Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului

Catedra de științe economice

Referat la tema:
„BUGETUL DE STAT ȘI SPECIFICUL LUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA”

Bălți, 2017
 Cuprins

Introducere ............................................................................................................................................ 3
Capitolul I: Aspecte teoretice privind bugetul de stat .......................................................................... 4
1.1.Noțiune și particularități ale bugetului de stat ............................................................................ 4
1.2. Etapele procesului bugetar ......................................................................................................... 5
Capitolul II: Procesul bugetar în Republica Moldova .......................................................................... 9
2.1. Bugetul de Stat al Republicii Moldova în 2016 ......................................................................... 9
2.2. Economia Republicii Moldova - evoluții recente și perspective ............................................. 11
2.3. Prima lectură a bugetului de stat pentru anul 2018 .................................................................. 13
Concluzii............................................................................................................................................. 15
Bibliografie ......................................................................................................................................... 16
Anexa1 ................................................................................................................................................ 17
Anexa 2 ............................................................................................................................................... 17
Anexa 3 ............................................................................................................................................... 18
Anexa 4 ............................................................................................................................................... 18
Anexa 5 ............................................................................................................................................... 19

2
 Introducere
Actualitate
Tema bugetului statului este una actuală, deoarece în urma prognozării și analizei, putem
preveni sau diminua unele evenimente economice negative care pot aduce daune majore economiei
unei țări.
Rolul bugetului de stat reiese cu pregnanta din legea finantelor publice. El este considerat un
instrument absolut necesar prin care se realizeaza alocarea si redistribuirea resurselor, reglarea
activitatii economice si sociale.
In conformitate cu politica economica promovata de stat, acesta se poate manifesta ca agent
economic (activitati industriale si comerciale proprii, finantarea unor activitati in sectorul privat).
Cheltuielile pentru astfel de actiuni sunt evidentiate in bugete anexe si in conturi speciale de trezorerie.
Bugetele anexe sunt bugete specifice unor servicii publice finantate din veniturile generate de
prestarea serviciilor, vanzarea bunurilor realizate.
În prezentul referat ținem să realizăm următoarele scopuri:
 Să identificăm particularitățile procesului bugetar;
 Să prezentăm etapele procesului bugetar;
 De analizat procesul bugetar al Republicii Moldova pentru anul 2016 conparativ cu anii
precedenți;
 De evidențiat perspectivele Moldovei în ceea ce priveșe procesul bugetar și evoluția curentă;
 De făcut cunoștință cu procesul bugetar pentru anul 2018, analizat în prima lectură la
Parlament;
Pentru a atinge scopurile propuse am utilizat legislația Republicii Moldova, resurse mass-
media, site-urie oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei precum și Ministerului Finanțelor.
Pentru a prezenta informațiile sintetizare am utilizat metoda grafică, tabelară, deductivă ș.a.

3
 Capitolul I: Aspecte teoretice privind bugetul de stat
1.1.Noțiune și particularități ale bugetului de stat
Din punct de vedere al continutului, procesul bugetar cuprinde totalitatea actiunilor si
masurilor realizate de autoritatile publice abilitate, in scopul materializarii obiectivelor de politica
economico-financiara aplicate de puterea executiva. In mod implicit, derularea procesului bugetar
presupune mobilizarea resurselor financiare publice in cadrul bugetului general consolidat si alocarea
ulterioara a acestora, in scopul furnizarii de bunuri si servicii publice si in concordanta cu obiectivele
programului de guvernare, asa cum acestea au fost elaborate de puterea executiva si aprobate de
puterea legislativa.
Desi particularitatile procesului bugetar pot diferi de la o tara la alta, in functie de gradul de
dezvoltare economica, precum si, in cadrul aceleasi tari, de la o etapa la alta, in functie de anumite
situatii conjuncturale existente la un moment dat, procesul bugetar prezinta urmatoarele caracteristici
tipice:
- proces decizional – caracteristica care rezida in contradictia dintre volumul existent al
resurselor financiare publice (limitat si, de cele mai multe ori, insuficient) si cererea de bunuri si
servicii publice (practic, nelimitata), care concura la satisfacerea nevoilor generale ale colectivitatii.
Pornind de la aceasta pozitie antagonica a indicatorilor bugetari, caracterul decizional al procesului
bugetar se reflecta, preponderent, in stabilirea destinatiilor privind alocarea resurselor bugetare,
pornind de la inventarierea nevoilor de finantare si ierarhizarea ulterioara a acestora, in functie de
gradul de prioritate pe care il reclama;
- proces preponderent politic – deoarece, prin continutul sau, procesul bugetar exprima, in
ansamblu, optiunile majoritatii parlamentare pentru un anumit tip de politica (la nivel fiscal, financiar
etc.), reprezentand, pe fond, un act specific deciziei politice a partidelor care detin majoritatea in
Parlament;

