011

BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodic Eclesiastica
# A

SWUM SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
M* 02.0.
ROANE. s

A N U L AL XXVII-lea, No. 2.

1V1 A 2_
e. II

TABELA MATERIILOR
Pag
x Epistole Irenice 121
2 Bibliografiq Grlc5. Prefata - 126
3 Biblia Romansca de la x688 132
4 Disciplina ArcanR ,49
5 Material pentru Iitratura Biseric6scI si nationals
.... . . ......
x56
6 Episcopiile de Roman si HusT si monastirile Mol-
doveT. . 167
. .....
, . .
7 Impotriva jurlmintuluT cu blestem si a jurAmintuluT
cu strambfitate. . . . . . . 279
8 Patriarchul Ecumenic de Constantinopol si Sf. Sinod
al Sf. Bisericl Autocefale Ortodoxe Romfine . . . 184
9 Cate-va notice privitOre la Tudor Vladimirescu . . 189
re. Cronica Biseric6sc5 194
xx Note dintr'un manuscript aI ArchimandrituluT Chi-
riac Rimniceanu . . . - . , . . . . .. . . 2zo
ra Statutele Societate LleruluT Roman .Solidaritateav
x3 Dare de semi . ...... .
din Eparchia DunArel-de-Jos
' .
14 Raportul P. C. Revisor Ecclesiastic care P. S. E-
. 215
227
-'..
I

piscop al Rimnic Nord .3e,ALitx 232
25 DonatiunT -\pp6it...0.-
it t. . . 237 I
INIMINI11

it

S C TrauREITP RIB
TIPOGRAFIA CARTILORP ERICETI
1903..

C

"$4.4'4.'
www.dacoromanica.ro
ANUL XXVII BISERICA ORTODOXA. ROMANA No. 2.

EPISTOLE IRENICE.
Cu ocasiunea suirel noulul ales pe scaunul metro-.
politan al Bisericel regatului Greciel, conform usulul
traditional, pastrat in biserica Ortodoxa, s'au schimbat
urmatorele epistole intre I. P. S. Sa Teoclit, noul
mitropolit al Athena §i preedinte al sinodulul Bi-
sericel Grece §i intre I. P. S. nostru Mitropolit Primat
D. D. losif, pre§edintele Santulul Sinod al Bisericel
Orthodoxe Autocefale Romane.
I) Epistola I. P. S. Mitropolit al Bisericel regatului
Greciel, subscrisa de P.P. S.S. membri al Sf. Sinod
al Bisericel Grece, catre I. P. S. Mitropolit Primat
Si preedinte al Santului Sinod al Bisericel Ortodoxe
Autocefale Romane.
'Ev 'AO0mq, VII 19 Asnix. 1902. No. 828
788
'AptOp..
'Lam 328. Malt Prea Sfinfiel Sale, Dom-
Atemr. 788. nulul losif, Mitropolit al Baca-
reftilor 0 Primal al Bomaniel
T6S licoteptonitcp MYupono/Er9
Sfintul Sinod al Bisericel Greciel
BouxtupEcrtiou xai ElptacEpiPX.9
gdit fracescii intra Christos Dam-
'Poup.xvia4 Kupicp 'hoc* '
neder salutare.
`11
Itpci Ellvo8o4 tic Txx),Tpict4 r7); Sfintul obiceid vechid si usnl
cEXAaoc TbV Iv XpterT(T) Tel) ®ECp
bisericesc ca sa se schimbe
tiSsAciaxav ticrnacrf.LOv rinovitLet.
scrisorl irenice tntre sefi1 du-
Tb ivixx0EN xpotsfiTav Itp6 hovnicelti si carmuitoril sfintel

www.dacoromanica.ro
122 EPISTOLE IRENICE

Aoc xai ixxX-riataarocev aiatmov corabil a unel sfinte, soborni-
TOV 3tap.eteetv tau; irveu[Latixouc cestl si apostolicestl Mend a
iipxYrrok xxi Trr)8aAtoi9couc Tou Ortodocsilor e o excelenta do-
tEpoi) crxipouc .614. tiLtd; cAyiot; xx- vada a unirel spiritulul care
Oo xai &I-coo-1-01mi.); Tiiiv 'Op- exists intre el in legatura pa-
9o3oEcov 'ExxXylaiac EtprivExc2 ypitt- ce. Prin aceste scrisori se a-
I.Latrx iaiperciv !?art yvWptcri.s.a "rtc rata si se declara unirea spi-
intxpwroUrrric iv aka; lvdtrito"; rituala, concordia si dragostea,
TO6 TcvEUELVC04 EV TCP cruV&I.CrptCP care caracteriseza mai cu sema
Tijc .1PiDils Ata -roUrcov 8 ix.: plinirea credincliisa a Biserici-
8.riloirat xoci x-elp(')70-eTsci rJ ra lor ortodoxe.
wiltrrTa zap,xx-riiXouo-% -c6 E6cre- Conform cu acest principia,
nAr
.Cic Teti), Op0o36o.P., ixxX-ricrtCov
placut lul Dumnedeti, si Sfintul
pcolla Itveiptatexlj ivorqc, au.ocpo- Sinod al Bisericel Greciel se
crUvi) -re xai aylacti. grabeste cu bucurie adinca sa
TCcUTY3 tOivI.Jv trl aEccptXEI cipxf)
faca cunoscut Inalt Prea San-
xai `Iepri Vivo3o.; ri 'ExxX-noqa4 tiei Viistre ca prea veneratul
try; cEllet804 iTTOp.in spivrEva Mitropolit al AteneI si Prese-
ti iv8op.6x.ou nveup.scctx* EOZa- dinte at Sfintului Sinod at Bi-
fto--r,ireog-. ricopi.o-/t til elrflusipcit sericel Greciel, Domnul Proco-
IlavteOrn-rt, eTt, TCZ Es67cy.tw- pie, detnisionand in regula in
TriTOU MlirpoiroXiTou 'Aer)vii,v xoci
Noembre anul trecut, Sfintul
lipoepou tr4 `lepir; Euv08cu
'Exairiac T.* 'EAC80; xupiou Sinod invocand lumina Situ-
Ilpoxontou xxvovcxiiv rccoxitilo-tv
tulul Duh ca sa'l lumineze la
Urco601/46v.c..;.; xat4 Noip.5ptov Tor)
alegerea unul succesor si chib-
naps),06v-roc Zrouc, `IEpi EUvo- zuind a ales la 4 Noembrie
8oc intxaXecraptiv-ti -rev Tor) iyiov anul curent in unanimitate ca
Ilvef.y.a-roc pcirtcy.6v, 6itco cpco-ri- atare pe P. S Archiepiscop al
crri e7.4 FA,a36xou, Monemvasiel si Lacedemonului,
xai 8tacrhEqnp.ivri i.EXEEITO TYI Domnul Teoclit, barbat, care
4 trrivac, 1Noy.6piou Tov nxpovt0; din tinerete a fost devotat ser-
Eton; p-CCC pcovii xxi ivarlyi 6); viciulul Bisericel, distins pen-
TO105TCV -rev EE61t71J.1.4.YraTOV 'Ap- tru invetatura si virtutea sa,
Move[15acriac xal A.1- care dovedindu-se destolnic
xe8aEpLos,o; xuptov OEOKAHTON din tote punctele de vedere
d(Apc( Ex veapi,-, tAtxix,f, Trj incoup timp de dece and at pastoriel
"r4 T11; 'ExxXylata4 ixtr6v &pte- sale, va fi capabil si vrednic
pdxravra, tot rcat3eio,c xai iperij a carmui cu dibacie corabia
caxptvcipr.evov, x10' smuts 6i -rev spirituala a Bisericel Greciel cu
;Exotrtii Tile; notp.I.Tropiat; virro5 concursul Prea Veneratilor Ar-
,xpovov 86xy.ov iv Irian ava3sEx- chierel, membri al Sinodulul.

www.dacoromanica.ro
EPISTOLE IRE IN ICE 123

Exavav Cipa xal er.Etov 3t- Acesta alegere cu permutare,
cm,6eplcrat thor6xw4 xai -8EF,IAL4 care a avut loc cu ajutorul di-
Tb TcvEuti.a.rix6v r4c; 'Exxlmncriac vin, gasind'o fOrte nimerita si
crxitcpo; SYl autocpdEEt Tiov EE6xa- M. S. Regele nostru, a primit'o
lAtcoTiToo Euvo3tx6iv 'ApxtEplwv. cu bucurie si a aprobat'o, po-
Tip Chia apcoyfi xai guvIcpas trivit legel in vigdre.
iEvollivrp TaUrrp xarcirlyretescrtv. Sfintul Sinod al Greciel a-
XMVOVEXip IXAoyilv E6p(10 xai it ducend la cunostinta tnalt Prea
A. M. 6 BaatX.E6c feil6v 615" cipe- Sfintia VOstre acesta prin pre-
arrp TnOoo-Uvcoc eirte3iEaTo xal Tr) senta irenica, profita de ocasie
61)71Atj Aircor, BacreAtxti lixpicrEt, de a Ve asigura c5. se Mg
XaTa TbV nap' iipav xpatoUna neincetat, ca tot-d'auna prea
v6v.ov, ?xtipcoo-E. milostivului Dumnecled pentru
Ta5T0'. r1 `IEpol Trlc 'ExAllaiac a Ve darui de sus sanatate
'Ct.; 'Ellceoc EUvoF)oc &axotvoiiaa lung si a Ve acorda harul lul
Sit cipteripcx flavecpOrritt 8E4 TOY) a tot puternic pentru armui-
Tcap6v-r04 etp-rpcxoii ypIctr.i.s.ocro; e5- rea poporulul seu crestin, pi
Itatpov imilcracTO c3ta6E5atOcrat Ab- aster:4A reciproc ca malt Prea
Tri, Ott 06 natio-Erat geotilv.n, eISTT
Sfintia VOstra sä nalte ruga-
7rep So) it&vroTE, TOO Flavout-cipp.ov04
clunile Sale pentru Sinodul
0E00, Orwc littSc4t,AEUY3 try ciptE- Greciet i pentru tote, plinirea
Tipq llamp6Trtt avtueev &rpExii Bisericel Ortodoxe a Greciel.
Ortiav xai rcapixT1 AOr t 1v
Tcavo-Oevil Atiro5 x6cptv iv Etpip-9
Membril Sfintului Sinod al
xuCcpviv T6v Ste A'irIv xptcrt6-
Greciei, iubiti in Christos frail
vup.ov 15t6v, drcex3Exopirri &FLOE,-
si conliturghisitorl.
60404 xai arty nap4. rile `Tp.etZ-
PES IlavtEpOrricoc Tot; np64 Os6v (s) Teoclit al Atenel, Preqedinte.
Magi; ivteUEer; Orcip gaurric xai (s) Ierotef al Patrasalrd.
icayr6; rob' 'Op0o8C;o..) Tc171pWp.a- (s) Partenie al Acarnaniel fi Nay-
T04 rt.; 'Exxl-ticriac talc `EIVtoS pactiel.
01 avyxpo-totivsEc Tip clEpav (s) Arsenie al idrel.
EUvo3o4 try; 'Exxlyp-iac rkr, 'El- (s) Grigorie al Paronaxiel.
X&304 iyartryrol iv Xpcavii i3EApoi Secretor
xai exuAXercoupioi. Ariz. Mel. Sachelaropulo.
f 6 'Aanrino 0s6xX1 oc 11p6saplc. (L. S.)
f 6 flatpcbv `Tepo&os.
t 6 'Amcpvcor:ocq xoci. Naumccwrias
(1 ceplivtoq.
f 6 e'rapocq xai Eirstcobv 'ApcsivLo,
6 flapova!Cac rpirrOpcoc.
6 rpocp,p.cnek
',kik MaX. Exxs).Xotponou),o,;.

www.dacoromanica.ro
124 EPISTOLE IRENICE

II) Respunsul I. P. S. Mitropolit Primat si prese-
dinte al Sf. Sinod al Bisericel Ortodoxe Autocefale
Romane D. D. losif.

Ina lt Prea Santite,

Cu vie bucurie in Domnul am primit scrisorea
Sfintului Sinod al Sfintel Biserici a Greciel, in care
se face cunoscut smereniei mele alegerea si confir-
marea Ina lt Prea Santiei VOstre cum si instalarea pe
Prea Veneratul Scaun de Mitropolit al Athenei si
Presedinte al Sfintului Sinod, in locul Prea fericitulul
Archiepiscop si Mitropolit D. D. Procopie, demisionat.
Mari sunt tainele Provedintel dumnedeesti, care
cu atata intelepciune vegheza si carmueste Sfinta
Biserica a Domnului, care 'si a castigat'0 Lui-si Mi-
rasa cinstita cu scump sangele Sett, care l'a versat
pentru mantuirea nOstra.
Acestel Pronii ceresti datorindu-se chemarea la
carma Bisericel Greciel a Ina lt Prea Santiei VOstre
care din tinerete ati fost devotat serviciulul Bisericel,
distins prin invetatura si virtute imi plec genunchiul
cu umilinta Imperatului Imperatilor si Domnulul Dom-
nilor ca sa chivernisesca lucrul asa in cat slava Bi-
sericel Sale sä fie asigurata, esind biruitore din no-
lanul multelor nevol care o impresora, si inmultind
anil Inalt Prea Santiei Vostre cu pace si sanatate,
drept sa indreptati cuvintul adeverului.
Presentand omagiile mele pline de veneratiune si
Sf. Sinod a Sf. Biserici a Greciel care a fost lumi-

www.dacoromanica.ro
EPISTOLE IRENICE 125

nat de Dumnedea calduzindu-1 la alegerea Inalt Prea
Sancief Vostre, il rog cu caldurd sd nu ulte pe Sme-
renia mea in Sfintele Sale rugaciunT, ceea ce la randul
mei indeplinesc i Eii cu acee4 evlavie.
ImbratiOnd pe Inalt Prea Santia Vostra cu lubire,
veneraOune sarutandu-Ve cu sfinta serutare in
i
Domnul, sunt i reman al Inalt Prea Sanciei Vostre
frate in Christos i impreund liturghisitor.
(es) IOSIF Mitropolit Primat al Romanies si presedinte
al SantuluT Sinod.
No. 1785.
1908 Apri lie 21.

www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA GREACA.
Ve41 Biserica Ortodoxl Rom Ina, No. 1, an. XXVII.

PREFATA.
Cand am inceput a aduna, a ceti §i a studia car-
tile grece§ti, imprimate on publicate in tarile nOstre
§i dedicate Domnitorilor §i unora dintre marii no§tri
boeri, in ambele foste Principate de alta data, Mol-
dova §i Valachia, §i aparute in epoca Fanariota, gandul
mei a fost de a respunde cu temeiu, unora dintre
Omenii no§tri carturari, cart Para a aprofunda cestiu-
nea, condu§1 numai de nobilul sentimentului national
prea peste mesura, pretind a sustinea ca pe timpul Fa-
nariotilor in Wile Romaneti nu se inveta nimica. A-
cesta-i adeverat numai pentru masa de jos a poporului
Romanesc, adica pentru Omni, nu insa i pentru
targoveti. La tail n'a strabatut in adever, nici odata
limba greca, dupa cum nici cea slavona anteriora,
dar in ora§e devenisa o necesitate §i mai toti o §tiati
Mai clic apoi ca Romanii in genere nu s'ail folosit
de loc de la §cOlele grece§ti. U§ile §cOlelor publice
eraii deschise Romanilor, proba ca dintre ora§eni forte
multi au. scris in grecete, ba unii chiar intr'o limba
escelenta, precum fiii Domnitorului Constantin Bran-
coveanu etc. Acum insa avend sub ochi acesta lu-
crare literara, tota pretinsa argumentare a acelora
s'aii spulberat chiar din basa el. Invetamintul on

www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAVA GRECA 127

sciinta, in genere, nu atarna de roc de felul limbei in
care sä propune si se asculta, prin urmare este indi-
ferent dace adeverurile sciintifice se propuneat in
scolele grecesti la noi in greceste. Scopul scOlelor este
de a civilisa si a innobila pe om, fie expuse sci-
intele in greceste, latineste on si chinezeste. Cel ce
a studiat este constatat, Ca s'a folosit si s'a inno-
bilat. Alt-fel trebue sä admitem ipoteza ca. intre
Romani timp de un secul si jumetate apr6pe nu era
picior de Roman invetat. Acesta ipotesa cade fate
cu datele positive. Limba greca on latina fiind limbi
clasice, a fost lucru firesc sa le servesca literatilor
nostri de base pentru cresterea, desvoltarea si per-
fectionarea treptata a graiului romanesc; pentru ca
si la noi, ca si la tote cele-l-alte popore moderne,
cei ce se ocupati de limba cunosceau bine una din lirn-
bile clasice, fiind perfect cultivate, si-li servea de
norma, si atunci celor invetati li era si mai usor si
devinea mai capabil in a perfectiona limba. sa mo-
derna nationala. Priviti la fasele prin care a trecut pane
acum limba nOstra si tot Inca nu s'a ajuns culmea
desavirsirei. Suntem fare o unitate Ortograficd. In
literatura nOstra veche, in cartile scrise cu litere ci-
rilice nu exista o norma sigura de scris, pe cand la
Greci si Latini da. SA intram in cestiune: Grecii ga-
sind aid la noi, in acea trista epoca istorica pentru
el, un liman providential, pot Vice, de scapare, ail
continuat a'sf cultiva mereti simtul for national, iubirea
de Palrie )5.1 limb&, §i unde s'ati pregatit pe Incetul
terenul din timp spre a'si desrobi Patric-Ellada,
ce avea un trecut atat de glorios si valoros pentru
ei, prin ne numeratele opere poetice si in prose, re-
mase de la genialil for stramosl si in fine neintrecutI
in arte, sciinti ba si pentru eroismul lor. Pentru re-
dobandirea perdutei for Patrii luptaii Grecii! Acum

www.dacoromanica.ro
128 BIBLIOGRAFIA GRtak

dace predarea cursurilor se faceati la not in greceste,
in scOlele domnesti si nu in romaneste, causa a fost
ca greca era o limba culta. si apol Domnitorii romans
eraii inreuriti prin influintile Grecilor invetati; pe cand
limba romana pe atunci era saraca in expresiuni si in
cuvinte nationale, pe cand acestea in cea greca supra-
bondatt Pentru interesul Grecilor si desvoltarea limbei
for neo-grecesti s'a scopulul ce urmareau acele scoli,
s'a preferit limba greca si s'a intarziat desvoltarea
limbel Romanesti-nationale. Dace Romanul lubitor
de carte asculta pe profesorul grec explicand in clase
ce insemna Patrie? Ce este Natiune? Ce este in-
bire de near? Ce-I sacrificiil pentru Patrie. Ore acel
roman nu aplica aceste ides la neamul sett, s'ai1 la
tara sa ? Ore nu'si aminteail scolarii Romani ca. si
Romania are un trecut maret si glorios prin bravii
si neintrecutii sei vechi luptatori? Eti admit ca da,
lectiile profesorilor greci au adus un folos ideal si
Romanilor si pe care l'au si realizat atunci in Tudor
Vladimirescu. Ore fiii Romanilor ascultand aseme-
nea idel patriotice, ce izbucneau din mii de pepturi pro-
fesorale, care erati inabusite de tirania turcesca peste
Dunarea, ore aces flu de Romani nu se aprindeau
si ei de acel sentiment patriotic? 'MI aduc aminte
ce se intampla chiar cu mine in scOla si cu co-
legii mei, pe timpul Unirei Principatelor, ascultand
pe unii dintre profesorii Unionists! Lucru este natural
si trebue sa admitem ca asa s'a intamplat si cu Ro-
manis eel inainte de nos. Nol stim ca mult timp a
fost in intrebuintare in Biserica nostra nationala limba
slavona, si ca multe cuvinte slavone cu timpul s'ail
botezat si s'au romanizat, cu timpul im-
pamintenirea romanesca; asa ca., de s'ar incerca cine-va
asta-cli de a le alunga din limba nostra acele cuvnite
i ale esclude, ar fi o imprudenta. Urmarea ar fi: Ca

www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA GRECA 129

multe din cuvinte 'si espresiuni, mai ales din cele mai
veal, din cronicarii notri, nu le vom mai intelege.
Credeti ca prin acesta am face un progres real ? Ore
este amenintata in existenta el natiunea Romana, cand
in limba sa are vorbe streine, mai ales de la popo-
rele cu care a fost in atingere seculi intregi ? Ea, dic
ca nu este nice un pericol pentru natiune, existenta
acestor cuvinte de origina streina. Ore nu sunt bun
Roman, cand me exprim: Milostive Domne, sail at
mild de mine, sati slavd tie Domne ca mai thbavit
-

din nevoi=in loc de glorie tie Domne ca.' mai eliberat
dinanaghe. Poporul in veci, asa va dice cum a apu-
cat a inveta. Sunt exemple, ca multe popore mo-
derne, ail mult mai multe cuvinte streine de cat no',
§i pentru acesta nu se ingrijesc de loc de esistenta
lor. Este chiar cerut de bunul simt de a introduce in
limba terminologia sciintifica, care este o conven-
fune tacitd, cum terminil vechi si cei not etc. etc.
Pentru ea pe langa Ca at un cuvint universal, apoi
acel cuvint mai arata §i insemnarea lucrului numit.
Nu trebue sa uita." m ca". Grecii pe cand s'ati respandit
intre not erail din Bizantul vechiti, erat educati si
deprir0 in moravurile Imperiului Bizantin, erati cu
drept cuvint mai cults si mai falo§i de cat not, ca
urma§i at Imperiului-Romei-Noi! Apoi percl'endu-i
Patria, cautail ca ni§te ratacitori un loc pentru el
mai prielnic, de cat a trai in Patria lor, nesiguri de
viata, onore §i familie i ca sclavi, esp4 bunului
plac al stapanului lorSultanului. Daca pentru acesta
el sunt de condamnat, atunci mai intaiti sunt cei ce
le-au cucerit Patria lor! Atunci bite cuceririle rezboi-
nice, anexarile involuntare, hripirile §i incorporarile
poporelor mai mica de Cara cele mai marl este in
adever o Izotie. Si este de regretat ca in realitate
asa sail marit mai tote Statele marl, inghitind pe

www.dacoromanica.ro
130 BIBLIOGRAFIA GRECA

cele mici. Unde este drefitalea? Grecil relativ fiind
putini, dar avend scopuri marl, de a'§' revandica
drepturile lor, cand a venit timpul §'ati desrobit Patria
for si s'au retras din Principate, populandu-§i iara§i
Cara lorEllada, preferind'o on care' alte localitati,
pentru ca acolo erail mormintele marilor for eroi, cart
cu sangele for au udat pamintul grecescI Ce am facut
noi? Dupa neincetatele lupte vechi cu vecinii, ma'
ales de la tron, Domnitorii timpurilor vechi nu s'ati
ingrijit de organisarea Wei, de §cOle, de industrii,
de arte, de buna stare a locuitorilor; asa ca. venind
Grecil Bizantini au gasit la no' tocmai locurile tre-
buitOre for vacante §i le-au ocupat. Slabiti dar not
si saraciti timp indelungat de tirania turcesca §i de bi-
ruri nesfat*te, impuse arbitrar, sub diferite numiri,
apoi mole§iti prin obiceiuri abile §i viclene ale ne-
legiuitilor pretin§i cre§tini din Fanar, am perdut ma'
intaiil frumosa Bucovina, gradina Moldovei, plina
de bunatati, sub viclenul pretext al Austriei de a'§'
indrepta hotarele; ma' apoi §i Ru0 ne -au ripit fara
indurare jumetate din Moldova, Basarabia, tot sub
pretextul inventat ca adica in Basarabia ar fi mor-
mintele eroilor ru§i morti in lupte cu turcii. Dar not
ore pentru ce sa perdem la 1812 Cara Basarabiei,
pe cand Turcii trebuea sa platesca cu teritor de al
for dauna de resboiti, Ian nu cu teritor strein, ce nu
participasem in resbol! Dupa o indelungata suferinta §i
cluntiti in fine, ne-am recapatat drepturile Ord, am
scapat de tutela Turcesca, gratie omenilor no§tri po-
litic', si ultim in 1877 prin eroizmul soldatilor Ro-
mani, condu0 cu vrednicie §i intelepclune de bravul
§i meritosul nostru Domn pe atunci, am invins si am
ca§tigat neatarnarea tare' nOstre, visul de our al stra-
moilor no§tri! Am ajuns ultim prin abilitatea politica
a Marelui nostru Capitan sa avem asta-cli un Regat, o

www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA GREG'. 131

tarn organisatd din tote punctele de vedere, compa-
randu-se cu tarile civilisate ale apusului Europei. Ce
suntem, suntem prin nob §i traim din al nostru, a-
vend la ocasie putinta de a da §i altora esistenta
la nevoi. Trebue insA sa fim in viitor mai precau-
tio0, mai economi §i mai severi in moravurile n6stre,
daca voim sa traim in veci.
SA' dam dar uitarel invinovatirile aruncate asupra
Grecilor, Bulgarilor si Serbilor pentru faptele petre-
cute; caci imprejurarile au adus acele evenimente.
Nu cade tOta vina situatiei numai asupra streinilor
vecini; Situatia for era atunci mai primejdi4sa de cat
a nostra. Unde au gasit loc vacant, acolo s'at aezat!
Fluid ca nob pe atunci dormitam, acum cand ne-am
deteptat §i streinii vecini s'ail inputinat. Sd ne in-
grijim de cei marl, cad eb pot inghiti nemestecat.
Celor mid inghititura le sta in gat §i-i sugruma. De
aceea nici n'am intalnit asemenea fapte in Istorie.
De cei mai marl §i mai tali dar sa ne pazim, pentru
ca la ei nu dictezd in politica rezonul, ci interesul.
C. Erbiceanu

.4e2-1.94,,e4W--3+°

www.dacoromanica.ro
Biblia romanesea de la 1688
Inca de prin sec. al X si pans pe la jumetatea sec. XVII
dominand limba slavona lar de pe la finele sec. XIV in-
cepend si influenta grecesca, atat in stat cat si in biserica
si poporul roman netntelegend aceste limbs, s'a simtit ne-
voea ca cel putin cartile bisericestl sa fie traduse si tipa-
rite in gralul national. Ast-fel cats -va Domni si Ierarhl cu
dor si lubire de nemul romanesc isY iaii indrasnela si incep
pasul cel atat de gred de facut. Asa, dupa ce Diaconul
Coressi traduce si tipareste la Brasov in anul 1561 Tetra-
vanghelul, iar la 1580 Evanghelia invetatOre, apol dupa ce
se infiinteza si in terile romane tipografil priti staruintele
Domnilor Mateid Basarab si Vasile Lupu si cu tote ca cu-
rentul slavonesc si grecesc era destul de puternic si tm-
potrivitor, se tiparete la 1640 Pravila de la Govora si la
1643 in Iasi Pravila lui Vasile Lupu; lar la 1652 se tipa-
reste in Tirgoviste renumita Pravili a Jul Mateia" Ba-
sarab sad Indreptarea Lege!, cea mal complecta si pre-
tiOsa colectiune de legi politico-bisericestl.
Odata inceputul facut si simtindu-se cat de placut si in-
naltator este a se asculta cuvintul lul Dumneded in gralul
romanesc, traducerea si tiparirea cartilor in limba romana
lua un avent puternic. Renumitil si meritosil Mitropoliti:
Varlaam si Dositheld al Moldovel si Stefan si Theodosie
al Muntenie lucrara cu multa rivna in acest stop. Si intru
cat cArtile a caror trebuinta se simtla mal mult, era cele

www.dacoromanica.ro
BIBLIE RomANEscA 133

de ritual, asupra acestora 10 Indreptara atentiunca. Dupa
ce in mod sporadic se mai tiparira cate-va carp de Inv&
tatura si de ritual, cum este «Mistyrion, al Mitropolitului
Stefan, veni si timpul a se traduce si tipari cea mai de
trebuinta dintre carts, adica Evanghelia. Ast-fel se traduce
pentru prima Oa din originalul grecesc Evanghelia prin
rivna Domnului erban Cantacuzin si a Mitropolitul The-
odosie, si se tiparesce la anul 1682 1). Pe cat de greOe,
neregulata si netntelesa este limba in Tetravanghelul lui
Coressi, pe atat de usOra clara si intelesa este ea in a-
cesta Evanghelie.
Dar si acesta nu era de ajuns. A avea tntreg cuvintul
lui Dumnedeti, adica intrega. Sf. Scriptura tralusa si tipa-
rita In romanesce, era o necesitate cu atat mat simtita,
cu cat nu exista pana atunci o lucrare de acest fel. Cel
ce voea sa se folosesca de Scriptura intrega, trebula sa re-
curga sail la textul gregesc sail la textul slavonesc, lucru
ce era destul de greil, cad nu tots cunosceati aceste doue
limb!. Dar zelul Domnitorulul erban Cantacuzin, al Mitro-
politului Theodosie si al altor barbati invetati si iubitori
de nem, nu se arata mai pe jos de acesta trebuinta im-
periOsa. Lucrurile se si pusera la tale si prin rivna si munca
staruitOre a cator-va barbati destolnici si eruditi, traducerea
Scripture! se incepu. i la intrebarea: tine ail luat parte
la traducerea si tiparirea acestei Biblii? dupa cele spuse
in predoslovil si dupa datele istorice, vom putea indica
cats -va barbati. Iata-1.
1) Spatarul Nicolae Milescu despre care cronicarul
Niculcea 2) dice ca era prea inve fat si carturar §i ca
qtia multe limbi: elinesce, slovenesce, grecesce qi
turcesce. Fiind gramatic al lui Stefanita Voda Domnul
Moldovei, era fOrte lubit de acesta dar mai tarclia *lend
in disgratie prin tradare, i se talc nasul, de unde i se mai
dicea si Carnul.
Exilat din Cara, el ajunse tocmal in Rusia la Moscova,
unde Petru cel Mare 11 facu sfetnic al sea. Se dice ca el

1) Sa se vacla stain' ce am flout asnpra acestel Evanghelil, in Rev.
Bis. Ortoh. Rom. a XXVI No. 7.
2) Volt Cronin. Rom. tom. II pag. 190, par, 41.

www.dacoromanica.ro
13.1 BIBLIE ROMA.ASCA

ar fi tradus In tntregime Biblia de pe originalul grecesc.
Acest lucru it sus(ine Timoteiti Cipariu in analectele sale
(XXXVI). i dug. nu se aminteste in predoslovia acestel
Biblil causa este vieta sa nestatornica si tradarea ce , a
savirsit.
2) Archiereul Ghermano Nisis pe care Insusl Serban
Cantacuzin in predoslovia sa it numeste dascal qtiutor
forte de limba elinesca si prea inceleptul cel dintru
dasca71 ales. Se intelege fOrte bine ca el era Insarcinat
cu cercetarea isvodulul grecesc. Nu remane indotalA ca era
grec de origins.
3) Fratit Grecenl: Rada Logofetul si qerban Biv
Vel Logoi6t Oment pedepsiti nu numat in limba roma-
nesca ci si in cea elinesca. Acestia eran Insarcinatt cu tal-
inacirea to romaneste adica cu alegerea si corectarea cu-
vintelor rom'anesti. El inteadever erati bunt carturart cad
si inainte si in urma de acesta Biblie, ate mal tradus .si
alte carti.
4) Illitrofan Episcopul de Huql, care find scos din
scaun, a venit In Muntenia. Sciind bine meqtesugul ty-
pografiel, a fost insarcinat cu diortbosirea cuvintelor
romanestI si cu tiparitul intregei Biblil, insarcinare pe care
s1-a indeplinit'o cu multa dragoste si competin(a.
5) Domnul Munteniel qerban Cantacuzin prin al carut
zel, Indemn si cheltulala s'a facut traducerea si inceputul
tipariret, dupa cum el insus dice: fa and multd nevo-
inp si clieltulala ).
6) Constantin BrAncovenu care mat intaiii cali-
tate de Mare Logofat a pus teda staruin(a la traducere si
tiparire, tar mal pe urma, dupa mOrtea lul §Ierban Canta-
cuzin care se intimpla la 29 Octombrie 1688 8), In calitate
de Domn contribue la terminarea tiparirei acestel Biblil,
care are loc la 10 Noembrie acelas an, prin aceea ca tots
cheltulala cea desevirqita, o au ridicat
1) Ve41 1st. literat. Rom. de Aron Densus. ed. 1 pag. 141.
2) Dimitrie Cantemir 11 numesce: prinfal cel inimos din impeirg-
tescul mini al Cantacuzenelor, care era plin de rivnii, spre cre-
tinlitate.
3) V&A Cronica Romanilor de Gh. Since ed. 11, tom. 111, la anul
1688.

www.dacoromanica.ro
B1BLIB RomANtscA 135

7) In fine, cel care a contribuit nu mal putin la Wing.-
cirea si tiparirea acestel pretiOse lucrari, este si Mitropo-
litul Theodosie, Acesta isl avea metania din Monastirea
Cozia si prin meritele si eruditiunea sa ajunse Mitropolit
al Munteniel in anul 1669 si stete pana la 1673, cand prin
uneltirile grecilor pe care Ii combatea, fu detronat. La 1679
fu reintegrat si stete pana la 1709. In tot timpul el a mun-
cit fa ra preget pentru ridicarea bisericeI romanesci si mal
ales pentru introducerea limber nalionale in biserica.
Ast-fel cu vointa lul Dumnedeti si prin osirdia si oste-
nela barbatilor amintip, a exit la lumina pe limba roma-
nese& renumita si mult pretiOsa Bib lie de la 1688, spre
cluda si rusinarea acelora can! sustineati ca Dumnedeti nu
se pOte lauda de cat In greceste, slavoneste si latineste.
Acesta lucrare este cu atat mai meritorie, cu cat a fost
forte cu nevole talmacitorilor pentru strimtdrea
Umbel ronVine01. Intemeindu -ne pe cuvintele ca tra-
ducetori1 au luat lumina si dint, alte isvOcle vechl,
trebue sa credem ca pe langa isvodul (de capetenie) e-
llinesc al celor (70) de, dascall (adica. versiunea Sep-
tuaginta), el au consultat si textul latinesc, textul slavonesc
si pdte si cel ebreesc.
De si are cate-va scaderi in unele pasagil grele de Trite-
les (chiar si in textul grec), totusi acesta traducere are o
valOre fOrte mare, cad cu tOta saracia In cuvinte a limbel
romanestl de pe atunci si cu trite ca era prima incercare
de felul acesta, traducetoril s'ati silit ca s'o faca intr'o
limba corecta care sa fie priceputa de top.
Dupa ce am veclut imprejurarile sub care a aparut Bi-
blia de la 1688 si persOnele cart au conlucrat, de nevoe
este ca sa facer si un mic studiti asupra acestul pretios
monument literar, ca ast-fel cititoril sa-s1 dea sl ma! bine
sema de valOrea lul netagaduita.Printr'o fericita intimplare
avend la inciemana un exemplar in original al acestel Bi-
bliI, sub-semnatul sunt in positiune a face un scurt studio
si a reproduce dinteinsa in mod fidel ceea ce este inte-
resant.
Cartea are un format in folio. Hartia este cea obiclnuita
in Wile romane prin sec. al XVII si al XVIII, aspra qi
resistenta si pe fie-care fila se observa in mod alternativ

www.dacoromanica.ro
136 BIBLIE ROMANESCA

sail o stea cu cinci cOrne $i o Oda, sail doue semne in
forma literilor cirilice Psi A despartite prin o truce. Aceste
semne sunt de sigur marca fabricel de unde s'a luat hartia.
Pe fila intaia se afla titlul Bib liel, inchis intr'un chenar
simplu si tiparit cu slove rosii si negre. Iata-1:

BIBLItA
adecl
DUMNEZEIASCA SChIPTURA
Ale ce vault! Ti ale ceY noao lege tote care s'att talmAcit dupre limba elindsa spre inteleagerea limb
rominestY cu porunca prea bunulut crestin, si luminatulul domn
IOAN SA.RBAN, CANTACITZINO BASARABA. VOEVODA.
Si cu Indemnarea dumneiul
CONSTANDIN BRINCOVEANUL MARBLE LOGOFET
Nepot de sor al mArief sale, carele dupd prestAvirea acestuT mai sus pomenit
domn, Puternicul Dumnd6d den alegerea a totel tArel romanestl, pre dum-
neluI Pad coronet cu domaia sl stapanirea a toff tars Ungro-Vlahiel.
Si Intru dilele mAriel sale s'ad sAvirsit acest dumndeesc lucru.
Care le qi tota cheltuIala cea desivir§it o all rAdicat.
TipAritu-s'ad Int Aid in scaunul Mitropoliel Bucurestilor, In vremea pAstoriel Prea
Sfintitulul pArinte Kir Theo'osie Mitropolitul tariI i Exarhu laturilor, qt
pentru cea de obite priintl, s'ad ddruit nemulul rota nest la anul de
la facerea lumil, 1,5p45 Tara de la spasenia lurnil oainn In
luna MT Noembrie In C, dile.

