140-04:1 11*Y''

BISERICA
ORTHODOXA ROIVIANA.
Revista Periodic Eclesiastica
A

WNW SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROME.

ANUL AL XXVII-lea, No. 3.

1L N1E_
I
II
TABELA MATERIILOR
Pag.

...
1 Creatiunea dupa Bib lie si traditiunea
poporelor vechl . . . .
2 Material pentru Istoria Romanilor, Ci-
. 241
Till si Bisericesca. . . . . . .. , 258
3 Predica . . .
. . . . . . 266
4 Material pentru literatura Bisericesce si
nationals . . .. . . . . . . . 274
5 Biblia romanesca de la 1688 . 285 . .
6 Mandria si Smerenia 292
7 Cronica Bisericesca . . . . . 310
8 Predica la Duminica a cincea dupa PreP 334
9 Predica. . . . . . . 844
10 Donatiup . . . 852

1
CAFcurtE*Ti.?
TIPOGRAFIA 'R' 't i"A BISERICE1S TI 6°-,)
1903..
s, Afsl
/17A lOga:g
VIP 41
www.dacoromanica.ro
 ANUL XXVII BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 3.

CREA1111 EA DIJPA EtIE Sf TRADIJIBILE POPOREUR VEIL

STUD1U 1STORICO-APOLOGETIC.

Origina lumel si a omului a fost, precum ne invedereza

istoria, in tot-d'auna una din preocuparile cele maI insetn-
nate ale omului, on in ce fasa de cultura si civilisatiune s'a
aflat el. 0 nazuinta comuna a tuturor Omenilor a fost si
este pururea, ca sa cunOsca origina sa. De aci preocuparea
generals, atat a religiunel. cat si a filosofiel de a resolvi
si cunOste acesta problema. Ast-fel se explica cum mal t6te
popOrele vechi au lraditiunile for despre originea sad crea-
tiunea lumt I si a omului
Pentru not crestini invetatura despre creatiunea lumel si
a omului coprmsa in cartea Facerei lui Moisi este dogma,
a credit-gel nOstre; ci,(1. ea este confirmata prin glasul pro-
fetilor si prin invetatura evangelioa, revelata de Domnul si
sfintl sel Apostoli. Ea este singura invetatura care L'eslega
in mod rational problema cea mare si solutiunea data, sta
in piciOre in cursul vecurilor, neintrecuta, ca singura so-
lutiune temeinica, drepta, rationala si adeverata.
Temeinicia el, chiar exceptand sat facend abstractiune
de autoritatea revelatiuneI divine, cu care este investita a-

www.dacoromanica.ro
242 CREATIIINEA MA BIBLIE

testa solutiune, se adevereste prin faptul ca tOte solutiunile

geniilor filosofice din diferite vecuri, n'ad fost de cat efe-
mere. Unele crezute pentru moment, altele s'ail imormintat
de odata cu autori lor, iar altele au remas ca simple remi-
nisce* curiOse, pentru a se cunOste pans, uncle au putut
aiura spiritul ratacit al omului. Temeinicia si adeverul in-
vetaturei Bib lice, despre creatiunea lumel si a omului, se
mai invedereza si prin faptul, ca mai tOte popOrele vechl
ail pastrat in istoria trecutului for intre cele-l-alte traditiuni
si pe aceea despre origina lumel si tOte aceste traditiuni a
diferitelor popOre, comparate sail alaturate cu invetatura
Bib lica, se arata confuse, nelamurite, departe de a convinge
si inspira incredere, ele apar Insa ca vestigii sail resturl
mutilate sail modificate ale adeveratel traditiuni, care nu
s'a pastrat de cat to scrierile lui Moisi si in istoria popo-
rului Iudeil
Mai mult chiar, temeinicia acestei traditiuni se invedereza
si din faptul, ca chiar in zilele nOstre cu tot avintul firo-
soflei, al descoperirilor geologice, al stiintei fisiologice des-
pre lame, om si natura, invetatura Biblica, nu a putut fi
intru nimic clatinata sail sdruncinata din temeliile sale. Nici
una din teoriile stiintei moderne, nu s'a putut ridica mai
presus de invetatura Biblica, sail sa produca o alta inve-
tatura, care sä satisfaca si ratiunea si credinta omului. Din
contra, germenile tuturor acestor teoril se afla in reproduc-
tiunea maestrita a vechilor teoril ale filosofilor anticitati
pagane.
Invetatura Biblica, cu privire la chestiunea acesta, este
coprinsa in primul capitol al cartel I a Facerel.
Iata cum istoriseste Moisi creatiunea lumel si a omuluI:
cIntru inceput ail facut Dumnezeil cerul si pamintul. i
pamintul era nevezut si netocmit si intunerec era d'asupra
adtncului si duhul lul Dumnezeil se purta pe d'asupra apes.
§Ii ail zis Dumnezeil A. se faca lumina si s'ail facut lu

www.dacoromanica.ro
 CREATIUNEA DUPA EIBLIE 243

mina. Si ail vezut Dumnezeu lumina, ca este buns si au

despartit DumnezeU Intre lumina si intre intunerec. Si all
numit DumnezeU lumina zioa si Intunerecul '1 au numit
n6pte. Si s'ail facut sera si s'ati facut dimineta zi una.
Si aft zis Dumnezet sa se faca tarie intre ape si sa fie des-
partind apa de apa si s'ad facut asa. Si ail facut Dumnezed
taria si au despartit Dumnezeil intre apa, carea era supt
tarie si intre apa, care era d'asupra tariel. Si au numit
Dumnezed taria cer si au vezut Dumnezeti, ca este bine
si s'at facut sera si s'au facut dimineta, zioa a doua. Si
au zis Dumnezet sa se adune apa cea de supt cer intr'o
adunare si O. se arate uscatul si s'atl facut asa. Si s'ati
adunat apa cea de supt cer intru adunarile sale si s'au
aratat uscatul. Si au numit Dumnezeil uscatul pamint si
adunarile apelor le-ad numit marl. Si au vezut Dumnezed
ca este bine. Si au zis Dumnezet sa rasara pamintul iarba
verde, care sa samene saminta dupa fel si dupa asemanare
si lemn roditor, care sa faca rod, caruia sa fie saminta lul
tntr'insul dupa fel pre pamint pi s'ad facut asa. Si au scos
pamintul iarba verde, carea samana saminta dupa fel si
dupa asemanare si lemn roditor, care face rod, a caruia
saminta lul inteansul dupa fel pre pamint si au vezut
Dumnezed -di este bine. Si s'ati facut sera si s'ati facut
dimineta zioa a treia. Si au zis Dumnezed sa se faca lu-
minatorl Intru 'Aria cerului, ca sá lumineze pre pamint si
s5 desparta intre zi si intre nOpte. Si sa fie sine semne si
spre vreml si spre zile si spre an]. Si sa.' fie spre luminare
intru taria cerului, ca s5 lumineze pre pamint si s'au facut
asa Si at facut Dumnezeti doi luminatori marl, lumina-
torul cel mare spre stapanirea zilel si luminatorul cel mal
mic spre stapanirea noptel si stelele. Si i-ail pus pre el
Dumnezeil intru taria cerulul, ca sa lumineze pre pamint
si sa stapanesca preste zi si preste nOpte si sa desparta
intre lumina si intre intunerec si au vezut Dumneze0 ca

www.dacoromanica.ro
244 CREATIUNEA LUPA BIBLIE

este bine. Si s'ad facut sera si s'ad facut dimineta, z:oa

a patra. Si ad zis Dumnezed sa scOta apele jiganit cu su-
flete vii si paserl zburatOre pre pamint supt taria cerulul
si s'ad facut asa. Si ad facut Dumnezed chiti cel marl si
tot sufletul jivinilor, ce se tarasc, care le ad scos apele
dips felul for si tOta, pasarea zburatOre dupa fel si ad ve-
zut Dumnezed, ca sunt bune. Si le ad blagoslovit Dam-
nezed zicend: crestetl si ve tmultia si umpletl apele, care
sunt in marl si cele zburatOre sa se imultesca pre pamint.
Si s'ad facut sera si s'ad facut dimineta, Zi01, a cincea
Si ad zis Duinnezed sa scOta pamintul suflet via dupa, fel,
de cele cu patru piciOre si de cele ce se tarasc si fierl pre
pamint dup. fel si s'ati facut asa. Si ad facut Dumnezed
fierele pamintulul dupa felul for si dobitOcele dupa felul
for si tOte cele ce se tarasc pre pamint duph felul for si
ad vezut Dumnezed, ca sunt bane. Si ad zis Dumnezeu sa
facem om dupa chipul nostru si dupa asemanare si sa stapa-
nesca pesti mari si paserile cerulul si dobitOcele si tot pa-
mintul si tote jivinile, ce se tarasc pre pamint. Si ad facut
Dumnezeu pre om, dupa chipul lul Dumnezed '1 ad famt
pre dinsul, barbat si muere 1-ad facut pre el Si bine I-ad
cuvtntat pre el Dumnezed zicend: crestett si ye imultiti si
umpleti pamintul si'l stapanitl pre el si stapaniti pesti mari
si paserile cerulul si tOte dobitOcele si tot pamintul si tOte
jivinile, care se tarasc pre pamint. Si ad zis Dumnezed:
WA. am dat voile Wta iarba, ce face saminta e semanat,
care este de asupra a tot pamintul si lot lemnul, care Intru
sine rod cu saminta de semanat, va fi voue de mancare.
Si tuturor fierilor pamintului si tuturor paserilor cerulul si
tuturor jivinilor, ce se tarasc pe panatnt, care ad in sine
suflet de viata si tOta iarba verde de mancare si s'ati facut
asa. Si ad vezut Dumnezed tote ate ad facut si iata bune
fOrte si s'ati facut sera si s'ad facut dimineta, zioa a sesea).
Dup. aceste cuvinte el resuma creatiunea in modul ur-

www.dacoromanica.ro
 CREATIUNEA DUPA BIBLIE 245

melon «$i s'ati sfar§it cerul .i.i pamintul si MA podOba lor.

-«i au sfar§it Dumnezeii in zioa a sesea lucrarile sale,
care au facut §i s'aa odihnit in zioa a septea. i au bine-
«cuvintat Dumnezeu zioa a septea §i ail sfintit'o pre ea. CA
«intru aceia s'a odihnit de tOte lucrurile sale, care au in-
«ceput Dumnezeu a face. Acesta este cartea facerel ceruluI
4§i a pAmintului, cand sad facut, in zioa in care Domnul
«Dumnezet a facut cerul §i pamtntul, 1)
Multi ved in aceste cuvinte de mal sus a le lul Moisi
§i in restul cap. II al Genesel, o a doua traditiune despre
origina lumei; insa aci nu este de cat recapitulare surnarica
a celor coprinse in primul capitol, pentru a veni la istoria
omulul, treat de Dumnezeil dupa chipul §i asemanarea sa.
Dupa acesta invetatura despre origina lumel §i a omului,
dogma credintel n6stre consta din invetatura «cti Dumnezed
este creatorul cerului .i al pamintului al tuturor celor ye-
zute §i nev&ute, ca. El este Teal a tot tiitorul, carele in a
tot puternicia sa a adus la fiinta lumea vezuta si nevezuta
din nimic, adicA a creat'o) 2).
Dupa acesta invetatura, dogma credin(el nostre, nol
creOni credem §i marturisim, ca lumea acesta ce o vedem
§i tot ce exista in ea, vAzut §i nevezut, deci §i ornul, sunt
create deDumnezeu cel a tot puternic, fiinta suprema, ca-
rele este creatorul §i providentiatorul lumel.
Acesta invetatura, '§i are basa sa in revelatiunea Biblica
a WI Moisi, coprinsA' in cartea Facereli? singura revelatiune
mal veche complecta, drepta §i adeverata.
Acesta revelatiune Biblica, pe care se intemeiaza credinta
nOstra, este confirmatA, precum am aratat, prin traditiunile
mal a tuturor pop6relor vechl despre origina lumel; cad
la tOte aflam traditiunl analoge, mal mult sau mal putin
apropiate de acesta §i in tOte se stra.vede adev6rul despre
1) 'Peg Cart. Faceri, Cap. II v. 1 cti urnigtOrele.
3) Simbolul Credinte1 art I.

www.dacoromanica.ro
246 CREATIUNEA DUPA BIBLIE

o traditiune primordiala, care atesta ca origina lumel si a

omului se daioreste unel fiintl supreme, a tot puternice,
mal presus de om si de lumea acesta, adica lul Dumnezeti.
Ast-fel de traditiunl aflam la Grecl, Haldel, locuitori Ar-
meniel, la Fenicieni, la Egipteni, la Romani, la Persl, Indienl,
Chinezl, Japonezl, Tibetans, la locuitori insulel Borneo, la
Mahomedani orientali, la locuitori Islandel, la indigeni A-
mericanl, la cel dupa malurile riulul Misisipi, la Taetinl si
alte popOre selbatice.
Iatd aceste traditiunl:
Cel anteiu sunt WA indoiala Greci, cart ail si el o cos-
mogonie, de la unul din cel mai vechi poetl al lor, Orfeil.
Nu vom discuta aci, data acest poet este o persOna ima-
ginary sati reald; ceea-ce ne intereseza este faptul, ca in-
v6tatura sa a fost articol de credintd pentru greci tuturor
timpurilor si insusi filosofi si scriitori for cel mai celebri,
s'ail servit de ea. Astfel Pausania, dupd ce respinge mai
Mote fabulele, cm privire la persOna lui Orfeti, adaoga ca el
stimeza pe acest barbat al trecutulul, care a covirsit prin
frumusetea versurilor sale, pe top poeti, me '1 ail precedat.
El marturiseste, ca se bucura de mare autoritate, fiind-ca
el descoperise tainele divine, mijlocele de a expia
crimele, de a vindeca pe boinavi gi de a indupleca
pe zel. Jar Aristotel, in tractatul sed Despre Lume, cu
privire la Odell si la chestiunea ce ne preocupa, zice: Este
o veche credintd, transmisa de cel vechi tuturor 6menilor,
ca tote lucrurile au fost alcatuite de Dumnezeil si prin
Dumnezeu si ca nits o creatura nu 'Ate trdi far& el si far&
provide* sa. Eusebiii, Lactantit si chiar Porfiriti atribuesc
lul °ilea inv6tatura ca lumea este creata de catre divini-
tate si recunosc, ca acesta invetatura 'i face mare onOre in
tote timpurile. Misterile lul Bacus, representati invetlitura
despre creatiune supt emblema falmosului oti, despre care

www.dacoromanica.ro
 CREATIUNEA DUPA BIBLIE 247

at vorbit atat de mult poeti grecl, considerandu'l ca ger-

menile tuturor lucrurilor. Oul, zice Plutarch, este consacrat
in misterele sacre a le lul Bacus, ca representant pe auto-
rul nature, carele o produce si coprinde in sine tote lu-
crurile. Acelas lucru '1 aflam si in scrierile lul Atenagora.
Mal mult chiar, toti acestia cred, ca. Orfet profesa credinta
in nemurirea sufletului, precum resulta din cuvintele lul
Evmolpit, discipol al set, raportate de Isocrat, care zice:
4 Top cel ce participa la misterele eleusine sunt coprinsi
de dulcea speranta pentru nemurire).
Credintele si inv6tatura lul Odell, care represinta, ideile
timpulul set, fiind pe cat posibil fOrte dare si reproduse sat
pastrate la scriitorl cu totul posteriori, sunt supuse Ore-caror
indoeli, creclendu-se ca acestia le -ail modificat si alcatuit
chiar el, dar cel ce ne-at conservat aceste credinte sunt
mai pre sus de on si ce fel de indoiala.
Wa acesta invetatura, asa precum ne o raporta Suida
si este se p6te (lice mult mai clark de cat a lul Esiod,
mult mai aprOpe de origina cea adeverata si mult mal des-
bracata de fabule.
°Het (lice Suida trala in timpurile, cand in Israil exis-
tat judecatoriT, adica dupa caderea sat desfiintarea regatului
Atenel. Era: un om de o intelepclune rail si cunostea fOrte
multe mistere. De la el ni s'a pastrat cuvinte despre cu-
nostinta de Dumnedet, in care el 411\760a intre altele, urme-
tOrele: Dumnedet a treat la Inceput Eterul; haosul este
produsul celor doue parti al eterulul si o nOpte teribila
cuprindea si acoperea tot ce era supt Eter. Apol el adaoga
ca Eterul de sus era necuprins, ca el era suveranul tuturor
fiintelor, ca fiind cel mai vechl si alcatuitorul tuturor lu-
crurilor. Pamintul era nevezut, tar lumina prin o desfacere
a Eterulul a luminat pamintul. Acesta lumina, pe care o
numea Suverana si neapropiata, ea continea totul si se nu-
mea sfat, lumina si viata si prin aceste trel numirl divine

www.dacoromanica.ro
248 CREATIUPIEA DUPA BIBL1E

el intelegea o singura facultate si o singura putere creatOre

a tuturor lucrurilor, care din ceea ce nu era, facuse lucru-
rile vezute si nevezute. Cat priveste pe om, el declara, ca
si acesta a fost Matt de creatorul suveran al universulul,
de la care a priimit un suflet Inzestrat cu ratiune, aci Orfeft
coincide in descriere cu Moisi. El explica in urma, ca ne-
mul omenesc a fost expus la nenorociri si la un mare nu-
mer de rele trupesti si sufletesti, insa a remas tot-d'auna
capabil de a cunOste binele si reul, de si ducea o viata
miserabila».
Heppe este cel d'antaiii si pOte singurul, care se lndo-
este despre autenticitatea acestul loc, in care Suida raporta
tnvetatura lul Oiled despre creatiunea lumel si a omuilui;
dar el nu aduce nicl un argument serios, prin care sa do-
vedesca sustinerea sa. Din contra, Sirian, in observatiunile
sale, asupra cartel a II a Metafisicel lui Aristotel ne spune,
ca Orfeil credea ca cerurile si haosul au fost elementele
primordiale, earl at produs Nile lucrurile si se pare, ca
nimic nu 'Ate fi mal apropiat de citatiunea lul Suida, ca
afirmatiunea lui Syrian. Un lucru insa se vede lamurit din
tOte acestea, ca traditiunile grece cu cat sunt mal vechl,
cu atat sunt mal simple si mal apropiate de adever.
Dupa atestatiunea lul Eusebid si a lul Climent Alexan-
drinul, Oiled este acela care a intemelat misterele sacre la
greci. El este pentru el, ceea ce Moisi a fost pentru Iudel.
Acest scriitor ne acesta, ca el celor cunoscetorl al talnelor
le zicea tot-d'auna: (Privitl pe imperatul lumel; el este unul
si este de la sine. Prin el singur s'ati nascut tOte fiintele.
El este Intru ele si mal pre sus de eie. El are ochi seI a-
supra tuturor muritorilor si nicI unul din muritorl nu'I
vede». Cat de apropiata este acesta credinta a sa de Inv&
tatura Vechiulul si Noului Testament! Ea este o puternica
protestare a anticitatel clasice contra politeismului.
Invetatura si credintele lul Odell le raporta si Cedrin si

www.dacoromanica.ro
 CREATIUNSA BUPA BIBLIE 249

fie-ca el inspira multora mai putina incredere de-cat Suida,

relatarea sa are mare importanta si autoritate, cad ea con-
corda cu a lui Suida, fara a'l copia si se pare a se fi ser-
vit de alt isvor intru reproducerea el.
Orfeti a fost contimporan cu Gedeon, zice el. El era
Trac de origina, fOrte invetat si poet ilustru. De la el avem
o teogonie asupra creatiunel lumel si a formarei omuluI.
Si in Inceputul scrierei sale declara, ca nu spune nimic de
la sine. Intre altele el zice, ca la inceput Dumnezeti a fa-
cut Eterul (ca cum ar fi zis cerul). De cele doue part1 ale
Eterulul exista haosul si o nOpte profunda., in mijlocul caria
se afla Invaluit tot ce era supt cer, aratand cu acesta ca
nOptea a precedat. In acelasi scriere el afirma, ca o Ore-
care fiinta ne cuprinsa anteriOra si superiOra tuturor fiin-
telor era creatorul tuturor lucrurilor chlar si al Eterulul si
a tuturor fiintelor, earl sunt mai pre sus de el, apol pa-
mintul acoperit in nOptea haosulul nu putea fi vezut, papa
ce lumina, care a patruns Eterul a lurninat creatiunea. El
numeste lumina, fiinta superiOra celor-alte. EI marturiseste,
ca numele acestel lumini, lul i-a fost descoperit de un ora-
col, cad zice sfat, lumina., isvor al vietei. Aceste trel puterl
divine au o putere si o singura forta. Ele insemna pre
Dumnezed.cel nevezut a caruia natura si facultatl reale ni-
menl nu le pOte cunOste. Din el ail esit cele-l-alte principil
nemateriale, sOrele, luna, tOte puterile, astri, pamintul, ma-
rea si tOte lucrurile vezute si nevezute El explica forma-
tiunea genului uman si creatiunea apr6pe In acelasi mod
ca si Moisi. In aceeasl carte Orfeu, prin puterea celor trel
numirl, ca natura divina este unica; ca ea a %cut tOte lu-
crurile si Dumnezeu insusl este tOte lucrurile. El exprima
acesta prin multe versurl, fOrte frumOse. Cedrin termina
relatarea sa prin cuvintele: «Am imprumutat acest loc de
la Timotehl autorul Cronicilor, carele cu multe secole mai
nainte de noi, ne a vorbit despre o creatiune a tuturor lu-
crurilor de catre divinitate».

www.dacoromanica.ro
250 CREATIUNEA. DUPA. BIBLIE

Invetatura lul Odell, despre creatiunea lumel si a omulul,

o raporta si Proclu si Apuleid, insA in mod cu desIvirsire
deosebit.
Proclu in comentariul sett asupra scrierel lui Platon, in-
titulata Timetl, pune in gura lul Odell urmetOrele cuvinte:
(Totul era in Joe, intinderea eterica si OM intinderea lu-
minOsa, marea, pamintul, oceanul, abisul infernulul, riurile,
to'l zei si We zeitele nemuritOre, tot ce s'a nascut si tot ce
se va naste, totul era coprins in sinul acestui zeti). Apuleiti
la randul sea nu face alt-ceva, de cat sa explice si sa des-
volte cuvintele de mai sus, el zice: (Joe este cel d'intaia.
El este inceputul si sfArsitul tuturor lucrurilor. El este in-
ceputul si mijlocul; tOte yin de la el. El este temelia pa-
mintului si a cerului, care p6rta stelele. El este barbat si
in acelasI timp nimfa eterna. El este spirit universal si foc
atot puternic. El este radacina oeenului, a sOrelui si a lu-
mei. El este rege, inceputul tuturor lucrurilor si autorul lor,
fiind-ca tOte se coprindeau In sinul sett; el le a scos intr'o
zi la lumina stralucitOre a zilei , el are in cugetul sell in-
grijirea despre Vote
Cine nu vede, ca ad Odell vorbeste despre Joe, apr6pe
In acelasi fel, cum Moisi vorbeste despre Iehova.
Tot ast-fel cel-ce s'ati ocupat cu examinarea acestor vechl
traditiuni, ail vezut si \red panA asta-zi in fabula lui Pro-
meteu reminiscentele naratiunilor mosaice, asupra originel
si istoriei genulul uman. SA raportam acestA fabula asa,
precum o reproduce Eschil in WA simplitatea el, plin insa
in acelasl timp de energie.
Prometeil, acest semi-zeii al mitologiel Grece, se presinta
celul ce voeste a observa lucrurile, ca fOrte interesant prin
naratiunea sa si din acesta causa, el este si a fost obi-
ectul preocupArd multor erudill, cart ail mers panA acolo,
in cat In persOna sa s6. vaza 6re-care legatura cu caderea
primulul om si indreptarea fagAduitA prin Mesia, asa in-cat

www.dacoromanica.ro
 CREATIUNEA BUPA BIBLIE 2 51

fabula sa se crede a fi traditiunea, mat mult sau mat putin

alterata si degenerata acestor doue tnvetaturt dogmatice.
Iata acesta fabula : «Prometeil, fiul lul Iapet si al Temisel,
a facut pe om din huma pamtntulul si Minerva, care a
dat suflet acestel fapturl, i-a tnsuflat frica epurelul, viclenia
vulpel, orgoliul paunulul, ferocitatea tigrulul si curagiul
leului». Dupa o aka traditiune, mutt mat acreditata, se
crede, ca. Minerva admirand frumusetea statue! de came,
pe care o Meuse Prometeu, 'I fagadui a-I da tot ce putea
s'o faca mat perfecta. Prometeu respunzandu-I a zis, ca el
doreste a o vedea in regiunile cereal, ca acolo sa alega
tot ce ar conveni mat bine pentru noua sa faptura. Rapit
la cer de zeita vezu, ca focul sau caldura insufletea tOte
fiintele superiOre si'l aduse pe pamint. Fabula adaoga, ca
el s'a ridicat pentru a doua Ora. la cer, s'a apropiat de sore
si de acolo a luat focul ceresc, pe care 1-a adus pe pa-
mint. Joe, maniat de acesta cutezanta, a vela sa. sfarame
mandria acestul indrasnet, facendu'l causa nenorocirilor sale,
ordona lul Vulcan de a face o femee, inzestrata cu tOte
perfectiunile. Zei au tnzestrat-o cu darurl si au trimis-o la
Prometed, tinpreuna cu o cutie, care coprindea tOte relele.
Acesta insa fu destul de cuminte a nu cadea in cursa.
Epimetetl, fratele sell, nu se putu pazi. El se tnsoti cu
Pandora, cutia fatala fu deschisa si de acolo esira tOte re-
lele si tOte crimele, cart s'ad savtrsit de atunci si an pan-
garit intreg universul. Epimeteu a voit a inchide cutia, dar
era prea tarziti. El n'a putut sa'si aduc aminte, de-cat de
speranta promisa, ca va scapa de ele».
Eruditul abate Bertrand ne Incredinteza, ca acesta fabula
este cunoscuta la fOrte multe triburl negre ale Africel. El
zic, Ca tOte relele emit cand-va inchise tntr'o tivga si ca
geniul cel rel.% a venit si a spart-o cu o piatra.
Teologi si cu el tot! Omeni de buna credinta, reflectand
asupra acestel traditiunl, ved in ele urme ale invetaturel

www.dacoromanica.ro
252 CREATIUNEA DUPA BIRDIE

biblice despre creatiune, caderea omulul in pecat si fag-

duiala Dumnezeesca despre trimiterea rescumparatorulut
Alaturand traditiunea de mal sus, cu invetatura coprinsa in
cartea lul Moisi, el zic, aci se coprinde istoria lul Adam
si a Evel. Adam este inselat prin speranta de a dob'andi o
luminare mal superiOra, pe care i-o fagadueste o persOna
mai inalta, devenita la grecl Minerva, sail geniul cel reil.
Femeea este, care pOrta cupa fatala, ea o deschide si t6te
relele sunt consecinta sail resbunarea neascultarel, speranta
Msa remane si omul astepta scaparea.
Eschil, marele poet tragedian al grecilor ne-a intrecut
prin frumusetea si profunditatea versurilor sale; este si pOte
fi cu drept cuvint considerat in acelasl timp si ca profet
al grecilor pagan!. El canta in versurl, speranta lul Prometeil
ca va triumfa si va scapa de resbunarea si mania lui Joe.
In aceleasi versurl arata asteptarea eliberatorulul si sfarsitul
pedepselor sale. Vulcan, care asista de la inceput, 'i spune
ca eliberatorul nu s'a nascut Inca, lar Prometet crede cu
siguranta, ca. Joe in cele din urma va fi nevoit sa sfarame
si sa nimicesca tote relele, reparand tOta gresala.
Teologi, apropiind aceste traditiuni fabulOse, cu Invetatura
coprinsa in Genesa, \Ted in ea resturile despre promisiunea
divina data primilor Omen! dupa caderea for in pecat. Sin-
gura deosebire, pe care o remarca el este ca Eschil conserva
omulul cazut OM mandria si tot orgoliul set si chlar dupa
cadere. Fabula greca, face din Adam cel desfigurat un se-
mi-zeti si -! pune In gura cuvinte pline de tOta cutezanta,
fata de teribilul Joe.
Comparand acesta traditiune cu altele, pastrate tot la
poporul grec, ea se distinge prin claritate si vioiclune, dar
ca fabula si mal ales pastrata Intr'un limbagiu poetic, unde
imaginatia si fantasia 'sl la tot sborul si libertatea for de
actiune, se trite lege, ca este acoperita de tot felul de ide!
streine, imprumutate din cultul si teogonia pagana.

www.dacoromanica.ro
 CREATIUNEA DUPA BIBLIE 253

N'atl lipoit de a fi comparate si apropiate de Genesa Mo-

saica si traditiunea coprinsa la Esiod. Labard in memoriile
sale academice, tom. XVIII, gaseste mare apropiere intre
fabula lul Esio,0 si Genesa Mosaia. Ca si Moisi, zice el,
poetul grec pune haosul inaintea tutor lucrurilor. Intune-
recul tartarului corespunde cu abisul biblic si asa mat de-
parte el arata cum s'att. succedat din haos intunerecul, e-
terul si zioa. Gaud ast-fel de apropiere exist& intre aceste
traditiuni si Invetatura biblia., nu trebue a marturisi, dice
el, a acs in ele sunt resturi si urme despre a Jeverata cos-
mogonie ?
Dar ast-fel de resturl si traditiuni vechi nu s'ail pastrat
numal la greci. Le afiarn, precum am aratat, mai la tOte
popOrele vechi Ast-fel In prima linie se pot cita Haldei,
cei mai apropiati dintre Semiti cu Ebrei.
Pe lang multele descriers cu desevirsire imaginare, pe
car! istorici Berozetl, Poliistor, ni le-a conservat despre ve-
chile traditiuni ale Haldeilor, aflam la Sincel si Ore-cari
trasuri si urme despre cosmogonia for 1). Ea Incepe cu cu-
vintele: tempus aliquando extitit quo cuncta tenebrae erant
et aqua, adia a fost un timp, and totul era intunerec si
apa. Ac6sta observatiune se repeta de doue ors, ceva mai
jos raportg: Belus care trece drept Joe, despartind cele doue
intunerecuri, a separat cerul de pamint si a facut lumea,
punendu o In orinduiala. El a facut pe Omen! si tOte ani-
malele, cart respirk sOrele, luna stelele si pe cele tines pla-
nete. Dar locul cel mai Insemnat din acesta cosmogonie si
in acelasl timp cel mai batator la ochi, dupa opiniunea tu-
turor, este conservarea urmei fOrte precise despre cele zece
generatiuni antideluviene, care la ei se incepe cu Alorus
si sfirseste cu Xisutrus, care ar corespunde cu Noe. Primul
om dar dup. el au fost Alorus si apol dup el ail domnit

1) Since]. pag. 31.

www.dacoromanica.ro
254 CREATIUNEA DUPA IMBUE

patriarchi Alapurus, Amilarus, Ammenon, Megalarus, Daos,

Evedorescus, Anodafus, Otiartes si Xisutrus.
Sincel, care ne-a pastrat aceste fragmente, marturiseste,
ca este fOrte surprins de aceste naratiuni, cu cele cuprinse
in cartile lul Moisi. El merge pans acolo, in cat acusa pe
cel dol istorici, mal sus mentionatl, ca ail furat de la Moisi
traditiunea despre origina lumel. Dar deosebirea, care exists
trebue a face pe or! -tine sa renunte la o ast-fel de acu-
sare. Singure numele patriarchilor antideluvieni, mal sus
amintitl, comparandu-le cu cel coprins1 in cartea facerel
lul Moisi, sunt de ajuns intru a ne convinge, Ca origina
traditiunilor Haldee, este deosebita de cea Mosaics. Apol
cand la acesta se adaoga intervalele exagerate de timp, a-
dica mule nenumerate de and de viata a primilor for regi,
car! nu ar corespunde nici chiar cu virsta, indestul de in-
delungata a patriarchilor antideluvieni, coprinsl in cartea
lu! Moisi, ne incredinteza, ca traditiunile Haldeilor, cu pri-
vire la origina si istoria lumel, nu sunt luate din cartile
Ebreilor. Origina for a putut fi comuna. La el ins& nu s'a
pastrat, de cat resturi si reminiscence despre adeverata tra-
ditiune coprinsa in cartile Iudeilor.
In Armenia aflam de asemenea traditiunl, mal mult sail
mai putin dare, despre cele intimplate in aceste tinuturI la
inceputul lumel. Doninul Gregoriu Cabaragy Garabel, armean
de origina, s'a ocupat cu aceste traditiunl si le-a publicat
in an. 1844. Ele cuprind reminiscence a celor mal vechl
traditiunl, despre cele d'anteiil fapte ale omenirel, incepend
cu timpurile lul Beroziu, losif si Moisi si asa ma! departe.
In scrierea sa el incepe cu Ore-car! descrier! geografice
asupra positiunel si vechimei Armeniel, asupralocuitorilor
el si asupra literature! vechl, adaogand, Ca face cunoscut
aceste traditiunl cu reflectiunile sale lumei invetate din tim-
purile n6stre, cerend cu indulgenta parerea el impartiala
asupra lor.

www.dacoromanica.ro
 CREAl'IUNEA DUPA BIBLIE 255

Moisi, zice el, istoricul cel mai vechitt in codul legilor

sale divine si umane, morale si politice, el in cartea Genesel
arata descrierea unel tail, situata catre orient si in legaturb.
cu Palestina, zicend ca de acolo luau nastere patru riuri,
earl o udatt papa in locurl departate. In apropiere de isvo-
rul acestor riuri, era o grading trumOsa, Paradisul terestru
numit Eden, pe care Dumnezeti o pregatise pentru a pune
acolo pe primul om. 0 Ongura privire asupra globulul te-
restru, in partea unde aceste patru riuri tau nastere, ne va
fi de ajuns pentru a stabili cert, locul unde era situat E-
denul. Genesa da acestor patru riuri: Efrad, Diris, Gihon
si Pison. Cele dou6 d'anteiti (Tigru si Eufiatul) este stiut, ca
isvorasc din Armenia, cat privesc pe cele doue din urma de
sigur ca.' numele tor, ca si a multor altor riuri si lucruri aft
fost alterate, din causa modulul diferit de a scrie si pro-
nunta, al diferitelor popOre, si dupa tOta, probabilitatea, ele
par a fi Cirul si Araxul (limba Armen& Gour si Ierazkhe)
riuri marl ca si cele doue d'anteiii, isvorend asemenea din
Armenia, asa in cat Gour ar fi Gihon, lar Araxul cu nume
schimbat cu desevirsire. Contra acestel parerl nu s'ar opune,
de cat descrierea trecerel for prin tinutul Hevila si at E-
liopiel, unde se zice ca in albia for se gasea our si petre
pretiOse. Acestea insa sunt punctele cele intunecate, pe care
naturalisti caut continuo a le lumina prin tot felul de su-
positiuni, admitend, ca timpul si in deosebi diluviul, a schim-
bat starea multor positiuni geografice si albiile multor riuri.
Tot in cartea Genesel, adaoga D-1 Gregoriu Garabed, se
arata cum Dumnezeti a 'gonit pe om din Gradina Edenului
din causa neascultaret si el s'a asezat nu departe, ci chiar
in fata Edenulul si aci fu leganul primilor Omeni si al in-
tregulut gen uman.
Descrierea biblica consuna perfect, zice Domnul Garabed,
cu vechile traditiuni Armene, cart revandica pentru acesta,
Cara locul, pe care Dumnezett 1-a ales pentru a pregati a-
colo Edenul si a pune in el pe primul om.

www.dacoromanica.ro
256 CREATIUNEA DUPA BIB IS

Capitolul VII al Geneses, zice mai departe D-1 Garabed,

raporta teribila catastrofa a Diluviului, care a exterminat
intreg genul uman, exceptand pe Noe si familia sa. El s'a
refugiat intr'o corabie, care plutind d'asupra apelor, s'a oprit
pe muntele Ararat in Armenia.
Din cele mai vechi timpuri, zice D-1 Garabed, locuitoril
acestor tinuturi, neavend nici eel mai mic raport cu Ebrei,
fala a cunOste cartile lor sacre sau istoria lor, numesc a-
cest munte Azrarad si tinutul de pe langa el Cara Azra-
radului si a Nikchivonului, care nu insemna alt-ceva, de
cat cea intent cetate. Biblia adaoga ca Noe esind din co-
rabie, s'a pogorat la pOlele muntelui Ararat, unde a ridicat
un altar si a adus sacrificiu de multamire lui D-zeta si a-
colo s'a ocupat cu cultura pamantului si a plantat vie. De
cel mai perfect acord cu acesta stint si traditiunile vechi ale
Armeniei, afirma D 1 Garabed.
Tot ast-fel mai departe el gaseste justificate pe deplin
una cate una tote traditiunile vechi ale Armeniei prin des-
crierile biblice si de aci conchide la vechimea si veracitatea
lor, ca fiind cele mai Clare si cele mai apropriate cu des-
crierile lui Moisi.
Traditiunile despre cosmogonia Fenicienilor, n ail ajuns
pana la nos, de-cat intr'un singur fragment al lui Sanhonia-
ton, pastrat in scrierile lui Eusebiti 1).
Discutiunile la cars a dat nastere, cele coprinse intr'a-
cest fragment, departe de a aduce vre-o lumina, ele din
contra ail marit nedomirirea, mai ales ca in locul citat,
unde Eusebiil raporta fragmental in cestiune '1 Insoteste
de reflectiuni, cars in parte cu greil se pot deosebi de textul
propriil al fragmentului. Multi din invetati, pentru a lamuri
teogonia coprinsa In fragmental lui Sanhoniaton, au recurs
la marturii indirecte despre teogonia Fenicianilor. Ast-fel
Tales de Milet zice, ca dupa invetatura dascalilor sei Fe-
1) Eusebiii. Preparatimiew Evangelioti.. Tom. I.

www.dacoromanica.ro
 CREATIUNEA DUPA IIBLIE 257

nicient si Egiptenl, lumea a lost facuta de o flinta inteli-

genta, numita Dumnezeit.
Anaxagora, discipolul acestula, profesa aceeasi Invetatura.
Ferecyd din Schiros, care si el tmprumutase Invetatura sa
de la Fenicient, clupa credintele acestora. sustinea ca exists
un singer Dumnezetii, creator al universului, care'l conserva
prin bunatatea sa, el credea si In nemurirea sufletului
In fragmentul lul Sanhoniaton se zice, ca lumea a in-
ceput prin haos, In care se coprindeail tOte fiintele si tOte
element(le. Un vent puternic imprastie confusiunea masei
si dupa ce s'a arangiat universul si s'a format sOrele, luna,
constelatiunile si planetele, cart InconjOra pamtntul au a-
parut Aeon si Protogone, prima pereche a genulul uman.
Mal dPparte se zice, ca un 6re carele Eliul si o femee nu-
mita Berut, au avut un flu numit cer si o fiica numita pa-
mint. In aceste cuvinte teologi si tat archiologi biblici ved
o schimonosire a primulul verset al Geneses. Dupa el Eliun
ar fi Elohitn, adica Dumnezeil, Iar Berut ar fi primul cuvint
bara, a creat, si deci sensul ar fi, ca Dumnezeu a creat
cerul si pattlintul.
Compaxand coprinsul fragmentulul Int Sanhoniaton, cu
opiniunilP -celor mal vechi filosofi ai Greciei, despre vechile
credinte ale- Fenic;enilor, asupra originei fume;, credinta
unanima este, ca eI admiteatii si credeaU, Ca Dumnezeil a
facut si a oranduit lumea intrega.
C.
t Va urmal.

