Ghid privind realizarea și prezentarea lucrării de licență

pentru studenții de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele

Comunicării a Universității din Oradea
Specializările:
Relații Internaționale și Studii Europene
Relații Internaționale și Studii Europene în limba engleză
Studii de Securitate

Capitolul I. Elemente conceptuale și tehnice

Lucrarea de licență. Definiție

Lucrarea de licență este o cercetare teoretică și/sau aplicativă de tip creativ,
realizată de către studenți sub coordonarea științifică a unui cadru didactic cu
competențe de înalt nivel în domeniul respectiv, fiind necesară pentru evaluarea finală
a nivelului de pregătire academică și profesională a studenților.
Lucrarea de licență reprezintă rezultatul exclusiv al muncii de cercetare a
studentului, plagierea sau traficarea unor lucrări de licență prezentate în sesiunile
anterioare, în cadrul facultății noastre sau al oricărei alte facultăți din ţară sau
străinătate, precum și plagierea oricăror alte surse fiind interzisă şi sancționată
conform regulamentului în vigoare.
În acest sens, lucrarea va include o declaraţie de originalitate, tipizată, care se
ridică de la secretariatul facultății cu prilejul înscrierii la examenul de licenţă.
Verificarea nivelului de originalitate al lucrării se face de către cadrul didactic
coordinator.
Nerespectarea standardelor universitare de calitate în ceea ce privește
plagiatul atrage după sine anularea lucrării.
Lucrarea de licență trebuie să fie redactată în limba română de către studenții de
la specalizările în limba română, și în limba engleză de către studenții de la
specializările în limba engleză.

Obligațiile studenților
După alegerea temei de licență și a cadrului didactic coordinator, studentul are
următoarele obligații:
-să se consulte cu profesorul coordonator în procesul de realizare a planului tezei
(cadrul conceptual și studiul de caz);
-să se consulte cu profesorul coordonator în procesul de colectare a surselor
bibliografice;
-să inițieze dialogul cu cadrul didactic coordonator și să răspundă cererilor
acestuia cu privire la discuțiile asupra evoluției cercetării și cele privind evaluarea și
susținerea publică a lucrării de licență;
-să respecte termenele intermediare și finale cu privire la realizarea anumitor părți
ale lucrării sau a lucrării finale;

Rolul cadrului didactic coordonator

 stabilește, împreună cu studentul, structura lucrării și principalele abordări teoretice
și aplicate ale acesteia;
 validează abordarea și argumentarea teoretică a lucrării;
 validează metodologia lucrării;
 oferă sugestii, orientează studentul în activitatea de căutare și validează sursele
bibliografice utilizate în lucrare;
 sprijină studentul în analizarea și interpretarea datelor teoretice și urmărește
validarea/corelarea acestora în/cu studiul de caz;
 urmărește și evaluează evoluția lucrării de licență și oferă sugestii cu privire la
progresul înregistrat sau necesar pentru finalizarea acesteia în cadrul termenelor
prevăzute pentru depunere și prezentare;
 formulează critici la adresa lucrării, când este cazul;

Cadrul didactic coordinator NU se ocupă de:

 căutarea bibliografiei și selectarea acestea;
 probleme administrative privind depunerea lucrării de licență;
 de conceperea, în locul studentului, a oricărei părți a lucrării de licență.

Întreaga responsabilitate pentru respectarea acestor cerințe revine, în mod solidar,

studenților şi îndrumătorilor lucrărilor de licență/disertație.
Nerespectarea acestui ghid determină respingerea cererilor de susținere a
lucrărilor de licență/disertație în fața comisiei pentru examenul de licență/disertație a
Facultății IRISPSC/Departamentul RISE.

