Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
MATERIAL DIDACTIC
PENTRU
PREGĂTIRE PRACTICĂ
Clasa a IX-a
Modulul IV : C.D.L.
DOMENIU: servicii
NIVEL: I
CALIFICARE: Tehnician în activitati economice,comert,servicii
Octombrie 2010
AUTORI:
LUNGU TUDORA- profesor economist, grad didactic I
DUDAN ANGHELINA- profesor economist, grad didactic I
DIMA ADRIANA- profesor economist, grad didactic I
CUPRINS
Notă introductivă…………………………………………………………………..3
1. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ................................3
2. DESFĂŞURAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ.......................................................4
2.1. Informaţii despre specificul activitatilor practice.................................................4
2.2. norme de protecţia muncii………………………………………………………...6
2.2.1 Normele de protecţie a muncii……………………………………………….6
2.2.2.Igiena muncii.....................................................................................................7
2.2.3.Instruirea lucratorilor(PRACTICANTILOR)...............................................7
2.2.4. Obligatiile lucratorilor(PRACTICANTILOR).............................................8
2.2.5. Supravegherea sanatatii……………………………………………………...8
2.2.6. Masuri de reducere a efortului ortostatic şi neuropsihic..............................9
2.2.7.Bolile profesionale si bolile legate de profesiune .........................................10
2.2.8. Instrumente de lucru......................................................................................11
2.3.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA...........................................................19
4.1.Plan de acţiune………………………………………………………………….........42
4.2 Fişa de analiză………………………………………………………………………..43
4.3. Jurnal de practică.......................................................................................................45
Bibliografie..............................................................................................................................47
ANEXE……………………………………………………………………………………....48
Notă introductivă
Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ face parte din cultura de specialitate
aferentă domeniului de pregătire de bază comerţ, clasa aIX-a , ciclul inferior al liceului , filiera
tehnologică şi are alocat un număr de 90 de ore din care :
• 90 ore – instruire practică = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregătire practică )
Această ofertă curriculară, asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită
formarea în totalitate a competenţelor tehnice de specialitate descrise în Standardele de pregătire
profesională. Curriculum-ul în dezvoltare locală a fost elaborat pe baza competenţelor cheie din
unitatea : „ Organizarea locului de munca „ si “Rezolvare de probleme”
Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor să dobandeasca si sa dezvolte
deprinderi practice specifice domeniului de activitate, astfel incat la finalizarea moduluilui sa fie
capabili :
• Să rezolve o problema reală într-un loc de muncă tipic domeniului
• Sa respecte regulile de igiena personala si tinuta vestimentara
• Să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.
• Sa asigure ordinea si curatenia la locul de munca
• Sa aplice principiile ergonomice in organizarea locului de munca
1. COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ
– „Organizarea locului de munca „
• Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă
• Aplica principiile ergonomice in organizarea locului de munca.
• Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor
- “Rezolvarea de probleme”
• Identifică probleme simple
• Alcătuieste si aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple
• Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a unei
probleme simple
Auxiliarul didactic este destinat elevilor şi are drept scop orientarea activităţii acestora pe
perioada stagiului de practică şi stimularea creativităţii. Activităţile propuse urmăresc atingerea
majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în
Standardele de Pregătire Profesională.
Monitorizarea practicii in laborator se va efectua de profesor sau maistru instructor
desemnat.
• Profesorul va furniza elevilor informaţii esenţiale pentru respectarea
disciplinei cu privire la sănătate şi securitatea muncii; programul de lucru; ansamblul de
reguli interne; factorii de risc specifici activităţii şi măsurile pentru evitarea riscurilor.
• Elevii vor avea parte de o pregătire prealabilă , teoretica, in cadrul
modulelor de specialitate desfasurate prin ore de predare, laborator tehnologic si instruire
practica . Pe perioada stagiului de practică se recomandă ca în prima etapă, elevii să
primescă sarcini cu caracter limitat, apoi gradual mai multe responsabilităţi şi oferirea de
feedback periodic din partea tutorelui de practică.
Stagiul de practică (IPC) şcolii, în atelierele şi laboratoarele de specialitate din scoala. Se
recomandă desfăşurarea practicii in laboratoare ceea ce permite elevului să evalueze riscurile
pentru fiecare activitate, să desfăşoare activităţi de evitare a riscurilor privind igiena şi
securitatea muncii şi să aplice măsurile de protecţie a mediului.
