Вы находитесь на странице: 1из 58

AUXILIAR CURRICULAR

MATERIAL DIDACTIC
PENTRU
PREGĂTIRE PRACTICĂ
Clasa a IX-a
Modulul IV : C.D.L.

DOMENIU: servicii
NIVEL: I
CALIFICARE: Tehnician în activitati economice,comert,servicii

Octombrie 2010

AUTORI:
LUNGU TUDORA- profesor economist, grad didactic I
DUDAN ANGHELINA- profesor economist, grad didactic I
DIMA ADRIANA- profesor economist, grad didactic I

CUPRINS

Notă introductivă…………………………………………………………………..3
1. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ................................3
2. DESFĂŞURAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ.......................................................4
2.1. Informaţii despre specificul activitatilor practice.................................................4
2.2. norme de protecţia muncii………………………………………………………...6
2.2.1 Normele de protecţie a muncii……………………………………………….6
2.2.2.Igiena muncii.....................................................................................................7
2.2.3.Instruirea lucratorilor(PRACTICANTILOR)...............................................7
2.2.4. Obligatiile lucratorilor(PRACTICANTILOR).............................................8
2.2.5. Supravegherea sanatatii……………………………………………………...8
2.2.6. Masuri de reducere a efortului ortostatic şi neuropsihic..............................9
2.2.7.Bolile profesionale si bolile legate de profesiune .........................................10
2.2.8. Instrumente de lucru......................................................................................11
2.3.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA...........................................................19

2.3.1. Locul de munca...............................................................................................19


2.3.2.Mijloace de munca...........................................................................................19
2.3.3.Intretinerea curateniei la locul de munca......................................................20
3.“REZOLVAREA DE PROBLEME”…………………………………………………..21
3.1. Asumarea responsabilităţilor la locul de muncă.......................................................21
3.2. Însuşirea disciplinei în muncă: Regulamentul intern..........................................30
3.3. Disciplina muncii…………………………………………………………………...31
3.4.Dezvoltă relaţii interpersonale corespunzătoare în cadrul grupului de lucru.....36
3.5.Comportament şi conduită în cadrul grupului........................................................41

4.INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII..............42

4.1.Plan de acţiune………………………………………………………………….........42
4.2 Fişa de analiză………………………………………………………………………..43
4.3. Jurnal de practică.......................................................................................................45
Bibliografie..............................................................................................................................47
ANEXE……………………………………………………………………………………....48

Notă introductivă
Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ face parte din cultura de specialitate
aferentă domeniului de pregătire de bază comerţ, clasa aIX-a , ciclul inferior al liceului , filiera
tehnologică şi are alocat un număr de 90 de ore din care :
• 90 ore – instruire practică = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregătire practică )
Această ofertă curriculară, asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită
formarea în totalitate a competenţelor tehnice de specialitate descrise în Standardele de pregătire
profesională. Curriculum-ul în dezvoltare locală a fost elaborat pe baza competenţelor cheie din
unitatea : „ Organizarea locului de munca „ si “Rezolvare de probleme”
Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor să dobandeasca si sa dezvolte
deprinderi practice specifice domeniului de activitate, astfel incat la finalizarea moduluilui sa fie
capabili :
• Să rezolve o problema reală într-un loc de muncă tipic domeniului
• Sa respecte regulile de igiena personala si tinuta vestimentara
• Să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.
• Sa asigure ordinea si curatenia la locul de munca
• Sa aplice principiile ergonomice in organizarea locului de munca
1. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ
– „Organizarea locului de munca „
• Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă
• Aplica principiile ergonomice in organizarea locului de munca.
• Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

- “Rezolvarea de probleme”
• Identifică probleme simple
• Alcătuieste si aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple
• Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a unei
probleme simple

2. DESFĂŞURAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ

2.1. Informaţii despre specificul activitatilor practice.


Auxiliarul curricular este destinat elevilor care se pregătesc pentru calificarea
„Tehnician înactivitati economice/comert/ turism/alimentatie publica”., În prima etapă elevii
trebuie să cunoască specificul agenţilor economici din domeniul comerţului,turismului si
serviciilor.
În desfăşurarea activităţii comerciale, fiecare agent economic utilizează un anumit
potenţial de muncă denumit „resursele umane ale comerţului”. Forţa de muncă din comerţ
urmăreste:

• aprovizionarea cu mărfuri a firmei în care lucrează şi desfacerea acestora către


beneficiari;

• caracteristicile şi utilitatea produselor pe care le comercializează;

• efectuarea în cele mai bune condiţii a transportului, recepţiei, depozitării şi desfacerii


produselor contractate;

• prezentarea ofertei în procesul de comunicare şi negociere cu potenţialii clienţi;

• arta de a influenţa cererea, de a ajuta la formarea gusturilor cumpărătorilor şi de a


promova pe piaţă produsele noi oferite de producători.

Auxiliarul didactic este destinat elevilor şi are drept scop orientarea activităţii acestora pe
perioada stagiului de practică şi stimularea creativităţii. Activităţile propuse urmăresc atingerea
majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în
Standardele de Pregătire Profesională.
Monitorizarea practicii in laborator se va efectua de profesor sau maistru instructor
desemnat.
• Profesorul va furniza elevilor informaţii esenţiale pentru respectarea
disciplinei cu privire la sănătate şi securitatea muncii; programul de lucru; ansamblul de
reguli interne; factorii de risc specifici activităţii şi măsurile pentru evitarea riscurilor.
• Elevii vor avea parte de o pregătire prealabilă , teoretica, in cadrul
modulelor de specialitate desfasurate prin ore de predare, laborator tehnologic si instruire
practica . Pe perioada stagiului de practică se recomandă ca în prima etapă, elevii să
primescă sarcini cu caracter limitat, apoi gradual mai multe responsabilităţi şi oferirea de
feedback periodic din partea tutorelui de practică.
Stagiul de practică (IPC) şcolii, în atelierele şi laboratoarele de specialitate din scoala. Se
recomandă desfăşurarea practicii in laboratoare ceea ce permite elevului să evalueze riscurile
pentru fiecare activitate, să desfăşoare activităţi de evitare a riscurilor privind igiena şi
securitatea muncii şi să aplice măsurile de protecţie a mediului.

– „Organizarea locului de munca „


• Aplică legislaţia privind igiena şi securitatea muncii
• Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă
• Aplica principiile ergonomice in organizarea locului de munca.
• Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

După parcurgerea unitatii de competenta„Organizarea locului de munca „ veţi fi capabili


să:
• aplicaţi legislaţia privind igiena şi securitatea muncii ;
• verificaţi funcţionarea sistemelor, dispozitivelor şi a condiţiilor de igienă, securitate
specifice locului de muncă;
• aplicaţi normele de igienă şi securitate specifice locului de muncă;
• identificaţi riscurile la care sunteţi expuşi la locul de muncă;
• utilizaţi echipamente de lucru şi de protecţie specifice locului de muncă;
• acordaţi primul ajutor în caz de accidente;
• identificaţi sursele de poluare de la locul de muncă;
• aplicaţi măsurile de prevenire a poluării mediului.

2.2. Norme de protecţia muncii

2.2.1 Normele de protecţie a muncii au ca scop asigurarea celor mai bune condţtii de
muncă dar şi prevenirea accidentelor şi imbolnăvirea personalului.
Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de realizare a securitatii
muncii; continutul lor este format din colectii de prevederi cu caracter obligatoriu, prin a caror
respectare se urmareste eliminarea comportamentului accidentogen al executantului in procesul
muncii Rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele masuri de prevenire necesare
pentru anihilarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala dependenti de
executan
Securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii,
integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de
munca;
prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de
munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul
procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data
disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de
profesiune;
accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca,
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de
munca;
echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un
lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in
pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;
loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau
unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in
cadrul desfasurarii activitatii;
pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar
prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se
pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;
incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui
echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa
produca pagube materiale;
servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa
presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform
legii;
accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai
acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de
3 zile;
boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori
determinanti sunt de natura profesionala.

2.2.2.Igiena muncii
Igiena muncii este ştiinţa care se ocupă cu studiul conduitei de viaţă şi muncă şi influenţa
acesteia asupra stării de sănătate.Igiena are rolul de a elabora norme de muncă şi viaţă, care, puse
în practică, să ducă la prevenirea îmbolnăvirilor, scăderea mortalităţii şi reducerea morbidităţii,
promovarea stării de sănătate şi prelungirea duratei de viaţă. În sens strict, igiena muncii se
ocupă de studiul condiţiilor de muncă şi influenţa lor asupra stării de sănătate a oamenilor
muncii, în vederea prevenirii şi combaterii bolilor profesionale care duc la scăderea capacităţii de
muncă şi, deci, la scăderea productivităţii.
Prin microclimat de muncă se înţelege ansamblul factorilor de mediu (fizici, chimici, biologici,
psihologici), care acţionează pe un teritoriu delimitat (încăpere de producţie, teren agricol,
localitate etc.).
Noxele profesionale
Denumim noxe profesionale totalitatea factorilor nocivi prezenţi la locul de muncă şi care pot
ameninţa sănătatea muncitorilor dacă nu se iau măsuri de protecţie necesare.
Clasificarea factorilor nocivi prezenţi la locul de muncă:
A. Organizarea defectuoasă a muncii
* poziţia forţată a corpului, timp îndelungat, în supraîncordare;
* efortul exagerat;
* regim neraţional de muncă (lipsa echilibrului între muncă şi repaus).
B. Nerespectarea regulilor de igienă privind procesul muncii, cu înlesnirea acţiunii unor factori
care trebuie îndepărtaţi sau neutralizaţi:
* factori fizici: temperatură normală, radiaţii termice, umiditate crescută sau scăzută, raze
ultraviolete, zgomot, trepidaţii;
* factori chimici: substanţe toxice, praf industrial, fum;
* factori biologici: infecţii sau invazii microbiene, parazitare, animale bolnave.
C. Nerespectarea regulilor de igienă în sălile de producţie:
* insuficienţa volumului de aer;
* deficienţe ale sistemului de ventilaţie, de încălzire, de iluminat;
* amenajarea defectuoasă a locului de muncă;
* influenţa nocivă a factorilor atmosferici

2.2.3.Instruirea lucratorilor(PRACTICANTILOR)
(1) Instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului se realizează :
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodica si ori de cate ori este necesar.
2.2.4. Obligatiile lucratorilor(PRACTICANTILOR)
- Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea
sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane
care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
- (1) lucratorii au urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara
a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor
tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre
care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,
precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a
face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a
permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara
riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de
munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.