- proces democratic – deoarece, pe parcursul etapelor procesului bugetar, se manifesta

atributele statului de drept prin separatia puterilor in stat (respectiv, puterea executiva si cea
legislativa) si prin impunerea opiniei majoritatii asupra minoritatii;

- proces cu continuitate ciclica – caracteristica care rezulta din faptul ca etapele procesului
bugetar sunt stabilite in baza unor acte normative, structurate la randul lor in baza principiilor anuitatii
si publicitatii bugetare, precizandu-se, din punct de vedere procedural, modalitatile si termenele
concrete de derulare si de finalizare a fiecarei etape din procesul bugetar;

4
 - proces cu impact public major – rezulta din faptul ca elaborarea, aprobarea si executia
bugetului se reflecta in dimensionarea cererii si ofertei agregate si, pe cale de consecinta, asupra
indicatorilor la nivel macroeconomic (nivelul produsului intern brut, indicele preturilor, rata
somajului, soldul bugetar etc.), fara a pierde insa din vedere si influentele la nivel microeconomic.
Din aceasta perspectiva, structurarea bugetului imbraca forma unei componente definitorii in
predictibilitatea procesului de stabilizare macroeconomica.[1]
1.2. Etapele procesului bugetar
Procedura de elaborare si adoptare de catre Parlament a legii bugetare anualeface obiectul
Legii Republicii Moldova „ Privind sistemul bugetar si procesul bugetar”, Nr.847 din
24.05.96.Etapele procesului bugetar constau în: elaborarea proiectului de buget; adoptareaacestuia;
execuţia bugetului; încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară;controlul bugetar.
I. elaborarea proiectului de buget