Etapele realizării lucrării de licență

1. Alegerea temei de licență dintre cele propuse de către profesorii care au dreptul
de a propune teme de licență. Pot îndruma lucrări de licenţă numai cadrele didactice
având următoarele titulaturi: lectorii universitar, conferenţiarii şi profesorii universitari.
Asistenții universitari cu titlu de doctor sau doctorand pot îndruma lucrări de licență
numai în cotutelă cu cadrele didactice cu titlurile academice prevăzute în alineatul
precedent.
Notă: Invocând motive argumentate științific și profesional, studenții pot
propune, unui cadru didactic ce îndeplinește condițiile de competență în ceea ce
privește specializarea și capacitatea de coordonare a lucrărilor de licență, o temă de
licență care nu se regăsește în lista temelor afișate, urmând ca aceasta să fie discutată și
elaborată împreună cu cadrul didactic specializat în domeniul respectiv, etapele 3-5
rămânând obligatorii.
2. Contactarea, directă sau prin e-mail, a profesorului care a propus tema aleasă,
pentru a-l anunța cu privire la intenția de a realiza o cercetare pe tema respectivă și a
rezerva, astfel, tema.
3. Discutarea, cu profesorul coordonator, a structurii tezei, a direcțiilor cercetării,
a termenelor în care lucrarea va fi finalizată.
4. Elaborarea lucrării şi discutarea periodică cu cadrul didactic coordonator a
conținutului lucrării de licență și a calității surselor bibliografice utilizate.
5. Obținerea acordului cadrului didactic coordonator și susținerea lucrării de
licență.
Este foarte de important ca între student şi coordonatorul lucrării de licență să se
stabilească o comunicare liberă, științifică, bazată pe respectul şi aprecierea reciprocă.

Lucrarea de licență trebuie să demonstreze următoarele abilități ale studentului:

-aceea de a formula, sub coordonarea unui cadru didactic, o problemă științifică,
un subiect de cercetare care să poată demonstra capacitatea studentului de a înțelege
problematicile științifice fundamentale și principalele perspective conceptuale specifice
domeniului de studiu;
-aceea de a utiliza de o manieră sintetică, iar la nevoie critică, literatura științifică
cu privire la problema studiată (volume științifice, articole de specialitate etc.);
-aceea de a aplica metode și concepte de bază asupra unui număr limitat de surse
de bază, și de a obține, prin analiză aplicată, rezultate ce pot susținute cu argumente
științifice;
-capacitatea de a valida la nivel experimental, empiric, tezele/ipotezele formulate,
și capacitatea de a formula concluzii științifice;
-aceea de a se exprima cu claritate și corect cu privire la subiectul cercetat.

Criterii de evaluare a lucrării de licență

1. Calitatea științifică a lucrării (7p)
Vor fi evaluate următoarele aspecte:
-utilizarea adecvată a cadrului teoretic necesar pentru fundamentarea științifică
a temei de cercetare; (2p)
-capacitatea de a evalua critic, original şi creativ cercetările existente şi
relevante din domeniul temei investigate; (2p)
- capacitatea de a utiliza diverse metode și tehnici de investigare ştiințifică și
utilizarea adecvată a acestora; (1p)
-capacitatea de a susține public și de a dezbate tema de cercetare investigată și
de a susține cu argumente și date empirice poziția adoptată; (1p)
-originalitate, creativitate; (1p)

2. Respectarea regulilor de tehnoredactare a aparatului critic (note de subsol

și bibliografie, conform Anexa 3) (1,5p)