2.2.5. Supravegherea sanatatii


Lucrătorii trebuie să respecte normele de tehnica securităţii muncii in fiecare compartiment
unitate şi să semneneze fişa de instructaj individual. Maşinile,utilajele şi ustensilele se verifică
inainte de inceperea folosirii lor,pentru a se asigura că funcţionează.Se verifică dacă au fost luate
măsuri de siguranţă conform prescripţiilor şi dacă dispozitivele sunt instalate la utilajele şi
instalaţiile din proceseul de producţie.Dacă se observă defecţiuni sau diferite lipsuri trebuie
informat şeful unităţii sau şeful compartimentului de acest lucru, care trebuie să rezolve aceste
lucruri.
Fumatul este interzis,la fel şi deplasare in apropierea materialelor inflamabile sau
exploziblile cu lămpi de gaz. Fumatul este permis doar in anumite locuri create special pentru
acest.
Postul de prim ajutor se amenajează la toate locurile de muncă.Este dotat cu un dulăpior
care conţine toate materialele necesare acordării primului ajutor.

2.2.6. Masuri de reducere a efortului ortostatic şi neuropsihic


În vederea reducerii efortului ortostatic este recomandabil ca:

-personalul să fie foarte bine pregătit în vederea eliminării curselor inutile, a manevrelor
necorespunzătoare, ce reprezintă o pierdere de energie inutilă.
ţinuta să fie adecvată, comodă, pantofii cu tocul jos, comozi, astfel încît să asigure un effort mai
mic ăn realizarea sarcinilor
-să se asigure o bună condiţie fizică,întreţinută permanent prin exerciţii fizice, dar şi prin relaxare
-metodele de preluare şi transmitere a comenzilor să fie moderne, reducîndu-se timpul şi efortul
necesar efectuării acestora şi crescînd eficienţa lucrătorilor din alimentatie.
-respectarea programului de lucru, pauzele – atunci cînd fluxul de consumatori este mai mic -
protejează lucrătorul de suprasolicitare.
-dotările pentru transportul intern să fie moderne.
-să se folosească ambalaje uşoare.
-spaţiile să fie bine dimensionate,astfel încît să permită efectuarea mişcărilor necesare şi să reucă
efortul ortostatic

Cauzele accentuării tensiunii neuropsihice pot fi :

-oboseala instalată
-comportarea necorespunzăoare a clienţilor dificili
-pregătirea insuficientă a lucrătorilor
-oferta insuficientă sau necorespunzătoare a preparatelor oferite
-personalitatea lucrătorilor sau a clienţilor
-slaba motivare a personalului
-starea de ebrietate.
În vederea diminuarii efortului neuropsihic se impugn o serie de măsuri cum ar fi
-perfecţionarea angajaţilor privind stăpînirea tehnicilor de negociere şi atenuare a conflictelor
-adoptarea unei atitudini corecte faţă de clienţii dificili
-creşterea gradului de motivare şi automotivare a personalului
-evitarea supraaglomerării din unitate
-planificarea riguroasă a sarcinilor ce îi revin angajatului
creearea unui mediu ambiant cît mai plăcut desfăsurării comunicării.

2.2.7.Bolile profesionale si bolile legate de profesiune

* Legea nr. 90/1996 – afectiunea ce se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de factori nocivi fizici chimici sau biologici, caracteristici locului de munca,
precum si supra solicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca
Clasificare

* Dupa natura factorului nociv care le-a generat


* Dupa tipul de expunere la actiunea factorului nociv
* Dupa modul de actiune a factorului nociv asupra organismului
* Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie care pot fi:
# Fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric)
# Chimici (acizi, substanţe toxice, substanţe inflamabile, substanţe explozive)
# Biologici (microorganisme)
* Factorii de risc proprii mediului de muncă sub formă de depăşiri ale nivelului sau intensităţii
funcţionale a parametrilor de mediu specifici, precum şi de apariţii ale unor condiţii de muncă
inadecvate.
a) În funcţie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica în
următoarele grupe:

* Intoxicaţii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substanţe toxice;


* Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice;
* Boli prin expunere la energie radiantă;
* Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute;
* Boli prin expunere la zgomot şi vibraţii;
* Boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută;
* Alergii profesionale;
* Dermatoze profesionale;
* Cancerul profesional;
* Boli infecţioase şi parazitare;
* Boli prin suprasolicitare;
* Alte boli (care nu intră în categoriile anterioare).

b) După timpul de expunere la acţiunea factorului de risc:

* Intoxicaţii acute (se cercetează atât ca boală profesională cât şi ca accident de muncă),
generate de o expunere de scurtă durată la acţiunea factorului de risc, dar la doze mari.

* Intoxicaţii cronice (se cercetează ca boli profesionale), provocate de regulă, de doze relativ
mici, dar care acţionează timp îndelungat asupra organismului;

2.2.8. Instrumente de lucru


Fişa de documentare nr. 1
Munca lucrătorilor este protejată prin legi şi acte normative care au ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor
profesionale
Cadrul legislativ privind igiena şi securitatea muncii:
Codul muncii – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003
Legea nr. 319 / 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 646 din 26 iulie 2006
Hotărârea de Guvern 1425/ 2006- Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006
Hotărârea de Guvern nr. 1146 / 2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă
Legea nr. 307/ 2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia
mediului.

I. Instruirea personalului ( anexa 1)


(a) Instructajul introductiv general
Trebuie prezentate:
- riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;
- legislaţia de protecţie a muncii în vigoare;
- consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de protecţie a muncii. (b)
Instructajul la locul de muncă - prezintă riscurile şi măsurile de prevenire specifice locului de
muncă.
► Include în mod obligatoriu demonstraţii practice
►Se consemnează în fişa de instruire individuală
(c) Instructajul periodic – se face întregului personal pe baza unei tematici ce cuprinde
obligatoriu demonstraţii practice, are drept scop aprofundarea normelor de protecţia muncii.
II. Utilizarea echipamentului de lucru şi protecţie (anexa 2).
Angajatorii au următoarele obligaţii:
a) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea si sănătatea lucrătorilor;
b) să asigure echipamente individuale de protecţie;
c) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau al
pierderii calităţilor de protecţie.”

Echipamentele individuale de protecţie (EIP)


trebuie să fie etichetate cu marcajul CE de către producător (H.G. nr. 115/2004). Dacă se
anticipează accidentări sau vătămări ale sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie să furnizeze
EIP pentru:
• protecţia capului
• protecţia picioarelor,
• protecţia ochilor şi a feţei,
• măşti respiratorii,
• protecţia corpului.
Angajatorul trebuie să instruiască lucrătorii cum să lucreze în condiţii de securitate cu
mănuşile de protecţie.
Încălţămintea de protecţie trebuie să fie uşoară şi trebuie să se poată da uşor şi repede jos; în
funcţie de cerinţe, tălpile trebuie să fie protejate împotriva uzurii, a alunecărilor şi să fie
antistatice.
Angajatorul trebuie să asigure protecţia ochilor şi a feţei lucrătorilor dacă există riscul
vătămării ochilor şi a feţei;
Lucrătorii expuşi la gaze, vapori sau materii în concentraţii ce reprezintă un pericol pentru
sănătate trebuie să primească protecţie adecvată a respiraţiei.
III. Existenţa trusei de prim ajutor şi a materialelor igienico sanitare (anexa 3).
O trusă medicală trebuie să aibă în dotare următoarele: vată hemostatică, leucoplast, garou,
bandaj, unguent contra arsurilor, substanţe dezinfectante, etc.
Atenţie ! Instruirea elevilor se va efectua atât la şcoală cât şi la agentul economic.
Fişa de lucru nr.2
Aplicarea Legii nr. 319/ 2006 în unităţile economice
Completaţi în tabelul de mai jos etapele aplicării Legii nr. 319/ 2006 privind securitatea şi
sănătatea în muncă, în funcţie de situaţiile concrete întâlnite la locul de muncă.
Instrucţiuni pentru practicant:
• Înainte de a completa tabelul asiguraţi-vă că dispuneţi de documentaţia necesară
rezolvării sarcinilor;
• Rezolvaţi toate sarcinile din fişa de lucru.
Nr.crt. Etapele aplicării Legii nr. 319/ 2006 Observaţii cu privire la modul în care este
aplicată legea 319/ 2006 la locul de muncă
1. Precizează obiectul de activitate al
legii.
2. Specifică articolele cu referire directă
la obligaţiile angajatorilor în vederea
asigurării condiţiilor de securitate şi
sănătate în muncă.
3. Supraveghează modul în care sunt
respectate, pe parcursul desfăşurării
activităţii, a dispoziţiilor legale din
articolele specificate.
4. Identifică deficienţele (contravenţiile)
în respectarea legii la locul de muncă.
5. Propune măsuri pentru prevenirea
cauzelor care au generat încălcări ale
dispoziţiilor legale din articolele
specificate.
6. Precizează sancţiuni care pot fi aplicate
conform Legii nr 319/ 2006 pentru
contravenţiile constatate.
Fişa de observaţie nr.1
Monitorizarea modului de aplicare a normelor de
igienă şi securitatea muncii
1. Supuneţi atenţiei una din activităţile executate în magazinul/ depozitul agentului economic în
care desfăşuraţi stagiul de practică*. Observaţi cu atenţie modul de aplicare a normelor de igienă
şi securitatea muncii.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos.
Activităţile supravegheate Concluzii Recomandări
Observarea şi verificarea
echipamentelor de protecţie

