Tulpina este un alt organ vegetativ al plantei care participă la realizarea funcţiei de nutriţie.

Tulpina se află în
continuarea rădăcinii şi pe ea se găsesc frunze, muguri, ramuri, şi, din loc în loc, noduri.

Tulpinile se împart, după locul în care se dezvoltă, în:

a)Tulpini aeriene b) Tulpini subpământene

Tulpinile aeriene prezintă următoarele părţi componente:

• Tulpina principală pe care se găsesc tulpini (ramuri) secundare dispuse oblic;

• Nodurile sunt mici umflături care dau rezistenţă tulpinii şi constituie locurile de prindere a frunzelor sau
ramurilor;

• Întrenodurile sunt distanţele dintre noduri, au lungimi diferite pe tulpină, micşorându-se de la bază spre vârf;

• Mugurii maronii sau verzi, sunt formaţi din mici solzi la exterior, tari şi impermeabili, cu rol de protecţie, în
interior se găsesc frunzuliţele mici alb-gălbui .
 Tulpinile aeriene ale plantelor prezintă o mare varietate de forme. Ele se pot clasifica în:

 Tulpini aeriene ierboase sunt verzi primăvara până toamna şi trăiesc de obicei un an. Dar şi în cadrul lor
distingem mai multe forme şi anume:

• drepte, care datorită ţesuturilor lor de susţinere şi a substanţelor pe care le conţin stau drept (grâu, muşeţel,
mac, floarea-soarelui);

• volubile, care nu mai pot sta vertical şi de aceea se răsucesc pe suport (fasole, volbură, zorele);

• agăţătoare, acestea îşi formează cârcei cu care se agaţă de un suport pentru a sta drept (mazăre, viţa de vie);

• târâtoare, care nu mai pot sta drept şi se târăsc pe sol (căpşuni).

 Tulpini aeriene lemnoase prezintă fie un trunchi gros cu ramuri bine dezvoltate, fie numai ramuri mai groase.
Ele sunt acoperite cu o coajă de obicei maronie. La acestea deosebim două tipuri şi anume: arbuşti şi arbori
  Tulpini subpământene.
Tulpinile subpământene sunt: bulbul, tuberculul, rizomul.

Structura internă a tulpinii

În tulpină se găsesc ţesuturi care vin din rădăcină asigurând continuitatea plantei. Dacă
facem o secţiune printr-o tulpină fragedă, ierboasă, vom observa următoarele ţesuturi:
• Epiderma, care este un ţesut de acoperire
• Scoarţa, fomată din mai multe straturi de celule
• Cilindrul central, care cuprinde fascicule libero-lemnoase. Acestea au vasele lemnoase
aşezate spre interior şi vasele liberiene spre exterior
• Măduva.
 În rădăcină, vasele lemnoase alternează cu cele liberiene, iar în tulpină ele sunt grupate în
fascicule libero-lemnoase.
La tulpinile lemnoase unde xistă creştere în grosime, în fiecare an se formează celule noi între
vasele conducătoare. Acestea sunt inelele de creştere care ne indică vârsta copacului.
 Funcţiile tulpinii
Tulpina are următoarele funcţii:
• leagă toate organele plantei între ele;
• susţine frunzele, florile, fructele;
• asigură conducerea sevei în toate părţile plantei prin vase conducătoare.

Tulpinile anumitor plante mai pot îndeplini şi alte funcţii:

• depozitează substanţele de rezervă (bulbul, tuberculul, rizomul)
• acumulează apa (cactus) ca o adaptare la condiţiile de viaţă
• asigură înmulţirea plantei, părţi din tulpina plantei pot servi ca organ de înmulţire vegetativă.
Stiati ca...