3. Respectarea regulilor de structurare a lucrării din prezentul Ghid. (1,5p)

Elementele componente ale lucrării de licență

Elementele componente ale lucrării de licență sunt: cuprinsul, introducerea,
metodologia cercetării, capitolele (care stabilesc cadrul teoretic și cel empiric – studiul
de caz – al cercetării), concluziile, anexele, bibliografia.
Fiecare element component al lucrării de licență impune abordarea anumitor
problematici specifice, astfel:
-Coperta – a se vedea Anexa 1 (pentru lucrările de licenţă legate copertate
clasic, cu coperți de tip piele; pentru lucrările legate cu spirală pagina de titlu are rol
de copertă);
-Pagina de titlu – a se vedea Anexa 2.
-Cuprinsul: cuprinde toate titlurile și subtitlurile existente în corpul lucrării de
licență și paginile la care încep acestea.
-Introducerea cuprinde: o prezentare succintă a temei cercetate, a actualității și
a importanței acesteia pentru domeniul relațiilor internaționale și studiilor europene;
motivația autorului (studentului) în alegerea temei; principalele provocări ale temei,
obiectivele propuse și țintele atinse prin respectiva cercetare, precum și limitele lucrării
și cauzele care stau la baza acestor limite (dificultăți în obținerea informațiilor sau a
surselor bibliografice; gradul de noutate al subiectului abordat etc.); explicații cu privire
la principalele surse bibliografice utilizate, încadrarea conceptuală și ideologică (dacă
este cazul) a acestora.
 -Metodologia cercetării este necesar să evidențieze și să explice tehnicile și
metodele de cercetare utilizate; să explice caracterul uni/multidisciplinar al cercetării
realizate; să prezinte elementele de originalitate și inovație ce țin de metodele și
tehnicile utilizate în cadrul cercetării în raport cu subiectul cercetat; să prezinte
ipotezele cercetării sau întrebările la care autorul încearcă să răspundă prin utilizarea
anumitor metode, tehnici, teorii și studiu de caz.
-Capitolele cercetării reprezintă corpul cercetării, conțin aspectele teoretice și
analitice ale lucrării, fiind stabilite și discutate împreună cu coordonatorul științific al
lucrării. Ultimul capitol al lucrării cuprinde studiul de caz, ponderea acestuia în
structura lucrării fiind între 30% şi 50%.
-Concluziile cuprind o prezentare succintă a rezultatelor cercetării, a elementelor
de originalitate ale cercetării și a rezultatelor la care au dus acestea; se face corelația
între ipotezele prezentate în introducerea lucrării, opinia personală privind rezultatele
obţinute în lucrare, precum şi potenţiale direcţii viitoare de cercetare legate de tema
abordată.
-Anexele, atunci când sunt necesare, cuprind elemente relevante pentru
cercetarea realizată, dar care ar ocupa mult pra mult spațiu în cadrul lucrării. Exemple
de documente ce pot fi introduse în cadrul anexelor: modelul de chestionar de opinie
aplicat în vederea obținerii unor date statistice; date statistice pe baza cărora s-au făcut
diferite analize; tabele, grafice, figure, hărți etc. cuprinzând rezultate ale cercetării
realizate de autorul licenței sau de alți cercetători; documente rare sau inedite, care nu
se găsesc în biblioteci publice (facsimile ale unor autori cunoscuți, corespondența între
autorul lucrării și personalități în domeniu etc.); fotografii rare etc. Pentru fiecare
element cuprins în anexe se indică modul de obținere a acestuia, fie în spațiul alocat
anexelor fie în corpul lucrării de licență, atunci când se face prima trimitere la anexa în
cauză. Anexele se numerotează crescător (Anexa 1, Anexa 2 etc.) și se paginează doar
cele care reprezintă rezultatul cercetărilor proprii.
-Bibliografia cuprinde toate sursele, primare sau secundare, utilizate în realizarea
cercetării, organizate în funcție de tipul acestora și alfabetic. Bibliografia nu se
consideră capitol al lucrării de licență și nu se ia în considerare la numărul total de
pagini al lucrării de licență.

Prezentarea PowerPoint
Susţinerea lucrării se face cu ajutorul unei prezentări electronice realizate de
absolvent.

 Prezentarea conţine un număr de 12-15 slide-uri, din care primul cuprinde titlul
lucrării, numele profesorului coordinator și al studentului, al doilea conţine
cuprinsul, la nivel de nume de capitole, iar celelalte ideile principale din fiecare
capitol al lucrării;
 Prezentării studiului de caz i se va rezerva cel mai mare număr de diapozitive
(6-8).

