c r e d i n ţ a , c a r e îî î n d r e p t a şi îî s l o b o d e a d e p ă ­
c a t e , î a r C r e d i n ţ ă a c e s t a - ^ e r a c S a d e v ă r a t şi d i n •.vechime, s e
a s c u n d e a însă, a p o î însuşi, a > a r ă t a t y - c â n d ,%şi dî)UB)nedeu. s'a
aţăfâ-t-ih l u m e e u t r u p : ".' •/ ••,v--- »-- j

2 4 . Drept aceea legea s'a f^cut ndue pedagog spre

Christos, ca din credinţă sâ ne îndreptăm.
P r e c u m p e d a g o g u l , a d e c ă d a s c ă l u l c o p i i l o r c e l o r m i c i face
s l o b o d i p r e 1 copii d e f i e ş t e - c e r ă u t a t e , şi îi face iscusiţi s p r e
a priimi t o t ă s î r g u i n ţ a şi l u a r e a a m i n t e la î n v ă ţ ă t u r i l e c e l e m a î
î n a l t e d e l a î n v ă ţ ă t o r u l cel m a l î n a l t ' ) , c u u n c h i p c a a c e s t a şi
l e g e a î n v ă ţ a p r e ucenicii el o r e - c a r e f a p t ă b u n ă , m ă s u r a t i c ă şi
p o t r i v i t ă î n c e p ă t o r i l o r şi p o v ă ţ u î a p r e u c e n i c i i săi la C h r i s t o s ,
c a r e l e e s t e d a s c ă l u l cel d e s ă v î r ş i t al u c e n i c i l o r c e l o r m a l d e -
pliniţi. Şi cu c e îl p o v ă ţ u î a ? C u a c e s t a , c ă le a r ă t a l o r p ă c a t e l e
c e le-aii făcut, şi p e n t r u a c e s t a îî făcea m a l o s î r d n i c l s p r e a c ă ­
u t a p r e C h r i s t o s , c a r e d ă e r t a r e a p ă c a t e l o r , şi î n d r e p t e z ă p r e
o m e n î din s i n g u r a c r e d i n ţ a c e a î n t r u dînsul.. R u ş i n â z â - s e d a r e -
reticiî Maniheî şi ceî-l-alţî c a r î c l e v e t e s c şi p r i h ă n e s c p r e L e ­
g e a V e c h e , c a p r e o r e a ; p e n t r u - c ă nicî p e d a g o g u l e s t e î m -
p r o t i v i t o r d a s c ă l u l u i , nicî L e g e a V e c h e î m p r o t i v i t d r e N o u l u i T e s ­
t a m e n t al E v a n g h e l i e i ) .
8

2 5 . Iar daca a venit credinţa, numai sîntem subt pe­

dagog.
2 6 . Câ toţî fii aî luî Dumnedeu sînteţî prin credinţa
cea în Christos lisus.
D u p r e ce a venit c r e d i n ţ a , d i > r e face p r e c e l c e o p r i -
c e c a

i m e s c p r e - e a b ă r b a ţ i d e s ă v î r ş i t ! , n u e s t e d e c u v i i n ţ ă a m a i fi
*) Dupre vechiul obiceîu pedagogul era nu dascălul, ci acela ce în­
drepta moralurile copiilor celor micî, şi îî înveţa să nu facă nerânduelî.
Iar fiind-că dupre obiceîu! de acum pedagog se numeşte cel ce preda-
niseşte literile şi citirea literilor la copiii ceî micî, pentru acesta şi noî
aşa îl tălmăcim.
1
I
*) Pentru acesta şi Coresie <\ice: „Legea luî ,Moîsi.a fost povăţuitore
. către Christos, fiind-că pentru acesta a mijlocit între legea firescă şi în­
tre .Evanghelie, pentru ca să gonescă pre idolo-slujirea, ceea ce a stri­
cat pre firesca lege, şi să pricinuiască celor ce se vor supune, făgădu­
inţa cea dată lui Avraam prin credinţa luî Christos şi pentru ca să o-
prescă pre Evreî de păcatele cele grele prin jertfe şi prin moralurî şi
de obşte prin proaducere.

— 235 -
s u b p e d a g o g , n o î ceî c e n e - a m făcut b ă r b a ţ i d e s ă v î r ş i t ! p r i n '
c r e d i n ţ ă şi a m t r e c u t v î r s t a c o p i l â r e s c â . I a r c u m c ă s î n t e m
b ă r b a ţ i desăvîrşit! prin credinţă, acesta este arătat d e aicea,
a d e c ă p e n t r u - c ă s î n t e m fiî aî lui D u m n e d e u p r i n c r e d i n ţ a c e a
î n C h r i s t o s l i s u s (că a ş a e s t e d r ă p t a a l c ă t u i r e a c h i p u l u i s ă r i ­
t o r ) . Iar cel c e s'a î n v r e d n i c i t a s e face F i u al lui D u m n e d e u ,
a c e l a n u m a l e s t e p r u n c , nici n e d e p l i n i t , ci n e g r e ş i t e s t e b ă r ­
b a t d e s ă v î r ş i t . D r e p t a c e e a , e s t e l u c r u v r e d n i c d e rîs a s e s u ­
p u n e p e d a g o g u l u i şi î n c e p ă t o r u l u i legeî, c e l c e s'aii făcut b ă r ­
b a ţ i d e s ă v î r ş i ţ l , p r e c u m e s t e v r e d n i c d e rîs şi a n u v e d e a c i n e -
y a s o r e i e î n d i ° r n a r e şi a c ă u t a la l u m i n a r e . V e d î î n s ă , o
a

cetitorîule, cum a a r ă t a t Apostolul mal sus, că credinţa face

p r e o m e n i -fii ai luî A v r a a m , i a r a c u m a i c e a d o v e d e ş t e c ă c r e ­
d i n ţ a face p r e d m e n i fii ai luî D u m n e d e u , a t â t d e m a r î l u c r u r i
a r e putere credinţa a isprăvi.
27. Căci câţi în Christos v'aţî botezat, întru Christos
v'aţî îmbrăcat.
C u a c e s t e c u v i n t e f o r m a l u e ş t e A p o s t o l u l c u m n e f a c e m fii
a l lui D u m n e d e i i şi d i c e , c ă p r i n sf. B o t e z n e f a c e m fii aî iui
D u m n e d e i i , nu a d i s î n s ă c u m c ă c â ţ i v ' a ţ î b o t e z a t , v ' a ţ î fă­
c u t fiî aî lui D u m n e d e u , p r e c u m o c e r e u r m a r e a c u v î n t u l u î ,
ci a d i s c e e a c e e s t e î n c ă m u l t m a î m a r e şi m a î înfricoşat,
a d e c ă cum că v'aţî î m b r â c a t l n t r u Christos, căci d a c ă n e - a m
î m b r ă c a t î n t r u C h r i s t o s , c a r e l e e s t e F i u al luî D u m n e z e u , a p o i
şi a s e m e n e a c u F i î u l luî D u m n e c j e u . n e - a m făcut, şi a ş a a m
l u a t o r u d i r e şi o a s e m ă n a r e c u el, şi n e - a m f ă c u t d u p r e d a r ,
c e e a c e el e s t e d u p r e fire ).
1

*) Pentru ce însă c p Pavel că ne-am botezat întru Christos şi nu

06

întru Sf. Treime? Vec}î la stih 3 al cap: VI al celei către Rom.; îar Co-
resie cţice că Pavel pentru acesta a cjis: „în Christos-v~'aţî îmbrăcat", căcî
precum materia se îmbracă cu firescul Chip şi se face una cu dînsul,
şi precum se îmbracă cine-va cu haina, aşa se îmbracă hristianiî cu
Christos. Iar Chrisostom: Că precum cela ce portă haina, aceea se vede
la toţi care este haina, aşa şi hristianul aceea trebue a se vedea, care
este şi Christos. Iar înţeleptul Fotie întrebat fiind, cum ceî ce se boteză
în Christos, se îmbracă întru Christos? respunde „cum că ceî ce se îm­
bracă întru Christos cu Duhul cel Sfînt se îmbracă, că Domnul a 4'$
Apostolilor seî: „Iară voî veţî şedea în cetatea 'Ierusalimului, până ce
ve" veţî îmbrăca cu putere de sus, pogorîndu-se Sfîntul Duh preste voî.
Decî şi îmbrăcămintea luî Christos şi îmbrăcămintea Sfîntuluî Duh-, a-
semenea este şi u n a şi aceeaşi stăpânire arată! a facere! de bine şi a
darului. Îmbrăcăminte însă se 4'ce Sfîntul Duhj al celor credincîoşî, nu
ca o haînă, ci dupre chipul care ferul se îmbracă cu foc, nu pre din
afară învelindu-se, ci cu totului tot. Că aşa şi/ cu Christos şi cu prea
Sfîntul Duh,. nu ca cu o haînă ce înveleşte ne îmbrăcăm pre din afară,
ci că inima şi gândurile umplendu-se de lumină, şi faţa de dar; pentru.

— 236 —
 28. N u este iudeu nicî elin, nu este rob nici slobod,,
hu este parte bărbătescă şi lemeească, căci toţî voi u-
nul sînteţî în"'Christos Iisus.
F i e ş t e - c a r e l e , d i c e , d i n hristianiî c e î c e s'ati b o t e z a t , aii l e ­
p ă d a t c e l e fireşti, s a u c u n d ş t e r i l e c e l e a d a u s e , c e le a v e a : d e
i u d e i i a d e c ă , saii d e elin, d e r o b saii d e s l o b o d , d e p a r t e b ă r ­
b ă t e s c ă s a u d e f e m e e â s c â ) . Şi t o ţ i aii l u a t o f o r m ă , u n c h i p
1

şi o c u n o ş t i n ţ ă , n u d e a n g h e l saii d e a r h a n g h e l , ci a însuşi luî

C h r i s t o s s t ă p â n u l a n g h e l i l o r , fiind-câ t o ţ i a r a t ă î n t r u sineşî î n ­
c h i p u i t p r e Christos ). D r e p t a c e e a toţi hristianiî cei b o t e z a ţ i , ,
3

acesta şi ceî ce se. uitau în faţa lui Ştefan aceî ce .se..ridicaseră asupra,
luî, au văcjut faţa luî ca o faţă de anghel" (din Âmfiloh. întrebări 148).
') Grigorie al Niseî însă cjice, că osebirea omului cea întru bărbătescă.
şi femeească, s'a cunoscut dupre căderea luî Adam, îar maî înainte de­
cădere, osebirea cea de acest fel, era adecă, însă nu se cunoştea de.:
către strămoşi: „Ci maî întâîu urma gândirea, precum dela înaintarea î n
rânduîală ne-am învăţat, am înţeles naşterea omenilor, îar născătoresca
lucrarea omuluî este împărtăşirea şi rudirea cea către necuvîntare,~că mai'
întâîu adecă cjice, că a
făcut Dumnecjeu pre om dupre chipul luî D u m ­
necjeu, arătând prin aceste cji > precum cjice Apostolul, că întru u n a
se

ca acesta nu este parte bărbătescă şi femeească. Apoî adauge pre î n s u ­

şirile fireî omeneşti, că bărbat şi ferriee î-a făcut pre eî" (Vorov. despre.
facerea omuluî, cap. II, tom. I).
2
) Cum a i-uat însă întru sineşî hristianiî o formă şi u n chip şi cu--
naşterea luî Christos? Ore dupre chipul cel din afară şi dupre alcătuirea
trupuluî? Ba; căcî şi dupre botez, «aceleaşi haractirurî ale trupuluî re--
• mân, şi bărbatul rămâne îarăşî bărbat, şi femeea rămâne îarăşî femee;.
dupre suflet dar se face prefacerea întru sf. Botez, dupre schimbarea,
vieţeî celei'de maî înainte rele, şi a moralurilor celor stricate şi în scurt,
dupre dezbrăcarea omuluî celuî vechîu, şi dupre îmbrăcarea celuî noii,
aşa adeverăză .dumnecjeescul Grigorie al Niseî, cjicend hristianilor: „A—
rataţi mie dupre darul cel taînic (al botezului adecă) schimbarea chipu­
rilor, şi osebirea împodobire! ceiî spre maî bine; cu curăţenia petrecere!,
faceţî-o cunoscută, că din cele ce sînt supuse ochilor, nimic se schimbă,
şi haraclerele trupului. rămân ..nestrămutate şi alcătuirea fireî celei vă~
cjute, nu se schimbă. Trebuinţă dar este negreşit de ore care lucrătore;
dovadă, prin care voii), cunoşte pre omul cel de curînd născut, cu ore.
care semne arătate, desluşind pre cel nou de către cel vechîu, îar a -
cesteâ mi se pare a se afla mişcările cele dupre propunerea sufletului,
cu care pre sineşî despărţlndu-se de vechîul obiceîu, şi o cale maî nouă.
decât cea veche croiîidu-şî, va arăta vederat semnele cele cunoscătore,
că altul ore care, din altul s'a făcut, nicî o cunoştere trăgând asuprăşî'
din cea veche" (Cuv. la botez. Domnului, tom. IEI).
: Pentru. acesta p u r t ă t o r u l d e Dumnecjeu Maxim, cjicerea acesta a A p o ­
stolului tropologhiceşte şi aligoriceşte o a tâlcuit, parte bărbătescă cjicend.
pre mânie, Iar femeească pre poftă; şi îudeu pre monarhia cea întru Un.
neam al luî Dumnecjeu, îar elin pre poliarhia cea de mulţî dumnecjeî:.
„Că in Christos. Iisus nu este parte bărbătescă şi femeească, semnele
adecă şi patimile fireî celei subt stricăciune şi subt facere; decât numai'
cuvînt al închipuire! de Dumnecjeu închegat cu dumnecjeesca conoştihţă.

— 237 —
u n a s î n t e m în C h r i s t o s l i s u s , a d e c ă fiind-că î n c h i p u i r e a v e m
a luî C h r i s t o s p e c e t l u i t ă în s u f l e t e l e n d s t r e , saii c ă t o ţ i h r i s t i ­
a n î u n t r u p s î n t e m şi u n c a p a v e m p r e C h r i s t o s .
29. Iar dacă sînteţî voî aî lui. Christos, semenţă a luî
Avraam sînteţî şi dupre făgăduinţă moştenitori.
F i i n d - c ă m a î î n a i n t e a di > s c a
Christos este semenţa aceea,
a luî A v r a a m , î n t r u c a r e l e a f ă g ă d u i t D u m n e d e u s ă b l a g o s l o -
v â s c ă p r e t o t e n e a i n u r i j e , şi n^nd-eă a dovedit,, c â cei c e s'ajj
b o t e z a t î n t r u C h r i s t o s o î n c h i p u i r e aii ă luî Christos,. p e n t r u
. a c e s t a a c u m î n c h e e .-pre C e l e - d e ' m a i s u s şi d i c e : Bfecî şt voî,
G a l a t e n î , s ă m â n ţ ă a luî A v r a a m s î n t e ţ î , p e n t r u - c ă v ' a ţ î b o t e z a t
î n C h r i s t o s , c a r e l e d u p r e o m e n i r e e s t e s e m e n ţ ă a lui A v r a a m .
şi d a r s î n t e ţ î şi m o ş t e n i t o r i aî f ă g ă d u i t e i ! c A v r a a m b l a g o s ­
v

l o v e n i î , p e n t r u - c ă v ' a ţ î î m b r ă c a t î n t r u C h r i s t o s , c a r e l e , fiind s ă ­
m â n ţ ă şi fh aî luî A v r a a m , aii m o ş t e n i t b l a g o s l o v e n i a p a r e s ' a
d a t luî A v r a a m , şi fiind-câ î n t r u a c e s t a a f ă g ă d u i t D u m n e d e i i
s ă b l a g o s l o v e s c â p r e t o t e n e a m u r i l e . Şi d a r p e n t r u c e î a r ă ş î
l u a ţ i a m i n t e la l e g e voî ceî c e v ' â p b l a g o s l o v i t prin C h r i s t o s
şi v ' a ţ î a s e m ă n a t luî? Şi voi cari. d u p r e u r m a r e v'aţî făcut s ă ­
m â n ţ a h u A v r a a m ? C ă fâră c u v i i n ţ ă e s t e a c e s t lucru şi n e ­
potrivit.

4. ' I CAP. iv • • :
• '.. - '

1. Iar clic, că în câtă vreme moştenitorul prunc este,

nimica se osebeşte de rob, stăpân al tuturor fiind,
2. Ci este subt epitropî şi iconoraî, până la vremea
cea rânduită de Tatăl. .
A i c e a a d u c e P a v e l p i l d a m o ş t e n i t o r u l u i u n u i o m , şi o m c u
d i r e g ă t o r i e şi s t ă p â n i t o r , saii şi î m p ă r a t î n s u ş i , c a r e l e m o ş t e ­
n i t o r , p â n ă c â n d e s t e fără v â r s t ă şi în v â r s t a c o p i l ă r â s c â , n u
s e d e o s e b e ş t e î n t r u n i m i c a d e u n r o b , c a unul c e e s t e s u b , s t ă -
şi mişcare unatică de socotinţă, care Iubeşte pre singura fapta bună, riicî
elin şi îudeu, prin care se însemneze cuvîntul Cel osebit al slăvire! de
Dumnecţeu, sau ceea ce e maî adevărat a d j . cuvînt împrotivnic" (tâlc.
c e

la Tatăl nostru). Şi îarăşî: „Nu este parte bărbătescă şi femeească, a-

decă mânie şi poftă; mânia adecă tiraniceşte purtând pre socotelă, şi
dând pre minte afară din legea fireî, îar pofta fiind făcută, pentru o
singură dorită şi nepătimaşă pricină şi fire, fâcend pre cele maî Iubite
dupre dînsa (tij.). Ce $ice, nicî tăerea împrejur! este întru Christos, nicî
nctăerea împrejur, adecă slujirile cele potrivite acestora, nicî varvar şi
schit, adecă osebirea fireî ceiî uneea protivnică eişî, dupre socotinţă;
nicî rob şi slobod, adecă osebirea a aceleeaşî firi dupre socotinţă (afara
d e socotinţă), ci tote şi întru toţî Christos, arată pre închipuirea face­
rilor celor maî pre sus de fire şi de legea împărăţiei celei fără de în­
ceput (tij).

- 238 —
p a r a r e ; şi c u t o t e c ă e l e s t e s t ă p â n şi m o ş t e n i t o r al b o g ă ţ i e i
şi al moşiilor p ă r i n t e l u i şeii, p e n t r u - c ă s e d ă d e c ă t r e p ă r i n ­
t e l e s e u la alţi e p i t r o p i şi i c o n o m i , p e n t r u c a s ă se p o v ă ţ u -
î a s c â d e dînşiî, şi s ă s e î n v e ţ e b u n e l e m o r a l u r î , şi în s c u r t ,
p e n t r u c a s ă s e afle s u b s t ă p â n i r e a a c e l o r a , şi a nu s t ă p â n i
n i m i c a p â n ă c e v a r â n d u i p ă r i n t e l e şeii, şi p â n ă c e v a a j u n g e
în l e g i u i t a şi d e s ă v î r ş i t a v î r s t a , c â n d s e d e p l i n e ş t e d r e p t a j u d e ­
cată a cugetare';-••fiîul acela priimeşte.rânduirea aşedată d e tatăl
s ă u , şi s u p u n e r e a la e p i t r o p i î a c e i a ' ) . ' ^ .
3. Aşa ş i . n o i . când eram pruncî, • siibt stihiile lumeî
erani robiţi.
A ş a , d i c e , şi n o i i u d e i i c a r i e r a m fii al c e r e s c u l u i î m p ă r a ­
tului D u m n e d e u , c â n d e r a m p r u n c î , nu d u p r e vîrsta, ci d u ­
p r e c u n o ş t i n ţ a p e n t r u D u m n e d e u , n e aflam c a s u b e p i t r o p şi
i c o n o m , s u b stihiile l u m e î . C a r e î n s ă sînt stihiile a c e s t e a ?
S î n t s â m b e t e l e şi lunile c e l e n o u î , c e l e r â n d u i t e d e l e g e ;
p e n t r u - c ă şi dilele, şi n o p ţ i l e , şi ş ă p t ă m â n e l e , şi lunile, şi anii,
se fac d i n d r u m u l s o r e l u î şi al l u n e l , al c e l o r 2 l u m i n ă t o r i ,
carî _şînţ c a . n i ş t e stihii ale l u m e î ) . I a r c â n d a m venit în v i r -
2

l
) Şi Teodorit acesteaşî le cjice: „Pre ceî tineri când le mor părinţii,
îî încredinţeză ore cărora epitropi, poruncind acelora a le purta de grijă
până când vor ajunge a fl bărbaţi desăvîrşiţi; că acesta cjice: p â n ă la
vremea rânduită de tatăl; acesta însă este vîrsta cea deplinită.
a
) Unit şi Teodorit tâlcueşte djcerea acesta cjicend: „Când eram pruncî
şi nedep.liniţî, ca un ore-care epitrop şi iconom aveam legea, că stihii
.ale lumeî pre luările aminte ale legeî le-a cjis, fiind-că dela sore şi dela
lună noptea şi djua se numeşte; îar dela cjile, săptămânile şi lunile
şi anii se alcătuesc; şi legea sâmbete şi luni nouî şi sărbători de preste
an şi şeptiinî de an porunceşte a se djce; pentru acesta a cjis că sub
stihii eram robiţi, fiind-că din acestea se alcătueşte anul. . Iar sf. Ghe-
nadie al Const. stihii numeşte sau pre legea cea stihioşă şi întroducă-
tdre (precum se va cjjce maî jos) sau cjilele şi apa şi focul, dela care se
împărtăşeau luările aminte ale legeî, că dela cji'e se împărtăşeau sâm­
betele şi lunile nouî şi în c j i 8-a tăia împrejur legea; dela apă se
ua a

împărtăşeau scăldările şi curăţirile trupuluî cele dupre lege, şi spălările;

îar dela foc se împărtăşea luarea aminte a legeî, care rânduîa a nu se
aprinde foc în cjiua-sâmbetei, pentru a face -bucate, ci a se mânca bu­
catele cele maî înainte făcute de vineri. Iar Evsevie al luî Pamfil, întru
cele despre Evanghelicesca progătire cjicerea acesta a luî Pavel tâlcu-
indu-o, însemneză o înţelegere deşănţată la ceî-ce o aud, de crecjut însă
şi vrednică de crecjare: adecă Dumnecjeu pentru acesta a dat loc ome­
nilor a se închina stihiilor lumeî, adecă soreluî, lun'eî, stelelor şi ce­
rului, şi a le cinsti pre acestea ca pre nişte Dumnecjeiî, ca cu acestea
maî înainte să se poyăţuîască, şi aşa să priimescă cu lesnire cunoştinţa
adevăratului Dumnecjeu, că maî lesne pote a crede în adevăratul Dum­
necjeu, unul ce are idee de Dumnezeu, măcar mincinos de ar fi acel
D n m n e r l e u . si să shiiescă adevăratului Dumnecjeu, unul ce s'a obicinuit

— 23? -
sra cea aesavirşită ee-am sioDoqit de sub epitropî şi iconomi,
a d e c ă d e o b i c e î u r i l e şi l u ă r i l e a m i n t e a l e legeî, p r e c u m : m a î
j o s acesta o dice maî pre larg. Decî socotiţi voi, o Galatenilor,
c ă ceî c e ve s u p u n p r e v o i la o b i c e î u r i l e legeî, a c u m d u p r e

a sluji unuî mincinos Dumnecjeu, decât a crede şi a sluji însuşi ade­

văratului Dumnecjeu un ateist, care nicî cum are idee de Dumnecjeu în
fantasia sa, nicî s'a obicinuit câhd-va a se închina şi a cinsti pre vre
un Dumnecjeu. Acesta se vede că o adevereză şi împreună o mărturi­
seşte şi Dumnecjeescul Ioan Damasphin,- în, ore-care tropar al cântar eî
a VIII din canonul său cel îamvicesc ia naşterea luî Christos cjicend:
„Scăpând:de p.erderea care prin înşelăciune era să se facă, Dumnecjeu,
neîncetat laudă (ca coconii), pre cuvîntul cel ce s'a deşertat, cu frică
totă făptura, neslăvită laudă temendu-se a-î aduce, stricăcîosă fiind,
măcar că înţelepţeşte aştepta". Şi arată cjicerea acesta, măcar că înţelep-
ţeşte aştepta, că zidirea cu tote că se temea a se face Dumnecjeu (adecă
a priimi a se numi Dumnecjeu) de către neamuri, însă aştept^ şi sufe­
rea acesta necinstită cinste şi îndumnecjeire, pentru ca cu înlesnire să
aducă pre omenii ceî-ce o îndumnecjeîau pre dînsa la "cinstirea şi cu­
noştinţa adevăratului Dumnecţeu (măcar că alţiî tâlcuesc, cum ca zi­
direa aştepta înţelepţeşte stricăciunea sa). încă şi Sfîntă Scriptură acesta
o mărturiseşte cjicend: „Şi nu uîtându-te la ceriu şi vecjend sorele, şi
luna şi stelele şi totă podoba ceriului amăgindu-te să te închini lor,- şt
să slujeşti lor, pre care le-a împărţit Dumnecjeul teu la tote neamurele
cele de sub ceriu" (II Lege. IV, 19). Acestea însă tâlcuinclu-le Climent
Stromateul cji aşa: „A dat Dumnecjeu sorele, şi luna, şi stelele pre
ce

care le-a făcut, spre relighie neamurilor, cţ'ce legea, nu făcendu-se

c a

desăvîrşit atei (adecă nicî cum avend idee de Dumnecjeu) să se strice.

Iar eî, de şi s'au făcut acesta, necunoscătorî fiind porunceî, luând aminte
la idoli ciopliţi şi săpaţî, d e nu se vor pocăi, se vor osândi. Şi cu ade­
vărat aceîa, dela cinstirea stelelor neîntorcendu-se la făcătorul lor; că
acesta a fost o cale dată neamurelor, ca să se supue luî Dumnecjeu
prin relighia stelelor; Iar eî nevrend a rămânea la stelele cele ce s'au dat
lor, ci şi dela acestea căd/end, la petrii, şi la lemne, ca o ţarină, cjice, s'a
socotit, şi ca o picătură din cadă". Ci şi Orighen aşa le tâlcueşte acestea:
„Cum a împărţit tuturor neamurilor Dumnecjeu sorele şi luna şi stelele
şi totă podoba ceriului? Nu aşa dându-le acestea luî Israil? Pentru-că
nu puteau (neamurile) a năzui la firea cea gândită, prin dumnerjeî sim­
ţiţi mişcându-se, cu dragoste pentru Dumnecjeire, măcar sâ remâe între
acestea, şi să nu cadă la idoli şi la demoni" (foea 1439 din pendatev-
hon). însemneză încă, că cjicerea „a împărţit" ce o cjice aicea Scriptura,
nu arată lucrarea, ci ertarea şi slobocjirea luî Dumnecţeu; căcî Dum­
necjeu nu a dat ceriul, şi luminătorii, şi stelele la neamuri, ca să şe în­
chine lor, că el maî ales acestea la multe locuri o a oprit, şi prihăneşte
pre ceî ce se închină lor; ci fiind-că neamurile urmau ca să se închine,
pentru acesta a ertat Dumnecjeu lor a o face acesta, ca, precum .am
cjis, să aîbă idee de Dumnecjeu şi maî cu leşnire din acesta să se mute
la închinarea şi slujirea adevăratului Dumnecjeu. Că precum scrie A-
postolul, că a dat Dumnecjeu pre elinî în patimi de necinste şi în minte
netrebnică, a face cele ce n u se cuvin, la Cap. I al celei către Rom.,
depărtarea luî Dumnecjeu arătându-o, ca pre o lucrare a luî Dumnecjeu;

— 240 —
ce v ' a ţ î fâcut b ă r b a ţ i d e s ă v î r ş i ţ î şi fii aî luî D u m n e d e u şi
s t ă p â n i t o r î şi m o ş t e n i t o r i , a c e ş t i a , dic, c u s u p u n e r e a a c ă s t a l â
l e g e , vă a r a t ă că î n c ă s î n t e ţ î p r u n c î î n t r u c u n o ş t i n ţ ă , şi n e -
d e p l i n i ţ i . N e î n v ă ţ ă m î n s ă din c u v i n t e l e a c e s t e a ale A p o s t o l u l u i ,
câ D u m n e d e i i d i n t r u î n c e p u t v o i a a n e d ă r u i înfierea (că a c ă s t a
e s t e m o ş t e n i r e a c a r e a r e s ă o d e a n o u ă , a d e c ă a n e face p r e
noî fii p u ş i , şi d u p r e d a r ) . P r u n c i a î n s ă şi n e d e p l i n a c u n o ş t i n ţ ă
c e o a v e a m o p r e a p r e D i i m n e d e u şi n u n e - o d a . I n s ă P a v e l v r o i n d
sâ o b o r e l e g e a , n u a dis c ă e r a m r o b i ţ i la dile, ci ia stihiile
lumeî, p e n t r u c a să . r u ş i n e z e . m a i . m u l t p r e a m ă g i t o r i i a c e l a ,
c a r e p l e c a u p r e G a l a t e n î s ă sa a m i n t e la l e g e . S â n u t e t u r ­
buri însă, o cetitorîule, d a c ă d u p r e u r m a r e a pildei de mai sus
a A p o s t o l u l u i , s e î n ţ e l e g e p i t r o p i şi i c d n o m l stihiile l u m e î ; p e n ­
t r u - c ă e p i t r o p i şi i c o n o m î , m a î î n t â î u , c ă r o r a D u m n e d e u a d a t
p r e o m e n î , t r e b u e s ă î n ţ e l e g i p r e l e g e , p r e c u m şi p e d a g o g , şi
n u p r e stihiile l u m e î ; fiind-că stihii P a v e l î n ţ e l e g e p r e lunile
n o u î şi s â m b e t e l e , p r e c u m a m cjis. î n c ă şi d u p r e a l t c h i p le-a
n u m i t p r e a c e s t e a ş î stihii, p e n t r u c a s ă d e p ă r t e z e p r e G a l a t e n î
d e l a l e g e , şi m a î m u l t să-î r u ş i n e z e , p r e c u m , şi în c u v i n t e l e c e l e
u r m ă t o r e m a î m u l t va a r ă t a . Uniî î n s ă ( d i n t r e c a r e e s t e -sf.
G h e n a d i e al C o n s t . ) stihii a n u m i t p r e l e g e a c e a d e s l o v e şi
î n t r o d u c ă t d r e , c a r e a fost p o t r i v i t ă î n c e p ă t o r i l o r şi c e l o r c e
m a î întâîu s e i s c u s e a u , şi n u la ceî d e s ă v î r ş i ţ î .
4. Iar când a venit plinirea vremeî, a trimis Dum­
nedeu pre Filul şeii, făcendu-se din femee, fâcendu-se
sub lege,
5. Ca pe cel de sub lege sâ'î răscumpere, câ sâ do­
bândim punerea de fii.
P â n ă c â n d e r a m p r u n c î , d i c e , n e aflam s u b s â m b e t e , s u b
lunile n o u l şi s u b a l t e luări a m i n t e ale l e g e i ; Iar c â n d a v e ­
nit v r e m e a c e a h o t ă r â t ă a î n t r u p e ş t e î iconomiî, c â n d o m e n e s c a
fire, p l i n i n d t o t felul d e r ă u t a t e , a v e a t r e b u i n ţ ă d e d o f t o r (că

asemenea şi $icere& • acesta- ce o a 4 ' Moîsi, adecă: „a împărţit". Şi

s

unit cu ceî. maî de sus, djce şi dumne4eescul Grigorie al Niseî. Ci şi

1 înţeleptului Platon, a ierarhului Moscveî 4icere, în învăţătura sa cea
irept slăvitore,. aşa c\ics: „Atâta de tare este în duhul omuluî consim­
ţirea dum.ne4eeşteî estimî, încât. se închina petrilor sau vre unuî alt
ucru stricăcîos; maî de cinste îî este acesta, decât a crede că nu este
Dumne4eu" şi acesta, 4'c, P înţelgerea cea de maî sus, o maî ade-
r e

/ereză. Iar Isidor PilusioţuL 4 > acesta; „a împărţit" o tălmăceşte în

c e r e a

,oc de a împărţit spre îtweţătură, spre pedepsire,- spre cunostiinţă; ca

din mărimea şi din frumuseţea făpturilor, făcetorul fiind neve4ut sa se
îrivescă, şi nu adecă pentru ca să se închine lor.

— 241 —
Tom. II. 16.
a c e s t a însemneză plinirea vremei)')j a trimis Dumnedeu. p r e
Fiîul seu, cel c e s'a n ă s c u t d e f e m e e , n u p r i n f e m e e ( p e n t r u
c a să n u afle p r i c i n ă ereticii V a l e i i t i a n l , s â d i c ă c ă D o m n u l a
s t r ă b ă t u t prin F e c î o r ă c a prin o ţ e v i e , d u p r e n ă l u c i r e a d e c ă , n u
d u p r e a d e v e r , c ă s'a făcut om)) ci d i n f e m e e a d i ! a d e c ă d i n - '
s

fiinţa şi d i n p r e a c u r a t e l e s â n g l u r i l e F e c î o r e l , l u â n d t r u p , şi r o d
fiind al p â n t e c e l o r e î ) . S ' a făcut î n s â s u b l e g e C h r i s t o s fiind-că s ' a
2

*) Ieumenie tâlcuind acesta cjice: acăreşa. vremi plinire? a aceiea, cjice,

când trebuea'«( veni_ Qhţşrsjţps, că.s*k^.Joşt.'pi'photărât vremea venire! lui
;Ghrist.os 'Ia Dâniil prdfpcuî* care'% luat'sYîrşit'îri vremea înjperăţieî kii '
; v

Avgust Chesaruluî, când şi întrupâscă iconomia'luî Christos a luat î n ­

ceput. Vecjî şi tâlcuirea cjicereî: „Iar acţim d dată pre la sfîrşitul nea­
murilor" (Evr. IX, 26). Iar fericitul Avgustin în. cărţile cele despre Dum-"
ne4eesca Treime tâlcuind 4'cerea: „Iar când a venit,plinirea vreme!" 4 ' c e

că, când s'a făcut omeniî priimitorjf şi încăpători â&. cunoştinţa D u m n e -

4eeşteî Treimi, şi nu se vătăma de propoveduirea trei ipostatniceî D u m -
ne4eireî, în cât a cădea în slăvire da ;mulţî dumne4eî, atunci a .venit
Fiîul luî Dumne4eu şi a descoperit lumeî că. are Părinte, şi dupre ur­
mare, că este Dumne4eu treî ipostatnic; de care acesta cunoştinţă a Sfin­
tei Treimi, Evreii nu erau încăpători mŞ! înainte de întrupesca arătare
a Fiîuluî Iul Dumne4eu. Ve4î şi fâlcijirea< tycerzi „dupre iconomia luî
Dumne4eu cea-dată-mie spre a plinî la"vo» ,cuvîntul luî Dumne4eu" (Col.
1

I, 25), pentru ca să cunoşti că acesta esse iconomia luî Dumne4eu, a se

arăta taina Evangheliei, când s'au făcut dmeniî iscusiţi de a o înţelege.
!
) Aşa într'o unire şi Marele Vasilie tâlcueşte acesta 4icend: Aposto­
lul a protimisit glasul cel maî arătător, adecă pre „din" şi nu pre „prin"
4icend: cel ce s'a făcut din femee; că ele ar fi $is prin femee, urma a
arăta pre înţelegerea naştere! trecăţore;.. îar din femee 4'c^nd, îndestul
arată pre împărtăşirea fireî, celui născut cu a născătoreî" (Cap. V despre
Sfîntul Duh). Pentru acesta şi sfîntul Efrem Şirul în cuvântarea u n d e
asemăneză cu mărgăritarul pre naşterea luî Dumne4eu Cuvîntuluî cea din
Fecîoră, scrie că ceea ce cjice Ev. Luca că a cjis anghelul către Născe-
torea de Dumne4eu, când a bine vestit eî, adecă acesta: „pentru acesta
şi sfîntul cel ce se va naşte, se va chema Fiîul luî Dumne4eu" (Luca I,
35), acesta 4'cere, 4' > 4 ' c
sfîntul Efrem, că este aşa scrisă: „Pentru
c e

acesta şi cel ce se va naşte din tine (unit adecă precum 4>ce aicea Pavel,
cela ce s'a făcut din femee), însă unele, 4lce, din exemplare, acesta nu o
au, făcând hatîr ereticilor. Drept aceea dupre sfîntul acesta, de nevoe se
cuvine a se adauge acesta, din tine, la evanghelicesca 4icere cea dei'maî
sus. Iar înţeleptul Fotie cjice că:, „Ghenomenon ek ghinecos", trebue a
se scrie cu un n (v) (care însemneză că s'a făcut) şi nu cu doi ni (care
însemneză că s'a născut), precum cu un ni se scrie şi cea următore;

„Ghehomenon ipo nomu (făcându se sub lege), că s'a născut Christos

r

din Fecîoră scriindu-se ghennite cu doî ni, Iar nu ,şi se naşte, fiind-că
o dată, Fecîoră a născut. Iar deşi 4ice Teologul Grigorie: „Christos se'
naşte" ci acesta o a cjis pentru-că atunci era faţă 4 i naştere! luî Chri­
u a

stos şi nu că tot-de-una se-naşte din Fecîoră" (întreb. 89 din cele am-

filoh.). Acestea însă le 4ice înţeleptul,Fotie, pentru-că de vom 4'ce n ă s -
cendu-se din.femee (Ghennomenon scris cu doî vv) arătăm cum-că acum.
şi tot-de-una se naşte Christos cajreests minciună, căcî în vreme "star-'
nică, şi trecută este cel ce s'a născut, insă la Teodorit şi la alţi! se află

— 242 —
 ţ â î a t î m p r e j u r , şi a plinit t 6 t e ale l e g e i , p r e c u m a d i s s i n g u r :
BU a m v e n i t s ă stric l e g e a , ci s ă o p l i n e s c ( M a t . V , 16) şi c u
u n c h i p c a a c e s t a f â c e n d u - s e D o m n u l afară d e b l e s t e m u l l e g e i ,
cei ce d i c e :
«Blestemat t o t omul, care n u r ă m â n e întru t o t e
c u v i n t e l e legei a c e s t e e a , s p r e a le face p r e ele» (II l e g e X X V I ,
26)., C â p l i n i n d t o t e ale legei, n e - a r e s c u m p ă r a t p r e n o i din
b l e s t e m u l a c e s t a al legeî,. fiind-că n o i n u p u t e m a le pă^i t o t e
p o r u n c i l e l e g e i . I n s ă două, i s p r ă v i d i
c e
aicea că a isprăvit î n o m e -
j n i r e a Iul C h r i s t o s : u n a a d e c ă r t i n d - c ă - n e - a r e s o u r n p â r a t din_.bles-
t e m , şi a l t a î n c ă fiind-câ a. d ă r u i t n o u ă î n f i e r e a . - Ş i â dis P a v e l
c ă a m l u a t p u n e r e a d e fii, p e n t r u c a s ă a r a t e c ă d i n î n c e p u t
înfierea a c e s t a e r a î n d a t o r i t ă ( c u v e n i t ă ) n o u e p r i n f ă g ă d u i n ţ a
luî D u m n e d e u ; nu s e d a î n s ă p e n t r u p r u n c i a şi n e d e p l i n i t a t e a
c u n o ş t i n ţ e i n o s t r e ; căcî f ă g ă d u i t a d e D u m n e d e u m o ş t e n i r e a c e a
c ă t r e A v r a a m , a fost înfierea, a d e c ă p u n e r e a d e fiî, a d e c ă a n e
face n o i hristianiî ceî c e c r e d e m , fiî al luî D u m n e d e i i , p r e c u m
a m dis m a l ;sus, şi d u p r e u r m a r e s ă n e f a c e m şi m o ş t e n i t o r i ai
lui . D u m n e c j e u , fiind-că fiîul e s t e cel c e m o ş t e n e ş t e , d u p r e t o t e
legile, şi fireşti şi p o l i t i c e ş l î , şi nu- r o b u l , p r e c u m ş i D o m n u l a
arătat d i c e n
d : « R o b u l n u ; r ă m â n e în c a s ă în v e c ; fiîul r ă m â n e
î n v e c » ( I o a n VIII, 3 5 ) .
6. Iar căci sînteţî fii, a trimis Dumnedeu pre Duhul
Filuluî seu în inimile ndstre, strigând: Avva, Părinte.
7. In cât nu mal eşti rob, ci fiu; iar dacă fiu şi moş­
tenitor; moştenitor adecă al lui Dumnedeu, Iar împreună
moştenitor'al luî Christos.
D i n c e e s t e a r ă t a t c â noî h r i s t i a n i î n e - a m î n v r e d n i c i t a n e
face fiî ai lui D u m n e c j e u ? A c e s t a o a d o v e d i t P a v e l şi m a i
s u s c â n d a dis, c ă c i c â ţ i în C h r i s t o s s ' a u b o t e z a t , î n t r u C h r i -

scris şi una şi alta, adecă şi făcut din femee şi născut. însemneză însă
că doue înseninaturi are înţelegerea femeeî, una adecă de căpetenie şi
chîar (proprie), îar cea-l-altă cu rea întrebuinţare, că chîar femee va să
cţică totă firea femeilor, orî atât a fecîorelor, cât şi a celor măritate,
precum şi numele bărbat, însemneză .pre firea tutulor bărbaţilor, atât •
însuraţi, cât şi neînsuraţî; îar. cu rea întrebuinţare şi maî cu deosebi­
tor cuvînt, muere sau femee (însemneză) cea măritată, îar nu fecîoră;
pentru acesta a d j Domnul: Nu s'a sculat între ceî născuţî din femei'
s

mâi mare decât Ioan "Botezătorul; adecă din femei măritate, şi nu fe-
cîore, precum tâlcueşte sfinţitul Teofilact. Acestea aşa cjicendu-se, n u ­
mele femee îl potriveşte Pavel aicea Sfinteî Fecîore dupre I-a însemnă-
tură numaî, precum şi Evang. Ioan acestaşî o a cji despre dînsa: „Ce s

este mie şi ţie femee?" (Ioan II, 4) şi: „Femee iată fiîul teii" (Ioan XIX,
26). Pote că o cjice Pavel acesta, pentru-că pururea Fecîora Născetorea
de Dumnecjeu se socotea femee a teslaruluî, cu tote că nu î-a fost băr­
bat, ci numaî logodnic, îar maî ales păzitor şi apărător al eî.

— 243 —
s t o s s ' a u î m b r ă c a t , c a r e l e C h r i s t o s e s t e F i i i al lui D u m n e d e u ;
a r a t ă î n c ă şi a c u m a c ă s t a , c u m - c ă s î n t e m fii aî luî D u m n e d e i i ,
p e n t r u - c ă a m l u a t p r e D u h u l Sfînt, c a r e l e n e face s ă n u m i m
p r e D u m n e d e i i : P ă r i n t e al n o s t r u , fiind-că din l ă u n t r u lucrăză.
în i n i m e l e n d s t r e c u c h i p e n t u s i a s ţ i c şi m i n u n a t . I a r a c e s t a m a l
p r e s u s d e fire l u c r a r e a Sfîntuluî D u h , c u a d e v ă r a t nu s'ar f a c e
î n t r u noi, d e n u a m fi şi fiî aî luî D u m n e d e u . Şi d a r , fiind-că.
s î n t e m fii al lui DjUmnecleu, d u p r e u r m a r e s î n t e m şi m o ş t e n i ­
t o r i , şi n u d e d r e - c a r e l u c r u r i micî şi î n t ă m p i ă t d r e , ci m o ş t e ­
n i t o r i d e v e c î n i c ă î m p ă r ă ţ i e a însuşî luî D u m n e d e u şi d u p r e '
î m p r e u n ă u r m a r e - s î n t e m şi Î m p r e u n ă m o ş t e n i t o r i aî u n u i a n ă s -
cul F i l u l luî D u m n e d e u . C ă c i c e e a - c e e s t e c e l u n u l n ă s c u t d u p r e
fire, a c e e a şi n o i n e f a c e m d u p r e d a r . D r e p t a c e e a d e v a ţ î !

făcut voi, G a l a t e n i l o r , fii ai lui D u m n e d e i i , p e n t r u c e a c u m v ă

faceţi îarăşî r o b i ? şi p e n t r u c e s t r i c a ţ i c r e d i n ţ a lui C h r i s t o s c u
c a r e a ţ i l u a t p u n e r e a d e fii, şi luaţi a m i n t e d e l e g e ) ? 1

8. Ci atunci neştiind pre Dumned.eu, aţi slujit celor ce

nu erau fireşti dumnedeî. - •.
A i c e a î n t d r c e c u v î n t u l A p o s t o l u l la h r i s t i a n i î a c e l a , c e a u
c r e d u t d i n n e a m u r i , şi a r a t ă c ă a l u a a m i n t e e l la dile, şi a
d i c e c ă a l t e c^ile a d e c ă s î n t b u n e , i a r a l t e l e r e l e şi a l t e l e a-
s e m e n e a , a c e s t a e s t e o slujire i d o l e a s c ă , şi c ă m a î m u l t p ă c ă -
t u e s c ei a c u m , d u p ă c e a u c r e d u t , d a c ă v o r l u a a m i n t e d e a -
a c e s t e a , d e c â t p ă c ă t u i a i ! m a i î n a i n t e c â n d eraii n e c r e d i n c i o ş i şi
slujitori d e i d o l i . P e n t r u - c ă m a i î n a i n t e , d i c e , voi ceî d i n n e a ­
muri, nu cunoşteţi p r e adevăratul D u m n e d e u , pentru-că eraţi
î n t u n e c a ţ i şi r ă t ă c i ţ i , şi p e n t r u a c ă s t a slujiaţî c a u n o r d u m n e ­
d e î s o r e l u î , şi luneî, şi p l a n e t e l o r , c a r î n u sînt fireşte d u m n e ­
d e î . Iar a c u m d u p r e c e aţî c u n o s c u t p r e a d e v ă r a t u l D u m n e d e i i ,
d a c ă iarăşi v e ţ i lua a m i n t e şi v e ţ i p â n d i dilele, a c ă s t a n u e s t e

>) Pentru acesta şi Icumenie cjice: deci cum nu este de necuviinţă

ceî ce v'aţî făcut fiî aî luî Dumnecjeu atât prin Christos cât şi prin Du :

hui Sfînt, a ve întorce îarăşî la lege? Şi vecjî dovada dumnecjeesteî Tre­

imi: Tatăl a trimis, Fiîul s'a întrupat şi Duhul Sfînt împreună a lucrat, care
şi în inimile nostre tăinuit intrând, ne învaţă a cjice: „Ava, Părinte''..Pen­
tru ce însă a cjis Pavel cu evreiasca limbă, „Ava, Părinte"? Vecjî la tâl­
cuirea Cap. VIII al ceiî către Rom. stih. 15 în suptînsemnare. Dice însă
Teodorit în tâlcuirea aceea acesta: „Iar pre Avva a adaus învăţând în­
drăznela celor ce-I chemă: că copiii maî multă îndrăznela întrebu
inţeză către părinţi, fiind-că încă nu au desluşire desăvîrşită, maî ades
către dînşiî întrebuinţeză glasul acesta. Aşa dar şi noî pentru negrăiţi
iubire de omeni a luî, şi nemăsurata bunătate, Părinte îl numim, pre
cum ne-a poruncit, pre făcătorul a tote, n u cunoştem însă câtă" est'
osebirea luî şi a nostră, că nicî pre înşine noî nu cunoştem cu amă
runtul, şi firea luî nicî de cum cunoscendu-o noî!

— 244 —
a l t ă , d e c â t c ă Iarăşi cinstiţi şi v e î n c h i n a ţ i stihiilor, şi d u p r e
u r m a r e p ă g â n ă t ă ţ i ţ î şi m a l r ă u d e c â t î n t â î u ' ) .
9 . Iar acum cunoscând pre Dumnedeu, îar mal ales
cunoscendu-ve de Dumnedeu, cum vă întdrceţî îarăşî la
stihiile cele slabe şi sărace, cărora vreţi îarăşî din înce­
put a le sluji?
I a r a c u m , d i c e , voî hristianiî ceî din n e a m u r i aţî c r e d u t , a ţ î
•cunoscut p r e D u m n e d e u , s a u m a l b i n e a d i c e , v o i n u cu o s -
t e n e l a v o s t r ă aţî aflat p r e D u m n e d e u , nicî l'aţî c u n o s c u t p r e
el (fiind-câ nicî l'aţî c ă u t a t p r e el c â t d e p u ţ i n ) c i D u m n e z e u v ' a
r

c ă u t a t p r e voî, cart v ă aflaţi î n l ă u n t r u în a d î n c i i l î n t u n e r e c u l u î p ă -

g â n ă t ă ţ e l şi al p ă c a t u l u i , şi "v'a făcut aî s ă î ; căcî d i c e r e a « c u -
n o s c ă n d u - v ă » s e î n ţ e l e g e în loc d e a p r o p i i n d u - v ă şi ai :seî fă-
c e n d u - v ă d e D u m n e d e u ) . Şi d a r c u m voi, carî a c u m v'aţî c u ­
2

n o s c u t şi v ' a ţ î ,însuşit d e D u m n e d e u , i a r ă ş i a ţ i l ă s a t p r e D u m ­
n e d e u şi v ' a ţ î î n t o r s la stihiile c e l e s ă r a c e şi n e p u t i n c i d s e ? a-
d e c ă la c e l e c e n u a u nicî o p u t e r e a d ă r u i v d u ă b u n ă t ă ţ i l e
c e l e v e c î n i c e şi a vă folosi d u h o v n i c e ş t e la suflete? N u m e ş t e
î n s ă stihiile şi p r e l u m i n ă t o r i i şi p l a n e t e l e , s ă r a c e şi n e p u t i n ­
c i d s e p e n t r u - c ă sînt r e î n s u f l e ţ i t e şi n e s i m ţ i t d r e şi n e c u v î n t ă -
t o r e şi nicî v i a ţ ă au, nicî m i n t e , m ă c a r d e ş i n e b u n i i Elini şi
cele-J-alte n e a m u r i s e m u l ţ â m e s c la a c e s t a şi le s l ă v e s c c a
p r e n i ş t e însufleţite şi c u v î n t ă t o r e . D e c i m i n c î u n o - a p o s t o l i î a-
c e î a , c a r i a m ă g e a u p r e G a l a t e n î , fiind-că a p ă r a u p r e L e g e a c e a
V e c h e c a r e î n v a ţ ă s â m b e t e l e şi lunile c e l e n o u î ale dalelor, p e n ­
t r u a c e s t a d u p r e u r m a r e î n v ă ţ a u p r e hristianî s ă p â n d ă s c ă dilele.
I a r P a v e l p r e a î n ţ e î e p ţ e ş t e n u m e ş t e idolo-slujire p r e l u a r e a a-

') însemneză acesîea pentru hristianiî ceî ce întrebuinţeză vrăjitoriile şi

socotesc că sînt stahiî, şi că cjilele, altele sînt bune şi altele rele şi al­
tele asemenea, asupra cărora cjice fericitul întru pomenire Nicodim A-
tonitul: „şi hol pre larg scriem, în Cuv. IX, din cartea numită Christoitia".
Is
) Vrednice de laudă, cu adeverat, sînt şi cuvintele ce le cjice înţeleptul
Nichita Scoliastul Teologului Grigorie, tâlcuind cjicerea: „Şi atâta pote, în
cât acum cunâşte (Dumnecjeu) pre ceî ce se cunosc de el" (Cuv. la Naşt.
Domnuluî)j,. care se potrivesc şi la cjicerea acesta „Dumnecjeu are cu­
noştinţă îndoită, una actecâ dupre care fireşte tote le cunoşte, dupre
ceea ce se cjice: cela ce ştie pre tote, maî înainte de facerea lor" (Sosana
v. 42), îar a doua, dupre care apropie pre cel ce se apropie de el, du­
pre cum acesta: „ştie Domnul calea drepţilor" (Psalm I, 6) şi îarăşî: „a
cunoscut Domnul pre ceî ce sînt aî seî" (Numer. XVI, 5), cunoscând a-
decă întru dinşiî că se păzesc dumnecjeeştile haractirurile sale, precum
şi către Moîsi djce: „Te ştiu pre tine maî bine decât pre toţî" (Eş.
XXXIII, 12); îar către alţiî a cjis: „Nu ve ştiţi pre voî" (Mat. XXV, 12).
Dupre a doua cunoştinţă dar este însemnarea acesta a apropiere!, care a-
icea s'a luat de cunoştinţă. Vecjî şi cjicerea: „atuncea însă voîu cun6şte
p r e c u m m'am cunoscut" (I C o n XIII, 13).

- 245 -
m i n t e a c e s t a , p r e c a r e şi însăşi l e g e a a r ă t a t o o p r e ş t e , şi d u ­
p r e u r m a r e cu a c e s t a d o v e d e ş t e , c ă cel c e l e î n v a ţ ă a c e s t e a
sînt protivnicî legeî.
i o . Ş i dilele p â n d i ţ i , şi l u n i l e , şi v r e m i î e , şi anii.
D i n a c e s t e c u v i n t e ale A p o s t o l u l u i e s t e a r ă t a t c ă m i n c î u n p -
a p o s t o l i l a c e l a c e a m ă g e a u p r e G a l a t e n I , nu-I î n v ă ţ a u n u m a î
t ă e r e a î m p r e j u r , ci şi s e r b ă t o r i l e ^ n u l u î , şi lunile n o u l cele p r e -
danisite de L e g e a Veche.
i,i., M e tem nu c u m - v a î n ?^dar aţri ostenit. 1% VQV
i' V e d î , o c e t i t o r î u l e , p ă r i i i t e s c ă -milostivire şi d r a g o s t e c e a r e
d u m n e d e e s c u l A p o s t o l c ă t r e ucenicjî s ă i ; c ă c i G a l a t e n i î s e ...clă­
t e a u , şi P a v e l s e t e m e a p e n t r u dînş-Ş. Iar d i c e r e a «nu cum-va»-
ce o d i c e
aicea, î n s e m n â z ă c â G a l a t e n i î n u aii fost p e r i t d e ­
săvîrşit, ci î n c ă a v e a i i s e m e n ţ ă . d e b u n ă c i n s t i r e d e D u m n e d e i i
şi d e c r e d i n ţ ă în sufletele l o r , şi p e n t r u ă'.t'sta P a v e l cu â -
c e s t e c u v i n t e d ă lor b u n e n ă d e j d i , c ă d e v o e s c a s e p o c ă i ş i
a s e î n d r e p t a , n u v a fi d e ş a r t ă şi z a d a r n i c ă osterieia ce o a
f ă c u t la dînşiî, şi c a c u m ar d i c e lor aşa:; a d u c e ţ i - v e aminte,,
fraţilor şi fiiî m e i , d e o s t e n e l e l e şi s u d o r i l e c e a m v ă r s a t , p r o ­
p o v e d u i n d v o u ă E v a n g h e l i a şi îhveţfftadu-vă c r e d i n ţ a lui C h r i ­
s t o s , şi s ă n u a r ă t a ţ i z a d a r n i c e o s t e n e l e l e m e l e c e l e a t â t d e m u l t e -
12. F a c e ţ i - v 6 c a m i n e , c â ş i e u , c a v o î .
A c e s t e c u v i n t e le d i c e A p o s t o l u l c ă t r e cei c e d i n I u d e i au.
fost c r e d u t ; c ă u r m a ţ i , d i c e , fraţilor, şi voi m i e , c ă , ş i eii m a i
;

î n a i n t e a p ă r a m şi m ă a r d e a m p e h t r ţ i l e g e , p r e c u m şi voi a c u m
o a p ă r a ţ i şi v ă a r d e ţ i p e n t r u d î n s a . D a r î n s ă a m l ă s a t l e g e a
.şi a c u m m ă l u p t p e n t r u c r e d i n ţ a lui C h r i s t o s ; d e c î şi voi fa-
c e ţ i - v ă a c e s t fel a p ă r ă t o r i al c r e d i n ţ e i . Şi a p u s P a v e l la u r ­
m ă a c e s t a a p u c ă t u r ă , p e n t r u - c ă d m e n i l m a l m u l t s e t r a g şi s e
î n d u p l e c ă d e p i l d a c e l o r d e u n n e a m cu dînşiî, d e c â t s e î n ­
d u p l e c ă d e c e l e - l - a l t e silogismurî şi d o v e d i .
F r a ţ i l o r , r o g u - m e vdue, n i m i c a m ' a ţ î n e d r e p t ă ţ i t .
Fiind-că mal sus mult a prihânit pre GalatenI Apostolul,
p e n t r u a c e s t a a i c e a v o e ş t e iarăşi s â î n d u l c e s c ă şi să-I m o l e ;
p e n t r u - c ă nici m u l t a c e r t a r e foloseşte, nici m u l t a d u l c e ţ ă şi
c o m p o g o r î r e . P e n t r u a c ă s t ă şi fraţi îl n u m e ş t e p r e ei, le a d u c e
a m i n t e d e d a r u l Sf. B o t e z , d e l a c a r e s e n u m e s c fraţi, t o ţ î c â ţ i
s ' a u n ă s c u t d e a c e l a ş P ă r i n t e D u m n e c j e u , şi d i n u n a şi a c e e a ş i
m a i c ă , din Sf. B i s e r i c ă , şi d i n t r ' o m i t r ă ; d i n sfinţita c o l i m v i t r â
( s c â l d ă t o r e ) . S e d e s v i n o v ă ţ e ş t e î n s ă şi' p e n t r u c u v i n t e l e c e a
cjis l o r m a î î n a i n t e , n u m i n d u - î fără m i n t e , c ă a d e c ă , nu s'a d i s
d e el c u vre o m â n i e şi v r ă ş m ă ş i e , fiind-că* cjice, nimic m ' a ţ î
n e d r e p t ă ţ i t , p e n t r u c a s ă m ă p o r t cu voî c a u n vrăşmaşa
ci m a i a l e s a ţ i a r ă t a t m i e p r e a m u l t e l u c r u r i şi i s p r ă v i d e m a r e
c i n s t e şi d e d r a g o s t e şi d e h a r . A p o î c u m a ş fi d i s v o u e d u ş ­
m ă n e ş t e şi c u u r ă c u v i n t e l e a c e l e a ? Ci a r ă t a t e s t e c ă l e - a m
d î s , î n g r i j i n d u - m ă p e n t r u m â n t u i r e a v d s t r ă şi v o i n d a face şi
e u v o u ă , în locul h a r u r i l o r c e şi voî aţî făcut m i e ' ) .
13. Iar ştiţi câ prin slăbiciunea trupuluî am bine ves­
tit vbue întâîu.
14. Şi ispita ceea ce este în trupul meu nu o aţi' de­
făimat, nici tiu o aţi scuipat. - '• , r

' Ştiţî, d i c e , voî fraţilor, c ă c u n e p u t i n ţ a t r u p u l u i , a d e c ă c u

g d n e şi cu p r i m e j d i i ) , a m p r o p o v e d u i t v o u ă E v a n g h e l i a luî
2

C h r i s t o s şi voi n u v ' a ţ î î n t o r s faţa d e c ă t r e m i n e , p e n t r u - c ă

m ă g o n e a m şi p ă t i m e a m a t â t e a n e c a z u r i , nicî i s p i t a m e a a-
e e s t a , a d e c ă g d n e l e , şi b ă t ă i l e , şi p r i m e j d i i l e c e le c e r c a m , n u
v ' a s m i n t i t , nici v ' a făcut s â m e d e f ă i m a ţ i şi s ă n u p r i i m i ţ î
propoveduirea mea. Cu cuvintele acestea, încă dumnedeescul
Apostol pre ascuns ruşinăză pre Galatenî pentru-că arată ce
a p ă t i m i t p e n t r u dînşiî d e l a î m p r o t i v i t o r i l c r e d i n ţ e î .
Ci ca pre un anghel; al lui Dumnecjeu m'aţî priimit, ca
pre Christos Iisus.
A t â t d e m u l t , dice, m ' a ţ î cinstit, în c â t m ă s o c o t e a ţ i c ă n u
s î n t o m , ci u n a n g h e l , m a î p r e s u s d e firea o m e n ă s c ă , s a u c a
c u m a ş fi fost î n s u ş i Iisus C h r i s t o s . D e c i c u m n u e s t e d e n e ­
c u v i i n ţ ă , a t u n c e a c â n d e r a m g o n i t şi m ă p r i m e j d u l a m , a m ă
p r i i m i c a p r e u n a n g h e l şi c a p r e C h r i s t o s , şi a c u m c â n d v ă
s f ă t u e s c c e l e d e c u v i i n ţ ă , a m ă s o c o t i c a v r ă ş m a ş al v o s t r u
şi a n u priimi c u v i n t e l e m e l e ?
15. Deci care a fost fericirea vbstră?
A i c e a n u s e d u m e r e ş t e P a v e l , şi m i r â n d u - s e d i c e : A p o i , o
fraţii m e i G a l a t e n î , c e s'a făcut fericirea v o s t r ă a c e e a ? ) A d e c ă
3

u n d e s ' a d u s , şi c u m a p e r i t t o t e i s p r ă v i l e v o s t r e a c e l e a l e
c r e d i n ţ e i , p e n t r u c a r e d e c ă t r e toţijVă f e r i c e a ţ i şi v ă l ă u d a ţ i c a
*) Teodorit tâlcuind acesta dice: „Patima chinuire! adesea-orî îl chi-
nueşte să schimbe felul cuvîntuluî, şi acum adecă a-î certa, apoî după
un cîas a-î ruga, şi când adecă a-î prihăni, îar altă dată a-î plânge.
») Ieronim însă ispită şi neputinţă înţelege pre durerea capului de
care pătimea Pavel, şi curat pre neputinţa trupuluî, despre care vecjî
suptînsemnarea rjicereî: „Datu-mi-s'a îmbolditor trupuluî" (II Cor. XII, 7).
») De asemenea şi Fotie cjice că, cu chip mirător se cuvine a se ceti
cuvîntul acesta: „Decî care era fericirea vostră"! Cât de mare .cjice era!
Minunată! Din câtă mare fericire aţî căcjut! Sau şi cu chip întrebător se
ceteşte: aduceţi-ve aminte, cjice, care era fericirea vostră? Că forte ve fe-
ricîam pre voî, îar acum ce? Ve mustru, pentru acesta me urăsc de voî.
.Şi pentru ce ve mustra"?" Pentru mântuirea vostră. Şi Teodorit încă d j - c e

IJnde sînt isprăvile credinţeî celeî rîvnite ale vostre?

— 247 —
nişte i u b i t o r i d e î n v ă ţ ă t o r i ? C a r e e s t e a c u m a , şi în c e s'a s c h i m ­
b a t fericirea v o s t r ă a c e a şi l a u d a ? F i i n d - c ă a c u m n u o v e d la
voi a c ă s t a , p e n t r u - c ă voi v ' a ţ î s c h i m b a t , şi a v e ţ i c ă t r ă m i n e o
a ş e d a r e p r o t i v n i c ă d e c e a dintâiii.
C â m ă r t u r i s e s c v d u e c ă , de ar fi f o s t cu p u t i n ţ ă , ochii ,
voştri s c o ţ i n d u - î i - a ţ l fi d a t m i e .
Şi d e c â t înşişî ochii voştri, d i c e , a t u n c e a m ă a v e a ţ i p r e m i n e
m a î d e p r e ţ , p e n t r u - c â v ' a m p r o p o v e d u i t E v a n g h e l i a luî C h r i ­
stos. Drept aceea, ce schimbare este acăsta ce a urmat întru
y o î , d e m e p r e p u n e ţ i a c u m . d e v r ă ş m a ş al v o s t r u ? C â c î c u
a d e v ă r a t , - n e c u v i i n c i o s lucru e s t e a s o c o t i voi, c â e u , c a r e l e
m ' a m c i n s t i t a t â t a d e voî, a c u m a d i c v d u ă a c ă s t a c u s o c o t e l a
vrăşmăşescă.
16. Decî d a r , a u v r ă ş m a ş a l v o s t r u m ' a m f â c u t , g r ă ­
i n d voue a d e v ă r u l ?
A l t ă p r i c i n ă d e d u ş m ă n i e c ă t r e voî, d i c e , n u c u n o s c î n t r u
s i n e - m î , fără n u m a i c ă v ' a m g r ă i t a d e v ă r u l , şi p e n t r u - c ă v ' a m
m u s t r a t c ă v ' a ţ î s t r i c a t î n t r u d o g m e l e c r e d i n ţ e î ; ci p e n t r u a -
c ă s t a m a l a l e s s e c u v e n e a m a i m u l t a m ă Iubi, p e n t r u - c ă a m
a r ă t a t la voi l u c r u d e p ă r i n t e şi d e p r o v e d e n t , şi nu d e v r ă ş ­
m a ş şi d e v o i t o r d e r ă u al v o s t r u .
1 7 . V ă r î v n e s c eî p r e voi n u b i n e , .ci c a s ă v e tragă
v o r , c a s â - I r î v n i ţ î pre eî/
Rîvnă b u n ă a d e c ă este când cine-va urmeză fapta b u n ă a
a l t u i a ; iar rîvna r e a e s t e , c â n d c i n e - v a s e s i l e ş t e a d e s p ă r ţ i
p r e altul d e f a p t a b u n ă şi d e b i n e l e c e îl face. D e c î a m ă g i ­
t o r i i acela, d i c e , c a r e v ă î n v a ţ ă s â v ă t ă i a ţ i î m p r e j u r şi s ă p â -
.ziţî L e g e a V e c h e , c u r î v n ă r e a s e silesc să vă î n c h i d ă a f a r ă ,
•şi sâ v ă s c o t ă d i n ş e d a r e a c e a î n t r u C h r i s t o s p r e a desăvîrşiţî,-.--''
ş i din c u n o ş t i n ţ a a d e v ă r u l u i ; şi d i m p r o t i v ă , s ă v ă b a g e i a r ă ş i
în a ş e d a r e a L e g e i c e a n e d e p l i n i t ă , c u s c o p o s , p e n t r u c a să-î c i n -
-stiţî p r e eî, c a p r e î n v ă ţ ă t o r i i v o ş t r i , şi c a u c e n i c i al l o r s ă le
u r m a ţ i şi sâ-i rîvniţî. Eu. î n s ă v o i a m c u t o t u l d i n p r o t i v ă , a d e c ă
v o i a m c a v o i s â fiţi şi lor şi t u t u r o r celor-l-alţî învăţători" î n - ~
t r u c e l e m a î d e p l i n i t e şi m a i î n a l t e , c a r e a c e s t privilegiu şi i s - . ~
p r a v ă o a v e a ţ i c â n d e r a m e u la v o i . A c e s t e a î n s ă m a î j o s , ghir-
. c i t o r e ş t e le a r a t ă A p o s t o l u l .
18. Şi b i n e este a r î v n i t o t - d e - u n â î n t r u b i n e , şi nu
- n u m a i c â n d s î n t e m f a t ă la voi. i
V e d i c ă a i c e a g h i c i t o r e ş t e a r a t ă P a v e l c ă G a l a t e n i î , c â n d s e afla
3?avel î n t r e dînşii faţă, d e c ă t r e t o ţ i e r a u rîvniţî p e n t r u d e p l i n ă ­
t a t e a c r e d i n ţ e i c e a v e a u . I a r c â n d s'a d u s d e l a dînşiî, a t u n c e a a i r
— 248 —
p e r d u t d e p l i n ă t a t e a a c e s t a . P e n t r u a c ă s t a v r e d n i c lucru d e fericire
e s t e , d i c e , d e c u g e t e z ă u c e n i c i ! şi fac c e l e d e c u v i i n ţ ă , n u n u m a i
c â n d î n v ă ţ ă t o r u l - l o r e s t e faţă, ci şi c â n d l i p s e ş t e .
19. Feţii ,meî, pre care iarăşi chinuesc a ve naşte, până
ce se va închipui între voî Christos ). 1

C u a c e s t e c u v i n t e u r m e z ă P a v e l u n e i m a i c e î u b i t o r e d e fiî,
c a r e se c u t r e m u r ă şi s e a r d e şi s e s b u c î u m ă p e n t r u p r e a iubiţii
seî copil- V ' a ţ î . s t r i c a t d i c e , o fiii m e i , şi aţî şi sluţit c h i p u l lui
C h r i s t o s c a i c T a ţ i l u a t î n ă u n t r u în i n i m e l e v o s t r e p r i n d a r u l
sfîntulul BoŞejj, şi a ţ i a v u t î n c h i p u i t p r e C h r i s t o s î n t r u s i n e - v e .
D e c î a v e ţ i t r e b u i n ţ ă I a r ă ş i d e altă a d o u a n a ş t e r e şi d e p r e f a ­
c e r e , p e n t r u c a s ă s e facă î a r ă ş î în i n i m i l e v o s t r e î n c h i p u i r e a luî
C h r i s t o s , în c â t a v e î n c h i p u i şi a fi î n c h i p u i ţ i d e d î n s u l . P e n t r u
a c e e a Iarăşi c h i n u e s c a ve n a ş t e , şi p r i n î n v ă ţ ă t u r a m e a î a r ă ş î s ă
v ă n a s c , p e n t r u - c ă n u vă d e s n ă d ă j d u e s c , ci p e n t r u a c ă s t a v ă n u ­
m e s c feţii m e i , p e n t r u c a să n u vă d e s n â d ă j d u i ţ î şi v o î . Ii d i c e
încă p r e ei, n u fiî, adecă, copii, ci feţi, a d e c ă copilaşii m e i , orî
p e n t r u ca să a r a t e c u a c e s t a m a î f r a g e d ă n u m i r e şi m a î a p r o p i ­
a t ă , c u r a t a şi p ă r i n t e s c a îubire c e a v e a c ă t r e dînşiî p r e a I u b i ­
t o r u l d e . fii P a v e l , saii p e n t r u c a să a r a t e c ă e r a u eî c u m i n ­
t e a c a nişte p r u n c i şi l e s n e a m ă g i n d u - s e , c a p r u n c i i şi copilaşii
ceî mici. C u v î n t u l a c e s t a î n s e m n e z ă - 1 , o c e t i t o r î u l e , p e n t r u - c ă
s u r p ă p r e c u n o ş t i n ţ a c e a r e a a s c h i s m a t i c i l o r N a v a t i a n i ) , carî
2

x
) Acesta aşk o tâlcueşte sf. Chirii al Alexandriei: „Că se închipueşte
•Christos întru noî, nu altmintrelea, fără numaî prin credinţă neprihă­
nită şi prin petrecerea evanghelicescă, că nu întru vechitura slovei ci
întru înoirea Duhului este de nevoe a umbla, ceî ce socotesc a merge
către Dumnecţeu" (Vor. X la Pasha). Şi îarăşî acestaşî cjice: „Până ce
se va închipui Christos întru dînşiî, adecă până când haractirurile cele
mari, maî pre sus de fire ale dumnecjeireî sale, cu încetul se vor însemna
în mintea acelora (Cart. I, din cele unde cjice şi despre Avraam).
s
) Pentru acesta şi Mar. Vasilie din cuvîntul acesta al luî Pavel, surpă
pre însuşi Navatiani! şi întăreşte cum că este cu putinţă prin pocăinţă
a lua cine-va îarăşî Darul Sfîntuluî Duh, cel de maî înainte, ce l'a per­
dut: „Că^Galatenilor, scriind Apostolul, cjice că a luat duh, şi nu căuta
decât acesta maî mare dovadă", ci adauge Pavel cjicend: „Aşa de fără
minte sînteţî, începând cu duhul, în trup ve săvîrşiţî şi aţî cărjut dela
Christos? Vecjuşi-î pre aceştia avend duh? Şi aucjit-aî că v'aţî stricat de
la Christos asemenea şi câ aţî căcjut din dar? Ce maî adauge dupre a-
• cesta dând loc înviereî? Feţii mei, cjice, pre care îarăşî chinuesc a ve
naşte! O dată î-a fost născut; ci cel ce î-a născut o dată, nu se lepădă
şi a doua oră a-î naşte spre mântuire" (Cuv. pentru pocăinţă).
Iar Simeon noul teolog, despre închipuirea luî Christos cea gândită
în noi, cjice acestea vrednice de laudă cuvinte: „Bine norocit este acela
ce va vedea lumină lumeî, adecă pre Christos că s'a închipuit înăun­
trul seu, că acesta se va socoti maîcă a luî Christos, avend pre Chri­
stos înăuntrul seu, ca un prunc, precum însuşi prea nemincinosul a-

. — 249—
n u p r i i m e s c p r e î n d r e p t a r e a c e a d i n p o c ă i n ţ a , fiind-că e s t e c ă
P a v e l a i c e a p r e G a l a t e n î Iarăşi c h i n u e ş t e a d o u a o r ă a-î n a ş t e şi
î n o e ş t e întru dînşii D a r u l cel d e m a î î n a i n t e c a r e îl p e r d u s e r â .
20. Şi aş voi a fi faţă acum la voi şi a-mi schimba
glasul meu, că nu me dumeresc de voi.

cestea a făgăduit însuşî: „maîca ir ea. şi fraţiî meî, şi prietenii meî aceştia
sînt, cari aud cuvîntul luî Dumnecjeu şi-1 fac pre el". Drept aceea,.'acel
ce nu păzesc poruncile luî, de voea lor se lipsesc; de yjţ dar ca âc^sta^
fiind-că acest lucru, şi eră şi, este şi ys; ir cu, 'putinţă, şi s'a "făcut şi-se
face, şi se va face întru toţî aceîa ce iac. poruncile'luî. Insă pentru ca
să nu lăsăm lucrul acesta fără mărturii, şi se dăm, se cj'cem, ce-va de
la înşine, şi nu dela dumnecjeescff. Scriptură, şi că dogmatisim cele ce
nu sînt cu putinţă ca cum ar fi 'cu putinţă, aduce mărturie îarăşî dela
fericitul Pavel, gura luî Christos, ce cjice: „copilaşii meî, prin care îarăşî
chinuesc se ve nasc, până se va închipui Christos, întru voî". Dar ore în
care loc şi în ce parte a trupuluî nostru, socotiţi că (\\ce, că se va închipui
Christos? In obraz saii în pept?. Ba, ci înăuntru, în inima nostră se închi-
pueşţe. Şi nu trupeşte, ci netrupeşte şi precum se cuvine luî Dumnecjeu.
Insă precum femeea când este îngreunată, arătat se cunoşte că este, fiind-că
şi pruncul saltă în pântecele eî, şi nu este cu putinţă a nu. cunoşte că are
în sine prunc;—cu un chip ca acesta şi acela ce are pre Christos închipuit
întru sine, cunoşte săltările şi mişcpările luî, adecă strălucirile şi fulge-
rile luî, şi priveşte întru sine închipuirea luî Christos, precum se arată
lumina făcliei înăuntru în oglindă, nu cu nălucire neipostatnică, precum
este aceea ce se vede în oglindă, icr.se arată cu lumină inipostatnică,
şi înfiinţată, vecjendu-se cu nevedere, şi înţelegendu-se cu nepricepere,
DU. închipuire neînchipuită şi cu faţa; pev&cjUită" (Cuv. LVII, foea 304). A -
Desteaşî le cjice şi purtătorul de Dumnecjeu. Maxim: „Cuvîntul luî Dum-
lecjeu o dată dupre trup hăscendu-se, pururea dupre duh vrînd se naşte
sentru iubirea de omeni la ceî ce voesc, şi se face prunc pre sine î n -
:ru aceea, alcătuindu-se prin faptele cele bune, şi atât arătându-se, în 1

;ât ştie că ar încăpea cel ce priimeşte, r,u cu zavistie micşoyândiv-şî a-

•ătarea mărimeî sale, ci cu mesură cumpănind puterea celor ce doresc
i-l vedea; aşa pururea şi arătându-şe cuvîntul. Ip'î-Dumnecjeu cu chi-
>urile împărtăşirilor, pururea cu puterea taîneî dupre covîrşire nevăzut
•.ste de toţî" (Suta trei, Cap. VIII). Şi îarăşî acesta, pururea vrend Chri-
tos se naşte tăinuit prin ceî ce se mântuesc întrupându-se, şi maîcă
ecîoră făcend pre sufletul cel ce îl naşte*, (Expl." la Tatăl nostru).
Ci şi Marele Atanasie în răspunderile cele către Antioh 4ice a ş a : „De
înde cunoşte omul că cu totul s'a botezat şi Duhul Sfînt a luat, căcî era
r u n c întru sf. Botez?" Şi răspunde acestea: prorocul Isaia cjice către
)umnecjeu: „Pentru frica ta Domne am luat în pântece şi am chinuit a
aşte duh de mântuire". Decî precum femeea luând în pântece, din săltă-
;le pruncului seu în mitrasul eî, ştie fără minciună că a luat rod, aşa şi
ufletul adevăratului hristian, nu prin graiurile! părinţilor, ci prin lucrări,
i prin săltările inimeî sale, maî ales la vremea praznicilor şi a lumină-
lor şi a împărtăşireî cu Stîntul Trup şi Sânge al luî Christos se învaţă
in bucuria sufletului seu, că a luat Duh Siîiit când s'a botezat". Vecjî
. suptînsemnarea stihului 6 Cap. VI al celei către Evreî. Dice însă şi
*. Grigorie Nisis: că-precum întru neprihănita Măria s'a făcut trupeşte
 N u m e îndestulesc, dice, cu însăşi trimiterea acăsta ce s c r i u
c ă t r e voi, ci v o i a m a fi d e faţă la v o i şi a s c h i m b a glasul m e u
î n t r u p l â n g e r i şi în l a c r ă m i : p e n t r u - c ă n u m e d u m e r e s c şi n u
ştiu c e s ă d i ° p e n t r u v o i ; câ voi c a r e m a i î n a i n t e aţî f o s t a-
j u n s I n t r u a t â t a d e p l i n ă t a t e , în c â t şi a v ă p r i m e j d u i p e n t r u
c r e d i n ţ ă şi prin c r e d i n ţ a a c e s t a şi m i n u n î a face, a c u m v ' a ţ î
p r e f ă c u t şi v ' a ţ î p r ă p ă s t u i t î n t r u p r o s t i m e a L e g e î celei V e c h i ;
p e n t r u a c e s t a d a r v o i a m a fi d e faţă, şi p e n t r u n e d u m e r i r e a
şi m i r a r e a m e a să p l â n g . A c ă s t a î n s ă o ă\ce P a v e l , p e n t r u - c ă
o m e n i i c â n d n u s e d u m e r e s c şi u n aii ce...~iftaî' <Jice,--aturic¥-cu-.
firesc c h i p o b i c l n u e s c a p l â n g e ) . 1

2 1 . Spuneţi mie cel ce voiţi a fi sub lege, legea nu

o audiţî?
F i i n d - c ă în d e s t u l I-a î n d u l c i t şi î-a m u l a t p r e G a l a t e n î , Ia­
r ă ş i i n t r ă în n e v o i n ţ ă şi în d o v e d i A p o s t o l u l , p e n t r u c a s ă a-
r a t e c ă nici î n s ă ş i l e g e a a c e s t a v o e ş t e a se m a î păzi d e h r i ­
s t i a n î ; şi b i n e a dis l o r : ceî c e voiţi, fiind-că n u e r a l u c r u d e
c u v i i n ţ ă şi u r m ă t o r a păzi G a l a t e n i î L e g e a V e c h e , ci a c e s t a e r a
i s p r a v a v o i n ţ e i a c e l o r a c e a p r i g o n i t o r e . Iar l e g e a a i c e a n u m e ş t e
P a v e l p r e c a r t e a F a c e r e ! lumeî, p e n t r u - c ă a r e o b i c e î u a n u m i
lege pre totă Scriptura V e c h e .
22. Că scris este, că Avraam a avut doî fiî: unul din
slujnică, şi unul din cea slobddă.
Le-a dis m a
î s u s
A p o s t o l u l , c ă G a l a t e n i î şi t o ţ î hristianiî c e î

plinirea dumnecjeireî strălucind întru Christos prin Fecîoră, acesta şi la

tot sufletul, dupre cuvîntuL fecîoreî se face; nu încă făcendu-se Dom­
nul cu trupescă venire.r.- ci duhovniceşte întrând, şi pre Părintele şeii
împreună cu sineşî aducendu-1 (Cuv. p. feciorie Cap. II, tom. 3).
Iar sf. Macarie cjice că: „Precum semn al femeeî ce a zemislit este
a nu voi şi a nu avea poftă de mâncări dulci, aşa semn al sufletului
ce a luat în sineşî pre Christos şi pre Duhul cel Sfînt este, a nu pofti
înduScitorele lucrurile lumeî". Şi îarăşî acestaşî cjice acest înfricoşat cu­
vînt: precum moneda cea.de aur de nu va lua şi nu s e v a întipări în-
tr'însa împărătescul chip nicî în neguţătorie merge, nicî în împărăteştile
visteriî se păstreză, ci este de lepădat: aşa şi sufletul de nu va avea pre
chipul cerescului Duh, întru luminare negrăită, pre Cristos închipuit în­
tru sineşî, nu trebniceşte spre vistieriile cele de sus, şi de către neguţători!
împărăţiei, adecă de către Apostoli! ceî bunî se face lepădat. Că şi cel
chemat nepurtând pre sine haîna cea de nuntă, ca un strein s'a scos
afară în întunerecul cel strein nepurtând chipul cel ceresc" (Vor. 30, Cap.
V). Drept aceea, Cela ce încă pofteşte îndulcirea lumeî, acela încă nu a
luat în inima sa pre Christos.
') Iar Teodorit aşa tâlcueşte: „Arcjendu-mă de patimă voîam să fiu
întraripat, şi să alerg, şi să văd cele ce se fac, şi a unora plângendu-le
căderea, îar a altora-să le laud adeverirea; că acum, cjice, nefiind faţă,
n u me dumeresc ce să cj'C? Ce să grăesc? Ce să mă tânguesc?"

— 251 —
c e au creciut, Sînt fiî aî lui A v r a a m prin c r e d i n ţ a î n t r u C h r i s t o s ;
Iar fiind-câ fiiî luî A v r a a m n u eraii d e u n a şi a c e e a ş i v r e d n i c i e ,
ci I s m a i l a fost n ă s c u t d i n A g a r slujnica, î a r I s a a c a fost n ă s ­
c u t d i e S a r a f e m e e a c e a a d e v ă r a t ă a lui A v r a a m , p e n t r u a c e s t a
a c u m A p o s t o l u l a r a t ă , c ă G a l a t e n i î şi toţî c r e d i n c i o ş i i h r i s t i a n î
s î n t n u n u m a i p r o ş t i fii al luî A v r a a m , ci acest-fel fiî, p r e c u m
a fost I s a a c , cel s l o b o d şi d e b u n n e a m fiu al luî A v r a a m . C u
u n c h i p c a a c e s t a c r e d i n ţ a a n ă s c u t p r e h r i s t i a n i î ceî c e aii
credut,
2 3 . Ci cel din slujnică s'a născut dupre trup, Iar cel
din c e a slobodă prin făgăduinţă.
F i i n d - c ă m a i s u s a d ' ° â hristianiî ceî c e aii c r e d u t î n t r u
s

C h r i s t o s sînt fiî aî luî A v r a a m , şi s e p ă r e a c ă d i c e l u c r u d e

n e c r e d a r e , p e n t r u - c ă a n u m i t fii'al lui A v r a a m p r e a c e l a , c e
n u s'aii n ă s c u t t r u p e ş t e d i n A v r a a m ; p e n t r u a c e s t a a i c e a d i c e ,
c ă nici î n s u ş i I s a a c c e l m a î d e b u n n e a m şi m a î d e a p r o p e fiu
al luî A v r a a m , nicî a c e s t a , d i c e , s'a n ă s c u t d u p r e t r u p d i n
A v r a a m ; c â c î c u m s ' a r fi n ă s c u t d u p r e firesca lege a t r u p u l u i ,
în v r e m e c e firea lui A v r a a m a p ă r i n t e l u i s ă u , şi a S a r e i m a î -
•ceî s a l e , s e o m o r â s e p e n t r u b ă t r î n e ţ e , şi p r e l â n g ă a c e s t a , c â n d
şi m i t r a S a r e i m a î c e î s a l e e r a s t e r p ă şi n e n ă s c ă t d r e d u p r e fire?
C u t o t e a c e s t e a c u v î n t u l luî D u m n e c j e u şi f ă g ă d u i n ţ a c a r e o
a d a t lor D u m n e d e u , acăsta^ a p l ă s m u i t p r e I s a a c ; îar I s m a i l
s ' a n ă s c u t a d e c ă d u p r e u r m a r e a şi l e g e a fireî; c â a c e s t a a r a t ă
d i c e r e a d u p r e t r u p ; şi fiind-câ e r a r o b , c a u n u l n ă s c u t din r d b â ,
d u p r e u r m a r e a fost î n s t r e i n a t d e m o ş t e n i r e a luî A v r a a m ; Iar
I s a a c m ă c a r d e ş i n u s'a n ă s c u t d u p r e t r u p , î n s ă c a u n n ă s c u t
d i n c e a s l o b o d ă şi a d e v ă r a t a f e m e e a luî A v r a a m , p e n t r u a-
c ă s t a a fost şi a d e v ă r a t m o ş t e n i t o r al luî A v r a a m ) . D e c î d u ­
1

p r e p i l d e l e a c e s t e a , c e o p r e ş t e c a şi voi G a l a t e n i î să fiţi fii aî

luî A v r a a m , şi d e ş i n u v ' a ţ î n ă s c u t d u p r e t r u p din A v r a a m ?
p e n t r u - c ă şi v o î v ' a ţ î p l ă z m u i t şi v'aţî n ă s c u t c u p u t e r e a c u ­
v i n t e l o r , c e l o r c e s ă d i c a s u p r a sfintei s e ă l d ă t o r e î B o t e z u l u i d e

') Dice încă şi Sf. Chirii al Alexandriei, în cuvîntul despre tăerea îm­
prejur în a 8-a cji (în Tom. şi cart. 4 Cap. VI): „Că Ismail adecă ca
cel dupre. trup născut, şi in anul 13 al vîrsteî sale tăiat împrejur, a
cărjut din învierea Domnului ceea ce s'a făcut îri c j i 8-a, ca unul ce nu ua

a priimit mântuitorea propoveduire a acesteea;: a căcjut încă şi din a

12, ca unul ce şî-a întors faţa de ceta celor 12'Apostoli. Iar Isaac,'întru
a 8-a cji se tae împrejur, fiind-că, cjice, fiî ceiî slobode, a Ierusalimului,
cjicem, celui de sus, priimind pre cea a 8-a, adecă pre învierea luî Chri­
stos şi de duhovnicescă tăere împrejur îmbogăţindu-se, carele î-a slobo-
<jiţ pre aceştia de tot păcatul şi de morte î-a izbăvit, fiind-că şi de pecat,
din carele şi prin carele a venit mortea (aceştia s'aii slobocjit), potrivindu-o
însă la viaţa luî Christos". -

— '252 —
c ă t r e p r e o t , a d e c â p r i n c e l e t r e i c h e m ă r i ale Sfintei T r e i m i ceiî.
închinate.
24. Cari sînt aligorisindu-se.
A d e c ă istoria a c e s t a a c e l o r 2 fii ai luî A v r a a m , n u î n s e m n e z ă
n u m a î a c e s t a c e a m d i s m a î s u s , ci încă şi a l t e o r e - c a r e î n s e m n e z ă
cu c h i p a l i g o r i c e s c ( a d e c ă c u a l t ă î n ţ e l e g e r e ) ; p e n t r u a c e s t a şi
aligorie se n u m e ş t e a c e s t a , fiind-că i s t o r i a a c e s t a a fost î n c h i ­
p u i r e a a c e l o r c e se fac a c u m , în v r e m e a d a r u l u i E v a n g h e l i e i ' ) .
2 5 . Câ acestea sînt cele ddue Testamenturî, una adecă
din muntele Sinaî, născând spre robie, care este Arar.
2 6 . Câ Agar, muntele Sinaî este în Aravia şi se
alâtur6ză cu Ierusalimul de acum, şi slujeşte împreuna
cu fiî seî.
A c e s t e a , c a r e ? F e m e i l e c e l e d o u ă a d e c â , A g a r şi S a r a , a l i g o r i -
c e ş t e s e î n ţ e l e g e T e s t a m e n t u l cel V e c h î u , şi T e s t a m e n t u l cel N o u .
C u m şi cu c e c h i p ? A g a r î n c h i p u e ş t e p r e V e c h î u l T e s t a m e n t , c ă c i
V e c h i u l T e s t a m e n t şi l e g e a s'a d a t d i n m u n t e l e S i n a î ; Iar m u n ­
t e l e S i n a i iarăşi s e âfiâ în pustiul A r a v i e î , şi s e n u m e ş t e cu l i m b a ,
a r a v i c e s c ă A g a r ) , şi s e a l ă t u r e z â , a d e c ă s e a p r o p i e şi s e m e ­
2

g i e ş e ş t e saii şi s e a s e m ă n a cu I e r u s a l i m u l a c e s t d e j o s , şi î n t r u
a c e s t a s e î n ţ e l e g e şi s e s o c o t e ş t e fiind-că a u a s e m ă n a r e î n t r e
d î n s e l e a c e s t e d o u ă j m u n t e l e S i n a î şi I e r u s a l i m u l cel d e j o s ; ,
c â p r e c u m A g a r e r a slujnică şi î n t r u r o b i e a n ă s c u t p r e fiîul
s ă u Ismail, aşa şi l e g e a , c e e a c e s'a d a t în m u n t e l e S i n a î , c a r e
m u n t e s e n u m e ş t e A g a r ) , şi a s e m ă n â n d u - s e c u I e r u s a l i m u l a c e s t a
8

d e j o s , c a u n u l c e s e m e g i e ş e ş t e c u d î n s u l , a ş a d\c, şi legea,.

•'*) Şi Fotie aşa a tâlcuit cjicend: că naşterile acestor fiî aii fost î n c h i ­
puiri ale celor doue Testamenturî, ce urma a se da; că nu numaî cele ce
se ved, ci şi altele însemneză naşterile.. Că acesta este djcerea, „aligorisin­
du-se" în loc dej alt-fei înţelegendu-se. Însemneză însă aicea, că nu djc
bine aceîa ce vor că cel întâîu, care a făcut aligorie în Scriptura cea.
Veche, că este Orighen sau Filon Iudeul, că iată cel întâîu dupre C h r i ­
stos, Pavel-a întrebuinţat aligoria, precum se vede din djcerea acesta. Ci
şi Teodorit aşa a tâlcuit cjicend: „alegorisindu-se" a cjis dumnecjeescul
Apostol, în loc de: şi alt-fel înţelegendu-se, că nu a-stricat istoria, ci p r e
cele maî înainte în istorie închipuite le învaţă.
l
) Teodorit însă cjice: „Că pentru acesta muntele Sinaî s'a numit Agar,.
pentru-că neamul şi strănepoţii Agareî în părţile muntelui Sinaî au locuit,,
şi se conglăsuesc acestea, djce, cu ale nostre; că precum acolo, u n tată,
adecă, îar maîce doue şi 2 fiî, aşa şi aicea, u n Dumnecjeu adecă îar
Testamenturî doue, şi norode d6ue şi închipuire a Testamentului celuî
întâîu a fost Agar, îar a acestuia al doilea Sara.
) Şi Coresie încă cjice câ muntele Sinaî şi fiind-că era neroditor şi
a

pentru-că era afară de pământul făgăduinţei şi pentru-că a născut robî

aravî era închipuitor ai Legei Vechi.
- 253 —
s p r e r o b i e n a ş t e , a d e c ă r o b i face p r e aceîa, c e laii a m i n t e d e
d î n s a , fiind-că în L e g e a c e a V e c h e , m u l t ă n e s l o b o d e n i e şi r o b i e
s e află; căcî f a p t a c e a b u n ă a u c e n i c i l o r legeî s e legîula şi s e
făcea p e n t r u p l a t ă v r e m e l n i c ă şi s t r i c ă c î o s ă , a d e c ă p e n t r u b u ­
n ă t ă ţ i l e c e l e v r e m e l n i c e ale vieţeî a c e s t e e a ; a ş i j d e r e a şi d e p ă r ­
t a r e a d e r ă u s e legîula şi s e făcea p e n t r u frica c e r t ă r i l o r şi a
morţeî.
2 7 . Iar Ierusalimul cel de s'uş slobod este, carele esţe ;

maică a nostrâ a tuturor,. , ' ,

î n c h i p u i r e a a d e c ă a A g â r e î , acesţrfel a^foşjţ,'Vedi î n s ă ' ' a c u m *
şi î n c h i p u i r e a c e a r e S a r a , p e n t r u - c ă a c e s t a m a î î n a i n t e î n c h i ­
p u i a p r e Ierusalimul cel d e s u s şi c e r e s c ' ) , c ă a c e l a e s t e c e ­
t a t e a şi p a t r i a c r e d i n c i o ş i l o r h r i s t i a n î , d e l a c a r e s'a d a t riduă
şi T e s L a m e n t u l cel N o u al E v a n g h e l i e i . P e n t r u - c ă E v a n g h e l i a
d e l a c e r i u s'a d a t , fiind-că d i n cferîu s'a p o g o r â t Sfîntul D u h
p r e s t e A p o s t o l î şi î-au a r ă t a t p r e el p r o p o v e d u i t o r î ai E v a n ­
g h e l i e i ; şi s l o b o d ă e s t e c e t a t e a a c e s t a d e luările a m i n t e a l e
l e g e î cele r o b e ş t i , şi t o t e le p o r u n c e ş t e cu s l o b o d e n i e şi c u
e v g h e n i e ; p e n t r u - c ă noî h r i s t i a n î cei c e p ă z i m p o r u n c i l e lui, n u
f a c e m v r e o f a p t ă b u n ă şi i s p r a v ă p e n t r u p l a t a v r e m e l n i c ă , nicî n e
ferim d e r ă u t a t e p e n t r u frica b â t ă i l o t t r u p u l u i , ci şi f ă g ă d u i n ţ e l e
c e le d ă n o u ă m a i c a n o s t r â I e r u s a l i m u l cel d e s u s , s î n t d u r n -
n e d e e ş t î şi c e r e ş t i ; şi c e r t ă r i l e eî s e c u v i n fiilor c e l o r n o b i l i ,
p r e c u m e s t e a n e c e r t a n u m a i c a - p r e n i ş t e fiî nobilî şi d e b u n
n e a m , ca să nu n e împărtăşim deîa d u h o v n i c e s c ă m a s ă a stă­
p â n u l u i n o s t r u cu t a i n e l e eî, şi î n d a t ă să n e d e p ă r t ă m d e l a
d î n s a , şi cu s i n g u r a c e r t a r e a a c ă s t a să n e î n d r e p t ă m ) . 2

. Câ_scris este: «Veseleştete şt£rpo, c e e a c e nu naşti;

glăsueşte şi strigă ceea ce nu aî d i r e r î d e naştere, că
• ') însemneză, că dupre Coresie, numele Ierusalimului este alcătuit din
evreesca cţicere iere, care înserrfneză se va vedea, şi din numele luî cel
vechîu Salim, care însemneză pace. Drept aceea Ierusalim v a să- cjică ve­
denie sau vedere de p?ce; că întru acesta Avraam vrând să jertfescă
pre fiîul seu Isaac, şi întrebat fiind de dîîisul â răspuns: I>umne4eu îşî
v a . v e d e a luî-şî 6e spre ardere de tot, fiîu:.e (Fac .XXII, 8). Iar alţii alt­
fel au dis despre Ierusalim. Că Procople cŞ.ice: fvr;d-că Salini se numea
şi Ievus, împreuna alcătuire a acestor numiri a făcut Ierusalim; şi schim­
bând v în r se cjice Ierusalim (foea 198 cj'n Pendadevti). Iar Iosif cjice
că cel întâîu Melhisedec zidind acesta cdtate în Palestina, fiind-că a zi­
dit şi biserică sfinţită, din 'acesta a numit cetatea Ierusalimului (sfinţit
Salim), Salima numindu-se maî înainte':(Cart. VII Cap. LXXVIÎI despre
Iudeea). Insă orî şi cum ar. fi, Ierusalimul este; evreesc nume,, de nu va
voi cine-va a cjice că este eiino-evtişesc. Vecjî; şi suptînsemnarea cano­
nului 7 al icumeniculuî Sobor celujî întâîu, la; canonicul fericitului Ni-
codim. . •
*) Ve4î şi tâlcuirea stihului 16 al Capului VIII al celei către Rom.,, pen-
maî mulţi sînt fiii ceiî pustie, decât aceea-ce are bărbat»
(Is. LIV, i ) » ) .
Nu se îndestulăză Apostolul cu singure închipuirile a m e n -
d o r o r femeile luî A v r a a m , nicî c u s i n g u r a a l e g o r i a sa, ci a d u c e
şi m a r t u r p r e p r o r o c u l Isaia, c a r e (ţice s t ă r p ă şi p u s t i e p r e
b i s e r i c a n e a m u r i l o r , fiind-că a c e e a e r a p u s t i e d e c u n e ş t i n ţ a
a d e v ă r a t u l u i D u m n e d e u , şi fără d e fiî, p e n t r u - c ă n u a fost n ă s ­
c u t v r e u n p r o r o c al luî D u m n e d e u saii î n v ă ţ ă t o r sfînt; î a r
l e m e e a.>erid b ă r b a t n u m e ş t e p r o r o c u l p r e s i n a g o g a I u d e i l o r ,
o r î p e n ţ r u - c â a v e a p r e l e g e a luî D u m n e d e u c a b ă r b a t , slujin-
du^o s a u p o v ă ţ u i n d u - o p r e e a , orî p e n t r u - c ă a v e a p r e î n s u ş î
D u m n e z e u . D e c î dice Isaia b i s e r i c e î ceiî s t e r p e d i n n e a m u r i :
g l ă s u e ş t e , a d e c ă s t r i g ă c u g l a s d e v e s e l i e şi d e b u c u r i e ; p e n ­
t r u - c a a c u m p r i n i c o n o m i a c e a î n t r u p e s c ă a luî C h r i s t o s ' ţ î - a î
n ă s c u t ţ i e mulţî fiî şi p r o r o c î şi î n v ă ţ ă t o r i , şi fiî aî luî D u m ­
n e d e u a u o d r ă s l i t din t i n e , ..şî p r e t o t e n e a m u r e l e l u m e î tu l e - a î
n ă s c u t p r i n b o t e z , şi n u n u m a î u n n e a m c a s i n a g o g a E v r e i l o r ) .
8

28. Iar noî fraţilor sîntem fiî dupre făgăduinţele luî

Isaac

tru ca să vecjî acolo câtă osebire au ceî ce sînt în dar, de către ceî ce
sînt în Legea Veche.
') Aşa asemeneză pre închipuirea Sareî, cu biserica cea din neamuri,
adecă cu noî: „Că precum Sara la bătrâneţe a născut afară de totă o-
menescai nădejde, aşa şi neamurile pre la însuşî sfîrşitul vieţeî au d o ­
bândit cunoştinţa luî Dumnecjeu,' şi a biruit cea sterpă cu mulţimea
celor născuţi, pre cea de mult cu mulţî fiî.
9
) Fiind-că Sara cu un r va să cjjcă început al meu, îar Sarra cu 2
r va sa djcă stăpânitore, precum cjice Filon Iudeul, sau precum r j i c e

Coresie, vrea să cjică.: stăpânitorule al meu; pentru acesta ea este spre

închipuirea bisericeî luî Christos,. care biserică are 4 însuşiri dupre C o ­
resie: 1) căcî capul eî este Christos, este de sus, şi credinţa eî, şi n ă ­
dejdea, şi dragostea, şi puterea tainelor; 2) că este slobodă şi stăpânind
pre patimi prin dragoste şi nu prin frică, adecă dupre chipul punereî de
fiî; 3) că Ierusalimul este, adecă vedere departe, căcî s'a făcut maîcă
născetore fiind-că a născut mulţî fiî, pentru-că este fără prihană, dupre
împreunare; este născetore dupre naştere, este fecîoră dupre cinstire şi
fecîoră, fiind, ne-a născut pre noî nu din semenţa, ci din Duhul Sfînt.
Pentru acesta şi dumnecjeescul Ieronim cjicea că biserica cea din vechîu
nenăscetore, acum s'a făcut născetore, dupre ce Domnul s'a născut din
Fecîoră. Pentru acesta încă şi cela de mai înainte când a născut pre Is-
mail, numindu-se Avram, care însemneză părinte înalt dupre Filon Iu­
deul, apoî când era să îa făgăduinţa şi tocmela dela Dumnecjeu ca să
nască pre Isaac, cel ce era închipuire a luî Christos s'a numit Avraam,
care însemneză părinte ales al vestei, dupre acestaş Filon, sau părinte
de o mare mulţime, dupre Coresie; sau s'a numit pentru ca să se în­
semneze multa naştere şi mulţimea, de fiî aî bisericeî luî Christos.

-.255 -
 2 Q . (Ji precum atuncîa cel născut dupre trup gonîa
pre cel dupre duh, aşa şi acum.
Biserica n e a m u r i l o r , d i c e , d e ş i e r a s t e r p ă , p r e c u m S a r a , î n s ă
nu n u m a î s ' a făcut cu m u l ţ î fiî, ci şi c u u n c h i p m a î p r e s u s
d e fire, şi m i n u n a t a n ă s c u t c a S a r a ; căcî p r e c u m p r e S a r a o
a fâcut m a i c ă n u firea eî c e a o m o r î t ă şi d e b ă t r â n e ţ ă şi d e stîr-
p i c î u n e , ci f ă g ă d u i n ţ a luî D u m n e d e u . (căcî d u p r e c e l e c e a dis
eî D u m n e c j e u , c ă : «Intru a c e s t a v r e m e v o î u v e n i , şi v a fi fiu
Sare?») ( F a c . L V I I I , 10), a c e s t a , d i c e , i n t r â n d în r n i t r a s u l ei
a a l c ă t u i t p r u n c u l , p e n t r u - c ă c u v i n t e l e lui D u m n e d e u , c e s e d i c
d e c ă t r e p r e o t l a sf. c o l i m v i t f a b o t e z u l u i , c a r e e s t e c a u n m i -
t r a s saii p â n t e c e al bisericeî, a c e l e a sînt c a r e n a s c şi fac p r e
fiii ei, a d e c ă p r e hristianiî ceî c e s e b o t ă z ă , şi îî fac p r e dînşiî fii
aî luî D u m n e d e i i . A p o î p e n t r u c a s ă n u d i c ă c i n e - v a : şi c a r e
s l o b o d e n i e e s t e a c e s t a , c e o aii h r i s t i a n i î , c a r e d i n n e a m u r i
aii c r e d u t , d e v r e m e c e îî b a t şi îî g o n e s c Iudeii, r o b i fiind ai
l e g e i , Iar c e i d i n n e a m u r i , c e a r a t ă c ă s î n t s l o b o d î , s e g o n e s c ?
P e n t r u a c e s t a , d i c e A p o s t o l u l , câ şi la î n c h i p u i r e a c e s t a ş î s e
î n t â m p l ă , c ă c i Ismail cel n ă s c u t din r d b a A g a r , g o n e a p r e cel
s l o b o d , p r e I s a â c cel n ă s c u t din s l o b o d a S a r a ' ) . D a r î n s ă
I s a a c cel c e e r a g o n i t , n i m i c a s e o p r e a d e Ismail cel c e tl g o ­
n e a , s p r e a fi a d e v ă r a t şi s l o b o d fiii al lui A v r a a m şi s t ă p â n
al luî Ismail g o n a c î u l u î . D r e p t a c e e a , şi d i n a c e s t a , d i c e , c ă
sînteţî voi g o n i ţ i hristianiî d e I u d e î , s e a r a t a a s e m ă n a r e a c e a-
veţî c u I s a a c a d e v ă r a t u l fiii, şi a p r o p i e r e a c e a v e ţ i c u A v r a a m .
C u u n c h i p c a a c e s t a t â l c u e ş t e d i c e r e a a c e s t a a lui P a v e l şi
sf. Chirii al A l e x a n d r i e i .
30. Dar ce dice Scriptura? «Scdte pre fiul slujnicei;
că nu va moşteni filul slujnicei cu fiîul celei slobode»
(Fac. XXI, 10*). ,
C a s ă n u d i c ă c i n e - v a : şi c e m â n g â e r e p r i c i n u e ş t e h r i s t i ­
anilor, că a c u m nu se g o n e s c d e către Evrei, cu a c e e a câ atunci
s e g o n e a I s a a c d e Ismail ? P e n t r u a c ă s t a d i c e a i c e a P a v e l : a s c u l t ă
*) Dumnedeesca Scriptură nu djce că gonea Ismail pre Isaac, ci djce
că se juca: „Şi vecjend Sara pre fiîul Agareî Eghiptenceî... jucându-se
cu Isaac fiul eî" (Fac. XV, 9); ci jucăria acesta era luptă, şi Ismail bă­
tea pre Isaac şi îl vena şi să lupta cu dînsul, fiind-că la acest-fel de
nume obicînueşte Scriptura a întrebuinţa djcerea jucărie: că aşa scrie
Cartea Il-a a împăraţilor djcend: „Scole-se dar copiii şi joce-se înain-.
tea nostră" (II Impar. II, 14), în loc de lupte-ise, pentru acesta şi Achila
şi Diodor, şi Chirii şi maî înainte de aceştia} marele Pavel, aicea aşa a
tâlcuit jucăria lui Ismail cu Isaac.
*) ţ)icerea acăsta tâlcuindu-o Teodorit djce: graiurile Sarreî le-a djs
graiuri ale Scriptureî, tâlcuind Apostolul scoposul Scripfureî, că pentru
acesta le-a făcut aceste înscrise, ca şi cu adevărul să se arate închipuirea.
- 256 -
t u h r i s t i a n e , c a r e l e t e g o n e ş t i d e I u d e i şi d e c ă t r e cel n e c r e d i n ­
cios, c e d ' e e d e s p r e a c e s t a S c r i p t u r a , şi a t u n c e a t e veî m â n g â i a ;
p e n t r u - c ă veî v e d e a c ă Ismail p e n t r u v r e m e l n i c a g o n ă c e fă­
c e a luî I s a a c , d e s ă v î r ş i t s'a d a t afară şi . s ' a i z g o n i t din p ă r i n -
t e s c ă c a s a luî A v r a a m , şi nu I-a fost d e s t u l ă a c e s t a p e d e p s â
s i n g u r a g o n a c î u l u î Ismail, ci î n c ă i s'a m a l a d a u s şi a l t e l e , a-
d e c ă a nu s e face p ă r t a ş şi m o ş t e n i t o r nicî al b u n ă t ă ţ i l o r a-
c e l o r a ale luî A v r a a m , c a r e e r a g ă t i t a s e d a r o b u l u i şeii, ci
a s e face cu t o t u l l e p ă d a ţ i din m o ş t e n i r e , c a r e a c e s t a a f o s t
m a l m a r e p e d e p s â şi o s i n d â lui I s m a i l , c a r e a l u a t î n c e p u t şi
prjcină d e l a j u d e c a t a şi h o t ă r î r e a lui D u m n e d e u , şi n u d e l a g o n a
c e făcea a s u p r a lui I s a a c . C ă D u m n e d e u a dis luî A v r a a m , c ă r u i a
îî p ă r e a refl, c ă c i î-a fost dis S a r r a s ă g o n e s c ă p r e I s m a i l : « n u
fie a s p r u î n a i n t e a fa c u v e n t u l cel p e n t r u s l u g ă şi slujnică; t o t e
c â t e va d i c e e
ţ ' S a r r a , a s c u l t ă g l a s u l eî, c â î n t r u I s a a c s e va
numi ţie semenţa» ( F a c . C a p . X X I ) ) . V e d i însă, o cetitorîule,
1

c u m a n u m i t P a v e l p r e Ismail, n u fiii al iul A v r a a m , ci fiii al

slujnicei, d e l a p a r t e a c e a m a î r e a şi m a l n e c i n s t i t ă , p e n t r u - c â
nu e r a v r e d n i c a m o ş t e n i p r e A v r a a m î m p r e u n ă cu I s a a c , a-
d e v e r a t u l f i î u l d u î . S o c o t e ş t e d a r c ă a a r ă t a t P a v e l , că î n s ă ş i
l e g e a a c e s t a ' î n v e ţ a s p r e a s a c o n t e n i r e ; fiind-că t o t e a c e s t e a
c e a d ' s p e n t r u a m e n d o î fiiî şi femeile luî A v r a a m e r a u î n c h i ­
puiri a l e c e l o r c e se fac a c u m î n t r u D a r u l E v a n g h e l i e i , şi î a r ă ş î
t o t e a c e s t e a s e i s t o r i s e s c în l e g e , a d e c ă în c a r t e a F a c e r e ! şi a
veche! Scripturi.
3. Drept aceea fraţilor, nu sîntem fiî aî slujnicei, ci al
celeî slobode.
A c e s t e a t d t e le d i c e P a v e l şi le m i ş c ă , p e n t r u ca să a r a t e
c ă a c e s t e a ce s'aîi făcut n o u e Cristianilor, a t â t c e l o r c e d i n Iu­
d e i aii c r e d u t , c â t şi c e l o r din n e a m u r i , n u e s t e lucru n o i i , ci
d î n t â î şi d e l a î n c e p u t , cu mulţi anî î n a i n t e se î n c h i p u i a şi s e
p r o î n s e m n a . D e c î c u m , d i c e , n u e s t e l u c r u n e c u v i i n c i o s , n o î ceî
c e n e - a m î n v r e d n i c i t a n e face s l o b o d i , m a i î n a i n t e cu a t â ţ i a
anî, a c u m d e v o e a n d s t r ă să n e f a c e m r o b i ) , s u p u n e n d u - n e r o ­
2

biei legeî?

CAP. V.

1. Astă-di dar, întru slobodenia, cu care Christos ne-

a slobodit pre noi, staţi.
*) Pentru acesta este scris în dumnecjeesca Scriptură: „Şi a dat • A-
vraam tote avuţiile sale lui Isaac fiîul seu" (Fac. XXV, 6). .
) Iar Icumenie tâlcuind acestea cjice: „Nu sîntem fiî al slujnicei,'flirid-
2

— 267 -
Tom. H. 17.
 N u c u m - v a , dice, voî v'aţî s l o b o d i t p r e înşi-ve? N u . Ci p r e
voî v ' a s l o b o d i t C h r i s t o s , c a r e l e p r e s i n e s ' a d a t p r e ţ , şi cu a -
c e s t p r e ţ v ' a r ă s c u p ă r a t d e r o b i a l e g e î ' ) . C u m d a r voî G a l a t e n î ,
îarăşî ve s u p u n e ţ i p r e s i n e - v e r o b i e i , s u b s t ă p â n i r e a legeî, a-
fară d e s o c o t e a l a luî C h r i s t o s , c a r e l e v ' a s l o b o d i t ? D i c e n d î n s ă
P a v e l «staţi» a a r ă t a t cu c u v î n t u l a c e s t a , c ă G a l a t e n i î s e clă­
t e a u în c r e d i n ţ a .
• Ş i ş ă n u y& c u p r i n d e ţ î î a r ă ş î în j u g u l r o b i e i .
D i c e n d «jug» A p o s t o l u l a arătat, g r e u t a t e a , r o b i e i J e g e î ; şi ..di­
c e n d «îarăşî» p r i h ă n e ş t e p r e G a l a t e n î c a p r e riişte n e s i m ţ i t o r i ,
fiind-că d u p ă c e a c u n o s c u t p r i n c e r c a r e , cât d e g r e a şi î n -
s ă r c i n â t o r e e s t e r o b i a legeî, îarăşî d e sineşî a l e r g a la d î n s a :
C â a s e poticni c i n e - v a d e o p e t r a d e d o u e orî, p i l d a a c e s t a o
d ă a c e l o r fără m i n t e .
2. I a t ă e u P a v e l d i c v o u e , c â d e v e v e ţ î t ă i a î m p r e ­
jur, C h r i s t o s pre voî n i m i c a v e v a folosi.
D i c e n d a i c e a A p o s t o l u l , «iată e u P a v e l » p u n e v r e d n i c i a c r e -
d â r e î n u m e l u i s e u , în loc. d e o r î - c a r e a l t a m a î p u t e r n i c ă d o ­
v a d ă . N u f o l o s e ş t e însă C h r i s t o s p r e c e l a . e e s e t a i e î m p r e j u r ,
p e n t r u - c ă ceî c e t a i e î m p r e j u r s e l e a p ă d ă d e D a r u l lui C h r i -
' s t o ş şi a l e a r g ă la l e g e ca la f ă c e t o r e a d e b i n e a sa, şi n u c r e d e
în C h r i s t o s , şi nu c r e d e cu a d e v e r a t , câ C h r i s t o s î-a fâcut b i n e
luî; şi c e l a c e nu c r e d e , n i m i c a s c f o l o s e ş t e riicî d o b â n d e ş t e ,
dela cela ce nu se c r e d e d e ' e l .
3. Ş i m ă r t u r i s e s c . î a r ă ş î f i e ş t e c ă r u i a o m , c c s e t a î e î m ­
p r e j u r , c ă e s t e d a t o r a plini! l e g e a .
P e n t r u ca să n u s o c o t e s c ă G a l a t e n i î c ă a c e s t e a le d i c e P a v e l
cu v r ă ş m ă ş i e c ă t r ă dînşiî, p e n t r u a c e s t a d i c e , c ă nu s o c o t i ţ i
c â c e e a c e s e va d ' c e
d e aceia, d(c s i n g u r v o u e , ci şi fi-
c ş t e - c â r u î a o m c e s e t a e î m p r e j u r , şi m ă r t u r i s e s c şi a d e v e r e z ,
c â m a r e g r e u t a t e v e î n s ă r c i n a ţ i a s u p r a v o s t r ă , fiind-că r â n d u -
elile legeî sînt l e g a t e u n a d e alta, şi se ţin u n a d e a l t a c a u n
l a n ţ . D r e p t a c e e a c â n d voî veţî. priimi -asupra-vă q o r â n d u î a l ă
şi o b i c e î u al legeî, şi veţi s u p u n e p r e s i n e - v ă j u g u l u i eî, s ă ştiţî
c ă v ' a ţ î s u p u s p r e s i n e - v ă la t d t e , s t ă p â n i r i l e şi d o m n i a l e g e î ,

că nicî a fost închipuire a nostră Agar, ci a Evreilor, că închipuire a

nostră a fost Sarra.
•) Cu cât se întăreşte duhovniceasca slobpcjenie cea dupre Christos,
veo|î la suptînsemnarea cj'cereî: „Unde-este liuhul Domnului, acolo este
slobozenie" (II Cor. III, 17). pice încă şi Teodorit: „Slobodenie numeşte
pre vieţuirea cea afară de Legea Veche, îar jug de robie pre vieţuirea' cea
dupre Legea Veche. Că şi dumnedeeşcul Petru aşa a 4 ' înJApostoleştiJ.e s

Fapte: „Ce ispitiţi pre Dumne4eu a pupe j u g preste grumazii ucenicilor,

pre care nicî părinţii noştri, nici noî arh putut a purta (Cap. XV, 10). '
— 258 —
p e n t r u - c ă t ă e r e a î m p r e j u r c e r e a s e face şi j e r t f ă p e n t r u c e l a
c e s e t a e î m p r e j u r , c e r e şi l u ă r i a m i n t e d e dile, a d e c ă s ă fie
a 8-a di d u p r e n a ş t e r e a c o p i l u l u i . Iar jertfa î a r ă ş a c e s t a , c e r e
şi l o c p o t r i v i t , şi c h i p , şi c u r ă ţ i r i , şi s p ă l a t u r i , şi p r e o ţ i , p e n ­
t r u - c ă cel c e e s t e n e c u r a t şi nesfinţit, nu p o t e a face j e r t f ă .
Iar c u r ă ţ i r i l e Iarăşi c e r a l t e luări a m i n t e . V e d î c â cela c e o d a t ă
se va d e p ă r t a d e Christos nu n u m a i nimic se foloseşte de C h r i ­
s t o s , ci şi p r e l â n g ă a c e s t e a în n e n u m ă r a t e g r e u t ă ţ i s e s u p u n e
pre s i n e ş î ' ) . P e n ţ r u - c ă l e g e a e s t e s t ă p â n şi d o m n al t e u , o e i n -
s d t o r u î e ' d e ' ' " l e g e a a c e s t a h r i s i j a h e , p ă z e ş t e - t e d a r c â t p o ţ i , iar
d e , n u e s t e l e g e a s t ă p â n al t e u , a p o i nici p a r t e d e l e g e să p r i -
v

imeşti a păzi.
4. V'aţî netrebnicit dela Christos, cel ce v e îndreptaţi
în lege, aţî câclut din Dar.
A d e c ă nici-o î m p ă r t ă ş i r e a v e ţ i c u C h r i s t o s voî G a l a t e n i î , c a r î
s o c o t i ţ i c ă vă" î n d r e p t a ţ i în l e g e ; "cLşi din d a r u l E v a n g h e l i e i aţî
c ă d u t , c a r e cu a d e v ă r a t v ă î n d r e p t e z ă . D e c î m a r e s f ă r î m a r e d e c o ­
r a b i e , şi c u m p l i t ă p e i r e e s t e a c e s t a c e aţî p ă t i m i t , fiind-că n u n u ­
m a i c ă l e g e a nu o păziţi, ci; şi d a r u l l-aţi l e p ă d a t şi 1-aţî p e r d u t .
5. Că noî cu duhul din credinţă, nădejdea dreptăţeî
aşteptăm.
N o î c r e d i n c i o ş i i h r i s t i a n î , d i c e , n ă d ă j d u i m să n e î n d r e p t ă m
nu cu l e g e a luî Moîsi, ci cu D u h u l cel Sfînt. D a r c u m şi c u
c e c h i p n ă d ă j d u i m s ă n e î n d r e p t ă m ? D i n c r e d i n ţ ă , căcî s e c u ­
v i n e maî î n t â î u a u r m a c r e d i n ţ a c e l u i a c e c r e d e , şi al d o i l e a
cela ce c r e d e a lua e r t a r e a p ă c a t e l o r s a l e c u v e n i r e a Sfîntuluî
D u h a s u p r a lui, şi a se î n d r e p t a cu b o t e z u l ) . 2

6. Că întru Christos lisus nici tăerea împrejur, pdte ce-

>) iar Teodorit aşa tâlcueşte acesta, şi forte potrivit:" „Că blestemă le­
gea pre ceî ce nu priimesc tote cele povăţuite de dînsa, îar altmintrelea
• cela c'e de socotela sa lasă slobo4enia şi alege a robi, se supune tu-
tulor poruncilor stăpânului. Iar Marele Vasile acesta 4icere propuindu-o
4tce: „înţelepţeşte dar întăreşte, că tot cel botezat în botezul Evangheliei,
precum este scris, întocmai este dator, dupre cuvîntul celuîa. ce pentru
noî a murit, şi s'a sculat, a plini ceea ce se scrie de Apostolul acesta:
„Că dragostea luî Christos ne ţine pre noî" ş. c. 1. că dacă cela ce se tale
împrejur, o parte ce-va a trupului cu tăerea împrejur cea dupre legea luî
Moîsi, este dator a face totă legea, cu mult maî tare cela ce se tae îm­
prejur cu cea dupre Christos tăere împrejur, întru dezbrăcarea de. tot
trupul păcatelor: trupeşti, precum este scris, dator este a plini cea cţisă
de Apostolul: „Că mie lumea s'a răstignit, şi eu lumeî?" (Cuv. II despre
Botez. întreb. I).
*) Iar Coresie $ice: „Că nădejdea dreptăţeî, dupre ore care, este. slava-
cea pururea vieţuitore, îar dupre uniî dreptatea ceea ce se. nădejdueşte...
_ 259 -~
Va, nicî netâerea împrejur, ci credinţa prin dragoste lu-
crându-se ). 1

P e n t r u ce mal sus a dis Pavel că t ă e r e a împrejur v ă t ă m a ,

p e n t r u - c ă d e s p a r t e d e l a c r e d i n ţ a luî C h r i s t o s , îar a c u m d i c e c ă
a c ă s t a e s t e n e u t r a l n i c ă ? R ă s p u n d e m la a c e s t a câ, maî s u s a
d^s c ă t ă e r e a î m p r e j u r c e o îa c i n e - v a d u p r e b o t e z , şi p e n t r u
a c e s t a a/ dis că a c e e a v a t â m ă . Iar a i c e a d i c e , p e n t r u c r e d i n ţ a
c e o a v e a c i n e - v a m a l î n a i n t e d e a c r e d e în C h r i s t o s şi d e a
s e b o t e z a , şi p e n t r u a c ă s t a d i c e că a c e s t a e s t e n e u t r a l n i c ă , şi nu
a r e nicî o p u t e r e , c a c u m ar d i c e c â c e î - c e aii c r e d u t în T e s ­
t a m e n t u l cel -Nou şi în d a r u l E v a n g h e l i e i , nicî d e ar fi t ă i a ţ i
î m p r e j u r s e folosesc c e - v a d i n t ă e r e a lor î m p r e j u r , c e a d e m a l
î n a i n t e , nicî d e n e t ă e r e a î m p r e j u r s e v a t ă m ă , fiind-că c r e d i n ţ a

.') Coresie însă cjice: „Că credinţa lucreză prin dragoste, nu ca o pri­
cină făcetore prin organ, ci ca o aşeejare a sufletului prin chip lucreză
către ceea ce se pune, precum şi ferbinţeia prin chipul focului se cjice
câ lucreză pre arderea lemnului şi pre schimbarea în foc, aşa credinţa
prin dragoste lucreză, făcând faptele cele plăcute luî Dumnecţeu, şi lu­
crările dragostei luî Dumnecjeu'..şi a apropeluî, şi cele-l-afte fapte bune
poruncindu-le. Fiind-că dragostea, nu este chip înfiinţat, ci următore în-
fiinţărei, care şi credinţeî şi tuturor lucrărilor celor bune le dă viaţă şi
însănătoşare şi plată, dupre aducerea la sfîrşitul cel maî desăvîrşit. Că
unde este dragostea, acolo faţă este şi fapta bună şi nădejdea plăţeî".
s

Însemneză, că 5 felurî de credinţă se află în Scriptură. Şi 1-a credinţă

este ceea ce îndrepteză pre om, despre.care a cjis Pavel mai înainte în
acesta epistolie: „Şi noî în Christos Iisus am creejut, ca să ne îndrep­
tăm din credinţa luî Christos" (Gal. 11, 16). A 11-a, este care se numeşte
istoricescă, cu care crede omul în Christos şi în tote cele cuprinse în
Scripturi că sînt adeverate; însă pentru slava omenilor sau pentru frica
vieţeî, acesta credinţă nu o mărturiseşte; uniî ca aceştia au fost boeriî
aceîa care măcar deşi crezuseră în Christos, ci pentru frica fariseilor nu
• l'a mărturisit, ca să nu fie lepădaţi din sinagogurî: „Că maî m u l t a Iu­
bit slava omenilor, decât slava luî Dumnecjeu" (Ioan XII, 42). A IH-a
credinţă este, care se cj.iee vremelnică, pe care Teolog. Grigorie o nu­
meşte a vremilor; u n a ca acesta este a celora ce la început priimesc
cuvîntul cu bucurie, îar la urmă, când-urmeză ispita, lepădă credinţa,
precum a cjis Domnul: „Aceştia ne avend rădăcină, care la vreme cred,
•îar în vreme de ispită se depărteză" (Luca VIII, 13). A IV-a credinţă
este care se djee a semnelor, cu care crede;omul că Dumne4eii face
"semne şi minuni orî fără mijlocire, ori prin alt ore-care Iubitor de Dum-
mecjeu, sau prin însuşî acesta ce crede. Una.: ca acesta a fost credinţa
sutaşuluî (Mat. VIII, 8), saii şi a acelor ce ău adus pre slăbănogul la
Christos (Tij, IX, 2). Iar a V-a şi cea maî de pre urmă este cea prin
lucrarea poruncilor şi maî ales care se lucreză prin dragoste. Acesta se
•djce credinţă vie şi mântuitore, şi maî înaltă decât tote cele-l-alte, fiind-că
fote cele-l-alte pot să cadă, şi ceî ce le au -pre acelea pot' a se munci,
îar acesta singură este cu neputinţă a cădea, fiind unită cu dragostea
•Ceea ce nu cade. : • . . - : •

— 260 -
e s t e c a r e face t o t u >). însă nu g o l a c r e d i n ţ ă şi n e l u c r ă t o r e , ci
c r e d i n ţ a c e e a 'ce s e l u c r e z ă p i i n d r a g o s t e , a d e c ă c e e a c e e d a ­
t o r e t o t - d e - u n a ' a fi vie şi l u c r ă t d r e p r i n d r a g o s t e a c e a î n t r u
C h r i s t o s şi p r i n l u c r a r e a p o r u n c i l o r . C u a c e s t e c u v i n t e î n s ă ,
g h i c i t o r e ş t e a r a t ă A p o s t o l u l p r e G a l a t e n I , câ a fost c r e d u t în
C h r i s t o s n u - s ' a fost î n r ă d ă c i n a t î n s ă în d r a g o s t e a luî C h r i s t o s ,
şi p e n t r u a c e s t a nefiind î n r ă d ă c i n a ţ i în d r a g o s t e a lui C h r i s t o s ,
aii l ă s a t p r e C h r i s t o s şi aii a l e r g a t d e b u n ă v o e la L e g e a V e ­
c h e ; saii d i c e n d c ă c r e d i n ţ a p o t e , c e e a c e s e l u c r e z ă prin d r a ­
g o s t e , cu c u v î n t u l a c e s t a î n d r e p t e z ă d r a g o s t e a G a l a t e n i i o r c ă t r e
a p r d p e l e . Şi p r e l â n g ă a c e s t a î n v a ţ ă c ă miricîuno-apOst-oliî a c e î a
c e a m ă g e a u p r e G a l a t e n I , d e a r fi a v u t d r a g o s t e a d e v ă r a t ă c ă t r e
dînşiî, nu a r fi c u t e z a t a face a c e s t e a , şi a-î î n s t r e i n a d e l a c r e ­
d i n ţ a luî C h r i s t o s . D e c i î n v a ţ ă - t e t u c e t i t o r î u l e , c â c r e d i n ţ a cu
a d e v ă r a t s e l u c r e z ă p r i n d r a g o s t e , a d e c ă s e a r a t ă vie, Iar c â n d
c r e d i n ţ a nu a r e d r a g o s t e e s t e m o r t ă - ş i n e l u c r ă t o r e . Iar a c e s t a
e s t e . a s e m e n e a cu c e e a , c e a dis fratele D o m n u l u i I a c o v , c ă :
« C r e d i n ţ a fără d e d r a g o s t e (fapte) e s t e m d r t â » (Iac. II, 7 ) . V e d î
şi s u p t î n s e m n a r e a d i c e r e i : «Prin c r e d i n ţ ă u m b l ă m » (II C o r . V , 7),
ca sâ- curioştî c a r e c r e d i n ţ ă e g o l â şi din a u d , şi c a r e c e a t e o r e ­
tică, c a r e s e d i c e şi î n i p o s t a t n i c ă .
7. Bine alergaţi; cine v'a zăticnit pre voî a nu ve supune
adeverului!
: A c e s t e a n u le d i c e A p o s t o l u l cu c h i p î n t r e b ă t o r , a d e c â n u
î n t r e b ă p r e G a l a t e n I c a s â afle, ci cLice lor c u t â n g u i r e şi c u
n e d u m e r i r e . V o î , d ' e , aţî fost a j u n s la d e p l i n ă t a t e , şi a c u m c e
c

s c h i m b a r e e s t e a c e s t a , c e s'a făcut î n t r u voî! C e a m ă g i t o r a

p u t u t a t â t a c u c u v i n t e l e luî, în c â t a v ă o p r i s e n u vă s u p u n e ţ i
a d e v ă r u l u i E v a n g h e l i e i , ci u m b r e i l e g e î ) .
2

P>. Pizrnuirea a c e s t a nu este dela cel ce v'a c h e m a t .

A d e c ă a v ă s u p u n e voî G a l a t e n i i o r m i n c î u n o - a p o s t o l i l o r a-
c e l o r a c e v ă a m ă g e s c , n u e s t e d e l a C h r i s t o s , fiind-câ C h r i s t o s
nu v ' a c h e m a t ca s ă vă î n d u p l e c a ţ i a c e l o r a , c a r e vă s f ă t u e s c
să. u r m a ţ i c e l e I u d a i c e ) .
8

') Şi Teodorit cjice.: „Ibovnic al legeî eşti? Păzeşte cele de nevoe ale
legeî; câştigă dragostea cea către apropele, că prin acesta se plineşte
totă legea; îar pre osebirea tăereî împrejur şi a netăereî împrejur o a
.perdut credinţa; că nici întru ostaşi caută voevocjiî oştilor albul, sau
negrul, ci iscusirea Cea ostăşescă".
' *) Iar Teodorit aşa cjice: „Pre cale o laudă, Iar pre rătăcirea căîeî o
plânge".
') Teodorit însă cjice: „însuşire a luî Dumnecjeu este a chema, îar a
se supune este a celora ce îl aud". Vecjî şi la cjicerea: „Că nu este a
tuturor credinţa" (II t e s a i . III, 2).
— 261 —
 9 - 0 puţină d o s p i t u r â pre tdjfcă. frămîntătura o dospeşte.
P e n t r u a n u d i c e G a l a t e n i î , c e n e p r i h ă n e ş t î a t â t a , o feri­
cite Pavle? O p o r u n c ă a Legeî Vechi am păzit, tăerea î m p r e ­
jur, şi a t â t a m ă r e ş t i g r e ş a l a n o s t c ă ? P e n t r u a c e s t a r ă s p u n d e
A p o s t o l u l , c ă g r e ş a l a a c e s t a , c e s e p a r e v o u ă p u ţ i n ă şi m i c ă ,
v a t ă m ă î n t r u cele d e c ă p e t e n i e şi marî, fiind-că p r e c u m p u ţ i ­
nul a l u a t d o s p i t , p r e f a c e întru sjlne p r e t a t ă făina c e a ffâ.mîn r

t a t ă , şi o d o s p e ş t e şi cu t o t e căi e s t e mic şi p u ţ i n ; a s e m e n e ^ ,
şi t ă e r e a î m p r e j u r , m ă c a r d e ş i e s t e o p o r u n c ă a legeî, în'ăa o r e
t o ţ î -vă ' preface în iudaism; ), î n s u ş i a c e s t a d i c e r e , a cfis P a v e T
1

şi a i u r e a : p u ţ i n ă d o s p i t u r ă , p r e t o t ă f r â m â n t ă t u r a o d o s p e ş t e
(I C o r . V, 6). |^
i o . Eii am nădejde de voî intru Domnul, că alt ni­
mica veţi cugeta.
N ă d ă j d u e s c , d i c e , .în voî o G a l a t e n i i o r , fiind-că ş t i u c e fel d e
u c e n i c i a m şi p e n t r u - c ă c u n o s c că sînteţî lesnicios! d e a v ă î n ­
d r e p t a îarăşî. N ă d e j d u e s c d a r în voî, c ă alta n u veţî c u g e t a ,
a d e c ă n ă d e j d u e s c c ă p u t e ţ i a v e î n d r e p t a iarăşi şi n ă d e j d u e s c
î n c ă în ajutorul şi p u t e r e a D o m n u l u i , c a r e n u v o e ş t e a p e r i nicî
cel m a î m i c o m , c ă v a ajuta v d u e s p r e a v e î n d r e p t a . I n s ă c u
a c e s t e c u v i n t e î n d ă m n ă p r e G a l a t e n I c a să facă şi eî lucrul l o r
d u p r e p u t e r e , a d e c ă se nădăjduîască întru Domnul, căci cu alt
c h i p n u e s t e cu p u t i n ţ ă a d o b â n d i , d i c e , ajutorul cel d e l a D u m ­
n e d e i i , d e n u veţî t r a d u c e şi voî p a r t e a v o s t r ă , şi n u v e ţ î face
cea d u p r e putinţă ). 2

Iar cela ce ve turbură pre voî. va purta judecata, orî

cine ar fi.
V o î , d i c e , vă veţî î n d r e p t a ; d a r cer ce s ' a u a m ă g i t n u " v o r
s c ă p a d e m u n c a i a d u l u i , p e n t r u î n d r e p t a r e a v o s t r ă , ci s e v o r
m u n c i , d e ş i s e p a r a fi o r e - c a r î m a r î , c a să fie v r e d n i c ? de
c r e d a r e ; c ă a c e s t a î n s e m n ă z ă d i e e r e a « o t l c a r e ar fi». Iar a -
c ă s t a o d i c e P a v e l , ca nu şi alţi a m ă g i t o r i o r e carî s â s e p u e
a s u p r a G a l a t e n i i o r şi să-î a m â g ă s c â ) .
s

') Iar Goresie <j> , . dospiturâ este rnincinosa şi făţarnica învăţătura

ce c a

Iudeilor, precum şi Domnul pre acesta ,aşa o a numit cjicend: „Maî în­
tâîu luaţi-ve aminte pre sine-ve de dospitul, şi aluatul fariseilor, care
este făţărnicia" (Luca XII, 10).
*) Iar Teodorit djce: „Că nu a cjis: nu cugetaţi, ci că: nu veţî cugeta,
că pre cele ce se făcuseră atuncea le prihăneşte şi să rogă se vadă schim-
barea cea spre maî bine". •' '• :

) Frumosă e şi tâlcuirea ce face şi dumnedeeşcul Chrisost. la acesta, •

3

4icend: „Că însuşi acesta o întrebuinţezi şi părinţii la fiiî lor; şi când

un părinte sfătueşte pre fiul seu, carele s^g;stricat şi a făcut multe rele,
măcar deşi părintele acela ştie pre fiî'ul seu că din socotela lui.- cea rea
 I I . Iar eu fraţilor, de propoveduesc tăerea împrejur,
pentru ce maî sînt gonit?
F i î n d - c ă îl p r i h ă n e a u p r e P a v e l m i n c î u n o - a p o s t o l i î acela şi d i ­
c e a u c ă e s t e făţarnic, şi c â p e la a l t e p ă r ţ i p r o p o v e d u e ş t e s ă
s e t a e î m p r e j u r , îar p e la altele nu p r o p o v e d u e ş t e a c e s t a , p e n ­
t r u a c ă s t a elice a i c e a c ă voî sînteţî m a r t u r î , c ă eu sînt g o n i t
d e Iudei; câ d e aş propovedui eu t ă e r e a împrejur, p e n t r u ce
ăl ţ a . aş fi g o n i t d e Iudei? C ă a r ă t a t e s t e p e n t r u - c ă stric p ă r i n -
t e ş t e l e o b i c e i u r i a l e lor, p e n t r u a c e e a şi m ă , g o n e s c . Iar d e p r o -
p p v e d u e s c ; t ă e r e a î m p r e j u r eiî n e g r e ş i t a t u n c e a î n t ă r e s c şi a d e ­
v e r e s c p ă r i n t e ş t i l e şi legiuitele o b i c e i u r i ale E v r e i l o r ; a p o i p e n ­
t r u c e a ş m a i fi g o n i t , d a c ă î n t ă r e s c l e g e a lor? D a r c e , d i c
unii, că P a v e l a t ă i a t î m p r e j u r p r e T i m o t e î ? A ş a , r ă s p u n d e m ,
a t ă i a t P a v e l î m p r e j u r p r e T i m o t e î , î n s ă d u p r e i c o n o m i e şi
c o m p o g o r î r e , şi n u m a î o d a t ă a t ă i a t î m p r e j u r , nu t o t - d e - u n a ,
nicî p r o p o v e d u î a a l t o r a să s e t a e î m p r e j u r , c ă alta e s t e a t a î a
î m p r e j u r o d a t ă , şi alta a p r o p o v e d u i s a s e t a e î m p r e j u r t o t -
d e - u n a . P e n t r u a c ă s t a şi A p o s t o l u l nu a dis, c â d e a m f â c u t
t â e r e î m p r e j u r , ci, d e p r o p o v e d u e s c t ă e r e î m p r e j u r , că c e l c e
p r o p o v e d u e ş t e t ă e r e î m p r e j u r , d o g m a t i ş e ş t e că s e c u v i n e a s e
face t o t - d e - u n a t ă e r e a î m p r e j u r , c a u n l u c r u s i m p l u şi b u n , i a r ă
cela c e d u p r e i c o n o m i e face a c ă s t a o d a t ă , nu face t o t - d e - u n a ,
ca u n lucru d e o b ş t e b u n , ci c a un lucru t r e b u i n c i o s d u p r e
v r e m e şi d u p r e î n t ă m p l a r e ) .1

a făcut rău, însă aruncă greşala la altul, şi cjice fiîuluî: „Ştiîi că greşela
nu a fost a ta, alţiî te-au stricat şi te-au amăgit, a acelor este totă gre­
şela, pentru ca fiîul aurjind cuvintele acestea ale tatăluî său, se potă a'şî
socoti răutatea sa şi a se întorce îarăşî Ia fapta bună, ruşinându-se să
nu se arate nevrednic de slava sa şi de ipolipsul. Acesta însuşî o face
şi Apostolul scriind Galatenilor, şi dupre multele cuvinte şi nenumăra­
tele prihănirî, ci a cjis asupra lor, aprope de sfîrşitul scrisoreî, vrend a
scutura dela dînşiî prihănirea, ca puţin odihnindu-se eî de prihane, să
potă a se desvinovăţi, le cjice 'aşa: „Eu.am nădăjduit în voî, că nimica alt
veţî cugeta, îar cela ce vă turbură pre voî îşi va purta judecata, orî cine
ar fi". Aşa a făcut şi David, pentru-că a cjis către Saul: „Pentru ce as­
culţi cuvintele norodului, celuî ce cjice: „Iată David caută sufletul tău?"
(I lirip.'XXIV, 10). A arătat că alţiî sînt carî îl întărită, alţiî carî îl strică,
cu tot chipul silindu-se a se desvinovăţi pre sine-şî de învinovăţiri.
) Erumosă şi glumace este pricina, ce o dă înţeleptul Nichita, pentru
s

care Pavel a tăîat împrejur pre Timoteî, şi asemănarea, ce o face asupra

acestei pricini, cjicend: Pavel a făcut urmând pescarilor, fiind-că eî nu
aruncă în mare undiţa golă,- ci o acopere cu 6re-ce nadă, şi aşa tică­
loşii peştî vecjehd vermuşor, răpesc undiţa şi jalnic se prind de dînsa,
cu un chip ca acesta şi Pavel a făcut. Marea este lumea, îar peştii sînt
ludeiî, undiţa a fost Timoteî, îar Pavel a fost pescarul. Decî a arun­
cat Pavel pre Timoteî ca o undiţă în marea lumeî, însă nu gol, ci
l'a acoperit cu vermuşorul şi nada tăereî împrejur, adecă a trimis Pavel

- 263 -
 S'a stricat dar smintela cruceî.
D e p r o p o v e d u e s c eu, cjice, s ă s e t a e î m p r e j u r hristianiî, a-
poî a încetat smintăla de c a r e se sminteau Evreii pentru crucea
lui C h r i s t o s , c ă c î eî d e a l t a n u s e s m i n t e s c fără n u m a î c ă p r o -
p o v e d u i m c r u c e a , şi p e n t r u a c e s t a p r o p o v e d u i r e a n o s t r ă n u o
p r i i m e s c , c ă c i din a c e s t a s e s t r i c ă t ă e r e a î m p r e j u r şi l e g e a . In
cât d a c ă t ă e r e a împrejur se p r o p o v e d u e ş t e d e mine, a încetat
l u p t a şi r e s b o î u l j c e aii E v r e i i c u c r u c e a , şi s'a s t r i c a t s m i n t e l a
d e c a r e se smintesc pentru cruce.
1 2 . O ! de s ' a f t ă i a d e t o t ş i ce: ce ve r â s v r â t e s c pfe v o L
P t e G a l a t e n i î ceî ce s'au arriâgit şi s e t ă î a u î m p r e j u r , d i n î n ­
c e p u t î-a n u m i t A p o s t o l u l n e b u n i şi fără d e m i n t e , şi 1-a î n ­
f r u n t a t p r e el, n u m a t m u l t d e c â t c a p r e n i ş t e copil fâră d e
m i n t e , Iar p r e a c e i a c e î-aîi a m ă g i t p r e dînşiî, a i c e a îl b l e s t e m ă ,
fiind-că b o l e s c fără v i n d e c a r e , şi au r e m a s n e î n d r e p t a ţ î . C a r e
î n s ă e s t e b l e s t e m u l c e d i c e a s u p r a l o r ? O ! d e s ' a r t ă i a eî c u
t o t u l , <dice, n u n u m a î î m p r e j u r , ci şi t o t e m ă d u l â r i l e lor c e l e
a s c u n s e d e s ă v î r ş i t , c â t ă e r e a lor a c e s t a şi j u g ă n i r e a p r i c i n u e ş t e
m o r t e m a î d e m u l t e ori o m e n i l o r ) . V e d î î n s ă , I u b i t u l e , c u m
1

a d i s p r e a m ă g i t o r i i a c e i a « r ă s v r ă t i t o r î » , c a r e a c e s t n u m e îl d i ­
c e m la ceî c e r o b e s c p r e d m e n î , p e n t r u - c ă şi a c e ş t i a r i d i c ă
s l o b o d e n i a G a l a t e n i i o r h r i s t i a n î , şi l u â n d p r e ceî c r e d i n c i o ş i d i n
s l o b o d e n i a I e r u s a l i m u l u i c e l u i d e s u s , a d e c ă d i n noul d a r , îl
m u t ă p r e eî, c a p r e n i ş t e r o b i şi d m e n l s t r ă m u t a ţ i la l e g e şi
la n i m i c u r i şi r o b i a E v r e i l o r . î n s e m n e z ă î n s ă d i c e r e a a c e s t a a
A p o s t o l u l u i î m p r o t i v ă a c e l o r a c e ' ş l t a e m ă d u l ă r i l e lor şi s e fac

pre Timoteî în lume, nu netăîat împrejur, căcî de l'ar ti vecjut peştiî, a-

decă Evreiî, cari urmau a'l priîmi pre Timoteî, netăîat împrejur, îndată
s'ar fi ferit de dînsul, precum fug peştiî de undiţa golă. Ci l'a trimis
coperit de tăerea împrejur, ca Evreiî văcjîndu-1 şi cunoscend semnul cel
obicinuit lor al tăereî împrejur, se năzuiască la undiţa luî Timoteî şi să
se tragă de tăerea împrejur, adecă să se prindă de cuvîntul înveţătureî
Evangheliei darului; şi aşa Timoteî avend tăerea împrejur, a stricat pre
tăerea împrejur, fiind-că unele ca acestea sînt lucrările iconomieî. A fă­
cut Gompogorîre întâîu Pavel, îar apoî a tras peştiî, adecă pre Evreî, din
fundul necunoştinţeî şi a împătimireî Legeî Vechi, şi i-a adus la Evan­
ghelie (la tâlc. Ev. luî Mateî Cap. II).
') Iar de se nedumereşte cine-va, pentru ce Pavel blestemă, răspunde
sfinţitul Ieronim, că Pavel blestemă nu dela vrăşmăşie şi ură, ci din
rîvna dumnecjeesca, precum şi Petru a blestemat pre Simon vrăjitorul
cjicend: „Argintul teu împreună cu tine fie întru .percjare, căcî Darul luî
Dumnecjeu aî socotit a-1 câştiga cu bani" (Fapt. VIII, 20). Şi precum
Eliseîiî prorocul a blestemat pre copiii aceîea ,ce îl batjocoreau, luân-
du-1 în rîs, şi tot o dată şi pre suirea proroculţiî llie a înveţăţoruluf luî
(a IV-a Impar. II, 24). Iar sfinţitul Avgustin cjice că Pavel cjice lor, s ă
se tae împrejur dupre patimi, care nu este blestem, ci rugă.

— 2ii4 —
f a m e n î , p e n t r u - c ă t r a g a s u p r a lor b l e s t e m u l a c e s t a al A p o s t o ­
l u l u i ; p e n t r u c a r e c a n o n u l 2 2 şi 2 3 şi 2 4 ale sfinţilor A p o s t o l i
ca p r e ucigaş c a n o n i s e s c p r e a c e l a , c e s ' a r face p r e sineşî fa-
m e n c a p r e u n v r ă ş m a ş al fâptureî luî D u m n e d e u şi c a p r e
u n p i z m u i t o r al vieţeî s a l e .
13. Că voi spre slobodenie v'aţî chemat, fraţilor, nu­
maî să nu daţi slobodenia vbstră') spre prilej trupului.
V o î , d i c e , fraţilor, v ' a ţ î c h e m a t d e C h r i s t o s nu p e n t r u c a s ă
r o b i ţ i legei, a d e c ă s p r e l u c r a r e a c e a d e p l i n ă t d r e , ci p e n t r u ca
sâ fiţî s l o b q d î d e j u g u l şi r o b i a urifcî legi c a a c e ş t i a , căci p e n ­
tru a nu p r o p u n e c i n e v a şi a s o c o t i , c â d e v r e m e c e C h r i s t o s
n e - a d ă r u i t s l o b o d e n i e , . a p o i e s t e e r t a t n o u e să facem r e l e l e
cele ce v o m voi. P e n t r u a c e s t a Apostolul îndrepteză p r e p u s u l
a c e s t a şi d i c e : c a s ă nu a v e m s l o b o d e n i a s p r e prilej t r u p u l u î ,
a d e c ă î n t r u poftele c e l e t r u p e ş t i , câcî nu n e - a m s l o b o d i t p e n ­
t r u a c e s t a d e j u g u l legeî, p e n t r u c a s ă c ă d e m în p r ă p a s t i a p a ­
timilor, şi s â n e r o b i m r ă u t ă ţ i l o r , ci p e n t r u c a sâ c ă l ă t o r i m
cu b u n ă r â n d u î a l ă v i a ţ a n o s t r ă , fâră sâ a v e m j u g u l legei, fiind­
c ă m a î î n a i n t e b i n e n e am: p o v ă ţ u i t d e l e g e ; şi în s c u r t a d i c e :
noî nu n e - a m s l o b o d i t p e n t r u - a c ă s t a d e p o r u n c i l e cele l u c r ă -
t o r e şi d e p l i n ă t d r e , p e n t r u ca să c ă l c ă m a c e s t e m o r a l i c e ş t i p o ­
r u n c i a l e l e g e î . C a r e l e g e s e î n ţ e l e g a c e l e 10 p o r u n c i şi al­
t e l e ) ; ci n e - a m s l o b o d i t p e n t r u c a s ă facem şi m a i p r e s u s d e
2

p o r u n c i l e legeî.
Ci prin, dragoste sâ slujiţi uniî altora
F i n d - c ă A p o s t o l u l a ridicat din mijloc j u g u l L e g e i V e c h i ,
a c u m î n s ă r c i n e z ă p r e hristianî cu alt j u g al d r a g o s t e i , m a i u ş o r
d e c â t j u g u l legeî şi m a î p u t e r n i c ; şi a r a t ă g h i c i t o r e ş t e c u m - c ă
amăgitorii aceîa au intrat între Galatenî p e n t r u iubirea d e stă-

) Aicea lipseşte acesta: ,Aveţi" adecă: numai să nu aveţi slobocjenia

]

spre prilej trupuluî.

) Că Legea Veche în 3 părţi se împarte: în. partea săvîrşitore şi lu-
s

crătore, în moralicescă şi în politicescă. Cea săvîrşitore este aceea care

rândueşte pentru jertfe, pentru tăerea împrejur şi pentru alte obiceiuri
care se potrivesc îudaiceşteî religii; îar cea moralicescă este aceea ce
cuprinde pre cele 10 porunci, şi pre cele-l-alte, ce îndrepteză şi pun în
bună rânduîală pre obicînuirile fieşte-căruîa om; îar cea politicescă era
partea aceea ce rânduîa pentru politicescă rânduire, maî cu osebire a
norodului îudaicesc. Şi din aceste 3 părţi ale legeî, noî hristianiî sîntem
datori să păzim pre singură pre cea moralicescă, pentru-că din acesta
se îndrepteză moraluriie nostre, şi pentru-că acesta parte este lege vecî­
nică şi neschimbată, ca una ce este zidită pre legea cea firescă, şi decî
învaţă cele de cuviinţa atât către Dumnecjeu cât şi către apropele şi
către înşine 091. Vecjî despre acesta şi suptînsemnarea cjicereî: „Că de
s'a dat legea care pote face viu" (Galat. III, 21).

— 266 —
 p â n i r e şi i u b i r e d e s l a v ă a l o r ; că i u b i r e a d e s t ă p â n i r e e s t e
î n c e p u t u l şi r ă d ă c i n a t u t u l o r e r e s u r i l o r . D e c î fiind-câ, d i c e , iu­
b i r e a d e s t ă p â n i r e v ' a r u m t p r e voi, .,şi v ' a d e s p ă r ţ i t p r e uniî d e
alţi, p e n t r u a c e s t a d e a c u m î n a i n t a , sâ slujiţi. şi s â v e s u p u n e ţ i
unul altuia p r i n d r a g o s t e . Şi aii a r ă t a t c u d i c e r e a : să slujiţi, p r e
d r a g o s t e a cea î n t i n s ă şi covirşi-ţdre, cu cari sînt d a t o r i a sluji
1

. uniî a l t o r a hristianiî. Şi fiind-că a î n t o r s c u v î n t u l s e u A p o s t o l u l

în m o r a l i c e s c , a r a t ă G a l a t e n i l o r c h i p u l d r a g o s t e i , prin c a r e l e v o r
isprăvi d e sine a n u r o b i p a t i m i l o r c e l o r t r u p e ş t i ) . 1

•: •. - \ 14,: /Că t d t ă legea - î n t r ' u n c u v î n t s e , p l i n e ş t e , î n t r u : « S a

î u b e ş t î pre a p r o p e l u i teii c a pre s i n e ţ î » ( L e v i t . XIX, 18).
D e veţî păzî, dice, voî, l e g e a , s â nu o păziţi c u t ă e r e a î m ­
prejur, ci cu d r a g o s t e a ; fiind-că d r a g p s t e a c e a c ă t r e a p r o p e l e
e s t e p o r u n c a L e g e i celei V e c h i , C ă C a r t e a L e v i t i c e s c ă d i c e :
« S ă î u b e ş t î p r e a p r o p e l e teii ca p r e s i n e ţ î » . Şi d r a g o s t e a e s t e
plinirea legeî, a d e c ă cel c e va păzi d r a g o s t e a , a c e l a va, păzi.
t o t ă l e g e a . V e d î însă, c e t i t o r î u l e , c â A p o s t o l u l c u t o t e c â a în­
t o r s c u v î n t u l , în m o r a l i c e s c , iarăşi n u uită c h i p u l cel d o g m a t i -
c e ş c ; a t â t de_ m u l t s e m â h n e a şi îl durea, i n i m a p e n t r u - c ă G a ­
lateniî ucenicii seî, s'au fost r ă t ă c i t d e l a c r e d i n ţ ă şi v o i a u a ş e
tăia împrejur ). 8

15 Iar de ve muşcaţi uniî pre alţiî şi mâncaţi, căutaţi

a nu ve topi uniî pre alţii-*.
C e e a c e ştia P a v e l cu î n c r e d i n ţ a r e c ă fac G a l a t e n i î , a c e s t a
o scrie, c a î n d o i n d u - s e ; p e n t r u a c e s t a şi cu p r e p u n e r e a d i s ,
c ă d e v e m u ş c a ţ i şi v£ m â n c a ţ i u n u l p r e a l t u l , s o c o t i ţ i s ă nu
v e stricaţi d e s ă v î r ş i t unul d e a l t u l ; şi le-a d ' a c e s t e a c u p r e ­
s

p u s , p e n t r u ca să-î î n s p ă i m â n t e z e . Şi să-î p r o p ă z e ş c ă , n u p e n ­
t r u ca să-î o s â n d e s c ă . N u a dis să m u ş c a ţ i n u m a i , c a r e o fac
ceî c e s e m â n i e ; ci c â v e m â n c a ţ i unul p r e altul, c a r e î n s e m ­
n e z ă m a r e n e o m e n i e , şi e s t e î n s u ş i t ă h î a r e l o r s ă l b a t i c e . A c e s t e a
însă le d i c e A p o s t o l u l , şi p e n t r u d o g m e l e c e l e s t r i c a t e a l e c r e ­
d i n ţ e i , c a r e le p r i i m e a u G a l a t e n i î . S e î n ţ e l e g e însă şi p e n t r u
m o r a l u r î , a d e c ă p e n t r u v r ă ş m ă ş i i l e şi r ă p i r e l e şi lăcomiile de.
averi, ce făceau G a l a t e n i î uniî a s u p r a a l t o r a ; fiind-câ cel c e n e ­
d r e p t ă ţ e s c şi v r â ş m ă ş e s c , s e v e d e c ă s t r i c ă p r e alţii şi n u p r e
sineşî. P e n t r u a c e s t a d i c e P a v e l , câ s o c o t i ţ i b i n e fraţilor, n u
*) Dice însă şi Teodorit tâlcuind acestea: „Că cela ce iubeşte cu cură­
ţenie, nicî de a sluji celuî ce se Iubeşte d e el se lepădă".
) Iar Avgustin (Cart. 8 despre Treime)' cjicei „Totă legea cuprinde
a

saii pre dragostea luî Dumnedeu sau pre dragostea apropelui. Iar dra­
gostea apropelui cuprinde pre dragostea luî Dumnecjeu, căcî pentru Dum­
necjeu se iubeşte apropele; decî cel-ce iubeşte pre apropele, şi pre Dum­
necjeu iubeşte". V
— 266 —
 c u m - v a din v r ă ş m ă ş u i r i l e cele c a a c e s t e a şi t o n e l e c e faceţî, n u
stricaţi p r e alţiî, ci v e s t r i c a ţ i p r e înşi-ve v o î .
itŞ. Dic însă cu Duhul să umblaţi, şi fapta trupului
sâ nu săvîrşiţî.
F i n d - c ă m a î s u s a dis A p o s t o l u l , că a m u ş c a şi a m â n c a
u n u l p r e altul e s t e lucrul s t r i c ă t o r d e sineşî, p e n t r u a c e s t a
şpijne a i c e a doftoria r ă u l u i a c e s t u i a , c a r e d o f t o r i e şi p r e d r a ­
g o s t e o p ă z e ş t e , şi î a r ă ş î , e a d e d r a g o s t e se. p ă z e ş t e , şi a c e s t a
z eşte^a,. umbla h r i s t î a ^ ci a fi d u h o v n i c e ş t i , a-
d e c ă - a vieţui c u l u a r e a m i n t e , ş C c u d e ş t e p t a r e , şi cu d u h o v ­
n i c e s c ă l u c r a r e , şi cu r u g ă c i u n e ; câcî d e a m fi n o î h r i s t i a n i î
d u h o v n i c e ş t i , şi d e a m l u a a m i n t e în i n i m a n o s t r â , c u d e ş t e p ­
t a r e , şi c u r ă g ă c i u n e g â n d i t o r e , n e g r e ş i t a m g o n i p r e f i e ş t e - c a r e
p r o l o v i r e a g â n d u r i l o r c e l o r d e r u ş i n e şi r e l e , "cu c a r e n e p r o -
l o v e ş t e d i a v o l u l . Iar g o n i n d d e l a n o î p r o l o v î r e l e g â n d u r i l o r c e l e
d e r u ş i n e şi r e l e , n e g r e ş i t nicî pofta t r u p e s c â , -„nicî- vre u n - a l t
p ă c a t v o m săvîrşi, c a r e s ' a r n a ş t e din g â n d u r i l e c e l e d e r u ş i n e
şi r e l e ; fiind-că g â n d u l şi c u g e t a r e a e s t e r ă d ă c i n a l u c r ă r e î p ă ­
c a t u l u i , iar l u c r a r e a e s t e o d r o s l a . P e n t r u a c e s t a cel c e t a e r ă ­
d ă c i n a , a d e c ă g â n d u l şi c u g e t a r e a , a c e l a t o t o d a t ă t a e şi o -
d r a s l a , a d e c ă p r e l u c r a r e a p ă c a t u l u i şi s e face s l o b o d ; şi a ş a
nicî c ă t r e D u m n e d e u p e c ă t u e ş t e , nicî c ă t r e a p r o p e l e ) . 1

1 7 . Că trupul pofteşte împotriva Duhuluî, îar Duhul

împotriva trupului ). Acestea stau unele împotriva altora,
2

ca nu cele ce aţî voi, acestea sâ le faceţi.

') Pentru acesta a cjis prea deşteptul acela duhovnicescul Părinte, d u m -
necjeescul Diadoh, Episcopul Fotichieî: „cela ce intră de-a pururea în ini­
ma sa, se înstreineză de tote cele frumose ale vieţeî, că umblând du-
hovniCeşte nu pote a şti poftele trupului" (Cap. LVII). A cjis însă şi Mar.
Arsenie: „Totă silinţa ta fă-o ca lucrarea cea înlăuntrul teu să fie du­
pre Dumnecjeu, şi veî birui patimile cele din afară" (în Viaţa sa). Dice
însă şi Mar. Vasilie, tâlcuind pre: „Fericitul bărbat care nu a umblat în
calea necredincioşilor" (Ps. I stih. 1): „maî întâîu dar curăţire este gândul
cel curat în mintea nostră, fiind-că rădăcina lucrărilor celor prin trup
este sfatul cei în inimă; că preacurvia maî întâîu aprincjendu-se în su­
fletul celuî iubitor de îndulciri, aşa lucreză, pre stricăciunea cea prin
trup. Pentru acesta şi Domnul cjice, că înlăutru sînt cele ce spurcă pre
om" (Mat. XV). Şi Maxim purtătorul de Dumnecjeu aşa cjice: „Cela ce
neîncetat îşî face zăbăvirile împrejurul celor din lăuntru, păzeşte întrega
înţelepciune şi este îndelung răbdător, 'şi nu numaî, ci şi priveşte cu
mintea, şi să teologhiseşte şi să rogă; şi acesta este ceea-ce cjice Apos­
tolul: „Cu Duhul umblaţi, şi pofta trupului să nu o faceţi" (Cap. LXIV
a sutei 4 din cele teologhiseştî).
) Trupul pofteşte împotriva Duhuluî, d j
s
Coresie, dupre firesca şi
c e

_ stmţitoresca putere, adecă trupul pofteşte împotriva Duhuluî cu patimile

cele trupeşti, a curvieî, a preacurvieî, a îubireî de îndulciri şi a celor-l-alte;

— 267 —
 L a a c e s t a d i c e r e s e l u p t ă e r e t i c i i M a n i h e î , şi c â ţ i alţiî sînt
a s e m e n e a cu dînşiî, c ă d i c eî, c ă o m u l s e a l c ă t u e ş t e din d o u ă
firi şi d i n d o u e fiinţe p r o t i v n i c e , şi că A p o s t o l u l m ă r t u r i s e ş t e
cu c u v i n ţ e l u l a c e s t a c e d i c e a i c e a ; d a r nu e s t e acest-fel î n ţ e ­
l e g e r e ! A p o s t o l u l u i , c â n u v o r o v e ş t e P a v e l a i c e a p e n t r u fiinţa
şi firea t r u p u l u î , nicî p e n t r u firea şi fiinţa d u h u l u i , a d e c ă a sufle­
tului, ci t r u p î n ţ e l e g e p r e c u g e t a r e a o m u l u i c e a p ă m e n t e s c ă şi
t r î n d a v ă , şi p r e o m u l cel c e c u g e t e z ă c e l e m a t e r i a l n i c e ; a s e ­
m e n e a şi d u h îarăşî î n ţ e l e g e p r e c u g e t a r e a c e a d u h o v n i c e s c a
şi g â n d i t o r e , p r e o m u l cel c e - c u g e t e z ă c e l e n e r n a t e r i a l n i c e şi
d u h o v n i c e ş t i , şi nu p r e fiinţa s u f l e t u l u i D e c î c u g e t a r e a c e a
p ă m e n t e s c ă şi î m p ă t i m i t d r e s e î m p r o t i v e ş t e şi s e l u p t ă c u c u ­
g e t a r e a c e a d u h o v n i c e s c a c a r e g â n d e ş t e c e l e nernaterialnice-; şi
d i n p r o t i v ă c u g e t a r e a c e a d u h o v n i c e s c a s t ă î m p r o t i v a celei p ă -
m î n t e ş t l şi î m p ă t i m a ş ă . D e c i A p o s t o l u l a i c e a d i c e c â e s t e l u p t ă
î n t r e c u g e t ă r i l e c e l e b u n e şi î n t r e c e l e r e l e v e d e r a t ă , şi nu î n t r e
t r u p şi suflet, căci a voi o m u l b i n e l e sau r e u l , s a u a n u '1
voi, a c e s t a s e n a ş t e d e l a c u g e t a r e a sufletului celui c u v e n t ă -
r e s c , şi n u d e - a d r e p t u l d e l a suflet, s a u d e l a t r u p . P e n t r u a-
c e s t a d u p r e u r m a r e d ' c e P a v e l « c ă n u c e l e c e a ţ i voi,, şi să
le faceţi a c e l e a , p e n t r u - c ă t r u p u l insuşi d e s i n e ş î şi d u p r e fi­
i n ţ a s a , î m p r e u n ă l u c r ă t o r şi a j u t ă t o r e s t e sufletului şi n u î m -
p r o t i v i t o r ; şi Iarăşi sufletul î m p r e u n ă ţ i n e p r e t r u p şi face t o t
c h i p u l şi p ă t i m e ş t e p e n t r u c a s ă n u - ' l l a s e , p e n t r u a c e s t a şi c â n d
s e d e s p a r t e d e t r u p p r i n m o r t e , s i m t e d u r e r e şi s e î n t r i s t e z ă .
D e c i c u m a r fi a c e s t e a u n a a l t e e a p r o t i v n i c e , c â n d a u a t â t a ţ i n e r e
şi c o m p ă t i m i r e şi a t â t a i u b i r e şi a p r o p i e r e î n t r e d î n s e l e ) ?
2

îar sufletul pofteşte împotriva trupuluî cu faptele cele bune. Pentru a-

cesta djeea Avva Ahilevs, că pofta ce rea este în om un demon vrăş-
măşuitor, sau o unealtă a demonului..
') Intr'un glas djce şi Teodorit tâlcuind acesta: „trup djee pre pornirea
socotinţei cea spre maî reii; îar duh d j pre darul cel ce locueşte în ceî
c e

credincioşi, că acesta povăţueşte pre suflet spre cele maî bune. Şi cum
este cu putinţă a birui pre patimile trupuluî? Ca nu cele ce aţî vrea,
acelea şi a le face, a nu urma cugetărilor celor necuviincîose, în loc de
a le birui pre aceiea, avend împreună lucrători pre darul Duhului". Iar
sfîntul Ciril al Alexandriei la cjicerea acesta a luî Pavel adauge cjicend:
„Ci biruind trupul, ruşinat se face şi înverşunat cel biruit, şi maî spur­
cat decât tot noroiul cel puturos. Iar biruindu.-se el şi dând loc'duhului,
strălucesc şi vrednice de laudă se fac cununile; celor ce biruesc, că în­
dată vor fi maî pre sus de prihănire, şi de totă pângărîcîunea cea prea
necuviincîosă, şi de laudele cele dintru acestea împodobiţi" (Vor. XVIII
la pasha). _
8
) Aşa trupul omenesc dela călcarea de poruncă a luî Adam s'a stri­
cat, şi fiind-că cu îndulcire se semăna şi se zemisleşte-şi hrănindu-se
se creşte, pentru acesta tot-de-una se plecă către îndulcire şi către îm-

— 268 —
 ia. Iar d e ve p u r t a ţ i c u d u h u l , n u s î n t e ţ î s u p t l e g e .
O i i - c a r e l e a r e p r e d u h u l luî D u m n e d e i i , a d e c ă p r e D a r u l
Sfîntuluî D u h în sufletul şeii, a c e l a s t i n g e p r e poftele c e l e r e l e ;
şi c e l a c e s e va s l o b o d i d e poftele cele rele, a c e l a nu m a î a r e
t r e b u i n ţ ă d e sfâtuirile şi d e î n v ă ţ ă t u r i l e L e g e î V e c h i , nici m a r
e s t e s u p u s e î ; p r e c u m d e p i l d ă , o r î - c a r e l e nici s e m â n i e a s u ­
p r a fratelui s ă u , c u m m a î a r e t r e b u i n ţ ă a c e s t a d e l e g e , c a r e
p o r u n c e ş t e să nu u c i d ă c i n e - v a ? C ă c i u c i d e r e a e s t e i s p r a v ă a
• m â n i e i , şi c e l a c e nicî p o f t e ş t e în i n i m a sa c u m a r m a i a v e a
t r e b u i n ţ ă d e l e g e , ca să-l î n v e ţ e să m i c u r v e s c ă ? C ă c î c u r v i a
e s t e o d r a s l ă a p o f t e i ; şi a c e s t a a p u c e n d maî î n a i n t e , p r e p o f t ă
o a s m u l s din r ă d ă c i n ă , şi î m p r e u n ă cu d î n s a a s m u l s şi o -
d r a s l a r ă d ă c i n e î ; c a r e a c e s t a şi î n t r ' a l t l o c o a d i s a c e s t a ş î
A p o s t o l , c ă : « D r e p t u l u î _ n u i s e află p u s ă l e g e » (I. T i m o t e î , I,
9). C u v i n t e l e a c e s t e a însă s e v e d e c ă le d i c e P a v e l s p r e l a u d a
L e g e î V e c h i , fiind-că r â n d u î a l a c e o a r e a c u m la n o î h r i s t i a n i î ,
D u h u l , a c e s t a o a v e a l e g e a la E v r e i , p e n t r u - c ă e a îî p o v ă ţ u î a
d u p r e p u t e r e a ei,' c â n d - a v e a v r e m e a eî, şi e r a în s t a r e a c e a
maî b u n ă . D e c i c u m , d ' > ; a c u m voî G a l a t e n i î v e s u p u n e ţ i ia­
c e

răşi legeî ceii p_ovâţuit6re d e copii, şi lăsaţi pr.fi- D u h u l D a r u l u i ,

c a r e face depliniţi în d u h o v n i c e s c ă v î r s t ă ? C ă a c e s t a e s t e a s e ­
m e n e a , c a c u m d e ar fi c i n e - v a filoso' , şi s ' a r d u c e c ă u t â n d
-

p e d a g o g şi d a s c ă l d e g r a m a t i c ă , p e n t r u c a s ă p a r a d o s ă s c ă li-
terile cele d i n t â l u a, b . . . .
19. Iar faptele trupului arătate sînt: care sînt curvia,
preacurvia.
F a p t e l e , $ice, ale p r o a l e g e r e l o m u l u i ceiî t r u p e ş t i şi p ă m â n ­
teşti' şi s t r i c a t e slnt" a c e s t e a , d i n c a r e s e c u n o ş t e p r o a l e g e r e a

pătimitore.poftă; dar însă fără a pătimi maî întâîu gândul şi a se învoi

spre îndulcire, trupul de-sineşî nu pote a birui.pre gând şi pre suflet şi
__şfcl_sili ca să facă penatul; drept aceea la tote patimile poftei, cel întâîu
pătirhitor este gândul,..dupre Mar. Grigorie.ăl Tesalieî (In scrisorile cele
către Xeni). Pentru acesta vedem şi la copilaşii ceî micî, că deşi madu-
lările cele născetore ale lor. se mişcă, dar fiind-că nu pătimeşte mintea
lor, şi nu se îndulcesc în patimi, cu nepătimire se mişcă" acelea, şi nu­
maî spre întărirea fireî, nu spre îndulcire, dupre acest dumnecjeesc Gri­
gorie (Tij). Drept aceea, acesta vrend Pavel a o arăta cjice aiurea: „Fă­
când voile trupului şi ale gândurilor" (Efes. II, 3). Ca să încheem dar
totul, cjicem, trupul nu este de-a dreptul împrotivă'duhuluî, fără numaî
prin mijlocirea şi prolovîreâ. cugetului celui împătimaş, şi de-a-îndărătul:
nicî duhul este împrotivă trupului. Şi asemenea este acesta cu cjicerea
aceea: „Ved însă altă îege în mădularile mele, care se luptă împrotivă
legeî minţeî mele, şt robindu-me pre mine legeî pecatuluî celuîa ce este
. în mădularile mele" (Rom. VII, 23). Şi vecjî tâlcuirea aceştia şi suptîn­
semnarea. Vecjî încă şi suptînsemnarea cjicereî: „Să nu daţî loc diavolu­
luî" (Efes. IV, 27). " '
— 269 —
c e a d e acest-fel • t r u p e s c ă , a d e c ă gsţe c u r v i a şi p r e a c u r v i a ; s e
d e o s e b e ş t e însă c u r v i a d q p r e a c u r v i a , căci c u r v i a e s t e c â n d c a d e
c i n e - v a cu f e m e e fără b ă r b a t , î a r p r e a c u r v i e c â n d c a d e c u f e m e e
ce are bărbat. > r '
Necurăţia, înverşunarea. ' •
Chipuri ruşinose de pecate trupeşti, înţelege aicea ghicitoreşte
A p o s t o l u l , cu n u m i r i l e a n e c u r ă ţ i e î şi a î n v e r ş u n a r e ! , c a r e chi­
p u r i nici a v o i t a le d i c e a U u m e , p e n t r u r u ş i n a r e a l o r ' ) .
>. 3:Q. Idold-slujirea, fermeeetoria, vrăjbile, g&ceyilev' p i ţ r ,
.t^tteîe;' "mâniile;- îritârîtâriie, dezbinările, eresurile.
21. Zavistiile, uciderile, beţiile, benchetuirile şi cele
asemenea a c e s t o r a , cari maî înainte spun vbue ), precum 2

şi maî înainte v'am spus, c â c e î ce f a c unele c a a c e s t e a ,

î m p ă r ă ţ i a luî Dumnecjeu nu o v o r moşteni. >- .-
R ă s p u n d ă a c u m n o u e G e l c e c l e v e t e s c şi p r i h ă n e s c p r e t r u p
c a p r e u n r e u , fie p r e c u m v r e ţ i voî, că î n v e r ş u n a r e a şi curvia
s î n t p e c a t e ale t r u p u l u î , i a r e r e s u r i l e şi vrăjbile şi gâlcevile
şi î n t â r î t ă r i l e că s î n t p ă e a ţ e _ a l e t r u p u l u i ? In c â t a r ă t a t e s t e c ă
a c e s t e a s î n t f a p t e şi i s p r ă v i n u a l e t r u p u l u î , n u ale sufletului,
ci ale p r o a l e g e r e î . o m u l u i ceiî s t r i c a t e şi p ă m â n t e ş t i , căcî d e
ar fi p ă c a t e l e a c e s t e a fireşti şi î n t ă r î t o r e ale t r u p u l u î , c u m n e
a r lipsi d e î m p ă r ă ţ i a c e r î u r i l o r şi n e - a r p r i c i n u i m u n c a î a d u l u î ?
C â m u n c a şi c u n u n i l e n u s e d a u p e n t r u p a t i m i l e cele fireşti
şi n e p r i h ă n i t e ale t r u p u l u i , ci p e n t r u p ă c a t e l e s a u faptele b u n e
c e l e d e p r o a l e g e r e şi d e v o e . î n c ă şi d u p r e alt c h i p d e ar fi
fost p a t i m i l e şi p ă c a t e l e d e sineşî ale fireî, şi n u ale relei v o ­
i n ţ e şi p r o a l e g e r î , n u a r fi d i s , i \ p o s t o l u l : ceî c e le fac p r e e l e ,
ci a r fi d i s : ceî c e le p ă t i m e s c ; căcî a face cine-va, a r a t ă p r o -
e r e s i s ( l i b e r t a t e ) şi v o e fiind-că orî c e face o m u l , c u p r o e r e s i s
a d e c ă cu p r o a l e g e r e facă. V r ă ş m ă ş i e însă d i c e a i c e a A p o s t o ­
lul p r e . c e l e c e s e fac cu n e d r e p t a t e ; p e n t r u - c ă sînt şi v r ă ş ­
m a ş i i d r e p t e , c a r e s e fac p e n t r u c r e d i n ţ ă î m p r o t i v a p ă g â n i l o r

*) Iar Mar. Vasilie întrebat fiind ce este necurăţia şi ce este înver­

şunarea? A răspuns: pre. necurăţie a, arătat legea, întrebuinţând numirea
la cele fără de voe întîmplătore din firesca nevoe.; îar înverşunarea mie
mi se pare că o arată prea înţeleptul Solomon numindu-o dezmerdare
şi nepurtare de grija (Pild. XIV, 24). Că înverşunarea este- o aşecjare
ce nu are sau nu portă durere nevoitore-,, precum şi neînfrâţiarea este
aşecjarea ceea ce nu are stăpânire asupra supâiătorelor îndulciri (Hotar;:
67 pre scurt). ; ' .
*) Dicerea: „Care maî înainte l e ş p u r r voue,; se vede că este d e j i p s ^
că pote lipseşte din afară „pentru" ads;eă „pentru care .mat,înainte ve,;
spun, precum şi maî înainte v'am spus, -că. ceî ce fac unele ca acestea,?
şi cele-l-alte.
• şi a ereticilor, şi î m p r o t i v ă diavoluluî, şi a s u p r a c e l o r c e c a l c ă
d r e p t a t e a şi d r e p t a j u d e c a t ă ' ) . . Iar zavistii, d i c e z a v i s t u i r i l e şi
p i z m e l e , p e n t r u - c ă e s t e şi z a v i s t i e b u n ă , c a r e s e d i c e şi r î v n ă ,
c â n d c i n e - v a r î v n i n d u r m e z ă c e l u i c e face b u n ă t a t e a şi f a p t a
b u n ă , şi b i n e a p u s e r e s u r i l e în u r m a î n t ă r i t ă r i l o r " ) şi a î m p e ­
r e c h e r i l o r , p e n t r u - c ă fieşte-care i n t ă r î t a r e s e face din p r i g o n i r e ,
fiind-câ v o e ş t e a'şî î n t ă r i v o e a , s a u s o c o t e l a s a f i e ş t e - c a r e l e
p r i g o n i t o r şi filoruc şi p e n t r u a'şî întări v o e a sa c e a r e a , în
1

• sfirşii: '-dupre - ^ t e - \ l c ' â ^ u e ş t e şi, e r e s . Şi u c i d e r e a încă^ se n a ş t e

^ d i f f ' - p w r a â ; ' aşişderea*'• -şi B e n e h e t u i r i l e , a d e c ă z e v k u r i l e şi c u r -
v e ş t i l e şi o c ă r î t o r e l e c â n t ă r i l e c e l e c e s e fac n o p t e a , şi j o c u ­
rile d i n b e ţ i e s e fac. P e n t r u a c e s t a A p o s t o l u l a p u s mal i n t â î u
pricinile şi r ă d ă c i n e l e , şi a p o î o d r a s l e l e c e l e ce se n a s c d i n -
t r ' î n s e l e . D e c î t o ţ i , d i c e , ceî c e fac r e l e l e c e l e d e m a l s u s d i s e ,
.cad a d e c ă din î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e d e u î n t o c m a i şi ceî c e fac
p r e c e l e micî din a c e s t e a , şi cei c e fac p r e c e l e marî, " m u n c a
însă d e o s e b i t ă o au, p r e c u m a m dis la c e a I-a c ă t r e C o r i n t . ,
C a p . VI, stih 9 — 1 0 . '
22. Iar rodul Duhului-este dragostea, bucuria, pacea.
F a p t e l e cele rele s e n ă s c d e l a î n ş i n e n o î o m e n i i , a d e c ă d e l a
s i n g u r ă î n r ă u t ă ţ i t ă s o c o t i n ţ ă şi p r o a l e g e r e a n o s t r â , p e n t r u a c e s t a
şi A p o s t o l u l le-a n u m i t fapte a l e t r u p u l u i . î n c ă le-a n u m i t f a p t e
şi p e n t r u - c ă aii n e l e s n i r e şi g r e u t a t e s p r e a s e face, p e n t r u - c ă
lucru s a u f a p t ă , va s e dică c u a n e v o e şi g r e u , îar cele b u n e
şi virtuţile nu aii t r e b u i t ă n u m a î d e s î r g u i n ţ a n o s t r â , c a s ă s e
facă, ci a u t r e b u i n ţ ă şi d e a j u t o r u l şi î m p r e u n ă l u c r a r e a luî
D u m n e d e u . P e n t r u a c e s t a şi r o d u r i p r e a c e s t e a le-a n u m i t ale
Sfîntuluî D u h , fiind-câ d e noî s e p u n e şi s e s ă d e ş t e s ă m e n ţ a
f a p t e l o r b u n e , c a r e e s t e b u n a s o c o t i n ţ ă şi p r o a l e g e r e a n d s t r ă ) . 8

Şi p u n e P a v e l maî î n t â î u p r e r ă d ă c i n a t u t u r o r b u n ă t ă ţ i l o r şi a

') Pentru acesta, acestaşî Apostol a cjis aiurea: „de se pute din partea
vostră cu toţî omenii să aveţîpace" (Rom. XII), precum este arătat du­
pre Icumenie că se întâmplă une orî a nu fi -cu putinţă acesta.
*)'Iar. ce este gâlceava şi întărîtarea am spus la Cap. XII al celei a
Ii-a către Corintenî la stih 20, şi vecjî acolo.
) Iar cum că nu numaî sfîrşitul virtuţilor şi al bunelor lucruri, ci şi
3

începutul lor se naşte din dumnecjeescul dar, vecjî la suptînsemnarea

cjicereî: „Că Dumnecjeu este'cela ce lucreză întru noî, şi pre a voi noî
şi prea a lucra" (Filip. II, 13). Dice însă Teodorit la tâlcuirea acestei cji-
cerî că: „De ar ti fost numaî ale trupului acestea (patimile, adecă cele
maî sus 4 ' ) trebuia a se arăta şi lucrările sufletului, ci nu le-a pus. ;
se

Arătat dar este că trup a numit pre cugetarea cea trupească adecă pre
1

pornirea sufletului cea spre maî reu, îar duh numeşte pre darul cel dat
pentru acesta şi rod al duhuluî numeşte pre dragoste, şi pre bucurie,
şi pre cele-l-alte, că acela cu sufletul împreună lucrând, fieşte-care din
acestea se isprăveşte".

— 271 —
v i r t u ţ i l o r , p r e d r a g o s t e , a p o î p r e b u c u r i e ; p e n t r u - c ă cela c e iu­
b e ş t e t o t - d e - u n a s e b u c u r ă , n u n u m a î c â n d i s e face b i n e d e
fratele s e u , ci şi c â n d d e c ă t r e el i s e face v r e u n r e u ; p e n ­
t r u - c ă c u mijlocirea d r a g o s t e i s o c o t e ş t e f â c e t o r d e b i n e al şeii
p r e c e l a c e îî face răii, şi s e b u c u r ă î n t r u D u m n e d e i i fiind-că
t d t e l e face şi le s u f e r e p e n t r u D u m n e d e u , şi p e n t r u a c e s t a s e
v e s e l e ş t e cu b u n a c o n ş t i i n ţ ă c e a r e ; şi îarăşî cel c e a r e d r a ­
g o s t e a şi b u c u r i a , a c e l a e s t e în p a c e c u sufletul şi c u i n i m a ;
p e n t r u - c ă nicî î n l ă u n t r u s e t u r b u r ă d e c u g e t ă r i , nicî d e o m e n i i
sau d e m o n i i cei c e p r e d i n afară î! s u p ă r ă . Şi d e s e î n t â m p l ă
a v r ă ş m a ş i p r e c i n e - v a a c e l a , c a r e l e a r e d r a g o s t e a şi b u c u r i a
nu v r ă ş m ă ş e ş t e p r e o m , ci p r e r ă u t a t e a o m u l u i , î a r p r e o m
îl I u b e ş t e c a p r e u n frate al şeii, şi p e n t r u folosul a c e l u î a a r a t ă
câ a r e v r a j b ă c u el, c ă c u v r a j b a s a c e a v ă z u t ă sâ-1 facă s ă
se îndrepteze ). 1

îndelunga răbdare, bunătate, facerea de bine, credinţa

blândeţea, înfrânarea.
î n d e l u n g a r ă b d a r e d u p r e a c e s t a s e o s e b e ş t e d e b l â n d e ţ â la
Sfînta S c r i p t u r ă , c ă c î : «Cel î n d e l u n g r ă b d ă t o r e s t e m u l t î n t r u
î n ţ e l e p c i u n e » , p r e c u m d i c e P a r i m i a s t u l (Pild. X I V , 3 1 ) , fiind-câ
n u d â în g r a b ă c u v i n c i o s ă p e d e p s ă c e l u i a c e g r e ş e ş t e , ci c u
z ă b a v ă şi cu î n d e l u n g a t ă v r e m e ; îar cel b l â n d i a r t ă d e s ă v î r ş i t
g r e ş e l a ce-î f a c ; p r e c u m Moîşi p e n t r u c a sâ e r t e d e s ă v î r ş i t gre-i
şela şi p r i h ă n i r e a c e o a făcut a s u p r a s a fratele s e u A a r o n şi
s o r a s a M a r i a m , p e n t r u a c e s t a s'a n u m i t m a î b l â n d d e c â t t o ţ i
o m e n i i p ă m â n t u l u i : «Şi a u g r ă i t , d i c e , M a r i a m şi A a r o n a s u p r a
luî M o î s i , p e n t r u f e m e e a luî e t i o p e n c a , p e c a r e o a l u a t Moîsi,
c â a l u a t f e m e e e t i o p e n c a , şi a d i s : a u n u m a î s i n g u r luî Moîse
a _ g r ă i t D o m n u l ? A i i n u a g r ă i t şi n o u e ? Şi a a u d i t D o m n u l .
Ş i o m u l Moîsi b l â n d forte fiind, m a î m u l t d e c â t toţî o m e n i i

.?)..Pentru acesta şi .dumnecjeescul Chrisostom tâlcuind cjicerea acesta

a luî Pavel cjice: „Vecjî, rogu-te, scumpătate de cjicere şi urmare de în­
văţătură: maî întâîu a rânduit pre dragoste şi, atuncea a pomenit de
cele-l-alte; a pus rădăcina şi atuncea a arătat rodul; a aşecjat temelia
. şi atuncea a adaus zidirea; dela izvor a început şi atuncea a venit la
rîurî, că nicî pricina bucuriei nu pote veni maî întâîu, de nu se va arăta
rădăcina dragostei, nicî cu bunătatea păceî putem a ne împletici, de nu
vom socoti maî înainte ca ale nâstre pre cele ale apr6peluî". Şi îarăşî:
„Dragostea este rădăcina, şi izvorul, şi maica tuturor bunătăţilor, fiind­
că, ca o rădăcină odrâsleşte nenumărate ramuri de faptă bună şi ca un
izvor revarsă multe ape şi ca maică înăuntru în smurile eî strînge pre
ceî ce alergă la dînsa". Drept aceea şi înţeleptul Pselos a cjis în stihu­
rile cele îambiceştî despre fapta bună şi despre răutate: „şi î-au isvor şi
împrejur curg că t6te virtuţile le strîng împrejur". Pentru acesta şi uniî
etimologhisesc numirea dragostei dela cjicerea „aduce", adecă stăpâneşte,
orî şi portă în sineşî pre tote faptele bune.

— 272.—
ceî-ce sînt p f e p ă m â n t » ( N u m e r . XII, 1), I a r b u n ă t a t e a e s t e
maî obştescă d e c â t facerea de bine (adecâ mal preste t o t cu-
p r i n d e t d r e ) , fiind-că b u n ă t a t e a D o m n u l u i e s t e î n t i n s ă p r e s t e t o ţ i ,
d u p r e ceea ce dice: «Bun este D o m n u l întru tote» (Psalm. C X L I V ,
stih. 4 ) . Iar f a c e r e a d e b i n e a D o m n u l u i n u m a i c e l o r v r e d n i c i l e
face b i n e , d u p r e c e a s c r i s ă : fă b i n e D o m n e c e l o r b u n i ( P s a l m .
C X X I V , s t i h . 4 ) ) . Iar c r e d i n ţ a , d i c e a i c e a A p o s t o l u l , n u p r e
1

c e a s i m p l ă , şi g o i ă c r e d i n ţ ă d i n a u d , ci p r e c e a t e o r e t i c e s c â şi
n u m i t ă î n i p o s t a t n i c ă ) şi c a r e e s t e d a r şi r o d al Sfîntulul D u h ,
2

c a r e s t r ă m u t ă m u n ţ i i , p r e c u m a dis D o m n u l , şi c a r e c r e d e fâră
î n d o i a l ă , c â c e l e n e p u t i n c î o s e la d m e n î , p u t i n c î o s e s î n t la D u m ­
n e d e i i . Iar în u r m a t u t u r o r s'a p u s înfrînarea, c a r e e s t e d e p ă r ­
t a r e , n u n u m a i d e m â n c ă r i l e şi b ă u t u r i l e c e l e î n d u l c i t d r e , ci şi
d e t o t alt c u v î n t r ă u şi l u c r u r ă u şi f a p t ă r e a ) . 8

23. împotriva acestora nu este lege..

P e n t r u c e "b dice a c e s t a a i c e a P a v e l ? G â sufletul cela c e a
d o b â n d i t p r e r o d u r i l e c e l e m a i s u s d i s e ale Sfîntulul D u h , a-
cela nu m a i a r e t r e b u i n ţ ă d e sfătuirile l e g e î , p e n t r u - c ă s ' a fă­
c u t m a î înalt d e c â t l e g e a . P r e c u m şi caii cel c e sînt Iuţi la
d r u m şi g r a b n i c i , a c e i a nu aii t r e b u i n ţ ă d e b i c î u şi d e b ă t a e
p e n t r u c a s ă u m b l e m ă i i u t e . N u l e p ă d ă nici a i c e a P a v e l p r e

- ) Intr'un glas tâlcueşte şi Mar. Vasilie pre bunătatea şi pre facerea

1

de bine în Hotar. 14 pre scurt, de unde şi Teofilact a tras tâlcuirea

acesta, cjicend Sfîntul Vasif.e: ...Maî lată socotesc a fi bunătatea întru
lucrarea celor ce au trebuinţă orî şi cum de dînsa, şi maî strînsă pre
facerea de bine, împreună întrebuinţând cuvintele dreptăţeî întru facerile
de bine.
*) Despre credinţa acesta înipostatnică vecjî la Cap.. V stih. 7 al celeî
II către Corintenî.
s
) Mar. Vasilie aşa hotărăşte pre înfrînare cjicend: „Hotărârea şi ca­
nonul înfrînăreî însă acesta este, ca nicî către hrană, nicî către reaua
pătimire a trupului a ne uîta, ci a fugirintru "âmendoue de nemesurare,
ca nicî mult îngrăşidu-se (trupul) -să se turbure, nicî făcendu-se bolnă­
vicios să se slăbescă dupre lucrarea poruncilor; că din amendâue acestea,
întocmai se face vătămare sufletului" (în Ascheticescul cuvînt). Vecjî însă,
iubitule, că Apostolul aicea a pus rodurîle acestea ale Duhuluî, pre unul
dupre altul, fiind-că virtuţile se spânzură una de „alta. Pentru acesta a
dis-Mar. Grigorie Nisa: „Dic încă şi ceî ce le-au cercetat cele de acest
fel, că virtuţile (adecă faptele cele.bune) nu se rump una de alta, nicî
este cu putinţă a se apuca cine-va de a virtute dupre amărunţitul cu­
vînt, şi a nu se atinge şi.de cele-l-alte; ci celuîa ce î-ar veni o virtute,
de nevoe urmeză şi cele-l-alte" (despre Feciorie Cap. XIV), pice încă şi
Mar. Macarie: „Cunoşteţî, Iubiţilor, că tote virtuţile sînt-legate u n a de
alta; căcî ca un duhovnicesc lanţ una de alta se atârnă: rugăciunea de
dragoste, dragostea de bucurie, bucuria de blândeţe, blândeţea de sme­
renie, smerenia de slujire, slujirea de nădejde, nădejdea" de credinţă, cre­
dinţa de ascultare, ascultarea de prostime" (Vor. 40 Cap. I).

— 273 —
Tom. IL lg.
l e g e c a p r e 6 r e a , ci o l a s ă ca p r e o m a î j o s i t ă d e c â t filoso-
fia şi d e c â t virtuţile, c a r e le d ă Sfîntul D u h ; şi a c e s t a e s t e u -
n i t ă cu c e e a c e d i c e
P a v e l a i u r e a : « D r e p t u l u i nu e s t e p u s ă
l e g e a » (I T i m o t . I, 9). C ă d e p r i s o s e s t e l e g e a la ceî c e i s p r â -
vesc fapta bună, d u p r e T e o d o r i t .
24. I a r c e î c e s î n t a î l u î C h r i s t o s t r u p u l ş î - a u r ă s t i g ­
nit î m p r e u n ă c u p a t i m i l e şi e u p o f t e l e .
C a curii a r fi dis c i n e - v a luî P a v e l : şi c a r e l e e s t e a c e i a ce,
a i s p r ă v i t ş i a, d o b â n d i t r o d u r i l e cele- d e m a l s u s ale Sfîntuluî.
D u h , c e l e - a i d i s , o fericite P a v l e ? L a a c e s t a d a r r e s p u n d e n d
d i c e , c ă le-au d o b â n d i t p r e a c e l e a , ceţ c e sînt aî luî C h r i s t o s ,
a d e c ă cel c e sînt a p r o p i a ţ i şi p a r t e a luî C h r i s t o s , p e n t r u - c ă a-
c e î a şi-au r ă s t i g n i t t r u p u l , a d e c â a u ' o m o r i t c u g e t a r e a t r u p u l u i (şi
nu s ' a u o m o r i t a d e c ă p r e sineşî, fiind-câ c u m d i c p ă r i n ţ i i , D o m n u l
v o e ş t e să fim n o i o m o r î t o r î d e " p ă t i m a ş i nu o m o r î t o r î d e t r u p ) ;
căcî s ă nu înţelegî aicea, c ă d i c e P a v e l p r e fiinţa şi firea tru-,
p u l u i , ci p r e c u g e t a r e a c e a t r u p e s c ă şi p ă m e n t e s c ă şi p ă t i m a ş ă ,
p r e c u m maî î n a i n t e a dis. D r e p t a c e e a nici p a t i m i l e ' p â r ţ e i ceiî
m ă n i i t o r e să fie vil î n t r u noî, nici/|:>oftele ş î î n d u l c i r i l e , ci şi
a c e s t e a şi a c e l e a î m p r e u n ă să fie ..răstignite şi o m o r î t e . S a u şi
p a t i m î p r o s t n u m e ş t e p r e faptele şi lucrările c e l e î n p â t i m a ş e ,
m ă c a r din m â n i e d e s'ar n a ş t e , m ă c a r din p o f t ă ' ) . D e c i n u d i c e
n u m a î să o m o r î m faptele şi lucrurile cele îrripătimaşe, ci şi pof­
t e l e şi plecările şi g u s t u r i l e cele c e s î n t în, i n i m ă , carî sînt în­
c e p u t u r i şi r ă d ă c i n i ale faptelor şi ale lucrărilor.
25. D e v i e ţ u i m c u ' D u h u l * c u D u h u l s ă ş i u m b l ă m .
F i i n d - c ă a d i s , c ă a t â t a e s t e p u t e r e a Sfîntuluî D u h , şi a c e s t -
fei sînt r o d u r i l e c e le d ă r u e ş t e , s ă v i e ţ u i m d a r şi noi hristianiî

') Iar Climent Stromateul.în Cartea a V-a a S'uptînchipuîrîlor, aşa tâl­

cueşte cjicerea acesta cjicend: „Apoî ca să nu cj'că: şi cine le face acestea?
Dice: Aceştia sînt carî le fac acestea, ceî ce pre trupul luî Christos, a-
decă trupul lor (că trup al luî Christos este triipul nostru) l-au răstig­
nit, şi ore-cum l-au omorît despre patimile cele trupeşti; şi nu numaî
trupul l-au răstignit spre a nu lucra patimile, ci şi pre înseşi patimile
le-au răstignit spre a nu se lucra de dînşiî". Insă dupre tâlcuirea acesta,
cjicerea „îar" este de prisos unde se cjice „îar ceî ce sînt aî luî Chri­
stos", ori şi aşa „ce cjice unul câte, unul felul virtuţeî?" Că sînt uniî
carî s'aîi răstignit pre sineşî, în cât a nu lucra eî patimile, au răstignit
încă şi patimile, atâta în cât a nu lucra ele întru dînşiî; asemenea este
cu aceea ce cjice: „Mie lumea s'a răstignit şi eu lumeî" (Gal. VI, 14);
Se înţelege dar acesta: „Iar Ceî" a ş a : aceştia sînt pre carî î-am cjis, carî
trupul luî Christos 1-aQ răstignit, şi eele-l-alte. pice însă şi sf. Chirii A-
lexandr. tâlcuind cjicerea acesta: „Că sfinţit cuvîincîosă este viaţa celor
în Christoş_şi afară de patimile cele trupeşti şi de necurăţia cea pămen­
tescă" (Cart. I din tâlcuirî). . .' "

— 274 —
{ntru D u h u l , şi c u s i n g u r D u h u l s e u m b l ă m , a d e c ă s a urmam şt
s ă n e î n d e s t u l ă m ; c ă a c e s t a î n s e m n e z ă d i c e r e a : «să u m b l ă m »
în d o c d e : s ă n e î n d e s t u l ă m c u p u t e r e a D u h u l u î , şi s ă r ă s t i g ­
n i m şi n o î t r u p u l n o s t r u î m p r e u n ă c u p a t i m i l e şi cu p o f t e l e ,
şi să n u c ă u t ă m a l t ă a d ă o g i r e d e l a L e g e a c e a V e c h e ; a ş a î n ­
t o c m a i t â l c u e ş t e d i c e r e a a c ă s t a şi î n ţ e l e p t u l F o t i e ,
2 6 . Să nu fim măreţi îndeşert, unii pre alţii întârîtând,
unii altora pizmuind. .,
, C.»'•"•aceste, ^vj&ţfe'#i$t& A p d s t o l u L . .că cei cţs a u fost a m ă g i t
p r e G ă l a t e n i , şi I-au\ i n d d p l e c a t a s e t ă î a î m p r e j u r , s ' a u p o r n i t
J

din Iubire d e s l a v a d e ş a r t ă ; p e n t r u - c ă a c e s t a e s t e î n c e p u t u l şi
p r i c i n a t u t u r o r r e l e l o r . I a r d i c e r e a : unii p r e alţii î n t ă r î t â n d , e s t e
când cine v a d i c e p r o t i v n i c u l u î şeii a c e s t e a : d e eşti p u t e r n i c
vin s ă facem a c e s t a . Iar fiind-că p i z h i a s e n a ş t e d i n s l a v a d e ­
şartă, p e n t r u a c e s t a A p o s t o l u l o p r e ş t e a c ă s t a ) . 1

C A P . VI.

1. Fraţilor, de va şi cădea vre un om în vre o gre­

şala, voî cel duhovniceşti îndreptaţi pre unul ca acela cu
duhul blândeţelor.
F i i n d - c ă î n t r e G a l a t e n î s e aflau m u l ţ i , carî a r ă t â n d u - s e c ă
c e r t a şi c a n o n i s e s c p r e ceî c e c ă d e a u î n p ă c a t e , îşî i z b â n d e a u
p a t i m i l o r şi ţ i n e r e ! m i n t e d e răii, c e aveaţi a s u p r a a c e l o r a , î n ­
d e m n a ţ i fiind la a c e s t a d e Iubirea d e s t ă p â n i r e ; p e n t r u a c ă s t a
P a v e l a i c e a d i c e , c â d e şi v a c ă d e a c i n e - v a , a d e c ă d e s ' a r r ă p i
şt s ' a r a m ă g i d e d i a v o l u l , şi b â n t u i n d u - s e şi l u p t â n d u - s e d e
dînsul a r c ă d e a în v r e u n p ă c a t , v o î c e i d u h o v n i c e ş t i î n d r e p -
taţi-1, a d e c â nu-1 p e d e p s i ţ i şi nu-1 c e r t a ţ i , ci î n d r e p t a ţ i - 1 c u d u ­
h u l b l â n d e ţ e l o r . Şi n u a $is: c u b l â n d e ţ ă , ci cu d u h u l b l â n d e ­
ţ e l o r , p e n t r u c a s â a r a t e cu a c e s t c u v î n t , c ă a î n d r e p t a c e î
d u h o v n i c e ş t i p r e p ă c ă t o ş i cu b l â n d e ţ ă , a c ă s t a e s t e p l ă c u t ă D u ­
h u l u i ' celui Sfînt. Şi p e l â n g ă a c ă s t a , p e n t r u ca s ă a r a t e , c â î n ­
s u ş i r e a d u h o v n i c e s c u l u i d a r e s t e , a î n d r e p t a p r e p ă c ă t o ş i cu
b l â n d e ţ ă . Şi T e o d o r i t a ş a t â l c u e ş t e d i c e n d : î n d r e p t a ţ i şi î n t ă r i ţ i
şi pliniţi c e a d e lipsă.
Păzindu-te pre sineţi nu cum-va sâ cadî şi tu in ispită.

>) Teodorit însă aşa tâlcueşte acesta cjicend: „Slava deşartă şi pizma
desbinarea aceea, le-a făcut, că pote ceî ce erau întăriţi în credinţa luî
Christos, adesea-orî prihănind pre ceî ce s'aii fost clătit din credinţă îî
îndemna pre aceîa spre prigoniri şi lupte. Pentru acesta sfătueşte Apo­
stolul pre ceî tari în credinţă să dea mână de ajutor celor ce s'au clă-
. tit în credinţă şi s'aii plecat la Legea Veche.
— 275 —
 P e n t r u a n u s e m â n d r i ceî c e î n d r e p t e z ă p r e aîtuî, p e n t r u
a c e s t a m a i î n a i n t e îl p ă z e ş t e p r e el A p o s t o l u l c u a c e s t e c u v i n t e .
V e d î , d i c e , şi t u , şi p ă z e ş t e - t e p r e sineţi, n u c u m - v a şi însuţi
s ă c ă d i în a c e l e p e c a t e şi p a t i m i a l e a c e l u i a p r e c a r e le în-
d r e p t e z l , p ă t i m i n d i s p i t ă şi r â s b o i u d e l a d i a v o l u l . C u c u t e z a r e
şi cu a r ă t a r e a d i s a c e s t a : «tu» p e n t r u c a s ă a r a t e c u d i c e r e a
a c e s t a p r e n e p u t i n ţ a o m e n e s c â , a d e c â nu c u m - v a să te ispiteşti
d e d i a v o l u l şi tu, o m n e p u t i n c i o s fiind, şi s c h i m b ă c î o s , şi s u ­
p u s în a c e e a ş i n e p u t i n ţ ă a fireî; p e n t r u a c ă s t a s ă c o m p ă t i m e ş t i
c u n e p u t i n c i o s u l f r a t e l e tăi) şi r ă n i t u l .
2. Purtaţi sarcinile Unul altuia. -
D e v r e m e c e cel c e e s t e o m n u e s t e c u p u t i n ţ ă a n u p ă ­
c ă t u i , p e n t r u a c e s t a s f â t u e ş t e a i c e a A p o s t o l u l a n u iscodi h r i s ­
tianiî, şi a c e r c e t a c u d e a m â r u n t u l g r e ş ă l ă l e fraţilor lor, ci a
le suferi, ca î a r ă ş î şi p r e ale lor g r e ş e l e s ă le s u f e r e alţiî').
Şi aşa sâ depliniţî legea luî Christos.
N u a d ' s ă pliniţi, ci s â depliniţî, a d e c â d e o b ş t e toţî voî
s

s â pliniţi l e g e a şi E v a n g h e l i a lui C h r i s t o s , s u f e r i n d unul p r e al­

tul şi p u r t â n d g r e ş e l e l e luî, a d e c â ori c a r e frate e s t e i u t e p o r ­
nit şi g r a b n i c la fieşte-ce l u c r u , sâ s u f e r e p r e cel i e n e ş şi ză­
b a v n i c ; a s e m e n e a şi fratele cel z ă b a v n i c s ă r a b d e m u l t a g r ă b i r e
a celuî i u t e , şi a ş a nicî cel i u t e v a p ă c ă t u i 'suferind z ă b a v ă fra­
t e l u i s ă u , nici cel z ă b a v n i c s u f e r i n d u - s e d e cel g r a b n i c . D e c i ; ;
cu u n c h i p ca a c e s t a d â n d m â n ă d e a j u t o r u n u l altuia, depli-,
niţl unul p r i n cel-l-alt l e g e a lui C h r i s t o s , căci f â c ă n d a c e s t a d e ­
pliniţî şi isprăviţi f a p t a b u n ă a c e e a , c e l i p s e ş t e d e l a fratele v o s ­
t r u , p u r t â n d şi s u f e r i n d m e t e h n a (defectul) a c e l u î a . î n c ă şi d u p r e
alt chip se înţelege a c ă s t a : că însuşire a d r a g o s t e i este a p u r t a
g r e u t a t e a u n u l a l t u i a , şi d r a g o s t e a îarăşî e s t e plinire a t u t u r o r
p o r u n c i l o r luî C h r i s t o s : « C â d e m ă îubiţî, d i c e C h r i s t o s , p o ­
r u n c i l e m e l e păziţi» (Ioan X I V , 15). Şi î a r ă ş î : « A c e s t a e s t e
p o r u n c a m e a c a s ă v ă Iubiţi uniî c u alţiî, p r e c u m v ' a m î u b i t
e u p r e voî» (Ioan X V , 12)").

') Iar Mar. Vasilie întrebat fiind ce este cjicerea „purtaţi sarcina unul
altuîa şi aşa veţî plini legea luî Christos?" Răspunde: „Greu, adecă sar­
cină, este păcatul şi trage pre suflet la fundul îaduluî; pre care să-1 ri­
dicăm unul al altuîa şi să cuprindern spre întorcerea dragosteî pre ceî
ce pecătuesc. Iar a purta este în loc de a ridica, obicinuită cţicere a se
întrebuinţa şi de ceî localnici, precum de multe; ori însumî dela mulţî
am aucjit, că legea luî Christos deplinim acelui 'ce a cjis: „Nu am ve­
nit să chem pre ceî drepţi, ci pre ceî păcătoşi lk pocăinţă", şi nouă le- •
gîuindu-ne, că de va greşi fratele teu, c j ' . mergi, mustră-1 pre el; de
ce

te va asculta al dobândit pre fratele teu" (Hotar. 177 pre scurt).

») Teodorit însă cjice: „Că lege a luî Christos a numit pre dragoste
Apostolul, căcî glas al luî Christos este acesta: „Poruncă nouă dau'vouă ;
— 276 —
 3- Că de se pare cuî-va a fi ce-va, nimica fiind, pre
sineşî se amăgeşte.
Iarăşi P a v e l a i c e a o b o r ă şi în p r ă p a s t i e a r u n c ă p r e m â n d r i e
şi p r e s l a v a d e ş a r t ă , p e n t r u - c u cu c u v i n t e l e a c e s t e a a r a t ă , c ă
c e l u î a c e i se p a r e a fi c e - v a m a r e , a c e l a nu e s t e n i m i c a ; p e n ­
t r u - c ă a r a t ă s e m n a r ă t a t al n e p u t i n ţ e i s a l e a c e s t a a s o c o t i , c ă
e s t e o r e - c a r e l u c r u m a r e , şi c u a c e s t a n u a m ă g e ş t e p r e alt
c i n e - v a d e c â t p r e sineşî.
4. Fapta sa însă cerceteze-o fieşte-carele şi atuncea nu­
maî întru .sineşî va avea laudă şi nu întru altul.
Cerceteze, dice, fieşte-carele f a p t e l e s a l e (că a c e s t a î n s e m ­
n e z ă d i c e r e a : c e r c e t e z e - o ) nu c u m - v a face faptele s a l e a c e s t e a
c u slavă d e ş a r t ă orî cu făţărnicie, saii p e n t r u vre u n alt o r e c a r e
sfîrşit şi p r a v ă ţ ( s c o p ) l u m e s c şi o m e n e s c şi nu p e n t r u s i n g u r
D u m n e d e i i ; şi a t u n c e a c â n d se va afla p r e sineşî n e v i n o v a t
d e a c e s t e a şi fără p r i h a n ă , s ă n u s e l a u d e î m p r o t i v ă celuî-l-alt
frate al s e u , ci d e e s t e a ş a neînfrînat "şi'.' p ă t i m a ş , şi n u p o t e
a-şî s m e r i c u g e t a r e a sa. aîbăşî m ă c a r l a u d a a c ă s t a s i n g u r î n ­
t r u s i n e ş î ; a d e c ă î n s u ş i c u sineşî a s e m e n â n d u - s e , s o c o t ă s c â - ş î
f a p t a s a c e a d e a s t ă - d î m a i b u n ă d e c â t c e a d e erl, şi f ă l e s c ă - s e
î n t r u b u n ă t a t e a sa. A c e s t e a î n s ă le d i c e
Pavel dupre c o m p o -
g o r î r e şi nu d u p r e a m ă n u n ţ i m e şi l e g i u i r e ; a d e c â f ă c e n d p o -
g o r ă m î n t la n e p u t i n ţ a G a l a t e n i i o r d i c e a c e s t e a , p e n t r u c a să
p o t ă cu a c e s t c h i p a t ă i a î n c e t î n c e t p a t i m a d e a s e l ă u d a
d e s ă v î r ş i t ; c ă cel c e o b i c î n u e ş t e a n u s e l ă u d a î m p r o t i v ă fra­
t e l u i şeii, p r e c u m fariseul s e l ă u d a a s u p r a v a m e ş u l u i , şi a c e -
lor-l-alţî o m e n î d i c e n d : « N u sînt c a ceî-l-alţî d i n d m e n î » ( L u c a
X V I I I , 11) a c e s t a în c u r â n d s e v a lăsa d e a s e făli şi î n t r u
sine-şî.
5. Că fieşte-carele greutatea sa va purta.
C e t e l u a d î t u h r i s t i a n e î m p r o t i v ă fratelui t e u ? ""Şi t e a î b î
p r e t i n e m a î m a r e decât, c e l a - l - a l t ? C â şi t u şi a c e l a v e ţ i p u r t a
s a r c i n i l e v o s t r e ; şi a t u n c i în d i u a j u d e c ă ţ e î s e v a c e r c a l u c r u l
al fieşte-căruîa, orî d e v a fi b u n , ori r ă i i ; în c â t , fiind-câ şi t u
aî s a r c i n i şi g r e u t ă ţ i d e p ă c a t e , n u t e l ă u d a c ă eşti m a l p r e
s u s d e c â t celâ-l-alt, nicî t e m â n d r i î n t r u sineţî p e n t r u f a p t e l e
c e l e b u n e c e Ie f a c i ' ) .
ca să ve îubiţî uniî pre alţiî" (ioan XIII, 34). Iar Coresie cţice: „Că-pur­
tăm greşela fratelui nostru, nu numaî suferindu-o, ci şi îndreptându-o
prin cuvînt, precum a 4< Ş* Mar. Vasilie, şi rugându-ne către D u m n e ­
s

cjeu pentru dînsul".

}) Dumnecjeescul Ieronim aicea se nedumereşte şi cţice: „Ca Aposto­
lul a cjis maî înainte; „purtaţi sarcina unul altuia", îar aicea cum cjice,
că fieşte-carele îşî va purta sarcina sa? Că, acestea..sînt împrotivă una
 6. Impărtăş6scă-se însă cel ce se învaţă cuvîntul de tote
bunătăţile cu cel ce învaţă.
A i c e a v o r o v e ş t e P a v e l p e n t r u î n v ă ţ ă t o r , şi d i c e c ă ceî c e se
î n v a ţ ă , t r e b u e a î m p ă r t ă ş i p r e î n v ă ţ ă t o r i i lor, n u c u u n l u c r u
b u n , ci cu t o t e c e l e b u n e , a d e c ă a d a lor şi m â n c ă r i , şi b ă ­
u t u r i , şi î m b r ă c ă m i n t e , ş l c i n s t e , şi d r a g o s t e , şi c e l e - l - a l t e ; fi­
i n d - c ă ceî ce s e î n v a ţ ă , m a î m u l t e î a u d e l a î n v ă ţ ă t o r i i lor d e
c â t e i ; căcî în locul c e l o r v r e m e l n i c e şi p ă m â n t e ş t i b u n ă t ă ţ i , c e
d a u lor>. eî p r i i m e s c .dela dînşiî. v e c î n i c e şi c e r e ş t i , p r i n învă-..
ţ â t u r a i o r -cea p e r e s e ă şi p r i n d u m n e d e e S c u
l c u v î n t . P e n t r u a-
c â s t a P a v e l lucrul a c e s t a î m p ă r t ă ş i r e şi cUminicaţie îl n u m e ş t e ;
p e n t r u - c ă î n t r u a c e e a ş i v r e m e c e d ă u c e n i c u l şi h r i s t i a n u l cela
c e s e î n v a ţ ă î n v ă ţ ă t o r u l u i săii, s e î m p ă r t ă ş e ş t e şi el. şi p r i i m e ş t e
d e l a învăţătorul său. P e n t r u ce pricină insă a rânduit Christos a
s e h r ă n i î n v ă ţ ă t o r i i d e l a ucenicii lor, c ă a dis c u m câ:, « V r e d n i c
e s t e l u c r ă t o r u l d e h r a n a sa» ( M a t . X , 10)? P e n t r u 4 p r i c i n i : în­
t â î u p e n t r u a nu s e m â n d r i m u l t î n v ă ţ ă t o r i i , ci a a v e a s m e r i t a
c u g e t a r e , fiind-că a u t r e b u i n ţ ă şi e i d e ucenicii l o r ; al d o i l e a
p e n t r u a s e î n d e l e t n i c i cu t o t u l u i tot.. î n t r u s i n g u r cuvîntul lui
D u m n e d e u şi la î n v ă ţ ă t u r ă , şi a nu r e s g â n d i şi a c h e l t u i v r e m e a
s p r e a p u r t a grijă p e n t r u h r a n a şi t r e b u i n ţ ă t r u p u l u i l o r ; al t r e ­
ilea c a u c e n i c i şi cei c e s e î n v a ţ ă , c u b u n a c u n o ş t i n ţ ă şi cu m u l -
ţ ă m i r e a c e a r a t ă c ă t r e î n v ă ţ ă t o r i i l o r , s ă s e î n v e ţ e a se face b i n e
m u l ţ ă m i t o r î şi c ă t r e ceî-l-alţî o m e n î ; şi al p a t r u l e a , c a înşişi u c e ­
nicii s ă n u s e r u ş i n e z e , d e a r fi s ă r a c j , -şi a r c e r e d e l a alţiî c e l e d e
t r e b u i n ţ ă ale l o r ; d e v r e m e c e înşişi î n v ă ţ ă t o r i i lor sînt a s e m e n e a
s ă r a c i , şi c e r d e l a alţii cela d e t r e b u i n ţ ă şi d e n e v o e .
7. N u ve amăgiţi, Dumnedeu nu se batjocureşte; c â
ori ce v a semăna omul, aceea v a şi secera.
8. Câ cela ce semenă în trupul său", din trup "va se­
cera stricăciune; îar cela ce sdmena întru Duhul, din D u ­
hul va secera viaţa vecînică ). 1

alteea. Deslegând însă nedumerirea, cjice: Că ceea ce a cjis, purtaţi sar­

cina unul altuîa, o a cjis pentru, vremea cea de faţă, că aicea se cuvine
se purtăm unul altuîa (adecă să suferim) greşela; îar acesta ce cjice a-
icea, o cjice pentru vecul viitor, că acolo fieşte-carele îşî va ipUrta sar­
cină sa, şi pre nimenea va avea ca să-1 ajute (la Coresie).
") Mar. Vasilie duh înţelege aicea pre Duhul cel Sfînt, dicend aşa:
„Asemenea încă am apucat a ţinea şi despre Duhul, că la multe locuri
se află pus cum este: „Că cela ce semenă, cjice, întru Duhul, din Du­
hul va şi secera viaţa vecînică" (Cap. V, despre Sfîntul Duh). Şi 'aces­
taşî sf. Părinte tâlcuind cjicerea aceea a luî Isâia: „Voîu trimite ca pre
nişte târâtore pre păment" (Isaia XVI, lj cjice: „Că cela ce semenă în;
trup, se asemeneză cu şerpele, carele s'a osîndit să mănânce păment
— '278 —
 Fiind-că d e multe ori urmeză de prihănesc mulţî p r e învă­
ţ ă t o r i i lor, c ă a r fi o m e n i d e v i a ţ ă r e a , ii t r e c c u v e d e r e a şi
nu-'I h r ă n e s c , nici îî ajută s ă r a c i fiind şi a v ă n d t r e b u i n ţ ă d e
a j u t o r ; p e n t r u a c e s t a P a v e l a dis m a î s u s d e s p r e a c ă s t a , c ă
a r e sâ d i c ă şi d e a i c e a î n a i n t e c â n d d i c e : «Iar f ă c e n d b i n e l e ,
să n u n e p a r ă răii», ci şi a c u m a i c e a a r a t ă , c ă ucenicii ş i h r i s ­
tianiî ceî c e s e î n v a ţ ă , s e c u v i n e a n u s e s c u m p i c ă t r e î n v ă ­
ţ ă t o r i i lor ceî c e ÎI-învaţă cuvlntaM-uî D u m n e d e i i , fiind-câ c h e l -
tuelile c e s e fac la aceîai'-Ş£>.|ap în l u c r u sfinţit şi d u h o v n i c e s c ;
ş i a s e m ă n â n d Apo-st§iul c h e l t u e j î j e ^ o r l l e - fac d r e - c a r î î a l u c r u ­
:

rile cele t r u p e ş t i şi l u m e ş t i , cu c h e l t u e l i l e a c e l e a c e le fac î n c e l e

sufleteşti şi d u h o v n i c e ş t i , d i c e , c ă d e - ' ţ î c h e l t u e ş t î , t u h r i s t i a n e ,
b o g ă ţ i a t a la t r u p , a d e c ă g ă t i n d m e s e şi m â n c ă r i şi b ă u t u r i şi
m e z e l ' c u r î p â n t e c e l u î , şi s ă m e n î b a n i î t ă i în b e ţ i e şi în d e s f ă ­
t a r e şi în m u l t e l e m â n c ă r i , s ă ştii c ă în d i u a m o r ţ e î t a l e veî
s e c e r a din s e m e n ţ a a c e s t a , s t r i c ă c i u n e şi p u t r e j u n e ; p e n t r u - c ă
a c e s t e a aii să s e s t r i c e şi aii s ă s e p u t r e z ă s c ă î m p r e u n ă c u t r u ­
p u l t ă u , şi n u n u m a i a c e s t a , ci şi în d i u a j u d e c a t e i veî s e c e r a
r u ş i n e , şi n e c i n s t e , şi m u n c ă . I a r d a c ă din p r o t i v ă veî c h e l t u i
b o g ă ţ i a t a î n t r u D u h u l şi p e n t r u suflet, s e m e n i a c e s t a î n lucru
, d u h o v n i c e s c , f ă c e n d m i l o s t e n i e la t o ţ î , şi v i e ţ u i n d v i a ţ ă c u în-
t r e g a î n ţ e l e p c i u n e , să' ştii c ă în d i u a j u d e c a t e i veî s e c e r a v i a ţ a
v e c i h i c ă . F i n d - c ă D u m n e d e u n u se î a în rîs, nicî s e a m ă g e ş t e ,
ci v a d a fieşte c ă r u i a d u p r e f a p t e l e luî, p r e c u m d i c e S o l o m o n :
« C e l a c e a făcut r ă s u f l a r e a t u t u l o r , a c e l a ştie t o t e , c a r e l e v a r ă s ­
p l ă t i fieşte c ă r u î a d u p r e lucrul luî» ( P i l d . X X I V , 12) P e n t r u a-
c e s t a , d i c e , m a î b i n e e s t e a c h e l t u i t u , h r i s t i a n e , b a n ' î t ă i în
l u c r u r i d u h o v n i c e ş t i , c u c a r e î m p r e u n ă s e c u p r i n d e şi a j u t o r u l
în totă viaţa luî, dacă cine-va remâne în păment, şi se asemăneză şer-
peluî, pentru care s'a cjis că păment veî mânca întru tote rji'ele tale"
(Facere III, 14). Acesta se trimite ca cele târâtore; şi păment mănâncă
cela ce semenă în trup, şi din trup seceră stricăciunea". Şi îarăşî aces-
tâşl tâlcuind acesta: „Şi se vor veseli înaintea ta, ca ceî ce se veselesc
în vremea secerişului" (Is. IX, 4) cjice: „Că ce semenă omul, aceea şi
v a secera; decî în diua răsplătire!, cel ce au priimit cuvîntul şi au fă­
cut rod, dupre analoghia celor ce aicea s'aii semănat de dînşiî luând
dela dreptul judecător răsplătirile, se vor veseli, ca ceî ce se veselesc în
vremea secerişului şi în ce chip se veselesc ceî ce împart prăzile; ceî
ce se veselesc în vremea secerişului, adecă, din ostenelele lor îşî au în­
ceputurile veselieî; îar ceî ce se îmbogăţesc din prăcjî, năpraznic priimesc
priiegîul bogăţiei". Şi tâlcuind încă cjicerea: „Norodul meu, ispravnicii
voştri vă spicuesc" (Is. III, 12) d i »Că ceea ce semăna omul, aceea
c e :

va şi secera, decî cela ce semăna întru Duhul cu îmbelşugare şi cu

vrednica de cuvînt împărtăşire milostenia, buna îndurare, rugăciune,
dreptate, lacrima neîncetată; acesta semănând cu lacrimi, cu bucurie va
secera, luându-şî mănunchile pocăinţei, ca să plătescă totă datoria isprav­
nicului" (adecă celuî rânduit asupra muncilor).

- 279 -
cel c ă t r e î n v e ţ ă t o r î şi î m p ă r t ă ş i r e a , d e c â t să-î c h e l t u e ş t î în
î n d u l c i r i l e c e l e t r u p e ş t i , c a r e n u n u m a î s e s t r i c ă e l e , ci şi t r u ­
p u l tăii îl s t r i c ă , şi s ă n ă t a t e a t a , p e n t r u - c ă din î n d u l c i r i şi din
desfătări, urmeză maî d e multe ori b o l e ale. trupului, d e multe
orî şi m o r ţ i î n c ă
9 . Iar binele fâcendu-1 să nu slăbim, câ în vremea o -
sebitâ v o m secera neostenind.
A c u m a i c e a m a i c u r a t a r a t ă A p o s t o l u l , c ă m ă c a r d e ş i a r fi
r ă i Omenii cei c e c e r m i l o s t e n i a n o s t r ă , n o i n u s e c u v i n e a
slăbi şi a n e p ă r e a r e u , a d e c ă s ă n e o s t e n i m d e a face b i n e
lor, d i ^ l
c n c m s
& c ă n u s e cuvine" a s l ă b i , a r a t ă c ă s e c u v i n e ' ş i
a d a m i l o s t e n i e , şi a o d a c u î n d e s t u l a r e şi în t o t ă v r e m e a .
A p o i fiind-că m a r e l u c r u s e c e r e s ă facă h r i s t i a n i î , a d e c ă s ă
m i l u i a s c ă şi c u î m b e l ş u g a r e şi t o t - d e - u n a ; p e n t r u a c e s t a , î n d a t ă
s p u n e şi c u n u n a c e a u s ă o ia, a d e c ă c ă v o r s e c e r a v i a ţ a v e c î n i c ă .
C u m î n s ă v o r s e c e r a a c ă s t a ? N e o s t e n i n d , a d e c ă fără a o b o s i şi
a suferi vre o o s t e n e l ă , ci a v e n d t o t ă o d i h n a , p e n t r u - c ă în v i a ţ a
a c ă s t a u r m ă d ă o s t e n e l i şi s u d o r i şi a r ş i ţ ă c â n d s e c e r ă c i n e - v a ,
iar în c e a - l - a l t ă v i a ţ ă , c â n d s e c e r ă c i n e - v a şi d o b â n d e ş t e b u n ă ­
t ă ţ i l e c e l e v e c î n i c e , nicî o s t e n â l â c a a c ă s t a s u f e r ă , ci a r e t o t ă
o d i h n a şi fericirea ) . a

>) Pentru-că din multă desfătare, ceî ce se desfâteză şi benchetuesc se

îngraşă forte, îar ceî graşi îarăşî şi cu multe cărnuri maî de grabă mor
N

decât ceî maî uscaţî. Pentru acesta a d j Ipocrat în • aforismestorile luî:

s

„Ceî graşi forte grabnici muritori se lac, maî mult decât ceî uscăţivi; şi
din protivă: din înfrînare şi din puţina mâncare se naşte sănătate şi
multă viaţă". Pentru acesta, îarăşî a djs acestaşî Ipocrat: „Maica sână-
tăţeî este - nesaţiul mâncăreî şi netrândăvirea ostenelilor". însemneză, că
cjicerea: „Că ceea ce ar semenă cine-va aceea va şi secera", o a luat
Apostolul dela Solomon, că cjice acela: „Cel ce semenă rele, reie va şi
secera" (Pild. XXII, 8).
) Iar Fotie cjicerea: „să nu-1 slăbim" o a tâlcuit cjicend neamorţînd,
!

nicî de facerile de bine depărtându-ne; căcî cununile sînt ale celor ce se

nevoesc până în sfîrşit. Şi Teodorit aşa tâlcueşte cjicend: „Nimic din cele
nepriincîose să nu curme osîrdia cea despre cele b u n e ; că fără de oste­
nelă vom secera cele semănate"; pentru acesta şi David cjice: „Mergând
mergeau, şi plângând aruncau seminţele lor, şi viind vor veni întru bucu
rie luându-şî mănunchile lor" (Psalm." CXXV, 8). Dice încă şi ava Maca-
rie Eghipteanul: „Că cela ce sădeşte vie maî înainte de a începe lucrarea,
are bucurie întru sine-şî şi nădejde, şi maî înainte, vesteşte în minte de
pivniţă (adecă punere de boloboce) şi hotărăşte venituri, şi aşa aşteptă
lucrarea, că nădejdea şi aşteptarea îl face pre el a lucra cu osîrdie, şi de
o dată multe cheltuelî împrăştie din casă; asemenea şi cel ce zideşte casă,
şi cel ce ară maî întâîu din cele ale sale multe împrăştie, pentru nădej­
dea viitorului venit; aşa şi aicea, de nu va avea cine-va înaintea ochi­
lor seî pre bucuria şi pre nădejdea, .cum că are să dobândescă^ izbăvire
şi viaţă, nicî o dată va priimi a suferi necazuri, nicî greutatea şi calea
cea strimtă" (Vor. 26, cap. V).

- 280 —
 10. Deci dar, până ce avem vreme, sâ lucrăm binele
către toţi, şi mai ales către aî noştri ceî de o credinţă.
P r e c u m n u t o t ă v r e m e a e s t e î n d e m â n a t i c ă şi b u n a d e a s e ­
m ă n a c i n e - v a : «că v r e m e , elice, e s t e d e a s ă d i » (Eclisiast. III, 2 ) ,
a ş a nri f i e ş t e - c a r e v r e m e e s t e i s c u s i t ă şi b u n ă p e n t r u a m i l u i .
S i m ă r t u r i s e s c a c ă s t a fecîorele c e l e 5 n e b u n e , carî c ă u t a u s ă
p u e u n t - d e - l e m n în c a n d e l e lor, a d e c ă s ă facă m i l o s t e n i e în
v r e m e a î n v i e r e ! , a s e m e n e a şi n e m i l o s t i v u l b o g a t u l a c e l a , c e s e
p r ă j e a în t i g a e a g h e e n e i , c a r e l e c e r e a d e l a A v r a a m a s e î n -
t d r e e îarăşî în , l u m e a acesta,,, p e n t r u . c a s ă facă faceri de. b i n e ;
şi nici a c e l e a aii aflat c e d o r e a u , nicî a c e s t a ; p e n t r u a c ă s t a p o ­
r u n c e ş t e a i c e a A p o s t o l u l , c ă p â n ă c â n d n e aflăm în v i a ţ a a-r
c a s t a , şi a v e m v r e m e , s e c u v i n e s â l u c r ă m b i n e l e , a d e c ă s â fa­
c e m m i l o s t e n i e şi faceri d e b i n e , şi n u n u m a i sfinţiţilor p r o p o -
v e d u i t o r î şi î n v ă ţ ă t o r i l o r n o ş t r i , ci şi d e o b ş t e t u t u r o r , şi Iu­
d e i l o r , şi Elinilor, şi n e c r e d i n c i o ş i l o r ; î n s ă n u s e c u v i n e s ă m i -
luim d e o p o t r i v ă p r e cei n e c r e d i n c i o ş i , şi p r e c r e d i n c i o ş i i h r i s ­
tianî şi c u a c e e a ş i m ă s u r ă d e m i l o s t e n i e , ci c r e d i n c i o ş i l o r fra­
ţilor n o ş t r i se c u v i n e sâ le a r ă t ă m m a î m u l t ă g a l a n t o n i e , şi milă,
că a c e s t a î n s e m n ă z ă d i c e r e a , m a î a l e s , c e o d i c e a i c e a A p o s ­
t o l u l . V e d i î n s ă , o c e t i t o r î u l e , c â şi cu a c ă s t a c e p o r u n c e ş t e
aicea, desparte p r e Galatenî d e smerirea Legeî Vechî, p e h t r u - c ă
L e g e a V e c h e p o r u n c e a E v r e i l o r , s ă m i l u i a s c ă n u m a i p r e ceî d e o
s e m i n ţ i e c u dînşiî: «Gă d e ş c h î d e n d , d i c e , vei d e s c h i d e m a n i l e t a l e
fratelui t ă u celuî s ă r a c , şi c e l u l a c e a r e t r e b u i n ţ ă , celuî d e p r e
p ă m â n t u l t ă u » (II L e g e X V , 2 1 ) . Iar d a r u l E v a n g h e l i e i , p ă m â n ­
tul şi m a r e a şi p r e t o ţ î s ă r a c i i ceî c e s î n t în l u m e , îî c h ă m ă la
m a s a m i l o s t e n i e i şi lâ î m p ă r t ă ş i r e , m ă c a r d e ş i n u cu u n a şi
aceeaşi meâurâ, p r e c u m am dis maî sus.

1 1 . Vedeţi cu ce fel de slove am scris vcoie cu mâna mea.

D u p ă c e a dis A p o s t o l u l p u ţ i n e c u v i n t e s p r e î n d r e p t a r e a m o -
ralurilor, iarăşi s e î n t o r c e la p r i c i n a c e a d e m a î î n a i n t e , c a r e
m a î m u l t î n t r i s t a p r e i n i m a lui, c ă a r a t ă c ă cu î n s e ş i fericitele
şi sfintele sale m â n i a scris t d t ă e p i s t o l i a a c e s t a , u n a a d e c â p e n ­
t r u ca s ă a r a t e c â a r e d r a g o s t e c u r a t ă şi a d e v ă r a t ă c ă t r e G a ­
l a t e n î , şi alta î n c ă , p e n t r u c a s ă o b ă r e p r e p u s u l c e a v e a i i a-
s u p r a sa, e i ; c ă d e v r e m e c e s e p r i h ă n e a u d e c ă t r e m i n c i u n o -
a p o s t o l i î şi a m ă g i t o r i i c e e r a u în G a l a t i a , c u m a l t e l e p r o p o v e ­
d u e ş t e î n t r ' u n l o c , şi a l t e l e î n t r ' a l t u l , p e n t r u a c ă s t ă a fost silit
a face m ă r t u r i e scrisă î n s ă ş î d e m â n a sa d e p r o p o v e d u i r e a sa
p r i n a c e s t a e p i s t o l i e . Şi a m dis c ă a scris fericitul P a v e l cu
m â n a sa t o t ă epistolia a c e s t a , p e n t r u - c ă c e l e - l - a l t e e p i s t o l i i le
d i c t â l u î a însuşi, şi le s c r i a u alţii, p r e c u m e s t e a r ă t a t d i n c e a

— 281 —
 c ă t r e R o m a n i , la al c ă r e e a sfîrşit scrie a ş a : « V ă î m b r ă ţ o ş e z eîi
T e r ţ i e , cel c e a m scris epistolia» ( R o m . X V I , 2 2 ) , şi o r a ţ i a c e a
d e d e d e s u b t o s c r i a c u m â n a sa, p r e c u m însuşi d i c e : î m b r ă -
ţ o ş a r e a (saii c u m aii cjis alţii, î n c h i n ă c i u n e a ) cu m â n a m e a a luî
K

P a v e l (I C o r . X V I , 2 1 ) ' ) . Iar d i c e r e a : «cu c e fel d e s l o v e » , c e

o cjice aicea^ n u a r a t ă că literile s c r i s o r i l o r luî P a v e l sînt m a r î
cu c â t i m e a , ci a r a t ă c ă sînt n e f r u m o s e şi n e t r e b n i c e , c a c u m
l e - a r dice aşa': v e d e ţ i ' c â , eu t o t e c ă n u .ştiţi, a s c r i e f r u m o s , şi
c u caligrafie., î n s ă pentru .rhulta v o s t r ă d r a g o s t e , m ' a m silit a
1

•' Vă' serie, "epistolie, cu." m â n ă : -mea. *). • • " •.

12, Câţi voesc a fi. cu obraz curăţ în trup, aceştia ve
silesc pre voî a ve taîa împrejur.
C â ţ i v o r să s e a r a t e , d i c e , aleşi şi l ă u d a ţ i t r u p e ş t e , a d e c ă
î n t r e o m e n i şi î n t r e Evrjsl (că n e c r e d i n c i o ş i i E v r e i o c ă r a i i p r e
hristianiî ceî ce c r e z u s e r ă din E v r e i , c ă au l ă s a t o b i c e î u r i l e p ă ­
:

r i n ţ i l o r l o r ) ; a c e ş t i a , d i c e , sînt c a r e ve silesc a v ă t ă i a î m p r e ­
j u r , şi prin t r u p u l v o s t r u , a d e c ă prir» t ă e r e a î m p r e j u r a v o s t r ă ,
s ă d e s v i n o v ă ţ e s c c ă t r e I u d e i şi ş e l a u d ă d e c ă t r e dînşiî, Ca n i ş t e
r i v n i t o r î şi a p ă r ă t o r i aî legeî. D i c e n d î n s ă P a v e l c ă îî silesc p r e
G a l a t e n I , a r ă t a cu a c ă s t a c ă G a l a l e n i i fâră . a v o i , o p ă t i m e s c
a c e s t a şi se t a e î m p r e j u r , şi d u p ă u r m a r e le. d ă p r i c i n ă a se
d e p ă r t a d e a m ă g i t o r i i a c e l a , fiind-că g r e ş e s c fâră a -voi.
Numai ca să nu se gonească pentru crucea luî Christos;.;
N u v ă silesc p r e voî, d i c e , n u m a î p e n t r ' i c a să s e l a u d e d e
n e c r e d i n c i o ş i i E v r e î , c a s ă vă i a î a ţ l î m p r e j u r , ci şi p e n t r u altă
p r i c i n ă î n c ă : a d e c ă , p e n t r u c a să nu s e g o n î a s c ă p e n t r u c r u c e a
lui C h r i s t o s şi p e n t r u c r e d i n ţ a în Christos.; c ă d e v r e m e x e a-
c e ş t î a , c e din E v r e î c r e d u s e r ă , c a l c ă c r e d i n ţ a c e a î n t r u C h r i s t o s
t ă i n d u - s e î m p r e j u r , p e n t r u a c ă s t a î n v a ţ ă s ă s e t a e î m p r e j u r şi
alţii, c a cu a c e s t c h i p să a l b ă şi p r e alţiî p ă r t a ş i aî t ă e r e î î m ­
p r e j u r , şi aî c ă l c ă r e i lor d e c r e d i n ţ a luî C h r i s t o s şi c a s ă n u
s e î n f r u n t e z e -singuri eî ) . s

îmbrăţişarea şi oraţia ce o scria fericitul Favel, era cuvîntul cel maî

de pre urmă, care obicînueşte a scrie maî în tote epistoliile sale, adecă
acesta: „Darul Domnului nostru iis.us Christos, cu voî, amin". Precum,
cjice Teodorit; care este asemenea cu aceea ce scriem noî acum la sfîr-
şitul scrisorilor ce trimitem: adecă „fiî sănătos", precum de multe orî
o am djs acesta. j 1

a
) însemneză însă, că şi cea către Filimon, totă? o a scris fericitele manile
luî Pavel, precum am cj's la tâlc. acsea, şt la pricina acestei epistolii.
') Teodorit însă aşa tâlcueşte cjicerea acestei: „Slava cea delar 6menî
vînîndu-o şi purtând grije de a lor siguranţie,' proaduc voue silnicesca
acesta înveţătară a tăereî împrejur, ca nu asemenea cu noî care propo-
yeduim pre Christos să se muncîască şi să se gonîască. 1

- - 282 —
 13- Că nicî aceştî ce se tae împrejur păzesc legea ), 1

ci vreau voî să ve tăiaţi împrejur, ca în trupul vostru

sâ^se laude.
N u n u m a i p e n t r u p l ă c e r e a o m e n ă s c ă , d i c e , ci şi p e n t r u iu­
b i r e a d e s l a v ă , a m ă g i t o r i i a c e i a v e î n v a ţ ă să v e t ă i a ţ i î m p r e ­
j u r , fiind-că a c e s t a n u o fac d e r î v n a legeî, nicî p e n t r u b u n a
c i n s t i r e d e D u m n e d e u , c b p e n t r u l a u d ă , ş i p e n t r u slava d e ş a r t ă ;
"că a c e s t a î n s e m n e z ă d i c e r e a : « C a să se l a u d e î n . t r u p u l v o s t r u > ,
a d e c ă , -ca.-, cu.' tâ"er§a. t f p p r j j p x ' a . .tEu'puluX-.yost^ţi',. eî -să s e l a u d e
câ s î n t î n v ă ţ ă t o r i ai v o ş t r i , şi c ă ' v e aii p r e voi Ucenici şi a s c u l ­
t ă t o r i la a c ă s t a .
14. Iar mie să nu-mi fie a me lăuda fără numaî în
crucea Domnului nostru Iisus Christos.
M i n c î u n o - a p o s t o l i î şi a m ă g i t o r i i d e n o r o d a c e î a , d i c e , s e la­
u d ă î n t r u t ă e r e a î m p r e j u r , lucru c e e s t e p r e a p r o s t şi s t r i c a t ,
îar m i e s ă n u - m i fie a m ă l ă u d a î n t r u nicî u n lucru a l t u l , a-
fară d e c r u c e a D o m n u l u î n o s t r u Iisus C h r i s t o s ) , c a r e c r u c e a
2

stricat p r e L e g e a V e c h e ; nicî s ă - m î fie a m ă l ă u d a î n t r u alta

fără n u m a î î n t r u c r e d i n ţ a iceluî r ă s t i g n i t . Şi nu a dis P a v e l ,
d u p r e d u m n e d e e s c u l C h r i s o s t o m , c ă eii n u m ă l a u d , saii eii
n u v b u i a m ă l ă u d a î n t r u a l t a , fără n u m a î în c r u c e a luî C h r i -

*) Căcî cum, cjice Teodorit, este cu putinţă aceîa a păzi legea, departe
de Ierusalim petrecând? Cum săvîrşesc sărbătorile, cum proaduc jertfele?
Cum de necuraţii atingendu-se, se stropeau ca să se curăţescă ?
' *) Pavel se laudă i n cruce,, cjice Coresie, prin credinţă adecă şi prin
dar, aducându-şî aminte de facerea de bine şi de îndreptarea ce a pri­
imit dela cruce, pentru-că prin cruce se cunoşte şi mărimea păcatului
şi mărimea dumnecjeeşteî îubirî de omenî, precum cjice dumnecjeescul
Chrisostom. Pentru acesta a cjis sfinţitul Avgustin că Pavel putea a se
lăuda întru înţelepciunea luî Christos şi întru puterea luî, dar se laudă
numaî întru cruce, prin carea înţeleptul cel dupre lume se dogoreşte şi se
ruşineză, şi Apostolul afla vistierie; că unde este smerenie, acolo s'a ară­
tat mărirea; unde era neputinţa, acolo s'a arătat putere; unde era mor­
tea, acolo viaţa. Iar dumnecjeescul Maxim a cjis: „Fiica luî Dumnecjeu
este crucea, şi pomenirea ceJor de sus şi stăpânirea cea asupra pati­
milor, adecă asupra mâniei şi asupra poftei, şi înstreinarea dela drago­
stea rudeniilor, şi a prietenilor, pentru iubirea cea către Dumnecjeu. ţ)ice
insa şi Avva Isaia că: „Crucea, stricarea a tot păcatului este". Şi cuv.
Marcu: „Totă virtutea sau fapta bună cruce este". Un ore-care tâlcuitor
însă neînsemnat al Evangheliei luî Mateî, aligoriceşte tălmăceşte la cruce
cjicerea aceea a Domnuluî, adecă: „Amin cjic voue, până ce va trece
ceriul şi pământul, o îotă sau o cirtă nu va trece din lege"; că îotă
însemneză pre lemnul cel drept stătător al cruceî, îar cirta însemneză
pre partea cea în curmeziş a cruceî; arată dar cu aceste cuvinte Dom­
nul, că taîna sa cea a cruceî, şrtteeât ceriul, este maî-stăruitore, şi decât
pământul maî stătătore, şi decât totă alcătuirea estimelor maî rămâitore
(la şirul tâlc. luî Mateî Cap. V, 18). ~~

- 283 -
s t o s , ci a c j i 's: a r m
*e s
n u - m î fie c â n d - v a a m ă l ă u d a î n t r u
a

alt c e - v a , fără n u m a î in c r u c e a luî C h r i s t o s , r u g â n d u - s e a d e c ă

cu a c e s t e c u v i n t e luî D u m n e d e u , s ă n u - ' î d e a luî a c ă s t a c â n d ­
va, şi d i m p r o t i v ă c h e m â n d a j u t o r u l lui D u m n e d e i i s p r e a i s p r ă v i
s ă s e l a u d e î n t r u s i n g u r ă c r u c e a . Cu c e c h i p î n s ă se l ă u d a ;
P a v e l în c r u c e ? Şi c u c e c h i p t r e b u e a s e l ă u d a şi f i e ş t e - c a r e
h r i s t i a n în c r u c e ? A s c u l t ă , a d e c ă d e v a s o c o t i şi va d i c e a ş a :
C h r i s t o s s t ă p â n u l a t o t e , p e n t r u m i n e n e t r e b n i c u l r o b şi v r ă ş ­
m a ş u l şi n e m u l ţ ă m i t o r u l a p ă t i m i t şi s'a r ă s t i g n i t şi a t â t a m u l t
m ' a i u b i t , în c â t s ' a d a t p r e s i n e ş î u n e i n e c i n s t i t e şi o s î n d i t e
morţi de cruce. D r e p t aceea care altă laudă este mie potri­
v i t ă , saii a s e m e n e a cu a c e s t a ? D e c i l a u d a lui P a v e l şi a fieşte-
c ă r u î a h r i s t i a n , e s t e c r u c e a , fiind-câ c u mijlocirea cruceî s e
a r a t ă d r a g o s t e a s t ă p â n u l u i C h r i s t o s c e a c o v î r ş i t o r e c ă t r e noî
r o b i i lui. Şi c a r e r o b n u s e l a u d ă şi n u s e c i n s t e ş t e c â n d s e
i u b e ş t e d e s t ă p â n n l | şeii? C u a d e v ă r a t f i e ş t e - c a r e r o b a c ă s t a o
a r e d e m a r e l a u d ă a s a , fâră a s e o s e b i v r e u n u l .
Prin care m i e l u m e a s ' a restignit şi eii l u m e î .
L u m e a aicea n u m e ş t e Apostolul p r e lucrurile cele lumeşti:
s l a v a , b o g ă ţ i a , " d e s f ă t ă r i l e , î n d u l c i r i l e şi cele a s e m e n e a . D e c î
a c e s t e a , d i c e , d e s p r e m i n e a u m u r i t şi îmi s î n t n e l u c r ă t o r e , ci
î m p r o t i v ă şi eii m ' a m făcut d e s p r e d î n s e l e m o r t şi n e l u c r ă t o r
lor, fiind-că s ' a f ă c u t o m o r î r e a î n d o i t ă , şi nici a c e l e a aii p u ­
t e r e a m ă t r a g e s p r e d r a g o s t e a lor, fiind-că sînt m o r t e m i e ,
nicî eii a m p u t e r e a l e pofti, fiind-că sînt m o r t d e s p r e e l e ) . 1

) Iar dumne4eescul Grigorie al Tesal. în Duminica IlI-a a postului,

l

tâlcuind acesta <\ice: „Dicerea. prin care mie s'a restignit lumea", arată
când noî ne depărtăm simţitoreşte de lume şi lăsăm bogăţia şi slava
şi îndulcirile, care este cu lesnire fieşte-căruîa a face. Iar acesta „şi eu
lumeî" arată când şi noî care ne-am depărtat de lume simţitoreşte, ne
vom răstigni lumeî şi cu socotinţă, adecă când vom lepăda din mintea
şi din inima nostră şi pre înseşi patimile şi pomenirile şi pofte lumeî
şi când nu ne supărăm de dînsele, care este maî cu anevoe decât cea
dintâîu; fiind-că mulţî şînt depărtaţi de lume cu trupul şi cu simţirile,
îar cu cugetarea şi cu mintea şi cu inima se află încă în lume, iubind
şi dorind îndulcirile lumeî. Acesta înţelege şi sf. Isaac întru cele ce djce:
„Lucrarea cruceî este îndoită, şi acesta către doimea fireî, ceea ce se
împarte în două părţi şi una adecă către a răbda necazurile trupului,...
şi se numeşte lucrare; îar cea altă întru lucrarea cea subţire a minţeî
se află, şi întru îndeletnicirea cea ~ dumnedeescă : încă şi întru stăruirea
înjugăcîuneî, şi se numeşte teorie; şi una, adecă lucrarea curăţeşte pre
partea sufletului cea pătimitore cu puterea rîvnet, îar cea-l-altă, pre lu­
crarea dragostei sufletului (Cuv. XXX, foea- 190)'. Pentru acesta şi d u m -
necţeescul Chrisostom d J »Că djeerea acesta a luî se cuvine a o avea
c e :

în gura sa fieşte-carele hristian, că acest-fel se cuvine a fi hristianul şi

glasul acesta a luî Pavel pururea să-l 4'că: „Prin care mie lumea s'a

— 284 —
 1 5 - Câ în Iisus Christos nicî tăerea împrejur pdte, nicî
netâerea împrejur, ci făptura nduă.
16. Şi câţî cu canonul acesta vor urma, pace preste
eî şi mila şi preste Israilul luî Dumnedeu.
Sâ nu-mî propuî, dice, tu o hristiane, evreeşte cugetătorule,
c a un l u c r u m a r e t ă e r e a î m p r e j u r , p e n t r u - c ă a c e s t a e s t e n e ­
t r e b n i c ă şi n i c î o p u t e r e a r e , p r e c u m nici n e t â e r e a î m p r e j u r
6 r e v r e o p u t e r e , şi a fi n e t ă e a t î m p r e j u r c i n e - v a , fiind-câ C h r i ­
s t o s p r e t o t e l e - a fâcut n o u î , şi p e n t r u a c e s t a c e r e d e l a n o î
hristianiî v i a ţ ă rwjuâ şi a l t a d u h o v n i c e s c a . P e n t r u a c e s t a v i a ţ a
c e a d u p r e C h r i s t o s a hristianilor s e n u m e ş t e f ă p t u r ă n o u ă , p r e ­
c u m în a l t l o c d i c e a c e s t a ş P a v e l : « d e e s t e v r e o fătură n o u a
î n t r u C h r i s t o s » (II C o r . VJ 11). F i n d - c â sufletele n o s t r e a l e
h r i s t i a n i l o r c e l o r c e n e - a m b o t e z a t , î n v e c h i t e fiind d e p ă c a t ,
s ' a u înoit p r i n sfîntul b o t e z în v i a ţ a a c e s t a , şi în c e a v i i t d r e s e
v o r "moi t r u p u r i l e n o s t r e şi s e v o r cinsti c u s l a v ă ») şi c u n e -
s t r i c ă c î u n e a înviereî. D e c i , câţi h r i s t i a n î r ă m â n î n t r u a c e s t c a n o n

răstignit, şi eu lumeî, că nimic decât omorîrea acesta este maî fericită,

(

că acesta este pricina fericitei vieţî" (în tâlc. Epist. acesteea).

