ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI
MANAGEMENT PUBLIC

PRACTICĂ DE SPECIALITATE ÎN
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
ANUL III ZI
Primaria Municipiului Bucuresti

BUCURESTI
2012
 Cuprins

Secţiunea I – Prezentarea instituţiei partenere de practică 4

1.1. Denumirea instituţiei, profil, obiect de activitate profesională 4
1.2. Baza legală de înfiinţare 4
1.3. Legislaţia pe baza căreia îşi desfăşoară activitatea 4
1.4. Obiectivele fundamentale urmărite pe următorii doi ani 5
1.5. Minister coordonator 6
1.6. Modalităţile de organizare a activităţii în cadrul instituţiei analizate 6

Secţiunea a II-a Aspecte legate de activitatea de finanţare în instituţia analizată 7

2.1. Analiza instituţiei din punct de vedere economico-financiar 7
2.2. Modalităţi de finanţare a activităţii desfăşurate; particularităţi 8
2.3. Posibilităţi de obţinere a unor resurse financiare din sponsorizări; conţinutul
acordului de sponsorizare 8
2.4. Nivelul şi structura cheltuielilor şi a veniturilor instituţiei analizate în ultimii doi
ani 8
2.5. Fluxurile proceselor de atragere a surselor externe 11

Secțiunea a III-a Aspecte privind comunicarea şi transparenţa decizională în

instituţia publică analizată 11
3.1. Prezentarea activităţii de relaţii publice, particularităţi ale organizării 11
3.2. Particularităţi ale procesului de comunicare internă şi externă din instituţia
analizată 12
3.3. Analiza modului de aplicare a Legii 52/21.01.2003 privind transparenţa
decizională în administraţia publică (Monitorul Oficial 70/3.02.2003) şi a Legii
544/12.01.2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public din Monitorul
Oficial 663/23.10.2001 - Analiza rapoartelor anuale pentru cele doua legi 12

Sectiunea a IV-a Analiza datelor statistice cu care operează instituţia analizată 14

Secțiunea a V-a Programele şi proiectele derulate de către instituţia analizată 21
Secțiunea a VI-a. Acte administrative. Circuitul documentelor 24
2
Secțiunea a VII a Aspecte privind exercitarea controlului în cadrul instituţiei analizate
25
Secțiunea a VIII-a Resursele umane la nivelul instituţiei analizate 26
8.1. Prezentarea normelor reglementare în domeniul resurselor umane 26
8.2. Proceduri de selecţie şi recrutare a personalului de gestiune şi de execuţie 27
8.3. Modalităţi de promovare şi motivare a salariaţilor instrumente, mijloace 29
8.4. Proceduri de evaluare şi control a personalului; instrumente, competenţe, forme,
indicatori de performanţă folosiţi sau care ar trebui folosiţi 30
8.5. Compartimente specializate în activitatea de personal; prezentarea detaliată a
organizării sale, încadrării cu personal, activităţi ce se derulează aici 32

Secțiunea a IX-a. Elemente privind strategia instituţiei analizate 34

9.1. Particularităţi strategice ale instituţiei publice analizate ţinând cont de
specificul domeniului de activitate 34
9.2. Prezentarea sistemului de obiective al instituţiei publice analizate pentru
perioada următoare 1-3 ani 35
9.3. Modalităţi previzionate de management pentru realizarea obiectivelor
fundamentale şi derivate 36
9.4. Surse de finanţare pentru realizarea opţiunilor strategice 37
Secţiunea a-X-a – Analiza diagnostic globală la nivelul instituţiei partenere de practică
37
Bibliografie 40

3
 I.Prezentarea institutiei publice in care se desfasoara practica

1.1. Denumirea institutiei, profil, obiect de activitate profesionala

Denumirea institutiei este Primaria Municipiului Bucuresti. Profilul este de
institutie publica si ca obiect de activitate profesionala - administratie publica locala.
Primarul General, Viceprimarii, Secretarul General al municipiului Bucuresti,
impreuna cu aparatul propriu de specialitate constituie o structura functionala cu activitate
permanenta, denumita Primaria Municipiului Bucuresti care aduce la indeplinire hotararile
Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile Primarului General, solutionand
problemele curente ale colectivitatii locale.

1.2. Baza legala de infiintare

Baza legala de infiintare este Legea nr. 215/2001, lege care reglementeaza
regimul general al autonomiei locale, precum si organizarea si functionarea
autoritatilor administratiei publice locale.
Primarul General este seful administratiei publice locale a municipiului Bucuresti si al
aparatului propriu de specialitate, pe care il conduce si controleaza, conform art. 66(1) din
Legea 215/2001.

1.3. Legislatia pe baza careia isi desfasoara activitatea

Actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea Primariei
Municipiului Bucuresti:
a) Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata cu
modificarile si completarile ulterioare;
b) HCGMB nr. 62/2007 privind aprobarea organigramei si a aparatului de
specialitate al Primarului General;
c) HCGMB nr. 83/2007 privind aprobarea numarului de posturi, statului de
functii si Regulamentului de Organizare si Functionare ale aparatului de specialitate
al Primarului General;
d) D.P.G nr. 472/2007 privind aprobarea Regulamentului Intern al Institutiei.

4
1.4. Obiectivele fundamentale urmarite pe urmatorii doi ani
Atentia acordata cetateanului, imbunatatirea calitatii vietii si dorinta desenarii
unui peisaj urban mai putin agresiv determina urmarirea urmatoarelor obiective
strategice:
 Accentuarea laturii sociale a prestatiei institutiei noastre prin aducerea in
prim-plan a cetateanului si a exigentelor sale;
 Imbunatatirea serviciilor de sanatate publica, siguranta, asistenta sociala,
transport si circulatie, salubritate, informare publica si mediu;
 Promovarea culturii, artelor si sportului, sprijinirea educatiei, traditiilor si
divertismentului, precum si sustinerea tehnologiilor avansate nepoluante;
 Dezvoltarea si adaptarea infrastructurii orasului si a peisajului urban la
cerintele unei capitale europene in expansiune;
 Imbunatatirea continua a conditiilor de mediu si prevenirea poluarii aerului, a
apei si a solului cauzata de activitatile proprii cat si de cele ale contractorilor
sai.
 Realizarea unei permanente colaborari cu celelalte servicii din cadrul directiei, a
Primariei Municipiului Bucuresti si a serviciilor omoloage ale sectoarelor municipiului
Bucuresti in vederea solutionarii legale a tuturor cererilor, in contextul legal si cu
operativitate.
 Dotarea Serviciului Impozite si Taxe, Serviciului Elaborare si Executie Buget si
Biroul Raportare Executie Buget cu echipamentul informatic necesar cresterii
eficientei activitatii specifice desfasurate.
 Realizarea bazei de date cuprinzand informatiile necesare fundamentarii stiintifice a
proiectelor de hotarari ale Directiei Impozite si Taxe si a unui program informatic de
analiza dinamica a evolutiei indicilor statistici necesari.
 Initierea de proiecte de hotarari ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti
privind modificarea cuantumului impozitelor si taxelor locale.
 Initierea de proiecte de hotarari privind instituirea de noi taxe aferente bugetului local.
 Analiza si avizarea proiectelor de hotarari ale Consiliului General al Municipiului
Bucuresti initiate de catre alte directii din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti.
 Acordarea de asistenta metodologica directiilor de impozite si taxe ale sectoarelor
municipiului Bucuresti.

5
1.5. Minister coordonator (daca este cazul)
Ministerul coordonator al Primariei Municipiului Bucuresti este Ministerul
Administratiei si Internelor.

1.6. Modalitatile de organizare a activitatii in cadrul institutiei analizate

Primarul General indeplineste functia de autoritate publica. Pentru punerea in
practica a activitatilor date in competenta sa prin actele normative ( Constitutia
Romaniei, decretele Presedintelui Romaniei, hotarari si ordonante ale Guvernului,
hotarari ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti), primarul beneficiaza de
un aparat de specialitate, pe care il conduce.
Primarul General al municipiului Bucureti, cei doi viceprimari, Secretarul General al
municipiului Bucuresti impreuna cu aparatul propriu de specialitate constituie o
structura functionala cu activitate permanenta denumita generic Primaria
Municipiului Bucuresti.
Primaria Municipiului Bucuresti este organizata si functioneaza potrivit
prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare si in conformitate cu hotararile Consiliului
General al Municipiului Bucuresti privind aprobarea organigramei, a numarului de
posturi, a statului de functii ale aparatului de specialitate si a regulamentului de
organizare si functionare.
Structura organizatorica a Primariei Municipiului Bucuresti este in
conformitate cu hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti privind
aprobarea organigramei Primariei Municipiului Bucuresti, a numarului de posturi si a
statului de functii ale aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului
Bucuresti.
Compartimentele aparatului de specialitate al Primarului General sunt
obligate sa coopereze in vederea intocmirii in termenul legal a lucrarilor al caror
obiect implica coroborarea de competente in conformitate cu prevederile actelor
normative in vigoare.
Structura organizatorica a aparatului de specialitate al Primarului General cuprinde
urmatoarele compartimente:
1. Cabinet Primar General
2. Cabinet Viceprimar 1
6
3. Cabinet Viceprimar 2
4. Cabinet Secretar
5. Directia Administratie Publica – DAP
6. Directia Asistenta Tehnica si Juridica pentru C.G.M.B. – DATJ
7. Serviciul pentru Relatia cu Mass-Media – SRMM
8. Directia Generala Operatiuni – DGO
9. Directia Generala Infrastructura si Servicii Publice – DGISP
10. Directia Generala Dezvoltare si Investitii – DGDI
11. Directia Generala Economica – DGE
12. Directia Generala Achizitii – DGA
13. Directia Generala Dezvoltare Urbana – DGDU
14. Directia Audit Public Intern – DAPI
15. Directia Afaceri Externe si Protocol – DAEP
16. Directia Managementulul Resurselor Umane – DMRU
17. Directia Patrimoniu - DP
18. Directia Inspectie si Control General – DICG
19. Directia Juridic – DJ
20. Directia Implementare Politici Publice – DIPP

Aspecte legate de activitatea de finanţare în instituţia analizată

2.1. Analiza institutiei din punct de vedere economico-financiar
Nu exista un buget al institutiei.
Veniturile si cheltuielile bugetelor, precum si celelalte venituri si cheltuieli
evidentiate in afara bugetului local, cumulate la nivelul unitatii
administrativteritoriale, alcatuiesc bugetul general al unitatii administrativ-teritoriale
care, dupa consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va
reflecta dimensiunea efortului financiar public in unitatea administrativ-teritoriala pe
anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz.