Datele economice de bază, necesare pentru elaborarea proiectului bugetului destat, se prezintă
Ministerului Finanţelor în termenul stabilit de Guvern şi include, înspecial:
a) rognoza indicatorilor macroeconomici şi sociali pe anul bugetar viitor, careeste determinată,
elaborată şi prezentată de Ministerul Economiei;
b) prognoza indicatorilor şi cerinţelor bugetului asigurărilor sociale de stat,care este
determinată, elaborată şi prezentată de Ministerul Muncii, Protecţiei Socialeşi a Familiei.
c) prognoza balanţei de plăţi, a creditelor, a obligaţiunilor externe şi a altor indicatori ce
caracterizează politica monetar-creditară a statului, determinată,elaborată si prezentată de către Banca
Naţionala a Moldovei.În temeiul datelor prezentate şi al altei informaţii relevante,
MinisterulFinanţelor determină totalurile estimărilor preliminare de venituri şi cheltuieli pentru
bugetul de stat.Estimările preliminare se transmit autorităţilor publice de către Ministerul Finanţelor
la data stabilită de ministrul finanţelor. Ministerul Finanţelor emite pentru autorităţile publice note
metodologice detaliate referitoare la elaborarea proiectului bugetului de stat.
Autorităţile publice prezintă Ministerului Finanţelor propuneri de buget , la data stabilită de
ministrul finanţelor şi care conţin:
a)propunerile de venituri şi cheltuieli;
b)informaţia şi justificările prevăzute.
Deciziile Ministerului Finanţelor referitoare la partea de venituri şi la parteade cheltuieli ale
bugetului pentru anul bugetar viitor se transmit autorităţilor publicela data stabilită de ministrul
finanţelor. În temeiul informaţiei prezentate,autorităţile publice reexaminează propunerile lor de buget
5
şi le prezintă dinnou Ministerului Finanţelor la data stabilită de ministrul finanţelor. Dacă autorităţile
publice nu sunt de acord cu deciziile Ministerului Finanţelor divergenţele existente se soluţionează în
ultima instanţă de Guvern.În termenul stabilit de Guvern, Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului
proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor , care include anexele si notaexplicativă.
Guvernul examinează proiectul legii bugetare anuale şi notaexplicativă. La solicitarea
Guvernului, Ministerul Finanţelor prezintă informaţii sauexplicaţii adiţionale referitoare la proiectul
legii bugetare anuale şi la notaexplicativă. Guvernul decide includerea amendamentelor la proiectul
legii bugetareanuale şi la nota explicativă şi controlează operarea amendamentelor respective de către
Ministerul Finanţelor.După includerea amendamentelor, dacă acesteaexistă, Guvernul aprobă
proiectul legii bugetare anuale. Până la 1 octombrie a fiecărui an Guvernul prezintă Parlamentului:
a) proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor şi nota explicativă;
b) lista modificărilor în legislaţie, care rezultă din proiectul legii bugetareanuale.
II. Examinarea şi adoptarea legii bugetare anuale.
Guvernul prezintă Parlamentului pînă la 1 octombrie a fiecarui an proiectul legii bugetare
anuale. Proiectul legii bugetare anuale include anexele şieste însotit de nota explicativă. Adiţional la
proiectul legii bugetare anuale,Ministerul Finanţelor prezintă calculele veniturilor şi cheltuielilor
bugetare.Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezintă
Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta. Comisiile permanente ale Parlamentului examinează
proiectul legii bugetare anuale în condiţiile stabilite de Parlament. La data stabilită de Parlament,
comisiile permanente prezintă avizele la proiectul legii bugetare anuale Comisiei pentru buget şi
finanţe.În baza avizelor comisiilor permanente şi a propriei sale examinări,Comisia pentru buget şi
finanţe întocmeşte raportul şi lista de recomandări asupra proiectului legii bugetare anuale şi le
prezintă Parlamentului la data stabilită deacesta.Parlamentul examinează proiectul legii bugetare
anuale, de regulă, în treilecturi.
Examinarea în prima lectură
În decursul primei lecturi, Parlamentul audiază raportul Guvernului şicoraportul Comisiei
pentru buget şi finanţe asupra proiectului legii bugetareanuale şi examinează:
a) direcţiile principale ale politicii bugetar-fiscale;
b) concepţiile de bază ale proiectului.Parlamentul aprobă, în prima lectură, proiectul legii
bugetare anuale şi îl remite Comisiei pentru buget şi finanţe pentru pregătirea de examinare în a doua
lectură.În caz de respingere, Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare
repetată a proiectului legii bugetare anuale în prima lectură.[2]

6
 Examinarea în a doua lectură
În decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei pentru bugetşi finanţe,
examinează:
a) veniturile estimate sub formă de calcule şi structura lor;
b) cheltuielile estimate, structura şi destinaţia lor;
c) deficitul sau excedentul bugetului de stat.Parlamentul aprobă, în a doua lectură, proiectul
legii bugetare anuale şi îl remite Comisiei pentru buget şi finanţe pentru pregătirea de examinare în a
treia lectură.În caz de respingere, Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare
repetată a proiectului legii bugetare anuale în a doua lectură.
Examinarea în a treia lectură
În decursul lecturii a treia, Parlamentul, la prezentarea Comisiei pentru bugetşi finanţe:a)
examinează alocaţiile detaliate pentru autorităţile publice;b) stabileşte alocaţiile care vor fi finanţate
în mod prioritar;c) examinează alte detalieri din legea bugetară anuală.
Pînă la 5 decembrie a fiecarui an, Parlamentul adoptă legea bugetară anuală.
Daca legea bugetară anuală nu este adoptată şi publicată pînă la 31 decembrie,finanţarea cheltuielilor
pentru anul curent se efectuează lunar în mărime de adouăsprezecea parte din suma cheltuielilor
prevăzute pentru anul bugetar precedent.
III. Executarea bugetului de stat.
Responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.În termen de 10 zile
după adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor:
a) solicită de la autorităţile publice centrale planurile de finanţare ale acestora, precum şi ale
instituţiilor subordonate;
b) întocmeşte repartizări lunare ale veniturilor prevăzute de legea bugetară anualăşi de alte
acte legislative.În termen de 45 zile după publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor
aprobă repartizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetului destat conform Clasificaţiei bugetare.
Ministerul Finanţelor poate aproba alocaţii pentru fiecare program guvernamental.Repartizarea lunară
se semnează de ministrul finanţelor sau de o persoanăautorizată din Ministerul Finanţelor, care aprobă
cererea de cheltuieli pentru un scopspecific. Nici o autoritate publică nu poate efectua cheltuieli fără
autorizaţia semnată de ministrul finanţelor sau de persoana autorizată din Ministerul Finanţelor.
Executarea de casă a bugetului de stat se efectuează de Ministerul Finanţelor prin Trezoreria
de Stat.Dacă în procesul executării bugetului de stat sporeşte nivelul deficitului,Ministerul Finanţelor
poate bloca cheltuieli în cuantum suficient pentru menţinerea nivelului deficitului aprobat prin legea