Însuşî acesta cu dumnecjeescul Chrisostom maî şi Mar. Vasilie o dice:
„Că toţî hristianiî cu îndrăznela să cjică cuvîntul acesta: „Pentru care
de. nevoe este mie a mă curaţi de tote, atât de poftele diavolului şi de
răspândirile lumeî, şi de predanisirile omenilor şi de voile mele, măcar
de. s'ar părea omenii a fi maî cu bună faţă, şi că grăesc împreună cu
legea, şi măcar de ar face către puţină întârrjiere, din îndatorita sîrgu­
inţa cea prea îute a voilor luî Dumnezeii, ca ceî ce au mărturisit întru
botezul cel de acest-fel, că împreună s'au răstignit cu Christos şi îm­
preună au jnurit, şi împreună s'au îngropat, şi împreună s'au sădit, îm­
preună s'au sculat, aii îndrăznela cu adevărat a cjice: „Eu lumeî m ' a m
răstignit: şi^ cu mult maî înainte, diavoluluî, şi lumea mie, şi viez nu
de acum eu, ci viază întru mine Christos" (Cuv. despre, botez, cum se
boteză cine-va întru Evanghelie).
!) Pentru acesta şi Marele Vasilie proînsemnare cjice, că "este E v a n ­
ghelia a vieţeî ceiî din înviere; şi vecjî la suptînsemnarea rjicereî de maî
sus (II Cor. V, 17). Pentru acesta şi înţeleptul Teodorit cjice: „P^ăptură
nouă chîar numeşte pre prefacerea lucrurilor ce va fi dupre învierea din
morţî, că atuncea şi făptura se va slobocji de stricăciunea ce este p u s ă
asupră-î, şi firea omenilor se va îmbrăca cu nestricăcîune. Şi ore-care
închipuire a celor viitore, arată mântuitorul botez, că întru acesta ne
desbrăcăm de omul cel vechia şi sarcina păcatelor, lepădându-o ne îm­
brăcăm întru cel nou, şi. priimim Darul Sfîntuluî Duh. Decî nicî prea
sfîntul botez, nicî viaţa viitore ştie osebire de tăerea împrejur şi de ne­
tâerea împrejur. Iar Mar. Maxim aligoriceşte tâlcueşte acesta cjicend: „Cela
ce a vieţuit viaţa cea întru Christos a covîrşit pre dreptatea legeî şi pre a fi­
reî, care dumnecjeescul Apostol arătând cjice: „Că în Christos Iisus nicî tă­
erea împrejur este, nicî netâerea împrejur; prin tăerea împrejur adecă pre
dreptatea legeî ârătându-o., îar prin netăerea împrejur însemnând pre fi­
reasca lege cea de o potrivă" (Cap. LXII din suta II din cele teologhiceştî).

— 285 -
( a d e c ă d r e p t a r ) , şi în l e g e a vieţeî celei n o u l d u p r e C h r i s t o s , şi
s e î n t o r c d e c ă t r e v e c h e a t ă e r e î m p r e j u r şi n e t r e b n i c a , a c e ş t i a
vor dobândi pacea cea dela D u m n e d e u ; p e n t r u - c ă s'au slo-
b o d i t p r i n c r e d i n ţ ă d e p ă c a t e , c a r e fac p r e D u m n e d e u v r ă ş m a ş
a s u p r a n o s t r â . Şi a c e ş t i a v o r l u a I u b i r e a d e o m e n î şi mila d e
la D u m n e d e u ; p e n t r u - c ă n u v o r m a î fi urîţî d e D u m n e d e u , ci
s e v o r î m p r i e t e n i , şi s e v o r milui d e el, fiind-că D u m n e d e u s'a
î m p ă c a t c u dînşiî p r i n c r u c e şi prin D a r u l Fiîuluî s ă h lisus
C h r i s t o s j t n ş i ş î - a c e ş t i a în" sfîrşit "sînt şi s e . n u m e s c c h i a r şi c u
a d e v ă r a t I s r a i l ; p e h t f u - c ă sînt m i n ţ i cari v ă d "pre D u m n e d e u
p r e c u m d i n a c ă s t a s'â n u m i t Israil, şi p a t r i a r h u l I a c o v a c e l a :
« C â nu s e va m a î c h e m a , d i c e , n u m e l e teii I a c o v , ci Israil v a
fi n u m e l e t ă u , căcî aî p u t u t cu D u m n e d e u , şi c u o m e n i i p u t e r ­
nic veî fi» ( F a c . X X X I I , 2 6 ) . Şi câţi h r i s t i a n î n u sînt a c e s t - f e l
d u p r e c r e d i n ţ ă şi d u p r e viaţă, a c e ş t i a c u a d e v ă r a t n u sînt Israil,
ci m i n c i n o s s e n u m e s c Israil, m ă c a r d e ş i s e t r a g din n e a m u l luî
Israil; acesta dicere însă o a luat î m p r u m u t Pavel dela David
c e d i c e : « P a c e p r e s t e Israil» ( P s a l m C X X I V , stih 5 ) ) - 1

17. D e a c u m m i e , n i m e n e a n u - m î d e a o s t e n e l e .
A c e s t e a le d i c e d u m n e d e e s c u l A p o s t o l , n u c â s'a l e n e v i t şi
a o b o s i t ; c ă c i c u m o a r d i c e a c e s t a P a v e l , u n d e însuşi s f ă t u e ş t e
p r e T i m o t e î şi îl d i c e , să s t e a şi s e î n v e ţ e , şi c â n d află v r e m e
p o t r i v i t ă şi c â n d n u o a f i ă ? ^ « S t ă a s u p r a în v r e m e b u n ă , şi
fără v r e m e » (I T i m o t . I V , 2), ci le d i c e a c s t e a , u n a a d e c ă p e n ­
t r u - c ă v o i a s ă r ă m î e n e m i ş c a t e , şi d o g m e l e n e s t r ă m u t a t e ale
c r e d i n ţ e i , şi E v a n g h e l i a c a r e el le p r o p o v ă d u i a ; şi alta încă, p e n ­
t r u ca s ă nu m a i n ă d e j d u i a s e ă G a l a t e n i î a a u d i d e l a dînsul a l t ă
î n v ă ţ ă t u r ă , ci s ă a l b ă d e s ă v î r ş i t ă î n c r e d i n ţ a r e , c ă a c ă s t a e s t e
p r o p o v e d u i r e a lui. '
C ă eu r a n e l e D o m n u l u i lisus 'fire t r u p u l m e i i l e p o r t .
A c e l o r a , d i ) cari m ă p r i h ă n e s c c ă sînt f ă ţ a r n i c , şi c ă la
c e

a l t e p ă r ţ i p r o p o v e d u e s c t ă e r e a î m p r e j u r , a m s ă daii a c e s t a r ă s ­
p u n d e r e . C a r e ? R a n e l e şi p a t i m i l e şi p r i m e j d i i l e c e le sufăr
p e n t r u Christos; pentru-că acestea mărturisesc mai luminat de
•) Iar înţeleptul Fotie cjice, că amendoue stihurile acestea, adecă „nicî
tăerea împrejur pote, nicî netăerea împrejur,, ci făptura cea nouă, şi câţi
umblă dupre canonul acesta, pace asupra lor şi mjlă, şi preste Israilul luî
Dumnecjeu ". Acestea cjic, socoteşte Fotie câ Pavel le-a luat din cele ascunse
(apocrife) ale luî Moîsi, care în cj'ua de a'stă-cjî m i - s e află, precum şi
Apostolul Iuda din acelea a luat cjicerea: „iar Mihail arhanghelul când
vorbea cu diavolul pentru trupul iui Moîsi, hu '& cutezat a pune .asupra
lui judecata de blestem, ci a <jis: certe-te pre ţine Domnul" (iuda v. 9,
întreb. 172 din amfilohiceştî). Iar Teodorit canonr cjice că a numit pre
învăţătura cea de faţă, ca una ce drepe îrrjpodobeşte, şi nicî lipseşte ce-va,
nicî de -prisos are.

— 286 —
c â t t o t glasul .şi t r î m b i ţ a , câ eii n u le sufăr p e n t r u L e g e a
V e c h e , ci p e n t r u E v a n g h e l i a luî C h r i s t o s . N u a dis însă că a m
r a n e l e luî Iisus, ci c ă le p o r t , c a p r e o c u n u n ă d e b i r u i n ţ ă a-
d e c ă , şi c a p r e u n s e m n şi c o r o n ă î m p ă r â t ă s c ă , şi î n t r u a c e s ­
t e a m ă l a u d şi m ă m ă r e s c şi î n d r ă z n e s c in l u m e .
18. Darul Domnului nostru Iisus Christos cu duhul
vostru fraţilor; ..amin........... . :

C u r u g a a c e s t a , în sfîrşit, c e face penjlru G a l a t e n î , A p o s t o l u l

arată,, c ă t d t e c â t e . le-a d i ş £ e r t â t 6 r e î n e p i s t o l i a .acăsta, n u : i e - a ..
d i s d i n m â n i e şi d i n vrajbă, ci le-a dis "din d r a g o s t e . C u v i n ­
t e l e a c e s t e a î n s ă n u sînt n u m a î r u g ă , ci şi î n v ă ţ ă t u r ă , c a r e p e -
c e t l u e ş t e p r e t o t e c â t e a rjis, fiind-câ p o m e n e ş t e în c u v i n t e l e
a c e s t e a d e d a r u l c e l'au d o b â n d i t G a l a t e n i î , n u p r i n l e g e , ci
prin c r e d i n ţ a luî C h r i s t o s . Şi n u a dis: D a r u l luî C h r i s t o s s ă
fie c u voî, c i : cu d u h u l v o s t r u , p e n t r u c a să-i d e p ă r t e z e cu c u ­
vîntul a c e s t a d e l â c u g e t ă r i l e c e l e t r u p e ş t i , c a r e s î n t p r o t i v n i c e
d u h u l u i , şi p e n t r u c a să a r a t e l o r c â n u a u l u a t p r e D u h u l Sf.
d e l a l e g e , ci l-au l u a t d e l a D a r u l şi E v a n g h e l i a luî C h r i s t o s ,
şi câ l e g e a şi t ă e r e a î m p r e j u r n u p o t a păzi î n t r u dînşiî p r e
Sfîntul D u h , ci D a r u l şi c r e d i n ţ a lui D u m n e d e u , p r e c u m şi D a ­
rul luî C h r i s t o s a d a t d i n î n c e p u t l o r p r e Sfintul D u h . p i c â n d
î n s ă P a v e l G a l a t e n i l o r : fraţi, le-a a d u s a m i n t e d e s c ă l d ă t o r e a
sfîntuluî b o t e z , d i n c a r e c a d i n ţ r ' o m i t r ă a d o u a o r ă n e n a ş -
t e m şi n e f a c e m fraţî d u p r e d u h , şi fiî aî u n u i P ă r i n t e , aî luî
D u m n e d e u şi nu aî l e g e î . B i n e v o î a s c ă î n s ă D u m n e c j e u , c a şi
cu n o i cel, c e c e t i m şi a u d i m a c e s t e a , să fie D a r u l lui D u m n e ­
d e u v i e ţ u i n d d u h o v n i c e ş t e , să n u l e p ă d ă m sfinţenia D u m n e d e -
e s c u l u î D u h , şi c u r ă ţ i a cu n o r o i u l p ă c a t u l u i ; ci m a î a l e s sâ c r e ş ­
t e m s f i n ţ e n i a a c ă s t a m a î mult î n t r u noi, cu D a r u l D o m n u l u i
n o s t r u Iisus C h r i s t o s , c a r e l e a a r ă t a t n o u ă v i a ţ a c e a n o u ă şi
d u h o v n i c â s c ă , cu l e p ă d a r e a vieţeî c e l e i t r u p e ş t i şi v e c h i , c ă r u i a
s l a v a în vecurile vâcurilor, A m i n .
A c ă s t a c ă t r e G a l a t e n î s'a scris d e l a | R o m a .

i - 287 -
Tâlcuire la Trimiterea cea câtre Efesen! a Sfîntuluî Apostol Pavel, tâlcuitâ de
Teofilact Episcopul Bulgariei, şi tălmăcită din eline'scâ în cea prdstâ grecescâ
de fericitul întru pomenire monahul Nicodim Aghioritul, şi .
acum româneşte de smeritul V. P, M.

Pricina trimitereî ceiî câtre Efesenî ) dupre

l
Chrisostom,
Teodorit, Teofilact, Icumenie.

Efesul a fost 'mitropolia Asiei celei mici, şi shij ea mincinos ei

Zeoaeî Artemideî, a căreea era şi capiştea în Efes, cea prea
mare şi prea frumdsâ, cinstîndu-se de toţî Elinii, iar mai ales
de Efesenl ), pentru
2
care şi Efesul se numea cetatea Artemi-
dei şi a idolului ei celuî ce se numea Diopet, precum istorisesc
Faptele Apostolilor (Fapt. XIX). In Efes petrecea cea maî multă
vreme evanghelistul Ioan, întru care şi s'a sâvîrşit ). Şi 3
Pavel

l
) Trimiterea acesta s'a scris, dupre Meletie, în anul 27 dupre înain­
tarea Domnului (Tom. I al biser. istorii).
*) Capiştea Artemidieî a fost una din cele 7 minuni ale lumeî, care
s'a zidit cu cheltuiala a toteî Asieî celeî mici în vreme de 200 de ani,
precum foce Plinie. Era însă în lungime adecă de 425 de piciore, îar în
lăţime de 200; se întărea însă şi^ se rezema asupra a 127 de colane,
din care una fieşte-care din ele era de 60 de piclore înălţime, afiero-
site de un împerat (fiind-că în vremea aceea fieşte-care cetate se oblăduîa
de un ocârmtiitor, carele se numea împerat) şi fieşte-carele dintr'însele
era de multă cheltuială, şi meşteşugită de meşteri prea iscusiţi. Şi s'a
zidit capiştea acesta de vestitul arhitect Ktisiphoitt sau Krisiphont şi de
Metagheni fiîul luî S'a ars însă în diua când s'a născut Mar. Alexan­
dru. Un om prost, anume Erostrat a pus focul, carele pedepsindu-se pen­
tru ca sâ mărturisescă de unde s'a îndemnat a o arde, a răspuns că s'a
îndemnat pentru acesta, ca să lase numele seu nemuritor. Pentru aceste
Asia, pentru ca să zădârnicescă scopul luî Erostrat, a dat hotărîre cc
nimenea să cuteze a huli numele acesta. însă hotărîrea acesta a deştepta,
pre iscodirea omenilor şi a fâcut pre istorici a pomeni şi sus şi joi
în istoriile lor numele luî Erostrat.
*) însemneză, că Dumnecjeescul Chrisostom şi ucenicul seu Teodori
şi Teofilact câte trei într'o unire foc, că evanghelistul Ioan s'a săvirşit
adecă a adormit şi a murit în Efes; încă şi Policarp episcopul Smir­
nei, saii dupre alţii al Efesuluî, în scrisorea cea către Victor episco­
pul R o m e i , însuşi acesta o mărturiseşte dicend: „Că şi în Asia mici
marî stihii aii adormit, Filip a adormit în Ieropoli... încă şi Ioan, ceh
ce a cădut pre peptul lui Iisus carele s'a făcui', preot, purtând potcova
şi martor, şi înveţător acesta în Efes a adormit, măcar deşi Nichifo-,
Vlemid în oraţia ce-î face, manuscrisă, dice: că s'a înălţat sau—s'i
schimbat Evang. Ioan, fiind-că îndată scuturând stricăciunea s'a făcu
nestricat, şi acum viază. Insă schimbarea acesta se socoteşte ca mori
şi ca adormire, şi aşa s'a plinii amendoue cuvintele Evangheliei, cel

— 288 —
 în Rfes a lăsat inveţător şi arhiereu pre Timoteî; şi filosofii
Asiei ceî mai mulţi şi maî înţelepţi în Efes aii înflorit.
Deci, fiind-câ Efesul era aşa de mult dedat la religia Artc-
midei şi a celor-l-alţî demoni, şi fiind-că era bogăţii de atîţea
filosofi, pentru acesta şi Pavel a întrebuinţat multă osîrdie
pentru ca să scrie trimiterea acesta către credincioşii cei din
Efes, fiind-că \Efesenii erau mai înainte catihisiţi, pentru a-
ce'sta încredinţeză lor şi le arată noimele cele maî adânci şi
mai înalte ale credinţei, şi ale teologhieî, şi ale întrupeştei ico-
nomiî. Şi maî întâiu le scrie, câ taina credinţei hristianilor ,nu
estimai nou$, ci din început, şi- mai înainte de întemeerea lu­
meţ a fost &ţma voinţa lui Dumnedeii, a se întrupa Christos
pentru noi, şi noî a ne mântui. Pentru acesta scrie lor despre
chemarea neamurilor, pentru ca să le arate cum că dupre cu­
viinţă au credut în Christos şi că chemarea lor s'a făcut nu prin
om, ci prin lisus Christos Fiîul luî Dumnedeu, ca din acesta
să înţele'gă Efesenii, cum că cre$ind în Christos nu s'aii făcut
slujitori de omenî, ci s'aii făcut adeverat cinstitori de Dumnezeii.
Dice însă Pavel, cum că şi el de Dumnezeu s'a trimis pentru
ca să propoveduiască Evanghelia şi cum că purta grijă pentru
Efeseî; apoî sfâtueşte şi pre bărbaţi şi pre femei şi pre copii şi
pre stăpâni şi prz robi şi întrarmîndu-i pre ei ca pre nişte ostaşi,
şi îndemnându-i ca un bun voevod de oşti să se oştescă asupra
diavoluluî şi a demonilor luî, sfîrţeşte scrisorea pre care o scrie
din Roma, legat fiind. Deci multă luare aminte se cuvine să
avem şi noi carii o cetim, pentru ca să înţelegem tainele cele a-
dânci şi înalte ce sînt într'însa
despre acesta, adecâ acesta: „şi nu a 4is lisus pentru el că nu va muri"
şi acesta: „de va remânea acesta până ce voîu veni, ce-ţî pasă ţie?"
(Ioan XXI, 22).
l
) însemneză, că \trimiterea acesta este a un-spre-decea dupre rîndu-
îala vremilor, întru car ea Pavel a scris trimiterile sale, precum elice
Teodorit, adecă dupre cele doue către Tesalonichenl şi cele doue către
Corintenî, şi dupre cea întâia către Timoteî, şi dupre cea către Tit, şi
dupre cea către Romani, şi dupre cea către GalatenI, şi dupre cea că­
tre Filipisenî, şi dupre cea către Filimon. Dice însă Teodorit pre lângă
acesta, cum că cel întâîu Pavel a propoveduit în Efes mântuitorea pro­
poveduire şi nu teologul Ioan, precum şi istoria Faptelor învaţă. In
Efes a aflat Pavel pre ceî 12 ucenicî, pre ceî botezaţi numaî în botezul luî
Ioan, şi î-a botezat pre eî, dupre Teodorit. Doî anî a petrecut Pavel în
Efes, şi maî întâîu vorovea în sinagogurî; îar jiind-că Iudeii diceau
împrotivă, petrecea în şcola tiranului. Aflându-se Pavel în Efes, pîn-
zăturile (adecă tulpanele) şi pînzâturile (adecă şerveţelele sau încinge-
torile, dupre Isichie) ale luî, făceau minunî şi demonul sărind asupra
Mior luî Scheva a 4is: „pre lisus îl cunosc, şi pre Pavel îl ştiU, îar voî
cine sînteţî?" (Fapt. XIX, 14). Şi în Efes a ars cărţile cele vrăjitoreşti şi
fermecător eşti, al cărora preţ s'a încheiat în 50000 lei (Fapt. XIX, 18).

— 289 —
Tom. II. 19.
 TĂLCIMRE LA GEJl 6ATBE EFES8M
C A P . I.
APOSTOL, (ADECĂ. T E X T U L EPISTOLEI).
i. Pavel Apostolul lui Iisus Christos prin voea luî Dumnedqu.
TÂLCUIBE,
I a t ă a i c e a P a v e l a p u s p r e p r o p u n e r e a «prin» la D u m n e d e u
T a t ă l ; î n s e m n e z ă d a r a c e s t a , o c e t i t o r l u l e , p e n t r u A r i e n i , cari
d i c , c u m că F i î u l n u e s t e d e o fiinţă cu T a t ă l , ci zidire şi ar­
g a t al T a t ă l u i ; fiind-că E v a n g . I o a n la Fiîul a p u s nu p r e p u n e -
r e a «din» ci p r e c e a « p r i n » şi a d i s : « T d t e p r i n t r ' î n s u l s'a fâcut»
(Ioan I, 2) p e n t r u - c ă I a t ă , c ă şi P a v e l a c e s t a ş î p r e p u n e r e o a
p u s la D u m n e d e u T a t ă l .
Sfinţilor celor ce sînt ) în Efes, şi credincioşilor în Chri­
1

stos Iisus.
V e d î c â t ă a fost f a p t a b u n ă a v e c h i l o r hristianî, p e n t r u - c ă
P a v e l îî n u m e ş t e p r e el sfinţi, d m e n l l u m e ş t i , carî a v e a u femei,
şi c o p i i , şi c a s ă ; Iar a c u m nicî ceî c e l o c u e s c în m u n ţ î şi prin,
p e ş t e r i nu s î n t sfinţî c a 'aceîa. ,

') însemneză că, dupre Mar. Vasilie, în ore care prescrieri, nu se află
acesta: „în Efes" ci numaî apesta: „sfinţilo" celor ce sînt, şi credincioşi­
lor în Christos Iisus", că scrie sf. Părinte, aşa: „Fiind-că Dumnedeu
era şi adeverul şi viaţă, ceî ce nu erau uniţi cu Dumnedeu cel ce era
dupre credinţă, şi erau împrieteniţi cu neestimsa mincîuneî prin rătăci­
rea cea către idolî, potrivit, socotesc, pentru lipsirea adevărului şi pen-*
tru înstreinarea de la viaţă, s'a numit; că nu sînt. (că cjice, că Dumne­
zeu a ales pre cele ce nu sînt, adecă pre neamuri, I Cor. 2). Ci şi E-
fesenilor scriind celor cu curăţenie uniţi cu cela ce este (adecă cu Dum­
necjeu) prin cunoştinţă, î-a numit pre pi că, cu' deosebire sînt, cjicend:
„Sfinţilor celor ce sînt, şi credincioşilor în Iisus> Christos". Că aşa şrceî
maî înainte de noî au predanisit, şi noî întru cele vechî din prescrieri
;

am aflat" (Cuv. II împrotiva luî Evnomie) că ceî ce se cjic îdpH şi cjeî

aî neamurilor nu sînt, precum cjice leremia: „S'a. jurat întru ceî. ce nu
sînt dumnecjeî", şi Estir cjice: „ N u ' d a Doînne, 'scheptrul tău celor ce
nu sînt", şi Pavel încă: „Şi aţî slujit celor C 3 fireşte nu sînt Dumnecjeî";

— 290 —
 2. Har voue şi pace dela Dumnecleu Părintele n o s ­
tru şi dela Domnul lisus Christos.
A i c e a m a î întâiii d i c e : h a r , a p o î d i c e : d e l a D u m n e z e i i P ă r i n t e l e ,
p e n t r u c a s ă a r a t e c u a c e s t a c e m a r e i s p r a v ă a l u c r a t D a r u l lui
D u m n e d e u , a d e c â a face P ă r i n t e al n o s t r u p r e D u m n e d e u şi
p r e s t ă p â n u l a t o t e ; ci şi D o m n u l , a d e c ă F i î u l luî D u m n e d e u
p e n t r u h a r u l cel c ă t r e noî s'a f ă c u t l i s u s , şi...Chrjstpş; p e n t r u - c ă
d u p r e c e s ' a făcut o m s'a n u m i t lisus, a s e m e n e a s'a n u m i t şi
C h r i s t o s ( a d e c â u n s ) , p e n t r u - c ă a .uns p r e o m e n i r e -cu a - şa,
d u m n e d e i r e , d e s p r e c a r e v e d î -cap. I al c e l e i c ă t r e R o m . , s t i h
9 ; v e d î î n c ă şi stih 3 al c a p . I al celei I c ă t r e C o r i n t e n î .
3. Binecuvîntat e Dumne4eu şi Părintele Domnului nos­
tru lisus Christos.
I a t ă a i c e a a c e s t a ş A p o s t o l n u m e ş t e D u m n e d e u şi P ă r i n t e al
a c e l u i a ş i şi u n u i a C h r i s t o s . D u m n e d e u a d e c ă al luî, fiind-că s'a
făcut o m , î a r P ă r i n t e al luî, fiind-că e s t e D u m n e d e u C u v î n t şi F i i i .
Cel ce ne-a blagoslovit pre noî întru tdtâ blagoslove­
nia duhovnicescă.
Spre osebirea b l a g o s l o v e n i e ! E v r e i l o r , a p u s a i c e a P a v e l n u ­
m i r e a d u h o v n i c e s c ă , fiind-câ b l a g o s l o v e n i a E v r e i l o r e r a t r u p e s c ă
şi ş e făcea p e n t r u b u n ă t ă ţ i v r e m e l n i c e : « C ă v a b l a g o s l o v i D u m ­
n e d e i i , d i c e , p r e n a ş t e r i l e p â n t e c e l u î t e u » (II L e g e VII, 1 3 ) . « D o m ­
n u l v a b l a g o s l o v i t o t e l u c r ă r i l e m a n i l o r t a l e » (II L e g e X X V I I I ,
12). Iar b l a g o s l o v e n i a hristianilor e s t e t o t ă d u h o v n i c e s c ă şi s e
face p e n t r u b u n ă t ă ţ î v e c î n i c e , în c â t d e l a n o î hristianiî, nici u n
d a r l i p s e ş t e , fiind-că n e - a m făcut n e m u r i t o r i şi fiî aî luî D u m ­
n e d e i i , şi î m p r e u n ă m o ş t e n i t o r i aî lui C h r i s t o s ; şi p â r g a fireî
nostre, întru Christos se închină, d e t d t e cetele anghelilor.
Deci p e n t r u acesta cu d r e p t a t e a dis P a v e l că D u m n e d e u n e - a
b l a g o s l o v i t p r e n o i c u t 6 t ă b l a g o s l o v e n i a , fiind-că D u m n e d e i i
a d ă r u i t n o u ă t o t e c e l e d u m n e d e e ş t î şi d u h o v n i c e ş t i .
I n t r u cele cereşti.
C u a c e s t a d i c e r e , ca c u m a r t â l m a c i P a v e l , c u m şi î n c e
chip este duhovnicescă blagoslovenia hristianilor cea dela D u m ­
nedeii, p e n t r u a c e e a d i c e : «Intru cele c e r e ş t i » ; că blagoslove­
nia E v r e i l o r e r a p r e p ă m e n t u l a c e s t a , şi p e n t r u a c e s t a e r a t r u ­
p e s c ă ; «că d e v e ţ i voi, d i c e , şi m e v e ţ î a s c u l t a p r e m i n e , b u ­
n ă t ă ţ i l e p â m ă n t u l u î v e ţ î m â n c a » (Is. I, 19) ş i : « c â n d vel i n t r a
în p â m ă n t u l c e v a d a ţ i e D o m n u l , p ă m ă n t c a r e c u r g e m i e r e şi
l a p t e » (II L e g e X X V I I , 3 ) . I a r a i c e a î n t r u D a r u l E v a n g h e l i e i
şi «întru b l a g o s l o v e n i a h r i s t i a n i l o r , n u s e c u p r i n d e nici o b u n ă ­
t a t e p ă m ă n t e s c ă , ci t o t e sînt c e r e ş t i , p e n t r u a c ă s t a şi b l a g o s ­
l o v e n i a n 6 s t r ă e s t e d u h o v n i c ă s c ă , c ă s ă r a c i l o r a f ă g ă d u i t a li

_ 291 —
se d a î m p ă r ă ţ i a c e r î u r i l o r şi p l a t a c e l o r c e s e g o n e s c a r e a li
s e d a m u l t ă în c e r î u r i , d u p r e c e e a c e e s t e s c r i s : «Fericiţi ceî
s ă r a c i cu d u h u l , c ă a c e l o r a e s t e î m p ă r ă ţ i a c e r î u r i l o r » (Mat. V,
3), ş i : « b u c u r a ţ i - v ă şi vă veseliţi, c ă p l a t a v o s t r ă m u l t ă e s t e
în c e r î u r i » (tij. 1 2 ) .
I n Christos Iisus.
A d e c â prin C h r i s t o s Iisus s'a d a t d u h o v n i c ă s c a b l a g o s l o v e n i e
n o u ă h r i s t i a n i l o r , şi n u p r i n Moîsi, p r e c u m t r u p e s c ă b l a g o s l o ­
v e n i e s'a d a t E v r e i l o r ; d r e p t a c e e a noî hristianiî, nu î n ţ r e c e m
p r e E v r e i n u m a î d u p r e ; cei m e a b u n ă t ă ţ i l o r c e l e - a m luat, ci
î n c â şi d u p r e mijlocitorul b u n ă t ă ţ i l o r a c e s t o r a , c a r e l e e s t e C h r i ­
s t o s F i î u l luî D u m n e d e u .
4. Precum ne-a ales pre noî întru sineşî mal înainte
de întemeerea lumeî.
D u m n e d e i i , dice,' p r e c u m n e - a b l a g o s l o v i t p r e noî hristianiî,
p r i n Iisus C h r i s t o s a ş a şi p r i n a c e s t a ş C h r i s t o s n e - a ales a-
d e c ă p r i n c r e d i n ţ a n o s t r ă c e a î n t r u C h r i s t o s . N e - a ales î n s ă
m a l î n a i n t e d e a s e î n t e m e e a şi a s e zidi l u m e a , fiind-că din
î n c e p u t u l v e c u r i l o r s'a p r o h o t â r î t c h e m a r e a şi m â n t u i r e a n o s t r ă ;
şi -acăsta n u e s t e n d u ă , ci r â n d u i t ă şi h o t â r î t ă d i n v e c . P o t r i ­
vit î n s ă a dis m a i î n a i n t e d e î n t e m e e r e a , a d e c ă d e t e m e l i a lu­
meî, p e n t r u ca s â a r a t e cu d i c e r e a a c ă s t a , că din p u t e r e a luî
D u m n e d e u c a d i n t r u o î n ă l ţ i m e , s'a a r u n c a t şi s'a î n t e m e e a t
lumea, compogorîndu-se D u m n e d e i i din nemărginita înălţimea
m ă r i r e î s a l e , c a s ă z i d e s c â l u m e a . I a r d i c e r e a , n e - a ales, î n s e m ­
n e z ă t o t o d a t ă şi p r e i u b i r e a d e o m e n î a lui D u m n e d e u , şi
b u n ă t a t e a omenilor celor aleşi; pentru-că D u m n e d e u alege, nu
p r e t o ţ î d e o b ş t e , c i p r e a c e l a , c e îl c u n o ş t e c ă aii s ă s e facă
b i n e priimiţl şi a l e ş i ) . 1

Ca să fim noî sfinţi şi fără prihană înaintea luî.

P e n t r u a n u t e l e n e v i tu, o c e t i t o r i u l e , a u d i n d c â t e - a a l e s
D u m n e d e u , pentru acăsta Pavel dupre urmare a adaus aicea,
c â p e n t r u a c ă s t a n e - a a l e s D u m n e d e u , p e n t r u c a s ă fim sfinţi
şi fără p r i h a n ă , a d e c â n e v i n o v a ţ i şi n e p r i n ş i d e nicî o p a t i m ă ,

') Pentru acesta a cjis sfinţitul Avgustin (în Cap. XV) despre proho-
tărîrea sfinţilor, cum că alegerea celor prohotărîţî prin Christos s'a fâ­
cut ca prin unul ce a pătimit, îar Christos ca prohotărît curat pentru
dumnecjeesca iubire, de omenî. Uniî însă voesc; cum că şi angheliî în
treî feluri aii luat darul prin Christos: cu deplinătate, cu pîlduire şi cu
răsplătire; însă maî întâîu au luat darul omenii pentru care Christos s'a
răstignit, şi dupre urmare a luat şi Angheliî (dupre Coresie). Vecjî şi la
suptînsemnarea cjicereî „punerea de fiî noue o â dat întru Christos Iisus
maî înainte de aniî vecînicî" (II Tim. I, 9). Vecjî şi la sfîrşitul cărţeî ce­
lei sfătuitore către sfinţitul Mitropolitul Ioaninilor.
— 292 —
m ă c a r d e c e a m a î m i c ă ; şi p e n t r u c a să r ă m â n e m t o t - d e - u n a
în sfinţenia şi c u r ă ţ e n i a a c e e a , c e o a d ă r u i t n o u ă c â n d n e - a m
b o t e z a t , v i e ţ u i n d v i a ţ ă p l ă c u t ă luî D u m n e d e u şi î m b u n ă t ă ţ i t ă ;
p e n t r u - c ă sfînt e s t e cu a d e v ă r a t a c e l a c e a r e sfîntă c r e d i n ţ ă a
h r i s t i a n i l o r ; îar fâră p r i h a n ă e s t e a c e l a c e e s t e n e p r i h ă n i t d u p r e
v i a ţ ă ; î n s ă . ş i sfinţenia a c e s t a a c r e d i n ţ e i şi n e p r i h ă n i r e a v i e ţ e î
le c e r e D u m n e d e u să le a v e m , nu p r o s t şi c u m s ' a r î n t ă m p l a ,
ci î n a i n t e a lui, p e n t r u - c ă m u l ţ i s î n t c a r e î n a i n t e a o m e n i l o r s e
a r a t ă sfinţi şi neprihăniţii, p r e c u m eraii fariseii, î n s ă n u s î n t unii
ca a c e ş t i a şi Î n a i n t e a luî D u m n e d e i i ; p e n t r u a c e s t a şi D a v i d
d i c e : «DaJ>re c u r ă ţ e n i a m a n i l o r mele».- C a r e c u r ă ţ e n i e ? C e e a c e
e s t e acest-fel,, d i c S :
« î n a i n t e a o c h i l o r luî D u m n e d e i i » ( P s a l m .
X I V , 2 5 ) . Şi p r i n Isaia p o r u n c e ş t e D u m n e d e u a c ă s t a : « S p ă l a -
ţi-vă şi vă curăţifl, s c d t e ţ î v i c l e ş u g u r i l e d i n . s u n e t e l e v o s t r e , în
p r e j m a o c h i l o r m e i » ( C a p . I, stih 16).
5. Intru dragoste prohotârîndu-ne pre noî spre pune­
rea de fiî prin lisus Christos către sine.
Fiind-câ maî sus a dis Pavel, că D u m n e d e u ne-a ales p r e
n o î , cu c u v î n t u l a c e s t a a d a t a î n ţ e l e g e c i n e - v a , c u m câ n e - a
ales c a p r e n i ş t e aleşi p e n t r u fapta b u n ă a n o s t r ă ; î n s ă fiind­
că m â n t u i r e a n d s t r ă nu s e i s p r ă v e ş t e n u m a î d i n f a p t a b u n ă a
n o s t r ă , p e n t r u a c e e a a a d a u s a i c e a , c u m c â n e - a p r o h o t ă r î t cu
d r a g o s t e a , a d e c ă îubindu-ne p r e noî, p e n t r u Iubirea sa d e 6-
m e n î n e - a p r o h o t ă r î t . Şi d u p r e alt c h i p î n s ă s e î n ţ e l e g e a c e s t a ;
c ă a c r e d e noî şi a n e a p r o p i a d e C h r i s t o s , a c ă s t a e s t e is­
p r a v ă a p r o a l e g e r e î n o s t r e (cu t o t e c â a c e s t a e s t e t o t o d a t ă
şi i s p r a v ă a luî D u m n e d e u c ă n e - a c h e m a t p r e noî la c r e d i n ţ ă ) .
Iar a n e î n v r e d n i c i să n e f a c e m fiî aî luî D u m n e d e i i , d u p r e c e
am c r e d u t , a c e s t a e s t e î n s u ş i t ă i s p r a v ă a s i n g u r e i d r a g o s t e i şi
î u b i r e î d e o m e n î a luî D u m n e d e u . P e n t r u a c e s t a şi P a v e l a
a d a u s a i c e a şi a dis c a n e
p r o h o t ă r î t s p r e p u n e r e a d e fii.
_ a

C a r e p u n e r e d e fii? A c e e a a d e c ă c a r e s u e p r e n e a m u l d m e n i -
lor la D u m n e d e u şi îl face p r e a c e s t a î n s u ş i t al luî D u m n e ­
d e i i ; însuşi D a r u l a c e s t a s'a făcut n o u ă p r i n lisus C h r i s t o s ; c â
Părintele a d e c â ne-a prohotărît p r e noi, iar Christos ne-a adus
î n a i n t e a P ă r i n t e l u i , fiind-câ p r i n F i î u l s'a d ă r u i t n o u ă t d t e d u -
h o v n i c e ş t i l e b u n ă t ă ţ i , iar n u p r i n v r e u n r o b s a u s l u g ă ; şi fi­
lotimia d a r şi d a r u l a c e s t a , e s t e p e n t r u a c ă s t a m a i s t r ă l u c i t şi
maî de m a r e cuviinţă.
6 . Dupre buna voinţă a voeî sale, spre lauda slavei
darului seu.
Pentru acesta, dice, D u m n e d e u ne-a prohotărît pre noi spre
p u n e r e a d e fiî, p e n t r u - c ă o a voit a c e s t a şi m u l t o a poftit
— 293 —
(că a c e s t a î n s e m n e z ă b u n a v o i n ţ ă ) , c a c u a c e s t a să s e a r a t e
s l a v a d a r u l u i şi a facereî d e b i n e a s a l e ; d a r 6 r e şi D u m n e ­
d e u p o f t e ş t e slava, şi p e n t r u a c e s t a g r ă e ş t e a i c e a a ş a P a v e l ?
S ă n u fie! P e n t r u - c ă D u m n e d e u n u a r e t r e b u i n ţ ă d e slavă, ci
v o e ş t e a s e slăvi d e c ă t r e noî, p e n t r u c a maî m u l t să-1 îubirh
n o î p r e el, c ă cela c e s e m i n u n e z ă d e o r e - c i n e , şi l a u d ă fa­
c e r i l e d e b i n e , c e i s'a făcut luî d e c ă t r e acela, s e sileşte a n u
g r e ş i f ă c ă t o r u l u i , săii d e b i n e , şi d e c â t e brî. c i n e - v a M a d u c e
a m i n t e d e facerile d e b i n e l e , & p r i i m i t . c u a t â t a m â l -mult Iu*
b e ş t e pre acela...ce i % a f ă c j i t . D e c i b u r i a v o i n ţ a , . ^ d u p r e sf."
j
c

I o a n D a m a s c h i n e n u l ( C a r t . II, C a p . X L V I d e s p r e c r e d i n ţ ă ) , e s t e
v o e a luî D u m n e d e u c e a î n a i n t e p o v ă ţ u i ţ d r e ( a d e c ă c e a c h i a r şi
c u d i a d i n s u l ) , d e p i l d ă c e a m a i întâîu. v o e a lui D u m n e d e u e s t e , -
d e a n u p e r i v r e u n o m ; îar a d o u a şi u r m ă t o r e a v o e a luî
D u m n e d e u e s t e d e a p e r i şi a s e osîndi la m u n c ă ceî c e d e
sineşî s e fac r ă i , c ă D u m n e d e u v o e ş t e , c a cel c e e s t e d r e p t ,
a s e m u n c i cei r e i ; d e c i b u n a v o i n ţ a luî D u m n e d e u e s t e v o e a
c e a c h î a r şi cu d e a d i n s u l c a r e e s t e din sineşî, şi din b u n ă t a t e a
s a Iar v o e a c e a a d o u a şi u r m ă t o r e a a lui D u m n e d e u s e n u ­
m e ş t e d e p ă r t a r e a , c a r e s e p r i c i n u e ş t e din r ă u t a t e a n o s t r ă , a-
d e c ă din p r o a l e g e r e a n o s t r ă c e a î n r ă u t ă ţ i t ă .
Intru carele ne-a hărăzit pre noi întru- cel iubit.
Nu a d i s c
&n e _ a
dăruit, c i câ ne-a hărăzit, a d e c ă c u m
N

c ă n e - a f ă c u t p r e noî m a i c u h a r , a d e c ă p r e a cu h a r şi p r e a
i u b i ţ i ' ) ; şi p r e c u m d e p i l d ă d e a r l u a c i n e - v a p r e u n b ă t r â n
plin d e r î e şi d e r a n e din c a r e a r fi u s c a t şi s t r i c a t , şi p e n t r u
a c e s t e a t d t e sluţit fiind, a p o î î n d a t ă l-ar face p r e el t î n ă r şi fru­
m o s făcându-1 p r e el c u h a r , şi u m p l â n d u - 1 d e t o t e d a r u r i l e şi
b u n ă t ă ţ i l e ; — c u u n c h i p c a a c e s t a şi D u m n e d e u a făcut, p e n ­
t r u - c ă l u â n d u - n e p r e n o i d m e n i i ceî c e e r a m plini d e t o t ă g r o ­
zăvia şi sluţia şi b o i a şi d e b e t r â n e ţ e l e p ă c a t u l u i , n e - a a r ă t a t
t i n e r i şi p r e a cu h a r , şi p r e a frumoşi, p e n t r u a c ă s t a a dis D a v i d
d e s p r e f r u m s e ţ e a şi p o d o b a a c ă s t a , căfee Biserică, şi c ă t r e fi­
e ş t e - c a r e s u f l e t : « a s c u l t ă fiică şi v e d i -şi « i ţ ă p r e n o r o d u l t ă u şi
c a s a p ă r i n t e l u i t ă u , şi v a pofti î m p ă r a t u l f r u m s e ţ e a t a » ( P s a l m .
X L I V , stih. 1 2 ) . N e - a h ă r ă z i t p r e n o i î n s ă P ă r i n t e l e î n t r u cel
i u b i t al s ă u , a d e c ă p r i n iubitul s ă u F i u Iisus C h r i s t o s ) . 2

.') Cu conglăsuire tâlcueşte cjicerea acesta şi Teodorit,

*) Că aşa 1-a mărturisit Părintele seu, adecă iubit, r ' â t la lordaţh dj^
când: „Acesta este Fiîul meu cel îubit, 'întru carele; a'm bine voit" (Mat.
III, 17), cât şi în muntele Taboruluî, cjicend: „Acesta este Fiîul meu cel
îubit întru carele am bine-voit, pre acesta, să'ascultaţi" (Mat. VII, S). Acest
nume însă şi purtătorii de Dumnecjeu prorocii,; Fiîuluî luî Dumnecjeu îl
potrivesc, că David djce: „Cântarp*desprecel î^bct" (asupra P-ralm. XLiVl.
— 294 —
 7- Intru carele avem izbăvirea prin sângele luî, lăsa­
re,?, picatelor.
I n t r u cel Iubit, d i c e , F i u al luî D u m n e d e u a v e m i z b ă v i r e a ;
şi c a r e e s t e i z b ă v i r e a a c e s t a ? E s t e l ă s a r e a şi e r t a r e a p ă c a ­
t e l o r n o s t r e . D a r c u m şi c u c e c h i p s e face e r t a r e a a c e s t a ?
P r i n s â n g e l e luî, c ă p e n t r u a c e s t a e s t e d a r u l a c e s t a m a î înfri­
c o ş a t d e c â t t d t e , căcî p ă r i n t e l e j u n g h i i n d p r e fiîul s ă u cei u -
nul n ă s c u t şi î u b i t , a d a t s â n g e l e p r e p r e ţ d e r ă s c u m p ă r a r e )<
J

Şi aşa n e - a m . i z b ă v i t p r e noî d e - p ă c a t e şi ne-a s l o b o d i t d e .

t i r a n i a m o r ţ e î şi a d i a v o l u l u i . Ve^I î n s ă , jo cetitorîule, c â .darul"
;

care tâlcuind cel mult întru cele dumnecjeeştî Vasilie: „Voîu povesti dar
ţie, 4ice, pre cel îubit, pre cine ore-care îl rţice cuvîntul a fi, orî şi maî îna­
inte de,cuvintele mele, îl ştiî aducendu-ţî aminte de glasul cel din E v a n ­
ghelie? „Acesta este Fiîul meu cel îubit, pre acesta să-'l ascultaţi"; ca
îubit Tatălui, adecă ca unul născut; îar zidireî îarăşî ca părinte iubitor de
omenî şi bun apărător; acesta însă este cu firea şi îubit, şi bun, căcî bine
a hoţărîtore-care acum (adecă Aristotel Nicomah 1) bun a fi, care pre tote
le lasă. Şi îarăşî acestaş David 4*°^ „împăratul puterilor al celui îubit"
(Psalm. LXyiI, 13). Iar Isaia <\ice: „Cânta-voîu dar celui îubit cântarea
iubitului meu" (Cap. V, stih 1). Iar Ieremia 4ice: „Plângerea Iubitului fă-o
ţie-ţî" (Cap. VI, stih 26). Dice însă şi sf. Isac: „Cucerindu-se de faţa celui
îubit, urmeză smerenia" (cuv. II, foea 12). Iar Teodorit pre fiîul cel îubit
îl tâlcueşte în loc de adevărat, şi vecjî la suptînsemnarea cjicereî: „Şi
ne-a mutat la împărăţia Fiîuluî dragostei sale" (Col, I, 13).
l
) Nedumerire este, cum scrie aci sfinţit. Teofilact, cum că a dat părin­
1

tele sângele fiîuluî seu preţ şi răscumpărare? Căcî cuî 1-a dat acesta?
Diavoluluî, carele ne stăpânea pre noî robiţii? Dar Teologul Grigorie
acesta nu o priimeşte, 4icend: „Că de 1-a dat( acesta celuî viclean, vaî de
.,ocară! De nu ne-am izbăvit de Dumnecjeu numaî, ci şi pre însuşi Dum­
necjeu tâlharul îl îa preţ de izbăvire, şi plată aşa de maî pre sus de
"fire, pentru tiranisirea luî, de carele era cu dreptate şi pre noî a ne cruţa"
(Cuv. la paşti). Deci, precum voeşte acolo teologul, sângele fiîuluî seu,
tatăl l-'a luat, nu cerendu-1 acesta dela fiîul, nicî trebuinţă avend, ci
pentru iconomie şi pentru-că se cuvenea a se sfinţi firea omenescă cu
sângele luî Christos, şi aşa a ne izbăvi însuşi Dumne4eu Părintele de
tiranisirea diavoluluî, biruindu-1 pre el cu sila, ca pre un tiran, prin mij­
locirea Fiîuluî. Intr'acest chip se cuvine să înţelegem aicea, cum că Pă­
rintele lui-şî a dat pre sângele Fiîuluî său, adecă cum că însuşi Dum­
nedeu Tatăl }-a luat, şi aşa ne-a izbăvit pre noî de tirania diavoluluî.
însuşi acesta o 4 Şi înţeleptul Fotie: „Dumne4eu Părintele priimeşte
i c e

sângele Fiîuluî său, pentru .darul celuî ce a eşit (adecă pentru dragos­
tea sfîrşituluî şi a mântuire! omenilor, care s'a pricinuit prin sângele
fiîuluî seu). Iar vicleanul cuteza adecă, şi nădăjduia să-l îa, a lut însă
pre stricarea tiraniei sale în locul aceştia, şi rana ce ne aşteptata şi ne
tămăduită care şi prepuind-o şi împreună a sărit asupra cruceî, şi tot
O dată şi se sfia, şi s'a depărtat d e l a pornirea luptăreî cu Dumnedeu"
(întreb. 23 din Amfiloh). Iar la câte trebniceşte plata izbăvire!, ve4î supt­
însemnarea cjicereî: „Cel ce s'a dat pre'sine-şî plată de izbăvire pentru
totî" (I Timoteî, II, 6).

— 295 —
a c e s t a e s t e m a l m a r e î n c ă şi d e c â t însăşî p u n e r e a d e fiî, c a r e
o a d ă r u i t n o u e D u m n e d e u , a d e c ă a n u s e s c u m p i şî a n u
c r u ţ a p r e fiîul c e l d u p r e fire, şi u n u l n ă s c u t , p e n t r u n o i ; p e n ­
t r u a c ă s t a şi A p o s t o l u l , d u p r e c e a d i s a c e e a , a p u s a c ă s t a
m a î m a r e , î n c e p â n d d e l a c e l e m a i m i c i şi s u i n d u - s e c ă t r e c e l e
mai marî.
D u p r e b o g ă ţ i a darului s ă u c a r e a prisosit întru noî.
A c ă s t a , cjice, a n e r ă s c u m p ă r a p r e n o i P ă r i n t e l e c u î n s u ş î
s â n g e l e i u b i t u l u i s ă u F i u , o a fâcut d u p r e b o g ă ţ i a d a r u l u i s ă u .
V e d i î n s ă covîrşirile c e le scrie a i c e a P a v e l , c ă l e - a î n t r e b u i n ­
ţ a t D u m n e d e u ; d i c e , c ă a d a t n d u e D u m n e d e u b o g ă ţ i e şi n u
p r o s t b o g ă ţ i e , ci b o g ă ţ i e a luî D u m n e d e u ; şi n u p r o s t a luî
D u m n e d e u , ci a D a r u l u i lui D u m n e d e u ; şi n u p r o s t a D a r u l u i ;
ci a D a r u l u i a c e l u i a , c a r e l e a p r i s o s i t întruţ n o î , a d e c â c u î m ­
b e l ş u g a r e şi c u î n d e s t u l a r e s ' a r e v ă r s a t .
8. Intru t6tâ î n ţ e l e p c i u n e a şi p r i c e p e r e a , a face cunos­
c u t ă n d u e taina voel sale.
A d e c ă a r e v ă r s a t d a r u l şi 1-a p r i s o s i t î n t r u n o i , c a f â c â n d u - n e
î n ţ e l e p ţ i şi p r i c e p ă t o r i m a i î n a i n t e , a p o i a ş a să facă c u n o s c u t ă
n d u ă t a i n a v o e l s a l e , c a c u m a r fi v o i t a d i c e : c ă D u m n e d e u şi
P ă r i n t e l e a a r ă t a t n o u ă t a i n e l e c e l e a s c u n s e în i n i m a s a ; saii s ă
î n ţ e l e g i şi a ş a d i c e r e a , c u c h i p d e d i c e r e a c e l o r d i n u r m ă m a i
întâîu a d e c ă , a face c u n o s c u t ă -nouă t a i n a c e a î n t r u totă. î n ţ e ­
l e p c i u n e a şi p r i c e p e r e a , a d e c ă t a i n a c a r e e s t e p l i n ă d e t o t ă î n ­
ţ e l e p c i u n e a şi p r i c e p e r e a ; căcî a n e î n v r e d n i c i D u m n e d e u p r e
n o i ceî u r â ţ i v r ă ş m a ş i aî săi d e n i ş t e m a r i b u n ă t ă ţ i c a a c e s t e a
p r e cel l e p ă d a ţ i , şi m a i ales a n e î n v r e d n i c i d e a c e s t e a p r e
fa sfîrşitul v r e m i l o r , şi prin Cruce, t d t e a c e s t e a , d i c , c u m n u
erau fapte pline d e p r e a mare înţelepciune?» ) 1

9. Dupre buna voinţa sa, p r e -care mai înainte o a

pus î n t r u s i n e ş î .
D u m n e d e u î n s ă a c e s t a , d i c e , o a fâcut p r e c u m a v o i t , şi
p r e c u m a p r o p u s şi a p r o h o t ă r î t î n t r u el, î n t r u C h r i s t o s a d e c â ,
c ă C h r i s t o s e s t e î n c e p u t u l şi c a p u l p r o h o t ă r î r e i a t u t u r o r p r o -
h o t ă r î r i l o r , d u p r e t e o l o g i , fiind-că î n t r u el şi p r i n el s'a p r o h o ­
tărît câte s'au prohotărît. ;
10. I n t r u î m p ă r t ă ş i r e a p l i n i r e î v r e m i l o r .
') Fotie însă aşa tâlcueşte cjicerea acesta: „Ori că nu numai a se
face taina cea pentru noi prin Fiîul, s'a prohotărîtja se face dupre buna
voinţa şi voea luî Dumnecjeu Părintele; ci şi a ne învrednici noî a cu-
n6şte acesta, asemenea prin Fiîul s'a făcut noue, dupre buna voinţa
Părintelui; că tote cu adeverat Fiîul le-a făcut, şi a pătimit pentru ca
să ne înfiîescă; ş i n e - a înfiit, şi a descoperit noue, că a înfiif; dar întru
t6te acestea şi Părintele a bine voit şi a priimit".
 Şi b u n a v o i n ţ a d i c e , a c e s t a , şi v o e a o a p r o p u s şi o a p r o ­
h o t ă r î t D u m n e d e u p ă r i n t e l e s p r e i c o n o m i e şi s p r e o c â r m u i r e a
şi s p r e a ş e d a r e a p l i n i r e ! v r e m i l o r ; căcî p l i n i r e a v r e m i l o r , a d e c ă
v r e m i l e c e l e m a î d e p r e u r m ă şi c ă t r e sfîrşit, c e r e a d e l a D u m ­
n e d e u o s î n d i r e şi p e d e p s ă o m e n i l o r , fiind-că s e î n m u l ţ i s e r ă şi
s ' a u fost învîrfat î n t r u d î n s e l e r ă u t a t e a d m e n i l o r ) . Iar î n t r u -
1

p e s c a v e n i r e a Fiîuluî luî D u m n e d e u , în locul o s î n d i r e î şi a p e ­

d e p s i r e ! , a i c o n o m i s i t m â n t u i r e o m e n i l o r în v r e m i l e cele m a l
d e p r e u r m ă ; c a r e a c e s t a e s t e lucrul u n e i î n ţ e l e p c i u n i şi b u n ă ­
tăţi neînţelese.
A i e în elicea tote î n t r u C h r i s t o s pre cele ce sînt i n c e ­
rîurî, ş i pre cele ce sînt pre p ă m â n t î n t r u d î n s u l .
C â d e s p ă r ţ i t e , d i c e , şi d e z b i n a t e eraii c e l e c e r e ş t i d e c e l e
p â m e n t e ş t l , şi n u aveaii p r e u n u l şi a c e l a ş c a p ; c ă c î m ă c a r d e ş i
d u p r e cuvîntul facere! totului un D u m n e d e u era asupra t u t u r o r
f ă p t u r i l o r c e l o r c e r e ş t i şi c e l o r p ă m e n t e ş t î , d a r însă d u p r e c u ­
v î n t u l a p r o p i e r e ! n u e r a la t o t e a c e s t e a D u m n e d e i i , fiind-că în
locul lui D u m n e d e i i s e î n c h i n a u d m e n i î făpturilor. D e c î a a d a u s
D u m n e d e i i P ă r i n t e l e a î n c h e i a p r e c e l e c e r e ş t i şi cu c e l e p ă ­
menteştî, adecă a pune asupra tuturor acestora, pre Christos
u n c a p ; a s u p r a a n g h e l i l o r a d e c ă a-1 p u n e p r e el c a p d u p r e n e -
t r u p e s c a fire a d u m n e d e i r e î (saii d u p r e n e t r u p e s c u l suflet); îar
a s u p r a o m e n i l o r a-1 p u n e p r e el c a p , d u p r e firea t r u p u l u i şi a
sufletului. S e d i c e î n s ă î n c h e e r e , a d i c e c i n e - v a în s c u r t , c e l e
c e s ' a u dis cu, m u l t e şi c u lungi c u v i n t e ; d e c î în C h r i s t o s a în­
cheiat p r e tote D u m n e d e u P ă r i n t e l e , a d e c ă a strîns pre cele
c e s'aii i c o n o m i s i t p r i n m u l t e şi î n d e l u n g a t e v r e m i , p e n t r u a-
c e s t a şi Isaia î m p r e u n ă c u A p o s t o l u l a d i s : « C u v î n t u l cel î n t r u
d r e p t a t e l u c r â n d u - l şi s c u r t â n d u - 1 » (Is. X , 2 3 ; R o m . IX, 2 8 ) ) . 2

*) Vecjî şi d j - „ l " când a venit plinirea vremeî" (Gal. IV, 4). Şi

c e r e a : al

cjicerea: „Iar acum o dată pre la sfîrşitul vecurilor" (Evr. IX, 26), pen­
tru ce se cjice plinirea vremeî, vremea întru care a venit Domnul.
) Şi Teodorit încă acestaşî o d j
!
„încheere numeşte pre punctul
c e :

cel în Scurt al lucrurilor; că prin iconomia cea dupre stăpânul Christos

şi firea omenilor s'a deşteptat şi cu nestricăcîune s'a îmbrăcat, şi firea
cea veclută izbăvindu-se de stricăciune, va dobândi nestricăcîune şi glo-
tele ceior nevecjute întru veselie vor petrece, fiind-că s'a depărtat dure­
rea, întristarea şi suspinarea, şi acesta prin graiurile acestea o a arătat
Apostolul, că nu prost a cji ceriul şi pămentul, ci şi cele ce sînt în
s

cerîurî şi cele de pre păment". Vecjî şi 4 »Ca cu Darul lui D u m ­

i c e r e a :

nedeu pentru totul să guste mortea" (Evreî II, 9). Iar sf. Ciril al Alexan­
driei aşa tâlcueşte încheerea: „Pavel cel cu adevărat învăţat de lege şi
prea sfinţit, taina cea prin Christos înţelegendu-o, 4 ' ) * făcut în­ ce c a s a

tru el încheere, şi de cele ce sînt în cerîii, şi de cele ce sînt pre p ă ­

ment, întru buna voinţă şi voea_ luî Dumnecjeu şi Părintelui îndreptarea

— 297 —
 :.- I I . Intru carele şi ne-am sortit, prohotărît! fiind dupre
propunerea celuîa ce pre tote le lucreză dupre sfatul-voel
sale. •
Mai s u s a dis A p o s t o l u l , c ă D u m n e d e u n e - a a l e s p r e noî,
a c u m îarăşî d i c e , că n e - a m s o r t i t i u t : u C h r i s t q s , a d e c ă prin
C h r i s t o s ; î n s ă fiind-că s o r t a e s t e lucru a h n o r o c u l u i (sau m a î
b i n e al î n t â m p l a r e ! ) şi d u p r e î n t â m p l a r e urroâzâ, şi -nu e s t e lu­
cru al faptei b u n e a, o m u l u i , nicî a l p r d ş l e g e r e l lui, p e n t r u a-
c â s t a ţ r i d r e p t e z ă dice-rea^ a c e s t a . d u p r e - artriafe P n y e l şi câ
n e - a m p r o h o t ă r î t d u p r e p r o p u n e r e a Iui D p m n e d e u ; c â c î n u he-ar
fi h o t ă r î t , d e nu n e - a r fi c u n o s c u t v r e d n i c i , fiind-că n e - a p r o -
1

v e d u t m a i î n a i n t e d e a n e naşte,* şi p e n t r u a c e s t a n e - a sortit,
şi n e - a o s e b i t luişî D u m n e d e u , cela ce; c u n o ş t e p r e t o t e . D r e p t
a c e e a şi a l e g e r e a n o s t r ă , şi s o r t i r e a însuşi D u m n e d e u , l u c r â n -
d u - o , n u a g r e ş i t . I n s ă s e m n şi d p v a d ă d e fericire e s t e a Re
sorti noi d e c ă t r e D u m n e d e u , fiind-că. tiu cu o s ţ e n e l a n o s t r ă ,
ci cu s i n g u r D a r u l luî D u m n e d e u s'a făcut s o r t i r e a a c e s t a , m ă ­
c a r c ă p e n t r u ceî v r e d n i c î s'a fâcut. Iar d u p r e sfatul v o e î luî
D u m n e r j e u , d i c e , c ă s ' a fâcut la n o i l u c r a r e a c e a d e acest-fel
şi s o r t i r e a şi p r o a l e g e r e a ; p e n t r u Ca s â a r a t e cu d î c e r e a
sfa­
t u l u i ' c u m c ă nu s'a c h e m a t n e a m u r i l e c a în t r e c ă t d u p r e c e
E v r e i î n u s ' a u s u p u s , ci d e s u s , şi d i n t r u î n c e p u t , şi m a l îna­
i n t e d e vâcurî s'a p r o h o t ă r î t c h e m a r e a l o r ; şi c h e m a r e a lor a
fost sfat şi v o e a luî D u m n e d e u v e c h e , p e n t r u - c ă d e ş i C h r i s t o s
a dis A p o s t o l i l o r : «In c a l e a p ă g â n i l o r s ă n u m e r g e ţ i » (Mat. X ,
5) şi: «Nu sînt t r i m i s fără n u m a î c ă t r e oile c e l e p e r d u t e ale
casei luî Israil» (Maţ. X V , 2 5 ) , d a r î n s ă a c e s t e a l e - a dis D o m ­
nul p e n t r u c a m a î m u l t să î n d e m n e p r e E v r e î şi să-î t r a g ă
c ă t r e c r e d i n ţ a sa, m ă g u l i n d u - î c a p r e n i ş t e c o p i i m i c î ; fiind-că
a d e v ă r u l e s t e a c e s t a , c ă c h e m a r e a n e a m u r i l o r la c r e d i n ţ ă a fost
din î n c e p u t şi din v e c p r o h o t ă r î t ă .
12. Spre a fi noî spre lauda slavei sale, care maî îna­
inte am nădăjduit întru Christos.
P e n t r u acăsta, dice, ne-a c h e m a t pre noî pre n e a m u r i D u m ­
n e d e u P ă r i n t e l e , p e n t r u ca s â fim s p r e s l a v a s a , p r e cei c e
m a î î n a i n t e a m n ă d ă j d u i t î n t r u C h r i s t o s , a d e c ă n o i ceî c e a m
c r e d u t î n t r u C h r i s t o s î n c ă m a î î n a i n t e d e a a j u n g e v i i t o r u l văc,
fiind-că a m n ă d ă j d u i t cu a d e v ă r a t b u n ă t ă ţ i l e a c e l u î a , c e v o r
să s e d e a a t u n c e a n o u ă ; c ă c i s l a v ă ş i ' l a u d ă e s t e a b u n ă ţ â ţ e i
lui D u m n e d e u , a n e m â n t u i p r e noî cari e r a m atât d e d e s p ă r ­
ţiţi şi d e p ă r t a ţ i d e d î n s u l .
cea a tuturor, şi venirea la ceea ce era clin început a celor stricaţi cu
numirea încheereî descoperit arătându-o" (Cart. I în care. dice despre
Adam).
— 298 —
 13- Intru cafele şi voî aurind cuvîntul adeveruluî buna
vestire a mântuirel nostre.
I n t r u c a r e l e , a d e c ă p r i n C h r i s t o s , c ă a ş a scrie in trimiter&a.
c e a c ă t r e E v r e î a c e s t a ş P a v e l : « A g r ă i t v o u ă î n t r u fiîul» ( E v ?
I, 2 ) . Iar c u v î n t al a d e v e r u l u î d i c e a i c e a , s p r e p s e b i r e d e l e g e ,
c a r e e r a î n c h i p u i t o r e şi u m b r o s ă , şi nu a a d e v ă r u l u i ; a ş i j d e r e a
şi b u n a v e s t i r e a m â n t u i r e i a n u m i t , s p r e o s e b i r e a legeî ceii t r e ­
c u t e , c a r e o m o r a şi p e r d e a , şi s p r e o s e b i r e a m u h c e î c e l e i . c e
v a să fie, c a r e v a s ă p i a r d ă p r e o m e n i ; c ă c i p r o p o v e d u i r e a ,
venireî lui, C h r i s t o s , . c e i i î n t â i u , s a făcut p e n t r u raântuirea-dme-
n i l o r ; îar p r o p o v e d u i r e a c e e a c e s e v a face p r i n t r î m b i ţ ă a
v e n i r e î a d o u a a luî C h r i s t o s s e v a face p e n t r u m u n c a o m e ­
nilor c e l o r n e c r e d i n c i o ş i şi a p ă c ă t o ş i l o r .
Intru carele şi credend, v'aţî pecetluit cu duhul făgă­
duinţei cel sfînt.
I n t r u c a r e l e ; a d e c ă în E v a n g h e l i a m â n t u i r e i , c r e d e n d voî c e î
din n e a m u r î , s a u şi î n t r u C h r i s t o s , a d e c ă prin d a r u l luî C h r i ­
s t o s c r e d â n d voî, v ' a ţ î p e c e t l u i t cu D u h u l cel Sfînt, c a p r i n p e ­
c e t l u i r e a a c e s t a , • a r ă t a t s ă fie* t u t u r o r , c ă s î n t e ţ î s o r t a şi s o r ţ i
şi p a r t e a luî D u m n e d e u . Şi E v r e i i a d e c ă s'aii p e c e t l u i t cu t ă ­
e r e a î m p r e j u r c e a t r u p e s c ă , p r e c u m şi d o b i t o c e l e c e l e n e c u -
v î n t ă t o r e s e p e c e t l u e s c cu t r u p ă s c a p e c e t e ; îar n o î h r i s t i a n i î
fiind-că s î n t e m fiî ai luî D u m n e d e i i , p e n t r u a c e s t a n e - a m p e ­
c e t l u i t cu D u h Sfînt cel fără d e t r u p . Iar d u h al f ă g ă d u i n ţ e i
1-a dis p r e a c e s t a , orî p e n t r u - c ă din f ă g ă d u i n ţ a luî D u m n e d e i i ,
s'a d a t n o u ă , c ă p r i n p r o r o c u l Ioil a f ă g ă d u i t D u m n e d e i i d i ­
c e n d : « T u r n a - v o i u din d u h u l meii p r e s t e t o t t r u p u l » ( C a p . II,
stih 2 8 ) , a d e c ă p r e s t e t r u p u l a c e l a c e v a c r e d e , d u p r e t e o l o g u l
G r i g o r i e , şi s t ă p â n u l C h r i s t o s a f ă g ă d u i t u c e n i c i l o r săi d i c e n d :
«Veţî lua p u t e r e , viind p r e s t e voî Sfîntul D u h » ( F a p t . I, 8) şi
i a r ă ş i : «Iar voî s ă ş e d e ţ i în c e t a t e a I e r u s a l i m u l u i p â n ă c e v ă
v e ţ i î m b r ă c a cu p u t e r e a d e sus» ( L u c a X X I V , 4 9 ) . Saii s e
d i c e d u h u l f ă g ă d u i n ţ e i D u h u l cel Sfînt, fiind-că a c e s t a a d e v e r ă z ă
p r i n l u c r a r e a şi d a r u l lui cel c e s e d ă n d u ă , f ă g ă d u i n ţ e l e b u ­
n ă t ă ţ i l o r c e l o r v i i t o r e , c ă c i a c e s t a fiind-că a c u m s'a d a t n o u ă
h r i s t i a n i l o r , î n c r e d i n ţ e z ă şi d e p l i n a d e v e r e ş t e inimile n o s t r e , c ă
v o m l u a şi b u n ă t ă ţ i l e c e l e viitore. P e n t r u a c e s t a şi a r v u n ă s e
n u m e ş t e d e A p o s t o l u l la a l t e p ă r ţ i , c ă d â n d , d i c e , a r v u n a d u ­
huluî în inimile n o s t r e (II C o r . I. 2 9 ) . Şi a i c e a d u p r e u r m a r e ,
că dice:
14. Carele ') este arvuna moştenire! ndstre.
• ') Aicea, dupre înţeleptul Fotie, se cuvine a c p Apostolul: „Care c e

este (adecă duhul care 1-a cjis maî sus) arvuna", şi a cjis acesta aşa, nu
— 299 — 1
 D u m n e d e u , dice, p e n t r u multa Iubire ce are c ă t r e noi a c u m ­
p ă r a t d e l a noî, n u a l t a , ci Iarăşi î n s ă ş i m â n t u i r e a n o s t r ă , şi
în loc d e a c e s t a , a d a t n d u e d c o c a m d a t ă a r v u n a Sf, D u h ,
p e n t r u c a p r i n a r v u n a a c e s t a sâ n e î n c r e d i n ţ e z e , c u m că v a
d a n o u e m o ş t e n i r e a n e g r ă i t e l o r b u n ă t ă ţ i c e l o r v i i t o r e ; d r e p t a-
c e e a , ceî c e cu a d e v e r a t şi î n t r u s i m ţ i r e g â n d i t o r e s e î m p ă r t ă ­
ş e s c d e D a r u l Sf. D u h , a c e î a c e î n c ă d e a i c e a c u n o s c c â D a r u l
a c e l a c e l u c r e z ă în i n i m a lor, e s t e a r v u n a d e p l i n i t e i m o ş t e n i r i
a însuşî Sf. D u h , c a r e a r e să-1 îa în viitorul v e c , p r e c u m e r a
şi î n s u ş î A p o s t o l u l P a v e l , c a r e s u s p i n a şi c e r e a să d o b â h d e s c â
d e p l i n ă t a t e a şi s ă fie e u C h r i s t o s : . « C ă d o r e s c , d ' c e , a m e t o p i ,
şi î m p r e u n ă cu C h r i s t o s a fi» ( F i l i p . I). I a r n o i t i c ă l o ş i i , nici
a r v u n a D a r u l u i Sf. D u h o a v e m în i n i m a n d s t r ă , p r e c u m s e
c u v i n e , nici d e p l i n ă t a t e a o d o r i m a o d o b â n d i , fiind-că nu a m
g u s t a t din d u l c e ţ a luî D u m n e d e i i ' ) .
Spre r ă s c u m p ă r a r e a c â ş t i g u l u i .
C â ş t i g a i c e a n u m e ş t e P a v e l p r e p u r t a r e a d e grijă şi silinţa
şi p r o v e d e n ţ i a c a r e a a r ă t a t şi o a r a t ă c ă t r e noi h r i s t i a n i î D u m ­
n e d e u . D e c î , d i c e , că a r v u n a D a r u l u i Sf. D u h n e a d u c e p r e
n o i la s e v î r ş i t a i z b ă v i r e şi la c u r a t a c â ş t i g a r e a n d s t r ă c e a d e
D u m n e d e u şi p e n t r u a c e s t a p r i c i n ă s'a d a t n o u ă , c ă a t u n c î se
v a face cea d e s ă v î r ş i t s l o b o d e n i e şi izbăvire a n d s t r ă , c â n d d e ­
săvîrşit s e v a s t r i c a şi va p e r i p ă c a t u l , şi c â n d s e v o r s l o b o d i
x

sfinţii şi d e î m p r e u n ă î n t â l n i r e a , şi d e î m p r e u n ă p e t r e c e r e a cu
ceî p ă c ă t o ş i şi s e v o r a r ă t a c u r a t ceî c e s ' a u o c r o t i t şi s ' a u
c â ş t i g a t d e D u m n e d e u , c a sâ fie n o r o d al s e u , p r e c u m a dis
vârfelnicul P e t r u : « n o r o d s p r e c â ş t i g a r e » (I P e t r u II, 9). Uniî
î n s ă , c â ş t i g a r e a u î n ţ e l e s c â s î n t e m noi î n ş i - n e , c e a d e faţă lu­
â n d u - o , în l o c d e c e a t ă i n u i t ă , d u p r e d i c e r e a d e m a i s u s a lui
P e t r u . Decî, spre izbăvirea căştigăreî, d'ce, a d e c ă s p r e izbăvirea
n o s t r ă , carî n o i s î n t e m c â ş t i g a r e a , şi d o b â n d i r e , şi a v u ţ i e , şi
b o g ă ţ i e a luî D u m n e d e u .

din djcerea Duhului, ci din înţelegerea luî Dumnezeu, fiind-că maî sus
a djs, că v'aţî pecetluit|cu Duhul, şi Duhul este Dumnecjeu, pentru a-
cesta dupre urmare cjice: „Carele Dumnecjeu este arvună", maî adânc
alcătuind cu ceea ce se înţelege de Duhul, sau împreună o alcătueşte {con-
cordează) acesta cjicere, nu cu neutralul cel mergător înainte, adecă
cu Duhul, ci cu următorul masculin, adecă cu arvuna dupre obiceiul
Atineilor, dupre cea scrisă: „Cetăţi acelea sînt, pre carii îî socoteşti cui­
buri a fi".
) Iar Teodorit aşa tâlcueşte djcerea acesta: „A arătat mărimea celoi
l

ce se aşteptă, că dacă Darul cel dat prin care se lucra minunile, şi sc

învia morţii şi leproşii se curăţeafl, şi dracii se izgoneau, şi cele-l-alte ase­
menea cu acestea se făceau, şi de. o potrivă, au rânduîală de arvună, ară­
tat este, că ceî ce cred vor lua mult maî mare Dâr.
— 300 —
 Spre lauda s l a v e i sale. *
D e s dice a c e s t cuvi:nt P a v e l , p e n t r u câ s ă d e a n o u ă î n c r e ­
d i n ţ a r e c u m n e g r e ş i t s e v o r face c â t e a f ă g ă d u i t DuYnnedeu. ;
căci d a c a p e n t r u n o i , şi n u m a î p e n t r u b u n ă t ă ţ i l e n o s t r e , a r fi
voit D u m n e d e u s â d e a b u n ă t ă ţ i l e sale n o u e , a r fi fost o r e -
c a r e î n d o i a l ă ; d a r fiind-câ a r e s ă d e a b u n ă t ă ţ i l e s a l e n o u e ,
p e n t r u a s e a r ă t a b u n ă t a t e a s a şi a s e slăvi însuşî, c i n e m a i
p o t e a s e î n d o i , că n u n e v a d ă r u i a c e s t e a ? P e n t r u a c ă s t a
şi D u m n e d e i i ia m u l t e p ă r ţ i f â g ă d u e ş t e a n e milui p r e n o î , n u
pentru, alt c e - v a , c i p e n t . r u s l a v a s a şi p e n t r u n u m e l e s ă u : « Ş i
a m făcut c a n u m e l e m e i i c â t d e p u ţ i n să nu s e s p u r c e î n a i n ­
t e a n e a m u r i l o r : » (Iezec. X X . 9 ) ; şi î a r ă ş î : « A c e s t e a d i c e D o m n u l ,
n u p e n t r u voî fac eii c a s a luî Israil, ci p e n t r u n u m e l e m e i i
cel Sfînt» (Iezec. X V I , 2 2 ) . Şi î a r ă ş î « P e n t r u m i n e voîii face ţ i e ,
p e n t r u - c ă n u m e l e m e u s e o c ă r ă ş t e , şi s l a v a m e a altuia n u o
voîu d a » (Is. X L V I I I , 11). Şi D a v i d d i c e : « N u n d u ă , D o m n e , n u
n o u e , ci n u m e l u i teii d ă slava» ( P s a l m . CXIII, stih 1).
1 5 . Pentru acesta şi eu audind credinţa vostră cea
întru Domnul lisus, şi dragostea vostră cea către toţî
sfinţii, nu încetez a muiţâmi pentru voi.
P e n t r u a c e s t a , c a r e ? P e n t r u - c ă voî, d i c e , Efesenii, c r e d ă n d
în G h r i s t o s v'aţî p e c e t l u i t c u Sfîntul D u h şi aţî luat a r v u n a
b u n ă t ă ţ i l o r c e l o r v E t d r e , şi a d e p l i n i t e î izbăviri d e p ă c a t e şi
d e s t r i c ă c i u n e ; şi p e n t r u - c ă a v e ţ i s ă d o b â n d i ţ i b u n ă t ă ţ i l e c e l e
g ă t i t e h r i s t i a n i l o r c e l o r a c a r e v i a z ă vieţuire d r ă p t ă şi î m b u n ă ­
t ă ţ i t ă ; p e n t r u a c e s t a , d i c e , n u î n c e t e z a m u i ţ â m i lui D u m n e d e u .
V e d î , i u b i t u l e , î n d u r ă r i p ă r i n t e ş t i a l e fericitului P a v e l ! C u m
m u l ţ ă m e ş t e luî D u m n e d e u . p e n t r u toţî hristianiî, c a c u m î n ­
suşî luişî i s'ar face b i n e d e l a D u m n e d e u ; c ă n u o s c r i e
a c e s t a s i n g u r Efesenilor, ci şi C o r i n t e n i l o r , şi d e o b ş t e t u t u r o r
c r e d i n c i o ş i l o r c ă t r e c a r e s c r i a . D e c î , d e c u v i i n ţ ă e s t e să m u l -
ţ â m i m luî D u m n e d e i i p e n t r u t d t e b u n ă t ă ţ i l e d e c a r e n e - a m
î n v r e d n i c i t ; d e c u v i i n ţ ă î n c ă e s t e a m u i ţ â m i , şi p e n t r u - c ă aii
c r e d u t n e c r e d i n c i o ş i i ceî din n e a m u r i î n t r u C h r i s t o s şi p e n t r u
c ă a t â t s'aii l u m i n a t , in c â t s'aii d e p ă r t a t cu a d e v ă r a t d e l a
d i a v o l u l cel c e îi p e r d e a p r e el, şi s ' a u a p r o p i a t , şt s'aii u n i t
cu c r u c e a M â n t u i t o r u l u i l o r ; c ă a c e s t a e s t e î n s u ş i r e a î u b i r e î
d e fraţi, a n u m u i ţ â m i c i n e - v a l u î . D u m n e d e u n u m a î p e n t r u
sineşî, ci şi p e n t r u fraţii săi. A u d i n d , d i c e , c r e d i n ţ a v o s t r ă c e a
p r i n D o m n u l lisus, şi nu n u m a i c r e d i n ţ a v d s t r ă , ci şi d r a ­
g o s t e a v o s t r ă , a d e c ă m i l o s t i v a şi i u b i t d r e a d e fraţi s o c o t i n ţ a
v o s t r ă c e o a v e ţ i c ă t r e ţ o ţ î , n u n u m a î c ă t r e ceî d e o p a t r i e c u
voî, şi b o g a ţ i , ci şi Către s ă r a c i i sfiinţil cel străini, a d e c ă
 către hristianî; acesta, dice, audind-o, r m d ţ ă m e s c l u î D u m n e d e u . ) 1

V e d i î n s ă c ă P a v e l î m p r e u n ă c u c r e d i n ţ a u n e ş t e şi p r e d r a ­
g o s t e c a r e n a ş t e p r e viaţa^ c e a î m b u n ă t ă ţ i t ă , căcî u n a fără d e
c e e a - l - a l t ă e s t e n e l u c r â t o r e şi m o r t ă , a d e c ă c r e d i n ţ a fără d e
f a p t e şi fâră d e viaţă, p r e c u m şi v i a ţ a fără d e c r e d i n ţ ă .
1 6 . P o m e n i r e de v o î f ă c â n d î n t r u r u g ă c i u n i l e mele.
S o c o t e ş t e , I u b i t e frate, câţî o m e n î a v e a P a v e l în g â n d u l şeii •
şi d e c â t ă m u l ţ i m e d e .hristianî fâeesr p o m e n i r e î n t r u . ruga.ci.u- •,
nile s a l e ; îar, n o i , nicî d e înşi-ne tio!,, p r e c u m -se 'puVjne, n u n e
a d u c e m a m i n t e , c â n d tte r u g ă t n . , : .•' < ' .
17. C a D u m n e d e u l D o m n u l u i nostru Ii%us C h r i s t o s p ă ­
rintele slavei. ;

P e n t r u ce, o fericite P a v e l e , r o g î p r e D u m n e d e u p e n t r u n o i ?
a r fi. d i c i n e - v a din E f e s e n î . Fe-ntyu ca s ă vă j n ţ e l e p ţ ă s c ă ,
3

r ă s p u n d e P a v e l , şi s ă v e l u m i n e d e D u n ţ n e d e u i c a r e l e e s t e D u m ­
n e d e u al D o m n u l u î n o s t r u Iisus C h r i s t o s d u p r e o m e n i r e , i a r
P ă r i n t e al slavei, a d e c ă a c e s t a e s t e p a t e a d ă r u i t n o u e b u n ă ­
t ă ţ i l e cele m a r î şi s l ă v i t e . P e n t r u - c ă P a v e l o b i c i n u e ş t e a n u m i
- p r e D u m n e d e i i d e l a p r i c i n a ce-î .Şta h ţ a i n t e , p r e c u m îl n u m e ş t e
şi d e l a î n d u r ă r i l e şi d e l a m î n g â e r e a c e d a : « P ă r i n t e l e î n d u r ă ­
rilor, d i c â n d , şi D u m n e d e u l a t d t â m â n g â e r e a » (II C o r . I, 3 ) .
A ş a şi p r o r o c u l D a v i d n u m e ş t e p r e D u m n e d e u d e l a î n t â m p l ă ­
rile c e le u r m a s e , d i c â n d : «Iubite-voîii D o a m n e , v i r t u t e a m e a ,
D o m n u l e s t e t ă r i a m e a , şi s c ă p a r e a , şi i z b ă v i r e a m e a » ( P s a l m . .
X V I I , 3). D e c î şi a i c e a P a v e l , fiind-că D u m n e d e u a d ă r u i t n d u ă
l u c r u r i m a r î şi s l ă v i t e , p e n t r u a c ă s t a P ă r i n t e al slavei 1-a n u m i t ^
a d e c ă p r i c i n u i t o r al slavei n o s t r e ; d e v r e m e c e n u a v e a d i n
a l t c e - v a a-1 n u m i p r e D u m n e d e u , fâră n u m a î d i n c e e a c e s e
a r ă t a m a î s t r ă l u c i t la o m e n i , a d e c ă d e l a s l a v ă . Iar T e o l o g u l
G r i g o r i e s l a v ă a î n ţ e l e s p r e D u m n e d e i r e a u n u î a n ă s c u t Fiîuluî
(în c u v . Il-a d e s p r e F i î u l ) . D r e p t a c e e a a c e s t a ş î e s t e D u m n e d e u
şi P ă r i n t e al însuşî u n u î a C h r i s t o s d u p r e o m e n i r e a D o m n u l u i ,
îî e s t e D u m n e d e u , îar d u p r e s l a v a luî, a d e c ă a ' D u m n e d e i r e i lui,
îî e s t e P ă r i n t e , c a n ă s c ă n d u - 1 p r e e l . i â r ă d e î n c e p e r e şi c u
p u r u r e a vieţuire d u p r e D u m n e d e i r e ) . 2

l
) Teodorit însă cţice, că din cuvintele acestea ale luî Pavel, ore cari
au socotit că el nu a vecţut pre Efesenî trupeşte şi pentru acesta a scris
lor epistolia acesta, şi cjice: „Trebue însă aceea a socoti ca şi Corin­
tenilor a scris epistolie, pentru-că a fost aucjit de dînşiî lucruri întris-
tătore, şi nu că nu î-ar fi vecjut, că d.ice: „Mi s'a: arătat mie pentru voî
fraţilor, de către Hlois, că sînt între voî gîlcevî", deci precum acelora a.
scris mâhnit fiind, pentru lucrurile cele întristătoare ce le aflase, aşa scrie
şi Efesenilor bucurându-se, pentru' înştiinţările cele pricinuitore de bu­
curie ce aflase despre dînşiî şi mulţămeşte pentru dînşiî. *
• ) Şi Teodorit încă aşa tâlcueşte, djcând: .„Ca slava pre. dumnecţeesca
2

— 302 ,
 Să dea vdue Duh de înţelepciune şi de descoperire
întru conoştiinţa luî, luminaţi ochii inimeî vostre. .
A d e c ă m ă r o g Iui D u m u e d e u p e n t r u c a să v ă d e a d a r , în
c â t s ă v ă l u m i n a ţ i d e D u h u l cel Sfint, d e v r e m e c e d a c ă D u ­
hul cel Sfînt n u v a d e s c o p e r i . t a i n e l e c e l e a s c u n s e , cu n e p u ­
t i n ţ ă e s t e d u p r e alt c h i p a le afla c i n e - v a ; căcî nu altul c i n e ­
va, nici a n g h e l , nicî a r h a n g h e l , ci în£uşî s i n g u r Sfîntul D u h
t d t e l e c e r c e t e z ă şi p r e înseşi a d â n c u r i l e luî D u m n e d e u , p r e -
-cum a i u r e a a ' d i s A p o s t o l u l : «Iar n o u ă n e - a d e s c o p e r i t D u m -
m t i e d e î i p r i n D u h u l s ă u ; c â D u h u l t o t e le c e r c e t e z ă , ' ş i adân­
curile fiiî D u m n e d e u » (I C o r . II, 1 0 ) . D e c î , c â n d se d e s c o p e r e
n o u ă t a i n e l e lui D u m n e d e u d e c ă t r e Sfîntul D u h , a t u n c i şi n o i
v e n i m s p r e c u n o ş t i n ţ a luî D u m n e d e u , şi s ă l u m i n e z ă ochii n o ş t r i î ,
ş,î d e a c i î a n u n e m a î î n d o i m , nicî d i e e m c ă e s t e cu n e p u t i n ţ ă
a s e face a c e s t a s a u a c e e a , ci v e d e m t o t e p r e c u m sînt, şi d u p r e
cuvîntul fireî lor ( ' ) .
18. S p r e a ş t i v o î c e e s t e n ă d e j d e a c h e m â r e î l u î .
A d e c ă p e n t r u a c e s t a m ă r o g lui D u m n e d e u , s ă d e a v o u ă
d u h d e î n ţ e l e p c i u n e şi. d e d e s c o p e r i r e , p e n t r u c a s ă c u n d ş t e ţ î
pentru care nădejde v'aţî c h e m a t d e D u m n e d e u ; câ arătat e s t e
c u m c ă noî hristianiî n e - a m c h e m a t p e n t r u c a s ă n e facem fiî
al lui D u m n e d e i i , şi p e n t r u ca să d o b â n d i m b u n ă t ă ţ i l e c e l e c e r e ş t i ,
şi p e n t r u c a C h r i s t o s sâ fie c a p u l n o s t r u ; fiind î n s ă c ă a c e s t e a

fiire o a numit"; aşa şi în ceea către Evreî cjice: „Carele strălucire a

slavei fiind", adecă a dumnecjeeşteî firi. Aşa şi dumnecjeescul leze-
chlil acesta o c j i „Asemănarea slavei Domnului" (Iezec. 11, 1), că de
ce:

vreme ce pre Dumnecjeesca fire este cu totul cu neputinţă a o cunoşte,

slavă pre acesta o numesc, dela închinarea şi slavo-cuvântarea puindu-î
numirea. .- _
') Pentru acesta vrednice de laudă sînt acele ce a scris teoreticul
Calist, la cjicerea acesta potrivindu-se; că c j ' l » precum mişcarea
ce e ; c a

trupului are trebuinţă şi de ochî, şi de lumină simţită afară de firea sa;

aşa şi mişcarea minţeî, are trebuinţă de ochî şi de lumina cea maî pre
sus de firea s a ; ochî însă aî minţeî, sînt deschiderea inimeî care se
face îhţru credinţă; îar lumina este însuşî Dumnedeu care lucreză în
inimă cu Duhul; că precum lumina cea simţită nu mişcă drept pre
cela ce nu are ochî, aşa şi lumina cea gândită, adecă Dumnedeu nu
mişcă pre mintea omului aceluia, ce nu are pre deschiderea inimeî. Şi
îarăşî precum ochii nu pot a vedea fără lumină, aşa şi deschiderea
inimeî, care este ochiî sufletului, nu pot a privi fără dumnedeescă lu­
mină, saii maî bine a d ' nici deschiderea inimeî se pote face, de nu
c e :

va lucra Dumnedeu şi nu se va arăta prin darul şi prin Dumnedees­

că lumina sa în inimă". (Cap. XLIX din cele în urmă aflate, ne date
la lumină). Dice însă şi Mar. Vasilie: „Precum este puterea de a vedea
întru ochiul cel sănătos, aşa este lucrarea duhuluî în sufletul cel c u r a t ;
pentru care şi Pavel se rogă pentru Efesenî, a fi ochiî lor luminaţi întru
duhul înţelepcîuneî" (Cap. XXVI despre Sfîntul Duh).

- 303 -
s î n t t u t o r e , p e n t r u - c ă î n v e c u l c e l v i i t o r a v e m a le d o b â n d i
desăvîrşit, pentru acesta avem t r e b u i n ţ ă d e a cunoşte, p r e c u m
se c u v i n e , d e s c o p e r i r e a c e a d e l a Sfîntul D u h .
Şi care este bogăţia slavei moştenire! sale întru sfinţi,
î n c ă şi a c e s t a fiind n o u e n e ş t i u t a şi în v i i t o r i m e , p e n t r u a c e s t a
e s t e t r e b u i n ţ ă d e d e s c o p e r i r e a c e a d e l a Sfîntul D u h , a d e c â
p e n t r u a c u n d ş t e n o î c a r e b u n ă t ă ţ i a u s ă m o ş t e n e s c ă sfinţii,
c ă m a r i s î n t a c e s t e a ; p e n t r u a c ă s t a şi A p o s t o l u l a i c e a b o g ă ţ i a
slavei l e - a n u m i t , a d e c ă s l a v ă n e g r ă i t ă şi c o v î r ş i t o r e ; ci şi m o ş ­
t e n i r e Ie-a n u m i t p r e a c e s t e a , fiind-că a u s ă s e d e a fiilor luî
D u m n e d e u , m o ş t e n i t o r i l o r ' l u i , a d e c ă sfinţilor *).
19. Şi ce este covîrşitdre mărire a putereî sale întru noi
credincioşii, dupre lucrarea stăpînireî tăriei sale.
20 Care o a lucrat întru Christos, sculându-1 pre' ei
din morţi.
C â t e a dis m a î s u s A p o s t o l u l , a fost d e s p r e l u c r u r i v i i t o r e ,
îar a c e s t a c e o d i ° a i c e a , e s t e l u c r u t r e c u t şi f ă c u t ; îl p o m e ­
e

n e ş t e î n s ă , p e n t r u c a s ă î n c r e d i n ţ e z e d i n a c e s t e a şi p r e acelea,,
D e c i , c a r e e s t e a c ă s t a ? a d e c ă d e a c r e d e n o i cei din n e a m u r i
î n t r u C h r i s t o s fiind-câ şi a c ă s t a , (Jic, a r e t r e b u i n ţ ă d e d e s c o p e ­
r i r e , p e n t r u c a s ă o î n ţ e l e g e ţ i b i n e şi s ă o p r i c e p e ţ i . D e c i c e ?
Şi n u ş t i a u E f e s e n i i c ă aii c r e d i t , şi a v e a u t r e b u i n ţ ă d e a o în­
ţ e l e g e a c ă s t a ? A ş a , o ştiau, d a r n u o ş t i a u a t â t a d e b i n e , p r e ­
cum dice aicea a c u m Pavel, pentru-că nu este lesne a o înţe­
l e g e c i n e - v a , fiind-că a î n c r e d i n ţ a c i n e - v a p r e sufletul o m u l u i
şi a-1 s t r ă m u t a p r e el d i n r ă t ă c i r e a luî a c e s t a c u a d e v ă r a t a r e
t r e b u i n ţ ă d e m a î m a r e p u t e r e , d e c â t d e a învia m o r ţ i i . P e n t r u
c ă c i v e d e m c ă D o m n u l , cu u n s i n g u r c u v î n t a înviat m o r ţ i i ,
i a r p r e I u d e i c u a t â t e a lungi c u v i n t e şi î n v ă ţ ă t u r i ale s a l e n u
î-a î n d u p l e c a t , şi c u a t â t e a p r e a s l ă v i t e l u c r ă r i şi m i n u n î c e a
făcut. D e c î , d i c e
P a v e l , c ă şi c a să o î n ţ e l e g e m a c ă s t a a v e m
t r e b u i n ţ ă d e d e s c o p e r i r e a c e a d e l a Sfîntul D u h , a d e c ă p e n t r u a
n e î n v ă ţ a , c â a c r e d e n o î n e a m u r i l e î n t r u C h r i s t o s , a fost lu­
c r u r i şi i s p r a v ă a s i n g u r e i p u t e r e î c e l e i m a r î a lui D u m n e d e u
şi a l u c r ă r e î l u î ; . c ă c i p r e c u m D u m n e d e u a î n t r e b u i n ţ a t m a r e
p u t e r e p e n t r u a s c u l a p r e C h r i s t o s din m o r ţ i , a ş a a s e m e n e a a
î n t r e b u i n ţ a t m a r e p u t e r e , şi a n e s c u l a p r e noî c a r e e r a m m o r ţ i
c u n e c r e d i n ţ a . P e n t r u a c e s t a , c o v î r ş i t o r e m ă r i r e a p u t e r e î lui
') Iar Teodorit aşa tâlcueştedjcerile cele de maî sus, dicend: „Cu limbă
trupescă vorovind Apostolul şi neputend precum voeşte a lăuda pre
stăpînul şi mărirea darurilor a o arăta, multe numiri adună la acesta, si-
lindu-se a le arăta acestea dupre putere, pentru acesta, nădejde de chemare
şi bogăţie de mOşterea slavei şi mărimea covîrşitore de putere, şi buna
voinţă de vrere, şi cele-l'alte câte ca acestea, împreună le-a adunat.
•- 304 —
D u m n e c j e u a n u m i t p r e l u c r a r e a a c e s t a şi s t ă p î n i r e a t ă r i e i l u î ;
c ă c i î n t r ' o v r e m e în c a r e t o t ă l e g e a şi p r o r o c i i n i m i c a a u i s ­
prăvit, într'o v r d m e întru care t o t ă v ă d u t a făptură nimica a
făcut, î n v ă ţ â n d u - n e p r e n o î c u b u n a r e g u l a s a a c u n o ş t e p r e
F ă c ă t o r u l eî, şi î n t r ' o v r e m e c e a n e v e d u t a f ă p t u r ă a a n g h e l i l o r
n u a p u t u t a n e î n d r e p t a p r e n o i ; şi a t u n c e a c u m i r a r e şi a f a r ă
d e t d t â n ă d e j d e a n e - a m m î n t u i t p r i n c r e d i n ţ a lui C h r i s t o s ) . 1

Iar dicerea, a lucrat întru Christos, se înţelegi că o a diş P a v e l

p e n t r u o m e n i r e a luî C h r i s t o s , p e n t r u - c ă cel c e s'a s c u l a t e r a o r a ,
cu t d t e c ă e r a u n i t cu D u m n e d e u C u v î n t u l ; c ă c i d u p r e d u r a n e -
d e i r e ş i însuşi C h r i s t o s s'a s c u l a t p r e s i n e - ş î : « C ă s t r i c a ţ i , elice,
b i s e r i c a a c ă s t a , şi.în t r e i cjile o v o i u r i d i c a p r e ea» (Ioan II, 1 9 ) .
Şi 1-a pus a şedea de-a drâpta sa întru cele cereşti.
21. Mal pre sus de tdtâ începetoria, şi stăpânirea, şi
puterea, şi domnia.
N u a dis Apostolul: sus, ci: maî p r e sus, p e n t r u ca să a r a t e
î n ă l ţ i m e a c e a p r e a n e m ă r g i n i t ă la c a r e s'a suit C h r i s t o s d e c â t
c a r e l e m a î p r e s u s n u s e află; fiind-că din t r e p t a c e a m a î d e
j o s D u m n e d e u şi P ă r i n t e l e a s u i t la t r ă p t a şi l o c u l cel p r e a
î n a l t p r e firea c e a o m e n e s c ă î n t r u C h r i s t o s ; şi fiind-câ P a v e l
a i c e a , p e n t r u o m e n ă s e a firea lui C h r i s t o s v o r o v e ş t e , c e s'a fă­
c u t n e m u r i t d r e , şi a î n v i a t , şi s ' a î n ă l ţ a t , şi s'a p r e a î n ă l ţ a t ,
fiind-câ firea d u m n e d e i r e î nicî a fost m u r i t , nicî a î n v i a t , nicî
s'a î n ă l ţ a t , nicî s'a p r e a î n ă l ţ a t , c a r e t o t - d e - u n a s e află m a i p r e
sus d e t d t â înălţimea. Deci mai p r e sus d e t o t ă p u t e r e a a n -
g h e l i c ă s c ă a ş e d u t firea d m e n i l o r c e e a c e m a i î n a i n t e e r a s p u r ­
c a t ă şi u r î t ă ) .
2

Ş i maî pre sus d e tot numele ce se numeşte, nu nu­

maî î n vecul a c e s t a , c i ş i în cel viitor.
O r I - c e lucru, dice., ş i f ă p t u r ă n e m a t e r i a l n i c ă s e află în c e r i u ,
a c e e a e s t e m a î j o s i t ă d e c â t o m u l cel l u a t şi î n ă l ţ a t d e D u m ­
necjeu C u v î n t u l ; c ă a c e s t a e s t e m a î p r e s u s d e t o t e ; din a c e s t

*) Fotie însă prea cov'îrşitorea mărire a putereî luî Dumnecjeu, aşa o

tâlcueşte: mărirea cea dupre covîrşire a negrăitei putereî luî Dumnecjeu
s'a arătat şi la noî, ceî ce- credem. Cum?~Căcî tote simţurile nostre omorîte
avendu-le de patimi, şi pre înseşi cugetarea omorîtă de dînsele, şi îm­
preună îngropată, le-a ridicat şi le-a înviat spre a priimi noî pre luminarea
credinţeî sale şi strălucirea; acesta cu adeverat este stăpînirea tărieî luî:
pentru acesta şi o rogă acesta (Pavel) ca să o înţelegă eî prin înţelep­
ciunea duhului; că de vom înţelege lucru cu care ni s'a făcut bine, ş:
maî mult vom îmbrăţişa darul şi ne vom afla petrecând cu bună mul-
ţămire înaintea Făcetorulu'i de bine.
) Ce însă însemneză drepta, vecjî la cjicerea: „Carele este de-a drepte
!

luî Dumnecjeu" (Rom. VIII, 34).

- 305 -
T<m>. U. 90.
 c u v î n t al A p o s t o l u l u i î n s ă n e î n v ă ţ ă m , c u m s î n t şi alte p u t e r i
ale a n g h e l i l o r , ale c ă r o r a n u m i r i acum, n u le ştim, a t u n c e a însă
în vecul viitor aii să s e d e s c o p e r e ţioufi şi să le ş t i m .
22. T 6 t e l e - a s u p u s s u b p i c i o r e l e l u i .
A u d i d tu, o c e t i t o r î u l e , c ă C h r i s t o s a ş e d u t m a i p r e s u s d e
t o t e r â n d u e l i l e a n g h e l i l o r , p e n t r u c a §ă n u s o c o t e ş t i , că s'a p r o -
, timişit, C h r i s t o s n u m a î d u p r e a s e m e r p r e rnaî m u l t d e c â t â n g h e l i î
v

şi c ă a l t .nimica a l u a t , p e n t r u a c e s t a P a y e | a r a t ă a i c e a , c u m
.,că:,Dun^,n;e,deu , şi,. P ă r i n t e l e , . p r e ; Q i r i s t c ş .Ira făcut D o m o i ^ s t ă -
;

pânitor p r e s t e t o t e cetele anghelieeştî, dupre'«ceea ce este ofh'j

•şi p r e t o t e zidirile şi f ă p t u r i l e ' v e d n t e şi n e v e d u t e le-a. făcut
r o b e s u p u s e luî: « C ă t o t e , d ' > - "a s u p u s l u î » , şi nu p r o s t
c e ! e

le-a s u p u s , ci cu o c e a m a î d e p r e u r m ă , r o b i e şi s u p u n e r e ,
d e c â t c a r e m a î j o s i t ă alta nu e s t e ; -câ a c e s t a î n s e m n e z ă d i c e ­
r e a : « s u b p i c i o r e l e lui». D r e p t a c e e a , a i c e a cu d r e p t a t e s e c u ­
v i n e a glâsui cine-va, m i n u n a t e l e c u v i n t e l e a c e l e a , c e le-a dis
d u m n e d e e s c u l C h r i s o s t o m la t â l c u i r e a d i c e r e î a c e s t e e a : « D a c ă
t o t e n e a m u r i l e sînt ca o p i c ă t u r ă , uri o m , o r e , c â t ă p a r t e d i n
p i c ă t u r ă e s t e ? Ci p r e a c e s t a 1-a"făcut m a î p r e s u s d e t o ţ î şi

) Vrednică de laudă cu adevărat este şi tâlcuirea fericitului Teodorit

l

ceea ce s'a făcut la aceste djcerî, scriind-aşa: „Arătat însă este că tote
acestea ca pentru un om le-a p u s ; că acesta î-a făcut luî şi uimirea,
că cel ce este Dumnedeii a împreună şedea cu Dumnedeu, şi fiî fiind
împreună â împăraţi cu Părintele, nicî o mirare este; că,'aceeaşi fire şi
împărtăşirea stăpânire! sînt însoţite; îar firea cek din noî Jiuată, a se îm­
părtăşi de aceeaşî cinste cu- cela ce o -,a hiat, în cât a n u . s e arăta nicî
o osebire de închinăciune, ci p'rţn firea cea vecjută • a se închina Dum­
nezeirea cea nevecjută, acesta este maî pre sus de totă minunea. Pen­
tru acesta şi dumnedeescul Apostol forte bucurându-se, maî întâîu cu
1

adevărat laudă pre covîrşitorea mărirea putere!, apoî pre lucrarea stă-
pânireî tăriei, şi, caută numiri cari ar putea să arate pre deşănţarea lu­
crului; că maî întâîu dice: că 1-a sculat pre el din morţi; arătat că, ca
pre un om; apoî că 1-a pus să şadă, şi arătând mărimea cinstei, a a-
daus: de-a drepta sa, arată însă şi curţile cele împărăteşti, dicend: întru
cele cereşţî; apoî şi pre supuşiî ascultători, dJcend : maî pre sus decât totă:

începătoria şi stăpânirea. Şi dicendu-le tote, > câte le-am audit, numirile

celor nevăzute, a adaus că şi de nu ştim unele din acestea, în urmă
le vom cunoşte în viitorea \fiaţă şi acestea t,6te i se supun şi prorocesca
mărturie o a adaus dicend: „Că tote le-a supus sub piciorele luî", şi
prorocul acesta încă ca pentru om o a d' - Precum dice aicea înţelept. s 1

Teodorit cum că osebire de închinăciune între ; Dumnedeu Cuvîntul, şi

între omenirea cea de dînsul luată nu este, caj una este închinăciunea
a amândurora. Pentru acesta a $is dumnecfeescul Chirii al Alexandriei,
în anatematismul al 8-lea asupra luî Nestorie, celuî ce dice că cel înăl­
ţat, adecă omul cel luat de Dumnedeu Cuvîntul, trebue împreună a se
închina cu Dumnedeii Cuvîntul, şi împreună ' a se slăvi-.ca altul întru
altul, şi cel ce nu cinsteşte cu o închinăciune şi slavă pre Emanoil, cu
care numire s'a făcut Cuvîntul trup anatema fie. ;
d e t o t e . O m i n u n e ! î n f r i c o ş a t e , cu a d e v ă r a t , l u c r u r i ! U n u i o m
s'a fâcut r o b ă t d t ă p u t e r e a c e a zidită, p e n t r u D u m n e d e u C u ­
v î n t u l cel c e l o c u e ş t e î n t r ' î n s u l ; a c ă s t a c u a d e v ă r a t e s t e m a r e
şi m i n u n a t ă ! » ( V o r . IlI-a la c e a c ă t r e E f e s e n î ) .
Ş i p r e a c e s t a 1-a dat c a p bisericeî mal pre sus de tdte.
O m i n u n e ! Şi t o t ă b i s e r i c a h r i s t i a n i l o r , D u m n e d e i i şi P ă r i n ­
t e l e î n t r u C h r i s t o s o a p u s s ă ş a d ă în î m p ă r ă t e s c u l şi d u m -
n e d e e s c u l s c a u n , căcî u n d e s e află. c a p u l b i s e r i c e î , a d e c ă C h r i ­
stos,.-acolo se .află şi t r u p u l luî Christos, a d e c ă b i s e r i c a j ' ş r nicî
c u u n mijloc s e d e s p a r t e ' t r u p u l d e c a p ; c ă c î d e s ' a r d e s p ă r ţ i ,
njbî c a p u l a r fi c a p , nici t r u p u l t r u p . Iar d i c e r e a : «Mal p r e s u s
d e t o t e » , acesta însemnăză, că T a t ă l a d a t p r e Christos cap,
î n a l t şi m a î p r e s u s d e t o t e fiind, m a î p r e s u s d e a n g h e l î şi m a î
pre sus de arhangheli ). 1

23. Care este trupul lui, plinirea celula ce se plineşte

cu ţdte întru toţi.
C a n u a u d i n d c a p , tu c e t i t o r î u l e , să s o c o t e ş t i c ă n u m i r e a a-
c e s t a î n s e m n e z ă n u m a î o r e - c a r e î n c e p ă t o r i e şi s t ă p â n i e (fiind­
c ă c a p u l î n s e m n e z ă şi a c e s t e a , d u p r e c e e a c e d i c e : « c a p u l în-
c u n j u r ă r e î lor» ( P s a l m . C X X X I X , 8), a d e c ă î n c e p ă t o r u l ş i cel
î n t â î u al î n c u n j u r ă r e î p ă c ă t o ş i l o r ) ; p e n t r u a c e s t a , d u p r e u r m a r e
a i c e a a d a u g e P a v e l , c ă C h r i s t o s e s t e c a p al b i s e r i c e î c a al t r u ­
pului s ă i i ; şi e s t e a t â t d e r u d i t şi u n i t c u b i s e r i c a , p r e c u m c a ­
pul e s t e rudit şi u n i t c u t r u p u l . D r e p t a c e e a d u p r e u r m a r e şi
b i s e r i c a e s t e plinire a luî C h r i s t o s , căci p r e c u m t r u p u l e s t e pli­
n i r e a c a p u l u i , fiind-că p l i n e ş t e p r e c a p c u p ă r ţ i l e sale şi îl
face p r e el n e l i p s i t "de nimic şi d e p l i n i t , a ş a şi b i s e r i c a t u t u ­
r o r h r i s t i a n i l o r e s t e plinire şi d e p l i n ă t a t e a luî C h r i s t o s , c a r e l e
s e d e p l i n e ş t e şi o r e c u m s e u m p l e d u p r e t o t e p ă r ţ i l e cu t o ţ î
hfistianiî ceî d i n t o t e p ă r ţ i l e ; a d e c â d e p i l d ă s e d e p l i n e ş t e şi
a p u c ă C h r i s t o s cu o m â n ă a s a c u h r i s t i a n u l cel m i l o s t i v , c a r e l e
î m p a r t e la s ă r a c i , c u m â n a m i l o s t e n i a ; s e d e p l i n e ş t e şi a p u c ă
cu c e e a - l - a l t ă m â n ă a s a c u h r i s t i a n u l a c e l a , c a r e l e c e r c e t e z â
şi p d r t ă grijă d e b o l n a v i ; s e d e p l i n e ş t e şi a p u c ă c u p i c î o r e l e
s a l e C h r i s t o s , cu h r i s t i a n u l a c e l a c e a l ă r g â în s u s şi in j o s , p e n t r u

J
) Iiică dumnecjeescul Chrisostom pre cjicerea: maî pre s u s de tote,-aşa
o tâlcueşte: „Ce este maî pre sus de tote? decât Christos cel ce este
maî pre sus decât tote cele vecjute şi gândite; decât că maî pre s u s de
tote bunătăţile o a făcut acesta, a da pre Fiîul cap şi nu anghel, nu
arhanghel, nu pre altul nimenea l-a lăsat maî pre sus. Iar dumnecjeescul
Ieronim cjicerea acesta o citeşte aşa: „Şi pre acesta l-a dat cap maî pre
sus de totă biserica, adecă şi decât ceea ce se oşteşte pre păment, şi
decât ceea ce în cerîuri triumfeză; atât cea a omenilor, cât şi cea a an­
gli elilor; şi cea a celor muritori, şi cea a | celor fericiţi.

— 307 —
c a s ă p r o p o v e d u î a s c ă c u v î n t u l luî D u m n e d e u şi cu a c e l a c e
a l e r g ă s p r e c e r c e t a r e a şi a j u t o r u l fraţilor lui; şi alt m ă d u l a r al
s e u , d e p l i n e ş t e şi p r i n d e cu c e b l - a l t h r i s t i a n ; şi c u u n chip c a
a c e s t a C h r i s t o s d e p l i n e ş t e şi a p u c ă c u t o t e m â d u l ă r i l e sale (a-
d e c ă ) c u t o ţ î hristianiî p r i n mijlocirea t u t u l o r h r i s t i a n i l o r , d e -
p l i n i n d , un h r i s t i a n a d e c ă u n m ă d u l a r al luî C h r i s t o s , şi a l t u l
a l t u l ; c â a t u n c i s e d e p l i n e ş t e şi s e u m p l e c a p u l n o s t r u C h r i ­
s t o s , a d e c ă a t u n c i p r i i m e ş t e t r u p u l şeii d e p l i n i t , c â n d noî h r i ­
stianiî s î n t e m toţî î m p r e u n ă uniţi şi î m p r e u n ă lipiţi şi î m p r e u n ă •
lipiţi un'ul' cu. altul p r i n d r a g o s t e ) . ' 1

C A P . II.

1. Şi voi fiind morţi cu greşdlele şi cu pecatele.

2. Intru care umblaţi 6re când, dupre vecul lumeî a~
ce.ştia, dupre Domnul stăpânire! aerului, a Duhului.
A dis m a î s u s P a v e l că a c e s t a p u t e r e şi l u c r a r e ce o a
arătat D u m n e d e u Părintele întru Christos, acestaşî o a arătat
şi î n t r u c r e d i n c i o ş i i c e i d i n n e a m u r i . Şi d e s p r e C h r i s t o s a dis
c ă l'a s c u l a t p r e el d i n m o r ţ i şi l'a p u s a ş e d e a m a i p r e
s u s d e t o t e f ă p t u r i l e c e l e s i m ţ i t e şi c e l e g â n d i t e ; îar p e n t r u
ceî din n e a m u r i dice a c u m a a i c e a , a d e c ă c u m c â şi p r e voî
n e a m u r i l e v ' a s c u l a t Dumnedeu*, u n d e e r a ţ i m o r ţ i , nu d u p r e
m u r i r e a t r u p e s c ă c a r e s'a î n c e p u t d e l a c ă d e r e a luî A d a m ,
ci d u p r e m o r t e a s u f l e t e s c ă , c a r e s e face d e l a înşi-ne noî,
a d e c ă d i n s o c o t e l a n o s t r ă c e a r e a şi din p e c a t e l e n o s t r e c e l e
p e r s o n a l e ; în c â t c u î n s ă ş i p u t e r e a c u c a r e P ă r i n t e l e a s c u l a t
p r e C h r i s t o s d u p r e o m e n i r e d i n m d r t e a c e a t r u p e s c ă , cu a c e e a ş i
v ' a s c u l a t şi p r e v o i cei din n e a m u r i , din m d r t e a c e a sufle­
t e s c ă a p ă c a t e l o r ; orî m a î a l e s a d i c e , m a i m a r e m i n u n e a

>) Iar Coresie cjice, că Christos se deplineşte şi se.întregeşte maî cu

de-amăruntul dintru ceî aleşi întru slava ceea ce Va să fie, dupre T e ­
odorit; ci şi prin pătimiri ne facem deplinire a !luî Christos, dupre
ceea ce djce: „Şi împlinesc lipsurile luî Christos în trupul meii" (Col.
I, 24). însemneză, că Teodorit biserica o djce ă este trup al luî- Chri­
c

stos şi plinire a Părintelui, fiind-că Dumnecjeu Părintele a umplut bise­

rica cu tote felurile de daruri, şi locueşte şi umblă într'însa, dupre pro-
.rocescul glas. Asemenea pre Părintele îl djce, că dote întru toţî le pli­
neşte, dupre ceea ce d j către Corinteni: „Ca şă fie Dumnecjeu tote
c e

întru toţî" (I Corint. XV, 26), fiind-că în viaţa .acesta, întru toţî este
Dumnecjeu, că nescris împrejur are pre fire, însă !nu tote întru toţî, căcî
uniî sînt păgâni, îar alţiî fac fără de legî; locueşte ţlar întru ceî ce se tem
de el, şi întru ceî ce nădejduesc în mila luî; îar în viitorea viaţă, înce­
tând murirea şi nemurirea dându-se, şi păcatul ne maî avend încăpere,
tote întru toţî va fi.

— 308 —
l u c r a t D u m n e d e u , a s t r ă m u t a şi a s c u l a p r e sufletele v o s t r e d i n
r ă t ă c i r e a n e c r e d i n ţ e i şi a idolo-slujireî, d e c â t a scula p r e m o r ţ i ,
p r e c u m a m dis m a î s u s . D e c î t o t ă î n ţ e l e g e r e a d i c e r e î a c e ş t i a
acest-fel e s t e : şi sâ d â a c e s t a m i c ă c u p r i n d e r e , j o s la d i c e r e a :
« î m p r e u n ă v'a- î n v i a t cu C h r i s t o s » , că m u l t e a l t e c u v i n t e s'a p u s
în mijloc, şi p o f t o r i r e s'a făcut a c u p r i n d e r e î în d i c e r e a : « I a r
D u m n e d e u b o g a t fiind î n t r u m i l ă » , şi m a î ales p o f t o r i r e a s'a
fâcut în d i c e r e a : «Şi fiind n o î m p r ţ î cu g r e ş a l e l e » . D e c i d u p r e
c e a a r ă t a t A p o s t o l u l c u m c â Efeseniî şi t o ţ i cei din n e a m u r i
e r a u m o r ţ i d e g r e ş a l e şi d e p e c a t e , a p o i îî i n î n g â e cu. d o u e
c h i p u r i ; cu u n u l a d e c ă d i c e n d : «Intru c a r e o r e c â n d u m b l a ţ i » '
şi nu c â d d r a c u m u m b l a ţ i în p ă c a t e l e a c e l e a î n t r u c a r e î n t r u
o v r e m e a t î ' u m b l a t , îar cu alt c h i p d i c â n d c â p ă c ă t u î a ţ î c u
a d e v ă r a t î n s ă , ' s t ă p â n i ţ i , şi tiranisiţî d e d i a v o l u l ; p e n t r u a c ă s t a
t o t u l p ă c a t e l o r n u a fost al s o c o t i n ţ e i v o s t r e , c i al a j u t ă t o r u l u i
p ă c a t e l o r , al diavolului, c a r e l e a t â t d e t a r e vă s t ă p â n e a . A ţ î
p ă c ă t u i t d a r , d i c e , voî n e a m u r i l e , fiind-că u m b l a ţ i d u p r e v e c u l
l u m e î a c e s t e e a , a d e c ă fiind-că c u g e t a ţ i c e l e ale lumeî, şi l u c r u ­
rile c e l e v r e m e l n i c e , şi răii ; î n t r e b u i n ţ a ţ i v â c u l a c e s t a , fiind-că
văcul d e sineşî n u e s t e răii, ci r e u a î n t r e b u i n ţ a r e a veculul"," că_
v e c u l a c e s t a , fiind-că e s t e s t r i c ă c î o s şi v r e m e l n i c , s ' a d a t c a un
p o v ă ţ u i t o r n d u ă d e l a D u m n e d e u , p e n t r u c a s ă n e î n d e m n e şi
s ă n e d e ş t e p t e s p r e a Iubi n o i cele n e s t r i c ă c î d s e şi v e c î n i c e ; n o i
însă fiind-că n e - a m atlat î n t r u s t r i c ă c i u n e a vâculuî a c e s t u i a l ' a m
fâcut p r e el, n u p o v ă ţ u i t o r al n o s t r u , s p r e n e s t r i c ă c î u n e , ci î m -
p e d e c ă t o r . Iar D o m n al s t ă p â n i r e ! a e r u l u i ( a d e c â al v ă z d u h u l u i )
P a v e l a n u m i t p r e d i a v o l u l şi nu p r e F ă c ă t o r u l t u t u r o r , p r e a
h u l e s c b l e s t e m a ţ i i M a n i h e î . D e c î d o m n p r e el îl n u m e ş t e , p e n ­
t r u c ă o m e n i i a c e ş t i a d e sine-şî s'aii s u p u s luî, şi cei m â i m u l ţ î
slujesc luî c a lui D u m n e d e u ; î n s ă în s i n g u r v e c u l a c e s t a e s t e şi
ţ i n e şi d o m n e ş t e şi s t ă p â n e ş t e d i a v o l u l şi a r e s t ă p â n i r e în a e r
şi n u m a î p r e s u s d e a e r , fiind-că în c e r n i n u a r e î n c ă p e r e , şi l o c
d i a v o l u l , ci d e d e s u p t u l ceriului u n d e e s t e şi a e r u l ; p e n t r u a-
c e s t a şi P a v e l , d o m n al s t ă p â n i r e ! a e r u l u i îl d i c e p r e d i a v o l u l ,
nu căci s t ă p â n e ş t e p r e a e r , saii îl i c o n o m i s e ş t e p r e el, s ă n u fie
h u l a a c e s t a ! ci căci î n ' a e r s e z ă b o v e ş t e şi p e t r e c e ; p e n t r u - c ă
d u h fiind el, p e n t r u a d ă s t a în a e r p e t r e c e , d u h fiind şi a e r u l
şi p â n ă î n - a e r a r e el p u t e r e a şi s t ă p î n i r e a , c a u n s t ă p â n i t o r
a s u p r a c e l o r c e d e b u n ă v o e s e s u p u n l u î ) . Iar uniî, p r e c u m
1

'). Uniî însă stăpânitorî aî aerului au înţeles pre diavolul, căcî totă
puterea luî cu care amăgeşte pre omenî sînt osebitele şi mult înfelu-
ritele năluciri care le plăzmuîeşte şi le închipuîeşte în aer, atât când
sînt omenii deştepţi, cât şi când dorm; pentru acesta şi părinţii pre di­
avolul îl numesc zugrav pandomimicesc şi începetor; îar nălucirea o nu-
— 309 —
e s t e şi d u m n e d e e s c u l C h r i s o s t o m şi sfîntul Chirii, s t ă p â n i t o r al
a e r u l u i , a d e c ă al p u t e r i l o r c e l o r d i n a e r , î n ţ e l e g . P e n t r u a c e s t a
şi d u p r e u r m a r e d i ° P a v e l , al d u h u l u î , a d e c ă d u p r e D o m n u l
e

şi s t ă p â n i t o r u l al t o t d u h u l celuî d i n a e r ; fiind-câ d i a v o l u l s'a

fost făcut d i n î n c e p u t d e D u m n e d e u î n c e p ă t o r al a n g h e l i l o r , s e
v e d e c ă şi d u p r e c ă d e r e a luî, n u a c ă ^ u t d i n î n c e p ă t o r i a şi
s t ă p â n i r e a , ci s t ă p â n e ş t e p r e t o ţ î d e m o n i i , cel c e î m p r e u n ă c u
d î n s u l aii c ă d u t d i n c e r î u r î ) .
1

Celut ce acum. I.ucr6z|i. întru .geasculţăreă. . -

?

. -Nu a dis c â diavolul s i l e ş t e p r e o n i e n î , Ci Că.'iuqreâă tri-

t r u fiii n e s u p u n e r e ! ) . D i n a c ă s t a d a r e s t e a r ă t a t , că îî stă-,
!

p â n e ş t e p r e eî c u v o e a l o r ; căci, d e . n e - a r s t ă p â n i p r e n o î
s î l n i c e ş t e , n e g r e ş i t şi n e - a r sili; î n c ă şi din u r m ă t o r u l c u v î n t
c e d i c e P a v e l , e s t e a r ă t a t , c â d i a v o l u l n u sileşte p r e n i m e n i :
« C ă l u c r e z ă , d i c e , î n t r u fiii n e s u p u n e r e l » , a d e c â î n t r u cel c e

mese pod cu carea trecend demonii împreună se mestecă cu sufletul şi

îl fac pre el lăcaş al neroditorelor şi pătimaşelor înţelegeri, precum djce
'dumnedeescul Câfist (Cap LXIV din fij.'qca'lie). •
Iar Cuv. părinte Simeon făcătorul de minunî, domn şi stăpânitor al
• aerului a înţeles pre diavolul, câcî ei în,' aer stând, opreşte sufletele
s

dupre morte.de a nu se sui. la cerîurî, câ aşa cţice anume: „DUmne-

cjeescul Apostol învaţă dicend, că diavolul acesta este ca un judecător
ce şede maî sus în văzduh; d u p r e domnul stăpânire! aerului cel ce
x

acum lucrează întru fiiî nesupunere!; că^âcestaş Apostol trecend, când

s'a răpit, ori în trup, orî afară de trup, p â n ă la al treilea ceriu, şi v&jend
în aer pre luptătorul sufletelor, a povestit aceştia. Şi dupre urmare dice
sfîntul, că demonii ceî ce zăpcîuesc asupra-"'fireşte-căjfeea patimi, aceîa
cercetedă pe fieşte-carele suflet ce să sue,'şi îl judecă'pre el, stând îna­
intea uşilor cerîurilor. Acesta socotinţă o adeveresc şi viaţa M. Antonie
şi a M. Macarie cum că osebite vămi aîe demonilor. sînt în aer, care
cerceteză pre sufletele cele ce se sue. Cijeşte şi Cuv,. XXXII ăl cuv. Nicon
în tom I al luî şi veî afla că aduce mărturii pre larg la acesta pricină.,
între care şi acest înfricoşat cuvînt îl veî, afla,; soarele îl dicea dumnedees­
cul Simeon cel maî sus pomenit: eii ştiu p r e un om întru neamul acesta
că este încredinţat cum că acum puţirţî se afiă carî îşi dau sufletele tor
în manile anghelilor, că s'a înmulţit iară de legea şi. nedreptatea, şi
demoniî sînt carî priimesc sufletele. întreba însă pe Dumnedeu (sfîntul
cel maî sus numit) ca să afle ce-va despre graiul acesta şi s'a desco­
perit luî prin Duhul cel Sfînt cum-că din qecr, miî abîa un suflet se află
în vremile acestea a se da în manile anghelilor eşind din trup. 01 mi­
lostiv, milostiv fie noue Dumnedeu!
') însemneză însă, că cu tote că demoniî acum se supun diavaluhr
însă în d ' u a
maî de pre urmă a judesăţeî aii, să-l ocărască şi să-l
c e a

blesteme, vedend că nu au luat nicî un bine din' supunerea luî, ci ma'

ales muncă nesfârşită, precum d ' Tolog. Grigorie în cuv. VI la cele-
c e

nedumerite.
•*). Carî sînt fiiî nesupunere! vedî la; dicerea: pentru care vine urgif
luî. Dumnedeu preste fiiî nesupunerel. (Col. III, 6). •
— 310 —
n u s e s u p u n luî D u m n e d e u , ci s e s u p u n d i a v o l u l u i , fără a se
sili d e d î n s u l ' ) .
• '). Nedumerire se naşte aicea pentru ce dumned,eescul Chrisostom şi
sfîntul Chirii au cjis maî înapoi, că diavolul este stăpânitor al duhurilor
celor din aer şi că nu a căcjut din stăpânirea ce'î-a dat Dumnedeu
de a stăpâni sub cerîu, şi dupre călcarea rândueleî sale. Iar M. Vasilie
cjice din protivă, cum că a căcjut din stăpânirea sa dupre întrupesca
iconomie şi patima luî Christos, carele a dis: „Acum stăpânitorullumeî a-
ceştia se va' scote afară" (Ioan XII, 31). Că cjice M. Vasilie:. „Locul stă-,
pânireî diayoluluî a fost în aer, precum cjice Pavel Apost.: „Dupre. D o m - ,
nul stăpâhi'reî aerului, a' duhului celuî ce acum lucrecjă'întru flit' n e s u p u ­
nere!*, pentru acesta şi domn al lumeî se 'cjice, căcî stăpânirea luî este
împrejururpămentuluî(tom. Ivor. 9). Şi maî jos: „Trebue a şti că cerîu du­
pre obiceîu Scriptura pre aer îl numeşte, precum acesta: paserile ceriului
şi valurile măreî se înalţă până la ceriurî, adecă forte să înalţă din pri­
cina aerului; pentru acesta şi Domnul a cjis că a vecjul pre Satana ca-
un fulger din cerîu căcţend, adecă din stăpânirea sa căcjend şi jos
zăcând, ca să se calce de. câtre ceî ce nădejduesc în Christos. Şi întru
un glas cu M. Vasilie cjice şi Teodorit: „Arătat ne-au învăţat pre noî
Apostolul că din vechî diavolului i s'a încredinţat stăpânirea aeruluî,
căcjend însă din acesta pentru vicleşugul şi răutatea sa s'a făcut dascăl
al păgânătăţeî şi al răutăţeî. Decî spre deslegar.ea nedumerire! cjicem:
a), că dupre Chrisostom şi dupre dumnecjeescul Chirii diavolul nu a
căcjut din domnia şi stăpânirea demonilor celor din început supuşi luî,
căcî şi aceîa împreună cu dînsul au căcjut din cerîu şi dupre cădere se
supun luî; au căcjut însă dupre Vasilie din domnia şi stăpânirea şi din
tirania ce avea asupra omenilor; căcî diavolul este domn şi stăpânitor
demonilor celor de supt dînsul şi carî împreună cu el au căcjut, îar asupra
omenilor nu.domneşte cu Stăpânire, ci numaî lucrecjă întru dînşiî. Şi b).
cj'iceirţ încă, că dacă domnia diavolului s'ar înţelege asupra omenilor,
atuncea adeverecjă dumnecjeescul Chrisostom cjicend, că nu a căcjut dia­
volul din domnia şi stăpânirea omenilor, ci din care domnie şi stăpânire
a căcjut? Din cea furişată şi tâlhărescă şi particularnică cu care şi dupre
întrupeasca iconomia luî Christos, ca un.fur şi tâlhar cu vicleşug şi cu
ascunsă vrăşmăşie şi'cu chip ne arătat supune pre omenî prin îndulcirele
şi:ale bogăţiei şi ale slavăî şi prin poftele trupuluî.
Adevereză încă asemenea şi Mi. Vasilie împreună cu Teodorit, ce cjic
că a. căcjut diavolul din domnia işi stăpânirea sa, ci din care domnie?
Adecă din cea cu totul tiranicescă şi arătată, cu care maî înainte de
întrupeasca iconomie vederat tiranisea şi cu îndrăsneală pre oameni
supuindu-î şi stăpânindu-î şi de către dînşiî ca un dumnedeu închinân-
du-se pretutindenea. Şi amândouă acestea domnii şi stăpânii ale diavo­
lului mărturiseşte vederat M. Vasilie cjicend: „ Decî -fiind-că s'a dat afară
tirania luî cea rea şi s'a curăţit locul cel dimprejurul pămentuluî cu mân-
tuitorea patimă'a luî Christos celuî ce a împăcat pre cele de pre păment
cu cele ce sînt în ceriurî, se va propovedui dar de noî împărăţia cerîu­
rilor" (tom. I, vor. 9).
Şi îarăşî: „Fiind-că pre cea maî multă parte a putereî aceluîa stăpânul
Christos cu legî nedeslegate o a legat (vedi aicea cetitorîuie că, nu
desăvîrşit s'a stricat puterea diavolului, ci partea cea multă tirani­
cescă şi îndrăsneţă) şi nu l'a lăsat ca de o dată pornindu-se să strice
pre neamul pămentuluî; ci fură apoî biruinţa aceea asupra nostră za-
 3- Intru care şi noî 6re-când petreceam în poftele trupu­
lui nostru, făcând voile trupului şi ale gândurilor.
N u a m â n g â i a t P a v e l p r e E f e s e n î n u m a î c u c u v î n t u l , ci l e r a
clis, c u m c ă s t ă p â n i ţ i fiind d e d i a v o l u l p e c â t u î a u , p r e c u m a m
cjis m a l s u s , ci şi c u a c e s t a c ă A p o s t o l u l î m p r e u n ă s e n u m ă r a
şi p r e sineşî, şi p r e t o ţ î ceî-1-a.lţi d m e n î c u E f e s e n i î , fiind-că
nicî u n o m n u e r a fără d e p ă c a t ; iar p o f t e ale t r u p u l u i d l c e
P&r

p o f t e l e c u g e t a r e ! c e l e ! trupeşti şi. p ă t i m a ş e ; căcî a r ă t a t e s t e

c â n u p r i h ă n e ş t e p r e t r u p c a p r e u n r ă u , căcî d u p r e c e a d i s : .
f ă c â n d voile t r u p u l u i , d u p r e u r m a r e 3 d i s : şi a l e g â n d u r i l o r , a-
d e c ă ale c u g e t ă r i l o r c e l o r p ă t i m a ş e ale c e l o r c e n i m i c a d u h o v ­
n i c e s c c u g e t ă d ă . . D r e p t a c e e a t r u p u l d e sineşî n u e s t e v r e d n i c
d e p r i h ă n i r e , ci g â n d u l şi c u g e t a r e a , c a r e s e p o v î r n e ş t e c ă t r e
p a t i m i l e î n d u l c i r e ! . S a u şi a ş a s e î n ţ e l e g e d i c e r e a : c ă şi g â n ­
d u r i l e şi c u g e t ă r i l e n d s t r e l e - a m s p u r c a t m a l î n a i n t e , g â n d i n d
r ă u t ă ţ i l e şi p ă c a t e l e , a s e m e n e a a m s p u r c a t şi t r u p u l n o s t r u fă­
c â n d c e l e r e l e ; şi p o ţ i a î n ţ e l e g e f a p t e ale t r u p u l u i p r e c u r -
vie, p r e p r e a c u r v i e şi p r e c e l e - l - a l t e p ă c a t e , c e s e n u m e s c

vistnicul pentru neînţelepţia nostră, alergând supt umbrele lumeştilor

veselii cele ce se află în calea vieţeî aceştia, ca să ascundă tâlharul rele
curse şi pre vrăşmăşuitoml să'I facă a fi neştiutor (tom. I, vor. 33),
Vecţî aicea şi tâlhăresca domnie a diavolului din care nu a căc[ut dupre
Christos.
împreună mărturiseşte acestea şi fratele Mar. Vasilie, slîntul Grigorie,
4icend: „Că dupre întrupesca iconomie Capul balaurului diavolul s'a
sfărîmat, adecă tirănicesca luî stăpânire covîrşitore, şi numaî coda luî a
rămas clătindu-se şi mişcându-se pentru iscusirea şi încununarea cre­
dincioşilor. Iar în a doua venire a Domnului, atuncea desăvîrşit are să
se omore şi înseşî coda luî acesta are să peră, care este mortea şl aşa
ucigaşul balaurului, când hîara se făcusă mult puternică.... capul stri-
cându-î..... nu î-a păsat nimic de. coda ce î-a rămas în urmă, lăsând un
prilej de iscusire şi făcend a rămânea celor de aicea biruinţă asupra
hîareî ceiî morte (Cuv. la Naşterea Domnului).
încă şi acesta însemnăm aicea, că şi acum demonii petrec în aer
, şi supt ceriu, precum d* teologii şi cum am d ' Ş' noî maî sus, d u ­
c s

pre dumnedeescă slobodenie însă petrec nu ca în loc hotărît al osîn-

direî lor, ci pentru nevoinţa celor aleşî şi pentru pedepsâ celor ce pe-
cătuesc, dupre cea d^isă.: „Protivnicul nostru diavol ;ca un leu umblă
răcnind şi căutând pre cine să înghită" (I Petru V, 8). Şi aceea a luî
Iov: „Incunjurând pămentul şi cele de sub ceriu" (Iov I, 7). Iar în Iad
pogorîndu-se acolo vor aştepta desăvîrşita osîndire, că îadul este locul
cel hotărît al lor de osîndă, şi muncile cele de acolo, precum s'a dis des­
pre Eosfor: „Iar acum în îad te veî pogorî şi în temeliile pământului"
(Is. XIV, 15); şi Apostolul Iuda a d's despre dînşiî: ,,Şi pre angheliî cel
ce nu şi-aii ţinut dregătoria lor, ci lăsând locuinţa lor în judecata cţîlel
ceiî marî î-au ţinut în legături pururea vecuitore sub întunerec" (luda
stih 6).

— 312 —
t r u p e ş t i ; îar f a p t e ale g â n d u r i l o r , p r e p i z m ă , p r e p o m e n i r e a de
reii şi p r e cele-I-alte p a t i m î , e e s e n u m e s c s u f l e t e ş t i ) . 1

Şi eram fiî fireşti aî urgiei ca şi cei-l-alţî.

E r a m , d i c e , t o ţ î o m e n i i , a t â t I u d e i î c â t şi n e a m u r i l e fiiî aî
urgieî, în loc d e : a m fost î n t ă r â t a t p r e D u m n e d e i i , şi a l t - c e - v a
n u e r a m fâră n u m a î însăşi u r g i a c h î a r , şi m a t e r i e şi p r i c i n ă d e
a se mânia Dumnedeii asupra nostră pentru multe păcatele
n o s t r e , şt p r e c u m u n fiii al u n u î o m . fireşte e s t e o m , aşa. şi n o î
fireşte e r a m fii al urgieî lui D u m n e d e u , .
Şi p r e c u m se; dj'c fii ai -gheeniî şi fiî aî peir'eî a c e i a , c a r î
l u c r e d ă fapte v r e d n i c e d e g h e e n a şi d e p e i r e , cu a s e m e n e a
c h i p s e d i c şî fiî ai urgieî cei c e fac f a p t e v r e d n i c e d e u r g i a şi
î n t â r â t a r e a luî D u m n e d e u . I a r d i c e r e a : fireşte, a i c e a s e î n ţ e l e g e
în loc d e : d u p r e a d e v ă r şi d u p r e f a p t ă ; a a d a u s însă A p o s t o l u l
a c ă s t a : « C a şi.ceî-l-alţî», fiind-că nici u n o m n u e r a s l o b o d d e
p ă c a t : « C ă toţi aii p ă c ă t u i t , p r e c u m a c e s t a ş î P a v e l d i c e a i u r e a
-şi s e l i p s e s c d e s l a v a iui D u m n e d e u , în d a r î n d r e p t â n d u - s e c u
D ă r u i s ă u » ( R o m . IH, 2 3 ) ) . a

4. Iar Dumnedeu bogat! fiind întru milă.

') Maî acestaşî. tâlcuira Ia dicerea acesta o face şî Mar. Vasilie ( H o ­
tar, pe scurt 269) dicend: „Voile trupuluî, pre care le numeră Aposto­
lul la altă parte (Gal. V. 19), îar voile gândurilor le elice pre cuge­
tări adecă, despre care a dis acestaşî Pavel, cugetări curăţind şi totă
înălţarea ce se ridică asupia cunoştinţei d e Dumnecjeu şi înţelegerile ce
nu se robesc întru ascultarea îuî Christos; pentru care de nevoe este şi
sigur pururea şi pretutindinea a păcţi acea cjisă de David: „Şi sfaturile
mele, îndreptările tale". Vecjî şi suptînsemnarea cjicereî: „Să nu daţi
loc .diavolului" (Efes. IV, 27) şi suptînsemnarea cjicereî: „Că trupul pof­
t e ş t e împrotiva duhului" (Gal. V, 17). Iar Mar. Athanasie în trei împarte
voile; cjicend: „Voea dumnecjeesca sînt poruncile luî Dumnecjeu; voea cea
firescă a fireî ceiî cuvîntăreştî este lucrarea dumnecjeeşteî voî; îar voe tru­
pescă este neascultarea dumnejjeeşteî legi. Ci şi Anastasie Sinaitul cjice;
„In trei felurî aflăm în Scriptură că se cjice: „Voea dumnecjeesca, fi­
rescă şi trupescă, -care însemneză cea trupescă pre diavolesca v o e ; îar
firesca voe de Dumnezeu este zidită mişcare gândită a părţeî sufletului
ceiî poftitore, care împinge pre om către ceea ce pofteşte; însă voe firescă
la--omeni-este-sila gânditei poftei ceiî în om înfiinţate din cea afară de
fire ta cea dupre fire; voe trupescă împătimaşă este abaterea sufletului
cea dupre fire către cea afară de fire (La Tom. I al cuv. Nicon).
2
) Iar cum că firaî nesupunereî se dic şi fii aî urgieî, vecjî la Colas.
IU, 6, în suptînsemnare. Şi Teodorit încă tâlcueşte aşa: „Iar fiî aî urgieî,
a cjiSj io î°c de vrednicî de urgie şi de cea maî de pre urmă muncă.
Aşa pre Antihrist, fiu al peirei l-a numit, în loc de vrednic.de peire".
Şi Dumnecjeescul Chirii al Alexandr. cjice: „Fiî fireşti aî urgieî, în loc de
cu adeverat fiî aî urgieî, s'a tâlcuit întru deslegarea anatematismuluî al
treilea asupra luî Nestorie; şi întru desvinovăţia către împrotiva cjicerea
resăritenilor şi întru desvinovăţia către surparea luî Teodorit; într'un glas
adecă cu sf. Teofilact.

- 313 -
 N o î a d e c â , dice, a m fost făcut f a p t e v r e d n i c e d e D u m n e ­
d e e s c ă u r g i e şi d e n e î m p ă c a t ă m i n i e r e , D u m n e d e u însă din p r o t i v ă
fiind-că e s t e n u p r o s t milostiv, ci b o g a t î n t r u milă, î m p r e u n ă
n e - a î n v i o ş a t p r e n o î cu C h r i s t o s , p r e c u m d ' e m a i j o s :
c

Pentru m u l t a sa dragoste cu care ne-a iubit pro noi.

Ş i d r a g o s t e a luî D u m n e d e u , d i c e , din m u l t a s a milă s'a p r i ­
c i n u i t , câcî c u m e r a eu p u t i n ţ ă n o î a n e iubi d e D u m n e d e u , cei
c e e r a m fii aî u r g i e i , d e n u s'ar fi î n d u r a t D u m n e d e u , a s u p r a
•nostră şi - d e n a . &'axr..fi .poţtttt . d e - ^ ' - b o g a t ă milă a ş a ? .
• 5. Ş i f i i n d noî morţi cu păcatul împreună ne-a înviat cu
Christos.
A i c e a s e face î n c h e e r e şi sfîrşitul a t d t e î î n ţ e l e g e r e ! c e o a
î n c e p u t A p o s t o l u l d e la c a p . al doilea, îar cele-l-alte c u v i n t e
s'aii p u s în mijloc. Şi fiind-că c u p r i n d e r e a s'a făcut l u n g ă , p e n t r u
a c e s t a A p o s t o l u l a p o f t o r i t aicea î a r ă ş î d u p r e l e g e a ritoriceî 'spre
d e s v e l i r e a d i c e r e î : «Şi fiind noî m o r ţ î cu g r e ş a l e l e » c a r e a c e s t a
o a dis şi la î n c e p u t u l c a p u l u i ( m ă c a r X». d i c e r e a p r e noî o. a'
p o f t o r i t nu în faţa a d o u a p r e c u m a /fost a c o l o , ci î n t r u c e a
î n t â i a s a u p e n t r u - c ă poftoririle nu t o t - d e - u n a , se fac a s e m e n e a
şi n e s c h i m b a t c u c e l e m a i î n a i n t e d i s e , ale c ă r o r a s î n t p q f t o -
rirl d u p r e r i t o r î ; s a u p e n t r u c ă î n t â î a faţă c a r e a dis p o m e n i n d
«întru c a r e şi n o i t o ţ î petreceam"», îa î m p r e u n ă şi p r e faţa a
d o u a şi a c e s t a c o v î r ş e ş t e î n t r u c u p r i n d e r e d u p r e -dascălii grarria-
ticeştî). V e d i î n s ă , o c e t i t o r î u l e , c â a i c e a I a r ă ş i ' C h r i s t o s se află
mijlocitor al facereî n o s t r e d e vil. Şi lucrul s e v e d e v r e d n i c d e
c r e d a r e , căcî d a c ă î n c e p ă t u r a şi p î r g a h ţ i ş t r â a o m e n i l o r v i a d â
î n t r u C h r i s t o s , a r ă t a t e s t e c ă şi noî, înfru c a r i e s t e pîrga a c e s t a
viem î n t r u însuşi C h r i s t o s ; c ă P ă r i n t e l e a făcut viu p r e Chrisi.cs
d u p r e o m e n i r e şi p r e n o i ; p r e C h r i s t o s a d e c ă cu l u c r a r e a şi cu
fapta, Iar p r e noî n e - a făcut viî cu p u t e r e a şi cu c r e d i n ţ a d e o
c a m d a t ă , îar m a î la u r m ă n e v a face vii şi cu l u c r a r e a şi cu
f a p t e . I a t ă a c e s t a e s t e c o v î r ş i t o r e mărire? a p u t e r e î lui D u m n e ­
deii, c a r e o a d i s la î n c e p u t u l E p i s t o l i e i . I a t â a c e s t a e s t e n ă d e j ­
d e a c h e m ă r e l n o s t r e , d e s p r e c a r e â d'S în întâiul c a p i t u l .
(Cu darul sînteţî mînţuiţî).
A c e s t c u v î n t l'a p u s în mijloc P a v e l şi la g l â s u i t din o în-
s p ă l m â n t a r e din l â u n t r u şi m i r a r e ; c â s'a mjrat c u a c e s t a d e
n e g r ă i t u l şi c o v î r ş i t o r u l d a r şi d ă r u i r e a luî D u m n e d e i i . D e
v r e m e c e voî cel d i n n e a m u r i , d i c e , v ' a ţ î mîntuit n u c u o s t e n e ­
lile şi l u c r ă r i l e v o s t r e , ci c u s i n g u r D a r u l luî D u m n e d e u ; căcî
a t â t a din f a p t e l e v o s t r e e r a ţ i v r e d n i c i d e _ m u n c ă şi d e u r g i e şi
nu d e m â n t u i r e .

— 314
 6 . Şi împreună ne-a sculat şi ne-a pus de a şedea îm­
preună întru cele cereşti în Christos Iisus.
P r e c u m D u m n e d e u şi P ă r i n t e l e a s c u l a t p r e C h r i s t o s d u p r e
o m e n i r e , p r e p i r g a şi p r e capul n o s t r u al o m e n i l o r , aşa p r i n
a c e s t a î m p r e u n ă n e - a s c u l a t şi p r e n o î . Şi p r e c u m l'a p u s s ă
şadă pre Christos, pre capul nostru d u p r e omenire, de-a d r e p t a
sa, a ş a î m p r e u n ă . c u c a p u l n o s t r u şi p r e n o î , cârî s î n t e m t r u -
p u P lui, xie-a p u s î m p r e u n ă ; p e n t r u a c e s t a şi a dis «în C h r i s t o s
r'di'sus», a d e c ă S i i t d ; i C ă ; a ş e d u t C h r i s t o s î n t r u c e l e c e r e ş t i , p e n t r u
r
:

a c e s t a şi n o i ş e d e m >). O r i d i c e r e a : « î m p r e u n ă n e - a s c u l a t » s e
c u v i n e s ă o . î n ţ e l e g e m nu la î n v i e r e c e a c e v a s ă fie a t r u p u ­
r i l o r h d s t r e , ci la î n v i o ş a r e a s u f l e t e l o r n o s t r e , p r e c a r e a c u m
o a m l u a t p r i n Sfîntul B o t e z . D e c î , d e s e va î n ţ e l e g e d i c e ­
r e a « î m p r e u n ă n e - a s c u l a t » la î n v i o ş a r e a sufletelor, c u m p o t e
a s e î n ţ e l e g e la a c e s t a ş î şi d i c e r e a : « î m p r e u n ă n e - a p u s ? »
D e c i a ş a v e l î n ţ e l e g e : c ă d e v o m suferi n e c a z u r i l e şi i s p i t e l e
c a r e vin a s u p r a n o s t r ă p e n t r u C h r i s t o s (va fi a ş a ) . C ă d e le
v o m răb^da a c e s t e a c u m u l ţ â m i r e şi v o m b i r u i p a t i m i l e , a v e m
s ă ş e d e m î m p r e u n ă c u C h r i s t o s şi î m p r e u n ă ş ă î m p e r ă ţ i m , p r e ­
c u m a i u r e a a c e s t a ş î A p o s t o l s c r i e : « D e v o m r ă b d a v o m şi îm-
p e r ă ţ i î m p r e u n ă (a d o u a c ă t r e T i m o t . II, 1 2 ) . Şi însuşi C h r i s t o s
f ă g ă d u e ş t e a c e s t a în sfinţita A p o c a l i p s i s : « C e l a c e b i r u e ş t e , voî
d a luî a ş e d e a î m p r e u n ă cu m i n e în s c a u n u l m e u , p r e c u m şi
eîi a m b i r u i t şi a m ş e d u t c u p ă r i n t e l e rheu în s c a u n u l luî» ( C a p .
Iii, 2 1 ) . Ş i i a r ă ş i : «Voî v e ţ i ş e d e a p r e d o u e - s p r â - d e c e s c a u n e »
(Mat X I X , 2 8 ) . Şi î a r ă ş î : «Iar a ş e d e a d e - a d r e p t a m e a şi d e - a
s t î n g a m e a , n u e s t e l u c r u al meu. a-l d a , ci c e l o r a c e li s'a
g ă t i t » (Mat. X , 4 0 ) . D r e p t a c e e a g ă t i t e s t e a ş e d e a î m p r e u n ă
c u C h r i s t o s , cel c e p e n t r u C h r i s t o s a s u f e r i t p a t i m i l e .
7. Ca sâ arate în vecurile cele viitdre covîrşitorea b o ­
găţia Darului şeii întru bunătate asupra ndstră în Iisus
Christos.

> ') Asemenea tâlcueşte |şi Teodorit dicend'. „Ca acesta sculându-se (din
morţî adecâ) şi noî cu nădejdea ne-am sculat; şi el cu Părintele împre­
ună şetjend, ne împărtăşim şi noî de cinste, căcî cap al nostru este cela
ce împreună şede. începătură şi pîrgă a nostră este cela ce împreună
împărăteşte, că cu firea nostră s'a îmbrăcat." Iar Mar. Macarie Eghipt.
cjice; „De îţî veî ridica ochiî către sore, afli în cerîuri ţircul (discul) lui,
îar lumina şi razele pre păment aruncate, şi totă puterea lumirieî şi. stră­
lucirea către păment se aduce; aşa şi Domnul de-a .drepta Părintelui
este, maî pre sus de totă începetoria şi 'stăpânia şede, îar ochiul său îl
„are în inimile omenilor celor de pre păment întins, ca să dea ajutor
celor ce îl aşteptă dela dînsul, unde se află el fiind-că cjice: „Unde
sînt eii acolo va fi şi sluga mea" (Ioan XII, 26). Şi îarăşî Pavel cjice;

— 315 —
 P e n t r u a n u s e î n d o i şi a nu c r e d e c i n e - v a d e d a r u r i l e cele
c e l e - a d i s m a i s u s P a v e l că a r e s ă le d e a D u m n e d e u n o u e
h r i s t i a n i l o r , p e n t r u a c e s t a a i c e a face cuvîntul î n d u p l e c ă t o r şi
d i c e , câ d e ş i n u a r d a D u m n e d e u d a r u r i l e a c e s t e a p e n t r u d r a ­
g o s t e a c e a r e c ă t r e n o î , le va d a î n s ă n o u ă m ă c a r p e n t r u - c ă
v o e ş t e a-şi a r ă t a b o g ă ţ i a d u m n e d e e ş t e î s a l e b u n ă t ă ţ i ; căcî a-
c u m mulţî n u c r e d că a r e sâ d ă r u i a s c ă b u n ă t ă ţ i l e c e l e d e a-
cest-fel D u m n e d e u , i a r a t u n c e a în v e c u l viitor v ă d e n d p r e sfinţii
h r i s t i a n î a f i â n d u - s e în n e p o v e s t i t ă slavă, v o r c u n d ş t e toţi c a r e
b u n ă t ă ţ i şi d a r u r i a d ă r u i t D u m n e d e i i o m e n i l o r ) . Iar d i c e r e a :
1

«în C h r i s t o s lisus» î n s e m n e z ă c u m c ă b u n ă t ă ţ i l e a c e s t e a nu se
v o r d a n u m a i luî C h r i s t o s ( d u p r e o m e n i r e a d e c â ) , nicî n u m a i
p â n ă la C h r i s t o s aii s ă s t e a a c e s t e a , ci p r i n C h r i s t o s v o r v e n i
a c e s t e a şi la n o i c a d e l a p î r g a şi î n c e p ă t u r a la t o t u l şi c a d e l a
c a p la t r u p ; şi n e v o m spula şi n o i şi î m p r e u n ă cu C h r i s t o s
v o m ş e d e a . A ş a t â l c u e ş t e d i c e r e a a c e s t a şi M a r . I o a n C h r i s o s -
t o m u l la t r i m i t e r e a a c e s t a c ă t r e E f e s e n î . I n s ă în t â l c u i r e a E v a n ­
gheliei luî M a t e i d i c e , c u m c ă n i m e n e a v a ş e d e a a t u n c e a la
j u d e c a t a luî C h r i s t o s , în c â t a v e m t r e b u i n ţ ă n o i d e d e s c o p e ­
r i r e a Sfîntuluî D u h , p e n t r u ca s ă î n ţ e l e g e m a d â n c u l t a i n e l o r a-
c e s t o r a . P o t e î n s ă a elice c i n e - v a la a c ă s t a , c ă p r e c u m noi cei c e
c r e d e m în C h r i s t o s n e d i c e m c â s î n t e m î n c h i n a ţ i d e a n g h e l î ,
nu c â d o r î n s u ş i în p e r s a n e s î n t e m î n c h i n a ţ i d e dînşiî, ci p e n ­
t r u - c ă firea n d s t r â s e î n c h i n ă d e a n g h e l î , c e a u n i t ă d u p r e i p o s -
t a s cu D u m n e d e u C u v î n t u l , şi d u p r e u r m a r e p r i n a c e e a t r e c e
şi la noî î n c h i n ă c i u n e a şi s l a v a ; c u un c h i p c a a c e s t a n e d i ­
c e m şi c ă v o m ş e d e a î m p r e u n ă cu C h r i s t o s , fiind-câ a c e l a s e ­
d â n d în s c a u n şi d e - a d r ă p t a P ă r i n t e l u i , şi n o i î n t r u dînsul
v o m ş e d e a ; p r i n a c e l a ş e d e r e a şi s l a v a t r e c e şi ia n o i . I n s ă d e
vreme ce Domnul fâgădueşte a ne pune pre scaune, precum
a m dis, şi d u m n e d e e s c u l C h r i s o s t o m a n u m e le scrie a c e s t e a ,
a c e s t a d a r d i c e ( P a v e l a d e c ă ) c ă şi noî v o m ş e d e a . P e n t r u a-
cesta d e u r m a r e e s t e să dicem aicea minunătorele cuvintele
m a r e l u i a c e s t u i a C h r i s o s t o m , p e n t r u c o v î r ş i t o r u l d a r şi h ă r ă z i ­
r e a , c e a r e a n e d ă r u i n d u ă D u m n e d e u ; c ă d i c e a ş a : «Şi b i n e
î n t r u b u n ă t a t e la n o i , î n t r u b u n ă t a t e a luî l i s u s » ; c ă a n e p u n e
p r e noi a ş e d e a d e - a d r ă p t a , lucru d e c i n s t e e s t e m a i p r e s u s
d e t o t ă c i n s t e a şi d u p r e c a r e a l t a n u m a i e s t e c u a d e v ă r a t c o ­
vîrşitore b o g ă ţ i e ! Cu adevărat covîrşitore estă mărirea putereî 1

sale, a p u n e d e a ş e d e a c u C h r i s t o s ! M ă c a r d e c l u r i d e mii de

„Că împreună ne-a sculat şi împreună ne-a pus a şedea de-a drepta sf.
întru cele cereşti". Vor. 45, Cap. VI).
*) Vecjî şi suptînsemnarea cjicereî: „La care au ajuns sftrşiturile ve-
curilor".(I Cor. X, 11)- - .
— 316 —
suflete d e aî a v e a , nu le-aî p e r d e p r e ele p e n t r u a c e s t a ? C ă
d e a r t r e b u i a i n t r a în foc, o r e n u aî t r e b u i a fi g a t a s ă o
suferi a c e s t a ? C ă d e a r t r e b u i a fi t ă î a t b u c â ţ î în fieşte-care
di p e n t r u a c e s t e a , o r e n u aî t r e b u i cu o s î r d i e a priimi? G â n ­
d e ş t e u n d e a ş e d u t a c e l a ? Maî p r e s u s d e t o t â î n c e p e t o r i a şi
s t ă p â n i r e a . Şi cu c i n e î m p r e u n ă ş e d ? C u a c e l a . C i n e fiind? M o r t ,
fireşte fiu al u r g i e î . Şi c e a i s p r ă v i t ? Nimica cu a d e v ă r a t . A c u m
e s t e b u n ă v r e m e a s t r i g a : O a d î n c d e b o g ă ţ i e şi d e î n ţ e l e p ­
c i u n e şi d e c u n o ş t i n ţ ă a luî D u m n e d e u ! » ( R o m . X î , 3 3 ) ' ) .
8 . Că cu darul sînteţî mântuiţi prin c r e d i n ţ ă . .
D u p ă c e a' dis cele a l e luî D u m n e d e u c u m c ă n e - a m m â n ­
tuit c u D a r u l luî, d u p r e u r m a r e d i c e .aicea şi c e a din p a r t e a
nostră, a d e c ă c u m că n e - a m mântuit prin c r e d i n ţ a care o a m
a r ă t a t î n t r u C h r i s t o s , p e n t r u a nu s e s u r p a s t ă p â n i r e a d e s i n e
a omuluî.
Şi acesta nu dela noi, al luî Dumnedeu este Darul.
D i c e n d -mai s u s c u m c â p r i n c r e d i n ţ a n d s t r ă n e - a m m â n t u i t ,
îarăşî a i c e a -surpă şi o s t r i c ă a c e s t a d i c e n d , c â nici c r e d i n ţ ă a
fost d e l a sine-şî, căcî d e nu a r fi v e n i t C h r i s t o s şi n u n e - a r
fr c h e m a t la c r e d i n ţ a s a , n e g r e ş i t noî nu a m fi a s c u l t a t c h e ­
m a r e a lui şi să c r e d e m : «Căcî c u m , d i c e a c e s t a ş î P a v e l , v o r
c r e d e , d e .nu v o r a u d i ? » ( R o m . X , 14). D r e p t a c e e a şi î n s ă ş i
c r e d i n ţ a c a r e o a m a r ă t a t noî, D a r al luî D u m n e d e u e s t e ; s a u
şi a l t m i n t r e l e a s e î n ţ e l e g e : nu d i c e p r e î n s ă ş i c r e d i n ţ a a c e s t a
în o s e b i r e . A p o s t o l u l , c ă e s t e D a r al lui D u m n e d e u , ci a n e
m â n t u i n o i p r i n c r e d i n ţ ă , a c e s t a e s t e D a r al lui D u m n e d e u ;
c ă c i fie c ă c r e d i n ţ a a r fi lucru al n o s t r u şi i s p r a v ă a n o s t r ă ,
d a r c u m s i n g u r ă a c e s t a a n o s t r ă c r e d i n ţ ă a r p u t e a să n e m â n ­
t u i a s c ă , d e n u a r voi D u m n e d e u a'şî p r i i m i p r i n a c e s t a a
n d s t r ă c r e d i n ţ ă ? I n s ă p e n t r u c a s ă n u fim şi noi d e s ă v î r ş i t n e ­
l u c r ă t o r i , ci p e n t r u a n e a r ă t a c ă a m p r o a d u s şi noî u n p u ţ i n
o a r e - c e , p e n t r u a c e s t a D u m n e d e u a c e r u t d e l a noi c r e d i n ţ a
a c e s t a a c r e d e a d e c ă şi noi a d e c â î n t r u C h r i s t o s .
9 . Nu din fapte, ca să nu se laude cine-va.
N u r ş i î n t o r c e , d i c e , faţa s a D u m n e d e u d e c ă t r e n o î , în v r e m e

') Teodorit însă aşa tâlcueşte cjicerea acesta: „Ca să arate în vecurile
ce vin în urmă, că acum mărimea . bunătăţilor celor ce se. nădejduesc
necredincioşilor adecă acesta este cu totul neştiută, îar credincioşii ca
prin oglindă le ved şi prin ghicituri, că „Prin credinţă umblăm nu prin
vedere". Iar atuncea faţă către faţă le vor vedea, atuncea şi credincioşii
şi necredincioşii vor vedea pre firea cea din noî luată, de către totă făp­
tura închinându-se şi pre sfinţî împreună împerăţind: „Că de am murit
cjice împreună, împreună vom via, de râbdăm împreună şi vom împerăţi"
(II T i m o t . i l , I I ) .
— 317 —
c â n d a v e m fapte b u n e , ci m a î a l e s din p o t r i v ă s ' a f ă c u t ; şi î n
v r e m e a c e a v e m fapte r e l e şi c â n d eram s t r i c a ţ i d e r ă u t ă ţ i în d a r
n e - a m â n t u i t D u m n e d e u . In c â t d i n i s p r a v ă s ă n u p d t ă c i n e - v a
a se l ă u d a deaciîa, câcî a i c e a n u e s t e d i c e r e d e p r i c i n u i r e , ci
h o t ă r î t o r e , a d e c ă fiind-că p e n t r u f a p t e l e n o s t r e c e l e b u n e n u
n e - a m â n t u i t , din a c e s t a a u r m a t a n u p u t e a c i n e - v a s ă s e l a u d e ,
c ă s'a m â n t u i t din faptele sale şi n u . c â p e n t r u a c e s t a n u a v e m
fapte b u n e p e n t r u ca să n u p d t ă c i n e v a a s e m â n t u i *).
, ro. Că a . lui făptură sîntem, zidiţi fiind în Christo'ş
spre fapte bune cate le-a pregătit Dumned.eu, ca întru
acestea să umblăm.
F i i n d - c ă m a î s u s a dis P a v e l , c ă d i n f a p t e l e n o s t r e n u n e - a m
m â n t u i t , ci din s i n g u r a c r e d i n ţ ă şi d i n d u m n e d e e s c u l d a r ,
p e n t r u - c ă nu a u d i n d t u a c e s t a s ă t e l e n e v e ş t i d u p r e f a p t e ,
p e n t r u a c ă s t a <ţice a c u m a i c e a , c ă d u p r e c r e d i n ţ ă e s t e t r e ­
b u i n ţ ă să a v e m şi f a p t e ; t e - a î zidit, dicej t u h r i s t i a n e , î n t r u
C h r i s t o s şi 'te-aî făcut f ă p t u r ă n d u ă , fiind-că a m u r i t p r i n sfîntul
b o t e z o m u l cel v e c h î u , c u c a r e e r a i î m b r ă c a t , şi p r e c u m la în­
c e p u t u l f a c e r e ! le-a f â c u t ^ d i n nefiinţă î n t r u a fi, a ş a şi a c u m
a d o u a o r ă t e - a făcut D u m n e d e u din c e e a c e e r a i răii, î n t r u
a fi b u n ) . T e - a î zidit î n s ă n u p e n t r u c a s ă r ă m â i n e l u c r ă t o r ,
2

ci p e n t r u c a să lucrezi şi s ă u m b l i în f a p t e b u n e , a d e c â
p e n t r u a'ţl p e t r e c e t o t ă c a l e a vieţeî t a l e cu f a p t e h u n e , nu u n
a n , nu doî, n u t r e i , ci t o t ă "calea v i e ţ e î fale. C ă a c e s t a ghici-
t o r e ş t e a r a t ă P a v e l c u c e e a ce cjicts: « S a u m b l a m » câcî D u m ­
nedeii, d ' i c e
a
progătit lucrurile acestea b u n e p e n t r u ca să
le l u c r ă m noî. D e c î n u e s t e c h i p d e a î n t â r z i a şi a le l ă s a
:

1
) Iar înţeleptul Fotie cjicerea acesta şi cea urmatore _ tâlcuindu-le,-
cjice: „Că nu s'a mântuit cine-va din faptele sale, pentru a nu avea
prilej-de a ne mândri; măcar că deşi ar fi. putut cihe-va a se mântui
din fapte, îarăşî nu se cuvenea a se lăuda şi a se mândri. Pentru ce.?,
Căcî noî nu numaî că sîntem făpturi ale lui Dumnedeu, ci şi căcî ne-am
făcut pentru ca să facem bunătăţi; drept aceea şi de' ne-am .fi şi mân­
tuit din faptele nostre, la Dumnecjeu trebuia, sâ dăm pricina şi mulţă-
mirea, fiind-că pentru acesta ne-a zidit, şi nu la\ noî să o dăm; iar
când noî care ne-am zidit pentru ca să lucrăm c'ele bune, nicî o bu­
nătate nu am isprăvit, ci maî ales atâtea rele. ,am făcut, şi făcend cele
rele nu ne-am întors către Dumnecjeu de sine-ne, ca să ne pbcăim, ci
de Darul luî Dumnecjeu ne-am întors. Decî ceî ce eu un chip ca acesta
am priimit facerea de bine dela Dumnecjeu, ore cât sîntem datorî a'î
mulfămi? Sau cum putem a ne maî lăuda? Ci şi Teodorit aşa dice:
„Că nu de năprasnă am credut, ci chemaţi fund ne-am apropiat şi apro- :

piindu-ne nu ne-a cerut (Dumnedeii) curăţenia de .viaţă, ci singură cre­

dinţa primindu-o, ne-a dăruit ertarea păcatelor".
*) Aşa şi Teodorit d'ce: „Dicerea zidiţi aicea o a pus la naşterea:
de a doua". . . .
— 318 — •
 î n t r u a l t ă v r e m e p e n t r u - e â sînt rînduirî d e D u m n e d e u c a s ă
le f a c e m . N u a dis î n s ă u n a t i c . z i d i n d u - n e s p r e f a p t ă b u n ă , ci
p l u r a l n i c : s p r e fapte b u n e , p e n t r u c a s â a r a t e c ă t o t e l u c r u r i l e
c e l e b u n e t r e b u e s ă le f a c e m n o î h r i s t i a n i î ; c ă c î u n s i n g u r
lucru b u n d e va lipsi d e l a noî, n u e s t e f a p t a b u n ă a n o s t r ă
d e s â v î r ş i t â , ci s c u r t a t ă . î n s e m n e z ă î n s ă , că T e o l o g . G r i g o r i e d i ­
c e r e a : « Z i d i n d u - n e s p r e fapte b u n e » nu a î n ţ e l e s p e n t r u a
d o u a z i d i r e c e a întru sfîntul b o t e z , ci p e n t r u c e a d i n t â î u z i d i r e
şi dffl. î n c e p u t , fiind-câ D u m n e d e u n e - a -zidit.,nu. p e n t r u ca. s ă
7

rărfiâpem n e j u c r ă t o f î , ci p e n t r u c a s ă l u c r ă m t o t e f a p t e l e
cele b u n e
i i . Pentru aceea aduceţi-ve aminte că voî ore-când
neamurile în trup ceî ce ve diceţî netăere împrejur, de
câtre ceî ce se dic tăere împrejur, făcută de.mână în trup,
câ întru acea vreme eraţi fără de Christos.
D u p ă c e a dis A p o s t o l u l c â D u m n e d e u n e - a s c u l a t p r e n o î
c a r e e r a m m o r ţ i , a c u m a r e să s p u e cu c a r e a r e s ă n e facă a-
s e m e n e â şi î m p r e u n ă m o ş t e n i t o r i , a d e c ă p r e n o i n e a m u r i l e n e - a
făcut î n t o c m a i cu Israilteniî, fiind-că d r e p t u l Israiltenilor e r a
mare . D e c i , d i c e : p e n t r u a c e s t a a d u c e ţ i - v S a m i n t e ; p e n t r u c a r e ?
1

P e n t r u - c ă n e - a m zidit c a s ă facem fapte b u n e , fiind-că s i n g u ­

r ă a c e s t a e s t e î n d e s t u l ă a n e î n d u p l e c a s ă n e silim şi să fa­
c e m fapta b u n ă , a d u c e n d u - n e a m i n t e că p e n t r u acesta n e - a m
zidit, p e n t r u c a s ă lucrăhi cele b u n e şi p l ă c u t e lui D u m n e d e u ;
aduceţi-ve-' a m i n t e însă, a dis E f e s e n i l o r c e l o r d i n n e a m u r i , p e n ­
t r u - c ă e s t e o b i c e î u la ceî c e d i n m u l t a p r o s t i m e şi d i n n e ­
c i n s t e s e s u e la î n ă l ţ i m e d e s l a v ă şi d e c i n s t e , a n u ' ş î a-
d u c e a m i n t e d e s t a r e a l o r c e a d e maî î n a i n t e s ă r ă c e a s c ă ş i a
s e s m e r i ; şi c e sâ vp a d u c e ţ i a m i n t e ? c ă e r a ţ î d e p ă r t a ţ i d e
C h r i s t o s a d e c â în v r e m i l e cele î n t â î u ale r ă t ă c i r e ! şi ale i d o l o -
slujirei v o s t r e , îar a c u m v ' a ţ î făcut a p r o p i a ţ i şi fii aî lui D u m n e ­
d e u , p r e c u m a fost a c e î a însuşî aî luî D u m n e d e u şi l s r a i l t e n î ; ci
"şi m a î a p r o p i a ţ i î n c ă d e c â t Israilteniî v ' a ţ î fâcut voi. A c e s t a
d a r e s t e s c o p u l A p o s t o l u l u i s ă a r a t e a i c e a ; v e d i însă, i u b i t u l e ,

') Însăşi dumnecjeescul Christostom c j i : „Chemaţî dar de a doua"

ce

fiind spre lucruri bune să rămânem făcendu-le tote; că pentru acesta

ne-a chemat, nu ca un lucru să facem, ci că pre tote; că precum sînt
cincţ.simţiri la noî şi tote trebue a se întrebuinţa în ceea ce se cuvine,
aşa şi tote faptele bune; îar dacă cine-va va fi întreg înţelept însă ne­
milostiv sau ar fi milostiv şi lacom la averi, sau s'ar depărta de ' cele
streine îar dintru ale luî nu ar împărtăşi pre nimenea, tote se facînzadar;
că nu ajunge numaî o faptă bună a ne înfăţişa înaintea divanului luî
Christos noî cu îndrăznela, ci este trebuinţă noue de multă faptă b u n ă
şi de înfelurită şi de multe chipuri şi de t6tă fapta bună (vor. 4 la acesta).

— 319 —
c â t d e î n ţ e l e p ţ e ş t e o b o r ă şi a r u n c ă p r e t ă e r e a î m p r e j u r a E -
vreilor, p e n t r u - c ă a r a t ă c â a c ă s t a s e o s e b e ş t e d e n e t â e r e a î m ­
p r e j u r a n e a m u r i l o r , n u cu lucru, ci n u m a î cu c u v î n t gol, c ă
voîu, cjice, n e a m u r i l e în t r u p , ci n u în D u h ' ) . Şi voî ceî c e v e
d i c e ţ î n u m a î , d a r n u şi c â cu a d e v ă r a t s î n t e ţ î n e t ă e r e î m p r e ­
j u r , c a c u m a r d i c e c ă voi n e a m u r i l e c e l e n e t ă î a t e î m p r e j u r ,
d u p r e t r u p . ş i d u p r e c u v î n t n u m a î sînteţî m a î înjosiţi d e c â t E -
vreiî ceî t ă î a ţ l î m p r e j u r , şi nu d u p r e D u h şi d u p r e l u c r u . D e
c ă t r e carî î n s ă v ă c^îoeţiî n e t ă e r e î m p r e j u r ? D e c ă t r e cel c e s e
dic t ă e r e î m p r e j u r în t r u p , aclecă d e c ă t r e E v r e i î ceî t ă i a ţ i î m ­
p r e j u r , a r ă t â n d c u a c e s t e a , că.-numai, d u p r e c u v î n t t ă e r e a -tft»«-
p r e j u r să p r o t i m i s e ş t e m a î m u l t d e c â t n e t â e r e a î m p r e j u r , şi n u
d u p r e lucrul şi a d e v ă r u l . D e c î n e t â e r e a î m p r e j u r a n e a m u r i l o r
n u e r a l u c r u r ă u nici s p u r c a t , m ă c a r d e ş i E v r e i i ceî t ă i a ţ i î m ­
p r e j u r p r e ceî d i n n e a m u r i n e t ă î a ţ î î m p r e j u r îî aveau, s p u r c a ţ i .
I a r ceî d i n n e a m u r i n e t ă i a ţ i î m p r e j u r a fi d e s p ă r ţ i ţ i d e C h r i s t o s ,
a c e s t a c u a d e v ă r a t e r a lucrul cel m a î răii şi n e s u f e r i t . P e n t r u
c e d a r P a v e l în v r e m e a ce v o i a s ă a r a t e p r e ceî d i n n e a m u r i
î m p r e u n ă p ă r t a ş i â î slavei şi ai v r e d n i c i e i I s r a i l t e n i l o r , î n t r u a-
ceeaşl v r e m e o b o r ă p r e vrednicia. Israiltenilor ? L a acăsta r ă s ­
p u n d e m c ă a ş a o b o r ă p r e v r e d n i c i a Israiltenilor, d a r n u la c e l e
d e n e v o e şi înfiinţate, p r e c u m e r a a p r o p i e r e a şi slujirea c e a
c ă t r e D u m n e d e i i , ci la c e l e n u d e n e v o e şi d e p r i s o s , saii d e
x

n e b ă g a t în s a m ă , p r e c u m e r a t ă e r e a î m p r e j u r ; i a r la c e l e d e
n e v o e şi înfiinţate, f o r t e m ă r e ş t e p r e I s r a i l t e n i n u m i n d u - î p r e
eî sfinţi şi c a s n i c i ai lui D u m n e d e u .
12. înstrăinaţi de petrecerea lui Israil.
Nu a d i s :
d e s p ă r ţ i ţ i , ci î n s t r e i n a ţ î ; p e n t r u - c ă şi m u l ţ i israil­
t e n i l e n e ş i e r a i i d e s p ă r ţ i ţ i de p e t r e c e r e a c e a d u p r e D u m n e d e u ,
p r e c a r e o c e r e a l e g e a , insă n u e r a u î n s t r e i n a ţ î d e s ă v î r ş i t , p r e ­
c u m eraii n e a m u r i l e .
Ci streini de testamenturile făgăduinţei.
î n c ă şi a c ă s t a e r a m a r e d e s p ă r ţ i r e a n e a m u r i l o r , p e n t r u - c ă
nu a dis P a v e l că voi neamurile n u luaţi aminte d e t e s t a m e n ­
t u r i l e şi f ă g ă d u i n ţ e l e lui D u m n e d e u , ci c ă e r a ţ i c u t o t u l streini
. d e d î n s e l e ; căci m ă c a r deşi Israilteniî a u c ă d u t din făgăduin­
ţ e l e luî D u m n e d e u , î n s ă nu c a n i ş t e s t r e i n i , ci c a n i ş t e leneş:
şi t r â n d a v i . C a r e î n s ă e r a u t e s t a m e n t u r i l e f ă g ă d u i n ţ e i ? A c e s t e s
e r a u : « Ţ i e voiii d a p ă m â n t u l a c e s t a şi s e m i n ţ i e i t a l e » ( F a c e n

') Iar Teodorit cjicend cum că se cuvine să stăm la cjicerea: „Voî 6r<
când neamurile" şi apoî să cetim: „în trup ceî ce ve <ji ţ'> netăeri ce

împrejur" arată că neamurile se cjiceau netăere împrejur la trup de cătn

ceî ce se djceau tăere împrejur la trup.
— 320 — .
10; ş i c a n e a n e a t ă g ă d u i t U u r a n e d e u . s ă d e a luî A v r a a m , c â f e
se înţeleg duhovniceşte n o u e hristianilor celor credincioşi.
N ă d e j d e neavend.
Voî, di > c e
î d i n n e a m u r i e r a ţ î m a î î n a i n t e fără d e n ă d e j d e
c e

c ă a veţî s â ve s c u l a ţ i şi s ă luaţi r ă s p l ă t i r e a faptelor v d s t r e .

Ş i atei în lume.
Şi c u m a d i s n e a m u r i l o r a t e î ( a d e c ă fâră D u m n e d e u ) , c a r e
s e î n c h i n a u la mulţî d u m n e d e î ? P e n t r u - c ă d u m n e d e i i , la c a r e eî
s e î n c h i n a u , nu eraii a d e v ă r a ţ i d u m n e a e i , ci m i n c î u n o - d u m n e -
d e î ; aii a d a u s î n s ă a c e s t a : . în l u m e , p e n t r u c a s ă a r a t e c n a-
c e s t a ' c u m câ ceî din n e a m u r i n u m a î mai josiţî d e c â t Israiltenti
d u p r e b u n ă t ă ţ i l e c e l e c e r e ş t i şi d u h o v n i c e ş t i , ci şi d u p r e c e l e
p ă m â n t e ş t i şi s l ă v i t e b u n ă t ă ţ i ; fiind-că Israilteniî p e n t r u c i n s ­
t i r e a d e D u m n e d e u şi c u n o ş t i n ţ a d e D u m n e d e i i c e a v e a u , s ' a u
făcut slăviţi şi cei m a i n o b i l i d e p e l u m e ' ) .
1 3 . Iar acum î n Christos lisus, voî ceî ce ore când
e.raţî departe, apfcpe v ' a ţ i făcut întru sângele luî Christos.
D e p a r t e e r a m noî ceî din n e a m u r i d e D u m n e d e i i , n u d u p r e
l o c , ci d u p r e , p r o a l e g e r e a şi p e t r e c e r e a v i e ţ e î ; îar a c u m n e - a m
făcut a p r d p e d e D u m n e d e i i , n u d u p r e p e t r e c e r e a vieţeî, fiind-câ
nicî u n l u c r u b u n a v e m , ci p r i n m i j l o c i r e a luî C h r i s t o s şi a
s â n g e l u i la*; c â c î C h r i s t o s , v ă r s â n d u - ş î s â n g e l e s ă u şi d â n d u - s e
p r e sineşî p e n t r u noî, n e - a s l o b o d i t d i n r o b i a diavoluluî, c a r e a
n e - a d e p ă r t a t d e l a D u m n e d e u ş"i a ş a n e - a a d u s a p r d p e d e D u m ­
n e d e i i . P o ţ i î n s ă şi a ş a s ă î n ţ e l e g i ducerea, câ n o i cei din n e a ­
muri maî înainte e r a m d e p a r t e d e Israiltenî d u p r e c u n o ş t i n ţ a
d e D u m n e d e u şi d u p r e v i e ţ u i r e a c e a î m b u n ă t ă ţ i t ă , iar a c u m
a m v e n i t a p r o p e d e dînşiî d u p r e a m â n d o u ă .
14. Câ acesta este pacea ndstrâ care pre amânddue le-a
făcut una.
Mai î n a i n t e d e î n o m e n i r e a Fiîuluî luî D u m n e z e i i m a r e v r a j b ă
şi r e s b o i u e r a î n t r e E v r e i î ceî i ă l a ţ î î m p r e j u r şi î n t r e n e a m u ­
rile c e l e n e t ă i a t e î m p r e j u r . I a r a c u m d u p r e î n o m e n i r e a F i î u l u î
lui D u m n e d e u , n s - â r n î m p ă c a t , fiind-că n e - a m făcut a m â n d o u ă

') Icumenie însă cjice," câ pentru acesta a cjis Apostolul: „Ateî în lume,
pentru ca să arate că, câţî se fac ateî (adecă de nu cunosc pre D u m ­
necjeu), în lumea acesta sînt neavend Dumnedeu, căcî în vecul viitor
nimenea va fi ateu, căcî toţî omenii vor cunoşte pre Dumnedeu şi fără
a voi, pre adevăratul Dumnedeu, şi toţî i se vor închina şi nevrend.
Pentru acesta şi Teologul Grigorie a d ' îJudeiî smintescă-se, Eliniî
s :

batjocurescă, Ereticii bârfescă; îar de nu, atuncea vor crede, când îl vor
vedea din ceriu viind şi ca judecător şecţend" (Cuv. la Naşterea Dom­
nului). Vedî şi suptînsemnarea cjicereî: „Intru carii Dumnecjeul veculuî
acestuia" (II Cor. IV, 4).
- 321 -
Tom. II. 21.
 n e a m u r i l e u n a d u p r e c r e d i n ţ ă fiind-că n u a v e m o s e b i t e s e m n e
unul t ă e r e a î m p r e j u r , i a r a l t u l n e t â e r e a î m p r e j u r , ci u n u l şi a l -
c e l a ş s e m n a v e m a m e n d o u e p ă r ţ i l e c r e d i n ţ a c e a în C h r i s t o s ;
c ă c i p r e c u m d e p i l d ă aii s t â p â n i t o r aci d o i o m e n i , p r e unul
r o b , î a r p r e altul fiii înfiuit al s e u , a p o i d u p r e c e g r e ş e s c a-
m e n d o î s t ă p â n u l u i l o r , şi fiîul c e l înfiuit a d e c ă a r face lucruri
v r e d n i c e d e a-1 l e p ă d a d e înfiuire şi a s e g o n i d e l a c e l a c e i
s ' a făcut t a t ă , î a r r o b u l a r fugi p r e a s c u n s d e l a s t ă p â n u l s ă u ;
a p o î î a r ă ş î â m e r i d o î c â i n d u - s e s ' a r face m o ş t e n i t o r i şi fii d u p r e
:';£ufrere• '-aJistăpânuIluT; j e l u i a * l a t ă c ă a m â n d o i - a c e ş t i a - - a u - v e n i t
î n t r u u n a şi a c e e a ş i c i n s t e şi' s ' a u fâcut u n a . C u u n c h i p c a
a c e s t a , şi ceî d i n n e a m u r i şi Israilteniî ceî d i n n e a m u r i a d e c ă
ca, n i ş t e r o b i a u g r e ş i t luî D u m n e d e u , î n c h i n â n d u - s e i d o l i l o r şi
m i n c î u n o - d e i l o r , î a r Israilitenii a u g r e ş i t luî D u m n e d e u c a n i ş t e
fiî, n e p ă z i n d p o r u n c i l e luî D u m n e d e u şi a l e P ă r i n t e l u i l o r , ci
făceau l u c r u r i v r e d n i c e d e a-î l e p ă d a d i n m o ş t e n i r e ; î a r a p o î
prin c r e d i n ţ a c e a întru" C h r i s t o s î n t o r c e n d u - s e la D u m n e d e u şi
uniî şi alţiî s'aîi fâcut fiî a d e v ă r a ţ i ai lui D u m n e d e u , şi m o ş t e ­
nitori al a c e ş t i a ş î c i n s t e şi al a c e l o r a ş i b u n ă t ă ţ i . P e n t r u c e d a r
t u , o fericite P a v l e , d i c î , c â e s t e m a r e v r e d n i c i e a n e face n o i
ceî d i n n e a m u r i p ă r t a ş î c u Israilteniî? î n s u ş i m a î s u s aî d i s c ă
C h r i s t o s n e - a s u i t în c e r î u r i şi n e - a p u s s ă ş e d e m m a î p r e
s u s d e t o t ă î n c e p ă t o r i a şi s t ă p â n i r e a ..şi a c u m c u m dicî n o u e ,
c â e s t e m a r e v r e d n i c i e a n e u n i c u Israilteniî? L a a c e s t a r ă s ­
p u n d e n o u ă A p o s t o l u l , c ă a ş a , c e l e c e le-am d i s c ă C h r i s t o s n e - a
suit. în cerîu, t r e b u e să le î n ţ e l e g e m c â l e - a m luat d u p r e c r e ­
d i n ţ a c e a în C h r i s t o s , Iar lucru m a r e . a m d i s c â e s t e a n e face
î m p r e u n ă p ă r t a ş î a I s r a i l t e n i l o r d u p r e . faptele şi d u p r e v i e ţ u i r e a
I s r a i l t e n i l o r celor d r e p ţ i . Şi a l t m i n t r e l e a , î n c ă , n a d i c e A p o s t o l u l
câ e lucru m a r e a n e î m p r e u n ă î m p ă r t ă ş i cu Israilteniî, rţ.oî ceî
d i n n e a m u r i şi a n e î n ă l ţ a la b u n a d e b i l i t a t e a a c e l o r a , fiind-că
C h r i s t r o s n e - a î n ă l ţ a t d e o p o t r i v ă ş i p r e a c e î a şi p r e n o î la
m a l m a r e c i n s t e şi b u n ă n o b i l i t a t e ; ci o d i c e . a c e s t a p e n t r u - c ă
m a l m a r e e s t e f a c e r e a d e b i n e c e o a făcut D u m n e d e u n o u ă
c e l o r d i n n e a m u r i , m a l m u l t d e c â t E v r e i l o r , căcî a c e l o r a a d e c ă
a fost d a t f ă g ă d u i n ţ a D u m n e d e i i , ş ă le facă b i n e ; î a r n o u ă nici
o f ă g ă d u i n ţ ă n e - a fost d a t ; şi c ă a c e i a d e a p r o p e aii a l e r g a t la
c r e d i n ţ ă , Iar n o î d e d e p a r t e d u p r e p i l d a c e a d e m a î s u s a r o ­
b u l u i şi a fiîulul c e l u i înfiuit c e o a m p o m e n i t .

Şi peretele cel din mijloc al îngrădireî 'stricându-1 vrajba

în trupul şeii.
A i c e a t â l c u e ş t e , c a r e l e e r a p e r e t e l e cel d i n mijloc a l î n g r ă ­
d i r e î şi d i c e , c â e r a v r a j b a c e o a v e a u c ă t r e D u m n e d e u , a t â t
 n e a m u r i l e c â t şi E v r e i î , c a r e s e n ă ş t e a u d i n p ă c a t e l e ş i a U-
n e î a p ă r ţ i şi a alteia, p r e c u m d i c e
prorocul Isaia: «Au n u p ă ­
c a t e l e v o s t r e d e s p a r t î n t r e m i n e ' şi î n t r e voî?» (Is. L I X , 2).
D e c î a c e s t p ă r e t e din mijloc al p ă c a t e l o r şi v r a j b a l e - a s t r i ­
c a t C h r i s t o s c u t r u p u l şeii. C u m ? Şi c u c e c h i p ? F i i n d - c ă a
o p r i t c u t r u p u l s ă u v r a j b a a c e s t a , c â c î F i î u l lui D u m n e d e i i , fiind­
c ă a u n i t p r e o m e n ă s c a fire d u p r e i p o s t a s c u d u m n e z e i r e a s a ,
•prin r â r i l f e a a c e s t a a p r i c i n u i t î m p ă c a r e şi î m p r i e t e n i r e î n t r e
..JDâitoneijfeii - ş i ' t n ^ r i & ' ^ ^ n j ^ i a c j r c ă s'aii î m b r ă ţ i ş a t a m e n d p u q firile
t i u a CU. ;âltaV a " d u n i u e d e f r § î şl a o m e n i r e î ) . Şi" d u p r e a l t c h i p
: 1

î n c ă a s t r i c a t v r a j b a C h r i s t o s şi p ă r e t e l e c e l d i n m i j l o c al
p ă c a t u l u i , fiind-că p ă c a t n u a f ă c u t şi fiind-că t 6 t ă l e g e a o
a p l i n i t ; căcî l e g e a e r a î n g r ă d i r e a fiind-că s ' a d a t s p r e s i -
g u r a n ţ i a o m e n i l o r p e n t r u a-î î n g r ă d i şi a-î o p r i d e l a p e c a t e ,
C ă l c â n d u - s e î n s ă şi n e p ă z i n d u - s e l e g e a , d u p r e a c e s t a a a r ă t a t
p ă c a t u l p ă r e t e d i n mijloc n u p e n t r u c a s ă m a î s i g u r i p s e s c ă
p r e o m e n î , ci p e n t r u c a sâ-î d e s p a r t ă d e l a D u m n e d e u * ) . 1

15. L e g e a p o r u n c i l o r c u d o g m e l e n e l u c r ă t o r e f ă c e n d u - o .
P e n t r u ca se nu dică cine-va: decî, ce a m câştigat dela C h r i ­
s t o s , d a c ă n e - a s l o b o d i t i a d e c ă d e călcările d e legî c e l e d e
m a î î n a i n t e şi î a r ă ş î s î n t e m siliţi a p ă z i a c e e a ş i l e g e ? P e n t r u
a c e s t a A p o s t o l u l d i c e a i c e a c ă C h r i s t o s şi î n s ă ş i l e g e a a c e s t a
o a d e z l e g a t ; căci C h r i s t o s n e - a d a t l e g e a , p e n t r u c a s ă n e
p r o p ă z ă s c ă d e p ă c a t şi fiind-câ n u o a m p ă z i t , în v r e m e c e

: ') Dumnerjeescul Maxim însă aşa tâlcueşte cjicend: „Precum socotesc,

perete din mijloc a numit pre legea cea firescă a trupului, îar îngrădire
pre atârnarea cea în legea trupului asupra patimilor, adecă păcatul; că
singură atârnarea cea către patimile necinstei, a legeî fireî (adecă a păr-
ţeî deleî pătimaşe a firet) face îngrădire, despărţind pre trup de suflet
de cuvîntul faptelor bune dupre fapta cea către trup, prin mijlocirea su­
fletului, neertând a se face trecere; îar dupre ce a venit Cuvîntul, şi pre
legea fireî adecă pre pătimaşa parte a fireî biruind'o, a stricat pre ţine­
rea patimilor celor dupre fire ce este în trup" (Cap. LXIII altei foea. 6
din Teolog.)
2) Iar Fotie cjice, a dezlegat vrajba Christos în trupul său: adecă prin
trupul; că d e ; n u ar fi murit pentru noî nu s'ar fi dezlegat păcatul c a . 7

rele ne-a despărţit de Dumnedeu. Că îndoită era vrajba şi îndoit pere-;,

tele cel din mijloc sau şi întreit, adecă vrajba ceea ce o aveau Evreiî
cu ceî de alt neam; vrajba ce o aveau amendouă părţile acestea cu Dum­
necjeu şi vrajba ce o avea tot neamal omenesc cu anghelil; îar Chri­
stos a deslegat pre câte trele vrăjbile acestea. Iar Coresie cjice, că dupre
sfîntul Amvrosie şi fericitul Ieronim, perete dinmijlocera idolo-slujirea şi totă
mincinosa religie. Iar dupre toţî (învăţătorii) vrajba era ceea ce aveau
în mijloc Evreiî cu neamurile, că Evreiî se făleau întru tăerea împrejur
şi cu Tablele Legeî cele de petră şi urau ca pre nişte câni pre ceî de
alt neam. Iar ceî de alt neam îarăşî rîdeau pre Evreî pentru acesta.şi.
dimprotivă îî uraii.

— 323 —
trebuea a n e pedepsi pentru călcarea iegei sale, Christos a d e s ­
l e g a t l e g e a a c e e a şi n e - a s l o b o d i t d e d î n s a , p r e c u m a r face
u n p ă r i n t e Iubitor d e fiî, c a r e l e d â n d p r e c o p i l u l seu la u n p e ­
d a g o g c a sâ-1 p o v â ţ u î a s c ă şi fiind-că c o p i l u l luî nu a s c u l t ă , t a ­
tăl lui, în l o c sâ-1 p e d e p s e s c â l'ar s l o b o d i d e s ă v î r ş i t d e p e d a ­
gogul acela. Iar legea poruncilor n u m e ş t e Pavel pre L e g e a cea
V e c h e , fiind-că p o r u n c e a d m e n i l o r d e s p r e p e t r e c e r e a vieţeî. Iar
d o g m e n u m e ş t e p r e c r e d i n ţ a c e a în C h r i s t o s , fiind-că a c e s t a
se alcâtueşte prin d o g m e l e cele d e s p r e D u m n e d e i i ' ) , ca c u m
a r d i c e c â D u m n e d e i i în locul v i e ţ u i r e ! şî a p e t r e c e r e ! a ie--
gîuit n d u £ c r e d i n ţ a ; fiind-că n o i h r i s t i a n i î n u n e - a m î n d r e p t a t
d i n p o r u n c i l e legeî, c a r e r â n d u e s c s ă f a c e m cele şi c e l e , ci c r e -
d e n d n u m a i cu i n i m a şi m ă r t u r i s i n d c u g u r a p r e D o m n u l iisus
C h r i s t o s , n e - a m â n t u i t : « C ă d e vel c r e d e , d i c e , c u i n i m a t a şi
vel m ă r t u r i s i cu g u r a t a t e veî m â n t u i » ( R o m X , 9 ) ; saii d o g m e
n u m e ş t e p r e sfâtuirile c e l e h o t â r â t o r e ale D o m n u l u î p r e c u m a-
c ă s t a : «Iar e u dic v d u ă n i c i c u m a v e j u r a » ( M a t . V , 3 4 ) ; ş i :
«Iar e u d i c v o u ă a n u s t a î m p r o t i v a c e l u i răii (Tij. 3 9 ) ; ş i : «Iar
e u d ' c v o u ă s â I u b i ţ i p r e v r ă ş m a ş i i v o ş t r i » (Tij. 4 4 ) .
Ca pe amendoî sâ-îzidescâ întru sineşî întru un om nou.
Nu d ' c e
m s ă a i c e a P a v e l că C h r i s t o s a făcut p r e E l i n şi p r e
cel d e alt n e a m E v r e u , ci c u m c ă 'l-a suit p r e a m â n d o u i î n t r u
o s t a r e m a i b u n ă *). \
Şi nu a d' s c a
sâ-î p r e f a c ă p r e ei, ci ca să-i z i d ă s c ă , p e n t r u
c a sâ a r a t e v e d e r a t c e e a c e s e d i c e , şi . c u m c â n u s e c u v i n e
a n e l e p ă d a d e acest-fel d e s t a r e la c a r e n e - a m r i d i c a t d e
c â t r e C h r i s t o s cei din a l t e n e a m u r i şi E v r e i î , p r e c u m nici în-
') într'o unire şi Teodorit <jice: „Christos a încetat acele câte pre
noî şi pre aceîa îî despărţea, că acesta o a d,is: legea poruncilor, că nu
a stricat porunca acesta: să nu preacurveştî, să nu ucicjî, să nu furi,
să nu mărturiseşti strîrrib, mărturie mincinosă, împrotiva apropelui teii;
nici pre acesta: cinsteşte pre tatăl teu şi maîca ta; nicî acesta: să nu
pofteşti pre femeea apropelui teu, şi căte ca acestea; că acestea le-a arătat
stăpânul Christos şi celuî ce voeşte a afla calea vieţeî celeî veşnice. Iar
dogme a numit pre învăţătura cea evanghelicescă, fiind-că-întru alegerea
socotinţei stă isprava sâvîrşireî, că cela ce pote a încăpea, dj > încapă ce

(Mat. XIX, 12). Şi curat legea poruncilor cjice Pavel, că Christos a

stricat partea legeî ceea ce se numeşte slujito-săvîrşitorescă care învaţă
pre lsrailtenî şi pre pveoţî despre jertfe şi despre stropiri şi despre
tăerea împrejur şi despre cele-l-alte ce sînt de prisos, şi nu de nevoe
fireî; asemenea şi partea legeî cea numită politicescă, care înveţa despre
cele ce se' cuvenea ocârmuireî ceiî deosebite a neamului Israiltenilor şi
nu partea legeî ceea ce se numea moralicescă; că !acesta nu a venit să
o strice Christos, ci să o plinescă, şi vecjî despre iacesta la suptînsem­
narea cjicereî: „Că voî fraţilor v'aţî chemat spre sloborjenie" (Gal, V, 13).
*) Iar Coresie cjice, că Christos a unit pre ceî de alte neamuri cu ls­
railtenî întru norod şi întru trup.
— 324 —
suşirile z i d i r e ! şi a l e fireî p o t a s e l e p ă d a şi a se t ă g ă d u i . Iar
d i c e r e a : «Intru s i n e ş î » , s e î n ţ e l e g e sau c â p r i n sineşî, f i i n d - c ă
n i m e n e a altul a l u c r a t z i d i r e a şi u n i r e a a c e s t a a a m â n d o r o r
fâră n u m a i însuşî C h r i s t o s prin s i n e ş î ; c ă t o p i n d p r e I s r a i l t e n u l
şi p r e cel d e alt n e a m ca î n t r u o t o p i t o r e , p r e a m â n d o i l-a
a r ă t a t un o m n o u şi m i n u n a t . S a u şi a ş a s e î n ţ e l e g e : c u m c â
însuşi C h r i s t o s maî î n t â î u s'a d a t p r e sineşî p i l d a şi î n c h i ­
p u i r e c e l o r d e alt: n e a m şi E v r e i l o r şi a r â t â n d u - s e î n s u ş i m a î
întâîu c e e a c e î ' â făcut p r e a c e l a din î n c e p u t , a d e c ă o m fără
d e păcat, apoî mijlocitor făcendu-se între a m e n d o u e părţile
a c e s t e a şi a p u c â n d p r e Israiltertî cu o m â n ă şi cu e e e a - l - a l t â
p r e Ceî d e a l t e n e a m u r i şi a m e s t e c e n d u - I şi p e r d e n d t o t ă în­
s u ş i r e a şi p a t i m a c e a s t r ă i n ă a fireî lor a d o u a o r ă 'î-a p l â z -
m u i t p r e eî p r i n foc şi p r i n a p a , a d e c â p r i n d u m n e d e e s c u l b o t e z
şi p r i n sfîntul D u h . D e c î D u m n e d e u C u v î n t u l întru sineşî a d e c â
i n t r u o m e n â s c a fire, c e e a c e e s t e o b ş t e a s c ă a t â t I s r a i l t e n i l o r
c â t şi n e a m u r i l o r şi p e n t r u a m â n d o u ă p ă r ţ i l e a c e s t e a s ' a l u a t
d e c ă t r e d î n s u l ; — î n t r u a c â s t ă fire, dic, c u r a t ă fiind d e t o t ă s t r i ­
c ă c i u n e a şi v e c h i m e a p ă c a t u l u î , a zidit p r e a m â n d d u ă n o r o d e l e
i n t r u un o m noii, s l o b o d d e b ă t r â n e ţ e şi v e c h i m e a „păcatuluî,
fiind-că m a î m u l t cei d i n n e a m u r i şi Israilteniî nu se h a r a c t i r i s e s c
cu vechile însuşiri, c e le a v e a u cei d i n n e a m u r i a d e c ă cu n e t â e r e a
î m p r e j u r , îar Israilteniî c u t ă e r e a î m p r e j u r ; ci însuşirile o m u l u i
celuî u n u l î n c h i p u i t d u p r e C h r i s t o s , a c e l e a h a r a c t i r i s e s c p e a m â n ­
d o u ă n e a m u r i l e a c e s t e a . Insă m a l c u r a t veî î n ţ e l e g e a c ă s t a c e
s e tjice a i c e a d e c ă t r e A p o s t o l u l , d e veî î n ţ e l e g e a d e c ă p r e
C h r i s t o s c a p a t r a c e a d i n c a p u l u n g h i u l u i , Iar p r e IsrailitenI şi
p r e cei din n e a m u r i d e îî vei î n ţ e l e g e c a p r e d o i p e r e ţ i c e s e
z i d e s c şi ş e u n e s c c u p e t r a c e a din c a p u l u n g h i u l u i , p r e c u m şi
însuşi D o m n u l , a ş a s'a a s e m ă n a t p r e sineşî d i c e n d p e n t r u s i n e di­
c e r e a c e a p s a l m i c ă s c ă : « P e t r a c a r e n u 0 aii b ă g a t în s â m ă zidi­
torii a c e s t a s'a fâjcJAt în c a p u l u n g h i u l u i » . (Mat. X X I , 4 2 ) .

Făcând pace.
C h r i s t o s a fâcut p a c e "unind p r e I s r a i l t e a n cu cel d e a l t n e a m ,
c a r e a c ă s t a s e face c â n d a m â n d o i c r e d în C h r i s t o s ; I a r raa :

ales â fâcut p a c e C h r i s t o s u n i n d p r e a m â n d o u ă n e a m u r i l e a
c e s t e a cu D u m n e d e i i , c a r e a c e s t a î n ţ e l e g e r e e s t e m a i a p r o p i a t e
d e c â t c e a dintâîvi, p r e c u m a r a t a şi c u v i n t e l e luî P a v e l c e k
urmâtore:
16. C a să reîmpace pre amendoî întru un trup c u Dum­
nedeu prin c r u c e .
N u a dis p e n t r u ca s ă î m p a c e , a d e c ă c a să-I î m p r i e t e n e s c ;
C h r i s t o s , ci p e n t r u c a sâ r e î m p a c e a d e c â c a să-î r e î m p r i e t e
— 326 —
n e s c ă a r ă t â n d cu d i c e r e a a c e s t a A p o s t o l u l c u m c ă o m e n e s c a
fire s'a fost î m p ă c a t cu D u m n e d e u p r i n l e g e , apoî îarăşî p r i n
c ă l c a r e a legeî s'a făcut v r ă ş m a ş ă şi p r d t i v n i c ă m a l m u l t c u
D u m n e d e u ; p e n t r u a c e s t a a fost t r e b u i n ţ ă l a r ă ş a s e î m p r i e t e n i
cu D u m n e d e u . I n s ă î m p r i e t e n i r e a a c e s t a fiind-că s'a făcut d e ­
p l i n ă ş i d e s ă v î r ş i t ă , p e n t r u a c ă s t a c u d r e p t a t e s'a n u m i t d e
P a v e l r e î m p ă c a r e , a d e c â r e î m p r i e t e n i r e ; c^cî p r o p u n e r e a « r e » ,
ţ o s e m n ă d ă p r e t o t u l şi p r e d e p l i n ă t a t e . Iar «întru u n t r u p »
C h r i s t o s p r e a m â n d o i I-a r e î m p r i e t e n i t î n t r u al s e u t r u p , d e ­
săvîrşit 1 - a - î m p ă c a t ' c u B u m n e d ^ i i p r e Israilitenî şi p r e cei d i n
n e a m u r i , s u f e r i n d î n s u ş i prin m o a r t e a c r u c e î o s â n d i r e a c e e a
c e e r a d a t o r e a s e d a a m e n d o r o r n e a m u r i l o r ; c a r e a c e s t a şi
maî sus o a a r ă t a t Apostolul d i c e n d : «Că Christos a stricat
v r a j b a în t r u p u l şeii şi c ă p r e a m ă n d o u î î-a zidit î n t r u s i n e ş î » .
Unii însă dicerea: «Intru u n t rup» o au înţeles cum că Christos
p r e E v r e i şi p r e ceî d e a l t e n e a m u r i d u p r e c e s'a făcut u n
t r u p al c ă r u i a t r u p însuşi e s t e c a p u l , a ş a d e s ă v î r ş i t i'aii î m p r i ­
e t e n i t c u D u m n e d e i i şi P ă r i n t e l e
Omorând vrajba întru sineşî.
N u a cjis: d e s l e g â n d v r a j b a , ci cu o ducere m a l vie a d i s :
u c î g â n d - o şi o m o r â n d - o d e s ă v î r ş i t în c â t a n u m a i p u t e a v r a j b a
a c ă s t a a s e m a i s c u l a şi a m a î învia. D a r c u m îarăşî s e ridică
v r a j b a a c ă s t a şi s e fac o m e n i i v r ă ş m a ş i şi l u p t ă t o r i î m p r o t i v ă
lui D u m n e d e u ? R ă s p u n d e m la a c e s t a c u m c ă v r a j b a a c e e a / d e
m a î î n a i n t e m a î m u l t nicî o d a t ă v a m â i învia, nicî s e v a scula,
;

ci n o i c u p ă c a t e l e c e le f a c e m î n u r m a sfîntuluî B o t e z
n a ş t e m altă v r a j b ă c u D u m n e d e i i . Tar d i c e r e a : întru sineşî, î n -
semnăză că Christos a omorît vrajba prin cruce adecă prin
î ^ u m n e d e - i p o s t a t n i e u l său t r u p ; p e n t r u - c â vrajba omenilor cea
c ă t r e D u m n e d e u , C h r i s t o s şi cu c r u c e a o, a o m o r î t şi c u t r u p u l
său,, c u c a r e l e a p r i i m i t şi m o r t e a c e a d e c r u c e . '
17. Şi viind a bine vestit pacea, nduS celor de departe
şi. celor de; aprdpe. '
Dintre aceşti câţî-va unul este şi înţeleptul. Fotie, care cjice: „Cum
că d j întru un trup, arată Pavel pre împrietenia ce a făcut amân­
c e r e a :

două norodele, adecă neamurile şi Evreiî întru sineşî; îar c j i »Cu c e r e a :

Dumnecjeu", arată pre prietenia ce amând6ue aceste neamuri o au făcut

cu Dumnedeu". Iar Teodorit se uneşte cu dumnedeescul Teofilact jn
tâlcul acestei cjiceri: „A omorât, cjice, Christos vrajba prin cruce, pro-
aducend jertfa cea fără de prihană: şi a împăcat pre amândouă neamu­
rile adecă pre ceî din alte neamuri şi pre ceî din'Evreî într'un trup,
care pentru toţî s'a proadus pre sineşî ca aceştia îhtr'uri trup sa pe-
trecă şi pre toţî ceî ce cred un om î-a numit; fiind-că un cap este al
tuturor stăpânul Christos, îar ceî ce s'au învrednicit de mântuire plinesc
rânduîala trupului.
— 326 —
 N u a t r i m i s , d i c e , a n g h e l î s a u v r e u n o m , ci însuşî F i î u l luî
D u m n e d e u a c e s t a a v e n i t p r e p ă m e n t şi l u â n d a s u p r ă ş î r â n d u î a l ă
şi c h i p d e slujitor şi s u p u s şi d e p r o p o v e d u i t o r a v e s t i t o -
m e p i l o r p a c e a c e a c â t r e D u m n e d e u şi c e l o r c e e r a u d e p a r t e d e
D u m n e d e u , a d e c ă n e a m u r i l o r şi c e l o r a p r d p e a d e c ă E v r e i l o r ,
fiind-că E v r e i î s e a r ă t a u a fi maî a p r o p i a ţ i d e D u m n e d e u ; p e n t r u
a c e s t a d e s p r e a c e s t a p a c e a dis D o m n u l : « P a c e las v o u e »
(Ioan X I V , 2 7 ) ; ş î ; «Indrăsniţî, e u â m b i r u i t i u m e a » (Ioan X V I ,
• 33)}-şi- 'SCalăl""irieu.^)re''- v o t yĂ*fnbfeşţe- ş i voî p r e m i n e m ' a ţ î
î u b i t » ( I o a n X I V , ,23)-; şi v«TŞte îcâte veţî c e r e , veţî iua» {jVîat.
XI, 2 4 ) ; c ă t o t e d i c e r i l e a c e s t e a , s e m n e sînt p r e a a d e v ă r a t e a l e
p ă c e î d m e n i l o r ceiî c ă t r e D u m n e d e u .
18. Cum că prin acesta avem amendoî apropiere
întru un Duh către Părintele.
S t ă p â n u l n o s t r u C h r i s t o s , urgia, d i c e , ce a v e a D u m n e d e u
P ă r i n t e l e a s u p r a o m e n i l o r , o a t o p i t cu m o r t e a s a ; îar d u p r e
c e o a t o p i t n e - a făcut şi v r e d n i c i d e d r a g o s t e a c e a d e l a P ă ­
r i n t e l e p r i n Sfîntul D u h , h ă r ă z i n d p r e â m b e p ă r ţ i l e şi p r e cel
din n e a m u r i şî p r e E v r e î , cu u n u l şi a c e l a ş d a r ; p e n t r u - c ă
nu a d a t E v r e i l o r m a î m u l t d a r , c a u n o r c e e r a u maî
a p r d p e d e D u m n e d e u , îar n o u e c e l o r din n e a m u r i mal p u ţ i n ,
ca u n o r c e e r a m m a l d e p a r t e d e D u m n e d e u , n u ; ci c u
unul şi a c e l a ş D u h a d a t a m e n d u r o r p ă r ţ i l o r p r e a c e l a ş D a r
şi a ş a a a d u s p r e a m e n d o u e p ă r ţ i l e p l i n e d e d a r u r i la c e r e s c u l
P ă r i n t e . S a u d i c e r e a « î n » , e s t e în loc d e «prin» şi se î n ţ e l e g e
cuvîntul î n t r ' a c e s t c h i p : c â p r i n însuşî F i î u l şi D u h u l n e - a m
a d u s t o ţ î şi ceî d i n n e a m u r i şi E v r e î la D u m n e d e u ; c ă c i şi
D o m n u l a â\s: « N i m e n e a v i n e c â t r e T a t ă l , fără n u m a î p r i n
m i n e » ( I o a n ' X I V , 6) ')•
19. Deci dar numaî sînteţî streini de acum şi nemer­
nici, ci împreună cetăţeni cu sfinţii.
D e v r e m e c e r o b u l n u r ă m â n e în c a s ă , îar fiîul r ă m â n e în
v e c , p r e c u m a dis D o m n u l (Ioan VIII, 3 5 ) , d e c î ceî c e n u v o r
r e m â n e a s ă d o b â n d e s c â c e t a t e a c e a d e s u s , şi l o c u i n ţ a î m p ă ­
răţiei luî D u m n e d e i i , a c e î a nu sînt fiî, ci r o b i . N o i h r i s t i a n i î
î n s ă , d i c e P a v e l , a c u m n u s î n t e m a c e s t - f e l , ci s î n t e m c o n c e ­
t ă ţ e n i aî sfinţilor, nu p r o s t ai I u d e i l o r , ci aî sfinţilor a c e l o r a şi
d r e p ţ i l o r P a t r i a r h i şi ai P r o r o c i l o r şi la a c e e a ş locuire şi c e t a t e
n e - a m scris şi n o î , a d e c â la c e e a c^ e s t e în ceriurî şi c a r e r ă ­
m â n e şi p r e c a r e a c e i a o d o r e a u ) . 8

) Vecjî şi suptînsemnarea cjicereî: „Prin carele am luat Darul_şi A-

]

postolia, adecă trimiterea" (Rom. I, 5).

*) Pentru acesta şî aiurea Apostolul cjice, dupreTeodorit, despre A-
— 327 —
 Şi însuşiţi al lui Dumnecleu.
A c e î a , d i c e , c e d r e p ţ i şi sfinţî ceî v e c h î , ceî m a l î n a i n t e d e
l e g e şi ceî î n l e g e c u m u l t e o s t e n e l e a fost c â ş t i g a t , a c ă s t a n o î
hristianiî o a m c â ş t i g a t în D a r , a d e c ă a n e î m p r i e t e n i c u D u m ­
n e d e i i . I a t ă c a r e e s t e n ă d e j d e a c h e m â r e l h r i s t i a n i l o r , c a r e la
î n c e p u t u l t r i m i t e r e ! o a cjis P a v e l ; i a t ă p e n t r u c a r e n ă d e j d e
n e - a m c h e m a t d e D u m n e d e i i la c r e d i n ţ ă , p e n t r u c a s ă l u ă m
a d e c ă nişte D a r u r i acest-fel d e marî.
20; Zidiţi fiind pre temelia Apostolilor şi a Prorocilor,
V r â n d Apostolul jsâ a r a t e covîrşitdrea unire ce o a luat c e i
d i n n e a m u r i c u p r o r o c i i şi c u A p o s t o l i i a d i s c ă a c e ş t i a s î n t zidiţi
a s u p r a t e m e l i e i A p o s t o l i l o r şi a p r o r o c i l o r , ca, c u m a r d i c e c â
p r o r o c i i şi A p o s t o l i i s î n t t e m e l i e ; îar voi ceî d i n n e a m u r i aţî
î m p l i n i t ceea-1-altă z i d i r e ; în c â t t o ţ î şi a c e î a şi voî, v ' a ţ î fâcut
o b i s e r i c ă şi u n l o c a ş al lui D u m n e d e i i
A c ă s t a c e o d i c e a i c e a zidire a c e l o r d i n n e a m u r i a s u p r a
t e m e l i e i p r o r o c i l o r şi a p a t r i a r h i l o r în t r i m i t e r e a c e a c ă t r e R o ­
m a n i , o a n u m i t altoire ( R o m . X I , 1 9 ) ; m a î î n t â î u î n s ă a p u s p r e
A p o s t o l î d u p r e v r e d n i c i e şi r â n d u î a l a m ă c a r d e ş i d u p r e v r e m e
s î n t în u r m a p r o r o c i l o r .
P6tra cea din marginea unghiului fiind însuşi lisus
Christos.
A c e l a , 4ice, c a r e l e ţ i n e î m p r e u n ă p r e t o t e e s t e lisus C h r i ­
s t o s , p e t r a c e a d i n m a r g i n e a u n g h i u l u i ; câcî p r e c u m patra c e e a
c e s e p u n e în u n g h î u l z i d h l u î î m p r e u n ă ţ i n e p r e a m â n d o i p ă -
reţiî şi t e m e l i i l e , c u a s e m e n e a c h i p şi C h r i s t o s , patra c e a g â n ­
d i t ă , î m p r e u n ă ţ i n e şi t e m e l i i l e A p o s t o l i l o r şi ale p r o r o c i l o r şi
p ă r e ţ i ! şi z i d i r e a c e l o r d i n n e a m u r i şi a E v r e i l o r . Vecii î n s ă , o
c e t i t o r î u l e , c ă P a v e l u n e orî d i c e p r e C h r i s t o s c ă d e s u s î m ­
p r e u n ă s t r î n g e şi î m p r e u n ă ţ i n e p r e t o t t r u p u l , c â n d m a î s u s
îl n u m e ş t e c a p ; î a r u n e o r i d i c e c ă C h r i s t o s î m p r e u n ă ţ i n e d e -
d e s u p t p r e t o t ă z i d i r e a b i s e r i c e î , p r e c u m a i c e a îl n u m e ş t e pa­
t r a în c a p u l u n g h i u l u i şi a i u r e a îl n u m e ş t e t e m e l i e p e n t r u a-

vraam: „ Că aştepta pre cetatea ceea ce'şî avea temeliile, al căruia meş­
terul şi ziditorul este Dumnedeu". •
')• Pentru acesta şi purtătorul de Dumnecjeu Jgnâtie scria către E-
fesenî cjicend, că ne-a întemeiat pre noî Christos pre petră, ca pre
nişte petrii alese şi iscusite spre zidirea Părintelui, iîntru cele de sus
spre Christos înălţându-ne, carele s'a restignit pentru noî şi a între­
buinţat în loc de dreptate şi de cumpănă pre Duhul cel Sfînt. Iar Ieronim
cţicea: „De sîntem petrii vii şi bine formăluite împreună să ne alcă­
tuim în casa luî Dumnecjeu". Cum însă ne vom ,iace petrii în patru
cornurî şi iscusite spre zidire a caseî Domnului? Ne învaţă Ava Dorotei :

dicend: răbdarea şi dragostea şi smerenia face petra în patru cornurî

care nicî o dată cade din alcătuirea caseî luî Dumnedeii (la" Coresie).

— 328 -
cestaşî pricină: «Că temelia, dice, alta n i m e n e a p o t e a p u n e afară
d e c e e a c e e s t e p u s ă , c a r e e s t e Iisus C h r i s t o s » (I C o r . III, 1 1 ) .
2 1 . Intru carele totă zidirea împreună alcătuită creşte
spre biserică sfînta întru Domnul.
A s u p r a p e t r e i a c e ş t i a , ceiî d i n c a p u l u n g h i u l u i , dice, a d e c ă p r e
C h r i s t o s , t o t ă z i d i r e a , a d e c ă t o ţ i hristianiî î m p r e u n ă a l c ă t u i ţ i şi
u n i ţ i p o t r i v i t şi cu n e d e s p ă r ţ i r e , c r e s c şi s e d e p l i n e s c , în c â t t o ţ î
s e fac o b i s e r i c ă sfînta a luî D u m n e d e u , d u p r e c e e a c e e s t e s c r i s :
« C ă voîu locui, şi voiu u m b l a î n t r u dînşiî» (Levit. X X V I I , 1 1 ) .
P e n t r u c â ş i . t o ţ i d e o b ş t i e şi î n b i s e r i c ă şi a d u n a r e a h r i s t i a n i ­
lor e s t e o b i s e r i c ă a lui D u m n e d e i i şi îarăşî f i e ş t e - c a r e h r i s t i a n
în d e o s e b i e s t e b i s e r i c ă a luî D u m n e d e u ; î a r d i c e r e a « I n t r u
D o m n u l » , î n s e m n e z ă c ă p r i n D a r u l D o m n u l u i n e - a m făcut b i ­
s e r i c ă a lui D u m n e d e u şi n u p r i n o s t e n e l e l e n o s t r e . D i c e n d
Insă P a v e l c ă î m p r e u n ă fiind p o t r i v i ţ i ^arată c u m că î n t r ' a l t fel
n u p u t e m a n e face b i s e r i c ă a luî D u m n e d e u fâră n u m a i d e
v o m a v e a v i a ţ ă î m b u n ă t ă ţ i t ă şi a s e m e n e a cu p e t r a c e a d i n c a ­
p u l u g h î u l u î , a d e c ă cu C h r i s t o s a s u p r a c ă r u i a n e z i d i m .
22. Intru carele şi voî împreună v'aţî zidit spre loca­
şul luî Dumnedeu întru Duhul.
Şi t o ţ i hristianiî, d i c e , p r e p e t r a a c e s t a a d e c ă p r e C h r i s t o s
î m p r e u n ă s e a l c ă t u e s c ; î m p r e u n ă î n s ă c u a c e ş t i a şi voi E f e s e -
niî î m p r e u n ă v'aţî a l c ă t u i t p e n t r u c a s ă fiţî t o ţ i î n t r u d u h u l
un l o c a ş al lui D u m n e d e u , a d e c ă p r i n l u c r a r e a şi D a r u l Sfîn­
tuluî D u h , s a u a d i â : « I n t r u d u h u l » s p r e o s e b i r e a zidireî ceiî
s i m ţ i t e , c a c u m a r d i c e : p e n t r u c a să v e faceţi t o ţ i d u h o v n i ­
c e s c a s ă l ă ş l u i t e a lui D u m n e d e u . D e c î din a c e s t e c u v i n t e să
î n c h e e c u m c ă a c e s t a î m p r e u n ă z i d i r e a r e a s e face p â n â la
a d o u a v e n i r e a luî C h r i s t o s , p r i r t c e i - c e în t o t e dilele c r e d
î n t r u C h r i s t o s şi s e zidescTcii d î n s u l în faptele cele" b u n e .

C A P . III.

i. Pentru acesta eu Pavel legatul luî Iisus Christos

pentru voi neamurile ). — - - •
1

D u p r e c e a s p u s A p o s t o l u l p r o v e d e n ţ i a şi I u b i r e a d e o m e n î
a lui Iisus C h r i s t o s , c e e a c e s ' a făcut p e n t r u n o i , a c u m i n t r ă
şi în p u r t a r e a d e grijă, c e î n s u ş î a a r ă t a t p e n t r u însuşî ceî din

') însemneză, că dupre Teodorit nominativul acesta se dă jos la cji­

cerea: „Plec genunchile mele către Părintele Domnuluî nostru Iisus Chri­
stos" la stih 14. Iar cele-l-alte cuvinte dela acestaşî până la stihul acela
sînt în mijloc şi se rjiee forma acestei cuprindere dupre ritorî şi duh,
(period), dupre îndelunga vorovă ce are.

- 329 -
 nearriurî, şi ca c u m a r dice, fiind-că o p u r t a r e d e grijă c a a-
a c e s t a a a r ă t a t s t ă p â n u l meii l i s u s C h r i s t o s p e n t r u voî, d e
n e v o e e s t e şi e u s ă a r ă t p e n t r u voî p r o v e d e n ţ i a m e a c e a . d u ­
p r e p u t e r e p e n t r u voî. Şi i a t ă c ă p e n t r u m â n t u i r e a v o s t r ă me.
aflu în l e g ă t u r i şi în l a n ţ u r i ; şi d a c ă D o m n u l s'a r ă s t i g n i t p e n ­
tru v o i şi eii p e n t r u vdî sînt legat. A <Jis î n s ă că s î n t l e g a t
r

p e n t r u v o i n e a m u r i l e , p e n t r u c a să a r a t e , c ă nu n u m a i hu m ă
î n g r e ţ e l u e s c d e voî c a d e n i ş t e n e t ă i a ţ i î m p r e j u r şi d e a l t e n e a -
:
m u j ^ " - p ţ e < ? u m ceţa-l-âlţî .EyreJ s e î n g r e ţ e l u e s c d e voi,. qi.Jpcţl
;

şi l e g ă t u r i p n i m e s c p e n t r u d r a g o s t e a v o s t r ă . şi m ă l a u d a; m e
n u m i p r e sine-mî l e g a t al lui C h r i s t o s .pentru v o i .
2 . D e veţî fi audit însă iconomia darului celuî dat .
mie spre voî.
A i c e a a r a t ă Pavel prodicerea care o a dis D o m n u l către A -
postolul A n a n i a p e n t r u dînsul, adecă- c u m că vas d e alegere
e s t e m i e a c e s t a , d e a p u r t a n u m e l e meii î n a i n t e a n e a m u r i l o r
şi a î m p ă r a ţ i l o r şi a fiilor luî Israil; ( F a p t . I X , 15). Şi p r e d e s ­
c o p e r i r e a încă a t a i n e i c r e d i n ţ e i n e a m u r i l o r , i c o n o m i e a d a ­
rului o n u m e ş t e , p r e c a r e P a v e l nu o a î n v ă ţ a t d e l a o m e n i ;
a ş a d i c e , a i c o n o m i s i t D a r u l luî D u m n e d e i i c a s ă fiu c h e m a t
d e s u s d e l a c e r î u r î şi s ă m ă o r b e s c eii c a r e l e e r a m n e î n d u ­
p l e c a t la l u m i n a c r e d i n ţ e i luî lisus C h r i s t o s , c a m ă c a r p r i n o r ­
b i r e a o c h i l o r m e î c e l o r simţiţi s â m e î n d u p l e c s p r e l u m i n a a-
c ă s t a şi s ă c r e d . A d a u g e î n s ă c ă v o u e s ' a . d a t d a r u l a c e s t a ; c ă
l i s u s C h r i s t o s cel c e m ' a c h e m a t p r e m i n e a dis m i e : « M e r g i ,
c ă la n e a m u r i d e p a r t e t e voîu t r i m i t e p r e t i n e » ( F a p t . X X I I ,
2 ) . D r e p t a c e e a t o t u l e s t e al D a r u l u i lui D u m n e z e i i şi e u . l a
- a c e s t a nimica am a d a u s dela sine-mî.
3. Că dupre descoperire a f ă c u t cunoscută mie t a i n a .
I a t ă lucrul d u m n e d e e s c u l u î d a r a d e c ă d e s c o p e r i r e a t a i n e i ceiî -
p e n t r u n e a m u r i ; că cu a d e v ă r a t - t a î n â e s t e a s e r i d i c a n e a m u ­
rile d i n s m e r i r e a şi p r o s t i m e a lor c e â m a î d e - . p r e u r m ă c e o
a v e a i i , la c i n s t e şi v r e d n i c i e m a î m a r e decât; c e a a E v r e i l o r .
1

Precum maî înainte am scris întru puţin.

A d e c ă d e s p r e care am dis maî sus, a d e c ă - p e n t r u c u m s'au
c h e m a t n e a m u r i l e , c a r e eraii d e p a r t e d e D u m n e d e u şi d e s p r e
c h i p u l - c u m s'aii zidit a c e s t e a a s u p r a p r o r o c i l o r şi a p a t r i a r h i l o r
şi c â t e c a a c e s t e a . Iar «întru p u ţ i n » a d ' î n ' l o c d e , în s c u r t ,
s

şi p r i n p u ţ i n e a m a r ă t a t ) .
1

') Şi Teodorit într'un glas tâlcueşte
cris însă întru puţin nu precum unii
pistolie, că nicî despre ale sale cjice
cesta; că a cjis acesta, cum că dupre
. .'' , — 330 —
cjicerea acesta: „Dîcerea arn pros­
o a u lu&t, ca ar fi scris altă E-
că a proscris, ci despre taina a-
descoperire s'a ^făcut cunoscut mie
' • •
 4. Din care cetind puteţi cundşte cunoştinţa mea c e a
întru taîna lui Christos ). 1

A m s c r i s , elice, n u c â t s e c u v e n e a , ci d u p r e p u t e r e a v o s t r ă ,
şi p r e c â t p u t e ţ i voî a î n ţ e l e g e ; î n s ă şi d i n c u v i n t e l e a c e s t e a
c e a m scris m a î s u s p u t e ţ i să.._ î n ţ e l e g e ţ i î n ţ e l e g e r e a şi c u n o ş ­
t i n ţ a c e a m în t a i n a lui C h r i s t o s , a d e c â c u m c â a m c u n o s c u t
taina J u i C h r i s t o s şi a m teţeles c ă ş e d e C h r i s t o s d e - a d r e p t a
l u i D u n ) n e d e u "şl^Părînteîe,7'cum ţiă':şi pfee I ) Q Î n e - a p u s î m p r e ­
:

una"''ar-fşedW 6u-'i|iţeşăj ''^îm c â p r e i m e n d o u e n o r d d e l e , p r e

r

ceî d i n n e a m u r i şi din E v r e i î n t r u sineşî i - a zidit, întru u n o m

noii şi c â t e altele sînt p o t r i v i t e t a i n e i a c e ş t i a . "T)ecî d i n a c e s ­
tea ce a arătat mie Dumnedeu. veţî cunoşte, dice, vrednicia
şi p r i c e p e r e a m e a c e a m a r e şi c i n s t e a ; căcî c u m c ă e s t e m a r e
c i n s t e a şi fericirea a c e l u î a c e - i a r a t ă D u m n e d e i i t a i n e l e sale, m a î
înainte apucând David o a strigat acesta d i c e n d : «Nu a făcut
a ş a la t d t e n e a m u r i l e şi j u d e c ă ţ i l e s a l e n u l e - a a r ă t a t lor» ( P s a l m .
C X L V I I , 9) şi V a r u h d i c e : «Fericiţi s î n t e m n o i Israile căcî c e l e
p l ă c u t e lui D u m n e d e u c u n o s c u t e s î n t n o u e » ( V a r u h I V , 4 ) .
5. Care întru cele-l-alte jneamurî nu s'a făcut cunoscută
fiilor dmenilor, precum acum s'a descoperit sfinţilor luî
prorocî şi Apostoli întru Duhul.
D a r c e ? N u ştiau p r o r o c i i t a î n a c e a d e s p r e C h r i s t o s ? Ş i
cum d i c e
C h r i s t o s c ă , Moîsi şi p r o r o c i i aii scris p e n t r u m i n e ?
« C ă d e a ţ i c r e d e p r e Moîsi m ' a ţ î c r e d e p e m i n e ; c ă a c e l a
peritru m i n e a scris» (Ioan V , 4 6 ) . Şi i a r ă ş : « t r e b u e a s e plini
t o t e c e l e s c r i s e în l e g e a lui Moîsi şi în p r o r o c î şi în p s a l m i
p e n t r u m i n e » ( L u c a X X I V , 4 4 ) . Şi I a r ă ş : « C e r c e t a ţ i s c r i p t u ­
rile... c ă a c e l e a s î n t c a r i m ă r t u r i s e s c p e n t r u m i n e » (Ioan V ,
39). L a a c e s t e a d a r r ă s p u n d e m : m a i întâîu, c u m că Pavel aicea
d i c e c ă n u s ' a d e s c o p e r i t t a i n a luî C h r i s t o s n u p r o r o c i l o r , ci
t u t u r o r o m e n i l o r ; p e n t r u a c ă s t a a şi a d a u s : « C a r e a l t o r n e a ­
m u r i n u s ' a făcut c u n o s c u t ă lâ fiii o m e n i l o r ; şi al d o i l e a , c u m
c â t a i n a luî C h r i s t o s nicî l a p r o r o c î s ' a d e s c o p e r i t a t â t d e
a r ă t a t p r e c u m s ' a d e s c o p e r i t a c u m p r i n l u c r u r i A p o s t o l i l o r şi
p r o r o c i l o r c e l o r d i n T e s t a m e n t u l cel N o u p r i n Sfîntul D u h ; c â c î

taîna, precum maî înainte am scris în puţin, adecă despre care acum
am sofis; fiind-că din început a vorovit despre acesta, până la acesta
parte a Epistoliei.
*) însemneză, că dupre înţeleptul Fotie, djcerea acesta sau dupre for­
ma săritore către chipul cel drept "şi obicinuit a voroveî să poftoreşte
adecă către ceea ce puteţi voî a înţelege noima mea cea întru taîna luî
Christos; sau prin lipsita publicarisire cu cele diaciîa prin cele de maî
înainte cjise7~adecă a înţelege pre cunoştinţa mea cea întru taîna luî Chri­
stos (Epistola LV către Gheorghe al Nicomedieî). •

— 331 —
d e nu a r fi î n v ă ţ a t D u h u l cel Sfînt p r e V î r f e l n i c u l A p o s t o ­
lilor P e t r u p r i n faţa c e a d e m a s ă c e s'a p o g o r â t din c e r î u ,
c a r e a v e a î n t r ' î n s a t o t e h î a r e l c p ă m n t u l u î şi d e n u o a r fi
d e s c o p e r i t a c ă s t a luî P e t r u , c u m c ă D u m n e z e u p r e t o t e n e a ­
m u r i l e le p r i i m e ş t e la c r e d i n ţ ă . . . , c u a d e v ă r a t P e t r u n u a r fi
p r i i m i t s ă b o t e z e p r e C o r n e l i e şi p r e t o ţ i casnicii lui ( F a p t . X ) ' ) .
Şi v e d î -că D u h u l cel Sfînt nu a d e s c o p e r i t luî P e t r u p e n t r u
E v r e î , ci p e n t r u ceî d e a l t e n e a m u r i fiind-că cu a d e v ă r a t m a r e
lucru e r a a s e p r i i m i | l a c r e d i n ţ a luî C h r i s t o s s p u r c a ţ i i p ă g â n i .
P e n t r u a c e s t a p r o r o c i i ceî maî î n a i n t e d e D a r n u ş t i a u a t â t d c
c u r a t t a i n a a c ă s t a d e v r e m e c e a c e l a a t â t d e - m a r e - ş i Vîrfejr-
nicul P e t r u a a v u t t r e b u i n ţ a a s e î n v ă ţ a d e s p r e t a i n a a c ă s t a a
n e a m u r i l o r , d e l a Sfîntul D u h .
6. Ca să fie neamurile împreună moştenitori şi împreună
un trup, şi împreună părtaşi făgăduinţei luî întru Christos
prin Evanghelie.
N u s ' a d e s c o p e r i t d i c e t a i n a a c ă s t a la a l t e n e a m u r i , c ă v o r
fi a d e c â î m p r e u n ă m o ş t e n i t o r e şi n e a m u r i l e î m p r e u n ă cu Isra-
iltenil şi î m p r e u n ă p ă r t a ş î aî f ă g ă d u i n ţ e i celei c e D u m n e d e u
') Şi Coresie nu se dumereşte aîcea şi djce: „Dacă Christos şi chema­
rea neamurilor ar fi fost procunoscută prorocilor, cum c j i Pavel că ce

nu s'a făcut cunoscută fiilor omenilor? Spre dezlegarea nedumerire! însă

aduce pre dumnedeescul Chrisostom 'Şi pre Ieronim dicend cum că fiilor
omenilor nu a fost cunoscută dar nu prorocilor; că prorocit nu sînt
fiî aî omenilor, ci fiiî aî luî Dumnedeu; sau chemarea neamurilor nu a
fost cunoscută multora, ci la mulţî, dupre Chrisostom; şi nu era cu­
noscute neamurile, că au să se asemeneze dupre Dar şi dupre cre­
dinţa cu Israiltenî! şi că au încă a-î şi covîrşi pre eî". Ci şi purtătorul
de Dumnedeu Maxim propune o nedumerire ca acesta, cum că dacă
Domnul a dis dupre înviere: mergend înveţaţî pre tote neamurile, cum
Petru apoî a avut trebuinţă de descoperire prin faţa cea de masă din
cerîu pogorâtă, ca să se înveţe că Dnmnedeu priimeşte pre neamuri,
sau cum Apostoliî ceî din Ierusalim audind că Petru a botezat pre Cor­
nelie şi pre toţî casnicii luî să despotariseau cu Petru? Decî dezlegând ne­
dumerirea acesta d rnult a avut trebuinţă Petru de dumnedeescă
i c e c a

descoperire pentru neamuri, fiind-că nu ştia că nu este nicî o osebire

între tăerea împrejur şi între oetăerea împrejur dupre credinţă, nicî ştia
curat că se -cuvine a. se învăţa neamurile fără de slujirea cea arătată
dupre lege. Pentru, acesta şi Domnul a descoperit luî taina cea des­
pre acesta a sfatului său cel negrăit; pentru că alta-este cuvîntul po-
runceî şi alta chipul dupre carele trebue a se face porunca; de aceea
Petru luând dela Domnul porunca a se învăţa neamurile, nu s'a apucai
să le înveţe, ci aştepta să i se arate de Christos; şi chipul cu carele
urma a le învăţa pre neamuri, carele era că neamurile trebuiau să fie
chemate şi să se mântuiască fără de tăerea împrejur şi fără de cele-l-alte
trupeşti (ceremonii); fiind-că Cuvîntul ştie tăerea împrejur duhovnicesc!
pre tăerea pătimaşă plecăreî sufletului către trup (La şirul tîlc. Evanghelia
lu! Mateî (Cap.-XXVIII, stih 19).