7
2.2. Modalitati de finantare a activitatii desfasurate; particularitati.
Modalitatile de finantare a activitatii desfasurate sunt stabilite in baza Legii
nr.273/2006, legea finantelor publice locale.
Prin regulamentul aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti sunt
determinate conditiile in care se pot percepe taxele speciale si de aprobare de catre
locuitorii interesati, precum si modul de repartizare a acestora pe locuitor.
Investitiile publice realizate de autoritatile locale pot fi finantate in proportii
variabile, prin intermediul urmatoarelor trei surse de finantare:
 rezervele de trezorerie ale unei autoritati, respectiv soldul pozitiv net al
incasarilor fata de cheltuieli care apare in contul curent.Aceasta varianta nu
este recunoscuta de legislatia romana, autoritatile locale neavand dreptul de
dispunere asupra soldului pozitiv net;
 subventiile de investitii, astfel de subventii putand privi anumite proiecte
conform criteriilor definite;
 imprumutul, prin emiterea unui imprumut sau prin alte forme de credit.

2.3. Posibilitati de obtinere a unor resurse financiare din sponsorizari;

continutul acordului de sponsorizare; exemple.
Sponsorizarea este foarte rar intalnita ca pondere.

2.4. Nivelul si structura cheltuielilor si a veniturilor institutiei analizate in

ultimii doi ani
In anul 2010, sursele de finantare a cheltuielilor au totalizat 4.789.97 mil lei,
din care surse proprii 85% si restul credite externe atrase . Gradul de absorbtie al
cheltuielilor a fost de peste 97% mai mare cu 4% decat cel din 2009, ceea ce denota
performanta ridicata a activitatii de gestiune a resurselor financiare ale municipiului,
chiar in conditiile adancirii recesiunii economice, mai ales in a doua parte a anului
2010, ceea ce, printre altele, a impus rectificari repetate ale bugetului pentru
echilibrare. Asa cum reiese din tabelul anexat o importanta si neprevazuta
subfinantare a cheltuielilor s-a produs la jumatatea anului 2010 prin efectul legii
(OUG 55/2010), reusindu-se insa mentinerea normalitatii in finantarea serviciilor
publice si onorarea intocmai si la timp a obligatiilor pecuniare ale Municipiului

8
Bucuresti. Structura cheltuielilor totale de 4650,49 milioane lei, efectuate in anul
2010, pe destinatii, a fost urmatoarea:
 Pentru plata servicii publice municipale cca. 37% din totalul cheltuielilor, din
care:
 cheltuieli cu energia termica la populatie (RADET): cca 10% (cca 450
milioane lei)
 cheltuieli cu transportul public de calatori (RATB): cca 11% ( cca 519
milioane lei)
 sprijinirea sanatatii populatiei prin subventionarea a celor 21 de spitalecca
4,2% si in 2009 si in 2010, cu mentiunea ca la finantarea spitalelor contribuie
si populatia atat nemijlocit cat si prin Bugetul Asigurarilor Sociale de
Sanatate.
 iluminatul public: cca 1,65%, fiind mentinute la acelasi nivel cu anul 2009, pe
seama reducerii altor cheltuieli, deoarece guvernul a impus reducerea unor
cheltuieli materiale prin OUG 55/2010.
 paza si ordinea publica: cresterea de la 0,33 % la 0,54% in anul 2010/2009, se
explica prin investitii pregatitoare si sarcinile suplimentare, atribuite de lege
Politiei Comunitare, in perspectiva transformarii in Politie Locala,
 igiena publica si alte servicii : s-au redus cheltuielile prin efectul OUG
55/2010, de la aprox 2% la 1,8%,
 Dezvoltarea comunitatii ( investitii) a continuat sa ocupe si in anul 2010 o
pondere de peste 40% in totalul cheltuielilor municipalitatii. S-au mentinut si
s-au marit eforturile financiare focalizate pe cele cateva obiective de investitii
in continuare cu termene de finalizare in anul 2011 sau finantate in comun cu
organisme financiare internationale, anume :
 Reabilitare Stadion Lia Manoliu
 Pasajul Basarab
 Strapungere Berzei Uranus
 Scoli si gradinite din credit BEI
 Reabilitarea Centrului Istoric
Efortul financiar de a finaliza aceste investitii s-a facut pe seama reducerii
cheltuielilor cu alte programe si obiective de investitii . La rectificarile de pe

9
parcursul anului 2010 , acestea au avut practic de suferit si pentru a finanta
executarile silite si alte cheltuieli neprevazute .
 Protectia mediului . S-au alocat cu peste 10% mai multe fonduri municipale
in perspectiva indeplinirii normativelor europene de mediu.
 Asistenta sociala a beneficiat de cea mai importanta crestere : fondurile
alocate au crescut de 5 ori pentru finantarea hranei, medicamentelor si
adaposturilor pentru persoane defavorizate . Pe langa specificul nedorit al
perioadei de recesiune, este evidenta orientarea umanista a preocuparii
actualei administratii.
 Plata serviciului datoriei a fost efectuata intocmai si la timp, unul din efecte
fiind pastrarea ratingului municipiului in concordanta cu ratingul de tara.
Totusi efortul de cca 5% anual din totalul cheltuielilor bugetului nu acopera si
rata de platit (incepand cu anul 2015) , ci numai dobanzi si comisioane .
 Cheltuieli de functionare si dezvoltare a aparatului Municipiului Bucuresti .
Evolutia cheltuielilor Municipiului Bucuresti fata de anul 2009 arata ca, in
profida conjuncturii economice care s-a inrautatit pe parcursul mandatului, Primarul
General si aparatul sau de specialitate au realizat politica de favorizare a investitiilor.
Principalul impediment de continuare a acestei politici in anul 2010 l-a constituit si il
constituie necesitatea sociala de a face sustenabila pentru populatie cresterea
cheltuielilor la energia termica furnizata in regim de monopol de ELCEN si
distribuita de RADET, regie aflata in subordinea CGMB. De remarcat ca efortul
comunitatii de a sustine cele doua regii publice RADET si RATB s-a situat si in anul
2010 la nivelul din 2009 (cca 20% din totalul cheltuielilor ), cu toate ca aceste
servicii descentralizate continua sa fie subventionate direct si global si nu sub forma
protectiei sociale diferentiate prin alocatii de sprijin acordate direct cetatenilor
indreptatiti. In anul 2010 cheltuieli importante au fost efectuate pentru compensarea
golului de resurse financiare si a datoriilor mostenite la preluarea spitalelor de catre
municipalitate. O alta destinatie importanta a resurselor a fost refunctionalizarea
unora dintre spitalele preluate si echiparea lor minima, ca prima faza a unui program
de modernizare si restructurare multianual al sectorului sanitar municipal.

10
2.5. Fluxurile proceselor de atragere a surselor externe.
Importanta componenta de finantare a bugetului municipiului sunt creditele
externe.
In afara creditorilor pentru programe specifice – BEI pentru scoli, gradinite,
contorizare, modernizare strazi reabilitarea in Zona Istorica si contorizare la RADET,
BERD - pentru programul multisector – managementul traficului si refacerea zonei
istorice si programul „reabilitarea si modernizarea statiei de epurare Glina”, pentru
plata dobanzilor si comisioanelor aferente imprumutului mobilizat prin eurobonduri
in 2005, au fost alocate si in 2010 cca 5% din buget. Ca si alte cheltuieli, cele de
functionare si dezvoltare a aparatului Municipiului Bucuresti, au fost sensibil
influentate de cresterea TVA de la 19 la 24% in cursul anului 2010.