Observarea şi verificarea
truselor sanitare

Observarea şi verificarea
parametrilor de lucru

Observarea şi verificarea
sistemelor de siguranţă şi a
posturilor de prevenire a
incendiilor
*Atenţie: Activităţile în cadrul cărora se poate efectua observarea: recepţia mărfurilor;
manipularea, depozitarea, desfacerea mărfurilor alimentare şi nealimentare.
Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Fişa de documentare nr. 3


Activităţi de evitare a riscurilor privind igiena şi securitatea muncii
Problema prevenirii accidentelor şi bolilor profesionale se reduce la depistarea şi
eliminarea sau anihilarea acţiunii acestora.
proprii executantului

proprii sarcinii de muncă


proprii echipamentelor de muncă

FACTORII DE RISC

proprii mediului de muncă

Factorii de risc proprii executantului:


deficienţe ale capacităţii de muncă;
acţiuni greşite, omisiuni (ex. neutilizarea mijloacelor de protecţie).
Factorii de risc proprii sarcinii de lucru pot
rezulta din:
conţinutul necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de securitate: operaţii,
reguli, procedee de lucru greşite, cunoaşterea insuficientă a metodelor de lucru;
sarcină sub/supradimensionată în raport cu capacitatea executantului.
Factorii de risc proprii mediului de muncă:
prezenţa unor gaze toxice în atmosfera mediului de lucru;
zgomot excesiv, temperatură foarte ridicată;
prezenţa unor spori sau viruşi în atmosfera mediului de lucru;
factori de risc de suprasolicitare psiho- fiziologică a executantului.
Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie care pot fi:
factori de risc mecanic, termic, electric;
factori de risc chimic (acizi, substanţe toxice, substanţe inflamabile, substanţe explozive);
factori de risc biologic (microorganisme, plante periculoase, etc.).Rezolvarea situaţiilor
provocate de accidente:
oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii;
evacuarea personalului din zona periculoasă;
anunţarea serviciilor specializate;
anunţarea conducătorilor ierarhici;
eliminarea cauzelor care au dus la apariţia pericolului.
Prevenirea incendiilor şi exploziilor
Conform normelor interne si internaţionale, incendiile sunt clasificate in clasele A, B, C, D şi
instalaţii electrice.

• Clasa A: materiale combustibile solide (lemn, hârtie, haine,gunoi, plastic, etc.)

• Clasa B: lichide inflamabile (benzină, petrol, gaz, vopsele, etc.)

• Clasa C: gaze inflamabile (gaz metan, propan, butan, hidrogen, etc.)

• Clasa D: metale inflamabile (potasiu, sodiu, aluminiu, magneziu, etc.)

• Clasa E: incendii ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune.

Măsurile organizatorice de prevenire a incendiilor:


• respectarea normelor şi prescripţiilor de prevenire a incendiilor, interzicerea folosirii
flăcării deschise şi a fumatului în mediile periculoase;
• stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea şi combaterea incendiilor şi asigurarea
prelucrării şi a afişării lor;
• prevederea unor aparate de deconectare automată în caz de avarie;
• asigurarea unei bune evacuări a oamenilor şi a bunurilor din clădire în caz de incendiu;
• instalarea de scări de incendiu, guri de apă, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe
etc.)
• marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a căilor de evacuare din clădiri;
Principalele mijloace de intervenţie în caz de incendiu sunt stingătoarele (anexa 4)
Fişa de lucru nr.2
1. Realizaţi corelaţiile dintre factorii de risc prezentaţi în coloana A şi bolile profesionale care
pot fi provocate de aceştia, prezentate în coloana B:
A. Factorii de risc B. Bolile profesionale
1. umiditate a. boli parazitare
2. rozătoare b. reumatism
3. acţiunea prelungită a zgomotului intens c. conjunctivite
4. contact prelungit cu substanţe chimice iritante d. nevroze de coordonare
(lacuri, solvenţi, etc.) e. dermite acute şi cronice, ulceraţii
5. mişcări numeroase şi frecvent repetate f. hipoacuzie şi surditate de percepţie.
6. substanţe toxice iritante şi pulberi iritante
2. a. Enumeraţi activităţile desfăşurate pe parcursul unei zile de practică în unitate.
b. Identificaţi factorii de risc corespunzători activităţilor desfăşurate la locul de muncă.
Atenţie: Nu realizaţi nici o sarcină de muncă decât după ce aţi fost instruiţi în mod
corespunzător.
TIPUL ACTIVITĂŢII PERICOLE - RISCURI
Ex. Manipulare mărfuri

• transportul obiectelor grele


• poziţie ortostatică îndelungată
• manipularea manuală, în lipsa asigurării
dispozitivelor de ridicat

.......................................

.......................................

.......................................

.......................................
Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________
______________________________________________________________________

Fişa de lucru nr. 3


Apărarea împotriva incendiilor
1. Parcurgeţi instrucţiunile de comportament în caz de incendiu, detaliaţi pentru fiecare etapă
măsurile de acţiune.
1. Anunţaţi incendiul

Telefon : ________________
_________________________
_________________________
2. Evacuarea în siguranţă Salvaţi persoanele aflate în pericol:

__________________________
__________________________
__________________________
3. Stingeţi incendiul

Folosiţi stingătorul:
________________________
________________________

Obs. Este foarte important să cunoaşteţi unde se găsesc stingătoarele, cum se utilizează acestea,
ce tip de stingător este propriu fiecărui tip de incendiu şi ce tip de tactică trebuie utilizată.
2. a. Analizaţi indicatoarele de avertizare de mai jos şi prezentaţi semnificaţia fiecăruia.
b. Identificaţi indicatoarele de la locul de practică şi respectaţi-le.

................ ................ ................ ................ ................ ................


............... ................ ................ ................ ................ ................

Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________


______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

2.3.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

ASIGURA ORDINEA SI CURATENIA LA LOCUL DE MUNCA


Continuturi tematice asociate competentelor
Locul de munca
• Mijloace de munca: materii prime si auxiliare, echipamente si utilaje, instalatii, SDV-uri;
• Metode de intretinere a curateniei: manuale, mecanice, semiautomate.

2.3.1. Locul de munca


Asigurarea ordinii si curatenia la locul de munca presupune atingerea urmatoarelor criterii de
performanta:
a) Selectarea mijloacelor de munca
b) Ordonarea mijloacelor specifice activitatii curente
c) Intretinerea curateniei la locul de munca
Asigurarea ordinii si curatenia la locul de munca presupune respectarea urmatoarelor etape:

Mijloace de munca → Materii prime, materiale auxiliare, utilaje, instalatii,


echipamente , scule, S.D.V.-uri

Ordonare → Se va stabili si respecta succesiunea operatiilor de lucru


Se vor ordona materialele de munca

Curatenie → Se executa manual, mecanic, sau cu mijloace semiautomate.


Se utilizeaza materiale de curatenie specifice locului de munca
(lavete, detergenti, dezinfectanti, solventi).

2.3.2.Mijloace de munca
Echipamente comerciale:
• Cantarul – se utilizeaza la determinarea greutatii, pentru marfurile livrate sau
comercializate in vrac.
• Balanta comerciala – este folosita pentru cantarirea produselor alimentare si calcularea
pretului.
• Lectorul optic – se utilizeaza pentru citirea codurilor de bare in scopul identificarii
sortimentului de marfuri.
• Scannerul – este un echipament electronic, care ajuta la prelucrarea informatiilor cuprinse
in baza de date a magazinelor de mari suprafete. Scannerul lectureaza datele codificate si
simbolizate prin sistemul cod de bare.
• Caruciorul – este mijlocul de transport intern, manual, cel mai des folosit in depozitele
magazinelor mici si mijlocii.Cu ajutorul acestuia se transporta loturile de marfa de
capacitate mica. Carucioarele se folosesc in functie de natura marfurilor si sunt de mai
multe tipuri: cu lisa, carucior in trei colturi , carucior platforma,, carucior cu brat,
carucior cu peretii manuali, carucior cu peretii rabatabili etc. Carucioarele sunt usor
manevrabile, deplasamentul este manual si se reduce efortul fizic in procesul de
manipulare a loturilor de marfuri. Costul de achizitionare este redus.
• Motostivuitorul – este un mijloc de transport intern si este folosit in depozitele marilor
magazine de tipul hipermagazinelor. Cu ajutorul acestuia se transporta loturile de marfa
de capacitate mare. Motostivuitorul este usor manevrabil si reduce efortul fizic in
procesul de manipulare al loturilor de marfuri. Pentru manevrarea motostivuitorului este
necesara o instruire speciala.
• Electrostivuitorul – este un mijloc de transport al loturilor de marfuri catre rampa de
incarcare-descarcare. Este utilizat pentru transportul loturilor de marfuri de volum mare si
pe distante mai lungi si pot fi semimecanizat sau in intregime mecanizat.