Biserica Ortodoxa Bomlna 2

www.dacoromanica.ro
latorial pull') Istoria RUM, Om), Civik sillisoriUsd
Extras dintr'un manuscript existent In biblioteca mea.
---II.--

CAPITOLUL AL VI.

§. 1O4. Istoria Dade! qi a Panoniel. (Pag. 621) 1).

Am spus in periodul precedent ca. Imperatul Traian fa-
cani pod peste Dunarea or Istru, a trecut in Dacia si a
invins pe Regele Decebal si a sfarimat regatul Dacilor.
Ast-fel a facut Dacia una din provinciile Romanilor, unde
a trimis colonists Romani. Adrian succesorul Imperatului
Traian a chemat parte din armata, ce paza in Dacia, pentru
alte trebuinti. Iar podul de peste fluviii, sati, dupa cum el
spune, pentru ca sa nu vine usor barbaril in par!ile din-
cOce de fluviii, sail invidiind gloria predecesorului Betz', cum
spun altil, Fa sfarimat Pe timpul Imperatului Antonia cel
pios Dacil neputend suferi lacomia si tirania Romanilor

1) Despre autorul acestel istorit vom vorbi la urma tratatulnY. De

o cam data spun stets numal a e traducere dupa un manuscript din
Biblioteca. mea.

www.dacoromanica.ro
 MATERIAL PENTRU ISTORIA ROMANILUR 259

s'ad resculat si abea ail putut armatele romane s6-1 supuna.

Pe la inceputul secululul al III dupd Christos ad invadat
Gotil in Dacia, cu emit Romanil as avut deosebite resbOe,
pan& la Imperatul Aurelian. Aurelian luptandu-se se res-
ping& multimea barbarilor navalitori din Vote partite in
conflniile Imperatiet Romane, a crequt de cuviint& sa pa-
rasasca cu totul, Dacia. De aceea a rechemat armatele Ro-
mane de acolo si a stramutat pe locuitoril Romani pe ma-
lul drept al fluviului Dunarei si I-a asezat in Moesia Medie,
numind'o Dacia Aurelian& si asa a incetat stapanirea Ro-
manilor asupra Daciei. Dup& ce o ad parasit Romanii, re-
versindu-se Gotil sad Getii asupra el, ad cucerit'o si de la
cull Dacia s'a numit Gotia, pan& la venirea Hunilor, cam
peste una sut& de ant. far istoria Gotilor am expus'o in
periodul precedent. Cand ad plecat Romani! din Dacia, unit
dintre el tubindu-si tara, dupa cum este posibil, ad remas.
Acestia erad cel mat dispretuitt de Gott -i uriti si de catre
Dad si ad fost sad alungatt sad ucisi sad at fost sclavitt
si asa in urma, si de attn. Hunt, Gepicli, Avari etc. muncitt
fOrte, ad disparut cu totul (in istorie). Nu still ce ski, spun
despre locuitoril de asta-ch din Dacia, Vlahi sad Romani.
Sunt Ore rern&siti at coloniel Int Traian sail un amestec
din diferite popOre? Dar data am ceda la a doua suposi-
tiune, este fOrte probabil c& majoritatea (tor) sint Romani din
Dacia Aureliana. Petrecend cea mat mare parte a vietel
mele in Moldova si Basarabia, am capatat in deajuns&
experienta despre limba for si pe cand scrid acestea locu-
ind in desertul Getilor (vat de nenorocirea meal) o and in
tOte allele. Are In adever multe cuvinte latine, dar respec-
tiv de declinarl si formarea for se deosebeste cu totul de
limba latind. Are ins& mat mult& asemanare cu cea Hall-
ana. Iar multimea cuvintelor Ceitice sY Galatice, ce se AA
in ea, me induplica a crede eft tntre colonistit but Traian
erad multi Galatienl. Ca Moldovalahil sun t cel mat multi

www.dacoromanica.ro
260 MATERIAL PENTRU ISTORIA ROMANILOR

Currant, or mocanl grin metateza si Pacinati, nu este in-

dolala. Dar cum Pacinachil vorbeari limba valaca inca pe
timpul Jul Alexie Comnen, dupre cum este proba, Vlahil cel ce
loculaa Dacia Aureliana (pOte Muntil Emu lul)? (Apol aduce
urmatOrele cuvinte ca exemple): asa aca, 6aT batre, 3Apo6era
estropier, HOR0111 coq, eRplx escrimer, Thpurbeir trausser, 'roam,
tourner, apol iax rp v abTpi, §i pAU0Ci fleac etc.
Not a. ObservaVI ea in acest paragraf autorul vorbeste despre oolonisarea
Dacia' prin Traian. Cat despre preesistenta unora dintre Colonisti remasi
in Dacia, dupe retragerea ostirilor si a unora dintre locuitori, cum si
a oficialilor, autorul neputendu-s1 explica existenta limber lice: ca-i pro-
babil ca Romanic actuali sa fie o amestecare din diferite pop6re ce ati
trecut pe aicea, ca Cumanil si Pacinatil cum $i o parte din vechil Co-
1oni#1. Mai spune ca in limba Romani lor actuall sunt unite rad'a'cinl
de cuvinte Galatice, un popor din Asia, de origina tot Galled. Pentru
insemnatatea acestor idef cuprinsa in acesta istorie, m'am hotarit s'am
trades in romfineste acesta parte.

§. 105 Despre Gepizi in Dacia.

Gepizil (pOte acestia sint of A't-rino3Er.; a lui Erodot ,./e)rtg.
Cart. 25) eraii ginta Gotica, caril pe timpul stramutarel
altor Gott dela fluviul Vistula n'att voit sa piece si el, ci
au remas acolo. De aceea s'ati numit Gepizi or lenest. In
urma pe timpurile ImperatuluI Claudiu at II, tnvingeiri pe
Burgundl s'ad apropiat si acestia de malurile Dunarei si
au inceput sa supere pe Romer. Dupa acesta s'ad supus
de Hunt si erau sub el. Dupa mOrtea rut Attila, mat intaili
Regele for Ardarih s'a revoltat contra Hunilor si invingen-
du-1 au ocupat vechia Dacie, spre partea stanga a fluviului
Danarel, care pentru acesta s'a numit Gepizia, unde au
locuit peste u suta de ant nand apol conventiune cu
Imperatul Marcian, au primit darurl ca aliatt al imperatiel
si acesta conventie s'a tinut pans pe vremea Imperatulul
Iustinian; dar pe care ca barbarl n'o pazail cu stricteta,
pentru ca stapanl fiin I malulul stang al Dunarei permiteail

www.dacoromanica.ro
 MATERIAL. PENTRU ISTOHIA ROMANILOR 261

Slavilor ca sa treca fluvial si sa prade locurile Romeilor,

luand si el parte din pradi. $i pe cand Romeil se luptail
in Italia contra Astrogotilor, Gepizil au jefuit pamenturile
lor, lustinian a inteles ca trebue sau sa-I sfarame sau sa
se intelega cu el si taindu-le tributul ce li se da, a miscat
asupra lor pe Longobardi, caril ajutatl si de catre Romel
au facut resboiil grozav asupra Gepizilor, cand ail cadut
40,000 de amendoue partite, dar invingerea a fost a Lon-
gobardilor, carii si mal Inainte au avut multe resbde cu
Gepizil. In sfirsit cand regele Longobardilor Alboin se cu-
geta sa cuprinda Italia (la an. 507), temendu-se ca nu
cum-va Gepizil, vrajmasl Longobardilor, sa puns pedici in-
treprinderilor lul, sau aliat la lupta asupra for cu Avarii.
Atunci Gepizil amenintatl de dol vrajmasi prea puternici
au cerut ajutor de la lustin al II, Imperatul Romeilor, dar
acesta a socotit de cuviinta sa remand indeferent. Decl A-
varil plecand despre resarit si Longobardil despre Apus, au
purtat resbolq mare. Regele Gepizilor Cunismund a plecat
asupra Longobardilor si s'a incins lupta puternica, cand
invins, a fost ucis de catre Alboin. Gepizil invinsi de catre
Avarl a i fost sclavitl tot!, barbati, fumeI si copil si regatul
for s'a desfiintat, durand o suta si patru deci de ani si
dupa regat 's'a nimicit si acest popor. Trasarih episcopul
Arian si Reptilan nepotul lui Cunismund, luand Tesaurile
WI au fugit la Constantinopol, la Imperatul lustin al II.
Iar Dacia a fost stapanita de Avail.
Notii. In acest paragraf se trateza despre GepizT, unul din multele
popore ce au trecut prin Dacia Traiank in vechime si in care au stat
mula vreme. Aratrt cum s'a desfiinVat regatul for de aicea, de si Romeil
le plates tribut Avarii bask' cu Longobarzil 1-au invins si le-a sfarimat
tit& OrganisaVia for si le-a luat locul el, asezindu-se in Dacia. Lucrul
eel mal de insemnat est e ca Gepizil erat Crestini, de sigur ca primise
crestinismul in Dacia Ni se spune si numele Episcopulul for Trasarih
care silit s'a dus in Constanthiopol, imprennA en Reptilian, nepotul Re-
gelul Gepizilor Cumismund. Daca dar barbaril, ca Gepizil, traind in Da-

www.dacoromanica.ro
262 MATERIAL PENTRU ISTCRIA ROMANILOR

cia Tralana se crqtina=, putem Ore admite ca loeuitoril bastinaqi nu

erat Creqtini ? Nu ounose ca sa fi venit, pe acele timpurl, predicatori
in aceste tari, din altg parte, acesta insamnk ca locuitoril pamintului
erati eel ce predicafi tid respfindeart oreqtinismul intre popOrele barbare
trecetOre preste aoeste locurT.

§. 106. Istoria Avarilor.

Si Avaril au fost si el de ginta Scytica sad tatarica.
Turcil esitI de curand din MuntiI Atlai sad Atlindag, de
pe la obarsia riulul Irt, au sfarimat pe AvarT, caril eras
popor mare si puternic al Tartariel. Dupa aceea ad cuce-
rit si pe Ogorl, caril si acestia erad popor resboinic si nu-
meros, locuind pe malurile riulul Tula. Ogorii invinsI alb
fost nevoid sa-s1 lase locuintele for si sa fuga spre apus
si dupa ce ad ratacit cat-va spre nordul mareI Caspice,
ad trecut fluviul Volga si s'ad stationat tntre acest rid si
Tanaid. Iar Hunil si Alanil caril locuiati acele locurI, ne-
cunoscend Intimplarile din Tartaria, ad alungat pe acestl
nob venit1 din locurile lor, ca pe Avari, expulsandu -i din
patria for si ne indrasnind sa li se opuna, le-ad Ingaduit
a se aseza alaturea cu el. Ogoril folosindu-se de acesta
InselacIune, ad luat numele de Avari. Acestl barbari con-
siderand locurile Imperatiel Romeilor ca locuintl mal po-
trivite, ad rugat pe seful Alanilor, Saron, sa se tad, prin
mijlocirea lui cunoscutl Romeilor. Saron a Incunostiintat
pe lustin, fiul lul Gherman, care era atunci administratorul
Lazicel si Tustin a referat casul Imperatului Iustinian. A-
cesta a dat voe representantilor for sa vina in Constanti-
nopol. Cantioh seful representantilor venincl la Imperatul
Iustinian a spus ca vine de la un nem forte mare si ne-
Invins, caril sunt vrednici sa sfarame pe top vrajmasil Im-
peratieI si sa devina aparatori (set) neintrecuti si ca nu cer
alt-ceva de cat o plata anuala si loc de salasluire. Iustinian
tem'enIu-se de un nod resboid a primit cu bine pe repre-

www.dacoromanica.ro
 MATERIAL PENTRU ISTORIA ROMANILOR 263

sentantil acestor barbarl si le-ati dat multe daruri si cu el

a trimis representant catre Hanul for pe un Valentin, care
a facut cu el alianta si l'a indemnat sa se resboesca asu-
pra unor barbarl vrajmasi imperatiel (an. 558).
Avaril ail avut resboiti cu Hunil, carii erati divizatl in
multe ginte, locuind intre Volga si Tanaid si au ucis pe
multi din el, mai ales pe Hunil Savirl. Apol trecend riul
Tanaid si, tnaintand spre apus a caclut asupra Andilor, lo-
cuind spre Boristen si ail pradat locurile for si apol au venit
la fluviul Dunarei si unit inaintasi de al for trecend Dunarea
au venit in Scytia (Dobrogea) mica si ail trimis representantl
dire Iustinian, cerend locurl pentru locuinta. Iustinian a
voit sa le cedeze Panonia a Il-a, dar a lost oprit de ma-
rele Han al Turcilor, care se temea ca nu cum-va Ogoril
alungatI de el din patria lor, O. devina prea puternici. Pe
langa aceea Iustinian s'a incuncstiintat ca barbaril acestia
aveati stop reit, si gandeati ca dupa ce vor lrece Dunarea
sa dea r6sboiti Romeilor. Dar n'a Indrasnit sa le inter-
4ica fatis si sa-1 insalbaticesca pe acestl barbari Tatarl, ci
a amanat timpul pana va fortifica malul Dunarei. Acestia
devenind stapani Daciel vechi, adica al Moldovel si Vala-
hiel ad trecut si Dunarea. Dar pana cand a trait Iustinian
n'ati suparat pe Romel, de nu, data nu primeau tributul
convenit.
Cand acesti Avari au trecut riul Tamil, inaintand spre
apus, multi din el ail remas spre resarit de acest riti, a
caret ginte se conserva Inca, tinendu-si acelas nume in muntil
Circasieni. Din acestia unit sunt supusi Rusiei, altii insa
traesc liberl si-'s1 duc vieta cu pastoria si agricultura 9.
Jar Avaril aseclati in Europa au avut diferite resbOe cu
popOrele barbare si cu Romeil. Aliindu-se cu Longobarclii
asupra Gepizilor '1-ati sfarimat, cum am spus mai sus. Si
1) Antorul scrie pe la 1800 in Baearabia, aet-fel pe atunci existati
Inca Avarl in munta Cireazient

www.dacoromanica.ro
264 MATERIAL PENTRU ISTORIA ROMANILOR

acestia nu numal locurile Gepizilor le stapaneati, ci si lo-

curile Longobarclilor, pentru ca acestia au plecat in Italia.
i fiind-ca Longobarclii le-au ce lat lor Panonia, Hanganul
sail Hanul lor, Vasanos, a cerut de la Romei si Sirmiul,
ca facend adica parte din Panonia. Ba Inca trimitend si
representan I la Constantinopol, a cerut sporirea tributulul,
adica plata ce Iustinian o dadea Hunilor Cutriguri si Uti-
guri, pentru ca el invingend aceste popOre, avea drept, clicea,
sa se bucure de darurile lor. lar Imperatul lustin at II a
trimes pe Generalul Tiberiu la confinii ca sa se conintelega
asupra cestiunei. Dar fiind-ca pretentiile barbarulul erati
prea marl' s'a iscat i.sbol intre Romei si Avail (an. 573),
and invinsi fiind Romeil at fost nevoid sa primesca pa-
cea, care nu se cunOste in ce mod s'a facut. Dar or cum
s'a facut pacea, barbarul n'a aflat greutate sa o calce, cand
credea de cuviinta, pentru ca nesuferind sa vada Sirmiul
sub stapanirea Romeilor, dupa ce a facut juraminte in-
fricosate, ca nu are vre-un stop vrajmasesc, l'a impresurat
fara veste si la cucerit (an. 580) lar Imperatul Tiberiti a
lost nevoit sa cedeze si Sirmiul si sa platesca si tribut,
sail data voesti salar la Avari, 80,000 de chrisus (pese de
aur) anual. Dar, cu cat barbaril vedeail pe RomeI ca ce-
der, cu alata s'ail facut mai vicleni si mai insalatori. i
pe timpul Imperatiei I'll Mauriciti erail mai in continuu
resbol cu Romeil. In sftrsit striviti cumplit de Prise Ge-
neralul Romeilor, care intrand in locurile lor, l-a invins
in multe resbiSe si a sevtrsit mare stricaciune si s'att lini-
slit de nevoe. Pe timpul imperatiei lui lraclie s'au aratat
larasI si calcand conventille ail pradat paminturile Rome-
ilor si la urma au inconjurat si chiar Constantinopolul,
pe cand Iraclie era ocupat in resbolul cu Persil, dar ail
lost respinsi s'ail suferit mare perdere, dupa cum am spus.
Trebuea insa sa decline si acestia odata si sa inceteze je-
Wind si pustiind locurile streine. Bulgaril mai intiliti prin

www.dacoromanica.ro
 MATERIAL PENT8U ISTORIA ROMANILOR 265

barbAia lul Cubrat, seful lor, aii detras din alianta cu A-

varil pe slavl si a ocupat o mare parte din Dacia, ci in
urma alb slabit Dupa. aceea Carol cel Mare resboindu-se
asupra lul Taschilon Bavarul au invins si pe aliatif sei A-
vant* (an. 788) i pentru ca acestia suparad !ocurile fran-
cice a miscat asupra lor resboid singur, care a durat opt
ant and ad calut doi Hangani de al lor, Iugur si Thudun
si asa Carol 'I-a imblandit pe acestia si '1 a asedat intre
Sabaria si Carnut si de atuncl Hanganul lor era supus Fran-
cilor, pana la venirea Ungurilor in Panonia 1).
C. E
(Va urma).

)::::441>

1) DupA acest istoric, vedeI cititorl, cat e de insemnat $i acest pa-

ragraf. Ni se spune tine at fost Avarii yi cat a stat pe aceste locurt
lath dar explicat cum Dacia '1 schimbit numirea dupt numele hOrdel
ce o stapanea. St regretam ca acest autor nu ne arath izvOrele pe care
se bazSza wind povestqte faptele. Ce important ar fi pentru not sa on-
nOstem Mains de undo a scoa faptul ca Gepizil erat creqtini in Dacia,
eh avant biserica organizata ai Episcop.

www.dacoromanica.ro
 PREDICA
Sd n'a1 alt Dumneded dui de mine.

Frafilor Cre,sliali!
0 di de odihna si de veselie, una pe septamana,
ne-a legiuit'o singur Dumnedeu, nu prin gura pro-
fetilor, ci prin insa-sT pilda Sa. Dumnedeti a facut
lumea in sese dile, Tar intr'a septea s'a odihnit, ve-
selindu-se in suflet de faptura mainelor sale, cad pri-
vind ceea ce a facut, vedut-a ca era bine. Acosta di
de odihna si de bucurie, a Domnulul a fost Sambata,
dup. spusele Bib Eel si a remas diva stinta a Iudeilor.
Dar nol crestinii, pastrand pilda cea de insusi Dum-
nedeti data, serbatorim ca sfinta diva Duminicil,
intru amintirea invierii din morti a MantuitoruluT
nostru ; pentru ca invierea mortilor este temelia cre-
dintel nostre, pe care Iudeil" n'o primesc. Pentru in-
viere a fost prins si legat cu lanturi apostolul Pavel
si dus in fata judecatel lul Felix din Kesarea de care
carturarii Iudei. Si marturisit-a Pavel impotriva celor
ce-1 pawl: «Sa spue de ail aflat ceva nelegiuit in
mine, stand eu inaintea soboruluT, fara numal acest
lucru, pe care l'am strigat stand intre eT: ca pentru
invierea mortilor eu me judec asta-d1 cu yob 1). Si
9 Faptele Apostolilor cap. XXIV 20, 21.

www.dacoromanica.ro
 PREDICA 267

Iarasi, a doua Ord, in fata regelul Agripa, marturi-

sit-a Pavel impotriva Iudeilor ca va patimi Christos
si va fi cel dintaiti care se .va scula din morti, lumina
vestind poporului acestuia si nemurilor» 1).
Pentru. acesta credinta intru invierea mortilor, pe
care nol cu adeverat o marturisim, trebuit-a sa ne
deosebim de Iudeii cei necredinciosi, cari nu pot mar-
turisi invierea mortilor, ca sä n'aiba sila a marturisi
pe Iisus cel ce a inviat din morti. Intru acesta cre-
dinta.' serbatorim nol in fie care septamana pe Mantu-
itorul nostru, Iisus care este Christos, prin odihna si
ruga, in diva Duminicei si °data pe an, la inceputul
prima-verei, prea maxim in dilele Pastilor invierea
Lui cea minunata, prin care calcat-a legaturile mortii
si implinita scripturile, care ail fost mai inainte.
Fratilor creptildl
Di sfinta de odihna ar trebui sa ne fie Duminica,
pentru pilda data de insusi Dumnecleti -fatal, di de
veselie crestinesca intru serbatorirea scularii din morti
a lui Dumnecleu -Fiul si di de rugaciune, de fapte
bune si de cucernicie intru preamarirea lui Dumnedeti
cum si a Sfintului Duh. Numai asa vom umbla intru
legile Domnului, care a poruncit prin Moisi: e Sese
dile lucreza si fa tote lucrurile tale, iar diva a septea
este diva Domnului Dumnedeului tet, sä nu faci
intr'insa nici un lucru cad a bine-cuvintat Dum-
nedeii diva a septea si a sfintit'o pe ea» 2).
Multi insa dintre voi, iubitilor frail, nesocotiti po-
runcile Dumnedeului celul viti si alergati cu mintea
dupa Dumnedei inchipuiti si dupa. idols. Cu faptele
voslre, in loc sä cinstiti diva Duminicii, o necinstiti
1) Faptele Apostolilor cap. XXVI, v. 23.
2) Exod. XX, 9, 10 qi 11.

www.dacoromanica.ro
26ti PREDICA.

si ye bateti joc de Dumnecleti, care nu lasa nici o-

data neresbunata supararea ce i-o facem cu bund sti-
inta si ye bateti joc de sufletele yOstre, cari au sä
dea serna de reutatile acute, si ye bateti joc de nu-
mele vostru de crestin. Pentru ce ye marturisiti intru
legea lui Christos, dacd nu tined poruncile Tata lui
din cer ?
Ca latd, fratilor crestini, multi dintre voi si mai
ales femeile vOstre, mai intaiu si mai cu tarie tin
Joile legate si Vinerile, de cat cliva cea legiuita a
Duminicei. Feresca Dumnei;leti pe o femee sa cosa,
or sa tesä, or sa torca intr'o di pe care a apucat
s'o stie ca e rea de foc, or de lupi si de bole si de
cate si cate altele, care tote stair in puterea lui Dum-
necleti cel sfint si nu intr'a Dumnedeilor mincinosi al
paganatatei si in ale altor inchipuiri copildresti. Stati
§i judecati singuri daca este lucru cuminte ceea ce
faceti. piva Duminicii, in loc sä ye fie cli de odihna
multi dintre vol o fac sä fie mai pre jos de cat o di
lucratOre. Femeile vostre tot ce nu pot lucra in clilele
de lucru ale septarnanii, de spaima unor puteri inchi-
puite de pagani, s'apuca sa lucreze Duminica, ba sa
cosa cu acul, ba sa croiasca panza, sa spele carnasi
si asa mai incolo. De Dumnecleti nu se tern, sa lu-
creze in cliva lui, ca. Dumnecleil e bun, dar Vinerea
nu lucreza de frica Sfintei Vineri si nici Joi de groza
Joi-mdritilor si nici Marti, ca Marti s'a pornit lumea
si nu e bine sä pornesti nici un lucru in casa. Si
iata, ca lucrul intarcliat si amanat in clilele acestea,
pe care nimeni, nici biserica, nici apostolic nu le-ail
legiuit ca sfinte, se face Duminica, pentru ca peste
acesta cli n'are putere nici un Dumnecleu inchipuit si
nici o Joi-marita, de care sa se tema. femeile! Si tocmai
diva cea mai sfinta ajunge cea mai nebagata in sema.
Vedeti cum tin Iudeii Sambata lor, ca. nu lucreza

www.dacoromanica.ro
 PRE JICA 269

nimic, nici macar foc n'ati voe s'aprinda si cum se

rOga ei si fac dupa cum le porunceste legea lor.
Duminica ne e legiuita, fratilor, ca cli de veselie
crestinesca si de rugaciune. Multi dintre vol insa in-
teleg veselia in chipul paganilor, sa se adune la car-
cluma si sa bea, sa intinda horile, sä se imbete, si
apoi, de aicl, sa se Ia la certa si la batae. Nu asa
ne cere Dumnecleti, si negresit ca el nu se bucura
de acest fel de veselie. Iar cat pentru ruga.' ciune, o
stiti, voi iubitilor crestini, mai bine de cat mine la
ce ye sta gandul. In loc sä veniti la biserica, sä ye
inchinati Domnului, voi umblati intru ale vostre, cand
nu v'ati apucat de vr'un lucru, pe vremea sfintei
slujbe, apoi orl dormiti, on sunteti la carciuma.
Nu vi le spun acestea ca sa ye mustru si nici ca
sa ye judec dupa reutatile vostre, ci ca sa. Vara ca
ati apucat calea ratacirei, si pentru ca nu numai voi,
ci si eti, ca preot al altarului, am sä dal:1 sema de
sufletele vostre, ca pastorul de turma ce i s'a lucre-
dintat. Datu-mi-s'a sa. Varat lumina si sa ye duc
spre ea, si numai daca neascultarea vostra va fi mai
mare de cat stradania mea intru a ye propovedui
adeverul, numai atund yeti fi trasi singuri la re's-
pundere, cad slice -voiti in fata Domnului celui veci-
nic: aratatu-le-am calea cea adeverata si ei n'aii vrut
sa. intelega.
Fiii mei ! Cate vi le-am spus despre necinstirea
4ilei Domnului, vi le spui si pentru cele-l-alte ser-
batori imperatesci, legiuite de- sfinta Biserica. V'ati
obicinuit sa le aveti si pe acestea intru nesocotire si
necinste si par'ca v'ati lepadat de adeveratul Dum-
necleu, ca sa ye intOrceti la paganatate. Pentru ca,
de o parte, legiuitele serbatori ale Bisericii si ale
credintei nOstre nu be tinetl, Iar de alta ye perdeti
cu mintea dupa serbatori paganesci si le tineti mai

www.dacoromanica.ro
270 PREDIC A

cu sfintenie de cat pe ale Bisericil, inchinandu-ve

la Luna-noua si la cal, pe cari ii numiti ai sfintului
Toader, si la idoli facuti din noroiul pamintului si
botezati CaloenT, si la ToI-marite si la lucruri fara de
suflare, pe care le socotiti cu putere de Dumnedeil
adeverat. TinetI serba.torl de Luna-noua si ve inchi-
nati ei ca paganiT cel remasT in intunericul mintiT lor,
si in vreme ce fugitT de sfinta cruce si de altarul
Domnului, cereti de, la Luna-noua sanatate si belsug
in Cara. Dar luna este si ea fd.' ptura Domnului si
Domnul o pOrta; cum sa v'ajute ea cand nu voesce
Dumnedeti, pe care-1 suparati inchinandu-ve fapturilor
luT mai mult de cat Lul insusi ? Noua dile ale pri-
mavereI tinetl, Sin-Toaderii, de tema cailor, cari au
sä ve omOre cu copitele, daca nu-i yeti cinsti cu ne-
lucrare. Duminica si serbatorile lucrati si nu ye te-
meti de urgia lul Dumnecleti, Tar in dilele cailor as-
cundet1 pana si furca de tors, ca sa n'o vada cail si
sa ye slutesca. Si vi se pare ca au mai mare putere
acestI cal inchipuiti, cari nu sunt si n'aii fost, ca ni-
meni nu 1-a vedut, mai mare putere de cat Dum-
nedeii cel adeverat! Barbatii n'ar pune mana pe
cutit si pe topor in dilele acestea pentru lumea tad.,
Tar femeile isl lasa casa nematurata, nu tes, nu cos,
nu torc, nu urzesc, nu lucreza nimic, si cu totii bar-
batl si femei dau graunte descantate cailor de prin
cosarein ,slirea cailor, cum se dice,ca sä le pa-
zesca familia sanatOsa si nevatamata peste an. 0,
cata ratacirel In loc sa cerT sanatate si minte de la
Dumnedeti, prin fapte bune si purtare de crestin, sa
ceri de la caT, par'c'ar sta in puterea for sä dea ceea
ce numal Dumnedeu pOte da! Si aducetI acestor cal
jertfa ca luT Dumnedeti, coliva si pe ea o urma de
potc6va, lar cu mierea descantata la branToaderul
cel mareye ungeti pe frunte, pe pept, pe genunchl

www.dacoromanica.ro
 pRgoicii 271

si ye incredeti Intr'asta mai mult de cat in puterea

sfintului mir.
Si ye faceti, primavara, idoli de noroiti si-I im-
bracati, in qiva Caloianului, cu sdrente si-i plangeti
ca pe un mort, ingropandu-I in pamint, lar a treia
cli ii sc6teti de acolo si ye veseliti cu veselie nebuna
ca a inviat Caloianul. Si inteacesta di, barbatii isi
lasa plugurile in brazda, si s'aduna la carciuma si
beau si-si petrec cu desfranarea de care se ingrozeti
odiniora sfintii parinti ai Bisericei, cad vedeaU cum
iii petrec la clile ca acestea paganii.
Fratilor crestini! E o urgie a lui Dumnecleu, ce
faceti ! Pe Christos, Mantuitorul lumei, nu'l plangeti
asa de cu durere, la mortea lui in Vinerea patimilor,
cum plangeti idolul vostru, si nu ye bucurati de in-
vierea adeverata a Fiiului lui Dumnecleu, ca de in-
chipuita si nelegiuita vostra sc6tere din pamint a Ca-
loianului, pe care'l faceti Dumnecleu al vostru si in
copilarescul vostru joc cu mOrtea si invierea lui, it
asemuiti Domnului Christos ! In cliva Caloianului n'ati
lucra nici sa vedeti venind potopul, dar in cliva de
Paste ati indrasni, pentru ca paganatate multa este
Inca in voi, si retacit ye este sufletul. Dupa Paste
voi tineti Toile pana la Rusalii si chiar peste Rusalii,
ca sä ye apere sfinta Joi de inecuri si vremuri rele
cu fulgere si grindina, si in loc sa cinstiti Duminica
si alte serbatori marl, cinstiti Joia pentru lucruri pe
care numai Dumnecleu le p6te abate. Ciuma si bolele
sunt in puterea Sf. Haralambie, caruia nu i-ve in-
chinati ca unui sfint crestin, ci ca unui Dumnecleti
pagan, si inteacesta cli femeile vOstre inconjora casa,
despuete de tot, ca sa alunge cu toporul Miele si
relele de prin prejma cases. piva lui Alexe, omul
lui Dumnecleu, o tineti prin nelucrare, ca sa ye apere
semanaturile de lacuste si pomii de omizi, si tineti

www.dacoromanica.ro
272 PREDICA

diva BabeT-Dochia, si ye faceti serbatorT nesfirsite,

ba atatea Filipi, ba Ana-Foca, ba Ghermanul si Iuda
si Antanasiile si Mucenici, si Dragobete si Todoru-
salii, si Rusitoriile si CosmandiniT si Haralamb si Vlasie
si Miezul-Paresii, ba Palle si Ignat si Ion-fierbe-petra,
si Trif nebunul, ba Pantile mici, si Matcalaul, si Pas -
tile Rocmanelor, si Calul lul Sf. Gheorghe, si Marcu
boilor si Ropotinil si Joea epelor, si Marina, si c,liva
lupulul. Apol Joile legate si trel Marti necurate si,
pentru femel, Vinerile tote.

