Patriarchal Ecumenic de Constantinopol si Sfintul Sinod al
Sfintel Biserici Autocefale Ortodoxe Romane.
1
Sanctitatea Sa Patriarchul de Constantinopol, cu
consimtimintul unanim al membrilor Sf. Sinod de pe
langa Biserica Patriarchali, a trimis scrisére tuturor
P.P. S. S. Patriarchi si tuturor I. I. P.P. S.S. Pre-
sedinti ai Sinddelor bisericilor ortodoxe autocefale,
prin care le cere parerea asupra cAtor-va cestiuni cu
caracter religios.
Tata care sint aceste cestiuni:
A) Ce trebue, si ce péte sa se facd, ca popérele
ortodoxe s4 se intalnésca fn unitatea credintei, in dra-
goste si in concordie, si pe urma, ce e de facut in
comun, spre intarirea credintei ndstre ortodoxe si
spre mai buna aparare a sfintelor biserici ale lui Dum-
nedet, in contra spiritului protivnic al lumei acestial
B) Care e parerea bisericilor autocefale asupra
raporturilor cu cele doué mari vlastare ale Crestinis-
mului, adica cu biserica Romano-Catolica si Protes-
tanta ?
E timpul potrivit sa se prepare terenul pentru o
apropiere amicala cu biserica Romano-Catolica si cea
www.dacoromanica.roPATRIARCHUL ECUMENIC | 185°
Protestanta? Inruditaé cu acést unire este si cestiu-
nea crestinilor catolici, carl s’ait despartit de biserica
romana nu de mult, si cari numindu-se vechi cato-
lict si dicénd, c4 primesc invétdturile Bisericef Una,
Sfinta, Sobornicésca si Apostolica de pana in secolul
al [X-lea si hotaririle celor sépte sfinte si prea cins-
titn sindde, declara, cA sint in Biserica Ortodoxa in
genere, si cer unirea si comuniunea cu dinsa numai
ca o lucrare de formalitate?
C) Nu de mai mic&d importanta este si cestiunea
calendarului comun, despre care se vorbeste si se
scrie de cat-va timp; in special, sistemele propuse de
a se reforma, Calendarul Julian, adoptat de veci de
Biserica Ortodoxa, sati de a adopta pe cel Gregorian,
cel dintaiti fiind considerat ca neexact, cel d’al doilea
ca mai potrivit cercetarilor sciintifice, si despre tran-
sformarea Pashaliei ndstre bisericesci.
Il.
La aceste intrebari, Sf. Sinod al Sf. Bisericei néds-
tre, in sesiunea sa de primavara din anul acesta,
réspunde, c4 prima datorie a Crestinatatei fiind de
a pdstra dumnedeésca doctrina, pe care ne-a dat’o
Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Christos, ne-
schimbata, neamestecata, neimpartita si nedespartita
pana la finitul vécurilor, Biserica Ortodoxa fine, ca
sfinta ei invétd4tura s& se pastreze nestirbita, asa cum
s'a hotarit de sfintii si de Dumnedet purtatorii Pa-
rinfi ai Bisericei Una, Sfinta, Sobornicésca si Apos-
tolica in cele sépte Sindde Ecgimenice.
Biserica Ortodox4 de Résarit, rémanénd statornica
numai in invétatura crestina, ast-fel Jamurita si ho-
trita, si nu in alta, ierarchii Bisericei Autocefale Or-
todoxe Romane, plini de rivna duhovnicésc4, o imul-
Biserica Ortodoxd Roman& 5
www.dacoromanica.ro186 -PATRiARCHUL ECUMENIC
fesc, o intaresc, si cu ea luminéza in povétuire pe
cei ce merg acum in ratacire de cal/ea, adevérul si
wiéfa, pe care ne-a aratat’o Domnul si Mantuitorul
nostru Tisus Christos, ca sa se indrumeze spre acésta
sfinta si dumnedeésca cale.
Multimea eterodocsilor, cari prin regulele prescrise
de bisericd si de ritualul ei se primesc in sinul sfintei
nostre Biserici Ortodoxe, este dovada cea mai elo-
quenta, ca corpul Bisericel cresce si se intaresce pe
unica temelie, care este pusa, si care este Iisus Christos.