Pe contra pagina a titlului, intr'un cerc incunjurat de
niste ramuri cu fruncle, gasim stemele tere1 romanesti, ce
constati din dour corbi uniti spate in spate, avend d'asupra
capetelor for o corona si tinend in ghlare: unul busduga-
nill bar altul spada. Pe pepturile ambilor corbi este gravata
o figura in forma de inima bar in launtrul inimel o aquila,
cu crucea in doe si d'asupra sOrele si luna.
D'asupra stemelor se gasesc cuvintele:' Stihurl t+ (8) a-
supra stemel Area luminatulul si hialcatului Domn
Than qerban, K B Voevod.De o parte si de alta a
stemelor se afla aceste litere initiate: 16).[D.K 11.BRA GDII.F. 1).
Dedesuptul stemelor se gasesc cele opt stihurl amintite
socotindu-se cate doue rinduri un still.
Sdrele lana gripsorol qi corbel linpreunii,
Inca qi spats' ca bazduganul, spre laudsi se aching.

1) Adicii: Loan ferban Cantacozino Basarab Voevod, Domn fd
Obbidaitor Tara Roznanefti.

www.dacoromanica.ro
sisi DK RomANtscA 137

A.57 aastea Domne'ci lmpletesc, sterna Infrumuse(atii,
In loc de parin(1 sorele pi luna ti se arata.
Luminatoriii nascendu-te, nomului pi maple',
prea vrednic stapanitoria, (aril fi politieL
Zara corbel care as branit, pre cel iYamtlnd Ilie,
aduce'ff Domne cu cruces, pater° pi tiirie.
Intinde to ca gripsoral, spre tote stapazepte,
pi cu spats pi cu buzduganul, spre vrajmapi izbandepte.
Spre cel veiclu(i fi nevecluti, cu mare biruinpi,
precum rugam pre Dumnecleu, cc multa umilinp.
Sii to Maresca minunat, in domnie slavitA,
ca pace si cc linipte, Cu viap norocia
qi intra al see dumnegeescu, Tacap fi fericire,
s.51-fl des cerescul lmpgrat, parte de norocire.
Sub aceste stihurl citim: plecat rob al mariel tale
Radul Logolet.
Pe fila a doua, prima lap., incepe predoslovia Domnulul
erban Cantacuzin, fOrte interesanta ca limbs si continut,
pe care o reproduc in intregime:
IOAN SERBAN CANTACUZINO BASARAB VOEVOD
Din mils. In Dumnecled Domnu, gi biruitoriti atOta Ungro-vlahia
Celor ce se af16. locuitorl supt stapAnirea nostra, Prea SfintituluT Mitropolit Kir
Theodosie, lubitordor de Dumneded EpiscopT, Prea cuvioOlor egumeni,
smeritilor preotl, blagorodnicilor bolarl si tuturor celor-l-altT,
pravoslavnicilor cre§tinl, Cel de la Dumnec,eh ajutor poftim,
t \Trend O. se ducd din lumea acesta prea bunul si unul
puternic Dumnecleti Domnul nostru, Iisus Christos si nu-
merand in mainile credinclosilor slugilor sale, talantul cel
de trebuintk cu mare aratare leail poruncit licend, negu-
titoriti pena volt"' veni, Pentru ce acesta? pOte se mira
cine-va, tiara nu era cu putinta sA lase la lubitil lul mai
trebuinclOsa si mai folosit6re invetatura, si vrednica ca sti
o povestesca la fiii for si cand vor sedea in cask si cand
vor umbla in tale si stand si culcandu-se si tr_Tma sã clic,
dupe cum a clis Moisi, vrednica O. o Ode semn pre map
nile for si neclatitA inaintea ochilor lor, scrisa pre pragu-
rile usilor caselor for si macar de ar fi fost cu putinta o
invetatura parintesca ca acesta, ca un sunet unit ceresti
trimbite sä resune la urechile tuturor celor ce cred in Iisus
ca sä pita la cel grijnici sa attte pofta si dragostea, Tara
Biserica Ortodoxa RomAnit 2

www.dacoromanica.ro
138 BIBLIE RomAritscA

de la cel lenesi sa scuture trandavia si reutatea, De vreme
ce vedem nernul omenesc ,cel ce este de Dumneded cu
Ore-ce mai putin de cat ingerii zidit la mare negriji aflan-
du-se, necunoscendu-si blagorodnia si cinstea lul, ce im-
pleticindu-se in mil de mincinOse si nefolositOre invalulale,
atata cat a indemna si pre inteleptul Solomon sa strige
cu mahnire mare, Vedut-am Vote cele ce-s facute supt Ore
si lata tOte-s desertare si voe de duh, Vedut-ad inteleptul
acela si not in tote dilele, cu mare paguba ispitim precum
am is ca nemul omenesc urmeza numai lucrurile cele
desarte si pana inteatat a se lenevi si a huli si a batjo-
cori, au desevirsit au spre ce mai multa parte pre a
de tot folositoare si scumpa negutitorie, care I-au poruncit
Dumnecled, ne putend ca sä traga pre om la densa, nici
darurile care-I pune inainte intelepciunea cand se apuca de
densa, nici muncile cu care it infricosaza cand se intOrce
de dire densa, dicend pang. cand pruncilor lubiti desarta-
rea. Pentru acesta ciudata negutatorie trimite Domnul pre
slugile sale chemand pre top. si toil se cura cu pricini,
unul ca m'am insurat de am luat muTare, altul perechi
de bol am cumperat si celea lalte pricinl cu pecat neavend
nici o grije de cina cea dulce a dumneVestit mese, Cu
adeverat mare nesimtire este a socoti pre insine intr'o foa-
mete desevirsit a fi satul si intru nenorociri a fi fericiti si
la saracila cea de cerestile comorl a fi Mile bog iti, Nu
vom putea tntr'alt chip sa ne desteptam sufletele din som-
nul cel gred, al trupului acestui desart care pena la cea
de apol se strick fara de cat cu cea folositOre aducerea a-
minte de porunca lul Christos, la care ne in lemna cu cre-
dinta sa negutatorim talantul ce ni s'ad dat, Si care Taste
negutatoria? care taste talantul ce ne-ati increclut si cu do-
!panda va sa ni-1 cera domnul pentru negutitorie, N'avem
sa trimitem corabiile la Tarson cu corabierii p6ganului 0-
hoziei si cu negutatoril Tirului, ca sa, le incarcam de our
curat, cu 'Jaunt pestriti de tot feliul, si cu alte streine si
scumpe negutatoril, caci nepotrivit, mai bune si mai scumpe
ne pune dumnedeiasca porunca inainte, sa. dobandim cu
talandul, adeca sufletele pentru Christos, pentru tOta lumea
nu taste vrednica si pentru suflete sa dobandim faptele cele
bune, care sunt cele adeverate bunatati si Intelepciunea a-

www.dacoromanica.ro
BIBLIE RomANtscA 139

ceia care Solomon cu multe felluri de fagadulale invatd pre
fiul seil, sd negutatorescd cu densa mai bine de cat cu
aurul si de cat fie-ce altd avere, dicend, fericit taste omul
ait aflat intelepclunea si pamentenul care stie intelegerea,
mai bine cu ea sa negutatorescd, de cat cu avutil de our
si de argint, Adeverat cu adanca bogatie sunt avutiile si
bunatatile care ne dobandeste talandul, lard care sa fie
si taludul acesta? Dupd tilcuirea dumnedeescului David,
care dice (:) cuvintele Domnului sunt cuvinte curate, argint
lamurit si de sapte orl curdtit si alta nu e fare cat cu-
vintul lui Dumnedeil cu care are a negutatori omul, spa-
senia lui si a fratelul seil, Acest dumnedeesc cuvint macar
ca cu multe feluri de nume laudandu-se se arata noao la
dumnedeiasca scripturd, Intalu ca cum se dice apd vie care
stinge atitarea poftel cel spurcate, sail painea vietel care
mancandu-o sufletul lepadd stricaclunea mortil, au vin
dulce care pica in inimile celor ce-1 beil bucuriile ralulul,
au luminAtoritl care ne luminezd sa nu ne poticnim um-
bland in nOptea desartdril cel lumesti, au sabie care jun-
ghie inima balaurulul celui viclean, ail pavAza de foc cu
care ne apdram de sagetile cele aprinse cu foc ale satanel,
au platrA intdritd preste care stall neclintite Duhovnicestile
zidirl, au chiae care ne deschide vistieria dumnedeestil fe-
ricirl, ail canon care ne stimperd necazurile lumii ace.stila,
au iarbd care ne vindecd tote vatamaturile cele sufletesti,
Sail carul credintel asupra cdruia ca niste biruitori voim
sd intrAm in ralil, sail mai desevIrsit platra cea de mult
pret ce se dice carbune care ne -ail pus dragostea lul Dum-
nedeil, ca un semn ca sd ne cundstem ca suntem at lul,
Cu acestea si cu altele asemenea de sä si tilcueste cum
am lis cuvintul lul Dumnedeil, lard incd-s mat cu cuviintd
de cat Vote se arata cand se numeste taland, cad cu a-
cesta ne aducem aminte ca darul ce am luat nu 1-am luat
numal pentru nol ci si pentru altil, care singur se arata
a fi legatura fratiel cel crestinestI, i inca cu talandul ne
mai tnvetdm, ca macard ca tnsus Dumnedeil le lucrezd tOte
intru tOte, lard si nol ca de la dinsul fiind intaritl, trebule
sd lucram impreund cu a nOstrd spAsenie si spdsenia fra-
telut nostru, Cat pre cum Dumnedet in ceriti are duhurl
poslusitOre spre slujbd trimitendu-se, asa si aicea pre pd-

www.dacoromanica.ro
140 B1BLIE ROMANESCA

ment au asedat pre Ore-caril duhovnicestl slujitorl impArti-
torl de cerestile tame si ca sa dea la fratI ceresca filoso-
fie cu a sa dragoste, care el pogorandu-se din ceriii ail
invetat, De aicea pOte socoti fie -tine, cum pre cum avutia
ce inchisa nu Taste avutie, i dupa cum dic filosofii elini-
lor asa Inca la biserica talandurile cele duhovnicesti, cand
nu se dail de la unil la altil nu se dic talanduri, si o mar-
turiseste intelepclunea, unde dice gradina inchisa si fantana
pecetluita ce lobos baste de la amendoue, Iaste vrednic de
socoteld si numerul talantilor, cad dice ca a dat unula 'i (5),
altula doui, altula unul, acesta nu pentru alt dice lard cat
ca sa stim ca din cele ce-s cu fluffier nu se cade sa as-
cunza tine -va, ci sä le pazesca deplin, *i acesta pentru
ce? Pentru ca are a ne lua sama si pentru acestea si pen-
tru dobanda tor, cand? Rana vole veni, dice, adeca la a
doua venire la cea infricosata si prea direpta judecata, Prea
direpta II dic pentru ca la acesta Judecatorlul ca un Dum-
nedeil nu pOte sa gresascd, gresitil nu pot sa-sl ascunda
gresalcle for si respunsul ce baste sa fie nu se mat preface,
Precum se vede darn, putind baste vremea Intru care avem
a negutatori talantul dumnedeesculul dar, i audind acesta
eti smeritul domn den gura Domnului midi dese a dice
priveghlati ca nu stiti in ce ces Domnul nostru vine, cu-
noscutu-mi-am datorie nepardsita mai nainte de a sosi
sfirsitul nemerniciel mele dupa darul ci mi s'a dat din mila
lui Dumnedeil sa negutatoresc duhovniceste negutatorie, si
sa del celor ce sunt supt ascultarea nOstra talandul care
m'aii incredut Domnul, si acesta am facut la talmacirea a-
cestii sfinte scripturi, facend multd nevointd si destula chel-
tuiala, Despre o parte puind dascali stiutl forte de limba
elinesca, pe prea inteleptul cel dintru dascali ales si arhi-
ereti Ghermano Nisis si dupa petrecerea lui pre attic care
s'au intamplat si despre alta parte al nostril Omenl al lo-
culul nu numal pedepsiti intru a nOstra limba ce si de
limba elinesca avend stiinta ca sa o talmacesca, caril luand
lumina si dintr'alte izvOde vechi, si aldturandu-le cu cel e-
linesc al celor (3 (70) de dascali, cu vrerea lul Dumnedeu o
au savirsit precum se vede, i macar ca la nude cuvinte
sa fie fost Mile cu nevobe talmacitorilor pentru strirntarea
limbii romanesti, lard Inca-s avend pildd pre talmacitoril

www.dacoromanica.ro
BIBLIE RomANtscA 141

'Iatinilor si slovenilor precum acela asa si al nostril, le -ail
lasat precum se citesc la cea elinesca, i dupa ispravirea
talmacitulut acestil folositere si sfinte ostenele, luand dup.
cum se cade si vole de la sfinta si muma nestra biserica
cea mare, s'atl dat in typografie de s'ail tiparit in sfinta
mitropolie den Bucuresti, fiind arhiereil si pastoriti cresti-
nesculul acestula norod, Prea sfintitul parintele nostru Kir
Theodosie mitropolitul, si spre acesta m'am indemnat ca
sa se dea la tote dumnedeescul cuvint, stiind bine ca Dum-
nedeil ail poruncit sfintilor see ucenici si apostoll sa pro-
povedulasca pre facetorul de viata cuvintul sea la Wilt zi-
direa, ca sä nu remate cine-va neluminat de stralucirea
darulul sea care vedem pana in diva de asta-di, ca n'au
remas nicl un neam nicl o limba (macar si varvara si caril
la cele de apol hotara ale lama departati) ca sa nu citesca
intru a for limba dumnedelasca scriptura, care nu taste
dintr'alt fara cat din darul duhului dint, care in diva de
petdesetnita 1) ail deschis gura sfintilor apostoll si propo-
vedula cu tote felturile de limbs cuvintul lul Dumnedeil,
pentru ca nu sant talnele credintei nOstre ca ale elefsi-
nenilor 2) sa zaca ascunse si inchise, ce tott se cade sa
la darurile cele bogate ale Int Dumnedeil pentru spasenia
tor, care fara de citirea sfintei scripture ce ne talmaceste
sa cunestem si pre tnsine si pre Dumnedet, taste fara de
putinta a le dobandi, Cercetati scripturile dice Domnul, ca
intru acestea se inchee Wta cunostinta celor dumnedeestl
si omenesti lucruri, Acestea cuprind poruncile si legea tut
Dumnedett, care poruncl taste intelepclunea cela care face
pre om adeverat om, precum cu mare intelegere si prea
inteleptul Solomon ail ales acesta, wide dice (:) de Dum-
neded to teme si poruncile lul pazeste, ca acesta e tot o-
mul si cea mat de apoi scriptura taste care afla ralul omu-
lul sail rain face pre om, Rog darn sa priimitl cu bucurie
cea buna indurare cu care ne am nevoit pentru folosul
obstesc si ruga(l pre Dumnedeti si pentru a 'Astra spasenie,.
In acesta predoslovie tete cuvintele proprit sunt scrise
cu litere mid. In schimb, dupa fie-care v;rgula, cuvintul

1) In 4iva Penticoste.
2) Face alusiune la misterele Eleusine.

www.dacoromanica.ro
142 BIBLIE ROMANESCA

Incepe cu litera mare. Virgula este intrcbuintata peste tot
si pentru punct si virgula, si pentru doue puncte si pentru
punct. Punctul nu se gasesce nici chlar dupe frase sat
periOde, necum dupe propositiunt Se folosesce de citate
biblice, fara a arata local de unde le-a luat. Cuvintele sunt
adeverat romanescl si fOrte placute la au1. Negatiunea ne
nu este unit& cu cuvintele respective: in schimb particula
a cu care se formeza Infinitivul scurtat, este peste tot u-
nita cu verbul. De ex: a face, a dObandi, a negutitori, etc.
Pe fata a doua a file! a trela incepe o alta predoslovie
adresata lu! erban Cantacuzin de catre Dositelt Patriarhul
Ierusalimulub. Acesta predoslovie fiind nu mal putin inte-
resanta ca cea dintait, o reproduc barasi in intregime:
PREA LUMINATULIII, PREA CRESTINITLITI,
prey slavitulul, Tubitorlulul de Ohs, domnu qi oblacluitorid a t6t6. ungrovlahia, .
LOAN, ERBAN, KANTACOZINO SARABA VOEVOD,
dragostea cea intru Ohs, Si apostolesca blagoslovenie aducem mariel tale.
«Omul cel ce baste desavirsit dentru acesta s1 cunOste
ca, baste desavirsit, cad pururea socotela si gandul lul are
la savirsitul acela, pentru care baste de la dumnelet facut
si zidit, care savirsit nu este alt, fara cat insus dumneVet,
Dirept acela la apocalipis Vice, et stint cel dentalt si cel
de apol, si ce-va se insemneza cu acesta, fara cat, et stint
cel dental.% adeca dentru care stint toate de unde si omul
mai vartos au luat incepetura, si la acela se ulta, et stint
cel a apol, acteca precum incepetura savirsirib lucrurilor si
a omului baste, asa baste savirsirea cea desavirsit, la mine
sa alba sevirsitul, la mine sa nazulasca, ca de vor nazui
aiurea vor per!, et sunt cel dentalt si cel de apob, si ye!
vedea, si cu socotela de baste adeverat acesta, &este pofta
omulul ca la un semnu se ulta la dumneVeu, si nu numa
nob l2unii credinciosi si direptil si crestinib, cull avem legea
vietil, Ce tocma si paganil, cel -ce tot fenl de fara de lege
In tote Vilele facu, is1 aduc aminte de dumnecleu si-1 roaga,
pentru ca si el de la dumneleu at fiinta, si fireste isi
cauta savlrsitul lor, macara ca lipsescu departe de la dum-
nelet, cat e %dui de rani, Iara incasi ajunge acesta ca
sa cunOstem, Ca firesca pohta trage pre Omen! la, dumne-
cleu, ca spre cel de apob savirsit, spre carele or! -tine se
va ulta precum se cade acela baste desavirsit, si deca-1 baste

www.dacoromanica.ro
BIBLIE ROMANESCA 143

gandul lul acolo, se cunOste ca Taste desavirsit, Dirept acela
top cel bun! si direpti, care bine au vletuit in lume, licem
ca-s desavirsit, si mai virtos decat tots, sfintii apostoli, si
cati voescu si lucrezd lucrurl apostolesti, Pentru ca acestea
maI pre deasupra cunoscu pre dumnedeu ca. Taste binele
cel de savirsit, si savirsitul cel dupe urma, Dirept aceia
se dice la cantarea cantarilor (:) spune-m pre carele au
iubit sufletul mieu, unde past!, uncle *ell, unde ti! slava,
*i imperatila to dumnedeul mieu, si pentru care lucru Taste
dumnedeu pricind de slvirsit, si se pohteste? dicu dentru
dragoste, carea in trel chipuri se imparte, Intdiii pentru
nem, a dooa pentru vrednicie, a treia pentru fapte, sä li-
cern dark pentru cea dentalil, macara ca vointa bund taste
mal pe desupra, cand nemul se lipseste de bunatati, ca
In vremea lui Avraam, care s'ati ales pentru buna vointa,
a vend tata inchinatoria de idol!, lard cand curd amendoao,
si vointa bund *i nemul, fara de asemenare Taste blago-
rodnila, Dirept aceia Idudam pre marele Costantin, cad ad
fost dentru tmperati, si fiiii si Depot, si altil multi pre carii
lasam, tndestuldudu-ne, ca cel peste tot desavirsit Is., ca
o lauda mare la de catra duhul cel sfint, cad taste de im-
peratesc si patriesdsc nem, numindu-se fiul lui David, si
fiul lul Avraam, si la apocalipsis dice; iata au biruit leul
cel ce taste den feliul Iudii it lacina lul David, a dooa pen-
tru vredniciia, ca multi sunt marl despre buna credinta,
lard nu se cunsc, de vreme ce celora ce au mare cuviinta
le (Id dumnedeu *i vrednicie, si cunoscuti ii face, ca el
pohtesc pre dumnedeu ca pre un desavirsit fdcetori de bine
Precum si David deca-1 Oise dumnedeu precum se arata
la al saptele cap la a dooa imperatie, luatu-te-am den sta-
ulul oilor si to -am facut numit, dupe numele celor mar!
calif sunt pre pament, si el respunse, nu Taste altul ca
mine, si nu taste dumnedeu afara den tine, A trela pentru
fapte, de care se laudd Moysi de catra dumnedeu, ca s'ail
aflat credincios in toata casa lul dumneded. ca dandu-1 sa
fie mare voivod, *i puitor de lege lui israil, and gresiia
norodul la dumnedeu tala, omorla, certa lard cand cartiia
spre densul si-1 sudula, el se ruga pentru el, nu pentru
alt ce-va, pentru cad de mare lucruri se invrednicise a fi
poslusitoriu, de sevirsit iubila pre d-mnedeu, §i pre densul

www.dacoromanica.ro
144 BIB L IE ROMANESCA

avea sevirsitul cel de apol, Pre cum si apostolil pentru Oct
facea lucrurile cele neasemenate, poftila sa moara ca niste
savirsiti, si a fi cu Chs, cel de sevirsit, Unil savirsirl ca
acestila to -al invrednicit a fi maria ta, Dirept acela si gan-
dul de savIrsit 11 finch catra dumnedeti ca spre savIrsitul
cel de apol, Intaiii pentru nem, pentru ca cel parintesc se
trage despre diregatorie de patrikii, si de sfetnici 1mperatil
grecesti, precum au fost pre vremea lul loan Vatati, cel
ce era paharnic si domn Thrakiel, Loan CantacozinO carele
au ostit asupra Ghinovezilor celor de la Rodos, pre la letul
/3ciiF (1225) de la Chs., Caruia nepot ail fost cela ce si
Imperat Tarigradului at ajunsu, Joan CantacozinO, nu nu-
mai slujat la cele politicestI si iscusit de multa bunatate,
ce avea spre cel de supt stapanire, ce si ales bogoslov,
Intahl ca au hulit cele pamentesti, si ail ajuns pre pament
Inger, ca un alt apostol not'. Pre Chs. numal si lubindu-1
si castigandu-1. i a doa ca at tilmAcit den dumnecleescul
duh, Cantarea cantarilor, care tilmacirea acela asemenare
nici au priimit nici va priimi in \Ted. A trela ca au aco-
perit hulele si blestemele prorocului celul mincinos ') mal
mult de cat alt fieste care, si dupe aceia le-ail mustrat si
hasne le-ati aratat cu sila cuvintulul csi cu puterea scrip-
turilor. Deci de au scris dupe aceia unit dascali al rasa-
ritului si ai apusulul impotriva minclunil pangAritului ace -
lula, de la acesta ail luat pricinile, si a scrie si a !Asa
scrisorl bune si cu Carle, Dec! dentru acela all fost si laste
nemul mAriei tale slavit, si la politicestile stApanirl laudat
si la dumnecleiasca credinta vestit, si la duhovnicesca In-
telepcIune minunat. Derept aceia si pre vremea lui sultan
Suliman, fericitul stramosul manieT tale, Dimitrie Cantaco-
zino, cu multa lai intelepciune au oprit si n'ail surpat pa-
ganil bisericile Tarigradulul, precum it luoase cu sabila, si
avea dreptate dupe legile for sa nu lase acolo biserica de
crestinl. i dupe acela pea. in clilele marl! tale, vrednic
de minune laste cel laudat nem al' marii tale. Pre cum
marturiseste cea lubitoare de dumnecleu viata. A fericitulul
parintelul marii tale reposatulul Costantin CantacozinO, carea

I) Face alusiune la Mohamed care e cousiderat de aderentii lui ca
profet al Jul Dumnecleti.

www.dacoromanica.ro
BIBLIE ROMANESCA 145

cinstea bunatatil lul era mai peste toatA lumea. Jars ei
despre partea maicil mad! tale, inteacesta§ chip all fost
§i taste, pentru ca basaraba, cum dice istoricul care se
chlama Halcocondil la a §aptea carte a istoriel sale, Fost-au
pe vremea lui sultan Murat tatAl lul Mehmet, celul ce au
luat Tarigradul, al doilea nem de domnie. De vreme ce
acesta au adus pre Dan 1) feciorul lui Basa.raba domn tAril
rumAne§t1, CA §i basaraba adeca domn era dupe a aces-
tuias istorie care scrie la al noaolea carte, cand domnila
Oral rumanesti, biruia pens la marea negra, De vreme ce
i cetatea Kiliel, au fost parte de Sara rumanesca, Ca §i
Vlad Voda 2) denteacelas nem, ati domnit pre la letul aaiNE
(1455) de la Chs. Iara den vremea lul basaraba voda, Si
a lul Dan voda, de nu avem elinesca istorie cat! nepoti
de al for au domnit, insa avem mil de alte istoril, cad
cand nepotii for domnila §i se numila basArAbesti, cand
era boIari, macara CA pentru zavistila stapanitorilor celor
tiranl se chema §i el feclorl de domn cu alt nume, i a-
cesta s'ad facut de multe or!, pens la Serban voevod, pa-
rintele malcel mane! tale domnit Elinil care §i cu lucrul
§1 cu cuvintul era prea luminata, si pens la Matel voivod
cel vestit, §i 'Dena la Costantin voevod cel despre mumA
unchiul mariel tale, §i 'Dena in c ilele marii tale prea lu-
minate. Dirept acela §i vrednicila marii tale ne asemenata
taste, cast ca nemul §i despre tats §i despre mums, se
trage de multe imperatil §i domnii, macara ca slava au
fost, Iara in cea de apol intru boerie slujila, Iara manila
to pre acesta la putere domnescA l'al ridicat, insa domnind
'taxa impArat4te, i stapanind, Iara cu mare cuviinVi, no-
rodulul povatuitoriti Bind, Tara de norOde a purta grija,
spre limbl find facetoriu de bine, Pentru ca prea m(ilos)tiv
qt1 §i dulce facetoriii de bine, chivernise§ti, §i bine ob1A-
duqt1 %TA n'al pre altul asemenea, pline§t1 chipul Orin-
tesc cel imperatesc, Iara, mal virtos cinste stremo§ilor' fa-
1) Acesta este Dan Basarab fiul 1n1 Radu Negru Veda gi fratele lul
Mimes. cel Mare. El on ajutorul sultanulu! Murat ocup5 tronul Mun-
teniel la 1385, dar la 1386 11 inlocui fratele s5i1 Mircea, cu ajutorul
lul isman tarul balearese.
2) Acesta nu este altul de cat Vlad V Tepeys fiul lui Vlad Dracul
vi nepot de ,fifi al lul Mircea eel Mare.

www.dacoromanica.ro
146 BIBLIE ROMANESCA

cendu-te, an de stramos cinstindu-te. Dirept aceIa daruitu-
ti-s'ail si cele peste fire lucruri, nu numal tact den tinerete-
te -al aratat luminat spre politicestile stapanirl, si spre tote
to -at aratat stiut, i la primejdiile vremii ales ocarmuitoriu,
si curatitoriil, de tiranil patriel, si de obstea sfintelor ma-
nastirI si bisericl den temelie bun kititor, si innoitoriti dum-
necleescului mormint si sfintului muntelul Athonului de
multe or! intru multe ajutoriil. i cea de cat toate mat
mare, sfintel si catholicestil si apostolicestiI biserici, in multe-
part1 le-al aratat ajutoriti cu multe felluri care lucrul acesta
taste cel dent'aiti al bunatatilor. Dirept aceia Fotie patriar-
hul Tarigradului, scriind catra" Mihail, biruitoriul Bulgariel,
Vice, adeca cele-lalte lucruri, midi aduc folosintele, lara ne-
vointa care laste pentru beserica nemoarte castigarl, ne-
mortulul suflet lucreza, si ajup bisericil intalu, ca scriptura
cea noao resipita hind, dupe izvodul cel vechlii, si cu ne-
vole aflata a se citi, de prebtil cel de tail, la rOndulala
tipiculul clinesc, spre lesne cetire o 0 tocmit. A doa ca o
at tilmacit in limba rumanesca, si o al tiparit si dintr'a
maril tale cheltuIala, atatea carp facend le-al dat maicil
bisericil a se citi. A trela ca vechIa scriptura tilmacindu-o
pre limba rumanesca alave a se citi o at Mut, ca de vreme
ce dupe politicestile legi, nu se cade omulul grec, a nu
sti legile grecilor, cuvint era mat dirept crestinil rumani,
sa stie legile lul dumnelel, care laste sfinta scriptura, si
adeverat la rumani s'ati plinit cuvintul apostolulul Filip.
Care ail cis cake hodamul imperatesil Ethiopilor, oare cu-
nosti cele ce citesti, precum Vic bogoslovii, cel ce nu cu-
noaste sa nu se cunoasca. Dirept aceia spre mustrare di-
cea, dumneVeu jidovilor prin Isaila, pre cum Vice aposto-
lul catre Corinthenl, cu alte limbi si cu alte buze void
grai catra dansii, si nici asa nu me vor asculta. Acesta
si la rumani s'ail plinit. Ca cu glas striin graind for dum-
necieu nu asculta(,) lax& acum sfinta scriptura prin nevo:
inta mariel tale se citeste, si cunoscuta se face si la marl
si la mid. Si de vreme ce cel atocma apostol Costantin
imperat, cad ail scris sfinta scriptura la o same de carp,
ca sa se citesed pre la besericile cele den Tarigrad, se
laude si cinsteste, cu cat mai virtos vrednic de mil de
se se

laude esti marila ta, care la un norod intreg dal cuvintut

www.dacoromanica.ro
BIBLIR ROMINEEC A. 147

lui Dumnedeu. Ca oare ce lumina. fiind 'Ana acum supt
acoperemint si o pui in sfesnic. Ca sa lumineze celor den
case ai besericii noroade. Rumanilor moldovenilor, ungro-
vlahilor. Crestinat-au sfintul Zlataust pre rumani, pre carii
si lacuitoril Nistrului II numesc letopisetile cele beserecesti,
invetan,1 pre unil denteensil carte si limba elinesca, si cu
acela ail tnvetat pre cela-lalti, Iara manila ta lipsa de a-
tatea ani o al adus la savtrsire desavirsit, tnvetand atatea
noroade sa cugete diva si noaptea legea lul Dumnedeu, si
sara si dimineta si amiada-di O. povestesca minunile hit
§i sa bine-cuvinteze in UM vremea pre domnul, si cand
se 'vor culca si cand se vor scula, si cand vor caletori,
si cand vor sedea, dupe dumnedelasca porunca, care gra-
iaste la al 6 cap la a doa lege. Si de vreme ce Ulfila e-
piscopul Gotthilor laste laudat, catre vremea lul Valendian,
au talmacit unite partl ale sfintel scripturi (s)pre limba for
ca sa se intaresca oamenii neamului sell, den painea cea
vie, a invetaturii duhuldi, cu cat mai virtos esti marl% ta
vrednic de cinste, talmacind si dand un oare-care parti,-ce
toata scriptura, si nits la putina particea de limbl, ce la
intregi, si de multe felluri de noroade si mai virtos tmpre-
unate fiind, tntru tote cu catholicesca beserica, si se facura
precum porunceste domnul, la al 6 cap al lul loan Evan-
ghelistul, tots inveta(i de Dumnedeu. Strabon scriitorlul de
pamtnt vrednicila si marirea rumanilor scriind, numal pre
()stash vremil aceila care era asupra vrajmasilor (.arai 'II
numera. Iara In dilele mariel tale, si barbatl si mueri si
tineri avend army biraitoare sfinta scriptura ostesc impo-
triva, nu spre Omen' si trup si sange, ce spre imperatil
vecului acestula catra cele duhovnicesti ale viclenii si (land
rezbo14 si biruind. Pre cum si domnul pOstind, dupe cum
dice scriptura ail biruit pre diavolul, si de are Ptolomed
tmperatul Egypetului mai mare lauds, care au talmacit
sfinta Scripture. I) den limba ovrelasca spre cea elinesca,
de cat ail zidit cele de la Memfes piramide. i all tocmit

1) Aid face alueinne la tradnoerea color 70, numit5. ei 1 zcin ipao-
iripcona ipplysia eau versio Septuaginta, inceputa, prin indemnul hit
Demetru Phaleren, sub regele Ptolometi Lagi qi terminate sub regele
Ptolomeh Filadelfnl (285-247).

www.dacoromanica.ro
148 BIBLIE ROMANESCA

cele patru call de astronomie. Cu cat mat virtos manila
to estl vrednic de multe si marl laude, care o al talmacit
spre limba cea de mosie a locului, nu spre trufa 1) precum
acela, ce pentru mantuirea norOdelor, si duhovnicesca hrana
a credinctosilor. Mare le Costandin ospetand pre Ore caril
den episcopi, precum Evsevie scrie la viata lui, n'all vrut
sa se laude de sterna si de diadima. i de tnaltarea cea
imperatesca, si de cele lumesti biruinte, si pompe, si ispra-
yin), ce se bucura cad se afla impreuna, lucratoriii la E-
vanghelia lui Chs, pentru aceia si licea, vol stinted epis
copi crestinilor pre denlauntru lucrand taInele, WA si eft
insu -mi episcop stint, lucrand Impreuna la ale de afara
zidirI de dumnecleesti besereci, inoiri aducerl de luminl, si
aprineyeri de lumini, i mai mult acesta ca cuvintul lui
Dcleti sa se adaoga si sa se inmultesca spre noroade, Ca
acestea stint si ale marii tale indireptari, care intelepclunea
lul Dumnecleil to -ati nascut. i aplecandu-te bine cu bu-
natatile, si crescendu-te si inplandu-te de Duhul Milt °chili
to -aii aratat luminand 0 cu lumina pre cei ce stint subt
ascultarea M6rii tale. Cu o nevointa ca acesta a scriptu-
rilor, ca sa pazesca, dumnecleestile porunci, sa se tntaresca
intru viata vecInica. Dirept aceia rugam ca si decum Ina-
inte sa flu a toata bunatatea si buna-credinta pilda, nu
numat celor den oilele marii tale, ce si in urma marii tale
a tot nemul omenescu, buna si marea tnvetatura bune si
marl lucrand. Pentru care mai virtos, si cea nespusa si
vecinica Imperatiia Cerurilor, va darui marii tale mostenire
neclatita, si lacas nemutat, si peste fire intru astigarea
Dumnecleestil desfatacluni cel nestricate in vecii vecilor
Amin.
Preotul Al. Petrescu
Craiova
(Va urma).