Lucrări de referință care pot fi utile studentului în elaborarea lucrării de licență:

-Dumitrache, Ioan; Iovu, Horea (coord.), Manual de autoriat științific. Manual de formare.
Scrierea publicațiilor științifice, București, 2009.
http://www.ubm.ro/sites/al/images/docs/ManualAutoriat.pdf.
-Eco, Umberto, Cum se face o teză de licență, Editura Pontica, 2000.
-Evera, Stephen Van, Guide to Methods for Students of Political Science, Ithaca and London,
Cornell University Press, 1997.
 -Lipson, Charles, How to Write a BA Thesis. A Practical from Your First Ideas to Your Finished
Paper, Chicago and London, University of Chicago Press, 2005.
https://books.google.ro/books?id=JBo4Je3qmkcC&pg=PA123&lpg=PA123&dq=how+to+write+a+BA
+thesis&source=bl&ots=2JcysSAG2X&sig=IR09Kg_hVgOK-
r9uYVAFcMqpcAQ&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiHu57747rSAhULCiwKHUc7AFY4ChDoAQg5
MAQ#v=onepage&q=how%20to%20write%20a%20BA%20thesis&f=false.
-Schwartz-Shea, Peregrine, Dvora Yanow, “"Reading" "methods" "texts": How Research
Methods Texts Construct Political Science”, Political Research Quarterly, Vol. 55. Issue 2, June 2002.
Se poate citi on-line la adresa: https://www.jstor.org/stable/3088061?seq=1#page_scan_tab_contents.
Șandor, Sorin Dan, Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, http://www.apubb.ro/wp-
content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf.

Capitolul II. Reguli de tehnoredactare

Numărul de pagini: între 50 şi 100.

Format: A4. Pentru anexe poate fi utilizat și formatul A3, însă paginile în acest
format vor fi pliate astfel încât să nu depășească formatul A4 al lucrării.

Imprimarea paginilor lucrării se va realiza doar pe o singură față a fiecărei foi.

a. Marginile paginii (Page Setup)

interior: 2,5 cm (dacă lucrarea este legată cu arc), 3 cm (dacă este legată în
coperţi)
exterior: 2 cm
sus: 2 cm
jos: 2 cm

Spaţiul între rânduri – 1,5;

Alinierea textului în cadrul paragrafelor: textul va fi aliniat între marginile din

stânga şi dreapta (justified). Primul rând al fiecărui paragraf va avea o indentare de 1,5
cm. Titlurile capitolelor pot fi aliniate fie centrat, fie între margini. Etichetele tabelelor
şi figurilor vor fi aliniate centrat.

Fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, cu dimensiunea de 12

puncte.

Titlurile capitolelor şi subcapitolelor vor fi scrise astfel:

I. Titlurile capitolelor se scriu cu TNR de 14 puncte, bold
I.1 Titlurile subcapitolelor se scriu cu TNR de 12 puncte, bold
I.1.1 Titlurile sub-subcapitolelor se scriu cu TNR de 12 puncte, italic

Este obligatorie atât utilizarea diacriticelor specifice limbii române (ă, ş, ţ, î, â)

precum și a celor specifice altor limbi (de ex., în cazul autorilor străini al căror nume
cuprinde semne specifice limbii respective ori pentru titlurile sau datele de publicare
ale lucrărilor acestora).

Numerotarea paginilor se face exceptând pagina de titlu, până la ultima pagină

a lucrării, dar numărul paginii apare doar începând cu Introducerea. Numărul de
pagină se inserează în subsolul paginii, centrat.
 Figurile, graficele, tabele cuprind un număr și un titlu, care se menţionează
deasupra tabelului, aliniat centrat. Sursa datelor se precizează sub tabel, aliniat între
marginile din stânga şi dreapta (justified), indicând în mod obligatoriu numele
autorului(lor), lucrarea (cartea), editura, anul, pagina sau adresa de Internet completă
sau, dacă este cazul, contribuția autorului la realizarea respectivei figuri, grafic, tabel
etc.
 Anexa 1. Coperta

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE, RELAȚII INTERNAȚIONALE,
ȘTIINȚE POLITICE ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
PROGRAMUL DE STUDIU: RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI
STUDII EUROPENE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

Lucrare de licenț ă (în română)

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Asist. univ. dr.
Lect. univ. dr. ABSOLVENT
Conf. univ. dr. NUMELE ABSOLVENTULUI
Prof. univ. dr.

ORADEA
2017
Anexa 2. Pagina de titlu

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE, RELAȚII INTERNAȚIONALE,
ȘTIINȚE POLITICE ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
PROGRAMUL DE STUDIU: RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI
STUDII EUROPENE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

TITLUL LUCRĂRII DE LICENȚĂ

(ÎN ROMÂNĂ sau ENGLEZĂ)

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Asist. univ. dr.
Lect. univ. dr. ABSOLVENT
Conf. univ. dr. NUMELE ABSOLVENTULUI
Prof. univ. dr.