III. Aspecte privind comunicarea si transparenta decizionala in

institutia publica analizata

3.1. Prezentarea activitatii de relatii publice, particularitati ale organizarii

Activitatea de relatii publice (Directia Relatii Publice si Informare) are ca
obiect de activitate – gestionarea relatiei institutiei cu cetatenii si cu alte organizatii,
care interfereaza in activitatea lor cu obiectul de activitate al municipalitatii si
participarea la asigurarea comunicarii interne si externe a insitutiei.
Serviciul de Relatii Publice primeste si inregistreaza in sistemul informatic petitiile
prezentate nemijlocit la registratura, transmise prin posta, fax sau postate pe site-ul
institutiei. Petitiile inregistrate se transmit catre compartimentele de specialitate, in
functie de obicetul acestora, cu precizarea termenului de trimitere a raspunsului.
Dupa ce se urmareste redactarea in termen a raspunsurilor la petitii, se
centralizeaza situatiile care privesc modul de solutionare a petitiilor si se inainteaza
un Raport semestrial conform prevederilor legale. De la compartimentele de
specialitate se primesc raspunsurile elaborate de petitii si se elibereaza raspunsurile
catre petenti, dar de asemenea se informeaza petentii referitor la stadiul unei lucrari
si solicita in acest scop lamuririle necesare de la compartimentele de specialitate.

11
Serviciul de Relatii Publice furnizeaza verbal, direct sau prin telefon, informatii de
interes public legate de activitatea Primariei Municipiului Bucuresti, asigura accesul
la informatiile de interes public, prin afisarea acestora la Punctul de Informare si
Documentare si participa la realizarea materialelor informative (pliante, fluturasi),
privind activitatile de interes public, pe care apoi le distibuie persoanelor care
apeleaza la serviciile institutiei.

3.2. Particularitati ale procesului de comunicare interna si externa din

institutia analizata.
Cabinetul Primar General contribuie la dezvoltarea si perfectionarea
sistemului de comunicare si relationare dintre municipalitate si mediul extern.
Serviciul Dispecerat, Comunicare, Audiente elaboreaza si actualizeaza strategia de
comunicare a institutiei.
Serviciul Parteneriat Public-Privat asigura intocmirea formalitatilor de
comunicare pentru procedurile organizate in Sistemul Electronic al Achizitiilor
Publice, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Ministerul Finantelor Publice,
Monitorul Oficial si pe site-ul Primariei Municipiului Bucuresti. Asigura intocmirea
formalitatilor de comunicare pentru procedurile organizate si auditeaza functionarea
sistemelor de comunicare.

3.3. Analiza modului de aplicare a Legii 52/21.01.2003 privind transparenta

decizionala in administratia publica (Monitorul Oficial 70/3.02.2003) si a
Legii 544/12.01.2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
din Monitorul Oficial 663/23.10.2001 - Analiza raportului anual.
In urma raportului de evaluare a implementarii Legii nr. 52/2003 in anul 2010
s-a observat urmatoarele:
In anul 2009 au fost adoptate 354 de proiecte de acte normative. Dintre
acestea, 110 au fost anuntate in mod public pe site-ul propriu, urmatoarele 110 prin
afisare la sediul propriu si ultimele 110 prin mass-media.
Pentru relatia cu societatea civila a fost desemnata o singura persoana.
Numarul total al recomandarilor primite a fost de 76. Au fost organizate 5 intalniri la
cererea asociatiilor legal constituite.
12
Numarul total al sedintelor publice (stabilite de institutiile publice) este de 24.
Numarul estimat al persoanelor care au participat efectiv la sedintele publice
(exclusiv functionarii) este de 90.
Sedinte publice desfasurate in prezenta mass-media sunt 24.
Numarul total al proceselor verbale facute publice este de 24.
In urma raportului de evaluare a implementarii Legii nr. 544/2001 in anul
2010 s-au observat urmatoarele:
Institutia a elaborat si publicat informatii de interes public iar lista a fost
facuta public prin pagina de internet proprie.
Institutia a organizat un punct de informare-documentare iar numarul de
vizitatori (estimativ) a fost de 200.
Au fost inregistrate un numar de 410 de solicitari, departajat pe domenii de
interes (nu include solicitarile de informatii redirectionate spre solutionarea altor
institutii):
- Utilizarea banilor publici = 101
- Modul de indeplinire a atributiilor institutiei publice = 189
- Acte normative, reglementari = 60
- Activitatea liderilor institutiei = 2
- Informatii privind modul de aplicare a legii nr. 544 = 1
- Altele = 57
Au fost inregistrate un numar de 478 de solicitari, departajat dupa modalitatea
de solutionare a acestora:
- Numarul de solicitari inregistrate rezolvate favorabil = 331
- Solicitari inreegistrate redirectionate catre solutionare altor institutii = 68
- Numarul de solicitari inregistrate respinse = 79
Au fost inregistrate un numar de 410 de solicitari inregistrate, departajat dupa
tipul solicitantului:
- Numarul de solicitari inregistrate adresate de persoane fizice = 282
- Numarul de solicitari inregistrate adresate de persoane juridice = 128
Au fost inregistrate un numar de 410 de solicitari inregistrate, departajat dupa
modalitatea de adresare a solicitarii:
- Pe suport de hartie = 188
- Pe suport electronic = 222
13
 IV. Analiza datelor statistice cu care opereaza institutia analizata
Pentru a oferi o imagine mai clara asupra genului de date statistice si demografice cu care
lucreaza Primaria Municipiului Bucuresti, ne-am oprit asupra unui exemplu privind
persoanele defavorizate care au solicitat asistenta administratiei publice locale.
Sistemul de protectie sociala are ca obiectiv sustinerea persoanelor, grupurilor sau
comunitatilor care se afla în situatii dificile si care datorita lipsei resurselor proprii nu pot avea
o viata la nivelul unor conditii minime de viata care sa le asigure o functionare normala în
contextul social si cultural dat. (C. Zamfir, "Politici sociale în România" ). Asadar, protectia
sociala presupune, un ansamblu de masuri si mijloace de sprijin si asistenta.
Pentru o cât mai buna întelegere se impune o detaliere a acestora. În acest sens trebuie
facuta o diferentiere clara între beneficiile sociale financiare si serviciile sociale.
Beneficiile sociale financiare presupun transferuri de bani sau bunuri catre persoanele care
nu dispun de capacitatea de a-si asigura prin eforturi proprii minimum de resurse financiare
necesare unui trai decent. Acestea sunt de doua tipuri:
1. beneficii sociale sub forma de pensii pentru limita de vârsta, pensii pentru pierderea
capacitatii de munca, ajutor de somaj, oferite conditionat si proportional în functie de
participarea, respectiv marimea contributiei la un fond comun de asigurari sociale în
perioadele active ale vietii;
2. beneficii sociale oferite persoanelor în nevoie fara conditionarea unei contributii prealabile
sub forma de ajutor social, ajutor de urgenta, ajutor de deces, alocatii pentru copii, burse de
studiu, reduceri sau subventii de preturi pentru locuinte sociale, chirii, întretinerea locuintei,
transport.
Beneficiile sociale financiare care presupun o contributie în perioada activa a vietii sunt
reunite sub termenul generic de asigurari sociale, iar cele care nu necesita o anume contributie
sunt denumite asistenta sociala.
Serviciile sociale includ: sanatatea, învatamântul si asistenta sociala. Aceasta din urma
ocupa un loc aparte în cadrul sistemului de protectie sociala si implica o mare varietate de
servicii oferite de comunitate, fara a presupune implicatii economice majore.
Daca beneficiile financiare suplinesc un deficit de resurse financiare, serviciile sociale se
adreseaza unui deficit de capacitati. Ele intervin asadar pentru solutionarea unor situatii, de
cele mai multe ori critice, în care se afla persoanele în nevoie. De regula, acestea nu dispun de
pârghiile prin care sa-si poata modifica în bine starea în care se afla.
14
 Serviciile de asistenta sociala au ca obiectiv refacerea si dezvoltarea capacitatilor
persoanelor, familiilor, colectivitatilor de a constientiza natura problemelor cu care se
confrunta, cauzele determinante ale acestora, de a identifica solutii optime pentru rezolvarea
situatiilor problematice. Serviciile de asistenta sociala pot îmbraca doua forme: asistenta în
mediul natural de viata (familie, scoala, loc de munca) si servicii în institutii de asistenta
sociala (camine pentru batrâni, case pentru copii abandonatii, institutii pentru persoane cu
dizabilitati severe). În termini generali asistenta sociala presupune o interventie specializata în
sensul ameliorarii sau eliminarii deficitelor atât financiare cât si de capacitate si poate actiona
la nivel individual, la nivel de grup si chiar la nivel comunitar.
Teoretic, masurile de protectie si asistenta sociala sunt menite sa elimine sau sa
îmbunatateasca situatia categoriilor defavorizate. Practic, în acest moment nu exista o
strategie coerenta de protectie sociala, la nivel guvernamental sau local care sa determine
îmbunatatirea vietii acestor persoane. Modalitatile actuale prin care statul sustine persoanele
defavorizate sunt orientate catre ameliorarea efectelor saraciei si nu catre identificarea si/sau
eliminarea cauzele care o determina. Situatia economico-sociala actuala stimuleaza
dependenta cetateanului fata de ajutorul material oferit de stat si într-o mai mica masura
implicarea activa în rezolvarea propriei situatii si în viata comunitatii. În aceste conditii, starea
de precaritate sociala ce caracterizeaza o mare parte a populatiei va fi prelungita si chiar se va
agrava prin lipsa masurilor concrete orientate în regim de urgenta catre cauzele problemelor
sociale.
Obiectul analizei noastre îl reprezinta persoanele care au solicitat sprijin de la DGAS.
Motivul pentru care ne-am orientat atentia catre aceste persoane este determinat pe de o parte,
de gravitatea situatiei sociale si financiare a acestora, iar pe de alta parte de incapacitatea lor
de a-si îmbunatati situatia prin eforturi proprii. În acest sens, am considerat interventia
administratiei publice în rezolvarea problemelor acestor persoane, ca fiind cea mai
îndreptatita si mai facila modalitate de solutionare a acestor situatii.
Analiza caracteristicilor socio-demografice ale persoanelor care compun grupul tinta al
proiectului reprezinta un prim si important pas în studiul nivelului de trai si calitatii vietii
acestora. Vom prezenta în continuare caracteristicile esantionului având în vedere urmatoarele
aspecte:
- sexul respondentilor;
- sectorul în care locuiesc;
- repartitia pe grupe de vârsta;
15
 - solicitarea ajutorului social;
- tipul familiei careia îi apartin;
- cauze ale existentei familiilor monoparentale/persoane singure;
- capacitatea subiectului de a fi lider informal.