-----0-- -1;--r--7--

1) Trufie sat mandrie.

www.dacoromanica.ro
DISCIPLINA ARCANA
(VecII Biserica Ortodoxa Roma* anul XXVII, No. 1).

Iustin Martirul arata ca e o mare deosebire intre a ceti
invetaturile lui Christos si a le pricepe. Asupra modulul
cum el in apologia sa se exprima in mod public asupra
misterelor botezuluT si cumenicaturei, protestantil cum si
catolicil sunt de parer' deosebite. Gel dintaT Tail tocmal
de argument acesta expunere publica a luT Iustin asupra
celor doue mistere si sustin ca pana in acest timp nu a
existat disciplina arcane ci acum isT are inceputul, cad
alt-fel Iustin nu siTar fi permis sa descrie modul cum se
celebrau cele doue principale mistere. CatoliciT din potriva
spun ca invetatura cresting despre botez si cumenicatura
este expusa in asa mod in cat nu pote fi priceputa de
cat de cel cunoscetori si prin urmare pe vremea lul Iustin
exista disciplina arcane. Iustin Martirul vorbeste ast-fel :
«Dupd o instructiune sericisa, si dupe o pregatire cores-
punc,letore, ceT car' sunt a se boteza sunt condusi spre
apa botezuluT si prin acelas mod de renastere sunt re-
nascuti, cum suntem rendscutT si not in numele celor trel
persOne divine. Acesta bae, distrugetore de pecate, se
chema luminareD. In acest mod vorbeste el despre botez.
Cat despre euharistie si liturghie, el dice: Rugaciuni, se-

www.dacoromanica.ro
150 DISCIPLINE MICANA

rutarea pacei, punerea inainte a panel si a vinului, ru-
gaciuni de multamire. Dupa terminarea rugaclunilor \de
multa.mire poporul respunde «Arnim> si diaconil impart
pane si yin la top cei de fata. La acesta pot sa Ta parte
numai cei renascuti. Acestea insa nu sunt pane si beu-
tura ordinara, ci not stim, ca acesta hrana, asupra careea
s'au pronuntat rugaciuni si multamiri, este carnea si sin-
gele lui Iisus, tot asa dupa cum la incarnare, cuvintul a
devenit carne.
Tot din disciplina arcana, sustin scriitorii catolici ca
facea parte si rugaciunea «Tata]. nostrip. Ea facea parte
din liturghie, si apoi nici unul din cei ce nu primisera bo-
tezul si nu era introdus in secretele crestinismului, nu avea
dreptul a numi pe Dumnedeu «Tata». Acesta rugaciune
era comunicata catecumenilor tot asa de solemn ca si sim-
bolul credintei 1) si anume dupai ce catecumenul capatase
instructiunile necesare si era indestul de pregatit ca sa
primesca botezul. El nu avea dreptul sa pronunte acesta
rugaciune, ci numai dupd ce primea botezul putea sa faca
us de dinsa. Era absolut oprit ca sa fie comunicata al-
tora, cari Inca nu eraii deja instruiti. Pentru ca textul
acestei rugaciuni se afla pus si in cartile sfinte, care in-
trail nu numai in mana credinciosilor, dar chiar si a ne-
credinclosilor, de aceea nu mai avea nici un sens, de a
se mai cere ca textul sa nu fie comunicat nimanui; res-
trictiunea ramasese, dar privea numai insemnatatea aces-
tei rugaciuni.
In timpul apostolic, serviciul divin era impartit in doue.
In orele de dimineta era serviciul omiletic, public, la care
on cine putea sa is parte, fara deosebire. Scopul urmarit
era ca sä instruiasca pe catecumenl si sä atraga la cres-
tinism pe pagani. In orele de sera era serviciul divin pri-

1) Ambrosias, de Cain et Abel I, 9.

www.dacoromanica.ro
DISCIPLINA ARCANA 1 1) 1

vat, euharistic, la care nu putea sa is parte de cat eel
botezati, pnntru-ca acum se celebrad agapele si la sfirsit
se efectua misterul euharistiei. Acosta impartire avu loc
numai pang pe timpul lui Pliniu. Din descrierea ce o face
acesta, cu privire la crestini, vedem ca el in urma edic-
tului dat, prin care se interqiceaii on ce adundri in secret,
incetasera de a mai serba agapele Impreuna si misterul
euharistiei 11 unisera cu serviciul divin de demineta. Aga-
pele perdura din ce in ce mai mult din Insemnatatea for
si numai omenii bogati la anumite dile, ospatat pe sä-
raci in casa for 1). Ciprian arata ca sacramentul euharis-
tiei ocupa in serviciul divin o mare insemnatate, pe cand
agapele pastreza un caracter privat si nici ca se putead.
It-1*a la demnitatea acestui sacrament. Tot din scrierile
lui Ciprian vedem ca misterul euharistiei se serba in orele
de dimineta, pe cata vreme agapele sera si chiar in mod
privat. In acest mod vorbeste si Tustin, aratand ca aga-
pele erad separate in acel timp, de serviciul divin 2).
Asa dar serviciul divin dobandeste de acum inainte o
aka forma, cad ceea ce pand acum era unit se separa si
ceea ce era separat se uneste si anume partea omiletica
si cea euharistica. De aici a rezultat ca sacramentul eu-
haristiei, prin valorea sa, a castigat o preponderenta asu-
pra intregului cult, imprimandu-i caracterul sou. Serviciul
divin devine ceva secret si nici unul din eel nebotezati
nu mai fu primit sa is parte. Nu mai putin au contribuit
la acesta si imprejurarile extericire. Multi din cel ce pa-
read ca voesc sa primesca crestinismul se intorceau dupa
cata-va vreme iarasi la paganism, dupa cum se vede din
descrierea lui Pliniu. De multe on in mijlocul crestinilor
se aflad si tradatori, dupa cum spune Tertulian, cari in-
dreptail pe pagan' furiosi spre locurile sfinte, unde ei e-
1) Constitt. App. IL 28.
2). Bohmer Christlich kirchliche Alterthumswissenschaft.

www.dacoromanica.ro
152 DISCIP,INA ARCANA

rau adunati. De aceea trebuiad sa fie cu multa bagare de
serna, cand primiad pe cine-va in mijlocul lor. Streinii ye-
niat adesea cu idel rele, ca sa asiste la serviciul lor di-
vin si erad coprinsi de dorinta de a-I batjocori, de a-I face
de ris si a insulta tot aceea ce ei avead mai sacru. Gres-
tinismul ajunse cu vremea a fi tratat ca «religio illicita»,
si acum crestinii erad direct urn-IA.1-4T. Acesta ii silise ca
ei sa se adune prin pester' si catacombe si acolo pro-
tejati fiind de intunericul noptii si pustietatea locurilor sa
path' celebra serviciul divin. Urmarea a fost ca ei deveni-
sera din ce in ce mai prevedetori si inlaturara pe cei ne-
botezati de la intreg serviciul divin. Progresul crestinis-
mului nu suferi nimic prin acesta, cad ei predicad cu-
vintul Domnului fie in mod privat pentru unii, fie in mod
public, in piete si in adundri, pentru popor '). Dar pre-
dica cea mai convingetore si cu care ei invinsera lumea
pagana era sacrificiul, pe care it aduceati cu insusi viata
lor, pentru ca sa inta'rasca pe cei mai slab' in credinta
si sa castige pe cei necredinciosi.
Nu numai paganii si Iudeil nu putead sa ia parte la
serviciul divin, dar chiar si catecumenii. Separarea care
exists intre cei botezati si cel nebotezati, dupa cum a-
rata scrierile pseudo-clementine, se intindea asa de de-
parte, in cat nu numai ca nu se rugad impreuna, dar nici
chiar nu mancad impreund, si de aici se pcite deduce ca
nici serviciul divin nu-1 tineau impreuna. Acest lucru se
dovedeste si din alte pasagii, unde se vorbeste despre
pregatirea catecumenilor ca sa doband6sca botezul. Nicairi
in scrierile clementine nu se vede cum ca catecumenii ar
fi fost instruiti in alt mod de cat privat, Tar predica o as-
cultad in afara de serviciul divin 2). De multe on Biserica
facuse experiente grele cu catecumenii, in timpul perse-
1). Origen c. Cele III 50.
2). Hoflling. Sacrament der Tante.

www.dacoromanica.ro
DISC'PLINA ARCANA 153

cutiunilor, si de aceea timpul de pregatire nu mai era asa
scurt ca pana acum. Pentru a -i primi in mijlocul cresti-
tinilor erail supusI la o examinare mai Ingrijita si la o
pregatire mai indelungata. Intrega acesta pregatire se fa-
cea in mod privat, asa ca catecumenii numai la primirea
botezului luau parte pentru prima Ord la serviciul divin si
tot in acelas timp si la euharistie. Tot aceeasT practica
catihetica era si in timpul lui Justin, cad el nu arata in
nici una din scrierile sale cum ca catecumenii ar participa
la vre-o parte a serviciului divin. Modul cum el descrie
celebrarea botezului, modul cum se aduna credinciosii spre
a fi fata la botez, cum este introdus cel ce voeste a primi
botezul, dupa ce a fost pregatit si examinat, cum indata
dupa primirea botezului, el la parte la cumenicatura cu in-
trega societate, tote acestea iii fac impresiunea ca si cum
ar fi prima introducere a acestuTa in societatea crestina.
Asa dar de la inceputul secolului al II, serbarea misteru-
lui euharistiei este despartita de agape si unity cu ser-
viciul divin omiletic, Tar instinctiunea catecumenilor exista
ca ceva deosebit.
Acesta stare de lucruri a existat pana in timpul lui Ius-
tin Martirul, dupa cum am vedut mai sus, insa Indata
dupa dinsul si cu putin timp inainte de Tertulian se in-
troduce o noun schimbare. Se stie cu siguranta ca pe
vremea lui Tertulian catecumenii puteail sä to parte la
serviciul omiletic cu mult timp inainte de botezul for si
tot de la dinsul aflam, in combaterea pe care o aduce
ereticilor, ea nu totI catecumenii, fa"ra deosebire, pu-
tean sa asiste la acest serviciu divin 1). Tertulian mai a-
rata ca in Biserica din Africa de Nord erail deosebiti e-
docti si perfecti, adica catecumenii bine instruiti si gata
pregatiti pentru botez de cei-l-alti si for le era permis ca
sä asiste in comun la serviciul omiletic. Din scrierile lui
1). De Coron. mil. 3; de praeacr. haereticornm 4.
Biserica Ortodoxa Roman& 9

www.dacoromanica.ro
154 DISCIPLINA ARCAAA

Origen se vede ca acesta nu era ceva proprill numai Bi-
sericel Africane, ci tuturor Bisericilor. Rothe in urma cer-
ceta'rilor ce a facut deosebeste tree clase de catecumeni,
pe chid Haling numai doue.
Filosoful Celsus obiectase crestinilor ca eI propaga in-
vetaturile for numai pe pietile publice si anume inaintea
adultilor, a sclavilor si a omenilor cu mintea slaba; ca eI
nu ail cutezanta sa expuna inve'taturile for in public, in
cercul Omenilor inteleptI. La aceste calomnil respunde O-
rigen in mod suficient si cu acesta ocasiune vorbeste si
de catecumeni. El arata ca instructiunea cresting nu e
asa de publica, dupa cum pretinde Celsus si ca acesta
are de basa si norma citirea sf. Scripturi. A vorbi in pu-
blic, fara a cunoste auditoriul, acesta este obiceiul unor
ore cari filosofil si cu deosebire al cinicilor. Crestinii din
contra examineza, pe cat le e posibil, pe acei curl voesc
sa-T asculte; ei II cerceteza in mod cu totul special si nu-
mai cand au dat probe indeajuns ca voesc sa traesca in
virtute si ordine, atunci numai sunt primitI in societatea
cresting si intr'un mod anume determinat. Se formeza dice
Origen, o clash proprie din aceea cari acum Incep si sunt
introdusl si simbolul curateniel nu-1 au primit Inca si a
doua clash o formeza aceia cari au ajuns dupa posibilita-
tea vointel lor, sg nu tintesca la alt-ceva de cat la aceea
ce crestinif socotesc adeverat si drept; acestla sint eel ad-
misl in societatea cresting. Origen, in acest capitol vor-
beste nu numai de catecumeni ci face si o descriere corn-
plecta a intregeI societati crestine, pentru a arata cat de
serios procedati crestiniI, atat cu cei ce erail admisI de cu-
rand, cat si cu cei primiti mal dinainte.
Intr'acesta se deosebesc crestinii de filosofil ca ei exa-
mineza cu atentiune pe cei pe cari II primesc in societa-
tea for si iI instruesc in mod privat, inainte de al admite
in adunarile for publice. Observand cu atentiune, vedem

www.dacoromanica.ro
LISCIPLINA ARCANA 155

ca Origen nu are in intentie de a imparti pe catecumeni
in doue clase oflciale, nici in trel sail mai multe, ci el
stabileste doue categoril, acea a incepetorilor, earl Inca nu
au primit botezul si aces cart sail botezat si s'ad decis a
Implini tote Indatoririle crestinesti. Acela sunt catecu menii,
acestia sunt cresting; si uniT si altii sunt supt supraveghe-
rea unor persone stabilite pentru acest scop. Daca in-
cep din nou viata vitiOsa sunt scosi din societate, daca
Insa se indrepteza, sunt lara'si reprimiti insa dupd o exa-
minare lunga si severa si cu perderea dreptulul de a o-
cupa vre-un serviciu In Biserica. Aceste doua categorii O-
rigen le separa de proselitil, cart Inca nu ail primit ins-
tructiunea necesara si de penitenti sail cei ce fusesera ex-
clusi din sinul bisericei. Acelas lucru se observa si din o-
miliile sale.
Asa dar, Indata dupa Tustin Martirul, s'a facut o schim-
bare in catecumenat, care consta in complectarea instruc-
tiunei private de pana acum si in educatiunea catecume-
nilor, prin permisiunea ce li se dase de a asista la o parte
a serviciulul divin, adica a acelui omiletic. Prin acesta Bi-
serica ajusese din noil la practica apostolica de odiniOra
si ast-fel inamicil el nu mai aveail nici un motiv de a o
acusa1).
p.

1). Contra Cels. III 51.

www.dacoromanica.ro
Material pelltru literatura Biseric6sca si llgionala.

BUCOVNA
Sau buchernita, adica cartulie ce priveste nu nu-
mai spre invetatura copiilor ci si acelor mail; de pe
slavonie acum scOsa si tiparita intru intaia domnie
a prea luminatului Domnului nostru Io Alexandru
Joan Ipsilant Voevod cu blagoslovenia si cheltuiala
prea Sfintiei Sale Chir Grigorie Mitropolit al Ungro-
Vlachiei la anul de la Christos 1779. Tipograful.
Du_pd acesfa urnieza: Stihuri asupra pecetii prea lu-
minatului Domnului nostru Io-Al. Joan Ipsilant-Voe-
Vod.
0 numita carte pruncesca, pruncilor le da sa rostesca
Osana! de sus bine sa domnesca, Alexandru intru tot
sa se fericesca.
De aicect inceft texiul: Inceperea invetaturei 6me-
nilor celor ce voesc a o inveta cartea Scriptures cel
Dumnecleesti.
Intru numele Tatalui si al Fiiului si al Duhului
Sfint amin.
Dumnecleti spre ajutorul meu (ors cruce ajuta sail
in greceste XptaTi r,Oria v.E) asa incepeau tratajele

www.dacoromanica.ro
MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA 157'

la copil, asa am invetat si eii pe la 45 in sada de
la Sirca. Apoi urmeza buchile, de aceea sä numea
bucovna.
1. 6. B. F. A,. I. m. 8 5. I. N. K. A. M N. 0. II. e.
C. T. g. oy .o.. () x . x .t. CT. V. W. W. U,. `11. W.
IV. it. ,IN. AN. to.
Apol urmeza Slovenirea: Ba, va, gha, da, ja, za,
ka, la, ma, na, pa, etc. etc. Apol : Be, ye, ghe, de,
etc. etc. Bi, vi, ghi, di, etc. etc. Ba, va, gha, etc. etc.
Bu, vu, ghu, du etc. etc. Slovenitul se facea asa :
Buchiazba=ba vede estu_,--ve. Buchi u=bu, vede estu
=ve etc. etc. etc.
In text urmeza o serie de buche on consone unite
cu o vocala a, e, i, o, u, a, i, iu etc. ect. Asa s'a
invetat pan'a. spre 1850. Erati ca esceptiuni si cate-va
§coll primare, pe la unele judete si in care se inveta
Silabisirea veche rationata. Dar stramosil nostri toti
ail invetat a ceti dupa metoda primitive, ce v'am
aratat.
Dupe terminarea buchilor se incepe cuprinsul Bu-
cOvnei, care .consta intr'un Catihis, in romaneste si
care este acomodat pentru Romani. Pentru curiosi-
tatea si importanta faptului cuget sä public in Revista
Sf. Sinod, Biserica Ortodoxa, intrega acesta Bucovna
pentru a se constata ca nu-1 cartea o simpla tradu-
cere pe acele timpuri, ci o lucrare de valore, o aco-
modare pentru Romani. Trebue sa mai stim ca acest
Catihis este ca continut fOrte serios si instructiv chiar
asta-di, mai ales in partea morale, apoi este expus
intr'o limba curate romanesca si pe une locuri auto-
rul formeza chiar cuvinte noi, mai tote luate din
latineste.
Mai cunosc ca tot sub Grigorie, ce era Episcop

www.dacoromanica.ro
158 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA

la Romnic s'a imprimat pe la 1749 o alta Duo:Syria
tot pentru a se respandi intre Romani pe atunci in-
vetarea limbei Romane. SA pare ca Mitropolitul
Grigorie este char si autorul acestel BucOvne. lath
ce dice in prefata: R Ci ye punem inainte acesta de
gand si duhovnicesca masa, plina si gata de duhov-
nicesca hrana, adeca de dumnec,leestile cuvinte, cartea
acesta clic, ce cuprinde intru sine Buchile de inveta-
tura pruncilor » Posedam dar de la Mitropolitul Gri-
gorie cea intaiii carte de cetire, cat cunosc et, in
Valachia si mai intai peste Olt. Cand a venit ca
Metropolit in Bucuresti a insarcinat cu compunerea
unel Bucovne pentru copii pe Archimandritul Macarie.
(Cartea Bucbvnei in biblioteca mea).
Inainte insa de a incepe imprimarea acestui Ca-
tihis, pe care '1 vor citi, sper, cu multa multamire tot'
servitorii altarului, pentru ca prin o naivitate suprin-
clet6re exprima simplu, cum vom vedea ideile cele
mai inalte. Apo' difinitiile sunt precise si fOrte orto-
doxe, trebue, clic, sa stim cine este autorul acestei
BucOvne ? Declar ca n'am putut afla cunostinti ama-
nunte despre origina sa, stia insa ca a fost Tipograf
la Tipografia Mitropoliei, ca a fost traitor si in Mo-
nastirea Cernica, unde ' -am gasit urmele, apoi la
Caldarusani. Era prin urmare caluger invetat pe a-
tunci, cunostea limba greca perfect invetata in tail,
limba slavona si francesa si trala mai mult in Mi-
tropolie, fiind ca.' era reputat ca om invetat.
Pe langa BucOvna, eu mai posed in Biblioteca mea
si Manuscriptele urmatOre: 1) IstOria Bisericesca a
lui Teodoret, tradusa in romaneste de pe atunci si
intr'o limba romanesca frumasa. 2) Viata Sf. Joan
Damaschin apol 3) Interpretari in unit Psalm', ince-
pend cu DOmne strigatam si altele.
Numele acelui caluger este Macarie. Originalele

www.dacoromanica.ro
MATERIAL PENTRU L1TERATURA BISERICESCA. 159

sunt in limba veche greca si bizantina, prin urmare
traducetorul cunostea perfect acesta limba; ne mai
putem convinge despre acesta si din unele insemnari
puse pe manuscriptele lui in greceste, si in care nu
am intalnit nici o gresala, proba ca poseda pe de-
plin Macarie acesta limba.
In unul din manuscriptele sale c/storia Bisericescd
a lid Teodorel= citesc in titlul el: cp. intru Archi-
pcistoria j5dr. M. al Ung. chit' Grigorie scOse din
ellinie de mine nevrednicul Macarie, feromonah,Ar-
chimandrit al Sf. M, Bur., in sf. M la anal 1787,
Mai 25..
Prin urmare stim ca a fost si Archimandrit al Me-
tropoliei, tot pentru eruditia lui. Mai mult n'a putut
inainta, pentru ca pe acele timpuri Grecii fanarioti
cucerise ierarchia romana cu totul si inlaturase din ea
pe Romani, cat putea mai multi. Manuscriptul este corn-
plect si insemnat pentru curatenia limbei. Atat acest
manuscript cat si altele ca Damaschin, au la sfarsit
catalog de cuvintele intrebuintate de el, altele formate
si care nu erati in uz pe atunci, in care lexicon da
explicarile acelor cuvinte. Intr'un alt manuscript are
si alta titulatura, data de sigur lui Macarie, pentru
meritele sale culturale adeca: predicator al sf. Evan-
ghelii a MetroPoliei din Bucuresti. Acest titlu este
luat de la pentadele grecesti din Patriarchie si intro-
dus si in Biserica romand din Bucuresti. Cate lucrari ii-
terare a facut Mararie in tOta viata sa ? Acesta n'o
stilt cu precisiune, dar se pOte Vice ca unele s'ai1
mai perdut. SA ye spun ce am veclut cu ochii mei in
manastirea Caldarusani. Am fost trimis impreuna cu
Preasf. Timus, actualul si meritosul Episcop de Arges
si cu Preasf. Pimen, actualul si vrednicul Episcop de
Galati, Dunarea-de-Jos, am fost trimis de onorabilul
Minister de Culte, in calitate de profesori ai Facul-

www.dacoromanica.ro
160 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA

tatel de Teologie spre a alege si a aduce dintre car-
tile si manuscriptele bibliotecel aces Monastiri, pentru
ca sa se incepa a se forma o biblioteca pe langa In-
ternatul Facultatel de Teologie, ca lucru absolut tre-
buincios scOlei teologice. Care nu ne-a fost surprin-
derea cand in o camera intunecosa si umeda, apoi
la o parte expuse, am dat int' o camera deschisa peste
argintarii si obiecte de cea mai mare valOre istorica,
aduse acolo spre pastrare de la Monastirea Snap-
vului, si care se puteau usor indosi. Asta-di sunt
proprietatea Statului depuse in Muzeul national. De
asemenea candele cu subsemnatura lui Antim Ivireanu,
si care curatite si reparate de vrednicul, blandul si
meritosul Metropolit actual, Iosif Gheorghian, sint
acum, acele candele, in serviciii la paraclisul Sf. Mi-
tropolii din Bucuresti. Pe langa acele obiecte am gasit
chrisove din timpurile vechi, mai ales manuscripte de
ale lui Antim si care sint asta-cli proprietate Academiei
nostre Romane, date de mine. Pe langa aceste docu-
mente am luat atunci de la biblioteca acelei Monastiri
carti multe imprimate si multe manuscripte de valore
literara bisericesca si care sä conserva la Internatul
Facultatei de Teologie. Dar nu v'am povestit toc-
mai ceea ce-i mai principal si care m'a intristat mult.
Tot in acea camera neglijata si deschisa tuturor, exista
vrafuri de manuscripte rupte si prafuite si cand am
spus ca pentru ce nu ingrijesc de acea munca a
predicesorilor lor, calugerii mi-a respuns cu o naivi-
tate de nedescris: d'apoi mai sint multe de aceste
carti scrise de mana Domnisorule in biblioteca si nu
le mai citeste nimeni. Eu 1-am respuns: Onorabile
parinte, sint forte de pret mOstele sfintilor, dar aceste
moste, adeca resturile de manuscripte nu sint de mai
putina importanta pentru noi Romanic si urmasii nos-
tri, pentru ca in ele se ascunde tot trecutul istoric

www.dacoromanica.ro
MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA 161

al neamului nostru. La aceste cuvinte, cAlugerul s'a
cam miscat si mi-a spus si mi-a aratat, ca and in-
tregi s'ati format cartone pentru Cu hone numai din
aceste manuscripte. Atunci m'am mahnit si am clis
cu un ton cam aspru: Parinte ati pacatuit pecate de
morte, cu asemenea fapte! Da Domnule, asa am a-
pucat. L'am rugat sa-mi ara-te si atunci mi-a probat
indata. ScOte culionul din cap si'mi arata ca si al
seta este intarit tot cu hartie din manuscripte. Si ce
ye pare, manuscriptul din care era rumpte acele foi
si incleate la culion, era o lucrare de a lui Macarie!
Iota ce s'au facut pe alocurea cu scrierile lui Macarie,
de aceea nu pot spune cite au lucrat. Stitt numai ca
manuscriptul cu care a fost intarit culionul era ' Ti-
y)icul St Sava», care-i imprimat la Nemt. Cate din
manuscripte de valore nu vor fi servit de hartie ne-
trebnica pe la bac2ni si alti negustori. Acesta am
vedut'o eti in Iasi in targul Cucului, la un bichiner.
Sa revenim la Bucovna mistra ce ne ocupa acum.
Ruga, clune catra DumneVetz.
Rogu-te pre tine Imperate Domnul mesa, Dumnecleule, in-
tru cerescul campul tea daml mie Meas. Ca to esti facetorul
)net, alergu catra tine, intru mana to ma data pre mine.
CSitra Procesta. FeciOra Marie intru dar pre mine, ro-
gute, pururea a ma pazi voiaste.
CAW, Ingeri. Sfinte ingere pazitoriul meti cel depuru-
rea, catra dragostea lui Durnnedeil invatatoriii sa'mi flu mie.
Stihuri invatatOre.
Pentru inklegere. Cine voiaste a sa cunOste pre sines,_
acesta intelepclunea a o cauta sa se sarguiasca.
Pentru mulpmita. Cine curand din somn sculandu-se
pre Dumnegett it slaveste, sufletul si trupul in viata acesta,
fl zdreveneste.

www.dacoromanica.ro
`162 MATERIAL PENTRU L1TERATUR A BISERICESCA

Pentru raga' ciune. Copilas bun invatate din copilarie,
intru tot lucrul Domnului te rOga.
Pentru lucrarea cea deapururea. Cu cuviintA le este
tinerilor totdeuna a fi in lucru, la batranete acestea au a
trai intru odihna.
Pentru desartAclune. Desartactunea si pre OmeniT cel
batrani 11 vatama. lath mat vartos tinerilor acesta spre va-
tamare li sa face.
Pentru mancare. Tinarule, nu te inbarbata nici de
cum intru bautura, ci si mancarel intru masura te In-
partasaste.
Pentru bautura. Multa bautura, o intuneca mintea, si
pre omens intru nimica II intOrce.
Pentru naray. Fiule de prisos intru tot te fereste, de
bunul narav te tine si de dreptate.
Pentru Threlepciune. Fiului nebun nu'l ajuta boggia,
de n'o va cumpara deosebimea intelepciunet.
Pentru desarta cuvintare. Dintru multele cuvinte nu
vet scapa de pacate, si intru ras tuturor te vet arAta pre
sines.
Pentru vorba cea de rusine. CuvIntul cel far' de
cinste tuturor le face rusine, de acesta a se feri tinerilor li
sa cuvine.
Pentru pacat. Tot carele nu te tit de vorbele pacate-
lor, pretutindenea vet sadea far' de stidire.
Pentru minciuni. i intru ras nu mintitl o tinerl copil,
nu vets avea intru acesta primejdie la batranete.
In tinerete a mint fOrte e lucru netrebnic, cat si la ba-
tranete acesta fiestecaruia e de vatamare.
Pentru ama gire. Copil, intru frnmusetele fejelor pre
sine-vat nu va amagiret, ci mOrtea, judecata, munca, impa-
ratia pururea o in mintiret1 avet'o in minte.
Pentru necura (enie. Reoa necurA4enie de la fiesteca-
rele om, it to puterea si anil vecului lui.

www.dacoromanica.ro
MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA 163

Pentru faptele cele bune. Daca cineva slava cea
scumpa n'o piarde, pretutindenea lul acesta ii plateste cu
cinste.
Pentru bucurie. Tinarule, dragostea ta sa o albI card,
Dumneget, lua-vel bucurie aicea si In ceritl multa.
Pentru frumuserea trupului. De nu'l va da culva firea
podOba, acesta sa Inplinesca cu intelegerea acolo, unde -i ne-
slobozimea intru dansul.
&Wake spre tota, fa4a. Tinerl si batrdni spre acesta
top luati aminte, (fits) tntru dragostea lul Dumnecleti.

Scurta Invettaturd.
Pentru deprinderea copiilor celor mid tntru crestinesca
legea cea pravoslavnica.
Bine estl cuvtntat DOmne Invatdma pre mine Indreptarile
tale.
Fdclie cararilor mete legea ta, si lumina cararilor mele.
Catus de dulci gatlejulut meti cuvintele tale, mat mutt de
cat mierea gurel melet.
PARTEA INTArt.
Pentru firesca cunostinta cea dumnecieiasca carea ne po-
vetuiaste catra credinta cea Evangelicesca.
Intrebarea Intaia: Dintru ce e dator omul cunostinta sa
a o incepe?
Raspundere: Dintru cunOsterea a InsusI a sinesi. Adica:
rat crocutiy, cunOste-te pe tine. De aicea O. se inceapa
cunoscintele omulul.
Intrebarea a doua. Intrand cu cunostinta singur intru sinet,
ce to cunostl mal nainte de We?
Raspundere. Cum ca el singur nu ma pociu a ma zidi
pre sine-ml, si apol chipzuesc dintru acesta, cum ca este
o fiinta a tot puternica si nezidit5, de la carea cum eti, asa
si tOta ceaialalta faptura sintem acute. Argumentul antro--
pologic.

www.dacoromanica.ro
164 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA.