— 332 —
o a d a t lui A v r a a r n ; că Israilteniî s e i m p â r t ă ş a u d e f ă g ă d u ­
inţa a c e s t a a lui D u m n e d e i i , c a u n n e a m sfint c e e r a i i ; s'au.
î m p ă r t ă ş i t î n s ă î m p r e u n ă cu dînşiî d e a c e e a ş i f ă g ă d u i n ţ ă şi c e î
din alte n e a m u r i , cari s â s o c o t e a u n e c u r a ţ i .
D a r cu c e chip s ' a u împărtăşit d e acesta? «Intru C h r i s t o s »
a d e c ă p r i n c r e d i n ţ a luî C h r i s t o s , c a r e c r e d i n ţ ă s ' a p r i c i n u i t
lor p r i n p r o p o v e d u i r e a . E v a n g h e l i e i . N u s'a î n d e s t u l a t însă P a v e l
a n u m i p r e n e a m u r i n u m a i î m p r e u n ă m o ş t e n i t o r e şi î m p r e u n ă
p ă r t a ş a , c i . p e n t r u ca sâ a r a t e m u l t a şi c o v î r ş i t o r e a r u d i r e şi
u n i r e , c e o a u luat n e a m u r i l e c u Israilteniî, le-âii n u m i t p r e e l e
î m p r e u n ă ' u n trup," fiind-câ c e î d e a l t n e a m şi sfinţii I s r a i l t e n î
s ' a u făcut u n t r u p a m â n d o u ă n e a m u r i l e î m p r e u n ă ţ i i n d u - s e d e
un c a p a d e c â d e Christos. —
•7. Al căruia m'am făcut slujitor dupre dăruirea D a ­
rului luî Dumnedeu, ce s'a dat "mie,"-dupre lucrarea p u ­
tereî luî. - '
Eii, d i c e , m ' a m fâcut slujitor e v a r t g h e l i c j ş i e î p r o p o v e d u i r î ceiî
maî s u s d i s ă , p r i n c a r e a u c r e d u t n e a m u r i l e în C h r i s t o s şi
p e n t r u e v a n g h e l i c e s c â p r o p o v e d u i r e a c e s t a a c u m m e aflu în l e ­
g ă t u r i ; î n s ă slujba a c e s t a n u e s t e i s p r a v ă a m e a , ci e s t e d a r e
a d u m n e d e e s c u l u î D a r , c a r e s ' a d a t .^rnfe;. n u p r o s t şi s ă r ă ­
c e ş t e ; ci c u p u t e r e şi c u î m b e l ş u g a r e • p r e c u m s e c u v e n e a luî
D u m n e d e u , celui c e a c e s t a o a l u c r a t î n t r u m i n e . S a u s e î n ­
ţ e l e g e şi a ş a , c ă D u m n e d e u , c a r e l e a d ă r u i t m i e slujba a c ă s t a
a E v a n g h e l i e i , însuşi m î - a d ă r u i t şi p u t e r e , fiind-că n u e r a
d e a j u n s n u m a î v r e d n i c i a şi D a r u l a c e s t a c e m î - a d a t d e n u
s ' a r fi a d a u s m i e şi p u t e r e a d e l a dînsul;_ p e n t r u - c â treî l u ­
c r u r i s e c u v i n e a p r o d u c e sfinţiţii p r o p o v e d u i t o r î şi d a s c ă l i i la
slujirea e v a n g h e l i c e ş t e î p r o p o v e d u i r î ; siifiet c a r e l e s ă i u b e s c ă p r i ­
mejdiile, î n ţ e l e p c i u n e şi p r i c e p e r e .şi v î a ţ O î e p f i h ă n i t ' ă . I n s ă e s t e
t r e b u i n ţ ă p r e l â n g â a c e s t e a a a r ă t a şi D u m n e d e u p u t e r e î n t r u
dînşiî p r i n c a r e s e v o r face a c e s t e - ţ r e F l & M t o r e şi a d u c ă t o r e
de r o d u r l : «Că D o m n u l , dice, va d a graîu celor c e bine v e s t e s c
cu p u t e r e m u l t ă » ( P s a l m . X X X I X , -VQf^CT^~X
8. Mie celui maî mic decât toţi sfmţiîs'a dat Darul acesta.
F i i n d - c ă P a v e l a r e a s p u n e mărimeărrrdumhe^eescuuil D a r
celui c e s ' a d a t luî, v e d i c e d i c e p e n t e a r ' s i n e ş î d e l a s m e r i t a
c u g e t a r e ; p e n t r u - c â el d u p r e a t â t e a î s p M v î r ş i " b u n ă t ă ţ i şi ne-
v o i n ţ e s e n u m e ş t e p r e sineşî m a î m i c n u n u m a i d e c â t Apo­
stoliî, ci şi d e c â t toţî sfinţii, a d e c ă h r i s t i a n i î ; însă" c u v î n t u l a-
c e s t a e s t e " m a î m a r e în c â t d e s p r e s m e r e n i e d e c â t c u v î n t u l
acesta c e a d i s : « C a r e l e n u sînt î n d e s t u F a " mă numi Apostol»
(I C o r . .XV, 9). _ - ' -"' ~
— 333 -
 Intru neamuri a bine-vesti ne urmărita bogăţia luî
Christos. , .
C a r e d a r , d i c e , s'a d a t m i e ? A c e s t a d e a p r o p o v e d u i la
n e a m u r i E v a n g h e l i a , căcî ceî-l-alţî A p o s t o l î p r o p o v e d u î a u E v a n ­
g h e l i a la E v r e i î ceî t ă i a ţ i î m p r e j u r , îar P a v e l o p r o p o v e d u e a
la n e a m u r i ; d r e p t a c e e a cel maî mic d e c â t ceî-l-alţî c ă r u i a îi
s'a î n c r e d i n ţ a t slujba c e a m a î m a r e d u p r e u r m a r e t r e b u i a a
a v e a şi d a r u l m a l m a r e pentru-că a c e l a c e s'a r â n d u i t d e
. . Q u m n e d e ' 9 sâ î.hîQreâ la ..credinţă p e c e l e - l - a l t e n e a m u r i , p r e
c e î : m a i tai decât Evireiî, ej: d u p r e a c e s t a e s t e m a r e , m ă c a r deşi
e r a m i c ; în c â t i s p r a v a e r a a d u m n e d e e s c u l u î D a r . Şi d a c ă
b o g ă ţ i a D a r u l u i luî C h r i s t o s şi d u p r e c e s'a a r ă t a t e s t e n u
n u m a i n e î n ţ e l e s ă , ci şi n e u r m ă r i t ă , a d e c ă nicî u r m e l e luî n u e
c u p u t i n ţ ă a s e afla, c u c â t m a î v â r t o s fiinţa şi firea d u m n e -
d e i r e î luî? D r e p t a c e e a c u m e r e t i c u l E v n o m i e s e m â n d r e a că
î n ţ e l e g e şi p r i c e p e fiinţa luî D u m n e d e i i ? ' ) .
9 . Şi a lumina pre toţî, care este iconomia tainei ceii
din v6curî ascunsă întru Dumnedeu.
C u m c â u r m a a d e c ă a s e c h e m a n e a m u r i l e la c r e d i n ţ a luî
C h r i s t o s , a c e s t a p o t e o ş t i a p r i n d e s c o p e r i r e a Sfîntuluî D u h şi
p r o r o c i i şi a n g e l i î ; Iar c u m c ă u r m a a s e c h e m a p e n t r u c a s ă
d e a n i ş t e D a r u r i m a r î c a a c e s t e a şi p e n t r u a ş e d e a c u C h r i s t o s
în s c a u n u l luî D u m n e d e u , a c ă s t a c i n e o a r fi n ă d ă j d u i t a s e
face? C u a d e v ă r a t n i m i n e a ; p e n t r u a c e s t a A p o s t o l u l a i c e a a-
c ă s t a o n u m e ş t e t a i n ă a s c u n s ă î n t r u D u m n e d e u d i n vecurî,
a d e c ă d i n î n c e p u t , fiind-că i c o n o m i a a c ă s t a a luî D u m n e d e i i ,
nu e s t e n o u ă , ci n u m a î d e d î n s u l s e c u n o ş t e din v e c .
Intru cela ce le-au zidit pre tote întru lisus Christos.
B i n e a a r ă t a t a i c e a P a v e l z i d i r e a , p e n t r u c â D u m n e d e i i cela
c e p r e t o t e făpturile le-a z i d i t p r i n C h r i s t o s , d u p r e d u m n e -
1

d e i r e î n ţ e l e g e n d u - s e C h r i s t o s , (că d i c e I o a n : » T d t e p r i n t r ' i n s i i l
s'aii făcut şi fâră d e d î n s u l ' n i m i c s'a f ă c u t c e s'a făcut) ( I o a n
I, 3 ) . D u m n e d e u , d i c e , şi P ă r i n t e l e c a r e l e p r i n C h r i s t o s p r e
tdte le-a zidit, a c e s t a şi t a i n a a c e s t a p e n t r u c h e m a r e a n e a ­
m u r i l o r şi s l a v a o descopere îarăşî p r i n însuşi C h r i s t o s .
10. Ca să se cundscă acum începâtorii}or şi stăpâ-

J
) Aceşteaşî le cjice şi Teodorit adăogând şi acesta: „Că Evnomie pre :

Dumnedeu Tatăl cj'cendu-l făcător al luî Christos Şi fiinţa a însuşi T a ­

tălui, cJ ) că o a înţeles; îar dumnecjeescul Apostol mi numaî dumne­
ice

cjeesca firea luî Christos, ci şi bogăţia o & numit neurmărită. Şi cum

propovedueşte, de vreme ce bogăţia este n'eurraărită? Că însuşi acesta,
cjice, o propoveduesc cum că este neurmărită, că acesta adauge.
334 —
 niilor întru cele cereşti prin biserică înţelepciunea *) luî
Dumnedeu cea de multe, feluri.
Nicî î n c e p e t o r i i l e a n g h e l i l o r c e l e d e s u s şi s t ă p â n i i l e , nicî c e l e
d e j o s ştiau cu a m ă r u n t u l t a î n a slaveî, c a r e u r m a s â o îa ceî
din n e a m u r i , căci a n g h e l i î cei d e s u s fiind şi a r h a n g h e l i , n u m a î
a c e s t a o ştiau c u m c ă n o r o d u l lui Israil e r a p a r t e şi n o r o d
!
al însuşi D o m n u l u î , p r e c u m e s t e s c r i s : «Şi s'a fâcut p a r t e a
Domnului n o r o d a l s e u î a c o b , funia" m o ş t e n i r e ! sale Israil»,
: ( L e v i t . XXXD,,-9)?''Şr;--^ha:t^ft.eliil ••<Javriî.l .'cei- c e s'a t r i m i s
•;j6s, -singura," a c e s t a ; o • ştîâ,-£ă" CJrrjstos v a isbă>i p r e n o r o d u l
1

seu, a d e c ă p r e cel E v r e e s c , d e p e c a t e l e l u î : « C â a c e s t a d i c e ,
va m â n t u i p r e n o r o d u l s e u d e p e c a t e l e lor» (Mat. I. 21) ) . 2

Iar c u m c ă n e a m u r i l e şi idolo-slujitorii au s ă îa a t â t a m a r e
c i n s t e şi slavă, a c e s t a o a c u n o s c u t a c u m d u p ă î n t r u p e s c a i c o -
. n o m i e şi angheliî ceî c e s î n t s u s în c e r i u şi ceî d e j o s d e p r e
p ă m e n t p r i n b i s e r i c ă , a d e c ă p r i n facerile d e b i n e cele c e s e
fac n o u ă d e l a D u m n e d e i i , căcî facerile d e b i n e c a r e s ' a u d a t
n o u e h r i s t i a n i l o r c e l o r din, n e a m u r i , a c e s t e a a u a r ă t a t a n g h e ­
lilor î n ţ e l e p c i u n e a lui D u m n e d e u c e e a d e multe..- feluri. N u a
dis î n ţ e l e p c i u n e a lui D u m n e d e u , p r o s t felurită, ci d e m u l t e fe­
luri p e n t r u e a s â a r a t e cu d i c e r e a
acesta meşteşugurile cele
d e t o t felul şi n e p r i c e p u t e ăl î n ţ e l e p c i u n e ! â c e s t e e a . Iar d u m ­
necjeescul G r i g o r i e ai Niseî a ş a t â l c u e ş t e d i c e r e a a c e s t a (In v o r .
VIII la} C â n t a r e a C â n t ă r i l o r ) , c u m c ă m a î î n a i n t e d e î n o m e n i r e a
lui D u m n e d e u C u v î n t u l , c e r e ş t i l e p u t e r i ale a n g h e l i l o r c u n o ş t e a u
î n ţ e l e p c i u n e a luî D u m n e d e u s e m p l ă , a d e c ă : D u m n e d e u a zidit
p r e t o t e cu s i n g u r ă v o e a s a ; şi din a c e s t a c u n o ş t e a u a n ­
gheliî p r e D u m n e d e u p u t e r n i c şi a t o t p u t e r n i c ; D u m n e d e u
p ă z e a făpturile c e l e zidite cu p r o v e d e n ţ i a s a c e a î n ţ e l e p t ă ; şi
din a c ă s t a a n g h e l i î - c u n o ş t e a u p r e D u m n e d e u î n ţ e l e p t p r o v e d e t o r ;
şi nicî o felurime e r a î n t r u a c e ş t i a , a d e c ă nicî un lucru e r a în­
tru a c e s t e c a sâ fie cu altul şi a naştc^ a l t ă i s p r a v ă . Iar d u p r e
c e s'a î n t r u p a t D u m n e d e u C u v î n t u l , s ' a fâcut î n ţ e l e p c i u n e a luî
D u m n e d e u , m u l t înfelurită p e n t r u c ă s'a i s p r ă v i t şi s'a f â c u t
c e l e p r o t i v n i c e p r i n cele d i m p r o t i v a lor, a d e c ă p r i n m o r t e s ' a
făcut v i a ţ a , p r i n n e p u t i n ţ ă , p u t e r e , p r i n n e c i s t e , slavă şi p r i n

') Iar dumnecjeescul Chrisostom cjice: Că propunerea „prin" aicea se

află în loc de împreună, în cât are acest fel de înţelegere apostolicescă
cjicerea acesta că împreună cu biserica nostră şi angheliî ceî ce sînt în
cerîu s'au învăţat tainele cele negrăite ale luî Dumnecjeu.
2
) Adecă pentru ca să se cunoscă anghelilor celor bunî, . dupre Ie­
ronim şi nu celor rei, dupre Amvrosie măcar că şi Avgustin (Cart. V,
despre facere, dupre slovă Cap. XIX) biserică înţelege pre cea cerescă
făcehd cunoscute celor de „mai jos, tainele cele ca acestea (La Coresie).
_ 335 -
o m e n i i cei p r o ş t î s'aii făcut l u c r u r i l e c e l e m a r î şi d u m n e d e e ş t t
î n c u v i i n ţ a t e . D r e p t a c e e a cu u n c h i p c a a c e s t a a c u m s'a făcut
c u n o s c u t ă p u t e r i l o r c e l o r c e r e ş t i m u l t înfelurita î n ţ e l e p c i u n e a
a c e s t a a luî D u m n e d e i i ; c ă c i d u p r e c e n o i o m e n i i a m c u n o s c u t
î n ţ e l e p c i u n e a c e a d e acest-fel a lui D u m n e d e u , a t u n c e a şi p u t e ­
rile a n g h e l i l o r o a c u n o s c u t a c e s t a p r i n n o i , fiind-câ aii v ă d u t
p r e b i s e r i c a şi a d u n a r e a h r i s t i a n i l o r , d e c a r e p r e a s l ă v i t e şi m a r i
l u c r u r i s'aii î n v r e d n i c i t , şi d u p r e u r m a r e , p r i n a c e s t a s'aii p o v ă ­
ţ u i t s p r e c u n o ş t i n ţ a î n ţ e l e p c i u n e ! lui D u m n e d e u .
1 1 . Dupre propunerea veacurilor, care o a făcut în
Christos lisus, Domnul nostru. ;.
A c u m d d > a d e c ă î n v r e m i l e c e l e m a î d e p e u r m ă s'a c u ­
ce
:

n o s c u t î n ţ e l e p c i u n e a facerilor d e b i n e ale luî D u m n e d e i i , celor

c e s'aii fâcut n o u e c e l o r d i n n e a m u r i ; a c e s t a însă e r a d i n în­
ceput prohotărîtă d e D u m n e z e u , d u p r e p r o p u n e r e a vecurilor,
a d e c â d u p r e p r o c u n o ş t i n ţ a viitdrelor v ă c u r î ; p e n t r u - c ă ştia D u m ­
n e d e u , c e l e c e u r m a u a s e face şi p e n t r u a c ă s t a l e - a p r o h o ­
t ă r î t a ş a ; îar d i c e r e a , c a r e o a fâcut în C h r i s t o s , s e î n ţ e l e g e
p e n t r u î n ţ e l e p c i u n e a , a d e c â p e n t r u i c o n o m i a c e o a fâcut D u m ­
n e d e i i P ă r i n t e l e p r i n F i î u l s ă u . Iar C h r i s o s t o m c i t e ş t e d i c e r e a a-
c e s t a î n t r ' a c e s t c h i p : . « D u p r e p r o p u n e r e a v ă c u r i l o r , p r e c a r e le-a
fâcut D u m n e z e i i p r i n F i î u l s ă u » .
12. Intru carele avem îndrâznirea şi apropierea întru
nădejde prin credinţa lui.
C u m , d ' c e , t o t u l f a c e r e ! d e b i n e a luî D u m n e d e u ceiî c â t r e
n e a m u r i s ' a fâcut p r i n C h r i s t o s ? A r ă t a t e s t e d i n a c e s t a ,
p e n t r u - c ă C h r i s t o s e s t e c a r e l e n e - a p r o a d u s la P ă r i n t e l e ; î n s ă
n u n e - a m p r o a d u s la P ă r i n t e l e d e C h r i s t o s , c a n i ş t e r o b i , nici
c a n i ş t e o s â n d i ţ i p ă c ă t o ş i , ci c a uniî c e a v e m î n d r ă z n ă l â , şi nu
p r o s t î n d r ă z n ă l â , ci î n d r ă z n ă l â u n i t ă c u n ă d e j d e a şi c u c u t e z a r e .
Şi a c e s t e a p r i n c i n e s'a d a t n o u ă ? P r i n c r e d i n ţ ă d i c e : căcî
c r e d i n ţ a a c ă s t a fiind-că n e - a i z b ă v i t d e p ă c a t e a p u s în i n i m a
n o s t r ă î n d r ă z n i r e şi c u t e z a r e .
13. Pentru acesta me rog să nu slăbiţi întru necazu­
rile mele cele pentru voi') care este slava vostră ). 8

P e n t r u acăsta dice, pentru care? Pentru-că m a r e este taina

') Formă săritore întrebuinţeză aicea Apostolul, adecă întru necazu­

rile mele cele pentru voi, sau formă de lipsă, care din afară trebue a.
se 4' > adecă, cele ce se fac pentru voî, dupre înţelept. Fotie (Epist.
ce

CLXVII către Gheorghe al Nicomidieî). '

») Dicerea „care" împreună o a alcătuit către „slava" cea urmetore, şi
nu către necazuri, care era maî întâîu, dupre meşteşugul aticesc, adecă
acela cetăţeî aceleea sînt pre carele socoteşti a fi cuîburî.
c h e m a r e ! v o s t r e a n e a m u r i l o r la c r e d i n ţ ă şi p e n t r u - c ă m i e m i
s'a î n c r e d i n ţ a t m a r e slujbă, c a se p r o p o v e d u e s c v o u e E v a n g h e ­
lia luî D u m n e z e i i . Ş i n e v o e e s t e d e a p r i i m i l e g ă t u r i şi a p ă ­
t i m i r e l e d e l a a c e l a , carî nu î n ţ e l e g t a i n a a c e s t a şi s e î m p r o -
t i v e s c ' e î ; ' p e n t r u a c e s t a dic, v e r o g , fraţiî m e î , s â n u s l ă b i ţ i ,
a d e c ă sâ n u v ă t u r b u r a ţ i , nici s ă v e î n t r i s t a ţ i , c a c u m s ' a r
face v r e u n lucru d e ş ă n ţ a t , fiind-că l e g ă t u r i l e şi n e c a z u r i l e , c e
le sufăr p e n t r u voî, a c e s t e a s î n t s l a v ă şi c u n u n ă a v o s t r ă , c â
a c e s t e a a r a t ă c ă D u m n e d e i i , a t â t d e t a r e v ' a I u b i t în c â t n u
n o m a ! p r e unul n ă s c u t F i î u l s ă u l'a d a t p e n t r u d r a g o s t e a v d s -
t r ă , ci şi p r e n o i s l u g i l e Şale n e d ă în p r i m e j d i i şi I n l e g ă t u r i
p e n t r u folcsuf v o s t r u . Ş i d a c ă n e c a z u r i l e m e l e sînt s l a v ă a v o s ­
t r ă , c u m u l t m a î v î r t o s s î n t s l a v ă a v o s t r ă n e c a z u r i l e şi r e l e l e
c a r e înşişi voi le-aţî p ă t i m i t p e n t r u C h r i s t o s . D e c i mi s e c u v i n e
a v e t u r b u r a şi a v e î n t r i s t a nicî c â n d înşişi voî v ă n e c ă j i ţ i .
1 4 . Pentru acesta plec ) genunchile mele către Părin­
1

tele Domnului nostru lisus Christos.

1 5 . Dintre carele tdtă părintimea .în cerîu şi pre pă­
mânt se numeşte.
F i i n d , dice, c ă voî cel din n e a m u r i a t â t a v ' a ţ î i u b i t d e D u m ­
n e d e u şi a t â t ' d e m a r e şi n e î n ţ e l e s e b u n ă t ă ţ i sînt c e l e c e l e - a ţ î
l u a t şi le veţî lua d e l a el, p e n t r u a c e s t a şi eii p r o p o v e d u i t o r u l
şi î n v ă ţ ă t o r u l v o s t r u , m ă r o g s ă se d e a v o u ă D a r u l lui C h r i ­
s t o s celui c e l o c u e ş t e î n t r u voi, că p r i n D a r u l a c e s t a s ă î n ţ e ­
legeţi b u n ă t ă ţ i l e a c e s t e a şi să r e c u n o ş t e ţ î c â t v'aţî i u b i t d e
D u m n e d e i i . A dis î â c u m c ă p l e c g e n u n c h i l e m e l e , p e n t r u
n s

ca s â a r a t e şi cu forma r u g ă m i n t e a c e a c u u m i l i n ţ ă c e a p r o ­
a d u s luî D u m n e d e u p e n t r u dînşiî. D i c e î n s ă c â t d t ă p â r i n t i m e a
d e l a P ă r i n t e l e cel m a î p r e s u s d e t o t e v i n e , şi p r e n e a m u r i l e
c e l e d e p r e p ă m e n t ale o m e n i l o r le n u m e ş t e « p ă r i n t i m î » p e n t r u -
c â a ş a se o b i c î n u e s c a se n u m i în d u m n e d e e s c ă S c r i p t u r ă d e l a
n u m e l e p ă m â n t e ş t i l o r lor p ă r i n ţ i . I a r p r e c e t e l e c e l e c e s î n t
în c e r i u şi a d u n ă r i l e a n g h e l i l o r , le n u m e ş t e « p ă r i n t i m î » , fiind-că
a c o l o n e a m u r i n u sînt nicî v r e u n u l d i n a n g h e l î naşte," saii s e
n a ş t e . T o t e d a r p â r i n t i m i l e şi c e l e d e s u s şi c e l e d e j o s , D u m ­
n e d e u P ă r i n t e l e le-a fâcut şi c â ţ i s e n u m e s c p ă r i n ţ i d e l a d î n ­
sul s e n u m e s c a ş a ) . a

>) Aicea se închee nominativul cel dela începutul capului, adecă a-

eesta: „Pentru acesta eu Pavel, legatul luî Christos, plec genunchile mele",
precum am 4 ' ! Ş' fiind-că. multe cuvinte a pus în mijloc Pavel şi cu­
s

prinderea o a întins în mare lungime, pentru acesta aicea a făcut a d o u a

poftorire a aceluîaş cuvînt, adecă: „pentru acesta" pentru ca să sue
cuvîntul la maî bună' înţelegere, dupre ritorî.
) Pentru acesta şi dumnedeescul Ioan Damasc, numele părintimeî d,ice
!

- 337 —
Tom. H. 22.
 16. Ca să dea voue dupre bogăţia slavei sale putere,
de a ve întări prin Duhul luî în omul cel dinlăuntru.
17. Spre a locui Christos prin credinţă în inimile v o s ­
tre, întru dragoste înrădăcinaţi fiind şi întemeiaţi ). 1

că s'a dat din cele dumnecjeeştî noue omenilor, clin cele de sus adecă
li\ cele.de jos,şi nu deja .cefe de j o s . la cele "-ele «us. însuşi acestaşî o
4'
, c e
Şi Ieronim: Părihtimea însă evreeşte se 4i.ee misaha şi însemneză
•seminţie, care "se trage din ore: care început-şi rudire, .dupre cai'e pri-
ijnire'-a. ijuat-.nuinşle-.ateista aicea-Apostolul, dupre Cririsostoiil (la Co­
resie). Iar Teodorit dice: „Chiar Părinte şi cu adeverat Părinte Dumne­
cjeu este, că nu s'a făcut maî întâîu Fiu. apoi Părinte, ci de-a pururea
este Părinte şi fireşte Părinte, îar ceî-l-alţî părinţi, ori trupeşti ori du­
hovniceşti de sus au tras numirea; cjice însă. -părinţi, pre păment pre ceî"
fireşti părinţi, îar părinţi cereşti numeşte pre ceî duhovniceşti. Unul ca
acesta era însuşî dumned^escul Apostol..,, me rog, Părintelui Dom­
nuluî nostru iisus Christos, carele nu dela.altui cine-va luând'o acesta o
are, ci însăşi acesta o dă altora.
l
) Dicerea: întru dragoste înrădăcinaţi şi întemeiaţi, Fotie cjice cum
că este orî greşală scripturenlnică, pentru-că se cuvmea a fi la caz acu­
zaţii, precum o cerea acesta alcătuirea (sintaxa), adecă înrădăcinaţi, şj
întemeiaţi; orî plecarea ablativă (caşul acusâtiv) o a întrebuinţat .Pavel
în căderea nominativă, dupre împrotiva plecare a împărtăşire! (participiu­
lui), precum forma acesta o obicîr.uesc şi. mulţî Elini autori din afară
şi maî ales Tachidid, şi obiceiul încă al veche! alcătuiri a Elinilor aşa
scrie; sau se îndrepteză alcătuirea, şi de s a r înţelege dupre săritorea
v

formă, care formă maî ales o întrebuinţeză dumne4eescul Pavel; a ş a d a r

se alcătueşte cjicerea: „Că în dragoste-înrădăcinaţi şi întemeiaţi (fiind)
să ve întăriţi a înţelege împreună cu toţî sffnţiî ce este lăţimea şi cele-
l-alte". Vecjî însă că inima omuluî este locaş al lut Christos prin Darul
Stintuluî Duh; pentru acesta a cjis Marcu: „Trebue maî întâîu a avea în
inimă p r e Darul Sfîntuluî Duh lucrând, şi aşa dupre analoghie a intra
întru împărăţia cerîurilor; că acesta făcehdu-o arătată Domnul cjic.ea: „îm­
părăţia certurilor înlăuntrul vostru este". Acesta şi Apostolul arătând'o
scria: „Pre sine-ve cercaţi-ve de sînteţî în credinţă sau nu cunoşteţî că
iisus Christos este întru voî? De nu cum-va sînteţî netrebnici'". Şi Mar.
Macarie aşa cjice: „Domnul viind în casele sufletelor nostre, se odihneşte
în cuibul inimeî nostre, acolo locueşte, decî trecând valurile viforului
celuî sălbatec şi ale întunereculuî; şi acolo strălucesc razele,.lui, de ne­
grăită lumină umplendu-se, pace adâncă intrând în casa acesta". Dice
încă şi Grigorie al Niseî: unul din credincioşi' se face loc al luî Dum­
necjeu, îar unul casă, îar altul scaun şi altul aşternut supt picîore; este
însă cine-va făcendu-se şi armă şi cal bine hăţuit priimind asupra sa
pre bunul călăreţ şi dupre ceea ce i se pare celuî ce îl îndrepteză ur-
mându-şî calea (Vor. la Cântarea Cânt). Insă precum inima hristianilor se
face locaş al luî Christos prin Darul Sfîntuluî Duh; aşa aceeaşi inimă
se face şi diavolului locaş (întru arătarea eî locuind, precum djce dum­
necjeescul Diadoh şi nu intru adânc) aşa, cjic, aceeaşi inimă se face lo­
caş al diavolului şi al demonilor prin lucrarea şi deprinderea patimilor
şi a păcatelor; pentru acesta prea potrivit a cjis marele cu adevărat Ma­
carie: „Precum ochiul este mic către cele-l-alte mădulărî şi însăşi lumina

— 838 —
 C e r o g p r e D u m n e d e u , d i c e ? C a s ă v e d e a v o u e , b o g a t fi­
i n d şi v r â n d c a s ă v e slăviţi, r o g , c a s ă v e î n t ă r i ţ i în i s p i t e
în c â t sâ n u v e t u r b u r a ţ i p e n t r u d î n s e l e şi s ă ve a b a t e ţ i . N u
s'a î n d e s t u l a t însă n u m a î a d i c e să ve î n t ă r i ţ i , ci a a d a u s şi
a c e s t a : î n t r u p u t e r e , p e n t r u - c ă s e r o g ă a s e d a lor b u n ă t ă ţ i l e
c u î m b e l ş u g a r e şi c u p u t e r e şi c u c o v î r ş i r e . C u m însă s ă s e
î n t ă r e s c ă ? P r i n Sfîntul D u h , p e n t r u - c ă Sfîntul D u h e s t e c a r e l e
d ă p u t e r e a şi întărirea', p e n t r u c a r e şi î s a î a : « D u h d e Î n t ă r i r e »
îl n u m e ş t e p r e a c e s t a (C^ap7 X I , 2)T"Şi n u a -cjis n u m a i c a s ă
v e ' i n t â r î ţ î , ci a ' ifis . i ş e a m a î m a r e T adecă "pa s ă l o c u i a s c ă
C h r i s t o s în o m u l v o s t r u cel din l â u n t r u , a d e c ă în inimile v o s ­
t r e , n u p r e d e - a s u p r a şi în a r ă t a r e , ci î n t r u a d â n c . C u m ? Şi
c u c e chip? P r i n c r e d i n ţ ă ; c ă c i în inimile c r e d i n c i o ş i l o r l o c u ­
e ş t e C h r i s t o s viind î m p r e u n ă c u P ă r i n t e l e şeii şi făcând l o c a ş
î n t r ' î n s e l e , p r e c u m a f ă g ă d u i t cel p r e a n e m i n c i n o s : « D e m e
i u b e ş t e cine-va, c u v î n t u l meii v a p ă z i şi P ă r i n t e l e meii îl v a
Iubi p r e el şi la d î n s u l v o m v e n i şi l o c a ş la el v o m face» (Ioan
X I V , 23). A c e s t e a î n s ă , dice, le v e ţ î d o b â n d i : « D e veţî fi î n ­
r ă d ă c i n a ţ i în d r a g o s t e a I u l lisus C h r i s t o s » , şi nu v e v e ţ î s t r ă ­
m u t a nicî v e v e ţ î clăti d e l a d î n s u l ; s a u d a r , d o ă o r e - c a r e r d g ă
P a v e l E f e s e n i l o r : a s e î n t ă r i , a d e c ă p r i n Sfîntul D u h , şi a locui
C h r i s t o s în inimile l o r ; orî d i c e , c ă m e r o g s ă ve întăriţi p r i n
D u h u l şi s ă v'a'faceţi iscusiţi s p r e a l o c u i C h r i s t o s în o m u l v o s ­
t r u cel d i n l ă u n t r u , a d e c ă în inimile v o s t r e .
18. C a să puteţi înţelege împreună cu toţi sfinţii ce
este lăţimea şi lungimea şi adâncimea şi înălţimea.
C e e a c e a r u g a t P a v e l la î n c e p u t u l E p i s t o l i e i , a d e c ă c a să
s e d e a E f e s e n i l o r d u h d e î n ţ e l e p c i u n e şi d e d e s c o p e r i r e p e n ­
t r u c a s ă c u n o s c ă c a r e e s t e n ă d e j d e a c h e m a r e ! l o r la c r e d i n ţ ă
şi c e l e - l - a l t e , î n s u ş i a c e s t a o r d g ă şi a i c e a a li s e d a lor, c a
luî mică fiind, mare vas este, că vede supt un cerîu stele, sore, lună,
cetăţi şi alte zidirî; asemenea şi acestea ce se văd de unul în lumina
ochiului cea mică se formăluesc şi se închipuesc, aşa este şi mintea în
inimă; şi însăşi inima ore-care mic vas este şi acolo balauri şi acolo
leî, acolo hîarele cele versătore de venin şi tote vistieriile răutate! sînt;
şi acolo sînt căile cele aspre şi ne netede, acolo sînt prăpăstiile, ase­
menea îarăşî acolo este Dumnedeu, acolo şi angheliî, acolo viaţa, acolo
împărăţia, acolo lumina, acolo Apostolii, acolo vistieriile darului, acolo
tote sînt" (Vor. 4 3 , Cap. VIII). Şi dupre puţine acesta cjice: „Precum mult
fum este întru o casă aşa este şi păcatul cu însăşî cugetările cele spur­
cate ale luî, aşeejendu-se păcatul şi tărându-se în cugetările inimeî şi
nemărginită mulţime de demOnî" (Tij). Pentru acesta şi aiurea Pavel
cjicea: „Iar Christos ca Fiîul asupra case! sale, a căruîa casă sîntem noî,
de- vom ţinea îndrâznirea şi lauda nădejde! adevărată până în siîrşit"
(Evr. III, 6). Vedî şi suptînsemnarea dicereî: „Că voîu locui întru dînşiî
şi volii umbla întru eî" (II Cor. VI, 16).
 I ' . . .
să puteţi, dice, a înţelege î m p r e u n ă cu toţi credincioşii hri­
stianî (câ p r e a c e ş t i a îî n u m e ş t e sfinţi) t a i n a c a r e o a i c o n o ­
misit D u m n e d e u p e n t r u voî, c a r e e s t e a t â t d e m a r e în c â t s e
î n t i n d e în t o t e p ă r ţ i l e l u m e î ; p e n t r u a c e s t a şi c u c h i p u r i t r u ­
p e ş t i şi m a t e r i a l n i c e s'aii scris î m p r e j u r , cjiceind c e l e d e s u s , ,
c e l e d e j o s , p ă r ţ i l e c e l e d e laturi vi l e - a m s p u s , d i c e , şi e u
d e s p r e t a i n a a c e s t a , î n s ă n u e s t e c u p u t i n ţ ă n u m a i cu c u v i n ­
t e l e m e l e s ă o c u n o ş t e ţ î a c e s t a î n d e s t u l , ci p r i n Sfintul D u h .
Şi d u p r e alt c h i p n u v e ţ i p u t e a a o î n ţ e l e g e a c ă s t a d e nu v e
v e ţ i î n t ă r i m a l î n a i n t e c u p u t e r e a Sfîntulul D u h (că e s t e t r e ­
b u i n ţ ă sâ luaţi d u h o v n i c e s c ă p u t e r e ) , şi d e nu v a locui C h r i
s t o s î n t r u voi, n i m i c v e ţ î p u t e a a i s p r ă v i ) .
1

Iar d u m n e d e e s c u l G r i g o r i e al Nisel (în l-Iul c u v î n t la p a s h â )

în c a p u l X X X I I cel c a t i h i c e s c d i c e : « C u m câ p r i n a c e s t e p a t r u
p ă r ţ i a l ă ţ i m e ! , a l u n g i m e ! , a a d â n c i m e l şi a î n ă l ţ i m e ! , ce le
d i c e a i c e a P a v e l , s e face a r ă t a t ă c r u c e a c e a în p a t r u p ă r ţ î a
lui C h r i s t o s .
D e c i r d g â p r e D u m n e d e i i A p o s t o l u l p e n t r u E f e s e n I , ca să
p o t â să înţelegă taina cruceî, căci totă întrupăsca iconomia
luî C h r i s t o s în lâuntru," în c r u c e s e c u p r i n d e , şi a i c o n o m i e ! .şi
a î n o m e n i r e î luî C h r i s t o s lucrul cel p r e a înfricoşat e s t e c r u c e a

*) Fotie însă cjice: „A cuî lăţimea şi lungimea şi adâncimea şi înăl­

ţimea, decât a taîneî, cu lipsă, sau se înţelege dupre covtrşire adâncă ca
să puteţi a înţelege ce este; lăţimea şi lungimea şi adîncimea_şi înalţi-,
mea cunoştinţei luî Christps; cunoşteţî încă şi covîrşitorea dragostea luî
cea către voî, îar cunoştinţa luî Christos este arătarea iconomieî luî cea
pentru noî şi cum că lucrarea acesta maî pre sus de minune însuşi o
a lucrat şi nu altul pentru noî şi, cum ca însuşi este cel ce dă noue
acesta cunoştinţă şi că prin acesta maî ales am cunoscut pre Christos;
Şi cunoştinţa luî Christos acesta este; îar lungimea.cunoştinţei acesteea
este că s'a prohotărît acesta fâră început mal înainte de vecurî; îar lăţi­
mea cunoştinţei acesteea este că la toţî şi la omeni şi la angliei! şi la
cele cereşti şi la cele pământeşti şi la Evreî şi la neamuri şi la ceî vii
şi la ceî ce aii murit, lucrarea acesteea se lăţeşte; fiind-că Christos pa­
cea o a făcut între anghelî şi între omenî, carî erau învrăjbiţi între dînşiî;
şi adâncimea cunoştinţei acesteea este că Christos şi până la zăpodiile
îaduluî a arătat negrăita facerea de bine şi puterea' sa, iadul adecă stri-
cându-l şi prădându-1, îar pre cel robiţi de dînsul slobodjndu-î; îar înăl­
ţimea cunoştinţei luî Christos este că însuşi cel ce' s'a pogorît este Şt
carele s'a suit mal pre s u s de cerîurî, unde a suit şi pre pârga fireî
nostre maî pre sus de totă începetoria şi stăpânirea* şi puterea. Decî a-
cestea patru rogă Pavel pre Dumnecjeu să leînţelegăiEfeseniî şi toţî nouiî
hristianî. Iar de le vom înţelege acestea, atuncea ce vom cunoşte? Drago­
stea luî Christos cea către noî. De vom cunoşte şi dragostea luî Chri­
stos, cine se va mal îndoi încă cum că nu ne vom deplini întru totă
deplinătatea luî Dumnedeu? Adecă cum că nu vom priimi pre Christos
tot în lăuntrul nostru prin faptele- cele bune, pre cela ce aşa ne-a îubit:

— 340 -
din c a r e şi d r a g o s t e a luî D u m n e d e u c ă t r e o m e n î mai. a l e s şi
m a î cu d e o s e b i r e s e a r a t ă , p r e c u m d i c e î n s u ş i D o m n u l : « M a î
m a r e d r a g o s t e d e c â t a c e s t a n i m e n e a a r e , c a c i n e - v a să-şî p u e
sufletul săii p e n t r u p r i e t e n i i luî» (Ioan X V , 13). P e n t r u a c ă s t a
şi P a v e l d u p r e urjmare d i c e d e s p r e d r a g o s t e a lui D u m n e d e u j : ,

1 9 . Şi a cunoşte covîrşitorea dragoste a cunoştinţei

luî C h r i s t o s . •
Şi a c e s t a d i c e r e s e s p â n z u r ă d e c e a m a î s u s , a d e c ă c a să
p u t e ţ i , d i c e , să c u n o ş t e ţ i d r a g o s t e a ce a r e C h r i s t o s c ă t r e 6-
menî care covîrseşte. p r e t d t â cunoştinţa omenilor. D a r ar
dice c i n e - v a : fiind-că d r a g o s t e a luî C h r i s t o s c o v î r s e ş t e p r e t o t ă
c u n o ş t i n ţ a , c u m noi, o fericite P a v l e , o m e n î fiind sâ o c u ­
n o ş t e m ? L a a c e s t a n e r ă s p u n d e , c ă eii v ' a m s p u s că d r a g o s t e a
luî C h r i s t o s c o v î r s e ş t e t o t ă c u n o ş t i n ţ a , a o m e n i l o r , a d e c ă ; voi
însă nu a v e ţ i a c u n o ş t e d r a g o s t e a a c ă s t a , cu c u n o ş t i n ţ ă o m e -
n ă s c ă şi firescă, ci maî p r e s u s d e fire, p r i n Sfîntul D u h .

_') Şi Coresie încă djee că Apostolul aicea scrie împrejur lăţimea şi

lungimea, adâncimea şi înălţirhea dragostei luî Christos, fiind-că dra­
gostea şi lucrarea luî Christos se întinde în lăţime adâncă la tote. nea­
:

murile şi la omenii ceî maî înainte de lege şi la ceî în lege şi dupre lege
şi ta tote marginile lumeî. Iar dupre lungime pentru pururea vecuitorea
alegere şi dumnecjeesca prohotărîre cea maî înainte de vecurî, îar dupre
adâncime, pentru pogorârea cea în îad, saii pentru adâncimea înţelep­
ciune! dupre care a săvîrşit facerea de bine cea de acest-fel; şi dupre
înălţime pentru suirea la cerîîi a celor prohotăriţî, sau lungimea este
credinţa; lăţimea, nădejdea; înălţimea, dragostea şi adâncimea, smere-
niea; sau lungimea este stăruirea întru Dar; lăţimea, dragostea; înălţi­
mea, nădejdea; adâncimea, judecăţile luî Dumnecjeu.
Iar .Sofronie îrt Vorova cea la Naşterea luî Christos djee: pururea
vecuitor ero. Christps (Iată lungimea) lat dupre dragoste, înalt dupre
fire, adânc dupre înţelepciune; le-a luat însă acestea stadii Pavel dela
Iov carele cjice: aii dor urma somnului o veî afla? Sau la cele maî de
pre urmă aî ajuns, carele le-a făcut A tot ţiitorul? înalt e ceriul, şi ce
veî face? Şi maî adânci decât cele din îad ce ştîî? Sau maî îndelungat
decât măsurile pămentuluî sau decât lăţimea măreî (Iov XI, 7). Dice
însă şi David aceste patru stadii: „De mă voîu duce la cerîu, tu acolo
eşti (îată înălţimea), de me voîii pogorî la îad, de faţă eştî (iată adân­
cimea), devjîu: lua aripile mele de dimineţă, adecă la răsărit (îată lun­
gimea) şi mă'voiu sălăşlui la marginile cele maî de pre urmă ale măre;,
adecă ale sudului sau a-miază-eji (îată lăţimea). Dice însă şi paserea
ceriului, Dionisie Ariopag. către părintimele cele de maî sus, acestea:
„Decî lăţime dumnecjeesca trebue a se tyce înaintirea luî Dumnecjei:
preste tote, cea maî pre sus de totă buna alergare, îar lungimea, pre pu­
terea ceea ce se întinde maî pre sus de tote, îar adâncime, pre ascun­
derea şi necunoştinţa ceea ce este necuprinsă de toţî" (Cap. IX despn
dumnecjeeştile numiri). înaintirea cea maî pre sus de buna alergare a lu
Dumnecjeu, o tâlcueşte Pahimer dreerrd a fi acesta: „Că tote le-a adu;
întru a fi şi a le ocârmui şi a purta grijă de dînsele" (Dumnecjeu adecă)

— 341 —
Apoî ou a d i s Pavel că a v e ţ î a c u n d ş t e d r a g o s t e a a c ă s t a a
lui Christos c â t este de m a r e , ci numai că aveţi a o c u n o ş t e
că e s t e m a r e şi că c o v î r ş e ş t e p r e toţă. o m e n e s c a c u n o ş t i n ţ ă .
P e n t r u a c e s t a duce: eii r o g p r e D u m n e d e i i c a s ă p u t e ţ i a v e
î n v ă ţ a d e l a Sfîntul D u h curri c â e s t e m a r e şi c o v î r ş i t o r e d r a ­
g o s t e a lui C h r i s t o s c e a c ă t r e o m e n î . Şi c i n e n u o ş t i e a c e s t a ,
o fericite P a v l e ? Toţi, r ă s p u n d e , t o ţ î hristianiî a c e l a nu o ştiu,
-'Câţi Şe - î h t r i s t e z ă şi n u ş u i e r c u n i u l ţ ă m i r e r e l e l e c e le p ă t i ­
mesc* şi. c â ţ i c l h s t e s c m a î niult p r e m a r n o n a -şi p r e n e d r e p t a
b o g ă ţ i e decât - pre Durnne.4 uJ căcî d e ai c u n d ş t e toţî d r a ­
e

g o s t e a c e a m a r e şi c o v î r ş i t o r e ce a r e C h r i s t o s c ă t r e o m e n i , c u
a d e v ă r a t p ă t i m i n d i s p i t e l e , nu ar cirti î m p r o t i v ă d u m n e d e e ş t e i
p r o v i d e n ţ î , nicî ar lua a m i n t e d e b o g ă ţ i a cea s t r i c ă c l d ş â şi
v r e m e l n i c ă , d e s p ă r ţ i n d u - s e d e D u m n e z e i i , c a r e ' a t â t a î-a î u b i t .
I n s e m n ă z ă î n s ă şi a c e s t a a s u p r a e r e t i c i l o r E v n o m i a n i , carî se
fălesc n e b u n e ş t e c u m c ă c u n o s c fiinţa Ini D u m n e d e u ; căci d a c ă
d r a g o s t e a luî C h r i s t o s c o v î r ş e ş t e p r e t o t ă c u n o ş t i n ţ a o m e n i l o r ,
c u cât m a î v î r t o s fiinţa D u m n e d e i r e î h u i
-Ca să ve depliniţî întru tdtâ deplinătatea Juî Dumnezeu.
A c e s t a în d d u ă c h i p u r i o aii î n ţ e l e s unii, din c a r e m a î a l e s
e s t e d u m n e d e e s c u l C h r i s o s t o m , a d e c ă c a să c u n o ş t e ţ î , d i c e , că
D u m n e d e u l n o s t r u e s t e î n c h i n a t şi s e c i n s t e ş t e în P ă r i n t e în
F i u şi în Sfîntul D u h , că a c e s t a e s t e d e p l i n ă t a t e a u n u î a D u m ­
n e d e i i a s e î n c h i n a d e n o i în t r e i feţe, e a T r e i m e , d e v r e m e
c e ori c a r e faţă din a c e s t e t r e i s ' a r l ă s ă , r ă m â n e D u m n e d e u
n e d e s ă v î r ş i t ; saii, d i c e , c u m c ă , p e n t r u c a Să fiţi depliniţî şi
plinî d e t d t ă f a p t a b u n ă , d e c a r e e s t e p l i n D u m n e d e u . I n s ă e u
s o c o t e s c cum că m a i potrivit este a se înţălege a ş a : p e n t r u ca
s ă fiţî depliniţî î n t r u t o t ă deplinătatea* c e a d u p r e D u m n e d e i i , c u ­
n o s c e n d , în c â t s e p o t e , t o t e d u m n e d e e ş t i l e d o g m e şi t a î n e l e ' ) .
20. Celuîa ce pote a face mal pre sus de tdte, maî pre
sus de covîrşirea celor ce cerem sau gândim, dupre pu­
terea ceea ce lucreză întru noi.
2 1 . Acestuia slava în biserica luî Christos lisus, întru
tdte neamurile v6culul vecurilor, amin.
E î i c u a d e v ă r a t , d i c e , m ă r o g lui D u m n e d e u , c a să v ă în-
v r e d n i c ă s c ă a î n ţ e l e g e cele m a i s u s dise; D u m n e 4 e x i î n s ă va
d a vouă" încă" şi m a l m a r i d e c â t a c e l e a , ci eii îl r o g , fiind-că
D u m n e d e i i a r e p u t e r e a d a n u n u m a î c e r e r i l e pe le c e r e c i n e - v a ,
ci şl a face m a l p r e s u s d e a c e l e a , şi a le face n u p r o s t , ci

') Iar Teodorit <jjce: ca să ve depliniţî întru totă deplinătatea luî

Dumnedeu, în loc de: „Ca desăvîrşit să-l priimiţî pre el înlăuntru locuind".
— 342 —
m a î p r e s u s d e p r i s o s , a d e c ă cu filotimie şi cu m u l t ă î m b e l ­
ş u g a r e şi c u c u v i i n ţ ă d u m n e d e â s c â .
D o u ă covîrşirl î n s ă p u n e a i c e a P a v e l , a d e c ă m a î p r e s u s d e
t o t e şi m a î p r e s u s d e covîrşire, p e n t r u - c ă e s t e cu p u t i n ţ ă a
d a c i n e - v a m a î m u l t d e c â t c e l e c e c e r e 6re c i n e ; n u le d ă i n s ă
şi m a î p r e s u s d e c o v î r ş i r e , a d e c ă cu m u l t ă filotimie ( s a u în­
t r e g i r e ) şi b o g ă ţ i e ; Iar D u m n e d e i i .pre a m e n d o u e p o t e a le face,
p r e c u m şi a c u m , p r e a m e n d o u e a c e s t e a l e - a u l u c r a t la n o i 6-
m e n i î ; c ă c i şi l u c r u r i m a r i şi d e m i r a r e ş. făcut, făcând fii a î lui
d u p r e D a r p r e ceî -Mâi î n a i n t e v r ă ş m a ş i aî seî din n e a m u r i ; şi
p e n t r u - c ă le-a făcut a c e s t e a cu c o v î r ş i t o r e şi d e D u m n e d e u c u ­
v e n i t a filotimie şi b o g ă ţ i e în c â t din b u n ă t ă ţ i l e cele c e p â n ă a-
c u m le-a l u c r a t p e n t r u n o i , e s t e a r ă t a t c ă şi în v i i t o r i m e v a l u c r a
m u l t m a î m a r î . C u d r e p t a t e însă sfîrşeşte c u v î n t u l în s l a v o -
cuvîfîtare d u m n e d e e s c u l A p o s t o l , u n a a d e c â p e n t r u c a s â slâ-
Aresqă p e F â c e t o r î u l n o s t r u d e b i n e D u m n e d e u ) , şi alta î n c ă
1

p e n t r u ca, cu s l a v o - c u v î n t a r e s ă a r a t e p r e m ă r i m e a b u n ă t ă ţ i l o r
c e l o r c e s ' a u făcut d e D u m n e d e u n o u e ; căcî D u m n e d e u n u s ' a r
l ă u d a nicî s ' a r s l a V o - c u v î n t a d a c ă b u n ă t ă ţ i l e c e l e c e le-a d ă r u i t
nu a r fi fost acest-fel d e m a r î , în c â t s ă p o r n e s c â p r e o m e n î
s p r e m i r a r e a şi s l a v o - c u v î n t a r e a lui D u m n e d e u . N u a dis î n s ă
p r o s t s ă fie s l a v ă luî D u m n e d e u , ci p r i n Iisus C h r i s t o s ; c ă cu
a d e v ă r a t nici un o m p o t e cu alt c h i p s ă s l a v o - c u v î n t e z e p r e
D u m n e d e u P ă r i n t e l e , fără n u m a î c u D a r u l şi p u t e r e a lui Iisus
Christos; că Christos e s t e carele ne-a dat Darul p e n t r u a slavo-
c u v î n t a p r e D u m n e d e u şi c a r e l e n e î n v a ţ ă c u m s e c u v i n e a-1
s l a v o - c u v î n t a . Si b i n e a dis că în b i s e r i c ă e s t e s l a v a luî D u m -
n e d e i i , căcî p r e c u m b i s e r i c a p e t r e c e t o t - d e - u n a şi p o r ţ i l e I a d u l u i
h u o v o r b i r u i , a ş a d u p r e u r m a r e şi s l a v o - c u v î n t a r e a lui D u m ­
n e d e u în b i s e r i c ă r ă m â n e t o t - d e - u n a şi e s t e v e c î n i c ă ) . 2

\ \ ~ ~ — - C A P . IV

i. Rogu-ve dar pre voî eu legatul întru Domnul, cu

vrednicie sâ umblaţi dupre chemarea cu care v'aţî chemat.
Î n v ă ţ ă t o r u l nu s e c u v i n e a fi c a d o m n şi s t ă p â n i t o r , ci s ă
c u v i n e a se a r ă t a c a o s l u g ă c â t r e u c e n i c i i săî p e n t r u m â n ­
t u i r e a l o r ; p e n t r u a c ă s t a şi P a v e l a i c e a , c a o s l u g ă r o g ă p r e

») Vecjî despre acesta şi suptînsemnarea la Cap. IV al celei către Fi-

lipsenî, stih. 20), vrednică de cuvînt fiind; că hristianiî se cuvine a slavo-
cuvînta, de câte orî pomenesc numele luî Dumnecjeu.
*.) Dice însă Teodorit: „Laud pre el ca şi pote şi voeşte şi maî mult
decât cele ce cerem ne dărueşte; se cuvine încă pre el a-1 lăuda şi
maî mult decât pre tote şi în viaţa acesta şi în ceea ce va să fie".
— 343 —
E f e s e n i şi p r o p u n e s p r e r u g ă c i u n e şi mijlocire l e g ă t u r i l e cu c a r e
e r a î n f ă ş u r a t p e n t r u C h r i s t o s şi p e n t r u h r i s t i a n î ; l e g a t , ă'ce, sînt
î n t r u D o m n u l , a d e c ă l e g ă t u r i şi l a n ţ u r i p o r t , nu p e n t r u v r e o
r ă u t u t e a m e a , ci p e n t r u D o m n u l . D e c î r u ş i n a ţ i - v ă voî hristianiî
d e legăturile aceste, p e n t r u Dumnedeii, ale mele ' ) .

') Neplăcut lucru mi se pare a nu spune ore care laude din cele
multe ce le împleteşte legăturile fericitului Pavel, rttorul bisericeî cel a-
unt.cjicend: „Nimic este aşa de strălucit ca legăturile cele pentru Christos;
ca lanţurile cele împrejurul cuvioselor manilor acelea şi decât a ii A-
.ppşiol, decât a. fi învăţător, decât a fi Evanghelist, acesta, este maî
mare strălucire a fi legat pentru.Christos. De Iubeşte cine-va pre.Christos
cunoşte ceea ce se d J ; de turbeză, este entusiast, cine-va, de se a-
c e

prinde- pentru stăpânul, ştie puterea legăturilor; unul ca acesta ar alege,

legat a fi pentru Christos decât a locui în cerîu, pote şi decât a şedea .
de-a drăpta luî acesta este maî strălucită faptă; decât a sădea pre 12
scaune, acesta este maî de cinste, pentru dînsul adecă a fi legat; mie
de mî-ar dărui cine-va tot ceriul, maî puţin mî-ar părea decât lanţul
acela (al luî Pavel), pre acela eu maî bine l'aşî alege;.de m'ar pune
cine-va a şedea sus cu angheliî sau împreună cu Pavel legat, maî bine
aşî alege temniţa; de m'ar face cine-va unul din ceî al puterilor celor
din prejurul ceriului, celor din prejurul. scaunului împărătesc, sau în
chip de legat acest-fel, u n a ea acesta aş alege a fi.legat, şi dupre cu­
viinţă; că nimic e maî fericit decât lanţul acela. Nu fericesc aşa pre
Pavel căcî s'a răpit în raîu, în cât că a fost băgat în temniţă; nu îl
fericesc atât pre el căcî a aucjit graîurî negrăite, în cât îl fericesc că a
suferit legături; maî de ales este mie -a pătimi rău pentru Christos, decât
a mă cinsti pentru Christos; acesta este mare cinste, acesta slavă care le
covîrşeşte pre tote. 0 fericite legături! O fericite mânî, pre care le-a
împodobit lanţul acela; nu au fost aşa de cinstite manile lui Pavel
când a ridicat pre cel şchiop JnJListra şi la îndreptat, în cât înfăşurate
fiind cu lanţurile; de aş fi fost eu în vremile acelea, atuncea maî vîrtos
le-aşî fi sărutat şi pre luminile ochilor mi le-aş fi p u s ; şi nu aş fi în­
cetat sărutând manile, care s'au învrednicit a fi legate pentru stăpânul
meu. Te minunezi şi laucţî pre Pavel că s'a apucat vipera de mâna
luî şi nimic 'î-a făcut? Să nu te mirî, căcî cinsteşte lanţul, că şi marea
întregă de acesta se cucerea, că şi atuncea s'a cucerit; de ar da cine-va
mie acum să învîez morţiî, nu o aş alege acesta maî.bine decât lanţul;
de aşî fi afară de bisericeştile griji, şi de aşî avea trupul bine sănătos,
nu m'aşî feri de a face o călătorie ca acesta numaî pentru a vedea
lanţurile luî Pavel, pentru a intra în temniţa întru care a fost legat...
Câtă laudă este a şti, că pentru Christos a fost legat! Câtă dulceţă!
Câtă cinste! Câtă strălucire! Aş voi tot-de-una acestea- a le grăi; a ş
voi a mă apuca de lanţul acela; aş voi, deşi de lucru mă lipsesc, ci
cu lucrul a îmbrăţişa lanţul acela şî cu sufletul prin aşecjare" (Vor. VIII
la acesta către Efeseni). j
Adauge însă şi acesta acestaşî sfînt, cum că fericitul mucenic Va-,
vila a fost şi el legat pentru acestaşî pricină, pentru care s'a legat
şi Ioan înainte Mergătorul, pentru-că a mustrat pţe împăratul cel fără-
de-lege; murind însă dumnedeescul acesta Vavila, a poruncit casnicilor
săi să-'î pue legăturile pre trupul seu şi aşa legat şă-1 îngrope; unde
şi până în c j i de astă-c}î se află lanţurile şi legăturile acestea împreună
ua

— 344 —
 Şi c e v e r o g ? N u p e n t r u m i n e , ci p e n t r u v o î c a s ă u m ­
b l a ţ i d u p r e c u v i i n ţ ă şi d u p r e c h e m a r e a c u c a r e v ' a c h e m a t
p r e voi D o m n u l , fiind-că nu v ' a ţ î c h e m a t d e D u m n e d e u p e n t r u
6 r e c a r e micî l u c r u r i , ci p e n t r u m a r i şi m i n u n a t e , a d e c ă p e n t r u
c a să ş e d e ţ i î m p r e u n ă c u C h r i s t o s şi p e n t r u c a î m p r e u n ă să
î m p e r ă ţ i ţ i cu d î n s u l în v e c , în c e r i u r î ; p e n t r u a c e e a n u s e c u ­
v i n e s ă r u ş i n a ţ i c h e m a r e a a c e s t a şi v r e d n i c i a n o s t r ă , c u f a p t e
n e v r e d n i c e d e C h r i s t o s şi d e h r i s t i a n î . V e d i î n s ă c ă d e l a în­
v ă ţ ă t u r a d o g m a t i c ă s c ă s'a p o g o r â t P a v e l a i c e a la c e a m o r a l i ­
c e s c ă p e n t r u , c a s ă . înduîccs.că, c u v î n t u l .
2. C u tdtă smerita cugetare.
A i c e a a r a t ă c u m e s t e cu p u t i n ţ ă a u m b l a h r i s t i a n i î d u p r e
c u v i i n ţ a c h e m ă r e i c e a l u a t d e l a D u m n e d e u , a d e c ă d e v o r fi
s m e r i ţ î ; să v o r face î n s ă smeriţi, d e v o r î n ţ e l e g e c e fel erau.
maî î n a i n t e , a d e c ă c ă e r a u n e c i n s t i t o r i d e D u m n e d e u şi p ă c ă t o ş i
şi v r ă ş m a ş i aî luî D u m n e d e u ; şi d e c a r e b u n ă t ă ţ i s'au î n v r e d ­
nicit a lua în u r m ă d e l a D u m n e d e u ; şi a ş a s e v o r s m e r i şi
se v o r sîrgui s ă m u l ţ ă m ă s c ă luî D u m n e d e i i F ă c e t o r i u l l o r d e
b i n e . I n s ă şi d u p r e alt c h i p , s m e r e n i a e s t e t e m e l i a a fieşte-
c ă f e e a fapte b u n e ; p e n t r u a c ă s t a şi D o m n u l d e l a s m e r i t a c u ­
g e t a r e a î n c e p u t fericirile, şi a c ă s t a o a p u s t e m e l i e f a p t e l o r
b u n e d i c ă n d : « F e r i c i ţ i ceî s ă r a c i cu d u h u l » ( M a t . V , 5 ) , - a d e c ă
fericiţi s î n t cel s m e r i ţ î c u g e t ă t o r i ; a d i î & A p o s t o l u l , c u
s n s

t o t ă s m e r e n i a , a d e c ă n u n u m a i c u s m e r e n i a c e a în c u v i n t e , ci
şi cu c e a î n fapte şi î n î n ţ e l e g e r i şi în f o r m e şi în t o t c h i p u l ,
şi n u n u m a i p e n t r u u n u l a d e c ă a a r ă t a s m e r e n i e , iar n u şi c ă t r e
cela 1-alt, ci cu s m e r e n i a c e a c ă t r e t o ţ î , m ă c a r micî d e a r fi,
măcar marî.
Şi cu blândeţă şi cu îndelungată răbdare.
F i i n d - c ă tjste c u p u t i n ţ ă a fi c i n e - v a s m e r i t d a r i u t e şi m â ­
nios, p e n t r u a c e s t a a i c e a P a v e l a d a u g e b l â n d e ţ a şi î n d e l u n g a
r ă b d a r e , p e n t r u c a să a r a t e , c â cel c e e s t e s m e r i t t o t o d a t ă
s e c u v i n e a fi şi b l â n d şi a n u s e m â n i a l e s n e .
P e n t r u a c ă s t a şi D o m n u l a d i «Invăţaţi-vă dela m i n e că
s :

sînt b l â n d " şi s m e r i t c u i n i m a şi veţî atla o d i h n a s u f l e t e l o r

;

v o s t r e » (Mat. X I , 2 9 ) , p e n t r u c a s â a r a t e că a c e s t e d d u ă f a p t e
b u n e : b l â n d e ţ a şi s m e r e n i a , sînt n e d e s p ă r ţ i t e u n a d e a l t a .
Suferindu-ve u n i î pre alţiî întru dragoste.
A i c e a î n v a ţ ă P a v e l c a r e e s t e c â ş t i g u l b l â n d e ţ e ! şi al î n d e l u n g ­

au trupul luî; atât de dorite îî erau fericitului legăturile cele pentru

Christos (vor. IX la acestaşî către Efesenî). Şi însemneză, că amendoue
aceste vorove, cea a opta adecă şi cea a noua la cea către Eefesenî, le
cheltueşte dumnerjees-bul Chrisostom spre lauda legăturilor luî Pavel,
- 345 -
r ă b d ă r e î , a d e c ă a r ă b d a hristianiî u n u l p r e altul. A p o î p e n t r u
c a să n u dică c i n e - v a : şi c u m voîu r ă b d a p r e fratele m e u , c a ­
r e l e sS m â n i e şi m e o c ă r ă ş t e ? -
P e n t r u a c e s t a P a v e l a d a u g e , d u p r e u r m a r e , şi cu c e c h i p p d t e
a'l r ă b d a , a l e c ă cu d r a g o s t e a , câcî d e v o m a v e a noî hristianiî.
d r a g o s t e , cu l e s n i r e v o m suferi^.unşA p r e altul.
3. Sârguindu-ve a ţinea pre unirea.Duhului întru coji»
legătura pâceî. ^ . ' .
• . P r e t e m î n t r u p u l del:.>firescC d u l f t i P e e Ţ - c e '"se \ a i i t h e ş t t j ' su'-'
t l e t e s c şi în c h i p d e omŢ a c e i a e s t e c a r e l e î m p r e u n ă ţine şi
u n e ş t e p r e t o t e fnădulările, m ă c a r d e ş i sînt ele o s e b i t e ; — c u
u n c h i p c a a c e s t a şi î n t r u noî hristianiî, Sfîntul D u h e s t e ca­
r e l e n e u n e ş t e p r e t o ţ i , m ă c a r deşi ;s.v&m n e a m u r i o s e b i t e şi
s t ă r î şi s o c o t i n ţ e , şi p r i n mijlocirea Sfintuluî D u h . a c e s t u i a toţî
n e facem un t r u p . Decî sâ ne s â r g u i m , . dice, să păzim unirea
a c e s t a c e s e face prin Sfîntul D u h , c u ; p a c e a c e a . d i n t r e noî,
căcî d e n u v o m a v e a . c o n l e g â t u r a d r a g o s t e i şi n u n e v o m a^
fia î n t r e n o î cu p a c e , cu a d e v e r a t v o m p e r d e u n i r e a c a r e n e
o a d ă r u i t Sfîntul D u h , p r e c u m u r m e d ă Şi la t r u p u l cel firesc;
ca să d ' c e m
d e s'ar d e s p ă r ţ i m â n a saii piciorul d e cela-l-alt
t r u p şi d e s ' a r t ă i a m ă d u l ă r i l e d e c o n ţ i n e r e a ( î n c h e e t u r e l e )
lor şi u n i r e a c e o aii u n a cu alta, rnaî m u l t nu se ţin î m p r e u n ă
u n a d e alta şi d e însuşî d u h u l cel f i r e s c . D e c î a v e m t r e b u i n ţ a
d e a, a v e a m u l t ă silinţă şi o s t e n e l â şi p u r t a r e d e grijă, p e n t r u -
c ă fâră d e o s t e n e l ă nu v o m p u t e a s â a v e m t o t - d e - u n a p a c e cu
fraţii n o ş t r i şi s ă n e c o n l e g ă m d a r p r e î n ş i n e noî u n u l cu altul,
şi u n d e s e p o r n e ş t e şi se p o r t ă u n u l , a c o l o şî cela-1-âlt s ă s e
p o r t e ; fiind-că cu acest-fel d e c h i p î m p r e u n ă s e m i ş c ă şi î m ­
p r e u n ă se p o r t ă şi ceî c e sînt l e g a ţ i u n u l c u altul e u l e g ă t u r ă ;
şi n u n e a r ă t ă m că în c h i p d o m n e s c s t ă p â n e ş t e ' unul p r e altul,
c a cu a c e s t c h i p , î m p r e u n ă sâ n e ţ i n e m d e u n u l si a c e l a ş
Sfînt D u h . ' ..
4. Un trup şi un duh'.
N u c e r e P a v e l d e l a h r i s t i a n î p r o s t d r a g o s t e şi c u m s'ar în­
t â m p l a , ci c e r e acest-fel d e d r a g o s t e s t r î n s ă , c a r e face p r e t o ţ i
:

h r i s t i a n i î u n t r u p , p e n t r u s c u m p a u n i r e c e a u unii cu alţiî; în
c â t p r e c u m m ă d u l ă r i l e t r u p u l u î c o m p ă t i m e s c unul cu altul şi
i a r ă ş î m p r e u n ă s e b u c u r ă unul cu altul, a ş a şi hristianiî s e c u ­
vine a c o m p ă t i m i şi î m p r e u n ă a s e b u c u r a u n u l cu altul. Bine
a d' s
m s ă şi u n d u h , p e n t r u c a s ă a r a t e c u a c e s t a , c â p e n t r u
a fi un t r u p , din a c e s t a u r m e z ă a fi şi u n d u h ; s a u o cjice a-
c e s t a , căcî. s e p o t e cu a d e v e r a t a fi o r e carii un t r u p , a nu fi
î n s ă şi n u d u h , p r e c u m d e p i l d ă p o t e a fi v r e u n d r e p t slăvi-

— 346. —
t o r , "prieten d u p r e t r u p cu ereticii, a n u fi însă şi p r i e t e n d u p r e
d u h , a d e c ă d u p r e d o g m e şi e r e s ; saii s e î n ţ e l e g e şi a ş a : c ă c i
fiind-că n o i hristianiî a m l u a t u n d u h p r i n c r e d i n ţ ă , p e n t r u a-
c e s t a s î n t e m d a t o r i s ă a v e m şi u n i r e î n t r e n o i ; saii d u h d.ice
a i c e a p r e o s â r d i a c e a u n a , c h i p u l cel d e o p o t r i v a şi c o n s u f l a r e a
( c o n c o r d i a ) , c a c u m ar d i c e c a s ă fiţi u n t r u p şi u n suflet *).
Precum şi v'aţî chemat întru o nădejde a chemâreî
vostre. _ • • ... . _ ,• =,^.,_.
Dumnedeu, d i > c h e m a t p r e t o ţ i vc^ h r i s t i a h i i p e n t r u c a .
c e

s â d e a . v o u e a c e l e a ş i d a r u r i , c ă t u t u r o r l e d â r u e ş t e v i a ţ ă şi d e
o p o t r i v ă al t u t u r o r e s t e c a p şi p r e t o ţ i î m p r e u n ă a s c u l a t Şi
î m p r e u n ă î-a p u s a ş e d e a î n t r u c e l e c e r e ş t i , şi p r e t o ţ i d e o b ş t e
şi cu d e o p o t r i v ă c i n s t e î-a î n s u ş i t luişî. Şi a c e l e a ş i b u n ă t ă ţ i
l e n ă d ă j d u i m a le d o b â n d i t o ţ î h r i s t i a n i î d e o b ş t e ; p e n t r u a-
c e s t a d a r s î n t e ţ î d a t o r i , d i c e , a fi u n a d u p r e u n i r e a d r a g o s t e i ,
p e n t r u - c ă în c e r î u r î t o ţ î hristianiî v o r fi î n t o c m a i c a unii c e s e
v o r afla î n t r u a c e e a ş i î m p ă r ă ţ i e a cerîurilor, m ă c a r deşi p r e
/ p ă m â n t a f l â n d u - s e sînt o s e b i ţ i u n u l d e altul.
5. Un domn, o credinţă, un botez.
U n u l , d i c e , .este D o m n u l al t u t u r o r hristianilor, şi nu a r e u-
n u l a d e c ă m a i m a r e d o m n , Iar cela-l-alt m a l m i c , nici u n u l a 7

d e c ă s'a m â n t u i t din c r e d i n ţ ă , iar cela-l-alt s'a m â n t u i t din

fapte, ci t o ţ i din c r e d i n ţ ă s'aii m â n t u i t , nici unul a d e c ă s'a fă­
c u t fiu al lui D u m n e d e u din sfîntul b o t e z , îar cela-l-alt nu s'a
fâcut, ei t o ţ î d e o b ş t e d i n u n u l şi a c e l a ş sfînt b o t e z s ' a u fâ­
c u t fiî al luî D u m n e d e i i ) . 2

') Teodorit însă aşa tâlcueşte acesta: „Un duh aţî dobândit, într'un
trup ve aflaţi, o nădejde s'a dat voue şi cea a înviere! şi cea a împă­
răţiei cerîurilor".
s
) Marele Vasilie acesta tâlcuindu-o cjice: „Pentru acesta nu îudaiceşte
pentru fieşte-care spurcăciune ne scăldăm, ci o mântuitore scăldătore
adecă botezul ştim" (Cap. XV, despre Sfîntul Duh). Pre singurimea bo­
tezului arătându-o, Apostolul cjicea aiurea: „Că cu neputinţă este, ceî
ce o dată s'au luminat şi aii gustat din Darul cel ceresc, şi carî au maî
căcjut îarăşî a se înoi spre pocăinţă, a doua oră răstignind pre Fiîul lut
Dumnecjeu şi batjocurindu-1" (Cuv. VI, 4). Şi îarăşî: „Că de bună voe
pecătuind, noî dupre ce am luat cunoştinţa adeveruluî, nu maî rămâne
jertfă pentru păcate" (adecă botez) (Evr. X, 26). Pentru ce însă întâîu
a cjis Apostolul, o credinţă şi apoî a cjis un botez?.. Pentru-că credinţa
povăţueşte înaintea botezului, că maî întâîu trebue a crede omul şi a-
poî a se boteza; pentru acesta cjice Mar. Vasilie, credinţa şi botezul sînt
două chipuri de mântuire de o fiinţă unul cu altul şi nedespărţite; că
credinţa cu adevărat prin botez să deplineşte; îar botezul se întemeeză
prin credinţă şi prin acesteaşî nume şi una şi alta se deplineşte, că pre­
cum credem în Tatăl şi în Fiîul şi în Stîntul Duh, aşa şi ne botezăm,
în numele Tatăluî şi al Fiîuluî şi al Sfîntuluî Duh şi merge înainte.măr-

— 347 —
 6. U n Dumnedeu. şi Părinte al tuturor, cel preste t 6 t e
şi prin tote şi întru toţî voî. •
U n u l , d i c e , e s t e D u m n e d e u l şi P ă r i n t e l e al t u t u r o r o m e n i l o r ' :
«Cel p r e s t e t o t e » , a d e c ă , cela c e e s t e m a î p r e s u s d e t o t e «şi
p r i n t d t e » a d e c ă c e l a c e î n c a p e în t o t e e s t i m i l e cu p r o v i d e n -
ţia şi o c â r m u i r e a s a . «Şi întru t o ţ î » , a d e c ă cel c e l o c u e ş t e în­
t r u t o ţ î voî. î n s e m n e z ă î n s ă , câ e r e t i c i i d i c c ă p r o p u n e r e a « p r i n »
s e d ă la s i n g u r F i î u l , îar p r o p u n e r e a «în» la s i n g u r P ă r i n t e l e ,
fiind-că î n s e m n e z ă m i c ş u r i m e ; Iar fiind-că a i c e a a m e n d o u e a-
c e s t e p r o p u n e r i , a d e c ă , prin şi în, s e află la P ă r i n t e l e , - d e c i n u
a r a t a micşurjme, d r e p t aceea ereticii g r e ş e s c ' ) .
7. Unuîa fieşte-căruîa din noi însă i s'a dat Daru) dupre
mesura dăruireî lui Christos.
P d t e s ' a r n e d u m e r i c i n e - v a şi a r d i c e : o, fericite P a v l e , d e
v r e m e c e dicî c â hristianiî a u t d t e d a r u r i l e d e o b ş t e şi î n t o c m a ,
d e u n d e v i n e a c e s t a , c ă unul a d e c ă a r e d a r m a i m a r e , iar al­
tul m a l mic? c â a c e s t a făcea şi p r e E f e s e n î p r e c u m şi p r e C o ­
r i n t e n i şi p r e alţii m u l ţ i , a s e zavistui u n u l p r e altul."Deci d e z ­
l e g â n d d u m n e d e e s c u l A p o s t o l n e d u m e r i r e a a c e s t a aicea, d>ce,
câ fieşte-căruîa h r i s t i a n i s'a d a t d a r u l , . p r e c u m a m ă s u r a t C h r i ­
s t o s cela ce d ă r u e ş t e d a r u r i l e . D r e p t a c e e a fiind-că e s t e d a r
şi d ă r u i r e , p r i i m e ş t e şi m u l ţ ă m e ş t e şi tu h r i s t i a n e c a r e l e al
d a r u l cel m a i m i c , fiind-câ t o t aî l u a t , câcî nu s'a d a t ţ i e c a
d a t o r i e , d a r u l a c e s t a d e l a D u m n e d e u . Şi fiind-că D u m n e d e u
e s t e cel c e h o t ă r ă ş t e şi c u m p ă n e ş t e m e s u r a fieşte-câruîa dar,
o r m i c o r m a r e , t u m a i m u l t nu c e r c e t a d e s p r e a c e s t a , p e n t r u - c ă
d e a r â n d u i t D u m n e d e u m ă s u r a fieşte-căruia d a r , n e g r e ş i t s p r e
folos o a făcut a c e s t a . D e c i c â t e sînt d e n e v o e , fâră d e c a r e
nu e s t e cu p u t i n ţ ă a fi v r e u n h r i s t i a n , a c e s t e t o t e , d i c e , sînt
d e o b ş t e şi î n t o c m a i la t o ţ î hristianiî, î a r d e a r e v r e u n h r i s - .
tian d a r m a i m a r e d e c â t altul, a c e s t a n u t e m â h n e s c ă căcî n u
o a î ; p e n t r u - c ă a c e l a c e a luat d a r u l cel m a î m a r e a făcut şi
ostenelă maî m a r e p r e c u m mai jos o va s p u n e A p o s t o l u l . V e d i

turisirea traducând către mântuire, urmeză însă botezul pecetluind în­

voirea nostră" (Cap. XII despre sfîntul botez). Şi îarăşî, cjice, trebue a
ne boteza precum am apucat şi a crede precum ne-am botezat şi a slăvi
precum am crerjut (Cuv. pentru nevoinţă).
*) Dice însă şi Teodorit: „Pretutindenea pre cjicerea una şi unul o
a pus spre conglăsuire unind pre biserică, un Domn, d j , avem;' un c e

botez am dobândit, la o credinţă ne-am a d u s ; unul este Dumnecjeul şi

Părintele nostru al tuturor. Decî se cuvine voî ca'nişte fraţî a-avea u-
nire la un gând unul cu altul; cjicerea însă; „preste tote", însemneză
pre stăpânire, îar „prin tote", pre provedenţia, îar „întru toţî", pre să-
lăşluire.

— 348 —
î n s ă , că n u a dis d u p r e m ă s u r a c r e d i n ţ e i fieşte-căruia, p e n t r u c a
s ă n u m â h n e s c â p r e a c e i a , c a r î aii maî m i c î d a r u r i , ci a <Jis d u ­
p r e r n e s u r a f i e ş t e - c ă r u i a d a r , în v o e a luî D u m n e d e u celuî c e d ă ,
p e n t r u ca s â nu c u t e z e c i n e - v a nicî c u m a c e r c e t a d e s p r e a c e s t a .
8. Pentru aceea dice: Suindu-se la înălţime a robit ro­
bie şi a dat dârî omenilor (Psalm. LXVII, 19).
Şt c â D u m n e d e i i e s t e cel c e d â d a r u r i l e o m e n i l o r a r ă t a t , d i c e ,
e s t e d i n c u v i n t e l e . p r o r o c u l u î David,. c a r e l e d i c e că D u m n e d e u ,
a d a t dârî, a d e c ă d ă r u i r i şi d a r u r i o m e n i l o r . Ci D a v i d d i c e c ă
a luat...dări şi n u c ă a d a t ? . I n s ă u n a şi a c e e a ş i î n ţ e l e g e r e e s t e
a i c e a şi a luat şi a d a t , p e n t r u - c ă C h r i s t o s d â n d d a r u r i l e 6-
m e n i î o r p e n t r u a c e s t e a îa slujire d e l a d m e n î , .fiind-că orî c a r e l e
1

o m îa d a r , p e n t r u a c e s t a îl îa, fiind-că l u c r e z ă v r e o s l u j b ă lui

D u m n e d e i i şi o s t e n e ş t e } . D e c î , n u s e c u v i n e p e n t r u a c e s t a a
1

se m â h n i c i n e - v a . S ' a s u i t însă C h r i s t o s orî la î n ă l ţ i m e a c r u ­

ceî, c â n d s'a r ă s t i g n i t , orî la î n ă l ţ i m e a c e r i u l u i , c â n d s'a î n ă l ­
ţ a t , c a r e a c e s t a e s t e şi m a i p o t r i v i t ă , p r e c u m din u r m ă t o r e l e
c u v i n t e s e face a r ă t a t . C a r e r o b i r e î n s ă o a l u a t r o b ă C h r i - -
s t o s ? P r e c e a a d i a v o l u l u i a d e c ă , fiind-că a l u a t C h r i s t o s r o b i
p r e d i a v o l u l şi p r e m o r t e şi b l e s t e m u l şi p ă c a t u l şi p r e n o i
o m e n i i cari e r a m s u p t r o b i a d i a v o l u l u î şi a c e l o r - l - a l t e şi n u
n u m a î n e - a s l o b o d i t , ci şi în l o c d e p e d ă p s ă , a d a t n o u ă d ă r i
şi d a r u r i , p r e c u m d>ce î n ţ e l e p t u l F o t i e .
' 9. Iar acesta că s'a suit, ce este, fără numaî că şi s'a
pogorît maî întâiu în părţile cele mai de desupt ale pă-
mentuluî?
10. Cela ce s'a pogorît, acesta,este şi carele s'a suit
maî pre sus de tote cerîurile, ca sâ deplinescă tdte.
D e v r e m e ce P a v e l a i c e a v o r o v e ş t e d e s p r e s m e r i t a c u g e t a r e ,
p e n t r u a c e s t a a d u c e p r e C h r i s t o s pildă, p r e c u m îl a d u c e şi în
E p i s t o l a c e a c ă t r e F i l i p s e n i şi d i c e că p r e c u m C h r i s t o s n u s'a
l e p ă d a t d e a se p o g o r î din cerîurî şi a s e s m e r i , a ş a şi voi
hristianiî n u v ă l e p ă d a ţ i d e a v ă c o m p o g o r î p e n t r u s m e r e n i e
c ă t r e fraţii v o ş t r i ceî m a i micî. I a r c u m c ă C h r i s t o s s'a p o g o ­
rît, e s t e a r ă t a t d i n c u v î n t u l luî D a v i d : « C a r e l e a dis c ă s'a
suit» c ă s u i n d u - s e d i c e
la î n ă l ţ i m e ( P s a l m . L X V I I , stih 9 ) , c ă c î
la D u m n e d e u c â n d s e d i c e c ă s'a suit, e s t e d e n e v o e a î n ţ e l e g e
că m a î întâîii s ' a pogorît. d e l a î n ă l ţ i m e a î n t r u c a r e m a l î n a i n t e
s e afla; iar la o m e n î n u u r m e c l ă a c ă s t a , câcî câţî d m e n î s ă s u e
la v r e o v r e d n i c i e d u m n e d e â s c ă s a u o m e n ă s c ă , n u s e afla m a î

'•) Teodorit însă d i amendoue s'au tăcut şi a_ luat şi a dat; că

c e c a

luând credinţa dă împrotivă darul. . :

 î n a i n t e î n t r u a c e e a , ci d e l a cele d e j o s s e s u e la c e l e d e s u s şi
d o b â n d e s c v r e d n i c i a a c e s t a . D a r c u m s'a p o g o r î t C h r i s t o s în
i a d ? C ă i a d u l îl n u m e ş t e a i c e a A p o s t o l u l , p ă r ţ i m a i d e j o s .ale
p ă m e n t u l u î , d u p r e o b i c e i u l c e a r e S c r i p t u r a şi d u p r e o b ş t e s c a
s o c o t i n ţ ă , c e o au o m e n i i , că i a d u l e s t e c|,n p ă r ţ i l e cele m a î d e j o s
ale p ă m e n t u l u î , că a ş a d i c e â şi l a c o v c ă t r e fiii s e î : «Şi veţî p o -
gorî b e t r â n e ţ a m e a cu d u r e r e în î a d » ( F a c . X X I V , 3 8 ) . Şi D a v i d
d i c e : « D o m n e aî s c o s d i n Iad sufletul m e u , , m â n t u i t u - m ' a î d e
ceî c e m e p o g o r a u în g r d p ă * { P â â l m . X X I X , .3)';• v D e d C h r i s t o s
• s ' a p o g o r î t în p ă r ţ i l e ;ceie 'hliilt rŞaî a e j o s a l e p ă p l e n t u l u l d e '
c â t c a r e a l t e l e n u sînt maî j o s . Şi a p o i d e a c o l o d e j o s s'a suit
m â i p r e sus d e t d t e c e r î u r i l e , maî p r e s u s d e c â t c a r e a l t e c e r i u r î
n u m a î s î n t . Şi n e m ă r g i n i t a p o g o r î r e c e o a fâcut n u l'a o p r i t
nici' c u m d e a s e sui la î n ă l ţ i m e a c e a p r e a d e a s u p r a ) . 1

D e c î şi voî hristianiî, d e v e v e ţ i smeri., n e g r e ş i t v e v e ţ î î n ă l ţ a

;

fiind-că P a v e l p e n t r u a c e s t a a r a t ă şi v o r o v e ş t e a c e s t e a cu d e - a
măruntul, p e n t r u ca să înveţe p r e omenî smerita c u g e t a r e .
I a r c ă s ' a suit, dice, C h r i s t o s m a î p r e s u s d e t d t e , ca s ă pli-
n e s c ă şi s ă u m p l e t d t e zidirile şi f o t e Jocurile d e s t ă p â n i r e a s a
c e a î m p r e u n ă c u o m e n i r e a şi d e l u c r a r e a sa, p e n t r u - c ă c u ' d u m -
n e d e i r e a sa u m p l e a t o t e locurile a t o t u l u i m a î î n a i n t e de în-
o m e n i r e , p r e t u t i n d e n e a fiind şi m a î p r e s u s d e t o t u l , n e m ă r ­
ginit fiind ) . î n s e m n e z ă , o c e t i t o r î u l e , graiului a c e s t a î m p r o t i v a
2

*) Iar înţeleptul Fotie tâlcueşte aşa ăic$v-ss, acesta: Fiind-că ceia ce

se sue, sau când se sue, începe a se face <$,x,:s-, nşfiind mai înainte, sau
nu începe a s e face sus când s e sue, ci dift început era sus, s'a po­
gorît însă de acolo şi îarăşî se sue acolG; pentru acesta Pavel cjicend
pentru Christos suindu-se, tălmăceşte cum se cuvine a înţelege; noî dj­
cerea, suindu-se, acesta; adecă cum că acesta nu se cjice că s'a suit
pentru-că a început acum a se sui (fiind-că acesta"" dintru început era
întru înălţimea dumnecjeeşteî vrednicii .şi a părinteşte! slave), ci pentru-
că suindu-se din compogorîrea cea până la Iad, laf cuviincîosa slavă a
dumnecjeeşteî sale vrednicii, se cjice că s'a'suit. Iar Teodorit djce, că
părţi maî de jos ale pământului a numit pre morte,' că a ş a cjice pro­
rocul: „Pusu-m'au în gropa cea maî de desupt" (Psalm. LXXXEI, Î9). Şi
îarăşî: „Şi ipostasul meu întru cele mat de jos ale pămentuluî" (Psalm.
CXXXVIII, 15). . .'• ;
) Din acesta cjicere a luat Teologul tSrig&rifi şi a ,djs; „Trebuia a se
2

umplea tote de slava luî Dumnecjeu fiincî-că este şi Dumnecjeu". Şi

Marcu Idruntul în troparîul. cântăreî întâîa a canonului Sâmbetei celei
Marî, din djcerea acesta şi din a Teologului luând a cjis: „Ca dela slava
ta pre tote s ă le umple,- te-aî pogorît întru cele} mal de jos ale pă­
mentuluî, că de tine nu s'a ascuns ipostasul meu cel întru Adam". Dice
însă şi Domnul prin Moîsi: „Viu sînt e u şi v'iui este numele meu şi
slava Domnuluî va umplea pământul" (Nunier. XIV, 21). Şi Serafimii
încă laudă cjicend: „Stînt, Sfînt, Sfînt, Domnul Savaot, plin este tot p ă ­
mântul de slava lui" (Is. VI, 3). • . .
 lui P a v e l S a m o s a t e u l u î şi. a luî N e s t o r i e , a c e l o r c e c r e d p r e
C h r i s t o s o m gol, şi altul a d e c ă F i u al luî D u m n e d e u , . şi a l t u l
fiii al F e c î o r e î d i c â n d u - 1 ; p e n t r u c â c e l a c e s'a p o g o r â t , a r ă t a t
e s t e c ă s u s fiind m a i î n a i n t e , s'a p o g o r â t a p o î p r e p ă m e n t şi
î n t r u p â n d u - s e şi m u r i n d p r e c r u c e s'a p o g o r â t a p o î şi în I a d ;
în c â t u n u l şi a c e l a ş Fiîul lui D u m n e d e i i e s t e a c e l a c a r e l e a
fâcut p o g o r â r e a a c e s t a şi suirea, şi n u e s t e altul c a r e l e s'a p o ­
g o r â t şi a l t u l c a r e l e s'a suit ' ) .
ii... Ş i acesta a dat. V ,
Cu v ă d i r e a dis P a v e l ducerea : « A c e s t a » p e n t r u ca. să at-ate
-

c u m că a c e l a ş i C h r i s t o s , carele a t â t d e m u l t a p r o p u r t a t grijă
d e h o l o m e n i i şi c a r e l e p e n t r u d r a g o s t e a n o s t r ă nu s'a ferit d e
a s e p o g o r î în p ă r ţ i l e cele m a l d e j o s a l e p ă m â n t u l u i , a c e s t a ş î
e s t e c a r e l e • a î m p ă r ţ i t şi d a r u r i l e la d m e n î , nu p r o s t şi c u m
s'ar fi. î n t â m p l a t , " ci î n t r u t o t ă î n ţ e l e p c i u n e a şi p e n t r u folos.
D r e p t a c e e a p e n t r u ce, tu frate, t e m â h n e ş t i , c ă nu aî l u a t
d a r m a î m a r e ? şi câ a r ă ţ i î n t r i s t a r e a a c e s t a , c ă C h r i s t o s n u a
' î m p ă r ţ i t d a r u r i l e s a l e cu d r e p t a t e şi c u c h i p b i n e c u v î n t a t şi
cu a c e s t a s t a i î m p r o t i v ă lui . C h r i s t o s . Iar î n t r u c e a c ă t r e C o ­
r i n t e n î d i c e P a v e l , că D u h u l cel Sfînt e s t e c a r e l e î m p a r t e d a r

r u r i l e p r e c u m v o e ş t e (I C o r . XII, 11). Şi în F a p t e e s t e s c r i s
că a dis a c e s t a ş î P a v e l , c ă t r e e p i s c o p i i e f e s e n î : « L u a ţ i a m i n t e d e
s i n e - v â şi d e t o t ă t u r m a întrri c a r e v'a p u s p r e voî D u h u l cel
Sfînt, e p i s c o p ! » ( a d e c ă p â n d a r î ) ( F a p t e X X , 2 8 ) . Iar î n t r u a l t ă
p a r t e d i c e c u m c ă P ă r i n t e l e lucreză d a r u r i l e : « A p u s D u m n e d e u
în b i s e r i c ă întâiu p r e A p o s t o l î , al d o i l e a p r o r o c i i , al t r e i l e a în­
v ă ţ ă t o r i i » (I C o r . III, 6 ) . Iar a i c e a d i c e c ă F i î u l î m p a r t e d a r u r i l e .
D e c î u n a e s t e l u c r a r e a a t u s t r e l e feţelor ale p r e a Sfintei T r e i m i
p r e c u m şi fiinţa lor e s t e u n a .
P r e unii Apostolî, îar pre alţiî proroci,
A p o s t o l i i s î n t î n t â i fiind-că a c e ş t i a a v e a i i şi p r o r o c i i l e p r o ­
r o c i l o r c e l o r în N o u l T e s t a m e n t ; îar p r o r o c i î d a r u l u i a c e s t u i n o u
nu- aveaii şi d a r u l a p o s t o l i e i ; p e n t r u a c ă s t a şi al d o i l e a d u p ă
A p o s t o l î s'aii p u s în r â n d u î a l a . Şi eraii p r o r o c i în n o u l d a r ,
p r e c u m e r a A g a v şi prorociî ceî c e aii v e n i t în A n t i o h i a , d e s p r e
c a r e e s t e scris a ş a : «Intru a c e s t e cjile s'aii p o g o r â t din I e r u ­
salim, p r o r o c i î în A n t i h o h i a » ( F a p t . X I , 2 7 ) .
Ş i p r e alţiî E v a n g h e l i s t ! .

'X Iar Teodorit djce: Nu s'a pogorât altul şi altul s'a suit, ei ca să
;i

cpc în scurt, alt-fel s'a pogorât şi alt-fel s'a suit, că iară de trup po-
gorându-se, cu trup s'a suit; pogorând însă nu însemneză ore care lo­
calnică mutare, ci mărimea iconomie!o învaţă, cum că cel prea înalt a.
suferit, atâta smerenie. —

- 851 -
 E v a n g h e l i ş t î n u m e ş t e a i c e a P a v e l sau. p r e ceî c e scriau. E -
v a n g h e l i a , sau. p r e ceî c e n u î n c o n j u r a u p r i n l u m e p r e t u t i n -
d e n e a s ă p r o p o v e d u e s c ă , a c o l o î n s ă , u n d e s e aflau, b i n e v e s t e a u
n o r o d e l e cu p r o p o v e d u i r e a , p r e c u m e r a P r i s c h i l a şi A c h i l a ' ) . '
Iar pre alţiî păstori şi învăţători.
P ă s t o r i a i c e a n u m e ş t e p r e e p i s c o p ! , p r e ceî c e a u p u r t a r e a
d e grijă a bisericilori, p r e c u m e r a T i m o t e î , T i t şi alţii ca a c e ­
ştia. P o ţ i a s o c o t i p ă s t o r i şi p r e p r e s b i t e r î ( a d e c ă p r e p r e o ţ i ) ;
îaî î u v e ţ â t o r l p r e d i a c o n î , fiind-că a c e ş t i a a v e a u în b i s e r i c ă r â n ­
duîala cea curăţitdre, p r e c u m dice Dionisie Ariopaghitul, că
p r i n î n v ă ţ ă t u r ă şi p r i n " d u m n e d e e s c u l c u v î n t c u r â ţ e s c p r e 6--
meni ).2

12. Spre sâvîfşirea sfinţilor în lucrul slujbei, spre zi-

direa trupului luî Christos.
Vedî, o cetitorîule, câtă este vrednicia fieşte-căruia hristian?
F i e ş t e - c a r e l e , d i > g ă t e ş t e p r e cela-l-alt,
c e
fieşte-carele slujeşte
s p r e z i d i r e a t r u p u l u i lui C h r i s t o s , a d e c ă a b i s e r i c e î . D r e p t a-
c e e a c e t e m â h n e ş t i , t u h r i s t i a n e , c â aî l u a t m a l m i c - d a r ? C ă
Iată şi t u t r e b n i c e ş t l s p r e g ă t i r e a sfinţilor, a d e c ă s p r e folosul
şi d e p l i n ă t a t e a h r i s t i a n i l o r . V e d î î n s ă , f r a t e , şi Ia a m i n t e , n u
c u m - v a l u â n d d a r u l p e n t r u c a s ă z i d e ş t i p r e ceîa-l-alţî fraţi aî
t ă i , a p o î z a v i s t u i n d a c e l o r a c e aii m a l m a r i d a r u r i , din a c e s t a
s ă t e p e r d î p r e s i n e ţ î ; a p o i şi a c e s t a s o c o t e ş t e - o , c ă d e ş i
cela-l-alt a l u a t m a l m a r e d a r d e l a D u m n e d e i i p e n t r u folosul
h r i s t i a n i l o r , î n s ă o s t e n e l a şi slujirea c e p a făcut e s t e m a î m a r e
şi d u p r e u r m a r e şi m u n c a e s t e m a r e a c e l u i a , d e nu v a î n t r e ­
b u i n ţ a b i n e d a r u l c e l d e a c e s t - f e l c e i s'a dat. Şi d u p r e a l t
c h i p î n c ă s o c o t e ş t e , d r e nu e s t e p a t i m ă s a t a n i c e s c ă a c e s t a c e
l
) Unul ca acesta însă a fost şi diaconul Filip despre carele este
scris aşa:,, Iar a doua dj eşind noî ceî dinprejurul luî-Pavel, am venit
în Chesareea şi intrând în casa luî Filip Evanghelistul (celuî ce era din
ceî şepte diaconi), am rămas la dînsul" (Fapt. XXI, _8)_ (Scrie însjl
acestaşî Pavel şi . către Timotelu: „Lucrul Evanghelistului fă-l„ (Ii
Timot. IV, 5).
*) Teodorit însă cjice: „Cum că păstori şi învăţători numeşte Pavel
pre ceî prin cetăţi şi prin târguri rânduiţi; îar Evangheliştiî, pre ceî ce în-
cungîură şi propoveduesc Evanghelia". Iar Evsevie al luî Pamfil acestea
le cjice despre Evangheliştî, cjicend: „Din ceî ce âu strălucit însă întru
aceste vremî, a fost Codrat, carele împreună cu fiicele luî Filip cu pro­
rocesc dar, se cjice că au strălucit". Şi alţiî încă pre lângă aceştia mulţî
se cunoşteau ca aceştia, avend rânduîala cea întâia a înveţătureî Apos­
tolilor; carî ucenici fiind, dupre dumnedeescă cuviinţă a unor învăţători
ca acestora prin tote locurile pre temeliile Apostolilor cele puse de dînşiî
ale bisericilor zideau crescând spre maî mult propoveduirea şi mântuito-
rele seminţe ale împărăţiei cerîurilor, prin lăţimea a totă lumea sămenân-
du-le (Cartea III, cap. 37 din bisericesca istorie).
o p ă t i m e ş t i , a d e c â a zavistui p r e frateie teu cel c e a r e d a r u l
cel m a l m a r e , c a r e l e g ă t e ş t e şi z i d e ş t e t r u p u l în b i s e r i c a lui
C h r i s t o s ? C â p a t i m a c e a d e a c e s t fel e s t e n a ş t e r e a lui a n t i ­
h r i s t şi a protivniouluî lui D u m n e d e u .
13. Pănâ ce vom ajunge toţî la unirea credinţeî şi a
cunoştinţei Fiîuluî luî Dumnedeu.
P â n ă a t u n c e a , d i c e , s e c u v i n e s â l u c r e z e şi să o s t e n e s c â şi
să. z i d e s c ă p r e h r i s t i a n î , ceî ce aii l u a t d a r u r i l e , p â n ă c e v o m
ajunge toţî l a unirea credinţeî, a d e c ă p â n ă ce cu d o v a d a n e
v o m a f â t â t o ţ i că "aveni...toţi u n a . .şi a c e e a ş i c r e d i n ţ ă . Şi nicî
d u p r e d o g m e sâ fim o s e b i ţ i , nicî d u p r e v i a ţ ă şî d u p r e f a p t e a
n u a v e a d e z b i n ă r i I n t r e n o î ; c ă a t u n c e a se face a d e v ă r a t a u n i r e
a c r e d i n ţ e î , şi a t u n c e a v o m c u n o ş t e p r e F i l u l luî D u m n e d e u ,
c â n d şi în d o g m e v o m fi d r e p t slâvitorî, v o m p ă z i c o n l e g â t u r a
dragostei, care dragoste este Christos ). 1

In bărbat desăvîrşit, întru mesura vtrstei plinireî luî

Christos. ,
B ă r b a t d e s ă v î r ş i t şi m e s u r a d e v î r s t a d i c e P a v e l p r e c u ­
n o ş t i n ţ a c e a -maî d e s â v î r ş i t ă ; a d o g m e l o r c r e d i n ţ e î , p r e c u m şi
d e p l i n i r e a a luî C h r i s t o s n u m e ş t e p r e c u n o ş t i n ţ a şi c r e d i n ţ a
c e a d e s ă v î r ş i t ă şi î n t r e g ă , a d e c ă , c u m Că u n u l fiind din sfînta

') Şi Icumenie încă cjice, că acesta este cunoştinţa Fiîuluî luî D u m n e ­

cjeu, a nu cjice unul una şi altul alta despre acesta; din acesta cjicere însă
a luî Pavel luând dumriedeeştiî părinţi ceî ce au conscris sfinţitele litur- ,
ghiî, Marele Vasilie, Chrisostc-mul şi Grigorie Dialogul, cer dela D u m n e ­
cjeu unirea credinţeî, care tâlcuind-o înţeleptul Nicolae Cavasil. episcopul
Dirahuluî cjice: „Şi ce este unirea credinţeî? Bărbatul, cjice, cel cu în­
doit suflet, nestatornic este în tote căile sale" (lacov IV, 8). Cu îndoit
suflet cjicend, pre cel ce se îndoeşte, pre cel nicî de cum adeverat; că-
unul ca acesta în amendoue părţile plecându-se, nicî întru o parte u m ­
blă cu încredinţare; lucrul cel împrotiva acestuia se arată prin unire,
stâruire, adeverire, cel ce stă. că csla ce crede cu adeverat şi una ştie
despre j u c r u , sau că este-sau că nu estef-îar--ceHje-"~5e îndoeşte, către
amendoue se plecă şi dela numire se face arătat" (Cap. XIII din tâlcul
dumnecjeeşteî liturghii). In cât dupre tâlcuirea acesta a înţeleptului a-
cestuîa, Pavel se rogă lai Dumnecjeu să ajungă toţî hristianiî la credinţa
cea desăvîrşită la cea a minunilor care şi mare şi a teorieî se numeşte
nimica îndoindu se la câte cer, măcar şi munţilor poruncind a se muta
întru alt loc; adeveriţi şi deplin încredinţaţi fiind, că-tote se pot celuîa
ce crede şi că Dumnecjeu pre tote pote a le face. Iar cunoştinţa Fiîuluî
luî Dumnecjeu înţelege Pavel aicea nu pre cunoştinţa luî Dumnecjeu ceea
ce se face prin teoria făpturilor şi a dumnecjeeştilor Scripturi, căcî a-
cesta pot să o aîbă şi ceî necuraţi, ci cjice pre cunoştinţa cea prin d u m ­
necjeesca strălucire, cea înipostatnică în inimă cunoştinţă maî pre sus
de fire a Fiîuluî luî Dumnecjeu, care se dă ' singur celor desăvîrşiţî şi
cu totul curăţiţi de trupeştile şi sufleteştile patimi, la care rogă să a-
jungă toţî hristianiî. - __

363 —
Tom. ii.
T r e i m e şi a s e m e n e a cu T a t ă l şi c u Sfîntul D u h , s ' a făcut o m ,
a f l â n d u - s e u n i p o s t a s în d o u e fir! şi în d o u ă voirî şi în doue-
1

l u c r ă r i , şi c u m c ă c u t r u p u l ş e d e î m p r e u n ă cu P ă r i n t e l e , şi v a
veni cu a c e l a ş i t r u p p e n t r u c a s ă j u d e c e p r e viî şi p r e m o r ţ i ,
şi c â t e a l t e d o g m e d e s p r e C h r i s t o s s e î n ţ e l e g d r e p t d i s e , dic,
d e c ă t r e sfinţitele s o b d r e şi d a s c ă l i i şi t e o l o g h i î b i s e r i c e î ) . C u m
1

i n s ă î n t r e a l t e p ă r ţ i ale t r i m i t e r i l o r ş a l e P a v e l d i c e n e d e p l i n â
p r e c u n o ş t i n ţ a - c e . o a v e m p e n t r u Ghri&tos?. « C â vedem", dice,,
a c u m e a p r i n o g l i n d ă Şi in g h i c i t u r â » (I C o r i n t . XIII, 1 2 ) ; saii âlce
" c u n o ş t i n ţ a n o s t r ă •nedebljnită," .spre .osebirea cunoştinţei.,'ceîî c e
va fi în viitorul v e c , o a r e v a fi d e s ă v î r ş i t ă şi î n t r e g ă ; orî a i c e a

l
) Icumenie însă tâlcuind c j i ' . acesta dice: „Ca nu auchi'id bărbat
0ei ea

desăvîrşit şi măsură de vîrstă să socoteşti pre cea trupescă, a adaus

„a-plinire! luî Christos"; ca cum ar fi 4 ' până când vom ajunge în
s :

deplinătatea credinţe! şi a cunoştinţe!-tu! Christos, ceiî cu totul deplinite.

Câ nu orî carele s'ar întempla se facă parte a deplinireî totului, adecă
a trupului luî Christos, ci cela ce a ajuns a fi bărbat desăvîrşit întru
cunoştinţa luî Christos şi în rnesura vîrsteî ceiî vrednice de deplinăta­
tea luî'Christos". Şi teologul Grigorie-încă despre acesta dicea în Cuv.
cel la Naşterea Domnului: „Prin tote vîrstele şi puterile lui Christos şă
umbli fără de prihană, ca un ucenic al lui Christos, curăţeşte-te, taete
împrejur.... în sfîrşit răstigneşte-te îm,p,reunâ, mor! împreună, îngropă-te
împreună cu osîrdie, ca şi să înviezî Î m p r e u n ă şi să te slăyeştî împre­
ună şi să împărăteşti împreună cu el", (păcî cum că cu adevărat nu
este cu neputinţă, ci este cu putinţă a .ajunge cine-va la deplinătatea cea
în Christos, arătat mărturiseşte aicea Apostolul. Iar cum că este cu a-',
nevoe, a ajunge cine-va la deplinătatea cea de acest, fel, mărturiseşte sf,
Macarie cel ce a ajuns la deplinătatea cea. putineîosă omenilor, djcend:
„Şi cine este cel ce a venit la măsura cea desăvîrşită în vremile aces­
tea şi carele a gustat şi pre cercare de văcul acela? Că acum pre nicî
un om hristian l-am văcjut deplinit sa^r slobod; ci deşi se odihneşte
cine-va întru dar şi întră în taină şi în descoperiri şi întru mult îndul­
c i r e a daruluî, însă şi păcatul încă împreună s t ă î n i ă u n t r u ; aceştia însă
pentru covîrşitorul dar şi pentru lumina-cs este întru dînşiî, socotesc a
fi slobod! şi desăvîrşit! din neiscusinţă greşând fiind-că cu lucrarea darului;
acum însă pre nimenea am vădut slobod, fiind-că şi eu în ore-caie vre­ 1

me am intrat în măsura aceea şi am vedut înţelegend cum că nu este

omul desăvîrşit" (Vor. VIII, Cap. V>. Veci şi suptînsemhareş, dicereî:
1

„Câţi sîntem depliniţî acesta să cugetăm." (Filip. III, 15), ca sa înţelegi,

că orî cât s'ar face vre unul dintre ckn,enî deplinit, tot-de-una se cuvine
a se smeri, socotind cum că este forte" departe de deplinătatea cea chîar
şi adevărată; pentru-că dice pomenitul Mar; Macarie: „Că de multe orî
am aflat între fraţî, că atâta bucurie am aflat îii har, în cât în cincî şi
în şese ani a dice eî că s'a uscat potfa; şi dupre acesta când a soco-,
tit că s'a slobodit de dînsa, ascunsă fiind veutâtea s'a pornit asupra lor
şi s'au aprins de potfă în cât a se mira eî şi a dice, că-dupre atâta
vreme de unde s'a sculat asupra nostră atâta mare răutate? Decî nime-
.nea din ceî întreg înţelepţi să nu cuteze a dice, ciim că împreună cu :

mine fiind darul, cu totul m'am slobodit de păcat.

— 354 —
â n u m i t c u n o ş t i n ţ a d e p l i n i t ă , p e n t r u s t a t o r n i c i e şî n e s t r â m u t a r ă ,
căci c â n d n o î n u n e s t r ă m u t ă m , ci a c e e a c e p u ţ i n a m l u a t o
ţ i n e m c u t o t ă s î r g u i n ţ a şi a d e v e r i r e a , a t u n c e a n e d i c e m d e s ă ­
vîrşit, p r e c u m a c e s t a s e a r a t ă şi din u r m e t d r e l e c u v i n t e l e A -
postoluluî:
14. Ca să nu maî fim pruncî, înveluindu-ne şi învîr-
tindu-ne de tot vîntul înveţâtureî.
, C â a c e s t a p u ţ i n ă m e s u r ă , d i c e , a c u n o ş t i n ţ e i c e o am, l u a t
sâ 5 ţ i n e m ou a d e v e r i r e şi c u s t a t o r n i c i e şi c a s â tui n e m a t
clătim şi s â n e p u r t ă m Î m p r e j u r m â i m u l t c a n i ş t e p r u n c î fără
d e m i n t e d e f i e ş t e - c a r e î n v ă ţ ă t u r ă ; fiind-că p e n t r u a c e s t a ş'a
dat d a r u r i l e , p e n t r u c a s ă i c o n o m i s e s c ă şi s ă folosescâ p r e alţiî
ceî c e le a u a c e s t e a şi d u p r e u r m a r e p e n t r u a nu s e c l ă t i zi­
d i r e a b i s e r i c e î . D i c e n d insă P a v e l , c â s ă nu n e m a l c l ă t i m , a
a r ă t a t că m a î î n a i n t e s e c l ă t e a u E f e s e n i î ; şi cjicend ş i : s ă n u
n e c l ă t i m , în faţa î n t â î a î m p r e u n ă s e n u m e r ă şi p r e s i n e ş î A -
p o s t p l u l c u ceî c e s e c l ă t e a u , p e n t r u a n u s e a r ă t a c ă o c ă -
râşteS p r e E f e s e n î şi a ş a m a i cu l e s n i r e îî v a î n d r e p t a . A dis
însă c ă s e învăluîau şî c ă a v e a u furtuni î n t r e sineşî^ p e n t r u c a s â
a r a t e c u d i c e r e a a c e s t a î n c e p r i m e j d i e şi t u r b u r a r e s e află
sufletele a c e l e a , c e nu sînt î n t ă r i t e şi s t a t o r n i c e în c r e d i n ţ a c e a
d r e p t , s l ă v i t o r e ; s t ă r u i n d î n s ă în m e t a f o r a u a furtuneî, d u p r e ur­
m a r e a n u m i t vînturi p r e î n v ă ţ ă t u r i l e o m e n i l o r c e l e o s e b i t e şi
amăgitore ). 1

Intru amăgirea omenilor şi întru-viclenia spre iscusinţa

râtăcjreî. ,
• A m ă g i t o r i sînt uniî c a a c e ş t i a şi m i n c i n o ş i î n v ă ţ ă t o r i , p e n t r u -
câ m u t ă p r e ceî p r o ş t i şi fâră d e r ă u t a t e fraţi î n t r u a m ă g i r e a ,
l o r p r e c u m v o e s c ; p e n t r u a c e s t a d i c e , c ă n o î hristianiî n u t r e ­
b u e a n e a b a t e şi a n e î n t o r c e c ă t r e r ă t ă c i r e . D a r c u m n e
a b a t e m n o i ? Cu viclenire c ă t r e i s c u s i n ţ a r ă t â c i r e i , a d e c â c ă t r e
c e e a c e v o e ş t e m e ş t e ş u g u l cel a m ă g i t o r şi m e t o d u l m i n c i n o ş i ­
lor î n v ă ţ ă t o r i , fiind-câ t o t e c e l e c e m e ş t e ş u g e s c unii c a a c e i a ,
riu le fac p e n t r u a l t ă , fâră n u m a î p e n t r u c a s ă a m ă g e s c ă ; şi

15. A d e v e r i n d î n s ă în d r a g o s t e , s ă c r e ş t e m î n t r u d î n ­
sul t d t e , c a r e l e e s t e c a p u l n o s t r u C h r i s t o s .
. M i n c î u n o - î n v ă ţ ă t o r i î ceî vicleni şi a m ă g i t o r i în c u v i n t e , t o t e
le a$i m i n c i n o s e şi a m ă g i t o r e şi nicî u n l u c r u s ă n ă t o s şi a d e -

) Ve4î şi tâlcuirea cjicereî: „La învăţături streine şi de multe feluri

l

să nu vă abateţi" (Evr. XIII, 9).

— 355 -
v e r a t î n t r u dînşiî n u s e află. I a r noî hristianiî, fiind-că a d e v e r i m
cu d r a g o s t e a c e a c ă t r e D u m n e d e i i şi c ă t r e a p r o p e l e , şi fiind-că
nicî o d o g m ă m i n c i n o s ă , n e a d e v ă r a t ă n u a v e m , nicî v i e ţ u i m c u
făţărnicie şi c u v i c l e ş u g (câ se v e d e a i c e a P a v e l că n u v o r o v e ş t e '
E f e s e n i l o r n u m a i p e n t r u d o g m e l e c r e d i n ţ e î , ci şi p e n t r u v i a ţ a cea
î m b u n ă t ă ţ i t ă ) , s â c r e ş t e m , d i c e , lui C h r i s t o s p r e t d t e ale n d s t r e ,
a d e c ă şi d o g m e l e c e l e d r e p t e şi v i a ţ a n o s t r ă c e a î m b u n ă t ă ţ i t ă ;
căcî c a p u l n o s t r u fiind C h r i s t o s şi noi m â d u l ă r i a l e lui, d a t o r i sîn­
t e m a p o t r i v i p r e t o t e a l e n d s t r e cu d î n s u l , c a c u c h i p u l a c e s t a să
nu a v e m nicî o d o g m ă saii faptă n e p o t r i v i t ă şi n e v r e d n i c ă d e
c a p u l n o s t r u C h r i s t o s , ci t d t e s â le î n a i n t ă m luî şl s â i le lipim.
16. Din carele tot trupul împreună alcătuindu-se şi îri-
cheindu-se prin totă pipăirea dârei, dupre lucrarea întru
mesura uneea fieşte-căreea părţi, face pre creşterea tru­
puluî spre a sa zidire întru dragoste.
î n t u n e c a t ă e s t e v o r o v a , şi n e d e s c o p e r i t ă , a d i c e r e î a c e s t e e a ,
î n s ă î n ţ e l e g e r e a el e s t e a c e s t a : P r e c u m în t r u p u l cel firesc,
d u h u l cel s u f l e t e s c şi c u r a t c e s e p o g d r ă din c r e e r i l c a p u l u i
p r i n n e v r e ( c a r e î n s ă aii r ă d ă c i n a lor în c a p , d u p r e fiziologî şi
doftori), n u d ă p r o s t şi c u m s ' a r î n t e m p l a s i m ţ i r e a t u t u r o r m ă -
d u l ă r i l o r şi m i ş c a r e a , ci d u p r e a n a l o g h i a şi m ă s u r a , a d e c ă d u p r e
p r i i m i t o r e a p u t e r e , c e o a r e fieşte-care m ă d u l a r , a ş a d ă şi s i m ­
ţ i r e a şi m i ş c a r e a ; şi a l t u l m ă d u l a r a d e c ă îî d ă m a î m u l t ă s i m ţ i r e ,
îar altuîa m a i p u ţ i n ă ; c u u n c h i p c a a c e s t a şi c a p u l n o s t r u C h r i ­
s t o s d ă d a r u r i l e sale sufletelor n o s t r e , c a r e suflete s î n t m ă d u l ă r î
ale luî, le d ă î n s ă a c e s t e a , nu p r o s t şi c u m s ' a r î n t e m p l a , ci d u p r e
m e s u r a fieşte-căruîa h r i s t i a n , a d e c ă d u p r e p u t e r e a c e a r e fieşte-
c a r e l e h r i s t i a n a î n c ă p e a . Şi a ş a t o t t r u p u l h r i ş t i a n u l u i face zidi­
r e a şi c r e ş t e r e a s a cu d r a g o s t e , fiind-câ d u p r e alt c h i p nu e s t e c u
p u t i n ţ ă s ă p r i i m e s c ă d a r e a d a r u r i l o r D u h u l u i celuî c e s e p o g o r ă
d e s u s , din g â n d i t u l c a p u l n o s t r u C h r i s t o s , d e c ă t r e c a r e l e D u h şi
b i n e facem şi c r e ş t e m , afară d e n u c u m - v a v o m fi n e c o n l e g a ţ i cu
d r a g o s t e a şi n e u n i ţ i c a u n t r u p . C ă c i p r e c u m d e p i l d ă m â n a
s ' a r d e s p ă r ţ i d e t r u p , n u m a i p o t e a p r i i m i p r e d u h u l cel s u ­
fletesc şi s i m ţ i t o r e s c , c a r e se p o g o r ă d i n c a p , p e n t r u - c ă s'a t ă i a t
d e c o n ţ i n e r e a t r u p u l u î ; — c u u n c h i p ca a c e s t a şi noî hristianiî
d e nu v o m fi uniţi î n t r e noî, n u p u t e m s ă p r i i m i m D a r u l Sfîn­
tuluî D u h , cel c e s e p o g o r ă d e s u s , d e l a c a p u l n o s t r u C h r i s t o s .
P e n t r u a c e s t a şi A p o s t o l u l a dis c ă t r u p u l ^ î m p r e u n ă a l c ă t u i n ­
d u - s e şi î n c h e i n d u - s e , a d e c ă c u m s e c u v i n e a s e afla m ă d u ­
lările t r u p u l u i , n u p r o s t şi c u m s ' a r î n t e m p l a a ş e d a t e , ci t o t
o d a t ă a fi şi u n i t e î n t r u d î n s e l e şi fieşte-carele a-şî a v e a l o ­
cul seu. cel firesc şi s ă n u fie s c o s e din a r m o n i e şi din a ş e -

— 356 —
d a r e a şi forma lor. D e c i lucrul n o s t r u e s t e a n e î m p r e u n ă al­
c ă t u i şi a n e î n c h e i a p r e î n ş i - n e c u d r a g o s t e , iar al c a p u l u i
n o s t r u iarăşi î n s u ş i r e e s t e , a d e c ă a lui C h r i s t o s , a n e t r i m i t e
n d u ă celor a ş e d a ţ î , p r e D a r u l Sfîntuluî D u h . D e c i t o t c u v î n t u l
A p o s t o l u l u i e s t e d e s p r e s m e r i t a ' c u g e t a r e şi d e s p r e u n i r e .
Iar a c e s t a «în t o t ă p i p ă i r e a şi d a r e a » î n s e m n e z ă c ă s u f l e ­
t e s c u l d u h u l t r u p u l u i , c a r e l e s e p o g o r ă d i n c r e e r i i c a p u l u i să
a t i n g e şi să î m p a r t e în t o t e m ă d u l a r i l e t r u p u l u i
D e c î t r u p u l c r e ş t e şi s ă z i d e ş t e p e n t r u - c ă c u r g e r e a s u f i e t e s -
culuî D u h , se a t i n g e d e m ă d u l ă r i şi l u c r e z ă î n t r ' î n s e i e ; c â a-,
c e s t a î n s e m n e z ă d i c e r e a ; « D u p r e l u c r a r e a » ; saii'.arată', c ă D u ­
hul e s t e c a r e l e dâj m â d u l ă r i l p r l u c r a r e a şi m i ş c a r e a .
1 7 . Deci'acesta c^lic şi mărturisesc întru Domnul, sâ nu
maî umblaţi de acum pre cum cele-l-alte neamuri umblă,
îptru deşertăciunea minţeî lor.
î n s u ş i r e a î n v ă ţ ă t o r u l u i e s t e n u n u m a î a sfătui, ci şi a î n ­
fricoşa, făcend p r e D u m n e d e u p r i v i t o r şi s t ă t ă t o r a s u p r a u c e ­
nicilor seî. P e n t r u a c e s t a şi P a v e l c a u n d a s c ă l al l u m e î , a-
c e s t a face a i c e a ; c ă m ă r t u r i s e s c , d i c e , a d e c ă m a r t u r p u n v o u e
p r e D o m n u l , c ă nu a m a s c u n s d e voî c e - v a din c e l e c e s e c u ­
v e n e a a v e d i c e ; n u a dis î n s ă c a s â nu u m b l a ţ i m a i m u l t p r e
c u m u m b l a ţ i mai î n a i n t e , p e n t r u c a s â n u - ' î î n f r u n t e z e , ci s ă n u
maî u m b l a ţ i p r e c u m u m b l ă c e l e - l - a l t e n e a m u r i , î n ţ e l e p ţ i n d u - i p r e
eî şi fâcându-î a s e sfii d e p i l d a c e l o r - l - a l t e n e a m u r i ; i a r î n t r u
d e ş e r t ă c i u n e a minte* lor u m b l ă n e a m u r i l e u n a a d e c ă , p e n t r u - c ă
c i n s t e s c p r e idoli c a r e se n u m e s c d e ş e r ţ i şi fâră folos, p r e c u m dice_
I e r e m i a : « A u m e r s în u r m a c e l o r d e ş e r t e şi s'au z ă d ă r n i c i t » (Ier.
II, 5 ) ; şi I a r ă ş i : « C e l e l e g i u i t e ale n e a m u r i l o r sînt d e ş e r t e » (Ier.
X„ 3 ) . Şi Isaia d i c e : « C a r e a făcut c a să s e î n c h i n e celor d e ş e r t e
şi liliecilor» (Is. II, 2 0 ) . Şi a l t a î n c ă , p e n t r u c ă r o b e s c p a t i m i l o r ,
şi sînt p i r o n i ţ i c ă t r e lucrurile c e l e z a d a r n i c e ale l u m e î , c a r e
şi d e ş e r t ă c i u n e s e n u m e s c p e n t r u a c ă s t a , p e n t r u c ă noi l e în-

') Fotie însă aşa tâlcueşte acesta „prin totă pipăirea"; tţice, că nu
unul adecă cu cutareîe să se unescă, îar altul cu cutarele, ci toţî cu
toţii; că prin unirea tuturor să face creşterea trupului tot; dar atingerea
şi împreunarea de unde se înfiinţeză? Din darea luî Christos. Şi dare o
numeşte pe acesta, pentru-că împreună cu cele-l-alte faceri de bine care
dă Christos trupului seu (adecă bisericeî). dă încă şi pre împreunarea
unora cu alţiî. Iar dicerea „dupre lucrare" însemneză că Christos nu
numaî dă noue iscusinţa spre a ne uni, ci şi însuşi acesta, a ne uni cu
lucrarea, lucru al dăreî luî este. Iar ca să nu te leneveşti, tu hristiane,
audind că Christos ne face iscusiţi a ne împreună alcătui, şi ne împre-
uneză dupre lucrare, pentru acesta a adaus d i acesta: „Intru mă­
c e r e a

sura fieşte-căreea părţi" se face adecă darea şi împărţirea Duhuluî luî

Christos dupre măsura osârdieî fieşte-căreea, ce priimeşte darea.

- S57 —
trebuinţărri zădărniceşte: «Că deşărtăcîune, dice S o l o m p n , a d e ­
ş e r t ă c i u n i l o r , t o t e d e ş e r t ă c i u n i » ( E c l e s i a s t , I, 1), fiind-că d u p r e
firea lor n u sînt z a d a r n i c e , ci sînt c ă t r e 6 r e - c e t r e b n i c e , fiind-că
şi c a n i ş t e forte b u n e s'aii zidit d e D u m n e d e u ( F a c . I, 3 1 ) *).
18. î n t u n e c a ţ i cu m i n t e a , î n s t r e i n a ţ î d e v i a ţ a l u i Dum­
nedeu.
L u m i n a â d e £ ă atât a c e e a a .-cunoştinţei iul D u m n e d e u , Cât
şi c e â a- î m b u n ă t ă ţ i t e ! v i e ţ l ' - s ţ r # l u c e a în i u m e pfifi zidirea şî
!
t T

p r i n l u m i n a r e a l e g e î ; Iar. neanfuîije. - şi-au î n t u n e c a t -mintea- l o r

p e n t r u - c ă şi-aii b o l n ă v i t p r e ochiul sufletului l o r cel s t r ă v e -
d e t o r , c u î n t u n e r e c u l p a t i m i l p r şi al p u r t ă r i l o r d e grijă c e l o r lu­
m e ş t i ; fiind-că a t â t p a t i m i l e c â t şi grijile l u m e î sînt ca o c u r ­
g e r e m u l t ă şi cu a n e v o e v i n d e c a t ă , c a r e t u r b u r ă şi c o p e r e p r e
o c h i u l m i n ţ e î . P e n t r u a c e s t a şi ceî e e a v e a u c u r g e r e ca a c e s t a
şi s ă v î r ş i r e a s u p r a o c h i l o r lor; eraii d e s p ă r ţ i ţ i d e viaţa lui D u m ­
n e d e i i , a d e c ă d e c u n o ş t i n ţ a luî D u m n e d e u ; fiind-că viaţa s u ­
fletului celui c u v ' m t ă r e s c , e s t e a î n ţ e l e g e ş i a c u n o ş t e a d e v e r u l
şi o r i c a r e l e c u v î n t ă r e s c s e va o r b i c ă t r e a d e v e r u l a c e s t a , a c e l a
d u p r e d r e p t a t e s e d ' c e că n u viază, ci că e s t e m o r t , p e n t r u - c ă
a d e v e r u l e s t e fiinţa şi l u m i n a şi d u p r e u r m a r e v i a ţ a minţeî ceiî
cuvîntăreştî ) . a

Pentru necunoştinţa ceea ce este întru dînşiî, p e n t r u o r ­

birea inimeî lor.
O fericite P a v l e , m ă c a r d e ş i a v e a u n e c u n o ş t i n ţ a n e a m u r i l e ,
p e n t r u c e le p r i h ă n e ş t î ? C â a c e l a c e nu ştie,| s e c u v i n e a ş ă î n ­
v e ţ e p e n t r u c a s ă ştie şi a n u s ă p r i h â q i . R e s p u n d e A p o s t o l u l t

c ă n e c u n o ş t i n ţ a n e a m u r i l o r s'a fâcut d e v o e a lor, p e n t r u o r b i r e a

şi„ n e s i m ţ i r e a i n i m e î lor. I a r nesimţirea. Iarăşi a c e s t a a u r m a t lor
d i n n e c u r ă ţ e n i a vieţeî lor şi d i n p l e c a r e a ce a v e a u s p r e p a t i m i ,
p e n t r u a c e s t a sînt v r e d n i c i d e p r i h ă n i r e ')„ S ' a l u a t î n s ă d i c e r e a

l
) Fotie însă aşa tâlcueşte acesta: „întru, deşertăciunea minţeî lor"
adecă neamurile şi idoio-slujitoriî, nu cugetaiî cele ale adevărului, nicî
credeau şi nicî aşteptau pre adevăr, ci credeaţi .acelea .ce cugetarea lor le
plăzmuîa cu fantazia şi le socotea, şi ce bine putea să socotescă ceî ce
;

îşî aveaii mintea lor întunecată? Cu adeverat'nicî u n bine.

s
) Pentru acesta şi Evanghelistul Ioan a .jis, despre Dumne4eu Cu­
vîntul: „Intru acesta viaţa era şi. viaţa era.liiraina omenilor" (Ioan I, 4).
Ca cum ar fi 4's că lumina cea gândită şi cunoştinţa luî Dumne4eu şi
adeverul, acesta este viaţa omenilor celor cuvintătorî. Iar Teodorit 4 ' : c e

„Că viaţa luî Dumne4eu o 4ice Apostolul a fi viaţa cea întru fapte bune".
) Iar Teodorit aşa tâlcueşte 4iceţ-ea acesta: „Dice Pavel pricina fără
a

de legeî; şi prorocul David aşa djce: „Dis'a cei nebun în inima s a : nu

este Dumne4eu; stricatu-s'au şi urât s'au făcut întru iscusinţa lor" (Psalm.
XIII, 1). Iar orbire a inimeî (că aşa scrie Teodorit prin 4'cevea acesta),
— 358 —
o r b i r e d e l a p a t r a n u m i t ă p o r i , ca p r i n a c e s t a s ă s e a r a t e î m p e -
t r i r e a şi v â r t o ş i a n e s i m ţ i r e ! inimeî, p r e c u m şi a î u r e a s'a d i s .
19. Carî nesimţindu-şî durerea s'au dat pre sineşî în­
verşunare!, spre lucrarea a totă necurăţia întru lăcomie.
V e d î , f r a t e , c ă n e s i m ţ i r e a n e a m u r i l o r a fost d i n a lor p r o -
a l e g e r e ? că s i m ţ i n d u - ş î firea, a d e c ă t r â n d ă v i n d u - s e eî şi n e -
v r e n d a o s t e n i p e n t r u c a s ă afle b i n e l e şi p r e a d e v ă r a t u l D u m ­
n e d e u , şi n e d u r â n d u - î nicî î n t r i s t â n d u - s e p e n t r u p e i r e a l o r , ci
f â c â n d u - s e n e b u n i şi n e s i m ţ i t o r i , a ş a s ' a u dedat p r e sineşî î n t r u
î n v e r ş u n a r e . P e n t r u c e sfîrşît? P e n t r u c a s ă facă necurăţia.tru­
p u l u i , a c e e a a v e n d u - o c u g e t a r e şi l u c r a r e d e t d t ă v r e m e a , şi nu.
p e n t r u c a s ă facă n u m a i u n fel d e n e c u r a ţ i i , ci t o t e f e l u r i l e .
D e c î , c u m n u a r fi u r m a t a fi n e s i m ţ i t o r i a c e ş t i c e d e v o e s ' a i i
d e d a t p r e sineşî la t o t ă n e c u r ă ţ i a şi p ă c a t u l ? P e n t r u c ă n e c u ­
r a t ă v i a ţ ă e s t e p r i c i n u i t d r e şi d e d o g m e r e l e şi p r i c i n u e ş t e n e ­
c u n o ş t i n ţ a ~de orî c e b i n e şi f a p t ă b u n ă .
D e c i , c â n d veî a u d i t u p r e A p o s t o l u l a d i c e la c a p I al ceiî
c ă t r e R o m a n ! , c â D u m n e d e i i a d a t p r e filosofi şi p r e n e a m u r i
la m i n t e n e i s c u ş i t ă , a d u - ţ î a m i n t e şi d e clicerea a c e s t a , c e o
d i c e a i c e a , şi î m p r e u n ă u n i n d u - l e p r e a m e n d o u ă î n ţ e l e g e , c ă
D u m n e d e u s e d i c e c â d ă la m i n t e n e i s c u s i t ă p r e acei d m e n î ,
c a r i ' s i n g u r î p r e sineşî s'aii d a t a c e i e a ş î m i n ţ i ; c ă a d e c ă D u m ­
n e d e i i s l o b d d e şi îî p ă r ă s e ş t e p r e eî, d e v r e m e c e înşişi s'aii
făcut p r e sineşî v r e d n i c i d e p ă r ă s i r e a lui D u m n e d e u . Ci şi a-
c â s t a c e a d i s P a v e l «întru l ă c o m i e » m ă r t u r i s e ş t e cu a c ă s t a c ă
n e a m u r i l e d e v o e a lor a v e a u n e s i m ţ i r e a ' ) p e n t r u - c ă e r a l o r c u
p u t i r ţ ţ â să d o b â n d e s c ă şi b a n i şi î n d u l c i r i , c u m ă s u r ă î n s ă şi
c u b u n ă î n t r e b u i n ţ a r e . Iar d e v r e m e însă c e el le-au î n t r e b u ­
i n ţ a t a c e s t e a c u n e m ă s u r a r e şi c u r e a î n t r e b u i n ţ a r e , p e n t r u a-
c e s t a au v e n i t î n t r u o r o b i r e şi î n t r u n e s i m ţ i r e a f i e ş t e - c ă r e e a
b u n ă t ă ţ i şi v i r t u ţ i .
2 0 . Voi însă nu aşa v'aţl învăţat de Christos.
2 1 . D e l'aţi audit pre el şi v'aţî învăţat întru el, pre­
cum este adevărul întru lisus.
22. A lepăda voî, dupre petrecerea cea de mai înainte,
pre ,omul cel vechiu.
N e a m u r i l e a d e c ă şi n e c r e d i n c i o ş i i , elice, a ş a s e află; Iar voî
hristianiî n u aţî î n v ă ţ a t a ş a d e l a C h r i s t o s , a d e c ă n u aţi c r e d u t

pre nesimţirea ,cea maî de pre urmă o a numit; că orbirile cele ce se

fac în trup nu au nicî
') Iar Icumenie 4 '
„că cu covîrşire şi cu
pului". Şi Teodorit c j '
o simţire, penfru-că desăvîrşit se omora.
c e
că „întru lăcomie" se pote înţelege în loc de
prisosinţă lucrau neamurile tote necurăţiile tru­
' că Apostolul lăcomie a numit pre pecat.
c e
în C h r i s t o s p e n t r u c a s i faceţi p â n g ă r i t e fapte c a a c e s t e a şi a
vieţui o v i a ţ ă p ă g â n ă s c â ca a c e s t a . Iar d i c e r e a : « D e a ţ i a u d i t
pre Christos» nu o d ' c e
P a v e l , c a c u m î n d o i n d u - s e , ci c a cel
c e e r a p r e a î n c r e d i n ţ a t , a d e c ă c u m că l-aţi a u d i t şi v'aţî î n v ă ţ a t
d e C h r i s t o s p r e c u m e s t e a d e v e r u l î n t r u Iisus.
Le d ' c e
î & a c e s t e a A p o s t o l u l , p e n t r u c a sâ a r a t e c u m că
n s

a v i e ţ u i h r i s t i a n u l d r e p t şi întru f a p t e b u n e , a c e s t a cu a d e v e r a t
este a s e î n v ă ţ a şi a şti p r e C h r i s t o s , fiind-câ cela c e viază
v i a ţ ă p â n g ă r i t ă şi r e a , a c e i a d u p r e r ă u t a t e nu c u n o ş t e şi nu
ştie p r e C h r i s t o s . P e n t r u a c e s t a şi a i u r e a a c e s t a ş î P a v e l d i c e :
.«Pre D u m n e d e u m ă r t u r i s e s c c ă îi ştiu eî, Iar cu f a p t e l e îl t ă - '
g ă d u e s c » (Tit î, 16). I a r d i c e r e a : « P r e c u m e s t e a d e v e r u l î n t r u
I i s u s » , a ş a s e î n ţ ă l e g e : c u m c ă - n u - v ' a ţ î t o c m i t voî hristianiî -
cu C h r i s t o s c â n d aţi c r e d u t , c a să u m b l a ţ i î n t r u cele r e l e ,
p r e c u m u m b l ă p ă g â n i i ; fiind-câ l u c r u r i l e lui C h r i s t o s n u s î n t
m i n c i n o s e şi z a d a r n i c e , p r e c u m sînt ale p ă g â n i l o r , ci sînt ade­
v ă r a t e a t â t d u p r e d o g m e l e c r e d i n ţ e î c â t şi d u p r e v i a ţ a c e o
c e r e a vieţui hristianiî ucenicii lui; c ă p ă c a t u l a d e c ă e s t e m i n ­
c i u n ă , fiind-că n u a r e i p o s t a s , şi sfîrşit, şi ţ e l , ci e s t e fâră d e
i p o s t a s şi fără d e v r e u n sfîrşit şi fără ţ e l ) ; Iar fapta b u n ă
1

este a d e v ă r şi e s t e l u c r u i p o s t a t n i c şi a r e sfîrşit şi ţel. Ş i c e

v ' a ţ î î n v ă ţ a t î n t r u C h r i s t o s ? Şi c a r e e s t e a d e v e r u l cel d u p r e
C h r i s t o s ? A l e p ă d a p r e o m u l cel v e c h î u , a d e c ă p r e c h i p u l p e ­
t r e c e r e ! ceiî d e m a î î n a i n t e şi v i a ţ a c e a v e c h e şi p ă c ă t d s ă . Iar
pentru ce se d l c e o m
v e c h î u , vecjî s u p t î n s e m n a r e a c a p u l u i V I
al ceiî c ă t r e R o m a n î , şi s t i h . 6 ; v e d i şi t â l c u i r e a c a p u l u i III al
ceiî c ă t r e C o l a s e n î s t i h . 6, a d e c ă a c e s t a : « D e z b r ă c â n d u - v ă d e
o m u l cel v e c h î u î m p r e u n ă cu f a p t e l e lui», f r u m o s ă fiind.
*) Pentru acesta a cjis Sf. Grigorie Nisis: „Păcatul este înstreinarea__
dela Dumnecjeu, carele este viaţa cea adevărată şi singură" (Cuv. II,
asupra luî Evnomie) şi îarăşî „că rău este ceea ce se află afară de pro­
alegere şi care se teoriseşte dupre osebit ipostas şi în firea estimilor
este nimica" (Cuv. despre fecîorie, Cap. XII). Că pentru acesta şi păcatul
se cjice păcat, adecă nenemerire; pentru că ceî ce le fac, nu nimeresc
sfîrşitul şi ţelul dumnecjeeşteî fericiri pentru care s'au zidit. ţ)ice însă şi
Marele Athanasie: răul nu s'a făcut de Dumnecjeu, nicî întru Dumnecjeu,
nicî din început s'a făcut, nicî este vre o fiinţă a sa" (Cuv. asupra E-
linilor). Şi îarăşî cel al Nisieî cjice: „Lucrul cel ce este întru estime
(adecă întru. bine), cu adevărat este că este; îar dacă ce-va a căcjut din
estime (adecă din bine), nimic nu este întru estime, că ceea ce este întu '
răutate, nu este chîar câ este, pentru că acesta răutatea, de sineşî nu
este, ci nefiinţa bineluî se face răutate (tâlc. la Psalfnî). Iar sfinţitul Av­
gustin cjice „nimic alt este răutatea fără numaî lipsa bineluî; decî răul
nimica este; de câte orî dar te abaţi dela bine, pre sineţî te-desparţi
de Cuvînt, că acesta este binele şi pentru acesta nimic te facî, pentru-că
te desfaci de Cuvîntul, fără de carele nimica s'a făcut" (Rugăciune ero-
ticescă a patra).

— 360 —
 Carele se strică dupre poftele înşelăciune!.
In d o u e c h i p u r i p o ţ î s ă î n ţ e l e g ! , i u b i t u l e , d i c e r e a a c e s t a : s a u
c ă p r e c u m poftele t r u p u l u i să s t r i c ă , a ş a şi o m u l cel v e c h î u
a d e c ă c u g e t a r e a c e a p ă t i m a ş ă s e s t r i c ă şi n u r ă m â n e ; d a r c u m
s e s t r i c ă poftele t r u p u l u i ? P e n t r u - c ă şi t r u p e s c a f r u m u s e ţ e , c a r e
o p o f t e ş t e c i n e - v a , se; v e ş t e j e ş t e şi s e s t r i c ă d e b o l ă s a u d e
b ă t r â n e ţ e , şi c u g e t a r e a î n c ă şi p u t e r e a t r u p u l u i a c e l u i a , c e . o
p o f t e ş t e şi a c e e a a s e m e n e a s e s t r i c ă şi în sfîrşit a m e n d o u ă c u
m o r t e a s e t o p e s c ; «Câ î n t r u a c e e a ş i di, d i c e D a v i d , v o r p e r i
t o t e g â n d u r i l e lui» ( P s a l m , C X L I V ) S a u c ă : « d u p r e p o f t e » s e
î n ţ e l e g e în loc d e : « d e c ă t r e p o f t e » , p e n t r u - c ă d e c ă t r e p o f t e
s e s t r i c ă o m u l cel v e c h î u , p r e c u m şi l â n a din v e r m i î c e î c e
s e n a s c d i n t r ' î n s a , d e însuşi a c e i a s e s t r i c ă ; a s e m e n e a şi ferul
d e r u g i n a s a c a r e o n a ş t e , d e a c e e a ş î să m ă n â n c ă , f i i n d - c ă şi
I u b i r e a slavei şi a c i n s t e i s t r i c ă c u a d e v ă r a t p r e suflet, d e m u l t e
ori şi t r u p u l îl s t r i c a şi îî p r i c i n u e ş t e m o r t e ; a s e m e n e a fac şi
îndulcirile cele t r u p e ş t i şi b o g ă ţ i a l u m e î . I n s ă p o t r i v i t a n u m i t
Pavel. a m ă g i r e p r e î n d u l c i r e a c e e a c e s e n a ş t e d i n p o f t e l e a-
c e s t e a , p e n t r u - c ă î n d u l c i r e a lor s e f o r m â l u e ş t e a d e c ă şi s e p a r e
a fi î n d u l c i r e cu f ă ţ ă r i e şi cu m i n c i u n ă , î a r cu a d e v ă r a t e s t e
a m ă r ă c i u n e şi m o r t e . D e c i a c e s t a e s t e a m ă g i r e a , c â se p a r e a
fi î n d u l c i r e , şi e a e s t e c u a d e v ă r a t şi c u l u c r u l a l t a ) . 1

23. Sâ întineriţi ) însă cu Duhul minţeî vdstre.

2

P e n t r u ca s ă n u s o c o t e s c ă c i n e - v a c ă P a v e l e s t e cel c e le-
g î u e ş t e p r e alt o m , p e n t r u a c e s t a d i c e a i c e a «să vă î n o i ţ î » ,
a d e c ă p r e î n s ă ş i o m u l a c e l a c e îl p u r t a ţ i , c a r e l e a î m b ă t r â n i t
d e p ă c a t , p r e a c e s t a s ă - l înoiţî şi sâ-1 faceţi n o u cu f a p t e l e
cele b u n e ; d r e p t a c e e a p e r s d n a şi o m u l e s t e a c e l a ş , i a r p r e ­
f a c e r e a o m u l u i a c e s t u i a e s t e d u p r e c h i p u l şi s o c o t i n ţ ă . D a r c u m
şi cu c e c h i p f s e face î n o i r e a o m u l u i celuî v e c h î u ? S e face prin
mijlocirea Sfîntuluî D u h , celui c e l o c u e ş t e în m i n t e a şi în i n i m a
n o s t r ă , fiind-că D u h u l cel Sfînt nu s u f e r e fapte şi lucrări v e c h î
şi p ă c ă t o s e . D e c î d i c e r e a a c e s t a va s â dick: înoiţi-vă, h r i s t i ­
anilor, d u h o v r i i c e s c ă i n o i r e cu m i n t e a v o s t r ă , şi nu t r u p â s c ă , c a r e
s e face c u t r u p " ) .

) Alţiî însă cjicerea acesta: „Dupre poftele anlăgireî" o tâlcuesc în

J

loc de dupre amăgitorele pofte, dupre tălmăcire, precum şi la a patra a

împăraţilor Cap. II, stih. 25 cjice că au trimis 50 Aî aî putereî, pentru ca
să caute pre Ilie, adecâ fiî puternici, tâlcueşte Teodorit.
*) Intru altele se cjice § înoi, atârnându-se graiul din c j '
: a v c e r e a :

v'aţî învăţat.
) Teodorit însă cjice: „Duh al minţeî", pre pornirea minţeî cea du­
8

hovnicescă O a dis- Vecjî şi suptînsemnarea cjicereî: „Ci să vă răsfăr-

măluiţî cu înoirea minţeî vdstre" (Romani XII, 2).
- 361 -
 24- lmbrâcaţt-ve în omul cei nou.
V e d i , o c e t i t o r î u l e , c ă p e r s o n a a d e c ă o m u l e s t e u n u l şi a-
c e l a ş c a r e l e s e d e z b r a c ă şi s e î m b r a c ă . lax î m b r ă c ă m i n t e l e s î n ţ -
o s e b i t e , a d e c ă v e c h i m e a şi t i n e r i m e a , a d e c ă r ă u t a t e a şi fapta
b u n ă ; căcî p r e c u m a s e d e z b r ă c a şi a s e î m b r ă c a c i n e - v a c u
î m b r ă c ă m i n t e a sa e s t e l e s n e , aşa cu Jesnire e s t e şi d e r ă u t a t e
a n e d e z b r ă c a şj î n t r u , fapta b u n ă a n e î m b r ă c a , d& v p m . , v o i :
:

c u o s â r d i e . D a r p e n t r u c e n u m e ş t e o m vechîu p r e r ă u t a t e ,
îar pre, 'fapta, b u n ă o m n o u ? P e n ţ r u - c ă ; din 'iajpie.-şi - din -ră-_
- u t a t e , orî d i n fapta b u n ă s e h a r a p i i r i s ă ş t e o m u l şi a c e s t e a s î n t -
c a r e î n s e m n ă z â şi v ă d e s c p r e o m , orî c ă e s t e b u n , orî răii, n u
m a î p u ţ i n d e c â t însuşirile fireî celei h a r a e t i r i s i t o r e . Şi v e d i t â l ­
c u i r e a C a p . III al celei c ă t r e C o l a ş e n î stih. 6. D e c î ' o m n o u
e s t e n o u l h r i s t i a n c e să b o t ă z â , c a r e l e e s t e d a t o r a fi p u t e r n i c ,
a d e c â a nu se birui d e p a t i m i şi d e d i a v o l u l ; e s t e d a t o r să nu
a l b ă s b â r c i t u r î p r e o b r a z , ci a fi f r u m o s , a d e c ă î n t r u t d t e a fi
d e s ă v î r ş i t . Şi p r e l â n g ă a c e s t e a a fi şi s ă n ă t o s , a d e c ă a n u a v e a
nicî o b o l ă d e p ă c a t , c ă a c e s t e a sînt însuşirile c e l e h a r a c t i r i -
'Sitore ale o m u l u i celuî n o u , c a r e e s t e d a t o r a le a v e a fieşte-
carele hristian, botezându-să.
Cel dupre Dumnedeu zidit întru dreptate şi întru cu-
vioşia adevărului.
O m u l a c e s t noii, d i c e , şi b o t e z a t u l h r i s t i a n s'a zidit nu d u p r e
poftele a m ă g i r e î , ci d u p r e D u m n e d e i i , a d e c ă d e D u m n e d e u s ' a
zidit cu o zidire ca a c e s t a , î n t r u c a r e e s t e D u m n e d e u , prin sfînta
s c ă l d ă t o r e a d u m n e d e e s c u l u î b o t e z , n u cu p ă m e n t şi cu a p ă şi
c u c e l e - l - a l t e stihiî, p r e c u m m a î î n a i n t e s'a zidit, ci c u d r e p t a t e
şi c u c u v i o ş i e ; că a c e s t e fapte b u n e sînt a l c ă t u i r e a şi fiinţa
o m u l u î celuî n o u şi b o t e z a t u l u i h r i s t i a n , D e c î d r e p t a t e e s t e f a p t a
b u n ă c e a p r e s t e t o t c u p r i n d e t o r e şi g e n e r a l n i c â d e u n d e şi o -
bicîriuim a n u m i d r e p t pre o m u l cel c e a r e t o t e f a p t e l e b u n e
şi elste n e a t i n s d e orî c e r ă u t a t e . P e n t r u a c ă s t a şi D o m n u l a
d i s : « D e n u v a prisosi d r e p t a t e a v o s t r ă ( a d e c ă f a p t a b u n ă c e a
p r e s t e t o t c u p r i n d ă t o r e ) m a l m u l t d e c â t a c ă r t u r a r i l o r şi a fa­
riseilor, n u veţî i n t r a în î m p e r ă ţ i a c e r î u r i l o r (Mat. V , 2 0 ) .
Iar cuvioşie s e d i c e c u r ă ţ i a şi a plini c i n e - v a totă d a t o r i a c e
e d a t o r ; p e n t r u a c e s t a o b i c î n u i m a d i c e la m o r ţ i c u v i o ş i e a d e c ă
c â n d p l i n e ş t e c i n e - v a t d t e d a t o r i i l e şi o b i c i n u i t e l e c e sînţ d a -
t d r e m o r ţ i l o r ; a ş i ş d e r e a d i c e m şi a c ă s t a : a m , împlinit grijile. Iar
fiind-câ şi în T e s t a m e n t u l V e c h l i i s e d i c e a d r e p t a t e , p e n t r u a-
c e s t a dice P a v e l c u m c ă d r e p t a t e a a c e l u i vechlii era u m b r o s â
jşi î n c h i p u i t d r e ; Iar e u d i c v o u ă p r e d r e p t a t e a a d e v ă r u l u i şi a
E v a n g h e l i e i . Saii d i c e r e a : «Adevărului}» o a dis s p r e o s e b i r e a
 d r e p t ă ţ e î ceii î n t r u l u c r u şi a ceii î n t r u f ă ţ ă r n i c i e şi în f o r m ă » .
D e c î s'a zidit, a d e c ă s ' a n ă s c u t h r i s t i a n u l î n t r u b o t e z , p r i n d r e p ­
t a t e şi p r i n cuvioşie, d a r se c u v i n e a c e s t a ş î h r i s t i a n a s e î m ­
b r ă c ă şi în o m u l cel n o u , p r i n v i a ţ a c e a î m b u n ă t ă ţ i t ă şi p r i n
f a p t e l e c e l e b u n e . I n s ă c â n d vel a u d i , tu c e t i t o r î u l e , c ă s ă s e
î m b r a c e h r i s t i a n u l cu v i a ţ a c e a î m b u n ă t ă ţ i t ă , s ă î n ţ e l e g i c ă n u
s ă chvine a se maî d e z b r ă c a d e a c e a viaţă; p e n t r u - c ă Sfîntă
S c r i p t u r ă o b i c î n u e ş t e a. d i c e la lucrurile Cele c e n u s e s c h i m b ă ,
jjjhpiîăsarey;pj»cum acesta- s e . ă r a t ă - ş i p r i n p s a i m i c e s c a d i c e r e a-
c e s t a : ,«5'-au î m b r ă c a t cu b l e s t e m u l ca cu o h a î n ă » ( P s a l m . C V I l î ,
1 8 ) . Ş i p r i n a c e s t a : «Cel c e . t e î m b r a c i cu l u m i n a ca o h a î n ă »
( P s a l m . CUI, 2 ) . Şi noî o b i c î n u i m a d i c e p e n t r u un o m c e n u
m a î p o t e a se l e p ă d a d e î m p r e u n a p e t r e c e r e c u altul, c u m c ă
c u t a r e l e s'a î m b r ă c a t c u acela.
2 5 . Pentru aceea lepădând minciuna grăiţi adevărul fieşte-
carele cu apropele seu, că sîntem mădular! unii altora.
D u p r e c e a cjis A p o s t o l u l d e o b ş t e l c u p r i n d ă t o r p r e o m u l cel
v e c h î u şi p r e v i a ţ a c e a . p ă c ă t d ş ă , a p o î d u p r e u r m a r e îl face
a r ă t a t şi cu r ă u t ă ţ i l e c e l e din p a r t e . Şi m a l î n t â î u î n v a ţ ă s ă lă-
p e d e hristianiî m i n c i u n a d e l a s i n e ş î ' ) şi s p u n e p e n t r u cari p r i ­
cini s e c u v i n e a l e p ă d a m i n c i u n a , p e n t r u - c ă s î n t e m a p r d p e şi
fraţi u n u l a l t u î a şi î n c ă c e a m a l m a r e , p e n t r u - c ă s î n t e m m ă -
dulârî unul altuîa; ca cum ar dice a c ă s t a : p r e c u m o c h i u l . o m u -
m u l u î , c â n d v e d e v r e u n ş e r p e s a u v r e o h î a r ă înfricoşată şi o-
m o f â t o r e d e d m e n î , n u s p u n e piciorului m i n c i u n a c ă n u v e d e
n i m i c a , ci î n d a t ă îl d ă ş t i r e a a d e v ă r a t ă , d e a c ă s t a şi fuge d e
a c e s t a . Saii c â n d p i c i o r u l , se d i c e m , calcă, în v r e o g r o p ă a-
d â n c ă , c a r e nu s e v e d e , ci e s t e a c o p e r i t ă p r e d e - a s u p r a c u p ă ­
m â n t saii cu b u r u e n î şi c u t r e s t i i , p r e c u m d i c , - c â n d c a l c ă p i ­
ciorul şi c u n o ş t e c ă e s t e g r o p ă , n u s p u n e m i n c i u n ă o c h i u l u i ,
ci îî d ă ş t i r e a d e v ă r a t ă p e n t r u c a s â p r i v e s c ă s ă afle altă p a r t e
d e t r e c e r e ca s ă t r e c ă şi s ă s e p ă z â s c ă ; şi în s c u r t p r e c u m
t o t e m ă d u l a r i l e o m u l u i c â n d s i m ţ e s c v r e o v ă t ă m a r e o a r a t ă cu
a d e v ă r a t la t o t e m ă d u l a r i l e p e n t r u c a s ă s e f e r e s c ă ; cu u n c h i p
c a a c e s t a şi noî h r i s t i a n i î fiind-că s î n t e m m â d u l ă r î u n u l a l t u î a ,
p e n t r u a c e s t a n u s e c u v i n e s ă s p U n e m m i n c i u n ă u n u l a l t u î a , ci
s ă d i c e m a d e v ă r u l , p e n t r u c a să c u n o ş t e m saii b i n e l e şi sâ-1
v î n ă m , saii r e u l şi să fugim d e e l .
2 6 . Mâniaţi-vă şi nu greşiţi (Psalm. IV, 5).
M a l s u s a d ' A p o s t o l u l s ă nu m i n ţ ă s c ă hristianiî, fiind-că
s

d e m u l t e ori d i n m i n c i u n ă s e n a ş t e u r g i e şi m â n i e , p e n t r u a-
]
) Vecjî şi tâlcuirea cjicereî: „Nu minţit! unul altuîa" la cap. III, 9, al
ceiî către Colasenî.

— 363 —
c e s t a d u p r e u r m a r e şt a i c e a d i c e A p o s t o l u l , c â b i n e e s t e cu a-
d e v ă r a t a n u s e m â n i a v r e u n h r i s t i a n nici d e c u m ; î n s ă fiind-câ
s e î n t e m p l a a s e m â n i a , p e n t r u a c ă s t a s f â t u e ş t e c ă d e s'ar în-,
t â m p l a a ve mânia, o hristianilor, încalţe sâ nu întrebuinţaţi
m â n i a fâră m ă s u r ă şi p e n t r u a c e s t a s ă c ă d e ţ i în p ă c a t , ci în
g r a b ă sâ p o t o l i ţ i m â n i a v o s t r ă , p u i n d u - I frâu p r e c u v î n t ă r i m e
( r a ţ i u n e ) . S a u s'a î m p r u m u t a t cu d i c e r e a a c e s t a A p o s t o l u l d e
la p r o r o c u l D a v i d . U n i i însă dic că n u m a î o s i n g u r ă m â n i e s e
face fâră d e p ă c a t , a c e e a c e a r e c i n e - v a î m p r o t i v a d e m o n i l o r
şi a p a t i m i l o r şi a p ă c a t u l u i , şi d e s p r e a c e s t a m â n i e n e p o ­
runceşte aicea dumnedeescuf Apostol ) . i

Sdrele sâ nu apue întru mânia vostră.

N u r ă m â e , d i c e , î n t r u voi fraţilor, p a t i m a m â n i e i în vec d e
m u l t e d ' l ) ci nicî s o r e l e s ă a p u e şi s ă vă lase învrăjbiţi şi
e

t u l b u r a ţ i c u fraţii v o ş t r i , u n a a d e c ă , c a n u c u m - v a sâ s e a r a t e
că ş'a r ă s ă r i t l u m i n a s a u n o r o m e n î n e v r e d n i c i d e l u m i n ă , şi
alta î n c ă , n u c u m - v a n d p t e a fiind în mijloc m a î m u l t s ă s e a-
p r i n d ă focul m â n i e i şi s ă formălufască meşteşu'giri, v r ă ş m a ş i i a l e
u n u i a a s u p r a altuîa ) .
s

27. Sâ nu daţi loc diavolului.

A v r ă ş m a ş u l unul p r e altul şi a n e m â n i a î n t r e î n ş i n e , a c e s t a
e s t e c ă d ă m loc d i a v o l u l u i ; p e n t r u - c ă în c â t ă v r e m e s î n t e m
uniţi şi î m p l e t i c i ţ i unul cu altul p r i n d r a g o s t e , n u e s t e cu p u ­
t i n ţ ă d i a v o l u l să b a g e î n t r e noi v r e o v r â ş m ă ş u i r e a lui şi r ă ­
u t a t e , fiind-câ nu află loc şi i n t r a r e ; iar" c â n d află v r e o d e s ­
p ă r ţ i r e , şi loc d e ş e r t î n t r e noî, a t u n c e a şi el aflând locul d e ş e r t
îşi b a g ă î n t r e n o i c a p u l s ă u c a ş a r p e l e ; i a r d u p r e c e îşi b a g ă
c a p u l îşi t r a g e î m p r e u n ă şi p r e t o t cel-l-alt t r u p al s ă u şi cu
totul n e s t ă p â n e ş t e ) . s

') Pentru acesta a dis Ş' M. Vasile: „Că nevră adecâ vînă a sufle­
tului este mânia, curaj dând sufletului întru starea împrotiva răutăţilor....
că de rtu te veî mânia asupra viclenuluî, nu este cu putinţă ţie a-1 urî pre
el cât se cuvine; că mi se pare că trebue a arăta asemenea sârguinţa
şi către dragostea faptei bune, şi către ura păcatului (Cuv! asupra celor
ce să mânie),
*) Acesta (jicere tâlcuind'o Teologul Grigorie djce: „Căcî precum mânia
nu se cuvine a petrece totă cjiua, ci a apune maî înainte de apusul
soreluî;—este bine şi lucru plăcut luî Dumnecjeu, nu cu vreme lungă şi
întârcjiere, că nu este fără de primejdie nouă mâniaţii fiind a Apune sorele
dreptăţeî; aşa mâncarea cea de acest-fel a petrecje noptea nicî a se
păstra pentru a doua cji" (Cuv. la p a s b a ) ; şi Teodorit cjice: „A dat
mesură mâniei pre măsura cji'eî că se vede, nu noptea când se linişteşte
g â n d u l . s ă întincjî boia. I
3
) Ore care părinţi însă cjicerea acesta a Apostolului o tâlcuesc aşa:
cum că când propune diavolul vre o cugetare de ruşine nouă, sau rea,
trebue să o urâm şi să-î stăm împrotiva şi din întâîa propunere' şă o
— 864 —
 Iar î c u m e n i e dice, că d i c e r e a a c e s t a : « S ă n u d a ţ î l o c d i a v o ­
lului», s e a t â r n ă d e c e a d e m a i s u s (lisă: « S ă nu a p u e s d r e l e
î n t r u m â n i a v o s t r ă » c a s ă n u s e d e a loc d i a v o l u l u i p r i n c u ­
g e t ă r i l e c e l e d e n o p t e si s ă n e a p r i n d ă p r e n o î s p r e m a l m u l t ă
v r a j b ă a s u p r a fraţilor a c e l o r a c u carî n e - a m t u r b u r a t d ' u a .

gonim dela noî, precum Iacov fratele Domnului ne sfătueşte cjicend:

„Staţi împrotivă diavoluluî şi va fugi dela voî" (lac. IV, 7). Şi s ă nu
vorovim cu dulceţă şi să ne învoim eu gândul cel rău, nicî să facem
compogorâre ca să lucrăm prin , fapte; căcî de vom face aşa dăm loc
diavoluluî; şi care este locul? "Inima"nostră este, întru care intră di­
avolul când priimim noî propunerea gândului iui şi face învoife'îri inima
nostră. însăşi acesta însă o porunceşte şi Ecclesiastul cjicend: „Când
Duhul (adecă cugetul celuî ce stăpâneşte adecă al diavoluluî) se va sui
asupra ta, loc (adecă inima ta) să nu-î facî" (Eccl. X, 4).
Pentru acesta şi dumnecjeescul Chirii al Alexandriei, tâlcuind cjicerea:
„Atuncea a. intrat satana în Iuda", < J ' »A intrat dar satana ca ore
ce:

care uşă pustie de deşteptarea păzitorului şi deschisă luişî, pre inimă

aflându-o şi verjend 'mintea luî că este fără de uşă şi înferbentat acum
a face ceea ce voeşte, ori ce ar voi şi ar socoti... că vine maî întâîu la
început cercând inima celor ce cinstesc pre Dumnecjeu, şi maî întâîu
semenă gânduri rele şi îndulcirile cele în pângărâcîune şi ne aţîţă pre
noî către tot felul de greşale, îar maî ales către aceea cade grea, către
care ne-ar vedea că acum maî întâîu pătimim (adecă către cele ce avem
în pătimire). Şi maî înainte sîntem biruiţi..." Şi maî jos încă: şi a pă­
timi acest-fel, precum cântă Psalmistul: „Maî înainte de a me smeri, eu
am greşit" (Psalm. CXVIII, 67), că mai înainte de a pătimi cu totul pă­
catul (adecă maî înainte de a săvîrşi) progreşim noî cu înţelegerea g â n ­
durilor cinstind păcatul_si priimindu-1, şi loc de intrare dând prin acesta
luî satana, şi închipuire va fi şi iconă a lucrului acestuia, patima vîn-
cjătoruluî" (Tom. IV, Part. 9, Cap. XIII).
Acestaş Chirii însă tâlcuind cjicerea de maî sus a Ecclesiast.: „De
se va sui asupra ta duhul celuîa ce stăpâşte locul tău, să nu-1 laşî, că
vindecarea va potoli mari păcate" cjice: „Că certându-se întru început
patimile înceteză şi se curmă, îar de ar lua înaintire lată spre cele maî
rele, ca şi ne sfătuit, cu totuluî tot lucreză împrotivă sufletului, şi cu­
getul muncitorului nu-1 sufăr" (Tâlc. la Ioil Cap. I, tom. 3). Şi dar cji­
cerea: „Vindecarea va conteni păcate marî" va să cjică, că dofloria ce
o ar face cine-va l a începutul păcatului, adecă a nu priimi în inima sa
proîovirea gândurilor celor rele, ci a-1 urî pre el şi a-şî întorce faţa de
către dînsul, ura acesta va înceta pre păcatele cele marî, pentru-că nu
le lasă să ajungă în faptă şi în lucrare şi aşa să se facă de morte şi
marî, Vecjî şi suptînsemnarea cjicereî: „Trupul pofteşte împrotivă d u h u ­
luî" (GaL V, 17), asemenea vecjî şi suptînsemnarea cjicereî: „Şi înălţând
piciorele vostre" (Ef, VI, 15). Pentru acesta datori sînt hristianiî a se
împrotivi şi a da răsboîu gândurilor celor de ruşine şi hulitore şi rele,
precum se împrotivesc şi dau răsboîu şi lucrărilor şi faptelor celor de ru-
şîne şi dupre cum se siguripsesc întru cele din afară, aşa să se sigu-
ripsescă şi întru cele dinlăuntru; pentru acesta a cjis Mar. Macarie: „Sînt
ore-carî ce cjic acesta: că Domnul cere numaî rodurile cele arătate dela
omenî, îar cele.ascunse Dumnecjeu le isprăveşte; însă nu sînt aşa lu­
crurile, ci precum se siguripseşte cine-va în omul cel din afară, aşa e

— 365 —
 2 8 . C e l ce f u r ă , s ă nu m a t f u r ş .
V e d i , o c e t i t o r î u l e , carî s î n t m ă d u l ă r i l e o m u l u i celuî v e c h i u ?
M i n c i u n a , m â n i a , p o m e n i r e a d e r e u , furtişagul, d e s p r e c a r e m a î
s u s a dis A p o s t o l u l şi a i c e a d i c e ; î n s ă n u d i c e : c e l a c e fură
s ă s e p e d e p s e s c ă , ci s ă î n c e t e z e d e l a reii, c ă c i p e d e p s a şi m u n c a
furilor e s t e l u c r u al j u d e c ă t o r i l o r c e l o r din afară, î a r a î n c e t a
furul d e a m a î fura şi d e furtişag,, a c e s t a e s t e iiicrul al î n v e ţ ă -
t u r e i lui C h r i s t o s . U n d e s î n t a c u m N o v a ţ j a n i î cel c e s e d i c p r e ei
c u r a ţ i şi c a r i s î n t plini d e t 6 t â - - h e c u r â ţ e n i a , cari o b o r ă p o c ă i r ţ ţ a ?
A ş p u l t ă pre. . A p o s t o l u l P a v e l c â e s t e cu, -putinţă: a s e s p ă l a ei*:
ne^va d e p ă c a t u l s ă u n u n u m a i cu: a face p ă r ă s i r e d e e l , d şi
cu a lucra b u n ă t a t e , că dice d u p r e u r m a r e a c e s t e a :
Iar maî ales ostenescă lucrând binele cu manile sale,
ca să a i b ă a d a celuî ce are trebuinţă.
F i i n d - c ă n u e d e s t u l n u m a i a l ă s a c i n e - v a p ă c a t u l , ci şi a
l u c r a p r e fapta b u n ă c e a î m p r o t i v a p ă c a t u l u i , . p e n t r u a c e s t a
d i c e P a v e l a i c e a c ă , furul cel c e m a î î n a i n t e fura şi făcea r ă ­
u t a t e a furtişagului, a c u m s e facă fapta b u n ă a m i l o s t e n i e i ; şi
n u p r o s t să o facă a c ă s t a , ci cu ostenel.ă şi cu t r u d ă , a d e c ă
cu m e ş t e ş u g u l şi l u c r a r e a m a n i l o r ; u n a , a d e c ă c a s ă s e c h i n u ­
i a s c ă p r e sineşî şi să-şî s f a r m e p r i n l u c r a r e a m a n i l o r , t r u p u l
s ă u c a r e l e p e n t r u n e l u c r a r e a c e u r m a m a l î n a i n t e s'a fost în­
v ă ţ a t a fura p r e a l e a l t o r a şi a s e h r ă n i d i n t r ' î n s e l e , şi a l t a
î n c ă p e n t r u c a să a l b ă c h i p î n d e s t u l a t şi v e n i t al vieţeî d i n
m e ş t e ş u g u l şi l u c r a r e a m a n i l o r lui şi a ş a a v â n d c h i p u l s ă m i ­
l u i a s c ă şi p r e alţiî, c a r î n u a u ; şi în locul c e l o r c e furau m a î
î n a i n t e d e l a alţiî, a c u m s â facă b i n e şi s â d e a a l t o r a . O m i ­
n u n e ! (Că b u n ă v r e m e e s t e , c u g l a s a s t r i g a a i c e a ) c ă v i a ţ a
Sfintei E v a n g h e l i i face c u r a ţ i şi a n g h e l î p r e a c e î a carî m a î î n a ­
i n t e e r a u p ă c ă t o ş i şi d r a c i ) .1

2 9 . T o t cuvîntul p u t r e d să nu p u r c e d ă din g u r a vdstră.

C u v î n t p u t r e d şi p u t u r o s n u m e ş t e a i c e a A p o s t o l u l p r e c e l
n e l u c r ă t o r şi fârâ d e v r e m e şi z a d a r n i c s a u d e ş e r t , p r e c u m d e
dator a se nevoi a face răsboîu împrotiva gândurilor; că cere dela tine
Domnul ca să te mâniî asupră-ţî, să te lupţî tu cu mintea ta şi nicî să
te învoeştî, nicî împreună să te îndulceştî cu gândurile răutate!" (Vor.
III, 3). Dice însă şi dumnecjeescul Chrisostom: „Că cela ce birueşte gân­
durile cele rele, acela se face împerat; şi cu alt chip ne facem împeraţî;
adecă de vom voi să biruim gândurile cele necuviincîose, căcî c u m . c ă :
unul ca acesta împărăteşte şi maî bine decât cel împodobit cu corona,
acum. o voîu face voue arătată acesta" (Vor. III, la cea a doua către Cor.}f
) Şi Teodorit încă tâlcuind cţice^ea acesta cjice: „Fiind-că nelucrarea,',
x

acesta maî cu osebire naşte pre păcatul furtişagului, potrivit a rânduit]

împrotiva acesteea pre b u n a lucrare; chezăşlueşte însă ca nu pentru sin­
gur pântecele a întrebuinţa lucrarea, ci şi pentru trebuinţa celor lipsiţi^;
p i î d ă e s t e v o r b a n e b u n e s c ă , ş â g a , a d e c ă g l u m e l e şi ş ă g i l e
şi .altele a s e m e n e a ' ) . Iar maî r ă u î n c ă şi m a î p u t u r o s c u v î n t
d e c â t cel p u t r e d e s t e v o r o v a c e a d e r u ş i n e şi o c a r ă şi g r ă i r e a
d e reui fiind-că a v e m s ă n e o s î r d u i m n u n u m a î p e n t r u f a p t e l e
c e l e r e l e , c a r e le f a c e m , ci î n c ă ş i p e n t r u c u v i n t e l e c e l e d e ş a r t e
c e ie g r ă i m , p r e c u m a dis D o m n u l : «Insă d i c v o u e : p e n t r u t o t
g r a i u l d e ş e r t c a r e l ' a r g r ă i o m e n i i , v o r d a r ă s p u n s în d i u a j u ­
d e c a t e i ' d e s p r e acela» (Mat. XII, 3 6 ) ) . 2

, . Ci de este vre un bun spre zidirea trebuinţei, ca să

'dea dar celor ce aud. .. „
A d e c ă n o î h r i s t i a n i î n u m a î c u v î n t u l a c e l a s e c u v i n e s â îl g r ă ­
i m , c a r e l e e s t e t r e b u i n c i o s la p r i c i n a n o s t r ă şi la t r e b u i n ţ a c e
a v e m . Iar t o t c u v î n t u l c a r e n u e s t e t r e b u i n c i o s în pricina n o s ­
t r ă , a c e l a n u s e c u v i n e să-l g r ă i m fâră v r e m e şi fâră t r e b u i n ţ ă
c a Cel c e a u d c u v i n t e l e cele m a î t r e b u i n c î o s e ale n o s t r e s ă
i
') însemneză, că deşi sfinţitul Teofilact aicea cjice cum că nebunescă
vorovă şi gluma este cuvînt zadarnic, mal cu lăţime luând pre înţelege­
rea cuvîntuluî nelucrător; maî cu amăruntul însă luându-se este mult
maî reu şi pricină de maî multă, oşîndă este vorova nebunescă şi glu­
ma decât cuvîntul deşert, căcî vorova nebunescă şi gluma stricând tăria
şi statornicia, minţeî şi pornind spre reu pre ceî ce le aud, vederat este
păcat, îar cuvîntul nelucrător, adecă deşert nu este acest-fel. Şi ascultă
ce cjice Mar. Vasilie, că întrebat fiind acesta, din care graiuri se judecă
vorova deşartă, răspunde aşa: „De obşte tot graiul carele nu urmeză
spre trebuinţa cea trebuincîosă întru Domnul, deşert este; şi atât este
primejdia graiului celuî acest-fel, în cât măcar de ar fi şi bună ceea
ce se (Jice, n'U spre zidirea însă a credinţei se iconomiseşte, nu întru
bunătatea graiurilor are neprimejduire cela ce le grăeşte, ci pentru-că
nu se iconomiseşte cea rjisă spre zidire, mâhneşte pre Duhul Sfînt al
luî Dumnedeii. Că acesta arătat o a învăţat Apostolul cjicend'. „Tot cu­
vîntul putred din gura. vostră să nu purcedă, ci de este vre un bun
spre zidirea credinţei ca să dea har celor ce îl aud" şi acesta adăugân-
du-o a cţi şi s:
mâhniţi pre Duhul cel Sfînt al luî Dumnecjeu întru
n u

carele v'aţî pecetluit; îar a mânia pre Duhul cel Stînt cât de rău lucru
este, ce trebue a o şi spune?" (Hot. pre scurt XXIII). Drept aceea dupre
sfîntul acesta, cuvîntul cel deşert urmeză a fi une ori şi bun, îar vorba
nebunescă şi ghimpoişitura tot-de-una este rea şi păcat.
) însemneză, că dupre Mar. Vasilie, amărunţitul scriitor de lege al
s

Sf. Duh, şi înseşî gândurile inimeî nostre şi cuvintele fapte se cjic, maî
cu lăţime luându-se însemnarea lucrului, că aşa tâlcuind cjicerea cea
psalmicescă: „Cel ce a zidit în deosebire inimile nostre, cel ce pricepe
întru tote lucrurile lor" (Psalm. XXXII, 15), 4 ' Ş „Iar lucrul cjicem
c e a a :

şi cuvintele şi gândurile şi în scurt pre totă mişcarea omului, căcî cu

ce aşecjare şi cu ce propunere ne mişcăm, spre care din două, spre
plăcerea omenilor sau spre slujirea poruncilor celor date nouă dela Dum­
necjeu, singur acela ştie carele pricepe tote lucrurile nostre; pentru a-
cesta şi despre toţ graiul deşert vom da semă, şi până la un pahar de
apă rece plata nu o vom perde, pentru-că Domnul pricepe întru tote
lucriirile nostre.

— 367 —
ne cunoscă h a r ; căcî c â n d g r ă i m c u v i n t e f o l o s i t o r e d e suflet
şi m â n t u i t o r e ne m u l ţ ă m e s c ceî ce ne a u d , p e n t r u - c ă se fo­
l o s e s c d e ele. S a u d i c e r e a : « C a să d e a h a r c e l o r c e a u d a-
c e s t a » î n s e m n e z ă : c ă c u v î n t u l c a b u n şi folositor d e suflet, va
face b u n u r i c e l o r c e îl a u d ; c ă c i p r e c u m m i r u l dă h a r şi b u n ă
m i r ă s m ă a c e l o r a c a r e să u n g c u dînsul, c u a s e m e n e a c h i p şi'
d u m n e d e e s c u l şi folositorul c u v î n t dă h a r şi b u n ă m i r e s m ă du­
h o v n i c e s c a c e l o r c e îl a u d V e d i i u b i t u l e , câ P â v e l c e e a ce
s f â t u e ş t e t o t - d e - u n a pre hristianî, aceea şi a c u m o î n v a ţ ă cu
a c e s t e c u v i n t e , că n e î n d e m n ă p r e n o i să zidim şi să folosim
p r e fraţii n o ş t r i ! . ş i .maî ales.,pre jnşi-ne n o i să ne folosim, că
cel c e s f â t u e ş t e p r e alţiî c e l e folositdre d e suflet şi m â n t u i t o r e ,
a c e l a m a i î n t â î u p r e s i n e ş î şi s f â t u e ş t e şi se f o l o s e ş t e .
30. Şi sâ nu mâhniţi pre Duhul cel Sfînt al lui Dum­
nedeu.
C ă d a c ă , t u h r i s t i a n e , d i c e , v e l grăi v r e u n c u v î n t p u t u r o s
şi n e v r e d n i c d e h r i s t i e n ă s c a g u r ă , nu m â h n e ş t î p r e v r e un o m ,
ci m â h n e ş t i p r e î n s u ş i Sfîntul D u h al luî D u m n e d e u , de c ă t r e
c a r e l e ţi s'a făcut b i n e şi d e c â t r e c a r e l e s'a sfinţit g u r a t a .
M â h n i c î u n e a a c e s t a î n s ă , c e t u o p r i c i n u e ş t î Sfîntului D u h , e s t e
un p e c a t f o r t e înfricoşat şi g r d z n i c de t i n e f r a t e ; p e n t r u a c e s t a
şi a i u r e a a c e s t a ş î A p o s t o l d i c e : « C e l a c e s e l ă p ă d ă , n u d e o m
s e l e p ă d ă , ci d e D u m n e z e u » (I T e s , I V , 8 ) , şi d u p r e u r m a r e
d i c e P a v e l şi ce f a c e r e d e b i n e a m l u a t n o i hristianiî d e l a
Sfîntul D u h :
Intru carele v'aţî pecetluit în ditia izbăvirel.
P e n t r u - c ă î n s u ş i Sf. D u h , d i c e , e s t e a c e l a , c a r e l e ne-a p e ­
c e t l u i t c u d a r u l c a c u o p e c e t i e î m p e r ă t e s c ă şi ne-a a r ă t a t şi
p r e n o i câ s î n t e m oi a l e d u m n e d e e ş t e î t u r m e şi a l e s t a u l u l u i
s e u ; D u h u l Sfînt a c e s t a nu n e - a l ă s a t p r e noî să s t ă m cu c e i
o s î n d i ţ i şi cu v i n o v a ţ i i urgieî luî D u m n e d e u , ci n e - a p e c e t l u i t
p r e n o i şi n e - a o s e b i t s p r e a fi s l o b o d î d e d u m n e d e e s c a u r g i a
acăsta ). 2

') Aşa djce Şi dumnedeescul Chrisostom: „Precum mirul dă har celor

ce să împărtăşesc cu el, aşa şi cuvîntul bun; pentru acesta şi ore cine
elicea: mir deşertat este numele teu (Cânt. I, 2), că face pre e î a trage
din bună miresmă aceea (Vor. XIV la cea către Efes). Şi I6n-al-scăreî
aşa djce: Precum cela ce portă aromate şi ne vrând se yedeşte de bună
mirezmă, aşa şi cela ce are Duhul Domnuluî, din cuvintele sale se vă­
deşte şi din smerenia sa" (Cuv. XXVI). :

*) Drept aceea djcerea: „In djua izbăvire!" o Itâlcueşte sfinţitul Te­

ofilact că este djua judecatei, de către carea avem să ne izbăvim prin
pecetea Sfîntuluî Duh. Iar Icumenie djce: „Diua izbăvire!" este aceea
întru care am luat sfîntul botez, când şi ne-am pecetluit cu Sfîntul Duh
prin ungerea sfîntuluî Mir. ..
— 368 -
 D e c î nu n e r u ş i n a m a m â h n i p r e f ă c ă t o r u l n o s t r u d e b i n e
cel a t â t d e m a r e ? S ' a p e c e t l u i t , d i c e , şi ' s aîngrădit g u r a ta,
h r i s t i a n e , d e D u h u l cel Sfînt, în c â t s â n u g r ă e ş t i nici u n c u v î n t
n e v r e d n i c d e D a r u l lui. D e c i s ă n u strici p e c e t e a a c e s t a şi d u m ­
n e d e e s c ă î n g r ă d i r e , ci di şi t u î m p r e u n ă c u D a v i d : « P u n e D d m n e
p a z ă g u r e î m e l e şi u ş ă d e î n g r ă d i r e î m p r e j u r u l b u z e l o r m e l e »
( P s a l m . C X X I , 3) »J.
3 1 . Tdtă amărăciunea şi mânia şi urgia şi răcnirea şi
bula să se ridice dela voî împreună cu tdtâ răutatea.
M ă c a r deşi a s u r p a t p r e m â n i e A p o s t o l u l şi c u s f a t u r i l e c e
le-a dis" m a i s u s , şi a c u m o z m u l g e p r e a ea: din r ă d ă c i n ă ;
p e n t r u - c ă a m ă r ă c i u n e a e s t e r ă d ă c i n a şi î n c e p u t u l m â n i e i şi a
u r g i e i , căci p r e c u m u m e d e l a t r u p u l u i , c â n d s e t a c e a m a r ă şi
i u t e s e r e v a r s ă în t o t t r u p u l şi face p r e o m s ă l b a t i c c a o h î a r ă ;
î n t r ' a c e s t c h i p îl face s ă l b a t i c p r e el şi a m ă r ă c i u n e a ) , f i i n d - c ă
a

a m ă r ă c i u n e a e s t e o v i c l e n i e şi o a m ă g i r e a m o r a l u l u i şi g ă t i r e
şi s â r g u i n ţ ă s p r e a face răii o r e c i n e a l t u i a . Iar m â n i a e s t e o
r ă s u f l a r e şi o c ă l d u r ă a s â n g e l u i celui din p r e j u r u l inimeî, p r e c u m
o h o t ă r ă ş t e Mar. V a s i l i e (în C u v . cel a s u p r a c e l o r c e să m â n i e ) ,
şi u n î n c e p u t al u r g i e i . Iar u r g i a e s t e a c e e a c e a c u m a î n c e p u t
a n ă v ă l i s p r e a face r ă u l . D u p r e a c e s t a ş î V a s i l i e î n s ă , u r g i a e s t e
o stăruitore întristare a inimeî spre izbândirea acelora c e au
n e d r e p t ă ţ i t p r e p m ; şi fiind-că u r g i a d e nu a r e r ă c n e t e l e c e l e
m a r i şi s t r i g ă r i l e ca sâ o a p r i n d ă , c u l e s n i r e şi în g r a b ă s e
s t r i g e ; — p e n t r u a c e s t a d ' c e a i c e a A p o s t o l u l , c ă î n c ă şi r ă c n e t u l
a c e s t a şi s t r i g ă t u l cel m a r e , c a r e s e n a ş t e d i n m â n i e şi din
u r g i e s e c u v i n e cu t o t u l a s e r i d i c a şi a peri d e l a h r i s t i a n î ,
în c â t , nicî v r e o r ă m ă ş i ţ ă d e u r g i e se r ă m â e î n t r u d î n ş i î ; căcî
r ă c n e t u l şi s t r i g ă r i l e c e l e m a r î sînt ca u n cal, îar c ă l ă r a ş u l
c a r e l e ş e d e p r e calul a c e s t a e s t e u r g i a şi m â n i a . D e c î t u , h r i ­
s t i a n e , î m p e d e c ă şi o b o r ă j o s p r e calul r ă c n e t u l u i şi n e g r e ş i t
vei o b o r î î m p r e u n ă şi p r e c ă l ă r a ş u l , a d e c ă p r e m â n i e şi p r e u r g i e ;
l ă p ă d a î n c ă şi h u l a , a d e c ă o c a r a şi s u d a l m a c e a a s u p r a f r a t e l u i

. ) Pentru acesta a cjis şi dumnecjeescul Chrisostom: „De veî c j '

l ce

graîu ocărîtor, de veî răni pre fratele teii, nu l'aî rănit pre acela, ci aî
mâhnit pre Sfîntul Duh" (Vor. XIV la cea către Efes.).
) Pentru acesta şi Mar. Vasilie pre omeniî' ceî amarî şi mânioşi se-
a

meneză cu albina către împungând pre om cu boldul eî, îndată more,

pre sineşî vătamându-se- maî mult decât pre alţiî: „Şi ultima este o
vietate mică şi • neputincîosă care more izbândindu-şî, că tot o dată în­
fige boldul şi împreună cu rana more; şi pre cel împus, .puţin l'a vă­
tămat,, îar pre sineşî de viaţă s'a lipsit; una ca acesta este firea ome­
nilor şi a duhurilor celor amare, maî mult făcendu-şî reu loruşî prir
amărăciune,decât pre câţi î-ar împunge cu mânia lor" (tâlc. la cjiceree
lui Isaia: „Şl cu albina care este în ţara Asirienilor". îs. VII, 19).

i — 369 — - '
Tom. îî. 24.
t ă u , c a r e o c a r ă s e n a ş t e d i n urgie şi ninî rnult s e a p r i n d e prin
r ă c n e t ' ) . Insă d e v r e m e c e m u l ţ i o m e n i s î n ţ , carii î n t r u a r ă t a r e
n u dic v r e o o c a r ă , în a s c u n s î n s ă v r ă ş m ă ş e s c şi fac r e u , p ă z i n d
r ă u t a t e a n e a r ă t a t ă în i n i m a lor, ca o r e c a r e c â n i cari s e dic
c ă m u ş c ă furiş fără a lătra, p r e a s c u n s î n s ă m u ş c ă ; p e n t r u a-
c e s t a şi A p o s t o l u l a a d a u s a d i c e î m p r e u n ă cu t o t ă r ă u t a t e a , d,i-
c ă n d c ă m â n i a şi urgia s e c u v i n e a §e r i d i c a d e l a hristianî, î m ­
p r e u n ă cu ţ o t ă a l t ă r ă u t a t e , - a r ă t a t ă şt T I e a r ă t a t ă , m i c f ţ l m a r e .
3 2 . F a c e ţ i - v e î n s ă u n u l a l t u i a t r e b h i c î , î n d u r ă t o r i , har
f ă c â n d îhşi-ve vdue. " -'.:-. "_
;

Fiirid-că n u e d e s t u l n u m a i a s e d e p ă r t a c i n e - v a d e l a a c e l e
rele s p r e a s e î n v r e d n i c i î m p ă r ă ţ i e i cerîurilo", ci t r e b u e ş t e a
face şi b i n e l e , d u p r e c e e a c e d i c e : « A b a t e - t e d e l a rău şi fă
b i n e » ( P s a l m . X X X V I $ 2 8 ) , (căcî d e n u v o m face b i n e l e n e o-
s â n d i m s p r e m u n c ă , m ă c a r d e ş i nu a m face răul, p r e c u m a-
c ă s t a e s t e a r ă t a t ă d e l a fecîdrele c e l e cinci n e b u n e şi d e l a p ă ­
c ă t o ş i i ceî c e v o r s t a d e - a s t â n g a , carii s'aii o s â n d i t , nu câcî
s ' a u n e d r e p t ă ţ i t , ci câcî nu aii miluit). P e n t r u a c e s t a , d i c e , şi
P a v e l d u p r e c e a p o r u n c i t să nu facă h r i s t i a n i î "cele r e l e , a c u m
aicea ii s f â t u e ş t e şi c ă s e c u v i n e să l u c r e z e el c e l e b u n e , şi
cjice lor s ă s e facă t r e b n i c l şi b l â n d î s p r e o s e b i r e a celor c e se
fac s ă l b a t i c i d e m â n i e ; a s e m e n e a să se facă şi î n d u r ă t o r i s p r e

*) Pentru acesta şi Mar. Vasilie, în "cuvîntul cel asupra celor ce se mânie,

sfâtueşte, că deşi s'ar birui cine-va de mânie, şi s'ar turbura cu inima
şi lesne va birui patima; de nu veî muşcat-ne rănit veî fi, îar deşi aî
•pătimi ce-va'cu sufletul, ţine intru sineţî mâhrncîunea: „Că întru mine,
cjice „s'a turburat inima mea"; adecă nu s'a dat afară patima, ci ca un
ore care val al noîanurilor înlăuntru s'a frînt şi s'a alinat. Linişteşte
. inima când se turbură şi se sălbăteceşte. Şi dumne4eescul Chrisostom
aşa cţice: „Asculte-le acestea, maî ales femeile, care la tot lucrul strigă şi
răcnesc. Şi de voeştî a te învăţa prin lucruri, nicî odiniorâ să strigi, şi
nicî o dată te veî mânia. Iată chipul nemâniereî. Precum nu este cu
putinţă a se mânia cel ce nu răcneşte, aşa nu este cu putinţă cel ce
răcneşte a nu se mânia... Drept aceea nu e mic lucrul acesta a se învoi
cine-va cu acesta, adecă a'şî înveţa sufletul nicî odinioră a striga şi a
răcni; îngăduind răcnetul, tae aripile mâniei potolind umflarea jnimeî"
(Vor. XVI, la cea către Efes.). Pentru acesta şi Dimonax întrebslt fiind
de ore carele ighemon cum s'ar putea îndrepta pştile maî bine, a ră­
spuns, cum că acesta le va îndrepta, de va lepăda mânia, pice însă pre
lângă acestea Mar. Vasilie: „Osebirea mâniei şi a urgieî pote se află întru
aşezarea şi pornirea celuî ce >ş'a mâniat, când are patima întru singură
aşecjarea, precum arată cjicend: „ Mâniaţi-ye şi mi greşiţi". Iar când cel
mânios vede ce-va şi maî mult arătând: „Că mâpia lor cjice, este dupre
asemănarea şarpelui, că şi Irod era luptându-să cu mânia asupra Ti- ;

rienilor şi a Sidonienilor; îar pornirea cea maî îute decât mânia; se

numeşte întărâtarea; îar amărăciunea este'o formăluire a reutăţeî" (Hot.
în scurt 55).

— 370 —
 o s e b i r e a a m ă r â c l u n e l m â n i e i ; le d i c e î n s ă s ă - ş l facă h a r l o r u ş l ,
a d e c ă s â fie î m p r e u n ă e r t â t o r î şi c o m p ă t i m i t o r i , e r t â n d p r e cel
c e l e - a u g r e ş i t , s p r e o s e b i r e a o c ă r î t o r i l o r şi a p o m e n i t o r i l o r d e
reu. în i n i m ă .
Precum şi D u m n e d e u a dăruit ndue în l i s u s Christos.
F i i n d - c ă p i l d e l e t o t - d e - u n a sînt m a l î n d u p l e c ă t d r e şi m a î
• p d r f t i t d r e - s p r e a p l e c ă p t e , d m e n î , p e n t r u a c e s t a şi P a v e l p i l d ă
„ a d u c e a i c e a i p r e - D u m n e d e u . Şi p u t e a a d i c e c ă D u m n e d e u a
:âiş; /rBe:
Ve'ţf l ă s a *dmeniiGr g r e ş a l e î e . l o r , f a l ă s ă şi v o u e P ă ­
;

r i n t e l e v o s t r u ceî c e r e s c » (Mat. V I , | 14). I n s ă fiind-că c e î m a î

mulţî, d e lucrurile c e l e c e v o r s ă fie n u c r e d , p e n t r u a c ă s t a a-
d u c e în mijloc p r e c e l e t r e c u t e şi d i c e c ă D u m n e d e u a d ă r u i t
n o u e , a d e c ă n e - a e r t a t p r e noî, d e c â t e a m g r e ş i t luî; î n s ă c u m
n e - a i e r t a t ? , I n t r u C h r i s t o s , a d e c ă cu p r i m e j d i a şi cu m o r t e a
Fiîuluî s e u , luî lisus C h r i s t o s . Şi t u . h r i s t i a n e p o t e d ă r u e ş t i şi
erţî p r e fratele t e u , fârâ a suferi v r e o p r i m e j d i e ; î a r D u m n e ­
d e u nu a e r t a t ţie fâră d e p r i m e j d i a Fiîuluî s e u ; şi tu a d e c ă erţî
şi faci h a r altuîa c a r e l e e s t e d u p r e f i r e ş j d u p r e d a r frate a l t ă u ,
îar D u m n e d e u t e - a e r t a t p r e t i n e , fiind t u v r ă j m a ş al lui. V e d î
însă, o c e t i t o r î u l e , că d u m n e d e e s c u l A p o s t o l în loc d e a d i c e :
h a r f ă c â n d uniî a l t o r a , a d i s : h a r f ă c e n d u - v ă v o u ă înşi-vă, c a cu
a c ă s t a s ă a r a t e c ă n o i c â n d f a c e m v r e u n h a r fratelui n o s t r u ,
n d u ă înşine facem harul acela.

CAP. V.

i. Decî, faceţi-ve u r m ă t o r i aî lui D u m n e d e u , ca nişte

fiî iubiţi.
P r e c u m s t ă p â n u l t ă u , dice, o h r i s t i a n e , ~ D u m n e d e u , t e - a î u b i t
p r e t i n e r o b u l a ş a , şi t u , r o b u l , I u b e ş t e p e fratele t ă u cel î m ­
p r e u n ă r o b cu t i n e şi a ş a t e - a î făcut u r m ă t o r luî D u m n e d e u ,
în c â t s e p o t e ţ i e ; fiind-că a i c e a nu p o t e c i n e - v a a afla o p r i -
c i p u i r e p r e s ă r ă c i e şi p r e p a g u b a b a n i l o r şi să d i c ă , că d e v o î u
e r t a e u fratelui m e u , m ă p ă g u b e s c d e b a n i i m e i , n u ; p a g u b ă
c a a c e s t a nu u r m e z ă aicea, n u t e t e m e h r i s t i a n e ; ci i a r t ă "pre
fratele t ă u , fără a suferi v r e o p a g u b ă şi c h e l t u i a l a , şi în locul
e r t â r e î a c e s t e i n e p ă g u b i t o r e , ai c â ş t i g a t u n c â ş t i g m a î m a r e ,
p e n t r u - c â ai u r m a t D u m n e z e u l u i t ă u . A p o î şi a l t ă p r i c i n ă a d u c e
P a v e l la a c e s t a , m u l t m a l n o b i l ă : voi, dice, hristianiî, s î n t e ţ î fii
ai luî D u m n e d e u , d e c i c a n i ş t e fiî Iubiţi ai lui D u m n e z e i i , s î n t e ţ î
d a t o r i a u r m a c e r e s c u l u i v o s t r u P ă r i n t e ; i a r fiind-că nu t o ţ i fiii
luî D u m n e d e i i u r m e z ă P ă r i n t e l u i lor, p e n t r u a c e s t a a a d a u s P a v e l

— 371 —
d i c e n d : «Fiî î u b i ţ î » , p e n t r u ca s ă a r a t e c ă fiii ceî i u b i ţ i , fireşte
u r m e z ă i u b i t u l u i lor P ă r i n t e ) .
1

2. Şi umblaţi în dragoste precum şi Christos ne-a îubit

pre noî şi s'a dat pre sineşî pentru noî proaducerc şi jertfă
luî Dumnedeu, întru miros de bună miresmă.
I a t ă c a r e l e e s t e o b i e c t u l şi p r i c i n a t u t u r o r b u n ă t ă ţ i l o r : d r a ­
gostea, căci u n d e este d r a g o s t e a acolo nu e s t e stricare, acolo
rm e s t e m â n i e , a c o l o n u e s t e h u l ă şi g â l c e v ă . ci t o t e a c e s t e a
l i p s e s c şi p i e r ; p e n t r u a c e s t a . ş î P a v e l în u r m a t u t u r o r a i c e a
a p u s p r e d r a g o s t e , c a p r e q m a i - p u t e r n i c ă . î n v a ţ ă î n s ă şi din'
c a r e p r i c i n ă n e a m fâcut fii aî I u l D u m n e d e u , a d e c ă d i n d r a ­
g o s t e . D e c î d r a g o s t e a s î n t e m d a t o r i a o p ă z i , fiind-că. s'a fâcut
p r i c i n u i t d r e n o u e d e d u m n e ^ e ă s c a infiuire; căci p r e c u m c â n d
s î n t e m b o l n a v i şi n e - a m v i n d e c a d e c ă t r e v r e o d o f t o r i e , cin­
stim şi p r e î n s u ş i n u m e l e doftorieî a c e i e a , p e n t r u - c â n e - a fo­
l o s i t ; — c u un c h i p c a a c e s t a s î n t e m d a t o r i a cinsti şi a păzi
d r a g o s t e a , de c ă t r e c a r e s t ă p â n u l C h r i s t o s p o r n i n d u - s e , s'a d a t
p r e sineşî p e n t r u n o i ; şi m ă c a r c ă a c e l a cu a d e v ă r a t s'a d a t
p r e sineşî p e n t r u v r ă ş m a ş i i , seî, Iar tu, h r i s t i a n e , faci b i n e fra­
ţilor şi p r i e t i n i l o r t e l . I n s ă a t u n c i cu a d e v e r a t vei u r m a s t ă p â ­
n u l u i t ă u C h r i s t o s , c â n d vei face b i n e v r ă ş m a ş i l o r tăi, că a t u n ­
cea păzeşti cuvîntul acesta, ce dice aicea Pavel, a d e c ă : «Precum
şi C h r i s t o s n e - a î u b i t p r e n o i » , a d e c ă , c â n d veî e r t a p r e v r ă ş -
maşii tăi şi le vei face b i n e . D a r c â n d n e facem j e r t f ă şi m i r o s
d e b u n ă m i r e s m ă ? C â n d v o m suferi r e l e şi v o m m u r i p e n t r u
m â n t u i r e a v r ă ş m a ş i l o r n o ş t r i ; p e n t r u - c ă şi C h r i s t o s a fâcut j e r t f ă
p r e c r u c e şi s'a p r o a d u s m i r o s d e b u n ă m i r e s m ă P ă r i n t e l u i
s e u , fiind-că el p e n t r u n o i , v r ă ş m a ş i i lui, a m u r i t ) . D e c i a c e s t a .
2

') Pentru acesta şi dumnedeescui Chrisostom cjicerea acesta tâlcuind'o

cjice: „O minune, ce ar fi maî fericit decât glasul acesta? Orî împărăţie
de aî cjice, saii orî ce altă, nimica e asemenea; luî Dumnecjeu urmezi,
cu Dumnecjeu te asemenezî, când veî erta aceluîa; că maî bine trebue
a erta greşalele decât baniî; că banii adecă de'î vei erta nu te-aî ase­
mănat cu Dumnecjeu; îar greşalele de veî erta, luî Dumnecjeu urmezi"
(Vor. XVII la cea către Efes.). Iar Coresie cjice: „Că ne învaţă pre noî
Apostolul să fim următorii luî Dumnecjeu, nu dupre putere, ci dupre
blândeţa şi dupre dragostea şi în scurt dupre depl'inătăţile cele fireşti
ale luî, pre care le propune înaintea nostră spre urmare şi care se d j c

moraliceşti pentru acesta de ore care teologi.

s
) Dupre omenesca cuviinţă a cjis aicea Pavel, că Christos s'a proadus
pre sineşî jertfă Părintelui său întru miros de bună miresmă, precum
aşa se scrie şi despre jertfele cele în lege şi aducările de rodurî: „Ar­
dere de tot este jertfa întru miros de bună miresmă Domnuluî" (Levit.
1, 9). Miros însă de b u n ă miresmă o a numit acesta, pentru-că s'a făcut
priimită de Părintele şi pentru-că a iost jertfă duhovnicesca, dulce ca
o tămâie bine priimită, dupre Coresie.
— 372 —
e s t e a u r m a noî Omenii luî D u j n n e d e u , c â n d p ă t i m i m pentru
dragostea vrăşmaşilor noştri.
3. Curvia însă. şi totă necijirăţia, sau lăcomia de averi,
nici sâ se numescă între voî, p "ecum se cuvine sfinţilor.
F i i n d - c ă p a t i m i l e sufletului cele p r e s t e t o t c u p r i n d e t o r e s î n t
d o u e : m â n i a şi pofta, p e n t r u c e s t a d u p r e c e m a î s u s A p o -
stolul a v o r o v i t p e n t r u m â n i e ( ; a r e e s t e o p a t i m ă m a î r e a şi
m a î cu a n e v o e d e b i r u i t ) , a c u m aicea d i c e şi p e n t r u poftă, c a r e
1

e s t e o p a t i m ă m a i puţin r e a . P e n t r u a c e s t a şi p u i t o r u l d e l e g e
Moîsi, î n t r u c e l e dece p o r u n c i m a l întâiu a p u s . p r e ' u c i d e r e ,
1

c a r e se n a ş t e dih'm'ânie, c ă a d i s : « S ă n u uci'dî» (a d d u a l e g e
V, 17) şi 41 d o i l e a a p u s p r e p r e a c u r v i e , c a r e s ă n a ş t e din
poftă, că a d i s : « S ă n u p r e a c u r y e ş t î (tij. X V I I I ) ; Câcî p r e c u m a-
m ă r â c î u n e a şi r ă c n e t u l şi h u l a sînt n a ş t e r i şi o d r a s l e ale m â n i e i ,
a ş a şi c u r v i a şi n e c u r ă ţ i a şi l ă c o m i a d e a v e r i sînt o d r a s l e ale
pofteî; fiind-că ca aceeaşi; poftă poftim a t â t t r u p u r i l e c e l e fru­
m o s e c â t şi b a n i i *),. D e c î p ă c a t e l e cele d e acest-fel ale c u r v i e î
st ale n e c u r a ţ i el -şi a l e l ă c o m i e i d e a v e r i , nici să se n u m e s c ă ,
d i c e , d e c â t r e voî hristianiî şi să fiţi c u r a ţ i şi d e înseşi n u m i r i l e
c e l e g d l e ale u n o r a c a a c e s t o r a , căcî p r e c u m d i c e C h r i s o s t o m
c u v i n t e l e a d u c p r e o m şi la f a p t e : « C u v i n t e l e l u c r u r i l o r sînt
-căi» ( V o r . XIII îa a c ă s t a c ă t r e E f e s e n i ) . D r e p t a c e e a d e aţi fi
voî sfinţi, hristianiî.,- p r e c u m şi s.înteţi, sfîntă fie şi l i m b a v o s t r ă ,
îar sfîntă va fi d e n u va g r ă i l e c u v i i n c î d s e l e c u v i n t e c e l e ca
a c e s t e a ) . Şi d i c e d u p r e u r m a r e P a v e l :
8

*) Pentru acesta şi purtătorul de Dumnedeu, Maxim a r|is: „Cu a-

nevoe biruite maî ales sînt patimile părţeî sufletului ceiî mâniose, decât
sînt cele ale părţeî ceiî poftitore; pentru acesta şi doftorie maî mare a-
suprtf acesteea s'a dat de către Domr.ul porunca dragostei" (Cap. al sute!
a doua despre dragoste)/ Şi pentru acesta,precum se vede, şi Pavel dupre
ce maî stts'-a, spus isprăvile mâniei. a spus şi doctoria eî a fi dragostea,
dicendr „Umblaţi întru dragoste, ptesum şi Christos ne-a îubit pre noî".
) Iar cum că amândouă patimile acestea mânia şi pofta sînt caiî carî
2

trag pre carul 'sufletului, vecjî la su ptînsemnarea cjicereî: „îar acum nu

eii însă o lucrez -acesta" (Rom. Vil , 17).
) Pentru acesta şi Dumnecjeu nfricoşeză să stingă dela hristianî
3

numirea acesta a păcatelor şi rămăşiţa şi sămânţa lor, care este adu­

cere amintcTcu conlegătura păcatului cea îndulcitorer „Şi me voîii scula
asupra lor, cji Domnul Savaot, ş voîu perde numele lor şi rămăşiţa
ce

şi semenţa" (Is. IV,-21), care-tâlcu ind'o Mar. Vasilie cjice: Fericită stare
este şi a sufletului şi a petrecere! omeneşti, unde nume de răutate nu
se află, dupre Apostolul ce cjice; „Iar curvie şi necurăţie, saii înver­
şunare nicî să se numescă între voî, precum se cuvine sfinţilor, îar al
doilea rămăşiţe adecă a nu fi, că mulţî întorcendu-se de la fapte rele,
ore cum fiind pomenirile vechilor lucrări, prin acestea de multe orî
îrveesc pre păcatul cel ce s'a fost 1 niştit.
— 373 —
 4- Şi mâscâriciunea şi vorba nebun6scâ sau gluma, ce­
le ce nu se cuvin, ci mai ales mulţămirea.
P r e c u m m a i ' s u s a o p r i t r ă c n e t u l şi strigările c e l e marî A -
p o s t o l u l , p e n t r u - c ă a c e s t e a sînt calul a s u p r a c ă r u i a î n c a l e c ă
m â n i a , saii m a i b i n e a cjice a c e s t e a sînt a p r i n d e r e d e m â n i e ,
a ş a şi a c u m o p r e ş t e v o r b e l e c e l e d e r u ş i n e şi g h i m p o i ş i t u r i l e
şi g l u m e l e , p e n t r u - c ă a c e s t e a sînt a p r i n d e t d r e . d e c u r v i e . S â nu
g r ă e ş t i , o h r i s t i a n e , g l u m e , fiind c u v i n t e d e r u ş i n e , şi veî stinge
^flacăra e u r y i e i ; a p o î c a s ă , n u s e a r a t e . A p o s t o l u l g r e u şi .cu
a n e v o e d e suferit, fiind-«că o p r e ş t e g l u m e l e , s p u n e şi p r i c i n a
p e n t r u c e le o p r e ş t e ; a d e c ă , căcî g l u m e l e şi ş e g i l e şi c u v i n t e l e
c e l e d e rîs n u s e cuvin nicî t r e b n i c e s e n o u e h r i s t i a n i l o r ; căcî
p r e c u m m e ş t e r i î şi f i e ş t e - c a r e l e de-al d e a c e ş t i a , n u sufere a
face alt c e - v a , afară d e c e e a c e t r e b n i c e ş t e la ' m e ş t e ş u g u l luî,
cu u n c h i p c a a c e s t a şi h r i s t i a n u l fiind-că s'a făcut sfţnt şi c u ­
r a t p r i n c r e d i n ţ ă şi p r i n sf. b o t e z , p e n t r u a p e s t a nicî t r e b u e
a d i c e ' n i m i c a , c a r e n u s e p o t r i v e ş t e la Sfinţenie şi la c h e m a ­
r e a s â , fiind-că c e l e c e n u le t r e b u e s c , acelea.: nicî s e c u v i n e
a le g r ă i , nici- a le n u m i m ă c a r , ci d e v o i m s ă d i c e m c u v i n t e ,
s ă d i c e m m u l ţ ă m i r i şi s l a v o - c u v î n t ă r î duî D u m n e c j e i i ; căci d e
n e v o m o b i c î n u i a ş a sâ " m u l ţ ă m i m , n e vom a d u c e a m i n t e c e
e r a m a i î n a i n t e şi c e n e - a m fâcut în u r m ă ; n e v o m m â h n i p e n ­
t r u r e l e l e c e a m făcut şi v o m l ă u d a p r e D u m n e d e u , că ne-a
î n v r e d n i c i t d e a t â t e a m a r î d a r u r i şi n u v o m a v e a v r e m e a m a î
c u g e t a , s a u a dice alt c e - v a ; afară d e a c e s t e a , fiind-că d u p r e
d u m n e d e e s c u i C h r i s o s t o m , v r e m e a vieţeî n d s t r e a c e s t e e a nu
e s t e v r e m e d e rîs şi d e g l u m e , n u ; şi e s t e v r e m e d e plîns
şi v r e m e d e n e v o i n ţ ă ; c e faci d a r h r i s t i a n e ? Diavolul u m b l ă
î n c u n g î u r â n d şi s c r â ş n i n d c u dinţii î m p r o t i v a t a , şi t u t e joci şi
g l u m e ş t i ? Şi d a c ă a c e l a c e s e n e v o e ş t e şi se l u p t ă a b i a şi cu
a n e v o e b i r u e ş t e p r e diavolul, c u m t u frate, îl vei b i r u i , rîcjînd,
şi j u c â n d u - t e , şi g l u m i n d ? Vreî, fratele m e u h r i s t i a n e , s â c u ­
n o ş t i c e l u c r u e s t e g l u m e ţ u l şi ş ă g a l n i c u l ? I n v a ţ â - t e , c ă d u p r e
C h r i s o s t o m , e s t e a c e l a c e e s t e lesnicios şi c a r e l e s e î n c h i p u -
e ş t e c ă t r e t d t e , e s t e a c e l a c e l e s n e îşi î n t o r c e c u v i n t e l e u n d e
v o e ş t e , e s t e a c t o r u l a c e l a , c a r e l e u r m e z ă f o r m e l e şi c u v i n t e l e
şi m e t e h n e l e o m e n i l o r ; i a r p a t i m a a c ă s t a a g l u m i r e i nu e s t e
î n s u ş i t ă h r i s t i a n i l o r c e l o r c e c r e d în C h r i s t o s , p e t r a c e a t a r e ,
n u ; ci e s t e î n s u ş i t ă a c e l o r n e s t a t o r n i c i şi ne; î n t ă r i ţ i în c u g e ­
t a r e ' ) , a d e c ă a n e c r e d i n c i o ş i l o r şi a p ă g â n i l o r .

*) Şi toţî glumaciî şi şăgalnicii, pecătuesc, maî mult însă ceî ce şă-

guesc cu dumne4eeştî cuvinte şi întrebuinţeză cuvintele sfintei Scripturi
în glume, că uniî ca aceştia sînt vrednici sâ~î ardă D m n n e 4 e u cu ful-
— 374 —
 ; 5- C â acesta v ' o fi cunoscend (adecă să ştiţi), că t o t
curvaru! sau n e c u r a t u l sau lacomul de averi, c a r e l e e s t e
i d o l o - s l u j i t o r u l , n u a r e m o ş t e n i r e î n t r u î m p ă r ă ţ i a lui C h r i s t o s
şi a lui Dumnedeu.
6. Nimenea p r e voî s ă ve a m â g e s c ă c u cuvinte deşarte.
P r e c u m s e v e d e , se aflau unii în E f e s , carî d i c e a u , că D u m ­
n e d e u , v r e n d să Îngr02,escâ p r e o m e n i , î-a o p r i t a n u cîice şi
a rin face-cele- m a î micî'păcate, şi n u c ă p e n t r u a c e s t e a va să-i
^fnnricăseă; câcT c e m a r e -greşala e s t e a dice c i n e - v a a l t u i a : ne--
b u n u l e , şi p e n t r u a c e s t p r e a m i c cuvînt, să s e facă v i n o v a t g h e ­
enei focului? c u m d i c e : «Şi o r î - c a r e v a d i c e : n e b u n u l e , v i n o ­
v a t va fi în g h e e n a focului» (Mat. V , 2 2 ) , s a u c ă l a c o m u l d e
averi e s t e idblo-slujitor. D e c i p r e a c e ş t i a g h i c i t o r e ş t e a r ă t â n d u - I
a i c e a A p o s t o l u l d i c e : N i m e n e a să v e a m ă g e s c â p r e voî c u c u ­
v i n t e d e ş e r t e ; c ă d e ş e r t e c u v i n t e s î n t a c e l e a , c a r e la o v r e m e
p r i c i n u e s c d r e - c a r e h a r şi m u l ţ ă m i r e c e l o r - c e le a u d , î a r în
lucruri şi în fapte sînt n e t r e b n i c e . P e n t r u a c e s t a şi d i c e A p o ­
s t o l u l : a n u s e a m ă g i , p e n t r u ca s ă a r a t e că a m ă g i r e şi î n ş e ­
l ă c i u n e e s t e a face c i n e - v a h a r cu n e t r e b n i c e l e c u v i n t e c e l e d e
acest-fel. Iar l a c o m u l d e averi c ă e s t e idolo-slujitor î n v a ţ ă - t e
d e l a sfîntă E v a n g h e l i e , că D o m n u l a d i s : «Nu p u t e ţ i sluji la
doî d o m n i , luî D u m n e d e u a d e c ă şi lui M a m o n a » * ) (Mateî VI, 2 4 ) .

gere şt cu trăsnete,|precum 4 i dumnedeescul Chrisostom: „Nimenea

c e

este maî fără de ruşine decât glumacîul, a căruia gură nu este plină
de har, ci de durere; căcî unde încă nu este boia acesta apoî! Acum
şi în biserică a intrat, acum şi de Scripturi s'a atins, s'a întâmplat ore
cine fiind la ore-care din ceî ce se făleau pentru cunoştinţă... Şi blidul
înainte puindu-se dicea: apucaţi copil, nu cum-va să se mânie pânte­
cele; şi îarăşî alţiî cjic: vaî ţie luî Mamona şi celuî ce nu te are pre tine;
şi multe ca acestea necuviincîose le-a adaus gluma, care nu sînt vred­
nice acestea de fulgere?" (Vor. XXXI la "cea către Efes.). Şi Ioan Carpa-
teul dice: „Nimica este aşa care perde pre fapta bună, precum gluma
şi jucăria şi vorba deşartă" (Cap. XX din Filocalie). Dice însă şi d u m n e -
cţeesCul Nil acest înfricoşat cuvînt: „Dicî că şăguind am ocărit, drept
aceea şăguind şi luând preste picior sufere vecînica muncă şi respân-
dindu-te du-te în focul cel vecinie", care va să di > ceî ce d ' şăgî,
ca c a c

şăguind vor merge în îad. Despre glum|ă şi noî am d P larg în i s r e

cuvîntul al şeptelea al hristoitieî hristianilor cea de noi de curând al­

cătuită.
l
) însemneză, că dumnedeescul Chrisostom pre Mamona îl tâlcueşte
că este aurul şi banii, iar Mar. Vasilie d^e, că este tot ce e de prisos
şi maî mult decât trebue. Iar dumnedeescul Grigorie al Tesal. (în Vor.
la Evang. bogatului şi a luî Lazăr) d i ^ „Mamonaua nedreptăţeî este
ce

tot ce e de prisos preste trebuinţă şi care nu se dă celor ce au trebu-

-inţă. Iar Christos a numit pre Mamona domn şi stăpân nu pentru firea
luî, ci pentru ticăloşia celor supuşi luî, aşa şi pântecele l'a numit Pa-
— 375 —
 D e c î , cel c e e s t e l a c o m d e a v e r i , a c e l a s e d e s p a r t e d e D u m ­
n e d e u şi s l u j e ş t e b a n i l o r şi a v u ţ i i l o r ; a ş a d a r c u m n u e s t e la­
c o m u l d e a v e r î i d o l o - s l u j i t o r ? I a r d e dicî câ l a c o m u l d e a v e r i
n u a î n ă l ţ a t i d o l s i m ţ i t o r a u r u l u i , nici s'a î n c h i n a t s i m ţ i t o -
r e ş t e luî, c e e s t e din a c e s t a ? I a t ă ceî m a î î n ţ e l e p ţ i d i n E l i n i
m ă r t u r i s e a u c â s e î n c h i n a u idolilor şi d i c e a u c ă s e î n c h i n ă A -
froditei şi luî J u p i t e r , î a r a c e s t e a s î n t p a t i m i , A f r o d i t a a d e c ă
a c u r viei şi a c e l o r - l - a l t e t r u p e ş t i p a t i m i , iar J u p i t e r al m â n i e i
şi al l u p t e i şi al p o m e n i r e î d e r e u . P e n t r u a c e s t a şi l a c o m u l
d e a v e r i c a u n u l c e c i n s t e ş t e şi se î n c h i n ă p a t i m e î l a c o m i e I . d e ,
averi, este închinător d e idoli'). D a r dice, că lacomul d e averi
n u j u n g h i e oi njcî le j e r t f e ş t e , l ă c o m i e i d e a v e r i , d a r j u n g h i e
î n s ă d m e n l şi s u n e t e c u v î n t ă t d r e , c a r e e s t e m a î c u m p l i t r e u . '
E l i n i i cu a d e v ă r a t s e î n c h i n a u f ă p t u r i l o r luî D u m n e d e u , î a r la­
c o m u l d e a v u ţ i i s e î n c h i n ă f ă p t u r e i s a l e ; fiind-câ D u m n e d e u
n u a fâcut l ă c o m i a d e a v e r i , ci n e s a ţ i u l o m e n i l o r o a aflat a-
c e s t a . Şi s o c o t e s c c u m c ă P a v e l a l u a t c u v î n t u l a c e s t a d e l a
D a v i d , î n ţ e l e g ă n d u - 1 a c e s t a cu c h i p p e d o s n i c ; c ă D a v i d d i c e :
«Idolji n e a m u r i l o r sînt a r g i n t şi a u r » ( P s a l m . C X I I I , 1 5 ) . i a r
P a v e l d u p r e î n ţ e l e p c i u n e a sa c e a m a r e a î n t o r s d i c e r e a şi a
d i s , c ă a r g i n t u l şi a u r u l sînt idoli, d e c i şi c e l a c e c i n s t e ş t e
a r g i n t u l şi a u r u l , a c e l a n e g r e ş i t e s t e şi i d o l o - s l u j i t o r .
Câ pentru acestea vine urgia luî Dumnedeu asupra
fiilor nesupunere!.
P e n t r u a c e s t e a , d i c e , a d e c ă p e n t r u c u r v i e şi n e c u r ă ţ i e şi l a ­
vei, Dumnedeu al celor robiţi pânteceluî; aşa o tâlcueşte acesta dum­
necjeescul Chrisostom.
') Se potrivesc aicea cuvintele Mar. Athanasie, care sînt acestea: „De
multe orî ore carele dintru aî noştri a c j ' unde este gona spre a măr­
s:

turisi? Mărturiseşte cu conştiinţa ta, morî pecatuluî, omoră-ţî mădulările

eele de pre păment şi te faci mucenic cu proalegere. Acolo către îm­
păraţi şi către stăpânitorî se luptau mucenicii; aî şi tu pre protivnicul
teu pre diavolul, pre împăratul pecatuluî şi stăpânitorul demonilor; că
cela ce vorbeşte patimilor şi se îndeletniceşte în îndulciri, s'a lepătat de
Iisus şi se închină idolului; că întru sineşî au pre idolul Afroditeî, pre
îndulcirea cea pângărită a trupuluî; şi îarăşî cel ce se birueşte de urgie
şi de mânie şi nu tae dela sineşî pre îndulcirea acesta, s'a lepădat de
Iisus şi are luî Dumnecjeu pre Jupiter; câ s'a supus urgieî, care este ido­
lul îndrăcire! Altul îarăşî fiind iubitor de argint şi sgârcit închicţendu-şî
îndurările sale şi nemiluind pre apropele, de Iisus s'a lepădat şi slu­
jeşte idolilor, are întru sineşî pre idolul Mercur ş i cinsteşte pre zidirea
:

maî mult decât pre Ziditorul". Dice însă şi purtătorul de Dumnecjeu

Maxim tâlcuind cjicerea acesta: „Iar când veţî vedea pre urîcîunea p u s -
tiireî stând în locul cel stînt" (Mat. XXIV, 15), loc sfînt şi locaş al luî
Dumnecjeu mintea omuluî se află, întru care demonii prin gândurile cele
împătimaşe pustiind pre suflet, au aşezat pre idolul păcatului (la şirul
tâlcuireî luî Mateî).

— 376 —
c o m i e , şi p e n t r u cuvintele cele d e acest-fel ale a m ă g i t o r i l o r ,
vine u r g i a luî D u m n e d e u p r e s t e fiii n e s u p u n e r e ! ; iar fii a! n e ­
s u p u n e r e ! n u m e ş t e cu ceî forte n e s u p u ş i şi p r e ceî c e nu. c r e d
în D u m n e d e u şi p r e ceî c e d o g m a t i s e s c c e l e c a a c e s t e a ) . 1

7. Decî nu ve faceţi părtaşi aî lor, câ eraţi 6re când

întunerec, îar acum lumină întru Domnul.
Ci voî hristianiî, d i c e , u c e n i c i i lui C h r i s t o s , n u v e î m p ă r t ă ­
şiţi cu uniî ca a c e ş t i a , fiî aî n e s u p u n e r e ! ; a p o i a d u c e n d a m i n t e
lor d e r ă u t a t e a şi viaţa c e a d e m a i î n a i n t e c e a v e a u , d i c e : g â n ­
diţi, fraţilor, c e e r a ţ i m a î d i n a i n t e şi c e s î n t e ţ î a c u m ; şi c ă d e l a
î n t u n e r e c u l n e c u n o ş t i n ţ e î şi al r ă u t a t e ! aţî venit la l u m i n a c u ­
n o ş t i n ţ e i d e D u m n e d e u şi a f a p t e i b u n e ; fiind-că m a i î n a i n t e
e r a ţ i î n t u n e r e c a e v e a , a t â t d u p r e d o g m e şi d u p r e c r e d i n ţ ă , cât
şi d u p r e f a p t e şi d u p r e v i a ţ ă ; îar a c u m s î n t e ţ î l u m i n ă aevea,
p e n t r u - c ă şi p r e a d e v ă r a t u l D u m n e d e u , p r e cel c e e s t e l u m i n ă ,
1-aţî c u n o s c u t şi faptele l u m i n e î le î n t r e b u i n ţ a ţ i . A c e s t a î n s ă
s'a fâcut v o u ă , n u d i n a v o s t r ă b u n ă t a t e , ci î n t r u D o m n u l , a-
d e c ă prin D a r u l D o m n u l u î . D e c î n u sînteţî î n d a t o r i ţ î a vă î m ­
p ă r t ă ş i cu fiii n e s u p u n e r e ! , ; a s u p r a c ă r o r a v i n e u r g i a lui D u m ­
n e d e u , p e n t r u - c ă întru o v r e m e şi voî e r a ţ i v r e d n i c i d e u r g i a
c e a d e a c e s t fel a luî D u m n e d e u , d a r a c u m nu sînteţî a c e s t - f e l ;
p e n t r u a c ă s t a \ s ă n u vă î n t d r c e ţ î îar la î n t u n e r e c c a s ă v ă faceţi
v r e d n i c i d e u r g i a lui D u m n e d e u .
8. Ca fiii lumineî să umblaţi.
A d e c ă p r e c u m c e l e c e s e află în l u m i n ă , u m b l ă c u c h i p c i n ­
stit şi cu b u n ă r e g u l ă , p e n t r u - c ă s e v e d e d e toţî, a ş a s e c u ­
v i n e să u m b l a ţ i şi voi h r i s t i a n i î , carî v ă aflaţi în l u m i n a c u ­
n o ş t i n ţ e i şi a a d e v ă r a t e i c r e d i n ţ e şi v e priviţi d e t o ţ î ) , s a u m a î
2

bine. a d i c e , cu c u v i n t e l e a c e s t e a s f â t u e ş t e A p o s t o l u l c a s ă fim
noî hristianiî l u m i n ă şi celora-l-alţî n e c r e d i n c i o ş i , căcî c e l a c e

) Vecjî la tâlcuire a însăşi cjicereî acesteea (Col. Cap. III, 6) şi ia

J

suptînsemnarea acesteea.
) Dice însă şi Coresie': întuneric este pecatul, pentru-că urăşte lumina
s

şi pentru-că întunecă mintea; căcî pecatul se naşte din tatăl întunere-

culuî, adecă din diavolul; şi dimprotivă fapta bună şi binele este lumină,
pentru-că lumineză pre minte şi pentru-că se naşte dintru întâîa lumină
a luî Dumnecjeu; pentru acesta cel îmbunătăţit iubeşte lumina şi vine
la lumină şi de câtre toţî se vede lumină, pentru aceea a cjis Domnul:
„Şi acesta este judecata, că lumina a venit în lume şi omenii au îubit
maî mult întunerecul decât lumina, că rele erau faptele lor; că tot cela
ce face cele pângărite urăşte pre lumină şi nu vine către lumină, ca să
nu se vedescă faptele luî, îar cela ce face adeverul, vine către lumină
ca să se arate faptele luî, că întru Dumnecjeu .sînt lucrate" (Ioan III, 19).
Iar Teodorit dice: „Fiind-că î-a numit pre eî lumină, îar adeverata lu­
mină Domnul s'a numit, î-a numit pre eî fiî aî lumineî.

— 377 —
e s t e fiu şi n a ş t e r e a l u m i n e l , n e g r e ş i t l u m i n ă e s t e şi el, şi p r e ­
c u m l u m i n a , trebue s ă l u m i n e z e şi p r e alţiî şi s ă m u s t r e fap­
t e l e lor c e l e r e l e .
9 . Că rodul Duhuluî întru totă bunătatea şi dreptatea
şi adeverul.
C u c u v i n t e l e a c e s t e a c a c u m ar tâlmaci A p o s t o l u l , ce e s t e
-§Iu.l-îuminei c a r e l'a dis m a î s u s , • şi d i c e : că. - h r i s t i a n u l a c e l a
e s t e fiii al lumineî, c a r e l e a r e î n t r u sineşî r o d u r i l e Sfîntuluî
.DuhVl'căeJ D u h u l -.cel Sfinţ r o d e ş t e în -hristianî nu u r g i e ş i n e -
- c u r ă ţ i e şi l ă c o m i e d e avuţii, c a r e a dis m a î î n a i n t e , ci cele î m ­
protivă acestora, adecă rodeşte bânătatea, care este împrotivă
a m a r â c î u n e î şi a urgiei, r o d e ş t e d r e p t a t e a c a r e e s t e î m p r o t i v ă
l ă c o m i e i de" a v e r i , r o d e ş t e şi a d e v ă r , c a r e e s t e î m p r o t i v ă m i n -
c i n o s e î î n d u l c i r i , n e c u r â ţ i e î şi a t r u p e s c u l u i p ă c a t , Iar t o t ă b u ­
n ă t a t e a , d i c e c ă o r o d e ş t e Sfîntul D u h î n t r u h r i s t i a n î , a d e c ă b u ­
n ă t a t e c ă t r e toţî o m e n i i , nu n u m a î c ă t r e p r i e t e n i şi c ă t r e ceî
răi, ci c u m u l t m a î v î r t o s c ă t r e v r ă ş m a ş i i s t r e i n i .
10. Cercând ce este bine plăcut Domnului.
A c e r c a c i n e - v a şi a j u d e c ă c a r e e s t e b i n e p l ă c u t D o m n u ­
lui, a c e s t a e s t e lucru al celor, depliniţî şi al c e l o r c e aii d u -
h o v n i c ă s c â d e s l u ş i r e , în c â t a voi c i n e - v a şi a face a c e l e c e n u
p l a c D o m n u l u i , ce fel e r a u p a t i m i l e c e l e d e mai' s u s , p r e c a r e le-a
î n ş i r a t A p o s t o l u l , a c e s t a e s t e î n s u ş i r e a minţeî' ,ceiî n e d e p f m i t e
şi nealăsă.
1 1 . Şi să nu ve împărtăşiţi cu faptele' cele neroditore
ale întunereculuî, ci maî ales şi să le înfruntaţi').
J
) Dicerea: „Iar maî bine să le înfruntaşi- aaş 0 tâlcueşte Fotie: in-
fruntaţi-le, cjice, cu asemănarea luminatei vieţeî vostre; căcî şi fără a
grăi şi a arăta cu cuvîntul faptele cele întunecate ale păcătoşilor se vor
vădi acelea de virtuţile şi faptele vostre. Sat', şi aşa: înfruntaţi, cjice, pre
întunecatele faptele acelora cu strălucita şi îmbunătăţită viaţa vostră, şi 1

nu aşteptaţi pre aceîa să le anăte, pentru-că aceîa măcar deşi fac fapte
de ruşine, cunoscendu-şî însă multa ruşina.ea lor, se ruşineză şi nu le 1

arată, îaî; de veţî arăta voî faptele acelora, aceîa le prihănesc şi se ocă­
resc pre sineşî, că sînt păcătoşi, iar ocărîrea de sineşî şî prihănirea acesta
a loruşî, se face lor început de pocăinţă. Pentru acesta a 'cjis dum.ne-
cjeescul Nil: „începutul mântuirei este osîndirea de sineşî", îar pocăinţa
îarăşî îî aduce spre lucrarea fapteî bune, carea este lumina şi pricinu-
itore de lumina ce va să fie.
Pentru acesta şi hristianiî aceîa ce pecătuesc, se cuvine să priimescă
mustrările acelea ce le-ar face lor învăţătorii şi alţî hristianî; pentru-că
frăţeştile înfruntări şi mustrări sînt doftorii ale păcatului lor şi ale mântu­
ire! sufletelor lor, îar cel ce îşi întorce faţa despre a nu-1 mustra alţii,
acela tot o dată se întorce şi despre mântuirea sa; pentru acesta a cjis
sf. Ioan-al-Scăreî; „De s'a întors cine-va pre sineşî-despre mustrarea
ireptă sau nedreptă, acela de mântuirea sa s'a lepădat, îar de a priimit
— 378 —
 1.2. Că cele ce se fac întru ascuns de către dînşii, ru­
şine este şi a le dice.
F a p t e l e c e l e î n t u n e c a s e şi p e c ă t o s e s î n t fără d e r o d , c ă c i
alt c e - v a n u r o d e s c d e c â t m o r t e şi r u ş i n e c e l o r c e le f a c ;
p e n t r u a c ă s t a d i c e A p o s t o l u l c ă hristianiî n u s e c u v i n e a s e
î m p ă r t ă ş i c u n i ş t e l u c r u r i c a a c e s t e a î n t u n e c a t e , ci m a i a l e s
s ă le m f r p n | e # e , r a d e c ă s ă p e d e p s ă s c ă şi s ă î n ţ e l e p ţ e s c ă ~pre
ceî c e l e f a c Ş i c u m • îritr-alt l o c djce a c e s t a A p o s t o l u l : ' « S â
ş&u- ju^fGlî^^^'îllajn,tşt'''ite-.'^reniS »..•'. (I- Co"f. j V , 5), .ţi-. D o m n u l
curii a d i s : « N u j u d e c a ţ i » ( M a t . V I I , 1) î n l o c d e : n u o.sîndîţl?
Ci la a c e s t a r ă s p u n d e m : a l t a e s t e î n f r u n t a r e a şi a l t a o s î n d i r e a ;
c â î n f r u n t a r e a s e face s p r e î n d r e p t a r e a celui c e a g r e ş i t ; I a r
o s î n d i r e a s e face p e n t r u s i n g u r ă p r i h ă n i r e a şi b a t j o c u r a f r a ­
telui- celui c e a p ă c ă t u i t şi n u p e n t r u î n d r e p t a r e a luî. Şi d u p r e
alt c h i p î n c ă a c ă s t a , c e o a ă\s D o m n u l : «Nu j u d e c a ţ i » , p e n ­
tru p ă c a t e l e c e l e p r e a micî o a di > Ş> a r ă t a t ă e s t e a c e s t a d e
s

la c e e a c e d u p r e u r m a r e d i c e : « C ă c e v e d i a ţ a p o c u l d i n o -
chiul fratelui t ă u » ( M a t . V I I , 3), a d e c ă p ă c a t e l e luî cele micî?
Iar P a v e l a i c e a g h i c i t o r e ş t e a r a t ă c ă în E f e s s e făceau p ă c a t e
a t â t d e m a r i şi a t â t d e r u ş i n a t e , în c â t p e n t r u m u l t a l o r r u -
ş i n a r e , n u e r a c h i p nici c u c u v î n t u l a le a r ă t a ) . 1

13. Iar tdte vedindu-se de lumină se arată.

D u p r e c e a d i s A p o s t o l u l c u m c ă v o î hristianiî sînteţî l u ­
m i n ă , i a r l u m i n a d u p r e firescul c h i p a r a t ă c e l e c e sînt în lă-.
untful in î n t u n e r e c , p e n t r u a c ă s t a d u p r e u r m a r e d i c e a i c e a , c ă
d e s î n t e ţ î v o î î m b u n ă t ă ţ i ţ i şi d e a v e ţ i fapte l u m i n a t e , n u p o t a
se a s c u n d e d e voi, c e î c e l u c r e z ă f a p t e r e l e ; câcî p r e c u m c â n d
a r d e făclia n u c u t ă z ă furul a i n t r a în c a s ă , c u a s e m e n e a c h i p şi
c â n d l u m i n a faptei b u n e a v o s t r ă s t r ă l u c e ş t e , c e i c e fac f a p t e l e
c e l e d e r u ş i n e şi î n t u n e c a t e s e v ă d e s c ; î n s ă şi d u p r e a l t c h i p

cine-va din acestea cu durere, sau şi fără durere, în grabă va dobândi

vindecarea ranelor sale, adecă lăsarea greşalelor' sale" (Cuv. IV despre
ascultare). Iar cum că hristianiî se cuvine să mustre, nu cu patimă şi
cu mândrie, ci cu dragoste şi cu smerenie pre fraţii lor, ceî ce pecătuesc,
mărturiseşte însuşî Dumnecjeu cjicend: „Cu mustrare veî mustra pre a-
propele teu şi nu veî dobândi pecat pentru acesta" (Levit. XIX, 17); şt
Solomon cjice: „Cel ce mustră căile omuluî, haruri va avea maî mult
decât cel ce face har cu limba" (Pild. XXVIII, 23). Vecjî şi hristoitia
nostră cea din nou alcătuită, cum se cuvine a se face mustrarea cea
către fraţî.
') Uniî însă socotesc că acestea le cjice aicea Apostolul pentru Ni-
colaitenî, carî făceau atâtea fapte de ruşine, în cât se ruşineză cine-va
a le spune şi a le scrie; precum despre acestea cjice sf. Apostol Iuda
în Epistolia cea catolicescă, şi dumnecjeescul Epifanie în însemnările sale
cele despre eresurî.
— 379 —
 aceia să vădesc, c â n d se m u s t r ă de cuvintele vostre, cele ce
s e fac c ă t r e dînşiî s p r e î n d r e p t a r e .
C â tot ce se a r a t ă , lumină este.
. P r e c u m r a n a , c â n d e s t e a c o p e r i t ă şi nu s e v e d e , nicî o v i n ­
d e c a r e p r i i m e ş t e , a ş a şi p ă c a t u l , în c â t e s t e a s c u n s , s e face. c u
t o t ă s l o b o d e n i a d e f i e ş t e - c a r e l e , iar c â n d s e v ă d e ş t e , s e face
l u m i n ă , n u î n s u ş i p ă c a t u l , ci cela c e face p ă c a t u l ) . C â c î c â n d
1

vei m u s t r a t u p e cel c e p ă c â t u e ş t e şi el s e va p o c ă i p e n t r u
m u s t r a r e a c e 'l-ai fâcut şi va lua e r t a r e , a t u n c e a nu aî c u r ă ţ i t
p r e p ă c a t u l a c e s t a ? A t u n c e a n u ai făcut l u m i n ă p r e i n t u h e -
r e c u l lui cel d e m a i î n a i n t e ? A ş a c u a d e v ă r a t T a i c u r ă ţ i t p r e
el şi l u m i n ă Tai fâcjut ) . Şi d u p r e alt c h i p î n s ă s e î n ţ e l e g e a-
2

c ă s t a , a d e c ă c u m c ă v i a ţ a h r i s t i a n i l o r , fiind-că e ş t e c u r a t ă şi
-nici o f a p t ă î n t u n e c a t ă a r e , d u p r e u r m a r e e s t e şi l u m i n ă şi s e
a r a t ă la t o ţ i ; p e n t r u - c ă n i m i c p o t e a s c u n d e p r e c u r a t a şi n e ­
p r i h ă n i t a c r e d i n ţ ă şi f a p t a b u n ă , î a r f a p t e l e c e l e c e s e a s c u n d ,
p e n t r u a c ă s t a s e a s c u n d p e n t r u - c ă s î n t r e l e şi d u p r e u r m a r e
s î n t v r e d n i c e d e î n t u n e r e c şi a s c u n d e r e ; a c e s t e a î n s ă s e c u v i n e
a le m u s t r a c i n e - v a şi a le a r ă t a p e n t r u c a s ă se î n d r e p t e z e .
14. P e n t r u a c 6 s t a d i s c 6 1 ă - ţ e c e l a c e d o r m i şi t e
c e :

s c o l ă din m o r ţ i şi v a l u m i n a a s u p r a t a C h r i s t o s .
D o r m i n d şi m o r t n u m e ş t e P a v e l a i c e a p r e h r i s t i a n u l cel ce
s e află în p ă c a t e , p e n t r u - c ă cel p ă c ă t o s c u a d e v ă r a t e s t e î m ­
p u ţ i t p r e c u m e s t e î m p u ţ i t şi m o r t u l şi n e m i ş c a t şi n e l u c r ă t o r ,
p r e c u m e s t e n e m i ş c a t şi c e l a c e d o r m e ; p e n t r u a c e s t a v e d e şi
visuri şi îşi n ă l u c e ş t e u n e l e în l o c d e a l t e l e a m ă g i t e şi idoli n e -

') Pentru acestaşî dumnedeescul Chrisostom cjice: „Precum rana, până

când se încutbeză, acoperită fiind pre de asupra, petrece într'adânc, nu
dobândeşte nicî o purtare de grijă;—aşa şi păcatul până când s'ar as­
cunde cu multă slobocjenie se cuteză, îar când se arată, se face lumină,
nu însuşi păcatul (căcî cum s'ar lumina el?) ci, cel ce îl lucreză" (Vor.
XVIII, la acesta către Efeseni). Şi dumnedeescul loan-al-Scăreî cjice că bu­
bele cele ce se biruese nu vor spori spre maî reu; şi îarăşî: „Sufletul
înţelegendu-se cu mărturisirea ca de un frâu de acesta se opreşte a
nu păcătui, căcî cele nemărturisite ca întru întunerec' fără sfială de
aceea le lucrăm" (Cuv. IV dupre ascultare).
) Pentru acesta şi dumnecjescul Chrisostom rji ,
s
Dumnedeu a pus ce c a

pre hristianî în lume, pentru ca să fie învăţători şi lumină şi aluat dos­

pit şi sare necredincioşilor şi păgânilor, pentru ca să-î întorcă pre a-
ceştia cu viaţa sa cea bună la credinţa şi la îmbunătăţită viaţă; pentru
acesta are şi să ceră Dumnedeu dela fieşte carele hristian nu numaî
pre a luî mântuire, ci şi pre mântuirea altora: „Fiind-câ învăţător şi a-
luat şi lumină şi sare voeşte Dumnedeu să fie hristianul. Dar ce este
lumina? Viaţa strălucind, nimic întunecat avend; lumina nu luişî tre-.
bnică, nicî sarea, nicî aluatul, ci altora arată folosul, aşa nu ni se cere
numai folosul nostru, ci şi al altora (Vor. HI la Ioan).

— 380 —
i p o s t a t n i c î . Iar q â n d p ă c ă t o s u l s e va s c u l a din p e c a t , a t u n c e a
şi C h r i s t o s l u m i n e z ă , a d e c ă s t r ă l u c e ş t e a s u p r a lui p r e c u m şi
s o r e l e s t r ă l u c e ş t e a c e l o r a c e se s c o l ă din s o m n , îar în c â t ă v r e m e
p ă c ă t o s u l s e află î n t r u p ă c a t , u r ă ş t e l u m i n a şi nu v o e ş t e s ă v i e
la d î n s a . A c e s t e a însă le d ' c e d u m n e d e s c u l A p o s t o l nu n u m a î
p e n t r u ceî n e c r e d i n c i o ş i , carii d o r m î n t r u î n t u n e r e c u l n e c i n s t i r e !
d e D u m n e d e u , ci şi p e n t r u c r e d i n c i o ş i i h r i s t i a n î , carii d o r m
întru întunerecul păcatului. A r e osebire însă cela ce d d r m e d e
cel p ă c ă t o s , fiind-că rnulţî p ă c ă t o ş i d o r m a d e c ă î n t r u p ă c a t ,
î n s ă n u l a u d ă p ă c a t u l , nicî a p ă r ă p r e ceî c e îl fac, c a r e p o t a
s e n u m i Câ d o r m , c a r î a c e ş t i a c u r â n d se d e ş t e p t a ş i s e s c o l ă
din p ă c a t ; şi c â t r e a c e ş t i a se p o t r i v e ş t e c u v î n t u l a c e s t a al A -
p o s t o l u l u î : « S c o l ă - t e c e i a c e d o r m i » ; i a r alţii fac şi p ă c a t u l şi
a p ă r ă încă p r e ceî c e p e c ă t u e s c , c a r e p o t a s e n u m i m o r ţ i ,
fiind-câ cu a n e v o e s e î n t o r c la b i n e şi la p o c ă i n ţ a ; însă şi la
a c e ş t i a C h r i s t o s , v i a ţ a fiind, s t r i g ă să s e s c o l e şi să se p o c ă -
i a s c â , d i c e n d : « S c o l ă - t e d i n m o r ţ i » fiind-că firea c e a s c h i m b ă -
c î o s ă a o m e n i l o r nicî o d i n i o r â s e c u v i n e a s e d e s n ă d ă j d u i *).
1 5 Socotiţi drept, aceea cum să umblaţi cu pază, nu
ca nişte neînţelepţi, ci ca cel înţelepţi.
ffj;Şi c u c u v i n t e l e a c e s t e a o p r e ş t e A p o s t o l u l d e l a h r i s t i a n î a-
m â r â c î u n e a şt m â n i a şi c a c u m a r d i c e lor, c ă voî h r i s t i a n i î
sînteţî c a n i ş t e ol în mijlocul l u p i l e r r p r e c u m a dis D o m n u l :
«Iată trimit p r e voî c a p r e n i ş t e oi în mijlocul lupilor» ( M a t .
X , 16). Şi mulţî din cel n e c r e d i n c i o ş i se v o r a r ă t a a s u p r a v o s t r ă
s ă l b a t i c i c a n i ş t e lupi. D e c i voî l u a ţ i - v ă a m i n t e a n u d a l o r
v r e o pricină d e v r a j b ă şi d e u r ă ; şi afară d e s i n g u r ă c r e ­
d i n ţ a , î n t r u alt c e - v a s ă nu-'î p r i h ă n i ţ î , ci să d a ţ i lor şi t o t ă
c i n s t e a , a r ă t â n d u - l e s u p u n e r e ; fiind-că u n d e n u se v a t ă m ă c r e ­
d i n ţ a a c o l o s ă nu v ă m â n i a ţ i , s ă v ă a r ă t a ţ i b l â n d î şi fâră d e
r ă u t a t e ca nişte p o r u m b i , carî nu s e m â n i e a s u p r a c e l o r c e l e

) Dicerea acesta înţeleptul Fotie. întru cele Amfiloh. (întreb. CLXXII)

;l

4i.ce că o a luat Apostolul dintru cele ascunse (apocrifele) ale proro-

culuî Ieremia, care în vremea Apostolilor, se păstrau, îar acum nu se
află. Că 4ice Pavel: „pentru acesta 4ice". In Sfînta Scriptură o 4 i ca c e r e

acesta anume nu se află, însă pote o a luat Apostolul acesta ca un

iscusit întru scripturi din vre o parte a Scriptureî, ilare a c u n u u i se află,
precum am 4' Ş> despre 4'cerea „ci precum este scris, care ochi nu
1S

le-aii v§4ut şi urechi nu le-au au4it" (în Cap. II stih. 9 al ceiî întâîa către
Corinteni). Iar somn, dupre Coresie, este pecatul: că dorme pecătosul;
asemenea şi morte este pecatul; pentru acesta mort este păcătosul, pen­
tru care şi se asemeneză cu mortul Lâzăr,. către carele strigă Christos
pre deşteptătorul darul seu: „Lazăre, scolă-te din morţi şi vino afară".
Ve4î şi la 4icerea: „fieşte-carele din voî psalm are" (I Cor. XIV, 26) în
suptînsemnarea de acolo, ce 4i°e Teodorit.