2.2.1 Normele de protecţie a muncii au ca scop asigurarea celor mai bune condţtii de
muncă dar şi prevenirea accidentelor şi imbolnăvirea personalului.
Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de realizare a securitatii
muncii; continutul lor este format din colectii de prevederi cu caracter obligatoriu, prin a caror
respectare se urmareste eliminarea comportamentului accidentogen al executantului in procesul
muncii Rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele masuri de prevenire necesare
pentru anihilarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala dependenti de
executan
Securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii,
integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de
munca;
prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de
munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul
procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data
disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de
profesiune;
accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca,
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de
munca;
echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un
lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in
pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;
loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau
unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in
cadrul desfasurarii activitatii;
pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar
prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se
pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;
incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui
echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa
produca pagube materiale;
servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa
presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform
legii;
accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai
acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de
3 zile;
boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori
determinanti sunt de natura profesionala.
2.2.2.Igiena muncii
Igiena muncii este ştiinţa care se ocupă cu studiul conduitei de viaţă şi muncă şi influenţa
acesteia asupra stării de sănătate.Igiena are rolul de a elabora norme de muncă şi viaţă, care, puse
în practică, să ducă la prevenirea îmbolnăvirilor, scăderea mortalităţii şi reducerea morbidităţii,
promovarea stării de sănătate şi prelungirea duratei de viaţă. În sens strict, igiena muncii se
ocupă de studiul condiţiilor de muncă şi influenţa lor asupra stării de sănătate a oamenilor
muncii, în vederea prevenirii şi combaterii bolilor profesionale care duc la scăderea capacităţii de
muncă şi, deci, la scăderea productivităţii.
Prin microclimat de muncă se înţelege ansamblul factorilor de mediu (fizici, chimici, biologici,
psihologici), care acţionează pe un teritoriu delimitat (încăpere de producţie, teren agricol,
localitate etc.).
Noxele profesionale
Denumim noxe profesionale totalitatea factorilor nocivi prezenţi la locul de muncă şi care pot
ameninţa sănătatea muncitorilor dacă nu se iau măsuri de protecţie necesare.
Clasificarea factorilor nocivi prezenţi la locul de muncă:
A. Organizarea defectuoasă a muncii
* poziţia forţată a corpului, timp îndelungat, în supraîncordare;
* efortul exagerat;
* regim neraţional de muncă (lipsa echilibrului între muncă şi repaus).
B. Nerespectarea regulilor de igienă privind procesul muncii, cu înlesnirea acţiunii unor factori
care trebuie îndepărtaţi sau neutralizaţi:
* factori fizici: temperatură normală, radiaţii termice, umiditate crescută sau scăzută, raze
ultraviolete, zgomot, trepidaţii;
* factori chimici: substanţe toxice, praf industrial, fum;
* factori biologici: infecţii sau invazii microbiene, parazitare, animale bolnave.
C. Nerespectarea regulilor de igienă în sălile de producţie:
* insuficienţa volumului de aer;
* deficienţe ale sistemului de ventilaţie, de încălzire, de iluminat;
* amenajarea defectuoasă a locului de muncă;
* influenţa nocivă a factorilor atmosferici
2.2.3.Instruirea lucratorilor(PRACTICANTILOR)
(1) Instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului se realizează :
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodica si ori de cate ori este necesar.
2.2.4. Obligatiile lucratorilor(PRACTICANTILOR)
- Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea
sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane
care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
- (1) lucratorii au urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara
a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor
tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre
care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,
precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a
face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a
permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara
riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de
munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.
-personalul să fie foarte bine pregătit în vederea eliminării curselor inutile, a manevrelor
necorespunzătoare, ce reprezintă o pierdere de energie inutilă.