Intrebarea a treia. Oare nu-s Inca alte dovezi pentru fiinta
lui Dumnecleti?
Raspundere. Inca pot a fi patru, urmatgre. Intalu: So-
cotirea cea prea cu denadinsul a lumel acestia. A doua:
Invoiala cea deopste a tuturor norOdelor. A treia: Cunos-
tinta cea din launtru a stiintel mele. A patra: Dorirea cea
nascuta Intru mine a binelui celui verhovnic, (celui mai inalt)
sag a desavarsitei fericirl. (Aceste sint numirile ce autorul
Macarie da argumentelor despre existenta lui Dumnecleti.
Argumentul Fisico-Teologie, lstoric, Psicologie si cel Moral).
Intrebarea a patra. Cum tu o tntelegI intaTa dovada ?
Raspundere. Cand ma nit la lumea acesta, negraita fru-
musete, vaz tntru dansa, carea sta mai vartos intru acesta,
ca tOte au alcatuirea cea cuviinciOsa, masura cea prea mi-
nunata intru Vote partile, tntru curgere randuiala cea prea
statornica, si cum ca, tot lucrul si catra osebitul sfarsitul
sag alerga, fara de zaticnire, si spre Intregimea cea deopste
a WA lumea nazuiaste. Tote acestea atata-s de cu prea co-
varsire, cat nu sa putea alcatuite a fi acestea, fall de cat
numal d'intru prea intelepta dumnedeesca fiinta cea fara de
margine.
Intrebarea a cincea. Cum o intelegi tu dovada a doua ?
Raspundere. Pretutindenea intru tOte norOdele, tntru cele-
lalte salbatece, oltarale fusara v aclute, pretutindinea jertfel-
nicile fusara afumate, si simtirea fiintel ceil dumnecleestl
intru om atata fuse de puternica, cat mai bine vruse el
piatra sag alta materie stricaciOsa in loc de Dumnecleg a o
cinsti, de cat a gandi, cum ca. nu Taste Dumnecleg.
Intrebarea a sasea. Cum tu o Intelegi clovada a treia?
Raspundere. Candeg fac bine, (con)stiinta pre mine ma
veseleste; Ina cand fac rag, aceia pre mine ma rode. i prin
singura acesta pre mine ma Incredinteza, cum ca este o
Orescarea fiinta drepta si tntelegatOre, carea binele din rag
it alege, una primind'o, ceia-lalta certand'o.

www.dacoromanica.ro
MATERIAL PENTRU LlTERATURA BiszaicEscA 165

Intrebarea a saptea. Cum to o intelegl dovada a patra?
Raspundere. Dorirea mea cauta totdeuna, on cu ce fella
'de bine a ma. desfata; Iara Tanga, acesta dorirea acesta a-
tat e de mare, cat cu nimica din fapturb nu 'Ate desavarsit
a sa'ndestula pre sines. i dupa aceaia catra desavarsita
indestularea dorirei acestieb trebuiaste un bine prea desl-
varsit; Iarg, un bine ca acesta este unul Dumnecled.
Intrebarea a opta Intelegand de fiinta tub Dumnecleti,
«
spunem mie ce baste Dumnecleil?
Raspundere. Dumnecleu este o fiinta mai Inalta de cat
tOte, carea singura baste de la sines, si nu pOte a nu fi.
(Aceasta difinitie despre Dumneclet este fOrte exacta).
Intrebarea a noua De cunostinta fiintil lub Dumneclet
ce atarna ?
Raspundere. CunOsterea Dumnecleestilor osebirilor (atri-
butelor) tub.
Intrebarea a clecea. Prin ce chip ?
Raspundere. Prin ceste urmatOre: Cand Dumnecleil nu
atarna de nimica, si a nu fi nu pote, urmeza, cum ca el
baste fara de Inceput, fara de sfarsit si veclnic. tail \Ted-
nicul datoriii baste a fi nematerialnic, netrupnic si nemOranic,
(nemuritor, cuvent format de Macarie cu (prin) urmare duh
prea curat. Si dupa. acesta fara de Indobala intelegatoriu, cu-
noscatoriu a tOte, prea Intelept, slobod, prea bun, prea drept,
prea sfant, a-tot puternic. tar d'intru acesta dupre neocolire
a chibzui ni sa cuvine, cum ca el este prea desavarsit, prea
fericit, si verhovnicul Domnul tuturor.
Intrebarea a unspreclecea. Ceti foloseste tie a sti de fi-
inta lub Dumneclea si pentru desavarsirile lub ?
Raspundere. Folos este mare si de multe feliuri. Iar a-
nume: cand baste Dumnecleil, asa ed sant datoriti tOte cu-
getele mele si faptele inpreuna ale tnchipui cu sfanta voia
lub. De este el atot puternic, asa eil sint datoriu WA nä-
dejdea mantuiril mete a o pune intru dansul. De este el

www.dacoromanica.ro
166 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA

bun si milosard, asa eI datoria sant a mencredinta pre
sines!, cum ca nicl o fapta buna a mea si cea maI mica
nu va ramanea fara, de plata. De este el drept judecatoriti;
Apol urmeza, cum ca Wta prlhana mea it scarbeste pre
dansul. i dupa aceia datoria sint et i a me feri, pentru ca
cu prOstele faptele mele sa nu'l maniiu pre dansul. Prin
deasemeneas chip si pentru celelalte osebirl dumnedeestl
a intelege ni sa cuvine.
Pentru facerea lumil.
Intrebarea a doaspredecea. Cine a zidit lumea, si cum?
Raspundere. Acel Dumne4eii mare, si o zidi dintru ni-
mica, nu din sila ci dupre singura vointa sa, cu aceia,
pentru ca bunatatil sale! partasa sa o faca pre dansa. (Crea-
tiunea nu-1 o emanatiunl, nu-1 nicl ivita prin necesitate.
Ci-I facuta de Dumneleil liber si pentru marirea gloriel sale).
C. E.
(Va nrma).

--744:41,-----

www.dacoromanica.ro
Episcopille de Rollin si Husi si mollastirile Moldovei
DE
ANDRET VOLF
Ve41 Biserica Ortodox& Hornbill, No, 1, an. XXVII.

Dupa descrierea Metropoliel Moldovel, Andrei Volf vine la
cele dou6 episcopil de Roman si Husl. Sunt singurele despre
earl el vorbe§te, cad Episcopia Radautulul de la alipirea
Bucovinel la imp'eratia Austro-Ungara., nu mal apartinea
Moldovel, lar Episcopia Dunarei-de-Jos, nu se inflintase.
Relativ d'aceste dou6 episcopil, in acela§ capitol, patru,
al strierei sale, despre care am amintit in numerul trecut
al revistei, dupe ce arata tot ce a putut afla §i cum5§te
despre ele, vine In urma la descrierea Monastirilor Tarel
Moldovel, asupra carora, insista in deosebi.
Tata descrierea sa despre acestea:
A) Episcopia Romanului.
4 Ca la 7 mille germane, spre apus, departe de Iasi, se
afla ora§ul numit Roman, care asta-cli n'are aparenta unul
ora§. El nu este nici macar ma precum odiniOrk in tim-
purile imparatului Traian, era acela pe care scriitorul Bon -
finius it raportg. cu numele de Forum Romanorum 1). As-
.

') Comp. Bonfinins Rernm Ungaric. Decad. IV. lib. I. pag. 559.
(Lipsiae MDCCLXXI Fol.).

www.dacoromanica.ro
168 EPISCOPDLE DE ROMAN *1 HUO

Romanul este un oras care nu are de cat vreo trel
to -ell
sute case si, In mare parte, nicl acestea, nu sunt de zid.
Intregul oras este asezat pe o frumOsa colina intre cele
done marl riurl Moldova si Siret. Cand tine -va se apropie
de Roman din partea despre apus, atuncl trece mal intaiu
riul Moldova, si apoi chiar aci aprOpe de malul riulul, la
distante de cafe va sute de pasl, se afla episcopia mal sus
amintita, care, ca de obiceia este inconglurata cu zidurl
si in mijlocul incungluratOrel se afla biserica catedrala.' a
Episcopiel. Resedinta Episcopulul, 1mpreuna cu camerae de
locuit de pre langa ea este asa de spatiOsa si incapatOre,
in cat in timpul ultimului resbel Austro-Ruso-Turc, illumi-
natia sa principele de Saxa-Coburg, in anul 1788, a avut
aci quartirul sea de !alma, fara ca prin acesta sa fie ne-
voe de a inlatura pe episcopul Anton 1).
Anume in ce an s'a infiintat acesta episcopie in orasul
Roman, ea nu pot determina cu precisiune istorica. Tote
documentele pe care ea le-am cercetat in archiva metro-
1) Aci Andrei Volf face urmetorea note.
Episcopal Romanului de pe acele vremuri, Anton, era din RedauV,
undo el neputand ocupa niel o posiciune sat demnitate bisericesett ore-
care, a venit in Moldova ai a reuait ca sa ocupe local lui Leon carele
fusese ales archiepiscop (anul 1784). Acest Anton a murit la anul 1786,
in etate de aepte deci de ani ai local set l'a ocupat episcopal de Huai
Veniamin, care era nascut din familie moldovenesce, ai se tregea din
neam boerese. Acesta in anal 1798 a zidit in Roman un spilal, pe
care l'a inzestrat en o farmacie ai an doctor; dar pentru IntreOnerea
acestor institutiuni umanitare, veniturile sole episcopale nu eraii de a-
juns ai ast-fel a fost nevoit st imprumnte doue deci de pungi de bani,
pe earl el s'a obligat -a le plati din veniturile sole propril. Calla a
murit Mitropolitul Iacob, local sell l'a ocupat Veniamin, lar in local
lui Veniamin, la Roman, a trecut Episcopal de Huai, carele, ai el, la
episcopia de Huai lasase o datorie de patra-deei de pungi de bani.
Mitropolitul Iacob, la mortea sa, lasase, d'aseminea o datorie de doue
sate pungi de bani ai fiind-ce, din cansa acestor datorii Voevodn1 Tezel
nu putea lua nimic, Alexandra Muruzi, Domnul Tani de atanel a fost
nevoit d'a sequestra veniturile Mitropoliei ai ale Episcopiilor, atat timp
pima se vor pleti tote datoriile, lar Mitropolitul ai eel doul episcopi,
in acest timp, sa se multemesee on o platii anuale potrivita positi-
and lor.

www.dacoromanica.ro
§I MONASTIRILE MOLDOVEI 169

politana din Iasi in anul 1781, unde am gasit si manu-
scriptul cronicel lul Miron Costin despre istoria Moldovel,
atribuesc lul Alexandru I, eel bun, Domnul Moldovel Infi-
intarea ambelor episcopil, a Romanului si a Radautului
(Acesta din urma, episcopie se afla in Bucovina si flind-ca
acest teritoriu de parnant in timpurile din urma,la 1777
a trecut sub stapanirea Imperiului austriac, ea nu mai a-
partine principatului Moldovei). Acest principe a domnit in
Moldova de la 1401 pans, pe la 1433, adica cam trei-cleci
si doll' de ani, precum in deosebi se arata din lista cro-
nologica a Domnilor Moldovei, pe care et am pus'o In
partea a doua a acestei scrieri.
Dar dem Alexandru cu supra-numele, eel bun, a infiin-
tat episcopia Romanulul in primii ani al Domniel sele, sett
ceva mai tarclitl, acesta nu se arata lamurit in cronica Jul
Miron. Daca relativ d'acesta cestiune cu privire la afirma-
rea de fata s'ar alatura si s'ar compara si stirile extrase
din isvOrele scriitorilor poloni la earl se vorbeste forte mult
despre o episcopie a Milcoviel, a Bacovulul si a Siretulul
atunci relatarea lui Miron Costin plerde din valOrea sa
istorica si devine ca si necrequta. Dar iarasi credem ca.,
intru cat priveste cestiunea originel acestei episcopil numal
atunci se va sti ceva cu tOta siguranta si precisiunea ce
o reclama istoria, cand Omeni luminati se vor ocupa si
vor cerceta t6te isvOrele si documentele cele vechi ale
Moldovel.
Adeverata origina a acestei episcopil a Moldovei se AA
intr'un ast-fel de intuneric, care este nepatruns si o inva-
lue Inca OM in cliva de asta-iii. Tot ast-fel nu se pot sti
cu siguranta nicl veniturile el din cliva de asta-di. POte ca
aci este o fineta politica, ca tnadins O. se ascunda si sa.
nu se ,tie nimic sigur, nici sa se dea publicitatel. Insusl
eel ce profita de aceste veniturl, episcopii, pastreza asupra
acestei cestiuni cea mal mare tacere; dar despre acesta
Biserica Ortodoxa Romanit 4

www.dacoromanica.ro
170 EPISCOPIILE DE ROMAN SI HUSI

insa nu li se pOte nimic reprosa, and se stie cu cata a-
viditate urmaresc Voevolib averile for si cum astepta ca
vre-unnul din el (episcopl) sa mOra pentru a intra in sta.-
panirea averel Tor. Dar el-Aar aa, pe d'asupra vorbind, nu
se pOte tagadui ca averile si veniturile acestel episcopil
sunt forte mart. Coprinsul acestel o diocese este mult mai
mare de cat al celel de Husl. Ea are sub a sa stepinire
un fOrte mare numer de sate, mosil, terenurt, livedb si vil,
cart aduc anual venit sume insemnate de bani; dar pe
Yang tote acestea sunt indestul de considerabile si veni-
turile ce resulta din slujbe sell veniturile epitrahilulul.
Pe malurile din partea despre resarit a riului Siret, in-
departare ca un quart de orb. de oraul Roman, se lied
Inca si asta-di ruinele vechlulub oral si cetate tare renumita
in timpurile vechi si cunoscuta sub numele de Semindrova.
Acest oral in acele timpurl ocupa o intindere mult ma!
mare de cat Romanul de asta-11 si acesta se constata pe
de o parte din ruinele de asta-11, bar pe de alta din mat
multe marturil istorice. Voevodul Stefan supra numit cel
mare, in timpul domnieb sole a reedificat acesta cetate, care
si atuncl se afla tot in mine. El I-a facut noui intariturb
si a infrumusetat'o 1) dar dupe aceea, precum istoriseste
Cantemir, fiul nelegitim al acestuba, Petru Ra.les (nu Rares
nicl Bares) facendu-se Domn, a distrus'o din noil si pe
locuitoril el, a ordonat de 'I a adus in orasul Roman a).
TOta platra care era la acesta. cetate Semindrova, s'ati a-
dus atunci in orasul Roman, bar asta-dl pe ruinele vechi
cetai, nu este de cat un han mare de gazduit, pentru eel
ce trec pe acest drum mare. La acesta han sell hotel cum
s'ar numi, nu se vinde alt de cat yin si rachiti.
1) Aci Andrei Volf face urm'atOrea nota: Vedi istoria Domnilor Mol-
dovei in partea a II a acestei scrieri la No. 17, la anul 1481.
2) Aci Volf face urnAtOrea nota: Vedi Cantemir destrierea Moldova
pag. 54. In acest be in loc de Petru Rales, este trecut din gresara
Petru Bares. De sigur acesta gresa15, nu a facut'o principele Cantemir
Qi s'a facut de cei intAit transcriitori.

www.dacoromanica.ro
si MONASTIRILE MOLDOVE1 171

B) Episcopia Husilor.
Tirgusorul Husi, este situat in apropiere de malurile din
partea despre apus a 'lulu' Prut si in departare de 16 ore
drum de la Iasi, in districtul FalciU si in apropiere de re-
numita movila numita Ruboia. (Ruboaya) 1). Numele de Husl
acesta localitate it are de la Husitil, cart in anul 1460 go-
nitl din Ungaria au venit in Moldova si au dobandit voe
de la Voevodul Moldovel tefan cel Mare a se aseza aci.
Atunci el ail fundat acest oral si spre amintirea aceluia pe
care it venerail (loan Hus) si al carul nume it purtati, au
numit cu acest nume orasul lor. Cu timpul insa, find ca
si d'aci, mare parte din el, at fost nevoitl a parasi aceste
locuri, cei ce au remas dintre husitii venitl din Ungaria, aii
tracut la religiunea catolica; dar cu schimbarea religiunei
for nu au schimbat si numele orasulul, pe care el 11 fun-
dasera, si ast-fel pans chiar in qiva de asta-11, este nu-
mit cu numele de IMO (dupes pronuncia limbei ungare) 2)
Aci, in acesta localitate, se afla scaunul episcopal al a-
cestei Episcopia molducenestl impreuna cu biserica el cate-

1) De sigur acesta este cunoscuta movila numita Rabiia. Aci Wolf
face urmatOrea nota : In anul 1788 lung Noembrie and eu am arato-
rit timp de ciuci dile si cinci nopi cu posta prin Bucovina si Moldova,
am gasit pe comandantul trupelor rusesti Romantov Zadonatkoi on in-
trega sa armath pe care Rusia o ridicase contra Turciei, aci la movila
Ruboia. Dar flind-ca atunci el nu putea avea din causa timpului de
iarna nici o intaiire cc inamicul, s'a intors la 3 Decembrie cu 5000
de Omani in Iasi, iar restul armatei l'a postat in districtele dintre Prut
FoiSiret spre a ierna acolo.
2) Dupa, aceste cuvinte Andrei Wolf face in josul paginei urnartt6-
rea non,:
VOI Magazinnl ungar vol. III, pag. 105 (Presburg 1783).
Acestg, notita a 1111 Petru Zoeld, mi s'a comunicat si mie in locali-
tate de ore -cars batrini unguri din Husi. De la clerul moldovean insa
nici cel putin atilt nu se pate afla. Rustum opidum (Hus) in tribus
Collibus positum, ab Hussitis quos anno 1460 Mathias Rex relegarat
appellationem accipisse (dicitur). Vid Timon additament ad mag. antiq.
et nov. Hung. epist. II pag. 16,

www.dacoromanica.ro
172 EPISCOPIILE DE ROM N §I HU§i

drala. i fiind-ca Radautul, precum am aratat mai sus,
apartine Bucovinei, episcopia acesta a Husilor, este a doua
episcopie a Moldovei, dupa Roman, fiind ca ea este mai
in urma infiintata, cad in documentele cele vechi, in care
se vorbeste despre cele-l-alte episcopii, despre acesta nu se
face absolut nici o amintire.
Despre originea sati anul infiintarei acestel episcopii
ca si despre acea a Romanului, nu se p6te spune nimic
cert si sigur. Tot ce am putut afla in acesta privinta in
anul 1781 de la Episcopul Husilor din acele timpuri, lno-
kentie, este urmatOrea mica notita pe cere o raport aci,
dar care cred ca, nu este de cat o traditiune care nu se
pOte sustine in totul: «Cu cate-va sute de ant in urma
«(clicea el), loculat in Husi mai multi unguri de cat Mol-
«cloven'. Pentru cei dintaiii s'a edificat din ordinul Voevo-
«dulul tefan cel mare o biserica catolica, care in urma,
«din causa timpului indelungat si a resbelelor ce s'ad suc-
«cedat, s'a ruinat cu desavirsire. i fiMd ca cea mai mare
«parte din Unguri au fugit, iar numeral Moldovenilor in fie-
«care an a crescut, acestia din daramaturile fOstel biserici
«catolice, au zidit o alts biserica,catedrala de asta-c,I1).
Dupa aceste slabe stiri volam sa cunosc cel putin lista
Episcopilor de Husi, cum au urmat unul altula, dar nici la
acesta n'am putut sa reusesc ').
Ca acesta episcopie a Husilor s'a infiintat mull mat tar-
ziil de cat episcopiile de Roman si Radauti, este sigur.
and ell in anul 1788 am lost nevoit sa stall In Iasi doue
Juni si cautam pe Mitropolitul Leon, carele se afla bofnav
in monastirea Galata de langa Iasi on de cate on discu-

1) Aci Wolf face urmatOrea nota: Fiind c5, et pe acest venerabil WI-
tram it scapasem din o bola periculos'a (el fusese otravit de bucatarul
sari), el avea tote buns voinVii, in semn mai ales de recunostinta, d'a
'm1 comunica tot ce stia despre origina episcopiei, dar el nu cunostea
mai mult de cat istorisirea de mai sus.

www.dacoromanica.ro
ySI MONASTIRILE MOLDOVEI 173

tam acolo despre chestiunile bisericesti, ideea acesta despre
vechimea accestel episcopil, o admiteau cu totil, dar alte
.date mal sigure despre inflintarea el, precum si despre
starea in care se afla ma! 'nainte si veniturile el, cu OM
dorinta ce aveam de a le cun6ste nu am putut afla nimic
pentru a face cunoscut cititorilor met.
C). Monastirile si Bisericile Moldova
Fata cu multimea locuitorilor si cu infinderea teritoriulul
principatului Moldovei, numerul monastirilor acestel ter!
este mult mal mare, de cat al vecinel sale surorl Valachia.
Dimitrie Cantemir spune, ca in timpurile sale, in Moldova,
se aflail mai bine ca 200 monastirl. Fie ca dup. aceia o
parte din acesta tare si anume Bucovina, a trecut sub
domnia Austriaca si tinpreuna cu ea cele 32 de monastiri,
cart se aflail acolo, asa in cat ar urma ca asta-c11 numerul
monastirilor sa fie ma! mic, totusl fiind-ca in timpul de
la Cantemir si panl in present s'ati zidit o multime de
alte monastiri mal micl, asta-c11 numerul monastirilor, cart
exists in Moldova, deosebit de cele din Bucovina, nu este
ma! mic, de cat col relatat de Cantemir
Rote aceste monastirl, atat cele locuite de monahl, cat
si cele locuite de monahil, ad ca superior! archnnandriti,
egameni, stared sail stance, si au fost inzestrate de
piosii for fondatorl cu sate, moll si tot felul de proprietatl
in asa abondenta, in cat, nu numal numerul col mare de
calugarl, calugarite, frat.1 si surorl 1), cart se aflati in ele
puteau duce o vieta contemplative, avend tote inlesnirile
pentru existents, dar averile for s'ail inmultit si prin eco-
nomiile si buna administratiune a superiorilor acestor mo-
nastiri, carl si el tot avutul for privat '1-au consacrat mo-
nastirel.
1) Aci Volf face urniatOrea mtg.: Diva o statistics recenta se credo
ca numerul total al calugarilor vi calugliriOlor in Vita' Moldova se ri-
dica la 20000.

www.dacoromanica.ro
174 EPISCOPIILE DE ROMAN §I HU§i

Cele mai bogate din aceste monastiri ale Moldovel se.
afia In malnile grecilor, carl au avut ca deviza de a ex-
ploata dominatiunea for politica. si religiOsa asupra locuitorilor
Moldovel. Acestia cu priceperea si viclenia for cunoscuta
Inca din timpurile cele mal vechi, ail lucrat si aci ast--fel
sl-ail intrebuintat tOte mijlOcele, in cat el sa devina stapanl
pe cele mal bogate din monastiri si de veniturile acestor mo-
nastirl sa profite in parte el si in parte frati for de tagma
cars se aflail In imperiul Otoman. Ast-fel se afla aci mo-
nastiri, din carl unele sunt inchinate asa numit Sfintulul
Munte (Muntelul Athos, Sfetagora), altele SfintuluI Mormint
din Ierusalim, lar altele Muntelui Sinai. Trite aceste mo-
nastiri ail superiorl greci, dupa, ordinea rangulul lor. A-
cestia se silesc cu ingrijire de a aduna veniturile de la
bunurile acestor monastiri si din acestea dad. pentru os-
tenelile for retin un mic present de cinci 'Ana la zece
pungl de banl pentru el insusi, de cinci si de sese orl
sume mal marl, Ingrijesc, sa trimita anual tagmelor religi-
Ose sail fratilor for monahi din Turcia.
Sume de bani, indestul de considerabile, earl ar putea
sa servesca Mee mult locuitorilor indigent, sunt trimise
anual in Turcia, ca niste capitaluri perdute pentru tot-d'a-
una. Acestea se ridic la sume enorme si data natura nu
ar fi inzestrat pamintul acesta, ca sa fie asa de abundent
in producte, tOte acele sume de bani, de sigur, el ar fi
fost constrinsl sa le intrebuinteze pentru populatiunea sa-
raca a tarel
Afar& de acestea mare parte din calugari greci, in deo-
sebi cel de la Sf. Munte fac un comert fOrte banos cu asa
numitele reliquil sfinte (sfintele mdste). Cu acestea el reusesc
a scOte sume marl de la credinclosi moldoveni si be trimit
indata in locurl departate, asa in cat sumele acestea sunt
perdute pentru tall.
In anul 1796, am v6clut eil Insuml in 1a0 pe un monah,

www.dacoromanica.ro
I MONASTIRILE MOLDOVEi 175

carele era venit atunci de curind de la Sf. Munte. Acesta
intrebuinta un mijloc indoit pentru a strange bani, care-I
produc ca some insemnate. Acestea eratt, pe de oparte
sfintele m4te, pe cari le purta, far pe de alta o barb/
lungA pans la pamint, pe care no o arata, de cat pentru
haul. 1).
Insult patriarchal de Ierusalim a visitat Moldova §i Ia-
§ul, tot in scopul de a aduna banl, in an. 1781. El se
plangea, ca trebula sa platesca Portei 60 pungi de bani i
pe care spunea, ca acolo cu veniturile bisericel sale nu era
in stare a le plati 2). Cu invoirea Mitropolitului de atunci
Gavriil Calimah, el a mers la diferite monastiri Si a slujit.
Cu acestA ocasiune multime mare de Moldoveni all alergat
acolo i 1-au facut daruri insemnate. A tunci s'ail deschis

1) Aci Vo lf face urnAtOrea not in josul paginel:
De sigur barba adsta extraordinary era de mirare. La ineeput o
s000team ca ceva artificial, dar cand m'am apropiat si am examinat'o
m'am convins ea era adeverata si ca ins5s1 natura it inzestrase Cu un
asa dar frumos si pretios. Era lungs de 4 piciore si 7 i oluri. Pe strada,
in societal! si la mass acest monah Linea barba sa cea lungs tot.d'a-
nna impletita strins lane), grumazul gatulni si nu II r5manea de cat
firele de pe obraz si barbie despletite en care o acoperea. Or tine vola
sit vac% acesta barba lungs nu'si putea satisface curiositatea de cat
platind ca4I-va lei, eel pu.Vn. Imi aduc aminte c5, intr'o biserica la
Nucesci in Valahia nu departe de Targovistea pe rill). Ialomita, am
v5clut intr'o biserica zugravit pe S-tul Macarie cu o barba ass, de lunge.
Atunci imi inchipuTam ea acesta este o fantasia a pictorulul, scum insa
pipaind eu myna, m'am convins de posibilitatea reala a nature!.
2) In josul paginei, in note Andre! Volt da urmatOrele lamuriri despre
acest patriarch:
Acest Patriarch era un betran slabanog ma! bine ea da 70 an!, ca-
rele ducea o dieta forte severs, cad' nu se nutrea de cat cu linte fIarta
si forte rare or! punea in mancarea sa unt-de-lemn. Cate odata,, insa
forte rar, gusts si icre. Cand eh l'am visitat la o bola a sa, nu toeing.
seriOsa si dupe ce s'a facut cu des5virsire bine, ducendu-m5 la el mi-a
oferit niece metanil grecesci cu o century ingust5 pe care era Iesut
onvintul Isp000kttux" si pe cari data o porta tine -va pe corp, imi
4icea di ar fi asigurat in contra trasnetului. Am mg primit de la el
un mic crucifix de la Ierusalim, de care atarna Tares! o cingatore si
metanii. Ast-fel de lucruri se impargail adesea intre Moldovenit vi
aduceah bani.In timpul acestel seder! a male in Moldova a sprout o

www.dacoromanica.ro
176 RP1SCOPIILE DE ROMAN SI HIJO

multe morminte si se cautati trupurile neputredite spre a
fi deslegate de patriarchul 1).
Din Iasi acest patriarch s'a dus in Valachia si l'am gasit
in Bucuresti in anul 1784 impreuna cu secretarul set. Ra-
dovechi. Pe la finele lui August acelas an, cand am parlsit
Bucurestil, l'am la.sat tot acolo indeletnicindu-se cu stran-
gerea de haul.
In afara d'acestl cleric], ce am aratat, in Moldova mai
sunt si Ore-cari episcopi greci, cad sunt episcopi numai cu
numele, adica pOrta. numai titlul, fart a avea vreo dem-
nitate bisericesca administrative, cad eparchiile si locurile
for de resedinta, al caror nume it Oda, asta-di apartin
Turciei. Grecii se mo.gulesc cu speranta, ca vor veni timpuri
mal bune, cand acele locurl, asta-di stapanite de Turd, vor
veni larasi la ei, Si ast-fel, and se inta,mpla sa mOra vre
unul din acestl episcopi, patriaichul nu negligiaza d'a hi-
rotoni un altul care sal fie urmas, adica sal pOrte titlul.
Ast-fel se gasesc in Iasi cats -va episcopi d'acestia, cu titlul
de: Ierapolis, Sardeon, etc. Pe acesti episcopi, Mitropolitil
Moldovei, Episcopil si boeril Tarel nu'i intretineati cu cele
necesaril si cu bans ca cum ar fi fost obligati, ci pur si
simplu din ofrande benevole. La serviciile bisericesti, pre-
cum: botezurl, cununil si inmormintari, unde acesti episcopi

scriere in limba Valacha, care confines o anatematisare contra femeilor
Moldovene, earl vor purta in viitor pe halnele for galone de our sat.
de argint. In inscripfiunea acestel scrieri se citeat cuvintele:
Avraam cu mils lui Dumneclet Patriarch sfintel cetafel Ierusalimu-
lui ai a tOtt Palestina".
Pe acelaal foie era de asemenea scris: Gavriil on mila lul Dum-
neclet Archiepiscop ai Mitropolit a Vita Moldavia. Anal tiparirei a-
cestel serierl lipsesce in adever, dar et am fost present in tipografia
Mitropoliel la 1781, tocmai cand s'a tiparit Motiv la acesta a dat in-
sul Voevodul de pe vreme precum se va vedea in partea a dons a
acestel scrieri la No. 91.
I) Aci Andrei Volf oritica credinfa celor ce atribulat neputrqirea
trupurilor blestemelor sat afuriseniel. El o socoteqte ca superstifiune-
religiosa.

www.dacoromanica.ro
I MONASTIRILE MOLDOVEI 177

-sunt chematl a le face, el sunt platitl cu sume de banI
destul de insemnate. All. pe Fang acestea si alte mijlOce
de subsistenta. El impaca certurile dintre sop, si citesc
celor bolnavi si suferincli, de unde larasi ail un venit Ore-
care.
Intre clericil moldoveni, este unul care 01.0, titlul ve-
chiulul episcop al Hotinulul, dar veniturile acelel episcopil,
le incaseza pasa de acolo.
0 multime de monachi greci venitl cu egumenil si ar-
chiereil greci, r6masI in urma fail nicl o ocupatiune, se
lac pedagogi sati dascali la familiele bogate si .la casele
boeresti. Dar cum acestia isI indeplinesc misiunea Tor, si
cum instruesc el tineretul, se va arata in paragraful in care
se trateza despre educatiunea si cresterea copiilor. El pri-
mewl lefurl fOrte marl si ere' bine privitl din causa ta-
lentulul ce avead de a se insinua spre a ca.stiga banl prin
orl si ce fel de mij145ce, fie ele chiar nepermise.
Monachil indigent se afla, in conditiunl mult mal avanta-
giOse, mal ales superiorul sau egumenul Tor, carula nu'l
lipseste nimic. Este trist insa ca primirea streinilor care se
observe in Wta tam si chiar la clasele de jos a Oranilor,
for pare a le fi cu totul necunoscuta. Cea mal insemnate
si mal renumita manastire a for este Manastirea Neamtulul,
Pang orasul cu acelas nume si vechea cetate numita tot
ast-fel, care se afla in mine. Orasul Neamtu, acum are as-
pectul unul sat saracacios. TOte imprejurimile carl in nord
vest se invecinesc cu Bucovina cad in stapanirea Monas-
tirel Neamtulul. Biserica din acea monastire este renumita
din causa unel icOne a MaicelDomnul ul, facetOre de mi-
nuni, imbrkata tad in argint. In fie-care an la Ohm. Inttl-
tArel Domnulul multime mare de popor merge acolo spre
a se inchina. Este un pelerinagiu de necreclut si totl lass
-acolo darurl bogate. Aci insa nu se aduc sacrificiu de taurl
si miei, dupa, uzul judaic din Vechiul Testament, ci se a-

www.dacoromanica.ro
178 EPISC. DE ROMAN §I HU§i §I MONAST. MOLD.

due monede frumOse car' circula. In anul 1780 am avut
ocasiune sa insotesc acolo pe principesa Sultana, casatorita
Sturdza, care mergea sa se inchine in urma fericitei insa-
natosire, de bOla de care suferise si o cautasem eti ca doctor.
Cu acea ocasiune ea a aruit manastirei drept recunoscinta,
multumind lul Dumnecled, clece pungi de ban].
Ofrandele car] se aduc anual acestel manastiri si tuturor,
precum si averile si veniturile for destul de marl si insem-
nate, nu se pot sti, nici cunOste cu siguranta din causa
lipsei aprOpe totale de date precise intru acesta *.
Cu aceste cuvinte termina Andrei Wolf descrierea sa despre
Mitropolia Moldovel si episcopiile el de Roman si Husi. precum
si descrierea monastirilor. In restul capitolulul patru al scrie-
rel sale, din care am extras datele de mai sus, vorbeste
despre Catolici (Papistasi), Protestant] si Ebrel si aflrma ca
top is] aveau si exercitail cultul for in tOta libertatea. Pa-
pistasil mat cu sema aflrma ca aveau multime de biserici
mai ales prin judetele Roman, Baal si Iasi. Descrierile
acestea insa nu presinta mai nici un interes si d'aceea be
si omitem. El inchee capitolul privitor pe organisarea bise-
ricesca a Moldovel aratand cum se facea educatiunea si
cresterea copiilor si facend Ore-care reflexiuni asupra deo-
sebirei Umbel vorbite de Moldoveni si de Muntenl. Aci purse
in paralel mai multe cuvinte, car] stint cu insemnAri de-
osebite la unit de cum le intrebuinteza 'eel-l-alti.
D.

or

www.dacoromanica.ro
lmpotriva jurbillitulllicil blostm Si a illiimilltul111 cil strambgate,