-381 -
 î a u puii, c ă a c e s t a e s t e î n s u ş i r e a î n ţ e l e p c i u n e * h r i s t i a n u l u l : a s e
păzi p r e sineşî n e p r i n s d e nici o p a t i m ă şi n e p r i h ă n i t , şi a n u
i z b â n d i a s u p r a nicî u n u l o m .
16. R e s c u m p ă r â n d v r e m e a .
C u a c e s t e c u v i n t e nu n e î n v a ţ ă A p o s t o l u l p r e noî hristianiî
a fi cu m u l t e feţe şi d u p r e v r e m e a n e p r e f a c e , b a ; ci a c e s t a
n e î n v a ţ ă , fiind-că v r e m e a vieţeî a c e s t e e a n u e s t e a nostră,, şi
fiind-câ s î n t e m streini şi n e m e r n i c i în l u m e a a c e s t a , p e n t r u a-
c e s t a d i c e n d t i e : o h r i s t i a n i l o r , n u c ă u t a ţ i c i n s t e şi s l a v ă în v i a ţ a
"-A&Şsta» ' nftr"izbândiţi! a s u p r a celui c e ' y e p ă g u b e ş t e , ci suferiţi
A

t o t n e c a z u l şi n e c i n s t e a c u m u l ţ ă m i r e şi cu r ă b d a r e a v o s t r ă ,
c u m p ă r a ţ î v r e m e a , şi orî c â t e c e r n e c r e d i n c i o ş i i şi p ă g â n i i d e
la voî d a ţ i - l e , afară n u m a î d e c r e d i n ţ ă . Şi p r e c u m c â n d aucjim
c ă u n b o g a t v e d â n d p r e tâlhari c ă . vin a s u p r a luţ c a să-l u-
c i d â , d ă t o t ă b o g ă ţ i a s a c a să-şî s c a p e v i a ţ a , a t u n c e a d i c e m
c ă o m u l a c e l a s'a r e s c u m p ă r a t cu b o g ă ţ i a s a ; a ş a şi voî h r i s ­ 1

tianiî t o ţ i , bartiî voştriî şi averile ivoştre daţi-le n e c r e d i n c i o ş i l o r ,

n u m a i c a s ă s c ă p a ţ i c a p i t a l u l , adecă- c a s â r e s c u m p ă r a ţ l cu
acestea d r e p t slâvitorea vdsirii-eredinţâ. Că pentru acesta aiurea
p o r u n c e ş t e A p o s t o l u l c a s ă p l ă t e s c ă hristianiî t o t e b i r u r i l e şi
dăjdiile la cel n e c r e d i n c i o ş i , n u m a i c â să-şî p ă z e s c ă c r e d i n ţ a :
« D a ţ i t u t u r o r d a t o r i i l e , celuî c u b i r u l , b i r u l celui c u d a j d i a ,
dajdia» ( R o m . XIII, 7)'). î\ ' t

') Ve4î şi tâlc. cap. IV al ceiî către Coîasenî, stih, 5, adecă cjicerea:
„Vremea rescumpărând". Pentru acesta fericiţi cu adevărat sînt hristianiî,
carî cu mulţămită dau dările lor la ceî necredincioşi,, atât cele ce se cjic
de cap, cât şi cele-l-alte biruri şi havalele.. Bţe doue orî fericiţi sînt acei
hristianî, cari dau ori-ce le-ar cere necredincioşii şi ne avend chip cad
în datorie şi plătesc dobândi prea grele,, numaî şi; numaî ca să-şî pă­
zescă drept slăvitorea credinţa lor; şi de tfeî orî fericiţi sînt hristianiî
aceîa, cari pre lângă aceea că se lipsesc de tote avuţiile, m|aî sufăr încă
cu mulţămire beilicurî şi bătăî şi legături şi închideri şi tote cele-l-alte
rele; carele de către ceî de altă credinţă se pricinuesc lor; aceştia cu
adevărat se vor învrednici dupre morte a locui îq ceriu, în locaşuri lu­
minate şi prea frumose şi au să se bucure în vecul veculuî cu o bu­
curie negrăită; şi cum că acesta este adevărată, îată spre mângâerea.
hristianilor celor ce se tiranisesc şi rău pătimesc, scriu aicea vedenia
ceea ce o a văcjut prea cuviosul acela şi maî înainte vecţătprul dumne-
cjeescul Acachie, cel ce s'a nevoit în schitul Cavsocalivia, care este aşa:
Cuviosul acesta ore când rugându-se luî Dumnecţeu, a venit întru uimire
şi a văcjut ca pre un bărbat minunat care l'a apucat de mână şi 1-a
dus într'un câmp atât de mare, în cât marginea luî nu se vedea, carele
3ra plin de palaturî şi de case frumose, deşarte insă de omenî. Şi mi-
•ându-se cuviosul pentru acesta a întrebat pre căi ce îl povăţuîa: pen-
:ru ce palaturile acestea sînt deşarte? Iar acela a răspuns cţic^nd: locul
\cesta şi palaturile acestea sînt gătite, ca dupre învierea cea de obşte
să locuîască~într'însele hristianiî aceîa, carî plătesc Turcilor haracîu şi alte

— 382 —
 Căcî dilele rele sînt.
A i c e a n u p r i h ă n e ş t e P a v e l p r e firea şi fiinţa dilelor, p e n t r u -
c ă fiinţa şi firea dilelor e s t e p d t e l u m i n a şi c î a s u r i l e şi m i n u ­
t e l e c a r e s e c u p r i n d ; şi c a r e r ă u t a t e e s t e în l u m i n ă şi în c i a -
surî şi în m i n u n t e ? N e g r e ş i t nicî u n a . N u p r i h ă n e ş t e d a r A p o ­
stolul a i c e a dilele în o s e b i r e , c a p r e n i ş t e r e l e şi n e p r i i n c î d s e ,
ci p e n t r u r ă u t ă ţ i l e şi p e c a t e l e c e l e c e s e fac î n t r ' î n s e l e , p e n t r u
' a c e s t a s e p a r e c ă p r i h ă n e ş t e d i l e l e , p r e c u m d b i c î n u i m şi n o i
k elice: bl" ş i qe .rea dţ a m p e t r e c u t a s t â - d t l • p r j h ă n i n d d i u a ,
•pentru" 'refei^^^ &
s
ceî răi şi n u
d e l a D u m n e d e i i ; d e c i p e n t r u a c e s t a s e d i c dilele r e l e , p e n t r u -
c ă aii p r e o m e n i i ceî r ă i , carî s t ă p â n e s c î n t r ' î n s e l e ) . 1

17. Pentru acesta nu fiţi neînţelepţî, ci -înţelegând ce

estje voea Domnuluî.
Fiind, d' > c e c ă
dilele vieţeî a c e s t e e a aii o m e n i reî, p e n t r u a-
c e s t a voi hristianiî n u fiţî n e î n ţ e l e p ţ î ) , ci c a n i ş t e î n ţ e l e p ţ i şi
2

p r i c e p ă t o r i siliţi-ve s ă n u d a ţ i v r e u n prilej o m e n i l o r c e l o r r ă i .
P e n t r u - c ă a c e s t a e s t e v o e a luî D u m n e d e u , c a să păziţi î m ­
p r e u n ă e u c r e d i n ţ a v o s t r ă şi p r e înşivă n e p r i h ă n i ţ i şi n e p r i n ş i
d e ori c e p a t i m ă şi p ă c a t . ;
18. Şi nu ve îmbătaţi de vin.
Şi c u c u v î n t u l a c e s t a o p r e ş t e A p o s t o l u l d e l a hristianî m â n i a
şi u r g i a , p r e c u m m a i s u s c u m u l t e c u v i n t e o a o p r i t ; fiind-că vin
m u l t b e n d u - s ă , face p r e o m e n i i ce-1 b e a u , m â n i o ş i . P e n t r u a-
c e s t a a d i s şi M o î s i : « M â n i e d e b a l a u r e s t e vinul l o r şi m â n i e
d e a s p i d ă n e v i n d e c a t ă » ( A d o u a L e g e LII, 3 3 ) . Şi S i r a h cjice:
«Beţia î n m u l ţ e ş t e m â n i a celuî n e b u n » (Sir. X X X I , 3 5 ) ; c â v i n u l
m u l t face p r e cel c e îl b e a u o b r a z n i c i şi o c ă r â t o r l ; p e n t r u a-
c e s t a a d i s S o l o m o n : « N e î n f r â n a t e s t e ' v i n u l şi o c ă r â t o r e b e ţ i a »
(Pild. X X , 1). Şi c u m că A p o s t o l u l a i c e a p r e n e m ă s u r a t a şi
c o v î r ş i t o r e a b ă u t u r ă a vinului o p r i h ă n e ş t e şi nu c h î a r v i n u l ,
a r ă t a t e s t e , fiind-că n u a d i s : s ă nu b e ţ i vin, h r i s t i a n î , c i : să
n u vă- î m b ă t a ţ i , p r e c u m şi p r o r o c u l A n g h e u d i c e : « A ţ i b ă u t şi
n u s p r e b e ţ i e » ( A n g h e u I, 6 ) . Iar b e ţ i a s e n a ş t e din m u l t a b ă ­
u t u r ă a vinului ) , p e n t r u - c ă b ă u t u r a c e a m ă s u r a t ă şi p u ţ i n ă
a

n a n , şi cart sufer cu mulţămtre pentru Christos atâtea pătimiri rele. Drept

aceea cuviosul a chemat îndată pre fraţii ceî ce erau cu dînsul şi a cjis
lor: de aveţi banî mergeţi şi plătiţi haracîu. ca şi noî să ne facem păr­
taşi c u hristianiî, ceî ce plătesc; şi aşa a povestit cu amăruntul lor ve­
denia ce a vedut.
') Vecjî despre acesta la tâlc. cap. III al celei a II către Timoteî stih 1.
2
) Pentru ce dar aiurea cjice Pavel: A nu se face hristianiî înţelepţi
de sineşî, vecjî la cea către Romanî (Cap. XII, 16).
a
) Pentru acesta şi prorocul loil sfâtueşte să plângă ceî ce beau vinul
- 383 —
â v i n u l u i p r i c i n u e ş t e şi s ă n ă t a t e t r u p u l u i ( p r e c u m însuşi P a v e i
a c e s t a o d i c e s c r i i n d luî T i m o t e î a ş a : «Vin p u ţ i n î n t r e b u i n ţ e z ă
p e n t r u s t o m a h u l t e u şi p e n t r u a d e s e l e t a l e b d l e » (I T i r n o t . V ,
2 3 ) . Şi n u n u m a î s ă n ă t a t e , dic, p r i c i n u e ş t e p u ţ i n u l vin b â n d u -
s e , ci şi v e s e l i e şi b u c u r i e în i n i m ă , p r e c u m d i c e D a v i d : «Şi

cel mult şi se îmbată, pentru multele rele ce le pricinueşte beţia: „De-

şteptaţi-ve ceî ce ve îmbătaţi de vin, şi plângeţi ceî ce beţî vinul" (Cap.
1, 5). Şi Amos jeleşte pre ceî ce beau vinul cel strecurat, cjicend: „Vaî
celor ce beau vinul cel'strecurat" (Cap.. VI, 6); şi Sirah: „Amărăciune a
sufletului e vinul cel mult" (Cap. XXXI, 34); şi îarăşî: „Intru vin nu te
îmbărbăţi, c a p r e mulţî 'î-a perdut" (Cap. XXXIX, stih. 29). .Şi Isaîa
adauge viatul la ceî ce beau vinul cel mult, cjicend: „Vaî celor'ce-se scolă
dimineţa şi vâneză băuturile cele beţive, ceî ce rămân până sera, că
vinul îî va arde pre dînşiî" (Cap. V, 11); care acesta tâlcuind'o Mar. Va­
silie cjice: „ Pre tâlcuirea Apostoleşteî cjicerî partea acesta a prorocieî o
cuprinde: "„Căcî beţiviî împărăţia luî Dumnedeu nu o vor moşteni" (I
Cor. X, 6). Iar băutură beţivă este totă băutura, ceea ce pote a face be­
ţie, care se obicînueşte de către Evreî a se numi aşa.... că vinul îî va
arde pre dînşiî, focul însă din vin făcendu-se în trup, aprindere se face
a săgeţilor celor înfocate ale vrăşmaşului; că pre cugetare şi pre minte
vinul o înecă, îar poftele şi îndulcirile ca un unt-de-lemn.le aprinde; drept
aceea acesta cjicere, că vinul îî va arde pre eî, o înţelegem nu numaî
la pofta de a bea, ci şi la ceea-l-altă aprindere a trupului" (tâlc. la I-
saia, vedenia a cincîa).
Şi aiurea Isaia îarăşî cjice: „Vaî celor puternici aî voştriî, cariî beau
vinul, şi silnicilor celor ce dreg băuturile cele beţive" (îs. V, 22). Pentru
acesta şi Domnul porunceşte dicend: „Luaţi aminte însă de sine-ve,
nu când-va să se îngreoze inima vostră în benchetuirî- şt în beţiî şi
în îngrijărî lumeşti, şi tără de veste să vie asupra vostră diua aceea"
(Luca XXI, 34). Şi îarăşî Isaia dice, că vinul cel mult naşte multe a-
măgirî în minte şi înghite pre ceî ce-1 beau: „Aceştia amăgiţi sînt de
vin, s'au înghiţit pentru vin" (Cap. XXVIII, 7). Şi nu numaî relele cele
de maî sus le naşte, ci şi sărăceşte pre. uceniciî beţieî; pentru acesta a
cjis Solomon: „Că tot beţivul va sărăci" (Pild. XXIII, 21); şi îarăşî:
„Spinî odrâslesc în mâna beţivuluî" (Pild. XXVI, 9). Şi Sirah dice: Lu­
crătorul beţiv nu se va îmbogăţi" (Cap. X, 1). Şi maî ales femeea de
este beţivă, acesta este urgia cea maî mare: „Că muerea beţivă este
mare urgie" (Sirah. XXVII, 9). însemneză însă, ică- beţia este de trei
feluri: este beţie care se face din multă băutură a'vinului, precum dice
aicea Apostolul şi precum mărturisesc tote ducerile cele ce le-am adus;
este beţie, care să facem din patimi şi din multa, mulţimea păcatelor;
despre care d'ce Isaia: „Vaî cununeî ocăreî... ceîice se îmbată fără de
vin" (is. XXVIII, 1). Şi îarăşî acesta dice pentru Ierusalim: „Ascultş
cea smerită şi care te îmbeţî fără de vin" (Is. LI, 21). Pentru aceşti;
dice şi Mar. Vasilie: „Cel stăpânit orî de ce fel de patimă a sufletutu:
ca întru o în beţie prindendu-să dupre ameţela, :ceea ce de către pa
timă se face întru dînsul, se cţice că bea vin, şi îşî drege luîşî beutUtJ
beţivă. Şi îarăşî dice: „ Grea beţie este iubirea de slavă şi iubirea d<-
argint; grea îmbătare este zavistia, grea, făţărnicia şi grăirea de răii a-
supra apropeluî, întru ceea ce ş'a îmbătat sufletul se uită înţelepciunea ! 5

că nimic nu turbură aşa pre' teoriile cele dela înţelepciune, precuâ

vinul v e s e l e ş t e inima, o m u l u î » ( P s a l m . CUI, 15). Şi fiîul l u î
D a v i d , S o l o m o n , a ş a s c r i e în P i l d e l e s a l e : « D a ţ î b e ţ i e ( a d e c ă
r e v ă r s a r e şi b u n u r i ) c e l o r c e sînt î n t r u î n t r i s t ă r i şi vin c e l o r c e
s î n t în c h i n u r i , c a s ă u i t e s ă r ă c i a şi s ă nu-şî m a î a d u c ă a m i n t e
d e d u r e r i » (Pild. X X X I I I , 6 ) . P e n t r u - c ă p u ţ i n u l vin t o p e ş t e a s ­
p r i m i l e şi a ş e d a r e a sufletului c e a t r i s t ă şi p r e n o u r u l m â h n i -
cîuneî îl g o n e ş t e . P e n t r u a c ă s t a şi D u m n e d e u m ă s u r a t i c e a f â c u t
trupurile omenilor, ca să se îndestuleze cu puţinele m â n c ă r i
şi b ă u t u r i , p e n t r u c a s ă n e î n v e ţ e cu a c e s t a , că n u n e - a f â c u t
p e n t r u v i a ţ a a c e s t a , nici c a s ă m â n c ă m şi s ă b e m n e m ă s u r a t ,
c a v i e t ă ţ i l e cele n e c u v î n t ă t o r e , ci n e - a făcut î n d e m â n a t i c i , p e n t r u
ca să d o b â n d i m ceea-l-altă viaţă.
Intru carele este desfrînarea.
A d e c ă în m u l t a b ă u t u r ă a vinului u r m e z ă s t r i c ă c i u n e şi p e ­
ire, fiind-că m u l t u l vin n u m â n t u e ş t e , nici p r i c i n u e ş t e s ă n ă t a t e ,
ci s t r i c ă şi o m d r ă nu n u m a i p r e t r u p ci şi p r e suflet, şi a-
cesta este desfrînarea'); sau desfrînare n u m e ş t e aicea Pavel p r e
c e e a c e se n u m e ş t e d e c ă t r e ceî p r o ş t i n e s t â m p ă r a r e în p a t i ­
m i l e cele t r u p e ş t i ; p e n t r u - c ă • din b e ţ i e s e n a ş t e n e s t e m p ă r a r e a
şi î n v e r ş u n a r e a . P e n t r u a c ă s t a a dis M a r . V a s i l i e : « D e c ă t r e
căi b e ţ i v i se fac s c h i m b ă r i l e fireî, a d e c ă c e a f e m e e a s c ă în b ă r -
b ă t ă s c ă , îar î n t r u c e a f e m e e a s c ă c ă u t â n d p r e c e a b â r b ă t ă s c ă »
( C u v . I d e s p r e p o s t i r e ) . V e d i şi t â l c u i r e a d i c e r e l : «Nu î n t r u
b e n c h e t u i r î si în beţii, nu în curviî si în î n v e r ş u n ă r i » ( R o m .
XIII, 13).
19. C i v e u m p l e ţ i d e D u h u l , v o r o v i n d î n t r e v o i în p s a l m i
ş i î n l a u d e şi î n c â n t ă r i d u h o v n i c e ş t i , l ă u d â n d şi c â n t â n d
întru inimile v d s t r e D o m n u l u i .
V o e ş t î , d i c e , s ă t e b u c u r i şi să t e v e s e l e ş t i , h r i s t i a n e ? F u g i
d e a-ţî u m p l e a p â n t e c e l e d e vin, şi i u b e ş t e a-ţî u m p l e a sufletul

patima acesta şi tot pecatul" (tâlc. la Cap. V, la Is.). Este şi beţie care se
face di 11 multă iubire şi din dragostea şi darurile luî Dumnezeu, care
pricinueşte maî întâîu trezvire şi trupuluî întregă înţelepciune, despre care
cjice miresa ceea ce cântă: „Mâncaţi fraţii meî, şi beţî şi îmbetaţi-ve,
fraţilor" (Cânt. Cântar. V, 2).
) Pentru acesta a 4 ' Mar. Vasilie: Beţia este maica reutăţeî, împro-
] s

tiviiea~fâpteî bune; pre cel vitez îl arată fricos; pre cel întreg înţelept,
înverşunat; dreptatea nu o ştie, pre înţelepciune o omora; că precum
apa este protivnică focului', aşa nemesurarea vinului stinge pre cuvîn-
torime... ceî ce se îmbată aşa îşî perd sufletul, ca cum ar fi împunşi
de tote întinăcîunile, încă şi pre însaşî deprinderea trupuluî o strică,
nu numaî cu eov'îrşirea îndulcirilor, strechiind asupra înverşunărilor, to-
pindu-se şi scu-.'gendu-se, ci pre însăşi mărimea trupuluî o fac umedosă
şi curgetore şi pre trup topit de puterea cea vieţuitore (Cuv. asupra
beţivilor).

— 386 —
Tom. II. 2&.
d e D u h Sfînt; a c e s t a î n s ă s e face ţ i e , d e t e vel î n v e ţ a a c â n t a ,
p e n t r u - c ă ceî c e c â n t ă c â n t ă r î d u h o v n i c e ş t i s e u m p l u d e D u h
S f î n t ' ) , p r e c u m din p r o t i v ă s e u m p l u c r d u h d e m o n i c e s q şi n e ­
c u r a t a c e î a , cari c â n t ă c â n t e c e s a t a n î c e ş t î ) . Şi s f â t u e ş t e A p o ­
8

stolul s â c â n t ă m î n t r u inimile n o s t r e , u n a a d e c ă p e n t r u c a să
a r a t e , c ă n u n u m a î cu g u r a s e c u v i n e s â c â n t ă m , ci şi cu m i n ­
t e a şi c u i n i m a , şi a l t a î n c ă , p e n t r u c a s ă n e î n v e ţ e să c â n t ă m
c u î n ţ e l e g e r e şi cu l u a r e a m i n t e , p e n t r u - c ă cel c e îa a m i n t e
la c u v i n t e l e c e l e d u h o v n i c e ş t i c e s e c â n t ă , s i n g u r a c e l a c â n t ă
c u inima sa. Vedi î n s ă iubitule,, -eă,--dtipre.ee...a c u r ă ţ i t ' A p o ­
s t o l u l sufletul hristianilor d e a m ă r ă c i u n e şi d e u r g i e ş i , d e c e l e -
l-alte p a t i m i d e s p r e c a r e a dis m a î s u s ; şi d u p r e c e a făcut
p r e h r i s t i a n î î n d u r ă t o r i şi c o m p ă t i m i t o r i c ă t r e fraţii lor, a t u n - .
c e a îî c h e z ă ş l u e ş t e ( î n d e m n ă ) s ă s e u m p l e d e D u h u l Sfînt, fiind­
c ă D u h u l Sfînt n u v i n e p r o s t în o m , ci u m p l e t o t â i n i m a o-
m u l u i ; p e n t r u a c e s t a e s t e t r e b u i n ţ ă m a î întâîu a s e c u r a ţ i ini­
m a , c e e a c e va să p r i i m e s c ă D a r u l cel b o g a t al Sfîntuluî D u h ,
şi d e s e va afla D a r u l a c e s t a al D u h u l u i cu î m b e l ş u g a r e î n t r u
noi, a t u n c e a l e s n i c î o s â v a fi n o u e d o b â n d i r e a şi a c e l o r - l - a l t e
fapte b u n e .
l
) Aşa şi prorocul Eliseî s'a umplut de Duhui Sfint şi a prorocit
aucjind pre cel ce cântă; ci aşa este scris, şi acum tată, îa-mî mie pre
cela ce cântă, de a fost când cânta cela ce cântă, şi a fost mâna JPpm-
nuluî preste el şi a 4> „Acestea 4>ce, Domnul" (a patra a lmper. Cap.
s:

XXXIII, 15); acesta tâlcuindu-o Teodorit <ţice.:..„Leviţti întrebuinţau du­

hovnicesca dulcea cântare a luî David; dintru aceştia a poruncit prorocul
a se chema unul şi acela cântând, Darul Duhului însemna ceea ce tre­
bue a se face". Şi Chrisostom cjice:. „De ajuns era.curăţia prorocuîuî a
chema pre Duhul cel Sfînt; dar pentru ce d\ca, daţi-mî bărbatul care ştie
a cânta? Nu ca duhul să se veselescă prin cântare, ci ca acela cântând,
mintea prorocuîuî să se înoîască şi să se facă vrednică de" venirea Sfîn­
tuluî. Duh. Pentru acesta pre duhul chemă, ca. să arate, că nu de dulceţ'a'
cântăreţ s'a tras, ci de sufletul cel ce s'a deşteptat de dulceţa cântăreî;
nu a venit la cela ce cântă, ci la cela ce aucjea",
*) Pentru acesta şi toţî de obşte sfinţii Apostoli opresc ca nicî un
hristian să cânte cântece păgâneştî şi cprveştî, nu cum-va în loc de a
întră Duhul cel Sfînt în inima luî, să intre demonicesc duh şi curvesc;
că aşa cjic în Aşecjemînturile lor: „Nicî în 4'iele duminiceî, cele ale ve­
seliilor, dăm voe voue ore ce necinstit, orî a grăi, orî a face, că dice
ore unde Scriptura: „Slujiţi Domnuluî cu frică şt ye bucuraţi lui cu,'cu-
tremur". Şi veseliile vostre cu frică şi cil cutremur, trebue a se face, ca
hristianul cel necredincios, "nicî cântare păgânescă e, slobod a cjice, nicî
:

cântece curveştî, fiind-că se va întempla luî_prin bâritare a pomeni de

numele idolilor cele demoniceştî şi în lociil Sf. Duh să intre mtrînsul
duhul cel viclean" (Cartea V cap. 10 din Aşe4emîntun), Iar cum-că hris­
tianiî. nu se cuvine a cânta în organe şi din gură,.'arii spus noî pre larg
în.cuvîntul 2 al Hristoitieî (Vedjf şi suptmse.rhnatea 4icereî: „Intru inimile
vostre Domnuluî" (Col. III, 16), frumosa fiind şi de nevoe.

— 386 —
 2 0 . Mulţămind tot-de-una pentru tdte, întru numele
Domnului nostru lisus Christos, luî Dumnezeu şi Părin­
telui.
T o t - d e - u n a , dice, fraţii m e i , m u l ţ ă m i ţ i luî D u m n e d e u . şi P ă ­
r i n t e l u i nu. n u m a î c â n d v6 aflaţi în r e p a u s şi' în s ă n ă t a t e şi în
b u n a n o r o c i r e , ci şi c â n d v e aflaţî în n e c a z şi în b o l â şi în
nenorocire." Ş i n u m u l ţ ă m i ţ i n u m a î p e n t r u b u n ă t ă ţ i l e c e le l u a ţ i ,
ci şi ^pentru c e l e î n t r i ş t ă t o r e , şi în s c u r t p e n t r u c e l e c e n u ştiţi,
fiind-că ,cu t d ţ e . u â t e yirt năa% n i - s a g a c e , b i n e d e l a D u m n e d e u , ;
m ă c a r d e ş i , n u c u n d ş t e m " n o i c u m şi cu c e c h i p ni s e face b i ­
n e l e ) . . S e c u v i n e î n s ă s ă m u l ţ ă m i m luî D u m n e z e u , şi P ă r i n t e ­
1

lui, d a r î n t r u n u m e l e D o m n u l u i , a d e c ă n u m i n d n u m e l e cel d u l c e
şi c u lucrul şi c u n u m e l e al D o m n u l u i l i s u s C h r i s t o s , F i î u l luî
D u m n e d e i i , î m p r e u n ă l u â n d şi p r e lisus, c a r e l e mijlocitor fiind
şi al t u t u r o r b u n ă t ă ţ i l o r c e l o r c e l u ă m şi al î n s ă ş i m u l ţ ă m i r e î
c e a d u c e m luî D u m n e d e u şi P ă r i n t e l u i ) . 2

2 1 . Supuindu-ve u n u l altuîa întru f r i c a luî D u m n e d e u .

I a t ă şi a i c e a r â n d u e ş t e A p o s t o l u l d r a g o s t e a , p e n t r u - c ă d i n
d r a g o s t e s e " n a ş t e şi a a v e a noî s u p u n e r e u n u l c ă t r e a l t u l nu
p e n t r u v r e u n l u c r u l u m e s c şi sfîrşit o m e n e s c , ci p e n t r u frica lui
D u m n e d e u , căcî ceî c e p e n t r u D u m n e d e u şi p e n t r u frica lui
D u m n e d e u se s u p u n u n u l altuîa, a c e î a nicî o d a t ă s e v o r s m i n t i ,
nicî s e v o r o s e b i î n t r e dînşiî, a v â n d o p u t e r n i c ă l e g ă t u r ă c a a-
c e s t a c e îî ţ i n e , a d e c ă p r e d r a g o s t e a c e a d u p r e D u m n e d e u : « C ă
p a c e m u l t ă e s t e , d i , c e l o r c e i u b e s c n u m e l e teii şi n u e s t e
c e

î n t r u dînşiî s m i n t e l a » ( P s a l m . CXVIII).
22. Femeile s ă s e supue bărbaţilor s e i , ca Domnului.
N u p r o s t şi c u m s ' a r fi î n t â m p l a t p o r t ă grijă M a r e l e P a v e l
p e n t r u n u n t ă şi p e n t r u hristianiî ceî c ă s ă t o r i ţ i , fiind-că şi D u m ­
n e d e u d i n t r u î n c e p u t p e n t r u n u n t ă c u c o v î r ş i r e a p u r t a t grijă;
p e n t r u - c ă cu A d a m cel î n t â î u zidit a u n i t p r e s o r a lui, orî m a î
b i n e a d i c e p r e E v a , fiica şi t r u p u l l u i ; Iar d u p r e c e s'a înmulţit
n e a m u l o m e n i l o r a î n t i n s n u n t a şi la o m e n i i ceî c e eraii m a î d e ­
p ă r t a ţ i d u p r e n e a m şi n u a l ă s a t a fi s t r î m p t o r i t ă d r a g o s t e a c e a
t r u p â s c â n u m a i p â n ă la s i n g u r e r u d e n i i l e , ci şi t o t ă v i a ţ a d m e n i -

') Pentru acesta şi dumnecjeescul Chrisostom obicînuîa tot-de-una a

4ice la tote câte îî venea, acest graîu vrednic de pomenire: „Slavă lui
Dumnedeii pentru tote" (Epist. XI către Olimbiada). Şi Mar. Grigorie al
Tirului utmând dumnedeesculuî Chrisostom, însăşi acesta o 4 i - c e a

*) Pentru acesta şi dumne4eeştiî Părinţi, ceî ce se numesc deştepţi, aii

legiuit a se ruga ucenicii lor cât şi mirenii şi a dice. acesta scurta ru­
găciune şi care se numeşte monologhiston (adecă de singure cuvintele),
tine orî adecă cu gura şi maî multă,vreme cu mintea şi cu inima, a-
decă: „Domne Iisuse Christose, Fiîule a luî Dumnedeu, milueşte-me".

— 387 —
lor prin n u n t ă şi p r i n c ă s ă t o r i e se î n t ă r e ş t e . P e n t r u a c e s t e a d a r
t o t e p d r t ă grijă a i c e a A p o s t o l u l , a d e c â p e n t r u c ă s ă t o r i i l e hristi
anilor, şi d i c e , că femeile sâ s e s u p u e b ă r b a ţ i l o r lor, câcî, c â n d
b ă r b a ţ i i c u femeile lor aii u n i r e şi d r a g o s t e î n t r e dînşiî, n e g r e ş i t
şi fiii lor s e h r ă n e s c b i n e şi cu frica luî D u m n e d e u şi r o b i i (servi­
torii) şi r o b e l e ( s e r v i t o r e l e ) p e t r e c cu b u n ă r â n d u î a l a şi. t o t e lu­
crurile c a s e î şi ale familiei se b i n e n o r o c e s c ; ci şi m e g i e ş i i (ve­
cinii) şi p r i e t e n i i lor a u p a r t e cu dînşiî. D a r p e n t r u c e P a v e l a
dis a i c e a c ă femeile să se s u p u e b ă r b a ţ i l o r lor, c a c u m s ' a r
s u p u n e Domnului, d e v r e m e ce D o m n u l a dis: «De vine cine-va
c ă t r e m i n e şi n u v a urî p r e T a t ă ! şeii şi p r e m a î c a sa şi f e m e e a
şi copiii... nu p o t e fi al meii u c e n i c ? ( L u c a X I V , 2 6 ) . Şi d a c ă
femeile s e c u v i n e a s e s u p u n e b ă r b a ţ i l o r lor ca D o m n u l u i , c u m
d i c e D o m n u l s â s e d e s p a r t ă femeile d e b ă r b a ţ i i lor p e n t r u D o m ­
nul? R ă s p u n d e m la a c e s t a câ a c e s t « c a » , c e îl d i c e a i c e a P a ­
vel, nu a r a t ă t o t - d e - u n a şi n e g r e ş i t a s e m ă n a r e d e c i n s t e şi n e ­
s c h i m b a t ă p o t r i v i r e , d e c â t d i c e s ă s e s u p u e femeile b ă r b a ţ i l o r
lor, fiind-câ c u n o s c câ cu s u p u n e r e a a c ă s t a slujesc şi să s u p u n
D o m n u l u i , fiind-că d e ş i nu s e s u p u n femeile m a î î n a i n t e p e n ­
tru b ă r b a ţ i i lor, d a r m ă c a r p e n t r u D o m n u l t r e b u e a se s u p u n e
l o r ; căcî d a c ă c e l a c e s t ă î m p r o t i v ă s t â p â n i t o r i l o r c e l o r d i n a f a r ă
s t ă î m p r o t i v ă a î n s e ş i p o r u n c e i D o m n u l u i celuî c e a r â n d u i t p r e
s t ă p â n i t o r i i cei din a f a r ă , p r e c u m .dice a c e s t a ş î P a v e l ( R o m . X I I I .
2), cu m u l t mai v î r t o s s t ă î m p r o t i v ă p o r u n c e i luî D u m n e d e u ,
m u e r e a a c e e a c e n u s e s u p u n e b ă r b a t u l u i ; în c â f d i m p r o t i v ă şi
f e m e e a c e e a c e se s u p u n e b ă r b a t u l u i şeii, însuşi D o m n u l u i s e
supune, care a rânduit nunta.

2 3 . Câ b ă r b a t u l e s t e c a p al f e m e e î , p r e c u m şi Chri-
"Stos e s t e c a p al b i s e r i c e î , şi a c e s t a e s t e m â n t u i t o r u l t r u p u l u i .
Dela omeneştile siloghisniurî î n t ă r e ş t e aicea A p o s t o l u l c u m
c ă s e c u v i n e femeile a s e s u p u n e b ă r b a ţ i l o r lor şi p u n e p r i ­
c i n ă şi prilej al îubireî b ă r b a ţ i l o r c u femeile lor a c e s t a , a d e c ă
cum c ă b ă r b a t u l a r e r â n d u î a l a d e s t ă p â n i t o r ş i p u r t ă t o r d e grijă
al f e m e e î ; c ă c a p al f e m e e î , d i c e , e s t e b ă r b a t u l şi m â n t u i t o r al
eî, Iar f e m e e a a r e r â n d u î a l a d e s u p u s c ă t r e b ă r b a t u l s ă u ; ' c ă
t r u p e s t e ea, c a r e l e s e s u p u n e c a p u l u i ; p r e c u m şi C h r i s t o s fi­
i n d - c â e s t e c a p al b i s e r i c e î p o r t ă d e grijă p e n t r u d î n s a şi o
m â n t u e ş t e , a ş a d a r şi b ă r b a t u l e s t e c a p şi m â n t u i t o r al t r u p u l u i
săii a d e c ă al f e m e e î s a l e ; d r e p t a c e e a cum s ă h u fie d a t o r şi t r u ­
pul ( a d e c â f e m e e a ) a s e s u p u n e c a p u l u i s ă S ( a d e c ă b ă r b a t u l u i
Săii)? c a r e l e cap p o r t ă grijă şi o m â n t u e ş t e . ;
24. Ci precum bisdrica se supune lui Christos, aşa şi
femeile bărbaţilor seî întru t6te..
- 388 -
 Din a c e s t e c u v i n t e m a î c u r a t î n ţ e l e g e m c e e a c e a dis maî
s u s A p o s t o l u l , a d e c ă femeile să s e s u p u e b ă r b a ţ i l o r lor c a D o m ­
n u l u î , că d e v r e m e ce femeile s î n t d a t o r e a s e s u p u n e b ă r b a ­
ţilor, p r e c u m şi b i s e r i c a s e s u p u n e lui C h r i s t o s , b i s e r i c a însă
c u p r i n d e şi femei, a p o i f e m e e a e s t e d a t o r e a s e s u p u n e b ă r ­
b a t u l u i p r e c u m şi luî C h r i s t o s . P e n t r u c e p o r u n c e ş t e A p o s t o l u l
să se supună, femeile b ă r b a ţ i l o r lor î n t r u t o t e lucrurile? O r e se
c u v i n e a s s s u p u n e lor c â n d b ă r b a ţ i i le î n d e m n ă p r e ele l a n e ­
c r e d i n ţ ă ? S â nu fie! P e n t r u - c ă P a v e l a i c e a n u v o r b e ş t e p e n t r u
b ă r b a ţ i " n e c r e d i n c i o ş i şi p ă g â n i , ci d e s p r e hristianî şi c r e d i n c i o ş i ,
c ă t r e cari şi scria ')., •1 ;
' •-. •• -
25. Bărbaţi, iubiţi pre femeile vbstre, precum şi Chri­
stos a iubit biserica şi pre sineşî s'a dat pentru dînsa.
V e d u t - a î , h r i s t i a n e , c u m a î n d e m n a t P a v e l p r e f e m e e şi o
a silit s ă se s u p u e b ă r b a t u l u i seu, cu a c e e a ş i m e s u r ă şi r â n ­
d u î a l ă cu c a r e s e s u p u n e şi b i s e r i c a luî C h r i s t o s ? A s c u l t ă î n s ă
îarăşî şi c u m î n d e m n a a i c e a şi sileşte p r e b ă r b a t să î u b e s c ă
p r e f e m e e a sa şi a n u s e p u r t a c ă t r e d î n s a ca u n d o m n şi
s t ă p â n i t o r . iubiţi, dice, b ă r b a ţ i l o r , p r e femeile v o s t r e . C u c e
m e s u r ă ? Cu a c e e a a d e c ă , : c e şi C h r i s t o s a'-îubit p r e b i s e r i c ă ,
şi p u r t a ţ i grijă p e n t r u i e m e i l e v o s t r e p r e c u m şi C h r i s t o s p o r t ă
grijă d e b i s e r i c a . Şi d e a r c e r e t r e b u i n ţ ă să p ă t i m i ţ i c e - v a s a u
şi s â muriţî p e n t r u femeile v o s t r e , să nu vă a p ă r a ţ i , p e n t r u - c ă
voî d e veţi p ă t i m i a c e s t a şi d e veţî suferi m o r t e , p e n t r u fe­
m e i l e v o s t r e , c a r e vă i u b e s c şi p ă z e s c c i n s t e a şi î n t r ă g a î n ţ e ­
l e p c i u n e , o faceţi a c ă s t a ; îar C h r i s t o s a suferit şi m d r t e d e
cruce p e n t r u biserică, care maî înainte era p r e a c u r v ă , cinstea
p r e idoli şi î u b e a p r e d e m o n i şi p ă c a t e l e , i a r p r e C h r i s t o s îl
u r a ; şi p r e c u m C h r i s t o s a t r a s la d r a g o s t e a s a p r e b i s e r i c a
c e e a c e îşî î n t o r c e a faţa d e c ă t r e el, nu cu ocărî şi cu î n g r o ­
ziri, aşa şi voî b ă r b a ţ i i d e veţî v e d e a p r e femeile v o s t r e că
s e î n t o r c d e c ă t r e voî şi vă u r ă s c , siliţi-vă-a le t r a g e s p r e ' d r a ­
g o s t e a v d s t r â , cu m u l t ă d r a g o s t e şi p u r t a r e d e grijă, şi d e a ţ i
p ă t i m i v r e u n r ă u p e n t r u femeile v d s t r e , s ă n u le o c ă r i ţ i , c ă p ă ­
t i m i ţ i p e n t r u d î n s e l e ; căcî şi C h r i s t o s n u a o e ă r î t b i s e r i c a , că
p e n t r u d î n s a a p ă t i m i t a t â t e a p a t i m i şi m o r t e d e c r u c e .

') Însemnam aicea, că femeile nu se cuvine a se supune bărbaţilor

lor nu numaî când eî le îndemnă spre necredinţă, ci şi când le îndemnă
să facă vre o faptă şi lucrare afară de fire şi afară de poruncile luî Chri­
stos, că întru aceste fără-de-legî şi fapte afară de fire trebue a se îm-
protivi bărbaţilor lor şi nicî de cum să-î asculte. Pentru-că de-'î vro
asculta şi vor păcătui, se vor munci şi ele împreună cu bărbaţii lor. Vecjî
şi suptînsemnarea cjicereî; ..Femeilor, supuneţi-ve bărbaţilor voştri, precum
se cuvine întru Domnul" (Col. III, 18).
— 389 —
 26. Ca pre ea să o sfinţescâ, curâţindu-o cu baea a-
peî în cuvînt.
C h r i s t o s , d i c e , n u s'a î n g r e ţ ă l u i t d e Ş i s e r i c ă , c a r e m a l î n a ­
i n t e e r a p r e a c u r v ă şi n e c u r a t ă şi s l u t ă ; , şi t u b ă r b a t u l a s e m e ­
n e a n u t e î n g r e ţ ă l u i d e f e m e e a t a , m ă c a r d e a r fi s m e r i t ă şi
p r e a g r o z a v ă ; iar c u m c ă şi b i s e r i c a e r a g r o z a v ă , a s c u l t ă c e
a cjis p e n t r u d î n s a m a i s u s P a v e l : « C ă e r a ţ i -ore c â n d î n t u n e ­
r e c » (Efes. V , 8 ) . Şi ce e s t e m a i n e g r u şi mai slut d e c â t î n -
• t u h e r e c u l , ? r p e n t r u a c e ş ţ â ,şi ta,. C â n t a r e a C â n t ă r i l o r a c e s t a ş î b i ­
s e r i c ă p e n t r u g r o z ă v i a eî c e a d e m a î î n a i n t e d i c e a : « N e g r ă s î n t
e u » ( C a p . I, 4 ) . B i s e r i c a mal î n a i n t e e r a r o b ă r ă u t ă ţ e i a d e c ă
d i a v o l u l u î , şi c e e s t e d e c â t r ă u t a t e a şi d e c â t d i a v o l u l m a i n e ­
c u r a t ? B i s e r i c a m a î î n a i n t e e r a n e s u p u s ă şi fără d e m i n t e şi
h u l i t o r e , şi c e a l t a e s t e m a î fără d e m i n t e d e c â t p a t i m i l e a-
cestea? Cu t o t e acestea Christos pentru biserica acesta atât de
g r o z a v ă şi fără d e m i n t e , n e c u r a t ă , s ' a d a t p r e sineşî m o r ţ e î
şi o a c u r ă ţ i t p r e e a c u s c ă l d ă t o r e a a p e i , a d e c ă c u sfîntul b o ­
t e z şi cu cuvîntul.; C u c a r e ? A d e c ă c u n u m e l e T a t ă l u i şi al
F i î u l u î şi al Sfîntuluî D u h , î n t r u c a r e l e n e ' D o t e z ă m .
2 7 . Câ însuşi să o pue pre ea înaintea sa slăvită pre
biserică. —
C h r i s t o s s'a d a t p r e s i n e , d ' , p e n t r u b i s e r i c ă p e n t r u c a să
c e

o înfăţişeze p r e e a luişî n u s i m p l u c u r a t ă , ci slăvită şi s t r ă l u ­

c i t ă . D e c î p r e c u m C h r i s t o s s'a făcut p r i c i n u i t o r b i s e r i c e î d e t o t e
b u n ă t ă ţ i l e , a ş a şi t u , b ă r b a t e , fă-te f e m e e î t a l e p r i c i n u i t o r d e
t o t b i n e l e ; şi p r e c u m C h r i s t o s a p u r t a t grijă p e n t r u sufletâsca
f r u m s e ţ ă a b i s e r i c e î , a ş a şi tu b ă r b a t e să nu t e îngrijeşti c u m
s ă fie f e m e e a t a f r u m d s ă la t r u p , ci c u m să fie f r u m d s ă c u
sufletul. Şi cu l e s n i r e o veî face f r u m d s ă p r e f e m e e a ţ a la s u ­
flet, d e vel î n d r e p t a m o r a l u r i l e eî, d e o vel î n v ă ţ a s ă p â z e s c ă
p o r u n c i l e D o m n u l u i , d e o veî d e p r i n d e a s e î m p o d o b i cu fapte
b u n e şi n u c u h a î n e f r u m o s e şi cu p o d d b e z a d a r n i c e şi d e o
v e i î n f ă ţ o ş a p r e e a s t r ă l u c i t ă şi slăvită cu sufletul, a t â t î n a i n t e a
t a , c â t şi î n a i n t e a luî D u m n e d e i i .
Ne având întinăciune sau sbârcitură saii ce-va din cele
ca acestea, ci ca să fie sfîntă şi neprihănita.
C u a c e s t e c u v i n t e a r a t ă A p o s t o l u l p a t i m i l e sufletului, câcî
î n t i n ă c î u n i , c u a d e v ă r a t , şi s p u r c ă c i u n i ' s î n t p a t i m i l e c e l e norii
şi d e e r t a t , c a r e le c â ş t i g ă sufletul ( c a r e c u l e s n i r e le p o t e s p ă l a
c i n e - v a ) , p e n t r u - c ă p r i c i n u e s c sufletului s î u ţ e n i e ş i . n e t r e b n i c e s c
f r u m u s e ţ a luî. I a r z b â r c i t u r i l e o b r a z u l u i s t a t ,'patimjle, cele c e
s e î n v e c h e s c î n suflet, p r e c u m s b â r c i t u r î l e o b r a z u l u i s e pri sin iv­
e s c d i n v e c h i m e şi d i n b ă t r â n e ţ e ; î a r a c e s t e p a t i m i fac jpre
— 390 —
suflet n e c u r a t , fiind-că s e c u r ă ţ e s c c u a n e v o e . D e c î a c e s t e
p a t i m i le a v e a b i s e r i c a , d a r sfîntul b o t e z p r e t o t e le-a c u ­
răţit şi a făcut p r e sufletele o m e n i l o r sfinte şi f r u m o s e ; î n s ă
şi b o t e z u l cel al d o i l e a , a d e c ă p o c ă i n ţ a şi lacrimile d e t o t e a-
c e s t e a c u r ă ţ e s c p r e suflet şi îl fac p r e el f r u m o s şi cu t o t u l
f r u m o s . D e c i cu un c h i p ca a c e s t a t u , b ă r b a t u l e , s î r g u e Ş t e - t e a
c u r a ţ i p r e f e m e e a .ta de~ t o t ă s p u r c ă c i u n e a , pecatuluL. cu sfâ-
tuirile t a l e şi cu - p i l d a : c e a b u n ă a vieţeî t a l e .
r 28, Aşa. sîpt-dâtorî--bârbaţiî â-ş| iubi pre femeile lor, c a
pre trupurile lor?
P i l d a c e o a d u c e a c u m a i c e a A p o s t o l u l , a d e c ă d e a-şî î u b i
b ă r b a ţ i i p r e femeile l o r p r e c u m îşi i u b e s c t r u p u r i l e lor, a c e s t a
dic,, n u o d i c e c a p r e o maî m a r e p i l d ă şi m a i p u t e r n i c ă s p r e
a'î î n d u p l e c a ; p e n t r u - c ă p i l d a c e a dis m a i s u s , a d e c ă c u m c ă
b ă r b a ţ i i s e c u v i n e a-şi iubi p r e femeile lor p r e c u m şi C h r i s t o s
I u b e ş t e p r e b i s e r i c ă , e s t e încă m a l m a r e şi m a î p u t e r n i c ă d e
c â t a c e s t a , fiind-că m a î m u l t I u b e ş t e C h r i s t o s p r e b i s e r i c ă d e
cât b ă r b a ţ i i p r e t r u p u r i l e lor şi femeile l o r ; ci a a d u s p i l d a a-
c e s t a P a v e l , c a p r e o m a i a p r o p i a t ă şi m a l a r ă t a t ă , căcî c a să
nu p o t ă c i n e - v a a d i c e , c ă C h r i s t o s e r a D u m n e d e u , şi p e n t r u
a c e s t a s'a d a t p r e sineşî m o r ţ e î p e n t r u d r a g o s t e a b i s e r i c e î ,
p e n t r u a c e s t a P a v e l din altă a p u c ă t u r ă d i c e a i c e a , câ şi b ă r ­
baţii sînt siliţi a-şî Iubi a s e m e n e a p r e femeile lor, fiind-că s î n t
datori, a le îubi, a d e c ă d r a g o s t e a femeilor lor n u e s t e d u p r e
hai , ci d u p r e d a t o r i e şi n e v o e . P e n t r u c e ? P e n t r u - c ă f e m e e a
4

e s t e t r u p al b ă r b a t u l u i : î n t â î u p e n t r u - c ă din î n c e p u t din t r u p u l
b ă r b a t u l u i s'a făcut, şi al doilea î n c ă p e n t r u - c ă cu d î n s a s'a
făcut u n t r u p p r i n a m e s t e c a r e : « C ă v o r fi, d i c e , a m â n d o i u n
t r u p » ( F a c . II, 2 4 ) . D e c i p i l d a D o m n u l u î cu b i s e r i c a o a în­
t r e b u i n ţ a t m a i s u s P a v e l , nu n u m a î p e n t r u c a să î u b e s c ă b ă r ­
b a t u l p r e f e m e e a s a , ci şi p e n t r u a o r e g u l a r i s i şi a o face
frurriosâ la suflet cu faptele c e l e b u n e , ca s ă fie, d i c e , sfînta
;

şi n e p r i h ă n i t ă ; î a r p i l d a a c e s t a a t r u p u l u î s e d i c e , p e n t r u a a-
r ă t a n u m a î c u m se c u v i n e b ă r b a t u l a îubi p r e f e m e e a s a , şi
nu p e n t r u alta.
c e 'şî i u b e ş t e p r e f e m e e a s a , pre sineşî se iubeşte-
Cela
29. C ă nimenea când-va a urât trupul seu, ci îl hră­
neşte şi îl încălzeşte, precum şi Christos pre biserică.
• Precum fieşte-carele o m , d i c e , face t r u p u l u î seu t d t ă p u r ­
t a r e a d e grijă şi d ă c o v î r ş i t o r e d r a g o s t e şi o c r o t i r e , aşa şi tu.
b ă r b a t e , , eşti d a t o r să a r ă ţ i t d t ă p u r t a r e a d e grijă p e n t r u f e m e e a
t a şi d r a g o s t e a şi c o v î r ş i t o r e p u r t a r e d e grijă. Şi îarăşî a d u c e
P a v e l şi la a c e s t a p i l d ă p r e C h r i s t o s şi p r e b i s e r i c ă , p e n t r u ca

— 391 —
s ă a r a t e c ă şi C h r i s t o s n e - a Iubit p r e noî p r e c u m ş'a I u b i t şi
p r e t r u p u l şeii.
30. C ă m ă d u l ă r î s î n t e m a l e t r u p u l u î l u î .
A d e c â c u r ă ţ e n i e şi a p r o p i e r e a v e m n o i hristianiî c ă t r e C h r i ­
s t o s , carii c r e d e m î n t r ' î n s u l şi carii n e n u m i m b i s e r i c a lui C h r i s t o s .
D i n c a r n e a luî şi din d s e l e luî.
D i n c a r n e a , d i c e şi din o s e l e lui C h r i s t o s s î n t e m noi h r i s t i ­
aniî, căci p r e c u m E v a s'a făcut din t r u p u l luî A d a m , a ş a şi
C h r i s t o s s ' a fâcut din firea n o s t r ă . Şi c â t ă r u d i r e s'a făcut a-
t u n c e a a c o l o a luî A d a m c u E v a , a t â t a r u d i r e s'a făcut şi a c u m
a i c e a a luî C h r i s t o s c u n o i , c u b i s e r i c a sa. Ş i d u p r e a l t c h i p
î n c ă n o i h r i s t i a n i î s î n t e m d i n c a r n e a luî C h r i s t o s şi din o s e l e
l u i : a) căcî p r e c u m C h r i s t o s s'a n ă s c u t fără d e s e m e p ţ ă d e
b ă r b a t d i n Sfîntul D u h , a ş a şi n o i n e - a m n ă s c u t p r i n Sfîntul
D u h , cu s c ă l d ă t o r e a sfîntuluî b o t e z ; şi b ) p e n t r u - c ă î m p ă r t ă -
ş i n d u - n e cu t r u p u l şi s â n g e l e D o m n u l u i , n e s c h i m b ă m î n t r u a-
c e l e a şi n e f a c e m d e u n t r u p cu C h r i s t o s , şi p e n t r u c a sâ d i c e m
în s c u r t , p e n t r u a c e s t a d ' c e P a v e l , c ă s î n t e m din c a r n e a şi 6-
s e l e luî C h r i s t o s , p e n t r u n e m ă r g i n i t a şi c o v î r ş i t o r e a u n i r e şi a ff

p r o p i e r e c e a v e m c u C h r i s t o s . P e n t r u - c ă şi d u p r e c e e a ce se
v e d e , C h r i s t o s n e - a î m p ă r t ă ş i t p r e n o î cu t r u p u l s e u şi c u s â n ­
g e l e s e u . Şi d u p r e c e e a c e s e î n ţ e l e g e , p e n t r u - c ă C h r i s t o s s'a
fâcut p r i c i n u i t o r d e a n e p l â z m u b n o î a d o u a o r ă d u h o v n i c e ş f e
prin sfîntul b o t e z , p r e c u m şi A d a m s'a fâcut. p r i c i n u i t o r ( m a -
t e r i a l n i c e ş t e a d e c ă ) al facereî E v e î .
3 1 . P e n t r u a c e s t a va l ă s a o m u l p r e t a t ă l s e u ş i p r e m a i c a
s a şi se va lipi d e femeea s a şi v o r fi a m â n d o i u n trup
( F a c . II, 2 4 ; M a t . XIX, 5).
I a t ă şi a l t ă p r i c i n ă şi d r e p t a t e c e a r e b ă r b a t u l d e a-şî Iubi
p r e f e m e e a s a , a d e c â p e n t r u - c â b ă r b a t u l l a s ă p r e înşişi n ă s c ă ­
t o r i i săi şi s e u n e ş t e c u f e m e e a s a . Şi nu a d i s c â î m p r e u n ă
l o c u e ş t e , ci c ă s e l i p e ş t e cu f e m e e a sa, ca să a r a t e cu d i c e r e a
a c e s t a , p r e n e d e s p ă r ţ i t a u n i r e c e a r e b ă r b a t u l cu soţia s a . Iar
d i c e r e a î n t r ' u n t r u p , d i c e M a r . C h r i s o s t o m , c ă să ia a d e c ă şi
s i m p l u c u m c ă b ă r b a t u l şi f e m e e a s e fac u n t r u p prin a m e s ­
t e c a r e , a r a t ă î n s ă şi a l t ă î n ţ e l e g e r e m a l a d â n c ă , a d e c ă c u m că
b ă r b a t u l şi f e m e e a s e î m p r e u n ă a m â n d o i î m p r e u n ă , p e n t r u ca
să săvîrşescă un t r u p , a d e c ă p e n t r u ca să n â s c â un copil.
32. T a i n a a c e s t a m a r e e s t e ; e u î n s ă d i c d e C h r i s t o s
şi d e b i s e r i c ă . •
A d e c ă M o i s i , d i c e , m a r e şi m i n u n a t lucrii a a r ă t a t d i c e n d
în c a r t e a F a c e r e î c u m c ă b ă r b a t u l v a l ă s a p r e n ă s c ă t o r i i săi şi
s e v a lipi d e f e m e e e a s a ; c ă c i c u a d e v ă r a t t a i n i c l u c r u şi a s -
- 392. -
c u n s d e m i n t e e s t e a lăsa o m u l p r e n ă s c ă t o r i i săi a c e l c e
l'au. n ă s c u t şi; a u o s t e n i t a'l c r e ş t e şi a'l h r ă n i şi 'î-a făcut b i n e
d â n d u - î e s t i m e a , şi i a r ă , cu v o e a a înşişi n ă s c ă t o r i l o r săi, m e r g e
şi se l i p e ş t e cu o f e m e e , p r e c a r e nicî o dată" n ' a v ă d u t şi nicî
u n b i n e 'î-a făcut c â n d - v a . C u a d e v ă r a t m a r e t a i n ă e s t e a-
c ă s t a ; s e îa însă şi Se î n ţ e l e g e d e c ă t r e m i n e P a v e l : « I n t r u
C h r i s t o s şivjnţrU b i s e r i c ă » , fiind-că a c e s t a s'a d i s d e c ă t r e A d a m
şi d e Moîsi tu c h i p p r o r o c e s c p e n t r u C h r i s t o s ; căci şi C h r i s t o s
a l ă s a t p r e q e r e s c u l ' s ă u P ă r i n t e n u cu localnică m u t a r e , ci cu
c p m p o g o r î r e a în o m e n i r e şi a . v e n i t l a . m i r e s a , la b i s e r i c a c e a
din n ă a m u r î , c a r e nicî o d i n i o r ă a c u n o s c u t p r e D u m n e d e i i . Şi
s'a făcut c u d î n s a u n d u h p r i n b o t e z ; fiind-că: «Cela c e s e li­
p e ş t e d e D o m n u l u n d u h e s t e » , d u p r e a c e s t a ş î P a v e l (I C o r .
VI, 16) ) . D e c î c u m p r i h ă n e s c unii n u n t a , c ă a r fi r e a , d e v r e m e
1

c e P a v e l o a a d u s p r e e a s p r e p i l d a t a î n e î ceiî d u p r e C h r i s t o s
şi d e v r e m e ce o n u m e ş t e t a i n ă ? C u a d e v ă r a t răii a c e ş t i a răii
şi f â r ă - d e - l e g e o p r i h ă n e s c ) .
2

33. Insă şi voî unui fieşte-carele să-şî îubescâ pre fe­

meea sa ca pre sineşî.
I n s ă , dicej m ă c a r d e ş i a l i g o r i c e ş t e şi d u h o v n i c e ş t e a m în­
ţ e l e s e u p r o r o c e ş t i l e c u v i n t e c e l e d e m a î s u s ale luî A d a m şi
ale luî Moîsi la C h r i s t o s şi la b i s e r i c ă , d a r însă d u p r e s l o v ă s'a
d i s şi p e n t r u b ă r b a t şi f e m e e , şi a l e g o r i a a c e s t a duhovniceasca
nu s u r p ă p r e î n ţ e l e g e r e a c e a d u p r e slovă şi p r e l e g ă t u r a c e a
t r u p ă s c ă c e se c u v i n e s ă o a l b ă b ă r b a t u l c u legiuita sa f e m e e ,
căcî f i e ş t e - c a r e l e b ă r b a t d a t o r e s t e a Iubi şi a o c r o t i p r e fe­
m e e a sa, p r e c u m se i u b e ş t e şi s e o c r o t e ş t e p r e sineşî. Şi să n u ­
m i dicî tu b ă r b a t e c ă f e m e e a m e a a r e c u t a r e şi c u t a r e m e -
t e h n ă şi p e n t r u a c ă s t a n u o v r e a u ; p e n t r u - c ă p r e c u m tu c â n d
ai v r e o m e t e b n ă la t r u p u l t e u , a d e c ă c â n d m â n a t a e s t e c i u n t ă
saii piciorul ş c h i o p , saii o c h i u l î n c r u c i ş a t , s a u t o t t r u p u l teii a r e
v r e o v ă t ă m a r e , n u tal d e l a t r u p u l t ă u m ă d u l a r u l acela; ci m a î
a l e s şi m a î m u l t p o r ţ i gfijă c a să-l v i n d e c i , cu u n c h i p c a a c e s t a
şi f e m e e a t a d e a r e v r e o m e t e h n ă şi v ă t ă m a r e , nu s e c u v i n e
sâ o d e s p a r ţ i p e n t r u a c ă s t a , ci m a î ales să t e sileşti p e n t r u c a
să o v i n d e c i ) . 8

') Pentru acesta scrie şi M. Macarie dicend: „induplecâ-te, frate, luî

Dumnedeu celuî ce te povăţueşte; împărtăşescă-se sufletul teu cu Dum­
nedeu precum se împărtăşeşte miresa cu mirele seu; că taina acesta
mare este, <j' . îar eu d i de Christos şi de sufletul cel fără de pri­
ce c

hană" (Vor. XXXVIII a sutei 5).

*) Uniî.ca aceştia aii stătut Manihei şi Satornil şi Efstaţianiî şi vedî
la suptînsemnarea d'cereî: „Cariî opresc a se căsători" (1 Timot. IV, 3);
pentru acesta şi sinodul cel din Gangra îî anatematiseşte prin Canon..1.
) Despre pricina că nu se cuvine bărbaţii a se despărţi de femeile,
s

- 393 -
 Iar femeea ca să se t6mâ de bărbat.
De v r e m e ce i s o t i m i a ( a d e c ă c i n s t e a c e a d e o p o t r i v ă ) î n t r u
t d t e a b ă r b a t u l u i cu f e m e e a , p r i c i n u e ş t e n e s t a t o r n i c i e în soci-
tatea lor şi în c a s e l e lor, p e n t r u a c e s t a P a v e l a i c e a dice, c u m
c â f e m e e a s e c u v i n e a a v e a frică de b ă r b a t u l şeii, c a p r i n frica a-
c e s t a sâ s e afle în s o c i e t a t e a lor, o î n c e p ă t o r i e şi s t ă p â n i r e , şi c a p
n u m a î b ă r b a t u l ; nu şi f e m e e a ; ci f e m e e a să a i b ă frică d e bărbat,
tiu frică, c a d e . r o b , c a o slujnica, ci b frică cuviincîosă c e l o r
s l o b o d e i - c a r e ^ u ^ e s i e alta-, £âră-.-numaî o c o v î r ş i t o r e e v l a v i e - ş i
sfială şi r u ş i n e , cave t r e b u e să o a i b ă d e c â t r e b ă r b a t u l s e u ;
d e v r e m e c e din frica c e a d e acest-fel şi din evlavie şi din
r u ş i n e maî mult s e v a întări d r a g o s t e a - î n t r e b ă r b a t şi î n t r e
f e m e e , şi Iarăş d i a n d ă r ă p t e l e (vice v e r s a ) : din d r a g o s t e a c e a
d e acest-fel s e v a întări t e m e r e a c e a ca- a c e s t a şi c u c e r n i c i a ;
căcî f e m e e a va îubi cu a d e v ă r a t p r e b ă r b a t u l s e u c a p r e un
m ă d u l a r al t r u p u l u î eî şi se v a t e m e d e el şi îl va cinsti c a
p r e capul s e u , fiind-câ şi D u m n e d e u a ş a a p o r u n c i t E v e î la în­
c e p u t u l l u m e î , să a i b ă e v l a v i e şi t e m e r e d e A d a m b ă r b a t u l eî,
d i c e n d : « C ă t r e b ă r b a t u l t e u î n t d r c e r e a t a , şi el t e v a s t ă p â n i
1

p r e t i n e » ( F a c . III, 1 6 ) . Ci p o t e ar d i c e v r e u n b ă r b a t : a p o i
c e s â fac eu, c ă f e m e e a m e a nu s e t e n i e d e m i n e , riicî se r u -
ş i n e z ă r C ă r u i a , îl r ă s p u n d e m : tu b ă r b a t e î u b e ş t e - ţ î f e m e e a si
fâ d a t o r i a ta cu m u l t ă dragoste,'- p â n ă în sfîrşit o vei p l e c a
p r e f e m e e a t a , şi s ă t e î u b e s c ă ; şi tu f e m e e d e ş i nu t e iu­
b e ş t e b ă r b a t u l c u m s e c u v i n e , t u î n s ă fâ^ţî d a t o r i a t a , t e m e - t e
şi r u ş i n e z ă - t e d e b ă r b a t u l t ă u , şi cu r u ş i n e a t a şi cu e v l a v i a îi
veî î n d u p l e c a p r e b ă r b a t u l t ă u p â n ă în sfîrşit a t e îubi. V e d î
î n s ă , o c e t i t o r î u l e , c ă A p o s t o l u l cu m u l t e c u v i n t e a î n t i n s . ş i a
d o v e d i t , că b ă r b a t u l s e c u v i n e a îubi p r e f e m e e a sa, îar cu un
s i n g u r c u v î n t a a r ă t a t c ă f e m e e a se, c u v i n e â s e t e m e de b ă r ­
:

b a t u l s ă u , fără a î n t i n d e m u l t e c u v i n t e p e n t r u c-ji să arate c ă

î n t r u ceî c ă s ă t o r i ţ i m a î m u l t se c u v i n e a ţlomni' d r a g o s t e a d e ­
c â t frica; . m ă c a r câ f e m e e a , p r e c u m a m d i s , e s t e d a t a r e a se
t e m e d e b ă r b a t u l săii, c a să fie u n i t c u d r a g o s t e a , şi nu Cu
frica, ca s ă o facă s ă s e t e m ă d e el şi să t r e m u r e , căci din
frica Cea d e acest-fel nu s e n a ş t e d r a g o s t e şi u n i r e , ci m a l a l e s
u r ă şi p r i g o n i r e . Nici f e m e e a să s e s c q l e a s u p r a b ă r b a t u l u i şi
să c ă e a fi î n t â î a ; căcî d e ş i f e m e e a e s t e u n t r u p cu b ă r b a t u l
şi a r e şi e a a s u p r a c o p i i l o r c e l o r c e ; s e n a s c : d i n t r ' î n s a o s t ă r

p â n i r e î n t o c m a i cu b ă r b a t u l d u p r e a c e s t a ; î n s ă e s t e a d d u a

lor, vecjî suptînsemnarea cea pre larg a canonului 48 a'postoiesc, în ca­

nonicul nostru cel din n o u tipărit.

— 394 —
s t ă p â n i r e , îar c e a 'întâîu şi maî m a r e î n c e p S t o r i e şi s t ă p â n i r e
o are bărbatul ').

CAP. VI.

i . Fiî s u p u i n d u - v e ascultaţi de năScetoriî voştri întru

Domnul.
P r e c u m u n m e ş t e r , c e caută să faeii O s t a t u ă ^ o m e n e s c ă , m a î
întâîu' face capul, a p 0 i 'gţtîttiazui' şi •utn'erg' şl 'tftânite. şi ^h^sfîîşil •
a l c â t u e ş t e p i c i o r e l e ; cu u n chip c a a c e s t a face şi a r h i t e c t o n u l
b i s e r i c e î luî D u m n e d e u , şi m a l î n t â i u a d i s d e s p r e b ă r b a t : c a ­
r e l e e s t e c a p u l , şi întâia î n c e p e t o r i e a s o c i e t ă ţ e i , î a r al d o i l e a
a d i s d e s p r e f e m e e , c a r e e s t e a d d u a î n c e p e t o r i e a aceieaşî s o ­
c i e t ă ţ i ; Iar a c u m d i c e a i c e a şi d e s p r e fiiî, carii s î n t a t r e î a î n ­
c e p e t o r i e , c a unii c e şi eî s t ă p â n e s c p r e r o b î ; şi d u p r e a c e s ­
t e a v ă d i c e şi p e n t r u r o b î , c a r e aii r â n d u î a l a d e fecior în c a s ă ,
p e n t r u - c ă s t ă p â n i t o r al femeeî e s t e s i n g u r b ă r b a t u l , Iar a c o ­
piilor s t ă p â n i r e e s t e b ă r b a t u l î m p r e u n ă şi f e m e e a ca m a m ă ; Iar
a r o b i l o r s t ă p â n i r e s î n t şi copii ca m o ş t e n i t o r i ) . D e c i p o r u n -
2

*) Pentru acesta a dis dumnedeescul Chrisostom: „De vom ocârniui

aşa casele nostre şi către epistasia' bisericeî vom fi iscusiţi, că şi casa
este o biserică mică, aşa este cu putinţă bărbaţilor şi femeilor buni fă-
cendu--.se pre tote a le întrece. Gândeşte pre Avraam şi pre Sarra şi pre
isaac şi pre casnicii lor ceî treî sute opt-spre-zece; că totă casa împreună
se alcătuia, cum totă era plină de evlavie; aceea şi apostolesca poruncă
.o plinea şi de bărbat se temea, că ascultă-o pre ea cjicend: „Nu mi s'a
făcut mie încă până acum şi Domnul meu este bătrân" (Fac. XVIII,
12). Şi el pre dînsa aşa o Iubea în cât tote ce poruncea se îndupleca,
şi copilul îmbunătăţit fiind şi casnicii luî minunaţi... aşa dar şi aicea
cârj|d bărbatul şi femeea şi copiii şi casnicii vor fi de acelaşi îngrijin-
du-se, multă va fi iconomia caseî, multă purtare de grijă dar vom face
şi dfi femeî şi de copii şi de robî, ştiind că începetoria nostră asupra lor
va fi lesnicîosă şi că certările le vom avea blânde şi vom cjice: „Iată eu
şi praricu carî mi î-a dat Dumnecjeu" (Is. VIII, 18; Vor. XX către Efeseni).
*) Pentru acesta prea potrivit a cjis marele şi prea înţeleptul Chri-
sQstom, cum că totă casa, sau a celuî bogat sau a celuî sărac, este o
întregă cetate şi se află într'însa stăpânitorî osebiţi, precum se află şi
întru o cetate; sau maî bine a cjice: în fieşte-care casă se află un îm­
părat şi are boerî supuşi lui, că aşa dice anume: „Cetate este casa fieşte-
căruia; stăpânitor este fieşte-carele al caseî 'sale, şi cum că acest-fel
este casa celor bogaţi, arătat este, unde sînt şi ţerinî şi moşiî şi epi-
tropî şi boerî asupra altor boerî; eu însă şi casa celor săraci o $ic &
fi cetate, că şi întru aceea sînt stăpâni adecă stăpâneşte bărbatul pre
femee, femeea pre casnici, casnicii pre femeilor lor şi femeile îarăşî şi
bărbaţi pre copiî. 6re nu ţi se pare ţie a fi ca un bărbat când are
pre atâţia stăpânitorî supuşi.lui-şî şi că i se potriveşte luî a fi maî ico-
nomicesc şi maî politicos decât toţî?. (Vor. XXII la cea către Efes.)" Şi
atuncea maî ales se face casa fieşte-căruîa hristian o biserică şi o ce-

— 395 —
ceste P a v e l fiilor, a s e s u p u n e şi a a s c u l t a d e n ă s c ă t o r i i lor,
ci î n t r u D o m n u l , a d e c ă c â n d p o r u n c i l e n ă s c ă t o r i l o r v o r fi d u p r e
D o m n u l , v a să d i c ă p o t r i v i t e cu p o r u n c i l e şi cu l e g e a D o m ­
nuluî, căcî d e v o r î n d e m n a n ă s c ă t o r i î p r e fiii lor s p r e p ă g â -

tate, când nu se despart născetoriî de fiî şi fiii de născători, ci şi maî

înainte de nuntă şi dupre nuntă toţî împreună locuesc şi născătorii şi
fiii şi nurorile şi nepoţii' şi robii şi slugile, adecă se cuprind împreună
întru una şi aceeaşi curte casele lor, şt.când toţî au o pungă de obşte,
împreună mănâncă şi împreună beau toţî la una şi aceeaşi m a s a ş i tote
le au spre obştesca vieţuire. Un obiceîu ca acesta lăudat aflăm că avea
în vremiie veehî patriarhul Avraam, chinovicescă viaţă vieţuind cu toţi 1

ceî trei sute opt-spre-zece casnici' aî luî; şi patriarhul lacov cu fiii lui
ceî doî-spre-zece şi cu fiicele şi cu robii ltu. Şi dreptul Iov şi alţî mulţî..
Un obiceîu ca acesta blagoslovit ari şi până în cjiua de astăciî în păr­
ţile răsăritului nu numaî mulţî hristianî, ci şi mulţî agarenî, cariî se
numesc Ghîuruchi şi au viaţă păstorescă locuind prin corturi, dupre ur­
marea vechilor şi sfinţilor patriarhilor acelora, despre cariî am dis. Acest
stînt şi blagoslovit obiceîu se cuvine a-1 urma şi hristianiî ceî ce se
află în părţile nostre. Şi nicî născetoriî a se despărţi de fîiî lor, când se
căsătoresc, nicî fiii de născetoriî lor, dupre ce se căsătoresc şi a s e muta
întru alte case, ci să rămâe împreună locuind şi împreună mâncând şi
împreună beţid.. Că ..trei .bunătăţi, .marî se pricinuesc din împreună lo­
cuirea lor; a) pentru-că din împreună locuirea acesta se pricinueşte maî
multă unire sufletelor lor, dragoste maî mare, creştere a obştescului sfat
despre cele ce trebue a se face pentru viaţă; bucurie, ruşinate, cucer­
nicie, ascultare la ori care alt bine sufletesc, b) Pentru-că se pricinueşte
din împreună locuirea acesta şi ajutor mare la trebuinţele vieţeî, pentru-câ
ceea ce nu are unul, o aduce altul şi aşa toţî se îndulcesc din bună­
tăţile fieşte-căruîa. Şi fieşte-carele se îndulceşte de lucrurile tuturor, şi
fieşte-carele îarăşî are şi ceea ce are şi cel-l-alt şi toţî au lucrurile tu­
turor; iar c) şi în sfîrşit, pentru-că cheltuelile se face maî puţine, când
şi născătoriî împreună locuesc cu fiiî lor ceî căsătoriţi şi mănâncă la o
masă, decât când sînt despărţiţi şi mănâncă la multe mese.. Pentru a-
cesta şi dumnecjeescul Chrisostom tâlcuind cjicerea aceea a apostoleştilor
Fapte, când hristianiî ceî ce.au fost crecjut la începutul Evangheliei aveau
toţî tote de obşte şi nicî unul era sărac (Fapt. IV), acesta cjic tâlcu-
ind-o, forte laudă casele acelea ale hristianilor întru care împreună locu­
esc cu născătoriî şi fiiî şi nurorile şi robii î m p r e u n ă r i tote le au de obşte.
Şi dovedeşte că cheltuelile unora "ca acestora sînt mult maî puţine decât
ale celora ce iocuesc deosebi, cjicend aşa: „Iar ca să arăt că deosebirea
acesta pricinueşte maî multă cheltuială şi este făcătore de sărăcie, fie o
casă în care sâ fie cjece copii şi femeea şi bărbatul, şi femeea adecă lu­
creză lână, îar bărbatul din afară adună venituri. Spune-mi dar mie a-
ceştia împreună hrănindu-se şi o casă avend, ore maî mult ar cheltui
decât dacă s'ar osebi? Arătat e că despărţindu-se, că; de ar urma a se des­
părţi ceî cjece copiî, ar fi trebuinţă şi de cjece case. şi de cjece mese şi de
;

dece slugî şi de cele-l-alte venituri asemenea. Şi ce ar fi unde se află1

mulţime de robi? Aicea nu pentru acesta toţî au o masă, ca să nu se facă

multă cheltuelă? Că osebirea pururea face scădere, îar unirea şi conglă-
suirea, face adăogire; aşa vieţuesc acum ceî ce se află în monastirî,
precum credincioşii ceî de atuncea; cine dar a murit de fomer Şi cine
n ă t a t e şi n e c r e d i n ţ ă , s a u a r voi a-şî face p r e fiica lor cufvâ, s a u
a î n v ă ţ a p r e fiii lor v r e u n m e ş t e ş u g m â r ş a v , p r e c u m e s t e al a c ­
t o r i l o r ( p r e carii cel vechi îl n u m e s c c i m p o e ş î ) şi al j u c â r e i l o r
şi al p e z e v e n c h i l o r şi al celor-l-alţl omeni d e t e t r e , s a u v r e o a l t ă
r ă u t a t e să-î î n v e ţ e , a t u n c e a p o r u n c i l e u n o r n ă s c ă t o r i ca a c e ş ­
tia, n u sînt d u p r e v o e a şi p o r u n c a D o m n u l u i ; p e n t r u a c ă s t a
nici fiiî nu s e c u v i n e a se s u p u n e u n o r p o r u n c i ca a c e s t o r a ,
ci a-'şî a d u c e a m i n t e de c u v î n t u l D o m n u l u i c e d i c e : « C e l a
ce i u b e ş t e p r e t a t ă l săii, saii p r e m a i c a sa ( m a i m u l t d e c â t
pre m i n e ) , nu e s t e v r e d n i c de mine» (Matei X , 3 7 ) . •..
• Câ -acesta este d r e p t .
2. Cinsteşte pre tatăl teu şi pre maica ta (Ex. X X ,
{ (2), care este întâia poruncă întru făgăduinţă.
Drept, di° ) e e s t
e a s e s u p u n e fiiî, n ă s c ă t o r i l o r şi a-î c i n s t i ,
căci şi l e g e a firăscă o v o e ş t e a c e s t a şi l e g e a c e a s c r i s ă a c e s t a
o p o r u n c e ş t e , d a r c u m d > P a v e l c u m c ă qlicerea, c i n s t e ş t e
c e

p r e t a t ă i tăii şi p r e m a i c a ta, e s t e î n t â i a p o r u n c ă ? Că î n t â i a
p o r u n c ă d i n . c e l e d e c e e s t e a c e s t a : « E u sînt D o m n u l D u m n e -
d e u l t ă u , n u v o r fi ţ i e d u m n e d e î al t e l afară d e m i n e » ( E x . X X ,
2). Şi d u p r e r â u d u i a l a ce D o m n u l a d i s p o r u n c i l e în E v a n g h e l i e ,
m a î î n t â î u a p u s a c e s t a , s â n u ucicjî, şi a c e s t a sâ n u p r e a c u r -
veşti şi a p o i a p u s a c ă s t a : « C i n s t e ş t e p r e t a t ă l tăii şi p r e maica
ta» (Mat. X I X , 1 8 ; M a r c u X , 1 9 ; L u c a X V I I I , 2 0 ) . D e c î la

nu se hrăneşte cu multă. îndestulare (Vor. XI, la Fapte). Şi cu adevărat,

o şi câtă mare bună norocire se află întru o casă şi familie de hristianî
ca acesta! Să vecţî dimineţa pre tată! poruncind fiilor luî ceî căsătoriţi
sâ mergă unul la un meşteşug (sau trebă) şi altul la altul; asemenea
şi pre maîca poruncind fiicelor ceior măritate ale eî, una să lucreze lâna
şi alta să lucreze bumbac; şi sera să-î vecjî. câ se adună împreună toţi
aducend unul un fel de mâncare şi altul, altul; şi aşa se şadă la o masă
de obşte, toţî să mănânce şi să bea cu bună rânduîala, spre slava luî
Dumnecţeu, maî sus şecjend născătorii; cu adevărat, îară.ş cjic că ob-
ştesca bucurie şi mângâere se află tot-de-una întru o familie ca acesta
şi mâhnire hu se pote afla când-va în casa aceea. Pentru acesta şi
dumnedeescul Chrisostom făgădueşte, că de-î va da OumnecJeQ viaţă
să facă tote casele hristianilor chinovie, pentru multele bunătăţi ce se
pricinuesc din viaţa cea chinovicescă şi dimpreună locuire: „Dar însă,
de vom merge înainte, cred luî Dumnedeu că şi acesta va ti, numaî a-
scultaţi-me pre mine şi dupre rânduîala vom isprăvi lucrurile; ci de va
da Dumnedeu viaţă, cred că curând vom începe dela voî acesta petre­
cere" (Tij). Din protivă însă, neomenie şi întristare şi mare sălbătăcire de
hiară este a vedea cine-va cu adevărat, a se despărţi născătorii de fiî
şi fiii de născători, dupre ce se căsătoresc; şi fiiî să loeuîască în case
strălucite şi marî, şi să mănânce şi să bea, mese cu multe şi marî chel-
tuelî şi să bea cu totă îmbelşugarea; îar născătorii lor să locuiască în
case prea vechi şi în ore-care mini, săraci fiind şi lipsiţi şi a nu avea
nicî pânea cea de tote dilele.

- 397 -
acesta r e s p u n a e m , c u m câ Pavel nu o a dis acesta poruncă
p r o s t î n t â î a , şi a a d a u s «întru f ă g ă d u i n ţ e » ; p e n t r u - c ă nici p o r u n c a
c e a î n t â î a d i n t r u c e l e dece, nici a l t a v r e u n a , a u f ă g ă d u i n ţ ă şi
p l a t ă d e l a D u m n e d e u ; fiind-că nicî u p e e a d i n c e l e d e c e a f ă ­
g ă d u i t D u m n e d e u s ă d e a plăţi d e b u n ă t ă ţ i c e l o r c e ie p ă z e s c ;
ci la a c e s t a n u m a î a f ă g ă d u i t s ă d e a a c e s t e a : « C a s â aîbî, d i c e ,
dile m u l t e p r e p ă m â n t u l cel b u n , p r e c a r e D u m n e d e u îl d ă ţ i e »
E x . X X , 1 2 ) , p r e c u m P a v e l m a i joia o d i c e a c ă s t a , şi l a s a, elice
c â d u p r e d u m h e d e e s c u l C h r i s o s t b m şî sfinţitul T e o f i l a c t p o r u n ­
cile, cele, m a i - î n a i n t e d e . ţ e a s t a d f i p i ^ - ţ â n d u ' t â î â \ c e D o m n u l l e - a
dis,' a d e c â : « S â nu ucidî şi s ă n u p r e a c u r v e ş t î » , nu a u făgă­
d u i n ţ e şi plăţi, ci s î n t n u m a î opriri d e rele şj nu lucrări d e
b u n ă t ă ţ i , şi nicî o p l a t ă d a t o r e ş t e a c e l u i a c e s e d e p â r t e z ă d e
răii şi n u face v r e u n b i n e ; î a r p o r u n c a a c e s t a , fiind-că c u ­
p r i n d e l u c r a r e d e l u c r u b u n , p e n t r u a c e s t a şi î n t â i a a c e s t a a
priimit f ă g ă d u i n ţ a . I n s ă m i n u n a t ă e s t e şi r â n d u î a l ă p o r u n c i l o r ; c ă
d e v r e m e c e Moîsi, i a r ă m a i a l e s D u m n e d e i i m a i î n t â î u a d e ­
p ă r t a t p r e o m e n i d e l a f a p t e l e ' c e l e fele c u c e l e - l - a l t e p o r n i r i şi
l

v r â n d a-î b ă g a î n t r u l u c r a r e a celor b u n e , m a i î n t â î u ' p r e a c e s t a

p o r u n c ă o a r â n d u i t , a d e c ă p r e c i n s t e a n ă s c ă t o r i l o r c e a dela fii;
că d e v r e m e ce n ă s c e t o r i î s î n t d u p r e D u m n e d e u c e î m a î î n t â i
făcători d e b i n e o m e n i l o r , fiind-că sînt p r i c i n u i t o r i l o r d e viaţă
ji d e e s t i m e ) ; — p e n t r u a c e s t a d u p r e d r e p t a t e şi n ă s c ă t o r i i s e ^cu­
1

vine m a i î n t â î u a s e îndulci d ă l a fiiî lor d e r o d u r î , a d e c ă s ă

i o b â n d ă s c ă a c e s t e a cinci d e l a fiiî l o r : s u p u n e r e c u a s c u l t a r e ,
d n s t e , d r a g o s t e , m u l ţ ă m i r e . şi r ă b d a r e la m e t e h n e l e lor, în v r e -
n e a b ă t r â n e ţ e ! şi a s l ă b i c î u n e î , p r e c u m e s t e scris la S i r a h : « F i ­
ule s p r i j i n e ş t e î n t r u b ă t r â n e ţ e p r e t a t ă l teii, m ă c a r d e l i p s e ş t e
a r i c e p e r e a , a î b î c o n c u n o ş t i n ţ ă şi s ă nu-1 n e c i n s t e ş t i î n t r u t o t ă
zăria t a » ( C a p . III, 1 2 ) .
3. C a să se f a c ă ţie bine, şi vei fi a n î mulţî pre pă-
iient ) (Ex. XX, 1 2 ) .
8

Singure cuvintele acestea puţine le-a dis Pavel, pentru su­

p u n e r e a fiilor c ă t r e n ă s c ă t o r i i lor şi n u a d i s m a î m u l t e , fiind-
:ă fiiî n u p o t a le î n c ă p e a a c e s t e a , p e n t r u p r i c i n a (or. î n c ă şî
i u p r e a l t c h i p p u ţ i n e a d i s d e s p r e a s c u l t a r e a fiilor A p o s t o l u l ,

') Pentru acesta, dupre Filon Iudeul, dumnecjeî casnici numeau Elinii
>re născetoriî-, pentru acesta şi fraţii dumriecjeiior acestora adecă aî năs-
:etorilor, dupre tragere (sau pildă) se numesc dumrie4eeştî, unchii adecă.
) însemneză, că dupre Teodorit, Pavel cu aceste cuvinte a arătat, cum
a

:ă cele de prisos ale legeî (precum a fost partea acesteea săvîrşitore, care 1

ânduîa despre jertfe, şi altele) dupre venirea puitorului de lege a încetat;

ar cele fireşti maî înainte cjise (precum a fost cele cjece porunci) şi du-
>re Testamentul Nou stăpânesc.
— 398 —
fiind-că b ă r b a t u l şi f e m e e a , n ă s c ă t o r i i fiilor, i - a u î n v ă ţ a t şi l e - a u
r e g u l a r i ş i t m o r a l u r i l e lor, d u p r e legile şi c u v i n t e l e c e m a î î n a ­
inte aii legiuit d e s p r e a c e s t e a P a v e l ; p e n t r u a c e s t a p ă r i n ţ i i c e î
c e î n t r u a c e s t c h i p le-au. î n d r e p t a t m o r a l u r i l e , nu a u t r e b u i n ţ ă
d e m u l t ă o s t e n e l ă nicî d e m u l t e c u v i n t e , p e n t r u a s u p u n e p s e
fiiî lor, şi a-i p u n e în b u n a r e g u l ă ; ci nicî v o r o v e ş t e a i c e a P m a

vel, că a u sâ m o ş t e n e s c ă fiii î m p ă r ă ţ i a c e r î u r i l o r şi b u n ă t ă ţ i i
cele n e g r ă i t e ale viitorului v e c , d a c ă s e v o r s u p u n e şi vor c i n s t i
p r e n ă s c ă t o r i i lor, ci s'a î n d e s t u l a t î n t r u s i n g u r e c u v i n t e l e ••sfin­
t e i S c r i p t u r i , şi n u m a î a c e i e a l e - ă - d i s ''câte l e -caută şi".le I u ­
b e ş t e 'sufletul copiilor c e l p r u n c e s c şi n e d e p l î n i t ; căci c ă t r e a-
ceştia î n t i n d e c u v î n t u l săii, căcî c e a l t ă e s t e m a i d u l c e c o p i i l o r
celor micî d e c â t a s e b i n e n o r o c i şi a t r ă i a n î î n d e l u n g a ţ i în
l u m e a a c e s t a ? P e n t r u a c e s t a şi E v r e i l o r carî eraii p r u n c i şi n e -
depliniţî, n u m a î a c e s t e a le-a legiuit D u m n e d e u , p e n t r u - c ă n u
p u t e a u a a u d i şi a î n c ă p e a p r e c e l e maî. d e p l i n i t e şi maî î n a l t e .
4. Ş i p ă r i n ţ i i nu întârîtaţî p r e fiiî voştriî.
N u a d>s P a v e l c ă voî n ă s c ă t o r i i t r e b u e sâ-î iubiţi p r e fiiî v o ş t r i ,
eâ a c e s t a s i n g u r ă firea o c e r e d e l a n ă s c ă t o r i şi fâră a vroi eî
« a d e c ă a'şî i u b i p r e fiii l o r » , ci a d i s : « n u î n t ă r î t a ţ i p r e fiii v o ş t r i î » ,
a d e c ă n u - i s c d t e ţ l din m o ş t e n i r e a v o s t r ă , nici îi î n s t r e i n a ţ î a t â t a
î n t r u a c e s t e a în cât a-î î n t r e b u i n ţ a n u ca n i ş t e s l o b o d i , ci ca
n i ş t e fiî d e r o b î , t o t - d e - u n a c â r t i n d şi m â n i o ş î fiind a s u p r ă - v ă .
C i h r ă n i ţ i i p r e eî î n t r u p e d e p s i r e a ş i s f â t u i r e a D o m n u l u i .
Cu a c e s t e c u v i n t e î n a l ţ ă î n v ă ţ ă t u r a sa d u m n e d e e s c u l A p o s t o l
ia î n t â i a î n c e p e t o r i e şi p r i c i n ă a s u p u n e r e î fiilor, c a r e e s t e D u m ­
n e d e u şi a r a t ă n ă s c ă t o r i l o r c u m îşi v o r î n d u p l e c a şi îşî v o r su­
p u n e p r e fiiî l o r ; d e v r o i ţ i voî, d i > n ă s c ă t o r i i , a s e s u p u n e
c e

fiii v o ş t r i , h r â n i ţ i - î şi c r e ş t e ţ i - i p r e el c u d u m n e d e e ş t i l e c u v i n t e
şi p u n e ţ i p r e fiii voştri în şcoli p e n t r u c a s ă s e î n v e ţ e sfinţi­
t e l e S c r i p t u r i ; să n u d i c e ţ î c ă a c e s t l u c r u e s t e - a l p r e o ţ i l o r ş
al c ă l u g ă r i l o r a s e î n v ă ţ a c a r t e şi a ceti d u m n e d e e ş t i l e Scrip­
t u r i şi n u a copiilor m i r e n î şi l u m e ş t i , nicî să d i e e ţ i c u v i n t e l e
a c e l e a g r e l e : şi c e ' m î t r e b u e m i e a şti copilul m e u c a r t e ? E i
nu a m a-1 face p r e o t s a u c ă l u g ă r , ci a m să-l fac o m l u m e s c
pentru-că fieşte-căruia h r i s t i a n îî e s t e î n s u ş i r e a î n v ă ţ a c a r t e
p e n t r u c a s â ştie s ă c e t â s c ă d u m n e d e e ş t i l e S c r i p t u r i şi m a î a-
Ies c e l o r l u m e ş t i , fiind-că eî a u m a i m u l t ă t r e b u i n ţ ă a s e în
v ă ţ a c a r t e , c a s ă c e t e s c ă sfintele S c r i p t u r i , d e c â t m o n a h i i ş
c ă l u g ă r i i ; p e n t r u - c ă ceî l u m e ş t i , a f i â n d u - s e în pricinile patimi­
lor şi ale p ă c a t u l u i , c a c u m a r fi î n t r u o n e c u r m a t ă f u r t u n ă ş
vifor al m ă r e î l u m e î , d u p r e u r m a r e le t r e b u e şi mai m n l t aju
t o r d e c â t m o n a h i l o r , p e n t r u c a s ă s e m â n t u i a s c ă ; şi a c e s t a
j u t o r d i n t r u nicî o parte, a l t a p o t a-1 d o b â n d i , fără n u m a i din
c e t i r e a d u m n e d e e ş t i l o r S c r i p t u r i . Şi c e t i r e a ' a r ă ş î a S c r i p t u r i ­
lor alt-fel n u s e p o t e d o b â n d i , fâră n u m a i d e s ' a r î n v ă ţ a d e
copil m i c c a r t e . D r e p t a c e e a d e v ă veţi îngriji voi n ă s c ă t o r i i
a s e î n v ă ţ a copiii v o ş t r i c a r t e , eî în u r m ă c e t i n d d u m n e d e e ş t i l e
S c r i p t u r i , folosul v o s t r u v a fi, c â d i n a c e l e a î n v ă ţ â n d u - s e fiii
v o ş t r i , p o r u n c a a c e s t a : « C i n s t e ş t e p r e t a t ă l t ă u şi p r e m a i c a t a » ,
a u s e v ă c i n s t ă s c ă şi s e v ă o d i h n ă s c ă c a p r e Iubiţii n ă s c ă t o r i .
Şi fiind-că m u l ţ i h r i s t i a n î i u b e s c a'şl p u n e copiii l o r în e l i n e ş -
tile şcoli, p e n t r u c a s ă s e î n v e ţ e c u v i n t e l e E l i n i l o r şî ale filoso­
filor c e l o r din afară, d i n c a r e c u v i n t e se î n v a ţ ă copiii t d t e n ă ­
r a v u r i l e c e l e m a î r e l e şi m a î s t r i c a t e şi t o t e r ă u t ă ţ i l e şi d a r
c u m n u t r e b u e m a î a l e s înşişi p ă r i n ţ i i s â d e a p r e copiii lor la
î n v ă ţ ă t o r , p e n t r u c a s ă î n v e ţ e h r i s t i e n ă s c a î n v ă ţ ă t u r ă , şi î n v ă ­
ţ ă t u r a c r e d i n ţ e i şi c i n s t i t e l e c â r ţ î ale sfintelor S c r i p t u r i şi ale
d u m n e d e e ş t i l o r părinţi ? Că învăţătura d u m n e d e e ş t i l o r Scripturi
a c e e a e s t e c h i a r î n v ă ţ ă t u r ă şi s f â t u i r e a D o m n u l u î , c u c a r e chiză-
ş l u e ş t e a i c e a A p o s t o l u l p r e h r i s t i a n s ă ' ş î c r ă s c â p r e copiii lor
şi n u i s c u s i r e a şi ş t i i n ţ a c u v i n t e l o r şi a î n v ă ţ ă t u r i l o r c e l o r d i n
afară, c ă a c e e a m a i m u l t s t r i c ă p r e ceî t i n e r i şi î n c e p ă t o r i , d e c â t
ÎI f o l o s e ş t e ) .
1
'"

*) Pentru acesta.'şi dascălul şcolilor Elineştî nu se cuvine a paradost

tinerilor celor îscfepetorî dialogurile luî Luchian cele de morţi, nicî pre
Omir şi pre Evripid şi pre Aristofan şi pre ceî-l-alţî poetici. I) Pentru-
că tinerii,' ceî ce.şe învaţă acestea, începători fiind şi fără de drepta ju­
decată se învaţă 'multe patimi şi minunî din' cuvintele cele ca acestea şi
din poeticî şi ca o ceră mole ce se tipăreşte într'însa orî ce s'ar lipi de
ea, aşa se tipăreşte şi în fantazia lor acelea şi până în sfîrşit rămân ne
şterse; pentru acesta a cjis dumnecjeescul Chrisostom: „Că multă este
neînţelepţia întru acea vîrsta a pruncilor, îar neînţelepţieî i se face adă­
ugire şi cele din cuvintele cele din afară când se învaţă acolo cele ce
de dînşiî se laudă de iroî, robî patimilor fiind şi fricoşi de morte (Vor.
XXI la cea către Efes.), şi II) încă pentru-că în conscrierile cele eli-
neştî ale poeticilor celor de maî sus şi basnele şi cuvintele cele minci-
nose ale Elinilor şi numirile mincîuno-dumnecjeilor şi-ale demonilor, prin
gura tinerilor celor ce învaţă purtându-se, împreună şi prin dascăliî lor
urmeză primejdie, nu cum-va să între duh demonicesc şi necurat şi în
învăţătorii ceî ce predanisesc acestea şi în ucenicii ceî ce le ascultă, pre­
cum au cjis dumnedeeşliî Apostoli: „Că hristianul cel credincios nu este
ertat nicî cântare pâgânescă a 4' > icî cântec cUrvesc, fiind-că se va
ce n

întempla luî prin cântare (adauge, rogu-te: şi prin cetire) pomenind nu­
mele idolilor cele demoniceştî să intre întru dînsul iîn locul Sfîntuluî Duh
duhul cel viclean" (Aşez. Cartea 5, cap. X). Pentru acesta, sfinţii das­
căli: noştri! în locul cuvintelor celor elineştî ale poeticilor celor din afară
rogu-mă să paradosescă tinerilor sfinţitele cuvinte ale dumnecjeeştiloi
părinţi, cele elineştî scrise şi alcătuite şi maî ales ale Marelui părinte
Vasilie şi în locul poeticilor celor din afară să paradosescă Scripturile
cele în măsuri ale Marelui Grigorie; că doue bunătăţi din paradosirec-
 5- Rotui ascultaţi; pre domnii ceî dupre trup.
F i i n d - c â b u n ă t a t e a r o b i l o r e s t e m u l t d e p r i i n ţ â s p r e întări­
r e a c a s e l o r şi a familieî h r i s t i a n i l o r , p e n t r u a c e s t a şi A p o s t o ­
lul a i c e a nicî p a r t e a a c ă s t a o a l â s a t , ci în sfîrşit v i n e să-'I

cuvintelor acestora dobândesc tineriî: şi a se învăţa meşteşugul limbeî

elineştî, şi a se întipări întru dînşiî moralurile spre fapta bună. Iar deşi
ar pline cine-va înainte, cum că Marele Vasilie scrie un cuvînt întreg
cum că tineriî'să se înveţe cuvintele cele elineştî. Răspundem că sfîntul
Vasilie nu cu scopul cel din adina scrie şi sfătueşte acesta, ci fiind-că
mulţî tineri, cetind cuvintele cele elineştî, sa vatămă cu sufletul, pentru
acesta a făcut, compogorâre sfi'ntuT şl- a seris cuvîntul acela cum adecă
şt cu ce chip întrebuinţând tineriî (Cetirea) au să se folosescă din eli-
neştile cuvinte şi nu să se vatăme. Şi însemneză câtă propăşire r â n d u -
eşte acolo sfîntul părinte, pentru a se păzi maî înainte tineriî pre sineşî
de vătămare-şi de primejdie. Dar ce trebuinţă este a se arunca cine-va
pre sineşî întru o primejdie ca acesta, de vreme ce acestaş Mar. Vasilie
opreşte cetirea Sfintei Scripturi ceiî Vechî despre ceî nedepliniţî, pentru
primejdia vătămare!, precum scrie către Hilon ucenicul său, cu cât maî
vîrtos opreşte cetirea şi paradosirea cuvintelor celor din afară,, de care
vederat mulţî s'au primejduit şi se vatămă şi tot-de-una se primejduesc
şi se vatămă? Pentru acesta poninceşte Chrisostom acestea, către părinţi
cjicend: „Nu căuta cum aî face ales întru învăţăturile celor din afară pre
fiîul tău şi cum l'aî arăta slăvit, ci îngrijeşte-te cum l'aî arăta pre el să
defaime slava învăţătureî ceiî din afară în lumea acesta; acestea n u le
învaţă cirie-va" dela dascăli, nici prin meşteşug, ci prin dumnedeeştile
cuvinte (Vor. XXI la cea către Efes.). #

Ascultă încă ce d j şi Marele Vasilie: '„De vreme ee şi cetirea învă­

c e
t

ţăturilor învăţătură se cjice (dupre ceea ce este scris 'despre Moîsi, că s'a
învăţat totă înţelepciunea* Eghiptenilor, Fapt. VI, 22) că nu adauge că a
ştiut el învăţăturile cele ce s'ar fi întâmplat, ci că s'a învăţat a cunoşte
învăţătura cea maî trebuincîosă care nu e mic lucru spre mântuire, şi
dupre urmare cjice sfîntul; că mulţî îndeletnicindu-se la meşteşugul .ghe-
ometricesc şi astrologhicesc, poetic, ritoricesc şi sofisticesc, au vătămat
cunoştinţa de Dumnedeu; apoî d'ce: „Decî de vreme ce mulţî cu silinţa
cea pentru acestea au contenit despre cunoştinţa luî Dumnedeu, îndelet­
nicindu-se întru cercetarea celor zadarnice, de nevoe este cunoştinţa,în­
văţătureî şi către alegerea învăţătureî ceii folositore şi către ferirea de
cea nefolositofe şi vătămătore" (la început, pildelor). Poruncesc însă şi
dumnedeeştiî Apostolî tuturor hristianilor în Aşedemînturile lor, dicend
acestea: „De tote, cărţile ceior de alte neamuri fereşte-te, că ce trebuinţa
este ţie şi de cuvinte streine, sau de legî, sau de mincîuno-prorocî, care
cu adevărat pre ceî maî deşerţi şi dela credinţă se abat, că ce'ţî lipseşte
-

ţie în legea luî Dumnedeii, ca să năvăleşti la basnele acelea ale altor

neamuri? Căcî cri ştiinţî istoriceşti de voeştî a ceti, aî cărţile împăraţi­
lor, orî sofisticaşi! şi poetice, aî proroci pre Iov, pre Parimiastul întru
care veî afla maî multă agerime decât întru totă poetica şi sofistica, că
sînt grăirî acestea ale singurului înţeleptuluî Domnului; orî cântătoreştî
(poetice) de pofteşti, aî Psalmii; ori de facerea cea din început, aî Car­
tea Facere! lumeî; orî poruncirî de lege de voeştî, aî Legea cea slăvită a
Domnului Dumnedeu; decî depărteză-te de tote cele streine cu de-adin-
sul şi de cele diavoleşti".

- 401 —
Ts>m. II. 26.
î n v e ţ e p r e a c e ş t i a c u c u v î n t u l şi să-î s f ă t u i a s c ă c e l e de c u v i ­
i n ţ ă , fiind-că şi r o b i i s î n t cei m a î de p r e u r m ă d e c â t toţî, r â n ­
d u î a l ă d e p i c l o r e a v e n d în c a s ă , p r e c u c o n , a m d i s . Şi n u v o ­
r o v e ş t e a c e s t o r a P a v e l ca' u n o r fiî şi p r u n c î şi n e d e p l i n i ţ î , ci
c a u n o r b ă r b a ţ i desăvîrşiţî, p r e c u m d e a i c e a î n a i n t e v o m a r ă t a ;
î a r d o m n i d u p r e t r u p n u m e ş t e p r e s t ă p â n i t o r i l cei v r e m e l n i c i ;
c u cjicerea a c e s t a însă î n d a t ă îl m â n g â e p r e a c e ş t i a , a r ă t â n d
c â r o b i a , l o r e s t e v r e m e l n i c ă şi î m p r e u n ă c u t r u p u l s e t o p e ş t e
şi î n c e t e i : ^ şi âceşta.')... ' . .• \ . .
Cu frică, şi- -cu cuţrcrrjtiiV întru pros^mea'-iriîrneî ?v<5str^;
ca lui Christos.
F e m e e i , a d ^ A p o s t o l u l c u r a t , ş ă ş e temă d e b ă r b a t u l s ă u ;
i a r aici d i c e t e m e r e a cu î n t i n d e r e şi c o v i r Ş i r e d i c e n d , câ r o b i i
s ă a s c u l t e d e s t ă p â n i i l o r cu frică şi cu c u t r e m u r . C u t r e m u r u l
î n s ă e s t e î n t i n d e r e a friceî şi c o v f r ş i r e a ; c ă f e m e e a e s t e î n t o c ­
m a i şi a s e m e n e a î n c i n s t e c u b ă r b a t u l eî ş i s l o b o d ă ; i a r r o b i i
n u a u a s e m e n e a şi d e o p o t r i v ă 'cinste cu f e m e e a , căcî m ă c a r
d e s î n t şi r o b i fraţî, d u p r e C h r i s t o Ş , î n s ă fiind-că A p o s t o l u l
!

p o r u n c e ş t e m a l s u s , c ă t o ţ i fraţiS c e i d u p r e C h r i s t o s , şi s l o b o d î
fiind, să s e s u p u e u n u l a l t u î a ; c â s u p u i n d u - v â , d i c e , u n u l a l ­
t u i a î n t r u frica lui D u m n e d e u ( E f e s . V , 2 1 ) . Şi fiind-că a s e ­
m e n e a p o r u n c e ş t e c a şi f e m e e a s a s e s u p u e b ă r b a t u l u i s ă u , cu
c â t m a i vîrtos p o r u n c e ş t e robilor, ş ă s e s u p u e stăpânilor lor?
C ă c i a s e s u p u n e c i n e - v a şi a r o b i c e l u l a d - a l t , a c ă s t a n u e s t e
v r e o n e c i n s t e a n e a m u l u i s e u şi a faptei b u n e a sale, ci m a i
a l e s e s t e c e a d i n t â i u e v g h e n i e şr b o e r j e a ş t i c i n e - v a a s e s m e r i
şi a s e s u p u n e fratelui său.- P e n t r u a c e s t a şi a c e s t a ş A p o s t o l
s c r i a G a l a t e n i l o r d i c â n d : « P e n t r u d r a g o s t e slujim unul a l t u i a »
( G a l . V , 1 3 ) . I n s ă fiind-că mulţi r o b i s e s u p u n s t ă p â n i l o r lor
n u d i n d r a g o s t e şi d i n b u n ă v o i n ţ ă , ci d i n frică şj silit tirani-
c e ş t e ( p e n t r u a c e e a şi p r e a s c u n s n i ş t e r o b i c a a c e ş t i a v r ă ş -
m ă ş e s c şi fac r ă u s t ă p â n i l o r lor), p e n t r u a c e s t e a , d i c , A p o s t o l ol
a a d a u s a c e s t e a : «întru p r o s t i m e a inimeî» ; p e n t r u c a s ă înveţe
p r e r o b i în a c ă s t a , s ă nu facă r ă u p r e a s c u n s şi c u vicleşug
s t ă p â n i l o r lor, ci sâ-1 slujască cu p r o s t i m e şi cu n e v i c l e n ă i n i m ă
6. Nu dupre vederea ochilor slujbă, ca cel ce vor s£
placă dmenilor.
i
) însemneză, că robi chîar se numesc aceî ce se rescumpără de stă
l

pâniî lor, îar ceî ce slujesc cu plată, cu rea 'numire se dic SooXoi (a
decă robî), că aceîa chîar se numesc năimiţi; îar Apostolul aicea „voro
veste chîar pentru ceî ce se cjic robî, adecă rescurripăraţî sau moşteni)
şi nu năimiţî. Şi vecjî la stih 2 al cap. .VI al'ceiî către Timoteî întâîs
dupre câte chipuri se fase cine-va rob. Vecjî \a. suptînsemnarea cj'cere
Rob te-a chemat? Nu'ţî pasă ţie (I Cor. VI, 2v). 1

— •402 —
 A d e c ă v o î r o b i i n u slujiţi s t ă p â n i l o r v o ş t r i n u m a i c â n d s î n t
d e f a ţ ă şi v e v ă d , c a s ă v ă a r ă t a ţ i p l ă c u ţ i l o r , ci a t â t c â n d s î n t
d e faţă eî, c â t şi c â n d l i p s e s c , d e o p o t r i v ă s e c u v i n e s ă - î slujiţi.
Ca nişte robî aî luî Christos.
C ă c î cel c e v o e ş t e a fi p l ă c u t o m e n i l o r , a c e l a n u e s t e r o b
al lui C h r i s t o s , p r e c u m a î u r e a aCestaş P a v e l o d i c e a c ă s t a : « D e
a ş p l ă c e a o m e n i l o r , n u a ş fi r o b al l u i C h r i s t o s » ( G a l . I, 1Q) ). 1

. F - ă c e n d voea l u î Dumnedeu d i n suflet cu. d r a g o s t e . /

- Fiind-cjă e s t ş . cu putinţă a:<§ku;i r o b u l s t ă p â n u l u i s e n f ă r ă v i ­
c l e ş u g şr'.Cii p r o s t i m e d e i n i m ă , î n s ă n u ş i c u t o t ă p u t e r e a , ci
a face m i m a i slujba c e a r â n d u i t ă d e s t ă p â n u l săii, d a r n u şi
alt c e - v a , mal mult, p e n t r u acesta a d a u g e aicea Pavel, că r o ­
b u l s e c u v i n e a sluji s t ă p â n u l u i săii d i n suflet, a d e c ă c u t o t ă
p u t e r e a şi c u o s î r d i e , ci şi cu d r a g o s t e şi c u p a c e , a d e c ă c u
t o t ă p r i i m i r e a şi n u d e silă şi d e n e v o e . C u u n c h i p c a a c e s t a
c â n d slujeşte robul p r e stăpânul său, se ridică dela sineşî p r o s ­
t i m e a n e â m u l u î şi n u m i r e a c e e a c e s e p a r e n e c i n s t i t ă a r o b i e i ,
. c â n d c u v o e a s a face b i n e l e a d e c ă şi s u p u n e r e a c ă t r e s t ă p â ­
nul s e u şi Cârid n u a ş t â p t â ia fi silit şi b ă t u t p e n t r u c a s â s e
s u p u e , V o e î n s ă a luî D u m n e d e u e s t e orî c a s ă s e s u p u e r o b i i
s t ă p â n i l o r l o r , căcî a c e s t a e s t e v o e a lui D u m n e d e u , b u n a r â n ­
d u î a l a a o m e n i l o r , o r î c ă c i v o e a luî D u m n e d e i i a c e s t a î n s e m -
nâză, c â r o b i i se cuvine a se s u p u n e stăpânilor numaî la lu­
c r u r i l e ş i ; s l u j b e l e a c e l e a , c a r e le v o e ş t e D u m n e d e i i . C ă p o t e
s t ă p â n i i s â s i l e s c ă p r e r o b i la o r e c a r e f a p t e n e c i n s t i t e s a u la
p ă g â n ă t a t e , c a r e a c e s t e a n u s î n t p l ă c u t e v o e î J u I D u m n e d e u , ci
m a î a l e s u r î t e . D e c i l a unile c a a c e s t e a n i c i d e c u m s e c u v i n e a
s e s u p u n e r o b i i s t ă p â n i l o r lor, ci s â l e s t e a î m p r o t i v ă , şi m a î
b i n e m d r t e s ă a l ă g ă , d e c â t s ă facă v ţ e o f a p t ă n e l e g i u i t ă şi
l u c r u u r î t lui D u m n e d e u ) .
2

7. S l u j i n d D o m n u l u i ş i n u o m e n i l o r .
R o b i i , d i c e , slujind s t ă p â n i l o r lor, t r e b u e s ă s o c o t e s c ă c ă
s l u j e s c D o m n u l u i şi n u d m e n i l o r ; fiind-că D o m n u l e s t e c a r e l e
p r i i m e ş t e a ş e d â r e a r o b i l o r c e a b i n e p l ă c u t ă , c u c a r e slujesc p r e

Vecjî şi suptînsemnarea 4 ' ' de caut să plac omenilor? (Gal I,

c e r e :

10). Carele este cel ce place omenilor şi nu pote cine-va a scăpa de

plăcerea omenilor.
••*) Pentru acesta cetim şi în istorii, că un Spartiat luându-se în robie
de tâlharii de mare s'a slobodit întru una că poruncit de stăpânul fiind
să facă un lucru nevrednic de neamul luî, cu ţlobocjenie î-a răspuns
•că nu ascultă, îar stăpânul luî cjicend către dînsul ba, vreau să asculţî
că eu te-am cumpărat rob, acum î-a respuns tenerul, acum veî vedea
pre cine aî cumpărat rob, şi îndată aruncându-se pre sineşî dupre fe-
xestră, a ales maî bine a muri decât a face vre o faptă nevrednică.

— 403 —
s t ă p â n i i l o r , fiind-că D o m n u l e s t e c a r e l e a l e g i u i t şi a c e s t a b u n ă
r â n d u î a l ă a o m e n i l o r şi a r â n d u i t c a s t ă p â n i i s ă s t ă p â n e s c ă p r e
r o b i , î a r r o b i i s â s e s t ă p â n e s c ă d e s t ă p â n i i lor, şi c e l c e n u
slujeşte p r e stăpânul s e u cum se cuvine, acela se î m p r o t i v e ş t e
l e g e î ceii d u m n e d e e ş t i ' ) -
8. Ştiind că ori ce bine va face fieşte-carele, aceîa v a
lua dela Domnul, ori rob de ar fi, ori slobod.
F i i n d - c â u r m a r ă m u l ţ î s t ă p â n i E l i n i şi n e c r e d i n c i o ş i , c a r i s â
n u fi f ă c u t nici u n b i n e , nici d a p l a t ă a c e l o r a c e îi slujiau c u
c r e d i n ţ ă şi p r e c u m : s e c u v i n e , p e n t r u a c e s t a elice a i c e a P a v e l a
c ă v o i r o b i l . j m â c a r d e ş i n u l u a ţ i p l a t ă d e l a s t ă p â n i i v o ş t r i ceî
d u p r e t r u p î n s ă să-I slujiţi, şi p l a t ă o v e ţ i l u a d e l a s t ă p â n u l t u ­
turor, D u m n e d e u . C u aceste cuvinte însă arată acesta, că v o r ­
b e ş t e r o b i l o r c a u n o r depliniţî î n t r u c u n o ş t i n ţ ă şi n u c a u n o r
c o p i i n e d e p l i n i ţ i . C ă c i c o p i i l o r le-a p u s î n a i n t e m a î s u s p l a t ă
p r e b u n a n o r o c i r e a c e a d e p r e p ă m e n t şi v i a ţ a c e a d e m u l ţ î a n î
d e v o r a s c u l t a şi v o r cinsti p r e n ă s c e t o r i î l o r ; îar r o b i l o r l e
p u n e î n a i n t e p l a t ă , p r e d o b â n d i r e a b u n ă t ă ţ i l o r c e l o r c e v o r s â fie.
9 . Şi domnii acestea faceţi către dînşiî.
Şi v o i s t ă p â n i i , d i c e , a c e s t e a t r e b u e a le face c ă t r e r o b i i
v o ş t r i n u c a ceî c e v o r să p l a c ă d m e n i l o r , ci c u frica şi c u
t r e m u r u l luî D u m n e d e u ; p e n t r u - c ă d e ş i P a v e l n u le-a dis a-
c e s t e a a e v e a , î n s ă a c e s t e a s e î n ţ e l e g , c ă v o e ş t e a le face şi
s t ă p â n i i c ă t r e r o b i i lor, fiind-că fieşte-carele s t ă p â n s l u j e ş t e p e n ­
t r u rObul s e u . C u m ? Ş i c u c e c h i p ? P e n t r u - c ă p o r t ă grijă şi
i c o n o m i s e ş t e p e n t r u d î n s u l , p e n t r u - c ă d ă lui t d t e c e l e d e t r e ­
b u i n ţ a vieţeî şi p e n t r u - c ă îî s u f e r e t o t e m e t e h n e l e şi face c o m ­
p o g o r î r e la n e p u t i n ţ e l e lui şi in s c u r t fiind-că seî p o r t ă c ă t r e
s o c o t i n ţ a r o b u l u i ş e i i ; a s c u l t ă î n s ă şî c e l e d - a l t e : i
') Că Dumnecjeu a legiuit robii la omenî, că însuşî a cjis despre Isav,
că cel maî mare va robi celuî maî mic, adecă luî lacov (Facer. XXII,
25). Şi către Israiltenî a cj> «Şi sluga şi slujnica orî ce'ţî vor fi" ţie, din
s:

neamuri câţî sînt împrejurul teu, dintre acele neamuri veţî câştiga robi
şi robe" (Levit. XXV, 44). însemneză însă cum că din început D u m n e ­
cjeu nu a făcut pre omenî, pentru ca să fie cine-va stăpânitor întru dînşiî.
şi robî, ci dupre călcarea porunceî a intrat în lume acesta rea osebire
de stăpân şi de rob, precum cjice Teologul Grigorie: ce este stăpânul sau
robul pângărita tăere? La toţî făcătorul unul este, o lege,! o judecată a-*-
supra slujitorului adecă priveşte ca asupra cehii; împreună-cu tine rob,,
îar când te veî dezlega maî cinstit te, veî arăta? j(Că adecă nu te veî a-
răta tu stăpânul maî cinstit decât robul dupre morte, ci pote te veî a-
râta şi maî josit de va fi robul decât tine maî î'nbunătăţi't). încă şi M a ­
rele Vasilie cjice: „Dela fire adecă, nicî unul din omenî nu e rob, în cât
deşi acela este stăpân îar cutarele se cjice slugă, dar însă toţî şi dupreW
asemănarea cinstei şi dupre avuţia celuî ce ne-a făcut pre noî. sîntem.
împreună. robî uniî cu alţiî" (Despre Sf. Duh, cap. XX).,

— 404 —
• Slăbind îngrozirea.
N u a d i s c ă s t ă p â n i i s ă l a s e b ă t ă i l e r o b i l o r lor, ci î n c ă şi
p r e î n s e ş i îngrozirile c e l e c ă t r e r o b i ; p e n t r u a c ă s t a d a c ă î n g r o ­
zirile c e l e a s u p r a r o b i l o r t r e b u e a l e s l ă b i şi a l e l ă s a s t ă p â n i i
l o r , cu m u l t m a î vîrtos s e c u v i n e a l a s a s c h i n g i u i r i l e ; c a c u m
le a r d i c e : voi s t ă p â n i i a t â t a n u t r e b u e a v e a r a t a g r e î şi î n -
•sărcinâtorî r o b i l o r v o ş t r i , în c â t nicî a v e m â n i a a s u p r a l o r s e
c u v i n e şi a'î î n g r o z i c ă ' î veţî b a t e . .

Ştiind că şi însuşi al vostru Domnul este în- cerîurî.

Vedî, o c e t i t o r î u l e , c u m î n g r o z e ş t e A p o s t o l u l p r e Stăpânitorî..
C u m ă s u r a , d i c e , cu c a r e tu s t ă p â n u l m e s o r î r o b u l u i tăii, c u
a c e e a ş i m ă s u r ă împrotivă se va m ă s u r a ţie d e c ă t r e D u m n e ­
z e i i , S t ă p â n u l şi D o m n u l t ă u şi al t u t u r o r « c ă c i cu m ă s u r a , d i c e ,
•ce v e ţ i m ă s u r a , s e v a r ă s m ă s u r a v d u ă » (Mat. VII, 6 ) , a d e c ă p r e ­
c u m faci t u fratelui t ă u , a ş a v a face şi ţ i e D u m n e d e u . P e n t r u
a c ă s t a îa a m i n t e , n u c u m - v a şi ţ i e s ă d i c ă s t ă p â n u l D u m n e d e i i :
« S l u g ă v i c l ă n ă şi r e a ; t o t ă d a t o r i a o a m l ă s a t ţ i e ; aii n u t r e -
b u e a şi t u a a v e a m i l ă d e cel î m p r e u n ă r o b cu t i n e , p r e c u m
eu. te~am miluit p r e t i n e ? » (Mat. X V I I I , 3 2 ) .

Şi luare de faţă nu este la dînsul.

S ă n u s o c o t e ş t i , d i c e , t u s t ă p â n u l , c ă d e t e vei a r ă t a a s p r u
şi fără d e o m e n i r e c ă t r e cel î m p r e u n ă c u t i n e r o b , c u m c ă
n u t e veî c e r c e t a d e c ă t r e D u m n e d e u p e n t r u a s p r i m e a t a . P d t e
c ă c i r o b u l t ă u e s t e faţă p r d s t ă ? N u , s ă n u s o c o t e ş t i a ş a , c ă
D u m n e d e u nu c a u t ă în f a ţ ă ; c ă c i legile c e l e d i n afară, a c e l e
fac o s e b i r e î n t r e s t â p â n î şi î n t r e r o b i , d e n e a m b u n şi d e n e a m
p r o s t , fiind legi d e d m e n î m u r i t o r i a ş e d a t e , î a r în legile lui
1

D u m n e d e u , a c e s t a nu u r m e z ă ; c ă c î şi t u , c a r e l e e ş t i s t ă p â n , r o b
e ş t i al luî D u m n e d e u . , c a r e l e e s t e s t ă p â n şi al tăii şi al r o b u l u i
t ă u . Ş i d e t e veî a r ă t a t u a s p r u şi cu n e m i l o s t i v i r e c ă t r e c e l
î m p r e u n ă c u t i n e r o b , să ştiî c ă t e v e l o s î n d i în m u n c ă d e
o b ş t e s c u l s t ă p â n D u m n e d e u ; fiind-că nicî a făcut D u m n e d e u
d i n î n c e p u t ! p r e v r e u n o m r o b a l a l t u i a , ci l ă c o m i a d m e n i l o r ,
p r e c u m e s t e c e a a t â l h a r i l o r şi a v r ă ş m a ş i l o r şi o c a r a c e a c ă ­
t r e n ă s c ă t o r i şi • n e c i n s t i r e a , p r e c u m a fost c e a a lui C a n a a n c ă ­
t r e N o e , a c e s t e a a b ă g a t p r e r o b i în l u m e şi a fâcut p r e d -
m e n i r o b i şi r o b i ţ i . I n s ă d e ş i D u m n e 4 e u , c u d e - a d i n s u l n u a
f ă c u t robia, d a r î n s ă l e g î u e ş t e s u p u n e r e a d u p r e e r t a r e şi d u p r e
al d o i l e a c u v î n t , a d e c ă r â n d u e ş t e a s e s u p u n e o m e n i i c ă t r e alţii,
c e l m a i m i c i c ă t r e cei m a l m a r i p e n t r u b u n a r â n d u î a l a şt a l c ă ­
t u i r e a l u m e î * şi p e n t r u a n u s e u m p l e a v i a ţ a d m e n i l o r d e r ă s -
b d e şi d e v ă r s ă r i d e s â n g e , n e v r e n d a s e s u p u n e unii a l t o r a .

— 405 —
 10. Deci, fraţii meî, întăriţi-ve' întru Domnul şi întru pu­
terea tăriei lui.
C a s a şi familia fieşte-căruîa hristiâri s e a s e m e n ă z ă cu l a -
g h ă r u l d e o ş t î şi t a b ă r ă o ş t i l o r c e l o r ' r ă z b o i n i c e ; p e n t r u a c e s t a
P a v e l d u p r e c e a p u s în r â n d u î a l ă trefeiile caseî şi ale familiei
hristianilor, a c u m aicea scote p r e fieşte-carele.hristian, spre re-
z b o î u l şi o ş t i r e a c e a n e v e d u t â şi g â n d i t a a ş u p t a d.iayolului; căcî
c â n d b ă r b a t u l ş i , f e m e e a ş i .fnjţ ..şi TO,biî*pâ^^ip.-^uviiricI<5şa r â o -
v

d u î â l a l o r , - ş r % u iâsa'-' a f a r ă ' d i n - legite- c ^ i e ' ^ d ^ " D j i m r ţ e t | e u rân-.-

d u i t e , . a t u n c e a şi r e z b o i u l c e a u să-1 facă a s u p r a ' d e m o n i l o r v a
fi b i n e n o r o c i t şi b i n e s e v a î n a i n t a . Ş i fiind-dă -multe
;
lucruri
a pomenit Apostolul, care se par cu a n e v o e d e isprăvit, p e n t r u
a c e s t a d i c e a i c e a : n u v e t e m e ţ i h r i s t i a n i l o r , ci întăriţi-ve. şi n ă ­
d ă j d u i ţ i î n t r u p u t e r e a D o m n u l u î , fiind-că î n t r u D o m n u l n u e s t e ;

n u m a î p u t e r e s e m p l â şi s t ă p â n i r e d e p a t e r e , a d e c ă D o m n u l a r e
p u t e r e n e p o v e s t i t ă , c a r e s t ă p â n e ş t e şi b i r u e ş t e şi d o m n e ş t e p r e s t e
t o t e făpturile.
1 1 . îmbrăcaţi-ve cu tote armele luî Dumnedeu, ca să ;

puteţi sta împrotiva meşteşugirilor diavolului.

C a r e e s t e t o t ă î n t r a r m a r e a h r i ş t i a n u l u î , m a l j o s va a r ă t a A -
p o s t o l u l . V e d î însă, o c e t i t o r î u l e , c ă n u a cîis P a v e l l u p t e şi
r e z b o e ale d i a v o l u l u i , ci m e t o d i î ( a d e c ă m e ş t e ş u g i r i ) ; m e t o d i a î n s ă
e s t e a s e n e v o i v r ă ş m a ş u l , ca s ă a m ă g e s c ă şi s ă birue^scă p r e
cela-l-alt c u m e ş t e ş u g şi cu s t a t i c i m a ( s t r a t a g e m ă ) şi c u f n e h a -
n i c â ) , pentru-că diavolul nu arata omenilor vederat p e c a t e l e .
1

^..Pentru acesta şi înţeleptul Nil mirându-se şi nedumerindu-se de,

meşteşugirile cele de multe feluri ale diavolului, aduce martur la acesta,
pre dumne4eescul Iov, dicend aşa: Iar minunatul Iov, nedumerindu-se'
despre una ca acesta cjice: „Cine va descoperi faţa îmbrăcămintei sale?'
Şi întru învelitura zeleî sale, cine ar intra? Şi uşile feţeî luî cine le va.
deschide?" (Iov XI, 13). Iar cetea ce 4/ce, acest-fel 4ice: „Nu este, 4'ce,,
ceea ce se arată la dînsul faţa, că cu multe îmbrăcăminte işî acopere
viclenia, amăgind adecă cu ceea ce se vede, cu vicleşug şi cu pândire
întru cea ascunsă meşteşugind peirea; şi ca să nu se împreună numeră
şi pre sineşî cu ceî ce nu cunosc meşteşugirile luî, spune arătat lucră­
rile luî v&jend ochiî seî pre totă grozava lucrare pea asupra sa, 4icend:.
„Chip de lucefăr de zori este, îar cele din lăuntru ale luî sînt aspide
(iov. XII, 18). Şi acesta 4ice înfruntând pre lucrarea cea rea a luî, că
cu prefacerea în chipul lucefăruluî celuî de zori se ispiteşte a trage către
sineşî pre ceî c e - l v e d . Iar prin aspidele cele diii lăuntru, morte negu-
ţătoreşte celor ce se apropie de el" (cuv. Aschitecesc). Drept aceea m e ­
şteşugirile ce le întrebuinţeză diavolul în rezboîul cel asupra hristi­
anilor, sînt cu anevoe de biruit; şi rârî sînt aceîa, precum, acesta Nil
4ice, care înţeleg mehanicele luî, precum era Iov, cum s'a 4is; precum'
a fost Pavel şi câţî ca Pavel. Pentru acesta însuşî despre acesta voro-
veste 4'cend: „Că nu ne sînt necunoscute înţelegerile luî" (II, Cor 31,

— 406 —
a d e c â n u s f ă t u e ş t e p r e o m a r ă t a t , s ă s e facă idolo-slujitor, safi
;

s ă c u r v e s c ă saii s â o m d r e , ci c u alt c h i p le f o r m ă l u e ş t e a c e s ­
t e a şi c u : m e t o d u r î şi cu m e ş t e ş u g u r i îl a r u n c ă în p ă c a t e l e a-
c e s t e a , a d e c ă orî c u c e l e d e - a d r ă p t a îl a m ă g e ş t e , orî c u c u ­
v i n t e şi c u g e t ă r i î n d u p l e c e t d r e p r e c a r e le î n t r e b u i n ţ ă z ă c a p r e
un- o b r ă z a r saii m a s c ă şi a c o p e r ă m â n t al r ă u t ă ţ e l s a l e >).

11). D e acesta bjne «jcţis Mar. Macarie cura că nimenea pote cu a m ă ­

nuntul a înţelege metodele şi meşteşugirile diavoluluî, şi â l e birui, fără
numaî singur Dumnedeu. Pentru acesta aiurea acesţaş Pavel a dis.'• „iar *
D.umnedeul păceî curând va zdrobi pre Satana supt piciorele vostre' -

(Rom. XVI, 20). Pentru acesta se cuvine către singur Dumnedeu s ă a-

lergam şi pre el să-l rugăm, ca însuşî să zdrobescă cursele cele a s u p r a
nostră şi meşteşugirile diavoluluî, avend noî împreună ajutători la a-
cesta şt.-pre fericită smerenia, care pote sa scape de cursele vrăşmaşului;
precum a arătat Mar. Antonie anghelil când a vădut cursele diavoluluî
întinse! pre tot pămentul.
!) Căcî precum âlTopeF pescarii undiţa cu vermuşorul şi aşa prind
pre ticălosul peşte, şi precum ceî ce dau otrava cea amară, ung buzele
-paharului cu miere, aşa şi diavolul nu arată pre păcat gol la omenî, ci
îl acopere pre de-asupra cu amăgirea binelui şi îl unge cu mierea fapteî
bune şi aşa amăgeşte pre ticăloşii omenî şi îî vânează pre mulţî încă
şi îî omora cu otrava păcatului; ;căcî de ar arăta păcatul gol, de departe
l'ar vedea omenii şi nu ar alergă ca să se vâneze de el şi să se o m d r e ;
pentru acesta prea înţelepţeşte a cjis sfîntul Grigorie al Nişei: „De ar
zăcea răutatea golă înaintea vieţeî ne fiind acoperită cu ore-care fan-
tazie de bine, nu ar alerga de bună voe Ia dînsul omeniî; pentru a-
. cesta omeniî ceî maî mulţî se amăgesc de cele de-a drepta de fac răul,
decât să amăgesc de cele de-a stânga. Pentru acesta a dis Cântătorul
de Psalmi; că d e cele de-a stânga, cad miî, adecă în numele răutăţeî şi
-al -păcatului; îar de cele de-a drepta cad cjece miî, adecă întru numele
bineluî şi ial fapteî bune:. „Cadea-vor din partea ta (adecă din partea de
a stânga) ;o mie (adecă maî puţin) şi d i ' de-a drepta ta (adecă
e c e m

maî mulţî)" (Psalm XC, 1). A dis însă şi sfîntul Dionisie Ariopaghitul
cum că toţî câţî fac răul,...îl fac ca-cum părendu-li-se bine: „Răului de-a
fi sa dicem dupre întâmplare şi pentru altă 6re-ce şi nu din început
de sineşî,; în cât ceea ce- se face, a se părea că este bine, că se face
pentru vre un bine. Insă cu adevărat nu este drept, căcî ceea ce n u
este bine, ni se pare a fi bine" (Cap. IV, despre dumnedeeştile numiri)..
Pentru acesta şi Teodorit aşa a tâlcuit meşteşugirile diavoluluî, d'cend:
„Meşteşugirî a numit pre mehanicile l î , că de multe orî şi prin felurile
u

fapteî bune meşteşugeşte răutatea şf este une-orî când şi cu postul şi

cu, rugăciunea şi cu sârguinţa celor ce se rogă, mestecă pre slava cea
deşartă, însă şi întru întrega înţelepciune bagă pre prihana mândriei".
Vedî şi suptînsemnarea d i " e î „ca să se arate păcatul mie prin b u n ă ­
cel :

tate lucrându-mî morte" (Rom, VIII, 13). Dice însă şi dumnedeescul Av-
gustin pentru osebitele ispitele diavoluluî acestea: „Domne, acesta este
balaurul cel mare şi finicesc (adecă roşu închis). Şarpele cel. din început,
satana şi:diavolul numit... îată înaintea picîorelor nostre a întins n e n u ­
mărate curse şi tote căile nostre le-a umplut de amăgiri, ca să amă-
gescă sufletele nostre, şi cine va scăpa? Cursă a ascuns întru bogăţie,
în sărăcie, cursă a revărsat în desfătare, în beutură, în îndulcirile nostre,.

— 407 —
 A r ă t e n d d a r P a v e l c â v r ă ş m a ş u l h r i s t i a n i l o r e s t e p u t e r n i c şi
înfricoşat şi m u l t m e ş t e ş u g a r e ţ , îî r d g ă s â nu d o r m ă nici s ă s e
l e n ă s c ă , ci s ă fie d e ş t e p ţ î , şi o s â r d n i c î î n t r u n e v ă d u t u l r e z b o î u l
cel a s u p r a v r ă ş m a ş u l u i , " p r e c a r e l e d u m n e d e e s c u l Ghiril al A -
l e c s a n d r i e î îl n u m e ş t e r e z b o î u sfinţit şi sfînt, d i c â n d : «Iar n o u e
celor obicinuiţi a b i n e plăcea întru Christos, prin credinţă, nu
n e .este r e z b o î u l î m p r o t i v ă s â n g e l u i şi a c ă r n e î , ci nicî a r ă t a r e
d e vitejie t r u p ă s c ă e s t e l u c r u l ; c ă a r m e l e o ş t i r e î n d s t r e n u s î n t
t r u p e ş t i , d u p r e g l a s u l luî P a v e l , ci a s u p r a a c e l o r a c e a c u m d i n
v e c h i m e s t ă p â n e s c (adecă, a s u p r a d e m o n i l o r ) şi a s u p r a a t o t ă
p a t i m a c e e a c e e s t e î n t r u n o î - s â ridică sfinţitul şi sfîntul r e z -
boiii» ( V o r . X V , la P a ş t i ) . |
12. Că n u este ndue luptă către s â n g e ş i c a r n e .
Şi a c e s t c u v î n t îl d i c e P a v e l a i c e a , n u p e n t r u c a s ă s p e r i e
p r e h r i s t i a n î , ci p e n t r u c a să-î facă m a l l u ă t o r l a m i n t e , c ă c i
v o e v o d u l d e o ş t i cel c e a r a t ă o s t a ş i l o r c e l o r s u p u ş i luî, p u t e r e a ,
şi m e ş t e ş u g u l v r ă ş m a ş u l u i a c e l u i a c u c a r e a u s ă s e l u p t e , îi face
m a l siguri şi m a l î m b ă r b ă t a ţ i . N u a v e m d i c e , o fraţilor h r i s t i a n î
şi î m p r e u n ă c u m i n e o s t a ş i , n u a v e m s ă n e l u p t ă m c u d m e n î
a s e m e n e a pătimaşi ca noî, a d e c â c u întocmai p u t e r e cu noî.

în somn, în privighere, în cuvînt, în lucru, în tote căile| nostre". Şi

îarăş: „Izbăveşte-ne pre noî de prdtivnicul nostru cel de tote cjilele, ca­
rele sau de dormim, s a u de privighem, sau de mâncăm, sau de bem,
sau de facem alt ce-va, cu tote chipurile stă"asupra nostră şi 4'ua şi
noptea cu meşteşugii!, cu amăgiri, acum vederat, acum pre ascuns, să­
geţi otrăvitore aruncând asupra nostră, ca să omore sufletele nostre"
(Ieroticesca rugăciune 15). Pentru acesta şi purtătoirul-de Dumnedeu Ma­
carie, despre cugetările diavoluluî cele de-a drepta a cjis: „pre ceî-l-alţî
demoni, pote curând nevoitorul înţelegendu-î cu lesnire ar fugi de vă­
tămarea cea dela dînşiî, îar de ceî ce se par de a ajuta în, calea tapteî
bune şi ore cum câ vor împreună să zidescă biseriGa Domnului, care
minte ore din cele prea înalte, îar înţelege, fără de cuvîntul cel lucră­
tor şi viu ce pătrunde prin tote" (Cap. XIX din-a.cincîa sută din teolo-
ghiî). Trei însă îsnt pricinile pentru care diavolul: s'a "făcut mult iscu­
sit şi mult meşteşugareţ întru nevecjutul rezboîu cel asupra ;6menilor: a)
pentru-că el şi slujitorii luî demoni sînt duhuri fireşti subţiri şi dupre
urmare sînt aflători de multe, şi neînţelese stratighimî şi hnehanicî; b)
pentru-că diavolul şi demoniî luî fiind de şepte miî şi atâtea sute de
anî pentru vechimea şi mulţimea anilor, acesta s'au făcut forte învăţaţi
în metodurî; şi c) căcî el şi demoniî luî oştindu-sâ cu toţî omeniî dela
Adam şi până acum, şi maî ales cu cuvioşiî ceî ce aii strălucit în ne-
voinţă şi cu pusniciî şi eî luptându-se de către aceştia împrotivă, s'au
învăţat prin cercare şi prin oştire maî multe metode şi vicleniţi şi dupre
urmare s'au iscusit şi s'au făcut prea cercaţi, precum sf. Ioan şi Simeon
noul teolog şi Mar. Macarie dfc- „Pentru acesta de deşteptă!luare aminte
avem trebuinţă şi de credinţă ferbinte către Dumnecjeu ş^ de osârdie
covîrşitore, pentru ca să biruim meşteşugirile luî".

— 408 —
 C i c â t r e î n c e p e t o r i i l e şi s t ă p â n i i l e . •
Ci a v e m d i c e , sâ n e l u p t ă m c u d o m n î şi s t ă p â n i t o r ! g â n d i ţ î
şi n e v e d u ţ l , a d e c ă c u d e m o n i i ; căcî p r e c u m a v e a D u m n e d e u
î n c e r i u o s e b i t e c e t e d e sfinţi î n g e r i şi î n c e p ă t o r i i şi s t ă p â n i i ,
acest-fel şi t i r a n u l şi a p o s t a t u l luî D u m n e d e u d i a v o l u l a f â c u t
p r e p ă m e n t osebite cete ca a c e s t e a p e n t r u ca să se s o c o t e s c ă
o r e c u m şi el c a u n d u m n e d e u ' ) .
împrotiva: stăpânitorilor lumeî.
Stâpânitoriî de lume n u m e ş t e p r e d e m o n i aicea A p o s t o l u l ) , 2

n u că d o r s t ă p â n e s c eî l u m e a , a d e c ă f ă p t u r i l e lui D u m n e d e u .
S ă nu fie! Ci -Iunie o b i c î t t u e ş t e sfînta S c r i p t u r ă a n u m i p r e

*) însemneză, cum că dumne4eescul Ioan Damasc, şi siînt. Maxim

maî întâîu au 4's pre Eosforul al rândueleî ceiî maî de pre urmă, adecă,
al ceiî a noua a anghelilor şi că din acesta singură au că4ut, câţî an­
ghelî aii că4ut. Iar Tertulian pre Eosforul l'a numit că era maî ales de
cât toţî angheliî şi prea înţelept; şi Chrisostorri 4ice că Eosfor era întâîu
al anghelilor şi câ a că4ut dinanghelicescul vîrf; cu carele împreună se
conglăsueşte şi sfinţitul Avgustin şi Dialogul. Iar Ieronim mal pre sus de
toţî l'a socotit pre Eosfor şi cum că angheliî ceî ce au că4ut nu dintru
o cetă, ci din multe, şi adevereză cuvîntul acesta din 4>cerea de maî şus
a luî Pavel ce 4'°e: „Nu este noue lupta către sânge şi carne, ci că­
tre începătoriile şi stăpâniile"; că arată Pavel cu cuvintele acestea cum
că demonii au că4ut din' cetele începătoriilor şi a stăpâniilor. Iar Eos­
forul din cetele serafimilor a că4ut, însă el nu se numeşte serafim,
nicî scaune, nicî domnii, pentru-că acestea însemneză covîrşire, care nu
se potriveşte demonilor. Iar Toma cel maî nou Aquina împreună cu în­
văţătorul cunoştinţelor P. Lombardul a socotit că Eosforul împarte câte
un demon la fieşte-carele om. Şi Teodorit încă 4'ce, tâlcuind 4'cerea a-
cesta a Apostolului: „Dintre sfintele cete a fost viclenii demoni, dar pen­
tru vicleşul şi răutatea lor, aii că4ut din rânduîală aceea, ari încă şi a-
cum numirile spre înfruntarea pângărâcîunilor".
s
) Pentru acesta şi Mar.Vasilie tâlcuind 4icerea luî Isaia acesta: „Domnul
a poruncit unuî neam luptător de arme" (Îs. XIII, 5), 4'ce că neam lup^
tător de arme, sînt viclenii demoni, că 4ice aşa: „Au arme viclenii de­
moni, care sînt împrotiva alcătuireî armelor dreptului; că dreptul are
pavăza credinţeî, îar pavăza viclenuluî este pavăză de necredinţă; dreptul,
sabia cuvîntuluî, îar acela, sabia necuvîntăreî, acesta se seguripsesce cu
pavăza dreptăţeî, îar acela se îmbracă cu pavăza nedreptăţeî; capul acestuia
îl strânge coiful mântuireî, îar împrejurul aceluîa se află coîf de peire; a-
cesta îşî are picîorele gata către Evanghelia păceî, îară picîorele aceluîa
alergă către vistieria celor rele". Ve4î, iubitul meu frate, cu ce fel de
arme sînt vrăşmaşii noştriî întrarmaţî? Decî privegheză şi îa aminte;
luptă-te împrotiva lor şi să nu te temî, căcî măcar deşi demonii ca nişte
neîntrupaţî sînt maî tari decât noî, cariî purtăm trup, însă stăpânul
nostru Christos, carele împreună se luptă cu noî, este maî puternic decât
toţî, şi anghelii luî sînt împreună cu noi, lucrând şi ajutându-ne, şi sînt
maî mulţî decât demoni, precum a 4is prorocul Eliseî slugeî sale: „Nu
te. teme, că mai mulţi sînt at noştri decât ceî ce sînt cu dînşiî" (IV
I.mp. VI, 16). ' i

— 409 —
l a p t e i e c e t e r e l e şi v i c l e n e şi p r e o m e n i i acela, carii l u c r e z ă
f a p t e l e a c e s t e a ; p e n t r u a c e s t a a d i s şi D o m n u l c ă t r e A p o s t o l i :
«Voi n u s î n t e ţ î d i n l u m e » (Ioan X V , 19), a d e c ă voî n u s î n t e ţ î
d i n t r u a c e l a c a r i fac f a p t e l e a c e l e r e l e , şi c u g e t e z ă l u c r u r i l e
lumeî a c e ş t i a . D e c i l u c r u r i l e a c e s t e r e l e şi p r e o m e n i î c e î d e
r e l e c u g e t ă t o r i îî s t ă p â n e s c şi îî d o m n e s c d e m o n i î , fiind-că d e
v o e a lor s'aii r o b i t p r e sineşî d e m o n i l o r . . >' • • .
A î n t u n e r e c u l u i v e c u l u i acestuia.
P a v e l p r e r e u t a t e "şi pre. pecat.11 n u î r i e ş t e î r i t u n e r e c , .care
n u m a i . î n t r u acest;.yec s e d t i c r e ^ a . ,.şC.ş.e a r a t ă , , jar. m a i mu]ţ n u
are sâ se lucreze.
împrotivă duhurilor reutaţen
D u h u r i a l e r e u t â ţ e î n u m e ş t e P a v e l a i c e a p r e înşişi d e m o n i i , ,
c ă d e v r e m e c e şi a n g h e l i î sînt d u h u r i , p e n t r u a c e s t a a a d a u s
aicea a dice «duhurile reutăţeî» p e n t r u ca să a r a t e câ angheliî
s î n t d u h u r i b u n e şi l u m i n a t e şi s f i n t e ; Iar d e m o n i i din p r o t i v ă
sînt d u h u r i r e l e , î n t u n e c a t e şi n e c u r a t e ; . î n s ă d u p r e c e a d i s c ă
n o î hristianiî n u a v e m r ă z b o i a cu s î n g e şi c u c a r n e , a d e c ă cu
v r ă ş m a ş i i t r u p e ş t i şi -veduţi, face o s e b i r e a c a r e o aii v r ă ş m a ş i i
n o ş t r i d e v r ă ş m a ş i i c e l t r u p e ş t i şi d i c e c u m c ă v r ă ş m a ş i i , c u
carî n o i h r i s t i a n i î n e l u p t ă m , sînt d u h o v n i c e ş t i , a d e c ă fără t r u p
şi u ş o r i ) . Şi n e v ă z u ţ i sînt î n c ă şi c u t o t u l vicleni, şi d u p r e
1

u r m a r e sînt c u a n e v o e d e l u p t a t şi c u g r e i i d e a-i birui. D e c i

este t r e b u i n ţ ă să a v e m m a r e luare a m i n t e întru gânditul resboîul
cel a s u p r a lor. •" '
I n t r u cele c e r e ş t i *).
• C u c u v î n t u l a c e s t a d e ş t e p t ă î a r â ş P a v e l p r e h r i s t i a n î şi (Jice
l o r : o" h r i s t i a n i l o r , sâ n u s o c o t i ţ i , c ă p e n t r u l u c r u r i p ă m â n t e ş t i

') Pentru acesta şi Ieremia plângea cjicend: „Uşor s'a făcut ceî ce
ne gonesc pre noî maî mult decât vulturii ceriului" ^Plâng. IV, 19). Şi
înţeleptul Nil cj' > că de sînt uşori ceî ce ne gortesc, dupre cela, ce cjice
lce

(Ieremia) şi noî îngreunându-ne pre înşine cu, hicrurî lumeşti, arătat e că

maî încet mişcându-ne către cale cu l e s n i r e h e v o m ajunge de vrăşmaşi
(cuvînt Aschiticesc).
*) Iar în ore-care prescrieri se află aşa; „Intru cele de supt cerîu",
fiind-că demoniî au stăpânire nu în cerîu, ci supt cerîu,: adecă în aer, pre­
cum şi Pavel a cjis maî sus despre dînşiî: pre începetorul,stăpânire! aeru­
lui (Ef. II, 2). Şi la Iov este scris despre dînsul: „ku-jngî'.irâ"::. pămentul şi
umblând împrejur pre supt ceriu faţă sînt" (Iov I, 7). Fiitid-că ceriul este
neumblat de demonul, dupre tâlcuirea luî Chrisostom,' şi nicî este el
pretutindenea faţă, ci din încungîurare.. Iar înţelept. Fotie cj'ce, cum -că
uniî aii, prefăcut cjicerea şi aii cjis: întru Cele de supt. ceriu;, Nu-Î place însă
luî acesta prefacere;, u n a adecă cum că nu cuvine a se schimba
sfinţitele cjicerî, nicî întru o literă, şi alta încă, căcî şi aşa femânend
4,icerea, noîma nu se opreşte, fiind-că cereşti',- abicînueşte Scriptura a
— 410 —
şi stric&close şi m i c î n e d a u r ă z b o i ţ i d e m o n i i , şi noî î a r ă ş î din;
p r o t i v ă n e r ă z b o i m c u dînşiî, n u ; ci p e n t r u c e l e c e r e ş t i , p e n t r u
c e l e n e s t r i c ă c i d s e şi p e n t r u b u n ă t ă ţ i l e c e l e n e g r ă i t e ale î m p ă ­
r ă ţ i e i lui D u m n e d e u , c ă p r o p o z i ţ i a « î n t r u » e s t e în loc d e « p e n ­
t r u » , a d e c ă p e n t r u c e l e c e r e ş t i s e face l u p t a a c ă s t a a n o s t r ă .
cu d e m o n i i , a d e c ă p e n t r u c a s ă d o b â n d i m b u n ă t ă ţ i l e c e l e c e ­
r e ş t i şi p e n t r u c a s ă n u n e lipsim d e d î n s e l e ; p e n t r u a c ă s t a .
s e c u v i n e s â fim d e ş t e p ţ i , o s î r d n i c i şi l u â t o r î a m i n t e .
13. IPetitru acesta luaţi tdtţ armele luî Dumtiedeli, ca.
să puteţi sta împrotiva în diua cea rea. . v J

P e n t r u a c e s t a , dice, î n t r a r m a ţ i - v ă , voi hristianiî, cu ţ d t ă î n -

t r a r m a r e a luî D u m n e d e u , c e a g â n d i t ă , c a s ă p u t e ţ i s t a î m p r o ­
tiva î n d i ; u a c e a
- Şi c a r e d i
r e a u a
d'
c e
^
r e a
văcul a c e s t a
şi v i a ţ a a c ă s t a , şi îl n u m e ş t e răii p e n t r u r ă u t ă ţ i l e şi v i c l e ş u g u ­
rile c e ş e fac î n t r ' î n s u l , p r e c u m a m dis şi în t â l c u i r e a d i c e r e î : « C ă
dilele r e l e sînt» ( E f e s . V , 16). M â n g â e î n s ă A p o s t o l u l p r e h r i ­
s t i a n î a r ă t â n d , c u m c ă v r e m e a e s t e p u ţ i n ă şi s c u r t ă a r ă z b o i u l u i
a c e s t u i ! g â n d i t , c a r e a u să-1 facă. C â d i u ă a n u m i t p r e t d t ă
v r e m e a vieţeî a c e s t e e a , p e n t r u s c u r t i m e a eî.
Şi ţ6te isprăvindu-le sâ staţi.
T d t e p a t i m i l e , d i c e , şi t d t e p o f t e l e c e l e r e l e , noî h r i s t i a n i î s e
c u v i n e ; s ă le o m o r î m şi să le b i r u i m şi a t u n c e a sâ p u t e m a
s t a ' ) . F i i n d - c ă mulţî d u p r e c e b i r u e s c p r e v r ă ş m a ş i i lor i a r ă ş i
s e b i r u e s c şi c a d , p e n t r u a c e s t a d i c e a i c e a A p o s t o l u l , c ă n o î
h r i s t i a n i î , d u p r e c e v o m birui p a t i m i l e c e l e m a i s u s d i s e şi p r e
d i a v o l u l , s e c u v i n e să s t ă m t o t - d e - u n a n e b i r u i ţ i şi s ă n u m a î
c ă d e m ; d e a c i î a în p a t i m i l e a c e l e a şi s ă n e b i r u i m ; căcî d e n e
v o m l e n e v i , d i a v o l u l , v r ă ş m a ş u l n o s t r u cel b i r u i t şi o m o r î t , ia­
r ă ş va, î n v i a şi î a r ă ş n e v a d a războiri. V e d i î n s ă , o c e t i t o r î u l e ,
c ă n u i e s t e c u n e p u t i n ţ ă , ci s ă p o t e n o î s ă b i r u i m p a t i m i l e şi
p r e d i a v o l u l şi s â s t ă m n e c l ă t i ţ i . P e n t r u a c ă s t a n u s e c u v i n e a ,
n e l e n e v i p u i n d d e p r i c i n ă c ă v r ă ş m a ş i i n o ş t r i sînt p u t e r n i c i
şt n e b i r u i ţ i , d e v r e m e c e şi p u t e r e m a r e a m l u a t prin c r e d i n ţ ă

numi şt pre cele ce se cuprind în lăuntru în cerîu, precum este aerul

adecă vecjutul (întreb. CXXXXIII, din cele Anfiloh.).
*) Pentru acesta şi profetul: Ieremia despre resboîul cel asupra pati­
milor acestea le q^ice tropologhiceştî: „Luaţî asupră-ve arme şt pavăze, a-
propiaţi-ve îarăşî la resboîu, înşelaţi caii, încălecaţi călăreţii, staţi întru
coîfurilş vostre, cuprindeţî suliţile vostre şi îmbrăcaţt-ve cu zalele vos­
tre" (Ier. XLVI, 3). Şi acesta cţicere propuindu-o sf. Chirii al Alexand.
urmeză dicend: „Că trebue noî a îubi să ne sculăm as.upră-le şi prea
1

vitejeşti asupra înbulzirilor celor ce ne chemă spre reutate şi cu tote

întrarmările duhului încinşi fiind, să ne oştim împrotiva patimilor" (Vor.
XL kr Paşti).

— 411 —
d e l a C h r i s t o s ' ) şî n e - a m î n v ă ţ a t u n m e ş t e ş u g c a a c e s t a , î n c â t
s ă p u t e m î m p r o t i v a a n e l u p t a şi cu înşişî d e m o n i i p r i n p u t e ­
r e a luî C h r i s t o s celuîa c e l o c u e ş t e î n t r u n o i , în c â t nici s â a-
v e m t r e b u i n ţ ă a face c u dînşii r ă s b o î u , ci n u m a î să-1 c ă l c ă m c a
p r e n i ş t e p r e a j o s i t e i n s e c t e ( a d e c ă v i e t ă ţ i micî), « c ă i a t ă , dice,
d a u v o u ă s t ă p â n i r e d e a c ă l c a p r e s t e ş e r p i şi p r e s t e s c o r p i i »
( L u c a X , 1 9 ) . I a r a c e s t e a le s c r i e P a v e l E f e s e n i l o r , ! fiind-că
a v e a u m u l ţ î v r ă ş m a ş i . D e c î îî î n v a ţ ă a t â t p r e a c e l a c â t şi p r e t o ţ i
hristianiî, c u m c ă n u n e v r â ş m ă ş u e s c o m e n i i p r e n o i , ci d e ­
m o n i i p r i n d m e n î ; p e n t r u a c e s t a v o i hristianiî n u v ă ; m â n i a ţ i
a s u p r a d r n e m l o r , c a r i n u g r e ş e s c , ci a s u p r a d e m o n i l o r : c a r i î n ­
t r e b u i n ţ ă z â u n e l t e p r e o m e n i şi vă d a u r ă s b o î u . ;

1 4 . Staţi drept aceea încingând mijldcele vdstre cu a-

de vărul. . i
In ostile c e l e r e g u l a t e , c a r e a u r ă z b o i u , c e a î n t â î u î n v ă ţ ă t u r ă
e s t e , a şti fieşte-carele o s t a ş să s t e a b i n e în r â n d u i a l a s a ; i a r
al d o i l e a î n v ă ţ ă t u r ă e s t e a şti fieşte-carele o s t a ş s ă p o r t e şi
s ă î n t r e b u i n ţ e z e a r m e l e s a l e p r e c u m s e c u v i n e . P e n t r u acesta,
şi P a v e l a i c e a , c a u n v o e v o d al o ş t i r e î ceiî g â n d i t e , ceî î m p r o ­
t i v a d e m o n i l o r , î n t â i a î n v ă ţ ă t u r ă d ă h r i s t i a n i l o r , o s t a ş i l o r luî
C h r i s t o s , c u m s â s t e a b i n e î n r â n d u î a l ă l o r şi c u b u n ă r e g u l ă
şi p r e c u m s e c u v i n e ; c â c î c e l c e s t ă c u a d e v ă r u l a c e l a e s t e
d r e p t şi n u s e placă c u i n i m a s a , a d e c ă n u s e î m p ă t i m e ş t e c ă ­
t r e nici u n l u c r u al l u m e î a c e s t e e a , p r e c u m d i m p r o t i v ă i şi c e l a
c e n u s t ă , nici e s t e d r e p t ; a d e c ă c e l c e e s t e i u b i t o r d e î n d u l ­
ciri, şi i u b i t o r d e a r g i n t , şi p o f t i t o r d e veselii, a c e l a n u s t ă d r e p t ,
ci e s t e p l e c a t , căcî s e p l e c ă cu î m p ă t i m i r e a i n i m e î lui s p r e
î n d u l c i r i ' ş i s p r e a r g i n t şi s p r e d e s f ă t ă r i . I a r d u p r e c e a î n v ă ­
ţ a t P a v e l p r e hristianî c u m să stea în rânduiala lor c e a o ş t i -
născâ, atuncea dă lor alta a doua matimă, a se încinge a d e c ă
fieşte-carele c u a r m e l e s a l e . D e c i c a un iscusit a r h i s t r a t i g î n ­
c i n g e g â n d i t o r e ş t e p r e fieşte-carele o s t a ş al Iui C h r i s t o s c u b r î u l
şi s t r â n g e cu a c e l a p o f t e l e fieşte-căruîa h r i s t i a n , c a r e s e r e v a r s ă
şi s e placă l a c e l e d e j o s şi p ă m â n t e ş t i . C â şi b r î u l c e l s i m ţ i t
s t r â n g e şi g r ă m ă d e ş t e h a i n e l e o m u l u i şi n u le l a s ă a s e t â r î
p r e j o s , mijlocul î n s ă îl î n c i n g e P a v e l c u b r î u l a c e s t a , p e n t r u -
c ă mijlocul î n s e m n ă z â p r e p u t e r e a o m u l u î , c e e a c e ţ i n e t d t ă
greutatea trupuluî, că p r e c u m este cârma, a d e c ă grinda cea
d i n c a r e s ă ţ i n t d t e c a s t e l e c o r ă b i e i , la c o r ă b i i , a ş a e s t e m i j ­
locul l a v i e t ă ţ i . S a u p r e c u m e s t e t e m e l i a la c a s ă , a ş a e s t e şi
mijlocul la o m . P e n t r u a c ă s t a c â n d s e î n t â m p l ă d e o s t e n i m şi

. >) Vecjî şi suptînsemnarea şi tâlcuirea cjicereî: „că pecatul preş voî mi;
ve va maî stăpâni" (Rom. VI, 14).
— 412 —
o b o s i m , p u n e m m a n i l e n d s t r e la mijlocul n o s t r u şi a ş a n e ţ i ­
n e m p r e s i n e - n e . Şi p r e c u m mijlocul cel simţit ţ i n e p r e t d t ă
g r e u t a t e a t r u p u l u i , a ş a şi mijlocul cel g â n d i t ţ i n e p r e t o t ă g r e ­
u t a t e a sufletului, p r e c a r e mijloc p o r u n c e ş t e A p o s t o l u l s ă - l î n ­
c i n g e m , a t â t c u a d e v ă r u l d r e p t e l o r d o g m e şi al c r e d i n ţ e i , c â t şi
c u a d e v e r i l l vieţeî n o s t r e ceiî î m b u n ă t ă ţ i t e ' ) . D r e p t a c e e a nicî
u n e r e t i c şi c a r e l e a r e d o g m e m i n c i n d s e , n u - ' ş î î n c i n g e mijlo*-
cui seu c u a d e v ă r u l , ci t o ţ î cel r e u slăvitorî s î n t fără d e î n -
c i n g e r e , Cari s e t â r ă s c la c e l e d e j o s şi p ă m â n t e ş t i şi nicî o
d o g r n ă î n a l t ă şi a d e v ă r a t ă p o t să î n ţ e l ă g ă ; ci cu s i l o g h i s m u r î
o m e n e ş t i ' ' ş i m i n c i n d s e şi p r e j o s t â r â t o r e c e r c e t e z ă p r e c e l e
d u m n e d e e ş t î şi c e r e ş t i , a s e m e n e a şi ceî c e aii î n c i n g ă t o r e v i c l ă n ă
şi p ă c ă t d s ă , şi ceî c e i a u a m i n t e la a m ă g i r e a l u m e î a c e ş t i a , nici
a c e î a î n c i n g mijlocul lor c u a d e v ă r u l ; p e n t r u - c ă a v e n d u - ş î i n i ­
mile plecate către cele pământeşti, cască gurile către cele min­
c i n d s e şi d e ş a r t e ; d a r n o î hristianiî n u s e c u v i n e s â fim a c e s t -
fel, ci t o t e s e c u v i n e s ă le î n t r e b u i n ţ ă m c u a d e v ă r u l , m ă c a r
d o g m ă d e a r fi şi n o î m ă d u h o v n j c ă s c ă , s e c u v i n e s ă c ă u t ă m a-
d e v ă r u l ; m ă c a r l u c r a r e şi; f a p t ă m o r a l i c ă s c ă d e a r fi, t r e b u e s ă
l u c r ă m p r e c e a a d e v ă r a t ă şi n u p r e c e a m i n c i n d s ă şi f ă ţ a r n i c ă ,
aîţiî a r ă t â n d u - n e p r e d i n afară şi alţiî fiind din l ă u n t r u . D e
v o m a v e a mijlocul n o s t r u î n t r u a c e s t c h i p î n c i n s şi d u p r e d o g m e
şi d u p r e f a p t e şi d e v i e ţ u i m o v i a ţ ă n e v i c l â n ă şi n e f â ţ a r n i c ă ,
a d e c ă a d e v ă r a t ă , v o m p u t e a să a l e r g ă m fără î m p e d e c a r e p r e
c a l e a m â n t u i r e ! n o s t r e , p r e c u m cu l e s n i r e a l ă r g â ceî c e sînt
î n c i n ş i . D i c e n d însă P a v e l c ă s ă fim î n c i n ş i , a r a t ă c ă n o î h r i ­
stianiî t o t - d e - u n a t r e b u e s ă fim î n t r a r m a ţ î , p r e c u m şi D a v i d a-
c e s t a î n s e m n â n d - o d i c e : « C a u n b r â u cu c a r e t o t - d e - u n a s e
î n c i n g e » ( P s a l m . CVIII, 1 8 ) .

*) Şi care este mijlocul acel gândit? Este gândul omului. Dec! gândul
acesta nu trebue a fi dezlegat şi neîncins, adecă nu se cuvine a se re­
vărsa spre lucrurile lumeî cele! din afară şi a alerga la cele ce a văcjut
ore-cine şi a aucjit şi a mirosit şi le-a gustat şi le-a pipăit, Şi în scurt
cjice, nu trebue omul a-ş; lăsa gândul seu, a umbla prin lucrurile cele
simţite şi zadarnice, din care nimic alt pote aduna, fără numaî patimi
şi păcate şi spurcăciuni, ci trebue a-1 încinge. Şi care este brâul? Este
luarea aminte şi grabnica întorcere către inimă a gândului. Decî cu
luare aminte ca cu un brâu şi cu ţinerea răsuflare! trebue a strânge
cine-va tare pre gândul său şi a'l întorce în lăuntru în inima sa ş
acolo trăgendu-1 să-l obicînuîască a stărui şi a cjice: Domne Iisuse Chri-
stose Fliule a luî Dumnedeu, milueşte-mă. Precum acestea tote le arate
Mar. şi Vîrfelnicul Petru cu cuvintele acelea ce d j ' - Iubiţilor, încingenc
ce

mijlocele gândului vostru, deştepţi fiind desăvîrşiţî, nădăjduiţi întru daru

cel ce ve portă pre voi întru descoperirea luî lisus Christos" (I. Petr
I, 13); precum aşa tâlcueşte cjicerea acesta a Vîrfelniculuî în pricina a
cesta, Mar. Grigorie al Tesal. (Cuv. în III Duminică a marelui post). .

- . 413 -
 Şi D o m n u l n e p o r u n c e ş t e d i c e n d : « F i e mijldcele v o s t r e în­
c i n s e » ( L u c a XII, 35). S e c u v i n e dar s â fim t o t - d e - u n a încinşi
şi î n t r a r m a ţ î , p e n t r u - c ă t o t - d e - u n a n e aflăm şi în g â n d i t u l r ă z ­
b o i a , c a şi ostaşii a c e l a carii s e află în r ă z b o i u l cel simţit, nici
o d a t ă nu s e d e s c i n g d e b r â u ! lor c a s â d d r m ă , ci încinşi d o r m ;
c ă î n s u ş i r e d e o m t r â n d a v şi m o l a t i c şi d e z n o d a t e s t e a s e
d e s c i n g e d e b r â u l şeii şi â d o r m i . Iar T e o l o g . G r i g o r i e şale şi
mijloc î n ţ e l e g e p r e p a r t e a c e a p p f t i t d r e ; fiind-câ la ş a l e ş î . m i j -
l o c sînt r ă r u n c h i i carii sînt- semnul ljierărei ceiî p q f t i t o r e ş t î d u -
p r e d i î m r i e d e e s c a S c r i p t u r ă ' .(6â rţiâi d e ^ m u l t e orj la r ă r u n c h i s e
a f l ă l u c r a r e a c e a p o f t i t o r e s c ă şi g h e o c e a s e m e n ţ e î , d u p r e d o f t o r i
•şi fizici'). I a r a d e v ă r n u m e ş t e p r e l u c r a r e a c e a t e o r e t i c ă ) , p e n
2

t r u - c ă a d e v ă r u l e s t e sfîrşitul t e o r i e î , p r e c u m şi sfîrşitul faptei e s t e

b i n e l e . D e c i d i c e Teolog-, c ă A p o s t o l u l n e s f â t u e ş t e p r e noî h r i ­
s t i a n i î s â s t r â n g e m p o f t e l e nc-stre- c u t e o r i a şi cu î n ţ e l e g e r e a
lui D u m n e d e u ; p e n t r u - c â c e l a c e t e o r i s e ş t e p r e D u m n e d e u (a-
d e c ă cu m i n t e a îl p r i v e ş t e ) şi s e î n d u l c e ş t e în t e o r i a lui, c a d e
•cel cu a d e v ă r a t Iubit şi d e s ă v î r ş i t d o r i t , a c e l a nu v a lăsa p o f t a
s a a s e p o g o r î la cele d e j o s şi a se târî c ă t r e î m p â t i m i r e a şi
d r a g o s t e a lucrurilor celor p ă m â n t e ş t i ) . 8

Şi î m b r ă c â n d u - v ă cu zaua dreptăţeî.
D r e p t a t e a a i c e a n u m e ş t e A p o s t o l u l p r e fapta b u n ă c e a p r e s t e
t o t c u p r i n d ă t o r e şi p e t r e c e r e a c e a î m b u n ă t ă ţ i t ă şi c a c u m a r
;

d i c e : î m b r ă ţ i ş a ţ i , o h r i s t i a n i l o r , şi însinuiţî ( a d u n a ţ i ) t o t e l u c r u ­
rile c e l e d r e p t e ; căcî p r e c u m z a u a , a d e c ă c ă m a ş a c e a d e fier,
n e r ă n i t p ă z e ş t e p r e o s t a ş , a ş a şi d r e p t a t e a şi fapta b u n ă c e a
) Pentru acesta şi Teodorit cjice: „Că la şale se află aşecjaţî rărunchii şi
l

întru aceîa este lucrarea a poftei". Aşa şi fericitul Bavid a cjis, de pă­
catul prea curvieî tânguindu-se: „Că şalele mel.e'.'ş'au' ympluţ de ocări",
în loc de: nu spre ceea ce se cuvenea am întrebuinţat pofta fireî. Aşa şi
•despre Levi a cjis dumnecjeescul Apostol: „Că încă în şalele părintelui
era, când l'a întimpinat pre el (adecă pre Avram) Melhisedec (Evr. VII,
5). pice însă şi Mar. Vasilie, tâlcuind 4'cevea aceea a luî Isaia: „Pentru
acesta şalele Moabitenceî strigau" (Îs. XV, 5). Şalele pretutiiidenea se îau
"în locul părţilor celor născătore; decî înţelegem cum că însemneză a 1

•strânge poftele cele slujitore spre naştere.

) Cuvintele Marelui Grigorie sînt acestea: „,Caut ce este de obşte
s

•şalelor şi adeverul? Ce s'a înţeles de sf. Pavel a cjice: ;„Staţî drept aceea
încingînd mijlocul vostru întru adevăr? Nu cum-va ere' .partea cea te­
oretică strânge pre cea poftitorescă şi nu o laşă a se purta aiurea; că
nevoeşte ceea ce se află către 6re-ce cu chip îubitoresc, avea aceeaşi
putere către cele-l-alte îndulciri" (Cuv. la Pască).
) Iar Icumenie cjice, că şi pre Christos poţi să-1 înţelegi, adevăr; că
s

însuşî este adeverul cel chîar, precum însuşî a -d,is:> ,',Eu sînt calea şi
adevărul şi viaţa" (Ioan XIV, 6); decî cu Chrisics se cuvine hristianiî,
nu numaî încinşi a fi, ci şi îmbrăcaţi, precum Pavel r.e' porunceşte cji­
cend: „Câţi în Christos v'aţî botezat, în Christos v'âţî îmbrăcat (Gal. III, 27).
1

— 414 —
p r e s t e ;:ot cuprinc}etdre, n e r ă n i t p ă z e ş t e p r e hristianî d e orî
carele rău.
1 5 . Şi încălţând picîdrele vostre întru gătirea Evan­
gheliei păceî.
B i n e î n c a l ţ ă p i c î d r e l e n o s t r e A p o s t o l u l cu î n c ă l ţ ă m i n t e şi c u
c i z m e , î n s e m n e z ă i n s ă c u a c ă s t a , s'aii c ă se c u v i n e să fim g a t a
s p r e a b i n e v e s t i şi a p r o p o v e d u i la alţii c u v i n t e l e luî D u m ­
n e d e u , că d i c e d e s p r e a c e s t a I s a i a : « F r u m o s e s î n t piciorele c e l o r
x e bine; v e s t e s c p a c e a şi c e l e b u n e » (Is. LII, 7).; sau că, ţ o ţ î
n o i hristianiî s e cuvine tot-de-uria s â dini g a t a ca să utnbtâm*
în c ă l e a v i e ţ e î c e l e î - l - a l t e , p r e c u m n e p o r u n c e ş t e P a r i m i a s t u l , d i ­
c e n d : <|Găteşte s p r e e ş i r e lucrurile t a l e » (Pild. X X I V , 16) ) . A - l

>) lişi re însă pote niimeşte aicea Parimiastul nu numaî pre cea din
viaţa acesta, ci şi pre ceâ din păcat; şi câţî vor să iasă afară din păcat
trebue a purta încălţăminte la picîore, precum au purtat Evreiî când au
Eghîpet, poruncindu-le să se încalţe: „Şi încălţămintele" (Eş. XII,
e tâlcuind-o Teologul Grigorie 4 i «Iar încălţămintele, cel ce
c e :

va să se atingă de sfîntul păment şi cinstitorul de Dumnedeu, trebue

a se descălţa de ele. Precum şi Moîsi acela a fâcut în munte, ca nimica
porte, nicî lucru în mijloc de Dumnedeu şi de dmenî. Iar cel
de Eghipet şi de cele eghipteneştî, încalţă-se şi pentru altă sigu-
ranţie $i pentru a călca preste scorpii şi preste şerpî. Eghiptul multe
hîare d<î acestea hrăneşte, ca să nu se vatăme de ceî ce pândesc căl­
câiul pre carii a-î călca sîntem porunciţi" (Cuv. la Pască).
Acestea însă sholiasându-le (adecă tâlcuihdu-le maî cu amăruntul) în­
ţeleptul ucenic al Teologului, Nichita Sholiastul, d'ce: încălţămintele une
orî se înţeleg la muricîunea cea prihănită, fiind-că acelea sînt de pele
de dobitoc mort. Iar alte orî se înţeleg spre lăudata păzire şi siguranţie.
Decî Moîsi în muntele Sinaî, aflându-se a fost poruncit să-şî deslege
încălţămintele picîorelor; fiind-că locul întru carele- sta era păment stînt.
Şi însemneză acesta că cela ce voeşte a se înălţa la teoria luî Dum­
nedeii, care este pâment sfînt, asupra căruia Dumnedeu se arată, acela
e dator a lepăda lumeştile griji, ca pre nişte morte şi nefolositore şi care
despart pre minte de Dumnedeii. Iar cela ce fuge .de Eghipet şi de cele
eghipteneştî, adecă de păcat şi de naşterile păcatului, acela se cuvine a
purta ncălţăminte, pentru ca să nu-şî rănescă piciorele şi să se va­
tăme, călcând preste ciulini şi preste ghimpi, adecă preste îngrijirile şi
păcate!;, cu picîore gole şi ne păzite; Iar încălţăminte sînt viaţa cea
înfrânată şi aschiticescă, care sfarmă ghimpii şi boldurile spinilor şi îî
opreşte a nu se înfige în piciorele sale şi dintru puţin început şi ne-
vădut să se înfigă în adânc păcatele saii şi îngrijirile vieţeî; se cuvine
dar a purta cine-va încălţăminte şi pentru şerpii şi scorpiile pre care
le ţirăreşte păcatul, adecă pentru demoniî ceî vicleni, cariî pre ascuns
vrăşmăşuesc;,despre care a dis Domnul: „Iată daîi vouă stăpânire a călca
preste şerpî şi preste scorpii". Şi şerpî adecă se pot înţelege păcatele
cele arătate şi marî; îar scorpii, cele micî adecă vădute păcate, rănesc
însă acestea cu boldul morţeî şi omora. A dis & osebit despre şerpe m s

Dumnezeii: „Acesta (adecă omul) va pândi capul teu şi tu veî pândi

călcâiul luî" (Fac. III, 13). Pentru ce e dator omul a pândi capul gân-
c e s t a g ă t i r e î n s ă s e v a face n o u e d e v o m v i e ţ u i î n t r u f a p t e
b u n e , p r e c u m n e p o r u n c e ş t e sfînta E v a n g h e l i e , p e n t r u - c â p i ­
c î o r e l e şi c a l e a e s t e s e m n al î n s ă ş i v i e ţ e î . P e n t r u a c ă s t a şi a-,
îurea acestaş P a v e l a d i s :
« V e d e ţ î c u m s ă u m b l a ţ i cu; ş c u m p â -
t a t e , a d e c ă cum sâ p e t r e c e ţ î (Efes. V, 16). Iar gâtirea E v a n ­
g h e l i e i e s t e o s â r d i a i n i m e î şi faptele c e l e b u n e la c a r e Ia a m i n t e
şi p r i v e ş t e D o m n u l , d u p r e p s a l m i c ă s c a d i c e r e : « L a g â t i r e a i n i ­
m e î l o r a l u a t a m i n t e u r e c h e a t a » ( P s a l m . I X , 4 1 ) , şi b i n e a
d i s : «a E v a n g h e l i e i p ă e e î » , c â d e v r e m e c e m a i s u s â p o m e n i t
d e r e z b o i u şi d e l u p t ă , a r a t ă a i c e a c u m că r ă z b o i u l a c e s t a s e
c u v i n e să-1 a v e m c u d e m o n i i şi h u cu d m e n î i ; căcî cu a c e ş t i a
s e c u v i n e s ă a v e m p a c e , p e n t r u - c ă şi E v a n g h e l i a c a r e o p r o ­
p o v e d u i m , E v a n g h e l i a p ă c e i s e n u m e ş t e , şi p r e l â n g ă a c e s t e a
a r a t ă c u a c ă s t a A p o s t o l u l , c u m că n o i d e a v e m r ă z b o î i i cu d e ­
m o n i i , cu D u m n e c j e u c u a d e v ă r a t a v e m p a c e , şi d e v r e m e c e
E v a n g h e l i a va să dică b u n ă vestire, deci E v a n g h e l i a păcei d ă
n d u ă b u n ă v e s t i r e cunji c ă v o m b i r u i şi d a r s ă n u n e t e m e m
d e r ă z b o î i i şi d e v r ă ş m a ş i i a c e î a .
16. P r e s t e t d t e l u â n d pavăza c r e d i n ţ e i .
Dicerea «preste tdte» însemnăză câ asupra încingereî a d e v ă ­
rului şi a s u p r a zelei d r e p t ă ţ e î şi p r e s t e î n c ă l ţ ă m i n t e l e g ă t i r e i E -
v a n g h e l i e î , se c u v i n e s ă l u ă m p a v ă z a c r e d i n ţ e i şi să n e î n t r a r -
m ă m cu e a ; fiind-că a c e s t e a t d t e a u t r e b u i n ţ a d e c r e d i n ţ ă c ă t r e
D o m n u l ; n u c r e d i n ţ ă c u m c â D u m n e d e u e s t e a d e v ă r a t , ci c r e ­
d i n ţ ă dice a i c e a , c e a fâră î n d o i a l ă , c a r e face p r e o m ; sâ c r e d ă
p r e c e i e c e v o r s ă fie, c a c u m s î n t d e faţă, c a r e l u c r e z ă s e m ­
n e l e şi m i n u n i l e şi c a r e e s t e a t â t d e î n f o c a t ă şi f e r b i h t e , în c â t
s t r ă m u t ă şi m u n ţ i şi d e a l u r i . D e c i p r e c u m p a v ă z a ţ i i n d u - s e în
m â n i s ă p u n e î n a i n t e a a t o t t r u p u l u î şi c a o u ş e d e p o r t ă d e
fier p ă z e ş t e şi î n c h i d e , a d e c â o c r o t e ş t e p r e t r u p d e lovirile
p r o t i v n i c i l o r şi ale v r ă ş m a ş i l o r , a ş a şi c r e d i n ţ a c e a fără î n d o ­
ială c â t r e D u m n e d e u , p ă z e ş t e p r e t o t sufletul d e p r o l b v i r i l e d e -

•dituluî şerpe,—al diavolului, adecă întâîa prolovire a cugetului celuî' reui

Ca nu curn-va băgându-şî capul seu acesta,—diavolul, în suflet, să tragă
împreună şi să-şî bage şi tot celă-l-alt trup al seu.; îar şeipele iarăş'
pândeşte călcâiul adecă spre sfîrşitul lucrăreî omuluî şi al pecatuluî a-
celuîa şi sfîrşitul vieţeî omuluî, adecă pândeşte să-î dea rezboiu la sfîr­
şitul morţeî luî. Pentru acesta cjice şi dumnecjeescul Grigorie al Niseî
„Pentru acesta şi porunceşte povăţuitorul faptei bune a pândi capu
luî (adecă Dumnedeu). Iar cap numeşte pre începutul reutăţeî, care n<
priimindu-se, rămăşiţa remâne ne lucrată; că cela'ce cu totul se puni
vrăşmăşeşte asupra îndulcireî, nu va aştepta parţicularnicele prolovir
ale patimeî;.îar cela ce priimeşte începutul patimeî, pre totă hîara îndati
împreună o priimeşte (Vor. IV la Ecclesiastul)". VedJ şi suptmsemnare;
cjicereî: „Nu daţi loc diavolului" (Ef. IV, 27).

— 416 — ' !
m o n i i o r şi a l e p a t i m i l o r . D e c î c r e d i n ţ a c e a c ă t r e D u m n e d e u
e s t e a d e v ă r a t ă p a v ă z ă , c a r e p ă z e ş t e şi a c o p e r e p r e suflet şi n u
î n ţ e l e p c î u n i l e c e l e p ă r u t e şi m i n c i n d s e l e c u g e t ă r i l e o m e n i l o r , c a ­
r e l e a m ă g e s c şi o b d r ă p r e suflete şi n u le p r o p ă z e s c .
Cu c a r e veţi p u t e a stinge t 6 t e săgeţile cele înfocate
ale viclenuîuî.
C u p a v ă z a c r e d i n ţ e i , cjice, veţî p u t e a s t i n g e t o t e p o f t e l e c e l e
r e l e şi g â n d u r i l e n e c r e d i n ţ e i şi a l e h u l e i , c a r e vi le p r o p u n e
vicienul diavPl şi d i c e v d u e : o r e s e va face î n v i e r e ? O r e • f a c e -
s e - v a j u d e c a t ă ? C ă a c e s t e a . le-a n u m i t s ă g e ţ i înfocate a l e d i ­
a v o l u l u i ; fiind-câ .poftelea -prind şi î n f e r b â n t ă p r e t r u p s p r e l u ­
c r ă r i l e cele d e r u ş i n e a l e p ă c a t u l u i , din c a r e p o f t e sâ a r d e c o n ­
ş t i i n ţ a n o s t r ă p r e d i n l â u n t r u , î n f r u n t â n d u - n e p r e n o i şi r ă -
n i n d u - n e p e n t r u c e le p r i i m i m ; a s e m e n e a î n c ă şi c u g e t e l e n e ­
c r e d i n ţ e i şi ale h u l e i n e a r d p r e n o î şi ispitele cele o s e b i t e c e
vin a s u p r a n o s t r ă . D e c i c r e d i n ţ a le s t r i n g e p r e t o t e a c e s t e a ,
c â c î d a c ă c r e d i n ţ a s u p u n e şi b i r u e ş t e şi g o n e ş t e p r e înşişi d e ­
m o n i î a c e ş t i a , cu c â t m a i v î r t o s s u p u n e şi b i r u e ş t e şi g o n e ş t e
patimile, pre naşterile demonilor? Drept aceea de te a p r i n d e
p o f t a t r u p u l u i , h r i s t i a n e , nu t e t e m e ; căci c r e d e n d t u d i n s p r e
b u n ă t ă ţ i l e cele c e v o r să fie şi p e n t r u b u c u r i a c e o veî d o ­
b â n d i d u p r e m o a r t e , p o ţ i a s t i n g e flacăra a c e s t a şi cu l e s n i r e
o s u f e r i ; şi de-ţi u r r n ă z â ispite şi n e c a z u r i nu t e t e m e , câcî c r e ­
d e n d t u c â p e n t r u n e c a z u r i l e a c e s t e a v r e m e l n i c e , aî sâ îaî î m ­
p ă r ă ţ i a certului, t e vel m â n g â i a la n e c a z u r i l e t a l e . A s e m e n e a
şi g â n d u r i l e n e c r e d i n ţ e i şi ale hulei d e t e s u p ă r ă p r e din l ă ­
u n t r u , tu a v e n d c r e d i n ţ a n e î n d o i t ă c ă t r e D o m n u l le vel î m ­
p r ă ş t i a p r e a c e l e a c a p r e o n e g u r ă şi fum. S o c o t e ş t e c u m c ă
şi A v r a a m se a r d e a p r e d i n l ă u n t r u d e g â n d u r i şi. d e f i r e s c u l
d o r , c â n d v r e a s ă j e r t f e s c â p r e fiîul săii, p r e I s a a c ; d a r î n s ă
c r e d i n ţ a lui c e a m u l t ă c ă t r e D u m n e d e u îî s t i n g e a v ă p a e a şi b i ­
ruia p r e d o r u l fireî. .
. . 1 7 . Şi c o i f u l m â n t u i r e i p r i i m i ţ î .
Coif d e m â n t u i r e n u m e ş t e P a v e l a i c e a , p r e n ă d e j d e a c ă t r e
D u m n e d e u c e a n e c l ă t i t ă , c a r e m â n t u e ş t e şi p ă z e ş t e p r e c a p u l
n o s t r u , a d e c â p r e m i n t e a şi p r e d a r u l cel i g h e m o n i c e s c al n o s ­
t r u , d e c ă t r e t o t ă p r o l o v i r e a g â n d u r i l o r celor r e l e , căcî d e v o m
a v e a credinţa cea către D u m n e d e u n e îndoită, care este p a v ă z a
h r i s t i a n u l u i , c u r â n d v o m lua î m p r e u n ă c u c r e d i n ţ a şi p r e n ă ­
d e j d e a c e a fără î n d o i a l ă şi s t a t o r n i c ă c ă t r e D u m n e d e u , c a r e e s t e
coiful h r i s t i a n u l u i , fiind-că a m â n d o u ă a c e s t e a t e o l o g i c e f a p t e
b u n e , i u b e s c a s e afla î m p r e u n ă ) . 1

J
) Pentru acesta despre gîudeţul şi nevecjutul rezboîul acesta c\';ce
- 417 —
Tom. n. 27.
 Şi sabia Duhului, care este graiul luî Dumnedeu.
A r m e l e a d e c ă , c a r e m a î s u s le-a d a t P a v e l h r i s t i a n i l o r , a u fost
c a s ă a p e r e şi să n u s e r ă n e a s c ă eî d e v r ă ş m a ş i i cei g â n d i ţ i .
I a r a r m a p r e c a r e a c u m o d ă lor, e s t e c â eî s â r ă n e a s c ă şi s ă
o m o r e p r e v r ă ş m a ş i . Şi a c e s t a e s t e s a b i a D u h u l u i , c a r e e s t e
c u v î n t u l luî D u m n e d e i i . D e c î s a b i a D u h u l u i n u m e ş t e P a v e l saii
d e l a D u h u l cel Sfînt, d u p r e . c u p r i n d e r e , a d e c ă d u p r e D a r u l Sfîn­
tuluî D u h , - s a u p r e vieţuirea cea duhovnicesca cu care d u h o v ­
nicesca sabie s ă t a e capul diavolului; iar duhovnicesca sabia
>-ace^a,f-este. i g t a î u l lui - .•Duninedeţt, adecă;.;.porunca: luî D u m n e - V

d e u ; c ă c i d e v o m păzi h o l hristianiî p o r u n c i l e D o m n u l u i , o m o -
r î m p r e b a l a u r u l şi p r e ş e r p e l e cel î n v ă î ă t ă c i t , p r e c u m d i c e I s a i a :
«In d i u a a c e e a v a a d u c e Dumnecfeu s a b i a c e a sfînta şi m a r e
şi t a r e a s u p r a b a l a u r u l u i , ş a r p e l u i c e fuge a s u p r a b a l a u r u l u i ,
ş a r p e l u i celuî î n c o l â t â c i t ; v a o m o r î p r e b a l a u r » ( C a p . X X V I I , 1).
S a u g r a i u l luî D u m n e d e u d i c e p r e n u m e l e D o m n u l u i ' i i s u s C h r i ­
s t o s , cu c a r e l e A p o s t o l u l s c o t e a p r e d e m o n î şi v i n d e c a p r e
b o l n a v i : « C ă î n t r u n u m e l e , d i c e , luî Iisus C h r i s t o s N a z a r i n e a n u l u l
s c o l ă - t e şi u m b l ă » ( F a p t . li, 6 ) ) . 1

Saii curat sabie a D u h u l u i ;numeşte p r e înţelepciunea cea

î n t r u Sfîntul D u h şi p r e t o t cuvîRtul cel d u h o v n i c e s c ; căcî p r e -
c u m a î u r e a a c e s t a ş P a v e l cjice: « C u v î n t u l lui D u m n e d e i i viu e s t e
şi l u c r a t o r şi m a i a s c u ţ i t d e c â t t o t ă s a b i a c e a cu d o u ă ascu-v
- ţ i ş u r l » ( E v r . I V , 1 2 ) . Ci şi cel ce a r e d a r u l d u h o v n i c e ş t e l s ă b i e i
•dumnecjeescul Chrisostom hristianilor: „Decî; de este rezboiu, de sînt
acest-fel tăbărîrile, de sînt începetoriile netrupeş';î, de sînt stăpânitor!
•de lume, de sînt duhurî ale reutăţeî, şi spune-rm tu cum te veseleşti? Cum
eştî aşa de revărsat? Cum vom putea a birui, neîntrarmaţî fiind? Ace­
stea fieşte-carele în tote cjilele cjicâ-le Iuiş, când se birueşte de mânie,
când de' poftă, când în zadar şi. îndeşert caută viaţa acesta umedă,
Ascultă pre fericitul Pavel .cjicend: „Nit esfte nous lupta împrotiva sân­
gelui şi a cărneî, ci împrotiva începetoriilor şi a ştăpâniilor"; maî, cum­
plit este rezboiul acesta decât cel simţit,' maî straşnică luptă (Vb;;. 22
la cea către Efes.). , : ..
*) Pentru acesta şi dumnecjeeştiî Părinţi, csî.ce se numesc dşştepfî (achi-
rniţî), predanisind metodul practic al gâriditore; rugăciuni în inimă, porun­
cesc tuturor hristianilor să cheme numele Domnului Iisus Christos şi să
<jică în inima lor acesta rugăciune cu puţine cuvinte: „B6mne Ijsuse Chri-
stose Fiîul luî Dumnezeu, milueşte-me". Că sfîntul şi înfricoşatul nu­
mele luî Iisus Christos grăindu-se în inimă, ş i ca o sabie întorcendu-se
într'însa, răneşte şi omora pre:balaurul diavol, carete locueşte pre faţa
inimeî. Pentru acesta a djs Ioan al Scareî: „Cu numele luf Iisus biru­
eşte pre vrăşmaşi". A cjis însă şi dumnecjsescul Dioc'oV': „Duhurile cele
rele împregîurul părţilor inimeî se zăbovesc; pare nicî pdinioră vor a se
crede de omenî demonî; că nu minţea msăşi acesta şliindu-o cu amă­
runtul, cu pomenirea luî Dumnecjeu asupra să se întrarmeze (Cap. ;,

XXXIII din Filocalia).

- 418 - •
acesţ'eeaj şi g r ă e ş t e cu î n d r ă z n ă l â c u v i n t e l e lui D u m n e d e u ş i c u
g u r ă slojbodă, p r e c u m a fost î n s u ş i P a v e l a c e s t a ) şi însuşi d i c e
1

înfricoşat şi n e b i r u i t e s t e d e d e m o n i şi d e p a t i m i şi d e d m e n i î
necredinjcîoşl.
18. ^ r i n t o t ă r u g ă c i u n e a ş i c e r e r e a r u g â n d u - v e î n t r u
tdtă vremea cu duhul.
D u p ă jee a î n t r â r m a t P a v e l - p r e hristianî c u d u h o v n i c e ş t i l e
a r m e , aipea a c u m î n f â ţ i ş e z â - Î n a i n t e a l o r p r e î m p ă r a t u l D u m n e ­
d e i i , -pentru ca. să-I ,-rdge p r e e i s â le d e a a j u t o r ; c ă d e . v r e m e
c e m a î s u s a ăis, ca' voî veţî p u t e a a s t i n g e s ă g e ţ i l e d i a v o l u l u î
c e l e î n f o c a t e , p e n t r u a n u s e m â n d r i eî, le d ' c e a c u m , c ă a-
veţî t r e b u i n ţ a h r i s t i a n i l o r în -războiul a c e s t g â n d i t d e a j u t o r u l
lui Dumtjiedeu; c a r e a j u t o r îl v e ţ î d o b â n d i d e v ă veţî r u g a , n u
p r o s t , ci; c u t d t ă r u g ă c i u n e a şi c e r e r e a , a d e c ă s â v e r u g a ţ i luî
D u m n e d ^ Q ) ca s â ve a j u t e cu t o t felul d e r u g ă c i u n e şi cu p l â n ­
g e r e şi c u lacrimi şi c u b â t a e a p e p t u l u î şi cu î n g e n u n c h e r e şi
c u mptarjiî a ş t e r n u t e la p ă m e n t şi cu î n ă l ţ a r e a şi r i d i c a r e a m ă ­
riilor v o s t r e ; să v ă r u g a ţ i însă n u n u m a i în c e l e ş e p t e v r e m i
r â n d u i t e a l e r u g ă c î u n e l , ci şi î n t d t ă v r e m e a . Şi s ă v e r u g a ţ i
î n t r u D u ţ i u l , a d e c ă să- n u c e r e ţ i nicî u n l u c r u l u m e s c şi p ă ­
m â n t e s c d e l a D u m n e d e u , ci s ă c e r e ţ i n u m a i c e l e d u h o v n i c e ş t i
şi c e r e ş t i i Saii d i c e r e a « î n t r u d u h u l » î n s e m n e z ă c a s ă n u v ă
r u g a ţ i n u m a î cu g u r a , ci şi c u m i n t e a .şi cu i n i m a l u â n d a m i n t e
cuvintele întru rugăciune. Dicend î n s ă Pavel, că rugaţi-vă cu
t o t ă rugăpîurtea, g h i c i t o r e ş t e a a r ă t a t c ă p o t e c i n e - v a a s e r u g a ,
şi î a r â ş aţ n u s e r u g a , c â n d c i n e - v a r u g â n d u - s e v a t o l o g h i s e ş t e ,
a d e c ă c â n d dice c u v i n t e m u l t e , fâră a l u a a m i n t e la d î n s e l e
s o c o t i n d , c ă cu s i n g u r a m u l t ă v o r o v i r e v a fi a s c u l t a t d e D u m ­
n e d e u , p r e c u m a d ' D o m n u l : «Iar r u g â n d u - v ă s ă n u v a t o l o -
s

g h i s i ţ i ) în r u g ă c i u n e c a p ă g â n i i , c â li s e p a r e c â î n t r u m u l t a
8

vorovirea d o r v o r fi a s c u l t a ţ i » ( M a t . V I , 7 ) .
Şi însuşi întru acesta priveghind.
Privighere aicea dice sau p r e rugăciunile cele de t d t ă n d p t e a ,
c a r e s e fac şi s l a v o - c u v î n t ă r i l e , saii d i c e p r e d e ş t â p t a l u a r e a-
m i n t e şi t r e z i r e a m i n ţ e î , p e n t r u - c ă a m â n d d u ă a c e s t e a sînt p r i -

») Vecjî. înainte despre acesta la stih. 1-9, 20 al acestui Cap., unde

sabie a Duhuluî numeşte Teofilact pre slobodenia gureî şi pre îndrăs-
nela luî Pavel.
*) Dumnedeescul Chrisostom tâlcuind graiul acesta dice: „îar vatolo-
ghie pre bârfite o d ' & P rnulta cuvîntare dela ore-carele elin Vat
ce s a r e

numit, carele a fost făcut laude lungî şi de multe stihuri la idoli, tav-
tologhieayşnd, adecă aceleaşi cuvinte poftorindu-le. Vatologhia. dar este
când ceremi dela Dumnedeii cele ce nu se cuvine, adecă silnicii, şi a
birui pre vrăşmaşi, şi avuţii de bani şi în scurt cele ce nu folosesc noue.
— 419 —
i m i t e la D u m n e d e i i . C â cela c e s e r o g ă şi s e înfăţiŞezâ î n t r a r -
mat î n a i n t e a î m p ă r a t u l u i c e r e s c , s e c u v i n e a fi dejştept şi cu.
luare aminte. j
Cu tdtâ răbdarea şi rugăciunea.
Cu acest cuvînt arată Pavel, cum că nu se cuvihe hristianiî
a s e r u g a n u m a i o d a t ă s a u d e d o u ă s a u d e t r e i o r i , ci d e
m u l t e ori şi c u t o t felul d e r ă b d a r e şi î n g ă d u i r e , şi nu în p u ­
ţ i n ă v r e m e , ci p r e c u m s e r u g a H a n a n i a n c a şi v ă d u v a şi A n a -
C â a c e s t a e s t e c u a d e v ă r a t r u g ă c i u n e şi a c ă s t a şej a s c u l t ă d e
D u m n e d e u , c a r e s e face cu î n g ă d u i r e şi c u r ă b d a r e .
Pentru %o\l. sfinţii şt pentru mine. - !
Din aceste cuvinte arată c u m nu se cuvine a n e ruga n o î
n u m a i p e n t r u î n ş i - n e , ci şi p e n t r u ceia-l-alţî fraţî al n o ş t r i . V e d î
î n s ă , o c e t i t o r i u l e , s m e r i t a c u g e t a r e a M a r e l u i P a v e l , î n d o i t ă fi­
i n d ! Şi c ă c i în u r m a celora-l-alţî s ' a u p u s p r e s i n e ş î şi c ă c i
a r e t r e b u i n ţ ă d e r u g ă c i u n e a u c e n i c i l o r săi şi c â n d ? C â n d e r a .
î m b r ă c a t c u l e g ă t u r i şi c u l a n ţ u r i p e n t r u C h r i s t o s . ! Şi a c e a s t a
n u e s t e d e m i r a r e , p e n t r u - c ă şi M a r e l e P e t r u c u l a n ţ u r i e r a l e g a t
în t e m n i ţ ă , î n s ă p e n t r u el s e f ă c e a r u g ă c i u n e întinsă; c ă t r e D u m ­
n e d e u d e t o ţ i c r e d i n c i o ş i i şi a s c u l t a t a fiind l'a s l o b o d i t p r e e l
d i n l e g ă t u r i şi d i n t e m n i ţ ă , p r e c u m m ă r t u r i s e s c Faptele A p o -
stoleşti (Cap. XII).
19. Ca sâ mi se dea cuvînt întru deschiderea gurel
mele.
Din cuvîntul acesta încheem c u m că Apostolul Pavel nu g â n ­
d e a m a l î n a i n t e c e e a c e d ' c e , ci c u v i n t e l e a c e s t e a c e i s e da.
d e l a D u m n e d e u , a c e l e a şi le d i c e a ; c â p ă z e a p o r u n c a iul C h r i ­
s t o s celui c e a d i s :
«Iar c â n d v ă v o r d a p r e voî, s ă n u v ă î n ­
grijiţi c u m , s a u c e v e ţ î g r ă i , c ă s e v a d a v o u ă în, clasul a c e l a
c e s ă g r ă i ţ i . C â nu v o i veţi fi c a r i v e ţ î g r ă i , ci Di^hul P ă r i n t e ­
lui v o s t r u , a c e l a v a g r ă i î n t r u v o i » ( M a t . X , 19). P e n t r u a c e s t a ,
şi A p o s t o l u l d e ş c h i d e n d g u r a sa, g r ă i a a c e l e c e i jse d a a t u n ­
c e a d e l a D u h u l Sfînt. A ş a t o t e şi c â t e le d i c e a şi c â t e ie f ă c e a
P a v e l , c u d u m n e d e e s c u i D a r le d i c e a şi le f ă c e a . D i n d i c e r e a .
a c ă s t a î n s ă veî î n ţ e l e g e , I u b i t u l e , c a r e e s t e s a b i a : D u h u l u i , c â
a d e c ă e s t e g r a i u l şi c u v î n t u l lui D u m n e d e u , c e l ' ' a ' d i s m a l s u s
în stihul 17 al a c e s t u î a ş c a p i t u l .
Cu îndrăzndlă a face cunoscută taîna Evangheliei?
20. Pentru carea şi solesc în legături ca jîntru dînsa.
cu îndrăznela sâ grăesc precum se cuvine mie a grăi.
A d e c ă r u g a ţ i fraţilor, cjice, p r e D u m n e d e u p e n t r u c a s â r ă s ­
p u n d p r e c u m s e c u v i n e , c u î n d r ă z n â l ă şi cu b ă r b ă ţ i e şi c u m u l t a
pricepere înaintea necredincioşilor pentru Evanghelia ce p r o -
— 420 —
p o v e d u e s c . C ă t r e c a r i î n s ă aî fost t r i m i s d e D u m n e d e u s o l i t o r ,
o fericite P a v l e ? C ă t r e d m e n î , d i c e , ceî n e c r e d i n c i o ş i p e n t r u c a
să-î î m p a c şi sâ^î î m p r i e t e n e s c c u D u m n e d e i i ; d a r eî n e c u n o s -
•cetorî fiind şi n e î n ţ e ' i e g â n d f a c e r e a d e b i n e c e le p r i c i n u e s c ,
m ' a u l e g a t cu l a n ţ u r i , c u t d t e că l e g e a e s t e , c ă solii şi mij­
locitorii şi î m p ă c â t o r i î , s ă n u p ă t i m e s c ă r ă u d e c ă t r e o m e n i î
a c e î a , c ă t r e carî s e t r i m i t . D e c i l a n ţ u l , d i c e , s'a p u s a s u p r a
m e a p e n t r u ca s ă o p r ă s c ă î n d r ă z n e l a m e a c e a c ă t r e E v a n g h e l i e ;
însă rugăciunea vdstrâ dimprotivă va d e s c h i d e gura m e a , p e n ­
t r u ca să c u t e z a m e înfăţişa şi a d i c e t d t e a c e l e a c e a p o ­
r u n c i t m i e C h r i s t o s cel c e m ' a t r i m i s sol şi mijlocitor iâ n e a ­
m u r i . V e d î a i c e a , o . c e t i t o r î u l e , s a b i e , î n d r ă z n e l a şi s l o b o d a
g u r ă a ritoruiuî lui D u m n e d e u ? C e fel d e graîii a v e a P a v e l să
grăiască întru d e s c h i d e r e a gureî sale?
. 2 1 . Iar ca să ştiţi şi voî cele pentru mine, ce fac, tdte
vdue vi le-a face cunoscute Tihic, iubitul frate si ere-
dincîosul slujitor întru Domnul.
C â t e e r a d e s p r e d o g m e a d e c ă şi d e s p r e v i e ţ u i r e a c e a î m ­
b u n ă t ă ţ i t ă şi d e s p r e d u h o v n i c e a s c a m â n g â e r e , t d t e a c e l e a p r e
l a r g le-a a r ă t a t A p o s t o l u l p r i n s c r i s o r e a a c e s t a , Iar fiind-că a-
icea a pomenit p e n t r u legăturile ce purta, nu lungeşte cuvîn­
t u l p e n t r u a c e s t a , ci l a s ă sâ le s p u e p r i n c u v î n t T i h i c a d u c ă ­
t o r u l scrisorei a c e s t e e a ' ) .
P e n t r u a nu s e a r ă t a a fi n e t r e b n i c ă v e n i r e a luî, c a r e l e fi­
i n d - c ă e s t e î u b i t , d i c e , n e g r e ş i t le ştie t o t e c e l e î m t e m p l a t e
m i e . Şi fiind-că e s t e c r e d i n c i o s şi a d e v ă r a t , n u v a s p u n e v o u e
m i n c i u n i şi slujitor e s t e î n t r u D o m n u l a d e c ă p e n t r u D u m n e d e i i
s l u j e ş t e ; şi p e n t r u d i s m n e d e e ş t î l u c r u r i ( p r e c u m e r a E v a n g h e l i a
şi p r o p o v e d u i r e a şi slujbele A p o s t o l i l o r ) . P e n t r u a c e s t e a slu­
j e ş t e şi mi p e n t r u v r e u n l u c r u l u m e s c saii p ă m â n t e s c . S a i i
.. f o r m a e s t e s ă r i t d r e şi s e î m p r e u n ă z ă a ş a : Iubitul frate î n t r u
D o m n u l , a d e c ă d u h o v n i c e s c u l f r a t e şi cel d u p r e D u m n e d e u .
2 2 . Pre carele l'am trimis la voî pentru însuşi a c 6 s t a
ca să cunoşteţî cele despre noî şi să m â n g â e inimile vdstre.
D u m n e d e e s c u l Ioan C h r i s o s t o m a ş a a c e t i t d i c e r e a a c e s t a :
« C a să c u n o ş t e ţ î c e l e d e s p r e n o i , a d e c ă p e n t r u ca s ă v ă a r a t e
1

l u c r u r i l e m e l e c u m s î n t şi a ş a s ă n u v ă l a s e s ă v ă î n t r i s t a ţ i
p e n t r u m i n e , c ă a d e c ă m ă aflu în g r e u t ă ţ i şi p o r t l a n ţ u r i ; a-
c e s t a însă t o t o d a t ă a r a t ă şi c o v î r ş i t d r e a d r a g o s t e c e a v e a

*) Tihic acesta dupre neam era asian, precum istoriseşte sfinţitul Lues
la Fapte cjicend: „Cum că urma luî Pavel: Tihic şi Trofim" (Fapt. XX,
:5). Şi întru cea a , doua către Timoteî arată Pavel trimiterea luî Tihic
acestuia la Efes cjicend: „Iar pre Tihic l'am trimis la Efes" (II Tim. IV, 12).
~~ • • . — 421 —
P a v e l c ă t r e E f e s e n î , p r e c u m a s e m e n e a şi d r a g o s t e a , c e a v e a i i
Efeseniî c ă t r e P a v e l » .
2 3 . P a c e f r a ţ i l o r şi d r a g o s t e c u c r e d i n ţ ă dela D u m -
ne4eu P ă r i n t e l e şi D o m n u l I i s u s Christos.
C u a c e s t e c u v i n t e r d g ă P a v e l E f e s e n i i o r hristianî s ă a i b ă p a c e
şi d r a g o s t e cu c r e d i n ţ ă ; î a r acăsta. a r e acest-fel d e î n ţ e l e g e r e , ,
s a u c a s ă n u î u b e s e â p r e ceî d e a l t ă slăviri» s a u religie, ci p r e
s i n g u r î cel c r e d i n c i o ş i ; s a u c ă . s e c u v i n e s ă a i b ă ' e i şi c r e d i n ţ ă ,
ca c u a d e v e r i r e s ă n ă d e j d u l a ş c ă c^. v o r , d o b â n d i -b.unăţâţiie,r;ele
fiitdre; fiind-că. fără d e . c r e d i n ţ ă , - d r a g o s t e a . " n i m i c a ^ f o l o s e ş t e ,
s a u m a i b i n e a d i c e nicî c a c u m p o t e fi d r a g o s t e fărâ d e c r e ­
d i n ţ ă ; p e n t r u a c e s t a a dis p a c e şi d r a g o s t e c u c r e d i n ţ ă . I n v e ^
ţ â n d î n s ă c u m s ' a r p u t e a c â ş t i g a pafcea a c e s t a d u p r e u r m a r e
v

d i c e , c ă s e c â ş t i g ă p r i n d r a g o s t e . ; I a r d r a g o s t e a î a r ă ş curn. s e
câştigă? A d e c â d e vom avea credinţă.
- 24. D a r u l ) fie cu t o ţ î c e î c e I u b e s c p r e D o m n u l n o s ­
1

tru I i s u s C h r i s t o s î n t r u n e s t r i c ă c î u n e ; amin.
A i c e a A p o s t o l u l a o s e b i t p a c e a d e d a r , şi p r e fieşte-care o a
p u s o s e b i t , c u t o t e c ă în t o t e cele-î-a,lte Epistolii ale sale l e
p u n e î n p r e u n ă ; îar d i c e r e a «întru n e s t r i c ă c î u n e » sau a r a t ă c â c e i
c e i u b e s c p r e C h r i s t o s s e c u v i n e a-l iubi Cu c u r ă ţ e n i e şi cu f e c i o ­
r i e , s a u a r a t ă c ă n u p e n t r u b o g ă ţ i e şi s l a v ă s e c u v i n e a iubi p r e
C h r i s t o s , a d e c ă p e n t r u l u c r u r i s t r i c ă c î d s e şi c u r g e t o r e (trecetore),,
ci p e n t r u b u n ă t ă ţ i l e şi d a r u r i l e cele n e s t r i c a t e ; s a u a r a t ă câ ceî c e \
I u b e s c p r e C h r i s t o s s e c u v i n e a-1 î u b i prin fapta b u n ă , c a r e e s t e
n e s t r i c ă c î u n e , şi n u p r i n p e c a t , c a r e l e e s t e s t r i c ă c i u n e , căcî d u ­
p r e c u m d i c e m c ă fecîoră c e a d u p r e t r a p s e s t r i c ă c u s t r i c ă ­
c i u n e a t r u p u l u i , a ş a d i c e m c â şi fecîoră c e a d u p r e d u h , a d e c ă
sufletul, s e s t r i c ă c u s t r i c ă c i u n e d u h o v n i c e s c a , prin a ş e d a r e a
g â n d u r i l o r c e l o r d e r u ş i n e ; p e n t r u a c e s t a şi însuşî P a v e l s c r i a
d e s p r e d u h o v n i c e s c a s t r i c ă c i u n e c e a d e acest-fel d i c e n d : « N u
c u m - v a s â s t r i c e î n ţ e l e s u r i l e v o s t r e » (II C o r . X I , 3 ) . Şi a î u r e a
d i c e : « O m e n î s t r i c a ţ i cu m i n t e a » (II T i m o t . III, 8 ) . Ş i o , însă.
d e n e - a m î n v r e d n i c i şi noî s ă a r ă t ă m d r a g o s t e a c e a c ă t r e C h r i ­
s t o s , a t â t cu c u c e r n i c i e şi c u v i i n ţ a m o r a l u r i l o r n o s t r e , c â t şi c u
c ă u t a r e a n e s t r i c a t e l o r a c e l o r b u n ă t ă ţ i , şi în s c u r t cu t o t ă p e -

) Teodorit cjice că Pavel cţicend aicea „Darul",,a arătat pre prea Sfîn­
l

tul Duh (al cărui este Darul) cum că este dătător al păcei şi ăl d r a ­
gostei şi al credinţeî celor de maî sus cjise, împreună cu Părintele şi cu
Fiîul. ţ)ice însă acestaşî pre lângă acesta, cum 'că Darul fie cu toţî şi
cele-l-alte, obicînuîa fericitul Pavel a le scrie cu ^nsăşî mâna sa în loc
de oraţie şi de îmbrăţişare în tote Epistoliile sale, şi însemneză aceea
ce obicînuim noî a scrie acum la sfîrşituiscrîsorilor nostre ce trimitem:
fiî sănătos!
— 422 —
t r e c e r e a n o s t r â c e a î m b u n ă t ă ţ i t ă , c a r e p ă z e ş t e p r e suflet n e ­
s t r i c a t şi n u îl l a s ă s ă s e s t r i c e c u i s c u s i n ţ e r e l e şi cu p e c a t e ,
î n t r u însuşi C h r i s t o s , n e s t r i c â c l o s u l m i r e al fecioreştilor şi n e -
stricatelcjr suflete, c ă r u i a s l a v a fie, î m p r e u n ă c u P ă r i n t e l e ş i c u
D u h u l în v e c u r i l e v e c u r i l o r ; a m i n .
A c e s t a c ă t r e E f e s e n i s'a scris din R o m a si s'a t r i m i s c u T i h i c .
Tăicuire a iiii Teofiiaci Arhiepiscopul Bulgariei la trimiterea Apostolului Pave!
cea către Filipiseni, tălmăcita în limba românescâ.

Pricina trimitereî ceii câfae FilipisenV), dvipre Chrisos-

tom, Teodorit, Teofilact şi Icumenie.

Filipisenii erau dintr'o cetate din cele ale Filipil6f.ce se află

în Machedonia, aşa numindu-st dela Filip cel ce o a lăcuit pre
ea. Era însă mai întâîu cetatea Filipilor, supt scaunul Tesalc-
nicului, îar acum este supusă subt scaunul Constantino-cetăţei,
mitropolie aflându-se cu mitropolit al Filipilor şi . al Dramei
numit' ). Şi multe bunătăţi mărturiseşte
1
Pavel şi fapte bune pentru
Filipiseni. Şi a scris trimiterea acesta a lor, aflându-se în Roma
legat cu lanţuri şi închis în temniţă, fiind-câ răspunderea cea
din urmă, ce s'a făcut dupre cea dintâîa, care o 4 făcut îna­
intea împăratului Neron, pre care o pomeneşte în \a doua tri­
mitere a sa către Timoteî (f-icend: «Intru întâia meâ răspundere
nicî unul s'a aflat cu mine, ci toţî ?n'aii părăsit» (II limot. IV,
16). Dupre cea întâia răspundere, dic, iarăşi s'a legat şi s'a bă­
gat în temniţă; deci acolo in temniţă aflându-se Pavel, a. tri­
mis Filipisenii la el cele spre trebuinţa sa, prin Epafrodit, şi
doreau să afle cele despre Pavel învăţătorul. lor, î-k ce chip se
află; căci audind că se află în legături, eraii întristaţi şi turbti-
raţî. Pentru acesta dar şi fiind-că ore-carii Iudeî în chip de hris-
tianism stricau pre ceî mai proştî dicendu-le că fâră de legea cea
veche şi fără de tăerea împrejur, nu pot a se îndrepta.
Pentru tote acestea, dic, s'a îndemnat Pavel a le scrie trimi­
terea acesta; şi mai întâîu îi rnvaţă cum că legăturile şi îhcki-

) Trimiterea
x
acesta s'a scris în anul 23 dupre înălţarea Domnului
dupre Meletie, tom. 3 al biser. is.'vriî. ;
*) Despre Filipi acestea dic Faptele Apostolilor: Şi de acolo am
venit în Filipi, care este întâia citate „Colonie" a părţeî Machedonieî
(Favt. XVI, 12).

—I 424 —
 sortle cele pentru Christos nu sînt pricinuilore de întristare şi
de turbur are, ci mai ales de bucurie şi de veselie. Priimeşte
însă cele trimise şi laudă credinţa lor dicind că îi pomeneşte. Şi
scrie câ a 'răspuns în Roma şi cum că o're-carî din pizmă i-au
pricinuit mai mult necaz şi dosădire; îi sfâtueşte însă pre dînşiî
a petrece întru unire şi întru smerită cugetare şi aduce spre
pildă pre smerenia Fiîuluî lui Dumnedeu cea până la morte de
cruce. Apoi arată cu dovadă ctim că Legea cea Veche şi tăerea
împrejur aii remas nelucrâtore şi se aduce pildă la acestea pre
sineşî, câ pentru Christos tote le-a socotit pagubă şi gunoe şi prihă­
neşte încă pre cei ce cugeteză cele Evreeşti şi învaţă tăerea îm­
prejur, şi îi numeşte pre eî câni şi hicr.ătorî răi şi vrăşmaşi ai
cruceî. Şi priimeşte cele trimise şi laudă milostenia cea către
sineşî făcută. Şi în scurt a dice cu cinste voroveşte Apostolul
câtre Filipiseniî aceştia; de vreme ce întru adevăr multă faptă
bună şi iscusinţă au arătat întru credinţa luî Christos; căci
aicea la Filipsenî a fost femeea aceea vîndătore de porfire Li-
dia din cetatea Tiatirilor, pre a căreea inimă o a deschis Domnul
şi lua aminte la cuvintele - lui Pavel şi a credut întru Domnul
• şi s'a botezat cu totă casa sa (Fapt. X V I , rg). Aicea la Filipi-
senî a fost bătut Pavel împreună şi Sila şi a fost băgaţi în
temni(â; aicea şi păzitorul temniţei dintre omenii ce au vedut;
a credut în' Christos şi s'a botezat împreună cu totă casa sa
(tij). Aicea şi căpitanii oştilor audind câ Pavel este roman s' au
temut şi I!au rugat să se ducă; şi pre lângă altele mărturiseşte
Pavel câ Filipiseniî aii suferit şi ptimejdii pentru credinţă şi că
erau bine plecaţi spre a milui, care pentru tote acestea se vede
că îî iubea şi îî cinstea cu covîrşire ).
1

') însemnează, că trimiterea acesta este a noua dupre rânduiala şi

dupre vremile în care Pavel a scris trimiterile sale, dupre amendoue
cele către Tesal. adecă şi dupre amendoue către Corinteni şi dupre
cea întâia către Timoî. şi dupre cea către Tit şi dupre cea către Ro­
mani şi dupre cea către Galatenî, precum foce Teodorit în precuvîn-
tarea trimiterilor Mi Pavel.

— 425 —
 TĂLCUiHE LA GEA CĂT|E FILIP|SENI

C A P . I.

i . Pavel şi Timoteî, robii lui lisus. Christos.

L a trimiterea acăsta nu p u n e Pavel diregătoria ce avea,
a d e c ă a c e s t a : A p o s t o l , ci r o b al luî Iişus C h r i s t o s s e n u m e ş t e
p r e sineşî, c a r e n u m e l e a c e s t a m ă c a r d e ş i e s t e m a r e , î n s ă e s t e
m a l d e o p ş t e şi l a - t o ţ î d m e n i î . Iar C o r i n t e n i l o r scriind şi luî
T i m o t e î , A p o s t o l s e n u m e ş t e p r e sineşî. P e n t r u c e p r i c i n ă î n s ă
o face a c e s t a ? P e n t r u - c ă p r e C o r i n t e m şi p r e T i m o t e î v r e a
să-î î n v e ţ e şi s ă le r â n d u i a s c ă m u l t e l u c r u r i c a u n A p o s t o l al
D o m n u l u i , şi p e n t r u a c e s t a la î n c e p u t a s c r i s a p o s t o l i c e s c a
d r e g ă t o r i e , îar a i c e a fiind-că n u a v e a ninaica a r â n d u i din a-
celea, pentru acesta cinsteşte pfe Filipiseni ca p r e nişte d e o
c i n s t e cu el şi î m p r e u n ă r o b î aî lui C h r i s t o s .
T u t u r o r sfinţilor în Christos lisus, carî sînt în Filipi.
F i i n d - c ă Iudeiî s e n u m e s c p r e sineşî sfinţi, fiind-că p d i n i o r â
a fost n o r o d sfînt al lui D u m n e d e u , p e n t r u a c e s t a P a v e l a i c e a
a a d a u s a c e s t a «în C h r i s t o s lisus» căcî ceî c e s î n t întru C h r i ­
s t o s , a d e c ă ceî c e s'au sfinţit p r i n c r e d i n ţ a , luî l i s u s C h r i s t o s ,
a c e ş t i a c u a d e v ă r a t sînt sfinţi. Iar n u Iudeiî, ci eî s î n t n e c u r a ţ i
c a unii c e nu aii p r i i m i t sfinţenia p r i n Christos".
împreună episcopilor şi diaconilor.
E p i s c o p ! a i c e a n u m e ş t e p r e p r e s v i t e r î şi p r e p r e o ţ i , fiind-că
n u e r a legiuit a s e afla î n t r u u n a şi a c e e a ş i c e t a t e m u l ţ i a r ­
h i e r e i şi e p i s c o p ! c ă în v r e m e a a c e e a a A p o s t o l i l o r n u e r a i i
a ş a d e s p ă r ţ i t e n u m i r i l e e p i s c o p i l o r -şi p r e s v i t e r i l o r j p r e c u m e s t e
a c u m , căcî a c u m e p i s c o p i i s e dic n u m a î a r h i e r e i , n u şi p r e o ţ i ,

') A nu fl doî episcop! întru o cetate, arătat opreşte canonul opt al

icumeniculuî sobor întâîu; strimtorit însă şi lăturiş opreşte acesta şi
caaonul 35 al snnţilorApostolî şi cel al 20-lea al icumeniculuî al 6. Insem-.
neză însă, că numirea episcopî, va să djcâ pândarî. '
î a r a t u n c e a e p i s c o p î s e n u m e a u şi p r e o ţ i î şi d i a c o n i i ; p e n t r u a -
c e s t a P a v e l scria luî T i m o t e î a c e s t e a : d i a c o n i a t a (în l o c d e
slujba t a , a d e c ă e p a n g h e l m a t a c e a e p i s c o p e s c â ) d e p l i n î n c r e ­
d i n ţ e a z ă (II T i m o t . I V , 5 ) . Şi i a r ă ş i : n u t e l e n e v i d e d a r u l c e
e s t e întfu t i n e , c a r e l e l'a d a t ţ i e p r i n p r o r o c i e şi p r i n p u n e r e a
m a n i l o r p r e s v i t e r i e i (I T i m o t . I V 1 4 ) ; a d e c ă p r i n m a n i l e e p i s -
c o p i l o r , căci p r e s v i t e r i î n u h i r o t o n i s i a u p r e e p i s c o p î , ci e p i s ­
copii,, d u p r e întâîu! c a n o n al sfinţilolr A p o s t o l i , c e d i c e : e p i s ­
c o p i i j - \ - s e b r j ş t p n i ş e s c ă d e d o i s a u t r e i e p i s c o p î . Ci d i n p r o - ,
t i v â -presviteriî şi p r e o ţ i i s e - n u m e a u e p i s c o p î î n v r e m e a a c e e a ,
fiind-că p â n d e a u , a d e c ă p r i v e a u şi eî p r e n o r o d , p e n t r u c a s ă - î
c u r â ţ e s c ă şi s ă l u m i n e z e p r e aceia, c a r e a v e a u t r e b u i n ţ ă d e c u ­
r ă ţ i e şi d e l u m i n a r e . Şi a c ă s t a s e a r a t ă d i n F a p t e l e A p o s t o ­
lilor, c a r e scriu c ă P a v e l « d e l a Milet t r i m i ţ â n d în E f e s a c h e ­
m a t p r e p r e s v i t e r i î bisericeî» ( F a p t . X X , 17);._şi m a i j o s p r e p r e s ­
viteriî a c e ş t i a îî n u m e ş t e e p i s c o p î , cjicend: « s ă luaţî a m i n t e d e
s i n e - v ă şi d e t d t ă t u r m a , î n t r u c a r e p r e v o i D u h u l cel Sfint v ' a
p u s e p i s c o p î » (tij. X X V I I I ) . Şi p r e l â n g ă a c e s t e a s c r i e P a v e l :
« p e n t r u a c e s t a t e - a m l ă s a t p r e t i n e în C r i t , e a s ă a ş e d î p r i n
cetăţi presviterî a d e c ă episcopî», precum tâlcueşte Chrisostom
(Tit. I, 5 ) . C â a d a u g e d u p r e T e o d o r i t : « C â t r e b u e e p i s c o p u l a
fi n e p r i h ă n i t » (tij. V I ) . P e n t r u c a r e p r i c i n ă s c r i e P a v e l a i c e a
c ă t r e clirosul Filipisenilor, c a r e î n t r ' a l t â t r i m i t e r e a c e s t a n u o
s c r i e ? P e n t r u - c ă clirosul şi p r e o ţ i m e a F i l i p i s e n i l o r a t r i m i s p r e
E p a f r o d i t d u c â n d luî P a v e l c e l e d e t r e b u i n ţ ă şi d e n e v o e ; p e n t r u
a c e s t a şi P a v e l cu d r e p t a t e r ă s p u n d e c ă t r e dînşii ' ) .
2 . Pîar fie vdue şi pace dela Dumnedeu Părintele şi
dela Somnul Iisus Christos.
C e d i c e u v o u ă şi T i m o t e î ? C a ş ă fie h a r şi p a c e v o u e ) , c ă 2

d u p r e jobiceîu s e r o g â p e n t r u dînşiî şi îi u r â z â c a s â fie c u

d a r d â ţ u i ţ î şi p a c î n i c î în c â t a n u s e m â n d r i u n u l a s u p r a c e l u î a -
1-alt şij d u p r e u r m a r e c a s ă n u c a d ă d i n p a c e şi d i n u n i r e ,
fiind-câ d u m n e d e e ş t i l e d a r u r i î n t r u a c e i a c a r e n u î a u a m i n t e s ă
fac pricină d e m â n d r i i şi d e trufii.
3. i j d u l ţ â m e s c Dumnedeuluî meu pentru totă pomeni­
rea vostră.
4. Ţ o t - d e - u n a î n t r u totă r u g ă c î u n e a m e a , p e n t r u t o ţ î voi.
D e b â t e orî, d i c e , îmî a d u c a m i n t e d e voî ( p r e c u m t o t - d e -
u n a vă pomenesc), slăvesc p r e D u m n e d e u că aţî procopsit, adecă

*) pice însă Teodorit, că supt Epafrodit erau supuşi ceî ce se n u m e s c

aicea adecă presviterî; drept aceea Epafrodit se vede că era episcopul
Filipisenilor. - ._ . •
î Vedî desore acesta la Cap. I al ceiî întâîa către Corinteni, stih 3 .
a
a ţ î s p o r i t î n t r u a t â t a s p o r i r e d e f a p t e b u n e . Şi m ă c a r c ă voî
s î n t e ţ î s p o r i ţ i şi aleşî î n t r u f a p t e l e c e l e b u n e , e u î n s ă n u î n ­
c e t e z d e a m e r u g a luî D u m n e d e u p e n t r u t o t î v o î . ica c u u -
n i r e s â s p o r i ţ i şi sâ c r e ş t e ţ i .
Cu bucurie rugăciunea făcând.
F i i n d - c â e s t e cu p u t i n ţ ă a-şl a d u c e c i n e - v a a m i n t e j d e a l t u l
şi a s e r u g a c u m â h n i c î u n e , p r e c u m a c e s t a ş î P a v e l s c r i a c ă t r e
C o r i n t e n î : «că d i n m u l t u l n e c a z şi s t r î m p t o r i r e a i n i m e î a m s c r i s
v o u e » (II C o r . II, 4 ) , p e n t r u a c e s t a d i c e a i c e a , c â p o r hl ee nn ee aa pp ee
F i l i p i s e n i şi s e r u g a p e n t r u dînşîî cu b u c u r i e . A c ă s t a e s t e î r i s â '
s e m n u l s p o r i r e ! a c e l o r a şi al f a p t e i b u n e . '
5. Pentru împărtăşirea vdstră întru Evanghelie din diua
dintâîu până acum.
M a r e l u c r u şi cu a d e v ă r a t fericit l u c r u m ă r t u r i s e ş t e P a v e l
p e n t r u F i l i p i s e n i , cu c u v i n t e l e a c e s t e a , c ă d i c e c u m c â voî v ' a ţ î .
f ă c u t î m p r e u n ă p ă r t a ş i şi t o v a r ă ş i al o s t e n e l e l o r c e a m ispitit e u
î n t r u E v a n g h e l i a lui C h r i s t o s ; n u î n t r u u n a n saii doî, ci î n c ă
d i n v r e m e a a c e e a î n t r u c a r e aţî crecjut p â n ă a c u m Şi c u m
v^aţî fâcut î m p r e u n ă p ă r t a ş i cu m i n e ? I n t r u a c e s t c h i p , j p e n t r u - c â
aţî trimis mie, di > c e c e
l
e
d e t r e b u i n ţ ă şi d e n e v o e ale v i e ţ e î ,
p e n t r u - c ă aţî a v u t p u r t a r e d e grijă şi o s â r d i e p e n t r u m i n e ,
c ă c i cel c e î m p r e u n ă l u c r â z ă cu t o t p u t i n c î o s u l c h i p !şi î m p r e ­
u n ă ajută cu cela c e l u c r ă z ă şi î n t r e b u i n ţ ă z ă b i n e l e ; a c e l a s e
face t o v a r ă ş şi î m p r e u n ă î m p ă r ţ i t o r al b i n e l u i a c e l u i a ) . A ş a d e
1

p i l d ă , câţi h r i s t i a n î p u r t a u grija p e n t r u sfinţii m u c e n i c i c e l c e

e r a u prin t e m n i ţ e şi c â t e p r i c i n u e s c cuvioşilor şi ascriiţiilor n e -
îngrijire, d â n d u - l e c e l e d e t r e b u i n ţ ă v i e ţ e î , şi' c â ţ i fac p r e în-

') Se cuvine însă, acel îmbunătăţit, carele îa dela alţiî ajutor .şi milos­
tenie, să aibă trebuinţă şi lipsă de cele de nevoe cu adevărat şi nu
avend chip de a-şî întîmpina nevoea, să se fâţărnicescă însă!că nu are,
pentru-că păcătueşte. Pentru acesta scriu dumnecjeeştiî Apostoli în âşă-
cjementurile lor, că cu adevărat fericit este acel ce se pote ajută pre sineşî
şi a nu strîmtori locul orfanului sau al văduvei sau ai străinului; fiind-că
şi Domnul „Maî fericit, a <\is, este a da, decât a lua" că vâî de ceî ce
aii şi cu făţărnicie îau; de ceî ce pot a se ajuta pre sineşî şi vor a lua
dela alţiî, că amendoî vor da cuvînt înaintea Domriuluî Dumnecţeu, în
cjiua judecatei. Că cel întâîu pentru vîrsta orfanieî, saii a bătrâneţe!, sau
a neputinţe!, sau a cădere! în bolă, saii pentru hrana a rnuîtor copil
luând, unul ca acesta nu numaî se va prihăni,; ci şi va[ lăuda, îar
cela ce are şi pentru făţărnicie, sau nelucrare îa, se va osândi ide Christos
Dumnecţeu! nostru, pentru-că şi Pavel carele lua 'milostenia dela Fili­
piseni, pentru acesta o lua, pentru-că nu avea chip a-şî câştiga hrana,
căcî nu putea a lucra, fiind în temniţă şi în legături; Iar când se află
slobod de legături, atuncea lucra şi nu avea trebuinţă a Iuţi milostenie
dela altiî.
v e ţ ă t o r i î lor fârâ d e îngrijire d e c e l e d e n e v o e , d â n d u - l e c e l e
trebuincîose, toţî aceştia dic, s e
fac î m p r e u n ă p ă r t a ş î ş i î m ­
p r e u n ă î m p ă r ţ i t o r î ai c u n u n i l o r a c e l o r a c e a u să le î a m u c e n i c i i
şi cuvioşiî şi î n v ă ţ ă t o r i i ' ) .
6 . Nădăjduind însuşî a c 6 s t a , că cela ce a început întru
voî lucru bun va sâvîrşi.
•) Şi acesta însemnând-o Domnul cjice: „Cela ce priimeşte pre pro­
rocul în nume de proroc, plata prorocuîuî va lua. Şi cela ce priimeşte
drept în nume de drept, plata dreptului va lua" (Mat. X, 41), adecă plata,
ce va lua dela Dumnecjeu prorocul şi dreptul, aceeaşi plată o -va lua.
şi,, cela. ce-priimeşte şi hrăneşte şi găzdtieş.te _pre prorocul şi .dreptul
măcar şi-lumesc de ar fi, precum tâlcueşte cjicerea acesta Chrisostom.
Adecă dacă nu pentru vre o apărare lumescă sau pentru,vre o altă ce-va din
cele stricăcîose îl va priimi, ci de vreme ce orî proroc de este, orî drept,,
plată de proroc şi plată de drept va lua. in loc de: ce fel se cuvenea
• a lua prorocul saii dreptul cel priimit, asemenea şi acela. va lua,,
precum şi Pavel cjicea: „prisosul vostru fie spre lipsa acelora, ca şi pri­
sosul acelora să se facă spre lipsa vostră" (II. Cor. VIII, 14). Şi întru în­
tâiul cuvînt al scrisore! acesteea către Filipisenî 4 > tâlcuind cjicerea a-
ce

cesta a luî Pavel: „Nu poţî a posti? Nici în singurătate a remânea?

Nicî pre pământul gol culca? Nici totă noptea a priveghea? Este cu p u ­
tinţă ţie a lua plata tuturor acestora de veî meşteşugi lucrul alt-fel, adecă
pre cel ce osteneşte întru acestea odihneşte-1, slujeşte-1 şi adese-orî u n -
ge-1 şi uşureză ostenela luî cea întru acesta. Şi aşa stă, lup.tându-se
acela, priimind rane'.e, tu . vindecă-1; întorcendu-se dela nevoinţă, p r i -
imeşte-1 cu manile întinse; răcoreşte-î sudorea, odihneşte-1, mângâe-1,
bucură-1, sprijineşte-î pre sufletul cel obosit. De vom sluji înţr'acest chip
sfinţilor, cu atâta osârdie, împreună numărători ne vom face aî plăţilor
lor". Dice însă şi Isidor Pelusiotul: „De preţueşte cine-va ore-care tre­
buinţă a altuîa, sau pricină, saii binele, şi de preţul bineluî aceluîa se va
împărtăşi. Ci acela împreună cu cel bun s e v a slăvi, îar acesta pentru-că.
a cinstit binele. Că mulţî cinstesc pre prorocî sau pre ceî drepţi, ori
pentru slava omenescă orî pentru câştig lumesc. Ci nu ar 4ice cine-va
câ aceştia vor lua plata de proroc. Iar de cinsteşte cine-va fără de îm~
broboditurile cele de acest-fel, ci cu suflet curat privind către bunătate
va cinsti pre sfinţi, unul ca acesta cu sfinţii aceîa împreună se va slăvi"
(La tâlc. Evang. luî Mateî). Dice însă şi Teodorit: „Potrivit a numit,
împărtăşire, că şi Domnul a cjis: „Faceţi-vă vouă prieteni din Mamona.
nedreptăţeî, ca când ve (Veţî lipsi, să vă priimescă pre voî în locaşurile
lor cele vecînice". Şi dumne4eescul Apostol a 4is „Ceea ce e vouă de ;

prisos, fie acelora în cele de lipsă, ca să se facă potrivire". Decî îm­

părtăşire este şi răsplătirea; că unul dă banî, îară cel-l-alt răsplăteşte
cu blagoslovenîe şi este maî mult decât acelui ce are trebuinţă. Ve4î şi
despre ceî ce găzduesc şi ospăteză pre ceî îmbunătăţiţi, în suptînsem­
narea 4icereî; „Ve îmbrăţişezi pre voî Gae ospătătovul meu şi al b i ­
sericeî tote" (Rom. XV, 23). Pentru ce însă se numeşte împărtăşire mi­
lostenia? ve4î la suptînsemnarea 4icereî „că a bine-voit şi datori aî lor
sînt" (Rom. XVI, 2-7). Şi că cela ce se milueşte este dator a se ruga
pentru cel ce'l milueşte, ve4î şi suptînsemnarea 4icereî: „Că de multe.
ori pre mine m'a răcorit" (II Timot. I, 16), ca să înţelegi că şi ceî ce
păzesc vasele ostaşilor ...împreună împart cu ostaşii p i e i l e .

- 429 —
 M u l ţ ă m e s c , d i c e , şi m e b u c u r , n ă d ă j d u i n d c â D u m n e d e u c a r e l e
a î n c e p u t î n t r u noî f a p t e l e c e l e b u n e , a c e l a şi le va săvîrşi,
fiind-câ d i n c e l e t r e c u t e î n c h e î u şi p e n t r u o s i e viitore. V e d î î n s ă
c u m î n v a ţ ă p r e F i l i p i s e n i sf. P a v e l p e n t r u c a sâ s e s m e r e s c ă ,
c â c î a r a t a şi t d t e l u c r ă r i l e c e l e b u n e şi le a f i e r o s e ş t e luî D u m ­
n e z e u şi n u n u m a î lor. I n s ă nici a ş a -iarăşi î-a lipsit p r e F i l i ­
piseni d e laude, d e vreme ce a dis că D u m n e d e u a început
î n t r u dînşiî lucrările c e l e b u n e , a d e c â cu a d e v ă r a t D u m n e z e i i
a î n c e p u t îpşâ cu a .vostră p r o a l e g e r e , căci d e n u a r fi p r o ­
a l e g e r e a ; o m u l u i , nici D u m n e z e u ar. l u c r a iii. o m D a r u l şeii. C â c î ..
d e a r l u c r a D u m n e d e i i D a r u l s e u p r o s t şi c u m s ' a r î n t â m p l a ,
n i m i c l ' a r o p r i al l u c r a a c e s t a şi î n t r u E l i n i şi î n t r u t o ţ î 6 -
m e n i î cei făcători d e r e l e . In c â t c u c u v i n t e l e a c e s t e a n u p u ţ i n
l a u d a p r e F i l i p i s e n i d u m n e d e e s c u l Apostoj:; fiihd-că eî c u p r o ­
a l e g e r e a şi v o e a lor c e a b u n ă au t r a s p r e D ă r u i juî D u m n e d e u
î n t r u sineşi p e n t r u ca să-î a j u t e la l u c r ă r i l e cele b u n e şi p e n t r u - c ă
a v e a i i eî a t â t d e m a r î i s p r ă v i şi f a p t e ; b u n e în, c â t a c e s t e a n u
s e p u t e a u a s e l u c r a d e p u t e r e a o m e n e s c ă , ei d e p u t e r e a luî
• D u m n e d e u ; însă şi îî î m b ă r b â t e z â - c u c u v i n t e l e a c e s t e a , p r e F i ­
lipiseni, în c â t a n u s e l e n e v i in v i i t o r i m e ; căci d e a r e D u m ­
n e d e u a săvîrşi lucrările lor cele ' b u n e , a p o i eî n u v o r a v e a
a t â t a o s t e n e l ă s p r e a le săvîrşi. V e d î şi s u p t î n s e m n a r e a duce­
r e ! «câ D u m n e d e i i e s t e c e l a c e l u c r e z ă î n t r u voî şi p r e a voi
şi p r e a l u c r a » (II F i l i p i s . II, 13).
P â n ă î n diua. l u î l i s u s C h r i s t o s .
A d e c ă p â n ă la v e n i r e a D o m n u l u i ; a ş a , d i c e , eu n ă d e j d u e s c
î n D u m n e d e i i că v a l u c r a D a r u l şeii n u n u m a i î n t r u voî, ci ş i
î n t r u s t r ă n e p o ţ i i voştriî p â n ă în sfir.?;tul l u m e î ; saii d i u a luî
C h r i s t o s î n ţ e l e g e a i c e a p r e sfirşitul >fteşte-câruîa F i l i p i s a n şi p r e
m d r t e a lor, c a r e s e n u m e ş t e şi sfirşit p a r t i c i i l a r n i c .
7 . P r e c u m este mie c u d r e p t a t e a c e s t a , a o c u g e t a p e n t r u
toţî voî, p e n t r u - c ă .ve am î n i n i m a m e a şi întru legătu­
r i l e m e l e , şi î n t r u r ă s p u n d e r e şi a d e v e r i r e a E v a n g h e l i e i .
D e s ă v î r ş i t sînt î n c r e d i n ţ a t , d i c e , o fraţilor, c ă p â n ă î n sfîrşit
:

v e ţ i fi în acest-fel c u b u n ă - v o i n ţ â şi a c e s t a o c u g e t e z şi o s o ­
c o t e s c p e n t r u v o i , p e n t r u - c ă t o t - d e - u n a v e ,'am în i n i m a m e a ,
şi d u p r e u r m a r e ş t i u isprăvile şi faptele b u n e a l e v d s t r e şi
p e n t r u - c ă m ă c a r d e ş i sînt d e p a r t e d e voi cu locul, ve sirguiţî
î n s ă şi ve n e v o i ţ i c u p r o a l e g e r e a şi s o c o t i n ţ a , să ve. faceţi îm­
p r e u n ă p ă r t a ş i şi t o v a r ă ş i aî d a r u l u i b a n e î . v e s t i r e ! m e l e şi al
l e g ă t u r i l o r m e l e . In c â t d r e p t a t e a m a s o c o t i şi e u p e n t r u voî
c e l e d e acest-fel şi d e l a î n c e p ă t u r i ; ' şi d e la b u n e l e î n c e p e ­
rile v d s t r e s â încheîii şi sfirşitul. vostru, cel b u n . Şi m i n u n a t ă ci:

— 430 —
a d e v e r i t şi m a r e l a u d a e s t e a F i l i p i s e n i l o r a s e afla eî t o t - d e -
una în i n i m a luî P a v e l , a lui P a v e l d i c , a c e l u i a c e nu i u b e a
p r o s t şi c u m s ' a r fi î n t â m p l a t , ci i u b e a c u j u d e c a t ă şi c u d r e p t a
socotela şi p r e a c e i a c e e r a u v r e d n i c i d e I u b i r e ; ci d i c e , c ă n i c i
c â n d arji s t a t u t î n a i n t e a î m p ă r a t u l u i N e r o n şi r ă s p u n d e a m p e n t r u
E v a n g h e l i a c e p r o p o v e d u e s c , nici a t u n c e a , d i c e , aţi eşit d i n p o -
.menirea, m e a . Iar a d e v e r i r e a E v a n g h e l i e i n u m e ş t e nu n u m a i p r e l e ­
gaturile ş i necazurile c e s u f e r e a , ci şi r ă s p u n d e r e , a d e c ă d e z v i n o ­
văţirea E v a n g h e l i e i aî p u t e a s â dicî c â s î n t l e g ă t u r i l e şi n e c a z u ­
r i încredinţat.,"
c u m c â a u s â d e a luî r ă s p l ă t i r i n e g r ă i t e în c e a - l - a l t ă v i a ţ ă şi
b u n ă t ă ţ i n e s p u s e , n u a r fi suferit l e g ă t u r i şi n u af fi p ă t i m i t
nici s ' a : fi î m p r o t i v i t u n u î C h e s a r şi s i n g u r u l u i s t ă p â n i t o r a t o t ă
l u m e a , N e r o n , d e n u a r fi v ă d u t î n a i n t e a s a g â n d i t o r p r e u n
a l t ' • î m p ă r a t m a i m a r e şi p u r u r e a v e c u i t o r , p r e C h r i s t o s ; în c â t
n e c a z u r i l e şi l e g ă t u r i l e luî P a v e l e r a u a d e v e r i r e ale E v a n g h e l i e i .
I m p ţ e u n ă p ă r t a ş i a î D a r u l u i t o ţ î voî f i i n d .
C u ajceste c u v i n t e a r a t ă P a v e l c â n u fără d e d r e p t a j u d e ­
c a t ă I u b e ş t e p r e Filipiseniî şi fâră s o c o t â l â . P e n t r u a c e s t a , d i c e ,
v ă ' a m în inima m e a , p e n t r u - c ă şi voi s î n t e ţ î î m p r e u n ă p ă r t a ş i
al d a r u l u i m e u , a d e c ă ai l e g ă t u r i l o r şi aî n e c a z u r i l o r m e l e , şi
vă s î r g j i ţ î a nu v ă a r ă t a m a î j o s i ţ i d e c â t m i n e d u p r e n e c a ­
z u r i , ci a v ă face t o v a r ă ş i şi î m p r e u n ă p ă r t a ş i aî i s p i t e l o r , c a r e
le c e r e p e n t r u E v a n g h e l i a luî C h r i s t o s , îar c u m c â l e g ă t u r i l e
şi ispitele c e l e p e n t r u E v a n g h e l i e sînt d a r , m a r t u r e s t e D o m ­
n u l , d i c e n d luî P a v e l : « D e s t u l e s t e ţ i e d a r u l m e u , c ă p u t e r e a
m e a intru n e p u t i n ţ ă s e s â v î r ş e ş t e » (II C o r . X I I , 9). Şi m a î a l e s
a r ă t a t ă e s t e a c e s t a d i n cuvîntul c e m a î j o s însuşî P a v e l îl d i c e :
« V 6 u ă vi s ' a d ă r u i t p e n t r u C h r i s t o s TIU n u m a i a c r e d e i n t r u
dînsul, ci şi a p ă t i m i p e n t r u d î n s u l » ( F i l i p . I, 29). V e d i i n s ă , o
c e t i t o r i u l e , c â nu a d i s P a v e l F i l i p i s e n i l o r : p ă r t a ş i , c i : î m p r e u n ă
p ă r t a ş i c u a c ă s t a a r ă t â n d c ă şi P a v e l i a r ă ş e r a c u alţiî î m -
p r e u n ă p ă r t a ş , p r e c u m însuşi o d ' «Ca împreuna părtaş al
c e :

E v a n g h e l i e i s ă m ă fac» (I C o r . I X , 2 3 ) ; a d e c â î m p r e u n ă s ă m ă

) Şi Chrisostom încă scrie aşa: „Ca nu numaî morţii cei ce se în-

l

viază,' nicî leproşii ceî ce se curăţesc, ci şi noî legaţi fiind adeverim E -

vanghelia. Cum? Şi în ce chip? Pre nenumărate rele pătimind şi neîn-
duplecându-ne, ci maî osârdnicî întru a o propovedui făcendu-ne îndes­
tulă dovadă dăm, de a fi propoveduitorî aî adevărului şi de a fi ore-
care durnne4eescă putere întru noî şi tote acestea darul înlesnindu-le şi
nelăsând pre mulţimea ispitelor să biruescă pre propoveduitorî, că n u
este lucru de putere omenescă, prin atâtea nenumărate împedecărî a
birui. Şi acestea sînt adeverire pentru Evanghelie nu către ceî-l-alţî numaî,
ci înşine nouă; că maî ispitiţi ne face pre noî şi maî tari de a defăima
vrăşmăşjile.