Fratilor crestini /
Serbatorile acestea sunt impreunate cu multe obi-
ceTurl vechi, de ale stremosilor, si de aceea nu me
lupt impotriva for ca sa ne lepadam de ele si de
obiceiurile legate de ele. Dar me lupt si ye invet pen-
tru alta. Vol' tineti maT molt la acestea de cat la
serbatorile legiuite ale Bisericel si la cele ce ne sunt
marturie ale credintei, Tar asta nu e bine. SA dam
imperatului ce este al imperatului, Tar lui Dumnedeti
ce este al lul Dumneclet. Da, e frumos, sa tinem la
obiceiurile stremosilor celor dintaiii, ale Romanilor,
de la carT le avem aceste obiceTurl, dar el' au fost
pagani, inainte de venirea Domnulul Christos, Tar nol
nu putem fi si cu paganii si cu adeveratul Dum-
nedeu.
Asa ye dic: SA tinem la obiceiurile vechi, dar nu
sa ne inchinam lor, nesocotind si avend in putina
cinste sfintele invetaturT ale Biserica EA nu pot sa
ye cert, ca tineti la obiceiurile apucate din stremosi,
dar iarasi nu pot sa ye las paganatatea, biruind po-
runcile Domnului. Cu descantecile vostre, cu ferme-
cile si vrajile cele multe, cu eredintele desarte ye
departati nu numal de cararea mintii omenesci, dar

www.dacoromanica.ro
 PREDICA 273

§i de Biserica adeveratului Dumnecleu §i ajungeti sa

ye inchinatl Dumnecleilor pagani, cei cu mincinOsa
fire. Intorceti-ve la poruncile Bisericei, cinstiti cliva
Duminicei §i serbatorile legiuite, ca sa ye cunosca
Dumneclea de fiii sei §i s'aveti parte de lumina cea
vecinica, pe care nu ve-o pOte da, nici unul dintre
inchipuitii vo§trii idoli. Rugati-ve cu adeveratele ru-
gaciuni, cele de Iisus, cele de Apostoli §i de sfintii
Parinti lasate Si rinduite, §i mai conteniti cu descan-
tecile §i rugaciunile catre isvore, catre paduri, catre
Luna-noua §i catre cal, §i credeti mai mult in sfinta
Cruce §i sfinta Evanghelie ca sä ye mantue de cel
reii, de cat sa credeti in vrajile vOstre, in pelinul Si
usturoiul ce'l purtati la brat'. Si lasati ale vostre in-
virtituri de ulcele §i infigeri de cutit §i cautare de
apa neinceputa §i tote acele nimicuri, call nu ye pot
aduce nici un folos, de cat numai ye intuneca mintea
§i ye departeza sufletul de credinta cea adeverata a
Dumnecleului celui viu, care unul este singur §i vecinic
O. care prin Moisi a poruncit sa nu avem alti Dum-
neclei afara de dinsull Amin.
M. P.

°-.4.kil':. -4.43

Biserica Ortodox5. Romdn# 3

www.dacoromanica.ro
 Material pentru literatura Biseridsci si llgiouali.

Vecil Biserica Ortodoxa Romang. an. XXVII No. 2.

Intrebarea a trelspregecea. T6te lucrurile-s frumOse In lume?

Raspun dere. Negresit, pentru ca tote lucrurile-s zidirea
preatnteleptelor malnilor lui Dumnecleil. Insa si lucrul cel
frumos spre I'M al unelti sa pOte, cum am lice, deca ci-
ca cine-va sabia o ar uneltio spre omorarea celui nevino-
vat, sail intelepciunea spre scornirea hiclesugurilor. (Sub
mana trebue a lute lege puterea divina. Asupra r6ului din
creatiuni, licern cu Scriptura: ca. 1.6111 veclut este ingaduit
de Dumnecleti, pentru apretiarea binelul).
Intrebarea a patruspreclecea. Cum fuse zidit omul?
Raspundere. Dupre chipul si dupre asamanarea lui Dum-
ne4eu. Iara chipul si asamanarea lui Dumnecleti sta intru
inpreunaciunea cu desavarseniile cele dumnecleestl, cum am
(lice. Dumnecleil are intelegere pentru ca si pre omu sal
daruiasca cu intelegere. Dumnecleti pre singurul binele it
alege, i de catra tot aul sa'ntOrce, pentru ca si omul a-
baterea cea nascuta catra bunatate sa o dobandesca, si In-
tOrcerea de catra rautate, dupa acesta si de cele-l-alte a
socoti ni sa cuvine. (Vrea sa spuna Ca perfectiunele divine
a fost comunicate si facultatilor sufletesti ale omului, care
exists in divinitate).
Intrebarea a cincispreclecea. Dintru ce caste alcatuit omul ?

www.dacoromanica.ro
 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA 275

Raspundere. Din trup si dintru sufletul cel fara de mOrte.

(Spune in mod sumar si dovedit, ca omul e nemuritor, ca
cestiune de credin(a, tar nu de discutat).
Intrebarea a saispreclecea. Dumneclett lumea zidind'o, n'o
ail lasat'o pre ea? .

Raspundere. Nicl de cum. El necontenit sa grijeste pen-

tru dansa, flinta si puterea tuturor lucrurilor pazand'o. i
pre tote catra mat bun sfarsit prea cu Intelepciune le car-
mulaste. i dupa acesta nimica In lume dupre neocolire,
orl dupre intamplare ce este, fara de voia lul Dumnecleil nu
nu sa face. (E cestiunea de Providen(a. Lumea dupa cre-
dinta crestina e condusa dupa un sciut plan, in conformitate
cu legile ce shit impusA naturel).
Intrebarea a saptespreclecea. Ce folos tie ti se cunOste
pentru zidirea lumel, si pentru purtarea de grija a lul Dum-
necle6 cea pentru dansa ?
Raspundere. Folosul acesta, cum a ell socotind pentru
t6te acestea, simt intru stiinta mea o legatura, a-I rasplati
lul Dumneclett, ca atot puterniculul facatoriulul miett si prea
bunulul purtatoritt de grija mare si nefatarnica cinstire.
Intrebarea a optspreclecea. i ce taste cinstirea cea Dum-
necleiasca ?.
Raspundere. Cinstirea cea dumnecleiasca este, marturisirea
plecatulul si osardniculul sufletulul midi inaintea lul Dum-
neclett. (Adica recunOscerea sufletulul meth ca exista un
Creator §i e6 trebue se m6 conduc In via(a dupa legile
stabilite de El).
Intrebarea a noaaspredecea. Cum sa'nphrteste cinstirea
cea dumnecleesca 2)
Raspundere. Intru cea dinlauntru si intru cea dinafara.
Cel dinlauntru II urmeza dragostea cea catra Dumnele6,
frica, proslavirea numelul WI, multamirea pentru facerile de
bine, cunOsterea neputintel si a ticalosiel mele, si chemarea
Lui Intru ajutorinta. bra cel dinnafara II urmeza Inchinaciu-

www.dacoromanica.ro
276 MATERIAL PENTRU LITERATURA BiSERICESCA

nea, suspinarea, umblarea la bes6rica, si celelalte, insa Dum-

negeiasca cinstirea cea dinnafara Wa de cea dinlauntru nu
este datbre a sa, face. i f6ra de acesta deaceiasi nu taste
cinstire Dumnecle6scO., ci fatarnicie netrebnica. (Cat de sim-
plu este expus necesitatea cultulul intern si extern. Pe cultul
intern sa basaza cel extern. Lipsind cel intern, cel extern
singur, devine o profanare).
Intrebarea a doaacjecilea. Ce to nadajduestt to pentru
cinstirea cea Dumnecleesca ?
Raspundere. Macar desi a dobandi de la Dumnecleil n'ast
fi nadajduit eu nimica, Did atuncea n'ast fi Incetat al lubi
si al cinsti pre Duinnecleil. Insa bunktatea lul Dumnecleu
socotind'o, vartos tncredintezu-ma pre sinest, cum ca cinsti-
rea mea, carea i sa rasplatOste Lul, fara plata nu va fi lasata.
Asa precum si drepta judecata lul Dumnecleil socotindu-o,
nu ma indoesc, a n'o suferi adeca greutatea urgiet lul a-
cela, carele a slujiril lul este trecatoriu cu vederea si carele
voia tut o defaimeza. (Este vorba de cel indiferentl la cultul
divinCultul adus lul Dumnecleti inobileza inima omulul.
Dumneclett n'are nevoe de cinstea nOstra, ci not prin Cult
dovedim noble(a caracteristica Intre creaturl a nature! nOstre).
Intrebarea a doaazecilea si una. Unde plata si certarea
acesta desavarsit fi va tnplinita ?
Raspundere. Macar cu adeverat si intru viata acesta, tbta
fapta cea buna o are plata sa Intru Indestularea (con)stiintel.
i tOta prihana sa ciarta prin rumperea (con) stiintei. Insa fiind
ca adese or! sa'ntampleza, ca Omenit cel bunt traesc Intru
nenorocire, si bucuria stiintel for sa turbura prin acesta.
Iara cet rai inprotiva nu de rant or! Intru Vote veseliile le
savarsesc zilele sale. i dupa acesta far& de tndoiala ma
Incredintez pre sines!, cum ca afara de viata acesta va fi
all& viata veclnica, intru carea dreptilor le va fi plata de-
sb.var§ita, lard necuratilor certare nescapata. (E vorba de
resplata faptelor n6stre. Linistea consciintel n6stre OA& in

www.dacoromanica.ro
 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA 277

sine proba existel celel-l-alte luml, in care vom primi res-

plata pentru savir§itele nOstre. Ca nom trebue sa lucram
nu mal binele la acesta ne obliga imperios desavir§irea tot
mal mult spre perfectionare a naturel n6stre).
Intrebarea a doaazecelea §i doaa. Oare desavarOt o in-
plinitl vol cinstirea cea Dumnedeiasca, si simtitl pre sine-vat.1
a fi indreptatl pazitorl al voil mill Dumnedell ?
Raspundere. Acesta n'o cutez a o dice, pentru ca ell
singur pre sine§1 atata ma stiUU de neputincios si de OM-
mat, cat prin putinta mea nu numai ca a-o'n plini n'o pocia,
desavarOta cinstirea cea Dumnedeiasca, ci inprotiva inaintea
prea curatilor ()chi a dreptulul judecatoriu Dumnecleti, ne-
curat ma aflu pre sine-ml, si calcatoriu de legea lul intru
tot ciasul. (Not traim in legile naturel, de cate orl le cal-
cam sintem pedepsitl cu mOrte; tot asemenea si pe terenul
moral. De ate orl judecam rely §i prin egoism judecam,
pacatuim. Nevoe am de harul on ajutorul divin spre a me
lumina).
Intrebarea a doaadecilea a treia. Ci o aOzare ca acesta
este ticalOsa si de primejdie?
Raspundere. Cu adevarat. i singur et' o cunosc acesta,
§i o plang ticalo§ia mea. Pe mine ma ingroze§te §i jude-
cata (con). stiintel, §i drepta judecata atot puternicului.
Intrebarea a doaadecilea a patra. Ap 6re null este tie
cu cuviinta a cauta o mijlocime catra milostivirea cea Dum-
nedeesca, §i catra scularea to ?
Raspundere. Negre0 cu cuviinta. Ci numal ea singur
cu slaba intelegerea mea nu cant, o mantuitOre mijlocime
ca acesta a o cauta nu pociii. Iara in locul acqtia intru tot
ciasul navalirea patimilor pre mine al cinsti ( ?) cudesila catra
pacat ma trage. i a§a di singur la sinemi ultanduma, vill
intru deznadajduiala. Ci cand o imintesc (imI inchipul) ne-
me§tita (nespusa) bunatatea cea Dumnedeesel, pre carea el
cu pocainta cea adevarata si cu fagaduinta indreptaril mele

www.dacoromanica.ro
278 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA

o inbratosez. Apol de catra partea acesta destula nadejde ma

trezveste pre mine, si deznadajduinta mea o izgoneste. (Aces -
ta -1 dogma crestina, a te declara pe sine smerit, umilit si
pacatos si a recunOste un Dumnecleil de parinte obstesc. CA
independenta ta este o falsitate, atarni de Dumnecleti orl de
legile La Cat (al nevoe) de ajutorul lul Dumnecleil spre a te
perfectiona, pentru ca natura ta materials te atrage mat mult
spre pecat on spre rein, video meliora proboque, deteriora
sequor, dice proverbul).

PARTEA A DOUA.

Pentru credin(a cea Evanghelicesca.

Intrebarea intaia. Pentru ce te invatas tu intru partea cea
dintai?
Raspundere. Pentru firesca cunostinta cea Dumnecleiasca.
(Adica s'a desvoltat in amenunt argumentul Fisico-Teologic,
fOrte edificator pentru popor, mai ales de preotl in predict).
Intrebarea a doaa. Oare socotesti-o tu de ajuns Mil man-
tuire a te Linea numai de singura Dumnegeesca cunostinta
cea firesca?
Raspundere. Ba. i acesta pentru acesta, cad ca firesca
cinstirea cea Dumnecleesca Taste intemeiata intru desavarsita
inplinire a legil lul Dumnecleti. lara cad ell pre sineml ma
aflu pacatos inprotiva legil lul Dumnecletl, apol am nevoe
a cauta alts mijlocime catra indreptarea mea. (Vine la pa-
catul original, arata origins si urmarile lul in deteriorare
naturel nOstre si trebuinta imperiOsa de ajutor 'spre a ne
putea mantui).
Intrebarea a treia. In ce feliti ar fi fost mantuitOrea a-
cesta, si atata de nevoe mijlocime? (in loc de mijlocire).
Raspundere. Credinta cea Evangheliciasca.
Intrebarea a patra. Ce este Evanghelia?
Raspundere. Evanghelia este o veste de bucurie pentru

www.dacoromanica.ro
 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA 279

ertarea pacatelor mete, §i pentru inpreunarea mea Intru nu-

marul fiilor tut Dumnecleu.
Intrebarea a cincea. Ce este credit*?
Raspundere. Credinta este inimelnica primire Evangheliei.
(Ajungem acum la necesitatea venirel lut lisus Christos, ca
mijlocitor intre not §i Dumnecleti, §tergerea pacatulut stra-
mqesc. SA se observe cat e de simplu difinitia credintel
§i corect. Este primirea in inima adica in launtrul nostru
cu convingere a Invetaturel cuprinsa In Evanghelie).
Intrebarea a §asea. Unde sa cuprinde o inalta §i prea
dulce Invetatura ca acesta?
Raspundere. Intru Dumnelleiasca Scripture, adeca Intru
cartile A§Azamantului celul vechiti §i ale celul not, intru
cartile prorocilor §i ale Apostolilor. Iara prin scurtare, Wta
invetatura acesta sa cuprinde intru simbolul credintel. Iar
simbolul a§a sa cet4te:
a) Crecl intru unul Dumnecleil Tatal atot tiitoriul, faca-
toriul ceriulut §i al pamantulut, vaclutelor tuturor §i ale ne-
vaclutelor.
b) i intru unul Domnul lisus Hristos, Filul lul Dum-
nedeil, unul nascut, carele din Tatal s'ail nascut mat nainte
de top Area Lumina din lumina., Dumneclett adevarat, din
Dumnecleti adevarat, nascut, nu facut, cel de o fiinta cu
'fatal, prin carele tote s'aA facut.
c) Care le pentru not Omenil, §i pentru mantuirea hOstra,
s'ail pogorat din ceriurt, Si s'au intrupat de la Duhul Sfant,
§i din feciOra Maria, i s'ail facut om.
d) i s'ati rastignit pentru not in vremea lul Pilat din
Pont, §i at patimit, §i s'ail Ingropat si at Inviat a treia
chi dupa Scripturl.
e) *i s'at suit la ceriurt, i §ade deadrepta Tatalul.
f) i tara§1 va sa vie cu maitre, sa judece viit §i mortil,
a caruia Imparatiei nu va fi sfaqit.
g) i intru Duhul Sfant, Domnul de viata facatoriul, ca-

www.dacoromanica.ro
280 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA

rele din Teal purcede, carele cu Tatal si cu FiTul este in-

chinat si slava, cel ce ail grail prin proroci
h) Intru una Santa Soborniciascd, si Apostolesca Be-
serica.
i) Marturisesc un botez, intru ertarea pacatelor
j) Astept inviiarea mortilor.
k) i viata veculut ce va sa, fie. Amin.
Intrebarea a saptea. Carea taste puterea simbolulul a-
cestuia ?
Raspundere. Puterea intdiu II e acesta, cum ca Dumne-
dell taste unul dupre fiinta, ci in trel fete: Tatal nendscut,
Fitul mai nainte de \Teel si negrdit nascut din Tatal, si Du-
hul cel Want tot dintru acelast Tatal neajuns cu mintea,
find purcegatoriti, cu o nedespartitd inchinaciune si slujire
este cinstit si proslavit. Adoad: Cum ca singur Dumnecleu
Cuvantul si intelepciunea fiind miscat dintru milosardiia
cea negraita Mil omul cel slabit prin pacate, raza Dum-
necleirel salet, este chipul stricAciOsel fiintei nOstret, ascun-
cjandu -o o arata in trup, si prin mijlocimea tatnicel pogo-
Mit acestia cdtra not, stanta voia sa o descoperi noao,
intunecatul cugetul nostru it lumina cu adevarata cunostinta
cea Dumnecleiascd, si tar inima cea vatamata Wra pocainta
intorcandu-o, cu milosardiia sa, o mangae pre acesta si cu
nadejdea cea de bucurie a veclnicei fericiril eel dupa mOrte
o luta& Langa acesta traind pa pamant fara de pdca.te, viata
sa cea fait de prihand o WA prea lumin6sd oglinda a
faptelor celor bune, spre rdvnirea mea lut, prea scumpul
si prea dulcele izbavitoriul mien; Acesta este Domnul lisus
Hristos, intro carele, fiind ca cred di cu inima, apot pentru
acesta ma them crestin. (Ve rog lubiti cetitorl! Insistati a
intelege bine acest respuns; el cuprinde in resumat esenta
Crestinismulul. Este dar in cate-va cuvinte expusa WA teo-
ria dogmatica a Religiel n6stre. Ed n'am intalnit mat bine
si mat clar expus sistemul Crestinismului).

www.dacoromanica.ro
 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA 281

Intrebarea a opta. Milostivul acesta si marele solitoriul

nemulul omenesc, cum o savarsi mantuirea nOstra?
Raspundere. El nevointa mantuitOreI vietel salei o savarsi
cu mOrtea, si cu mOrtea Crucil. i o mOrte ca acesta a
mieluselulul celul nevinovat fuse jertva adevarata, milostiv-
nic pre Dumnegeti facandu'l, carea inpreuna si pacatele
mele le sterse, si in locul caznil ceii slujite prin mine, bla-
goslovenie vecinica imi mijloci mie. Murind Mantuitoriul
fuse ingropat Ci invie atreia di, si dupa aceia sa'nnalta la
ceriil. i el larasi va veni a-I judeca viii si mortil, a caruia
imparatiel nu va fi sfarsit.
Intrebarea a noaa. Ce folos ip este tie dintru a crede in-
tru lisus Hristos. ?
Raspundere. Nu numal folos e prea mare, ci si neoco-
lita nevoe, pentru ca o credinta ca acesta (con) stiinta mea
o odihneste, pre ceia ce sa cutremura de frica judecatil lul
Dumnecleil, pre parintele cel bun, indurat Dumnecleil in loc
de judecatoriii drept mi-1 pune mie de fata, si pre mine pa.-
catos. Dar caindu-ma, de nadejdurile cele bune a mantuirii
cel vecInice ma umple. (Acest respuns este continuarea
teoriel Crestinismulul incenuta in intrebarea de mat sus).
Intrebarea a zecea. Ce sa cuvine, pentru ca credinta a-
cesta intru tine sa fie lucratOre ?
Raspundere. Sa cuvine ca sa am eii intru pacatele mele
adevarata cunostinta si cainta, si pentru milostivirea cea
catra mine a ceresculul parinte intru mine incredintarea
agonisindu-o, A. ma sarguesc tot aceias a o face, ce este
placut de Omeni lubitoriulul de bine, facatoriulul acestuia.
Intrebarea a unspreglecea Ceia ce cred intru Hristos fisus
alcatuesc vre o uniciune intre sinesi? (adica au o unitate
intre el)?
Raspundere. Negresit. i una taste uniciunea acesta, orl
in ce loc ar fi fost cel ce Cu adevarat cred intru Hristos.
i apoi dupa acesta, pentru ca eT cu o Evangheliresca lege

www.dacoromanica.ro
282 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA

sant carmuindu-se, §i cu unul Duhul lui Dumnedeti. Uni-

ciunea acesta sa chiama Beserica. i dupa acesta beserica
este adunarea cre§tinilor celor adevarati. Adevarata bese-
rica acesta Taste cea pravoslavnica sobornicesca a RasAri-
tulul, al cariei madularia sant §i eii. (Aicea incepe a ex-
pune notele generale ale Bisericel, ca adica este Una, Sfinta,
Sinodala §i Apostolica, adica ap cum s'a infiintat de la
Inceput de Domnul nostru Iisus Christos).
Intrebarea a doaaspredecea. Nu este vre o talnica a0-
zare, pre carea datoriti Taste a o pazi, cel carele voiWe a
Incapea Intru numarul sfintel uniciunel aceiei, §i a sa fate
parta darului celui Evanghelicesc?
Rasspundere. 0 taInica a0zare ca acesta taste botejunea.
Intrebarea a treispredecea. Ce este botezul?
Raspundere. Botezul este o tali-A, intru carea Tanga spa-
larea trupului cu apa, spalasa sufletul celuia ce crede de
pacate prin darul lui Hristos. i prin acesta cela ce sa
boteza madulariul besericel cqtii creOne§ti sa alcatulaVe,
§i dupre acesta parta. s tuturor darurilor acelora, care-s in-
preunate cu creOnatate cea blagoslovita. (De aicea 1ncepe
a trata mijlOcele harice, care prin semne veglute ne curata
din starea omului natural §i ne numera in Staulul turmel
lui Christos, adica ne numera tntre membril Bisericel lul
Christos. Este vorba de cele §apte sfinte tame ce au meni-
rea de a sacrifica pe om, data le primeqte cu vrednicie).
Intrebarea a patruspreclecea. Oare nu este alta a§azare
tainica, prin carea creOnul inaintea lul Dumnecleil §i a be-
sericel, intru tOta intamplarea cea cu buna vreme, sa, mar-
turisesca, cum ca el sta neclatit intru credinta ciasta crq-
tinesca?
Raspundere. Iaste. i o talna ca acesta Taste Evharistiia
sati cuminecatura.
Intrebarea a cincisprelecea. Ce este Evharistia sati cu-
ecatura ?

www.dacoromanica.ro
 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA 283

Raspundere. Evharistiia sag cuminecatura este o talna,

intru carea cela ce crede, supt chipul painit, cu singurul
trupul lui Hristos, §i supt chipul vinulul, cu singurul sail;
gele tut Hristos O. pricestuia§te intru ertarea pacatelor si
Intru viata de veci. Iar prin acesta marturise§te, cum ca
el este madulariti credincios at tainiculul trupului lui Hristos,
adeca al besericii. Cu urmare, cela ce sa'npartap§te duhov-
nice§te1 de op§tel mesel ace§tiei, cu acea mare datorie a
o cugetaril §i a dragostei sa lega pre sine. cu carea cre§-
tinul datoriti taste a sa lega unul cu altul.
Intrebarea a §alspreclecea. Carmuirea oRtimel besericii
ce01 sfintite cut este data in mana?
Raspundere. Caput ocarmuirit si at slujiril cqtil beseri-
ce§ti taste unul Domnul Hristos. Iara uneltele lui intru tOta
ocarmuirea cea duhovniciasca sant slujitorit cei beserice§ti,
in ce feall sant episcopit, §i preasvitearil sari preotii. i da-
toria for este a o invata legea adevarulut, a povatui catra
naravurile cele bune, 5i ale savar§i tainele.
Intrebarea a §aptespreclecea. Gaud ar simti cre§tinul, cum
ca el este calcatoriu de lege si de fagaduinta sa prin calca-
rile de lege cele facute de dansul intru cre§tinatate. Apot ce
fealiti de mijlocime it ramane tut pre darul cel pierdut al
cauta?
Raspundere. Pocainta cea adevarata.
lntrebarea a optspreclecea. Ce taste pocainta P
Raspundere. Pocainta taste o taina, intru carea celuia
ce crede prin adevarata cunqtinta pacatelor sale, si prin
vartOsa nadajduirea intru chez4luirile lui Hristos i sa iarta
de la Dumnecleti pacatele prin slujitoriul tut Hristos. 1 61
Intrebarea a noaaspreclecea. Oare nu tine beserica Inca
§i alte taine?
Raspundere. Le tine pre cestea ce urmeza: ungerea mi-
rului carea sä unelt4te la botejune, preotia, nunta, si sfin-
tirea untulut de lemn.

www.dacoromanica.ro
284 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA

Intrebarea a doaadecilea. Ce socotestl tu pentru celelalte

oranduell besericestl ?
Raspundere. Eil socotesc si WI, cum ca acelea de la
beserica sant asazate, si slujesc orl spre folosinta cea in-
vatatOre de naravurl, sau pentru buna orandulala.
Intrebarea a doaadecilea a una. Ce tu socotestl pentru
aceia, caril credinta pang. la sfar§itul vietil o pazesc fait
de prihana ?
Raspundere. Ett socotesc, §i o stiti tntru §tiinta ne'ndoi-
ciOsa, cum ca ceia ce credinta pana in sfar§it o pazira fart
de prihana, §i pre cele bone le facura, invia-vor tntru
inviiarea vietil, lard caril le facura pre ale rele intru In-
viiarea judecatit Iara dupa tnviiarea cea din mortl necre-
dincio01 fl-vor osanditl intru cazna cea veclnica. Iara dreptil
o vor mosteni viata cea veclnica. Dect Indreptandu-ne prin
credinta, pace avem catra Dumnedeti prin Domnul nostru
Iisus Hristos, prin carele §i aducerea o afllaram prin cre-
dinta intro darul acesta, intru carele stain, §i ne laudam
cu nadejdea slavil lul Dumnedeii. Rim!. V. I.
C. E.
(Va nrma).

fati;l4],

www.dacoromanica.ro
 Biblia romanesca de la 1688
Ve41 Biserica Orthodox I Romana, No. 2, an. XXVII.

Dositheu den mile lui Dumnecitia Patriarh Sfintel COW lerusa-

limulal 0 a toata Palistina (?) rugator de sithiltatea
Math tale.

Destul de importanta prin continut, acesta predoslovie

are o mare valOre mai ales prin autorul el. Acest Dositheu
nu poate fi altul de cat Dositheu II renumitul Patri-
arh al Ierusalimulul, care a pastorit biserica mama intre
anil 1672 si 1707. El a jucat mare rol in lupta bisericel
ortodox e orientale contra protestantismului si chiar a pa-
ralisat nasuiWle acestula de propaganda in Orient, prin
linerea sinodulul de la Ierusalim din 1672 si prin publi-
carea° unel Marturisiri de credin0.. La sinodul din 1672
s'a aprobat din nou Marturisirea Ortodoxa a lul Petru Mo-
vila si s'a fixat in mod definitiv numerul car(ilor Vechiulul
si Noulul Testament. Marturisirea sa de credinta numita si
Outo).oyla Aorrt.Bio.) ce consta din 18 capit. si 4 In trebari a
avut de stop a combate catihismul calvinesc atribuit lul
Ciril Lucaris, care de asemenea avea 18 capitule si 4 In-
trebari Acesta marturisire este recunoscuta In bis. orto-
doxa ca o carte simbolica de mare autoritate. Tot Dositheu
a mal scris si o prefata la a trela ediiune a Marturisirel

www.dacoromanica.ro
286 BIBLIA ROMANESCA

Ortodoxe a lui Petru Movila, care s'a publicat in Bucurescl

la 1699 de care Antim Ivireanul. Din operile sale precum
i din Jupta apriga ce a purtat in contra protestantismulul
i catolicismulul, se vede ca el era un barbat erudit i un
aparator zelos al ortodoxismulut Cea-ce l'a indemnat pe
Dositheu ca sa scrie o prefata atat de elogiOsa la adresa
lui Serban Cantacuzin, este pe de o parte recunoscinta
fata de acest pios domn care ajuta cu darnicie bisericile
de Orient, atat de saracite prin barbaria Turcilor, lar pe
de alta ca sa respunda la rugamintea pe care acest domn
I-o facuse spre a-I da bine-cuvintare pentru traducerea i
tiparirea Bibliel In romanesce.
Pe fila a cincea, fata a doua, se afla tabla de materil
cu acest titlu: A cartilor Dumnedeeqtil Scripturi de-
slaqire.
Imediat dupa aceste cinci file nepaginate, urmeza cu-
prinsul propriU cps al Sfintei Scripturl, cu acest titlu in
litere rqii: Dumnedelasca Scripture ',eche si nouaO.
Facerea. Pe fie-care fata sunt ate doue colOne. Literile
sunt fOrte marunte. Numele propril sunt peste tot cu li-
tere midi, litere marl se observe numal la inceputul fie-
carui verset.
Iata primele trel versete de la cartea Facerel, cap. I-10.:
'Den ceput au la cut damneder) cerlul si pAmentul.
lath" pamentul era nevedut si netocmit. qi intune-
rec gl&cea desupra preste cel Mr& de fund, si duhul
lul dumnedeu se purta desupra apel». De cele mal
multe on Perfectul simplu este Intrebuintat in loc de Per-
fectul compus.
Pe fata 70 gasim titlul: .Preo0a, In loc de Leviticul salt
cartea Levitifor dupa cum se gasesce In bibliile posteriOre.
In loc de verbul sunt (Indic. pres. pers. III plur.) se in-
tilnesce fOrte des forma scurtata a acestula, adica un simplu
s care se adauga imediat la urma cuvintelor respective.
La pagina 152 se termina cele cinci cart! ale lul Moisi.
Pe fata 194 se afla titlul: A lmperapilor cea dentalli,
in loc de: cartea Imperarilor sail a Regilor, dupa cum
este in bibliile mai noul. Reproduc din acesta carte vers.
1. cap. II, comparat cu textul din Biblia de Buzeu, spre a

se vedea modul traducerel.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIA ROMANESCA 287

Bib lia din 1688 Biblia de Buzau

Si s6 ruga Ana si clise In- Si s'a rugat Ana, si a clis:
taritu-s'ail inema mea intru tntaritu-s'a inima mea intru
domnul innaltase cornul mieu Domnul inaltatu-s'a cornul
Intru dumnecleul mieu, lar- midi intru Dumnecleul meu,
gi-se asupra vrajmasilor miel theta s'a asupra vrgjmasilor
gura mea, cad m'am bucu- miei gura mea, bucuratu-m'am
rat intru mantuirea ta. de mantuirea ta.
La pagina 382 incepe Psaltiria. big primul vers din
psalmul I: Fericit omul carele n'aez mersu, in slatul
necuracilor, si in calla peed' tosilor n'aii statut71
pre scaunul ucigasilor 'Jail qedut.Psalmul 5 incepe
ast-fel: Gralurile male baga-le in urechi cl6mne, in-
relege strigarea mea. La psalmul XIII, vers. 1 si 2
citim: vise cel farce minte intru inima lul nu Taste
dumnedeu. Stricard-se gi se urira intru meqtequgirl
nu laste facend bunatate nu Taste pens Intru unul.
La psalm. 68 v. 6 la psalm. 85 v. 1 am gasit cuvintul
maser care 'Ate sa derive de la latinescul miser-=sarac,
misel, umilit.
La psalm. 99. v. 1 am gasit cuvintul c/icu.41 in loc de
strigarl. Iata vers. 2 si 3 din psalmul 103: Cu martu-
risire si mare cuviinra imbra,casi-te imbracandu-te
cu lumina ca o bulb& Intindend cerlul ca o pilale
eel ce acoperl cu ape cerdacurile lull In cuprinsul
acestul psalm gasim multe cuvinte frumOse, ca pajiste In
loc de pasune, dumbrava in loc de padure, staul in loc
de culcus, jiganil in loc de jivinil, socotila in loc de
vorba, etc..,
Psalmul 140 incepe asa: Domne strigaiii catra tine,
asculta-me la aminte glasul rugil male, ca,nd strig
catre tine. TOte cartile canonice ale V. Test., in ordinea
obicinuita, se cuprind pence la pagina 614. De la acesta
paging. incep cartile apocrife, cu acest titlu: Ascunsele
cafe ce-s la jidovi den numeral celor vrednice de
credinra se ail& Apocrifele incep cu psalmul 151 al lul
David si terming, cu cartea 1111 Iosif Flavie relativ la Ma-
cabet, la pagina 750.
In sfirsit, in traducerea tntregulul V. Testament, se ob-

www.dacoromanica.ro
288 BIBLIA ROMANESCA

server atat de multe particularitati cu privire la limber, la

constructie si la intrebuintarea timpurilor verbal°, ca dad.
le-as descrie pe tOte, ar mai necesita Inca (led de pagini.
De la pagina 751 incepe Noul Testament, cu acest titlu
In slove rosii: De la Matthel Svinta Ev(anghe)lie.
Cap. 1. i aid se observer multe cuvinte deosebite, ca
vrajitori in loc de magi, cocon in loc de prune, dra cit
in loc de indraciti, simcea in loc de certa, a blazui in
loc de zminti, Mica in IOC de obraz, te va podvodari
In loc de te va sili, pass in loc de mere, datorie in
loc de gresala, bAntulala in lbc de ispita, aapoc in loc
de sterc saft gun6ie, delungari-ve in loc de departati-ve,
strasina, in loc de acoperemtnt. La cap. VIII v. 18 citim:
,1S'i veclend Is multime multa pregiur sine, porunci
sa, trecfi, decindea. Mai gasim cuvinte ca gubavl in loc
de leprosi, firth, in loc de jertfa, jahulasna in loc de je-
fulasca, rost in loc de gura, glOte in loc de popor, ruder
in toe de nem, Peter in loc de Petru, a invinge, facile
in loc de candela, limbs in loc de neam, nesilnic In loc
de rell sau aspru, s. a.
La pagina 774 incepe Evanghelia de la, Marco, cu
urmetOrea precuvintare: Predoslovila Siintului Marco
Evangbelistului: Aici de pre Evanghelia lul Marco tre-
bule sa stim trei lucruri: Intaiil de pre ce all scris Marco.
A d6ua Ora tine ail fost Marco? si in ce limber ail scris
Evanghelia lui. A treia Ora cate parp are Evanghelia lul.
«1. Sfintul Marco, ca si MatheitI, scrie de cuvintele si de
faptele lui Chs, de chinuri, de moarte, de Inaltarea lul Xc.
Tara nasterea lui Chs o lass a el toate le scrie mal pre
scurt, scrisad pentru acesta, ca si alaltl evanghelisti ca sa
arate pre Is Nazarinenul ca-1 Chs, carele se arata asa, in
carele s'au inpiut toate ce ail fost prorocit prorocii de Chs,
acela'I Chs, si acestea toate s'ait inplut in Is Nazarinenul,
cum arata evanghelistii, pentru aceia Is Nazarinenul baste
Chs, cel ce era fagaduit parintilor);
«2.De a doa oars, Marco n'aft fost den cei 12 apos-
toll, ce au fost den cel 70 de ucenici, cum qic unit fost-au
ascultatorid si ucenic lui Petar, de care pomenete in stir-
situl carpi dentait, scris-au evanghelia Jul In limber grecesca
ca si alalti evanghelistl si apostoll, se va ca au scris evan-

www.dacoromanica.ro
 BIBLIA ROMANESCA 289

ghelia mai virtos pentru rugarea rtmlenilor, ce n'au scris

in limba latinesca, ce grecesca, ca atunci pretutindenilea
petrecea cu limba grecesca, Pavel apostol Inca au scris la
rimleni, ce ail scris in limba grecesca_ si ovreilor Inca n'au
scris ovrelaste ce greceste. 7,