ORADEA
2017
Anexa 3. Reguli tehnoredactare aparat critic

Ibidem = (prescurtat: Ibid.) se întrebuinţează când avem trimitere succesivă la

acelaşi autor şi aceeaşi lucrare. Poate fi aceeaşi pagină, dar dacă este alta se
indică exact pagina. Dacă între prima trimitere şi următoarea s-a intercalat o altă
notă, menţiunea ibidem nu mai este valabilă.
Idem = (prescurtat: Id.) se foloseşte în cazul autorului care are mai multe lucrări
şi pentru a evita repetarea numelui se foloseşte acest termen, urmând a scrie
doar titlurile lucrărilor sau articolelor.
op. cit. – când avem un singur TITLU al unui autor (până la finalul lucrării nu
putem şti dacă vom avea una sau mai multe dintre lucrările sale decât dacă este o
operă foarte rară iar autorul unul dintre clasicii genului). Prima oară trimiterea
se face în întregime, aşa cum am arătat mai jos. A doua oară folosind acest opus
citatus (opera citată) prescurtat în op. cit.
apud. – atunci când preluăm un citat (o idee) a unui autor, a cărui lucrare NU o
deţinem, dintr-un alt autor, a cărui lucrare o avem şi pe care o utilizăm pentru
realizarea lucrării.
p. 23 – când citatul sau rezumatul este făcut de pe o singură pagină din lucrarea
consultată (se admite în România utilizarea prescurtării p.)
pp. 23-24 - când citatul sau rezumatul este făcut din mai multe pagini
consecutive din lucrarea consultată. Exemplu specific: pp. 3, 6-7.

Cele mai frecvente prescurtări în note sînt:

cf. = confer, compară;
v. = vezi;
p. = pagina;
pp. = paginile;
t. = tomul;
şi urm. = şi următorul/următorii/următoarele; (sg.)
vol. = volumul;
ed. = (ediţia, editor; plural: eds)
ed. cit. = ediţia citată (neitalic!)
e.g. = exempli gratia (de exemplu)
i.e. = id est (adică)
infra = (mai jos)
loc. cit. = loco citato (similar cu op. cit., dar folosit numai atunci când trimiterea
este la aceeaşi pagină ca în trimiterea anterioară)
op. cit. = opera citată (italic!);
art. cit. = articolul citat;
ms. = manuscrisul;
mss. = manuscrisele;
passim = pe alocuri; în mai multe locuri;
supra = (mai sus)
ş.a. = şi alţii; şi altele;
et al. = et alii (şi alţi autori) şi alţii; şi altele;
sq./sqq. = sequiturque/sequunturque (şi pagina/paginile următoare)
et seq. / et seqq. = et sequens (și secvența / secvențele următoare)
Abrevierile

Se vor folosi următoarele abrevieri:

– î.Hr.; d.Hr. = înainte, după Hristos;
– a.c. = anul curent;
– a.m. = antemeridian;
– bd. = bulevardul;
– cca = circa (fără punct!);
– cf. = compară;
– dl = domnul (fără punct!);
– D-lor = Domniile lor;
– dlor = domnilor;
– d-lor = dumnealor;
– d-lui = dumnealui;
– dna = doamna;
– dnei = doamnei;
– dra = domnişoara;
– drei = domnişoarei;
– D-sa = Domnia sa;
– D-ta = Domnia ta;
– d-ta = dumneata;
– Dvs. = Domnia voastră;
– dvs. = dumneavoastră;
– ed. = ediţie;
– ed. cit. = ediţia citată (nu în italice!)
-et al. (et alibi) - și altele
– ibid. = ibidem;
– id. = idem;
– loc. cit. = locul citat;
– ms. = manuscris;
– mss. = manuscrisele;
– n. = nota;
– n.a. = nota autorului;
– n.t. = nota traducătorului;
– N.B. = nota bene;
– op. cit. = opera citată;
– p. = pagina
– pp. = paginile;
– passim = în mai multe locuri;
- p.m. = postmeridian;
- P.S. – post-scriptum
– r. = rîndul;
– Sf. = Sfîntul, Sfînta;
– s.v. = sub voce;
– ş.a. = şi alţii
– şi urm. = şi următoarele
– v. = versul
– vol. = volumul;
Prescurtările de genul cap. (capitolul); sec. (secolul) sunt indezirabile.