- .431 -
î m p ă r t ă ş e s c şi e u d e b u n ă t ă ţ i l e g ă t i t e , î m p r e u n ă cu aceîa ce
propoveduesc Evanghelia. j
8. Câ martur al meu este Dumnedeu, că ve doresc pre
voî întru milostivirile luî lisus Christos.
Nu a d u c e aicea p r e D u m n e d e u martur Pavel, ca cum nu ar
fi c r e d u t el d e c ă t r e F i l i p i s e n i , n u ; ci fiind-câ v o e ş t e s â a r a t e
m u l t a s a i u b i r e cu c a r e îî î u b e ş t e p r e eî; şi n e p u t e n d a o a -
r â t a p r i n c u v î n t , o l a s ă a c e s t a la D u m n e d e u , cel c e ştie ini­
mile. Iar semn cum că adevărul dice Pavel, e s t e a a d u c e m a r ­
t u r p r e D u m n e d e u . ; . căcî d e l e - a r ii dis a c e s t e a p e p t r u a m ă -
gulî p r e F i l i p i s e n i , a d e c ă d e l e - a r fi d* m i n ţ i n d , n e g r e ş i t n u
s

a r fi n u m i t p r e D u m n e d e u m a r t u r al c u v i n t e l o r s a l e . Iar întru .
m i l o s t i v i r i l e luî lisus C h r i s t o s a dis, a d e c â a c e s t e vi le dic,:
n u p e n t r u v r e u n sfîrşit o m e n e s c , nicî p e n t r u c â aţi t r i m i s m i e
c e l e d e t r e b u i n ţ ă , ci le d i ° c u
iubirea cea dupre Dumnedeii;
saii a c e s t a «întru milostivirile luî lisus C h r i s t o s » î n ' s e m n e z ă c â
fiind-câ eii P a v e l m ' a m făcut al v o s t r u d u h o v n i c e s c p ă r i n t e , p r i n
c r e d i n ţ a c e a în C h r i s t o s , p e n t r u a c e s t a a m c ă t r e Voi î n d u r ă r i
d e p ă r i n t e . I n s ă n u a c e s t - f e l d e î n d u r ă r i şi milostiviri p r e c u m
aii t r u p e ş t i i p ă r i n ţ i , ci c a a c e l e a c e C h r i s t o s le dâjrueşte a d e ­
v ă r a ţ i l o r r o b i l o r săi, carii n a s c luî C h r i s t o s fii d u h o v n i c e ş t i , p r i n
E v a n g h e l i e ; p r e t o ţ î î n s ă , d i c e , v ă d o r e s c , fiiind-câ t o ţ î s î n t e ţ î
î m p r e u n ă p ă r t a ş i aî d a r u l u i l e g ă t u r i l o r m e l e , şi în s c u r t , fiind-că.
t o ţ i s î n t e ţ î v r e d n i c i d e d a r u l şi d e i u b i r e a m e a .
9 Şi acesta me rog, ca dragostea vdstrâ încă mai mult
şi maî mult să prisos6scă.
Şi c u t d t e c ă P a v e l a t â t a m u l t i u b e a p r e F i l i p i s e n i , î n s ă v o i a
şi m a î m u l t a s e i u b i d e c ă t r e dînşiî, fiind-că m ă s u r a a d e v ă ­
r a t e i şi c u r a t e i d r a g o s t e e s t e a n u s t a c â n d - v a , ci t o t - d e - u n a
a c r e ş t e '). Vedî însă c u m a î n t r e b u i n ţ a t Pavel d ' ' l e covîr- c e r

ş i t d r e ( i p e r b o l i c e ) d i c e n d : « î n c ă şi m a l m u l t » ş l : «să c o v î r -
ş e s c ă » . L e d i c e î n s ă a c e s t e a nu n u m a i c a s â î u b ă s d ă p r e P a v e l
F i l i p i s e n i i , ci şi c a el s â s e l u b ă s c â unii p r e alţiîj.
I n t r u c u n o ş t i n ţ ă ş i totă simţirea. • |
A d e c ă a c ă s t a m ă r o g , c a s ă vă îubiţî t o ţ î vpî fraţilor, n u
p r o s t şi c u m s ' a r î n t â m p l a , ci cu t o t ă c e r c a r e a şij c u n o ş t i n ţ a şi
d e s l u ş i r e a , p e n t r u - c ă m u l ţ î s î n t carii i u b e s c fâră c u v î n t şi fâră
d r â p ţ ă j u d e c a t ă ; p e n t r u a c e s t a nici s î n t s t a t o r n i c e p r i e t e ş u g u ­
r i l e şi d r a g o s t e l e u n o r a c a a c e s t o r a . Saii elice, c ă c u c e r c a r e
şi c u c u n o ş t i n ţ ă s ă Iubiţi, p e n t r u c a s ă h u s e î n t â m p l e a i u b i
o m e n i e r e t i c i şi cu v i a ţ ă p â n g ă r i t ă ) . 2

]
) Şi dumnedeescul Chrisostom d j c e :
măsurile dragostei sînt nici ca.
cum a şti (Vor. la cea către Efes.).
s
) Pentru acesta şi Teodorit cţice, că Pavel însemneză aicea pre a m ă -
— 432 - '
• i o Ca sâ cercaţi voi cele folositdre. -
P e n t r u că, d i c e , d e veţi I u b i c u c e r c a r e şi c u j u d e c a t ă , v e ţ î
p u t e a să c u n o ş t e ţ î p r e cariî s e c u v i n e a î u b i ( a d e c ă p r e c e l d e
o c r e d i n ţ ă c u voî şi p r e î m b u n ă t ă ţ i ţ i ! hristianî), şi p r e c a r i i n u
s e c u v i n e â Iubi ( a d e c ă p r e ceî n e c r e d i n c i o ş i şi răi). C u m î n s ă
î n t r ' a l t ă p a r t e d i c e P a v e l : « D e e s t e cu p u t i n ţ ă , c â t din p a r t e a
v d s t r â , să a v e ţ i p a c e c u t o ţ î o m e n i i » ? ( R o m . XII, 18). L a a c e s t a
r ă s p u n d e m , î n t â î u a d e c ă , c u m c ă tiu a dis p r o s t , să a v e ţ i p a c e
cu t o ţ î o m s n i i , ci a o s e b i t a c ă s t a şi a h o t ă r î t d i c e n d : d e e s t e
cu p u t i n ţ ă cu t o ţ i să a v e ţ i p a c e . Şi ai d o i l e a c ă a l t a . e s t e a
a v e a pace'-cu. c i n e - v a şi a l t a a-'l Iubi, câcî a a v e a p a c e , c a u t ă
a n u se sfădi c i n e - v a ou a l t u l ; îar a i u b i , c a u t ă a ş e d a r e p r i -
e t e n ă s c ă d e suflet şi unire şi p o t r i v i r e a m o r a l u l u i , c a r e a c e s ­
t e a n u se c u v i n e a le a r ă t a noi e r e t i c i l o r şi d m e n i l o r c e l o r c u
v i a ţ ă p â n g ă r i t ă ; c ă D o m n u l a dis d e s p r e a c e ş t i a că « d e t e v a
s m i n t i ochiul t ă u scdte-î p r e el» ( M a t . V , 2 3 ) .
Ca sâ fiţi curaţi şi nesmintitorî în diua luî Christos.
N u dic a c e s t e a v o u ă , d i c e , p e n t r u folosul m e u , ci c a v o î s ă
nu priimiţî v r e o e r e t i c e s c ă ' şi m i n c i n o ş i t ă d o g m ă d e l a e r e t i c i ,
v r â n d a d e c ă c a să i u b i ţ i . A d i s , î n s ă , a d e c ă ca s ă fie c u r a ţ i
c a c ă t r e D u m n e d e u ) ; şi alta, s ă fiţi n e s m i n t i t o r î , a d e c ă a n u
1

d a s m i n t â l ă , ca c ă t r e o m e n i ; câcî fie c ă p r e t i n e nu t e v a t ă m ă
a a v e a p r i e t e ş u g şi d r a g o s t e c u ereticii şi cu o m e n i i ceî c u vi­
a ţ ă p â n g ă r i t ă , d a r însă pire altul v a t ă m ă , căcî orî c a r e l e h r i s ­
tian t e v e d e c â i u b e ş t i t u p r e eretici şi p r e ceî răî s ă s m i n ­
t e ş t e şi t e p r i h ă n e ş t e , c ă eşti şi t u a s e m e n e a cu a c e î a în e r e s
şi în r e l e l e l u c r ă r i . Şi d a r c u m t e veî afla t u c u r a t şi n e p r i h ă n i t
în d i u a j u d e c ă ţ e î luî C h r i s t o s , c â n d s m i n t e ş t i p r e fraţii t e i ) .
2

gitoriî aceîa cariî din Iudei au fost crecjut şi cariî învaţă, să se păzescă
tăerea împrejur şi obiceiurile legeî.
) Iar cum că curăţenia se îa către Dumnecjeu, mărturiseşte şt Apo­
J

stolul aiurea cjicend: „Că lauda nostră acesta este, mărturia conştiinţei
nostre, că întru curăţenia luî Dumnecjeu am petrecut în lume" (11 Cor.
I, 12). Mărturiseşte însă şi Marele Vasilie, carele însuşî cjicerea acesta
a Apostolului tâlcuindu-o cţice; „Curat se socoteşte a fi cel nemestecat
şi cu totul curat şi limpecjit de tot cel dimprotivă; adunat însă şi rân­
duit către singură cinstirea de Dumnecjeu. Şi nu numaî, ci şi în fieşte
care vreme şi lucrul să fie către pravăţul al singurei cinstireî de Dum­
necjeu (acestea se cjic curate), în cât nicî a se strămuta cel rânduit spre
6re-ce către cele potrivise isprăvilor. Şi cum că lucrul ce e rânduit spre
singură cinstirea de Dumnecjeu, acela se cjice curat, arătat este din ceea
ce cjice Apostolul: „Că nu-sîntem ca ceî mulţî crâşmărind cuvîntul luî
Dumnecjeu, ci ca din curăţenie. Şi nu stă numaî până aicea, ci cu ur­
mare cjice: „Ci ca din Dumnecjeu, ca înaintea luî Dumnecjeu întru Chri­
stos grăim" (II Cor. II, 17; Hotar. 264 pre scurt).
) Pentru acesta cetim în Sfînta Scriptură cum că Iosafat împăratul
3

- 433 -
Tom. II. 28.
 1 1 . Plin de rodurile dreptate!, de cele prin lisus Chri­
stos spre slava şi lauda lui Dumnedeu.
A d e c â e u m e r o g , d i c e , c a voî hristianiî cel c e v ă aflaţi în
Filipî î m p r e u n ă c u a d e v ă r u l d o g m e l o r şi al c r e d i n ţ e i s ă a v e ţ i
şi v i a ţ ă n e p r i h ă n i t ă . D r e p t a t e î n s ă n u m e ş t e p r e f a p t a b u n ă c e a
p r e s t e t o t c u p r i n d ă t o r e , p r e c u m şi a l t ă d a t ă a m dis, s'a m i ­
lostivit, cu Chip o s e b i t . Mă r o g însă, dice,. n u ca s ă lucraţi f a p t a
b u n ă s a u m i l o s t e n i a p r o s t , ci p e n t r u c a ş â fiţi plinî d e r o d u -
r â i e . . d r e p t â ţ ş î şi a l e m i i o s t e n i e u Jasâ. fiind-câ ..şi Elinii s e v e d e a u
câ l u c r ă z â f a p t a b u n ă şi m i l d s t e h i a , p e n t r u a c ă s t a P a v e l a a - •
d a u s d i c e r e a « p r i n l i s u s C h r i s t o s » . P e n t r u c a s ă a r a t e , c ă fap- '
t e l e c e l e b u n e a l e hristianilor s ă fac p r i n a j u t o r u l şi D a r u l Im
C h r i s t o s şi d u p r e u r m a r e s î n t pline d e s m e r e n i e . I a r f a p t e l e b u h e
ale Elinilor s e f ă c e a u prin a l o r p u t e r e şi d u p r e u r m a r e e r a u
p l i n e d e s l a v a d e ş a r t ă şi d e o m e n ă s c ă p l ă c e r e . Iar « s p r e s l a v a
lui D u m n e d e u » şi n u î m p r e u n ă a celuî c e le d ă a c e s t e a . D r e p t
a c e e a voi s e c u v i n e a lucra f a p t e b n n e , p e n t r u a n u o p r i p r e
slava c e e a c e s e p r i c i n u e ş t e lui D u m n e d e u din faptele v o s t r e
cele b u n e . î m p r e u n ă i n s ă ş f i n v i t e z ă p r e F i l i p i s e n i c u c u v i n t e l e
a c e s t e a fiind-că D u m n e d e i i v a s ă s.]ute l o r î n t r u faptele c e l e
b u n e , c e l e c e p r i v e s c s p r e slava: s a .
12. Voesc însă a şti voi fraţiţor, că cele pentru mine
maî mult au venit spre sporirea Evangheliei.
D u p r e u r m a r e era s ă s e fi t u r b u r a t şi să s e fi î n t r i s t a t F i ­
lipisenii, d u p r e c e aii aflat câ î n v ă ţ ă t o r u l lor P a v e l se află în
l e g ă t u r i şi c ă din pricină l e g a t a r i l o r să o p r e ş t e p r o p o v e d u i r e a '
E v a n g h e l i e i ; p e n t r u a c e s t a P a v e l , c a şă d e p ă r t e z e t u r b u r a r e a a-
c ă s t a şi î n t r i s t a r e a d i n i n i m e l e lor a dis «că l e g ă t u r i l e şi l a n ­
ţ u r i l e n u n u m a î n u m'aîi o p r i t d e l a p r o p o v e d u i r e a E v a n g h e i i e l ,
ci şi m a î mult o aii c r e s c u t şi o aii î n t i n s ) . . 1

. In cât legăturile mele arătate a se îace în C h r i s t o s ,

întru tdtă pretoria şi tuturor celor-l-alţn
A d e c ă şi l e g a t , d ^ e , fiind e u , n u t a c . ci m a î m u l t î n d r ă z ­
n e s c şi m ă înfăţişez şi p r o p o v e d n e s c E v a n g h e l i a , în c â t p r o ­
p o v e d u i r e a m e a a ajuns p â n ă în însăşi p r e t o r i a , a d e c â p â n ă în î n -
luî Iuda fiind-că s'a fost împrietenit caLAhaabJkoperatul cel fără-de-lege
al Samarieî, a trimis Dumnedeu pre prorocul; Iu şi l'a mustrat pre el
cu aceste cuvinte: „Şi a eşit întru întimpinarşa (luî Iosafat adecă) pro­
rocul Iu, fiiul luî Anan şi a cjis luî: Imperate Iosafat, de ajuţi tu p e -
cătosuluî? Sau de te împrieteneşti cu cel urît d e Domnul? Pentru acesta
s'a'făcut urgie dela Domnul asupra ta" (II Paralip. XIX, 2). Vecjî şi cj^
cerea: „nu ve înjugaţi într'alt jug" (II Cor. VI, 14). .
) Şi Teodorit dice câ sporire a Evangheliei, pre mulţimear celor ce*
l

credeau o a numit. . , • - ;
s u ş i p a l a t u l luî N e r o n e ) şi în t o t ă c e t a t e a R o m e i . Şi a c e s t a s ' a fâ­
x

c u t î n t r u C h r i s t o s , a d e c â a c e s t a e s t e i s p r a v ă a luî C h r i s t o s ş i n u
a putere; mele. Sau dicerea: «Intru Christos» e chip stăruitor
şi s e u n e ş t e a ş a : «în c â t l e g ă t u r i l e m e l e c e l e în C h r i s t o s , a-'
r a t a t e s'au f ă c u t » .
14. 'Şi cel mai mulţî din fraţî întru Domnul, nădăjdu-
indu-se jpentru legăturile mele, a cuteza mal mult de a
:grăi e.u\jintul fără temere.;:
v . Ş i m a i î n a i n t e , 'dic >, ceîa4-alţi î m p r e u n ă c u m i n e A p o s t o l i
e

" Î n d r ă z n e a u î n f â ţ i ş i n d u - s e şi p r o p o v e d u î a i i . A c u m însă v ă d e n -
d u - m ă p r e m i n e , c ă l e g a t fiind, c u m a î m u l t ă î n d r ă z n e l a p r o -
p d v e d u e s c , şi eî m a î m u l t î n d r ă z n e s c şi p r o p o v e d u e s c E v a n ­
g h e l i a ; câcî p r e m i n e v ă d e n d u - m ă în l a n ţ u r i ferecat, m a i m u l t ă
î n d r ă z n e l i a u l u a t şi î n t r u a s e m e n e a c u a m e a r â v n ă şi ei s ' a u
a p r i n s . Insă fiind-că s e p ă r e a c ă m a r e lucru d i c e A p o s t o l u l « c ă
eii î - a m h i v i t a t » , p e n t r u a c e s t a , a d o m o l i t , c u v î n t u l şi a dis
« î n t r u D o m n u l » , a d e c ă c u ajutorul şi p u t e r e a D o m n u l u î a l u a t
î n d r ă z n e l a la a c e s t a . D e c i , d a c ă ceî c e s e află aicea în R o m a
l â n g ă m i p e şi m e v e d , n u ş e î n t r i s t e z ă , nici s e t u r b u r ă p e n ­
t r u l e g ă t u r i l e m e l e , şi î n d r ă z n e l a m a î m u l t a i a u d i n a c e s t e a ,
d a c ă a c e ş t i a d i c n u s e î n t r i s t e z ă p e n t r u l e g ă t u r i l e m e l e , cu r n u l t
m a i v î r t o s voî Filipiseniî, nu s e c u v i n e p e n t r u a c e s t e a a v e
î n t r i s t a şi t u r b u r a .
15. Unii adecă pentru pizmă şi pricire, iară alţiî pen­
tru buna voinţă propoveduesc pre Christos.
F i i n d - c ă P a v e l e r a l e g a t şi s e afla în t e m n i ţ ă , p e n t r u a c e s t a
m u l ţ i - d i n ! ceî n e c r e d i n c i o ş i p r o p o v e d u î a i i p r e C h r i s t o s , n e î n -
d e m n â n d u - s e d i n d r a g o s t e a c e a c ă t r e d î n s u l , ci d i n p i z m ă şi
d i n r e u t a t e a , c e a v e a a s u p r a lui P a v e l ; p e n t r u - c ă el c u p r o ­
p o v e d u i r e a c e făcea a luî C h r i s t o s , s c o p o s u l le e r a c a m ă i
m u l t s ă ^ p r i n d ă m â n i a luî N e r o n î m p ă r a t u l u i , p e n t r u ca s ă o -
m o r e prej fericitul P a v e l c u u n c î a s m a l î n a i n t e , c ă a d e c â el e r a
p r i c i n a de a p r o p o v e d u i p r e C h r i s t o s (la) n e c r e d i n c i o ş i i şi s l u ­
jitorii d e | idoli, şi s â s e s a m e n e p r e t u t i n d e n e a c r e d i n ţ a lui C h r i ­
s t o s . S a u ! şi d e z a v i s t i e o f ă c e a u a c ă s t a , p e n t r u c a şi eî s ă s e
c i n s t e s c ă jca şi P a v e l şi s ă t r a g ă a s u p r a loruşî slava luî P a v e l ,
c ă c i c i n s t e a şi s l a v a lui P a v e l e r a m a r e la t o ţ î . Iar alţiî p r o ­
p o v e d u î a i i p r e . C h r i s t o s p e n t r u b u n a - v o i n ţ â , a d e c â fără d e n i c î
o f ă ţ ă r n i c i e , ci c u a d e v ă r u l şi c u s o c o t ă l ă b u n ă şi n e v i c l â n ă .
16. Uniî adecă din prigonire vestesc pre Christos nu
curat.
*J Iarăşi Teodorit cjice „cum că aşa se numeau-în vremea aceea c u r ­
ţile împărăteşti: pretoria (adecă divan de judecătorie).
— 435 —
 Fiind-că maî sus a arătat Pavel p r e aceîa ce pro'poveduiau.
p r e C h r i s t o s p e n t r u p i z m a c e a v e a u a s u p r a luî Ifavel, p e n t r u
a c e s t a a c u m a i c e a m a î p r e l a r g a r a t ă d e s p r e acfeştia d i c e n d r. '
c ă alţiî p r o p o v e d u e s c p r e C h r i s t o s nu c u r a t , nicî jchîar p e n t r u
î n s u ş i b i n e l e , ci p e n t r u p r i g o n i r e şi p i z m a c e a u j a s u p r a m e a . .
Socotind eî sâ adauge necaz legăturilor mele.
A c e ş t i a , c e p e n t r u p i z m a c e aii a s u p r ă - m î , d i c e , p r o p o v e d u ­
e s c p r e C h r i s t o s , p r e p u n c â c u p r o p o v e d u i r e a luî C h r i s t o s c e
fac, m e v o | p u n e în m a l m u l t ă p r i m e j d i e şi-mi v o r pricihui necaz.,
p r e s t e n e c a z ; d a r î n s ă m e ş t e ş u g u l lor. şi l u c r a r e a ceţa r e a h n iasă.
d u p r e v o e a l o r ; fiind-câ d i n p r o p o v e d u i r e a lor s e f a c e m â l s t r ă ­
l u c i t ă E v a n g h e l i a , şi b u c u r i a m e a s e face m a i i m a i f e » V e z i a i c e a ,
o c e t i t o r u l e , c ă p o t e c i n e - v a a face u n l u c r u b u n nu î n s ă d i n
b u n â - v o i n ţ ă şi p r o a l e g e r e ? Şi c ă e s t e c u p u t i n ţ ă d i n t r u un b i n e
ce-1 face c i n e - v a cui răii p r a v ă ţ , a n u lua p l a t ă , ci m u n c a v e c i n i c ă ) . .
1

1 7 . Iar alţiî din dragoste, ştiind câ me anu întru răs­

punderea Evangheliei. J
A l ţ i î î n s ă p o r n i n d u - s e , d i , din d r a g o s t e a c e jau c ă t r e C h r i ­
c e

s t o s şi c ă t r e m i n e p r o p o v e d u e s c p r e C h r i s t o s , i ştiind c ă de­
v r e m e c e eii a m s ă daii r e s p u n s luî D u m n e d e i i , c a r e l e m i - a
p o r u n c i t s ă p r o p o v e d u e s c , p e n t r u a c ă s t a , şi a c e ş t i a îmî a j u t ă la.
r ă s p u n d e r e ; c ă c i d e sînt m u l ţ i a c e î a c e c r e d întjru p r o p o v e d u ­
i r e a m e a , l e s n e s e v a face r ă s p u n d e r e a m e a c ă t r e D u m n e d e u .
şi n u m ă volii r u ş i n a p e n t r u d î n s a . . C ă c î cu c â t p r e m a i m u l ţ î -

ÎI volii î n t d r c e la C h r i s t o s , c u a t â t a m a i m u l t ă î n d r ă z n e l a volii
l u a în d i u a j u d e c a t e i . D e c i î n t r u a c ă s t a ajută m i e a c e i a , cari.
p r o p o v e d u e s c d i n d r a g o s t e a m e a p r e C h r i s t o s , fiind-că î n v a ţ ă
şi î n t o r c p r e m u l ţ î la c r e d i n ţ ă .

') Pentru acesta şi Mar. Vasile ştiind maî întâîu 4 ' ^ acesta a luî'
c r e a

Pavel, cjice apoî, că mare luare aminte trebue să aibă peşte-carele h r i s ­

tian a'şî păzi mintea ca şi inima sa şi. orî-ce ar face Şă facă spre slava,
luî Dumnecţeu cu bun pravăţ cjicend aşa: „Decî luarea aminte de nevoe-
este la tot. cuvîntul omuluî celuî dinlăuntru, mintea luî se fie nerespân-
dită; şi ca cum unită cu scoposul slavei luî Dumnecjeu, ca păzind p o ­
runca Domnului ce cjice: „Faceţi pomul bun şi rodul luî bun". Şi îarăşî:
„fariseule orbe, curăţeşte maî întâîu cea dinlăuqtru a paharului şi atuncea.
va fi curat şi cel din afară tot", că din prisosinţa inimeî ce•siî bune să rodim,
unul adecă o suta, îar altul şese-cjecî şi altul treî-cjecî, orî prin fapte, orî prjn
cuviinţă, spre slava luî Dumnecjeu şi a Christosuluî luî, păzind pretu-
tindenea pre nemâhnirea Sfîntuluî Duh (Cuvl I despre botez). Căcî ceî
ee întrebuinţează darurile luî Dumnedeii cu ; reu scopos, adecă pravaţ,
acestaş Vasilie cjice, că se asemeneză cu ceî .ce întrebijiinţează buruenile:
cele vindecătore, unelte spre a omorî pre omenî şi nu spre a'î vindeca
şi că aceştia sînt lucrători aî fără-de-legeî, precum Ijiomnul î-a numit
^icend celor ce ar fi prorocit în- numele lui şi ar fi făcut minunî: „înde-
părtaţi-ve dela mine ceî ce lucraţi fără-de-legea" (Maţ. VII, 23).,
 i 8 . Câ ce? Intru tot chipul însă, orî pentru pricină,
orî pentru adever, Christos se vesteşte.
Şi c e s e c u v i n e s ă d i c m u l t e , d i c e , s a u c e - m i p a s ă d a c ă p e n ­
t r u pizmă sau pentru dragoste ore-carî p r o p o v e d u e s c p r e - C h r i ­
s t o s ? Şi de-1 p r o p o v e d u e s c alţii p e n t r u p r i c i n ă , a d e c ă d i n p r i ­
g o n i r e şi c u f ă ţ ă r i e , îar alţii din a d e v e r şi c u d r ă p t ă s o c o t i n ţ ă ,
p r e C h r i s t o s - ţl v e s t e s c . C ă c i e u d e u n a a m grijă şi v o e s c a
v e p r o p o v e d u i p r e C h r i s t o s orî a ş a , orî a l t m i n t r e l e a . Ci o r e - c a r î
•fără d e m i n t e , din c u v i n t e l e a c e s t e a a l e lui P a v e l cu g r e ş a l ă
a u socotit, c u m că Pavel d ă voe ereticilor să p r o p o v e d u l a s c â
e r e s u r i l e lor (ciicend unii c a a c e ş t i a ) c ă însuşî P a v e l d i c e a i c e a
s ă p r o p o v e d u l a s c â c i n e - v a p r e C h r i s t o s , c ă orî e r e t i c d e e s t e
s a u d r e p t s l ă v i t o r , a c e s t a e s t e l u c r u n e u t r a l . Ci r ă s p u n d c e l o r
ce p r e p u n unele ca acestea, c u m că mal întâîu Pavel a c ă s t a
n u o a legiuit "nici o a dis p o r u n c i t o r : p r o p o v e d u î a s c ă - s e C h r i ­
s t o s ; ci a dis: C h r i s t o s s e p r o p o v e d u e ş t e , t â l c u i n d a d e c â n u m a i
l u c r u l a c e l a c e s e Făcea; îar al d o i l e a c u m c ă d e o a r fi si d i s
a c e s t a P a v e l c â l e g i u i n d , nici a ş a i a r ă ş d ă i n t r a r e şi s l o b o d e ­
n i e ereticilor, a-şî p r o p o v e d u i e r e s u r i l e lor. P e n t r u c e ? C ă c î c e i
d e maî sus p e n t r u carî g r ă e ş t e Pavel, nu p r o p o v e d u i a u d o g m e
e r e t i c e ş t î şi h u l e , ci p r o p o v e d u i a u î n v ă ţ ă t u r i d r e p t e , î n s ă n u
l e p r o p o v e d u i a u c u p r a v ă ţ d r e p t şi b u n ; iar e r e t i c i i m a î î n t â î u
n u p r o p o v e d u e s c î n v ă ţ ă t u r i d r e p t e , ci r ă z v r ă t i t e şi h u l i t o r e ; ş i
a l d o i l e a î n c ă p e n t r u - c â şi a c e s t e a l e p r o p o v e d u e s c cu p r a v ă ţ
r ă z v r ă t i t şi cu s o c o t ă l ă s t r î m b ă ) .
1

Şi întru acesta me bucur, ci şi me voîu bucura.

A c e e a a d e c ă , d i c e , o fac a c e s t a şi p r o p o v e d u e s c p r e C h r i ­
s t o s p e n t r u c a s ă m ă s c â r b e s c ă p r e m i n e ; e u însă m ă b u c u r
p e n t r u - c â Christos cu chipul acesta maî mult se p r o p o v e d u e ş t e ;
c ă d e vori m a î p r o p o v e d u i eî d e a c u m î n a i n t e p r e C h r i s t o s î n
p i s m a m e a , d u p r e u r m a r e e u a m s ă m e b u c u r şi m a î m u l t .
V e d i , o c e t i t o r u l e , c ă m e ş t e ş u g i r i l e şi v i c l e ş u g u r i l e c e d i a v o l u l ,
l e î n t r e b u i n ţ e a z ă î m p r o t i v a lui C h r i s t o s şi a r o b i l o r lui, a s u p r a
•capului s ă u le face şi p r e sineşî s e o m d r ă .
19. Câ ştiu câ acăsta mi se v a plini spre mântuire.
A c ă s t a , d i c e , va p r i c i n u i m i e m â n t u i r e ; c a r e ? A c r e ş t e a d e c ă
şi a s e î n t i n d e p r o p o v e d u i r e a luî C h r i s t o s în l u m e , p r i n v r ă ş -
m â ş i a c e a c ă t r e m i n e şi p r i n z a v i s t i a a c ă s t a a celor c e p r o ­
poveduesc.
') Iar Teodorit djce „cum că Pavel nu numaî porunceşte nicî legîu-
•eşte ea să înveţe ereticii eresurile lor, ci încă şi îî prihăneşte pre eî; că
aşa prihăneşte pre Fighel şi Ermogen, aşa batjocureşte pre Imeneu şi
p r e Tilit şi aşa cţice: „de omul eretic după întâîa şi a doua sfâtuire le-
p ă d ă - t e (Tit III, 10). ._ • .
— 437 —
 Prin rugăciunea vdstrâ şi prin Darul Duhului luî Christos.
Vedî, o cetitorule, smerita cugetare a marelui P a v e l ; p e n t r u -
câ el m a l d a t o r n i c ă a v e n d u - ş î m â n t u i r e a s a d i n n e n u m ă r a t e l e
i s p r ă v i şi f a p t e l e b u n e a l e s a l e , d a r î n s ă t o t u ş i dice a i c e a , c â
d e m'olu (me voîu) învrednici, o Filipisenilor, să îau rugăciu­
nile jyostre şi d e m i s e v a d a m a l ni uit D u h u l cel Sfînt al lui
Iisus C h r i s t o s - p r i n r u g ă c i u n i l e v o s t r e , d i n a c e s t e a mi s e y a
f â c e ' m â n t u i r e ; ' c ă d a r e n u m e ş t e pre darea cea maî multă a .
/DarjHpi^ftt^lu^Hh')..•.'.,-..
2 6 . Dupre aşteptarea şi nădejdea mea.
D u m n e d e u dice, -cum că n ă d e j d u e s c cu a d e v ă r a t că m ă voîu
m â n t u i ; m â n t u i r e î n s ă p o ţ i s ă s o c o t e ş t i şi p r e i z b ă v i r e a şi s l o ­
b o z e n i a lui P a v e l d i n t i r a n i a î m p ă r a t u l u i N e r o n ; căci, precum
m ' a m izbăvit, d i c e d i n p r i m e j d i a î m p ă r a t u l u i c e a d i n t â î u , a ş a
m ă voi izbăvi şi din a c e s t a . î n v a ţ ă î n s ă A p o s t o l u l c u m c ă n u
s e c u v i n e s ă l ă s ă m t o t u l la r u g ă c i u n i l e a l t o r a , ci s ă f a c e m şi
n o i c e e a c e p u t e m p r e c u m şi însuşî c e r e a şi r u g ă c i u n i l e F i l i ­
p i s e n i l o r şi n ă d e j d e a a d e v ă r a t ă o a v e a , c a r e e s t e p r i c i n a tutu--
..ror b u n ă t ă ţ i l o r . ţ ) i c e î n s ă şl p r o r o c u l D a v i d : «facă-se D o m n e -
;m i l a t a s p r e noî (Iată c e e a c e c e r e d e l a D u m n e d e u ) p r e c u m
a m n ă d ă j d u i t î n t r u t i n e » ( P s a l m . X X X I I , 2 8 ) . (Iată şi c e e a c e
•însuşî a d u c e d e l a s i n e ş î lui D u m n e d e u , a d e c ă n ă d e j d e a ) . Ş i S i ­
r a h d i c e : u î t a ţ i - v ă la n e a m u r i l e c e l e d i n î n c e p u t şi v e d e ţ i c i n e
a n ă d ă j d u i t î n t r u D o m n u l şi s'a r u ş i n a t ? (Sir. II, 10). Şi î n s u ş i
P a v e l a i u r e a d i c e : « N ă d e j d e a r»u r u ş l n ă z ă » ( R o m . V , 5 ) .
Că î n t r u nimic m e voiu ruşina.
A d e c ă n ă d ă j d u e s c c u a d e v e r i r e , că n u m ă v o î u r u ş i n a î n t r u
nici u n l u c r u , ci v o î u lua t o t e c e r e r i l e m e l e , şi nicî în v i a ţ a a-
cesta, dice, m ă voiu ruşina, pentru-că p r o p o v e d u e s c Evanghelia,
şi n u . m ă v a o p r i c i n e - v a d e l a p r o p o v e d u i r e , nici d u p r e m o r t e ,
p e n t r u - c ă v r ă ş m a ş i i c r e d i n ţ e î n u m ă v o r b i r u i , ci d e ş i m ă v o r
o m o r î , a t u n c e a m a l a l e s s e va face s l a v a m e a î n f ă ţ i ş a t ă şi n e ­
ruşinată. !' " '
Nădejduesc însă cum că n i c î acum n u m ă vor omorî,
ci cu totă î n d r â z n 6 l a se va mări Christos în trupul meu,
orî prin viaţă, ori prin morte.
C e i c e m ă p i z m u e s c p r e m i n e , <}ic.c, p r o p o v e d u e s c p r e Chri­
s t o s c u s o c o t e l a p e n t r u a - m i p r i c i n u i m a i m u l t e m u n c i şi m<5r-
t e a m e a , s o c o t ă l a lor însă n u v a l u a sfîrşit şi p l i n i r e , p e n t r u - c g
c u t d t ă î n d r â z n ă l a a u a r ă t a t şi fără a s e î m p o t r i v i c i n e - v a , se
J
) Iarăşi Teodorit djce: „ Duh însă a iu? Iisus pre Darul Sfîntuluî Dul
l'a numit, fiind-că Christos pre acesta l'a dat lor; căcî dupre du'mnecje
eseul Ioan: „Dintru plinirea luî rioî toţî am luat" (Ioan I, 16).
— 438 —
v a mări. şi s e v a slăvi C h r i s t o s , în t r u p u l m e u ; fiind-câ n u v o î u
m u r i a c u m , ci a m s ă viez î n c ă . Ş i t r u p u l a c e s t a a m sâ-1 p o r t
s p r e s l a v a n u m e l u i lui C h r i s t o s . P e n t r u c a s ă n u d i c ă c i n e - v a
î n s ă c u m c â şi d e aî m u r i t u , o fericite P a v l e , şi n u ai v i e ţ u i ,
Christos nu se va maî mări? P e n t r u acăsta d u p r e u r m a r e d i > c e

c ă a ş a , şi prin m o r t e a m e a a r e s ă s e m ă r e s c ă C h r i s t o s . C u m ?
P e n t r u - c ă m ' a fâcut m a î p u t e r n i c d e c â t m o r t e a şi e u n u m ' a m
f e m ţ i t |ie e a , ef "cu b u c u r i e şl. c u s n f l e t ă s t â vitejie o a m s u ­
ferit', ,înşă i36-i'c^Stă'"'dîC£â>^«) .tâijloqfrea v i e ţ e î m e l e a r e s a s e
;

m ă r e s c ă Q n l ş t d s , p e n t r u r c ă . j n a s l o b o d i t d i n primejdii şi m i - â
!

d ă r u i t v i a ţ ă ) . D i c e î n s ă P a v e l c u m c ă şi c u m o a r t e a s a a r e s â
1

se m ă r e s c â Christos, nu pentru-că a t u n c e a în curând u r m a să

m d r ă , ţ i p e n t r u c a să nu s e î n t r i s t e z e F i l i p i s e n i i , d e ş i , a d e c ă ,
i s ' a r fi î n t â m p l a t m d r t e a , fiind-că m u l t îl i u b e a u p r e P a v e l ş i
d u p r e turnare se întristau d e m d r t e a luî ). 2

2 1 . Că mie a vieţui, Christos, şi a muri căştig.

A d e c ă eii n u m a i v i e ţ u e s c v i a ţ ă firescă şi c e a a v e c h i u l u i
A d a m , ci viez o n o u ă d r e - c a r e şi d u h o v n i c e s c ă v i a ţ ă , p e n t r u -
c ă C h r i s t o s e s t e î n t r u m i n e t d t e şi v i a ţ ă şi suflare .şi l u m i n ă ,
fiind-că numele v i e ţ u i n d p r e t r e i î n s e m n ă r i , c ă m a l î n t â î u î n ­
s e m n e z ă p r e firesca v i a ţ ă : « C â î n t r u a c e s t a , d * acestaş Pa­
c e

v e l , v i e ţ u i m şi n e m i ş c ă m şi s î n t e m » ( F a p t . X V I I , 2 8 ) . A l d o ­
ilea î n s e m n e z ă p r e v i a ţ a c e a p e c â t d s â , p r e c u m î a r ă ş î a c e s t a ş

*) Dicerea, că se va mări Christos, Teodorit aşa o tâlcueşte cjicend:

„Se va mări a cjis în l ° de se va arăta| cine este. Arătată se' v a face
c

mărimea putereî sale, că de voîu birui primejdiile, toţî se vor mira şi vor
lăuda pfe cela ce a fost în destul a me răpi din primejdiile cele ca a-
cestea ş: atât de mari; îar de şi me voîu omorî se vor înspăimânta de
puterea, propoveduire!, căcî face pre propoveduitor şi pre morte a o
defăima.
*). Iar Fotie tâlcuind cjicerea aceasta, cjice: că Christos tot-de-una se
mărea îhtru Pavel şi când erta să pălimescă a-1 munci; pentru-că, când
îl lăsa Ipumnecjeu sa pătimescă, vecjendu-1 necredincioşii pătimind, so­
coteau că de nu ar fi fost propoveduirea luî Pavel adeverată şi d u m n e -
zeescă, nu s'ar fi dat pre sineşî Pavel, în aceste munci; fiind-că era cu
putinţă işă înceteze propoveduirea şi îndată să înceteze şi muncile luî.
Pentru acesta din muncile luî Pavel se marea Christos şi îarăşî s e mă­
rea Christos, când îl slobocjea pre Pavel din munci şi din primejdii;
pentru-că ceî ce vădeau slobocjirea luî Pavel din muncî, încheîau cum că
de nu ar fi fost maî pre sus de om şi maî pre sus de fire puterea
şi darulj carele izbăvea pre Pavel, cum s'ar fi dezlegat legăturile, cum
s'ar fi deschis singure uşile temniţilor de sineşî şi cum s'ar fi făcut ne-,
număra jele minunile acelea? Christos dar cu adeverat mărturisea pre
Pavel că este al seu, cu minunile "cele ce le lucra întru dînsul; şi Pavel
ţarâşî mărturisea că propoveduirea sa era dumnecjeesca cu ispitele cele
ce le sifferea şi cu amândouă împreună sa mărea şi să slăvea Christos
(AmfiToh: întreb. 141).

— 439
d i c e : «Carii a m m u r i t p e c a t u l u î , c u m î a r ă ş î v o m v i e ţ u i î n t r u
dînsul?» ( R o m . V I , 2 ) . A l t r e i l e a î n s e m n e z ă p r e v i a ţ a c e a v e c î ­
n i c ă şi d u p r e C h r i s t o s p r e c u m a c e s t a Iarăşi î n s ă o m ă r t u r i s e ş t e :
« P e t r e c e r e a n o s t r ă ( a d e c ă viaţa) s e află în c e r i u » ( C o l , - I I I , 1 0 ) ;
şi i a r ă ş i «Iar D a r u l luî D u m n e d e u e s t e v i a ţ ă veciniicâ» ( R o m .
VI, 23). Deci d a r P a v e l nu dice acesta, că nu viază viaţa c e a
firescă, ci c â n u v i a z ă v i a ţ a c e a p ă c ă t o s ă şi c ă s e află în p a ­
t i m i şi în p o f t e l e c e l e l u m e ş t i . Şi m ă r t u r i s e ş t e c u m c ă C h r i s t o s
e s t e î n t r u d î n s u l v i a ţ ă d u h o v r t i c e s c ă , p r e c u m şi i n t r u a l t l o c
a c e s t a ş î d,ice: «Şi viez n u eu î n c ă , el viază î n t r u m i n e C h r i s t o s ,
şi c e e a c e a c u m viez în t r u p î n t r u c r e d i n ţ a F i u l u i lui D u m n e ­
d e u celuî c e m ' a I u b i t p r e m i n e viez» ( G a l II, 20] ).- r

I a r c â ş t i g e r a lui P a v e l a m u r i , p e n t r u - c ă d u p ă p d r t e u r m a
a s e afla p u r u r e a î m p r e u n ă c u I u b i t u l săii C h r i s t o s ! m a î v e d e ­
r a t ; d r e p t a c e e a c e î c e s e s â r g u e s c , d i c e , ame scojte d i n v i a ţ a
a c e s t a , a c e l a ş i îmi v o r p r i c i n u i c â ş t i g , p e n t r u - c ă a u să m e t r i ­
m i t ă la C h r i s t o s , c a r e l e e s t e v i a ţ a m e a .
22. Iar dacă a vieţui ea în trup, acesta îmi este rod
al lucrului, ce sâ aleg nu ştiu.
P e n t r u ca sâ n u socoteşti tu, O cetitorîule, câ A p o s t o l u l pri­
h ă n e ş t e viaţa acesta, p e n t r u acăsta dice, că d a c ă a vieţui eu
cu trupul acesta, mie îmi este r o d d e lucru, a d e c â a m dis m a i
s u s , c ă d e a m u r i î m i e s t e c â ş t i g . I n s ă fiind-câ şi d e a fi viu
c u t r u p u l şi a c e s t a n u e s t e m i e fără d e r o d (căci şi în v i a ţ a
a c e s t a a d u c r d d â , ' î n v ă ţ â n d şi l u m i n â n d ; p r e d m e n l ) , p e n t r u a-
c ă s t a n u ştiu c a r e v o î u a l e g e m a i î n t â î u d i n a m â n d o u ă : m o r t e a
s a u viaţa. Din aceste cuvinte însă, se a s t u p ă gurile ereticilor
a c e l o r a , cariî p r i h ă n e s c v i a ţ a a c e s t a c a p r e o r e a : fiind-câ v i a ţ a
a c ă s t a n u e s t e r e a şi n e f o l o s i t d r e fiind-că p r i c i n u e ş t e în s u f l e ­
t e l e n o s t r e r o d u r i . D r e p t a c e e a c a s ă î n c h e e m d r e p t , v i a ţ a a-
c ă s t a d e sineşî n u e s t e r e a (ci m a î ales e s t e u n b m e din c e l e
d i n t â l u , căcî p r i n a c ă s t a p u t e m a b i n e p l ă c e a lui C h r i s t o s c u
l u c r a r e a p o r u n c i l o r lui şi a d o b â n d i v i a ţ a c e a v e c î n i c ă ) , ci p r o -
a l e g e r e a şi v o e a a c e l o r a c e î n t r e b u i n ţ a u r ă u v i a ţ a a b â s t a , a c e e a
e s t e r e a . Ş i p r e l â n g ă a c e s t e a , c u a c e s t e c u v i n t e a r a t ă P a v e l o-
n o i m ă t a i n i c ă şi a s c u n s ă : p e n t r u - c â a r a t ă c u a c e s t e a , c ă î n s u ş i
e s t e d o m n şi s t ă p â n i t o r şi al v i e ţ e î s a l e şi al m o r ţ e î s a l e ; d e v o î u
v o i , d i c e , e u a c e r e d e l a D u m n e d e u , îmî v a d a D a r , c u c a r e l e
c â n d v o i u v o i s ă p o c i s a u s ă viez î n c ă , s a u s â m o r . D r e p t a c e e a
şi d e l a D a r u l a c e s t a al luî D u m n e d e u cel p u t e r n i c î n t r u m i n e ,
s e c u v i n e , v o î fraţilor F i l i p i s e n i , a v ă m â n g â i a , c â c î şi d e v o î u

•) .Vecjî la cea către Galat. tâlcuirea acestei djcerî şi sujptînsemnarea

-cea la acesta.
— 440 —
m u r i , nu m o r d e r ă u t a t e şi d e n u m e l e t i r a n i l o r , ci din v o e a şi
i c o n o m i a lui D u m n e z e u .
23. Că sînt cuprins de amendduă, dor având a m e topi,
şi împreună cu Christos a fi, maî bine >) cu mult maî
vârtos.
24. I a r a rămânea în trup, maî de nevoe este pentru voî.
A c e s t e a le d i c e P a v e l , p r o g ă t i n d p r e F i l i p i s e n i s ă s u f e r e c u
v i t e z ă i n i m ă a u z u l m o r ţ e l s a l e , şi a n u s e î n t r i s t a , c a c u m a r
d i c e : c e v e întristaţi, o fraţilor, p e n t r u m o r t e a m q a ? E u o d o ­
resc acesta, căcî m d r t e a mie îmi este- lueru mai bun, c ă c i îmi
p r i c i n u e ş t e a m ă uni cu i u b i t u l m e i i C h r i s t o s şi a m ă afla t o t -
d e - u n a cu dînsul. Voi d a r nu se cuvine a vă întrista p e n t r u
b i n e l e m e u (cel d e acest-fel. I n s ă Iarăşi a r ă m â n e î n c ă în t r u p
şi a m ă află în v i a ţ a a c e s t a p e n t r u folosul v o s t r u e s t e m a i d e
n e v o e , fiind--că e u n u c a u t folosul meu,"~care s e p r i c i n u e ş t e m i e
p r i n m d r t e , ci c a u t . folosul v o s t r u , c a r e vi s e p r i c i n u e ş t e p r i n
v i a ţ a m e a . S t r î m t o r i t d a r d e a m â n d o u ă a c e s t e a fiind: şi d e m d r t e
c a c e a nîaî d e folos m i e şi d e v i a ţ a m e a , c e a m a l f o l o s i t d r e
v o u ă şi n e ş t i i n d c a r e m a î b i n e s ă a l e g , a m j u d e c a t m a î d e t r e ­
b u i n ţ ă a fi.se m a î v i e ţ u e s c î n c ă p e n t r u folosul v o s t r u . O r e a-
fiă-se, o cetitorîule,. v r e u n l u e r u v r e d n i c - d e fericitul s u f l e t al
sfîntuluî P a v e l ? N u s e află cu - a d e v ă r a t ; căcî A p o s t o l u l D o m ­
nului a c e s t p r e a I u b i t o r d e fraţi, a j u d e c a t -să a l e g ă m a i b i n e
folosul h r i s t i a n i l o r d e c â t r f o l o s u l săii, a d e c ă d e c â t a s e afla î m ­
p r e u n ă cu C h r i s t o s , cu t d t e c ă p r o a l e g e r e a a c e s t a a folosului
h r i s t i a n i l o r şi a z ă b o v i r e î luî P a v e l în v i a ţ a a c ă s t a , îl f ă c e a p r e
el m a î m u l t a s e a p r o p i a d e C h r i s t o s ) . a

2 5 . Şi acesta nădăjduind ştiu că voî rămânea şi îm­

preună cu toţî voî, voîii petrece spre sporirea vdstră şi spre
bucuria credinţei. ~

*) Intru altele se cjice, cu. mult maî mult maî bine, care şi maî drept
se pare a fi. _ -
) Iar purtătorul de Dumnecjeu "(Maxim)_.anagoghiceşte tâlcueşte cji­
2

cerea acesta: „Lucru de însemnat este că .nici unul din sfinţi se arată
că de bună voe s'a pogorît îh Vavilonia, că nu e lucru potrivit, nicî
de înţelepciunea cea cuvîntărescă a lăsa cele bune, ceî ce Iubesc pre
Dumnedeu şi în locul acelora a lua pre cele maî rele. Iar dacă ore-carî
din aceştia de silă împreună cu norodul s'au pogorît, înţelegem prin a-
ceştia pre ceî ce nu cu diadinsul, ci din întâmplare pentru mântuirea
celor ce aveau trebuinţă de povăţuire, lăsâpd pre cuvîntul cel maî înalt
al cunoştinţei şi învăţătura cea despre patimi, jşetrecend-o, dupre care
şi marele Apostol a judecat maî de folos a fi să ramâe în trup, adecă
pentru moralicesca învăţătură a ucenicilor săî, tot darul avendu-1 a pă­
răsi moralicesca învăţătură şi împreună cu Dumnedeu a fi prin teoria

— 441 —
 D e v r e m e c e p e n t r u folosul v o s t r u e s t e d e n e v o e a m a i
r ă m â n e a e u în t r u p şi a vieţui, p e n t r u a c e s t a c u a d e v e r i r e şi
fără î n d o i a l ă ş t i u , şi n u p r o s t a. v i e ţ u i , ci a vieţui c u voî, a d e c ă
a m s ă v e v e d î a r ă ş î şi s e p e t r e c î m p r e u n ă cu voî. P e n t r u c a r e
p r i c i n ă ? P e n t r u c a s ă s p o r i ţ i voî în c r e d i n ţ ă , a d e c â s ă v ă î n ­
t ă r i ţ i şi sâ v e a d e v e r i ţ i voî în d o g m e l e c r e d i n ţ e î , în v i a ţ a c e a
înbunătăţită, Iar sporirea vostră acesta este adevărată bucurie
a y o s t r i C ş î â mea. Cu,-aceste,•cuvintednsă spăimânteză Pavel
pre,: Filipisenî c a c u m -, l e - a f d j c e : ' vedeţi,,FilipJsptiiLor, c â e u
:

p e n f r i folosul Vostru, a m a l e s rriaî b i n e s â m a î viez şi s â r n §

l i p s e s c d e u n i r e a p r e a dulcelui m e u C h r i s t o s . P e n t r u a c e s t a şi
v o i s ă n u a r ă t a ţ i z a d a r n i c ă şi nefolositdre p r e î n t â r z i e r e a m e a
în v i a ţ a a c e s t a . Ci p o t e a r d i c e c i n e - v a : d e c i c e ? Şi p e n t r u
s i n g u r i F i l i p i s e n î a r ă m a s P a v e l în vigţa a c e s t a ? R ă s p u n d e m
c ă n u p e n t r u s i n g u r i F i l i p i s e n î , ci şi p e n t r u t o ţ i hristianiî cei
d e a t u n c e a ; însă a c e s t a o dice Apostolul una adecă, p e n t r u
c a s â î n d u l c e s c ă p r e F i l i p i s e n î m a î m u l t , şi alta î n c ă p e n t r u
c a să-î î n d e m n e s p r e a a v e a m a i m u l t ă l u a r e a m i n t e şi p r o p ă ş i r e .
2 6 . Ca lauda vdstrâ sâ prisosească in Christos, întru
mine, şi prin a mea îndrăznela îarăşî câtre voî ). ; 1

F i i n d - c ă m a î s u s a dis A p o s t o l u l , c ă p e n t r u s p o r i ţ e a v o s t r ă
a m s ă r ă m â n î n c ă în v i a ţ a a c e s t a , p e n t r u a c e s t a a r a t ă a c u m c ă
şi însuşî c â ş t i g ă o r e - c a r e c â ş t i g din î n t â r z i e r e a s a î n t r u v i a ţ a
a c ă s t a . Şi c a r e c â ş t i g e s t e a c e s t a ? A s e l ă u d a a d e c ă m a î m u l t
p e n t r u F i l i p i s e n î c u m c ă s p o r e s c î n t r u leele d u h o v n i c e ş t i p r i n î n ­
f ă ţ i ş a r e a şi v i a ţ a lui; d a r o r e m e r s - a P a v e l la Filipisenî p r e c u m
a dis? A c ă s t a e s t e n e ş t i i n ţ a şi s e î n t r ă b ă ) . a

2 7 . Numaî cu vrednicie dupre Evanghelia luî Christos

să petreceţî.
N u m a i a c ă s t a , d i c e , o ceîu (cer) d e l a voi. fraţii mei, c a să
s p o r i ţ i voî î n t r u fapta b u n ă şi s ă p e t r e c e ţ î c\\ v r e d n i c i e , p r e ­
c u m p o r u n c e ş t e E v a n g h e l i a luî C h r i s t o s , îar cu v r e d n i c i a E -
v a n g h e l i e i p e t r e c e h r i s t i a n u l acel c e s'a l e p ă d a t d e sineşî şi

cea maî pre sus de minte şi simplă" (Cap. XLIX din suta a doua din
cele teologice). , .
J
) Adecă prin a mea venire îarăşî către voî dupre săritorul chip,
adecă prin venirea ce 6 am a face a doua oră :1a voî.
') Iar Teodorit djce, că predjcerea a luat sfîrşit,. că a scăpat întâîu
de mânia luî Neron, şi acesta o a arătat în scrisorile cele către fericitul
Timoteî cjicend: „In răspunderea mea cea clintâîu nici unul a fost îm­
preună cu mine. Şi m'am izbăvit de gura .leului" (II Timot. IV, 16), ş:
faptele încă povestesc cum că doi anî Pavel a petrecut în Roma ît
•cheltuela sa şi de acOlo a mers în Ispania şi acolo propoveduind E-
vanghelia, îarăşî s'a întors în Roma şi atuncea i s'a tăiat sfîntul seu cap

— 442 —
a r i d i c a t c r u c e a s a şi u r m e z ă lui C h r i s t o s . C ă a c e s t a î n v ă ţ ă ­
tură o p o r u n c e ş t e C h r i s t o s in E v a n g h e l i e h r i s t i a n i l o r , d i c e n d : .
.«Cela c e v o e ş t e a v e n i d u p ă m i n e , l e a p e d e - s e d e sineşî şi r i -
dice-şl c r u c e a sa şi u r m e z e m i e » ( M a t . X V I , 2 4 ) .
C a ori v i i n d e u ş i y e d e n d u - v e p r e v o î , orî n e f i i n d faţă.
s ă aud cele pentru voi.
N u le d i c ? a c e s t e a P a v e l p e n t r u - c ă şî-a s c h i m b a t s o c o t e l a
d e l a c sie c e <Jicea m a î î n a i n t e , ori p e n t r u - c ă n u v o i a să m e r g â
l a . ţ i l i p i s ^ î ^ c i 4 i Q 0 a ^ ^ i ^ V d . ^ . ^ l K ' : î h t e m p l â , a nu..-veşti, -.şi l i p ­
r

s i n d i n s ă d e l a voî a m s ă m ă b u c u r , a u d i n d e v a n g h e i i c e s c a '
v d s t r ă viaţă, c e o v i e ţ u i ţ î . D e c î n u vă l e n e v i ţ i c h i a r d e ş i n u a ş
v e n i eii s ă v ă v ă d , ci iuaţî a m i n t e şi p e t r e c e ţ î î n t r u fapta b u n ă ,
cădi eii voîii a u d i a ş e d a r e a v o s t r ă .
., C u m c â s t a ţ i î n t r u u n d u h ş i c u u n s u f l e t .
A m s â a u d , duc > pă voî s t a ţ i î n t r u a c e l a ş d a r al u n i r e î , c ă c î
e

a t u n c e a s t a u hristianiî c u u n suflet, c â n d aii u n i r e şi u n suflet

î n t r e dînşiî şi c â n d aii p r e - u n u l şi a c e l a ş d u h .
Împreună n e v o i n d u - y e pentru credinţa Evangheliei.
A d e c ă sprijinind, u n u l p r e a l t u l şi î m p r e u n ă n e v o i n d u - v e î n ­
t r u n e v o i n ţ â şi î n t r u l u p t a c e s e face p e n t r u c r e d i n ţ ă .
2 8 . Ş i nesfiindu-ve întru nimic de cei protivnicî.
A m s ă a u d , d i c e , c â voî F i l i p i s e n i i n u n u m a i nu v ă b i r u i ţ i
d e î m p r o t i v i t o r i l c r e d j n ţ e î şi nicî v ă sfiiţi, a d e c ă nici c â t d e
p u ţ i n vă t u r b u r a ţ i nici v ă t e m e ţ i d e ş i el v e î n g r o z e s c c ă v ă
v o r pricinui p r i m e j d i i , m ă c a r şi m d r t e d e v ă p r i c i n u e s c eî, p e n ­
t r u - c ă c u t d t e a c e s t e a n i m i c a i s p r ă v e s c ; ci n u m a î v ă c l ă t e s c şi
n i m i c a alt răii p o t a face v o u ă , a t â t a s î n t d e n e p u t i n c i o ş i .
C a r e ) e s t e , l o r a d e c ă d o v a d ă d e p e i r e , Iar v d u e d e
1

mântuire.
A c e s t e r e l e t d t e , d i c e , c a r e a r face v o u ă v r ă ş m a ş i i c r e d i n ţ e i ,
lor a d e c ă le e s t e s e m n şi d o v a d ă d e p e i r e , î a r v o u ă e s t e d o ­
v a d ă d e m â n t u i r e , c ă c i , c â n d v o r v e d e a eî c ă , cu a t â t e a r e l e
c e m e ş t e ş u g e s c , nici a v ă clăti n u p o t , n e g r e ş i t a t u n c e a v o r
s o c o t i I a fi un s e m n a d e v ă r a t c u m c ă d o g m e l e a d e c ă şi c u g e ­
t ă r i l e r ă t ă c i r e i lor s î n t n e p u t i n c i d s e şi p e r d u t e , i a r d o g m e l e

'> 9 îperea „dacă cine-va" nu se împreună alcătueşte (concordă) cu

cele m a i înainte urmate, adecă cu relele carî protivniciî credinţei le pri-
cinulau Filipisenilor, ci cu uimătorea cjicere, adecă cu dovada după obi-
ceîul Aşirienilor, după ceea ce fiice: „cetăţi acelea sînt, pe care le soco-
teştî tu a fi cuiburi". Sau 4 i „care" împreună se alcătueşte cu
c e r e a

ceea ce înţelege pre dinafară, adecă ridicarea asupra, sau apucătura lor,,
este doVada peireî lor, întru altele însă se scrie aşa: „Care, lor adecă,
este dovadă de peire".

— 443 —
c r e d i n ţ e î v d s t r e sînt p u t e r n i c e şi n e b i r u i t e şi d e s i n e ş î s î n t t a r i
şi a d e v ă r a t e s p r e a m â n t u i p r e ceî c e le c r e d .
Ş i acesta dela Dumnedeu.
29. Câ vdue vi s'a dâruit ca pentru Christos nu nu­
mai a crede întru el, ci'şi a pătimi pentru dînsul.
«Dar» n u m e ş t e aicea Pavel, a pătimi cine-va p e n t r u Chri­
s t o s , şi d i n a c e s t a i s p r ă v e ş t e d d u e b u n ă t ă ţ i , u n a a d e c ă a n u s e
r u ş i n a ş i a n u se întrista hristianiî când p ă t i m e s c p e n t r u Chri­
s t o s , fiind-că a t u n c e a c â n d c i n e - v a î a u n d a r , n u s e r u ş i n e z â ,
nicî s e î n t r i s t ă z â , ci m a î a l e s s e b u c u r ă . Şi a l t a î n c ă p e n t r u a
n u se m â n d r i hristianiî când pătimesc p e n t r u C h r i s t o s , p e h t r u - c â
a c ă s t a e s t e D a r şi m i l ă a. luî D u m n e d e u , şi n u i s p r a v ă a l o r .
C ă p e n t r u a c ă s t a P a v e l şi f a p t e l e c e l e b u n e l e - ă nu|mit D a r u r i
a l e luî D u m n e d e u , în t r i m i t e r e a c e a c ă t r e R o m a n i , d i c ă n d t
« A v e n d d a r u r i d u p r e d a r u l cel d a t v o u ă o s e b i t e » ( R o m . X I I ,
6), n u p e n t r u c a s ă r i d i c e s t ă p â n i r e a d e sineşî şi n u c ă o m u l
n u l u c r e z ă şi d i n p a r t e a s a î n t r u f a p t e l e c e l e b u n e ci p e n t r u
c a s ă facă p r e cei î m b u n ă t ă ţ i ţ i s m e r i ţ î , căcî fără d e j ajutorul şi
D a r u l lui D u m n e d e u , nicî o f a p t ă b u n ă p o t s i n g u r i orneniî a
ispărvi ). C ă darul adecă, a pătimi cine-va pentru Christos, este
1

m a î m a r e d e c â t a a v e a d a r u l facereî d e m i n u n i şi a învia p r e
m o r ţ i ) , căcî p e n t r u a învia c i n e - v a m o r ţ i i , a c e l a e s i e d a t o r luî
2

*) Adauge însă dumnedeescui Chrisostom ~şi acestea cjicend, cum că

Pavel cu adeverat numeşte daruri şi faptele cele bune, adecă slujba, mi­
lostenia, apărarea celor neputincioşi, dragostea'şi cele-l-alte J însă aceste
. fapte bune nu sînt daruri ca acelea, ca prorocia, limbile, tălmăcirile lim­
bilor, pentru-că acestea sînt şi se numesc daruri, fiind-că întregi se dau
dela Dumnecjeu maî pre sus de fire. Şî afară de credinţă omul nu
pote face vre o faptă pricinuitore de darurile cele ca aceste^, îar faptele
cele bune de şi sînt daruri date dela Dumnecjeu (că tote faptele bune,
dupre Sf. Macsim, dela Dumnezeu sînt, ca lucrări ale luî| şi avuţii şi
deplinătăţî fireştî ale luî Dumnecjeu), sînt însă şi ale nostre căcî şi noî
proaducem puterea nostră întru faptele cele bune, prin minte, prin cu­
vînt, prin lucru; însă de vreme ce şi partea cea mai multă a faptelor
bune este dela Dumnecjeu, pentru acesta şi totul tor se djce câ este
dela Dumnecjeu. Iar Teddorit aşa tâlcueşte cjicerea acesta; „Daruri ale
luî Dumnecjeu a numit şi pre a crede şi pre a se nevoi strălucit, ne-
lepedând pre alegerea cea de sine a socotinţei, ci înveţând cum că s o ­
cotinţa însuşî de sineşî, golită fiind de dar, nicî u n a din faptele cele bune
p6te a isprăvi, câ trebuinţă este de amendouă: şi de osârdia nostră şi
de ajutorul dumnecjeesc,| căcî nici celor ce nu au osârdie, sste îndestul
darul duhului, nicî îarăşî osârdia lipsită de darul acesta, pote a aduna
bogăţia faptei bune. '
s
) Iar sfîntul Ioan Chrisostom nu cjice cu îndoială, pote că este mai
mare decât a învia cine-va morţi, a pătimi, pentru Christos, ci o cjice
cu hotârîre şi hotărîtor, fără de p6te, cjicend aşa: „Har, cjice, că este
şi dar şi dăruire, a pătimi pentru Christos, fiind-că este cu adeverat

—' 444 —
C h r i s t o s , c a r e l e a d a t lui d a r u l cel d e acest-fel, î a r a p ă t i m i c i ­
n e - v a p e n t r u C h r i s t o s , a c e l a n u e s t e d a t o r luî C h r i s t o s , c i C h r i ­
s t o s e s t e d a t o r lui, fiind-că p ă t i m e ş t e p e n t r u d r a g o s t e a s a . O
m a r e m i n u n e , c a r e e s t e a c e s t a c u a d e v ă r a t fraţilor! C ă c î C h r i s t o s
e s t e cel c e d â r u e ş t e a p ă t i m i c i n e - v a p e n t r u el şi i a r ă ş i C h r i ­
s t o s e s t e c a r e l e r ă m â n e d a t o r celuî c e a r e d a r u l a c e s t a al luî
şi c a r e l e p ă t i m e ş t e p e n t r u e l .
3 0 . Aceeaşi luptă avend-o, care o aţî ved.ut întru mine
şi acum audiţî întru mine.
C u . a c e s t e . , c u v i n t e a r a t ă B a v e l c u m c ă Filipisenii s e l u p t a u
p e n t r u c r e d i n ţ ă , a s e m e n e a cu P a v e l . Şi a c e e a ş i n e v o i n ţ ă şi m u ­
c e n i c o c e r c a ; c a r e a c e s t a m ă r t u r i s e ş t e , c u m c ă hristianiî ceî c e
eraii în Filipi a v e a u m a r e f a p t ă b u n ă . M ă a v e ţ i , d i c e , p r e m i n e
p i l d ă d e l u p t e şi d e n e v o i n ţ ă , fraţilor, c ă c i a ţ i v ă d u t m a î î n a i n t e
c e fel d e m u c e n i e a m l u a t , c â n d e r a m în p a r t e a v o s t r ă . C ă în
Filipi a f l â n d u - s e , a fost b ă t u t P a v e l , î m p r e u n ă şi Sila şi a -
r u n c a ţ î în t e m n i ţ ă , p r e c u m m ă r t u r i s e s c F a p t e l e A p o s t o l i l o r ( C a p .
X V I ) ; şi a c u m î a r ă ş î a u d i ţ î , d i c e , c ă a i c e a în R o m a m e aflu
în l e g ă t u r i şi în t e m n i ţ ă şi sufer m u c e n i e .

- ^ x . - ^ -ir-' C A P . II. — ^ J ^ f " ^ , .

1. Decî d e este vre o mângâere întru Christos, d e este

vre o bună voe d e dragoste, d e este vre o împărtăşire
d e duh, d e sînt niscai-va îndurări şi milostiviri,
2. P l i n i ţ i b u c u r i a m e a , c a a c e s t a ş î s â c u g e t a ţ i ,
înţelegerea cuvintelor acestora este acest-fel: o Filipisenilor,
d i c e , d e voiţi să p r i c i n u i ţ i v r e o" m â n g â e r e c a a c ă s t a l e g ă t u r i ­
lor şi i s p i t e l o r m e l e , c e fel d r a g o s t e a c e a d u p r e C h r i s t o s o n a ş t e ,
şi d e v o i ţ i să a r ă t a ţ i , c ă a v e ţ i d r e - c a r e î m p ă r t ă ş i r e cu m i n e î n t r u
c e l e d u h o v n i c e ş t i , şi d e v e e s t e milă d e m i n e şi m ă jeliţi p e n t r u
r e l e l e c e p ă t i m e s c , a c e s t e a tdte~de v e ţ î d a m i e , d e v e ţ î a v e a
şi î n t r e s i n e - v ă d r a g o s t e u n u l cu a l t u l . V e d î , a i c e a , o c e t i t o ­
rîule, p ă r i n t e s c a milostivire a fericitului P a v e l , căcî s o c o t e ş t e a
s a facere d e b i n e d e v o r a v e a F i l i p i s e n i î d r a g o s t e şi u n i r e
î n t r e dînşilj Şi a c ă s t a o' s o c o t e ş t e c a c u m însuşi a r p r i i m i m i ­
l o s t i v i r e şî m â n g â e r e d e l a dînşiî. Ş i n u a d ' s : pricinuiţi m i e b u ­
c u r i e , c i : pliniţi foutroria Tneă; a ţ i î n c e p u t , d i c e , p â n ă a c u m a
-

şi maî minunat decât a învia morţiî şi a face minunî mult, că la aces­

tea (adecă la facerile de minunî) eu rămân dator luî Christos, îar a pă­
timi pentru Christos îndatorit pre Christos îl a m ; drept aceea nu numaî
• nu se cuvine a ne ruşina, ci şi-a ne bucura, ca unii ce avem dar" (Vor.
- IV la cea către Filipiseni.)
— 445 —
-da m i e b u c u r i a , î n s ă d o r e s c s ă o a r ă t a ţ i d e p l i n i t ă şi î n t r e g ă
b u c u r i a c e a d e acest-fel şi s e n u o lăsaţi n e d e p i i n i t ă şi s c u r t ă .
Şi c a r e e b u c u r i a m e a ? A c e s t a a d e c ă : n u a irşă s l o b o d i e u clin
p r i m e j d i i , nicî a lua c e - v a d e la voi, ,ci a c u g e t a t o ţ î voi u n a
şi a c e e a ş i şi a a v e a u n i r e î n t r e voî, ... ] ., j - ;.
Acostaşi dragoste având. -
A c e s t a e s t e b u c u r i a m e a , d i c e , n u n u m a î a c u g e t a u n a ş i a-
c e e a ş i , voi f i l i p i s e n i î hristianî, ci şi a avea. a c e s t a ş î d r a g o s t e î n t r u
'voi jşairQ- ^ţeKm'ăt'.maid..d^C:§t Abee^. P e n t r u a c e s t a de • t e . Iu-'
r

b e ş t e . fratele ^ ă ă pre ^'tmfe • hijistiane ,iu- «cfrtfîrşire-,". tu s â n u d . I U T

b e ş t i m a î p u ţ i n c e - v a , ci îubeşte-1 şi t u c u c o v î r ş i r e , cu a c e ­
e a ş i m ă s u r ă d e d r a g o s t e c u c a r e şi ei t e i u b e ş t e .
U n suflet f i i n d , u n a c u g e t â n d . , ,
A c e s t a - e b u c u r i a m e a , d i c e , a fi voî ,ţ.oţî Filipiseniî hristi­
a n î u n suflet, n u d u p r e n u m ă r şi d u p r e c â t i m e , c i , d u p r e s o c o ­
t i n ţ ă şi d u p r e u n i r e a g â n d u l u i şi d u p r e o c u g e t a r e ; că u n i r e a
sufletului se i s p r ă v e ş t e cu o c u g e t a r e .
3. N i m i c a d u p r e p r i g o n i r e s a u slava d e ş a r t ă .
A c ă s t a e b u c u r i a m e a a nu face voî pici u n l u c r u cu p r i ­
g o n i r e . Iar p r i g o n i r e a e s t e a d i c e c i n e - v a : e u m ă silesc şi m ă
o s î r d u e s c a face lucrul a c e s t a , p e n t r u a nu m ă î n t r e c e şi a
m ă birui cela-l-alt; d u p r e p r i g o n i r e î n s ă d i c e P a v e l p r e s l a v a
d e ş a r t ă , c a r e e s t e m a i c ă şi p r i c i n ă a p r i g o n i r e ! , căcî d i n a c e s t a
s e n a ş t e p r i g o n i r e a , fiind-câ i u b i n d noî s l a v a o m e n i l o r , c a r e
p r i g o n i r e n u o facem p e n t r u ca sâ o d o b â n d i m ? !;j .-, i
C i cu s m e r i t a c u g e t a r e u n u l pre a l t u l s o c o t i n d u - v e , că
ve întrec aceia pre sine-ve.
A c u m aicea arată Pavel un drum prin carele ne vom slo-
b o d i d e s l a v a d e ş a r t ă d e c a r e m a î s u s şi d i c e d e s p r e a c ă s t a ,
s a u o d u m n e d e e s c ă d o g m ă , s a u u n carton p r e s t e t o t c u p r i n -
d ă t o r , c a r e l e e s t e î n t ă r i t o r al m â n t u i r e î n o s t r e ; c ă c i d a c ă t u
h r i s t i a n e , d i > veî s o c o t i că fratele t ă u e s t e m a î m a r e d e c â t
c e

t i n e , nu p r o s t şi p u ţ i n ce-va, ci c ă cu c o v â r ş i r e e s t e maî m a r e
d e c â t t i n e , şi d a c ă cu m u l t ă s m e r i t a c u g e t a r e t e vel p l e c a p r e
s i n e ţ i a c r e d e , că fratele t ă u e s t e m u l t m a i p r e sus. d e c â t t i n e ,
n e g r e ş i t îl vei cinsti p r e el. Şi d a c ă îl vel cinsti t u , m a î m u l t
nu-1 vei zavistui, nici t e veî m â h n i c â n d v e i v e d e a că îl cins-;
t e s c şi alţiî, fiind-câ zavistia şi p i z m a m a l d e m u l t e orî u r m e z ă
la o m e n i i a c e i a c e s î n t d e o p o t r i v ă şi î n t p c m a î d u p r e r â n ­
d u i a l a şi c h e m a r e a lor şi n u la ceî c e d u p r e , r â n d u î a l ă şi
d u p r e v r e d n i c i e c o v â r ş e s c m a î m u l t şi s î n t m a î m a r i ; şi de
t e - a r o c ă r î fratele t ă u , dice, şi d e ţe-'^r b a t e , l e s n e aî suferi
o c a r a şi b ă t a e a , c â n d vel fi î n c r e d i n ţ a i c ă fratele t ă u ce]
 c e t e - a o c ă r i t şi t e - a b ă t u t e s t e m a l m a r e d e c â t t i n e . I a r a-
c e s t a c e o ai s o c o t i t t u p e n t r u altul, d e o a r s o c o t i şi a l t u l
d i n p r o t i v ă p e n t r u t i n e şi d e t e - a r a v e a p r e t i n e d e m a i m a r e l e
şeii, n e g r e ş i t a p o î n u a r m a i u r m a v r e o g â l c e v ă î n t r e h r i s t i ­
anî, ci a r î m p ă r a ţ i î n t r u dînşiî p a c e şi m a r e n e t u r b u r a r e .
4. N u pândescâ fieşte-carele p r e a l e sale, ci fieşte-care
şi p r e c e j e A J e s a p r d p e l u L - , ;

: N u c a u t e , .dice, fieşţe-.oarele h r i s t i a n . n u m a i ' p r e al şeii f o l o s ,

-Ci.caufe Jşi, fcfeşu.U fratelui: şeii, i a r câţid, s â dipefii., eii c.âut'fo-
i
:

l o s u i t e i i şi t u i a r ă ş i c a u ţ i folosul m e u , a t u n c e a n u m a î află î n ­
c ă p e r e s.ava d e ş a r t ă nici p r i g o n i r e a , nici v r e o altă p a t i m ă , ci
s e p o l i t e v ş e ş t e î n t r e hristianî o v i a ţ ă d u m n e d e e s c ă şi a n g h e -
lescă. ' • • 1

5. Câ acăsta c u g e t e z e - s e î n t r e voî, c a r e ş i în lisus

Christos.
P r e c u m C h r i s t o s p o r u n c e ş t e în sfîntă E v a n g h e l i e d i c e n d : » F i ţ î
î n d u r a ţ i o r e e u m şi P ă r i n t e l e v o s t r u c e l c e r e s c î n d u r a t e s t e »
( L u c a V I , 3 6 ) , şi i a r ă ş i : «Invăţaţi-vă d e l a m i n e , c ă b l â n d sînt
şi s m e r i t cu i n i m a » ( M a t , X I , 29), a ş a şi P a v e l a i c e a s m e r i t a
c u g e t a r e î n v ă ţ â n d p r e hristianî, a d u c e î n mijloc p r e C h r i s t o s
p i l d ă , p r e c u m şi î n t r u a l t l o c a c e s t a ş î P a v e l î n d e m n â n d u - n e p r e
n o i la s ă r ă c i e , p r e C h r i s t o s îl a d u c e dicend: «Cunoşteţî
D a r u l Demnului n o s t r u lisus C h r i s t o s , c ă p e n t r u voi a s ă r ă c i t
b o g a t fiind, c a voî s ă vă î m b o g ă ţ i ţ i p e n t r u s ă r ă c i a lui» (II C o r .
VIII, 9), şi cu t o t u l î n ţ e l e p ţ e ş t e P a v e l a d u c e a i c e a p r e C h r i s t o s
p i l d ă d e s m e r i t a c u g e t a r e ; căcî c â n d v a a r ă t a , c ă frica luî D u m ­
n e d e i i , cel c e s e află m a î p r e s u s d e t d t ă î n ă l ţ i m e a şi slava, s ' a
p o g o r î t în p ă r ţ i l e c e l e m a i d e j o s a l e p ă m â n t u l u i şi s'a s m e r i t

c u g e t ă t o r n u îl v a î n d e m n a s p r e s m e r i t a cugetare? ) 1

*) Iar înţeleptul Fotie cţicerea acesta tâlcuind'o cţice: „Voiţi se înţele­

geţi că smerita cugetare nu ve vatămă, hristianilor, nicî ve păgubeşte,
nicî ve pogoră din înălţimea ce aveţi? ci maî ales acesta este dovadă
a adevăratei vostre înălţimi Socotiţi pre Christos, căcî el cu acesta maî
ales a arătat că este Dumnedeu fireşte, fiind-că . s'a smerit şi a purtat
fire omenescă. Fiind-că ştia că din smerenia acesta nimica se va păgubi
dela înălţimea dumnecţeireî sale ceiî dupre fire. Iar de ar fi avut d u m ­
nezeirea din afară câştigată, negreşit s'ar fi temut a se smeri pre sineşî
pentru ca sâ nu părcţă vrednicia ceea ce abia se câştigase de el. Decî
dovadă a înălţime! dumnecţeireî sale ceiî dupre fire, este smerenia. Şi dar
ori carele este înalt dupre fapta bună şi Iubeşte a fi mare, se cugeteză
smerit, fii^d-că smerenia este ceea ce arată şi mărturiseşte pre înălţimea
faptei bune. Şi acesta urmeză luî Christos şi de se va smeri nimica va
perde, ci rjiat ales şi marî liicrurî va dobândi. Iar cel ce este sărac de
fapta bună;, acela nu pote a se smeri, fiind-că se teme nu cum-va să

— 447 —
 • 6. Carele în chipul luî Dumnedeu fiind, nu răpire s'a.
socotit a fi el întocmai cu Dumnedeu. j
C u a c e s t e c u v i n t e f o r t e m u l ţ î e r e t i c i s e o b 6 r ă şi li se a s t u p ă
g u r a şi îl n u m ă r ă a c u m p r e a c e ş t i a , o i u b i t e c e f i t o r l u l e , M a r -
c h i o n cel din P o n t , c a r e l e s e t r a g e d e l a M a r e a N e g r ă , dicea.
câ l u m e a e s t e r e a şi t r u p u l , şi p e n t r u a c e s t a n u a l u a t F i l u l
luî D u m n e d e u t r u p , ci d u p r e n ă l u c i r e s'a a r ă t a t o m . M a r c h e l
al G a l a t i e î şi F o t i n o şi Sofronie d i c e a u c ă C u v î n t u l luî D u m ­
n e d e u nu e s t e fiinţă î n i p o s t a t n i c ă , ci o l u c r a r e a lui D u m n e ­
d e u n e i p o s t a t n i c ă , Iar l u c r a r e a a c e s t a a lui D u m n e d e i i a l o c u i t
în C h r i s t o s u l cel c e s'a n ă s c u t din s e m e n ţ a lui t ) a v l d .
P a v e l S a m o s a t e u l elicea c ă C h r i s t o s a l u a t î n c e p u t u l şi d e a fi
d i n M ă r i a şi n u a fost d i n î n c e p u t D u m n e d e i i , s o c p t i n d u - 1 p r e el
un prost proroc, învrednicit numai de d u m n e d e s d Dar. Savelie
Şirul d i c e a , c â P ă r i n t e l e şi Filul şi Sfîntul D u h s î n t n u m a î n u ­
m i r i g o l e , la o faţă î m p r e u n â n d u - s e , d r e p t a c e e a h u l e a c ă F e ­
c î o r ă a n ă s c u t n u p r e Fiîul, ci p r e T a t ă l şi p r e a c e s t a g â n d i t .
A p o l i n a r i e L a o d i c h i a n u l . h u l e a c ă Fiîul luî D u m n e d e u nu a l u a t
suflet g â n d i t o r , ci în locul m i n ţ e î î n t r u C h r i s t o s l u c r a d u m n e -
d e i r e a . Şi alţiî m u l ţ i p r e c u m a fost N e s t o r i a n i î şi ISftihianiî, cari
t o ţ i c a d şi s e o m o r a d e u n a şi a c e s t a ş i s a b i e , a d e c ă d e s i n g u r
e

c u v î n t u l a c e s t a a luî P a v e l c e d i c e : « C a r e l e în c h i p u l luî D u m ­
n e d e u fiind». C ă c i c u m voi Marchelianiî, d i c e ţ î c ă c u v î n t u l lui-
D u m n e d e u nu e s t e fiinţă, ci l u c r a r e ? C ă i a t ă P a v e l îl d i c e p r e
el în c h i p u l luî D u m n e d e i i , îar c h i p u l luî- D u m n e d e u e s t e fiinţă
a luî D u m n e d e u , şi n u l u c r a r e , p r e c u m şP c h i p u l r o b u l u i , e s t e

cadă şi se peidă înălţimea cea mincinosă şi făţarnică a fapteî sale ceiî

bune. Iar cel cu adeverat bogat întru fapta bună şi înalţ, acela se sme­
reşte. Căcî cu acesta se arată pre sineşî, maî mult că este cu adeve-
rat înalt, pentru-că nu se teme a se smeri. Decî Chris os Dumnecţeul'
nostru, nu a căutat numaî plăcerea sa, ci şi folosul şi mântuirea tutu-
ror omenilor; pentru acesta şi s'a smerit pre sineşî, prjn înornenire şi
prin smerenia sa,, pre noî toţî ne-a. înălţat. Drept aceea cela ce smereşte
pre sineşî, se face următor- al luî Christos. Şi cu' tote că Christos (adecă
Fiîul luî Dumnecjeu) era Dumnecjeu fireşte şi înalt dupre fiinţă, s'a sme­
rit însă pre sineşî. Iar ceî înalţi între omenî dobândesc) înălţimea, sau
din răpire, sau din "lăcomia averilor, pentru-că firea lor este asemenea"
şi de o cinste cu ceîa-l-alţî omenî, adecă sînt smeriţî şi proşti; decî dacă.
cel dupre fire Dumnecjeu şi înalt s'a smerit pre; sineşî pentru noî, cum
noî omenii, cari sîntem dupre fire de o asemenea ciristej şi smeriţî ase-*
menea toţî, cum c}' > ° î c
sîntem datori a ne smeri Unul altuîa şi a
n n u

cunoşte mesurile nostre. Decî de ne vom smeri noî, Dumnecjeu ne va

înalţă, precum şi pre Christos dupre omenire l'a prea înălţat şi va dărui,
noue cele ce ochiul nu le-au vedut şi urechi nu le-au aiicjit şi la inimă
de om nu s'au suit".

— 448 —
fire a r o b u l u i ) . C u m d a r şi voî Pavlianil d i c e ţ î , c â d i n M ă r i a a
1

l u a t î n c e p u t u l săii C h r i s t o s ? C ă î a t ă P a v e l a i c e a d i c e c u m c ă
C h r i s t o s m a î î n a i n t e e r a d u p r e d u m n e d e i r e în c h i p u l şi î n fi­
i n ţ a luî D u m n e d e u . V e d i î n s ă c u m s ă o b o r ă şi S a v e l i e : - « N u
r ă p i r e s ' a s o c o t i t , d i c e a i c e a P a v e l , d e a fi î n t o c m a i cu D u m ­
n e d e i i » . Iar « î n t o c m a i » î n t r ' o s i n g u r ă faţa nicî o d a t ă s e d i c e a , ci
cel m a î p u ţ i n în d 6 u ă , fiind-că d i c e r e a î n t o c m a i cu altul s ă s o ­
c o t e ş t e a fi î n t o c m a i . D r e p t a c e e a d d u ă feţe s e a r a t ă cu c u ­
vîntul a c e s t a ai lui P a v e l . Iar A r i e , c u m u l t e s ă b i i ale clicerel
a c e s t e e a să omora,"fiind-că P a v e l d i c e a i c e a , î n c h i p u l luî D u m ­
n e d e u , a d e c ă î n ' f i i n ţ a , şi n u a d i s c ă s'a făcut saii că s ' a zi­
d i t , p r e c u m A r i e h u l e a , c i . c ă e r a şi s e afla, c a r e a c ă s t a e s t e
a s e m e n e a cu a c e e a c e a d i s D u m n e c j e u lui IMoIsi: « E u s î n t
oon» ( a d e c ă cel c e a m fost şi s î n t şi voi fi d e a p u r u r e a ) E x .
III, 1 4 ) . Şi I a r ă ş a dis P a v e l : «Nu r ă p i r e s'a' s o c o t i t d e a fi'
î n t o c m a i cu D u m n e d e u » . V e d i , o c e t i t o r l u l e , a s e m ă n a r e a c e a r e
F i î u l c u P ă r i n t e l e ? Şi d a r c u m dicî tu, A r i e , - e a T a t ă l e s t e m a î
:

m a r e , îar Fiîul m a î mic? D a r c e m e ş t e ş u g e ş t e n e b u n u l şi d i c e

că p e n t r u - c ă e s t e mai mic D u m n e d e u , " Fiîul nu a răpit d e a
fi î n t o c m a i cu D u m n e d e u l cel m a l m a r e , a d e c ă cu P ă r i n t e l e .
L a a c e s t a însă noî r ă s p u n d e m m a î întâîu a d e c ă , c a r e S c r i p t u r ă ,
o n e b u n u l e , î n v a ţ ă c ă e s t e m i c şi m a r e D u m n e d e u ? C â a c e s t e a
slnt c u v i n t e ale Elinilor î n s u ş i t e , c a r e d i ^ pre dumnedeii
c e a

lor mici şi m a r i şi mi a l e d r e p t slăvitorilor h r i s t i a n î - Iar c u m

că F i î u l e s t e D u m n e d e u m a r e a s c u l t ă p r e P a v e l c e d i c e : « A ş ­
t e p t â n d fericita n ă d e j d e şi a r ă t a r e a slavei m a r e l u i D u m n e d e i i ,
şi M â n t u i t o r u l u i n o s t r u Iisus C h r i s t o s » (Tit:II, 13). Iar al d o i l e a
d i c e m că d e e r a Fiîul; D u m n e d e u m i c , c u m ar ii r ă p i t a s e f a c e
Dumnedeu mare? —..;
P r e l â n g ă a c e s t e a P a v e l a i c e a v o e ş t e să a r a t e h r i s t i a n i l o r d e s ­
p r e s m e r i t ă c u g e t a r e . Şi cu a d e v ă r a t cu n e c u v i i n ţ ă a r fi'clis h r i s t i ­
a n i l o r fiind-că D u m n e d e u l cel m i c nu- a - s t ă t u t "împrotiva c e l u i
m a r e , p e n t r u a c ă s t a şi voî s î n t e ţ î d a t o r i a v ă s m e r i u n u l a l t u î a ,
căcî c a r e s m e r i t ă c u g e t a r e e s t e a n u s t a îrhprbfivă - D u m n e d e u l
cel m i c c e l u i m a î m a r e . C ă c î a c e s t a n u e s t e - s m e r i t a - c u g e t a r e ,
ci n e p u t i n ţ ă şi s l ă b i c i u n e , iar a s e face d e ~ b u n ă v o e o m a c e l a ,

>) Căcî dupre Vlemide în Cuv. cel pentru credinţă şi maî dupre toţî
teologii, chipul şi. firea şi fiinţa aceleaşi sînt la Dumnedeu asemenea şi
ipostasul şi faţa şi Atomul, pice însă şi Marele Vasilie: Că eu şi djcerea
„de a fi în chipul. luî Dumnecjeu", cjic că pote a fi asemenea cu a fi întru
fiinţa luî Dumnezeu, că precum a lua chipul robului însemneză că
s'a născut Domnul nostru intru fiinţa omenireî; aşa cjic, „a fi în chipul
luî Dumnecjeu" negreşit arată pre însuşirea dumnecjeeşteî fiinţe, că cjice:
„Cela ce m'a vecjut pre rnine, a. vedut pre Tatăl meu"-(Cuv. L î m -
potriva luî Evnomie.) •• - - ...

— 449 —
Tom 11.
 c e e r a a s e m e n e a şi î n t o c m a i p u t e r n i c cu D u m n e d e u , a c e s t a c u
a d e v ă r a t e s t e o n e m ă r g i n i t ă s m e r e n i e . Şi a c e s t e a a d e c ă s î n t
c e l e s p r e s u r p a r e a c e l o r m a î m a r î e r e t i c i , îar a c u m s e c u v i n e
s ă d i c e m şi t â l c u i r e a d i c e r e î Aposr.oleştî. D e c î c e î n ţ e l e g e P a ­
v e l cu a c e s t a , n u r ă p i r e s'a s o c o t i t d e a fi î n r o c m a î cu D u m ­
nedeu? Ascultă, Iubitule: C â n d cine-va ar răpi vre o stăpânire,
- o r i a l t ă o r ă Care v r e d n i c i e c e m i a fost. a sa, s e t e m e a o
r

-lăsa,-'pentru, a. nu b l u a p r e e a altul şi a< o p e r d e , n e fiind a

;

' ' . ^ d j . i i i l t î c e s l f u t , 'Ci.o'-â' r ă p i t cu,.n.ejfoep.t^te;. ja-r c â n d . a r e s t ă ­

;

p â n i r e a şi v r e d n i c i a a c e e ă ~ f i r ă s c ă m o ş t e n i r e d e l a p ă r i n t e l e săii,
c u l e s n i r e o l a s ă ştiind c ă n u o va p e r d e , - ci şi d e s e va a-
r ă t a c â o a l ă s a t la o Vreme, î n s ă l a r ă ş n e g r e ş i t o v a lua. D e c i
: cu u n a s e m e n e a c h i p , d i c e , şi Fiîu lui D u m n e d e u n u s'a t e ­
J
t

m u t , a se pogorî din d u m n e d e î a s c a sa vrednicie, a d e c ă d e a

'•fi î n t o c m a i cu D u m n e d e u şi P ă r i n t e l e ; fiind-că a c e s t a nu o a v e a
d i n r ă p i r e , ci firăscă o a v e a , p e n t r u a c e s t a şi a v o i t a s e s m e r i
şi a s e face o m , fiind-câ î n t r u s m e r e n i a o m e n e ş t e ! firi f ă c e n -
d u - s e p ă z e a î n ă l ţ i m e a şi v r e d n i c i a d u m n e d e i r e î s a l e ) , eu t d t e
1

*) Din 4' erea acesta a împrumutat dumnedeescul Cozma, dulcele cân­

c

tăreţ, troparul acela al cântăreî întâiu a Trioduluî din Lunîa cea mare-
ce cjice: „Negrăita pogorîre a Cuvîntuluî luî Dumnecjeu, care acestaş
este Christos şi Dumnecjeu şi o m, că Dumnedeu, nu. răpire s'a socotit
s

a fi, când s'a închipuit rob, arată ucenicilor", adecă Hristos carele este
Dumnedeu şi împreună şi om, acestaş închipuindu-se rob, adecă firea -
omului rob luându-o, cu acesta, (\\c, dice ucenicilor seî: Ce? Sau că nu
avea răpire de a fi întocmai cu Dumneqeu şi pentru acesta s'a deşer­
tat şi compogorît din însăşi vrednicia dumnedeireî sale. Iar înţeleptul
Teodor, săracul prodrom, tâlcuitorul eanonelor nu ştiu cum nu a tâl-
cuit aşa dicerea „arată ucenicilor", ci dice, că în troparele cele urmăn*-
tore arată ucenicilor seî Domnul smerenia şi dragostea; mie-însă ne
înveţatuluî nu mîs'a dat a înţelege cum a d ' acesta. însemneză. însă că
s

Domnul numaî dupre chipul numireî se dice rob, dupre dumnedeescul

Ioan Damaşchin, adecă fiind-că a luat obştesca fire a omenilor, care de
sineşî era robă a luî Dumnedeu celuî ce o a zidit şi fiind-că şî-a în­
suşit luişî faţa nostră şi întru, sineşî închipuia pre' faţa nostră, decî du­
pre numire se d ' ° b , nefiind el acesta, ci pentru noî luând chip de
c e r

rob şi cu noî numindu-se rob; că fără de patimă fiind, pentru noî 'a
slujit patimilor, că slujitor al mântuirei noastre s'a făcut (despre cre­
dinţă Cart. III, cap. 68), că dupre acesta se dice şi neştiind Christos, ca
u n u l ce a luat pre firea ceea ce nu ştie, de nu s'ar fi unit acesta cu
Dumnedeu Cuvîntul, îar fiind-că acesta odată s'a unit cu Dumnedeu
Cuvîntul, nu este robă; 6ă unul fiind Christps, nu pote fi al luiş şi rob
ş i Domn, ci nicî neştiind maî este firea; căcî pentru însuşirea ipostasu r

luî şi unirea cea nedespărţită, s'a.prea îmbogăţit ^sufletul Domnului cu şti­

inţa celor ce vor să fie. Drept aceea pentru ca sărdrrcrreern totul d'iceîr
•cu dumnedeescul Damaşchin: „Ceî ce.dic pre Christos rob, despart p<
n n u l Christos în doî, precum Nestorie,, îar noi stăpân pre acesta să-
<jicem şi Domn al toteî făptureî, pre unul Christos, pre acestaş împre
1
c ă o avea acesta acoperită întru smeritul chipul omenîreî, c a r e
ş i d e ş e r t a r e m a i j o s o n u m e ş t e P a v e l . V e d i şi l a c e a c ă t r e
E v r e i c a p . I, stih 2, c u m t â l c u e ş t e sfîntul G r i g o r i e al Niseî d i ­
c e r e a a c ă s t a a luî P a v e l : «şi h a r a c t i r al i p o s t a s i i l o r luî».
7. C i s ' a d e ş e r t a t pre s i n e ş î c h i p de rob l u â n d .
' U n d e sipt a c u m A r i e n i i , cari dic, c ă D u m n e d e u C u v î n t u l s ' a
p o g o r î t ş j j ş ' a făcut p m , n u . s t ă p â n e ş t e şi d e v o e , ci cu c h i p .
d e r o b şi i a r ă a .yo;,;pIimndLpoţ^<J^-Pătinteliii şgu?-. A u d â , a i c e a
!

jpsr^.ffl^rete. Pav.el.„£ş. •'$fie>':că' F i î u l joi D u i n n e c j e u .s'a d e ş e r t a t "

-pre sirteşi, a d e c â D u m n e d e u r ă m â n â n d s ' a c o m p o g o r î t din s l a v a
şi v r e d n i c i a fireî s a l e , c a u n d o m n şi Cu s t ă p â n i r e , c a s t ă p â n
şi d e sineşî s t ă p â n i t o r , şi a luat c h i p u l c e l s m e r i t şi n e s l ă v i t
al r o b u l u i ) .
1

Iar c h i p | d e r o b dicend, r u ş i n ă z ă şi a s t u p ă g u r a luî A p o -

linarie, c a r e l e b â r f e a c ă C h r i s t o s , n u a v e a suflet g â n d i t o r , d e
v r e m e c e C h r i s t o s l u â n d c h i p d e r o b , a d e c ă firea r o b u l u i , v a
s e d i c ă d e o m , n e g r e ş i t a l u a t şi suflet g â n d i t o r , c a r e l e d e
n e v o e î m p r e u n ă s e c u p r i n d e în firea o m u l u i . ţ)ice î n s ă I c u m e -
n i e : V e d i s i g u r a n ţ a c u v i n t e l o r lui P a v e l ; că la d u m n e d e i r e a -
d e c ă a d i s «fiind» p e n t r u c a să a r a t e p r e p u r u r e a v e n i r e a d u m -
n e d e i r e i . I a r la o m e n i r e , a dis « l u â n d » şi « f â c e n d u - s e » a s c r i s ,
p e n t r u c a şă o a r a t e a c ă s t a în u r m ă l u a t ă , p e d i n afară l i p i t ă .
Intru asemănarea omenilor fâcendu-se.
D i n a c e s ţ ă d i c e r e s ' a u r ă t ă c i t M a r c h i o n i ţ i i şi a u d i s , c ă D u m ­
n e d e u Cuvîntul d u p r e nălucire s'a întrupat. V e d i (bârfesc eî)
c ă P a v e l dijce c ă F i l u l luî D u m n e d e u a l u a t a s e m ă n a r e d e o m
şi n u m a i s'a a s e m ă n a t c a o m , n u s ' a f â c u t î n s ă şi d u p r e fiinţă
o m ? Şi c e d i c e m
° î la t â l c u i r e a c e a a d e v ă r a t a şi n e r ă t ă c i t ă
n

a dioerel a c e s t e e a ? C u m c ă D o m n u l a v e a t d t e însuşirile n o s t r e ,
ci a fost şi unile, pe c a r e n u l e a v e a , p r e c u m a fost a n u s e

u n ă şi Dumn)e4eu şi om şi că tote le ştie, că întru dînsul sînt tote vis­

tieriile înţeleppîuneî ascunse şi ale cunoştinţei" (tij).
•) Aşa tâlcueşte teologul Grigorie pre cjicerea că s'a deşertat, în doue
părţi; că în Cuv. cel la Naştere 4'ce a ş a : Şi cel desăvîrşit se deşerteză,
că se deşerteză cu slava sa pentru puţină vreme, ca eu să me împăr­
tăşesc de depllinirea lui. Iar în Cuvîntul cel la 4icerea: „Când a săvîr-
şit Iisus cuvintele acestea", 4'ee a ş a : „Ci fiind-că se deşerteză pentru
noi, de vreme] ce se pogoră; deşertare însă 4'c pre a slavei, adecă î m ­
puţinare şi scădere; pentru acesta încăput se face. Iar ore-carî 4'cerea
cea psalmicescfă: „ D o m n u l a plecat cerîurile şi s'a pogorît" (Psalm. XVII,
11) o îau acesta la-deşertarea acesta a luî Dumne4eu Cuvîntuluî; cum
că a plecat cerîurile, adecă a^lăsat siava-sa— ce^ a are~uirceriurlTşPaşar
s'a făcut om, 4ice însă şi înţeleptul Nil tâlcuind cuvîntul teolog. Grigorie
cel 4'S la Paştţ: „Iconomie este la omeni, adecă întrebuinţarea lucrurilor
spre folos, îarj la Dumne4eu compogorîrea chîar de voe a măririi c a l o "
— 451 —
n a ş t e d i n î m p r e u n a r e t r u p e s c ă şi d i n s e m e n ţ ă j b ă r b ă t e s c ă şi a
n u p ă c ă t u i . Ş i p r e l â n g ă a c e s t e a D o m n u l n u ai fost n u m a î â -
c e e a c e s e v e d e a , a d e c â o m g o l p r e c u m s î n t e r h n o i , ci e r a şi
D u m n e d e u . D e c î fiind-că a c e s t e î n s u ş i r î n u le a v e a D o m n u l
p e n t r u a c ă s t a d i c e P a v e l a i c e a c ă D o m n u l s'a făcut î n t r u a s e ­
m ă n a r e a o m e n i l o r : şi nu c ă î n ţ e l e g e A p o s t o l u l c â D o m n u l n u
s'a făcut o m d u p r e fiinţă, căcî şi c â n d d i c e c â D o m n u l a fost
« î n t r u a s ă m ă n a r e a t r u p u l u i p ă c a t u l u i » ( R o m . VIII, 3), n u î n ­
ţ e l e g e c ă n u a a v u t t r u p a d e v ă r a t , ci c â t r u p u l iui cel D u m -
n e d e - i p o s t a t i s i t . n u a p ă c ă t u i t , ci e r a c u a d e v ă r a t a s e m e n e a d u ­
p r e p ă c ă t o s u l t r u p u l o m e n i l o r d u p r e fire, n u e r a î n s ă şi a s e ­
m e n e a c u p ă c a t u l t r u p u l u î d m e n i l o r : « C ă p ă c a t , d i c e , nu a
fâcut nicî s'a aflat v i c l e ş u g în g u r a luî» (Is. LIII, 9). D e c i p r e ­
c u m la d i c e r e a c e a d e m a l s u s s e î n ţ e l e g e n u m i r e a s e m e n e a , ,
a d e c â n u d u p r e firea p ă c a t u l u i , ci c u m c â D o m n u l n u a a v u t
t r u p u l p ă c a t u l u i : c u a s e m e n e a c h i p şi la d i c e r e a a c e s t a s e î n ­
ţ e l e g e a s e m ă n a r e a , a d e c ă nu d u p r e firea o m e r u r e î , ci c u m c â
D o m n u l n u s'a n ă s c u t din î m p r e u n a r e d e b ă r b a t c a ceîa-l-alţî:
d m e n î , ci c u m c ă a fost fără d e p ă c a t şi c u m c ă nu a fost om.
g o l , p r e c u m s î n t t o ţ i ceîa-l-alţî d m e n î , ci a fost î m p r e u n ă D u m ­
n e d e u şi o m ) . 1

*) Ci şi patimile cele ce se numesc fireşti şi neprihăjnite, care nu sîrtt

în stăpânirea nostră, dupre dumnedeescul Ioan Damasjchin, câte din căl­
carea porunceî, care din osândirea cea asupra călcăreî poruncei a i n ­
trat în viaţa cea omenescă, precum fomea, setea, ostenela, durerea, la­
crima, stricăciunea, temerea, nevoinţă şi însaşî mortea şi patimile acestea.'
fireşti, 4ic, altmintrelea le avea Christos şi altmintrelea le avem noî 6 -
meniî ceî goî, a) pentru-că noî le ispitim acestea de sila, fără a le voi, ca.
pre nişte certări ale strămoşescului pecat, cu carele he-am zemislit, că.
flămâncţim şi însetăm de nevoia fireî nostre stricate,! îar Christos fiind,
că nu s'a zemislit cu strămoşescul pecat, dupre urmajre nicî le-a priimit.
aceste patimî ca pe o pedepsâ a păcatului aceluia, cji le-a luat asupra
sa, pentru ca să le sfinţescă şi să le biruiască şi s|ă le facă şi nouă:
lesne de biruit; drept aceea, nu de nevoe, nicî de silă le cerca acestea
cu noî, ci vrend şi cu de sineşî stăpânire; pentru acesta a d d u m n e ­ i s

deescul Ioan Damaşchin: „Cu adevărat patimile cele fireşti ale .nostre
şi dupre fire şi maî pre sus de fire eraii întru Christcjs, că dupre fire a-
decă se mişcau întru el, când da loc trupuluî a pătimi ale sale, îară maî
pre sus de fire, că patimile cele fireşti întru Domnul nju biruîau pre voea
luî. Că la dînsul |nimica se priveşte să fi fost silit, eii tote de voea sa,
că vrend a flămândit; vrend a însătat, vrend s'a temut, vrend a murit
(pentru credinţă Cart. Iii, cap. 67). b) Şi pentru-că rjeprihănitele patimî
cele d i s e
î , noî toţî omeniî ceî goî cu prihănire şi cu păcat le
m a s u s

ispitim, fiind-că le întrebuinţăm sau afară dă vreme sau fără de măsură,

sau fără de b u n ă întrebuinţare, sau fără de chip şi în scurt le întrebu­
inţăm cu multe covîrşirî şi lipsuri şi cu rele întrebuinţări; îar Domnu
lisus, le întrebuinţa acestea fără păcat şi cu neprihănire. Şi numaî el U
avea acestea cu adevărat dupre numire chîar, neprihănite. Am d ' ' ^ s n s

— 462 -
 8. Şi cu chipul aflându-se ca om.
F i i n d - c ă m â l s u s a dis A p o s t o l u l , c ă D o m n u l s'a d e ş â r t a t p r e
s i n e ş î , p e n t r u a n u s o c o t i c i n e - v a d e ş ă r t a r e a a c ă s t a c ă s'a f â c u t
p r e f a c e r e şi s c h i m b a r e a fireî d u m n e c j e i r e î , p e n t r u a c ă s t a d u p r e
urmare dice aicea, că Dumnedeii Cuvîntul r ă m â n â n d n e s c h i m ­
b a t şi c e e a c e a fost, a d e c ă d u p r e d u m n e d e i r e , a l u a t c e e a c e
n u e r a , a d e c ă o m e n i r e a şi firea d u m n e z e i r e ! n u s'a p r e f ă c u t ,
c i s'a făcut în c h i p , a d e c ă în t r u p , fiind-că a t r u p u l u i î n s u ş i r e '
e s t e a s e închipui şi n u a n e î n c h i p u i t e i d u m n e d e i r î ; şi fiind-că
m a î s u s a d i s c ă D o m n u l a l u a t c h i p d e r o b , a d e c ă fire, p e n t r u
a c e s t a a c u t e z a t a d i c e a i c e a , şi c ă s'a făcut în c h i p d e r o b ,
f i i n d - c ă c h i p u l r o b u l u i d u p r e u r m a r e t r a d u c e şi p r e f o r m a r o ­
b u l u i . Şi p o t r i v i t î n s ă a d i s şi a c ă s t a « c a o m » , fiind-că C h r i s t o s
n u e r a s e m p l u u n u l din d m e n i l m u l ţ i , ci c a u n u l d i n d m e n i l .
c e l m u l ţ î c ă n u s'a p r e f ă c u t D u m n e d e u C u v î n t u l în o m , ci D u m ­
n e d e i i fiind, ca o m s'a a r ă t a t , şi n e f o r m ă l u i t fiind, s'a fâcut s u b
f o r m ă . Şi d u p r e u r m a r e n u a fost o m gol, ca~£eî-l-alţl o m e n i ,
ci D u m n e c j e u î m p r e u n a şi o m . I a r 6 r e - c a r i l p ă r i n ţ i a ş a t â l c u e s c
d i c e r e a a c e s t a «ca o m » a d e c ă că cu a d e v ă r a t o m p r e c u m şi
E v a n g h e l i s t u l I o â n d i c e : «Şi a m v e d u t s l a v a lui, s l a v ă c a u n u i
n ă s c u t d i n P ă r i n t e l e » (Ioan I, 14), în l o c d e : a m v ă d u t s l a v a
luî acest-fel, în c e c h i p s e c u v i n e a o a v e a Fiîul cel c u a d e v ă ­
r a t al P ă r i n t e l u i şi s i n g u r n ă s c u t . D r e p t a c e e a d i c e r e a «ca» a i c e a
î n s e m n â z ă a d e c â î n d o i r e şi a s e m ă n a r e , p r e c u m a m t â l c u i t n o î .
î n s e m n e a z ă î n s ă şi a d e v e r i r e şi h o t â r î r e fără î n d o i a l ă , p r e c u m
tâlcuesc u n i î ' ) .
S'au smerit pre sineşî, ascultător făcându-se până la
mdrte, mortea însă de cruce.
Iarăşi şi a i c e a d i c e P a v e l c â C h r i s t o s s'a s m e r i t a p r e s i n e ş î
p e n t r u c a s ă nu s e s o c o t e s c ă c ă s'a c o m p o g o r î t şi s'a s m e r i t
d e silă. D a r d i c A r i e n i i , c u m că i a t ă , c â d i c e P a v e l , c â C h r i -

cum că noî cu pecâtuire şi cu rele întrebuinţări multe, întrebuinţăm pa-

timele fireî cele neprihănite, s.decă pre uşurarea şi mângâerea patimitor
celor neprihănite, precum a mânca şi a bea şi a dormi şi cele-l-alte
întăritore ale fireî. Iar Christos tote acestea le întrebninţa cu-rrepeeatuîre."
*) Că dumnedeescui Chrisostom 4icerea acesta „Am vecjut slava luî,
slavă ca unuîa născut" aşa o tâlcueşte 4icend: „Ca cum ar'fi dis am
v§4ut slava care se cuvenea şi se potrivea celuî ce era unul născut Fiu
şi adeverat al împăratului a tote Dumne4eu; precum şi când ved ore-carî
de multe orî un împerat forte împodobit, când povestesc către ore-cariî
frumuseţea aceea şi podoaba, slavă o 4'c adecă pre cât pot, îar când n u
pot o arată totă strălucirea cu cuvîntul, îndată acesta o adaug 4icend:
„Şi ce trebue a 4ice cele multe? O dată ca împerat. Prin 4icerea „ca" n u
este asemenea, împăratului vrând eî pre împăratul a-1 arăta, despre carele
iote le 4'tc, ci a arăta pre însuşî adeverirea împăratului (Vor. XI la Ioan).

— 453 —
s t o s s'a fâcut a s c u l t ă t o r P ă r i n t e l u i ş e i i ; c ă t r e carî r ă s p u n d e m . :
şi c e n e c u v i i n ţ ă u r m e z ă d i n a c e s t a , o n e b u n i l o r ? Ş i n o i d e
m u l t e orî a s c u l t ă m p r e p r i e t e n i a n o ş t r i , p r e cei c e s î n t î n t o c m a i
c u noî, şi a s c u l t a r e a a c e s t a nu n e face m a i micî d e c â t p r i ­
e t e n i i n o ş t r i . A ş a şi C h r i s t o s , ca fiu d e a s e m e n e a fiinţă, c u v o e
a a s c u l t a t d e P ă r i n t e l e seu, p e n t m c a s â a r a t e c u a s c u l t a r e a
a c e s t a p r e c u r ă ţ e n i a c e o a r e cu P ă r i n t e l u i : ' C ă î n s u ş i r e e s t e a
fiîuluî celuî c u r a t şi a d e v ă r a t a chisiti p r e t a t ă l şeii. V e d î î n s ă y

o eeîifdirîwles c â t e covîrşirî d e ' ^ m i r e n i e d j s e P a v e l că a a r ă t a t

F i t u l fui. D u m n e d e u ; a) C ă s'a. fa.*i t 1 0 b , b ) c â a-.-pnimit a l u a
m d r t e şi c) care< e s t e şi m a î m a r e a lua şi m d r t e n e c i n s t i t ă fi
o c ă r i t ă : « C ă p â n ă la m d r t e , d i c e , r n o r t e î n s ă d e c r u c e , a d e c ă
m d r t e b l e s t e m a t ă : «Că blestemat, d i c e D u m n e d e u , este t o t cel
s p â n z u r a t p r e l e m n » (II l e g e XXI-, 35), m d r t e n e c i n s t i t ă şi m d r t e
r â n d u i t ă p e n t r u o m e n i i ceî fără d e l e g e .
9 . P e n t r u a c e s t a şi D u m n e d e i i p r e el l'a p r e a î n ă l ţ a t ş i
a d ă r u i t l u î n u m e l e cel m a î pre s u s de t o t n u m e l e .
C â n d î n c e p e P a v e l a v o r o v i d e s p r e t r u p u l şi î n o m e n i r e a luî
C h r i s t o s , v o r o v e ş t e p e n t r u e l fără d e frică t d t e c e l e s m e r i t e ,
fiind-că firea t r u p u l u i e s t e p r i i m i t d r e d e a c e s t e a şi n u firea d u m ­
n e d e i r e î . P e n t r u a c e s t a şi t u , o c e t i t o r î u l e , c â n d a u d î a c e s t e
s m e r i t e însuşiri şi p a t i m i , , să le d a i la firea t r u p u l u î al u n u i a
C h r i s t o s , şi nu la firea d u m n e d e i r e î luî. Şi s ă n u d e o s e b e ş t i p r e
u n u l C h r i s t o s d u p r e i p o s t a s , fiind-că u n u l şi a c e l a ş C h r i s t o s
e s t e , c a r e l e d u p r e firea o m e n i r e l a p ă t i m i t , îar d u p r e firea
d u m n e d e i r e î a r ă m a s ' fără d e p a t i m ă . C a r e î n s ă e s t e n u m e l e
c e l'a d ă r u i t o m e n e ş t e l fireî u n u i a C h r i s t o s ) ? E s t e n u m e l e fiu
1

al lui D u m n e d e i i , n u m e l e D u m n e d e u ) . 8

1
). Maî acesteaşî le cţice cu Pavel şi vârfelnicul Petru în Faptele -A-
postolilor, că Dumnedeu a făcut pre lisus (dupre omenire adecă) Domn
şi uns (adecă împerat, precum tâlcueşte sfîntul Grigorie al. Niseî în cuv.
al cincilea asupra luî Evnomie), dupre patimă şi dupre cruce şi că Pa
înălţat pre el Dumnedeu cu slava sa, căcî aşa d i anume: „Cu încre­ c e

dinţare dar cunoscă totă casa luî Israil, cum că Domn şi Christos pre
el l'a făcut Dumnedeu, pre lisus acesta, pre care voî l'aţî'răstignit (Fapt.
II, 36) şi îarăş întru slava luî Dumnedeu înălţându-se şi făgăduinţa Sfîn­
tuluî Duh luând-o dela Tatăl, o revarsă, pre acesta, care voî acum vedeţi
şi audiţî (tij. XXXIII). In scurt însă arată,' dumnedeescul Grigorie al
Niseî, că însuşi Christos, dupre duranedeire adecă atje pre numele cel
maî pre sus de tot numele, îar dupre omenire este închinat de totă'
făptura, că acestaş şi pre numele cel maî pre sus de tpt numele îl are;
şi numele cel omenesc lisus, de către totă făptura se înch/nă (Cuv. V,
împrotivă luî Evnomie).
*) Aşa tâlcueşte numele acesta mai pre 'sus de tot nurfiele Teolog);
Grigorie dicend: Şi ce este maî măre pentru omenesca smerenie decât
a se împletici cu Dumnedeu şi a se facs Dumnedeu din unire?, Si atâta:
— 454- —
Ş i fiind •că u n u l C h r i s t o s cel n ă s c u t c a o m a c e s t a s'a n u m i t
F i u a l uî D u m n e c j e u , p r e c u m şi a r h a n g h e l u l Gavriil a d i s c ă -
â se cerceta de răsăritul cel din înălţime, în cât şi sf. cel ce s'a n ă s c u t
a se numi fiu al celuî preaînalt şi a i se Idărui luî numele cel m a î pre
sus de tot numele! Şi acesta ce altă pote fi, fără numaî Dumnecjeu?
Şi tcţ.t genunchiul a se pleca celuî ce s'a deşertat pentru noî şi carele pre
dumnecjeescul chip l'a mestecat cu chipul robului? Şi a cunoşte totă
casa luî Israil că şi Domn, pre acesta şi Christos Dumnecjeu i'a făcut?
Câ ş'a "făcut acestea eu lucrarea-adecă a celuî născut şi cu buna votată,
a născătorului (Cuv. II, despre nul). Ci şi TeodoriL/cjice că aicea „nu-
,mşje,":,u?îiî l'au tâlcuft.slavă, acesta însă voeşte cum câ acesta este- ceea ;

ce a 4is Pavel în cea către-Evreî, cu atâta maî. bun făcendu-se (Christos,

adecă) dpcât angheliî, cu cât maî osebit nume a moştenit decât dînşiî, căci
căruia din anghelî a 4is când-va, fiul meu eştî tu, eu astătjî te-am născut?
Şi îarăş, eu voî fi luî tată şi acela va fi mie fiu (Evr. I, 34).
Iar Grigorie al Niseî 4ice: „Curăţenia dogmelor adevărului pre D u m ­
necjeu ceea ce este îl socoteşte, că nicî cu numire nicî cu gândire, nicî
cu vre o altă ore-care socotinţă este cu putinţă a'l pricepe. Negreşit este
şi nespus şi maî pre sus de totă însemnarea cea prin cuvinte: Un nume
de cunoşterea fireî sale având, însuşî a fi singur maî pre sus de tot nu­
mele, care cu adeverat şi celuî unul născut l'a dăruit, pentru-că tote câte
are Părintele şi ale Fiîuluî sînţ (Cuv. I împrotiva luî Evnomte).. Iar dum­
nedeescui Chrisostom numele cel maî pre sus d e . t o t numele-îl 4i°e,
slava cea maî pre sus de totă slava şi vestea cea maî pre sus d e totă
veste^ cea dăruită luî Christos pentru patima morţeî. Intru o unire însă
cu diimhe4eescul Chrisostom 4'c şi "dumne4eştile Scripturi, că Domnul
a cerut cu adevărat slava omenire! sale maî înainte de patimă 4ieând:
slăveşte-me Părinte lângă tine cu slava ce o aveam lângă tine maî
înainte ele a fi lumea (Ioan XVII, 5) şi o a luat acesta dupre patimă şi
dupre înviere; pentru acesta 4'ce „datu-s'au mie totă stăpânirea în. cerîu
şi pre păment" (Mat. XXVIII, 18) şi îarăş 4icea: „Au nu trebuîa acestea
a le pătimi Christos şi a intra întru slava sa?" (Luca XXIV, 16) şi
îarăş Pavel 4'cea: „Iar pre cel puţin ce-va .maî mic decât angheliî ve­
dem' pre Iisus, pentru patima morţeî cu slavă şi cu cinste încununat"
(Evr. II, 9). Pentru acesta şi angheliî în cerîu şi bătrânii şi cele patru
vietăţi 4'ceau acestea: „Vrednic este mielul cel pecetluit a lua puterea
şi bogăţia şi înţelepciunea şl tăria şi cinstea şi slava şi buna cuvîntare.
(Apocalips. V, 2).
Iar sfîntul Chirii al Alexandriei acesta tâlcuind 4ice: „Fiind-că cu­
vîntul luî Dumne4eu, cel unul născut, Dumne4eu fiind, din Dumne4eu
s'a deşărtat pre sineşî dupre Scripturi, pogorîndu-se pre sineşî întru ceea
ce nu era şi în neslăvitul trupul acesta intrând, în chipul robului a fost,
ascultător făcendu-se !,uî Dumne4eu şi Părintelui până la morte. Decî
pentru acesta dar se 4ice că s'a preaînălţat şi ca cum neavend-o, pentru
omenire numaî cât nu, şi în dar îa numele cel maî pre sus de tot nu­
mele, dupre glaspl fericitului Pavel. Dar însă era cu lucrul dupre ade­
văr nu dare, ca când întru început nu era fireşte luî acestea. Cu mult
maî vârtos încă înţelegă-se maî bine întorcerea la cela ce era din început
şi dupre fiinţă şi fără despărţire fundu-î luî, fiind-că şi 4icea cel ce se
ascunsese iconomiceşte în mica cuviinţă a omenire! „Părinte slăveşte-me
cu slaya, care o aveam la tine maî înainte de a fi lumea" (Ioan XVII, 5)
(foaea p8 a Pentateuhului).
tre preacurata Fecîoră: «Pentru acesta şi sfîntul !cel ce se va
n a ş t e ) s e v a c h e m a F i î u l luî D u m n e d e u ( L u c a ij,
1
35).
i o . Ca întru numele luî lisus tot genunchiul să se plece
al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al |celor dintru
adânc. j
A d e c ă t o t ă l u m e a şi angheliî ceî c e r e ş t i cu o m e n i i cei p ă ­
m â n t e ş t i şi d e m o n i î c e l d i n t r u a d â n c saii şi d r e p ţ i î şi p ă c ă t o ş i i
şi cel b i n e c i n s t i t o r i d e D u m n e d e i i şi p ă g â n i i t o ţ î se vor s u ­
p u n e şi v o r c ă d e a î n a i n t e a înfricoşatului n u m e lui l i s u s C h r i ­
s t o s ; c ă c î şi d e m o n i i şi n e c r e d i n c i o ş i i v o r cunoşite n u m e l e şi
s l a v a şi p u t e r e a luî lisus în' dm& j u d e c a t e i şi sil'ţi v o r c ă d e a
c a n i ş t e rribî î n a i n t e a luî şi i s e v o r î n c h i n a , n e p u t â n d m a î
m u l t a s e l u p t a î m p r o t i v ă a d e v ă r u l u i , căcî d a c ă d e m o n i i şi m a î
î n a i n t e d e v r e m e a j u d e c a t e i d i c e a u luî l i s u s : « T e |ştim p r e t i n e
c i n e e ş t i » ( L u c a I V , 3 5 ) , c u c â t m a î v î r t o s a t u n c e a aii să r e -
c u n o s c ă p r e lisus şi a u s ă s e t â r n ă d e p u t e r e a l u î ) . Iar T e o d o r i t
a

J
) Adauge aicea, pentru acesta şi sfîntul cel ce se va naşte din tine,
precum a cunoscut c^ilcerea sf. Efrem şi vecjî la cap. IV al ceiî către Ga­
latenI, stih 4, în suptînsemnare. • ' . I
*) Dulcele şi prea doritul şi mântuitorul numele luî Iisjus, nu este o~
menesc, ci dumnecjeesc şi ceresc şi Părintele cel fără de început 1-a pus
acesta Fiîuluî seu celuî întrupat, şi prin porunca Părintelui a adus cu­
noştinţa acestuia dela cerîurî arhanghelul Gavriil "către Ifecîora Măria,
precum mărturiseşte atât Nichita al- Serilor (în tâlcuirea Evangheliei luî >
Mat. I, 21), cât şi dumnecjeescul Evanghelistul Luca cjiqend: „Că Iată
veî zemisli în pântece şi veî naşte fiu şi veî chema nurhele luî lisus'"
(Cap. I, 31). Insă numele acesta este dupre Coresie, nu dela Ioan, adecă
dela a vindeca etimologhisindu-se, precum a cjis atât Epifanie la eresul
26 cât şi Chirii în Catihisis, ce este evreesc din rădăcina Iaha trăgen-
du-se şi însemneză a mântuit: de Unde 'se'cjice Iehua, adecă mântuitor
precum s'a ;<Jis, că acesta va mântui pre. norodul seu de păcatele lor
(Mat. I, 21); Iar acesta este adevăratul nume al Mesieî, dupre Avgustin
(în tâlc. 1 epistoliei luî Ioan) şi cuprinde pre totă întrupesca iconomie
şi înţelepciunea şi puterea şi bunătatea şi pronia luî Dumnedeu. Şi în
scurt este o cuprindere de tote numirile luî Dumnecjeu cfele către cele .
din afară. Vecjî despre prea dăruitul numele acesta, ce atn cjis în cartea
nevăcjutuluî: răsboîu, la foîa 320. Şi cartea duhovniceştilor nevoinţe foîa
222. Ca să nu le cţicem acesteaşî şi aicea: numaî aceea însă adăugim : Şti­
ind de luarea aminte ce o d j purtătorul de Dumnedeu Maxim despre
c e

dumnedeescul numele luî lisus; ca aligorisind aîcesta $i\cerea „au nu

două paseri: se vînd întru un asarî" d i ° »Ce Voeşte acesta duhovni-
e :

ceşte teorisindu-se, adecă: două paseri se vînd într'un cisarî? Dic unii
că asarîul ar fi cele d c e porunci (adecă cuprind^nd d ® Numiî, îar
e ce

Numia este fel de monedă), şi se arată prin numărul $^pe litera i (că
* acesta arată numărul dece). începutul numelui! luî lisus are pre i, şe
răscumpără dar prin numele luî lisus ca doue paseri, norodul cel vechîu
şi cel nou şi omul cel din lăuntru şi cel din afară al n i s t r u (La tâlc.
JEvang. luî Matei cap. X, stih 29). '

— 456 —
ceî d i n a d â n c d i c e câ sînt m o r ţ i i . V e d î şi t â l c u i r e a d i c e r e î :
« C â n d v a s t r i c a t o t ă î n c e p e t o r i a şi t o t ă s t ă p â n i r e a şi p u t e r e a »
(I C o r . X V , 2 4 ) şi a d i c e r e î « c ă t o t e le-a s u p u s s u p t p i c î o ­
r e l e luî» (tij. 2 7 ) . î n s u ş i a c e s t a , c e o d i c e a i c e a P a v e l , o d i c e
şi I o a n în A p o c a l i p s i s : «Şi t o t ă f ă p t u r a , c e e a c e e s t e în c e r i u
şi p r e p ă m e n t şi s u p t p ă m e n t şi p r e m a r e c a r e sînt, şi tote
cele ce sînt î n t r ' î n s e l e l e - a m a u d i t d i c â n d «celuîa c e ş e d e p r e
(

s c a u n şi mielului b u n a c u v î n t a r e şi c i n s t e a şi s l a v a şi s t ă p â n i ­
r e a în v ă d i r i l e v e c u r i l o r » ( A p o c a l . V , 13). î n s e m n e z ă , c â s i m ­
ţ u l "Grigorie âl Nisiei v o e ş t e c a s ă a r a t e p r i n c u v i n t e l e a c e s t e a
ale iui P a v e l c e l e pa/.ru p ă r ţ i ale c r u c e î : î n ă l ţ i m e a p r i n c e l e
c e r e ş t i , a d â n c i m e a p r i n c e l e d i n a d â n c , îar l ă ţ i m e a şi m ă r i m e a
p r i n cele p ă m â n t e ş t i , « A i c e a p r e mijlocul şi p ă m â n t u l c u o
n u m i r e le c u p r i n d e t o t u l prin mijlocul n u m i r e ! a c e l o r c e r e ş t i şi
a c e l o r d i n t r u a d â n c p ă m â n t e s c » ( C u v . C a t i h e t i c c. X X X I I ) .
11. Ş i t d t â limba va mărturisi că Domnul Iisus Chri­
stos este j[ntru slava luî Dumnedeu Părintelui.
A d e c ă p e n t r u c a s ă d i c ă t o ţ î a n g h e l i î şi o m e n i i c u v î n t u l a-
c e s t a câ Iisus C h r i s t o s , e s t e D o m n u l şi D u m n e d e u ; îar a c e s t a
c ă e s t e î n t r u s l a v a P ă r i n t e l u i a d e c ă c u m că a r e F i u ş l ă y i t ca
a c e s t a , c ă r u i a t o t e i s e s u p u n ; v e d i , o c e t i t o r î u l e , că s l a v a şi
l a u d a Fiîuluî c e l u î u n u i a n ă s c u t , t o t o d a t ă e s t e s l a v ă şi la­
u d ă şi a P ă r i n t e l u i ? D r e p t a c e e a şi m i c ş u r a r e a d i n p r o t i v ă şi
n e c i n s t e a Fiîuluî e s t e r n i c ş u r a r e şi n e c i n s t e a T a t ă l u i ) .
1

12. Drept aceea iubiţii meî, precum tot-de-una aţî as­

cultat.
") Marele Vasilie dice, & numele cel maî pre sus de tot numele şi
c

mărturisirea tuturor limbilor s'a dat omenireî luî Christos şi nu dum-

netjeireî; căcî de le-ar li dăruit acestea Părintele Fiîuluî ca luî D u m n e ­
deii, le-ar fi dăruit însă acestea luî nu maî înainte de înnomeuire, ci
dupre înnomenire; apoî urmeză să se fi făcut Fiîul dupre înnomenire maî
mare, decât ceea ce era înainte de înnomenire, care a se gândi este prea
fără de cuviinţă. Drept aceea acestea se înţeleg omenireî şi nu d u m n e -
4eireî (Cuv. al 4 împr. luî Evtiomie). Iar fratele seu dumnedeescui Gri­
gorie Nisis despre mărturisirea acesta dice aşa: un chimval cel maî pre
sus de lume este firea anghelilor; alt chimval este făptura cea cuvîntă-
tore a omenilor. Pecatul dar a despărţit pre acesta de acela. Decî când
îarăş iubirea de omenî a luî Dumnedeu le va împreuna pre amendoue
acestea una cu alta, atuncea va resuna lauda aceea amendoue făcendu-
se împreună, precum d* Marele Apostol; că totă limba va mărturisi
06

al celor cereşti şi ai celor pământeşti şi al celor dintru adânc, câ Dom^

nul Iisus Christos este întru slava luî Dumnedeu Părintelui, care acesta
făcendu-se va striga graiul chimvalelor acestora cântarea cea de biru­
inţă prin obştesca unire făcendu-se asupra peireî protivniculuî (Cart. I
la supra scrierilor Psalmilor, unde se află dicerea „lăudaţi-1 pre el în
chimvale bine resunătore").

— 457 —
 Sfâtuirile şi î n d e m n ă r i l e s e c u v i n e a s e face î m p r e u n ă c u
l a u d e a c e l o r a , c ă t r e carî s e fac e l e , câcî c â n d sfâtuirile s î n t
u n i t e c u o r e - c a r e l a u d e , m a î cu l e s n i r e s e p r i i m e s c d e o m e n i ;
p e n t r u a c e s t a şi P a v e l aicea, l a u d ă p r e F i l i p i s e n i , n u m i n d u - î
îubiţî şi d i c e n d , c ă , p r e c u m t o t - d e - u n a aţi a s c u l t a t , c a c u m l e - a r
d i c e cu a c e s t a c ă v ' a m a r ă t a t , c u m c â Fiîul luî D u m n e d e i i s'a
fâciit a s c u l t ă t o r p â n ă d a " m o r t e d e c r u c e . D e c i u r m a ţ i şi v o î
aceluia, u r m a ţ i - v e î n c ă şi p r e voi î n ş i - v e , p e n t r u - c ă voi t o t -
d e - u n a v ' a ţ î a r ă t a t a s c u l t ă t o r i sfătuiţilor m e l e .
... Jfu,:;nuîttigivca, intim jşfăţiş^jea; -faşZ; c i : cu -mult mai' vâr­
tos întru depărtarea mea.
A t u n c e a a d e c â , duce, v e a r ă t a ţ i c u m e ă a s c u l t a ţ i şi p ă z i ţ i sfâ­
tuirile m e l e r u ş i n â n d u - v e d e m i n e , fiind-că e r a m d e faţă, iar
a c u m d e v e ţ î a s c u l t a şi veţi a d a u g e fapta b u n ă , cu a d e v ă r a t
v e ţ î a r ă t a c ă n u a s c u l t a ţ i p e n t r u m i n e , ci p e n t r u D u m n e d e u
şi p e n t r u d r a g o s t e a lui D u m n e d e i i .
Cu frică şi cu cutremur lucraţi mântuirea vostră.
N u v e r o g d i c e , h r i s t i a n i l o r , p e n t r u m i n e , ci p e n t r u b i n e l e
v o s t r u , şi p e n t r u c a s ă lucraţi m â n t u i r e a v o s t r ă , cu frică şi cu
c u t r e m u r ; fiind-că fără d e frica, luî D u n m e d e u nici u n l u c r u
b u n s e s ă v î r ş e ş t e , nici în m e ş t e ş u g u r i l e c e l e g r d s e şi t r u p e ş t i ,
nicî i n t r u c e l e d u h o v n i c e ş t i şi t r u p e ş t i (sufleteşti). D a r ciim s e
v a isprăvi frica a c e s t a a luî Dumned/eii? A ş a a d e c ă d e vom-
s o c o t i , c ă D u m n e d e u se află faţă prejfcutindenea şi în fieşte-care
l o c şi c u m c ă a u d e şi v e d e n u n u m a i c â t e ifapte facem, ci şi-
c â t e c u g e t ă r i g â n d i m şi le s o c o t i m . P e n t r u . a c e s t a a djs d u m ­
n e d e e s c u l D a v i d : «Slujiţi D o m n u l u i c u frică şi v e b u c u r a ţ i lui
cu c u t r e m u r » . ( P s a l m II, 1 1 ) . Iar b u c u r i a cu c u t r e m u r e s t e ,
c â n d c i n e - v a f ă c e n d b i n e l e cu frica iul D u m n e d e u , a r e î n d r ă ­
z n e l a în sufletul s e u şi nu s e înfrunt'eză din afară d e c o h ş t i n ţ a
s a , c â face v r e - o faptă afară d e p o r u n c a luî D u m n e d e u . L u c r a ţ i
î n s ă a d i s şi n u faceţi, a d e c ă cu m u l t ă o s î r d i e şi s â r g u i n ţ ă faceţi
mântuirea vostră ). 1

) Iar înţeleptul Fotie aşa tâlcueşte cjicerea acesta a luî Pavel: „Se
l

cuvine, cjice, a ne teme şi a ne cutremura când lucrăm mântuirea nostră,

nu cum-va să ne amăgim şi să cădem din mântuire, de vreme ce multe
sînt ispitele, mulţî demoniî cei vrăşmăşuitorî din care pricină unora şi
însăşi nevoinţă fapteî bune li s'a făcut reutate, pentru-că acesta li s'a
făcut lor pricină de mândrie. Pentru acesta cu frică şi cu cutremur se
cuvine să lucrăm mântuirea nostră; pentru-că dacă DumnecJ > eu c e l c e

vede osârdia nostră cea cu frică nu ne-ar ajuta ,1a fapta bună, şi însăşi
voea nostră nu va lua sfîrşit bun; ci însăşi lucrarea nostră nu se va
socoti taptă şi lucrare bună; de acesta Ca n .măcar de a şi voit şi a
lucrat bun, proaducend luî Dumnedeu jertfă, însă Dumnecjeu, nicî vo­
inţa luî o a priimit, nicî lucrarea şi fapta luî. Pentru ce? Pentru-că nu
— 458 —
 I3J. Câ Dumnedeu este cela ce lucreză întru voî, şt c a
să voiţi şi ca sâ lucraţi.
F i i n d - c â m a î sus; a d i s P a v e l c u frică şi c u t r e m u r , p e n t r u a
n u s e î n s p ă i m â n t a Filipiseniî, a c u m a i c e a d i c e , c ă n u v e s p e ­
r i a ţ i fraţilor d e a c e s t a c e a m dis v d u e , fiind-că nu o a m d i s
p e n t r u c a s ă vă s p e r i a ţ i şi s e slăbiţi din c a l e a faptei b u n e şi
a m â n t u i r e ! v o s t r e , n u ; ci p e n t r u c a să luaţî a m i n t e d e s i n e - v e ; .
p e n t r u - c ă d e veţi lua a m i n t e voî şi ve veţî p r o p ă z i , n e g r e ş i t

ajfQsij cu frică «şi cu cutremur; pentru a^tft/îhsf i)y'rpne(|eW' ît*a'-«iutăt

; s :

-îuî, nicî s'a- îneheeat în sfîrşit bun voea şi lucrarea luî. p i c e însă şi
Marele Macarie: „Decî trebuinţa este de nevoinţă şi de amărunţită pă-
zire ş. noî cu totă înţelepciunea;ca.cu frică să lucrăm mântuirea nostră;.
precum este scris: câţî v'aţî făcut părtaşî dar aî Duhului.luî Christos,
întru nicî un lucru, nicî în mic nicî întru cel mare se ve aflaţî cu de­
făimate (adecă cu nebăgare de seamă) şi Darul Duhului să nu-1 ocărâţî
ca să nu fiţî daţî afară din viaţă, căreea acum v'aţî făcut părtaşî" (Vor.
XV,, cap. 4). Ci şi Coresie cţice: „Că se cuvine mântuirea nostră a lu­
cra cu frică .şi cu cutremur, a) pentru-că nu ştim de ne aflăm în Darul
l u î D u m n e d e u ; b) pentru-că nu ştim. cele ascunse ale inimeî nostre de
:

sînt curate, nicî cunoştem patimile ce se încuibeză acolo; c) pentru-că

judecăţile Domnuluî sînt adânc "mult şi altele sînt judecăţile nostre şi
altele .ale luî Dumnedeu; pentru acesta şi David ruga pre Dumnedeu
să m . intre întru judecata cu robul seu adecă să nu-l judece dupre
faptele şi cugetările luî. Şi Iov 4 e a maî însuşî acesta cu alte cuvinte:
ic

„Mer^î dela mine că deşartă este viaţa mea" (Iov VII, 16); şi îarăşî: „Nu
veî dice împrotiva unuî cuvînt al luî din o mie de cuvinte" (Iov. IX, 3);
d) pentru-că neputinţa şi schimbăcîunea trupuluî este multă, prin careâ
plecat este gândul omuluî spre cele rele din tinereţele sale; e) pen­
tru-că avem vrăşmaşi şi pizmuitori cu totul prea reî şi nedormitori. Pen­
tru acesta şi Pavel dicea: „Imî chinuesc trupul meu şi îl robesc ca nu
cum-va altora propoveduind însumi să .me fac netrebnic" (I Cor. X, 27).
Că frica acesta lucreză stârnire întru dar şi mântuire, că de vreme ce
totă lumea este plină de cursele diavolului şi întru fieşte-carele lucru
sînt ascunse laţurile pecatuluî şi ale patimilor, pentru acesta ticălosul
orn se cuvine a umbla cu frică şi în fieşte-care pas şi mişcare se cu­
vine a tremura, ca nu cum-va să se prinză în or ce cursă, că şi vietă­
ţile cele cu patru piciore şi paserile cele zburătore cu o frică ca a-
cesta umblă şi sboră şi îarăş ticălosele nu pot scăpa de cursele cele
ascur.se ale vânătorilor; pentru acesta Solomon despre o parte aşa n e
sfătue;şte: „Să nu daî somn ochilor teî, nicî să dormiteze genele tale,,
ca să te" mântueştî ca o căprioră din cursă şi ca o pasere din lanţuri"
(Pild. VI, 5). Iar Sirah despre altă parte dice: „Cunoşte cum trecî prin
mijlocul curselor şi printre strejile cetăfeî umbli" (Sir. IX, 13). însem­
neză însă că este şi frică vrăşmăşuitore, dupre Marele Vasilie, despre
care jice David: „De frica vrăşmaşului izbăveşte sufletul meu" (Psalm..
LXIII. 2); frică vrăşmaşă este ceea ce face întru noî pre temerea de morte,,
care ne înduplecă pre noî a ne înfricoşa de covîrşirile feţelor. De frica,
cea 4 acest-fel voeşte Domnul a nu ne teme noî dicend: „Nu v e
e

temeţi de ceî ce omora trupul" (în tâlcuirea Evangheliei luî Mateî

cap. X, 28). —

- 459 -
D u m n e d e u va lucra t d t e cele s p r e m â n t u i r e a v d s t r â i pentru-oâ
D u m n e d e i i e s t e c a r e l e d â n d u e o s â r d i a c a s â v o i m şi s ă i u b i m
b i n e l e şi D u m n e d e u e s t e , c a r e l e a d u c e la sfîrşit priiricios şi p r e
l u c r a r e a b i n e l u i c e îl f a c e m ; c ă D u m n e d e i i l u c r d z â i n t r u noi şi
p r e _a voi, a d e c ă ajută n d u g c a s ă v o i m b i n e l e , şi | c r e ş t e p r e
v o i n ţ a n o s t r ă c e a c ă t r e b i n e şi o a p r i n d e p r e e a , s p r e a lu­
c r a m a i cu f e r b i n ţ e l â b i n e l e ; şi d u p r e alt c h i p încă s e î n ţ e ­
l e g e a c e s t a c ă d e v r e m e c e D u m n e z e u a d a u g e sfirşitul la fieşte
c a r e l u c r a r e b u n ă , i a r n o î 6 m e n i î , v e d e n d lucrurile c ă s e s ă -
v î r ş e s c d e D u m n e d e i i , î n t i n d e m î n t r u e l e şi v o i n ţ a n o s t r ă m a î
m u l t şi ie i u b i m . P e n t r u a c e s t a d i c e P a v e l c ă şi a voj s â lu­
c r e z ă î n t r u n o i d e D u m n e d e u , a d e c ă t u ai v o i t s ă faci u n lu­
:

c r u b u n şi a-î î n c e p u t a'l face şi d e v e d î a d e c ă , c u m c ă lucrul-

teii a c e s t a b i n e s p o r e ş t e şi c ă Ia sfîrşit b u n , " a t u n c e a îl vei I u b i
m a l m u l t p r e l u c r u l a c e l a . Iar d e v e d î c ă l u c r u l teu, n u m e f g e
b i n e şi n u î a sfîrşit b u n , a m o r ţ e ş t e şi o b o s e ş t e v o e a t a d e s p r e
a c e l a . D e c î fiind-că sfirşitul al f i e ş t e - c ă r u i a l u c r u se| face d e l a
D u m n e d e u , îar sfirşitul Iarăşi î n d e m n ă şi a p r i n d e pre v o i n ţ a
n o s t r ă la a c e l a , p e n t r u a c e s t a P a v e l cu d r e p t a t e dice,- c ă d e l a
D u m n e d e u se d ă n o u e a v o i ) sau. şi d i n m u l t a b u n a c u n o ş -
1

) Aceste adecă le dice dumnedeescul părintele acesta (Teofilact); tu însă,

a

o cetitorîule, să ştiî că dupre Marele Vasilie voea şi proalegerea omului

dupre strămoşescul pecat a şchiopătat şi de sineşî nu pote a se mişca spre
bine de nu se va porni de însuşî Darul şi lucrarea luî. Dumnedeu, că
de vreme ce în raîu putea Adam a se porni spre bine şi a păzi po­
runca, dar nu a voit: pentru acesta acum.vo'eşte a se porni spre bine
omul şi nu pote; şi maî ales spre binele cel adevărat al credinţei' şi al
fapteî bune, care ajută spre veşnica mântuire; pentru acesta are tre­
buinţă a se.mişca de Dumnedeu. De acesta a dis Solomon:. „şi se gă­
teşte voea dela Domnul" (Pild. VIII, 35). Ce dic? Şi însăşî mintea încă,
care este maî întâia decât voea, nu pote a înţelege şi a îjncrîeea sin­
gură de sineşî binele, fără a se lumina de către proîncepŞtorul Darul
luî Dumnedeii. Şi acesta o mărturiseşte acestaş Apostol cjicend: „Nu
că doar sîntem destuî de sine-ne a socoti ce-va, ca dela înşine, ci în­
destularea nostrâ este dela Dumnedeu" (II Cor. III, 5), .că dic teologii şi
mal ales Grigorie Teologul în stihurile sale, că precum nu pot cele sbu-
rătore a se mişca fără de aer, şi peştiî fără de apă, asemerjiea şi omul. :

n u pote a înţelege, sau a voi, sau a face binele,- fără-de dumnedeescul

dar şi ajutor fiind-că Domnul a d i »Că fără de mine nu puteţi a face
s :

nimica" (Ioan XV, 5). PentrU acesta şi ca nişte eretici s'aii p.natematisit
şi s'au oborît de canonele sfînt. sobor celuî din Catargenâ Pelagieniî,
carî dic că din de sineşî stăpânire a omului atârnă totă mântuirea luî;
asemenea şi ceî pre jumătate Pelagienî, care diceaju cum că începutul
mântuire! se naşte din de sineşî stăpânire, este trebuinţă îhsă a urma
şi darul şi nu a povăţui întâî decât în urmă; că: se surpă şi aceştia
din acesta dicere a Apostolului: „Dumnedeu este cel ce lucreză întru voî
şi pre a voi şi pre a lucra" şi din canon 124 al acestuîaş sobor şi de către
sfinţitul Avgustin carele dice: „Luî Christos celuîa ce lucreză întru, dînsul,

— 460 -
t i n ţ ă şi din a ş e z a r e a c e a m u l ţ â m i t o r e c ă t r e D u m n e d e u a n o s t r ă , .
d i c e P a v e l , c ă a v o i să l u c r e z ă î n t r u noî d e l a D u m n e d e u p r e c u m
şi f a p t e l e cele b u n e şi isprăvile d a r u r i ale luî D u m n e d e u le n u ­
m e ş t e (şi v e d î i a c a p . XII al ceiî c ă t r e R o m a n i şi stih 2 9 c a p . I al
a c e s t e i T r i m i t e r i ) , nu p e n t r u c a s ă s c a p e p r e s t ă p â n i r e a d e s i n e ş î
a o m u l u î , ci v r e n d a n e face s ă m u l ţ â m i m t o t - d e - u n a lui D u m ­
n e d e u şi t o t e faptele b u n e ale n d s t r e lui s ă le a f i e r o s i m . V e d i
î n s ă şi c u v i n t e l e ţ'luî P a v e l d u p r e d i c e r e a : c ă a dis că î n t r u v o i
c a r i lucraţi m â n t u i r e a v d s ţ r â cu frica şi c u c u t r e m u r , î n t r u v o i
d i c , şi î n t r u cei a s e m e n e a cu voî, l u c r ă z ă D u m n e d e u t d t e .
Pentru buna voinţă.
A d e c ă î n t r u a c e s t a D u m n e d e u l u c r e z ă î n t r u voi şi p r e a v o i
şi p r e a l u c r a , p e n t r u a săvîrşi î n t r u voî hristianiî b u n a v o i n ţ ă
a lui D u m n e d e u ş5 p e n t r u c a s ă vieţuiţî p r e c u m v o e ş t e şi iu­
b e ş t e D u m n e d e u , Decî şi d i n a c e s t a a v e ţ î î n d r ă z n e l a şi nu v e
t e m e ţ i fiind-că D u m n e d e i i c u a d e v e r a t v o e ş t e a v e a j u t a v o u e \
p e n t r u c a să vieţuiţî d r e p t şi c u fapte b u n e , d e n u p e n t r u a l t -
c e - v a , ci m ă c a r p e n t r u - c ă însuşî o v o e ş t e şi o i u b e ş t e a c e s t a .
14. Ş i t d t e faceţi-le fără cârtire şi fără îndoite cugetări.
D i a v o l u l .când n u p o t e a o p r i p r e o m d e s ă v î r ş i t d e l a b i n e
şi d e l a f a p t a b u n ă , b a g ă î n t r ' î n s u l m â n d r i e , s a u s l a v ă d e ş a r t ă ,
a d e c ă îl î n d e m n ă p r e o m s â s e m â n d r e s c ă şi în z ă d a r s â s e
m â r e s c ă p e n t r u b i n e l e ce-1 face, s a u d e n u p d t e nici în a c e s ­
t e a a a t ' a n c a p r e , o m , îl face s ă c â r t ă s c ă şi, s ă se î n d o i a s c ă ,
şi s ă nu c r e d â p e n t r u b i n e l e ce-1 face şi din c â r t i r e a şi n e c r e ­
d i n ţ a îl face p r e el s a u s ă se l i p s e s c ă d e p l a t a b i n e l u i a c e l u î a
s a u să s e l e n e v e s c ă şi să n u m a i l u c r e z e c u o s î r d i e , p r e c u m

ajută omuluî spre mântuire veşnică şi spre dreptate" (cart. la Ioan). De

acesta şi înţeleptul Meletie Pigas, tâlcuind djcerea acesta a Apostolului
djce: „Acesta este carele lucreză tote întru toţî, acesta celor ce voesc şi
proaleg le dă a pirdalege; că dumnecjeesc, d j Grigorie, ore-care dum-c e

necjeesc dar este a proalege. cele ce se cuvine. Şi credinţa Dumnecjeu.

o dărueşte; câ dumnecjeesc dar este credinţa şi avuţie de Dumnecjeu
dată, şi puterea Dumnedeii o d ă ; că însuşî este cel ce ve întăreşte pre-.
voî; că tote, cjice, le pot întru Christos, cel ce mă întăreşte pre mine.
Decî însuşî' este ceî ce lucreză întru noî şt pre a voi şi pre a -lucra
pentru buna voinţă (cart. 1 despre hristianî). Şi îarăşî acestaş cjice: „Că.
dacă vechiul Adam întreg stând şi,sănătos şi puternic a sta, de sineşî a.
căcjut, cum căcjend şi întru neputinţă făcendu-se de sineşî se va scula
fără de ajutorul şi darul nouluî Adam? Precum dice şi Avgustin că firea,
omenescă dacă întru întregimea aceea ar fi rămas, întru care s'a zidit,
dupre nicî un chip s'ar fi păzit .pre sineşî ne ajutând-o făcătorul eî.
Decî de vreme ce fără Darul luî Dumnedeu nu ar fi putut a păzi mân­
tuirea care o a luat, cu ce chip fără de Darul lui Dumnedeu pote îarăşî
a căşti ga ceea ce a nerdut" (tij). ~
 c u v i n e ) . D e c i fiind-câ hristianii c e i d i n Filipi t o t - d e - u n a s e
1

-aflau în p r i m e j d i i şi în i s p i t e , Iar d i n i s p i t e mulţî s e r e s t o r n ă

în cârtiri şi în h u l e , n e r ă b d ă t o r i fiind, p e n t r u a c e s t a d i c e A -
p o s t o l u l a i c e a lor, c ă t o t e l u c r ă r i l e v o s t r e , h r i s t i a n i l o r , s â le
faceţi fâră d e c â r t i r e ; căcî c e l a c e c â r t e ş t e e s t e n e m u l ţ ă m i t o r
•către D u m n e d e u şi h u l i t o r .
I a r î n d o i t e c u g e t ă r i n u m e ş t e p r e î n d o i r e şi p r e stînjinire şi
p r e î m p u ţ i n a r e , a d e c ă c â n d v o e ş t e c i n e - v a - a face o p o r u n c ă
a lui C h r i s t o s , şi - seT îM-6^ş|re^^ic^.nd;. - $ t r U - -sîneşî- â - $ a ; / Q r e şi v

•de .voîu face e u abesJ& '•p'6r-a50^v;âviearvx>îW'- pîatâ d § l a , D i i m h e -

i

deii saii b a ? O r e b i n e e s t e a face a c e s t a faptă b u n ă ? Şi a l t e l e

• a s e m e n e a . N u s e c u v i n e d a r î n t r u a c e s t e a a s e î n d o i cine-va,
ci a face p o r u n c a luî D u m n e d e i i fără î n d o i a l ă şi c u n ă d e j d e .
-Şi m ă c a r o s t e n e l a d e a r u r m a , m ă c a r altă g r e u t a t e , s ă nu s e
: s t î n j e n e s c â şi s ă n u s e î n d o i a s c ă î n t r u c u g e t a r e a sa.
1 5 . C a s ă v e f a c e ţ i f ă r ă p r i h a n ă şi î n t r e g i .
A d e c ă c a s â fiţi î n t r u t d t e n e p r i h ă n i ţ i şi c u r a ţ i , c ă c i a c â r t i
c i n e - v a c â n d face p o r u n c a luî D u m n e d e u , nu e s t e m i c ă g r e ­
ş a l a şi p r i h â n i r e . N u â cli î n s ă a i c e a F i l i p i s e n i l o r A p o s t o l u l
s

p r e c u m a d i s C o r i n t e n i l o r , c ă c e l o r c e c â r t e s c le e s t e d e d a ­
t o r i e m u n c a şi p e d e p s â : «Nici c â r t i ţ i p r e c u m o r e carî d i n t r ' î n ş i î
( a d e c ă d i n E v r e î în p u s t i e ) a c â r t i t ş i s'a p e r d u t d e p e r d ă t o -
rul» (I C o r . X , 1 0 ) . N u a-<Jis> dic,' F i l i p i s e n i l o r a ş a , fiind-că
l o r l e v o r o v e s t e c a u n o r fiî s l o b o d i ş i n u c a u n o r r o b î n e c u -
n o s c e t o r l . A s c u l t ă î n c ă şi c e l e u r m ă t o r e :
F i î a î lui D u m n e z e u n e p r i h ă n i ţ i . ['•'v.
D r e p t a c e e a a c â r t i cine-va, a c e s t a e s t e î n s u ş i r e d e r o b i şi
n e s l o b o d l şi n u d e fii ai luî D u m n e d e i i s l o b o d ! şi e v g h e n i ş t î ;
•câcî c a r e fiu o s t e n i n d î n t r u p o r u n c i l e ţatăliiî şeii şi p e n t r u b i ­
n e l e şeii, c â r t e ş t e c â n d - v a ? N e g r e ş i t nici u n u l .
I n mijlocul u n u î n e a m sucit şt' răzvrătiţi
Ş t i u , cjice, c ă o m e n i i suciţi şi r ă z v r ă t i ţ i , cari v ă v r â ş m â ş u e s c
-sînt mulţî şi a c e î a v ă silesc s â c â r t i ţ i ; ci a t u n c e a m a î ales e s t e

Pentru acesta înţelepţeşte a cţ' cuvintele acestea vrednice de p o ­

s

m e n i t dumnecţeescul Ioan Scărartul: „trei grop! ne sapă noue demoniî;

şi maî întâîu adecă ne dau luptă pentru ca să Oprescă a se face binele;
Tar al doilea după întâîa înfrângerea lor, ca acesta să nu se faoă dupre
Dumnecjeu. Iar când şi de acesta furii nu se norocesc, atuncea apoî
liniştit stând asupra în sufletul nostru, ne fericesc pre noî ca cum am
vieţui dupre Dumnecţeu" (Cuv. 26 despre drepta judecată sau. desluşire).
Sfătueşte însă şi Solomon să ne păzim de nefoîositorea cârtire cţicend:
r

„Păziţi-ve dar de nefoîositorea cârtire" (Inţelep. I, 11). V e d j î h s ă ş i supt-

-însemnarea stih 10 al cap. X al ceiî I către Corini, unde veî afla cUcerea
'.lui Ava isaac despre cârtire.
— 462 —
 cine-va l ă u d a t c â n d şi î n d e m n a t fiind d e alţiî s p r e a c â r t i , el
n u c â r t e ş t e , ci r e m â n e m u l ţ ă m i n d luî D u m n e d e u .
Intru care ve vedeţi ca nişte luminători in lume.
16. Cuvînt de viată tiind.
i j
P r e c u m s t r ă l u c e s c l u m i n ă t o r i i , d i c e , î n t r u î n t u n e r e c , a ş a şi
voî h r i s t i a n i î , c â n d s î n t e ţ î p r o ş t i î n t r u s o c o t i n ţ ă şi fâră r ă u t a t e ,
străluciţi î n t r u o m e n i i cel s u c i ţ i şi resvrătfţî. Maî m u l t d a r sîr-
• gliiţi-ve t c ţ t - d e - u n a , s â străluciţi î n t r e dînşiî, c a n i ş t e hiftiină^
- t o r i . G ă d i c e r e a , să a r ă t a ţ i , S o c o t e s c c ă n u e s t e g r a i â h o t â r î t o r , -
ci p o r u n c i t o r . I a r c n v î n t d e v i a ţ ă ţ i i n d a d i s a d e c ă a v â n d î n ­
t r u s i n e - v ă s ă m â n ţ a d e viaţă şi u r m â n d a v i e ţ u i , fiind-că d e
aicea încă aţi luat a r v o n a mântuire!; sau p r e c u m luminătorii
ceî simţiţi, s d r e l e şi l u n a , l u m i n â n d p r e f ă p t u r ă , î n v i o ş a z ă t r u p u ­
rile c u . ' c ă l d u r a lor (că şi l u n a e s t e c a l d ă şi u m e d ă d u p r e a s ­
t r o n o m ; şi fizici), a ş a şi voi hristianiî sîrguiţi-vă a fi c e l o r - l - a l ţ î
o m e n i (credincioşi p u t e r e v i o ş i t o r e şi î m p ă r t ă ş i t d r e d e v i a ţ ă şi
de mântuire ) 1

Spre lauda mea în diua lui Christos.

A t â t a , d i c e , s â fie fapta! b u n ă a v â s t r ă în c â t , n u n u m a i p r e
voi se v ă a d u c ă la v i a ţ ă şi la m â n t u i r e , ci şi p r e m i n e î n v ă ­
ţ ă t o r u l v t r u â m e facă m a î s t r ă l u c i t şi m a i slăvit în d i u a
O S
s

judecatei.
C u m că nu îndeşert am alergat, nici îndeşert am ostenit.
A c e s t a e s t e l a u d a m e a , d i c e , c ă e u v ' a m î n v ă ţ a t şi v ' a m fă­
c u t acest-fel d e s ă v î r ş i ţ î hristianî, şi c ă o s t e n â l a , c e o a m f â c u t
la yqî î n v ă ţ â n d u - v ă p r i n E v a n g h e l i e , n u s'a fâcut d e ş a r t ă ş i z a ­
darnică.
17. Ci deşi mă jertfesc pentru jertfa şi slujba credin­
ţei vbstre, me bucur şi împreună m e bucur cu toţî voi.
Şi d e v o î u m u r i , d i c e , c ă j e r t f a n u m e ş t e p r e m o r t e , m o r î n s ă
d u p r e jertfa şi s l u j b a c r e d i n ţ e i v d s t r e , a d e c ă m a l î n t â î u v ' a m
jertfit p r e v o i şi v ' a m p r o a l e s slujbă şi p r o a d u c e r e luî C h r i ­
s t o s , fiiijid-că v ' a m f ă c u t c r e d i n c i o ş i h r i s t i a n i , şi a p o i m o r e u .
P e n t r u a c ă s t a n u m ă î n t r i s t e z , câcî m o r , ci m a i a l e s m ă b u c u r
şi m ă bjucur î m p r e u n ă c u voî t o ţ i . M ă b u c u r p e n t r u - c ă . m e fac
jertfă şi p r i n o s luî C h r i s t o s , îar î m p r e u n ă c u voî m ă b u c u r , p e n ­
t r u - c â p r o a d u c lui C h r i s t o s c a o j e r t f ă p r e a v o s t r ă c r e d i n ţ ă ) . 8

*) Dicerea „cuvînt de viaţă ţiind" Teodorit aşa o tâlcueşte în loc de

luând aminte de cuvîntul vieţeî, că şi luî Timoteî aşa scriindu-î a djs:
„Ţine-te pre sineţî (adecă îa-ţî aminte) şi de învăţătură" (I Tim. IV, 14),
ci de se va tâlcul aşa, e de datprie a se scrie: de cuvîntul vieţeî ţiindu-ve.
s
) Se pote însă înţelege djcerea acesta: „Deşi me jertfesc pentru

— 463 —
 18. P e n t r u a c ă s t a şi voî b u c u r a ţ i - v e .
A ş i ş d e r e a , d i c e , şi voi b u c u r a ţ i - v e , p e n t r u că v ' a ţ î proadus
d e m i n e j e r t f ă luî C h r i s t o s p r i n c r e d i n ţ ă .
Şi împreună cu mine bucuraţi-ve.
A s e m e n e a şi v o î î m p r e u n ă c u m i n e b u c u r a ţ i - v e , fiind-că v r e a i i
s ă m e p r o a d u c j e r t f ă luî C h r i s t o s , m ă b u c u r p e n t r u a c ă s t a şi
mă veselesc.
19. Nădejduesc însă întru Domnul Iisus curând a tri-
mite voue pre Timoteî, ca şi eu să-mî fac inimă bună,
cunoscând..cele despre voî.
F e r i c i t u l P a v e l p r e c u m t o t e l u c r u r i l e sale le a f i e r o s e ş t e luî
C h r i s t o s a ş a şi a i c e a a f i e r o s e ş t e p r e t r i m i t e r e a lui T i m o t e î ; p e n ­
t r u a c ă s t a şi d i c e , n ă d e j d u e s c î n t r u D o m n u l c ă voî t r i m i t e la
voî p r e T i m o t e î , a d e c ă p r e a î n c r e d i n ţ a t s î n t c ă D o m n u l Iisus
v a înlesni v e n i r e a T u l , ca, p r e c u m voi a v e ţ î a face i n i m a h u n ă
şi a v ă m â n g â i a , d u p ă c e veţi afla p r i n s c r i s o r e a a c e s t a c u m
c ă l u c r ă r i l e m e l e a u ajuns în s p o r i r e şi în c r e ş t e r e E v a n g h e l i e i ,
îar c e l e ale v r ă ş m a ş i l o r c r e d i n ţ e î s ' a u î n t o r s s p r e î n p u ţ i n a r e j
aşa a m şi e u a s e m e n e a a face i n i m ă b u n ă şi a rriă m â n g â i a ,
d u p r e c e p r i n T i m o t e î voiu afla c â l u c r ă r i l e v d s t r ă s e află b i n e .
20. Că pre niminea am de un suflet cu mibe, carele cu
curăţenie să pdrte grijă de cele pentru voî.
A v e m chip, d i i c e
s
t r i m i t şi p r e a l t frate la voî, d a r î n s ă
ă

riicî u n u l e s t e c a a c e s t a î n t o c m a i la suflet c u m i n e , a d e c ă T i ­
m o t e î , şi nu e s t e a l t u l s â p d r t e grijă p e n t r u k c r â r i l e v o s t r e
p r e c u m e u p o r t grijă d e e l e , fără n u m a î T i m o t e î , că a c e s t a e s t e

jertfa şi slujba credinţeî vostre", dupre Fotie aşa: „Adecă me jertfesc

pentru jertfa şi slujbă credinţeî vostre, şi me bucur cu adeverat, că bu­
curia învăţătoruluî este deplinătatea ucenicilor şi împreună me bucur că
şi voî deplinindu-ve ' dobândiţi mare bucurie; se vede însă că <ji°erea
„ci potrivit me jertfesc" cum că din afară aduce altă înţelegere; adecă
cum că Pavel de nu ar fi murit pentru jertfa şi" credi nţa Filipisenilor
şt a tuturor celora-l-alţî hristianî, s'ar fi întristat, ci cjice du ni că şi noima
acesta nu este necuviinciosă, fiind-că Pavel maî înainte a spus că a j u ­
decat a fi maî de nevoe de a maî rămânea în trup, şi în viaţa acesta
pentru sporirea şi deplinătatea ucenicilor, negreşit s'ar fi întristat de s'ar
fi jertfit şi ar fi murit maî înainte de a deplini pre aceea şi a proaduce
luî Christos ca o jertfă pre a lor credinţă. S e pote şi aşa a se înţe­
lege: ci deşi me jertfesc de ispite, şi de necazuri şi de muceniî, dar însă
pentru jertfa şi slujba credinţeî vostre me bucur. Iar Teodorit aşa tâl­
cueşte acesta „deşi me jertfesc pentru credinţa.'(vostră), ca o jertfă pro-
aducând-o luî Dumnedeu, me bucur şi me veselesc. Şi se cuvine şi voî
a ve împărtăşi cu mine de bucurie. Acestea însă le djce mângâindu-î.
pre eî şi învăţând mărimea mucenieî, cum că are rânduîală de ore-care
aducere de împăcare şi de jertfă. '
— 464 —
c a r e l e cu c u r ă ţ i e v a p u r t a grijă p e n t r u voî, a d e c ă p ă r i n t e ş t e .
V e d î însă, o c e t i t o r î u l e , c a r e p r o v e d i n ţ ă p ă r i n t e s c ă a v e a p r e a
i u b i t o r u l d e fiî A p o s t o l u l D o m n u l u i p e n t r u h r i s t i a n î . C â c î c â n d
însuşî nu a v e a v r e r n e a m e r g e s i n g u r s ă c e r c e t e z e p r e u c e n i c i i
şi d u h o v n i c e ş t i i fiiî seî, t r i m i t e p r e alţiî la dînşiî, şi a c e s t a o
făcea p e n t r u c a u c e n i c i i seî nici î n t r u o v r e m e s ă s e l e n e s c ă .
2 1 . C a toţi p r e c e l e a l e l o r îşî c a u t ă n u p r e c e l e a l e
luî lisus C h r i s t o s .
A d e c ă t o ţ i o d i h n a l o r îşi c a u t ă , d i c e , şi a fi el siguri şi fără
1

p r i m e j d i e , căci nici u n u l d i n t r e ceî-l-alţl fraţi' n u v a lua a s u p r ă ş

c u î n l e s n i r e o a t â t d e . î n d e l u n g a t a - c ă l ă t o r i e p r e u s c a t şi p f e
m a r e , p e n t r u m â n t u i r e a v d s t r ă , a d e c ă p e n t r u lisus C h r i s t o s .
A c e s t e a însă le d i c e P a v e l î n t â î u a d e c ă p e n t r u c a s ă l a u d e p r e
T i m o t e î şi al doilea, p e n t r u c a s ă î n v e ţ e p r e F i l i p i s e n i i , c a r î îl
a u d a nu c ă u t a o d i h n a lor, c ă c i cel c e c a u t ă o d i h n a s a n u
c a u t ă t r e b i l e lui C h r i s t o s . V a î ! c â t s î n t e m noî hristianiî c e l d e
acum depărtaţi de Christos, pentru-că tot-de-una căutăm odihna
n o s t r ă şi s i g u r a n ţ a şi p e n t r u C h r i s t o s n u v o i m a priimi n i c î o
i s p i t ă şi n e c a z .
22. I a r c e r c a r e a l u î o; c u n o ş t e ţ î c u m c ă c a u n fiu c u
p ă r i n t e l e î m p r e u n ă c u m i n e a slujit în E v a n g h e l i e .
Voî înşi-vă, d i c e , s î n t e ţ î m a r t u r î câ T i m o t e î a slujit l â n g ă
m i n e c a ; o fiu l â n g ă t a t ă l s ă u , nu n u m a î î n t r u slujba t r u p u l u î ,
ci şi î n t r u c e a m u l t m a î m a r e , a d e c ă în p r o p o v e d u i r e a E v a n ­
gheliei. D r e p t a c e e a , şi c a p r e u n fiii al meii t r e b u e să-l c i n s ­
tiţi şi cu m u l t m a i v î r t o s s e c u v i n e a-1 cinsti c a p r e u n s l u ­
j i t o r şi liturghisitor al luî D u m n e d e u . C u a c e s t e c u v i n t e î n s ă
r e c o m e n d u e ş t e p r e T i m o t e î F i l i p i s e n i l o r sfîntul P a v e l , a t â t p e n ­
tru ca să facă h a r iui T i m o t e î c â t şi a face h a r F i l i p i s e n i l o r ,
căcî d e v o r o d i h n i , e l şi v o r o c r o t i p r e T i m o t e î , c a p r e u n v r e d ­
nic d e o d i h n ă şi d e c i n s t e , n e g r e ş i t aii să s e folosascâ d e c u ­
v i n t e l e luî şi d u p r e u r m a r e v o r lua p l a t ă d e l a D u m n e d e u m a î
multă.
23. P r e a c e s t a d a r n ă d e j d u e s c s ă - l trimit, d u p ă c e voîu
v e d e a cele pentru mine îndată.
D u p ă c e volii v e d e a , d i c e , c e sfîrşit v o r lua t r e b i l e m e l e , a-
t u n c e a î n d a t ă , a d e c â din a c e e a ş di şi clas îl v o i u t r i m i t e p r e
a c e s t a la voî.
24. N ă d e j d u e s c î n s ă î n t r u D o m n u l , c ă şi î n s u - m î în
g r a b ă voîu veni l a voî.
N u v ă t r i m i t , d i c e , p r e T i m o t e î , fraţilor, p e n t r u - c ă eii d e o
c a m d a t ă m ' a m l e p ă d a t şi n u viu la voi, ci c â şi e u n ă d e j d u ­
e s c în D u m n e d e i i să viii.
- 465 —
Tom. II. 30.
 P e n t r u a c e s t a îl t r i m i t m a î î n a i n t e p e n t r u c a s â aflu c u m
v e aflaţi. V e d i însă, o c e t i t o r î u l e , c ă P a v e l d e l a D u m n e d e u a-
t â r n ă m e r g e r e a sa la Filipisenî. N ă d e j d u e s c , d i c e , în D o m n u l
s ă viu, a d e c ă d e v a voi D u m n e d e u , p e n t r u ca şi p r e n o î s ă
n e î n v e ţ e c a s ă a t â r n ă m d e l a D u m n e d e u mişcările şi p r i c i n i l e
nostre ). 1

2 5 . D e nevoe am socotit şi pe Epafrodit fratele şi

împreună lucrătorul şi, împreună Qstaşul cu mine.
C u l a u d e -Şi t u \ •p,r^^,4îrihlî,t6:.ş|rB6 E p a f r o d i t ^acesta, d g m h . e -
!

. d e e s c u l A p o s t o l , , l â Fiiipisehî, •Cum cu- a c e s t e a ş î l a u d e t r i m i t e şi.

p r e T i m o t e î , p e n t r u a c e e a ş i p r i c i n ă c e o a m dis mai s u s , a-
d e c ă p e n t r u a p u r t a şi el d e grijă cu c u r ă ţ e n i e ca şi T i m o t e î ,
p e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a Filipisenilor; maî m a r e încă este î m p r e u n ă
ostaşul decât împreună lucrătorul, pentru-că împreună lucrătorul
ajută şi î m p r e u n ă l u c r e z ă la t r e b î , carî nu a u p r i m e j d i e d e vi­
a ţ ă , îar î m p r e u n ă o s t a ş u l n e g r e ş i t la p r i m e j d i i şi la i s p i t e s e
află î m p r e u n ă l u p t â n d u - s e şi î m p r e u n ă n e v o i n d u - s e cu cel-l-alţi
o s t a ş i , p r e c u m şi E p a f r o d i t a c e s t a î m p r e u n ă s e l u p t ă cu p o -
vâţuitorul ostaş Pâvel întru p r o p o v e d u i r e a Evangheliei.
Iar al vostru Apostol, şi iiturghisitor al trebuinţei mele
a-1 trimite către voi.
A d e c ă p r e a c e s t a p r e c a r e l e voi Filipiseniî l'aţî. t r i m i s la
m i n e p r e E p a f r o d i t a d e c ă , p r e însuşî a c e s t a îl t r i m i t şi e u la voi
şi îl d ă r u e s c , c ă c u E p a f r o d i t a c e s t a a t r i m i s luî P a v e l F i l i p i ­
seniî c e l e d e t r e b u i n ţ ă ; s a u A p o s t o l îl n u m e ş t e c a p r e u n î n ­
văţător ce era lor ). B

26. Fiind-că era dorind pre toţî v o i ' a ve vedea şi

mâhnindu-se pentru-câ aţî audit, că s'a bolnăvit,
27. C â cu adeverat a fost bolnav a p r o p e d e morte.
Ş t i i n d , d i c e , E p a f r o d i t că-1 i u b i ţ i şi că,' v'aţî m â h n i t p e n t r u
b o i a s a , p e n t r u a c e s t a d o r e ş t e s e vă v a d ă , c a s e v e b u c u r e
şi s â v e i z b ă v e s c â d e î n t r i s t a r e a c e aveţii p e n t r u b o i a luî. F o r -
m ă l u e ş t e însă şi a l t ă î n ţ e l e g e r e d u i r m e d e e s c u l A p o s t o l cu c u ­
v i n t e l e c e l e d e acest-fel, d e s v i n o v ă ţ i n d u - s e . c ă t r e Filipisenî p e n t r u

*) Despre acesta vecjî tâlcuirea cjicereî „voîu'veni însă in grabă Ia voî,

de va voi Domnul" (1 Cor. IV. 19). Şi a cjicereî „de va dă voe Dum­
nedeu" (Evr. VI, 3).
') Teodorit însă cjice „că"Apostol pre Epafrodit al lor l'a. numit ca
pre unul ce îî era încredinţată, purtarea de grijă a Filipisenilor, precum
este arătat că supt Epafrodit erau episcopii ceî ce se numeau la înce­
putul scrisore! acesteea adecă ceî ce plineau;rânduîală de presviterî. lai;
acesta de era, urmeză că Epafrodit era episcop al Filipisenilor, precum
maî înainte am cjis"-
c e t r i m i t ^ la dînşiî p r e T i m o t e î şi p e E p a f r o d i t c u î n t â r z i e r e
ş i d u p ă t r e c e r e m u l t ă d e v r e m e şi c a c u m l e - a r d i c e , n u p e n ­
t r u - c ă m ' a m l e n i t n u î - a m t r i m i s p r e a c e ş t i a î n g r a b ă , ci p e n ­
t r u - c ă p r e T i m o t e î a d e c ă c a p r e u n u l d e un suflet c u m i n e îl
-ţin şi îl a m l â n g ă s i n e - m î : î a r E p a f r o d i t i a r â ş a fost b o l n a v ş i
p e n t r u a c e e a n u a v e n i t cu m u l t m a î î n a i n t e , c ă b o i a luî a fost
î n d e l u n g a t ă şi a s e m e n e a c u m o r t e a , a d e c ă a d u c e t d r e d e m o r t e .
Ci D u m n e d e i i l ' a m i l u i t p r e e l . >
C e dicî a c u m o M a n i h e e e r e t i c u l e ? D e e s t e l u u l e a r e a , şi
v i a ţ a c e a d i n l u m e a a c e s t a d e sineşî e s t e r e a ş i p â n g ă r i t ă , p r e ­
c u m t u b â r f e ş t i , c u m n u m e ş t e A p o s t o l u l a i c e a m i l ă a luî D u m ­
n e d e u , a l ă s a p r e E p a f r o d i t în viaţa a c e s t a ? C i Maniheiî a d e c ă
ş i e r e t i c i i , la a c e s t a n u aii c e r ă s p u n d e . I a r h r i s t i a n i î p o t e a r
î n t r e b a , c â d e e s t e b i n e a muri c i n e - v a , p r e c u m d i c e a a c e s t a ş
P a v e l şi a fi î m p r e u n ă cu C h r i s t o s , « C â m i e , d i c e , a vieţui îmî
e s t e C h r i s t o s şi a m u r i c â ş t i g » (Filip. I, 2 3 ) , p e n t r u c e a c u m
n u m e ş t e jmilâ-a luî D u m n e d e i i , a r ă m â n e a c i n e - v a în v i a ţ a a-
c e s t a ? C ă t r e a c e s t a î n t r e b a r e r ă s p u n d e m , saii c ă E p a f r o d i t î n ­
v ă ţ ă t o r , fiind.-Şi p r o p o v e d u i t p r al Evangheliei,•-• u r m a să a d u c ă
m a î m u l t e suflete m â n t u i t e la C h r i s t o s , d e a r fi r ă m a s m a î
m u l t ă v r e m e î n v i a ţ ă , c a r e a c ă s t a , a d e c ă m â n t u i r e a sufletelor,
e s t e mai d e n e v o e decât a muri cine-va, p r e c u m maî s u s a
•dis Pavel!: «Iar a m a î r ă m â n e a în t r u p , e s t e d e n e v o e p e n t r u
voî»' (Filip I, 2 4 ) : saii r ă s p u n d e m , c â A p o s t o l u l v o r b e ş t e f o r t e
puţine cuvinte, p r e c u m au obiceîu a vorbi cei c e ascultă cuvin­
t e l e luî şt t o t - d e - u n a şi în fieşte-care p a r t e n u filosofeşte şi n u
voroveştej cu amăruntul. Câ d e v r e m e ce vorovea către d m e n î
lumeşti, cari însă se t e m e a u d e m o r t e , p e n t r u acesta v o r o v e ş t e
şi cu a c e s t c h i p , n u m i n d milă a lui D u m n e d e u , p r e m a l r ă ­
m â n e r e a ' ţ n v i a ţ a a c e s t a a lui E p a f r o d i t . Ş i d u p ă a l t c h i p î n c ă
v i a ţ a a c ă s t a e s t e l u c r u b u n însuşi d e s i n e în o s e b i r e , p e n t r u - c ă
d ă v r e m e ' d e p o c ă i n ţ ă c e l o r c e viază şi d e a l u c r a faptele c e l e
b u n e şi m â n t u i r e a lor. P e n t r u a c ă s t a şi în r â n d u î a l a d e p e d ă p s ă
ş i j d e certare sfîntă S c r i p t u r ă p u n e p r e m o r ţ i l e c e l e fărâ d e
v r e m e d e c a r e şi D a v i d d i c e a : « S ă n u m e d u c i p r e m i n e î n t r u
t n j u m â t ă ţ a r e a d i l e l o r m e l e » ( P s a l m . C I , 2 5 ) . Şi î a r ă ş : « B ă r b a ţ i i
s â n g î u r i l o ţ şi aî v i c l e ş u g u l u i n u îşî v o r î n j u m ă t ă ţ i dilele l o r »
(Psalm. LIV, 27). Şi Pavel încă aiurea dicea: «Pentru acesta
î n t r u voi m u l ţ î s î n t n e p u t i n c i o ş i şi b o l n a v i şi d o r m ( a d e c ă m o r
m a î î n a i n t e d e v r e m e ) î n d e s t u l » (I C o r . X I , 3 0 ) . C ă v i a ţ a c e a
v i i t o r e nu e s t e m a l b u n ă d e c â t a c ă s t a , c a c u m a c ă s t a ar fi r e a
(pentru-căj d e a r fi a c e e a m a l b u n ă d e c â t a c e s t a v i c l e n ă -şi r e a ,
nici s ' a r s o c o t i b u n a şi p r i i n c î d s ă d e sineşî v i a ţ a a c ă s t a ) , ci d e c â t
a c e s t a b u n ă , a c e e a "este m a î b u n ă .

— .467-—
 Şi nu numaî pre el, ci şi pre mine.
V e d î , o c e t i t o r î u l e , c u m şi d i n c u v î n t u l a c e s t a face P a v e l p r e
E p a f r o d i t , v r e d n i c d e c i n s t i r e şi d e evlavie între Filipisenî? F i ­
i n d - c â p r e î n s â n ă t o ş a r e a luî c e a din b o l â şi î n d r e p t a r e a o s o ­
c o t e ş t e milă şi f a c e r e d e b i n e şi a sa dela D u m r e d e u .
Ca sâ nu aîb întristare preste întristare.
A d e c â p e n t r u a c ă s t a D u m n e d e u m ' a m i l u i t şi a î n s â n ă t o ş a t
p r e E p a f r o d i t , c a n u p r e l â n g ă î n t r i s t a r e a c e a m suferit p e n ­
t r u b o i a luî s ă m a l î a u şi a l t ă î n t r i s t a r e p e n t r u m d r t e a luî.
28. Iar maî în. graba l'am trimis pre acesta, ca ved.6n-
du-1 pre el se v e bucuraţi.
A d e c â fâră î n t â r z i e r e d e v r e m e şi fără z ă b a v ă l'sim t r i m i s , c a
să-1 v e d e ţ î şi d u p r e u r m a r e s e v ă s l o b o d i ţ i d e î n t r i s t a r e a , c e
o aţî fost p r i i m i t p e n t r u d î n s u l şi s ă v e b u c u r a ţ i c u s u f l e t u l u i
cu trupul.
Şi eu mal fără întristare să fiu.
C u m d i c e a i c e a P a v e l , c ă e u v o i u fi m a î fâră i n t r i s t a r e ? A -
d e c ă c ă d e v e v e ţ î b u c u r a voi, şi e u m e v o î u b u c u r a . Şi n u
a d i s c ă şi e u v o i u fi fără d e î n t r i s t a r e , c î , m a i fără întristare,,
p e n t r u ca sâ a r a t e cu d i a c e s t a , c ă t o t - d e - u n â fericitul s u ­
c e r e a

fletul luî s e află î n t r u î n t r i s t a r e . C ă c î c i n e e s t e n e p u t i n c i o s şi

e u să n u fiu n e p u t i n c i o s ? C i n e s e s m i n t e ş t e şi e u sâ n u m ă
a p r i n d ? (II C o r . X I , 2 9 ) . • !
29. Decî aşteptaţi pre el întru Domnul cu t<btâ bucuria.
A d e c â priimiţi-1 p r e el cu t d t ă b u n a p r i i m i r e ceai d u p r e - D u m ­
n e d e u , p r e c u m D u m n e d e u p r i i m e ş t e . S a u p r e c u m ]am d i c e : p r i ­
imiţi-1 p r e e l d u p r e v r e d n i c i e , p r e c u m s e c u v i n e a ~se priimi d e
c ă t r e h r i s t i a n î sfinţii şi a p o s t o l e ş t i î b ă r b a ţ î . A c e s t e a însă le d i c e
P a v e l p e n t r u c â ş t i g u l şi folosul F i l i p i s e n i l o r fiind-că m a î -mult
c ă ş t i g a r e a c e l a , c e p r i i m e ş t e şi face b i n e sfinţilor d e c â t sfinţii,,
ceî c e s e p r i i m e s c şi li s e fac b i n e d e eî.
Şi pre unii ca aceştia întru cinste aveţi-î.
P e n t r u a n u s e a r ă t a P a v e l c ă n u m a î luî E p a f r o d i t - îî f a e e
h a r şi dice să-1 o d i h n ă s c ă , p e n t r u a c e s t a a d a u g e a i c e a o b ş t e ş t e ,
c u m c ă s e c u v i n e a priimi şi a cinsti p r e • t o ţ î a c e i a , c e ă u a-
c ă s t a ş i f a p t ă b u n ă a lui E p a f r o d i t .
30. Câcî pentru lucrul lui Christosipânâ la morte S'SL
apropiat, trecendu-şl cu vederea sufletul.
P r e E p a f r o d i t l'a t r i m i s F i l i p i s e n i î la P a v e l în R o m a , c a s ă â-
d u c ă lui cele d e t r e b u i n ţ ă , p r e c u m a m d i s î n t â î u . M e r g â n d î n s ă
în R o m a E p a f r o d i t a aflat p r e P a v e l în p r i m e j d i i şi în l e g ă t u r i
şi în t e m n i ţ ă , c â n d e r a l u c r u d e p r i m e j d i e a s e a p r o p i a c i n e -
— 468 — -
v a şi a v o r o v i î m p r e u n a cu el p e n t r u v r â ş m ă ş i a şi ura şi mânia
c e a v e a î m p ă r a t u l N e r o n a s u p r a luî. D e c î atuncea Epafrodit,
•defăimând t o t ă p r i m e j d i a , şi m â n i a î m p ă r a t u l u i nebăgându-o în
s e a m ă , a m e r s l â n g ă P a v e l şi a slujit luî; acesta dar o dice a-
c u m a i c e a A p o s t o l u l . . V e d î c â n u a d i s P a v e l câ Epafrodit a
t r e c u t c u v e d e r e a , a d e c ă s'a a r u n c a t p r e sineşî în primejdie
d e m o r t e p e n t r u m i n e , ci p e n t r u lucrul luî Dumnedeu a dis.
I a r d e ş i n u a m u r i t , a c ă s t a D u m n e d e u o a iconomisit şi l'a
p ă z i t p r e el. E i î n s ă a a r ă t a t p r o a l e g e r e a sa şi a ales mai bine
m d r t e a p e n t r u lucrul lui D u m n e d e u . P e n t r u acesta şi noi toţî
h r i s t i a n i î s â l u ă m - p i l d ă d e l a fericitul E p a f r o d i t acesta şi când
v e d e m p r e d m e n i î cei sfinţi şi p r e î n v ă ţ ă t o r i , că se află în pri­
m e j d i i , s ă n u b ă g ă m s e a m ă şi s ă n e a r u n c ă m în primejdii pen­
t r u dînşiî, p e n t r u - c ă a c e s t a e s t e s i g u r a n ţ i e şi mântuire a nos­
t r ă , a n e a r u n c a în p r i m e j d i i p e n t r u s f i n ţ i ) .
1

C a să p l i n e s c â l i p s a vdstră a s l u j i r e ! ceiî c ă t r e mine.

V o i , d i c e , nu e r a ţ î faţă, în R o m a c a s ă m e slujiţi, cu tote că
a ţ i t r i m i s m i e cele d e t r e b u i n ţ ă . D e c î lipsa acesta a vostră şi
n e p l i n i r e a slujbei ceiî c ă t r e m i n e a v o s t r ă , c e e a ce cu manile şi
•cu t r u p u l s e face, d u m n e d e e s c u l E p a f r o d i t o â plinit şi în lo­
cul v o s t r u al t u t u r o r el m ' a slujit. P e n t r u acesta cu dreptate
e s t e s ă d o b â n d ă s c ă şi el a c u m d e l a t o ţ î voî priimire şi dra­
g o s t e , fiind-că s i n g u r el a plinit d a t o r i a slujbei vostre a tutu­
r o r . V e d i î n s ă , i u b i t u l e , c ă a j u t o r u l şi slujba cea la sfinţi o nu­
m e ş t e P a v e l l i t u r g h i e şi' lipsă, p e n t r u c a s â arate cu cuvintele
a c e s t e a c ă e s t e d a t o r i e a a j u t a cu t o t felul d e chip şi cu bani
1

şi c u slujbă t r u p e s c ă h r i s t i a n i î acel, c e s e află în odihna şi în

s l o b o d e n i e , p r e hristianiî a c e î a , carî s e află în primejdii pentru
c r e d i n ţ ă şi p e n t r u p o r u n c a luî C h r i s t o s şi p e n t r u predaniile bi­
s e r i c e î ; şi c u m c ă h r i s t i a n u l cel c e n u ajută p r e unii ca aceştia,
a c e l a s e l i p s e ş t e şi n u p l i n e ş t e d a t o r i a sa, precum lipseşte şi
a c e l a c e n u p l ă t e ş t e d ă r i l e c e l e o b ş t e ş t i şi slujbele cele împă­
r ă t e ş t i , a d e c ă b i r u r i l e . Ş i ; d a r , p e n t r u a n u se mândri Filipisenii

) Adauge însă Chrisostom şi acestea d e n d » ă

J lc
încununeză
c n u s e

•cine-va numaî pentru a nu jertfi (idolilor adecă), cu cununa muceniciei,

ci şi pentru proarîucerile cele de acest-fel (adecă pentru slujbele şi cer­
cetările sfinţilor, când se află în primejdii) fac mucenie Şi de trebue
-a dice ce-va minunat, cu mult maî vârtos cele de acest-fel decât acelea,
-căcî dacă a cuteza cine-va împrotivă morţeî pentru ce-va maî mic, cu
mult maî vârto» pentru cel maî mare (să încununeză). Drept aceea şi
noî când vedem pre sfinţi în primejdie nu băgăm seamă; că nu asupra
unei primejdii a cuteza 'se face când-va vre un lucru vitez, ci de nevoe
•este maî înainte purtând grijă de siguranţa cea de aicea, a scăpa de
•cea viitore (primejdie adecă)" (Vor. IX la cea către Filipiseni).

— 469 —
c ă aii fost t r i m i s c e l e d e t r e b u i n ţ ă lut P a v e l , şi d i n m â n d r i e să-şî
p e r d ă p l a t a lor, p e n t r u a c e s t a ajutorul c a r e i.l'au t r i m i s , l'a nu-*-
m i t A p o s t o l u l l i t u r g h i e , a d e c â s l u j b ă , penvru c a să-î facă s ă c.u-
g e t e z e s m e r i t , fiind-că d a t o r i a l o r n u m a i a u p l ă t i t şi n u aii f ă ­
c u t c e - v a maî m u l t . .^ .

CAP. ÎH.

,;: •. i . D e c î , f r a ţ i i m e i , b p c u r a ţ j - v ^ ; î r i t r u ' D o m n u l . -
• D e v r e m e c e F i l i p i s e n i i , :ge aiiau înţril Iniri'âtare, p e i l t r u - c ă •
n u ş t i a u c u m s e află t r e b i l e lui P a v e l î n v ă ţ ă t o r u l u i lor şi c u m
era p r o p o v e d u i r e a luî, şi c e sfîrşit a l u a t b d l a c e a a d u c ă t d r e
d e m o r t e a lui E p a f r o d i t celui t r i m i s d e l a d î n ş i i ; — p e n t r u a -
cesta Pavel a dezlegat gândurile aceste întristătore ale Filipi­
senilor, fiind-că a dis m a l sus c ă şi p r o p o v e d u i r e a E v a n g h e l i e i
s p o r e ş t e şi m e r g e s p r e c r e ş t e r e şi c u m c ă însuşî va veni l a
dînşiî şi c â E p a f r o d i t A p o s t o l u l lor s'a făcut s ă n ă t o s şi s e t r i ­
m i t e la dînşiî. P e n t r u a c e s t a d u p r e u r m a r e d i c e a c u m l o r : « d e c î
b u c u r a ţ i - v e fraţii meî, fiind-că d e a c i î a n u m a î a v e ţ i v r e o "pri­
cină d e î n t r i s t a r e . V e d i însă, o e e t i t o r î u l e , c ă p r e G a l a t e n î îl
n u m e ş t e P a v e l copilaşi, fiind î n s ă c ă a v e a u t r e b u i n ţ ă d e î n d r e p ­
t a r e : «Copilaşii m e î (dicend) p r e c a r i i î a r ă ş î c h i n u e s c a v e n a ş t e »
( G a l a t . IV, 19), îar p r e Filipiseniî a c e ş t i a îî n u m e ş t e fraţi, fiind-că
"voroveşte lor cu c i n s t e , şi b i n e l e - a dis s ă s e b u c u r e î n t r u
D o m n u l , căci a s e b u c u r a c i n e - v a d u p r e b u c u r i a l u m e î , a c e s t a
n u e s t e b u c u r i e a d e v ă r a t ă . I n t r u D o m n u l î n s ă şi înseşi n e c a ­
zurile a u b u c u r i e . Saii d ' c e , î n t r u D o m n u l , c ă d e v r e m e c e
D o m n u l a fâcut l u c r u r i l e l e s n i c i o s e şi a d e z l e g a t t o t e cele î n ­
t r i s t ă t o r e , p e n t r u a c ă s t a d i c e b u c u r a ţ i - v ă î n t r u ei şi vă v e s e l i ţ i .
Acestea a le scrie vdue, mie nu-mî este cu leneyire,
vdue însă de siguranţie. ;'
D u p r e c e m a î s u s a l ă u d a t m u l t p r e F i l i p i s e n î m a r e l e A-.
p o s t o l , a c u m a d u c e aicea şi euviincidsa • sfătuire d e s p r e căi c e
c u g e t e z ă c e l e î u d a i c e ş ţ î , carii î n v a ţ ă t ă e r e a î m p r e j u r , p e n t r u a
n u s e a r ă t a î n s ă r c i n ă t o r şi g r e u d e a r fi dis d e s p r e dînşii
î n d a t ă la î n c e p u t u l s c r i s o r e î t r i m i s e ' ) . i .
2 . Păziţi-ve de câni.
L a F i l i p i s e n î eraii o r e - c a r e l u d e i , c a r e s ă f ă ţ ă r n i c e a u a fi h r i s ­
tianî şi c u m c ă p r o p o v e d u i a u ' a d e c ă E v a n g h e l i a , î m p r e u n ă c u
p r o p o v e d u i r e a E v a n g h e l i e i î n s ă m e s t e c a u şi o b i ş n u i r i l e c e l e a l e
I u d e i l o r şi luările a m i n t e ale L e g e i . Şi fiind-că c u a n e v o e s e cu-jj
! " ' f

) Acesta tâlcuind-o Teodorit dfce: „Nu a scris o aită scrisore acesi

l

tora, ci întru acesta multe învăţături a -adus lor". :1

— 470 - •
n o ş t e a u d e c ă t r e ceî m a î p r o ş t i , p e n t r u a c e s t a d i c e P a v e l a i c e a ,
luaţi-ye a m i n t e b i n e o F i l i p i s e n i l o r şi păziţi-vă, n u c u m - v a s e
v o r a s c i i n d e c u g e t ă t o r i i d e c e l e î u d a i c e ş t î şi nu-î v e ţ î c u n o ş t e .
C â n i î n s ă ceî d i n n e a m u r i m a î î n a i n t e s e n u m e a u , c a n i ş t e n e ­
c u r a ţ i , p r e c u m a cjis D o m n u l , H a n a n i e n c e î ceiî d e alt n e a m : « N u
e s t e b i n e a lua p â n e a fiilor şi a o a r u n c a c â i n i ş o r i l o r » ( M a t .
X V , 2 6 ) . I a r a c u m , ceî d i n n e a m u r i s e n u m e s c fiî, iar E v r e i i ,
c â n i , Ci!, fîişte Obraznici, şi c a uniî c e fără r u ş i n a r e n ă v ă l e s c
î m p r o t i v ă l u m i n e î a d e v ă r u l u i şi a c r e d i n ţ e i lui C h r i s t o s şi c a
u n i i c e l a t r ă a s u p r a .hristianilor. " ; . , • --.
P ă z i ţ i - v e d e lucrătorii cei reî.
C u a c e s t e c u v i n t e n u m e ş t e P a v e l p r e c u g e t ă t o r i i ceî e v r e e ş t i
m a î răi | şi d e c â t cânii, p e n t r u - c ă m u l ţ i c â n i s e află p e la m e ­
s e l e s t ă p â n i l o r lor şi m â n c â n d şi b â n d b u c a t e d e l a m a s ă , p ă ­
z e s c c a s a lor, i a r c u g e t ă t o r i i d e c e l e e v r e e ş t i l u c r e z ă a d e c ă şi
slujesc, î n s ă nu p e n t r u b i n e , ci p e n t r u răii. Şi m a i b i n e a r fi
d e a r t ă m â n e a d e s ă v î r ş i t n e l u c r ă t o r î , d e c â t a l u c r a şi a face
f a p t e c a a c e s t e a m a î fele d e c â t t d t ă n e l u c r a r e a , p e n t r u - c ă c u
lucrările lor a c e s t e a , n u s ă d e s c , nici z i d e s c p r e fraţiî lor, ci d i n
r ă d ă c i n ă z m u l g p r e ceî b i n e s ă d i ţ i şi r i s i p e s c p r e ceî zidiţi.
Păziţi-v6 de-tăere. -
A d e c i luaţi a m i n t e , d ' ) Ş' p ă z i ţ i - v e , fraţilor, d e ceî c e c u -
c e

g e t e z ă c e l e e v r e e ş t i , carî aii t ă e r e a î m p r e j u r , c ă lucru a t â t d e

m a r e c i n s t e e r a la E v r e î t ă e r e a î m p r e j u r , în c â t p e n t r u d î n s a
s e d e z l e g a S â m b ă t a . Şi c â n d s e î n t â m p l a p r u n c a fi d e o p t
dile, în d i u a
S â m b e t e i fâră a p ă r a r e s e t ă i a î m p r e j u r şi n u s e
m u t a t ă e r e a î m p r e j u r p e n t r u s e r b a r e a S â m b e t e i . P r e c u m şi
D o m n u l d ' a I u d e i l o r : « D a c ă t ă e r e î m p r e j u r îa o m u l S â m b ă t a
c e

c â s ă nu s e s t r i g e l e g e a luî Moisi» (Ioan VII, 2 3 ) . A p o î fiind-că

t ă e r e a î m p r e j u r s'a fâcut z a d a r n i c ă şi n e l u c r ă t d r e d u p r e c e a
venit Domnul, pentru acesta, ea altă nu este acum d e c â t o
t ă e r e n e f o l o ş i t d r e . P e n t r u aceîa n u m a î îşi t a i e t r u p u l lor E v r e i î
cei c e afcum s ă t a i e î m p r e j u r , p e n t r u - c ă f â r ă - d e - l e g e se t a i e î m ­
p r e j u r , d u p r e p r o p o v e d u i r e a E v a n g h e l i e i , saii â\ce t ă e r e p r e c u ­
g e t ă t o r i i d e c e l e e v r e e ş t i , p e n t r u - c ă s e a p u c a u cu î n v ă ţ a t u r i l e
l o r s â t a e şi s ă sfîrşescă în m u l t e d e z b i n ă r i p r e b i s e r i c a c e a
una a hristianilor.
• 3. G a noî s î n t e m t ă e r e a î m p r e j u r , carii slujim lui D u m ­
nedeii ;u duhul.
De t r e b u e a căuta cine-va, d i > t ă e r e împrejur a d e v ă r a t ă ,
c e

acesta o v a afla la n o i hristianiî, p e n t r u - c ă noî d u h o v n i c e ş t e ,

adecă cu sufletul şi c u t r u p u l slujim lui- D u m n e d e i i . F i i n d - c ă .
cel c e tjaie î m p r e j u r p a t i m i l e sufletului şi p r i n n e p ă t i m a ş u l s u -
flet slujeşte şi c i n s t e ş t e p r e D u m n e d e u , carii s î n t hristianiî, u n u l
ca acesta e s t e carele are p r e e v g h e n i c e a s c a t ă e r e împrejur, care
c u a t â t a c o v î r ş e ş t e m a i m u l t d e c â t t r u p e s c a tăere î m p r e j u r , c u
1

c â t c o v î r ş e ş t e sufletul p r e t r u p . N u a d i s î n s ă P â v e l c ă la n o i
h r i s t i a n i î e s t e t ă e r e a î m p r e j u r , ci c ă n o i hristianiî! s î n t e m t ă e r e
î m p r e j u r ; c ă a c ă s t a e s t e a d e v ă r a t u l hristjan, tăerea î m p r e j u r a
p a t i m i l o r , c e a î n t r u f a p t a b u n ă ) ; nicî a d ' Iarăşi c ă în E v r e i î
1 s

a c e î c u g e t ă t o r i d e c e l e e v r e e ş t i e s t e t ă e r e a , ci c|â înşişi a c e î a
s i n t c h i a r t ă e r e a şi r ă u t a t e a şi p e i r e a .
Lâudându-ne întru .lisus Christos, nu în trup nădăjduind.
" Decî c a r e e s t e m a î b u n ă , d i c e , a n e l ă u d a î n Christos lisus,
c a r e l e r ă t ă z ă p a t i m i l e inimilor n o s t r e şi n e r i d i c ă la e v g h e n i a
fiilor luî D u m n e d e u p r i n c r e d i n ţ ă şi p r i n sfîntul b o t e z , a t ă e r e î
î m p r e j u r ceiî n e f â c u t e d e m â n ă , saii a n e l ă u d a şi a n e m â n d r i
în t r u p , a d e c ă în t ă e r e a î m p r e j u r c e a t r u p e s c a , c a r e n e face
n u m a î fiî t r u p e ş t i aî luî A v r a a m ? A r â t a t e s t e , pa c e a î n t â i a
e s t e fără a s e m ă n a r e m a î b u n ă ) . 2

4. Măcar deşi eu am nădejde şi în trup.

D e aşî fi fost şi eii d i n n e a m u r i a r fi p u t u t c i n e - v a d i c e ,
că p e n t r u acesta p r i h ă n e s c t ă e r e a împrejur a Evreilor, p e n t r u - c ă
sînt lipsiţi d e t r u p e s c a e v g h e n i e a E v r e i m e i , d a r a c u m , flind-că
şi e u a m a c ă s t a , c a r e voi o s o c o t i ţ i d e l a u d ă şi n a d ă j d u i r e în
t r u p e s c a t ă e r e î m p r e j u r , a d e c ă .fiind-că şi e u s î n t t ă i a t î m p r e j u r ,
e s t e a r ă t a t c ă n u o p r i h ă n e s c , p e n t r u - c ă s î n t lipsit d e p ă r u t a
a c ă s t a e v g h e n i e a E v r e i l o r , ci p e n t r u î n s u ş i c h i a r a d e v ă r u l .
D e se pare cul-va altuia a nâdejdui în trup, eîi maî mult.
Vedî înţelepciune a Marelui Pavel, nu n u m e ş t e a n u m e p r e
h r i s t i a n i î cel c u g e t ă t o r i d e cele e v r e e ş t i , c a r î a m ă g e a u p r e : F i ­
lipiseni, p e n t r u c a s ă facă p r e c u v î n t u l s ă u n e î n g r e u i t o r şi -bine
p r i i m i t lor. D i c e n d d a r c â ori c a r e altul s e p a r e c â s ă - l a u d ă
şi n â d ă j d u e ş t e î n t r u t ă e r e a î m p r e j u r şi în e v g h e n i a l u d a i c e s c ă ,
e u am mal multă d r e p t a t e întru a c e s t e a a m ă l ă u d a : cu cu­
v î n t u l a c e s t a arată!, c u m c
alţii l'au silit a v e n i î n t r u a c e s t e
â

') Despre tăerea cea dupre Duh, vecjî la tâlcuirile şi şuptînsemnările

cjicereî: că tăerea împrejur foloseşte, dacă facî legea (Rom, II, 23) şi a
cjicereî: tăerea împrejur a inimeî întru duhul, nu cu slcva(tij. XXIX).
!
) Dicerea acesta tâlcuind-o sf. Chirii Alexandrenul cjice: „Că lauda
tăereî împrejur cea dupre trup, de s'ar socoti singură şi frumuseţea cea
din teorie neavend-o socotesc că nimica când-va ar fi I a c e i ce bine-
cugeteză: iar când traduce pre închipuirea duhOvniceşteî tăerî împrejur
şi se vede că curăţenia inimeî o însemneză, atuncea der pote a o lă­
uda cine-va că prea bine închipueşte pre lucrui cel ce S Î află în teoria
cea amărunţită, că arătat va veni curăţirea patimilor celor din inimă"
.(Vor. VI, la Pasha).

- 472 —
 v o r o a v e şi & l e dice a c e s t e a şi n u d e sineşî l e - a d i s . Ş i b i n e
d i c e P a v e l e a orî c a r e l e s e p a r e c ă s e l a u d ă în t r u p e s c ă t ă e r e
î m p r e j u r , orî căcî c u g e t ă t o r i i d e c e l e e v r e e ş t î a c e i a n u aveau,
a t â t a m u l t ă d r e p t a t e a s e l ă u d a î n t r u c e l e ale e v r e i m e i , c â t ă
a v e a însuşii S a u d i c e , c ă s e p a r e p e n t r u - c ă n ă d e j d e a c e a p r i n
t ă e r e a î m p r e j u r şi l a u d a n u e r a a d e v ă r a t ă şi c u lucrul, c i n u ­
m a î părută-.
5. T ă î a t î m p r e j u r a o p t a d i ) . 1

A c e e a , d e c a r e s e l a u d ă unii ca a c e î a şi d i c e c ă s î n t t ă i a ţ i
î m p r e j u r d u p r e l e g e , a c ă s t a şi P a v e l a i c e a o p u n e m a i î n t â î u ;
. a d ă q g â n d î n s ă a c ă s t a , « a o p t a . d i » a a r ă t a t c ă el nu a f o s t n e ­
m e r n i c ( a d e c ă lipaci) şi din a l t e n e a m u r i v e n i t la e v r e i m e , c ă
uniî c a a c e ş t i a în v î r s t a m a r e fiind s â t ă i a u - î m p r e j u r ; ci d i n
s t r ă m o ş i e r a evireu şi t ă e r e a î m p r e j u r i s'a fâcut a o p t a di
d u p r e d i u a n a ş t e r e î s a l e ; că p r u n c u l , d ' c e , d e o p t dile, s e v a
t ă i a î m p r e j u r la t r u p u l seu. ( F a c . X V I I , 1 2 ) .
D i n n e a m u l luî I s r a i l .
A d e c ă , nu a m fost, d i c e , t r ă g e n d u - m ă din n ă s c ă t o r i n e m e r - .
nicî ( a d e c ă lipaci), ci d i n n ă s c ă t o r i E v r e î .
D i n s e m i n ţ i a luî V e n i a m i n . . .
A d e c ă din s e m i n ţ i a lui V e n i a m i n e r a m , c a r e s e m i n ţ i e e r a
o ş t e n e s c ă şi p a r t e b i n e a l ă s ă a I s r a i l t e n e s c u l u i n e a m , p e n t r u - c ă
M i t r o p o l i a I e r u s a l i m u l şi p e t r e c e r e a p r e o ţ i l o r c e a în I e r u s a l i m ,
în î m p ă r ţ i r e a sortelOr s e afla la s e m i n ţ i a lui V e n i a m i n ) , p r e c u m
8

e s t e scris în c a r t e a lui Iisus al luî N a v i : «Şi I e v u s : a c ă s t a

e s t e I e r u s a l i m u l şi I e v a o t , I a r i m t r e i - s p r e - d e c e c e t ă ţ i şi s a t e l e
lor, a c ă s t a e s t e m o ş t e n i r e a fiilor lui V e n i a m i n d u p r e n o r d d e l e
lor» (Iisus XVIII, 2 8 ) .
Evreu, din E v r e î .
D i n î n c e p u t , d i c e , e u sînt din cel aleşî şi e v g h e n i ş t î E v r e î ,
p e n t r u - c ă e r a cu p u t i n ţ ă a d e c â a fi c i n e - v a d i n n e a m u l luî I s ­
rail şi a n u fi î n c ă şi E v r e u nicî din E v r e î . C ă c î m u l ţ î fiind
d u p r e n e a m I u d e i , au. s t r i c a t e v g h e n i a lor, p e n t r u - c ă s'-aîr a m e s =
t e c a t c u n e a m u r i şi n u ş t i a u l i m b a e v r e â s c ă şi d u p r e u r m a r e

*) Acesta este de lipsă, şi pote aşa se plineşte: „Eu m'am fâcut tăiai
împrejur a opta cji, precum şi în inimă a cjis «că ° î sîntem tăerea îm­ n

prejur", la stih. III.

) Teodorit însă aşa tâlcueşte: şi nicî din ceî pre jumătate robî sînt
2

ci dintru cea slobodă am odrăslit, din Rahila cea iubită, pentru care pa­
triarhul lacov a slujit. Că Veniarpin a fost fiu al Rahileî, îar Veniamir
va să cjică, fiu al chinuire! Unul ca acesta însă a fost şi Pavel, ma
întâîu fiu al chinuireî, ca unul ce în protiva bisericeî luî Christos sc-
purta, îar în urmă s'a făcut fiu al putereî, precum cjice nearătatul tâl-
cuitor al cărteî Facereî (foae IV stih. 14 din Pentateuh).

— 473 —
 n u p u t e a u nicî a c e t i , nicî a c e r c e t a c u a n î ă r u n f u l s c r i p t u r i l e .
P e n t r u a c e e a şi c a n i ş t e d e n e a m p r o s t s e s o c o t e a u şi mojici,
eu însă, dice, sînt Evreii a d e c ă păzesc întreg haractirul E v r e ­
ilor p e n t r u - c ă ştiu e v r e e s c a l i m b ă şi p r i n a c e s t a c e t e s c şi c e r ­
c e t e z d u m n e d e e ş t i l e s c r i p t u r i ) , s a u d' -e că, e s t e E v r e u p e n t r u
1 (

ca sâ a r a t e că e r a evghenist. : •
D u p r e lege fariseu. ..
D e v r e m e c e c â t e a dis m a î / s u s P&vel eraii fireşti şi nu d e '
p r o a l e g e r e ( a d e c ă v r u t e ) , a ş e ţ ă l â ifhpr'ejur -adecâ'i a fi d i n n e a -
:

'mul luî I s r a e l şi c « i e - k a l t e : ăcufia a i c e a n u m ă r ă ş i p r e c e t e , c a r e

(erau) i s p r ă v i ale p r o a l e g e r e î sale şi d^ce c ă d u p r e l e g e e r a fa­
riseu, a d e c ă d u p r e î n v ă ţ ă t u r a legeî, fiind-că e r e s u l cel m a î b i n e
a l e s î n t r e I u d e i e r a al fariseilor. >
6. D u p r e r î v n â g o n i n d b i s e r i c a .
D e v r e m e c e m u l ţ i farisei e r a u , însă n u e r a i i a t â t d e r â v n i t o r î
l e g e i , p e n t r u a c e s t a P a v e l d ' c e a i c e a , c u m c ă eii n u e r a m n u m a î
fariseu, ci şi a t â t a f e r b i n t e r â v n ă afjem, în c â t g o n î a m p r e h r i s t i a n î .
D u p r e d r e p t a t e a c e a în l e g e a f l â n d u m e n e p r i h ă n i t .
. Fiind-că. m u l ţ i aii r î v n ă , n u p e n t r u l e g e a luî D u m n e d e u î n s ă ,
ci p e n t r u I u b i r e a d e î n c e p e t o r i e şi p e n t r u p l ă c e r e a o m e n e s c â
şi p e n t r u alte pricini, p e n t r u a c e s t a d i c e P a v e l a i c e a , c u m c ă
e u a v e a m r â v n ă p e n t r u s i n g u r ă l e g e a lui D u m n e d e i i , fiind-că
e r a m n e p r i h ă n i t d u p r e d r e p t a t e a l e g e i ; fiind d a r c ă e r a m a c e s t -
fel, c u m a ş fi g o n i t p r e h r i s t i a n î p e n t r u v r e u n alt o m e n e s c
sfîrşit, şi nu p e n t r u r â v n a luî D u m n e d e u ? A c e s t lucru e s t e c u
totul d e necredut.-
7. C i cele ce î m i e r a u dobândi, acelea le-am socotit
pentru Christos pagubă.
8. C i şi c u a d e v e r a t t d t e l e s o c o t e s c a fi p a g u b ă p e n ­
t r u c o v î r ş i r e a c u n o ş t i n ţ e i luî l i s u s C h r i s t o s D o m n u l m e d .
A i c e a la a c e s t e c u v i n t e ale A p o s t o l u l u i s a r ereticii M a r c h i -
•niţî şi M a n i h e î p r i h ă n i n d p r e L e g e ca p r e o j r e a şi d i c â n d : I a t ă
că P a v e l l e g e a o n u m e ş t e p a g u b ă . D e c î c u m p a g u b ă fiind i e ­
şea, s'a d a t d e l a D u m n e d e u ? N o i î n s ă r e s p u n d e m c â m a i în-
:âiu a d e c ă s e c u v i n e s e m u l ţ ă m i m iui D u m n e d e i i , c ă a i c o n o ­
misit şi a c e s t a d e a priimi e r e t i c i i a c e ş t i a c u v i n t e l e a c e s t e a a l e
a p o s t o l u l u i , s o c o t i n d eî că sînt -ajutătdre e r e s u l u i lor, căcî d e

') Şi Icumenie încă cjice, că pentru acesta Pavel a cjis că este. Evreu,
centru ca să arate că avea ştiinţa lirnbeî evreeşti şi cerceta cu deaniă-
•untul scripturile, fiind-că ceî-l-alţî Iudsî, pentru-că s'aii mestecat câ nea-
nurile, nu ştiau părintesca limbă a lor, nicî nu' cercetau cu amăruntul
scripturile şi legea. Vecjî şi suptînsemnarea cjicereî: Evreî sînt eî. şi eu (II
:orintenî XI, 22). •', .
— 474 —
 n u a r fi s o c o t i t a c e s t a e d e a j u t ă t o r e l o r , p o t e l e - a r fi ş t e r s d i n
s c r i s o r e a a c e s t a a luî P a v e l , p r e c u m şi a l t e m u l t e dicerî le-aii.
şters. Al doilea dicem ă socoteşte, ereticule manihee, c â P a ­
c

vel n u a djs p r o s t c ă l e g e a e s t e p a g u b ă , ci c ă o s o c o t e s c
d e p a g u b ă . F i i n d - c ă , fireşte l e g e a n u e s l e , c ă c î c u m a r fi p a ­
g u b ă ea, care bine înţelegendu-se p o v ă ţ u e ş t e p r e omeni către
C h r i s t o s ? I a r d e v r e m e c e eii P a v e l m a î î n a i n t e r e u î n ţ e l e g â n d
l e g e a , n u a l e r g a m la c r e d i n ţ a lui C h r i s t o s , î a r în u r m ă b i n e
4hţelegendU"0 şi c u n o s c â n d a d e v ă r u l , a m a l e r g a t la c r e d i r i ţ a luî
Chfi-fitbs, p e n t r u a c e s t a s ' a a r ă t a t c u m c â l e g e a m i s'a f ă c u t m i e
p a g u b ă în v r e m e a a c e e a , întru c a r e r e u î n ţ e l e g â n d legea, n u a l e r ­
g a m la C h r i s t o s ) , d e v r e m e c e l e g e a d u p i e firea ei e s t e c â ş t i g şi
1

n u p a g u b ă . Şi a s c u l t ă c ă n u a d i s P a v e l , c e l e c e le s o c o t e a m
d o b â n d i , c i : cele c e e r a u cu a d e v ă r a t d c b â n d î ; c ă cu a d e v ă r a t :
d o b â n d ă este legea, pentru-câ slobode p r e omenî de t d t ă săl-
b ă t ă c i â n ă r a v u r i l o r şi d e t o t ă d e s i d e m o n i a şi d e r ă t ă c i r e a p ă -
g â n ă t ă ţ e i şi c a o s c a r ă f â c e n d u - s e s u e p r e o m e n î la c r e d i n ţ a
şi c u n o ş t i n ţ a luî C h r i s t o s , D e c i p r e c u m c e l a c e s e s u e p r e s c a r ă
n u p r i h ă n e ş t e s c a r a , ci m a L a l e s îî c u n d ş t e h a r , fiind-că d e n u
ar fi s c a r a a c ă s t a n u s ' a r fi suit, c u u n c h i p c a a c e s t a şi l e ­
g e a rrţai î n t â î u e r a c â ş t i g , a c u m î n s ă h r s t i a n i i o s o c o t e s c p r e
e a p a g u b a . N u căcî l e g e a e s t e p a g u b ă d e s i n e ş î , ci p e n t r u - c ă
darul Evangheliei este căştig maî m a r e . Iar a alege cine-va
m a î b i n e câştigul cel m a î m i c şi a lăsa p r e c e l m a i m a r e , c u
adevărat se p ă g u b e ş t e . Ş i . precum, d e pildă, când ţine cine-va
a r g i n t , a p o i afla a u r şî fiind-că n u p o t e t o t o d a t ă a p u r t a şi
a r g i n t u l şi a u r u l p e n t r u m u l t a g r e u t a t e , p a g u b ă s o c o t e ş t e a ţ i ­
n e a a r g i n t u l p e n t r u m a î p u ţ i n u l folos c e a r e , p e n t r u a c e s t a lă­
s â n d a r g i n t u l , ia n u m a î a u r u l şi î l ţ i n e . A s e m e n e a şi l e g e a m a î
întâîu e r a căştig, î n s ă p u ţ i n , î a r d u p ă î n n o m e n i r e a luî C h r i s t o s
s e s o c o t e ş t e p a g u b ă , c ă n e d e s p a r t e d e l i c r e d i n ţ ă şi D a r u l luî
' C h r i s t o s cel m a î c â ş t i g ă t o r şi m a i b o g a t d e c â t l e g e a . D e c î n u
n u m a î , d ' c e P a v e l , e u a m s o c o t i t d i n v e c h i m e că l e g e a e r a
p a g u b ă , ci şi a c u m o s o c o t e s c c ă e s t e p a g u b ă . P e n t r u c e ? P e n ­
t r u c p v â r ş i r e a şi p r i s o s i n ţ a D a r u l u i luî C h r i s t o s . V e d i , frate, c ă
a i c e a A p o s t o l u l face c u m p ă n i r e a legei şi a D a r u l u i ? ) . I a r c u m -
8

l
) Ş Icumenie încă întru o unire cjice, că Pavel voroveşte aicea nu
că acum se păgubeşte de lege (fiind-că el ştia atuncea a întrebuinţa le­
gea duhovniceşte şi a nu se păgubi de dînsa, că duhovniceşte înţele­
gendu-se legea, trimite pre om la credinţa luî Christos), ci că s'a p ă g u ­
bit maî înainte atâta vreme şi nu a crecjut în Christos fiind-că păzea,
legea nrupeşte; căcî omenii când pătimesc v r e o pagubă şi în urmă după.
ce a trecut paguba aceea îşi aduc' aminte de ea şi obişnuesc a cjice:
„ O ! şi ce pagubă am pătimit".
f) Si Teodorit încă aşa tâlcueşte cjicerea acesta: „Cu alăturarea celor
— 475 —
 p ă n i r e a l u c r u r i l o r c e l o r d e u n n e a m e s t e c u m p ă n i r e şi n u a
c e l o r c e n u sînt d e u n n e a m ( n e o m o g e n e ) , p r e c u m d i c c a n d -
n e l e g r a m a t i c e i (că n i m e n e a c u m p ă n e ş t e , saii asejm&idză p r e
o m cu leu, ci p r e o m u l cu a l t o m ) , şi c e l a c e c o v â r ş a ş t e p r e
cel d e u n n e a m îl î n t r e c e şi n u p r e cel d e n e p o t r i v i t n e a m .
D e c î şi l e g e a e r a c u n o ş t i n ţ ă a d e c ă m a i p u ţ i n ă d e c â t c u n o ş t i n ţ a
l u i C h r i s t o s ; a s e m e n e a şi d a r e r a e a , m a i p u ţ i n î n s ă d e c â t D a ­
r u l luî C h r i s t o s : « C ă d a r , d i c e
E v a n g h e l i s t u l , a m luat: în l o c
d e d a r » (Ioan I, 1 6 ) . P r e c u m şi făclia e s t e l u m i n ă însă n u e s t e
acest-fel d e lumină, p r e c u m e s t e lumina soreluî.
Pentru carele de tote m'am păgubit şi le socotesc a fi
gunde, ca pre Christos sâ-1 dobândesc.
P e n t r u C h r i s t o s , - d i c e , d e t o t e m ' a m p ă g u b i t , a d e ; ă ori l e - a m
s o c o t i t a fi p a g u b ă orî c â l e - a m l e p ă d a t t d t e p e n t f u C h r i s t o s .
Vecii, o c e t i t o r î u l e , c â l e g e a n u a fost d e sineşî fireşte p a g u b ă ,
ci p e n t r u C h r i s t o s ) . I a r g u n d e n u e s t e a r ă t a t d e a n u m i t P a ­
1

v e l p r e l e g e , ci d u p r e u r m a r e e s t e a d i c e g u n d e p|re l u c r u r i l e
l u m e î , a d e c ă b o g ă ţ i a şi s l a v a şi î n d u l c i r i l e , p r e c a r e t o t e le-a
l e p ă t a t d e t r e i ori fericitul p e n t r u C h r i s t o s , c â p e n t r u c a r e l e
_ a dis p r e t d t e l e - a m s o c o t i t , a d e c ă , p r e b u n ă t ă ţ i l e p o t e ale lu­
m e î a c e s t e e a . Iar d e ş i v o m î n ţ e l e g e , c â şi p r e legb o a n u m i t
g u n d e , nicî a ş a n u o c ă r e ş t e c u a c e s t n u m e , pentruj-că g u n d e l e
g r î u l u î sînt plevile şi p a e l e , ci, paîul e s t e ţ i i t o r şi p ă z i t o r al
grîuluî şi î n t ă r i t o r al lui. Şi d e n u a r fi fost p a l u j , nicî griul
s ' a r fi fâcut, însă d u p ă c e s e a r a t ă griul şi s e a l e g e , palul d e a -
ciîa şi p l ă v a e s t e n e t r e b n i c ă . C u a s e m e n e a c h i p şi l e g e a e s t e
a d e c ă a d e v e r i t d r e şi m a r t u r al d a r u l u î EvanghelieLJ I n s a d u p ă
c e s'a a r ă t a t d a r u l n u m a î t r e b u e a lua a m i n t e la l i t e r a l e g e î ) . 8

maî bune pagube a numit pre cele maî proste, că de prisos este făclia
când se arată sorele, de prisos este pedagogul celor ce au| priimit înţe­
lepciunea cea desăvîrşit, netrebnic este laptele doiceî celor ce se împăr­
tăşesc de hrana cea desăvîrşit".
*) Fotie însă cjice că, cjicerea „socotesc pagubă legea" o a dis Pavel
către asemănarea daruluî Evangheliei celuî maî câştigători; îar dicerea
„m'am păgubit" o a cjis ca către firea legeî. S a u şi acesta! o dicem, că
Pavel nu se îngrijeşte a alege Evangheliceştile cjicerî şi numiri, ci una
singură socoteşte, cum şi arată pricina care stă înainte. Pentru acesta
de multe orî cu numiri cinstite arată lucrările cele necinst te, precum a
numit împărăţie pre stăpânirea şi tirania morţeî, dicend: „ci a împerăţit
mortea" şi dînprotivă pre lucrurile cele lăudate le| .arată cil numiri ne­
cinstite, precum aicea pre lepădarea celor de pagubă, care este de la­
udă, o a arătat cu necinstită dicere dicând „m'am păgubit".
*) iar Icumenie dice cum că şi dupre alt chip trebuincîobă însă a fost
legea, fiind-că a fost în mijlocul idolo-slujireî Elinilor şi între credinţa
şi Darul luî Christos; şi decât dogmele cele Elineştî a fost mai filoso-
•fîască şi maî subţire, îar decât Darul luî Christos a fost maî grosă. Drept
— 476 —
 9 . Şi sâ m e laud întru dînsul n e a v â n d a m e a d r e p t a ­
t e c e a din l e g e , ci p r e c e a p r i n c r e d i n ţ a Iul C h r i s t o s , p r e
d r e p t a t e a cea din D u m n e d e u .
T o t e , .dice, le-arn l e p ă d a t , , p e n t r u c a s ă n u a l b a m e a d r e p ­
t a t e şi faptă b u n ă , p r e c e a d i n faptele legei c â ş t i g a t ă şi p e n ­
t r u c a s ă n u m e la/ud c ă a m i s p r ă v i t l u c r ă r i l e legeî, fiind-că
nicî d r e p t a t e din f a p t e l e l e g e î c â t d e p u ţ i n ă n u s e c â ş t i g ă , nici
e u a m i s p r ă v i t l u c r ă r i l e a c e s t e a , ci l e - a m l ă s a t p r e t o t e , p e n ­
t r u c a să aibă d r e p t a t e a , c a r e s e c â ş t i g ă prin c r e d i n ţ a luî C h r i ­
s t o s , c a r e c r e d i n ţ ă a luî C h r i s t o s e s t e d r e p t a t e d e l a D u m n e ­
d e u , a d e c ă d a r a l lui D u m n e d e u şi d u p r e d a r î n d r e p t e z ă p r e
a c e î c e c r e d : « C a d e veî c r e d e , d i c e , î n t r u i n i m a t a şi vei m ă r ­
t u r i s i c u g u r a t a , t e vel m â n t u i » ( R o m . I, 9 ) . I a r c â t e d a r u r i
d u r n n e d e e ş t î sînt, a c e s t e a c o v î r ş e s c p r e i s p r ă v i l e şi f a p t e l e cele
b u n e , c a r e s e fac c u s î r g u i n ţ a şi silinţa o m e n e s c ă , p r e c u m şi
griul c o v î r s e ş t e p r e p l e v ă . C â c î d e p r i s o s şi d e n i m i c a e s t e t o t ă
f a p t a b u n ă c e a o m e n e s c ă c u m p ă n i n d u - s e şi a s e m e n e n d u - s e cu
d a r u r i l e cele d u r n n e d e e ş t î .
10. Asupra credinţei de a-1 cundşte pre el şî puterea,
înviere! luî. '
D e c î , din a c e s t e c u v i n t e ale A p o s t o l u l u i să î n c h e e , c u m c â
c u n o ş t i n ţ a lui D u m n e d e u şi a învierel, p r i n c r e d i n ţ ă s e c â ş t i g ă .
Căcî c a r e m i n t e şi s o c o t e l a o m e n e s c ă p d t e ş ă c u n d s c ă c u c e
c h i p s'a fâcut î n v i e r e a luî C h r i s t o s ? C u a d e v e r a t nicî o m i n t e ,
nicî s o c o t e l a , ci s i n g u r ă c r e d i n ţ a . Iar d a c ă î n v i e r e a luî C h r i s t o s
cu s i n g u r a c r e d i n ţ a s e î n ţ e l e g e şi n u cu s o c o t e l e o m e n e ş t i , c u m
s e v a î n ţ e l e g e d e s o c o t e l a o m e n e s c ă lucrul cel m a i m a r e , a d e c ă
n e g r ă i t a n a ş t e r e a sa c e a din F e c i d r ă ? P e n t r u c e î n s ă e s t e maî
m a r e n a ş t e r e a luî C h r i s t o s d e c â t î n v i e r e a s a ? P e n t r u - c ă d e s p r e
î n v i e r e sînt m u l t e p i l d e , fiind-că şi m a l î n a i n t e d e C h r i s t o s , Ilie
—a înviat p r e fiîul v ă d u v e i şi Eliseî a înviat p r e d o i m o r ţ i , viu
fiind el, p r e u n u l , Iar d u p r e c e a m u r i t , p r e c e l â - l - a l t . D i n fe­
cidră î n s ă nici un ora s'a n ă s c u t , nici m a l î n a i n t e d e C h r i s t o s ,
nici în u r m ă , fâră n u m a i s i n g u r C h r i s t o s . D e c î d r e p t a t e a c e a
d i n D u m n e d e u î n t r u c r e d i n ţ ă e s t e , a d e c ă a s u p r a c r e d i n ţ e î se
r e z i m â şi se s p r i j i n e ş t e şi p r e c r e d i n ţ ă o a r e t e m e l i e . I a r p u -

aceea cu un chip ca acesta fiind între idolo-slujire şi între credinţa luî:

Christos, din idolo-şlujire încet, încet a scos pre omenî şi din grosimea
Elinilor şi î-a făcut pre dînşiî maî îndemânatici spre a crede, când se va
arăta Christos. Decî fiind-că legea a sfîrşit lucrul seu şi a adus pre 6-
'menî la Christos, de prisos este a se păzi deaciîea înainte trupeşte, pre­
cum şi haîna unuî copil mic remâne netrebnică când copilul se face
bărbat desăvîrşit.
— 477 —
t e r e a înviere! a dis fiind-câ cu a d e v e r a t m a r e a fost p u t e r e a
d u m n e d e i r e î d e a învia C h r i s t o s d i n m o r ţ i . Şi d u p r e a l t c h i p
î n c ă î n v i e r e a luî C h r i s t o s b a g ă în inima, n o s t r ă o p u t e r e d u m -
n e d e e s c ă şi n e face să a l e r g ă m î n t r u a c e s t a c a l e a D o m n u l u î ,
a d e c ă s ă p ă t i m i m şi s e m u r i m , pentru-că î a r ă ş î a v e m să n e -
s c u l ă m d i n m o r ţ i , c a şi D o m n u l ) . 1

Şi î m p ă r t ă ş i r e a p a t i m i l o r luî.
C â n d n e g o n i m n o î , dice, A p o s t o l i i şi hristianiî şi n e n e c ă ­
j i m ; a t u n c e a , n e facem î m p r e u n ă p ă r t a ş i ' aî p a t i m i l o r l u i ' Chiri»
stds,.:. ş i . a c ă s t a p r i n c r e d i n ţ a , c ă c i d e nu' â r f i , o r e d e c & a v e m înT-'
r

p r e u n ă s ă î m p ă r â ţ i m c u C h r i s t o s în c e r i u , c u m a r fi fost c u
p u t i n ţ ă să p ă t i m i m a t â t e a m u l t e , şi a c e s t - f e l d e n e s u f e r i t e p a ­
t i m i şi m u n c i ? N e g r e ş i t nu a m fi p u t u t s ă p ă t i m i m . I n s e m n ă z â
însă a c e s t a c e elice a i c e a P a v e l , c ă m a i a l e s a c e l a e s t e carele,
c r e d e c u m c ă C h r i s t o s a înviat, c a r e l e p ă t i m e ş t e p e n t r u C h r i ­
s t o s ; şi a s c u l t ă c e dice m a î j o s :
Inchipuindu-me cu mortea luî.
A d e c â eu m e a s e m ă n e z cu m o r t e a luî C h r i s t o s , câcî p r e c u m
•Christos d e l a o m e n i a p ă t i m i t , a ş a şi e u p ă t i m e s c , fiind-că g o -
n e l e şi p a t i m i l e z u g r ă v e s c î n t r e ceî c e p ă t i m e s c p r e c h i p u l m o r ţ e î
lui C h r i s t o s . Şi c â ţ i h r i s t i a n ! m o r p e n t r u C h r i s t o s , C h r i s t o s s e fac
şi ei d u p r e c h i p u l a c e s t a , d u p r e c a r e l e p ă t i m e s c . V e d i , fratele m e u
hristiane, ce ispravă m a r e pricinuesc patimile cele p e n t r u Christos?
i i . Că doră voîu ajunge la scularea morţilor.
D a r ce? Şi d e nu ai p ă t i m i o fericite P a v e l e , nu vei învia?
N u , - r ă s p u n d e , a ş învia, î n s ă nu cu î n v i e r e s l ă v i t ă , p r e c a r e a-
i u r e a n u m e ş t e m a i b u n a î n v i e r e : «ca m a i , b u n ă î n v i e r e s ă d o -
b â n d e s c ă » i E v r . XI, 35), că sculare aicea înţelege pre învierea
c e a cu s l a v ă şi p r e . î n ă l ţ a r e a ' c e f e prin n o u r ; căci t o ţ i d m e n i î
a u sâ s e s c o l e din m o r ţ i , n u t o ţ i î n s ă aii s a ş i î n v i e z e , ci p ă ­
cătoşii a d e c â j o s r ă m â i n d p r e p ă m e n t , a u sâ a ş t e p t e p r e j u ­
d e c ă t o r u l , iar sfinţii şt d r e p ţ i i d u p r e c e s e v o r s c u l a î n t r u s l a v ă
a u s ă se r ă p ă s c ă d e n o u r i la î n ă l ţ i m e in a e r , p e n t r u ca s ă p r o -
î n t â m p i n e p r e D o m n u l , viind din c e r î u c a s â j u d e c e l u m e a .
« C ă şi n o i , d i c e , n e v o m r ă p i în n o u r s p r e î n t â m p i n a r e a D o m ­
n u l u i în a e r (I T e s a l . I V , 16). V e i î n ţ e l e g e î n s ă d i c e r e a a c e s t a ,
i u b i t u l e , şi din u r m a r e a şi r â n d u i a l a a c e s t a : A m u r i t , d i c e ,
C h r i s t o s p e n t r u m i n e , m o r şi e u p e n t r u d î n s u l . S ' a s c u l a t el
î n t r u slavă, şi eii m ă s â r g u e s c s â m ă n o r o c e s c d e o s l ă v i t ă în-
-| •
') Teodorit însă pre puterea înviereî p a cjis'prayăţul înviereî: „Find-că
Domnul pentru acesta a luat asupia sa firea noŞtră şt a înviat pre tru­
pul care l'a luat, pre învierea cea de obşte a tuturor omenilor rneşte-
şugând-o . . ,
v i e r e c a a c ă s t a ) . V e d î î n s ă şi s m e r e n i a şi e v l a v i a şi sfiiala d e
1

t r e î orî fericitului P a v e l , căcî a c e s t a c a r e l e a i s p r ă v i t a t â t e a

m u l t e f a o t e b u n e şi s'a făcut m a î p r e s u s d e b m , a c e s t a , d i c ,
i a r ă ş i nu c u t e z ă a d i c e c ă voîu. a j u n g e n e g r e ş i t la î n v i e r e a a-
c â s t a - a m o r ţ i l o r , ci d i c e c u î n d o i a l ă : d e a ş a j u n g e . A t â t a s m e ­
r i t c u g e t a cel m a i î n a l t d e c â t c e r i u l . P e n t r u a c e s t a şi î n s u ş i a-
î u r e a d i p e : « C e l a c e i s e p a r e c â s t ă , c a u t e s ă n u c a d ă (I C o r .
X , 12); ş"rIarăşi: n u c u m - v a a l t o r a p r o p o v e d u i n d , î n s u - m i s ă m ă
d i a c ^ n e « 4 b h i c (I C o r . I X , 2 7 ) . '^
1 2 . ; N t f e â â e u m a m ' i u ă t s a u acum-'~.m am d e p l i n i t . '
,

F i i n d - c ă a d i s m a l ' s u s A p o s t o l u l , c â d e volii a j u n g e , a c u m
a c e s t a o f o r m ă l u e ş t e şi d i c e , c ă p e n t r u a c ă s t a a m dis a ş a cu
î n d o i a l ă , p e n t r u - c ă î n c ă n u a m l u a t c u n u n a , nici î n c ă n u m ' a m
făcut d e s ă v î r ş i t . - '
C i g c j n e s c , d o a r d e ş i v o î i i a j u n g e , p e n t r u c a r e şi m ' a m
ajuns e Christos lisus.
î n c ă î n t r u l u p t ă sînt, dice, încă g o n e s c şi vînez, d o a r d e v o î u
p u t e a a j u n g e d e p l i n ă t a t e a şi c u n u n a . A p o i v r â n d să a r a t e c ă
n e v o i n ţ ă a c e s t a şi l u p t a şi l a l e r g a r e a ' p e n t r u c a s â a j u n g ă d e ­
plinătatea e s t e d a t o r i e a s a , a c ă s t a , d i c , v r â n d s ă o a r a t e , d i c e
d u p r e ujrmare c ă p e n t r u a c ă s t a a l e r g s ă p r i n d p r e C h r i s t o s ,
p e n t r u - c a şi e u m ' a m p r i n s d e C h r i s t o s , a d e c ă eîi e r a m uru
o m p e r c u t şi d e z n ă d ă j d u i t şi d e p ă r t a t d e C h r i s t o s , î n s ă m ' a
v â n a t şi f u g â n d e u d e el, însuşi m ' a a j u n s şi m ' a p r i n s cu s t r ă ­
lucirea acea mai p r e sus de sdre, câre mî-a a r ă t a t din ceriu,
în c a l e a D a m a s c u l u i . Şi p r i n d â n d u r m â m ' a î n t o r s la c r e d i n ţ a s a ,
şi d a r u l u i săii. D e c î d a t o r sînt şi eii s ă v â n e z p r e C h r i s t o s p â n ă
c e l'oîu p r i n d e . Cu m a r e d o v a d ă î n s ă a d i s P a v e l c ă . g o n e ş t e şi
v â n â z â p r e C h r i s t o s , c ă c i cel. c e g o n e ş t e şi v â n e z â p r e a l t u l
la nici u n l u c r u altul c a u t ă d i n c e l e c e î n t â m p i n ă p r e c a l e ,
fără n u m a i la o m u l a c e l a p r e c a r e l e îl v â n â z ă . P r e t d t e le t r e c e
c(i v e d e r e a , t d t e le d e f ă i m a şi fii şi n ă s c ă t o r i şi p r i e t e n i şi p r e
î n s u ş i cele d e n e v o e a l e t r u p u l u î . C u u n c h i p c a a c e s t a s î n t e m
d a t o r i a c e ş t i a s e v â n ă m p r e C h r i s t o s şi d e nici u n l u c r u al l u m e î
acesteea să nu ne î m p e d e c ă m .

») Dar narele Grigorie al Tesal. cjice că învierea este sculare a celor

ce înviazs. şi Iarăşi mor, precum" cea a luî Lazăr şi a fiicei luî Iair şi
a fiîuluî jrăduveî, şi a celora pre care î-au înviat llie şi Eliseî; îar scu­
lare şi ricicare este acelora ce;au să învieze şi altă dată nu aii să rnoră
adecă învierea cea desăvîrşită şi întregă însemnându-o. Pentru acesta în­
vierea lui Christos sculare chiar se cjice, căcî Christos sculându-se din
morţî pu va maî muri. Asemenea şi. cu scularea morţilor celor ce au
să învieze la sfirşitul a totă lumea. Vecjî şi suptînsemnarea" cjicereî: ca
maî bună| înviere să dobândescă (Evr."~~XI, 35). .

— 479 —
 13- Fraţilor, eu pre sinemî încă nu mă socotesc că am
ajuns
D e v r e m e c e A p o s t o l u l m a l î n t â î u m u l t a l ă u d a t p r e hris
tianil d i n Filipi, a c u m a i c e a s m e r e ş t e p r e c u g e t a r e a lor c u a
s a p i l d a şi d i c e : c ă eii cel a t â t a şi î n t r u a c e s t - f e în f a p t a b u n ă ,
e u î n v ă ţ ă t o r u l v o s t r u , n u m ă s o c o t e s c î n c ă c ă a m ajuns t o t ă
c u n o ş t i n ţ a şi fapta b u n ă şi s â m ă fi făcut d e s ă v î r ş i t ; n u . P r e c u m
d e p i l d ă a d i c e c i n e - v a şi p e n t r u u n o s t e n i t o r o s t a ş , c â a c e s t
o s t e n i t o r o s t a ş n u a săvîrşit î n c ă c a l e a c e a r e pe o i a c ă . D a r
s ' a r n e d o m e r i c i n e - v a şi e u m la alt l o c acesta|şî P a v e l d i c e :

« c a l e a o am'- s ă v î r ş i t ? » (II T i n l o t . IV, 7 ) . R ă s p u n d e m c ă , - c u v î n ­

tul a c e s t a e r a d e u r m a r e a-1 d i c e P a v e l , p e n t r u - c â a t u n c e a e r a
aprdpe de morte.
14. U n a î n s ă , p r e c e l e d i n u r m ă u l t â n d u - l e ş i c ă t r e
cele dinnainte mal întindendu-se. j
D e u n a , d i c e , p o r t grijă şi c u g e t e z n u m a i (că l i p s e ş t e d i n
afara g r a i u l d u p r e F o t i e ) s a u şi u n a g â n d e s c s ă a j u n g , a d e c ă
n u m a i u n a a m a j u n s d e s ă v î r ş i t . C a r e ? A s p o r i j : o t - d e - u n a şi a
m e r g e î n a i n t e . C u m ? Şi cu c e c h i p ? U i t â n d a d e c ă faptele b u n e
c e l e t r e c u t e c a r e le a m i s p r ă v i t şi l ă s â n d u - l e p r e a c e s t e a în
u r m a m e a şi nicî c u m a d u c e n d u - m î a m i n t e d e | e l e , aşa a l e r g
în c a l e a c e a d i n n a i n t e a f a p t e l o r b u n e , c e l o r ce. îmi l i p s e s c .
Şi a c ă s t a e s t e d e p l i n ă t a t e a - . m e a , a a l e r g a t o t - d e - u n a şi a n u
s t a . F i i n d - c ă cela c e s'a s o c o t i t c â s ' a făcut d e s ă v î r ş i t , a c e l a
î n c e t ă z ă d e a m a î a l e r g a î n a i n t e , fiind-că s o c o t e ş t e c ă a c u m a
i s p r ă v i t t o t u l şi a ajuns d e p l i n ă t a t e a . C a r e a c e s t a e s t e o m a r e
a m ă g i r e . D a r c e v a să d i c ă d i c e r e a : « m a î î n t i n d ă n d u - m ă » ? A -
d e c ă m a i î n a i n t e d e a a j u n g e a l e r g p e n t r u c a să iau d e p l i n ă ­
t a t e a şi c u n u n a şi a l e r g â n d m ă s î r g u e s c s ă î n t r e c cu c e l ă - l - a l t
t r u p al m e i i şi p r e înseşî p i c î o r e l e m e l e , c a r e îilergă, şi c a p u l
m e i i , a d e c ă şi p e p t u l m e i i şi t o t t r u p u l m e i i se p l a c ă î n a i n t e ,
şi m a n i l e m e l e c a n i ş t e aripi s e î n t i n d î n a i n t e , Iar p i c î o r e l e
m e l e n u a j u n g p r e celâ-l-alt t r u p , ci r ă m â n în j u r m ă . C a r e a -
c ă ş t a u r m e z ă şi s e face d i n m u l t a o s î r d i e şi f e r p i n ţ ă l a celui c e
a l ă r g ă şi s e s i l e ş t e s ă a j u n g ă d o r i t u l sfîrşitul caieî, cu u n c î a s
maî înainte ). 1
. j

*) Pentru acesta auritul condeiul luî Ioan scrie cj'cehd: „Acesta tre­
bue pururea noî a o socoti, măcar pentru 4ecîurî de mii de bunătăţi noî
de a'mî isprăvi, că dacă Pavel după nenumărate morţî şi după atâtea
primejdii acesta o socotea cu mult maî ales noi? Aşa;trebue a face şi
noî, a uită isprăvile şi a le lăsa în urmă, că şi grabnicul alergător, n u
socoteşte răspântiile câte le-a întimpinat, ci câte îî lipsesc. Şi noî să nu
socotim câtă parte de faptă bună am împlinit, .ci câtă jie lipseşte, că ce
ne foloseşte ceea ce am făcut, când cea de lipsă nu! se va adauge?"
 La ţintă alerg, l a răsplătirea chemăreî ceiî d e sus a lui
Dumnecleu, în Christos lisus.
P r e c u m a i u r e a d i c e a fericitul P a v e l : « A ş a a l e r g n u c a c u m
fâră ştiinţă, a ş a p u r n n e s c nu c a c â n d b ă t â n d aerul» (I C o r i n t .
I X ) , a ş a şi a i c e a d i c e , c ă nu a l e r g fâră ştiinţă şi fâră sfîrşit şi
s o c o t e l ă , ci p r o v ă d sfirşitul şi ţ i n t a . D a r c a r e e s t e ţ i n t a a c e s t a ?
E s t e d a r u l şi c u n u n a c h e m ă r e î ceiî d e s u s , a d e c ă î m p ă r ă ţ i a lui
C h r i s t o s c e a n e s t r i c a t ă şi c e r e s c ă . C ă c î j o s p r e p ă m â n t s e f a c e
n e v o i n ţ ă , î a r c u n u n a e s t e s u s în c e r i u şi î n t r u l u m i n a r e a sfinţi­
lor, fiind-câ î m p ă r a t u l şi d ă t ă t o r u l d e c u n u n i C h r i s t o s , n u în­
c u n u n e z ă a i c e a p r e p ă m e n t , ci v r â n d a slăvi m a l m u l t p r e n e ­
voitorii săi îî c h î a m ă Ia c e r şi la î m p â r ă t e ş t i l e s a l e p a r a t u r i şi
a c o l o îî î n c u n u n â z ă c u m u l t ă s l a v ă î n a i n t e a t u t u r o r c e r e ş t i l o r
seî a n g h e l î ) . P e n t r u ca să a r a t e î n s ă P a v e l că ajutorul luî
1

(Vor. 12, la cea; către Filipis.). Pentru acesta şi dumnecţeescul Ioan al

Scăreî a djs: „tisplinita săvîrşire a celor desăvîrşit! este nesfîrşită" (Cuv.
29). Iarăşi acesta, Ioan al Scăreî djce, că cuvîntul acesta (adecă cum
că nepătimirea este deplinita săvîrşire a desăvîrşireî ceiî nesfîrşite l'a
şi djs luî unul ce a fost gustat nepătimirea „precum, a spus mie, cjice,
"unul Ce o a fost gusta' acesta".. Acesta însă este sf. Efrem cel maî mult
pătimaş decât, ceî-nepătimaşî, precum tâlcueşte Sholiastul cuvîntul ace­
luia. Şi sfinţitul .Avguştin incă cjice: „Deplinătatea omuluî este a se socoti
pre sine nedeplinit".
J
) Pentru acesta cjice şi dumnedeescul Chrisostom: „Cela ce dă plata
sus a stătut, sus se afla plata; vecjî câtă depărtare este de a alerga pen­
tru acesta (adecâ dela , păment până la cer); vecjî câtă este înălţimea,
acolo trebue a sbura cu, aripile duhuluî. Că într'alt chip nu este cu pu-'
tinţă a curma înălţimea acesta; cu trupul acolo trebue a merge. Că se
pote.... pentru acesta sus capul, sus trupul (se cuvine a fi dupre so­
cotelă). Iar de veî căuta la cele de jos, aî căcjut, te-aî revărsat; sus-pri­
veşte unde este darul şi cununa, în locul daruluî fiind priveşte maî
"mare face pre proalegere, nu lasă a simţi ostenelele; pre lungime o face
a se vedea mică. -Dar ce este darul? Nu mlădiţă de finic. Dar ce? îm­
părăţia ceriului. "Bdihria vecînică, slavă cu Christos, moştenire frăţie şi
necumpărate bunătăţi, care nu pot a se spune. Frumuseţea daruluî a-
celuia nu e cu putinţă a se povesti; cela ce stăpâneşte şi ţine, singur
acela ştie şi cela ce are a lua pre el. Nu este de aur. Nu cu petrii
scumpe împodobit, ci cu mult maî de preţ de cât acestea. Aurul către
darul «cesta este noroi, petrile cele scumpe cărămizi sînt, către frumu­
seţea daruluî aceluia (Vor. XII la cea către Filipiseni). Dice însă şi ma-
. rele Vasilie tâlcuind cjicerea luî Isaia care cjice: „Acesta maî întâîu bea-o
în grabă" (Isaia 10, T). Nu cu tândăvire nicî cu totul îmbătat, nicî cu ne-
împăcare, nicî cu deznodarea să viî la priimirea lucrăreî; ci cu înţelep­
ciune şi cu gătire precum era Pavel, că împreună bea credinţa şi nicî
întru o vreme întârzia către propoveduire, de vreme ce nicî s'a apropiat
de carne şi de sânge, ci îndată ca un grabnic alergător împreună a
luat alcătuirea căiî,_şi se .grăbea către sfîrşit, către ţintă, alergând spre
darul chemăreî'ceiî de sus.

