MOTTO: “Carnea nu este altceva decît o concentrare de celule moarte sau agonizante, trăind într-o

hazna de sînge stricat, intrat în putrefacție. Iar oamenii numesc aceasta hazna alimentație benefică”
(Robert Morse, naturopat)

Lumea mă ceartă că nu știu ce fac… că-mi pun sănătatea în pericol, de cînd am abdicat să mai
mănînc carne… că doar carnea îți dă putere de muncă și zvîc intelectual. Că altfel, ajungi să te
topești încet-încet, nici tu nu știi cînd… pînă nu-ți mai rămîn pe oase decît piei curgînde, ca o rufă
pusă pe sîrmă la soare… iar de făcut ceva salvator- nimica!

Mama e prima care se oțărăște la mine. Crescută cu ouă luate direct din cuibar, lapte proapsăt muls
din ugerul caprei, carne și cîrnați afumați și brînză dulce, pentru ea sănătate înseamnă bunăstare. Iar
bunăstarea se traduce prin belșug gastronomic, înainte de toate. Mult se mai chinuia cu mine săraca
să pună în practică “teoria sănătății”, cînd eram mică. Mă hrănea cu piepți de pui cu cartofi copți în
oala cu presiune, ficat de vită la grătar, măduvă pe pîine prăjită, supă de cocoș cu galuște pufoase,
drob de miel și ciorbă de burtă, tocăniță de limbă de vițel cu măsline și cîte și mai cîte hălci fripte de
animale moarte…

Mi le dădea cu vorba bună, întîi. Dar eu, instinctiv, mă puneam pe călcie, ca un catîr încăpățînat, de
nu mai dibuia biata de ea nici o breșă, să-mi strecoare printr buze cu de-a sila măcar un vîrf de
linguriță, cît de mic ar fi fost el. Disperată, trecea la represalii! Adica, din două vorbe repezite, se
ștergea ca nimica – de pe lista de libertăți – toata rațiunea mea de a exista: nu tu parc și alergare cu
rotilele, nu tu vizite la prieteni, nu tu joacă de nici un fel. Așa că, de gura ei și de spaima
amenințărilor – doseam pe furiș bucățile de carne prin buzunare si prin te miri ce unghere neștiute.
Munți de piepți de pui, stafidiți prin nebăgare de seamă se strînseseră dupa aragaz sau în dosul
dulapului de bucătărie, care au avut decența să degradeze lent, fără să mucezească și să duhnească.
Așa că multă vreme nimeni n-a băgat de seamă volatilizările din farfurie… Cum au decurs
ostilitățile cînd s-a aflat adevărul, asta e o altă poveste…

Pe atunci nu știam de ce ma fofilesc cînd vine vorba de carne. Azi știu!

Cu ajutorul lui Robert Morse (Cum să trăim sănătos fără toxine) am strîns, ca un colecționar de
timbre rare, 21 de argumente pe care mi le-am lipit de-a dreptul în frunte, să mă ajute să mă țin cu
înăpățînare de hotărîrea de a fi vegetariană.

Pe cei care mă judecă, îi rog să rămînă consecvenți cu ei înșiși. Daca mai pot, după ce citesc
argumentele lui Robert Morse. Și ale mele, de 4 ani …

1. CARNEA CONSUMA ENERGIE VITALA, in procesul digestiei, in loc sa o genereze. Proteina

animala este un lanț de aminoacizi , care trebuie întîi descompus în elemente constitutive, pentru ca
organismul să o poată folosi. Asta presupune eforturi energetice uriașe. Cu alte cuvinte în loc sa-ți
dea, îți fură din energie.

2. CARNEA CONȚINE ADRENALINĂ ÎN CANTITĂȚI MARI (secretată de groaza animalelor

sacrificate) care epuizează glandele suprarenale umane și duce în timp la hipertensiune. Adrenalina
provoacă furie și agresivitate celui care consuma carne.

3. CARNEA E TOXICĂ, datorita acidului uric (care provoacă guta), acidul fosforic și acidul
sulfuric, formați în procesul de digestie și metabolismul proteinelor din carne. Acești acizi au o
acțiune iritantă și inflamatoare asupra țesuturilor.

4. CARNEA ELIMINĂ CALCIUL din organism, datorită azotului din compoziția proteinei din
carne, cu conținut bogat în fosfor.

5. CARNEA E ACIDĂ, ducînd la inflamații ale țesuturilor și degradarea lor rapidă și la așa numita
acidoză, cauza tuturor bolilor. De la o raceala pînă la cancer!

6. CARNEA CREȘTE COLESTEROLUL ducînd la accidente vasculare, hipertensiune arterială,

angină pectorală, boli de inimă, obezitate și impotență, etc.

7. CARNEA PROMOVEAZĂ CALCULII HEPATICI ȘI BILIARI

8. PROTEINELE ANIMALE PUTREZESC în interiorul organismului, dînd trupului un miros greu.

9. CARNEA DUCE LA APARIȚIA CANCERULUI DE COLON. Mai ales consumul de carne roșie
este asociat cu creșterea compușilor de tip N-Nitroso din culturile de bacterii intestinale, care
lezează colonul și provoacă tumori maligne la nivelul lui.