Model pentru întocmirea bibliografiei:

Atenţie!!! Ideal ar fi ca bibliografia să fie aranjată pe tematici şi categorii!!!

Adică: lucrări teoretice, izvoare, lucrări generale, lucrări speciale,

periodice, legislaţie, surse electronice etc. Fiecare la rândul lor pot fi prezentate
în ordine cronologică sau alfabetică. Totuşi, criteriul alfabetic este cel mai folosit.

Anexele lucrării pot cuprinde: izvoare inedite reproduse integral sau

parţial, hărţi, grafice, liste cronologice, ilustraţii, desene. Dacă lucrarea are mai
multe ilustraţii este necesar să se alcătuiască o listă a acestora.

Articol într-o revistă, fără autor:

Redarea în bibliografie:

„Denis de Rougemont en tel qu’en lui-même”, în: Cadmos, nr. 33, printemps
1986, pp. 7-23.

Redarea în nota de subsol :

„Denis de Rougemont en tel qu’en lui-même”, în: Cadmos, nr. 33,

printemps 1986, pp. 7-8.
Articol de ziar (revistă), cu autor:

Ex. 1

Redarea în bibliografie:

Ardelean, Alexandru, „Satisfacţie amară”, în: Foaia Românească. Săptămânal al românilor

din Ungaria, Anul III (L), nr. 48, vineri 01 decembrie 2000, p. 3.

Redarea în nota de subsol:

A. Ardelean, „Satisfacţie amară”, în: Foaia Românească. Săptămânal al românilor

din Ungaria, Anul III (L), nr. 48, vineri 01 decembrie 2000, p. 3.

Ex. 2

Redarea în bibliografie:

Morra, Gianfranco, „Cercetând principiul de subsidiaritate”, în: Plus 22, nr. 145, supliment
al revistei 22, nr. 23, 4-10 iunie 2002, p. VII.

Redarea în nota de subsol:

G. Morra, „Cercetând principiul de subsidiaritate”, în: Plus 22, nr. 145, supliment al
revistei 22, nr. 23, 4-10 iunie 2002, p. VII.
Articol (studiu, eseu etc.) în opere complete (antologie de texte, culegere
de texte etc.), cu autor:

Ex. 1

Redarea în bibliografie:

Rougemont, Denis de, „Aller et retour”, în: Œuvres complètes, III, Écrits sur
l’Europe, vol. I, 1948-1961, Genève, Éditions de la Différence, 1994, pp. 173-
174.

Redarea în nota de subsol:

D. de Rougemont, „Aller et retour” (1953), în: Œuvres complètes, III,
Écrits sur l’Europe, vol. I, 1948-1961, Genève, Éditions de la Différence,
1994, p. 174.

Ex. 2

Redarea în bibliografie:

Rougemont, Denis de, „Alexandre Marc et l’invention du personnalisme”, în:

Le fédéralisme et Alexandre Marc, Lausanne, Centre de recherches
européennes, 1974, pp. 51-69.

Redarea în nota de subsol:

D. de Rougemont, „Alexandre Marc et l’invention du personnalisme”,

în: Le fédéralisme et Alexandre Marc, Lausanne, Centre de recherches
européennes, 1974, pp. 51-53.

Ex. 3 (instituţia care editează un text – declaraţie, statut etc. – poate ţine
loc de autor!!!)

Redarea în bibliografie:

Danubian Club, „Central and South-East European Union”, în: Documents on

the History of European Integration, Volume 2, Plans for European Union in
Great Britain and in Exile. 1939-1945, Edited by Walter Lipgens, Berlin, New-
York, Éd. Walter de Gruyter, 1986, pp. 774-784.