7
bugetară anuală. Blocarea cheltuielilor seefectuează prin reduceri proporţionale lunare ale tuturor
cheltuielilor, cu excepţiacelor scutite de blocare prin legea bugetară anuală.În funcţie de evoluţia
încasării veniturilor în bugetul de stat, Ministerul Finanţelor poate modifica, cu 5 zile pînă la sfîrşitul
lunii curente, estimările decheltuieli pentru perioada gestionară ulterioară, punînd la curent autorităţile
publice respective.
IV. Întocmirea dării de seamă cu privire la executarea legii bugetare anuale şi aprobarea ei.

La data de 31 decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor închide toate conturile deschise
în decursul anului bugetar curent, pentru a întocmi raportul anual.Toate veniturile neîncasate pînă la
31 decembrie se încasează în contul bugetului pe anul viitor.La sfîrşitul fiecărui an bugetar, Ministerul
Finanţelor întocmeşte un raport despre executarea bugetului de stat, care este prezentat Guvernului şi
Parlamentului pînă la data de 1 mai a anului următor anului de gestiune.Structura raportului se
stabileşte de ministrul finanţelor.Raportul despre executarea bugetului de stat pe anul de gestiune se
examinează şi se aprobă de către Parlament.[3]
Controlul executiei bugetare
Parlamentul transmite contul privind executia bugetara institutiei supreme de control al
finantelor publice si anume Curtea de conturi. Aceasta institutie publica autonoma raporteaza
parlamentului asupra rezultatelor controalelor efectuate. In acelasi timp, propune masuri de
imbunatatire a unor legi si alte acte normative, in vederea utilizarii mai eficiente a banului public.
Curtea de conturi efectueaza, de asemenea, la fiecare institutie publica controlul ulterior,
urmarind legalitatea si realitatea datelor cuprinse in contul de executie bugetara. Aceasta institutie
verifica, totodata, eficienta, eficacitatea si economicitatea executiei bugetare, calitatea gestionarii
banilor publici la nivelul fiecarei institutii si pe ansamblul bugetului. Curtea de conturi emite apoi
actul de descarcare de gestiune a conducatorului (ordonatorului de credite) pentru fiecare institutie
publica, daca nu se constata nereguli si ilegalitati in gestionarea fondurilor publice.
Daca se constata prejudicii materiale produse, acestea se recupereaza prin organele de
jurisdictie ale Curtii de conturi sau prin institutiile de profil ale puterii judecatoresti.
In ultima etapa, Curtea de conturi prezinta parlamentului raportul privind contul de executie
bugetara in vederea dezbaterii si aprobarii acestui document.
Uneori, Curtea de conturi exercita si functia de control financiar preventiv, pe parcursul
anului bugetar. Utilitatea acestei forme de control rezida in necesitatea respectarii disciplinei
financiar-bugetare, in baza principiilor de legalitate, eficienta, eficacitate si economicitate in angajarea
si efectuarea cheltuielilor bugetare. Curtea de conturi, fiind o institutie publica autonoma, externa
8
guvernului, poate exercita eficient controlul financiar, in mod obiectiv si legal, evitandu-se astfel
conflicte de interese.
Guvernul isi organizeaza propriul sau control financiar preventiv si ulterior. Controlul intern
nu exclude ci, dimpotriva, presupune existenta unui control extern, care se exercita de catre un
organism independent, nesubordonat executivului, respectiv Curtea de conturi. Functionarea acesteia
respecta principiul separarii puterilor in stat, adica controlul este exercitat de o institutie specializata
si independenta.
Pe langa controlul financiar (intern si extern, preventiv si ulterior) mai exista controlul politic
executat de parlament, care se manifesta la nivelul examinarii si aprobarii proiectului de buget, la
aprobarea contului de executie bugetara, precum si pe parcursul anului bugetar.
Aprobarea executiei bugetare
Aprobarea executiei bugetare se declanseaza de catre parlament prin procedura de dezbatere
si aprobare a acestuia pe baza raportului privind contul de executie bugetara. Acesta din urma este
trimis mai intai la comisiile permanente reunite de buget-finante pentru analiza, apoi se dezbate in
plenul parlamentului proiectul de Lege privind aprobarea contului de executie bugetara.
Dupa ce executivul prezinta sinteza evolutiilor economico-financiare din anul la care se
refera executia bugetara, are loc exprimarea punctelor de vedere ale formatiunilor politice reprezentate
in parlament asupra modului in care a fost gestionat bugetul comparativ cu prevederile bugetului
aprobat. Se pot, astfel, avansa propuneri cu privire la schimbarea unor legi, in vederea utilizarii mai
eficiente a banilor publici. In final, se trece la discutarea pe articole a proiectului legii privind
aprobarea contului de executie bugetara. Votul favorabil al parlamentului marcheaza aprobarea
executiei bugetare si incheierea etapelor procesului bugetar.
Impactul economico-social larg si complexitatea procesului bugetar indreptatesc afirmatia
potrivit careia legea bugetara anuala reprezinta, dupa Constitutie, cel mai important act de decizie
parlamentara si, totodata, a guvernului unei tari.
Capitolul II: Procesul bugetar în Republica Moldova
2.1. Bugetul de Stat al Republicii Moldova în 2016
În perioada ianuarie-decembrie 2016, dinamica colectarii veniturilor la bugetul public national
a consemnat o majorare a ritmului anual de crestere, pâna la 5.2 la suta fata de 2.9 la suta în anul 2015,
acestea constituind 45 946.9 milioane lei (anexa 1).
Raportate la PIB, în anul 2016, veniturile colectate s-au micsorat cu 1,5 pucte procentuale față
de anul 2015.