3.A trela, evanghelia lui Marco are trel IAN, partea

dentaiti despre deregatorila prorociel lui Chs carea o au
aratat propoveduind evanghelia si tilcuind legea lui D-cleU,
certand pecatele si invetatura strimba a jidovilor, prorocind
despre venirea peririi jidovilor si de venirea Jul la giude-
catA, alte lucruri Inca semneza aici chemarea apostolilor si
trimiterea for a propovedui in Iudea si minunile Ion, si in-
trarea lui cea imperatescA in Ierusalim si curatirea besere-
cii, acesta parte dental!) taste cuprinsA in cele 13 capete
dentait, a doa parte taste de popila lui Chs carea o au
arAtat intru rabdarea sa pentru pecatele noastre si murind
pentru noi, si-i cuprinse acesta in 2 capete, in 15 si 16,
a trela parte taste de incepetura imperAtiel slave! lui pen-
tru sculare den morti si trimeterea apostolilor In toata lu-
mea sa propovedulasca Evangheliia, si inaltarea la ceriti,
si sederea d'e direpta Tata lui aceste-s cuprinse In al 16 cap x..
La pagina 774 se incepe Evangheliia cea dupre Luca, cu
acesta Prodoslovie a Luca] Evanghelistul. «Luca ail
fost vraciti den Antiohia, dupe ace% au fost in tale sotie
credinclOsa Jul Pavel, si to propovedaniia Evangheliei sotie,
cum se cunOste den deanie 20 stih 16, si 13, 14, 15, si
cap. 21 still- 1, 2, 3 iproci, si cap. 27, 28, si epistolila Co-
lasenilor 4 stih 14, si epistolila a doua a lui Timotheia In
cap. 4 stih 11
La pagina 812 Incepe Evanghelia dupre loan, avend In-
nainte acesta nota biografiica : De Ioan Evanghelist
clue all lost.
(loan Evanghelist carele ail scris Evanghelila, si trel po-
slanit si apocalypsis, fost-ad unul den cel 12 apostoli a!
lui Chs, si dentealalti au fost mai drag ucenic lui Chs,
cum insus arata Evangheliia sa in cap. 21 stih 24, fost-au
fecior Jul Zevedeiti si frate Jul Iacov celui mai mare pre
care'! omori Irod, cum se arata la Matheiti, In cap 10 stih
2, Marco 3 stih 17, deanila 12, stih 2, si ail fost trimes
Biserica Ortodox& Rom&ra 4

www.dacoromanica.ro
290 BIBL IA ROMANESCA

in pribegie de Dionisie 1) (?) imperat in ostrovul Patmosului

si acolo all scris cartea apocalipsis, cum scrie in cap. 1
stih 9 si in 10 stih 11, iara dupe moartea lul Dionisie ai .

venit in Efes, cum scrie Evsevie In historila beserecil to

a treia carte in cap 18 si dupe ce veclu scrisOrea acelor
trel evanghelisti de inainte. i marturisind despre scris6rea
lui, asa ati scris acesta carte Evanghelila, veclend a ail
lasat cela niste lucruri ce se cuvin a sti, cum scrie Evse-
vie in a trela carte, in cap. 21*.
La pagina 831 se termina cele patru Evanghelii si incep
Faptele Apostolilor.La pagina 855 gasim un titlu general:
Cele ale slintulul Pavel carpi trimise. Cele preste
tot carp' trirnise. Descoperirea sfintulul .loan Bo-
goslovul. Apoi un titlu special: A Jul Pavel apostolul
cea catre rernleni carte trimisa.
Titlul de carte trimisa, se g6sesce la t6te epistolele
Ap. Paul, de unde se vede ca. traducetoril ail tradus cuvin-
tul grecesc into-m.)4 (de la inttrrOao.)) 2) nu prin epistol a,
epistolie sail carte, ci prin done cuvinte romanesci. Este
de observat ca litera initia1s a numelui Pavel cu care acest
stint apostol 10 incepe mai tote epistolele sale, este fOrte
mare si artistic executata avend in mijloc chipul Sf. Ap.
Pavel, cu o carte intr' o mans si cu o sable in cea-l-alts.
La pagina 909 se termina epistolele Ap. Pavel si Incep
epistolele catolice, tot cu titlul de carte trimisa la care
se mai adauga cuvintele preste tot. Deci avem: A lul
Iacov carte trimisa, preste tot, a lul Petra" carte
trimisa preste tot cea dental& etc.Cum vedem, cuv.
xcc.9'catxii rail tradus prin preste tot, tar nu prin sobor-
nicesca, generals sail catolica. D'asupra tuturor fetelor,
cat in epistolele In! Paul si cele catolice, se citesce cuvin-
tul slavon Poslanie ( care are aceeasi insemnare cu
ticto-r OA .
La sfirsitul Apocalipsului si al intregei Biblii, gasim o
nota destul de interesant6.: t Tiparitu-s'at. acesta dint& carte
in orasul Bucurestl, insa cu cheltulala prea lurninatului,
1) Aoi este o grep1. de nume, aci nu p6te fi altul de cat Domi-
Oan impiIratul Romanilor care in adevh a exilat pe Evangh. Ioan in
insula Patmos.
2) Trimit scire, insciintez prin scrisOre.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIA ROMAINESCA 291

prea crestinulul si prea cuviosulul domnulul si stapanulul

nostru loan erban Cantacozino Basarab Voevod, Biruito-
rlului si Obladuitorului atoata Ungrovlahila, lar cu nevointa
si indireptarea celor ce s'at tntamplat dascall, si mai mutt
deslusindu-se pre limba rumanesca de ceI midi si plecati
dintru slugile maxii. sale *erban Biv V(el) Logofet, si fratele
sed eu Radul Logofet. lar atot mestersugul tipografii si in-
direptator cuvintelor rumanestI ostenitor de Dumnedeu lu-
bitor Mitrofan episcopul de Hus1).
In privinta ortografiel se observa urmetelrele:
Atat pentru i lung cat si pentru 1 scurt se intrebuinteza
un singur H (grecescul 1); p'alocurea insk se ye e si acest
I (grecescul t). Peste tot locul se face bine deosebire intre
ri, (a) sib (A) precum si intre diftongii t (e) si A (Ia) Pentru
intrrbare se intrebu nteza semnul proprid al intrebarel (?)
lar nu punctul si virgula ca in grecesce. In general vorbind
ortografia din acesta Biblie presinta un progres fata cu or-
tografia cartilor anteriOre
Acesta este renumita Biblie de la 1688 Acesta este pre-
tiosul monument literar atat al bisericei cat si al terei nOs-
tre si care arata pe deplin ca in biserica s'a pastrat ade-
verata limb& romanesca.
Bea Dumnedeu ca pietatea si zelul de care au fost pa-.
trunsI cola boratorii acestel MID, sa insufletesca si pe ro-
manil nostril de asta -41 carii inteadever iubesc neamul,
limba si legea stremosesca !
Preotul Al. Petrescu
Craiova

www.dacoromanica.ro
 Mandria si Smerenia
Omi lie cu reflexiuni morale asupra cuvintelor Domnului:
Cel ce se va intil(a pre sine, se va smeri; si cel ce se vs smeri
pre sine se va inez4aa. (Math. XXIII, 12).

In tot timpul cat Mantuitorul a predicat pre pamInt dum-

necleesca sa invetatura, continu, pe langa descoperirea
tainelor :dumnecleirei, a invetat pre sfintil. sei Apostoll, si
pre tot'. cel ce il urmail si ascultail cuvintele sale, tot ce
trebuiaii sa faca pentru a fi cu adeverat vrednici urmatori
al seT.
El continuu 1-a invetat si prin Evangeliul seu ne invata
si pre nol tot', cum sa ne purtam in lume; cum sa cuge-
tam despre starea nostra sufletesca pentru a o cunoste cu
adeverat, si cum sa ne pazim de tot ce ne 'Ate vatama.
El ne invata cum putem face si urma tot ce ne pate fi de
folos, atat in viata de tote qilele, cat si pentru mantuirea
sufletulul si dobandirea vietei eterne intru imperatia ceru-
rilor. Iar cuvintele si invetaturile sale, cuprinse in Evan-
geliul mantuireI nOstre, sunt pururea invetaturi eterne, carT
potrivindu-se si aplicandu-se tot-d'auna si tuturor, se ade-
veresc la tot pasul ca invetaturi drepte, sfinte si adeverate.
Preceptele morale ale Evangeliulul seil cu privire la viata

www.dacoromanica.ro
 MANDRIA sI SMERENIA 293

acesta trecetore si la indreptarea si prefacerea nostra mo-

rals, precum si tote sfaturile ce ne da spre a le pazi,
Mantuitorul mat tot-d'auna le-a predicat prin exemple din
viata de tote dilele si prin pilde, ca ast-fel aceste sfaturl
si invetaturi morale sa fie mat cu inlesnire si mat bine in-
telese, mat convingetOre, mat patrundetore si in acelas timp
mat edificatOre.
Ast-fel si invetatura morals despre Mandrie ,ci Smerenie
a aratat'o tot prin pilde. Voind adica Mantuitorul a po-
vatui pre sfintii set Apostoli si prin ei pre not tots urma-
torii set, cum sä ne pazim si sa fugim de Mandrie si cum
sa avem tot-d'auna in sufletul si cugetul nostru Smerenia,
si d'acesta sä ne calauzim in tote miscarile, atat cand gan-
dim si cugetarn la not insine, adica la ceea ce ne-ar fi de
folos sufleteste si trupeste, cat si in raporturile nostre cu
cei-l-alti omeni si chiar cu Dumnedeil si mat ales in ac-
tiunile nOstre de pietate si religiositate, El a spus o pilda
din care a desvoltat sublima si eterna sa Invetatura mo-
rail cu privire la acestea.
Ocasiune la enuntarea acestel invetaturi i-a dat insusi
Mandria pe care o vedea la unit. Pentru aceea voind a
desaproba si stigmatiza d'a pururea pre cei ce' se cred
pre sine drepti si se mandresc, despretuind si urand pre
semenil lor, si a arata in acelas timp discipulilor si tuturor
urmatorilor set Ca o ast-fel de prea mare incredere in sine
este mandrie satanica si diabolica, care vatama pre om;
Tar smerenia si modestia sunt singurele cart duc la adeve-
rata cunostinta de sine forte de folos omulul, Mantuitorul
a spus urmatorea pilda :
cDoi orneni s'aii suit in biserica ca sa se roge; unul era
«Fariseu, Tar cel-l-alt Vames. Fariseul stand, asa se ruga
intru sine: Dumnedeule, multamescu-ti cacT nu sunt ca
4 cei-l-alti omeni, rapitori, nedrepti, prea-curvari sau si ca
«acest Vames. Postesc de doue on in Sambata; dail de-

www.dacoromanica.ro
294 MANDRIA ySI SMERENIA

«duiala din tote ate castig. Tar Vamesul stand departe nu

4voia nici ochil sa'si ridice la cer, ci isT batea peptul sell
4clicend: Dumnedeule, milostiv fil mie pecatosul» ').
Reflexiunea morala pe care Mantuitorul o face asupra
purtarei si staref sufletesti a fie-caruia din cel doT cart se
rugaii, o exprima prin cuvintele: «Pic voue s'a iniors a-
gcesta (vamersul) mai indreptat la casa sa de cat acela
(fariseul)» 2). Tar conclusiunea finala cu care inchee pilda
si invetatura morala pe care o pune inaintea sfintilor se1
Apostoll si tuturor celor ce ascultaii cuvintele sale, o ex-
prima prin urmatOrele Icuvinte: « Cdci tot cel ce se va iadlra
«pre sine se va smeri, ci cel ce se va smeri pre sine, se
va indla» 2).
Cat adever si cata invetatura pururea folositore celor ce
voesc a urma si a se folosi de cuvintele DomnuluT !
Tot-d'auna, in tot timpul si in tot locul, pururea s'ail
vedut si se ved pana in liva de asta-di in lume, consecin-
tele eternulul principiil evangelic, pronuntat de Domnul;
tot-d'auna salutare si bine-fa."cetore pentru cel modest si
smerit, desastrose, pentru cel mandru si ingamfat. Pururea
s'a vedut si se vede cel mandru si ingamfat, magulit In sine
si de sine, inaltandu-se pre sine si cu aroganta despretuind
pre cel-l-alti omeni, ca cum el ar fi totul, Tar cei-l-alti nu
sunt si nu valoreia nimic in fata sa, dar in acelas timp, s'a
vedut ca el, sail de la inceput, sail cat maT neintardiat In-
cepe a fi privit cu neincredere, pana ce, in cele din urma,
ajunge a fi despretuit, socotit ca periculos pentru semenil
se, sail cel putin ca netrebnic si nefolositor. and l'aii cu-
noscut si s'ad convins, ca la el totul nu era de cat ingam-
fare si mandrie, atunci este redus la adeverata sa valore;
si de' uncle se credea inaltat si glorificat, ajunge umilit si

1) Luca XVIII, 10-13.

') Luca XVIII, 14.
3) Luca locul citat; comp. vi Math. XXIII, 12.

www.dacoromanica.ro
 MANDRIA I SMERRNIA 295

despretuit. Tot ast-fel, de alta parte, pururea s'a veclut si

se vede cum cel smerit si modest, lucrand consciincios,
cu adeverata cunoscinta despre starea si meritele sale
proprii, tot-d'auna corect cu sine insusi si cu semenil
sei, sincer si credincios in tote actiunile sale, fie ele de
ordin social sail de pietate religiOsa, el, care nu voeste
a insela nici pre sine, nici pre omens, nici pre Dumnecjeil,
Incetul cu incetul atrage asupra's1 atentiunea, lubirea si
chiar admiratiunea tuturor, si tot' 11 Iubesc, cad tuturor
foloseste. El ajunge in cele din urma a se 'Malta si prea
mari. Si se inalgi, dupa. cuvintul Domnului, caci s'a smerit
pre sine. Si cum sa nu se Inalte si sa se prea maresca in
fata omenilor si sa fie bine placut si lui Dumneciell unul
ca acesta cand el, cu privire la sine si datoriile care sine
InsusI, 'si a cunoscut cu adeverat starea sa sufletesca. In
raporturile sale cu ceI-l-alti omens, a fost tip si model de
adeverata Iubire sincera, crestinesca; tip si model de sin-
ceritate si corectitudine, pe nimeni urand, pe nimenI ata-
cand, nici Inteun chip, nimenui reu facend cu cuvintul sail
cu fapta. Iar In raporturile sale catre Dumnecleil, tot-d'auna
consciincios si cu viata curate si sfinta.". Unul ca acesta
tot-d'auna smerindu-se, dupa cuvintul Evangeliei, el ajunge
in cele din -urma a se indlia, caci Domnul a cps: «Cel ce
-«se inalfa fire sine se va smeri, si cel ce se smerecte fire
«sine se va indlta», si cuvintele sale sunt adever.

* *

Pentru a ne edifica moralminte asupra cuvintelor Dom-

uuluI si a vedea cum din ele si prin ele putem Inveta si
cunoste starea nostra sufletesca, si d'aci datoriile nostre
care semeniI nostril si catre Dumnedeil, ca ast-fel sa ne
putem folosi in mod demn si cuviincIos de viata nostra
si in acelasI timp sa putem fi folositori si societateI, sa

www.dacoromanica.ro
296 MANDRIA SI SMERENIA

reflectam mar de aprope asupra for pentru a le cunOste

adeveratul for inteles si cunoscendu-1 sa ne folosim de el.
In imaginea Fariseului din pilda ce Domnul ne pune
inainte, El ne arata pre cel meindru §iingdmfat; in aceea
a Vamesului, pre cel smerit 3s-i modest. Iar prin reflexiunea
morala ce face la sfirsitul pildeT, asupra starer morale a
fie-caruia din eT, ne invata ca smerenia si umilinta de care
era coprins Vamesul, sunt marl virtuti prin carT, cel ce le
au, se indr6pta inaintea lui Dumnec1eil si se prea maresc
adica se inalta in fata Omenilor. Si din contra mdndria si
ingamfarea, de care era coprins Fariseul, este viciu care
vatama forte mult si duce la perdare. Iar pentru a edifica
pre eel ce ascultau cuvintele sale si a nu rasa nici o in-
doiala in sufletul for le dice cu WO. autoritatea sa dum-
nededsca si le enunta eternul principiii moral: «cd tot cel
ce se va ind4a pre sine, se va smeri fi cel ce se va smeri
pre sine se va indlta».
In adever cel mandru si ingamfat descris sub imaginea
Fariseului din Evangelic nu traeste- de cat pentru sine. In
tote miscarile si in tote faptele sale, el nu se calauzeste
de cat de egoismul seu. Pentru el semenii si chTar fratele
sea., sunt nimic. Numal ceea ce face el sunt fapte marl,
demne minunate, ba chTar extra-ordinare; ale celor-l-alti
ameni, nu sunt si nu valoreza nimic. El se crede a fi mar
presus de toti si de tote; cei-l-alti sunt nimic. El este to-
tal; cei-l-al ti neinsemnand si nefiind nimic in fata sa, tre-
bue sa se prosterna inaintea sa.
In mandria si ingamfarea sa, nu tine serna de nimic.
Despretueste totul, caci orgoliul seu '1 orbeste pang in-
eratat, in cat it face sä creda, ca n'ar putea fi nimic su-
perior, mar bun si mar pre sus de el. El nu vede binele
de cat la sine si intru ale sale. Tot idelul posibil, ce ar
putea exista it margineste numal la conceptiunile si faptele
sale. Din acesta causa este arogant, indrasnet si necuviin-

www.dacoromanica.ro
 MANDRIA SI SMERENIA 297

cTos, fata de semenil seT; Tar catre Dumneden, prefacut,

ipocrit §i necredinclos, ca §i Fariseul din Evanghelie, care
se lauda in fata lui Dumnecleil, ca el poste§te de doue on
In Sambata, ca este drept si virtos, Tar nu ca Vamerl cel
pacatos, care sta langa dinsul i nu Indrasnea nici macar
a -VT ridica ochiT seT care cer, ci se multamea numaT a dice:
Dumn4eule! Milos/iv fii mie pe"cdtosucui.
Dar tota fericirea celul mandru si ingamfat este efe-
mera si de scurta durata, caci mandria orbindu-1, 11 duce
de graba la caderea sa morala. De aceea lui, chiar §i In
momentele cele maT trufar, u lipsWe mangaerea, bucu-
ria Si veselia sufletesca.
Din causa luptel surde, ce o duce cu el insu0, adica
cu con§tiinta sa, ajunge in cele din urma, ca acesta sa-1
parasesea. Si atunci, perc,lenduil lini§tea morala, este cu
dervir0re perdut moralminte, cad ne mai avend nici un
dreptar, dupa care sä se conduca in viata §i faptele sale,
ajunge omul cel maT nefericit si degradat. Atunci se im-
plinesc cu el cuvintele Domnulul, adica se smereste si se
umileste, caci s'a Inaltat si s'a mandrit pre sine §i ast-fel
se adeveresc drepte §i adeverate principiile eterne ale mo-
ralel evangelice.
Nu tot ast-fel este cel modest §i smerit. Acesta ca si
Vamerl din pilda evangelica, con§tient despre sine §i sta-
rea sa sufletesca, conscient despre puterile sale intelectu-
ale si morale, sincer In acelas timp si cu inima curata in
raporturile sale catre cel-l-alp OmenT §i catre Dumnecleil,
el prive§te tot-d'auna drept §i fara latarnicie la aceea pe
carT IT crede, ca sunt in stare a face maT bine de cat el.
Se folosqte de sfaturile lor, conlucreza cu el si este de
folos societateT. In raporturile sale catre Dumnecleti, avend
tot-d'auna in inima sa adeverata pietate si religiositate,
care '1 Incalclqte sufletul 0-'1 Indemna tot-d'auna la bine
§i la virtute, el judeca §i apreciaza drept §i sincer faptele

www.dacoromanica.ro
298 MANDRIA BSI SMERENIA

sale. Se caeste daca a facut rein; se mangae cand a fa-

cut bine si avend Incredere in faptele sale cele bune, dar
fara a sI-o lua asuprail sail a se mandri si Ingamfa, se
bucura cu modestie in constiinta sa. Pe fata luT se citeste
pururea seninatatea, mangaerea sufletesda si linistea con-'
stinteT. El tot-d'auna sincer, fara fatarnicie si ipocrisie, tot-
d'auna corect si loTal in faptele sale, se bucura de Incre-
derea, stima, Tubirea si onorea tuturor omenilor de bine
si top: privindu-1 cu drag it respecta si '1 Tubesc. El se
deosebeste intre semenii seT aci pe pamInt si prin pietatea
si religiositatea sa, cum si prin viata sa cea curata si sfinta
se inclre'pld , precum c,licea Domnul, adica 41 asigura ade-
verata fericire, Intru Imperatia luT Dumnecleil. El trece intre
ceT ce au bine-placut luT Dumnecleil si au pazit si inde-
plinit aci pre pamint preceptele si voea sa cea sfinta.
La el se vede adeverata Inaltare si prea marire morala
Inaltarea si prea marirea celul smerit si modest, despre
care a cis Domnul in pilda evangelica, cacl el se bucura
de Tubirea, respectul si stima tuturor omenilor si este bine
veclut si iubit si de insusi Dumnecleii, Creatorul
Cel mandru si ingamfat din contra este urit si despre-
tuit de to Urit si despretuit de ornenT si chiar de Dum-
necleil; caci, precum am veclut, Insusi Mantuitorul a de7
saprobat si despretuit pre Fariseul carele se mandrea si
se Ingamfa. Este urat si despretuit, cad este ipocrit de-
rIzetor si necredincTos. Totul la el este ipocrizie. El nu crede
nici chiar In Dumne4eii, cacT aceea ce el adorn In sufle-
tul si cugetul sou, sunt orgoliul si Ingamfarea, aviditatea
de onorurl, pe carT le pretinde de la semenii seT. Acestea
singure 'T nutresc egoismul si numal ele sunt idolul la care
se Inchina. In tote actiunile sale, mintea fiindu-i intunecata
§i inima palpitandu-I numal de Tubirea de sine, el despre-
tueste si pe omens si pe Dumnec)eil. In egoismul set. nici
°data nu se gandeste ca este om si pote avea slabiclunT,

www.dacoromanica.ro
 MANDRIA BSI SMERENIA 299

ba chiar si lipsurl. Netinend serna de acesta, sau mai bine

cps, nevoind sä creda ca si el p6te avea defecte, pe cari
trebue sa le indrepte, se insala si pe sine si voeste a in-
sela si pe cei- l -aItl. Ast-fel orbit crede, ca tot ce face este
bine, drept, convenabil si cuviincios; in realitate insa prin
faptele sale greseste si catre sine InsusT si catre aprOpele
si chiar catre Dumnecleil.
Mind ast-fel plin de defecte si reutate, orbit de orgoliil
si mandrie, nu asculta nici-odata de legea morala a con-
stiintei. Nesocoteste preceptele morale si este dominat
numal de pasiuni si porniri rele; Tar cand crede ca s'a
adus vre-o atingere orgoliulul sau egoismulul sell, nu esita
de a se resbuna si a face tot real apropelui sal.
Intru cele religiOse el este ipocrit, Tar in fundul inimel
sale necredinclos. Pentru el religiunea, biserica si sfintele
mistere, ce se sevirsesc in ea, precum si rugaciunile, ce se
Inalta de credinciosi, sunt simple forme, de cart el nu se
lega intru nimic cu inima, cu_getul si sufletul sell. Cre-
dinta parintilor si a stremosilor pentru el, in ipocrisia de
care este dominat, nu are nicl o insemnatate. T6te sunt
vorbe banale, cari-T serva de minune, spre a le exploata.
In inima sa domnind necredinta, el crede ca religiunea
cu tote formele sale nu sunti de cat pentru cel simpli,
incultl si pentru poporul de jos. Iar cand din nenorocire
cel mandru si ingamfat, are si o spoiala de invetatura si
civilasitiune, atuncl mai ales daca este dintre cel tineri,
biserica si religiunea pentru ei sunt tetrele, petrecerile de
tot felul, sail tot ce le pote da ocasiune, spre a-si satis-
face placerile sau cel putin a fi admirat, pentru tinuta,
luxul sail cuvintele sale.
Cel modest si smerit din contra, este departe si scutit
de tote acestea. El este lipit cu trupul si sufletul de tra-
ditiunile stremosesti. El se teme de Dumnecleil si respecta
religiunea cu tote ale ei, socotindu-o nu numai folosit6re

www.dacoromanica.ro
300 MANDRIA sI SMERENIA

dar chiar isvor nesecat de tot binele, prosperitatea pacea

si fericirea omului. El simte si cunoste starea sa morall
si cunoscendu-si gresalele sale, se caeste §i lupta pentru
a scapa de consecintele for si a se indrepta. El are tot-
d'auna drept norma faptelor salt, legea morala a con-
stiintei si preceptele evangelice. Este supus cu docilitate
legilor politice si nici °data nu despretueste nimic, evita
din tote puterile sale a cadea in gresell. Niel odata nu
voeste a face reil nimanui, pe top indemna la bine si a
se pazi de reil. Ast-fel el traeste impacat cu. constiinta
sa, linistit si multamit, ca a facut bine, ca nu a adus nici
o vatamare apropeluI si ca s1-a implinit datoriile sale catre
Dumnecleil.
Cel mandru si ingamfat din contra, este derazator si
necredincios, fate de Dumne4eil. El nesocoteste divinele
sale precepte si in deplind cunostinta" si cu rea intentiune
lucreza lmpotriva for si a apropeluI seri. Dumnegleii vice:
dubiti pre vrajmasiI vostri, bine-cuvintap pre cel ce ye
4blestema, faceti bine celor ce ye urasc si ve rugatI pentru
(cei ce ve vatama si ve persecuta». Cel mandru si in-
gamfat din contra nu numal, ca. nu Iubeste si nu Iarta,
dar este setos intru a dori distrugerea si nimicirea ace -
lula, care 1-a atins egoismul prin cuvint, prin fapta sail
chiar nebagare de sema. Cel mandru si ingamfat cere su-
punere 6rbal a tuturor, pentru ca el doreste, ca el si nu-
mai el sa se deosebesca de cei-l-alp si var acelula, ce nu
i se supune! Domnul nostru Iisus Christos qice: gI\Tu ju-
4decati, nu asupriti, nu acusap pe nedrept, nu invidiati,
4nu calomniati>>
Cel mandru si ingamfat despretuind tote acestea, se a-
bate si lucreza din potriva. In egoismul si orgoliul sell,
voind a se inalta pre sine mar pre sus de top, el judeca
cu patima, asupreste, denigreza si calomnieza. Voeste a
distruge totul in calea sa, ca el singur sa remana si sa se

www.dacoromanica.ro
 MANDRIA §I SMERENIA 301

prea maresca. Dar in acelas timp, cautandu-sI Inaltarea

pe ast-fel de cal, cade sub judecata omenilor constiinciosi
si sub urgia Dumnecleesca; pentru ca el nu lucreza, de
cat pentru a face reii apropelui si lucreza tot-d'auna cu
intentiune rea. Cel ingamfat devine egoist pasionat. El se
bucura de reul si nenorocirea aprOpeluI, creclend ca prin
acesta devine el virtos si se incarca de onoruri In fata 6-
menilor. El causa sä acuse si sa calomnieze pe eel virtosi
si pe eel burg; cauta chiar sa-i nimicesca in speranta de
a fi el coplesit de marire si onoruri. El voeste el-liar sa
aduca jertfa patimel si reutatei sale, pe totI eel' ce lucreza
binele si sunt in cinste si onore
Cate fiinte morale nu cad victima ipocrisiel si orgoliului
celul mandru si ingamfat! Cate fiinte valorose nu sunt vic-
tima urel si calomniel satanice acelul ambitios si egoist!
Catl nu se perd si se ingrop moralminte pentru vecie, din
causa tesaturilor patimase si feu voitcire ale celui mandru
§i Ingamfat ? Cate drame sociale nu se ved pe tota qiva,
datorite minciunel, zavistiel si calomniel intentionate a celor
mandri si ingamfati, cart se bucura de victimile lor!
Cel mandru si Ingamfat faptueste tote acestea, calauzit
de credinta infernala; ca el umilind pe toti, se va ridica
pe sine, va domni si 'si va satisface tote dorintele sale;
uita Insa ca forte degraba starea sa morala se descopera,
si ipocrisia sa se cunoste de totI, devine odios tuturor, si
ajunge a fi considerat ca vrajmas al virtutei si al progre-
sulul social, ajunge a fi urgisit de omeni si de Dumnecjeli.
Calitate esentiala si in deosebi inerenta a celul mandru
si ingamfat precum vedem la Fariseul din Evangelie, este
ipocrisia. Prin ea el se sileste sa amagesca pre toil omenil
qi de este cu putinta si pe insusi Dumnecleil. Pentru aceea
'1 vedem prefacendu-se, ca este cuprins de cea maT mare
pietate, ca se ingrijeste de binele obstesc, de sorta celor
nedreptatitI, luandu-le apararea, dar in tote la el nu este,

www.dacoromanica.ro
302 MANLR1A sI SMERENIA

de cat fatarnicie. Ipocrisia it stapaneste pretutindeni, chiar

si in apararea religiunel. In tote actiunele sale el este Fa-
riseul din pilda Mantuitorului, departe de adeverata cainta
si umilinta, pe care o cere sfinta si curata credinta a Dom -
nulul nostru Iisus Christos.
Motive le cart fac pre cel mandru si ingamfat a se a-
rata aparatorul celor nedreptatiti, al institutiunilor si chiar
al religiunel, sunt misteriase. Pentru a le cunoste trebue
a cauta cauza care il indemna si imboldeste. Ea este tot-
d'auna ipocrisia, sail ura, patima rasbunarei sail In fine in-
teresul personal.
Nu arare on vedem cu surprindere pre cel mandru. si
ingamfat purtandu-se cu multa amabilitate si politeta. A-
desea on cu surisul pe buze, compatimind pre cel intris-
tap si nenorociti, facend chiar sacrificil pentru el si feli-
citand pre cel ferici0 pentru ispravile lor. El merge cu
fatarnicia si ipocrisia sa pana acolo, in cat sa se arate
entusiasmat de binele si fericirea acestora, iu cat sa'i si
sarute, prefacend ast-fel cea maT sincera iubire. Cata ipo-
crisie! Totul este prefacere! Intru nimic nu'si a schimbat
ideile, gandirea si cugetul seu. Cel mandru este acelas, plin
de invidie si reutate pentru binele si fericirea apropelui.
0 cautatura patruncletore psihologica, si yeti ceti in su-
fletul seu reutatea; vetI vedea chiar alaturea si pe Mpg
el, odiosele calomnil prin care sapa mormintul tocmal a-
celora, carora be aducea omagil, si felicitari caldurose.
Asemenea nu arare ori, vedem pre cel mandri si ingam-
fati lingusind si umilindu-se fata de cel reT si necredincIosI,
insa puternicl si in stare de a dobandi ceva de la el, sail
le face tot reul posibil. In schimb e despretuitor, fata de
cel ce n'ail putere in societate, fata de cel saracI si lipsitI,
fie ca acestia ar fi tip si model de virtute sociala. In trufia
si reutatea lor, uniT ca acestia, merg pana acolo, in cat,
la el sä bucura de mai mare cinste si sunt tratatI mai bine,

www.dacoromanica.ro
 MANDRIA sI SMERENIA 303

canii de cat semenil lor. Ce parodie a Tubirel crestine! Ce

grad de impietate si egoism !
Starea acesta sufietesca acelul mandru si ingAmfat, do-
vedesce tuturor, ca el pare apropiat si bine-voitor, pentru
a castiga; pare milos si compatimitor tot-d'auna, pentru a
profita; nici o data de iubire sincera crestinesca. Se lin-
guseste si se umileste pentru ca sa se inalte si sa se ono-
reze; umilinta crestina insa, n'a simtit'o nici o data in
inima sa.
Precum in raporturile sale cu semenil sel cel mandru si
Ingamfat este tot-d'auna periculos si vatamator, tot ast-fel
si in raport cu societatea din care face parte, cu institu-
tiunele el si chiar cu religiunea, starea politica si interesele
patriei el este tot-d'auna un pericol social si vatamator;
cad tote actiunele sale sunt calaudite numai de interesul
sal personal si de mandria si ingamfarea diabolica cu care
se asemana lul Satan, cel ce a sguduit linistea si fericirea
fiintelor ceresti si a omului.
Cate societati, institutiuni si chiar state n'ail suferit si
sufer cele mai marl neajunsuri si nenorociri din causa man -
driel, egoismulul si lubirel trufase de intaletate a unora
din membril lor ? Cate n'aii ajuns chiar la descompunere si
ruind totala! Pretutindeni trebue a vedea ca cel mandru si
Ingamfat, calauzit fiind in faptele sale numai de interesul
seu personal, este un pericol social, un mijloc de distru-
gere si nenorocire.
Daca reflectam la nenorocirile ce au caclut asupra ins-
titutiunilor celor mai salutare ale omenirel si chiar asupra
bisericel lul Iisus Christos, din cele mai vechi timpuri si
In tot decursul secolelor, vom gasi la origina tuturor a-
cestor rele pe cel ce au suferit de patima mandriel si a
ingAmfarei. La origina tuturor eresiilor de exemplu si a
tuturor desbinarilor ce au avut loc si au adus cea mai
mare turburare in biserica, gasim tot-d'auna egoismul si

www.dacoromanica.ro
304 MANDRIA §1 SMERENIA

interesul personal al unor membri trufasi si IngamfatI.