Redarea în nota de subsol:

Danubian Club, „Central and South-East European Union”, în: Documents on

the History of European Integration, Volume 2, Plans for European Union in
Great Britain and in Exile. 1939-1945, Edited by Walter Lipgens, Berlin, New-
York, Ed. Walter de Gruyter, 1986, pp. 774-775.
Lucrare în mai multe volume (dacă a fost folosit doar unul dintre
acestea, va fi menţionat doar volumul utilizat, atât la bibliografie, cât şi
în nota de subsol):

Ex. 1

Redarea în bibliografie:

Ackermann, Bruno, Denis de Rougemont. Une biographie intellectuelle, Vol. I,

De la révolte à l’engagement. L’intellectuel responsable, Genève, Labor et Fides,
1996, 627p.

Redarea în nota de subsol:

B. Ackermann, Denis de Rougemont. Une biographie intellectuelle, Vol. I,
De la révolte à l’engagement. L’intellectuel responsable, Genève, Labor et
Fides, 1996, p. 354.

Ex. 2

Redarea în bibliografie:

Tocqueville, Alexis de, Despre democraţie în America, vol. I, Bucureşti, Ed.

Humanitas, 1995, 532p.

Redarea în nota de subsol:

A. de Tocqueville, Despre democraţie în America, vol. I, Bucureşti, Ed.

Humanitas, 1995, p. 356.

Volum cu un singur autor:

Redarea în bibliografie:

Crowder, George, Anarhismul clasic. Gândirea critică a lui Godwin, Proudhon,

Bakunin şi Kropotkin, Bucureşti, Ed. Antet, 1997, 264p.

Redarea în nota de subsol:

G. Crowder, Anarhismul clasic. Gândirea critică a lui Godwin, Proudhon,

Bakunin şi Kropotkin, Bucureşti, Ed. Antet, 1997, pp. 154-155.
Volum cu doi sau trei autori:

Redarea în bibliografie:

Ex. 1

Furet, François; Richet, Denis, La Révolution française, Paris, Ed. Hachette,

1989, 316p.

Redarea în nota de subsol :

F. Furet, D. Richet, La Révolution française, Paris, Ed. Hachette, 1989, p.
234.

Ex. 2

Aron, Robert; Marc, Alexandre; Voyenne, Bernard, „Résolution de politique

générale du premier Congrès national de l’Union française des fédéralistes.
Paris, 12-13 juin 1948”, în: Alexandre Marc, À l’hauteur d’homme. La
Révolution Fédéraliste, Paris, Éditions Je Sers, 1948, pp. 205-208.

Redarea în nota de subsol :

R. Aron, A. Marc, B. Voyenne, „Résolution de politique générale du

premier Congrès national de l’Union française des fédéralistes. Paris,
12-13 juin 1948”, în: A. Marc, À l’hauteur d’homme. La Révolution
Fédéraliste, Paris, Éditions Je Sers, 1948, pp. 255-256.

(Dacă sunt trei autori se trec toţi trei, conform regulii de mai sus. Dacă sunt
mai mult de trei autori fie se trec toţi, fie în locul autorilor se trece ***, )
Surse electronice:

Documente oficiale:

Ex. 1

Redarea în bibliografie:

Charte Européenne de l’Autonomie locale, Strasbourg, 15.X.1985 STE 122 –

Autonomie locale, 15.X.1985,
http://www.afccre.asso.fr/publications/Reference/Chartes/Autonomie.pdf,
consultat la data.

Redarea în nota de subsol:

Charte Européenne de l’Autonomie locale, Strasbourg, 15.X.1985 STE

122 – Autonomie locale, 15.X.1985,
http://www.afccre.asso.fr/publications/Reference/Chartes/Autonomi
e.pdf, consultat la data.

Ex. 2

Redarea în bibliografie:

Traité instituant la Communauté européenne de défense, http://mjp.univ-

perp.fr/europe/1952ced2.htm, consultat la data.

Redarea în nota de subsol:

Traité instituant la Communauté européenne de défense,

http://mjp.univ-perp.fr/europe/1952ced2.htm, consultat la data.
Articole electronice:

Ex. 1

Redarea în bibliografie:

„Le Congrès de l’Union parlementaire européenne”, în: Le Monde, 07.09.1948, n° 1121, 5e

année, p. 1, www.ena.lu/mce.cfm, consultat la data.