Alte echipamente comerciale:


-Vitrinele frigorifice cu perdea de aer
-Vitrina frigorifica verticala
-Masina de taiat, feliat
-Masina de ambalat

Mobilier comercial:
-Raft de perete
-Gondola
-Raft pentru expunere produse de panificatie
-Raft legume si fructe

2.3.3.Intretinerea curateniei la locul de munca


Curatenia la locul de munca are rol:
• Igienic – prin curatenie putem stopa raspandirea bacteriilor care sunt responsabile
pentru declansarea mai multor boli. Curatenia poate fi eficienta in prevenirea raspandirii
bacteriilor.
• Estetic – un spatiu in care totul este curat si arata impecabil poate fi aranja astfel incat sa
fie mult mai atractiv.
• Intretinere – lucrurile care sunt curatate periodic isi vor pastra aspectul si vor arata mult
mai bine.
• Securitate – prin inepartarea gunoiului se elimina riscul de accidente prin alunecare sau
cel de producere al unui incendiu.

Cum putem efectua curatenia?


Exista mai multe metode de a efectua curatenia in spatiile comerciale:
• Curatenia individuala – la aceasta metoda curatenia este facuta de o singura persoana
intr-o anumita zona.
• Curatenia in echipa – munca este efectuata de doua sau mai multe personae intr-o
anumita zona. Aceasta metoda se utilizeaza, de regula la curatenia generala:

3.“REZOLVAREA DE PROBLEME”

3.1. Asumarea responsabilităţilor la locul de muncă:

Responsabilitate şi autoritate
Fiecare practicant trebuie să îşi ştie cu precizie câmpul de intervenţie şi responsabilitatăţile sale.
Aceasta implică definirea misiunilor, contribuţiilor şi activităţilor fiecăruia şi comunicarea lor în
cadrul grupului de lucru.
O activitate de succes depinde în foarte mare masură de angajaţi, de gradul lor de pregătire şi de
cât de mult se adaptează ei la specificul firmei.
Redactarea fişelor de post pentru fiecare funcţie este utilă deoarece:
• Permite fiecăruia înţelegerea mai bună a rolului său;
• Fiecare ştie ce se petrece înainte şi după activitatea sa;
• Evită conflictele şi pierderile de timp;
• Facilitează o bună desfăşurare în faţa unei situaţii neprevăzute sau dificile;
• Responsabilizează şi motivează fiecare funcţie
Rolul fişei postului din perspectiva angajatului

Facilitează procesul de autoclarificare referitoare la post: candidatul află, înainte de


angajare, sarcinile pe care le-ar avea de îndeplinit, precum şi responsabilitaţile personale.
Dacă descrierea postului nu corespunde cu aşteptările pe care le are, o anumită persoană
poate renunţa la candidatura sa, iar alta poate stabili de comun acord cu angajatorul,
modificarea sau introducerea unor noi sarcini şi responsabilităţi pentru postul respectiv.
Clarifică, orientează şi facilitează raportarea corectă a angajatului faţă de alţi angajaţi.
Angajatul află care sunt celelalte posturi din firmă, care sunt relaţiile sale de colaborare, de
subordonare şi/sau de supraordonare, care sunt responsabilităţile sale şi ştie cui şi în ce
mod trebuie să i se adreseze.
Reprezintă baza de plecare în evaluarea performanţelor. Cunoscând care îi sunt sarcinile
şi responsabilităţile, angajatul este avizat asupra aspectelor în funcţie de care se va realiza
evaluarea activităţii sale.
Este un instrument de responsabilizare a angajatului. Prin fişa postului, angajatul este
foarte clar informat cu privire la sarcinile, obiectivele şi responsabilităţile care îi revin şi
astfel se simte mult mai responsabil în activitatea sa.
Informează clar angajatul cu privire la mediul şi condiţiile în care trebuie să-şi desfăşoare
activitatea. În acest fel, el poate revendica nerespectarea acelor condiţii de lucru.
Angajatul află, încă de la începutul angajării, care sunt condiţiile de promovare şi de
formare profesională, astfel încât planificarea carierei este mult uşurată.
Fişa de documentare - Fişa postului (model)())general)

Fisa postului vanzator


Vanzator – Societate comerciala
I. Denumirea postului: Lucrator comercial - Vanzator
Pozitia in COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania): 522006
Obiectivul specific al muncii:
incaseaza bani si bonuri de masa
pune la dispozitia clientilor produsele comerciale
mentine igiena locului de munca
aranjeaza produsele expuse
Rezumatul postului:
Vanzarea de produse comerciale.
II. Integrarea in structura organizatorica a organizatiei
Pozitia postului in cadrul structurii organizatiei
A.Postul imediat superior : Director contabil
Postul imediat inferior : Nu este cazul
B.Subordonari:
Are in subordine: Nu este cazul
Este inlocuit de: Alta persoana care detine acelasi post sau de directorul pe vanzari
Inlocuieste pe: Alta persoana care detine acelasi post
Relatii:
A.Ierarhice: Director general, Directorul pe vanzari, directorul contabil
B.Functionale: Directorul pe vanzari, directorul contabil, expertul contabil, agenti comerciali,
functionari publici, personalul bancar si al firmelor de asigurari
C.De reprezentare: Clientii societatii comerciale si potentialii clienti
III.Conditiile materiale ale muncii:
Calculator (PC)
Calculatoare
Imprimante
Formulare: facturi, chitante, liste de plati, liste de comenzi, bonuri fiscale, ordine de plata, etc
Combina frigorifica
Ustensile de curatat
Substante chimice pentru curatat
Casa de marcat
Alarma de siguranta a incintei
Aparat de aer conditionat
IV. Atributiile si sarcinile postului de munca
1.Vanzarea produselor comerciale
-introduce in baza de date produsele pe care le-a comandat clientul
-aduce clientului din magazie sau de pe rafturi produsele pe care acesta le-a comandat
-verifica produsele (cantitativ si calitativ) date clientului
-probeaza calitatea marfurilor si modul de functionare a aparaturii expuse spre vanzare
-incaseaza banii sau/si bonurile de masa
-verifica banii sau/si bonurile de masa incasati de la client
-depoziteaza banii sau/si bonurile de masa in locurile speciale create pentru asta
2.Realizarea evidentei banilor
-numara banii incasati
-realizeaza monetarului banilor incasati
-verifica daca sunt sau nu banii care ar trebui sa fie in casa dupa fiecare zi de lucru
- numara bonurile de masa
-preda banii si/sau bonurile de masa directorului general sau directorului pe vanzari
3.Mentinerea igienei spatiunlui de lucru si pe cea proprie
-curata si spala podelele dimineata inainte de deschiderea magazinului, seara dupa inchidere si de
fiecare data cand este nevoie pe parcursul zilei de lucru
-sterge praful de pe aparatura de lucru, rafturi, tejghea si produse de fiecare data cand este nevoie
-sa fie imbracat(a) in uniforma in orele de program (uniforma furnizata de angajator - halat si
sapca)
-sa duca gunoiul de fiecare data cand este nevoie
-sa colecteze cartoanele ramase de la produsele vandute
-sa stranga ambalajele ramase de la produse si alte resturi in vederea aruncarii lor
-sa mentina produsele expuse si depozitate curate, neprafuite
-sa respecte normele vanzarii, depozitarii, expunerii de produse alimentare, normele manuirii de
produse chimice
-sa anunte persoanele din conducere privind orice neregula gasita in legatura cu produsele
4.Aranjarea, ordonarea si expunerea produselor comerciale
-verifica stocul de produse expuse pentru a determina nivelul lor
-depoziteaza si pastreaza produsele conform specificatiilor fabricantului sau procedurilor
standard
-intocmeste necesarul de produse pentru refacerea stocului de marfa expusa aduce marfa pentru a
completa stocul de marfa expusa
-aranjeaza marfa pe rafturile de expunere
-scrie preturile produselor
-afiseaza sau ataseaza preturile produselor conform legilor in vigoare
-aranjeaza produsele in magazie respectand normele in vigoare
5.Primirea de marfa
-verifica daca exista comanda pentru produsele primite, care sunt acestea si in ce cantitate au fost
comandate
-ajuta la descarcarea masinii care aduce produsele
-verifica calitativ si cantitativ produsele primite
-depoziteaza produsele pe rafturile de expunere sau in magazie
-realizeaza receptia pe marfa primita
6.Efectuarea de plati in conformitate cu listele de plati
7.Comandarea de produse comerciale in conformitate cu listele de comenzi