Din totalul celor 303 persoane intervievate 78 sunt barbati (26%), iar 225 sunt femei
(74%). Retine atentia, în acest caz, numarul mare de femei care se adreseaza DGAS pentru a
solicita ajutor social.
Distributia subiectilor în functie de domiciliu este urmatoarea: 39 de persoane (13%) -
sectorul 1; 49 de persoane (16%) - sectorul 2; 92 de persoane (30%) - sectorul 3; 26 de
persoane (9%) - sectorul 4; 56 de persoane (18%) - sectorul 5; iar în sectorul 6 un numar de
41 de persoane (14%). S-a încercat asigurarea unei distributii proportionale pe sectoare a
numarului de persoane intervievate în functie de numarul de cereri adresate DGAS din fiecare
sector în parte. Exceptia o reprezinta sectorul 3 în care numarul subiectilor intervievati este
mai mare decât în celelalte sectoare. Acest fapt se datoreaza faptului ca este sectorul cu cea
mai numeroasa populatie (404.812), cu numarul cel mai mare de persoane peste 60 de ani
(73.122).

16
 În graficul de mai jos este prezentata repartitia subiectilor în functie de sex si resedinta.
Putem observa urmatoarea situatie:
- sectorul 1: barbati (3,9%), femei ( 8,9%);
- sectorul 2: barbati (2,9%), femei (13,2%);
- sectorul 3: barbati (6,6%), femei (23,7%);
- sectorul 4: barbati (3,3%), femei ( 5,2%);
- sectorul 5: barbati (6,2%), femei (12,2%);
- sectorul 6: barbati (2,6%), femei (10,8%).
De remarcat, faptul ca în toate sectoarele numarul femeilor solicitante de ajutor social este
mai mare decât cel al barbatilor. Explicatiile acestei "superioritati" sunt determinate de
statutul asumat al femeii, mai ales în familiile defavorizate, conform caruia se presupune ca
acestea se ocupa de treburile gospodaresti si de gestiunea veniturilor familiei. Pe de alta parte,
din întâlnirile directe cu cetatenii am constatat ca femeilor le este mai usor sa abordeze
functionarii din institutiile statului, fiind mai hotarâte si mai putin inhibate în relatiile cu
autoritatile.

17
 În ceea ce priveste vârsta subiectilor esantionul are urmatoarea reprezentare:
- între 18-25 de ani ( 3%);
- între 26-39 de ani (31%);
- între 40-59 de ani (39%);
- peste 60 de ani (28%).
Slaba prezenta a grupei de vârsta 18-25 de ani (9 persoane) se datoreaza faptului ca tinerii
sunt într-o mai mica masura informati asupra mecanismelor de lucru ale administratiei publice
locale. Grupa de vârsta 40-59 de ani este cea mai afectata. Sunt incluse în aceasta grupa
persoanele disponibilizate, persoanele a caror capacitate de munca este afectata, persoanele
care sustin familii monoparentale, precum si cei care sustin familii cu multi copii. Într-o
situatie asemanatoare se afla si persoanele din grupa de varsta 26-39 de ani. O alta categorie
de persoane puternic afectata de situatia socio-economica actuala sunt persoanele peste 60 de
ani. Veniturile modeste si izolarea sociala nu le permit acestora un trai decent, ceea ce îi
determina sa apeleze la seviciile administratiei publice locale pentru a beneficia de diverse
forme de ajutor.
O realitate general valabila pentru grupele de vârsta mai sus mentionate este faptul ca,
indiferent de vârsta, în conditiile unei "insuficiente" generalizate specifica categoriilor
defavorizate, este din ce în ce mai dificila o adaptare la solicitarile vietii cotidiene.

18
 În ceea ce priveste tipul familiei respondentilor 45 dintre subiectii intervievati (15%)
sunt personae singure, 78 (26%) apartin unor familii monoparentale iar pentru 180 de cazuri
(59%) sunt prezenti ambii parteneri.
Conform reglementarilor legale administratia publica locala îsi exercita atributiile în
directia gestionarii eficiente a problemelor comunitatii pe care o reprezinta. În acest sens,
cetateanul defavorizat apeleaza la serviciile administratiei ca o prima si ultima solutie pentru
rezolvarea situatiilor limita în care se afla.
Principiul consultarii cetatenilor în problemele locale de interes deosebit este statuat de
legiuitor - art. 1, alin. 1 din Legea nr. 69/1991. Cu toate acestea, realitatea demonstreaza ca
aceasta consultare a cetatenilor este integrata în principiul general al autonomiei locale doar
ca o posibilitate enuntata într-un context general al participarii cetatenilor la procesul de luare
a deciziilor în problemele de interes major pentru comunitatea locala. Lipseste însa
dimensiunea practica a acestei prevederi legale, fapt care determina absenta aproape totala a
optiunilor cetatenilor vis-à-vis de problemele majore ale comunitatii în relatia cu administratia
si, în consecinta, explica în multe situatii, lipsa de support public pentru politicile adoptate de
administratia locala.
Serviciile DGAS prezinta anumite particularitati fata de serviciile sociale existente la
nivelul fiecarei primarii de sector.
Asfel, spre deosebire de serviciile sociale de la nivelul primariilor de sector în cadrul
carora exista o varietate de forme de ajutor social, DGAS este orientata prioritar spre
furnizarea unor ajutoare temporare de urgenta în natura, ceea ce a deteminat o afluenta foarte
mare de cereri. Aceasta particularitate este demonstrata de altfel de raspunsurile la întrebarea
"De câte ori v-ati adresat DGAS?": o data - 110 persoane (52%), de 2-3 ori - 40 de persoane
(19%), mai mult de 3 ori - 61 de persoane (29%).

19
 In continuare sunt evidentiate motivele pentru care subiectii au solicitat ajutor DGAS:
- dificultatile generale din viata de zi cu zi reprezinta motivul cel mai des întâlnit pentru
care cetatenii au apelat la serviciile DGAS - 135 de persoane (64%);
- au solicitat sprijin 40 de persoane (19%) pentru venirea iernii si cu ocazia sarbatorilor;
- situatia locativa precara i-a determinat pe 26 de cetateni (12%) sa solicite sprijinul
DGAS;
- 6 persoane (3%) au fost nevoite sa apeleze la aceasta solutie din cauza decesului
partenerului;
- pentru a-si cumpara anumite bunuri numai 2 persoane (1%) au solicitat ajutor;
- câte o persoana a facut cerere la DGAS pentru a initia o afacere, respectiv pentru
recuperarea unor pierderi materiale.

Dificultatile vietii cotidiene, decesul unuia dintre membrii familiei, venirea iernii si
sarbatorile reprezinta, asadar, principalele motive pentru care cetatenii defavorizati solicita
ajutorul administratiei publice locale. Este evident ca în toate cele trei situatii nevoia de
bani este stringenta.
Solutiile oferite de DGAS sunt evidentiate în graficul alaturat:
- cea mai mare parte dintre solicitanti, 136 de persoane (64%) au ramas în continuare în
evidenta DGAS fara a li se oferi o solutie;
- 27 de persoane (13%) au fost îndrumati la primaria din sectorul în care domiciliaza;
- li s-a oferit posibilitatea de a beneficia de cantina sociala unui numar de 10 solicitanti
(5%);
- ONG-urile au oferit ajutor la 11 persoane (5%);
- catre Fondul Solidaritatea au fost orientate 5 persoane (2%).

20
 Asadar, din cele 211 persoane care au facut cereri la DGAS, numai 75 au primit o forma
de ajutor, care în toate situatiile nu a determinat o îmbunatatire a situatiei generale a
subiectilor.