State puternice si gloriose sail descompus si distrus din
causa certurilor si agitatiunilor pe earl le-aii provocat acela
earl din causa trufiei si egoismulul for I T disputail Intae-
tatea. In mintea infumurata a lubitorulul de Intaetate, nu
exista lege morala, dreptate, sail Evangelie. Nu exista sen-
timent, nicl lubire de patrie, nu exista nimic sacru, nimic
sfint. Pentru el nu exista nimic, cad nu respecta nimic.
Dar ce dic ? Exista beva; exista orgoliul si mandria sin-
gurele carora se Inchind si pe care le adore.
Daca vre-o institutiune se umileste sail este amenintata
cu pericolul ruiner si al distrugerel, trebue a cauta pe cel
mandru si ingamfat carele o sapa. Daca vre-o natiune nu
pate propasi si prospera, dace se afla In desordine, sail
cigar descompunere morala si materiala; trebue a causa
pre politicianil mandri si IngamfatI, earl pentru a'si satisface
interesele lor personale, orgoliul si egoismul lor, sacrifice
interesele generale ale natiunei.
Cel mandru si ingamfat, din causa egoismului sell, este
demonul cel mal periculos societate si chlar natiunel sale.
El calcand adeverul si despretuind dreptatea, devine pri-
cinuitorul celor mal marl nenorocirl sociale. Norocire Insa
ca nu in-tap:lie caderea lor. Forte degraba, cu el se ade-
vereste cuvintul Scripturei: 4Domnul std in potrivd celor
Incindri». Ast-fel pretinsul lor triumf fiind de scurta durata
sfarseste cu umilinta si Injosirea; cad societatea; cunos-
cendu-1, in cele din urma iI urasce si II despretuesce. Ast-
fel este cel mandru si ingamfat, si ast-fel este sorta si
sfarsitul mandriel sale.
Dar ce se c,lic de eel modest si smerit ? Cugetati si 11
vet' gasi tot-d'auna opus reutatei celul mandru si ingamfat.
El, crescut in frica Domnulul, este scutit de on -ce Impa-
-timire; scutit de orgoliii si ingamfare; scutit de egoism.
El nu lucreza calauzit de interesul sea personal. Pe acesta

www.dacoromanica.ro
 MANDRIA §I SMERENIA 305

it vedem tot-d'auna consciincios intru tote. Tot-d'auna in-

deletnicindu-se intru practicarea virtutel si in indeplinirea
preceptelor morale evangelice. Pentru acesta el se entusi-
asmeza, pentru tote faptele marl si inalte, pentru interesul
comun al institutiunilor, si al patriel, pentru tote faptele
nobile si de folds tuturor. El le sustine cu eroism si ab-
negatiune. Numal modestiei si umilintei in Christos se da-
toresce cea ma! inalta si mai nobila virtute, iubirea de pa-
trie, in care omul sacrifice pentru interesul comun al patriel,
onorur!, marire, placer!, avere si insusi viata sa. Cel smerit
in Christos este din principin inimic tuturor certurilor si
desbinarilor. El este lubitor al pace! care nutresce si in-
taresce tot binele, tote prosperitatea si bunul mers al tu-
turor institutiunilor sociale. Iubind pacea, el traesce in asa
marinimie spirituals, in cat este tipul viete! Domnulul nostru
Iisus Christos. El nu respunde cu injurii celor ce it insults
si blestema, nici nu ameninta cand sufera. Primesce totul
cu resemnare si lasand tots judecata la dreptatea Dum-
ne4eesca, se supune linistit si cu consciinta impacata le-
gilor. Socotind ca cea mai mare crime calomnia si perse-
cutiunea, chiar cand este calomniat si persecutat, el Tarta,
si cu rabdare vrednica de admirat, supOrta tote consecintele
rele ale calomniel si persecutiunei, lasand tote resbunarea
la Dumnecleu cel drept, care vede tote, si da fie-caruia
dupe faptele si inima sa. Cel modest si smerit, urmand
si indentificandu-se in totul cu preceptele morale evange-
lice, urmeza cu sfintenie, in tote miscarile si in tot pasul
vietel sale cuvintele Apostolulul Paul care dice : «Intru
«nadejde bucurati-ve; in necazurl rabdatori, intru rugaclune
«petrecend. Impartasind trebuintelor sfintilor, lubirea de
«strain! urmend. Bine-cuvintati pre cel ce ye gonesc pre
«voi; bine-cuvintati si nu blestemati. Bucurati-ve cu cei
«ce se bucura si plangeti cu cel ce plang. Una intre vol
egandind; nu cele inalte gandind, ci de cele smerite lipin-
Biserica Ortodoxi Bomanii. 5

www.dacoromanica.ro
306 MANDRIA BSI SMERENIA

«du-ve; nu] fits intelepti intru vol insi-ve. Nimanui reu

«pentru reul resplatind, mal inainte gandind cele bune
<lnaintea tuturor omenilor. De este cu putinta (In cat este
«Intru vol) cu totT omenii pace avend. Nu ye isbanditi
«singurT voue, Tubitilor, ci dati loc maniel, cacl scris este:
«A mea este isbanda, en vol resplati, dice Domnul. De
«flamanzesce dar vrasmasul ten, dal lul de mancat, si de
«Inseteza, adapa-1, ca acestea facend, carbuni de foc gra-
«madesci pe grumazul lul. Nu fiT biruit de ren, ci biru-
«esce cu binele pe reap -).
Ast-fel este cel smerit si modest. El, credend neclintit
In preceptele evangelice, se bucura pururea ca merge si
urmeza calea cea stramta si ingusta prescrisa de Domnul,
cale care duce la virtute, vista si Imperatia cerurilor.
Pentru acesta tot cel ce se umileste intru Christos de-
vine cetatean bun si de folos. El este pod6ba societatei
si a natiunilor. Numal cel ce umbla ast-fel cu frica Dom -
nulul sunt singurele elemente prin cart se pot inalta socie-
tatile si natiunele cad numal de la moralitatea si implinirea
consciinciosa a datoriilor membrilor ce le compun, depinde
prosperitatea, bunul mers si tota fericirea posibila a unel
societatT; si numal cu ast-fel de membri se pot inalta,
glorifica si prea mari societatile si natiunile. Si daca E-
vangeliul a putut sä se impue cu ceva omenirel, s'a impus
In prima linie cu puterea morals si virtutea celor ce an
credut In Iisus Christos; si s'a dovedit ca numal prin pu-
terea Invetaturel morale harice a Evangeliului, s'an putut
crea si da societatel cetatenT eminaminti morali, consci-
inclosT de drepturile si datoriile lor, dreptI si temetorT de
Dumnelen, desbracatl de patimi si departe de vitiul infio-
rator al minciuneT, al lubirel de sine si al mandriei sata-
nice cea plina de orgoliil si Ingamfare.
Ast-fel este cel smerit si modest In Christos in tote
1) Epistola atm Romani XII, 12-21.

www.dacoromanica.ro
 MANDRIA §I SMERRNIA 307

raporturile sale, cu el insusi, cu semeniT seT si cu Dum-

nedeii creatorul sell.
Inainte d'a termina aceste reflexiuni asupra cuvintelor
Domnului cu privire la mandrie si smerenie despre earl
s'ar putea dice 'Inca multe; caci ele, una sail alta fiind
nedespartite de viata omuluT si s'ar putea urmari si exa-
mina de aprope in tote miscarile vieteT nostre de tote
oilele, spre a se vedea cat de vatamatore este mandria
si cat de salutara este smerenia; 'Inainte dic de a termina
aceste reflexiunT generice, Bred necesar, pentru complec-
tarea for a dice doue cuvinte asupra cause' fatale pentru
ce, cel mandru trebue neapdrat sa sfirrsiascd umilindu-se,
lay- cel smerit, sa se inalte.
Domnul a dis : 4 Cel ce se va inalta pre sine, se va smeri
,s1 cel ce se va smeri pre sine se va incilict». Cuvintele sale
fiind adever nu putea fi alt-fel de cat asa cum el a dis,
fiind-ca Domnul este cel ce a a:is §i noT cel ce credem si
urmam lul trebue O. credem ca asa este si aim trebue sd
fie. Dar credinta nostra in cuvintele Domnului, nu este o
credinta orba, desarta sail neIntemeiata. NoT ne convingem
despre ea si prin urmare despre adeverul cuvintelor Dom-
nului la tot pasul. Pururea, precum am aratat, omenirea
a veclut tot-d'auna pre cel mandru si Ingamfat sfirsind
prin a se umili si pre cel smerit si modest inaltandu-se
si acelas lucru it vedem si noT petrecendu-se pana in aiva
de asta-d1 si asa va fi cat va exista omenirea, aid cuvintut
Domnului este adever si trebue sa fie si sa se intimple,
ast-fel ca el sa se adeveresca tot-d'auna.
Prin urmare noT insine, in viata nostra dobandim con-
vingerea despre credinta nostra In cuvintele Domnului,
adica prin not 'insine, avem proba cal asa este si vedem
cum cel mandru sfirseste prin a se umili si cel umilit se
inalta. Dar maT remane intrebarea pentru ce sa fie ast-fel ?
Respunsul de si reese din adeverul cuvintelor Domnului,

www.dacoromanica.ro
308 MANDRIA §I SMERENIA

cad daca Domnul a dis ca, cel mandru si ingamfat, tre-

bue sä sfirsiasca prin umilinta, trebue sä fie asa, noT pu-
tern prin cercetare sa aflarn si sä cunostem si causa pentru
care el trebue sä sfirsiasca ast-fel. Cel mandru este si se
afla pururea in viaa sa si in tote miscarile si actiunele
sale intr'o positiune falsa; si falsa, nu numal in raportu-
rile sale care semenii seT si care Dumnec,leti, dar chlar
i fata de el insusi. El voeste a mistifica totul; a se in-
sela pre sine, pre semenil seT si pre Insusi Dumnedeil. El
traeste din minciuna ca si Fariseul din Evangelic. Tot ce
el face nu este expresiune si convingere intima a inimel
sale. ET bine, cum pote sa sfirsiasca o ast-fel de stare,
daca nu mai curand sail mai tardiil prin desastru moral,
cad mincluna la urma urmel se vedeste, adica se infunda
precum dice romanul §i cel ce a trait din ea si prin ea,
rusinat in fata tuturor, redus la umilire ajunge despretuit
de toil. Fatalminte dar, sfirsitul celul mandru si ingamfat
nu pOte fi altul, cand stim ca insusi angeril lul Dumnedeil,
voind a se mandri si a-sl radica scaunul for mai pre sus de
Dumnedeil, ail fost aruncati in infern si transformati in
demon' intunecati.
Cel smerit insa si modest din contra; el nu pote de
cat sa prospereze, sä se inalte si sä se prea maresca si
in fata omenilor si a lul Dumnedeii. i pentru ce ? Pentru
simplul cuvint, ca el pururea se misca, traeste si viaza
numal intru adever si dreptate. Positiunea sa este sincera,
drepta, loiala si adeverata fata de el insusi, fata de se-
menii sei si fata de Dumnedeil. El fiind corect in tote ra-
porturile sale, nu pote fi de cat de folos tuturor si nu .

pOte fi privit de semenil se' de cat cu Tubire si stima. Top

cel ce'l incongiora sail yin in legatura cu el si faptele lui,
nu pot de cat sal respecte si sal admire.
La el find pururea numal adever 0 dreptate si nicl o
data viclesug, ipocrisie sail reutate, el nu 'Ate aduce de

www.dacoromanica.ro
 MANDRIA §I SMERRNIA 309

cat bine §i folos semenilor seT, cart tot-d'auna au dese-

vir0ta Incredere in cuvintul seu, cacT la el tot-d'auna da
este da §i nu este nu. Cum dar unul ca acesta sä nu fie
respectat, in cinste ci onore in fata semenilor set? Cum
este cu putinta ca unul ca acesta sä nu se inalte §i sa
se prea maresca in fata semenilor seT, in fata semenilor
precum dice Domnul.
Pentru acelas cuvint cel mandru §i ingamfat nu se in-
drepta, nici inaintea lui Dumnedeu ca §i Fariseul din E-
vangelie, cacl Si fata de Dumnedeii positiunea sa este falsa.
El nicT luT Dumnec,leil nu marturiseste adeverul i starea
sa snfletesca si ast-fel, neputendu-se cai de grqalele qi
pecatele sale, el nu se pOte mantui.
Din contra cel umilit, ca i Vamesul din pilda Wantu-
itoruluT, privind la faptele sale, be marturiseste, se cae§te
de ele qi implora milostivirea lui Dumnedeil asupra sa.
Positiunea sa fiind sincera §i corecta, el se indrepta, cacT
ved'end ca a facut ref.', se silWe a face bine, qi ast-fel
se mantuWe, cad' «Viii sunt eu dice Domnul, nu voesc
cmortea pacatosului, ci sa se IntOrca de la calea cea rea
si sa fie yin).
Tata dar §i causa pentru care cel mandru qi ingamfat
trebue sa termine in fata omenilor prin umilire si injosire,
adica sa ajunga a fi despretuit §i urgisit si sa nu sa pota
indrepta nici inaintea luT Dumnecleii; Tar cel smerit se in-
nalta §i se prea mareste.
Se umileste cel mandru si ingamfat, fiind-ca este nedrept
si ipocrit fata de semenil seT si de Dumnecleil ci chiar fata
de sine insu0 in tote faptele sale; Tar cel smerit si mo-
dest se inalta 0 se prea mareste, cad este sincer, drept
corect si lolal in tote mi§carile §i pa0i vietel sale.
Acum cand cuncitem tot adeverul cuvintelor DomnuluT
cum §i pentru ce, cel mandru ci ingamfat se umileste, Tar
cel smerit se inalta, ce este maT de folos noue, de cat
sa imitam pe acest din urma, ca sa nu ajungem a fi des-
pretuitT si urgisiti de amenT ci de Dumnecleil ca Fariseul
din Evangelie, ci ca sa ne inaltam ci indreptam si inaintea
omenilor 0 a luT Dumnedeli. ca si Vamesul carele s'a in-
tors de la Biserica indreptat la casa sa. Fie.
D.
-.45m<d)943#0*INE3,---

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICESCA.

I.

Resumatul qedintelor Sf. Sinod din sesiunea de

Primavara a anulul 1903.
Sesiunea ordinartt de Primayara a Sf. Sinod s'a deschis
in qiva de 1 Mai AI, Mcendu-se la ora 10 a. m. cu un Te-Deum
In biserica Catedrala a Sf. Mitropolit, la care ati asistat
P.P. S.S. Membri at Sf. Sinod §i Domnul Ministru al Cul-
telor §iInstructiunel Publice ; tar la ora 101/2 s'a facut
sfintirea ape in sala edintelor, dup6. care D-nul Ministru
a citit Mesagiul Regal de deschiderea sesiunel.
Dupa citirea Mesagiulul Regal, I. P. S. Mitropolit Primat,
Pre§edinte, declara. sesiunea deschisa, fiind present! 15 P.P,
S.S. Membri i 1 in congediu. Se citesce sumarul ultimel
§edinte din sesiunea de TOmna §i punendu-se la vot, se
aprob6..
Se aleg prin aclamatiune P.P. S.S. Secretarl al biuroulul.
Se dA citire comunicArilor. Se aleg prin aclamatiune ur-
matOrele comisiunI. Comisiunea de petitiunl ; idem pentru
cercetarea manualelor de InvetamInt religios, cursul primar;
idem pentru cursul secundar ;idem pentru cercetarea
manualelor de Musicb.;idem pentru Revista §i Tipografie.
P. S. Episcop al Rlmniculul, citesce propunerea, sem-
nat6. de 9 P.P. S.S. Membri, ca sa treca sub controlul Ad-

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISRRICESCA 311

ministratiunel Casel Bisericel, aprobarea budgetulul §i a

gestiunel financiare a Revistel, dupa cum s'a facut si pen-
tru Tipografie. Se decide a se comunica D-nulul Ministru
al Cultelor.

qedinfa, din 5 Maio.

Sedinta se deschide la ora 9 dimineta sub prqidentia
I. P. S. Mitropolit Primat. Present 14 P.P. S. S. Membri,
in congedill 2.
Se citesce sumarul §edintel precedente §i se aproba.
Se citesc comunicarile §i se trimit la comisiunile res-
pective.
Se citesce scrisOrea primita din partea I. P. S. Archiepis-
cop §i Mitropolit al Athenel, Preedintele Sf. Sinod al St
Bisericl a Greciel D. D. Teoclit, privitOre la alegerea §i con-
firmarea I. P. S. Sale in acesta demnitate, precum §i res-
punsul trimis la acesta scris6re din partea I. P. S. Mitropolit
Primat. Se decide a se tipari in Revista Biserica Ortodoxa
Romans.
Se citesc urmatOrele rapOrte ale comisiunel de petitiunl.
Raportul relativ la referatul Directorului Cancelariel Sf.
Sinod, privitor la cartile bisericestI cerute de P P. S.S. Ar-
chierel a li se da gratuit din Tipografia Sf. Sinod. Se de-
cide a se da P. P. S. S. Membri al Sf. Sinod cate un rind
de carp de ritual. S'a primit propunerea I. P. S. Mitropolit
Primat, Pre§edinte, de a se da un rind de carp de ritual
pentru o biserica din Macedonia, in care se face serviciul
divin in limba romans; asemenea s'a primit propunerea
I. P. S. Mitropolit al Moldovel de a se da o colectiune de
carp bisericqt1 din Tipografia Sf. Sinod D-lul Dr. Mil Cornoiu,
profesor la Facultatea de Teologie si Director al Cancelariel
Sf. Mitropolil a Ungro-Vlachiel; precum §i propunerea P. S.
Episcop al Rimnicului ca §i pe viitor sa se dea gratis carp
de ritual P.P. S.S. Membri carora nu li se vor fi dat, cum
§i altor institutil §i pers6ne, carora Sf. Sinod ar gasi de
cuviinta a li se da.
Idem, relativ la adresa Ministerulul Cultelor cu care
inainteza un raport al Primaries corn. Priboeni din jud. Muscel,
prin care protesteza infiintarea unel noul parochii in acea

www.dacoromanica.ro
312 CRONICA BISERICESCA

comuna. Se aproba conclusiunile raportului comisiunei: ca

de Ore-ce parochia ParaschiveOil-Priboeni, votata de Sfintul
Sinod in 8 Maiti 1901, este alts parochie deosebita de cele
dou6 actualmente in fiinta §i nu a doua din acestea, cum
sustine actualul Primar, O. se treca la ordinea clilel asupra
raportului Primarulul.
Idem, relativ la adresa Sf. Episcopil a Rimnicului
prin care propune a se admite un al doilea hram «Nascerea
Malcel Domnului, la Biserica din parochia Adancata, jud.
Doljiu. Se aproba conclusiunile raportului de a se admite
propunerea facuta de catre P. S. Episcop al Rimnicului.
Idem, relativ la adresa Sf. Mitropolii a Ungro-Vlachiel,
prin care mijloce0e a se infiinta o noua parochie, compusa
din catunele Tome01, Zuvelcati §i Afrime§t1, pendinte de
comuna Urlueni, jud. Teleorman. Se aproba conclusiunile
raportulul care sunt : a data in adever catunele Zuvelcatl
§i Afrime§ti exista deosebite de Lereni, Olce§t1 §i Isba§e§t1
sa se aprobe cererea de infiintarea nouel parochil propusa
de I. P. S. Mitropolit Primat.
Idem, relativ la adresa Sf. Episcopil a Arge§ului pri-
vitOre la cererea de a se infiinta o noua parochie din ca-
tunele Motoe§ti §i Mogoqe§t1, pendinte de com. Bara§til de
Vede, jud. Olt. Se aproba, conclusiunile raportului, de a se
infiinta o noua parochie din aceste Mune.
Idem, relativ la adresa Sf. Episcopil a Rimniculul,
privitOre la cererea de a se infiinta o noua parochie in
noua comuna Teascu din jud. Doljiu, in comformitate cu
art. 2 alin. IV din legea Clerului. Se aproba conclusiunile
raportului de a se admite infiintarea parochie] propusa de
P. S Episcop al Rimniculul.
Idem, relativ la adresa Sf. Mitropolii a Ungro-Vlachiel
privitOre la cererea de a se infiinta o noua parochie in
cat, Cetatea, comuna Antone§ti, jud. Teleorman. Se aproba
conclusiunile raportului de a se r6spunde I. P. S. Mitropolit
Primat ca propunerea I. P. S. Sale este deja satisfacuta' de
Sf. Sinod.
Idem, relativ la cererea D-lui Constantin Alexandrescu,
legator de dill la Tipografia Sf. Sinod, de a i se da gratuit
un rind de carpi biserice0 din Tipografie. Se resping con-
clusiunile raportulul, care sunt de a se admite cererea ce a
facut numitul legator de carp.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICESCA 313

Idem, relativ la adresa P. S. Episcop al Hu§ilor, prin

care arata ca mai multi preotl din jud. Vasluitl, in contra
art. 42 din Regulamentul Sf. Sinod «pentru disciplina bise-
ricesca, au depus juramint inaintea instantelor judecatore§t1
civile, fail invoirea Chiriarchiel respective qi rOga a se lua
o hotarire in Sf. Sinod in privinta juramintului preotilor.
Se aproba conclusiunile raportului, ca art. 42 din Regula-
mentul Sf. Sinod sä urmeze de a exista, dar preotii sA
aiba voe de a jura, and judecAtorit lume§ti 'i vor obliga,
fat% a mal cere invoirea Chiriarchiel, Ca nu din vre-o intAr-
cliere in capAtarea invoirel sA sufere amencli in imprejurari
in care sunt consideratl numal ca simpli cetateni.
Idem, relativ la adresa Ministerulul CultelorAdmi-
nistratia Casey Bisericelpe langa care s'a trimis o peti-
tiune §i un memoriti at D-lui Institutor V. lonescu din Tirgul-
Neamt, prin care '§i exprima opiniunile sale ca la spitalurl,
ospicii, ospAtarii, asilurl, sanatoril §i alte institutil de bine-
facer' sa se intrebuinteze ca personal da servicitt monachi
§i monachil din monastirl. Se aproba: ca Sf. Sinod cu pA-
rere de red. veclend memoriul acestul inveator, a decis a
se Inainta D-lui Ministru, in copie, raportul comisiunel §i
conform propunerel I. P. S. Mitropolit al Moldovei a ruga
pe D-nul Ministru sA puna in vedere acestul inv6tator a'§1
cAuta de afacerile §c6lei sale §i a nu se ocupa de chestiuni
ce sunt anume stabilite prin legile §i regulamentele bise-
rice§ti.
Idem, relativ la cereri de tundere in monachism a
fratilor: 'On Runcanu, Mil Poparda §i lOn Nita din M-rea
Neamtu; Dumitru Vicol din M-rea Ri§ca; I6n Std. Matasa
din schitul DurAu; Nicolae Rigleanu din M-rea Slatina §i a
surorilor: Elena Dumitru CiocAnel §i Maria Gh. GAtej din
schitul Alma§i ; Elena Sirghie Cojocaru §i Ruxanda Foga
din schituI Giurgeni. precum §i recunOscerea calugerirel
efectuata in cas de MA a fratilor: Gheorghe Gr. Caraza,
din schitul Duran; Gavriil Grigora§ ChirilA §i Ilie DurubalA
din M-rea Neamtu; 16n Bain. din M-rea Vorona §i Nicolae
Vranceanu din M-rea Horaita. Se aproba.
P. S. Episcop al Rimnicului, rOga a se admite ca Di-
rectiunea Tipografiei cartilor biserice§t1 sa inainteze Sf. Sinod
un inventar continend starea de fata a averei Tipografiel,

www.dacoromanica.ro
314 CRONICA BISERICESCA

fie in banl, fie in material si sa continue de a inainta si

de acum inainte Sfintului Sinod proectul de budget si ges-
tiunea financiara a fie-carul an. Se aproba acesta propunere.
qedinfig din 8 Mal.
edinta se deschide la ora 9 dimineta sub presidentia
I. P. S. Mitropolit Primat. Presenti 13 P.P. S.S. Membri, in
congediti 3.
D-nul Ministru al Cultelor intra in sala sedintelor.
Se citesce sumarul sedintel precedente si se aproba.
Se citesc comunicarile si se trimit la comisiunile respective.
Se alege comisiunea care impreuna cu membrii numiti
din partea Ministerulul sa cerceteze cartile didacti3e religi6se,
care se vor elabora, comform nouilor programe analitice
pentru Seminarii. Se aleg membri in acesta comisiune, dupa
propunerea I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte, P.P. S.S.
Episcopi al Argesului, al Rimnicului si al Dunarei-de-jos.
Se citesc urmatOrele rapOrte ale comisiunel pentru Re-
vista si Tipografie.
Raportul relativ la cererea jandarmului rural Constantin
Faso la din Targul Berestl, jud. Covurluia de a i se incuvi-
inta sa tipareaca, Alfavita sufietesca3.. Se aproba conclu-
siunile raportului: CA Sf. Sinod are grija de a dispune im-
primarea la timp a cartilor edif-Lltbre pentru cr3stini si
deci asupra cererel numitulul jandarm rural sa se treca la
ordinea gilel.
Idem, relativ la rapOrtele Comitetulul Revistel, cu care
inainteza, gestiunea financiara a Revistel pe 1902/903 si r6ga
a se aproba suma de lei 463, ban' 75, necesara la plata
unor imprimate si a se infiinta postul unui om de serviciu,
plAtit cu 60 lei lunar. Se aproba conclusiunile raportului
de a se inapola biuroulul mentionatele rap6rte ale Comi-
tetului Revistel, urmand totusl ca Comitetul si pe viitor sa
inainteze Sf. Sinod atat proectul de budget cat si gestiunea
financiara pe fie-care an, spre sciinta.
Idem, relativ la cererea preotulul Nicolae Barzenu din
comuna Zavalu, jud. Doljiu, de a i se da Revista gratuit.
Se aproba conclusiunile raportului de a se trimite la P. S.
Chiriarch respectiv spre a regula cele de urmare dupre cum
va crede de cuviinta.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISFR10ESCA 315

Idem, ale comisiunel de petitiuni relativ la tunderea to

monachism a frateluilOn Ciuca din M-rea Turnu si a surorilor :
16na Dumitrescu, Cristina Popovici, Stana Nicolae, Rada
Gheorghe Oancea si Luxandra Stoenescu Gin M-rea Paserea;
Elena Zahariade, Anastasia Preotul N Hagiu, Preda Dumitru,
Petra Dociu Radu si FlOrea Stan din M rea Tignestl; Stanca
Christea Stan din M-rea Zamfira; Maria C. Parvulescu si
IJana G. Pipernea din M-rea Vifortta; Marita losifescu si
Filofteia I. Nica din M-rea Narnaesti; Aria Tanasescu, Pa-
rascheva C. Bogorodea si Sevastia Traila Stancete d n M-rea
Hurezul; 16na Gheorghe a Stancal din M-rea Dintr'un lemn;
Ana Constantinescu din M-rea Valens, precum si recun6s-
cerea calugerirel, efectuata in cas de Ma a surorilor Maria
V. Niculescu din M-rea TigAne§ti; Ana I. Hociota din M-rea
Hurezul si Parascheva Nicolae Andrei din M-rea Valeni.
Se aproba conclusiunile rapOrtelor de a se admite tunderea
in monachism precum si recun6scerea calugerirel efectuata
in cas de Ma a numitilor frati si surori din mentionatele
monastiri.
Idem, relativ la adresa P. S. Episcop al Romanului
privit6re la tnfiintarea prin Decret Regal a parochiei Sla-
nicul din jud. Bacau, compusa din catunele: Baile Slanic,
La Cerdac, La Biserica si Slanicelul, cu biserica parochiala
Sf. Gheorghe din catunul La Cerdac. Se aproba conclusi-
unile raportulul le a se lua act de infiintarea acestei noul
parochii prin Decret Regal.
Idem, relativ la cereri de tundere in monahism a Tra-
inor Gheorghe D. Antondiei din M-rea Vorona, Vasile D,
Dumintenu din schitul Rafaila si a frat -lui Gr. Stupcanu
din M-rea Vorona, a carula calugerire s'a aprobat In se-
dinta din 5 Maiii curent, pentru cas de b61a. precum si
a surorilor: Tarsi(a Gheorghiu, Martha Flueras, Elena Radu,
Elena Rusu, Smaranda Hanganu, Elena Milica, Ana T Bo-
dron, Smaranda CapriOra, Tecla Gheorghiu, Zenovia Nem-
tenu, Zoita To liris6e, Elena C. G. Ciudin si Anastasia Al.
Mariel din M-rea Varaticu; Ruxanda Sandovici, Tasia Si-
mionescu, Maria Gheorghiu, Maria Putan, si Maria Toma
din M-rea Adam. Se aproba tunderea In monahism a
numitilor frati si surori din mentionatele Monastirl.
Idem, relativ la adresa P. S, Episcop al RImnicului,

www.dacoromanica.ro
316 CRONICA BISREticEscit

prin care rOga a se infiinta din parochia Giorocu-mare jud.

Doljiu, o noun parochie Puturile cu biserica parochiala Sf.
Tret-Ierarcht, tar In parochia Giorocu-Mare sa devina pa-
rochiall biserica cu hramul Sf. Voevoc11. Se primesc
conclusiunile raportulut de a se admite propunerea P. S.
Episcop al Rimniculul.
Idem, relativ la adresa I. P. S. Mitropolit al Mo ldo-
vet, privit6re la. cererea Epitropiet parochiel Gura Largulul
din judet. Neamtu de a se declara parochiala biserica cu
hramul Sf. Ierarch Nicolae, tar biserica cu hramul Buna-
Vestire O. remana Paraclis pentru serviciile Cimitirulul din
corn. Calugereni, aratand ca I. P. S. Sa, aproba acesta ce-
rere. Se primesc conclusiunile raportulut de a se aproba
propunerea I. P. S. Mitrop. al Modovet.
Se primeste propunerea P. S. Episcop at Argesulul ca.
Comisiunea alesa ca sa cerceteze cartile care se vor e1a-
bora dupa nouile programe analitice pentru Seminarit sa
alba autorisare de a cercela si aproba cartile cart se vor
presenta in timpul dintre sesiunile Sf. Sinod, tar la sesiunea
viitOre de t6mna sa aduca raportul cuvenit.
Se citeste scrisOrea primita de la Sanctitatea Sa Prea
Fericitul Patriarch din Constantinopol precum si respunsul
SE. Sinod la acesta scrisOre.
Se primeste propunerea P. S. Episcop al Rimniculul in
urmatOrea cuprindere: Av'end in vedere, ca in anul viitor
1904, se implineste una suta de ant de la tnfiintarea Se-
minarulut Veniamin din monastirea Socola, fundatiune a
nemuritorulut Mitropolit Veniamin Costache, sub- semnalil
creclend ca este lucru de mare cuviinta ca si Sf. Sinod sa
aduca Marelut Mitropolit prinosul sett de recunoytinta cu oca-
sia acestu.I centenar, propunem a se imprima cea din urma
lucrare a sa: Traducerea talcuiret lut Teofilact la cele 14 epis-
tole ale Sf. Apostol Pavel, prelucrate In limba greca apla, de
Mitropolitul Veniamin Costache in ultimile (lite ale vietel
sale. Se alege P. S. Episcop al Rimniculul si al Arge-
sulul ca sa supravegheze acesta lucrare a imprimarel tra-
ducerel tticuiret fericitulut Teofilact, despre care este vorba
to acesta propunere.
Se primeste asemenea propunerea P. S. Episcop at Hu-
silor in urmatOrea cuprindere: Propunem ca pentru Jubi-

www.dacoromanica.ro
 MONICA BISERICESCA 317

leul de 100 an! de la fondarea Seminarului Veniamin s&

se imprime lucrarea complecta, a MitropolituluI Veniamin
Costache, adica I. Explicarea Evangheliilor dup. Teofilact
si al II, explicarea epistolelor Sf. Ap. Pavel, aflatOre in ma-
nuscript. Se apron a se imprima ma! intal explicarea
epistolelor si apoi a Evangheliilor.
Se primeste asemenea propunerea P. S. Arh. Ca list Boto-
senenu in urmatOrea cuprindere: Sub-semnatil propunem ca
cartea de ruglciuni pentru crestinii orthodox! la tote lin-
prejurkile vietei, tipkita in Bucuresti in 1902, in editura
libraries scOlelor C. Sfetea, care cuprinde invetaturl si schi
monosirl ale doctrine! n6stre crestine orthodoxe si care
este menita a aduce o confusie si perturbare in credit*,
ortodoxilor nostri crestini, care trebue pastrata cu sfintenie
in alcAtuirea ei de all, sa fie interclis& de a se respandi,
fiind desaprobath. de Sf. Sinod. Se aproba a se interveni
la Guvern sa, se dea un comanicat in Monitorul Oficial,
prin care sa se lac& cunoscut, ca, Sf. Sinod desaproba a-
cesta carte si cere ca sA se lumineze credinclosil crestini,
ca, acesta carte nepastrand alcatuirea nOstra actual& a doc-
trine! si a simbolului credintei in deosebi, ea nu pOte fi
primita de Biserica, ci din contra o desaprobl.
qedinra din 9 Maltz'.
edinta se deschide la ora 9 dimineta sub presedentia
I. P. S. Mitropolit Primat. Present! 15 P. P. S. S. Membri,
in concediu 1. D-nul Ministru al Cultelor intra in sala
sedintelor. Se citesc sumarul sedintel precedente si se
aproba cu rectificarea cerutg. de D-nul Ministru. Se citesc
comunickile si se trimet la Comisiunile respective. Se
decide a se publica in revista 'Biserica Orthodoxa Romana)
un resumat clar si precis din r6spunsul facut de Sf. Sinod
la scris6rea primita, din partea Sanctitatei Sale Prea Feri-
citul Patriarch de Constantinopole.
Se primesc modifickile propuse de D nul Ministru al
Cultelor a se face in Regulamentul Sf. Sinod de revisuirea
si editarea cartilor bisericesti.
In privinta adresel Ministerului CultelorAdministratia
Case! Bisericei de a se trece si Revista cBiserica Ortho-

www.dacoromanica.ro
318 CRONICA BISERICESCA

doxa Romana, sub controlul Ministerului, in urma discu-

tiunel urmata, punendu-se la vot, cu apel nominal, parerea
de a se trece sub controlul Ministerului si Revista, resul-
tatul votulul a fost: 7 voturl pentru, 7 contra; I. P. S.
Mitropolit Primat, Presedinte. s'a abtinut. Se primeste pro-
punerea I. P. S. Mitropolit al Moldovei de amanare pans,
la sesiunea viitOre de Minna, cand se va lua hotarirea de-
finitive.
Se primeste in unanimitate propunerea I. P. S. Mitro-
polit Primat, Presedinte, ca la serbarea de 10 Maiii sa la
pa rte la Te-Deum in Catedrala Sf. Mitropolil toil P. P. S. S.
Membri al Sf. Sinod.
qedinca din 12 Maki.
Sedinta se deschide la ora 9 dimineta sub presidentia
I. P S. Mitropolit Primat. Present] 14 P. P. S. S Mem-
bri, in concedia 2. Se citeste sumarul sedintei prece-
dente .;i se aproba en rectificarea ceruta de P. S Episcop
al DunArel-de-Jos, ca propunerea facuta de P. S. Episcop
al Rimnicului de a trece si Revista sub controlul Ministe-
rulut a fost semnata de 9 P. P. S. S. Membri, nintre cari
unul si anume P. S Episcop al Husilor in sedinta din 9
Mairi curent a declarat ca-0 retrage semnatura de pe a-
cea propunere. Se citeoc comunicarile si se trimit la Comi-
siunile respective.
Se i iteste raportul Comisiunel de petitiunl relativ la ce-
rerea de tundere in monahism a surorel Parascheva Co-
lomeita din M-rea Celic-Dere si recunNterea calugerirel su-
rorel E a terina Gr. MOle din area Agapia. Se aproba.
Se chest urmatOrele rapOrte ale Comisiunel pentru cer-
cetarea manualelor de invetamint religios, cursul secundar.
Raportul, relativ la manuscriptul intitulat: Curs de Morala
Crestina tie preotul I6n Malaescu, profesor in Tirgul-Jiulul.
Se primesc conclusiunile raportulul de. a se aproba numi-
tul manuscript cu observatiunile iacute de Comisiune.
Idem, relativ la manuscriptul intitulat: Curs de theo-
logia pistorala de preotul lifin lordachescu, profesor la Se-
minarul Central. Se primesc conclusiunile raportulul de a
se aproba numitul manuscript cu observatiunile facute de
Comisitme.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISRRICESC A 319

Idem, relativ la manualul intitulat: Istoria Bisericel

Romane de Econ Dr. Const. I. Popescu, profesor. Se
primesc conclusiunile raportulul de a se aproba mentionatul
manual cu observatiunile facute de Comisiune.
Se primeste propunerea P. S. Episcop al Dunaret-de-Jos
de a se tipari in Tipografia Cartilor Bisericesti in 3,500 fol
volante rugaciunea care se citeste la Te-Deumul serbatOrel
de la 10 Maid, de Ore-ce acesta rugaclune exists de multi
ant la Sf. Mitropolie si e mat potrivits de cat aceea, care
se afla imprimata In Cartea de Te-Deum. Se aproba a se
tipari acesta rugactune cu rectificarile admise, in 3,500 fol
volante in Tipogr. Cart. Bisericestl; inaintandu-le P. P. S. S.
Chiriarchi spre a le distribui la biserici.
Se citeste raportul Comisiunel de petitiuni retativ la a-
pelul facut de preotul 1(5n Istratoiu din corn. Mentii din
fata, jud. Mehedintl, parochia Jirovu, caterisit de Spiritualul
Consistoriu at Eparchiei Rtmniculut. Se primesc conclu-
siunile raportulul de a se casa sentinta de caterisire si se
decide a se trimite sa se judece din nod numitul preot de
Spiritualul Consistoriu al Eparchiel Argesulul.
Se citesc urmat(5rele rapOrte ale Comisiunel pentru Re-
vista si Tipografie:
Raportul relativ la cererea librarului Leon Alcalat din
Capita la de a i se acor la rabat de 25% la cartile ce voeste
a cumpara pentru vinclare din Tipografia Cartilor Bisericesti.
Se primesc conclusiunile raportulul de a se trimite su-
plica numitulul librar la Directiunea Tipografiei spre cele ce
va gasi ca este in folosul Tipografiel.
Idem, relativ la raportul Directiunel Tipografiel Car-
tilor bisericesti de a i se da Inalta bine-cuvintare sa retipa-
resca mat multe carp. Se primesc conclusiunile rapor-
tulul de a se retipari cartile despre care trateza raportul
Directiunel Tipografiel si anume: 500 suit sfintil Evangelisti
pe hartie, panza, saten, matase; Psaltirea in format mare
ca at Liturgierulul, editia III, in num& de 3000 exemplare,
Mineele In 3000 exemplare. TOte acestea se vor imprima
pe hartia cea mat buna (carps) si dupa ce v or fi revequte
de Comisiunea respectiva. Asemenea s'a primit si pro-
punerea P. S. Episcop at Argesului de a se reimprima si
cartea alcatuita de P. S repausat Episcop al Husilor, Sil-

www.dacoromanica.ro
320 CRONICA B SERICESCA

vestru, intitulata: cPanea spre fiintg) in 2000 exemplare.

