Despre vis si interpretarea viselor

Visul ne insoteste in toate momentele vietii noastre. Visam nu numai noaptea, ci si ziua, cu
ochii deschisi. De obicei, nu punem mare pret pe visele noastre, pentru ca le consideram plasmuiri
lipsite de realism.

Ce este visul?

Inlănțuire de imagini, de fenomene psihice și de idei care apar în conștiința omului în timpul somnului.

Cand si de ce apar visele?

Cand suntem framantati, visele ne urmaresc pentru ca mintea noastra trebuie sa-si recapte echilibrul,
constientul trebuie sa descarce in subconstient emotii acumulate.

Visele previn psihozele. Cercetatorii au demonstrat ca visele apar in stadiul REM de somn, care dicteaza
practic adevarata odihna a organismului, psihica si fizica(pot sa apara chiar si de 4-5 ori).

Mai exact, visele previn starile de iritabilitate, nervozitate, halucinatiile, depresia, problemele de
concentratie . Visele reprezinta practic un marker al intrarii somnului in stadiul REM. S-a demonstrat, pe
un grup de voluntari, ca daca acestia erau treziti imediat la inceputul visului, dupa cateva zile traiau
acele simptome enumerate mai sus. Lasand voluntarii sa doarma normal si sa viseze, toate au disparut.
Asadar, visele sunt semn de odihna si sanatate.

Definiţia completă a visului include însă şi alte descoperiri inedite, care constituie într-adevăr
pecetea originalităţii abordării freudiene: "visul este realizarea (deghizată) a unei dorinţe (înăbuşite,
refulate)", precizează Freud (op. cit., cap. "Transfigurarea onirică", p. 138-139).

Această definiţie pune accentul pe două aspecte esenţiale ale teoriei visului:

1. visul este împlinirea deghizată a unei dorinţe

2. această dorinţă este refulată .

Motivul pentru care toţi cercetătorii visului pînă la Freud nu au putut descoperi aceste fapte: ei au
analizat exclusiv forma pe care o are el la trezire, faţada visului, fără să se sinchisească de ideile latente
care au dus la formarea lui, idei la care ajungem prin metoda asociaţiilor pusă la punct tot de Freud.

Ideile latente sunt ideile care au stat la baza creării visului, oferind conţinutul dinamic al
structurii onirice. Dorinţele visului care pot fi reduse la noţiuni şi idei concrete.

Prin Interpretarea viselor, una dintre cartile mari ale secolului XX, Freud ne reinvata sa apreciem visele.
In calitate de cale de acces catre inconstient, visul ne conduce in profunzimile sufletului nostru,
dezvaluindu-ne dorintele cele mai ascunse. Dar nu numai atat. Interpretarea viselor ofera instrumentele
pentru a descifra orice produs cultural la care participa inconstientul, de la literatura si arta la religie si
morala.
 Freud si interpretarea viselor

Psihiatrul austriac Sigmund Freud descrie visele de compensatie ca acele vise in care dorintele noastre,
manifestate sau reprimate, dar neideplinite in realitate, chiar se materializeaza la nivelul
inconstientului, insa nu in maniera in care noi ne dorim, ci intr-una distorsionata.

Pentru Freud, inconstientul colecteaza si acele dorinte puternic interzise de latura morala a
individului, cum ar fi dorintele sexuale.

Asa cum Freud arata in cartea sa, Interpretarea viselor, oamenii din epoca primitiva credeau ca
visele lor sunt legate de fiintele supranaturale in care credeau si ca aduceau inspiratie atat de la
fortele binelui, cat si de la fortele raului.

Atat Freud, cat si discipolul sau, elvetianul Carl Gustav Jung, cred in existenta inconstientului.
Visele reprezinta canalul de comunicare dintre constient si subconstient. Pentru Freud, visul este
retrospectiv, se refera la evenimente trecute, pentru Jung simbolurile din vise sunt de factura
prospectiva, ele aduc informatii despre dezvoltarea ulterioara a individului.

Un alt aspect neelucidat care insoteste visele este daca acestea sunt un apanaj exclusiv al
oamenilor. Studiile au dovedit ca si animalele mai dezvoltate au o activitate cerebrala intensificata in
timpul somnului, insa din aceasta constatare nu se poate trage o concluzie.

Simbolistica viselor

Visele se diferentiaza dupa intensitate in: vise de tip Q, slab pictoriale, slab derulate, dificil de retinut si
de povestit si vise de tip M, cu imagini stralucitoare, mobile, de mare claritate, care sunt usor de retinut
si care pot fi si redate.

Simbolurile transmise de vise nu sunt unice, ele difera de la o persoana la alta. In momentul in
care interpretezi un vis, trebuie sa iei in considerare si trecutul persoanei.

Interpretarile viselor se pot codifica in functie de simbolurile continute: caractere (oameni, animale,
figuri mitice sau fantastice). Insusi visatorul nu este codificat separat, ci in functie de interactiunea cu
celelalte simboluri.

Aparitia animalelor in vise transmite informatii despre caracterul nostru sau al unor oameni apropiati,
trasaturi pe care nu le observam sau pe care nu le acceptam.

Alte informatii

• Uitam 90% din ceea ce visam - la 5 minute, 50% din vis este deja uitat. Dupa 10 minute,
aproximativ 90% din vis se pierde fara speranta de a fi amintit.
• Visam numai ceea ce stim. Creierul nu inventeaza chipuri noi. Daca te urmarea cineva cu o fata
infioratoare, afla ca era probabil un om pe care l-ai vazut in copilarie si acum pur si simplu nu ti-l
mai amintesti.

• Nevazatorii viseaza si ei. Nevazatorii care nu au beneficiat niciodata de vedere au totusi alte
tipuri de vise, pe care noi le credem cel putin ciudate. Ei viseaza mirosuri, atingeri, sunete...Cine
si-a pierdut vederea la o anumite varsta, viseaza in mod normal, ca noi toti. Important este sa
stim ca oricine viseaza, intr-un anume fel.

• Corpul este practic paralizat in timpul viselor. In vise zburam, sarim, cadem, alergam, ne
luptam. Ca sa-si protejeze corpul, creierul initiaza o paralizie completa in acel interval

• Fostii fumatori au multe vise color. Cei care au fumat multi ani si s-au lasat, experimenteaza
multe vise color, in contrast puternic. In mod normal, visam toti mai mult color, dar fumatorii
tind sa aibe numai vise color imediat dupa ce au renuntat la nicotina.

• Visam mai mult in culori. Studiile au aratat ca numai 12% din oameni viseaza alb-negru, restul
avand vise color. Nu se stie exact de ce se intampla asa, insa se crede ca totul este legat de
anumite emotii si stari psihice. Se pare ca un om aflat intr-o depresie tinde sa aibe mai multe
vise alb-negru, pe cand unul bine-dispus si optimist viseaza in culori.