Frail/or cre,slini!
Avetl unii dintre voi uritul obicelii de a ye insoti
spusele vostre tot-d'auna cu vre-un juramint, in felul
cum it sciti vol. Daca i se pare unuia, cä e banuit
adeverul celor spuse de el, cauta numai de cat sprijin
intr'un blestem ore-care, ca sa faca, pe cei ce-1 aud,
sa-i creda cuvintele. Unul se jura ca pot sa-i sara
ochii, daca nu e adeverat; altul sa n'aiba parte de
copiii lui; cel-l-alt, sä i-se usuce limba, al treilea, sa
n'aiba luminare la cap cand va muri; si asa mai incolo.
Vol le sciti mai bine, cad le intrebuintati cu cle-
cile si cu sutele si la tote nimicurile. Ba, intrebuin-
tati si alte vorbe, adica juraminte, cari surd o rusine
pentru omul care e chipul si asernanarea lui Dumne-
(Jet. Vorbe, pe care n'as indrasni sa le spun aici in
fata Altarului, daca n'ar fi nevoe sä vi le arat cu de-
getul ca sa le cunOsceti si sa ye feriti de ele. Cad
sciti bine, ca multe le spuneti din obicinuinta, fara
sã ye ganditi la intelesul lor. Vorbele acestea sunt
o batae de joc si pentru voi, ca sunteti Omeni si nu
dobitoce necuvintatOre, si pentru Dumnecleti, care a
facut pe om, dandu-1 suflet si minte si punendu-1
mai pe sus de dobitocele pamintului.
Apoi, fiii mei, cand ye jurati vol cu vorba: ( Caine
sa fiu daca nu e asa 1, nu ye bajocoriti vol pe vol,
blestemandu-ve sa ajungeti caini pe drumuri, dobi-
Vice necuvintatOre ? Ast-fel de vorbe gasiti voi cu

www.dacoromanica.ro
180 IMPOTRIVA JURAMINTULUI

care sa ye jurati, facendu-ve singuri voua bajocura
si ocara si ticalosie si dorindu-ve starea cainelui?
Dumnedeil, intru mare mila Sa si intru intelepciunea
Lui, v'a facut omeni, dupa chipul Seri, si acum vol
faceti de ris chipul lui Dumnedeu si fugiti de el, ca
sä ye bucurati de chipul unui dobitoc!
0, fiilor! TOte aceste juraminte ale vostre sunt
blesteme curate. Si pentru ce ye blestemati asa de
cumplit? Ca sa adeveriti cine scie ce fleac de vorba
ce ati spus'o. A ye blestema pentru tote nimicurile,
chiar daca sunt adeverate, acesta e un obiceiti nu nu-
mai urit, dar si cu osinda dumnedeesca.
Dic, fratilor, daca sunt adeverate. Dar voi ye ju-
rati blestemandu-ve si cand spuneti ceva in gluma si
ceea ce e si mai reiicand mintiti cu buna sciinta
si cu gandul de a insala pe cei ce ye asculta. Dar
ye ganditi voi, omeni bunt si frati intru legea Dom-
nului, ye ganditi voi ce pecat faceti? Ve intariti pe-
catul cu pecat, minciuna o intariti cu blestemul, si
puneti foc peste foc. Daca s'ar potrivi °data bunul
Dumnedeti la vorbele vOstre, si v'ar face dupa jura-
mint, ce ati dice ? Ce ati dice, daca in clipa jurarii,
vi s'ar usca limba, v'ar sari ochii din cap, v'ar muri
copiii acasa, ori daca v'ati pomeni schimbati in calni,
dupa cum doriti cu juramintul? Dar si daca nu se
intampla, mai mare bajocura ca le spuneti, fail sa ye
dati sema ca ye blestemati pe voi singuri cu sciinta!
Dar aveti voi un juramint si mai ticalos de cat
tote acestea. Anume, ca luati la minciunile si fleacu-
rile vOstre ca martor pe insusi Dumnedet si'l faceti
partas minciunel si urgiel pecatului vostru. Spuneti
minciuna si apol jurati cu eDei.D> si cu e asa sa -m1.
ajute DumnedeiD> on «sa me bata DumnedeiD si
cate altele de acestea. E frumos lucrul acesta, e cu-
minte, sä indrasnesci a aduce pe Dumnedea langa

www.dacoromanica.ro
NPOTRIVA JURA.' MINTULITI 181

tine, pecatosul, si a'l face marturie minciunosa pentru
tine ? Ce are Dumnedeti cu minciunile vOstre i cu
nimicurile vOstre, ca sal Ghemati de fata §i sal a-
mestecati in ticalosia vostra? Nu ye temeti de 134-
taea lui, pe care o cereti ? Nu ye temeti ca ye in-
ghite pamintul? E bun Dumned.eti, ca nu se potrivesce
vorbelor vOstre, ca de s'ar potrivi ar fi yai §i amar
de' voi, e bun §i indurator, dar §i rabdarea lui are
margini. Luati-o in suflet, fiilor, care aveti aceste
obiceiuri, §i lepadati-ve de ele ca sa nu ye incarcati
sufletul cu mania lui Dumnedeti. Feriti-ve de a lua
de martor pe Dumnecleti, cum §i de obiceiul vostru
de a ye lepada de el §i a ye da Satanei. Da, fiilor,
feriti-ve de a ye da Satanei, celui ce umbla ca un
lets racnind §i cautand pe cine sa. inghita. Ca, alt-ceva
ce faceti voi and ye jurati §i ye dati Dracului, de
cat ca ye inchinati lui, ca ye vindeti lui sufletul pe
care'l aveti de la Dumnedeti. Si cum sä nu suparati
pe Dumnedeti, cand ceea ce v'a dat El, ca cel mai
bun in lume, sufletul, voi it inchinati Satanei, du-
manului celui mai mare al lui Dumnecleti ! Cum sa
ye iubesca Dumnedeti, daca vol ye vindeti duma-
nului sett, daca ye intovar4iti cu duhul intunericului?
Vol spuneti o mincluna §i cu asta faceti pecat, dar
apoi intariti minciuna, dandu-ve Dracului. Iar Satana
se potrivesce curand vorbelor vOstre §i pune 'liana
pe voi, cand ye dap lui. Si al lui remaneti pentru
-yea Iar Dumnedeti se WO cu mild la voi i dice:
«Minte le-am dat, suflet le-am dat, amandoue din
mintea §i din sufletul meti, iar el mintea nu §i-att
sciut'o purta, iar sufletul §i l'ati dat dumanului melt! D
Fratilor cre.,slinil
Mantuitorul nostru, and Fail intrebat unii, daca
trebue sa jure omul, a clis: «Vorba to de juramint

www.dacoromanica.ro
182 IMPOTRIVA JURAMINTULUI

sa fie asa, asa, on nu, nu! > Vedeti, fratilor, ce ne
invata Fiiul lui Dumnedeu. Adeverul n'are nevoe de
juraminte si de blesteme, lui ii ajunge sa clici « asa e
on e nu este asa». Sciu ei bine ca voi v'ati obicinuit
sä nu ye credeti unul pe altul, precum nu crede min-
cinosul pe mincinos, si cu cat vedeti ca nu suntetl
creduti, cu atata ye blestemati cu juramint mai mare.
Dar daca v'ati obicinui voi a spune adeverul tot-
d'auna, atunci vi s'ar adeveri adeverul si fard sa
jurati, iar lumea v'ar crede pentru ca ar sci ca nu
spuneti minciund. Si daca fie-care ar sci despre cel-
1 -alt Ca nu minte, n'ar mai fi nevoe de juramint, si
sufletele vOstre ar fi de doue on mantuite, si de min-
cluna si de intarirea cu blestem a minciunei. V'ar
iubi si Dumnedeu de doue on mai mult, de o parte
ca umbland in caile adeverului, nu l'ati mai lua mar-
turie minciunilor vOstre, iar de alta nu v'ati mai da
sufletul Satanei de dragul unei minciuni.
Si acum, fratilor, vorbind de juramintele vOstre pen-
tru minciuni, me duc cu gandul la alt-fel de juramint,
care e pecat de mOrte, pecat asa de cumplit, in cat
ton urgia lui Dumnedeu e prea putina ca bates
si tOte muncile iadului prea slabe ca sal casnesca
dupa vrednicie. Daces tote cele-l-alte juraminte ale
vOstre slant obiceiuri urite si pecate impotriva lui
Dumnedeu, juramintul de care vreati sa ye vorbesc
e pecat pedepsit si de legile 6menilor, si asa are
douse pedepse, una aid jos, legiuitd de legile tariff,
si alta in fata lui Dumnedeu. Si daca scapi de pe-
depsa Omenilor, de a lui Dumnedeu nu poti scapa,
cad unde te vei ascunde, ca Dumnedeu sa nu te
vada? Dar am o mangaere, ca acest pecat e pOte
departe de sufletul vostru, si ca nu se afla nimeni
aid care sa fi faptuit acesta Para de lege si nimeni
care sa fie asa de ticalos in cat sä pates sal faptuescd.

www.dacoromanica.ro
iMPOTRIVA JURAMTNTULUI 183

Fratilor, .eti vorbesc de juramintul cu strambatate
in biserica on pe la judecatorii, in fata judeatorilor
si a sfintei cruci. Omul traesce intre Omeni, fratilor,
si multi Omeni sunt rei in lumea acesta, fare frica de
Dumnedeti si de pecat, iar acestia silesc de multe
on pe omul cu adeverat bun si cinstit, sa jure in
fata judecatei. SA jure, fratilor, sa jure, dace cere
legea si dace omul cinstit scie ca jura pentru drep-
tate. Dar vai de ticalosul care isi incarca sufletul cu
un juramint stramb, care minte dreptatea omenilor,
care vrea sä insele dreptatea lui Dumnedea si care
aduce paguba on °card de-aprOpelui seu pe nedrept.
Intunericul cel mai de desupt si vecinica scrasnire a
dintilor in nOptea cea fare de sfarsit, acesta va fi
partea lui de-apururi. Nu e pecat pe lume mai ur-
gisit de cat juramintul stramb; ca multe pecate marl,
ca omorurile, de multe on se fac intr'o mane si intr'o
clipa nechibzuita, dar juramintul stramb se face cu
chibzuiala si cu gaud planuit si cu linisce in suflet.
Iar voi, fratilor, ganditi-ve bine la cate v'am
spus. Nu spuneti minciuni, ca sa n'aveti nevoe de
juramint, nu ye blestemati nici in gluma macar, ne-
cum cand sciti bine ca aveti gandul Mil de a insala.
Nu luati numele lui Dumnedeti in desert si urgisiti
cu OVA urgia pe acei de cari ati audit ca jura stramb.
Si rugati-ve Domnului din cer ca sa alba mile de
sufletele vOstre si ale tuturor. Amin.
AI. P.

www.dacoromanica.ro
Patriarchul Ecumenic de Constantinopol si Sfintul Sinod al
Sfintei Biserici Autocefale ortodoxe Romano.

I.

Sanctitatea Sa Patriarchul de Constantinopol, cu
consimtimintul unanim al membrilor Sf. Sinod de pe
langa Biserica Patriarchala, a trimis scrisOre tuturor
P. P. S. S. Patriarch' si tuturor I. I. P. P. S. S. Pre-
sedintl al Sinodelor bisericilor ortodoxe autocefale,
prin care le cere parerea asupra cator-va cestiuni cu
caracter religios.
Tata care sint aceste cestiuni:
A) Ce trebue, si ce pOte sa se faca, ca popOrele
ortodoxe sa se intalnesca in unitatea credintel, in dra-
goste si in concordie, si pe urma, ce e de fa' cut in
comun, spre intarirea credintei nOstre ortodoxe si
spre ma' buna aparare a sfintelor biserici ale lui Dum-
nedeti, in contra spiritului protivnic al lumel acestia!
B) Care e parerea bisericilor autocefale asupra
raporturilor cu cele doue marl vlastare ale Crestinis-
mului, adica cu biserica Romano-Catolicd si Protes-
tanta?
E timpul potrivit sa se prepare terenul pentru o
apropiere amicala cu biserica Romano-Catolica si cea

www.dacoromanica.ro
PATBIARCHUL ECUMENIC 185

Protestants ? Inrudita cu acesta unire este si cestiu-
nea cretinilor catolici, cars s'au despartit de biserica
romans nu de mult, si cari numindu-se vechi cato-
lici si dicend, ca primesc invetaturile Bisericei Una,
Sfinta, Sobornicesca si Apostolica de pana in secolul
al IX-lea si hotaririle celor septe sfinte §i prea cins-
titn sinode, declara, ea sint in Biserica Ortodoxa in
genere, si cer unirea §i comuniunea cu dinsa numai
ca o lucrare de formalitate ?
C) Nu de mai mica importanta este i cestiunea
calendarului comun, despre care se vorbc§te §i se
scrie de cat-va timp; in special, sistemele propuse de
a se reforma, Calendarul Iulian, adoptat de veci de
Biserica Ortodoxa, sail de a adopta pe cel Gregorian,
cel dintaiii fiind considerat ca neexact, cel d'al doilea
ca mai potrivit cereetarilor sciintifice, §i despre tran-
sformarea Pashaliei nOstre bisericesci.
II.

La aceste intrebari, Sf. Sinod al Sf. Bisericei nOs-
tre, in sesiunea sa de primavara din anul acesta,
respunde, ca prima datorie a Cre§tinatatei fiind de
a pastra dumnedeesca doctrina, pe care ne-a dat'o
Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Christos, ne-
schimbata, neamestecata., neimpartita §i nedespartita
pana la finitul vecurilor, Biserica Ortodoxa tine, ca
sfinta el invetatura sä se pastreze nestirbita, a§a cum
s'a hotarit de sfintil §i de Dumnedeil purtatorii Pa-
rinti ai Bisericei Una, Sfinta, Sobornicesca §i Apos-
tolica in cele septe Sim:5de Eciamenice.
Biserica Ortodoxa de Resarit, remanend statornica
numai in invetatura cretina, ast-fel larnurita si ho-
tarita, §i nu in alta, ierarchii Bisericei Autocefale Or-
todoxe Romane, plini de rivna duhovnicesca, o imul-
Biserica Ortodox§. RomanK 5

www.dacoromanica.ro
186 PATRIARCHUL ECUMENIC

tesc, o intaresc, si cu ea lumineza in povetuire pe
cel ce merg acum in ratacire de calea, adeverul §i
vieta, pe care ne-a arataf o Domnul si Mantuitorul
nostru Iisus Christos, ca sa se indrumeze spre acesta
sfinta si dumnedeesca cale.
Multimea eterodocsilor, carT prin regulele prescrise
de biserica si de ritualul ei se primesc in sinul sfintel
nOstre Biserici Ortodoxe, este dovada cea mai elo-
quenta, ca corpul Bisericel cresce si se intaresce pe
unica temelie, care este pusa., si care este Iisus Christos.
Sfinta Biserica Autocefala Ortodoxa Romany crede,
ca e cu neputinta a gasi puncte de intalnire si de
atingere sau diferente cu bisericile eterodoxe Romano-
Catolica si Protestanta, care puncte sa se pota trece
cu vederea, fiind-ca nimic nu este de prisos in alca-
tuirea doctrinala a Bisericel Ortodoxe. Calea sfintei
Biserici Ortodoxe este forte neteda si fara nict un
obstacol. Nu este nevoe de a o face maT curata de
cat este. La acesta cale daca vor voi aceste doue
vlastare ale Crestinismului sä vie, noT, precum de
mult le-air aratat calea, le o arata'm si acum. Nu
primim insa propuneri in privinta feluluT de a intra,
cad numaT unul singur este felul de intrare pe calea,
adeverul si vieta, si acesta este credinta sincera, fara
pata si statornica, asa dupa cum am primit'o de la
Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Christos si Sfintii
SeT UcenicT, dogmatisata in cele septe Sobore Ecu-
menice, atat sub raportul doctrinel, cat si al disci-
pliner canonice bisericesci.
Dorinta nostra este ca toti eterodocsii sä vie in sinul
Bisericel Ortodoxe a 1141 Christos, singura, care le pOte
da mantuirea. Dar daca acestia arata dorinte cu con-
ditii,dupa cum dice Sanctitatea Sa cu care concor-
dia dogmatica dorita si comunicarea este neadmisi-
atunci constatand faptul, nu ne remane de cat

www.dacoromanica.ro
PATRIA RCHUL ECCMENIC 187

sa trecem inainte si sa vedem si mai departe cu
acelas zel si cu aceeasi evlavie, ca sfinta nOstra doc-
trina ortodoxa sa o pastram si sa o facem cunos-
cuta,ca si pans acumcelor insetatl de dreptate
si de adever.
Cu privire la a doua chestiune la care se refers
scrisOrea Sanctitatii Sale si anume a crestinilor ro-
mano-catolici, cari s'aii despartit de biserica Romei
si cari se numesc acum calelici vechi, credem ca u-
niunea for cu Biserica Ortodoxa de Resarit este IarasI
imposibila, daca.' si acestia vor tinde spre unire cu
noI, pe baze de conditii si concesiuni, fiind-ca Bise-
rica Ortodoxa nu pote primi conditiuni si nu p6te
sa faca concesiuni. Pe langa acesta, catolicil vechi,
formand o mica minoritate in mijlocul bisericilor re-
formate si romano-catolice, el se gasesc sub influenta
lor. Cand vor scapa de acesta influenta si cand vor
cere cu staruinta ca sä fie primiti in sinul Bisericei
Ortodoxe, imbratisand cu totul doctrina nostra atat
dogmatics cat si canonica, cu bucurie vor fi primiti.
In cestiunea Calendarului, Sf. Sinod al bisericei
nOstre respunde ast-fel: g Fara a ne raporta la resul-
tatele omenilor de stiinta, cari au studiat chestiunea
masurarii timpulul, din care uncle sunt favorabile
sistemulul nostru calendaristic, altele celul -1 -alt sistem,
Sf. Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-
mane crede i cere ca sä remanem in ceea ce ne gasim
asta-di, fiind-ca este cu neputinta fara a atinge dis-
posiciunile canonice, daca ne-am gandi la o schim-
bare sail o reformare a Calendarului Iulian, cu care
Biserica Ortodoxa traeste de atata timp, fara ca sä
se simta vre-o strimtorare. Deosebit de acesta, nici cu
degetul nu este permis a ne atinge de hotaririle stra-
vechi, cari fac gloria nOstra bisericesca.
Dumnedet, marele Stapanitor al vecurilor, va rin-

www.dacoromanica.ro
188 PATRIARCHUL ECUMENIC

dui §i in acesta privinta., ceea ce voete El §i ceea
ce va crede cä este bun ca sa" se faca. Pana acum
insa n'a vorbit de cat o singura data prin acei ce
ail primit acest calendar in vechimea nostra biseri-
cesca, iar and va bine-voi alt-fel, de sigur ca ne
va lumina prin Spiritul Sfint, ca §i in acesta privinta
sá §tim ce sa voim i ce sa. facem
Acesta e respunsul Sf. Sinod al Bisericel nostre
cretine Ortodoxe la intrebarile puse de Sanctitatea
Sa Patriarchul de Constantinopol §i de Sf. Sinod de
pe langa Biserica Patriarchala.
G...

'1.1111' 4:1131111.---

www.dacoromanica.ro
Cate-va notice privitOre la Tudor Vlailimireseu
Extras° din un manuscript ce posed.

1). 4Pomelnicul Dumnealul Slugeriului Theodor, Coman-
dirul Pandurilor. 1812. Februar 9. of Cernet, Sud Mehedinti.
Pe la acest timp Tudor era comandant de pandurI, peste Olt.
Constantin, loan, Theodor, Papa, Cons! andina, Dimitrie,
Martha, Manolache, Grigorie, Radul, Nicola, Iovana, Vladu.
Ana. Acest Theodor ail ajutat la Sfintul Schit Cioclov(ina): cu
talerl 100, la chiliile si mOra cea ndua prin mine Chiriac
Ieromonah. Duhovnic Polc(ovniculul): pe care se cade a-I
pomeni ca pe un ctitor, dupre cum si pana acum. 1813.
Dechemvrie 31. Acestul Boer I-am fost duhovnic. Acum
scim pe cine a avut de Duhovnic Tudor Vladimirescu.
Pomelnicul D-Sale Cdpit. Simeon al D-Sale Slugerulul
Theodor, mayor muscalesc, sud. Mehedinti, Cernitan. Sud
Arges, Pitestl 821. Martie 22. Nu era Malor din armata
Rusasca, ci numal ofiter, mai mic in grad.
Simeon, Petru, Andre!, Ulna, Stanca, Ancu(a, cu tot
neamu. Intfacesta vreme ail lost mare turburare in WA
Tara Rumanesca si jafurl si mortal, aseminea si in alte
Marl ail fost, dupa cum still tot!, adeca mare amestecare
si peristasie, (imprejurdri) ale vreme! Apriil I.).
La urma manuscriptului mai cetesc urmatOrele:
Dimineata la Dumnealui Theodor.... Tanga Biserica Dom--
neasca, cheltulala din Pitesti, 821. Mart. 10.
Talerel 5, la chiria case!. 32. tal. 20 par. Car fan. 1 tal.
5 parale car lemne. I. Taler la cheltulala, 5. Thiel.' la seri-
sorl Bucurestl, Hagiulul. 20 par. 2 oca prune. 21 par. 7
pain!, 12 par. 1 oca pelin 5 par. oca yin feclorilor. Mart.
24 Jot).
Presupun ca ac6sta cheltulala sa raporta tot la Tudor
Vladimirescu, pentru ca imediat pe pagina ce urnaeza ce-

www.dacoromanica.ro
190 CATE-VA NOTIT.E PRIV. LA TUDOR VLADIMIRESCU

test urmatOrele, ce se refer in mare parte la Tudor Vla-
dimirescu.
2). «821, Ghenar 30. Trel Ierarhi, nOptea la 8 ceasuri
s'au cutremurat pamentul, s'am scris mare turburare, care
au fost.
MOrtea Preasf. Episcop. Arges Iosif ail fost Octomv. 27
si in urma. si Maria sa Mihai Sutu ad murit. Puindu-se
Episcop Preasf. chir Ilarion, Arhimandrit Deleanu, nepot
Mitropolitulul Dosithel, ce au pribegit In Brasov in Ode
Muscalilor. Acesta-1 exact, cad Dositeiti a pribegit la Sibiu,
demisionand, unde a trait retras pana la 1826. tar dupa
mOrtea lui Voda s'ai inceput g6na asupra boerilor tarel,
jafuindu-I dela mic pana la mare incependu-se Resmerita,
Comandir fiind Dumnealul Slugerul Theodor of Cernet, cand
am fugit si r ol dela metohul Playst: tragend mare necaz pe
drum cu (de) frica jacmanildr si cheltulala lui Constantin
Ratescu, al 3 logofat, ail venit Turcii si am sezut un an
in Brasov. 824.(?) lulie 3 Chiriac Arh. Caloian. Iar la lea-
tul 822. s'au pus domn din boeril pamenteni, to Grigorie
Dimitrie Ghica Voevod, Iulie 24. Duminica, si Mitropolit
Grigorie Dascalu si Ierod. dela Antim, Bucuresteanu, Nemtan
(Nu este exacts nota. Mitropolitul Grigorie a stat la Biserica
Antim, dupa ce a venit de la Sf. Munte, dupa mOrtea lui
Gherontie, parintele lui spiritual. De aicea apol s'a asezat
la Monastirea Caldarusanii si de unde a fost ales Mitropolit,
pe cand era numal Diacon. Despre venirea sa ca Mitropolit
se spune legenda urmatOre7 Trimitend Domnul dupa ale-
gere, de a-I aduce din Caldarusani, el a refuzat trasura si
s'a luat batul si traista s'a apucat'o spre Bucuresti pe jos.
La Tunari, punendu-se pe prispa carcimel sa se odihnesca
putin, da peste el preotul parochiel si'l apuca la discusut:
De unde esti calugare ? Ce caul in parochia mea ? Si da
zor popa sa'l tncurce pe Grigorie si sal dea pe mama au-
toritatei civile. Rugandu-se de popa scapa. Vine la Bucu-
resti si se face Mitropolit. Apol chiama .pe tots preetil la
Mitropolie, spre al sfatui. Atunci a primit porunca si popa
de la Tunari. Sa svonise deja tine -1 Grigorie ce a OW;
popa stia, dar n'avea ce face, trebuea sa vie la Mitropolie.
Cand l'a veclut Mitropolitul i-a zimbit ; deli pe preot it a-
Tucasa tremurul de frica. Atat numal sa lice ca i-ar fi clis

www.dacoromanica.ro
CATE-VA NOTITE PRIV. LA TUDOR VLADIM1RESCU 191

In mod ironic: c Mal lasa parintele pe calugarl in pace,. 0
alta legenda spune, ca venind la Metropolie representantul
rusesc si anuntandu-1 ca s'a hotarit ca el sa se linistesca
In Basarabia pentru ca s'a opus ca sa se la preotil din
Valachia de catrA Rusi la caratul proviantului, adica ar fi
bine sa piece, adica sa se gatesca de surghiun La aceste
cuvinte amenintatore Mitropolitul Grigorie luand de manl.
prietineste pe representant: l'ar fi dus in etacul seil si Tar
fi aratat batul sell calugaresc si traista sa de par de camila
si lar fi cis: Ell sunt gala de plecare, acesta-1 averea mea,
nimic nu me Ingrozeste. Acesta mare abnegatie a pus pe
ganduri pe representant, sciindu-1 ce merite marl are si
de cata popularitate sa bucura in popor Alta legenda tot
despre Grigorie. Se spune, ca dupa obiceth, Mitropolitul
Grigorie trebula sa dea vizita oficiala dupa instalare Dom -
nitorulul. Dar fiind ca din pricina vremilor de cumpana
grea F,;,i, primejdiOse ce trecusa de curand peste Cara se per-
dura si se furase tot din Mitropolie de catre cleristi, nu
av ea Mitropolia nicl o trasura mai curata. Atunci Mitropo-
litul a poruncit Economulul sa inhame call la o trasura or-
dinara, sa pue fin in caruta si o cerga peste fin si sa traga
la scara. Ceea ce se si realisaza. Metropolitul se exprima:
SA ne servim cu ce avem. Sa sue apol in trasura cu E-
conomul sell s'o apuca pe strada mare drept la Palat, se
dea vizita lui Vo3a. Ghica audi despre acesta indata si nu
tardia II face present Mitropolitulul o trasura demna de El.
Cand s'a dus alta data la palat I-a multb.mit Domnitorulul
pentru dar, si la spus: Casal plina de datoril aulice (a-
dica inscrisuri date de Mitropoli(i pe numele Metropoliel),
si n'am avut cu ce sa yin sa ye ved. De atunci s'a in-
terdis de a se mai mal face inscrisuri aulice (a6lixal).
Asa sint Omenil marl, sint excentrici cate odata. Am po-
vestit aceste legende spre a se pastra. Sa revenim----si Ar-
gesid Sf. Sa Parintele Grigorie Dascalu Rimniceanu, proin
Vierosl, lar Rimnic Sf. Sa Ierod. Neofit Gramaticul parintelul
Galaction, proin Bucurestean; lar Buzeu au fost si taste
pana acum sfintia sa parintele Gherasie Ratescu, cel pus
de Parintele Dionisie, ce ad fost Mitropolit, Tismeneanu, ce
este la Brasov. Apol ne-ail pus si pe not, parinti pamentent
Igumenl, atat la Moldova cat si in Tara-Rumanesca, la leat.

www.dacoromanica.ro
192 CATE-VA NOTITE PRIV. i A TUDOR VLADIMIRESCU

1823. Martie. Chiriac Arhiman irit Rimniceanu Caloiain
Dail aid note despre Dionisie Lupu, extrase tot din a-
cest manuscript.
3). «Pomelnicul Dumnealui Logofatului Gavriil Gramati-
cul si Nepotul Preasfintitulul Parintelui Vladica Sevastis
Dionisie, nacealnicul Santel si mare! Lavre Tismanel. 1812
Iulie 3. Dionisie Arhiereul, Dionisie Monah, Constantin, Ev-
timia, Dobrita, Gavriil, Roxandra, loan, Nico'ae, Constantin
Mihail, Lupu, Gheorghie, Panalot, Elena, Ecaterina, Casan-
dra, Ralita, Evstatie Ierod. Silvestru Monah, Lupu, Maria,
Gheorghe, Maria, Zoi, Ecaterina).
Important,: Daniil Monah, ce s'ati chiemat Damian, ne-
gutitor Grec, Tarigradean, s'ati iconomisit afi Iconom ot
Tismana, carele mai pe urma ail ajuns Mitropoiit in Serbia
Hujita, la Belgrad, in clilele lui Cara Gheorghe, acum se
afla la Odesa, in tinutul muscalesc, are un frate negutitor
mare acolo, si'n Tarigrad; ail mers cu mine mai nainte la
Preasfintia sa Parint, Episcop. repos. Iosif Argesiu, spre
pliroforie am scris aicea la teat. 827. Dechemv. 30. Chiriac
Arhimand. Rimniceanu Caloian). Alta, flora.
«Acest parinte Parthenie, al Cu! este pomelnicul de aicea
am fost la Sfetagora inchintitorT, dar am si sedut la Ma
nast. Sf. Pavel ot tam, unde fratia sa dand taleri 1000,
fail facut Igumen acolo, far eil dand taleri 500 m'ail facut
Ecclisiarh; sl viind not cu sfinte mOste porniti in taxid
(drum) facendu-se acolo Manastire noue, impreuna si cu
alt frate monah, hagi Pafnutie, ce se afla acum Igumen
Metoh. Hotaranu, Sul Romanati, s'ad lasat fratele Parthenie
de acesta, find lucru ostenicios; lar in vremea rescOlel
rad facut Preasf. Sa parintele Mitropol. al Ungrovl. in vre-
mea slugerulu! Tudor, Arhimandrit si Igumen la Sf. M6.-
nastire Tismana, Sud Gorj.yi neputeni sta de lutala vremei,
ail purees peste munte. Iar not cei doi remasi la impartala
mai dinainte, adica Chiriac Ecclisiarh. i Pafnutie monahul,
mai umbland cu sfintele mOste in Tara .Romanesca si in
Moldova 4 ant nepristan, am agonisit taleri 15,000 cu totul,
afara de cheltueli, la 5 an! neam dus cu sfintele odOre si
ce s'ati agonisit, acestl ban!, la Sfintul Munte si exoflisin-
du-ne de slujba nOstra, luand carts la mana cu intarire de
exoflisie, am venit la Cara in pamentul nostru, uncle dupa

www.dacoromanica.ro
CATE-VA NOTITE PRIV. LA TUDOR VLADIMIRdSCU 193'

potolirea rebeliel, fiind pamentean, ne-au pus stapanirea la
ascuttarea Igumeniel Sf. Manastirl Ca lui, din Sud Romanatl.
Chiriac Arhimand. Rimniceanu Caloian 823.

«Pomenirea parintilor si fratilor in Christos, care ail pri-
mit molitvele calugariel in mantie prin manile si cetania
rugaciunilor mele, cand sideam la sf. Manastire Tismana,
ca era acestia rasoforl, cu blagoslovenia Arhiereulul Dionisie
Sevastis, nacealnicul ManastireI, care mal pe urma au lost
Mitropolit. 812. Urmeza numele lor.
«Pomelnicul Preasf. Sale Parintelui Dionisie Sevastis, E-
gumenul Sf. Manastirl Tismana. 1 Schiturilor Cioclovina,
Sopolnita, Valea cu apa, Telusul, Biserica din vtrful Cio-
clovinei, aseminea si Biserica din Cernet cea veche si un
schit pe valea Pocrul in sus, schitul Scaunelul ce Taste
facut pe numele Manastirei Vodita, ce se afla in marginea
Dunarei paraginita, hramul Sfintului Antonie cel mare. Sa
mai afia lards o Manastire in hotarul Nemtesc, la Hateg,
ce se chlama Slivas, larasi a Manastirel, povestindu-se ca
de acolo ar fi venit Sfintul Nicodim la Tismana. Se mal
afia lards pentru o manastiOra ce este peste Dunarea, Sfanta
Troita, sa fi fost Iaras a Tismanei >.
«Ponaelnicul sfantului schit Cioclovina al Sfintei Manas-
tirl Tismana, Sud Gorj, Hramul Sfintii Arhangheli Mihail
si Gavriil .71 a tuturor cetilor Ingeresti, calif se praznuesc
la Luna lui Noemvrie 8 dile. Acum a daa Ora, prescris in
dilele prea luminatulul Domn si Imperat Alexandru Pavlo-
vici, ca blagoslovenia Preasfintitulul nostru Stapan Chir
Dionisie Sevastis, nacealnicul sfintei Manastirl Tismanel si
schiturilor lor. 1812. Februarie In.
Pomelnicul parintelni Chir Grigorie Episcop Rimnicului.
Dimitrie Ierel, Martha Monahia, Constantin Ierel, Ilinca
Ereita, (preotesa)Iscru Ierei, Ilinca Ereita, Rafail Ieromonah,
Gheorghie, Catrina, Constandin, Carstina.
a E.

11.110.11.11111!---.

www.dacoromanica.ro
CRONICA BISERICESCA.

I.

Sesiunea de primavara a St Sinod.
Sesiunea de primavara a Sf. Sinod al Bisericel Autoce-
fale Ortodoxe Romane s'a deschis in cjiva de 1 Maiii c.
cu un Te-Deum savirsit in Catedrala Sf. Mitropolil. Ail
luat parte la acest sfint serviciu tots P.P. SS.. membri al Sf.
Sinod, Dl. Ministru at Cultelor si Instructiunel Pub lice si Ad-
ministratorul Casel Bisericel.
Dupa terminarea Te-Deumulul toil s'atii dus la localul de
sedinte al Sf. Sinod, unde Dl. Ministru al Cultelor si Instrtic-
tiunel. Pub lice a dat citire decretului Regal, prin care se
declara deschisa sesiunea de primavara a Sf. Sinod.
Vom vorbi in numeral viitor de chestiunile desbatute si
resolvate de acesta sfinta si inalta adunare a Bisericel
nOstre.

II.