Idem, relativ la raportul Directiune1 Tipografiel cu care
inainteza gestiunea financiara pe 1902/903 precum §i si-
tuatia Tipografiei. Se primesc conclusiunile raportulul, cg
se 1a act de acestea.
Idem, al Comisiunel de petitiuni relativ la adresa Sf.
Episcopil a Romanulul privitOre la cererea preotulul Gr.
Georgescu din corn. Vulturu, jud. Putna de a i se acorda
pamintul bisericel pe care l'a avut pang in anul trecut.
Se primesc conclusiunile raportulul de a se mijloci la Onor.
Minister in sensul ca O. se dea numitului preot pgmintul
bisericel la care serve§te, pe care l'a avut pang. in anul
trecut.
Idem, relativ la adresa St MitropoliY a Ungro-Vlahiei
cu care s'a inaintat proectul de Regulament pentru tinerea
conferintelor preotestl, elaborat de catl-va preoti din 'judet.
Dambovita Se primqte ' propunerea I. P. S. Mitropolit
Primat, Pre§edinte, de a se alege o Comisiune, care sä stu-
dieze acel proect de regulament i sa, aduca la sesiunea vi-
itOre de Minna proectul a§a dupg cum va fi elaborat de
Comisiune §i se aleg, tot dupg propunerea I. P. S. Mitropolit
Primat, Prepdinte, Membri in acesta Comisiune: P. P. S. S.
Episcop al Romanulul, al Buz6uluI i P. S. Arh. Calist.
Boto§enenu.

qedinra din 14 :Maki.

*edit*a se deschide la ora 9 dimineta sub preOdentia
I. P. S Mitropolit Primat. Presentl 13 P. P. S. S. Membri,
in congediti .3.
Se cite§te surnarul edintel precedente i se aproba.
Domnul Ministru intra .n sala §edintelor. Se citesc
co nunicarile. Se citesce raportul Comisiunel pentru cer-
ce area manualelor de invetamint religios, cursul secundar
rf ativ la manuscriptul intitulat: Istoria biblicg a Vechlulu1
Si Noulul Testament de Protopresbiterul Simion Popescu.
Se primesc conclusiunile raportulul de a se aproba numi-
tu manuscript cu observatiunile facute de Comisiune.
Idem, at Comisiunel de petitiunl, relativ la adresa Sf.
E scopiI a Argeplul, privitOre la modificarea celor dou6 pa-

www.dacoromanica.ro
 CRONICA 13ISERICASCA 321

rochit din comuna Suicl, jud. Arges si a se infiinta o noun

parochie din acele done parochil existente. Se primesc
conclusiunile raportulul de a se modifica cele doue paro-
chil existente In mentionata comuna si a se Ira* din ele
o noun parochie, dup. cum propune P. S. Episcop al Ar-
gesulul.
Se prime3te propunerea P. S. Episcop al Husilor de a
se tipari in Tipografia Sf. Sinod o editie a Noului Testament,
corectata, dupa editia de Neamt Si sA fie data ca editie a Sf.
Sinod, avend in partea I textul Evangeliel $i al epistolelor
Sf. Apostoll, lar in partea a II acelasl text cu impartirile
sale pe Duminici si serbatori.
Se apron imprimarea Noulul Testament, dupa editia de
Neamt a Sf. Sinod, dupa formatul dat de Sf. Sinod Si in
numer de 10000 exemplare- Terminandu-se lucrarile,
Domnul Ministru al Cultelor citeste Mesagiul Regal de in-
chiderea sesiunel.

II.

Sfintirea Bisericei Monastirel Sinaia.

Luni 26 Maiti a. s'a facut sfintirea bisericei
c.
Monastirel Sinaia cu cea mai mare pompa religiosa.
Serviciul divin a fost oficiat de insusi I. P. S. Mitro-
polit Primat Iosif Georgian in presenta NI, M. L. L.
Regele si Regina, a Printului Ferdinand, mostenitorul
tronului, a Printului Carol si Principesei Elisabeta.
Au luat parte la acest serviciu D-nii ministri, multi
Domni senatori si deputati; D-nii efori al eforiei spi-
talelor civile cum si multe alte persone de distinctiune
Si mult popor.
Dupa spalarea Sfintei Mese s'a pus in piciorul ei
intr'o cutie de argint actul de fondatie si sfinte moste.
Iata cum suna acest act: . Acesta sfinta si Dumne-
cleasca biserica cu hramul Sfintei Treimi, cladita din
non pe temeliile bisericei din 1846 spre lauda lui
Biserica OrtodoxA Romitna 6

www.dacoromanica.ro
322 CRONICA BISERICESCA

Dumnecleti, A-Tot Puternicul, ocrotitor al Regatului

Romaniei, s'a sfintit in 26 Mai anul Mantuirei 1903 si
al Domniei Regelui Carol I al XXXVIII-a. de Ar-
chiepiscopul si Mitropolitul Ungro-Vlachiei, Primat al
Romaniei Iosif Georgian, inconjurat de archimandritul
Nifon Starecul si de intregul sobor al sfintei Monas-
tiri Sinaia fondata la 1695 de spatarul Mihail Can-
tacuzino, fata fiind Maj. Sa Regele Carol, Regina
Elisabeta, Principe le Mostenitor Ferdinand, Principesa
Maria, Principe le Carol, Principesele Elisab eta si Maria,
precum si ministrii Dimitrie Sturdza, Eugeniu Statescu,
Spiru Haret, Const. Stoicescu, IOn I. C. Bratianu,
Vasile Lascar si Emil Costinescu. Eforii spitalelor
civile Alexandru Sc. Ghica, Doctorul Constantin Can-
tacuzino, General Dr. in reserva Andrei Fotino; di-
rectorul eforiel spitalelor Alexandru Culoglu, multi
inalti demnitari al' statului si adunare mare de popor
din judetul Prahova si din imprejurimi.
Drept care s'a semnat acest act spre vecinica a-
mintireD.
Actul acesta s'a semnat de M.M. L.L. si de A.A.
L.L. Regale, de ministri si de alti inalti demnitari.
La ora I2 si 1/2 din di terminandu-se sfintirea bi-
sericei si sf. Liturghie, tot poporul a esit din biserica,
iar M. S. Regele din fata usei principale, de pe trepta
cea mai de sus a scarei, a rostit cu voce tare urme-
tOrea cuvintare:
«Peste doue vecuri ail trecut de and spatarul
«Millai Cantacuzino a ridicat ad, in mijlocul pg-
«durilor nepatrunse, o bisericup cu chiliore, incon-
qurata cu ziduri ca lac de reculegere si liman de
«odilana si adapostire pentru trecetoril rataciri.
«Sute de anl acest sIlnt asecle mint a remas de-
«parte de sgomotul lumel, lark de vijeliile ce sgu-
«duise Tara. Mai a Niel, and miscarea comerciald,

www.dacoromanica.ro
 CRONIC A BI 3ERICESCI 323

«intre RomAnia si Transilvania a inceput a se

«desvolta, s'a mgrit schitul si s'a cla dit DIM, o bi-
serica mal incapetore, care a atras mil de cre-
« dinclosi din WA' imprejurimea.
«Scumpe si dulci amintiri ne lega de acesta ve-
tch° biserica, acuma da rimata, in care am inalcat
«cu familia Mea, mai bine de un siert de vec, ru-
«gele Nostre ca tre A-Tot- Puternicul.
« In acest lung sir de ani Monastirea Simla a
«fost scaunul Metz' domnesc, primind ast-fel o sfin-
«tire istorica.
«in acest Limp, doul ani dupes resboiul glorios
«pentru neatarnare, valea Frahovel a Post bizes-
«trata cu calea Jerald, care a legat acesta regiune
«odiniera selbatic,i, cu Cara si streinatatea si s'a
«ridicat Castelul Pelesului, devenit leganul Dina-
«stiel RomAne. Tot atunci, ca prin farmec, s'a in-
« flincat pe polele monastirel un °rase] care-'11ncinge
«ca, un br6,6 minunat.
4 Ast- fel pustia, vecimc cutreerata de alharl si
«facetorl de rele, s'a pres,chimbat in adeverat rain
«al ca, rui renume trece departe peste hotarele Ro-
« mania
«In Inca acestui avent neasteptat, Eforia a ho-
«ant ,9,4 recla desca biserica cea mare pe vechiile
4 el temelii. Dupes o truda de mai multi ani, o bi-
serica /Iowa, bogat lmpodobita, se inalp asta-cli
«ina,intea ochilor nostri; ea streluceste cu o none
«splendOre, vrednica de desvoltarea si insemnata-
«tea locului si din turnurile sale clopotele resuna
«departe prin munci si va I, chemAnd la,ra si pe ere-
«dinclosi in slujba,
«Bisericile si monastirile aunt aprope singurele
«monumente ce ne -au remas din trecut; ele ail
«ast-fel o insemna,tate deosebita, pentru istoria Pa-
«triei, cad inscripciunile pa strate pe zidurile for
«ail Post de Inuit de multe on singura MIA' uza, a
«istoricului pentru a determina domnia hospoda-
«rilor, obArsia nemurilor, ca,rmuirea via; dicilor si
laptele zesboinice.

www.dacoromanica.ro
324 CRONICA &SERI( Escit

«Fie ca acesta frum6sa biseria aster -dl arnosita,

«cu hramul Sfintel Treimi, de _Malt Prea Santis
«Sa lllitropolitul Ungro-Vlachiel, Primat al Roma,-
«niei, 112 al 38 lea an al domniel Mele, sa; amintesca
«Inca in vremurile cele mai depa rtate marea epoca
«a redesteptArel nationals, a neatArnarel si a ina1-
«pre' Romniel.
«Rog pe Dumnedeez sa bine-cuvmteze acest sfint
«locas, ridicat in creeril Carpafilor spre cinstea si
«slava Lul.
4Valli' pastra o amintire scumpa de acesta fru
«moth' serbare, la care cu o vie pia cere am luat
«parte si mulpmesc calduros Eforiei de insemna-
etul el sprijin pentru desvoltarea si infrumuse(area
«Sinael de care ne putem mAndri asap si pe
«care o privesc ca un adeverat margaritar al Re.
«gatului Romanieb.
Cuvintarea M. Sale a fost ascultata cu cea mai
mare sfintenie de numerosul public, iar la sfii*t, to',
de la mic pana la mare ail isbucnit in urale prelungite.
Duper M. S. Regele, D-nul efor Dr. Cantacuzino
a rostit in numele Eforiei urmetOrele cuvinte:
Sire, Do'mnd,
Altete Regale,
Fie-mi permis, dupa cuvintarea Majestatei Vostre, a rosti
cite -va cuvinte In numele Eforiei, a institutiunei de bine-
facere in intelesul cel mai larg al cuvintului, ai careia ad-
ministrators avem onorea a fi.
Doue simtiminte au insufletit pe fundatorii acestei marl
opere de caritatesi acesta se adevereste cu prisos de
chrisovele duper vremuri: Filantropia Pietatea.
Aceste done simtiminte ail trebuit in tot-d'auna sa ca-
lauzesca pe Efori chemati a administra averea lor.
Serbarea de aster -dl respunde unuia din aceste simtiminte,
Pietatea, §i suntem fericiti ca tot noue, cars am Inceput
acum patru erns recladirea acestei Biserici, ne este data ne-
asemanata cinste de a primi pe Majestatile Vestre si A.A.
L.L. Regale la sfintirea es.

www.dacoromanica.ro
 CRODUCA. BISERICIISCA 325

Legenda spune ca in anul 1695, Spatarul Mihail Canta-

cuzino a plecat calare din vama Campinei pentru a cauta
si alege un loc unde sa cladesca Monastirea pe care o
fagaduise in rugaciunile sale, daca va scapa din surghiunul
la care fusese osandit de Sultan in urma Ord ce i-o a-
dusese boeril din Cara.
Ostenela acestei calatorii de explorator, lute() regiune
pustie, care servea mal mult de adapost talharilor n'a fost
zadarnica, cad a putut descoperi acest loc incantator la
pOlele Bucegilor. Aid a hotarit zidirea schiliis-orului Sinaia
imprejmuindu-1 cu un patrulater de zidurl grose in cars
chiliile calugarilor se par a fi scobite: adeverate metere-
zurl in dosul carora sa se pota adaposti calugaril si sihas-
tril ce se aflaii prin acele locurl putin sigure.
Istoria contimporana ne spune si aci ca in anul 1866,
Alesul Tarei, acela care Intrupa tote aspiratiunile Roma-
nilor, a Intreprins si El o calatorie de explorare lute() tars
Inca necunoscuta lul, dar pe care o considera ca pe a lul
si pentru care avea dragostea ce se cuvenea sa o alba cel
el'intdiic Romdn.
Dumnecleil a voit ca Augustul Calator sa viziteze aceste
locurl. Amintirea for trebue sa fi fost adanca, cad la anul
1871, Domnitorul Carol insotit de Principesa Elisabeta au
ales, ca loc de vilegiatura, modestele chiliOre ce se ved
aci, si pe cart vom cauta sa le pastram ca un nepretuit odor.
Din acesta clips, viitorul Sinael era asigurat.
«Sä se ridice acest Castel si sa fie leaganul Dinastiel
Nostre», a poruncit Regele. Stegul Tare falfae mandru
asta-dl pe falnicul Castel. Iar neultatul bard al Romaniei
a inscris pe dinsul aceste patru versuri cars 4ic mal mult
de cat o intrega carte de Istorie:
Ea' Carol 9i al Med popor
Zidit-am intr'un gand 0 dor :
In time de lupta un Begat
In timp de pace al Metz Palat.
Ast-fel, sub Inaltul Indemn al Regelul nostru, Incetul cu
incetul, Sinaia se transforms: Noul drumuri se construesc,
se cladesc spitalul, hotelul, vilele se inalta ca prin farmec
din pamInt, orasul se canaliseza, se lumineza cu electrici-

www.dacoromanica.ro
326 CRONICA BISERICESCA

tate si Pelesul, acest nesecat izvor nu numal de apa, ci

si de bunatati, captat in cursul sell superior da intregei
Sinaei o apa rece si curata.
Fie-mi permis a aduce aci un omagiu memories unui
disparut care a fost un factor puternic in acesta transfor-
mare a Sinaei: Principele Dimitrie Ghica.
Recladirea bisericei, prin urmare, se impunea. Era rui-
nata; nu mai corespundea nici cadrului in care se afla,
nici cinstei pe care o datoram memories fundatorului a-
cestei Monastiri.
Planurile au fost intocmite si cladirea in parte efectuata
de d. arhitect G. Mand-rea; dupd d-sa, d. arhitect Porn-
pilian a adus la bun sfarsit acesta opera.
D. Le Compte du Nouy, acest specialist fa'ra sernan,
nu ne-a numerat nici criticile, nici povetele. Bine-voiasca
a primi expresiunea gratitudinei nostre.
Pe d'asupra tutulor insa, un minunat arhitect, care multe
a cladit si a Intemeiat in acesta Cara, a urmarit cu un ne-
asemanat interes, asi putea dice di cu di, lucrarile ce se
faceail.
Si ca incoronare, asta-c,1T, coborand dupd Tronul Seil,
unde domneste cu atata demnitate si intelepciune, a venit
pentru ca prin presenta Sa sa dea o solemnitate si mai
mare acestei serbari, sa faca ca pe langa serbare sa fie
pentru not si o serbatOre.
Sire, amintirile tote, din cliva bine-cuvintata in care Ma-
jestatea Vostra ati pus piciorul pe pamintul acestei Teri,
ne umplu inimile cu un simtimint de nesfarsita dragoste
pe care cerem voe a'l depune ca slab tribut al recunos-
cintei nostre la piciorele Majestatei Vostre.
Fie ca Inca timp indelungat cu aceeasi vointa, cu aceeasi
barbatie, sa claditi, sä Intemeiati si sä inaugurate si acesta
pentru cel mai mare bine si cea mai mare fericire a scum-
pei nostre Teri.
Fie ca fermecatOrele sOpte ale Pelesului sa inspire inch
mult timp geniul Celei mai bune si mai gratiose Regine.
Fie ca din Le'gdnul ce Majestatea Vostra ati intemeTat,
sa iasa o Dinastie puternica si mare, care sa asigure vii-
torul Romanid.

www.dacoromanica.ro
 CRONIC A BISE R IC g 5 Ci 327

Sa. traiti Majestate!

Sa traiasca Majestatea Sa Regina!
Sa. traiasca AA, LL. RR. Principe le Ferdinand si Prin-
cipesa Maria si intrega Dinastie!

Si acesta cuvintare bine simtita a fost ascultata

de public cu cea mal adanca atentiune!
La urma dupa ce M. S. Regele a primit defilarea
batalionului de vinatori s'a dus urmat de multime
in pavilionul de pc terasa, care domina platoul din
fata Monastirei si unde s'a dat o masa la peste 500
de sateni. Abia la ora 11/2 s'ati retras M. M. L. L.
§i A.A. L.L. R.R. urmati de uralele multimei.
Biserica innauntru e de o bogatie si de o frumu-
seta uimitare. E vrednica sä merite numele de Casa
Domnului si vrednica de orasul Sinaia! Ori cine va
veni in Sinaia nu se pate 'ana nu va vedea acesta
sfinta biserica.
Iala cum ne descrie cele dinlauntru ale bisericel
ziarul Vointa Nationala n :
Timpla, o lucrare admirabila in stil bizantin, cuprinde
asedate pe doue rindurT iconele cu imaginele profetilor,
apostolilor si iconele imperatesti.
Timpla a fost executata la scola de arte si meseril din
BucurestI, dupa desemnurile serviciuluT technic al eforiel,
sub controlul M. S. Regelui si al d-luT Lecomte de Nouy
si dupa modelele in gips facute de sculptorul Gietz.
Iconele din Timpla., imbricate In argint, sunt opera gra-
voruluT Dumitrescu, directorul scOlei de meseril din Curtea-
de-Arges. Ele ail costat 10,000 de leT.
Timpla singura a necesitat o cheltuela de 36,000 de lel.
De-asupra Usel Imperatesti atarna perdeaua numita svera,
forte bogata, pe stofa de aur, cusuta cu matasuri, perle
si fir. Svera a fost lucrata de cunoscuta artista d-na Roth
si a costat 4000 de lei; tot de d-na Roth au fost lucrate
si cele trei Procovete pentru sfintul potir, precum si o Be-

www.dacoromanica.ro
328 CRONIC A BISERICESCA

dernitd, tote forte bogate, cu broderii de matase, fir aurit

§i picturl.
In dreptul iconelor imperate§tT atArna cate o candela in
bronz aurit fabricate dupa desemnuri speciale §i impodobite
cu petriT scumpe.
Iconostasul, In lemn de teiti aurit, a lost lucrat tot dupa
desemnuri speciale, indelung intocmite.
PeretiT din interiorul bisericel sunt literalmente acoperiti
cu picturirepresentand Nascerea §i invierea Mantuitoru-
luT, profeti §i apostolT §i alte episode din viata cre§tinesca,
0 cu poleiala ce se Intinde, dupa desemnurT variate, de
jos §i pana in virful boltei.
Biserica refacuta din noti, masora din fundul altaruluT
§i pana la upa de intrare, 35 de metriT. Bolta naosului se
prelunge§te §i se Tidied 'Ana. la o inaltime de 20 de metriT
in interiorul turnulul principal.
Largimea bisericel intre stranele din naos e de 11 metril
§i cele 15 strane de teiil fixate in curba ziduluT, 7 de o
parte §i 8 de alta, par a fi turnate in bronz §i invechite
de timp. In capatul for spre altar sunt a§edate de o parte
§i de alta cdte un letrapod in acela§ stil. Pe ici pe colo
tonurile terse sunt trezite de un punct sail o dunga au-
rita. In capul stranelor din naos, in partea drepta, sunt
arclate trel tronurl aurite in stil bizantin, doue pe aceea§
trepta, acelea ale M. S. RegeluT §i I. P. S. Sale Mitropo-
lituluT, Tar cel de al treilea, cu o trepta mar jos, destinat
Principelul Mo§tenitor.
In capul celor opt strane din naos din partea stanga
sunt fixate alte doue tronurl tot aka de bogate §i de un
stil tot atat de pur, unul al M. S. Reginel, la aceea0 inal-
time cu cel al M. S. RegeluT §i altul destinat PrincipeseT
Mo§tenitore.
In mijlocul bolteT e suspendat un candelabru cu 48 de
luminl, executat, dupa dorinta M. S. Regelul, conform mo-
deluluT celuT vechin.
In fata Timplei §i pararel cu iconostasul sunt a§eclate
cele 2 sfe§nice monumentale daruite vecheT biserici in anul
1848. In rind cu ele and alte §ese sfe§nice, lucrate de
asemenea dupa desemnuri speciale.
Pe peretii zidurilor ce inainteza putin §i separa naosul

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICESCA 329

de pronaos sunt asedate de o parte amvonul, tot in teiti

aurit, Tar in cea-l-alta parte e atarnat si fixat sub sticla
Epitaful bisericel, facut din not' cu o rare bogatie, numai
in mataisuri si fir, de o valore de aprOpe 10,000 lei.
Mal departe patru colOne de petra, acoperite cu orna-
mente aurite in spirals, sus-tin bolta pronaosului taiata in
fund de locul reservat corulul. In pronaos sunt asedate 41
de strane de stejar, admirabil lucrate.
In arcadele pronaosului sunt asedate 6 lustrurl cart ail
costat 9000 de lei. Tot in pronaos sunt doue iconostase;
in cel din drepta e icona Sfintului Sergiti, adusa de M.S.
Regele de la Moscova si daruita bisericel; la fie-care din
iconostase arde cate un candelabru.
Pe peretele din fund, ce desparte pronaosul de baptis-
terili si tinda bisericei, sunt pictate, de o parte portretul
M. S. Regelui si al I. P. S. Sale Mitropolitului Iosif, 'far
de cea-alta portretul M. S. Reginei, cu fiica Sa mica Prin-
cipesa Maria, precum si portretul spatarului Mihail Can-
tacuzino, fondatorul schituldi Sinaia.
Pe jos biserica este podita cu lespedi de marmura." de
Carrara, dupa anume desemn revec,lut si modificat de M.
Sa Regele.
De-asupra usei ce da din tinda in pronaos se aft' sa-
pata in marmura, cG litere aurite, urmetorea inscriptie,
Pisania bisericei Sf. Treimi din Sinaia:
Acestii sfinta Biserica cu hramul S-tel Treimi; intemeka in anal
mantuirei 1843, s'a recladit yi impodobit prin munca stiiruit6re a mai
multor ani, deschiclendu-se credinclosilor spre ruggeiune in 26 Mal
1903, al tree -cleci pi gepte-lea al Domniel lul Carol I Intru pomenirea
ietaiului Rege al Romania gi a Reginel Elisaveta, a Principelul Mog-
tenitor Ferdinand vi a Principesel Maria, a Principelui Carol pi a Prin-
cipeselor Elisabeta qi Maria, fiind Mitropolit Primat Iosif Gheorghian,
Staretul S-tel Monastiri a Sinaei Archimandritul Nifon, Pregedinte al
consiliului de Miniqtri Dimitrie Sturdza, Efori al spitalelor civile A-
lexandru Scarlet Ghika, dr. C. Cantacuzino, general dr. Andrei Fotino.
Boltile si corul sunt luminate cu electricitate; lampile
sunt mascate sub corn*, asa ca nici nu se ved.
Deasupra uses de intrare se vede asedata Sfinta Treime,
hramul bisericei, in mosaic de Venetia, executat de renu-
mita case Murano.
Biseriea Ortodox& Romani 7

www.dacoromanica.ro
330 CR u NICA BIS ERICESCA

La ferestre se ved vitrouri forte frumose, dupe desem-

nurl intocmite de d. Exner, un pictor danez care a lucrat
12 and sub d. Lecomte du Nouy.
Biserica e acoperita cu arama, e terminate.
Am reprodus acesta descriere pentru ca cititoril sa
vacla cati maestri au contribuit la infrumusetarea a-
cestei sfinte Case §i cum eforia spitalelor civile a facut
totul pentru ca ran biserici sá se pota compara cu
acesta.
Iata i cate-va date istorice asupra acestei biserici:
Monastirea Sinaia (mai inainte un schitisor) s'a intemeiat
de catre Sfidtarul Mihail Cantacuzino in anul 1695 cu
hramul de Adormir ea Maicii Domnului 1). Acest Spatar
s'a nascut in anul 1650 si a incetat din vieta in anul 1716.
El a fost fiul lui Constantin Cantacuzino stolnicul (care
a intemeiat ,Monastirea Cotroceni) si frate al lui Serban
Cantacuzino, care a domnit in Muntenia intre anii 1678-
1688. In timpul domniei fratelui sell a luat parte in anul
1683 ca comandant al armatei romanesti la asedierea Vi-
encl. Era un barbat forte invetat (se ocupa cu matema-
ticele si geografia) si pios.
Se stie din istorie marile rivalitati ce exista in vechime
intre familiele boerestl si mai ales intre cele domnitore.
Intre Cantacuzinesti si Ghiculesti exista ura de mOrte. Gr.
Ghica in prima sa domnie pune de ()mord in 1663 pe Con-
stantin, tatal lui Mihail. Cantacuzinesti cauta si el la rin-
dul for sa-si resbune, iar Gr. Ghica cu venirea sa a doua
Ora la tron incepe persecutiunl crude contra Cantacuzi-

1) Se spune, ca pe platoul de asupra monastirel a existat deja mai

inainte de prin secolul al XVI o monastire on hramul sf. Nicolae. Iata
cum Balla inscriptianea de pe cracea co s'a tidiest in anal 1858 pe
ruinele acestei sf. monastirl: Pentru vecinica pomenire s'ati inaltat a-
cum acesta stint6 crime in local sfintel ci dumne4.eeseei biseriol, en
hramnl sfintulul Nioolae, ce s'a rninat in resmiriVa anulni 1788, Tar
la 1858, Septembrie 1 Lnni s'ati sfintit, Tar acum ea sa nu remile in
viitor neennosent acest stint lone, s'aA ingltat aid acest stint monu-
ment de smeritul Victor Schimonach din Monastirea Sinala.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICESCA. 331

nestilor, asa ca ei sunt siliti sa plece fie-care in lumea

larga. Se (lice, ca Mihail Cantacuzino ar fi fugit In Tran-
silvania pe la Campina si ca ratacind pre valea Prahovei
ar fi ajuns in apropiere de locul unde se afla asta-c,11 Mo-
nastirea. Aci dete peste un isvor cu apa limpede si rece
si dupa cc-0 potoli setea se simte mai cu putere. Dupa
acesta Ingenunchind si ridicand ochil care cer dice in sine:
«Maica Domnului cea santa si puternica, ajuta-me sa scap
din primejdie si jur ca chiar in acest loc voiu ridica tie
mandra Monastire, frumos inzestrath>. In urma acestel ru-
gaciuni mintea i se lumineza, zareste calea Incotro s'apuce
intilneste un calugar de la vechea Monastire, care 11 con-
duse la Brasov. De aci merge la Constantinopole si im-
preuna cu mai multi boeri, prieteni ai sei reuseste sa ca-
pete tronul Munteniei pentru fratele set]. Serban in anul
1679. Se mai spune, ca Mihail in anul 1680 a facut im-
preuna cu mama sa Elena o calatorie la locurile sfinte din
Palestina si in urma dus sa vada si Monastirea Sinaia.
Acesta Monastire cu positiunile el cele frum6se l'a Incan-
tat asa de mult, In cat chiar aci se decide ca la intor-
cerea sa sa faca In muntii Bucegiulul o monastire aseme-
nea si cu numele Sinaiei, conform promisiunel date Maicei
Domnului in pribegirea sa spre Brasov. Dupa aka versiune.,
Mihail a fost exilat In Monastirea Sinaia de care Sultan
si acesta in urma ajutorului ce a dat crestinilor impreuna
cu fratele sea'. Serban la incongiurarea Viend. Fiind in
exil, el se ruga neincetat Maicei Domnului, ca sa-T ajute
sa scape de acest canon si la intorcerea sa In tarn va
face in munti o monastire de pustnicl asemenea Monas-
tire Sinaia. Ori-care din aceste versiuni ar fi adeverata,
stiut lucru este numal, ca el a facut din temelie Monas-
tirea Sinaia, ca a terminat'o in luna Iulie 1795 si a sfin-
tito la 15 August acelasi an. Acesta sfintire s'a facut cu
mare pompa si a asistat chiar si Domnitorul Constantin
Bnincovecznu.
Iata si o parte din documentul de fondatiune al acestel
Monastiri: «Si eu robul lul Dumnecleu cel mai mic Mihai
Spdtar Cantacuzino, am luat pe Dumne4ei) intru ajutor
si din tota virtutea si din tota inima si cu tot sufletul.
Si cat ne -au fost putinta nevoindu-me nu din ceva al met,

www.dacoromanica.ro
332 CRONICA BISERICESCA

ci din cele ce m'att miluit IarasI prea bunul Dumnecleil

si Stapan, am zidit din temelie si am inaltat un schitisor
numindu-se Sinaia, dupa asemenarea Sinaiel cel marl, intru
slava si lauda lul Dumnedeli si intru cinstea adormirel
StapaneI nostre Ma lei santiel sale pe apa Prahovel la pustie,
sub muntele BucegiuluT (unde mai inaintea zidirel acesteia
se afla Sihastrii) a fi zidirea acesta Sihastrilor acelora si
a altora dupa dinsii, umbrire si liman de odihna si de a-
dapostire etc., etc.». Pentru intretinerea acestel Monastiri,
Mihail Cantacuzino a Inzestrafo cu urrnetorele mosiI: 1)
Mosia Mcineciul cu satul si cu muntii eT din Plaiul. Tele-
jenul; 2) Mosia Schiulescil, Plaiul lul Serban W; 3) Tre-
stieniI si cu muntii din apa Doftana; 4) Mosia Sarasca la
Podeni cu puturi de pacura; 5) MosiOra de la Armaru;
6) Mosia de la Batogu. Pe langa acesta ca purtator de
grije al acestel Monastirl a insarcinat pe epitropul Monas-
tirei Coltea si al spitalului cu acelas nume (Intemeete tot
din el) si cu Indatorirea de a-I da 100 lei anual. Docu-
mentul de fondatie se rosteste relativ la acesta chestiune
ast-fel: «Am orinduit canoneste si am hotarlt sa fie pur-
tator de grije Epitropul sf. Monastiri Coltea si acesta o-
rinduiala sal se pazesca tot-d'auna si orinduiala ce am
facut si am orinduit de la sf. Monastire Coltea a nostra, sa
alba tot-d'auna Staritul a lua: talere o suta ca sa le fie
de chivernisela., ca sa se ajute la slabiciunile si la nepu-
tintele parintilor Calugarasi, de ore-ce starea schitulul este
sihastreste, fiind zidit la loc grew si de pustie, dar sä fie
sub datorie si calugarasii iMpreuna cu staretul, atat cel
din launtru din schit, cum si cel dupa afara din pustie,
a se rug-a Domnului Christos necurmat pentru buna stare
a blagovesnicilor Domni si a Mitropolitilor al scaunulul
Tare' acestia si pentru tota Cara acesta si pentru ertarea
pecatelor ctitorilor etc..
Averea MonastireT a mai crescut din timp In timp. Nol
Inbunatatiri s'au mai facut, atat cladirilor cat si Monastiril
insusI prin osardia staretilor dupa vremurl. Construirea
unel noT biserici si a altor cladiri trebUitore bisericil s'a
inceput in anul 1841, in timpul staretulut Iosif si s'ail ter-
minat in anul 1846 in timpul staretului Paisie. Iata si in-
scriptiunea bisericii celei din noil zidita: «La cursul anilor,

www.dacoromanica.ro
 CRONICA BISERICESCA 333

de la Mantuitorul nostru Iisus Christos 1693 s'a zidit sfinta

Monastire Sinala de fericitul Intru pomenire ctitorul Mihar
Cantacuzino, marele spatar, intru cinstea adormiriI Prea
sf. NascetOre de Dumnec,leil, lar la letul 1843 s'aii mai a-
daogat acesta sf. Biserica, in 4ilele prea luminatului nostru
Domn Gheorghe Dimitrie Bibescu W. W. cu blagoslove-
nia Prea Sfintitului Mitropolit al tariff D. D. Nifon, cu
cheltulala case si din afiorisirea fericitilor ctitori, In nu-
mele prea sfi,nter Treimi si cinstea Prea Sfinter Nascetorei
de Dumnedeil. S'a inceput zidirea acester bisericl de rosiu,
in staretia cuviosulul parinte Iosif Arhimandritul, in care
ail si reposat in Domnul si s'a desevirstt prin staruirea,
osardia si osteriela (de la inceputul temelii), prea cuviosii
sale parintelur Paisie, Archimandritul, staretul acestul sfint
local si tote podobele pre din launtru si afara cu chiliile im-
prejur, cum se ved. 1846 August 15
Pentru frumusetea positiunilor, Domnitorul Romanilor
Carol I, cu D6mna Elisabeta, Augusta sa sotie au locuit
In timpul verir in casele Monastiril de la 1871-1883,
cand s'a terminat artisticul castel Peles. Eforia spitalelor
civile a fa'cut in anul 1892 reparatiuni insemnate cladirilor
Monastirir si a facut si o clopotnita de petra, absolut
treb uincrosa.
G...

i-.. ..-4

www.dacoromanica.ro
 PREDICA
La Duminica a cincea dupe Pascl, a Samarinencel.

cRespuns-a Iisus si a dis el: cDe al fi

cetiut Darul luT Dumneded si tine este cel
cce dice tie: Da-ml sit bead, to al fi cerut
cde la dansul sill ar fi dat spit vies.
(Ion IV, 10).

