Culibiaca cu pește

Culibiaca, iubiți comeseni, este un fel de

plăcintă rusească (kulebyáka). Dacă inițial
era făcută dintr-un aluat de cozonac sărac
(gen poale-n brâu) modernitatea l-a adus în
prim plan (și în cuptor) și pe cel franțuzesc.
Cât despre umpluturi, o varietate mai mare
este destul de greu de imaginat. Pește,
legume, orez, carne tocată, ciuperci, ouă
fierte tari… În fine, ce să mai vorbim, cam
toate ingredientele posibile pot contribui cu
succes la realizarea acestei delicioase
specialități. Așa că vă rog să priviți rețeta de
mai jos mai mult ca pe un punct de plecare.
Fiindcă pe

Aluat preparat sau 1 pachet de aluat franțuzesc (500 g),

Ingrediente si preparare aluat:

 400 gr faina
 200 gr smantana
 100 ml ulei
 2 oua
 1/2 lingurita sare

Punem faina, smantana, uleiul, ouale si sarea intr-un vas si framantam un aluat pe care il lasam
la odihna pana pregatim umplutura.

250 g pește fiert (somon sau pește cu carnea albă),

1 ceapă mică, tocată,
50 g unt,
100 g ciuperci, curățate și tăiate (jumătăți, sferturi sau cubulețe, depinde cât sunt de mari)
5 linguri de vin (sau lapte),
2 ouă fierte, tăiate cubulețe,
120 g orez cu bobul lung, fiert și răcit,
câte o legătură mică de mărar și pătrunjel,
sare și piper,
plus încă 1 ou, bătut, pentru uns culibiaca pe deasupra.
Întindeți cam 1/3 din aluat într-o foaie de 25×15 cm (presupunem că asta-i dimensiunea tăvii).
Tapetați tava cu pergament (hârtie de copt), înțepați aluatul din loc în loc cu o furculiță. Puneți
totul la frigider, să se odihnească acolo măcar 10 minute.

Încălziți cuptorul la 200ºC. Faceți o pre-coacere (5-10 minute), scoateți cu grijă foaia de aluat.
Puneți-o la răcit, pe un grilaj metalic, de preferință.

Încălziți untul într-o crăticioră și căliți un pic ceapa. Adăugați ciupercile, sotați-le și pe ele vreo
două-trei minute. Stingeți cu vinul (laptele) și continuați fierberea până când ciupercile sunt
gata. Lăsați-le să se răcească.

Amestecați peștele, ouăle fierte, orezul și verdeața. Sărați, piperați, adăugați și ciupercile, mai
amestecați o dată. Puneți compoziția asta peste foaia pre-coaptă.

Acoperiți cu restul de aluat, având grijă să băgați marginile sub foaia inițială, să nu iasă
umplutura. Decorați cu eventualele bucățele de aluat rămase. Ungeți cu ou, faceți deasupra o
gaură mică (să aibă aburii pe unde ieși, să nu crape culibiaca). Puneți totul la frigider, să stea
acolo un sfert de oră.

Încălziți din nou cuptorul la 200ºC și coaceți culibiaca 25-30 de minute (sau până se rumenește
frumos deasupra).

Despre nenumăratele variante am vorbit deja, așa că n-are rost să insist acum. Oricum, sper să
revenim asupra subiectului, că-i prea gustos. Așa că, deocamdată, vă mai spun doar că, uneori,
rușii folosesc compoziția asta (sau vreo alta, din aceeași familie) pentru a umple clătite, pe care
le rumenesc apoi la cuptor. Ceea ce nu mi se pare câtuși de puțin o idee rea.

Cât despre vin, alb și sec, cu siguranță. Hai să zicem Aligoté, pentru această variantă piscicolă
de culibiaca. Dar nu-i, desigur, singura opțiune posibilă. Că mai depinde și de condimentație, și
de eventualele variațiuni.