Un noU" episcop Ortodox Roman.
Episcopia Ortodoxa Roman de Arad din Ungaria e va-
canta de aprOpe un an in urma mortel P. S. Iosif Goldis.

www.dacoromanica.ro
CHONICA BISERICASCA 195

S'a facut o noue alegere in persOna P. C. S. Parintelui
Mangra, Vicarul de la Oradea mare, insa n'a lost intarita
de M. S. Regele Ungariei si Imperatorul Austria S'a pro-
cedat la a doua alegere si de data acesta a fost ales P. C. S.
Parintele Archim. loan Jgnatie Papp din Arad. Alegerea a
fost intarita in inaltul loc si in cliva de Sf. Gheorghe 23
Aprilie a fost hirotonit Archiereti in Sibiti de I. P. Sf. Mi-
tropolit loan Metianu si de P. S. Episcop al Caransebesu-
lul Nicolae Popeea. Cand s'a inmanat noului Archiereti to-
iagul Archieresc P. S. Sa a pronuntat urmetOrea frumOsa
cuvintare:
Preasfincit sinod archieresc!
Representanta clerulul si poporulul din eparchia Aradului
intrunita la 30 Ianuarie a. c. in sinod eparchial extraor-
dinar, m'a distins cu deosebita el incredere alegendu-me
de episcop pentru acesta eparchie vecluvita.
Acest vot al alegetorilor, al bisericel vii, eh l'am privit
de o arvuna a logodnel duhovnicesti de un simbol .al i-
nelulul, care miresa it ofere logodniculul el si acestul vot,
la rindul mei si ell am dat resunet prin aceea, ca, in pre-
senta mandatarului Excelentiel VOstre, domnule archiepiscop
si mitropolit si in presenta publicului adunat in sfinta bi-
serica am declarat serbatoreste, ca me supun cu resigna-
tiune vointei celul Prea Inalt si primesc alegerea; si prin
acesta declaratiune solemna am dat si eil bisericel vii, cle-
rului si poporulul din veduvita nOstra eparchie o arvuna
a logodnel duhovnicestl, intocmal cum mirele da miresei
sale inelul de logodna.
Acesta logodna insa s'a facut desevirsita numal prin
censurarea canonica a alegerii mele din partea preasfinti-
tulul sinod episcopesc si deosebi prin prea Walla sanctio-
nare a acestel alegeri din partea prea gratiosulul nostru
imperat si rege apostolic Francisc losif I, car' forme con-
stitutionale si canonice indeplinindu-se, asta-di am priimit
si preasfintul dar al archieriel si am devenit mirele incu-
nunat al eparchiel nestre Aradane.

www.dacoromanica.ro
196 CRONICA EISERICESCA.

Vedendu-me ast-fel incununat cu marire si cinste si a-
ducendu-mi aminte ca, in trepta diaconiel si a preotiei de
cate-ori me pregateam spre liturgisire si deosebi cand Im-
bracam ornatele diaconesti, on preotesti, me rugam con-
form ritualului: «Bucura-se-va sufletul meCi intru Domnul),
de asta di incepend cuvine mi-se sa clic. «SA se bucure su-
fletul med intru Domnul, ca m'a imbracat in vestmintul
mantuirei, cu haina veseliei m'a imbracat, ca until mire
mi -a pus mie cununa si ca pe o miresa m'a imbracat cu
podOba
Imbracat ast-fel cu podObe, incununat cu marire si cu
cinste si investit cu toegul archipastoresc, ved si In mine
precum am *lilt in toti antecesoril mei, implinite cuvin-
tele apostolului gintilor, din cartea catra Evrel cap. V. v.
1. «ca tot archiereul, care din Omeni se ia, pentru Omeni
se pune, spre cele ce sunt catra Dumnedeii, ca sa aduca
daruri si jertfe pentru pecate), dar ved implinit si adeve-
rul de care marturisesc cuvintele acelui apostol la versul
4 si 5 din aceeasi carte, ca adeca: «nimeni singur nu-sI
la sie-si acesta cinste, ci cel chemat de Dumneded, ca si
Aaron, si ca nii «insusi Christos nu s'a preamarit insusi
pe sine a f archiereil, ci cela ce a grait catre dinsul: fiul
meil esti Tu, eu asta-di Te-am nascut», ved adeca eti si
o constatam cu totii, ca nu eti insumi m'am imbracat cu
acesta marire, nu eti insumi mi-am dat mie acesta cinste
ci biserica vie, cierul si poporul din eparchia Aradului, care
m'a ales; precum se constata si aceea, ca, dintre Omeni
find luat si eu, pentru Omen' sunt pus, spre cele dumne-
deesti, ca sa aduc daruri si jertfe pentru pecatele si ne-
stiintele Omenilor, dar tocmai, ca dintre Omeni sunt luat,
ca om am Post si om am remas; tocmai ea nu eti insumi
mi-am dat mie acesta cinste, ci mi- a dat-o biserica, care
m'a ales,pe cand mi se veseleste sufletul si se bucura
inima mea de acest dar, care la fOrte putinl muritorl le
este dat, nu va fi nemotivata nici Ingrijirea care cuprinde
intrega mea fiinta in acest moment de cea mai mare in-
semnatate pentru mine, dar si pentru biserica al carei fiti
sunt si al cares archipastor chemat sunt sa
$i in acest moment al emotiunei mete sufletesti invo-
luntar mi se represinta icOna vulturului, pe care am stat

www.dacoromanica.ro
CRONICA BISERICESCA 197

la depunerea juramintalui de credinta si aruncandu-mi pri-
virea asupra acestel icOne si vedend cetatea zugravita pe
ea 1-?i stiind ca acea icOna represinta insasi eparchia, a ca-
rer mitra mi s'a pus asta-di pe cap; cand ved insasi epar-
chia cu tot teritoriul el representata prin trimisii clerului
si al poporului, car' m'ati Insotit si ad asistat la actul in-
cununarii mele; cand 'ml-aduc aminte de Sf. Evanghelie,
care mi s'a pus pe cap la actul hirotonirel mele intru E-
piscop, nu pot sa nu-mi dau sema de neajunsurile mele
personale in raport cu greutatile pastorirel; si nu pot sä
nu cuget asupra greutatel sarcinel priimite asupra umerilor
mei; dee' in consecinta nu pot sa nu me intreb cu Peal-
mistul c. 115 v. 3. «Ce void resplati Domnulul pentru tote
cate mi-a facut mie; cum voia putea satisface asteptarilor
si trebuintelor eparchiel; cum voiii putea purta iugul apos-
toliel DomnuluT, ca acela sa-m1 fie placut si sarcina uscira?
Asl putea respunde in general: ca-'ml void intocmi WU
mintea, cugetarea si simtirea mea ast-fel, ca tnvetaturile
lui Christos sa le obsery si efi si sa fac a se observa de
catre toti credinclosii concreduti pastoriei mele, dar cuvi-
ne-mi-se sa me acomodez cuvintelor proroculul si impera-
tulul David, prin call mi se dice si mie ca si fie -carui
muritor: «Jertfeste lui Dumnedeil jertfa de lauda si da celul
prea inalt rugile tale si me chema pe mine In qiva ne-
cazulul tett si to voiii scOte si Cu me vel prea mari, Ps.
49 v. 14,dar deosebl mi se impune sa obsery cuvintele
de invetatura ale Sf. Apostol si Evangelist Luca: «Sa fie
mijlOcele vOstre incinse si While aprinse', cuvinte de in-
vetatura acestea, cari suna pentru toti cati s'al dedicat
sarcinel apostoliel Domnulul.
Dar me intreb ea: 'Cu ce sa incing mijlocul met si ce
uleifi sa aprind in faclia mea ?'.
Mijlocul melt nu-1 volt' putea incinge cu arme mar blande
si mar puternice dar si mar rezistibile, de cat cu armele
cu cari s'aii incins si s'aU luptat tot' apostolic si urmetoril
Domnulul, cu armele, cari se represinta si prin cele trel
11110, ce le lied zugravite pe icOna vulturulul, pe care
am stat la marturisirea credintel, adeca cu ,armele inveta-
turel crestine, cari sunt: credinta, dragostea si nadejdea
crestina; Tar in faclia mintii si a inimei nu volt1 putea a-

www.dacoromanica.ro
198 CRONICA BISERICESCA.

prinde nici uleid mai curat, nicl miresma mai bine miro-
sitOre, de cat acel oleu si acea miresma, pe care apostolul
nemurilor o recomanda lul Timoteiti, pe care l'a la.sat de
episcop la Efes, cu cuvintele: sxFii credinciosilor exemplu
cu cuvintul, cu vieta, cu dragostea, cu duhul, cu credina
si cu curatenia,. Cartea I. cap. IV, v. 12.
Dand acest prinos de multamita ca si resunet la felici-
tarea Escelentiel Tale, Ina It preasfintite domnule aruhiepis-
cop si mitropolit si ca o programa, de vieta in pastorirea
turmei mele cuvintatOre, tndemnat me simt sa mai ating,
ca prin alegerea, tntarirea si hirotonirea mea intru episcop,
devenind di nu numai Episcopul Aradulul ca si unel par i
din provincia nOstra metropolitans, ci devenind si al treilea
ierarch to metropolia nOstra si ca atare si membru al pre-
sfintitulul sino I episconesc, sunt constiu atat de drepturile
mele sfinte, cat si de chemarea mea sublima si in acesta
privintd me void conduce de sfatul apostolulul nemurilor
din cartea catre Romani cap. XII, v. 10: (Cu dragoste fra-
tesca unul pe altul lubind, unul pe altul cu cinstea intre-
cend. Bine-cuvintati pe cel ce ye gonesc pe voi, bine-cu-
vIntati si nu-i blestemati. Bucurati-ve cu cel ce se bucura
si plangeti cu cel ce plang, una tntre vol gandind,.
Urmend ast-fel, void putea cu inlesnire conlucra impre-
una cu preasfintitul sinod spre a satisface intereselor marl
ale bisericel: de a pazi si apara unitatea credintel intru
legatura pacil.
Dea Dumneleil ca noul ales Episcop sa fie spre slava
Casel Domnulul si pentru fericirea nemului din care face
parte. Noul ales va avea sa lupte cu multe greutati in
mijlocul turmei sale insast Dupd sciinta nOstra nicairi in
alts, parte locuita de Romani secta Nazareilor n'a facut a-
tata progres ca in Eparchia Aradulul. Secta acesta e un a-
deverat pericol pentru biserica cresting ortodoxa si pentru
Romanism si de aceea trebuesc luate masuri energice pentru
combaterea el. Nadajduim ca P. S. Papp va sti sa inlature
propaganda ce se face printre credinciosil turmei sale.

www.dacoromanica.ro
CRONICA RISER cEsci. 199

111.

Din ale Clerului.
Numiri, permutdri, dense ci demisiuni.
Noit chirotonitul in preot lOn I. Popescu, este numit pe
diva de 1 April a. c., paroch la parochia Bulzesci, jud. Do lj.
Diaconul Gheorghe Chirica, Licentiat in Teologie, chi-
rotonit in preot, este numit pe diva de 15 Martie, a. c.,
preot supranumerar la bis. catedralg. Sf. IOn din urbea Ploesci.
Diaconul IOn Popescu, licentiat in Teologie, deservent
la biserica particulara. Mihaiti Sturdza din Baden-Baden, este
numit pe diva de 15 Martie a. c., in aceeasi calitate la bi-
serica catedrala «SI. Ion, din Ploesci.
Preotul supranumerar Nicolae Porumb, de la biserica
filiala «Sf. lOn Botezatorul, (Sebastian) din urbea Craiova,
este numit pe diva de 1 Aprilie a. c., paroch la biserica
parochiala «Sf. Gheorghe' (vechii.1) din acel oral.
NoU chirotonitul in preot Gheorghe I. Feteanu, este
numit pe diva de 1 Aprilie a. c., preot la biserica parochiel
Berislavescl, jud. Arges.
Preotul supranumerar Const. Duhovnicu, de la bise-
rica filiala din catunul Stefanescil-de Sus, parochia Stefanescil-
de-Jos, jud. Ilfov, este transferal pe diva de 1 Aprilie a. c.,
in aceeasi calitate la biserica filiala din catunul Nefliu pa-
rochia Vartejlu, acel judet.
Preotul supranumerar Dobre Enescu de la biserica
filiala «Sf. Elefterie, parochia «Sf. Gheorghe, (Francmason,
din Capitals, este numit pe diva de 15 Martie a. c., pa-
roch la acea parochie.
Preotul Ion Popilian, fost supranumerar la parochia
PriboeniI-de-Sus, jud. Muscel, este numit pe diva de 20
Martie a. c., paroch la parochia Contesci, acel judet.
Preotul IOn Papinianu, fost paroch la biserica paro-
chiala «Sf. Nicolae, (Muguren1), din urbea Craiova, este
numit pe diva de 1 Martie a. c., paroch la parochia «Sf.
Spiridoni din acea urbe.
Noti chirotonitul in preot Sava Costinescu, este numit
pe diva de 1 Aprilie a. c., paroch la, parochia Tutana, co-
muna Tutana-Enache, jud. Arges.

www.dacoromanica.ro
200 CRONICA BISERICESCA

Noti chirotonitul in preot Nicolae Negri la, este numit
pe diva de 1 Aprilie a. c., preot supranumerar la biserica
particulars din catunul Brates, parochia Surdila Gaisenca,
judetul Braila.
Preotul supranumerar, M. Constantinescu de Ia pa-
rochia Crangurile-de-Jos, jud. Dambovita, este numit pe diva
de 1 Aprilie a. c., paroch in acea parochie.
Preotul Dimitrie Simionescu, fost supranumerar la
parochia Tepu, jud. Tecuci, este numit pe diva de 15 Martie
a. c., paroch Ia parochia Balanescl.
Noti chirotonitul in preot, licentiat in Teologie, Dimitrie
Vasilescu este numit pe diva de 1 Aprilie a. c., preot la
Monastirea Paserea.
Notl chirotonitul in preot, Constantin Angelescu, licen-
tiat in Teologie, este numit pe diva de 1 Aprilie a. c., pa-
roch la bis. parochiala Adormirea (BrostenI) din urbea Buzeu.
Nog chirotonitul in preot Barbu Vladescu, este numit
pe diva de 1 Aprilie a. c., preot Ia Institutul Otetelesan,
judetul Ilfov.
Noti chirotonitul in preot Ilie Balasa, este numit pe
diva de 1 Aprilie a. c., paroch la parochia Cotofenit-din-dos
comuna CotofenI, jud. Do lj
Noti chirotonitul in preot Vasile Popescu, este numit
pe diva de 1 Aprilie a. c , paroch la Vladeni, jud. Ialomita.
Noti chirotonitul in preot Victor C. Popescu, este numit
pe diva de 1 Aprilie a. c., paroch la parochia Ulescl, jud.
Ialomita.
Noll chirotonitul in preot Ion Samoilescu, este numit
pe diva de 1 Aprilie a c., paroch la parochia Voroveni, jud.
Muscel.
Noll chirotonitul In preot Miron Constantinescu, este
numit pe diva, de 3 Aprilie a. c., paroch la parochia Barzeiu-
de-Padurl, jud. Gorj.
Noti chirotonitul in preot Vasile Antonescu, este nu-
mit pe diva de 1 Aprilie a. c., paroch la parochia Pastra-
veni, jud. Nemtu.
Noll chirotonitul in preot, Licentiat in theologie, Apo-
lon Andrias, este numit pe diva de 1 Aprilie a. c., paroch
la biserica Cuv. Paraschiva (Domnesca) din urbea Tg.-Frumos.
Noil chirotonitul in "diacon, licentiat in theologie, 0-

www.dacoromanica.ro
CROMCA insmicitscit. 2M

pr6nu Panteleimon, este numit diacon la Cape la romana
din Baden-Baden.
Nou chirotonitul in preot Dimitrie I. Voiculescu, este
numit pe diva de 17 Aprilie a. c., paroch la parochia Ciu-
tura, jud. Do lj.
Noil chirotonitul In preot Nicolae T. Ionescu este nu-
mit pe diva de 1 Aprilie a. c., paroch la parochia Valea Jul
Mu, jud. Bacaii.
Preotul paroch Teodor Males de la parochia Cornii, co-
muna Albe§cl, jud. Fa kill, este transferat in aceea0 cali-
tate pe diva de 1 Aprilie a. c., la parochia Davide§t1, co-
muna cli.iopenl, acel judet.
Preotii parochl Voicu Radulescu de la parochia Tichi-
lescl §i State Voiculescu de la parochia Dudesci, ambele in
jud. Braila, sunt transferatl pe diva de 1 Aprilie a. c. unul
in locul altula.
Preotul Paroch Stan Popescu de la parochia Crangu-
rile-de-Jos jud. Dambovita, este transferat pe diva de 1
Aprilie a. c. in aceea0 calitate la parochia Badulescl, acel
judet.
Preotul supranumerar Petru Petrescu de la parochia
Malin!, jud. Suceva, este transferat pe diva de 1 Aprilie
a. c. in aceea§i calitate la parochia Homita, acel judet.
Preotul Teodor Georgescu licentiat in teologie, de
la M-rea Paserea, este transferat pe diva de 1 Aprilie a.
c. la biserica Math. Sf. Nicolae, (Sarbii-de-sus), parochia
«0ltenii din Bucuresci.
Preotul supranumerar Voicu Ionescu de la parochia
Jirlau, jud. Rimnicul-Sarat este transferat pe diva de 1
Aprilie a. c. in aceea§1 calitate la parochia Mopsci-Vechi,
acel judet.
Preotul paroch Gheorghe Bedreag de la parohia Davi-
desci, jud. Falciu, a decedat la 1 Martie a. c.
Preotul paroch Marin Centurianu din parochia Bul-
zesci, jud. Doljiu, a demisionat pe ciitta de 1 Aprilie a. c.
din postul sell.
Preotul paroch Petre tefulescu, de la biserica pa-
rochiala «Sf. Gheorghe. (vechill), din urbea Craiova, este
desarcinat de functiunea de paroch din causa de Ma, 1.6-
Biserica Ortodoxl Romang. 6.

www.dacoromanica.ro
202 MONICA BISERICkSCA

manend pe diva de 1 Aprilie a. c. supranumerar la bise-
rica filiala 'Sf. IOn Botezatorul, (Sevastian) din acel ora§.
Preotul paroch Gheorghe Busuiocescu de la parochia
Contescl jud. Muscel, este descarcat din sarcina de paroch
din causa prea inaintatel virste, pe qiva de 20 Martie a.
c., remanend supranumerar la acea parochie.
Preotul Constantin Enescu, paroch la parochia BA-
dulesci, jud. Dambovita, a demisionat din parochie din ca-
usa de betranete, pe qiva de 1 Aprilie a. c. remanend
supranumerar In acea parochie.
Preotul supranumerar C. Nicolae de la biserica fili-
ala t Sf. Nicolae' (Serbil-de-Sus) din Bucurescl, parochia
Oltenl, a demisionat din postul sell.
Preotul paroch Ph. Talpalariu de la bis. (Div. Paras-
chiva} (Domnesca) din urbea Tg.-Frumos, a demisionat
trecend in pensiune.

IV.

0 noua Ca,tedrala in Bueuresci.
Am aratat in acesta revista cum un bun roman qi cretin
de peste granitile tares romanescl, a pus la dispositiunea
Casey Bisericel peste una suta mil lei ca prim fond pentru
ridicarea unel catedrale marete, in capitala regatulul roman.
A dorit acel Roman nobil, cand a facut acest pas, ca in
Capitala Regatulul Roman sa se inalte un templu cre§tin,
vrednic de trecutul religion al nemulul romanesc Si vred-
nic de bine-facerile dumnecleesci, ce s'ad revarsat asupra
acestul nem in timpii din urma. Daca gandul acestul Ro-
man va fi inteles §i realisat remane a. credem!
Amintesc cu acest prilej, ca In anul 1880-1881 s'a
facut o mi§care M capitala pentru ridicarea and noel ca-
tedrale. S'a instituit o asociatiune de constructiunl, s'au
alcatuit statute, lar reposatul Mitropolit Primat Callinic Mi-
clescu a facut lumel cre§tine romane aceste statute Inso-
tindu-le de o forte frumOsa enciclica. Iata cum incepe acesta

www.dacoromanica.ro
CRONICA BISERICESCA 203

enciclica: «Una din cele mai frum6se Insu OA ale drept cre-
dinclosulut nostru nem Romanesc a fost pururea iubirea
§i devotamentul catre Religie. Dovada cea mat vie a acestor
laudabile sentimente sunt nu numal monastirile, schiturile
i bisericile respandite pe tOta intinderea teritoriulul Ro-
maniel §i numerOsele danil, cu care erall inavutite, dar Inca
bunil si generocil no§tri strabuni priveall ca un act de vred-
nicie, ca un placut prinos adus Domnulul, cand Ina 'tail sate
ajutau la Infiintarea de sfinte locaprl chiar §i peste hota-
rele TWO, acolo unde nu §ovala a sprijini §i Intari legea
nOstra cre*tinesca.
Acest minunat avint de credit*, vi de evlavie a luat
nascere cu inceputul chiar acelor done principate Roma.-
nesci §i el a urmat tot mat vitt §i. mai statornic In mijlocul
schimbarilor §i nestatorniciel timpurilor §i a lucrurilor ome-
nesci. Cel mai marl §i strelucitt Domnl Munteni §i Moldovenl
insemnatt biruintele ce repurtati cu armele for cu monu-
mente religiOse, biserici §i monastirl, in care se cantatt lau-
dele A Tot-Puterniculul, pentru ocrotirea nemulut Roma-
nesc; §i de la cel mai marl dregatorl politice§t1 §i biserice§t1,
pina la cel mai mid §i smeritl poporeni, fie-care aduceatt
dinarul sell la edificarea dumnedeescilor locapri. Ast-fel se
facu, a in acele timpurl turburate sfinta nOstra biserica
intrupa §i chieza§ui in sine, ca o adeverata mama nutrice,
insa0 fiinta §i nationalitatea nOstra si de acolo veni acea
dragoste reciproca, acele legaturi stranse §i nedespartite,
care unesc la not biserica cu poporul, cad in tote impre-
jurarile bune sail rele, cu poporul s'a inveselit, cu poporul
s'a Intristat si biserica).
Continuand mat departe, dupa ce arata urgenta qi nea-
parata nevoe de a se ridica o catedrala mareta in Capitala
Regatulul Roman ni se spune: «Credem ca nu in zadar se
va face apel la traditionala generositate §i darnicie a Ro-
manilor, mai ales, cand acesta generositate §i darnicie are

www.dacoromanica.ro
204 CRONICA BISERICESCA

un scop atat de !nail, acela de a dovedi generatiunilor vii -
tore nestramutata credinta §i religiOsa pietate a nemulul
nostru.
Venitl dar, lubitl frail §i fil sufletescl; venitl de contri-
buitl la una din cele mal nobile §i mal frumOse fapte re-
ligiose §i nationale, care va fi dat a se savir§i de dire ge-
neratiunea de asta-dl, care este deja bogata to atatea pa-
triotice §i marete fapte.
Veniti mal ales §i voI, White filce in a caror inima arde
nestinsa Candela a credintei spre a lumina pe sotil, pe
imp, pe copiil vo§tri, veniti Si aduceti sprijinul §i concur-
sul vostru acestel opere placute lul DumnedetiD.
A trecut vreme de atunci §i nu s'a mal audit nimic,
fiind ca nu s'a putut face nimic. Apelul destul de simtitor,
n'a avut nici un efect! A fost glasul celul ce striga in
pustie!
La apelul facut anul acesta s'a primit la Casa Bisericel
intre alte aderarl §i a D-lul Dr. bin Cornohl, profesor la
facultatea de teologie §i directorul cancelariei Sf. Mitropolil.
Merita acesta aderare sa fie publicata aid, cad cuprinde
adeverurl, ce trebuesc sa fie cunoscute. Iata ce spune Dl.
Cornoia: «Marl sunt talnele Provedintel dumneqeesci, care
cu Mata grija carmuesce corabia nOstra, nationals, care ne-a
strecurat cu atata biruinta, avend la carma visla,§1 destol-
nici prin bite stramtorarile n6stre nationale. Cel vechi in-
chinati lul Dumnecleti tote succesele dobandite de el in orl
ce directie a vietei nationale *i de aceea avem in tail a-
tatea monumente religiOse, care sunt cea mat elocinta do-
vada, de sentimentele de care cu prisosinta erail inzestrate
sufletele strebunilor no§tri.
Asta-dl din nenorocire lucrurile nu mai merg ca lnainte.
Sentimentele s'ati dus! Iubirea de Dumnedeti a disparut!
Credinta a sca.dut! lar In locu-I un indiferentism, care e
captu0 cu cel mal detestabil scepticism a luat locul fru-

www.dacoromanica.ro
CRONICA BISERIC$SCA 205

mOselor nazuinti de alts -data. Ti se strange inima de du-
rere, cand vecll ca nu suntem in stare sA tinem macar,
ceea ce 41 au lasat, necum se. mai facem ceva de la nos.
SA rugam insa pe Dumneclet ca lucrurile se vor schimba
0 un Duh de bine va sufla din noti in iubita nOstre. Caral...
Se vede, ca a dat Dumneded ca se. se incepa o mis-
care spre bine si la nos, cats and ca un prea evsevios
crestin (nu still dace. e din tare, sau de aiurea, still insa ce,
e un bun roman) a purces cu exemplu inainte de a dArui
una suta de mil de lel, ca fond pentru zidirea unel cate-
drale in Bucurescl, car! se. ilustreze sentimentele nOstre
traditionale evlaviOse.
Incantat de nobila ofranda a acestul bun roman si crestin
§i dorind din tot sufletul ca macar cu o infime. parte se. con-
tribuesc si ell la acest act maret de nationalitate si religio-
sitate si vedend si apelul publicat in Monitorul oficial
me inscrid si ell cu suma de una mie lei
Darul D-lul Cornoid e bine-venit si pilduitor pentru multi.
Dea Dumnecleti sh inregistram cat mai multe!

V.

Luptele religiose in Franca.
Resboiul religios dintre biserica Romano-catolicA §i guver-
nul frances inceput cu vioiciune anul trecut 0-a ajuns punc-
tul culminat anul acesta. Se tie ca guvernul actual din
Franta e format din republican) radical!, socialist! §i radical!
socialisti. De la asemenea elemente biserica nu se pOte as-
tepta la lini0e, la bunAtati. S'a votat de corpurile legiuitOre
mal intaiti o lege contra Congregatiunilor sail ordinilor mo-
nahale. Guvernul a cautat sl aplice cu MO. rig6rea acesta
lege. A disolvat aceste ordine; a inchis Mote institutiunile
conduse §i intretinute de aceste ordine. S'ati petrecut si se

www.dacoromanica.ro
206 CRONICA BISERICERCA

petrec insa conflicte durerese intre agentil puteril civile, cars
vor sa aplice legea si intre aderentil ordinilor religiOse. Mo-
nastiri seculare s'ail inchis, lar monachil si monachiile ail
plecat in lume, in pribegie.
Plang si se jelesc ziarele si revistele catolice din Franta;
desabroba si regreta o asemenea procedare ziarele grupa-
rilor politice moderate din acesta Cara. Ce s'a petrecut a-
cum In Franta semana aprepe cu ce s'a petrecut In timpul
revolutiunel celel marl. Dar acesta nu-I nimic! In timpul
pe cand credinciosil se aflat in bisericl si se rugati lul
Dumnecleti at vent socialists si anarchistl si I-ail Impedecat
sa se rege. S'ail incins lupte cu revolverul si pumnalul
chiar in biserici! Asa ceva nu s'a petrecut de cat in vre-
murile paganilor, in vremea luptelor religiose dintre catolicl
$i protestantl. Uncle mal e libertatea constiintei? Traim Ore
in vremurile de libertate si egalitate ?....
Visurl negre cuprind pe multi barbatl cuminti din acesta
Cara! i se pete Ore alt-fel, cand frati de sange si de limb&
se lupta In asa chip intre el?
Citesc si me ingrozesc, and me gandesc la resultatele
unul asemenea resbola isbucnit in Franta.

VI.
Doug serison.
Cu prilejul sf. Invieri a Domnulul nostru Iisus
Christos, s'aii schimbat urmetOrele scrisori intre I. P.
Sf. Mitropolit Primat al Romaniel" si intre I. P. Sf.
Mitropolit de St. Petersburg.
Inalt Prea Sfintite Sterpane, Milostive Archipastor,
In luminata serbare a Invierel cei purtatOre de vieta a
Domnulul nostru Iisus Christos, cred de a mea dint& da-
torie a Ve saluta pe Inalt Prea Sflntia Vestra cu eChristos
a Inviat).

www.dacoromanica.ro
crIoNicA BisEruciscil 207

Pentru sentimentul cretin nu este, in adev6r, bucurie
mal mare, ca a slavi pe Domnul cel Inviat i a fi parta
slave! Invierel Lul. Aruncat jos qi cadut pans la lad prin
pecatul sal, tutors de la Dumnedea prin neascultarea sa
§i incalcarea cutezatOre a poruncilor Lu! (Dumnedea), omul
s'a facut parta, morsel i putrecliciunel, ca fia al lul Adam,
intru care toil Omenil s'ati facut fii a! manie! §i osandirel.
Dar a Inviat Christos, Biruitorul ladulul §i al morsel §i Is-
vorul vie(eI §i cu invierea luI ne-a dat nou6, celor ce cre-
dem in El, slava §i nemurire, lumina §i bucurie intru Du-
hul Sfint. Salutandu-V6 pe Vol cu aceste darurl negraite
ale invierel lul Christos, doresc in rugacluni, ca sa fie pu-
rurea in sufletul Vostru acesta lumina i acesta bucurie .7i,
sa intaresca, Domnul cel Inviat, datator de vieta, puterile
V6stre sufletescl §i trupescl In slujirea VOstra dahovnicesca
spre slava Bisericel lul Christos i mantuirea turmel Vou6
incredintata.
Implorand sfintele VOstre rugacluni, am on6re a fi cu
adeverat respect §i fraSesca dragoste In Christos §i cu per-
fect devotament.
Al Ina lt Prea SfinSiel VOstre
prea lubit frate in Christos, smerita sluga
Antonio Mitropolit al St. Petersburgului,

RESPUNS
Ina lt Prea Sfinfite fi mult milostive Stfipane.
Cu cea mal deseviqita evlavie presentand I. P. S. VOstre
odata cu cele mal caldur6se felicitarl, uraiile mete sincere
cu prilejul principesei Sdrbatorilor cre,,Aine, Sfinta Inviere
a Domnulul, am onOre a respunde la amabila VOstra fe-
licitare, cu t Adeverat a Inviat).
A Inviat Domnul! §i biruind m6rtea ne -au chemat pe
nol top la indulcirea Majestatii Sale divine, curatindu-ne
prin stump sangele Sea qi proclamandu -ne Iii al Ceresculul
Phinte.

www.dacoromanica.ro
208 CRONICA BISERICESCA

Mostenl al Imperatiel cerescl, cu Harul lui Dumnedeti,
suntem nol crestinii, cart in mod triumf al strigam in cursul
acestor Sfinte Bile: «piva Invierel sa ne bucuram popOre,
Paste le Domnului Paste le, cad din mOrte la vieta si de
pre pamint la cer Christos Dumnedeil ne-a chemat pe not).
Misterul cel mare al crestinatatei pe care 1-am serbato-
rit la 25 Decembrie cu prilejul Nascerel celul mal presus
de fire si necuprins de minte Christos Dumnedeul nostru,
a biruit puterea mortel, asta-dl, a rupt incuetorile cele yea.
nice ale ladulul a sdrobit puterea celul reil si a proclamat
suverana Domnie a Mare lui Imperat Ceresc.
Nu dupa multe dile vom serbatori cu ajutorul lul Dum-
nedeti si Inaltarea Sa la Cer, cu care ocasiune justificat
fiind prin Spirit, s'ati vedut de Inger!, s'ati propoveduit
intre nemurl, s'ati credut de lume si s'a ridicat intru ma-
rire pentru ca si ceea ce este mal presus de cerurl sa. im-
bratiseze .cu evlavie si mandrie pe cel ce a desrobit intrega
faptura de greu! pecat.
Lauda si marire Bunulul Dumnedeti pentru tote bine-
facerile ce le primim de la El, sub ocrotirea ca'rula rugan-
du me intru smerenie a fi I. P. S. VOstra si intrega Sfinta
Biserica pe care cu vrednicie o pastoritl. Ve imbratisez cu
sarutare plina de dragoste neincetand a me ruga acelulasl
bun Parinte pentru tot ceea ce V6 este de folos in cele
vremelnice si vecinice. i in acesta gandire fiind sunt si
raman at I. P. S. VOstre prea Cubit frate in Christos si
smerita slugs.

VII.

Carp didactice pentru Seminaril.
Dl. Sp. Haret, ministrul cultelor si al instructiunel publice
a luat importanta dispositiune, ca sa se alcatuesca de per-
sOne competinte manuale didactice religiOse pentru Semi-

www.dacoromanica.ro
CRONICA BISERICESCA 209

nariile .nOstre. In scopul acesta a intocmit o comisiune
compusa din profesorl de la facultatea de teologie si de la
seminaril. Sf. Sinod pentru cercetarea lucrarilor acestor
domni profesori a intocmit la randu-I o comisiune cornpusa
din P. P. Sfinpl Episcopl Atanasie al Rimnicului-Noul Se-
verin, Gherasim al Argesulul si Pimen al Dunarei-de-Jos.
Acesta comisiune va esamina manuscrisele din punctul de
vedere al conlinutului. Din punctul de vedere al limbel vor
fi cercetate insa de DI. profesor Mih. Dragomirescu. Lucra-
rile vor trebui sa iese de sub tipar pana la 1 Septembrie
a. c. Ele vor fi tiparite cu cheltuela Casel cOlelor si se
vor vinde cu un pret fOrte redus. Nu se vor scOte prin
cumperare de cat cheltuelile.
Hotarirea D-lui ministru e de asa importanta, in cat nu-
mai profesoril si elevil pot sa'si dea s6ma de ea. Nu e
timpul, nici locul, de a o esamina in amanuntimi. 'Ml re-
sery tnsa dreptul de a vorbi despre aceste lucrarl, cand le
volti avea la indemana.
G...