1. Cea mai mare floare o are Rafalezia Arnoldi, care creste in padurile tropicale din sud-
estul Asiei pe insulele Filipine . Floarea ei are 3 metri in circumferinta si cantareste 10kg. Un boboc
de floare este de 2-3 ori mai mare decat o capatana de varza.
2. La tropice exista un arbore numit "arborele cu picioroange". Radacinile acestuia sunt
aeriene si se infig in solul malos, ca niste picioare. Daca si-ar raspandi semintele ca orice planta, acestea
nu ar avea sansa sa incolteasca, datorita fluxului si refluxului. Asa ca "isi creste" embrionii, eliberandu-i
gata incoltiti. In cele 12 ore care exista intre flux si reflux, noua planta are timp sa -si infiga radacinile in
mal.
3. Mimoza isi strange frunzele la atingere Daca socul este mai mare se strange toata planta si
revine la normal dupa aproximativ 30 minute.
4. Cele mai mari frunze le are palmierul rafie de pe malurile Amazonului.Frunzele acestui
palmier ajung pana la 22 m lungime si circa 12 m latime. 10 oameni se pot adaposti sub asemenea frunza.
5. Feriga anunta ploaia. Inainte de a ploua ea isi desface larg frunzele, iar daca urmeaza o perioada
secetoasa frunzele ei se strang si se rasucesc.
6. In pustiurile din Peru creste un cactus care poate sa mearga . In loc de radacini el are niste
excrescente acoperite cu tepi ascutiti. Cand bate un vant puternic, cactusul se deplaseaza pe distante mari,
luandu-si umezeala si hrana nu din sol ci din aer.
7. Exista plante care lumineaza . In unele pesteri din Germania, dar si in tara noastra in Muntii
Vrancei si in zona Sucevei, creste o mica ciuperca numita muschiul luminos. Tot la noi mai creste si gheba
de copac, planta cu aceleasi proprietati.
8. Cel mai stravechi arbore din lume e considerat un baobab, care creste in Africa
rasariteana . Are 5000 de ani.
9. Baobabul poate trai pana la 5000 de ani . Urmeaza maslinul - 2000, stejarul - 1600, teiul -
1150, cedrul - 800, parul - 400, chiparosul 350, ulmul 335.
10. Trunchiul pinului este intotdeauna inclinat spre sud . Dupa acest semn poti determina
punctele cardinale.
11. In padurea tropicala din Nicaragua creste o planta tropicala care... curenteaza . Insectele
si pasarile se feresc de ea, pentru ca la atingere da senzatia de furnicatura. Planta "produce" mai mult
curent mai ales la orele pranzului, cand razele soarelui sunt mai puternice.
12. Specia de copaci cei mai inalti este eucaliptul, numit si copacul fara umbra, care
transpira foarte mult . Are 150 de metri inaltime si, dupa bambus, creste cel mai rapid. Din trunchiul
sau drept si rezistent se fac catarge pentru vapoare.
13. Cele mai mici si mai usoare seminte din lume sunt cele de orhidee . Astfel, 1000 de seminte
ale acestei frumoase plante cântaresc mai putin de 1 mg.
14. Arborii sequoia ating inaltimi de 80 de metri . Ei contin o cantitate de lemn din care s-ar putea
fabrica 5 miliarde de bete de chibrit. Acesti arbori au scoarta foarte groasa si sunt rezistenti la incendii.
15. Bambusul este planta care creste cel mai repede . intr-o ora tulpina de bambus creste cu 2-3
cm, iar in 5-6 saptamâni atinge inaltimea de 18-20 m.
16. Stiati ca florile nu se deschid toate la aceeasi ora . Muscata se deschide dimineata, garoafele
spre prânz, iar regina-noptii seara.
17. Arborele-butoi si-a primit denumirea datorita infatisarii sale in trunchiul sau, care are
aceasta forma curioasa, inmagazineaza apa pentru zilele secetoase. Acest lucru este necesar, deoarece
acest arbore se intâlneste in regiunile desertice.
18. Tulpina nufarului alb de balta poate atinge 4-5 metri . Floarea se ofileste imediat ce este
rupta, chiar daca este pusa in apa.
19. Cafeaua creste in tufisuri vesnic verzi, in regiunile calduroase . Doua seminte sau boabe
cresc inauntrul unui fruct rosu, asemanator cu cireasa.
 Nufărul Amazonului, minunea sălbatică
Nufărul Amazonului este o plantă deosebită, ce înfloreşte numai
noaptea. Frunzele sale au nervuri pline de aer, ceea ce îi permite să
susţină greutăţi mai mari chiar şi de 35 de kilograme. Florile nufărului
de Amazon au petale foarte dese, o floare ajungând la peste o sută de
petale. Se spune că, pe vremuri, oamenii stăteau pe frunzele
gigantului nufăr ca şi cum ar fi fost aşezaţi pe o saltea pneumatică.
Chiar şi astăzi frunzele plantei seamănă cu o imensă farfurie aşezată pe apă, având un
diametru de doi metri.

Frunze umplute cu aer

Fiecare „farfurie” are o margine de circa 15 centimetri, cu
şanţuri adânci, pentru a lăsa apa de ploaie să se scurgă,
împiedicând frunzele să se scufunde sub greutatea ei. Uriaşele
frunze plutesc cu ajutorul bulelor de aer pe care acestea le
conţin.

Se apără cu ajutorul ţepilor

Nervurile frunzelor au o formă de apărare interesantă: sunt
acoperite cu ţepi ascuţiţi, ce împiedică peştii şi melcii de apă
să le jumulească. Suprafaţa lor superioară este netedă şi
elastică, însă cea inferioară este zgrumţuroasă. Cu toate că
este o plantă rezistentă în faţa inamicilor (păsări, omizi, peşti, şerpi, rafale puternice de vânt,
valuri mari), floarea se ofileşte imediat ce este ruptă. Chiar dacă este pusă în apă, aceasta se
pălește, nesuportând altă atmosferă decât cea de râu.