ţinuta să fie adecvată, comodă, pantofii cu tocul jos, comozi, astfel încît să asigure un effort mai
mic ăn realizarea sarcinilor
-să se asigure o bună condiţie fizică,întreţinută permanent prin exerciţii fizice, dar şi prin relaxare
-metodele de preluare şi transmitere a comenzilor să fie moderne, reducîndu-se timpul şi efortul
necesar efectuării acestora şi crescînd eficienţa lucrătorilor din alimentatie.
-respectarea programului de lucru, pauzele – atunci cînd fluxul de consumatori este mai mic -
protejează lucrătorul de suprasolicitare.
-dotările pentru transportul intern să fie moderne.
-să se folosească ambalaje uşoare.
-spaţiile să fie bine dimensionate,astfel încît să permită efectuarea mişcărilor necesare şi să reucă
efortul ortostatic
-oboseala instalată
-comportarea necorespunzăoare a clienţilor dificili
-pregătirea insuficientă a lucrătorilor
-oferta insuficientă sau necorespunzătoare a preparatelor oferite
-personalitatea lucrătorilor sau a clienţilor
-slaba motivare a personalului
-starea de ebrietate.
În vederea diminuarii efortului neuropsihic se impugn o serie de măsuri cum ar fi
-perfecţionarea angajaţilor privind stăpînirea tehnicilor de negociere şi atenuare a conflictelor
-adoptarea unei atitudini corecte faţă de clienţii dificili
-creşterea gradului de motivare şi automotivare a personalului
-evitarea supraaglomerării din unitate
-planificarea riguroasă a sarcinilor ce îi revin angajatului
creearea unui mediu ambiant cît mai plăcut desfăsurării comunicării.
* Legea nr. 90/1996 – afectiunea ce se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de factori nocivi fizici chimici sau biologici, caracteristici locului de munca,
precum si supra solicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca
Clasificare
* Intoxicaţii acute (se cercetează atât ca boală profesională cât şi ca accident de muncă),
generate de o expunere de scurtă durată la acţiunea factorului de risc, dar la doze mari.
* Intoxicaţii cronice (se cercetează ca boli profesionale), provocate de regulă, de doze relativ
mici, dar care acţionează timp îndelungat asupra organismului;
Observarea şi verificarea
truselor sanitare
Observarea şi verificarea
parametrilor de lucru
Observarea şi verificarea
sistemelor de siguranţă şi a
posturilor de prevenire a
incendiilor
*Atenţie: Activităţile în cadrul cărora se poate efectua observarea: recepţia mărfurilor;
manipularea, depozitarea, desfacerea mărfurilor alimentare şi nealimentare.
Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
FACTORII DE RISC
.......................................
.......................................
.......................................
.......................................
Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________
______________________________________________________________________
Telefon : ________________
_________________________
_________________________
2. Evacuarea în siguranţă Salvaţi persoanele aflate în pericol:
__________________________
__________________________
__________________________
3. Stingeţi incendiul
Folosiţi stingătorul:
________________________
________________________
Obs. Este foarte important să cunoaşteţi unde se găsesc stingătoarele, cum se utilizează acestea,
ce tip de stingător este propriu fiecărui tip de incendiu şi ce tip de tactică trebuie utilizată.
2. a. Analizaţi indicatoarele de avertizare de mai jos şi prezentaţi semnificaţia fiecăruia.
b. Identificaţi indicatoarele de la locul de practică şi respectaţi-le.
2.3.2.Mijloace de munca
Echipamente comerciale:
• Cantarul – se utilizeaza la determinarea greutatii, pentru marfurile livrate sau
comercializate in vrac.
• Balanta comerciala – este folosita pentru cantarirea produselor alimentare si calcularea
pretului.
• Lectorul optic – se utilizeaza pentru citirea codurilor de bare in scopul identificarii
sortimentului de marfuri.
• Scannerul – este un echipament electronic, care ajuta la prelucrarea informatiilor cuprinse
in baza de date a magazinelor de mari suprafete. Scannerul lectureaza datele codificate si
simbolizate prin sistemul cod de bare.
• Caruciorul – este mijlocul de transport intern, manual, cel mai des folosit in depozitele
magazinelor mici si mijlocii.Cu ajutorul acestuia se transporta loturile de marfa de
capacitate mica. Carucioarele se folosesc in functie de natura marfurilor si sunt de mai
multe tipuri: cu lisa, carucior in trei colturi , carucior platforma,, carucior cu brat,
carucior cu peretii manuali, carucior cu peretii rabatabili etc. Carucioarele sunt usor
manevrabile, deplasamentul este manual si se reduce efortul fizic in procesul de
manipulare a loturilor de marfuri. Costul de achizitionare este redus.