Frafilor,

Sfinta Evanghelie de acli ne pune In fata o scenes mi-

nunata, pOte cea mai miscatOre din Cate a descris pana .cea
delicatA si maiastra a ucenicului celui Cubit al Domnului;
o scenes, in care Dumneclet-Omul 'si-a deschis inima si
ne-a ingaduit sA vedem comorile milostivirel si ale iubirei
sale; o scenes, prin care cunOstem Darul lul Dumnecleti, pe
care acesta femee Samarinenca nu-1 cunostea, fArA de care
nol nu putem nimic si cu care putem totul; Darul, care
ne lumin&A, ne trage la sine, ne face sA fim credinclosi,
ne indemnA la bine si ne departeza de rely; Darul, care
se pogOrA de sus de la PArintele Luminilor, pre care, cu
tote acestea, nu-L cunOstem si nu ne ingrijim, ca sä-L cu-
nOstem. De aceea se intamplA, ca fOrte adese-orl not Il pri-

www.dacoromanica.ro
 PREDICA 335

mim in zadar i departe de a ne servi, ca sa, slavim pre

Dumneleu §i sa ne sfintim pre not ini -ne, abusam de El
chlar, ca sa ne inrlutatim i A. necinstim pre Dumneleu.
Cad pentru acesta lisus Christos ne Vice ca Samarinencel:
(De al fi qtiut Darul lul Dumnecleii *.
Acesta scena o cunO§tetl: este intalnirea MantuitoruIul
i convorbirea Lul cu Samarindnca in tinutul Samaria, a-
prOpe de ora§ul Sichem, langa, pulul lu! Iacob.
Insa, ca sä intelegem bine Sf. Evanghelie de asta-VI este
nevoe, ca mat Ira! sa cunOtem bine Cara, unde a avut loc
scena, de care e vorba.
I.

T rafilor,

Pe timpul MantuitoruluI, Palestina era impkr(itA in trel

provincil: la Nord, Galileea; la Sud, Iudeea i la centru,
Samaria. In acesta provincie amintirile istorice se inde§esc
ca firele de larba in campie. Cea dintal amintire se urca
la Abra(h)am: 4 Es1 din pamintul tech 1-a Vis Dumneleti,
pre cand locuia in Mesopotamia, eqi vino in. pamintul,
care volt?' ara, ta fie) (Genesa XII; 1). Abraham s'a sculat,
a mers tnainte, a venit Si §1-a intins cortul intr'o vale r6.-
corOsa,valea Sichem; dar pe atunci nu purta acest nume,
cad nici Samaria, nic! Sichem nu existaa i sara acesta
era locuita de triburile Chananiene. Aci Dumneleil se a-.
rata din noti credinclosulul WI servitor §i-I Vise: ,Paniln-
tul acesta Ii volii da fie i seminfiel tale) (Gen. XII; 7).
Avraam a ridicat un altar in locul, unde a avut vedenia;
acesta a fost cel d'int6.l altar ridicat in cinstea lui Iehova
pe pamintul Palestine!. Iacob, fiul cel mic al In! Abraam,
la IntOrcerea lul din Mesopotamia, unde se casatorise cu
Lia §i Rachel, se opri tot in acest loc.
Cetatea Sichem se Intemeese §i la o mica, departare de

www.dacoromanica.ro
336 PREDICA

oras, Iacob cumpera o tarina mare, zidi cask pe ea si sapa

un put ; apa din put facea pamintul roditor si pamintul
producea hrana si alte obiecte necesare pentru intretinerea
Omenilor si animalelor. Putul avea patru-deci de metri a-
dancime, si era zidit din petra. Asta-di este numal de 27
metri. Dupa esirea din Egipt, Evreil sub conducerea lul
Iosua, urmasul lui Moisi, cucerind cetatile Hai si Sichem,
se asedara ad Dupa Iosua urineza.' periOda Judecatorilor,
in care timp cele 12 triburi ale lui Israel tratail aprOpe in-
dependente unele de altele.
Sichem apartinea tribulul Jul Efraim, cel mat numeros si
cel mai vitez. Ajungend rege Saul, a unit tOta natiunea
intr'un singur regat si David, urmasul 14 a ales de capi-
tals lerusalimul, situat in Tribul Tut Iuda. Cele-l-alte triburi
prinsera necaz pe tribul lul Iuda si mai ales tribul Jul
Efraim si cetatea Sichem, care din rangul intai cadea in
at doilea Sub Roboam, urmasul lui Solomon, vrajmasia In
atat de mare In cat dece triburi din douespre-dece se re-
voltara si alesera de capitals Sichem. De atunci Palestina
fu impartita in dou6 regate: Israel, la nord ; Iuda, la sud.
Legea lui Moisi poruncea tuturor Evreilor de a se duce
odata pe an la lerusalim, pentru ca sa se inchine si sa se
rOge in templul cel zidit de Solomon. Ieroboam, regele celor
piece triburi, de Mina ca nu cum-va sa le pail rea, ca s'ail
despartit de tribul lul Iuda, a poruncit sa se fats altare la
Dan si Bethel, sä puns acolo idol! in forma de v4e1, fa-
cuti din our si a dispus, ca acesta sa se publice in tot
tinutul set.] : (laid Durrinedeil tel, Israele! care to -au
scos pe tine din pamintul Egiptului 9; prea mult
este youe a ye sui in lerusalim, oprindu-I ast -fel de a
se mai sui in lerusalim. Ast-fel fa prima causer de dusmanie
intre provincia Samaria si Iudeea. Prapastia despartirel se

1) a III Carte a ImperaVler XII, 28.

www.dacoromanica.ro
 PREDICA 33 7

marl si mai mult Inca la intOrcerea din robia Babilonica,

and Esdra ridica din nod templul din Ierusalim. Locuitorii
din Samaria ati voit sa. ajute la rezidirea templului, cu
conditia, ca SA aiba dreptul sa se inchine lul Iehovah si
sa se rOge in noul templu; dar au fost respinsi. 0 duq-
manic forte mare desparrea cele cloud popOre. Tot
bunul Iudeti se facea vinovat de o mare trims, data arata
vr'un sentiment de stima sat' de compatimire pentru vre-un
Samaritean si din contra era un mare merit pentru el (lude6),
data -1 trata (pe Samaritean) cu dispret si reutate. Un obicei
era intre locuitorii din Iudeea, ca sa nu inta.ln6sca. nici
odata, nici chiar sa. vada de departe pe vre-un locuitor din
Samaria. Rabinil Invetau, ca Samaritenil nu lati parte la
Invierea mortilor, ca ei sunt streinl de neamul lui Avraam
si exclusi mai dinainte din imperatia, pe care o va Inte-
meea Mesia. Ipocriti, mincinosi, insalatorl, prosti, nebuni:
erati cuvintele cele mai placute in gura Iudeilor pentru ye-
cinii lor. Samaritenil, la rindul lor, plateati Iudeilor cu a-
ceeasl moneda, cautand Mote mijlOcele de a le face rob.
Une Orb jefuiati, alte on omorad pe pelerinil din Ierusalim.
In timpul lui Antioh Epifane, prindend un numer de Iudef,
1-a6 vindut ca robl. Intr'un an cati-va din ei s'ail strecurat
In templul din Ierusalim in n6ptea dinaintea Pascilor si ail
aruncat aci Use de (foment. Faptul acesta era o necuratenie
legala si Templul trebuea sa stea inchis mai multa vreme,
pans ce se curatea prin lungi si numerOse ceremonil. Si
ast-fel pelerinil forte numerosl, veniti din departare pentru
serbatOre, erad lipsiti de orb -ce serviciu religios. Intre Iudel
si San2ariteni nu era nici o legatura, spune Sf. Ion
In Evanghelia de asta-c111 Ast-fel era starea socials a Pa-
lestinei pe timpul Mantuitorulul. Cu tote acestea, Samari-
teni1 ca si Iudeil credeat cu tarie in unitatea lul Dumnedeil
si in' existenta ingerilor bunt si 1.0. Ca si el asteptail un
Mesia, insa negresit un Mesia, care se va nasce din neamul

www.dacoromanica.ro
338 PRED1CA

lor. S'ar putea Vice chlar, ca pamIntul Samariel era mal

pregatit de cat al Iudeel pentru primirea semintei Evan-
ghelice.

II.

Dupe. ce veguram, fratilor, Cara si trecutul el istoric, In

care s'a intamplat scena din Sf. Evanghelie se. ne apropiem
acum de ea si s'o privim cu lubire si respect. Privelistea
e vrednica de luare aminte.
Era la amecli; o caldura mare acoperea sesul si in ;arinl
spicele se pleca indoite sub greutatea lor, pre care o mal
mareste Inca un sere argetor. Pe drumul cel mare, Iisus
ci ucenicil Sel inainteza cu greutate, obositi dupe o tale
de mal multe cesurl. Dar ei se grabesc, cad inaintea lor, la
o mica departare, se deschide valea cea suricletere a Si-
chemulul, unde vor gasi umbra si recorela si la intrare un
buchet de arbors ascunde putul lul Iamb, al carul isvor le
va potoli setea. Ajung. Iisus rOga pe ucenicil SO se. se duca
in satul vecin, Sichar, ca sa cumpere bucate; bar el, obosit,
se lase. razimat pe ghisdurile putulul, cuprins de intristare!
Se dusese in Iudeea, ca sa vestesca bine-facerile Mantuirel.
Ierusalimul, cetatea regilor si a profetilor, it respinsese. Fa-
riseil jurasera sa opresca misiunea Lill mantuitere prin tete
mijlecele. Iata de ce inima Sa era trista si pentru ce pa-
rasise Iudeea si se intorcea acum in Galileea. Done drumurl
duc din Iudeea In Galileea. Unul sigur si usor merge pe
malul stang al Iordanulul; altul, mal scud dar periculos trece
prin Samaria. Pre acesta l'a ales Iisus. In centrul acestel
Carl vrasmase si aprepe pagans, Il atrage un suflet, care
mergea spre perVare, dar care vrea se, se mantuesca. La
vremea hotarita pentru mantuirea acelub suflet, cu teta tris-
tetea si ostenela, El se stela, face un drum lung pe. jos,
ajunge, cede si astepta. De odata se ivesce o femee. Pe

www.dacoromanica.ro
 PREDICA 339

um6rul sea pOrta, un vas mare, pe care:, pogOra in put cu

ajutorul unel franghii si-1 scOte plin cu apa rece; apol sta. si
cu o privire despretuitOre fixeza. pe Acest Om, Care sedea,
pe ghizdurile putului si in Care ea recunOste unStrein.
un Iudea. Ce scena! si ce moment solemn! Jos in ada,n;
Cline e isvorul pgmintesc, apa bunurilor trec6t6re -
sus, Tsvorul eel Ceresc, apa bunurilor neperitOre
Samarinenca nu cugeta de cat la cea d'intal! lisus it vor_
besce si cuvintul Sea are accentul rugaciunel. «Da-mi sa
beatl) dice Iisus catre acea femee trufasa si despretuitOre
piva, e fc5rte caldurOsa, $i El e f6rte insetat; dar in fundul
Mime! Sale arde o Bete mult mal infocatg, este
setea, care' L chinula de la nascere si pang; la pa-
tima crucelacea Sete de 1114,ntuirea sulletelor nds-
tre, care L'a Mout sg scota pre truce acel striggt ;
(111i-e setec.
Da-mi sg beau! ". La aceste cuvinte Samarinenca re-
mane incremenita; era lucru ne mai audit, ca un Iudeti
sa fi cerut cel mai mic serviciti de la un om $i cu atat
mai putin de la o femee din Samaria: Acesta era cea mai
mare injosire. Dar Mantuitorul nu s'a dat inlaturi de la
nici o injosire, pentru mantuirea celor pacatosl. Dupes un
moment de Were, Samarinenca respunse: Cum tu lu-
detz' find, ceri de la mine sg bel, femee Samari-
nenca find az?". 116spunsul e putin bine-voitor i ca-
latoru obosit nu capata picatura de apa, pentru all potoli
setea! Jar Iisus II r6spunse: De al f qtiut Darul lul
Dumnecleti si Cine este Gel cell Vice: cla -MI sti
beau, tu al E ceruz de la Dinsul si (1-ar E dat Apg,
vie".
Darul lul Dumnedell in lume este Insusi Dumneded, e
Fiul S611, Cuvintul Intrupat. De mal bine de cinci mil
de anl omenirea ratacba pre tote Ica ra rile vieril,
insetatg de pace, °clangs, fericire; se oprea la tote

www.dacoromanica.ro
340 PREDICA

ba 1(1.16 de pe langa We, bea apa cea plina de no-

rolul pla cerilor trupest% si de slava desarta si din
ce in ce mal malt se simtia mai insetata si nefe-
ricita. Putul e adanc, apa n'ajunge la suprafata, Iisus n'are
nicl un vas, nici fringhie, ca A. scOta, in jurul lul nu e
alt isvor, care e deci apa, care. o fagadue§te? De unde o
va lua? FagaduIala lul e cludata §i cuvintul pare o nebu-
nie. De care apa vorbea?
Bunurile din acesta lume sunt ca si apa, ele ne
recoresc un moment; dar indata setea dupa ele
devise qi mai vie si ajunge vremea, cand pla cerea,
nu mai e de cat apa &lick, a,mara si soca, a care
sete se aprinde qi se 'MAMA din ce in ce mai malt.
Cu cat cel insetat dupa placerl bea mal mult, cu atat are
sete mal mare i vrea sa bea; cigar pe patul agoniel lui
intinde Inca paharul §i atunci mOrtea it sfarama, inabu§ind
cel din urma strigat al Jul. Apele pamintesci nu pot
stinge setea sulletulul nostru. Suuletul nostru ne-
muritor, are sete de Cel Nema rginit, de Cel Veci-
nic si acesta sete nu se pOte stinge de cat cu apa,
Darulul, pe care Iisus L'a adus in lume. Acesta apa
vie vine din cer, unde '§I are isvorul. Cand vrea Dumne-
cjeil, o picatura ajunge, ca sa umple sufletul, ce se simte
atunci patruns de o recorela placuta i de o fericire, care
nu e pamIntesca. Acesta picatura e: Un Cuvint a lul Dum-
nedeu in rugaclune, o privire a Lul in St Impartaire, o
porunca din Evanghelie, un sfat al preotulul.
Cine va bea din apa, care Eiz' voTh da lui, nu
va, inseta in vec" a c/is Iisus. D6mne da -mi acesta
apa" a cps Samarinenca, cugetand numal la apa cea pa-
mintesca. cap Omen' nu sunt, fratilor,. asemenea acestel
femei! El primesc bunurile lul Dumneclet, le doresc, le cer
cu staruinta insa cu conditie, ca ele sa fie: sanatate, In-
lesnire de tral, bogatie, lini§te, succes in intreprinderile lor.

www.dacoromanica.ro
 PREDICA 341

Acesti Omeni nu still Darul lul Dumneclea. 0 perdea este

inaintea ochilor for si o pedica se pune la Oda inimel lor,
care opreste ca si in sufletul Samarinencil pogorirea Da-
rulul lui DumneVea.
Ilfergl Brice Iisus si chema pe bg rbatul tea si
vino aid". Cerescul Medic pune degetul pe rana. La a-
ceste cuvinte femeea pacatOsa se simte descoperita; ea nu
mai vrea sa-si mai ascuda gresala, dar nu-1 convine s'o
marturisesca. (N'am barbat, Vice. Ea traia in concubinagla
public. Cincl barbatl al avut si acum pre care al
nu (I e (le barbat". Acosta bola a concubinagIului e grea
de vindecat; este duhul necuratiel, care se tmpotriveste lul
DumneVell si Darului Sax'. Acosta pacatOsa, acesta prosti-
tuata, ac6sta femee sclava patimilor celor mai murdare e
in sfirsit curatita si sflntita. Darn]. lul DumneVeil lumineza
sufletul acestel femei pacatOse si recunOste, a Iisus e Is-
vorul vietil. Din pa'cat6sa cum era ea s'a schimbat in a-
postol. Inainte de a se intOrce ucenicil cu merinde, ea se
duce sa vestesca pre Iisus acelora, cars nu-L cunosteaii
Samarinenilor; se p6te Vice, ca ea e cel d'intai apostol al
crestinismulul.

lit.

Frafilor,

Acosta intilnire si convorbire a lui Dumneleti Omul

cu o femee decaVuta va r6mane vecinic mangaere pentru
sufletele &kite in fundul viciului si al stricaclunii, pana
cand Darul Mantuitorului va destepta in ele ca si in su-
fletul Samarinencel setea de bunurile ceresti, care le raco-
reste si le indestuleza tndreptandu-le pe calea cea ade-
verata.
Vino dar, o tical6se suflete al met, si on cat de mart

www.dacoromanica.ro
342 PREDICA

...
§iorl cat de injositOre ar fi ranile tale, nu te teme a te
apropia de Iisus, a-I vorbi, a I cere apa, care potole§te
setea §i da vieta. El este pastorul cel bun, El alerga, dupa
45Ia cea ratacita, o la in brate, ii spala necurateniile §i il
legs ranile. Samarinenca sall servesca ca pilda. Domnul
nostru lisus Christos a ridicat'o din fundul perderil la in-
naltimea sfinteniel. Ea a terminat vieta prin mucenicie si
corona de mucenita, a impartit'o cu cel 2 fit al s6I: Victor
si losif. Biserica o seibeza ca mucenita sub numele de
Fotini la 26 Februarie. Ea a gasit Darul lul Dumnecletl,
Isvorul vietil, apa, care fecore§te i produce rode vecinice.

1V.

Cele done isvOre exista Inca, tot-d'auna sunt de fata §i

OmeniI neincetat alerga la ele, ca sa-0 potolesca setea.
De a parte, isvorul pamlntesc, bunurile lumel
acestia. Oamenil lumel acestea 41 pun in ele tOta ferici-
rea, le cauta necontenit, nici odata nu se satura §i nicl
°data, nuil gasesc in ele odihna §i fericire. De ()data vine
martea, care rapeqte lot, si din adincul Iadulul,
bogatul nemilostiv, muncit de o sete arcleltare, cere
vecmic o picgtura de apa, care pe dreptate nice
odata nu i se va da! De .cea-l-alts parte, Isvorul
Ceresc, bunurile lumil viitore. CrWinil adeveratl
s1 -ati pus in acestea tOta nadejdea lor; el se pot bucura
de bunurile lumil ace§tia; dar nu '§l-ate lipit de ele inima
lor; el still sa le perda fara sa. verse o lacrima sate cel
putin sa scOta un strigat de revolta nu desnadejde, §i,
cand vine ora despartirel, el tresalta de bucurie §i in li-
ni§tea increderei desevir§ite, repeta cuvintele bunilor Sa-
marinenl:Ingi-ne am audit gi qtim, ca acesta este
cu adev6rat Inntuitorul lumil, Christos". Cat de
mult pOte, fratilor, pentru slava lilt Dumnecled un suflet

www.dacoromanica.ro
 PREDICA 343

intors la vieta adeveratA si cat de puternica e marturia lul

In folosul virtutei. Samarinenca singura a intors la credintii.
apr6pe o tarn intrega: pentru ce sa nu facem si nol ca si
ea? InsuflA-ne dar, Winne, rivna el! Revarsa asupra n6stra
Duhul Teti, ca miscatl de acest Duch al blandetel al rab-
darel si al milosteniel, intariti de Darn! TeU sa ne Int &cern
la calea cea adeverata si sa Te slavim pre Tine, Adeve-
ratul Isvor al vietil, in vecl nesfirsitl. Amin.
Econom. Stavrof. V. Predeanu
Revisor ecclesiastic.

-1,43.3*---

www.dacoromanica.ro
 PREDICA
cIar poporele, call mergead inainte Si
ccele, earl veneati pe urnia, strigad zi-
ecend: Osana! Fiul Jul David, bine este
4cuvintat cel ce vine intru numele D-lul.
cOsana intru cel de sus. (Math. XXII).

Frap creftini,

Stradele sunt pline de Omen!. In pridvOrele bisericilor,

In curt!, in case, in corturi, de jur imprejurul frumosulu!
ora. lerusalimul a§tepta clecI de mil de fiinte. Strein!
din Grecia, Italia; comerciant! din Spania §i chlar Arab!
din pustie dar chiar populatiune din partile cele mal depar-
tate ale Asiel a venit all in Ierusalim.Totl cu totil pri-
vesc nerndatorI pe drumul cel mare. 0 adeverata ameste
care de limb!. Unil vorblail limba araba, altil greca., altil
aramaica, OW latine§te.Diferitele costume ale natiunilor,
cart erail representate, presenta ochilor un tabloti pictoresc.
SOrele arcjetor al Sudulul I§I reversa raclele sale asup. ra
acestel multiml §i facea prive4tea i ma! IncantAtOre.
Dar ce a§tepta acest6. multime? De ce s-ati adunat tote
clasele societatel? WA colo, tocmal la.nga zidurl stall no-

www.dacoromanica.ro
 PRED CA 345

bill oraselor in costumele for orientale, str6lucitOre si bogate.

AlaturI cu el sta poporul de jos, care In acest moment se
simte egal lor. Iata printre multime se strecOra copil, cart
abia isl in resuflarea de fuga mare. Chiar ciobanil at pa-
rasit turmele, ce astepta top cu toth ?
De °data. se aude un cuvint, care merge din gura in
gura: (vine*. Ca si valurile maril umflate de vint se legand
multimea; mamele ridica pe mani pe prunci sa vada Si
el. To vor sa vada.
dIata, lie unit, Profetul din Galileea vine catre orasi.
Cine este acesta ?.... Un profet din Galileea?... Da, da, este
Iisus din Nazaretul Galileel
Un barbat simplu Imbracat intra pe portile orasulul ca-
lare pe un asin... De o data un vuet puternic. Poporul care
astepta, striga, ca dintr'o singur& gura: gOsana, Fiul lul
David; bine- cuvintat este cel ce vine in numele Domnului:
Osana in cele de sus*. Asa striga poporulNobilil, puter-
nicil insa, se Intrist6za, se ulta unul la altul, schimba vorbe
scurte\ intreha turbati: Ce?! sunt copil?! Pentru ce striga
el osaAale ca unul rege? Inca 'el astern si vestmintele for
pe tale.' Es inainte cu ramuri verdl! Este el un rege?....
Un barbat, ca acesta, imbracat simplu, cu o privire blind&
si InduiosMOre, calare pe un asin?!Fara car de triumf,
fara soldatinumal o cet& de catl-va credinciosi '1 urmeza .....
Convolul nece mat departe; Iisus se duce in templu.....
Asa a intrat' Iisus in Ierusalim, frail crOinnEvanghe-
ha ne istoriseste\acesta in tnodul cel mai clar si mal simplu....
(Ev. Mat. 21. 1---11).

Frap creftinn

Serbarea Duminicel Floriilor aprOpe de sfirsitul postulul

si imediat inainte de sePlAmana patimilor este fOrte neme-
Biserica Ortodoxi Romani 8

www.dacoromanica.ro
346 PREDICA

rita si Evanghelia de azi este pentru not plina de inveta-

turl morale.Sa comparam primirea lui all in Ierusalim
cu prinderea lul in gradina Ghetsimani, conducerea lul la
Caiafa, palmuirea si scuipirea peste obraz si atunci vom
intelege cat de schimbatort suntem not Omenil si cat de
mare a fost dragostea lui Dumneclett pentru lume.
Dragostea divina in care se oglindea invetatura sfinta a
lul Iisus castigase inimile tuturor. Cand el s'a apropiat de
Ierusalim poporul stia deja cine este. Poporul era pentru el.
Nu tot ast-fel si cel ce se resfatati in lux si desfrinarl. Acela
'I pusesera gand sa'l om6re cad Iisus condamna luxul si
desfrinarile. Iisus stia cugetul lor. El stia insa ca poporul
se lass sa fie lesne condus. ea acelast popor, care all
it striga gOsanal, peste cate-va Vile va striga: csa se res-
tignescal, «sa se restignesca,.De acela el voeste sa se
arate tuturor, poporulul si nobililor, ca un rege victories,
dar nu pamintesc ci ceresc. Intra in Ierusalim nu cu car
de triumf, ci calare pe o asina, implinindu-se ast-fel pro-
fetia lut Zaharia «spunet1 fleet Sionulul: Iata imperatul tett
vine la tine, blind si calare pe asin si pe manz, fiul celul
de sub jug).Intra ca un rege, care a condus nu sabia
ci a propoveduit cuvintul adeverulul, a instruit nn armata
multa, ci numal pe 12 pescarl simpli, cars au latit cuvin-
tele lul la tote popOrele, pans la marginea luraeL Ca un
rege, al carul regat nu este din lumea acesta0 care nu se
distinge prin pompa si strelucirea exteriOra, ci prin maretia
si curatenia sufletulul; prin inaltimea spiritulut sell divin,
si prin veritatea invetaturilor sale neperitOre. El intra in
Ierusalim, ca regele adeverulul etern.
Adeverul este ca lumina. Nici bogatul Did saracul nu
Vote trai fara adever, cum nu pot WI fara lumina. Adeve-
rul este ca si sOrele. SOrele incalleste si de vreme ce el
incalzeste si predomina tOte.Asemenea si cuvintul adeve-
rulul. El regenereza sufletele n6stre si be guverneza spre

www.dacoromanica.ro
 PREDICA 347

bine; 'sl face drum prin tote, se planteza din om in om,

din an in an, incaldeste, predomina pe toil si dureza in
etern.Maririle pamintesti, strelucirea exteri6ra pier ca si 6-
menii. Affil sunt, maine nu sunt Cate mil de anl sunt de
la predicarea Ev. lul lisus?! Cate generatiunl nu s'ati schim-
bat de atunci?! Invetatura divina predicata de El este Inca
si va fi in tot-d'auna, un isvor nesecat de vieta. cat sunt
calea, adeverul si vieta). La acest isvor divin recoritor de
suflete insetate dupa adever, p6te or! si tine sä se adape.
Intaritl prin adaparea din acest isvor, ail capatat ucenicil
lul Iisus puterea de a respandi si propovedui pretutindeni
cuvintul adeverului. El arme nu aveau. Nu erati nici
chiar invetatl. Oameni simpli, pescari, muncitori. Erau
insa . plinI de acel foc divin, de acea convingere in-
ter* care nu tine socotela de nicl un pericol. El stiati
ca ati avut in mijlocul for pe fiul lul Dumnedeil. El vedu-
sera cu ochil marirea lul divina. Daca eraU tratati aspru,
el tsl aduceati aminte ea Invetatorul era indurator; dad.
ere' p rsecutatl, si alungati el respundeail cu blandete. Mar-
matl cu curatenia sufletulul, cu lubirea adeverului, insufle-
tip de dragostea catre aprOpele, dragostea care voeste numal
sa servesc , sa salveze, sa ajute, dandu-sl chiar si propria
viata, au p tut sa r6mana, demni soldatl al regelul lor,
care a intra asta-di in Ierusalirn cu mare pompa. El ail
avut de exem lu viata acestul rege, care de la nastere in
pestera din Be eem si 'Ana la mOrte, intrega viata intre
Omen!, a avut s indure numai suferinte. Pretutindinea a
avut sa sufere nu numal din partea poporulul, ci a vedut
cu durere ca si cel mai de apr6pe al Jul se indoeati de el.
Totusi, cine it cauta, cu sufletul plin de credinta, fie el orl
cine ar fi fost, chiar si, cel maI incarcat de plicate, pentru
toll avea el un cuvint de mangiere, pentru toll o bine-fa-
cere. Ne avend unde sa'si piece capul, suferind de lipsa,
el urma inainte opera sa divina de salvarea lumel de sub

www.dacoromanica.ro
348 PREDICA

robia pecatului, clicend: t Mancarea mea este ca sa fac voea

celui ce m'a trimis pe mine,. Chiar asta-cis, in mijlocul
strigatelor de t Osana», se citea pe fata lui o expresiune a
tristetei si resignatiunel. De sigur Acel «Osana, de asta-41
se va preface peste cate-va chile in crestigneste-h. Asta-cli
este Incunjurat de popor si de ucenicii set, peste cateva
'lite hisa singur. parasit de toti. Nici chiar ucenicul lui cel
Cubit numai este Fang el. El insa remane ascultator pans
la mOrte. c Parintele met', ghee el, implinesca-se voea ta.
Cat de edificatOre este pentru nob frati crestini, ascultarea
evangeliilor! Cat de folosit6re! Multi, dintre nol, suntem Ingre-
ueati cu multe nevoi; multi gasesc viata prea grea; supa-
raffle insuportabile; multi cat', in afacerile Tor, drumuri
pieclise; multi cauta WO satisfaca placerile for Ingreuindu-si
sufletul cu pecate marl Tuturor ne vine grea sa luarn calea
adeverului. Rabdarea, blandeta, modestia, chiar si fats de
cei mat mitt de cat nob si alte virtuti, pe cart ni le pune
inainte Evangelia, nol nu be practicam. Orb si care dintre
not cauta WO scuze faptele, WO dea singur dreptate. Fie-
care dintre nob are in capul sett t6te legile morale si 41
face singur judecata; indiferent data este drepta sat' nu.
Inca ne ferim de cel care ni se pare Ingreuiat cu pecate,
11 deconsideram. Cat sunt de departe de spiritul invetaturel
Mantuitorulul asemenea judecAti individuate! Cat sunt de
departe de viata lui? De cate orb nu cadem In pecatul Fa-
riseului din Evangelie! Dad. ascultam Evangelia din postul
acesta; dug. am fost cu luare aminte la cetirea Apostolului
si Evangelia din cursul anului, orb cat de egoisti, orb cat
de invetati si plini de spirit ne-am socoti, totusi am recu-
nOste indata ca singura norma, drepta si infailibila, pentru
viata nOstra, este numal viata si invetatura lui Iisus, care
in chipul lui Dumnecleil fiind, nu a socotit ca o rapire a fi
intocmal cu Dumneclett, ci s'a desertat pe sine, luand chip
de serv, facendu-se in asemanarea Omenilor; si aflandu -se la

www.dacoromanica.ro
 PREIDICA 349

chip ca omii 1 s'a umilit pe sine, facendu-se ascultator pana

la mOrte si mOrtea de truce. Pentru acesta §i Dumneclet '1
a prea Inaltat §i '1 a daruit nume care este peste tot numele;
ca in numele tut sa se piece tot genuchiul, al celor cere0, si
al celor paminte§ti, si al celor de desubt; §i ca WO. limba
sa marturisesca ca lisus Christos este Domn spre marirea
lul Dumnecleii Parintele (Filip. II. 5-12)
TOO. lumea sa marturisesca, tot! de la cel mat mare pana
la cel mat mic trebue sa pomenesca numele lul. Invelaturile
lul sunt tuturor de folds. sunt in tote imprejurarile aplicabile.
lata in o Zara mica §i bogata se sile§te un rege religios
s-3. in ordine §i 4. pue Sara sa pe temelil solide; zadarnice
it vor fi Vote silintele, el va trebui sa recum5sca di frica
de Dumnecleil §i dragostea catre aprOpele, sunt cele mat
bune mijlOce pentru progresul tarel sale. El trebue sa re-
cura5sca ca Iisus Christos este stapanul taret sale.
Safi un tura de familie lupta grei in viata pentru in-
tretinerea familiel sale; timpurile sunt grele, el trebue sa.'§1
attune puterile, sa nu se lase invins. El geme sub greutatea
poveret. Ce bine it fac lul and aude cuvintele: «Iubiti-ve
unit pre altil, cum v'am lubit §i eil,. Cugetand la suferin-
tele Mantuitorulut lumel, la lepadarea sa de sine, el capata
curagiii, el lupta mat departe pentru at set. El se rOga:
4DOmne, Winne, nu me lepada de la fata to si spiritul teti
cel sfint nu'l lua de la mine. Da -ml far41 bucuria man-
tuiret tale, §i cu spirit bine-voitor sprijinqte-me, (Ps. 51).
Dincolo vedem un carturar. El cugeta la diferite pro-
bleme; multe a deslegat, numat misterile Divinitatel nu le
pOte 1ntelege. El trebue sa recura5sca ca in mana lul (Dum-
necletl) sunt locurile cele mat de jos ale pamtntulul, si ale
but sunt inaltimele mun(ilor. A lul este marea, §i el a fa.
cut'o, si tot marimile sale ail facut i uscatul) (Ps. 95.4, 5).
Un finer lupta cu corpul set propril Pecatul navale§te
asupra lul. Multe sunt mijlOcele de amagire. De °data, aude

www.dacoromanica.ro
350 PRED1CA

cuivntele: «Fericiti sunt cei curati cu inima*. Mintea i-se

lumineza §i tOte urmarile pecatului seti se infafi§eza inaintea
ochilor. El se inspalminta Si striga: «Tu etIparintele meil,
Dumnedeul meu §i stanca mantuirel mete' (Ps. 89. 26);
«IntOrce-te catre mine, §i indura-te de mine: da taria to
servului tett, *i ajuta pe fiul server tale (Ps. 86. 16).
Acestea, frati cre§tini, sunt folOsele audirel Apostolulul i
Evangeliei de asta-dl. Intrarea mareta a lul Iisus In Ieru-
salim ni'l infatiOza ca regele supunerel, blandefei, lepadarel
de sine; ca invetatorul i salvatorul ceresc al lumei. Su-
punerea Si ascultarea de invetaturile lui Iisus; manifestarea
blande(ei nOstre tuturor Omenilor, (Filip. 4. 5), cad (bland
§i smerit intra Hats asta-di in lerusalim', trebue sa umple
viafa nOstra. Sa nu ne ingrijim numal de lucrurile pamin-
teti, ci in tOte, prin rugaclune, cu multamire, sa facem
cunoscut cererile nOstre lul Dumnede6; la nimic alt-ceva
sa nu ne lipim inima de cat la acele, «cate sunt adeverate,
Cate sunt respectuOse, cafe sunt drepte, sate sunt curate,
ate sunt de cubit, cate sunt demne de lauda la ori-ce vir-
tute §i ori-ce lauda*, numal la acestea 0, ne gandim. Ap.
cum Iisus a Implinit voea Tatalui ceresc, aka sä implinim
§i nol voea lul, cacl numal atunci «Dumnedeul pacei va fi
cu noT*.
Iisus a luat asupra sa pecatele lumei, de ate orl nol
nu voim sa recunO§tem nici pe ale nOstre propril?! SA ne
aducem aminte cl, cu tOte ca viata lul a fo§t piing de
dureri i suferinti, cu Vote ca a fost judecat i crucificat,
ca un nelegluit, fara sa fi facut culva vre-un red, cu tote
ca a suferit mOrtea cea mai ru§in6sa, totu0 cand era sa fie
pries se ruga parintelui sett: (De este cu putin0 treca pa-
harul acesta de la mine) ; tar in mijlocultorturilor se ruga
lul Dumnecleu sa nu socotesca vrama§ilor se' pecatele lor.
Fratl cretins! Bogatil ca i saracil, puternicil ca §i cel
neinsemnap; clericil ca i tot poporul, cu totil avem datoria

www.dacoromanica.ro
 PREDICA 351

de a asculta porunca Evang. I6n: «Ceea ce va ois el,

acesta O. facetl». Iisus nu a adus numal o inv6tatura, el a
si trait-o. Inv6tatura si viata till sunt una. In mijlocul suferin-
telor rabdator, in mijlocul chinurilor ertator, incunjurat de
glorie, bland. Cu adeverat viata demna de fiul lul Dumnesleu.
La viata lul sa privim. Invetaturile WI sa ne fie dreptar.
Lust trebue sa ne rugam not. Catre el trebue sa tnaltam
manile nOstre si sa clicem: Inima curata cjidqte intru not
Dumnecleule, cum al ertat pecatele celor ce asta-dl itl au
strigat «Osana}, lar peste cate-va Mile cereati sa to restig-
n6sca, tot asa nu ne socoti noun gresalele nOstre, ci dupa
milostivirea ta, da-ne duhul tea sprijinitor spre a ne putea
curati si ast-fel face demnl de a vedea Invierea ta. Amin.
Diaconal I. Popescu.
Licentiat In Teologie.

www.dacoromanica.ro
 DONATIUNI.