Sfinta Biserica Autocefala Ortodoxa Romana crede,
ca e cu neputinfa a gasi puncte de intdlnire si de
atingere sat diferente cu bisericile eterodoxe Romano-
Catolica si Protestanta, care puncte sa se pota trece
cu vederea, fiind-c4 nimic nu este de prisos in alca-
tuirea doctrinala a Bisericei Ortodoxe. Calea sfintei
Biserici Ortodoxe este forte netedd si fara nici un
obstacol. Nu este nevoe de a o face mai curata de
cat este. La acésta cale daca vor voi aceste doué
vlastare ale Crestinismulul sa vie, noi, precum de
mult le-am ardtat calea, le o aratim si acum. Nu
primim ins& propuneri in privinta felului de a intra,
cAci numai unul singur este felul de intrare pe calea,
adevérul si viéta, si acésta este credinta sincera, fara
pata si statornica, asa dupa cum am primit’o de la
Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Christos si Sfintii
Séi Ucenici, dogmatisata in cele sépte Sobére Ecu-
menice, atat sub raportul doctrinel, cat si al disci-
plinei canonice bisericesci.
Dorinta néstra este ca toti eterodocsii s4 vie in sinul
Bisericei Ortodoxe a ly Christos, singura, care le pote
da mantuirea. Dar daca acestia arata dorinte cu con-
ditiii—dupa cum dice Sanctitatea Sa cu care concor-
dia dogmatica dorita si comunicarea este neadmisi-
bil4, atunci constatand faptul, nu ne rémane de cat
www.dacoromanica.roPATRIARCHUL ECCMENIC 187
s4 trecem inainte si sa vedem si mai departe cu
acelas zel si cu aceeasi evlavie, ca sfinta ndstra doc-
trina ortodoxa s4 o pastram si s4 o facem cunos-
cuta,—ca si pana acum—celor insetati de dreptate
si de adevér.
Cu privire la a doua chestiune la care se refera
scrisérea Sanctitatii Sale si anume a crestinilor ro-
mano-catolici, cari s’ati despartit de biserica Romei
gi cari se numesc acum cefolici vechi, credem ca u-
niunea lor cu Biserica Ortodoxa de Résarit este iarasi
imposibila, daca si acestia vor tinde spre unire cu
noi, pe baze de conditii si concesiuni, fiind-ca Bise-
rica Ortodoxa nu péte primi conditiuni si nu pdte
sa facd concesiuni. Pe langa acésta, catolicii vechi,
formand o mica minoritate in mijlocul bisericilor re-
‘formate si romano-catolice, ei se gasesc sub influenta
lor. Cand vor scapa de acésta influenta si cand vor
cere cu staruinta ca sa fie primifi in sinul Bisericei
Ortodoxe, imbratisand cu totul doctrina ndstra atat
dogmatica cat si canonica, cu bucurie vor fi primiti.
In cestiunea Calendarului, Sf. Sinod al bisericei
ndstre réspunde ast-fel: «Fara a ne raporta la resul-
tatele émenilor de stiinta, cari ati studiat chestiunea
masurarii timpului, din care unele sunt favorabile
sistemuluf nostru calendaristic, altele celui-l-alt sistem,
Sf. Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-
mane crede $i cere ca Sa rémanem in ceea ce ne gasim
asta-di, fiind-c4 este cu neputint4 fara a atinge dis-
positiunile canonice, daca ne-am gandi la o schim-
bare sati o reformare a Calendarului Julian, cu care
Biserica Ortodoxa traeste de atata timp, fara ca sa
se simta vre-o strimtorare. Deosebit de acésta, nici cu
degetul nu este permis a ne atinge de hotaririle stra-
vechi, cari fac gloria néstra bisericésca.
Dumnedett, marele Stapanitor al vécurilor, va rin-
www.dacoromanica.ro188 PATRIARCHUL ECUMENIC
dui si in acést4 privinta, ceea ce voeste El si ceea
ce va crede ca este bun ca sa se faca. Pana acum
insa n’a vorbit de cat o singura data prin acei ce
ait primit acest calendar in vechimea néstra_ biseri-
césca, jar cand va bine-voi alt-fel, de sigur ca ne
va lumina prin Spiritul Sfint, ca si in acésta privinta
sA stim ce sd voim si ce sa facem»
Acesta e réspunsul Sf. Sinod al Bisericei ndstre
crestine Ortodoxe la intrebarile puse de Sanctitatea
Sa Patriarchul de Constantinopol si de Sf. Sinod de
pe langa Biserica Patriarchala.
G...
<3 ——