V. Pregatirea necesara postului de munca


De baza: Studii liceale si/sau post-liceale
De specialitate: cursuri de vanzatoare
Cursuri speciale: de legislatie a muncii, de calculator, economice si financiare, limbi straine
VI. Experienta (natura/durata)
Postul de lucrator comercial poate fi ocupat de orice persoana care manifesta interes si care are
aptitudini pentru aceasta profesie.
Dupa 1-2 ani de experienta in domeniul vanzarilor se pot obtine performante superioare.
VII. Acomodarea cu cerintele postului de munca
1.Pentru o persoana debutanta in profesie, acomodarea cu postul se realizeaza in 6 luni
2.Pentru o persoana experimentata, acomodarea cu postul se realizeaza in 3 luni.
VIII. Competentele postului de munca
Cunostinte si deprinderi:
1.Cunoasterea unui editor de text pe calculator
2.Operarea cu o baza de date (FOX, Excel)
3.Cunoasterea unei limbi straine de circulatie
4.Cunoasterea pietei de produse
5.Cunoasterea mediului economic
6.Cunostinte din domeniul comportamentului consumatorului
Calitati aptitudinale, de personalitate, educationale si exigente familiale:
1.Calitati fizice:
Sanatate buna. Sunt contraindicate bolile cronice care ar impiedica activitatea fizica intensa sau
defectele fizice care conduc la ingreunarea comunicarii cu clientii
Conditie fizica buna, rezistenta la efort
Prezentare placuta, carismatica
Exprimare clara, cursiva, literara. Sunt contraindicate defectele de vorbire
Nu exista restrictii de varsta pentru persoanele cu experienta, dar este de preferat ca angajarile
debutantilor sa fie limitate ca varsta la 18 de ani.
- Nu sunt restrictii legate de sex
2.Cerinte educationale:
Studii liceale
Este apreciata si alta experienta decat cea mentionata mai sus
Sunt apreciate cunostintele generale si de specialitate.
3.Aptitudini intelectuale generale:
- Este de dorit si esential un nivel de dezvoltare intelectuala generala, medie si peste medie.
4.Aptitudini speciale:
- Facilitati de exprimare scrisa si orala
- Capacitatea de redactare in scris a rapoartelor de gestiune
Gandire practica
Capacitate de integrare sociala mare, sociabilitate
Calitati artistice, utile in expunerea de produse si atragerea clientilor
Capacitate de memorare buna; usurinta de a retine detalii
Sensibilitate la probleme
Aptitudini numerice
Rationament deductiv
Capacitatea de ordonare a informatiei
Flexibilitate de cuprindere
O buna orientare in spatiu
5. Interese:
Interese practice in domeniul artistic
Interese practice care vizeaza sfera cunoasterii mecanismelor sociale
6. Dispozitii:
Placerea de a interactiona cu altii
Capacitatea de a influenta alte persoane
Placerea de a munci intr-un ritm alert
Personalitate extravertita, axata pe relatii sociale, cu inteligenta sociala, responsabila, cu intuitie
psihologica, neinfluentabil
7. Motivatia
Dornic de a da un randament cat mai bun
Dornic de a avansa
8. Situatia familiala
Viata de familie echilibrata
Mobilitate acceptabila de acasa la servici
IX. Responsabilitatile postului de munca
1. In raport cu alte persoane:
Onestitate si confidenta vizavi de persoanele din interior si exterior cu care este in contact
Confidentialitate privind politica interna a firmei
Cooperarea cu ceilalti angajati
Rezolvarea prompta a plangerilor venite din partea clientilor
2. In raport cu aparatura pe care o utilizeaza:
Mentinerea la standardele unei bune functionari a aparaturii folosite
Utilizarea cu responsabilitate a aparaturii din dotare, fara abuzuri
Anuntarea oricarei defectiuni directorului general
3. In raport cu produsele muncii:
Constiinciozitate vizavi de sarcinile pe care le are de indeplinit
4. In raport cu securitatea muncii
Vegheaza la respectarea normelor de tehnica securitatii muncii
Se achita la timp de toate responsabilitatile ce-i revin
5. Privind precizia si punctualitatea
Acceptarea unui program de lucru extins atunci cand este nevoie
Realizarea in timp util a sarcinilor pe care le are
6. In raport cu metode/programe
Preocuparea continua de autoperfectionare prin studiu individual si participarea la cursuri
Orice neintelegere a procedurilor de lucru trebuie semnalata directorului general
7. Privind relatiile cu altii/comunicarea
Mentine relatii colegiale si coopereaza cu colegii
Este politicos in relatiile cu clientii, dand dovada de maniere si de o amabilitate echilibrata
Este prompt in raspunsurile pe care trebuie sa le dea clientilor
Mentine relatii corecte cu firmele/ companiile cu care lucreaza
Contribuie la mentinerea unei atmosfere de lucru placute
X. Conditiile postului de munca
1.Natura muncii: in general se lucreaza in grup
3. Deplasari: foarte rar
4. Incidente critice: -pericol de jaf, spargere, furt; defectarea retelei de calculatoare, de gestiune;
control financiar; control de igiena si sanatate; controlul companiilor colaboratoare pentru
urmarirea expunerii unor anumite produse.
5. Solicitare fizica intensa
XI. Salarizare
Salarizarea se realizeaza in conformitate cu normele interne ale societatii comerciale

FISA POSTULUI CONTABIL

Denumirea postului Contabilitatea furnizorilor,creditorilor diversi si a altor datorii fata de terti


Vechimea in specialitate necesara Minim 1 an in contabilitate
Studii de specialitate de preferat absolvent al unei scoli postliceale economice sau absolvent al
unei facultati cu profil economic
Cunostinte de operare pe calculator WORD,EXCEL,aplicatii de contabilitate si gestiune utilizate
de catre societate(de preferat WINMENTOR si ABSTRACT)
Limbi straine De preferat germana si engleza

Abilitati ,calitati si aptitudini necesare


• Seriozitate
• Punctualitate
• Atentie
• Persoana organizata
• Persoana ordonata
• Responsabilitate

Cerinte specifice -

Atributii
• Inregistreaza in evidenta contabila facturile de prestari servicii emise de terti
• Verifica modul in care au fost inregistrate in evidentele gestiunii materiile prime si materialele
provenite din import in vederea stabilirii corecte a pretului de achizitie si a TVA –ului in vama
• Verifica existenta setului complet de documente aferente importului
• Verifica concordanta intre TVA-ul inregistrat in declaratia vamala de import si facturile emise
de catre comisionarul vamal pentru TVA-ul in vama achitat de acesta in contul societatii si
urmareste ca facturile amintite anterior sa fie achitate
• Verifica daca persoana desemnata pentru intocmirea receptiilor a inregistrat si scadenta la plata
a facturilor emise.
• Verifica daca documentele primite de la furnizori respecta cerintele de forma impuse de lege si
daca sunt corecte din punct de vedere aritmetic
• Verifica zilnic daca persoana desemnata cu efectuarea operatiunilor de trezorerie a inregistrat
corect platile catre furnizori
• Verifica lunar concordanta soldurilor inregistrate la cei mai importanti furnizori cu evidentele
acestora
• Intocmeste cecurile si biletele la ordin,dupa ce a verificat respecatrea formalitatilor de eliberare,
si tine evidenta acestora,comunicand zilnic conducerii societatii cecurile scadente
• Prezinta saptamanal conducerii societatii situatia contului 401 “Furnizori”
• Urmareste modul de formare a soldului conturilor 462 si 455 si comunica saptamanal
conducerii societatii situatia acestora
• Intocmeste formalitatile cerute de platile catre furnizorii externi
• Verifica lunar concordanta dintre evidenta analitica a furnizorilor si balanta de verificare
• Intocmeste jurnalul de cumparari,pe care il preda spre verificare sefului de serviciu
• Primeste si arhiveaza corespondenta cu furnizorii
• Urmareste modul de formare a soldului conturilor 408,409
Limite de competenta -
Delegarea de atributii - Inlocuieste persoana desemnata pentru evidenta clientilor si a altor
creante fata de terti
Sfera relationala
a) Relatii ierarhice
• Subordonat directorului economic si sefului de serviciu
• Superior:-
b) Relatii functionale:departamentul comercial
c) Relatii de control:-
d) Relatii de reprezentare:-
FIŞA DE LUCRU 1
Asumarea responsabilităţilor la locul de muncă

Eşti desemnat/desemnată să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru la


societatea............................................................................................................................../compart
imentul....................................................................................................................
Sarcinile tale sunt:
• Analiza fişelor de post , din punct de vedere structural şi a manierei de completare,
pentru două ocupaţii şi funcţii diferite
• Identificarea responsablităţilor rezultate din fişa postului

Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişa de post din fişa de documentare şi
precizările referitoare la importanţa întocmirii fişei de post
Studiază fişele de post de la departamentul unde îşi desfăşori stagiul de practică.

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor)


şi rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

3.2. Însuşirea disciplinei în muncă: Regulamentul intern

Pe timpul executarii raportului de munca este necesara o anumita ordine, o anumita


disciplina, acea ordine care trebuie sa existe in timpul executarii raporturilor sociale de
munca, ordine decurgand din respectarea intocmai de catre angajat a obligatiilor juridice care
intra in continutul raportului juridic de munca.