-4141,40-----

Biserica. Ortodoxi lornAnA. 7.

www.dacoromanica.ro
1T 0 'T
Dintr' un manuscript tot al Arhimandritulul Chiriac
Rimniceanu.
Intr'un manuscript intitulat (Lexicon de numele sfintilor
ce sa afla in fie-care lund, pe alfa vita, ale carora nume si
vieti se afla in cele 12 Minee lunarice (lunare) 1824i.
Manuscriptul sa afla in biblioteca mea. La finele ma-
nuscriptului citesc nota urmatOre, pe care pentru insemna-
tatea el istorica o trascriu aicea:
«S'ail. protocolit acesta carte, ce sa. chiama Lexicon de
numele sfintilor celor din 12 Minee, cu vietile sfintilor de
preste an, ce s'au scos de sfintia Sa Parintele Preacuviosul
Chiriac Archimandrit Rimniceanu, Egumenul sf Manastiri
Caluiu, din sud Romanati, ce a fost al doilea epitiritis, in
domnesca scOla. a Bucurestilor, asupra invetaturel Gramati-
cilor celor ce primea darul sfintelor chirotonii, impreuna cu
sfintia sa parintele archimandrit Grigorie Rimnicul. (Adica
Archimandritul Chiriac era din Rimnic calugar cu bun simt,
si care a notat mai tot ce i s'a parut mai Insemnat in
viata lui. Ea am imprimat scrierea acestui calugar Roman
pentru ca multe din faptele amintite de el sunt importante
pentru not El a trait la inceputul seculului trecut pand
spre 1840. A fost profesor la Gramatici, acesta insemna
irtTEPT) Vicobservator la sc61a domnesca, In care se prega-
feel in special candidatil de chirotonie; Acesta scdla era
premergdtOrea actualelor Seminarii si intre manuscriptele
Academie' am dat si peste Atestate eliberate de acesti epi-

www.dacoromanica.ro
NOTE DINTRUN MANUSCRIPT 211

tiritisti, ce inmanat absolventilor din ea si cart declarau ca
sunt apti de a fi chirotoniti preoti. Ast-fel erail preparati
cel ce tindeat la preotie in scOlele «dornnesti numite,.
Cat despre Chir Grigorie Rimnicul, acesta-1 un carturar de
pe la sfirsitul seculului al XVIII-lea el a tradus cartea seriOsa
«Camara dreptel credin(e, din greceste, indemnat de
primul episcop al Argesulut Iosit, si despre care carte am
tratat in special in o fascicula din Revista nOstra. Acest
chir Grigorie, dis si deleanul pentru a a fost si Egumen
la Manastirea Dealul si care a imprimat de dou6 ort Pravi-
liOra, este fostul Episcop al Argesulul, dupa Ilarion, care
dus in Transilvania a fost inlocuit de Gr. Dimitrie Ghica
Voevod la 1823. El a stat ca episcop putin timp si repo-
sand, a fost tar pus Episcop in timpul navalirei rusilor tot I-
larion pentru a doua Or si tot la Arges).Continuu nota:
«care mai pe urma s'ail savirsit episcop al argesului in dilele
prea luminatulul nostru Domn Io Gr. Dimitrie Ghica Voevod,
din prea cinstitii boeri paminteni si Intru aceleasi dile a
Preasf. Sale parintelui Mitropolit chir Grigorie al Ungrovla-
hiel bucuresteanu; ce are metania de la sf. Manastire
Neamtul, cand s'ail ales si din parintil romani paminteni
a se pune egumenl la tOte sfintele Manastirt ale 'Wei ro-
manesti. (De si acesta nota este cam anacronista si cu-
prinde lucrurl streine de obiectul el, este insa insemnata.
Noi stiam ca Grigorie Mitropolitul renumit al Ungrovlahiei
a fost calugarit la Monastirea Neamtului In Moldova de pe
atunci, Chiriac ne confirma acesta stire si ne cla a intelege
ca era ucenic fidel a lut Veniamin, marele Mitropolit al
Moldovel. Dupa cum stim ca pentru lubirea de neam si a
rivnei sale bisericesti, Veniamin a fost mat Intal nevoit de
Rust sa dimisioneze si s'a retras la Monastirea Nemtului,
apoi la 1808-1812 si 1821-1823, s'a retras in Basarabia
la Colincautt, tot asemenea si mult lubitul set ucenic a tre-
buit tot pentru zelul si lubirea neamulul sal', cum si pentru
apararea prerogativelor preotilor nationall, de a nu fi luati
la angarale de catra Rusi, ca persOne comune, a fost exilat
la Basarabia unde a stat de la 1829 pana la 1833. Dupa.
cum Veniamin, a fost primit de populatia lasului in triumf,
cand a revenit de la M-rea Neamtului si acesta pentru ca-
Maple lui umanitare si ca bine-facetor, protector si parinte

www.dacoromanica.ro
212 NOTE DINTRUN MANUSCRIPT

al tuturor, lesindu-I inainte spre intimpinare de dragoste
saracimea, negutitorimea, mazilii si fruntasii, boerii si boeri-
nasiI, Iesenl de la opined pana la Vladica, spre a-1 saluta
de buna- venire; tot asemenea si Grigorie inturnandu-se din
surghlunul sell din Basarabia la 1833, trebuea sa intre
in Iasi. Mitropolitul Veniamin, atunci incunjurat de lubitil
sei flu spirituall l'ail prima in cea mai mare pompa, facend
o demonstratie Rusilor din cele mai Mite. De la Iasi si
panti. la Sculeni, uncle era trecebirea la Prat, tad calea era
plina de tot felul de Omeni marl si mid aplaudandu-1 pre
Mare le Grigorie pentru marele lul merite religiOse, politice
si nationale. In fine la mOrtea for ambit unul la 1834 si
altul la 1846 ait fost real jaliti pentru vrednicia si curajul
for politic si religios de tad suflarea ro r an esca. Daca am
facut acesta mica comparatie intre acesti marl MitropolitI,
la acesta mi-a dat impuls nota Archimandritului Chiriac).
Continua nota: «i au adunat acesta sfinta carte spre mat
buna intelegere si deslusire a se gasi cu inlesnire or ce
nume de dint si vieta in fieste care cli de peste an, din
cele 12 luni ale vietei sfintilor, care carte, putandu-se ci-
ne-va a se indeletnici din aflatoril frail este vrednica a se
da si in tipar, spre folosul nernului nostru romanesc, cacl
asta nu se Oa». A fost dar scrise pentru tipar, dar nu
s'a imprimat din causa timpurilor grele. Manascripturi bi-
blioteca mea.
1825 Iulie 28.

Chiriac Archimandrit. Rfmnicena Caloian.

Mai jos citesc acesta nota: «S'ail prescris acesta carticica
de Pahomie monah Cralovean, calugarit in Sfetagora (Sf.
Munte al Atonului), din porunca si cheltulala sfintiel sele
Parintelui Archimandrit Chiriac Rimnicenul; ostenitor fiind
si ea la citania si in treptarea acestei sfinte cartl,.
[lie Logof. nepot sfintiei sale parintelul Archimandrit E-
gumen Sf. Monastiri Caluiu, din sud Romanati) Cartea in
adever este prescrisa pentru tipar In care se vede ca im-
portant numele tuturor sfintilor de peste an, dar a remas
ne imprimata si pana. acum.

www.dacoromanica.ro
NOTE DINTRUN MANUSCRIPT 213

Alta nota importanta, care vorbeste despre armo-
nia, irurnsera ,Fi eleganra limbel romAne, de catre
un alugar Isaac din jud.:Buzilu pe la 1780:
0 alta nota, ce o am citit inteo introducere, manuscript
in biblioteca mea, privitOre la frumusetea si eleganta limbei
n6stre romanesti, sfirsitul secolulul al XVIII. 1800 iata-o:
Pentru acesta la tot cel ce se va indeletnici a citi in
cartea acesta, smerite genunche plecand, si nevrednicul met
crestet la piclOrele lul puindu-I nevrednice II jertfesc ru-
gacluni; or vre-o lipsa in cuvinte, or nici care-va cuvinte
neobicinuite, da.r insa din insasi din limba acesta romanesca
fiind-ca limba nOstra este fOrte lipsita de dicers, nu ajunge
sa se potrivesca cu cea elinesca, cad acum sa ridica (des-
volta). De aceea mi -au urmat nevoe de am si cam izvodit
unde si unde cate o dicere cam neobicinuita, or sintaxul,
adica alcatuirea dicerilor schimbate si cam din cel obici-
nuit afara esit, ar afla gresele adica si lipsuri qi neneme-
riri, cu duhul blandetei sa le indreptati. lar alcatuirea si
izvodirea dicerilor cu dragoste sa o priimii si sa o sufe-
riti. Cad mahniclunea adica nimic nu da; dar Ore-care dul-
ceta si veselie inimel cititorulul pricinueste. Cad nici cu
totul afara de firea limbei, ci cat am cunoscut ca fara nici
o.sila si ingreueare numai pentru neobicinuinte neuneltite,
firea limbei le primeste. Fiind-ca si limbele ceste marl si
de Mta lumea laudate si pentru frumuseta si pentru dul-
ceta mestesugului celui pus intr'insele si pentru elegantia
for cinstite, tic adica cea elinesca si cea latinesca, dintru
care se trage si a nOstra romanesca, nu de odata la atata
inaltime de mestesug s'at suit, nits asa plina de meste-
sug s'au nascut; ci putin cate putin intru acesta stare au
venit, intru care acum se afla, ca limbi vechi, fiind si intru
dinsele Omeni procopsiti si filosofi dupa vreme resarind,
unul au aflat una, altul alta, pana ce intro acesta poclOba
si frumuseta le-at adugt Asa si a nOstra, de ar fi fost tine
sa o caute si tine sä o curete, la mai buns stare ar fi
esit. Ca de si este saraca si prOsta (simpla) dar are intru
putere cu Ore-care mestesug si cu elegantia de a e mai
impodobi.
Se vede ca scriitorul si traducetorul acestel scrierl a

www.dacoromanica.ro
214 NOTE DINTRUN MANUECRIPT

sfintulul Isaac Sirul, si el tot cu numele de Isaac, era un
calugar roman, probabil din monastirile din Eparchia Bu-
zeului, pentru ca de acolo am manuscriptul. Acest calugar
era om cult, desi necunoscut &Rik sa constata ca stia e-
lineste desevirsit si latineste, si slavoneste, apol in o suma
de locurl are variante si formeza cuvintepunend pe mar-
gine si cuvintul original din care formeza pe cel intrebu-
intat de el. Manuscriptul este voluminos, forte corect scris
si de aceeasi mana tot. §i acest calugar este din numeral
acelor multi calugAri literati al seculilor trecute, carii fara
reclame, ca ast5.41, ati contribuit real la formarea si imbu-
natatirea graiului romanesc. Multi din acesti calugari nu
shit macar amintiti in cartile nOstre literare, de si ati un
mare merit la formarea limbei nOstre. Na stim de cat sa-i
dispretuim, dupa ce le-am luat averile.
C. E.

www.dacoromanica.ro
STATUTELE
SOCIETATEI CLERITLUI ROMAN
SOLIDARITATEA"
Din Eparchia Dunn-et-de-Jos, avend de patron pe Sf. Ierarch Nicolae.

CAP. I.

Constituirea, numele qi scopul Societa fel.
Art. 1. Se infiinteza o Societate a clerului roman din E-
parchia Dunarei-de-Jos, cu numele Solidaritatea", a-
vend de patron pe Sf. Ierarch Nicolae.
Ac6sta Societate se compune din patru sectiuni, cu fon-
dul for propria §i cu reedintele in Galati, Braila Tulcea
si Constanta.
Sediul general-moral inse, pentru derigerea §i suprave-
gherea bunulul mers al acestel societal va fi in Galati, re-
§edinta Episcopala a acestel Eparchii.
Art. 2. Avend ca fundament desvoltarea principiului so-
lidaritatel creOne, atat din punctul de vedere moral, cat §i
din punctul de vedere material, scopul acestel Societati este:
a). De a ajuta pe membril societari infirmi.
b). A acorda mijlOce pentru inmormintarea membrilor
societari decedatl.
c). A ajuta pe Oduvele Si orfanii membrilor societari
decedati.

www.dacoromanica.ro
216 STATUTE

d). A inlesni membrilor societari tmprumuturi cu o dobandli.
de 8°/0 pe an, sat cu garantie hipotecara to primul rang.
e). A tine conferinte educative §i instructive.
.1). In fine a fonda, cand resursele vor permite, azilurl
pentru vecluve qi orf ant

CAP. II.
Membril Societa rel.
Art. 3. Membril acestei Societ541 sunt de trel feluri:
a). Membril fondatori, sat. top preotil i diaconil din a-
cesta Eparchie, cart vor adera la aceste statute.
b). Membril activi', sat tots acel preoll si diaconl din acestii,
Eparchie, carl se vor inscrie in urma constituirel SocietAtel.
c). Membril onorifici, sat acel clericl i laid, cart vor
veni in ajutorul acestei Societati, prin donatiunl banesci,
sat de orl-ce object mobiliar, sat. imobiliar, prin care s'ar
inavuti fondul Societatel.
Art. 4. Top ace§ti membril vor face parte din sectiunile,
din judetul unde domiciliaza.
Art. 5. Fie-care sectiune a acestei Societatl, va fi con-
stituita din momentul, cand la presentele Statute va fi a-
derat un num& de cel putin 50 membri, apartinend ace-
lel sectiunl.
Art. 6. Cel cart doresc sa devina membril activi al a-
cestei Societtti, vor adresa cererea for Prqedintelul Comi-
tetulul sectiunei din judetul in care domiciliaza.
In acesta cerere se va arAta numele §i pronumele, eta-
tea §i parochia la care este deservent, depunend in acelaql
timp qi taxele de tnscriere prevedute In aceste Statute.
Art. 7. Nimenl nu pOte deveni membru fondator al a-
cestei Societati, dad. nu va depune odata cu adesiunea la
aceste statute §i urmetOrele taxe:
a). Taxele de 3 lei pentru inscrieie qi de 2 lei pentru
eliberarea unel diplome de societar §i a unul exemplar de-
statut, carl taxe se vor percepe odata pentru tot d'a-una.
b). Prima cotisatiune pe intaiul trimestru In sums de 6 lel.
Art. 8. Nimenl nu pOte deveni membru activ al aces-
tel Societ641, dad. nu va depune odata cu cererea de in

www.dacoromanica.ro
STATUTE 217

scriere si taxele de inscriere si diploma, precum si prima
cotisaliune trimestriala, prevecluta in articolul precedent.
Art. 9. Top membril fondatori si activi, sunt obligati sa
platesca cotisatiunile trimestriale de 6 lel, la Inceputul fie-
carui trimestru. Cel ce se vor tnscrie in decursul unul
trimestru, vor plati cotisatiunea pe intregul trimestru.
CAP. III.
Administraciunea Societa fel.
Art. 10. Fie-care din cele patru sectiuni prev6clute de
Art. I al. II, se va administra de un Comitet compus din-
tr'un Presedinte, un Vice-Presedinte, trel membril, un Se-
cretar si un Casier.
Secretarul si Casierul nu vor avea nici un vot in admi-
nistrarea intereselor sectiunel respective, ci vor indeplini pur
si simplu atributiunile ce cornporta functiunile tor. Nicl o
decisiune nu se pOte lua, decat cu o majoritate de voturi
si numal and vor fi cel putin trei membril presenp.
Art. 11. Top membril Comitetului fie-caret sectiuni vor
fi onorifici, atara de casier care va fi retribuit cu o suma
Ore-care, ce se va fixa de adunarea generala a sectiunel
respective.
Art. 12. Membril comitetulul administrativ al fie-carei sec-
liunl, vor fi alesi de adunarea generala a sectiunel respec-
tive cu majoritate absoluta de voturi, pe timp de trei ani.
Art. 13. Adunarea generala se compune din top mem-
bril fondatorl si activi al sectiunel respective.
Ea se va intruni de ordinar, °data pe an in prima ju-
meate a lunel Maid, prin invitatiunea Presedintelut, la re-
sedinta fie caret sectiuni, far extra-ordinar dupa trebuintele
Societatet.
Art. 14. Adunarea generala se va tine cu numeral mem-
brilor presenp, considerand pe aces cart ail fost convocati
legalmente in conformitate cu articolul precedent si cart nu
s'ad presentat, ca aderand intocmai la Vote decisiunile lu-
ate de membril presenp.
Art. 15. Pentru a da o directiune uniforma acestei so-
cietatl, fie-care adunare generala a celor patru sectiuni, va
.alege Cate un representant numit censor. Acestt patru cen-

www.dacoromanica.ro
218 STATUTE

sort unitl la un loc, vor forma consiliul de censort, ale
carut atributiunt sunt de a controla §i verifica odata pe an,
tOte afacerile celor patru sectiunt, consemnand intr'un pro-
ces verbal rezultatul lucrarei lor.
Ace§t1 censorl, vor fi ale0 pe timp de trel ant.
Art. 16. Censorul sectiund respective va putea controla
ort §i cand casa acelet sectiuni i resultatul it va cosemna
Intr'un proces-verbal pastrat to archive
Acest proces-verbal se va supune deliberarel adunarel
generale, care printr'un vot va desarcina comitetul de ges-
tiunea sa.
Art. 17. Pre§edintele de On Ore al acestet societatt, va fi
in tot-d'a-una P. S. Episcop Eparchiot al Dunaret-de-Jos.
CAP. IV.
Atributiunile si responsabilitatea Comitetulal de
administralie al sectiumlor Societatel.
Art. 18. Atributiunile Comitetulut de sectiune sunt:
a). A admite sati a respinge cererile de inscriere.
b). A aduce la indeplinire prin Casierul goit, dispositiu-
nile din aceste statute, relative la Incasarea taxalor §i a
cotisatiunilor.
c). A administra fondurile sectiunet respective, potrivit
statutelor de fate.
d). A convoca prin Pre§edintele seti, adunarea anuala or-
dinary §i extra- ordinary a membrilor societart din sectiu.-
nea respective.
e). A supune la cunoscinta adunaret generale, darea de
sem& despre situatia administrative §i financiara din cur-
sul anulut.
.0. A forma budgetul de veniturt §i cheltuell al sectiunet
respective, a'l presenta spre aprobare adunarel generale qi
a se conforma but.
g). A aduce la indeplinire tOte hotartrile luate de mem-
brit societatel sectiunet respective, In adunarile generale or-
dinare §i extra-ordinare.
h). A primi ort-ce ofrande §i donatiuni de nature, a marl
fondul Societatel.
i). A delega pe Preedinte Batt pe unul din membrit set,.

www.dacoromanica.ro
STATUTE 219

afara de Secretar §i Casier, ca sa represinte Societatea, or!
de cate on va fi vorba de interesele administrative sail ju-
diciare ale sectiunel respective.
j). In fine, a se intruni cel putin odata pe s6pt5.mana
pentru a chibzui asupra bunulul mers al Societatel, pre-
cum Si pentru a expedia afacerile curente.
Art. 19. Comitetele administrative ale sectiunilor sunt res-
ponsabile solidar in fata sectiunel respective:
a). Pentru abater! de la statute §i regulamente.
b). Pentru neglijenta in administratiune.
c). Pentru cheltuelile arbitraril facute af ara. de budget §i
fara votul adunarel.
d). Pentru Vote faptele, car! dupd statute i regulament,
cad in sarcina lor.
e). In fine, pentru or! -ce dauna ce ar suferi Societatea,
din pricina lor.
CAP. V.
Atribufiunile Presedintelul, Vice-preqedintelui, Seers-
tarului si Casierului comitetului de seciune.
Art. 20. Pre§edintele comitetulul de sectiune are atri-
butiunea:
a). De a convoca cu o luna inainte de data stability prin
Art. 13 al. II din aceste statute, adunarea generala ordinary.
b). A canvoca cand necesitatile Societatel sectiune! res-
pective vor cere, adunarea extra - ordinary, preveluta de a-
cela§ articol.
c). A presida aceste adunarl.
d). A ordona cheltuelile Societtitei sectiunel respective,
in conformitate cu budgetul aprobat.
e). A verifica, or! de Cate or! necesitAtile vor cere, casa
Societatel.
1). A fixa, in fine, cu eel-I-alp membril a! Societatel, or-
dinea de li.
Art. 21. Vice-pre§edintele comitetulul de sectiune, are a-
celea0 drepturl §i datoril ca §i Preedintele, In cas de ab-
senta motivata a acestula.
Art. 22. Secretarul comitetului de sectiune are obligatiunea:
a). De a ingriji de corespondenta sectiunel precum i
de buna stare a archive!.

www.dacoromanica.ro
220 STATUTE

b) A lua parte, impreuna cu eel-I-alp membril, la tOte
sedintele si luerarile comitetulul sectiunel.
c). A lua nota de tOte chestiunile ce se vor discuta, fie
in comitet, fie In adunarea generala.
Art. 23. Obligatiunile Casierului sunt:
a). De a ineasa veniturile Societatel, de orl-ce natura,
pentru care va libera celor In drept chitante dintr'un re-
gistru cu matca, numerotat, snuruit Si sigilat de Preedin-
tele comitetulul sectiunel respective.
b). De a efectua cheltuelile conform ordonantelor de plata
semnate de Presedinte.
c). A presenta comitetului, la tOte tntrunirile carl vor a-
yea loc, o situatiune de starea financiara a easel.
Art. 24 Casierul va depune o garantie in numerar sail
efecte publice, proportionata cu fondul Societatel sectiunel
respective. Acesta garantie se va fixa de adunarea gene-
rala. Adunarea generala pOte MO. dispensa pe Casier de a
depune acesta garantie, in casul cand el presinta destule
garantii morale.
CAP. VI.
Drepturile si datoriile membrilor Societacel.
Art. 25. Fie-care membru societar are dreptul:
a). De a fi ales in comitetul sectiunel din care face parte.
b). De a face ImprumuturI conform Art. 2 din presen-
tele statute.
c). A i se da ajutor in cas de Ma.
d). In fine, la incetarea din vieta, i se vor da anumite
spese de inmormintare.
Art. 26. Orl-ce membru societar, care a plata neintre-
rapt timp de 30 and cotisatiunile impuse prin aceste sta-
tute, este dispensat de ors -ce dare catre societate, bucuran-
du-se insa de tOte drepturile cuvenite societarilor.
Art. 27. Pers6na care °data cu inscrierea sa platesce suma
Intrega a cotisatiunilor pe timpul aratat In Art. precedent,
pe langa drepturile de membru societar, va purta si titlul
onorific de donator.
Art. 28. Asemenea se va conferi titlul onorific de mem-
bru donator tuturor acelor persOne, carl ar aduce societatel
servicii insemnate.

www.dacoromanica.ro
STATUTE 221

Acesta chestiune se va discuta in adunarea generala.
Art 29. Datoriile membrilor societari sunt:
a). A'si achita cotisatiuned regulat Si fare intrerupere.
b). A depune interes pentru bunul mers al Societatel.
Art. 30. Aceb dintre membrib, cart tntarzieza plata cotiza-
tiunilor for pe timp de 6 lunl, perd de drept ajutOrele a-
cordate prin aceste statute; bar aces earl nu vor pIati co-
tizatiunile for pe timp de un an, vor fi de drept eliminatb.
Art. 31. Societatea in semn de recunoscinta catre per-
scinele cart ail facut vre-o bine-facere, sail vre-o donatiune
societatel, le pastreza cu religiositate memoria, dispunend
in acelasi timp imprimarea de pomelnice pe cart le va
imparti tuturor preotilor societari din sectiunea respective,
cu obligatiunea de a fi pomenite la sfintele slujbe.
Art. 32. Cand va inceta din viola, vre unul din mem-
bril societari, fie fundator sail activ, fie onorific sail dona-
tor, societatea este obligata de al petrece pana la mormint,
cu un num& de preolb cat se pOte de mare, consideran-
du-se acesta ca o inalta datorie de onOre si colegialitate.
CAP. VII.
Fondul Societa fel. Destinariunea, si adminis-
tra,riunea sa.
Art. 33. Fondul Societatel se compune din:
a). Taxele preveclute de Art. 7 din aceste statute.
b). Ofrande si donatiuni, consistand din bans, sail orb -ce
lucruri mobiliare sail imobiliare, de la persone bine-voitOre
si caritabile.
c). Subventiunile ce se vor acorda societatel, de catre
stat, judet sail comuna.
d). Dobanda de 8% ce va resulta din imprumuturile
membrilor societari, care imprumuturi se vor face numal
atuncl, cand societatea va dispune de un capital de cel
putin 1.000 lel.
Art. 34. Se vor face tinprumuturl de la 100 pana. la
500 cel mult cu polite girata de dob membrib societari, re-
cunoscutb de comitet ca solvabilb si de la 1.000 pana la
3.000 lel cel mult, pe garantie ipotecara in primul rang si
numal atuncl, cand societatea va dispune de un capital de

www.dacoromanica.ro
222 STATUTE

cel putin 20,000 lei, sail pe gaj de efecte publice cu 15 °f
mai putin de cursul dilnic al pietei.
Imprumutul cu polity, nu va fi mai lung de patru luni;
el se va putea reinoi Inca pe un termen de patru luni,
platindu-se procentele. Prelungirea imprumutului este po-
sibila si dupa expirarea acestor doue termine cu conditi-
unea insa., de a se plati o patrime din suma Imprumutata.
Imprumutul cu ipoteca, se va fixa de parti. In tot casul,
el nu va fi mai lung de trei ani, in care timp imprumutul
se va stinge dupa involala stability in actul de ipoteca.
Art. 35. Cererile de imprumut se vor adresa direct pre-
sedintelui comitetului sectiunel, unde domiciliaza societarul,
care le va pune in deliberarea comitetului spre a decide.
Art. 36 Daca actele sunt in regula si data imprumutul
se face pe garantie personals (cu gir), comitetul aproba
imprumutul si decide eliberarea sumei cerute; iar data
Imprumutul se va face pe garantie reala (ipotecara), atunci
comitetul delega trei membrii din sinul sed, ca sa constate
valOrea imobilului de ipotecat.
Acestia se transports In localitate, procedeza la estima-
tiunea imobilului in cestiune si inainteza comitetului pro-
cesul verbal de constatare si data valerea imobilului intrece
cu doue treimi suma ce se cere cu imprumut, atuncI co-
mitetul autoriseza facerea actelor si autentificarea for prin
delegatul sell.
CAP. VIII.
Budgetul Societatel.
Art. 37. Veniturile si cheltuelile Societatei sectunel res-
pective, se vor determine in fie-care an printr'un budget.
Proectul de budget va fi intocmit de comitetul sectiunei
respective si presentat adunarei generale spre aprobare.
Art. 38. Exercitiul budgetar se inchide la 31 Martie si
noul exercitiii se incepe la 1 Aprilie.
Art. 39. Casierii si secretarii vor observa regulele com-
ptabilitatel generale a statului si cele stabilite prin statutele
de fa `6., pentru care vor tine registre, atat pentru efectuarea
cheltuelilor si incasarea veniturilor, cat si pentru operatiu-
nile financiare.

www.dacoromanica.ro
STATUTE 223

Un regulament special va prevedea mal pe larg atribu-
tiunile for si modul de tinere a coinptabilitatel.
CAP. IX.
Adunarea general& procedura, convocarea si
ordinea de cli.
Art. 40. Adunarea generala, prev6c,lut5. de Art. 13 din a-
ceste statute, se va intruni °data, pe an, in prima jumatate
a lunei lui Main, intr'o di ce se va fixa de comitetul sec-
tiunei respective si care se va aduce la cunostinta mem-
brilor printr'o convocatiune speciala, adresata de Presedin-
tele comitetulul tuturor membrilor din acea sectiune.
Art. 41. Acesta convocare se va adresa, cu cel putin 20
de dile inainte de diva fixate si acesta pentru motivele
continute in art. 14.
Ea va tontine, pe tang indicatiunile ce comport g. orl-ce
convocare, si urinet6rele deslusiri:
a). Ordinea de di.
b). Deslusirea ca adunarea se va tine cu num6rul mem-
brilor presentl.
Art. 42 Adunarea generala extra-ordinara a Societatel
se va convoca in casul prevedut de Art. 13 din aceste st.ttute.
Acesta adunare se pOte face si dupa propunerea a 5
membril societarl, adresata in scris si motivate, presedin-
teluI comitetulul sectiune1 respective.
Art. 43. in adunarea generala, nu se vor discuta de cat
numat chestiuni privitOre la mersul Societatel si in confor-
mitate cu ordinea de di.
Art. 44. T6te deCisiunile adunarel generale se vor lua
cu majoritate absolute de voturl, adid jumatate plus unul.
Votarea se face prin apel nominal si vot secret, sail cu
buletine dad. este vorba de alegere.
Art. 45 Durata aduntirei generale depinde de lucrarile
ce se vor aduce in desbaterl.
Ea pOte tine mal multe Mile.
Art. 46. Procedura deschiderel adunarel generale este
urmetOrea:
a). Se va oficia sf Liturghie In Biserica Cathedra la,
dupA care va urma un Te-Deum.

www.dacoromanica.ro
224 STATUTE

b). 0 cuvintare va avea loc apoi cu aplicatiune la im-
portanta momentului (Pet
c). In urma membril Societatel se intalnesc in sala des-
tinata.
d). Aci Presedintele comitetului remite Presedintelui de
On Ore, dad. acesta se &este de fata, ordinea de chi cu
catalogul membrilor societari; Tar Presedintele de On Ore de-
clara deschisa adunarea generala.
In lipsa Presedintelui de OnOre, adunarea se declark des-
chisa de delegatul sett, sail de Presedintele comitetului sec-
tiunel respective.
e). Dupa acesta, urmeza o dare de sema despre starea
generala a Societatei si progresele realisate in cursul anulul.
I). In urma au loc discutiunile asupra modificarilor ce
vor fi a se face in statute si in regulament, asupra bilan-
tulul Societatel pe intregul an si asupra proectului de bud-
get al anulul viitor.
g) Dupa terminarea desbaterilor, va avea loc o Confe-
rinta al carer sublect va sta in strinsa legatura cu scopul
Societatel.
h). In fine dupa inchiderea adunarei generale, se va o-
ficia un parastas pentru odihna sufletelor tuturor membrilor
decedati.
Art. 47. Adunarea generala se termina prin votarea unel
motiuni de multamire, adresata Presedintelui de OnOre, in
numele sectiunel respective, pentru parintesca ingrijire si
sprijinul dat societatei.
Daca Presedintele de On Ore este presinte, votarea unel
motiuni este inlocuita printr'o delegatiune, care-I presinta
personalmente multamirl.
Art. 48. Ordina de di se va intocmi de Comitetul sec-
tiunel respective, avendu-se ca bass indicatiunile din art.
46 si alte indicatiunl ce se vor gasi necesare.
CAP. X.
Disposiciuni generale.
Art. 49. AjutOre pentru inmormtntare nu se vor acorda,
de cat dupa ce se va incasa cel putin taxele de inscriere,
diploma si cotisatiunile pe primul an.

www.dacoromanica.ro
STATUTE 225

Art. 50. Indata ce un membru societar a incetat din
vieta, familia va anunta comitetul sectiunel respective, care
va delega un membru din stnul sed, spre a constata casul
dad. este din orasul de resedinta; tar dacd. este dintr'o
comuna rura1a sad urbana din judet, certificatul autoritatel
comunale este suficient pentru constatarea decesului. Dupti
acesta, comitetul va aviza spre a remite familiel deceda-
tulul pentru tnmormintare si facerea ceremoniel funebre
suma de 200 lel.
Art 51. Societatea va da ajutdre membrilor set infirmi,
precum si v&luvelor si orfanilor lor.
Regulamentul va determina mai deslusit ac6sta chestiune.
Art. 52. Societatea va avisa la mijlOcele pentru formarea
unel biblioteci, care va fi puss la dispositiunea membrilor
societarl.
Societatea va putea infiinta un organ de publicitate pen-
tru afaceri bisericestl pastorale.
Art. 53. T6te actele Societatel vor fi investite cu sigiliul
el, care va purta chipul Santulul Ierarch Nicolae, patronul
Societatel, numele, sectiunea si data fondarel sale.
Art. 54. Orr -ce membru societar, care din diferite motive,
s'ar retrage din a,cesta societate, nu p6te avea nici o pre-
tentiune la taxele depuse precum si la avantajele acor _late
prin presentele statute.
Art. 55. In prima jumAtate a anulul ce va urma dup.
constituirea Societatel, cel patru presedintl al sectiunilor
respective, vor intocmi un regulament pentru punerea in
aplicare a prezentelor statute.
Acest regulament va fi votat de adunarea generala si
supus spre aprobare Presedintelul de On Ore.
Art. 56. Modificarile statutelor si ale regulamentulul se
vor putea face numal de catre adunarea generalk dupd,
propunerea a cel putin 15 membril si cu o majoritate de
voturi de doue treiml.
Ele nu se vor considera ca definitive si deci nu se vor
putea pane in aplicare, de cat dupa ce vor obtine sancti-
unea Presedintelui de On Ore.
Art. 57. Presentele statute se vor considera ca votate
si deci se vor aplica ca regula In fie-care sectiune a So-
Biserica Ortodoxl Romani{ 8

www.dacoromanica.ro
226 STATUTE

cietatel, imediat ce vor adera la ele cel putin 50 de per-
sOne din fie-care sectiune.
Art 58. Societatea Clerului Roman din Eparchia Dunarel-
de-Jos, este declarata prin presentele statute absolut indi-
solubila.
Nimen! sub nici un motiv, nu pOte atinge sati propune
acesta chestiune.
Art. 59. In casul insa cand evenimente ce scapa preve-
derei mintei omene§ti, ar lace din nenorocire ca ea sa fie
disolvata, atuncl fondurile tuturor sectiunilor, vor trece prin
insu§I faptul disolutiunei in proprietatea Administratiunel
Case! Bisericel, sub conditiunea de a le intrebuinta la cre-
area de institutiuni filantropice, pentru clericil din acest5.
Eparchie.
Art. 60. Cand Societatea va ajunge int'o stare prospera
P. S Episcop al Dunarel-de-Jos, Preedintele de OnOre al
aceste! SocietAti, va avisa la mijlOcele necesare pentru oh-
tinerea personalitatei juridice a aceste! Societati.

www.dacoromanica.ro
DARE DE SEMI.