• Motostivuitorul – este un mijloc de transport intern si este folosit in depozitele marilor
magazine de tipul hipermagazinelor. Cu ajutorul acestuia se transporta loturile de marfa
de capacitate mare. Motostivuitorul este usor manevrabil si reduce efortul fizic in
procesul de manipulare al loturilor de marfuri. Pentru manevrarea motostivuitorului este
necesara o instruire speciala.
• Electrostivuitorul – este un mijloc de transport al loturilor de marfuri catre rampa de
incarcare-descarcare. Este utilizat pentru transportul loturilor de marfuri de volum mare si
pe distante mai lungi si pot fi semimecanizat sau in intregime mecanizat.
Mobilier comercial:
-Raft de perete
-Gondola
-Raft pentru expunere produse de panificatie
-Raft legume si fructe
3.“REZOLVAREA DE PROBLEME”
Responsabilitate şi autoritate
Fiecare practicant trebuie să îşi ştie cu precizie câmpul de intervenţie şi responsabilitatăţile sale.
Aceasta implică definirea misiunilor, contribuţiilor şi activităţilor fiecăruia şi comunicarea lor în
cadrul grupului de lucru.
O activitate de succes depinde în foarte mare masură de angajaţi, de gradul lor de pregătire şi de
cât de mult se adaptează ei la specificul firmei.
Redactarea fişelor de post pentru fiecare funcţie este utilă deoarece:
• Permite fiecăruia înţelegerea mai bună a rolului său;
• Fiecare ştie ce se petrece înainte şi după activitatea sa;
• Evită conflictele şi pierderile de timp;
• Facilitează o bună desfăşurare în faţa unei situaţii neprevăzute sau dificile;
• Responsabilizează şi motivează fiecare funcţie
Rolul fişei postului din perspectiva angajatului
Cerinte specifice -
Atributii
• Inregistreaza in evidenta contabila facturile de prestari servicii emise de terti
• Verifica modul in care au fost inregistrate in evidentele gestiunii materiile prime si materialele
provenite din import in vederea stabilirii corecte a pretului de achizitie si a TVA –ului in vama
• Verifica existenta setului complet de documente aferente importului
• Verifica concordanta intre TVA-ul inregistrat in declaratia vamala de import si facturile emise
de catre comisionarul vamal pentru TVA-ul in vama achitat de acesta in contul societatii si
urmareste ca facturile amintite anterior sa fie achitate
• Verifica daca persoana desemnata pentru intocmirea receptiilor a inregistrat si scadenta la plata
a facturilor emise.
• Verifica daca documentele primite de la furnizori respecta cerintele de forma impuse de lege si
daca sunt corecte din punct de vedere aritmetic
• Verifica zilnic daca persoana desemnata cu efectuarea operatiunilor de trezorerie a inregistrat
corect platile catre furnizori
• Verifica lunar concordanta soldurilor inregistrate la cei mai importanti furnizori cu evidentele
acestora
• Intocmeste cecurile si biletele la ordin,dupa ce a verificat respecatrea formalitatilor de eliberare,
si tine evidenta acestora,comunicand zilnic conducerii societatii cecurile scadente
• Prezinta saptamanal conducerii societatii situatia contului 401 “Furnizori”
• Urmareste modul de formare a soldului conturilor 462 si 455 si comunica saptamanal
conducerii societatii situatia acestora
• Intocmeste formalitatile cerute de platile catre furnizorii externi
• Verifica lunar concordanta dintre evidenta analitica a furnizorilor si balanta de verificare
• Intocmeste jurnalul de cumparari,pe care il preda spre verificare sefului de serviciu
• Primeste si arhiveaza corespondenta cu furnizorii
• Urmareste modul de formare a soldului conturilor 408,409
Limite de competenta -
Delegarea de atributii - Inlocuieste persoana desemnata pentru evidenta clientilor si a altor
creante fata de terti
Sfera relationala
a) Relatii ierarhice
• Subordonat directorului economic si sefului de serviciu
• Superior:-
b) Relatii functionale:departamentul comercial
c) Relatii de control:-
d) Relatii de reprezentare:-
FIŞA DE LUCRU 1
Asumarea responsabilităţilor la locul de muncă
Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişa de post din fişa de documentare şi
precizările referitoare la importanţa întocmirii fişei de post
Studiază fişele de post de la departamentul unde îşi desfăşori stagiul de practică.