A respecta disciplina muncii = a respecta toate obligatiile rezultând din lege (în sens
larg), din regulamentul intern, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de
muncă, asigurându-se prin aceasta ordinea necesară bunei desfăşurari a procesului de muncă.
Disciplina muncii este în stransă corelare cu drepturile şi îndatoririle angajaţilor.
Orice încălcare a drepturilor, dar mai ales a îndatoririlor angajaţilor, poate genera acte
de indisciplină.

Disciplina este o obligaţie juridică ce însumează totalitatea îndatoririlor asumate de


salariati la încheierea contractului de muncă, prevăzute în actele normative, în contractul
colectiv, în contractul individual de muncă, în regulamentul intern, precum ţi măsurile luate
de angajator prin ordine scrise sau verbale, în exercitarea atribuţiilor sale de îndrumare şi
control.
3.3. Disciplina muncii

FIŞA DE OBSERVRE

Supune atenţiei tale mai mulţi angajaţi din firma în care îti desfăşori stagiul de practică.
Observă cu modul în care îşi respectă atribuţiile şi respectă disciplina muncii

UC 23 Etică şi
comportament profesional Subiect Subiect Subiect
observat/ observat/ observat/
C1 Respectă disciplina în funcţia funcţia funcţia
muncă …………………. …………………. ………………….
Abilitate de relaţionare şi
comunicare
Respectarea obligaţiilor
din Regulamntul Intern

Conştiinciozitate şi
responsabilitate

Interes în rezolvarea
sarcinii

Rezolvarea calitativă a
sarcinii

Alte aspecte

Observaţii ale profesorului/tutorelui de practică:


........................................................................................
..
Ordinea şi disciplina în muncă constituie o necesitate pentru orice proces de muncă
indiferent dacă este un proces colectiv sau individual, precum şi de locul şi timpul când se
desfăşoară, deoarece condiţionează derularea normală şi eficienţa a muncii depuse.

Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişele de post de la departamentul unde


îşi desfăşori stagiul de practică.
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea
informaţiilor) şi rezolvarea fişei de observare, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

FISA DE LUCRU 2

Eşti desemnat/desemnată să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru la


departamentul..............................................................in firma la care îşi desfăşori stagiul de
practică:
Sarcinile tale sunt:
• Analiza Regulamentului intern şi a Codului etic;
• Identifică probleme simple
• Alcătuieste si aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple
• Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a unei
probleme simple

Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişele de documentare


Studiază documentele specifice puse la dispoziţie de către profesorul de practică.
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidențialitatea
informaţiilor) şi rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ
STUDIU DE CAZ

Dilema etică

Elena lucra ca funcţionar de numai două luni, când s-a confruntat cu prima sa dilemă etică.-
şeful ei i-a cerut să mintă.
”Dacă întreabă cineva unde sunt” – zise acesta – ”spune că lipsesc toată ziua. Am foarte
multe probleme de rezolvat şi trebuie să mă concentrez.”
Elena s-a considerat întotdeauna o persoană onestă. Cum putea ea să mintă? Pe de altă parte,
ea era la acest loc de muncă doar de două luni. Cum putea să îşi înfrunte şeful?
Ce ai fi făcut dacă erai în locul Elenei

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidențialitatea


informaţiilor) şi rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

FIŞA DE LUCRU 3

Relaţia Fişa postului – Cod etic

• Dă exemple din care să reiasă distincţiile între: profesie şi ocupaţie, profesionism-


amatorism.
• Care sunt caracteristicile ideale ale profesiilor şi prin ce se caracterizează
profesionalismul?
• Ce rol poate juca etica în exercitarea profesiilor şi în ce constă caracterul
contractual al eticii profesionale?
• Care crezi că sunt virtuţile şi valorile calificării în care te pregăteşti?
• Schiţează principiile, valorile şi normele unui cod etic al profesiei pe care urmează
să o aveţi.
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea
informaţiilor) şi rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

FIŞA DE OBSERVARE
Analiza unei ocupaţii .........................................

Completează fişa de observare de mai jos ca finalizare a analizei pe care o vei realiza pentru o
ocupaţie

Funcţia Activitate Activitate specifică Activitate specifică


specifică ............... ...............
...............
Descrierea
activităţii

Rezultatul
activităţii

Etaloane calitative

Cunoştinţe
teoretice

Deprinderi practice

Atitudini
Nivel de
responsabilitate

Observaţii ale profesorului/tutorelui de practică: ...............................................

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea


informaţiilor) şi rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

FIŞA DE LUCRU 4
OBSERVAREA SARCINILOR POSTULUI

Completează următoarea fişe pe baza documentării realizate la departamentul unde îşi


desfăşori stagiul de practică, pornind de la un exemplu concret. Poţi alege orice post, în orice
nivel ierarhic

Compartimentul_________________________________________________________.
Denumirea postului______________________________________________________.
Definirea sumarã a atribuţiilor postului în cadrul compartimentului/unitãţii:

Responsabilităţi îndeplinite
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Nr. Activitãţi şi operaţiuni efectuate Cât de frecvent
Rolul activitãţilor
crt. de ocupantul postului sunt desfãşurate

Nume/prenume elev.....................................................................................
Observații ale profesorului/tutorelui de practică:
..............................................................................................

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea


informaţiilor) şi rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

3.4.Dezvoltă relaţii interpersonale corespunzătoare în cadrul grupului de lucru.

Norme de comportament şi conduită în cadrul grupului

• Însuşirea normelor de comportament şi conduită în cadrul grupului: calm,


stăpânire de sine, onestitate, respectarea partenerului, ascultarea opiniilor şi
argumentelor partenerilor, demnitate, să nu creeze suspiciuni, tact, atitudine
pozitivă
• Asigurarea unui climat favorabil lucrului în echipă: sprijin, încurajare, umor,
ambianţă, rezolvarea amiabilă a conflictelor,diplomaţie, atitudinea faţă de
colegi
• Rezolvarea conflictelor de muncă: generate de stilul de muncă propriu,sistemul
informaţional: perturbarea informaţiei, zvonuri,
dezaprobări,neînţelegeri,diferenţă între profesional şi puterea de muncă,
control preventiv, negociere, arbitraj

Relaţii interpersonale în cadrul grupului de lucru

• Respectarea principiilor etice de comportament în relaţiile de muncă: principiul


egalităţii, principiul nediscriminării, accesului la informaţie,principiul
transparentei,principiul respectului si consideraţiei, principiul confidenţialităţii
• Însuşirea normelor etice la locul de muncă: purtarea ecusonului cu datele de
identificare; ţinuta decentă, corespunzătoare funcţiei; stăpânire de sine (calm,
politicos, respectos); să manifeste o atitudine pozitivă în relaţiile cu publicul; să
folosească un limbaj corect din punct de vedere gramatical, să ofere răspunsuri
corecte şi complete

CE ESTE COMUNICAREA INTERPERSONALĂ

Prin urmare, ce este comunicarea interpersonală?


Reflectaţi un moment şi scrieţi mai jos cuvintele care vă vin în minte atunci când vă gândiţi la
comunicare interpersonală.

Comunicarea interpersonală este abilitatea oamenilor de a transforma spusele fără


noimă în cuvinte vorbite şi scrise, prin care ei sunt capabili să îşi facă cunoscute nevoile,
dorinţele, ideile şi sentimentele.
Comunicarea interpersonală este un proces complex care poate să fie descris, în termeni
simplificaţi, prin aceea că un Emiţător şi un Receptor schimbă mesaje între ei, mesaje care
conţin deopotrivă şi idei şi sentimente.

Emiţătorul codifică mesajele folosind elemente verbale, vocale şi vizuale.

Cuvintele formează elementul verbal.


Elementul vocal include tonul, intensitatea vocii şi “muzica limbajului”.
Elementul vizual încorporează tot ceea ce Receptorul vede. Poate sa vi se para surprinzător,
dar elementul vizual, non-verbal, este cel mai puternic element, cel care atrage şi reţine in
primul rand atenţia Receptorului. Elementele vocale şi verbale urmează doar după cel vizual.

Receptorul primeşte mesajele şi le decodează, punând în ordine şi interpretând cele trei


elementele, în funcţie de propriile experienţe, credinţe şi nevoi.

DE CE AVEM NEVOIE DE COMUNICARE INTERPERSONALĂ

Suntem fiinţe sociale.


Trăim într-o lume în care milioane şi milioane de alţi oameni trăiesc.
Trăim împreună, muncim împreună şi ne jucăm împreună.
Avem nevoie unii de alţii pentru siguranţa noastră, pentru confortul nostru, pentru prietenie şi
dragoste.
Avem nevoie unii de alţii pentru a ne maturiza prin dialog.
Avem nevoie unii de alţii ca să ne îndeplinim scopurile şi obiectivele.

Nici una dintre aceste nevoi nu ar putea fi satisfăcută fără comunicare interpersonală.