V. Prezentarea programelor si proiectelor derulate de catre

institutia analizata

Proiectele pe sursa nerambursabila au in vedere restaurarea monumentelor

istorice, Casa Cesianu, Mina Minovici, Arcul de Triumf si Observatorul Astronomic.
Institutia analizata are urmatoarele proiecte cu finantare europeana
nerambursabila:
1. Proiect „Dezvoltarea si dotarea serviciilor profesioniste pentru interventii in
situatii de urgenta in regiunea Bucuresti-Ilfov” (axa prioritara 3, domeniul major de
interventie 3.3.);
Obiectivul general este crearea premiselor necesare asigurarii populatiei cu
servicii esentiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii
economice si sociale, prin imbunatatirea infrastructuii serviciilor pentru siguranta
publica in situatii de urgenta.
Membrii asociati sunt: Municipiul Bucuresti si Judetul Ilfov iar beneficiarii
proiectului sunt reprezentati der locuitorii si orice persoana aflata pe teritoriul
Regiunii Bucuresti-Ilfov (in principal cetatenii Municipiului Bucuresti si ai judetului
21
Ilfov). Durata proiectului este de 18 luni de la semnarea contractului de finantare in
data de 14.09.2010. Rezultatele preconizate sunt urmatoarele: cresterea calitativa
prin dotarea cu mijloace moderne de interventie si scurtarea timpului de interventie.
2. Proiect „ISPA”.
In anul 2002, reprezentantii Comisiei Europene si cei ai Ministerului Mediului din
Romania au hotarat ca prioritate numarul 1 pentru combaterea poluarii si refacerea
mediului inconjurator constructia unei statii de epurare a apelor uzate pentru
Bucuresti. In acest sens, in anul 2004, s-a semnat Memorandumul de Finantare intre
Comisia Europeana si Guvernul Romaniei prin care s-au alocat fondurile
nerambursabile pentru Proiectul ISPA 2004/RO/16/P/PE/003 – “Reabilitarea si
Modernizarea Statiei de Epurare a Apelor Uzate Bucuresti” – Glina, Etapa 1.
Finantarea va fi asigurata, pe langa fondurile nerambursabile (ISPA), din
imprumuturi obtinute de la BEI si BERD, precum si din fonduri de la bugetul de stat.
Proiectul ISPA privind “Reabilitarea si Modernizarea Statiei de Epuare a Apelor
Uzate – Bucuresti” este unul de o importanta deosebita in cadrul dezvoltarii
infrastructurii de mediu locale si atingerii standardelor Uniunii Europene in privinta
calitatii apei potabile si a apelor uzate, contribuind in mare masura la dezvoltarea
durabila a comunitatii. Rezolvarea problemei privind apele uzate si epurarea acestora
constituie una din cele mai importante aspecte in domeniul protectiei mediului.
Obiectivul este reprezentat de: Finalizarea si modernizarea statiei de epurare a apelor
uzate a Municipiului Bucuresti.
Lucrarile au demarat in ianuarie 2007 si s-au finalizat in decembrie 2009.
Institutia analizata are urmatoarele proiecte cu finantare europeana
rambursabila:
1. Programul Multi-sector al Municipiul Bucuresti 2003 (BERD)
Obiective: - Reabilitarea infrastructurii in zona istorica
- Managementul traficului
- Reabilitarea punctelor termice
- Consolidarea capacitatii de atragere de credite
Stadiul actual: proiect in implementare
2. Reabilitarea Infrastructurii Educationale in Bucuresti 2003 (BEI)
Obiective: Reabilitarea unui numar de cca. 106 unitati de invatamant preuniversitar
de stat pentru diminuarea riscului seismic si a riscului de afectare a sanatatii
22
Stadiul actual: proiect in implementare
3. Infrastructura urbana 2002 (BEI)
4. Proiect „Servicii Municipale – Reabilitarea zonelor urbane cu deficiente majore in
servicii de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Bucuresti, sectorul 6”.
La data de 24.07.2006 Municipalitatea Bucuresti a semnat Acordul de Proiect
cu Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare in vederea finantarii
proiectului: „Servicii Municipale – Reabilitarea zonelor urbane cu deficiente majore
in servicii de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Bucuresti, sectorul 6”.
Proiectul va asigura lucrari de canalizare, scurgere si asfaltarea drumurilor in
urmatoarele zone: Baneasa, Straulesti, Odai, Vatra Noua, Otopeni Nord si Baneasa
Nord, Chitila Triaj, Giulesti si Giulesti Sarbi.
Data finalizarii proiectului: anul 2012.
Alte programe si proiecte:
a) Reabilitare Drumuri Urbane
Obiective:
Reabilitarea a 60 de sectiuni de drumuri, acordandu-se prioritate sectiunilor de retele
de baza, aflate in stare foarte proasta sau de-a lungul retelelor de tramvai;
Cresterea vitezei de deplasare a autovehiculelor in conditii de siguranta sporita ca
urmare a modernizarii infrastructurii de transport;
Cresterea sigurantei si confortul calatorilor.
b) Modernizare tramvaie
Modificarea a 126 de vagoane simple TATRA T4R de tramvaie simplu articulate si
modernizarea acestora
c) Contorizarea Vanzarii de caldura si apa potabila
Obiective:
Achizitia si instalarea a doua contoare si 4 valve pentru fiecare dintre cele 15.000 de
scari din 6.000 de blocuri cu apartamente.Contoarele urmeaza sa fie legate in linie cu
centrele de expediere si departamentul de facturare al operatorului de energie
termica;
Eliminarea pierderilor de agent termic avand ca efect reducerea costurilor intretinerii
prin facturarea reala a consumului de apa calda si caldura.
d) Sistem unic de taxare – implementarea unui sistem de taxare pe mijloacele de
transport in comun de suprafata compatibil cu sistemul de taxare de la metrou.
23
e) Life 02 - implementarea unui sistem de management de mediu certificat ISO
14001, in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti; elaborarea, testarea si evaluarea
unei metode de stabilire a impactului asupra mediului produs de pietele
agroalimentare; elaborarea pe baza metodei stabilite, a unei scheme voluntare de
etichetare ecologica a magazinelor care desfac marfuri in incinta pietelor
agroalimentare; stabilirea unor criterii si indicatori de performanta care sa stea la
baza unui model de piata ecologica; formarea la nivelul Primariei Municipiului
Bucuresti a unei echipe de experti, care sa se ocupe dupa finalizarea proiectului, de
acordarea etichetelor ecologice, unitatilor care indeplinesc criteriile stabilite.

VI. Acte administrative. Circuitul documentelor

Exista urmatoarele acte administrative: cerere pentru emiterea autorizatiei de

construire/desfiintare, cerere pentru emiterea certificatului de urbanism.
De asemenea, intalnim o organizare ergonomica a circuitului documentelor,
acces usor al cetatenilor la diferite servicii.
Prin intermediul biroului de informatii se inregistreaza bon pentru depunere
petitie si /sau eliberare raspuns. Angajatii la ghisee preiau documentul prin
registratura iar colegii de sus pot oferii raspunsuri pentru intrebari suplimentare
(maxim 30 de zile).
Eliberarea raspunsurilor sunt arhivate pe directii. Exista o casierie pe directii
pentru plata taxe. Daca problema cetateanului nu tine de PMB acesta este sfatuit spre
primariile de sector. Documentele intra prin posta, primar, secretar, e-mail, fax.
Fiecare departament are un secretar. Prin registrul intrari-iesiri se tine evidenta
documentelor intrate-iesite.
Circuitul documentelor presupune tratarea petitiilor si tratarea reclamatiilor.
Fiecare reclamatie are un proces verbal de solutionare a reclamatiei. Pasii reclamatiei
sunt urmatorii: inregistrarea in registru, se supune analizei, completarea in procesul
verbal, stabilirea de solutii si transmiterea raspunsurilor. In anul 2010 au fost 85.977
de petitii dintre care: 18.788 au fost scrisori, 4.299 e-mail, 62.948 de petitii depuse
personal, 42% nesolutionate sau fara a inregistra un raspuns, si 150 de reclamatii,
toate solutionate pe an.

24
 Fiecare directie stabileste obiective la inceputul fiecarui an, raportate la ce au
realizat: 122 de obiective specifice aferente proceselor si 98 de obiective realizate iar
gradul de realizare este de 15-20% mai mult decat in 2009, 95 de obiective specifice
si 73 de obiective realizate iar gradul de realizare este de 5.41% mai mare ca in 2009.

VII. Aspecte privind exercitarea controlului in cadrul institutiei

analizate
Controlul administrativ este controlul exercitat in cadrul sistemului organelor
administratiei publice prin care activitatea organelor administratiei publice se
autoregleaza fie prin controlul intern, fie prin formele controlului extern.
 Controlul administrativ intern se realizeaza de catre persoane sau de catre
compartimente din interiorul organului administrativ. Controlul administrativ
intern este un control ierarhic care se realizeaza de catre seful ierarhic
superior asupra compartimentelor din subordine, de seful compartimentului
asupra functionarilor din compartiment sau de compartimente specializate,
precum cel financiar, denumit „controlul financiar intern”, de compartimentul
juridic asupra actelor cu caracter juridic emise de alte compartimente.
Avantajele controlului intern consta in operativitate si costuri reduse -
Directia Audit.
 Controlul administrativ extern este un control ierarhic specializat, de
supraveghere generala sau tutela administrativa. Controlul ierarhic se exercita
de autoritatile ierarhic superioare celei controlate, este un control tipic
administrativ si are la baza regula ca autoritatea administrativa ierarhic
superioara are responsabilitate si pentru actele autoritatii ierarhic
subordonate. Acest control este necesar pentru a mentine unitatea sistemului
organelor administratiei publice. Controlul de supraveghere generala se
realizeaza de catre Guvern cu ajutorul corpului sau de control sau a
prefectilor, care sunt reprezentanti ai Guvernului in teritoriu – Curtea de
Conturi si Corpul de Control sl Primului Ministru.
 Controlul administrativ specializat poate fi realizat de structuri administrative
special constituite, cu un grad sporit de specializare, cu activitate permanenta

25
 sau temporara. In aceasta categorie de structuri administrative putem enumera
urmatoarele:
 Controlul exercitat de organe special constituite cum ar fi Curtea de Conturi
sau Garda Financiara; este un control foarte complex.
 Controlul exercitat de Inspectiile de Stat din cadrul ministerelor, ale altor
organe centrale ale administratiei publice sau ale autoritatilor administrative
autonome locale.
 Controlul exercitat de organe administrative cu caracter jurisdictional, cu
prilejul exercitarii cailor administrative de atac formulate de catre cei
administrati.
 Controlul jurisdictional asupra administratiei este un control necesar care se
realizeaza prin intermediul autoritatilor administrative cu competenta in
domeniu, iar controlul judiciar prin contenciosul administrativ presupune
exclusivitatea autoritatii judecatoresti la actul de control, chiar daca in multe
situatii s-a desfasurat anterior procedura administrativ jurisdictionala.