Se aduc multamiri publice D-nel Elena Luca Elefterescu din

urbea Ploepti care a bine-voit a darui bis. Sf. Gheorghe vechi din
acea urba, una iconita imbracata in argint in valore de 60 lei.
Se aduc multamiri publice D-10 Ionita N. Vipan, Primar in com.
Apostolache, pl. Cricov-Podgoria, jud. Prahova, care prin indemnul
gi staruinta sa cu micele spese ale commie, impreuna gi cu per-
sdnele de bins-facere, G. Ionescu, I. Teodorescu, Gh. Cristescu,
C. Stoenescu Valea Boului, I. Novi lean, M. Marinescu, P. DrAgan
Qicu contributiuni voluntare ale locuitorilor, a imprejmuit curtea
eimitirului bisericei parochiale din acea comuna, cu zahrele de scin-
due care va dura multi anT.
Se aduc multamirf publice urmatorelor persone piose gi anume:
D-nei Irina I. Marghiloman care -a bine-voit a darui bis. Amza
din capitals un policandru pi accesoriile sale in valbre de 1600 lei
pi 400 lei pentru returnarea ramurilor vechiului policandru. D-na
gi D-1 P. S. Aurelian all daruit tot bis. amintite o candela ajar
pentru iconostas pi P. S. Nifon Ploepteanu done carp de cantari bi-
sericepti.

Chiriarchia Sfintei Mitropolil a Moldove! pi Sucevei, aduce mul-

tamire Donmei Elena Popovici pi fiilor s61, arendapa mopiei Spinosa
judetul Iasi, pentru ofranda ce a facut bisericei cu serbarea Sfintif
Apostoli, din parochia Erbiceni judetul Duo, consistand din un rind
complect de veuminte preotepti in valore de 150 lei.
Chiriarchia Santee Mitropolii a Moldovel vi Sucevei, aduce mul-
trniri publice enoriapilor bisericei Napterea Sfintului I6n Boteza-

www.dacoromanica.ro
 UONATIUN1 353

torul, din parochia gi comuna, Vadurile, judetul Nemtu, pentru do-

natiunile ce all facut numitei tiserici gi anume: D-1 Ion Scorup E-
pitropul 4isei biserici, a donat un rind sfinte Vase complect gi una
candela, t6te de argint de china, In val6re de 92 lei; D 1 Ion Ji-
tariu a donat tin Epitaf (Sf. Aer) zugravit pe panza, In val6re de
70 lei; Preotul Paroch Gheorghe Balanescu, a donat un chivot pi
una candela mare, ambele de argint de china, In val6re de 92 lei;
D-1 Alexandra Lupu Epitrop bisericei: Sfintii Voevodi din parochia
gi comuna Dochia tol judetul Nemtn, a donat acestei biserici pa-
rochiale o Evanghelie imbracata cu plug gi ferecata cu argint, in
val6re de 100 lei.
---
Se aduc multarniri publice locuitorilor poporeni de la Biserica
Sf. Spiridon din parochia Tapca comuna Bicaz jud. Mint, care in
buna vointa gi dragostea ce au pentru biserica, au contribuit im-
preuna cu totii la cumpararea unui clopot mare in val6re de 1475
lei ea care all inzestrat Biserica din acesta parochie, pentru care
fapta vrednica de vita lauda li se aduc cele mai vi' multamiri.
Se aduc multamiri publice locuitorilor poporeni ai bisericei fibale
Sf. Neculai din catuna Chisirig parochia Tagca comuna Bicaz judetul
Neamt, cari all bine voit a contribui impreuna, cu suma de 440 lei
la Ingradirea cu zid de piatra a cirnitirutui din jurul bisericei.
Locuitorii poporeni ai bisericei parochiale cu hramul Sf. Spiridon
din parochia Tara comuna Bicaz judetul Neamt all contribuit cu
suma de 420 lei la Ingradirea Cimitirului din jurul bisericii eu gard
de piatra, dand pi site ajutore, carora pentru acesta fapta frum6sa gi
demna de lauda li se aduc cele mai vii multainiri.
Chiriarchia Santei Metropolis a Moldovel i Sucevel. aduce multamiri
publice Princeset Lucia Cantacuzino, care a reparat cu spesele ci
biserica cu patronul Santa Mucenita Varvara din comuna pi parochia
Popegti judetul Iasi, cheltuind suma de 5.500 lei.
Chiriarchia Santei Metropolis a Moldovei gi Sucevel, aduce mul-
tarniri publice personelor mai jos notate, cars an fa'cut donatiuni la
mai multe biserici din jud. Botopani, duo: cum se specifica in dreptul
fie-caruia: La biserica filiala Sfintul M. M. Gheorghe din cotuna Ra
den!, parochia gi comuna Vladeni, D-1 I. Anugca a daruit un covor
de lana In val6re de 8 lei, Casandra I. Bortica un laicer de Idna, in
val6re de 6 lei, Rarita 1. Bortica idem in val6re de 8 le't. La biserica
parochiala Sf. M. M. Gheorghe din paro-hia pi comuna Slobozia-Sa-
catura, D-1 Gh. Apostiea a daruit un rind vestminte preotegti fara
stihar pi una candela mare cu tree sfegnice In val6re de 190 lei, iar
I. V. Sadieci, Epitrop, una cadelpita de argint, in val6re de 30 lei.
La biserica parochiala Adormirea Maicef Domnului din parochia
pi comuna Ringhilepti, DI D. Axinte, a daruit un rind de vest-
minte preolepti In val6re de 120 le vi o cadelnita in val6re de 24

www.dacoromanica.ro
354 DoNATIuNI

let, tar D. Agachi o pareche cununit in val6re de 24 lel. La bise-

rica parochiala, Adormirea Mabel Domnului, din parochia §i comuna
Bratent, D-1 Gh. Mandii Vechiu, a donat o Evanghelie legata, e-
ditia Sf. Sinod, in valere de 90 lei, Gh. D. Vechiu un sfe§nic gi o
candela de argint, in val6re de 75 lei, Calistrat Ignat o cruce de
argint In val6re de 35 let, Lazar Emil Faso la o cruce de argint in
val6re de 25 lel, Lie V. iocanu 2 sfe§nice de argint in val6re de
30 lei, pentru cumpararea unuT Epitaf at contribuit urmat6rele
persona cu suma de 60 lei: Maria D. Vechiu 20 lel, Gh. D. Vechiu
20 let, C. Nastase 5 let, Chirica Vieru 5 lei, Th. HuVinu 4 lel qi
I. Chitila 6 lei; Scarlat Ivanovici cu sotia sa Maria 75 lei pentru
cumpararea santelor Vase. La biserica filiala Santit Apostoli din
cotuna Slobozia-Silirant, parochia @i comuna Brdteni, D-1 D. Gheor-
ghiu a daruit o Evanghelie legata, editia sf. Sinod, In val6re de
101) let, D. Rotariu un rind vestminte in val6re de 150 lei, Costa-
che Holenca. sfintele Vase de argint, in val6re de 75 lei; Tar la
repararea sus clisei biserici a contribuit obqtia satului cu 2000 let;
D-1 Ursiano proprietar 100 let, I6n Mo§an 10 lei, D. Bodron 5 lei
qi Maria Veculigtenu 3 lei. La biserica parochiala Naoterea Maicel
Domnulat din parochia Buzeni, comuna Balu§eni, D-1 M. Rala,"uca,
a daruit o Evanghelie legata in val6re de 120 lei, tar la biserica
filiala Sf. G-heorghe din Tulbureni, glisa paroehie, V. Rusu un chi-
vot de argint in val6re de 100 lei La biserica parochiala Sfintii
Voevocli din parochia §i comuna Criste§tl, D-1 I. Zaharia a daruit
una cruce de lemn, in val6re de 15 lei, tar D. Nichita cu sotia
sa Aspasia a imbracat biserica eu laminar! de sfinta Inviere. La
biserica parochiala Adormirea Maicet Domnulul, din parochia Plo-
pent, comuna Satu-Burdujeni. preotul Gavril Neagu, parochul res-
pectiv, a contribuit la repar4ia jisei biserici en doua vag6ne de
var, cgranaida gi petra trebuitore, cumparand sfinte Vase, o Evan-
ghelie, o cruce i un chivot in val6re de 2000 lei.
Se adue multamiri publice pers6nelor piose mat jos notate earl
ad bine -voit a contribui cu sumele aratate in dreptul fie-carula la
procurarea unui potir de argint, o stea, un disc cu scaun o topic
o lingurita, ei o cadelnita cu 6 clopotei, tote de argint de china
pentru bis. din parochia Orlea. pl. Oltu-de-Jos Balta jnd. Romanatb
1;11 anume: D-1 I6n Gavrilescu cu 50 let, Preotul Constantin Orlenu
cu. 20 let, tar 61 locuitori Cu 160 lei.
Se aduc multamiri publiee urmatOrelor pers6ne pi6se, cart au
bine-voit a fare donatiuni bis. filiale Sf. Niculae" din parochia
Farcatiele, pl. Ocolul, jud. Romanati qi anume; D-nu D-tru Trasca a
donat un dulap in val. de 30 let; D-nu Tache Ianculescu un iconostas
in val6re de 100 lel; D-na Zoita I6n Danes= un epitrahil de mii-
tase in val6re de 30 lei §i D-na Petra Scarlat Nicoldescu o masa
de Oita, pentru Sf. Pristol in val6re de 5 lei.
Se adue mulVamiri publice D -luT Zisu Dumitru, din coin. Galicea

www.dacoromanica.ro
 DONAT1UNI 355

Mare jud. Do bill, care a (lama bis. respective o candela de. argint
de china in val6re de 25 let §i D-lui Gh. I. Mateeseu, func %iunar
la gara Virciorova, care a daruit bis. din coin. Arget6ea jud. amin-
tit, un Liturghier legat §i un epitrahil, ambele in val. de 43 lei.
Din partea Chiriarchiei Sf. Episcopii de Hu§i se aduc caldur6se
multamiri personelor pi6se mai jos notate, cart all bine-voit a da-
rui bisericei Sf. Ion din Husi, lumanari de cora curata §i anume:
Luca Nantie luminari in val6re de 9 lei; 16n Tinica. 7 lei; Paras-
chiva Colceag 7 lei; I6na Lacatusu, P. Istrate, Vasile erban gi
Neculai Ho lovati eate 6 let; Gh. Chiriac §i Anghelina Becliu cate
3 lei; Idem D-lui I6n Rambeanu cu sotia sa I6na, care a daruit bi-
sericei Sf, Dimitrie tot din ora§ul Husi o frumosa candela de bronz
anrita in val6re de 170 lei.
Din partea Chiriarchiei Sf. Episcopii de Hu§i se aduc caldur6se
multamiri pers6nelor pi6se mai jos notate, cart au bine-voit a face
donatiuni bisericei Inaltarea Domnulaii" din Husi §i anume: St.
Nita of D-trie Rapanu, an facut ambele u§i diacone§ti In val6re de
225 lei; 16n Closca a daruit luminari de 20 lei; tefan Obreja lu-
minari in valOre de 10 lei; N. .5telanescu luminari 5 lei, Gh.
Goctu luminari de 3 lei. Maria Trifan 2 lei. N. Istrate 2 lei.
St. Buzila 1 let. Gh. Ciobotaru 2 lei. Gh. TigAna§u 2 lei. I. Chi-
tariu 2 lei, Gr. Clo§ca 20 lei. M. Bordea 1 let. I. Ciubotaru 2 lei.
Iona Butnarn 4 lei. Maria CastroTan 3 let. Tudora Gheorghiu 2 lei.
Sava Cire§ 10 lei, C. Postu 10 lei. Fr. G-ociu 20 lei. E. Podolenca
5 lei. Zoita Jacob 20 lei. M. Rapanu 9 lei. N. Oltescu 20 lei. Ion
Gh. Burlacu 5 lei. si Sultana Catea 2 lei.
Din partea Chiriarchiei Sf. Episcopii de Husi se aduc caldur6se
multamiri personelor mai jos notate, earl at bine-voit a face do-
natiunt bisericei parochiel Obarseni, jud. Tutova §i anume: D-na
Maria Gh. Opro§an §i D-na Efrosina C. Costache din Berlad, cart
all daruit cate o candela de argint. D-1 M. Babis cu sotia sa au
daruit una candela §i o icons Maica Domnului". Idem D-lui St_
Popa ea soda sa Maria, cart at daruit bisericei din Banta una i-
amb.- de lemn si o candela de metal, ambele in valore de 50 lei.
Din partea Chiriarchiet Sf. Episcopii de Husi se adac caldurose
multamirt personelor pi6se mai jos notate, cart at bine-voit a face
donatiuni bisericilor din judetul Falctu si anume: D-1 I. C. Nesci-
anu, care a daruit bisericei din parochia Vutcani un policaudru de
bronz cu 20 lumini in val6re de 220 lei. C. Mate §i I. C. Petrescu
care an cumparat bisericei filiale din parochia Bote§ti un epitaf in
val6re de 55 let §i D -nel Ana Vucenic pentru una truce mare in
valor° de 80 lei daruita bisericei din parochia Lunca.
Din partea Chiriarchiei Sf. Episcopii de Hilo se aduc caldur6se
multamiri pers6nelor pi6se mat jos notate, cart at bine-voit a con-

www.dacoromanica.ro
356 DONAT1 NI

tribui la cumperarea a tree cruet din care una de argint suflata cu

aur @i dou6 de argint plache de asemenea suflate cu aur, pentru
biserica Sf. Ion din Hilo' of anume: Dimitrie Murgulet 5 let. Samson
Tanea 10 let. P. Berehoi 4 lel. A.niba V. a Chiriachitet 2 let. E-
caterina Arlon 5 let. Andre! Anion 3 let. Ilinca Tartacuta 2 lei.
Anghelina Bechm 2 let. Cost. Florescu 5 lei. Sandu Craciun 10 lei.
D-trie Craciun 5 lei. Neculai Bogdan 10 lei. Ion Pintiliescu 4 lei.
Sofia Harnsgea 4 lel. Steriana Graur 1 la. Vasile Serban 4 lei.
Oh. T. Gugiuman 5 lei. Oh. Lazar 5 lei. Stefan Antoniu 6 let
C. Bocovineanu 10 let Th. Bordea 5 lei. St. A. Popescu 3 let Cos-
tache Stan. 2 lei. Oh. Gargaz 2 lei. 16na Lacatuou, Vasile Ganciu,
V. Bujder of Cost. Berehol, cate 5 lei. I6n Gh. Horeica 2 lei. A.
Lopatarti 1 let. Ilie Gingariu 2 lel. Costache Horeica 5 lei. Hrist.
Alexa 10 let. D. Lupaocu 1 lea. Ana Stoica Popa, Oh. Alexa pi Oh.
Gheorghescu. ate 5 let. Simion Trofiu 10 lei. Ion Ciolac 6 let. M.
Simionescu 5 lei. Stefan Enacache 4 lei. C. Trofin 10 let Anica
Balacan 2 lei. Neculai Holovate 5 let. Ilie Mihu 5 lei. Tudora I.
Gheorghiu 40 lei. Pavel Gh. Horeica 1 lea. Iona S. Para 5 lei.
Costache Andrei 3 let. Ilie Pistol 5 lei. Oh. Minciu b lei, Nicolas
Virvescu 10 lel. Damil Dam 2 let. Teodor Cosmita 5 let. Const.
Neculai 5 lei. Stefan Negoita 3 lei. Ion Botez 1 lea. Sava Zaharia
5 lei. Grigore Mitcu 4 let. P. Darie 6 let. Vasile Morariu 5 lei.
Hristache Mitcu 5 let. M. Trofin, Mate! Grigoriu oi Gheorghe An-
drei]. cate 10 lei. Th. Gardea 2 lei. D-trie Harahagiu 10 lei. Ion
Postu, Marin Postu of Mate! a Lineal ate 2 lel. Vasile Postu 5 lei.
Din partea Chiriarchiei St; Episcopii. de Hap', se aduc .caldu-
rose multamirt persOnelor pi6se notate mat jos, cart as bine-voit a
contribui la reparatiunea bisericei din parochia Baseott, jud. Falciu
pi anume: D -ni! I6n B. Popav 550 lei, un rind vestminte gi o truce,
osebit de acesta cu spesele sale s'a facut din nou o sfinta Pros-
comidie de caramida, o imbracaminte pentru sf-ta Masa de otofa
pretiosa of 2 perdele de plus cu fir pentru sf. Proscomidie; Ion D.
Vasiliu of Dimitrie Vasiliu Ate 400 lei, 2 steguri yi o sobs de fer;
Julius Zane, G-hita Botez, Elena D. Stamatiu oi Alfred Juvara ate
200 let; Preotul Stefan Gutu, Panaite Tigheciu, Const. Gutu, Pe-
trache Gutu, Dimitrie Gatti, Jacob Negrescu, 16n. Ghibsnescu,
Gheorghe N. Bogoo of Const. Pasat ate 100 lei; lancu Ditniti1A 60
lei; Neculai Bogos, Preotul Sterian Gutu. Ghita a Ciocanu, Alecu
Ghi-tescu pi Vasile Ionescu ate 50 lei; Gheorghe Jaeota 44 let §1.
70 ban]; Ghits. Th. Popescu, 16n M. Cesar, 16n Dimitriu oi Nita
G-avat cate 40 lel; Toder Sandu, Stefan Sandu, I6n C. Buze, A-
lexandru Sandu oi 16n Gh. Artene cate 30 let; Stamate Sandu,
INTIM Bocman, 16n Nastase Gh. A. Bocman, Ion Stan, I6n Th.
Sandu, Oh. Gavril, V. Oh. Ilie Bogos, I. Oh. Baltag, Pan Panai-
tescu, D. Munteanu, Sandu N. Popa. Const. Audrunache, Mih. J.
Popa, Gav, S. Moisot N. V. Thar, I. C Tooter, Alecu Gherasim,
N. Cum, C. Bogos, D. I. Gavril Popa, lord. Gh. Bosno, N. Baltag,
C. Balan, Ion Coma, Th. I. Popa, I. N. Mocanu, I6n Gay. Popa,

www.dacoromanica.ro
 DONATIUN1 357

I. E. Ariton, tefan Chiriac, Gh. St. Andrunache, V. Gutu, Safta

Plkcinta, I. Crudu, Ionira Gutu, Gh. Bogos, Ionita Ursache, Ion
Dima, I6n Muntenu, V. Codrenu §i Preotul N. Theodorescu cite
20 lei; Gh. Dragomir 24 lei; D. Costache 15 lei; Const. Gh. Ilie
Bogos 20 lei; Mihai Oh. Gay. Popa, St, Dima, Oh. M. Gutu, Petre
Gh. I. Bogos, Const. Guru, Ene Rade, Grigore Guru, Gay. Sandu,
I6n Oh. Sevescu, Oh. V. Guru, Emand. Paltag, Th L. Guru, Sta-
mate Gay. Sandu, Const. I. Cucu, Nistor Bocman, Oh. Gay. Boc-
man cite 15 lei; Neculal L. Popa, Vasile Petcu, Sandu Muntenu,
Oh. L. Popa, Gh. Thorns, Al. C. Buze, Oh, Th. Sandu, Const. Pia-
cinta, C. N. Parciu, St. Th Catana, Ghita V. Baltag, Iftimii But-
xnalai, Const. I. Th Parciu, St. V, Marin, Paraschiv Racle, C. N.
L. Popa, 1. L. Popa, I, V. Rick, Dane Popa, I. Andromache, V.
Stan, St. M. MihaT, Gh. V. Stan, Gh. I. Mocana§u, N. Catana, 11.
Th. Sandu, V. Kiriac, N. Be§lega, Ghita Ursache, N. C. Dankili,
Thoma Muntenu, Th. Gociu, Gh. Th. Dima, St. Ricle, Oh. Mock-
nayu, V. Ionescu, C. I. Gaciu, I. Deacona§u, I. Iopp, I. M. Parciu,
Al. C. Ciacaru, Ilie Diochiu, C. Gh. Bogos. Scarlet Miron, Gr.
Sandu, Al. Parciu, Nick Pintili5, Gh. Thoma, C. Popa, Gay. Bosna,
Th. Andoniu, V. N. Lazar, Cosma Ciacar, Oh. Carp, C. L. Beje-
nariu, Oh. Titenu, 1. Ch. Gutu, Gh. Ursache, P. I. Gay. Popa,
Ghira Raele, Ionirk Petcu, I. I. Guru, Th. Oancea, Gh. A. An-
drumalhe, A. Micu, Gr. Chiriac, Preotul N. Obreja, Sava 1. Popa,
Ionirk Diacona§u, Ilie 16n Sevescu §i Gay. Apostu cite 10 lei; D.
I. Nastase 3 lei; Al. Sevescu 8 lei; V. Th. Ene 3 lei; Ion Coeindail
2 lei; St. Sevescu 10 lei; Ghira V. Petcu 8 lei; Mai ghiola Micu,
Roxanda Jock' Bine, Gavril Gherasim, D. V. Ene §i D. Ursache,
cite 5 lei; Vasile Obreja 20 lei; Ion Gutu 12 lei §i 50 banT, Ghita
Mane 10 lei; Ion Costache 5 lei; Gh. Carta 7 lei; Vasile N. Stoica,
D. Bejenariu, C. Dobrea §i Maria Gh. Bosna cite 5 lei; V. Cristea
10 lei; V K Nastase, Oh. Neculcea, Const. Andoniu qi St. V. Jora
cite 5 lei; V. N. Parcean 6 lei; Grigore Dankalk 15 lei; II. I. Guru
12 lei §i 50 barn; A. Rusu 5 lei; Niculai Bordeianu 6 lei; N. Ca-
zimir 5 lei; Const, Rusu qi Gh. Ciobotariu cite 1 lett i 20 bane;
Enea Crudu, Th. Petcu, Ph. I. Parciu ei Gh N. Parciu ate 5
lei; Gay. Bejenariu §i Oh. Diaconap cite 6 lei; I6n Petcu 5 lei;
Const Hagiu 6 lei; lord. Mocanu 2 lei; Chirica Silianu, Stamate
Be§lega Gh. Gr. Ciobotariu, Oh. Fruuzache, lord. Oh. Facie §i
Oh. Hurdui cite 5 lei; C. Raducu 4 lei; I6n Bejenariu, Iftimie I.
M. Parcia, Profira Stan, Gay. Oh. Popa of Rarinca Popa cite 5
lei; Catrina Stan 1 leti; Th. Cazimir 4 let; Const. Boboc 6 lei;
Gh. M. Jacota, Panaite Carta, Ghira Neculcea, of Th. Catana, care
5 lei; Gh. Grigorira 6 lei; Th, Mien §i Ion Diolciu cite 5 le Y; N.
Dima 6 let; Oh. H. Bejenariu, Lupu Grigore, Petrache Bancenu,
Oh. Ricle, C. I. Ursache §i Al. Cazimer cite 5 lei; I C. Sevescu
6 lei; Al. Frunzache 5 lei; N. Vlase §i P. Cesar cite 6 lei; Const.
I. Parciu 5 lei; Gay. I. Nastase qi Oh. V Obreja cite 2 lei; Niel.'
Parciu, Oh. Popa qi I6n C. Co *eriu cite 5 lei; Iacob V. Guru 2 lei;
Ilie Zbanru ei Vasilica I. Bordeianu cite 5 lei; Th. Gherasim 8

www.dacoromanica.ro
358 DONATIUNI

lei; V. Gr. Bogoo of Gh. Panaghie rate 5 lei; Gh. Artenie 6 lei;
Ilinca V. Lungu 5 lei, Tudose Gale 2 lei; C. Grigorita 5 lei; Sta-
mate M. Popa 6 lei; I. M. Cazimir, Ion I. C. Sevescu, Lupu Mo-
canu, Gay. Harken, M. C. Lazar of D. tkormenchi cats 5 lei; Ion I.
Avram 2 lei; N. Pavel 5 lei; Al. N. Parciu of I6n Carp ate 2 to;
Gh. Bejenariu Ambrose Bogos of 16n V. Necula sate 5 lei; I. Ne-
culai 2 lei, Oh. Al. Sandu 7 lei; Const. V. Toder 1 lea; Iorgu Con-
stantinescu, 0 Stamate, Gh. Gay. Popa of C. Diochiu Cate 5 lei;
Al. Angheluta 8 lei; N. V. D. Popa 5 lei; lancu Stamate 2 lei; Gh.
St. Borman, Coast. Ciobotariu of Ion Silion rate 4 lei; C. Cazimir,
V. Lioman, Oh. Bucur, I. C. Sandu, C. Sandu gi I. Chelariu rate
5 lei; Lupu P. Lungu of I. I. Sevescu rate 4 lei: Lord. Th. Bosna
1 lea: Oh. Telentin of A. Andrumache 4 lei: Catrina Apostu 5 lei;
Maranda V. Briinzei 2 lei oi N. Th. Mihalache 5 lei. Afars de a-
ceqt1 bine-credin000i, mai aunt multe persone care au contribuit
cu material precum este D-1 Th. I. Diamandi, care au gratificat
Vita. petra gi caramida necesara la acesta reparatie.
Chiriarchia Dunarei-de-Jos exprima viile sale multamiri pers6-
nelor mai jos notate car! all bine-voit a darui bisericei parochiale
Sfintii Imperati Constantin of Elena din Urbea Braila urmatorele
obiecte, aratate in dreptul fie-caruia, dupe cum urm4z5.: Domnul
Constantin A. Ralis o Evanghelie none, ferecala in argint cu In-
vierea gi eel patru Evanghelioti de mosaic incrustati in corpul Er-
gintariei, in valore de lei 360. D-na Ecaterina Gh. Dinu icona MaT-
cei Domnului cu strana sa poleita cu aur, in val6re de lei 850;
gi D nul Nicolae D. Cgclula iin prapor pietat pe atlas, cu imaginile
1nvitret of Botezului i legat cu firurl, in valore de lei 140.
Chiriarchia Dunarei-de-Jos aduce viile sale multamiri D-nei
Theodora N. Petrescu care a bine-doit a dona bisericei cu patronul
Sf. I6n Botezatorul din urbea GalaV un rind de vestminte preoteoti
de otofa, cul6re alba in va Or de lei (250) done sate cinci-deci.
Chiriarchia Dunarei-de-Jos aduce multamiri publice locuitorului
Mihal 1. Coda qi sotier sale Trandafira cari au bine-voit a dona bi-
sericii din parochta Scortaru-Vechiii, judetul Braila, un epitaf in
val6re de (100) una Rad let; cum §i locuitorulai Islegu Latu Qi so-
tiei sale Calita car! au donat 4isei biserici una pereche cununii de
argint de China in val6re de (24) dou6-cleci tai patru lei.
Chiriarchia Dunarei-de-Jos exprima viile sale multamiri per-
sonelor oi familiilor mai jos notate cari au bine-voit a dono bise-
rico' parochiale din comuna Pechea, judetul Covurlui, urmatorele
obiecte preve4ute in dreptul fie carnia: D -lu! Mihal I. Ivan un Ev-
hologiti legat cu pele in valore de lei 13. D-lui Oh. Teodorescu
un triod legat cu pele in val6re de lei 27. D-nei Balaoa T. Panta un
Aghiasmatar in valore de lei 12. D-lui Alecu Antonescu una Evan-
ghelie imbrAcata cu argint de china in val6re de lei 125. D-lui Ion R.

www.dacoromanica.ro
 DONATIUNI 359

Podariu una cadelnita de argint de China 28 lei. D-lui Vasile Bejan

una candela de argint de China 30 lei. D-lui Gheorghe Dobrea idem
30 lei. D-nei Vasilica T. Andrei idem 30 lei. Famdiei Teodorescu
idem 30 lei. D nei Maria T, Stroh]. idem 30 lei. D-nei Sande St. Cau#
idem 30 lei. D-nei Tudorita G. Robeson. idem 30 lei. Families C.
Poliz idem 30 lei. D-nei Smaranda I. Parnac idem 30 lei pi D-nei
Elena I. Postelnic idem 30 lei.
Chiriarchia Danarei-de-Jos aduce multamiri publice personelor
mai jos notate cam au donat bisericii Adormirea MaTce! Domnului"
parochia Acpunar, jud. Tulcea, urmatOrele obiecte: Preotul Marin
Comanescu, parochul bisericii, una truce de argint de china in va-
lore de 50 lei; Tot preotul Marin Comanescu a contribuit cu 30
lei #i 16n sin I6n cu 10 lei #i au cumperat o cadelnita in valOre
de 40 lei; I6n Ratciu, un rind de sf. Vase in val6re de 100 lei;
Gheorghe Mustata, un sfe#nic de petra in val6re de 14 lel; Ser-
ban MusteVa, un sfepic in val6re de 6 lei; Ion sin I6n un sferlic
in val6re de 6 lel; §i D-na Florea Opri#an Dragan o fats pentru
sf. Masa.
Chiriarchia Dunarei-de Jos, exprima multamiri focuitorului Va-
sile Dobre pi sotiel sele Fauna, din parochia Scortaru Vechiii jud.
Braila care a bine-voit a dona bisericei Sf. M. M. Gheorghe din
zisa parochie, una Evanghelie legata cu catifea de matase Qi avend
in fata Invierea Domnului @i ehipurile apostohlor; Tar in dos Res-
tignirea Domnului tote de argint de China.
Chiriarchia Dunarei-de-Jos exprima multamiri publice Domnului
Christu Farmache din Urbea Cerna Voda care a bine-voit a (161'6
o cristelnita in val6re de 30 lei, bisericei Sfintii Voivocli din paro-
chia Vlachioi jude-tul Constanta; D-lui Niculae M. Marlanescu, care
a daruit aosleeali biserict un acoperemint pentru sf-ta Masa in va-
l6re de 8 lei; D-lor Dumitru lerban, Stefan Negu, Niculae Andrei,
qi Minea Marlanescu, cari au daruit aceleea-qi biserici un acopere-
mint pentru sf-ta Proscomidie, in val6re de 6 lei.
Chiriarchia Dunarei-de-Jos exprima multamiri publice Cucer-
niciei sale Preotulul Ilie G-herghipn, parochul parochiel sf. M. M.
Gheorghie (Modest) din urbea Galati qi ll-lui V. Robea artist pic-
tor din ace,1a4 ora#, cart au bine-voit a oferi Spitalulul Elisabeta
DOmnaa din acea urbe done ic6ne Imperatestl qi un serafim cu
candela de argint plache pentru a fi aqe4ate in paraclisul zisului
Spital.
Chiriarchia Dunarei-de-Jos exprima multamiri publice D -luT Gh.
Draghiciu i sotiei sale Ana domiciliati in comuna Cogealac Ju-
detul Tulcea earl an bine voit a darui bisericei parochiale din acea
comuna una Evanghelie legata in catifea in valOre de 125 lei #i
95 ban!.

www.dacoromanica.ro
360 DONATIUNi

Chiriarchia Dunarel-de-Jos exprima multamiri publice pers15ne-

lor mai jos notate cari au bine-voit a damn bisericei ISE Dimitrie
din paroehia Bbbadag mai multe obiecte sacre: D-lui Hagi Gr.
Gheorghe care at oferit un rind complect de sf. Vase in valore
de 300 lei, o candela de argint in valoree de 100 lei si o it 6na
in valore de 50 lei; D-lui Hagi Calinic Andrei, care a oferit o
icon& de muqama repr,.senttind Ierusalimul, in valore de 60 lei;
D-lui Hagi Anastasie Hagiol care a daruit o cruce de sidef in va-
lore de 15 lei; D-lui Hagi N. Tonciu care a oferit o cruce de sidef
in valOre de 12 lei; anei Paraschiva Banicescu care a oferit o
icona, in valore de 14 lei. D-lui Tanen Stoian Catrangi, care a o-
ferit 2 icone in valOre de 20 lei; D-nei Virginia Cuty4i, care a o-
ferit una icon& in valore de 10 lei; si D-lui Ivanciu Ganef, care a
oferit 4 metri de titofa pentru sf. MasI.
Chiriarchia Dunarei-de-Jos exprima multamiri publice D -nei E-
lena Gh. Fulger domiciliata in Urbea Galati parochia Intrarea in
Bisericau care a bine-voit a contribui cu suma de 137 lei si 50 bani
pentru imbracarea cu alama a unel mese pentru fixarea luminarilor
impodobirea cu luminari a sus numitei biserici cu ocasiunea
hramulth.
Chiriarchia Dunarei-de-Jos exprima inulamirl publice enoriamlui
Vasile Lupea care a bine-voit a darui bisericei din parochia Odaia
Manolache un epitaf in valore de una suta lei.
Chiriarchia Dunarei-de-Jos aduce multamiri publice Domnei Sma-
randa Teodor din Galati care a bine-voit a darui bisericei parochiale
Intrarea in Biseriea" o candela de argint in valore de una suta lei.
77

Chiriarchia.Dunarei-de Jos exprima multamiri publics enorisplui

Andrei D. Caraman §i sotiei sale Paraschiva precum i enoria§4lui
Gheorghe Ion car! au bine-voit a darui eel d'intat un felon done m'a-
necute gi un epitrahil in valore de 80 lei; Tar eel din urma un felon
in valore de 20 lei bisericei Sftu Gheorghe din parochia Scorliaru-
Vechiii din judetul Braila.

www.dacoromanica.ro