Comunicăm ca să:

Ne cunoaştem
Ne împărtăşim emoţiile unii altora
Schimbăm informaţii
Convingem pe alţii să înţeleagă punctul nostru de vedere
Construim relaţii

STUDIU DE CAZ
Analiza unui conflict de muncă
Scurtă prezentare
La Instituţia X, cooperarea angajaţilor şi asigurarea unui climat optim pentru
desfăşurarea activităţii la locul de muncă sunt condiţii esenţiale pentru a presta servicii de
calitate în termenul stabilit, pentru ca aceasta să-şi creeze o imagine favorabilă în rândul
clienţilor, asociindu-şi termeni precum: seriozitate, flexibilitate, confidentialitate.
Instituţia indeplineste atât o funţie economică cât şi o funcţie socială. Aceasta din
urmă permite oamenilor să se manifeste ca fiinţe sociale, să fie activi, să comunice, să se
simtă utili, să lucreze în echipe. Pentru că oamenii sunt diferiţi intre ei, au alte principii, alte
valori morale, comportamente diferite, uneori, în cadrul unui grup pot interveni o serie de
conflicte.

Prezentarea angajatilor implicaţi în conflict


Domnul G. este un angajat vechi al instituției (instituția îşi desfăşura activitatea doar
de 1 an când s-a angajat domnul G.), cu experienta. Este o fire ordonata, calma, meticuloasa,
calculata, este un bun analist. In ceea ce priveste relatia cu ceilalti colegi, are o atitudine
colegiala, ii ajuta aunci cand este solicitat si cel mai important are capacitatea de a adapta
modul in care transmite informatie in functie de receptor. Pe de alta parte este o persoana
destul de conservatoare. Domnul G. este un angajat valoros pentru firma. Ceilalti colegi tin
cont de sfaturile lui iar cand seful este plecat, acesta il pune sa-i tin locul.
Domnul D. este un proaspat angajat al acestei instituții. El nu a mai lucrat in acest
domeniu dar are anumite relatii ce aduc beneficii instituției. Domnu D.este o persoana
deschisa, dornica de afirmare, uneori superficiala (fiind constient ca e important pentru firma
datorita relatiilor pe care le are). Aspira sa evolueze pe scara sociala dar nu neaparat prin
munca ci mai degraba valorificand anumite conjuncturi sau intorcand in favoarea sa anumite
situatii. Desigur ca fata de ceilalti se arata a fi o persoana placuta.

Prezentarea conflictului
Avand in vedere ca domnul G. este o persoana calma, cu experienta, acesta a fost
insarcinat de catre sef cu instruirea noului angajat. Initial relatia dintre cei doi decurgea
normal, domnul D. asculta indicatiile iar domnul G. se straduia sa-i explice cat mai bine cele
ce avea de facut. Dar acesta situatie nu a dura mult pentru ca noul angajat a inceput sa se
ofere sa-i ajute pe ceilalti desi nu stapanea activitatile pe care le avea el insusi de facut. Nu
era o problemă că îşi ajuta colegii (cu lucruri mărunte dar care impresionau) dar lucrarile pe
care le avea el de facut, le facea in graba si omitea anumite acte sau nu le facea la momentul
in care trebuia. Astfel domnul G. trebuia nu doar sa-i explice ce are de facut dar si sa se roage
de el sa fie mai responsabil, si mai ales trebuia sa sa-i faca chiar el munca uneori pentru ca
alfel s-ar fi intarziat depunerea lucrarilor spre nemultumirea clientilor si a sefului. Acestuia
nu-i putea spune exact cum stau lucrurile in primul rand pentru ca nu-i era in caracter sa se
planga de colegi si pe de alta parte ar fi parut ca are ceva personal cu el intru cat domnul D.
se arata in fata sefului o persoana la locul ei. Conflictul insa nu se opreste aici. Domnul D.
imprumuta sau ia pur si simplu de pe biroul domnul G. pixuri, rigla, capsatorul sau alte
lucruri pe care ori nu le mai da inapoi ori le pune alandala(nu de unde le-a luat) sau chiar se
defecteaza in timp ce le foloseste si le pune la loc fara sa zica nimic. Sunt lucruri la prima
vedere minore dar avand in vedere ca domnul G. este o persoana conservatoare si ordonta,
toate acestea ii creaza disconfort. Apogeul este atins cand domnul D. isi atribuie anumite
sfaturi, sugestii, pareri pe care le aude la domnul G. Toata aceasta situatie il punea pe noul
angajat intr-o lumina pozitiva (o persoana capabila, deschisa, receptiva, gata sa vina in ajutor)
si intr-o lumina mai putin buna pe domnul G. care devenise foarte incordat si oarecum
frustrat ca nu poate iesi din acesta situatie.

Soluţonarea conflictului
Găsirea unei soluţii în această situaţie era foarte dificilă întrucât şeful îşi dădea seama
că ambii angajaşi erau importanţi pentru instituţie (unul pentru munca depusă, altul pentru
relaţiile pe care le avea şi pentru faptul că părea o persoană responsabilă şi corectă).
Conflictul era cu atât mai greu de soluţionat nefiind încalcată nicio prevedere legală. De
menţionat este faptul că discuţiile nu aveau niciun efect şi că şeful auzise că unii clienţi erau
nemultumiţi de cum le vorbea domnul D. (asta il pusese oarecum pe ganduri). Analizand
situatia seful considera ca unica solutie ar fi ca cei doi sa ia pe rand concediu cate o
saptamana. Astfel el putea să le urmarească comportametul, să vadă ce modificări intervin în
atitudinea domnului G. şi cum se descurcă fără niciun ajutor. Prin urmare, primul care a luat
concediu a fost domnul D. . In acest timp totul decurge asemănător cu perioada dinaintea
angajarii domnului D. . In urmatoarea săptămână, când domnul G. era în concediu, apar mici
schimbari şi chiar încurcaturi ( întarzieri în depunerea lurărilor, acestea nu sunt întocmite cu
suficientă atenție, iar pe colegi nici nu se mai pune problema să-i ajute pentru ăa nu mai are
timp).

Concluzii
In urma celor două săptamani şeful decide că domnul G. îşi va desfaşuraî in
continuare activitatea ca şi până acum, iar domnului D. i se oferă postul de dactilograf (astfel
încât să nu mai aibe nicio legatură cu domnul G.). Punînd în balanţă dezavantajele plecării
unuia sau altuia din instituţie, şeful este hotărât să păstreze o atmosferă calmă şi placută, chiar
dacă asta înseamnă să renunţe la relaţiile domnului D.

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea


informaţiilor) şi rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea


informaţiilor) şi rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

PENTRU A PREVENI CONFLICTE, FOLOSEŞTE ŞI ACESTE REGULI


DE COMUNICARE

• ASCULTĂ ”ACTIV”, REZONÂND CU INTERLOCUTORUL.


• ÎNTREABĂ : DA DOVADĂ DE CURAJ, FĂRĂ REȚINERI
• EXPRIMĂ DESCHIS, CLAR, ONEST CEEA CE SIMȚI

FIŞA DE LUCRU 5
3.5.Comportament şi conduită în cadrul grupului

Eşti desemnat să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru împreună cu


membri echipei din care faci parte
Sarcinile tale sunt:
• Însuşirea normelor de comportament şi conduită în cadrul grupului
• Asigurarea unui climat favorabil lucrului în echipă
• Rezolvarea conflictelor de muncă

Pentru sprijin în rezolvarea sarcinilor studiază fişa de documentare care îşi


îrezintă modelul unui COD DE CONDUITĂ, biblioteca virtuală cu materiale despre
lucrul în echipă şi norme de comportare.
Nu uita de sprijinul pe care şi-l poate oferi profesorul/tutorele de practică.
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea
informaţiilor) şi rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

Normele sociale sunt reprezentate de acele aşteptari colective, idei sau credinte pe
care membrii unui grup le au cu privire la comportamentul lor, unii fata de altii. Astfel, ele
sunt standarde de conduita impartasite de toti membrii grupului si au ca rol principal
reglementarea actiunilor acestora. Din acest motiv, ele pot fi considerate reguli sau standarde
de conduita si se pot referi la o gama variata de aspecte dintre care amintim participarea la
sedinte, acte de loialitate, vestimentatia la locul de munca, ritmul de munca si multe altele.
Tipuri de norme clasice
• Norme de loialitate. Se formeaza in special in acel organizatii care pretind un grad mare de
conformare si de loialitate de la membrii lor;
• Norme privind ţinuta. Acestea se referă la un anumit tip de vestimentaţie cu care angajaţii
trebuie sa se îmbrace în unele organizaţii. Cu toate acestea, normele privind ţinuta pot deveni
active chiar şi în acele organizatii in care ele nu au fost proclamate ca reguli de ordine
interioara, insa angajatii devin preocupati foarte mult de ceea ce imbraca la serviciu.
• Norme de performanta. Astfel de norme sunt active in cadrul grupului de lucru care
formuleaza o serie de indicii puternice asupra a ceea ce este un "nivel potrivit de
performanţă".
• Norme care vizează acordarea recompenselor. Unele grupuri transformă modul de acordare
a recompenselor in norme. Exista cel putin patru astfel de norme: echitatea, egalitatea,
reciprocitatea şi responsabilitatea sociala.
De fiecare data cand cineva intra pentru prima oara intr-un grup (de exemplu, vine in prima zi
la serviciu) cauta acele indicii elocvente necesare pentru o comportare potrivită în acel grup.
Astfel, s-a ajuns la concluzia ca oamenii au o reala nevoie de structurare si predictibilitate in
mediul social, în special în grupul din care fac parte. Iar normele care cresc predictibilitatea
comportamentelor membrilor grupului sunt instituite si promovate cu tenacitate.

• INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

4.1.Plan de acţiune
Nume elev:

Descrierea activităţii care mă va ajuta să Abilităţi cheie asupra cărora îmi


îmi dezvolt abilităţile: planific să mă concentrez:
Îmbunătăţirea performanţei
Lucrul în echipă
Rezolvarea de probleme
Comunicarea
Utilizarea calculatorului
Abilităţi de calcul
Cum planific să realizez acest lucru:

De ce anume voi avea nevoie:

Cine altcineva este Până la ce dată va fi realizat: Unde anume se va


implicat: realiza:

„Confirm că am planificat ce anume trebuie să fac şi am convenit acest lucru cu


profesorul meu”
Semnături:

Elev: Profesor: Data:

ANEXA NR. 6

4.2 Fişa de analiză


Nume:

Activitatea:

Ce am făcut: Ce a mers bine:


Ce modificări am adus planului: Ce ar fi putut merge mai bine:

Cine m-a ajutat: Dovezi pe care le am Abilităţile cheie pe care le-am


în mapa de lucru: folosit:
Îmbunătăţirea
performanţei
Lucrul în echipă
Rezolvarea de probleme
Comunicarea
Formularea opiniilor
personale
Abilităţi de calcul

“Confirm că informaţiile de mai sus sunt corecte şi au fost convenite cu profesorul


meu”.
Semnături:
Elev: Profesor: Data:
4.3. Jurnal de practică
Clasa :__________________
Elev:_____________________________________
Perioada:___________________
Locaţie (Agent economic şi departament): _________________________________
Modul: ____________________________________
Tema/ Teme: __________________________________________________________
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe
care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat ?
Activităţi observate Activităţi desfăşurate

2. Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţelor?


___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_______________________________________________________
3. Care au fost activităţile practice care v-au plăcut? Motivaţi.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_______________________________________________________
4. Ce activităţi practice nu v-au plăcut? Motivaţi.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________
Obs. Jurnalul de practică se va completa pentru o săptămână de practică.
Bibliografie

1. Florea, Constantin, (2004). Manualul directorului de restaurant. Bucureşti:


Editura THR – CG.

2. Măniga, Vasile, Drăghici, Maia, Moisi-Păunescu, Cristian, (2006). Auxiliar


curricular pentru ciclul superior al liceului, Profilul Tehnic, Modulul
Sănătatea şi securitatea muncii. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Programul
Phare TVET RO 2003/ 005- 551.05.01-02.

3. Mihai, Ştefania (coordonator), (2004). Alimentaţie publică şi turism, manual


pentru clasa a IX-a, Şcoala de Arte şi Meserii. Bucureşti: Editura Niculescu
ABC.

4. *** Codul muncii – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003.

5. ***Hotărârea de Guvern 1425/ 2006 –norme metodologice de aplicare a


prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă.

6. ***Legea 319/ 2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă.

7. ***Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă - proiect încheiat


între ITM Sălaj şi ISJ Sălaj.
8. www.cxa.ro

9. www.protectiamuncii.ro

ANEXE
ORGANIGRAMA ANEXA NR. 1

DIRECTOR ZONA

ACHIZITII CLIENTI

DIRECTOR
DE
MAGAZIN
OPERATOR VÂNZARI
OPERATOR
VÂNZARI

SOFER
INTRETINERE
ANEXA NR. 2

FIŞA DE PREZENTARE
A UNITĂŢII COMERCIALE (MAGAZINULUI)
……………………………………………………………..

• Firma –emblema……………………………………………………………

• Amplasarea unitatii (aria de atractie)……………………………………….

• Obiectul de activitate………………………………………………………..

• Sediul…………………………………………………………………………

• Program de functionare………………………………………………………

• Vechimea unitatii – transformari…………………………………………….

• Suprafata comerciala (construita-utila)………………………………………

• Structura functionala–spatii comerciale………………………………………


`9.Tipuri de locuri de munca (raioane)……………………………………………

10.Forme de vânzare……………………………………………………………...

11.Resurse materiale–echipament comercial…………………………………...

12.Structura fondului de marfa- pe grupe de mărfuri…………………………….

13.Sistem de aprovizionare – furnizori…………………………………………...

14.Modalităţi de prezentare a mărfurilor…………………………………………

15.Modalităţi de limitare a riscului comercial……………………………………

16.Volumul vânzărilor de mărfuri–desfacerea medie/


zi………………
luna……………
trimestru……….
an………………

17.Eficienta activităţii…………………………………………………………….
ANEXA NR. 3

Exemple de utilaje şi instrumente comerciale

specifice vânzarii mărfurilor

Feliatoare de mezeluri Cântar electronic Maşina de tocat


P.O.S

Case de de marcat Scanner


Numărator de
bancnote
Feliator mezeluri Casa de marcat Foarfeca Rulete

Multimetru digital Centimetru


Anexa 4
(EXTRAS din normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/ 2006)
UNITATEA ___________________________________

F I Ş Ă I N D I V I D U A L Ă DE INSTRUCTAJ
privind protecţia muncii

NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________________________


LEGITIMAŢIA, MARCA ___________________________________________________
GRUPA SANGUINĂ______________________________________________________
DOMICILIUL ___________________________________________________________

NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________________________


Data şi locul naşterii _____________________________________________________
Calificarea __________________________ Funcţia ____________________________
Locul de muncă _________________________________________________________
Autorizaţii (ISCIR ş.a.) ____________________________________________________
Traseul de deplasare la / de la serviciu _______________________________________
______________________________________________________________________

INSTRUCTAJ DE ANGAJARE

1.Instructajul introductiv general, a fost efectuat la data _______________________


timp de _____ ore, de către _______________________________________________ având
funcţia de ________________________________________________________
Conţinutul instructajului ___________________________________________________

Semnătura Semnătura celui Semnătura celui


celui instruit care a efectuat care a verificat
instructajul însuşirea cunoştinţelor
2.Instructajul la locul de muncă, a fost efectuat la data ________________________
specialitatea ____________________________________timp de ______ ore, de către
___________________________ având funcţia de _____________________________
Conţinutul instructajului ___________________________________________________

Semnătura celui Semnătura Semnătura celui


instruit celui care a efectuat care a verificat însuşirea
instructajul cunoştinţelor
3. Admis la lucru

Numele şi prenumele angajatorului __________________________________________


Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.) _______________________________________
Data şi semnătura _______________________________________________________

INSTRUCTAJ PERIODIC
Semnătura celui
Data durata care a
specialitatea Materialul predat care a
instructajului (h) instruit verificat
instruit
instruirea

REINSTRUIRE

Semnătura Celui
Data Durata Care a
Specialitatea Materialul Predat Care a
instructajului (H) Instruit verificat
Instruit
instruirea

REZULTATELE TESTĂRILOR DE PROTECŢIA MUNCII

DATA MATERIALUL EXAMINAT CALIFICATIV EXAMINATOR

ACCIDENTE DE MUNCĂ SUFERITE


SAU ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE
NR. ŞI DATA PV
DATA NR.
DESCRIEREA DE CERCETARE
PRODUCERII DIAGNOSTICU ZIL
EVENIMENTULU A
EVENIMENTULU L MEDICAL E
I EVENIMENTULU
I ITM
I

SANCŢIUNI APLICATE PENTRU NERESPECTAREA REGLEMENTĂRILOR DE


PROTECŢIA MUNCII

ABATEREA SĂVÂRŞITĂ DE LA NR. ŞI DATA


SANCŢIUNEA
NORMELE PROCESULUI
APLICATĂ
DE PROTECŢIA MUNCII VERBAL

Unitatea ___________________________________
Serviciul (compartimentul) _____________________

F I Ş Ă C O L E C T I V Ă DE INSTRUCTAJ 1)
privind protecţia muncii

întocmită azi __________________________

Subsemnatul__________________________________________________________

având funcţia de _______________________________________________________

în cadrul serviciului (compartimentului) ______________________________________

asistat de dl. (d-na) _____________________________________________________

având funcţia de ________________________________ am procedat la instruirea unui

număr de _____ persoane de la ____________________________________________

conform tabelului nominal de pe verso, în probleme de protecţia muncii şi PSI, pentru


vizita (prezenţa) în unitatea noastră în ziua / zilele ______________________________

În cadrul instructajului general s-au prelucrat următoarele materiale:

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________

care cuprind norme de protecţia muncii, norme de siguranţa circulaţiei interne şi norme de
PSI, ce trebuie respectate pe parcursul vizitării unităţii.

Prezenta fişă de instructaj se va păstra la serviciul (compartimentul) __________

____________________________________________.

Verificat, Semnătura celui care

________________ a efectuat instructajul

__________________

Tabel nominal

cu persoanele participante la instruire

Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate şi


consemnate în fişa colectivă de instructaj pentru protecţia muncii şi ne obligăm să le respectăm
întocmai.

Nr. Act identitate /


Numele şi prenumele Semnătura
crt. Grupa Sanguină
Fişa se completează în 2 exemplare, dintre care unul se dă conducătorului grupului
de vizitatori.

Conducătorul grupului de vizitatori:


Numele şi prenumele: ___________________
Semnătura: __________________________
1)
Modelul este avizat de MMSS şi se întocmeşte pentru vizitatorii în grup. Acestora li se vor
prezenta succint activităţile şi factorii de risc din cadrul unităţii, precum şi măsurile de prevenire
şi vor fi însoţiţi pe toată durata vizitei de personal autorizat.

Вам также может понравиться