VIII. Resursele umane in institutia analizata

8.1. Prezentarea normelor reglementare in domeniul resurselor umane.

Regulamentul intern reglementeaza raporturile de munca (drepturi, obligatii,
incompatibilitati), transparenta, regulile privind accesul in institutie si normele de
conduita in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti. Dispozitiile regulamentului
intern se aplica personalului din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti in calitate
de salariati, indiferent de felul si durata raportului de munca (personal angajat cu
contract individual de munca sau functionari publici, pe durata nedeterminata sau pe
durata determinata).
Regulamentul de organizare si functionare (ROF) ofera o descriere in detaliu
a compartimentelor si a functiilor incorporate. Descrierile organizatorice ale
compartimentelor se efectueaza potrivit succesiunii lor in organigrama, acestea
grupandu-se pe module corespunzator subordonarii conducerii superioare.
ROF-ul cuprinde: informatii privind baza legala a constituirii si functionarii
sistemului respectiv; o succinta prezentare a obiectului de activitate; organigrama
generala; organigrame partiale ale principalelor componente ale organizarii
26
structurale; prezentari detaliate ale principalelor caracteristici organizationale
(obiective specifice sau individuale, sarcini, autoritate si responsabilitati ale
conducerii colective si individuale). In cadrul ROF-ului se gaseste Directia
Managementul Resurselor Umane.

8.2. Proceduri de selectie si recrutare a personalului de gestiune si de

executie.
Intrarea in corpul functionarilor publici se face numai prin concurs organizat
de autoritatea sau institutia publica interesata.
Functiile publice vacante, pentru care se organizeaza concurs pentru intrarea
in corpul functionarilor publici, se dau publicitatii cu 30 de zile inainte de data
organizarii concursului.
Intrarea in corpul functionarilor publici de cariera direct dupa absolvirea
studiilor se face numai pe o functie publica de debutant.
Conditiile de organizare si de desfasurare a concursului, precum si conditiile
de validare a rezultatelor acestuia se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Pentru participarea la concurs in vederea ocuparii functiei publice ca debutant
candidatii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) are numai cetatenia romana si domiciliul in Romania;
b) cunoaste limba romana, scris si vorbit;
c) are varsta de 18 ani impliniti;
d) are capacitate deplina de exercitiu;
e) are o stare de sanatate corespunzatoare functiei pentru care candideaza, atestata pe
baza de
examen medical de specialitate;
f) indeplineste conditiile de studii prevazute de lege pentru functia publica;
g) nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni care ar face-o
incompatibila cu
exercitarea functiei publice;
h) a castigat concursul sau a promovat examenul organizat pentru ocuparea functiei
publice.
Persoanele care au ocupat functii de demnitate publica alese sau numite ori
functii asimilate acestora, potrivit legii, precum si cele care au detinut functii de
27
specialitate in afara autoritatilor sau institutiilor publice pot fi numite, in urma
concursului, in functii publice definitive. Aceste persoane vor fi numite in categoria
corespunzatoare studiilor absolvite, in gradul, clasa si treapta corespunzatoare
vechimii in functia de demnitate publica sau de specialitate, la care se adauga, daca
este cazul, vechimea in functii publice detinute anterior.
Persoanele care revin in corpul functionarilor publici dupa parasirea acestuia
pentru motive care nu le sunt imputabile vor fi incadrate in gradul, clasa si treapta
dobandite anterior, la care se pot adauga, prin examen organizat de Agentia
Nationala a Functionarilor Publici, gradele, clasele si treptele corespunzatoare
timpului lucrat in alte sectoare.
Organizarea concursului de recrutare presupune derularea etapelor cuprinse
intre solicitarea avizului, respectiv instiintarea Agentiei si publicarea in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a III-a, a anuntului privind concursul de recrutare a
functionarilor publici.
Recrutarea functionarilor publici se face prin concurs organizat in limita
functiilor publice vacante prevazute anual in acest scop prin planul de ocupare a
functiilor publice.
Concursul de recrutare se organizeaza, de regula, trimestrial.
La concursul de recrutare organizat pentru ocuparea unei functii publice poate
participa orice persoana care indeplineste conditiile generale prevazute de lege si
conditiile specifice stabilite pentru ocuparea respectivei functii publice.
Concursul de recrutare pentru ocuparea functiilor publice vacante se
organizeaza potrivit competentelor stabilite la art. 58 alin. (1) si (2) din Legea nr.
188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata.
Conditiile specifice de participare la concursul de recrutare pentru ocuparea
functiilor publice vacante se stabilesc, pe baza fisei postului, dupa cum urmeaza:
a) pentru functiile publice pentru care competenta de organizare a concursului
apartine Agentiei, conditiile specifice se aproba de Agentie, la propunerea
autoritatilor si institutiilor publice;
b) pentru functiile publice pentru care competenta de organizare a concursului
apartine autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala,
conditiile specifice se stabilesc de autoritatile sau institutiile publice in al caror stat
de functii se afla functia publica vacanta, cu avizul Agentiei;
28
c) pentru functiile publice pentru care competenta de organizare a concursului
apartine autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica locala, conditiile
specifice se aproba de conducatorul autoritatii sau institutiei publice in al carei stat de
functii se gaseste functia publica pentru care se organizeaza concursul, cu instiintarea
Agentiei.
Conditiile specifice referitoare la studiile necesare pentru ocuparea functiilor
publice vacante din clasele I si a II-a se stabilesc in conformitate cu nomenclatoarele
domeniilor si specializarilor din invatamantul universitar de lunga durata si scurta
durata.
In unitatile administrativ-teritoriale in care persoanele apartinand unei
minoritati nationale detin o pondere de peste 20% unii functionari publici din
serviciile care au contacte direct cu cetatenii vor cunoaste si limba minoritatii
nationale respective.
Anuntul privind concursul se publica de catre autoritatea sau institutia publica
organizatoare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, si intr-un cotidian de
larga circulatie, cu cel putin 30 de zile inainte de data stabilita pentru proba scrisa.

8.3. Modalitati de promovare si motivare a salariatilor instrumente,

mijloace, etc.
Promovarea are loc conform legii, potrivit Hotararii nr. 611 din 4 iunie 2008
pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor
publici.
Promovarea reprezinta modalitatea de dezvoltare a carierei functionarilor
publici prin ocuparea, in conditiile legii, a unei:
a) functii publice cu grad profesional superior celui detinut anterior promovarii;
b) functii publice dintr-o clasa superioara, ca urmare a obtinerii unei diplome de
nivel superior si a promovarii examenului sau concursului organizat in acest sens;
c) functii publice de conducere ca urmare a promovarii examenului sau concursului
organizat in acest sens, in conditiile prezentei hotarari.
Pentru promovarea in grad profesional si promovarea in clasa nu este
necesara existenta unei functii publice vacante. Ca urmare a promovarii in grad
profesional si a promovarii in clasa, fisa postului functionarului public va fi
completata cu noi atributii, in raport cu nivelul functiei publice. Obligatia de a
29
completa fisa postului cu noile atributii apartine superiorului ierarhic al
functionarului public promovat.
Functionarii publici pot promova intr-un grad profesional superior pe baza de
examen sau concurs, in limita functiilor publice rezervate promovarii din planul de
ocupare a functiilor publice si in limita fondurilor bugetare. Examenul sau concursul
se organizeaza anual, pana la data de 15 august a fiecarui an, de catre autoritatea sau
institutia publica in al carei stat de functii se afla functiile publice.
Functionarii publici de conducere au obligatia de a sprijini dezvoltarea
carierei functionarilor publici prin promovare rapida, dupa cum urmeaza:
a) se implica activ in dezvoltarea competentelor, cunostintelor si abilitatilor
functionarilor publici din subordine, inclusiv prin desemnarea participarii la
programele de formare profesionala;
b) identifica necesarul de formare in vederea ocuparii unei functii publice superioare
si a exercitarii atributiilor noii functii in conditii de profesionalism si eficienta.
Functionarii publici pot promova intr-o functie publica de conducere vacanta,
pe baza de examen sau concurs.
Concursul sau examenul pentru promovare in functiile publice de conducere
se organizeaza cu incadrarea in fondurile bugetare alocate, in conformitate cu
competentele stabilite conform legii pentru organizarea concursului de recrutare.
La examenul de promovare in clasa a functionarilor publici pot participa
functionarii publici incadrati pe functii publice cu nivel de studii inferior, care au
absolvit o forma de invatamant superior de lunga sau de scurta durata in specialitatea
in care isi desfasoara activitatea.