— 4âi —
Tom. II. ŞL
C h r i s t o s şi p u t e r e a a c e s t u i a s î n t c a r e i s p r ă v e s c t o t u l şi fară d e
aceste rămâne calea nedeplinită, pentru acesta dupre urmare
d i c e : «In Iisus C h r i s t o s » , a d e c ă p r i n î m p r e u n ă l u c r a r e a şi aju­
t o r u l lui C h r i s t o s , e u a l e r g c ă t r e d a r u l c h e m a r e ! ceiî d e s u s .
15. D e c i c â ţ i s î n t depliniţî, a c d s t a c u g e t e z e - o .
A c e s t a , c a r e ? A u î t a a d e c ă c e l e din u r m ă şi a a l e r g a la c e l e
d i n a i n t e , c â a celuî d e s ă v î r ş i t î n s u ş i r e e s t e a n u s e s o c o t i
p r e sineşî d e s ă v î r ş i t s a u deplinit, fiind-că a c e s t a e s t e d e p l i n ă ­
t a t e a , a n u - c u t e z a nicî o d a t ă şi. a n u s e s p c p t i "£i$e~va c ă â
ajuns d e p l i n ă t a t e a ) .
1
: ""'••' ' ' • ' ';
:
" •
l
) Pentru acesta cjice sfîntul Grigorie Nisis: „Verji că calea celor ce
merg către Dumnedeu, este nehotărâtă? Că de-a pururea partea cea a-
ajunsă se face început către ceea ,Ce se află-înainte. Acesta dogmă dar,
prin cele cjise da Apostolul, învăţării, cum că tot-de-una celor ce spo­
resc spre maî bine le este potrivit glasul Apostolului ce cjice,: cum că
de se pare cuî-va că a cunoscut, -îhcâ jiu a cunoscut cum trebue a cu­
noşte" (Vor. XI la Cântarea Cântărilor);'şi. îarăşî acesta tâlcuind cjicerea:
„înălţaţi pre Domnul Dumnerjeul vostru şi închinaţi-ve aşternutului pi-
cîorelor luî" (Psalm. XCVIII) cjice aşa: „Cât încape' gândul vostru, atâta
înălţaţi slava luî Dumnecjeu, ştiind c ă orî cât s'a:- întinde maî pre sus.
de noî gândul nostru şi ar trece preste.totă înalta fantazie întru soco-
• ţintele cele despre Dumnecjeu, atuncea ceea de se află de către noî
aceîa ne închinăm şi nu este însaşî mărirea lucrului cehiî ce-1 că­
utăm, ci aşternutul piciorelor luî, adecă '©sa ma* jos şi care se află jos
prin gândul nostru întru asemănarea neajungereî înţelegeri tălmăcind"
(Tom. I la supra-scrierea Psalmilor Cap. IX). Şi îarăşî „de a pururea a
spori" întru a căuta şi nicî odinioră a înceta de suire, acesta este a-
deverata descoperire a celuî dorit, osârdia tot-de-una plinindu-se căutând
alt dor decât cel maî pre sus" (Vor. XIII la cântare). Şi îarăşî tâlcuind
cjicerea Eclisiastuluî aceea „vreme eşte ds a căuta", cjice ce trebue a
căuta adecă prorocia arată cjicend: „Căutaţi pre Domnul şi întăriţi-ve
şi căutaţi pre Domnul şi când îl veţî â'fta pre el, chemaţi-] (îs. LV, 6):
Cunoscut-aî dar prin aceste cjise ce trebue a câuta, adecâ pre Dumne­
cjeu „a căruia. aflare este. acesta de a pururea a-1 căuta, că nu este altaj
a căuta şi alta a afla, ci datoria de a-1 căuta este însuşî a-1 căuta.
Voeştî să afli şi b u n a vreme, care vreme este a căuta pre Domnul? In
scurt spus.: totă viaţă, că pentru singur acesta.o Vreme este a sârguinţeî
în totă sârguinţa. Câ nu în ore-care vreme rânduită şi timp osebit este.
de a căuta pre Domnul bine, ci nicî cum a lipsi de-a pururea de a-1 că­
uta, acesta este adevărata buna vreme" (Vor. VII, la Eclisiast I). Şi îarăşî:
„cel necuprins a se cuprinde nu are fire şi toţă osârdia să fie spre bine
şi să se întindă câtre suirea aceea pururea, cu calea cea către bine să
socotescă că se întinde; şi acesta este câ cu adeverat ştie pre Dumne-
<jeu. Nicî odinioră a afla saţiu de darul luî,: ci trebue tot-de-una, ve-
cjend prin cele ce este cu putinţă, a-1 vedea, â se-aprinde spre darul de
a-1 vedea maî mult" (la viaţa luî Moisi tom. I). De unde şi Gheorghe Co­
resie tâlcuind care este ţinta cea de Pavel aicea arătată, cjice, că ţinta
şi pravăţul este hristienesca deplinătate şi să îndrepteză către pravăţul
şi scoposul acesta cela ce se socoteşte pre sineşî că se află nedeplinit,
căcî unul ca acesta tot-de-una creşte şi sporeşte, pice însă şi cuviosul

- 482 —
 Şi dacă ce-va întru alt chip cugetaţi, şi acesta D u m ­
nezeu o vă descoperi vdue.
C u a c e s t e c u v i n t e m a î î n a i n t e s i g u r i p s e ş t e şi p r o p ă z e ş t e A -
p o s t o l u l p r e F i l i p i s e n î , c ă d i c e l o r : d e s o c o t i ţ î voî h r i s t i a n i î şi
d u p r e alt c h i p , a f a r ă d e a c e e a c e eîi a m s p u s v o u e , a d e c ă d e
s o c o t i ţ i şi v o i c ă aţî i s p r ă v i t t o t u l şi aţî a j u n s la s ă v î r ş i r e ,
n e g r e ş i t D u m n e d e u v a a r ă t a v p y e , c ă n u b i n e o c u g e t a ţ i a-
c e s t a - p e n t r u a n u v e a m ă g i , c ă c i cel c e c u g e t â z ă c ă a a j u n s
;săyîrfiye§, "acel|i m a i lenevos, s e f a c e . A c e s t e a î n s ă le 'dice d u m ­
nedeescul Pavel pentru deplinătatea c e a nedepiinitâ d e a i c e a
a v i e ţ e î jpeiî d u p r e C h r i s t o s , şi p e n t r u a n u s e s o c o t i p r e s i n e ş î
Filipisenii că sînt depliniţî.
Insă,! la ceea ce am ajuns, cu acestaş canon sâ vieţuim,
acdstaş să o gândim.
D e o c a m d a t ă însă, dice (adecă p â n ă ce ve va d e s c o p e r i
D u m n e z e u ceea ce se cuvine a cugeta, d u p r e Fotie), sâ ţ i n e m
a c e e a c e a m a j u n s a i s p r ă v i , a d e c ă s ă ţ i n e m u n i r e a şi p a c e a ,
c a r e m a i î n a i n t e l e - a m i s p r ă v i t şi ş â u r m ă m t o ţ î a c e s t u î a ş i c a ­
n o n , a d e c ă a c d s t a ş î c r e d i n ţ ă şi a c e s t a ş î h o t ă r â r e şi a c e s t e a ş i
d o g m e *)^ fiind-câ p r e c u m c a n o n u l ( a d e c ă d r e p t a r u l ) nicî a d ă ­
o g i r e p r i i m e ş t e , nici l i p s ă , a ş a şi c r e d i n ţ a . D r e p t a c e e a şi v o î
n u s c h i r n b a ţ i p o r u n c i l e şi d o g m e l e Sfintului D u h , ci r ă m â n e ţ i
nemişcaţi întru acestea ). 8

Nil: „Doue deplinătăţi înţelegă-se, una adecă vremelnică, îar una vecînică
•despre ca|re scrie Apostolul: „Iar când va veni cea- desăvîrşit, atuncea
cea din pjarte va rămâne nelucrătore", căcî cjicerea când va veni cel de­
săvîrşit însemneză cum că aicea nu putem să încăpem dumnecjeesca
deplinătate". Şi Iarăşi cjice: „Două deplinătăţi dumnedeescul Pavel cunoşte
şi ştie pre acelaş om deplinit şi nu deplinit, cât despre viaţa acesta adecă
•deplinit cj cendu-se omul; îar despre cel cu adevărat deplinit şi desăvîr­
şit, nedeplinit îl cunoşte. Pentru care c j i
1
»Nu că doar acum am luat
ce:

sau că acjum am deplinit". Şi dupre puţine cjice: „Decî câţî sîntem de­
pliniţî acesta să o cugetăm" (la Calist. Csantopul Cap LXXXVII). Vecjî şi
suptînsemnarea cjicereî: j,Intru bărbat desăvîrşit" (Efes. IV, 13) ca să cu­
noşti că nicî unul este desăvîrşit.
, >) Iar Teodorit canon cjice pre evangheîicesca propoveduire: „Căcî
canonul ejste hotărârea îndreptare! de nimic avend trebuinţă; decî po­
runceşte Filipisenilor a nu suferi pre ceîa ce mestecă cu evanghelia pre
cele ale legeî".
) Iar F|otie cjice că cjicerea cu acestaş canon să vieţuim.... este sau
2

cuvînt dejsfătuire şi de îndemnare, sau rugă; şi de este de sfătuite, se

cuvine diiji afară a se înţelege graîul „trebue" adecă trebue noî a vi­
eţui eu acestaş canon, acestaş a cugeta. Iar de este de rugă, se cuvine
•a se lua dela obşte dicerea „va descoperi", adecă Dumnedeu va des­
coperi voijie a vieţui cu acestaşî canon şi acestaşî a cugeta, nu numaî
jgentfu credinţă şi pentru dogme; pentru-că precum cel ce ar schimba
v r e una din dogmele credinţei strică pre tote cele dinainte de dînsul
 17- împreună următori ai meî faceţi-ve, fraţilor, şi pân­
diţi pre ceî ce umblă aşa, precum pre noî ne| aveţi în în­
chipuire. |
A d i s m a î s u s A p o s t o l u l : l u a ţ i - v ă a m i n t e d e cjlnî, a d e c ă d e
c u g e t ă t o r i i d e c e l e e v r e e ş t i , şi cu c u v î n t u l a c e s t a a d e p ă r t a t
p r e F i l i p i s e n î d e l a î m p r e u n ă p e t r e c e r e cu a c e î a . Iar a c u m î m ­
p r e u n ă l i p e ş t e şi u n e ş t e p r e F i l i p i s e n î cu a c e l a c a r i u m b l ă b i n e
în c a l e a v i e ţ e î ceiî d u p r e C h r i s t o s ; c ă a c ă s t a î n s e m n e z ă d i c e ­
r e a , p â n d i ţ i , a d e c ă l u a ţ î a m i n t e la ceî î m b u n ă t ă ţ i ţ i ca aceştia,. .
.o h r i s t i a n i l o r , şi v e d e n d u - i p r e e î . c a îa o icdnâi d e m o d e l î n ­
c h i p u i ţ i f a p t a b u n ă â lor î n t r u s i n e - v e şi p r e c u m m e a v e ţ i p r e
m i n e c h i p şi p i l d ă d e f a p t a b u n ă , a ş a a v e ţ i şi p r e a c e i a ; că.
sfîntul A p o s t o l n u î n v ă ţ a n u m a i cu c u v i n t e l e p r e hristianî, c i
a d ă o g e a lor şi p r e sineşî î n c h i p u i r e şi p i l d ă p r i n v i a ţ a c e a î m ­
b u n ă t ă ţ i t ă şi p r i n l u c r ă r i l e c e l e I u b i t e d e D u m n e d e u , c â a c ă s t a
e s t e î n v ă ţ ă t u r a c e a d e s ă v î r ş i t ă , c a r e î n d u p l e c ă p r e cel c e o aud.
şi o v ă d .
18. Câ.mulţî umblă de carî de multe ori diceam vouă,. .
iar acum şi plângând dic. '
N u p o m e n e ş t e a n u m e p r e ceî e v r e e ş t e c u g e t ă t o r i , p r e c a r i
îl p r i h ă n e ş t e a i c e a A p o s t o l u l , p e n t r u c a să n u îî î n f r u n t e z e . I n s ă
d ă F i l i p i s e n i l o r a î n ţ e l e g e , c a r e sînt a c e î a , pentiju a c ă s t a dice,.
c ă sînt a c e î a p e n t r u cari d e m u l t e orî a m s p u s v o u ă , iar a c u m
f i i n d - c ă a c r e s c u t r ă u t a t e a l o r şi s ' a l ă ţ i t , p e n t r u a c ă s t a n u
. p o t a-î p o m e n i fără d e l a c r i m i . V e d i , o frate, m i l o s t i v i r e p ă -
r i n t ă s c ă şi c o m p ă t i m i r e a p o s t o l e s c ă a fericitului j P a v e l ! Ei nu.
p l â n g e a p e n t r u a l e s a l e r e l e fiind-că n u le a v e a , ci p l â n g e a
p e n t r u - c ă alţiî au r ă m a s î n t r u n e s i m ţ i r e şi n u s e j îngrijeau p e n ­
t r u m â n t u i r e a lor, ci v i e ţ u î a u cu d e s f ă t ă r i şi cu d e s m e r d ă r î .
Vrăşmaşii cruceî luî Christos.
E r a u 6 r e - c a r i î n t r e F i l i p i s e n î , carî se a r ă t a u a d e c ă hristianî,.
v i e ţ u î a u î n s ă cu d e s f ă t a r e şi c u r ă s u f l a r e ( m o l e ş i t ) ; p r e a c e ş t i a
d a r P a v e l a i c e a îi n u m e ş t e v r ă ş m a ş i aî c r u c e î lui C h r i s o s , căcî:
c r u c e a luî C h r i s t o s , c e r e d e l a h r i s t i a n î s e a i b ă sufletul lor g a t a
s p r e m o r t e şi î n s e t a t d e p r i m e j d i i şi d e m u n c i . Iar a c e i a e r a u .

crerjute, aşa şi cela ce va schimba viaţa sa şi nu păzeşte aceeaşi scum-

pătate a vieţeî sale, şt faptele bune cele de mâi înainte! (isprăvite de el),
le-a perdut. Apoî pentru a nu se arăta că porunceştel lor lucru greu,
de a se nevoi totă viaţa lor cu buna cinstire de Dumriedeu şi cu fapte^
bune, dupre urmare cjice: „Următori aî meî faceţi-ve".j Lesne cjice este
acesta ce cjic, şi o cer . dela voî şi nu este cu neputinţă, pentru-că şi
eu om sînt şi pătimaş ca voî şi precum me vedeţi prej mine că me ne^-
voesc, aşa nevoiţi-ve şi voî.
-484 —
l e n e v o ş î şi s l ă b ă n o g i ţ î , şi v i e ţ u i n d o v i a ţ ă î m p r o t i v ă c r u c e î , fi­
i n d - c ă d a c ă i u b e a u c r u c e a , n e g r e ş i t s ' a r fi s î r g u i t să v i e z e o
v i a ţ ă r ă s t i g n i t ă , a d e c â o m o r î t â şi s c h i n g i u i t ă . S â n e î n f r i c o ş ă m ,
fraţilor, n o i hristianiî, carî le c e t i m a c e s t e a , p e n t r u - c ă p r i e t e n u l
d e s f â t ă r e i şi al l u m e ş t e i o d i h n e şi al b u n e i n o r o c i r i , a c e l a e s t e
şi s e n u m e ş t e v r ă ş m a ş al c r u c e î lui C h r i s t o s ) . 1

19. Al c ă r o r a D u m n e c j e u e s t e p â n t e c e l e .
A c e ş t i a d i c , slujesc p â n t e c e l u î lor c a luî D u m n e d e i i , t o t fe­
lul d e slujbă şi o d i h n ă îi a d u c luî, căcî a l t o r a D u m n e d e u le
e s t e b a n i i şi l ă c o m i a d e avuţii, d e s p r e c a r î a i u r e a a dis P a v e l :
« T o t c u r v a r u l saii n e c u r a t u l , s a u l a c o m u l d e a v e r i , c a r e l e e s t e
idolo-slujitbr» (Efes. V , 5)*). I a r a l t o r a D u m n e d e i i le e s t e p â n ­
t e c e l e , p r e c u m sînt a c e ş t i a d e s p r e c a r i v o r o v e s t e a i c e a P a v e l
şi a c e l a d e s p r e cari a i u r e a a d i s : s ă m â n c ă m şi s ă b e m c ă
m â i n e m u r i m (I C o r . X V , 3 2 ) ' ) . Şi i a t ă c ă fără a ridica i d o l h r i s ­
t i a n u l şi s t a t u e d e m o n i l o r , s e face slujitor d e idoli, c â n d s l u ­
j e ş t e a d e c ă şi s e î n c h i n ă p a t i m i l o r s a l e . î n s e m n e z ă că a c e ş t i a
d e s p r e carî d i ' prihănirile cele d e m a î s u s P a v e l , eraii c e î din
c e

I u d e i , c a r e c r e d u s e r ă , c ă p r e a c e ş t i a îî p r i h ă n e ş t e c a p r e n i ş t e

•) Pentru acesta a cţîs dumnedeescul Chrisostom: „Nimica este aşa

nepotrivit şi strein de hris:ianî ca a vieţui în repaos şi în odihnă; ni­
mica aşa strein de făgăduinţa şi scrierea la oste, precum o adauge hri­
stianul la viaţa acesta. Stăpânul teu s'a restignit şi tu repaus cauţi? Stă­
pânul teu s'a pismuit şi tu te desfătezî? Şi unde se fac acestea de ostaşî?
Restîgneşte-te pre sine-ţî, măcar de nu te răstigneşte nimenî, restigneşte-te
pre sine-ţî, dic, nu ca să te omorî pre sine-ţî, să nu fie! că acest lu­
cru este păgânesc, ci precum d j Pavel: „Mie lumea s'a restignit şi eu
c e

lumeî". De îubeştî pre stăpânul teu, mortea aceluia morî, că Christos

cruce o^ice pre, patimă precum când dice: „Cel ce voeşte să vie după mine,
iepede-se de sineşî şi ridice, crucea sa şi urmeze mie" (Mat). Că crucea
• e s t e a unuî suflet osîndit spre oştire şi gata spre morte, nimic căutând
de odihnă" (Vor. XIII la cea către Filip.) pice însă şi cuv. Isaia: „Cru­
cea, este înietarea a tot păcatul" şi sf. Marcu, dice: „Totă fapta bună,
cruce este". Vedî şi suptînsemnările dicereî: „Cu Christos împreună m'am
răstignit" (Gal., II, 19). Şi d i e î : „Mie să nu-mî fie a me lăuda, fără
c e r

numaî în crucea Domnului" (Gal. VI. 14).

2
) Vedî tâlcuirea dicereî acesteea.
s
) însemneză, că pre ceî ce slujesc pânteceluî lor ca luî Dumnedeu,
bârfitorî din pântece şi glăsuitori de pântece îî numeşte Marele Vasilie tâl­
cuind dicerea aceea a lui Isaia. care dice: „Căutaţi pre grăitoriî din pân­
tece, carî din pântece glăsuesc" (îs. VIII, 19). Şi d sf- Vasilie: „Orî i c e

pote din pântece glăsuesc aceîa al cărora Dumnedeu este pântecele,

•care tote le lucreză pentru îndulcirea cea pentru a mânca şi a bea, drept
aceea nu ar greşi cine-va, dicend vorbitori din pântece şi glăsuitori din
pântece, pre ceî ce se formăluesc a plăti învăţătură pentru umplerea
pânteceluî, ce se îmbracă pre sineşî cu chip de evlavie, carî de obşte
vorbesc fiind-că nu glăsuesc cuvintele din aşedarea lor; potrivit este, că
•cel ce nu face şi învaţă, nevrednic de credare este spre folos.

— 485 —
l a c o m i d e p â n t e c e şi în c a r t e a c e a c â t r e R o m a n i d i c e n d : «Că.
u n i i c a a c e ş t i a D o m n u l u î n o s t r u l i s a ş C h r i s t o s n u slujesc, ci
p â n t e c e l u î lor» ( R o m . X V I , 18), şi in c e a c ă t r e T i t îî n u ­
m e ş t e «fiară r e l e , p â n t e c e n e l u c r â t o r e » ( T i t I, 1 2 ) ) .
1

J
) Pentru acesta dumne4eeştiî părinţi.au dreptate să prihănescă d e s ­
fătarea şi lăcomia de pântece cu multe şi osebite prihănirî; câ Marele V a ­
silie 4ice aşa: „Desfătările, şî bencbetuirije şi adese îndulciri aii îrnpes-
trirea bdlelor şi multele feluri de; patimi" (în tâlc. Psalm. XXXIII): Iar
'dumnedeescui Chrisostom cjice aşa: „Că pre Adam.'peînfrîparea"pâîîte--
•celui i-a scos ; din raîu şi.'pre potopul cei a totă lumea "dirî vremea luî
Noe acesta l-a făcut şi trăsnetele şl fulgerîle acesta le-a. pogorît ca şi
de a fost vinovăţia curvieî dar însă rădăcina a amertduror muncilor din
1

acesta a odrăslit, care şi Iezechiil însemrţându-o cj'pea: „Insă nelegiu­

irea acesta a Sodomenilor, a fost- că întru, mândrie şi înbuîbarea m â n ­
cărilor şi întru desfătări bencheţuîau" <iez. XVI, 48). Aşa şi Evreiî cele
maî marî reutăţî aii lucrat din beţie şi din desfătare s'au poticnit la n e ­
legiuire" (Vor. XIII la Ioan). Şi dumnecjeescul Isidor Pelusiotul 4ice: „ T r u ­
pul, o Iubitule, de hrană are trebuinţă, p u ' d e desfătare, de puţină dietă
nu de îmbuibare. Numaî de saţiu nu de multe felurimi, că hranele cele
mesurate şi pre suflet şi pre trup folosesc, sănătate şi virtute şf între­
gime de sănătate nasc, îar desfătările şi îmbuibări^., pre. amendoue cu
totul le vatămă nu numaî sănătatea o strică, ci şi bole mai îndelungate
nasc. Şi dovadă arătată este adecă că aşcheţii, adecă pustnipii ceî cu
puţină dietă, alegend viaţa cea cu înfrînare sînt şi maî pricepeţorî şi mai
întreg înţelepţi şi maî sănătoşi" (Epist ,57 către Paladie). Iar teolog. Gri­
gorie 4'ce aşa: „Trupurile obosind, adecă, cel ce sufere aduce îarăşî
!

vindecările şi cele de trebuinţă, îar lăcomiile cu lenevirile cele câte pu­

ţin şi cu îmbuibările îarăşî cad şi întru aceleaşi bole se întorc" (Cuv,
2 al luî Iulian). Dumne4eescul Ioan al Seăreî 4ice:, „Stăpâneşteţî pânte­
cele maî înainte de a te stăpâni el şi atuncea cu ruşine 'te veî înfrîna.
Ştiu cea 4isâ, ceî ce în gropa cea nespusă (a curvieî adecă) au câ4ut"
(Cuv. 14, despre stăpânul pântece): Iar reul cel maî înfricoşat decât tote
este acela ce. îl 4ice Marele Vasilie, adecă: „Că lacomii de pântece, sînl
1

ne îndreptaţi; eu pre mulţî am .ve^ut stăpâniţi de patimi făcendu-se să­

nătoşi, unul dintre toţî mâncătorii pre. ascuns sau lacom de pântece m
am ve4ut, ci orî rumpendij-se din viaţa cea înfrînatâ şi jzu lumea stri-
cându-se sau de ceî înfrînaţî ispitindu-se a se ascunde şi împreună ci
diavolul a petrece întru îndulcirea patirnilor, căci pentru :ca să acopen
patima lăcomiei de pântece cad în roîul răutăţilor, carî cu chipul a d e d
sînt între ceî ce se mântuesc, îar cu lucrul între ceî ce se oşîndeşc. Pentn
îndulcirea pânteceluî Noe se îa înrîs şi Cham s'a blestemat; Isav a că4u
din cinstea întâeî naşteri şi s'a încuscrit cu Hananeî.. Lot se face ginere lui:
şi socru cu fiicele sale, tatăl bărbat şi bunul tată,,de amendoue părţile sărim
hotarele fireî; acesta şi pre Israil l'a făcut închinător de idoli (adecă pre nord
dul Israiltenesc, şi osele acestora le-a făcut se ca;dăîn pustie" (Cuv. Aschiti
cesc întru carele face şi sfătuire despre lepădarea de viaţă şi despre duhov
nicesca deplinătate). Blestemă însă şi dumnecJ Ştiî proroci pre ceî c
ee

petrec întru desfătări, că Ieremia 4< e aşa: ;Ceî ce mancă desfătăcîu

c

nile s'au stins" (Plâng. IV, 5). Şi Miheia: ,;Se vor arunca din casei
desfătăreî" (Cap. II, 9). Şi Solomon încă 4ice: „Nu e de folos nebunu
luî desfătarea" (Pild. XIX, 20). Şi Sirah 4ice: ,^Nu. te veseli întru mult

— 486 —
 Şi slava î n t r u r u ş i n e a lor.
Ore-c&ri î n ţeleg că P a v e l dice cuvîntul acesta, p e n t r u t ă e r e a
î m p r e j u r c e a în t r u p , p r e c a r e a h r i s t i a n i î ceî c e c u g e t a u c e l e
e v r e e ş t i . o aveaii s p r e a lor s l a v ă , a c e s t a î n s ă e s t e r u ş i n e şi
n e c i n s t e a l o r ; î n s ă n u o î n ţ e l e g b i n e , fiind-că P a v e l c u a c e s t e
c u v i n t e o a r a t ă p r e n e s i m ţ i r e a şi n e p o c ă i r e a c e l o r c e p e t r e c
î n t r u d e s f ă t ă r i , c ă c i în l o c . d e a s e r u ş i n a şi a s e m â h n i , eî
î n s â r u ş i h a t e ă ' o s o c o t e s c c a o slavă lor.
:

CU^e.teşă - cele- p â t n e n t e ş t î .
oe D u m h e d e u i <iice, îşi. aii p â n t e c e l e l o r , a c e î a n u i n ­
ţ e l e g vite o b u n ă t a t e d u h o v n i c e s c ă şi c e r e a s c ă , ci n u m a i c e l e
d e p r e p ă m e n t u l a c e s t a v r e m e l n i c e b u n ă t ă ţ i c u g e t e z â şi g â n -
dese ). 1

2 0 . Petrecerea nostră însă este în cerîurî, de unde ) şi 2

desfătare" (XVIII, 32). Şi îarăş: „Nu fi nesăţios întru totă desfătarea"

(tij. 37,. 32). pice însă şi dumnedeescul Chirii Alexandrenul: „Că desfă­
tarea trupurilor adecă, este ca ore-care rădăcină şi naştere de a m ă r ă ­
ciunii şi de îndulciri sălbatice şi neastîmpărate şi cumplit se împrotiveşte
osîrdiilar celor spre bine, cu neruşinate năvăliri încăpând., către cele maî
de fuşine" (Vor. 22 la pashă).
J
) Despre, aceştia 4 ' dumnedeescul Chrisostom:. „Ceî. ce cugeteză
c e

cele pământeşti" sînt ceî ce dic vom zidi casă, unde? Pre păment dice;
Vom câştiga moşii pre, păment, vom dobândi stăpânire îarăş pre p ă ­
mânt, ne;, vom înnoroci de slavă, îar pre păment, ne vom îmbogăţi, tote
pre păment" (Vor. 13 la cea către Filip.). pice însă şi Coresie că p ă -
menţenul îşî are pre petrecerea sa în cerîurî şi nu pămentenul om, ci
cela ce alergă către sfirşitul cel ceresc, şi cinsteşte maî mult cereştile
lucruri decât pre cele pământeşti, şi cela ce cu totul petrece petrecere
cerescă, precum dice! Maxim în cuvîntul cel despre monahicesca petre­
cere, acesta este prin nădejde ceresc, acesta este cetăţenul cel ceresc
despre carele scria Pavel către Efeseni: '„Nu maî sînteţî streini şi ne-
.mernicî, ci împreună cetăţeni cu sfinţii şi casnici aî luî Dumnedeu" (E-
fes. II, 19). Acesta este cel ce se scrie în cartea vieţeî de bun neam,.,
precum jdicea David:'„In cartea ta toţî se vor scrie" (Psalm. CXXXVIII,.
6). Insă,[omeniî sînt de doue felurî; unii adecă bunî şi până la sfîrşit.
petrecând întru dar, îar alţiî reî şi şterşî din cartea vieţeî, dupre dice­
rea; „Ştjergă-se din cartea celor viî şi cu drepţii să nu se scrie" (Psalm..
..LXVIII, 33).
*) Nu a dis dintru care (cerîurî adecă), ci din carele, dându-o acesta
nu către cerîurî, ci către locul adecă din care loc al cerîurilor, sau căcî
ceriul tpt cu cerîurile cele din părţi ale sale înţelegându-se este unul,
precum şi trupul este unul cu părţile sale, precum dicea Platon. Pentru
acesta Apostolul a dat predicerea, din carele, nu către cerîurile cele
din parte, multe fiind, ci către tot ceriul, carele este unul. însemneză
însă Marele Vasilie, că precum ceî ce se nasc trupeşte schimbă locul şi
din pântecele maîceî lor vin în lumea acesta, aşa şi hristianiî carî se
nasc dijhovniceşte prin botez schimbă locul şi în locul lumeî acesteea,
aţi ceriiil: „Şi întru acesta îarăş vom urma naştere! ceiî dupre trup, maî.
întâîu ajdecă locul schimbându-1 şi chipul prefăcându-1 prin a se întări.
aşteptăm şi mântuitor pre Domnul nostru Iisus Christos.
P e t r e c e r e a , d i c e , şi p a t r i a n o s t r ă a h r i s t i a n i l d r e s t e în c e ­
r i u r î şi n u p r e p ă m â n t , p e n t r u a c e s t a , c e l e d e ştis s e c u v i n e
s ă c u g e t ă m şi c â t r e c e r e s c a p a t r i a n o s t r ă s e c u v i n e , p e n t r u
c a r e n e - a m r â n d u i t s â v i e ţ u i m şi s ă p e t r e c e m , fiind-câ în c e ­
riurî s e află şi î m p ă r a t u l şi S t ă p â n u l şi Domnujl n o s t r u I i s u s
C h r i s t o s şi d i n c e r i u r î îl a ş t e p t ă m p r e el s ă vie cu slava P ă - .
1

r i n t e l u l s ă u , a d e c ă cu slava c e a d u m n e d e â s c â [întovărăşit d e
a n g h e l î şi d e sfinţî. D e c i r u ş i n a ţ i - v ă v o î , fraţii nieî h r i s t i a n î şi
î n d u p l e c a ţ i - v ă să vieţuiţî v i a ţ ă d u h o v n i c â s c ă , d e jnu- p e n t r u - a l t a
m ă c a r p e n t r u l o c , a d e c â p e n t r u cerîu, c a r e l e e s t e p a t r i a n o s ­
t r ă şi p e n t r u î m p ă r a t u l p r e c a r e l e îl a ş t e p t ă m s'a vie d i n c e ­
riurî, c a r e l e e s t e D o m n u l n o s t r u Iisus C h r i s t o s ) . p i c e î n s ă şi
1

sf. Chirii al A l e x a n d . : « U m b l â n d p r e p ă m â n t , 9a în c e r i u s e
f a c e m p e t r e c e r e a , s î r g u i n d u - n e a v i e ţ u i n u t r u p e ş t e î n c ă , ci d u ­
p r e c u v i i n ţ a sfinţilor m a î a l e s şi d u h o v n i c e ş t e » .
2 1 . Carele va preface pre trupul smereniei nostre ). 2

T r u p u l n o s t r u m u l t e p a t i m i p ă t i m e ş t e în v i a ţ ă , s e l ă g â , s e
b a t e , s e î n c h i d e în t e m n i ţ ă , s e a r d e , s e t a e şi a l t o r n e n u m ă ­
r a t e m u n c i s e s u p u n e . P e n t r u a c ă s t a îl n u m e ş t e A p o s t o l u l t r u p
al s m e r e n i e i , p e n t r u - c ă e s t e p r o s t şi s u p u s dure|rilor şi s t r i c ă -

cu duhul omul cel din lăuntru, în cât a putea noî cjicej: „Iar petrecerea
nostră este în ceriurî, trupul adecă, ca pre o umbră târându-1 pre pă­
ment, îar sufletul împreună petrecetor în cerîuri păzindu-'?" (Cuv. 1, des­
pre botez). •|
') Pentru acesta şi sfinţitul Avgustin avea dreptul tot-de-una a dori
ceresca patrie şi a ruga pre Domnul să vie să-1. slobodă din surghiun-
lîcul acesta „o patrie a nostră, patrie sigură de departe te vedem, de
pre însăşi marea acesta te îmbrăţişăm, din valea acesta către tine ne
răsuflăm şi ne ispitim prin lacrimi, ca dor am putea a ajunge către tine.
Nădejdea neamului omenesc, Christose, Dumne4eule din Dumne4eu, pu­
terea şi scăparea nostră, a căruia lumina întru nourii deî întunecos! aî
viforuluî măreî, ca o stea se zăreşte ochilor noştri, îidrepteză-ne pre
noî către liman, cârmueşte corabia nostră cu drepta ta şi cu pironele
cruceî tale, ca să nu perim în valuri" (rugăciune eroticeiscă 34). Şi dacă
înţeleptul Anaxagora cu tote că era din păgâni ceriul |îl numea patrie
a sa, cu cât maî vîrtos se cuvine a numi pre ceriu hristianiî patrie a
lor? Anaxagora, nu a voit să se judece cu împrotiva rţvnitoriî luî, carî
î-au luat bogăţia luî, şi prihănit fiind pentru ce a lăsat de î-au luat cu
nedreptate avuţiile luî, a arătat ceriul cu degetul, 4 ' e h d : „Aceea este c

' patria mea, aceea este moştenirea mea, aceea o doresc şi nu aceste pă­
mânteşti". Şi hristianiî când se nedreptăţesc şi !se lipsesjc de averile lor,
nu se cuvine a căuta jădecăţî şi gâlcevi, ci a le lăsa ţară mâhnicîune
;

celor ce îî nedreptăţesc şi a-4'ce 4'cerea acesta a luî Pavel: „Petrecerea

nostră şi patria se află în ceriurî, ceriul este' moştenii ea nostra şi nu
Jucrurile acestea ale lumeî pământeşti" (Ve4î la teatron politicesc).
') Trup al smereniei pote s'a 4is..în ioc de smerit, dupre tălmăcire.
— 488 —
d u n e i şi m o r ţ e î şi în sfîrşit s e t o p e ş t e în p ă m e n t «că p ă m â n t ,
d i c e , eşti şi în p ă m â n t t e vel î n t d r c e » ( F a c . III), d a r î n s ă a-
c e s t s m e r i t şi p r o s t t r u p s e v a p r e f a c e , a d e c â a c e s t a ş r e m â -
i n d d u p ă p e r s d n ă (că d i n c e l e p a t r u stihii e s t e a l c ă t u i t şi a-
c e l a c e a r e să s e s c o l e , din c a r e şi a c u m e s t e a l c ă t u i t ) . A c e s t
s m e r i t t r u p , dic, r e m â i n d a c e s t a ş s e v a î m b r ă c a cu n e s t r i c ă ­
c î u n e ; câ prefacerea trupuluî înţelege-o că este s c h i m b a r e a cea
d i n s t r i c ă c i u n e şi din m u r i c î u n e , în n e s t r i c ă c î u n e şi în n e m u r i r e ) .1

Spre a se face acesta de un chip cu trupul slavei ]uî ). a

F i i n d - c ă t r u p u l a d e v ă r a ţ i l o r h r i s t i a n î , d i c e , s'a făcut d e u n
Chip în v i a ţ a a c e s t a c u t r u p u l s t ă p â n u l u i C h r i s t o s p e n t r u im -
p ă r t â ş i r e a şi c u m i n i c a ţ i a p a t i m i l o r c e l o r p e n t r u C h r i s t o s , p e n t r u
a c ă s t a şi î n t r u î n v i e r e a c e e a c e v a s â fie, d e u n c h i p s e v a t a c e
cu s l a v a însăşi t r u p u l u i s t ă p â n u l u i C h r i s t o s . O m i n u n e ! C e m a r e
v r e d n i c i e e s t e a c ă s t a c e -dice a i c e a P a v e l , a d e c â c ă t r u p u l n o s ­
t r u a c e s t s m e r i t s e v a face d e u n c h i p c u t r u p u l î m p ă r a t u l u i
C h r i s t o s , a c e l a c ă r u i a i s e î n c h i n ă angheliî, c a r e l e ş e d e d e - a
d r ă p t a P ă r i n t e l u i , c u a c e l slăvit şi p r e a slăvit, şi aşa a r e s a s e
s l ă v e s c ă t r u p u l n o s t r u p r e c u m s'a slăvit şi a c e l a . Şi d a r d e a r

') însemneză, că ereticii maniheî şi origheniştiî acesta cjicere a Aposto­

lului reu tâlcuindu-o, cugetau cum că tote mădularile trupuluî întru în­
vierea cea de obşte se vor preface şi că vor lua altă aşe4are osebită
de ceea ce au acum; acesta ereticescă socotinţă dar surpându-o dum­
nedeescul Tit Episcopul Bostrilor,-cţice aşa: „Că Apostolul nu a cjis pre­
facerea trupuluî, ci smerenia a trupuluî adecă de morte şi de stricăciune
şi de neputinţă şi de ceea-l-altă smerire ce o avem în viaţa acesta, pre­
facerea, desp::e care maî descoperit scriind Apostolul Corintenilor întru
cea despre înviere cjice: „Se seamănă întru stricăciune, se va scula întru
nestricăcîune'' şi cele-l-alte; aduce însă şi pildă numele Schimbare! la
faţă a Domnului, că şi Domnul schimbându-se la faţă, nu aşecţarea fe­
ţei sale o a prefăcut, ci numaî slava a arătat" (la Ioan Damasc, tom. II,
foîa 777). Pentru acesta întru un glas şi Teodorit a cjis: „Iar că v a pre­
face" nu o ,a pus peir.ru prefacerea chipului, ci pentru schimbarea din
stricăciune.
s
) Aicea cjicerea „cu trupul slavei sale" socotesc că a cjis Apostolul a-
cesta dupre tălmăcire în..loc de; cu trupul cel slăvit şi prea slăvit. însem­
neză însă că sf, MeTodie în cuv."Cel despre înviere cjice aşa: „Trupul a-
cesta al nostru întru o vreme era de slavă, mai înainte de căderea luî Adam
şi atât de slăvit era, în cât după călcarea poruncei ce a făcut, se dice trup
de smerenie căite asemănarea slavei ceiî de maî înainte, pre care o aveam
mai înainte de călcarea poruncei, fiind-că de nu ar fi fost maî înainte
slăvit, nu s'ar numi acum smerit, că se smereşte şi prost se face cel
slăvit, pentru păcate, căcî cel ce tot-de-una ar fi fost smerit, nicî odi-
nioră ar dice cine-va, că pentru călcarea porunceî s'a smerit precum şi
noi obişnuim a $ice Ia. cela ce stă de va cădea, pentru-că urmeză şi
nicî o dată dice cine-va că a cedut cela ce era cădut tot-de-una, drept
aceea trupul acesta, nestricat şi slăvit făcendu-se, se va scula şi nu al­
tul, precum bâtfea_Orighen. - —

— 489 —
 p l â n g e şi a r l ă c r ă m a î m p r e u n ă t o t ă l u m e a p e n t r u hristianiî a-
ceia, carî a u s e p e r d â s l a v a a c e s t a a lui D u m n e d e u , c u v e n i t ă p e n ­
t r u p e c a t e l e lor, o r e p l â n g e - î - a r î n d e s t u l ? N u , cu a d e v e r a t , nicî
o d i n i o r ă p o t e a p l â n g e d u p r e v r e d n i c i e şi p r e c u m s e c u v i n e ,
n e m ă r g i n i t a p a g u b ă c e aii s e p r i i m e s c ă t i c ă l o ş i i ) .
1

D u p r e l u c r a r e a c e a r e el d e a s u p u n e l u i ş i p r e t d t e .
F i i n d - c ă m a l s u s a di P a v e l m a r e l u c r u şi m a l d e n e c r e d u t
p e n t r u c o v î r ş i r e , a d e c ă c u m c ă a r e a face D o m n u l t r u p u l n o s -
. t r u a c e s t s m e r i t d e u n c h i p c u t r u p u l şeii cel slăvit, p e n t r u
i â c e s f a d i c e / â ' c u r n â i e e a r nu. t e - î n d o i i d e a c e s t a h r i s t i a n e , fiind»
c â D o m n u l a r e p u t e r e şi l u c r a r e c u c a r e a făcut t o t e şi a s u p u s
a n g h e l î şi a r h a n g h e l i şi p r e d e m o n î . D r e p t a c e e a , fiind-că c e l e
m a î m a r i a p u t u t şi l e - a făcut, c u m u l t m a î v â r t o s p o t e şi a-
c e s t a a o face, c a r e e s t e d e c â t a c e l e m a î j o s i t ă . D a r c i n e a
s u p u s l u i C h r i s t o s p r e t o t e ? Uniî d i c c u m c â P ă r i n t e l e s ă u
cel c e r e s c ; î n s ă n e p o t r i v i t ă e s t e î n ţ e l e g e r e a a c e s t a , fiind-că m a î
s u s n u a dis A p o s t o l u l d e s p r e P ă r i n t e l e ; m a i d r e p t d a r e s t e
sâ o înţelegem a c e s t a d e s p r e însuşi C h r i s t o s acesta, carele cu
p u t e r e a d u m n e d e i r e î saje a s u p u ş j u i ş î , a d e c ă t r u p u l u î s ă u p r e
t d t e f â p t u r e l e c e l e d i n t r u a d â n c şi c e l e p ă m â n t e ş t i şi p r e c e l e
c e r e ş t i . C ă c i noi n u n e v o m t e m e ca n u c u m - v a s ă î m p ă r ţ i m
p r e C h r i s t o s cu c u v î n t u l a c e s t a c e l ' a m d i s > ' A m d - c ă cu î m p r e ­
u n ă o s e b i r e a a m e n d u r o r firilor â d u m n e d e i r e î d i c şi a o m e ­
n i r e î , u n C h r i s t o s c u n o ş t e m şi îl m ă r t u r i s i m d u p r e i p o s t a s .

) Iar Chrisostom adauge şi pricina, pentru carea nu va putea totă

l

lumea a plânge precum se cuvine pre âceţa carî, pentru spurcăciunea

păcatelor se vor lipsi întru înviere de eovîrşit6rea slava cea de acest-fel T

cjicend: „Făgăduinţă fiind dată noue a se face trupul nostru (al celor
păcătoşi adecă) de un chip cu trupul acela al luî Christos, de aceea de
Ghe6na nu'mî pasă mie, a se duce împreună cu demonii. Orî câte aî
cjice, nimica socotesc întocmai cu căderea acesta (de se va păgubi ci­
ne-va de slava aceea)" (Vor. XIII la cea către Filipisenî). Iar Teodorit
cjicerea acesta aşa o tâlcueşte. Iar de un chip cu -trupul slavei luî Chri­
stos a cjis că se va face trupul nostru, nu dupre câtimea slaveî, ci du­
pre ceimea, că luminat va fi şi acesta. Iar aceste le va face fiind-că cu
adeverat are putere negrăită (Dumnecjeu adecă) şi cu lesnire şi strică­
ciunea şi mortea încetându-le şi întru nemurire schimbând trupurile nos­
tre şi făcând pre toţî a căuta la dînsul. Ci şi teologii ceî maî nouî ob­
şteşte dogmaticesc cum că ceî fericiţi dupre chipul şi ceimea slaveî şi
a dumnecjeeşteî lumini vor fi, de care se vor îrnpărtăşi şi nicî o osebire
vor avea, căci toţî pre unul şi acelaş dinar îl vor lua adecă pre u n a
şi aceeaşi împărăţie a ceriului şi slava; îar dupre câtimea slaveî şi a"
dumnecjeeşteî luminî vor avea osebire, câcî altul adecă maî multă îar
altul maî puţină lumină vor dobâneţi, fieşte-care după mesura curăţeniei
sale şi pentru acesta a cjis Apostolul: stea de stea se deosebeşta în slavă
(I Cor. XV, 4 a căreea vecjî şi tâlc. şi suptînsemnarea).

— 490 —
 C A P . IV.

1. Dţept aceea, iubiţii mei iraţî şi doriţi, bucuria şi cununa

mea, aşa staţi întru Domnul, Iubiţilor.
D e c î d a r , d i c e , fraţii m e i hristianî, c h i a r d e ş i v e d e ţ i p r e h r i s ­
tianiî ceţ slujitori d e p â n t e c e şi i u b i t o r i d e d e s f ă t ă r i c ă s e b u ­
c u r a şi s e s l ă v e s c în l u m e a a c e s t a , voî n u v e t u r b u r a ţ i d e a-
' c ă s t a ş i ' h u v ă t r a g e ţ i s p r e b u c u r i a şi s l a v a şi d e s f ă t a r e a l o r
'-cea ' ' a s e m e n e a ^ ci s t a ţ i a ş a întăriţi şi neclâtiţî^ p r e c u m ş i a ţ î
;:-:^{||?J.tt wee^' pe^tr^-0â>!î4ciejduiţr c a â y e ţ î a v e slăvi î m p r e ­
u n ă c u C h r i s t o s , p r e c u m "mai î n a i n t e a m dis- V e d î însă, o c e ­
t i t o r î u l e , c â t e l a u d e î m p l e t e ş t e P a v e l F i l i p i s e n i l o r , m a î î n t â î u îî
n u m e ş t e fraţî şi n u p r o s t fraţi, ci i u b i ţ i fraţi şi î n c ă îl n u ­
m e ş t e şi d o r i ţ i , a d e c ă c ă u t a ţ i d e m i n e , c â n d v e v e ţ î a r ă t a c a
să ve v ă d ; al d o i l e a îî n u m e ş t e b u c u r i a s a şi al t r e i l e a îî n u ­
m e ş t e c u n u n ă a sa, d i n c a r e n u m i r e a a c e s t a şi l a u d ă c e a l t ă _
m a i slăvit p o t e fi? C ă c e p o t e a fi a l t a a s e m e n e a , sau m a i
m a r e , d e c â t a fi c i n e - v a c u n u n ă a luî P a v e l ? Şi s o c o t e ş t e , i u ­
b i t u l e , căcî m a i î n a i n t e d e sfătuire a l ă u d a t p r e F i l i p i s e n i A.f
p o s t p l u l d i c e n d : « D e c i fraţii m e i , b u c u r a ţ i - v e î n t r u D o m n u l »
( C a p . Ilţ, 1). Şi a i c e a d u p r e sfătuire i a r ă ş i îî l a u d ă , a t â t d e î m ­
b u n ă t ă ţ i ţ i e r a u şi v r e d n i c i d e c u v î n t b l a g o s l o v i ţ i i în cât s ' a u î n -
v r e d n i c i t a l u a a t â t e a cinstiri d e l a fericitul P a v e l .
2. Pre Evodia o rog şi pre Sindihi o rog aceeaşi a
cugeta întru Domnul.
3. Şi te rog şi pre tine, iubite soţule, ajutâ-le lor.
A c e s t e a e r a u femei, p e c a r e le p o m e n e ş t e a i c e a P a v e l ; s o c o ­
t e s c c ă ar fi fost c e l e m a î î n t â i u şi m a l a l e s e ale b i s e r i c e î F i ­
lipisenilor; p r e a c e s t e a î n s ă A p o s t o l u l le a f i e r o s e ş t e unuî b ă r ­
b a t m i n u n a t şi î m b u n ă t ă ţ i t , c a r e e r a orî frate al u n e e a d i n fe­
meile a c e s t e a saii şi b ă r b a t al a c e l e e a , p o t e î n s ă şi sâ fi fost
a c e s t a p ă z i t o r u l d e t e m n i ţ ă Ş t e f a n a , p r e a c r e d i n c i o s u l în C h r i ­
stos, între Filipiseni, p r e c u m istorisesc F a p t e l e Apostolilor ( C a p .
X V I I ) . Şi c a c u m a r d ' c e lui: a c u m eşti a d e v ă r a t frate, a c u m
eşti a i i e v ă r a t b ă r b a t d e vel a j u t a p r e femeile a c e s t e a şi d e le
vel t r a g e p r e e l e la lucrul lui D u m n e d e u cu j u g u l a c e s t a . Unii
î n s ă s'ati a m ă g i t d e c u v î n t u l a c e s t a şi aii clis c ă P a v e l r o g ă
a i c e a p r e f e m e e a s a s ă a j u t e î m p r e u n ă E v o d i e l şi S i n d i h i e i ,
c a r e n u e s t e a ş a , şi c a s â las t d t e c e l e - l - a l t e , c ă a d e c ă , d e a r
fi fost a c ă s t a f e m e e a lui P a v e l , c u m n u a l ă s a t p r e e a în T a r s
în p a t r i a sa, î n t r u c a r e s ' a n ă s c u t , saii în I e r u s a l i m întru c a r e l e
s'^ c r e s c u t ? Ci s ă o fi l ă s a t în F i l i p i s i n g u r ă ; a c ă s t a clic ( n u m a î )
c ă t r e b u e a (sâ d i c ă ) P a v e l : t e r o g şi p r e t i n e a d e v ă r a t ă soţie,.
c u n u m i r e f e m e e s c ă , şi n u c u n u m i r e b ă r b ă t e s c ă : a d e v ă r a t e s o -
ţ u l e ! Iar C h r i s o s t o m d i c e , c u m c ă Sizighe ( a d e c â s o ţ u l e ) e r a n u m e
c h i a r a d e v ă r a t . D e a fost î n s ă P a v e l î n s u r a t , s a u d e n u a fost,
v e d î la s u p t î n s e m n a r e a c a p u l u i VII, al c e l e i î n t â i a c ă t r e C o ­
r i n t e n i , stih. 8.
Cate în Evanghelie împreună cu mine s'siti nevoit îm­
preună şt cu Climent şi cu cel-l-alţî împreună lucrători
aî meî.
N u m î - a a j u t a t , d i c e , femeile a c e s t e a p u ţ i n la p r o p o v e d u i r e a
E v a n g h e l i e i , ci m u l t şi m ă c a r c â şi alţii m u l ţ i e r k u , cei c e î m ­
p r e u n ă l u c r a u c u m i n e la a c ă s t a şi mai a l e s Clirpxnt*), c ă î m ­
p r e u n ă s ' a u n e v o i t , d i i a d e c ă î m p r e u n ă s ' a u l u p t a t şi e l e î m ­
c e

p r e u n ă cu m i n e , fiind-că în v r e m e a a c e e a hristianiî şi b ă r b a ţ i i
ş i femeile s e a j u t a u unii cu alţii şi î m p r e u n ă s e n e v o î a u la c e l e
b u n e , şi c u l u c r u l şi c u f a p t a , şi cu t o t felul d e c h i p u r î . Şi u n
b ă r b a t c i n s t e a p r e a l t b ă r b a t şi o f e m e e a j u t a p r e c e a - l - a l t ă
i e m e e , şi b ă r b a ţ i i a j u t a u p r e femei şi f e m e i l e a s ă m e n e a a j u t a u
p r e b ă r b a ţ i , D a r a c u m c u m p e t r e c e m n o i hristianiî? V a i ! B ă r ­
b a ţ i i p r e femei şi femeile p r e b ă r b a ţ i o b o s i m şi p e r d e m . P e n ­
t r u a c ă s t a a ş e d a r e a sufletului n o s t r u e s t e c u t o t u l p r o t i v n i c ă
şi n e p o t r i v i t ă c u a ş e d a r e a sfinţilor h r i s t i a n i l o r ^ c e l o r v e c h i ,
a d e c â e s t e r ă z v r ă t i t ă şi r e a . j
Ale cărora nume sînt în cartea vieţeî.
V e d i , Iubitule, câtă mare faptă b u n ă m ă r t u r i s e ş t e Pavel că
a v e a f e m e i l e c e l e d e m a î s u s ? C â c î c e a dis D o m n u l A p o s ­
t o l i l o r : « b u c u r a ţ i - v ă c ă n u m e l e v o s t r e s ' a u scris îp c e r i u » ( L u c a
X , 2 0 ) , î n s u ş i a c ă s t a o d i c e şi P a v e l • femeilor a c e s t o r a , c ă n u ­
m e l e lor a d e c ă s ' a u scris î m p r e u n ă c u cel-l-alţî în c a r t e a v i ­
e ţ e î . C a r t e a v i e ţ e î însă e s t e c u n o ş t i n ţ a şi h o t ă r î r e a luî D u m ­
n e d e u , c a r e î n c ă d e a i c e a o a h o t â r î t şi a înjtărit a d a l o r
viaţa vecînieă, p r e c u m dinprotivă cela ce nu ărede, încă d e
aicea e s t e osândit, p r e c u m a dis D o m n u l : «Cela ce nu c r e d e
a c u m s'a j u d e c a t » ( I o a n III, 1 8 ) . Şi d a r n u m e l e n e c r e d i n c i o ş i l o r ,
s a u al c e l o r n e a l e ş î şi n e p o c ă i ţ î h r i s t i a n î , e s t e cu • a d e v ă r a t ş t e r s
din c a r t e a v i e ţ e î şi scris în c a r t e a m o r ţ e î . J
4 . Bucuraţi-vie întru Domnul tot-de-una. j
Şi d a c ă D o m n u l d i c e c â «fericiţi sînt cel c e p l â n g » ( M a t . V ,
4 ) , şi «fericiţi ceî c e p l â n g a c u m » ( L u c a VI, 2 1 ) , c u m dice]
P a v e l a c u m a i c e a î m p r o t i v a şi s f â t u e ş t e p r e FJilipiseni s ă s e
b u c u r e ? R ă s p u n d e m , c ă n u s î n t î m p r o t i v a cuviritele D o m n u l u i ,
;
) Orighen < j ' & Climent acesta, de carele pomeneşte aicea Pavel;
l ce c

•este acela ce a stătut episcop al Romei, şi vecjî la tom al doilea d î |

Pentatevc, foia 199. "**
— 492 —
cu d i c e r e a a c e s t a a A p o s t o l u l u i . C ă a p l â n g e cine-va c ă a
m â h n i t p r e D u m n e d e i i p e n t r u p e c a t e l e s a l e , p r e c u m a dis D o m ­
nul, şi a c e s t a e s t e b u c u r i e şi p r i c i n ă d e b u c u r i e şi e s t e î n s u ş i
cu a s e b u c u r a , p r e c u m d i c e A p o s t o l u l a i c e a «că fericiţi s î n t
cei c e p l â n g , d i c e . c ă a c e i a s e v o r m â n g â i a » , şi Iarăşi «feri­
ciţi cei c e p l â n g e ţ i a c u m c ă veţi r î d e » . V e d i , frate, că p l â n s u l
şi p l â n g e r e a p r i c i n u e ş t e b u c u r i e şi r â s ? A p o i P a v e l n u p r o s t a
d i s : b u c u r a ţ i - v e , ci a a d a u s : î n t r u D o m n u l . Iar cel c e e s t e î n t r u
D o m n u l , şi p o r u n c i l e D o m n u l u i p ă z e ş t e şi d e p ă r t a t fiind d e •
p e c a t , t o t - d e - u n a s e b u c u r ă m ă c a r d e a r fi suferit s u c i t n r î d e
i n c h e e t u r î şi l e g ă t u r i d e l a n ţ u r i , m ă c a r de., s ' a r s g â r î î a c u u n g h i i
d e fer şi d e s ' a r m u n c i t r u p u l lui, fiind-că a r e din l ă u n t r u c o n ş ­
t i i n ţ a b u c u r â n d u ^ l şi p e n t r u - c ă n ă d e j d e a b u n ă t ă ţ i l o r c e l o r v i ­
i t o r e îl b u c u r ă ) ; p e n t r u a c e s t a scris e s t e p e n t r u A p o s t o l i , c ă
1

') încă în scrisorea cea către Tesalonicenî însăşi acesta o porunceşte.

Apostolul r j ' d : „tot-de-una bucuraţi-ve" (I Tes. V, 16), dar fiind-că
c e n

mulţî necunoscătorî <jic cum -eă este cu neputinţă acesta ce o cji aicea ce

Apostolul: a se bucura cine-va tot-de-una, pentru acesta Marele Va­

silie a scris uti întreg cuvînt; despre acesta, suprascriind asupra luî
despre mulţumire, întru carele dovedeşte că acesta este cu putinţă; întru
carele şi cjice acesta: „decî ceî ce se află fără de învăţătura apostolesculuî,
gând şi neînţelegend cum că ne chiamă pre noî către evanghelicesca.
viaţă, cuteză a prihăni pre Pavel, cum că ne rândueşte nouă lucrul cu
neputinţă. Dar însă înveţă-se că pricinile de a se bucura cu drept cu­
vînt stau înaintea nostră prin marea dăruire a luî Dumnecjeu. Iar s u ­
fletul cel o dată legat cu totul către frumuseţea celuî ce l'a zidit şi o-,
bişnuit a se străluci de frumuseţile cele de acolo, bucuria şi veselia sa,
de adeasa poticnire a trupeştilor pătimiri nu se preface; ci cele ce altora
sînt întristătore unuîa ca acestuia i se vor face adăogire de veselie, pre­
cum era Apostolul, bine voind întru neputinţă, întru necazuri, în gone,
în nevoî; laude ale sale făcând lipsurile; în-fom-ete, în sete, în frig, în go-
lătate, în gone, în strâmtorări, pentru care alţiî se tânguesc şi se des-
nădejduesc de viaţă, pentru acestea el se bucura. Şi nu numaî plân­
gerea- şi lacrimile pentru nădejdea viitoreî fericiri, pricinuesc bucurie,
ci şi înseşi ele de sineşî pricinuesc bucurie şi în vremea când plânge
cine-va şi varsă lacrimi, se îndulceşte şi se bucură. Pentru acesta şi
pre plângere o a 4 ' dumnetjeeştil părinţi bucuro-plângere. încă şi Ma­
s

rele Vasilie dupre firescul cuvînt o dovedeşte, acesta 4'cend: „Că răsu­
flările cele din întristare şi aburiî ceî ce iasă din adâncul strâmtoreî fer--
binţeleî, găocile creerilor capului jjmplendu-le, cuprind împreună capul
făcând alunecări şi întunecări. Apoî grosimea aburilor, adecă greutatea
umezeleî se preface în lacrimă ca un ore-care"nour în picături, topin-
du-se prin ore-care s.i'.ne (canalurî) a porurilor ochilor se preface;
pentru acesta şi ore-caie îndulcire 4' > celor ce se întristeză despre
ce

plângere, prin plângere în ascuns deşertându-se ceea ce îngreueză întru

dînşiî. Dice însă şi Coresie la 4'cerea acesta a Apostolului acestea: „cel
ceresc întru singur Domnul îşî are bucuria, orî pururea veselindu-se,
orî întristându-se, adecă se bucură întru credinţă, întru dar, întru buna.
cinstire de Dumnedeu, întru nădejde în plata cea viitore. Se potriveşte

— 493 —
 •crupa c e î - a u Dâtut i u d e i i ( d u p ă î n ă l ţ a r e a D o m n u l u i , căci î n v a ţ ă
pre norod t r ă g e n d u - 1 la c u n o ş t i n ţ a d e D i i m n e d e u ) , se b u c u r a ,
p e n t r u - c ă c u b ă t a e a s ' a u n e c i n s t i t p e n t r u C h r i s t o s : « D e c i e l sp
• d u c e a u b u c u r â n d u - s e d e l a faţa a d u n â r e î , c ă c i p e n t r u n u m e l e lui
C h r i s t o s s'au învrednicit a se necinsti» (Fapt. V, 42).
IarăşLd.ic: bucuraţi-ve.
F i i n d - c ă firea l u c r u r i l o r o m e n e ş t i p r i c i n u e ş t e şi s c h i m b a r e şi
' m â h n i r e , p e n t r u a c e s t a P a v e l în p o f t o r i r e a c e face a i c e a a b u -
•curiei, d o v e d e ş t e Filipisenilor, c â s e c u v i n e t o t - d e - u n a a se. b u *
^uteţ-'dupre DomnuL ' • ' ' • .
5 . Blândeţele vdstre facâ-şe ştiute tuturor omenilor.
F i i n d - c ă m a î s u s a p r i h ă n i t p r e hristianiî ceî i u b i t o r i d e d e s ­
fătări, A p o s t o l u l , c a p r e n i ş t e v r ă ş m a ş i aî c r u c e î , p e n t r u a-
-cesta s f â t u e ş t e p r e F i l i p i s e n i a i c e a , a nu s e p u r t a c ă t r e unii
c a a c e ş t i a cu v r ă ş m ă ş i e şi c u u r ă , ci sâ-I î n t r e b u i n ţ e z e ( t r a ­
t e z e ) p r e eî cu b l â n d e ţ e şi cu l i n i ş t e , m ă c a r şi v r ă ş m a ş i aî
•lor d e s î n t ) .
1

6. Domnul aprope este, nu ve îngrijiţi.

P o t e c â u n u d i n F i l i p i s e n i , p u ţ i n i la c r e d i n ţ ă fiind, a r fi d i s
-că r â v n i m h r i s t i a n i l o r c e l o r Ce s e d e s f â t e z ă , p e n t r u - c ă a c e ş t i a
;se află în o d i h n ă , îar noî n e aflăm în n e c a z şi s t r â m t o r a r e . D e
a c e s t a r ă s p u n d e n d A p o s t o l u l d'' e: * D o m n u l a p r o p e e s t e » s ă
c

v i e şi m a î a a j u n s d i u a j u d e c a t e i , p e n t r u a c e s t a n u v e î n g r i ­
j i ţ i fraţilor p e n t r u d e s f ă t a r e a a c e l o r şi răsuflarea lor, nici p e n ­
tru necazul vostru. C â aceîa au să d e a cuvînt D o m n u l u i p e n ­
t r u d e s f ă t a r e a lor, î a r voî v e v e ţ i veseli p e n t r u n e c a z u r i l e v d s ­
t r e în sînurile lui A v r a a m . • . ..
Ci întru tdtă rugăciunea şl.cererea cu mulţumire •cu-
"n6scă-se cererile vdstre către Dumnedeu. 1

I a t ă şi a l t ă m â n g â e r e a d u c e a i c e a d u m n e d e e s c u l P a y e l F i l i p i s e ­
n i l o r şi a c e s t a e s t e , a s e r u g a eî luî D u m n e d e u p e n t r u t o t lucrul şi
î n t â m p l a r e a ce le u r m e d ă , ci a s e r u g a c u m u l ţ ă m i r e , câcî c u m
•ar c e r e c i n e - v a d e l a D u m n e d e u v i i ţ d r e l e c e r e r i l e s a l e , c â n d
n u m u l ţ u m e ş t e lui D u m n e d e i i m a i î n t â i u p e n t r u c e r e r i l e ş a l e
•cele t r e c u t e ce i le-a d ă r u i t ? D r e p t a c e e a p e n t r u t d t e l u c r u ­
r i l e şi p e n t r u c e l e c e s e v e d p r o t i v n i c e şi n e c ă j i c î d s e s e c u v i n e
"hristianiî s ă m u l ţ ă m e s c ă lui D u m n e z e i i . Căci'"a m u l ţ ă m i c i n e - v a
;luî D u m n e d e u , c â n d p r i i m e ş t e b u n ă t ă ţ i l e şi b y n e l e n o r o c i r i ale

"ia acesta c j > Şi

cere
°e d j
c e e a
marele Antonie, că dupre alt. chip nu
c e

-pote cine-va a birui pre vrăşmaşul, fără numaî dacă dând el rezboîu în-
"tru cele duhovniceşti, tot-de-una se veseleşte (cel de dînsul vrăşmăşuit}"'.
») Iar Teodorit aşa tâlcueşte dicerea acessa: suferiţi vitejeşte prolovi- "
•.rile protivnicilor, nu răsplătiţi răul cu rău. : •<
- m -
l u m e î , ajcăsta firea lucrurilor c a o d a t o r i e o c e r e . P e n t r u a-
c e s t a a <Iis c â n t â t o r u l d e p s a l m i : « m e v o î u m ă r t u r i s i ţie ( a d e c â
o m u l va m ă r t u r i s i ţie şi va m u l ţ u m i ) c â n d îi faci b i n e luî
( P s a m . X L V I I I , 19), a d e c â c â n d vei d a lui b u n ă t ă ţ i şi b u n e
n o r o c i r i ; Iar a m u l ţ ă m i c i n e - v a luî D u m n e d e u şi p e n t r u c e l e
p r o t i v n i c e , a d e c ă şi p e n t r u n e n o r o c i r i şi p e n t r u n e c a z u r i , a-
c e s t a e s t e c u a d e v e r a t i s p r a v ă a u n u l suflet b i n e c u n o s c ă t o r
şi miiîţă|mitor'*). D e c î m u l ţ â m i r i l e şi r u g ă c i u n i l e c e l e c a a c e s ­
t e a a r a t ă cererile iidştre eătie p u m n e d e u , iar rugăciunile cele
ţfei'.riu ; $ e " | ^ a d u c . j^.;tttul^iţnirey'>cieîiea ••CJnmne&eiJ n u Ie c u ­
n o ş t e şi c u a d e v e r a t n u le a s c u l t ă .
7 . Şi pacea luî Dumnedeu, ceea| ce covîrseşte totă min­
tea, va păzi inimile vostre şi gândurile vdstre în Iisus
Christos.
Pacea, luî D u m n e d e u ' n u m e ş t e P a v e l p r e î m p ă c a r e a şi î m ­
p r i e t e n i r e a o m e n i l o r c e a făcut F i î u l p r i n î n t r u p ă s c a i c o n o m i e
cu D u m n e d e u P ă r i n t e l e . A c e s t â _ . p a c e î n s ă şi î m p ă c a r e c o v î r ­
s e ş t e cu a d e v e r a t p r e t o t ă m i n t e a n u n u m a i a d m e n i l o r , ci şi
a ânghejlilor, ca c u m a r fi d ' s
Ş >
a a c a
Christos ca rele ne-a
i z b ă v i t p r e noî şi n e - a î m p ă c a t c u D u m n e d e u , p r e c u m a c e s t a
m i n t e a zidită n u p o t e a o î n ţ e l e g e , ori c â t d e î n ţ e l ă p t â a r fi
(căci c i n e ar fi n ă d ă j d u i t c â n d - v a , c ă a u s ă s e d ă r u i a s c ă n o u ă
omenilor atâtea b u n ă t ă ţ i ? Sau că a v e m se ne î m p ă c ă m cu D u m ­
n e d e u , ceî ce maî î n a i n t e e r a m c u m p l i ţ i v r ă ş m a ş i ai luî? ) c u a

) Pentru acesta şi dumnedeescui Chrisostom obişnuîa tot-de-una a cjice

]

acesta apoftegmă, (sentinţă) vrednică de pomenit în fieşte-care întem-'

plare: „Slavă luî Dumnecjeu pentru tote" care nu voîu-înceta pururea ~
a cjice lai tote cele ce mi se vor întempla (în Epist. XI către Olimpiada).
Iar dumrţecjeesculuî Chrisostom urmându-î îarăşî marele Grigorie al T e -
salon.: „însuşî acesta obişnuîa a o cjice in fieşte-ce pricină, precum se
vede în viaţa sa". Vecjî şi stih. 16 al cap. III al ceiî către Colasenî,
adecă acesta a „bine mulţămitorî fiţi".
) Pentru acesta şi Dionisie învăţătorul de cele ascunse despre pacea
!

acesta aşa cu descoperire cjice: „Ce ar cjice cine-va despre Iubirea de-
omenî cea revărsătore de pace dupre Christos, dupre care nu ne vom
maî învăţa încă cele dumnecjeeştî dupre providenţa luî Iisus, celuîa ce
pre tote întru toţî le lucreză. şi face pacea cea negrăită şi din veac
prohotăqtă, carele şi ne-a împăcat pre noî cu sineşî întrul duhul şi prin
sineşî şi întru sineşî cu Părintele" (despre dumnecjeeştile numiri cap. XI).
Şi îas'ăşî | cjice: „Decî despre acesta dumnecjeesca pace, orî ce este când­
va, şl linişte pre care sfinţitul Iust negrăire o numeşte şi nemişcare la
ţotă cunoscuta-înaintare; şi că este în pace şi aduce^ linişte şi că întru
sine şi îţi lăuntrul eî este şi pre sineşî totă cu totul o covîrseşte şt nicî
întru dînsa intrând şi maî îndoindu-se pre sineşî îşi păgubeşte unirea
sa, ci şi | se înainteză la tote, totă în lăuntru rămânând pentru covîrşi-
rea unireî ceiî.ce covîrseşte pre tote, nicî ertat fiind nici a o cjice, nici
a o înţelege vre uneîa din estimî, nicî- cu putinţă fiind" (tij).

— 49.5 —
adevă r at nimenea). Acest Christos, dic, carele! ne-a împăcat
şi n e - a î m p r i e t e n i t a ş a , a c e s t a b i n e v o l a s c â a văj p â z i şi a p r o -
siguripsi inimile şi c u g e t ă r i l e v o s t r e în p a c e şi în n e t u r b u r a r e ,
î n c â t a n u c u g e t a n i m i c a răii şi n e p l ă c u t d u m n e d e e ş t c i m ă -
rireî sale*). S a i i p a c e n u m e ş t e a i c e a A p o s t o l u l d a i u l p ă c e î , c a r e
l'a d a t D u m n e d e u A p o s t o l i l o r şi p r i n A p o s t o l î t u t u r o r h r i s t i ­
a n i l o r d i c e n d : « P a c e las v o u e , p a c e a m e a daii v o u ă » ( I o a n
XIV, 27). Decî acăstă pace, dd > ^ ce v v a
P i liniştiţi şi n e t u r ­
ă z

b u r a ţ i , p e n t r u - c ă şi a c e s t a p a c e c o v î r ş e ş t e p r e t o t ă m i n t e a ; fi­
ind-că prin acăsta porunceşte noue D o m n u l sâ avem pace cu
v r ă ş m a ş i i n o ş t r i şi c u cel c e n e n e d r e p t ă ţ e s c , c a r e e s t e .piai
p r e s u s d e fire. şi lucru d e ş ă n ţ a t . « C â c u ceî c e u r ă s c p a c e a ,
d i c e , e r a m î n p a c e » ( P s a l m . C X I X , 6 ) . D a c ă p a c e a luî D u m ­
n e d e i i î n s ă c o v î r ş e ş t e p r e t o t ă m i n t e a şi m a r g i n e n u a r e : « c â
p ă c e î lui n u e s t e h o t a r » (Is. I X ) : cu Cât m a l v î r t o s fiinţa lui?
P e n t r u a c ă s t a r u ş i n e d e - s e E v n o m i a n i î , c a r i s e jfălesc c u m c ă
p r i c e p fiinţa luî D u m n e q l e u . Iar a c e s t a : în l i s u s I C h r i s t o s , o a
a d a u s P a v e l p e n t r u c a să a r a t e c ă p a c e a a c e s t a îî va păzi î n ­
t r u C h r i s t o s , a d e c ă p e n t r u a nu c ă d e a d e l a C h r i s t o s , ci m a î
vîrtos a r ă m â n e a uniţi întru el.
8. D e a c e e a , fraţilor.
A c e s t c u v î n t îl d i c e fericitul P a v e l c a c u m s e sîrguîa să lase
l u m e a a c ă s t a şi c a c u m nu a r m a l a v e a d e a c i î a nicî o î m p â r -
t ă ş i r e şi a t â r n a r e c ă t r e lucrurile c e l e d e faţă.
C â t e sînt a d e v e r a t e .
C u g e t a ţ î , d ' c e , şi s o c o t i ţ i fraţiî m e i , t o t e c â t e s t a t a d e v ă r a t e ,
a d e c â î m b u n ă t ă ţ i t e , fiind-câ r ă u t a t e a e s t e m i n c i u n ă , a s e m e n e a
şi d o b â n d i r e a r ă u t ă ţ e î şi î n d u l c i r e a .
C â t e sînt cinstite.
C u g e t a ţ î , d i c e , fraţiî m e i , c â t e s î n t c i n s t i t e şi v r e d n i c e d e
î m p ă r ă ţ i a c e r î u r i l o r şi nu c â t e sînt n e c i n s t i t e şi m â r ş a v e , ale d-
m e n i l o r c e l o r c u g e t ă t o r i d e r e l e p ă m â n t e ş t i şi t r u p e ş t i î n s u ş i t e .
C â t e sînt curate. ; ' '. j
C u g e t a ţ i , d i c e , fraţii m e i , şi c â t e s î n t c u r a t e şi v ă - p ă z e s c îri-
t r u feciorie şi î n t r u î n t r e g a î n ţ e l e p c i u n e , c a r e !maî ales e s t e

Pentru acesta şi marele Grigorie al Tesal.,' dar încjspetor de daru­

rile S. Duh, a numit pre pacea cugetărilor în Epist. Cea către Xeni.
Şi cu adevărat cel ce iubeşte a sălăşlui în inima sa stăpânul păceî şi
împăratul Dumnedeii, se cuvine în tot-de-una â păzi inima sa în pace
şi în neturburare' şi pentru nici un lucru nicî odinioiă a se turbura,
fiind-că locul şi-lăcaşul paşnicului Dumnecjeu.se cuvine a fi în pace,
. precum este scris: „S'-a făcut în pace locul luî"/(Psalm. LXXV, 2). Iar de
câte feluri este pacea, vecjî la suptînsemnarea cjicereî: „îndreptându-ne
:

din credinţă pace avem către Dumnedeu"'(Rom. V, 1).

— 498 —
p o s t u l , şi mfrînafea p â n t e c e l u î , şî ferirea d e m â n c ă r i l e c e l e d e s -
f ă t ă t d r e ; c â a c e s t a s e v e d e c ă o d i c e slujitoriilor de p â n t e c e ,
d e s p r e ^ c a r î m a î s u s a d i s a c ă s t a : «al c ă r o r a D u m n e d e u e s t e
pântecele».
Câte s î n t iubite.
C u g e t a ţ î a d e c ă c â t e s î n t i u b i t e şi b i n e p l ă c u t e lui D u m n e ­
d e u şi d m e n i l o r , a c e s t a î n s ă o a $is p e n t r u c a s ă n u s e p o -
t i c n e s c ă şi să se î n v r ă j b e a s c ă c u v r e u n o m .
Câte sînt de bună laudă, orî-ce faptă bună şi ori-ce
laudă.
V e d î , Iubitule, c ă A p o s t o l u l v o e ş t e c a hristianiî s ă p r o v a d â
şi p e n t r u o m e n î ? N u p r o s t î n s ă şi c u m s ' a r î n t â m p l a s ă g â n -
d e s e ă p e n t r u dînşiî, ci l u c r â n d f a p t e l e c e l e b u n e şi l u c r ă r i l e
c e l e n e p r i h ă n i t e c a r e la d m e n î sînt l ă u d a t e şi b i n e c u v î n t a t e , în
c â t a n u d a lor p r i c i n ă d e s m i n t â l ă c u v r e o r ă u t a t e .
Acestea socotiţi-le.
T d t e bunătăţile cele maî sus d i s e
şi virtuţile a i c e a le î n c h e e
P a v e l d i c e n d , t d t e a c e s t e a s o c o t i ţ i - l e şi se le c u g e t a ţ î , fraţiî m e î
h r i s t i a n î . P e n t r u c e însă a dis s ă le c u g e t a ţ i ? P e n t r u - c ă d i n
c u g e t ă r i l e c e l e b u n e s e riăsc şi c u v i n t e l e c e l e b u n e şi l u c r u ­
rile c e l e b u n e , p r e c u m şi d i m p r o t i v ă din r e l e l e c u g e t ă r i s e n a s c
relele c u v i n t e şi r e l e l e f a p t e ; c ă r ă d ă c i n a e s t e c u g e t a r e a şi g â n ­
d u l o m u l u i , îar r a m u r i şi r o d u r i sînt c u v i n t e l e şi f a p t e l e ' ) .
9 . Care şi v'aţî învăţat şi le-aţî luat şi le-aţî vedut în­
tru mine.
D e v r e m e c e n u _era cu p u t i n ţ ă c u d e - a m ă r u n t u l a p o r u n c i
P a v e l hristianilor, c u d e o s e b i r e p e n t r u f i e ş t e - c a r e c u m s e i n t r e
in_casa_.lor, c u m s â I a s ă a f a r ă , c u m se v o r o v e s c ă , c e f o r m ă s e
a î b ă . ş i J n scurt, cu care b u h e moraiurî se cuvine a p e t r e c e ;
pentru acesta tdte acestea întru un cap cuprindendu-le aicea,
d i c e : a c e s t e a c u g e t a ţ i - l e şi g â n d i ţ i - l e , fraţiî m e î îubiţî, c â t e v ' a ţ î
î n v ă ţ a t şi p r i n c u v î n t u l î n v ă ţ ă t u r e î m e l e l e - a ţ î a u d i t şi c â t e l e - a ţ î
p r i i m i t p r i n scrisori şi c â t e aţî v ă d u t la m i n e , p r i n înseşi f a p ­
t e l e ; fiind-că, p r e c u m m a î î n a i n t e a m dis, a c ă s t a e s t e î n v ă ţ ă t u r a
c e a maî b u n ă şi maî f o l o s i t d r e : a s e a r ă t a î n v ă ţ ă t o r u l u c e n i c i -

>) Pentru acesta a cjis Marele Vasilie: „ Decî maî întâîu fericirea este
curăţenia în gândul nostru, fiind-că rădăcina lucrărilor prin trup este
sfatul cel în inimă, că preacurvia, în sufletul iubitorului de îndulcire
maî întâîu aprincjendu-se, aşa lucreză stricarea cea prin trup, pentru a-
cesta şi Domnul cţice, că ceie din lăuntrul omului sînt care îl spurcă"
(Tâlc. Psalm. I). Vecjî şi la suptînsemnarea cjicereî „făcend voile g â n d u ­
rilor" (Efes. II, 7) şi a cjicereî „nu daţi loc diavolului" (Efes. IV, 26) şi
cjicerea „trupul pofteşte împrotivă duhuluî" (Gal. I, 17).
— 497 —
Tom. D.
îof lui p r e sîneşi chip şi pildă d e v i r t u t e , p r i n lucrările sale
cele b u n e .
Acestea faceţi-le. ",'
N u e s t e î n d e s t u l , d i > v o u e h r i s t i a n i l o r a c u g e t a cu m i n ­
c e

t e a n u m a i b u n e l e c e l e - a m dis m a î s u s , nicî n u m a î a le grăi

cu g u r a , ci şi a le face cu l u c r u l .
Şi Dumnedeul păcei va fi cu voî.
A d e c ă d e veţî c u g e t a t d t e b u n u r i l e a c e s t e a , fraţii m e î şi le
v e ţ i d i c e , şi-le, veţî face, cu a d e v e r a t t o t - d e - u n â v e veţî a f l a -
"îri p a c e şi în linişte, căcî d e v o m a v e a p a c e m a i întâîu cu
D u m n e d e u p r i n l u c r a r e a p o r u n c i l o r lui, al d o i l e a cu î n ş i n e n o i
p r i n i z g o n i r e a p a t i m i l o r d e l a n o i şi p r i n liniştea c o n ş t i i n ţ e i ,
n e m u s t r â n d u - n e p r e n o i d e s p r e v r e u n l u c r u , ş i al treilea, d e
v o m a v e a p a c e cu d m e n i l şi n u n e v o m gâlcevi cu dînşiî: n e ­
g r e ş i t D u m n e d e u l p â c e î va fi î m p r e u n ă cu n o î ; p e n t r u - c ă d a c ă
D u m n e d e u n e v e n e z ă c a s â n e p r i n d ă c â n d fugim d e d î n s u l ,
c u m n u va r e m â n e a cu noi, c â n d n o î n e a p r o p i e m d e el p r i n
l u c r a r e a faptelor b u n e ?
D u m n e d e i i însă s e d i c e D u m n e d e u al p â c e î , p e n t r u - c ă e l , n u
n u m a î c ă a r e t d t ă p a c e a şi n e t u l b u r a r e a î n t r u sineşî, ci m a î
ales e s t e î n s u ş î p a c e a şi n o i a n n e m ă r g i n i t al p ă c e i , fiind-că
n u s e află nicî o p a t i m ă şi p r o t i v n i c , c a să-1 s u p e r e din afară,
p e n t r u a c e s t a şi « î m p e r a t al p ă c e î , s e d i c e
Ş' s t ă p â n i t o r al p ă ­
cei» (Is. IX, 6 ) : ci şi p e n t r u - c ă însuşî e s t e p r i c i n u i t o r u l şi î n ­
c e p ă t o r u l a t d t ă p a c e a întru t o t e f ă p t u r i l e , a t â t întru c e l e sim­
ţite c â t şi î n t r u c e l e g â n d i t e ' ) ,
i o . M'am bucurat încă întru Domnul forte, că Iată
6 r e când aţi înflorit a purta; grijă, pentru mine.
N u m ' a m b u c u r a t , dice, l u m e ş t e nicî p r e c u m se b u c u r ă d-
m e n i i l u m e î p e n t r u b u n ă t ă ţ i l e l u m e î , ci m ' a m b u c u r a t i n t r u
D o m n u l şi d u h o v n i c e ş t e ; n'u p e n t r t t - c ă e u a m aflat o d i h n ă d e s ­
p r e c e l e t r e b u i n c l d s e c e aţi t r i m i s m i e , ci p e n t r u - c ă voi fraţii
:

m e i aţî s p o r i t î n t r u f a p t a b u n ă a î m p ă r t ă ş i r e ! şi a m i l o s t e n i e ! .
P e n t r u a c e s t a şi forte m ' a m b u c u r a t d e s p o r i r e a v o s t r ă c e a

') Pentru acesta îarăşî a cjis paserea cea ceresca, Areopssg. Dionisie
despre dumnecjeesca şi marea păzitorea pace:,'„Vino dar se lăudăm pre
dumnecjeesca şi marea păzitorea pace cu cântări pacînice, acostă uni-
tore a tuturor şi a unireî tuturor şi păşcetore de conglăsuire'şi lucră-
tore; pentru acesta şi tote ale eî se laudă, mulţimea cea împărţită a lor
întorcendu-se întru totă unirea şi pre resboîul cel întru tot emfiliu u-
nindu-1 întru o împreună locuire de un fel, că vine asupra tuturor şi
împarte tuturor potrivit lor pre ale sale şi le revarsă îmbelşugarea p a ş ­
1

nicei naşteri, şi remâne încă covîrşire de unire, totă către totă şi în o-

sebire cu dînsa prea unită" (cap. XI despre diyainecjeeştele numiri),

- m —
triate şfe d e folosul v o s t r u ; c u a l i n a r e Insă şi p u ţ i n c e - v ă riiuă-
t r â n d p r e F i l i p i s e n i A p o s t o l u l , p e n t r u - c ă a fost t r e c u t multa
v r e m e Îşi n u s ' a fost îngrijit a-I t r i m i t e c e l e d e t r e b u i n ţ ă şi în-
v e ţ â n d u - î a d e s e - o r î şi t o t - d e - u n a s e o facă a c e s t a şi s e îm­
p ă r t ă ş e a la c e l lipsiţi: Iarăşi a p o t o l i t c e r t a r e a a c ă s t a şi m u s ­
t r a r e a , c ă c î d i c e r e a «Iată o r e când»-, a r a t ă v r e m e m u l t ă ; şi a-
c e s t a : «aţî înflorit» î n s ă o a d i l° > p e n t r u c a s ă a r a t e c u m
s r

c â precum ."copacii c a r i o d r â s l e s c , a p o i s e u s u c ă , şi m a î î n ur-

iţjttfaş- 0drţ5ţesc.^şa'"'i|ic^ şi..vot' fraţilor v'-aţi a r ă t a t a d e c ă
i a î n c e p u t î ^ ă r i ^ t o r i , - ă p c - i aţi.jhc'eljat din î m p ă r t ă ş i r e şi v ' a ţ î
veştejit şi î a r ă ş v ' a ţ î a r ă t a t în u r m ă î m p ă r t ă ş i t o r î şi d e i z n d v ă
aţî o d r â s l i t . D r e p t a c e e a c u v î n t u l a c e s t a e s t e t o t ' o d a t ă şi m u s ­
t r a r e şi l a u d ă , căcî n u e s t e p u ţ i n ă i s p r a v ă a o d r ă s l i î a r ă ş î ci­
n e - v a d p ă c e s'a veştejit. Şi p e n t r u a n u s o c o t i c i n e - v a , c ă
u

şi întruj cele-l-alte f a p t e b u n e s ' a u veştejit Filipisenii, p e n t r u

a c e s t a s p r e u r m a r e d i c e : « s p r e a vă îngriji p e n t r u m i n e » , a-
d e c ă p e n t r u a c ă s t a n u m a î v ' a ţ î fost veştejit, întru a p u r t a grijă
d e celq d e n e v o e t r e b u i n ţ e i m e l e . D e c u v i i n ţ ă e s t e însă a în­
t r e b a cine-va: c u m Pavel, carele a dis din p a r t e a D o m n u l u i în
F a p t e l e ; A p o s t o l e ş t î c ă t r e p r e s v i t e r i î E f e s u l u î , c ă însuşî ( D o m ­
nul) a dis.- m a î fericit e s t e a d a d e c â t a l u a ( F a p t . X X ) şi
î a r ă ş , c ă t r e C o r i n t e n î : «Maî b i n e e s t e m i e a m u r i d e c â t . l a u d a
m e a a p z ă d ă r n i c i c i n e - v a » ( I . C o r . I X , 15), a d e c ă a n u l u a e u
m i l o s t e n i e ; c u m d a r P a v e l cel c e d i c e a c e s t e a şi c a r e l e n u lua
milă, a c u m a i c e a s e află că îa ? R ă s p u n d e m la a c e s t a , c ă a-
c o l o d e l a C o r i n t e n î d u p r e c u v i i n ţ ă n u l u a , p e n t r u ca să nu-1
p r i h ă n â ş c ă m i n c i u n o - a p o s t o l i î , carî s e f â ţ â r n i c e a i i c ă n u I a u n i ­
m i c a deja n i m e n e a , c a î n t r u a c e s t a : a n u lua, cu c a r e a c e i a
s e făleaţi, s ă s e afle şi a c e î a a s e m e n e a c u P a v e l , c a r e l e n u
l u a : «cş. î n t r u c e e a c e s e l a u d ă ei s ă s e afle c a şi m i n e » (II
C o r . X I , 12), fiind-că n u p r o s t a dis a c o l o c ă n u i s e v a î n ­
g r ă d i laluda s a , ci a a d a u s : «în laturile A h a e î » (II C o r . X I , I O ) ) . 1

P e n t r u a c e s t a şi a d i s : «alte b i s e r i c i a m jefuit» (II C o r . X I , 8 ) .

D r e p t ^ceea acolo ta Corint icomeniceşte Pavel nu lua, iar
aicea la F i l i p i s e n i , e r a i i Iubiţi hristianiî a c e l a c e îî d a şi d o r i ţ i ,
p e n t r u a c ă s t a şi l u a d e l a dînşiî, c ă c i d e n u a r fi luat, n e g r e ­
şit î^ar fi m â h n i t ) . î n c ă şi d u p r e a l t c h i p , a l u a P a v e l m i l o s -
8

») Vech şi tâlcuirea cjicereî aceştia.

) p i Aici în Tesalonic fiind Pavel lua ce-va, ci lucra lucru de mânî,
2

pi din lucrul manilor sale se hrănea. Drept aceea întâîa şi adevărata

jricină pjentru care Pavel lucra lucru de mânî şi din lucrul manilor se
îrănea era, pentru a da pildă hristianilor, ca să lucreze şi eî, precum
icesta mkî arătat o cjice însuşî în cea către Tesalon. a II c. III, st. 9.
aţ- a doua pricină şi următore pentru care lucra era, pentru a nu da
tpucare mincîuno-apostolilor de a-1 prihăni, precum s'a cjis,
- 499 -
t e n i e , a c e s t a o f ă c e a p e n t r u folosul c e l o r c e d a lui, c ă c i c e i c e
d a i i m a l m u l t s e folosesc d e c â t c e i c e Iau. I a r p e e a c e d i c e
P a v e l d e s p r e faţa D o m n u l u i «că m a i fericit e s t e a d a , d e c â t
a l u a » , a c e s t a n u e s t e l e p ă d a r e d e s ă v î r ş i t a n u l u a c i n e - v a nici
c a c u m , ci e s t e o a s e m ă n a r e c a r e a r a t ă n u m a i c ă e s t e m a î
b i n e a d a c i n e - v a d e c â t a lua. P e n t r u a c e s t a p r e c u m d e p i l d ă ,
n u o p r e ş t e c i n e - v a a n u a v e a o m u l a r g i n t , p e n t r u - c ă a r e şi
aur, carele este mai b u n decât argintul, aşa n u opreşte cine­
v a şi d e a lua o m u l m i l o s t e n i e , p e n t r u - c ă n u p d t e a d a m i ­
l o s t e n i e , î n c ă şi d u p r e alt c h i p , P a v e l r â n d n e ş t e s ă d e a h r i s ­
t i a n u l m i l o s t e n i e , c a p e n t r u p r i c i n a m i l o s t e n i e i s e l u c r e z e lu­
c r u d e m â n i , ca din l u c r a r e a m a n i l o r s a l e s ă d e a şi c e l o r c e
nu a u ) . I a r c â n d n u p o t e c i n e - v a , s a u n u a r e v r e m e a l u c r a ,
1

fiind b o l n a v s a u a f l â n d u - s e în î n c h i s o r e şi în l e g ă t u r i , p r e c u m
e r a a t u n c e a P a v e l , în l e g ă t u r i a f l â n d u - s e , c e t r e b u e a face?
N u se c u v i n e a lua m i l o s t e n i e ? Ba, s e c u v i n e .
Precum şi purtaţi grijă.
A d e c ă aveţî în i n i m a v o s t r ă , d i c e , fraţilor, înjgrijire p e n t r u
m i n e şi p u r t a ţ i grija d e îmi t r i m i t e ţ i c e l e d e t r e b u i n ţ ă şi d e
n e v o e fiind-câ a v e ţ î o b i c e î u a p u r t a grijă p e n t r u m i n e .
Dar nu aţî avut vreme.
N u a fost v i n o v ă ţ i e , cjice, d e l e n e v i r e a v o s t r ă a n u ' m î t r i ­
m i t e c e l e d e n e v o e a t â t a v r e m e , ci a fost v i n o v ă ţ i a n e v o e i
v o s t r e , a d e c ă p e n t r u - c ă n u aţî a v u t c h i p u r i , nicî aţi a v u t în
m a n i l e v ă s t r e o c â r m u i r i , c ă a c e s t a e s t e n e v r e m e ^ . D i c e î n s ă a-
c e s t c u v î n t P a v e l d u p r e o b i c e i u l m u l t o r a , carî cjlic' c â n d n u a u :
s t r î m t o r a r e şi n e v o e , m i - a u r m a t frate, r e a v r e m e e s t e m i e a c u m
şi nu p o t a t e m i l u i . j
1 1 . Nu dor câ pentru lipsă clic- | . . . . . . -
N u o dic a c ă s t a v o u ă , fraţilor, p e n t r u a c ă s t a c ă a d e c ă a t â t a
v r e m e nu aţî p u r t a t grijă d e m i n e , p e n t r u - c ă micî eu m ă aflu
î n t r u lipsă, s a u p e n t r u - c ă s o c o t e s c t r e b u i n ţ a m e a .
Câ eii m'am înveţat întru cele ce sînt, a fi îndestulat.
A u d i , frate h r i s t i a n e , c e d i c e a i c e a fericitul P a v e l ? E i i , d i c e ,
m ' a m î n v ă ţ a t , fraţilor, şi m ' a m iscusit a fi î n d e s t u l a t î n t r u c e e a
c e a m . V e d i c ă e^ste cu a n e v o e d e i s p r ă v i t a s e b u c u r a c i n e ­
va şi a s e m u l ţ a m i î n t r u î n d e s t u l a r e a s a şi c u m c ă t r e b u e ş t e

') Pentru acesta cjice Climent Stromateul: Vaî de ceî ce au şi întru

făţărnicie îau, sau putând a se ajuta pre sineşî, voesc ŞL lua dela altul,
că cela ce are şi pentru făţărnicie sau lenevire îa dela alţiî, se va o-
sândi; la tâlcul Evang. luî Mateî c. V, st. 42.,' însăşi djcerea acesta se
află anume disă şi în Aşe4emînturile sfinţilor Apostoli, din care se vede
că a luat Climent. Şi vecji-o acesta la suptînsemnarea < j ' î „Pentru cere

împărtăşirea 'vostră întru Evanghelie".

a s e î n v e ţ a a c e s t lucru i s c u s i n ţ a şi fapta. P e n t r u a c e s t a şi t u
d e v o e ş t î a fi î n d e s t u l a t d e s i n e ţ î întru c e e a c e ţi s e află i s -
c u s e ş t e - t e şi î n v a ţ ă - t e a c e s t a î n d e s t u l a r e d e sineţî cu l u c r u l şi
c â n d îţî l i p s e ş t e c e - v a d e t r e b u i n ţ ă n u cârti, ci r ă m â i b i n e m u l - ,
ţămitor.
12. Câ ştiu şi a me smeri şi a prisosi.
A d e c ă c u c e l e p u ţ i n e c e a m ştiu c u m s ă le î n t r e b u i n ţ e z şi
s ă sufer f o m e şi lipsă. Şi î a r ă ş î ştiu c u m s ă î n t r e b u i n ţ e z şi a
p r i s o s i a d e c ă c e l e d e p r i s o s şi m a l p r e s u s d e t r e b u i n ţ ă . Şi c e
f a p t ă b u n ă e s t e a c e s t a , o fericite P a v l e , a şti .însuţi ş.Lşă în­
trebuinţezi'- cele d e p r i s o s şi m a î m u l t d e t r e b u i n ţ ă ? P r e a m a r e
faptă b u n ă este acesta, r ă s p u n d e nouă, pentru-că maî mulţi
o m e n i i îî o b o r ă şi îî p e r d e p r i s o s i n ţ a b a n i l o r d e c â t l i p s a ; fiind­
c ă a c e s t a iî a p r i n d e m a î s p r e m u l t e şi m a î r e l e pofte')... D a r c u m
şi c u c e c h i p ştia P a v e l a prisosi ? P e n t r u - c ă c h e l t u i a l a alţii
n e v o i a ş i lucrurile c e l e c e lui îl p r i s o s e a u şi p e n t r u - c â nu s e b u ­
c u r a d e p r i s o s i n ţ a c e a v e a , ei e r a î n t o c m a i şi a s e m e n e a t o t -
d e - u n a a t â t î n t r u p r i s o s i n ţ ă şi t n î m b e l ş u g a r e , cât şi în n e a v e r e
şi în lipsă. Şi nici p e n t r u î m b e l ş u g a r e s â t r â n d ă v e a şi s e lă­
ţ e a , nicî p e n t r u l i p s ă s e n e c ă j e a şi s e s t r î m t o r a .
Intru tot şi întru tdte m'am învăţat.
In f i e ş t e - c a r e l u c r u , d i c e , şi în fieşte-care v r e m e şi î n t r u
tote împrejurările cele dinprotivă ce urmeză dmenilor, e u am
l u a t c e r c a r e şi m ' a m î n v ă ţ a t . -
Şi a me sătura şi a flămândi şi a-ml prisosi şi a-mî lipsi.
Israiliteniî cel v e c h i nicî ş t i a u a flămândi, fiind-că aii g r ă i t
î m p r o t i v a lui D u m n e d e u : « a u d o a r p u t e a - v a D u m n e d e u a g ă t i
m a s ă în p u s t i e ? » ( P s a l m . L X X V I I , 1 7 ) ; nicî ş t i a u a s e s ă t u r a
p e n t r u - c ă d u p ă c e s ' a u s ă t u r a t ^ a u a r u n c a t ..cu p i c i o r u l d e l a
D u m n e d e u p r e c u m e s t e s c r i s : «şi'a~ m â n c a t l a c o v şi s ' a s ă t u ­
r a t şi a a r u n c a t c u p i c i o r u l iubitul» (II L e g e X X X I I , 1 5 ) . Iar
fericitul P a v e l şi o m e n i i ceî d u p r e C h r i s t o s , n u fac a ş a , ci şi
saţiul şi p r i s o s u l l e î n t r e b u i n ţ e z ă s p r e s l a v a lui D u m n e d e u .

>) Că bogăţia şi prisosinţa banilor povîrneşte pre omeni în multe pa-

timî; îî arunca întâîu în slava deşartă; pentru acesta cjice Sirah: „bo­
gatul se slăveşte pentru bogăţia sa" (Sir. X, 33); iî aruncă în asprime
şi în sălbăticire de fiară; pentru acesta cjice Parimiastul: „îar bogatul
respunde aspru" (Pild. XVIII, 24); îî aruncă întru a se socoti că sînt
înţelepţi pentru care cjice acestaşî parimiast: „înţelept de sineşî se soco­
teşte bogatul" (Pild. XXVI, 11). Şi în scurt, bogăţia în d j astăcjî u a d e

este maî mult slujitore reutăţeî decât a faptei bune. Şi vecjî şi suptîn­
semnarea cjicereî: „bogaţilor celor din vecul de acum porunceşte-le a
nu cugeta înalt" (I Timot. V, 16), şi a djcereî: „care afundă pre omenî
în peire şi în perejare" (tij. 9).
— 501 —
Şi f d m e a şi lipsa le sufer cu b u n ă m u l ţ ă m i r e şi fâră c â r t i r e .
Arată insă cu aceste c u v i n t e A p o s t o l u l că nici m a i î n t â i u s e
m â h n l a p e n t r u - c ă n u îi d a Filipisenii, nici a c u m s'a b u c u r a t c u
s o c o t e l ă o m e n e s c ă , p e n t r u - c ă l-au d a t , ci s'a b u c u r a t n u m a î p e n ­
t r u dînşiî, p e n t r u - c ă ei s e f o l o s e a u d i n î m p ă r t ă ş i r e a a c e s t a , p r e ­
c u m mai înainte am spus.
13. Tdte le pot întru Christos cela ce me întăreşte
pre mine,
Eiind-Că a s i m ţ i t A p o s t o l u l că a d i . d r e - c a r e m a r î p e n t r u
s

sineşî,' p e n t r u a c e s t a ' ie î n d r e p t e z ă şj d i c e a i c e a , nu sînt ale

m e l e i s p r ă v i l e a c e s t e a , o fraţilor, ci ale luî C h r i s t o s , celuî c e îî
d ă p u t e r e , p e n t r u a le isprăvi t d t e .
14. Insă bine aţî fâcut împreună împărtăşindu-ve cu
mine de necaz.
A d> rnaî s u s P a v e l c ă ştie a fi î n d e s t u l a t ; d e c î p e n t r u a
s

nu s e s m i n t i Filipisenii, c ă n u cu d r a g o s t e a priimit cele t r i ­

m i s e d e dînşiî, ci le-ar fi s o c o t i t n e t r e b n i c e (că o b i ş n u i e s c ceî
c e d a u - ' a s e s m i n t i c â n d ceî c e iau c e l e d e dînşiî d a t e . dic c ă
n u a v e m t r e b u i n ţ ă ) , p e n t r u a c ă s t a sf, A p o s t o l v i n d e c ă c u v î n t u l
a c e s t a a i c e a şi d ' c e : î n s ă b i n e aţi făcut, a d e c ă m ă c a r c ă n u
a v e a m n e v o e , î n s ă p e n t r u h a r u l v o s t r u şi d r a g o s t e a m priimit
c e l e trimise d e voî cu d r a g o s t e . Şi v e d î , i u b i t u l e , înţelepcîu-:
n e a A p o s t o l u l u i , cu c e c h i p m ă r e ş t e m i l o s t e n i a Filipis enilor!
î m p r e u n ă v ' a ţ î î m p ă r t ă ş i t , d i c e , d e n e c a z u l şi d e l e g ă t u r i l e m e l e
c e l e p e n t r u C h r i s t o s , p r i n m i l o s t e n i a v o s t r ă şi v ' a ţ î fâcut şi
v o i c u a c e s t a a s e m e n e a cu m i n e ; c ă c i e u cu a d e v ă r a t p ă t i m e s c
p e n t r u C h r i s t o s . Iar fiind-că şi voi v ' a ţ î îngrijit p e n t r u m i n e şi
m ' a ţ î c e r c e t a t , p e n t r u a c ă s t a D u m n e d e u şi p r e voî vă s o c o ­
t e ş t e î m p r e u n ă n e v o i t o r i cu m i n e ; decî c u c e l e m a î s u s d i s e ,
a s m e r i t c u g e t a r e a F i l i p i s e n i l o r P a v e l , î a r cu c u v i n t e l e a c e s t e a
a î n t ă r i t o s â r d i a lor.
15. Şi ştiţi şi voî, Filipisenilor, câ la începutul bunei
vestiri când am eşit din Machedonia, nici o biserică s'a
făcut părtaşă mie în cuvînt de clare şi de luare decât
singuri voî.
Fiind-că maî sus a arătat Apostolul câ a înfruntat pre Fi­
l i p i s e n i , fiind-că a dis lor c ă a c u m d u p r e a ţ â ţ a v r e m e a ţ î î n ­
florit şi v ' a ţ î îngrijit d e m i n e , p e n t r u acesta, s e d e s v i n o v ă ţ e ş t e
a i c e a î n ţ e l e p ţ e ş t e p e n t r u cuvîntul a c e l a ; dic&nd, câ a c e s t a c e
s'a p ă r u t c ă v ' a m î n f r u n t a t n u o a m făcut p e n t r u - c ă v r e a u a
l u a d e l a voi, ci p e n t r u - c ă a m m u l t ă îndrftznelâ c ă t r e voî, şi
p e n t r u - c ă înşişi voi sînteţî p r i c i n a î n f r u n t a r e ! a c e s t e e a , fiind-că

— .508 —
voi ma': întâîu d e c â t t o ţ î ceî-1-alţî a ţ î î n c e p u t a p u r t a grijă
p e n t r u c e l e t r e b u i n c î o s e şi d c n e v o e a l e m e l e ; d i n a c e s t a d a r
a m l u a t î n d r ă z n e l a şi m ' a m a r ă t a t câ v ' a m î n f r u n t a t , p e n t r u - c ă
aţî l ă s a t o b i c e î u l v o s t r u cel vechiîi. jMare l a u d ă d a r a h r i s t i ­
a n i l o r F i l i p i s e n î e s t e şi p e n t r u - c â î n d a t ă la î n c e p u t u l v e s t i r e î
E v a n g h e l i e i , - a d e c ă făt ă—a a v e a p i l d a a l t o r b i s e r i c î spre. a m i -
lui, a c e ş t i a d e sineşî şi din firăsca ş i - i u b i t d r e a d e D u m n e d e u
b u n a c u n o ş t i n ţ ă a lor î n d e m n â n d u - s e , p r e c u m d i c e C h r i s o s t o m ,
p u r t a u d e , , g t i j f p e n t r u cele t r e b u i n c î d s e a l e luî P a v e l , şi p e n t r u ,
că d a c e l e de 'nevâ'ej•'•'fiu n u m a i c â n d s e afla P a v e l la d î n ş i î ,
ci şi c â n d s'a d u s din M a c h e d o n i a , a d e c ă c â n d aii fugit d i n h o ­
t a r e l e lor şi s'a d u s la alte l o c u r î ; c ă aii a u d i t a c e ş t i a p r e
î n ţ e l e p t u l S i r a h d i c e n d : «să nu uiţî p r e p r i e t e n în sufletul teii
şi să nu-1 faci n e p o m e n i t p r e el î n t r u t r e b u i n ţ e l e tale» (Sir.
X X X V I I , 6 ) . N u a dis î n s ă , nicî o b i s e r i c ă a d a t m i e , c i : nicî
o biseripă s'a î m p ă r t ă ş i t d e m i n e în c u v î n t d e d a r e , şi d e
l u a r e , fiind-că m i l o s t e n i a c e e a c e s e face c ă t r e A p o s t o l i şi
c ă t r e sfinţii h r i s t i a n î e s t e î m p ă r t ă ş i r e , şi t u h r i s t i a n u l cel c e îî
m i l u e ş t î p r e a c e ş t i a d a i lucrurî t r u p e ş t i şi iaî d u h o v n i c e ş t i d e l a
dînşiî, p r e c u m î n t r u alt l o c o dice a c e s t a însuşi P a v e l : « d e a m
s e m ă n a t n o î v o u e c e l e d u h o v n i c e ş t i , m a r e i u c r u a r fi d e v o m
s e c e r a noî c e l e t r u p e ş t i ale v o s t r e ? » (I C o r . I X , 11). D e c î c e l e -
l-alte biserici a l e h r i s t i a n i l o r n u s'aîi î m p ă r t ă ş i t c u P a v e l în
c u v î n t d e l u a t şi d e d a t , a d e c ă n u aii p r i i m i t a d a t r u p e ş t i şi
a luâ d u h o v n i c e ş t i .
16. p ă şi în Tesalonic şi o dată şi de doue ori spre
trebuinţă aţî trimis mie.
Şi a c e s t a m a r e l a u d ă e s t e p e n t r u F i l i p i s e n î , c ă o m i c ă c e ­
t a t e a P'ilipilor h r ă n e a p r e P a v e l c â n d s e afla în T e s a l o n i c , în
Mitropolia Machedonieî. T r e b u i n ţ ă n u m e ş t e însă Pavel chel­
tuelile c e l e d e t r e b u i n ţ ă şi d e n e v o e p e n t r u h r a n a vieţeî s a l e .
D r e p t şi n o i hristianiî şi î n v ă ţ ă t o r i i E v a n g h e l i e i n u m a i h r a n a
vieţeî se c u v i n e a c ă u t a şi n u m a î c e l e d e n e v o e , şi n u d e s f ă ­
t a r e a şi î n d u l c i r e a p a t i m i l o r şi d e c e l e d e p r i s o s ) . 1

17. Nu doar că caut darea, ci caut rodul cel ce pri­

soseşte în cuvîntul vostru.
F i i n d - c â m a î s u s a dis d u m n e d e e s c u i A p o s t o l s m e r i t c u v î n t
n u m i n d t r e b u i n ţ a s a şi cu a c ă s t a a r ă t â n d c â a v e a n e v o e d e
l u c r u r î ş t r i c ă c î o s e , p e n t r u a c e s t a a n u s e m â n d r i Filipiseniî c ă
î n t r u t r e b u i n ţ ă a f l â n d u - s e P a v e l îl h r ă n e s c , d i c e d u p r e u r m a r e

1) Verjî şi suptînsemnarea stih. 9, cap. II al ceiî I către Tesalonicenî şi

a doua iptînserrmare la aceea, adecă acesta: „că aduceţi-vă aminte fra-
ţilor de ostenelele şi trudele nostre".
- 503 -
a i c e a : n u d i c v o u e fraţiî m e î c ă a m t r e b u i n ţ ă , p e n t r u - c ă c e î u
(cer) s e d a ţ i m i e , n u ; ci p e n t r u - c ă i u b e s c folosul v o s t r u , c ă
din î m p ă r t ă ş i r e a a c e s t a , voi s ă l u a ţ i r o d , c a r e a c e s t r o d e s t e
s p r e c u v î n t al v o s t r u , a d e c ă s p r e voî v e f o l o s e ş t e . V e d î t u ,
hristiane, c ă cela ce d ă săracilor, acela se foloseşte maî mult
din d a r e a acesta?
1 8 . A m l u a t î n s ă t d t e ş i îmî p r i s o s e s c .
: F i i n d - c ă a d i s m a l s u s A p o s t o l u l c u m c ă n u c a u t c a să
d a ţ i m i e , p e n t r u a nu-i face leneşi î n t r u a d a (căci ceî c e m i ­
l u e s c şi fac b i n e a l t o r a ori c â t d e î m b u n ă t ă ţ i ţ i a r fi cu a t â t a
m a î m u l t c a u t ă a Ie m u l ţ ă m i cei c e s e m i l u e s c d e dînşiî şi n u
v o r c a s ă - i r â c e s e ă ) : p e n t r u a c ă s t a d i c e aicea^ c â l e - a m l u a t
t d t e , şi p r i s o s e s c ; a d e c ă , cu d a r e a a c e s t a a v d s t r ă c e a ţ i t r i -
mis m i e , m ' a ţ î î n d a t o r i t , î a r c a s ă n u s e m â n d r e ş c ă Filipisenii
s o c o t i n d c u m că, c a o d a t o r i e a d a t luî P a v e l m i l o s t e n i a a-
c e s t a ; a d i s , î n c ă şi c ă p r i s o s e s c , p e n t r u c a să­ I î n d u l c e s c ă i a ­
raşi fiind-că aii f ă c u t m a î m u l t d e c â t d a t o r i a lor şi a u t r i m i s d e
p r i s o s milosteniei. . ...
M ' a m umplut priimind dela Epafrodit cele dela v o î ,
miros de bună miresma, jertfa priimitâ, b i ne p l ă c u t ă luî
Dumnecjeu.
- O m i n u n e ! U n d e a î n ă l ţ a t d a r u l şi m i l o s t e h i a F i l i p i s e n i l o r
fericitul P a v e l . N u a m iuat, cjice, mila c e o a ţ i t r i m i s m i e , ci
v

o a luat însuşi D u m n e d e u prin m i n e ' ) . D r e p t

şi eii n u a m t r e b u i n ţ ă î n s ă d e a c e s t a nu l i p s ă ^ c ă d e l a v o i , fi­
i n d - c ă nicî D u m n e d e u a r e t r e b u i n ţ ă , c u t d t e a c e s t e a c u a t â t a
b l â n d e ţ ă şi p l ă c e r e p r i i m e ş t e m i l o s t e n i a c e a c ă t r e m i n e a v o s ­
t r ă , în c â t p e n t r u a c ă s t a c e e a c e d i c e d u m n e d e ă s c a S c r i p t u r ă
p e n t r u j e r t f a c e a p r o a d u s N o e lui D u m n e d e i i d u p ă p o t o p d i c e n d
c ă : «Şt a m i r o s i t D o m n u l m i r o s d e b u n ă m i r ă z m ă » ( F a c . X X ,
2 1 ) , a d e c ă c a u n m i r o s b i n e m i r o s i t o r şi c a o jertfă b i n e p l ă ­
c u t ă a priimit milostenia v d s t r ă D u m n e z e u . D i c e însă a c e s t e a
Pavel p e n t r u ca să n u se s o c o t e s c ă Filipisenii hristianî că D u m ­
n e d e i i n e a v â n d t r e b u i n ţ ă d e n i m i c a , eî s â s e facă l e n e v o ş î d e s ­
p r e a d a m i l o s t e n i e , iar s o c o t i n d c ă D u m n e d e u p r i i m e ş t e cu
a t â t a m u l ţ ă m i r e m i l a lor, eî s ă s e i a c ă m a l o s î r d n i c i s p r e a
milui.

*) Pentru acesta a cj.i Teodorit „că voî aţi dat luî Epafrodit, îar E-
s

pafrodit mie, îar Dumnecjeu prin mine a priimit jertfa şi creşte laude
lor sărăcia ceea ce era de taţă, că nu îmbelşugaţi fiind trimetea, ci cu să­
răcia cea maî dupre urmă împreună înjugaţi.' Şi acebta o a arătat. A-
postolul în cea a doua către Corintenî cţicend aşa: „întru sărăcia loi
"ea întru adânc aii prisosit întru bogăţia prostîmeî lor" ([ Cor.. VIII, 2)
- 504 -
 19• Iar Dumnedeul meii sâ p l i n 6 s c ă tdtă trebuinţa vds­
tră dupre bogăţia sa întru slavă în Christos lisus ). 1

F i i n d - c ă maî s u s a dis c e r e s c u l c ă l ă t o r P a v e l , c u m c ă v ' a ţ î

n e v r e m u i t , a d e c ă n u a ţ i a v u t c h i p , ci v'aţî s t r î m t o r i t şi p e n ­
t r u a c e s t a nu aţî t r i m i s m i e a t â t a v r e m e , p e n t r u a c e s t a a i c e a
r o g ă lor d e l a D u m n e d e u , p e n t r u c a s ă a i b ă t o t e b u n ă t ă ţ i l e " cele
d e t r e b u i n ţ ă şi s ă s e afle î n t r u î n d e s t u l a r e ; căci d e a r fi fost
Filipisenii filosofi şi p u s n i c l şi n e c ă s ă t o r i ţ i , n u a r fi r u g a t l o r
P a v e l b u n ă t ă ţ i l e a c e s t e t r u p e ş t i , Iar fiind-că eraii d m e n î l u m e ş t i
c u femeî,~cu c o p i l şi aveaii o r e - c a r e p o f t ă d e b u n ă t ă ţ i l e c e l e d e
a c u m , p e n t r u a c e s t a face c o n p o g o r ă m î n t P a v e l şi r o g ă p e n ­
t r u dînşiî, nu "ca s ă a l b ă d e p r i s o s şi d e s f ă t a r e şi c e l e m a î p r e
s u s d e t r e b u i n ţ ă , ci v e n i t u l celor d e n e v o e ; c ă b i n e v o e s c ă ,
d i c e , D o m n u l a plini t d t ă t r e b u i n ţ a v d s t r ă , în c â t a n u a v e a
n e v o e şi l i p s ă ; a p o î p e n t r u c a să n u s o c o t e s c ă c ă D u m n e d e u îî
va strâmtori, p e n t r u acesta dice d u p r e u r m a r e , d u p r e b o g ă ţ i a
s a , a d e c ă D u m n e d e i i cu î m b e l ş u g a r e p d t e d a v d u ă t d t e c e l e
d e t r e b u i n ţ ă , p e n t r u a nu v e s t r â m t o r i , î n s ă voî ş e c u v i n e a
întrebuinţa bunătăţile acelea ce a r e a ve dărui voue, spre slava
n u m e l u i lui. Iar a c e s t a «în C h r i s t o s l i s u s » , p d t e a se î n ţ e l e g e
c ă P ă r i n t e l e l e v a face a c e s t e a v o u e î n t r u C h r i s t o s lisus, a d e c â
p r i n mijlocirea luî lisus C h r i s t o s ; p d t e î n s ă a s e î n ţ e l e g e şi a ş a ,
c u m c ă voi s e c u v e n e a a î n t r e b u i n ţ a b u n ă t ă ţ i l e c e i e ce v ' a d ă ­
r u i t D u m n e d e u , n u p e n t r u slava d e ş a r t ă şi l a u d a o m e n i l o r , ci
î n t r u slava c e e a c e s e î n a l ţ ă î n t r u lisus C h r i s t o s , că d i c e d u p r e
urmare:
20. Iar luî Dumnezeu şi Părintelui nostru slavă în ve-
curile veacurilor; amin.
F i i n d - ţ ă â cjis înaî s u s fericitul A p o s t o l u l D o m n u l u i s p r e s l a v a
lui C h r i s t o s , d u p r e u r m a r e d i c e
a i c e a , c ă a c e s t a slavă a lui
C h r i s t o s e s t e slavă şi a P ă r i n t e l u i ) .
8

*) Fericitul Teodorit dice, că dumnedeescul Pavel cu cuvintele acestea

şi blagoslovenia o a cerut asupra Filipisenilor (căcî şi Domnul porun­
ceşte în sf. Evanghelie „ca să cerem pânea cea de tote cfilele şi spre
fiinţă") şi slava ceea ce va se fie în Christos lisus, căcî. Christos este
puternic a da şi aceea şi acesta; pentru-că are bogăţie nemăsurată.
a
) Pote însă şi căcî mâî sus a făcut Pavel rugăciunea ca să plinescă
Dumnecţeu bunătăţile tote cele trebuincîose Filipisenilor, pentru acesta
dupre sfîrşitul rugăcîuneî, a dat slavă şi mulţămire luî Dumnecjeu şi
Părintelui; căcî totă rugăciunea este obiceîu a avea acest-fel de sfîrşit
slavocuvîntător luî Dumnecjeu; cu tote că Pavel şi are obiceîii nu
numaî când se rogă, ci şi când vorobeşte curat vre un ore-care cuvînt
mare şi vre o noîmă a săvîrşi cuvîntul cu slavocuvîntarea luî Dumne­
deu şi cu mulţămire. Şi vedî la cap. XI, stih. 36 al ceiî către Romani
ce dice? Acest sfînt Apostol are sfînt obiceîu ca acesta şi când n u -
- 505 —
 2 1 . î m b r ă ţ i ş a ţ i p r e t o ţ î s f i n ţ i i în Christos Iisus.
N u d e p u ţ i n ă d r a g o s t e s e m n e s t e a î m b r ă ţ i ş a m a r e l e Apostol
p r i n s c r i s o r i l e sale p r e t o ţ î , F i l i p i s e n i î h r i s t i a n î ; c ă p r e a c e ş t i a

meşte numaî numele prea dulcelui Dump-ecţeu şi Părintele, îndată din

dumnecjeesca evlavie se porneşte spre. slajvocuvîntarea luî. Pentru acesta
şi cjice ore când: „îar celuîa ce pote a/Ve întări pre voî, singur în­
ţeleptul- Durrineţjeu prin Iisus Christos, căruia slava în vecurî amin"
(Rom. XIV, 27). Iar altă dată: „DumnecJ Ş.i Părintele 'Donm.ulul nostru
eu

..USM?ş.Chtfstosiştie, u:el-ce.-..esfce -binecuvintaţ în -veeî", (11 Cari. X I 31), ş(:

• „Acestuia slavă înJBiserică îh.lis.us Christos întru.toie neamurile veculuî
vecurilor, amin" (Efes. III, 21) şi îarăşî „Iar împăratului' vecurilor singur
nestricatuluî, nevecjutuluî," singur înţeleptului Dumnecjeu, cinste şi slavă
în vecurî amin" (I Timot. 1, 11) şi Iarăşi „a slujit făptureî maî mult
decât ziditorului, care este binecuvînfat în veci-.amin" (Gal. I, 4). O
face încă acesta dumnecjeescul Apostol, pentru ca pre toţi noî să ne in-
veţe, că şi când pomenim cu gura sfîntul şi binecuvîntatul humele luî
Dumnezeii şi Părintelui, să o facem acesta, sau al Mântuitorului Chris­
tos, sau al Sf. Duh, îndată să adăogim şi acest cuvînt: acestuia slava
în vecî amin, precum şi sf. Efrem Şirul, la nenumărate locuri ale cuvin­
telor luî, când pomeneşte slăvitul numele (uî Dumnecjeu, dupre urmare
cjice „acestuia slavă în vecî amin", Appstoluluî Pavel urmând întru acesta;
fiind-că cu adeverat Dumnecjeu este: atât de slăvit, atât de mare şi atât
de minunat, în cât are Urască şi. înfiinţată slavă, pentru acesta şi
Dumnecjeul slaveî se numeşte de către dumnecţeesea Scriptură şi alta
ore ce nu i se cuvine fără decât slavocuvîntare, stăpânire, laudă şi
cântare dela tote cuvîntătorele sale făpturi şi dela anghelî şi dela omenî'
şi nu ca în lungime de vreme plinită, ci întru nesfîrşitele vecurile
vecurilor. Pentru acesta şi cel ce se leneveşte a slavocuvînta pre
Dumnecjeu, acesta nu se va noroci de slava ce va să fie, precum
pre acest înfricoşat cuvînt îl scrie sfinţitul şi prea teologhicescul acela
Ioan Ticara într'o rugăciune cjicend chîar aşa anume „că cel ce se le­
neveşte a te slavocuvînta, de slava ceea ce va să fie nu se va noroci".
Pentru acesta şi mulţî din Italieni au acest bun obiceîu şi când pomenesc
înfricoşatul şi slăvitul numele luî Dumnecjeu, saii al luî Iisus Christos, sau
al prea Sf. Duh, îndată îşî îau capela şi acoperemântul capului, ca cu
acesta să arate respectul cel câtre Dumnezeii şi evlavia şi dupre urmare
slava ce se cuvine sfinţitului numelui lui. Istorisesc ore-carî însă că
şi unul din filosofii ceî noî şi metafizici evea un obiceîu ca acesta şi
când se întempla a pomeni numele luî Dumnecjeu, tremura cu totul de
la cap până la picîore şi tote mădulările luî se clăteau pentru-că împre­
u n ă cu numele luî Dumnecjeu îndată socotea şi nemărginită puterea
luî Dumnecjeu înţelepciunea şi slava şi marea cuviinţă şi nepuţând a
suferi o atât de înfricoşată şi mare încuviinţată înţelegere qe Dumnecjeu,
cu totul tremura. Şi acesta este pricina pentru pare tote nenumăratele
şi fericitele duhurile nematerialnicilof anghelî teorisind la, neajunsa şi
neapropiata slava prea dumnecjeeşteî stăpânitoreî Treimi, de multa lor mi­
rare şi înspăimântare, alta nu pot a face, fără numaî a slavocuvînta
neîncetat pre dumnecjeesca stăpânire cea db trei sori strigând într'un
glas une orî adecă: „sfînt, sfînt, sfînt Domnul jgayaot, plin este ceriul
şi pămentul de slava ta"; îar alte orî „binecuvîntată e slava Domnului
din locul luî"; altă dată „aliluia, aliluia-, aliluia" precum dupre următorele

— 506 —
îl n u m e ş t e t o ţ i sfinţi. Iar T e o d o r i t c h c e : «Nu t o t cel c e s e
n u m e ş t e p r e s i n e ş î sfînt, e s t e sfînt, ci c e l a c e c r e d e î n t r u D o m ­
nul lisus şi c a r e l e p e t r e c e d u p r e legile l u i » .
V e îmbrăţişează pre voi sfinţii ceî împreună cu mine.
Mulţi frai:! eraii î m p r e u n ă cu P a v e l , p o t e însă şi a c e ş t i a s ă fi
fost din c e t a t e a R o m e i t r ă g e n d u - s e , î n s ă nu eraii a t â t d e d e s ­
toinici in c â t a luă a s u p r a Iot d r e g ă t p r j e şi p u r t a r e d e grije a - ,
p o s t o l e s c ă , a d e c ă a p r o p o v e d u i E v a n g h e l i a şi a se p r i m e j d u i
p e n t r u c r e d i n ţ ă , t;H A p o s t o l i i , c ă s i n g u r Turnatei, e r a -unul c a
a c e s t a , p r e c a r e l e p e n t r u a c e s t a şi d e -uri suflet c u s i n e l ' â
n u m i t m a i s u s . I n s ă şi p r e a c e ş t i a n u î-a l ă s a t d u m n e d e e s c u l
A p o s t o l n€ l ă u d a ţ î , n u m i n d u - i p r e eî fraţi.
22. Ve îmbrăţişează pre voî toţî sfinţii maî ales din
casa Chesaruluî.
A î m b ă r b ă t a t a i c e a p r e hristianiî ceî d i n Filipi A p o s t o l u l , şi
î-au î m p u t e r n i c i t d i c e n d , c ă p r o p o v e d u i r e a E v a n g h e l i e i a a j u n s
şi p â n ă în p a l a t u l c e k î m p e r ă t e s c a G h e s a r u l u i N e r o n , şi c â c e î
c e s e află în c u r ţ i l e î m p ă r ă t e ş t i aii d e f ă i m a t s l a v a şi b o g ă ţ i a
şi îndulciri e şi p r i m e j d i i l e p e n t r u c r e d i n ţ a şi d r a g o s t e a luî C h r i -

laudele acestea prorocul Isaia şi Iezechil şi Ioan în Apocalips arată. Pen­

tru acesta cjiie Nicolae Cavasila: „Cum că şi însăşi firea şi potrivirea lu­
crului la acesta maî întâîu cere slavocuvîntare; că îndată apropiindu-no
la Dumnedeu, gândim prin neapropierea slavei luî şi puterea şi mări­
rea, pentru care urmeză mirare şi înspăimântare şi cele ca acestea; şi
acestea este slavocuvîntarea" (Cap. X, din tâlc. dumned,eeşteî leturghiî).
Şi pentru ca să cjic în scurt, Dumnecţeu cere cu îndatorire ca pre o
neapărată datorie şi dajdie dela făpturile sale cele ce sînt în cerîu şi cele
ce sînt pre păment, slavocuvîntare şi mulţămire; pentru acesta şi 4 ' c e

prin prorocul David: „Că ce este mie în cerîu? (fără numaî slavocuvîn­
tarea adecă şi mulţămirea) şi dela tine omule,, ce am voit pre păment?
(decât numaî slavocuvîntare şi mulţămire?)". Pentru acesta şi prorocul
j

Isaia, când a aucţit pre serafimi căcjiceau: „sfînt, sfînt, sfînt", s'a umilit
şi ticălos pr3 sineşî s'a numit, pentru-că serafimii neîncetat slavocuvîn-
teză pre Dumnecjeu, îar el nu o făcea acesta, ci îşî spurca buzele, şi
limba sa cu cuvintele cele zădărniceşti şi omeneşti. Aşa tâlcueşte Ma­
rele Vasilie dicend: „S'a înspăimântat însă prorocul căcî a vedut lucra­
rea serafimilor, care nimic alta făcea decât sfinţea pre Dumnedeu. A-
tuncea nimic alta a venit în conştiinţa sa decât ş'a adus aminte de ne­
curăţia ce era în buzele sale, că voroveşte şi omeneşte şi îşî spurca
limba sa dej multe orî cu graiurile cele despre deşertăciunea lumeî. Deci
umilindu-se jpentru neasemănarea cea către aceîa şi cum că serafimii
nimic alta grăesc decât glăsuesc sfinţenia dumnedeireî, îar el îşî are
glasul şeii, indeletnicindu-se maî mult întru lucruri omeneşti. Pentru a-
cesta a d's „o ticălosul eu că m'am umilit" (tâlc. la cap. VI, la Isaia).
_Pentru acesta şi fieşte-carele hristian, orî de câte orî va grăi în deşert,
se cuvine a şe căi şi a se mâhni ca Isaia, pentru-că 'şi-a spurcat gura sa cu
deşertele cuvinte şi nu o a sfinţit cu slavocuvîntările luî Dumnedeu.

— 507 —
s t o s . D r e p t a c e e a d a c ă a c e î d e b u n n e a m le-aii defăîmab a-
c e s t e a a t â t , cu c â t m a î v î r t o s voî cel s m e r i ţ î şi p r o ş t i s î n t e ţ î
d a t o r î , d i c e , s e le d e f ă i m a ţ i a c e s t e a p e n t r u C h r i s t o s ? A r a t ă
însă cu a c e s t e c u v i n t e P a v e l , c u m c â îşi aduce: a m i n t e , şi p o ­
m e n e ş t e f a p t a b u n ă a F i l i p i s e n i l o r c â t r e c r e d i n c i o ş i i c e s e află
în î m p ă r ă t e s c u l p a l a t şi p e n t r u a c e s t a şi a c e i a a u venit î n t r u
a t â t a d o r p e n t r u F i l i p i s e n î în c â t a-i î m b r ă ţ o ş a p r e eî p r i n P a v e l .
23. Darul Domnului nostru Iisus Christos fie cu voî cu
toţî; amin. j
D u p r e o b i c e i u l c e a v e a fericitul P a v e l a jsfîrşi î n t r u r u ­
g ă c i u n e sfintele s a l e s c r i s o r i , a ş a sfîrşeşte şi a c e s t a î n t r u r u ­
g ă c i u n e . O face î n s ă a c ă s t a şi c a s â î n v e ţ e p r e F i l i p i s e n î şi
p r e t o ţ i h r i s t i a n i î s ă fie d e p l i n î n c r e d i n ţ a ţ i c u m c â t o t e i s p r ă ­
vile şi f a p t e l e b u n e c â t e le a u , le a u - c a D a r u , D o m n u l u i n o s ­
t r u Iisus C h r i s t o s , şi cu a c e s t a î n c r e d i n ţ a r e s ă nu s e m â n d r ă s c ă ,
căcî c u a c e s t c h i p t o t - d e - u n a v a fi D a r u l luî C h r i s t o s cu d î n ­
şiî, a d e c ă d e n u s e v o r m â n d r i . B i n e v o î a s c ă M â n t u i t o r u l C h r i ­
s t o s d a r , c a şi n o i ceî c e c e t i m s c r i s o r e a a c ă s t a să o c â ş t i g ă m
p r e t d t ă a l t ă f a p t ă b u n ă , Iar m a î a l e s lucrarea; m i l o s t e n i e i , c u
D a r u l şi cu a j u t o r u l D o m n u l u î n o s t r u Iisus C h r i s t o s , c a şi n o î
î n ş i n e f o l o s i n d u - n e , d â n d celor-l-alţî fraţi aî n o ş t r i , c e a u t r e ­
b u i n ţ ă şi m a i a l e s c e l o r c e p ă t i m e s c g o n e şi m u n c i , p e n t r u
D u m n e d e u şi p e n t r u p o r u n c a lui D u m n e d e u , sâ n e î n v r e d n i c i m
a d o b â n d i b o g ă ţ i a D a r u l u i lui în v e c u l a c e s t a şi î n t r u cel c e
va s ă fie, c ă r u i a D u m n e d e u s l a v ă fie şi s t ă p â n i r e a c u m şi d e - a p u -
r u r e a şi în v e c î ; a m i n ) . 1

S c r i s o r e a a c ă s t a t r i m i s ă c ă t r e F i l i p i s e n î s'a scris d e l a R o m a
şi s ' a t r i m i s p r i n E p a f r o d i t ,

') însemneză, că cjicerea acesta „Darul Doţnnuluî rjostru Iisus Chris­

tos, fie cu toţî voî amin" este oraţia şi îmbrăţoşarea luî Pavel, care cu
însăşi mâna sa o scria şi este în loc de „fiţî sănătos^", care obişnuim
acum a scrie la sfîrşitul scrisorilor, dupre Teodorit. Vecjî şi la sfîrşitul
ceiî a doua către Tesalonicenî.
— 508 —
Tâicuîre !â'trimiterea ceâ Către Goiasenî a Apostolului Pavel, de Teofiiact
Arhiepiscopul Bulgariei elineşte, şi tălmăcită din limba cea prostă grecescă a
fericitului întru pomenire Nicodim Atonitul în limba românescă
' de smeritul V. P. M, M. ). 1

Pricina trimitereî acesteea către Colaseni*-), dtipre Chri­

sostom, Teodorit, Teofiiact şi Icumenie, —• _

Tote scrisorile ^fericitului Pavel cu adevărat sfinte sînt şi de

Dumnedeu insuflate. Iar mai ales şi mai cu deosebire scrisorile
cele ce le trimite dela Roma, când era legat pentru Christos,
precum este cea către GalatenI, cea către Efeseni, cea către F i ­
lipiseni, cea către Filimon, cea a doua către Timoteî şi acesta
de faţă către Colas^enP). Şi măcar câ acesta s'a trimis maî îna­
inte decât cea a dofta către Timoteî, precum elice Chrisostom şi
Teodorit, căcî precum un voevod de oşti şi biruitor, carele în­
tru petrecerea vieţeî sale face resboe şi biruinţă şi vitejii, le arată
acestea prin scrisori către prietenii lui: aşa şi fericitul Pavel
atuncea făcea, şi prin scrisorile sale arăta ucenicilor săi şi pri­
etinilor, legăturile "cele ce a luat pentru Christos şi cele-l-alte
vitejii ale sale. Mărturiseşte însă şi însuşi Pavel acesta, cât de
mare lucru este spre filotimie a purta legături pentru Domnul;
pentru acesta şi scrie lui Filimon despre Onisim, «pre carele
l'am născut, dice, \întru legăturile mele» (Filimon X). Iar'a-

l
) însemneză, că trimiterea acesta este o a doue-spre-eţecea după r â n d u ­
îala şi anii întru carî a| scris Pavel trimiterile sale, după înţeleptul T e o d o r i ^
după amândouă cele!către Tesalonicenî şi după amând6ue cele către
Corintenî. Şi după cea întâîa către Timoteî şi după cea către Tit,. şi
după cea cafri 'Români şi după cea către Galatenî şi după cea către
Filipiseni' şi dupre ceâ către Filimon şi dupre cea către Efesenî.
*) Acesta trimitere^ s'a scris, dupre Meletie, în anul 27 după înălţa­
rea • Domnului. Tom.\I al biser. Istorii.
*} Care este cetatea Coîasemlor ori Colosenilor, vedî înainte la cap.
I stih 2.

— 509 -
 cesta o a dis Apostolul pentru a rtu ne întrista şi noi hristianiî
când pătimim rele pentru Christos, ci mai ales şă ne filotimisim-
şi să le avem acestea de laudă. Şi precum a scris Pavel Ro­
manilor şi Evreilor, cu tote câ încă nu-i veduse, cu un aşa chip
scrie şi către Colasenî acestea, cu tale .<gâ hpcâ nu i-a fost vedut ). 1

Iar pre lângă Colasenii aceştia se afla şi Filimon şi Arhip A-

postolul, carele socotesc că avea şi purtare de grijă de ore-care
' biserica*.). Scrie însă Pavel câtre Colasenî pentru o pricina ca
acesta. Dogmă rea, şi efeş aveau âre-cari dintru hristianî cf.se
•aff.au: Î#y.<&lase j&n4-*Q$. şocateail că &u. ns-hm prixaduş lui Dum­
t

nedeu şi Părintelui-prin mijlocirea Piiuluî ce{%fce s'a înomenit,

t

ci prin mijlocirea anghelilor, socotind pote cum că este, de necuvi­

inţă şi prost a crede câ Filul luî Dumnedeu s'a arătat, în vre-
mile cele mai dupre urmă pentru o mijlocite ca acesta^ de vre­
me ce angheliî erau îndestuî a ne proaduce luî Dumnedeu, pre­
cum în Testamentul cel vechîu tote prin anghelî s'au iconomisit.
Şi ceî ce aveau eresul acesta se 4i? u angheliceştî ).
ea
Aveau s

') De a vecţut Pavel pre Colasenî şi pre hristianiî din Laodichia, san­
de nu î-a veîţut, vecţî la suptînsemnarea cap. II al acesteea.
*) Acesta dupre Teodorit era dqscăl al Colasenilor. Şi vefi la cea
către Filimon stih 2.
') însemneză, câ dupre sf. Epifanie în Panariî aceştia se numeau an-
gheliceştî pre sineşî, sau pentru-că se mândreau că au rânduîală de
anghelî după vieţuire, sau căcî bârfeau, că lumea s'a zidit de anghelî,
îar dupre dumnedeescui Teodorit (în tâlc. acesteea către Colasenî) an-
gheliceştî se cţiceau, câcî cţiceau cum că legea prin anghelî s'a dat;
pentru acesta şi îî cinstea şi slujia lor. 'Pentru acesta şi sinodul cel
din Laodichia, care este aprâpe de Hone şi de Cotase, asupra eresu­
lui acesta a dat canonul şeii 34, care cţice aşa: „Cum că nu trebue
hristianiî a lăsa biserica luî Dumnecţeu şi a se dxice şi a numi an­
ghelî şi a face adunări, care acestea, s'au oprit. Decî orî cine s'ar afla
întru acesta ascunsă idolo-slujire, fie amatema, că a lăsat pre Dom­
nul nostru Iisus Christos, pre Fiîul luî Dumnecţeu şi s'a apropiat la
idolo-slujire". Pricina însă, pentru care a dat canonul acesta sinodnl
acela, este, pentru-că precum elice Teodorit, eresul acesta a remas mulţi
anî în Frigia şi în Fisidia a cărora Mitropolie era Laodichia. Iar
Laodichia îarăş era aprdpe de Colasenî cari erau, supuşi -Laodichieî.
Pentru acesta şi sinodul a oprit a nu chema cine-va pre anghelî ca
pre nişte dumnecţeî cu credinţa adecă slujitorescâ.
Iar Orighen în cartea V cea către Chels cţice: „Că p,entru acesta
chema ca pre nişte dumnedeî pre anghelî, pentru-că aflau eî numin-
du-se angheliî în dumnecţeesca Scriptură, dumne4eeşti şi dumne4eî. Iar
Coresie cţice, cum că ore-carii religie a anghelilor înţeleg pre acesta, ce
aicea de câtre Pavel se pomeneşte (Col. II, 18) socotinţa celor platoni-
ceştî, carî slăveau angheliî aericeştî (adecă aî pezduhuluî) şi cereşti. Iar
alţiî înţeleg pre chemarea vrăjitorilor, cari după Tertulian în cuv. cel res-
puneţetor spre desvinovăţie (apologetic) chema şi'demonil întru vrăjitoriile
lor şi angheliî. Iar Climent în cartea a VI o Str o matelor şi Ieronim (în
ţntreb. 10 la Algasia) şi~Ambrosie vor câ Apostolul prihăneşte aicea
 însă şl lukrî aminte multe iudaiceştî şi de ale Legei ceiî vechi
şi de ale Elinilor, pândind dilele şi vremile şi mâncările. Decî
pentru tote acestea scrie către dînşiî trimiterea acesta şi mai în­
tâîu mulţămeşte lui Dumnedeu (iicend că s'a mutat ei dela în­
tuneric la lumina adeveruluî; al doilea, cum că Christos întru
carele a cre4ut, este chipul şi cuvîntul luî Dumnedeu, prin ca­
rele tote s'a făcut şi cum că se cuvenea el, facelor al totului fi-
ind, a se face şi întâîu năsmiul fuptureî şi întâiu născut din
mor fi dupre omenire, pentru ca, pre, tote să le unescg. şi vii. să
le fiică, i^al-intMii^îl-dn^iţnnă ,'iâ .rMmâfe-:ţq&H- credinţă, ară­
tând lor- cu dovadă că şi însuşî Pavel acesta este slujitor şi pro-
poveduitor al Evangheliei, întru carea eî s au înveţat, apoi tâl­
cueşte şi pentru Lege şi pentru mâncările cele din lege şi pentru
' dilele şi a\niî, dovedind câ aii, încetat cele vechi şi tăerea îm­
prejur. Şi maî întru totă Trimiterea acesta îî învaţă pre ei a
nu se amăgi câ s'ar fi mântuit prin anghelî şi nu prin Chri­
stos. Şi sfăţuindu-î pre toţi despre vieţuire şi despre hristianeş-
tile moralur? sfîrseste Trimiterea.

•pre îdolo-s\ujirea Evreilor, cari şoreluî şi lunel (pre care şi le numeşte

aicea Apostolul stihii ale lumel) şi anghelilor slujeau ca luî Dumne­
deu. Iar alţiî relighia anghelilor numesc pre ludaicesca Lege cea dată luî
Moisi prin anghelî în muntele Sinaî. Iar sfinţitul Avgustin (cartea VIII,
despre cetaiea luî. Dumnedeu cap. XII) cţice cum că Menandru şi Sa-
tornin şi Chirint şi Vasilid şi Sitian şi Gaian cinsteau pre ore-carî
dumnedel maî micî ziditori aî omenilor şi aî lumeî şi că ar fi grăit
prin proroci aceîa, împrotivă cărora se arată aicea Apostolul. Şi pen­
tru acesta dovedeşte Apostolul pre Christos, că este mal pre sus decât
angheliî, atât aicea cât şi în Trimiterea cea către Evrei şi in cea că­
tre Efeseni,, pentru-că acela socoteau pre anghelî mal mari decât Chri­
stos. Şi dumnedeescul Epifanie {ţice, că Gaîanil chemau pre anghelî
la faptele lor cele rele, pentru ca-să-l ajute împreună. Şi cu adeverat
acesta rea felighie a anghelilor a luat început dela filosofi.

- sil -
 TÂLGUIRE LA CEA GÂTRE G0LA8ENI

C A P . I.

1. Pavel Apostolul lui lisus Christos, prin vodă lui D u m ­

necjeu. I
î n d a t ă d e l a î n c e p u t cu c h i p a s c u n s c-boră d o g m a c e a r e a ,
ce o a v e a u Colaselniî, c u m c ă p r i n a n g h e l î s'aii m â n t u i t şi n u
p r i n C h r i s t o s , fiind-câ eii n u sînt A p o s t o l al a n g h e l i l o r , <iice,
ci al lui lisus C h r i s t o s . Şi a c e s t a e s t e v o e a luî D u m n e d e i i a.
fi e u A p o s t o l al a c e l u i a şi n u al a n g h e l i l o r . D e c î d e sînt eîi
A p o s t o l c u v o e a lui D u m n e d e u , a r ă t a t e s t e c ă şi a d e v ă r a t e
s î n t a c e l e a c e p r o p o v e d u e s c y d u ă , c a u n A p o s t o l al a d e v ă r a ­
tului D u m n e d e i i . Şi c a r e s î n t c e l e c e p r o p o v e d u e s c v p u e ? S î n t
a c e s t e a : c u m c ă d e c ă t r e F i î u l n e - a m p r o a d u s noî lui D u m ­
n e d e i i şi P ă r i n t e l u i şi c u m c â n o i ceî c e am c r e d u t în C h r i ­
s t o s n e - a m s l o b o d i t d e l u d a i c e ş t i i e şi elineştiîe l u ă r i a m i n t e . I n -
s e m n ă z ă însă, o cetitorîule, p r e prepoziţia «prin», că aicea se
d i c e la D u m n e d e i i P ă r i n t e l e p e n t r u A r i e n i , carî d i c p r e F i î u l
m a î m i c d e c â t P ă r i n t e l e «fiind-că E v a n g h e l i s t u l Iloan a dis c â
«nu d i n t r ' î n s u l » ( a d e c ă din F i î u l ) ci c â « p r i n t r ' î n s u l s'a f â c u t
t d t e » (Ioan I, 2).
Şi Timoteî fratele.
D e c i şi T i m o t e î e s t e A p o s t o l , fiind-că s e n u m e ş t e frate aî
luî P a v e l d u p ă C h r i s t o s , d u p ă u r m a r e î n s ă e r a s ă fi a r ă t a t P a ­
vel şi p r e T i m o t e î C o l a s e n i l o r , p e n t r u - c ă ; e r a frate al săii şi
împreună Apostol.
2. Sfinţilor celor ce sînt în Colase şi credincioşilor în
Christos lisus. : •
Colasele sau Colosele ) sînt c e t a t e a Frigieî Pacatianei
1
nu-

') De către Teodorit adecă Colase se numesc şi de către ceî maî

mulţî. Iar de sfinţitul Teofiiact pretutindenea Colose se numesc; îar de
dumnedeescul Chrisostom une orî Colose îar alte orî Colase se află că
512 —
m i t ă , c a r e în d i u a d e a d î s e n u m e ş t e Ho-ne, u n d e a r h a n g h e l u l .
Mihail a fâcut m i n u n e a . A r ă t a t î n s ă e s t e , c u m c ă H o n e l e s î n t
G o l a ş e l e , c ă c i l â n g â H o n e e s t e şi L a o d i c h i a , m i t r o p o l i e fiind a
Colaselor. P e n t r u a c e s t a p o r u n c e ş t e Apostolul Colasenilor să
t r i m i t ă s c r i s o r e a s â s e c e t e s c â şi în L a o d i c h i a , a p r d p e fiind d e
d î n ş i î : «Şi c â n d s e v a c e t i d e voi s c r i s o r e a , s ă faceţi c a s ă s e
c e t e s c â şi în b i s e r i c a L a o d i c h e n i l o r » (Col. I V , 6). D e u n d e , d i c e ,
voi C o l a s e n i î v'aţî fâcut sfinţi? N u v'aţî făcut p r i n sf. b o t e z , c a ­
r e l e (se) s ă v i r ş a ş t e î n t r u m o r t e a Iul C h r i s t o s ? D e u n d e vă n u m i ţ î
c r e d i n c i o ş i ? Aii n u v ă n u m i ţ i p e n t r u a c e s t a , câcî aţî c r e d u t în
C h r i s t o s şi căci vi s'a î n c r e d i n ţ a t a t â t e a t a î n e m a r î d e l a C h r i ­
s t o s ? P e n t r u - c â hristianiî se n u m e s c c r e d i n c i o ş i nu n u m a î c ă c i
a u c r e d u t în C h r i s t o s , ci şi căcî li s ' a u î n c r e d i n ţ a t a t â t e a î n ­
f r i c o ş a t e t a i n e , p r e c a r e nicî angheliî le ş t i a u , p r e c u m şi c r e ­
d i n c i o s s e d i c e p r i e t e n u l a c e l a c â r u l a îî î n c r e d i n ţ ă m şi îl s p u ­
n e m t a i n e l e n o s t r e . Si d e u n d e v ă n u m i t î fiî aî luî D u m -
n e d e u şi fraţî î n t r e s i n e - v ă ? O r e din faptele v o s t r e s a u d i n
isprăvile v o s t r e ? B a , ci din D a r u l luî C h r i s t o s . D e c î c u m s u -
p r a s c r i ţ î p r o a d u c e r e a v o s t r ă c ă t r e D u m n e d e u şi m â n t u i r e a v o s t r ă
dela anghelî? -
Har fie vouă şi p a c e d e l a Dumnedeu ş i Părintele nostru ). 1

A i c e a n u a d a u g e A p o s t o l u l n u m e l e luî C h r i s t o s , cu t d t e c ă
a v e a o b i c e î u a-1 a d a u g e în t o t e s c r i s o r i l e c e t r i m i t e a . O f a c e
î n s ă a c ă s t a p e n t r u a n u s e î m p r o t i v i î n d a t ă din î n c e p u t u l s e r i - -
s o r e î C o l a s e n i l o r , c a să nu-î facâ s â s e d e p ă r t e z e d e l a a s c u l ­
t a r e a c e l o r - l - a l t e c u v i n t e . Şi d u p r e u r m a r e p e n t r u c a s ă n u s e
l i p s e s c ă d e s c o p o s u l î n d r e p t ă r e l lor, p e n t r u c a r e s'a p o r n i t a
le s c r i e . S p u e a i c e a d a r l u p t ă t o r i i d e D u h M a c h e d o n i a n i î , ceî
c e d i c câ Sfîntul D b h nu e s t e D u m n e d e u , c u m s'a făcut D u m ­
n e d e u p ă r i n t e al n o s t r u ? A u nu s'a fâcut p r i n Sfîntul D u h ? Şi
c i n e a d ă r u i t n o u ă b u n ă t ă ţ i l e c e l e m a r î şi m a î p r e s u s d e m i n t e ?
A u nu le-a d ă r u i t n o u ă Sfîntul D u h ? D e c î c u m îl m i c ş o f ă ţ î voî .
şi diceţî c ă nu e s t e D u m n e d e u ?
3. Mulţâmim lui Dumnedeu. şi Părintelui Domnuluî nos­
tru Iisus Christos, tot-de-una pentru voî rugându-ne.
Iisus C h r i s t o s , dice, e s t e D o m n u l şi S t ă p â n u l n o s t r u , şi n u
slujitorii luî Iisus C h r i s t o s , a n g h e l i î . A r a t ă însă P a v e l d r a g o s ­
t e Colaserijlor n u n u m a i p e n t r u r u g ă c i u n e a a c e s t a c e o face

se numesc. lai;. Gheorghie Chedrino cjice cum că Colasut cel ce era în

Rod s'a numit dupre mărimea ce avea. Iar dela Colos îarăş s'a numit
Colosenî; o scrie însă acesta în anul 12-lea al împărăţiei luî Constan-
. din nul luî Cohstandie, a fiîuluî luî iraclie celuî de dînsul istorisit.
') Despre cjicerea: har voue şi pace dela Dumnecjeu, vecjî la cap. I,
stih 3 al ceiî către Corinteni.
- 513 -
Tom u 33.
a i c e a p e n t r u dînşiî, ci şi p e n t r u r u g ă c i u n e a c e t o t - d e - u n a o
p r o a d u c e luî D u m n e z e i i p e n t r u dînşiî; căcî şi p r e cel c e nu-î
v e d e a t r u p e ş t e , g â n d i t o r t o t - d e - u n a iî a v e a î n a i n t e a s a şi ş e
r u g a p e n t r u dînşiî d e trei ori fericitul A p o s t o l u l D o m n u l u i .
4. A u d i n d c r e d i n ţ a v d s t r ă c e a în lisus C h r i s t o s .
M u l ţ ă m i m , d i c e , l u î ' D u m n e z e i i şi P ă r i n t e l u i , p e n t r u - c ă a m
a u d i t d e l a E p a f r a t c r e d i n ţ a c e ave© v o i . h r i s t i a n i î cei din C o ­
1

l a s e , n u î n t r u a n g h e l î . Ci 1n C h r i s t o s IÎSus./îî p r o a p u e ă î n s ă şi
îl p r i n d e pre e î e u cuvîntul- a c e s t a ; ci şi numirile a c e s t e a C h r i - ,
Stos lisus" s i n t s e m n e • şi dcved? a l e faoereî - d e b i n e . c e a făcut
C h r i s t o s n d u e o m e n i l o r , , p e n t r u - c ă eî. s'a u n s p e n t r u d r a g o s t e a
n o s t r ă ) şi el e s t e c a r e l e a m â n t u i t p r e n o r o d u l şefi d e p ă c a ­
1

t e l e lor, p e n t r u c a r e şi s'a numit, lisus (Mat. I, 21)..

Şi d r a g o s t e a c e a c ă t r e t o ţ î s f i n ţ i i . , ,
A m a u d i t , d i c e , d e l a E p a f r a s şi d r a g o s t e a c e aveţi n u c ă t r e
c u t a r e l e şi c u t a r e l e , ci c ă t r e t o ţ î sfinţii, în c â t a c e s t a ş î d r a ­
g o s t e o a v e ţ i şi voî p e n t r u n o î ; «pentru a c e s t a d u p ă u r m a r e
v e ţ î a s c u l t a cu d.ulceţă şi a c e s t e a ce. s c r i e m v o u e . C u a c e s t e
c u v i n t e î n s ă a r a t ă P a v e l că a r e iubiţi p r e C o l a s e n î şi p r i e t e n i
ă î săi. E u î n s ă s o c o t e s c că « d r a g o s t e a » n u m e ş t e aicea p r e m i ­
l o s t e n i e şi p r e c h i p u l .cel î m p ă r t ă ş i t o r p r e c u m şi î n t r ' a l t loc
aşa o numeşte pre acesta.
5. P e n t r u n ă d e j d e a c e e a c e se p ă s t r e z ă voue î n c e r î u .
Iubiţi, d i c e , fraţiî m e i , p r e sfinţi, nu p e n t r u v r e un sfîrşit o -
m e n e s c , ci p e n t r u n ă d e j d e a b u n ă t ă ţ i l o r c e l o r viitore. S a i i şi
a ş a s e î n ţ e l e g e , c ă n o î m u l ţ ă m i m iui D u m n e d e u p e n t r u - c ă a-
v e ţ l s e m o ş t e n i ţ i voî • n e s t r i c a t e l e b u n ă t ă ţ i în ceriu c e l e n ă d ă j ­
d u i t e , fiind-că b u n ă t ă ţ i l e c e l e t u t o r e nu s î n t g ă t i t e p r e p ă m e n t
p e n t r u c a s ă se s t r i c e , ci s î n t g ă t i t e în cerîurî p e n t r u c a să fie
n e s t r i c a t e şi v e c i n i c e . D e c î n u vă î n d o i ţ i p e n t r u n ă d e j d e a c e
a v e ţ i , fiind-că a c e s t a e s t e s i g u r ă şi a d e v ă r a t ă . A c e s t c u v i n t î n s ă
îl d i c e P a v e l hristianilor a c e l o r a , carî aii fost a v u t saii cari a-
v e a i i n e c a z u r i şi ispite, p e n t r u c a să n u c a u t e o d i h n a vieţeî
a c e s t e e a nicî să s e î n t r i s t e z e şi s e s l ă b ă s c ă î n t r u i s p i t e , fiind­
c ă p e n t r u a c e s t e a a u s ă îa m a r e r ă s p l ă t i r e în c e r î u r î .
C a r e a o a ţ i aud.it în cuyîntut a d e v e r u l u î E v a n g h e l i e i .
N u a d i s : a p r o p o v e d u i r e ! , c i : a E v a n g h e l i e i , p e n t r u c a s ă a-
d u c ă a m i n t e C o l a s e n i l o r cu n u m i r e a E v a n g h e l i e i d e facerile d e
b i n e , d e b u n ă t ă ţ i l e c e aii l u a t d e l a D u m n e d e i i . F i i n d - c ă E v a n ­
g h e l i a s'a d a t p e n t r u b u n ă t ă ţ i şi p e n t r u facerile d e b i n e , că
şi însuşî n u m e l e ei a c ă s t a î n s e m n e z ă , a d e c ă b u n e vestiri şi b u -

) Despre numele luî Christos vecjî .la cap. 1,'stih.l al ceiî către Ro­
J

mani, în suptînsemnare.
 c u r ă t o r e vestiri (vedi la s u p t î n s e m n ă r i l e c a p . I la î n c e p u t u l c e i î
c ă t r e R o m a n i , c e e s t e E v a n g h e l i a ) . Iar d a c ă şi E v a n g h e l i a e s t e
c u v î n t a d e v e r a t , a p o î şi î n t r u d î n s a nici o m i n c i u n ă s e a f l ă .
D r e p t a c e e a c u m v o i faceţi m i n c i n o s p r e a d e v ă r a t u l c u v î n t u l
a c e s t a al E v a n g h e l i e i ? F i i n d - c ă n u c r e d e ţ i p r e c u m m a î î n a i n t e
v ' a ţ î î n v ă ţ a t d i n cuvîntul a c e s t a c u m c ă d e l a C h r i s t o s e s t e m â n ­
t u i r e a . C a r i î n s ă a fost cel c e a u p r o p o v e d u i t la C o l a s e n î E - :

v a n g h e l i a î A fost A p o s t o l u l E p a f r a s , p r e c u m m â i s u s o a r a t ă a -
ricea P a v e . .• • ^ . .... .• .. v • ,
v

6..Â1 peiî ce este de faţă la Voî, precum şi în tdtă lumea.

C a c u m a r fi fost însufleţită E v a n g h e l i a , a dis P a v e l c ă e a
•şe află, fa:ă la C o l a s e n î . N u a v e n i t , elice, la v o i E v a n g h e l i a şi
a p o î a fugit, ci e s t e faţă şi s t ă p â n e ş t e î n v ă ţ ă t u r a eî î n t r u v o î .
C u a c e s t e c u v i n t e î n s ă î n d u l c e ş t e şi î m b l â n d e ş t e p r e C o l a s e n î .
I a r fiind-că o m e n i i cei m a i mulţî s e î n t ă r e s c m a i b i n e , c â n d a u
î m p r e u n ă p ă r t a ş i şi p r e âlţî o m e n i d e a c e l e a ş i d o g m e şi c u ­
g e t ă r i , p e n t r u a c ă s t a P a v e l , d i c e , c ă E v a n g h e l i a n u s e află n u ­
m a i la veî, ci şi în t d t ă l u m e a , c ă în fieşte-care p a r t e a l u m e î
^este, şi s t ă p â n e ş t e şi s e p ă z e ş t e î n v ă ţ ă t u r a eî.
Şi este aducând rod şi crescându-se.
Rodeşte a d e c ă , d i c e , E v a n g h e l i a p e n t r u b u n e l e f a p t e ale h r i s ­
t i a n i l o r c e l o r c e c r e d î n t r ' î n s a . Şi s e c r e ş t e p e n t r u - c â în t d t e
dilele a d u c e p r e m u l ţ i n e c r e d i n c i o ş i la p r e d i n ţ a şi î n v ă ţ ă t u r a s a .
Ş i îî face c r e d i n c i o ş i . Şi n u a r fi a d u s r o d u r î , nicî s ' a r fi c r e s -
"cut a t â t a m u l t E v a n g h e l i a , d e n u a r fi fost m a î î n t â î u a d e v ă ­
r a t ă şi î n t ă r i t ă , p e n t r u - c ă şi p o m i i c â n d s e î n t ă r e s c şi s e î n -
- r ă d â c i n e z ă b i n e în p ă m ă n t , a t u n c e a fac r o d u r î m a l m u l t e .
P r e c u j r i şi întru voî.
A p u c ă Imaî î n a i n t e şi p r i n d e p r e C o l a s e n î c u l a u d e l e a c e s t e a
P a v e l , p r e c u m şi m a l s u s a făcut, c â şi d e a r voi s ă . n u p o t ă
fugi d e c u v i n t e l e , s a l e ; c ă c î d a c ă , d i c e , p r e c u m la t o ţ î o m e n i i
a ş a şi la v o i s'a p r o p o v e d u i t E v a n g h e l i a , c u m a c u m dela s i n e ş i
unii, d o g m a t i s e s c a l m i n t r e l e a ?
Din diua întru care aţî audit şi aţi. cunoscut Darul luî
Dumnedeu întru adevăr.
R o d e ş t e , d i c e , şi c r e ş t e E v a n g h e l i a lui C h r i s t o s î n t r u v o î d i n
d i u a a c e e a , î n t r u c a r e aţi c u n o s c u t D a r u l lui D u m n e d e u şi a ţ î
creeiut. E»ar c u m aţî c u n o s c u t şi a ţ i c r e d u t ? A d e c ă n u c u a-
m ă g i r e şi c u c u v i n t e z a d a r n i c e şi m i n c i n d s e , ci c u a d e v ă r u l ,
a d e c ă c u m i n u n i şi c u l u c r ă r i m a i p r e s u s d e fire şi d e ş ă n ţ a t e .
7. Precum şi v'aţî înveţat dela Epafras.
Aşa, d i c e , aţî c u n o s c u t D a r u l lui D u m n e d e u c u înseşi l u ­
c r u r i l e , p r e c u m şi v ' a î n v ă ţ a t p r e voî A p o s t o l u l E p a f r a s , fiind-

515 —
c â el n u v ' a î n v e ţ a t a l t e l e şi voi v ' a ţ î î n v ă ţ a t şi faceţi a l t e l e ,
ci i n s e ş l a c e l e a c e el v ' a î n v ă ţ a t , a c e l e a ş i l e - a ţ l î n v ă ţ a t . S e
v e d e î n s ă c ă E p a f r a s a c e s t a e r a C o l a s e a n , p r e c u m dice T e o d o ­
r i t şi a p r o p o v e d u i t E v a n g h e l i a la C o l a s e n î , p r e c u m a m d i s
maî sus ). 1

D e l a Iubitul î m p r e u n ă s l u g ă cu noi.
Cu aceste cuvinte arată Pavel Colasenilor, că Zpafras acesta
p r o p o v e d u i t o r l o r e r a v r e d n i c d e c r e d i n ţ ă ; fiind, d i c e , c ă eii
n u l'aş fi î u b i t p r e e l şi n u l'aş fi n u m i t î m p r e u n ă s l u g ă cu
m i n e , d e n u a r fi fost c r e d i n c i o s şi a d e v ă r a t .
. C a r e l e e s t e p e n t r u v o î c r e d i n c i o s s l u j i t o r a! l u i C h r i s t o s .
In locul v o s t r u , d i > c e a
slujit E p a f r a s în t r e b l , . , c a r e s e c u ­
vin luî C h r i s t o s . F i i n d - c ă a m e r g e la R o m a E p i f r a s şi a m â n ­
g â i a p r e P a v e l , c â n d s e afla în l e g ă t u r i şi a a r ă :a lui a ş e d a r e a
C o l a s e n i l o r , a c ă s t a d i c , a fost slujbă şi slujire a luî C h r i s t o s .
I a r d a c ă E p a f r a s e s t e slujitor şi s l u g ă a luî Chrjistos, c u m d i ­
c e ţ î voi, c ă p r i n m i j l o c i r e a a n g h e l i l o r v ' a ţ î - a d u s lui D u m n e d e u
şi v ' a ţ î m â n t u i t ?
8. C a r e l e ş i a r ă t â n d n d u ă d r a g o s t e a v o s t r ă î n t r u D u h u l ) . 8

Acest Epafras, di > c e a

arătat mie duhovnicesca dragoste,
care aveţi către m i n e , pentru-că singură acăsta £ste a d e v ă r a t ă
d r a g o s t e şi i u b i r e , c e a d u h o v n i c ă s c ă şi d u p r e C h r i s t o s . I a r c e l e -
l-alte t o t e d r a g o s t e , a t â t c e l e fireşti, p r e c u m e s t e c e e a c e a u
n ă s c ă t o r i î c ă t r e fii şi d i m p o t r i v ă fiiî c ă t r e n ă s c ă t o r i , a ş i ş d e r e a
şi d r a g o s t e l e c e l e c e a u p r i e t e n i i î n t r u dînşiî şi t o v a r ă ş i i v r e
u n u l l u c r u : t d t e , d i c , a c e s t e s î n t n e a d e v ă r a t e şi în v r e m e d e is­
pită se sting.
9 . P e n t r u ac6sta ş i n o i d i n ' d i u a c e a m a u d i t , n u î n ­
cetăm r u g â n d u - n e p e n t r u v o î .
P e n t r u a c ă s t a , c a r e ? fiind-că a m a u d i t d e l a jEpafras, dice,
c r e d i n ţ a şi d r a g o s t e a v d s t r â , p e n t r u a c ă s t a avemi b u n e n ă d e j d i
p e n t r u c e l e v i i t o r e , şi n e r u g ă m p e n t r u voi, n u î n t r ' o di s a u
d o u ă , ci d i n d i u a
aceea întru care am audit aşezarea vostră
c e a d e m a î sus. A r a t ă î n s ă P a v e l c u a c e s t e cuvirjte, u n a a d e c ă
d r a g o s t e a c e a r e el c ă t r e dînşii şi a l t a î n c ă câ/j liniştit şi fără
s i m ţ i r e îî p r i h ă n e ş t e p r e C o l a s e n î , căcî cil t d ţ e c ă a c e i a a t â t a

) Că cjice Teodorit aşa despre Epafras: „Cetăţean aii lor vrednic de

l

laudă era bărbatul acesta Epafras, cjic, îar la Roma mergend a spus durii-
necjeesculuî Apostol (adecă a arătat lui Pavel)' şi credinţa lor cea fer-,
binte către Domnul şi amăgirea ce li s'a făcUt lor de ore-carî; pentru
care şi scrie în trimiterea acesta Pavel: „ve îmbrăţişeză pre voî Epafras|
sluga luî Christos cea dintru voî" (cap. IV, i2). [ ;|
*) Formă sarit6re întrebuinţeză aicea Apostolul, care ăşa se netezeşte;
„Pre a voşţră întru Duhul dragoste". '
— 516 —
v r e m e s e ajutau d e r u g ă c i u n i l e luî, î n s ă n u s e făceau p r e s i n e ş î
depliniţî, ci î n c ă s e aflau lipsiţi. Ş i vecii) iubitule, c â şi n o i h r i s ­
tianiî a v e m t r e b u i n ţ ă c a s ă a v e m m u l t e r u g ă c i u n i şi î n t d t ă .
v r e m e a , p e n t r u - c ă şi d u m n e d e e s c u l P a v e l t o t - d e - u n a s e r u g a
şi m ă c a r c â n i m i c a i s p r ă v e a , r u g â n d u - s e p e n t r u C o l a s e n î , c u
t d t e a c e s t e a n u s'a l ă s a t p r e a i u b i t o r u l d e fraţi d e a n u s e
r u g a p e n t r u dînşiî şi a nu îşi face lucrul s ă u .
' Ş i c e r â n d ca s â v e u m p l e ţ i . d e c u n o ş t i n ţ a v o e i sale.- -
C u a c e s t e c u v i n t e a r a t ă P a v e l c ă C o l a s e n i î , nici eraii c u t o t u l
.depliniţî," » i c t . . ^ : i p t a ! lipsiţi, c ă ţ î . d e ar,fi. i d s t c u t o t u l lipsiţi, .
/ i

n u a r fi r|is; 'perjjtru c a s ă v e pliniţi d e c u n o ş t i n ţ a voei luî

l

D u m n e d e u ; Ci ar, fi d i s , c a s ă l u a ţ i c u n o ş t i n ţ a luî. A v e ţ i , dice,

c u n o ş t i n ţ a d u m p e d e e ş t e l voii, ci n u o a v e ţ i t d t ă ş i d e p l i n i t ă
c u n o ş t i n ţ a a c ă s t a . Şi C u m c â v ' a ţ î p r o a d u s lui D u m n e d e u şi
Părintelui, acăsta o cundşteţî. Iar c u m că v'aţî p r o a d u s prin
mijlocirea Fiîuluî şeii, a c e s t a v ă l i p s e ş t e d e a o ş t i . D e c a r e a -
c e s t a m ă r o g luî D u m n e d e i i s ă v ă u m p l e ţ i şi s ă s e facă d e - ~
p l i n i t ă î n t r u v o î . C â v o e a luî D u m n e d e u şi b u n a v o i n ţ ă , a d e c ă
î n t â i a p o v ă ţ u i t d r e v o e e s t e ( p r e c u m t â l c u e ş t e sfîntul I o a n D a ­
m a ş c h i n în c a r t e a c e a teologhicăscă a d o u a , c a p . X L V I ) a lui
D u m n e d e i i , d e a s e d a Fiîul s ă u p e n t r u n o î şi n u a s e d a a n ­
g h e l î , D e c î c u n o ş t i n ţ a s e î n ţ e l e g e c ă e s t e a d ă o g i r e a şi d e p l i ­
n ă t a t e a c u n o ş t i n ţ e i dumne4eeştel v o î ) . 1

I n t r u t o t ă î n ţ e l e g e r e a şi î n ţ e l e p c i u n e a duhovnicească.
F i i n d - c ă p r e C o l a s e n î îl a m ă g e a u filosofii Elinilor, c u î n ţ e l e p ­
c i u n e a c e a d i n afară şi t r u p e s c a , p e n t r u a c ă s t a d i c e a i c e a P a v e l ,
că e u v o e s c s ă v ă î n v ă ţ a ţ i d u m n e d e e s c ă v o e şi d o g m a c r e ­
d i n ţ e i v d s t r e a o c u n d ş t e c u d u m n e d e ă s c ă şi d u h o v n i c ă s c ă î n ­
ţ e l e p c i u n e şi n u c u î n ţ e l e p c i u n e o m e n e s c ă , d e c a r e a c u m r â t ă -
c i n d u - v e , s o c o t i ţ i c ă ştiţi. Ş i d a c ă n u m a î a s e î n v ă ţ a c i n e - v a a
cundşte dumnedeescă voe, are trebuinţă d e duhovnicescă în­
ţ e l e p c i u n e , c e a r m a l d i c e c i n e - v a p e n t r u n e b u n i i a c e i a (ce fel
aii s t ă t u t e v n o m i a n i l şi alţii), c a r i o b r ă z n i c e ş t e şi fâră r u ş i n a r e
s e fălesc, c ă c u n o s c fiinţa luî D u m n e d e u din î n ţ e l e p c i u n e a c e a

*) Şi ce alta însemneză: cunoştinţa, vecjî la suptînsemnarea dicereî:

„Carele voeşte toţî omeniî să se mântuiască şi la cunoştinţa adeveruluî
să vie" (I Timot. II, 4). Iar pentru dumnecjeesca voe acestea le cjice d u m -
necjeescul Ioan Damaşchin: „Se cuvine a şti că Dumnedeu maî întâîu
voeşte toţî a se mântui şi împerăţia sa a o dobândi, că nu pentru ca
să ne muncescă ne-a făcut pre noî, ci pentru ca să ne împărtăşim de
bunătatea sa; îar pecătuind, ca cel drept, voeşte să ne muncim. Decî
să d«ce cea maî întâîu voe înainte poveţuitore şi bună voinţă, din sine
fiind; îar cea a doua, următore voe şi depărtare, din pricina nostră"
(cart. II, cap. XLVI, din Teologhiî).,
— 517 —
 d i n afară? I a r c e e s t e î n ţ e l e g e r e a , v e d î la s u p t î n s e m n a r e a d i ­
c e r e î : « s ă d e a ţ i e D o m n u l î n ţ e l e g e r e î n t r u t o t e » (II T i m o t . II, 7 ) ,
T a r I s a i a d a r u r i a l e Sfîntuluî D u h n u m e ş t e p r e î n ţ e l e p c i u n e şi
p r e î n ţ e l e g e r e ( c a p . I, 2 ) . Iar d u m n e d e e s c u i M a x i m a c e s t e ţ â î -
cuindu-le d i c e : «însuşire a înţelegere! este c o n a ş e d a r e a sufletu­
lui c u t o t u l c ă t r e c e l e c u n o s c u t e , Iar î n s u ş i r e a î n ţ e l e p c i u n e !
este unirea către D u m n e d e u cea necunoscută, d u p r e care dorul
c e l o r v r e d n i c i su f a c e câştigare•, f ă c â n d D u m n e d e u p r e Cel c e
s e î m p ă r t ă ş e ş t e c u î m p ă r t ă ş i r e a , ' .făcendu-1 p.re e l t â l c u i t o r al
• d u m n e d e e ş t e î JFerîckî-, • - doţir^;.s^Inî^;..{S*^>l6.vire ( s a u p r o p u n e r e )
; :

c ă t r e ceî c e a u t r e b u i n ţ ă d e eşirea, c e a fără '.de m â n d r i e ( c a p .

X X X V I I I , din a p a t r a s u t â ' d i r i cele teolog.).
i o . C a să umblaţi voî dupre vrednicia Ejomnului.
M e r o g lui D u m n e d e u , d i c e , c â s ă v e î n v ă ţ a ţ i voî c ă v ' a ţ î
m â n t u i t p r i n U n u l n ă s c u t F i î u l luî D u m n e d e u , s p r e a u m b l a v o i ,
a d e c ă p e n t r u a p e t r e c e î n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e , câcî cel c e s e î n ­
v a ţ ă a î n ţ e l e g e i u b i r e a d e o m e n i a lui D u m n e d e u şi c ă D u m ­
n e d e u a d a t p r e F i l u l s e u p e n t r u m â n t u i r e a n o s t r ă , cUm a c e k
n u s ' a r d a p r e sineşî cu t o t u l u i tot s p r e o s t e n e l i l e faptelcti
b u n e , s a u c u m n u a r voi a r i d i c a c r u c e a D o m n u l u î seu? C ă s
u m b l a a d i d u m n e d e e s c u i A p o s t o l a c e s t a , p e n t r u v i a ţ a ces
s

î m b u n ă t ă ţ i t ă şi în t o t e p ă r ţ i l e E p i s t o l i i l o r -sale u n e ş t e c r e d i n ţ a
c u v i a ţ a c e a î m b u n ă t ă ţ i t ă . D e a c e s t a şi a i c e a d u p r e urmart-
c r e d i n ţ a o u n e ş t e cu v i a ţ a c e a b u n ă - Şi d u p r e a l t c h i p î n c ă se
î n ţ e l e g e a c e s t a , a d e c ă c â n u n e r u g ă m n u m a î c a s ă v e înve­
ţ a ţ î c u n o ş t i n ţ a d u m n e d e e ş t e î voî, ci ş i c a s ă faceţi f a p t e l e cele
d u p r e v o e a lui D u m n e d e u , p e n t r u - c ă cel ţ c e ; ş t i e n u m a i şi nr
f a c e , s e v a m u n c i . V e d î însă, o e d i t o r i a l e , c ă u m b l e t şi caie
ş i p e t r e c e r e n u m e ş t e p r e v i a ţ ă P a v e l , p e a ţ r » c a c u numirile
a c e s t e a să a r a t e , că p r e c u m este d e n e v o e n o u e a u m b l a t o t
d e - u n a , a ş a a s e m e n e a e s t e d e n e v o e şi v i a ţ a c e a îmbunata
ţitâ noue.
Spre tdtă plăcerea întru tot; lucrul: bun. j
P e n t r u a c e s t a , d i c e , r o g p r e D u m n e d e u p e n t r u voi, c a aşi
s ă vieţuiţî, în c â t p r i n t o t e să p l ă c e ţ i lui D u m n e d e u . Şi curi
v e ţ î p l ă c e a luî D u m n e d e u ? C u a d e v ă r a t n u c u alt c h i p decâ;
c u t d t ă f a p t a b u n ă ; c â c î u n d e s e face f i e ş t e - c a r e f a p t ă b u n ă
n e g r e ş i t a c o l o e s t e şi p l ă c e r e a lui D u m n e d e u . Ş i v e d i , c e t i t p
r î u l e , c ă în fieşte-care p a r t e a d a u g e sf. A p o s t o l n u m e l e « t o ţ i
d i c e n d : î n t r u t d t ă î n ţ e l e p c i u n e a , î n t r u tot; lucrul b u n , î n t r u t d t ;
p l ă c e r e a . Şi m a i j o s d i c e : î n t r u t d t ă r ă b d a r e a şi î n t r u î n d e l u n g i
r ă b d a r e , p e n t r u c a s ă a r a t e c u a c ă s s a c â C o l a s e n i i aii eu *a
d e v ă r a t şi a c u m î n ţ e l e p c i u n e şi f a p t e b u n e şi d u m n e d e e s c j

— 518 — '
p l ă c e r e şi suferire şi î n d e l u n g ă r ă b d a r e ; n u a u î n s ă t o t ă şi
d e p l i n i t ă î n ţ e l e p c i u n e a şi faptele şi s u f e r i r e a şi î n d e l u n g a r ă b ­
d a r e , p e n t r u a c e s t a şi aii t r e b u i n ţ ă s â m a î îa d e p l i n ă t a t e la
tdte acestea.
Rodind şi crescând întru cunoştinţa luî Dumnezeu.
P r e c u m voi h r i s t i a n i i a ţ i c u n o s c u t m a î c u r a t p r e D u m n e d e i i
şi m a î v e d e r a t d e c â t î n ţ e l e p ţ i i ceî v e c h i s a u şi d e c â t E v r e i i c e î
din Legea. V e c h e , a ş a d u p r e u r m a r e datori sintetici a spori în
viaţa c e a î m b u n ă t ă ţ i t ă , d u p r e m ă s u r a c e a v e ţ i a c u n o ş t i n ţ e i luî
D u m n e d e i i ; c ă c i cel c e ş e î n v r e d n i c e ş t e a s e face fiii 'al l u I ^ D u m -
;

n e d e u prin dumnedeescul botez, acesta este dator, câtă faptă

b u n ă s â a i b ă ? C u a d e v ă r a t m a r e şi c o v î r ş i t o r e . S a u s e î n ţ e l e g i
a c e s t a şi a ş a , c u m c â t r e b u e s ă r o d i ţ î voî h r i s t i a n i i fapte, d a r
î n s ă c u a c e s t e a a v e ţ i t r e b u i n ţ ă şi c u n o ş t i n ţ a lui D u m n e d e u a
o a v e a , p r e c u m s e c u v i n e şi hu p r e c u m s o c o t i a c u m c ă o a-
v e ţ î ; căci c e folos e s t e d e v i a ţ a b u n ă şi d e p e t r e c e r e , d a c ă
n u c u n o ş t e ţ î c â p r i n F i î u l Iul D u m n e d e u v ' a ţ î m â n t u i t ? Şi v e d î ,
c e t i t o r i u l q , câ m a i s u s a dis d u m n e d e e s c u l A p o s t o l , c ă C o l a -
seniî a u t r e b u i n ţ ă d e c u n o ş t i n ţ a d u m n e d e e ş t e î voî, a d e c ă d e
i c o n o m i a luî D u m n e d e i i C u v î n t u l u î p e n t r u c a s e u m b l e şi s e
p e t r ă c ă d u p r e v r e d n i c i a D o m n u l u i ; î a r a c u m d i c e că t r e b u e
şi a c r e ş t e î n t r u f a p t e l e b u n e şi a c u n d ş t e î m p r e u n ă p r e D u m ­
n e d e u . p i c e î n s ă a c e s t e a aşa, c a s ă a r a t e c ă c u n o ş t i n ţ a şi c r e ­
d i n ţ a î m p r e u n a şi p e t r e c e r e a c e a b u n ă şi f a p t e l e c e l e a s e m e n e a
s î n t ~ u n a a l c ă t u i t d r e a t o t u l u i şi u n a d e a l t a sînt n e d e s p ă r ţ i t e .
i i . Irtru tdtă puterea împuternicindu-ve.
Rugăm] p r e D u m n e d e i i , d i c e , fraţilor, p e n t r u c a s ă v ă u m ­
pleţi d e t d t ă p u t e r e a , î n t ă r i n d u - v ă î n t r u ispite şi în g d n e şi
î n t r u n e c a z u r i , în c â t a n u v ă î m p u ţ i n a cu sufletul şi a n u v ă
desnădejdui.
Dupre stăpânirea slavei sale.
M ă r o g , d i c e , h r i s t i a n i l o r , c a s ă vă d e a D u m n e d e u a c e s t - f e l
d e p u t e r e , p r e c u m s e c u v i n e lui a d a , a d e c â c o v î r ş i t d r e şi n e ­
povestită. Insă să vă o d e a p r e c u m este cu putinţă omului a
o priimi. M a r e m â n g â e r e î n s ă e s t e c u v î n t u l a c e s t a al d u m n e -
d e e s c u l u î P a v e l , fiind-că n u a d i s p u t e r e , ci a d ' s t ă p â n i r e şi
s

s t ă p â n i r e a slavei, c a r e e s t e m a î m ă r e d e c â t p u t e r e a , c a c u m
a r fi dis p r e t u t i n d e n e a s l a v a lui D u m n e d e u s t ă p â n e ş t e şi d o m ­
n e ş t e . D e c i ş i . v o î , fraţilor,, n u slăbiţi nici v ă î m p u ţ i n a ţ i î n t r u
r e l e l e c e p ă t i m i ţ i , c â vă v e ţ i î m p u t e r n i c i • d e s l ă v i t ă p u t e r e a
lui D u m n e d e u , p r e c u m s e c u v i n e a s e î n t ă r i cel c e slujesc p r e
un s t ă p â n ca a c e s t a t a r e d e slăvit.
Intru tdtă îngâduirea şi îndelunga răbdare.
- 519 -
 R o g p r e D u m n e d e u s â v e î n t ă r i ţ i , fraţii m e î , întrju t o t ă î n g ă -
d u i r e a , c e a v e ţ i s ă o a r ă t a ţ i c ă t r e cei afară d e c r e d i n ţ ă , a d e c ă
c ă t r e p ă g â n i , suferind cu m u l ţ ă m i r e întru ispitele ce ar prici-
n u i v o u e , r o g î n s ă şi s â ve î m p u t e r n i c i ţ i î n c ă î n t r u t o t ă î n d e ­
l u n g a r ă b d a r e , c a r e a v e ţ î să o a r ă t a ţ i î n t r e s i n e - v e , c ă t r e ceî
d e o c r e d i n ţ ă şi fraţi ai v o ş t r i . C ă c i u n u i o m c a a c e l u i a s e
dice că e s t e î n d e l u n g r ă b d ă t o r , carele p o t e sâ p e d e p s ă s c ă
p r e cel c e îl a s u p r e ş t e şi n u îl p e d e p s e ş t e nicî îî i z b â n d e ş t e ;
î a r r ă b d a r e (?) la o m e n i i a c e e a p r e cari nu-î p 6 t e a-î p e d e p s i şi
a te i z b â n d i . P e n t r u a c ă s t a şi la D u m n e d e u n u s e d i c e c h î a r
r ă b d a r e , ci î n d e l u n g ă r ă b d a r e , , c ă c î d p d t e şi a p e d e p s i şi a
p e r d e p r e ceif r ă i , î n s ă r a b d ă î n d e l u n g şi nu p e d e p s e ş t e . ţ)fce
î n s ă -Apostolul c ă î n t r u t o t ă î n g ă d u i r e a şi î n d e l u r . g a r ă b d a r e
s ă vă î n t ă r i ţ i , a d e c ă n u a c u m s ă suferiţi şi s ă r ă b d a ţ i î n d e l u n g ,
i a r p r e u r m ă , n u , ci t o t - d e - u n a şi în f l e ş t e - c e l u c r a . I a r c a s ă
încheem înţelegerea cuvîntului tot, dicem că acesta o înţelege
a i c e a A p o s t o l u l , c ă n e r u g ă m c a să luaţî d e p l i n i t â c u n o ş t i n ţ ă
a d o g m e i c r e d i n ţ e î n u cu î n ţ e l e p c i u n e l u m e s c â , ci cu d u h o v -
n i c ă s c ă . N e r u g ă m şi c a s ă a v e ţ î v i a ţ ă î h b u n ă t ă ţ i t ă . N e r u g ă m
şi s ă p l ă c e ţ i luî D u m n e d e u . N e r u g ă m şi c a s ă v ă î m p u t e r n i ­
ciţi a s t a v i t e j e ş t e î n t r u ispite, î m p u t e r n i c i n d u - v ă , p r e c u m s e
c u v i n e a s e î m p u t e r n i c i c i n e - v a d e l a D u m n e d e u . In sfîrşit n e
r u g ă m şi p e n t r u c a s ă a r ă t a ţ i c ă t r e ceî d i n afară î n g ă d u i r e şi
suferire, îar c ă t r e fraţiî v o ş t r i î n d e l u n g ă r ă b d a r e .
12. Cu bucurie mulţămind luî Dumnedeu-şi Părintelui.
Fiind-că Apostolul vrea sâ prihănăscâ p r e Colasenî că n u
cugetau drept d o g m a credinţeî, maî înainte netezeşte cuvîntul
p e n t r u a n u s e a r ă t a c ă îl p r i h ă n e ş t e c a p r e n i ş t e v r ă ş m a ş i .
D e c î d u p ă c e a d i s m a i s u s c ă m ă r o g lui D u m n e d e u a vi
s e d a b u n ă t ă ţ i l e c e l e c e le-a dis Şi f a p t e l e c e l e b u n e (îar a
s e r u g a c i n e - v a p e n t r u alţiî, a c e s t a n u e s t e f a p t ă d e v r ă ş m a ş
ci m a i a l e s d e v o i t o r d e b i n e ) , a c u m a i c e a elice şij că cu b u ­
c u r i e m u l ţ â m e s c lui D u m n e d e u şi P ă r i n t e l u i , pentru! b u n ă t ă ţ i l e
ce maî înainte a dăruit v o u ă ; d r e p t a c e e a nu vă p r i h ă n e s c ,
d i c e , fraţii m e i d i n v r ă ş m â ş i e , ci d e l a d r a g o s t e ş i â ş fi v o i t c u
a d e v ă r a t t o t - d e - u n a s e vă l a u d , î n s ă d e n e v o e şi d e d r a g o s ­
t e a m â n t u î r e î v o s t r e , m ă î n d e m n a vă pr.ihâni. C u u n c h i p c a
a c e s t a î n t r e b u i n ţ ă z ă c u v î n t u l d u m n e d e e s c u i A p o s t o l si c ă t r e C o ­
r i n t e n i . Ş i d i c â n d c â m u l ţ â m e ş t e lui D u m n e d e u şi P ă r i n t e l u i ,
c u a c ă s t a lin îî b a g ă p r e ei în c u v î n t u l cel: d e s p r e F i l u l . C ă c i
d a c ă e u c u b u c u r i e m u l ţ â m e s c lui D u m n e d e u şi P ă r i n t e l u i , n e ­
g r e ş i t m a r î b u n ă t ă ţ i s î n t cele c e v ' a d ă r u i t ; şi p e n t r u a c e s t a e u
îi m u l ţ â m e s c . I n s ă a c e s t e b u n ă t ă ţ i n u v ' a d ă r u i t v d u ă p r i n a n ­
g h e l i î r o b i î luî, ci p r i n s t ă p â n u l C h r i s t o s , p r i n Fliul s ă u . D a r

— 520 —
p e n t r u c e a d i s P a v e i c ă m u l ţ ă m e s c c u b u c u r i e , p e n t r u - c ă se
p o t e a m u l ţ ă m i c i n e - v a şi cu m â h n i c î u n e , p r e c u m şi I o v m u l -
ţ ă m e a luî D u m n e d e u c u a d e v ă r a t î n t r u i s p i t e l e c e p ă t i m e a , î n s ă
m u l ţ â m e a c u m â h n i c î u n e şi c u d u r e r e g r e a a i n i m e l , d u p ă c e
şi-a r u p t h a i n e l e sale şi şi-a t u n s perii c a p u l u i s ă u , c a r e a c e s t e
sînt s e m n e d e d u r e r e şi d e î n t r i s t a r e ; c ă a t u n c e a a clis: « D o m ­
n u l a d a t , D o m n u l a luat» ( I o v i , 2 1 ) ; căcî nu s e c u v i n e a ri­
d i c a , c i n e - v a d e l a sf. I o v î n t r i s t a r e a şi d u r e r e a c e . o s i m ţ e a I n ­
t r u i s p i t e ; căcî d e o v a ridica a c e s t a d e l a d î n s u l o b o r ă şi p e r d e
l a u d a luî, căcî c u a c ă s t a c e o a r d i c e c ă n u s ' a r î n t r i s t a şi n u
a r -fi; a v u t d u r e r e , a r a r ă t a , c ă s u f e r e a i s p i t e l e c a un n e s i m ţ i ­
t o r . D e c i c u a d e v ă r u l -este a c e s t a c â s e î n t r i s t a , a d e c ă şi îl
d u r e a p r e d r ă p t u l d e i s p i t e l e c a r e c e r c a , însă n u s e r ă n e a n i c i
s e a r ă t a n e m u l ţ ă m i t o r şi n e î n g ă d u i t o r ' ) .
Geluî ce v ' a îndestulat pre voî.
A t â t d e m u l t e b u n ă t ă ţ i şi m a r i sînt a c e l e a , d i c e , ce a d ă ­
r u i t v o u ă D u r d n e d e u şi P ă r i n t e l e p r i n Fiîul s ă u , în cât nu n u m a î
v ' a î m b o g ă ţ i t ' d e d a r u r i l e a c e s t e a , ci şi v ' a î n d e s t u l a t şi p u t e r e
a d a t v o u ă s p r e a vă a r ă t a ,că d u p r e v r e d n i c i e a d o b â n d i b u ­
n ă t ă ţ i l e aces.tea; p r e c u m d e p i l d ă u n î m p ă r a t a î n c r e d i n ţ a t şi
a d a t u n u l ' . p r o s t şi j o s i t o m o v r e d n i c i e î m p e r ă t e s c ă , î n s ă n u
a dat. luî şi p u t e r e î n d e s t u l ă s p r e a o lua şi a i c o n o m i s i
v r e d n i c i a a c e e a d u p r e v r e d n i c i e şi p r e c u m s e c u v i n e . P e n t r u
a c ă s t a şi d e m u l t e orî u r m ă z ă c ă c i n s t e a a c e e a şi d r e g ă t o r i a
face p r e o m u î a c e l a c e o a l u a t p r e a v r e d n i c d e rîs, p e n t r u - c ă
nu a stătut destoinic a o cârmui p r e c u m se cuvine. Insă D u m ­
n e d e i i şi P ă r i n t e l e nu a făcut a ş a , ci şi d r e g ă t o r i e a d a t n o u ă
h r i s t i a n i l o r şi t o t o d a t ă n e - a făcut î n d e s t u l a ţ i şi a i c o n o m i s i
d r e g ă t o r i a a c e s t a p r e b u m s e c u v i n e , în c â t î n d o i t ă c i n s t e şi în­
d o i t ă v r e d n i c i e a d a t h d u e D u m n e d e u şi c ă c i n e - a d ă r u i t v r e d ­
nicia şi c i n s t e a şi căcî n e face iscusiţi s p r e a o l u a şi a i c o n o ­
misi b i n e c i n s t e a a c e s t a şi v r e d n i c i a .
In p a r t e a sorteî sfinţilor.
M u l ţ ă m i m a d e c ă lui D u m n e d e i i şi P ă r i n t e l u i , dice, carele
') Vecţî despre Iov la suptînsemnarea cjicereî: „Prin ocărî şi prin la­
ude" (II Cor. VI, 8). intru un glas cu sfinţitul Teofiiact rţice şi înţelep­
tul Fotie, că Iov a blestemat d j întru care s'a născut, pentru ca să
u a

nu se arate că a fost nesimţitor: „Iată a avut şi blestemul în buze, ca

să nu se socotescă de ceî mulţî că fără simţire suferea acea înfricoşată
întâmplare, nimic alta şe potriveşte a înţelege. Câ aduce .blestemul nu
asupra vre unuî lucru înfiinţat, ci dupre 'ce s'a făcut, nicî ca cum vre
o fiinţă; şi ar fi blestemul şi mărimea pătimire! făcend arătată pre sim­
ţirea durerilor şi nicî ca cum făcend vinovat de greşala pre cel bleste­
mat,-căcî • asupra celor neînmriţate era' mânia luî" (întreb. 194 din cele
.Amfilochiceştî).
 n e - a î m p r e u n ă n u m ă r a t î n t r u r â n d u i a l a c e t e i sfinţilor s e î . Ş i n u
n u m a î a c e s t a , ci şi c ă n e - a d a t s â d o b â n d i m a c e s t a fericire
cu sfinţii;.xă acesta o a arătat p r e numirea sorţeî, pentru-că
v

e s t e c u p u t i n ţ ă a s e î m p r e u n ă n u m ă r a c i n e - v a î n t r u u n a şi a -
c e e a ş i c e t a t e c u alţi b o e r î şi d r e g ă t o r i , î n s ă a n u a v e a şi a 7

c e e a ş î p a r t e şi m e r i n d e c u a c e i a . A s e m e n e a i a r ă ş i e s t e c u p u ­
t i n ţ a a a v e a c i n e - v a a c e e a ş i s o r t ă c u altul a n u a v e a î n s ă şî
a c e e a ş i p a r t e şi m e r i n d e , p r e c u m d e pildă î n t r u a c e e a ş i s o r t ă
a bisericeî s e află t o ţ i elinii,: n u â u î n s ă t o ţ i ş i a c e e a ş i p a r t e ,
:

,-ci altul v ar^;;altâî:«şi • alţu}kafaşţ->fi&?t!fţti$.-.«împdrâţia •cerîurilor; a.

;

î n v r e d n i c i t D u m n e c j e u p r e h r i s t i a n î s ă a i b ă a c e e a ş i s o r t ă şi a-
ceeaşî parte. Sortă însă n u m e ş t e Apostolul p r e c o n u m e r a r e a
cu sfinţii, p e n t r u c a s ă a r a t e c â p r e c u m s o r t a n u e s t e i s p r a v ă
a s î r g u i n ţ e l o m e n e ş t i şi a faptei b u n e , ci m a î m u l t s e v e d e
a fi n o r o c i r e , a ş a şi n o î , d i c e , n u n e î n v r e d n i c i m î m p ă r ă ţ i e i luî
D u m n e z e u d i n i s p r ă v i l e şi f a p t e l e b u n e a l e n o s t r e , ci t o t u l
e s t e al h a r u l u i şi al d ă r e î lui D u m n e d e u . P e n t r u a c e s t a şi
. D o m n u l -dicea: « C â n d veţî face t o t e c e l e r â n d u i t e v o u e , d i c e ţ î
c ă r o b î n e t r e b n i c i s î n t e m căci c e e a c e s î n t e m - d a t o r i a face,
a m fâcut» ( L u c a X V I I , 1 0 ) . , '
Intru l u m i n ă .
M u l ţ ă m i m luî D u m n e d e u şi P ă r i n t e l u i , d l > c e m t
lumină,
r u

a d e c ă î n t r u l u m i n a r e a c e e a c e v a s ă fie a vieţeî ceî-l-alte şi

î n t r u c e e a c e s ' a f ă c u t în v i a ţ a acesta, a d e c ă m u l ţ ă m i m p r i n
d u m n e d e e s c a l u m i n ă c e e a c e s ' a făcut c u n o ş t i n ţ ă şi t ă e r e n o u ă
h r i s t i a n i l o r , fiind-că a c u m n e - a l u m i n a t D u m n e d e u , a d e c ă p e n ­
t r u - c ă a d e s c o p e r i t n o u e şi a a r ă t a t t a t a i l e î m p ă r ă ţ i e i c e r î u r i ­
lor, Iar în viitqrul v ă c , a c e s t e a m a l a r ă t a t l e v a d e s c o p e r i n o u ă ) . 1

13. Carele ne-a izbăvit pre npl din stăpânirea -întu-

nerecului. ' -;
Nu numai acăsta, dice, este lucru m a r e , ş ă D u m n e d e u n e - a
î n v r e d n i c i t p r e n o î hristianiî d e î m p ă r ă ţ i a s a , ci şi perjtru-că
n e - a î n v r e d n i c i t d e a c ă s t a p r e n o i , Cari maî! î n a i n t e e r a m n e ­
v r e d n i c i şi o n i m i c a , . F i i n d - c ă n u e s t e unul'. şi a c e l a ş d a r u l , a
d a c i n e - v a u n l u c r u b u n c e l o r v r e d n i c i şi a c e l a ş i a ' l d a c e l o r
n e v r e d n i c i . C a r e a c e s t a o a. a r ă t a t şi a i u r e a A p o s t o l u l d i c e n d :
«Câ abia p e n t r u un d r e p t cine-va a r m u r i ; r e c o m â n d u e ş t e însă
p r e a s a d r a g o s t e D u m n e d e u c ă t r e n o i c â : p ă c ă t o ş i fiind n o | ,
Christos pentru n o i a murit» (Rom. V , 7 ) . Deci ne-a, izbăvit
p r e n o i c a r î e r a m j o s în s t ă p â n i r e a î n t u n e r e c u l u î , a d e c â a r ă t â -

') Teodorit însă acesta 4icere aşa .0 tâlcueşte:/„lăudăm pre Iubitorul:

de omeni stăpân . că nevrednici fiind noî, ne-au făcut părtaşi lumineî
sfinţilor". ,
cireî şi a t i r a n i e i î n t u n e c a t u l u i d i a v o l . C ă n u a dis A p o s t o l u l
p r o s t câ n e - a i z b ă v i t d e î n t u n e r e c , ci d i n s t ă p â n i r e a î n ţ u n e r e c u -
luî, fiind-că î n t u n e c a t u l d i a v o l a v e a m u l t ă s t ă p â n i r e şi t i r a n i e
a s u p r a n o s t r ă şi n e s t ă p â n e a p r e n o i ; c â c î reu. c u a d e v ă r a t a r
fi fost şi p r o s t a n e afla noî s u p t d i a v o l u l , Iar â n e afla şi s u p t
s t ă p â n i r e a şi t i r a n i a lui, a c e s t l u c r u e r a î n c ă m a i r ă u ; şi n u a dis.
că ne-a s c o s afară, ci c ă n e - a slobodit- din s t ă p â n i r e a d i a v o l u l u î ,
p e n t r u c a s ă arate c u m c ă n o i n e aflăm luăţî d e e l în r o b i e şi
r o b i aî luî şi c u m p l i t n e t i c â l o ş î a m . Şi a p o î p r e n o î Ceî .atâta
s t ă p â n i ţ i d e î n t u n e c a t u l d i a v o l , D u m n e d e i i slobodiiidii-ne, n e a
m u t a t Ja l u m i n a t ă l u m i n ă a î m p ă r ă ţ i e i şi a t e o r i e i s a l e .
Şi pe-a adus la împărăţia Fiiului dragostei sale.
M a r e milă c u a d e v ă r a t e s t e şi a n e m â n t u i p r e n o i h r i s t i ­
aniî D u m n e d e u d i p s t ă p â n i r e a î n t u n e r e c u l u î , p r e c u m - a d i s ; î a r
şi a n e b ă g a î n t r u î m p ă r ă ţ i a sa, a c e s t a e s t e m u l t m a î m a r e şi
n u n u p i a i p r o s t a n e b ă g a , ci şi a n e p u n e î m p r e u n ă s ă î m ­
p ă r a ţ i rh c u Fiîul d r a g o s t e i sale, a d e c ă cu i u b i t u l săii F i u , p r e n o i
d i c v r ă ş m a ş i i luî ceî î n t u n e c a ţ i ) . A c ă s t a î n s ă şi a i u r e a o d i c e a
1

a c e s t a ş P a v e l : « D e î m p r e u n ă r ă b d ă m , şi î m p r e u n ă v o m î m p ă -
r ă ţ i » (II T i m o t . II, 1 2 ) . N u a dis î n s ă P a v e l c ă n e - a m u t a t , .
s a u c ă n e - a î n t o r s p r e noi D u m n e d e u la î m p ă r ă ţ i a Fiîuluî săii
(că d e a r fi dis a ş a , s ' a r fi î n ţ e l e s c â d e s ă v î r ş i t t o t u l a r fi fost
al luî D u m n e d e i i , celuî c e n e - a r fi m u t a t şi n e - a r fi î n t o r s p r e
noî c a p r e n i ş t e neînsufleţiţi şi c ă n u a r fi fost c e - v a şi d i n p a r ­
t e a n d s t r ă ) ; ci a d i s : n e - a a d u s , p e n t r u c a s ă s e î n ţ e l ă g ă , c ă
m u t a r e a a c ă s t a e s t e şi a voinţei n d s t r e şi a • b u n ă t a t e ! ; c ă c î fără
a voi şi noî, nu e r a cu p u t i n ţ ă a n e m u t a la î m p ă r ă ţ i a lui
D u m n e d e u . A r a t ă însă p r e l â n g ă a c e s t e A p o s t o l u l c u a c ă s t ă
d i c e r e şi l e s n i r e a p u t e r e î luî D u m n e d e u ; căci p r e c u m u n î m ­
p ă r a t şi un v o e v o d d e oşti, m u t ă d e l a u n l o c la a l t u l p r e
o s t a ş i i săi, î n t r u a c e s t c h i p , c u a t â t a l e s n i r e şi D u m n e d e u n e - a
m u t a t - la î m p ă r ă ţ i a s a ) .
2

1 4 . Intru carele avem i z b ă v i r e a ş i l ă s a r e a p ă c a t e l o r .

F i i n d - c â maî sus a dis P a v e l că D u m n e d e i i Părintele ne-a

) Acpstaş Teodorit aşa tâlcueşte: „Şi Fiu al dragostei însă pre stăpâ-
nul Crujistos l'a numit, învăţând cum că nu ca făptură şi ca rob sau
slugă; ca Fiu se iubeşte (de Dumnecţeu Părintele), că nu numai al
dragiosteî Fiu, ci şi îubit, adecă adevărat este că aşa şi Isaac se n u m e a :
,;Că îa, cjice pre Fiîul teu cel îubit", în loc de adeverat, pre cel decât:
ceî-l-alţî aî teî prea cinstit". Vecjî şi la suptînsemnarea dicereî „întru care
ne-a hă|r ăziţ.pre noî întru cel îubit al seu" (Efes. I, 6).
) Şi se nu te minunezi, o cetitorîule, dacă Apostolul <ji °ă ce c u m
s

Durniiedjeu Părintele ne-a adus pre noî la împerăţia Fiîuluî; îar Teofiiact
aicea cţtce că , Dumnecjeu ne-a adus pre noî la împerăţia sa, căcî îm­
părăţia este una a Tatălui .şt a Fiîuluî şi a Sfîntuluî Duh.

523 —
s l o b o d i t d i n s t ă p â n i r e a diavolului, p e n t r u c a să n u s o c o t e ş t i t u
c ă Filul n u a a r ă t a t c ă t r e n o i nici o b u n ă t a t e , p e n t r u a c e s t a d i c e
a i c e a c ă b u n ă t a t e a c e a m a i m a r e şi d a r u l F i l u l a d a t n o u e ,
c ă c i el e s t e p r i c i n u i t o r u l d e a n e m u t a n o i la î m p ă r ă ţ i a luî
D u m n e z e u şi P ă r i n t e l u i , fiind-câ a d ă r u i t n o u ă i z b ă v i r e a d e c ă
e r t a r e a p ă c a t e l o r n o s t r e , căci d e n u n e - a m fi i z b ă v i t n o i d e
p ă c a t e , n u n e - a m m u t a la î m p ă r ă ţ i a luî D u m n e d e u . D r e p t a-
c e e a Fiîul e s t e c a r e l e a. p r e g ă t i t - ş i " a fâcut cale s p r e a lua n o î
D a r u l şi h ă r ă z i r e a îu D u m n e d e u P ă r i n t e l u i şi F i î u l n e - a i z b ă -
vit p n : n o i d e p ă c a t î în c â t a n u m a l c ă d e a n o i î n t r ' î n s e l e ,
nici a n e m a l face i a r ă ş - m u r i t o r i , - c a n i ş t e v i n o v a ţ i d e p r o s t r â -
m o ş e s c u l p ă c a t u l luî A d a m . D e c î fiind-că Fiîul ne-a, s l o b o d i t
d e s ă v î r ş i t p r e n o i d e p ă c a t e , a c e s t a c a r e l e şi n e - a aduşi la D u m -
n e d e u P ă r i n t e l e : c u m d a r voi C o l a s e n i î d i c e ţ î , c ă angheliî n e - a u
a d u s ? I n s e m n ă z â î n s â a c ă s t a «întru c a r e l e » , fiind p u s ă şi la F i ­
lul p e n t r u l u p t ă t o r i i d e d u h c a r e d i c , c u m că, fiind-câ la Sf. D u h
o b i ş n u e ş t e S c r i p t u r a a p u n e p r o p o z i ţ i a a c ă s t a «întru c a r e l e » ,
î a r la Filul p r e p r o p o z i ţ i a « p r i n » şi că p e n t r u a c ă s t a d i c eî
c ă D u h u l n u e s t e c u Fiîul d e o fiinţă. C ă I a t ă a i c e a şi la F i ­
îul p u n e P a v e l p r o p o z i ţ i a «întru» c a s ă a r a t e c u m c ă p r e p o ­
ziţiile a c e s t e a s e m u t ă şi c ă n u a r a t ă o s e b i r e d e f.re şi d e
fiinţă la D u m n e d e i r e f ) .
1 5 . Carele este chipul Dumnedeuluî celui neviedut.
P r e c i n s t e a fireî şi p r e m ă r i r e a v r e d n i c i e i U n u î a n ă s c u t F i u
o s c r i e a i c e a P a v e l . F i î u l , d i c e , e s t e c h i p u l lui D u m r i e d e u , a-
d e c ă n e s c h i m b a t , fiind-câ n u p o ţ i a afla c â t d e m a r e e s t e D u m ­
n e d e u P ă r i n t e l e , p e n t r u c a s ă afli şi c â t e s t e m a i j o s F i l u l d e
c â t P ă r i n t e l e . C ă c î d a c ă Fiîul c â o m s ' a r fi d i s al TJatăluî, al
fi p u t u t d i c e c u m c ă c h i p u l a c e s t a n u e s t e î n t o c m a i d u p r e t d t e
cu cel d i n t â î u c h i p ; i a r fiind-că F i î u l s e d i c e c h i p al luî D u m ­
n e d e u , c a D u m n e d e u şi F i u al lui D u m n e d e u , p e n t r u a c e s t a
e s t e n e s c h i m b a t c h i p u l , c a D u m n e d e u , al luî D u m n e d e u şi c a
n e v ă d u t , al celuî n e v ă d u t . C ă c i l a i c d n e l e c e l e m e ş t e ş u g i t e fi­
ind-că omenescul m e ş t e ş u g zugrăveşte chipul, carele m e ş t e ş u g
l a m u l t e n u n i m e r e ş t e a m ă r u n ţ i t a a s e m ă n a r e a întâiului chip,
p e n t r u a c e s t a şi i c d n a a c e a z u g r ă v i t ă n u e s t e î n t o c m a i şi n e ­
;

s c h i m b a t ă d e î n t â i u l c h i p . I a r la d u m n e d e ă s c a fire n u u r m ă z ă
n i c i o n i m e r i r e , nicî s m i n t ă l â ; p e n t r u a c ă s t a şi c h i b u l a c e l a

~ :
. • - „„ i
• ') Despre prepoziţiile acestea vecjî maî amărunţita învăţătură la a treia
•suptînsemnare a cjicereî: „Iar acestaş Dumnecjeu este carele lucreză tote
întru toţî" (I Cor. XII, 0). Şi suptînsemnarea cjicereî „Darul Domnuluî
nostru Iisus Christos" (II Cor. XIII, 13), pentru-că rânduîală numirilor
Sfintei Treimi alt-fel se (pune de către Pavel.
— 524 —
e s t e n e s c h i m b a t d e întâiul c h i p ) . P e n t r u a c e s t a d a c ă n e v e -
1

d u t u l F i u n u a r fi c h i p n e s c h i m b a t al n e v ă z u t u l u i D u m n e d e u
P ă r i n t e , c e a r fi o p r i t şi p r e a n g h e l î d e a fi c h i p u r i a l e lui
D u m n e d e u ? P e n t r u - c ă şi ei s î n t n e v ă d ţ î > d a r î n s ă nicî î n t r ă
u

o p a r t e a d u m n e d e e ş t e i S c r i p t u r i , angheliî s e n u m e s c c h i p u r i
ale lui D u m n e d e i i ) . Ve<Ji a m â r u n ţ i m e a d u m n e d e e ş t e i S c r i p t u r i l
2

A c e s t a p r e o m îl n u m e ş t e c h i p al lui D u m n e d e u şi F i i i al luî
D u m n e z e u , c ă fiu d i c e întâiu n ă s c u t al meii e s t e Israil (Ex..
I V , 2 2 ) . I a r p r e a n g h e l î nici la o p a r t e îl n u m e ş t e c h i p ai luî
D u m n e d e u , p e n t r u - c ă î n ă l ţ i m e a a n g h e l i c e ş t e l vednicii în g r a b ă ,
a r fi a r u n c a t p r e - d m e n î î n t r u p ă g â n ă t a t e , câcî a u d i n d o m e n i i
c ă a n g h e l u l e s t e c h i p al luî D u m n e d e i i , Tar fi s o c o t i t p r e e l
că • e s t e V d e a t e e a ş l v r e d n i c i e şi fire c u D u m n e d e i i . Iar la o m
s m e r i r e a şi p r o s t i m e a fireî o m e n e ş t i n e p r o p ă z e ş t e şi n u ne-
l a s ă s e p r e p u n e m c ă omul e s t e d e a c e e a ş v r e d n i c i e şi fire cu.
D u m n e d e i i , , m ă c a r d e ş i se n u m e ş t e c h i p al lui D u m n e d e i i . D e c i
î n c h e e m d i n . a c e s t e d i s e , c u m c ă U n u l n ă s c u t Fiîul luî D u m ­
n e d e i i fiind însuşî a m â n d o u ă a c e s t e a : şi c h i p şi n e v e d u t , fiind-că.
e s t e c h i p s e o s e b e ş t e d e a n g h e l î , carî sînt şi el n e v e d u ţ î , n u

>) Maî acesteaşî le cjice şi teolog. Grigorie, pentru ce Fiîul se cţice-

chip al Tatălui, şi vscjî cuvintele acestuia care se află în suptînsemna­
rea cap. IV al ceiî a doua către Cor., la stih 9. însemneză însă, că chi­
pul cel firesc se schimbă de întâiul chip dupre ipostas. Că alt ipostas are-
Tatăl şi altul Fiîul. iar chipul cel următoresc şi meşteşugesc se schimbă
de arhetipon (adecă de cel dintâîu chip) dupre fire, că 'altă fire are chi­
pul cel neînsufleţit şt alta omul dela care s'a închipuit, precum cjice s i -
nodicesca hotărîre în Duminica dreptei slăviri (ortodoxiei) cetindu-se. Şi
dumnedeescul Teodori: cjice: „Carele este chip al luî Dumnedeu celuî
nevedut", că vederat şi curat şi portă haractirul născătorului; acesta este
cea disă de Domnul către Filip: „cela ce m'a vădut pre mine, a v ă d u t
pre Tatăl" (Ioan XIV, 9). Şi Adam a născut dupre chipul seu, adecă în­
tru tote aceluia semănând.
) Areopaghitul însă Dionisie numeşte chip al luî Dumnedeu pre an-
2

gheliceştile puterî, pentru multe pricini, d ^ n d aşa: „Chipul luî D u m ­

nedeu este anghelul, arătare a celuî nearătat, oglindă a lumineî curate
strălucitore nevătămată, neîntinată, nepătată, priimind într'însa totă (de
este ertat a dice) pre frumseţa bunătăţeî dumnedeesculuî. chip şi arătat:
strălucind în sine dupre ceea ce o are, ce este bunătatea neapuseî tă­
ceri" (despre dumnedeeştile numiri cap. IV). Dice însă şi Marele Maca­
rie întru u n glas cu sf. Teodorit: „asemenea, audind tu şi despre v r e d ­
nicia sufletului cum este de cinstită gândită fiinţa luî, să nu înţelegi că
nu a dis despre anghelî, ci despre omehesca'fire acesta, să facem du--
pre chipul şi asemănarea nostră" (Fac. I, 26). Şi că ceriul şi pămentul';
va trece, îar tu întru infiuere eştî, spre frăţie, spre miresă a împăratului:
Că şi însuşî cele ce se văd, tote cele ale mirelui ale miresei sînt şi tote
cele ale Domnului câte sînt ţie le încredinţază. Că a venit spre solia te
prin sineşî, ca pre tine să te cheme la sineşî şi tu nimica înţelegi, nici.
aî înţeles evghenia ta (Vor. 16, cap. XIII).

— 525 —
sînt_ însă ş i c h i p u r i ale luî D u m n e d e u . Iar c a . n e v ă d u t , p e n t r u
•ca sâ se o s e b e s c ă şi de o m e n î , carî şi a c e ş t i a se d i c c h i p u r i
•ale luî D u m n e d e u ( d u p r e suflet a d e c ă ) , n u s î n t î n s ă şi n e v e d u ţ î
p e n t r u t r u p u l cel m a t e r i a l n i c . D e c î s i n g u r Fiîul cel U n u l n ă s ­
c u t e s t e c h î a r şi n e s c h i m b a t c h i p al luî D u m n e d e u , î a r d e ş i
î n c ă s e î m p r o t i v e s c A r i e n i i c u m c ă c h i p u l n u e s t e de o fiinţă
c u cel dintâîu. c h i p , . a u d ă S c r i p t u r a c u m n u m e ş t e p r e S i t c h i p
a l luî A d a m « c ă a vieţuit, d i c e , A d a m d o u § , s u t e şi trei-clecl
a n i şi, a n ă s c u t . d u p r e f a ţ a . s a . , ş i d a p r ă chipu.t ş ş u i i u şî a che­
m a t n u m e l e luî Sit» ( F a c . V , 3)./ '0ecî Sit c a r e i e se. n u i n e ş t e
c h i p al luî A d a m , a c e s t a n u e s t e şi de o fiinţă c u A d a m ?
N e g r e ş i t d e o fiinţă, căcî i c d n e l e c e l e m e ş t e ş u g i t e n u sînt d e
o fiinţă c u î n t â e l e c h i p u r i , căci î n t â e l e c h i p u r i s î n t d m e n î şi
Însufleţiţi şi viî şi c u v î n t ă t o r î , iar c h i p u r i l e o m e n i l o r sînt • n e ­
însufleţite şi n e viî şi n e c u v î n t ă t o r e ; Iar c h i p u r i l e c e l e fireşti
( p r e c u m sînt t o ţ i fiii o m e n i l o r ) a c e s t e a sînt d e o fiinţă c u în­
t â e l e c h i p u r i , căci f i e ş t e - c a r e l e fiii e s t e d e a c e e a ş i fiinţă c u t a ­
t ă l şeii.

întâîu născut decât tdtă făptura. . .•

D u p ă c e a dis A p o s t o l u l că Fiîul e s t e c h i p al T a t ă l u i , a t u n ­
c e a d i c e d u p r e - u r m a r e şi c â m a î î n t â î u n ă s c u t e s t e d e c â t t o t ă
f ă p t u r a . In a c e s t e c u v i n t e însă s t a u t o t e m e ş t e ş u g i r i l e şi sofiz-
m a t a ( a d e c â v i c l e n e l e s o c o t i n ţ e ) ale e r e t i c i l o r A r i e n i , p e n t r u
•ca s ă d o v e d e s c ă c ă F i î u l e s t e f ă p t u r ă s a u zidire, c ă d e v r e m e
c e , dic eî, c ă F i î u l s e n u m e ş t e a i c e a d e "Pavel m a î î n t â î u năs-^;

c u t d e c â t t o t ă f ă p t u r a , a p o i e s t e m a î î n t â î u d e c â t zidirile s a u
f ă p t u r i l e . L a c a r e noî r ă s p u n d e m , c ă P a v e l nu a d i s c ă e s t e
m a i î n t â î u fâcut s a u zidit, ci a dis î n t â î u n ă s c u t , d r e p t a c e e a
d u p r e c u v î n t u l t ă u , o arianulej t u veî d a fiului şi fraţi p r e alţiî
şi â ş a v a fi î n t â î u şi d e c â t m i n e o m u l şi d e c â t bi'psca şi d e c â t
p e a t r a şi d e c â t c e l e - l - a l t e n e c i n s t i t e şi p r o s t e zidiri, şi d u p r e u r ­
m a r e v a fi şi d e o fiinţă c u t d t e a c e l e a . C â c î icel c e e s t e î n t â î u
n ă s c u t d e c â t alţiî, a c e l a e s t e şi d e o fiinţă c u a c e î a . D a r î n s ă
h u l a t a a c ă s t a în c a p u l t ă u î n t o r c â - s e . câcî a g â n d i c i n e - v a
n i ş t e s o c o t e l e p r o s t e c a a c e s t e a , p e n t r u sk.va c e a n e a s e m ă n a t ă a
U n u i a n ă s c u t F i î u l u î lui D u m n e d e u , a c e s t l u c r u e a t e o n ) - î n c ă
1

_______ • • ]' , 1

*) Şi dumnecjeescul Teodorit aşa cjice: „şî alt-fel că nici maî întâîu

.zidit l'a cj' Ps
el dumnecjeescul Apostol, ci întâîu născut, adecă maî
r e

'Întâia, aşa şi întâîu născut din morfî; ică acesta maî întâîu s'a sculat
-din rrtorţî; aşa şi biserica celor îiitâîu născuţi" dumnecjeescul Apostol
a. numit pre adunarea sfinţilor, nu căcî fireşte toţî maî întâîu au dez­
legat durerile naştereî maîcelor lor, ci căcî maî multă ore-care cinste
s'a osebit celor întâîu născuţi dupre fege, pre cinstirea acestora prin
n u m i r e a acesta o a arătat". J a r Fotie cjicerea acesta tâlcuind cjice'„că
— 526 —
 şi d u p r e a l t c h i p s e î n ţ e l e g e c ă î n t â î u n ă s c u t hu s e d i c e în
sfîntă S c r i p t u r ă n e g r e ş i t î n t â î u n ă s c u t d i n t r e fraţiî ceî n ă s c u ţ i
d u p r e u r m a r e d e d î n s u l , ci s e elice î n t â î u n ă s c u ţ i şi cel c e s'a
n ă s c u t m a i î n a i n t e , c h i a r d e ş i nu a r e fraţi. A ş a şi N ă s c e t o r e a
d e D u m n e d e i i M ă r i a l'a n ă s c u t p r e el d u p r e t r u p întâîu n ă s ­
c u t : «Cala n ă s c u t , djce E v a n g h e l i s t u l , p r e Fiîul s ă u cel î n t â î u
n ă s c u t » ( L u c a II, 6) c a p r e u n î n t â î u n ă s c u t şi n u c ă a v e a
alţi fii, d u p r e u r m a r e n ă s c u ţ i d u p r e d î n s u l , c ă s i n g u r n ă s c u t
• a c e s t a s'a n ă s c u t d e d î n s a . D e c î p r e c u m Fiîul• d u p r e - o m e n i r e .
din fecldra M ă r i a ş'â n ă s c u t întâîu n ă s c u t , a d e c ă s i n g u r ' n ă s ­
c u t , a ş a a c e s t a ş d u p r e d u r n n e d e i r e s'a n ă s c u t din T a t ă l î n t â î u
n ă s c u t , n u s h e t i c e ş t e ( a d e c ă au cu ţ i n e r e ) c a c ă t r e zidiri, ci f â r ă
a t â r n a r e şi fără ţ i n e r e , c ă s i n g u r n ă s c u t e s t e şi d u p r e n a ş t e r e a
cea d e sus. C e însă este înţelegere ce o dice aicea Pavel a c u m ,
s t â n d î m p r o t i v ă la p r i c i n a c e s t ă î n a i n t e şi s u r p â n d s o c o t e l a
Colâsenilpr? A c e s t a e s t e : pentru ca să n u socotescă Colaseniî,
c u m c ă Fiîul e s t e m a î n o u d e c â t a n g h e l i î fiind-că s t r ă m o ş i i şi
p r o r o c i î L e g e î V e c h i p r i n a n g h e l î s e p r o a d u c e a lui D u m n e d e u ,
Iar Fiîul 'întru d a r u l E v a n g h e l i e i s e d i c e c ă ne^a p r o a d u s p r e n o î

îndoită djeendu-se zidirea, una adecă făcută îar alta înoită, Christos se
cjice întâiu născut decât zidirea cea înoită de către Apostolul. Că a d a ­
uge cjicend întâîu născut din morţî, apoî întinejendu-se către eretici
cjice aceste trumose cuvinte: „'O rea şi nebună socotinţă a vostră! A
venit Christos către .voî, a dat noue pre duhul seu şi a luat trupul
nostru. Şi conschimbul maî întâîu a venit şi luând frământătura nostră
o a înălţat pre ea şi o a fâcut să şadă de-a drepta Tatălui şi necunoş­
tinţa pre facere de bine o ocărăşte. A luat dela noî plăzmuirea şi o a
fâcut şă şadă de-a drepta Tatăluî, am luat dintru el duhul, îl ocăram,
rânduindu-1 între zidiri" şi" între robî" (întreb. .182 din cele amfiloh.).
Iar sfîntul. Grigorie al Niseî aşa c j i „Totă zidirea cea din început
ce:

a omeniloţ şi îhvechindu-se şi stricându-se, precum Apostolul Pavel nu­

meşte,; şi altă noue zidire întru Christos făcendu-se, nicî pre acesta...ait
cine-va, p a povăţuit înainte, ci al tot'eî zidireî omenilor ceiî ce s'a făcut
prin Evanghelie,, acesta este cel întâîu născut. Prin a doua naştere şi
a ceiî dupre. sfîntul botez şi a înviere! ceiî din morţî, întru amendoue
făcendu-se noue începător al vieţeî şi pârgă şi întâîu născut" (cuv. II,
înprotiva uî -Evnomie). Şi în scurt la patru locuri cjicendu-se despre
Christos cum că este întâîu . născut „întâîu născut decât totă zidirea"
precum cji' aicea: „Spre a fi el întâîu născut între mulţi fraţi (Rom.
:e

,VIIh 29) „întâîu născut din morţî" (Col. I, 18). Şi: „când introduce îarăşî
pre cel dintâîu născut, în lume" (Ev. I, 6) în tote părţile, pretutindenea
să, înţelege întâîu născut, Christos ca om, precum cjice ' acestaş sfînt
Grigorie al Niseî şi pentru acesta are şi fraţî, căcî şi botezându-se fraţi
ne-a făcut pre noî, care asemenea ne botezăm. Şi din morţî sculându-se
fraţî ne are pre noî ca. pre uniî ce avem să n e sculăm şi noî din morţî
ca dînsul. Şi fiind-că sînt trermaşterî, cea din trup, cea din botez şi
Cea din înjviere, dupre câte trele aceste naşteri Christos s'a făcut (întâîu
născut), dupre acestaş părinte Grigorie (cuvj III asupra luî Evnomie).
h r i s t i a n i î la D u m n e d e i i P ă r i n t e l e ; p e n t r u a c e s t a P a v e l v r e a s â
a r a t e c â Fiîul e s t e m a î î n a i n t e d e c â t t o t ă f ă p t u r a şi zidirea d u p r e
d u m n e d e i r e . C u c a r e c h i p a h e s t i m e i fiind? P r i n n a ş t e r e a c e a
d e D u m n e d e u T a t ă l . D r e p t a c e e a Fiîul e s t e m a i î n a i n t e d e c â t
t o t ă f ă p t u r a , a p o î e s t e şi m a i î n a i n t e d e c â t a n g h e l i î şi n u n u m a i
e s t e m a i î n a i n t e , ci şi însuşi iau zidit p r e eî. D e c i şi d a c ă în
6 r e - c a r l l u c r ă r i şi t a i n e a u slujit a n g h e l i î în S c r i p t u r a c e a v e c h e ,
a F i î u l u î şi p r i n F i l u l a fost slujba şi slujirea lor a c e s t a . V e d î
însă, o cetitoriule, înţelepciunea marelui A p o s t o l : câ nu a u d j n d
.cine-va c ă F i î u l e s t e m a î î n a i n t e d e t o t ă z i d i r e a şi din a c e s t a
s â s o c b t ă s c â c â d u p r e e s t i m e e s t e fâră d e î n c e p u t , p e n t r u â -
c e s t a î n v a ţ ă P a v e l a i c e a c u m c â F i l u l a r e P ă r i n t e şi d i n t r u a -
c e s t a a r e e s t i m e a n ă s c u t ă , c â c î fiind-câ a c e s t a şi t o t e zidirile
şi f ă p t u r i l e s î n t d e l a D u m n e d e u , însuşi a c e s t a , d i c , a r a t ă c u m
c ă altul e s t e a c e s t a şi a l t e l e s î n t zidirile şi f ă p t u r i l e , căcî a c e s t a
c u a d e v ă r a t e s t e c a Fiii n ă s c u t din d u m n e d e e s c a fire şi din i-
p o s t a s u l P ă r i n t e l u i , î a r a c e l e a sînt din D u m n e d e u , c a n i ş t e z i ­
diri d u p r e c h i p u l facereî, zidite î n c ă şi p r i n însuşî Fiîul, a d e c ă
z i d i t e din s i n g u r ă d u m n e d e e s c a v o e şi p u t e r e şi b u n ă t a t e , şi
c u p r i n d e t o r a. d i c e : d i n l u c r a r e a lui D u m n e d e i i f ă c u t e şi n u din
frica luî D u m n e d e u . Şi v e d î d e s p r e a c ă s t a s u p t î n s e m n a r e a d i ­
c e r e î : « î a r t o t e d i n D u m n e d e u » (I C o r . X I , 1 2 ) . p i c e însă d u p r e
u r m a r e A p o s t o l u l şi acestea')'-: s

) Iar Marele Atanasie în cuv. III şi IV asupra arienilor şi sfi Chirii

l

al Alexandrei cart. IV din vistierii cap. IV, 6 şi 40 şi sfinţitul Avgustin

cart. I despre dumnecjeesca Treime cap. XII cjic că apostolesca cjicerea
acesta adecă „întâîu născut decât totă zidirea" şi cea de Solomorrcjisă;'
„Domnul m'a zidit pre mine început căilor sale, maî înainte de vec
m'a întemeiat pre mine" acestea dumnecjeeştiî dascalî şi părinţii ceî de
mai sus le cjic că se înţeleg pentru Iisus Christos, nu pentru dumne-
cjeire, câcî că Dumnecjeu de .o fiinţă fiind şi împreună pururea vecuitor
cu Tatăl, nicî s'a zidit de Dumnecjeu, nicî este maî întâîu de cât zidi­
rile, precum hulea Arie; ci se înţeleg dupre omenite, pre care adecă mat.
înainte decât orî ce alt lucru l'a provecjiit Dumne.cjeti, început al dum-
necjeştilor pururea vecuitorelor hotărîrî, maî înainte decâj: tote făpturile.
Încă şt ierochiricsul Miniat în cuv. cel maî nainte de naşterea luî Chri­
stos, cjice aşa: „Taîna cea mare a trupeşte! iconomiî preclim este lucrul
cel maî înalt, cel maî evghenisit şi mat desăvîrşit; al facereî zidireî (zidi-
toreî) dumnecjeeşteî înţelepciuni şi al dumnecjeeşteî puteri; aşa maî întâîu
decât tote altele s'a procugetat şi s'a prohotărît de a tote vedetorea
mintea luî Dumnecjeu, maî înainte de "a prohotărîiDumnecjpu"facerea an­
ghelilor şi a omenilor sau a vre unei alteia zidiri, a pţohotărît întru
pururea vecuitorul sfatul şeu pre întruparea dumriecjeesculuî cuvînt; pen­
tru acesta întruparea lui Dumnecjeu cuvîntul se cjice î dumnecjeeştile n

Scripturi început al căilor Domnuluî. Şi însuşî'Dumnezeii Cuvîntul cel

întrupat se cjice maî-.întâîu-născut decât totă zidirea".
Şî cum că maî nainte de procunoştinţa şi prohotărîreâ zidireî tote,
 i 6 . Că întru dînsul s'au zidit tote cele ce sînt în cerîu
şi pre păment.
D i c e r e a : «întru dînsul» s e î n ţ e l e g e în loc d e : « p r i n t r ' î n s u l » ,
p r e c u m şi E v a n g h e l i s t u l I o a n d i c e : « P r i n c a r e l e t d t e s ' a u f â c u t »
(Ioan I, 3) şi însuşî A p o s t o l u l a c e s t a m a î j o s va d i c e . V e d î î n s ă ,
o c e t i t o r î u l e , că c e e a c e e r a d e î n d o i a l ă , a d e c ă c u m c ă s'a z i d i t
prin Fiîul c e l e c e sînt în c e r i u , a c e s t a m a î întâîu o a p u s P a v e l
a i c e a . D e c i d a c a şi angheliî s ' a u zidit prin Fiîul, c u m d i c e ţ î v o î
C o l a s e n i î c â angheliî a u fost m a i î n a i n t e d e c â t Fiîul şi p e n t r u
a c e s t a n e - a p r o a d u s la T a t ă l r'
Cele vedute-şi cele nevedute, ori scaunele, orî domni­
ile, orî începetoriile, orî stăpâniile.
L ă s â n d P a v e l d e a s p u n e cu a m ă r u n t u l şi a d i c e în p a r t e
p e n t r u v e d u t e l e făpturi, c e l e p r i n Fiîul zidite, fiind-că a c e s t l u ­
cru e s t e fâră d e î n d o e l ă , n u m a î d e s p r e cele cu î n d o i a l ă d i c e
d i n p a r t e , a d e c ă d e s p r e c e l e n e v e d u t e şi d e s p r e a n g h e l i c e ş t i l e
p u t e r i ' ) . N u a scris î n s ă A p o s t o l u l t d t e c e t e l e a n g h e l i l o r u n a
c â t e u n a o s e b i t e , căci d e l a c e t e l e c e l e m a i m a r i şi m a l î n a l t e
a a r ă t a t şi p r e c e l e maî j o s i t e d e c â t a c e s t e a şi m a î s m e r i t e .
N e v e d u ţ l însă" c u a d e v e r a t s î n t şi a r h a n g h e l i i şi angheliî, c e t e l e
c e l e m a î j o s i t e ale a n g h e l i l o r . A s e m e n e a şi c u v î n t ă t o r e l e s u -

şi a ceiî simţite şi a cei: gândite s'a procunoscut şi s'a prohotărît taina

întrupeşteî iconomiî, vx'cjî mal pre larg că se arată la sfîrşitul cărţeî
ceiî sfătuitore a mele căîre prea sfinţitul Mitropolitul Ioaninilor, u n d e
este desvinovăţitorul respuns ce îl'fac pentru însemnarea mea, care se
află în cartea nevecjutuluî rezboiu. Iar Fotie, precum am cjis, întâîu n ă s ­
cut înţelege pre Christos dupre omenire, ca pre un întâîu al făpturei
ceiî înoite şi ca începător. ce s'a făcut al înviereî nostre şi al prefacere!
dintru stricăciune întru nestricăcîune (din cele amfiloh. 182). Vecjî-despre
acesta şi suptînsemnarea cjicereî: „Cea dată noue în Christos Iisus maî
înainte' de vecurî" (11 Timot. 1, 9) şi suptînsemnarea cjicereî: „Că întru
dînsul a bine-voit totă plinirea a locui" (Col. I, 19).
') Cum angheliceştile puteri s'au zidit prin Fiîul şi Cuvîntul mărturi­
seşte şi prorocul David dicend: „Cu cuvîntul Domnuluî cerîurile s'au
întărit şi cu duhul gureî luî totă puterea lor" (Psalm. XXXII), care tâl-
cuind-o Marele Vasilie cjice: „Nici Cuvîntul se va socoti o obştescă grăire
din numiri şi câ din graiuri îşî are întărirea, nicî Duhul (se va socoti)
un abur în aer revărsat, ci cuvînt, carele întru început era la Dumne­
cjeu, şi Duhul cel Sfînt, carele cu grăbire a dobândit numirea acesta. Al
anghelilor -însă făcătorul a tote, Cuvîntul cel făcător le-a daţ calea întru
a ti, îar sfinţenia D u h u l c e l Sfînt o a adaus lor; că nu pruncî zidin-
du-se angheliî apoi deplinindu-se cu înaintirea cea câte puţin, aşa s'ar
fi făcut vrednici de priimirea Duhului, ci întru alcătuirea cea dintru în­
ceput şi cea întru ore-care framâhtătură a fiinţei"lor-, a avut aruncată
sfinţenie, pentru acesta şi cu anevoe schimbate' sînt către răutate.

— 529 —'
Tom. II. 84
n e t e l e n o s t r e a l e o m e n i l o r ; căcî c e e a c e a dis P a v e l despre
a n g h e l î , a c e s t a s e î n ţ e l e g e şi d e s p r e s u f l e t e ) .
1

T d t e printr'însul şi întru dînsul s'au zidit.

Iată ceea ce mal sus a dis Apostolul, a d e c ă a c e s t a : «întru
d î n s u l s ' a u zidit t d t e » , a i c e a o d i c e : « p r i n t r ' î n s u l s'aîi zidit t d t e » ,
p r e c u m şi E v a n g h e l i s t u l I o a n a t e o l o g h i s i t d ' e n d : « t d t e s'aii
c

făcut p r i n t r ' î n s u l » (Ioan I, 3 ) . p i c â n d î n s ă P a v e l şi E v a n g h e l i s ­

t u l : « t d t e » , n u a c u p r i n s î m p r e u n ă şi p r e D u h u l cel S f î n t / p r e - .
c u m . d i c l u p t ă t o r i i d e D u h , . . s ă - n u fie! F i i n d - c ă Duhlii cel .Şjfîot.
n u e s t e u n a d i n făpturi,'.ci e s t e u n u l slpbdd-Şî-fâră a t â r n a r e , p r e ­
c u m s e d i c e s l o b o d u n u l şi D u m n e d e u şi T a t ă l ' ş i u n u l D o m n u l
lisus C h r i s t o s . D e c î t d t e c â t e s'aii fâcut, s'aii zidit prin Fiîul şi
nicî u n a d i n t r u a c e l e afară d e a c e s t a n u s'a zidit, p r e c u m E -
v a n g h e l i s t u l I o a n a e d s t a cu o s e b i t c h i p o a a r ă t a t d i c e n d ; « t d t e
p r i n t r ' î n s u l s ' a u făcut şi fără d î n s u l nicî u n a s'a fâcut, c e e a c e
s ' a fâcut» (Ioan I, 3 ) . A p b î p e n t r u c a s ă s o c o t e s c ă cine-va c ă
Firul e s t e slujitor al T a t ă l u i , p e n t r u . a c e s t a a a d a u s P a v e l şi a-
c e s t a : «întru d î n s u l » , a d e c ă d e d î n s u l a t â r n ă t d t e . Şi n u n u m a i
i e - a făcut el a c e s t e a , ci însuşî e s t e c a r e l e Şi le ţ i n e î m p r e u n ă
cu p r o v e d i n ţ a s a a t â t a , în c â t d e s e v o r d e s p ă r ţ i ele d e P r o ­
n i a Fiîuluî, v o r p e r i şi s e v o r s t i n g e . "Nu a dis însă A p o s t o l u l
c u m c ă el l e ţ i n e , ci a dis m a î s u b ţ i r e , a d e c ă c u m c ă la F i î u l
s e u î t ă t d t e e s t i m i l e şi d e d î n s u l s p â n z u r ă . Şi s i n g u r ă a c e s t a :
t d t e făpturile a privi la F i î u l , e s t e î n d e s t u l a le ţ i n e a şi î m -

') Dumnedeescul Teodorit dice „că scaune socotesc că cţice Pavel pre
heruvimi, că pre aceştia a verjut prorocul Jezechiil pus dumnedeescul
scaun" (lezechiil X, 1). Acesta o d ' Şi sf.' Grigorie Nisis (în cuv. 1
c e

asupra luî. Evnomie). „Iar domnii şi începătorii şi.stăpâniî pre ceî ce li

s'au încredinţat purtarea de grijă a neamurilor". Djonisie însă Areopaghi-
-tul, carele s'a îndestulat avend învăţăţoj- pfg. Apostolul Pavel, pre cel «
-prin răpirea cea maî pre sus de fire s'a suit până ia. al treilea cerîu ş
carele s'a învăţat tăinuit rânduelile cele gândite ale- fericiţilor anghelî
altă rânduîala osebită de a heruvimilor • arfcjtă, pre rânduîala prea înal­
telor scaune. Căcî dupre acesta toţî angheliî se împart în trei treimîceşt
cete: în prea înaltă, în de mijloc şi în -cea^ prea de jos. Şi, rânduîalî
cea prea înaltă este a scaunelor, a heruvimilor Şi' a serafimilor: îar di
mijloc este a domniilor, a puterilor şi a stăpâniiloţ'. Iar prea de jos est"
acea a începetoriilor, a arhanghelior şi a anghelilor. Şi, cum că rându
elile cele maî pre sus împărtăşesc strălucirile celor maî de jos, iar cel'
maî de jos nu împărtăşesc streluciriie c,eîe maî de sus. Pentru aceşti
nicî serafimi, nicî heruvimi şi scaune rânduelile cele maî de jos nu s
numesc: „rânduelele cele maî înalte de prisos aii şi sfinţitele însuşiri al
celor maî josite. Iar cele din sfîrşit deplifiăiăţile celor ce sînt mâî pre SUÎ
ale celor-maî marî nu le au" (Cap. XI despre ceresca erarfiie). Iar durii
nedeescul Grigorie al Nisieî, cel maî înainte dis, dice că Apostolul aice
cu ore-care obşteşti şi cuprindetore numiri a făcut învăţătura nevedut*
lor puteri (cuv. asupra luî Evnomie).
p r e u n ă a le s t i n g e şi a n u le l ă s a s ă ş t e r g ă e s t i m e a l o r ) . A -
1

c e s t a însăj a ţ i n e a F i î u l p r e t o t e p r i n s i n g u r ă p r i v i r e a lor la
d î n s u l , a c e s t a , d i c , n u e s t e m a i j o s d e c â t a l e face d i n c e e a c e
n u erau. î n t r u a fi, saii m a î b i n e a d i c e m
( c a t
dela lucrurile
c e l e ale n o s t r e şi o m e n e ş t i î n c h e e m ) , c â a c e s t a e s t e m a î m a r e
şi d e c â t f a c e r e a t o t u l u i . P e n t r u - c â şi n o i s ă d i c e m d e p i l d ă fa­
c e m o h a i n ă s a u o c a s ă , a o păzi î n s ă a c e s t a h a i n ă şi c a s ă d e
s t r i c ă c i u n e , n u p u t e m , I a r F i î u l lui D u m n e d e u şi le-a fâcut t o t e
a c e s t e a şi î m p r e u n a le ţ i n e p r e ele şi le p ă z e ş t e î n t r u a fi*).
T7/JŞ1 acesta este mal înainte de tdte şi tote întru dîn­
sul s'au aşedat.
A c e s t e a ş î le d i c e d e s P a v e l , c a c u d e s i m e a c u v i n t e l o r c a
c u n i ş t e d e s e lovituri s â t a e şi s ă s m u l g ă d i n r ă d ă c i n i p e r d & t d r e a
dogmă ce a v e a u C o l a s e n i î , a d e c ă c u m c ă F i î u l n u n e - a p r o -
*) Privesc însă lă Fiîdl şi Cuvîntul, făpturile prin firescul Erot (fiesca
iubire) şi d •agostea ce _au către dînsul, care le ţine pre ele, precum cjice
Marele Vas lie: „printr'însul (adecă prin Fiîul) s'a făcut împărţirea tutu­
ror şi alcătuirea, pentru acesta dar şi la dînsul tote împreună se întorc,
cu up dor ore-carele neâtârnat şi negrăită îubire către începătorul şi d ă ­
tătorul vieţeî privind" (cap. V despre Sfîntul Duh). Şi Areopag. Dionisie
peţitru acesta cjice că a-tote-ţiitor este Dumnecjeu, pentru-că cu dragos­
tea şi cu iubirea cea către dînsul a făpturilor le ţine pre ele şi le p ă ­
zeşte, cu aceste cuvinte cjicend sfinţitul: „Se -<j' însă a-tdte-ţiitore ce

dumnecjeesca începetorie şi ca una ce le ţine pre tote şi fără ameste­

care a celor ce se ocârmuesc de dînsa aflându-se şi ca o dorită eî tote
şi prea iubită fiind şi pui.nd asupra tuturor jugurilor celor vrute şi d u ­
rerile cele dulci ale dumnedeireî şi ale îubireî bunătăţeî sale ceiî a-tote-
ştiutoi-e şi nedezlegate" (cap. X despre dumnecjeeştile numi). Dice însă
şi dumnecjejescul Maxim: „Propoveduitor şi pornitor către' eroticesca li­
pire cea întru Duhul să înţelegi rogu-te pre Dumnecjeu, adecă mijloci­
tor al acesteea şi către acesta împreună potrivitor, a se dori el de făp­
turile sale şi a se îubi, pornitor însă ca unul ce pre fieşte-care porneşte
dupre cuvîntul seu a se întorce către dînsul" (cap. LXXXVII1 din suta
a şeptea). Decî dupre chipul acesta iubitorescă dragoste dela Dumnecjeu•
se naşte întru tote estimile, dupre acesta dar se cjice că Dumnecjeu se
mişcă. Şi. îarăşî fiind-că Dumnedeu' este îubit şi dorit, dupre acesta se
cjice că Dumnecjeu pre tote le porneşte către a sa îubire, precum cjice
aceStaş Maxim împreună cu dumnecjeescul Dionisie (cap. LXXXI, tij). Iar
Teodorit aşa tâlcueşte cjicerea acesta: „Dicerea că printr'însul s'a zidit
arată pre facerea cea întâîa; îar că întru dînsul, arată pre lucrarea ce s'a
făcut prin îhomenirea sa, că cjice: „de este vre o zidire nouă întru Chri­
stos", şi îarăş: „a se încheia tdte întru Christos". Şi prorocul alice: „va fi
ceriul nou şi pămentul nou" (îs. LXV, 18), Şt: „cele vechi au trecut, îată
tote s'a făcut nouă". Intru nădejde însă avem pre schimbarea acestora".
«) Pentru acesta a cjis teolog. Grigorie, căcî cu adevărat maî cumplit
se primejdueşte a fi de a reţinea bunătăţile, decât neriind faţă a le d o ­
bândi. Şi maî c u lesnire, percjendu-se b u n a norocire, prin sirguinţă a se
chema înapoi, decât ceea ce se află a se păzi(înprotiva luî Iulian, înfrun­
tarea 1),
- 631' —
a d u s la T a t ă l , ci a n g h e l i î . V e d î Insă, o c e t i t o r î u l e , c ă n u a dis
A p o s t o l u l c u m c ă F i î u l s'a făcut m a î î n a i n t e d e t o t e , ci c â e s t e . (

c a r e a c e s t g r a i u e s t e p r e a p o t r i v i t luî D u m n e d e i i , p e n t r u - c ă î n ­
s e m n e z ă p r e p u r u r e a vecînicia luî, c ă e u , a dis, sînt o on (a-
d e c â cel c e a m fost şi s î n t şi v o î u fi) ( E x . III, 11). U n d e e s t e
a c u m ereticul Pavel Samosatul, carele dicea, că Domnul a în­
c e p u t a fi din M ă r i a şi m a î î n a i n t e n u e r a ? A s t u p e ş î g u r a s a
c e a h u l i t d r e d i n a c e s t e c u v i n t e a l e A p o s t o l u l u i . «Şi î n t r u însuşî
Fiîul t o t e s'au a ş e z a t » , p r e c u m pereţii se a ş e a d ă p r e temelii, căci
a ş a este. şi î n t â î u n ă s c u t d e c â t zidirea, c a o t e m e l i e a eî. A -
c e s t a î n s ă a fi F i î u l -temelie a gidirei n u a r a t ă c ă e s t e d e o
fiinţă c u zidirile sari f ă p t u r i l e , ci câ t o t e făpturile şi zidirile s e
p o r t ă şi î m p r e u n ă s e ţ i n d e d î n s u l , c a d e t e m e l i e ' ) ;
18. Şi acesta capul trupului bisericeî.
D i n t e o l o g h i e a c u m s e m u t ă P a v e l la î n t r u p d s c a i c o n o m i e ,
şi d u p ă c e a s p u s p e n t r u firesca v r e d n i c i e c e o a r e Fiîul, c a
D u m n e d e u , d u p r e u r m a r e s p u n e a i c e a şi p e n t r u i u b i r e a d e o -
m e n î şi i c o n o m i a luî. Căcî cel c e e s t e m a î pre sus d e t o t e
f ă p t u r i l e , făcetorul şi î m p r e u n ă ţiitorul t o t u l u i , a c e s t a s'a u n i t
p r e sineşî cu c e l e d e j o s , a d e c ă s'a u n i t c u o m e n i î , o m făcen­
du-se, Şi n u a dis c ă s'a f â c u t c a p al plinireî b i s e r i c e î , ci al
t r u p u l u î , p e n t r u c a s ă a r a t e a m ă r u n ţ i m e a a p r o p i e r e l Fiîuluî ceiî
c ă t r e n o î d m e n i i . Şi c u m c ă a l u a t î n t r u i p o s t a s u l şeii t r u p d e
o fiinţă c u a c e s t a al n o s t r u , şi n u c e r e s c şi din cerîurî, p r e c u m
bârfeau ereticii. C ă biserică aicea Pavel s o c o t e ş t e p r e t o t nea­
m u l o m e n e s c , c a c u m a r d i c e c ă Fiîul şi d u p r e însăşi n a ş t e ­
rea sa cea d u p r e t r u p maî întâîu este d e c â t toţi dmenii ca cap.
Carele este început, întâiu născut din morţi.
î n c e p u t d i c e e s t e F i î u l şi î n t â î u n u n u m a î d u p r e n a ş t e r e a din
P ă r i n t e l e c e a d e s u s , şi d u p r e c e a d e j o s d i n F e c i d r ă , ci şi
d u p r e naşterea cea. din morţî, câ de v r e m e ce a dezlegat d u ­
r e r i l e m o r ţ e î , p r e c u m a dis vîrfelnicul P e t r u : « s t r i c â n d d u r e r i l e
m o r ţ e î » ( F a p t . II, 2 4 ) , p e n t r u a c e s t a cu d r e p t a t e s e dice) c ă

. •) Marele Vasilie tâlcuind cjicerea luî Isaia, care cjice: .Acesta maî în­
tâîu bea-o degrabă" (Is. IX, 1), cjice: „arată sufletului veselia, pune în­
tr'însul dogma mântuire!, să nu socoteşti al doilea alta, nicî să socoteşti
ore ce altă maî. ales. decât acesta, care este decât tote maî întâîu, nicî
este cu. putinţă ţie a gândi ce-va maî îriţâîu • decât pre csl ce te-a zidit,
nicî cu .firea maî cinstit decât ce! maî dintâîu născut decât totă făptura,
întâîu bea, adecă învaţă-te că întru început era) cuvîntul nimic maî îna­
inte de început, nimic maî înainte decât cel ce;era întru început, să nu
facî maî înainte vec. Nu lungime de vreme, nu loc pustiu de fiinţa Fi­
îuluî, nu timp, nu vreme, nimic din cele despre fantazia lelpr zadarnice,
ce pot a se face în suflet".
532 —
e s t e î n t â î u n ă s c u t din. m o r ţ i , c ă n a ş t e r e e s t e şi î n v i e r e a c e a d i n
morţi ). înviind însă Christos din morţî, ca î n c e p ă t u r ă a m o r ­
1

ţilor, a r e u r m â n d lui şi p r e ceî-l-alţî m o r ţ i , fiind-că î n c e p ă t u r a

n u e s t e n u m e n e a t â r n a t , ci a t â r n a t şi î n s e m n ă z a c ă e s t e î n c e ­
p ă t u r ă a o r e c ă r o r a , şi p r e c u m în L e g e a c e a V e c h e s e p r o a d u -
c e a lui D u m n e d e u u n m ă n u n c h i ii ( d e s p i c e a d e c ă ) , p r i n a c e l a s e
b l a g o s l o v e a t o t s e c e r i ş u l h o l d e i a c e i e a c e l'a fost r o d i t : c u u n
c h i p c a a c e s t a p r i n Fiîul c a r e l e s ' a p r o a d u s p r e sineşî lui D u m ­
n e d e u şi P ă r i n t e l u i , c a o î n c e p ă t u r ă şi p â r g ă a o m e n i r e î , p r i n
a c ă s t a d i c şi n o î t o ţ î n e - a m p r o a d u s iuî D u m n e d e u şi T a t ă l u i
şi n e - a m sfinţit. Ş i fiind-câ u n t r u p s'a s c u l a t al lui C h r i s t o s
d i n m o r ţ i , d u p r e u r m a r e şi t o t ă firea o m e n e ş t i l o r t r u p u r i l o r n 6 s -
t r e s'a învrednicit d e înviere.
C a î n t r u t o t e s â fie e l c e l d i n t â î u .
P e n t r u c a s ă s e facă, d i c e , F i î u l î n t â î u î n t r u t o t e c e l e c e d u p r e
f a c e r e s e t e o r i s e s c d e s p r e d î n s u l ) , p e n t r u a c ă s t a şi m a î î n a i n t e
8

d e t o t e făpturile s'a n ă s c u t d i n D u m n e d e u T a t ă l d u p r e d u m -
n e d e i r e şi m a î î n t â î u d e c â t t o ţ î o m e n i î e s t e d u p r e o m e n i r e c a
c a p al b i s e r i c e î ) şi m a î î n t â î u d e c â t t o ţ i s ' a s c u l a t din m o r ţ î
3

) Că trei naşteri îa omul: cea întâîu este cea dupre trup din tatăl şi
l

din maîca luî, îar a doua cea duhovnicesca adecă cea din sf. botez şi
a treia cea din înviere, care are să îa la sfîrşitul lumeî, şi dupre câte
trele naşterile acestea Christos se cjice întâiul născut, că după ce s'a
născut din Fecîoră, după patru-cjecî de dile i s'a adus luî Dumne4eu în
biserică ca o pârgă şi începetorie şi întâîu născut, când şi l'a priimit în
braţele sale Simeo.n; aşijderea şi când s'a botezat după patru-cjecî de
4ile care le-a postit, a proadus luî Dumne4eu dragostea sa cea desă­
vîrşită către dînsul, căcî nu s'a biruit nicî de iubirea de îndulcire, nicî de
îubirea de slavă, nicî de iubirea de argint, care i le-a propus diavolul;
îar a treîa şi cea maî de pre urmă, după ce s'a sculat din morţî, plinin-
du-se p a t r u z e c i de dile, s'a înălţat la ceriurî şi s'a proadus luî D u m ­
nezeu şi Părintelui, ca o pârgă a celora ce urmeză a se scula din morţî
şi a se înălţa precum şi el.
*) A 4 ' î ă °ă Fiîul este întâîu întru ceî ce se teorisesc făcuţi dupre
s n s

dînsul, adecă întru făpturi, că despre Dumne4eii sînt tote ziditoreşte.