A respecta disciplina muncii = a respecta toate obligatiile rezultând din lege (în sens
larg), din regulamentul intern, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de
muncă, asigurându-se prin aceasta ordinea necesară bunei desfăşurari a procesului de muncă.
Disciplina muncii este în stransă corelare cu drepturile şi îndatoririle angajaţilor.
Orice încălcare a drepturilor, dar mai ales a îndatoririlor angajaţilor, poate genera acte
de indisciplină.
FIŞA DE OBSERVRE
Supune atenţiei tale mai mulţi angajaţi din firma în care îti desfăşori stagiul de practică.
Observă cu modul în care îşi respectă atribuţiile şi respectă disciplina muncii
UC 23 Etică şi
comportament profesional Subiect Subiect Subiect
observat/ observat/ observat/
C1 Respectă disciplina în funcţia funcţia funcţia
muncă …………………. …………………. ………………….
Abilitate de relaţionare şi
comunicare
Respectarea obligaţiilor
din Regulamntul Intern
Conştiinciozitate şi
responsabilitate
Interes în rezolvarea
sarcinii
Rezolvarea calitativă a
sarcinii
Alte aspecte
FISA DE LUCRU 2
Dilema etică
Elena lucra ca funcţionar de numai două luni, când s-a confruntat cu prima sa dilemă etică.-
şeful ei i-a cerut să mintă.
”Dacă întreabă cineva unde sunt” – zise acesta – ”spune că lipsesc toată ziua. Am foarte
multe probleme de rezolvat şi trebuie să mă concentrez.”
Elena s-a considerat întotdeauna o persoană onestă. Cum putea ea să mintă? Pe de altă parte,
ea era la acest loc de muncă doar de două luni. Cum putea să îşi înfrunte şeful?
Ce ai fi făcut dacă erai în locul Elenei
FIŞA DE LUCRU 3
FIŞA DE OBSERVARE
Analiza unei ocupaţii .........................................
Completează fişa de observare de mai jos ca finalizare a analizei pe care o vei realiza pentru o
ocupaţie
Rezultatul
activităţii
Etaloane calitative
Cunoştinţe
teoretice
Deprinderi practice
Atitudini
Nivel de
responsabilitate
FIŞA DE LUCRU 4
OBSERVAREA SARCINILOR POSTULUI
Compartimentul_________________________________________________________.
Denumirea postului______________________________________________________.
Definirea sumarã a atribuţiilor postului în cadrul compartimentului/unitãţii:
Responsabilităţi îndeplinite
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Nr. Activitãţi şi operaţiuni efectuate Cât de frecvent
Rolul activitãţilor
crt. de ocupantul postului sunt desfãşurate
Nume/prenume elev.....................................................................................
Observații ale profesorului/tutorelui de practică:
..............................................................................................
Nici una dintre aceste nevoi nu ar putea fi satisfăcută fără comunicare interpersonală.
Comunicăm ca să:
Ne cunoaştem
Ne împărtăşim emoţiile unii altora
Schimbăm informaţii
Convingem pe alţii să înţeleagă punctul nostru de vedere
Construim relaţii
STUDIU DE CAZ
Analiza unui conflict de muncă
Scurtă prezentare
La Instituţia X, cooperarea angajaţilor şi asigurarea unui climat optim pentru
desfăşurarea activităţii la locul de muncă sunt condiţii esenţiale pentru a presta servicii de
calitate în termenul stabilit, pentru ca aceasta să-şi creeze o imagine favorabilă în rândul
clienţilor, asociindu-şi termeni precum: seriozitate, flexibilitate, confidentialitate.