8.4. Proceduri de evaluare si control a personalului; instrumente,

competente, forme, indicatori de performanta folositi sau care ar trebui
folositi.
Evaluarea si controlul personalului se face pe baza fiselor de evaluare si a
fiselor posturilor.
Se intocmesc fise de evaluare atat la angajare, cat si dupa angajare, aici se
regasesc indicatori care fac referire la cantitatea,calitatea lucrarilor si sarcinilor
realizate, nivelul de indeplinire a sarcinilor si lucrarilor in termenele stabilite,
eficienta lucrarilor si sarcinilor rezultate in contextul atingerii obiectivelor propuse.
30
 Evaluarea activitatii functionarului public debutant se face in termen de 5 zile
lucratoare de la terminarea perioadei de stagiu, de regula, de catre conducatorul
compartimentului in care isi desfasoara activitatea, denumit in continuare evaluator.
Evaluarea activitatii functionarului public debutant consta in aprecierea
nivelului cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice dobandite, necesare
indeplinirii atributiilor aferente unei functii publice, a cunoasterii specificului
activitatii autoritatii sau institutiei publice si a exigentelor administratiei publice.
Evaluarea activitatii functionarilor publici debutanti se face pe baza raportului
de stagiu intocmit de functionarul public debutant, referatului intocmit de indrumator
si interviului de evaluare cu functionarul public debutant.
Pentru completarea raportului de evaluare a perioadei de stagiu, evaluatorul:
a) analizeaza referatul intocmit de indrumator si raportul de stagiu completat de
functionarul public debutant;
b) noteaza criteriile de evaluare in functie de gradul de indeplinire a atributiilor de
serviciu;
c) stabileste calificativul de evaluare;
d) face propuneri cu privire la numirea intr-o functie publica definitiva sau
eliberarea din functia publica.
Interviul de evaluare cu functionarul public debutant se sustine cu evaluatorul
anterior finalizarii raportului de evaluare.
Interviul reprezinta un schimb de informatii care are loc intre evaluator si
functionarul public debutant, in cadrul caruia:
a) se aduc la cunostinta functionarului public evaluat consemnarile facute de
evaluator in raportul de evaluare;
b) se semneaza si se dateaza raportul de evaluare de catre evaluator si de
functionarul public evaluat.
In cazul in care intre functionarul public debutant evaluat si evaluator exista
diferente de opinie asupra consemnarilor facute, comentariile functionarului public
se consemneaza in raportul de evaluare. Evaluatorul poate modifica raportul de
evaluare daca se ajunge la un punct de vedere comun.
Criteriile de evaluare a activitatii functionarului public debutant sunt:
a) gradul de cunoastere a reglementarilor specifice domeniului de activitate;

31
b) gradul de cunoastere a specificului si a principiilor care guverneaza administratia
publica si a raporturilor administrative din cadrul autoritatii sau institutiei publice;
c) capacitatea de indeplinire a atributiilor;
d) gradul de adaptabilitate si flexibilitate in indeplinirea atributiilor;
e) aptitudinea de a distinge corect intre caracteristicile diverselor optiuni in
indeplinirea atributiilor de serviciu si de a identifica cea mai buna varianta de
actiune;
f) capacitatea de transmitere a ideilor, in scris si verbal, fluenta in scris, incluzand
capacitatea de a scrie clar si concis;
g) capacitatea de a lucra in echipa, respectiv capacitatea de a se integra intr-o echipa,
de a-si aduce contributia prin participare efectiva, de a sprijini activitatea echipei in
realizarea obiectivelor acesteia.
Functionarii publici debutanti care au obtinut la evaluarea activitatii
calificativul "corespunzator" vor fi numiti, prin transformarea postului, functionari
publici definitivi intr-o functie publica de executie din clasa corespunzatoare
studiilor absolvite, in gradul profesional "asistent". In situatia in care functionarii
publici debutanti au obtinut la evaluarea activitatii calificativul "necorespunzator",
conducatorul autoritatii sau institutiei publice va dispune prin act administrativ
eliberarea din functie, in conditiile legii.

8.5. Compartimente specializate in activitatea de personal; prezentarea

detaliata a organizarii sale, incadrarii cu personal, activitati ce se deruleaza
aici.
Directia Managementul Resurselor Umane asigura managementul resurselor
umane, al sanatatii si securitatii pentru aparatul de specialitate al Primarului General
si aparatul permanent de lucru al C.G.M.B. Intocmeste rapoarte de specialitate, in
conditiile legii, pentru organizarea/reorganizarea aparatului de specialitate al
Primarului General, al serviciilor si institutiilor publice de interes local ale
Municipiului Bucuresti, la propunerea conducatorului acestora si cu aprobarea
Primarului General sau la initiativa Primarului General.
Gestioneaza si asigura cariera functionarilor publici si a personalului
contractual din aparatul de specialitate al Primarului General si ai aparatului
permanent de lucru al C.G.M.B., precum si conducatorilor serviciilor si institutiilor
32
publice de interes local cu exceptia regiilor autonome si a celorlalte cazuri prevazute
de lege.
Directia Managementul Resurselor Umane este organizata pe 3 servicii:
Serviciul Organizare si Securitatea Muncii, Serviciul Evidenta Personal, Serviciul
Organizare Institutii Publice.
Serviciul Organizare si Securitatea Muncii asigura initierea proiectelor de
Dispozitii ale Primarului General si de Hotarari ale Consiliului General al
Municipiului Bucuresti, privind elaborarea, modificarea, actualizarea organigramei,
regulamentului de organizare si functionare, regulamentului intern si a statului de
functii al aparatului de specialitate al Primarului General, in baza concluziilor
analizei conducatorului insitutiei sau a propunerilor primite de la compartimente de
specialitate. Serviciul Organizare si Securitatea Muncii stabileste salariile de
incadrare pentru personalul nou angajat si asigura introducerea in aplicatia de
salarizare a tuturor dispozitiilor privind salarizarea sau modificarea raporturilor de
serviciu ale salariatilor aparatului de specialitate al Primarului general si ai aparatului
permanent de lucru al C.G.M.B. Asigura indeplinirea formalitatilor necesare
acordarii sporurilor prevazute de lege si intocmeste formalitatile necesare privind
stabilirea salariilor de incadrare si a modificarilor salariale, pentru salariatii
aparatului de specialitate al Primarului General si ai aparatului permanent de lucru al
C.G.M.B. Serviciul Organizare si Securitatea Muncii asigura consultanta si asistenta
functionarilor publici de conducere fin cadrul institutiei in stabilirea masurile privind
formarea profesionala a functionarilor publici din subordine, asigura intocmirea si
transmiterea tuturor situatiilor statistice lunare trimestriale, semestriale si anuale
specifice serviciului privind evidenta personalului din aparatul de specialitate al
Priamarului General si ai aparatului permanent de lucru al C.G.M.B si asigura
efectuarea instructajului colectiv de securitate si sanatate in munca pentru grupurile
de studenti care efectueaza practica in cadrul insitutiei, intocmirea adeverintelor de
practica, verificarea indeplinirii conditiilor pentru eliberarea acestora si evidenta
tutror contractelor de practica incheiate de Primaria Municipiului Bucuresti cu
diverse institutii de invatamant.
Serviciul Evidenta Personal asigura intocmirea formalitatilor privind
scoaterea la concurs a posturilor vacante din cadrul aparatului de specialitate al
Primarului General si ale aparatului permanent de lucru al C.G.M.B., conform
33
prevederilor legale, organizeaza desfasurarea concursurilor de promovare in clasa si
in grad profesional si efectueaza lucrari privind incheierea, modificarea, suspendarea
si incetarea contractului de munca sau raportului de serviciu, precum si acordarea
tuturor drepturilor prevazute de legislatia muncii sau legislatia privind functia
publica pentru personalul din aparatul propriu si ai aparatului permanent de lucru al
C.G.M.B., cu exceptia drepturilor salariale.
Solicita RATB-ului eliberarea si vizarea permiselor de calatorie pentru salariatii
aparatului de specialitate al Primarului General si urmareste recuperarea acestora la
plecarea din institutie a salariatilor care au benefiaciat de aceste permise. Serviciul
Evidenta Personal calculeaza vechimea in munca la incadrare, lunar si stabileste
gradatia, intocmeste formalitatile in vederea acordarii de concedii cu sau fara plata,
de studii si intocmeste orice alte lucrari prevazute de Codul Muncii si Statutul
functionarilor publici.
Serviciul Organizare Institutii Publice se ocupa cu intocmirea documentatiei
privind infiintarea unor servicii sau institutii publice de interes local al Municipiului
Bucuresti, precum si a regiilor autonome, si le supune spre aprobare C.G.M.B.,
intocmirea documentatiei necesare organizarii sau reorganizarii organigramei, a
numarului total de posturi, ROF si a statelor de functii ale serviciilor sau institutiilor
publice de interes local, pe care apoi le inainteaza spre aprobare C.G.M.B.