Insă fiind-că sînt şi altele despre Dumne4eu, fireşte teorisendu-se, care
sînt fireştile lucrările luî Dumne4eu, care maî opşteşte sâ numesc şi
d"umne4eştî avuţii şi deplinătăţi: dupre acestea 4 i Teolog. Grigorie: c e

„Nu dintru cele dupre el, ci dintru cele despre dînsul (adecă orî dspre
zidiri, orî despre fireştile avuţii) adunându-se altă fantazie din alta, întru
un chip ore-carele al adevărului" (cuv. la Paşti).
) Nu numaî maî întâîa decât toţî omeniî s'a făcut dupre omenire, ci
a

prin omenire s'a făcut şi întâîu al tuturora făpturilor, atât al celor sim­
ţite cât şPăl celor gândite, că de vreme ce o m u l e s t e încheere a tuturor
făpturilor celor simţite şi a celor gândite, ca unul • ce se află dintru a-
cestea, apoî şi Fiîul luî Dumnezeu, unindu-se cu omeniî şi om făcen­
du-se prin sineşî şi întru sineşî s'a încheiat pre totă făptura simţită şi
gândită şi. s'a făciit întâîu al eî.

— 533 —
 şi n u a m a î m u r i t d ă r u i n d tuturor; o m e n i l o r î n v i e r e d i n m o r ţ î
şi n e s t r i c ă c î u n e , ca u n u l c e e s t e î n c e p ă t u r ă a î n v i e r e ! *)> c ă c î
alţiî s ' a u s c u l a t din m o r ţ i m a î î n a i n t e d e C h r i s t o s , d a r î a r ă ş î
aii m u r i t ) . E l a î n v i a t c u î n v i e r e a c e a d e s ă v î r ş i t ă c a r e şi c h i a r
2

î n v i e r e s e d i c e (şi v e d î la c a p . II al ceiî c ă t r e F i l i p i s e n i , s t i h .
11). V e d î î n s ă , I u b i t u l e , c ă a i c e a la î n v i e r e ; a d i s Pavel e ă
C h r i s t o s e s t e î n t â i u n ă s c u t , c a î n c e p ă t u r ă a înviereî c e l o r - l - a l ţ î
p e n t r u - c ă a d o u a n a ş t e r e , c a d a d d u â n a ş t e r e şiHthviereâ d -
m e n e ş t i l o r t r u p u r i c e a p r i n -înviere, c a o î n b i r e , este i p b e ă ş i
c u . ' ă luî C h r i s t o s ) : ' I a r a c d î o ' lâ n a ş t e r e a -cea fără d # : t h c e p u t . '
8 : :

n u a d i s c ă Fiîul e s t e ' î n c e p ă t u r ă a făptură!, m ă c a r d e ş i e s t e

î n t â i u n ă s c u t , fiind-că c u v î n t u l fiinţei şi al fireî, şi c h i p u l F i î u ­
luî şi al făptureî n u e s t e a c e l a ş i , ci d e o s e b i t c u n e m ă r g i n i t
mijloc, c ă F i î u l a d e c â s ' a n ă s c u t fără î n c e p u t d i n fiinţa şi i-
p o s t a s u l P ă r i n t e l u i şi e s t e ziditor şi f ă c ă t o r al t u t u r o r , Iar zi­
d i r e a î n ş a ş î e a e s t e z i d i r e , a d e c â z i d i r e a s'a făcut în v r e m e d i n
1

v o e a şi l u c r a r e a lui D u m n e d e i i P ă r i n t e l u i şi a Fiîuluî şi C u -
v î n t u l u i săii şi n u d i n fiinţa şi firea luî D u m n e d e i i , p r e c u m a m
. dis mal înainte.
19. Că întru dînsul a bine-voit sâ locuiască tdtă plinirea.
A d e c ă î n t r u C h r i s t o s dice a l o c u i t t d t i p l i n i r e a d u m n e d e ­
ireî t r u p e ş t i , a d e c ă orî u n d e e r a F i î u l şi C u v î n t u l , a c o l o l o c u i a
n u v r e o l u c r a r e a luî D u m n e d e u , ci fiinţa, p r e c u m t â l c u e s c şi
C h r i s o s t o m şi T e o f i i a c t ; a d e c ă c ă FiîuJh luî D u m n e d e u î n s u ş i
r ă m â n â n d p r e c u m a fost D u m n e d e u , a l u a t şi o m e n â s c a fire.
şi s'a fâcut o m . P e n t r u a c e e a î n t r u î n s ă ş i firea Cea l u a t ă a o -
menireî locuia tdtă plinirea d u m n e d e i r e î ) . Insă altă pricină a
4

'.) Nu numaî omenilor a dăruit Christos înviind pre nestricăcîune; ci 1

şi făptureî tote, ca unul ce este îricheere al eî, şi însaşî făptură se vă

slobodi din robia stricăciune!, dupre Apostolul.
*) Şepte învieri se numeră cele ce s'au făcut maî înainte de învierea:
luî Christos. A- Cea. a fiîuluî văduvei, celuî înviat de Ilie. B. Cea a fi­
îuluî Somanitenceî şi a celuî ce murise maî înainte pre cariî î-'a sculaţi
Eliseîu. Aşişderea şi treî care le-a făcut Cţiristos: '.A flceî lui Iair, a
îuluî văduve! şi a luî Lazăr. Iar a şeptea înviere se' numeră ceea ce
făcut în vremea patimeî Mântuitorului. Că multe trupuri cjwe de ale.al?
dormiţilor sfinţi s'au sculat. Toţî însă aceştia îarăşî aii murit- Iar C h r i |
stos cel întâîu murind şi sculându-se n u maî inore,.pentru acesta ş C i
opta înviere se numeră a luî Christos-, ca una fără de sfîrşit şi f&îă
moştenire, adecă ne maî moştenind mortea,, pentru acesta şi Christos'
se cjice întâîu născut din morţî. '
*) însemneză cum că, fiind-că Christos este Dumnezeu şi om. însumi
şi. Fiu al luî Dumnncjeu, şi Fiu al o m u l u î pentru acesta, şi noî în tâj|
1
v

cuirea dicereî acesteea une orî -cţicem: '•Christos, î a r alte ori,, Fiîul; s ă ă l !

jturbure dar pre cetitorîul, acesta. -

*) Marele Atanasie însă plinirea dumnedeireî dice.tote dumned eeşt|tl ;

— 534
s ă l ă ş l u i r e î a c e ş t i a n u a r e s ă d i c ă P a v e l , facă n u m a i p r e b u n a
v o i r e şi b r i i m i r e a P ă r i n t e l u i ) . Ş i p e n t r u a c e s t a a d i s c ă a
1

bine voit
20. Şi. prin acesta a se împăca t6te cu el.
P r i n a c e s t a , a d e c ă p r i n însuşî Filul l u c r â n d m â n t u i r e a a c e s t a
î n t r u n o î n e - a î m p r i e t e n i t p r e noi. Şi p e n t r u c a s â n u s o c o -
t e ş t î t u c ai Fiîul a l u a t r â n d u î a l ă d e slujitor şi d e r o b la îm-
prietenirea âcesta a omenilor,, pentru acâsta a adaus djcerea,
cu d î n s u l a d e c ă însuşî c u - s i n e ş î T - a î m p r i e t e n i t , şi l-a a p r o p i a t
pi?e^riie;hi Ş b c u m frîtr ajţ 1 6 c ~ d i c e P a v e l • c ă F i î u l n e - a î m p r i -
4

e t e n i t c u D u m n e d e i i şi P ă r i n t e l e , d i c e n d : « C a s ă î m p a c e p r e
a m e n d o u e p ă r ţ i l e î n t r ' u n d u h c u D u m n e d e i i » ? ( E f e s . II, 1 6 ) .
R ă s p u n d e m că a c e s t a o a dis ca să a r a t e că t d t e ale T a t ă l u î
s î n t orişt*e ş t i şi a l e F i î u l u î . A ş i ş d e r e a şi c e l e a l e Fiîuluî o p ş t e ş t i
s î n t ş i al^ T a t ă l u î . N u a d i s î n s ă p r o s t a î m p ă c a , ci d e s ă v î r ş i t
a î m p ă c a p e n t r u c a s ă s e î m p l i n e s c ă c a o v e c h e d a t o r i e , şi
d e s ă v î r ş i t să î m p a c e , a t â t p r e o m e n i c â t şi t o t e făpturile c e l e
c e r e ş t i şi c e l e p ă m â n t e ş t i . I n c â t a ijiu m a i a v e a a c e s t e a d e
a c e e a v r a j b ă c ă t r e D u m n e d e u şi întru d î n ş e l e , c ă c i n u s ' a d a t
n u m a i c a d a t o r i e î m p e c a r e a , ci şi î m p r i e t e n i r e a făpturilor d e l a
F i î u l , în ca şi însuşî c h i p u l cu c a r e s'a fâcut î m p e c a r e a , a d e c ă

avuţiî cele ce fireşte se teorisesc despre Dumnerjeă. Şi dupre pururea

venire adecă dumnec|eeştile puteri şi lucrări. încă şi dumnecjeescul Chri­
sostom tâlcuind cjicerea: „vărsatu-s'a darul în buzele tale" a Psam. XLIV,
cjice a ş a : ,, că tot darul s'a revărsat în locaşul acela" (adecă întru ome­
nirea lui Christos) că nu dă Dumnecjeu din parte aceluîa pre duh, ci
.întreg darul l'a luat locaşul acela. Iar noî o mică ore-care picătură din
darul acela, avem: „Că dintru plinirea luî, cjice, noî toţî am luat", ca
cum ar cjice cine-va: din revărsarea şi din prisosul luî.
.. ) Şi de a fost buna voinţă a luî Dumnecjeu a locui întru Christos
s

totă plinire a dumnecjeireî, adecă de" a fost buna voinţă a lui Dumnecjeu,
a lua Fiîul luî Dumnecjeu trupr-îar buna voire este întâîa bună voirea
luî Dumnecjeu, precum hotărîtor 4'ce dumne4eescul Ioan Damaschin
(Cart. II, cap. XLVI, despre credinţă). Taîna dar a dumne4eeşteî î n o -
menirî chîâr întâîa a fost voea luî Dumrie4eu pentru acesta şi maî îna­
inte s'a cunoscut şi s'a prohotărît maî înainte de procunoştinţa şi de
prohotărîrea tuturor făpturilor împreună şi a celor gândite şi a celor
simţite. Şi pentru acesta s'a procunoscut şi s'a prohotărît tote făpturile
precum acesta însăşi 4'ce şi Marele Grigorie al Tesaloniculuî în cuv.
cel la dumne4eesca arătare (adecă la botezul Domnuluî, când s'a arătat
tustrele ipostasurile dumne4eireî: Părintele din ceriu, pre Sfîntul Duh
trimiţendu-1 în chip de porumb şi pre Fiîul cel ce se boteza mărturi-
sindu-1), adunând-o acesta din cuvîntul ce a 4's Dumne4eQ Părintele:
„Acesta este Fiîul meu cei îubit întru carele, am bine voit". Ve4î însă
şi la. sfîrşitul sfătuitoreî mele cărţeî către prea sfinţitul Mitropolit loani-
nilor, vecjîi şi suptînsemnările 4icereî: „întâîu născut decât totă făptura"-
(Col. I, lo) şi a 4icereî „ceiî date noue în Christos" (Ii Timot. I, 9).
j u n g h i e r e a şi m o r t e a F i î u l u î , şi c h i p u l a c e s t a , cjic, f o r t e a p u ­
tut întru a c e s t a prietenie.
Impecând prin sângele cruceî sale.
A ne împrieteni a d e c â p r e noi Fiîul, acesta a r a t a vrajba ce
o a v e a m c ă t r e D u m n e d e u . Iar a n e î m p ă c a , a c e s t a a r a t ă p r e
r ă z b o i u l c e îl a v e a m cu î n s u ş i D u m n e d e u , d e v r e m e c e n o î şi
învrăjbiţi e r a m c u D u m n e d e u şi p r o t i v n i c î . D e c i m a r e d a r e s t e
a n e î m p r i e t e n i p r e n o î şi a n e î m p ă c a Fiîul cu D u m n e d e u
Părintele.» I a r a n e î m p r i e t e n i nu Cu m i j l o c i r e a altuia c u î - v a ,
ci cu î n s u ş i m i j l o c i r e a s a , a c e s t a e s t e m a î m a r e d a r . Şi a n e
î m p r i e t e n i i a r ă ş i a c e s t a n u n u m a i ca.-mijlocirea sa, ci şi î n s u ş i
p r i n s â n g e l e s e u şi p r i n m d r t e a s a , a c e s t a e s t e î n s ă şi m a î
m a r e d a r . Şi ca s â n e î m p r i e t e n e s c ă n u p r o s t n u m a î prin m o r t e ,
ci p r i n t r ' o m d r t e a t â t d e n e c i n s t i t ă şi d e f ă i m a t ă , p r e c u m a u
fost a c e e a d e c r u c e , a c e s t a e s t e d a r u l cel p r e a m a r e d e c â t
t d t e . F i i n d - c ă n u a d i s n u m a î c u v i n t e , c a u n sol şi m i j l o c i t o r
şi a î m p r i e t e n i t p r e o m e n i c u D u m n e d e u , ci s'a d a t la m o r t e
şi la o m o r t e ca a c e s t a şi însuşî p r e s i n e ş î . Şi n u a dis P a v e l
că Fiîul n e - a î m p ă c a t p r e n o î p r i n s â n g e l e c r u c e î n u m p l , şi s ă
fi făcut, ci a a d a u s şi a c e s t a : c r u c e î sale. P e n t r u c a s ă n u s o c o ­
teşti tu, cela ce ceteşti, c u m că crucea avea dre-care p u t e r e
d e sineşî s p r e a n e î m p r i e t e n i , fiind-că nu n e - a î m p r i e t e n i t nici
n e - a m â n t u i t c r u c e a p r o s t , ci c r u c e a a î n s u ş i lui C h r i s t o s ) , a d e c ă
1

p e n t r u - c ă c r u c e a a fost a luî C h r i s t o s şi c ă c i p r e c r u c e a l u a t
m d r t e C h r i s t o s , p e n t r u a c e s t a n e - a î m p r i e t e n i t şi n e - a m â n ­
tuit p r e n o î .
Atât pre cele de pre pământ cât şi pre cele din. ceriu.
P r e c e l e d u p r e p ă m â n t d u p r e cuviinţă le-a î m p ă c a t C h r i s t o s
p r i n s â n g e l e s ă u , fiind-câ. fieşte-carelâ d i n t r e d m e n i l ceî d e p r e
p ă m e n t m a i î n t â î u e r a u învrăjbiţi î n s u ş î c u sineşî p r i n p a t i m i şi
p r i n p ă c a t şi al d o i l e a e r a u învrăjbiţi şi c u ceia-l-alţî, ci şi cu a n ­
gheliî cei c e r e ş t i s e v r ă ş m ă ş e a u şi r ă z b o i a a v e a u o m e n i i . I a r
c e l e c e r e ş t î c u m şi c u c e c h i p l e - a î m p r i e t e n i t C h r i s t o s ? P e n ­
t r u - c ă d e z b i n a t e e r a u şi d e s p ă r ţ i t e c e l e c e r e ş t î d e c e l e p ă m â n ­
t e ş t i şi fiind-că a n g h e l i î c e i d i n c e r i u r î a v e a u şi eî d i n p r o t i v â
vrajbă către omeni, pentru-că vedeau pre D u m n e d e u S t ă p â n u l
lor o c ă r î n d u - s e d e o m e n i p e n t r u m u l t e l e lor p ă c a t e şi m â i a-

*) Intru alte izvode însă aşa se află: „împecându-ne prin sângele cru^
cei", prin sineşî adecă împecându-ne prin sineşî va se cjică însuşî lucrând
ci nu prin alt ore-carele neguţătorind noue pacea. Şi cu ce chip o a
lucrat acesta? Prin sângele răstignire! sale cjice; că răstignindu-se pen­
tru noî, ne-a împecat pre noî şi ne-a împrietenit. Aşa tâlcueşte Fotie
cjicerea acesta. Şi la Teodorit încă aşa se află scrisă: „împecându-ne
prin sângele cruceî sale prin sineşî.
— 536 —
es p e n t r u - c ă . p r e zidiri le făcea D u m n e d e u . P e n t r u a c e s t a ş i
-

s e t r i m e t e a s p r e p e d e p s â o m e n i l o r p r e c u m s'a trimis în v r e ­
m e a lui D a v i d şi a o m o r î t d e d i m i n e ţ ă p â n ă la a m e d ă ş e p t e -
d e c l d e mii (II î m p ă r a ţ i X X I V , 15), p r e c u m s'a t r i m i s d o î a n ­
g h e l î a s u p r a S o d o m i t e n i l o r ( F a c . X I X ) , p r e c u m s'a t r i m i s la I s ­
r a i l t e n î a n g h e l , şi a dis l o r : « C â d e v r e m e c e voî v ' a ţ î î n c h i ­
:

n a t d u m n e d e i l o r n e a m u r i l o r , p e n t r u a c e s t a şi e u n u voîu p e r d e
p r e v r ă ş m a ş i i voştri, ci !t v o m l ă s a s ă v e b â n t u î a s c ă p r e c u m e s t e
scris !a J u d e c ă t o r i . în c a p u l II, c â n d a u d i n d Israilteniî c u v i n t e l e
a c e s t e a ale anghelului-.ee.: le-a v o r o v i t , aii., p l â n s c u 'glas m a r e
şi a u c h e m a t k t r m e l e - l o c u l u i aceluia:; « v a l e a p l â n g e r e ! » . D e c i
c u v î n t u l lui D u m n e d e u , d u p ă c e a suit p r e o m la cerîurî, p r e
v r ă ş m a ş u l şi p r o t i v n i c u l lui D u m n e d e i i şi al a n g h e l i l o r a f â c u t
p r e a n g h e l î s ă c â n t e d e b u c u r i a lor p r e p ă m â n t , şi s ă u r m e z e
l a fieşte-care h r i s t i a n din ceî c e s e b o t e z ă , p ă z i n d u - î p r e e î
«câ angheliî lor, d ^ e , ^ £dtă v r e m e a v ă d faţa T a t ă l u i m e i i î n
n

cerîurî» (Mat. X V I I I , 1 0 ) . P a r e - m i - s e î n s ă c ă şi P a v e l p e n t r u a -
c e s t a s'a r ă p i t î n t r u al t r e i l e a c e r n i , p e n t r u c a s ă s e î n v e ţ e , c ă
firea o m e n e s c ă a c u m e s t e în c e r i u şi c ă Fiîul lui D u m n e d e i i
a c o l o s'a s u i t . D e c î c e l o r p ă m â n t e ş t i , a d e c ă o m e n i l o r p ă m â n ­
t e n i , li s'a fâcut î n d o i t ă p a c e : u n a p e n t r u - c ă eî s'aii î m p ă c a t
cu sineşî, şi a l t a p e n t r u - c ă s'a î m p ă c a t şi c u c e l e c e r e ş t i , î a r
c e l o r c e r e ş t i li s'a făcut p a c e a s i m p l ă , căcî c e r e ş t i i a n g h e l î , î n ­
t r e dînşiî a v e a u p a c e şi s'aii î m p ă c a t n u m a i şi s'aii î m p r i e t e ­
nit cu noî d m e n i i şi s e b u c u r ă d e m â n t u i r e a n o s t r ă şi d a r d a c ă
Fiîul n e - a p r o a d u s p r e noi la D u m n e d e i i şi P ă r i n t e l e şi n e - a
î m p r i e t e n i t , c u m voi C o l a s e n i î diceţî c ă n e - a m p r o a d u s la D u m ­
n e d e i i prin a n g h e l î ? C ă angheliî a t â t d e d e p a r t e e r a u d e a n e
p r o a d u c e p r e d m e n î l a D u m n e d e u , în c â t eraii şi p r o t i v n i c î aî
n o ş t r i , şi d e n u n e - a r fi î m p ă c a t F i î u l , nicî î n s e ş i eî s ' a r fi
î m p r i e t e n i t , nici s ' a r fi î m p ă c a t c u n o î .

21. Şi voî 6re când fiind înstreinaţî şi vrăşmaşi cu

g â n d u l întru faptele cele rele.
' Mal s u s a d i s A p o s t o l u l c u m c ă n o i e r a m s u p t s t ă p â n i r e a
î n t u n e r e c u l u î , a d e c ă a î n t u n e c a t u l u i d i a v o l . Iar a c u m d i c e c u m
c ă a m fost şi v r ă ş m a ş i al luî D u m n e d e u c u g â n d u l şi c u c u ­
getarea. Nu că d i c e
d o r u n a şi a c e e a ş i , ci p e n t r u c a s ă n u s o ­
c o t e ş t i t u c â n d veî a u d i c ă e r a m s u p t s t ă p â n i r e a î n t u n e r e c u ­
luî c ă d e n e v o e n e s t ă p â h e m şi n u d e v o e a n o s t r ă . P e n t r u a-
c â s t a d u p r e u r m a r e d i c e , c ă e r a m şi v r ă ş m a ş i al lui D u m n e d e i i
c u p r o a l e g e r e a şi v o e a n o s t r ă , p e n t r u c a s ă a r a t e c u m c ă m ă ­
c a r d e ş i e r a m n e v r e d n i c i d e d u m n e d e e s c ă î m p ă c a r e ca uniî ce
d e v o e n e l u p t a m î m p r o t i v ă luî D u m n e z e i i , î n s ă şi unii ca a-
' — 537 —
a c e ş t i a fiind n o i , F i î u l luî D u m n e d e u n e f a î m p ă c a t c u D u m ­
n e z e i i , câcî c e l c e p ă t i m e ş t e d e n e v o e , a c e l a e s t e v r e d n i c a
s e .mihii. I a r c e l c e p ă t i m e ş t e v r e n d , a c e l a e s t e v r e d n i c a s e
urî. D e c i p r e n o î c e l c e e r a m d e p ă r t a ţ i d e l a D u m n e d e u , n »
c u sila şi d e n e v o e , ci d e v o e şi d e p r o a l e g e r e a n o s t r ă şi c u ­
rat a d'ce p r e noî cel c e eram desăvîrşit nevrednici, n e - a î m ­
p ă c a t c u D u m n e d e u Filul s e u . A c e s t e a î n s ă le d i c e P a v e l fi­
i n d - c ă m a l s u s a p o m e n i t c e l e d e s u s şi p r e d e a n g h e l î , ci d e l a
c e l e d e j o s , a d e c ă d e l a n o î o m e n i î a v e a î n c e p u t u l şi pricina-,
d i c e r e î , .căci a n g h e l i î ăi D u m n e d e u voeâiă a ' s e î m p e c â c u . n o r t

n o î însă n u v o i a m - P e n t r u a c e s t a n u a. d i s PaVel c u r a t î n v r ă j ­
biţi, ci î n s t r e i n a ţ î , a d e c ă a t â t a d i c e e r a m n o i d e d e p ă r t a ţ i d e l a
D u m n e d e i i în c â t nicî m a l a v e m n ă d e j d e a n e m a î î n t o r c e c â n d ­
v a la D u m n e d e u ; c ă v r ă ş m a ş d i c e e r a ţ i c u g â n d u l , a d e c ă c u
p r o a l e g e r e a şi v o e a şi n u a ajuns p â n ă la r ă u l a c e s t a , ci şi
î n t r u f a p t e l e c e l e r e l e , a d e c ă v r ă ş m a ş i aî lui D u m n e d e u e r a ţ i şi
faptele v r ă ş m a ş i l o r l e făceaţi. I a r c u a c e s t e c u v i n t e P a v e l a r a t a
c u m c ă angheliî n u a i i putut, nici s o c o t e l a n d s t r ă a o s c h i m b a
din r ă u t a t e , nici a n e s î o b o d i d e l a d i a v o l u l , fiind-că n o i e r a m
v r ă ş m a ş i aî lui D u m n e d e u şi fiind-că î n c ă diavolul cej c e n e
s t ă p â n e a nU s ' a fost l e g a t . I a r C h r i s t o s şi p r e d i a v o l u l l ' a l e ­
g a t şi p r e n o i a n e d e p ă r t a d e d î n s u l n e - a î n d u p l e c a t .
22. Iar acum v ' a împăcat cu carnea trupuluî seu prin
mdrte.
Aicea îarăşî s p u n e P a v e l chipul prin carele n e - a î m p ă c a t F i ­
lul c u D u m n e d e i i P ă r i n t e l e . C h i p u l î n s ă a c e s t a a fost c ă n e - a
î m p ă c a t prin t r u p u l şi c a r n e a sa. Şi c u m prin trupul seu? O r e
b ă t u t fiind şi p ă l m u i t şi n u m a î p ă t i m i n d ? B a , ci şi m u r i n d c u
mortea cea decât tote maî necinstită.
A ve înfăţişa pre voî sfinţi şi neprihăniţi şi nevinovaţi
înaintea sa. "
Ş î aicea"'îarăşî" d i c e A p o s t o l u l a l t ă f a c e r e d e . b i n e , p r e c a r e
o a d i s şi m a i s u s , c â n d d i c e a : « C e l u i a c e n e - a î n d e s t u l a t p r e .
n o î în p a r t e a s o r t e i sfinţilor î n t r u lumina* (tij., s t i h 12); a c e s t a
şi a i c e a o scrie, c ă F i l u l n u n u m a i d e p ă c a t e n e - a s l o b o d i t . p r eu

n o i , ci şi sfinţenie a d ă r u i t n o u e , riu fieşte c u m şi c u f ă ţ ă r n i ­

c i e , ci sfinţenie î n a i n t e a s a , a d e c ă c e a a d e v ă r a t ă şi n e f ă ţ ă r n i -
c i t ă , şi c a r e s e face d u p r e D u m n e d e u . Ş i p r e l â n g ă a c e s t e a a
d ă r u i t n d u ă şi n e p r i h ă n i r e şi n e v i n o v ă ţ i e i î n icât nicî c u u n cu-6
vînt g o l s ă n e p r i h ă n i m d e c i n e - v a , c â a n i făcut răii v r e o faptă»/;
a nostră.
2 3 . D e veţi r e m â n e a încredinţată.
F i i n d - c ă m a î s u s P a v e l p r e t d t ă l u c ş a r e a î m p ă c ă r e î n o s t r e ş|J
— 538
a m â n t u i r e i o a d a t l a Fiîul, câcî el o a i s p r ă v i t a c ă s t a cu
m o r t e a sa, p e n t r u acesta ca să nu dicâ Colasenii că n o î a-
poî n u e s t e t r e b u i n ţ ă s ă o s t e n i m p e n t r u m â n t u i r e a n o s t r ă , de
v r e m e ce o d a t ă n e - a m â n t u i t Fiîul luî D u m n e d e u . , p e n t r u a-
c e s t a d i c e a i c e a A p o s t o l u l ; că voî a v e ţ i t r e b u i n ţ ă fraţilor s ă ră­
m â n e ţ i î n c r e d i n ţ ă şi s ă n u v ă leniţl," c a s ă r ă m â n e ţ i f â r ă în­
grijire.
(întemeiaţi şi întăriţi! şi ne mişcându-ve din nădejdea
Evangheliei. \ . ; .. , • :
_. 'J;. . •• :

F i i n d - c ă s e p d t e a r ă m â n e a cine»va în c r e d i n ţ ă şi a se c l ă t i ,
p e n t r u a c e s t a d u p r e u r m a r e d i c e P a v e l , s ă fiţi î n t e m e i a ţ i şi î n ­
t ă r i ţ i a d e c ă n e c l ă t i n d u - v e , şi n u n u m a i a c ă s t a , ci şi n e m i ş c â n -
d u - v ă . N u c e h i , d i c e , d e l a voî v r e u n l u c r u g r e u , ci celii a n u
ve strămuta dela Christos, că Christos este nădejdea E v a n g h e ­
liei, şi t o ţ î c â ţ î p r i i m e s c E v a n g h e l i a s î n t d a t o r i în C h r i s t o s a
n ă d ă j d u i , fiind-că e l e s t e c a r e l e i-a î m p ă c a t şi î-a î m p r i e t e n i t
cu D u m n e d e u . D r e p t a c e e a cel c e c r e d e c ă p a c e a o m e n i l o r şi
î m p r i e t e n i a cu D u m n e d e u s'a f â c u t prin a n g h e l î , a c e l a s ' a s t r ă ­
m u t a t d e l a C h r i s t o s ' ) . D e c î H i n d - c ă n u e s t e c u p u t i n ţ ă la f a p t a
b u n ă a n u s e clăti c i n e - v a c â t d e p u ţ i n şi a n u s e p l e c a s p r e
răii, p e n t r u s l ă b i c i u n e a sufletului şi a t r u p u l u î , i a r la c r e d i n ţ ă ,
acesta este cu putinţă, d r e p t a c e e a Pavel aicea, nimica î n g r e -
u i t o r c e r e d ă l a C o l a s e n î şi d e o b ş t e d e l a t o ţ i h r i s t i a n i i .
D e care aţi audit, d e ceea ce s'a propoveduit întru tdtă
zidirea cea de supt ceriu. _ :

P a v e l m a î î n t â î u a d u c e m a r t u r î p r e înşişi C o l a s e n i i a c e ş t i a ,
a p o î şi p r e t d t ă l u m e a . Şi n u a d i s c ă a ţ i a u d i t E v a n g h e l i a
c e e a c e s e p r o p o v e d u e ş t e , ci c e e a c e s ' a p r o p o v e d u i t , a d e c ă
c e e a c e s'a c r e d u t cu p u ţ i n m a î î n a i n t e d e t d t ă l u m e a . D r e p t
a c e e a r u ş i n a ţ i - v ă şi d e s i n e - v ă şi d e t o ţ î d m e n i i , p e n t r u c ă v o i
c r e d e ţ i a c u m afară d e c e e a c e î n v a ţ ă E v a n g h e l i a c e a d i n t d t ă
lumea*).
Câreea m'am făcut eu Pavel slujitor.
Ş i a c e s t a a j u t ă la v r e d n i c i a d e c r e d a r e şi la a d e v e r i r e a E -
v a n g h e l i e i a s e face P a v e l p r o p o v e d u i t o r al eî, p e n t r u - c ă m a r e
e r a n u m e l e lui P a v e l şi p r e t u t i n d e n e a s e v e s t e a şi m a l c u p r i n -
*) Iar Teodorit cţice: „Că nădejdea Evangheliei, pre înviere o numeşte
1

şi pre viaţa cea nemuritore şi pre împerăţia cerîurilor".

*) Iar Teodorit djce că din aceste cuvinte ale luî Pavel şi din cele
Următor e adecă căreea eu m'am făcut slujitor şi din acesta acum me
bucur pentru pătimirile mele, pentru voî, se face arătat că Pavel a fost
pre la Colasenî şii a fost propoveduit lor Evanghelia. Fiind-câ nu ar fi
avut cuvînt s ă sufere pătimiri Pavel pentru dînşiî, dacă nicîî-ar fi vădut.
nicî ar p propoveduit lor.

— 539 —
s e s e p r e t o t ă l u m e a . D i c e n d u - s e î n s ă P a v e l p r e sineşî ilujitor
al E v a n g h e l i e i , m a î m u l t î n d e m n ă p r e C o l a s e n î a s e î n d u p l e c a
c u v i n t e l o r l u î ; că d i c e , eii n u v e qlic c u v i n t e ale m e l e , ci a l e
a l t u î a , p e n t r u - c ă a l t u i a s l u j e s c , a d e c ă luî D u m n e c j e u . D - e p t a
aceea, aceluia se cuvine să ve supuneţi.
24. Acum me bucur întru p ă t i m i r i l e pentru v o î
C u v î n t u l a c e s t a al A p o s t o l u l u i s e p a r e a nu s e uni e u c e l
d e m a i s u s ; î n s ă , cu s c u m p â t a t e t e o r i s i n d u - s e , forte s e u n e ş t e
c ă c î fiind-câ a Ctis P a v e l c ă e u m ' a m t ă c u t slujitor al E v a n -
ghelieî, dela care ve r o g sâ n u cădeţi, p e n t r u acesta arata a c u m
aicea, câ e s t e , a t â t de a d e v ă r a t ă Evanghelia care o p r o p o v e d u ­
e s c , în c â t şi p ă t i m e s c p e n t r u d î n s a şi n u n u m â î p ă t i m e s c , c i
şi m e b u c u r p e n t r u p ă t i m i r i l e c e s u f e r p e n t r u d î n s a . Şi p ă t i ­
mirile a c e s t e a i a r ă ş i , p e n t r u v o i s î n t , fiind-că e u p ă t i m e s c a-
c e s t e a p e n t r u c a s ă p o c i a v ă folosi.
Şi d e p l i n e s c lipsurile n e c a z u r i l o r l u î C h r i s t o s î n tru­
pul meti.
S e p a r e c ă a c e s t c u v î n t e s t e t r u f a ş şi d e m â n d r i e ; r u e s t e
î n s ă , ci e s t e şi plin d e i u b i r e a luî P a v e l c e a c ă t r e C h r i s t o s .
Fiind-câ v o e ş t e A p o s t o l u l cu a c e s t cuvînt să înduplece p r e C o ­
l a s e n î ! h r i s t i a n î a c r e d e c â C h r i s t o s î n c ă şi a c u m p ă t i m e ş t e
p e n t r u dînşii. Şi n u v ă p r o a d u c e m , cjice, fâră mijlocire n o î A -
p o s t o l i l la D u m n e d e u , ci C h r i s t o s e s t e c a r e l e vă p r o a d u c e ,
m ă c a r d e ş i n o i n e aflăm în mijloc. D r e p t a c e e a c e faceţi a ş a
şi v ă d e p ă r t a ţ i d e C h r i s t o s , c a r e şi d u p r e Ce "a m u r i t nu î n c e -
t ă z ă a s e p r i m e j d u i p e n t r u v o î ? î n ţ e l e g e r e a c u v î n t u l u î este: a c e s t
fel: d e m a î e r a d a t o r C h r i s t o s a m a i p ă t i m i î n c ă şi Î. m u r i
şi n u a a p u c a t a împlini t o t ă d a t o r i a p ă t i m i r i l o r s a l e : e u P a ­
v e l a c â s t â d a t o r i e a luî C h r i s t o s o d e p l i n e s c şi p ă t i m e s c p ă t i m i ­
rile a c e l e a c e C h r i s t o s e r a d a t o r a l e p ă t i m i p e n t r u v o i şi
p e n t r u t o t ă b i s e r i c a h r i s t i a n i l o r ) . P r e c u m d e p i l d ă şi c â r d l i p ­
1

s e ş t e v o e v o d u l oştilor a p ă r ă şi s e o ş t e ş t e cel al d o i l e a p o v ă ­
ţ u i t o r d e o s t e p e n t r u d î n s u l şi s t â n d în locul v o e v o d u l u î a t o t ă
d s t e a , p r i m e ş t e în s i n e ş î r a n e l e a c e l e a şi l o v i t u r i l e c a r e l e a r
fi p r i i m i t v o e v o d u l . C â p e n t r u a c ă s t a şi l i p s u r i a n u m i t P a v e l
p r e p ă t i m i r i l e c e le s u f e r e p e n t r u c a s ă a r a t e c u a c e s t a c ă d e
şi p ă t i m e ş t e a t â t e a p e n t r u C h r i s t o s , s o c o t e ş t e î n s ă c ă î n :ă n u
a p ă t i m i t t d t e p a t i m i l e c â t e e s t e d a t o r . A t â t a m u l t d i c e ; vă
I u b e ş t e C h r i s t o s , în c â t n u a fost d e a j u n s p ă t i m i r i l e c â t e le-a
suferit m a î î n a i n t e p e n t r u v o î , ci şi a c u m î n c ă n e n u m ă r a t e p a -

») Teodorit însă cjice, că rămăşiţa pătimirilor luî Christos o deplinea

Pavel, lipsa, a propovedui neamurilor şi a arăta pre dătătorul cel mult
dăruitor al mântuire!
t i m î sufere p r i n t r u p u l m e u . L e aice î n s ă a c e s t e a P a v e l n u c a
să. s e î n a l ţ e p r e sineşî, ci v r e n d s â a r a t e C o l a s e n i l o r , c â C h r i ­
s t o s şi a c u m p d r t ă grijă p e n t r u m â n t u i r e a l o r ' ) .
Pentru trupul l u î c a r e este biserica.
Fiind-că a dis maî sus A p o s t o l u l , că m ă c a r deşi p ă t i m e s c
e u , p ă t i m i r i l e m e l e î n s ă sînt p ă t i m i r i ale luî C h r i s t o s , p e n t r u
a c e s t a a i c e a face c u v î n t u l a c e s t a v r e d n i c d e c r e d a r e şi a d e v ă ­
r a t şi dice' c u m c ă p e n t r u t r u p u l luî C h r i s t o s s e fac a c e s t e a .
S ă n u s o c o t i ţ i d a r , d,ice, c ă a m dis c u v î n t d e m â n d r i e , ci s e
c r e d e ţ i , c ă C h r i s t o s . c a r e a p r i i m i t a uni p r e b i s e r i c ă c u s i n e ş î
a c e s t a î n c ă şi a c u m p ă t i m e ş t e în t r u p u l m e u , p e n t r u b i s e r i c a
a c e s t a c a r e e s t e t r u p al s ă u . Ş i d a r d e v r e m e c e b i s e r i c a e s t e
t r u p al luî C h r i s t o s şi e s t e u n i t ă cu ejl, p r e c u m şi t r u p u l e s t e
u n i t c u c a p u l , p e n t r u c e voî C o l a s e n i i b ă g a ţ i în mijloc p r e a n ­
g h e l î ? Ş i p e n t r u c e cu dînşiî d e s p ă r ţ i ţ i u n i r e a c e a fârâ m i j l o ­
cire şi lipirea c a r e a r e b i s e r i c a c u C h r i s t o s ?
2 5 . Al căruia m'am fâcut eu slujitor.
C u a c e s t c u v î n t a r a t ă P a v e l c ă el r.u a fâcut d e l a sineşî n i ­
m i c a , fiind-că cu î n d a t o r i r e e s t e slujitor al b i s e r i c e î lui C h r i ­
stos-. Şi d a c ă e u , $ice, sînt slujitor a b i s e r i c e î , c u m voî din
afară ' b ă g a ţ i p r e a n g h e l î slujitori aî b i s e r i c e î şi c u m d i c e ţ î , c ă
a n g h e l i î v ' a u p r o a d u s la D u m n e d e u şi P ă r i n t e l e ?
Dupre iconomia luî Dumnecjeu cea dată mie spre voî
ca să plinesc cuvîntul luî Dumned.su.
I c o n o m i a lui D u m n e d e u d i c e a i c e a P a v e l , saii c ă C h r i s t o s î n â l -

) . Iar Fotie aşa tâlcueşte cjicerea acesta: „Christos pălmuindu-se şi

l

batjocorindu-se şi bicîuindu-se şi răstignind|j-se pentru noî, nu n u m a î

deobşte a plinit tote patimile (sau datoriile neostre), ci şi maî pre s u s de
minte şi cu negrăit cuvînt ne-a răsplătit; deecî datornici eram noî toţî
în locul acelor cţecimî de miî şi de lume rrlântuitore patimî ale. luî, să
suferim patimî şi necazuri pentru Christos şi pentru trupul luî, ca s ă
răsplătim patimile, care Christos le-a pătimit pentru noî. Insă de vreme
ce cu neputinţă este a le deplini noî întocmai acestea şi asemenea şi
fără a lipsi nimica, orî câte am patimi, lipsă este asemănându-se .cu
patimile şi necazurile luî Christos. Căcî cum este cu putinţă a se răs­
plăti patimile ce le-a pătimit stăpânul pentru rob netrebnic, cu patimile
ce pătimeşte robul pentru stăpân? Că aceste nu este de o potrivă, nici
asemenea, ci forte departe de potrivă şi de asemănare (sau cum să se
răsplătescă patimile care le-a suferit Fiîul uî Dumnecjeu, cel fără de
păcat pentru păcătoşii şi greşiţii omenî cu patimile ce le-ar suferi a-
ceştia, pentru cel fără de păcat şi făcătorul de bine al lor? fiind-că. a-
cesta este cu neputinţă. Pentru acesta orî şi. epâte ar pătimi cine-va voind
să răsplătescă patimile luî Christos, numaî lin lipsa. patimilor şi a n e -
cazurilor luî Christos răsplăteşte şi a o cţecea mie departe" (la Icume-
nie). Iar în întreb.. 142 din Amfilochiceştî rr.aî aceleaşi le dice cu. sfin­
ţitul Teofiiact.
— 541 —
ţ â n d u - s e la c e r î u n e - a l ă s a t p r e noî Apostolii în locul s ă u sâ
p r o p o v e d u i m E v a n g h e l i a luî, p e n t r u c a să n u v e d e s r i ă d ă j d u i ţ î v o i
c ă aţî r ă m a s p ă r ă s i ţ i şi orfanî d e C h r i s t o s ; s a u d i c e c â p e n t r u
acăsta a iconomisit D u m n e d e u , să g o n e s c eu maî înainte bi­
s e r i c a m a l m u l t d e c â t t o ţ i ceî-l-alţî E v r e i , p e n t r u c a să fiii v r e d ­
n i c d e c r e d a r e şi a d e v ă r a t c â n d v o i u p r o p o v e d u i eu E v a n g h e ­
lia luî C h r i s t o s . Saii şi a c e s t a o d i > c ă D u m n e d e u n u a c e ­
c e

r u t d e l a m i n e f a p t e şi b u n ă t ă ţ i c a s â m e m â n t u i a s c ă , ci n u m a î
c r e d i n ţ ă şi b o t e z , adecă- c a s ă c r e d întru, C h r i s t o s c e l c e s e
g o n e a d ă mine" şi să- îriă botăz." 'Şi â c ă s t â e s t e icOrjomîa lui,
D u m n e d e i i p r e a m a r e , căcî d e a r fi c e r u t D u m n e d e i i f a p t e d e .
la ceî n e c r e d i n c i o ş i , c a r e l e dintr'îrişîî s'ar fi m â n t u i t şi a r fi e r e - -
d u t ? N e g r e ş i t nicî u n u l , saii p r o s t d i c e i c o n o m i e a i u l D u m n e ­
d e u p r e c e a d a t ă m i e s p r e v o i , a d e c â s p r e voi cei din n e a m u r i , ,
p r e c u m a m d i c e , e u m ' a m făcut slujitor al bisericeî d u p r e d a ­
rul şi d e s t o i n i c i a c e o a d a t m i e D u m n e d e i i , p e n t r u c a s ă lu­
m i n e z p r e n e a m u r i , căci a î n d u p l e c a e u o m u l cel m u r i t o r şi
n e p u t i n c i o s p r e n e a m u r i l e c e l e î n t u n e c a t e şi fără d e m i n t e şi
n e s u p u s e c a sâ .priirnăscâ n i ş t e d o g m e marî c a a c e s t e a ale e r e - ,
d i n ţ e i lui C h r i s t o s , a c e s t a n u a fost lucru şi i s p r a v ă a p u t e r e î
m e l e , ci a i c o n o m i e i lut D u m n e d e u . P r e c u m şi m a î s u s a d i s .
P a v e l c ă p ă t i m i r i l e sale sînt p ă t i m i r i ale lui C h r i s t o s , a ş a şi
a i c e a d i c e , . c ă e s t e i c o n o m i a şi lucru al luî D u m n e d e u , a d e ­
plini î n s u ş i P a v e l c u v î n t u l luî D u m n e d e u la C o l a s e n î şi a p r o ­
p o v e d u i lor E v a n g h e l i a ' ) - p i c â n d î n s ă A p o s t o l u l c ă a d e p l i n i
şi a săvîrşi la dînşii c u v î n t u l lui D u m n e d e u , a r a t a c ă C o l a s e n i î
s î n t lipsiţi, p e i i t r u - c ă aii t r e b u i n ţ ă a s e d e p l i n i şi a s e face d e ­
săvîrşiţî. î n ţ e l e g e î n s ă şi a c e s t a i c o n o m i a lui D u m n e d e i i , a d e c ă
a s e a r ă t a şi a s e v o r o v i a c u m t a î n a E v a n g h e l i e i C o l a s e n i l o r
c â n d ei s e f ă c u s e r ă iscusiţi s p r e a o p r i i m i şi a o î n ţ e l e g e . P e n ­
t r u - c â D u m n e d e u , c a r e l e t o t e l u c r u r i l e le face i c o n o m i c e ş t e şi
•spfe t o l o s şi a c e s t a c u a d e v ă r a t a fâcut d u p r e i c o n o m i e , a d e c ă
a c u m a se arăta taina acăsta, c â n d omenii urmau a o priimi
m a î m u l t şi a o î n ţ e l e g e ) ; d r e p t a c e e a d e ş e r ţ i sînt cel c e s e
8

s m i n t e s c şi s e t u r b u r ă , p e n t r u c e s e d i c e c ă în v r e m i l e c e l e
m a î d e p r e u r m ă , F i î u l lui D u m n e d e u n e - a p r o a d u s p r e 6 -
m e n l la D u m n e d e u P ă r i n t e l e p r i n î n t r u p e s c a s a r c o n o m i e , c ă c î *
p r i c i n a e s t e , p e n t r u - c ă a t u n c e a o m e n i i e r a u m a î iscusiţi s p r e

•*) Şi din aceste cuvinte -ale-luî Pavel,-cjice Teodorit câ^se-închee cum'

că Pavel a vedut mal înainte pe Colasenî şi le-a propoveduit lor şi a-
poî a scris scrisorea acesta. i '. '
•') Vedi şi suptînsemnarea.cjicereî: „Iar când a venit plinirea 'vremei" 1

(Galat. IV, 4), întru care unit cu înţelegerea acesta, tâlcueşte pre plinirea'
vremeî sfinţitul Avgustin.
a priimi şi a î n ţ e l e g e t a i n a a p r o a d u c e r e î a c e s t e e a a F i î u l u î l u i
Dumnedeij.
2 6 . Ta.îna cea ascunsă din vdcurî şi d e neamuri.
D u p ă ce a spus Apostolul de care daruri ne-am învrednicit
h r i s t i a n i i 1, le l u a d e l a D u m n e d e u , p r i n i n t r u p ă s c a i c o n o m i a
F i î u l u î s e u , a c u m a i c e a a r a t ă şi a l t ă c o v î r ş i r e d e d a r ; c ă d a ­
r u r i l e a c e s t e a , nici u n u l din d r e p ţ i i cei d e m a i î n a i n t e aî Legeî
ceiî V e c h i n u l e - a a r ă t a t . N u m e ş t e î n s ă t a i n ă p r e E v a n g h e l i a
••fiă^ CHristcşyeejâ •ppcjgţove^wiţâ -la. n e a m u r i , , fiind-câ; nieî .unul o
ştia a t e s t a fără s i n g u r D u j ţ r i n e d e u , . N u dice însă c ă p r o s t e r a
a s c u n s ă ; ci cu t o t u l a s c u n s ă , a d e c â forţe a s c u n s ă şi c u c o v î r ­
şire a s c u n s ă , a t â t d e a n g h e l î c â t şi d e n e a m u r i . I a r d i c e r e a « d i n
v e c u r l » î n s e m n e z ă , c ă d i n î n c e p u t a fost t a i n a c e a d e a c e s t - f e l
cu totul ascunsă.
Acum însă s'a arătat sfinţilor seî.
A c e s t a e s t e i c o n o m i a , Care o a &\s m a i s u s P a v e l , a s e a-
r ă t a a c u m a c e s t a în v r e m i l e c e l e m a i d e p e u r m ă . Şi n u a
d i s c ă s ' a fâcut t a i n a a c e s t a , ci c ă s'a a r ă t a t , fiind-că e r a c u
a d e v ă r a t în î n s e ş i h o t ă r î r i l e lui D u m n e d e u , a s c u n s ă însă, I a r
a c u m la u r m ă s'a a r ă t a t ) . I n s ă şi a c u m nu s'a a r ă t a t la t o ţ i ,
1

ci la s f i n ţ i d m e n i i lui D u m n e d e i i , în c â t şi a c u m î n c ă a s c u n s ă
e s t e t a i n a a c e s t a d e cel-l-alţl o m e n i carii n u sînt sfinţi. D e c i
s ă n u v ă a m ă g e s c ă p r e voi, fraţii meî, a m ă g i t o r i i a c e î a c e d i c
v o u ă , c ă n u v ' a ţ î p r o a d u s d e Fiîul luî D u m n e d e i i la D u m n e ­
d e i i şi P â r n t e l e , c ă c i n e c u r a ţ i fiind ei, nu c u n o s c t a i n a a c e s t a .
27. Cărora a voit Dumnedeu a le face cunoscut, care
este bogt.ţia slaveî taîneî aceştia întru neamuri.
P e n t r u c a s â nu î n t r e b i t u a u d i t o r u l şi s ă dicî: p e n t r u c e
t a i n a E v a n g h e l i e i s'a a r ă t a t n u m a î sfinţilor şi n u t u t u r o r o m e ­
nilor, p e n :ru a c e s t a u r m ă z ă P a v e l şi d i c e , c â s'a a r ă t a t a c ă s t a
sfinţilor a c e l o r a , c a r e I-a voit D u m n e d e u , î a r v o e a luî D u m n e ­
d e u n u e s t e fâră s o c o t e l ă şi d r ă p t ă p r i c i n ă . D r e p t a c e e a t u
d e a c e s t a n u î n t r e b a , câcî c i n e p d t e s t a î m p r o t i v ă v o e i lui
D u m n e d e i i ? Şi c u t d t e c ă P a v e l p u t e a a d ' c e , c u m c ă t a i n a
a c e s t a s'a i r ă t a t c e l o r c e e r a u v r e d n i c i , ci n u o a cjis a c e s t a ,
pentru-qâ voeşte să se smereşcă Colasenii maî mult, ca nişte

>) Poţe îjisă a şe înţelege şi aşa, cum că Pavel nu a cjis că taina a-

cesta s'a-făcut acum fiind-că maî înainte s'a fost făcut şi â eşit în lu­
cru prin iconomia luî Christos. Iar acum dupre ce s'a înălţat Christos
,'a arătat tiîna. acesta prin propoveduirea Apostolilor şi maî ales prin
a luî Pavel celuî râqduit la neamuri, precum, şi către Efesenî scria cji­
cend: „Mie celuî maî mic decât toţî sfinţii m i s ' a dat darul acesta a
bine vesti la neamuri neurmărita bogăţie.a luî Christos" (Efes. III, 8).

— 543 —
v i n o v a ţ i şi c a n i ş t e n e v r e d n i c i d e d a r u l a c e s t a d e c â t a s e m â n ­
d r i câ a r fi fost v r e d n i c i d e u n d a r c a a c e s t a . M ă r e ş t e însă.
P a v e l lucru cu m u l t e cjicerl, şi nu d i c e p r o s t c â a voit D u m ­
n e d e u a face c u n o s c u t ă t a î n a sau s l a v a t a i n e i , ci b o g ă ţ i a sla­
vei t a i n e i , c a r e m a î a l e s s'a făcut c u n o s c u t ă n e a m u r i l o r c e l o r
î n t u n e c a t e , p r e c u m şi î n t r ' a l t loc d e s p r e a c e s t a d i c e : «Iar n e a ­
m u r i l e p e n t r u milă s â s l ă v e s c ă p r e D u m n e d e u » ( R o m . X V , 9),
c â s e a r a t ă c u a d e v e r a t m a r e t a î n a a c e s t a şi la cei-l-alţî 6-
m e n î , cariî sînt d i n t r e E v r e î . D a r n u s e a r a t ă a t â t a d e m a r e , ,
c â t s e a r a t ă l a d m e n i î c e i din p ă g â n i , carii e r a u m a l n e s i m ­
ţitori d e c â t p e t r i l e , carii s e î n c h i n a u - « p e t r i l o r ca-, u n o r d u m r
n e d e i şi t â r î t o r e l o r p ă m e n t u l u î . D e c i a u r m a t u n l u c r u c a a -
c e s t a p r e c u m d e p i l d ă a r fi luat u n î m p e r a t p r e u n c â n e r ă p ă -
n o s şi l e ş i n a t d e f b m e , c a r e l e nici a s e m i ş c a p u t e a . A p o î l'ar
fi. fâcut o m p r e c â n e l e c e l d e acest-fel şi l'ar fi p u s s ă ş a d ă
în sca'unul cel î m p ă r ă t e s c , ' cu a d e v ă r a t u n î m p ă r a t c a a c e s t a
m a i m u l t s ' a r fi s l ă v i t d e a r fi fâcut o f a c e r e d e b i n e c a a-
c e s t a u n u ; c â n e , d e c â t o a r fi fâcut u n u i o m s m e r i t şi s ă r a c .
C u un c h i p c a a c e s t a şi D u m n e d e u m a î m u l t s'a slăvit p e n t r u
c ă a a r ă t a t t a i n a E v a n g h e l i e i p ă n g â n i l o r cariî s e a s â m ă n a c u
c â n i i , p r e c u m însuşî D o m n u l a d i s :
«Nu e s t e b i n e a lua p â -
n e a fiilor şi a o a r u n c a cânilor» ( M a t . X V , 2 6 ) şi l-a < c h e m a t
p r e ei la c r e d i n ţ ă şi la î m p ă r ă ţ i a s a : d e c â t s ' a u slăvit, căcî o
a a r ă t a t E v r e i l o r , cariî s e a s e m ă n a u cu fiiî. Şi b i n e a d i s P a v e l :
« A t a i n e i a c e ş t i a » , p e n t r u . c â sînt şi a l t e m u l t e t a î n e , c i t a i n a
a c e s t a cu a d e v ă r a t , c a r e n i m e n e a o ştia şi c a r e e r a afară d e
t o t ă n ă d e j d e a o m e n e s c ă , a d e c ă a s e c h e m a n e a m u r i l e şi p ă ­
g â n i i la c r e d i n ţ ă şi a s e m â n t u i .
Carele este Christos întru voî nădejdea slavei.-
A i c e a t ă l m ă c e ş t e c a r e e s t e b o g ă ţ i a şi c a r e e s t e t a i n a , c a r e
a dis m a î s u s şi d i c e c ă e s t e C h r i s t o s , a d e c ă c u n o ş t i n ţ a luî
C h r i s t o s , c a r e l e C h r i s t o s s e află î n t r u v o î ; cu o r a ţ i e însă şi c u
l a u d e cjice c u v î n t u l a c e s t a , p e n t r u ca să t r a g ă p r e C o l a s e n î la
C h r i s t o s m a î m u l t , căcî d a c ă C h r i s t o s s e află î n t r u noî ( h r i s ­
tianiî) şi în l ă u n t r u în i n i m i l e n d s t r e , c u m d ' c e ţ î voi făcători
d e b i n e aî v o ş t r i p r e a n g h e l î ? Şi c u m f a c e r e a d e b i n e â luî
C h r i s t o s şi slujba c e e a c e i s e c u v i n e o d a ţ i a n g h e l i l o r ? N ă ­
d e j d e a slavei însă s e d i c e C h r i s t o s , fiind-câ p r i n t r ' î n s u l n ă d ă j ­
duim sâ dobândim vecînică slavă.-Sau se dice aşa, pentru-că
C h r i s t o s e s t e s l ă v i t ă şi n e r u ş i n a t a n ă d e j d e a m o s t r ă a hristi­
a n i l o r , î n t r u c a r e l e n ă d ă j d u i n d noi n u n e v o m r u ş i n a , ci v o m
d o b â n d i d e l a el t d t e c â t e v o m c e r e în v i a ţ a a c ă s t a , Iar în cea
viitore vom moşteni printr'însul împărăţia cerîurilor.
 28. Pre carele noî îl vestim.
N o î A p o s t o l i i luî C h r i s t o s , d i c e , v e s t i m şi p r o p o v e d u i m v o u ă
p r e C h r i s t o s şi n u a n g h e l i î , d e c î c u m voî slujiţi a n g h e l i l o r , c a
u n o r mijlocitori şi slujitori aî c r e d i n ţ e i v o s t r e ? C u c h i p a p ă r ă ­
t o r î n s ă şi c u t e z ă t o r a dis a c e s t a : « v e s t i m » a d e c â s u s în c e ­
rîuri a f l â n d u - s e C h r i s t o s , n o i d e a c o l o îl p o g o r î m la voi, p r i n
propoveduire ). 1

Sfătuind pre tot omul şi învăţând pre tot omul.

N u p o r u n c i m , d i c e , nicî silim p r e v r e un o m s ă p r i i m â s c ă
c r e d i n ţ a lui C h r i s t o s şi s ă s e m â n t u i a s c ă , «căci a c e s t a e s t e i n r
s u ş i r e a . b u n ă t a t e ! luî D u m n e d e u şi a î u b i r e i d e o m e n i a n u
t r a g e p r e o m e n î t i r â n i c e ş t e şi fâră d e v o e la c r e d i n ţ ă , ci s f ă ­
t u i m p r e fieşte-carele o m c u î n v ă ţ ă t u r a şi c u sfâtuire să c r â d ă ;
î n s ă veî î n ţ e l e g e , o c e t i t o r î u l e , sfâtuirea s p r e f a p t ă şi s p r e l u ­
c r ă r i , î a r î n v ă ţ ă t u r a s p r e d o g m e şi s p r e c r e d i n ţ ă .
Intru totă înţelepciunea.
S f ă t u i m , d i c e , p r e fieşte-carele o m c u t a t ă î n ţ e l e p c i u n e a , p e n ­
t r u - c â a p u t e a c i n e - v a s ă î n v e ţ e n i ş t e t a i n e m a r î ca a c e s t e a
ale c r e d i n ţ e i lui C h r i s t o s , t r e b u e s â a i b ă t o t ă î n ţ e l e p c i u n e a ,
a d e c ă î n ţ e l e p c i u n e a Sfîntuluî D u h , î n ţ e l e p c i u n e a c e a d i n sfin­
t e l e S c r i p t u r i , î n ţ e l e p c i u n e a c e a d i n d r e p t e l e c u g e t ă r i şi î n ţ e ­
l e p c i u n e a c e a din istoriile elineştî şi d i n apoftegmata (sentenţiile,
a d e c â din a l e s e l e v o r d v e ) . F i i n d - c ă şi însuşî P a v e l a c e s t a d i n
s u p r a s c r i e r e a c e a v e a u A t e n i e n i î a s u p r a uneî c a p i ş t e c e d i c e a
a ş a : « n e c u n o s c u l u i D u n u î e d e u » , î-a t r a s p r e eî la c r e d i n ţ ă , p r e ­
c u m e s t e scris, la F a p t e l e A p o s t o l e ş t I (XVII, 2 3 ) .
Ca să înfăţişăm pre tot omul deplinit întru Christos
Iisus. 7

C e dicî, o fericite P a v e l e ? S â înfăţişezi lui C h r i s t o s d e p l i n i t

p r e t o t o m u l ? A ş a , d i c e , a c ă s t a m ă silesc şi a c ă s t a o d o r e s c ,
Iar d e ş i n u s ă v a face l u c r u l şi n u se v a m â n t u i f i e ş t e - c a r e l e
o m p r i n m i n e , a c ă s t a ~ T O v a fi g r e ş a l a m e a ci a o m e n i l o r , c a r î
n u a u v o i t s ă a s c u l t e p r o p o v e d u i r e a m e a şi sâ s e m i n t u î a s c ă j
c ă e u lucrul m e u l ' a m f â c u t d e p l i n i t . I n s ă , d i c e , n u î n t r u l e g e
nicî î n t r u a n g h e l î , ci î n t r u Iisus C h r i s t o s , a d e c ă c u c u n o ş t i n ţ a
şi c r e d i n ţ a luî C h r i s t o s , fiind-câ cu c u n o ş t i n ţ a legeî şi a a n g h e ­
lilor n u p o t e c i n e - v a a s e deplini-.
29. L a care îşi ostenesc nevoindu-me.
N u s'a î n d e s t u l a t n u m a î c u n u m i r e a o s t e n e l e ! d u m n e c j e e s c u l
P a v e l , ci a a d a u s şi p r e n u m i r e a n e v o i n ţ e î , c a s ă a r a t e c u a-
d â u g i r e a a c ă s t a ^i p r i v i g h e r i l e şi a m ă r u n ţ i m e a c e o a v e a în
) Saii cjicerea „vestim" însemneză că cu multă îndrăznela şi cutezare
l

şi cu gură slobodă propoveduim noî pre Christos la moi.

— 645 -
Tom. IL SF1
d i e t a t d t e î vieţeî sale şi t o t e c e l e - l - a l t e fapte, c a r e le fac ceî
c e se nevoesc a t â t întru nevoinţele c e l e t r u p e ş t î c â t şi întru
c e l e d u h o v n i c e ş t i : «Că cela c e se n e v o e ş t e , d i c e , î n t r u t o t e s e
înfreneză» (I C o r . IX, 25). D e c î d a c ă eii o s t e n e s c şi m e n e ­
v o e s c a t â t a p e n t r u al v o s t r u folos şi m â n t u i r e , c u m u l t m a î
m u l t voî s e c u v i n e a v e o s t e n i p e n t r u a c e s t a şi a v e n e v o i .
Dupre lucrarea luî ceea ce lucreză întru mine cu putere.
F i i n d - c ă m a i s u s a .•dis-Apostolul c ă - o s t e n e s c , a r a t ă a i c e a c ă
si o ş t e n c J a , a c e s t a c e .o face e s t e D a r al lui D u m n e d e i i , .căci
;

Dumnecieu,.-elice, c a r e l e a. d a t m i e p u t e r e , e s t e .arătat• că voeşte'.

s ă o s t e n e s c şi s e î n t r e b u i n ţ e z e p u t e r e a a c e s t a î n t r u p r o p o v e ­
d u i r e a E v a n g h e l i e i , p e n t r u a c e s t a şi î n c e p â n d s c r i s o r e a a c e s t a
a d i s : « P a v e l A p o s t o l u l lui C h r i s t o s p r i n v o e a luî D u m n e d e i i »
(stih 1). A r a t ă î n s ă cu a c e s t e c u v i n t e P'avel, c e d i c e , c ă s e lu­
c r a în l ă u n t r u l s e u l u c r a r e a luî C h r î s t o s j a r a t ă , dic, cu a c e s t e a ,
c â mulţî sînt a c e l ce-1 v r â ş m ă ş e s c p r e ei şi p r o p o v e d u i r e a . ' u î ,
d a r în z a d a r s e o s t e n e s c , c ă c i p u t e r e a . luî C h r i s t o s s e a n ă şi
l u c r e z ă î n t r u el, c a r e . . p u t e r e , a t u n c e a m a i ales se a r a t ă , c â n d
sînt m u l ţ î v r ă ş m a ş i şi p r d t i v n i c î . ,

• •' " CAP. II. \. '.

i. Câ voesc sâ ştiţi voî câtă nevoinţă am pentru voî

şi pentru ceî din Laodichia şi câţi nu aii vedut faţa mea
în trup.
D e v r e m e c e d u m n e d e e s c u l A p o s t o l u r m e z ă să i n t r e în pri­
c i n a c e îî s t ă î n a i n t e a s a şi să m u s t r e r e u t a t e a şi e r e t i c e s c a
d o g m ă , c e o aveaii C o l a s e n i i , d i c â n d eî, c ă n u s'a p r o a d u s la
D u m n e c j e u şi P ă r i n t e l e prin C h r i s t o s , ci "prin a n g h e l î ; a c e s t a ,
dic, v r â n d s ă o a r a t e P a v e l , a r a t ă c ă a r e m u l t ă î u b i r e p â r i n -
t e s c ă şi d r a g o s t e ° ' c â t r e C o l a s e n î p e n t r u a î n l e s n i cuvîntul şeii.
N e v o i n ţ ă m a r e , d ' c e , a m p e n t r u voî, o fraţilor! Şi u n e ş t e p r e
C o l a s e n î . c u hristianiî din L a o d i c h i a şi cu ceîa-1 alţi d e o b ş t e ;
p e n t r u a nu s e t u r b u r a C o l a s e n i i a u d i n d c ă a r e P a v e l n e v o ­
i n ţ ă şi s o c o t i n d c ă n u m a î p e n t r u dînşiî a l u a t P a v e l a t â t a n e ­
v o i n ţ ă . P e n t r u c e î n s ă t e n e v o e ş t î , o fericite P a v l e ? P d t e p e n ­
t r u - c ă n e p r i h ă n e ş t î ? Ba, dice ; ci p e n t r u - c ă n u aţî v e d u t sim­
1

ţitoreşte faţa*mea vre o d a t ă ' ) . 1

') O nedumerire se naşte nu cum s'ar întâmpla, pentru ce aicea tâl

cuitorul Teofiiact, (pce că Pavel nu a ve<}ut pre Colasenî, nicî pre ce
din Laodichia, îar în cap. IV, stih 16, aice: „Faceţi ca scrisorea cea dii
Laodichia (care este cea întâia către Timot.) să o cetiţi şi voî, căcî dac;
cea dintâîufscrisore către Timoteî a fost din Laodichia, arătat este ci
— 546 —
 A adaijs î n s ă a c e s t a : «în t r u p » p e n t r u c a s ă a r a t e m i n u n a t
c ă m ă c a r ; deşi cu t r u p u l n u a v e d u t p r e P a v e l , d a r cu D u h u l
îl v e d p r e el a d e s e a - o r î .
, 2 . Ca sâ se mângâe inimile lor învoindu-se şi întru
dragoste,
A c u m i n t r ă A p o s t o l u l în d o g m a c e a r e a c e o a v e a u h r i s t i -
a n i i C q l ş s e n i .şi nici v e d e r a t îî p r i h ă n e ş t e , nicî îarăşî eu t o t u l
n e p r i h ă n i ţ i îl l a s ă . Şi j i i c e a s e î n c h e e p e r i o d u l cel d e m â i s u s .
/ . S ^ ^ i ^ ţ ^ î - i ^ j e ^ ^ ^ ^ i l i •.pgifitru a'vse f a c e , c e ? Pentru, c a s ă
n u c u g e t e , d i c e , o s e b i t e c u g e t ă r i , ci p e n t r u c a s ă s e î n v O e s c ă
şi s â s e u n e s c ă t o ţ i hristianiî î n t r u a c r e d i n ţ ă şi î n t r u o d o g m ă .
C u m şi cu c e chip ? N u d e , n e v o e şi d e silă, ci c u d r a g o s t e .
Acăsta, însă o a d i s , câcî e r e t i c e ş t i l e d o g m e , n a s c d e z b i n ă r i şi
d e s p a r t pre^ o m e n i î n t r e d î n ş i î ) .
1

Şi întru tdtă bogăţia încredinţare! înţelegere!.

A d e c ă a m n e v o i n ţ ă p e n t r u a n u s e î n d o i toţî hristianiî d e s ­
p r e n i c i p d o g m ă a c r e d i n ţ e i , ci a fi p e n t r u t d t e d o g m e l e î n -

Ifavel aflându-se în Laodichia, î-a scris. Cum dar cjice sfinţitul Teofi­
lact că Pavel nu a vecjut pre hristianiî ceî din Laodichia şi pre ceî din
Cotase, adunâridu-o acesta din cuvîntul luî Pavel acesta? Noî însă des-
legând nedumerirea cjicem cum că nu încheem numaî decât din cuvin­
tele acestea ale luî Pavel, cum că el nu a vecjut pre Laodichia şi Go­
laşele. Că voesc, cjice, a şti voî câtă nevoinţă am pentru voî şi pentru
ceî din Laodichia şi căcî nu aţî vecjut faţa mea, în trup, ci curat pen­
tru voî am nevoinţă. Şi pre lângă acestea, am nevoinţă şi pentru aceiîa,
câţi nu au vecjut faţa mea în trup. Drept aceea a vecjut Pavel pre C o -
lasehiî hristianî şi pre ceî din Laodichia şi acolo aflându-se a scris că­
tre Timoteî; cea întâîu, că alt-fel acestea nu le putem învoi, protivnice
arătându-se una alteea fâră numaî de ar cjice cine-va că cea către T i ­
moteî s'a trimis numaî din Laodichia, îar nu şi că s'a scris într'însa,
ci în alte locuri fiind Pavel s'ar fi dictat de dînsul. Dar în ce locuri?
Neduţnerirea a rămas îarăşî nedumerire şi afară de ar voi a c\iqe cine-va
că cea către Timoteî s'a scris şi s'a trimis din alt loc, îar scrisorea din
Laodichia e|ste cea de Laodichenî trimisă către Pavel, precum cjice Fotie
şi TeodoritJ Iar cum că adeverat am făcut pre dezlegarea nedumerire!
mărturiseşte şi înţeleptul Teodorit cjicerţd: „6re carî însă cjic că încă
nu ar fi vecjut pre Colasenî când a scris către dînşiî epistolia şi acesta
se apucă a! o întări eî din cjicerile acelea: „Că voesc a şti voî câtă n e ­
voinţă. am pentru voî şi pentru ceî ce se află în Laodichia şi câţî nu au
văcjut faţa mea în trup". Trebue însă a înţelege. gândul cjicerilor. Decî
arătat este că nu pentru aceştia o cjice acesta, ci vrend să adevereze
cele ale lor o a pus aceea cum că nu numaî pentru voî, ci şi pentru ceî
ce încă nu m'au vecjut pre mine am multă purtare de grijă (întru pricina
epist. ceiî către Colasenî), dar însă şi Faptele Apostolilor mărturisesc, cum
că Pavel venea de-a rândul prin Galaticesca ţară, şi.prin Frigia întărind
pre toţî uceniciî" (Fapt. XVIII, 23). Şi în Frigia se află Colasele.
) -Teodorit: însă djce: «Ca să se mângâe inimile lor, nu a cjis ale
x

nostre, ci ale celora care, încă nu m'afl Vecjut". • • •.

- 547—
c r e d i n ţ a ţ ţ c u î m b e l ş u g a r e şi cu m u l t ă a d e v e r i r e î n ţ e l e g e r e a l o r ,
a d e c ă c u n o ş t i n ţ a c e a d e s p r e t a i n e . Şi n u a cjis p r o s t : î n t r u b o ­
g ă ţ i e , ci î n t r u t o t e b o g ă ţ i i l e , a d e c â ştiu, dice', c ă î n ţ e l e g e r e şi
c u n o ş t i n ţ ă a v e ţ i voi, fraţiî m e i , d e t a i n a c r e d i n ţ e i , ci e u c a u t
s ă s e afle î n t r u voi î n c r e d i n ţ a r e a î n ţ e l e g e r e ! a c e s t e e a î m b e l ş u ­
g a t ă . Saîi şi a l t m i n t r e l e a d i c e , c ă eîi v o e s c s e v e î n c r e d i n ţ a ţ i
voî cu î n ţ e l e g e r e a şi cu s o c o t i n ţ ă şi n u fâră m i n t e şi fără s o -
cotdlâ. '
Spre cunoştinţa tainei luî Dumnedeu şi Părintelui ^şi a
luî Christos..
Şi c e e s t e t a i n a lui D u m n e z e u şi P ă r i n t e l u i ? E s t e a s e face
p r i n Fiîul lui Dumnedeii p r o a d u c e r e a şi m â n t u i r e a o m e n i l o r şi
n u prin a n g h e l î .
3. Intru carele sînt tdte vistieriile înţelepcîuneî şi ale
cunoştinţei ascunse.
A c e s t a , d i c e , s i n g u r C h r i s t o s ş t i e t d t e , c a u n î n ţ e l e p t şi c a
u n u l c e a r e î n t r u sineşî a s c u n s e t d t e vistieriile î n ţ e l e p c i u n e ! şi
ale c u n o ş t i n ţ e i . Şi d a c ă î n s ă el s i n g u r e s t e î n ţ e l e p t a p o î c u în­
ţ e l e p c i u n e a venit în v r e m i l e c e l e m a i d e p r e u r m ă şi s ' a fă­
c u t o m , şi n u a v e n i t m a î î n a i n t e . D r e p t a c e e a în z a d a r d r e -
cari fâră d e m i n t e s e a p u c ă d e a c ă s t a şi p r i h ă n e s c , p e n t r u c e
C h r i s t o s a v e n i t în v r e m i l e c e l e m a i d e p r e u r m ă şi s'a* făcut 1

o m . D e c i d i c ă n d P a v e l , vistierii, a r a t ă c u n u m e l e a c e s t a covîr-
ş i t d r e a m u l ţ i m e a î n ţ e l e p c î u n e î şi a c u n o ş t i n ţ e i luî C h r i s t o s . C ă
scris e s t e : « a u n u a c e s t e a s'aii a d u n a t la rriine şi s ' a u p e c e t l u i t
în vistieriile m e l e ? » (II L e g e X X X I I , 3 4 ) p r e c u m şi vistieriile
c e l e s i m ţ i t e a l e î m p ă r a ţ i l o r , m u l t ă m u l ţ i m e d e a u r şi d e a r g i n t
c u p r i n d î n t r ' î n s e l e . I a r d ' c e n d , t d t e , a r a t ă c ă C h r i s t o s cel c e
a r e vistieriile t d t e a l e c u n o ş t i n ţ e i , nicî u n l u c r u n u 'î e s t e n e ­
c u n o s c u t şi n e ş t i u t , ci t d t e le ştie şi le c u n d ş t e . P e n t r u a c ă s t a
d i c e a c ă t r e el P e t r u : « D o m n e , t d t e le ştii» (Ioan X X I , 17). Iar
d i c ă n d şi, a s c u n s e , a r a t ă , c â s i n g u r el ştie, şi cel c e v o e ş t e a
s e î n v ă ţ a î n ţ e l e p c i u n e a şi c u n o ş t i n ţ a d e l a s i n g u r el s e c u v i n e a
o c e r e , p r e c u m o a c e r u t şi S o l o m o n .
Vedî însă, o cetitorîule, că m ă c a r deşi se v e d e Pavel că dice
d r e c e m a r e n o i m ă d e s p r e î n ţ e l e p c i u n e a şi c u n o ş t i n ţ a lui C h r i ­
s t o s c u p i l d a c e a d e m a l s u s a t u t u r o r vistieriilor şi a c e l o r
a s c u n s e , d a r î n s ă şi a c ă s t a cu c o n p o g o r î r e o \ a d i s p e n t r u cei
m a i p r o ş t i ; fiind-că C h r i s t o s , n u a v e a î n t r u sineşî n u m a i t d t e
vistieriile c u n o ş t i n ţ e i şi a l e î n ţ e l e p c î u n e î a s c u n s e , ci e s t e c h i a t
a d e v ă r a t a şi î n s ă ş i î n ţ e l e p c i u n e şi î n s ă ş i c u n o ş t i n ţ a ) .
1

*) Pentru acesta cţice dumnedeescul Chirii al Alexandriei: „Deplinătatef

şi înălţimea întru înţelepciune şi întru cunoştinţă o câştigăm prin Chri-
- 548 -
 4. Ac6sta.4nsă dic, ca nu cum-va se amăgescă' p r e voî
dre cine cţi cuvinte înduplecătore.
A c e s t a , d i c e , o arn d i s , a d e c ă c u m c ă C h r i s t o s t d ţ e s i n g u r
le ş t i e , p e n t r u c a s ă n u ve a m ă g e s c ă c i n e - v a p r e vcjî c u c u ­
vinte î n d u p l e c ă t o r e şi c u s o f i z m a t a a l e lui, căcî c u t d t e c ă u -
nul ca a c e l a s e p a r e c â d i c e v o u e lucru d e c r e d a r e î n s ă n i ­
m i c a ştie, şi siloghismurile luî s î n t t d t e afară d e c u v î n t şi s o ­
fisme.
5. Câ deşi cu trupul sînt depărtat, dar cu duhul sînt
împreună cu, yoj, . ...t . ..
De urmare era a d i P a v e l câ deşi cu trupul nu sînt d e
c e
t

faţă, însă cu d u h u l sînt cu voî, şi v e d p r e a m ă g i t o r i i a c e î a carî

v e a m ă g e s c , î n s ă el n u a d i s a ş a , ci a î n t o r s c u v î n t u l s p r e la­
uda Colasenilor, că dice ). 1

. Bucurându-me şi vedend rânduîală vostră şi întărirea

credinţeî ceiî întru Christos.
stos maî mult, nu prin Moisi, că acela era slugă şi pedagog, ;îar acesta
ca cel ce este Domnul tuturor a fost dătător noue de deplină c u n o ş ­
tinţă, că întru dînsul sînt tote vistieriile înţelepciune! şi ale cunoştinţei
dupre cele scrise" (Cartea II din cele meşteşugose). însemneză, că dupre
teologi treî cunoştinţe avea Dumnede-ipostatnicul sufletul Domnuluî: Pre
cea fericită (cunoştinţa), prin carea şi pre păment fiind Domnul, vedea
cu mintea sa cea Trtaî pre sus de tote, curat şi fără mijlocire pre D u m ­
necjeu, întru care fericită teorie a sa tot-de-una se veselia şi se bucura
încă şi când se afla înlăuntru în prea durerosele patimile cruceî, carele
simţea numaî dupre omenire şi dupre partea, cea maî de jos. Se înţe­
lege însă fericita vederea luî Christos cea de acest-fel şi din altele multe
îar maî ales din cjicerea aceea „niminea s'a suit în ceriu fără numaî Fi­
îul omuluî, cel c e este în ceriu" (Ioan III, 13), care se tâlcueşte: Chri­
stos să fi fost îh ceriu după fericita vederea acesta cea în ceriii dată.
Pentru acesta a cjis sfinţitul Avgustin: „Omul cu a căruia luare cuvîn­
tul trup s'a făcut se osebeşte de ceîa-l-alţî omenî, când nicî unuîa în
viaţa acesta i se dă a vedea pre Dumnecjeu, precum aceluîa" (Cart. IV
despre conglăsiiirea Evangheliştilor, Cap. cel maî de pre urmă). Vecjî şi
pre sf. Atanasie la tom. I foia 1037 la Buna-vestire şi pre sf. Ioan Da-
maschin tom. L despre Dumnecjebărbătesca lucrare. Avea şi cunoştinţă
care se numeşte de Dumnecjeu insuflată, pre carea o aveau şi prorocii,
dupre care'.Christos ştia ascunsurile omenilor precum este scris: „Iisus
însă nu se încredinţa pre sineşî lor, pentru-că ştia el pre toţî" (Ioan II
25). Avea şi pre cunoştinţa cea câştigată, adecă pre firescă filosofia es-
timilor, care era cu adeverat în sufletul luî Christos dela Dumnecjeu re­
vărsată, ca şi întru Solomon. Dupre ceea ce este ca şi dupre firea eî
însă este şi se cjice câştigată, căcî cu ostenelă şi cu învăţătură se câştigă.
--) Teodorit însă cjice cum că şi din aceste cuvinte arată Pavel că a
vedut pre Colasenî, căcî precum scrie Corintenilor, pre carî î-a vecjut
cjicend: „Că depărtat fiind cu trupul îar de faţă cu duhul" (1 Cor. V, 7),
aşa asemenea scrie şi Colasenilor acestora cjicend: „Că deş icu trupul
nu sînt de faţă, ci cu duhul împreună cu voî sînt".

- 549 —
 E u m e b u c u r , d i c e , v ă d e n d b u n a r â n d u î a l a c e a v e ţ i voî, fra­
ţiî m e î , fiind-că v o î n u n u m a î n u a ţ î c ă d u t î n n e c r e d i n ţ ă , ci
nicî v ' a ţ î t u r b u r a t din r â n d u î a l a v o s t r ă şi din c r e d i n ţ a c e a î n ­
t ă r i t ă a v o s t r ă , căcî p r e c u m la oşti r e g u l a şi b u n a r â n d u î a l a a
o s t a ş i l o r e s t e , c a r e face t a r e şi p u t e r n i c ă p r e d s t e în r e z b o î u l
v r ă ş m a ş i l o r , a ş a şi în b i s e r i c a luî C h r i s t o s b u n a r â n d u î a l a e s t e ,
c a r e p r i c i n u e ş t e şi p r e î n t ă r i r e a în c r e d i n ţ ă . î m p r e u n ă . Şi cu
bufla r â n d u î a l a i s p r ă v e ş t e t o t u l şi d r a g o s t e a h r i s t i a n i l o r Care riu
lasă să fie d e z b i n ă r i î n t r e dînşiî. Ci şi c r e d i n ţ a luî C h r i s t o s sin-,
g u r ă d e sineşî e s t e î n t ă r i r e şi I n t ă r i t u r ă a hristiahUor, -fiind-că- •
J :

e a n u lasă să i n t r e în i n i m e l e lor c u g e t ă r i d e n e c r e d i n ţ ă ş T d e
î n d o i a l ă , e â r e î n d o i t e c u g e t ă r i c â n d s e mairifdză i n i n i m ă , clă­
t e s c p r e ceî c e c r e d .
6. Decî precum aţî priimit pre lisus Domnul.
Nici o p r o p o v e d u i r e n o u ă , d i c e , şi d o g m ă n u b ă g ă m î n t r u voi,
o C o l a s e n i l o r , ci însăşi d o g m a a c e e a c e o aţî l u a t m a î î n a i n t e ,
a c e s t a Iarăşi o c e r e m a c u m d e l a v o î , a d e c ă p r e D o m n u l n o s ­
t r u lisus C h r i s t o s şi n u p r e a n g h e l î .
Intru acesta umblaţi .
C h r i s t o s , d i c e , e s t e c a l e a c a r e v e a d u c e p r e voî la D u m n e -
deuv P ă r i n t e l e , d r e p t a c e e a p r e a c e s t a c a l e , a d e c ă p r i n C h r i s ­
t o s s î n t e ţ î d a t o r i a u m b l a şi n u prin a n g h e l î , căci n u v e d u c e
l a D u m n e d e i i P ă r i n t e l e p r e voi c a l e a a c e s t a a a n g h e l i l o r .
7. întemeiaţi. 1

A d e c ă n e s t r ă m u t a ţ i şi n e m i ş c a ţ i f a c e ţ i - v e î n t r u s i n g u r C h r i ­
s t o s , fraţilor, şi n u u n e orî să s t a ţ i în C h r i s t o s , Iar a l t e ori în
a n g h e l î , c ă c i . şi p o m u l c e l c e e s t e î n r ă d ă c i n a t n u s e m u t ă d i n
l o c în l o c , ci r ă m â n e î n t r u a c e l a ş l o c .
Şi zidiţi întru dînsul.
C u a c e s t e c u v i n t e a r a t ă P a v e l p r e C o l a s e n î c ă s'aii p r ă p ă s -
t u i t d i n z i d i r e a c r e d i n ţ e i şi p e n t r u a c e s t a aii t r e b u i n ţ ă d e iz-
n d v ă a s e zidi, a d e c ă d e a d o u a z i d i r e î n t r u C h r i s t o s , c a a-
supra unei temelii.
Şi adeveriţi cu credinţa.
A d e c ă cu adeverire, d i > ţineţi p r e Christos prin credinţă,
c e

fraţilor, şi n u p r i n m i n c î n d s e s i l o g h i s m u r î şi î n d u p l e c ă t d r e l e
c u v i n t e , căcî z i d i r e a m ă c a r d e ş i s e face p r e t e m e l i e , î n s ă c â n d
n u s t ă c u î n t ă r i r e şi s t a t o r n i c ă , e s t e g r e ş i t ă şi cu l e s n i r e risipită.
Precum v'aţî învăţat, prisosind întru dînsa cu mulţămire.
I a r ă ş i şi a i c e a d i c e
Apostolul acesta, p r e c u m v'aţî învăţat
în c e c h i p a dis şi m a l î n a i n t e , a d e c ă d u p r e , c u m a ţ i p r i i m i t :
d i c e a c e s t a î n s ă c a C o l a s e n i i , d e ş i n u s ' a r r u ş i n a d e alt c e - v a
şi s ' a r î n d r e p t a , m ă c a r să s e r u ş i n e z e d e sineştf carii alt-fel,
— 550 —
 a d e c ă s e î n v ă ţ a s e c r e d i n ţ a şi p r i i m i s e p r e C h r i s t o s , şi alt-fel
îl c u g e t e z ă a c u m . D e c î c u v î n t u l a c e s t a , a d e c ă p r e c u m v ' a ţ î î n ­
veţat este ca o temelie a credinţeî Colasenilor, îar a c e s t a a
c r e d e el, e s t e z i d i r e a c e a p r e t e m e l i a a c ă s t a ; fiind-că n u s e
c u v i n e v r e u n h r i s t i a n a eşi d i n p r e d a n i s i t e l e î n v ă ţ ă t u r i ale c r e ­
d i n ţ e i , ci r ă m â n â n d î n t r ' î n s e l e s ă s p o r â s c ă şi s ă s e s â r g u e s c ă
m a î a l e s a a r ă t a r o d m a î m u l t şi c r e ş t e r e î n t r ' î n s e l e , m u l ţ ă m i n d
- luî- D u r a h e d e u , p e n t r u - c ă -ne-a- î n v r e d n i c i t , p r e o m e n i î a c e ş t i
^ smeriţî. d e .....un d a r m a r e c a acesta., şi. a n u . s c r i e a s u p r ă - ş î spo-
./§^a âcestâSŞî-,creşterea.'."' .. . • .
8 . V e d e ţ i a n u fi v r e u n u l f u r â n d u - v e p r e v o i .
V e d e ţ i , d i c e , şi luaţî b i n e a m i n t e h r i s t i a n i l o r , nu c u m - v a s ă
s e afle v r e u n u l , c a r e l e s e v e r ă t ă c â s c ă d e l a c r e d i n ţ ă . C ă u n u l
c a " a c e s t a e s t e fur şi v i n e p r e a s c u n s şi s a p ă pereţii' p r e d e ­
d e s u b t fără a s i m ţ i voî. Şi a c e s t e a le face p e n t r u ca s ă v e
fure şi să a m ă g e s c ă î n a i n t e a v o s t r ă , d e p ă r t â n d - o p r e e a d e l a
adevărul Evangheliei; luaţi aminte dar.
P r i n f i l o s o f i e şi p r i n z a d a r n i c a a m ă g i r e . ••
C u a c e s t e c u v i n t e a r a t ă P a v e l h r i s t i a n i l o r c a l e a prin c a r e
v i n e furul şi o m u l cel a m ă g i t o r , c a r e c a l e a c ă s t a e s t e : filoso-
fia c e a din afară. F i i n d î n s ă c ă n u m e l e filosofiel e s t e c i n s t i t
şi lăudat, î n t r e ceî m a î mulţî, p e n t r u a c ă s t a a a d a u s şi a c e s t a :
z a d a r n i c a a m ă g i r e ) căcî e s t e şi a m ă g i r e b u n ă d e s p r e c a r e d i c e a
1

I e r e m i a c ă t r e D u m n e d e u « m ' a î a m ă g i t p r e m i n e D o m n e , şi m ' a m
a m ă g i t » ( C a p . X X , 7), p r e c u m e r a şi a m ă g i r e a cu c a r e a a m ă ­
git l a c o v p r e I s a c t a t ă l . s ă i i şi c u d r e p t a t e a l u a t b l a g o s l o v e ­
nia, c a r e s e p o t r i v e a luî Isav fiului c e l u i î n t â î u n ă s c u t ( F a c .
XXVII")., Şi felul a m ă g i r e ! cel c a a c e s t a nicî s e c u v i n e a-1 n u m i
c i n e w a a m ă g i r e , ci i c o n o m i e .
J
) Climent însă Stromateul tâlcuind apostolesca cjicerea acesta „vedeţi
a nu fi vre unul sâ ve fure pre voî prin filosofie şi prin zadarnică a^_.
măgire", întrebă care este filosofia acesta? Şi răspunde că este cea a luî
Epicurie. Fiind-că aceea surpă pre pronia luî Dumnecjeu şi laudă pre
îndulcire şi orî ce alta ar maî fi ca acesta, care socotela a cinstit stihiile,
şi nu. a pus asupra lor pre pricina cea făcetore (adecâ pre Dumnecjeu)
nicî prin fantazie a socotit pre făcătorul a tote (Cuv. I din tâlcuirile sale).
Iar Ioan Damaschin pre filosofie o numeşte obştescă (deşartă) amă­
gire, căcî leu forma înspăimânteză şi cu înduplecarea cuvintelor departe,
de adevăr stă. O filosofie ca acesta însă şi zadarnică amăgire este şi în-
duplecătorele cuvinte ale ateiştilor celor maî nouî. Drept aceea câţî hris­
tianî din întâmplare şi din nevoe s'ar întempla a petrece împreună cu
uniî ca aceştia, se cuvine tot-de-una a avea întru pomenirea lor a p o s -
tolicesca poruncă, cjicend fieşte-carele întru sineşî şi descântând-o ca
un mântuitor descântec: „vedeţi a nu fi vre unul să ve fure pre voî prin
filosofie şi zadarnică amăgire".
2
) Am cjis însă că cu dreptate a luat lacov blagoslovenia cea potri-
— 551 —
 Dupre predanisirea 6menilor.
Vedî) o cetitorîule, d e u n d e se naşte amăgirea? Căcî întră,
d i c e , î n t r e c e l e a l e c r e d i n ţ e i şi în c u v i n t e l e S c r i p t u r i l o r c u g e ­
t ă r i l e c e l e g r e ş i t e şi p r e d a n i s i r i l e o m e n i l o r . C ă . p r i n a c ă s t a şi
e r e s u r i l e s e n u m e s c e r e s u r i , p e n t r u - c ă sînt s o c o t e l e şi p ă r e r i
o m e n e ş t i . I a r c r e d i n ţ a h r i s t i a n i l o r n u e s t e p ă r e r e şi s o c o t i n ţ ă
o m e n e s c ă ; p e n t r u a c e s t a n u v a lua n u m e c a a c e s t a d e a s e
numi eres.
Dupre stihiile lumjeî.
C a a c e s t e c u v i n t e î n c e p e P a v e l a î n f r u n t a p â n d î r i î e dilelor,
c a r e s e p ă z e a u d e C o l a s e n î , stihii ale î u m e i n u m i n d p r e ştire
şi p r e l u n ă , c ă p r i n a c e s t e a s e v e d e , c ă s e a r a t ă I dilele c a l d e
s a u r e c î , u m e d e saii u s c a t e saii a l t e fireşti a ş e d â r i aii e l e . N u
a d i s î n s ă luări a m i n t e a cjilelor d e o s e b i t e , ci p o m e n e ş t e î m ­
p r e u n ă t o t ă l u m e a , p e n t r u c a s â a r a t e din a c e s t a j o s i m e a l u m e î
şi m i c ş o r a r e a ; c ă c î d a c ă t o t ă l u m e a e s t e u n l u c r u p r o s t şi u n
n i m i c a , c u m u l t m a i v î r t o s stihiile l u m e î ) . 1

Şi nu dupre Christos.
Şi d e a r fi c u p u t i n ţ ă , d i c e , v o u ă , o C o l a s e n i l o r , t o t o d a t ă
a fi slugi şi lui C h r i s t o s şi stihiilor l u m e î , î a r ă ş î nu; s ' a r c u ­
v e n i a v ă î n d u p l e c a şi sluji stihiilor, ci s i n g u r luî C h r i s t o s se
c u v i n e a sluji. Iar a c u m î n s â c â n d şi î n s e ş i stihiile şi luările
a m i n t e a l e d ^ l o r v ă d e s p a r t c u t o t u l şi v ă d e p ă r t e z ă d e l a C h r i ­
s t o s , c u m u l t m a î v î r t o s s e c u v i n e a n u le u r m a şi â n u sluji
lor? I a r luările a m i n t e a l e dilelor, n u aii fost n u m a i legiuiri ale
E l i n i l o r , ci şi ale E v r e i l o r ; şi ale E l i n i l o r luări a m i n t e aii a v u t
î n c e p u t u l l o r d e l a filosofie, î a r a l e E v r e i l o r , d e l a L e g e .
9 . Câ întru dînsul locueşte tdtă plinirea dumnedeireî
trupeşte.
A d e c ă c u m c ă î n t r u C h r i s t o s e s t e D u m n e z e i i C u v î n t u l şi
l o c u e ş t e t r u p e ş t e ) . A u d i n d î n s ă t u c ă a l o c u i t în C h r i s t o s D u m -
2

vită întâiului născut frate al şeii Isav, pentru-că maî înainte apucase
de a cumperat întâele naşteri dela Isav, dând luî, flămând fiind, să mă­
nânce lintea cea roşie fiartă „că a dat Isav luî Iacov întâia naştere îal
Iacov a dat luî Isav pâne şi linte fiartă şi a mâncat,şi a beut şi scu-
iândU-se s'a dus. Şi a pângărit Isav întâia naştere" ;(Fac. XXV, 33).
) VedJ la tâlcuirea ceiî către GalatenI cum se tâlcuesc stihiile acestea
s

la cap. IV, stih. 6, 7 şi 9. Vecjî şi la pricina epistolei acesteea la începu

cum ore-carî Evreî slujeau soreluî şi luneî ca unor: dumnecjeî.
) Vecjî şi la cap. I al acesteea, stih. 19, cum se tâlcueşte dicerea „di
2

întru dînsul a bine voit a locui totă plinirea". Iar Tebdorit aşa tâlcueşU
dicerea acesta „vrând dumnedeescul Apostol să arate osebirea Legeî ş
a Daruluî a alăturat pre Christos pre lângă sărăcia stihiilor şi vrend i
arăta covîrşirea din alăturare, a adaus dicend, că întru dînsul locueşti
totă plinirea dumnedeireî trupeşte, adecă că în trupul seu, că njuore can

— 552 -
n e d e u C u v î n t u l , p e n t r u c a s ă n u s o c o t e ş t i c ă s'a l u c r a t C h r i ­
stos n u m a i d e D u m n e d e u , a d e c ă că a luat n u m a i lucrare d u m ­
n e d e e s c ă şi d a r c a p r o r o c i î , p r e c u m h u l e a N e s t o r i e (că şi î n t r u
aciea, d i c e , locuia D u m n e d e u , d u p r e c e e a c e s c r i e , «voîu l o c u i
intru dînşiî şi voîu u m b l a » (Levit... X X V I , 1 2 ) . P e n t r u c a s ă n u
s o c o t e ş t i t u a c e s t a , p e n t r u a c e s t a a a d a u s P a v e l şi « t r u p e ş t e »
a d e c ă C h r i s t o s n u e s t e p a r t e d e l u c r a r e a luî D u m n e d e u , ci fi­
i n ţ ă şi fire a luî D u m n e d e u , Şi s e d i c e « C h r i s t o s » , fiind-că s'a
î n t r u p a t D u m n e d e u C u v î n t u l şi s'a fâcut u n i p o s t a s î m p r e u n ă c u
l u a r e a o m e n i r e l . C ă c î şi s'a î n t r u p a t t o t şi î m p r e u n ă cu P ă r i n ­
t e l e e s t e t o t şi c u t r u p u l scris î m p r e j u r fiind, c u d u m n e z e i r e a
e r a n e s c r i s î m p r e j u r . S a u şi a ş a s e î n ţ e l e g e , d u p r e sfîntul
Chirii al A l e x a n d r i e i , c u m c ă D u m n e d e u C u v î n t u l s'a s ă l ă ş l u i t
î n t r u C h r i s t o s p r e c u m l o c u e ş t e şi sufletul în t r u p . L o c u e ş t e î n ­
s ă sufletul în t r u p " n u c u ţ i n e r e . ş i - d u p r e fiinţă, ci fâră d e s ­
p ă r ţ i r e şi t ă r ă t u r b u r a r e . Ci sufletul s e d e s p a r t e d e t r u p c u
m d r t e a , îar D u m n e d e u C u v î n t u l n i c l o d i n i d r ă s'a d e s p ă r ţ i t d e
o m e n i r e a c e a l u a t ă la s i n e , ci şi în- m o r m e n t e r a î m p r e u n ă cu
t r u p u l şi îl p ă z e a p r e el n e s t r i c a t , şi în iad e r a î m p r e u n ă cu s u ­
fletul, p r o p o v e d u i n d t u t u r o r ^sufletelor c e s e aflau a c o l o , p r e c u m
d i c e vîrfelnicul P e t r u : « I n t r u c a r e l e şi d u h u r i l e c e l o r c e se aflaii
în t e m n i ţ ă m e r g e n d le-a p r o p o v e d u i t » (I P e t r . "III, 19), a d e c ă
d â n d s l o b o d e n î e celor* a c o l o r o b i ţ i şi e r t a r e , p r e c u m a p r o r o ­
cit Isaia d i c e n d : « D u h u l D o m n u l u i p r e s t e m i n e , p e n t r u c a r e
m ' a u n s p r e m i n e a b i n e vesti s ă r a c i l o r m ' a t r i m i s p r e m i n e , a
p r o p o v e d u i c e l o r r o b i ţ i e r t a r e » ( I s r L X I , 1). Şi c a s ă d i c în
s c u r t , u n i r e a fost a luî D u m n e d e u C u v î n t u l u i c u i p o s t a t n i c u l
şeii s u f l e t ' ş i c u t r u p u l , î n c ă şi c â n d s'a d e s p ă r ţ i t sufletul d e
t r u p , în v r e m e a m o f ţ e î s a l e ceiî d e v o e şi d e t r e i dile, şi t r u ­
p u l e r a în m o r m â n t ş i - s u f l e t u l e r a în I a d ) .
1

dar, cjice, priimit, asemenea.- ou Moisi, eă Dumnecjeu este om şi acesta

a

ce.se vedea are unită pre totă Dumnecjeirea Fiîuluî aceluia unul născut".
*) Pentru acesta alţiî din purtătorii de. Dumnedeu părinţi asemeneză
pre unirea luî.. Dumnecjeu .Cuyînţuluî cu omenirea^ cu unirea focului şi -

a hîeruluî, precUrh Marele -V-asilie;- adecă-când frîerul tot se înfocheză de

foc; îar alţiî ciî <Unirea pomului, şi. c u diultona cea de alt neam altoită
în pom, precum cjice Teodoţit^şf alţiî cu -unirea sufletului şi a trupuluî,
precum cjice Atanasie şi dumnecjeescut Chirii al Alexandriei maî sus.
Şi alţiî cu glasul cel înseninător "le înţelegeri precum sfinţitul Avgustin.
Insă nicî o pildă şi asemănare se află în fire, care să s e ' potriveseă
dupre amărunţime cu unirea luî Dumnecjeu Cuvîntului şi a omenireî;
ci tote fireştile aşemenari sînt maî micî decât acesta. Se 'cjice însă la
Icumenie şi acestea: Şi cum este cu-putinţă a locui Dumnedeu Cuvîntul
în trup dupre fiinţă şi a fi unit cu trupul dupre ipostas şi a se afla
încă pretutindenea tote plinindu-le fără a se îngrădi în trup? Spre des-
legarea unei nedumeriri ca acesta dice: ~Se cuvine să înţelegem că s'a

- 553 —
 i o . Şi sînteţî întru dînsul depliniţî.
O, şi ce m i n u n a t cuvînt a dis c e r e s c u l .călător P a v e l ! N u a-
veţl, dice, voi hristianiî ceî din C o l a s e n i m i c m a l p u ţ i n d e c â t
C h r i s t o s , ci şi voî sînteţî plinî d e d a r u l d u m n e d e i r e î luî. Insă
î n t r u dînsul aveţi a c e s t d a r , a d e c ă p r i n liiarea o m e n i r e î , c ă d e
v r e m e c e firea n o s t r ă a o m e n i l o r s'a unit i p o s t a t i p e ş t e cu D u m ­
n e d e i i C u v î n t u l , p e n t r u a c e s t a şi noî n e - a m ; î m p ă r t ă ş i t î n t r u
dînsul şî printr'însul d e d u m n e d e e s c a ' . f i r e , p r e c u m dice vîrfel­
nicul P e t r u «că prin a c e s t e a sâ ve faceţi p ă r t a ş i aî . d u m r t ^ d e -
.'eş'teî firi:>\. (IÎ' Petr."'I, 4 ) , a d e c ă p ă r t a ş î n e - ă m făcut n u â'î "nreî
: : ; 1

'luî. D u m n e d e i i , s ă n u fie!'ci'ai darului- şi aî, l u c r a r e ! eeil c e

fără, . d e s p ă r ţ i r e este î m p r e u n ă cu firea lui D u m n e d e u . C ă P a ­
vel p r e t u t i n d e n e a , v o e ş t e a n e a d u c e pre noî hristianiî l â n g ă
C h r i s t o s . P e n t r u a c e s t a şi a i u r e a d i c e : « î m p r e u n ă n e - a sculat
şi î m p r e u n ă n e - a p u s s ă ş e d e m n o | „ îatru, cele ' c e r e ş t î , întru
C h r i s t o s » (Efes. II, 5 ) . Şi îarăşî: « D e r ă b d ă m v o m şi î m p ă r a ţ i
î m p r e u n ă » (II T i m o t . II, 12). Şi a i u r e a : « M o ş t e n i t o r i a d e c ă aî
lui D u m n e d e i i şi î m p r e u n ă m o ş t e n i t o r i cu C h r i s t o s n u m e ş t e p r e
h r i s t i a n î » ( R o m . VIII, 17).
Carele este capul a tdtă începetqriâ şi stăpânirea.
N u d i c e a i c e a P a v e l p r e C h r i s t o s c a p a totă- I n c e p e ţ o r i a şi
s t ă p â n i r e a a n g h e l e ş t i l o r p u t e r i ca p r e urnii c e a r fi d e o fi­
i n ţ ă cu d î n s e l e d u p r e d u m n e d e i r e , ci !-a d i s p r e el c a p al a n ­
ghelilor, ca p r e u n p r i c i n u i t o r al lor şî ziditor, p r e c u m a m dis
m a î s u s ) . C u m , d a r , dice, a ţ î lăsat p r e C h r i s t o s şi aţî a l e r g a t
1

la a n g h e l î , al c ă r o r a e s t e c a p şi făcător C h r i s t o s d u p r e d u m ­
n e d e i r e ? C u a c e s t e c u v i n t e însă o b o r ă şi r i s i p e ş t e , d o g m a c e a

făcut, ceea ce se face întru lumina soreluî (măcar că fieşte-care pildă

simţită, este maî jositâ, precum (am dis), decât adeverul şi decât dumne-
deeştile lucrurî). Decî precum lumina cea întâîu născetore la început fiind
ore cum nematerialnică şi ne trupescă s'a"unit cu trupul soreluî adecă
cu discul şi ceriul luî şi s'a făcut în trupescă şi materialnică, pisă şi în
trupul soreluî aflându-se lumina nu se îngrădeşte nicî se opreşte de a,
lumina pre tote: aşa şi Dumnezeu Cuvîntul netrupesc fiind maî înainte, ;

dupre ce s'a unit cu trupul nu se opreşte şi de a fi unit dupre ipostas

cu trupul şi îarăşî a nu se îngrămădi într-Insul, ci tote a le plini. Pentru
acesta socotesc că Domnul se numeşte pre sineşî lumină (Ioan VIII). Şi
Malahia prorocul pentru acesta l'a numit „sore al dreptăţeî". (Cap IV).
") Vecjî la tâlcuirea cjicereî „maî întâîu născut decât totă făptura" (Cap.
I, 15). Mulţî din teologi însă cjic că Christos este cap şi al anghelilor,
dupre. nematerialnicul sufletul seu cel de un neam;cu angheliî'dupre
nematerialnicie şi simplu că este cap al anghelilor, dupre omenirea sa,
ca unul ce maî pre sus de totă începătura şi stăpânirea s'a suit cu o-
menirea şi ca unul ce s'a făcut povăţuitor şi stăpânitor al tuturor făpr
turilor după înviere. Şi vecjî tâlcuirea cjicereî: „şi spre acesta l'a dat cap
bisericeî maî pre sus. de tote" (Efes cap. I, 22-),,
— 554 —
e r e t i c e s c ă , c e o a v e a u eî, s o c o t i n d c ă s ' a p r o a d u s la D u m n e ­
cjeu p r i n a n g h e l î şi n u p r i n m i j l o c i r e a luî C h r i s t o s .
1 1 . Intru carele şi v'aţî tăiat împrejur, cu tăere împre­
jur nefăcută de mână.
A i c e a s p u n e P a v e l m i n u n a t a f a c e r e d e b i n e a luî C h r i s t o s ,
c e a l u c r a t n o u ă h r i s t i a n i l o r , fiind-că nu l u c r e z ă p r e d u h o v n i ­
cescă t ă e r e împrejur a hristianilor m â n ă b m e n e s c ă , p r e c u m lu­
c r e z ă p r e ţ â e r e a î m p r e j u r c e a t r u p e s c a , ci p r e a c e s t a o l u c r e z ă
D-uhul^el.'Sfînt. Şj„nu răteză parţg^i^nă<l-ulări ale trupului d i n
afară, -ci r ă t e z ă p e t o t - o m u l d i n l â u n t r u p r i n sf. b o t e z .
Intru desbrâcarea trupuluî păcatelor cărneî, întru tăerea
împrejur a lui Christos.
A c o l o la t r u p e s c a t ă e r e î m p r e j u r s e d e s b r ă c a şi l e p ă d a E -
vreul c e l c e s e t ă i a î m p r e j u r n u m a î u n m ă d u l a r al t r u p u l u i ,
fiind-că i s e lua î n v e l i t u r a c ă r n e î , c a r e e r a n e t ă e r e a î m p r e j u r ) . 1

Iar a i c e a la d u h o v n i c e s c ă t ă e r e î m p r e j u r s e d e s b r a c ă şi t o t t r u ­
p u l d e p ă c a t e l e c a r e le facem p r i n t r u p . D u h o v n i c e s c ă t ă e r e î m ­
p r e j u r c e a d e acest-fel nu o l u c r e z ă l e g e a , ci C h r i s t o s p r i n sf.
:

b o t e z , fiind-că n e d e s b r a c ă d e v e c h e a p ă c ă t d s ă v i a ţ ă , c a r e e r a
t o t ă t r u p ă s c â şi p ă t i m a ş ă .
12. împreună îngropându-ve cu el întru botez.
C e e a ce mai sus Apostolul a numit t ă e r e împrejur, a c u m
a i c e a o n u m e ş t e m o r m e n t , a r ă t â n d c u a c ă s t a u n lucru m a î m a r e
d e c â t t ă e r e a î m p r e j u r ; fiind-că în d u h o v n i c e s c u l a c e s t a m o r m e n t
al b o t e z u l u i n u s e a r u n c ă m ă d u l a r u l cel t ă i a t , p r e c u m s e a r u n c ă
la t ă e r e a î m p r e j u r a E v r e i l o r , a d e c ă nu s e a r u n c ă î n t r ' a c e s t
m o r m â n t p ă r ţ i l e c e l e t ă i a t e d e l a n o i , ci s e s t r i c ă d e s ă v î r ş i t şi
s e p e r d î n t r ' î n s u l . D e c i cel ce s e b o t â z â , a c e s t a î m p r e u n ă s e
î n g r o p a cu C h r i s t o s î n t r u sf. C o l i m v i t r ă ( a d e c â s c ă l d â t d r e ) ca în
mormînt, închipuind pre î n g r o p a r e a Domnului cea d e trei d'le
p r i n a f u n d ă r i l e cele t r e i şi m u r i n d , î n c â t d u p r e v e c h i u l o m cel
p ă t i m a ş şi p ă c ă t o s ) .
2

) Vecjî însă şi tâlcuirea stihului 25 al cap. II al ceiî către Rom. şi

l

pre suptînsemnarea cea de acolo. Iar Marele Vasilie cjice: „Lepădarea

lucrurilor trupuluî dar simboliceşte' o însemneză botezul, dupre Aposto­
lul ce tjice: „Că v'aţî tăiat împrejur cu tăere nefăcută de mână întru
dezbrăcarea trupuluî păcatelor cărneî întru tăerea împrejur a luî Chri­
stos, împreună îngropându-ne cu el întru botez"; şi este ore-cum cu­
răţenie a sufletului de spurcata cugetare ce s'a făcut luî maî înainte de
trup, dupre cea scrisă, că: „Spela-me-veî şi maî vîrtos decât zăpada me
voîu albi" (Cap. XV, despre Sf. Duh).
) Nu numaî pre mormântul Domnului îl închipueşte sf. botez, ci şi
s

pre pogorîrea luî în îad. Pentru acesta a cjis Marele Vasilie: „Dar cum
isprăvim pogorîrea în îad? Urmărind îngroparea luî Christos, că trupu-

— 555. —
 Intru carele şi împreună v'aţî sculat prin credinţa lu-
crăreî luî Dumnedeu, celuî ce l'a sculat pre el din morţî.
Sfîntul b o t e z n u e s t e n u m a î m o r m â n t al c e l o r s e s e b o t e z ă ,
ci e s t e şi î n v i e r e a l o r . C u m şi c u c e c h i p ? P r i n c r e d i n ţ ă , căcî
noî hristianiî carî n e - a m b o t e z a t , fiind-că a m c r e d u t î n t r u p u ­
t e r e a şi l u c r a r e a luî D u m n e d e u , a d e c â c u m c â D u m n e d e u p o t e
sâ n e s c d l e p r e noi din m o r ţ i şi întru a c e s t a a v e n d p i l d ă p r e
Christos, p r e c a r e l e l'a s c u l a t din m o r ţ i , a ş a n e - a m s c u l a t d u ­
p r e d o u a c h i p u r i : u n u l a d e c ă , p e n t r u - c ă c r e d e m şi n ă d e j d u i m
î n v i e r e a , şi p r i n c r e d i n ţ a şi n ă d e j d e a a c e s t a a c u m n e a r ă t ă m
c â a m d o b â n d i t î n v i e r e a , m ă c a r c ă în v i i t o r i m e a r e a s e face
a c e s t a n o u e l u c r ă t o r e ş t e ; şi altul î n c ă , fiind-că d u h o v n i c e ş t e şi
s u f l e t e ş t e a m l e p ă d a t d e l a n o i p r e m u r i r e a faptelor p ă c a t e l o r
şi n e - a m s c u l a t d u p r e î n b u n ă t ă ţ i t a v i a ţ ă şi n e p ă t i m i r e , p r e c a r e
acăsta o arată dupre urmare Apostolul;
. 1 3 . Şi voî morţî fiind cu greşalele şi c u netâerea î m ­
prejur a trupuluî vostru, împreună viî v ' a ţ î f â c u t c u dînsul
C h r i s t o s , d i c e , m o r t e t r u p e s c ă suferind a d e c ă , viu s ' a făcut
şi l'a sculat p r e el T a t ă l . N u c ă d d r el e r a n e p u t i n c i o s a se
face viu şi a s e s c u l a p r e sineşî, ci p e n t r u - c ă t o t e a l e s a l e le
a f i e r o s e ş t e la D u m n e d e u P ă r i n t e l e , c ă c î c u m c ă şi însuşî S'-Î
s c u l a t p r e sineşî, s i n g u r o d i c e : « S t r i c a ţ i b i s e r i c a a c ă s t a şi îr
trei d ' l e e u 0
voîu r i d i c a » (Ioan U, 1 9 ) . Şi A p o s t o l e ş t i l e F a p t t
d i c : « Î n a i n t e a c ă r o r a şi s ' a înfăţişat p r e sineşî viu d u p ă pati­
m a sa» ( F a p t . I, 3 ) . Iar v o i , d ' > C o l a s e h i l ceî d i n n e a m u r i , c e
c e

c e e r a ţ i m o r ţ i şi o m o r î ţ î d e p ă c a t e şi n e t ă î a ţ î î m p r e j u r , adec<
carî a v â ţ i m u l t ă şi d e p r i s o s c u g e t a r e t r u p â s c ă , c a r e vă o m o r a
voî cei c e e r a ţ i Unii c a a c e ş t i a , viî v ' a ţ î fâcut î m p r e u n ă c u C h r i
s t o s , căcî p r e c u m a c e l a s ' a s c u l a t d u p r e t r u p , a ş a şi voi v ' a ţ
s c u l a t d u p r e D u h . I n s ă n e g r e ş i t vă veţî s c u l a şi cu t r u p u l li
sfîrşitul l u m e î ) . 1

I a r M a r e l e I o a n C h r i s o s t o m d i c e c ă şi d u p r e a l t c h i p pbt<
a s e î n ţ e l e g e a i c e a m u r i r e a , căci p e n t r u p ă c a t e l e v o s t r e , dice
v ă aflaţi s u p t o s â n d i r e a m o r ţ e î şi aveţî s ă m u r i ţ î , p e n t r u a
c e s t a din a c â s t ă o s â n d ă C h r i s t o s v ' a s l o b o d i t p r e v o i ) . 2

rile celor ce se boteză, se îngropa 6re cum în apă". Şi dumnerjeescL

Chrisostom, < j ' «Că şi a ne boteza şi a ne afunda, apoî a eşi îară;
ce:

din apă, este închipuirea pogorîreî în îad şi a eşireî îarăşî; de acolo

(Vor. XL la cea I către Corint). Ve4î şi suptînsemnarea stih 4 al câ
VI al ceiî către Romanî. j
) Pentru acesta 4ice Marele Macarie: „învierea sufletelor celor mor
l

de acum se face, îar învierea trupurilor în 4 ' aceea" (Vor. XXXV u a

") Iar Teodorit 4 ' că Apostolul netăere împrejur a trupului a ni

c e

mit pre răutate, învăţând că „netâerea împrejur a trupuluî nimica, vat

 Dăruind voue tdte greşalile.
Care greşale a ertat n o u e Christos? Acelea adecă care prici­
n u i a u p r e m u r i r e şi m o r t e v o u e . Vecjî, h r i s t i a n e , d e c e c a n o n e
e r a m noî v r e d n i c i , a d e c ă d e m o r t e şi d e î a d şi c ă C h r i s t o s
ne-a slobodit pre noî d e a c e s t e a ) . 1

/ / f
. Ştergând zapisul cei asupra ndstrâ cu d o g m e l e , care
era în protiva i i o S t r ă .
F i i n d - c ă m a î s u s a dis A p o s t o l u l c â C h r i s t o s a l ă s a t n o u e
g r e ş a l e l e n o s t r e , c a să n u s o c o t e ş t i t u , cel c e c e t e ş t i , c u m c ă
•le-a l ă s a t s â r ă r h â e ş i - s ă s e a r a t e , p e n t r u , a c e s t a , cjice, n u i e - a
l ă s a t s ă r ă m â e , c i şi d e s ă v î r ş i t l e - a ş t e r s şi l e - a s t i n s . I a r z a -
pis s e c u v i n e s e î n ţ e l e g e m saii l e g e a - s a u m ă r t u r i s i r e a c e e a c e
s e face cu g u r a p e r i t r u l e g e , c a r e o a făcut c a u n z a p i s d e
s i n e scris i s r a i l t e n e s c u l n o r o d c ă t r e Moisi, cjicend c ă t r e d î n s u l :
« T o t e c â t e a di- D u m n e d e u le v o m face şi le v o m a s c u l t a »
s

( E x . X I X , 8). S a u î n s p ă i m â n t ă t o r e a a c e e a t o c m e l ă şi î n d o i a l ă
c e o a făcut D u m n e d e u cu A d a m d e va c ă l c a p o r u n c a luî c e a
d e v i a ţ ă f â c e t o r e d i c e n d u - î : «Orî în c e di veţi m â n c a d i n t r ' î n s u l
cu m o r t e a veţî m u r i » ( F a c . II, 16) ) , c ă a c e s t a î n s p ă i m â n t ă t o r e
2

t o c m e l ă o ţ i n e a d i a v o l u l ca u n z a p i s scris d e m â n ă şi a c e s t a
s t a î m p r o t i v a n o s t r ă şi n u n e lăsa a c ă u t a în s u s şi a n e s l o -
b o d i , fiind-că a v e a d r e p t a t e ) . D e c i a c e s t zapis l'a ş t e r s C h r i -
8

mă pre ceî ce o au, îar netâerea împrejur a sufletului, aceea perde şi

pre trup şi pre suflet .şi din acesta.se arată că tăerea împrejur a tru­
puluî nimica foloseşte pre ceî ce se tae împrejur, îar lepădarea vicle­
şugului şi a răutăţeî, lucreză pre mântuirea cea adevărată".
*) Dice însă şi Teodorit: „Pre nOî pre toţî ne-a dmorît păcatul, că el
a cj's asupra nostră pre hotărîrea morţeî, ci Dumnecjeul a tote pre noî
ne-a făcut părtaşî aî vieţeî stăpânului Christos şi a dăruit nouă ertarea
păcatelor".
a
) Marele Vasilie însă tâlcuind cjicerea aceea a luî Isaia, ce cjice: „Vaî
celor ce scriu răutate şi vicleşug" (Îs. X, 1), cjice: „Drept aceea fieşte-
carele sau cele bune făcend scrie pentru sineşî, sau împrotiva sa fă­
când zapise scrise de mână, învistiereşte rele. Că este ore-care scrisore
de mână (adecă zapis) împrotiva nostră scriindu-se, de manile nostre
scriindu-se, când voim cele maî rele. Este şi ore-care Zapis pentru noî
când facem cele maî bune". - -
) Iar Teodorit cjice: „Decî socotesc şi trupul nostru (adecă cel p ă ­
3

timaş) să se fi numit zapis de mână scrisă, că prin trup cutezăm totă

fapta cea fără de lege; prin ochî adecă cu înverşunare vecjend, îar prin
limbă cele netrebnice vorovind, îar prin urechi învăţătura vătămătore
priimind, cu manile însă tâlhărie şi lăcomie - de averî şi vărsare de sânge
cutezând. Decî Dumnecjeu Cuvîntul firea nostră luând-o la sineşî o a
păzit pre ea slobodă de tot pecatul şi a şters zapisele datoriilor nostre
cele ce reu s'au făcut într'însa. Şi acesta ertând a se pironi pre Cruce a
şters datoria nostră a tuturor şî legea plinind-o, pre aceea o a contenit,
care din vechî s'a fost făcut trebnică singur Evreilor, îar nouă nicî ca

- 557 -
s t o s c u d o g m e l e , a d e c ă cu c r e d i n ţ a fiindrcă nu cu fapte, ci
cu d o g m e l e c r e d i n ţ e i s'a d e z l e g a t z a p i s u l cel d e a c e s t - f e l ) . 1

Ş i a c e s t a l ' a r i d i c a t d i n m i j l o c p i r o n i n d u - 1 p r e el p r e c r u c e .
N u a ş t e r s n u m a i , d i c e , şi a s t i n s C h r i s t o s z a p i s u l cel a-
s u p r a n o s t r ă , ci şi l'a r i d i c a t p r e el d i n mijloc, a d e c â l'a fâcut
p r e el nicî s ă se a r a t e şi nici l'a d a t n o u e , nicî însuşî l'a p ă ­
zit ci, p r e c r u c e p i r o n i n d u - 1 , l'a r u p t în m u l t e b u c ă ţ i , c a r e lu­
cru e s t e -Însuşit a'\ face a c e l a , c a r e l e cu b u c u r i e i a r t ă d a t o r i a
fcui-va ă r u j n p e ^ z a p i s u l cel d e " d a t o r i e ; căci t o ţ î .dmenii e r a u
vladvaţ.1- işi isupuşî Ţsţipt p e c a t e - ş i . s u p t . p e d e p s e i Î n s u ş i Fiîul luî
D u m n e d e i i cel fără d e p e c a t înş'ă p e n t r u n o L p e d e p s i n d u - ş e şi
r ă s t i g n i n d u - s e cu c r u c e a a d e z l e g a t p ă c a t u l şi p e d e p s â n o s t r ă .
D e c i a c o l o p r e c r u c e a r u m p t şi z a p i s u l cel î m p r o t i v ă n o s t r ă ) . 2

15. D e z b r â c â n d î n c e p e t o r i i l e şi d o m n i i l e .
î n c e p ă t o r i i şi d o m n i i d i c e a i c e a d u m n e d e e s c u l A p o s t o l p r e
diavoieştile p u t e r i , fiind-că cu a c e s t e s'a fost î m b r ă c a t firea o -
m e n e s c â ca cu o h a î n ă , t d t ă î n c h i p u i n d u - s e şi î n g r ă ş â n d u - s e d e
p a t i m î şi d e r ă u t ă ţ i l e lor. S a u d i c e c ă s ' a d e z b r ă c a t d e a c e s t e
C h r i s t o s , fiind-că o m f ă c e n d u - s e , a v e a c a o a p u c ă t u r ă şi p r i n ­
d e r e a diavolului î n s u ş i a c e s t a a fi o m şi a p u r t a p e c â t d s a
firea o m e n i l o r ; p e n t r u a c e s t a şi s'a d e z b r ă c a t s t ă p â n u l C h r i ­
s t o s d e a p u c ă t u r a şi p r i n d e r e a a c e s t a a v r ă ş m a ş u l u i , adecă, s'a
aflat n e p r i n s d e î n c e p e t o r i i l e şi s t ă p â n i r i l e d e m o n i l o r ; căcî m ă c a r
deşi a l u a t la sineşî p r e p e c â t d s a fire-a o m e n e s c ă , ci o a a-
p r o p i a t şi o a păzit fără d e p e c a t ) . P o p . însă, o c e t i t o r î u l e , şi
3

cum îndemânatecă) şi a dat noue evangheliceştile dogme, întru păzirea

acestora făgăduind noue mântuirea.
') Vecjî şi stih. 16 al cap. al II a! ceiî cat;.?. Efeseni, cum se tâlcu­
eşte cjicerea acesta, legea poruncilor întru cfogrne nelucrătore făcând-o,
2
) Se cuvine însă a şti hristianiî cum că în locui, zapisuluî, pre care
l'a şters Christos al păcatelor lor, însuşî a dat alt zapis luî Christos.
Şi care este acesta? Este tocmeia aceea şi mărturisirea ce o a dat luî
Christos, când s'a botezat ca să se leapede de satana'şi de t6te lucru­
rile luî şi de totă închinăciunea luî şt de totă pornbâ.tui şi a se i n -
preuna cu Christos şi a vieţui şi a petrece dupre legile şi poruncile şi
dupre voea luî Christos. Drept aceea se cuvine să păz&'ca mărturisirea
acesta adevărată până la morte. Pentru-că de vor calpa zapisul acesta
şi mărturisirea lor, cine îl va maî şterge zapisul acesta? Sau care răsv
pundere vor da luî Christos pentru acesta.*n di^a judecatei? Pentru &
cesta a scris şi dumnedeescul Chrisostom cjlcerid: dav s'a făcut alt.-Z*s
pis îarăşî nu ca acesta, precum era cel. d'intâîu, că-dupre ce cjî • c m i î

lepăd de Satana, cţic: me împreun cu (Christos. Şi maî ales nicî s i n

numi acesta zapis, ci tocmeia, că scrisă de mână' este, când cine**»
fiind vinovat de datorii să se ţie, şi acesta este tocmeia. Iar dicerea: ms
leapăd de tine, satana, însemneză în loc de. care o ar d i *® c e : n u VG

asculta de tine (Vor. VII la cea către Colasenî).

3
) înţeleptul Teodorit aşa tâlcueşte d'cerea acesta: „De vreme, ce te
- — 558 —
 alt-fel s ă î n ţ e l e g i a c ă s t a c e o d i c e a i c e a P a v e l . Diavolul ţ i n e a
şi s t ă p â n e a p r e firea o m e n e s c ă c u d o u e g h e n e r a l n i c e şi p r e s t e
t o t c u p r i n z ă t d r e p a t i m i , a d e c ă cu î n d u l c i r e a şi eii c h i n u i r e a ,
a d e c ă c u d u r e r e a . D e c î D o m n u l fiind-că p e n t r u a c e s t a a l u a t
luîşi firea o m e n e s c ă , p e n t r u c a s ă s e o ş t e s c ă şi s ă s e l u p t e
p e n t r u n o i cu î n c e p ă t o r i i l e şi s t ă p â n i r i l e d i a v o l u l u i ; n u n u m a î
î n d a t ă î n t r u î n c e p u t u l luăreî sf. s e u t r u p a b i r u i t p r e d r ă c e ş ţ i l e
s t ă p â n i r i , p e n t r u - c â s'a zemislit cu a d e v ă r a t fără î n d u l c i r e , a d e c â
.Ipâră «ân^n|â;';bârb-â«,ă-ş.Qă .şi s^a n ă s c u t fâr'ă c h i n u i r e a d e c ă , fără-
)

d'ujrejrp d e p â n t e c e . â / F e c î o r e t m a î c e î s a l e : ei şi d u p r e c e s'a
n ă s c u t şi' s ' a fâcut. b ă r b a t d e s ă v î r ş i t , s ' a ispitit m a l î n t â i a a d e c ă
în 4 0 d e d\\e în m u n t e cu a m ă g i t u r i l e î n d u l c i r e î , ale l ă c o m i e i
d e p â n t e c e d i c , cu c e l e ale i u b i r e ! d e s l a v ă şi a l e î u b i r e î d e
b o g ă ţ i e , c â n d făţiş şi s i m ţ i t o r e ş t e s'a r o b i t d e el diavolul. D o m ­
nul î n s ă fiind-că nicî d e c u m s ' a p r i n s d e a m ă g i t u r i l e a c e s t e
a l e îndulcireî a b i r u i t p r e i s p i t i t o r u l şi b i r u i n ţ a c e a a s u p r a luî
a d ă r u i t n o u ă . Iar d u p r e a c e s t e îarăşî s ' a silit diavolul să b i -
r u e s c â pre D o m n u l Cu a r m e l e c h i n u i r e ! şi s ă ' l facă ca s ă u -
r a s c ă p r e o m e n i i ceî d e . a p r d p e ; d r e p t a c e e a c u t o t e c ă v r ă ş -
m â ş u i a ( p r e D o m n u l ) prin mijlocirea fariseilor şi a c ă r t u r a r i l o r
şi prin înşişi d m e n i l a c e i a c ă r o r a D o m n u l l e - a fâcut b i n e , n u a
p u t u t î n s ă a i s p r ă v i s c o p u l s ă u ş i , a face p r e D o m n u l să u r a s c ă
p r e v r ă ş m ă ş u i t o r i ! s ă i . In sfîrşit, a p o r n i t a s u p r a D o m n u l u î şi
meşteşugirea cea maî puternică ce o avea, a înduplecat pre Iudei
să r ă s t i g n ă s c ă p r e D o m n u l . Ci D o m n u l a t â t d e m u l t n u se p l e c a
la s c o p o s u l şi v o e a diavolului, în c â t şi p r e c r u c e fiind s p â n z u ­
rat,' nu n u m a î n u a u r â t p r e a p r o p e l e , ci î n c ă şi c e r e a şi p r e
D u m n e d e u Părintele seu pentru ca să erte p r e răstignitoriî
săi, d i c â n d : « P ă r i n t e î a r t ă - l e lor c ă n u ştiu c e fac» ( L u c a X X I U ,
3 4 ) ) . D e c î cu u n c h i p c a a c e s t a D o m n u l cu t o t u l a d e z b r ă ­
1

c a t p r e î n c e p ă t o r i i l e şi s t ă p â n i r i l e c e l e d e m o n i c e ş t î . Şi p r e c u m
s'a î m p ă r t ă ş i t d e firea n o s t r ă a ş a şi a d ă r u i t n o u ă c e l o r ce
n e - a m fost î m b r ă c a t c u î n c e p ă t o r i i l e a c e s t e p r i n p ă c a t , n e - a d ă ­
ruit, d i c , p r e i s b â n d i r e a c e a a s u p r a lor şi d e z b r ă c a r e a ,
I-aîi v e d i t d e f a ţ â .
A d e c ă D o m n u l a făcut, d i c e , p r e d e m o n i c e ş t i l e s t ă p â n i r i să
s e r u ş i n e z e şi c u î n d r ă z n e l a s ă s e b a t j o c u r e s c ă , căcî n u s ' a
moniî priri , patimile trupuluî, aveaii ..asupra nostră silnicia, îar Fiîul luî
Dumerea îmbrăcându-se cu trupul s'a făcut maî pre sus de pecat şi a
stricat pre silnicia protivnicilor şi arătată tuturor omenilor, a făcut pre
neputinţa lor prin-al seu trup dăruind noue tuturor pre biruinţa cea
asupra lor.,
^ Vecjî despre acesta siloghismul al treilea al cugetăreî 23 despre viaţa
Domnului Iisus Christos, de obşte teorisindii-se în cartea duhovniceşti­
lor nevdinte.'
— 563 —
r u ş i n a t a l t ă d a t ă d i a v o l u l a t â t de m u l t , c â t s'a r u ş i n a t In v r e ­
m e a r ă s t i g n i r e î D o m n u l u i . P e n t r u - c ă î n t r ' o v r e m e c â n d el a ş ­
t e p t a s ă b i r u e s c ă d e s ă v î r ş i t şi s â s t ă p â n e s c â p r e D o m n u l , n u
n u m a i p r e D o m n u l n u l'a s t ă p â n i t , ci î n c ă a p e r d u t şi p r e câţi
alţiî îî a v e a în s t ă p â n i r e a s a m a î î n a i t e . Iar d i c e r e a « d e faţă» în­
s e m n e z ă î n l o c de în p r i v e l i ş t e şi î n a i n t e a t u t u r o r a c e l o r c e
p r i v e a u : « c ă s t a dice, n o r o d u l p r i v i n d » ( L u c a X X I I I , 2 5 ) , p e n ­
t r u a c e s t a d i a v o l u l n e s u f e r i n d c o v î r ş i t t i r e a r u ş i n a r e c e a d e a-
cest-fei şi p e r e j a r e a sa a î n t r e b u i n ţ a t a p o i t o t c h i p u l , c e l'a p u t u t ,
ca să înduplece p r e o m e n î c u m că nu a murit Christos cu a-,
d e v ă r a t , ci d u p r e fantazie, fiind-că a c ă s t a e r a o b o r î r e a iuî c e a
m a r e şi s t r i c a r e a lui c e a d e s ă v î r ş i t a o m o r î o m n e p e c ă t o s şi
a p o î p r i n m o r t e a a c e s t a n e n ă d ă j d u i t să s e o m d r e î n s u ş î el d e
a c e l a c e l'a o m o r î t şi a r ă m â n e a n e l u c r ă t o r . P e n t r u a c ă s t a şi
n e n u m ă r a t e e r e s u r i a r i d i c a t şi p r e mulţî e r e t i c i î-a î n d e m n a t
s ă d ' â c u m c ă D o m n u l d u p r e fantazie a m u r i t şi n u d u p r e a-
c

d e v ă r . C â c î d e n u a m u r i t cu a d e v ă r a t , nicî a î n v i a t şi d e n u
a r fi î n v i a t nici s ' a r fi î n ă l ţ a t s a u m a l b i n e a d i c e , d e n u a
m u r i t D o m n u l , nicî o m d a r cu a d e v ă r a t a fost, şi d e n u a fost
a c e s t e a , nicî D u m n e d e u . d a r e r a , ci a m ă g i t o r şi î n ş e l ă t o r . V e d î ,
o c e t i t o r î u l e , c ă t o t e a t â r n ă d e m d r t e a lui C h r i s t o s ) . D r e p t a-
1

c e e a şi D o m n u l , m a î î n a i n t e c u n o s c e n d - o a c e s t a , a r ă t a t a m u ­
rit şi î n a i n t e a t u t u r o r , n u s'a s c u l a t d i n m o r ţ i î n s ă a r ă t a t , căcî,
a î n v i e r e ! s a l e a v e a a s e face m a r t u r şi a d e v e r i t o r t o t t i m p u l
cel d e d u p ă a c e s t a ) ; îar a m o r ţ e î s a l e d e n u â ' a r fi f ă c u t m a r -
2

•) Pentru acesta şi sf. Grigorie Nisis a dis: „Pote, de ar cerceta cine­

va maî deamăruntul taina, maî cu drept cuvînt ar cjice, că nu s'a în­
tâmplat mortea pentru naştere, ci dinprotivă pentru morte s'a luat naş­
terea, că nu avend trebuinţă de a vieţui, cel ce viază de a pururea se
îmbracă cu naşterea cea trupesca, ci pre noî din morte la viaţă întor-
cendu-ne" (Cuv. Catihet., cap. LXXII).
) însemneză, că Domnul nu a înviat arătat înaintea omenilor: a) pen­
s

tru-că învierea luî a fost taînă ascunsă şi singur luî Dumnecjeu putin-
cîosă şi înţelesă, ca una ce e maî pre sus de fire. Iar. tainele luî Dum­
necjeu (nu se cuvine să fie arătate la omenî), ca unele ce nu se pot
înţelege, ci numaî prin credinţă sînt priimite. b) Pentru-că plăzmuirea
cea întâîu şi facerea a vechiului Adam ochî de om nu o a vecjut; aşa
era de urmare a nu vedea ochî de om şi pre a doua plăzmuire şi a
doua naştere a luî Adam celuî al doilea, precum acesta o ă\cţ dumne­ :

deescul Grigorieu al Tesal. şi c) căcî de s'ar fi sculat din morţî Domnul

înaintea Iudeilor, Iudeiî ar fi căutat să rriănânce împreună şi să bea îm­
preună şi se petrecă împreună cu dînsul, precum împreună mâncau şi
împreună petreceau cu Lazăr cel ce a fost înviat s a u ' c u însuşî Domnul
maî înainte de patimă. Iar fiind-că trupul acela era nestricăcîos nu avea
trebuinţă de o hrană ca acesta şi de a petrece împreună. Şi de aicea
Iudeiî ar fi cjis & dupre nălucire a înviat şi nu cu adeverat şi lucră-
c

loreşte, şi dupre urmare maî mult s'ar fi vătămat decât a se folosi. Decî

- 560 —
t u r t i m p u l acela, alt t i m p în u r m a n u s'ar fi fâcut a d e v e r i t o r .
T r i a m v f ă c e n d u - l (biruindu-î) pre dînşiî întru a c e s t a .
- A d e c ă D o m n u l a a r ă t a t , d i c e , biruiţî p r e d e m o n î în c r u c e ,
că triamv se n u m e ş t e când un î m p e r a t î n t o r c e n d u - s e b i r u i t o r
şi s e m n e l e d e b i r u i n ţ ă p u r t â n d u - l e d e l a războiul v r ă ş m a ş i l o r
seî, face o p o m p ă d e o b ş t e v e d e r a t ă şi a r a t ă legaţi p r e v r ă ş ­
maşii ceî biruiţî d e dînsul şi î n ş i r a ţ i î n a i n t e a t u t u r o r ) . F i i n d - c ă
1

şi D o m n u l c u c r u c e a a b i r u i t p r e d i a v o l u l şi p r e d e m o n i i s l u ­
jitori luî, î m p r o t i v a i c r a înfipt s e m n u l b i r u i n ţ e i ) , p e n t r u a c e s t a
f
8

pentru aceste pricini.nu a înviat Domnul arătat şi a lăsat-să dovedescă

învierea luî, ca o adevărată, atât minunile ce le lucrau Apostoliî întru n u ­
mele lui, cât şi munci|le.şl morţile ce le pritmeau eî pentru numele luî.
Căcî carele om înţelept ar crede să învieze morţii şi se lucreze minuni
şi semne maî presus de fire şi deşănţate numele unuî om ce a murit,
carele nu ar\fi putut a se scula pre sine din morţî ci ar fi rămas în­
tru stăpânirea morţeî şi a stricăcîuneî. ca ceî-l-alţî omenî? Sau cine s'ar
încredinţa că ucenicii şi Apostoliî lui. .s'ar munci şi cu osîrdie ar muri
pentru un ora gol. mort şi topit în mormîht? Că.acesta este cu totul
cu neputinţă şi de necrecjut. Pentru acesta şt dumnedeescui Chrisostom
cjice, ca de acesta pricină după Paştî şi după înviere se cetesc în bise­
rică Faptele Apostolilor, pentvu-că propoveduirea Apostolilor şi minunile
ce se făceau de dînşiî, care se cuprind în Faptele Apostolilor, acelea a-
devereză şi dovedesc că e adevărată învierea Domnuluî.
•) ţlicerea însă a triumfului se etimologhiseşte dela tria, îar tria se
numeşte frunzele smochinului, ca unele, ce sînt împărţite în trei părţi,
fiind ca vechil biruitori, când se întorceau dela bătălie erau încununaţi
cu frunze de smochin adecă (precum <ji Varinul). ce

8
) Iar semne de biruinţă erau atuncea, când dupre ce biruia cine-va
pre vrăşmaşii seî, ridica o piatră mare, saii făcea un zid pre carele scria
• biruinţa ce o a făcut asupra vrăşmaşilor luî, pentru ca să o vadă ur­
maşii şi să-şî aducă aminte. Seecjice dar zidul cel de acest-fel sau pea-
tră semn de biruinţă, fiind-că se înfigea şi-.se ridica asupra înfrângere!,
adecă a biruinţei vrăşmaşilor (dela sholiile luî Aristofan). Acest-fel de
semn însă de biruinţă a înfipt şi Christos crucea asupra oborâreî şi a
biruinţei demonilor, asupra căreî a scris lucrătoreşte prin mortea sa
chipul oborîreî vrăşmaşilor seî. Pentru acesta" "noî, de câte orî vedem
crucea, ne aduce aminte de biruinţa cea de acest-fel a Domnuluî asupra
diavolului şi asupra demonilor şi ne îmbărbătăm întru resboîul cel a-
supra acestora. Place mie şi pilda aceea ce o aduc ore-carî Dascăli la
acesta cjicend: „în ce chip un puternic şi ispitit luptător, când se luptă
cu protivnicul său nu numaî se goleşte.__şi să unge, pentru ca să nu-1
potă prinde protivnicul luî, ci luând înainte un loc înalt, acolo îl sue şi
de acolo îl aruncă jos şi îl sfărâmă, aşa şi stăpânul nostru Christos
luptându-se cu diavolul maî înainte în munte şi biruindu-l pre el cu
întorcerea despre îndulcire maî întâîu; apoî s'a luptat cu el şi cu d u ­
rerea. Pentru acesta dezbrăcându-se de haina sa şi împleticindu-se cu
dînsul, l'a suit sus pre înaltul loc al cruceî şi de acolo l'a aruncat jos
cu mare îndrăznela şi triumf şi aşa l'a zdrobit pre el -şi l'a perdut. P e n ­
tru acesta scria Chrisostom: „Căcî ca un duel s'a făcut, a rănit pre
Christos mortea, şi Christos rănit fiind, în urmă o. a omorit pre dînsa.

— 561 —
36.
î n a i n t e a unuî o b ş t e s c t e a t r o n al Elinilor î m p r e u n ă şi al R o m a ­
nilor şi al E v r e i l o r , c e l o r c e p r i v e a u r ă s t i g n i r e a luî, a t r i u m f a t
p r e d e m o n î şi î-a a r ă t a t p r e eî biruiţi şi legaţi, D e c i d a c ă n u
aii m u r i t angheliî p e n t r u noî, ci C h r i s t o s , c u m voî C o l a s e n i i (Ji-
c e ţ î , c u m c ă v ' a ţ î p r o a d u s î n a i n t e a luî D u m n e d e u P ă r i n t e l e p r i n
a n g h e l î şi nu p r i n l i s u s C h r i s t o s ?
16. Decî să nu ve judece pre voî cine-va întru mân­
care sau în beuturâ sau în parte de sSrbătdre^sâu de lună
ubue saii de sâmbete. --.^ •• •
..Câte ă dis m â l s u s d u m n e d e e s c u l Tpavel C o i a s e n i î o r , l e - a cjis
u m b r o s şi g h i c i t o r e ş t e , p r e c u m m a î ales a d i s m a i s u s c u v î n ­
t u l a c e l a : v e d e ţ i s ă n u • fie c a r e l e - v a f u r â n d u - v e p r e v o t (la stih
8 ) ; îar a c u m a i c e a m a î a r ă t a t g r ă e ş t e c ă t r e dînşiî, p e n t r u lu­
ările a m i n t e c e le u r m a ţ i eî, d u p ă c e maî î n a i n t e a n u m ă r a t
facerile d e b i n e a l e lui C h r i s t o s ; câcî d a c ă voi fraţilor, d i c e ,
aţi d o b â n d i t n i ş t e faceri d e b i n e m a r i c a a c e s t e a d e l a C h r i s t o s ,
p e n t r u c e vă faceţi p e s i n e - v ă s u p u ş i şi r o b i u n o r p r d s t e şi
p r e a mici p â n d i r î e v r e e ş t i ? Deci n u suferiţi ş ă vă j u d e c e c i n e ­
va că păziţi a d e c ă luările a m i n t e c e l e e v r e e ş t i , i a m â n c ă r i şi . ;

la b ă u t u r i . C u a c e s t e c u v i n t e î n s ă l a u d a d r e - c u m A p o s t o l u l p r e -
C o l a s e n î , c ă p ă z e a u o b i c e î u r i l e E v r e e ş t i . Iar «în p a r t e d e s e r -
bătdre» a dis, p e n t r u ca să arate, că Colasenii nu păzeau săr­
bătorile Evreilor, întregi. Că deşi sabatiseaii, a d e c ă deşi păzeau ;

s â m b e t e l e , d a r însă, hristianî fiind, nu -ie p ă z e a u cu s c u m p ă t a t e a

a c e e a , cu c a r e le p ă z e a u E v r e i î . D e c i a r a t ă cu a c e s t e c u v i n t e -
Pavel, că este zadarnică particularnica păzire a sărbătorilor E -
v r e e ş t î , d a c ă n u e s t e p ă z i r e a lor o b ş t ă s c ă la t d t e şi că din
p a r t i c u l a r n i c a a c e s t a p ă z i r e a s ă r b ă t o r i l o r E v r e e ş t i nu s e î n t ă ­
r e ş t e , ci se s u r p ă t o t u l s ă r b ă t o r i l o r ce lor d e acâst-fel. Căcî d e
!

a r fi fost b i n e a se păzi e v r e e ş t i l e s e r b ă r i c e l e d e acest-fel, ar

fi t r e b u i t a s e păzi d e s ă v î r ş i t şi î n t r u t d t e , şi n u a se păzi n e -
d e p l i n i t e şi în p a r t e ' ) . |
. ) •
De un trup mort se omora cel ce se părea a fi nemuritor. .Şi acesta, iub­
iri ea o privea" (Vor. VI la cea către Colasenî). Şi e;a a vedea cîne-ssK
lucruri deşănţate şi . pedosnice, căci diavolul adecă. iot chipul făcea es
să omore pre Domnul, nu cu alt-fel de morte, ci .cu mortea cruceî, sa
pre înalta cruce fiind spânzurat maî mult sa se ocărască şi să se nc-
cinstescă. S'a plinit însă cea dinprotivă, caei Christos cu adeverat s a
restignit înalt sus şi de acolo a tras pre fcpţî ceî ce-se aflau jos la a sat
cunoştinţă, precum singur o a proorocit cjicend: i,De me voîu înăIS «H
de pre păment, pre toţî îî voîii trage către mine"; (<oan XV, 32"). S a s ­
pre urmare maî mult s'a slăvit şi s'a cinsti:, i a r ; diavolul de âefilo. H M
înălţimea cruceî aruncându-se şi cădjsnd ?eş (cadavru) ciudat m mmm
cUraj s'a biruit şi cu veşnică necinste.s'a necinstit.
') De acesta şi Teodorit a cjis: „Bine a adaus însă ADQSSMI M 8
— 562 —
 17- Carî sînt umbră a celor viitdre.
Viitore aicea n u m e ş t e Apostolul pre taînele T e s t a m e n t u l u i
c e l u i N o u , c a r e c â t p r i v e ş t e V e c h i u l T e s t a m e n t , c a r e l e î n t r u a-
cea v r e m e e r a , a c e s t e a u r m a u s ă fie şi n u e r a u î n c ă .
Iar trupul, al lui Christois. Niminea pre voî se v e a-
măgescâ.
A l ţ i i a d e c ă , J a . C h r i s t o s , .(ac . s t a r e d e s ă v î r ş i t a ş a , p r e c u m s e
scrie aicea, . ş b e s t e înţelegerea euvîntului a c e s t a : P r e c u m t t u -
;'pul face i «mbră; > ş a " " ş i : T e ş t a m e n t u f c e l Vechia, a f o s t .'o i i r n b r ă
_ ;

a t r u p u l u i E v a n g h e l i e i , l a T ^ n u m i r e a t r u p a d e c ă .lucrul şi a d e ­
v e r u l şi E v a n g h e l i a s î n t ale lui C h r i s t o s ) . D r e p t a c e e a c e s e
1

c u v i n e a ţ i n e a voi C o l a s e n i î u m b r a t r u p u l u î , c â n d t r u p u l e s t e
d e faţă? Iar alţii î n ţ e l e g ( u n e s c ) t r u p u l luî C h r i s t o s cu d i c e r e a :
şi n i m e n e a s e v e a m ă g e s c ă p r e voî. Şi î n ţ e l e g e r e a a c e s t e i d i -
c e r l e s t e a c e s t a : adecă, n i m e n e a s e |ve a m ă g e s c ă saii s e ve
s u p e r e c i n e - v a p r e voî, cari s î n t e ţ î t r u p al lui C h r i s t o s . D e c i
şi voi fraţilor aţî b i r u i t p r e diavolul şi v ' a ţ î fâcut maî p r e s u s
d e dînsul. P e n t r u ce d a r îarăş sâ vă robiţi p r e sine-ve p ă c a ­
tului, p ă z i n d L e g e a " c e a V e c h e , c a r e nu p o t e a v ă s l o b o d i din
p e c a t şi a v e î n d r e p t a ? C â a r ă t a t e s t e că d e păziţi o b i c e i u r i l e
E v r e i l o r , , a v e ţ i î n c ă D o m n şi s t ă p â n i t o r v o u e p r e L e g e a c e a v e ­
che Şi s e v e d e c â d e a c e e a v ' a ţ î m â n t u i t . Iar fiind-că l e g e a a
fost u m b r ă a t r u p u l u î E v a n g h e l i e i , Iar E v a n g h e l i a şi cele, ale
. luî C h r i s t o s s î n t î n s ă ş i t r u p u l , p e n t r u a c ă s t a s e c u v e n e a m a i în­
tâîu. a n e d e p r i n d e în u m b r ă şi a p o i să p r i i m i m p r e însuşî t r u ­
p u l cel c h î a r , al c ă r u i a a fost u m b r a . D e c î d u p r e c u v i i n ţ ă în
u r m ă d u p r e L e g e a V e c h e , în anii c e i m a î d e p r e u r m ă s'a
î n t r u p a t C h r i s t o s , ca s ă n e p r o a d u c ă p r e n o i m â n t u i ţ i la D u m ­
n e d e u şi " P ă r i n t e l e .
i 8 . Voind întru smerita cugetare şi întru religia an-

cţts: „In parte de serbare" că n,u puteau eî a le săvîrşi acestea, căcî cum
ar fi fost cu putinţă de treî orî pre an a alerga dela Frigia la Ierusa­
lim, că acolo s ă săvîrşască serbările dupre lege? Şi maî ales pre cea a
:

cincî-decirneî, aprope fiind de a pashăî, fiind îndelungare de cale maî

mult de cincizeci de djle; că de treî orî în an poruncea legea se mergă
Evreiî la Ierusalim pentru ca să serbeze pastile, cincî-4ecimea şi înfi-
gerea corturilor cţicend: „In treî vremi în tot anul se va arăta totă par­
tea bărbătescă a ta înaintea Domnuluî Dumnezeului teu, în locul pre
care, îl va alege pre el D o m n u l : In serbătorea azimilor şi în serbătorea
:

septimiîor (adecă a cincî-cjecimeî) şi în serbarea înfigereî corturilor" (a

II Lege XVI, 16).
').-Iarăşi Teodorit acesta o tâlcueşte aşa: Evanghelicesca vieţuire ţine
loc de trup, iar legea de umbră. Apucă maî înainte însă umbra de.trup,
.răsărind lumina. P r e c u m . e s t e umbră adecă legea, îar trup_darul şi lu­
mină stăpânul Christos.

— 563 —
ghelilor, care nii le a vedut întru mândrie umblând.
D u p ă ce dumnedeescui Pavel a umplut pre Colasenî de mâ­
n i e , a r â t â n d u - l e c ă s e a m ă g e s c şi se p ă g u b e s c d e c ă t r e o r e -
c a r î , a p o î a r ă t a t le s p u n e e r e t i c e s c a d o g m ă c e o aveaii şi d i c e
c ă e r e t i c i i cei a n g h e h ' c e ş t î , c a r î v ă a m ă g e s c , v o r s e v e vicle-
n e s c ă şi s e v ă l i p s i a s c ă d e d a r u l c r e d i n ţ e î lui, C h r i s t o s , cu 6 r e
c a r e p ă r u t ă s m e r i t ă c u g e t a r e . C ă d i c e a u ereticii a c e î a c u m c ă
n e v r e d n i c lucru a r fi fost d e m ă r i r e a F i î u l u î luî D u m n e d e u c e ­
luî u n u î a n ă s c u t a n e p r o a d u c e p r e noî la D u m n e d e u T a t ă l ; şi
m a l m a r e I a r ă ş i şi m a î p r e s u s d e p r o s t i m e a o m e n i l o r a r fi fost
â n e p r o a d u c e p r e noî la D u m n e d e u F i î u l cel u n u i n ă s c u t ; d e
u n d e î n c h e î a u eî, c u m c ă m a î c u d r e p t c u v î n t e s t e s â c u g e t ă m
c u m c ă a n g h e l i î a u slujit la a c ă s t ă p r o a d u c e r e a n o s t r ă , a d e c â
c u m c ă a n g h e l i î n e - a u p r o a d u s la D u m n e d e u şi P ă r i n t e l e . D e c i
din a c ă s t a a u b ă g a t î n t r e h r i s t i a n î religia şi slujirea anghelilor
şi c a c â n d p e n t r u s m e r i t a c u g e t a r e şi evlavie d e a c h e m a p r e
C h r i s t o s , iî d e s p ă r ţ e a u p r e eî d e l a d r ă p t a c r e d i n ţ ă a lui Chri­
s t o s şi îl î n d u p l e c a u p r e ceî m a i p r o ş t i s ă Ia a m i n t e la anghelî
şi s â s l u j a s c ă lor, căcî d e el s ' a u m â n t u i t . Şi fără a v e d e a c â n d ­
v a a n g h e l î , a t â t a s e î n t ă r e a p e n t r u dînşii a ' a d e v e r i , c a curr
î-ar fi v ă d u t ) .
1

In zadar umflându-se de mintea trupuluî seu.

In d e ş e r t , d i > ' umflat a c e l a d e t r u p ă s c a şi n u ^ d u h o v -
c e s a

nicesca mintea sa, carele dice d o g m a a c ă s t a hulitore: căc

c u m n u a r fi î n s u ş i r e d e m i n t e t r u p ă s c ă . ' ş i g r o z â a s u r p a c u
v i n t e l e luî C h r i s t o s ? C ă a c e s t a a dis c â a t â t a a i u b i t D u m n e d e i
l u m e a , în c â t a d a t p r e u n u l n ă s c u t Filul s ă u p e n t r u o m e n
(Ioan III, 1 6 ) . Şi î a r ă ş : «Şi p e n t r u a c e ş t i a e u m ă sfinţesc pr<
s i n e m î » ( X V I , 1 9 ) . Şi I a r ă ş : «Sufletul m e u îl p u l u p e n t r u o r
( X , 16). Ş i I a r ă ş : «Şi a l t e oi a m c a r e nu s î n t din staulul a
c e s t a , şi a c e l e a m i - s e c a d e a l e a d u c e » (Ioan X , 1 7 ) . Şi alb
n e n u m ă r a t e a s e m e n e a . P e n t r u c e î n s ă P a v e l a i c e a d i c e c ă ce
ce cugetăzâ acăstă ereticăscă dogmă, cum câ he-am proadu
d e a n g h e l î la D u m n e d e u şi n u d e C h r i s t o s , a c e s t a s e umflă ;
s e m â n d r e ş t e ? C â c î - c u m m a i s u s a d i s , c u m c ă u n u l ca a c e s t
v o e ş t e î n t r u s m e r i t a c u g e t a r e ? C ă p r o t i v n i c e sînt a c e s t e a . L a c
c e s t a r ă s p u n d e m , c â m a î s u s a dis c ă a c e s t a v o e ş t e î n t r u s m e r i t
c u g e t a r e , n u a d e v ă r a t ă î n s ă , ci p ă r u t ă ) . Şi d u p r e a l t c h i p înc;
2

•) Despre acesta vecjî la început în suptînsemnarea pricineî Trirriiter

acesteea. Dice însă Teodorit cum că pentru acesta* şi până acum se i
ftâu la Laodichenî case de rugăciune ale sf. Mihail şi la Colasenî, la ca
mergeau şî se rugau, cinstind pre arhanghelul şi pre alţî anghelî cu cri
ştire slujitorescă.
*) Teodorit însă maî descoperit o c j ' acesta: „Dicerea însă umflai
c e
cei c e q i c a c e s t a s e umfla şi s e m â n d r e s c c a n i ş t e d o g m a t i -
s i t o r i , î m p r o t i v i n d u - s e şi n e p r i i m i n d a s e î n v ă ţ a d e alţiî a d e ­
v ă r u l . Ci î n t ă r i n d d o g m a l o r c u s m e r i t ă c u g e t a r e , n u c ă d o r
o a u el, ci p e n t r u - c ă <lic a d e c ă , c u m c ă a s e j u n g h i a F i î u l luî
D u m n e d e u cel u n u l n ă s c u t p e n t r u noî, a c e s t a e s t e u n l u c r u
maî m a r e d e c â t prostimea omenilor, a d e c ă maî presus de v r e d ­
nicia o m e n i l o r . ,
19. Şi nu ţiind, capul, din carele tot trupul prin pipă-
irî şi prin C9nlegăturî priimind darea şi împreună învo-
indu-se, creşte creşterea lui l )umneo}£u, :

, C e i a c e d o g m a c i s e ş t e a c e s t e a , d i c e , riu s e ţ i n e d e c a p u l , a-
d e c ă d e Fiîul luî D u m n e d e u , c ă a c e s t a e s t e c a p u l a n g h e l i l o r ,
c a făcătorul şi z i d i t o r u l lor şi al t o t e î bisericeî s a l e e s t e c a p .
N u n u m a î - d u p r e a c ă s t a , căcî e s t e f ă c ă t o r a d e c ă şi z i d i t o r al
eî, ci şi căci b i s e r i c a , a d e c ă n o î hristianiî s î n t e m t r u p al- luî
şi m ă d u l a r ! , fiind-că s'a î m p ă r t ă ş i t F i î u l luî D u m n e d e u d e a-
c e s t a a n d s r ă fire. D e c î d e l a F i î u l luî D u m n e d e u t o t t r u p u l
b i s e r i c e î şi p r e . însăşi e s t i m e a o are. şi p r e b i n e a fi. Şi c e l a
c e v a c ă d e a d i n - a c e s t a , î n d a t ă s e p e r d e , căcî p r e c u m d u h u l
cei s i m ţ i t o r e s c şi vioşitor din c r e e r i l c a p u l u i s e î m p a r t e în t o t
t r u p u l p r i n v i n e , şi p r e c u m d i n c a p u l cel s i m ţ i t o r e s c s e n a ş t e
f i e ş t e - c a r e s i m ţ i r e şi m i ş c a r e a t u t u r o r m ă d u l ă r i l o r t r u p u l u î , p r e ­
c u m dic fizicii şi doftorii, cu u n c h i p c a a c e s t a şi t r u p u l b i s e ­
riceî se h ă r ă z e ş t e , a d e c ă p r i i m e ş t e a vieţui şi a c r e ş t e d u h o v -
n i c e ş t e . D a r c ă n d Ia c r e ş t e r e a a c ă s t a ? C â n d s e î n v o e ş t e , a d e c ă
c â n d a r e u n i r e c u Fiîul lui D u m n e d e i i . C ă c i Sf. D u h d ă t r u ­
pului bisericeî h ă r ă z i r e a şi c r e ş t e r e a p r i n pipăirî, a d e c ă p r i n c o n -
l e g ă t u r i l e c e l e u n i t e ale c a p u l u î . C â c î d a c ă t r u p u l s e face n e -
c o n l e g a t şi n u s e u n e ş t e c u c a p u l , nici s e î n v o e ş t e cu d î n s u l ,
a d e c ă d e n u se c o n g l ă s u e ş t e c u c a p u l , n e g r e ş i t nici h ă r ă z i r e a
D u h u l u î Sfînt s e face, nicî c r e ş t e r e a lui D u m n e d e i i , a d e c ă c r e ş ­
t e r e a c e a d u p r e D u m n e d e u a v i e ţ u i r e ! ceii m a î b u n e ) . 1

20. Decî de aţî murit împreună cu Christos, dupre

stihiile lumeî, drept ce ca cum aţî fi vil în lume v e d o g -
matisitî.
y

du-se nu este împrotivă smerite! cugetări. Că cu smerita cugetare, se

făţărnicea, îar cu patima umflăreî (adecă a mândriei) cu scumpătate se
îmbrăca. Iar dicerea, car! nici le-aii vecţut, cu mândrie umblând, este în
loc de cugetări ale luişî întrebuinţând".
*) Teodorit însă dice: „Precum la trup, creeriî capuluî sînt rădăcina
vinelor, căcî prin vine trupul are simţirea, aşa dela stăpânul Christos,
şi isvorele îpveţătureî şi prilejurile mântuire! le priimeşte trupul biseri­
ceî şi ceea ce sînt conlegâturile în trup, acesta Apostolii şi prorociî şi
dascălii sînt întru alcătuirea bisericeî". -
— 565 —
 V o i , d i c e , p r i n sf. b o t e z aţî m u r i t î m p r e u n ă c u C h r i s t o s şi
v ' a ţ î o m o r i t d e s p r e t o t ă viaţa v o s t r ă c e a d e m a î î n a i n t e , în
c â t a n u m a i sluji voî a l t ă d a t ă c â n d - v a stihiilor l u m e î , c ă r o r a
m a i î n a i n t e le slujaţî, l u â n d a m i n t e dilc Şi l I u n n
î Şi
o u
a-
s e m e n e a , c a r e s e n a s c din l u m i n ă t o r i şi d i n stihii. C u m d a r
iarăşi a c u m slujiţi lor, ca c u m aţî fi vil Iarăşi cu viaţa v o s t r ă
c e a d e m a i î n a i n t e L C ă v e . d o g r B a t i ş i ţ î , - a d e c ă ve î n v ă ţ a ţ i , -că
c u t a r e di e s t e b u n ă şi .priincîdsă, î a r ceea-l-alţă e s t e r e a şi n e -
prii.neîQâă. NCaţe,. a c e s t e a .şîhtjuărl a t n î h t e ale Elinilor. V;edî însă,
o c e t i t o r i u i e , currP-cu linişte î â în 'rîs A p o s t o l u l ' p r e a c e î a d i ­
c e n d că ve d o g m a t i s e s c . Căci precum copiii, d i > c ^ c e c e
din
noii s e î n v a ţ ă , a ş a şi voî ş e d e ţ i d o g m a t i s i n d u - v e şi s f â t u i n d u -
v ă , c e s e c u v i n e s ă faceţi.
21. Nu te atinge, nici gusta, nicî p i p ă i .
22. C a r e t o t e s î n t s p r e s t r i c ă c i u n e c u î n t r e b u i n ţ a r e a .
Şi a l t ă l u a r e a m i n t e 4'ce a i c e a c â a v e a u C o l a s e n i î , c e a a m â n ­
cărilor c a r e e r a e v r e i a s c ă ca şi c e a a tîilelor, c e e r a e l i n e s c ă .
V o i n d - î n s ă să le s m e r e s c â şi m â n d r i a a c e l o r a c e d o g m a t i s e a u
u n e l e c a a c e s t e a , d i c e , că luările a m i n t e a c e s t e a nu sînt o r e - c a r î
m a r i şi v r e d n i c e d e c u v î n t , ci s e sfîrşesc întru s t r i c ă c i u n e , la
ceî c e le m ă n â n c ă , căci m â n c ă r i l e s t r i c â n d u - s e şi m i s t u i n d u - s e
în p â n t e c e , s e p r e f a c în b a l i g ă şi s e l e p ă d ă prin a f e d r o n . D e c î
u n e l e c a a c e s t e a nicî f o l o s e s c ele d e sineşî, nici p ă g u b e s c ) . 1

D u p r e p o r u n c i l e şi î n v ă ţ ă t u r i l e dtnenilor.
î n v ă ţ ă t u r i l e a c e s t e a , dice, n u sînt d u r n n e d e e ş t î , ci sînt p o ­
r u n c i şi î n v ă ţ ă t u r i o m e n e ş t i . D a r ce? L e g e a n u e s t e î n v ă ţ ă t u r ă
d u m n e d e ă s c ă ? A s a î n v ă ţ ă t u r ă a d e c ă , a lui D u m n e d e u a fost,
p â n ă c â n d a a v u t v r e m e a , a c u m î n s ă n u e s t e î n v ă ţ ă t u r ă a lui
D u m n e d e u , fiind-că n u m a i ,are v r e m e ; Vs.au p r e l e g e o d i c e în­
v ă ţ ă t u r ă a o m e n i l o r , căci b ă t r â n i i E v r e i l o r şi rabinii răii o t â l -
m ă c e a i i , p r e d a n i s i n d m u l t e afară d e l e g e , p r e c u m şi D o m n u l a-
c e s t a o m ă r t u r i s e ş t e în E v a n g h e l i e d i c e n d c ă t r e c ă r t u r a r i şi
c ă t r e farisei: « P e n t r u c e şi voî c ă l c a ţ i p o r u h c a lui D u m n e d e u .

') însemneză, că Marele Vasilie tâlcuind cjicerea luţĂs'va acesta-: „Pos-

:ul şi nelucrarea vostră le urăşte sufletul meu" (Cap'. I, 13), cjice: „Pcei
precum şi la cele-l-alte este adecă ce-va şi de lepădat, este însă ce-va 1

şi de bine priimit luî Dumnecjeu, care se arată, aşa şi la post, pre cel
:e se făcea spre arătare, adecă cu ferirea de. mânec ri, întru cuvîntul să
nu te atingi, nicî să .guşti, .nicî să pipăi de a avea .ăfîrşit, că le urăşte
sufletul Domnuluî. Iar porunca .care se îa spre probă* pre cugetarea tru­
cului o iubeşte Domnul, pentru-că' prin îngbesuirea trupuluî se ispră­
veşte sfinţenia. Nu este de ajuns însă singură: depărtarea mâncărilor spre
i face postul, lăudat, ci trebue a maî $ şi; ceea-l-altă petrecere, atât în
:uvinte, cât şi în petreceri şi întru unirea cslora ce pot a îubi".
p e n t r u p r e d a n i s i r e a vostră?» ( M a t . X V , 3) ). Saii dice p o r u n c i
1

a l e d m e n i l o r p r e obiceîurile E l i n i l o r şi luările a m i n t e ale d i l e -

lor, p r e c a r e le. p ă z e a u Colasenii.
23. 'Care sînt cuvînt, având de înţelepciune în religia
voită şi în smerita cugetare şi în necruţarea trupuluî, nu
întru ore-care cinste spre saţiul trupului.
L u ă r i l e a m i n t e cele d e acest-fel ale- îtiâtteăriicîrj*;dicei n n m a l
c u v î h t - a u şi f o r m ă d e î n ţ e l e p c i u n e , dar•••nu pţitefe- de î n ţ e l e p ­
c i u n e , nicî •..adever, "că s e p a r e c e l a ' ce ' d o g m a t i s e ş t e ae£Steâ~a
fi c a un d r e - c a r e l e evlavist şi s m e r i t şi îşi defăima t r u p u l sâii
f e r i n d u - s e d e tire-care m â n c ă r i ) . 8

Şi c u t d t e c ă D u m n e d e u a cinstit p r e t r u p şi a d a t m â n ­
cările, c a t r u p u l , m â n c î n d din a c e s t e a , s â s e î n t ă r e s c ă şi s ă s t ă -
p â n e s c ă p a t i m i l e d e b u n ă v o e a s a ; îar cei c e p â n d e s c m â n c ă ­
rile nu-şî î n t r e b u i n ţ e z â t r a p u l lor cu c i n s t e p e n t r u - c ă îl l i p s e s c
p r e el d e m â n c ă r i l e cele e r t a t e şi d e s t ă p â n i r e a c e o a l u a t
să m ă n â n c e b u c a t e l e , c a r e eî o r i d i c a u d e l a sineşî şi nu î a r t ă
a ' ş i s t ă p â n i p a t i m i l e d e v o e , ci d e silă, p r i n d e p ă r t a r e a m â n ­
cărilor ). 3

'' ; •. . C A P III.

i'. Deci de aţî înviat împreună cu Christos, cele de

sus căutaţi unde este Christos, de-a drdpta luî Dumne­
deu şeder.d.
2. Cele de sus căutaţi, nu cele de pre păment.
D u p r e c e a d'S m a i s u s A p o s t o l u l , c ă voî aţî m u r i t î m p r e u n ă
cu C h r i s t o s p r i n b o t e z , şi d u p r e ce a d a t C o l a s e n i l o r a î n ţ e ­
lege, d u p r e c e e a c e s e t a c e c u m că şi a u î n v i a t î m p r e u n ă c u
C h r i s t o s ' (fiind-câ b o t e z u l p r e c u m î n c h i p u e ş t e p r e m d r t e a luî

J
) Ş i Teodorit cjice maî descoperit: a loruşî dogmă introduc şi nu ur­
;

meză scopuiuî legeî, că voita religia acesta însemneză.

*) Acestaş Teodorit aşa tâlcueşte: „Cu agerimea cuvintelor amăgesc
şi smerită cugetare numesc pre păzirea legeî, cjicend că nu se cuvine
a călca legea cea de Dumnecjeu dată".
3
) lari, cji cerea, „nu întru ore-care cinste", aşa se tâlcueşte de către I-
.cumenie: Dumnecjeu, cjice, cinstind pre om cu mânî l'a făcut şi mân­
cări a dăruit, îar aceştiea nu înfrebuinţeză spre cinstea trupuluî mâncă­
rile, cele date spre hrană, ci se întorc despre dînsele, ca despre nişte
lucruri de ferit, vătămătore: Şi Teodorit cjice: necruţare a trupuluî numesc
cei de maî sus, carii cUc că nu se cuvine a avea fără unire pre îndul­
cirea din tote şi acesta este o vederată robie şi lipsire a cinstei ceiî date;
ca de "voe a se ^depărta (se cuvine) nu ca de nişte spurcate, ci ca de
nişte prea îndulcitore.

— 567 —
C h r i s t o s , p r i n afundări, a ş a î n c h i p u e ş t e şi p r e î n v i e r e a luî C h r i ­
s t o s , p r i n eşirile d i n a p ă ) . D u p r e c e a c e s t e a le-a dis, d i c e a c u m
a i c e a c â d u p r e c e voî şi aţî înviat î m p r e u n ă c u C h r i s t o s , a p o î
d a t o r i sînteţî a fi şi s u s , u n d e şi C h r i s t o s s e află ş e d e n d d e
a d r e p t a luî D u m n e d e u * ) şi sînteţî d a t o r i a c u g e t a cele c e r e ş t i
I a r n u cele d e j o s şi p ă m â n t e ş t i . Câcî luările a m i n t e ; ale m â n ­
c ă r i l o r şi ale dilelor s î n t l u c r u r i p ă m e n t e ş t î şi t r u p e ş t i şi nicî
u n lucru înalt şi d u h o v n i c e s c au, n r e d a n i s i r l d e d m e n î c e c u -
g e t e z ă cele p ă m e n t e ş t î fiind şi î n v ă ţ ă t u r i . Şi n u s'a î n d e s t u l a t
P a v e l a d i c e n u m a i c e l e d e s u s , nicî n u m a i a d ' c e u n d e e s t e
C h r i s t o s , ei şi a d a u g ă a c e s t a : d e - â " d r e p t a luî D u m n e d e i i s e ­
d â n d , c a cu a d ă u g i r e a a c d s t a m a l m u l t s ă d e s p a r t ă m i n t e a h r i s ­
tianilor d e l a p ă m â n t şi d e l a cele p ă m â n t e ş t i . '
3. Că aţi murit şi viaţa vostră este ascunsă împreună
cu Christos întru Dumnedeu.
D i n a m â n d d u ă p ă r ţ i l e , a d e c ă şi din m u r i r e şi din viaţă în­
d e m n ă A p o s t o l u l p r e hristianî să n u c a u t e lucrurile cele d e
faţă ale l u m e î a c e ş t i a . A ţ i m u r i t , d i c e , voî fraţilor, d e s p r e cele
d e j o s şi p ă m â n t e ş t i , c ă c i v ' a ţ î o m o r î t şi v ' a ţ î î n g r o p a t î m ­
p r e u n ă cu C h r i s t o s î n t r u sfîntul b o t e z . A p o î n u m a i sînteţî d a ­
t o r i a vieţui p ă m â n t e ş t e , că v i a ţ a v d s t r ă e s t e s u s î n t r u c e l e
c e r e ş t i , p e n t r u - c ă î m p r e u n ă aţî înviat c u C h r i s t o s î n t r u sfîntul
b o t e z , d e c î cele c e r e ş t î şi d e -sus-vse c u v i n e "a c u g e t a . S ă s â r -
g u e ş t e însă P a v e l s â a r a t e cu a c e s t e c u v i n t e c u m câ hristianiî
ş e d s u s în ceriu şi v i e ţ u e s c a l t ă v i a ţ ă , c e a î n t r u D u m n e d e u ,
c e e a c e e s t e a s c u n s ă şi c a r e nU" s e v e d e , că p r e c u m C h r i s t o s
n u s e v e d e , aşa şi v i a ţ a n o s t r â a h r i s t i a n i l o r n u s e V e d e , a s ­
c u n s ă fiind în i n i m ă ş i - î n suflet n e v e d u t l u c r â n d u - s e * ) . Şi d a r

*) Coresie cjice că Chrisostom „de a drepta luî Dumnecjeu Părintele"'

înţelege că este cinstea cea, întocmai a fiîuluî cu tatăl unit cu Atanasie
în cuvîntul cel asupra Arienilor. Iar Avgustin în capul şepte-spre-cjece
' despre credinţă şi despre simbol a cjis, cum că de a drepta însemneză
că Christos dobândeşte slavă cerescă. Iar alţiî au cjis că Christos, Ca om
şade slăvit pre carele Dumnecjeu l'a preaînălţat şi a dăruit luî numele
cel maî pre sus de tote numirile. Şi alţiî cj' că drepta însemr.eză pre
c

a tot puternicirea şi pururea vieţuire şi slava, care are Fiîul împreună

cu Tatăl.
!
) Pentru acesta a cjis dumnecjeescul Maxim în cuvîntul cel despre
monahicesca petrecere cum că viaţa sfinţilor este ascunsă în lumea a-
cesta, adecă necunoscută şi ne-arătată, îar viaţa stăpânitorilor şi a bo­
gaţilor este arătată în lumea acesta pentru-că lumea cinsteşte bunătă­
ţile cele ce sînt în lume, îar de cele duhovniceşti şi iievecjute!îşî întorce:
faţa şi le necinsteşte; sau ascunsă este viaţa hristianilor celor adevăraţi
în lumea acesta şi în trupul acest muritor, precum, este şi mărgăritarul
ascuns în pină şi în scoică. Iar cînd se zdrobeşte pina şi scoica adecă,
când smeritul trupul acesta să zdrobeşte prin morte atuncea se arată

.' . ' .— 668 —

d a c ă v i a ţ a v o s t r ă aţî a s c u n s şi n e v e d e n d u - s e , p e n t r u c e v o î
hristianiî c ă u t a ţ i c e l e c e se a r a t ă ? A c e s t a însă m a i î n a i n t e o
elice A p o s t o l u l că î n d a t ă s ă c a d ă în c u v î n t u l cel m o r a l i c e s c ; că
o b i c î n u î a fericitul Pavel a l t e l e a d e c ă a formălui, p r e c u m a f ă c u t
şi în t r i m i t e r e a c e a c ă t r e C o r i n t e n i , c ă v o r o v o i n d p e n t r u ceî
c e a p u c a u maî î n a i n t e a m â n c a d e c â t săracii fraţi, s i n g u r i eî
m â n c a u t r u p e ş t i l e m e s e c e l e ce s e făceau în b i s e r i c i şi d e a c o l o
d i m p r e u n ă au c ă z u t în cuvîntul cel d e s p r e d u h o v n i c e s c a m a s ă
a dumnedeştilor taine.
4. Când se ya arăta Christos, viaţa vdstră,. atuncea- şi
voî ve veţî arăta împreună oTel întru slavă.
I n t r u a d o u a v e n i r e , dice, are să s e a r a t e C h r i s t o s şi a-
t u r i c e a are să s e a r a t e t u t u r o r c a J D u m n e d e u , v e n i n d cu s l a v ă
şi cu angheliî seî, căci a c u m e s t e a s c u n s şi n e a r ă t a t î n c â t
s e şi c l e v e t e ş t e şi s e p r i h ă n e ş t e d e cei n e c r e d n i c i o ş î , p e n t r u - c â
n u îşî a r a t ă slava sa. D e c î a t u n c e a , elice, şi voî hristianiî v e

mărgăritarul cel ascuns înlăuntru în suflet strălucit,: precum maî jos

cjice şi însuşî sfinţitul Teofilact, pentru-că darurile luî Dumnedeu şi fap­
tele cele bune sînt ascunse înlăuntru în sufletul omuluî celuî îmbună­
tăţit. Pentru acesta a cjis dumnecjeescul Dialog (în a cincîa carte a celor
moraliceştî) cum că cela ce are patimile omorîte, acela este stins cu a-
deverat în lumea acesta de jos, se aprinde însă şi străluceşte în lumea
cea de sus. Şi întru tâlcuirea cărţeî întâîa a împăraţilor, cjicerea aflându-
se acesta: „Domnul omora şi înviază" cjice cum că de nu vom-muri în
lumea acesta nu vom vieţui cu adeverat luî Dumnecjeu prin dragoste. Aşa
vieţuia, cjice, Pavel, dar nu cu viaţa acesta din lume, fiind-că cjice „mie
lumea s'a răstignit", ci vieţuia cu viaţa Domnuluî, pentru acesta cjice
şi viez nu de acum eu, ci viază întru mine Christos. 71 d j ' şi Ava s n s a

Pimen_.cum .că acela rh6re în lumea acesta, carele lepădă dela sineşî
;

odihna trupului şi slava cea deşartă a sufletului. Iar. marele Antonie

cjicea, depărtezâ te de desfătare şi de pofta cea rea şi de iubirea de
cinste, ca cum nu aî fi în lumea acesta.(la Coresie). Precum şi Vias
acela, cel unui din cei şepte înţelepţi, sfătuia că se cuvine a -vieţui
cine-va în lumea acesta fără a'l şti cine-va „asrunde-te vieţuind". Dice
însă şi sfîntul-Varsanufie: „A nu te îngropa de tot lucrul^te face. pre
tine a te apropia de cetate, şi a.nu fi socotit între omenî, te face a veni
în cetate; ş i . a , m u r i despre tot omul, te face să moşteneşti cetatea şi
vistieriile. De voeştî a te mântui, ţine a nu fi socotit şi alergă către
ceea ce îţî sare înainte. Prea potrivit însă a cjis la cjicerea acesta a A-
postoluluî şi Marele Macarie; Precum împărăţia întunereculuî şi păcatul
este ascuns în suflet, până la cjiua înviereî când şi însuşî.trupul acesta
al păcătoşilor se va .arăta. întunereculuî celuî acum în suflet, aşa şi îm­
părăţia lumeî şi chipul cel ceresc Iisus Christos acum tăinuit lumineză
pre suflet şi împărăteşte şi sufletul sfinţilor, însă ascuns dela ochiî 6-
menilor până şi îh c j i înviereî când şi trupul se va descoperi şi se
ua

va slăvi cu lumina Domnului, care de acum este în om şi în sufletul

luî, carele de acum a luat împărăţia luî Christos,. odihnindu-se şi lumi-
nându-se cu lumină vecînică (voroava II).

- 569 -
 veţî a r ă t a î m p r e u n ă cu C h r i s t o s , n u p r o s t , ci cu slavă şi, cu
s t r ă l u c i r e . D r e p t a c e e a djua a c e e a a v e n i r e ! a d o u a căutaţi-o
şi nu dilele vieţeî a c e ş t i a . C ă t r e a c e e a sârguiţi-vă a vieţui, că
a t u n c î a r e s ă s e a r a t e a d e v ă r a t a v i a ţ a v o s t r ă , -căci viaţa a c e s t a
d e a c u m nu e s t e v i a ţ ă ci m o r t e , fiind-că c u s t r i c ă c i u n e s e află
şi c u r g e şi s e t r e c e p r e t o t clasul şi p e t o t ă oiipela ), |N,u c ă ­ 1

u t a ţ i , a i c e a c i n s t e ş ţ slavă,', p e n t r u - c ă 4colo e s t e a d e v e r a t a i l â v â
şi c i n s t e a v d s t r ă , m ă r g ă r i t a r u l e s t e a s c u n s în c â t ă v r e m e se
;jfiă fn^ 'lăuntru în.-seQică. şi în p j n ă , J a f c â n d ^ c e s t c a . s e jzd.ro-
o e s c , a t u n c e a şi r n ă r g â r i t W u l , s e •'•- a r a t ă şi s t r ă l u c e ş t e cu -slavă.
A ş a şi voi hristianiî în c â t ă v r e m e v e aflaţi în t r u p u l a c e s t
s t r i c ă c î o s sînteţî d a t o r i a vieţui c a a s c u n s şi n e a r ă t a t şi a nu
c ă u t a slavă. Iar c â n d t r u p u l a c e s t m u r i t o r cu m d r t e s e v a t o p i ,
a t u n c î a r e s ă s e a r a t e şi slava v d s t r ă , d e vă veţî afla v r e d n i c i
d e d î n s a prin faptele cele b u n e ale v d s t r e .
5. Deci omorîţî mădularile vostre cele d e p r e p ă m e n t .
N u a d i s : l e p â d a ţ i l e , ci: o m o r î ţ i l e , în c h i p a nu maî învia îarăşî
şi a face p e c a t . M ă d u l a r ! î n s ă . p r e p ă m e n t , p d t e p r e m ă d u l a ­
rile "trupului le d e , c a r e c â n d n u l u c r e z ă faptele cele c e r e ş t i
i c

şi d u h o v n i c e ş t i s e dic că sînt p r e ' p ă m â n t , îar c â n d lucreză c e l e

c e r e ş t i a t u n c e a n u m a l sînt. p r e p ă m e n t , p r e c u m d e p i l d ă c â n d
n u v ă d ochiî n o ş t r i ! r e u şi c u î m p ă t i m i r e lucrurile l u m e î cele
v ă d u t e , c â n d u r e c h i l e n o s t r e nu a u d cele rele şi c u v i n t e l e cele
d e r u ş i n e şi c â n d m a n i l e n o s t r e n u fură, nicî r ă p e s c , nicî- l o v e s c ,
a t u n c i m ă d u l a r i l e a c e s t e a ale n o s t r e n u m a î - s î n t p r e p ă m e n t . I n s ă
p d t e . şi m ă d u l ă r î p r e p ă m â n t a n u m i t d?avel p ă c a t e l e , , c a r e s e
fac p r e p ă m e n t prin m ă d u l a r i l e t r u p u l u i , c a r e p ă c a t e şi r ă m â n
p r e p ă m e n t u l a c e s t a şi se s t r i c ă a i c e a , cacî m ă d u l a r i l e t r u p u l u i ,
d e ş i sînt din p ă m e n t , însă nu r ă m â n în p ă m e n t , nicî se strică
desăvîrşit, ci s e v o r s c u l a f ă c â n d u - s e n e s t r i c ă c î o s e . D a r p e n t r u c e
maî s u s a d i s P a v e l c ă v'aţî î n g r o p a t î m p r e u n ă cu C h r i s t o s şi c ă
v ' a ţ i d e z b r ă c a t d e t r u p u l p ă c a t e l o r c ă r n e î şi a c u m îarăşî elice:
o m o r î ţ î m ă d u l a r i l e v d s t r e ? C â c î o m o r i r e a c e a ; dintâî a fost d a r
al b o t e z u l u î , c a r e l e a o m o r î t şi a p e r d u t p ă c a t e l e c e l e c e s'aii
făcut m a î î n a i n t e d e noî, a d e c ă şi p r e cel p r o s t r ă m o ş e s c şi p r e
c e l e d e p r o a l e g e r e a şi v o e a n o s t r ă , c e l e - a m făcut m a î î n a i n t e
d e b o t e z , Iar o m o r î r e a a c e a d e a c u m , c e o d i c e P a v e l , e s t e lu­
c r u al p r o a l e g e r e î n o s t r e , c a r e o m o r î r e a c e s t a ş t e r g e p ă c a t e l e
c e l e - a m l ă c u t în u r m a b o t e z u l u i . S a u m a l b i n e a d i c e , o m o -

') Pentru acesta scria către Romani purtătorul de Dumnedeu Ignatie:

„Ertaţî mie fraţilor,, să nu me opriţi pre mine de a ajunge la viaţă, că
Christos este viaţa credincioşilor; să nu me voiţi pre mine să mor, că,
mortea este. viaţă cea fără.de Christos". VedJ şi suptînsemnarea cţieereî:'
îar viez nu de acum eu (Gal. II, 20).
— 570 -
r i r e a . a c e s t a nicî d e c u m lasă a m a î fi m ă c a r p e c a t u l , fiind-că
omora p r e c u g e t a r e a trupuluî, p r e c u m d e pildă, d a c ă r ă s t o -
p e ş t e c i n e - v a o s t a t u e d e a r a m ă , c a r e m a î î n a i n t e a r u g i n i t şi
a p o î îarăşî s t r ă l u c e ş t e şi a'l s t a t u i p r e a c e l a c e a v e a m a î î n a ­
i n t e s t a t u a c e a d e acest-fel s ă c u r a t e r u g i n a eî, n u c e a v e c h e
a d e c ă , ce o a v e a , c ă a c e e a s'a c u r ă ţ i t c u r ă s t o p i r e a , ci s ă c u ­
rate rugina, c a r e î n - u r m ă $'ar face. x

C u r v i a . .,
I a t ă Mafeea tâi m ă c e ş t e " A j i o s t o M c â r e ' s h i ţ m ă d u l ă r i l e c e l e d e
c u r v i e , căcî p a t i m a a c ă s t a
s u p ă r ă mal m u l t şi s t ă p â n e ş t e p r e d m e n î , ş P m a î v â r t o s d e c â t
t d t e cele-l-alte p a t i m i , fiind-că d i n fire a r e pricina. ;

Necurăţia, patima.
A lăsat A p o s t o l u l d e â d i c e cu d e o s e b i r e p r e t o t e p a t i m i l e
-trupuluî, d e ' v r e m e c e n u a r fi fost b i n e a le d i c e p e n t r u m î r -
ş e v i r e a l o r . T a r cu n e c u r ă ţ i a şi c u p a t i m a a a r ă t a t o b ş t e ş t e şi
cuprin d a t o r t d t e felurile t r u p e ş t i l o r a m e s t e c ă r i ) . C ă cu. a d e v ă ­
1

r a t p a t i m ă e s t e t u r b a r e a poftei t r u p u l u i , p r e c u m e s t e p a t i m ă
a t r u p u l u î şi f e r b i n ţ e l a s a u o r a n ă s a u v r e o altă bolă d e în­
d e l u n g a t ă v r e m e şi n e v i n d e c a t ă .
Poftă cea rea.
I a t ă o b ş t e ş t e c u p r i n d e t o r şi aicea a a r ă t a t p r e fieşte, c e fel
d e p ă c a t t r u p e s c , căcî f i e ş t e - c a r e p o f t ă t r u p e s c ă e s t e r e a . E s t e
şi poftă b u n ă , c e a d e D u m n e d e u şi d e c e l e d u m n e d e ş t î şi d e
lucrurile d u h o v n i c e ş t i : p e n t r u c a r e şi D a n i i l s'a n u m i t b ă r b a t
al doririlor ( D a n . I X , 23), a d e c ă al p o f t e l o r d u h u l u i , p r e c u m
a d a u g e ' t e o l o g u l G r i g o r i e (in cuvîntul cel m â n g â i t o r la m a i c a sa,
d i c e n d : «Şi âl poftelor c e l o r m a î b u n e » d u p r e a c e s t a ş î t e o l o g
(în c u v î n t u l cel al luî G r i g o r i e Nisis). Şi D a v i d î n c ă t o t ă p o f t a
sa făcând-o duhovnicâscă dicea: « D o m n e înaintea ta este totă
d o r i r e a |mea» ( P s a l m . X X X V I I , 1 9 ) . I a r d e s p r e pofta c e a r e a
dice parimiastul: «Necinstitorul d e D u m n e d e u tdtă d'ua pofteşte
p o f t e l e fele, iar d r e p t u l m i l u e ş t e şi s e î n d u r ă fără c r u ţ a r e ( P i l d .
X X I X , 26).
Şi lăcomia de averî, care este idoloslujire.
]
) Pentru acesta cjice şi marele Vasilie „Iar câte alte feluri de necu­
rate patimi sînt, înveţătoria demonilor cu adeverat le-a aflat îar, dumne­
cjeesca Scriptură le-a tăcut, nevrend a'şî spurca cinstea sa cu numirile
cele de ruşine, ci cu numiri obşteşti a pomenit necurăţiile, precum cjice
apostolul Pavel: „Iar curvia şi totă necurăţia, nicî să se numescă între
voî" (Efes. VI, 3) (adauge şi cjicerea acesta a Apostolului: curvia, necu­
răţia, patima) cu numirea necurăţireî şi pre lucrarea cea-negrăită a băr­
baţilor şi pre a muerilor cuprincjend-o" (în scrisorea cea • către Epis­
copul Diodor).

— 571 —
 I n t â î a fiică a poftei ceiî rele e s t e l ă c o m i a d e a v e r î , p r e c a r e
P a v e l o a n u m i t i d o l o s l u j i r e ) p e n t r u - c ă slujeşte a u r u l u i şi a r ­
1

g i n t u l u i ca u n o r idolî, d e v r e m e c e şi idolii eraii d e ; a u r şi d e

a r g i n t , şi lucruri d e m â n î o m e n e ş t i , p r e c u m d^ice D a v i d ( P s a l m .
C X I I I , 12)*). ;
6. Pentru care vine urgia luî Dunmedeu asupra fiilor
nesupunere!. I i ,
P r i n p a t i m i l e şi p ă c a t e l e c e l e ca a c e s t e a , dice, a j u n g e p r e
cei c e le avi şi le fac a c e s t e a , u r g i a luî D u m n e c j e u , h u n u m a î
în văcişl c e î - v i i t o r , c i î n c ă şi î n t r u a c e s t d e a c u m ; fii î n s ă aî
n e s u p u n e r e ! n u m e ş t e P a v e l p r e ceî c e aii p a t i m i l e dele d e a-
cest-fel, p e n t r u c a să a r a t e că unii c a a c e ş t i a n u sînt v r e d n i c i
d e e r t a r e , fiind-că nu s e află în p a t i m i l e a c e s t e a din; n e c u n o ş ­
t i n ţ a lor, ci din n e s u p u n e r e a c e aii c ă t r e p o r u n c i l e D o m n u l u i ,
întru c a r e n e s u p u n e r e a t â t d e m u l t s'aii iscusit, în c â t s'au
fâcut c a n i ş t e fiiî aî eî şi d i n t r u d î n s a s e c u n o s c şi s e î n s e m ­
n e a z ă , p r e c u m şi fiiî s e c u n o s c din fireştile s e m n e , c e aii ale t a ­
t ă l u i lor, sau ale m a î c e î l o r ' ) .
1
) Pentru acesta a cjis şi marele Vasilie: cel ce Iubeşte argintul aşa
precum se cuvine a iubi pre Dotnhul Dumnecţeu, din totă inima sa şi
din tot. sufletul seu şi din tot cugetul seu, unul ca acela în loc de a
sluji Domnului slujeşte luî Mamona, măsura Iubire! cea datornică luî
Dumnedeu mutând-o la argint. Că pentru acesta lăcomia este idoloslu­
jire, când darurile cele ce se proaduc Domnului Dumnecjeu ie aduc la
cele pămenteştî. Decî ni s'a poruncit să nu Iubim darurile, căci pentru
acestea multe din cele oprite le ertăm celor ce aduc darurile. Şi nicî
ca cum măcar a îubi darurile cele de acest-fel nu învaţă cuvîntul: Nici
a ne afla către dînsele cu împătirnire. Că cu neputinţă este a îubi pre
Dumnedeu din totă inima şi a arăta împărţire spre alt ce-va; căcî precurr
într'un vas plin de ore-care umezeală, în cât să se reverse afară, atâtc
e de nevoe a pune spre umplerea luî, aşa şi la suflet. Cit s'ar deşerte
de dragostea acesta spre cele ce nu se cuvin, atâta este de nevoe i
pune într'însul dragostea cea către "Dumnedeii. Iar cela ce o dată a so^
cotit a îubi argintul, totă dragostea acolo o mută" (tâlc.Ia Isaia, la acestî
dicere: „Iubind darurile (cap. I, 23). Dice însă şi Teodorit: „Pre lăcomii
de averi însă idoloslujire o a numit, fiind-că Mântuitorul, Domn pn
Mamona l'a numit (Mat. VI, 24), învăţând că cela ce slujeşte pattme.i
lăcomiei de averi, bogăţia o cinsteşte ca pre un Dumnedeii".
2
) Vedî suptînsemnarea d i î ' - «Tot lacomul de averi, carele est
cere

idoloslujitor, la cap. V, stih 6 al ceiî către Efesenî'şi suptînsemnar.e.

cea la aceea. A â\$ însă şi Marele Macarie, că Domnul dice: unde est
mintea ta acolo este. şi vistieria ta, unde e vistieria vostră acolo este i,
inima vostră (Mat. VI, 21). Că la lucrul (de) cel ce se-legă inima cuî-va ş
unde îl trage pre el pofta, acel lucru este Dumnedeul luî. Când in im
tot-de-una doreşte pre Dumnedeu, acela este Domnul inimeî luî. Iar d
s'ar da cine-va la lucrurile cele lumeşti sau la casă/ sau la Iubirea nfe
cătorilor, unde s'a legat inima luî, acel lucru este Dumnedeul lt
(vor. XLVIII, cap. 3),
) Iar Marele Vasilie întrebat fiind dupre ce însemnare se d ' u n i r i j
3 c

— 572 —
 7. Intru care şi voî ore când aţî umblat, când vieţu-
îaţî într'însele.
C u l a u d ă şi c u o r a ţ i e sînt m e s t e c a t e c u v i n t e l e a c e s t e a ale
A p o s t o l u l u i , c ă c î nu d i c e c ă voî C o l a s e n i î a c u m vieţuiţî în p a ­
timile, a c e s t e a , ci c â vieţuîaţî î n t r ' o v r e m e , c â n d e r a ţ i n e c r e ­
dincioşi, a d e c ă c â n d e r a ţ i p ă g â n i . A ş a şi c â t r e C o r i n t e n i s c r i a
d i c e n d : «Şi a c e s t e a e r a ţ i o r e - c a r i î . Ci v'aţî s p ă l a t , ci v ' a ţ î sfin­
ţit, ci v'aţî î n d r e p t a t * şi c e l e - l - a l t e (I C o r . VI, 1).
8. Iar acum lepădaţile şi voî pre tdte.
- Şi c u m a dis m a i s u s A p o s t o l u l , c ă voî C o l a s e n i î v i e ţ u i a ţ î
o r e c â n d în p a t i m i şi a r ă t â n d c ă a c u m n u v i e ţ u e s c , îar a i c e a
Iarăşi d i c e « l e p ă d a ţ i l e şi,voi' t d t e » ? A r ă t a t e s t e c ă a v e a u p a t i ­
mile" a c e s t e a şi p e n t r u a c e s t a d i c e lor să le l e p e d e , fiind-că
c u m a r fi p o r u n c i t să l e p e d e a c e l e a c e nu le aveaii? L a a-
c e s t a n e d u m e r i r e r ă s p u n d e m c ă şi c e e a c e a dis m a î sus A p o s ­
tolul, a d e c ă c â n d vieţuiţî în p a t i m i l e a c e s t e a şi a c e s t a , dic, a j u t ă
la c e l e c e a c u m dice aicea, căcî c a c u m a r a r ă t a g h i c i t o r e ş t e
c u c u v i n t e l e a c e s t e a şi ca .cum l e - a r d i c e c ă din v e c h i a d e c ă
v ă s t ă p â n i a r ă u t a t e a şi v i a ţ a v o s t r ă o d o m n e a şi o t i r a n i s e a ,
aî nesupunereî şi fii aî urgieî? Răspunde aşa că fiî a numi pre ore
cariî, ştie Domnul a numi pre ceî ce fac voile orî bune sau rele, că cjice:
„De aţî fi fiî aî luî Avraam, faptele îuî aţî face"-(Ioan -VIII, 39). Şi îarăşî:
„Voî din tatăl vos-:ru diavolul sînteţî şi poftele tatăluî vostru voiţî a
face". Drept aceea şi fiu al nesupunereî se face cela ce lucreză cele ale
nesupunereî, că pote precum diavolul nu numaî păcătos se numeşte, ci
şi însuşî pecat, pentru-că, precum socotesc, s'a fâcut începător al pă­
catului, aşa şi însaşî nesupunere s'ar cjice diavolul, pentru acestaşî pri­
cină. Iar fiu al urgieî este cine-va pentru-că s'a făcut pre sine vrednic
de urgie^...că precum pre ceî vrednici aî Domnuluî şi care fac faptele
tumineî şi ale cjileî, Apostolul î-a numit fiî aî lumineî şi aî cţlleî- aşa.
de urmare este a înţelege noî şi acesta „fiî aî urgieî". .Se cuvine dar
însă a şti şi acesta, că fiu al nesupunereî acela este şi fiu al urgieî.
Pentru-că Domnul hotărîtor a cjis, că acela ce nu se supune Fiîuluî
(adecă nu ascultă de el) nu va vedea viaţă, ci urgia luî Dumnecjeu ră­
mâne întru dînsul (Ioa. III, 36 Hotar. 268 cea pre scurt). Şi acestaşî
sfînt părinte adauge la vreme acesta a Apostolului şi aceste vrednice
de laudă „omorîţî, cjice Apostolul, mădulările vostre cele de pre părhenf
curvia, necurăţia, patima, pofta rea şi lăcomia de averi, care este idolo-
slujire, pentru care vine urgia luî Dumnecjeu şi nu numaî acesta, ci şi
maî preste tot cuprinzător a adaus cjicend: „Preste fiiî nesupunereî". In
cât a nu maî supăra p:e cel ce împreună v'a sădit cu Christos, întru
asemănarea morţeî luî (adecâ pre hristianul cel ce s'a botezat). Nicî în­
dulcirea cea vremelnică care spurcă pre minte pentru a urî şi a se în-
greţălui de totă răutatea până şi la împătimaşa poftă cea curată a ini­
meî arătându-se precum cjice David: „Nu s'a lipit de mine inima în­
dărătnică, abătendu-se dela mine cel viclean, nu Fam cunoscut-fiind-că
cu adevărat, nici a se apropia de dînsul s'a întors" (Cuv. la botez, cum
se boteză cine-va întru Evanghelia Domnuluî).

- 573 -
a d e c ă m a î î n a i n t e d e a v ă b o t e z a şi c u a n e v o i e e r a v o u ă s l o b o ­
d e n i a c e a d i n p a t i m i , î a r a c u m , d e v r e m e c e p ă c a t u l cel c e
s e afla î n t r u voî prin sf. b o t e z s ' a u o m o r i t j p e n t r u a c e s t a , c u
l e s n i r e e s t e s ă l e p ă d a ţ i p a t i m i l e a c e s t e a precum, l e p ă d ă c i n e - v a
şi s e d e z b r a c ă d e h a i n a s a . Şi n u m a i a v e ţ î s ă p u n e ţ i d e p r i ­
c i n ă c u m c ă a c u m vieţuiţî s u p t h a i n a d a v o l u h . î şi a p a t i m i l o r
:

fiind-că v'aţî o m o r i t d e s p r e a c e l e a prin b o t e z . D e a c ă s t a şi a-

i u r e a a c e s t a ş A p o s t o l d i c e a ; c ă p ă c a t u l p r e voî n u V ă mal; s t ă ­
p â n e ş t e , c ă n u sînteţî supt l e g e , ei % p ţ d â r ţ l l b m . VJ, 1 4 ) . "
. ..Urgia;,'.ib.âniaţ-'teuţateâ:,- ^ - : v :
• ••' -
P r e p o m e n i r e a d e răii a i c e a c u d e o s e b i r e c n u m e ş t e Apo­
stolul r ă u t a t e , p r e c a r e p o m e n i r e d e răii unii o aii n u m i t şi
a m ă r ă c i u n e ) , a d e c ă c â n d p ă z e ş t e c i n e - v a î n l ă u n t r u în i n i m a s a
1

r ă u t a t e a c e î-a fâcut altul şi c a u t ă vareme p e n t r u a face i z b â n ­

d i t e a s u p r a a c e l u i a . I a r c e e s t e m â n i a şi c e e s t e u r g i a vedî
t â l c u i r e a d i c e r e î : « T o t ă a m ă r ă c i u n e a şi m â n i a şi u r g i a să s e ,
ridice d e l a voî, în c a p . I V , 3 1 a l e e i i c ă t r e E f e s e n î .
Hula. j -
G r ă i r i l e d e r ă u şi ocările şi v o r d v e i e cele o c â r î t o r e l e d i c e
a i c e a P a v e l hulă, c e l e c e d i n m â n i e s e . f a c - a s u p r a fratelui c e
l'a s c â r b i t .
Cuvintele de ruşine din gura vdstră.
C u curaj a d i s a i c e a P a v e l . a c ă s t a « d i n g u r a v o s t r ă » , a d e c â
l e p ă d a ţ i d i c e fraţii m e i h r i s ţ i a n ţ , t d t ă v o r b a d e r u ş i n e d i n g u r a
v o s t r ă fiind-că g u r a a c ă s t a s e sfinţeşte p r i n î m p ă r t ă ş i r e a p r e a
c u r a t u l u i T r u p u l u î şi S â n g e l u i luî C h r i s t o s . Şi n e c u v i o s lucru
e s t e cu a d e v ă r a t a s e s p u r c a cu c u v i n t e h u l i t d r e şi d e ruşine,;
o g u r ă sfînta c a a c e s t a a v o s t r ă c a r e p r i i m e ş t e p r e C h r i s t o s
p r e sf. sfinţilor ). 8

9 . N u minţiţi unul altuîa.

F i i n d - c ă voi hristianiî, d i c e , v'aţî- î m b r ă c a t întru C h r i s t o s , c a ­
r e l e e s t e a d e v ă r u l , p r e c u m însuşî b a d i s * sînt a d e v ă r u l »
e u

(Ioan X I V , 2 ) , c u m a c u m v ă î m b r ă c a ţ i c u alt, c h i p a l m i n c î u -
neî, s p u i n d m i n c i u n i unul a l t u î a ? C ă a r ă t a t e s t e c ă s p u i n d min­
ciuni v ' a ţ î d e s b r ă c a t d e chipul a c e l a şi d e h a r a c t i r u l a d e v ă r u -
J
) Despre pomenirea de reu acestea scrie dumnecjeescul Isidor Pelu-
siotul djeend:. „Nu este lucru de suflet viteaz a fi cine-va pomenitor de.
reu, ci de suflet ticălos şi pângărit" (Epist. VI către Antioh). Şi Pari-
miastul cţice: „Cela ce pomeneşte reul este fără de lege" (Pild. 2J cap.
XXIV). Sf. Zaharia cjice: „Nimenea să. nu pomenesqă reul fratelui sefij
întru inimile vostre" (Cap. VII, stih ,10). Şi. îarăş Parimişstul cjice: „Că­
ile pomenitorilor de reu.duc spre morte" (Pild. XII,: 9).
'*) Vecjî şi la Hristoitia nostră cuvîntul ce îl facem,cum că, hristianuA;
luî nu i se cade a grăi cuvinte de ruşine.
- 574 —
luî luî C h r i s t o s , cu c a r e l e m a î î n a i n t e e r a ţ î î n c h i p u i ţ i şi d i n p r o -
Ştivă v'aţî î m b r ă c a t cu m i n c i u n a c a r e e s t e c h i p şi ha.ractir al
d i a v o l u l u i , al t a t ă l u i m i n c î u n e î , p r e c u m e s t e scris «acela n u a
s t ă t u t î n t r u a d e v ă r că m i n c i n o s e s t e si t a t ă l m i n c î u n e î » ( I o a n
VII, 48)*)'.
Desbrăcându-ve de omul cel vechîu împreună cu fap­
tele luî.
P e n t r u c a r e pricină n u m e ş t e P a v e l m â d u l ă r l şi t r u p şi o m
p r e v i a ţ a cea. s t r i c a t ă şi p ă c ă t d ş ă ? A s e m e n e a şi pentru- c e d i n
p r o t i v ă n u m e ş t e t r u p şi o m p r e v i a ţ a c e a sfîntă şi î m b u n ă t ă ­
ţ i t ă ? P e n t r u ' c a cu a c e s t a să a r a t e c u m c â p r o a l e g e r e a o m u l u i
p r i n c a r e s e s â v î r ş e ş t e r ă u t a t e a şi v i a ţ a c e a b u n ă , a c e s t a e s t e
m a î d e c ă p e t e n i e d e c â t fiinţa şi firea o m u l u î . Şi a c e s t a e s t e
o m şi t r u p şi m ă d u l a r ale o m u i u î m a l m u l t d e c â t e s t e î n s u ş i
fiinţa o m u l u î şi a t r u p u l u î şi a m ă d u l ă r i l o r luî. Şi c u m c ă m a i
m u l t din p r o a l e g e r e n e n u m i m d e c â t din fiinţă şi din firea n o s ­
t r ă ) . P e n t r u a c e s t a şi d u m n e d e e s c ă S c r i p t u r ă nu n u m e ş t e p r e
2

o m e n i i d e l a fire şi d e l a fiinţa lor, ci d e l a p r o a l e g e r e a c e a b u n ă

saii c e a r e a , cai şi n e c u v î n t ă t d r e d o b i t o c e d i c e n d : «Cai i u b i ­
tori d e p a r t e m u e r e s c ă s'a fâcut. F i e ş t e - c a r e l e a s u p r a a p r d p e -
luî s e u r e n e h i a z ă » (Ier. V , 8 ) . Iar a l t e - o r l n u m e ş t e c â n i : « c â n i
m u ţ i » (Is. cap>. L V I , 10), şi i a r ă ş i : « C â n i o b r a z n i c i cu sufletul»
(tij. 1 1 ) . Iar alte-orî îi n u m e ş t e p r e d m e n î l u p i : « s t ă p â n i t o r i î
el ( c e t ă ţ e î I e r u s a l i m u l u i a d e c ă ) în mijlocul eî c a n i ş t e lupî, r ă ­
pind r ă p e s c c a s ă v e r s e s â n g e p e n t r u a'şî s ă t u r a l ă c o m i a d e
averi» (Iezechil X X I I , 2 7 ) . Şi a l t ă d a t ă ii n u m e ş t e p r e el v u l p i :
«vulpile aii t r e c u t p r i n t r ' î n s a » ( P l â n g . V , 18), şi î a r ă ş î : « P r o ­
rocii c a n i ş t e vulpi în p u s t i e t ă ţ i » (Ier. XIII, 4 ) . Şi p r e c u m n u ­
m e ş t e S c r i p t u r a d u p r e fire p r e d m e n î c u n u m i r i l e d o b i t o c e l o r
: e l o r d e m a î s u s , căcî s'aii a s e m ă n a t cu d î n s e l e , d u p r e p r o a l e ­
g e r e a lor c e a r e a , a ş a din p r o t i v ă n u m e ş t e p r e o m e n i fii aî lui
D u m n e z e u şi D u m n e d e î p e n t r u b u n a p r o a l e g e r e , d i c e n d : « C ă
2ii a m d ' S d u m n e d e î sînteţî şi fiî aî celuî p r e a înalt t o ţ î »
' P s a l m . L X X X I , 6 ) . Ci şi în m u n c a |Iaduluî şi î n t r u î m p ă r ă ţ i a
ui D u m n e d e u , nu b a g ă p r e o m firea şi fiinţa luî, ci b u n a p r o -
d e g e r e şi r ă u t a t e a . D e c î o m v e c h î u d i c e A p o s t o l u l p r e p r o a l e ­
gerea c e a s t r i c a t ă şi î n r ă u t ă ţ i t ă a o m u l u î , p e n t r u a c ă s t a şi d u p r e
a r m a r e d i c e : « î m p r e u n ă cu faptele luî d e z b r ă c a ţ i - v ă , o h r i s t i -
') Vecjî şi tâlc. cji "eî: „Pentru acesta lepădând minciuna, fieşte-carele
cel

n'ăescă adeverul cu apropele seu, că mădulărî sîntem unul al altuîa". La

;ap. IV al ceiî către Efesenî, stih 25 frumosă fiind.
>) Teodorit însă cjice cum că de vreme ce şi maî sus Pavel a numit
nădulărî ale trupuluî reutatea cea din parte, acum aicea cjice şi care
sste tot trupul omuluî, al căruia sînt şi mădularile cele ca acestea.
nilor», a d e c ă d e p r o a l e g e r e a c e a s t r i c a t ă cit faptelje cele r e l e .
A n u m i t o m î n s ă vechîu p r e p r o a l e g e r e a c e a s t r i c a t ă şi r e a
P a v e l , p e n t r u c a s ă a r a t e cu n u m e l e celuî v e c h î u p r e r ă u t a t e a şi
î n r ă u t ă ţ i r e a şi bala eî. V e d î î n s ă , o c e t i t o r î u l e , c u m a n u m ă ­
r a t A p o s t o l u l m ă d u l a r i l e o m u l u î celui v e c h î u . Şi p r i n m i n c i u ­
n ă a d e c ă , a a r ă t a t pre. g â n d u l lui cel s t r i c a t , îar p r i n m â n i e a
a r ă t a t i n i m a c e a r e a a luî, î n t r u c a r e m â n i a z a c e . Iar prin h u l ă
a a r ă t a t g u r a luî c e a î m p u ţ i t ă ; p r i n curvie, a a r ă t a t ochiî luî
cei c e v ă d cu î n v e r ş u n a r e ; p r i n l ă c o m i a d e a v e r i , i. a r ă t a t ma­
nile luî c e l e n e d r e p t e ; prin pofta c e a r e a , a arătai: m ă d u l a r i l e
cele a s c u n s e şi m a l ales splina şi r ă r u n c h i i i lui, întru c a r e s e
afiă p o f t a . Vec^î şi s u p t î n s e m n a r e a c a p . VI, s t i h . 6 al ceii c ă t r e
Romani, pentru ce se numeşte om vechîu ). 1

i o . Şi îmbrăcându-vfe întru cel nou, cel ce s e î n o e ş t e

spre cunoştinţă. -
P r e c u m maî s u s a n u m i t P a v e l p r e p r o a l e g e r e a ( a d e c ă v o e a
c e a d e sine) c e a r e a şi p ă c ă t d ş ă , o m v e c h î u , a ş a si o m u l noii
n u m e ş t e aici p r e p r o a l e g e r e a c e a b u n ă şi î m b u n ă t ă ţ i t ă , fiind-că
a c e s t a n u s e î n v e c h e ş t e , ci t o t - d e - u n a î n t i n e r e ş t e şi c r e ş t e î n t r u
c u n o ş t i n ţ a lui D u m n e d e u şi a d u m n e c j e e ş t i l b r lucri.rî, Şi d e a
p u r u r e a şi t o t - d e - u n â s e m i ş c ă şi se a r a t ă m a î n d u ă , fâră a
s t a c â n d - v a şi a s e î n v e c h i , ci cu c â t m a î m u l t p r i i m e ş t e c u ­
n o ş t i n ţ a luî D u m n e d e u cu a t â t m a î m u l t s e î n t ă r e ş t e , p e n t r u
a lua î n c ă m a î î n a l t ă şi m a i d e p l i n i t ă c u n o ş t i n ţ ă c a a c ă s t a .
Dupre chipul celuî ce l'a zidit pre el.
A d e c ă o r î - c a r e l e s e v a î m b r ă c a c u o m u l cel noii şi cu p r o ­
a l e g e r e a şi v i e ţ u i r e a c e a d u p r e D u m n e d e u , a c e l a se î n o e ş t e
î n t r u c u n o ş t i n ţ a luî D u m n e d e u şi s e Tace n o u şi frumos d u p r e
c h i p u l luî C h r i s t o s . C ă c i şi C h r i s t o s e r a t e n ă r şi f r u m o s d u p r e
v î r s t â şi d u p r e h a r a c t i r u l t r u p u l u i , fiind-că n u a î m b ă t r â n i t c a
s â s e facă d e b e t r â n e ţ ă n e f r u m o s şi g r o z a v , p r e c u m s e fac

) Acestaş Teodorit om vechîu a înţeles aicea pre-viaţa Colasenilor

l

cea de maî înainte, ce o aveau maî înainte de botez.precum mat sus a

cjis: „Intru care şi voî aţî umblat ore când, vieţuind întru acestea" (Col.
II, 7). Dice însă şi marele Macarie: „Când cjice Apostolul dezbrăcaţi-ve
de omul cel vechîu desăvîrşit, cjice de cel ce are pchî că:re ochî, cap
către cap, urechi către urechi, mânî către mânî, picîore către picîore,
că pre omul tot şi sufletul şi trupul l'a spurcat vi'clenul şi l'a smult şi
l'a îmbrăcat pre om cu vechiul om cel spurcat şi necurat şi luptător
luî. Dumnedeu şi nesupus iegeî luî Dumnedeu cu însuşî pecatul l'a îm­
brăcat, ca să nu maî vadă omul precum voeşte, ici ca să vadă reu-şi
să audă reu şi să aibă picîore grabnice spre a face reu .şi mânî ca să
lucreze fără de lege şi în inimă să cugeteze rele.i Decî să ne rugăm ş;
noî luî Dumnedeu ca să ne dezbrace de omul cel vechiul căcî sirtguî
el pote a ridica dela noî pecatul" (Vor. II, cap, 2).

- 676 -
t o ţ i b ă t r â n i i fireşte, ci a t â t d e f r u m o s era, în c â t n u p o t e
c i n e - v a a s c r i e î m p r e j u r f r u m u s e ţ e a lui. P e n t r u a c e s t a şi D a ­
vid d i c e a : « F r u m o s c u p o d o b a m a i m u l t d e c â t fiiî o m e n i l o r »
( P s a l m . X L I V , 3 ) ' ) . Şi e r a t î n e r şi f r u m o s C h r i s t o s şi c a u n
fârâ d e p e c a t , p e n t r u - c â n u a fâcut p e c a t , c a r e l e î m b ă t r â n e ş t e
şi s l u ţ e ş t e şi s t r i c ă p r e o m . D e c i şi n o i hristianiî fiind-că n e - a m
zidit d e C h r i s t o s p r i n sf. b o t e z şi p r i n î m b u n ă t ă ţ i t ă viaţă ( c ă
p r e a c e s t e a , Ie Î n ţ e l e g e zidire) ), p e n t r u a c e s t a s î n t e m d a t o r i s ă
8

l e p ă d ă m v e c h i m e a c e a d i n p e c a t e şi s t r i c ă c i u n e a şi să n e f a c e m
tineri şi frumoşi c u sufletul d u p r e faptele c e l e b u n e şi d u p r e
f r u m s e ţ e a lui C h r i s t o s .
•ii. Unde nu este Elin şi Iudeu.
A d e c ă î n t r u o m u l cel nou. d u p r e C h r i s t o s n u s e t e o r i s e ş t e ,
d i c e , o s e b i r e d e Elini, lipaciu saii n e m e r n i c , a d e c â d i n t r ' a l t n e a m
c e vine la c r e d i n ţ ă şi î n t r e E v r e i , a d e c ă cel d i n s t r ă m o ş i E -
vreî p o g o r î t o r i ) .
3

Tăere împrejur şi netăere împrejur, varvar, Schit, rob,

slobod, ci tote şi întru toţî Christos.
I a t ă a i c e a scrie şi altă* l a u d ă a n o u l u î o m d u p r e C h r i s t o s ,
a d e c ă c u m c ă n u c ă c a u t ă la d î n s u l v r e o o s e b i r e , nicî d e
n e a m , nicî d e d r e g ă t o r i e , nicî d e s t r ă m o ş i , ci s i n g u r C h r i s t o s

') Că frumos era Domnul şi dupre haractirul trupesc, precum cjice

dumnecjeescul Chrisostom, Ieronim, Damaschin şi alţii şi la frumseţea
cea trupescă a luat pre cjicerea cea de maî sus a luî David. Insă alţî pă­
rinţi iau Zicerea acesta la frumseţea dumnecjeireî Domnuluî şi nu la
frumseţa trupuluî luî precum Climent Stromateul şi Orighen şi Chiprian
şi.Vasilie şi Avgustin şi Tertulian.
s
) Iar cum că zidire aicea se înţelege cea spre maî bine, vecjî la supt­
însemnarea <jicereî: „De este întru Christos vre o nouă zidire" (11 Cor.
V, 17). Despre înoirea acesta şi resfrumseţea omuluî, acestea scrie V a -
siliescul condei (sau împărătescul precum îl Zice) al bisericeî (adecă Ma­
rele Vasilie): „Ca o statue sfărâmându-se şi "zdrobind şi stricând slăvi­
tul chipul împăratului din nou se închipueşte de înţeleptul meşter şi de
bunul făcător, prefăcend slava făptureî sale şi punend-o întru slava cea
de maî înainte. Aşa şi noî pătimind pentru călcarea porunceî, precum
este scris: „Omul în cinste fiind nu a priceput, s'a alăturat cu dobi­
tocele cele fără de minte şi s'a asemănat lor", să ne chemăm îarăşî
la întâîa slavă a chipului luî DumneZeu: „Că dupre chipul şi asemă­
narea luî DumneZeu, Zice, făcut DumneZeu pre om" (Cuv. I despre
a

botez, întru carele arată cum se boteză cine-va întru Evanghelia Dom­
nului). Dice însă şi Teodorit tâlcuind Zicerea acesta: „că din nou ne-a
făcut pre noî DumneZeul a tote şi haractirurile dumnecjeesculuî chip pre
care le-a fost stricat păcatul maî cu scumpătate le-a închipuit întru noî".
Şi acesta o a cjis şi în cea către Romani: „pre cariî î-a procunoscut
le-a şi prohotărît a fi de un chip cu chipul Fiîuluî său" (Rom. VIII, 29).
) Vedi suptînsemnarea 'cjicereî: „nu maî este Iudeu, nicî Elin, nicî rob
s

nicî slobod" (Gal. III, 28), cum le tâlcueşte aceste prea Marele Maxim.
— 577 — •
TVm TT
 şi c r e d i n ţ a c e a d u p r e C h r i s t o s şi vieţuirea, e s t e h a r a c t i r u l 'şi
6hipul n o u l u i o m celuî c a a c e s t a , căci la t o ţ i a c e l a carii suit
'închipuiţi c u v i a ţ a c e a î m b u n ă t ă ţ i t ă t d t e le e s t e C h r i s t o s şi
' n e a m ş i d r e g ă t o r i e şi cin şi t d t e c e l e - l - a l t e ' ) . î n c ă şi d u p r e alt
:

c h i p se î n ţ e l e g e d i c e r e a a c e s t a , c u m că t o ţ î ceî n e t â î a ţ î îm-
' p r e j u r şi varvariî "şi cel d e b u n n e a m şi r o b i i , şi rslobodiî, t o ţ i a-
c e ş t i a , dic, c r e d e n d s ' a u fâcut în Ghrisios,< find-:.â t o ţ î sînt t r u p
;

' a l ' luî C h r i s t o s ) i .

a

., >v_îar cum' ca,chipul\iiu.,Chn,sţ6s."'ri!J este t--upeşq-;,(ci. sufletesc),,Jţec|î-

l
;f|icerea luî. Grigorie N.isu în -5uptfhsemn afea la cap. 1II-,, stih. 27.al ceiî
f

către GalatenI. ,
*) Iar chiar aevea atuncî se va face Christos tote întru toţî, când toţî ne
vom supune luî Christos şi ne vom face măeulărî ale lui, precum tâlcu­
eşte Marele Atanasie dicend: „Că atuncea şt Christos se va supune Tată­
lui celuî ce î-a supus luî pre tote, precum a ^is Apostolul" (1 Cor. XV, 28).
De acesta cţice şi Teodorit: „ C|ecî în viaţă aceea cu s'cumpătate ne îm­
brăcăm în omul cel nou că întru aceea ne izbăvim de stricăciune şi ne
îmbrăcăm întru nestricăcîune. Iar întru sf. botez deplinim închipuirea
vieţeî aceiea". Dice însă şi teoloşul Grigorie,'tâlcuind dicerea acesta: „A-
rată noue Dumnedeu, cel ce s'a îno'menit pentru noî şi s'a sărăcit ca
să învieze pre trup şi din nou să prefacă chipul şi să resplăzmuîască :

' pre om, ca să ne facem toţî una 'întru Christos, carele s'a făcut tote
întru toţî noî desăvîrşit, câte însuşî este în'locul celor trupeşti, carî se
află întru noî şi în locul celor omeneşti, ca să nu maî fim parte băr-
bătescă şi femeescă, barbari, Schiţi, rob, slobod, adecă cunoşterile cele
ale trupuluî, ci să purtăm întru noî înşine pre singur dumnedeescul ha-
ractir de către carele şi întru a fi ne-am făcut, atâta închipuindu-ne de
dînsul şt formăluindu-ne, în cât şi despre dînsul numaî să ne cunoş-
• tem" (în cuv. îngropare! fratelui seu Chesarie).
Iar Marele Vasilie acestaşî dicere a Apostolului adăogend dice: »De
nevoe şi de urmat este cel ce se va naşte, acelaş .şi a se îmbrăca are tre­
buinţă, însă că precum scândura pe care are a se face chip împărătesc orî
de lemn de ar fi, orî de aur sau de argint, sau de altă materie, precum a-
ceea, dic, are trebuinţă de a se ridica de asupra eî totă ne netezirea cu
radere, apoî să priimescă asupră-î şi să se îmbrace cu chipul împăratu­
lui şi atuncea osebirea lemnului sau a aurului sau a argintului nu se maî
cunoşte, fiind-că osebirea materiei o acopere seumpătatea chipului, care o
are cu întâiul chip şi trage la a sa privire pe toţî ceî ce o ved şi se face
maî cinstită decât totă începătoria şi stăpânirea; c u ; u n chip ca acesta
şi cel ce se boteză sau Evreu de este sau Elin sau bărbat sau femee
sau rob sau slobod, sau Schit sau varvar, sau altul ore-carele de orî-ce
neam s'ar întâmpla, are trebuinţă, după ce se va desbracă de omul cel
vechîu şi de. faptele luî, şi prin învăţătura cea întru duhul luî Christos
se va îmbrăca întru cel nou, cel dupre Durpn,edeu} zidit întru dreptate
şi întru cuvioşia adevărului, întru cel înnoit spre cunoştinţă dupre chi­
pul celuî ce l'a zidit pre el, aşa se ajungă la buna,' voinţa luî Dumne­
cjeu, pre care Apostolul o a predanisit dicend: „Ştiu că celor ce iubesc
pre Dumnedeu tote le ajută spre bine, celor ce sînt chemaţi dupre pro­
punere. Că pre carî î-a procunoscut î-a şi prohotărît a fi de un chip
cu chipul Fiîuluî. Că atuncea ca un fiu al luî Dumnedeu îmbrăcândii-se

- 578 -
 r'2: Decî îmbrăcaţi-ve ca nişte sfinţî aleşî şi îubiţî aî
lui > Dumnedeu.
D u m n e d e e s c u i Pavel tot-de-una obişnueşte a arăta hristiani­
lor l e s n i r e a c e o a r e f a p t a b u n ă , p e n t r u a c e s t a şi a i c e a a s e -
m ă n e z ă p r e fapte cu î m b r ă c ă m i n t e a , p e n t r u d o u e p r i c i n i : u n a
a d e c ă , căcî p r e c u m , c u l e s n i r e s e î m b r a c ă c i n e - v a c u h a î n a sa,
a ş a c u a c e e a ş i lesnire p o t hristianiî s ă v o e s c ă a s e î m b r ă c a şi
c u fapta b u n ă . Şi â l t a . î q e â , c ă c i p r e c u m s e c u v i n e t o t - d e - u n a
a s e -îmbrăca cine-va c u , h a î n a s a , ca să-şî împodobeSCâ ţ n i p u l
şi ca s ă tiu s e arate g o l , ' eii a s e m e n e a c h i p ' ş î ; h r i s t i a ' n i î ' , ţ b t -
:

d e - u h a s e c u v i n e a s e î m b r ă c a c u fapte b u n e ş i a î n t r e b u i n ţ a
p o d o b a l o r . C ă c i cel c e n u p o r t ă f a p t a b u n ă , a c e l a s e v e d e
g o l şi u r â t şi n e î m p o d o b i t . P e n t r u a c e s t a şi D o m n u l d i c e a e -
piscopului Laodichieî: « T e sfâtuesc p r e tine sâ c u m p e r i dela
m i n e haine a l b e , c a s â t e î m b r a c i şi s ă n u s e a r a t e r u ş i n e a
g o l ă t ă ţ e î tale» ( A p o c a l . III, 1 8 ) , S f â t u i r e a î n s ă acesta a A p o ­
calipsului e s t e m e s t e c a t ă c u c o v î r ş i t o r e a l a u d ă , câcî m u l ţ i sfinţî
c u a d e v ă r a t s ' a u fâcut, ci n u şi aleşî, nicî îubiţî. Iar voî, d i c e ,
hristianiî cei d i n Colase t o t e ' a c e s t e a , le aveţî.
Intru milostiviri de îndurări.
N ' a d i s P a v e l , î m b r ă c a ţ k v e cu m i l o s t e n i e c ă t r e fraţii v o ş t r i
hristianî, ci î n t r u milostiviri d e î n d u r ă r i , u n a a d e c ă p e n t r u a
n u n e c i n s t i cu s m e r i t u l n u m e al m i l o s t e n i e i p r e s ă r a c i i aceîa,
c e e r a u v r e d n i c i d e milă şi d e î n d u r ă r i . Şi a l t a î n c ă , p e n t r u
c a sâ a r a t e c u m că hristianiî s e c u v i n e a c o m p ă t i m i şi a ajuta
p r e cel c e aii t r e b u i n ţ ă , n u din afară, ci d i n l ă u n t r u din m ă -
r u n t a e l e inimeî lor, şi n u p r e c u m fraţii a j u t ă p r e fraţii lor, ci
p r e c u m n ă s c ă t o r i i s e m i l o s t i v e s c c ă t r e fiii l o r . Ş i s â n u ' m î dicî,
h r i s t i a n u l e , c â c u t a r e l e s â r a c â g r e ş i t şi p e n t r u a c e s t a nu-1 m i ­
luesc, nu. Fiind-că pentru acesta cer dela tine să te îmbraci
c u milostiviri d e î n d u r ă r i , p e n t r u c a s ă t e m i l o s t i v e ş t i c â t r e
t o ţ î î n t o c m a i şi s ă n u faci o s e b i r e î n t r e p ă c ă t o s şi î n t r e î m ­
bunătăţit.
Intru bunătate, întru smerita cugetare, întru blândeţa,
întru îndelunga răbdare.
Celuia c e s e v a î m b r ă c a c u milostiviri d e î n d u r ă r î , p r e c u m
m â i s u s a d i s P a v e l , a c e l u î a d e n e v o e u r m ă z ă a a v e a şi b u ­
n ă t a t e a şi s m e r i t a c u g e t a r e şi b l â n d e ţ a şi î n d e l u n g a r ă b d a r e ,
pre c a r e - l e înşiră a i c e a A p o s t o l u l , c ă c i c a r e l e p ă r i n t e n u are

se învredniceşte treptei ceiî desăvîrşit cu Darul Domnului nostru Iisus

Christos, întru carele nici tăerea împrejur este ce-va, nicî netâerea îm­
prejur, ci credinţa prin dragoste lucrându-se" (Cuv. la botez, cum se
boteză cine-va întru Evanghelie).
— 679 —
b u n ă t a t e şî voire d e b i n e c ă t r e filul şeii? Saii c a r e l e p ă r i n t e n u
s e p o r t ă c u s m e r i t ă c u g e t a r e şi c u b l â n d e ţ a şi cu î n d e l u n g ă
r ă b d a r e c ă t r e fiîul .seu? Saii c a r e p ă r i n t e s e p r i c e ş t e şi n u i a r t ă
t o t e g r e ş a l e l e copilului şeii? N e g r e ş i t f i e ş t e - c a r e l e p ă r i n t e a c e s t -
fel d e milostiviri a r a t ă c â t r e p r e a iubiţii seî fiî. I n v a ţ ă - t e d a r
şi tu, o c e t i t o r î u l e , din a c e s t e c u v i n t e ale A p o s t o l u l u i " p r e a
b u n a r â n d u î a l ă a f a p t e l o r b u n e , căcî b u n ă t a t e a ) n a ş t e p r e s m e ­
1

r i t a c u g e t a r e , căci cel c e a r e m o r a l u r i b u n e , a c e l a e s t e şi s m e ­
r i t c u g e t ă t o r . Iar s m e r i t a c u g e t a r e Iarăşi n a ş t e p r e b l â n d e ţ a .
C â c î cel c e feste m â n d r u , a c e l a e s t e şi m â n i o s şi n u a r e b l â n ­
d e ţ a . i a r - b l â n d e ţ a iarăşi n a ş t e p r e î n d e l u n g a r ă b d a r e , c a r e e s t e
o înfrînare a p ă r ţ e i sufletului ceiî d e m â n i e s p r e a face i z b â n d a
6re-cărora, adecă este o mărime d e suflet ). 2
i
13. S u f e r i n d u n u l p r e a l t u l ş i e r t â n d u n u l a l t u î a , d e
are c i n e - v a î m p r o t i v a o r e - c ă r u î a p î r ă .
A d e c â suferiţi, dice, l Pu n u
altul, h r i s t i a n i l o r , tu sufere p r e
r e

J
) Ce osebire are bunătatea cu facerea de bine, caută la suptînsem­
narea cjicereî „bunătate, facere de bine" (Gal. V, 22).
*) Despre îndelunga răbdare cjice Parimiastul: „întru. îndelunga răb­
dare este buna mirezmâ a împăratului" (Pild., XXV, 15). Şi Sirah cjice:
„Intru îndelunga răbdare se face răspunsul grăireî" (Sir. V, 13), Iar cu­
vintele dumnecţeesculuî Chrisostom aurite cu adevărat sînt şi miere din-
tr'însele curgând, cu care laudă pre sufletul omuluî celuî îndelung răb­
dător; că elice aşa limba acea bună şi bine vorbitore şi aticescă: „Su­
fletul celuî îndelung răbdător se asemeneză" cu.ore-carele vîrf de munte,
care are zefir subţire şi raza curată o priimeşte şi'şî revarsă ape de iz-
vore prea limpede propuind multele daruri ale florilor, asemenea ale li-
vecjilor şi ale gradinelor celor de vara pline de saduri şi flori, cu cata­
racte de ape. Iar de se face şi vre un sunet, lin este şt multă îndulcire
revarsă celor ce îl aud. Că păsăruîcele sînt cântătore pre vîrfurile co­
pacilor, sus de pre frunze şi greeriî ceî cântătorî şi privighetorile şi rân-
dunelele deplinesc ore-care muzicescă conglăsuire şi zefirul încetişor lo­
vind frunzele copacilor, bradul şi pevghiî şuerând, de multe orî se ase­
meneză cu chimvala... Şi maî ales multe asemănări ar-afla.-cine-va; căcî
când s'ar uîta cine-va la roze, i se va părea că vede-curat curcubeul,
când va lua aminte la glasuri, i se va părea marea învăluindu-se, îar
când se va uîta la flori i se va părea cerîu şi nu numaî cu privirea, ci
şi cu vederea unul ca acesta. Ci şi trupul însuşî al celuî care priveşte
la grădina aceea, maî mult îl face a se alina ş L a se odihni, în cât a ;

socoti maî mult câ este în ceriu decât pre păment. Este şi altă ore-care
resunare: când apa de năpraznă revărsându-se preste vîrfurile petrilor
şi loveşte petricelele cele micî, cu lovirea cea lină, aşa desnodă mădu­
lările nostre cu dulceţa în cât cu grabă se addee! şi somnul cel maî
dulce asupra ochilor noştri. Aţî audjt cu dulceţă povestirea; pote dar
şi doritori v'aţî făcut de pustie, ci decât pustia acăsta mult maî dulce
este sufletul celui îndelung răbdător" (Vor. VI la Fapt. Apoşi.); vecjî şi
cjicerea: „Cu îndelungă răbdare suferind• unul pre altul întru dragoste"
(Efes. IV, 2). Şi ^ c e r e a „dragostea îndelung rabdă" (I Cor. XIII, 4)..

— 580 -
altul şi altul să t e sufere p r e t i n e şi n u c e r c e t a ţ i g r e ş a l e l e şi
m e t e h n e l e fraţilor v o ş t r i cu a m â r î r e , ci socotiţile p r e ele că
sînt micî şi v r e d n i c e d e e r t a r e şi să le t r e c e ţ î cu v e d e r e a . V e d î
însă, o c e t i t o r î u l e , că şi P a v e l a m i c ş o r a t şi a nimicit g r e ş a l e l e
fraţilor n o ş t r i , fiind-că ie-a n u m i t j a l o b â , a d e c ă p u ţ i n ă p r i h â n i r e
şi u ş o r ă .
P r e c u m ş i Christos a e r t a t v6ue a ş a şi voî.
C e e a c e o b i ş n u e ş t e t o t - d e - u n a P a v e l a face, a d e c â a î n d e m n a
p r e hristianî s p r e fapta b u n ă , a d u c e n d în mijloc s p r e p i l d ă p r e
s t ă p â n u l n o s t r u .CftfistcJir a c e s t a o face şi acum" şi d e l a C h r i s t o s
î n d e m n ă p r e C o l a s e n î să e r t e g r e ş a l e l e fraţilor lor. E r t a ţ I , dice,
voî hristianiî g r e ş a l e l e fraţilor voştriî, p r e c u m şi C h r i s t o s a e r t a t
g r e ş a l e l e v d s t r e ; ci rnaî s u s a fâcut P a v e l să s e a r a t e micî g r e ­
şalele fraţilor n o ş t r i , fiind-că le-a n u m i t p r i h a n ă p u ţ i n a . Iar a i c e a
a d u c e n d ' p r e Mântuitorul Christos spre pildă, n e î n d e m n ă pre
noî s ă ertărri t d t e g r e ş a l e l e fraţilor noştri, m ă c a r şi m a r i d e a r
fi, m ă c a r şi f ă c ă t o r i d e b i n e d e a m fi fraţilor n o ş t r i a c e l o r a ,
m ă c a r şi m a r î d e a m fi noî, îar fraţiî n o ş t r i cel c e n e - a i i g r e ş i t
a r fi mici şi p r o ş t i . Şi n u n u m a i n e î n d ă m n ă A p o s t o l u l să e r -
t ă m g r e ş a l e l e fraţilor n o ş t r i , ci şi s ă m u r i m p e n t r u dînşiî, şi nu
n u m a î sâ m u r i m p e n t r u dînşiî, ci şi d u p ă m d r t e încă s ă le facem
b i n e . P e n t r u - c ă şi C h r i s t o s a fâcut a ş a şi a e r t a t g r e ş a l e l e n o s ­
t r e şi a m u r i t p e n t r u m â n t u i r e a n o s t r ă şi d u p ă c e a m u r i t î a r ă ş î
n e - a fâcut b i n e şi a c u m încă t o t - d e - u n a n e face b i n e c u n e n u ­
m ă r a t e b u n ă t ă ţ i şi î n c ă a r e a n e face b i n e în v ă c , î n t r u v i i t o r i m e .
F i i n d - c ă d i c e r e a « p r e c u m » î n s e m n ă z ă p r e a s e m ă n a r e a luî C h r i ­
s t o s . T d t e a c e s t e a lâ c e r e să le facem şi noî hristianiî u r m ă t o r i i
lui C h r i s t o s , şi carî p e t r e c e m d u p r e a s e m ă n a r e a luî C h r i s t o s ) . 1

14. I a r p r e s t e t d t e a c e s t e a d r a g o s t e a .
D e v r e m e c e e s t e cu p u t i n ţ ă a e r t a c i n e - v a p r e altul şi a
t r e c e cu v e d e r e a g r e ş a l e l e luî, î n s ă a o face a c ă s t a nu cu d r a ­
g o s t e c u r a t ă , ci n u m a î c u chip şi c u f â ţ ă r i e , p e n t r u a c ă s t a P a ­
vel a r a t ă a i c e a d r a g o s t e a c a p r e o c a l e p r i n c a r e p u t e m să
e r t ă m î n t r u a d e v ă r p r e fraţii n o ş t r i . Şi Iarăşi, fiind-că e s t e c u
p u t i n ţ ă a s e a r ă t a c i n e - v a b l â n d şi s m e r i t c u g e t ă t o r , î n s ă a n u
Iubi p r e fratele săii, p e n t r u a c ă s t a î n d a t o r e ş t e P a v e l , c ă d u p ă
t d t e alte fapte b u n e , se cuvine a ve î m b r ă c a cu d r a g o s t e p e n ­
t r u c a s ă p u t e ţ i c u a c e s t a s ă isprăviţi şi c e l e - l - a l t e fapte b u n e
întru a d e v ă r ) .2

^ î n s e m n e z ă , că din afară se cuvine a se înţelege la cjicerea acesta:

unii altora ertând, adecă precum şi Christos a ertat voue, aşa şi voî er-
taţî unii altora.
*) Iar cum că din dragoste se nasc şi se isprăvesc cele-l-alte fapte
— 58i —
 Carea este conlegătură a deplinătate).
P r e t d t e faptele b u h e cele' m a t sus? d'ise,. d i c e , d r a g o s t e a . i m - '
p r e u n ă le s t r i n g e c â c u m â r fi d e f a ţ ă , p r e c u m d i n p r o t i v ă , c â n d
a c e s t a l i p s e ş t e , t o t e faptele b u n e c e l e dise s e t o p e s c şi s e a -
r a t â că sînt fâţărnicie şî formă şi o' nimica;; căcî p r e c u m la o
zidire a u n e î c a s e , d e ria.se vor purte în mijlocul p ă r ţ i l o r l e ­
g ă t u r i l e , a d e c ă c e l e c e s e n u m e s c b r i e , cu l e s n i r e s e r i s i p e ş t e
c a s a .oceea, .,şi..precum.,..)a.l.îtup>. de.rru ar -fi. cpn,le^ăţuYiie şi î n -
e h e e t u r i l e , l e s n e s'âf'des'Fââe'miâtîuiâriif t r u p u l u i , cu a c e s t ' c h i p '
şi la t d t e faptele c e l e b u n e , c a r e p r i c i n u e s c d e p l i n ă t a t e a , d r a ­
g o s t e a e s t e c a r e le s t r î n g e î m p r e u n ă c a o m a r e l e g ă t u r ă ş i
c o n l e g ă t u r ă , şi fără d e d r a g o s t e nicî o faptă b u n ă e s t e d e p l i - '
n i t ă , nicî p o t e c i n e - v a fără d e d î n s a a s e face î m b u n ă t ă ţ i t d e ­
săvîrşit, ci m ă c a r şi t o t e faptele c e l e : . b u n e d e s ' a r p ă r e a c â
le a r e , fără d e d r a g o s t e n e d e p l i n i t e ş t e . Şi p e n t r u a c e s t a a
d i s P a v e l a î u r e a : « d r a g o s t e a nici o d i n i d r ă c a d e » (I C o r . XIII,
21). Şi v e d î S u p t î n s e m n a r e a dicereî a c e s t e e a .
15. Ş i pacea iui DumTiedeu dărulască-se intru inimile
vostre.
î n ţ e l e g e r e a a p o s t o l e ş t e î d i c e r e î a c e s t e e a s e face a r ă t a t ă cu
tin c h i p c a a c e s t a : S ' a o c ă r i t , s ă d i c e m , o r e - c i n e d e un frateŢ
şi d u p ă ce s'a ocărit, se n e v o e s c şi s e l u p t ă d o u ă c u g e t ă r i î n ­
t r u dînsul, şi o c u g e t a r e îl î n d e m n ă p r e cel o.cărît c a să facă
i z b â n d i r e a s u p r a ocărîtoruluî, îar c e e a - l - a l t ă c u g e t a r e îl î n d e m n ă
p r e el s ă a r a t e î n d e l u n g ă r ă b d a r e p r e s t e cel c e l'a o c ă r i t şi
- să-1 e r t e . D e c î de. v a s t a p a c e a Iul D u m n e c j e u î n inima celuî
ocărît, c a u n d ă r u i t o r d e d a r u r i , a d e c ă , ca u n j u d e c ă t o r d r e p t
şi p u i t o r d e n e v o i n ţ ă şi v a d a h a r şi c u n u n ă d e b i r u i n ţ ă c u -
g e t ă r e î ceiî c e îl î n d ă m n ă s ă r a b d e î n d e l u n g , a t u n c e a v a î n c e t a
c e e a - l - a l t â p r o t i v n i c â c u g e t a r e d e a-1 m a l î n d e m n a să i z b â n d e s c ă .
D e c i a c e s t a p a c e a lui D u m n e d e u , d i c e P a v e l , s ă h ă r ă z î a s c ă şi
s e b i r u i a s c ă î n t r u voî, hristianilor, şi n u m â n i a şi Iubirea d e a
b i r u i , d e c â t ( s a u chiar) p a c e a c e e a c e s e face p e n t r u o m e n i ;
câcî c e e a c e s e face p e n t r u o m e n î , s a u p e n t r u - c ă s e face p e n ­
t r u l u m e s c sfîrşit, a c e a p a c e , d e g r a b ă , să strică ( d e m u l t e o r î
î n s ă şi d u p ă c e cine-va i z b â n d e ş t e a s u p r a v r ă ş m a ş u l u i s e u , a-
t u n c e a s e î m p a c ă , c a r e şi a c ă s t ă p a c e o m e n e s c ă s e d i c e , i a r
m a l ales p a c e r e a şi p r i h ă n i t ă ) . <, I a r p a c e a luî D u m n e c j e u , a-
d e c â c a r e s e face p e n t r u D u m n e d e u , a c e e a e s t e a d e v ă r a t ă şi
n u s e d e s l ă g ă , p e n t r u - c ă n u s e face p e n t r u v r e u n sfîrşit l u ­
m e s c , ci n u m a i p e n t r u D u m n e d e u si p e n t r u p o r u n c a luî D u m -
I
bune, vecjî mărturia sf. Grigorie al Tesalortîculuî în suptînsemnarea cji­
cereî „şi se bucură de adever" (I Cor. XIII, 6).
- 582 —
n e d e t i , p r e c u m şi p a c e a c e o a făcut D u m n e d e u cu n o î Vrăş­
maşii săi, n u s'a fâcut p e n t r u v r e u n alt sfîrşit, d e c â t p e n t r u
s i n g u r ă i u b i r e a d e d m e n î şi d r a g o s t e a lui c e a c ă t r e n o î . P e n ­
t r u c e însă A p o s t o l u l m a i s u s a p o m e n i t d r a g o s t e a şi a p o i lă­
s â n d d r a g o s t e a î n c e p e a v o r o v i d e s p r e pace^ căcî s e v e d e , c u m
c ă î n v ă ţ ă t u r a c e a d e s p r e p a c e e s t e d e p r i s o s , fiind-câ şi în
m i j l o c u l d r a g o s t e i s e c u p r i n d e şi p a c e a . S p r e d e s l e g a r e a n e -
d u m e r i r e î a c e s t e e a d a r r ă s p u n d e m , c u m că, fiindrcă d e m u l t e
o r i şi p r i e t e n u l prih-ăheşte şt' s e t u r b u r ă cu . p i i e l e n u l s ă i i ' ş - r fi­
;

i n d - c ă u n e - o r î d i n m u l t a d r a g o s t e se p o r n e s c p r i g o n i r i d e v o r b e
şi o c ă r i şi şfedţ, p e n t r u a c ă s t a dice P a v e l : eii n u v o e s c c a voî
hristianiî să a v e ţ i o d r a g o s t e c a a c ă s t a t u r b u r ă t d r e , ,ci î m p r e ­
u n ă c u d r a g o s t e a s â a v e ţ i şi p a c e a luî D u m n e d e u , c a r e pre,,
t d t e le j u d e c ă cu liniştire şi p r e t d t e le p u n e în b u n ă r â n d u ­
îala şi t d t e le î m p a c ă ) . 1

Intru care şi v'aţî chemat întf'un trup.