Asupra instala rii nouilor membri consistoriali si a
Revisorulul ecclesiastic al Eparchiel DunArel-
de-Jos" pe periodul anilor 1903-1906.
In administratia Eparchiei (DunArel-de-Jus, conform art.
80 din Regulamentul pentru punere In aplicare a legel cle-
ruin! mirean, at. fost numiti pe Ohm de 1 Aprilie a. c. ca
membri consistoriall al acestel Eparchii:
P. C. Econ. I. Severin, diplomat al scOlei de Inalte
Stiinte din Parissectia religiOsA, fost Protoiereq de Co-
vurlul, carula i s'a conferit si presedentia Consistoriului;
P. C. Econ. Gh. Popescu §i P. C. Sachelar Th.
Popescu, ambit licentiati in Theologie de la Universitatea
din Bucurestl.
Tot cu aceeasi data a fost numit in functiunea de Revi-
sor Eparchial, Diaconul Anghel Constantinescu de la
cathedrala acestel Sf. Episcopil, licentiat in theologie de la
Universitatea din Bucurestl.
Pentru marea insemnatate a sarcinilor si indatoririlor ce
comporta aceste functiunt in administratia EparchialA, P. S.
Sa, Pimen Georgescu, Episcopul Eparchiot, a bine-voit sl
orindulasca ca introducerea nouilor titular! in exercitiul
functiune! for sa se faca cu o deosebita solemnitate.
Acesta solemnitate avu loc in cliva de 16 Aprilie a. c.
orele 10 a. m., Intr'unul din salOnele Palatulul Episcopal
cand si unde, Inca de la orele 91/2 a. m. sosira: P. C.

www.dacoromanica.ro
228 DARE DE SEAMA

Econ. St. Virgo het Protoiereul de Covurlul, toti preotil si
diaconii din urbea Galati, apol membril consistoriall, Re-
visorul ecclesiastic, D-1 Gabriel Parvu, Directorul, cu intregul
personal al cancelariel Sf. Episcopii, etc.
La orele 10 a. m. apare si P. S. Episcop Eparchiot, D.
D. Dr. Pimen, salutat cu veneratiune de cel asistenti.
Solemnitatea se incepu cu ceremonialul «sfintirei apeb,
s6virsit de P. C. Archimandrit de Scaun, Nicodem Muntenu,
asistat de Archidiaconul Sf. Episcopii David Popescu,la
stirsitul careea D-1 Gabriel Parvu, Directorul Cancelariel Sf.
Episcopil, dadu citire decretelor episcopale ale nouilor nu-
miti, inmanandu-le, rind pe rind, membrilor consistoriall
si Revisorului ecclesiastic.
In urma,' P. S. Episcop Eparchiot, rosti urmatOrea cu-
vintare:
Prea Cucernicilor Paring
Numindu-Ve membri al Consistoriulul Nostru episcopal
si Majestatea Sa Regele bine-voind a ye confirma, V'am
incredintat cu mai multa positiune judecatoresca.
Numirea P. C. VOstre, pentru mine personal, este de cea
mai mare importanta, intru cat este prima numire ce am
facut-o ca Episcop, de membril consistoriall, cars prin posi-
tiunea for sunt primil colaboratorl la indeplinirea chemaril
Mele episcopale.
Pentru Eparchie, numirea P. C. VOstre, legalmente este
de cea mai mare importanta, intru cat sunteti judecatoril
firescl al tuturor persOnelor si afacerilor bisericesti, earl
dupti, canOne, legi si regulamente, sunt chemate a compare
inaintea Consistoriulul.
Prea encernicl Paring
Precum singurul Cap si Conducetor, al Bisericel este
Domnul nostru Iisus Christos, Intemeetorul el, tot asa este
El si Judecatorul el. El nu a cedat rolul de Cap al Biseri-
cei nimenui; acesta se constata din cuvintele glise de El
catre apostoli, dupa invierea Sa din moll. 4 am biruit
lumea, (IOn XVI. 33).---«Drept aceea mergend invetati tote
popOrele botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al

www.dacoromanica.ro
DARE DE HAMA 229

Sf. Duh «si lata Et. cu Vol sunt pang. la sfirsitul ye-
cului) (Mater XXVIII, 19. 20).
Fara indolala Iisus a fagaduit presenta Sa nu numal A-
postolilor, cad el ca Omeni erati muritori, ci si succesorilor
for legiuiti si canonici, earl sunt top episcopii.
Biserica cresting., cu timpul, intemeindu-se in OM lumea,
se cerea si o organisare a el in tote directiunile, deci si in
cea juridica. Vechile legislatiunl bisantine si romane sunt
in cea mai mare parte, mai numal de cuprins bisericesc.
In biserica nOstra stremosesca, precum si in vieta nOstra
ca popor si natiune, consistoriile ail avut un mare rol ju-
diciar, chlar in vieta casnica sociala pans nu de mult.
In Vele n6stre, cu alcatuirea legit pentru clerul mirean
si seminaril, se determine in mod mai precis atributiunile
consistoriilor eparchiale
Prea Cacernici Parintl,
Intelegeti prea bine marele rol ce de asta-di inainte avetl
in Eparchia Dunarel-de-Jos. Veti pasi in indeplinirea lui cu
frica de Dumneclet, care trebue sa ye calauzesca on de
cate on veil fi chematl a da dreptatea §i a pedepsi
Lira de lege,.
Nu ultati ca puterea P. C. VOstre judecatoresca se intinde
pan'acolo, in cat avet1 a ye rosti a supra celel mai marl pe-
depse, ce bisericeste se Vote da,excluderea din cler si
oprirea pentru tot-d'a-una din cele preotesti; deci si res-
punderea P. C. VOstre este cu atat mai mare inaintea lui
Dumnedeil si a Omenilor.
Dumnedeti O. Ve lumineze in greua sarcina ce aveti de
indeplinit.
Apol Econ. I. Severin, in numele membrilor consistoriall
respunse P. S. Episcop Eparchiot cu urmetOrele cuvinte:
Prea Sfintite Stiipane,
Strelucita solemnitate cu care all bine-voit a imbraca
actul inauguraril constituiril nouilor membri al Consistoriulul
Prea Santiel VOstre, dovedeste in chipul cel mai vedit im-
portanta acestel cestiuni.
Religiunea crestina cu Biserica el, ca institutiune diving.,

www.dacoromanica.ro
230 DARE DE SEAMA

kl are legea el, invetfatura el sfinta, perpetuA §i imutabila.
Pe acesta bazA. sfinta, numita Sfinta ScripturA, sunt a§e-
zate sfintele canene ale Bisericel §i pe ele regulamentele
Sf. Sinod al Bisericil Autocefale Orthodoxe Romane, din
care a isvorit legea clerulul mirean, judecata eparchiala,
procedure judecAtil biserice0i
Elementele din care se compune aceste legl, cuprindend
tot ce preotul pete intalni In exercitarea chemArii sale, are
asigurata dreptatea precum §i cel slab Indreptarea.
Eti §i colegil mei nu ne vom abate nicl °data de la a-
ceea ce legea cere; §i cat pontru Indoell i nedumeriri, ra-
portandu-ne la cuvintele Profet-Imperatului David qic: «bun&
este mie legea guril tale).
De aceea tinem a Ve declara, P. S. Stapane, ca, vom fi
zelo0 ascultatorl bunelor, parintqtilor §i inteleptelor sfa-
turi ale P. S. Vestre; lar fratilor preoti, tinem a le declara
ca vom fi dreptl. .

Multamind respectuo§1 Prea Sfintiel VOstre pentru Incre-
derea ce ne acordati, fagaduim ca, ne vom sili a conres-
punde asteptArilor P. S. VOstre, pe cat puterile nestre ne
vor ajuta.
Permiteti-ne dar, P. S. Stapane, a ye ura din suflet, cu
acesta ocasiune, o lungA vieta, sanatesa, fericita §i o rod-
nica prosperare a acestel de Dumnedeu pAzite Eparchil, sub
auspiciile P. S. VOstre.
SA train multi ani fericii.
In urmA Diaconul Anghel Constantinescu, In noua sa
calitate de Revisor Eparchial, adresa P. S. Episcop Eparchiot,
urmeterele cuvinte:
Prea Santite Staptine,
Numit in functiunea de Revisor Ecclesiastic, me simt in-
rolat in misiunea de a colabora dupre ale mele puterl la
administratia bisericesca a acestel Eparchil sub intelepta
diriguire §i zelesa supra-veghere a Prea Santiel Vestre.
In acesta calitate fiind, nu pot sA ascund adeverul, P.
S. Stapane, ca mi se incredinteza o sarcina pe cat de In-
semnata pe atat de grea, date fiind sensul §i rolul cel
adeverat al acestel functiunl, potrivit preceptelor evangelice,
canenelor, legilor §i tuturor orinduirilor bisericqtl, cum §i
cu practica cea de vecuri a Bisericel WI Christos.

www.dacoromanica.ro
DARE DE SEAMA 231

Totust, avend nadejde tare in Dumneqed, care pe cele
neputinclOse le vindeca si pe cele cu lipsii le in-
tareste si avend nestramutata credinta cä si P. S. VOstra
prin parintestile si inteleptele sfaturi me vett povetui si
imbarbata in exercitiul acestel functiunt,primesc cu umi-
linth sarcina ce-ml incredintati, depunend in schimb, drept
garantie, netg.rmuritul men devotament si solemna fAgadu-
inta ce fac, ca intru tote si in tot-d'a-una void fi calauzit
de Erica lui Dumnecled, care nu cauta de cat adev6rul
si dreptatea.
Mat Nadejduesc, P. S. Stapane, ca, inspirandu-me de ma-
retele simtiminte ce nutriti si cultivati in genere pentru
biserica si nemul nostru romanesc, tar in special pentru
clerul si poporul de la «Dunarea-de-Jos), me void sili din
resputeri spre a realisa sperantele ce Prea Sfintia VOstra
att bine voit a pune in modestele mele puteri.
Sa traitt, Prea Santite St6pEtne, in san6tate, in pace si
in propagarea cuvintulut adeverulul, multi si fericitl ant.
Apol P. S. Sa Episcopul Eparchiot, facend urari nouilor
titulari si multamind tuturor celor de fata, se retrase in
cabinetul sell
In urma avu loc felicitarile not numitilor din partea
preotilor pi a tuturor celor presentl, cart se despartira du-
cend cu dinsit pilduitorul suvenir al acestel solemnitAtl; Tar
nouil membril consistoriall d'impreuna cu Revisorul Epar-
chial trecura in sala de sedinte a Spiritualulut Consistorid
spre a se constitui si delibera asupra diferitelor cestiuni.
Solemnitatea se sfirsi la orele 118/4 a. m.

www.dacoromanica.ro
Copie di fici raihortul Prea Cucernicului Revisor
Ecclesiastic sub No. 121903 cdtre Prea Sfintitul E-
pscofi at Romnicului Noul-Severin.
Prea Sfinfite Stapane,
In vederile art. 62 i 63 din regulamentul asupra legel
clerulul mirean, inspectand protoieriile acestel eparchiT, de
resultat, cu deosebit respect Ve comunic urmatOrele :
Cancelariile P. C. Protoierel le-am gasit in buna regula.
Hartiile de intrare §i eire trecute la di; dosarele cusute si
tinute in buna stare, diferitele ordine circulareexecutate
cu deosebita graba.
Daca sa tine sema de numeral cel mare de lucrari, ce
sa ingramadesc in cancelaria unel protoierel, dad. sa la
in consideratie, ca, cancelariel unel protoierel i1 lipsesc ele-
mentele acelea, de care sa conditioneza banal mers al unel
cancelaril marl, cum e a sa, apol cu drept cuvint, sa pOte
dice ca in acesta privinta p. c. protoierel al acestel Epar-
chii, spre indeplinirea datoriilor Tor, au mers pana la sacri-
ficil. In adever, serviciul cancelariel reclama in primal rand
cel putin o camera pentru personalul de lucru si instalarea
archive!, precum §i mobilierul strict necesar, ca: masa, scaune,
clulapurI, etc., Si cere apoi cel putin un scriitor, care sa se
ocupe special cu tinerea registrelor *i regularea archive!,
un servitor, pus in serviciul cancelariel, un ajutor al pro-
toiereulul care, sa dea curs lucrarilor mal mid cand acesta
-e tinut a lipsi mal mult timp prin judet in diferite afacerl
{le serviciu. Nimic din acestea nu se acorda protoiereilor.
Nu mal fac amintire de iluminat, incaldit, cheltuell marunte,
-de Ore-ce pentru acestea, li s'a prevedut in budget suma
de 5 lel pe lunA.
Tot asa de jignitt sunt P. C. Protoierel intru indeplinirea

www.dacoromanica.ro
UN RA PORT 233.

datoriilor lor cu privire la administrarea bisericesca a jude-
telor respective. Lor le incumba datoria de a vizita cel putin
o data pe an fie-care biserica a protopopiatulul, el sunt ti-
nutl sa asiste la punerea temeliel de bisericl si la sfintirea
lor, sa faca deferite anchete si inspectii inopinate, sa tn-
sotesca pe Kiriarch in vizitele canonice, sa se convinga de-
visa dad. ordinile Kiriarchale sa executa in tocmai, dad.
preotil isi indeplinesc in consciinta datoriile lor etc. etc.
TOte aceste servicil de deplasarl reclama si timp si chel-
tuela deosebita, pe care el nu o pot sustine, din mijlOcele
ce le sunt puse la dispositie in timpul de fata. N'ail nici
putinta de a's1 intretine trasura cu cal, n'ail nici macar a-
vantagiul de a sa folosi de liniile ferate in cuprinsul proto-
popiatulul respectiv, nici un fend de indemnisatie pentru
drum. Din acesta causa, protoiereul e tinut, sau sa alerge
la ajutorul preotilor spre a be procura mijlocul de transport,
acesta in detrimentul autoritatel sale, sat a sa servi si el
la randul seil, de multe orb, chiar in afaceri grele de asa
numitii preotl exarchl, sail alp preotl, spre a'si culege in-
formatiunile necesare, sail a face uncle anchete. Cum insa,
aceste ajutOre de improvisatie ale protoiereulul, nu consti-
tuesc o autoritate recunoscuta si stabilita, este usor de pri-
ceput ea, atat protoiereul cat si printr'insul, Kiriarchul, nu
totd'auna pot fi satisfacup in mod sigur si suficient.
Asa dar, situatia jignita de asta-dl a protoiereulul, fata
de multiplele sale datoril, nu p6te sa nu fie decal daunatOre
administratiei bisericesti in genere, lar administratia biseri-
cesca slabita, sa resimte unul din factoril puternici, pentru
ridicarea starel morale a crestinilor, cart sunt si cetaten1
al tares.
Pentru imbunatatirea stares de lucrurl cred ca ar fi bine
ca, pe de o parte sa se inlesnesca protoiereilor pe cat po-
sibil mijlOcele materiale spre asl indeplini mal cu succes
datoriile lor, in ce privesce administratia bisericesca a ju-
detelor respective, lar pe de alta, sa se recunOsca in mod
oficial si onorific existenta actualilor exarchi, sail' preotl
ajutatori al protoiereilor, acordandu-li-se 6re-care drepturl
si prerogative fata de cel-l-alp preotl, acesta ca o incura-
jare a lor si ca o confirmare a autoritatel de care ar trebui
sa se bucure.

www.dacoromanica.ro
-234e UN RAPORT

Pe tang resedinta fie -cares protoierii fiinteza cate o sc615.
de cantareti bisericesci, cu cate 3 clase fie-care scOla, a-
fail de. cea din Caracal cu o singura clasa. Aceste scoli
sunt infiintate prin initiativa P. C. Protoierei si subven-
tionate in parte prin cotisatiile bene-vole ale preotilor,
in parte din budgetele judeIelor respective, sad prin con-
cursul Omenilor de bine, earl cunosc trebuinta acestor
scOle. Am constatat cu multamire ca tOte sunt conduse cu
pricepere si buna-vointa, ne lipsind si aci concursul bine-
voitor al clericilor, printre cart unit licentiati in teologie,
earl dad cunoscintele trebuinciOse viitorilor cantareti bise-
ricesci.- Progresele ce sa realiseza in aceste scull, sunt cat
sa pOte de imbucuratOre, atat in ce privesc musica, cetirea
si randuelile bisericesci, cat si in ce privesce meseriile si
lucru manual, cu care sa indeletnicesc elevil scOlelor din
Turnu-Severin, Craiova si ROmnicu-Valcea.
Vorbind despre scOlele de cantareti, cred de trebuinta a
V6 aduce la cunoscinta Prea Sfintiei VOstre, un neajuns pe
care l'am putut observa, si anume: lipsa de uniformisa-re
in ajungerea scopului pe care II urmaresce ele. Modul pre-
dare! musicei, tipiculul si cetirel bisericesci, cum si aran-
jarea materiilor pe clase, este lasat la chibzuinta sefului
scOlel, sad a maestrilor respectivI, si de aci diversitatea me-
tOdelor si a modului de pre are atat dupa scoli cat si dupa
I

clase, acesta in primul rand, lar !n al doilea dupa cum
mi s'a semnalat verbal si de catre directorul ones din a-
ceste scoli, este nepotrivirea manualelor existente de can-
tart pentru actualele scoli de cantareti. Asa d. e. am vetlut
ca in aceeasi clasa sa predad canters din diferite carp.
Acesta e o greutate atat pentru elevi, cart nu pot WO cum-
pere mat multe manuale de cantari pentru aceeasi clasa, cat
si pentru maestri car', nu se pot conduce de o anume me-
toda, alesa ca cea mal buna, in predarea lectiilor.
Ar fi dar de absolute trebuinta in interesul bunului mers
al acestor scOle ca, sä se introduce aceeasi metoda de pre-
dare si sa se intocmesca o programa analitica, obligatOre
pentru tOte scOlele, din cadrul caria sa nu fie perfilis a esi
nicl un maestru, reglementandu-se si partea privitOre la
disciplina scOlelor si la predarea musicel practice, apoi sa
se alcatuesca si manuale in conformitate cu programa a-
nalitica.

www.dacoromanica.ro
UN RAPORT 235

Cu ocasia inspectiel ce am facut protoieriilor, am visitat
aprOpe tOte bisericile din capitalele judetelor acestel Eparchil.
Am constatat ca, in mare majoritate sunt tinute in buna
stare, bine inteles, potrivit cu starea materials de care dis-
pune si cu ajutOrele ce le primese de la cel in drept. Preotil
respectivi si cu tragere de inima pentru buna stare a sfintelor
locasurI dumnecleesci, stapaniti cel mai multi in dragostea
lor pentru curatenia bisericilor lor chiar din partea prma-
riilor de are, pe multe locuri in loc de 240 lei anual,
cat se prevede in lege a se da bisericei nu se acorda nici
jumetate din acesta sums sub diferite pretexte, totusi et ga-
sesc putinta asi procura mijlOcele strict necesare, spre a
se face fats nevoilor celor mai urgente ale bisericilor lor.
Am gasit insa si biserici cart lash mult de dorit, sub ra-
portul curateniel si a stares lor materiale, de care lucru
ar putea fi invinovatiti insisi preotil bisericilor respective.
De Ore-ce insa numerul acestor biserici este infim in ora-
sele: Craiova, Targu-Jiu si R.-Valcea, bar in T.-Severin am-
bele sunt in perfecta stare de curatenie, asa in cat ele se
perd fala de marea multime acelor bine intretinute, nu voi
face mentiune despre dinsele, in speranta ca, sfaturile ce
le-am dat preotilor acelor biserici, vor duce la- bun resultat;
dar me voi opri un moment spre a face o scurta dare de
sana despre bisericile din Caracal, unde si omul cel mai
putin pios se revolts sufletesce *lend halul In care sunt
lasate cea mai mare parte din bisericile de ad. Din 12
biserici, 4 suet ruinate cu desavirsire; dintre care 2, una dupa
alta, in linia intrarei in oral de la gars spre centru, ca o
sfidare a simtului religios si ca o aratare a unor timpuri de
complecta decadenta a crestinismului, nu s'ail luat cel putin
mesuri pentru darimarea lor. Restul bisericilor in fiinta sunt
tinute, cele mai multe; in cea mai mare necuratenie. Pe din
afara curtile bisericilor pline de burueni si de neorinduiala,
de si sunt in mijlocul orasului, facend un contrast nepla-
cut cu cladirile si curtile omenescl de prin imprejurimi. Pe
dinlauntru necuratite, ruinate si vapsite in negru prin fu-
mul luminarilor false de care sunt pline sfesnicile, polican-
drele si tOte dulapurile, cu t6te ordinile circulare date in
diferite timpuri de autoritatile bisericescl, bar acum mai in
urma de insusi P. S. VOstra Cu regret tin sa fac cunoscut

www.dacoromanica.ro
236 UN RAPORT

ca, la unele bisericl nici nu le-am veclut afisat acest ordin
circular, relativ la lumtnarile false, lar la altele afisat nu-
mai de forma, fara ca preotul sa se fi gandit sal puna in
practica macar cat de putin. Credinta mea este ca, pana
cand administratia bisericesca din acest oras, nu va fi mai
energica, starea lucrurilor nu se va putea schimba, si cu
drept cuvint, caci e admisibil ca sa nu se pOta capata mij-
like pentru construire de bisericl noul, sau reparatii marl
pentru cele ruinate mat mult; dar e greti de tnteles ca,
sub °chit autoritatilor bisericesci de acolo sa se vada ciu-
linil to curtea bisericel si gunolul pana la usa, lar pe din
launtru neglijenta si nepasarea impinse pana la extrem.
Consistoriul in anul expirat 1902, a tinut 32 sedinte cu
63 procese si 11 cererl de dispensa pentru cununii. Nu-
merul preotilor ce s'ati infatisat la aceste 63 procese a fost
de 30 pr. si 3 cantarett dap judecatel pentru diferite puncte
de invinuire. Ail fost condamnatl 12 preotl si un cantaret. Au
fost achitati 13 preotl si 2 cantaret}. Dot preoti ail lost
amanatt spre a fi judecati in anul curent, tar 3 ail remas
cu procesul suspendat.
Cei condamnatt au suferit urmatOrele pedepse: A fost
caterisit un preot, oprit trel luni unu, oprit dou6 luni unu,
oprit o luny unu, oprit 15 Vile unu, a perdut dreptul de
paroch un preot, canonisit la Sf. Episcopie 20 de Vile un
preot, canonisiti la Sf. Episcopie 10 Vile dol, dojana as-
pra Archieresca dol preop; un preot oprit pand va cununa
pe fiica sa care trdesce In concubinaj ; canonisit la S-ta E-
giscopie 20 Vile un cantaret.
Stint al Prea Sfintiei VOstre devotat serv.
Econom: Stavrolor N. Filip.

www.dacoromanica.ro
DONATIUNI.

Se aduc multamiri publice personelor piOse notate mai jos, earl
au bine-voit sa dilruiasca bisericei din com. Putineiu jud. Teleor-
man mai multe obiecte bisericegti gi anume: D-1 Stefan I. Vancica
a daruit potirul, discul, stelita, lingurita gi copia, tote de argint
de China in valore de 100 lei; Locuitotorii Mihal Surcan, Stan
Ravagila, Enache Banoiu gi Voicu Manganu an daruit un epitaf in
valbre de 80 lei; Locuitorii Petre Ni u gi Petre St. Marea ati da-
ruit un steg in valore de 40 lei; Si locuitorii Pascu R. Surcan gi
Florea Ene aft daruit una pereche Cununii gi una cadelnita de ar-
gint de china tote In valore de 60 lei.
Se aduc multamiri publice D lui Nita Ionescu i sotiei sale Man-
dica Ionescu str. Mace lark Bucuregti, cars an bine-voit sa daruiasca
his. Precupetii- Vechi din Capitals, IcOna Sf. Dimitrie Basarabov
intr'un too de lemn sculptat in vahire de 150 lei.
Se aduc multamiri publice D-lui Christofor Niculescu gi Dnei
Maria Christ. Niculescu care au bine-voit a darui bis. Popa-Tatu
din capitala o candela de argint in valore de 100 lei; cum gi D-lui
Eduard Vacman care asemenea a daruit opt partituri gi done con-
certe pentru corul bis. amintite.
Se aduc multamiri publice personeior mai jos notate din corn.
Adancata, pl. Cricov-Podg. jud. Prahova gi anume: Ion D. Popescu
cu sofa sa Florea gi Nicolae Vasile cu sotia sa Dumitra, sari all
bine-voit a darui bis. din acea comuna un rind de vegtminte preo-
tegti qi una perdea la Ugile Imperategti.

Se aduc multamiri publice D-lui administrator al Domeniilor Co-
ronei care a bine-voit sa darulasca his, din com. Balta Deunnei,

www.dacoromanica.ro
238 DONATI 0 NI

pl. Camp - Timor, jud. Prahova un exe-mplar cu clintart bisericeyti
pe note oi una broyurd intitulatd en Preotil sateyti.
Se aduc multdmiri publice D-lor frati comercianti Lamban din
corn. Adancata, pl. Cricov-Podg., jud. Prahova, earl an donat bis.
din acea corn. un clopot In valore de 400 lei.
Se aduc multamiri publice Dlui adm. al Domeniulut Coronet
care a bikte -voit sa daruiasca bis. din corn. Ciumati, jud. Prahova,
pl. Camp-Tiryor clout; card: una de muzica bisericesca gi una in-
titulatd, Preotit sategti.
Se aduc multdmiri publice Parintelui Vasile Nicolescu din corn.
Brebu, jud. Prahova, care a bine-voit sa daruiased bis. din loca-
litate una cruce de lemn pictatd, pe care a pus'o In sf. Altar, in
valore de 35 lei; Tar postamentu pe care e amlatd este de petra,
donate: de D-nu Niculae Mdnescu tot din acea comund, in valore
de 5 lei.
Se aduc multamiri publice personelor piose mai jos notate din
corn. Galdau, jud. Ialomita, care aid bine-voit se darutasca bis.
din aces comund diferite obiecte yi anume: D-1 Sima Georgescu en
soiia sa Ana a bruit una cruce pentru botez, tie argint de china,
In valore de 35 lei; D-1 Christache Teodorescu cu solia sa Marina
idem o cruce de argint de china pentru Sf. Masa, in valore de I.(JO
lei; oi Niculae Mitrea una candela de argint de china cu tref lu
In valore de 30 lei.
Majestatea Sa Regina nostra Elisabeta, lucrand fare preget la
Infrumusetarea sdntelor lui Dumneclet biserici, a bine-voit, a &anti
bis. parochiale Sf. Ierarh Nicolae" din corn. Rosnov, jud. Neamt,
un rind complect de Sfinte Vase de our en acoperemintele lor, lu-
crate de InsaVi Majestatea. Sa, cu petri scumpe yi fir aurit, de o
valore nepretuita, pentru care fapta mare yi frunaosa, se aduc mul-
prniri publice Augustel nostre Suverane.
Chiriarchia Sdntei Metropolis a MoldoveT yi Sucevei, educe mul-
tat:Girl locuitorulut Ion Barlenu din corn. Tomeati jud. Jar, care a
bruit bisericei filiale din Chipireyti parochia Opripeni, done sfe--
nice de alama in valOre de 283 lei; asemenea Presbiterel Iftimia
Chiriliu, care a bruit mencionatei biserict an felon de adamascd
de rand.

Chiriarchia Sfintei Metropolif a Moldovel @i Sucevei educe mul-
tdmire Domnei Parascheva Alexa din Urbea IagI, pentru ofranda.
ce a facut Capelef Cimitirului Eternitatea din Ia§i, consistand_
din un rand complect de veytminte preopyti de plisd negra.

www.dacoromanica.ro
DONATIUNI 239

Din partea Chiriarchiei Sfintei Episcopii din Husi, se aduc cal-
durose multdmiri persOnelor piese notate mai jos, care au bine-voit
a face donatiuni Bisericei Inaltarea Domnului" din Rao @i anume:
Economul C. Vas]: liu, sfinta Scripture in cinci volume, pentru bi-
blioteca parochiala si alte carte; D-na Ana Voicnii, diferite covere
oi o pereche nasalii tote in valere de lei 50; Alecu Ione 3cu o can
dela la serafimi in vakire de lei 100; Nita Rapanu, un sfesnic mare
la Sfintii Arhangheli; Gheorghe Gociu, un sfesnic mare en 5 lu-
mini, pentru sfinta Masa; I6n closed, a fmbracat ambele policandre
cu lumindri de cera curata, in val6re de peste 20 lei; D-na Ruxan-
da Pavlov, a donat 2 scaune. in val6re de lei 10; D na Maranda
Rapanu, 2 lumindri mar: la Maica Domnului, in val6re de lei 6;
D 1 Stefan Blesneac, o pola. la Iconostas; D-na Iona C. Busnea un
covor; D-na Profira Mihalache Jacob, o fats de masa.

Din partea Chiriarchiei Sf. Episcopii de Husi, se aduc caldur6se
multamiri persOnelor pi6se notate mai jos, care an bine-voit a face
donatiuni bisericilor: Sf. Voevotli, Sf. Dimitrie $i Sf. Gheorghe din
Husi, precum urineza: Pentru biserica Sf. Voevocli: Ion Pascal, un
steg, in valere de 30 lei; Nita Rapanul gi Petrache a Gavril6i, un
alt steag, iard0 in valere de 30 lei; Pentru biserica Sf. Dimitrie:
Teodor Turcu Masdrag, un rind complect de vestminte in val6re
de lei 230; Pentru biserica Sf. Gheorghe: Maghita V. Rusovici din
Iasi, icena Sf. M. M. Gheorghie imbracata in argint, ddruita in me-
moria repausatilor Petra si Ecaterina Baziit; Dimitrie Rapanu din
Husi, un steg de postav ros cu ornamente, lucrate in fir galben si
alb, pe o parte pictat imaginea Sf. M. Gheorghie, Tar pe cea-1 alts
a Sf. M. Dimitrie si a Prea Cuviesei Parascheva

Din partea Chiriarchiei Sf. Episcopii din Husi, se aduc, caldurose
multdmiri persOnelor piese mai jos notate, care au bine voit a face
donatiuni Biser:cei din parocbia Epureni, jud. Falciu @i anume: Ghita
a Frosinei Dumitru Bahnariu, 16n Petrea VulpN, Ilie Plugariu si Nita
Morariu, car! an bine-voit a da de sfintele serbatori a Nascerei
Domnului 17 kilograme laminar! pentru biserica; asemenea: Ghita.
a Frosinei si Dumitru Bahnaria a douat ung, envertura. pentra St.
Masa, si un covor in val6re de 26 lei; Iordache Cazan si Th. Ca-
ciula o perdea de dantela la Maica Domnului, in valere de 10 lei
si o Liturgie in valore de 7 lei.

Din partea Chiriarchiei St. Episcopii din Hilo se aduc caldurese
multanairi persOnelor piese notate mai jos, care au bine-voit a face
donatiuni bisericilor Inaltarea Domnului" din Huai oi acelei din
parochia Tangujei, judetal Vaslui si anume: Pentru biserica. Indl-
tarea Domnului" din Husi: Iconomului Const, Vasiliu 200 lei pen-
tru reparatiuni, Ion Closed. idem 200 lei, Alecu Ionescu. 60 lei;
Dumitra Poganescu 5 lei; Dumitru Blesnic 20 lei; Maria Lupu Ra-

www.dacoromanica.ro
240 DoNATiuNI

panu 5 lei; Tudora Antonin 10 lei; §i Gb. Gocin 50 lei. Pentru bi-
scrica parochiei Tangujei: Ecaterina Ionita, care a daruit una E-
vanghelie In va ore de 140 lei §i un rind de Sfintele Vase in valOre
de 100 lei.
Din partea Chiriarchiel Sf. Episcopil din Hui se aduc caldurOse
multamiri Domnei BA Gh. Postolachi, care a bine-voit a &Arai
bisericil Sf. Voivodi din parochia Idricin, Judetul Falciu, o cris-
telnita de arama in val6re de 32 lei, precum i D-lui Gh. Coreo-
vescu, administrator mo§ie §nletea, Judetul Falciu, care a bine-voit
a darui bisericei din catuna Horga, parochia Epureni, Judetul Tu-
tova, un epitaf, in val6re de de 100 lei.
Din partea Chinarchie Sf. Episcopii a Hu§ilor se aduce caldu-
rOse multamiri personelor piose mai jos notate, earl au bine-voit
a face donatiuni bisericel parochiale din parochia Crasnarni, Ju-
detul Falciu qi acelel din parochia Fastae, Judetul Vaslui, Qi a-
nume: D-lui C. Filimon care a facut cu a sa cheltuela pentru bise-
rica parohiel Crasnaieni: lama Prea Cuvi6sei Parascheva in val6re
de 200 lei, un clopot mare in val6re de 400 lei §i un sfe§nic in va-
l6re de 60 le; Dimitrie C. Chirica §i Maria HarnageE cari an cum-
parat &ate un Triod, editia Sf. Sined, in valore de 28 lei fie-care
§i Gh. Muntenu care a cumparat un Penticostar in valOre de 11 lei.
De asemenea D -lor Iancu §i Maria Ivanovici din urbea Vaslui,
Costache V. Bucatariu §i Ecaterina V. Chirica din parochia Fas-
tad, Judetul Vaslui, carii au bine-voit a contribui pentru legatul
cartilor de ritual, cu lumanari necesare serviciuluT divin, cu imbra,-
camintea Sf. Pristol §i alte lucruri necesare bisericel parochiale a
parochiei mai sus numite.
Chiriarchia Dunarei-de-Jos, exprima multamiri publice D-lui Ghe-
orghe Oprea Mare din Comuna §ivita, Jud. Covurlui, care a da-
mit bisericel parochiale din acea comuna: un epitrachil, un felon, o
pereche rucavite qi trel acopereminte pentru Sfintele Vase, tote in
val6re de (100) una mita, lei.

www.dacoromanica.ro