10. CARNEA DUCE LA APARITIA CANCERULUI HEPATIC SI PANCREATIC

11. CREȘTEREA ANIMALELOR SE FACE ÎN CONDIȚII DEZUMANIZANTE PENTRU

CRESCĂTORI, în spații închise, lipsite de lumina soarelui sau de aer curat. Animalele sunt
injectate cu hormoni de creștere, hrănite cu furaje pline de pesticide și ierbicide, cu concentrate
făcute din faină de oase, bolnave de cancer, cel mai adesea. Sunt maltratate și ucise apoi cu cruzime.

12. CREȘTEREA ANIMALELOR A FĂCUT RAVAGII MEDIULUI. Defrișările masive, pentru ca

în locul pădurilor să se creeze locuri de pășunat, au dezechilibrat eco-sistemul planetar, distrugînd
habitatul natural al animalelor sălbatice, diminuînd cantitatea de oxigen și provocind încălzirea
globală.

13. CONSUMUL DE CARNE SCURTEAZA VIAȚA (prin epuizarea în timp a organelor vitale).

14. CONSUMUL DE CARNE STIMULEAZA, IRITĂ SI INFLAMEAZĂ ORGANELE SEXALE

(În special glanda prostatei, ducÎnd la apariția prostatitei)

15. CARNEA ESTE INJECTATA CU HORMONI DE CREȘTERE, ANTIBIOTICE ȘI

VACCINURI, toate considerate cancerigene.

16. ANIMALELE SUNT HRĂNITE CU UN AMESTEC DE FURAJE ȘI CARNE TOCATĂ,

PROVENITĂ DE LA VACI, PORCI, GĂINI BOLNAVE ȘI AGONIZANTE ȘI OI MOARTE.
Aceste practici duc la acidoză și îmbolnăvesc animalele, așa cum îi îmbolnăvesc și pe oameni. Ăsta
este motivul apariției unor boli teribile ca “boala vacii nebune”.

17. INGESTIA DE PROTEINĂ ANIMALĂ INTERFEREAZĂ CU ABSORBȚIA MANGANULUI

DIN ORGANISM, ceea ce poate provoca amețeli, tulburări de echilibru, spasme, convulsii,
probleme de transmitere a impulsurilor neuronale (miastenie, aritmie cardiaca, fibrilații), probleme
neuromusculare, boala Parkinson si boala Lou Gehring.

18. CARNEA ABUNDĂ ÎN CELULE ROȘII MOARTE, cu conținut mare de fier ionizat (extrem
de diferit de cel de origine vegetala), care poate duce la scăderea nivelului de crom (necesar în
transferul de insulină), scăderea nivelului de zinc (necesar în producerea insulinei și a energiei),
lezarea țesuturilor hepatice, pancreatice si renale; scăderea nivelului de calciu, creșterea nivelului de
sodiu (cauzatoare de edeme)

19. CARNEA ESTE PRINCIPALA CAUZĂ CARE DUCE – ÎN MOD DIRECT – LA

DEGRADARE DANTURII, datorita faptului ca interferează cu absorbția calciului;

20. CARNEA E INADECVATĂ CONSUMULUI UMAN DIN CEL PUȚIN 7 MOTIVE: 1)

carnivorele au gheare cu care iși prind prada; oamenii, n-au; 2) carnivorele au canini și incisivi
puternici, cu care sfîșîie carnea, dar n-au în schimb molari plați cu care să o mestece, așa că o înghit
bucăti întregi; oamenii nu au dinții din față ascuțiți, dar au molari destinați să macine bine bolul
alimentar; 3) carnivorele au tractul digestiv doar de trei ori mai mare decît lungimea corpului, ceea
ce faciliteaza evacuarea destul de rapidă a carnii digerate, intrate in putrefacție; oamenii au traiectul
digestiv de 10-12 ori mai mare decît lungimea corpului, unde carnea intrată in putrefactie poate
stagna și pina la 5 zile într-un corp încă sănătos, dar uneori rămîne lipită de pereții colonului ani de
zile, sub forma așa numitei plăci mucoidale. 4) stomacul carnivorelor secretă acid clorhidric
puternic, care digeră proteina animală; stomacul uman secretă un acid clorhidric de 20 de ori mai
slab decît cel al carnivorelor. 5) glandele salivare ale carnivorele n-au rolul de a pre-digera
alimentele; la oameni s-au dezvoltat glande salivare productive, al caror produs (saliva) are enzime
puternice care predigeră carbohidrații. 6) saliva carnivorelor este acidă; saliva oamenilor este
alcalină. 7) digestia nutrienților se face rapid și direct în stomacul carnivorelor, sub influența
acidului clorhidric puternic; digestia omului începe în gură, sub acțiunea enzimelor salivare
specializate în carbohidrați și lipide, trece în stomac, unde se descompun proteinele cu ajutorul
pepsinei și se desfasoară în toată plenitudinea ei, lent, în intestinul subțire al omului. Absorbția
nutrienților are loc abia în intestinul gros, după un parcurs lung, uneori de 7 metri, cît are tractul
digestiv.
21. CARNEA ANIMALĂ NU E CU NIMIC DIFERITĂ DE CEA UMANĂ, AVÎND ACEEAȘI
COMPOZIȚIE CHIMICĂ. Un exercițiu de imaginație, propus de-un amic, m-a pus in situația
dramatică ipotetică a unei izolari forțate împreună cu cîțiva prieteni, înfometați cu toții, puși să
decidem între a trăi sau a muri de inaniție, atunci cînd unica sursă de hrană e gamba tovarășului de
suferință. Într-o astfel de situație, nu mă imaginez decît murind de foame…