9
 Partea majora a veniturilor bugetare a fost acumulata din contul impozitelor si taxelor, care
au avut o pondere de 63.6 la suta(29231.0 milioane lei). Contributiile si primele de asigurari
obligatorii au constituit 28.9 la suta (13 271.1 milioane lei), iar ponderea altor venituri si granturi au
constituit 4.5 la suta (2 071.8 milioane lei) si respectiv 3.0 la suta (1 373.0 milioane lei) din totalul
veniturilor bugetare.
Pe parcursul anului de raportare, Republica Moldova a beneficiat de suport financiar pentru
sustinerea bugetului sub forma de granturi externe în suma de 1 373.0 milioane lei sau cu 29.7 la suta
mai putin fata de anul 2015. Asistenta oferita de catre organizatiile financiare internationale si tarile
donatoare constituie o contributie importanta pentru recuperarea economica si implementarea
reformelor necesare pentru modernizarea si relansarea Republicii Moldova. Cheltuielile bugetului
public national au totalizat în anul de referint,a 48 434.0 milioane lei, înregistrând o crestere de 4.4 la
suta fata de anul 2015. Din totalul de cheltuieli, ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile pentru
protectia sociala (35.6 la suta), pentru învatamânt au fost alocate 17.7 la sut a, iar ocrotirii sanatatii –
13.4 la suta. Pentru serviciile de stat cu destinatie generala si pentru servicii în domeniul economiei
au fost alocate 10.6 la suta si respectiv 9.5 la suta, iar domeniului apararii nationale, mentinerii ordinii
publice si securitatii nationale i-au revenit 8.0 la suta din cheltuieli, alte domenii beneficiind de
finantare mai modesta. Cheltuielile publice, raportate la PIB, au constituit 36.0 la suta sau cu 1.9
puncte procentuale mai put, in decât în anul 2015.
În anul 2016, executarea bugetului public national s-a soldat cu un deficit de 2 487.1 milioane
lei, cu 246.1 milioane lei sub nivelul anului 2015. Raportat la PIB, acest deficit reprezinta 1.8 la suta,
cu 0.4 puncte procentuale sub nivelul din anul 2015 (anexa 2). Sursele de finantare a deficitului public
national s-au format din surse externe în suma de 3 492.5 milioane lei si din surse interne în suma de
606.8 milioane lei. La sfârsitul anului 2016, datoria de stat a Republicii Moldova a constituit 50 785.8
milioane lei, majorându-se cu 17 276.6 milioane lei sau cu 51.6 la suta comparativ cu sfârsitul anului
2015. Aceasta crestere se datoreaza, în mare parte, convertirii în VMS a garantiilor de stat cu
maturitatea cuprinsa între 1 si 25 ani, în suma de 13.3 miliarde lei, în luna octombrie 2016, emise de
catre Ministerul Finantelor în numele Guvernului Republicii Moldova, pentru garantarea creditelor de
urgenta acordate de Banca Nationala a Moldovei în anii 2014 si 2015, conform Legii nr. 235 din 03
octombrie 2016 privind emisiunea obligatiunilor de stat în vederea executarii de catre Ministerul
Finantelor a obligatiilor de plata derivate din garantiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 si nr.
101 din 01 aprilie 2015.