A d e c ă C h r i s t o s c h e m â n d u - n e p r e n o î hristianiî la p a c e , n e - a
făcut un t r u p p r e toţî al c ă r u i a t r u p el s'a făcut c a p , căci p e n ­
t r u c e a t â t a noî s î n t e m u n t r u p , fâră n u m a î c a u n u l altuia s ă
fim m ă d u l ă r l şi a ş a s ă n e u n i m cu c a p u l n o s t r u şi să nu n e
d e s p ă r ţ i m d e d î n s u l ? S a u î n ţ e l e g e a c ă s t a P a v e l şi a ş a , că v'aţî
c h e m a t la p a c e , fraţilor, a d e c ă p r i n p a c e v ' a ţ î î n v r e d n i c i t a lua
d e l a T D u m n e d e u n e n u m ă r a t e b u n ă t ă ţ i , c â c î d e nu n e - a m fi î m ­
p ă c a t m a î î n t â î u cu D u m n e d e u , n u n e - a m fi c h e m a t d e d î n s u l ,
c a s ă fim r o b î aî lui şi s ă d o b â n d i m b u n ă t ă ţ i l e l u i ) . 8

, Şi bine mulţămitorî faceţi~v6.

O hristianilor, dice, faceţi-vă c ă t r e D u m n e d e u b i n e m u l ţ ă m i ­
torî. B i n e m u l ţ ă m i t o r î n s ă s e face c i n e - v a c ă t r e D u m n e d e u ,
c â n d p r e c u m D u m n e d e u I-a fâcut Iul d a r u r î , a ş a şi el face d a ­
ruri fratelui săii. C â c î cel ce m u l ţ ă m e ş t e lui D u m n e c î e u p e n ­
t r u - c ă î-a e r t a t p ă c a t e l e luî, a c e l a n u v a i s b â n d i a s u p r a frate­
lui celui c e î-a „greşit, c ă c i cel c e i s b â n d e ş t e , a c e l a u î t ă face­
r e a d e b i n e c e a l u a t d e l a D u m n e d e i i şi d u p r e u r m a r e s e a r a t ă
n e m u l ţ ă m i t o r . c ă t r e D u m n e c j e u , p r e c u m şi n e m u l ţ ă m i t o r u l şi
răul r o b u l a c e l a , c ă r u i a î-a e r t a t s t ă p â n u l s ă u cjecile d e mii d e

») Vecjî la cap. IV, stih 9 al ceiî către Filip. pentru ce Dumnedeu sa

cjice Dumnecjeu al păceî, asemenea vecjî şi stih 7, vecjî şi decâte feluri
este pacea la suptînsemnarea dicereî „îndreptându-ne din credinţă pace
avem către^Dumnedeu" (Rom. V, 1)..
s
) Iar Teodorit aşa tâlcueşte dicerea acesta, dicend: „Dumnedeu l c e

ce ne a chemat pre noî, un trup a alcătuit din noî toţî. Decî nu-1 îm­
părţiţi acesta, ci deşi vre' unul s'ar ispiti de ore-care lucru, ce-va mâh-
nitor, aîbă pacea în inimă puitore de nevoinţă şi hărăzitor de dar—şi
care Ipcreză pre unirea cea iubită de .Dumnedeii.
- 583 —
talanţi") c u c a r e e r a d a t o r , îar el c a u n n e m u l ţ â m i t p r nu a
v r u t s ă e r t e celui î m p r e u n ă cu dînsul r o b nici cei o s u t ă d e
b â n i ş o r î , c u c a r e îl e r a dator., p r e c u m a r a t ă p i l d a D o m n u l u i cea
d i s ă în E v a n g h e l i e (Mat. X V I I I ) . D e c i s ă m u l ţ ă m i m t o t - d e - u n a ,
fraţilor, luî D u m n e d e u , î n t r u t d t e r e l e l e c e l e c e a m p ă t i m i t , ori d e
la d m e n î , orî d e l a d e m o n i , orî d e l a s t r i c a t a n o s t r ă fire. Şi p e n ­
t r u m u l ţ ă m i r e a a c e s t a a n o s t r ă v o m lua c u n u n a d e m u c e n i c i ) .2

*) însemneză; că precum cjice Calmei cel maî nou în lexiconul Scrip-

tureî, fieşte-care talant face maî patru sute opt cjecî şi şese galbeni ve­
netici. Iar cele cjece mii de talanţî face maî patru sute de milione şi opt
siiţe şasecjecj galbeni venetici; şi-atâta-era ceea cu care era dator ro­
b u l cel viclen şi reu împăratului seu, adecă omul-cei păcătos luî Dum­
neZeu. Iar suta aceea de bănişorî nu fac nicî tocmai doî galbeni vene- "
ticî, dupre acestaş Calmet; şi atât de puţin era aceea cu care era dator
viclenuluî rob robul cel împreună cu el, adecă omul celuî-l-alt om.
') Pentru acesta şi limba cea bine vorbitore a luî Chrisostom, dela
carele a adunat sfinţitul Teofilact acesta ce Zice, adauge şi acestea: „Decî
întru tote să mulţămim orî ce s'ar face, că acesta este mulţămirea, că
a face acesta cine-va întru buna norocire, nu e lucru "mare, că însuşî
firea lucrurilor ne împinge la acesta. Iar când sîntem întru cele maî de
pre urmă nevoi, de vom mulţămi, atuncea este mirare, căcî când pen­
tru cele ce alţiî blestemă şi se necăjesc,. îar noî de vom-mulţămi, vecjî
cât folos este, maî întâîu aî veselit pre DumneZeu, al doilea aî ruşinat
pre diavolul, al treilea şi ceea ce s'a făcut nimica a arătat: că împreună
şi tu mulţămeştî şi DumneZeu durerea ta o împuţineză şi diavolul se
pierde". Şi îarăşî: „Nimica este maî^sfînt decât limba aceea ce şi întru
cele rele mulţămeşte luî DumneZeu. Cu adeverat ea nimica este maî puţin
decât limba mucenicilor. Că asemenea acesta cu aceea se încununeză
fiind-că şi asupra acesteea stă calâul silind-o â se lepăda de Dumne­
Zeu prin hulă, că stă diavolul cu cugetări de calau sgâriind şi cu ne­
căjiţi întunecând. Decî de va suferi cine-va durerile şi va-mulţămi, a
luat cunună de. mucenic" (vor. VIII la cea către Col).
Pentru acesta acestaş Chrisostom mulţămea tot-de-una luî DumneZeu
şi veZi la stih. 6 al cap. IV al ceiî către Filipis.Ta suptînsemnare. Dice
însă şi Marele Vasilie: „Că ruşine este a binecuvînta noî pentru cele
mal bune, îar a tăcea pentru lucrurile cele maî mâhnicîose şi durerose;
ci atuncea maî ales trebue a mulţămi ştiind că pre^ cela ce iubeşte
Domnul îl pedepseşte, şi bate pre tot fiîul pre carele îl priimeşte (tâlc.
la psalm. XXXIII). Ce cjic? Nu se cuvine numaî a mulţămi cine-va luî
DumneZeu pentru necazuri şi pentru ispitele vieţeî aceştiea, ci încă se
cuvine a-î mulţămi şi pentru munca ceea ce va să fie. Fiind-că şi munca
de folos este şi celor ce se muncesc folositore. Pentru ce? Pentru-că
m u n c a este opritorea păcatului şi a răutăţeî, de unde şi muncă se nu­
meşte, căcî zătigneşte şi opreşte răul şi de nu ar fi: fost munca, păca­
tul şi răul s'ar întinde întru nemărginire şi atuncea; nu ar fi luat sfîr­
şit. Pentru acesta şi Marcu Efes. a Zis cuvîntul acest deşănţat la auz
î n s ă adevărat şi temeinic: „Câ de folos este celor că se muncesc să se
muncescă". Şi pentru acesta şi cuv. Teoctist Studitul, în ore carele tro­
p a r al canonului lui de umilinţă către Domnul nostru Iisus Christos,
a n u m e Zice: „Şi întru muncă mulţâmesc" pentru-că munca, ea de sineşî

— 684 —
 16. Cuvîntul lui Christos să locuescâ întru voî cu îm­
belşugare.
C u a c e s t e c u v i n t e a r a t ă P a v e l n o u e h r i s t i a n i l o r o c a l e şi u r
m e t o d , p r i n c a r e p u t e m a n e face b i n e m u l ţ ă m i t o r î c ă t r e D u m ­
n e d e u , căcî d e v a locui î n t r u noî c u v î n t u l luî C h r i s t o s , a d e c ă
î n v ă ţ ă t u r a şi d o g m e l e şi sfâtuirile luî c u c a r e n e î n v a ţ ă s ă de­
făimăm v i a ţ a a c ă s t a şi v r e m e l n i c i l e b u n ă t ă ţ i ; d e n e v o m a d u c e
a m i n t e elice d e î n v ă ţ ă t u r i l e a c e s t e ale D o m n u l u i şi d e le v o m
păzi în inimile n o s t r e , n e g r e ş i t nu n e v o m birui de v r e o is­
pită şi n e c a z , ci suferind t o t e cele r e l e cu i n i m ă vi.teaă, v o m
m u i ţ â m i luî D u m n e d e u - p e n t r u c â t e ni s e î n t â m p l ă . Şi v e d î , o
c e t i t o r î u l e , c ă nu p r o s t a dis Pavel". fie c u v î n t u l luî C h r i s t o s
î n t r u voî, ci l o c u e s c â î n l ă u n t r u l v o s t r u şi s â l o c u e s c â cu î m ­
b e l ş u g a r e , p e n t r u - c ă d e v o m fi b o g a ţ i d e c u n o ş t i n ţ a şi î n v ă ­
ţ ă t u r a d u m n e d e e ş t i l o r s c r i p t u r i , n e g r e ş i t cu l e s n i r e v o m suferi
t d t e r e l e l e î n t â m p l ă r i , fiind-că n e m â n g â e m d e c u v i n t e l e şi în­
ţelegerile scripturilor, p e n t r u acesta dicea c ă t r e D u m n e d e u p r o ­
r o c u l I e r e m i a : «şi va fi c u v î n t u l t e u m i e s p r e v e s e l i a şi b u c u r i a
inimeî m e l e ( c a p , X V , 16), p r e c u m şi cel b o g a t d e b a n i , a c e l a

nu este lucru reu şi maî ales este şi bun, una adecă pentru-că opreşte
şi zăticneşte pecatul şi nu lasă a se lucra în nemărginire precum am cjis.
Şi alta încă, pentru-că munca este certare şi pedepsă a răului şi prin-
tr'însa se—deplineşte dreptatea luî Dumnezeu, măcar deşi munca nu
este dinadinsâ yoe a luî Dumnecjeu, ci este următore voea luî, dupre
sfinţii teologi, că siugur pecatul este însuşî de sine reu şi nicî dupre
dinadinsa voea luî Dumnecjeu se face, nicî dupre cea următore, ci dupre
pângărita socoteîa omuluî. Pentru acesta şi dumnecjeescul Chrisostom
porunceşte hristianilor acestea: „acest lucru fie întru rugăciunile vostre:
a mulţămi şi pentru cele arătate şi pentru cele nearătate şi pentru ce!e
din voe şi pehtru cele ce nevrend noî ne-au făcut bine. Şi pentru împă­
răţie şi pentru ghenă şi pentru necaz şi pentru repaus. Că acesta este
obicinuit sfinţilor a se ruga şi pentru facerile de bine cele obşteşti a
mulţămi. Că ştiu- pre ore carele sfînt bărbat aşa rugându-se; nimic cji­
cend maî înainte de graiul acesta, ci că, mulţămind Domne pentru tote
facerile (tale) de bine câte s'au arătat noue necredincioşilor din cjiua cea
întâia până astăcjî; pentru cele ce ştim şi pentru cele ce nu ştim, pentru
cele arătate şi pentru cele nearătate, pentru cele în lucru făcute şi în
cuvînt, de voe şi pentru cele nevrend, pentru tote cele ce s'aii făcut
noue nevrednicilor, pentru necazuri, pentru odihnă, pentru gheena, pen­
tru munca şi pentru împerăţia cerîurilor" (vor. X la cea către Colas.),
Iar sf. Isaac a cjis: „Că cela ce mulţămeşte, îndemnă pre făcătorul său
de bine să'I dea maî multe faceri de bine: „Mulţămirea celuîa ce îa in-
viteză pre cel ce-î dă de a-î da maî marî dărurî decât cele de maî
înainte" (Cuv. XXX). Şi îarăşî acestaş dumnecjeesc părinte: „Cela ce
nu mulţămeşte pentru cele maî micî, şi pentru cele maî mari mincinos
este şi nedrept". Şi îarăşî: „Cela ce povăţueşte darurile luî Dumnecjeu.
pentru om, este inima care se mişcă spre neîncetata mulţămire",
s u f e r e p a g u b a c e s'ar u r m a p e n t r u - c a a r e şi dâ. Şi d e a p e r -
d u t p u ţ i n o r e - c a r e d a r a r e mulţi alţiî, cariî î-au r ă m a s ' ) • P e n ­
t r u a c e s t a d i c e a şi D a v i d : «Intru i n i m a m e a a m a s c u n s c u ­
v i n t e l e t a l e , ca să n u g r e ş e s c ţie» ( P s a l m . CXVIII). î n s ă ş i a c e s t a
o cjice şi T e o d o r i t , a d e c ă c u m c â p o r u n c e ş t e D u m n e d e u d i ­
c e n d : «Şi vor fi graiurile a c e s t e a c a r e eii p o r u n c e s c ţ i e a s t ă d î
în inima ta şi în sufletul'-tău. Şi le Vei grăi a c e s t e a "fiilor Tei
şi veî vorovi întru d i n s e l e "şedeod în c a s ă şi m e r g â n d p r e c a l e
şi e u l c â n d u - t e şi.seujâp.duite»: { ^ , 2 : : l e g e : ^ y ; î , ' r 7 ) - ' ' ' •'
: : :
"
I n t r u t o t ă ^ritetepciunea'. \
A d e c ă cuvîntul luî D u m n e d e u , d i e e , sâ l o c u e s c ă i n t r u voî
c u î m b e l ş u g a r e , a d e c ă cu t o t ă fapta b u n a , fiind-că singure-
c u v i n t e l e nu sînt î n d e s t u l e s p r e r ă b d a r e a ispitelor, de nu v o r
fi î n t o v ă r ă ş i t e ş i . c u faptele cele b u n e . Iar î n ţ e l e p c i u n e n u m e ş t e
p r e fapta b u n ă , p r e c u m p r e p ă c a t îl n u m e ş t e n e b u n i e . P e n t r u
a c ă s t a a dis D a v i d : «dis'a c e l , n e b u n ( a d e c ă p ă c ă t o s u l ) în i n i m a
sa: nu e s t e D u m n e d e u » ( P s a l m . XIII, 1), şi î a r ă ş î : « S ' a u î m p u ţ i t şi
aii p u t r e d i t r a n e l e m e l e , d e l a faţa n e b u n i e i m e l e ( a d e c ă a p ă c a t u ­
lui meu)» ( P s a l m . ' X X X V I I , 6). P o t e însă a s e î n ţ e l e g e d i c e r e a
:

«întru t o t ă î n ţ e l e p c i u n e a » în loc d e : cp. t o t ă b u n a p r i c e p e r e şi

d e s l u ş i r e s a u d r ă p t a j u d e c a t ă , p r e c u m ş i ' î n a i n t e d i c e P a v e l : «în­
tru î n ţ e l e p c i u n e u m b l a ţ i c ă t r e cel din afară» ( c a p . I V ; 5), a d e c ă
cu. p r i c e p e r e , p r e c u m t â l c u e ş t e a c e s t a ş Teofilact, că mulţî c e t e s c
scripturile, î n s ă fâră p r i c e p e r e - şi fâră d r e p t a j u d e c a t ă ) . . 8

') Pentru acesta şi la Macaveî este scris, cum că cărţile sf. Scripturi
sînt marî mângâerî întru necazuri şi întru ispite: „Deci şi noî nelipsiţi
fiind de acestea şi mângâetore avend sfintele cărţi cele ce sînt în ma­
nile nostre" (1 Macav. XII, 9). Pentru acesta, şi dumnecjeescul Chrisos­
tom'îndemnă pre lumeştii hristianî să cumpere şi sa câştige cărţile a-
cestea, sau cel puţin să cumpere cele ale, Scriptureî ceiî nouî, măcar pen­
tru ca să potă a se mângâia dintr'însele în Ispitele lor.cjicend aşa „As­
cultaţi rogu-ve toţî mirenii şi câştigaţi cărţile; doftorii "fiind ale sufletu­
lui; de nu altă parte măcar Testamentul cel Nou, câştigaţi, Apostolul,
Faptele Apostolilor, Evangheliile, învăţători pentru'tot-de-una avendu-le.
De se va întempla întristare, uîtă-te ca în spiţeria cea de doftorii, îa de
acolo mângâere la reul ce îl suferi, c-rî pagubă sau morte, saii pier­
dere de Casnicii tei; îar maî ales nu numaî să te uiţî, ci să le i'aî tote,
cetite în minte; că,'acesta este pricina tuturor relelor pentru a nu şti
scripturile, că fără de arme mergem la resboîu şi bum ar trebui a ne
mântui? Că bine ar fi măcar cu acestea a ne mântui, nicî cum fără de
aceste" (vor. IX la cea către Colasenî). Şi cât este de folositore ceti­
rea dumnecjeeştilor scripturi, vecjî la partea a treia a cetireî duhovniceş­
tilor nevoinţe.. . ' 1

!
) Ceteşte şi dicerea lui Teofil al Alexandriei ajutând spre acesta şi
în suptînsemnarea cjicereî „până ce voîu veni, îa amipt« '« ' » ' i , H r 1 n

Timot. IV, 13). I

— 586 —
 învăţând şi sfâtuindu-ve pre sine-ve în psalmi şi în
laude şi în cântări duhovniceşti.
Fiind-că singură cetirea dumnedeeştilor scripturi are ostenelă
şi g r e u t a t e m u l t ă , p e n t r u a c e s t a A p o s t o l u l n u d u c e p r e h r i s ­
tianî la istorii şi la t e a t r e , ci la p s a l m i şi la c â n t ă r i d u h o v n i c e ş t i
că î n t r u a c e e a ş i v r e m e şi sufletul lor să_şi m â n g â e , ceî c e c â n t ă
şi o s t e n e i a c e t i r e ! s â o f u r e ' ) . Iar a p o î dela p s a l m i a p u s lai-
u d e l e Apostolul,.... fiind-că l a u d a e ş ţ e r h a î mare^ lucru, 51 njâl. d e ­
săvîrşit i d e c â t " p s a l m i î potrivit- celor m a l . depliniţî şi. ,fiind--£ăl
psalmul; e s t e î n s u ş i t . d m e n i l o r , îar l a u d a e s t e î n s u ş i t ă a n g h e l i l o r ) . .
2

Intru dar cântând.

A d e c ă c u ihar şi cu d u h o v n i c e s c ă d u l c e ţ ă , d ' e j să c â n t a ţ i ,
c

o hristianilor, căci p r e c u m c â n t ă r i l e c e l e o m e n e ş t i , a d e c ă s a -
t a n i c e ş t i l e c â n t e c e au î n d u l c i r e t r u p e s c a şi î n d e m n ă p r e cel c e
le a u d la d r a g o s t e a n e c u v i i n c î d s ă şi d e suflet v ă t ă m ă t d r e ) , a ş a (
a

din p r o t i v ă d u m n e d e e ş t i l e c â n t ă r i , a u d u h o v n i c e s c ă î n d u l c i r e
şi ; a p r i n d p r e ceî c e le c â n t ă şi p r e ceî c e le a u d la I u b i r e a
lui D u m n e d e u c e a dumrTe"d/eescă şi m â n t u i t d r e d e suflet." Saii
d i c e P a v e l , " c u m că ceî ce în v r e m e a a c e e a c â n t a u , c u m că
c â n t a u d e l a d u m n e d e e s c u l D a r , c ă d i c e întru c e a c ă t r e C o r i n ­
t e n î : «fieşte-carele d i n t r u voi, p s a l m i are» (I C o r . X I V , 26)..
,Ihtru inimile vostre Domnului.
A d e c ă voî hristianiî s ă n u c â n t a ţ i p r o s t , n u m a î cu g u r a , ci
şi g â n d i t o r i cu inima şi. cu l u a r e a a m i n t e , căcî cel c e c â n t ă
f ă r ă . l u a r e a m i n t e c u s i n g u r ă g u r a , a c e l a c â n t ă în a e r ; îar cela
c e c â n t ă c u i n i m a şi-cu g â n d u l l u ă t o r a m i n t e , a c e l a cu a d e v e r a t .
.cântă D o m n u l u i " ) . î n c ă şi d u p r e alt c h i p p o r u n c e ş t e P a v e l să

') Pentru acesta a dis şi Marele Vasilie: „fiiind dar că a vecjut Du­
hul cel Sfînt pre neamul omenilor că cu anevoe se povăţueşte spre
fapta bună şi că ne lenevim, îar despre dreptul cuvânt, fiind-că sîntem
ppvârniţî către îndulcire, ce face? Veselitorul chip cel din dulcea cântare l'a
mestecat cu dogme, ca cu Iubirea şi netezirea auzului, pre folosul cel din
cuvinte ca când nesimţiţi îl priimim, dupre chipul înţeleptelor doftorii,
care pre cele maî aspre din doftorii dându-le celor cu stomacul stricat
de multe orî ung buzele paharului cu miere", (tâlc. la psalm. I).
2
) însemneză, că la Sf. Scriptură şi lauda se îa în loc de psalmî din
alăturare şi la omenî: „Şi preoţii la strejile lor stând şi leviţiî în organe
de cântărî Domnului ale luî David împăratului, cjic, mărturisiţî-ve. înaintea
Domnului, întru laudele luî David, prin mâna, lor" (II Parilip, Vil, 6) şi:
„izbucnitau'buzele mele laudă" (psalm. CXVIII, 7) şi îarăşî: „lauda tuturor
cuvioşilor luî, fiilor luî Israil, celor ce se apropie de el" (psalm. CXLVIII14).
') Vecjî cuvîntul 2 al hristoitieî hristianilor, că nu li se cuvine lor să
cânte cu organe şi să joce şi. cât este de reu acesta.
*) Pentru acesta.cjice şi prorocul Dăvid: „cântaţi cu înţelegere" (psalm.
XLVII, 7) şi acesta tâlcuind-o marele Vasilie cjice: „înţelegerea cuvin­
telor Sf. Scripturi se aseamănă cu gustul bucatelor, care le mănâncă,
— 587 —
c â n t e hristianii cu inima c a să nu o facă a c e s t a s p r e a r ă t a r e
n u m a î , a d e c ă p e n t r u c a sâ p l a c ă o m e n i l o r . D r e p t a c e e a d i c e : ,
m ă c a r la vre o m a s ă d e t e afli, h r i s t i a n u l e , m ă c a r în d u g h e a n a
t a d e ş e d î l u c r â n d m e ş t e ş u g u l t e u , t o t să c â n ţ î lui D u m n e d e u
c u m i n t e a şi cu i n i m a t a , fâră a t e aucji v r e u n u l ) . 1

1 7 . Şi tot orî ce aţî face cu cuvîntul, sau cu lucrul,

t o t e întru numele Domnuluî Iisus ). 8

Orî d e m â n c a ţ i , d i c e , h r i s t i a n i l o r , sau d e b e ţ i , s a u d e u m ­
b l a ţ i , s a u d e lucraţi, sau alt c e - v a d e faceţî, t o t e fâceţi-le î n t r u
n u m e l e luî Iisus C h r i s t o s , a d e c ă p r e Iisus C h r i s t o s chemaţi-1 a-
j u t o r v o u e , m a î î n t â î u r u g â n d u - v e şi d i c e n d : « D o m n e lisuse C h r i -
s t d s e Fiîule al luî D u m n e d e u m i l u e ş t e - m e » , şi « D o m n e l i s u s e
C h r i s t d s e ajută-mî mie» şi a t u n c e a să î n c e p e ţ i lucrul şi ori
c a r e a l t ă t r e b ă a v o s t r ă ; fiind-că n u m e l e luî Iisus C h r i s t o s i s -
g o n e ş t e p r e d e m o n i şi îi d e p ă r t e z ă şi c u m nu v a înlesni t o t e
l u c r u r i l e v o s t r e şi pricinile? S a u o d i c e a c e s t a P a v e l că v o i
h r i s t i a n i î se c u v i n e s ă n u m i ţ i şi t o t - d e - u n a să c h e m a ţ i n u m e l e
lui C h r i s t o s c a r e l e v ' a p r o a d u s la D u m n e d e u şi P ă r i n t e l e şi să
n u slujiţi a n g h e l i l o r .
gura, căcî dupre Iov că mintea desluşeşte graiurile, îar gâtlejul gustă
mâncările" (Iov XII, 11). pice însă şi Sirah: „Gâtlejul gustă mâncările de
vânat, aşa inima înţelege cuvintele mincinose" (Sir. XXXVI, 19). Deci
dacă sufletul cuî-va desluşeşte cuvîntul cuî-va precum gustul desluşeşte
ceimea mâncărilor, acesta plineşte porunca acesta davidicescă (Hotar.
CLXXIX pre scurt). Iar eii adaug cum că acesta, plineşte şi apostolesca
porunca acesta şi cântă cu înţelegere întru inîma sa Domnului.
*) Pentru acesta porunceşte dumnecjeescul Chrisostom meşterilor cji­
cend: „Meşter de mânî eştî? Şecjend cântă. Dar nu vreî a cânta cu gura
fă-o acesta cu mintea. Mare tovarăş este psalmul, nimica greu de aicea
se înfiinţeză, ci aî putea a şedea ca în monastire, că nu îndemânarea ...
locurilor, ci scumpetatea chipurilor va da noue pre linişte" (Andriantul (sta­
tui) 21). Dic însă şi dumnecjeeştiî Apostoli acestea în aşecjemînturile lor: „să
nu fiî ca un zburător şi ca dintre ceî ce alergă fără cuvînt în căî,
tăetorî de vremea celor ce greu viază, îi numeşte, ci de meşteşugul
teu şi de lucrul teu luând aminte, cele iubite luî Dumnecjeu maî caută-le
şi de cuvintele luî Christos aducenduţî aminte, neîncetat; cugeteză-le" (Cart. .
IV, cap. IV). Şi îarăşî cjice Chrisostom: nu este trebuinţă de loc, nu e
trebuinţă de vreme, ci şi în tot locul şi în totă vremea este cu putinţă
acesta a cânta cu mintea, că măcar de umbli prin târg, măcar în căî
de eştî, măcar de te afli împreună cu prieteni, este cu putinţă a-ţî deş­
tepta sufletul. Se pote tăcend a striga. Aşa striga şi Moisi şi Dumnecjeu
l'a aucjit. Măcar meşter de mânî de eştî în dughiană!şecjend şi lucrând, :
veî putea a cânta, măcar de aî fi în judecătorie şecjend veî putea a o
face acesta. Este cu putinţă şi fără glas a cânta înlăuntrul gândului •
glăsuind, că nu cântăm omenilor, ci luî DumneZeu celuî ce pote să
a u d ă pre inimă şi întru cele negrăite ale gândului nostru să intre (tâlc.
la Psalm. XLI).
*) Aicea întrebuinţeză Apostolul formă de lipsă, că lipseşte cjicerea
„tăceţi" adecă: tote întru numele Domnuluî Iisus faceţi-le.
- 688 -
 Mulţâmind lui Dumnedeu şi Părintelui printr'însul.
D e c h e m a ţ i , d i c e , voi hristianii, p r e lisus Fiîul luî D u m n e d e u
s p r e a j u t o r u l v o s t r u , n e g r e ş i t şi p r e P ă r i n t e l e îl c h e m a ţ i , şi d e
m u l ţ ă m i ţ i Fiîuluî, n e g r e ş i t prin Fiîul m u l ţ ă m i ţ i şi T a t ă l u i . Saii
o d' c e
a c e s t a P a v e l , că p r e c u m Fiîul n e - a p r o a d u s p r e noî la
D u m n e d e u P ă r i n t e l e , a ş a şi m u l ţ ă m i r e a n o s t r ă el o p r o a d u c e
la T a t ă l ; c â însuşî e s t e mijlocitorul b u n ă t ă ţ i l o r c a r e d e l a D u m ­
n e d e u se trimit n o u e şi al t u t u r o r r u g ă c i u n i l o r şi m u l ţ â m i r i l o r ,
c a r e noî le î n ă l ţ ă m c ă t r e D u m n e d e u . V e d î şi s u p t î n s e m n a r e a
d i c e r e î : «prin carele a m l u a t dăruit şi a p o s t o l i a » ( R o m . I, 5).
18. F e m e i supuneţi-ye bărbaţilor voştri precum se cu­
vine întru Domnul.
P e n t r u c a r e pricină d u m n e d e e s c u l P a v e l nu scrie î n t r u t d t e
epistoliile, sale d e s p r e b ă r b a ţ i şi femei şi n ă s c ă t o r i şi fiî şi r o b i
şi s t ă p â n i , ci n u m a i î n t r u a c e s t a şi în c e a c ă t r e E f e s e n i şi în
c e a c ă t r e T i m o t e î şî în c e a c ă t r e T i t ? R ă s p u n d e m , că a c e s t a o
face A p o s t o l u l , saii căci în c e t ă ţ i l e a c e s t e a eraii gâlcevi î n t r e
b ă r b a ţ i şi 'femei, î n t r e n ă s c ă t o r i şi î n t r e fii şi î n t r e s t ă p â n i şi
î n t r e r o b i , d e c a r e a fost şi silit a scrie A p o s t o l u l d e s p r e a-
a c e s t e a ; s ă u p e n t r u - c ă bisericile c ă t r e c a r e scrie d e s p r e a c e s t e a
e r a i i î n t ă r i t e în c r e d i n ţ ă şi î n t r u cele-l-alte şi n u m a î d e s p r e a-
c e s t e a e r a d e lipsă a le scrie a c e s t e a , îar cele-l-alte b i s e r i c i
fiind-că eraii lipsite şi n e î n t ă r i t e în d o g m e l e c r e d i n ţ e i celei m a i
î n a l t e , p e n t r u a c e s t a m a l d e n e v o e a fost a s c r i e P a v e l d e s p r e
a c e s t e a şi a lăsa m o r a l i c e ş t i l e sfâtuirî c e l e d e acest-fel, ca p r e
u n e l e c e sînt m a î j o s d e c â t a c e l e a . Multa a s e m ă n a r e a r e î n s ă
s c r i s d r e a a c e s t a cu cea c ă t r e E f e s e n i , p r e c u m e s t e a r ă t a t c e l o r
c e le c e t e s c acestea^, m a î ales d u p r e m o r a l i c e ş t i l e sfâtuirî cele
u r m ă t o r e ale b ă r b a ţ i l o r cu femeile, a n ă s c ă t o r i l o r şi a fiilor şi
a r o b i l o r şi a s t ă p â n i l o r . C e va s ă d i c ă î n s ă «întru D o m n u l » ?
A d e c ă p e n t r u D o m n u l s u p u n e ţ i - v ă voî femeile b ă r b a ţ i l o r v o ş t r i ,
căcî eu, d i c e , nu cer d e l a voî ca o d a t o r i e , n u m a î d e a a v e a
s u p u n e r e a a c e e a c ă t r e b ă r b a ţ i i voştri, c a r e firea o c e r e a a v e a
femeile c ă t r e b ă r b a ţ i i lor, c a u n e l e c e sînt m a î j o s i t e d e c â t
dînşiî, c a u n e l e c e din b ă r b a t s'aii fâcut, c ă a c ă s t a î n s e m n â z ă
d i c e r e a «se cuvine» ce o d i c e
aicea, a d e c ă p r e c u m este cu­
viinţa fireî, ci c e r d e l a voî femeilor m a î ales să a v e ţ i c ă t r e
b ă r b a ţ i i voştri şi p r e s u p u n e r e a c e a p e n t r u D u m n e d e u şi d u p r e
l e g e a lui D u m n e d e u , a d e c ă a vă s u p u n e b ă r b a ţ i l o r v o ş t r i , p e n ­
t r u - c ă D u m n e d e u v ' a b l a g o s l o v i t p r i n t a i n a n u n ţ e i şi v ' a î m ­
p r e u n a t , că d e l a D o m n u l , d i c e , se î m p r e u n ă z ă f e m e e a cu b ă r ­
batul (Parimiastul XIX, 14)'). _^

. ») Vecjî însă, o cetitorîule, cum că a dŢs Pavel să se supue femeile

 fg. Bărbaţii, mbiţf pre femeile vdstre şi nu ve" amă-
|î|Ji. către dînsele.
\%dl c u m s f â t u e ş t e P a v e l p r e fieşte-carele n e a m , cele d e
cuviinţă!. Şi p r e femeî le sfâtueşte s ă a î b ă s u p u n e r e c ă t r e b ă r ­
b a ţ i i lor, îar p r e b ă r b a ţ î să'şî îurbescă femeile lor, fiind-că nu .
e s t e a t â t a d e n e v o e a î u b i cel s u p u s p r e î n c e p ă t o r u l s ă u , c â t
e s t e d e n e v o e s t ă p â n i t o r u l a i u b i p r e s u p u s u l s ă u . D e c i din
d r a g o s t e a c e .are-.bărbatul- 'către-femee' e s t e silită şi f e m e e a "a
a v e a d r a g o s t e p r i e t e n e s c ă , c ă t r e . . . b ă r b a t u l .âeui Şi iarăşi din-
pleoa'rea-:.-şi..supunerea ce : o at.e f e n l e e ă "către "bărbatul şefi,-este
silit şi b ă r b a t u l a fi m a î b l â n d şi m a î blajin c ă t r e f e m e e a sa.
-Iar d e v r e m e ce e s t e cu putinţă" b ă r b a t u l a d e c ă a-şî Iubi p r e
f e m e e a sa, d a r a s e a r ă t a cu a m ă r ă c i u n e şi a s e gâlcevi cu-
d î n s a (căcî. şfezile c e s e fac î n t r e feţele cele Iubite a c e l e a sînt
m a î a m a r e ) , p e n t r u a c e s t a dice P a v e l s ă n u s e a m ă r a s c ă b ă r ­
b a ţ i i şi s ă nu' s e s f â d e s c ă cu femeile l o r ; căci întru a d e v ă r a
s e sfădi cine-va şi a se prigoni cu m ă d u l a r u l s e u , acăsta se
p r i c i n u e ş t e din m u l t a a m ă r ă c i u n e şi t u r b u r a r e a inimeî.
20. Fiii, plecaţi-ve născătorilor întru tdte, că acesta
este bine plăcut întru Domnul.
Iarăşi a i c e a A p o s t o l u l a a d a u s -dicerea ^ î n t r u D o m n u l » , fiind-că
:nu v o e ş t e a s e s u p u n e fiiî n ă s c ă t o r i l o r lor n u m a î p e n t r u le­
gile fireî, ci şi p e n t r u - c ă s u p u n e r e a c ă t r e n ă s c ă t o r i e s t e b i n e
p l ă c u t ă lui D u m n e d e u şi legiuită dela v o e a lu" D u m n e d e u şi d e
p o r u n c a luî D u m n e d e u c a r e d i c e : « c i n s t e ş t e p r e t a t ă l t ă u şi p r e
m a i c a t a » ( E x . X X ) . Şi • a ş a fiiî aii şi plată; fi.:.nd-câ a s c u l t a ş i
s ă s u p u n n ă s c ă t o r i l o r lor p e n t r u D u m n e d e u ; C ă c i d e s'ar su­
p u n e n u m a i p e n t r u fire, nu a u plată, şi fiind-câ A p o s t o l u l v o -
ro.veşte fiilor c e l o r c e a u p ă r i n ţ i h r i s t i a n î p e n t r u a c ă s t a a clis,
c ă î n t r u t d t e s ă a s c u l t e supunenduTse n ă s c ă t o r i l o r lor. P e n t r u
c ă n ă s c ă t o r i l o r celor n e c r e d i n c i o ş i n u s e cuvine fiii a s e s u p u n e '
cu a s c u l t a r e î n t r u t d t e , căci c â n d n ă s c ă t o r i i silesc p r e fiî s ă s e
l ă p e d e d e b u n a cinstire d e D u m n e d e i i , saii s ă c a l c e v r e o p o -
— — - ' • •.

bărbaţilor lor cum se cuvine şi întru Domn,ul, adecă la cele ce se cu­

vine şi sînt legiuite şi la cele dupre Dumnedeu, căci de ar cere bărba­
ţii să'î asculte femeile lor la. cele necuviincioase şi nelegiuite şi afară de
fire lucruri şi la necredinţă şi la călcarea poruncilor luî Dumnedeii,
întru acestea d ' nicî cum se cuvine a li se supune femeile şi a face
c

voea lor cea rea, pentru-că împreună cu bărbaţii tor se vor munci în
munca Iadului Iar cum că bine norociţi sînt bărbaţii aceîa ce au fe­
mei bune şi înţelepte mărturiseşte înţeleptul Sirah; dicend: „fericit este
acela ce locueşte împreună cu femee înţeleptă" (Sin XXV, 11) şi îarăşî:
„fericit este bărbatul femeeî bune", (Sir. 26, 1). Vecii şi. cap. V al ceiî
către Efeseni stih; 23, unde se învaţă maî pre larg cele de cuviinţă
despre bărbat şi despre femee.
— 590 —
 a'luţ D u m n e z e u , a t u n c e a TUI 'se cufraca -;şe s u p u n e '.lor ).
rritică 1

21. Părinţi, nu'.întărîtaţi pre fiii voştri ca sâ nu s e

mâhnescă.
. A d e c ă ' v o î n ă s c ă t o r i i , }ch^e,nnurcercetăţi t o t e g r e ş a l e l e c e fac
dîiî'voştri, ci u n e l e . d i n greşâle* t r e c e ţ i - l e cu v e d e r e a , p e n t r u - c â nu
cu a m a r ă c e r c e t a r e a v d s t r ă - a c ă s t a să'l faceţi s ă s e a r a t e cu p r i ­
g o n i r e şi d u p r e u r m a r e c a s ă nu pricinuiţi lor s c â r b ă . V e d i
însă, o cetitoriule, î n ţ e l e p c i u n e a A p o s t o l u l u i p e n t r u - c ă d i c e n d
n ă s c â t q r i l o r , a n u m â h n i p r e fiii lor, î n d a t ă c u c u v î n t u l a c e s t a
«-•âBfrioi&t-aşgrimea.n.âsci&ţosHor şi a m u i a t p ă r i n t e ş t i i e î n d u r ă r i
fiindrcă d u p r e . firescul c h i p t d t ă silinţa şi n e v o i n ţ ă n ă s c ă t o r i l o r
e s t e a nu m â h n i p r e fiii l o r ) . 8

l
) Vecjî cele de cuviinţă despre născători şi fiî, maî pre larg învăţân-
du~se la cap. IV, st. 1 către .Efesenî. Acesta însă o adaug aicea, că fără-
de-lege fac fiii aceîa,-sau fiicele să, nu asculte cu supunere pre născe­
toriî lor şi nu vor "a se însoţi cu fetele cele alese de , născetoriî lor, ci
caută fiiî femei, şi fiicele bărbaţi dupre poftele lor şi dupre voea lor cea
rea. Şi din acesta s'a umplut viaţa hristianilor de nenumărate necuvi­
inţe. Pentru acesta de acum înainte supue-se născătorilor lor şi să îa
fiii femei sau fiicele bărbaţi pre fetele acelea ce născetoriî află . de cu­
viinţă. Se cuvine însă şi născătoriî a da fiilor lor femei înţelepte şi te-
mătore de DumneZeu, asemenea şi fiicelor lor. să le dea bărbaţi înţe­
lepţi şi cil pricepere, precum îî sfâtueşte înţeleptul Sirah: „Fiice sînt
ţie? Ia aminte de trupul lor şi să nu îmblânzeşti faţa ta către dînsele;
dă pre fiica ta unui bărbat înţelept şi veî fi isprăvind un mare lucru"
•$3ir.YH, 24). Şi îarăşî: „asupra fiicei întăreşte pâzirea" (tij. XXVI, 11).
Şi iarăşi: „fiica privighere este tatăluî" (tij. XLlf, 12).
) însemnăm aicea cum că aşa • născetoriî nu se cuvine a scârbi pre
8

fiiî lor, ci a trece cu vederea greşalele lor cele nu prea marî şi ome­
neşti. Iar când fiiî greşesc vre o mare greşalâ, care să fie împrotiva po­
runcilor luî Dumnecjeu şi pricinueşte zmintela omenilor, saii când gre­
şesc împrotiva credinţeî şi se primejduesc a cădea în eresuri sau în ne­
băgare de semă şi în ateie, atuncea născetoriî nu se cuyine a trece cu
vederea nicî greşalele ca acestea ale fiilor lor, temându-se, ca cum să
nu-'î mâhnescă. Nu, ci se cuvine să-'î înfrunteze şi să mustre nelegiu­
irile acelea ocărându-î cu totă asprimea, pentru ca să se îndrepteze. lai
de nu se îndrepteză se cuyine şi a-î bate şi a-î depărta din casele lor ş :

în tuinurî şi în monastirî şi în închisori să'î închidă, pentru ca să-ş :

vie în cunoştinţă şi să se înţelepţescă. Care se potriveşte la nişte fiî ce

aceştia ceea ce se cjice către născători în înţeleptul Sirah: „Tu aî copiii
Pedepseşte-î pre eî şi plecă din tinereşte grumazul lor" (Sir. VII, 23)
Maî îiţtâîu însă de-tote se cuvine născătoriî a opri pre fiiî lor de a pe­
trece împreună cu. omenî de viaţă pângărită, cu ereticî şi cu nebăgă-
torî de semă de ale legeî şi cu atei. Aşişderea se cuvine a-î opri şi dc
a citi cărţi ereticeştî şi ateiste. Şi că maî de multe orî din petrecerile ci
nişte omeni ca aceştia smreduiţî se strică bunele moralurî ale tinerilo;
- şi ajung fiiî bunilor hristianî a se face omeni de viaţă rea şi ereticî ş
defăimători de lege şi ateî. Iar_dacă născetoriî de o dragoste, fără cu­
vînt oornindu-se. spre împătimiră şi trec cu vederea nişte greşale mar
 22. Robii, ascultaţi întru tdte cu supunere către dom­
nii ceî dupre trup.
î n d a t ă î n t â i a d r e p t a t e p e n t r u a a s c u l t a cu s u p u n e r e r o b i i
p r e s t ă p â n i i lor, p u n e P a v e l a c e s t n u m e al robilor, p e n t r u - c ă
cel c e e s t e r o b d e l a s i n g u r n u m e l e a c e s t a t r e b u e a s e s u p u n e
s t ă p â n u l u i sfeu. P e n t r u a nu s e m â h n i î n s ă robii, a a d a u s s ă
se s u p u e s t ă p â n i l o r lor. c e l o r d u p r e t r u p , c a c u m a r d i c e l o r :
Nu ve î n t r i s t a ţ i , o fraţilor, câcî s î n t e ţ î r o b i , p e n t r u - c ă p a r t e a
v o s t r ă c e a m a l b u n ă , a d e c ă sufletul v o s t r u , nu e s t e r o b , ci s l o ­
b o d . N u m a i trupul, e s t e r o b şi r o b i a care, o a v e ţ i e s t e v r e m e l ­
nică, p r e c u m e s t e şi t r u p u l v o s t r u v r e m e l n i c . D e c i s u p u n e ţ i - v e
d e voe şi c u sufletul v o s t r u s t ă p â n i l o r v o ş t r i p e n t r u c a d e v o e
să fie şi r o b i a v d s t r ă şi d u p r e u r m a r e , p e n t r u c a s ă a v e ţ i şi
plata d e l a D u m n e d e i i p e n t r u s u p u n e r e a v d s t r ă c e a d e b u n ă v o e ) .
1

Nu întru robire de ochî, ca ceî ce plac dmenilor.

T u , <lice, l a c e eştî r o b d u p r e l e g e a o m e n e s c ă , fă c a ro-_
c e

bia t a s ă fie d e frica luî C h r i s t o s , c a s ă ai p l a t ă d e l a C h r i s t o s

p e n t r u f o b i a t a , c ă c i c â n d n u v e d e s t ă p â n u l t ă u , îar t u fără
lenevire şi c u c r e d i n ţ ă faci slujba s t ă p â n u l u i hău,; a r ă t a t e s t e ,
le faci p e n t r u ochiul luî D u m n e d e i i c a r e l e t e v e d e , i a r d e faci
n u m a i a t u n c e a fără l e n e slujbele, c â n d t e v e d e s t ă p â n u l t ă u ,
să ştii c ă eşti I u b i t o r d e a p l ă c e a d m e n i l o r , Iar acest-fel fi­
ind, n e g r e ş i t t e veî p ă g u b i pre" s i n e ţ î p e n t r u - c ă « D o m n u l a ri­
sipit dsele c e l o r c e p l a c d m e n i l o r » d u p r e D a v i d ( P s a l m . LII, 6 ) ) . 2

Şi nu veî p u t e a a t e face r o b al lui Christos, p r e c u m d i c e P a ­

v e l : « D e a ş p l ă c e a d m e n i l o r , n u a ş fi r o b al lui C h r i s t o s » ( G a l .
I, 10). V e d î s u p t î n s e m n a r e a d ' c e r e l a c e s t e e a , u n d e e s t e d e s p r e
plăcerea omenăscă.
Ci întru plăcerea inimeî, temându-vă de Domnul.

ca acesta a lor şi nu întrebuinţeză asupra lor asprimea; cea cuvenită/

pote ca să nu-î scârbescă, să ştie nişte părinţi ca aceştia că au să pă­
ţim escă osânda, ce-a pătimit preotul cel mare Iii,; care mustra pre fiii
seî pentru nelegiuirea ce făcu cjicend lor: „Ce faceţî dupre graiul a-
cesta, carele eu îl aud dela tot norodul Domnului? Nu fiiî meî, că nu e
bun auzul ce îl aud eu" (I Impar. II, 23), dar fiind-că nu î-a mus­
trat şi nu î-a pedepsit cu cuviincîosă asprime şi insuşî s'au omorît şi
fiiî luî. Aşa şi nişte nescătorî ca aceştia se vor munci împreună cu fiiî lor,
') Cele despre robî cuviincîose, vedi-le maî pre larg înveţându-se la:
;

cea către Efesenî cap. VI, 5, ca să nu le maî cjicem al doilea şi aicea.

Vedî şi suptînsemnarea cjicereî: „rob te-a chemat, s ă nu'ţî pasă" (I Cor.
;

VII, 21) ca să ştii de câte feluri este robia. ',

*) Şi Fotie încă tâlcuind cjicerea: „ca ceî ce plac omenilor", cjice: „Că
a face cele cuviincîose cine-va numaî când ved stăpânii de plăcerea 6-
menilor este şi nu de frica luî Dumnedeii, că cela ce se teme de ^Bum-
necjeu cu prostime le face t6te".
 Acesta este a se teme robii de Domnul când nu-i v e d e cine­
va şi ei -nu fac nicî un r e u , a c e s t a Iarăşi e s t e şi p r o s t i m e a a
inimeî a n u c ă u t a r o b i i la o m e n î nici la p l ă c e r e a o m e n i l o r . D e c i
din c u v i n t e l e a c e s t e a ale Marelui A p o s t o l î n c h e e m , c a c e l a c e
i u b e ş t e a fi p l ă c u t o m e n i l o r , a c e l a n u e s t e o m p r o s t , a d e c ă
s i m p l u , ci m e ş t e ş u g a r e ţ şi v i c l e a n , p e n t r u - c â d u p r e m u l t e l e şi
o s e b i t e l e p l ă c e r i l e d m e n i l o r a ş a s e -preface.
2 3 . Şi tot orî-ce faceţi din suflet lucraţi, ca Domnu­
luî şi nu 6menilor.
Cu a c e s t e c u v i n t e v o e ş t e P a v e l ca r o b i i s ă fie nu n u m a i d e
t o t p r e p u s u l slobodr, ci şi de" t d t ă n e l u c r a r e a . Saii m a l b i n e a
dice să n u fie r o b i i p l â c e n d o m e n i l o r şi n e l u c r ă t o r i şi îl face slo­
b o d ! în loc d e r o b i . C ă c î acest-fel fiind r o b i i s l o b o d ! a d e c ă
d e t o t p r e p u s u l şi n e l u c r a r e a n u m a i a u t r e b u i n ţ ă d e zapcilîc
şi d e p o r u n c a s t ă p â n i l o r , ci t d t e le l u c r ă z ă n u c a n i ş t e r o b î , ci
c a n i ş t e s l o b o d î , căcî d i c e r e a «din suflet» a c ă s t a î n s e m n ă z ă a
-face eî t o t e slujbele s t ă p â n i l o r lor, c u b u n ă v o i n ţ ă şi c u d r a ­
g o s t e şi nu d e silă r o b e s c â , ci d e p r o a l e g e r e şi d e s l o b o z e n i e
şi nu d e p o r u n c ă şi d e silă.
24. Ş t i i n d c ă d e l a Domnul veţî lua răsplătirea moştenirel.
O m e n i i n u d e m u l t e ori fac p r e r o b i i lor m o ş t e n i t o r i al a-
vuţiilor m ă c a r d e ş i d e m u l t e ori îi slujesc c u c r e d i n ţ ă şi b i n e
afară n u m a î d e r a r e ori. Iar D o m n u l , d i c e , n e g r e ş i t va d a v o u ă
r o b i l o r r ă s p l ă t i r e a în ceriurî d e v e ţ i păzi- b u n a c u n o ş t i n ţ ă şi
credinţă către stăpânii voştri.
Câ Domnuluî Christos robiţi.
j • ....

S t ă p â n i l o r voştri, d i c e , r o b i n d , fraţii m e i , însuşî s t ă p â n u l u i C h r i ­

s t o s r o b i ţ i , c a r e l e a legiuit s u p u n e r e a . Iar c u m că lui C h r i s t o s
r o b i ţ i , a r ă t a t e s t e din a c ă s t a câcî C h r i s t o s a r e s ă v ă d e a p l a t a
r o b i e î la cele c e r e ş t i . '
2 5 . Iar cela ce nedreptăţeşte va lua ceea ce a nedrep­
tăţit, că nu este luare de fată.
R o b u l cela c e n e d r e p t ă ţ e ş t e p r e s t ă p â n u l s ă u , ori slujindu-î
eu l ă n e v i r e şi cu t r â n d ă v i e , orî f u r â n d , s ' a u r ă ş l u i n d b a n i i şi
lucrurile s t ă p â n u l u i său, a c e l a v a lua r ă s p l ă t i r e şi o s î n d ă dela
D u m n e d e u , p e n t r u - c ă D u m n e d e u n u e s t e c ă u t ă t o r î n . f a ţ ă , nici
p r i v e ş t e la feţe în c â t s ă m i l u i a s c ă pre r o b c a c u m c ă ar f.
p a r t e s l a b ă şi să n u d p e d e p s â s c ă , p e n t r u - c ă î n s u ş i p o r u n c e ş t e
p r i n l e g e , cs, j u d e c ă t o r u l s ă n u m i l u i a s c ă p r e s ă r a c u l c â n d are
n e d r e p t a t e : «Şi d e s ă r a c n u - ţ l v a fi m i l ă în j u d e c a t ă » ( E x . X X I I I
3). Şi i a r ă ş i : «Nu veţî face n e d r e p t a t e în j u d e c a t ă . Nu veţ:
c ă u t a în faţa săracului» ( L e v i t . X I X , 15). Sau. şi a l t fel s e în­
ţ e l e g e dic'erâa a c ă s t a a d e c ă , o r î - c a r e l e h r i s t i a n este r o b la vre
- 593 -
 un s t ă p â n E l i n şi v a face n e d r e p t a t e s t ă p â n u l u i său, a c e l a s ă
nu s o c o t e s c ă că v a s c ă p a d e j u d e c a t ă şi d r e p t a o s î n d a luî C h r i ­
s t o s , căcî C h r i s t o s n u c a u t ă în faţă p e n t r u ca s ă e r t e r o b u l u î c u
n e d r e p t a t e , p e n t r u - c ă se află h r i s t i a n , saii sâ t r a c ă cu v e d e r e a
n e d r e p t a t e a s t ă p â n u l u i , p e n t r u - c ă e s t e Elin, n u . Insă m ă c a r c ă
cuvîntul a c e s t a al A p o s t o l u l u i s e v e d e că s'a dis p e n t r u r o b ,
însă şi s t ă p â n i i p r i i m e s c ă cuvîntul a c e s t a p e n t r u dînşiî, câcî. şi
lor s e p.otriveş..te,.,.adeca orî-cârele s t ă p â n va n e d r e p t ă ţ i "pre r o ­
b u l săii, s a u nehră.niqdu-l, saii n e â d ă p â n d u - f cu îndestulare, săii
' n e i n i b r ă c â n d u - l " c u ' trebu'incţdşele. h a i n e , saii ş H r i t r e h u m j â t t d t t - î
p r e el c u a s p r i m e şi t i r a n i c e ş t e o c ă r â n d u - 1 şi c e r t â n d u - 1 , saii
1

şi b ă t â n d u - 1 ; şi a c e s t a , dic, v a lua p e n t r u . a c e s t e a d e l a D o m ­
nul o s î n d a . Şi D u m n e d e u nu va c ă u t a în faţa lui, nicî s e v a
ruşina d e el p e h t r u - c ă este s t ă p â n , că D u m n e d e u e s t e S t ă p â ­
nul s t ă p â n i l o r şi D o m n u l d o m n i l o r şi nu s e rninuneză d e faţa
celuî p u t e r n i c , d u p r e c e a s c r i s ă : «Nu t e veî m i n u n a d e faţa
celui p u t e r n i c , î n t r u d r e p t a t e veî j u d e c a p r e a p r o p e l e tău» ( L e -
rit. X I X , 15). _
C A P . IV. . . '

i . D o m n i i , d r e p t a t e a şi p o t r i v i r e a s ă d a ţ i r o b i l o r .
C e v a să dică d r e p t a t e a c e o d i c e aicea P a v e l ? V a să d i c ă
să r ă s p l ă t e s c ă s t ă p â n i i r o b i l o r lor p e n t r u o s t e n e l e l e c e fac eî,
ca să d e a lor t o t e cele d e n e v o e cu î n d e s t u l a r e şi sâ n u l a s e
să a i b ă . n e v o e d e alţiî. Şi fiind-că aî a u d i t , d i c e , tu s t ă p â n u l ,
că r o b i i aii s ă îa p l a t a d o r d e l a D u m n e d e i i , s ă n u t e a m ă g e ş t i
~ cu a c e s t a şi -să-i lipseşti p r e dînşiî d e cele c e tu e ş t i d a t o r a
le • d a . N u , ci d ă - l e lor c e e a c e e s t e cu d r e p t u l a le d a lor şi
el să îa.
Ş t i i n d c ă şi v o î a v e ţ i D o m n î n c e r î u r î .
P r e c u m r o b i i v ă aii p r e voî s t ă p â n i , a ş a şi voî a v e ţ i p r e al
v o s t r u S t ă p â n şi D o m n în cerlurîV, D e c i cu m ă s u r a a c e e a c u
c a r e m ă s u r a ţ i voî r o b i l o r voştri, cu a c e e a ş i m ă s u r ă va m ă s u r a
şi v o u ă D o m n u l : « C â cu m ă s u r a , dice, cu c a r e veţî m ă s u r a ,
s e v a m ă s u r a v o u ă » (Mat. VII, 2), a d e c ă c e fel vă a r ă t a ţ i voî
c ă t r e r o b i i voştri, a ş a s e va a r ă t a şi D o m n u l v o u ă . Saii o d i c e
a c e s t a P a v e l c ă şi voî stăpânii î m p r e u n ă cu r o b i i voştri u n
S t ă p â n şi D o m n a v e ţ i , şi î m p r e u n ă r o b î sînteţî şi unii şi alţii.
D r e p t aceea p r e c u m se portă robii către î m p r e u n ă robii lor,
a d e c ă cu b l â n d e ţ ă şi c u s m e r e n i e , a ş a şi voi s t ă p â n i i s e c u ­
vine s ă vă p u r t a ţ i c u b l â n d e ţ ă ş,î cu s n i e r e n i e c ă t r e robii v o ş ­
tri"). T e o d o r i t î n s ă t â l c u i n d d i c e : «măVurs'itş nu a n u m i t p r e
- ) Pentru acesta şt Sirah sfătueşţe pre stăpânitorî şi îî învaţă aces­
1

tea, cjicend: „Să nu fiî ca un leu în casa ta şi nu nălucind să necă-

— .594; . ' .', , . . .
c i n s t e a c e a d e o p o t r i v ă , ci p r e c u v i i n c î d s a p u r t a r e d e grijă
care trebuea a o dobândi dela stăpâni casnicii».
2.-Intru rugăciune îngăduind, priveghind întru dînsa
cu mulţâmire.
Ş t i i n d diavolul c â t d e m a r e b i n e e s t e r u g ă m i n t e a , p e n t r u a-
c e s t a ne î n d e m n ă a nu s t ă r u i m u l t ă v r e m e î n t r ' î n s a , ci" a o
lăsa şi a fugi, p e n t r u a c e s t a fericitul P a v e l n e p o r u n c e ş t e a i c e a
s ă î n g ă d u i m şi s â s t ă r u i m în r u g ă c i u n e . Iar de v r e m e c e î a r ă ş î
£ e t e - , e e s t â r p e ş t e rpultă v r e m e î n r u g ă c i u n e d e m u l t e orî s e
lefleşte şi îî e s t e s o m n , p e n t r u a c ă s t a d u p r e u r m a r e n e p o ­
r u n c e ş t e s ă ne s c u l ă m la r u g ă c i u n e d e ş t e p ţ i , a d e c ă l u ă t o r î .a-
m i n t e şi t o t - d e - u n a c a n i ş t e p r o s p e ţ î î n t r u l u c r a r e a sfintei r u ­
g ă c i u n i . Şi nu n u m a i s ă fim d e ş t e p ţ i , ci şi î n t r u m u l ţ ă m i r e ,
a d e c â să facem r u g ă c i u n e a n d ş t r ă cu m u l ţ ă m i r e , căcî a c e s t a
e s t e a d e v ă r a t a r u g ă c i u n e c e e a ce a r e m u l ţ ă m i r e c ă t r e D u m n e ­
deu, p e n t r u t o t e b u n ă t ă ţ i l e c a r e a d ă r u i t n o u ă a t â t p e n t r u c â t e
le ş t i m , c â t şi p e n t r u c e l e c e n u le ş t i m şi p e n t r u c â t e faceri
d e b i n e a m luat, a t â t p e n t r u c e l e o b ş t e ş t i ale t o t n e a m u l u i
o m e n e s c , c â t şi p e n t r u c e l e ce "noi în p a r t e a m l u a t . . A s e m e n e a
r u g ă c i u n e a s e c u v i n e a a v e a m u l ţ ă m i r e şi p e n t r u î n t â m p l ă r i l e
cele ce l e - a m ispitit n o î , c ă şi a c e s t e a d e D u m n e d e u s'au e r t a t
s ă vie iasuprâ-ne p e n t r u folosul n o s t r ) . 1

3. Rugându-vă împreună şi pentru noî.

Vedî, o cetitorîule, smerita cugetare a dumnedeescului P a ­
vel, fiind-că A p o s t o l u l D o m n u l u i cel a t â t d e m a r e şi d e m i n u ­
nat dice că are trebuinţă de rugăciunea Colasenilor.
Ca Dumnedeu să deschidă noue uşă a cuvîntuluî de
â grăi taîna luî Iisus Christos, pentru care şi legat sînt,
4. Ca să o arăt acăsta cum se cuvine mie a o grăi.
A d e c ă r u g a ţ i - v ă , d i c e , şi p e n t r u m i n e , fraţilor, ca s ă - m i d e a
jeştî între casnicii tei" (Si'r. IV, 20). Şi îarăşî: „Să nu faci reu casnicu­
lui, lucrând el întru adever, nicî năimitului, când îşi dă el sufletul luî.
pre sluga bună îubescă-o sufletul teu, să nu-1 lipseşti de slobozenie''
(Sir. VII, 20). Şi îarăşî: „De este ţie casn|ic, fie cu tine" (Şir. XXX, 3 5 )
*) Că patru părţî are adevărata rugăciune: a) Siavocuvîntarea luî Dum­
neZeu, b) Mulţămirea facerilor de bine ale luî. DumneZeu, c) Mărtu­
risirea pentru cugetările şi cuvintele şi faptele şi greşalele ce se fac
de noî, d) Cererea celor de folos nouă, precum Z ' Marele Vasilie c e

(în aschîticeştile aşeZeminte .A) şi. dumnecjeescul Ioan al Scăreî (îr

cuv. ce} despre rugăciune). Vedi şi la procuvîntarea adunăreî sfinţitelo:
rugăciuni cea de noî tipărită şi împrejurările cele de...noi înfiinţate ci
se cuvine a le avea. rugăciunea, pentru a fi ascultată de DumneZeu. Insi
cum, c ă ' s e cuvine să mulţămim luî DumneZeu pentru relele întemplăr
şi necazuri ce am suferit, vedi la suptînsemnarea cea pre larg a Zicereî
„bine mulţămitorî faceţi-ve": (Col. III, 13).
— 595 —
D u m n e d e u î n d r ă z n e l a n u p e n t r u a m e slobod* din l e g ă t u r i ,
ci p e n t r u a grăi şi a a r ă t a p r i n c u v i n t e t a i n a î n t r u p e ş t e i i c o -
n o m i e î luî C h r i s t o s , p r e c u m s e c u v i n e a s e grăi şi a s e a r ă t a ,
a d e c ă n u cu sfială şi c u frică, ci cu c u t e z a r e şi cu î n d r ă z n e l a .
P e n t r u c e î n s ă A p o s t o l u l , l e g a t fiind p e n t r u C h r i s t o s , r o g ă p r e
cel-l-alţî? Şi p e n t r u c e a v e n d d a r d e a g r ă i cu î n d r ă z n e l a t a i n a
lui C h r i s t o s , s e r d g ă a i se d a c e e a c e a r e ? R ă s p u n d e m că
a c ă s t a o face A p o s t o l u l p e n t r u treî p r i c i n i : a) P e n t r u s m e r i t a
c u g e t a r e , b) P e n t r u ca s ă a r a t e c â t ă p u t e r e a r e l l u b i t d r e a d e
fraţî r u g ă c i u n e , in c â t p d t e a ajuta şi p r e însuşi P a v e l , p r e ­
c u m 6 r e * c â n d a a j u t a t şi pre" vîrfelnicul P e t r i i şi l'a izbăvit p r e
el din l e g ă t u r i şi d i n t e m n i ţ a lui I r o d , p r e c u m p o v e s t e s c F a p ­
t e l e A p o s t o l e ş t î ( C a p . X I I ) , c ă a v e a şi P a v e l t r e b u i n ţ ă d e aju­
t o r u l d e s u s , c a r e u r m a a-î d a lui m a i m u l t ă şi m a i î m b e l ş u ­
g a t ă ( p u t e r e ) o b ş t ă s c a r u g ă c i u n e a f r a ţ i l o r ) . Şi c) p e n t r u c a să
1

î n d e m n e p r e C o l a s e n î a s e r u g a şi p e n t r u sineşî înşişi, căci

d a c ă p e n t r u P a v e l eî s e r u g a u , c u c â t m a i v î r t o s se c u v i n e a
s e r u g a p e n t r u sineşî?
5 . Intru înţelepciune umblaţi către ceî din afară.
C e e a c e p o r u n c e a D o m n u l A p o s t o l i l o r d i c ă n d : «Iată eii v ă
t r i m i t p r e v o i c a p r e n i ş t e oi în mijlocul lupilor, d e c i faceţi-
v ă î n ţ e l e p ţ i ca şerpiî şi î n t r e g i c a p o r u m b i i » (Mat. X , 16), în­
s ă ş i a c ă s t a o p o r u n c e ş t e şi P a v e l a i c e a hristianilor d i c e n d : « P ă -
ziţi-vă, o fraţilor m e i hristianî, şi n u d a ţ i n e c r e d i n c i o ş i l o r c e l o r
din afară v r e o a p u c ă t u r ă şi p r i c i n ă a s u p r a v o s t r ă î n t r u a c e l e a ,
în c a r e ei n u v ă s u p ă r ă la c r e d i n ţ ă şi la fapta b u n ă şi nu-î
a m i n t i ţ i p r e ei fâră v r e m e şi fâră folos». D e afară însă s e n u ­
m e s c n e c r e d i n c i o ş i i n u n u m a i c ă c i n u sînt d e u n m o r a l a d e c ă
a s e m e n e a , d e m o r a l u l şi c h i p u l n o s t r u şi d e o h r a n ă cu noî şi
afară d e staulul şi c a s a n d s t r ă , ci căcî d e ş i l o c u e s c î n t r u u n a
şi a c e e a ş i l u m e cu n o i s a u şi d e a r l o c u i , să d ' c e m î n t r u o
c a s ă c u n o i , însă i a r ă ş i afară sînt şi s e d i c , p e n t r u - c ă sînt afară
d e b i s e r i c a lui C h r i s t o s şi afară d e î m p ă r ă ţ i a cerîurilor. P e n t r u
a c ă s t a c u î n ţ e l e p c i u n e s e c u v i n e n o i hristianiî a n e p u r t a c ă t r e

*) Vecjî şi la cap. VI, stih 19 către Efesenî cum se tâlcueşte cjicerea:

„ca să mi se dea cuvînt întru deschiderea gureî mele", căcî socotesc câ
aceeaşi este ceea ce aicea cjice Pavel cu acea de acolo: „ca DumneZeu
să-mi deschidă mie uşă de a grăi taîna luî Christos". Insă formă sări-
t6re întrebuinţeză Pavel aicea, dupre Fotie, care aşa se alcătueşte: „Ca
DumneZeu să deschidă noue uşă de cuvînt de a grăi taîna luî Christos,
precum se cuvine a o grăi". Pentru acesta şi me rog ca să o arăt. Iar 1

Teodorit Zicerea acesta tâlcuindu-o Zice: „Pavel; a arătat pricina legă­

turilor, Zicend: „Că acestea pre propoveduire o face maî arătată. Aşa ;

şi în cea către Filipisenî a cjis: „Că legăturile mele arătate s'au făcut
întru totă pretoria şi tuturor celor-l-alţî" (Filip. I, 13).

- 596 —
dînşiî, fiind-că sînt afară şi n e p o t r i v i t cu noî (câ î n ţ e l e p c i u n e
n u m e ş t e aicea P a v e l p r e s o c o t â l a c e a î n ţ e l e p ţ e a s c ă ) , fiind-că c ă t r e
hristianii ceî d e o c r e d i n ţ ă cu noî, n u s î n t e m d a t o r i a n e p u r t a
c u a t â t a s o c o t i n ţ ă şi cu l u a r e a m i n t e şi s i g u r a n ţ ă . N u m i n d î n s ă
P a v e l p r e n e c r e d i n c i o ş i şi p r e elini « d e afară» m â n g â e cu cu­
vîntul a c e s t a p r e hristianî că aceştia s î n t în l ă u n t r u în b i s e r i c a
lui C h r i s t o s şi în l ă u n t r u l ' î m p ă r ă ţ i e i cerîurilor, prin c r e d i n ţ ă şi
p r i n faptele lor ceîe h r i s t i a n e ş t î . . .
Vremea rescumpărându-o.
N u dK' a c e s t a d u m n e d e e s c u l P a v e l , p e n t r u c a să n e facă
e

p r e hristianî să fim m u l t m e ş t e ş u g ă r e ş t i şi făţarnici şi d u p r e

v r e m e şi d u p r e s o c o t i n ţ e l e d m e n i l o r a n e p r e f a c e . Ba. Ci o
dice căci v r e m e a vjeţeî a c e s t e e a e s t e a c e l o r n e c r e d i n c i o ş i şi
a c e l o r din afară şi n u a hristianilor, căcî hristianiî în v i a ţ a a-
c e s t a sînt n e m e r n i c i şi b e j e n a r î şi ca n i ş t e s u r g h i u n i ţ i , îar n e ­
c r e d i n c i o ş i i în v r e m e a a c e s t a aii să-şî facă voile lor c e l e r e l e ,
î n s ă voi hristianii, d e , p u t e ţ i a face v r e m e a a c e s t a şi a v d s ­
l c

t r ă c u - a l t c h i p , a d e c â d e veţî u m b l a cu l u a r e a m i n t e şi d e n u
veţi face cu n e c r e d i n c i o ş i i r e z b 6 e şi g â l c e v i n e f o l o s i t d r e , ci d â n d
lor cuviincldsa c i n s t e c e a d i n afară, c â n d n u v a t ă m ă sufletul
v o s t r u . V o e ş t î h r i s t i a n e s â o înţelegi a c e s t a m a î b i n e , a s c u l t ă
p r e însuşî P a v e l ce d i c e c ă t r e î m p ă r a t u l A g r i p a : Bine n o r o c i t
şi fericit m ă s o c o t e s c p r e sine-mî, o î m p ă r a t e , căcî a m s ă m e
d e z v i n o v ă ţ e s c a s t ă d i înaintea' î m p ă r ă ţ i e i t a l e . P e n t r u t d t e cu
c a r e m ă î n v i n o v ă ţ e s c Iudeiî, î m p ă r a t e A g r i p a , fericit m e s o c o ­
t e s c p r e s i n e - m î a v e n d a r ă s p u n d e s p r e d e s v i n o v ă ţ i r e înaintea
j u d e c a t e i t a l e ( F a p . X X V I , 2). Cu u n c h i p c a a c e s t a şi noi p u r -
t â n d u - n e c ă t r e cel d i n afară şi n e c r e d i n c i o ş i îî v o m t r a g e p r e eî la
c r e d i n ţ a luî C h r i s t o s , prin v o r o v a c e a d u l c e şi b l â n d e ţ ă n o s t r ă ' ) .
6. Cuvîntul vostru tot-de-una să fie h a r , cu sare dres.
S ă a î b ă cuvîntul v o s t r u , dice, o h r i s t i a n i l o r , h a r şi d u l c e ţ ă ,
î n s ă s ă n u c a d ă în n e b ă g a r e d e s â m â şi în r â n c e z a l ă , ci s ă fie
şi î m p e t r o ş a t , c ă a c e s t a î n s e m n e z ă d i c e r e a : a fi d r e s cu s a r e
fiind-că şi s a r e a î m p e t r o ş e a z ă şi ţ i n e c ă r n u r i l e î n t r u c a r e se
p u n e . In... c â t nicî să fie p r e a hazliu şi d u l c e cuvîntul v o s t r u
nici p r e a m u l t a s p r u . Ci să s e a s e m ă n e z e cu b u c a t e l e c e l e c i
b u n g u s t , c a r e , d e ar r ă m â n e a n e s ă r a t e , ar fi fără d e g u s t
Şi îarăşî d e s'ar s ă r a m u l t , n u le p d t e suferi g u s t u l g u r e l
Şi d u p r e a m â n d o u ă - chipurile m â n c a r e a a c e e a n u s e p o t e m â n
ca p e n t r u n e s ă r a r e a ) . N u vecjî, i u b i t u l e , p r e p r o r o c u l Danii
8

') Vecîî şi suptînsemnarea cjicereî: „Rescumpărând vremea că cţilel'

rele sînt", la Cap. V, stih 18 către Efesenî.
') Şi Fotie încă_cţice: „Precum nici unUl din cele ce hrănesc trupu
fără de safe "maî nu îndulcesc şi nu se face bun la gust, aşa şi în în
— 597 -
curii slujea la u n o m p ă g â n , î m p ă r a t u l u i N o v u h o d o n o s o r ? Nu,
vedi p r e cei treî t i n e r i câ nu d i c vre u n c u v î n t cu o b r ă z n i c i e ;
şi greii î m p ă r a t u l u i aceluiaşi, ei îşi a r a t ă n u m a i b ă r b ă ţ i a şi în-
drăznăla? Câcî a s e obrăznici c i n e - v a c u c u v i n t e nu e s t e c h i p
d e îndrăznela şi d e b ă r b ă ţ i e , ci d e slavă d e ş a r t ă şi d e m â n d r i e ) . 1

T r e b u e î n s ă a şti v o î a răspunde u n u î a fieşte-căruîa.'

D a t o r i sînteţî, dice, voî hristianiî a şti cum. s e c u v i n e a r ă s ­
p u n d e fieşte-căruîa, a d e c ă alt r ă s p u n s a d a b o g a t u l u i şi altul
săracului. Câcî sufletul, b o g a t u l u i n e p u t i n c î d s fiind, a r e tre.bu*
inţâ d e multă c o m p o g o r î r e în voroavă.-Iar -ăl s ă r a t u l u i ' fiind m a i
1

putincîos p e n t r u n e c a z u l şi s ă r ă c i a , p e n t r u a c e s t a şi p d t e a s u ­
feri c â n d v o r o v e ş t e cine-va luî c u c u v î n t m a î m u s t r ă t o r . P e n ­
x

tru a c ă s t a c â n d nu-î n e v o e să n u n u m e ş t i , h r i s t i a n e , p r e cel n e ­

credincios elin sau alt n e a m s p u r c a t , nici s ă fiî o c ă r î t o r , ci
d e ai s t a şi î n a i n t e a u n u i s t ă p â n i t o r d e afară, a d e c â n e c r e d i n ­
cios, dăî l u î ' c u v i n t e l e cinstireî. Iar d e veî fi î n t r e b a t d e el p e n ^ '
tru d o g m a religiei t a l e , a t u n c e a di-1 s p u r c a t şi p ă g â n . V e d î î n s ă
p r e P a v e l c u m A t i n e i l o r le a v o r o v o j t c u l i m b ă b i n e l ă u d ă t o r e
( F a p t . - X V I I ) , i a r p r e E l i m a vrăjitorul l'a g r ă i t d e răii, p e n t r u
că d e a c e e a e r a v r e d n i c , carele r ă s v r ă t e a c a l e a D o m n u l u i c e a
d r e p t ă şi sta î m p r o t i v a c r e d i n ţ e î luî C h r i s t o s ( F a p t . XIII, 1 0 ) .
Cele de bine tdte le va face vdue cunoscute Tihic.
Şi a c e s t a e s t e î n s u ş i r e a î n ţ e l e p c î u n e î lui P a v e l a n u scrie''

văţetorescul cuvînt care hrăneşte sufletul; (Ie nu va> fi dres cu har, nicî
va hrăni, nicî va spori. Pentru acesta cjjcea Evagrie: „Maî bine este a
arunca o peatră lângă gard decât un cuvînt". Şi Filon Iudeul cjice: „Gră­
eşte cele ce se cuvin şi când se cuvin şi nu veî aucji cele ce. se cuvin".
Dicea însă şi înţeleptul Sinesie către împăratul Arcadie, că cărnurile nu
le lasă a se râncencji petroşirea sărurilor; îar socotinţa împăratului o
ţine adeverul cuvintelor supt stăpânirea supt care s'ar întempla a u m ­
bla" (cuv. despre imper.) Iar Teodorit cjice, că sare numeşte Pavel pre.
înţelegerea cea duhovnicesca. Aşa şi Dorrînul a poruncit Apostolilor a
avea sare (Mat. IX, 5). Şi sarş î-a. numit pre eî.(Mat. V, 12). Şi de
vreme ce cuvîntul cel grăitor se naşte din prisosul inimeî, precum a cjis
Domnul, pentru acesta cel ce voeşte a fi. Cuvîntul seu dres cu sare, se
cuvine maî întâîu a-şî avea mintea sărată, şi inima sa de cunoştinţa şi
priceperea duhovnicesca şi a nu avea cugetări lumeşti şi îndulcitore.
Aşa o hotărăşte acesta dumnecjeescul Chirii al Alexandriei cjicend: „Şi
cum nu vom învrednici de totă lauda pre ceea ce se striga prin Pavel:.
Cuvîntul vostru tot-de-una fie cu har, dres cu sare. Ci socotesc că nu
-se pote a se vedea cuvîntul acest-fel mai înainte până a nu avea birte
cele ale cunoştinţei, că din prisosinţa inţrrjeî versase maî înainte păca­
tul ca o prisosinţă, să nu se gingăşescă oătre.îndulciri necuviincîose
răspândindu-se" (vor. II la Paşti)'.' ' 1, .
'*) Pentru acesta şi .înţeleptul Sirah dă 'socotela dicend: „Fluerul şi
psaltirea îndulcesc mădulările, şi ni,aî -mult decât amândouă îndulceşte
limba" (Sir. IV, 21).
— 698 —
t o t e î m p r e j u r ă r i l e cu" a m ă r u n t u l în t r i m i t e r i l e s a l e , ci n u m a î
cele de; n e v o e şi c â t e sileau, m a î întâîu, c a t r i m i t e r i l e s a l e să n u
s e facă î n d e l u n g a t e ; al d o i l e a c a şi cel c e d u c e a ' scrisorile s ă
a l b ă o r e - c a r e a p o v e s t i , c e nu e r a u s c r i s e în s c r i s o r i , şi aşa d i n
p o v e s t i r e a a c e s t a s ă se facă m a î c i n s t i t c ă t r e hristianiî ceî c e
îl a s c u l t a u ; şi al t r e i l e a a r a t ă c u a c e s t a A p o s t o l u l d r a g o s t e a şi
b u n ă v o i n ţ ă c e a v e a c ă t r e cela c e d u c e a s c r i s d r e a , căci a l t m i n ­
t r e l e a n u a r fi î n c r e d i n ţ a t i u l prin c u v î n t l u c r ă r i l e sale d e n u
i a r •fi a v u t - î n t r u b u n a c u n o ş t i n ţ ă ; şi al. p a t r u l e a p e n t r u - c ă e r a
şi forte t a i n i c e , .care hrj s e " c u v e n e a â i e s c r i e şi a ie a r ă t a
p r i n scrisori, ci p r i n viul c u v î n t u l celui c e d u c e a s c r i s o r i l e .
Iubitul frate şi credinciosul slujitor şi împreună robui
întru Domnul. ,
Şi d a r , d a c ă T i h i c e r a Iubit lui P a v e l ) , n e g r e ş i t ştia şi t d t e f e e l e
1

t a î n i c e ale lui P a v e l , fiind-câ d r a g o s t e a şi I u b i r e a t a i n e l e oeror

îublţi şi ale hristianilor le face o b ş t e ş t i ; « c â p r e voî, d ^ e D o r a j '
nul, v ' a m n u m i t p r i e t e n i , c ă t o t e c e l e c e - a m a u d i t d e l a T a t ă l m e u
c u n o s c u t e le a m fâcut vouă» (Ioan X V , 1 5 ) . D e e r a d a r c r e d i n c i o s
T i h i c , a p o i n u a r fi .spus minciuni^ şi d e a fost şi î m p r e u n ă r o b c u
P a v e l . n e g r e ş i t şi s'a î m p ă r t ă ş i t şi d e i s p i t e l e lui P a v e l .
8. Pre carele l'am trimis l'a voi, spre însăşi acăsta, ca
să cunosc cele despre voî şi a se mângîia inimele vdstre;
Cu aceste cuvinte arată Pavel dragostea ce avea către Co­
l a s e n î , căcî p e n t r u a c e s t a a t r i m i s la dînşiî p r e T i h i c , p e n t r u
c a s â afle c u m s e află t r e b i l e lor şi n u p e n t r u c a s ă le v e s -
t e s c ă lor c e l e ale s a l e , ci c a sâ-'î m â n g î i e p r e dînşiî. A r a t ă
î n c ă şi; a c ă s t a c ă C o l a s e n i î s e aflau î n t r u n e c a z u r i şi în i s p i t e şi
pentru j acăsta aveau trebuinţă de mângâere.
9 . împreună cu Onisim credinciosul şi iubitul frate, ca­
rele este dintre voi.
O n i s i m a c e s t a e s t e r o b u l luî F i l i m o n , c ă t r e c a r e l e d u m n e ­
d e e s c u l P a v e l a scris o s e b i t ă s c r i s d r e . O m i n u n e , c ă cel c e m a î
înainte; e r a r o b , la a t â t a m a r e v r e d n i c i e s'a suit în c â t a s e
face şi frate luî P a v e l d u p r e C h r i s t o s şi M a r e l e P a v e l a n u s e
r u ş i n a d e a fi şi a se n u m i p r e sineşî frate al r o b u l u i . L a u d ă
este însă a cetăţeî Colasenilor de a se trage Onisim dintr'însa,
. ) Tihic acesta era asian şi împreună următor al luî Pavel, că urma
l

împreună dupre Pavel Tihic asianul şi Trofim (Fapt XX, 4). Dice încă
şi Marele Vasilie, tâlcuind cjicerea: „întru Domnul se va lăuda sufletul
.meu" a psalmului 3 3 : Vecjî pre Apostolul cum pre împreună lucrătorii
Evangheliei îî laudă cjicend: carele este împreună rob şi slujitor al vos­
tru întrii Domnul. De se laudă cine-va dar, pentru frumuseţea trupuluî
sau pentru vestea cea mare a.născătorilor," nu "se laudă sufletul luî întru
Domnul, ci fieşte-carele dintre unii ca aceştia este întru deşertăciune.

— 599 —
c â a c e s t a î n s e m n e z ă d i c e r e a : c a r e l e e s t e d i n t r e voî. O elice
însă a c e s t a p e n t r u a s e b u c u r a C o l a s e n i î c ă a u o d r â s l i t un A -
p o s t o l ca a c e s t a .
T6te cele de aicea cunoscute le vor face voue.
T o t e c e l e d e s p r e m i n e , d i c e , le v o r a r ă t a v o u ă T i h i c şi O n i s i m
şi l e g ă t u r i l e a d e c ă şi î n c h i s o r e a şi c e l e - l - a l t e r e l e c e le p ă t i m e s c ,
căci d e nu m ' a r fi o p r i t a c e s t e a , î n s u m i e u a ş fi v e n i t la v o î ' ) .
i o . Ve uv6/A p r e voî A r i s t a r h cel î m p r e u n ă r o b i t c u mine.
Aristarh acesta este cela ce dela Ierusalim împreună a plu­
tit îa R o m a cu P a v e l , c ă d i c F a p t e l e : «Iar d u p r e c e s'a j u d e ­
c a t d e a c o r ă b i e r i noî la Italia, i n t r â n d în c o r a b i e a d r a f n i t i -
c e s c â a m p u r c e s , fiind î m p r e u n ă cu noi A r i s t a r h T e s a l o n i a n u l
al M a c h e d o n i e î ( F a p . X X V I I , 1)*). Şi m a l m a r e c u v î n t a dis a i c e a
P a v e l d e c â t vechii s t r ă m o ş i - şi p r o r o c i , căcî a c e l a s e n u m e a u p r e
sineşî streini şi n e m e r n i c i ai l u m e i a c e ş t i e a : « C â n e m e r n i c s î n t
eu d e l a t i n e şi î n s t r e i n a t ca toţî p ă r i n ţ i i meî» ( P s a l m . X X X V I I I ,
17). Iar P a v e l n u s'a dis P r e s
i n e
n e m e r n i c , cj r o b i t , a d e c ă
r o b , fiind-că c a un r o b s e p u r t a în l u m e a a c ă s t a . Iar m a î a l e s
şi maî r e u d e c â t r o b u l , căcî cei c e b i r u e s c şi iau r o b i p d r t ă d e
grijă p e n t r u dînşii, ca p e n t r u n i ş t e o m e n i aî lor, p e n t r u c a să-'I
v î n d ă m a l c u p r e ţ ; îar luî P a v e i n i m e n e a nu-î p u r t a d e grijă, ci
t o ţ î îl a v e a u c a p r e u n v r ă ş m a ş şi l u p t ă t o r . C u v î n t u l a c e s t a î n s ă
C o l a s e n i l o r le e s t e s p r e m â n g â e r e , câcî î n v ă ţ ă t o r u l n e a m u r i l o r :
P a v e l era ca u n r o b şi se afla î n t r u n i ş t e m u n c i c a a c e s t e a .
Ş i M a r c u n e p o t u l luî V a r n a v a : ;
Şi p r e a c e s t M a r c u îl l a u d ă P a v e l , d e l a r u d i r e a c e a v e a c u
V a r n a v a ) . V a r n a v a î n s ă e r a m a r e A p o s t o l , fiind-că a c e s t a e r a
3

') însemneză, câ Teodorit cjice că pre Onisim maî înainte l'a trimis
Pavel la Filimon stăpânul luî când a şi scris luî Filimon scrisore (că
maî înainte s'a scris aceea decât acesta către Colasenî), pentru-că fără
de voea luî Filimon nu voia Pavel a ţinea pre Onisim, precum acesta
însuşî o scrie.în cea către Filimon, îar dupre ce Filimon Fa trimis pre
Onisim la Pavel, atuncea l'a trimis pre el Pavel împreună "cu Tihic la
Colase unde locuia şi Filimon, ca pre un slujitor al propoveduireî E-
vanghelieî. Vecjî însă înţelepciunea luî Pavel, cjice; Teodorit, că scrie cum
că amendouî, Tihic şi Onisim, vor arăta Colasenilor pre tote ale luî.
Iar lucrul de a cunoşte şi a mângâîa inimile Colasenilor numaî luî Ti­
hic l'a dat Pavel prepunând, nu cum-va Colaseniî ştiind că Onisim a
fost rob li s'ar fl făcut acesta cu îngreuere, că cel ce era erî şi alaltăerî
rob, s'a învrednicit îndată d e ' a mângâîa şi a înyăţa o cetate şi o bise­
rică întregă. ;
s
) Aristarh acesta a fost împreună călător cu Pavel, pre carele l'a răpit
în Efes. „Că au năvălit cţice toţî împreună în teatfon, răpind împreună pre
Gaie şi pre Aristarh Machedoneanul pre ceî împreună călători cu Pavel"
(Fapt. XIX, 29). Şi îarăşî: Urma însă-împreună cu Pavel până la Asia
Sopatru, Vereul, îar dintre Tesaloniceî Aristarh şi Secund (Fapt. XX, 4).
3
) Dar nu cum-va Marcu-acesta era Fiîul Măriei la a căreea casă a
î m p r e u n ă c ă l ă t o r cu dumnerjţeescul P a v e l ş! p r e a c e s t a l*a o*
s e b i t Sf. D u h ca sâ-l t r i m i t ă î m p r e u n ă cu P a v e l la p r o p o v e ­
d u i r e a E v a n g h e l i e i : « C â a dis D u h u l cel Sfînt, d ' > o s e b i ţ i
c e

m i e p r e V a r n a v a şi p r e S a v l u la lucrul c e a m c h e m a t p r e d î n ­
şiî» ( F a p t . XIII, 2 ) ) . 1

Despre carele aţî luat porunci de va veni la voî să-l

priimiţî pre el. - - "
D e s p r e V a r n a v a p o t e a u luat p o r u n c i l e C o l a s e n i i p e n t r u ca.să-l
p r i i m e s c ă c u c i n s t e . P o ţ i insă a face s t a r e la d u c e r e a : «aţi iuat p o ­
r u n c i » , şi a p o i să c e t e ş t i c a d e l a alt. î n c e p u t a c e s t a : d e v a veni la
voi, o C o l a s e n î , priimiţî-1 p r e el c u c i n s t e . N e scris însă a p o r u n c i t
C o l a s e n i l o r A p o s t o l u l , p r e c u m d i c e I c u m e n i e . P e n t r u a c e s t a în
a l t e i z v o d e se s c r i e - ' a ş a : d e va veni c ă t r e voî, priimiţi-l p r e el.
11. Şi lisus ce! ce se elice Iust.
P o t e a c e s t Iust e r a C o r i n t e a n , c ă dic F a p t e l e c â P a v e l în C o r i n t
a f l â n d u - s e a m e r s în c a s a lui Iust, şi m u t â n d u - s e d e a c o l o , a v e n i t
în c a s a d r e - c ă r u î a c e s e n u m i a Iust, c a r e l e cinstea p r e D u m n e ­
d e u , a c ă r u i a c a s ă e r a a p r o p e d e s i n a g o g ă ( F a p t . XVIII, 7)' ). 2

Care erau din tăerea împrejur, aceştia singuri împreună

lucrători întru împerăţia lui Dumnezeu.
D u p r e c e a dis P a v e l o s e b i t a l a u d ă a f i e ş t e - c ă r u i a , a c u m
d i c e şi p r e c e a d e o b ş t e , a d e c ă c u m c â a c e s t e a eraii din n â -
m u l Iudeilor, c ă m a r e l a u d ă s e s o c o t e a a t u n c e a d e cei m a î
m u l ţ i a s e t r a g e c i n e - v a d i n t r e I u d e i . Iar fiind-că m a î s u s a dis

năzuit Petru, dupre ce s'a izbăvit din temniţă, precum istorisesc Fap­
tele? (Fapt. XII, 12). Pentru Marcu acesta scria Pavel luî Timoteî: „pre
•' Marcu împreună luându-1 adă-1 împreună cu tine că este mie bine treb-
.nic spre slujbă (II Timot. IV, 11).
•- ) Iar Teodorit cţice, că şi acesta însemneză ca cum ar. fi vecjut pre
1

eî'ă scris Epistolia; că dupre pricirea ce s'a făcut între el şi fericitul

Varnava despre Marcu în Frigia (unde şi Golaşele" se află) şi în Gala-
tia, au proadus învăţătura. Se potriveşte dar că" atuncea a dat şi porun­
cile cele despre aceştia. Acesta porunceşte ca viind să se învrednice că
de cinste înveţătorescă.
2
) Era Î n c ă şi alt Apostol dintre cel 70 numit Iust carele s'a fost ales
împreună cu Matia" de către ceî uns-pre-ejece Apostolî. „Că a pus, cjice,
pre doî) pre Iosif cel ce se numea Varsava, carele s'a maî numit Iust.şi
pre Matia" (Fapt. I, 23). Dice însă şi Ariopaghitul Dionisie în cea despre
dumnecjeesca pace cap. XI acestea: „Decî despre acesta (adecă pacea)
orî ce ore când este dumnedeescă pace şi liniştea pre care sf. Iust ne-
grăire o arată". Dar carele din amendoî aceştia Iust a cjis acesta este
nearătată, se arată însă că Iust acesta despre carele cjice Areopagitul a
conscris acestea, precum încheie Marele Maxim sholiastul Areopagituluî,
care acesta carte acum nu se.află, dar pote şi însuşî a aUcjit dela dum-.
necţeescul Iust, pre dumnedeescă pace numind-o negrăire" (Dionisie cel
întocmai cu Apostolii de o vreme cu dînşiî fiind).

- 6Q1 -
Tom, II.
 P a v e l c u m c â e s t e r o b i t şi r o b , p e n t r u a nu î n t r i s t a sufletele
C o l a s e n i l o r îî m â n g â e îarăşî c â a c e s j c u v î n t d i c e n d , c u m că a-
eeştiâ sînt î m p r e u n ă l u c r ă t o r i c u m i n e în mijlocele şi în pricinile
a c e l e a , c a r e a d u c p r e o m e n i la î m p ă r ă ţ i a luî D u m n e d e u , a d e c ă
î m p r e u n ă cu m i n e lucreză întru p r o p o v e d u i r e a E v a n g h e l i e i şi a
c r e d i n ţ e i . In c â t a c e ş t i a cari a c u m s e î m p ă r t ă ş e s c î m p r e u n ă c u
m i n e î n t r u r o b i e , a c e ş t i a se v o r î m p ă r t ă ş i î m p r e u n ă cu m i n e şi î n
• c e r e s c a î m p ă r ă ţ i e . Iar d u m n e d e e s c u i C h r i s o s t o m aşa a c e t i t d i ­
c e r e a a c e s t a , c u m c ă u m b r o s a a r ă t a t P a v e l , c â singuri a c e ş t i a
eraii-dih n e a m u l I u d e i l o r , îar cei1-alţi, c e e r a u î m p r e u n ă cu d î n s u l ,
e r a u din n e a m u r i . U n i n d a d e c ă d i c e r e a « a c e ş t i a singuri» c u d i ­
c e r e a « a c e ş t i a fiind d i n t ă e r e a î m p r e j u r » a d e c ă cei c e erau- d i n
.tăerea î m p r e j u r s i n g u r i a c e ş t i a , şi în u r m ă d e l a . a l t î n c e p u t a
cetit a c e s t a : « î m p r e u n ă l u c r ă t o r i î n t r u î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e d e i i » .
Carii s'au făcut mie mângâere.
, L a acest cuvînt arată Pavel două 6re-care: una adecă, c u m
c â el s e afla în m a r i n e c a z u r i şi în r e l e p ă t i m i r i , şi în alta î n c ă ,
că A p o s t o l i i ceî d e m a i s u s n u m i ţ i e r a u 6re-cariî m a r i , p e o t r u -
că s'a f o s t ' f ă c u t m â n g â e r e simula m a r e l u i P a v e l . V e d i î n s ă ,
o c e t i t o r î u l e , c ă hristianul c a r e l e m â n g â e p r e ceî ce s e află
în închisori şi în l e g ă t u r i , acela se p r o p o v e d u e ş t e că e s t e p ă r ­
t a ş al î m p ă r ă ţ i e i cerîurilor, căci şi a c e ş t i a , c e a u m â n g â i a t p r e
Pavel î n t r u l e g ă t u r i l e iui m a r s u s l-a p r o p o v e d u i t însuşi P a v e l
p ă r t a ş î aî î m p ă r ă ţ i e i c e r î u r i l o r ; p e n t r u a c e s t a s e cuvine h r i s t i ­
aniî' s â p o r t e d e grijă p e n t r u a c e î a , . c e p ă t i m e s c r ă u . p e n t r u
C h r i s t o s , şi să-î m â n g â e cu cuvîntul şi c u lucrul şi cu s l u j b e l e .
12. Vă urăză pre voi Epafras, cel dintre voî, rob al
luî Christos. •'-
Şi la î n c e p u t u l s c r i s o r e ! şi a c u m î a r ă ş î r e c o m e n d u e ş t e C o l a ­
s e n i l o r la sfîrşit şi l a u d ă p r e E p a f r a s a c e s t a d u m n e d e e s c u i P a ­
vel şi ca p r e u n c o m p a t r i o t şi c a p r e u n u l c e i u b e ş t e p r e e î ,
să-1 i u b e s c ă p r e el a s e m e n e a şi ei şi cu d u l c ă ţ ă sâ a s c u l t e î n ­
v ă ţ ă t u r a ce-1 î n v a ţ ă , căci a fi c i n s t i t şi r e s p e c t a r i s i t î n v ă ţ ă t o ­
rul, a c ă s t a s e face folos ucenicilor, p e n t r u - c ă d i n r e s p e c t a r i s i -
r e a a c e s t u i a s e s u p u n şi a s c u l t ă c u v i n t e l e lui. Şi m a r e l a u d ă
e s t e a se n u m i E p a f r a s a c e s t a rol) a lui C h r i s t o s . D e c î d i ° e

c ă unul c a a c e s t a e s t e slavă v o u ă C o l a s e n i l o r , fiind-că d e l a v o i

s'a n ă s c u t şi a înflorit.
. Tot-de-una nevoindu-se pentru voi intru rugăciuni.
E p a f r a s , dice, n u p r o s t s e r o g ă p e n t r u v o i , ci s e n e v o e ş t e
şi t r e m u r ă p e n t r u m â n t u i r e a ydstrfji., şi riu n u m a î a c u m s e n e -
.voeşte p e n t r u v o t î n t r u r u g ă c i u n i , ci şi t o t - d e - u n a .
• Ca s â staţi depliniţî.
802
. Cu acest cuvînt Pavel atinge p r e Colasenî a r ă t â n d cum câ
sînt n e d e p l i n i ţ î , c ă ş c h i o p ă t a u în d o g m a c e a r e a , c e a d e s p r e
a n g h e l î şi fiind-că s e p o t e a fi c i n e - v a d e p l i n i t , d a r a n u s t a
în d e p l i n ă t a t e a a c e s t a , p r e c u m d e p i l d ă c â n d ş t i e c i n e - v a t o t e
şi e s t e d e p l i n i t î n t r u c u n o ş t i n ţ ă , d a r prin f a p t e n u s t ă cu a-
deverire întru cunoştinţa acesta, p e n t r u acesta dice Pavel că
|

s e n e v o e ş t e întru r u g ă c i u n i E p a f r a s al v o s t r u , p e n t r u c a s ă
staţi, voî; depliniţî şi î n t r u c u n o ş t i n ţ a d o g m e l o r c r e d i n ţ e i , a d e c ă
şi în viaţa c e a î m b u n ă t ă ţ i t ă şi în f a p t e .
\ Ş ţ îiifpKniţi î n t r u T : 6 t e ' v o e a k i î D u m n e z e u , ' >'
A d e c ă p e n t r u a n u face altă v o e , facă n u m a î p r e a luî D u m ­
n e d e u , câ a c e s t a î n s e m n e z ă d i c e r e a c a să fiţi împliniţi şi d e ­
s ă v î r ş i t ! a r a t ă insă c u a c e s t c u v î n t P a v e l c u m c ă C o l a s e n i i ,
u n e l e v r o i n ţ e ale luî D u m n e d e u le sâvîrşeaii, iar a l t a n u s ă v î r ş e a i i .
Şi p e n t r u a c e s t a aveaii t r e b u i n ţ ă a fi d e p l i n i ţ î î n t r u a c e s t a şi
desăvîrşiţi, a d e c ă c a t o t - d e - u n a şi p r e t u t i n d e n e a s ă facă n u m a î
v o e a luîj D u m n e d e u .
13. Că m ă r t u r i s e s c p e n t r u e l , cum c ă m u l t ă r î v n ă are
p e n t r u v o i ş i p e n t r u c e î ce s î n t î n L a o d i c h i a şi p e n t r u cel
c e s î n t în I e r a p o l e .
A m â n d o u ă cele c e le d i c e aicea P a v e l c ă le a v e a E p a i r a s
s î n t c o v î r ş i t d r e , câcî şi r â v n a , d i c e , el o a r e şi • r â v n ă m u l t ă
p e n t r u voi şi p e n t r u L a o d i c h e n l şi p e n t r u I e r a p o l i t e n î . Şi r e c o -
m e n d u e ş t e cu a c e s t e c u v i n t e p r e E p a f r a s h r i s t i a n i l o r c e l o r din
L a o d i c h i a şi celor din I e r a p o l e , pentru-Gâ c e t i n d u - l e t r i m i t e r e a
a c e s t a la C o l a s e n î , n e g r e ş i t a r fi a u d i t p e n t r u E p a f r a s şi L a ­
odichenl; şi I e r o p a l i t e n î ) . 1

14. V e u r ă z ă p r e v o î L u c a d o ' f t o r u l ş i I u b i t u l .
Luca acesta este evanghelistul a căruia laudă este mare a
fi î u b i t d e m i n u n a t u l P a v e l . Şi nu a p u s p r e L u c a în u r m ă
p e n t r u c â sâ-1 m i c ş o r e z e , ci p e n t r u c a s ă r e s p e c t a r i s â s c ă p r e
E p a f r a s î n t r e c o m p a t r i o ţ i i luî, d e a c e s t a p r e a c e l a l'a p u s î n t â i u şi
p r e L u c a în u r m ă . S â p u t e a î n t â m p l a î n s ă s â fi fost şi alţi A p o s ­
toli din qeî 7 0 c a r e s ă s e fi n u m i t c u a c e s t a ş n u m e al luî L u c a ) . 2

Şi Dima.
F i i n d - c ă , p r e c u m s e v e d e , D i m a î n c ă n u a fost l ă s a t î n v ă ­
ţ ă t u r a lui P a v e l , p e n t r u a c ă s t a î m p r e u n ă îl n u m ă r ă aicea P a v e l
cu cela-l-alţl A p o s t o l i . C ă în u r m ă a c e s t a a p ă r ă s i t p r e P a v e l
şi a Iubit o d i h n e l e v e c u l u î a c e s t u i a : « C â D i m a , d i c e , m ' a p ă -

- ) însemneză, că dupre Teodorit cetăţile Colasenilor şi ale Laodichieî ş

1 1

ale Iei'apolieî sînt aprope unele de altele, tus trele aflându_-se în Frighia-
) însemneză, că Luca. singur a rămas cu Pavel. în Roma, precum
2

însuşî Pavel o 4 i „Luca este singur cu mine" (Timot. IV, .11).

c e :
r â s i t , I u b i n d v e c u l a c e s t a şi s'a d u s in T e s a l o n i c » (II T i m o t .
IV, 10). D e a i c e a însă s e a r a t ă , d u p r e T e o d o r i t , c ă c e a m a i d u ­
pre urmă Trimitere decât tote este cea a doua către Timoteî.
15. îmbrăţişaţi pre fraţii ceî ce sînt în Iiaodichia.
Vedî, o cetitorîule, cum î m p r e u n ă lipeşte P a v e l aicea p r e
C o l a s e n î cu L a o d i c h e n i î şi îî u n e ş t e p r e el prin; î m b r ă ţ i ş a r e .
Şi pre Nimfan şi pre biserica cea din casa luî.
M a r e e r a N i m f a n a c e s t a , p e n t r u - c ă t o t ă c a s a sa a v e a în
l ă u n t r u c r e d i n c i o ş i h r i s t i a n î , în c â t şi a s e n u m i b i s e r i c ă d e
P a v e l şi p e n t r u p r i c i n a _. a c ă s t a face h a r A p o s t o l u l şi îl hfritî-
s e ş t e c u o s e b i t ă o r a ţ i e d e ă â t p r e alţiî. I n s ă aceWa o face P a ­
vel de-1 h i r i t i s e ş t e p r e el d e o s e b î , p e n t r u c a s ă î n d e m n e şi
p r e ceîa-l-alţl h r i s t i a n î a u r m a b u n a cinstire d e D u m n e d e u şi
fapta b u n ă a lui N i m f a n , d e v o e s c şi eî a s e cinsti şi a s e h i -
ritisi d e P a v e l cu d e o s e b i t c h i p .
16. Şi când se va ceti la voî Trimiterea, faceţi sâ se ce-
t6scă şi în biserica Laodichenilor, şi cea din; Laodichia ca
şi voî să o cetiţi. j
E u s o c o t e s c că a u fost o r e - c a r e c u v i n t e în T r i m i t e r e a a c e s t a ,
c a r e e r a d e n e v o e a le a u d i şi L a o d i c h e n i î . Şi îarăşî c â m u l t e
a u fost scrise în c e a t r i m i s ă c ă t r e L a o d i c h e n î , c a r e t r e b u e a s â
le a u d ă şi C o l a s e n i î a c e ş t i a , . c ă c i m a î m u l t folos se face c â n d
alţiî s e p r i h ă n e s c , î a r ceîa-l-alţl c u n o s c g r e ş a l e l e sale p r i n p r i -
h ă n i r e a a c e l o r a şi se î n d r e p t e z ă , d e c â t c â n d sâ p r i h ă n e s c d e
a d r e p t u l cei c e g r e ş e s c . « B ă t â n d u - s e stricătorul cel n e î n ţ e l e p t
m a l î n ţ e l e p t s e va face» (Pild. X I X , 2 5 ) ) . C a r e însă e s t e E -
1

pistolia c e a din L a o d i c h i a t r i m i s ă ? E s t e c e a î n t â i a c ă t r e T i m o - .
tei, c ă a c e s t a s'a scris d i n L a o d i c h i a şi s'a t r i m i s c ă t r e T i ­
m o t e î ) . Unii î n s ă , a d e c â F o t i e şi T e o d o r i t , dic că; E p i s t o l i a e s t e ,
2

c a r e o a u t r i m i s L a o d i c h e n i î c ă t r e P a v e l . Si î n l ă u n t r u î n t r ' î n s a
u r m e z ă a fi d u p r e T e o d o r i t , c ă L a o d i c h e n i î sâ fi p r i h ă n i n d c e l e
c e s e făceau în C o l a s e , s a u că şi înşişi L a o d i c h e n i î să fi a v u t
aceleaşi e r e t i c e ş t i c u g e t ă r i d e o p o t r i v ă c u C o l a s e n i î .
17. Şi spuneţi lui Arhip.
P e n t r u c e p r i c i n ă nu. a scris P a v e l o s e b i t ă e p i s t o l i e c ă t r e
A r h i p a c e s t a , ci p r i n a c e s t a şi p r e a c e l a ' î l s f â t u e ş t e ? P o t e c ă

x
) înseşi acestea le cţice şi Fotie, pentru care scrie Pavel Colasenilor
să, trimită Epistolia acesta'la Laodichenî ca să se ceteşcă şi acolo. In- .
semneză însă, • că Epistolia luî Pavel cea adusa către; Laodichenî, este
neadeverată şi ca pre o mincîunosă o a lepădat sf. Icumenie cu sobor i
aî şeptelea întru a şeasea practică a sa. '
,. ). Ved,! suptînsemnarea la Cap. II, stih 1, al acestei către Colasenî, de
8

trebuinţă fiind Ia acesta cjicere.

— 604 —
v a fi fost b ă r b a t cu p r i c e p e r e şi c â d e p u ţ i n ă a d u c e r e a m i n t e
n u m a î a v e a t r e b u i n ţ ă şi n u d e scrisori o s e b i t e ale lui P a v e l ) , «că1

d â pricină, d i c e , î n ţ e l e p t u l u i şi m a î î n ţ e l e p t v a fi» (Pild. I X , 8).

Şi I a r ă ş i : « S i m ţ i r e a î n s ă la cel î n ţ e l e p ţ i e l e s n i c î d s ă » (Pild. IV, 7).
V e d J slujba care o aî luat întru Domnul, ca să o îm­
plineşti.
C u v î n t u l a c e s t a c e d i c e P a v e l la m u l t e l o c u r i a d e c ă «vedî
şi v e d e ţ i » e s t e u n c u v î n t c e î n s p â î m â h t e z ă şi a d u c e p r e cei
c e îl a u d la l u a r e a a m i n t e şi la p r o p ă z i r e . V e d e ţ i a nu fi v r e
unul f u r â n d u - y e p r e voî (Col. II, 8 ) . V e d e ţ i d a r c u m cu a m ă ­
r u n t u l s â t m b l a ţ l (Efes. V , 15). V e d e ţ i cânii, v e d e ţ i p r e răii
l u c r ă t o r i , v p d e ţ î t ă e r e a (tij. III, 2 ) . Şi i a r ă ş i : « V e d e ţ i nu c u m ­
v a s t ă p â n i r e a v d s t r ă a c ă s t a s ă s e facă î m p e d e c a r e c e l o r c e sînt
n e p u t i n c i o ş i » (I C o r . VIÎI, 9 ) . A ş a şi a i c e a a d u c e A p o s t o l u l p r e
A r h i p la l u a r e a m i n t e şi la p a z ă , fiind-câ îî d i c e : « V e d î b i n e
şi i-a a m i n t e , o A r h i p e , c a s â î m p l i n e ş t i lucrul şi slujba c e o
ai l u a t î n t r u D o m n u l , a d e c â p r i n D o m n u l , c ă c i D o m n u l e s t e
c a r e l e a dz.t ţ i e lucrul a c e s t a şi n u eîi. D a r c a r e e r a lucrul şi
slujba luî A r h i p ? E r a a p r o v e d e a şi m a î î n a i n t e a p u r t a grijă
d e C o i a s e u . p i c â n d î n s ă A p o s t o l u l a c e s t a «întru D o m n u l » d o u ă
lucruri f o r m â l u e ş t e : u n u l a d e c ă , c ă c i face p r e A r h i p să fie m a î
grijiliu şi m a i o s î r d n i c s p r e a împlini lucrul săii, fiind-că a c e s t a
e s t e s t ă p â r e s c şi d u m n e d e e s c . Şi a l t u l î n c ă , câcî face şi p r e
C o l a s e n î a s e s u p u n e lui A r h i p , fiind-câ luî i s'a î n c r e d i n ţ a t
d e l a D u m n e d e u e p i s t a s i a a c e s t o r a , şi ca se d i c m a î s c u r t , p e n ­
t r u a c ă s t a scria A p o s t o l u l C o l a s e n i l o r sâ d i c ă a c e s t e a lui A r ­
h i p , c a c â n d îi c e r t ă p r e el A r h i p , că n u u m b l ă b i n e , să n u p d t ă
a-î p r i h ă n i eî c a p r e u n a m a r şi a s p r u , ş t i i n d eî m a i î n a i n t e
p o r u n c a c e a d e acest-fel, c a r e înşişi eî cu g u r a lor o au v e s t i t
luî A r h i p . P e n t r u a le a s t u p a d a r g u r a C o l a s e n i l o r P a v e l , p e n ­
t r u a c ă s t a cu u n m e t o d c a a c e s t a scrie lor să s p u e luî A r h i p
p o r u n c a luî, câcî d u p r e alt c h i p , nu c u v i i n c i o s lucru ar fi fost
c a ucenicii C o l a s e n î , c a r e se î n v a ţ ă s ă s f â t u â s c ă şi să p o r u n -
c e s c ă luî A r h i p î n v ă ţ ă t o r u l u i lor.
18. îmbrăţişarea cu mâna mea a luî Pavel.
A c e s t a e s t e s e m n u l c u r ă ţ e n i e i si al i u b i r e ! d u m n e d e e s c u l u î
P a v e l c ă t r e ucenicii săi, fiind-că însuşî cu sfîntă m â n a s a s c r i a
î m b r ă ţ i ş a r e a şi s ă r u t a r e a întru t d t e epistoliile sale, p e n t r u c a să

) Iar Fotiî c|' >

J
^ Arhip acesta pote să fi fost episcop şi să fi
ce c u m c

avut în mân i sa slujba de suflete. Teodorit însă adauge, că acesta nu

a fost învăţător al Laodichieî, precum ore-carî au înţeles, ci al Colase­
nilor, pentru-că Arhip locuia în Colase, fiind-că şi Pavel împreună îl
numeră pre el cu Filimon în Epistolia cea către Filimon, la stih 2, îar
Filimon locuia în Colase. ~
— 605 —
v a d ă cei c e luau epistoliile slovele c e l e d e însăşi m â n a lui P a v e l
scrise şi să s e î m p ă t i m e ş c â s p r e a c e l e a c u 6 r e - c a r e p a t i m ă d e
d r a g o s t e . Iar la Teofilact nu ştiu c u m l i p s e ş t e din e p i s t o l i a a-
c ă ş t a î m b r ă ţ i ş a r e a a c e s t a a lui P a v e l . Iar î m b r ă ţ i ş a r e s a u s ă r u ­
tare, (sau hiritisire) d e însăşi m â n a lui P a v e l e s t e sfîrşitul E -
pistolieî a c e s t e e a c a r e s e ,scrie m a i j o ş u n d e d i c e : « D a r u l fie-eu
v o i , a m i n » , p r e c u m d ' c e T e o d o r i t , c a r e e s t e în loc d e «fiţi s ă n ă ­
t o ş i » , ce o b i c î n u i m n o i a c u m a s c r ţ e la- sfîrşitul s c r i s o r i l o r .
Aduceţi ve a m i n t e d e legăturile tnele. "
Pomeniţi mă, dice, tot-de-una, fraţilor, p r e m i n e l e g a t u l şi
osînditul P a v e l , c a r e l e m e aflu în t e m n i ţ ă . Şi m a r e m â n g â e r e a
fost la n e c a z u r i l e C o l a s e n i l o r a'şi a d u c e eî a m i n t e d e l e g a t u l
P a v e l , d e c a r e l e e r a în t e m n i ţ ă . î n s u ş i a c ă s t a o elice şi F o t i e
t â l c u i n d d i c e r e a a c e s t a . Iar T e o d o r i t d i c e , că, dicerea,: « a d u c e ţ i -
vă a m i n t e d e l e g ă t u r i l e m e l e » , e s t e în l o c d e ' , iiyniţi-le şi u r m ă ­
riţi l e g ă t u r i l e m e l e , şi cele intristâtoVe, c e c a d a s u p r ă - v e , s u f e -
riţi-le cu r ă b d a r e . :
D a r u l fie cu voî; a m i n .
C â n d dice d u m n e d e e s c u i P a v e z i d a r u l lui D u m n e d e u "este
cu voî şi în n e c a z u r i d e ve aflaţi şi. l e g ă t u r i d e p u r t a ţ i şi o i i - c e
1

altă p ă t i m i ţ i nu v e v e ţ i birui funchcă'şi însăşi a c ă s t a d e a p ă ­

timi n e c a z u r i şi a p u r t a l e g ă t u r i , Ijicru al d a r u l u i este, şi maî
ales şi d a r d e l a C h r i s t o s e s t e a c ă s t a . « C ă n o u ă , d i c e , ni s'a
d ă r u i t p e n t r u C h r i s t o s n u n u m a i a c r e d e î n t r u el, ci şi a p ă ­
t i m i p e n t r u dînsul» (Filip. I, 2 9 ) . Ş I - i a r ă ş i : « D e c i A p o s t o l i i
m e r g e a u b u c u r â n d u - s e . d e l a faţa a d u n ă r e î că p e n t r u n u m e l e
luî C h r i s t o s s'aii î n v r e d n i c i t ă se necinsti» ( F a p t . V, 4 1 ) . V e d î
h r i s t i a n u l e , c ă a s e ocărî c i n e - v a şi a s e b a t e p e n t r u C h r i s t o s
e s t e cinste şi v r e d n i c i e ! Şi cu a d e v ă r a t m a r e v r e d n i c i e e s t e
a c e s t a . Şi, o ! d e n e - a m î n v r e d n i c i şi n o i n e v r e d n i c i i d e d u m ­
n e d e e s c u i d a r î n t r u n e c a z u r i l e n o s t r e , c a fiind-că a c e s t d a r ţ i n e
şi î n t ă r e ş t e p r e n e p u t i n ţ a n o s t r ă , n e c a z u r i l e n o s t r e c e le s u f e ­
rim să fie s p r e folosul n o s t r u , p e n t r u - c ă s t o r c şi s u p ţ i e a z ă m u l t a
g r ă s i m e a p ă c a t e l o r n o s t r e , s p r e slava T a t ă l u î şi a F i î u l u î şi a
Sfîntuluî D u h , c ă r u î a s l a v a fie în v e c u r i l e v ă c u r i l o r ; a m i n .

E p i s t o l i a a c ă s t a c ă t r e C o l a s e n î s'a scris din R o m a p r i n T i ­

h i c şi O n i s i m .

Tomul al doilea s'a sfîrşit în 2g a lupei lui Mai 1846.

— 6S6 —
 REGISTRU ALFABETIC

AL MATERIEI DIN TOMUL AL DOILEA

,. -A.. •- '
Pagina
Adam fu: îngrozit că va muri îndată ce va mânca din pomul
cunoştinţei, dar nu a murit; în notă . . . . - . - . . 1 7 5
„, a putut să se mişte spre bine dar nu a voit; în liotă". "460"
Adâncime ce însemnează . . .
1
. . ..... . . . . . 339
Adâncul întru care a petrecut Pavel ce erâ . . . . . . . 147
Adevăr ce se numeşte. . 414
Adeverirea: Evangheliei ce este . . . . .431
Aducerea aminte singură înnoeşte păcatul cel părăsit; în notă. 373
Agar al cui chip erâ . . . . .... , 253
Albina, oamenii-cari să aseamănă cu....; în nota 2 . . . . 367
Alegerea celor mai înainte hotărâţi s'a făcut prin Christos;
în notă . . . . . . . . . 292
Alegorii la Scriptura veche.cine a întrebuinţat întâiu; în nota 1. 253
Aleşii sânt mai pre sus de sfinţi . .- . 579
Amăgire deşartă ce este 551
Amăgitori; cine şe zic 355
Amăgitura este urâtă lui Dumnezeu; în notă . . . . . . 170
„ . cari sfinţi au întrebuinţat-o pentru folosul lor sau
al altora. . . . 170
Amărăciunea ce este şi cu ce se aseamănă; în notă . . . 369
Amin pentru ce l'a scris Pavel numai în epistola către Galateni. 193
Amorţirea ce este 137
Angheliceşti cine se ziceau .510
Anii trei şute treizeci dela făgăduinţa către Avraam până la
darea legei cum se numără; în nota 2 . . . . . . 229
Antihrist jpentruce se numeşte fiu al perzărei; în nota 2 . . 3 1 3
Apocrifele lui Moise nu se mai află astăzi;. în notă. . . . 286
.„ „ Ieremia nu se mai află astăzi; în notă . . . 3 8 1
Apolos fii trimis cu Varnava spre a sluji milostenia Corinte­
nilor; în nota 2 . . . . . . . . . .'. 109
Apostolii i sânt conlegăturile bisericei; în n o t ă . . . . . . 565
„ jca o. concesiune priimiau tăerea împrejur. . . . 209
„ Iau- fost mai mari decât Moise. . . . . . . . . . 37
„ ;au fost numai „slujitori ai lui Dumnezeu . . . . . 48
„ ; au priimit slujba împăcărei oamenilor cu. Dumnezeu. 71
— 607 —
 i Pagina
Apostolii în locul lui Christos ne îndeamnă . . . . , . 72
„ au întâmpinat pedepse... . . 80
„ ap fost trimişi de Tatăl spre a logodi Biserica cu
Fi'iul său :. . 130
„ nu li s'a ertat a face minuni câte voiau; în nota 2. 153 ;
cum au fost neputincioşi în Christos şi puternici
întru cei credincioşi j. . 1 7 8
„ sânt cei dintâi în Biserică . . . . . • • ;• • 351
„ mincinoşi în multe locuri mergeau fără a propovedui 128
„ „ se recomandau singuri pre sine . |. . 126
„ „ s e împodobiau cu ostenelele adevăraţilor
Apostoli . . . . , 128
. „ „ amăgiau pre creştini precum şearpele a a-
măgit p r e Eva . . . . . ' . ..... r .132
,, „ se lăudau că au făcut mai malte bună­
tăţi decât Apostolii . . . . . .'
1
.133
„ . „ propoveduiau cu mai multă stăpânire şi
elocinţă decât Apostolii . . . . . . 1 3 3
„ „ luând bani pe ascuns se fâţărniciau că
nu iau . . . . . . , . . . ,. . 48 şi 139
„ „ erau făcători de lucruri ruşinoase şi ne­
curaţi . . . . . . . . . 48
„ „ vicleniau cuvântul lui Dumnezeu . . . 48
, „ „ îşi însuşiau singuri Darul lui Dumnezeu 57
i, „ numai în faţă şi după arătare se lăudau . 66
„ „ clevetiau pe Pavel că e neînvâţat şi că nu
are daruri apostoleşti \. . 1 2 0
„ „ s e făliau că sânt ucenicii lui Christos . 125
„ „ ziceau că Pavel îngrozeşte cu scrisorile,
dar când vine de faţă este vrednic, de 'de­
făimare i . 126
„ „ grăind învăţături bune şi aceleaşi ca şi
Apostolii, amestecau şi dogme rele \ . 1 3 4
„ „ dragostea Corintenilor către dânşii erâ ;

netăgăduită; în notă. . . . . . . . 133

•„ „ se lăudau că nu sânt proşti şi neînvăţaţi
ca Pavel după elocinţa din afară . ; . 1 3 3
„ „ după adevărata cunoştinţă de Dumnezeu . .
erau proşti şi neînvăţaţi : .135.
„ „ ziceau că Pavel propovedueşte pentruca
să adune bani. . '. . 1,39
n „ s e închipuiau în adevăraţi Apostoli ai! lui
. - Christos Î40
„ „ n u vor scăpa neosândiţi până în sfârşit. 142
„ „ luau bani cu covârşire. . .,: . . . . 143 s.
„ „ tratau pe Corinteni ca pre r o b i . . 1 . 144
„ „ nu erau slujitorii lui Christos . . -i . 1 4 5
:

„ „ se făliau că au daruri dumhezeeşti fără

să aibă J . . , . 154
.„ „ amăgiau pre Galateni să păziască sărbă­
tori din Legea Veche 246
Aprind, mă...... ce însemnează . . ; • i • 151
. — 608 — !
 Pngtn».
Arhiereii cei ce pe nedrept pedepsesc şi afurisesc nu sânt
ascultaţi de Dumnezeu; în nota 2 180
Arhip cine erâ; în nota 2 . .510
Aristarh cine erâ . . 600 _
Armele dreptăţeî de a dreapta şi de a stânga care sânt . . 78
' Arsenie, cum i s'a arătat diavolul. 140
Asmodeu ce însemnează; în notă .83
Aşteptarea ce este . 438
Avâ, părintele, cum ss tâlcueşte . . . 243
Avraam prin credinţă s'a îndreptat . . . . . . . . . . 225
„ fiii lui cine sânt . . . . . . . . . . . . . . 225
„ cum s'au-binecuvântat toate neamurile î n . .. . . 226
„' seminţiei lui şi nu seminfielor s'a dat făgăduinţele . 229.
„ doi...fii a avut. 251
„ femeile lui Sara şi Agar ce închipuiau . . . . . 253
Avram ce va să zică; în. nota 3 . 255
„ a iubit pe femeea lui şi .aceea pe Avram; în nota 1. 395
Avramie, cum s'a arătat demonul lui 140

' 13-
Banii toţi se cuvine a-i da creştinii celor necredincioşi nu­
mai ca să scape, credinţa . . 382 :
Bărbaţii se cuvine să nu se amărască către femeile lor . .. 590
, Bărbatul are stăpânirea de frunte în casă 394
„ este ca un domn; în nota 2 . . . . . . . . . 395
„ cel ce are femee cuminte şi bună este fericit; în nota 1. 589
„ se cuvine a. îndupleca pe. femeea sa cu dragoste spre
a o povăţui la fapte bune ...„_. . 391
„ este cap femeeî • • 388-
„ se cuvine a-şi iubi femeea cum Christos a iubit bi­
serica . . . . . . . 389
„ să-şi,. iubiască femeea ca şi trupul său . . ._. . . 391
„ se cuvine a purta slăbiciunile femeei . . . . . . 393
Bencheturi ce însemnează. : . .271
Beţia cum se osândeşte şi ce rele pricinueşte . . . . . 383 s.
„ este de trei feluri; în notă 384
„ este şi o beţie bună: cea dindumnezeiasca dragoste; în notă 385
Binecuvântarea creştinilor se. deosebeşte de a evreilor. . . 2 9 1
Binemulţămiţor lui Dumnezeu cum se face cineva . . . . 583
Binevoesc C9 va să zică.; în.notă . . . . . 165
Biserica, uşiie ei cela dinafară le sărută creştinii şi pentruce. 183
„ (capiştea) Ârfernidei ce erâ; în nota 2 . , . . . 288
„ lui Christos -este şi fiecare creştin şi toţi în deobşte 329
• „ erâ mai înainte fără chip. şi.necurată , . .. . . 3 9 0
„ s'a făcut apoi slăvită şi neîntinată . . . . . . 390
„ este din carnea şi din oasele lui Christos . . . 392
„ unirea ei cu Christos este taină mare 393
„ din păgâni a fost stearpă şi pustie 255
„ ce însuşire are; în nota 2 255
„ este trup al lui Christos şi plinire a Părintelui; în nota 1. 308
„ toată obşteşte este locaş al lui Dumnezeu. . . . 329
— 609 —
Biserica, prin ea au cunoscut îngerii înţelepciunea cea de
multe feluri a lui Dumnezeu . . . . . . . . 335
„ , întru ea este slava lui Dumnezeu . .. . . .. . 342
„ când începe zi-noptimea; în notă. . 52
„ hristianilor este mireasa lui Christos . . . ..• . 1 3 1
„ ce zestre are 131
„ . chip al nunţei ei cine eră . . . . . . . . 131
„ este obicei din început al ei ca toţi creştinii să se
îmbrăţişeze unii pe alţii la fiecarş liturghie; în notă 184
.„ Tui Dumnezeu sânt creştinii. . ( , . . . . - . . . .84-..
„ ' , car# sânt Creştinii se.cuvine să a'fpă f eţelela feres- .
trele simţurilor, ca să nu in#e patimile cele îndulci­
toare; î n . n o t ă . . . . . . . '. . . . . 84
Bogăţia împrăştiindu-se rămâne, iar ţinâncfu-se strânsă se în-
• streinează . 1 . . . . . .116
;, cum se cuvine să o întrebuinţăm; 118 şi' hota . . 501 :

„ Se. face sămânţă duhovnicească dându-se iSp săraci . 117

„ covârşitoare a darului .ce este . .' -. . ... 315
w

Botezul este tăere împregiur nefăcută de mâni şi mormânt . 555

„• este înviere . . . . . 55f>
„ preface pre cei botezaţi după suflet iar nu după trup;
în nota 2 ..;... ......... , . . . . . . . . 237
„ după ce cunoaşte omul că a priimit botez; în • notă. 250
„ .cel botezat e dator să păziască toată legea; în notă 259
„• pentruce se numeşte astfel Şi pe ce se întemeiază;
în. nota 2 .' . . . . 347
Brâul creştinului care este . . . , v . . • . 412
Bucuraţi-vă întru Domnul totdeuna, cum se tâlcueşte? . , ... 492
Bun şi iubit aceeaşi este . . . . . . . . . . . ' ; . . 294
Buna rânduiala în biserică este. întărirea credinţei . . . .. . 550
Bunătatea prin ce se deosebeşte de facerea de bine . . . 272
Bunurile viitoare fără descoperirea Sfântului Duh nu se cu­
nosc; în. nota 3 . . . - . . . 303

C . " •'

Canon ce este . 128

Canonul (epitimia) nu se hotărăşte după firea păcatului, ci
după dispoziţia păcătosului . . . . . ' " . • . . 28
Capul dă simţire şi mişcare la toate mădulările trupului . . 565
Cântaţi cu înţelegere, cum se tâlcueşte? în n<pta 4 . . . . 5 8 7
Cântarea, se cuvine a fi nu numai cu gura, 1 şi cu mintea
şi cu inima ... . ;. . . . 386
Cântăreţii de cântări duhovniceşti să umplui de Duh Sfânt
şipentruce? . . K . .' . . 386
Cântece, necuviincioase nu se cuvine a cânta; în hota 2. . 386
Caracterele din afară ale trupului nu au a le Cunoaşte cei ce
vor învia; în notă . . . . . . . . . I . . . . 60
Cartea scrisă de Apostolul Just nu se află acum t . ; . . . 601
„ vieţei ce este. . . . . . . . . . . . . ? . . , . 492
Cărţi se cuvine a cumpără creştinii şi a le cstî; în nota 1 . 586
Cârtirea a cui însuşire.este . . . . ., . ,46ţ
 ' -' Pagina
Casa est'<p o biserică mică; în notă . . . ."' . •. .. . : . 395
„ cel;ce-şi ocârmueşte,.., va ocârmui şi biserica . . . 395
„ nectare este o întreagă cetate; în nota 2 . . 395
„ când domneşte unire în... fiecărui creştin; în notă . . 396
Casă, fiecare... se aseamănă cu lagărul de oşti şi eu tabăra
. ' oştilor .. .- . 406
. „ • nefăcuţă de mâni ce este. . . . . . . . . . .
!
.60
•Câştig c i însemnează . . . . . . '.. . •« •.. . . . . 300
Căiitâ, a|.. pre Dumnezeu şfi cuvine pururea şi nu în anu-
.1 " .-niiţ timp.;.în notă .
: :
• • . :. . . . -. ;482•
Cor, al .treilea....; ce -este .' ' . .,-iy. . .. 157 şi 159
£ este unul peste tot dar. are multe părţi; în nOta.l . 158
Certarea se cuvine a se hotărî după dispoziţia celui ce a păcătuit. 28
Cetire ce se numeşte• •. . . '.' . . . . . . . ' . . . '16
Chemarea neamurilor hotărâtă mai înăite de veacuri . • '. . 2 9 8
Chip ce; va să zică . . . . ..' .. , . . . . . . . . . 448 s.
Chipul firesc şi măestrit după ce se aseamănă cu prototipul 526
Cine se laudă întru Domnul;; în nota 1 . . . . . . . 599 _
Cine este înspăimântat şi 'cine este extaziat; în notă . . . 157
Cinstirea părinţilor de ce se zice întâia poruncă întru făgă­
duinţă . .397
Golaşele; ce erau şi pentruce se numesc aşa; în n o t ă , . . 5 1 2
Colasenii ce eres aveau • • .510 s.
„ au fost cercetaţi de Pavel; în nota 2 p. 539 şi în nota 1. 546 s.
Coiful creştinului ce e s t e . " 417
Colimvitra este mitra sau pântecele bisericeî 256
Comoara Creştinilor care este; în notă . . ' . . . . . . . . 37
Cpnştiinţa ne aduce mângâeri : . . ; . 182
Conştiinjţă, mărturia ei este laudă . . 15
Corinteriii făceau milostenie îndestulată . . . . . . . - . . 108 s. .
' „ | , mulţi din., se dedau la multe feluri de răutăţi . 1 7 5
„ i căutau cercare de locueşte Christos în Pavel . . 175
Corturi ice se numesc • '.• . . . . . ' . • 60-'
Credinţa este dar dela D u m n e z e u . . . '. . •. ... . . . 317
„ i prin ea umblăm nu prin vedere . . . . . ... 68.
„ ' ! se împarte în două; în notă . . . . . . . . . 63 s.
„ î vede mai cu amăruntul decât ochii trupeşti . . . 222
„ | , din... iâ cineva Duhul Sfânt . 223
„ ; , prin... iâ şi făgăduinţa Duhului Sfânt 228
„ i este Testament • mai vechiu decât Legea 230
•„ \ mântueşte . - . . . 234
• „ ! face pe oameni fii ai lui Dumnezeu . . . . . . 236.
, „ de câte feluri este; în notă . . 260
„ [ cum lucrează prin dragoste. . . . . . . . . 260 s.
:
' „ ; fără fapte este moartă . . . . ". . . . 261
„. ; , pavăza ei ce este. .416
„ ; este un dar 317
„ ' , prin ea ne am mântuit şi nu prin faptele noastre;
în nota 1. . . . .. . . . . . . . .• ... . v . 318
„ sejnumeşte d o g m e . . . . . . . . . . . . . . 324
—. „ este înainte mergătoare botezului şi se deplineşte
prin el; în nota 2 . . . . .
1
. . . . . . „ - . . « 347
'..;,' — 611 -
 Pagina
Credinţa, unirea ei ce este . . . . . . - . ' . . . . . 333
Creştin , nici un lucru nu e aşa de străin lui ca a căută o-
dihnă -şi desfătare; în notă \ 485
„ , fiecare deplineşte un mădular al lui Christos . . 307
Creştinul se cuvine să facă toate lucrurile lui spre slava lui
Dumnezeu; în notă .; 436
„ care are petrecere vrednică de Evanghelie . . J 442
„ care se închină ia patimi este idololatru . . . J 485
„ fiecare este proroc şi împărat şi p r e o t . . . . 21 s.
„ fiecare se cuvine a mulţămi ca cum ar fii. voit s ă
moară pentru el singur C h r i s t o s 2 2 0
„ cum »se-îmbracă în Christos? în notă -.- -. . .; 236
;

„ fiecare se cuvine să fie om nou 362 s.

„ se naşte prin botez spre a se îmbrăca în omul cel nou 363
„ gura lui este pecetluită cu Duhul Sfânt . 3 6 8 s.
„ se cuvine a înlătură toată mânia . . . . . .369
„ orice har face fratelui şi'l face lui însuşi . . . . 3 7 1
„ se cuvine a fi următor lui Dumnezeu 371
„ nu se cuvine să glumiască . .374
„ ca fiu al luminei se cuvine a umblă . . . • . . 377
„ se cuvine a înfrunta iar nu a osândi ;
379
„ cel ce nu dă slavă lui Dumnezeu nu va dobândi
slava viitoare; în notă, 506
„ se cuvine a avea toată îngăduirea şi îndelungă răbdare 520
„ trebue sâ cunoască vrednicia şi nobilitatea sufletu­
lui său; în nota 2 . . .525 .
„ ce zapis a dat lui Christos? în nota 2 558
„ care s'a botezat e dator să păziască toată legea . 259
„ cum se tace chip împărătesc? în nota- 2 . . . . 578
Creştini, pentruce a pus Dumnezeu pe... în lume? în nota 2. 3 8 0 '
Creştinii viaţa lor este ascunsă în lumea aceasta . . . . 568
„ se cuvine să urască şi să lepede chiar îndulcirea
cea pătimaşă; în nota 3 . . . . . . . . . . . . 572
„ se cuvine a socoti cu umilinţă unii pe alţii mai mari 446
„ se cuvine să lucreze mântuirea lor cu frică şi cu
cutremur pentru.cinci pricini; în notă 459
„ se cuvine a străluci ca nişte luminători în lume . 463
„ sânt adevărata tăere împrejur . . . . . . . . . 471 s.
„ cei ce pătimesc pentru Christos se fac Christoşi . 478
„' cari cred că au ajuns la deplinătate nu cugetă bine;
în nota 1 482
„ toţi sânt un Christos .578
„ se cuvine a se arunca în primejdie pentru sfinţi . 4 6 9
„ de unde se numesc astfel? . . . . . . . . . 191
„ se numesc sfinţi ;. . .. 7 s.
„ , mântuirea lor se săvârşăşte prin răbdarea necazurilor 111
„ împreuna cu mila lui Dumnezeu se cuvine şi ei să
'şi facă datoria lor şi a se ruga . . . . ' . . . 1 4
„ sânt scrisoarea lui Christos ;' . . .36
„ cari plătesc, birurile cu bucurie, sânt fericiţi; în notă 382
„ se cuvine a nu se deosebi de fiii lor, ci a locuî îm­
preună şi a avea casa deobşte; în notă . . . .1395 s.
— 612 — . ' ' '
 agina
Creştinii au oehi puternici nu slabi . . . . . . . . . 41
„ întorc faţa lor către Duhul Sfânt; în notă . . . 18
„ curăţiţi prin Duhul Sfânt şi luminaţi de Dânsul stră­
lucesc şi ei către alţii . . . . . 47
„ ce comoară au? în nota 1 . . . .
:
54
• „ , pentru ei sânt toate bunurile . 57
„ toţi au să se arate dinaintea divanului lui Christos' 65
V - nu trebue să se amestece cu necredincioşii . --. . 8 2
„ sânt biserica lui Dumnezeu. . . . . . . '. . .84
„ , cum în ei locueşte şi umblă Dumnezeu? . . .' 84 s.
„ sânt fiii lui Dumnezeu 85 s
, să aibă spre îndestulare bunuri materiale, iar bunuri
• duhovniceşti să aibă cu îmbelşugare . . . '. . 1 1 6
„ , binecuvântarea lor care este? . . . . . '• ; . 291
„• ,, cine jeleşte pentru slava pe care o dobândesc ei
în botez iar după aceea o perd; în nota 1 . . ... 47
„• toţi trebue a zice: „cu adevărat vieţuesc încă de a-
cum nu. eu, ci vieţueşte întru mine Christos"; îh notă 219
„ pentruce sânt goniţi de Iudei? 256 s.
„ fii sânt ai "celei slobode . 257
„ sânt chemaţi la slobozenie . . . . ." . . . . 265
„ • se nasc a doua oară prin cuvântul lui Dumnezeu. 252
„ prin dragoste se cuvine să slujiască unii altora. . 265 s.
„ se cuvine să sufere greşalele aproapelui . . . . 276 s.
„ ce cuvânt şe cuvine a avea în gura lor? în notă . 284 s.
„ viaţa lor se numeşte făptură nouă . . : . . . . 285 s.
„ — nu se cuvine să deâ prilej de defăimare necredin­
cioşilor; în notă. 139
„, fără nevoe nu sercade- să se laude . . . . . . 144 s.
„ în ei locueşte Christos . . . . . . '. . . . 1 7 9
„ inima şi gura lor ce este? 183
,„ prin credinţă văd pre Christos răstignit m a î a m ă r u n -
ţit decât cei ce l'au văzut cu ochii trupeşti . . . 222
„ din ce se cuvine -şă cunoaştem că ne-am botezat?
în notă. 250
„ maica lor cine este? . 254
„ cum au înviat cu Christos şi cum au să stea la sca­
unul lui? 315
„ de.â»r avea mii de suflete s'ar cădea să le peardâ
per» ru covârşirea darului ce au a priimi . . . . 3 1 6 s
„ au a, şedea împreună cu Christos -.— . . . 316
„ nici ursul din ei va. şedea cu Christos la j u d e c a t ă . 316
„ s'au :îidit ca să facă fapte bune 318
„ cum pot a se face petrii în patru unghiuri ca să nu
cadă din zidirea casei lui Christos; în nota 1 . . 328
„ toţi împreună sânt biserica lui D u m n e z e u . . . . 329
„ cari nu cunosc covârşirea dragostei lui Dumnezeu 342
„ . un trup se cade a fi şi un duh prin dragoste . . 346
„ ce însuşire au? . . . : . . . . 356 s
„ se cuvine a răscumpăra vremea aceasta . . . . 382
„ se cuvine a dâ toate câte au ca să'şi păziască cre­
dinţa lor . . . . . . . . . . . . 382
 Pagina
Creştinii să nu.cânte cântece necuviincioase; .în•.nota 2 . . 386
„ - se cuvine a fi supuşi unui, altuia. . . . . . . 387
.„ se cuvine a fi deştepţi şi oşârdnici în lupta cea ne­
văzută cu diavolul 408
„ . se cuvine să fie armaţi pentrucă şi vrăşmaşii, diavoli
sânt armaţi; în nota 1 '• . . . . . . 409
„ sânt puternici a birui pe diavol şi patimile . . . 4 1 1 .
„ totdeuna se cuvine să fie încinşi şi înarmaţi. . . 413
.„. se cuvine să poarte zale.. . •', . . . . . . . . . 4 1 4
„ se cuvine sâ poarte şi încălţăminte; în notă. . . 4 i 5 s. .
se •/cuvine, să. poarte şi-pavăză şi coif şi sabie. . . 4 1 7 s.
„ se osândesc pentrucă se luptă fără arme; în notă. 418
„ . ce se cuvine să zică totdeitna? în nota 1 . . .- . 4 1 8
„ . trebue să se roage prin toată rugăciunea..' . . . . 419
„ să se poarte cu prudenţă către ce'- necredincioşi . 596 s.
„ se cuvine să ştie cum vor d-â răspuns fiecăruia . 598
„ cari mângâe pre sfinţii pătimitori, se fae părtaşi de
împărăţia lui Dumnezeu .' . . , . . '. . . . 602
. a pătimi necaz pentru Christos este har dela Chri­
stos şi vrednicie. . . . . . . . . ; ... . . . 606
,, , patria şi petrecerea lor unde este? . . . . . . 487 s.
„' . trebue să facă doxologie când naraesc numele Dom­
nului sau al lui Christos;-în rroîa 2 . '•..' . -. . 505 s.
Cronologia amănunţită dela făgăduinţa ce/a,c&tre Avraam până
la eşirea din Eghipet; în nota 2 .. . /'-. . . . . .229
•Cruce, ce numeşte Christos; în nota. 1 . . . . . '"'. . . . 485
„ , moarte de... cari sfinţi au lpat jaentru dragostea lui
Dumnezeu; în notă 218
„ este fiecare faptă bună; în nota 2 . .; ~283
„ , taina ei este mai stăruitoare decât r.oată făptura; în
nota 2 . . . . . . . . . . . . . . . •. . . 2 8 3
„ , lucrarea ei este îndoită; în notă ; , . . 284 (

Crucea, părţile ei prin ce cuvinte se arată. . . . . . . 467

„ este lauda lui Pavel şi a fiecărui creştin . . . . 284
„ , cete patru părţi ale ei prin se se arată . . . . . 339 s.
„ ce este; în notă 485
„ este semn de biruinţă (trofeti) . . . . . . . . 561 .
„ , în ea s'a pironit zapisul ce eră asupra noastră .' . 558
„ , din înnălţimea ei s'a surpat diavolul jos şi a perit;
în nota 2 . . . . . . . . 561
Cugetări fricoase ce însemnează; în notă . . . . . . . 123
'„ îndoite, ce numeşte Apostolul 462
Cugetările sânt rădăcina lucrărilor păcatului . . . . . . . . 267
„ cum se. alungă . . . . . . . . . . . . . . 267
„. din ele se naşte binele sau răul • • . . • • • 268
„. se fac mai întâiu dela demoni învoiri, apoi lupte,
apoi înnălţimi . ' . . . . . . :
. . . . . 124
Cunoaşterea lui Dumnezeu ce este; în notă . . . . . , 340
.„ lui Dumnezeu cu ce se aseamănă . i . .. . . 3 2
„ cea de aicea e. din parte şi nu deplină . . . 32
Cunoştinţa ce este _ i • . • . 353şr517
„ .. lui Dumnezeu este îndoită; în nota 2 . . . ; .245
—. 614 —
 Pagina
Cunoştinţa câte însemnări are; în nota 1 . • -.- •. . . . . . 134
„' neputinţei noastre este putere; în notă . . : . 164
Cunoştinţe trei a avut sufletul lui Christos; în nota 1. . . 548
Curăţenie ce se numeşte , . . 77
Curăţia ce este şi relativ de cine se iâ . . 433
Curvia, numele ei nici să se grăiască'între creştini . . . 373
Cuvânt putred ce este . . . . . . . . . . . . . . . . 366 s.
„. nelucrător care este; în notă. . . . , ... • . ; 367.
Cuvântul câte însemnări are; în notă. . , . .. . . . . . 134
: „. se cuvine să fie ţu hai; dres cu sare . . • 697
. .„ -.- cei .bun cu c e ^ § " a s e a m ă n ă . . •. . • • • [ ' • ..368
Scripturilor se cade a locui îmbelşugat în inimile
Creştinilor. , ' 585
Cuvinte de ruşine nu se cade a vorbi creştinii . . . . . . 574
Cuvintele sânt cai la fapte 374
„
:
: „Scoală^te cela ce dormi şi te scoală din morţi"
de unde le-a luat Pavel; în notă . . . . . . . . 381
Cuvipşie ce va. să zică. , . . . . . . . . . . . . . 362

JD.

Damascul cum se numeşte acum . . 152

Dar, semnele lui prin ce se deosebesc de ale rătăcirei; în notă 141
„ este a pătimi cineva pentru Christos, şi mai mare decât
facerea de minuni . _. . . . . . 444
„ sânt ispitele ce suferim pentru Evanghelie şi necazurile
pentru Christos . . . . ; . . . . . . . . • . . 431 şi 606
Darul cum se face desăvârşit? 164 s.
'„ se câştigă din nou prin pocăinţă; în nota 2. . . . 249
„ mai mare este unit şi cu osteneală mai mare . . . 352
„ lui Dumnezeu cum poate cineva să nu'l priimiască în
. deşert? '. . 73 s.
„ ce se dă în dar este dela Sf. Treime; în nota 1 . . 185
„ dumnezeesc este nezidit; isprava lui; în nota 1 . • . . 2 1 9
„ ce a lucrat? . 291
„ (harul) ce'l facem altora ni'I facem nouă înşine . . 371
„ , cei ce-'l perde de mai grea osândire se învredniceşte;
în notă 224
„ , în ce chip s'a hărăzit el creştinilor?- 296
„ ' , :bogăfia lui care este? 316
Daruri nu se cuvine cineva să iubiască; în nota 1. . . • . 572
„ nu se cuvine a lua proiestoşii poporului şi mai ales
. cei sfinţiţi; în nota 1 87
Darurilej dumnezeeşti în cei neluători aminte să fac pricină
i de mândrie . . . . . . ••. . . . . . . .' . 427
„ !
întrebuinţate rău cu ce se aseamănă? în notă . . 436
„ pentru ce se num'gsc fapte bune? . . . . . . . 444
Demon de unde-'şi are numele; în nota 1 83
Demonii cum au fost desbrăcaţi de Christos • • .' . • • 558
„ cu ce patimi stăpâniau firea oamenilor; în nota 3 . 559
" „~ I în ce chip au fost biruiţi de Christos; în nota 2 . 559
siliţi în ce chip au s p u s cele pentru rai; în nota 1. 160
— 61& —
Demonii se supun acum diavolului, iar în ziua cea de apoi
îl vor batjocuri; nota 1 310
„ în iad se vor osândi . . . . 312
„ din multe trepte de îngeri au căzut; în nota 1. • 409
„ poartă arme opuse cu armele dreptului; în nota 2. 409
„ dau răsboiu cu noi pentru cele cereşti ,. . . . . 4 1 1
„ unde locuesc; în nota 1 . . - • 418
„ sânt răniţi cu numele lui Iisus Christos; în nota 1. 418
„ cercetează sufletele oamenilor în aer; în notă ;. . 3 1 0
Depărtarea, lui Dumnezeu provine din răutatea noastră . . 294
Deplinătatea ce este; în. notă . • • 482
Deplini, cei... ce se cuvine a cugetă . . . . . . . . . :. . 4 8 2 •
,, este de două feluri; în notă ,. . 4 8 3
Desăvârşit bărbat pe cine înţelege Apostolul . . . . . . 353
„ " „ poate ajunge cineva dar greu; în-nota . 354
Deşertarea cuvântului lui Dumnezeu ce va să zică; în nota 1. 451
Deşerţi cine se numesc . • 357 s
Descoperirea singură ne învaţă cum au crezut neamurile . 304
„ (Apocalipsa) lui Pavel este apocrifă . .. . . 1 5 9
.„ prin ce se deosebeşte de vedere . . . . . 155
Descoperirile sale Pavel nu le spune toate. . . . . . .
s
155
Desfătarea şi lăcomia pântecelui o osândesc în felurite chi-
sf. Părinţi; în notă 486
„ şi lăcomia pântecelui pricinuesc de cele mai multe
ori boale şi moarte . . ;. . 279
„ , iubitorii de... se numesc vrăşmaşii crucei . • . 484. s
„ , iubitorii de... sânt neîndreptaţi; în notă . i . 486
„ , iubitorii de... cugetă cele pământeşti . . . . 487
Diaconii sânt învăţători . . 352
Diavolul se cuvine a fi respins din capul locului; în nota 3. 364
„ are metode multe şi felurite şi greu de înţeles; în
nota 1 . . . . . . 407
„ balaur este mare şi şearpele din început; în notă . 407
„ deosebite cete are pre pământ : . 409
„ şi după ce e omorit este viu .. .411
- „ sfârşitul lucrului şi al vieţei omului pândeşte; în notă 416
„ capul lui sau prolovirea cugetului celui rău se cu­
vine să o păzim; în notă . 416
„ săgeţi ale lui care sânt ; . ' . . .417
„ • din ce pricină a devenit mult meşteşugareţ; în notă 408
„ i s'a zdrobit capul prin iconomia întrupărei, iar coada
lui ce a rămas clătindu-se va fi omorită la a doua
venire; în notă . . . . . . . . . , . . . . 312
„ stăpânirea lui a fost împrejurul pământului; în notă 311
„ când află loc şi intrare întru noi. .. . . . . . 364
„ are locul lui în inimă; în notă 366
„ cum a intrat în luda; în n o t ă . . . . . . . . • • 366
„ de ce se numeşte a ş a ; în notă . . . [ , . . . 83
„ pentruce este domnul stăpânirei aerului, . . . . 309
„ este zugrav pandomimicesc; în notă. .' , . . . 309
„ meşteşugirile lui îl omoară pre el însuşi . . . . 437
„ hotar i-a pus Pavel cât să pedepsiască. . . . . 163
- 616 -
 Pagina
Diavolul, i se supun demonii; în nota 1 . . . . . . . 310
va fi batjocurii de ei; în nota 1 . . . . . . . 3 1 0
„ n'a .căzut din stăpânirea demonilor, ci din stăpâni­
rea tiranică a oamenilor; în notă 311
„ lăcomie a lui ce se numeşte 29
„ cine-eşte cel ce ştie.socotelele lui; în nota 3 . . 29
Dima cine erâ. 603
Dimitrie argintarul a pricinuit turburare lui Pavel; în nota 3 12
Dinafară, cei... bine se numesc , 596
Dogme care se numesc 324
Dogmele cete rele, strică sufletul . 266
Dospiturâ (aluat) ce Va să zică; în nota 1 . 262
Dragostea ce semn are 26
„
1
cea adevărată şi sigură care re&te . . . . . . 5 1 6
„ cum este con legătura deplinătăţei 582
„ preface pre cel ce iubeşte în chipul celui iubit; în
notă 218
„ pentru dragostea lui Dumnezeu câţi s'au răstignit .218
„ " cuprinde toată legea; în nota 2 , 266
„ • este rădăcina virtuţilor.; îrl nota 1
( 272
„ : cum se etimologhiseşte 272
„ . ce însuşire are. . 276
.„ , lui Christos covârşeşte toată cunoştinţa . . . . 341
„ ' se cade să o cinstim ca pe o doftorie a mântu­
irei noastre .
„ dumnezeiască este extatică 67 şi 219
„ . către Dumnezeu la ce fapte dă naştere; în notă.. 218
„ „ „ pentru ea câţi s'au răstignit; în
notă \ . ". 218
Dragoste şi prietenie nu se cuvine creştinul să aibă cu ere­
ticii şi cu oamenii stricaţi, ci numai pace. . . . 433
Dreapta Tatălui, ce se înţelege; în-nota 1 568
Dreptatea este virtutea generală . . . . . 362
Duhul • cum face viu ;38
„ se numeşte TJomn. . . T - . _. . . . . . . ... 44 s.
„ ne slobozeşte pre noi 45
„ este de o Fiinţă cu ..Fiîul; -în nota 2 . . . . . . 45.
„ se află acelaşi şi în Vechiul şi în Noul Testament . 56
„ , .cei ce'l poartă pre e), poartă nestricăciunea; în notă .62
„ şe zice îmbrăcăminte; în notă. . . . . . . . . . 236
„ . , de unde ^.cunoaşte icineva ..că a luat...;. în notă . . 260
. „ , cel ce umblă întru..., nu face pofta.-trupului . . . 267
„ Sfânt, rodul lui care este . . . . . . . . . . . .271
„ făgăduinţei ce va sa.zică . .299
„ de ce se numeşte aryonă .300
„ .cum se află.lucrările lui în sufletul cel curat; în.nota 1. 306
„ -Sfânt cine-'l mâhneşte 368
„ prin... ne-am pecetluit . .368'
Dumnezeu are îndoită cunoştinţă; în nota 2 245
„ nu se batjocureşte . 278
„ nu caută î n , faţă . , . . . . . . . . . . 210 şi 405
„ are diferite numiri după facerile de . bine ale sale
; 9
- .617 -
Tom. H. ^.
 Pagina
Dumnezeii , cunoştinţa lui se aseamănă cu buna mireazmă 3.1
„ , ştim că este, dar nu ştim ce este dupre Fiinţă . 32
„ , dă haractiruri dumnezeeşti celui ce se apropie
de el; în notă . 47 •
„ cel obştesc al tuturor, cum se face propriu al omului 85
.„ cum locueşte şi umblă întru noi . . . . . . 84
. _„ îngrozeşte că va face rău, dar întârzie de a'l face . 175
.,„ • •• n'are vre o trebuinţă de slavă . . . . . . . 294
; în ce chip a făcut har cu noi . . . . . . . 2 9 4 .
:

„ Ju'crează. în pro,, şi ^ voi şi a lucră 459

„ " . aflarea lui este a'l căută pururea; în n o t ă . . . 4 8 2
„ pentruce se zice al păcei . • . • • • . • • 498
„ cere datorita slavoslovie din partea făpturilor sale
cuvântătoare; în notă . . . . . . . . . . 506
„ dărueşte şi însăşi credinţa; în, notă . . . . .461
„ nu se zice propriu că rabdă, ci că îndelungrabdă 520
,, pentruce se zice A tot ţiitor; în notă 531
„ cele ce se văd despre el sânt de două feluri; în notă 64 şi'534'.
• „ nu are chip şi totuşi are; în notă . . . . . . 64
„ râvneşte pre oameni pentru că-i iubeşte . : . 1 3 0
„" făgădueşte a ne miluî pentru numele şi slava lui 301
„ al omului este acela pe Care-1 doreşte; în nolă . 572
'„ . al veacului acestuia cine este . . .. . . ,. , 49 s.
„ cum se zice că a orbit înţelegerile necredincioşilor 50
:„ nu urmează la pornirile fără cuvânt ale celor ce
, pedepsesc pe nedrept; in nota 2 . . . . . . 1 8 0
„ pentruce a îngăduit închinarea la făpturi; în nota. 2. 239
:

Dumnezeeşti cine se numesc; în notă . ' 398

• t
Efesul a cui cetate se numiâ . . ^ . . . ' , . . '. ' . 288
Efeserii, o a doua epistolă către... n'a scris Pavel; în nofă . 330
Elinişti cine se numiau: în nota 1 . -. . . . . . . 205
Elinul (păgânul) nu se cuvine a'l numi cineva spurcat fără
trebuinţă. . . . . . . . . '.. . . . . . . .„598
Elisei pentruce altul cântând'a luat Duh Sf.; în nota. 1. . . . 3 8 6
Epafra cine erâ . . . . . . . . . . . ... . . . 515
„ totdeuna se nevoia în rugăciuniperitru Ck)la:igni. . . 602
Epafrodit cine erâ '. . . •. . . . . . . . 'A; . • . . 466
„ ce însemnează că şi-a trecut cu vederea sufletul . . 468
Episcopii se numesc şi presviteri . . . . . . . . . . 426
Epistolia (scrisoarea) lui Christos cine erâ . . V. 36
„ cea trimisă din Laodichia care e-:,te . •. . . . . . 604
„ lui Pavel cea adusă Laodichenilor este apoerifă; în notă 604
Epistolie a doua către Efeseni n'a scris Pavel; în notă . . 330
Eresul.de unde se naşte . . ' . •. . . . . 270
Evanghelia este cuvântul adevărului . . . . ,', .. . . . 514
„ prin ce rodeşte şi.creşte, . . 515
„ cel ce ar clăti oarece din, ea o răstoarnă pe toată . 194
„ -— este una măcar că se află scrise patru . . . . 1 9 5
„ cu ce s'a scris . . . . . . . . . . . . 36'
 Pagi
Evanghelia are slavă înţelegătoare (gândită) . •. . . . . 39
't; „ 1
este.slujba Sf. Duh şi a dreptăţei. . . . . . 40
.' „ este rămâitoare (are tărie necurmată). . ' . . . 41
„ lui Dumnezeu ce este; în nota 1 71
„ nu întrebuinţează cuvinte ritorice . . . . . . 1 3 5
„ : adevărul ei ce este 209
„ mântuirei ce va să zică . . . . . . . . . 299
' „ se numeşte dogme . . . . 323
„ . l u i Matei cine a tradus-o elineşte; în notă. . . 2 0 4
E v a n g h e l i i c'ine,j3ânţ ....... . •. . . . . ..„.< . 352
Evreii de .imde'şţ au numele; în -Tioiă . .. . , . , -1,45
Evsevie. nu zice bine ca un alt Petru din cei şeaptezeci -a fost
înfruntat de Pavel . . . . . . . . . . . .214

' ' . I 3?-

Facerea de bine către cine se arată? în nota 2 . . . . . 77
. „ „: „ prin ce se deosebeşte de bunătate? . . . 2 7 2
Fameni, cei ce se fac pre sine... cum se canonisesc . . . 265
Fapta bună una nu-i destul a ne mântui, ci avem trebuinţă
de toate; în nota 1 319
„ este adevăr şi lucru real. . . . . . . . . . . 360
„ este lumină; în nota 2 . . ", . 377
„ . este nestricăciune '. . 422
„ de ce se numeşte virtute; în nota .1. . . • . . . . 115
„ ce se face de silă nu are plată deplină . - 1 lo
„ de ce se numeşte rod al Duhului Sfânt . . . . . 271 -
bună este lesnicioasă 579
„ „ îmbracă ca cu o podoabă pe cel ce o- are . . 579
Fapte se numesc şi vorbele şi cugetările şi toată aşezarea o-
muiui; în nota 2 . . . „ ... . . 367
Faptele cele bune se zic Daruri dela Dumnezeu; în notă. . 444
„ bune atârnă una de alta; în nota 3 273
„ ;„ covârşirile şi lipsurile lor sânt isprăvi ale de-
i monilor; în nota 1 . . . . • • 30
„ i„ nu se cuvine a ni le atribui nouă înşine; în n o t a i . 33
. „, ' |„ a le săvârşi numai după arătare este însuşire
| a diavolului 141
când se arată către alţii înseamnă mândrie . . 154
„, „ (virtuţile) teologice care sânt .417
•„ •„ se cuvine a le face toate şi nu numai una; în nota 1 319
„ :„ fără ele credinţa este moartă 261
„ gândurilor ce sânt . . . 313
^ „. păcătoase pentruce se zic neroditoare. . . . . . . 379
Făgăduinţele lui Dumnezeu sânt adevărate. 20
„ pentruce şi cum se împlinesc ele 20
Făptura este de două feluri; în notă. . . . . . . . . 70
Făptură nouă întru Christos ce va să zică. . . . , . . . 70
Făpturile cum privesc la Fiiul şi Cuvântul. . . . . . . 530
„ ţinerea lor este mai mare decât facerea lor . . . 5 3 1
.rt pentrupe s'au zidit. . . . . . . . . . . . 318
Femee, numele.... are două însemnări; în notă . . . . . 243
Femeea ca trup se cuvine a fi supusă capului, care este băr­
batul ei . . . . . . . . . . .388
„ să se supună bărbatului ei precum şi Biserica se su­
pune lui Christos 389
„ cu ruşinare se cuvine a înduplecă pre bărbatul ei ca
să o iubiască 394
„ este a doua stăpânire în casa ei . 395
Femeile care au ajutat lui Pavel la propoveduire. . . . . 4 9 1
„ din vremSa aceea ajutau pre alte femei şi pre bărbaţi
spre cele bune. . . : . . 492
„ cum se cuvine a fi supuse bărbaţilor lor .ca Domnului 387 s.
..„•. .se cade a fi supuse bărbaţilor numai în cele legiuite,
iar nu şi îţitru cele nelegiuite şi afară de fire; în notă 389
„ care sânt iuţi la mânie să se ferească de orice stri­
gare; în nota 1 . 370
„ este aplecată spre amăgire . , . . . . J . . 1 3 2
„ pentruce a zis Pavel din şi nu prin femee. ..; . . 242
Fericiţi, cei.... din ce au a se cunoaşte unii pre alţii;după
moarte; în nota 2 . . .' . . . . . . . . . 59 s:
„ sânt cei ce sufăr necinstirile . 78
„ cei... nu se deosebesc după calitatea şi felul dum-
riezeeştei slave şi lumini din ceriuri, ci după cantitatea
ei; în notă ',. . . 490
Fiii nu adună avuţii pentru părinţi, ci dinprotiva. . . . . 169 1

„ sânt a treia începătorie în Casa . . \ . , . ,' .. • . 395

„ se cuvine a asculta de părinţi. . . . . .'. . . . . 396 ;

„ în ce sânt datori a ascultă de părinţi : • • 590

„ creştini nu se cuvine a se îndeletnici cu cetirea de'cărţi
pâgâneşti; în n o t ă . . . . . . . . .' . , . . . 400
„ nesupunerel cine se numesc . .. . ' , . . . . . . . . 572
„ „ sânt şi fii ai urgiei; în notă . . . . . . 573 şi 3
Filipisenii sânt lăudaţi pentru milostenia lor; în notă . . . 97 '
- „ - . - trimeteau cele trebuincioase lui P a v e l . . . . . 1 3 8
Filon iudeul n'â explicat cel întâiu alegoric Scriptura; în notă 253
Fîlozo'fjia, pe "care... o numeşte Pavel amăgire deşartă?'; . . 551
„ lui Epîeur ce -este; în hota 1. . . . . .! . . 5 5 1
Firea omeneasca x u m s'a răsturnat cu corabia de trei ori şi
Cum a fost întru adânc o zi şi o noapte; în nota 3 . 147
Fiu al dragostei pentruce se numeşte; în notă . -. . . . 523
Fiiul este chipul neschimbat âl Tatălui . . . ;. . . . . 524
„ a fost iritai între toate cele ce se teorisesc după facere
despre el. . . . . . . . . . . . . . . . . 533
„ ne 'face pre noi slobozi; în notă . • . . ;. . . . . 4 5
„ de ce se zice chip âT Tatălui? . . . . '. . . . . 51
„ prin mijlocirea lui cheamă Părintele pre oameni; a se
împrietini cu sine. . . . . . . . . ! . . . . . . 72
„ , slava lui este şi a Tatălui, necinstea lui| este şi a T a ­
tălui; în notă . . . . . . . •'. . . j• . . . . . 457
Foame .pentruce a suferit Pav61,câftd Solomonjazis c ă b o m -
i.Hul nu.vapeddpsrcufo'ame sufletele drepţilor; în notă! 149
Fraţi 'rMrhcinoşi pe-cine numeşte-Pavel?. . . . . . . . 208
„ „ este foatt&'âui&.rtfdr*&-se <prft»*ejaui--»rfBeva.'de
 Pagina
către cei ce se arată fraţi, dar sânt fraţi mincinoşi . . 1 4 8
Frica de Dumnezeu cum se arată? 458
„ vrăşmăşuitoare j care este? în notă . . . . . . . 459
Frumuseţe adevărată care este; în notă 39
Fură, cel ce... să nu mai fure .-• 366
Furtişagul vine din nelucrare; în nota 1 . . . . . • .- . 366
Furul să slujiască şi.' se facă milostenii . . . . . . . . 366
„ a pedepsi pe... este lucrul stăpânifei lumeşti. . . • 366

. Galatia, ..de ce s'a zis biserici şi nu biserică . . . . . . 190

Galateniî de u.nde-şi trăgeau numele. . . . . .' . . . 1 8 7
„^ epistola către ei a scris-o Pavel cu mâna sa . . 188
•„ să tăiau împregiur şi păziau sâmbetele şi celelalte
rândueli ale legei 187
„ nu se încredeair în Pavel, zicând că el nu văzuse tru­
peşte pre Christos r . " ' . . . . 187
7

„ sânt numiţi de Pavel „nebuni", pentruce . . ... . 221

au văzut prin credinţă pe Christos răstignit. . . 222
„ au priimit pre Pavel ca pre un înger şi ca pre Christos 247
„ priimiâu dogme stricate . 266
Gâlceava ce este şi prin ce se deosebeşte de întărâtare; în nota 1 173
Gândul este cel întâi patimitor în toate patimile; în notă . . 269
„ este vrednic de osândire, hu trupul . . . . . . . 313
„ ruşinos şi rău se cuvine a'l goni dela cea întâi ivire;
în nota 3 . 364
Gândurile, cine le birueşte, este împărat; în notă . . . . . 366
„ se cuvine să le împrăştiem şi să le supunem a-
• devărului 122
„ întâia lor propunere se cuvine a o păzi ca pe ca­
pul şearpelui; în notă 416
„ cele 'rele sânt săgeţi înfocate ale diavolului. . . 4 1 7
„ ca şi toată aşezarea omului se numesc fapte; în nota 2, 3 6 7 '
„ sânt voile demonului; în npta-"-l. • • • • 313
Glumele sânt aprinzătoare de desfrânare . • . . ... • • 374
Glumeţii cei ce întrebuinţează în râs cuvintele Şf..Scripturi cât de
mare păcat fac? în notă -.- . . - ,'" . . . . . 375
Got pe cine numeşte Pavel; în nota. 2 . . .• . . . . . 61
Graiul :lui Dumnezeu ce este? . . . 418
Grăirea de rău ce .este; în notă . . . r . . . 7 173
Greutatea .lui va purta fiecare .-• . 277
Grigorie Tesaloniceanul totdeuna.mulţămiâ Tui Dumaezeu; în -
nota 1 "". • • 387

Haraciu (bir) plătind creştinii sânt fericiţi; în notă . . . . 382

Hirotonia, surparea ei ce este? în •.notă .• . . . . . '. .104
-Hristos de unde'şi are numele? . . •. • • • ' • • - ..191
„ n'a slujit ca rob în iconomia mântuirei . . . . .191
„ . fiind ^purtat, .slăveşte pre ,cel c e l p o a r t ă — ^
: . . _ 31
 Pagina
Hristos a desfiinţat sâmbetele şi tăerea î m p r e j u r . . . . . 43
„ cum s'a abrogat Legea Veche prin el? . . . . . 43
„ ' ce parte a legei a desfiinţat? şi ce parte a deplinit;
în notă . 324
„ cum nu'l mai cunoaştem acum dupre trup? . . . 69
„ cum şi pentruce l'a făcut Tatăl păcat? 73
„ sărac a fost în viaţa aceasta, . . . : ' . . . . 100
,„ a avut părinţi săraci; în notă. . . . . .• . . . 101
„ n ' a â v u t nici casă . 101
•• „ . -g. purtat îmbrăcăminte sărăcească . . . . . .' . 101
. '„ a. lucrat- meşteşug p â n ă ' l a al treizecilea an al vârstei - .
sale"". .' . . . . . : . . . . . . 102
„ c u m ' s ' a poînsemnat Galateniior răstignit? .'•'•. . ' . 222
„ cum...se închipueşte întru noi? . , . 249
„ în inimă se închipueşte netrupesc; în nota 2 . . . 249
„ totdeuna se naşte; în notă . . . . . . . . . 250
„ sângele lui cine l'a priimit? . . . . 295
.„ început este al prohotărârei celor prohotărâte. . . 296
„ cap este al îngerilor; în ce privire? . . . . . . . 297
„. şi al oamenilor. . . , . 297
„ însuşi s'a înviat pre sine . ,. . , . . . . . 190 şi 304 s«
,„ . .o.singură închinare i,se aduce după firea sa dum­
nezeiască cât şi după cea omenească; în notă . . 306
„ • toate le-a supus lui . . . . . . . . . . . ' . . 306
1

„ • şi şezând de-a dreapta Tatălui are ochiul în inimele

oamenilor; în notă . . . . . , . . — . r . 315
„ mijlocirea lui cea blândă o..pune înainte Pavel . . 1 2 0
„ este bărbat al miresei, care este Biserica . . ' . . . 130 s.
„ este puternic în cei credincioşi şi nu în cei necredincioşi 176 •
„ cum s'a răstignit din neputinţă? . , ' •. . . . , . 176 s.
„ ne-a slobozit pre noi din blestemul legei. . . ._ . 227
„ este mijlocitor între Dumnezeu şi oameni şi de când?
pildă frumoasă despri? aceasta . - .•' . . . •. . 232 s.
„ cum nu este în el parte bărbătească şi femeească . 237
„ trei vrăşmaşii a desfiinţat; în nota 2 . . . '. . . 323
„ cum a zidit pe cele două popoare într'un om nou? 324 s.
„ este peatra cea din capul unghiului . . . . . . ^ 3 2 5 şi 328
„ bogăţia lui este neurmărită; în notă .. ...', . . .."334
„ care este lăţimea, lungimea, tidâncimea şi înnălţimea
cunoştinţei sale . . . . . < ' = . . . 339 s.
„ dragostea lui covârşeşte toată, cunoştinţa . . . . 341
„ şi a luat şi a dat daruri oamenilor . . f. . . . 349.
„ pre cine a făcut robi? . . ,' . . . .• . s . . . 349
„ întâi s'a pogorît şi apoi s'a suit, . . . . . . 349
„ pentruce unii l'au vestit pentru prigonire şi pizmă? 435
n . şi dărueşte pătimirea şi rămâne dator cu biată celui .
ce pătimeşte pentru el- • / . . . . j , , . . ; . 444 s.
„ cum fiind în chipul lui Dumnezeu nu răpire s'a so­
cotit a fi întocmai cu Dumnezeu 448 s.
„ arătarea înnălţimei dumnezeire! lui este s'merenia; în
notă 447
„ şi în smerenia omeneştei firi a păstrat înnălţimea dum-
- 62a -
 Pagina
nezeirei, totuşi acoperită . . . . . . • . . . . 450 ş.
-iristos se zice rob numai după numire; în notă . . . . 450.
„ este stăpân 450 s.
•„ cum se zice că s'a făcut întru asemănarea oamenilor? 451
„ cum are patimile cele fireşti? în nota 1 . . . . . 452
.. „ .. cu chipul aflându-se ca om; cum să tâlcueşte despre El? 453
„ câte covârşiri de smerenie a arătat? 454
„.' care este numelp bel mai presus de tot numele pe
care l'a luat? în notă . '.'".' . 454 s.
„ naşterea lui este măi presus decât învierea; pentruce? 477 s.
„' dup$ 'c§ se' a c e . întâi' "nlţşcyţ' dep$t '-ţot^.' făptura?. • 526. ' '..
„ învierea lui se zice sculare; în notă : * . . . .'. : 479
.„ pum a.împăcat cele de pre pământ şi cele cereşti? 535
„ • Singurul ne-a adus pre noi lui Dumnezeu . . . . 536
„ cum şi acum pătimeşte pentru noi? . . ' . . . . 540
„ la divanul lui toţi au a se înfăţişă 65
„ pel ce iubeşte pe... se preface în chipul lui Christos;
hota 1 218 •
.„ mădulările lui le deplineşte fiecare creştin . . . . 307
„ cum a stricat păfetele cel din mijloc al îngrădirei? . 322 s. ...
;, pste' bogăţie şi taină. . . ' , . , ' . . . . . , . 543 s.
„ . cunoştinţa şt credinţa lui face desăvârşit pe om . . 545 •
„• este însăşi filozofia; în notă . , 548
„ este cap al trupului Bisericei
; 532
rt este cap şi a.toată începătoria şi stăpânirea . . . 5 5 4
„ cum a desbrăcat începătoriile şi domniile? . . . . 558
„ pentruce a murit văditînainteatuturor darn'aînviatfăţiş? 560
„'" de moartea lui toate atârnă; în nota 2 560
„ pentru moarte a luat şi naştere; în nota 1." . . . 560
„ in ,ce chip a aruncat şi a biruit pre demoni? în nota 2 . 561 s.
„ în ce chip se dă plata biruinţei. , . . . . . . 563
-<•.„ ,erâ frumos după chipul trupesc. . . . . . . . 577 •'
„ când va să fie toate întru toate?. 577 s.
" „ aduce la Tatăl şi mulţămirile noastre f 589
„ pentruce se zice că Tatăl l'a înviat? I . . . . . 1 9 0
„• şi însuşi s'a sculat pre sine 190
-,, a plinit toate 350
„ însuşi împarte tuturor darurile 351
„ prin toate vârstele lui se cuvine să străbatem fără
prihană 353 s.
„ ' însuşirea lui, care este? 357 '
„ , jertfa lui pentruce se zice miros de bună mireasmă? 372
,, este mijlocitor şi al însăşi mulţămirei noastre către
Dumnezeu 387
„ cât a iubit Biserica? 389
„ , din carnea şi oasele lui sântem. . . . . . . . 392
Hrisostom â slăvit şi mulţâmit pururea lui Dumnezeu. . 387 şi 494 s.
„ neîncetat îşi îndreptă gândirea la Pavel; în notă. . 176
„ ce cuvinte minunate a zis pentru covârşirea da­
rului ce are a ne dărui Dumnezeu? 316
„ ce laude face legăturilor lui Pavel? în notă. . . 344
Hula ce este . . . 369
_ 623 -
 1
Pagina
lacov, ai; lui... cine emu . . . . . . . . . . . . . 213
„ ' fratele Domnului se zicea, cel mic 203
„ erâ sfinţit din pântecele maicei sale 203
„ chip al ascezei . 203
„ s'a numit Avlie; în notă . 204
„ a purtat lama de aur a Arhiereului legei . . . . . . 204
„ s'a hirotonisit de Domnul, Episcop . . . . . . . 204
;i s'â învrednicit de sfârşit, rhucenicesc. . . . . . . 204
„ s'a numit stâlp .211
"„ a tradus elineşte Evanghelia dela Matei; în notă ." . 204
Iadul este loc propriu al osândei demonilor; în notă . . .-312
„ este partea cea mai de jos a pământului 350
Iconomia ce va să zică; îh nota 1 . 451
Idolii se numesc deşerţi 357
Idololatru este cel ce se închină la idolii patimilor . . . . 375 s.
Ierusalimul erâ în moştenirea lui Veniamin 473
„ de unde îşi are numele şi ce va să zică; în notă. 254
Ignatie purtătorul de Dumnezeu, ardea de dragostea lui Christos. 219 s.
îmbrăeare la ce se întrebuinţează în Sf. Scriptură . L . . 363
îmbrăcămintea celor- botezaţi ce este , . . 236
împărat cum este fiecare creştin ' i . . 22
împărăţia Juminei şi a întunerecului este acum ascunsă în
suflet şi când se va arătă; în notă . . . . . . . 569
îmbrăţişarea cu sărutare sfântă pentruce şl când se face. . 183
„ pe care Pavel o scria cu mâna lui, ce erâ ;
în notă. . . ' . > . - 196, 422 şi 605
începutul şi sfârşitul faptelor b u h e ; în hotă 3 . . i . . 271
încheere Ce se numeşte ;. . . . . . .297
închipuirea lui Christos întru noi cum se face . . ' . . 249
înnălţime ce este • . ; . . . 340
„ cea-împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu ce este? 122
încălţăminte a\creştinului ce trebue s ă fie? în notă. . . . 415 s.
îngăduirea, toată... se_cuviîite să o aibă creştinii. . . . . 520 '
„ cine să zice că e îngăduitor ? . . . , . . 520
închis Sub păcat cum se tâlcueşte 234
îndelungă răbdare prin ce se arată . . . - -. . . . . 520
;

„ „ prin ce se deosebeşte de blândeţe . . . '272

îndestulare ''dela Dumnezeu ce 'va să zică . . : . . , . . 37 s.
îndestularea hărăzită nouă de Dumnezeu ce eşte . . .. . 5 2 1
îndulcirea, ce se naşte din poftele trupeşti, se numeşte min­
ciună, amară fiind . . . . . . . . .- . . , . '. 361
îndrăzpire ce numeşte Pavel. i 121
înfrânkrea ce este; în notă 273
înfruntarea prin ce să-deosebeşte de osândire.; . . . . . 379
„ cel • ce-şi întoarce faţa despre ea, o întoarce şi des­
pre mântuirea s a ; în notă. . . , . . . . . 378
. „ se cuvine a Se face cu dragoste; îh notă . . . 379
îngerii nu sânt Chip al Tui DUmnezeu. 525
„ există şi pentru care "pricină . . . 1 . . . . . 525
„ âu războiu cu damenii , . • . 536
„ s'au împăcat cu oamenii. . . . . . . . . . ,;537
 Pagîna
îngerii nu ne-au adus pre noi ia Dumnezeii . . . . . . . 537
„ pentruce slăvesc neîncetat pre Dumnezeu; în notă . . 506
„ prin Fiiul s'au zidit; în nota 1 529
„ în nouă trepte se împart; în nota 1 530
„ religia îngerilor ce este 563
„ nu binevestesc afară de Evanghelie 196
„ prin mijlocirea lor s'a dat legea 231
„ în trei feluri au luat darul prin Christos; în nota 1. 292
„ au cap al lor pre Christos 297
sânt şi alte puteri îngereşti ale căror nume nu le ştim. 306
„ nu ştiau, slava ce -iveau să iâ neamurile . . . . . . 335 •
„ cum au cunoscut .prin Biserică înţelepciunea lui Dum­
nezeu cea de multe feluri 335
„ cetele îngerilor pentruce se numesc părinţimi . . . 337
îngerul satanei cine erâ "." 162
Inima este locaşul diavolului; în notă 366
„ drepţilor cu ce se scrie; în nota 1 37
„ cel ce-şi păzeşte inima goneşte gândurile cele. rele. . 267
„ deschiderile ei sânt ochii sufletului; în nota 1 . . . 303
,, creştinului este locaş al lui Christos. 339
„ se face şi locaş al diavolului; în nota r 338
Inimile creştinilor pentruce se zic de came . . . . • . .37
închis sub păcat cum se tâlcueşte . . . — . . . . 234
Inipostatnică pentruce se zice dumnezeiasca lumină; în notă. 156 s
Inovaţia (străina învăţătură) obişnueşte a atrage pre cei mai
simpli; în notă. 133
întâiu născut ce înseamnă . . . . . . r 526
„ „ din morţi ce însemnează 532
întărâtând unii pre alţii, ce va să zică . . . -. . . . . 275
înţelepciunea ce însuşire are 518
înţelegerea din curăţenie şi din dar care este 124
„ ce însuşiri are . . . .518
întrista (mâhni),. a... pe Duhul cel Sfânt cât de mare rău este 368
întristare, a fi înghiţit de . • . . 27
întristarea cea cu prisos cum înghite pe o a m e n i . . . . . . , 27 •
„ cea dupre Dumnezeu lucrează pocăinţă, iar cea du­
pre lume, moarte; şi care este aceasta .' '. "." . 91
„ este-şi rea şi bună . . 92
„ , ce ne aruncă în desnadăjduire, trebue să o izgo-
gonim; în notă 93
„ cea dupre Dumnezeu câte bunuri n a ş t e . . . . 93 s
„ celor iubiţi ai noştri spre îndreptare este un semn
al dragostei 26
întru tine se vor binecuvânta (Fac. XXII, 18), cum să tâlcueşte 225
învăţători în biserici cine erau; nota 2 352
învătorii nu se cuvine" a predă teorii de ale filozofilor şi
poeţilor păgâni; în notă 400
învăţătorul se. cuvine a se arăta pre sine pildă de virtute că­
tre alţii .497
„ şi de ar folosi chiar unuia şi chiar nici unuia va
lua plată deplină; în nota 1 150
„ se cuvine a avea întreţinere dela ucenici . . . 278
- 625 —
Tom. ÎI.
 Pagina
învăţătorul ce însuşire are. - • 352 .
înverşunarea ce este; în nota 1. . . . . , . . . . . 270
învierea lui Christos este .închipuită prin a opta zi, în care
se făcea tăerea împrejur; în nota 1 . i 252
„ ce va să zică puterea învierei . . . . . . . . 252
„ lui Christos pentruce n'a fost făţişă . . . . . . 560
„ prin ce se deosebeşte de sculare; în notă. . . . 479
.„ la»., nu avem să fim cunoscuţi după semnele din a-
fară ale trupului; în nota 2 . . . , 59
învieri câte se n u m ă r ă . . . . . ., . . . . . , . 534
' jînâadar cum -şe -tâlcueşte; în n o t ă . . . - „ •-. . -, -. . 224
Ioan Teologul 'uncie s'a săvârşit din v i a ţ ă . .'• . . . 2 8 8
„ „ s'a mutat şi acum viază; în nota 3 . . . . 288
Iosif şi Cleopa erau fraţi 204
Iov mulţămeşte lui Dumnezeu dar cu mâhnire şi cu durere. 521
„ mai grele i s'au părut grăirile de rău decât toate nenorocirile. 79
Isaac pentruce s'a tăiat împrejur a opta zi; în notă . . . 252
„ a fost plăsmuit de cuvântul lui Dumnezeu. . . . . 252
„ a fost prigonit de Ismail . . . . . . . . . . . 25.7
ismail pentruce nu s'a tăiat împrejur a opta zi; în nota 1 . 252
.„ s'a născut după trup 252
„ jocul.lui cu Isaac ce erâ; î p n o t a " l
ţi . . < . . • 25.6
Ispita se numeşte cursă a ijnorţei . . . . . . . ,. . • . . 12
„ când se face mai rea 30
Ispite, nu se cuvine a ne aruncă pre noi înşine de voe în...' 153
Ispitele, în... cele măsurate se cuvine să aflăm şi noi mijloace
ca să le încungiurăm. . x . . . . . 153
Iubit cine este şi ce va să zică. . . . 294
Iubitorul de argint mută dragostea către Dumnezeu la ar­
gint; în nota 1 .. '. •. . . . ..' . ...... . 572
„ este serv celui iubit de dâasul . 265
„ cel ce iubeşte pre Domnul şa cuvine a-1 iubi în­
tru nestricăcîune 422
Iubirea de slavă este haina, cea de-aşupra .a patimilor; în notă 79
Iudaizanţii (cugetătorii de cele evreeşti) cum, sânt numiţi de Pavel 471
Iudeii nu ştiau limba evraică strămoşească. . . •. . . 473 s,
.„ pun acoperemânt pre faţă când cetesc legea, . . . 43 s.
„ când se vor întoarce la Duhlii Sfânt atunci vor vedea
neacoperit faţa lui Moise şi slava Evangheliei . . .45
„ ce fel de binecuvântare aveau. , • . . . .. . . . 29.1
:

erau apropiaţi de Dumnezeu . , . . (;.',>* 327

„ în ce privinţă îi măreşte Pavel şi îa ce îi ifijoseşle . 320"
„ ca nişte fii au greşit lui Dumnezeu . . . . .322
Iudeii erau slujitori pânteceluî şi iubitori' de desfătări . . . 485 s.

: 'J- ' • I •

Jucărie ce obişnueşte a se numi îh Sf./Scriptură; în nota 1 256

Judecata morţeî ce însemnează; în notă . . ./ ' 13
Judecăţi, pentruce a zis Domnul n u ' , . 379

- 626 -
 ] Pagina
Lacomul de avuţii cum este idololatru . 375
Lăcomia de averi pentruce se zice idololatrie. . . . . . 571 s,
„ „ „ s e cuvine nici să se numească la creştini. 373
Lauda nu ieste dupre voea Domnului 143
„ este îndrăznire 144
Lăţime ce este. . . . . . . . . . . . . . . . . 339 s.
Legăturile lui Pavel cât erau de cinstite lui Hrisostom; în notă. 344
Legea nu este pagubă, CÎ numai se socoteşte. . . . . . 475 s.
„ este câştig .şi dar^, . . , , . 475
..,.„ _ de, ce se nUîţteşfe gunpas „ • . - • . - • . , , , . ....... ... . 47$
„ erâmijlocul între idololatrie şi credinţa creştină; în nota 1. 476
„. prin ce se deosebeşte de Evanghelie . . . . . . 37
.'•„'• avea slavă simţită . . . . . .39
„ . erâ slujirea morţei şi a osândirei; în nota 1. . . . 39
„ a fost nelucrătoare şi neslăvită în raport cu Evanghelia 41.
„ unde scrie că ea va fi nelucrătoare, în Christos. . . 43 s.
„ acoperemântul întru cetirea ei ce însemnează; în nota 2 44
„ din faptele ei nu se îndreptează omul 216
„ cel ce o păzeşte o calcă iarăşi 217
,, este, pricină de blestem . . . . . . , .• , . . 226
. „ pentruce s'a adaus .231
cum s'a rânduit prin îngeri. . . . . . . . . .' 231 s.
„ nu este împotriva făgăduinţelor lut Dumnezeu . . . 233
„ nu poate face viu; în nota 1 . . . . . . . . . . .233
„ erâ porunci nu bune sau nepotrivite celor desăvârşiţi;
în nota 2 . . . . . . . . . . . . . . . . 233
^ nici parte din drepţi n'au putut să păziască toată le­
gea;; în nota 1 234
„ este jugul robiei 258
„ a fost pedagog 235
;„ , nu este opusă Noului,Aşezământ . . . . . . . 235
* „ cel îndreptat din... cade din dar 259
„ în câte părţi se împarte; în nota 2 . . . . . . . 265
„ morală se cuvine a fi păzită şi acum . . . . . . . . 265
,, , nu este supt ea cel purtat de Duhul . . . . . . . 269
„ este îngrâchre. . '. . 323
... „ se numeşte a poruncilor. 324
„ ce parte a ei a desfiinţat Christos; în nota 1 . . . 324
Litera (slova) cum omoară 38
Litere (slove), cu ce fel de... am scris, ce însemnează. . . 281
Locaşul din cer ce este 61
Lovituri pentruce'luau cei greşiţi câte patruzeci fără una . . 146
Luca cine erâ 107
„ . n'a povestit în Fapte toate câte a suferit Pavel . . . . 147
se numeşte doftor şi iubit al lui Pavel . . . . . 603
Lucrare -cei se numeşte; în notă 284
Lume ce se numeşte 409 s.
„ , întemeierea ei, ce va să zică, . . . . . • • .• 292
Lumea toată este plină de curse; în notă . . . . . . . 459
Lumina diavolului prin ce se deosebeşte deluminaharului; notă 141
„ înţelegătoare este viaţa oamenilor; în nota 2 . — . 3 5 8
- 627 -

i • • . '. • . •
 Pagina
Luminarea Duhului Sfânt ne trebue, ca să cunoaştem tainele
lui Dumnezeu; în notă . . . : 303
„ se deosebeşte de vedenie şi de descoperire; în nota 1. 155
„ cea din inimă pentruce se zice înipostatnică ? în notă 157
„ fără aceasta mintea nu se învredniceşte de răpire
dumnezeiască; în notă I. . 157
„ luminei ipostatice a harului este strălucire; în nOta 1 53
Lungimea ce este 339 ş.

3VE- • ;
Macedonenii dau milostenie chiar mai pre sus de puterea lor 108
„' . şe îndemnau la milostenie şi de zelul şi de la­
uda Corintenilor 111
Macedonia, bisericile din,., şi sărace fiind totuşi se laudă pen- " •
tru bogăţia milosteniei ce făceau. . . . U 97, 98 şî 99
Mamona ce este; în notă 375
Mădulările trupului nu mint unul către altul . . . . ;. . 363
„ cele de pre pământ care sânt . 570
„ lui Christos se deplinesc în fiecare hristian -. j . . 307 s.
Mana ce închipuia - • j • • 106
Maniheii multe cuvinte au şters din Epistolele lui Pavel . . 474 s. "
„ ziceau câ viaţa aceasta este rea . . . . . . ;. . 192
Marchioniţii priimiau-numai o Evanghelic . . . . ; ; . . 195
Mână de mândrie ce se numeşte? în nota 1 . . . . . . 1 2 2
Mânia prin ce se deosebeşte de urgie . . . . . . . . 369
„ patimile ei sânt mai greu .de biruit decât ale poftei;
în nota 1 .' . ; . . 373
„ de multe ori se naşte din minciună. . . . . , . . 363 s.
„ nu trebue creştinii a se mânia fără măsură, şi chiar de
se mânie se cuvine-a se întoarce îndată . . . ; . . 364
„ care nu este păcat 364
„ dă loc diavolului- . . . . . . . . ' -.. ;. . . • . ! . . 364 .
„ este nerv al sufletului; în notă . . . . . . . . 3 6 4
„ ce este . . . .- ., . . - . . . . 369
„ este călăraşul pe cal . . . . ; . . 369
„ cu ce se aseamănă; în nota 2. . . . . . . . . 369
Mântuirea se cuvine a o lucră cu frică. . . 458
„ se isprăveşte cu răbdarea necazurilor, s . . . 1 1 1
Meşterii când lucrează se cuvine să cânte psalmi sau cujgura
sau cu mintea; în nota 1 ;
. . . . 588
1

Meşteşug a lucrat, şi Domnul . '. . . . - . . . . . . 102

Meşteşugul şi lucrul de mână nu este osândit şi prihănit; în notă. 102
Mijlocirea lui Christos, pildă frumoasă despre eâ; în hotă . 233
Mijlocitorul se cuvine a fi între doi oare care sau şi între mai mulţi 232
Mijlocul creştinului leu ce se cuvine a fi încins . . ."412
„ acesta ce este . .. I. . . . . 413 '
Milostenia se cuvine a se face cu osârdie şi îmbelşugare . 113
„ se numeşte sămânţă. . . . . . i , . . I . . 1 1 4
„ se cuvine a se face tuturor şi maLales celor credincioşi 281 '
,, nu se judecă după mulţimea darului, ci după slo-
boda proalegere a dătătorului . . . . . ! . . 97 şi 10§
— 628 —
 Pagina
Milostenia se cuvine a se face şi peste putere . . •. . . 104
pentruce Pavel o numeşte dar 97, 98 şi 119
,, este mai mare dar decât a învia cineva morţi şi a
face minuni; în nota 2 99
'„ este covârşirea dragostei . 100
„ aseamănă pe om cu Dumnezeu 99
„ fericit este cel ce o face; în nota 2 . . . . . 99 .
cei ce dau cele de nevoe pentru viaţa celor virtu­
oşi, se împărtăşesc de virtutea lor. , . . 428 s. şi 498 s
„ cel ce priimeşte se cuvine a avea trebuinţă, iar de
n u . s e osândeşte; în nota i 500
„ se numeşte împărtăşire; în-nota 1. . . .• . . 429
„ nu face .deosebire între păcătos şi virtuos . . - . 579"
„ .cum se face ea potrivire 105
„ săracii miluiţi dau celor ce-i miluesc mai mult de
cât iau dela dânşii . 106
„ roadele dreptăţei ceii din ea, folos se numesc;în nota 2 117
i „ este nepovestit dar .119
„ cel ce o face este binecuvântat şi el şi copiii lui . 1 1 7 .
Milostivi, pentru cei... să roagă Pavel să aibă hrană şi nu răsfăţare 117
Minciuna este chip al diavolului 574 s.
este urâtă lui Dumnezeu; în notă . . . . . . 170
„ unii drepţi au întrebuinţat-o pentru folosul lor sau
âl altora; în notă 170
Minciuni pentru care pricină nu se cuvine a spurie" creştinii? 363
„ nu se cuvine a spune creştini . ,~ 574
Mintea răpită de dar rămâne curată şi neturburată; în nota 1 156
„ răpită nu ştie să spue de este în trup sau afară din
trup; în nota 1 . 156
„ are trebuinţă şi de ochi şi de lumina cea mai pre sus
de fire; în nota 1 215
„ este loc sfânt şi în ea se aşează idolul păcatului; în nota 1 376
Moarte ce numeşle Pavel 55
Moisi, faţa lui nu o puteau vedea Israiliţii .40
„ mai mari decât el erau Apostolii 37
„ sau împărtăşit de frumuseţa lui Dumnezeu; în notă_. 39 s.
pentruce a pus acdpefemânt pe faţa lui . . . . . 42
,, se numeşte şi legea , . . . . . . . \ .43—
„ pentruce când se întorcea către Dumnezeu ridică a-
coperemântul .45
„ în ce chip a văzut pre Dumnezeu; în n o t ă . . . _ 64.
,, a fost, mijlocitor âl unui singur neam; în nota 2. .".232
„ din apocrifele lui ce cuvinte a aflat Pavel; în notă . 286
Morala şi filozofia practică este ceriul întâi 159
„ sfârşitul ei este binele 414
Moralul este ceriul cel dintâi, , , , . . . '. . . . . . 159"
Mucenici prin libera alegere pre alegere cine sânt; în nota 1 376
Muceniciei, legea,,1 mărturiei care este; în nota 1 . . . . 153
Mulţămire se cuvine a aduce lui Dumnezeu totdeuna şi pen­
tru toate şi pentru relele ce pătimim. . 584
Mulţămiri şe cuvine să aducem lui Dumnezeu unul pentru altul 14
:

se cuvine a aduce lui Dumnezeu în numele lui Christos 387

Mulţămitorul în dureri şi neputinţe iâ cununa mucenicului;
în nota 2 •'.; . • .'584
Munca nu este rea în sine, ci bună şi folositoare; în nota 2 584 s.

r IST. •••
Naşterea lui Christos este mai.greu de înţeles decât învierea lui .477 .
Naşteri trei sânt; în notă. 527
Nădejdea adevărată este pricina bunătăţilor . ' . . . . •'. 438
;

eşte.coiful mântuirei" . ... .. . .. . . . . , '...* . '. . 417

Nălucirile feânt.-putvte. a demonilor;1n nuta . '.. . 309.
Născătoarea de Dumnezeu se socotea ca o maică a fiilor lui
Iosif; în notă 203
„ de Dumnezeu de ce se numeşte soră cu ea, fiica
lui Iosif ... - 204 s.
Neamurile, nesimţirea lor a fost de voe 359
„ chemarea lor cum erâ mai înainte cunoscută şi
cum nu erâ; în notă . . . . . . . . . . . 332
,, pentru întoarcerea lor, Petru a avut trebuinţă de
descoperire; în notă . . 332
„ s'au făcut un trup cu Iudeii . . . . . . . 333
„ slujba propoveduifei la ele este mai mare decât
cea dela Iudei 333
„ chemarea lor la aşa de mari bunuri a fost taină
ascunsă 334
„ păgâneşti erau moarte sufleteşte . . . . . . 308
„ ' au fost înviate cu aceeaşi putere cu care a înviat
Dumnezeu pe Christos. . --,- , . 3 0 8 *.
„ s'au mântuit numai prin Darul lui Dumnezeu . 314
„ . se numiau netăere-împrejur . . '. 320
„ erau înstrăinate de testamenturile făgăduinţei şi atee 320 s.
„ una s'au făcut cu Israeliţii prin credinţă . . . 322
„. •. . e a nişte ,robi au greşit, lui Dumnezeu . . . . 322
„ cu ele a făcut Dumnezeu mai mare bunătate decât
.cu Iudeii . 322
• '„ erau departe de Dumnezeu . . . . . . . 327
„ s'au făcut împreună cetăţeni cu sfinţii . . . . . 327
• Neascultarea toată cum o a pedepsit Pavel . . . . . . . 124 .
Nebăgarea de seamă (indiferenţa) cât este de rea; în hota 2 . 194
Nebun, cine zice cuiva... cu dreptul, nu se osândeşte . . . 221
Necazul când se face mai rău 30
Necazurile cu cât se înmulţesc cu atât şi mângâerile se în­
mulţesc şi chiar prisosesc. . . . . , . . . :
. 9 s.
„ sânt slavă . . . . . . . . . . . . . . . 336 s;
„ ce le sufere cineva pentru Christos, sânt lucru al
darului şi dar şi vrednicie dela Christos . . , 6 0 6
Necinstea de ce este mai grea decât orice nenorocire. . . 79
Necurăţia ce se numeşte . . . . . . . . . .[ ' . . 571, .174 şi 2f
Necruţarea trupului ce este; în nota 3 . . . . . ... . . 567 .
Neîrifrânarea ce ieste; în notă - . . .' . . , • '. '. . . 270-
Neînţelepţie este a se lăuda cineva fără pricină şi nevoe , , 142 . :

Neprihănit prin ce se deosebeşte de nevinovat; în nota 2 . 75 şi 2i

— 630 —
 Pagina
Neputinciosul pentru neputinţa sa să mulţămiaşcă; în notă. 164
Neputinţa de trei feluri este . .176
p lui Christos ce este; în nota 1 . . . . . . . 177
Neputinţele lui Pavel ce erau 165
Netrebnţci ce va să zică . . . 179
Nevoinţă întru faptele credinţei este unită cu multe primejdii; notă 458
Nicolaiţii ce fapte săvârşiau; în nota 1 379
Noptimea-zr când o începe Biserica;. în notă . . . . . 52
Novaţianii cei ce suprimă pocăinţa sânt combătuţi . . 1 7 4 , 249 şi 366
Numirile teologice, ce-ne arată'despre Dumnezeu; în notă . 3 1
„'. de- o c a r ă ' a ' l e g u f e / h c j p e v â ' - ^ e . n ^ r ^ I u c m - . . . 79
„ „ . „ pricinuesc durere numai stiletului. . , 79
Nunta duhovnicească este un lucru opus nunţei ceii trupeşti 131
„ ce profeţi vorbesc despre ea; în notă . . . . . . 131
„ ' p'rjn ea se întăreşte toată viaţa oamenilor , . . . 387 s.
„ este taină mare 392
„ cine o prihănesc; în nota 2 393

O.
Ocara (injuria) de unde se naşte? 370
Obiceiul cel r ă u amăgeşte; în notă . . . . . . . . . . . .124
Omorârea de sine. este faptă păgânească; în notă . . 485.
Omul este asemenea unei statui sfărâmate şi iarăşi înoite; în
nota 2 . . . . . . . . . 377
„ rămânând acelaşi după persoană leapădă vechitura şi
se face nou după cunoştinţă 361 .
. ,,. aou cum se.face nou__şi ce înş_uşjji are . . . . . 362
„. vechiu cine se numeşte . . . . . . . . . . . 575
„ nou cine este. . 576
„ dinafară şi dinlăuntru care este , 57
...... „ singur s'a făcut după chipul lui Dumnezeu; în nota 1 71
„ s'a făcut de Dumnezeu mai pre sus de îngeri . . . 71
Onisim a fost trimis de Pavel întâi la stăpânul lui şi apoi
la Colaseni; în notă 600
Qrigen n'a explicat cel întâi alegoric Sfânta Scriptură; în notă 253
Osândirea de sine însuşi este începutul pocăinţei omului; în
nota 1 378
„ prin ce se deosebeşte de înfruntare . . . . . 379
Osteneala este dar al lui Dumnezeu . 546

Pacea lui Dumnezeu ce este 495

„ cum să dărueşte în inimi . . . . . . . . . . 582
Pahomie,, cum i s'a arătat diavolul; în notă . . . . . . 141
Partea se deosebeşte de soartă. . . . . . . . . . . 522
Parte bărbătească şi femeească ce este; în nota 2 . . . . . 237
Patima chinuirei preface pre cel ţinut de ea a zice când una
când alta; în notă 237
Patimi, cel ce slujeşte lor se leapădă de Iisus şi se închină
idolilor; în nota 1 . 376
-631 —
 Pagina'
Patimi fireşti altfel au fost în Christos şi altfel în noi; nota 1 452 s.
„ cele două generale cari sânt . •; - . . . . . . . 559
Patimile, cel ce le birueşte se cuvine să stea înprotiva lor ca
sa nu cadă iarăşi întru dânsele. . . . . . . . 4 1 1
„ nasc beţia; în nota 3 . 383
„ dacă nu se resping dela început stăpânesc cu totul su­
fletul; în notă 365
„ părţei mânioase a sufletului sânt mai anevoe de,bi­
ruit decât ale părţei poftitoare; nota 1 . . . j . . 373
Patria cerească se cuvine să o dorim; în nota 1 . 488
Patriarhii Ierusalimului pentruce purtau albe; în notă . \. . 204
Pavel cum zice că Tatăl i-a descoperit.pe fiiul s ă u . . i. . 200
„ hu erâ mândru . . . . . . . . . . . . I. . 201
„ în ce chip se împacă îndoiala despre ducerea lui în
Ierusalim; în nota 1 . . . . . . . . . .. ;. . 202
„ n'a iubit simplu, ci cu judecată L . 430 s. ].
„ nu legiueşte ca ereticii să predice eresurile lor . i. . 437
„ nu-şi asumă mântuirea lui din faptele bune ce a isprăvit. 438
„ , cum se măria Christos întru el prin viaţă şi prin moarte 438 s.
„ ce viaţă a viat 440
„ erâ stăpân pe viaţă.şi pe moartea lui . . . '. . 440 ,
„ , nici un lucru nu erâ nevrednic de sufletul lui. .. . 441
„ nu este arătat de a fi mers a doua oară lâ Filipeni . 442
„ , care erâ bucuria lui . . . 446
„ se bucură că va să moară . . . . . . . . . - 463
„ multe le zice după înţelesul obştesc, iar nu în înţeles strict, 467
„ totdeuna se afla în întristare ". . 468
„ erâ evreu, adecă ştia limba eWaică .. • 473
„ a fost mai întâiu fiu al chinuirei; în. nota 2 . :. . 473
„ , multe ziceri din Epistolele lui le-au şters ereticii -. . 475
„ nu se îngrijeşte a alege zicerile elineşti; în nota 1 . 476
„ nu a socotit că a ajuns desăvârşit . . . . . . . 480
„ nu alergă fără ţintă. . . . .481
„ nu plângea pentru sine, ci pentru alţii 484
„ câte o dată priimia milostenie, câte o dată nu . . . 499 s.
„ lucra cu manile sale; în nota 2 . . . . . . . •. 499 s.
„ acelaşi erâ totdeuna .' 501
„ obişnuia a doxologi când numiâ numele lui Dumne­
zeu şi T a t ă l ; în nota 2 505 s
„ , . c e erâ închinăciunea pe care o scria c u m â n a lui;
!

în notă .'. . 186, 422 şi 5C

„ s'a răpit în cer .' . 527
„ a văzut în persoană pe Colaseni şi a propoveduit la
ei; în nota 2 > . 539 -
„ a pătimit câte trebuia să pătimiască Christos' . . . 540
„ , iconomia ce s'a dat lui. 541 s.
„ s'a rânduit Apostol de S-ta Treime . . . ! . . V . 189 s.:
„ s'a mângâiat de Dumnezeu ca să mângâe pe alţii . 11
„ a suferit mai multe pătimiri decât Christos . . ;. . 1 0
„ I se mângâia îndoit; în nota 1 . . . . < • • • • - . . ' . - . 11
„ la cari fapte se învoia şi la cari nu, şi câte le voia, după
trup le voia sau după d u h ; în nota 1 . . . . . . . 19
 Fagîna
Pavel , cuvântul'lui n'au fost aşa şi nu ... . . . . . . 20
„ zice că s'a oprit de Duhul şi n'a mers in Corint, iar
\ apoi- zice că n'a mers pentrucă erâ întristat . . . . 23
„ , îl veselia pre el cel întristat de el 24
„ în nici un loc nu arată numele celui ce păcătuiâ cu
maştiha sa, nici păcatul lui 27
„ , a făcut har aceluia pentru compatrioţii lui 27 s.
„ , erâ bună mireazma lui Christos. . 32
„ unora erâ miros de moarte, iar altora miros de viaţă. 33
„ , nu-i trebuiau scrisori de recomandaţie 35
„ , scrisorile lui- cine erau ;. .' • , ' . 36
.,„ explică alegoric acoperemantul cel pus pe faţa iui Moise. 42 s.
„ a vorbit pentru sine când lucruri mari, când smerite . 66 s.
„ a fost afară din - sine cu uimire eretică . . . . . . 67
„ , pe lângă relele pe cari le suferiâ dela alţii fără voe
îşi pricinuia şi însuşi altele de bună voe . . . . . 77
„ 'şi-a deschis gura către Corintenî 80 s.
„ avea în inima lui pre creştini 87
„ ghicitoreşte îndeamnă pre creştini să facă milostenie peste
puterea lor .—104
„ a îndemnat şi pre Macedoneni să dea milostenie prin
mijlocirea Corintenilor şi pre aceştia prin mijlocirea a-
celora . . 111 s.
„ , lauda lui este epistola a doua către Corinteni. . . 1 2 0
„ , însumi eu Pavel, ee va să zică 120
„ a luat dela Dumnezeu stăpânire duhovnicească mai în­
tâiu spre zidire, apGi şi spre pedepsire 125 s.
„ nu s'a lăudat întru cele fără măsură. 127
„ de mare nevoe a venit întru laudele sale . . . . 1 2 9
„ îşi aducea aminte totdeuna de păcatele ce i s'au ertat. 129
„ a avut rol de peţitor faţă de Biserică; în notă . . . 130
„ avea râvnă pentru creştini 130 -•-
„ nu se socoteşte mai pre jos de Apostolii cei mai aleşi. 134
„ erâ prost cu cuvântul însă nu şi cu cunoştinţa. . . 134 a.
,, nu a fost prost după cuvântul şi limbuţia retorică;
în nota 1 . • . . ., '..135
„ pentru smerenie scrie că-i prost 135 s.
.„ erâ ostaş şi avea drept la porţia zilnică a ostaşului;
în nota 1 136
„ nu luâ mai mult decât avea trebuinţă . . . . . . 1 3 7
„ dela Macedoneni luâ milostenie iar dela Corinteni nu
luâ; în nota 2 138
• „ aseamănă lauda lui cu nebunia. 142
„ , după darurile cele fireşti erâ deopotrivă cu minciuno-
apostolii, iar întru isprăvile cele de voe erâ mai presus
de aceştia; în nota 2 . . 145
„ , patimile şi primejdiile cele fără de voe le numără ca
virtuţi de voe ale luî . . . . . . • 140 şi 154
„ , şi în temniţă s'a aflat privighetor priveghind şi slă-
. vind pre Dumnezeu; în nota 2 . . . . . . . . 148
• „ erâ Mtriânzând şi însetând şi gol. . . . . . . . 149
„ n'a spus câte neamuri a întors la credinţă. . . . . 149 --
- 633 —
 Pagina
Pavel purta grijă de lumea întreagă 150
„ nu împărtăşii numai mâhnirea ..celor neputincioşi, dar
şi el însuşi erâ neputincios 150
„ a fugit din manile dregătorului din Damasc, pentruce? 152.
„. nu credea de folos a se lăuda în • descoperirile 'sale . 154 şi 158
„ nu gândea la ce va g r ă i . . . . . . . . . . . . 420
. „ , mângâerile lui . . . . . . . . . . . 8 9
„•• spune numai-:Q singură descoperire . - . • .'154.-s.
'.,,' cum s ' a , r ă p i t J a al treilea cer,; ţn notă. ., . . .156
. i,. ' vorbeşte în a treia persoâna/ca a. yăsutVd'e&eoperirea,
-pentruce? -.•••.••>•••;•••.••..•''. '. '. " . ' J . . 7 - . 155
„ ce a învăţat.şi ce a văzut în tinţpul răpirei;în nota 1. 159
„ s'a făcut şi s'a numit Dumnezeu; în nota 2 . . . . 1 5 8 .
„ s'a Tăpit în raiu . . . . . .: . . . . . . . . 1 5 9
„ , Apocalipsa lui este apocrifa . . . . . . . . . . 159
„ , a auzit cuvinte ascunse despre raiul cel simţit; în nota 1. 160
„ a fost silit să spue că s'a răpit. . 160
„ , nu i s'a ertat a grăi cuvintele cele nespuse, pentruce? 160
„• , îmbolditorul lui ce erâ; în notă. . . . • . . . . . . ' . 1 6 2
„ când slăbiâ atunci erâ tare . . . .•: 160
„ a lucrat toate semnele adevăratului A p o s t o l , . . . 1 6 7
•-„" a căutat folosul sufletesc al creştinilor, iar nu băniilor 168 s.
„ de ce zice că cu amăgitură a luat pre Corinteni; în nota 1 170
„ , virtutea lui câte trepte are. . . . . . . . . 169 •[
„ plânge şi se tângueşte pentru păcatele altora. . . . 174
„ , cuvintele lui erau legi; în nota 1 . . . . . . . . 176
„ , în el a grăit Christos . . \ . . . . . . . . 175 s.
;

„ erâ slab în Christos şi puternic întru cei credincioşi . 1.78

„ nu erâ netrebnic . . . . . 179
„ avea putere pentru adevăr, şi nu împrotivă adevărului. 180 . •:.
„ , i-a dat Domnul putere să certe pre cei neîndreptaţi.. 181 s.
„ schimbă rânduîala S-tei Treimi, pentruce? în nota 1. 165
„ a fost sfinţit din pântecele maicei sale; în nota 1 . . 199
„ s'a trimis la neamuri , . . . . . . . . . . . .211
„ , la propoveduirea lui n'au adaus nimic Apostolii cei mari. 210
„ a stat împrotivă lui Petru şi n'a spus iconomia pentru
care Petru îngăduia tăerea împrejur 212
'„ în ce înţeles zice: „Viez nu încă eu, ci viază. întru mine
Christos" . . . . . . . . . : . . - - . 218
„ s'a făcut nezidit cu darul; în nota 1. . . . . . . . 219
„ în ce sens zice că Christos s'a dat pe sineşi pentru dânsul 2,20
„ tot ce a făcut şi a zis se raportă la Christos; în notă. 219 .-
„ a explicat cel întâiu alegoric S-ia Scriptură; în nota 1. 253 '
„ n'a propoveduit tăerea împrejur . . . . . . . . 263
„. pentruce a tăiat împrejur pe Timotei; în nota 1 . . 263
. „ pentruce a rostit blesteme; în nota l , ... j . . . . 264
' „ în ce înţeles zice a. purta sarcina unul alţujâ, când zi-
. sese că fiecare sarcina Jui va să poarte; în! nota 1 . 277
„ , nu scria cu litere frumoase . . . , '. . ; . . . . 281 s.;
„ a scris cu mâna lui toată epistolia către Gklateni . . 282 :

„ se lâudâ în crucea Domnului; pentrUjCe ? . - 28JL

„ a luat unele ziceri din apocrifele lui Moise; în notă , 286
— 634 —
Pavel a purtat ranele lui Christos ca pre o coroană împără­
tească 286 s.
„ a vizitat pre Efeseni; în nota 1 302
„ mulţămeşte pentru toţi creştinii. . . . . . . . . 301
„ a fost legat pentru neamuri. 329
„ n'a scris o a doua epistolă către Efeseni; în. nota 1 . 330
„ avea cunoştinţă întru taina lui Christos. . . . . , . 3 3 1 .
„ s'a numit pre sine cel mai mic dintre toţi creştinii. . .333
. „ avea slujirea cea mai mare şi darul..cel mai mare. . 334 .
;

. .„ plecă; genun.chile întru rugăciune . . . . . , . 337^

t

„ Işgăturile şi lanţurile lui sânt lăudate de Hrisostom/, •

în hota 1 . . . . . . . . . 344
„ a luat cuvinte din apocrifele lui Ieremia şi cari anume;
în nota 1 381
. „ ca un voevod arată creştinilor cum să se oştească îm­
protiva vrăşmaşilor demoni .' 408
„ dă şi armele trebuincioase 412
„ scria creştinilor închinăciune cu mâna lui 605 s.
„ se numeşte pre sine însuşi rob . . . . . . . . 600
Păcat, cel ce'fuge de... se cuvine să poarte încălţăminte. . 415
Păcatul pentruce este întunerec; în nota 2 . . . . . . . 377
„ când- este ascuns se face fără frică, iar cel vădit se
face lumină 380
' „ este somn 381
„ nu se arată gol omului, ci acoperit cu amăgirea bi­
nelui; în notă . 407
„ este stricăciune 422
„ ,de ce se numeşte aşa; în notă 360
„ este minciună şi nu are fiinţă 360
'„ urându-se la începutul propunerei gândului nostru
nu ajunge la fapt; în nota 3. . . . . . . . . 364
„ nu-i destul numai a se părăsi de păcat . . . . 366
„ , numai părăsirea lui atrage pedeapsă dacă cineva
nu face şi fapte bune 370
„ gândirea la... înoeşte păcatul; în nota 3 . . . . . . 373
„ sluţeşte pre om 577
„ este îngrădire şi părete despărţitor -323
Păcatele unele se numesc şerpi şi unele scorpii; în notă. . 415
„ i mici cine le nesocoteşte, face şi mari . . . : . 194
Păcătosul - este ca omul ce doarme şi ca cel mort . . . . 3 8 1
„ urăşte lumina .. . . . . . . 3 8 1
„ , care este dormind şi care este mort? . . . . 381
„ se aseamănă cu Lazăr cel mort. . . . • . . . 381
Parintime, numele...este dat oamenilor dela Dumnezeu; în nota 1 123
Părinţii nu sei cade a mâhni pre fiii lor . . . . . . . 591
,„ 'se cuvine a dâ fiilor femei temătoare de Dumnezeu;
în nota 1 . . . . . 591
„ se cuvine să-i pedepsiască aspru când greşesc greu
şi defăima credinţa; în nota 2 . . . . . .. . . 591
„; cei ce nu pedepsesc pe fii vor pătimi osândă; în notă . 592
„ s e cuvine a strânge avuţie pentru fiii lor .' . . . 169
.' •"„'• se numiau dumnezei; în nota 1 . 398 •
— 635 —
 Pagina
Părinţii se cuvine mai întâiu a priimi cinci rodurî dela fiii lor 398
„ nu se cuvine a se" întărâta asupra fiilor lor . , . 399
„ se cuvine a-şi dâ copiii la scoale şi a-i învăţă! Sf.
Scripturi şi cărţile Sf. Părinţi mai mult decât cărţile
cete profane; în nota 1 '. . 400
„ se cuvine a purtă grijă ca fiii lor să dispreţuiască
slava lumească; în notă .401
se cuvine a nu se despărţi de fiii lor; în notă 1 . 396
Păstori cine sânt. 352 .
Fără ce se numeşte ! . 580 s.
Peretele cel din mijloc al îngrădirei ce este . . . . .; . 322 s.
„ era îndoit şi întreit; în notă ; ". 323
Petru s'a rânduit a propovedui celor tăiaţi împrejur . .; . 211
„ , pentruce i-a stat împrotiva Pavel .212
„ în ce sens se socotiâ stâlp ; . . . 212
;

„ îngăduia după iconomie a se tăia împrejur . . .; . 2 1 2

„ pentruce a suferit împrotivirea lui Pavel 213
„ priimeşte pre Pavel în Ierusalim spre a'l istorisi. . . 202 s.
„ s'a certat de Pavel, iar nu altul din cei şeaptezeci . . 2 1 5
„ a zis pentru dragostea dumnezeească să fie răstignit
cu capul în j o s ; în notă. 218
„ pentruce avii trebuinţă să priimiască descoperire dela
Dumnezeu pentru întoarcerea neamurilor când Christos
a zis: Mergând învăţaţi toate neamurile; în nota 1 . 3 3 2 .
Pietri în patru unghiuri cum ne putem face iscusite spre zi­
direa casei Domnului; în. n o t ă . . . . . ." . . . 328
Plânge, a... bine este început de veselie; în notă . . . . 91
Plăcerea oamenilor a caută ce înseamnă; în nota 1 . . . 197 şi 401
Plinirea vremei ce este . -c ' 241
„ vremilor ce este . . . . . . . . 297
„ dumnezeirei ce este 534 s
Pocăinţa cum o priimeşte Pavel 174 şi ,311
„ prin ea poate cineva luâ iarăşi darul pe care l'a a-
vut; în nota 2 . . . . . . . .' , " 249
Pofta este şi bună şi rea . . 571
„ trupului cine nu o săvârşeşte 267
„ rea eşte demon; în nota 2 . 267
„ , odraslele ei care sânt : . ' . 373
„ patimile ei sânt mai uşor de biruit decât ale mâniei;
în nota 1 ,L. . • • 373
Poftele înşelăciunei ce însemnează. 361
Pomenirea de rău se zice răutate . • . "574
„ „ „ a cui însuşire este ea; în nota 1 . . . 574
Pori ce însemnează 43 ş f i l l l
Porunca, în ea alta este cuvântul şi alta este chipul după
care trebue a' se face; în notă. . . . ! . . . . 332
„ întâia întru făgăduinţe care este . . . . . . 397
Postul care este urît şi care este iubit lui Dumnezeu;•în nota 1 566
Poartă judecată cel ce vă turbură, ce însemnează,'. . . . 262;
Predanisirea oamenilor este pricină de răutăţi; în notă 124;
Prefacere din slavă în slavă ce însemnează . . . . . . 46;
Preot cum se cheamă fiecare creştin. . . . . . . . . 22
— 636 —
 . Pagina
Preoţii se zic îngeri. . . . . . . . . . . . . . .'195
Prepoziţia prin se înţelege în loc de cu; în nota 1 . . . 335
„ întru se înţelege în loc de prin . . . 299, 325, 329 şi 332
Prepoziţiile, rânduiala lor'la- Sf. Treime este fără osebire (in­
diferenţă) la Pavel .190
„ prin _şt în se întrebuinţează şi pentru Tatăl . . 348
Presviteriî se numesc şi episcopi 426
Pretoriu ce se numeşte , 434
Prietenia ce însuşire are? . .: . 12
Prietenii lui Christos şi prietenii lumei prin ce se deosebesc? 170
-Prigonirile în cuvinte nasc eresuri . . . . 271
Prihănire,, nimenea nu e vrednic de... sau muncă, când nu
face ceea ce. nu poate face; în notă 104
Prilej nu se cuvine a dâ cineva celor ce voesc şi caută prilej 139
Proalegerea (libertatea) dă numele de buni sau rău omului
mai mult decât fiinţa şi firea lui 575
„ duce în împărăţia ceriului şi împedecă, iar nu firea 575
„ se numeşte om vechiu şi nou 576
„ (libertatea), faptele ei sânt virtuţi şi răutăţi . . 270.
Prohotărârea (predestinarea) tuturor are de început pre Christos 296
Proroc se numeşte fiecare creştin 22
Proroci s'au trimis de Tatăl spre a logodi biserica cu Fiiul său 131
,, sânt al doilea după Apostoli 351
Psalmi se cuvine a cânta creştinii 587
„ se deosebesc de laude . . . . . . . . . . . . 587
Punere de fii (înfierea), pe dar este mai mare decât acesta? 295 s.
Purtare de grijă se cuvine a avea să fim buni înaintea lui
Dumnezeu şi a oamenilor 109
Puterea lui Dumnezeu cum se săvârşeşte întru neputinţă . 164

Rai este altceva decât cer. . . 159

„ alegoric însă este aceeaşi 159
„ , din ce limbă este cuvântul; în nota 1 . . . . . . 1 6 0
„ , cuvinte ascunse despre... s'au vestit lui Pavel . . . 1 6 0
Răbdarea se deosebeşte de îndelungărăbdare 520
Răgnetul este ca un cal al mâniei 369
Răpirea dumnezeiască cum se face; în nota 1 156
„ „ ş i din însăşi simţirea scoate; în notă 157
„ „ nu se face cu o putere fantastică, ci cu
puterea cea negrăită a Duhului. . . 157
•„ • „ spre ce înnalţă mintea 157
„ '„ foarte puţini sfinţi sânt cuprinşi de ea;
în notă . . 157
„ „ când se învredniceşte cineva de ea;
în notă . . . . . . . . . . . 158 1

Răsboiul Apostolilor şi al creştinilor cu ce arme se face. . 121 s,

„ împrotiva vrăşmaşului sufletesc se numeşte sfânt şi
sfinţit . . ; . . . . . . .- . . . . . . 4 0 8
cari sânt învăţăturile acestuia . 412
Răsplătirea chemărei de sus ce este 481
 ' ' Pagina
Răstignesc trupul cu patimile şi poftele,, ce va să zică . . 274- ~
Răstignit, mie lumea s'au... şi eu lumeţ, ce va să zică . . 284
Răul este dupre întâmplare (accidenţie); în n o t ă . . .- . . 4 0 7
„ se pare a fi bine; în notă 407
Răutatea nu se arată oamenilor goală . 407
Râvna (zelul) este de două feluri . . . . . . . . . . . 248
„ (zelotipia) între cine se naşte . . . . .• •. 130
Reîmpăcare ce va să zică, . . -. . . . . . ; . . ' . 325
Religie voită câ va să zică;- în notă ..' . ,. ,. .• . . .Sfi?
Rugăciunea adevărată şi părţile ei; în notă "V . ' :
\ • .. 595
„ iubitoare de fr$ţi;a]iitâvcMar'E3 ^VBr^,ţ|H9;fetpu : 143i«fî9&
,, ' s,e. cuvine s ă ne îUgăm- unul penl*u^âftuî!-" . i4şi419s..
„ împreună cu mila lui Dumnezeu şe cuvine şi noi
să ne rugăm 1.4
„ şi dispoziţia cu care trebueşte făcută; în notă . 158
„ celor desăvârşiţi. . . . . • . .,' . . . . . . i'58-
„ prin toată... şi cererea, ce însemnează . . . . ^19
,, ,. nu se cuvine a ne lăsă cu totul în nădejdea
. rugăciunei altora . . . . . ' . , • . 438
„ cât este de bună , . , . i&7

S.
Sabia Duhului ce este . . . , . . 418
Sara erâ şi bătrână şi stearpă şi totuşi a născut. . . . , 252
„ al cui chip erâ. . . . . . . . . . '. . . . . 253 -
„ ce va să zică fiică; în nota 2 , . . . . . . . . 255
Sarcinile a purtă unul altuia ce înseninează . . . . . . 276 !

Sare ce însemnează 597 şi 5â8

Satana ce va să zică; în nota 1 . . . ', . , . 83 şi 1^1
„ cum se preface în anghel de lumină . . . . . . 140
„ cui s'a arătat astfel; în nota 1 . . . . . . •;• . 140
„ şi slujitorii lui se prefac în slujitori ai dreptăţeî . . 141
Sâmbăta nu se cuvine să o păziască creştinii.: . . . . . 562 s, ;

Semnele rătăcire! prin ce se deosebesc de ale darului; în notă. 141

Săracii mai mult dau celor ce-'i miluesc decât iau dela aceştia. 106
„ din Ierusalim se îngrijiau în comun de Petru şi de Pavel. 212 ;

Sărbători, timpul lor când oamenii se bucură ce semn este?

în notă • 250şi^H
Sărutare pentru ce'şi dau creştinii. . . . . . . . i . . . 183
„ nu se cuvine a fi cu vicleşug. . . . . : , , . 183
„ , se cuvine a fi sfântă şi curată . 183 .
Sângele lui Christos cine 'l-a luat; în notă. . . . . . . 295
Scaune se numesc heruvimii; în notă . . . . . ' . . . . 530.
„ este o treaptă din ceată . , . . . . . , ' . . . 530
;

Schimbarea, glasului meu ce va sa zică. . . . ' . ! ' . . . ' . .251

Sculat,, ne-a... împreună şi ne-a pus întru cele cereştii în Chri- .
stos, ce înseamnă. . . . . • . . . .. .| .- . . 315 .
Scularea prin ce se deosebeşte de înviere; în, notă,; . . . 479
Servia (robia) a legiuit-o Dumnezeu, însă după cădeitea omu­
lui; în nota 1 . . . . . . . . . '. . . . . . 404
„ (robia) nu o a făcut-Dumnezeu cu dinadinsul' . . . 405 '
- 638 - ;
 Pagina
Servii se cuvine să asculte pe stăpânii lor. . . . . . . 401 şi 592
„ se cuvine să slujască întru plăcerea inimeî . . . . 5 9 3
. „. nu se cade să nedreptăţească pe stăpâni chiar dacă
ar- fi păgâni . . . . . . . . 594
„ ţirt rânduiala de picioare în casă . 402
,, este voea lui Dumnezeu a se supune stăpânilor. . . 403
„ în cele bune după voea lui Dumnezeu se cuvine a se
supune lor. 403
Sfaturile rinimei sânt rădăcina lucrărilor trupului; în nota 1. 2-67 .
Sfânta Scriptură ne aduce răbdare,şi mângâere; în nota 1- 586
Sfiire ce însemnează .- . .. . . . . . .... . . . 443*..
Sfintele a nu le dâ cânilor ce înseamnă; în nota 2 . . . . 5 0 •
Sfinţi cine sânt . . . . . . . . . 293
„ cei ce mângâe pre sfinţi în pătimirile lor se fac părtaşi
cu; ei de împărăţia ceriurilor 602
„ mulţi sânt dar nu şi aleşi şi iubiţi . . . . . . . 579
Sfinţii cine-i priimeşte mai mare căştig are decât cei priimiţi
' de dânsul 468
,„ ajutorarea lor este lipsă şi cuviincioasă datorie. . . 469
'•:,„ . ceircetările sfinţilor celor în primejdii aduc cununa mu­
ceniciei ; în notă 469
„ întrebuinţând amăgire şi minciună pentru folos adevă­
rat nu se zic minciunoşi şi amăgitori;" în notă. . . Î70
„ pentruce se zic cei ce s â n t ; în notă 290
Sfinţiţi dîn pântecele maicei lor cine erau; în notă. . . . 1 9 9
Silvan şij'Sila unul şi acelaş este; în nota 1 20
Sinaî. muntele de ce se munceşte Agar . . . . . . . . 253
Sipagqga! Iudeilor pentruce se numeşte femee. . . . . . . 255
Slava se: zice Dumnezeirea 302
„ lui; Dumnezeu se cuvine a fi sfârşitul tuturor faptelor
creştinului; în notă. 436
„ lui' Dumnezeu cine o perde nu poate fi îndestulat cu
- lacrimile întregei l u m i . . . • . ' 490
„ cum se face armă din dreapta a dreptăţei. . . . . 78
,, duhului -cum o iau creştinii şi cum o dau pe ea altora;
în; notă 47
Slavo-cuyântarea (doxologie) se cuvine să aducă creştinii când
numesc numele lui Dumnezeu sau al lui Chri­
stos sau al Sf. D u h ; în nota 2 . . . . . 505
Slobozenia Duhului' din ce se alcătueşte; în nota 2 . . 45
Slujirea (robia) lui Christos este mai de cinste decât ori ce
slobozenie 123
„ Unul altuia este cea dintâiu nobilitate 402
„ pântecelui ce este 485
Smerenia este temelia a toată fapta bună . . . . . . . 345
„ -| ce va să zică înainte de a mă smeri am greşit; în notă 365
Smintelele, pricină de... dând spre a îndrepta pe altul şi ne-
i îndreptându-1 ne osândim . . . . . . . . 65 s.
Soarele şă nu apună întru mânia voastră, ce va să zică. . 364
Soarta sfinţilor se deosebeşte de partea lor . . . . . . 522
Socotire-=ce înţelege PaveL . . . . . . . * . . . . 207
Sorţire în Christos ce va să zică . . . . . . . . . . 298
- 639 -
Stafii nu există, cum bred unii creştini fără de minte ; în-notă," 245^
Stăpânii cari nu tratează cum se cuvine pre slugile lor Ivor
luâ osândă . . . . . . ! . „ 598
Stăpânul fiecare se cuvine să slujiască cu frică pentru ser­
vul său şi cum . . . . . . . . . . . j, . 404
nu se cuvine a îngrozi pe servitori. . . . j. . 405
Stihiile lumei ce sânt? 239 şi 552
„ de ce se numesc sărace şi slabe. 245
Stricăciunea se zice şi a sufletului. . . 422
Suferinţile (pătimirile) cu cât se înmulţesc cu atât şi mânjgâ-
erele se înmulţesc. . . . . . . . . . . i • 10
„ câte întâmpină creştinii se zic pătimiri ale lui Chri­
stos - . . . ." .' . :
• • , "10
„ cari se numesc astfel. 274
Suflete, a îndupleca., este mai mult decât a învia morţi. 304
Sufletesc duh care este? . . 346
„ „ , el dă simţire şi mişcare mădulărilor . . 356
Sufletul omului a'l îndupleca să se întoarcă din rătăcire! ne
trebue mai mare p utere decât a celor ce înviază mojrţii. 304
1

„ (duhul) cum pofteşte împotriva trupului. . . i . 267 s.

„ nu este protivnic. trupului. . . • . . .. . . | . 268
„ când birueşte trupul ce urmează? în nota 1 . 1 . 268
dacă nu are chipul duhului ceresc este lepădat din
_ împărăţie; în notă . . . -. I . 251
„ din ce pricini se strică mai mult decât trupul? I . 266
„ , fiecare este fecipară şi mireasă a lui Christos; în notă 130
„ unul din zece mii se d ă î n x n â n e l e îngerilor; în nptă. 310
„ este mai cinstit decât toate zidirile; în nota 1. i . 71
N

„ cum se află în., cel curat lucrarea duhului Sfânt?

în nota 1 : ' " . . . . 1 . 303
„ • starea fericită a lui care este? în nota 3 . . \ . 373
„ ce! feciorelnic duhovniceşte cum se strică? . Ş, . 422
„ ce .semn are că a priimit pre Christos? în notă ! . 250 s.
„ "se face maică fecioară a lui Christos; în nota £ . 249 s.
„ cine s e a m ă n ă . î n el ce va secera? 279
„ ochii lui cari sânt? în nota 1 i .303
„ ochii lui nu văd fără dumnezeeasca lumină . i . 303
„ cât este de vrednică fiinţa lui? în nota 2 . . ; . . 525
„ este mireasa lui Dumnezeu; în nota 2 ..; . . ; , 525
Suirea la cer a lui Pavel ce a fost; în nota 2 . ! . . ; ' . 158
Sumeţia (mândrie, îngânfare) ce este? 172 s.
Şearpele, pentruce ni s'a poruncit a pândi capul lui; în notă 416
. Şoptire ce va să zică? . . 172 s.

Taina teologhiei cere credinţă neiscoditoare; în nota 2 i . 56

„ întrupărei s'a cunoscut şi s'a hotărît mai înainte de!ori
ce zidire; în nota 1 ' .1 . . .| . 528 şi 535
„ întrupărei a fost voea şi buna priimire ceâ mai diha-
inte cunoscută a lui Dumnezeu . •. . '. . . i . 534 s.
u întrupărei cu ce se aseamănă; în notă. . •. , \ •, 553
- 640 -
 Pagina
Taina a fost prohotarâtă nu numai ea ci şi ca să pe învă­
ţăm despre ea; I n notă". . . . . . . ' ' ; ."' . 29J5
„ aceasta întru ţieamuri, adâncirrjea, înălţimea, lungimea
şi lăţimea ei, care este; ţn nota 1 . ".' . . . . . 341 .
„ , mirului prin ce cuvinte se învaţă . 31 s.
Talantul câţi galbeni face; în nota 1 584
Tainele ascunse, lumina şi, descoperire.» Duhului trebue a n i
se face cunoscute. . ."' . . . . . . . . . . 303
a cei ce se împărtăşesc cu..., ce sânt datori a face; în ţioţă 68
. :
-Tată-propriu şi adevărat este Dumnezeu: în notă . . . . 238
„ se numeşte Dumnezeu. Părinte al lui Christos, ţar al n p s -
i tţ-u Dumnezeu; fh.'nota ' 2 . ' " . . . .V . . . 8
Tatăl, ca şi când ar fi greşit oamenilor, aşa mijloceşte că­
tre ei Pavel . . . . . . " . ". ' . ' . ' . .""".' . 72 s.
„ & priimit sângele Fiiului său drept preţ de răscumpă­
rare a omenirei; în nota 1.. . . '';' . . . . . . 325
s, a arătat nouă maî mare lucru decât învierea, dând pre
Firul pentru noi. . . . '. '.' '."'."".' . . 296
Tăerea celor răşvrătiţori ce va să, zică 264
,., împrejur adevărată care este .' . . . . . . . . . 471 şi 555
„ - ,, erâ de cinste la. Iudei, iar acum. este peire . 472 .
„ „ citie'iâ nu are "nici un fdlps dela Christos . 258
„ „ înainte de priimirea credinţei cseştine. nu va­
tămă . '. 260 s.
Tămâea ce se aduce lui Dumnezeu pentruce era oprit omu­
lui a o întrebuinţa; în notă . . . . . . . . . 3 3
Teoioghia este al treilea cer '. 159
Teoria pentruce se numeşte adevăr 414
Teorie ce se numeşte; în n o t ă . . . 284
Tesalonicul e' lăudat pentru milostenii; în notă 97
Testamentele cele două prin ce erau închipuite . . . . . 253
Testamentul Nou prin ce şe deosebeşte- de, cel. Vechiu , ; 37 şi 70
„ . întărit al'omului nimic nu-l strică . . . . . 229, '
Tihic cipe erâ. . . . . ". '.' . . . . 421
Timotei e numit cu osebite numiri de Pavel 7
„ , pentruce l'a tăiat împrejur Pavel; în nota 1 . . . 209
Tit deşi elin nu a fost tăiat împrejur . . . _ . . . . . 208
„ , Ijpsa lui întrista pe Pavel şi'l împedec^ d.ela propoveduire 30
„ , venirea lui mângâia pre Pavel . " . • - 8$
„ , grm el ş!ateiraîşadpua,Ep|ştoliş.către Corinteni; în n p t a l . 89
„ e lăudat de Pavel . ".' . " ' . ' '."' . . 99
„ a slujit la adunarea milosteniei Corintenilor. . . . * . 107 .
Treimea unde o arată Pavel? în nota 1. 22
„ " , locurile ei. au trepte şi suişuri 160
„ , lucrarea ei se arată una; îri nqţa 1 185 şi 351
„ ipo.şt^şeţe ei.senumărâ ş^chitxţ&'^t Payfţl; în npţă. 185
„ , rânduiala'•'n P^P' > h . însCjaWnă'. ^Qşefelteă^ fliieî; ' .
u r e u

îri notă . . . . .'"'.'".' . ' . . . 185

„ , fiinţa ei este u n a . . . . . . . . . . . . 33$
T r i u m f c e va să zică . ". . . . . . , .." . . ... . '..'"31şi 561
Troparele, liţţeţl şf.; Apostoli d^- unde. s'au adunat;. î'n nota. 1. 151; -
TTopaţ-u]>. „negrăita,gogpnire a lui Dumnezeu Cuvântul", cum
 -"- . • ' . \ Pagina
. .se tâlcueşte; în nota 1 450
Troparul: „scăpând de perderea care prin înşelăciune erâ să
se facă Dumnezeu", cum se tâlcueşte;. în notă ., 240
„ „ca să umple toate de slava ta" de unde s'a adu­
nat? în nota 2 . . . . . . . . . . . . . 350
T r u p şi Sânge ce numeşte Pavel . . . . . . . . . . . ?M
„ , după., altceva însemnează la noi oaraen>i cei goi şi
altceva la Christos . . . . . . . • . '. . . . , 69
„ , spurcăciupea trupului oe este; în notă . . . " . 86
„ , voile ş; faptele trujpuim.ee, însemnează.". .'. . - 3 1 2
r

„ ; cel ce seamănă.în., ce Seceră; în notvj î ». •• ..' .-2YB'S."'

„ , petrecând în..., sântem depărtaţi de Domnul . , . 63
Trupul creştinului este trupul lui Christos; în notă . . . . 274
„ . cum pofteşte împrotiva Duhului; în nota 1 . . . ' . 267 s.
„ fizic ce'l ţine împreună? 346
„ , ce dă mişcare şi simţire membrelor lui? . . . . 356
„ , mădulările lui nu minţesc unul altuia . . . . . 363 .
„ s'a stricat după păcatul lui Adam; în nota 1 . . . 268 s
_„ nu este deadreptulîmprotiva sufletului ei mijlocit; în notă 269
„ smereniei cum se va face asemenea trupului lui Christos 488 s.
„ mădulările lui nu vor luâ altă aşezare la "înviere; nota 1 . 489 .
„ acelaşi va învia şi nu altul . . . . . 489
„ se numeşte vas de lut (hârb) (şi are comoara daruri- ,
lor Duhului Sfânt . . . . . . . . . . . . . 54
„ este casă nefăcută de mâni . . . . . . . . .-• 59 s
„ se numeşte cort . . . . . . . . . . . . . 60
„ cum ne îngreuem de . \ . . . - • • • 62.
Ţânta ce ne-o arată Pavel; în notă . . . . ..... . . • . . 482

TJ. .
Ucenicii ce se cuvine a / a c e către învăţătorii Ipr; în notă ..' 96
Ucigaşi ai patimilor să fim, iar nu ai trupului ^ . . . . . 274
Urgia ce este . . . . . . . . .. . . . . . . . . 369

"ST".
Vatologhie ce se zice; în nota,'2 . . . . . . . . . . . 4 1 9
Varnava cine erâ . . . , . . .' . . . . . . ~. . 107
. „ s'a trimis cu Tit spre a sluji milostenia Corintenilor 108
„ a dat mâna cu el Apostolii . . .211
„ s'a făţărnicit cu Petru şi s'a deosebit de creştinii din
neamuri '. . . . . ; . 214
Vasilie cel Mare' a scris nu cu scopul cel principal ca tinerii
se cetiască cărţile elineşti; în notă 400
„ opreşte cetirea unor cărţi din Legea Veche; în notă 401
Vavila s'a rugat a fi îngropat cu legăturile ce purtă; în notă 344
Văzute (cele) sânt vremelnice . . . , . - . • 58
Veac rău pentruce se' numeşte . . U . . . .; •
v 392
„ , Dumnezeu al acestui veac cirie este . . .< . . .49
„ , numai în acest veac sânt necredincioşi şi atei, iar nu
şi în cel viitor; în nota 2 pag. 50 şi în nott. 1 . . . 321
. — C42 —
 Pagin
Veacul acesta cjum este chip al celui viitor; în notă 70
„ acesta s'a dat povăţuitor către Christos . 309
Vechi, cele .. cu m s'au tăcut noui . . . . . . . 71
Vedenia prin ce se deosebeşte de descoperire , . . 155
Vederea este de două feluri; în n o t ă . . . . . . 64
Velzevul ce va să zică; în nota 1 . . . . . . . 83
Veniamin ce va sâ zică; în n o t a . 2 . . . . . . . • 473
„ Câte cetăţi erau moştenirea lui . . . . 473
Vezi, ce însemnare are la Pavel cuvântul acesta. . 605
Viaţa are trei i i semnări . . . 439-
„ prezentă nu este rea . > . . . . .- . . . 140
„ din aceasta lume este mila lui D u m n e z e u . . .467
%, este bune. 467
„ pentruce se numeşte cale şi umblare 440
„ creştiniloţ cum este ascunsă aici . . . . . . . . 568
„ lui Dum iiezeu ce este . . . . . . . . . . . . . 358
„ păcătoasă şi. virtuoasă pentruce se zice trup şi mădulări 575
„ prezentă, în... ' se cuvine să facem necurmat bine tuturor 280
,„ cea dupr ; Christos ce însemnează . .. ; . . . . 285
Viez nu mai rr uit eu, cum se tâlcueşte . . . . . . . . ,218
„ nu mai mu lt eu, aşa se cade a zice toţi creştinii . . 218
Vindecarea va dontenî păcate mari, tâlcul, acestei ziceri; în notă 365
Vinul mult ce răutăţi naşte 383
„ în sine nu se osândeşte, ci băutura lui peste măsură 383
„ cum se. osândeşte băutură nemăsurată a lui;. în notă 384
Virtutea, de ce se numeşte .aşa; în notă . . . '. . . . 115
Voia lui Dumn.ezeu ce este; în notă . . . . . . . . . 74
este ca servii s a s e s u p u n ă stăpânilor . 403
„ se imi parte în trei: dumnezeească, firească şi trupească;
în nota 1 313
„ lui Dumr ezeu este îndoită şi ce numiri are; în notă . 517 şi 294
,,. omului a şchiopătat dupre păcatul strămoşesc; în notă 460
Voile trppului şi ale gândurilor cari sânt 312
Vrajba cum o a omorît "Christos . . . . , 326
„ cea dintâi nu se va mai sculă, ci alta. . .' . . • .•326
Vrajbele cele •ei cari erau; în nota 2 . . . . ~ . . . . 323
Vrăşmaşi, penthi mântuirea lor se cuvine să suferim cele rele
şi să murim 372
Vreme bine primită ce va să zică 74
Vremea veacului acestuia este logodire, iar a celui viitor este
nuntă 131
„ cum s e cade a o rescumpărâ creştinii 382
: Vremei,, pliniriea ce este . , . . . . . . 241
Vremilor, pliniifea . ce este; în notă . . . . 297

2 L

Zapis al nostriji ce erâ? . . . . . . . • • | 557

„ , cum 'îl-dăm lui Christos? în nota 2 . 558
Zavistia este o pedecă a sporirei celui zavistuit 222.
„ ' este patimă s a t a n i c ă . . . . . . . . . 352 s.
Zeaua (cămaşa; de fer) creştinului ce este . 414
— 643 -
Zi rea ce numeşte Pavel
Zile bune şi„rete nu sânt . .
„ rele pentruce se zic .. . . . .
Ziua a opta ya fi în care ya conteni acest săptămânesc timp;
în notă
„ a opta alt soare are; în notă
„ strălucind şi luceafărul răsărind în inimile voastre cum
se tâlcueşte; în notă . . 156
Zidirea se iâ în două înţelesuri; în notă . . . . . . . 526
s s'a făcut din voea lui Dumnezeu şi nu din firi a U r . 528
Zori pentruce se numesc luminarea cea dumnezeească . . 51
 C U P R I N S U L
T O M U L U I II.

T'?sin:i Pagina
Tâlt^iire \a . a doua Ţâictfire In trimiterea
trimitere cea către Co­ cea către Efeseni. Pri­
rinteni. Pricina acestei cina trimiterei . . . . 288
trimiteri . . . . . 5 Tâlcuirea Cap. I. . 290—307
Tâlcuirea Cap. I. . 7—23 „ Cap. II . 308—328
Cap. II . 23-34 Cap. III . 329—342
Cap. III . 35—-47 „ Cap. IV . 343—370
Cap. IV . 48—58 -Cap. V . 371—394
Cap. V . 59—72 Cap. VI . 395—423
Cap. VI . 73—85 Tâlcuire la trimiterea
Cap. VII .' 86—95 cea către Filipiseni. Pri­
Cap. VIII. 96—110 cina trimiterei . . 424
•. • • „ Cap. IX . 111 — 119 Tâlcuirea Cap. I. 426—444
Cap. X . 120—128 Cap. II 445—469
Cap. X L . 129—153 Cap. III 470—490
. „ Cap. XII. 154—174 Cap. IV 491—508
Cap. XIII. 175—186 Tâlcuire la trimiterea
Tâlcuire la trimiterea cea către Colaseni. Pri­
cea către Galateni. Pri­ cina trimiterei . . . 509 •
cina trimiterei . . . 187 Tâlcuirea Cap. I. . 512—545
. Tâlcuirea Cap. I. . 189—205 Cap. II . 546—566
Cap. II . 206—220 Cap. III . 567—593
Cap. III . 221—237 . Cap. IV , 594—606
Cap. IV . 238—256
Cap. V . 257—274 Registrul alfabetic al
Cap. VI . 275—287 materiei din Tom. ÎI . 607