Instituţia indeplineste atât o funţie economică cât şi o funcţie socială. Aceasta din
urmă permite oamenilor să se manifeste ca fiinţe sociale, să fie activi, să comunice, să se
simtă utili, să lucreze în echipe. Pentru că oamenii sunt diferiţi intre ei, au alte principii, alte
valori morale, comportamente diferite, uneori, în cadrul unui grup pot interveni o serie de
conflicte.
Prezentarea conflictului
Avand in vedere ca domnul G. este o persoana calma, cu experienta, acesta a fost
insarcinat de catre sef cu instruirea noului angajat. Initial relatia dintre cei doi decurgea
normal, domnul D. asculta indicatiile iar domnul G. se straduia sa-i explice cat mai bine cele
ce avea de facut. Dar acesta situatie nu a dura mult pentru ca noul angajat a inceput sa se
ofere sa-i ajute pe ceilalti desi nu stapanea activitatile pe care le avea el insusi de facut. Nu
era o problemă că îşi ajuta colegii (cu lucruri mărunte dar care impresionau) dar lucrarile pe
care le avea el de facut, le facea in graba si omitea anumite acte sau nu le facea la momentul
in care trebuia. Astfel domnul G. trebuia nu doar sa-i explice ce are de facut dar si sa se roage
de el sa fie mai responsabil, si mai ales trebuia sa sa-i faca chiar el munca uneori pentru ca
alfel s-ar fi intarziat depunerea lucrarilor spre nemultumirea clientilor si a sefului. Acestuia
nu-i putea spune exact cum stau lucrurile in primul rand pentru ca nu-i era in caracter sa se
planga de colegi si pe de alta parte ar fi parut ca are ceva personal cu el intru cat domnul D.
se arata in fata sefului o persoana la locul ei. Conflictul insa nu se opreste aici. Domnul D.
imprumuta sau ia pur si simplu de pe biroul domnul G. pixuri, rigla, capsatorul sau alte
lucruri pe care ori nu le mai da inapoi ori le pune alandala(nu de unde le-a luat) sau chiar se
defecteaza in timp ce le foloseste si le pune la loc fara sa zica nimic. Sunt lucruri la prima
vedere minore dar avand in vedere ca domnul G. este o persoana conservatoare si ordonta,
toate acestea ii creaza disconfort. Apogeul este atins cand domnul D. isi atribuie anumite
sfaturi, sugestii, pareri pe care le aude la domnul G. Toata aceasta situatie il punea pe noul
angajat intr-o lumina pozitiva (o persoana capabila, deschisa, receptiva, gata sa vina in ajutor)
si intr-o lumina mai putin buna pe domnul G. care devenise foarte incordat si oarecum
frustrat ca nu poate iesi din acesta situatie.
Soluţonarea conflictului
Găsirea unei soluţii în această situaţie era foarte dificilă întrucât şeful îşi dădea seama
că ambii angajaşi erau importanţi pentru instituţie (unul pentru munca depusă, altul pentru
relaţiile pe care le avea şi pentru faptul că părea o persoană responsabilă şi corectă).
Conflictul era cu atât mai greu de soluţionat nefiind încalcată nicio prevedere legală. De
menţionat este faptul că discuţiile nu aveau niciun efect şi că şeful auzise că unii clienţi erau
nemultumiţi de cum le vorbea domnul D. (asta il pusese oarecum pe ganduri). Analizand
situatia seful considera ca unica solutie ar fi ca cei doi sa ia pe rand concediu cate o
saptamana. Astfel el putea să le urmarească comportametul, să vadă ce modificări intervin în
atitudinea domnului G. şi cum se descurcă fără niciun ajutor. Prin urmare, primul care a luat
concediu a fost domnul D. . In acest timp totul decurge asemănător cu perioada dinaintea
angajarii domnului D. . In urmatoarea săptămână, când domnul G. era în concediu, apar mici
schimbari şi chiar încurcaturi ( întarzieri în depunerea lurărilor, acestea nu sunt întocmite cu
suficientă atenție, iar pe colegi nici nu se mai pune problema să-i ajute pentru ăa nu mai are
timp).