10
 Datoria de stat, la sfârsitul anului 2016, a fost formata din datoria de stat externa în proportie
de 57.6 la suta si datoria de stat interna în proportie de 42.4 la suta. Soldul datoriei de stat externe,
exprimat în valuta, la situatia din 31 decembrie 2016 s-a majorat cu 9.55 la suta fata de 01 ianuarie
2016 si a constituit 1464.7 milioane dolari SUA. Datoria de stat externa, ca valoare exprimata în lei
moldovenesti, s-a majorat pe parcursul anului de raportare cu 11.3 la suta, totalizând 29 266.2
milioane lei. Datoria de stat interna, la sfârsitul anului 2016, a înregistrat valoarea de 21 519.6
milioane lei, superioara celei de la sfârsitul anului 2015 de circa 3 ori. Modificarea datoriei de stat
interne a fost generata, în mare parte, de emiterea, în luna octombrie 2016, a VMS pentru executarea
de catre Ministerul Finantelor a obligatiunilor de plata derivate din garant, iile de stat mentionate, în
suma de 13.3 miliarde lei, si de majorarea emisiunii VMS pe piat,a primara cu circa 18.5 la suta.
Prin urmare, la finele anului 2016, datoria de stat interna a fost formata din VMS emise pe
piata primara (28.4 la suta sau 6 115.0 milioane lei), VMS convertite (9.6 la suta sau 2 063.4 milioane
lei) si VMS emise pentru executarea garantiilor de stat (62.0 la suta sau 13 341.2 milioane lei).
În anul 2016, pentru serviciul datoriei de stat de la bugetul public national au fost utilizate
mijloace banesti în suma de 1 747.1 milioane lei (cu 67.5 la suta mai mult comparativ cu anul 2015),
dintre care 83.7 la suta au fost destinate datoriei de stat interne, iar 16.3 la suta din resurse i-au revenit
serviciului datoriei de stat externe.
La sfârsitul anului 2016, datoria de stat ca pondere în PIB a constituit 37.8 la suta, situându-se
cu 10.4 puncte procentuale peste nivelul anului 2015. Aceasta crestere a fost determinata de majorarea
datoriei de stat interne raportate la PIB cu 10.1 puncte procentuale, pâna la 16.0 la suta, în timp ce
ponderea datoriei de stat externe s-a majorat cu 0.3 puncte procentuale, pâna la 21.8 la suta
(anexa3).[4]
2.2. Economia Republicii Moldova - evoluții recente și perspective
În urma creșterii de 4,8% a PIB-ului real al Republicii Moldova în 2014, s-a înregistrat o
scădere de 0,4% în 2015. Acest lucru s-a datorat condițiilor meteorologice nefavorabile, impactului
acestora asupra sectorului agricol și de prelucrare a produselor agricole, efectului nefavorabil al crizei
bancare. Estimările preliminare indică faptul că economia a crescut cu aproximativ 4,3% în 2016.
Acest lucru se datorează unei bune recolte agricole și unei creșteri semnificative în industriile agricole
și alimentare. Consumul privat și exporturile s-au redresat în a doua jumătate a anului.
Rata medie a inflației în perioada 2014-2016 a fost volatilă, crescând la 9,7% în 2015 și
reducîndu-se la 6,4% în 2016. Valuta națională s-a depreciat de la 14,04 lei pentru un dolar SUA în
2014 până la 18,82 lei în 2015, ca urmare a crizei bancare și a atins 19,92 lei în 2016. O politică