Redarea în nota de subsol:

„Le Congrès de l’Union parlementaire européenne”, în: Le Monde, 07.09.1948, nr.

1121, 5e année, p. 1, www.ena.lu/mce.cfm, consultat la data.

Ex. 2

Redarea în bibliografie:
Delors, Jacques, „Le rôle et la place des régions dans une Europe rénovée. Exposé de Jacques
Delors à l’occasion du symposium annuel de l’Erasmus Prize Foundation, ‘s-Hertogenbosh
(Pays-Bas) – 4 novembre 2000”, în: Jacques Delors, Notre Europe, novembre 2000,
www.notre-europe.org, consultat la data.

Redarea în subsol:
J. Delors, „Le rôle et la place des régions dans une Europe rénovée. Exposé de Jacques
Delors à l’occasion du symposium annuel de l’Erasmus Prize Foundation, ‘s-
Hertogenbosh (Pays-Bas) – 4 novembre 2000”, în: Jacques Delors, Notre Europe,
novembre 2000, www.notre-europe.org, consultat la data.

EX. 3

Redarea în bibliografie:
Kelemen, R. Daniel, „The Structure and Dynamic of EU Federalism”, în: Comparative Political
Studies, Vol. 36, no. 1-2, February/March 2003, pp. 184-208,
www.cps.sagepub.com/cgi/content/abstract/36/1-2/184, consultat la data.

Redarea în nota de subsol:

D. Kelemen, „The Structure and Dynamic of EU Federalism”, în: Comparative Political
Studies, Vol. 36, no. 1-2, February/March 2003, pp. 185-186.
www.cps.sagepub.com/cgi/content/abstract/36/1-2/184, consultat la data.

Ex. 4
Redarea în bibliografie:
Marcou, Gérard, „La régionalisation en Europe. Situation, évolution et perspectives dans les
États membres de l’Union européenne et dans es États candidats d’Europe central et
orientale. Manuscrit achevé en novembre 1999”, 77p., în: La régionalisation en Europe,
www.umrdc.fr/marcou.pdf, consultat la data.

Redarea în nota de subsol:

G. Marcou, „La régionalisation en Europe. Situation, évolution et perspectives dans les
États membres de l’Union européenne et dans es États candidats d’Europe central et
orientale. Manuscrit achevé en novembre 1999”, p. 22, în: La régionalisation en
Europe, www.umrdc.fr/marcou.pdf, consultat la data.

Cărţi electronice:

Grant, Alan, The American Political Process, Seventh Edition, London and New York, 2004,
326p. www.questia.com, consultat la data.

Redarea în nota de subsol:

A. Grant, The American Political Process, Seventh Edition, London and New York,
2004, p. 234, www.questia.com..., consultat la data.
 Titluri în limbi care nu sunt de circulație internațională

Redarea în bibliografie:

Süli-Zakar, István, “Az államhatár társadalmi-gazdasági fejlő dést akadályozó hatásának

vizsgálata ÉK-Magyarország határ menti területein” [Investigating the role of the border
in impeding socio-economic development along the borderlands of Northeastern
Hungary], în: Földrajzi Közlemények [Geographical Bulletin], CXVI (XL), no. 1-2, 1992, pp.
45-56.

Redarea în nota de subsol:

I. Süli-Zakar, “Az államhatár társadalmi-gazdasági fejlő dést akadályozó hatásának

vizsgálata ÉK-Magyarország határ menti területein” [Investigating the role of the border
in impeding socio- economic development along the borderlands of Northeastern
Hungary], în: Földrajzi Közlemények [Geographical Bulletin], CXVI (XL), 1-2, no. 1992.

Notă: Pentru lucrările în limba română se face traducerea în limba română,

nu în limba engleză.

Fotografii, grafice, tabele

Pentru fiecare dintre acestea se precizează sursa!

Model:

Fig. 1. Harta României

Imagine

Sursa: „Harta României”, http://www.harta-romaniei.org/, consultat la 12

august 2010.