Concluzii
In urma celor două săptamani şeful decide că domnul G. îşi va desfaşuraî in
continuare activitatea ca şi până acum, iar domnului D. i se oferă postul de dactilograf (astfel
încât să nu mai aibe nicio legatură cu domnul G.). Punînd în balanţă dezavantajele plecării
unuia sau altuia din instituţie, şeful este hotărât să păstreze o atmosferă calmă şi placută, chiar
dacă asta înseamnă să renunţe la relaţiile domnului D.
FIŞA DE LUCRU 5
3.5.Comportament şi conduită în cadrul grupului
Normele sociale sunt reprezentate de acele aşteptari colective, idei sau credinte pe
care membrii unui grup le au cu privire la comportamentul lor, unii fata de altii. Astfel, ele
sunt standarde de conduita impartasite de toti membrii grupului si au ca rol principal
reglementarea actiunilor acestora. Din acest motiv, ele pot fi considerate reguli sau standarde
de conduita si se pot referi la o gama variata de aspecte dintre care amintim participarea la
sedinte, acte de loialitate, vestimentatia la locul de munca, ritmul de munca si multe altele.
Tipuri de norme clasice
• Norme de loialitate. Se formeaza in special in acel organizatii care pretind un grad mare de
conformare si de loialitate de la membrii lor;
• Norme privind ţinuta. Acestea se referă la un anumit tip de vestimentaţie cu care angajaţii
trebuie sa se îmbrace în unele organizaţii. Cu toate acestea, normele privind ţinuta pot deveni
active chiar şi în acele organizatii in care ele nu au fost proclamate ca reguli de ordine
interioara, insa angajatii devin preocupati foarte mult de ceea ce imbraca la serviciu.
• Norme de performanta. Astfel de norme sunt active in cadrul grupului de lucru care
formuleaza o serie de indicii puternice asupra a ceea ce este un "nivel potrivit de
performanţă".
• Norme care vizează acordarea recompenselor. Unele grupuri transformă modul de acordare
a recompenselor in norme. Exista cel putin patru astfel de norme: echitatea, egalitatea,
reciprocitatea şi responsabilitatea sociala.
De fiecare data cand cineva intra pentru prima oara intr-un grup (de exemplu, vine in prima zi
la serviciu) cauta acele indicii elocvente necesare pentru o comportare potrivită în acel grup.
Astfel, s-a ajuns la concluzia ca oamenii au o reala nevoie de structurare si predictibilitate in
mediul social, în special în grupul din care fac parte. Iar normele care cresc predictibilitatea
comportamentelor membrilor grupului sunt instituite si promovate cu tenacitate.
4.1.Plan de acţiune
Nume elev:
ANEXA NR. 6
Activitatea:
9. www.protectiamuncii.ro
ANEXE
ORGANIGRAMA ANEXA NR. 1
DIRECTOR ZONA
ACHIZITII CLIENTI
DIRECTOR
DE
MAGAZIN
OPERATOR VÂNZARI
OPERATOR
VÂNZARI
SOFER
INTRETINERE
ANEXA NR. 2
FIŞA DE PREZENTARE
A UNITĂŢII COMERCIALE (MAGAZINULUI)
……………………………………………………………..
• Firma –emblema……………………………………………………………
• Obiectul de activitate………………………………………………………..
• Sediul…………………………………………………………………………
• Program de functionare………………………………………………………
10.Forme de vânzare……………………………………………………………...
17.Eficienta activităţii…………………………………………………………….
ANEXA NR. 3
F I Ş Ă I N D I V I D U A L Ă DE INSTRUCTAJ
privind protecţia muncii
INSTRUCTAJ DE ANGAJARE
INSTRUCTAJ PERIODIC
Semnătura celui
Data durata care a
specialitatea Materialul predat care a
instructajului (h) instruit verificat
instruit
instruirea
REINSTRUIRE
Semnătura Celui
Data Durata Care a
Specialitatea Materialul Predat Care a
instructajului (H) Instruit verificat
Instruit
instruirea
Unitatea ___________________________________
Serviciul (compartimentul) _____________________
F I Ş Ă C O L E C T I V Ă DE INSTRUCTAJ 1)
privind protecţia muncii
Subsemnatul__________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________
care cuprind norme de protecţia muncii, norme de siguranţa circulaţiei interne şi norme de
PSI, ce trebuie respectate pe parcursul vizitării unităţii.
____________________________________________.
__________________
Tabel nominal