11
 monetară restrictivă, susținută de stabilizarea monedei naționale, a dus la atingerea inflației în
intervalul țintă de 5% +/- 1,5%.
În urma scăderilor înregistrate în 2014-2015 (3,7% și respectiv 15,9%), exporturile au crescut
cu aproximativ 4% în 2016, iar importurile au înregistrat o scădere de 3,2% în 2014 și 25% în 2015,
și o creștere de 0,8% în 2016.
În Strategia Națională de Dezvoltare a Moldovei ("Moldova 2020") și în Documentul de
Dezvoltare Economică a Moldovei adoptat recent, care evidențiază importanța sporirii productivității,
atragerii investițiilor și promovării dezvoltării umane, sunt formulate politici pentru asigurarea unei
creșteri economice durabile și incluzive. Documentul de dezvoltare economică specifică domeniile
prioritare pentru creștere economică și eradicarea sărăciei, educație, sectorul financiar, climatul de
afaceri, energetică și eficiența energetică, sectorul agricol și agro-procesare și diversificarea
exporturilor.
 Competitivitatea globală a Republicii Moldova Raportul competitivității globale 2016-2017,
publicat de Forumul Economic Mondial, clasează competitivitatea Moldovei pe poziția 100 din
cele 138 de țări chestionate, coborând de la poziția 84 din anul precedent. Studiul utilizează 114
indicatori pe baza a 12 piloni. Principalele provocări ale competitivității pentru Republica
Moldova sunt instituțiile eficiente, mediul macroeconomic, eficiența pieței, dezvoltarea piețelor
financiare, dimensiunea pieței, gradul de sofisticare și inovație a afacerilor.
Prognoza principalilor indicatori macroeconomici (anexa 4) ai Republicii Moldova, pentru
perioada 2017-2020, se bazează pe o serie de ipoteze. Acestea includ menținerea condițiilor
internaționale favorabile, continuarea reformelor structurale, promovarea exporturilor și sprijinul
pentru sectorul privat prin eforturile de simplificare și liberalizare, menținerea unei politici fiscale
prudente și menținerea stabilității financiare, a prețurilor și a cursului de schimb. În perioada 2017-
2020:
- Se preconizează că PIB-ul real va înregistra o creștere medie anuală de 4,0%.
- Politica monetară va continua să fie orientată spre menținerea ratei inflației în zona vizată, pentru
a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
- Se preconizează o depreciere a ratei medii de schimb față de dolarul american de la 20 de lei în
2017 până la 22,4 lei în 2020. Se preconizează că exporturile vor crește cu o rată medie anuală de
7,5%, în timp ce importurile cu 5,75%. Aceste estimări presupun că comerțul exterior cu statele
membre ale UE va crește ca urmare a implementării depline a Acordului de liber schimb cu UE.

12
 Factorii de risc pentru prognoza macroeconomică includ: (i) instabilitatea regională, care ar
spori gradul de incertitudine; (ii) evoluții negative în economiile principalilor parteneri comerciali ai
Republicii Moldova și ale țărilor de destinație pentru migranții moldoveni; și (iii) condițiile
meteorologice nefavorabile, care afectează agricultura și sectoarele de prelucrare a produselor
agricole.
Prognoza detaliată a indicatorilor macroeconomici care a stat la baza estimărilor CBTM 2018-
2020, se regăsește în Anexa 5.[5]