IX. Elemente privind strategia institutiei analizate

9.1 Particularitati ale strategiei in institutia publica analizata

Strategia are in vedere :
· Planificarea programelor de investitii si a modului de rambursare a
diverselor credite angajate de institutie
· Urmarirea eficientei folosirii fondurilor alocate prin buget pentru
efectuarea tuturor categoriilor de cheltuieli conform datelor furnizate de
compartimentele de resort
· Urmarirea eficientei veniturilor institutiei conform datelor
compartimentelor de specialitate

34
 · Previzionarea multipla, anuala a veniturilor si cheltuielilor, avandu-se in
vedere colectarea continua a bugetului institutiei
· Analiza nivelurilor veniturilor si cheltuielilor, tinand cont de
prioritatilede investitii, dotari si achizitii
· Identificarea influentei factorilor de mediu si a variabilelor
organizationale care influenteaza procesele de management si de executie
din institutia analizata
PMB, ca autoritate publica de interes local are in vedere ca intreaga activitate pe care o
desfasoara din punct de vedere atat al managementului, cat si al activitatii propriu-zise, sa fie
permanent corelata cu factorul social, cu evolutia societatii la nivel local si general.
Se au in vedere permanent ca factori de influenta:
· situatia economica pe plan local
· situatia socio-profesionala si problemelecu care se confrunta cetateanul
din acest punct de vedere
· resursele financiare de care dispune institutia si gestionarea lor in functie
de prioritatile existente
· aparitia de noi domenii, situatii ce intra in sfera competentelor
autoritatilor administratiei publice
In functie de factorii mentionati si avand in vedere scopul principal de a satisface
nevoile cetatenilor, in paralel cu obiectivele ce vizeaza crearea cadrului de dezvoltare a
intregii societati, institutia procedeaza la adoptarea de noi elemente care sa imbunatateasca
activitatile desfasurate:
· se creeaza diverse compartimente in functie de situatia ce trebuie
rezolvata
· se procedeaza la informatizare pentru cresterea randamentului institutiei
· eficientizarea activitatii compartimentelor existente

9.2 Prezentarea sistemului de obiective ale institutiei publice analizate

Ca obiective mentionam:
· Eficientizarea activitatilor institutiei
· Cat mai buna gestionare aresurselor financiare
· Finalizarea programelor si proiectelor initiate de PMB
· Perfectionarea sistemului de relationare cu cetatenii
35
 · Initierea de noi proiecte si actiuni pe plan social, de programe de mediu
· Intensificarea actiunilor ce tin de imaginea Capitalei
9.3 Modalitati previzionale de management pentru realizarea obiectivelor fundamentale
si derivate
· Identificarea scopurilor si a obiectivelor de atins
· Stabilirea instrumentelor prin care se ating scopurile si a factorilor cu
atributii in acest sens, a factorilor responsabili
· Stabilirea metodelor, cu discutarea, analiza si adoptarea celor mai eficiente
metode
· Stabilirea etapelor, urmarirea realizarii acestora
· Stabilirea elementelor de imbunatatire a mecanismelor adoptate
· Analiza permanenta a modului de realizare a obiectivelor propuse
· Finalizarea obiectivelor cu analiza rezultatelor obtinute
9.4 Surse de finantare pentru realizarea optiunilor strategice
Investitiile publice realizte de autoritatile locale pot fi finantate in proportii variabile, pri
intermediul urmatoarelor 3 surse:
1. rezervele de trezorerie ale unei autoritati, respectiv soldul pozitiv net al
incasarilor fata de cheltuieli care apare in contul curent.Aceasta varianta
nu este recunoscuta de legislatia romana, autoritatile locale neavand
dreptul de dispunere asupra soldului pozitiv net
2. subventiile de investitii, astfel de subventii putand privi anumite proiecte
conform criteriilor definite
3. imprumutul, prin emiterea unui imprumut sau prin alte forme de credit
In majoritatea tarilor, autoritatile locale sunt libere sa-si aleaga propriile surse de
creditare.Exista doua motive principale pentru care cea mai mare parte a tarilor aplica o
reglementare stricta a imprumuturilor acordate autoritatilor locale:
· pentru a limita cresterea cheltuielilor publice
· pentru a evita supraindatorarea autoritatilor locale
Totusi, in mod formal,autoritatile locale au posibilitatea, daca ele o doresc, sa imprumute de
la orice institutie.De asemenea, au dreptul de a emite in moddirect titluri de imprumut, totusi,
ele recurg rareorila aceste metode, datorita competentelor extrem de sofisticate in domeniul
finantelor pe care le implica un asemenea exercitiu.

36
9.5 Exemple de strategii, politici, programe, proiecte derulate si/sau in curs de derulare
in institutia analizata
· Programe in domeniul protectiei sociale initiate de PMB in colaborare cu diverse
institutii, cu organizatii nonguvernamentale de profil etc.
· Programe privind protectia mediului inconjurator
· Programe in domeniul infrastructurii, in domeniul construirii si imbunatatirii
infrastructurii
· Programe in privinta atragerii de resurse necesare finalizarii de obiective pe plan
local
· Atragerea de parteneri pentru derularea diverselor proiecte
· Strategie privind intocmirea de baze de date, studii si prognoze in vederea
analizarii sistemului de cheltuieli publice
· Proiecte privind construirea de locuinte
· Programe de reabilitare a drumurilor si strazilor urbane
· Proiecte de construire a unor pasaje si parkinguri
· Strategii privind corelarea veniturilor cu cheltuielile

X. Elaborarea unui diagnostic global in institutia analizata

Diagnosticarea consta in investigarea institutiei si a componentelor sale cu ajutorul
unui instrumentar specific, in vederea depistarii cauzale a principalelor disfunctionalitati si
puncte forte si, pe aceasta baza, formularea de recomandari axate pe cauzele generatoare de
puncte slabe si forte.
Diagnosticarea globala trebuie sa cuprinda informatii referitoare la :
· Aspecte de identificare a locului si rolului institutiei (caracteristici
tipologice, istoricul firmei etc.)
· Situatia veniturilor si a cheltuielilor (2-3 ani)
· Sistemul de management si componentele sale
· Analiza viabilitatii managerile
· Puncte forte si cauze ce le genereaza
· Puncte slabe si cauze ce le genereaza

37
 Puncte tari
Experienta angajatilor
În cadrul directiilor se
reuseste obtinerea finantării
dorite pentru cele mai multe
dintre proiectele dorite
Profesionalismul angajatilor-
majoritatea angajatilor au
cursuri de pregătire în
managementul de proiect si
certificat pentru ocupatia de
Manager de proiect.
Climat de muncă plăcut si
spirit de echipă
Puncte slabe
Număr insuficient de
angajati în cadrul directiilor
Motivarea angajatilor nu se
realizează la standardele
necesare- recompensa
functionarilor este în mare
măsura satisfactia muncii
prestate
Timp relativ mare de
pregătire a dosarelor de
finantare
Recomandări:
 Axarea directiilor pe proiectele care satisfac obiectivele prioritare trasate de
directivele europene
 Prioritizarea proiectelor de către angajatii directiei Management Proiecte si
Finantări Externe
Cauze
Jumătate dintre angajati
lucrează de cel putin 5 ani în
cadrul institutiei
Determinarea functionarilor
si experienta lor profesională
Functionarii publici participă
la cursuri de formare si
perfectionare profesională,
organizate de diferite
institutii, pe domenii care
privesc proiectele publice
Angajatii directiilor se
cunosc, interactionează si
participă împreună la team-
building-uri
Cauze
Sistarea angajărilor din
domeniul public si mai mult,
concedierea unor functionari
publici
În sectorul public a fost
suspendată acordarea de
recompense, de sporuri sau
de alte stimulente (măsură
luată în întâmpinarea
recesiunii)
Birocratia din sistem care
îngreunează circuitul
documentelor
38
Efecte
Functionarii sunt familiarizati
foarte bine cu activitatea
institutiei
Implementarea proiectelor
duce la atingerea standardelor
fixate de Uniunea Europeană
pentru diferite domenii
Performante în atragerea de
fonduri
Performante în muncă
Efecte
Supraaglomerarea
angajatilor, care pe termen
lung poate duce la scăderea
randamentului
Poate apărea insatisfactia
profesională, iar unii dintre
functionari se pot îndrepta
către sectoare mai bine
plătite.
Numărul mic de salariati si
timpul relativ mare de
pregătire a dosarelor de
finantare determină
necesitatea limitării la un
număr mic de proiecte în
pregătire, comparativ cu
necesitătile reale
  Împărtirea sarcinilor în cel mai riguros mod posibil, pentru a putea duce la
îndeplinire la timp toate activitătile.
 Constituirea unei echipe care sa prefigureze un sistem informatic modern
 Ierarhizarea informatiilor pe nivele ale managementului
 Ar trebui realizata trecerea arhivei PMB pe suport magnetic, pentru a putea fi
accesata mai usor. Acest lucru ar putea avea o influenta benefica atat in actul de decizie cat si
in prestarile de servicii catre cetateni.

Bibliografie

1. Alina Profiroiu, Irina Popescu - Introducere in Stiinta Administrativa, Editura ASE,

39
 Bucuresti, 2003

2. Ion Corbeanu - Drept administrativ, Editura Lumina LEX, Bucuresti, 2002

3. Ion Corbeanu - Management public, Editura ASE, Bucuresti 2003

5. Monitorul Oficial al Romaniei, Camera Deputatilor, 2000 - 2003

6. http://www.pmb.ro

7. http://www1.pmb.ro/pmb/institutii/rof.htm

8. http://www.stb-transloc.ro/noutati/bugetul-pmb-2012.html

40