2.3. Prima lectură a bugetului de stat pentru anul 2018

Parlamentul Republicii Moldova a votat, în ședința din 01.12.2017, proiectul Legii bugetului
de stat pentru anul 2018, în prima lectură. Astfel, prognoza macroeconomică pentru anul 2018
prevede o redresare treptată a situației economice.
Conform prognozelor, Produsul Intern Brut (PIB) va fi într-o creștere de 3,0% și se estimează
în volum de 160,1 miliarde lei.
Totodată, se estimează o creştere a producţiei industriale cu 5,3%, a producţiei agricole cu
3,3%, a volumului investiţiilor cu 4,8%, a exportului cu circa 8,0% faţă de nivelul anului curent, iar
importurile vor creşte cu circa 6,0%. Rata medie anuală a inflaţiei este prognozată la nivel de 6,0%.
Pentru anul 2018, salariul nominal mediu lunar pe economie va atinge 6100,0 lei, fiind în
creștere față de anul 2017 cu 7,9%.
Cu referire la Bugetul public naţional pentru anul 2018, sunt estimate venituri în sumă de 56
999,6 mil. lei, în creştere cu 7,8% faţă de anul 2017 și cheltuieli în mărime de 61 713,5 mil.lei, în
creştere cu 8,2% comparativ cu anul curent. Totodată, deficitul bugetar este estimat în sumă de 4 713,9
mil.lei, ce reprezintă o pondere de 2,9% în PIB, faţă 2,8% în PIB în anul 2017.
Cu referire la parametrii bugetului de stat pe anul 2018, veniturile sunt estimate în sumă totală
de 36 618,5 mil.lei, cu o creştere de 8,4% comparativ cu anul curent. Partea preponderentă a
veniturilor bugetului de stat o deţin încasările din impozite și taxe, cu o creştere de 4,1% faţă de anul
2017. Intrările de granturi pentru susţinerea bugetului şi pentru proiectele finanţate din surse externe
se prognozează în sumă de 2830,0 mil. lei, fiind în creștere faţă de anul 2017 cu 1657,9 mil. lei sau
de 2,4 ori mai mult.
În același timp, cheltuielile bugetului de stat se estimează în sumă de 41 332,4 mil.lei, cu o
creștere de 9,4 % comparativ cu cheltuielile prevăzute pentru anul 2017.
Alocațiile prevăzute în bugetul pe anul 2018 sunt pentru asigurarea financiară a priorităților
pe domenii de activitate, conform documentelor de politici naționale și sectoriale.
13
 La fel, vor fi alocați pentru continuarea reformelor derulate în domeniul protecției sociale,
sistemului educațional, sănătății, ordinii publice, justiției, asigurării implementării prevederilor
legislației privind remunerarea muncii în sectorul bugetar, precum și asigurării financiare a
proiectelor și acțiunilor prevăzute în acordurile cu partenerii de dezvoltare.
Deficitul bugetului de stat pe anul 2018 se estimează în sumă de 4 713,9 mil.lei. Soldul
datoriei de stat la 31 decembrie 2018 va constitui 61 729,5 mil. lei. Ponderea acesteia în PIB va fi la
același nivel cu cel precizat pentru finele anului 2017.[6]

14
 Concluzii

Procesul bugetar este unul complex și are ca particularități precum: proces decisional,proces
preponderent politic, proces democratic, proces cu continuitate ciclica, proces cu impact public major,
deaici se desprinde importanța acetui proces.
Etapele procesului bugetar sunt complexe, dar în același timp foarte importante potrivit caror
legea bugetara anuala reprezinta, dupa Constitutie, cel mai important act de decizie parlamentara si,
totodata, a guvernului unei tari.
În anul 2016, executarea bugetului public national s-a soldat cu un deficit de 2 487.1 milioane
lei, cu 246.1 milioane lei sub nivelul anului 2015. Raportat la PIB, acest deficit reprezinta 1.8 la suta,
cu 0.4 puncte procentuale sub nivelul din anul 2015
Sursele de finantare a deficitului public national s-au format din surse externe în suma de 3
492.5 milioane lei si din surse interne în suma de 606.8 milioane lei.
Prognoza principalilor indicatori macroeconomici ai Republicii Moldova, pentru perioada
2017-2020, se bazează pe o serie de ipoteze. Acestea includ menținerea condițiilor internaționale
favorabile, continuarea reformelor structurale, promovarea exporturilor și sprijinul pentru sectorul
privat prin eforturile de simplificare și liberalizare, menținerea unei politici fiscale prudente și
menținerea stabilității financiare, a prețurilor și a cursului de schimb.
În ceea ce privește prima lectură a bugetului statului pentru 2018 putem accentua: Deficitul
bugetului de stat pe anul 2018 se estimează în sumă de 4 713,9 mil.lei. Soldul datoriei de stat la 31
decembrie 2018 va constitui 61 729,5 mil. lei.

15
 Bibliografie

[1] http://www.stiucum.com/economie/economie-generala/Procesul-bugetar-continutul-et53659.php

[2] Legea RM privind finanţele publice locale Nr. 397 din 16.10.2003

[3] Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar, Nr.847-XIII din 24.05.19962.

[4] http://bnm.md/files/RA_ISBN_2016.pdf

[5] http://mf.gov.md/sites/

[6] http://www.moldova.org/bugetul-de-stat-pentru-2018-votat-prima-lectura/

16
 Anexa1
Indicatorii bugetului public național

Anexa 2
Evolutia deficitului bugetului public national

17
 Anexa 3
Datoria de stat ca pondere în PIB (%)

Anexa 4
Republica Moldova - Indicatorii sectorului real

18
 Anexa 5
Prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2018-2020

19